84 E. IAROSLAVSCHI — P.

ROŞU

cu un tă iş uşor c u rb a t şi fo arte lat. L ungim ea 7,5 cm, lăţim ea: 7 cm , grosim ea

m axim ă: 2,5 cm.
Golu. D eal situ a t în p a rte a de vest a satului, cu o în ă lţim e de 441 m. (fig. 2).
In v îrf se p rez in tă sub fo rm a unui plato u stîncos, lip sit p a rţia l de v egetaţie, o rien ­
ta t ap ro x im ativ est-vest. L ungim ea lui este de cca 94 m, ia r lă ţim e a d e cca 25 m.
P a n ta vestică a dealului este fo arte ab ru p tă. Sub p a n ta n o rd ică se află o te ra să
de cca 60X14 m, p rieln ică locuirii. P e G olu se u rcă d in sp re sud. O d ată aju n şi
pe o şa care leagă locul de o în ălţim e vecină, d ru m u l coteşte sp re vest. Im ed iat
a p a re u n val în a lt şi putern ic. D upă configuraţia teren u lu i, a r fi posibil ca acesta să
fi fost d u b la t în spate de un a lt val. V alul este de fo rm ă se m ilu n a ră şi a re o lu n ­
gim e de 90 m. In tra re a în cetate se afla, p ro b ab il, la cap ătu l lu i de sud. Din
fu n d u l şan ţu lu i ex terio r şi p în ă pe coam a v alu lu i, d ista n ţa pe v e rtic a lă este de
7—8 m. D in in te rio ru l fo rtificaţiei p ro v in frag m en te ceram ice cenuşii (fu n d u ri şi
buze de chiup) şi roşii, lu c ra te la roată, p recu m şi m ai m u lte v ase b ru n -cărăm izii
lu c ra te cu m în a şi o rn am e n tate cu butoni alveolaţi, b rîu ri alv eo lare în g h irlan d ă,
to a rte false ap licate etc. (pl. I—II). T ot aici s-a desco p erit o ceaşcă dacică. în
m a lu rile su rp a te ale u n o r gropi făcute de cău tăto rii de com ori au a p ă ru t m ai m u lte
p iro an e m a ri a căro r lungim e aju n g ea p în ă la 30 cm (pl. V III, 1—7, 9), u n călcîi
de lance fo arte ox id at (pl. VII/6), o d a ltă cu g u ra concavă şi tu b de în m ă n u şa re
(pl. VH/3), folosită la scu lp tarea lem nului, lu n g ă de 18 cm, lam a u nui cuţit, lu n g ă
de 14 cm.
P e Golu se pare, deci, că avem de-a face cu o cetate d estul d e p u te rn ică al
cărei sfîrşit este consem nat în tim p u l războ aielo r daco-rom ane, o d ată cu al celor­
la lte cetăţi dacice din M unţii O răştiei. V iito arele să p ătu ri din in te rio ru l cetăţii
vo r dovedi dacă cetatea a fost locuită p e rm a n e n t sau era folosită ca refu g iu în caz
de prim ejdie.
D ealul S u d u lu i. P u n ct situ a t ch iar la poalele p an tei sudice a d ealului Golu. Se
găsesc frag m en te ceram ice p ro v en in d din vase dacice.
în grădina lui D um itrescu Vanea, pe lîn g ă cîteva frag m en te ceram ice h a llsta t-
tie n e (p. III, 12), a p a re ceram ică dacică, în tr-o m a re v a rie ta te de fo rm e (chiupuri
cu buza în trep te, străch in i, vase borcan, etc). C eram ica lu c ra tă cu m în a este or­
n a m e n ta tă cu butoni, to rţi false, cre stătu ri pe buză etc. (pl. III, 2, 5, 9).
Glăjerie. P u n c t situ a t la m arg in ea sud-estică a satului. N um ele p ro v in e de la
cupto arele de sticlă care au fu n cţio n at aici, acum v reo 200 de ani. De aici P e tre
Roşu a a d u n a t m ai m ulte frag m en te de chiup roşu, cîtev a to a rte trilo b a te de la
vase de m ari dim ensiuni, o secure cu corpu l lung de 14 cm şi la tă de 5 cm, cu
gau ra de în m ă n u şa re longitudinală, av în d la tu rile im p erfect su d ate (pl. VII/4). Din
păcate, a lte observaţii n u se pot face azi la G lăjerie, deoarece u n d ru m fo re stie r
şi ra m p a de în c ărca re co n stru ită aici au d istru s şi cu p to arele de sticlă şi alte
urm e m ai vechi.
In locul n u m it P ietrele Caprei s-au descoperit m ai m u lte fra g m en te de chiup,
o buză d in tr-u n vas cenuşiu lu c ra t la ro ată, o to a rtă m are, roşie, o rn am e n tată cu
o cre astă ce-i m archează m ijlocul (pl. V/10—11).
A m en u m erat p în ă aci 12 pun cte d in h o ta ru l sa tu lu i Cucuiş, care aşa cum
spuneam la încep u tu l com unicării, se în tin d e p e o m a re su p rafaţă (p en tru a ajunge
d in tr-u n p u n ct în a ltu l e nevoie uneori de cîteva ore de m ers). N u p u te m şti din
cîte aşezări fac p a rte urm ele descoperite. C ert este că, d a tă fiin d a ria m a re de răs-
p în d ire a u rm elo r dacice, acestea tre b u ie să p ro v in ă d in m ai m u lte aşezări se­
parate.