Sunteți pe pagina 1din 17

Constantin

Brâncoveanu

Principalele construcții,
vestimentație,
mâncăruri, tradiții și
informații legate de
tradiții și obiceiuri
STILUL BRÂNCOVENESC

Nașterea stilului brâncovenesc a fost la Hurezi, unde se afla principala ctitorie


a lui Constantin Brâncoveanu, aceasta insumând cel mai vast ansamblu de
arhitectură monastică din Țara Româneasca. Având hramul "Sfinții Împarați
Constantin si Elena“, a fost înzestrata cu ziduri si turnuri de apărare și cu
numeroase clădiri în incintă. A refăcut din temelie Mănăstirea Mamu, pe locul
unei biserici de lemn ctitorită de frații Buzești și Brâncoveni, veche ctitorie a
boierilor Craiovești si a lui Matei Basarab, în care erau ingropați si membri ai
familiei Brâncoveanu.
Principalele construcții :

1.Mănăstirea Hurezi

Cel mai rep rezentativ ansamb lu


monastic al artei b râncov eneşti este
Mănăstirea Hurezi d in jud eţul Vâlcea,
care p ăstrează până astăzi calităţi
artistice d e excep ţie. Aşezat la
poalele Munţilor Carp aţi, cinstitul
aşezământ a fost ctitorit d e
Constantin Brâncov eanu cu scop ul d e
a rămâne g rop niţa familiei sale.
2.Mănăstirea C onstantin
B râncoveanu de la Sâmbăta de Jo s

Mănăstirea Constantin Brâncoveanu


de la Sâmbăta de Jos este o ctitorie a
domnitorului Țării Românești,
Constantin Brâncov eanu. Construită
în 1697, pe locul unei biserici d e
lemn, biserica a fost dărâmată în
1785 de generalul habsburgic Preiss.

Dar a fost restaurată într- un final.


Mănăstirea Mamu

În anul 1695, trecând prin satul


Mănastirea Mamu, a cărei biserică este
Lungești, domnitorul Constantin
închinata Sfântului Ierarh Nicolae, se
Brâncoveanu hotărăste refacerea
afla pe Valea Mamului, in localitatea
Mănăstirii Mamu, în cinstea mamei
Stănești Lunca, comuna Lunge ști,
sale, ctitora vechii așezari
județul Vâlcea, la o distanță de
monahale. Astfel, in anul 1696,
șaptezeci de kilometri de ora șul
biserica monahală din Mamu a fost
Râmnicu Vâlcea. Această veche si
rezidită, din temelie, din cărămidă,
frumoasă mănastire este vizitată de
de către Sfântul Constantin
foarte mulți turiști.
Brâncoveanu.
Mănăstirea
Mamu​
Vestimentația lui Constantin
Brâncoveanu

Vestimentația lui er a unic ă, dato r ită


pieselor pe car e le pur ta, c um ar
fi: tunică lungă, peler ină și c ușmă, c ar e
er a înso țită de o pană. Pana este
simbo lul păc ii, dar și al divinității, dr ept
exemplu: legătur a sa puter nic ă c u
Dumnez eu.
Dar, acest tip de vestimenta ție er a
pur tat de cătr e to ți bo ier ii, to ți o amenii
c u un statut social înalt.
VESTIMENTAȚIE ROMÂNI

