tel

'&

i";l

r
$

POTOVRAGI

EGI
PI,T.ARAPATERICUTUI

VIATA

9 I MIN UN IL E

CE L OR

M AI

M ARI

SFINTI

AI RASARITU LU I

NURATATI
PRIMUL
NUMARI
AAPARUT
5IESTE
SPLENDIDA
JY

Segisegte
inreleaua
dechiogcuri,
supermarketu
giinpangare

ATEI{A, metropolatn caresfdntuls-a desdvdr;it

.i.l.
.'1,..i

:'

i;.

., j:.

','-,,

..-..==i

,::a:...=-=

' .11,.
.'I: :,r''.

:,:,::,:,,:,,=,

De weo trei ani locuiesc,de nevoie.intr-un

apartamentrepartizatde Primdrie intr-un bloc.
Imobilul interbelic dintr-un garmantcartier bucuregtean(M6ntuleasa)in carem-am ndscutgi in
caream locuit vreme de exact 50 de ani a inkat
in programulde consolidare,fiind incadratla clasdmarede risc seismic.Adicd arebulindroqie...
Acest imensbloc al Primiriei plin de bucuregteniscogidin caselelor,,gubrede"(imobilul
meu micu! sunt convins cd ducea fbrd probleme mlcar un cutremur de anvergurd)esteplasatultracentral,l6ngi Biserica Sfintul Spiridon
.,vechi" gi la numai un pas de CasaPoporulu7
Palatul Parlamentului. Vd imaginali cI in trei
ani n-am ratatnici un conceft.miting. eveniment de stradd,t6rg, salon,festival, raliu, parade...$i, desigur,nici celebrelemaratoane- mai
mult nigte mega-toaneale unor enigmatici orgwtizatoi, puqi pe sigilat cenhul Bucureqtiului
cu orice pre!, in multe dintre duminicile cu temperaturi acceptabilede peste an. $i aici voiam
sf, aduc discu-tia:la intdmpldrile de la ultimul
1gicel mai grandiosl)maratonorganizat.nu se
inlelege de ce, sub auspiciileunei... bdnci comerciale.Noi gtim cd activitateabancardpentru respectivii angajali esteuna staticdprin excelen!6,iar ideeanistrugnicb de a cdpiaoamenii
qi a-i convinge sd se fugdreascdpe strlzi, parc[ in contrapartidS,line de domeniul literaturii
candid-amarea lui Ilf gi Petrov.Dar astae vajnica lumenoudin careffaim. iar oameniiqi-au
pierdut nu numai busola,ci gi sim1ulridicolului.
Cdliva insd, niqte retrograzi,de bund seamd, niqte ,,fanaticireligioqi", ne-amluat curajul qi am traversatp6ndla urmd in zig-zag quvoiul de omeniretranspiratS,careicneaqi gdfiia
de mama focului intu-o tirseald zsomotoasdde
pantofi de sport, qi ne-am strecu.it in aceaduminicd diminea!5spreBiserica Sfhntul Spiridon.Micd qi cochet5,primitoareqi intim5, rectitoritd dupl 1990(eaa fost demolati in timpul
issl:,.: = * *: r ie + i i-i:: -<: E1

'- '.

vatra de rumarelui patriot Nicolae Ceauqescu),

gdciuneiqi aqtepta,cuminte, credincioqii.Cobordnd cele c6tevatrepte qi pdgindin minuscula incinti, deja stresulqi neplScerileexterioare
parcdaucdzutdepe sufletultdu ca solzii de pe
ochii orbului din Evanghelie.La cAtevamomenteinsd duod ce mi-am tras sufletul bucuros
cd sunt la Liturghie, v5d prin biseric[ risipite
c6teva persoanede vdrste qi stlri diferite, imbrdcateciudat.O doamndrespectabild* pdrea
directoareintr-o ,,multinafionald" - era in pantaloni negri mulafi, cu o sticld de apd in mdnd
gi cu un tricou fosforescentpe careaveaun numdr mare; ea seinchina cu mare evlavie, la momentelepotrivite, fbrd greg.Mai eraun tAndrin
qortgi bluzd de hening, cu un ceassofisticatla
mdn6, care clipocea intruna; un pensionarin
bascheli, in pantaloni de sport trei sferturi, cu
o plasdin mind qi o gapcdla subra!;doi copii
mdrigori, fosforescenliqi ei, dar qi imbujoraJi
de frigul lui octombrie...O alti umanitatedec6t ceaobignuit5trdgeaacum la bisericanoashd
,,debuzunar",qi cdnd am i4eles, m-am luminat: vasdzicdmaratoniqtiifugeauei ce fugeau,
dar cdnd ajungeauin dreptul bisericii apucau
la dreapta,intrau in curte gi apoi in locag - cd
doareraduminicd.$i aqa,cu un picior la maraton qi cu un genunchiplecatil bisericS,au impdcatbucuregteniinogtriinventivi gi nevoiade
miscare(maratonul)qi dorinla de asta la slujba Giturghia).
Iatd cum geniul multimilenar al romdnului pus sd supravieluiascd intre trenduri (tendinle, curente) istorice il scoate cumva, dar il
gi v6ri intr-o teribild incurcdturb: stdteael cu
trupul in bisericd,dar cu mintea alergain continuare la maraton, iar cdnd fugea pe strizi, cu
trupul se migcamecanic,intruna,insd cu mintea erabranqatla cele sfinte,tainice,ale Domnului. Pasde mai inlelegeceva!
\'

r r J <.1\i r :'noi em br i e20l 6

Popasuri
duhovnicegti:
Polovngi,Reportaj:
Egipt:in viziti la
luminararecurgedintremunti
6 SfantulMina
40
Reportaj:
R6mnic:
tSrnosirea
Stop-cadru:
Mihail:
la12aniin
MAnistirii
Antimgicanonizarea
a
46
patrusfinlivakeni
12 Athos
Reportaj:Poiana
Sirati:c6nd
Dumnezeu
neplingeeroii.
. . 21

rf

0rtodoxia
sud-dunireand:
Mdnistirea
lzvor
48

Devorbd
cudoamna
Aspazia
Olel
Petrescu:,,Nu
mi lisa,Doamne,
si
caddinbraleleTale" 54
Tainele
credinfei:
Data
exactia
veniriiMintuitorului
afostprofelitd
cucinciseroleinaintel 64
Flash:
Eurovision
201
7unscenariu
70

'4

F
r)

ffi

E&s li; %,r.

q,E ffi*'e

rS

* #

.FTffiffi

.F +q,
".e.#..S

luminacareGurge
dintremunli
Inaintede intr*r*a?neheil**ltelului,ae*!oqind*s* despartMulngii
Far$r":gului
de fu4;.;ngii
Cape{*nii,
*$teun l*e *l depl!neiregfisiri,
un !*c de
ed,AnctrSire
ginem*rgini?&
g:eec
spir?tual5
a suf2*talui.
l-aM*nrSstirea
P*lovr*gi,
privires* ?ns*r:ineaz$
gioricesuspind*vinet6cer*.tunrior"i*e
*a !8gn*gte
dintrernungi,
r&m&*&nd
un peticd* cer,careili deev*luie
* it"rrr:*
a nug&ciunii,
departed* toatdefervesc*nla
Num!i
cotidien*,De
xec!de anitr*iesccu eonvinEerea
c&duhulacestuil&ca5
denchir:are
arecevaapaN'te,
ia;'r:laice
Spiridona,
sterlaacest*isfintem*nastiri,
pe caren gtiude e*ndered*e;"*copil*,zidegte
sufletegte,
ei6tr:r!
de
gidornie$d* ?rnp!inire
o obgtefnunroas*
Vatna
duh*vnieeasc*.
br*neov*ne;lse$
de l* Pol*vraglseccn{ua:'*azfl
?ntc"-qin
frulnr*saparte,?ntre
bis*riea
gibis*rieu*ga
ceamarca mSndstirii
b*ini!*,str*juit*d* * mare
d* verdea!5,
v*nit,*s5intrege*se*
frumuse1*a
arestlrilacbin*e*v*ntet.
pasinseamni
Fiecare

i:':.1tit-::f::::"6,

marcatdmartiriloracestei
!ari,dupd

contopiiea ffi#"i'f::Tff:;3,i"#l#
;fiTr"f,tfff,lu"#i?
CUdUhUllOCUlUi
Ajungdnd in fala porlii
masivedin lemn,nu ai cum
sdtreci frr[ sd-!irlsfeli privireacu o astfeldefrumusele
6

noiembrie 2016 / lllN{EA

tat cel ce vine intru numele

Domnului".Totintrunumele
Domnuluine-aminchinatla
troila din stdngaporlii, in51!al6 in memoria eroilor gi

CRF.}T}iTlil

ducein incintamdndstirii.
Aerul proaspdt,cu iz de
Olte!, te primenegteintru
prospelimeqi dulcebinecuvAntare a niun(ilor, motiv
ww.lumeacedintei.com

pentru care fascinaliaacestui

loc esteintregiti de un decor
mirific, nebdnuit de primitor
gi tdcut. Fiecarepas inseamnd o contopire cu duhul locului gi o apropierede un loc de
rusdciune.bcdrui lumind te
iniala sa traiegti intens qi tainic. P[qind incet, intr-o continud contemplare,ai senzalia
cd aleeaaceeanu are sfrrgit qi
cI l[caqul monahal spre care
te indrepli se afl6 la cap[tuI
celui mai indepirtat loc de
pe pdmdnt.G6ndindcd aici
au vie{uit o vreme cdlugdri,
gdsescrdspunsla toate intreblrile care se leagb de str6gnicia cu care a fost ddltuit fiecareco{i$or.
Din anul 1968,cdndprintr-o hotirdre a Sfdntului Sinod al Bisericii Ortodoxe

in hrisoave a fost Danciu

Pdrdianu,pentru ca cel de-al
treilea ctitor al Mdndstirii
Polovragi sd fie Constantin BrAncoveanu.Este necesar si menliondm acestlucru
pentru a argumenta frumuse{ea stilului autentic brdncovenesc al mdndstirii.
Frescele bisericii sunt
foarte valoroase,atAtca execu{ie tehnicd, cdt qi in Plan
iconosrafi c. Particularitatea
prcturalaa blserlcllmanastirii constd in frumuseleagi
unicitateacelor dou[ fresce
Totulpoartiamprenta situate de o parte gi de alta
stiluluibrincovenesc a intrfuii in pridvor, repreCtitorii dintru inceput ai zentdri picturale, unice la
acestuisfhnt lScaqau fost cei noi in !ard, ale mdndstirilor
doi fii ai lui Danciu Zamora, romAnegtiinchinate Sf6nturespectiv Radu 9i P[tru. Cel lui Munte. Tot aici, deasude-al doilea ctitor men{ionat pra uqii de la intrare, este

Romdne, MAndstireaPolovraei a devenit mdndstirede

*aili, du.itateavie{ii monastice avea sd capete o turnurd aparte.Cu toate acestea,
principiul de via!6 al vieluitoarelor de aici a avut acelagi traiect ferm al cSlugdriei:
,,Roagd-teSi lucreazdt" (Ora
et labora). Mdiculele care se
nevoiescastizi in mdndstirea
de l6ngdOlte! nu fac decdtsd
invegmdntezeosaturaunui
stragnic aqezdmdnlmonahal
pe un fundamentbine a;ezal.

wwwlumeacredintei,com

Ll.l\"IEA CREI.)1NTEl / noiembrie 2016

POPASURT
DUHOVl{rCEgTl
de piatrd, este foarte generos, purt6nd amprenta aceluiaqi stil brdncovenesc.Am
simlit cd trebuie sd fac toate aceste precizdri din dorinla de a contura aceastd
frumusele prin prisma artei
br6ncoveneqti.

Agezimint
monahal
vegheat
dedoiuriagi
destinci

zugrdvitd icoana cu hramul

bisericiimAndstirii: Adormirea Maicii Domnului. Zidurile chiliilor gi ale celorlalte
incdperi care inconjoard biserica cea mare a mdndstirii
sunt o adevirall fortdr eald.
Maica Spiridona, care a fost
ani 9i ani ghidul acesteisfinte mAndstiri, qtie taina fiecdrui coljiqor:
,,Din mila lui Dumnezeu
se mai pbstreazdincl partea
de chilii cu stilul arhitectonic din timpul lui Constantin
Brdncoveanu.Pelerinii care,
dupb sfintele slujbe, sunt curioqi de taineleacestuiagezhm6nt. md roagdde multe ori
sI le dezvilui din cele stiute

gi negtiuteale locului qi o fac

cu mare drag, chiar qi acum,
de cdnd sunt stareli. Foarte
mulgi dintre aceiacareviziteazd corpul de chilii rdmdn
impresionali de faptul cd patina timpului nu a qters din
trdinicia zidirii, pentru cd tavanul este din grinzi gi grinzlle au rdmas chiar aga,nefinisate, cioplite din bard6".
In curtea interioard a m6ndstirii se intrd prinff-o poartb masivd, strdjuitd de o clopotni![ la fel de masiv6,
ridicatd in vremea lui Constantin Brdncoveanu.Biserica mdndstirii este ziditd
in stil bizantin, iar pridvorul, suslinut pe opt coloane

noiembrie 2016 /L{ Il\.{gA fIREI}|NTEl

Ieqind din biserica cea

mare a m6nlstirii, te trezeqti
intr-un pdienjenig de alei.
Ddqi este toamnb tdrzie,totugi frunzele se incdp6!6neazd sd rilmdndpe crengile copacilor, iar florile ili zdmbesc
din cerdacul mAndstirii sau
din rondurile incd viu colorate careinconjoardbiserica.
Doar paqii mdiculelorse mai
aud din cdnd in c6nd, in permanentalor alergiturS, de la
o ascultarela alta.
M-am oprit o clipi pe
aleea din dreapta bisericii,
pentru a admira delicatelea
clopotnilei dinspre Nord gi
decorul de basm curgdndparcd din ceruri. in preajmaei.
$i tot ridicdndu-mi ochii spre
cer, am ajunsdin nou cu privirea pe cele doud v6rfuri de
munte. care,ca doi uriagice
stau la sfat, ddinuie acolo de
veacuri. Doar zgomotul destul de fuav al Olteguluiigi mai
face loc printre chei, clipocind printre perefii stdncoqi.
Do-acolo, de sus, lumina ili
poleieqteprivirea, lds6ndu-se
pitruns[ de duhul locului,
de pacea adAncda mdnlstirii
ce viefuiegtede secoleaici,
la poalele celor dou[ imensitSli paralele. $i am pornit
de-a lungul aleii care,intr-un
ww.lumeacredintei.com

fel, duce spre munte, dar asta

dupd ce am mai trecut printr-o poartd, la fel de masivd
ca toate celelalte.

bolni!i
Bisericu[a
timp
a diinuitpeste
Caoriciile lunii noiembrie
m-au purtat pe aripi de vdnt,
pe soareqi ceaf[, at6t de dens[ incdt, la un moment dat,
nu mai inlelegeamcontrastele. motiv pentrucaream mai
intoatinh-un ldcaqde inchinare, la fel de bdtr6.n,fiumos gi
statomic asemeneacelorlalte.
Bisericula cu hramul
Sfdntul Nicolae a fost bolnila Mdndstirii Polowagi, in
timpul Episcopului Clement
al RAmnicului. Impodobitd cu picturd de cdtre zugravii Gheorgheqi.Ion, in anul
1738,bisericulaa fost restauratd in anul 2008. Cu sutede
ani in urm6, aici erauingrijili bolnavii care proveneau
wwwlumeacredintei,com

din familii nevoiaqeqi cllugdrii bdtrdni 9i bolnavi. Privitd din lateral. biserica are
forma unei cordbii qi nu are
pridvor.iar in interior.catapeteasmaeste din Piatragi
cdrdmidd, spre deosebirede
cea din biserica mare, care
este din lemn de tei.
Flancatdde brazi,bisericula bolni!6 v egheazdpacea

qi linigtea celor careigi dorm

somnul de veci in cimitirul
din imediata apropierea acesteia.Am intratqi eu in cimitir, pentru a aprinde lumdniri
la mormintele celor trei cdlug6ri dragi din viala mea, care
au fost inmormdntaliaici: p5rintele Casian,maica Fevronia qi maica Evghenia.Fiecdruia dintre ei ii datorez cdte

Llr\4EA fRllllthll.El

/ noiembrie 2016

POPASURT
DUHOVNICEgTt

in Hristos aici, la Polovragi.

Vremurileevolueazd,iar vieluirea monasticda cdpdtatqi
aici valenle noi. Chiar dacd
sunt multe ascultAri, toate
mdiculele particip[ la slujbe,
iar maica starelda mai schimbat in bine cdte ceva din rdnduiala mdnistirii. Acum sluibelede seardsuntpermanenie
qi rdvna duhovniceascdparcd
estemai mare.Despremdiculele din obgte,maica starelI
vorbegtecu multl cdldur6 9i
se simte implinita pentrucd
,,arecopii buni", aqacum ii
placesfinliei salesd spuni.
Cu maica Spiridona, starefaMdnistirii Polovragi,a9
fi rdmasla nesfdrgit.Maica
esteo minune de om, pe care
te po{i bazain orice imprejurare qi gtie atdt de multe despre istoricul acestei sfinte
mdnistiri incAt atunci cdnd
o auzi povestind realizezi cd
aiinfald o adevdratdenciclopedie. N-am intrecutcu nimic misura vorbelor mele,
dar acestaeste sentimentul
pe care eu il trdiesc ori de
cdteori ajungla Polovragi.
Mariana
BORLOVEANU
cevadin ceeace duhovnicegte am triit in timp.

Lingimaica
stareli
timpulse
oprettein
loc
AsIdzi, in obqteaMdnistirii Polovragi mai sunt 28 de
mdicule qi pdrintele ieromonah Lazdr, duhovnicul mdn[stirii. Este o obgtefrumoasd
qi statornicd,dar qi ascultirile sunt multe, motiv pentru
careintotdeaunamai esteloc
pentru alte gi alte surori care
qi-ar dori sd se implineascd
noiembrie 201 6 /Lli-MllA

CAEIINTEI

www.lumeacredintei,com

REPORTAJ

Rimnic
tirnosirea
MinistiriiAntim

gicanonrzarca
apatrusfinfivalceni

* intr-* zi fc'unx*as*
Fdst-a{.i
- ca la ?SOG
de toamn* {28s*$:t*mbrie}
d*
jer:darrnii*:.
cre*inciogi{da'lpa
pSrer**
*iteni}!;:l',4*r":*stirea
Antim{Tr*ianu*)din V*ie**,easd-6ie!nstease*
$xltrusfinli** s-aunev*it pe n"l*Nc*gt":
rliel*r * i$e*fit,Mn*l*tie,
Danii!giMisaii*, preel;mgiunu!din lviria,Antinn,
e*r* ?ns&
a f$eut n'l*imulted*c*t nrultinon'l*nip*ntru neemr,*i
R*stt.r",i"

fard de acegtia,incd,34
de ierarhi romdni, anAntim (cu hramurile Izvorul Tdmdduirii qi Sfantul Ierarh Martir Antim Ivireanul)
qi au liturghisit impreund cu
Patriarhul Antiohiei, Preafericitul Pirinte Ioan al X-lea
qi Patriarhul Bisericii Onodoxe Romdne, Preafericitul
Daniel (IPS Ioan, Mitropolit de Rustavi, conducitorul
delegaliei Patriarhiei Georgiei; Mitropoli^tul Bagdadului
qi Kuweitu.lui,IPSGattas;Mitropolitul Moldovei 9i Bucovinei, IPS Teo{an;Mitropolitul Ardealului, IPS LaurenJiu;
Mi tro polit ul O lt enie i . IPS
12

kineu; Mitropolitul Banatului,

IPS Ioan; Mihopoliflrl ortodox
romdn al Eurooei Occidentale gi Meridionale, iPS Iosif; Arhiepiscopul TArgoviqtei

noiembrie 2O16/ tr-lli\,tEAf l{lll},N { EI

qi Exarh patriarhal,IPS Nifonl ArhiepiscopulTomisului, trS Teodosie;Arhiepis^copul Suceveiqi RddSufilor,IPS

Pimen;^Arhiepiscopul Alba
luliei. IPS Irineu:Arhiepiscopul R6mnicului, IPS Varsanufie; ArhiepiscopulArgeqului
qi Muscel ul ui .TP SC al i ni c;
ArhiepiscopulRomanului gi
Bacdului, IPS Ioachim; ArhiepiscopulDundrii de Jos,iPS
Casian;ArhiepiscopulAradului, Ienopolei gi HSlmagiului,
IPS Timotei; Arhiepiscopul de
Bolnisi, Georgia,IPS Efrem;
PS Quais, Episcop de Erzurum; PS Gurie, Episcopul
Devei qi Hunedoarei; PS Siluan, Episcopul ortodox romdndin Ungaria:PSMacarie,

www.lumeacredintei.(om

Episcopul ortodox romAn al Mitropolitan al MitropoliEuropeideNord; PS Comeliu, ei Olteniei, impreund cu toli

EpisiopulHugilonPSLucian, membrii Sfdntului Sinod al
PS B isericii OrtodoxeRomdne...
EpiscopulCaransebegului;
Sofronie, Episcopul ortodox hotdrdm ca de acum tnainte Si
romdn al Oradiei; PS Nico- in vecisfinlii cuvioSiNeofitSi
dim, EpiscopulSeverinuluiqi Meletie de la Mdndstirea StdStrehaiei;PSAndrei. EPisco- nisoara- cu zi depomenire3
pul Covasneiqi Harghitei;PS septembrie- Si sfintii cuvioSi
Galaction,EpiscopulAlexan- Daniil EiMisail dela Mdndrtidriei 9i Teleormanului; PS rea Turnu- cu zi dePomenire
Ambrozie, Episcopul Giur- 5 octombrie- sdfie numdrali
EPisco- intre Sfin1iiBisericii Si sdfie
giului;PS Sebastian.
pul Slatinei qi Romanalilor; pomenili Si cinsti{i cu cdntdti
PS Visarion, Episcopul Tul- de laudd in zilele lor depome'
cii; PS Petroniu, EpiscoPul nire. Poruncim,de asemenea,
Sdlajului:PS Mihail. EPisco- in Duhul Sfantca vietile,icoaoul ortodox rom6n al Austra- neleSislujbelesfnlilor cuviosi
tlei 9i Xoii Zeelande PS Pai- Neofit EiMeletie, de la MdndsEpiscop-vicar tirea StdniSoara,Si ale sfinlisieLugojeanul.
TimiEoarei
; lor cuvioqiDaniil Si Misail,
al Arhiepiscopiei
PSEmilian Loviqteanul,EPis- de ta Mdndstirea Tumu, sdfie
primite cu evlavie de Preolii,
c op-vi ca ral A r hiepis c oP i e i -monahii
qi credincioEiimireni
RAmnicului).
noastre" a gr\ai
Bisericii
noas
t
r
d,
,,Sme r enia
la Dropunerea Sinodului it intaistAtatorulR6mnicului,

Arhiepiscopul Varsanufie,
sinoddndcitire Tomos-ului
dal, dupa savarsireaLituryhiei la Mdndstirea Antim (Troianu) din Rdmnicu Vdlcea.Pe
urm6, in vremea cdntdrii troparelor 1or,au fost arAtatenoiodului qi icoanele sfinfilor;
agijdereaqi racla cu moaqtele

I.L.i,\'!|A { I{lll.I}1\]'i-Ei / noiembrie 201 6

13

REPORTAJ

cuviosului Neofit de la Mdnistirea Stdniqoara.

