Curs IX – Capacitati extrasenzoriale si

tehnica concentrarii

15 Votes
Votes

 HIPNOZA SI DESCHIDEREA
DESCHIDEREA SIMTURILOR
SIMTURILOR

Deschiderea celui de-al treilea ochi se poate face cel mai usor prin hipnoza la persoanele care
doresc sa-si deschida aceste simturi in stare de constiinta modificata ( hipnoza ). Acest lucru
are loc ,,in proportii astronomice” – se pot deschide si ascuti la maximum toate simturile.
Daca intr-o mana a celui hipnotizat pentru controlul acestor capacitati se aseaza o reutate
numai cu un ram mai mare decat in mana cealalta, acesta !a sesiza imediat diferenta. "a fel
se !a intampla daca !eti trasa pe #os o linie de trei milimetri si alta doar de unu, le !a deose$i
si pe acestea. Daca in una din doua sticle de !in identice !or fi puse doua trei picaturi de
lichid de alta culoare, persoanele aflate su$ hipnoza o !a deose$i.
%rechea unui om normal percepe !i$ratiile cu o frec!enta de la & la ''  oscilatii pe
secunda, dar dupa deschiderea clarauzului in stare de hipnoza le !a putea percepe pana la
11* oscilatii pe secunda. Aceasta cifra constituie mai mult decat frec!enta radiatiilor ama
in!izi$ile.
+n stare hipnotica se poate foarte usor !edea aura emisa de oameni sau o$iecte. Aceste senzatii
sunt percepute de al saselea sirnt care se acti!eza in creier in portiunea dintre sprancene
( chara A#na). Acolo,
Acolo, in acel spatiu de !id, se formeaza imainile ,,clar!azului”. rin hipnoza
se poate reenera intreul oranism, se pot reface oranele $onla!e.
rin hipnoza se fac minuni in domeniul insanatosirii, reimurilor de sla$ire (controlul
reutatii).
rin hipnoza se comanda corpului informational care !a executa comanda in timpul sta$ilit
(  sau & ore sau mai mult in functie de starea sanatatii persoanei respecti!e)/
 – deschiderea meridianelor eneretice principale si secundare prin de$locarea charelor,
 – crearea antidotului tuturor $olilor din oranismul
oranismul sau,
 – producerea de su$stante acti!e, nedaunatoare corpului sau, pentru dizol!area
dizol!area chisturilor,
ranuloamelor, calcinoamelor, formatiunilor tumorale, si eliminarea lor pe cale naturala prin
urina, fecale, transpiratie,
 – reenerarea tuturor oranelor,
 – producerea de neuropectide ( hormonii insanatosirii), endorfine, enzime cu lantul lor trofic,
trofic,
aminoacizi, minerale (calciu , maneziu, potasiu ) si altele de care oranismul are ne!oie,
 – producerea de feromoni pentru intinerirea oranismului
oranismului cu 15 - de ani ( asa ca mai $ine o
sedinta de hipnoza care face minuni decat operatiile estetice dureroase si foarte costisitoare).

rin hionoza se mere atemporal cu pacientul/ in trecut pentru a stere informatiile neati!e
din su$constient ( care au produs im$onla!irea diferitelor orane ) sau in !iitor cu circa 15 -
ani.
 Daca in aceasta perioada persoana aflata in hipnoza da semne de neliniste, aitatie, o aducem
inapoi in timp in momentul respecti! din acea zi (in ziua 0luna 0 anul). Asta inseamna ca
 persoana respecti!a a murit si nu mai poate mere mai departe atemporal de data respect!a.
( xemplu/ suntem in anul 5 luna auust ziua 15, ce faci2).
3ipnoza functioneaza numai la persoanele in stare de relaxare completa, deoarece prin
comenzile date, corpul fizic doarme iar corpul informational (creierul) este treaz si executa
intocmai toate comenzile primite.

CLARVIZIUNEA

+ndicatia din 46A-7%89A pri!ind concentrarea asupra palatului cerului urii pentru
deschiderea clar!iziunii pare la inceput :ne$uloasa”. +n cazul deschiderii celorlalti doi senzori
era !or$a despre sta$ilirea limitelor ner!ilor olfacti! sau ustati! pe o anumita lunime de
unda, capatul respecti! al ner!ului aflandu-se foarte aproape de punctul nostru de concentrare
(!arful nasului sau al lim$ii). Arumentul ca ner!ul olfacti! nu se afla in !arful nasului poate
fi com$atut, deoarece prin concentrare starea de tensiune se transmite treptat in zona
respecti!a.
Dar cum se poate explica transmiterea acestei concentrari a andului mai departe, prin
farine, pana la incrucisarea ner!ilor optici, nemi#locit lana hipofiza, caci doar in aceasta
zona se pot percepe oscilatiile in!izi$ile ochiului. xperientele facute in aceasta directie dau
!iziuni uimitoare, dar succesul lor este limitat. ;oncentrarea nu tre$uie facuta asupra cerului
urii, ci asupra charei A#na, centrul su$stantei fine care se afla intre sprancene. Ade!arul este
ca aceasta e o munca destul de rea. De aceea se cere cura# in inceperea anumitor exercitii, iar 
in ocultism nu au ce cauta oamenii fricosi. <u li se !a deschide niciodata nimic nici acelora
oroliosi sau in!idiosi. =ai $ine !a lasati pau$as chiar de la inceput daca sunteti astfel
rnoti!at. +n momentul inter!entiei unuia dintre factorii care fac parte din prostia omeneasca
centrul respecti! se inchide automat.
xercitiile tre$uie sa le desfasurati cu reularitate si ritmicitate, dar mai mult decat orice –
!erificarea !iziunilor. "uati in considerare si retineti ca tre$uie sa deose$iti imainile reale de
cele !irtuale.
uteti face un mic experiment, daca mai locuiti cu cine!a in acelasi apartament. >ie ca
 persoana respecti!a aseaza in fiecare seara un o$iect intr-un anumit loc, fie ca acesta este o
statueta sau o !aza, tre$uie ca a doua zi din pat, cu ochii inca inchisi, sa !edeti acel o$iect
aflandu-!a in alta camera. >aceti acest exercitiu timp indelunat. Ar tre$ui de fiecare data sa-i
identificati noul loc unde este $ine pus de acea persoana.
De o$icei mesa#ele !in de la un mentor spiritual care !a !a directiona in cautarea o$iectului
ascuns. Veti putea receptiona mesa#ele acestuia si ar fi de folos daca !i le-ati nota.
oate fi de folos si tehnica respiratiei din 9ad#a-4oa, pentru trezirea lui ?%<DA"+<+, dar
!edeti sa nu incurcati $orcanele. Din toate in!ataturile pe care le-am facut sinura, pana intr-
un anumit loc am mers foarte $ine, dar complexitatea exercitiilor adauate de sine statator mi-
a stanat !iziunile. <u mai stii atunci ce s-a intamplat. =ai faceam concentrari de acest en si
cu prietenii, ascunzand lucruri diferite, pentru a le asi. Aceasta chiar ma amuza la inceput.
data un cole tot ascundea o moneda !eche din loc in loc si de fiecare data o aseam, dar i-a
!enit ,,ideea” sa n-o mai ascunda in casa, ci si-a $aat-o in ura. +n !iziunile noastre aparea
moneda si doar fuiti! irnainea coleului nostru cu un zam$et pe $uze. De o$icei se ,,!edea”
un mic ,,ta$lou” leat de moneda, dar tot el aparea in imainile noastre. +-am spus ca n-a
ascuns moneda si ca se afla la el, dar nu pricepeam in ce loc. Am perceput zam$etul, fiindca la
a doua concentrare a aparut in !iziune doar ura si $uzele, zam$ind. Am deschis ochii si am
zis toti o data – ura@  asisem, in sfarsit@
entru deschiderea ochiului al treilea, concentrarea andirii se face numai pe centrul dintre
 sprancene – chara A#na. Dupa experimentele de mai multi ani facute de 7aharo!, acesta a
a#uns la cel mai usor procedeu de deschidere a ,.ochiului al treilea”, printr-o metoda dictata de
mentorul lui spiritual. Aceasta metoda am practicat-o si eu si mi-a fost de un mare folos.
>ericirea a fost ca rezultatele au !enit foarte repede. =etoda lui 7aharo! este folosita de toate
scolile ruse pentru deschiderea charei A#na.  sa descriu aceasta metoda pe care am
 practicat-o la una dintre scolile facute de mine si care mi-a deschis mari orizonturi.

