APADEMLA REPUBLICtl flOPULAHE M1NE

SSTiti, DE SMNTE ISTORCE s INSTITUTUL y jp 1-xN eljCURE7S1I

11

sfudii
REVI STA DE ISTORIE
=
_

1947-1962
CERCETAREA
ISTORIEJ ROMINIEI
IN JE

PUTERII POPULA RE

ANUL 5- 1962

6
EDLTUPA ACADFMFEwww.dacoromanica.ro
REPUBL 'leff POPULA R E ROM11481,
ACADEMIA REPUBLICII POPULARE ROMINE
SECTIA DE STIINTE ISTORICE st INSTITUTUL DE ISTORIE DIN BUCURESTI

noo
ss kfflon
REVISTA oe ISTORIE
1947-1962
CERCETAREA
ISTORIEI ROMINIEI
IN ANII
PUTERII POPULARE

6
ANUL XV
1962

EDITUR A ACADEMIEI REPUBLICII POPULARE ROMINE

www.dacoromanica.ro
STUDII- REVISTA DE ISTORIE
APARE DE 6 ORI PE AN

COLEGIUL DE REDACT IE
Acad. P. CONSTANTINESOU-IA$I(directorul Colegiului
de redaege); EuuEN STANESCII (redactor - fen ; acad.
A. OTETEA ; T. BIIGNARIII, membru corespondent al
Academiel R.P.R. ; L. BANYAI ; M. BERzA ; V. CHERESTESICr ;
TiTU GEORGESC17 ; V. MAcru ; T. PAScu ; V. Po Puy/el

Redactia : Bucure§ti, B-dul Aviatorilor nr. /

Telefon : 18.25.86

www.dacoromanica.ro
 SUMAR
1947-1962
CERCETAREA ISTORIEI ROMINIEI IN ANTI PLTERII POPULARE
Pag.

. Insemnatatea istorica a proclamarii Republicii Populare Rom hie IX

ATH. JOJA, Despre logica istoriei XXXVII
C. DAICOVICIU §i EUGEN STANESCU, Problemele principale ale cercetarii
istoriei Romtniei In anii puterii populare LXXXIII

ISTORIA STRAVECHE SI VECHE

EM. CONDURACHI, Cercetarea istoriei strAvechi 0 vechi a Romtniei In anii puterii

populare . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . 1355
D. BERCIU, Probleme ale perioadelor de tranzitie din istoria straveche 1367
D. M. PIPPIDI, Dezvoltarea studiilor de epigrafie greacA §i latina 1377
HADRIAN DAICOVICIU, Dacia preromana 1389
MIHAI MACREA, Dacia sub staptnirea romand . . . . . . . 1399
MARIA COJA 0 H. NUBAR, Arheologia greco-romanA In Dobrogea . . . . . . . 1411
ION NESTOR, Arheologia perioadei de trecere la feudalism pe teritoriul R P R 1425

ISTORIA MEDIE

A. OTETEA, Cercetarea istoriei medii a Hominid In anii puterii populare 1439

$T. PASCU 0 $T. STEFANESCU, Feudalismul timpuriu 1447
H. CHIRCA, R. MANOLESCU §i $T. OLTEANU, Dezvoltarea social - economics a tarilor
romine In vremea feudalismului dezvoltat 1457
M. BERZA, N. STOICESCU §i L. MARCU, Organizarca statului feudal 1479
DAMASCHIN MIOC, Raporturile romtno-turce§ti In sec. XIV XVIII. Lupta tarilor
romine lmpotriva dominatiilor straine 1491
DAN SIMONESCU §i CORINA NICOLESCU, Cultura medievald . 1505
S. COLUMBEANU §i C. 5ERBAN, Destramarea feudalismului §i Inceputurile capita-
lismului 1527
I. IONASCU, Publicarea izvoarelor medievale 1545

www.dacoromanica.ro
IV

ISTORIA MODERNA Pau.

VASELE MACIU, Cercetarea istoriei moderne a Romtniei In anii puterii populare . 1569
DAN BERINDEI Si V. CURTICAPEANU, Revolutia de la 1818 -1849 1579
CORNELIA C. BODEA gi GR. CHIRITA, Formarea statului national . . 1597
N. ADANILOAIE §i P. CINCEA, Razboiul pentru independentil 1877-1878 . . 1613
N. COPOIU §i AL. PORI EANU, Mi§carea muncitoreascil piny la 1917 . . . . 1623
TR. LUNGU §i AN. IORDACHE, Rominia la inceputul secolului al XX-Ica (1900-1917) 1639
D. IIUREZEANU §i A. STAN, Publicarea izvoarelor istoriei moderne 1653

[STOMA CONTEMPORANA

putcrii populare . ...... .

P. CONSTANTINESCU-IASI, Cercetarea istoriei contemporane a Romlniei to anii
. . . . . . . .
.

C. MOCANU 5i I. CHIPER, Avintul miscArii revolutionare. Crearea P C R 11668753

M. C. STANESCU, Perioada stabiliz5rii relative a capitalismului

N. I.UPU, Perioada crizei economice mondiale a capitalismului ...... .. . .
ION M. OPREA, Lupta P.C.R. Impotriva fascizarii tarii si a razboiului antisovietic
1701
1711
1723

guvernului democratic ..... . . ..... .

TR. UDREA, Insurectia armata de la 23 August 1944. Lupta pentru instaurarea
. . . . .
M. RUSENESCU, DeslivIr0rea revolutiei burghezo-democratice $i trecerea la revo-
1735

lutia socialist4. Construirea socialismului 1751

I. APOSTOL, Publicarea izvoarelor istoriei contemporane 1763

, Contributia revistci Studii" la dezvoltarea istoriografici marxist-leniniste In

Itomlnia (Cu prilejul Implinirii a 15 ani de aparitie) 1779
*
Acad. Petro Constantinescu-Ia0 la 70 de ani 1785

*
Indite de aulorl la nr. 6, XV, 1962 1789
Index alfabelic, anal XV, 1962 1797

www.dacoromanica.ro
 COgEPMAHHE

1947-1962
HCCHEAOBAHHE HCTOPHH PYNIMH1111 B row HAPOJAHOII BJIACTH
CTp.
* 14cTopvi9ecnoe anagenne npoBoarnamenun Pymuncnott Hapognoft Pec-
ny6nyain 1X.
A. IKO7HA, 0 aormie ucTopvill XXXVII
H. AAVIROBIP-114Y, E. CT3HECHY, Ocnommte Bonpocu B maygemeat mcmo-
pan PyMJAHHH B row napoAnoft BHOCTH LXXXIII

I(PEBHEMBAFI H APEBHFIFI HCTOPHE

E. HOHAYPAHH, Haygenne ApeBnetinieti n Apemell Be Topnif Pymbuniu B

roAu napognoll saacTn 1355
A, BEPLIY, Bonpocu nepexommix nepno)on B ApeBnetitueit acTopan . . . 1367
A. M. IIIIIIIIHRH, P anBliTne mcc.neAoBannii no rpegeCHOti H .HOTHHCHOti annrpa-
Onie 1377
X. gAVIROB111-114Y, Amain B Aoprimciatti nepmog 1389
M. MAHPH, Aanna B nepnog pnmcnoro rocnoAcTBa . . . . 1399
MAPHFI H07HA, X. HYBAP, rpeRo-pmmclian apxeonornn B Ao5pop,nce . . . . 1411
H. HECTOP, Apxeozorna nepexoAnoro nepnoxka xeoAannamy Ha TeppnTopmn
PHP 1425

HCTOP14.11 CPEAIII4X BEHOB

A. OUETH, lIapienne cpeAneBenoBoti ncTopkin Pymuunn B roAu napoAnoti

BJIHCTH
III. HACHY,llI. BITEODHECHY,PannBil eoganBam . ...... .
X. HHPHA, P. MAHOJIECHY, III, OJITHHY, OthuecTnenno-anonomnmecnoe
. . .
1439
1447
paaBirrne pymuncnnx HHYDEOCTB B nepnoA paBBuToro timoAantsama . . 1457
M. BEP3A, H. CTOWIECHY, JI, MAPHY, Oprammannn (peoAanbnoro ro-
cyAapcma 1479
MHOH, Pymbnio-Typennne OTHOIHOHHH B XIVXVIII BB. Bopb6a ppm/immix
HHFISHOCTH npoTHB nnocTpalmoro rocnoAcTBa 1491

www.dacoromanica.ro
VI
CTp.
CMMOHECI{Y, HOPI4HA HVIKOJIECHY, Cpegneaexoaan ItyabTypa . . . . 1505
C. KOJIYMBHHY, H. IIIEPBAH, Paagonceinte eDeoganviama H natiago Hamm-
nuama . . . . . . . . . . . . . . . . . 1527
II. I4OHAIHRY, Hy6ninionanne cpegneuenoaux fiCTOIMHBOB 1545

IIOBAH IICTOPHFI
B. MAT-111Y, Haygenue nosoft }immix" PyM131111411 B FOAM Hapowion B.TIBCTH . . . 1569
u. BEPHH,TLER, B. HYPTHICDIIHHY, Pesomonvin 1848-1849 rr . . . 1579
KOPHEJIHH K. BORE, P. HHPIIIIA, 06paaosanue Hannonanhnoro rocygapcma 1597
II. AAEHIIJIOAVIE, H. KIDIFIIIA, Bahia aa neaamcnmourb 1877-1878 rr. . . 1613
H. Hononio, A. HOPIIHHY, Pa6ogee ganntenne go 1917 roga . . . . . 1623
T. JIYHPY, A. HON:LAKE, PyMMHHH B nariane XX Beim (1900-1917 rr.) . . . 1639
R. XYPE3FILIY, A. CTAH, fly6JIHROBBIIlle BeT0,11-1141{0B no notion HCTOpHH. . . 1653

HOBEfIIIIAH HCTOPHH
II. KOHCTAHTHHECKY-HIllb, Marianne nonenniefl ncTopun Pyrdtunin B rogis
napognon anacm 1673
H. MOKAHY, H. ICHHEP, Howbem peaomonuormoro gBIDRUHHFI. Coaganue Kom-
mynucTitmecuoit napmn PyM11111411. 1685
M. H. CTDHECKY, Hepnog omocnTeghttoti cra6J4gnaa11nn nanwrannama . . 1701
II. JIYIIY, Hepuog mnpoaoro anonomngecnoro lipmanca uanuTanuama . . . . 1711
IL M. OIIPH, Bopb6a IMP npoTua (Daumaannn maim n awritcoaeTcuoti BOMIES 1723
T. Y,IIIPH, Boopyucennoe BoccTanne 23 aarycm 1944 roga. Bopb6a aa yuranomneune
gemoupamqecuoro npaanTenbcma 1735
M. PYCEHECKY, 3asepmenue 6yinuyaano-nemoupanmecnoti peaomonna n ne-
pexo it conuanucTuuecuott penomonnu. HocTpoenue connannama . . . 1751
II. ATIOCTOJI, Hy6Jtuortanne BeTOLIHIMOB no twaeinneft ucTopun 1763
*
* s POJIbatypnana Studii" (Tpygm) B paaBHT1111 mapucncTcuo-gefunicuoti
acTopHorpacpx B Pymbumn (Ho cayqato 15-gen4n co gnu coagaunn Wypilana) 1779
*
ag. rime KoncTairinnecny-Hinb B 70 JleT 1785
*
Anifiaeumnbul ynaaarnenb Bi a Ni 6, 1962 1789
A.Ity6aciumnuei ynaaameim aa 1962 ao0 1797

www.dacoromanica.ro
 SOMMAIRE
1947-1962
LA RECHERCHE DE L'HISTOIRE DE LA ROUMANIE PENDANT LES
ANNEES DU POUVOIR PON_ LAIRE
Page
. . L'importance historique de la proclamation de la Republique Populaire Roumaine IX
ATH. JOJA, De la logique de l'histoire XXXVII
C. DAICOVICIU et EUGEN STANESCU, Les problemes principaux dans la
recherche de l'histoire de la Roumanie pendant les =lees du pouvoir populaire LX XXIII

PREHISTOIRE ET4HISTOIRE ANCIENNE

EM. CONDURACHI, La recherche de la prehistoire et de l'histoire ancienne de
la Roumanie pendant les annees du pouvoir populaire 1355
D. BERCIU, Problemes des periodes de passage de la prehistoire a l'histoire ancienne 1367
D. M. PIPPIDI, L'essor des etudes d'epigraphie grecque et latine 1377
H. DAICOVICIU, La Dacie preromaine
M. MACREA, La Dacie a l'epoque de l'occupation romaine . .. . .
MARIA COJA et H. NUBAR, L'archeologie greco-romaine en Dobroudja
. . ... 1389
1399
1411
ION NESTOR, L'archeologie de l'epoque prefeodale sur le territoire de la R. P. Rou-
maine 1425

HISTOIRE MEDIEVALE

A. OTETEA, La recherche du moyen-age roumain au cours des annees du pouvoir

populaire 1439
ST. PASCU et ST. STEFANESCU, La haute epoque feodale 1447
H. CHIRCA, R. MANOLESCU et ST. OLTEANU, Le developpement social-econo-
mique des pays roumains a l'epoque feodale 1457
M. BERZA, N. STOICESCU et L. MARCU, L'organisation de 1'Etat Modal 1479
DAMASCHIN MIOC, Les relations roumano-turques aux XIVe XVIIIe siecles. La
lutte des pays roumains contre les dominations etrangeres 1491
DAN SIMONESCU et CORINA NICOLESCU, La culture medievale 1505
S. COLUMBEANU et C. SERBAN, Desagregation du feodalisme et commencements du
capitalisme 1527
ff. IONASCU, Publication des sources medievales 1545

www.dacoromanica.ro
VIII

HIST° IRE MODERNE

Page

annees du pouvoir populaire . . ..... .

VASILE MACIU, La recherche de l'epoque moderne de la Roumanie au cours des
. . . .
DAN BERINDEI et V. CURTICAPEANU, La revolution de 1848-1849
1569
1579
CORNELIA C. BODEA et GR. CHIRITA, La creation de l'Etat national 1597
N. ADANILOAIE et P. CINCEA, La guerre d'independance (1877-1878) . 1613 . .

N. COPOIU et AL. PORTEANU, Le mouvement ouvrier jusqu'en 1917 . . . . . 1623

....... .
TR. LUNGU et AN. IORDACHE, La Roumanie au commencement du XXe siecle
(1900-1917) . . . . . . . . . 1639
D. HUREZEANU et A. STAN, Publication des sources de l'histoire moderne . . . 1653

HISTOIRE CONTEMPORAINE

...........
P. CONSTANTINESCU-IA$1, La recherche de l'histoire contemporaine de la Roumanie
pendant les minks du pouvoir populaire . .
C. MOCANU et I. CHIPER, L'essor du mouvement revolutionnaire. La creation du
1673

P.0 R . . . . . . . . . . . . . . . 1685

......
. . .

