U N EXEM PLAR N EC U N OSCUT AL "G E N EALOG I E !

CANTAC U ZI N I LO R" D ESCOPE RIT LA CĂLĂRAŞI

Rodica RĂD U LESC U

Genealogia Cantacuzinilor reprezi ntă cea mai însemnată l ucrare d e acest gen a istorio­
grafiei vechi româneşti . Operă d e căpătîi a ban u l u i M i hail Cantacuzi no, al că rui origi nal
a rămas in Rusia, Genealogia Cantacuzinilor este cunoscută la noi pri n i ntermed i u l a două
copi i tard ive, d i n sec. al XIX-lea aflate, in p rezent, l a Bibl ioteca Academiei Române (ms.
nr. 6083) şi la B i bl i oteca Centrală de Stat (ms. nr. 361 7) . Genealogia a fost ed itată, parţial ,
d e Cezar Bol l iac in "Buci u m ul" (1 863) şi "Trom peta Carpaţilor" in 1 865 ş i , i ntegral , de
N. Iorga in an u l 1 902. Acestea sint datele îndeobşte cu noscute, semnalate , d e altfel , şi
de P a u l Cernovodean u intr-un material s i ntetic p u blicat d e Academia de Şti i nţe Sociale
şi Politice in an u l 1 981 1 •
Identificarea, la M uzeul Judeţean Călăraş i , a u n u i al trei lea manuscris a l Genealogiei
Cantacuzinilor, nesemnalat pînă in prezent ca atare, ne ofe ră posi bilitatea, astăzi , de a
em ite noi su poziţii şi de a contribui cu u nele clarificări la îm bogăţi rea istoriografiei culturale.
Man uscrisul Genealogia Can tacuzin ilo r, i nventăriat l a m uzeu l nostru cu nr. 21 33 a
aparţi n u t , conform monogramei i m pri mate pe copertă, l u i Gheorghe Gr. Cantacuzino
"mindru păstrător al averilor culturale moştenite' - cum in caracterizează u n contem po­
ran - cel care a oferit spre cercetare, la inceputul secol u l u i nostru , u n i m presionant n u măr
de documente privi nd istoria fam i l iei Cantacuzi no ş i , i m plicit, istoria Ţării Româneşti 2 •
Considerind , in general , cu noscut d esti n u l istoric şi i ntelectual al ban u l u i M i hai l
Cantacuzino, autoexilat in 1 n6 la cu rtea Ecaterinei a Il-a a Rusiei , dezamăgit fi i nd d e eşecul
încercărilor sale de a contribui la eli berarea Ţări lor Române de sub domi n aţia otomană,
nu vom i n sista, aici , asu pra motivaţiilor şi genezei Genealogiei Cantacuzi n i lor.
Este însă oportun de s u b l i n iat in cele ce urmează că idealurile Cantacuzin i lor i nstalaţi ,
fi e in răsărit, fi e in apus, au continuat să anime, in egală măs u ră , pe Cantacuzin i i rămaşi
pe teritori ul ţări i . Aproape fără excepţie, toţi u rmaşii l u i Şerba n , ai stoln icul u i Constanti n ,
ai l u i Ştefan Cantacuzi no s-au doved it, nedezm i nţit, si nceri l u ptători pentru cauza Ţări lor
Române, pentru neatirnarea, u n i rea şi i nd ependenţa lor 3• Cele trei copi i ale Genealogiei

243
www.cimec.ro / www.mdjcalarasi.ro
FIG. f . STEMA FAMILIE I CANTACUZINO FIG. 2. FOAIA DE TITLU A MANUSCRISULUI