Patriarhul Rom6niei a d6ruit M itropolituluiOlteniei.
Irineu, Arhiepiscopului RAmnicului, Varsanufieqi Episcopului-vicar Emilian Loviqteanul Ordinul ,,Sfdntul Ierarh
Martir Antim lvireanul" pentru arhierei,iar arhimandritului Sava Plega- egumenul
M6ndstirii Antim (Troianu) aceeagidistinclie (dar pentru clerici) qi a constatatcd
,,ne afl6m intr-o regiune binecuvdntat[ de Sfnntul Ierarh
MartirAntim Ivireanul - care
a fost Episcop la Rdmnic in-, iar aicia tip6tre 1705-1708
rit mai multe cdrti, dintre care
cele mai importante sunt Iiturghierul, impreund cu Molitvelnicul, in 1706. Mai tdrziu, ele au fost tipdrite (tot de
SfentulAntim) la Tdrgoviqte,
in anul 1773, dar in mod separat. Aceste cirli au impus
definitiv limba romAndin cultul Bisericii noastreqi o mul1ime de rugdciuni formulate de
Sfdntul Antim sunt aproape
identicepdndin prezent.[...]

14

noiembrie 2016 / Li-'N-lFlACREIlari fFli

Ne rug[m ca Dumnezeu sd
binecuvdntezeMitropolia qi
Arhiepiscopiaacesteaqi zona
aceastacareare o tradilie creqtind foarte putemicd, caretrebuie pdstratS,cultivati gi continuatb cu multi bucurie".
Chiriarhul Rdmnicului,
inaltpreasfin1ituIpdr'rnteArhi
episcopVarsanufie, a mullumit
Patriarhului Antiohiei, Preafericitul Ioan al X-lea $i conducdtorului delggaliei Patriarhiei Georgiei, Inaltpreasfinlitul
Ioan, Mitropolit de Rustavi
(cAtqi celorla{i oaspeli)Pentru
dragosteafrdleascdardtatAqi a
amintit cu aceastiocaziede relaliile strdvechidinhe ArhiePiscopiade Vdlcea qi Patriarhia
Antiohiei, rela{ii care d6inuie
de 359 de ani, de cdnd Patriarhul Macarie al III-lea Zaim
(l 647- | 672), dimpreundcu diaconulsduPauldeAlep.au vizitat mAndstirileCozia,Oshov,
Ocnele Mari, Dintr-un Lemn,
Bistri{a gi Arnota (1657). In
veacul urmdtor, un alt ierarh
originar din Alepul Siriei,
Episcopul ChesarieHalePliu
(care grdia bine latina, greaca,
rusa, dar gi franceza),a Pdstorit cu inlelepciune qi eParhia
www.lumeacredintei.com

Rdmnicului vreme de gaPte

ani (1773-1780),rdstimPin
carea dobdnditpentrueaBiserica Sfin1iiPatruzecide Mucenici din BucureqtidrePtmetoc,
mai infiinldnd qi cAtevaqcoliin
acestlinut binecuvAntat.
A fost o zi binecuvdntatd
la VAlcea,cdci a Prisositharul
qi lucrul acestas-a simlit. Pentru aceeaqi oamenii au continuat sI vind sd se inchine la
Troianu pdni tArziu ln noaPte,
ba chiargi a douagi a treiazi.
GeorgeCRASNEAN

Ll,rMEA CR^EIINTF"I / noiembrie 2016

REPORTAJ

Ansamblulmonasticde la Crisan-Yaca:

loc de int6lnire
d neamului
cu Dumnezeu

J*deg*$l-{r".in*doara
par* un }i::ut !r"lepuizabii,
:"efe
rindu-n:*pri::*c*ast*
*flirn"r*gie
s:u*uma! Navalear**cul!u;'*li,ist*rucape {cre * *fer*, **argi
i* ec* l*E*td *3epairirn*niuie*'*g?in,
el Bis*rfeii{l**${reRds*rit*r:*,
e*r*
?gipr*sar5e;.;*rnc1i* p*e"l*;,lf::*le
pr*itLitind*ati,
ir"li*-:i1*
Nrr:p!*r:ej
e*!*r
ixbit*ri ** n**m gi eJ**umn*r*u. hjlunrl** r*i-* f*st huc*riae*, p!*e*nd c$in*r*;u! ffir*dp* dr**:ui *:ll7* catre*radea, inai*i* d* * aj*r"lg*
?r:tr-r';l"l
alt !*e l*g*r":dar,
{*b*;:, s* d*s**p6r un inclicat*ype eares{ria:
*
pe xn drum laturaln!c,1;rcil'**p:t*.."
{rig*r:
4
$<!!*:":":*tri",
,,JVtr*rr*stir**

Agezimintul
Acest petic de plai mioritic unde s-a nbscut gi
a vieluit cel de-al treilea conducdtor al rdscoalei
no i e mb ri e 2 0 t5 /l i

]:I.\(

incepute la 1 noiembrie
1784,jertfelnicul pentru libertateaneamului Gheorghe
(Giurgiu) Crigan, se afl6 intr-un areal parcd incremenit

l{ i iJi\ - l I

in timp. Caserdzle{e ies la

ivealI de-a stdngagi de-a
dreaptadrumului lin gerpuit. Dealurile domoale se
intdlnesc ddndu-si mdna
wwwlumeacredintei.com

intr-o cunund a biruinlei

asupraasprelorvremuri demult trecute.
Pentru a ajunge la MdndstireaCrigan nu ai cum
sd dai greq,clci indicatoarele sunt pretutindeni. Am
aiunsin acestloc binecuvantat, intr-o frumoasd zi de
duminicd, pentru p asistala
Sfdnta Liturghie. In parcarea improviz aI6 la baza agezdmdntului cu greu ne-am
gdsit loc, fiind plind de autocare $1ma$ml de pe lntreg cuprinsul ldrii. Urcdnd

treotele domoale cdtre bisericd,observdmcd existdgi

sus o parcare,la fel de pli. e l dngdbi send cu maqi ni P
ricd.mulqimede credincioqi
ascultdla difuzoareslujba pe careo gdsimincePutd. Obseru un gruP mal numeros. Aflu cd e venit de la
Bucureqti cu preotul lor Paroh, care esteinduntru, slujind^alaruride preoliilocului. In fala sldntuluil5ca9
se afld luciul unui lac amenajat, ce oglindeqtesiluetamdreatd a bisericii, Parcd
intirind cunoscutul verset:
,,precumin cer, aqaqi Pre
pdmdnt". Locul estebine
ales, cdci mdndstireaeste
aqezaldstrategic, inconj uratd de dealuri ce poartd vegm6nt de pdduri umbroase,
fiind feritl astfel de ochiul
profan qi dezinteresat.

Inimiunite
Pdtrundem cu greu in
interiorul l6caquluiplin
de rugdtori, incercdnd discret sd ne gdsim loc, Pentru
a participa la Sfdnta Liturghie ce stAsAinceapAdupa
otpustul Utreniei. Biserica
www.lumeacredintei.com

Llll'lEA CRtltlNT0f / noiembrie 2016

17

REPORTA.|

esteneincapAtoarepentru toli cei venili in aceastA sfantAzi de duminicd, dar

Dumnezeu parcSinmulleqte spaliul, ca toli cei ce voiesc sd parlicipe,cu mic, cu
mare, sd-gigdseasclun col!.
La strand.vocilegraveale
monahilor inal!6 stihuri melodioase gi cucernice spre

t8

ImpdrSlia cea binecuvdntatd. De indatd mi se confirmd

acestgdnd, cdci din altar,
prin voceabldnddgi fermd
a preotului ce conduceslujba, aud intondndu-se:,,BinecuvdntatdesteI mpdrdlia
Tat6lui, a Fiului qi a SfAntului Duh. totdeauna.
acum gi
purureaqi-n vecii vecilor".

noiembrie 2016 / l.ii!{EA CRFII)aNTEl

IncepeLiturghia.Chipurile celor de la stranS,cioplite din pldmada neamului

nostru.rdsoundneintdrziat, cu evlavie:,,Amin!".
Este o atmosferdrarefiat[ de griji gi supdr[ri, simlind cu tolii forja uimitoare
a rugdciunilor gi a dragostei lui Dumnezeu. Raze de
soarepdtrund in linii drepte
de lumind prin ferestreleinguste,umpldnd biserica de
o cdldurd mistic6, desprins[ infailibil de lumea cotidiand. Suntem purtali cu tolii
de o joncliune inexplicabild, tainicd, pe care Creatorul
a toate o sddeqtein inimile
credincioqilor.
Duod incheiereaLiturghiei, avem bucuria de a-l
asculta la predici chiar pe
odrintelevenit de la Buiureg-ti cu grupul de pelerini. Incepe intdrindu-ne in

www.lumeacredintei.com

credinF prin pomenirea a

trei minuni incd palpabile
din vremurile acesteainqel6toare.Prima minune palpabild estevenirea Luminii
la SfAntul Mo-rmdntde la
Ierusalim, la Invierea Domnului; cea de-a doua estede
la r6ul Iordan, atunci cdnd
Episcopulortodox aruncd

cruceain apd qi pentru cdteva momenterdul incePesd

curgd in sensinvers qi aPele se tulburI; iar cea de-a
treia minune palpabild este
atunci c6nd se pogoardin fiecareafi, de Schimbareala
Fa!5, un nor pe Muntele Tabor. Pdrintelemen!ioneazd
cd minuni sunt incd multe

in lume, dbruite de Dumnezev, dar noi nu mai credem

in ele, insd acesteatrei sunt
palpabile qi nimeni, oricit
de indoit ar fi, nu le poate
contesta.
Apoi ne vorbegtedespre cAt de imPortante sunt
pentru noi infrdnarea (postul), rugdciunea,fapta bund
(milostenia)gi tdcerea,cdci
ceeace iese din guri poate
otrdvi, poate spurca,Poate
face mult rdu gi poate chiar
nenoroci. Totodatd,milostenia trebuie sd fie necondilionatd:chiardacdvedem c[ cel cdruia i-am dat
in parcarebani se duce sd-i
bea, noi trebuie sd ne gAndim cd facem acestlucru
exersAndascultarea,ceea
ce Hristos ne-a cerut, adicd
sd fim milostivi: ,,Fi!i milostivi, precum qi Tat51vostru estemilostiv" (Luca 6,

r.U14EACRE!]ilJTEI/ noiembrie20l6

REPORTAJ
36). Pbrintele explicd foarte plastic qi inspirat c[ pentru noi, credincioqii, fiecare clipd, fiecare ord, fiecare
zi, no apte,sdptdmdn[ etc.
pEcare le trlim nu sunt decdt trepte dintr-o scardpe
care trebuie sd o urcdm. In
capdtul scdrii nu se afld nimeni altcinevadecdtHristos, Care ne agteaptdsd ne
ia in brafe, sd ne salvezesufletele. M6ntuitorul nu dore$temoarteapdcdtosului.
ci sd se indrepte, sd fie viu.
Aqadar, de vreme ce am venit la,,Doctor", de vreme ce
am venit la BisericS, s6 nu
plecdm nevindecali! Predica a fost ca o hrani, o lumind de adevdr din care s-au
infruptat cei prezenfi, simlind cu tolii in adAncullSuntric folosul adus...

Itinerarin
timp
Sfenful bcag de laVaca
igi are inceputurile incd de la
anul 1550,o dati cu mutarea unor cdluglri ce se nevoiau mai int6i la o mdnistire
veche aflati intre sateleRibifa qi Vaca, cu hramul Smntul
Nicolae. Cuviogii trlitori ai
lui Dumnezeu.cu evlavie gi
ad6ncirein rugdciruregi post,
au intemeiat acestnou aqezdmdntmonahal, ce mai t6rziu va purta numsle eroului
nalional Criqan. In secolul al
l7 -lea, aceastAm6ndstiredevine un important centru cultural, o datLcu prezen\aaici
a monahului Pahomie.Acestaaavut o importanti con.
tribuf ie iri rAndul comunitllii
ortodoxedin Transilvania,gi
mai precis dn ! ara Zarundului, desfhqur6ndo bogati activitate misionard.A inlesnit
noiembrie 2O16 / LiiMEA

rdspdndireacdr,tilorde invSfiturd ortodoxi qi de cult in

rdndul comunitifilor rom6negti.Astfel a crescutsimfitor prestigiul acestui ansamblu monahal, care era dotat
cu o bisericdridicatii din piatr6, corp de chilii cutrapezl,
un tum cu clopobrili qi alte
anexe.
Din pdcate,zbuciumatul
secolal l8lea din Transilvania, cu toate frdmAntbrile
de ordin confesional. a dus
treptat la deteriorareaagezdmAntului gi la pbrdsirea
lui. Vreme de doud secole s-a agternutliniqtea qi paragina in acestloc, pdnd in
anul 1992.cAnds-apus piatra de temelie pentru un nou
sffi4t l6cag.
In cadrul acestui ansamblu monahal, unde se nevoiegte o obqteformatd din
l5 cdlugdri,sepot observa in imprejurimi, ca o mdrturie a firului credinlei ce
continud sd ddinuie din cele
mai vechi timpuri. ruinele vechii agezdrimonastice. In anul 2000 au avut loc
cele mai importante sdp5turi arheologice,ce au scos

{.'REDINTEI

la ivealS vestigii foarte bine

conservate.
Biserica mare. ce Doartd hramul Na$tereaM;icii Domnului, a fost sfin{itd in anul 2006 de cdtre
Inaltpreasfinlitul Timotei.
Pe ldngd bisericb,aici mai
existl un altar de vard cu
hramul Izvorul T[ni6duirii.
paraclisul de iarni cu hramul Duminica Sfinlilor Romdni, casamonahali, un
arhondaric, otrapezd.gi gospoddria anex6.
Am jrlecat de la Mdndstiiea Criqan cu sufleteleparcd protejate, invegm6ntate
in straie de nddejde,in dragostealui Hristos, fiind incuviinlali de binecuvdntarea
revdrsat[ de bunul Dumnezeu pesteacestemeleaguri
pline de jertfb qi nevoinld.
Un loc in care se leagd deopotrivd tradilia Bisericii Ortodoxe cu istoria neamului
nostru, o cheie consonantb ce descuiesufletul neamului romAnescspre mdntuire qi spre dragostealui
Dumnezeu.
LaurentiuCOSMOIU

REPORTAJ

PoianaSerati:

cdnd DumnezerL
ne plange eroll . . .
e

ln

'o

Vi n* r i *i s* x";h* t* ,7 ;! I *et**rbri* 2{i16,la

F*ianaS*rata,in P*sul*itxz, s-aacius*ci* ercP*iannSSrat*a f*st pri*'lu!s*t clin
ii*r r*n"r*ni!
*!
i
b
*
r * t ci * tr u ::e!*r*n'lA r:*in Frirnul
Are j c n l
rtzg:*i*lear*eler*atpr*m!s*le
&,4*r:di;ln,
fi*x*:*i
iar?na{*stcliiptea e*zut,
1*'!S.
i*
Li*ir!
de
&,,larii
a5ugust1*'tr6,5iprrmul
14
1
'3
*
*
? n n* a p t **
!*c*tenell{*l
r*sSrit*;;*n,
fr*nt*!ui
*i
*sta$-sf**
eieo
er:ivers*re
Manif*st*riie
i\4*e*ri*.
iX!e*i*e
Oituzl':ixi
pr*e*<J*nt
V*ii
z*n*
tn
*mp!**r* f*r*
l{*lion*l
** f*st eupr!ns*in cacirulFlr"*grernului
R*rb*i M*irdial5iapr*b*t*
Prirnuliui
prilejurt*
dJCent*naru!
*! an*a-rifrst6ri!*r
*
5t*tulr*rn*nine*$ti*s5ipi
cd
guv*rn
scmn
pni*
de
h*t*r$re
a*xi tr*e*t {2015)
cu aeeasticca
d*sf*Surnte
e*rn**"toretive
gi*rifie*ergii.P!*i*ci*ma*if*st*r!N*r
ar* f*r!* de *
ffi!serieS
Arn:atli
pius,
St*t
tri*u!
ea
!n
dat6
*
zi* a eiem*nstf;1t,
de esilj{-tnetura
r**r;*n?ng:r*pri*14rfi,i:"ldif*rent
garafttee*nt!n*!tat**pon:orului
same*.iut**un:**z*u1
aetuai",&.;*
*con*:xic*saLls*eia!a* m*!Ylent{;iui
**iit;e;1,

setrece!
Peaici,acum,
Vi n e ri , 7 oc t om br ie
2016, dupd-amiaza, sub un
soareoldcut de toamnS,manifestErile comemorative au
debutat cu sluiba arhiereascd de sfi.n{irea noului Aqez6nlii
mdnt Social-Cultural,,Sfi
Martiri Brdncoveni" din Poiana Sdrat6.
Absolut emo{ionant[ a
lostprezen{acAtorvaPoienari
imbrdcali in uniforme militare ale Armatei Romdne din
PrimulRdzboiMondial,uniforme militare identicecu cea
din fotografia eroului nostru,
lt. Nicolae Macarie. Uitdndu-ne la ei - chiar semdnau
www.l umeacredintei,(om

l-Uh4EA t lts.DINTEI / noiembrie 2016

REPORTAJ

uimitor cu cei din fotografiile alb/negru din Primul Rdzboi Mondial -, am realizatpe
viu cd cei carene-aufburit istoria cu faptele lor de vitejie
qi dejertfb au fost chiar dintre

Festivitateade lansarea
cdfiii Poiana Sdrqtd - un sat
romdnescdin Caryali invdlloarea istoriei. autor Ciprian Hugianu (fiu al satului),
a fost agteptatdde mulli dintre noi. caream venit preg6tifi sd cumpirdm mai multe
exemplare, gi pentru rudele
qi prietenii noqtri care nu au
putut fi prezenli gi care doresc neap[rat sd o aibi.
Expoziliile cu tematicd
istoricd ne-au adus aproape
nu doar imagini de arhiv[, ci
mai ales obiecte, obuze g5sitepe ValeaTrotuguluigi a
Oituzului, sbbii qi alte arme
ale armatelor rom6ne, ruse,
austro-ungare gi germane,
arme folosite de bunicii qi
strlbunicii nogtri ca sd ne
aperelara 9i neamul. Cimitirul eroilor din Poiana Slratd
esteplin de osemintelecelor
care s-au luptat aici pentru
libertateanoastr6...O lec{ie
de istorie pe viu.
Simpozionul ,,Jertfr qi
riscumpirare" qi proieclia
unui scurt film istoric au incheiat manifestdrile acestei
prime zi comemorative,pentru care au conlucrat Episcopia Romanului gi Bacdului,
Oficiul Nalional pentru Cultul Eroilor - Bucuregti, Muzeul Militar Nafional, ANCE
,,ReginaMaria" - Filiala Bac[u, Arhiva Nafionald de Filme, Muzeul Militar Nafional ,,RegeleFerdinand I",
P ri mdri aC omuneiOi tuz 9i
Asociafia ,,Sfdntul Ilie" din
ai nogtri - bunicii, strdbumcr- Poiana Sdrat6.
1orcelor care azile-a.uimbrlGlorie ostaqilorromani!
cat uniforma militarS.$i, degi Pe aici, pe Valea Oituzului,
trdim alte wemurio cu alte va- pe principala rutd careuneqte
lori, totuqi... sdngeleapi nu Moldova cu Ardealul, acum
se facel
SE POATE TRECE!

noiembrie 2016 / LL-il\.{l.ACREDII\1 Fll

Dumnezeu
neplingeeroii
Festivit[{ile comemorative dedicate implinirii
a 100 de ani de la intrarea
Romdniei in Primul Rdzboi
Mondial au continuat sdmbAtA, 8 octombrie 2016,la
Poiana Sdrat5 - punct nodal al bdtdliilor de pe axa
M6$qti - Mdrdqeqti- Oituz.
Intr-un sat care acum numdrdabia2}} de locuitori, in
aceastbzi s-au adunat, Pentru a comemorajertfa de sdnge a eroilor romani, mii de
participan{i: reprezentanli ai
Guvernului, ai Ministerului
Apdrdrii Nalionale qi ai Oficiului Nafional pentru Cultul Eroilor, reprezentanli ai
Bisericii Ortodoxe Rom6ne: iPS Ioachim Bdcduanul,
Arhiepiscopul Romanului qi
Bacbului, qi PS Andrei, Episcop de Harghita qi Covasna,
un sobor de aproximativ 80
de preoli slujitori, impreund
cu sute de credincioqi.
Iar Dumnezeua participat qi El in mod direct: dacd
in aceasti perioadd vremea
a fost caldd gi insoritd, numai acum. sambdtA.8 octombrie, am avut parte de
o ploaie mocdneasc6- doar
suntem intr-o vestiti zond de
mocani -, catene-a ajutat sd
ww.lumeacredintei.com

inlelegemdoudlucruri: cd in
l9l6 armataa luptataici eroic, la baionetd, pe orice vreme qi in orice condilii, qi cd,
dacd noi nu qtim s5 ne PlAngem cu adevdrateroii, Domiul a vdrsat astizi lacrimi din
iubire pentru ei...
Dimineala a incePut la
ora opt, printr-o Sfbntd Liturshie arhiereascdoficiatd de
FS Andrei, Episcopul Harghitei qi Covasnei,impreund cu un numeros sobor de
preoli. Dupd aceea,membrii
Armatei Romdne si ai Asocia{iei ,,Tradi{ia Militard" 9i
credincioqii particiPanli s-au
grupat in curtea amPl6 a Bisericii Neamului din Poiana
Sdrat[, in aqteptareamomentului venirii IPS Ioachim Bdcduanul,ierarhul locului. Sosit impreun[ cu PS Andrei,

Episcopul Harghitei gi Covasnei . cei doi i erarhi au

fost intdmpinali cu Pdine 9i
sare,dupd care s-au indrePtat
spremormAntullocotenentului Nicofae Macarie.
Slujba de sfinlire a mormdntului - de curdnd restaurat - acesfui erou a cuPrins
un moment inedit: ingroparea unei casetemetalice care
confinepomelniceale locuitorilor de acum ai satului Poiana SdratS.Dacd Peste 100
de ani se va repetaacesteveniment comemorativ, Poate
cd preolii de atunci ii vor
pomeni qi pe participanlii de
astdzi...
Au urmat intonarea imnului nalional, depuneri de
coroane la mormdntul locotenentuluiNjcolae Macarie,
precum qi un scurt Program

LUX,IEA CREIJIIdTEI / noiemb]ie 2016

RTPORTAJ

,,

ii
artistic realizalde copiii de la
grddinila din Poiana Sdrat[.
Poate cd momentul cel
mai viu al comemordrii centenarului luptelor eroice de
pe Valea Oituzului l-a reprezental reconstituirea unor
scenede luptl din anii Primului Rdzboi Mondial, realizate de cdtre membrii Asocialiei,,Tradifia Militard".
Folosinduniforme.echipament qi armament din dotarea Armatei Romdne din
anul 1916,aceqtiaau executat, in ploaie, exercilii militare specificedepuneriijurdmdntului militar, precum
qi luptelor din perioada respectivd,migcdndu-neinimile qi trezindin noi respectul fa{5 de condiliile gi modul
in carebunicii gi strabunicii
noqtri au luptat pentru libertateanoastr5,a celor de azi.
Absolut patetic.Dar, ca principiu, nu gi desuet...
'Ceremonia militar-relig i o as dor ganiz at dla Bi s e rica Neamului din Poiana
Siratd a continuat, in ploaie, cu margul religios spre
24

Cimitirul internalional de
onoare al eroilor din Primul
Rizboi Mondial, aga cum
numesc militarii Cimitirul
Eroilor din Poiana S6rati.
Aici au fost inhuma{i p6ndin
anul 1933 aproape2.000 de
eroi,dintrecare 107eroi cunoscu{i,inmormdnta{iin cele
patru parcele (romdnd, austriac6, germani gi maghiard).
La Cimitirul Eroilor - de
curdnd restaurat orin contribulia financiarf,a Asociatiei Nationale a Cultului

noiembrie 2016 / LIIMEA IREDI\TEI

Eroilor qi a Primdriei OittJz -, am avut parte de un

moment care reprezintd in
cel mai inalt grad principiile Armatei Romdne: respectul fa[i de militari, chiar gi
ai celorlaltearmate.( inamice), care $l-au servlt corect
patria in momentele dramatice ale istoriei. Pentru ci in
acestcimitir, in Primul Rdzboi Mondial, au fost inmormdntali soldali combatan{i
ai armatelor austro-ungare,
gefinane,ruse gi turce, aldturi de soldali romAni, astdzi
s.au ridicat steagurileacestor
![ri, in timp ce fanfara militard a intonat imnurile lor de
stat. Iar la depunereade coroanecarea urmat, Federafia
Rusd gi-a delegatreprezentanli pentru a-qi onora cum
se cuvine proprii eroi.
Respect pentru toli cei
c62!i sub arme! Cregtineqte,
cei doi ierarhi au slujit slujba de pomenire gi de sfinlire a Cimitirul internalional
de onoare al eroilor din Primul Rdzboi Mondial, dupd
care s-a dezvelil Monumentul Eroilor din Poiana Sdrat6.