 AL TREILEA OCHI (Ajna)

>ormula de deschidere a ochiului al treilea este o tehnica ce are o sonoritate deose$ita in

sanscrita/ ,,= =A6< = 7A=93+8A, ?3A=AD+<A83A= 9ADA 7+D3A.”
8raducerea este/ ,,<orii sunt adunati asupra mea in acti!itate, intr-un sinur punct, cerul este
in o$ser!are intr-o corecta inacti!itate pentru realizarea stapanirii.” ;e inseamna aceste
cu!inte2 ;e fel de nori si care cer2 <ici cerul si nici norii nu sunt reali, fapt ce rezulta din
faptul ca, intr-o corecta inacti!itate, acesti nori tre$uie sa fie adunati intr-un anume loc, adica
sa se afle intr-o leatura oarecare cu dumnea!oastra. +ar cu!antul ,,cer” in sanscrita ,,?3A”
inseamna in primul rand orificiu al corpului omenesc (in conceptiile indiene astfel de orificii
sunt noua/ doi ochi, doua nari, doua urechi etc.). Deci nu se potri!este. +ar in al doilea rand
mai inseamna si spatiu aerian, ,,eter”, si poate fi tradus si ca ,,cer”, dar acest sens pare a fi tot
nepotri!it, desi 7VA=+ 73+VA<A<DA 8A9A73VA8+ citeaza o minunata indicatie a
!echilor Bohini hindusi, demna de atentie. Aceasta lasuies te/
,,;el care practica exercitii Boa si este in stare sa-si !ada imainea reflectata pe cer poate afla
daca intreprinderea lui !a fi incununata de succes.”
4ohinii care stapanesc pe deplin a!anta#ul concentrarii spun/ ,,+n lumina reflectoare a
7oarelui pri!este-ti propria reflectare pe cer, cu pri!irea ferma. Dupa ce o !ei !edea pe cer, in
curand il !ei afla pe Dumnezeu.”
;ine isi zareste um$ra in fiecare dimineata pe cer, acela !a a!ea !iata luna si nu !a muri intr-
un accident. Daca !iziunea acestei um$re este clara, !a a!ea !ictorii si succese. i isi !or
 putea in!ine rana si !or putea mere oriunde. 8ehnica este destul de usoara si deprinderile
 practice pot aparea in circa sapte-zece zile.
,,;and rasare 7oarele asezati-!a astfel incat corpul dumnea!oastra sa faca um$ra pe pamant si
sa o puteti !edea cu usurinta. +ntoarceti pri!irea ferma la um$ra de #os, in reiunea atului,
 pentru cinci-zece secunde, apoi pri!iti pe cer. Daca !a !eti !edea intreaa um$ra pe cer, este
un semn foarte $un. +n cazul in care nu o puteti !edea de la inceput, continua exercitiul pina o
!eti sesiza. Acest exercitiu poate fi practicat si la lumina "unii.” ("ectii practice de Boa).
ste o tehnica destul de stra!eche, care promite multe.
%rmatoarea semnificatie a cu!antului ,,?3A” este ,,punctul dintre sprancene”. Aici se
aseste, asa cum arata numeroasele reprezentari ale zeilor indieni, toate puterile miraculoase,
inclusi! ,,!ederea sacra”. +ata ce spune despre acest centru 7A83A;9A<+
9%A<8A<89A ,,;and un Bohin inchide concentrarea sa interioara impotri!a temeliei
lumii exterioare si o descompune, el !ede in acest loc o scanteie luminoasa si apoi o flacara
arzand, care seamana cu stralucirea 7oarelui intre ;er si amant.”
+n in!atatura mistica Boa, al treilea ochi se afla in interiorul acestei flacari. +n 73+VA-46A
se spune/ ,,6andul este in centrul dintre sprancene in forma flacarii opaitului si in mi#locul lui
este ochiul intelepciunii.”
Aceasta zona are semnificatia ,,;3+%"%+ ;%<A789++” . +n sensul cel mai lar al
cu!antului, caruia ii sunt deschise atat cele prezente in trecut, cat si !iitorul, in aceeasi
masura. Deschizandu-se chara A#na, are loc deschiderea capacitatilor ascunse -clar!iziunea,
clarauzul. 4ohinii moderni sunt de acord cu acest lucru. +n lucrarea sa :Auto$iorafia unui
Bohin”, 9A<DA= 46A<A<DA numeste acest centru ,,chi spiritual atotstiutor”
 sau ,,"otusul cu o mie de petale al "uminii”. +ar 7VA=+ 73+VA<A<DA spune/ ,,"a fel cum
trec razele luminii prin sticle sau razele roenten prin o$iecte, Bohinul poate !edea o$iectele
de dupa un zid ros, poate afla continutul unei scrisori siilate, poate !edea comorile ascunse
su$ pamant cu a#utorul ochiului sau spiritual interior. Acest ochi spiritual este ochiul intuitiei.”
>aptul ca acest al treilea ochi, denumit si ochiul lui 73+VA, poate !edea nelimitat in spatiu a
fost demonstrat nu numai teoretic, ci si practic. ste necesar doar sa se fundamenteze stiintific
cum in!ine acest al treilea ochi timpul, adica felul cum actioneaza in a patra dimensiune.
>aptul in sine nu necesita alte demonstratii.
Deoarece acest ochi se afla in afara actiunii spatiului, sfera actiunii sale este in afara celor trei
dimensiuni, deci in a patra dimensiune, in timp.
8otodata tre$uie sa su$liniem ca, asa cum demonstreaza practica celor mai !echi timpuri, in
cazul tuturor clar!azatorilor, ca in zilele noastre, capacitatea acestui ochi nu sufera influenta
distantei in spatiu si timp, ci infrane orice distante si orice timp.
;u totul altfel se intampla in cazul perceptiei materiale. Dupa cum stim, reutatea scade
 proportional cu patratul distantei, astfel incat la o anumita distanta radiatiile cele mai
 puternice sunt oprite de ecrane de o anumita rosime (de exemplu, radiatiile ama sunt oprite
de un ecran de fier cu o rosime de C de centimetri, radiatiile cosmice – de un ecran din
 plum$ cu rosime de pana la  metri). 9adiatiile percepute insa de al treilea ochi, numite si
raze ;3A9A<8+9, sau ,,<-9A”, nu-si reduc intensitatea la nici o distanta si nu sunt
oprite de nici un o$stacol material.