Cantacuzin ilor, existente in patrimoniul cultural al ţării noastre stau astăzi spre deplină
mărturie.
I n mod fi resc, comparind aceste trei manuscrise, am incercat să stabi l i m , mal intii ,
fi liaţia � i s uccesi unea lor. Astfel , credem că avem suficiente motive să avansăm ideea că
manuscrisu l păstrat la M uzeu l Judeţean Călăr�i , i nstitulat "Genealogia familiei Cantacuzinilor
a căria izvorire se trage din neamul de Valua din Pairi de Franţa incepindu-se de la anul
800 pogoară pînă la anu/ 1 787" - manuscris care a aparţinut lui Gheorghe Gr. Cantacuzino­
este prima copie a origi nalu l u i d i n Rusia realizată la comanda tatălui său , G rigore Iordache
Cantacuzi no, care, ca şi fratele său Constantin Cantacuzi no (Caimacam ul), a rămas in ţară.
N e stau d rept argu m ente, pe d e o parte som ptuozitatea acestui manuscris prin util izarea
aurului şi argi ntului la îm podobi rea stemei iar, pe de altă parte o anume " artisticitate"
in realizarea tabelelor genealogice şi a vignetelor. Totodată, un argument i m portant il
constituie preponderenţa, in cad rul alfabetu lu i de tranziţie uti l i zat , a caracterelor chiri li ce .
Man uscrisul păstrat la Biblioteca Acad e m iei Român e , l a fel I ntitulat c a cel anterior
menţionat, provine d i n fond u l d e documente al fam i liei Constanti n Cantacuzino-caima­
cam u l , u nchiul l u i Gheorghe G r . Cantacuzi no şi este , d u pă toate aparenţele, copia i mediat
conte m porană, poate doar ceva mai tard ivă, a prim u l u i . Afi rmaţia noastră se bazează pe
unele d iferenţe constatate, mai cu seamă in legătură cu util izarea caracterelor alfabet u l u i
d e t ranziţie. I n acest sens, se poate observa relativ uşor cu m , aic i , co plstul foloseşte in
mod p reponderent, caracterele cursive lati neşti . Mai concret : d acă cuvintu l « frate »
in man uscrisu l de la Călăraşi este scris cu un * chirilic trad iţional in manuscrisul d e la

144
www.cimec.ro / www.mdjcalarasi.ro
 �� '

.. . -..:.._ .--

FIG. 3 DETALIU GRAFIC - PAJURA BICEFALĂ

BIZAN TINĂ INCLUSĂ ÎN REPREZENTAREA STILIZATĂ A ACVILE/ ŢĂRII ROM ÂNEŞTI
.......__

B i b l i oteca Acad e m i e i Române el apare s c r i s cu u n « f » l at i n ; Dacă atri b u t u l « ro m â n eşti »

este s c r i s cu caractere exc l u s i v ch i r i l ice in m a n u s c r i s u l nost r u , el apare cu caractere p repon­
d e re n t l at i n eşti î n man u sc r i s u l d e l a B i b l i oteca Acad e m i e i Române ş.a. m . d .
Desi g u r , a n u m i te i n ad v e rtenţe d e co p i e re pot r i d i ca u n e l e sem n e d e i n t re ba r e .
Astfe l , în manuscrisul de la Călăraş i , la pag . 69 , rînd u ri l e 21 - 22 , u n d e este con­
s e m n a t , cităm : "( . . . ) ş i încă n i ci Elena ce au v e n it. d i n ţara n e m ţească n-au fost soră c u
A n ca ( . . . ) " , c u vî n t u l soră fi i n d o m i s d e c o p i s t este adăugat u l t e r i o r deas u pra rînd u l u i .
l n m a n u s c r i s u l d e l a Bi b l i oteca Acad e m i e i Rom â n e , l a aceeaşi pag i n ă , o m i s i u n e a n u apare.
Sintem , totuşi tentaţi să c r e d e m - de astă dată pe tem e i u ri strict p s i h o logice - că exem­
p l a r u l cel mai corect este şi cel mai rece n t , fi i n d c u noscut fap t u l că, î n g e n e ral , corect i t u ­
d i n ea e s t e conseci n ţa unei pe rfecte cu noaşte ri , î n caz u l î n s peţă a textu l u i copiat d ej a o d ată.
ln aceeaşi o rd i n e d e i d ei , se cere adăugat că m a n u scr i s u l d e la B i b l ioteca Acad e m i e i Ro m â n e
se caracte r i zează p ri n t r-o mai m are g r i j ă ş i exactitate faţă d e execuţia g rafică a e l e m e n t e l o r
o r n a m e n tal e , fapt ce n e î n tăreşte p resu p u n e rea că n e aflăm î n faţa u n e i a d o u a copi i , pe rfec­
ţio nată şi tot u şi sărăcită s u b aspect a rt i sti c , real izată de acelaşi copist.
In sfî rş i t , cel d e-al t rei l ea m a n u s c r i s , de astă dată păstrat l a BCS , i n t i t u l at Co pie
după Genealogia originală pe pergamen t a fam iliei Can tacuz in o lucrată de spătarul M ihail
Cantacuz in o în anii 1 774- 1 7 1 şi prescu rtate a aceleaşi genealogii lucrată de fostul caimacam
C o nstan tin Cantacuzin o în anu/ 1 �;]4 este , aşa c u m reiese c h i a r d i n t i t l u , d a r şi d i n e l e m e n ­
tele d e i d ent i fi care g rafi că, c e a mai tard i v ă co p i e a m a n uscriselor d eja m e n ţ i o nat e . Ş i această

