UN ATELIER DE FAURARIE 109

p u n c t d e vedere arheologic. S tra tu l 2 este cel de c u ltu ră antic. In m. 15—27 ai

secţiu n ii (fig. 4) stra tu l de cu ltu ră conţinea: păm în t ars (5), p ia tră de m icaşist (8),
•ceram ică (9), cărb u n e (10), cuie, piroane, scoabe, ţinte, ta b lă şi o verigă de fie r (12).
In su p rafaţa II şi p a rţia l pe su p ra fa ţa secţiunii s-au descoperit p o rţiu n i m ari din
pod in a în ro şită ( 6 ) a unei construcţii de lem n, a lta m ai redusă arsă p u tern ic (11),
u rm a u nui stîlp (4), cărb u n e (10), ceram ică (9), două lu p e d e fie r (13) şi a lte piese
d in acelaşi m etal (12). In careul 13 L al suprafeţei (inexistent în tro n so n u l din
fig. 4) s-a descoperit şi un cleşte m ic de fie r (nr. 17).
In m. 32—36 ai secţiunii III (fig. 5) se observă o dislocare m asivă d e p ăm în t
b ru n -g ălb u i am estecat cu p ia tră de m icaşist (3) p ro v en it fie d e p e p a n ta m u n te­
lui, fie în u rm a lu c ră rilo r m odem e de exploatare. în tr e descoperirile din acest
tro n so n al secţiunii şi din caseta I sín t de m en ţio n at cele două cru ste d e p ăm în t
v itrifiâ t, ovale ca form ă (10), piesele de m etal ale ro ţilo r unei că ru ţe (7), nelipsitele
•cuie, p iro ane şi ţin te (13) şi u n u n g u en tariu de sticlă (14) p ă s tra t în tre g (fig. 3/3).
Se adaugă opt b alam a le m ari şi u n a m ică (nr. 61—77), o piesă d e la baza unei
p o rţi m asive (nr. 59) şi u n zăvor (nr. 60), to a te din fier, găsite, în m. 42—44 ai
•secţiunii III, în tre bucăţi inform e de cărb u n e d ărîm at şi, ca atare, n em arca te pe
plan.
D iam etrele cru ste lo r de p ăm în t v itrifiâ t: cea in te rio ară 0,60 X 2 m (adîncă
fa ţă de nivelul actual 1,25 m), cea ex terio ară 1,55 X 2,70 m (adîncă faţă de n i­
v elu l actu al 0,60 m).
A rsu ra p u tern ică, p o rţiu n ile de podină fie înroşită, fie arsă, b u căţile m a ri de
«cărbune (m ulte provenind de la b îm e de brad), u rm a d e stîlp am in tită ca şi
lip sa co n stantă a lip itu rii de p erete arse indică ex isten ţa u n o r construcţii (barăci,
.şoproane) din lem n, m istu ite de un incendiu de m ari proporţii. P la n u l co nstruc­
ţiilo r nu a p u tu t fi stabilit. P e n tru an u m ite elem ente ale lui oferă un ele indicii
o p a rte a pieselor de fie r descoperite în cursul cercetărilor, aşa încît asu p ra
•construcţiilor se va reveni.

M a t e r i a l u l a r h e o lo g ic

Ceramică. M a jo ritatea frag m en telo r ceram ice descoperite pe te ra sa VI provin

•de la vase neîntregibile, b run-roşcate, gălbui-roşcate, cărăm izii, din p astă cu m u ltă
m ică, lu c ra te la roată. D upă fac tu ră şi aspect ele se în cad rează m ai ales în ce ra­
m ica de la G răd iştea M uncelului caracteristică sec. I e.n. D oar în su p rafaţa II,
■careul 22 I s-au descoperit frag m en tele unui vas întreg ib il (fig. 3/1) din p astă
b ru n -ro şca tă , cu m ică, lu c ra t cu m îna. I: 13,5; dm g: 12,6; D m f: 9 cm. Se ad au g ă
c a p ac u l în treg ib il (fig. 3/4) din pastă cărăm izie, lu c ra t la ro ată (I: 13,8; Dmg: 41,2;
D m b u to n u lu i: 8 ,8 cm) şi frag m en tele altu i capac (fig. 3/2) din p astă g ălb u i-că-
răm izie, lu c ra t la roată, căru ia i s-a p u tu t reconstitui d o ar b u to n u l (Dm: 12,6;
1 p ă stra tă : 2,8 cm). A m bele tip u ri de capace d estin a te ch iu p u rilo r sín t frecv en te
în aşezările dacice din M unţii O răştiei4.

4 I. H. C rişan, Ceramica daco-getică. Cu specială privire la Transilvania, B ucu-

:reşti, 1969, pl. L X X X III/9—10 (Rudele), LX X X III/14 (Meleia). In u ltim ii an i am ­
bele tip u ri de capace s-au descoperit şi în aşezarea de la F eţele Albe, în locuinţe
•datînd din sec. I. e.n.