+n functie de radul de deschidere a celui de al treilea ochi, se distin patru trepte de !iziuni.
1. e treapta inferioara se afla !iziunile de lucruri neo$isnuite. 7unt !azute imaini ciudate,
atraatoare, dar nu produse ale fanteziei, ci fenomene pe deplin normale, tipuri sau parti ale
acestora in lumina stranie, in nuante de culori neo$isnuite si fara nici o leatura cu orientarea
de moment a andurilor celui care le !ede. oate aparea ideea ca aceste !iziuni sunt
halucinatii. Dar oare realitatea este profund materiala, este numai ceea ce percepem cu cele
cinci simturi limitate ale noastre2 Daca, asa cum am aratat mai sus, perceptia noastra cu
a#utorul simturilor se poate lari pana la anumite limite, unde este atunci limita realului
 percepti$il2 siholoia noastra occidentala se simte derutata in fata acestor aspecte nereale si
totusi percepute, iar stiinta noastra scolastica este mai mult decat inclinata sa includa astfel de
fenomene stranii la ru$rica contradictorie si care nu spune nimic intitulata ,,halucinatii”.
;e se spune despre aceasta psiholoia indiana2 4ohinii !or$esc despre asa-numita =A<A7
;3A?9A sau centrul andirii, reprezentat in mod sim$olic printr-un lotus cu sase petale
centrul de perceptie cu sase canale ner!oase. ;inci dintre ele sunt canalele simturilor noastre
normale/ !az, auz, miros, ust, simtul tactil. Al saselea canal ser!este drept conductor pentru
impresiile care apar din interior, cum sunt !isele si halucinatiile. "a prima !edere ne mira
im$inarea perceptiilor sanatoase (!ise) si nesanatoase (halucinatii), dar aceasta nu este deloc
intamplatoare. A sasea petala a charei manas este leata de "8%7%" ;" ;%  =+ D
8A" A" "%=+<++, considerat sediul spiritului nostru, iar =A<A7 ;3A?9A este sediul
constiintei noastre treze.
Acest fapt este deose$it de important, deoarece in perioada de !ehe constiinta percepe
realitatea prin cele cinci cai ner!oase, iar in timpul somnului, cand cele cinci simturi nu
functioneaza, aceeasi constiinta conduce imainile !isului sau fanteziei prin al saselea canal,
adica direct de la "otusul cu o mie de petale catre al treilea ochi.
;and cele cinci orane de simt exterioare sunt decuplate, in timpul somnului sau in alte
conditii, incepe sa functioneze si sa se dez!olte aceasta a sasea petala a charei =A<A7,
 prezentand in fata !ederii noastre interioare imainile !isului sau halucinatiei.
Aceasta este o pura teorie.  do!ada concludenta in sfera practica o constituie, fara sa stie,
tocmai stiinta noastra occidentala, prin intermediul psiholoilor D.9. 3e$$ si 3aron
 Eood$reeFore.
Deoarece persoanele testate nu erau oameni $olna!i, cu halucinatii frec!ente, ci oameni tineri,
 pe deplin normali, in timpul experientelor au fost deconectate in mod artificial, pentru o
 perioada, cele cinci orane de simt, iar halucinatiile au fost in acest fel reactia pe deplin
normala a constiintei la relaxarea impusa trupului si suflelului. Aceasta reducere a starii de
tensiune a fost comparata in mod eronat cu lenea. =ai mult, studentii testati de cei doi
cercetatori s-au ocupat totusi de ce!a anume la inceput (s-au andit la pro$lemele lor) si a$ia
dupa ce deconectarea silita a simturilor exterioare a proresat suficient, au inceput sa !ada
animale preistorice, oameni al$eni, colti de mamut etc. Viziunile studentilor sunt do!ada ca a
sasea petala a inceput sa functioneze treptat si sa deruleze em$rioane de impresii ale celui de
al treilea ochi.
Daca s-ar continua experimentele acestor sa!anti studiind stiintific si sistematic aceste
 perceptii neo$isnuite, in loc de a reactiona cu spaima, s-ar putea o$tine date care sa deschida
noi perspecti!e in aceasta directie, iar stiinta noastra ar a!ea noi posi$ilitati stralucite de
cercetare si cunoastere. Astfel, dispunem totusi de do!ezi pri!ind faptul ca asa-numitele
halucinatii apar altfel decat prin oranele de simt. Aceleasi do!ezi le ofera si stiinta indiana
Boa, in afirmarea ideii ca omul, daca reuseste sa-si decupleze pentru un timp simturile, intra
intr-o stare in care poate percepe transcendental.
>iecare concentrare corecta a andurilor ser!este acestui scop. a a$ate atentia 7piritului de la
cele cinci simturi exterioare, le deconecteaza intr-o masura fa!orizanta deschiderii celei de a
sasea petale a "otusului.
rima consecinta nemi#locita este, in sensul celor prezentate, un fenomen pe deplin normal si
de inteles/ !isele de!in mai $oate in continut, mai explicite, mai loice si mai !ii. ;hiar daca
de o$icei nu !isati sau !isati foarte rar, dupa primele zile de astfel de exercitii !or incepe sa
apara !ise usor de memorat. +n cursul urmatoarelor luni, cei care practica astfel de exercitii
constata aparitia de imaini, !iziuni si reprezentari in stare de !ehe (in conditiile deconectarii
simturilor pe timpul concentrarii).
Acesta nu este un fenomen leat de $oala, este la fel de normal ca andurile, care, asa cum
!om !edea mai tarziu, nu sunt create de mintea noastra, ci sunt doar inreistrate de ea. le !in
si pleaca fara sa stim de unde si incotro. Acestea sunt corpuri straine care primesc de la noi
forta, culoare si impuls, asemenea unui $ulare de zapada, pe care il rostoolesc toti
 participantii la #oc, si care de!ine foarte mare sau se sfarama in mai multi $ulari mici.
6andurile cuceresc !remelnic mintea noastra, pun stapanire temporar pe constiinta precum
niste oaspeti neasteptati intr-un hotel, pentru ca apoi sa plece din nou. ;ine se indoieste de
aceasta sa se aseze mai comod, sa-si relaxeze trupul si constiinta si sa dea frau li$er
andurilor, fara sa le limiteze sau sa le intrerupa.
Dupa cate!a minute experimentatorii se !or con!ine ca in constiinta lor se inreistreaza
anduri neasteptate, uimitoare, a$surde, uneori chiar re!oltatoare, care nu pot fi explicate ca
fiind de trecut, de educatie sau de orientarea enerala a andirii.
Atunci experimentatorul !a fi cuprins de o senzatie neplacuta si isi !a intrerupe firul