M. C. STANESCU, La periode de stabilisation relative du capitalisme 1701

N. LUPU, La periode de la crise economique mondiale du capitalisme 1711
I. M. OPREA, La lutte du P.C.R. contre la fascisation du pays et la guerre
antisovietique 1723
TR. UDREA, L'insurrection armee du 23 Am lt 1944. La lutte pour l'instauration du
gouvernement democratique 1735
M. RUSENESCU, Le parachevement de la revolution bourgeoise-democratique et le
passage a la revolution socialiste. L'edification du socialisme 1751
I. APOSTOL, Publication des sources de l'histoire contemporaine . . . . . . 1763
.

*
. La contribution de la revue Studii a au developpement de l'historiographie
marxiste-leniniste en Roumanie (A l'occasion du 15° anniversaire de la revue) 1779
*
Pare Constantinescu-Ia§1, de l'Academie de la R.P.R., a son 70e anniversaire . . 1785
*
Index par auleurs pour le n° 611961 1789
Index pour le tome XV, 1962 1797

www.dacoromanica.ro
 INSEMNATATEA ISTORICA A PROCLAMARII
REPUBLICII POPULARE ROMINE

Poporul nostru sarbatoreste la 30 decembrie implinirea a cincispre-

zece ani de la proclamarea Republicii Populare Romine, forma de stat
noug, inaintata, pe treptele evolutiei sociale, puternic instrument pentru
realizarea unui tel nobil : victoria orinduirii socialiste in tara noastia.
Aniversarea instaurarii Republicii Populare Romine prilejuieste
reflectii temeinice asupra rolului nefast al monarhiei, asupra modului
in care fortele yeah orinduiri clasele dominante au folosit aceasta
institutie feudala, perimata, mostenire a evului mediu, ca sa inabuse
lupta poporului romin pentru libertate si progres social.
Istoria anilor de domnie a Hohenz llernilor este scrisa cu singele
poporului muncitor. Dinastia de Hohenzollern, inscaunata in tara n astra
de cele mai reactionare cercuri ale burgheziei 1i m ierimli in scopul de
a sluji ca instrument al dominatiei for de class, pentru a le intari po-
zitiile gi privilegiile, a dus o politica de mentinere a unor puternice
ramasite feudale, impletite cu exploatarea capitalists, si de frinare a
dezvoltarii democratic° a tarii 1. Nu intimplator reprezentantii ce-
lor doua clase dominante burghezia ii mosierimca s-au inteles
sa aduca la conducerea tarii un principe strain util intereselor lor,
oprindu-se, in cele din urma, dupa refuzul lui Filip de Flandra, la Carol
de Hohenzollern-Sigmaringen, ruda cu regele Prusiei, protejat al lui
Bismarck. Hohenzollernii intrasera de mult In istorie cu faima de dusmani
de moarte ai oricaror prefaceri revolutionare, excelind in cruzime rii
despotism, dezmat i desfrinare, lasitate si tradare, jaf iii tilharii. N-are
rost stria K. Marx sa facem incursiuni in domeniul istoriei pentru
a arata lasitatea innascuta a Hohenzollernilor, care-i caracterizeaza din-
totdeauna, sau sa ne intoarcem la stramosii acestei nobile familii, care
pindind pe dupa tufisuri ca niste tilhari la drumul mare pe calatorii
lipsiti de aparare, au pus temeliile «maretei dinastii »" 2. Subliniind vechea
1 Gh. Ghcorghiu-Dej, A XV-a anioersare a Republicii Populate Romine, expunere
facuta la sedinta solemna a Marii Adunari Nationale (29 decembrie 1962), Ed. politick.
Bucuresti, 1962, p. 7.
2 K. Marx, F. Engels, Opere, vol. 6, Ed. politica, 1959, p. 551.

www.dacoromanica.ro
.,C INSEMNATATEA ISTORICA A PROCLAMARII R.P.R. 2

reputatie a numelui de Hohenzollern, K. Marx stria, de asemenea,

in articolul Isprdvile casei de Hohenzollern : Cine nu cunoa§te tradarile,
perfidiile, viele§ugurile practicate pentru a pune mina pe mo§teniti, din
care §i-a tras marirea ei familia de caporali care poarta numele de Hohen-
zollern ?" 1.
Proclamarea lui Carol de Hohenzollern ca domnitor al Rominiei
demonstra, a§adar, impletirea intereselor burgheziei §i mo§ierimii romIne
cu interesele celor mai negre forte ale reactiunii externe. Aducerea unui
junker prusac pe tronul Rominiei corespundea, in acela§i timp, intere-
selor militarismului §i capitalismului german, care aveau, in felul acesta,
un agent direct al politicii for de expansiune in rasaritul Europei, de co-
tropire §i de transformare a Orli noastre intr-o colonie germana.
Pentru a consolida monarhia in general, dinastia Hohenzollern in
special, care sa le asigure dominatia politica §i stapinirea mijloacelor de
productie, clasele exploatatoare din tara noastra au cautat sa dea un
caracter stabil, permanent monarhiei, sa-i creeze o baza legal,, sa contri-
buie la dezvoltarea §i intarirea ei ; au organizat desfa§urarea unei siste-
matice §i dentate propagande prin §coala, biserica, armata, press, care
trebuia sa sadeasea in con§tiinta maselor acel cuget trainic de credinta
in persoana domnitorului §i in perspectiva succesiunii ereditare la trop" ;
an luat o serie de masuri menite sa slujeasea acelei Indelungate §i sta-
ruitoare actiuni" pentru de§teptarea simlamintului dinastic" 2 , care,
I§i (Mclean seama, nu exists la poporul romin. Yn constitutia de la 1866,
de exemplu, s-a consfintit principiul monarhiei ereditare" In persoana
lui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen §i a mo§tenitorilor ski, precum §i
plincipiul irevocabilitatii monarhului". Pentru a se erea un cult al di-
nastiei s-a cautat sa i se atribuie lui Carol de Hohenzollern merite inexis-
tente in razboiul din 1877-78 pentru cucerirea independentei nationale.
Instituirea regatului la 14 martie 1881 a facut, de asemenea, parte
din masurile luate de clasele dominante pentru Intarhea institutiei mo-
narhiei, evenimentul Hind folosit §i pentru a inchega §i dezvolta senti-
mentul dinastic §i, In acela§i timp, pentru ponegrirea §i prigonirea socia-
li§tilor.
Dar mijlocul eel mai important folosit pentru consolidarea mo-
narhiei, pentru ca ea sa fie §i mai strins legato de clasele exploatatoare
ale caror interese trebuia sa be apere, era cointeresarea in jefuiiea poporului
romin. Din prima zi, a venirii lui Carol I in Rominia, dinastia de Hohen-
zollern a reprezentat o grea povara pe umerii maselor largi populare.
Monarhia s-a dovedit a fi nu numai o institutie ostila oricarui progres
social, ei §i un parazit uria§ pe corpul farii noastre 3. Miliarde de lei pro-
venite din munca maselor exploatate au fost cheltuite in decursul anilor
pentru intretinerea Hohenzollernilor. Lista civil, a domnitmului a sporit
an de an. Cind Ferdinand a venit in tata ea succesor la trop i s-a stabilit o
1 K. Marx, F. Engel,, Opere, vol. 6, Ed. politicA, 1959, p. 534.
2 Vezi Titu Maiorescu, Isloria contimporand a Rominiei, 1866-1900. Ed. Libraria
Socec, Bucuresti, 1925, p. 14.
3 Gh. Gheorghiu-Dej, Articole si cuutntlfri, ed. a IV-a, E.S.P.L.P., Bucuresti, 1956,
p. 137.

www.dacoromanica.ro
3 INSEMNATATEA ISTORICA A PROCLAMARII R.P.R. XI

sums anualti de 300 000 lei aur, iar dupti castitorie, un milion lei. Facind so-
toteala cit pltitea poporul romin, cit it costa monarhia, unul din ziarele
vremii artita c5, numai in anul 1892 intretinerea casei regale s-a ridicat la
uriasa sums de 6 724 185 lei 1. Acelasi ziar relata ca in primii 28 de ani
de domnie ai lui Carol I, statul cheltuise pentru intretinerea dinastiei
175 milioane lei aur, suma echivalenta cu aproximativ intregul buget al
tarn pe timp de un an 2.
Totodatti, burghezia §i mosierimea, pentru a consolida $i mai mult
unitatea for cu. monarhia, care sa fie si mai intens eointeresata in aptirarea
pozitiilor i privilegiilor de claw ale exploatatorilor, au avut grija, Inca,
de la inceput, sá-i instaleze pe Hohenzollernii din Rominia in rindul rnari-
lor mosieri, dtiruind lui Carol I douti mosii : Poieni Ia$i, in sup afata de
2 344 ha $i Brosteni-Neamt de 42 760,7 ha. In iunie 1884, guvernul li-
beral a smuls din ptiminturile statului destinate improprietaririi tatanimii
12 mosii cu o suprafata total de peste 132 000 hectare si le-a douat"
,casei regale constituind asa-numitul domeniu al coroanei 3.
Cifrele acestea, deosebit de elocvente, demonstreaz5, intr-o mare
mtisura rolul odios al monarhiei si al guvernelor burghezo-mosieresti
tare au inecat in singe, cu ura, §i stilbtiticie nemaiintilnitti, rascoala tti-
ranilor din 1888 si mai ales pe aceea din 1907. Reprimarea singeroasti
a rtiscoalei din 1907 a intrat ill istorie ca unul din cele mai puternice acte
de acuzare impotriva monarhiei si a claselor exploatatoare din Rominia.
Asasinarea celor 11 000 de ttirani, schingiuirea salbatica, a altor zeci de
mii de tarani arestati au provocat un sentiment de adine5, satisfactie
junkerului prusac ce se gtisea pe tronul Rominiei. Intr-o convorbire cu
Marghiloman, la 22 martie 1907, Carol de Hohenzollern Si declara aeestuia
cu cinism ca este foarte multumit de armatti" 4.
Sttipinirea Hohenzollernilor n-a insemnat numai o perioada de cruntti
exploatare i asuprire a maselor, de reprimare singeroasti a luptei pentru
drepturi i libertate, ci, in atelasi timp, ea a insemnat o lung perioada de
trtidare a intereselor nationale ale poporului romin, de infeudare a Orli
puterilor stradne, de pierdere a prestigiului cji demnittitii Rominiei peste
hotare. Este cunoscutti celebra scrisoare a lui Carol dare Auerbach
nume fictiv aptirutti in Augsburger Allgemeine Zeitung" (la data de
15/27 ianuarie 1871) tradusa §i apoi publicat5, de ziarele rominesti. Consti-
tutia prea liberalti", lipsa virtutilor cettitenesti" ea si alte expresii in-
sulttitoare la adresa rominilor, precum §i intentia a de a ptirtisi tronul, ca
.s5, se intoarcti in scumpa " sa tart, al Carel magnet puternic n-a ineetat
o clips sa -1 atragti", cum artita el in amintita scrisoare, ce nu era, in fond,
cleat un act de provocare si santaj, au avut darul sa sporeaseti ura maselor
revoltate de purtarea lui Carol de Hohenzollern. Este cunoscuta, de ase-
menea, complicitatea lui Carol I la abuzurile, fraudele si toate celelalte
ilegalitati ce Inctilcau constitutia ttirii yi jigneau demnitatea nationalti,

1 Adevrtrul", 24 decembrie 1892.

2 Ibidem, 11 mai 1894.
3 Vezi Monitorul oficial", Br. 53 din 19 iunie 1884.
4 Al. Marghiloinan, Note politice , 1897-1924, vol. I, Bucure§ti, 1927, p. 61.

www.dacoromanica.ro
XII INsEmNATAThA ISTORICA A PROCLAMARII R.P.R. 4

comise de Strousberg, concesionarul construirii cgilor ferate, sprijinit

nemijlocit de Carol.
Prin incheierea inrobitoarei conventii comerciale cu Austro-Ungaria
(22 iunie/4 iulie 1875) monarhia §i guvernul conservator au sacrificat
interesele industriei romine§ti, condamnind tara, care devenea o piata, a
capitalului germano- austriac, la inapoiere economics. Contributia lui
Carol I, agent direct al capitalului prusac, a lost deosebit de insemnatg
0 la incheierea conventiei comerciale cu Germania in 1893. Aceastg con-
ventie, care a intrat In vigoare la 1 ianuarie 1894, lua Rominiei libertatea
tarifului pentru aproximativ 200 de tare vamale, asigurind, in felul acesta,
Germaniei expansiunea economics asupra pietii noastre interne. Subliniind
mIsurile prohibitive, hotgrite in mod arbitrar de Germania, in urma con-
ventiei comerciale de la 1893, in leggturg cu comertul de vite, mgsuri
care ne interziceau ping §i tranzitul, economistul burghez C. I. Baicoianu
arata. cg succesul diplomatiei de pe acea vreme, in chestiunea con-
solidarii taxelor ... nu este decit aparent §i da operei un caracter de
supremg incon§tientil" 1.
Unul dintre cele mai edificatoare exemple privind politica trgdg-
toare, antinationalg a monarhiei §i a claselor dominante 11 constituie
tratatul de aliantg dintre Austro-Ungaria §i Rominia incheiat la Viena
la 18/30 octombrie 1883 (in aceemi zi a aderat la acest tratat de aliantg
§i Germania) in urma dorintei regelui Carol care Meuse o cglatorie special
pentru aceasta la Berlin §i Viena, urmatg de chlgtoria lui I. Brgtianu.
Tratatul acesta, care a lost tinut secret ping in anul 1914, lega Rominia
de politica expansionistg §i agresivg a Austro-Ungariei §i Germaniei,
consfintea infeudarea tgrii fatg, de Trip la Aliantg, legaliza tradarea lup-
tei de eliberare nationalg a rominilor din Transilvania. Yn preajma §i mai
ales in ajunul primului rgzboi mondial, Carol I depunea toate eforturile
pentru a tiri Rominia in rgzboiul imperialist, algturi de puterile centrale,
dovedindu-se, ineg o datg, un adevgrat Hohenzollern".
Intrarea Rominiei in primul rgzboi mondial de partea puterilor
Antantei a lost determinath nu de interesele nationale, de ngzuintele
maselor populare din tara noastrg pentru eliberarea rominilor din Tran-
silvania de sub jugul imperialismului austro-ungar, ci de scopurile de clasg
reactionare si anexioniste ale burgheziei si mo§ierimii romine, ale instru-
mentului for monarhia, reprezentatg prin noul rege Ferdinand, care
uringreau sg transforme tara intr-o putere dominantg in Balcani ; poporui
romin fusese tirit In rgzboiul imperialist fgra voia lui de cAtre regimul
de politicieni lacomi ... condu§i de o dinastie tot asa de lacomg §i reac-
tionarg" 2.
De asemenea, eliberarea Transilvaniei n-a lost opera regelui §i a
unor reprezentanti de frunte ai claselor dominante ala cum sustinea,
1 C. I. Baicoianu, Contribufiuni la politica noastrd comerciald. Problema convenfiunilor
velerinare. Politica velerinard si comerful nostru de vile de la 1860 si pind In prezent, Bucure§ti,
1903, p. 103.
2 Documenle din istoria Parlidului Comunisl din Rominia, 1917-1922, vol. I, ed.
a II-a, E.S.P.L.P., Bucure§ti 1956, p. 10.