-ffi

d* fr' trdca.
S*il4*etu*!k*

tu*ffj4+r.stos@.{
54i*++4@1q.r{dl
ce@dcffi!@
k*-+.t,{4'4t*,#1
rya#$b6ldrg:
ft4#**@aq
]l#ts444ka.Es

P.e B# <e .b d +r t,

{3}*..

3@bd@
gl#*.4s+g

..?i:

www.lumeacredintei.com

Oficialii prezenli - reprezentant'ai Guvemului (dJ Daniel $andru, secretarde Stat,

sefuI Deoartamentului Centenar), Ministerului APdrnrii Nationale (d-l Coddn Munteanu,
secretargeneral),AsociaJiei
Cultului Eroilor, ai administratiei locale: Prefecturasi Contilinl Jud"1"uttBacdu,Primdria Oneqti qi Primdria Oituz,
dar qi ai Episcopiilor Romanului gi Bacdului gi a Harghitei gi Covasnei.ca gi ai Asocialiei ..SfdntulIlie" din Poiana
Sdrat[ - au depus coroane de
flori. Corul ldrdnescde la Oituz qi reffagerea gdtzilor Participante au incheiat acestema- vielii 9i idealurilor strdmoqilor nostri: am vdzut Armata
nifestlri comemorative.
Romdnd rezistdnd in misiuStat- Armatine, neclintitd sub Ploaia rece
de octombrie (noi to{i ceilalli
Biserici
ne-am ascuns zgribulili sub
B
is
er
i
Sta t-Arm at 6c6. trioul institulional care umbrele).am vAzutreconstine poate garcnta existen{a ca tuirea luptelor din 1916,am
neam qi lard, a conlucrat in v6zut mullime de romani soacestezile absolutremarcabil, siti cu mic, cu mare, la Poiaspregloriaeroilorromdni.lar na Sdratd sdmbbta- in ziua
Domnul.Cel careastiui avdr- lor liberl -, Pentru a-gi afirsatlacrimi de ploaiePestenoi ma identitatearomdneascdqi
to!i, a frcut ca astfel sd in!e- toateacesteane-aumigcatinilegem mai bine dramatismul mile poatemai mult decAtau

www.lumeacredintei.com

reugit sd o facd cei care astdzi

au luat cuvAntul...
Poate cd dacd nu Ploua,
dacd in aceastdzi am fi avut
oarte de mult soare, am fi
participatla (incd) o comemorare festivistdsi atdt'
BinecuvAntat egti, Dumnezeul pdri nl i l or noqtri l
Odihneqte-i,Doamne, ldng[ dreplii Tdi, Pe toli eroii noqtril
A consemnat
MariaCHIRCULESCU

L1.jt4EA {.lLEt}li{TEl / noiembrie 2016

RUGULAPRIIIS

GalaGalaction

giMitropolitulNicolae
al Rostovului
I
necenzurat,
inJurnalulsXu
publicatabiadup51989,scriitoful
o
relateaz$
GaiaGalacti$n
petrecuti
?ntaInireneaSteptat;,
la Msnistireafernica,lafihalul
1943- fapt neobservat
anuluri
Apnns...
de cercetitorii Rugului

a adus mari surprize. Ca gi intdmplSri nedorite, Gala

Mihai Sadoveanuori Tudor Galaction ajunge din nou la
Arghezi, Gala Galaction nu MdndstireaCemica. Aceasta
Rlmas in manualegi dic- a fost o conqtiinfi a Cetdtli. se petrece mai exact pe data
de 30 decembrie, cdnd prolionare cu pseudonimul sdu Dincolo de dimensiunea lifesorul urma sd participe, la
literar, Gala Galaction, pd- ter ar6, valoarea Jurnalului
rintele Grigore Piqculescu constd in mdrturiile care tri- Mdndstirea Pasirea, la sluj(1879-1961)a fost un apre- mit la istoriaculturii gi spiri- ba de tundere ln monahism a
ciat orofesor de Noul Testa- tualitilii romdneqti.
Nu gtiu sd fi observat ciment la Facultdlile de Teologie Ortodoxd din Chigindu, nevapAndastdzi,poatemi-a
apoi din Bucureqti,gi coautor scdpat mie, c5 in dou[ din
al unei rispdndite traduceri paginile acestuijurnal este
relatatd o mirabili intdlnire
romAneqti a Sfintei Scripturi
(1e38).
careare o oarecareimportanGala Galaction a scris in !d pentru cercetareafenomepresa de stdngaincd din in- nului Rugului Aprins de la
terbelic, astfel incdt dupd in- MAndstireaAntim...
stalarearegimului comunist
rus
,,Mitropolitul
nu a avut de suferit. DimNicolae
alRostovului,
potiiv[; a trecut lardrezerve de partea regimului gi a
etoude]0man,.,"
beneficiat din plin de pactul
Agadar, chiar la finalul
cu,,noua orAnduire".Jurnalul sdu,publicat postum, nu anului 1943, in urma unei

Pirintele
Grigore
Pi;culescu

noiembrie2016/LUMEA CREUNTEI

wwJumeacredintei.cofil

unei persoaneaproPiate.Din nota{iile scriitorului, datate

pdcate,vremeacu totul Po- "ioi 30 decembrie1943:
..Afl[m insb cd aici in
trivnic6.ninsoareasi viscose afle Provizomdndstire
lul au fbcut ca maginaProfesoruluisdse impotmoleasc6. riu Mitropolitul rus Nicolae
A fost nevoit sd o ia pe jos al Rostovului, erou de ropestecd mpii,alat ur ide do i man. scdpat de atdteaori de
bonfrati,gi si se refugiezela la moarteqi adusde germani
Mdn[stirea Cemica, aflaId in {ara noastrd.Mergem sd-i
sdrutim mdna. E un bdtrdn
ceva mai aproape.
impundtor. Deqi are vreo 85
se
omenit
ce
este
Dupd
9i
mai inc[lzeqte, Gala Galac- de-ani,pare s[ndtos qi mldtion afl6 cd de curdnd sosi- diu ca gi noi. Esteun chiPcu
serd qi erau gdzduili la Cer- cioplituri addnci, ascunsede
nica cdliva fugari din Rusia un bmdt strdveziu. Vorbeqte
bolqevicd, ce suferiserdin- cu aceavoce de bas rusesc,
delung de pe urma comunis- caracteristicdPoPoruluisiu.
mului. Iatd un fragment din imi aduceaminte de fostul

l:=

il"a;

qefde gar6Galinkodin Chisindu.P6catcd nici MitroPoiitul. nici cei doi acoliti ai sii
nu vorbesc nici o limbd strein[. Cele vreo duzind de cuvinte ruseqticu cari am venit
eu din Basarabia nu-mi fac
mare serviciu. Noroc c[ bucdtarulmdndstiriiesteun cddi4 obgtea
lugdrbasarabean.
Mdnistirii Cdpriana.[l facem
interpret. Moqneagul Mitropolit qi suitasa- sord-sa.un
breotsi un ierodiacon- sunt
?ericifi cd i-a aruncat furtPna in ostrovul romAnesc.In
ajunul Crdciunului, mogneaeul a primit sumade 40.000.
irima lun6.dintr-oPensielunar6pe carei-a fhcut-ostarul
romdn. Bietul bdtrdn, cdnd a
primit acegti bani, a incePut
sd nl6nsd.
'
Potiivit ospitalit6lii rusepti,oamenii MitroPolitului
auadus pe masd ceai,mezeluri, brdnzi cu smdntdnd.Dar
de-abia ne ridicasem de la
masd! M-am bucurat cd nici
ei nu sunt lipsili de bucuriile
acestorzile de Crdciun.
Am plecat, i-am sdrutat
mdna MitroPolitului gi i-am
strecurat i n P al md o mi e

LUr.iEAfRallIFlTEI / noiembrie2016

27

RUGUT
APRINS
de lei. Ceilalti, c6te cinci
sute. Bitr6nei,-doud sute. in
prag, am sarutata doua oard
mdna mogneagului. Smerit
ca un adevdrat arhiereu al
lui.Christos,mi-a sdrutatgi
el*ndna" (vezi Gala Galaition, Jurnal, Ed. Albatros,
Bucureqti,2000, vol. IY pp.
229-230).

Neint6lnirea
cupirintele
loancelStriin
Din pdc at e pen tru e l ,
Gala Galaction a ratat intdlnirea esenfial[, c[ci unul
dintre cei pe care-i numeqte
,,acolitii" Mitropolitului Nicolae,care foarte probabil ci
l-a qi servit cu de-alegurii,
nu era altul decat plrintele
Ioan Kulighin (Ioan cel StrSin)! Degi i-a strecuratqi acestuia cevaparale, Gala Galaction nu a $tiut sd recunoasci
de undeizvordgteharul...
S c r iit or ul i9i in c h e i e
amintirea astfel:
,,Mitropolitul Nicolae
este gdzduit in vechea stdretie, adicd in caseleunde odinioari cel ce era sd fie Tudor
Arghezi era micul frate Ion
Teodorescu,ingrijitorul st5regiei.Sub puzderiileiernii.
mdndstirea intreag5, cu silciile ei. cu trestiaculcathpe
lac, cu crdngurile fantomale
de pe dealuri, cu turlele b5tute de viscol - pdreao viziune dintr-o poveste nordicS,
cu sfinli 9i cu minuni".
Deqi, aqacum reiesedin
Jurnal, Gala Galactiona mai
ajunsde cdtevaori in anii urmbtori la Mdndstirea Cernica qi, cu siguran!6, a aflat
cd Mitropolitul Nicolae al

Rostovului plecase deja la

Domnul (ianuarie 1945), fiind ingropat chiar acolo, pAnd
in octombrie 1946, cindpdrintele Ioan cel Strdin a fost
iardgi arestat de trupele rusegti, condamnat gi deportat
definitiv in URSS, nu gdsim
alte relatlri despreceilal1i fugan ru$l...
Cum bine se qtie- qi am
relalat recent chiar in ultimul numdr din Lumea Monahilor (octombrie 2016) -,

adevdralii cdutdtori precum

pdri ntel e N i codi m B uj or,
pdri ntel e B enedi ct Ghi ug,
poetul Sandu Tudor (viitorul ieroschimonah Daniil de
la Rardu) qi profesorul Alexandru Mironescu au qtiut
s6-l recunoasci pe duhovnicul isihast, plrintele Ioan
cel Strdin, aldturi de care au
pus temelia miqcdrii Rugul
Aprins...
MariusVASILEANU

iernii, m$nbstir*a
,,Sub pzxzderrzle
{*treag6,cu sdlciileei, cu trestia
euleat6pe lac, cu crangurilefant*mane
elepe deatruri,cu turlele bdrutede
visc*l - ]&rea
c viziune dintr-o povcste
n*rdie$,eu sfin{i gi cu rninuni"

noiembrie 2016 / LUI4EA Cl{lll}t}lTEl

ww.lumeacredintei,<om

FItE DE
'URNAL

Toamnapatriarhilor fardmitra
doamnd a mers la altar, reclamdnd parohului citirea Apostolului de citre un tindr ai c5rui pantaloni scu4i abia dacd
ii acopereaugenlnchii. Nu
eraprimaoar6...Imi estedor
de plrintele Voicescu. C6teva
secunde,la inceputul slujbei,
in care preotul, cu glas rug5tor, sd se adresezecredincioqilor in privinla aqezdriicelei
din afard gi a celei ldunffice,
din timpul acesteiTaine a Tainelog ar fi de mare folos in zilele noastre...

Iumeqti(,,P5rinte,ai fabrici de
lumdniri gi vegminte in {ard"
,,N-am, pdrinte. Eqti r[u informaf '). . . Importim, din pdcate,
at6t discursul,c6t qi o mulfime
de cligeegrecegti...Bisericile Greaci, Rusd,Bulgardnu
se pot constitui infr-un model
(dupd cum am citit, laprdnz,
intr-un interviu qi o convorbire intre doi pirinti rom6ni din
Grecia) pentru Biserica Or,,Celcarea{.rsen'tnat
s-au
todoxb Romdnd. Nici nu mai
coalizat
cu ceicareau
qtiu la cdte Sinoade paralele
rimas?n1ar*,cu ceilalli
(care
mai de care mai ,,intesinodali...
in Ror-n&nia
meiate pe adevdr") au condus
n$,,l
&vemde einene lipi"
10octombrie
2016
certurile teologilor greci. Ultide un pisecp!"",,Patr?I pak, i pak(Si iardqi.gi ia- ma schism[ bulgard s-a ?ntins
arhiar*prezint6hfr-s
rdqi)... Micile neordnduieli gi eape aproapedouddecenii,
acreaa
rem&sursSiser!ea
din bisericilenoasffede mir dupi 1990, ,,Patriarhulmai
Ortodox;RcminS'i,,Bise- (ndd5jduiesc,totuqi,cd nu vom tdn5r" sdrind adeseori,noapricileRusa
sa
ajungeweodati ca in Biserica tea, gardul palatului oficial si;i Bulgara
!eaverndreptnrodei'i..
Greacd.undezeci de enoriaqe nodal qi ocupdndu-l cu ajutocu podoabacapilari vopsitl in rul unor aghiotanlisportivi...
9octombrie
2016
rogu ori mov pun de-a drep- Cdt despresintagma,,BulgaDuminicl tihniti de toam- tul de taifas - cu voce de bari- ria - campioanbantiecumenisnE. inviereafiului vdduvei din ton - inffe doudKyrie eleison) t5', pdrinlii nogtri ar facebine
Nain. Cred cd cele mai fru- sunt intrecute insf, de inalte- sd meargl la unul din multele
moasepredici la aceastdpe- le dispute teologico-dogma- curbanecu rugdciune- cu prericopl evanghelicdle-am au- tice, care se terminS, de obi- ogiqi cu hogi in frunte - in cinzit la inceputul anilor '90, la cei, cu aatrze- vai! - at6t de steadervigilormusulmani5i a
BisericaSapienfei.ctitorie a
uneia dintre fiicele voievoduPatriarhia
Romdni
lui martir Constantin BrAncoveanu.PdrinteleVoicescuie9eain fala uqilor imp[ritegti,
inainte de binecuvdntarea
pentru Liturghie:,,Fra!ilor,
aici estebisericaliniqtii"...
Se lSsaapoi o tdcerepogor6tI parcd de dincolo de lume.
Pdnddupdpredic6,nimeni nu
indrdznea si facd un pas de la
locul sdu. Pare cd a trecut o
veqniciede atunci... Astdzi,
intr-o bisericd bucureqtean5,o
30

noiembrl 2016 / LUIdIA

CRlillt}il

El

www.lumeacredintei.<om

sfinlilor ododocqi de pe intinsul ldrii vecine qi sd mai cugeteo weme... Despre,,modelul" Biserica Rusd ar fi, {e
asemenea,atdteade spus! In
mod evidBnt, grecii, sdrbii,
macedonenii,bulgarii au o
cu totul alti raportare fa,ti de
aceasti Bisericd, prin comparalie cu noi. De aici aplavzele in acesteBiserici, chiar gi
atunci c6nd, in situatia complexi a PatriarhieiMoscovei,
cdte un vl5dicl rus se mai inchind cu doui degete,in loc
de trei, laolalti cu staroverii...
Discursul defrimitor la
adresaBisericii Oftodoxe Rom6ne al unor vajnici apostoli
ai puritdlii Ortodoxiei Soborniceqti e, astfel,unul lipsit de
temei. Preluat gi comentatde
site-urile gi blogurile ruseqti,
ii transforml pe acegtia, cu
siguranld, nu in Sfdntul Grigorie Palama ori Sfhntul Iustin Popovici - agacum gi-ar
dori sd pozeze-, ci, mai degrabl, intr-un soi de Igor Dodon ai preacinstiteipravoslavii muscdleqti...

alt om. O Lihrghie pe Dealul comuniqtii ruqi. Vl[dica de

Patriarhiei te schimbS.Te in- Tiraspol (rus) ar vrea sd-l canonizeze...N-am mai trecut
troduce, nemeritat, in paradi
sul pierdut... Liturghia e ade- pe acolo. Sd adaug neapdrat
qi chinovia in care viefuieqvdrata plin[tate a viet'i.
De praznicul Sfintei Pa- te in noua edilie a Ghidului
raschevade anul acesta,mai mandstirilor di n Basarabia...
toatd media de la noi a vb- N-am mai fost demult in
zut insi, ca de obicei, doar Transnistria, e drept... Ultiinghesuiala pelerinilor, am- mul drum la Odesam-a cosbulanle, sarmale gi un soi de tat toli banii pe care ii aveam
cult pdgAn,inlesat cu elemen- in buzunar la aga-zisavami
te magice (Sfbnta Vineri din transnistreand,riscdnd, altfel,
povegti,Iadafermecatdgi na- sd fac cale intoarsd. In plus,
15octombrie
2016
ivii carepururea se lasdinge- prin mAn6stirile de la Nistru,
amauzit doar un discursaselali...). Mi-a rdmas intiplriLuna sfinlilor. A sfinlilor
nogtri. Praznicul Sfintei Pa- td in minte mila de pe chipul mdndtor celui al patriarhilor
raschevade la Iaqi a trecut. Pe unei pelerine fa!5 de reportera noStrifdrd mitrd, ce tund gi
unui post de televiziune care fulgerd asupr[-ne de pe mun27, urmeazd Sfentul Dimitrie
din Basarabi.Sdrbdtorimari, o intreba savant dacd are de lii plequvi ai Eladei: romdnii
inlelese {oar cu inima, duhov- gdnd si mai ceardo por,tiede nu stau deloc bine cu dreapta credinfd. Un discurs cateniceqte.In fapt, omul intreg e sarmalede praznic in plus...
goric, dictatorial chiar... Un
numai omul duhovnicesc.
17octombrie
2016
discurs al unei Biserici mai
Condilia social[, preg[tirea
Mai zilele ffecuteam pri- mult ruse dec6t ortodoxe. Cu
intelectualS, gtiinla lumeascd sunt fbri relevan!6, pdlesc mit un telefon din Transnis- metehnevechi, ca in wemea
in fata tainei Omului aflat in- tria. De la o monahie ce a comunistl - cdnd tot ce nu
aintea Dumnezeirii. Poli trdi studiat, in urmd cu aproa- venea de la Moscova, pe lica monah, ori ca mirean, in pe un deceniu, la Bucuregti. nie ideologicd,era considerat erezie...
haineponosite...Un acatistla Md roagi sd caut la ArhiveSmntul Dimifie ori la Sfbnta le Nafionale date despre un
Gheorghild
cloclol
Paraschevate preface intr-un cdlugir romAn martirizat de
[,1jMEA CREDIIITEI / noiembrie 2016

cRUCTAIil
SECOIU|
Ut 20

TacheRodas:Amintiri

(lll)
dintemniplecomuniste
,j

continuim seriade nefatari

din revistal{.rmes{redin{eidespre
Er*leie
?neeneiritr*ite
de Constanti''r
Rsdas,
unuldintrepugini!
{Ta(he}
supravieluitori
,,rezistnli"
ai ternnilelorconruniste"
l\adijduim ca "
aeeas{d
experien!*deosehit$de viag*,o via!* de rnucenicie
gidei.
adev*rat&
cnedin!*,
safie pildapentrucatnraimu!!idintreno!.'[beh*
Rodas
esteun exernplu
de funninigioptlrnisn"l,
chiargila ceig2 de
ani.De-alungula 17anide detenliepolitlcaa treclttcu denrnitat*
prinladulr*educ*rii,
al munci[orsifnice,
bdtAilon
uqilinlelorgi
batjocunll,
fdri s renunlavreocNipd
la credinlasaln Don"lnul
lisus
Hristosgifn lVlaica
Dornnului.
A fsstinchisla Floi*gti,T*nggor,
Feninsula
F{eagrd",
Fitegti,Sragov,
Jilav*,V6cdregti,
Sh*rlagi
"Valea
Aiud.Tctefsrtul
rnagin*riei
eornunriste
diabolie*de reeducare
nu
l-aclintit,ei din ccntrS,i-aintdritcuqetulcelbunai rdbdarii...
Beciurile
Securiti!ii
Dupd crudele torturi la
care a fost supus Tache Rodas la Gherla de cdtre Eusen
Jurcanu, a fost transfe-rat
pentru o perioadl de aproximativ un an la Ploieqti. Mai
intdi trecdndpentru mai bine
de o lund pe la Securitate.
Motivul? Degi Rodas dep5Eisedeja cu doi ani perioada de cinci ani la care fusese ultirna oari condamnat,
conducereaSecudtdtii ddduse dispozilie si nu fie eliberat. Scria cereri peste cereri
pentru eliberare.dar nu primea nici un rlspuns. Era de
presupus cd, fiind unul dintre pu!\ii care nu au putut
fi reeduc$i, ridica reale ingrij oriri \dndul comuniqtilor. Ei nu cdqroqteau,,secreful
mistic'?ce il [ntirea. de unde
iqi trdgea nep Tache forfa de
/
noiemb'rie 2016 / LLlMgA fIREI}il{Tlli

mjumeacredintei.com

pdtrati, la subsolul cl6dirii Securitdlii din stradaVasile Lupu. Era un loc ce semdnafri cd in inim a or ic ui,
un loc binecunoscutploiegtenilor psntp bdtdile la care
erau supu$l cer care ajungeau acolo. Se cunoqteacd
pulini dintre cei intemnifa{i
sau a re sta tim ai iegeauv ii.
Tache Rodas a continuat qi
aici sd se adresezepentru a
fi eliberat. FIrd vreun rezultat insd. I se ouneau adesea
cdtuqe,,americane",care se
strdngeaupe mdini, qi nu de
puline ori ajungeasd nu-qi
mai simtdmembrelesuperioare. Se intdmola s6 nu mai
gtie dacd sunt legate in fald
sau la soate.
intr-o zi, a venit gardianul la inspeclie gi, aga cum
era obiceiul, trebuia sdfie agteptat de delinuli cu fala la
perete. Chiar pe zidul carcerer era scrls regulamentul de inspeclie, iar intoarcerea cu fala la perete era una
dintre reguli. Tache Rodas a
ales sd nu se supund.Gardianul, vdzind asta,a inceput
sd urle la delinutcdt il tinea
gura sd se intoarcdEi sd respecte regulamentul care este
scrispe perete.Atunci Rodas
a spus:,,Pli nu scrie"; gardianul i-a r[spuns: ,,Ba scrie".
Rodas ii rinostd. cu umorul
caracteristic:,,Domnule,eu
am {Ecutpatru claseprimare gi am invdlat sd scriu ca gi
dumneata".T-afost de ajuns
gardianului.L-a tdrdtpe jos
afard din celuld gi a inceput
sa il batain cel mai animalic mod,.izbindu-l de pereli.
Apoi i-a strdns iar cdtuqele
pe mdini qi\l-a t6rdt in carcerd. Extrem db sl6bit,nu putea
www.lumeacredintili.com

sd se migte prea mult, cdcila

fiecare migcare nefericitd
cdtuqelese mai strAngeaucu
c6rteun dinte.Nu puteanici
mdcar sd se rezeme de perete. Sigura pozilie in care
putea sd stea^mai bine era
i n g e n u n c h il.n a c e s tel u n gi
perioade de timp, TacheRodasigi exersarugdciuneaneincetatd. De care o dobdndise dupd lungii ani de temni{6
grea.Nimeni nu gtia cum il
cheami pe gardian, dar era

poreclit de delinuli ,,Messerschmitt" (dupd avionul german de vindtoare), pentru cb

aveaobiceiul sd se uite foarte desprin vizetd.iar detinulii aveauimpresia cd sunt lua{i ca intr-o fintd.

american...
Unavion
Dupd aproape o lund
de la incarcerareain subsolurile Securitdlii din Ploieqti, a fost dus Ia Bucureqti
qi bdgat intr-un nou proces.