andurilor. xperienta merita insa facuta.
. A doua treapta a !iziunilor se atine cand incepem sa facem ordine in impresiile acumulate
in cadrul primei etape. Aceasta se manifesta prin faptul ca !iziunile anterioare, acele
fenomene neo$isnuite, se do!edesc pe deplin normale, deoarece pot fi recunoscute in
o$iectele sau fenomenele familiare, !azute insa dintr-un punct de !edere inedit.
Astfel se explica faptul ca imainile cuprinse in a doua treapta a !iziunilor, desi ne ofera
o$iectele pe care dorim sa le !edem, totusi ne prezinta detaliile acestora totdeauna in alt fel
decat ne asteptam.  o do!ada in plus ca nu a!em de a face cu autosuestii sau cu imainatia,
ci ca este realitatea. De reula, totul este asa cum tre$uie sa fie, dar !azut in mod diferit. De
exemplu, casa o !edem pri!ita dintr-un colt sau de pe acoperis, adica asa cum nu am a!ut
 ocazia niciodata sa o o$ser!am cu ade!arat.
 a doua particularitate a celei de a doua trepte de !iziuni este miscarea proprie a acestora,
asemenea unui film sau unui peisa# sla$ luminat sau nocturn. Aceasta se petrece deoarece la
inceput imainile sunt sla$e si intunecate, ca niste fotorafii !echi si decelerate, de!enind mai
intense si mai colorate pe masura ce a continuat experimentele. =iscarea si !iata lor proprie
sunt independente de !ointa o$ser!atorului, de aceea ele nu constituie rodul fanteziei sale.
8otodata, aceste !iziuni mai au si o alta particularitate uimitoare/ raspund la o intre$are pusa
nemi#locit. ste suficient sa ne andim in timpul !iziunii la orice detaliu al acesteia si el !a
aparea imediat in imaine, putand de!ansa chiar momentul in care ne inreistram intre$area.
Aceasta este din nou o do!ada a caracterului exterior timpului (atemporalitatea) pe care il au
razele spiritual. 8otodata, ne con!inem cu uimire ca aceste raze trec prin orice o$stacole, ca
 pentru ele nu exista nici un fel de ecran, perete protector sau ranita. +mainile !iziunilor
acestei a doua trepte se refera de cele mai multe ori la prezent sau la trecutul foarte apropiat,
mai rar la trecutul mai indepartat si extrem de rar la !iitor.
le pot fi de asemenea anduri-forma ale altor persoane, indeose$i daca o$iectul concentrarii
constituie un sim$ol reliios sau altce!a similar, asupra caruia se concentreaza andurile si
meditatia a mii de oameni. Aceste imaini nu sunt rodul fanteziei, care enereaza fenomene
mult mai putin !ii si $ine conturate.
C. +n a treia treapta de !iziune, imainile e!olueaza pana la o claritate deplina si o frumusete a
culorilor cu nimic mai pre#os decat cele redate cu a#utorul ochilor nostri fizici. Dar !iziunile
dureaza putin timp si se stin instantaneu, timp de aproape un minut dupa aceasta
mentinandu-se ca stralucirea unui $ec pe retina dupa intreruperea curentului electric (ca un fel
de palpait). Acest fenomen este semnul tipic celei de a treia trepte, la fel ca stralucirea
caracteristica, ca o aureola a ta$loului. 7pre deose$ire de !iziunile primelor doua trepte, pline
de imaini sla$ luminate, care se deplaseaza timp idelunat prin fata ochiului nostru interior,
!iziunile din treapta a treia se aprind instantaneu la intensitatea maxima si dau o senzatie de
 parca iti parasesti propria piele. Aceasta senzatie de extaz dureaza pe toata durata !iziunii si se
stine treptat, lasand o urma incandescenta. 8re$uie sa ne o$isnuim ulterior ca aceasta
senzatie deose$ita sa nu ne impiedice sa mai percepem ta$lourile.
;ele trei etape descrise e!olueaza una dupa alta si prezinta, in conditiile cresterii lente a
claritatii, imaini reale ale lumii su$stantelor su$tile, aceasta fidela reflectare a sferei noastre
materiale primare.
le pot fi atinse, mai mult sau mai putin usor, de toti oamenii care se antreneaza suficient
folosind o tehnica adec!ata. >emeile sunt mai potri!ite pentru aceasta, datorita echili$rului lor 
sta$il. <e!azatorii, ca urmare a aspiratiei lor foarte puternice catre lumina si dorintei
 permanente de a putea sa !ada, au de asemenea o disponi$ilitate sporita pentru !iziuni.
ricine andeste are darul celei de a doua !ederi si succesele sale depind la urma urmei
numai de ra$darea, stapanirea de sine si capacitatea de concentrare.
..A patra treapta este etapa =aestrului. Daca o relare de catre constiinta a acestui ochean
sufletesc si fixarea lui asupra unui anumit o$iect, ca intr-un focar, constituie caracteristica
 primelor trei trepte, cea de a patra este caracterizata de perceptia spatiala.
Aceasta perceptie este simulata din toate partile.  stapanire perfecta a ei transforma omul in
Adept – ,,;el care nu mai are ce in!ata”, deoarece el !ede tot ceea ce doreste, orice lucru
asupra caruia !rea sa-si indrepte ochii sufletului. l nu mai este ne!oit sa caute in carti pentru
a in!ata din experienta si cunostintele altora, nu mai tre$uie sa faca deductii loice pe $aza
experientei celorlalti, cum sunt ne!oiti muritorii de rand, cu perceptiile lor limitate in spatiu si
timp, caci nimic nu !a ramane ascuns celui de al treilea ochi al unui Adept. entru a
exemplifica starea initiala pe aceasta treapta a !iziunilor, !om prezenta trairile lui
A9ADA=7 46A<A<DA/
,,Aerul din plamanii mei parca fusese extras cu o serina ne!azuta, iar corpul era perfect
linistit, dar nu inacti!. A urmat larirea extatica a contiintei mele. uteam sa !ad la multe mile
distanta, !edeam clar pe malul opus al 6anelui, in stana mea, dincolo de templu, toate
impre#urimile asezarii Dashi <esBara. eretii tuturor cladirilor erau luminosi si transparenti,
!edeam prin ei oamenii miscand pe campiile din departari. ram fara suflare si trupul imi era
ciudat de linistit, dar puteam sa-mi misc li$er mainile si picioarcle. 8imp de cate!a minute am
facut incercari sa-mi inchid si sa-mi deschid ochii. ;orpul meu parea facut dintr-o su$stanta
eterica, ata sa pluteasca in aer. erfect constient de tot ce era fizic in #urul meu, m-am
oriental si am facut cati!a pasi, fara sa intrerup aceasta !iziune prea fericita”.