245

www.cimec.ro / www.mdjcalarasi.ro
 JID 4-aiui�Iia Sto�Inikv.lri Ko118fa1tfn1
a.I Jrei.Ira � aJ Hosfe.IJtik� koJt.§fonfin
Knn fa ko zirao.

K on stan tiu
St O a�'ln il\w. ·

www.cimec.ro / www.mdjcalarasi.ro
W. +amiJia �Jn Mixaii- Sn'btan; aJ
uafp�.Jrn+îii- a J llosfeAhikY.Jt'Î l1011 ·
sfmttnt lia••takozÎJtO -..--

FIG. 4 - 5 . ARBOIIELE GENEALOGIC AL FAMILIEI CANTACUZINO. DETALII

copie a aparţ i n ut, aşa cum reiese d i n pream bulul "Genealogiei prescu rtate" ad3ugată la
sfîrşitul manuscri s u l u i , familiei Constantin Cantacuzino Cai macamul . i n 1 902, Nicolae Iorga
a ed itat i ntegral tocmai acest al treilea man uscris care , d u pă cum am văzut, nu este şi cel
mai vechi ! Completarea cu date cronologice precise a spaţi ilor lăsate libere in cele două
man uscrise anterior menţionate constit u i e cel mai preţios argu ment ! Nota lui Iorga,