Ll.l-1,!l:l;l{RE}.}lNTEl / noiembrie 2016

(RUCtATil
SECOIUtUt
20
o ameliorare. Intre timp, de
la Bucuregti a venit un ordin
pentru a fi executali patru de[inu1i.Trei de drept comun qi
un delinut politic. Din acest
motiv, toli delinulii s-au solida/'zal gi au inceput sd facd
greva foamei.Vesteas-a aflat
cu repeziciunep6ndla Ministrul de Interne. Atunci tactica s-a schimbatgi; qtiindu-se
cd Rodas era un ..elementcu
probleme de reintegrare" in
I august. Atunci s-a prdbu- societateacomunistS,avdnd
qit un avion american chiar qi o sentin!5de lungd duratd,
pe celulele definufilor, inclu- au hotdr6t sd fie unul din cei
siv pe cea in care era nea Ta- care ufinau si fie executati
che, dar Maica Domnului l-a (,politicul"). in zhtain care
sc6pat.
au vrut sd-l ducd in faJaplutonuluide execufie.l-au minLaunpasdeexeculie 1itspundndu-i:
,,Hai cd mergi
Aj u n s l a p e n i te nci a- acasd".Dar Tache Rodas nu
rul din Ploieqti, a avut $an- se putea miqcain continuare.
sa de a fi recunoscutde c[- Pdnd la orele 23 s-au chinutre direitorul inchisorii, care it cu el sd-l pund pe picioai-a oferit un regim mai bun, re, dar nu a fost chip. Reguba chiar s-a oferit sd-i adu- lamentulpenffuexecufiaunui
c6o cartepogtal6.Dupi foar- delinut era ca acestasd mearte mulli ani, a reuqit astfel sd g[ pe propriile picioare qi, de
comunice cu mama lui qi sd asemenea,sd steain picioare
primeascdun pachet cu hai- in nefericitul moment. Intr-un
n e . Pd re a c d to tu l a i ci va tdrziu au renunlat gi astfel,
merge ceva mai uqor decAt incd o datd,Maica Domnului
in iadurile prin care trecuse. il ocrotise...Ceilalfi trei au
S-a intdmplat ca intr-una
din zile sd se producdo minune care a linut mai mult
de trei zile, cdcii-a anchilozat mijlocul gi nu se mai puteamiqca.Da, a1iinlelesbine,
acestlucru, ce penffu noi ar
fi o nenorocire,lui TacheRodas i-a fost ca o minune de
la Maica Domnului. Oricdt a
incercat, durereanu-l ldsa.A
venit gardianulgi a numit doi
delinuli din celul5 pentru a-l
purta pdnd la cabinetul medical. Aici i s-au fbcut inieclii vremede trei zile. dar nici

n Sr*

BineinJeles cd nu putea sd
asistedecdt la o noud mascarad5. care s-a incheiat in
cdteva zile. in urma acestei sentinle din anul 1955, a
mai primit o sentinld de 15
ani temnild grea,dupd ce ispdqise deja vreo zece. Trei
indivizi ce reprezentau,justifia" din Republica Populard Romdnd l-au pus chiar pe
el s5-giciteascdsentinfa,ca
o formd de batjocur[. Nu a
dezndddjduit cAtuqi de puJin, ci, din contr6, a primit
totul cu bucurie (pentru cei
care nu-l cunosc pe nea Tache poate pdrea o exagerare,
dar acest om a atins o stare
greu de de imaginat qi de descris in cuvinte).
Aceastd sentinldpractic
le cumula pe toatecele primi te p A na at unc i, in c l u s i v
pe cea din 1942. din regimul antonescian.Comunistii se intreceaudin nou pe
ei, prin maliliozitale qi cruzime. Dupd aflareapedepsei
pe care o mai avea de executat, a fost dus din nou la
Ploieqti. De data aceastain
penitenciarul de pe strada
Rudului, unde mai fusese
inchis in anul 1943. atunci
cdnd a fost martor al cunoscutului bombardamentde la

noiembrle 2016 /lUX,1EA flREI]IN'IEI

www,lumeacredintel.(om

fost executaliin aceanoapte.

Eliberarea
Siurmirile
1 9 6 4 , anul am nis t ierii tuturor definulilor politici, l-a grins pe Tache Rodasin inchisoareade laAiud.
Cdnd a fost condamnatpentru prima oard,in anul 1942,
era elev de liceu in clasa a
XI-a qi ar fi avut tot viitorul
gi cariera in faf6. Nlddjduia
sd se facd profesor de limbi
strdine, pentru cd qtia foarte
bine engleza, franceza, ger
mana gi greaca.Toate aceste nlanuri de viitor s-au ndruil intr-o clipd, doar pentru
c[ fbcuseparte din Frdliile de
Cruce.Viafa lui aldturi de familie, pe care o trdise pdnd
atunci cu bucuria adolescentului scrutitor. curios. enfuziast, s-a oprit brusc, ficdnd
loc celor mai mari orori care
i se pot intdmpla unui om.
Trenul plecat de laAiud,
mai mult plin cu delinuli, igi
{dcealoc cu repeziciuneprin
arqi{aamiezii de august.Rodasfbceapartedinultimele loturi eliberatein urma Decretelor 76711963
9i 176qi 411 din
anul 1964.Avea un fel de renume pe care in condilii normale nu qi l-ar fi dorit, pentru
cd to{i delinulii il cunoqteau
pentru rezistenla de care d6duse dovaddin cei 17 ani de
deten{ie.Era acum un bdrbat
in toatd regula, dar intens preocupat, aproape ingrijorat de
ce va gdsi acasd.Cum iqi va
continua viala ceafrdnIf? Era
coplegit de intrebdri qi necunoscute.Ajuns.in oragul natal, Ploiegti,a incercatsd-qigdseascdun loc de munci, dar
la Oficiul Bralelor de Munci
l se propuneau numal posun

de muncd necalificat5.C6nd
a reugitsd oblindun postmai
rezonabil, departamentulfi -la
nanciaral Intreprinderii de Tudupi doud
Centrifugate,
buri
sdptimAni, afl[ de la director
cd au fost doi ofi1eride Securitate carci-au cerut sd nu-l angajeze.Cei doi erauinsbrcina{i
cu supravegherealui permanent6.,N-are nimic, domnule. e bine, md duc acasd",a
r[spuns neaTacheqi a plecat.
Mult timp s-a intrefinut din leclii particulare de
englezd qi francezd. Aqa a

cunoscut-ope cea cu care

iqi va impirli restul vieJii,
pe doamna Matilda Rodas.
S-au cdsdtoritin anul 1972,
iar nunta au fbcut-o la MdndstireaGhighiu, aproapede
icoanaMaicii Domnului ..Siriaca". PreasfdntaNdscdtoare de Dumnezeu veghea in
continuare asupralui...

(rimaodioasi
aSecuritifii
Prin anii'80, Tachegi Matilda Rodas au plecat intr-un
pelerinaj pe la mdndstirile

i-lrl.,tEA CREDItITEI / noiembrie 2016

cRUcATilSECOTUt
Ur20
din Moldova. De mult timo
igi doreausd meargdimpreund intr-o astfel de cdldtorie.
Mama lui nea Tache,Jana,a
rdmas acasdpentru a se ingriji de gospodirie.Trecuse
gi"eaprin ardtea...
Cdtd vreme unul din fii zdceaprin inchisori, iar soful impreundcu
celdlaltfiu fugiserdin exil, ea
a fost supusdmultor prigoane. bdtai.perseculii,interogatorii gi anchete.Era o cunoscutd a SecuritSfii. Nu de
puline ori i-a fost perchezifionatdcasagi i-au fost confiscate
bunuri. In acesteimprejurdri,
se pare cd au apdrut ,,interese" legate de casain care locuiau.Nu erao casdieqiti din
comun, dar era bine intre{inuti gi seafla intr-ozondbunda
Ploieqtiului.Dupd ce i s-apropus vdnzareaimobilului pe diferite sumede bani, vdzdndcd
mama lui nea Tachenu doregte s-o v6nd6, c6tevapersonaje, care,,ayeaulegdhrricu Secuitatet', au fiecut la hiftuiri
gi ameninl^dri.
Femeianu a cedat gi nu s-aintimidat,trecuse
ea prin multe la vialaei.
Intr-o zi, cdnd Tache si
Matildaerauplecaliin pelerinajul din Moldova, mama
Janaseintorceade la pia!5 pe
traseulbinecunoscut,
pe BulevardulGheorgheDoja. Era
o straddpr6fuit6, aflatd in plind modemizare,cdci se lucra
la montarealiniei de tramvar
careaveasd facd legdturadinfre nordul oraqului qi Gara de
Sud. La un moment dat, la o
distan{6 de vreo 100 de metri de res@urantulCaraiman,
o maqind neagrAa apdrut de
niciunde invitezd si a lovit-o
mortal. Apoi a dispdrut la fel
de repede...Undeva,pe terasa

restauratului din apropiere,

cdliva securigti, salurdndu-qi
cafelele, urmdreau atent intreagascenb...
In tot acest timn. Tache
ri Matilda erau la M-dndstirea
Secu.De cum au intrat in biseric6, Tache Rodas a vdzut
pe un perete o reptezentarc a
Maicii Domnului aflati in suferinli. S-a intristat qi a ar,ut
o presimlire. GAndul i-a zburat la mamasa.Adevenit neliniqtit pentru cdtevamomente.
Stareade nelinigtes-a accentuat atunci cdnd a inmdnat
un acatistpreotului de acolo.

noiembrie 2016 / LL'MEA CRIU!]dTEtr

Acela i-a spus:,,Esteoarebine

pe ea sdo trecemla vii?", ardt6nd spre numele mamei lui.
Atunci neaThcheainceput sd
pl6ng5,t6nguindu-se;,,Maica
Domnului, ce o fi?". Au plecatde-ndatiacasd,iar cdndau
ajuns, dupd qapte-optore de
mers cu trenul, afldnd despre
nenorocire, au rlmas am6ndoi uluiti: moarteamamei se
petrecusecu cdtevamomente inainte de a preda pomelnicul in mdinile preotului de
la Secu!
Lauren!iuCOSMOIU
www.lumeacredintei.(om

Regiipiregin*lgaeepti
ungiaifuiDumneze{.rr
aLIexer*it*t
de-alungulveaeunilcr
o atraclie
f,Erimarginl
asupr*camenilcr
obi;nuigl.
fur* tr6iesc
ei?nprezent,
au,_(e
GarneniiitnecnjoarS,
eepropriet#tiau,
eegre;eli
. "c*prosrarT!
*$age
gEee
lueruribuneauf*eut?nist*nic
ecestea
simliitialtelel* putstiafla
dinrevista
fmse
Regrfe,
rareapare
dindcui isrdaud!uni.
{duta$E
atum'!6r$i
46m
r$eauadeehicgcuri,
sruperrearketur!
di* t s?oiembrie
$ibenzin*rii,

CASE ;-AREGALH
pERsoNAilTATr.
LIFESTYLE.
FASHIoN.tsroRrE.EVEN|MENTE

lm
vrea

dar

UNICA

ale

BIIU

ffi.

ffiffi .,F/* g1

*IrlZlIA
&rtr:c*nle*
fu!ina"
,,il,pr*afc!"ieit*
*sec";lt#
rug*elunean*astr*e*-gi
a<*ucen':
din t**t* inin:*,e* sSnc izb*vegtipr* n*gci* !**elepid* p:"i:r"l*jdii,
spr* cinstipcm*nirc*ta g!a rndntxris!
pe {ar* cLt
n:inu:nil*
put*r*ed*:"ulr*i
5f*nta;ir+i
Dc"rh
l* facirt*u*,**i*s"cecr*er***ings
cant6rn:Afilui*!'l?r-r
lco*ogr*fiaSls*ricii
f*pte [gipt*nesuntej*a:.
d*i
sfingi
?r"lfagi$egi
eL,rn*inil*ridi*at*?nruq*e!une:sf*ntuiFavcfT*begiSf,.:r:tul
*l {prinruler*rv:it}
l*4;lre
Mueenie
&"4in*.
larcarnile!*
dir:
ie * * n *n * d u ec u q *n d u il * *p i s*d u i fne ;l reeim ilelee*ned*e*au
sfinteics*lem*a$tepnine*eg*r.t
*q:n*fuzats&nrai;.1.:e,*rgfr,
ar&t*nel
eare*st* v*ia ilomnu!*it*$,*t*d* l*eufei*innr*nxnsntar*
a sf*nq:n:**x&il
t*l**irmar*n'lue*r:ie
e*r*
r.el*t*n:
?r:
e*i*
ee
{d*spre
LUNI,I7 OCTOMBRIE
20I6,

oupA-RrurnzA.Abia sosilidin
Romdnia, impactul cu Egiptul
a fost total: prea mare diferentA de temperaturd(zece grade
Celsiusin Rom6nia la plecare, 31 de gradeCelsiusla Cairo, dupd doar cdteva ore de
zbor): qocVizual, in contactcu
lumea arabb- Cairo, cu cele
20 de milioanede locuiroriai

s6i,cdt toati populaliaRom6niei, este o aglomerareurband in careregulilede igiend.

regulile de circulafie, regulile de arhitecturd urband etc.
etc. nu au absolutnici o lesdrurdcu celecunoscutegi icceptatede civilizalia european5: peisajul arealtl.culoare(a
nisipului) qi esteplin de minarete(suntemin orasul celor

noiembrie 2016 / Lt]&{tA {lRi:t}}l!..'fEl

1000de minarete);toatemaqinile suntbuqiteqi a trecestrada ca pieton esteo adeviratd

aVenturS;hotelul de pahu stele (clasificare locald) s-a dovedit a fi inacceptabilpentru
unele persoanedin grup, deqi
el era unul de trei stele bun la
noi acasd...$i asamai departe! Oboseald,nervi intingi la
maxlm.grup neomogen- dar
wwwlumeacredintei.(om

,'9 l
n,1::1*-.

'-d

i.&t' 'ti**

't

lI':

[*,

H@!
\i t

',&

egiptenii sunt incorigibili: cu

zdmbetul pe btne, ne ureazd
pestetot: Welcomein Eg,tpt!
M AR T|,18 O CT O M B RT E .
Deja am plecat spreAlexandria, cu vizitd in zona Deqertului Nitria (zona Patericului
egiptean).Pdrinlii pustiei lucreazdpesufletelenoastre,incepemsd ne reamintim de ce
am vrut sb ajungem in Egipt,
ne adaptdmpulin cAtepulin qi
incepem sd ne liniqtim, mai
alescAndpdrinteleMacarie.
ghidul de la Mdndstirea Romdnilor, ne spune zdmbind:
,,Acum in Egipt esteliniqte,
estemult mai bine ca inainte,
md bucur cd vi vdd revenind,
dSpapatru ani de absen1d".
(In urmd cu patru ani ne spunea, cu o expresieingdnduraIA,cd aici setrdia; ca gi cregtin,
in starede pericol permanent.
Dar acum zdmbeqterelaxat,
iar noi promitem cd vom reveni cdt de curind.)
www.lumea(redintei.com

LUM:A ilREIlll'iTfll / noiembrie 2016

REPORTAJ

M I E RCURI19
, O C T OMBRIE,Dup6-amiazd,,
pe la ora
patru, ajungem la Mdndstirea SfdntuluiMina de lansd
Alexandria.Ultimul obieitiv al programului de astdzi,
dar gi cel mai agteptat,pentru cd aproape tot creqtinul
din Rom6nia face rugbciune la Sfdntul Mina cel mult
iubit qi grabnicajutdtor.mai
ales atunci c6ndpierde ceva.
Dar de cele mai multe ori facem abstraclie de faptul cd
sfdntul mare mucenic trditor in primele veacuri creqtine (285-309)a fost egiptean!
Aflatd in DegemrlVestic.
la 45 de kilometri sud-vestde
Alexandria, actualamdnbstire
a Sfbntului Mina a fost reconstruitdin anul 1959,in imediatavecindtatea vechiului orag
Abu Mena - complex monahal ridicat ?ncinsteaSfrntului
noiembrie 2016 / LUh4EA {.lRF}f.\-TiI

www.lumeacredintei.com

Mina de cdtre Imodratul Constantincel Mare. dupAtAmaduirea de leprd a fiicei sale;

vestit centru de pelennaj intre
secolele4 gi 7, panalainvazia
musulnqmi.
Dupd patru ani de absen!1
din Egipt, am gdsitMAndstirea
Sfbntului Mina mdriti qi considerabilinfrumuselatd!$i ca
bucuria noastrdsi fie deplin[,
deginu anuntasemc[ sosimca
grup, chiar la intrare am fost
int6mpinali de citre pdrintele stare!- Episcopul Chfuil -,
carene-abinecuv6ntat,s-abucurat de prezenlanoastrAca
ortodocqiromdni qi...ne-ainvitat dupd vizitila masd. $tia
Sfhntul Mina cdt ne erade foame, pe drum in zi de post!
Ne-am dus la catedrala
care pistreaz[ moaqteleSfhntului Mina cu toat[ dragostea
pe care i-o purtdm in suflete de multf, vreme qi cu marea dorinEade a ne intdlni cu
sftntul in rugiciune, la el acasd. Catedralaesteimens6,pe
mdsura zecilor de mii de pelerini care o viziteazd arual.
Am fbcut acatistul l6ngd racla
sa de marmurd-odstrati intr-o
mcaperedm dfeapmmranl $l
ne-am ldsatacolo problemele
gi necazurile,ale noastregi ale
celor carene-aurugat sdne rugim pentruei...
Am intrat apoi in nouagi
fastuoasaclddire administrativ[ a mAndstirii. unde. in sala
de oaspeli,am fostbinecuvAntali cu multd cdldurl de cdtre
mitropolituI locului (ortodocgii rom6ni sunt foarte apreciali
pretutindeni in. Egipt).
Am agteptatpulin pdnd a
fostpreparatdcinapentrugrupul nostru de 27 de persoane. dar masaa fost fastuoasd.

Am mAncatacum pentru prima datAkushary (koshery), o

mdncaretraddionalSegipteani
din orez, macaroanegi linte,
cu tot felul de mirodeniiqi sos
de roqii, carea umbrit orice alt
preparatdin cina de restaurant
carene a$teptala Cairol

SfAntul Mare Mucenic

Mina ne-a aqteptatgi ne-a intdmpinat cu mare dragoste
la el acasd,liniqtindu-netemerile despreEgiptul de astizi qi aducdndu-neaminte cb
el, ca ostaq- acum al armatei cereqti-, estecu noi! De
altfel, ca qi in reprezentlrile
din icoanele ortodoxe, Sfhntul Mina esteinfb{iqat ca ostaq,dar nu b[tr6n (in!elept), ci
t6nir, pentru cI a suferit mucenicia la vdrsta de doar 24
de ani.
MariaCHIRCULESCU
MiriamTurism

Lt]|\.ttA fI{EDILTEi

/ noiembrie 2016

Stepantsminda,
Caucaz

Cuibulvulturilorsau
*,,Cuibullui Dumnezetf'?