 EXERCITII DE CONCENTRARE

xercitiile de concentrare, se succed automat, unul dupa altul/

1. ;oncentrarea, in ade!aratul sens al cu!antului, ca o mentinere a principiului andirii pe
o$iect. Aceasta treapta este caracterizata totdeauna prin respiratie continua, prelunirea
inspiratiei si mentinerea aerului in plamani si prin orientarea directiei pri!irii asupra centrului
dintre sprancene. rin aceasta se realizeaza intinderea arcului.
. =editatia propriu-zisa, ca o contemplare a o$iectului in centrul dintre sprancene. a este
insotita totdeauna de respiratie nesesiza$ila, prelunirea expiratiei si pauze fara aer in
 plamani, si orientarea spre al treilea ochi, in mi#locul capului, unde apare presiunea la
concentrare. rin aceasta se realizeaza lansarea saetii (forma and).
Deoarece aceste doua trepte se succed automat, asa cum am mai aratat, la fiecare intrerupere a
meditatiei de anduri noi si re!enire la claritatea anterioara a andirii, este necesar sa in!atam
sa nu amestecam aceste faze. De exemplu, nu este permis sa desfasuram treapta intai insotita
de respiratie nesesiza$ila, iar pe cea de-a doua – de respiratie continuaG nu este permis sa
orientam concentrarea spre al treilea ochi, iar meditatia – direct in centrul dintre sprancene.
Din toale acestea deducem tehnica finala a !ederii fara a#utorul ochilor.
1. 7e recomanda, desi nu se refera nemi#locit la !ederea fara a#utorul ochilor, sa se efectueze
in preala$il, timp de douazeci-treizeci de zile, antrenamente dupa metodica descrisa in prima
 parte, pana la o$tinerea ,,miresmei ceresti” sau a ,,ustului paradisiac”. Acest antrenament
este necesar deoarece succesul pe care il o$tinem, cel putin in una dintre aceste directii, ne
confera o incredere puternica, tenacitate si ra$dare pe parcursul exercitiilor si in plus, o
reprezenlare a concentrarii corecte.
. ;and atinem ni!elul de stapanire a exercitiilor de respiratie si a pozitiilor corpului,
incepem exercitiile 89A8A?A asupra discului solar desenat pe hartie. Dupa doua-trei minute
de contemplare, inchidem ochii si dorim sa !edern acest disc solar cu semnul = in intuneric,
in fata ochilor inchisi. <e straduim sa mentinem soarele in and.
ozitia lim$ii este cu radacina pe palatul moale al cerului urii. <u tre$uie sa uitam, totodata,
sa repetam continuu sunetul = cu pronuntia corecta.
C. Dupa ce a!em !iziunea unor lucruri neo$isnuite, $a chiar si raspunsuri la intre$arile
formulate, putem incepe antrenamentele cu portrete ale unor persoane/ !om determina o
cunostinta sau o ruda, cu care a!em contact sufletesc puternic, sau o personalitate pe care am
!azut-o adesea, actor, om de stiinta sau pentru care pastram un anume sentiment. 8imp de
cate!a minute efectuam 89A8A?A cu portretul acestei persoane. Dupa ce pri!im trasaturile
chipului din portret, !om o$tine simtul acestei persoane, de parca ni s-a alaturat. +nchidem
ochii si ne concentram pe dorinta de a mentine acest simtamant sau chipul interior in
intunericul de dinaintea ochilor inchisi. Apoi expediem o$iectul, impreuna cu simtamantul, in
interiorul capului. <u tre$uie sa mentinem cu forta o$iectul in centrul dintre sprancene.
rincipiul andirii tre$uie sa fie orientat exclusi! asupra simtului o$iectului. 9espiratia
tre$uie sa fie continua, iar mainile cel mai $ine este sa fie tinute pe enunchi.
. ;and simtim ca o$iectul, in ratacirea sa prin ?3A (din centrul dintre sprancene pana in
 centrul capului), se apropie de mi#locul capului, incercam sa pri!im simtul o$iectului, de
 parca s-ar asi in punctul in care produce presiunea la concentrare. +mediat ce !ederea
interioara tinteste din nou in centrul dintre sprancene, contemplam o$iectul in al treilea ochi.
9espiratia tre$uie sa fie nesesiza$ila. <u a!em ne!oie decat de asteptarea !iziunii o$iectului
in al treilea ochi (indirect in centrul dintre sprancene).
5. ;and ne fura contemplarea apare !iziunea o$iectului, care, in functie de radul pana la care
am e!oluat, se aprofundeaza sau se stine, lasand o urma care palpaie. +n aceasta etapa
 procesul descris ne ser!este doar drept exercitiu.
'. Dupa o practica suficient de indelunata, atunci cand reusim sa prindem acelasi o$iect si a
doua oara, putem reusi lansarea saetii fara sa incordam arcul, direct din al treilea ochi, din
spatele landei pineale sau din centrul dintre sprancene, pri!ind punctul din crestetul capului,
caci si de aici pri!irea trece automat tot in centrul dintre sprancene. Astfel !om incepe direct
cu meditatia in al treilea ochi.
+n incheiere prezentam alte cate!a exemple din practica, pentru a explica ce posi$ilitati ne
ofera !ederea fara a#utorul ochilor.
,,;oncentrarea asupra centrului dintre sprancene.” =ai intai dorinta de a !edea un anumit
o$iect, apoi simtul centrului, apoi concentrarea asupra unei flori de lotus si, in final, asupra
efectului dorit au dat !iziunea in miscare, dupa care apar multe alte !iziuni, fara prea mare
efort. ;oncentrarea a fost insotita de o caldura puternica in coccis, timp de o ora.
Astazi – o !iziune foarte clara, din treapta a treia/ un chip frumos, in marime naturala, aplecat
 putin intr-o parte, cu pleoape mo$ile, care dispare lent. Am inceput 89A8A?A folosind o
harta de perete pentru a o$tine presiunea in centrul capului si, dupa unu-doua minute, am
transferat constiinta in acest punct din centrul capului, dintr-o data, impreuna cu meditatia si
respiratia nesesiza$ila. Viziunea s-a produs dupa cinci minute.
9ecomand mai intai sa se pri!easca in centrul dintre sprancene, inainte sa se transfere
concentrarea in al treilea ochi, pentru ca apoi sa se pri!easca in al treilea ochi, readucand
astfel pri!irea in centrul dintre sprancene.