Prin intermediul scrierilor călătorilor străini care au trecut


prin țările române de-a lungul timpului, avem acces la
informații foarte bogate cu privire la toate aspectele
legate de viața cotidiană. Spre exemplu, din scrierile din
secolul al XVII-lea și, apoi, din vremea fanarioților, unul
dintre cele mai interesante aspecte de urmărit este cel al
veșmintelor purtate de locuitorii țărilor române, atât de
oamenii obișnuiți, dar și de familia domnească.
Hainele femeilor
În ce e a ce prive ș t e po rt ul f e me ilo r, a f lă m din s crie rile
s a le că a ce st e a , a t â t ce le din M o ldo va câ t ș i ce le din
Ț a ra R o mâ ne a scă , po a rt ă ve ș mint e a se mă nă t o a re cu
ce le a le f e me ilo r e uro pe ne . P ă rul se po a rt ă împle t it ,
ră s ucit pe ca p, ca un co la c ș i a co pe rit cu un co nci
a lb. În ca zul f e me ilo r bo ga t e , pă rul e st e a co pe rit cu
un co nci t ra nda f iriu ș i pe de a supra cu ma ra mă a lbă .
To a t e po a rt ă ș a luri a lba st re de A le p, ia r ce le ma i
înst ă rit e po a rt ă ș a luri de Bursa , f o a rt e po pula re la
a ce a vre me în re giunile de inf lue n ț ă o t o ma nă . A ici,
pro ba bil e st e vo rba de spre bo ie ro a ice ș i t â rgo ve ț e .
De s pre ț ă ră nci s e ș t ie că î ș i a co pe re a u ca pul cu
nă f ra me , pe ca re le co nf e c ț io na u s ingure . Fe t e le
a ce st o ra po a rt ă de a se me ne a pă rul împle t it ș i
înco lă cit pe ca p, da r f ă ră co nci. A ce s t f a pt a s igură o
de o se bire de vâ rst ă .
Copiii

D esp r e c op ii, aflăm c ă stau


z ilnic făr ă haine. Ac eștia
sunt sp ălați c u ap ă c ald ă în
fiec ar e sear ă și d imineață d e
c ătr e mamele lor. Atunc i
c ând ning e, c op ii sunt
fr ec ați c u multă z ăp ad ă.
Garderoba domnitorilor

Despre fiul domnitorului aflăm că poartă o haină de brocart,


căptușită cu catifea roșie cu galoane de argint aurit pe interior.
Domnitorul are aproape acela și stil vestimentar. Alaiul acestuia
era precedat de șase șetrari ( 7) ce alcătuiau cortul d omnesc.
Aceștia purtau căciuli trandafirii, iar în mâini țineau topoare
împodobite cu cruci. Postelnicul avea un toiag de argint, în
vreme ce spătarul purta o coroană pe cap, având o sabie și un
buzdugan.
Ce mâncau
oamenii în trecut

U n u l d i n tr e a sp e cte l e i m p or ta n te a l e v i e ţi i
coti d i e n e , i n d i fe r e n t d e soci e ta te a l a ca r e
n e r a p or tă m , e ste a ce l a a l a l i m e n ta ţi e i .
Oa m e n i i a u n e v oi e d e h r a n ă p e n tr u a
su p r a v i e ţu i şi , t ocm a i d e a ce e a , m a n i fe st ă
o g r i jă d e ose b i tă p e n tr u a ce a stă
p r ob l e m ă , î n r â n d u l a ct i v i t ă ţ i l or z i l n i ce .

Pr i n t r e e l e se n u mă r ă :

1 . c e r e a l e - se c a r ă , g r â u , ov ă z , me i

2 . Por u mb -c op t, fi e r t

2 . F r u c te - me r e , p e r e (î n sp e c i a l )

3 . C a r n e - se mâ n c a ma i mu l tă î n z i l e d e
să ă r b ă toa r e

7 . Toc ă n i țe , c i or b e ș i tot fe l u l d e mâ n c ă r u r i
d i n l e g u me .
TRADIȚII ȘI OBICEIURI

Tradiții Obiceiuri
1. C â n d mergi î n t â i l a a ra t , s t ro p e ş t i b o i i cu 1. Mersul la biserică
a gh e a z mă î n cru ce ş i fa ci d i n a i n t e a b o i l o r cru ce cu
co a d a b i ci u ş t ei p e p ă mâ n t , fa ce ş i o mu l cru ce ş i 2. Vopsitul ouălor
p o rn eş t e .