Sfintei Tre1]atedrala
imi
din
Gergeti.
Caut
( 2. 17 0 m ) a fo s t
\ - / c az
ridicatd in secolul ai l4-Iea
de cdtrenobili din mai multe
regiuni ale G eo rg i e i . c a re
q i- au dor it un lo c a g s fd n t,
simbol al unitdlii nafionale.
PentrucA nu puteause se
hotdrasci asupra loca{iei, la
sfatul unui bdtraninleleptau
tdratun vi1el,pe careapoi l-au
dusla marginea
unui sat5i au
hotdrdtcd acolo r,urdeva zbura wlfurul care va lua oasele vitelului, acolo va fi locul
catedralei.
Iar vulturul a zburat pe un
vdrFde2.170de metn. langa
44

noiembrie 2016 / l-llMl:A

satul Gergeti, sub Muntele Kazbegi (5.047 m),

al treilea v6rf din Caucazul georgian.De aici se
spune cd a furat Prome- ,slv|ffiuryw91lls;l$-3lfr
rrrr:,r{aDl}tsl!rrraw!q
teu focul zeilor.
cuApostolii - erauadusespre
Biserica Sfintei Treimi pdstiare aici, in,,Cuibul lu;
din Gergeti (kminda Same- Dumnezeu".'
ba) a fost construitd in stil
inperioada
sovieticd,bise-fost
arhitectural specific biserici- rica a
inchisd qi transfor_
1or georgiene de secolul 14, mat6in depozit,darlocuitorii
cu cupold in formi de cru-,. au continuat sd o ingrijeasce qi.clopotnila folositA ca c6, pentru a nu se deieiiora.
t* 4. intrare; catapeteasma in prezent, este unul dintre
clrnplatrd esteunica. In pe- locaqurileactiveale Bisericii
rioadele cdnd capitala 16rii, OrtodoxeGeorgiene.
Mtskleta. eraameninfatd.
relicvele sfinte - inclusiv cruMariaCHIRCULESCI
cea SfinteiNina ceaintocmai
tvltnam
tunsr

{.tRllt]lfil.El

www.lumeacredinti,(or

d. ,#
.

fu'''ttti**{**r't

P ROGRAMELE
ANULUI2017

ISRAEL:
BOBOTEAZA
la Apalordanului,'14* 19ian
{4zilc},dc la499eur*
* 31 r*n 115zilel,
fSRAEL
&ETlOPlAr
BOBOTEAZA,lT
ei*l* 'tr89{J
euro* avi*n
ETfOPIACRESTINA,
I * '- 31iartt14zi2e1,
d* Na1?90
*ur* + avion
GRECIA,triumful
ortodoxiei!
5 - 13 f*b {9:ile},425
er"r*+av!onlopii*n*l]
(Kiev,Poceaev,
UCRAINA
PESTERI
SFINTELOR
Cernigov)?0-24febi5 zile),1
9Seu
AURORA
BOREALA
in Peninsula
Kola,Ort*d*xi;r
nrswSului
axt.em,fl-l 1 martlei6 rile,},
ci*la l150*ur*r
avion
ISRAEL
irrlucru
& SlNAl,27mart-: aprll{7zile),
TARASFANTA,VENITISA
LUATILUMINA
! 'IO-'}6
aprili*{7zile,Saptaman*
?atimiN*r:!
lnvi*real
,
770euro
UCRAINA
Cernigov)25-2Saprilie{5
tKiev,Poreae%
zile.}.
190eu
GRECIA:
Hramla Man.SFEFREM
CELNOU,3- 7 mai
{5?ile,aul*car},255euro
RUS|A,
fa SfSerafimde 5arcv,16-21
n:ai{6zi{e
avioni.59S
euro+ avien
GRECIA:
Hramla 5f IOANRUSUL,
?5*29mai
iweekend,3 zil*1,i99 eur+:avion
RUSIA
MARE,3l
rnai- 14iuzrie
de la 110S
{15zile},
eur*;optionalUCRAINA{14-17
iunie,3 zilela retu!,}

.
.
.
.
.
.
.
.

la 5f Serafimde 5arov,31mai* 5 iunie{6

RUSIA,
z ilel.59 0 *u r o ' b r l e t a r , i c n
RUSIANorduluiExtrem,S'l4 iunie{9zile),de la
699euro+ avi*nretill
in lLre
ru
5 iuliei]2 zile),
GEORGIA
si RUSlA,3-l
iuliet6 eiNe),
in hcru
ARMENIA
ESENTIAL,2.4-2?
la 5f lerarhLuca24-3iliulie{7zile},
CRIMEEA,
ottjonalavi*n,in lucru
ISRAEL,
Sthimbareala Fatape Mt.Tabor,,"r;**k-end
17 * ?1aLrelust{4
zile},in lucrr
(AdormireaMairii Domnului,
GRECIA:
KEFALONIA
EVIA,EGINA,
CORFU,
Bisericacu serpi),ZAKlNTOS,
avion,in lucrr:
14*:'l ailtusti8 zile),
primelorveacuri<restine?8
ITALIA& FRANTA
,lv:+r
aug'6sept{10ziler7*: eL,r*,optional
la 5f Serafimde Sarov,lB-23sept{6zile
RUS|A,
e*ro+ av7*n
avion).5SS
EGIPT
PeurmeleSfinteiFamilll,FUGAlN
EGIPT;2-1
3 oct {1? ::le},79$eilr* + avion
16PATAGONIA
si INSULAPASTELUI;
ARGENTINA,
apr*x4000*uro+ avion
31oct{16ziie},
*ur*.
ISRAEL
cu SlNAl,?-11 nciembrie,'890
nov(4zile),47S
eurc
ISRAEL
economic,2-6
EGIPI9-n4novt*
DE5FMINAtA ALEXANDRIA,
*Lrro+ *vion
ziNe),440
DESFS P I R I D O N I N C O R F U , l 0 - 1 6 d e c , id7e; i l e ] ,
la 380eur*

i i.1:;iri,84ileurc:ALASKA
Lacerere!
SOLVENIA
&
SERBIA,
KOSOVO,
MACEDONIA,
ALBANIA,
MUNTELEGRU,
CROATIA,
rt 2 zire.i,
{12 ziitl,1999euro+ brletavior;
& TIBET
SUAORTODOXA:
Platina,
Arizona
I 550eu'o- avi+n,
NEPAL
SanFrancisco,
paradisterestruij0ziiei,deieI55ir
INDIAlaSfApToma,NEPALsiTIBET(i6ziie).ciera2850euro+av,c*
SOCOTRA,uitatul
(mormintileSfAp5imonZilotulsiSfloan
440euro+ avion;
*';rc- avion:
IORDANIA
CRESTINA
CRIMEEA&ABHAZIA
il ziie),
TRANSSIBERIAN{12
GuradeAur),in lucru;CIPRU{7
zilel- in lucru:
?}
zile},
ARMENIA{5
z;{el,
MOLDOVA
siUCRAINATl0
propuse,
detaliat.
suntafisate
toateprogramele
.Pesiteulwww.miriamturism.ro
Preturileafisatesuntin generalpt grupuride 40 pers.Pentrugrupurimai mici,preturileserecalculeaza.

SIOP-CADRU

Mihail: Ia 12 anrinAthos
copiiiginu-ioprilisi vinSlaMine,ci a unoraca
,,Lisa1i
(Motei19,14)
acegtia
esteimpdritiacerurilorl"

'12ani;estenSse
(Pirlea)*ne
giatr*i{ i* RornapSn6
fltFhail
ut ?nCneta
anr.,rN
ac*sta.Mamalui,Cori;t*,este*riginarddin Pagea*'"ri,
iartat6ls*u,
D*mitru,estebrailean.
LaRcmamaiareo sori,Rafae!*,
5iincddai
gip* Sabrlel.Toli
frali:pe Efren:-{rlicolae
ac*ptlas*nt mairrrlcid*e*t
e!.Mihaill-aajutatfn altarpe Episeopul
al Remeip!lta5i!*an{$f*an}
li*ltnr"&
de pevrmac$ndnu in"lplinise
cincian!,iaratur-rc9
e&ndi-a
* EanielgiG[:*rasin"r
* s-a*prir:snraitare
pe pSrin!!iprodromi{i
v$uurt
ir: *l clora:l
de **rnnezeu5ia hotirdt cXtrebe-:ie,,si
ser:rute"inAthog.
Cel mai greu i-a fost sd
se despartdde fra1i,dupa
cum spuneel.
- $i mama?- l-am intrebat eu.
- Md mAngdieMaica
D om nuluiaic i g i m a i i mi
trece dorul - mi-a rdspuns

el. pe cdndtdifrsuiamla
Prodromu.
- Auzi? Tu egti ,,Mihail"
sau..Mihai"?
- Mihail. ,,Cineesteca
Dumnezeu?".
- Da. Bravos! Voievodul carea fhcut rdzboi

noiembrie 2016 / tr t.l}/lEA CI{EDINTE}

in cer impotriva balaurului. Dar cu qcoalacum

te-mpaci?
- Deocamdatdfac multd
limb[ greacd:gapteore pe
zi. Abia pe urml o sd continui clasaa VII-a.
- $i nu e cam mult?

www.lumea(redintei.(o,n

I
L-

'

- Nu, pentru cd trebuie

sd invd! greacaneapdrat.
- $i hainelecine !i le-a
fbcut?
- Pdrintele stare{.
tPdrintelbAtanasie
Prodromitull
- inseamnd ci orodromitii sunt pdrinlii t6i aici.
Aaica ei au grijl de tine,
nu?
- Da.
- $i cine a fost cu ideea ca tu sd vii la qcoaldin
Athos? Mama sau tata?
- Eu.
- Sigur?
- Da. Mi-a povestitpdrintele Gherasim (Mariq,
Prodromitul) despreAthoniadd qi atunci m-am hot6r6t sd vin in Athos.
- Sd nu te superi cb te
,,descos"intr-atdta, dar o
fac fiindcd vreau si scriu
despre tine. $i nu atata despretine, cAt desprealegerea ta. Tu vezi cd noi toli
te indrdgim gi te iubim. O
sd-!i explic eu acuma qi de
ce. Vezi tu, fiecare dintre
noi Il descoperimpe Dumnezeula un moment dat qi
ne intoarcem la El. Cu cdt
facem astamai repede,cu
aldta facem mai puline pdcate.De aceea,cand te vedem pe tine cd L-ai ales la
12 ani, ni se umple inima
de bucurie cd cineva atdt
de... mic a inleles de timpuriu cum stau lucrurile in
viafd. Uite, eu o sd gi scriu,
ca tu s6-!i aduci aminte mai ales la vremeatinerelilor talel - despretoate
acestea.
* Bine. Mergeli mdine la Dafni? Md luali 9i pe
mine pdnd in Careia?
www.lumeacredintei.<om

- Da. Te duci la Sarrav"

la gcoal6?
- Da.
A doua zi ins6, n-a voit
sd vind cu noi. pentrucd am
fost nevoili sd plecdm pe la
ceasurileqaptede diminea!d qi nu se terminaseincl
Liturshia...
Cipilul esteo binecuvdntare de la Dumnezeu,
dar un copil credincios este
o adevdratdminune de la
El - am gdndit.uitdndu-md
dupd anii mei piesdufi, la
despirlirea de Mihail.
GeoroeCRASNEAN

Li.il.{8,4 IREIIINTEI

/ noiembrie 2016

ORTODOXIA5UD-DUNAREANA

Pirdulsec

ru"r*ifr:t*i
S-*s:r-rrnit
M*n*st!r**?*r*uls*c"{*t*
\rNr*rrvafi f**t s*eat$albl**d*nc* a *g:*!
e L rl *n g Ec l ' r ! ncvinr,i m*n ir:* ;" n *i g tia*st*;i.
\j*eh!u!nur]"]e
ir:s*,seriseu lit*:"*st*n* r*n"las
pc
o
i!16
*J*
r*:'t*
?ng*lb*n!t*
ei*vr*r**.
*a{*,
!,)*m*! bin* d* tr*i vcaeuri,
s*{*f* *in'rpt'*j*r
?iv*r ei**a"r
a!t n{-.}}"i"i*:
M*n*stir"ea
d* l* ixv*r.."

,:

noiembri 2016 / l-tllJE.{ CEIIL}Il I i:li

Se afld in parlile Vidinului, la o aruncdturbde bdt

de Dunlre. O vecheoredanie vorbegtedespreun prinl
de demult, ajunsin acest
l oc, cdl S uzide
t o i coanacaldtoare prin vdzduh, dintr-o
indepdrtat5...
MandstilardL
rea intemeiatdde acestase
va ruina insd duod c[derea
taraturutoe vloln ln marnile turcilor, monahii apucind careincotro. Poatecd
ieromonahulSilvestru,aqezat ai ci .l a P drdulsec.l a j umdlateaveacului al 17-lea,
vafi fost cdlduzit tot de un
semnceresc.ori poatecd
suflarea satelor dimorejur va fi alergat, cu mic cu
mare, la izvorul ce se va fi
pornit sa curgddin nou.pe
neagteptate,in chip minunat, dupd amar de vreme,
pdrAul indreptdndu-qiiardsi
www.lumea(redintei.co

drumul lui, demult_uitat,_

spre Dundre... Un lucru rdmAnecert: de cum ieromonahula refhcutmAndstirea,
acestava purta un nume
ea Izv or.
nou: MQSrdstir

Subvremuti
Un Tetraevangheliarslav,
de 248 de file, copiatPe la
1550in Valahiagi aflat astizi
inla Sofia.menlioneazd.
tr-o scurt[ insemnare,,,Izvoruf' din zonaVidinului. Cel
mai probabil,acestaa aPa4inut, dupd pdrereaslavistului
bulgar Marin Darjalev, Pentru o weme, mAndstirii.Pe la
1767, satelefbrd bisericddin
iurul chinoviei - infloritoare in acesttimP- seimbisericeauaici, sdteniide vazdfr'
ind ingropali chiar in curtea

www.lumea(redintei.com

acesteia,dupdcum sePoate vedeapAndin zilele noastre pe inscrisurilede Pemorminte(,,let'1767,Nicola'ot

Mdcrig;'...).PesteaProaPeun
veac,in 1861,starelulAgapie de la lzvor va fi alungat
insade turci, fugindin Serbia. Monahii Gawil, Chiril
si llrisant vor rdm6ne,totuqi,
in mdndstire,ingrijindu-se de
bunul mers al acesteia,fiind
inmormAntafi in sPatelealtarului bisericii...

lzvordeinsPiralie
literari
PovesteaMdn[stirii Izvor. dupdunii critici literari
de la Sud de Dundre, il va
inspirape P.R.Slaveikov-in
unul t 823.intr-unadin cele
mai frumoase crealii literare

ale sale - Izvordt na Belo'

nogata (Izvorul de la Belonogafa\.O tAndrdce venise
s6 ia apd de la un izvor susurdndin chiP minunat
de pufin[ vreme - int0lneqte
un vizir cu ceatasa.Acesta ii propune s6-l urmeze la
Stambul. Fata nu vrea sd se
despartdinsdde Parinli9i
de locurile in care a crescut.
Smintelile, via{a intr-un !inut indepdrtat o sPerie.Pe
de altd parte.doreqtes6-9i
tind iur[mdntul dat inaini.u ta.ta*lrri Nikola - de a-i
fi. acestuia.,cununieint6i".
Vizirul, miqcat de cuvintele
inlelepte ale frumoasei tinere, o elibereazd.,,SPrePomenire", ins6, el Porunce$te
ca in acel loc al intilnirii lor
,,ciqmeasd se facd".

L-'.lNtl:,A{lilBl}ll\

fEI / noiembrie 2016

ORTODOXIA
SUD-DUNAREANA

Turcii-Megterul
Manole
alfintdnilor...
Cdt esteadevdr si c6t legendd in frumoasapoveste a lui Slaveikov --greu de
cumpdnit astdzl! F dntdna
turcului din curtea M6nistirii Cernica std ins6 dreot
mdrturiein acestsens,cu o
poveste asemdndtoare,turcii fiind, dupd fiecare nelegiuire sdvdrqitd,mai cu
seambla Sud de Dundre
constructori neintrecuti?e
cigmeleqi fdntdni.
De netdgdduite totuSi
faptulcd izvorulde la MdndstireaP6rAulsec de odinioard, de cum gi-a reinceput susurul sdu,nu qi-l va
mai.oprivreodata.ingriJ r t$l c t ns t t thr ndc u m s ec u _
v ine de m onahi,m o n a h i i
gi de pelerini p6ndin zilele
noastre.Chiar qi in perioada

comunisti, cdnd m6n6stirea va rdm6nedeschisd(sub

starelele
Apolinaria- pdna
i n 1 9 6 5 .Ei N a ta l i a- phnai n
2004)cu mari sacrificii...

pelerinului
Pagii

loc. Ori de cdteori ajung la

Izvor, eu unul md simt. astfel, mai bogat...Simt cd am
aluns acasd.
Gheorghi!5
CtOCtC

$i, totuqi,de ce ar trebui sd meargdun pelerin

de la Nord de Dundre la Izvor? Pentru cd e o mdndstire nespusde iubitd. O simt
aproapede inima lor mii de
timoceni ditt zonaVidinului. Dupd Albotina gi Arcear,locuri sfinteale romdnilor de aici, al treilea
nume pe care-l auzi, de indatdce pdgeqtiin Mdin, e
cel al Mdndstirii Izvor. Nu
e o mdndstirebogatd.dar,
a j u n g d n da i c i ,e c u neputi n!5 sd nu auzi grai romAnesc.
Mul1i,,vlasi" bat drumul de
departeca sd se inchinesi
sd-qialinedurerilein acest

noiembrie 2016 / I_t_IlrgA {iR.El}t\lEl

www.lumeacredintei.cor

RUSIALAZI

Moscovade Piatri
Kirit*l
uxlui
PatriariT
Mcscorac!
9iai Sntr*g!!
Rus!ii seva ?nAlla,
fir5 r!*ar $iP*at,o
esle
Preeur:r
statuie"
aleenejilcr,
larilorori
marilorc*mdueStori
gi
scvi*tiei.S*bra
e[:igrav*,asenrerr*a
de
pu lu iu n u im i n i s t r u
Ex t e rndee l a Kr e m l in '
intr*agaffiiserie*
pare,de altfel,
RusS
fcrmat*eioardiYl
mini6 t l'di* i l x t e r n e ...
Ucrainei...
Pirintele
Nu, nu e deloc o glum6'
Criza statuilor e una reald
la Moscova. Mai mult dec?fi alatt'.Rusia duce o liPsd
acutd de simboluri. E jefuitd chiar $i de cele Pe care
le credea,Pdndmai deunbzi,intangibile.In Prima
oare a lunii octombriea.c.,
-de
pild[, ucrainenii gi-au

desemnat,intr-un sonclal
de opinie la scardnationald. mediatizatin intreg sPatiul posrsovietic.Prin toate
ianalelede Presdcu Putintd. cele mai imPortantePersonalitatiale istorieiUcrainei.Aproape43% dintre
cetateniiaiestei !6ri il considerdpe cneazulVladimir, cei intocmai cu APostolii, cregtindtorul de Pe

Nioru. cea mai de seamdfieui6 istoricA a Patriei lor,

iu un aPortconsiderabil
in form-areastatului ucrainean.Fdrdvreo legdturd
cu Rusia. Hatmanul Bogdan Hmelni{ki se va bucura. prin comParalie,de doar
I5n/o dinvoturi, din Preferintele votantilor neliPsind
nici cneazul Iaroslav cel
inlelept.

UnsimbolalMoscovei
$i astain vreme ce la
Moscova s-a incePut montarea monumentului,,marelui cneaz rus Vladimir",
considerat creqtindtorul
..pdmAnturilorruse;ti". Un
monumentProiectatinifial
si aibd indllimea de 25 de
metri si greutateade 300 de
tone, vai-orAndPestg94 de
milioane de ruble. In urma
orotestelor masive ale locuitorilor unui cartier central
www.lumeacredintei.com

Ll.rlt{EA flREDll\iTlli

/ noiembrie 2016

5l

RUSIA TA ZI

ultimii ani, Kiril e in toiul

preparativelorpentru aniversare...Pe 20 noiembrie
a.c. implineqte 70 de ani. O
sdrbStoarece-l va afla, la o
luni dupd intdlnirea cu ReRusiei
Pattiarhii
gina ElisabetaaII-a aMarii Britanii de la Palatul
Astfel, la propunerea
Buckingham din Londra
pregedintelui consiliului de
(18 octombrie a.c.),aldturi
administralie al unui comde conducdtorul statului
binat de materiale de conrus,Vladimir Putin,dar qi
struclii din capitalarusd,
de maj oritatea intdistdtdtos-a luat recent hot[rdrea
rilor Bisericilor Ortodoxe
indl{drii busturilor Patrjdin lume. Cel pulin a$aspearhilor Moscovei qi ai Inrd Patriarhia Rus6, in urma
tregii Rusii in apropierea
Catedralei Hristos Mdntu- ' invitaliilor adresatedeja celorlalte 13 Biserici autoceitorul, cheltuielile urmdnd
sd fie suportatein intregime fale. Un bun prilej de analizi a,,situaliei de crizd din
de intreprind ereain cauz6.
Ortodoxie", dupd MareIgor Voskresenski,preqele Sinod la care ruqii nu au
dintele numitei comisii,^va
dorit s5 participe - consideaminti cu acestprilej: ,,In
rd oresamoscovitd.Ce va
2017 marcdm nu doar 100
propune Kiril luna aceasde ani de la Revolulia din
Octombrie, ci qi un veac de ta invitalilor sdi rdmdne de
vizut. Minuliozitatea cu
la restabilirea Patriarhiei"
care se apleacdasupradeta(int erfax.ru). Cum vreme
liilor propriei statui devine
de aproape200 de ani, ininsd -unatot mai transparencepdnd cu Petru cel Mare,
ti... Intr-o Moscovd ce gi-a
Biserica Rusd nu a mai
redescoperit,de curdnd, pe
avut in fruntea sa un Patrimultiple planuri, voca{ia
arh, busturile nu vor necegrandorii.
sita, prin ufinare, prea mult
spatiu, ideea realiz5,riiacesGheorghi.t;
cloclo
tei galerii sculpturale - format[ din l6 statui- primind pe loc binecuvdntarea
Patriarhului Kiril.

centrale. Cu statui pe inlelesul gi gustul societSlii de

asldzi. Cu personalit[1i repr ezentative ale istoriei
ruse...

moscovit (mulfi au v6zut qi aici mdna propagandei ucrainene,intinsd pind

sub zidurile Kremlinului),
in care urma sI fie instalat
monumentul, dimensiunile acestuiavor fi reduse la
18 metri, schimb6ndu-i-se
amplasamentulintr-un loc
mult mai vizibil insS: Piata Borovitkai a. Dezv elirea
oficiald a statuii cneazului
Vladimir urmeazd sd aibd
loc de Ziua UnitA1iiNalionale-4noiembriea.c.

noi,
Lavremuri
simbolurinoi
Pe l3 octombriea.c.,
comisia de arld monumental6 de pe lAngi Duma
moscovit[ (parlamentul regional)a adoptato decizie
privind instalareain capitala rus[ a unei serii de lucrdri sculpturale.Vdduvitd
de multe din monumentele sovietice - adevdratelucrdri de artd, reprezentdnd
ins6 propagandigtibolqevici. caporaliai Armatei
Roqii ori eroi ai clasei muncltqare -, ce nu mal lln pasul cu vremurile noi. Moscova incearcd,in ultimii
ani. o schimbarclafatda
parcurilor qi pielelor sale

(u gindulla
ATreia
Romd...
Dupd intAlnireaPatriarhului rus, la inceputul acestui an, cu PapaFranciscgi
refuzul Bisericii Ruse - pe
nepusdmasd - de a lua parte la Sinodul Panortodox
din Creta, la a cdrui preg6tire a contribuit din plin in

noiembrie 20l6 / L{,I&'1EACR.EDllliTEl

www.lumeacredintei.cm

- ri.**ecudoamna
Aspazia
OlelPetrescu

INTERVIU

qruffi
ffi& KSsa,Dowxwffiffi#

wffiww#d*n brateXsWmffiwf

DEVORBA
ASPAZIA
PETRESCU
cu DOAMNA
OTEL

[uropeidehlord,a !inut
Drdgoi,Episcopul
Macarie
Preasfin{itul
Petrescu
Ogel
Aspazia
{n' 1923)*
scniitoar*a
sesteade vorb* cu
Ossmne{2000;
cdtreTine,
autgareavolumelorde menroriISfrigcf-crn
ar1',int
reed.2006,cu tltlul Scsrnngsfrigcf-*n3l)
$iAdusri-rni-arn
in
ten"rnilele
i
4
ani
de
timp
pdtirnirile
acesteia
despne
{2007}
eiuc,
Miercurea
Dun'lbriveni,
din Rsmsnia{iVlislea,
cornunlste
s$
cd
a
ales
sale
?imuilurninrPreasfinliei
sotogani,A|,ad)"
Silava,
(R:B.)
Lumeadredinlei.
interviulsprepublicarere\/istei
incredin{eze
Suferinla
cadar
gitreapta
deiubire

noi; cd noi agazicem,de pild5, cd boala este plata Pdcatului. Nu este adevdrat,boaAsPaaia" la este dovada cd iubirea lui
Sear*nS
FSfvlamrie:
ati p*tr*{*t p*st* s:r}deeeni$!n Dumnezeu lucreazd qi ne cu{um*{i defi" rdld de zgurape care pdcatul
toaruai*ie"
ternnilele
a a;ezat-ope noi. Deci, din
niruferinle?
Aspazia Ofel Petrescu: momentul cdnd ajungi sd inEu am fost intrebatd'. Care lelegi lucrul dsta, ai o stare
este gdndul cel mai temei- de bucurie gi de implinire nenic cu care afl iegit din in- maipomenitd, pe care P6rinchisoare?$i am spus,fbrd sd tele Bejana numit-oBucuriiezit, doud fraze: Cd suferin- le suferinlei.Ili dai seamacd
la este treaptd de iubire, nu de fapt Dumnezeu, in marea
este pedeapsd,cum spunem Lui bundtate.te scoatePrin
www.lumeacredintei.com

aceastdsuferin{d, prin acest

dar careesteun dar de iubire,
de grijd a Bunului Dumnezeu. Vedefi, prin jertfa Mdntuitorului orice pdrinte care
are darul Duhului Sfdnt poate sd ne ridice pdcatele, dar
urma.pdcatului rdmdne. Pe
aceeanu o poate ridica decdt Bunul Dumnezeu; gi El
o ridicS, ddndu-ne aceastd
cale.Deci noi prinpdcat am
gtirbit din opera divind care
estecrealiuneain intregimea
ei. Ca sI fie ca la inceput,