www.cimec.ro / www.mdjcalarasi.ro 247

inseratiil in textul "Istoriei literaturii române din secolul al XVIII-/ea" 4 ni se pare ed ificatoare
in le�u ră cu ci rculaţia, încă nu pe deplin elucidată, a acestor man uscrise. Citez : "Un
man uscris e in poses i u nea l u i Gheorghe G r . Cantacuzino, altu l a cuiva d i n fami lia Manu
( . . . ) . Reti pări rea mea s-a făcut d u pă copia dată de răposatul Cantacuzino" , adică - preci­
zăm noi - acelaşi G heorghe G r . Cantacuzino - n epotul de frate al cai macan u l u i
C-tin Cantacuzino - o m d e stat ş i pasionat păstrător a l d ocu mentelor fami l iei sale , decedat
î n 1 91 3 .
Pri mele două man uscrise , respectiv cel păstrat d e M uzeu l j u d . Călăraşi ş i cel păstrat
la Biblioteca Academiei Române, sint realizate pe pergament avînd d i mensi u nile : 29,2 x
23 c m . Sînt scrise la 24-25 d e rin d u r i , paginile fi i nd n u merotate d e la 1 la 463 . Spre d eose­
b i re de aceste două, man uscrisul aflat la Biblioteca Centrală de Stat este real izat pe hirtie;
are formatul 43 x 27 ,5 cm şi conţi ne 244 pagin i . Pe cop.erţile d e piele al pri melor două
manuscrise figu rează monogram ele i m p ri mate cu aur pe culoare roşie şi verd e , ale fami­
liilor G heorghe . G r . Cantacuzino şi, respectiv C-tin Cantacuzino, s u rmontate d e coroană
pri nciară. Pe cotor u l man uscris u l u i de la m uzeul d i n Călăraşi este inscris titl u l in româ­
neşte. "Genealogia familiei pri nciare Cantacuzi no" , spre deosebire de man uscrisul aflat
la Bibl ioteca Academiei RSR care m enţionează pe cotor titl u l in l i m ba franceză. M ai modest,
man uscrisul de la BCS este l egat in pînză n eagră avind i m p ri mat titl u l pe copertă. Consi­
d erăm că toate aceste date d e ·ord i n strict bibl ioteconomic pun în evidenţă i m portanţa
care a fost conferită acestei "opere-document de fam i lie" de către Cantacuzi n i i rămaşi în
ţară. Nota de autentificare a A rh i velor Statului d i n an ul 1 895 existentă la pag . 403 a manu­
scris u l u i nostru se înscrie pe linia aceJeiaşi dori nţe de mîndră atestare şi consu mare a mărtu­
rii lor istorice. Faptu l că această notă se află pe manuscrisul păstrat la Călăraşi constituie,
credem , u n arg um ent i n plus în favoarea considerări i acestuia d rept pri ma copie d u pă ori �i­
nalu l aflat în Rusia. Aşadar, rezu mind, se .pot emite u rmătoarele presu pu neri : i n perioada
1 830-40 G rigore Iordache Cantacuzino comandă copierea manuscri su l u i d i n Rusia, opera
unch i u l u i său , ban u l Cantacuzi no. Constantin Iordache Cantacuzino Cai macam u l , fratele
mezi n al acestuia, comandă o nouă copie pentru uzul său şi al fam i l iei sal e , realizată,
de astă dată, d u pă cea deja existentă. Cea de-a treia copie, am văzut că este realizată d e
acelaşi Constanti n Cantacuzi no caimacamul către sfîrşitul vieţii sale. Prima copie a reven it,
d e d rept, lui G heorg he Gr. Cantacuzi no, fiul lui G rigore Iordache Cantacuzino decedat
în plină matu ritate în 1 849. Evident, însăşi circu laţia man uscrisului care aj u nge,
în fi nal, in biblioteca m uzeu l u i d i n Călăraşi poate constitui o temă de cercetare
arhivistică.
Toate man uscrisele pe care le-am menţionat sint însoţite de stema Cantacuzinilor
executată in tempera. De asemenea, aceste manuscrise excelează printr-o varietate
de elemente grafice care animă atît pagina de titlu cit şi tabelele genealogice. Deşi asemă­
nări le intre pri mele două manuscrise sint izbitoare , och i u l u i avi zat n u-i vor scăpa u nele
d iferenţe de ord i n iconografie sau d e execuţie. Astfe l , stema Moldovei redată prin capu l
de zimbru în cartieru l 6 a l scutu l u i de p e stema manuscris u l u i păstrat la Călăraşi v a fi
redat prin cap de b o u r , în manuscrisele Bibl iotecii Academiei Române şi Bibl iotecii Centrale
de Stat. Diferenţieri cromatice apar la smalţu rile carti erelor 3 şi 7 ale scut u l u i ; în manu­
scrisul m uzeu l u i din Călăraşi ele sînt verzi . i n man uscris u l Academiei şi BCS sî nt al bastre.
Aurul şi argi ntul uti lizate pentru realizarea stemei man uscrisu l u i de la Călăraşi sînt înl o­
cuite cu gal ben şi al b în cazul man uscrisu l u i de la Biblioteca Academiei Române şi al cel u i d e
l a Biblioteca Centrală d e Stat. Băn u i m că asemenea d iferenţe n u sînt c u totul întîmplătoare
şi este excl us ca m otivaţiile să aibă la bază factori doar de ord i n material . Mai mult, anal i­
zate din pu nct de vedere al realizări i plastice, stemele se d iferenţiază prin faptu l că atît
penaj u l vulturului bicefal , cit şi hermina i m perială sint tratate grafic, schematic, în cazul
man uscris u l u i d e la Călăraşi şi de manieră bogat pictu ral ă în cazul manuscriselor de la Bi bli-