www.dacoromanica.ro
5 INSEMNATATEA ISTORICA A PROCLAMARII R.P.R. XIII

denaturind in mod grosolan adevarul, istoriografia burgheza. Premise le

desgvir§irii unirii nationale a Orli noastre prin unirea Transilvaniei cu
Rominia au fost create de lupta revolutionary a maselor incurajate de
Marea Revolutie Socialists din Octombrie, care au inlaturat puterea
vechilor autoritati, au eliberat de fapt Transilvania de sub jugul imperia-
lismului austro-ungar, pronuntindu-se pentru unire in cadrul unei repu-
blici democratice.
In anii urmatori razboiului, cind se intkesc pozitlile marii burghezii,
se dezvolta rapid cele mai inalte forme ale capitalului monopolist, se accen-
tueaza contopirea capitalului bancar cu eel industrial, monarhia devine,
pe linga, unul din cei mai magi proprietari funciari, i unul din virfurile
oligarhiei financiare din tars. Semnificativ, din acest pullet de vedere,
este faptul ca in anul 1925, cind regele Ferdinand §i-a facut testamentul,
el lasa mo§tenitorilor o avere de peste 380 milioane lei 1; aceasta sums
echivala cu aproape 28 %, deci mai mult de un sfert, din totalul profi-
turilor obtinute de cele 928 societki bancare §i de credit existente in acel
an in tars. Imprejurkile grele economice de dupa marele razboi §i greu-
tatile familare stria cu regret, in testamentul amintit, acest jefuitor
al poporului romin nu mi-au ingaduit sa-mi vad sporind averea mea
personals" 2. Intretinerea familiei regale, uria0 povara pe umerii oameni-
lor muncii, a devenit §i mai grea. Inca, de la inceputul anului 1923, dupa,
votarea noii" constitutii ce urma sa serveasca de sprijin singeroasei dicta-
turi a capitali§tilor §i mo§ierilor exercitata prin dinastia de Hohenzollern
§i cele dour', partide «istorice* care se succedau la guvern" 3, lista civila
a regelui a sporit la 10 000 000 lei our anual, iar dotatia printului mo0e-
nitor la 2 000 000, pentru ca in 1926 lista civila a regelui sa atinga, 40 000 000
lei, iar dotatia printului mo§tenitor 7 000 000. In perioada regentei (1927
1930), lista civila a ajuns la suma de 56 000 000 lei anual 4.
In noile conditii create dupa, razboi, cind s-a intensificat ofensiva
monopolurilor franceze, engleze, americane care au pus mina pe cea mai
mare parte din actiunile aflate inainte in proprietatea capitali§tilor ger-
mani, monarhia a devenit unul din cele mai odioase instrumente ale
capitali§tilor straini aliati", in special instrumentul marilor puteri
invingatoare Franta, Anglia, S.U.A. in vederea acapararii princi-
palelor bogkii ale tarii, in vederea dominatiei economice §i politice a
Rominiei.
Infeudind econornia nationals imperiali§tilor straini, burghezia ai
moierimea romina 0i exponenta for monarhia au transformat, in
acela§i timp, Rominia intr-un avanpost al interventiei antisovietice ;
de asemenea, reactiunea burghezo-moOereasea din Rominia, in frunte
cu dinastia Hohenzollernilor, a participat activ 1i direct, en trupe, la ac-

1 Arhiva Centrahl de Stat, fond Casa regalA, Testamentul original al regelui Ferdinand,
p. 6 si urm. Citat dupa Lupla antimonarhicd a maselor populace din Rominia (1866 - 1947),
lucrare In manuscris la Institutul de istorie a partidului de pc linga C.C. al P.M.R.
2 I bidem.
3 Gh. Gheorghiu-Def, ArticoleFi cutrIntdri, ed. a IV-a, E.S.P.L.P., Bucuresti, 1956, p. 514.
4 V. Monitorul oficial", nr. 50 din 7 lunie 1923 sl nr. 174 din 9 august 1927.

www.dacoromanica.ro
XIV INSEMNATATEA ISTORICA A PROCLAMARII R.P.R. fY

tiunea criminal/ de sugrumare a tinlrului stat muncitoresc-tgranesc

maghiar, organizat/ 0i condus/ de imperialistii francezi, englezi i ame-
ricani. Politicii externe de infeudare a tArii puterilor imperialiste $i de
transformare a ei intr-un cap de pod al agresiunii antisovietice i-a cores-
puns, pe plan intern, intensificarea exploatarii maselor populare, teroarew
ailbatecg impotriva miscgrii muncitoresti si a oricgror lupte pentru drep-
turi yi libert/ti. Reprimarea singeroas/ a grevei generale din 1920 de catre
generalul Averescu, acelasi cal/u care a inabusit si rAscoala tgranilor.
din 1907, aflat in slujba Hohenzollernilor si a claselor stApinitoare ; ares-
tarea 1i intemnitarea, schingiuirea in inchisorile Jilava i Vacgresti a
delegatilor la primul Congres al partidului ce votaserg, afilierea la Inter-
nationala a III-a, invinuiti de complot impotriva sigurantei statului" ;;
ingsurile de prigoang luate impotriva Partidului Comunist din Rominia,
scoaterea lui in afara legilor reflect/ ura regimului burghezo-mosieresc,.
in frunte cu monarhia, impotriva clasei muncitoare, impotriva avangArzii
sale partidul comunist. Dusman inversunat al poporului muncitor,
Ferdinand de Hohenzollern declara categoric : Cit voi fi pe trop, nu voi
tolera lupta de clasar" 1.
Politica de jaf si de asuprire a maselor, de trgdare a intereselor
nationale dus/ de regele Ferdinand a fost continuath de fiul sAu Carol
al II-lea. Vechi lacheu al trusturilor imperialiste, aventurierul Carol
de Hohenzollern a fost readus in tar./ in anul 1930 de clasele st/pinitoare
pentru int'arirea pozitiilor for de clas5, slabite de criza economic/ mondial/
ce incepuse in 1929, precum 0i pentru intensificarea preg/tirilor de rgzboi
impotriva Uniunii Sovietice. Instalarea lui Carol al II-lea pe tronul Ro-
miniei a fost urmata de o intensificare a activitatii organizatiilor fasciste,
de intensificare a terorii indreptate impotriva organizatiilor democratice
Qi antifasciste. Sub protectia regelui $i a cercurilor reactionare, organi-
zatiile fasciste 0i in primul rind Garda de fier, agentura hitlerista fn Ro-
minia, s-au dedat la asasinate, la schingiuiri impotriva revolutionarilor
intemnitati, an atacat in mod barbar pe grevisti i pe participantii la.
intruniri populare, an ars pe rug presa i literatura democratic/ ; ziarele
fasciste prosl/veau in mod deschis teoria rasialg, regimul lui Mussolini
si Hitler, propagau nestingherit sovinismul, antisemitismul Qi antiso-
vietismul.
Una din cele mai singeroase pagini din istoria dinastiei de Hohen-
zollern in Rominia o constituie reprimarea salbateel a luptelor eroice
pe care sub conducerea partidului comunist le-au dus muncitorii
ceferisti i petrolisti, detasamente principale ale proletariatului ro-
man, care, in ianuarie-februarie 1933, s-au ridicat cu hotarire pentru ap6-
rarea intereselor vitale ale poporului muncitor, impotriva politicii anti-
populare gi antinationale a monarhiei $i a cercurilor guvernante burghezo-
mosieresti, impotriva curbelor de sacrificiu, foametei, mizeriei, impotriva
infeudarii tot mai mari a tariff puterilor imperialiste, Impotriva fortelor
negre ale fascismului.

1 Al. Marghiloman, Note polilice, vol. IVV, Bucure.511, 1927, p. 129.

www.dacoromanica.ro
7 INSEMNATATEA ISTORICA A PROCLAMARII R.P.R. XV

Ofensiva dezlantaita, de fortele reactionare romine§ti cu ajutorul

imperiali§tilor straini in vederea instaurarii fascismului a reflectat tot-
odata contradictiile dintre diferitele marl grupari burghezo-mo§iere§ti,.
fiecare din ele P.N.L., P.N.T., camarila regala aspirind sa fie hi
fruntea dictaturii fasciste ; In acela§i timp existau mari contradictii intre
puterile imperialiste, fiecare din ele voind ca dictatura sa fie exercitatI
de gruparea burghezo-mo§iereasca ce ii reprezenta §i apara interesele.
In mod deosebit a crescut rolul regelui care era unul din cei mai mari
mo§ieri §i industria§i ai tarii.
0 data cu rolul regelui a crescut §i rolul camarilei sale, din care faceau
parte, in acea perioada, Malaga, Au§nit, Argetoianu §i alti magnati ai
industriei §i care avea strinse legaturi cu cei mai reactionari generali §i
ofiteri superiori, precum $i cu aripa liberals condusa de Tatarascu ce
reunea reprezentanti ai marii industrii legate de productia de razboi.
In ceea ce privete camarila regala, situatia din tara noastra era apro-
piata intr-o mare masura (tinind Ina seama de conditiile istorice concrete
specifics Rominiei) de cele relatate de Lenin despre Rusia tarista : Fapt
e ca la noi, ca in orice tara cu regim absolutist sau semiabsolutist, exists
propriu-zis doua guverne : unul oficial consiliul de mini§tri, altul in
culise camarila de la curte. Aceasta din urma se sprijina intotdeauna
§i pretutindeni pe cele mai reactionare paturi ale societatii ... Rasfatat
depravat, degenerat, acest grup social constituie o mostra vie a celui mai
odios parazitism" 1.
Strins legate de cercurile monopoliste din Anglia, Franta, S.U.A.,
ale caror pozitii mai erau predominante in tara noastra i care urmareau
sa ramina Inca beneficiarele unei guvernari fasciste, permitind mo§ierilor
§i capitali§tilor sali pastreze Intreaga putere §i veniturile, manevrind
intre diferitele partide, folosind contradictiile launtrice §i discordiile
dintre ele, gruparea financial* in frunte cu Carol al II-lea §1 camarila
regala, a reu0.t sa inlature gruparile rivale, in primul rind Garda de fier,
agentura a hitlerismului in Rominia, §i s'a instaureze, la 10 februarie
1938, dictatura regard, Instaurarea dictaturii regale a lui Carol al II-lea
cu complicitatea conducatorilor partidelor burgheze arata tovara§ul
Gheorghe Gheorghiu-Dej este marcata de lichidarea libertatilor ceta-
tene§ti, de introducerea unei constitutii de tip fascist §i a altor masuri
fasciste care an inasprit exploatarea, supunind clasa muncitoare unui
regim de teroare politista"2. Astfel, chiar a doua zi, la 11 februarie 1938 ,.
Carol al II-lea da decretul-lege pentru introducerea starii de asediu pe
tot cuprinsul tarn. Prin constitutia de tip fascist, adoptata la 28 februarie
1938, Intreaga putere legislative §i forta executiva, tree in miinile regelui ;
se introduce pedeapsa cu moartea qi in timp de pace ; se interzice, sub ame-
nintarea cu Inchisoarea, propaganda Impartirii averilor sau a schimbirii
formei de stat, scutirii de impozite, lupta de clash 8. Dictatura regala
a desfiintat toate partidele politice, Confederatia Generala a Munch,
1 V. I. Lenin, Opere, vol. 13, E.S.P.L.P., 1957, p. 113.
2 Gh. Gheorghiu-Dej, Articole # cuutntari, ed. a IV-a, E.S.P.L.P., 1956, p. 379.
8 Monitorul oficial ", nr. 48 din 27 februarie 1938.

www.dacoromanica.ro
XVI INSEMNATATEA ISTORICA A PROCLAMARII R.P.R. 8

a supus ma,sele unui regim de teroare politist6 ; presa, muncitoreascii, anti-

fascist5,gi chiar presa burghez6 de nuant6, mai democratica, au fost su-
primate ; sovinismul §i antisemitismul an fost proclamate politica de stat,
fiind consemnate intr-o serie de legi 1i decrete. In acelasi timp, ea a in-
eercat sh-0 creeze o baza de mas5, prin infiintarea Frontului Renasterii
Nationale, devenit in 1940 partidul natiunii", prin organizarea breslelor
dupg, modelul corporatiilor fasciste din Italia si Portugalia, prin atragerea
tineretului in Straja prin organizarea unui simulacru de alegeri"
pentru asa-numitul parlament.
Reprezentind contopirea tai mai strins5, a capitalului monopolist
cu puterea de stat, dictatura regala a aruncat pe umerii poporului intreaga
povarg, a inarmArii, militarizarii economiei, pregAtirilor pentru razboiul
antisovietic, creind in acelasi timp posibilitati de profituri uriase magna-
tilor capitalului gi marilor mosieri. In fruntea celor care beneficiau deschis,
fgra nici un scrupul, de jefuirea maselor muncitoare, se situau regele gi
camarila regalit. Pe ling5, lista civila, de exemplu, care se ridica la o sums
de 40 000 000 lei anual pentru Carol al II-lea, 7 000 000 lei pentru re-
tina Elena si 7 000 000 lei pentru Mihai, familia regala, incasa din bugetul
tA,rii, sub diferite alte forme, sume fabuloase. Astfel, in anul 1939 a incasat
ca subventie de la stat pentru cheltuieli de transport de persoane si mate-
rials" 14 000 000 lei, iar in anul 1940 24 000 000 ; pentru scoala lui
Mihai se aloca in fiecare an 1 200 000 din bugetul statului ; scutirile fa-
miliei regale de taxe vamale s-au ridicat in perioada 1939-1940 la
170 755 547 lei 1.
In afar5, de aceste venituri, Carol de Hohenzollern detinea actiuni
la cele mai marl intreprinderi industriale si bancare din tars, precum gi
la, diferite intreprinderi de peste hotare.
0 surs5, important5, de cistig pentru Carol al II-lea gi pentru cama-
rila sa au constituit-o gi operatiile cu devize. Pe baza unor calcule reiese
ea in cinci ani (1935 1940), valoarea transferurilor in stra'iniltate facute
de familia lui Carol al II-lea reprezinta. 1 003 595 226 lei2.
In acelasi timp, Carol al II-lea a fost legat de marile monopoluri
internationale, Mild de fapt un reprezentant al acestora in Rominia ;
el era strins legat de industria international4 de armament, in special de
firma englez5, de armament Vickers", si de trusturile internationale de
petrol (era prieten personal al lui Detterding, regele neincoronat al petro-
lului, care, de altfel, 1-a i ajutat sa urce pe tron, in 1930).
Strinsele legaturi cu capitalul englez gi francez nu 1-au impiedicat
pe Carol al II-lea 0, se apropie de Germania. Outbid sa -i conving/ pe
hitleristi 86, se sprijine pe ea in planurile for cu privire la Rominia, dicta-
tura rega15, a deschis drumul concesiunilor in fata agresorilor fascisti.
La 23 martie 1939, la numai citeva zile deci dupa cotropirea Cehoslova-
eiei de cltre armatele hitleriste, guvernul dictaturii regale, prin Gafencu
0i Bujoiu, a semnat Tratatul asupra promovarii raporturilor economice