 ARCASUL PERFECT
,.;el mai $un dintre cei care exerseaza, al carui spirit a inteles D3+A<A, cel mai $un intre cei
care !ad, este capa$il sa porneasca repede la drum intr-un alt corp. Atotstiutor, atot!azator,
facand $ine tuturor fiintelor, inteleand sensul tuturor scrierilor, enuntand in!atatura unica,
fiind cunoscut prin puterile sale marete, neo$isnuite, traind indelun, capa$il sa faca sa apara
lucrurile din trei lumi si sa le pastreze sau sa le fac sa dispara”.
ana aici am descris tehnica traerii spirituale cu arcul, in principal primele trei trepte, care
sunt accesi$ile oricarui om. "a cea de-a patra si ultima treapta, a carei perfecta stapanire
conduce la maiestrie, m-am referit numai in treacat. xpunerea ar fi insa incompleta daca nu
am dispune de o prezentare exacta a acestei trepte, a =aestrului, care constituie incununarea
e!olutiei in acest sens.
+n scolile mistice de traditie orientala treptele e!olutiei spirituale sunt enumerate si descrise cu
lux de amanunte, chiar daca expresiile folosite sunt !oalate. De aceea, este ne!oie de multa
intuitie si profunzime a spiritului pentru a descifra tainele, care le sunt impartasite numai celor 
initiati. Aceasta explica din ce cauza, chiar si in materialele recent pu$licate, in!atatura
+ndiana este prezentata atat de incalcit si contradictoriu, ceea ce face ca un cititor pretentios si
cult fie sa renunte la ele, considerandu-le nestiintifice si fara rost, fie sa incerce sa le
completeze si sa le im$oateasca continutul. Au aparut astazi foarte multi ,,specialisti” in
traerea cu arcul care nu reprezinta mare lucru de fapt. entru a face parte dintr-o astfel de
scoala spirituala, un discipol tre$uie sa se supuna unei discipline etice foarte stricte, care
cuprinde, in principal, patru !irtuti/ recunoasterea, a$senta patimilor, comportarea drept-
credincioasa si aspiratia catre sal!are, catre iz$a!ire. Desiur, recunoasterea nu are aici sensul
 succesului in !iata sau al depasirii patimilor elementare, cum ar fi elozia, ura, raz$unarea.
Discipolul spiritual tre$uie, mai dera$a, sa recunoasca diferenta dintre real si nereal, dintre
 $ine si rau, dintre etern si trecator. Din aceasta prima calitate apar de la sine toate cele lalte,
cum ar fi detasarea de tot ceea ce este nereal, rau intentionat si trecator, ca si o comportare
corecta si plina de credinta.
Aceasta din urma calitate are sase aspecte/
 – linistea andurilor,
 – stapanirea de sine,
 – calmul actiunilor,
 – ra$darea,
 – increderea in altii sau in sine,
 – atentia $ine orientata,
 – in sfarsit, dorinta de eli$erare, dar nu in sensul refuzului si renuntarii la lume, ci in sensul
eli$erarii interioare de tot ceea ce este lumesc.
Aceasta din urma calitate, care constituie rezultatul celor precedente, imprirna celui in cauza
destoinicia initierii. >ara aceasta preatire spirituala, cel !izat nu-si !a asi =entorul, chiar
daca ar rascoli lumea. Daca a do$andit aceasta calitate, el nu tre$uie sa caute nicaieri, caci
=entorul !a !eni sinur, deoarece isi asteapta de multi ani discipolul, cu mult inainte ca
acesta sa se fi hotarat sa-si caute un mentor. remisele asteptarii sufletesti sunt aceleasi din
cele mai !echi timpuri. le sunt imua$ile, ca si leile naturii.e de alta parte, discipolului nu i
se cere perfectiunea, el tre$uie doar sa se straduiasca sa isi dez!olte insusirile necesare. Dar
inca inainte de a atine ni!elul dorit, el !a practica de#a exercitii si ritualuri de meditatie
asupra unor o$iecte strict materiale.
Astfel incepe preatirea discipolului. Dupa cate!a luni de meditatie asupra unor o$iecte din
lumea strict materiala !or aparea primcle !iziuni de lucruri neo$isnuite. 7i a$ia dupa
aproximati! un an apare !iziunea =entorului. =ai intai ii apar ochii luminosi, care domina
totul, iar dupa alte exercitii discipolul isi !ede =entorul fata in fata.
%n mentor atent !a constata analoii in aceasta manifestare a maretiei leii cosmice a
armoniei. Aceasta lee, cea mai importanta dintre toate, poate fi formulata astfel/ centrele
cercurilor mici se rotesc in #urul centrului unui cerc mai mare. +n acest mod, se formeaza
zilele si noptile in cursul celor doua saptamani cand "una este in crestere, compunand
 #umatatea luminoasa a lunii – ziua lunara, si zilele si noptile cand "una este in descrestere –
care formeaza #umatatea intunecoasa a lunii – noaptea lunara. +n acest fel, se formeaza timp
de sase luni, cat 7oarele se deplaseaza catre sud, noaptea anului, iar celelalte sase luni, cat
7oarele se deplaseaza catre nord – ziua anului. ;ate!a zeci de ani din !iata unui om reprezinta
 partea luminoasa, de dez!oltare – ziua !ietii sale, iar aproximati! tot atat reprezinta co$orarea
 pe !ersantul opus – noaptea existentei respecti!e etc.
+n cazul nostru fiecare treapta de e!olutie a unei sfere este supusa acelorasi lei ca
su$di!iziunile treptei respecti!e. "a fiecare etapa a e!olutiei mistice se repeta aceeasi serie de
momente distincte, treptele meditatiei compun in acelasi fel fiecare etapa a e!olutiei. Daca
meditatia are patru trepte – asezarea saetii si ochirea, intinderea arcului, lansarea saetii si
asteptarea lo!iturii, in centrul tintei sau contemplarea acesteia, in esenta sa – seria de exercitii
cuprinse in cele patru trepte ale e!olutiei este identica, de la discipol la mentor. "a fel se
intampla si cu !iziunile/ !iziunile dintr-o meditatie se succed in aceeasi ordine in care sunt
compuse, la randul lor, din exercitii. Desi predomina tendinta de $aza a momentului
dominant, in eneral raportul ramane acelasi. Acest aspect important ne permite se deducem
matematic caracteristicile de $aza ale treptelor respecti!e, pe $aza caracterului eneral al