LLiMEA CREDnITEI / noiembrie2016

INTERVIU

cum a fost inainte de odcatul meu, eu trebuie sd dun la

loc ceeace am luat prin gregealamea. Lucrul acestanu-l
pot face dec6tprin suferin1d.$i astapentruci mi-a ardtat Mdntuitorul Iisus cd asta
este problema omului, numai pe Cruce se poate gterge urma pdcatuluide orice
fel. gi din clipa aceea,cdnd
inlelegi lucrul dsta,noi cdnd
am ajuns sb infelegem lucrul
6sta,ne-am insusit cu bucurie nespusdsuferinleleinchisorii, ne-am dat seamacdt de
mare esteiubirea Domnului,
mdsurdnd-odupd amploarea
suferin{ei care ni s-a dat. Cu
cdt era mai mare, cu atdl a
fost mai multd grija Bunului
Dumnezeu, ca sb ne absolve
total. $i din clipa aceeasuferinla a devenit prilej de iubire qi prilej de bucurie.
Al doilea gdnd pe care

l-am spusfhrd govdireqi mi-a momentul acela inlelegem

venit traducereain cuvinte a intr-adevdr ci nici-o fric6.
acesfuisentimentcu carenoi oricdt de spbimoas[ ar fi, nu
am ieqit din inchisori: ,ly'lclo te poatetulbura.nu te poate
fricd sd nu fie mai mare de- clinti. Pentrucd una esiefricdt frica de Dumnezeu. De ca de a nu ofensa iubirea abce? Pentru ci frica venitd de solutd gi alta este frica de a
la diavol estespaim6.estein- nu te l dsapdcdl i t.i ngenungrozire, este o cale de tulbu- cheat.umilit gi pdndla urmz
rare gi de suferin{i cdreia nu inhdlat de cel nenumit. Deci
ai cum sd-i faci fafd, pentru acesteasunt cele dou[ man
ci diavolul esteinfricoqitor,
invd{dminte cu care Dumneintr-adevdr. Deci frica de el zes ne-a impodobit sufletele
asta este.Frica de Domnul, in inchisoare. Sd trdim sufeins5, este frica de a nu ofen- rintaca pe un dar de iubiresi
sa o iubire perfectd,estede sd nu ne fie fricd decdtde a
cu totul alti naturd.$i in mo- nu ofensa aceastdiubire abmentul cdnd ai aceastdgrij[,
solut5,desdv6rqit6.
ai aceastdfricl sd nu ofenm-as(os
,,Dumnezeu
sezi iubirea Celui Care Si-a
ldsatcerul gi a venit pe pedincontingent..;"
mant ca sd vadd care sunt
nlq..:.:
.: t:'1:rl.q
Ld,. .
r: * F ,r ?t.
problemeleomului, caresunt
g.:
.;.,
,i. :,u ,
treburile pe careel nu le poa- i;-.ilraftrg**r*e f*st tr{e*e?9}{&F#=r
te birui Eicum poatesa-laju- '* " 'r :" ." p " i " l " . i ,r " .," .."
te mai mult si mai bine. din i$*st*rc *e r*e**
ga3*ol+=
ru!+,.r
$ paf

noiembrie 2016 / Ltll4EA a Itf,lllN'l-E]

www.lumeacaedintei.coB

s:4r+*1 pdnd peste cap in aceasta era adevdrat.Am sd vd ex11t+tu:i,**6i1:ireei**Fr;lli:ttr

mlagtind". ,,$i atunci cum plic cum, intdi insd sd qtiu cd
':eri"++Xi<+vi+{&,ru'4iiei+nr"**,,.,i1'i4*v','* se explicl fenomenul?", a ali inleles perfect cd nu am
e&lr+liu*.t*+aeu,
ir; prl*rtti<
intrebat pdrintele. ,,Stati sd avut nici un merit. Am avut
teiv*E,,".
intdmplarea cu qobola- vd snun de ce nu eram in- un impuls qi astai-o dalorez
nii este o chestiepe care eu tr-o itare de har, de ce eram ingerului meu plzitor, eu in
nu qtiu cum a$ face sd o in- in cel mai negru p5cat, eram clioa aceeanu eram in stadrept. Cd oamenii gi-au fb- in deznddejde.Deznidejdea re nici sAmd rog, nu eram in
cut o impresie greqit6.A ve- e s tem a i m a red e c d ts i n u ci - stare sd spun nici <Doamne
ni t o d a td un pr eot gi m i -a derea,care esteconsideratd Iisuse>.Md vedeamcomplet
spus:,,DoamnaAspazia,am p[cat de neiertat.Dar de ce ronlditd de qobolaniin noapvenit sd vd intreb: Cum a{i estemai mare?Pentrucd si- tea care urma, dar am avut
putut acumula aldta har in- nucidereaestede faPt o con- acestimpuls, acestgdnd.Nu
ca t s6 p u t eli v edea lum i n a s e c i n { da d e z n a d e j d i iv: i n o- am decdt o ieqire din aceaslui Dumnezeu?".l-am spus vata, smintitoarea, aia este ti situafie-1imit6:marea inpdrintelui: ,,Pdrinte,vd rog deznbdejdeadisperdrii. In durare a Bunului Dumnesd vd retrageli cuv6ntul gi sd al doilea rdnd, ali vdzut ochi zeu. $i c[ este aqavd sPun
nu mai spuneli niciodatd lu- omenesccaresd vad6lumi- din cuvintele pe care le-am
crul dsta!".Pdrintele:,,Pdide na dumnezeiascdgi nu-i ardd spus,i((eu nu am fbcut acte
ce?". ..Nu eram in stare de privirea? Aminti{i-v[ cd Mo- de metanolaD, nu aveam
amin- ise a trebuit s6-qiscoat[ in- cum, eram at6t de disperatd,
har.pdrinte.aduceli-vd
te ci eu descriu exact starea cdlldrile numai cdnd a atins nu aveam timp s6 imi consd vin cu
in caremd aflam. Eram in cel pdmdntul invdpdiat de reve- gtientizezpdcatele.
le spdl,
sd
giroaie
lacrimi
de
nici
vorbd,
Deci
mai negrupdcatin carepoate lalia divind.
sd fie un om, eram in mlag- nu eraluminddumnezeiascd sdspun:<Doamne.iartd-mi.
tina deznddejdii, ingropatd ceea am vdzut, era lumin6, scapd-mdde asta,cd nu am
LUI\,{l,ALlRF.t}ll\Tl-'ll noiembrie20l6

57

INTERVIU

sd mai fac rdul care m-a dus Bunul DumnezeuSi cd El md

a i c ear >nu
; am s p u s n i m i c scapd. $i de-aia am strigat:
din toate astea, eu am stri- (Doamne, nu mI l5sa!>>".
gat pur qi simplu: <<Doamne, I-am zis p[rintelui cd 6sta
nu md l6sa!>.Deci imnulsui este tot secretul. Pdrintele
ml-a venlt $1,cu cuvrntelepe m-a intrebat: ,,Atunci cum
care trebuia sd le spun, asta se explic5?". Zic: ,,Dumnetrebuia sd cer: (Nu md l5sa, zeu m-a scos din continsent
Doamne, sd cad din bra{ele qi m-a dus in mod virtualinTale. cd dacd am cdzut, cd- tr-un lScaqdin alea pe care
zuld, rdmdn. s-a terminat cu le are pregdtitepentru cei
mine!>. Am gtiut sd cer exact drepfi. Cum sd spun, acele
ce trebuia. Dar eu nu am gti- locaquri pentru drepli sunt
ut astain mod lucid, in capul luminoase, pline de luminS,
6sta al nostru unde se ames- am vdzut cu ochii mei, dar
tescdtot felul de lucruri nu a este lumina cu care imoodoexistatnici o lumind,a exis- begte Bunul Dumnezeu virtat doar acestimpuls gi Dum- tufile. nu este dumnezeire.
tezeu, zic, s-a indurat de Deci explica{ia mea estecd
mine pentru cd strig5tul meu Bunul Dumnezeu m-a scos
a fost sincer, a fost din toa- din contingent gi m-a pus pe
td inima, atunci am gtiut cu plan virtual, m-a teleportat,
atdtacgrtitudine.MI rog Bu- ca sd spun aqa,intr-un spanului Dumnezeusd imi mai liu din Sstacare este rezervat
dea incd o dati in viafa mea o pentru cei drepfi. Nu a spus
asemeneacertitudinel.cd nu Mdntuitorul cd ,,dupdce vi
am nici o altd scdpare decdt se face judecata personali,
noiembrie 2016 /LUM|A

CREDFiT:I

Domnul are multe locasuri

penffu voi. unele mai aproape de rai. altele mai aproape
de iad. dupd faptelevoastre,
cd dupd fapte Eu vdjudec"?
$i spune.',,Vdjudec a$acum
vdd, in ceeacea ce vd aflati";
deci Mdntuitorul ne d6 toate explicaliile. Aqa se face cd
eu doar intr-un mod miracuIos nu ain maivdzut imprejurarea in care md affam, ci
m-amvdzul intr-un astfel de
Idcag.gi vd spuncd aratdminunat. Eu am incercat sd descriu lumina care era acolo:
era o lumind materiali, o lumind care m-a cuprins,mi
simleam fbcdnd parte din
acest eter. Nu era o lumind
imaterial[, cum percepem
noi lumina electricd sau lumina soarelui, era o lumini
concretd.era mai degrabdca
o zdpadd foarte luminoasd.
In momentulin care mi s-a
scos din perceplia meq din
wwwlumeacredintei.rom

sistemul meu, din aparatul

imaginea
meu de cunoa$tere,
cu gobolanii, din momentul
acela am ieqit din acest spa{iu gi m-am trezit din nou
in celulfl. A qi venit imediat dupe aceeamiliEiancagi
mi-a deschisuqa.Anchetatorul gi-a dat seamacd dacd
eu in primele momente nu
am bdtut in ugd cu disperare, s[ zic: ,,Scoate-mddintre
gobolanii.cd spuntot ce wei
gi semneztot ce vrei!", gtia
cd dac[ nu am fbcut asta in
primele clipe, nu o mai fac;
qi-a dat seamac[ eu, intr-un
fel sau altul, m-am resemnat
sau am fbcut un goc, sau s-a
intdmplat ceva cu mine, qi au
trimis-o gi m-a scos de acolo. M-a dus din nou in contingent qi m-a izQdvit de hruba cu qobolani. Intdmplarea
din groapa cu gobolani aratd cd intr-adevdr rugdciunea
spusbcu sinceritateqi cu putere atragemiracolul in marea indurare a Bunului Dumnezeu gi cd este posibil sd o
spui qi in cele mai negre imprejurdri. Dar de ce esteposibil? Pentru c5 Dumnezeu
vesheazd chiar in momentuicand suntem c[zu!i, cdnd
suntem prdbuqili are grijd de
noi, de aceeane-a gi dat inger pizitor, care sb ne transmit[ impulsul cel bun, fbrb
de care noi nu suntem nimic, nu avem nici o putere,
nu avem nici o gansd.

similiar cu cel tr[it in celula cu qobolani, pe care am

s[ vi-l oovestescacum. Era
foarte frig, era o iarnd foarte
grea, tremuram tot timPul, nu
puteamnicicum s6-mirevin
din tremuratul [la de frig..'
giextaz
intreagonie
$i m-am vdzutbdtran5,,ghem*- boasi, cocdrjatS,cu un bd! in
*98n:**#*!t ?*?x*ftfse*r*
ffir**rtu
simi**r*$t r** dit 4reapade m6nd,traversdndundrum. $i
am remarcat un nor carc |.as*b#!en*?
Am mai avut momente cea ca un fel de prelatd deacdnd mi-a fost greu sd suPort supramea, ca un fel de tunel,
izolatorul. A fost un moment gi eu mergeampe sub acest
www.lumeactedirtei,com

intuneric gi ziceam: ,,Doamne, singur[ mai sunt!". $i

ingerul meu pdzitor, am un
inger aga de bun 9i de delicat cum nu pot sd vd sPun,
imediat mi-a spus ,,Nu-{i
este ruqine? Cum poli spune cd eqti singurS?Dar eu
ce sunt? Dar Bunul Dumnezeu ce este? Dar toli Sfinfii
carevd v egheazdce sunt?".
$i atunci am gdndit un mic
eseu,aga,in frigul ila pe care
il simfeam concret Printr-o

LU\.{AA CREDF;TE;/ noiembrie2016

INIERVIU
tremurare ce nu se mai termina: Doamne, eu Stiu cd
undeva qi temni{a asta are
o inimd, o inimd ca o celuld
ingustd Si rece fn care Si pe
u Tine Te-au imbrdcat in haine cu vdrgi de ura Si ocard
Si Te-auazvdrlit sd zaci ca Si
noi,fidmdnd de adevdr Si insetat de iubire. $i pentru cd
m-a durut foarte tare sufletul pentru rdnile pe care li
le-ampricinuit eu !ie, m-am
gdndit sd vin sd Te vdd in
aceastdinimd rece de celuld
qi sd-li aduc doud daruri... $i
imi imaginez care sunt aceste douf, daruri: o candelSin
care am aprins uleiul faptelor mele bune, cAteeraupdnd
atunci, deci tot ceea ce era
eventual bun in sufletul meu
inchinam Domnului, cd de
la El veneautoate; qi un fir
de busuioc, care este floarea
dragostei, floarea iubirii gi

prin care ne vine apa sfinlitd, izbdvitoare.Eseul estecu

metafore frumoase, de pildl
spun cd poate candela este
urdtd, dar eu suntfdrd meqte;ug, am o mdnd neghioabd,
fdrd meStequg,dar candela
a fost fdcutd pe nicovala suferin!ei, la fdcdrile durerii,
qi Stiu cd asta Mdntuitorul o
va prelui Si v-a transforma
in aur curat urdciunea candelei credinlei mele, o cnndeld nevrednicd de afi adusd in celula Mdntuitorului.
$i am terminat aqa BinevoieqteSi le primeSte in celula Ta, in care Stiu cd eu nu
pot sd intru, cd nu sunt vrednicd, spun cA m-am tdr6t in
brdncipe mijloacelede miEcare ale sufletului meu care
suntminimale.dar am ajuns
pAndla celuld.^nu
m-auprins
pAndarii.dar Il rog sd binevorascdsdprrmeascdacestea

noiembrie 2016 / [-l]N,ll.A {'118I}ll']Tti

doudpentru relele pe care li

le-am pricinuit eu lie.
$i in clipa aceeacelul a s-a umpl ut de un mi ros:
nu era nici de nard, nici de
flori cunoscute,era o mireasmd necunoscutdde mine, dar
nu vd pot spunecdt era de...,
nu pot spune binemirositoare, era mdng6ietoare,era alindtoare,era o mireasmdcare
de fapt era ca o suflare, ca
o adiere. $i mi-am dat seama cd este o binecuvdntare
veni t6 de sus, nu mi -a mai
fost frig, m-am intins pe salteaua aia nenorocitd,pe care
ne-o aduceaula 10 noaotea
gi la 5 ne-o scoteau.restul
timpului stdteam tot timpul
cum ne ajuta Bunul Dumnezeu.De obicei aveamo tinet6, un vas infam, qi stdteam
pe aceatinetd ca pe un sc[unel, cd in picioare nu puteai sd stai, cd !i se frceau

wwwlumeacredintei.con

picioarele cdt butucii. De intr-adev6r, ca trdire vorobicei, pedeapsamilimi la besc, lui Dumnezeu. Sufleizolalor eradei zlle. In aces- tele se sprijinS unele Pe cete 7 zlle,2 zile nu mdncai ni- lelalte. Dacd se intdmpla ca
mic, {i se aduceadoar o ga- una dintre noi sd cadd in
meld cuapi, apf, cu gust de dezn[dejde, imediat celelalldturd, ca sI nu te deshidra- te veneauinjur, cu o Povestezi; ei aveaufoarte mare gri- te, cu o preocupare,cu ceva
jd sd nu mori, asta era devi- ca si o scoatd,ca s[ o aducd
zalor, sd nu mori imediat, ci la stareacea bund. lntr-ajusI suferi mult, s5 te tin[ in torul in comuniune estemult
mai puternic Ai mult mai efichinuri.
Nenorocitul [sta. care are cient decdt omul singur, dar
o cunoa$telucifericd, gtie cd cred cb pentru un om care
aceast[ suferinld este doar slngur se nevole$te,ql aJunspre binele nostru qi, cu toa- ge la aceleaqirezultate la
te astea, ne-o prelungegte, care ajunge atunci c6nd este
pentru c5 el se hrdneqte cu in comuniune cu ceilalli,
durere, se hrdneqtecu urd, meritul gi rdsplata sunt cu
se hrdnegtecu toate lucruri- atdtmai mari. Cred cd Pustle negative; el este manage- nicii au binemeritatd cunurul, ca sd folosim un termen nd tocmai prin faptul cd au
modern, tuturor contrarii- zis: ,,Doamne eu atAtaPot,
lor, el este tatdl contrariilor, eu atdtaputere am, dar toatd
nu numai al minciunii, care Ti-o inchin Tie; deci nu m[
este contrariul adev[rului. sprijinesc pe proptelele ceEl chivernisegte gi ura, care lorlalfi, md sprijinesc numai
estecontrariuliubirii, chiver- pe Tine".
*q*m,6*f{'
&**mn#R*paria,
niseqte qi deznddejdea,care
*mg*nd*$dvs-*i&trc
este contrariul credinlei. a m*8,* r*agi4.
crezului, a puterii de credin- Ssmmuf,."
$tiu cd toli fralii mei au
!d. El qtie cI noi ne izbivim
de toate lucrurile astea.dar, murit in inchisori in chinuri
cu toate astea,el se hrdneg- de neimaginat;omul nu-gi
te din durerea qi din suferinla poate da seama prin ce au
oric6ruiadintre credinciogi, trecut fra{ii mei, ce a insemestehrana lui de toate zilele. nat experimentul Pitegti, de
pi1d5.Deci, eu qtiu clar cd
sesprijinA ei sunt izbdvi]';i, dar eu lin
,,Sufletele
uneleperelelalte"
la un sfdrgit cregtinescpend*p******r*re*$*!*meali tru faptul cd am remarcat
HF*r
der6ir:?
din ceremonialul de inmor*eai*uqltas#eF
56 qtili cd dupd elibera- m6ntare c[ preotul, printre
ultimele rugdciuni pe care
re am mai avut rdtdciri, c[deri" mult mai multe decdtin le face, are gi o rugdciune
inchisoare.Sminteli...Acolo de dezlegare.Deci, in ultine ajutam unele pe celelalte, mul moment, p6rinlii nogtri,
nu vd pot spune cdt de mult careau grijd de noi, au grijI sd rosteascdqi aceastduIconleazd viala in comuniutimi dezlegare,gi ag vrea sd
ne, c6nd ea este inchinati,
ww.lumeacredintei,com

nu fiu scutitd de ea, aq vrea

sd o primesc,Pentrucd am
nevoie de ea, pentru cd sunt
mic[, nevrednic[, pdcdtoas5.Dacd m[ gAndescla c6te
gregeli am frcut dupd experien{a din inchisoare, pot si
spun cd am greqit mai mult
dec6t am gregit inainte de
a inrra. Dacd md gdndesc
la toate lucrurile astea, nu
mi-ar ajungelacrimileca sd
spil toate greqelileastea...
Noi zicem cd suntemmici,
dar sd ne gdndim la lucrul
urmdto-r: ,,Te'ui1i pe o plaj5, nisipul de pe plajd este
mdrunt, nu are nici o putere,
il spulberd orice vAnt. Dar
dac[ sunt procese care coagu\eazdacestefiriqoare de
nisip, se formeazd o stdnc6,
qi stdncaaceea,cum se spunea intr-o poezioard cu care-i invdlau pdrinlii mei pe
copii (pdrinlii mei au fost
inv6!6tori), Cdnd se uneSte grdunte cu grdunte,/ O
stdncd se-nfiripd din firile
mdrunte/ $i ce-i mai pasd
stdncii de-a vdntului turbare,/ Din loc nici urganul
s-o miste nu-i in stare...Md
gdndesc aqa, noi zicem cd
sunt pdcate mici, nu le ludm
mici gi mari,
in considerare,
dar toate izvorbsc din aceeaqi sursd, p[catul, qi toate ir-npreun[ fac cAt o stdnc5. In greutatea lor, deqi ele
sunt mici qi multe, dar fac
cAt unul mare gi zdravin, gi
nevoie, tot timatunci:";avem
pul avem nevoie de ajutorul
pdrinlilor noqtri, sd ne dezlege, sd ne binecuvinteze,sd
aiute micimii noastre.Nu ne
d-amseamacdt de mici suntem fa\6 de marea iubire a
Bunului Tatd Ceresc.

LLjMEA flRglflNTEl

/ noiembrie 2ol6

sl( cocrTo

,uma nismt l" progresist:

cum neagd,uragi maimufdreala

dreptul Ia gdndireliberd?