I Arhivele Statului Bucuregti, fond Casa regala, neinventariat. Citat dupa Luida anti-
monarhicd...
I C. Murgescu, Caracterul pradalnic al dinastiei de Hohenzollern-Sigmarinpn, In Stu-
dli", nr. 4, XI (1958), p. 110.
www.dacoromanica.ro
9 INSEMNATATEA ISTORICA A PROCLAMARII R.P.R. XVII

dintre Regatul Rominiei i Reichul german", prin care, de fapt, se accepta

aservirea economics a Rominiei de catre Germania hitlerista, tara noastra
devenind o Bursa principa15, de aprovizionare a acesteia cu materii prime
0i produse agroalimentare. Demaschad caracterul deosebit de lnrobitor
al acestui tratat, tovar5,sul Gheorghe Gheorghiu-Dej arat5, es prin pactul
Incheiat cu Germania, In martie 1939, dictatura regalg a vindut Germaniei
naziste boggtiile tarii i cs acest tratat a constituit un prim pas hotgritor
spre pierderea independentei noastre nationale 1. Dictatura regala, a mers
pe linia miinchenez5,, a capitula'rii In fata agresorului si a transformarii
Rominiei intr-un avanpost In vederea rAzboiului antisovietic 2.
Subjugarea economic5, a Varii fats de Germania hitlerista, intensi-
ficarea inarmArii Rominiei In vederea pregatirii r5,zboiului antisovietic
au impins tot mai mult pe regele Carol, camarila rega15, si pe sustinAtorii
acestora la tr5,darea intereselor nationale ale tarn. La 30 august 1940, con-
ducItorii fascisti ai Italiei 0i Germaniei an impus Rominiei odiosul dictat
de la Viena prin care nordul Transilvaniei a fost smuls din trupul Orli si
predat Ungariei horthiste. Mergind pe drumul aservirii economice si poli-
tice a Orli fat6 de Germania hitlerist5,, punind interesele for de clas5, mai
presus de apArarea independentei ta'rii, regele qi camarila, partidele bur-
ghezo-mosieresti, Garda de fier, personalita,ti politice reactionare, ele-
mente social-democrate de dreapta au acceptat In mod slugarnic dic-
tatul de la Viena ; an cedat Ungariei horthiste un teritoriu cu o supra-
fata, de 43 500 km2 si cu o populatie de 2,6 milioane locuitori din care
majoritatea romini ; an impus muncitorilor, taranilor, intelectualilor
Imbrkati In haina de soldat s5, pArbeasc5,, f5x5, sg, tragA un singur foc de
arms, faimoasele fortificatii de la frontiera de apus, pentru construirea
carora poporul muncitor indurase atItea grele sacrificii.
Capitularea In fata imperialismului Germaniei hitleriste a deavir-
sit falimentul dictaturii regale, i asa destul de compromise yi lipsith de
prestigiu si autoritate. Rxponentul acestei dictaturi, Caiol al II-lea, s-a
demascat complet, cu prilejul dictatului de la Viena, ca tradgtor al intere-
selor nationale ale poporului romIn. Pentru a-si salva propria dominatie
de clas5,, precum Qi monarhia compromis5, In ochii maselor, vmrfurile cele
mai reactionare ale burgheziei gi mosierimii, sprijinite direct §i f5,tis de
Germania hitlerist5,, au inlaturat pe Carol pe care 1-au Inlocuit eu Mihai
si an instaurat, la 6 septembrie 1940, dictatura militaro-fascistA, In frunte
cu generalul I. Antonescu, vechi simpatizant al GArzii de fier si adept
al regimurilor fasciste din Germania si Italia. In ziva de 14 septembrie
1940, Mihai a semnat decretul regal prin care Romlnia era proclamatI
stat national-legionar ; cu exceptia organizatiilor fasciste ale Grupului
etnic german, numai miscarea legionary avea dreptul se activeze In noul
regim ; generalul Antonescu I i lua titlul de conducAtorul statului le-
gionar, iar Horia Sima conducatorul misc`drii legionare.
Desi prerogativele regale fuseserit restrinse In doug rinduri prin
decretele de la 6 si de la 8 septembrie 1940 , desi Antonescu, mnvestit
1 Gh. Gheorghiu-Dej, Articole f t cuutntari, ed. a IV-a, E.S.P.L.P., 1956, p. 20.
2 Ibidem.

02 c. 5130
www.dacoromanica.ro
XVIII INSEMNATATEA ISTORICA A PROCLAMARLI R.P.R. 10

cu puteri depline, considera monarhia doar un simbol", Mr& nici un drept.

de amestec in conducerea statului, iar pe rege Inca nevirstnic cu mintea",
Mihai Linea sa-§i manifeste in mod public simpatia sa pentru dictatura
militaro-fascist& §i, mai ales, pentru mi§carea legionar6. Intr-o telegram&
de salut adresat& cu prilejul parAzii legionarilor din Bucure§ti, la 6 octom-
brie 1940, Mihai fi ura atit lui Antonescu eft §i mi§cArii legionare reu-
§it6 deplina" 1. La inceputul lunii noiembrie 1940, el participa, impreung
Cu mama sa Elena §i cu prefectul judetului Hunedoara, o veche capetenie
legionarA, la tabgra organizatg, de Garda de fier in Sarmisegetuza 2. La
8 noiembrie 1940, Mihai se duce sa-§i serbeze ziva numelui la Ia§i, In
acela§i loc unde se desfa§urau festivitgtile Carzii de fier ; alaturi de gene-
ralul Antonescu, de Horia Sima §i Ion Zelea Codreanu, el is parte, in
mijlocul cgmkilor verzi, la serbgrile mi§carii legionare, caut& s& dea o
anumit& platform& politic& Garzii de fier, sa contribuie la, crearea pres-
tigiului" §i autorifatii" inexistente ale acesteia.
In acela§i timp, Mihai §i-a manifestat direct §i deschis simpatia
fat& de aducerea in tars a armatei hitleriste cotropitoare unul din
primele acte de tr&dare slvir§ite de guvernul dictaturii militaro-fasciste ;
el a salutat invadarea Rominiei de cAtre trupele germane ascunsg poporului
sub formula unei misiuni militare" care ar fi venit pentru instruirea"
armatei romine, dar care, in fapt, facea parte din pregatirile privind dez-
16ntuirea fazboiului impotriva U.R.S.S. De indat, ce trupele hitleriste
au sosit in Bucure§ti, Mihai a §i invitat la palatul regal pe generalii Hansen,
comandantul misiunii militare" §i Speidel, comandantul aviatiei hitle-
riste in Rominia ; la 3 decembrie 1940 el primea, alAturi de Antoneseu,
Horia Sima §i Fabricius, ministrul Germaniei la Bucure§ti, defi-
larea trupelor germane cotropitoare.
Impreung cu conduciltorii partidelor national-tAranesc §i national-
liberal, cu trakl&torii clasei muncitoare social-democratii de dreapta
monarhia §i-a dat in intregime adeziunea §i a sprijinit criminalul razboi
pornit, la 22 iunie 1941, impotriva Uniunii Sovietice. A doua zi dupg dez-
lgntuirea agresiunii antisovietice, regele a trimis o telegram& lui I. Anto-
nescu prin care 1§i exprima recuno§tinta" pentru aceasta §i bucuria"
fat& de fazboiul tilharesc. (Vezi Timpul" din 24 iunie 1941). Mihai de
Hohenzollern a fAcut poi vizite pe front, a primit defilari de trupe,
a decorat ofiteri, expriminduli fAti§, de nenumgrate ori, sprijinul §i
aprobarea No, de rAzboiul criminal antisovietic.
Abia dup5, victoria de uria§1 important-a de pe malurile Volgai,
de la Kursk, care a des6vi §it cotitura radical& in desfkurarea raz-
boiului, in conditiile inaintarii vertiginoase a armatei sovietice §i ale
infringerilor catastrofale suferite de fasci§ti pe front, in conditiile cind se
intensificase la maximum presiunea maselor in§elate, iar clasele dominante
erau in panic& §i in derutA in tar& incepuse o profund& crizsa politic&
§i militar& abia atunci regele, care nu voia sa,-§i lege pin& la capAt
soarta de clica militaro-fascist& §i de hitleri§ti, a cgutat, prin diferite
1 Timpul", nr. 1235 din 8 octombrie 1940.
2 Arhiva Ministerului Afacerilor Interne, dosar nr. 25 524, f. 115. Citat dupA Lupla
antirnonarhicd.

www.dacoromanica.ro
11 INSEMNATATEA ISTORICA A PROCLAMARII R.P.R. XIX

manevre, sa se desolidarizeze de Antonescu §i de razboiul criminal in care

monarhia §i celelalte forte reactionare 10 puseseta atitea Dadejdi.
Numai atunci cind au vazut ca, nu mai au alts tale, cind toate In-
cercarile de a salva monarhia §i, ()data cu ea, regimul burghezo-mo§ieresc,
epasera, regele Mihai §i cercurile palatului an intrat In legatula cu fortele
democratice in frunte cu Partidul Comunist Romin, organizatorul §i condu-
catorul insurectiei armate, singura forts capabila sa asigure doborirea clicii
militaro-fasciste, scoaterea tarii din razboiul antisovietic, intoarcerea arme-
lor impotriva Germaniei hitleriste. Mihai de Hohenzollern a continuat insa
sa-§i manifeste simpatia §i sprijinul pentru cercurile fasciste §i pentru a1 mata
Germaniei hitleriste, nedesmintind faima dinastiei de tilhari, la§i si trada-
tori, din care facea parte. In timp ce Partidul Comunist Romin organiza
lupta maselor1mpotriva trupelor germane, Mihai, incercind sa Impiedice a-
ceasta lupta, a incheiat o intelegere tradatoare cu hitleri§tii. Astfel, in noapte a
de 23 24 august, la nisi o or de la transmiterea proclamatiei regelui la
posturile de radio, care anunta incetarea razboiului impotriva Uniunii
Sovietise §i a celorlalte puteri ce faceau parte din coalitia antihitlerista,
el primes in audienta pe ministrul Germaniei la Bucure§ti, baronul von
Killinger, caruia fi exprima regretul §i durerea fats de evenimentele petre-
cute ; totodata, tradind interesele nationale ale tarn, Mihai a primit, In
aceea§i noapte, la palatul regal, pe generalii hitleri§ti Hansen §i Ger-
stenberg cu care s-a inteles ca trupele Germaniei hitleriste aflate pe teri-
toriul Romin' iei sa se retraga nestingherite ; mai mult, In loc sa is masuri
pentru arestarea celor doi generali hitleri§ti, Mihai le pune la dispozitie
un ofiter romin pentru a impiedica, in felul acesta, arestarea for de cab e
formatiunile de lupta patriotice sau de eatre unitatile militare romine.
Generalii hitleri§ti au dat apoi ordin sa fie bombardat in mod salbatec
ora§ul Bucure§ti.
Dupg 23 august 1944, monarhia a devenit sprijinul tuturor fortelor
contrarevolutionare : elemente fasciste, mani§ti, bratieni§ti, agenti directi
ai imperialismului, a adus la conducerea tarii guvernele cu majoritate
reactionara prezidate de Sanatescu §i Radescu, a patronat atacul mi§elese
ordonat de generalul Radescu la 24 februarie 1945, impotriva oamenilor
muncii care denionstrau pa§nic, s-a impotrivit §i dupa aceasta data la
instaurarea unui guvern de larga concentrare democratica, incercInd sit
formeze un nou guvern, al patrulea, cu majoritate reactionara.
Soarta bataliei pentru putere a fost insa hotarita de masele populare
de la orate 0 sate care au instaurat, la 6 martie 1945, puterea democrat-
populara. Schimbarea de la 6 martie, hotaritoare pentru soarta democra-
tiei noastre arata tovara§ul Gheorghe Gheorghiu-Dej n-a fost ob-
tinuta prin pertractari, ci smulsa prin lupta populara regelui §i reactiunii
grupate in jurul sau" 1.
Fortele reactiunii interne, in frunte cu regele, sprijinite de cercu-
rile agresive din Occident, au cautat prin not metode sa, submineze §i sa
doboare regimul democrat, sit impiedice refacerea tarii dezorganizind pro
ductia, provocind hans §i inflatie, au cautat sa Impiedice consolidarea cuce-

1 Gh. Gheorghiu-Dej, Articole 41 cuutntari, ed. a IV-a, E.S.P.L.P., 1956, p. 133.

www.dacoromanica.ro
XX INsEmNATATEA isTORicA A PRO CLAMARII R.P.R. 12

ririlor obtinute de poporul romin. In anii de luptn, pentru construirea

democratiei populare subliniaza, tovarasul Gheorghe Gheorghiu-Dej
palatul devenise centrul de atractie al tuturor fortelor reactionare. De
el Isi legau sperantele dusmanii imperialisti ai suveraniatii si indepen-
dentei noastre de stat. Nu o data m6suri democratice de o important&
vital& pentru tarn, intimpinau la palat o indlijitn, si indelungatn, rezistenta"1.
In ziva de 21 august 1945, regele a rupt in mod provocator relatiile cu
guvernul democrat si a refuzat vreme indelungatn, sa primeasca vreun
ministru si sa semneze legile si decretele guvernului, pentru a le da carac-
terul unor acte neconstitutionale" care sn, nu poatA intra In vigoare far&
sanctionarea sa. De asemenea, Mihai de Hohenzollern, care In 1940 asista
la serb&rile Gnirzii de fier, primea defilarea, armatei hitleriste cotropi-
toare, a refuzat in ziva de 23 august 1945 sn, participe la demonstratiile
inchinate aniverskii unui an de la insurectia armata si sa primeasca defi-
larea formatiunilor de luptn, patriotic& si a trupelor romine care se acope-
riserA de glorie In luptele din vestul tn,rii, din Ungaria si Cehoslovacia.
Asa-zisa grey& regain," si mgsurile de sabotare a refacerii tarii
n-au putut determina caderea guvernului democrat ; clasele exploatatoare
in frunte cu regele au trecut la acte teroriste ca s&-1 doboare prin violent6.
In ziva de 8 noiembrie 1945, in Bucuresti, Ploiesti si in alte centre din
tarn, s-au organizat manifestatii la care au luat parte legionari, ofiteri
deblocati, mosieri expropriati si alte elemente dusmane ale regimului ;
au fost atacate cu arme de foc sediile unor organizatii democratice
si institutii centrale.
Dupg, zdrobirea acestor actiuni teroriste, regele si-a continuat acti-
vitatea contrarevolutionara, participind direct si activ la organizarea unor
grupuri si comitete subversive, teroriste, fasciste, la organizarea unor
comploturi menite se impiedice infAptuirea reforinelor democratice, sn,
rastoarne puterea democrat-popularA si sa readucn, dominatia claselor
exploatatoare. S-a dovedit Inc& o data cn, monarhia nu este altceva
decit o paz& politistI naimit& care apn,rn, pe cei care nu vor K 134 dea *
impotriva acelora care sint in stare 0, ia" 2.
Institutie reactionarn antinationala, antipopulath, care in timp de
opt decenii a stors viaga poporului romin, a patronat monstruoasa coalitie
burghezo-mosiereasc&, constituind principalul reazim al reactiunii interne
si externe, a sprijinit crearea si activitatea organizatiilor teroriste, instau-
rarea dictaturii militaro-fasciste, pregatirea si dezhintuirea criminalului
rilzboi antisovietic, monarhia si o data cu ea dinastia Hohenzollernilor
tilhari de drumul mare", cum li numea Marx a fost inlAturatI pentru
totdeauna la 30 decembrie 1947, iar locul regatului l-a luat in tara noastrn,
o form& de stat noun, inaintata republica populara" 3.
Inca de la in.ceput, cind. monstruoasa coalitie" a hotarit aducerea
lui-Carol I ca domnitor in tara noastre, ura impotriva dinastiei Hohen-
zollern, impotriva monarhiei a cuprms mase largi ale poporului romin.
1 Gh. Gheorghiu-Dej, Articole qi cuvintari, ed. a IV-a, E.S.P.L.P., 1956, p. 138.
2 V. I. Lenin, Opere, vol. 11, E.S.P.L.P., 1957, p. 193.
3 Gh. Gheorghiu-Dej, Arlicole fi cuotntetri, ed. a IV-a, E.S.P.L.P., 1956, p. 138.