su$di!iziunilor care le compun. Aceasta corespondenta poate fi determinate in felul urmator/
1. rima treapta de meditatie – 9+=A9A, =A89+A"A. Viziunile ei sunt lucruri
neo$isnuite. %n mistic la ni!elul primei trepte este preocupat de o$iectele materiale primare si
 rezultatul contemplarii sale este numit contemplare ,,cu indoiala”, deoarece nu poate
identifica o$iectul care ii apare in !iziune. Daca insa poate identifica o$iectul, contemplarea
sa este numita ,,fara du$ii”.
. A doua treapta de meditatie – ;<;<89A9A. a este insotita de respiratia continua.
Viziunile acestei trepte sunt raspunsuri la cele ce ne-am propus si sunt pri!ite de asemenea cu
indoiala, deoarece inca nu se poate determina daca aceste !iziuni se refera la trecut, prezent
sau !iitor si daca au fost pro!ocate de anduri proprii sau straine. ;and insa indoielile sunt
depasite, ceea ce se poate realiza prin !erificare, contemplarea in aceasta treapta este numita
treapta ,,fara indoieli”, deoarece, cum am mai !azut, poate depasi toate o$stacolele din spatiu
si timp. Desi aceasta treapta nu este ultima, plina de ade!ar, ea contine ade!arul trecutului sau
!iitorului si, dar nu o$liatoriu, al prezentului. a apartine sferei materiale fine, atemporale,
de aceea este necesara e!olutia la o treapta superioara pentru a pune in relatie aceasta
cunoastere si realitatea imediata. Aici se manifesta leea, pe care o inora adesea
clar!azatorii, conform careia !iziunile se dez!olta de sus in #os, de la spiritual catre fizic, si nu
in!ers.
Daca practica celei de-a doua trepte de meditatie consta in a pri!i un o$iect luminos, 7oarele
stralucitor, in mod analo apare practica pentru a doua treapta de dez!oltare mistica, ce se
 $azeaza pe meditatia asupra "uminii in care apare o$iectul mentionat la prima treapta. 7i in
acest caz apare o caldura puternica la ni!elul coloanei, in intreul corp. Aceasta caldura este
denumita focul sarpelui -?%<DA"+<+ – denumire aleorica a patrunderii eneriei cosmice
!itale in canalele si centrii de materie fina, in florile "otusului, trezit la !iata si inflorind din
acest foc mistic. De aceea la ni!elul treptei a doua exercitiile se desfasoara cu ade!arat in
sistem Boa.
C. A treiea treapta de meditatie. ;and acest foc mistic al sarpelui atine ni!elul sprancenelor,
zeitatea ?%<DA"+<+ se dez!aluie pri!irii spirituale a misticului su$ forma unei lim$i de foc,
nu in mod aleoric, ci chiar apare in fata ochilor sai inchisi su$ forma unei ade!arate flacari
ce arde. Acest moment marcheaza a treia treapta a meditatiei, ca si a treia treapta de e!olutie a
misticului, Acum el incepe sa mediteze asupra unui punct (H+<D% D3+A<A). ;e inseamna
aceasta2 ;u!antul indian H+<D% inseamna picatura si suereaza forma de picatura a lim$ii
de foc. Aceasta lim$a de foc este !estita ?3A8?3A9+ =%D9A, care, su$ aparenta inhitirii
lim$ii, ascunde !ederea lim$ii de foc in zona ?3A – inter!alul dintre hipofiza si landa
 pineala (in sens fiurat – spatiul ceresc), deasupra palatului, intre centrul dintre cele doua
sprancene si occipital. Aceasta !edere a lim$ii de foc, contemplarea acesteia, numita in
Boa ,,pri!ire (contemplare) cu incantare”, este cea care ofera cunoasterea deplina a
o$iectului.
erceptia reala, drept in fata ochilor, este la fel ca starea de incantare. ;aci taina puterilor
Bohine este capacitatea de a !edea o$iectul in al sau al treilea ochi si, in acelasi timp, cu
toata claritatea formei, culorii si luminozitatii acestuia. +ata cum explica A6<+ 46A/
,,>iecare !edere distincta a unui o$iect in al treilea ochi face pentru noi o$iectul aproape
 palpa$il. ;and imainea o$iectului este chemata in deplina perfectiune a liniilor si culorilor,
asupra sa putem actiona nemi#locit. Atunci putem deposeda acest o$iect, indiferent de
distanta, il putem stapani si actiunea noastra se poate raspandi de la o$iectele cele mai
frec!ente pana la planetele cele mai indepartate.”
Aceasta !iziune a sarpelui de aur rasucit si a lim$ii de foc in coccis – =%"AD3A9A – face
sa se trezeasca de la sine puterile ?%<DA"+<+, care se ridica intr-o clipa, a#unand in toata
stralucirea la ni!elul capului si deschizand centrii. Viziunea landei pineale, a unuia sau mai
multor oameni, ii aduce pe acestia in totala stapanire, astfel incat ei percep toate andurile
transmise in mod clasic, ca si cum ar fi su$ hipnoza.  !edere similara a centrului plasat in
om$ilic ofera o imaine exacta in profunzime, cu structura interna a corpului respecti!, ca o
radiorafie. ;ititorul poate asi numeroase alte date despre toate acestea in capitolul al treilea
 din 46A – 7%89A A8A<D+A"+, unde sunt prezentate multe alte forte o$tinute prin
!iziuni.
. Dez!aluirea totala a tuturor fortelor psihice nu este insa treapta cea mai inalta, indeose$i
 pentru ca A8A<DA"+, care considera aceste forte doar un adaos la 7A=AD3+, spune in
continuare/ ,,rin indiferenta, chiar fata de aceste forte, se distrue samanta raului si !ine
eli$erarea.”
rin eli$erare 7A=AD3+ se intelee re!enirea deplina la erfectiunea 7acra. De aceea, a
 patra treapta de e!olutie tre$uie doar sa-1 conduca pe Bohin catre acest scop suprem.
7a re!enim la cele patru trepte de meditatie, de aceasta data doar la ultima parte, care,
conform leii analoiei, tre$uie sa defineasca caracterul fundamental al celei de-a patra trepte
de e!olutie. De fapt toate fortele apartin acestei a patra trepte, care este reu de atins – cea a
contemplarii tintei. le apar in momentul uitarii totale de sine, contopirii depline cu tinta.
Despre aceasta ne !or$este =%<D%?A %A<+73AD/ ,,= este arcul, % (A8=A<) sunt
saeata, iar H9A3=A este tinta. "o!este cu atentie in tinta si fii precum saeata, una cu ea.”