Gdndirea
ideologlc$
prinuni.
seinstaleaz&
In chipnevolulionar,
progresigtiite
cheami
sadar*miceva,orice,fdrSs5fie limpedece
vCIrpunein loc.A,ga
cur* Lenina propusefirninareaordiniifeudaledin perloada
!aristi,
pentrua instala
justiliasrimina16
glteroaneade Stat,lafel progresigtii
de astSzine
cheanrd
si distrugem
familiatradilionald,
sS
atac6mreligiacregtini,safimitamlibertatea
de expresie
oris* denun!5nr
eapitalismul,
? nn u m e l eu n e iu to p i i ae g a l i t5 g i i a b sslute.
Paradoxuri
curente
Pentru cd imi place s[
citesc semnelewemii, am
aruncatrecent o privire peste textele de pe Facebook
ale unei tinere declarate
,,umanist-atee".Ce am descoperit? Aceeaqi obositoare indignare revoluf ionard
hrdnitd din pllcerea demascdrii gi voluptatea subversiunii. Un ego frustrat gi super-gonflat ii cheamdpe
hipsteri s[ pulverizeze institufii ancestrale,realitSli
sociale complexe qi tradilii
culturale profunde. Sub ce
argument? Nu pot sd inghit
lucrurile pe care nu le inJeleg. In pod ironic, apdrdtorii diversitdlii cer omogenizarea societdfii!
Vd dau un sinsur exemplu: progresigtilor-din
62

noiembrie 2015 / LllMgA

Romdnia li se par degradante toate ritualurile penitenlei cregtine (prin care

un om copleqit de sentimentul vinovSliei in fala
lui Dumnezeu- mea culpa,
mea maxima culpa- asum[ ritualul expierii). E penibil, spunei, sd faci metanii la biserici. Nu-s deloc
tulburltoare, in schimb,

CREDINTEI

perversiunile sexuale,care
fac din oameni nigte patrupede behditoare.Ingenunchereala bisericuta de
lemn din Nicula ar fi b ruginepublicS, dar sado-masochiSmul
inlelegemcd-i
'. doar o opliune personald,
mutual-consimlitL..
Sub raport estetic sau teologal, existd o multitudine de practici, discursurigi
manifestdri ale unor comunitSli cregtine pe care nu le
agreez.Sub raport politic
qi'moral, nu am deloc pretenfia sI legiferez modul in
care oamenii igi trdiesc relalia cu Dumnezeu. CAII vreme gestul unui credincios
nu implicd violen{a fizic[
indreptatd asupra altor oameni, modul de exprimare al
bucuriei saua poclinfei spirituale r6mdne o chestiune
pur privatd. Si observdm,
ins6, cI tofi criticii babelor

www.lumea<redintei

inapoiate n-ar atinge cu o

floare pe participanlii zgomotoqi care, la evenimente
de tip Gay Pride, se dedau
la gesturi obscene,vulgare, pornggrafice sau lascive'
Cei care acuz6,,violenfa retoricd" a conseryatorilor acceptdviolenfa.cu scoPde
exterminarefizic5, indrePtat[ impotriva copiilor nendscufi. Cei care sunt dezgustali de patrafirul ortodox
sau de moaqtelesfinlilor catolici g6sesccircumstanle
atenuante pentru j ihadiqtii
inarmali cu bombe, macete
sau mitraliere Kalaqnikov.

dizolvante
ldeologiile
Ag vrea sd fiu bine in!eles: critica religiei esteun
{emers intelectual legitim.
In Bufuila din ddrdmdturi
(Ed. Polirom, 2008), am indrdznit sd expun pdcatele
Ortodoxiei valahe (prinke
care am inclus colaboralionismul cu regimul ateu,
obedien{afa15de Stat etc.).
Putem examinacritic manifestdrile publice ale oriclrei
religii, dar cel mai credibil
demersvine din interiorul acelui univers spiritual
care asumdnu doar mdrelia rafiunii, ci gi legitimitatea credinlei gi a orizontului
metaflzic.
Umanismul progresist
confiscb in senspolitic ateismul existen{ial care, hegelian vorbind, reprezenta doar un moment dialectic
in procesulde descoPerire
de sine a conqtiinlei umane.
Si negi posibilitatea existenlei lui Dumnezeu era o
trdire cunoscut[ qi primilor cregtini. Mult mai tArziu,

fisura lui Emil Cioran a defiiit un alt tip de agnosticism: cel neliniqtit de certitudini. Fiul preotului din
Rdsinari se certa cu teoloeia'de scoald,dar citea inirinurai scrierile Terezei din
Av-ila sau mmorialul lui
Pascal.Jean-PaulSarhe, in
schimb, expectoranumai
{6fn6. Filosofu | Parizianerc
un ateu-ideolog gi un comunist negalionist: judecat la
scaraistoriei, a fost doar un
bou cu facondd.
Sarhe a intruPat Perfect
gdndireaideologici, aPlicAndcelor vdzuteqi nev6zute o loviturd de ciocan
(citeqte:slogan).Urmagii
lui Sartre sunt astdzi Pretutindeni, dar mai ales Pg baricadele indoctrindrii. In
ani de inregimentac6,1iva
re la Ecoalaprogresismului.
inirna omului nu mai distinse binele li rdul. Sufletul?E
doar o iluzie. Viata lduntricd? O himer[. Toatd bdtdlia
vietii se dd pe lucruri exteriout'e.in toaid ecualiavielii,
diferenla dintre elementele
decisive si detaliile triviale

dispare.ii uram pe slujitorii altarelor,dar luptdm Pentru drepturile... delfinilor.

Ne indisoun mamele care
aldpteazd.dar aPdrdmIegitimitateaavortului.Ingrddim libertatea de conqtiinld,
dar ob{inem dreptul la concediul paternal. Scoatemreligia din gcoli. dar am adus
Intemeful in Parcuri. Iati
progresulpe care-l trAmbiliaze epbca noastrd! ,,$i
d6-i 9i luptd...".
Darul deosebididuhurilor a dispdrut.JudecatasPirituald se abrutizeazdPin
$egaritate.Mimetismul 9i
iraimugreala iau locul gdndirii libere. Rezultatul? Oameni altminteri educati,
inzestrali cu o evident5 inteligen15tebnicd (agadarbuni la
itatistica.fi losofie, economie,
arhitecturi sau matematicd),
ajung'la o stranie abflttizare spirituald. Din bezra care
le-a cucerit mintea nu se mai
audedecdt un strigdt: ,flai la
lupta cea mare, rob cu rob sd
ne unim...!".
Mihail NEAMTU

LLil{nA CREDINTEI/ noiembrie2016

(REDINTEI
TAINETE

DataexactiaveniriiMintuitorului

inainte!
afostprofefit[cucincisecole
pno$*iec
distinete
?r{\lee
*xist* pcst* 3*& dc r*$erlm$*
hiu}T*st*rxent
desf*gila vialaSap*r"n*!"ltease,i,
priviteiar*
fl4*ntciit*rlilui
i* v*r'":irea
Papinil.
?ntre
gln*r*! din Set*n'ri*"{G"
gurat$,,?ntre
staul*iclinS*tfeea'n
p&n*
ui:xind
profegi*
$**
aparte,
iqJiE;:{ftiei
*e*p& un
t*ate &{estea,
f,*r*replie*ehiar;i spiritel*cel*mai{ir{Ll!"nspe{te..
ast*aigilas*r:e*
Duhulprofetic
In Iisus Hristos s-au implinit toateprofeliilemesianice ale Vechiului Testament.
intruoarea Sa a dat sensatdt
trecutului, cAt qi viitorului,
reprezent6nd,mai presus de
orice tlgadd, cel mai de seamd evenimentpetrecutinduntrul istoriei. Ba chiar se Doate afirmamai mult decat-atdt:
istoria insdgi s-a inaugurat
sub semnul acesteifbgdduin!e, cdci protopdrinlilor (Adam
gi Eva) Dumnezeu le-a spus,
atunci cdnd i-a pedepsitpentru neascultare(,pdcatul originar"), cd unul din sdmdnla
femeii va zdrobi capul Sarpelui (prin care se inlelege
diavolul).Versetulcu pricina(Facerea3, 15),deqifoarte laconic, a putut fi numit,
pe buni dreptate,Protoevangheliu (,,veslirea dint6i" sau
,,vestireacea mai dinainte").
Tocmai din,,simdnfa femeii"
(FecioaraMaria) se va nagte
trupe$teMesia,iHristos,Minal lumii,
tuitoruldumnezeiesc
Cel ce,,S-apogordtla iad qi a
sfrrAmatoutereadiavolului".
Mai i6rziu,Dumnezeui-a
fbgdduit patriarhului Awaam
cb din neamul lui se va na$te Mesia. Or, MAntuitorul
64

noiembrie 2016 / Lt],r"'mA CREllINl i:11

www.lumeacredintei.com

Iisus Hristos s-a nlscut, intr-adevdr, dintr-o fecioard

care se trdgea ,,din s5mAnla
luiAvraam".
Patriarhul Iacov, nepotul
luiAwaam, pe patul de moarte fiind, a profelit cd M6ntuitorul se va na$teatunci cAnd
evrell nu vor mal avea rege
din neamul lui Iuda. Or, Iisus
S-a ndscut, intr-adev5r, pe
cdnd ?n Ierusalim domnea
un idumeu pe nume Irod (37
i. Hr. - 14 d. Hr.), zis ,,cel
Mare". Acesta il detronase
pe ultimul rege din neamul
lui Iuda, Antigon, inscSundndu-se in locu-i. (Acest Irod
nu trebuie confundatcu celdlalt kod, zis qiAntipa, careya
domni trei deceniimai tarziu,
frcdndu-se rispunzltor de t6ierea capului Sfhntului Ioan
Botezdtorul,qi sub carea fost
rdstignit Ikistos: Irod Antipa
erafiul lui Trodcel Mare,ucigdtorul pruncilor.)
gi Moise, marelelegiuitor qi profet, le-a.spusalor sli,
pe c6nd i se apropiasfrrqitul:
,,Prooroc din mijlocul tdu gi
din fralii tdi, ca gi mine, ili va
ridica Domnul Dumnezeul

t[u; pe Acela sd-L ascultafi!"

(Deuteronomul18,15).
D a r n u d o a r v e n i re a
MAntuitorului a fost vestit[ de cltre cei vechi (agteptarea infioratd a unui MAntuitor, in parantezd fie spus,
s-a ftcut simfitd qi in lumea
pdgdnd:la pergi. la romani
etc.), ci aproapetoate aspectele qi episoadelevie{ii Sale
pdmdntegti au fost profelite
cu multe sute de ani inainte
de intrupare(a se vedeamai
alesIsaia, Ieremia, Iezechie/). uneori pdna la cele mai
mici detalii.

Profelia
luiDaniel
Dar ceamai uimitoarer5m6.nedescoperireafrcutii prin
proorocul Daniel. Iatb mai int6i textul acesteiprofefii: ,,$i
pe c6nd vorbeam in rugdciunea mea, iatd un om [de fapt,
arhanghelul cu chip omenesc], Gavriil, pe care l-am
vdzttin vedenia mea cea de
la inceput, ?n zbor grdbit, s-a
apropiat de mine pe la vremeajertfei de seard.$i a venit gi mi-a grdit zic?nd: Daniele, chiar acum am sosit ca

sd-fl deschidmintea. Cend tu

ai inceput sd te rogi, poruncd
mi-a fost dati qi eu am venit ca
s6-{ivestesc,cici tu eqtiun om
iubit de Dumnezeu. Ia aminte la cuvdnt qi inJelegevedenial $aptezeci de siptlmAni
[subl. n.] sunt hotir6te pentru
popoml tiu qi pentru cetateata
ceasfrntbpAnd ce fbrddelegea
va trece pestemargini qi seva
pecetlui pdcatul qi se va ispdqi nelegiuirea,pdnd ce dreptatea ceavegnicdva veni, vedenia qi proorocia sevor pecetlui
gi seva unge Sfantul Sfinlilor.
Sd qtii qi sd in{elegi ci de la
ieqireaporuncii pentru zidirea
din nou a Ierusalimului qi pdnd
la Cel-Uns- Cel-Vestit- sunt
gapte slptimAni qi qaizeci qi
doui de siptlmAni fdeci 69
de slptlmAnil; qi din nou vor
fi zidite pielele qi zidul din afari, in wemuri de strdmtorare.
Iar dupf cele qaizecigi doud
de sdpt6mdni,Cel-Unsva pieri ftrd si segbseascdweo vinl
in El, iar poporul unui domn
va veni qi va ddr6ma cetatea
qi templul. $i sfhrqitul cet[lii va veni prin potopul m6niei lui Dumnezeu 9i p6nd la

LUN{E,4 flt{RD[NTEI / noiemb]ie 2016

TAlltEtECREDtI|TEl
caplt va fi rizboi - prapddul
cel hotdrdt.gi El vaincheiaun
legdmAntcu mulf; intr-o sdptdmdnd [a gaptezecea],iar la
mijlocul slptimdnii va inceta
jertfa 9i prinosul qi in templu
f,a fi wAcirureapustiirii, pdni
cdnd pedeapsanimicirii cea
hotirdtii seva vdna pestelocul
pustiirii" (Daniel 9, 2l -2j).
Profetia aceastaeste singura in care - dincolo de alte
detalii surprinzltoare, cum
ar fi ddrdmarea templului
(care s-a petrecut in anul 70
d Ht ) - se indicd data exactd a veniii MAntuitorului (de
fapt, data ,.ungerii" Sale, a
botezului ioanic, de cdnd a
inceputactivitateapublicd a
Domnului). Savantulenglez
IsaacNewton (1642-1727) a
fost cel dintAi care a demonstrat acest lucru, pe baze istorice gi matematice. Cartea
9r1pricina apdruti postum(in
1733).purtdnd titiul Observalii asupra profeliilor (tithrl
complet, in original: Observations upon the Prophecies
of Daniel and the Apocatypse of St.John), era considerati de Newton capodoperaviele ulterioare,
lii sale.Cercet?iri
inclusiv cele foarte recente,
l-au confirmat inku totul.
Nu vom reda aici intreasa
demonstragie,ci vom precia
doar esenfialul.Exprimarea
lui Daniel pare,,incihatii" numai din punctul nostru de vedere. Vechii evrei erau obisnuili cu un atarelimbai. Ei
cuno$teaudoud feluri de-sdpt6mdni: ,,sdptlmdna de ztle,'
(de carene folosim gi noi) gi
.,sdptdmlnade ani" (c.f.,de
pildd, Leviricul 25. 81. Daniel vorbegte, de fap, despre
Saptezecide sdptdmani de ani
6

(: 490 ani), incep6nd,,de la

iegireaporuncii pentru zidirea din nou a Ierusalimului"
(care va fr datd in al qaptelea an al domniei luiArtaxerxes Longimanul,la anul 457
i. Hr., deci cam la un veac
de la descoperireafbcuti lui
Daniel). ,,La mijlocul s[ptdmdnii" a $aptezeceaIisus are
aproape 30 de ani (virsta la
care, conform tradiliei, $i-a
inceput propovdduirea mesianicd).La sfhrgitul acesteiultime,,sdptim6ni" Iisus are 33
de ani (v6rsta la care,tot dupd

noiembrie 2016 /LIJL{EA CREDfNTEI

tradilie, s-ausuccedatpatimile, rdstignirea,moartea.invierea gi inillarea Sa la cer).

Oricdte rezerye am avea
fala de pozilionarea confesional5 a lui Newton, calculele
lui se dovedesccorectegi nu
lezeaz6,cu nimic dreaptacredinla. Nu-i mai pufin adevdrat
cd Ortodoxia nu-gi intemeiazd,credin[ape astfel de ,,demonstralii" qi acordd importan[d,duhului profeliilor, iar
nu litereilor.
Rizvan CODRESCU
www.lumeacredintei,com

SfhntulSfintit Muceruc
)

JanisPommers

eel
Sisericii
OrtodoxeLetone.
Artizanul
a{:tonomiei
dintre
nrar'
leton&.
Unul
dlntAisf6r:tde nalionalitate
tiniiperioadei
staliniste"
$i celrnaide seamdmilitant
jun-r&tat*
prima
a seeoluluitreeutin favoarea
din
al
?nesenla,nr6rturisitor
letono-ruse.
reeoncilierii
pe
prin
a
r*isi*nii
deplin
dreptei-eredinle asL*rnarea
5au,a5acurnesteper{eput?nintregspasacerdctal*"
;
un erou"
tiul baltic,

0rtodox
in Letonia
secolului
19
Comunitateaododox[ din Letonia inceputului de secol 19 estealcdtuiti, in ceamai mare
parte,din ruqi. Pentrumajoritateapopulaf,ei,de
confesiune luterand, supuqiai Imperiului Rus, '
nafionalitateaocupantului seconfundi cu Biserica clreia ii apar{ineqi, de aceea,efiricii letoni
care,mai alesdupb1844,inurmaucazuluiemis
de JarulNicolae I, ce recunoagedreptul de folosire a limbii na{ionalein cadrul Bisericii Ortodoxe Letone, adopti credinja ortodoxd, sunt
supuqioprobriului public. Printre ei - stribunicul Sftntului Ierarh Jdnis, care, de la calitatea
de fruntaq al satului Venden,comunaPraulina,
districtul Madona,regiuneaVidzeme din nordul
Letoniei, obline in cadnrl comunitifli statutulde
,,marginal" nu doar careztltal al apartenenlei
la Biserica Ododoxd - fiind primul dtnpagasts
(comund) ce adopti aceasti confesiune-, dar
qi prin spargereaizoldrii vecinilor rugi gi medierea conflictelor dintre acestiasi conationalii sdi.

parohului
Insistenla
Acesta estecontextul naqterii, la 6 ianuarie
1876, a Sfintului Ierarh Jdnis. $i in ciuda tensiunilor, mu$umitd in bund mdsurdapartenenlei launa dintre familiile prosperedinVenden,
copil5ria saestelipsitn de griji. Dar neocoliti de
indatoriri, printoe ele numdrdndu-semunca la
cdmp,drumul in oraqeledin jur penfu vinderea

produselor, pdscutul oilor, toate acestesarcini

avdnddrep 1elformareaunui bun administrator
al proprietSfllor familiei gi, asemeneaantecesorilor sdi, unul dintoemembrii de vazd ai comunitSlii. Singurul obstacol in calea acestui scop
sunt...rezultatelebune la invdptur6. Remarcdndu-seprintre colegii sdi, insistenleleparohului
pe l6ngi familie pentru inscrierea la seminar
se intensificd. Rezultatul - esteadmis la Seminarul Teologic din Riga. Este bursier pe toqti
durata studiilor. Verile le petrecelaVenden. In
1897 absolvi cursurile seminarului.Devine invdliltor, fapt carereanim[ speranlapdrinlilor cd
existenla lui nu ya diferi in mod radical de cea
a antecesorilor.In 1899 ocupdpostul de cite!
al bisericii ortodoxe din Libav, Lituania. Liniile clare ale viitorului sdu sunt modificate, din
nou, de parohul din Praulina, cate, in 1900, ii
sugereazbsd seinscrie la examenul de admitere alAcademiei Teologicedin Kiev.
O provocare insemnati care ia chipul unui
fel de pariu. Dacd va fi respins,preotul renun{i
la orice interventie in favoareacontinuirii studiilor. Dacd va fi admis, parohul nu are nici o
indoiald cd Jdnis va avea..ocontribulie majorS
la inflorirea Bisericii. Degi obstacolelenu lipsescin caleapregitirii temeinice, esteadmis
prinhe cei dintAi. In primul an nu doar rezultatele la inv[faturd il impun atenliei profesorilor gi colegilor, dar gi cele spodive. Fo{p,fizic|
remarcabild ii esteprilej de smerire qi indemn
pentflr paza dreptei m[suri.
LIIMEA CREIlI}iTill

/ noiembrie 2016

67

DO(UMEl{TAR

Asumarea
vocaliei
Lecturadin Sfintii PArinfi,aprofundarea
rugdciunii, incercdrile, cursurile, lnt6mphrile cotidiene qi amintirile primelor vdrsteil indeamn6
spreasumareavielii monahale.Elementul care
rdnduiegte
girulde intentii Siproiecteestecorespondenpcu SIDntulloan S'ergheev.
in 1903este
tuns ca monah in M6n5stirea SfrntuluiArhan_
ghel Mihail din Kiev. in acelasian estehirctonit ierodiacon.un an mai tdrziudevenindpreot.
Iscusin,ta
didacticd,distinsdin cdtevi r6nduri in wemea in care fuseseinvdldtor, imbogiftnpe perioadastudiilor universitare,estecea
careii aducenumireaca profesoral SeminaruIui Teologicdin Cemigov.gi. cu toatecd igidoregtea fi nu mai mult dec6tun monah.ta ifatu_
Iu_iSfintuluiloan Sergheevacceptiinumirea.in
1906estenumit inspectoral SeminaruluiTeologic din Vologda.Misiurea sa- reimpunerea
grdinij infr;o institutie sfhrrecardintre tentagiile noilor idei ce animd societatearusd. forme
de anarhismgi inovalii dintre celemai stoanii.
Calidflle dovedite in so$onarea acestei
crize conducla noi numiri: director al seminarului gi egumenal Manistirii Sfinta
Treimedin Mlnius, pregedintede onoare al asociagiilorde binefacerelituanienegi ruse,percepAndu-se
mai curAnd
drept un funcgionarce ui*i cd este,
de fapt, doarmonah.
I

Slujirea
caarhiereu
in ciuda indoielilor, se aflI
doar la inceputul misiunii sale.
La 11martielgl2,inCatedrala
Sfintei Tieimi a LaweiAlexandr
Nevski, esteconsacratvicar al diecezeide Minsk ca Episcopde
)lu,tK.
Slu1k.Bste
Estecel mat
mai tiinlr
tanarierarh
ierarh
al Bisericii OrtodoxeRuse.ln
l9l3 devinevicaral Arhiepiscopuluide Odessa.Apoi este
qle1,Ja4 apnlie1913.Episcop
de Priazovskgi Taganrog.
Succesuneademnitii{ilorarhiereqtireflectd,in aceeasimdsurd"calitdtile
deosebiteale ierarhuluileton si
crizaprofunddtraversat?i
de BisericaOrtodoxdRusd.Numeroaseleconflicte socialepe care
noiembrie2016/ LtrJ&.lEA
CR.EDINTUI

le mediaz[ qi solulioneazd, rdzboiul,valurile de

refugiali cehi, slovacigi galifieni cdrorale oferI adiposl hranl gi sprijin duhovnicesc,facilit6ndu-1eintegrareaia parohii, dovedescaceasta.
Tocmaiaceastiactivitateintensdseaflb-din
febryanelglT.labaza aclrz:aliirlor
carei seaduc.
I se intenteazdprocespentruacgiuniindreptate
impotriva starului.Nu suntaflateprobecaresi
il incrimineze.Sehotdr5gtemutareala Tver.preofii qi credinciogii din Priazovsk se bpun. Este
chematla Petrogradpentrufi solulionati criza.
Din nou lipsescargumentele
caresdjustificein4epirtareadinji$ul de Episcop de priazovsk.
Revenireala Taganrogesteimposibildpe fondul
lovihrii de stat din octombrie. I se in&edinteazi conducereaEpiscopirji de Starita.Apoia'celei de Penzagi Saiansk.Autoriti{ile localesedovedescmai mult decdtreticente.Nu doarpentru
cd pomescde la premisacd li secuvineo auto_
nomie ldrgit?ifajd de centru,pe fondul rdzboiu_
lui civil, cu at6tmai mult cu c6t cenhul devineo
nofiule abstractS,gt li rcntru c6, into-untimp
al efe.rvescenleinafionalismului,acceptarea
unui ierarh ne-rusesleinacceptabild.RIspunsul- in ziua de inviere a anului lglg
esteorganizat atentatul la adresavlddic[i J.arus.
Pronia qi forfa fizic[ il ajut6 sI
dejoacetentativade irsasinat.Sptijinut
comuniti,ri -sdorgantzezeviala
,
duhovniceascdin parohii. De
aici pomind are loc frAngerea
calomniilorgi relinerilor.Liantul relaliei - indredereadeplini in sprijinul Maicii Domnului. Av6nd drept temelie
aceastdneclintitd credintl
se inal{aqi implinireauneia
dintredorinfelecelemai putemice:revenireain Letonia.