www.dacoromanica.ro
13 INSEMNATATEA ISTORICA A PROCLAMARII R.P.R. XXI

Masele populare : }i -au manifestat aceasta ura inainte chiar ca primul

Hohenzollern sä pun, piciorul pe pamintul tarii. Cu prilejul plebiscitului
din 2 8 aprilie 1866 pentru aducerea lui Carol pe tronul vacant al Ro-
miniei, taranimea, in primul rind, dar i uncle elemente ale burgheziei
:ii -au exprimat fatis impotrivirea. In memoriile sale, Radu Rosetti citeaza
cazul taranilor de la Caiuti (Bacau) care n-au semnat plebiscitul, motivind
ca nu au avut nici un temei de nemultamire impotriva lui Cuza, care li-a
dat paminturile $i i-a scapat de boieresc si nu vor sa aleaga pe Hopintol,
un nearnt pe care nu-1 cunoaste nimene" 1. Asemenea atitudini s-au mani-
festat in numeroase comune, dar ele au fost, sau pur $i simplu netinute
in samg la subprefecturi sau prefecturi, sau poate chiar la ceutru, sau
convertite in da" 2. In primavara aceluiasi an (1866), in timpul rascoalei
granicerilor de pe Dunare, care s-a intins de la Calafat ping la Braila
i careia i s-au alaturat si taranii an avut lot manifestari de simpatie
pentru Alexandru Cuza : }i de impotrivire fats de Carol. Revoltatii, grani-
ceri si Omni, amestecindu-se, strigau laolalta : Noi am jurat credinta
lui Cuza ; cerem sa ni se dea Ion I si nu vrem pe Carol, care 1-au pus ciocoii".
Ion I sa, traiasca". Sa traiasca, Cuza" $. Virfurile reactionare ale bur-
gheziei $i mosierimii si-au dat de la inceput seama ca monarhia esle mita,
de poporul roman. Greutatea cea mare, adevarata greutate a situatiei
interne recunostea unul dintre cei mai aprigi sustinatori ai dinastiei
Hohenzollern, Titu Maiorescu era lipsa oricarui simtamint dinastic
in poporul roman" 4. In anul 1870, ca o atitudine ostila dinastiei straine,
cu prilejul completarii locului vacant al colegiului IV in judetul Mehe-
dinti, a fost ales deputat fostul domnitor Alexandru Joan Cuza, a carui
amintire ramasese nestearsa in sufletul taranilor. Peste citeva luni, candi-
datura lui Cuza a fost din nou puss la colegiul al TV-lea colegiul tara-
nilor si din nou fostul domnitor a fost ales deputat in judetul Mehedinti.
Abuzurile si fraudele savhsite de Strousberg sprijinit de Carol tai
rubedeniile sale, izbucnirea razboiului franco-german entuziasmul $i
simpatia pentru Franta se imbinau acum cu ura fat, de dinastia prusaca
venita din Germania , au facut sa creascg §i mai mult miscarea anti-
monarhicg. Intr-o asemenea stare de spirit, pentru a profita de ura si
aversiunea maselor fat, de Carol de Hohenzollern, s-a organizat, de catre
o grupare liberal,, asa-numita miscare republicans" in frunte cu Al. Can-
diano-Popescu, care era menita s, detroneze pe domnitor si care urma sa
inceapa, in mai multe orase deodata, dar n-a izbucnit decit la Ploiesti
(8 august 1870). Manifestarile ostile lui Carol s-au intensificat dupes publi-
carea scrisorii acestuia catre Auerbach, in care folosea o serie de expresii
insultatoare la adresa rominilor, dar mai ales dupes infringerea Frantei
pe front. La 10/22 martie 1871, cind colonic germane i consulul
prusac von Radowitz an organizat in sala Slatineanu un mart banchet
pentru a sarbatori nu numai ziva nasterii noului imparat Wilhelm I, dar
1 R. Rosetti, Aminliri din prima linerefe, Bucuresti, 1927, p. 6.
2 Ibidem.
a Vezi V. Mihordea, ROscoala grdnicerilor de la 1866, Ed. Academiei R.P.B. (Bucuresti),
1958, p. 38, 39.
4 Titu Maiorescu, Isloria conlimporand a Romtniei 1866 1900, Bucuresti, 1925, p. 14.

www.dacoromanica.ro
XXII INSEMNATATEA ISTORICA A PROCLAMARII R.P.R. 14

si a noului imperiu, populatia Capita lei, indignata de o asemenea sfidare, a

inconjurat localul si a navalit in sall cu strigate de traiasca republica". Nu-
mai interventia trupelor de infanterie si cavalerie a reusit sa Imprastie mul-
timea care asediase, &Iva vreme, pe reprezentantul imperiului biruitor.
Manifest5,ri antimonarhice ale maselor populare an continuat, Intr-o
masura mai mare sau mai mica, si dupe aceasta data. Uneori, partidele
conservator si liberal sau diferite grupari politice legate de ele foloseau,
atunci cind se &eau in opozitie, ura si aversiunea maselor fata, de domni-
torul prusac, Carol de Hohenzollern, in lupta pentru a dobori guvernul,
devenind, °data ajunse la putere, din nou monarhice.
Lupta Impotriva lui Carol, agent direct al Germaniei lui Bismarck,
care lucra pe fat5, in vederea infeudarii Romlniei capitalului prusac, se
intensifica tot mai mult, Imbraca forme felurite pe masura ce crestea con-
stiinta maselor exploatate muncitori, ta'rani pe masura ce se dez-
volta miscarea socialists.' Ziarul socialist Drepturile omului", care 11
numea pe Carol I majestatea sa apanajist5,", publica in num5,rul sau
din 1 februarie 1885 extrase dintr-un manifest editat la Geneva, in care
se arata : Regi, Imparati ... se apropie ora fata15, pentru voi : clopotul
de jade va suna curind caclerea voastra I i noi, pe credinta noastra de
revolutionari, juram ca sintem siguri ca muncitorii din toata lumea vor
trage hora peste toate tronurile".
Focul rascoalelor taranesti din anu11888 a cuprins si domeniile regale
dintr-o serie de comune. Taranii rasculati din comunele tefanesti $r
Afumati -Ilfov au cerut, printre altele, sa li se imparts mosiile domeniului
coroanei ; cei din Cocioc si Gherghita an devastat casele arendasului de
pe domeniu. In unele sate din judetul Mehedinti taranii cereau, de asemenea,
sa li se impart5, mosiile regale, strigind : Jos Carol", Traiasca Cuza".
Lichidarea domeniului coroanei o lntilnim trecura (e drept, nu de pe
o pozitie combativ revolutionara, ceea ce reflecta slabiciunile clasei mun-
citoare, lipsita de un partid consecvent revolutionar) alaturi de revendi-
earl general-democratice, Intr-o serie de documente ale vremii privind
miscarea muncitoreasck cum este, de exemplu, Manifestul program al
partidei muncitorilor" din anul 1891, care sustinea Intoarcerea domeniilor
coroanei In stat 1, sau manifestul altre cetareni, care se exprima si mai
clan : s5, se ieie moOile coroanei care s-au dat regelui ... si sa se vinc15,
la tarani, ca si celelalte mosii ale statului" 2. Intoarcerea domeniilor co-
roanei la stat a fost trecutk de asemenea, si in programul Partidului
Social-Democrat al Muncitorilor din Rominia (P.S.D.M.R.) constituit
In 1893, care, cu toate lipsurile lui, va insemna, in perioada aceea, forta
politica cea mai Inaintata din tara noastra.
Un moment important In lupta antimonarhica $i antidinastica
a maselor 11 constituie anul 1906, an de avint revolutionar al miscarii
muneitoresti din Rominia, cind au avut loc o serie de greve (ale cismarilor,
timplarilor, factorilor postali, muncitoarelor de la RegieBucuresti, mun-
citorilor din portul Galati etc.), care demonstrau nemultumirile, revolta
impotriva claselor exploatatoare in frunte cu regele. Clasa muncitoare
1 Munca" din 10 martie 1891.
9 Ibidem, 24 martie 1891.

www.dacoromanica.ro
15 INSEMNATATEA ISTORICA A PROCLAMARII R.P.R. X XIII

a intimpinat asa cum se cuvenea expozitia jubiliar5, organizat5, in vara

anului 1906 de guvernul burghezo-mosieresc ca sy lingusease5, pe rege §ti
sI insele masele populare exploatate. 0 serie de greve au izbucnit chiar
pe santierele expozitiei. Cercul socialist Rominia muncitoare" a publicat
manifestul 40 de ani de evade, de robie si rusine (tip5,rit in 1906 in dou5,
editii) unul din documentele cele mai importante elaborate de mis-
carea muncitoreasc5, din Rominia in perioada de avint din 1905 1907.
AdeVa'rat rechizitoriu impotriva monarhiei i regimului burghezo-mosieresc,
manifestul facea o caracterizare genera15, a situatiei social economise a
Rominiei in eel de-al 40-lea an de domnie a lui Carol de Hohenzollern,
subliniind mizeria adinc5, a clasei muncitoare si a taranimii 1.
R5,scoalele din 1907, una din cele mai glorioase pagini ale istoriei
poporului nostril 2, au constituit o ridicare in mas5, a t6ranimii impotriva
politicii antipopulare duse de clasele st5,pinitoare in frunte cu monarhia.
Prin amploarea i intensitatea rascoalei, prin refuzul de a da ascultare
manifestului lansat de guvernul liberal in numele mult indureratului
rege", masele t5,r6nimii au dovedit cu fapte c5, nu vor s5, se mai lase
inselate, cs sint hotarite sA-§i fact' singure dreptate, sa-9i rezolve pe tale
revolutionary revendicArile. Ritspunzind uneltelor regale care, atunci
cind inca nu se uscase singele celor 11 000 de tarani asasinati, anuntaser5,
s'arb5,torirea zilei de 10 mai cu fastul obicinuit", Rominia muncitoare"
scria in articolul 10 mai, zi de doliu, dind glas profundei indignari ce cu-
prinsese proletariatul singura clash' socia15, care a sprijinit Vara'nimea :
Sa, petreci cind un popor intreg geme de nedreptate ;i mizerie . . . ss asculti
cu zimbet pref5,cut marsul « Desteapt5,-te Romine*, cind pe tgranul romin
1-ai tinut dinadins in ignorantA i cind Atli c5, cei morti nu mai invie
aceasta este dovada cea mai ingrozitoare ce caracterizeaz5, atmosfera
for (a claselor exploatatoare n.n.) national5, §i politic5," 3.
Dap5, refacerea partidului politic al clasei muncitoare, lupta maselor
populare, si in primul rind a proletariatului, impotriva politicii monarhiei
si a regimului burghezo-mosieresc a cunoscut un nou avint. Congresul
Partidului Social-Democrat din Rominia din 6, 7 si 8 aprilie 1914 inscria
deschis in programul ssu lupta pentru republic5,. Numai sub un regim
republican se arAta intr-una din rezolutiile congresului lupta clasei
muncitoare se poate desfkura in toata puterea ei numai poporul
intreg poate ss hot'6rasc5, asupra soartei sale ..., poate da Rominiei
un regim trainic si sgnaos"4.
In ajunul si in timpul r5,zboiului, manifestArile antimonarhice s-au
impletit cu actiunile antir5,zboinice, deli elementele oportuniste din con-
ducerea P.S.D. se impotriveau acestor actiuni. Partea cea mai avansata
a clasei muncitoare, in frunte cu aripa de stinga, revolutionary din Partidul
Socialist-Democrat s-a ridicat cu hothrire impotriva participgrii Rominiei
la primul rAzboi mondial imperialist, organizind greve 9i demonstratii
1 Patruzeci de ani de slirtfrie, de robie i mine, ed. a II-a, Bueurqti, 1906.
2 Gh. Gheorghiu-Dej, Arlicole qi cuvInfari, 1959 -1961, Ed. politicA, 1961, p. 427.
a Rominia muncitoare" din 13-20 mai 1907.
4 Ibidem, 13 aprilie 1914.

www.dacoromanica.ro
XXIV INSEMNATATEA ISTORICA A PROCLAMARII R.P.R. 16

de protest, cum au fort, de exemplu, eroica manifestatie de la Galati

(13 iunie 1916) inabusita in singe de guvernul liberal, actiunile muncito-
resti revendicative 9i cele impotriva razboiului, de la Bucuresti,
T. Severin (decembrie 1916 februarie 1917) 1.
Revolutia burghezo-democratica din Rusia a dat un puternic impuls
miscarii revolutionare din Rominia. Cu prilejul zilei de 1 mai 1917, in ma-
joritatea oraselor din tar& au avut loc manifestatii la care au participat
muncitori romini 9i ostasi din armatele rusa tai romans ; grupurile revolu-
tionare ilegale, luind ca exemplu lupta popoarelor Rusiei, au inceput,
pentru prima oar& in istoria miscarii muncitoresti din Rominia, sa theme
masele la infaptuirea imediata a revolutiei, la instaurarea unei republici
democratice.
Exemplul Revolutiei Socialiste din Octombrie, ecoul instaurarii
puterii muncitoresti-taranesti in Rusia au avut o puternica influenta
asupra luptelor muncitorimii ; in focul acestor lupte partidul si sindicatele
s-au reorganizat, miscarea muncitoreasca a devenit o larga miscare de
mask insasi existenta regimului burghezo-mosieresc $i a monarhiei era
amenintatk Rupeti cu trecutul de supunere oarbk de robie arata
un manifest al socialistilor romini adresat maselor muncitoare, la inceputul
anului 1918. In mina voastra sta puterea. Arestati ili dezarmati pe CAM
vostri... Rasturnati pe veneticul rege Ferdinand de Hohenzollern, pe
Bratianu, pe Take Ionescu, pe toti tradatorii 9i intemeiati Republica
Roland a Sovietelor Muncitorilor, Soldatilor Si 7' a'ranilor" 2. Revolutia.
rusa se spunea intr-un manifest din mai 1918 catre muncitori i ti-
rani sa ne fie de pilda $i model. Rominia trebuie sa fie o republics so-
cialista" 3. Noul program (Declaralia de principii) al partidului socialist,
adoptat in decembrie 1918, sublinia ca partidul socialist este solidar en
partidul comunist din Rusia 8i lupta pentru instaurarea dictaturii prole-
tariatului prin toate mijloacele 4 pentru prima oars in istoria miscarii
muncitoresti din tara noastra un program oficial al partidului ridica pro-
blema luptei pentru diciatura proletariatului 9i pentru comunism.
Sub influenta Marii Revolutii Socialiste din Octombrie se desf a-
park, maH batalii de clasa care culmineaza cu greva generala din 1920.
Greva generala din octombrie 1920 a ridicat la lupta aproape intregul
proletariat din Rominia, scotind in evidenta gradul de radicalizare
capacitatea de lupta revolutionara a clasei muncitoare" 5. Monarhia 9i
clasele exploatatoare au trecut in aceasta perioada printr-o puternica criza.
politick lozinca revolutionara a inlaturarii dinastiei Hohenzollern din
tara noastra si instaurarii republicii socialiste devenind una din cele mai
populare lozinci de lupta a maselor.
Crearea Partidului Comunist din Rominia victorie istorica a le-
ninismului impotriva oportunismului i reformismului in miscarea munci-