Astfel, a patra treapta de e!olutie este caracterizata, in primul rand, prin a de!eni una cu
saeata si tinta. +n urma acestui fapt, in aceasta treapta de e!olutie se !or naste toate fortele de
la sine, fara nici un fel de exercitii. Daca !orn analiza acum pro$lema din directie opusa, in
scrierile inteleptului H39A<DA !om afla numai trei meditatii/ :de su$stanta primara,
luminoasa si de su$stanta fina”G el indica, totusi, caracterul $inar al acesteia din urma, ca o
contemplare a marelui zeu ?%<DA"+<+ si H9A3=A, ca un punct. Acesta spune/ ,,Daca,
 printr-o mare fericire, cui!a i se trezeste ?%<DA"+<+, el mere inainte impreuna cu %" din
corp, prin orificiul de la ni!elul ochilor si calatoreste pe ;alea reilor, dar nu poate fi !izi$il,
datorita marii lui luminozitatiI 4ohinii o$tin orice succes in meditatie prin 7A=H3AV+
=%D9A. Aceasta este meditatia tainica a su$stantei fine, reu accesi$ila chiar si zeilor.”
Aceasta aparitie a zeului ?%<DA"+<+ su$ forma unei lim$i de foc am mai trait-o in a treia
treapta. Deci o$iectul meditatiei in a patra treapta tre$uie sa fie contemplarea lui H9A3=A
ca punct. e de alta parte, in capitolul al treilea H39A<DA spune/” inseamna ca aceasta
este meditatie de treapta a patra/ in cap, intre hipofiza si landa pineala, unde anterior a aparut
!iziunea lim$ii de foc, aseaza-i propriul %, adica realizeaza concentrarea asupra senzatiei de
%, ca si cum %" este una cu flacara. Astfel, pe de o parte, H+<D% poate fi contemplat ca
un H9A3=A si constiinta noastra tre$uie unita de acesta. e de alta parte, asa cum se spune
si in %A<+7AD, doua strofe mai #os, acest H9A3=A este o flacara mult mai su$tila decat
tot ce este mai su$til si tre$uie sa fie saeata ce nimereste in %.”
%rmarea acestei meditatii, cea mai su$tila dintre toate meditatiile, este cunoasterea %-lui. +ar 
A8A<DA"+ adaua/
:rin cufundarea sinelui !ine cunoasterea propriului %. De aici cresc auzul, pipaitul, ustul
si mirosul”.
xista o metoda de actiune manetica ce conduce la deschiderea acestui centru. e fruntea
 persoanei care este supusa testului asezam am$ele deete mari ale mainilor, de-a lunul
sprancenelor, astfel incat sa fomeze aparent al doilea rand de sprancene. 7e manaie usor
fruntea cu aceste doua deete, dinspre mi#loc, de-a lunul sprancenelor. ;elelalte deete se tin
rasfirate, pe laturile capului, astfel incat deetele mici sunt dincolo de orificiile urechilor.
Daca persoana testata este senziti!a, dupa un timp de pase manetice de acest fel !a a!ea
!iziuni.”
entru a deschide al treilea ochi tre$uie sa simtim locul landei pineale. +n acest caz se
 procedeaza astfel/ ne concentram in centrul dintre sprancene. 9ezultatul nu este simtul acestui
 punct, ci, in mod exceptional, simtul celui de-al treilea ochi. De aceea in 4oa se recomanda/
concentrati-!a asupra punctului dintre sprantcene, ceea ce, adesea, este inteles in mod eronat
ca incrucisare a ochilor la radacina nasului. entru a indrepta aceasta eroare, uneori profesorii
de Boa inteapa acest punct al fruntii discipolilor cu un instrument ascutit. Atunci discipolul se
 concentreaza in!oluntar in punctul dureros si isi simte cel de-al treilea ochi. Astfel s-a
 procedat la proclamarea ca Bohin a lui 739+ 9A=A ?9+73<A.
;ontraindicatii pentru exersare au femeile care se afla in ciclu lunar calendaristic, plus trei
zile dupa el. "a fel, nu se fac meditatii pentru deschiderea centrilor de forta in timpul ploilor
torentiale si furtunilor. +n schim$ se recomanda dupa ce a iesit curcu$eul, fiindca dupa ploaie
are loc curatarea straturilor atmosferice de anumite enerii.
;oncentrarea andului pentru deschiderea ochiului al treilea se face dupa desenul facut pe
ultima paina a copertei, de dorit dupa ora 1*,. ;ea mai $una ora ar fi intre 1,-C,,
 pentru meridianele noastre.
 – >ixafi cartea cu imainea soarelui la ni!elul ochilor la distanta de o mana intinsa. 7e poate
fixa si la o distanta mai mare, dar sa nu depaseasca inaltimea !oastra. (7e sta in picioare sau
 pe un scaun.)
 – 9elaxati-!a. 9elati-!a respiratia. <u se respira profund, doar superficial. 6andul sa fie la
locul dintre sprancene.
 – ri!iti relaxat in ordinea descrisa mai #os, timp de aproximati! C-5 minute, fiecare detaliu in
 parte, in sens orar.
 – cerul senin – razele soarelui
 – cercul soarelui cu semnul soarelui J(I=)
 – semnul soarelui (I=)
 – doar punctul mic al semnului ,,=”
 – apoi inchideti ochii si doriti sa !edeti acest ,,7oare” in fata ochilor inchisi, asteptand
aproximati! C-5 minute.
Acest exercitiu (meditatie) se repeta timp de doua ore. Daca ati reusit sa !a apara
A"HA789% in fata ochilor inchisi, centrul A#na s-a deschis.  caldura care trece prin
coloana !erte$rala, aducand in fata ochilor imainea unei flacari de lumanare sau a unui foc,
ridica eneria ?undalini de la $aza trunchiului catre crestetul capului. Daca !a ameteste si
apare al$en-portocaliu in fata ochilor inchisi si !i se face cald intrerupeti meditatia punand
mana stana pe plexul solar si dreapta pe crestetul capului, inspirand adanc, deschizand ochii.
Daca in timpul meditatiei !a apare un ochi care !a pri!este fix – de culoare $leu-al$astru –
este ochiul !ostru al treilea. Ati reusit@@@
=antra = se repeta tot timpul meditatiei.
ersoanele care au a!ut pro$leme de sanatate (rinita alerica sau sinuzite ) !or a!ea un timp
mai mare de exersat, in schim$ isi !or !indeca afectiunile in procesul meditatiei. Daca !eti
exersa timp de doua ore continuu – se deschide chara A#na. ste $ine sa !a pri!iti in olinda
dupa exercitiu, in punctu dintre sprancene, 1-15 secunde, apoi inchideti ochii dorind sa !a
!edeti ochiul al treilea, apoi aura capului. ;ontinuati prin a !izualiza oranele interne.