248
www.cimec.ro / www.mdjcalarasi.ro
oteca Acad emiei Române şi Biblioteca Centrală de Stat. Fără îndoială, avem d e-a face cu
stări şi grad e ale talentul u i şi nicidecum c u rep rod uceri mecan ice lipsite d e har artistic.
Sint diferenţieri care trebuie avute in vedere şi in cazul cercetări lor u lterioare.
O menţiu n e s pecială se i m pune in legătu ră cu cal itatea grafică a u nor v i niete şi tablouri
genealogice care figu rează, mai cu seamă , in primele două manu scrise. Arborescenţele
trasate sub forma unor v rej u ri ad m i rabi l co m p use şi adecvate scopul u i , se extind pe planşe
de d i m ensi u n i relativ mar i .
E l e mărturisesc o orientare precisă a gustu l u i către u n fast d e tip post-rococo foarte
ap reciat la curţile central e uropene. Sesizabi le ni se par, de ase menea, d iferenţierile de
cad raj consacrate n u melor mascu li n e şi celor fem i ni n e .
O i n edită compoziţie grafică aflată pe foaia de titlu merită cred e m , intregul nostru
i nteres .
lată, la prima i mpresie avem de-a face cu acvila Ţării Româneşti care, i ntegrată in
titl u , pare o contrapondere neostentativă a armelor cantacuzineşti . La o mai atentă citire
a moti v u l u i grafic putem observa, însă, că paj u ra Ţării Româneşti i m plică, cu deplină d i screţie,
cu mva ascuns primei och i ri , bicefalul cantacuzi nesc. Ved em aici n u doar u n simplu joc
al l i n i i lor ci o fru moasă metaforă încărcată de o bogată semnificaţie. Genealogia Cantacu­
zin ilo r este, de fapt, un i mn inchi nat istoriei Ţării Româneşti, inchinat acestei ad m i rabile
ţări care a primit şi păstrat pe pămîntul ei t rad iţia Bizanţul u i . Această trad iţie a fost sluj ită
fără d ezmi nţ ire şi de Cantacuzi n i . De aceea, in concepţie cantacuzi nă, acvila Ţării Româneşti
poate i mpl ica, ca o virtuală posibi litate paju ra blcefală a bazileilor bizant i n i . O ad m i rabilă
teză, expusă cu subtil itate rar întîlnită şi inalt m eşteşug, de către u n vertiabi l artist ce
nu şi-a d ezvăluit încă identitatea. U n m esaj i ncifrat pe care copiştii manuscriselor noastre
nu I-au trădat . lată de ce, avem s uficiente motive să cred em că man u scrisul păstrat la M uzeu l
j ud eţean Călăraşi constituie o piesă de înaltă valoare care intregeşte, astăzi , in m o d ferici t ,
patri moniul cultu ral a l ţării .

N OTE

1. Pau l Cernovodeanu, O operă de erudiţie a
secolului al XVIII-lea : Genealogia Cantacuzinilor
( 1787), in voi. Documente noi descoperite şi
informaţii arheologice, Academia de Ştiinţe Sociale
şi Politice, Bucureşti , 1 981, p. 88- 94.
2. Vezi : N i colae Iorga, Despre Cantacuzini.
Studii istorice bazate Tn parte pe documentele
inedite din arhiva Ghe. Gr. Cantacuzino, Bucu­
reşti , 1 902. Vezi şi : Ioan C. Fi litti , Arhiva Ghe. Gr.
Cantacuzino, Bucureşti, 1 91 9.
3. Paul Cernovodeanu , op. cit. Vezi şi : Andrei
Pippidi, Fobles, bogate/les et impertinences. Autour
de certoines geneologies byzontines des XVI­
XVIII � si�cles, in voi. .. Hommes et id ees du
Sud-Est Europeen il l'aube de l'ige moderne",
Bucureşt i - Paris, 1 980, p. 271 - 288.
4. Nicolae Iorga, Istoria literaturii romane din
secolul al XVIII-lea ( 1 688 - 1 8 2 1 ), voi . li, Bucu­
reşti , 1 901 .

24'9

www.cimec.ro / www.mdjcalarasi.ro