1 Gh. Gheorghiu-Dej, Articole ft cuotntari, 1959 -1961, Ed. politica, 1961, p. 429.
2 Cum s-a prdpddit bara. Ce spurt documentete diplomat ice secrete, Ia0, 1918, p. 34.
3 Documente din istoria Partidului Comunist din Romtnia, 1917 -1922, vol. I, ed. a II-a,
E.S.P.L.P., 1957, p. 55.
Ibidem, p. 82.
6 Gh. Gheorghiu-Dej, Articole 3i cuutntdri, 1959 -1961, Ed. politic5, 1961, p. 431.

www.dacoromanica.ro
17 INSEMNATATEA ISTORICA A PROCLAMARII R.P.R. XXV

toreasca din Rominia" 1 a insemnat o noua etapg in lupta proletaria-

tului si a intregului popor muncitor din tara noastra impotriva monarhiei
si a regimului burghezo-mosieresc. In fruntea maselor populare se afla
acum un conducator devotat ping la capgt cauzei dezrobirii celor ce
muncesc, hotarit sa conducg la victorie lupta poporului pentru eliberarea
de once exploatare i asuprire" 2. Inca de la infiintare, Partidul Comunist
din Rominia si-a inchinat toate fortele luptei pentru triumful marelui ideal
socialist" asa cum s-a proclamat la primul sau Congres. Proletariatul
se arata in Raportul asupra afilierii la Interna(ionala a III-a Comunistet
prezentat la acest Congres trebuie 0," cucereasca puterea politica si
economics din mina burgheziei, inlocuind-o prin statornicirea puterii dic-
taturii clasei muncitoare, singura in stare sa redea adevgrata libertate i-
mensei majoritati a poporului. Nu democratia burghezg, ci dictatura pro-
letariatului va fi aceea care va asigura triumful socialismului" 3.
In anii negri de adincg, ilegalitate, infruntind masurile de prigoang
si teroare salbateca §i urmind linia sa tactics de a imbina activitatea ilegala
cu munca legalg, Partidul Comunist din Rominia a continuat cu consec-
yenta i fermitate sa conducg lupta maselor, sa le insufle for §i Were-
dere in viitor. Un rol deosebit de insemnat in evolutia miscarii revolutionare
din Rominia 1-a avut Congresul al V-lea al P.C.R., care a facut analiza
caracterului §i perspectivelor revolutiei in tara noastrg, a stabilit linia
strategicg §i tactics a partidului in vederea desavirsirii revolutiei burghezo-
democratice §i trecerii la revolutia socialists, a precizat caracterul monar-
hiei de dupa primul razboi mondial, ca fiind o monarhie semi-feudalg,
imperialists, a argtat ca o conditie principalg in obtinerea victoriei o con-
stituie doborirea monarhiei semi-feudale imperialiste, a puterii de stat
burghezo-mosieresti in fruntea cgreia se gasea monarhia §i instaurarea
dictaturii revolutionar-democrate a proletariatului si a taranimii 4.
Pe baza orientarii date de Congres, partidul a organizat un sir de
marl actiuni muncitoresti ; acestea au culminat cu eroicele lupte din ia-
nuarie-februarie 1933 ale muncitorilor ceferisti i petrolisti care, prin
inaltul for nivel de organizare, prin amploarea §i spiritul for revolutionar,
au marcat un moment de cotiturg in dezvoltarea partidului $i a intregii
miscari muncitoresti, au contribuit la frinarea procesului de fascizare a
tarii, an dus la cresterea prestigiului clasei muncitoare din Rominia, fiind
prima mare ridicare a proletariatului impotriva fascismului pe plan inter-
national, dupg venirea la putere a lui Hitler In Germania.
In anii intunecati ai dictaturii regale §i ai dicaturii militaro-fasciste,
cind monarhia §i clasele stgpinitoare au trgdat interesele nationale ale
poporului roman cedind Ungariei horthiste nordul Transilvaniei, tirind
tara in prgpastia razboiului criminal antisovietic, alaturi de Germania
hitleristg, Partidul Comunist din Rominia a fost singura forty politica ce
s-a ridicat pentru apgrarea independentei nationale, pentru rasturnarea
1 Gh. Gheorghiu-Dej, Articole si cuvintari, ed. a IV-a, E.S.P.L.P., 1956, p. 368.
2 Idem, Art icole $i cuvIntari, 1959 1961, Ed. politics, 1961, p. 432.
3 Socialismul" din 8 mai 1921.
4 Documente dirt Istoria Parlidului Comunist din Rominia. 1929 1933, E.S.P.L.P.,
1956, p. 276.

www.dacoromanica.ro
XXVI INSEMNATATEA ISTORICA A PROCLAMARII R.P.R. 18

dictaturii regale $i dictaturii militaro-fasciste, pentru iesirea Rominiei

din razboiul antisovietic 5i trecerea ei de partea coalitiei antihitleriste.
In perioada pregatirii si in timpul insurectiei arrnate din 23 August
1944, tinind seama de conditiile istorice concrete din tara noastra, ur-
mind indicatiile leniniste de a folosi cu maximum de atentie, de grija,
de prudent/ si de pricepere orice «fisura>, fie cit de mica, intre dusmani",
orice opozitie de interese dintre diferite grup5,ri din cadrul taberei dus-
mane, de a gasi un aliat fie chiar vremelnic, sovaielnic, nestatornic, ne-
sigur, conditional" 1, Partidul Comunist din Rominia n-a pus problema
inlaturarii imediate a monarhiei, a luptat pentru concentrarea tuturor
fortelor care, din diferite motive, erau interesate In doborirea dictaturii
militaro-fasciste tgi scoaterea Rominiei din razboiul hitlerist. Recunoas-
terea rolului hotaritor jucat de partid in acest moment crucial pentru des-
tinele tarii d constituie insusi faptul ca regale si cercurile palatului au
fost nevoite sa accepte planul de actiune stabilit de partidul comunist,
singura for politica real5, care actiona in vederea r5,sturna'rii guvernului
antonescian si iesirii Rominiei din razboiul hitlerist" 2. Evenimentele ulte-
rioare an dovedit cit de just s-a orientat partidul in pregatirea insurectiei.
/7 Insurectia armata victorioasa din august 1944 a deschis o era noun in
istoria poporului romin, a insemnat inceputul revolutiei populare, care a
schimbat din temelii viata Orli" 3.
Lupta impotriva monarhiei, pentru doborirea acesteia, a constituit
o parte a luptei pentru desavirsirea revolutiei burghezo-democratice. Da-
torita succeselor obtinute de oamenii muncii sub conducerea partidului,
In urma instaurarii la 6 martie 1945 a primului guvern democrat care a
deschis drum lib3r unor profunde transformari revolutionare in viata
economics si politica a Rominiei, s-a ajuns la acel stadiu al rapor-
tului de forte in care s-au copt conditiile eliminarii din guvern a ultimilor
reprezc.ntanti ai burgheziei si inlaturarii monarhiei principalul stilp al
reactiunii burghezo-mosieresti" 4. In conditiile in care principalele sarcini
ale revolutiei burghezo-democratice erau indeplinite si se punea problema
trecerii la revolutia socialists, s-a impus, ca o necesitate obiectiva, abo-
lirea monarhiei.
it

Crime le succese, adincile prefaceri politice, sociale, economice

instaurarea puterii democrat- populare la 6 martie 1945, infaptuirea si
legiferarea reform si agrare prin care an fost lichidate rarnasitele feudale la
sate, a fost desfiintata mosierimea ca clasa si prin care s-a inchegat alianta
dintre clasa muncitoare si taranim3a muncitoare, realizarea de reforme
dernocratice, zirobirea fortelor politice ale burghe,ziei yi mosierimii, des-
prind.area tarii de sistemul imperialist si curmarea starii de dependent/ fat/
de statele capitaliste, prefaceri revolutionare petrecute in Rominia incepind

1 V. I. Lenin, Opere, vol. 31, E.S.P.L.P., 1956, p. 34.

2 Gh. Gheorghiu-DeJ, Arlico le ;1 cuutntari, 1959 -1901, Ed. politicA, 1961, p. 440.
s Ihidem.
Ibidem, p. 13.

www.dacoromanica.ro
19 INSEMNATATEA ISTORICA A PROCLAMARII 11.0 R. XXVII

de la 23 august 1944 si pind la sfirsitul lui decembrie 1947 au avut ca

rezultat principal desdvksirea revolutiei burghezo-democratice gi trecerea
la revolutia socialistd. Tinind seama de conditiile objective ii subjective
-create, sprijinindu-se pe masele proletare, pe alianta muncitoreasca-tard-
neascd gi avind aldturi de el si celelalte categoi ii ale populatiei mun-
citoare, precum gi paturile mijlocii de la orase, urmat deci, pradie, de
covirsitoarea majoritate a poporului, partidul a stabilit ca obiectiv ne-
mijlocit rdsturnarea monarhiei gi trecerea la revolutia socialists" 1. Smul-
gerea intregii puteri politice din mlinile claselor exploatatoare de catre
proletariat si instaurarea Republicii Populare Romine, cucerire funda-
mentald a oamenilor muncii din Cara noastra, a marcat incheierea etapei
strategice de desdvirsire a revolutiei burghezo-democratice gi trecerea la
o noun etapa, istoricd a infaptuirii sarcinilor revolutiei socialiste 2. Sub
conducerea partidului, poporul nostru a instaurat, la 30 decembrie 1947,
Republica Popular Romind, iorind a dictaturii proletariatului, al cdrei
principiu suprem este alianta clasei muncitoare cu tardnimea muncitoare,
stat de tip nou, socialist, ce se deosebeste radical de tipurile de stat an-
terioare prin continutul sau de clasd, prin organizarea, prin menirea isto-
rica si rolul sau in dezvoltarea societatii. Prin continutul de clasd,
prin funetiile sale indreptate spre slujirea intereselor fundamentale ale
poporului, ca si prin intreaga sa activitate, statul democrat-popular in-
truchipeazd puterea politics a oameuilor muncii ; formele de organizare
a statului gi metodele de exercit are a puterii asiguis participarea act iva,
permanentd, nemijlocitd a celcr mai largi mase la conducerea treburilor
obstesti. Yn aceasta constd izvorul fortei de nebiruit a orinduirii ntJastre
de stat" $.
Aplicind in mod creator teoria leninistd a revolutiei la conditiile
istorice concrete ale Rominiei, folosind experienta P.C.U.S. si a miscdrii
muncitoresti internationale, partidul nostru a stabilit in fiecare etapa a
luptei sarcinile strategice si tactice, metodele §i mijloacele necesare pentru
obtinerea victoriei , a considerat cucerirea deplind, a puterii politice de eatre
clasa muncitoare drept punctul de plecare pentru construirea societatii
noi, socialiste.
In dezvoltarea i consolidarea dictaturii proletariatului gi in-
ceperea cu succes a operei de construire a socialismului o conditie
esentiald a constituit-o realizarea unitatii politice, ideologice si or-
ganizatorice a clasei muncitoare. ITnitatea muncitorimii arata, tova-
rdsul Gheorghe Gheorghiu-Dej este deosebit de necesara atunci rind
o tarn are de infdptuit, sub conducerea proletariatului, prefaceri adinci
de ordin social $i economic"4. Pentru a putea indeplini cu succes rolul
sdu de forty conduedtoare, pentru a putea antrena intregul popor la in-
deplinirea sarcinilor mdrete ale revolutiei socialiste, proletariatul trebuia sa
1 Gh. Gheorghiu-Dej, A XV-a aniversare a Republicil Populare Romine, expunere
facuta la sedinta solemna a Marii Adunari Nationale (29 decembrie 1962), Ed. politica,
1962, p. 11.
2 !Mem, p. 13.
a Ibidem, p. 12.
4 Gh. Gheorghiu-Dej, Arlicole ;i cuvinidrl, E.S.P.L.P., ed. a IV-a, 1936, p. 154.

www.dacoromanica.ro
XXVIII INSEMNATATEA ISTORICA A PROCLAMARII R.P.R. 20

fie condus de un singur stat-major, era necesara realizarea deplina, poli-

tic& §i organizatorica, a unitatii clasei muncitoare.
Congresul unificarii partidului comunist §i partidului social-democrat
(21 23 februarie 1948) a avut o mare insemnatate in viata politica a Orli
noastre ; congresului i s-a incredintat sarcina de a desavirksi unitatea clasei
muncitoare la baza acestei actiuni a stat principialitatea de cease,
principiul unitatii organice, ideologia marxist-leninista, de a elabora linia
politica a partidului in vederea trecerii la construirea socialismului, de a
aproba Statutul partidului. Lichidarea dezbinarii care a rnacinat timp de
aproape trei decenii fortele proletariatului romin, unificarea politica,
ideologic& 9i organizatorica au sporit considerabil rolul lui ca hegemon al
revolutiei, al maselor largi populare, al intregii vieti sociale §i de state.
Unificarea partidului comunist §i a partidului social-democrat pe baza
ideologiei marxist-leniniste §i crearea Partidului Muncitoresc Romin
a insemnat victoria deplina i definitive a leninismului in mi§carea munci-
toreasca din Rominia" 2.
Apreciind ca in domeniul politic tara noastra a evoluat mai repede
pe drumul democratiei populare decit in domeniul economic, Congresul I
al P.M.R. a inarmat partillul in vederea rezolvarii sarcinilor construirii
bazei economice a socialismului ; a aratat necesitatea industrializarii
socialiste 13i a trecerii la planificarea economiei nationale ; a subliniat ne-
cesitatea sporirii productiei agricole, bunei organizari a fermelor de stat,
sprijinirii §i incurajarii cooperatiei sate§ti, care sa duce la intarirea aliantei
clasei muncitoare cu taranimea muncitoare, sa apere pe taranul muncitor
impotriva exploatarii, sa contribuie la ridicarea nivelului lui de trai ; a
trasat sarcinile principale in vederea infaptuirii revolutiei culturale, parte
integranta a revolutiei socialiste, a indicat, de asemenea, necesitatea ela-
borarii unei not constitutii, cu adevarat democratice, care sa consfinteascI
cuceririle obtinute.
Un rol important in consolidarea statului de dictatura a proletaria-
tului 1-a avut alegerea Marii Adunari Nationale. Rezultat al victoriei
in alegeri a Ffontului Democratiei Populare, Marea Adunare Nationale,
organ suprem al puterii de stat, a votat la 13 aprilie 1948 Constitutia
Republicii Populare Romine, instrument puternic in lupta pentru bade-
plinirea sarcinilor revolutiei socialiste, expresie a democratismului orin-
duirii noastre de stat. R.P.R. arata Constitutia in primul ei capitol
este un stat popular, unde intreaga putere de stat emana de la popor §i
este exercitata prin organe alese de popor".
Schimbarile survenite in viata politics, realizarile de insemn'atate
istoric'a au permis poporului nostru sa tread, la, faurirea economiei §i
culturii socialiste. Intr-un timp foarte scurt, in iunie 1948, statul democrat-
popular a nationalizat industria, bancile, transporturile, transformindu-le
in proprietate socialiste bunuri ale intregului popor muncitor. Yn felul
acesta a fost sfarimata dominatia economics a burgheziei, posturile de
comanda din economia nationals an trecut in miinile clasei muncitoare,
1 Gh. Gheorghiu-Dej, Articole qi cuotntari 1955-1959, Ed. politica, 1959, p. 25.
2 Gh. Gheo4,hiu-Dej, Arlicole §1 cuvintdri, 1959-1961, Ed. politica, p. 442.