Arhiepiscop
deRiga
Pe fondul transformdrilor
politice de la sfirgitul Primului
Rdzboi Mondial, statele baltice igi proclaml independenla.
In cazul Letoniei, acea$a este
afrrcnatd de cdtre Consiliul
PopularLeton la 18 noiembrie
1918. O lund mai t6rziu este
proclamati PutereaSovietic[,
www.lumearredintei.com

drept urmare a colabordrii dintre Partidul Comunist Leton, ceamai putemicd organza\ie de
extremd st6ngddin afara Rusiei, qi noua putere
de la Moscova.Urmarea- Letonia devineparte
in rizboiul civil incheiat, dupd aproapedoi ani,
prinhatatrl letono-sovieticdin 1l august1920.
La26 februaie 1920,SinodulBisericii Ortodoxe Letone il alege caArhiepiscop de Riga
pe Sfhntul Janis Pommers,primul ierarh leton
in frunteaBisericii. PatriarhulTihon ezitLsdaccepte alegerea,memoriile venite de la Riga fiind element important in schimbareaatitudinii
qi aprobareacereriiin mai 1921.BisericaLetond obline qi largi autonomiein doqeniile administrativ, economic gi educalionql.In iulie 1921
Sfintul Jdnissoseqtein Letonia.In 1923dob6ndegterecunoagiereaautonomiei din partea Patriarhiei Ecumenice. Trei ani mai t6rziu statul
leton recunoaqteBiserica Ortodoxd, cu condilia
desprinderiide sub influen{a Patriarhieimoscovite. Cum oblinereaautocefaliei esteimposibil5 dupl mutarea la cele veqnice a Patriarhului
Tihon gi pe fondul perseculiilor contra Bisericii Ruse,Arhiepiscopul Rigdi caut[ si prote- .
jeze intereseleBisericii Letone. Independenja
numdrd printre semnificafii, pentru autorit5lile
centrale letone, gi indepdrtareareperelor ortodoxe de pe teritoriul {Erii. Printre ele - Catedrala ododoxd din Riga, unde noulArhiepiscop igi
stabileqtereqedinJa.Astfel reia lupta strSbunicului sdu. Primul cdmp de luptd - Sinodul, in
cadrul clruia, mu$umiti diploma{iei, noulArhiepiscopinregistreazdprimele izbdnzi in acest
sens.Al doilea- Saeima,legislatir,ulleton, al
cdrui membru devine in 1925 Sfbntul Jdnis,ca
reprezentantal comunitdlii ruse, in calitate de
lider al Partidului Ortodox, formaliune al clrui
obiectiv era adoptarealegii agrare.
Acliunile sociale iniliate de ierarh in primul rdnd, pe fondul crizei economice,in favoarea gomerilor, impun Biserica Ortodoxl ca
un actor important in cadrul societdlii letone.
Adversarii nu lipsesc. Sciderea increderii in
instituliile democraticedeterminS,la 15 mai
1934,preluareaputerii prin lovitrird de statde
cdtre liderul ultranalionaliqtilor, Karlis Ulmanis. Este instaurat,cu sprijinul armatei,un regim autoritar.
Cinci luni mai tArziu,lal2 octombie 1934,
la capdtul unui val de intimiddri, in regedinla
www.lumeacredintei.com

sa de la lacul Kig, in apropiereaRigii, Sfbntul JApisPommers este ucis de un grup de tineri. Injunghiat de numeroaseori, corpul este
ars pentru a qtergeurmele. Ancheta se soldeazd frrd rezultat concludent,ingdduind nagterea
speculaliilor. La inmormdntare, strdzile capitalei sunt pline. Trupul este depus intr-o capel6
modesti din cimitirul Pokrova din Risa.

ProslSvirea
in tSSt are loc prosldvireasa de cdtreBisericaOrtodoxd RusddinAfara Granifelor.Demersul esteurmat de cel similar al Bisericii OrtodoxeSdrbe,apoi al celeiruse care,la 17 iulie
2001. aldlurd numele Sf6ntului Ierarh Janis
Pommerslistei noilor mucenici ai perioadeicomuniste.Doud luni mai tArziu ester6ndul Sinodului Bisericii Ortodoxel-etone sdproclame,la
25 septembrie,proslSvireaArhiepiscopului de
Riga, sfintele salemoagtefiind depusein Cate$rala Naqterii Domnului din capitala Letoniei.
h2006 esteffiinlat,,Ordinul Sfhntul Mucenic
Arhiepiscop al Rigdi qi Letoniei Janis".
VincenliuDASCALU
LUX4EA CItEDtl.iTEl / noiembrie 2016

69

FIASH

EIJROVISION
2OL7
un scenariuprofaRator
fntrue6tnr*io*iia,,i*44" {ur:c,*nterclespredep*rtar*c
ds e*tr* Stalin* tdt;lrll<:rdin CrimeeaJ,
lnrerpiet*t*
ciecSnt6reataucraineanaianaia, a rriurrr{ata*ui trefut, cil *jut*rul t*lev*turil*1 i* fin*la fr:r*v!si*rreiela
St*ekh*J;'n,
Ucrainaan* dreptul anx! accsta,c*nf*rnl
reguiilorcomp*t'tiei,s5 *rgar:ixe:enoua editi* {a 6:-a}
a cer:cuns*lui{earer*une6t* anual ;:antieipa*{idin
4S de 5*ri 5i eirca3*CIde milicanede telr.speetaterri].
E*t* nu n f*st ine* st*i:iflt&,elarse penee,**devSrata
prohlem8r'iu*ste * lui r#nd, l a lul unde rum...
$

SfantulPrin!Vladimir,
de citre
SfilntulPrin!laroslav
celinlelept.
Ucraina
nua intratinci in UE.
Darpindsdintritu in Europa,
vine
eapestetine,cu niravurileei (folosindu-se,
desigur,
decomplicitdOrganizarea
unuiconlilelocale).
cursde muzici profaniintr-un
spatiusacrunu maie cevaneopentruoccidentali
bignuit
(amvizuteuinsumio astfelde,,punere
in scend"chlar
laNotre-Dame
din
Totulpareinregul6,cuexcepParis),
careauajunssi-giinchirieze
. ..Vineri2l.octombrieorganizatoriidinUcraina
aiacestuiconcurstiastraniei
(rimasefiri frecventadecizii
ci finalaEurovi_ bisericile
au anunlatoficial-.prinZourab iion zorz sj ie d.rifuo*e.-intrtori)pentruevenimente
mondeAlassania,
careconduce
Compa- tedralaSf6nta
Sofia(ictualmente ne,sauchiarsi deschidd
in incinta
niaNa$onala
deTeleviziune
din muzeu),
consideratd
de cetitenii lor restaurante
darin
5icafenele,
(NTU)
Ucraina
- cdfinalaconcur- religiogi
celmaisacru
localort6do- lumeardsiriteand
lucrulnu poasuluiEurovision
2017 vafi organi xieidinlaravecini,definitin2011 te fi decdtgocant,
echivaldnd'cu
o
zatdlaKieVcapitala
Ucrainei.
Au (cuocaliaimplinirii
a o miedeani profanare
sauo blasfemie.
Kievul
maifostcandidate
orageleOdessadelazidirea
si6ntului
locag)
deMi_ e unadintremetropolele
impordar.apropierea
Odessei tropolitul
5iDnipro,
Vladimir
al Kieviilui
5ial tantealeEstului
5is-arfi qdsitlesdezonafierbinte
aTransnistriei
gi intiegiiUcraine,
lnt6istdtdtorui
Bi- neacoloaltelocatiimaia-decvare
Uirainene,
A,ept (cafostulMuzeuLeninsaupalaIlptrt:gPliqtg seafli taTai py- seric'iiOrtoJoxe
deliniade ,,unuldintre
lin de 100d-ekilometri
celemaimarildcaguri tul Artelordin Ucraina),
fari sdfie
fronta conflictului
cu rebeliipro- sfintealeOrtodoxiei
ainnntreaga lezatisensibilitatea
religioasisau
rugidinestulUcrainei
aufdcutca lume,comoariunicia culturiini- nationali
a nimdnui.
ora;ulKievsi aibdc65tigde cau- lionale,monumentmaiestuos
al
Reacliile
nu auintdrziat(cea
zd,a explicat
ministrul
ucrainean istoriei,i
construit,
dupdplanulre_ maifermi fiindceaa orqanizatialCulturii,
Evghenii
Nisiuk.
alizatdeinsu;iBotezdtoiul
rurilor, ei,,Uniunea
Helsinki
diniJcraini,l
cares-aadresat
directpresedinteii
luiucrainean
Poro;enko,
cilific6nd
demersul
drept,,un
sacrilegiu
extrem,un atacascunsimpotriva
sensului
sacrugia intereselor
natiuniiucrainene'j
pentrucare,,Sf6nia
precum
SofiadinKieveste
Zidului
pentruevrei,sauKaaba
P16ngerii
pepentrumusulmani,
sauSfdntul
tru dinRomapentruitalieni,
centrulintregului
Univers"),
dardeocamdatifdri urm6riefective.
Sperdm
5inoic6seva reveni
asupra
localieigici nu sevacrea
un precedent
profundingrijordtor pentrutoati lumeaortodoxi.
(R.C.)
noiembrie 20t 6 1 lUI,{EA i'tt fi}fNTFI

wwwlumearedintei.cor

'l
'1
:!l

:.,'

www.lumeacredintei.com

Ll,lMEA CREIlllliTBI / noiembrie 2016

71

cu

Citit*iiffic*+
COMUNICATE
Repararea
uneinedreptili
evidente:
familiaNans-areintregit!
..Pentru necazul sdracilor
qi suspinul nenorocililor,
acum Md voi scula, zice Domnul;
le voi aduce lor mdntuirea
Si le voi vorbi pefald."
(Psalmulll,5)
Cu mare bucurie qi recunoqtintd fal6 de
Dumnezeul celor asuprili, ddm vesteareintregirii familiei Nan in urma recursului judecatla Tribunalului local Nord-Troms (Tingretten), in Norvegia. Sentinta a fost datd in

n o i e mb ri e2 Ot6 l :-l ;i :.ii .: i. lli.;) i.., l

unanimitate de comoletul de iudecdtori. Bianca-Mihaelagi Dragoq-Dumitn-r.

cei doi copii, urmdnd s[ se re?ntoarcdla pirinlii lor
dupd un an de grele suferinle cauzatede separareaforlati decisi de Bamevemet.Aceastd biruinld in fala nedreptSlii evidente vine
la pulin timp dupd o altd reintregire decisb tot de justi{ia norvegiand,cea a familiei Bodnariu.
Aducem slav[ lui Dumnezeugi mullumire tuturor celor care au privegheat, duhovniceqte qi trupegte,aldturi de acestefamilii,
aiutdndu-lesdtraversezeceasulunor cumolite incercdri.care,la un momentdat.pdreau
implacabile. Deciziile date de justilia noryegiand ne arat1,cdexist6, inc6, dreptatechiar
gi in acestevremi tulburi, dacd dim dovadd de solidaritateqi de impreun5-p[timire cu
fralii noqtri qi dacdnu capituldmin fafa for{elor care destructureazdfamilia gi societatea.
Incercirile prin care au trecut familiie Nan gi Bodnariu ne-au adus mai aproape

www.lumeacredintei.com

unii de allii qi ne-au trezitlarealitatea durd a

provocdrilorlumii in caretrAim.E momentul
sd constieitizdm cd numai impreund,strdns
unili in jurul lui Dumnezeuqi a Bisericii.putem rdzbi prin acesteincerciri.
t PirinteleMacarieDrigoi,
EpiscopulOrtodox Romdn
al Europeide Nord
Biroulde Presdal EpiscopieiOrtodoxe
Rom6nea Europeide Nord

demetsul
Patriarhia
Rominidespre
(oalifieipentru
Familie
in urma declaraliei pregedintelui Klaus
Iohannis referitoare la demersul Coaliliei
DentruFamilie in urma ciruia 3 milioane de
ietd{eni romdni au solicitat modificarea art.
48, alin. I din Constitulia Romdniel referitor la definirea familiei, Patriarhia Romdnd
face urm[toarele precizdri:
Reaclia Domnului Preqedinte Iohannis
este un rdspuns la ,,o solicitare ultimativd"
a pastorului baptist Iuga Viorel privind atitudinea Preqedinteluifa!6 de familia cregtin[. Probabil acestdemersa fost catalogatca
,,solicitare ultimativd".
Oricum, un demerscivic, perfect legal qi
validat de Curtea Constitulionald aRomdniei, nu poate fi considerat in nici vn caz o
,,cale a fanatismului religios", sau o dovadi
de intoleran!5. Cel mai amplu demers civic

Rominiei
vorbind
Klaus
lohannis
Pregedintele
religios"
despre,,fanatismul
cre$tine
din Romdnia,la carea participat un numdr
f6ri precedentde cet5leni, esteun exerciliu
democraticfiresc Ai necesar.
Propunerea de amendare a Constituliei
nu reprezintd ,,o solicitare ultimativS", ci o
chemarefireascdla exprimareademocraticd
a voin{ei cetd{enilor cu privire la'una dintre
valorile fundamentaleale societd{ii,familia.
Solicitarea are ca scop principal protejarea
familiei, a pdrinlilor gi a copiilor, iar nu condamnareaaltor persoane.
Pledareapentru definirea mai clardanaturii familiei estejustificatd nu doar de ra{iuni ale moralei cregtine, ci qi de realitatea dramaticd a prdbuqirii demografice atit
in Romdnia, cit qi in ceielalte !6ri europene.
Ne exprimdm speranlaci demersul moral gi civic al Coaliliei pentru Familie va fi
inleles corect de cbtre toate autoritdlile statului rom6n gi ci i se va da curs conform
Constituliei.
(5ursa:basilica.ro)
t.: :::l ,j :1 l l .:l tl l r '..i l .l /noi em br i e20l 6

73

BA$t,tcA

AGENTIADE PELERINAJE
''BASILICATRAVEL"

Agenlia de Pelerinaje"Basilica Travel" vi inviti si participafi

la un pelerinaj in Tara Sfante de Naqterea Domnului, cu plecare
din Cluj-Napoca, la un tarif promofional, in care aveli prilejul
si vd inchinagiin BisericaNagterii Domnului din Betleem,de
unde se va transmite SfAntaLiturghie ie intreaga lume pe
posturile TV qi in ministirile SfAntul Sava gi SfAntul Teodosie,
Muntele Tabor, Ierusalim - Calea Crucii, Biserica Sfintei invieri,
Golgota, SfAntulMormAnf AqezimAntul Rom6nescde la
Ierusalim, precum gi ir alte minunate locuri.

Agenfia de Pelerinaje"Basilica Travel" vi invitd sd participali la

Marele Praznic al Botezului Domnului nosfru Iisus Hristos la
RAul lordan. Printre celelate obiective ale pelerinajului,
menfiondm: Ierusalim, CaleaCrucii, Golgot4 SfAntul
MormAnt, Biserica Sfintei invieri" AgezimAntuI RomAnescde la
Ierusalim, Gridina Ghetsimani, Muntele Siory Biserica Naqterii
Domnului din Betleem, Muntele Tabor, Capemaum, Nazareth"
Cana Galileii" Muntele Fericirilor, Ministirea SfAntul Gherasim
9i AgezimAntul romAnescde la lerihon.

Agenlia de Pelerinaje "Basilica Travel" vd invitX si participafi

la un pelerinaj st cazarela hoteluri, in care avefi prilejul si vd
bucuragide Marele Praznic al Botezului Domnului nostru Iisus
Hristos la RAul lordan. Ierusalim, Calea Crucii, Golgot4
SfAntul MormAnt Biserica Sfintei invieri, Muntele Siory
Betleem, Muntele Tabor, Capemaum, Nazareth, Muntele
Fericirilor Ei AsezimAntul romAnescde la Ierihon sunt cAteva
repere a1epelerinaiului.

#'

BRASov-cENTRUL,,SFANTULIERARHNTcOLAE":
Piata sfatului,Nr.5, Tet./fax':+40z6f,,slz.6i,3
Email: brasov@basilicatravel.ro,Program: 09.00- 17.00
srBIIl - CENTRUL,,sF. MARE MUCENIC OPREA": str, Mitropoliei, Nr.36, Telifaxr +40269,217,863
Email: sibiu@basilicatravel.ro,Program: 09.00 - 17.00
ABAD - CENTRUL,,SrAN'IUL APOSTOL ANDREI,': B-dul Revotufiei,Nr.30, Tel.: +4025:/.466,7t4
Email: arad@basilicatravel,ro,Program: 09,00- 17,00
QBADEA - CENTRUL,,SF. MARE MUCENIC MINA": Str. Ep. Roman Ciorogariu, Nr. 10
Tel.l(ax: +40259.236.038,
Email: oradea@basilicatravel.ro,Programl 09,00 - 17.00
RE$ITA - CENTRUL ,,SF.AP. PETRU qI PAVEL": STR REpUBLTCII, TEL./T.AXt+40z11.2ss.r3s
EMAIL: resita@basilicatravel.ro,
PROGRAM: 09.00 - 17.00
www.pelerinaj.ro

wwwbasilicatravel,ro

BA$rl!g*

AGENTIADE PELERINAJE
"BASILICATRAVEL"

Agenlia de Pelerinaje"Basilica Travel" a pregdtit un program

nou "Jara SfAnti mai aProaPede romAni", in care aveli prilejul
si vd inchina{i in celemai imPortante obiective,Precum:
Ierusalim cu SfAntulMormAnt, CaleaCrucii, Golgota, Gridina
Ghetsimani, Nazareth cu biserica unde SfAntaFecioari Maria a
primit Buna Vestire,Hozeva, inchinare la moagteleSfentuIui
Ioan Iacob RomAnul,Betleemcu BisericaNagterii Domnului,
Rdul lordan, Muntele Tabor, precum 9i in alte minunate locuri'

Ei :

_T
#

Agenlia de Pelerinaje"Basilica Travel" vi inviti si participafi

la un pelerinaj in Grecia, de hramul SfAntului Nectarie cu
inchinare in: Ministirea SfAntaTreime din insula Eghina, unde
se afli moagteleSfAntului Nectarie (participare la slujba
inchinati SfAntului Nectarie),BisericaSfAntul Dimitrie,
IzvorAtorul de Mir din Salonic,Complexul Monastic Meteor4
BisericaSfAntul Ioan Rusul. din insula Evia Ei Mdnistirea Nea
Makri, unde se afli moa$teleSfAntului Efrem cel Nou.

Agenlia de Pelerinaje"Basilica ftavet" vd invit6 si participali la

un pelerinaj in Jara SfAntd,c!. cazarela hoteluri. Printre
obiective,menfionim: Muntele Tabor,Nazareth,Muntele
Fericirilor, rAul Iordaru lerihon, Marea MoartS, participare 1a
SfantaLiturghie la BisericaromAneascbde la Ierusalim, Hozeva,
Mhnistirea SfAntul Gheorghe,Bisericaortodoxi a Nagterii
Domnului din Betleem,Ierusalim, Muntele Siory Muntele
Mdslinilor, Drumul Crucii, SfAntulMormAnt qi Bisericainvierii,
Golgota, AEezdmAntulromAnescde la lerihon.
ANDREI": srR, IoN CREANGA, N&.13, TEL,tFAx't +40236.411,874
PROGRAM: 09.00 - 17'00
EMAILT galati@basilicatraVel,ro'
BRATLA - CENTRUL ,,SFANTUL toAN cASIAN": PIATA DOROBANTI, NR, 3, TEL.IFAXI +40239.649.907
PROGRAM: 09.00' 17,00
EI\IAILI braila@basilicatravel.ro,
'
BACAU - CENTRUL .,SF,aNTUL ANTIpA": STR 9 MAI, NR,48, TEL./ FAXr +40234.533.829
EMAIL; bacau@basilicatravel.ro'PROGRAM: 09.00- 17.00
lUlSdlA , CSNTI{UL ,,SF.IOAIr- CEL lr{OU": CALEA IJNIRII, NR 22, TEL'/FAXz +40230,235,337
PROGRAM: 09.00 - 17,00
EMAIL: suceava@trasilicatrtrvel.ro,
CRAIpVA - CENTRUL ,,SFANTULNICODIM": STR ROMAIN ROLLAND, NR. 4, TEL./TAX: +40251,412,417
PROGRAM: 09'00 - 17'00
EMAIL: craiova@basilicatravel.ron

GALATI - CENTRUL,,SFANTUL Aposrol-

ww*pelerinaj.ro

wrvw.basilicatravel.ro

:
Aceastiprimi ediliea ghiduluiilustrat
prezintiortodogilorromini catesuntcelemai
importantepelerinajedepeteritoriulfirii,
importanfalor,minunilesiviryite in timp,
istoriaagezimintelorcarele gizduiesc,precum
5iaspectelepracticecarelin detransport cazare
etc.Unghidfoartefolositor,cuinformaliila zi,
carenu trebuiesi lipseascidin bibliotecasau
niciunuicregtindreptmiritor.
din rucsacul

ghid
noul
Ciutali
inlibririigipingare!
r $fi{g&{#ffii#
{"A
{&H&FiHtf;
$eitr&ffi$g
Peiloada:
30noiembde-04
decemhie
2015
Pret580R0il
pentru
Ptet
special
foltiidienli:
550
R0l'l
pe30noiembrie,
Cuocazia
sirbdtorii
Sfintului
Andrei
Kre-.
tanTourviinvitiintr-unfrumos
sejurde5zileinlinutulBanatului.Veli
avea
ocazia
si vizitaliin
Craiova:
Biserica
SfantaTre(numitd
imgCatedrala
MaiciiDomnului
Madona
siBiserica
Dudu- in carenevominchina
laicoana
facatoare
deminuni
aMaiciiDomnului,
ceagasitiintr-undudpeloculundeafost
giGtednlaMitropolihni
construitd
ulterior
biserica)
Sfintul
Dumitru(ceamaiveche
biserici
dinCraiova);Cazanele
Dunirii
(undevom
admira
Chipul
luiDecebal
sculptatin
stdncigivom
vizitafrumoasa
MinistireMraconia,
situatipemalulDuni(cel
rii.Deasemenea
inOrgova
vomvizita
MinistireaVodila
giMinistirea
maivechiagezdmdnt
monahal
din!aranoastri)
(situati
punctdebelvedere
SfintaAna
inFunfrumos
asupra
prilejul
Defileului
Dundrii).Vom
avea
deavedea
impreuni
sili-

""#Rfl{3e
3+'lv
t4*T5$i,r*
H*g*ile*i{
04
Pedoada:
29decemhie
2015
2017
- ianuade
Pret
425
/persoana
gpenoana
pentru
395
Pret
spedal
fostii
dienti:
este
Localitatea
Metsovo
o staliune
dinmunliiPinduluiin
nordul
Greciei
siestecelmaiimportant
arominilor
din
centru;l
Epir.Eiauconstruit
caseimpuspecifice
nitoare,
cuelemente
dearhitecturi
traditionaH.
Sateiniltimin agilatedeversanliabrupli
learomine5ti
arominesti
seaflilainillimimari,
gidinintreaga
dinGrecia
Eurocelemaipitoregti
5isuntprintre
pentru
partia
pi, Melovo
fiindrenumit
deskicareofericlipede
iubitorilor
sporturilor
deiarn6.
bucurie
5irelaxare
(cu
oragul
Inaceast
sejurveli
avea
ocazia
si vizitali
Salonic
- orasul
faimoasa
Edessa
cascadebiserica
SfintulDumitru),
Syrraco;i
lor,ministirileMeteorg
satele
aromdne;ti
Kalarrypepanta
- aqezatd
abruptd
tet ministireaKipina
aunuiperete
pemalulrauluiKalarfiioingurauneipqteriad6nci,
depiatrd,
sitularheologic
delaDodonigilannina.Veli
avea
timplitikos,
plimbdri
saucumparaturi
iarinapatra
seard
vi puteli
berpentru
pusladispozilie
dehotel.
relaxa
incentru
SPA
autocar
3*,4caziri
cumicdeTariful
includeiTransportcu
incamere
duble,2
cazdri
cumicdeiun
iunlahotel3*inMetsovo
petreceiea
incamere
duble,
iahotel3*inSalonic
5i4*inSertes
innoaptea
dintre
ani.
cum6ncare
5ibiutura

Ghidul
tiu terapeutic
aaiunslanumirul12
Ceamai
completi,
ava

sefloasa
tt

documentati
publicafie
deprofil

Caqti

noulnumir
lachiogcurile
depresi
dintari!
o Plantadecoada-calului
;+xiE4ilgilj
procesul
:+:i,E
incetinegte
deimbitrinire o Fructele
decornaiuti tiroidagiindepirteazi
oboseala
cronicio Fagul
energizeazi
5icalmeazi
cupropriile-ifo{eO Micegele
nesrapidebolivasculare
giintirescimunitateao
0bligeana
gistimuleazi
curifi colonul
poftademincareo Piducelul,
untoniccardiac
firi efectesecundarc
o Puterea
a in bucitiriaMinistirii
vindecitoare
astrugurilor
DuriuI InterviucumaicaParasdreva
Comea,
medicdefamilieo Preoteasa
Elena
Semen:,,Familia
preotului
esteunmodelpentruenoriagi',