2. În a pro pie re a P a şt e lui , s e vo ps e a u zidurile 3. Colindat


ş i s e f ă ce a cură ţ e nie ge ne ra lă

3. Se p u rt a u ve ș mi n n t e n o i î n a p r o p i e r e a u n e i
s ă rb ă t o ri
Dimitrie
Cantemir

Dimit rie Ca nt e mir ( n. 26 o ct o mbrie 1673


- d. 1723) , do mn a l M o ldo ve i ( 1693 ş i
1710 - 1711) , a ut o r, că rt ura r,
e nciclo pe dist , e t no gra f, ge o gra f, f ilo zo f,
is t o ric , lingvis t , muzico lo g , o m po lit ic ş i
scriit o r ro mâ n.
OPERE DIMITRIE
CANTEMIR

1 . P rima o pe ră a lui Dimit rie Ca nt e mir,


int it ula t ă " Diva nul sa u G â lce a va Înţ e le pt ului
cu Lume a s a u G iude ţ ul S uf le t ului cu Trupul ",
a f o st re da ct a t ă în pe rio a da de ce mbrie 1697-
iunie 1698 ş i a f o s t t ipă rit ă la Ia ş i, s ub
îngrij ire a ha t ma nului Lupu Bo gda n, pre cum ş i
a lui Ie re mia Ca ca ve la .

Izvo a re le a ce s t e i s crie ri , cu ca ra ct e rul une i


a nt o lo gii , prima de a ce s t ge n în lit e ra t ura
ro mâ nă , sunt nume ro a se , cuprinzâ nd
de o po t rivă t e xt e re ligio a se ş i la ice , o rie nt a le
ş i a puse ne , a nt ice ş i me die va le , unind lucră ri
ca re a u inf lue nţ a t co nce pţ ia că rţ ii s a u a u f o s t
int e gra t e în co mpo ziţ ia a ce st e ia , prin
pre lua re a uno r cit a t e ce le bre , ma xime ,
se nt inţ e , f iguri de st il .
2. Harta Moldovei 1714

H a r ta lu i Ca n te mir do v e de ș te o a mplă
c u n o a ș te r e a te r ito r iu lu i M o ldo v e i .
E le me n te le
de r e lie f, h idr o gr a f ie ș i v e ge ta ț ie , lo c a lită ț
ile , lim ite le a dm in istr a tiv e
ș i to po n im ia a te stă c o mple ta o r igin a lita te
a lu c r ă r ii, c a r e n u a r f i pu tu t f i a sigu r a tă
de c â t pr in c o n ta c tu l n e mij lo c it c u
r e a lita te a din te r e n ș i ma i pu ț in pr in
pr e lu a r e a u n o r e le me n e din
do c u me n te le c a r to gr a f ic e e xiste n te pe
a tu n c i.

E l, sin gu r, a r e a liz a t a c e a stă h a r tă .


3. Istoria ieroglifică
Ist oria ieroglif ic ă e st e o s crie re a le go rică a
lui Dimit rie Ca nt e mir, în ca re că rt ura rul
mo ldo ve a n înf ă ț iș e a ză co nf lict ul dint re e l ș i
f ra t e le s ă u A nt io h Ca nt e mir, pe de o pa rt e , ș i
do mnul Ț ă rii R o mâ ne ș t i Co nst a nt in
Brâ nco ve a nu – sus ț inut de bo ie ri , pro t e ct o ri
de pe lâ ngă Îna lt a P o a rt ă – ș i do mnul
M o ldo ve i M iha i R a co vi ț ă , pe de a lt a . Is t o ria
iero glif ică po a t e f i înț e le a să do a r cuno s câ nd
che ia ( „ s ca ra ”) . Ca rt e a a f o s t s cris ă la
Co ns t a nt ino po l, în a nii 1703 - 1705.
M a nus cris ul scrie rii a f o st cumpă ra t de la
urma ș ii lui Ca nt e mir de că t re co ns ilie rul
a ulic N ico la e Ba nt î ș - Ka me ns ki ș i a int ra t în
1783 în po se sia A rhive lo r M inis t e rului de
Ext e rne din M o sco va .

S-ar putea să vă placă și