www.dacoromanica.ro
21 INSEMNATATEA ISTORICA A PROCLAMARII R.P.R. XXIX

in intreprinderile nationalizate s-a statornicit proprietatea socialist&

asupra mijloacelor de productie, ca baza," a noilor relatii de productie so-
cialiste, s-a infAptuit concordanta intre relatiile de productie 4i caracterul
fortelor de productie. Proprietatea socialist& asupra principalelor intre-
prinderi industriale, asupra transporturilor, bAncilor, padurilor, boeatiilor
subsolului etc. a devenit baza de neclintit a statului nostru de democratie
popularA"1.
TotodatA, nationalizarea a treat conditiile pentru conducerea plain-
ficatA a economiei si a constituit premisa trecerii la industrializarea soda-
list& a tkii. In elaborarea politicii sale economice, partidul s-a condus tai
se conduce dup6 indicatiile lui V. I. Lenin care arat& ca marea industrie
mecanizat& si folosirea ei in agricultura constituie singura baz& economic&
a socialismului, ca interesul principal si fundamental al proletariatului
-dup& ce a cucerit puterea de stat este de a mgri cantitatea de produse,
de a spori in proportii uriase fortele de productie ale societatii 2. Inca
in octombrie 1945, la Conferinta national& a Partidului Comunist Romin,
tovarkul Gheorghe Gheorghiu-Dej sublinia ca progresul tArii noastre
este in direct& si nemijlocitA leg&tur& cu progresul industlializarii, cu cres-
terea in ritm rapid a industriei grele baza dezvoltkii intregii economii 3.
De asemenea, in expunerea facutg in decembrie 1948, cu privire la planul
de stat pe anul 1949, tovara'sul Gheorghe Gheorghiu-Dej preciza din nou :
Numai dezvoltind industria grea noi vom putea pune in valoare toate
bogAtiile solului qi subsolului nostru, vom putea produce masini yi utilaj
pentru celelalte industrii, vom asigura dezvoltarea transporturilor, vom
dezvolta agricultura punindu-i la dispozitie masini agricole, uneli e, ingrA-
Ominte, vom putea electrifica tam, vom maxi productivitatea rnuncii
vom reusi astfel sg, punem din ce in ce mai multe produse la indemina
cii
celor ce muncesc, ridicindu-le nivelul de trai §i eel cultural".
Linia general& a partidului nostru in construirea bazei economice a
socialismului si-a gAsit expresia in planurile anuale de stat pe 1949 si
1950 care an prevAzut un ritm inalt de crestere a industriei, in special
a industriei grele, Inceperea ff dezvoltarea transformArii socialiste a agji-
culturii, Fargirea schimbului de mkfuri intre sat si oras, avintul stiintei
i culturii noi, ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii ; aceast6
Enie $i -a gasit expresia in planul de 10 ani de electrificare a tarii, aprobat
de Plenara Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romin din
octombrie 1950 si conceput potrivit indicatiilor lui Lenin privind nece-
sitatea dezvoltArii productiei de energie electric& cu un pas inaintea celor-
lalte ramuri ale economiei.
Bazindu-se pe succesele obtinute in industrializarea tariff, insusindu-si
principiile vii, atotbiruitoare, ale clasicilor marxism-leninismului, aplicind
creator la conditiile tarii noastre planul cooperatist al lui Lenin, invAtind
din bogata experient6 a Partidului Comunist al Uniunii Sovietise in con-

1 Gh. Gheorghiu-Dej, Arlicole fI cuoIntdri, ed. a IV-a, 1 E. S. P. L. P., 1956,

p. 519 520.
2 V. I. Lenin, Opere, vol. 33, E.S.P.L.P., 1957, p. 30, 178.
8 Gh. Gheorghiu-Dej, Arlicole .i cuutntari, ed. a IV-a, E.S.P.L.P., 1956, p. 63.

www.dacoromanica.ro
XXX INSEMNATATEA ISTORICA A PROCLAMARII R.P.R. 22;

structia socialists la sate, partidul nostru a pregatit §i a condus intreaga

lupin pentru intarirea aliantei clasei muncitoare cu taranimea muncitoare
f3i pentru transformarea socialists a agriculturii cea mai complicate
fili cea mai grea sarcina dupe cucerirea puterii de stat de cadre proletariat.
La istorica plenar5, din 3-5 martie 1949 a Comitetului Cent al al
P.M.B., partidul a trasat linia care a stat la temelia intregii munci desfa§u-
rate in transformarea socialists a agriculturii. In raportul la plenara,
document de o mare insemnatate politics, model de analiza §tiintifica
a situatiei din agricultura tarii noastre, de generalizare teoretica, tovara-
§ul Gheorghe Gheorghiu-Dej a prezentat programul concret pentru asigu-
rarea victoriei socialismului la sate. Partidului i s-a incredintat sarcina
centrals de a intari mai departe alianta clasei muncitoare cu taranimea
muncitoare §i de a pregati §i realiza transformarea socialists a agriculturii.
Calea socialists de ridicare a agriculturii, s-a aratat in documentele §i la,
dezbaterile plenarei, este singura care corespunde telurilor clasei munci-
toare k;i intereselor taranimii sarace §i mijloca§e, singura care duce la li-
chidarea exploatarli qi la ridicarea nivelului material, sanitar §i cultural al
celor mai largi mase ale taranimii muncitoare. Pentru transformarea socia-
liste a agriculturii trebuie insa create anumite conditii politice, o baza teh-
nica materials corespunzatoare. Baza tehnica materials a transformarii
socialiste a satului o constituie mecanizarea agriculturii, tractoaiele §i
ma§inile produse de industria noastra socialiste ; este, de asemenea, nevoie
de cadre de speciali§ti, de cadre conducatoare pentru gospodarii colective,
gospcdarii de stat, S.M.T.-uri, de ingineri, agronomi, mecanici, tracto-
ri§ti ; in sfir§it, o important& cu totul deosebita are principiul libeiului
consimtamint rezultat al munch politice staruitoare, neintrerupte, dusa
de organizatiile de partid §i de masa. Trecerea la agricultura socialiste,
la organizarea gospodariilor colective se arata in raportul tovata§ului
Gheorghe Gheorghiu-Dej presupune ... o industrie dezvoltata, in
stare sa puns la dispozitia agriculturii tractoarele §i ma§inile de cam are
nevoie, existenta unor cadre de agronomi capabili sa conduce agricultura,
dup6 cele mai perfectionate metode kstiintifice, o muna sistematic6
de lamurire §i de convingere a masei taranimii sarace §i mijloca§e despre
folosul gospodariei colective" 1.
Pirghiile economice prin care statul de democratie populara i§i
exercita actiunea sa de dezvoltare a intregii economii pe calea socialis-
mului, deci §i a transformarii socialiste a agriculturii, erau : industria
socialiste (in primul rind industria grea), institutiile de credit, gospodariile
agricole de stat, statiunile de ma§ini §i tractoare, cooperativele, comertul
de stat, transporturile. Pirghia principals pentru indrumarea agriculturii
pe calea socialismului o constituie industria grea, temelia socialismului.
Analizind problems aliantei clasei muncitoare cu taranimea
muncitoare in lumina invataturii marxist-leniniste, raportul tova-
raplui Gheorghe Gheorghiu-Dej a subliniat ca partidul, clasa muncitoare
an nevoie de o asemenea alianta care intare§te pozitiile, clasei muncitoare-
in calitate de conducator, de o alianta care atrage taranimea muncitoare
1 Gh. Gheorghiu-Dej, Articole ;i cuotntdri, ed. a IV-a, E.S.P.L.P., 1956, p. 211.

www.dacoromanica.ro
23 INSEMNATATEA ISTORICA A PROCLAMARII R.P.R. XXXI

pe calea socialismului si care este indreptata impotriva elementelor capi-

taliste de la orase si sate. Plenara din 3-5 martie 1949 a trasat limpede
politica partidului in problema aliantei, pe baza triplei lozinci a lui Lenin :
Ne sprijinim pe taranimea sa/aca, stringem alianta cu taranimea mijlo-
casa si ducem o lupta neintrerupta impotriva chiaburimii".
In vederea intaririi aliantei cu taranimea muncitoare, o importanta
imensa are dezvoltarea schimbului de marfuri intre oral si sat, legatura
economics intre industria socialists si agricultura, care constitute insasi
temelia economics a aliantei clasei muncitoare cu taranimea muncitoare.
Sarcina de a organiza acest schimb ii revine cooperatiei. Plenara din 3-5
martie 1949 a aratat rolul cooperatiei, a scos in evidenta insemnatatea,
asocierilor, intovarasirilor, diferitelor forme simple de cooperatie pentru
educarea maselor taranesti in spiritul muncii in comun. Alatind ca pentru
a atrage in cooperative mase tot mai largi de tarani salaci si mijlocasi,
cooperativele trebuie sa imbiatiseze toate ramurile de activit ate rut ala,
cooperatia trebuie sa organizeze pe Oran nu numai in calitate de consu-
mator, dar si ca producator 1, tovarasul Gheorghe Gheorghiu-Dej sublinia :
Importanta principala a cooperatiei in conditiile actuale sta in faptul
ca ea imbinci interesele particulare ale milioanelor de farani saraci si mij-
locasi cu interesele generale ale clasei muncitoare de a construi socialismul,
creind premisele pentru ea taranimea muncitoare sa faca mai lesne pasii
pe drumul socialismului" 2. Forma simpla, intermediata, de cooper are
socialists in productia agricola, intovarasirea a fost chemata de partid
sa joace un rol important in infaptuirea acelui indelungat sir de treceii
treptate spre marea agricultura mecanizata, a carei necesitate a alatat-o
V. I. Lenin.
Succesele obtinute in procesul de transformare socialists a agricul-
turii au demonstrat in practica importanta programului stabilit si justetea
liniei politice trasata de Plenara C.C. al P.M.R. din 3-5 martie 1949.
In lupta pentru construirea noii societati socialiste, partidul s-a
calauzit de invata'tura marxist-leninista care arata ca revolutia socialiste
e de neconceput fara infaptuirea revolutiei culturale, Para, atragerea celor
mai largi mase la creatia istorica constienta a noii orinduiri, ca problemele
transformarilor social-economice sint strins legate de problemele trans-
formarii constiintei. Partidul Muncitoresc Romin a dus o lupta perse-
verenta, cu consecventa, pentru indeplinirea sarcinilor revolutiei culturale,
sarcini complexe, multilaterale si care trebuiau rezolvate intr-un tiny
scurt : lichidarea analfabetismului, organizarea si dezvoltarea socialist5, a
invatamintului, culturalizarea maselor, dezvoltarea artei, literaturii si
ctiintei, crearea unei intelectualitati noi, legate de popor si a cadrelor ne-
cesare construirii socialismului, educarea oamenilor muncii in spiritul
socialismului prin raspindirea in mase a ideilor marxism-leninismului,
pentru a-i transforma in constructori constienti ai socialismului, care sa se
elibereze complet de ramasitele trecutului, de deprinderile si concepliile
mostenite de la vechea orinduire bazata pe exploatare ; indrumind si
1 Gh. Gheorghiu-Dej, Arlicole cuotntdri, ed. a IV-a, E.S.P.L.P., 1956, p. 222.
2 Ibidem, p. 224.

www.dacoromanica.ro
XXXII INSEMNATATEA ISTORICA A PROCLAMARLI R.P.R. 24

conducind activitatea de infaptuire a revolutiei culturale, partidul a des-

fasurat, in acelasi timp, o lupt5 intense impotriva ideologiei burgheze.
Un eveniment istoric de seams in viata partidului si a intregului
popor muncitor din tara noastfa 1-a constituit eel de-al II-lea Congres
al P.M.R. (23-28 decembrie 1955). Raportul de activitate al C.C. al
P.M.R. prezentat la congres de tovarasul Gheorghe Gheorghiu-Dej a,
cuprins o profunda, analizrb, marxist-leninist5, a drumului strabgtut de
poporul romin pe calea construirii socialismului, a clarificat din punct
de vedere teoretic problema etapelor revolutiei populare din tara
noastrA. Congresul al II-lea al P.M.R. a analizat, sub toate aspectele,
problemele activitkii economice, de stat §i culturale, problemele vietii
§i muncii de partid. Sub conducerea Partidului Muncitoresc Romin,
grin munca entuziasta a clasei muncitoare, a tarbinimii muncitoare si a
intelectualitkii s-au obtinut succese hotaritoare in construirea bazei
economice a socialismului". Datorifa eforturilor clasei muncitoare, in-
ginerilor si tehnicienilor care au urmat cu incredere cuvintul partidului,
datorit5 desfasurgrii intrecerii socialiste, la 10 noiembrie 1955, deei cu 50
zile inainte de termen, a fost infaptuita sarcina planului cincinal cu privire
la volumul productiei globale industriale pe perioada 1951 1955. Volumul
productiei industriale era in 1955 de 2,9 on mai mare declt in 1938 si de
3,4 on mai mare cleat in 1948. Noi ramuri industriale, inexistente in Ro-
minia veche, au fost create productia de utilaj petrolifer, minier, ener-
getic, de tractoare si masini agricole, productia de camioane, sectoare not
ale industriei chimice , s-a dezvoltat rapid industria constructoare de
ma§ini, s-a dat o atentie deosebitg dezvoltaxii industriei in acele regiuni
pe care burghezia le litsase in pa'rAsire §i ruins. In primul cincinal s-a inten-
sificat dotarea agriculturii cu mijloace mecanizate §i a crescut sectorul
socialist in agriculturg, an fost obtinute succese insemnate privind asigu-
rarea dezvolt5rii bazei materiale a culturii, invkamintului, sankkii,
sportului etc. In acelasi time partidul a atras atentia asupra lipsurilor
serioase in uncle ramuri ale industriei (productivitate se5zut5, pret de cost
ridicat, calitate inferioafa a produselor, procese tehnologice rudimentare
etc.), precum si asupra raminerii ire urm5 a dezvoltgrii agriculturii fatg
de sarcinile politice-economice stabilite in planul cincinal.
Congresul al II-lea al partidului a dezbkut proiectul de Directive
pentru eel de-al doilea plan cincinal de dezvoltare a economiei nationale
si a trasat sarcina fundamental5 a acestuia : fgurirea economiei socialiste
unitare, in care, pe baza dezvoltkii continue a industriei socialiste, sg
se asigure transformarea socialists a agriculturii, astfel ca in 1960 sectorul
socialist in agriculture sI fie preponderent, atit ca suprafatA, cit gi ca pro-
du ct ie 5.
In mod deosebit s-a ocupat Congresul si de problemele muncii
ideologise : educatia marxist-leninistg a membrilor de partid, a tutu-
ror oamenilor muncii, lupta impotriva influentelor ideologiei burgheze,
sarcinile ce revin $tlintei, artei si literaturii. 0 sareina, de mare faspun-
dere a fost data, oamenilor de stiinta din domeniul istoriei aceea de
1 Gh. Gheorghiu-Dej, Arlicole qi cuotntari, 1955-1959, Ed. politics, 1959, p. 28.

