114 1.

GLODARIU

tran sfo rm e în ru p tu ră ), la piesele m etalice ale căru ţei (cele conice au orificiul
d efo rm at şi uzat, celelalte, discoidale, p rez in tă u rm e de u zu ră n u m a i în ju ru l ori-
ficiului central), la b alam ale şi la pivotul porţii. U rm e d e u zu ră pro d u se de u tili­
zarea u n eltelo r se constată şi la piesele descoperite p e te ra sa VII. F ă ră a in tr a
în to a te detaliile — observabile, de altfel, p e desenele pieselor — este de su b lin iat
că deform ări, aşchieri, tociri se constată n u m a i la u n eltele d e fie ră rie (desfundă-
torul, baro asele şi ciocanele, dălţile, cleştii, tră g ă to ru l d e sîrm ă, p o ate şi pila) şi
la tre i topoare (fig. 11/6—7, 4), prim ele două ascuţite, al tre ile a frag m en tar.
Ţ inînd seam a de această constatare, ca şi de ex iste n ţa pieselor în curs d e
p re lu c ra re (lingoul, b u ca ta de fie r cu încep u t d e toc, fieru l de p lug n eterm in at)
este evident că avem d e-a face cu u n a te lie r de fierărie, d estin at pro d u cerii de
u n elte şi a lte obiecte de m etal.
în acelaşi a telier ex ista în să şi tră g ă to ru l de sîrm ă (nr. 21). P iesa, acum fra g ­
m en tară, se afla acolo p robabil p e n tru a fi rep a ra tă. L a ea atra g a te n ţia dia­
m e trele m ari ale orificiilor (chiar ţin în d seam a de „c o n trib u ţia“ o x id ării la lă rg ire a
lor, in te rv en ită din an tic h ita te şi p în ă astăzi) care exclud d in tru în cep u t u tilizarea
tră g ă to ru lu i p e n tru sîrm ă din fie r: fo rţa d e tra c ţiu n e n ecesară a r fi fost a tît de
m are, în cît n u rezista trăg ă to ru lu i. în schim b, acelaşi tră g ă to r avea rezisten ţa
ce ru tă de tra g e re a sîrm ei de cupru, bronz, arg in t şi, ca atare, a av u t această
destinaţie. în construcţia vecină forjei s-au găsit, în tre altele, cleştele m ic (nr. 17)
şi n icovala m ică (nr. 25), am b ele indicînd, p rin fo rm ă şi dim ensiuni, u tilizarea
lo r to t în m eşteşugul orfevrăriei.
Cele trei piese acum în discuţie n u făceau p a rte d in tre u n eltele atelieru lu i
de fo rjă p e n tru că altfel răm în e inexp licab ilă descoperirea u ltim elo r două în
construcţia in cen d iată d in p rea jm ă şi n u îm p reu n ă cu celelalte. De a ltă p arte ,
este ev id en t că to a te tre i au fost u tiliza te : u rm e d e u zu ră se co n stată pe cleşte
şi pe nicovală, ia r ru p erea trăg ă to ru lu i a re aceeaşi cauză. E ste posibil, deci, ca în
v ecin ătatea atelieru lu i de fo rjă să fi fu n cţio n at altu l, de orfevrărie. L ipsa m ateriei
p rim e şi a u n o r b iju terii a r fi explicabilă d in m om ent ce în tre ap ro p ierea p erico ­
lu lu i ca re a dus la în c eta re a ac tiv ităţii atelierelo r şi in cen d ierea acestora s-a
dispus de tim p u l n ecesar ascunderii u n eltelo r şi a p ro d u selo r atelieru lu i de fo rjă
şi, cu a tît m ai m ult, a r fi de presupus p u n erea la adăpost a m etalu lu i preţios şi a
podoabelor confecţionate din el.
L ipsa lip itu rii de p ere te pe te ra să indică ex isten ţa u n o r construcţii d u ra te n u ­
m ai din lem n (ele au alim e n tat p u te rn icu l incendiu ale căru i u rm e s-au co n statat
peste to t pe te ra sa VI). P rim a se ridica deasu p ra locului v etrei d e fo rjă cu in tr a ­
rea — cu porţi m a ri şi o uşă — în d re p ta tă sp re n o rd -v est, ia r cealaltă pe p la t­
form a din sp re ce n tru l terasei. A m bele se asem ăn au fie ră riilo r ex isten te în m ediul
ru ra l p în ă tîrz iu în epoca m odernă. P ereţii lo r din lem n (stîlpi şi scîndură) se
sp rijin e au probabil pe baze de p ia tră locală, acum a rsă şi sfărîm a tă d e incendiul
ce a m istu it construcţiile.
D upă d istru g erea lo r p rin foc ac tiv itatea om enească încetează p e te ra sa VI şi
u n eltele a p a rţin ă to a re atelieru lu i de fierărie, ca şi p rodusele acestuia, ascunse în
p rea jm ă la apropierea pericolului, n -a u m ai ap u cat să fie d ezagropate şi reu tili-
zate. C eram ica descoperită (m ai ales frag m en tele celor două chiupuri, în care
fuseseră depozitate uneltele, şi capacele chiupurilor) fiin d caracteristică u ltim ei faze
dacice de locuire la G rădiştea M uncelului şi u n g u en tariu l de sticlă d atîn d u -se
— după cum s-a v ăzut — la sfîrşitu l sec. I e.n. şi în cep u tu l celui u rm ăto r, p la ­
sarea cronologică a incendiului d istru g ă to r în tim p u l celui d e al doilea război