DA şi nici de REW 21 n r. 276, s.v. ager „A cker“, „F eld“.

El este p re lu a t Insă de Ro-

aetti. ILR, p. 332.
G iorge P aseu (D ictionnaire étym ologique m acéderoum aine. I. L es élém en ts latins
e t rom ans, Iaşi, 1925) în reg istrează după D alam etra 22 şi com pusul Syiaiyu, pi. SyiaryurJ
„ligne d e dém arcatio n e n tre deux cham ps cultivés“ (<?>rt + agru), pe care T ache
P apahagi, DDA,, îl consideră p ro v en in d d irec t din gr. ov^aypav „deux ch am p s“ (DDA
ş.v. Sytaryu p. 513).
In dialectul m eglenorom ân, agru, s.n. pl. agri (< agre) are sensul d e „ogor, ţa ­
r in ă “. Th. C apidan, M eglenorom ânii, III, p. 9 и , îl dă în u rm ăto arele con tex te ex tra se
de el din volum ul al IT-Iea al m. nografiei sale cu acelaşi num e 24 : Ş i dusiră la agru
A ram u n agru. C uvîntul ap a re şi în două toponim e com puse : A g ri-D u m tse şt
A grili-al-laică, nu m e de locuri din ap ro p ierea satu lu i H um a, com unicate sav an tu lu i
aro m ân de T aşcu P ap atan a se, originar din Hum a.
Recent, term en u l m eglenorom ân l-am găsit consem nat în basm ul G eam fichia şi
cei nouă fraţi, cules în 1960 de la Zloici Dionisie, în v îrstă de 72 de ani, din L ium -
n iţa, de C ristea S andu Tim oc şi p u b lic at în volum ul P oveşti populare rom âneşti,
Bucureşti, E d itu ra M inerva, 1988. B asm ul acesta ca şi Cerbul ferm eca t (p. 45—48),
Moara lui Şerban (p. 272—275) şi snoava Păcală şi laica popa (p. 291—293) culese
toate de la acelaşi in fo rm ato r sîn t tra n sp u n e ri în dacorom ână în care „s-au stre c u ra t“
şi o serie de term en i şi form e m eglenorom âne, din păcate, unele re d a te astfel în e ît
în „dosul“ lo r n u se m ai pot recunoaşte decît cu fo arte m a re d ific u ltate form ele
au ten tice M.
D ăm în co n tin u are contextele în care a p a r cele p a tru a testări a le lui agru în
cartea lui C ristea S andu Tim oc :
„Cînd fra ţii lui erau plecaţi, u nii la agri, alţii la v in u r i2324*6la lucru, puse pe Gearn-
fichia pe cal şi plecară am indoi în G rada L im onia u n d e o lăsă pe soru-sa la o casă
m are, u nde tră ia un flăcău chipeş şi voinic nevoie m are, d a r care se om ora d upă
G eam fichia, fiindcă şi ea era chipeşă şi frum oasă" (p. 54).
T ot m ergînd ei au alu n s la agrilc lor şi cînd fa ta le văzu pîrloază 2728 în tr e b ă :
F: ate d agă, de ce tc a te agrile no astre so p îrlc a z ă “ (p. 55):s.
„— Soră dragă, eu cînd te-am d a t pe tin e fă ră să în tre b fra ţii a in tra t cearta
In tre noi şi case făceam . A m lă sa t atunci agrili şi v in u rili la o p a rte “ (p. 55).

21 D upă REW (= W. M eyer-L übke, R om anisches etym ologisches W örterbuch, ed.

a IV-a, H eidelberg, 1968), lat. ager este con tin u at în a fa ră de rom. agru de n u m e ­
roase lim bi 'i d ia.ecte rom anice : bergam , ager aven. agro, afrz. aire ,,A d elh o rsi
„N est“, „H e rk u n ft“, „A rt“, prov. agre „N est“, „F am ilie“, „H erk u n ft“, m allork. egre
„In! I. das ohne B eabeitung F rü ch te trägt". „Ort, wo das W ild sich einidndet", „Ge­
w o h n h eit“, kat. „G ew ohnheit“, asp, его, galiz. agro „um grenztes G ru n d stü ck “, agra
„Acker". V italitatea lui (într-o epocă m ai veche sau m ai nouă) in unele lim bi ro m a­
nice este a te sta tă de o serie de d eriv a te ca : valsass. agron „A lpe“, prov. agreira
„Z ehnten“, asard. terras de agrile „bebaubares L a n d “ sau com puse p recu m : afrz. de
bon aire „ven g u te r A rt“, nfr. débonnaire „gutmütig“.
~ I. D alam etra, D icţionar m acedo-rom ân, B ucureşti, 19D3.
23 Th. C apidan, M eglenorom ânii III. D icţionar m eglenorom ân, B u cu reşti, A cade­
m ia Rcmâ.nă S tudii şi cercetări, V il, f. an.
24 Th. C apidan, M eglenorom ânii II. L iteratura populară la m eglenorom âni, B ucu­
reşti, 1928.
23 In acelaşi ar., de la un a lt in fo rm ato r din L ium niţa, M anca D um itru, 65 de
ani, C ristea S an d u Tim oc culege şi piesele : Îm păra tu l cu doi feciori (p. 28—31),
T rei f ăcăl săraci (p. 194—195), îm p ă ra tu l îngrijorai (p. 242—245), G ingăraşuT (p.
251—255) şi îm p ă ra tu l C onstantin cel M are (p. 348—350).
26 Citeşte vinuri (pl. lui vine „vie“ < la t vinea) cf. Un p ă d a r . . . vcg l’a v in u rli“
un păzito ■... păzea viile“, la C apidan, M eglenorom ânii i i i , p. 215.
27 Cf. megl. pârloagă, s.f. cu pl. probabil, părloazi, p ăm în t n elu erat de 5—6 ani
« V. sl. p re lo ih ), la C apidan, M eglenorom ânii, III, p. 215.
28 C iteşte sa sau săn părloazi „sînt pîrlo ag e“. Cf. megl. sa pers. 3 pi. a v e r­
bu lu i iri „a fi“ la C apidan, M eglenorom ânii. I. Istoria şi graiul lor, B ucureşti, 1925,
p. 171— 172. Sa < bg. să, ia r săn < sânt (< lat. sinlunt). Vezi şi C apidan, M egle­
norom ânii, III, s.v. sam „sînt“ (p. 255—255)

75