www.dacoromanica.ro
25 INSEMNATATEA ISTORICA A PROCLAMARII R.P.R. XXXIII

a elabora, cu fortele unui larg colectiv de eercetatori qtiintifici, o istorie

a Rominiei care sa sintetizeze, de pe pozitiile invAtAturii marxist-kniniste,
tot ce s-a realizat la not pe tkimul stiintei istorice qi A 1nsemne un pas
inainte in dezvoltarea acestei stiinte, indeoscbi in solutionarea unor pro-
bleme de baz6 ale i t fei noa trepr,bleme ale procesului de formare
a poporului romin, ale istoriei contemporane, ale petiodizkii istoriei" 1.
YI anii care au trecut de la eel de-al II-lea Congres, oamenii muncii,
mergind cu pasi siguii, sub conducerea inceicatA a partidului, au ob-
tinut realizki de inseinnkate istoric5), dovezi graitoare a ccea, ce inseamn'd,
initiativa si activitatea crealoare a poporului liber, st5pin pe dcstincle iji
pe bogaiiile tariff sale. Politica partidului s-a caracterizat, In toata accasta
perioadA, prin ofensiva neintrerupta a socialismului, infilptuirea ccnsecvent5,
a industrializkii socialiste a tkii, a transformkii socialiste, revolutionare
a agriculturii, indeplinirea sarcirilor revolutici culturale ; fortcle de pro-
ductie ale tkii au crescut necontenit, necontenit s-au dezvoltat qi intArit
relatiile de productie socialiste in toate ramurile economici nationale.
Sucinile trasate de Congresul al II -lea al P.M.R. pentru dezvol-
tarea economiei nationale au fost infaptuite, planurile economice Inch pli-
nite si depilsite an de an, industria noastirt socialistA caracterizindu-se
printr-un ritm rapid de dezvoltare, ce refket5, superioritatca economic i so-
cialiste asupra, celei capitaliste. Industria constructoare de masini qi-a
realizat sareinile cu un an mai devreme, productia ei fiind, in 1960, de
peste zece on mai mare decit In 19::8 ; Intr-un ritm sust'n.ut s-a dezvoltat
industria ch mica, s-a largil baza cnorgetic5,, s-a infaptuit, inainte de
term( n, planul do zece ani de electrificare a tkii, s-au obtinut realizriri
importante in industria bunurilor de larg con.sum.
Victorii de InsemnAtate istoric5, s-au obtinut $i In agriculturil ; cu
mutt inainte de ternacn a fost Indeplinitl sarcini trasata d eel do-al
rr-lca Congres, de a se asigura preponderenta sectorului socialist ca
suprafat6 i ca productie marfa ; procesul tran.sformarii socialiste a agri-
culturii a cuprins aproape inireaga tIranime ; cooperativizarea agricul-
turii, in linii gene ale, s-a infilptuit ; ultima class exploatatoare chia-
burimea a fost lichidata, In tara noastra desfiintindu-se, hz felul acesta,
pcntru, toldcauna, exploatarea omu'ui de &dire om.
tn. Republica Popular5, Romin5, s-a treat baza economics a socia-
lismului, marcat5, victorie a clasei muncitoare, a ta'ranimii, a intelec-
tualiati.
Congresul al III-lea al Partidului Mun'itoresc Romin (iu,nie 191:0),
care a facut bilantul perioadei do maxi rcalizki ce s-a sours do In eel
de-al ii-lea Congres, va 'Amino in istoria partidului si a poporului nostru
ca un evolimcn.t de o InsemnMate deoscbitil : el a consfintit victoria
socialismului fn tara noastra, a adoptat Directivele cu privire la planul
pe 6 ani si la sch to programului economic pe 15 ani, doschizind perspec-
tivele largi ale desavirsirii constructiei socialismului" 2.

I Gh. Gheorghiu-Dej, Articole $i cuvIntdri, 1955 1959, Ed. politick 1959, p. 145.
2 Gh. Gheorghiu-Dej, Articole qi cuvtnldri, 1959 1961, Ed. politica, 1961, p. 204.
03 c. 5130

www.dacoromanica.ro
XXXIV INSEMNATATEA ISTORIC.A A PROCLAMARII R.P.R. 26

In definitivarea planului de dezvoltare a economiei nationale pe

anii 1960-1965 expresie a liniei generale leniniste a partidului in etapa
actual privind constructia socialismului in patria noastrd Congresul
a indreptat atentia, in primul rind, asupra obiectivului principal : dezvol-
tarea bazei tehnice-materiale a socialismului, incheierea procesului de fd-
urire a relatdilor de productie socialiste in intreaga economie, in vederea
desdvircdrii construirii socialismului. Planul prevede continuarea in ritm
sustinut a industrializkii tariff, acordindu-se prioritate industriei grele,
cu pivotul ei industria constructoare de ma§ini, dezvoltarea mai puternicd,
peste cre§terea medie a industriei, a principalelor ramuri producatoare de
mijloace de productie ; va cre§te, in mod considerabil, baza energetics
conditie esentiald pentru mkirea eficacitatii intregii economii , se va con-
solida §i dezvolta mai departe industria petrolului, electrificarea tdrii va
cunoa§te un nou ff puternic avant. Uria§a amploare pe care o va lua in-
dustria siderurgied este oglinditd, printre altele, de dezvoltarea oteldriei,
construirea de noi cuptoare electrice 13i a unei noi sectii de laminoare la
Hunedoara §i, mai ales, de construirea noului centru siderurgic de la Galati
obiectiv principal pe viitorii zece ani ai programului de perspective,
pentru care Oa alocate, in planul de 6 ani, peste 4 miliarde lei (mai
mult de o treime din totalul fondurilor repartizate industriei siderurgice),
§i care va produce, in faza finals, peste 4 milioane tone de otel. 0 mare
dezvoltare vor lua, de asemenea, productia metalelor neferoase, industria
chimicd, economia forestierd, industria ward §i alimentard, transporturile,
telecomunicatiile. In mod deosebit partidul a atras atentia asupra proble-
melor luptei pentru introducerea tehnicii noi §i a proceselor tehnologice
moderne, in primul rind a mecanizkii complexe §i automatizkii, folo-
sirii energiei atomice. In vederea desdvir§irii constructiei socialiste, planul
economic pe ease ani prevede, ca una din sarcinile de bazd, incheierea colec-
tiviz&rii agriculturii.
alduzit de principiile leninismului, bazat pe analiza precisd, §tiin-
tined, a posibilitdtilor noastre objective, Congresul al III-lea a trasat
liniile directoare ale planului economic de perspectivd ; infdptui-
rea acestui plan grandios va transforma Republica Popular Romind
intr-o tars industriald dezvoltatd, cu o agriculturd multilaterald §i de inaltd
productivitate §i va asigura intregului popor conditii de viatd demne de
epoca socialismului victorios §i a constructiei comunismului.
Cel de-al III-lea Congres al partidului a ridicat la o mare indltime
problemele munch politico-educative, a trecut in revistd realizarile obti-
nute in domeniul activitdtii ideologice §i culturale §i a trasat sarcinile de
viitor ; ardtind cd, activitatea ideologicd, munca de lichidare a inriuririlor-
educatiei burgheze din con§tfinta oamenilor este tkimul principal al luptei
de clasd al luptei dintre vechi qi nou, documentele congresului au subliniat
in mod deosebit necesitatea consecventei §i fermitatii in combaterea con-
ceptiilor ideologice straine, uncle mo§teniri ale trecutului, allele reflec-
tare a influentelor lumii capitaliste.
Oamenii munch din tara noastrd an rdspuns cu pasiune §i elan revo-
lutionar chemkii partidului de a da viatd sarcinilor trasate de Congresull
. al III-lea al P.M.R.

www.dacoromanica.ro
57 INSEMNATATEA ISTORICA A PROCLAMARU LP R. XXXV

In anul 1962 care incheie prima jumatate a planului de ease

ani productia globala industrials a crescut fats de anul 1961 cu 14,70 0,
a mijloacelor de productie cu 17,5%, iar a bunurilor de consum cu
10,20/0. Yn perioada 1960-1062 productia globala industrials a crescut
cu 55°/0, cu un ritm mediu anual de crestere de 15,8°/0 fats de1.circa
130/0 prevazut In Directivele Congresului al III-lea al partidului
Anul 1962 a marcat un maret eveniment istoric in viata popo-
rului rorain : incheierea colectivizarii agriculturii cu aproape patru
ani inainte de termenul stabilit de Congresul al III-lea al partidului,
victoria definitive, la orase si sate, a socialismului In Republica
Popular/ Romina. Aceasta victorie arata tovarasul Gheorghe Gheor-
ghiu-Dej ridica pe o treapta mai inalta alianta muncitoreasca-tara-
neasca si unitatea moral-politica a intregului popor. Cele doug clase sociale
prietene, clasa muncitoare, conducatoare a tuturor oamenilor muncii si
clasa taranimii colectiviste, impreuna cu intelectualitatea, merg umar la
umar inainte, sub conducerea incercata a partidului, spre desavirsirea
construirii societatii socialiste si trecerea treptata, la construirea comu-
nismului" 2.
Plenara C. C. al P.M.R. din 23 25 aprilie 1962 §i sesiunea extra-
ordinara a Marii Adunari Nationale apreciind colectivizarea agricul-
turii ca o mare victorie a partidului $i a intregului popor, ca o expresie
stralucita a increderii 9i hotarlrii cu care t5,ranimea urmeaza calea aratat'a
de partid au facut bilantul uriasei activitati desfasurate de oamenii
muncii, sub conducerea partidului, pe tarimul transformarii revolutionare,
socialiste a satului nostru, au dezbatut problemele privind sporirea con-
tinua a productiei agricole, reorganizarea conducerii agriculturii potrivit
exigentelor noii etape de dezvoltare, asigurarea cadrelor de specialisti,
ridicarea agriculturii pe o treapta superioara.
Terminarea colectiviza'rii agriculturii demonstreaza Inca o data
prestigiul si autoritatea partidului nostru, conducator politic, inspirator
si organizator al maselor in lupta pentru socialism ; confirm/ din nou jus-
tetea liniei politice a partidului caracterizate grin ofensiva neIntrerupta
a socialismului, fidelitatea sa nestramutata fats de marxism- leninism,
priceperea de a lega organic, indisolubil, teoria de practice, de a patrunde
In adlncimea vietii sociale bazIndu-se pc analiza precise, stiintifica a po-
sibilitatilor obiective, concrete din tara noastra.
tnfaptuirea obiectivului strategic al partidului, victoria deplina a
socialismului la orase $i sate, deschide o nou/ etapa In mersul, mereu
inainte, al Republicii noastre Populare. Raportul prezentat de tovarasul
Gheorghe Gheorghiu-Dej la sesiunea extraordinary a Marii Adunari Na-
tionale cuprinde un program amplu 9i concret de intarire i dezvoltare
continua a agriculturii socialiste, constituie un indreptar al intregii acti-
vitati viitoare In acest domeniu.
1 Comunicatul Direcflei Centrale de Statisticd cu privire la indeplintrea planului de
stat at Republicit Populare Romtne pe anul 1962, Sc1nteia", nr. 5790 din 1 februarie 1963.
2 Gh. Gheorghiu-Dej, Raport cu privire la tncheierea colectivizdrii si reorganizarea
conducerii agriculturti prezentat la sesiunea extraordinard a Marti Adundri Nationale,,
27' aprilie 1962, Ed. politicA, 1962, p. '5.

www.dacoromanica.ro
 INSEMNATATEA ISTORICA A PROCLAMARII R.P R 28
XXXVI

La a 15-a aniversate a proclamarii Republicii Populare Romine, clasa

muneitoare forta principals a societatii, clasa conducatoare In stat
toll. oammii muncii au Intimpinat aceast6 silrbraoare luptind cu insu-
fletire creatoare sg. 1ndeplineaseil sarcinile trasate de eel de-al III-lea
Coupes al P.M.R. Inttind In ca de-al 16-lea an al Republicii, po-
porul no,tru prive§te cu incredere viitorul §i-§i mcbilizcaza toate forlele
pent. u realizatea matetului obiectiv tra;.at de rartid desdvir§rea
con,tructiei socialiste pi erearea condit:ilor pentru trecerea treptata la
construirea comunismului !" 1.

t Gh. Gheorghiu-Dej, A XV-a anioersare a Republicii Populure Romine, espunere

tilculd la edi fa solemnii a Mari! Adunari Nationale (29 deccmbrie 1902), Ed. politick
1962, P. 7.
www.dacoromanica.ro
 DESPRE LOGICA ISTORIE1
DE

ACAD. MI. JOJA

Logica presupune logos = a) socoteala, ratiune, lege, structure care

se manifests in mecanismul si devenirea lucrurilor ; b) socoteala, ratiune,
lege, structure care se manifests in mecanismul si devenirea gindurilor
si se exprima prin cuvinte.
Atit sensul obiectiv in re , cit §i subiectiv in mente al
termenului logos agar, in filozofia presocratica, la Heraclit din Meg = a)
caei toate lucrurile se produc conform acestui logos" 1 b) ascultin-
du-ma nu pe mine, ci logos-ul ineu, este intelept ss mArturisesti ca toate
sint unu" 2.
Se poate spune ca in fragmeutul 50 = &XX& you A6Tov cbtol:crocv-roe:... "
surprindem o convietuire a color doua sensuri, deoarece Heraelit nu se
refers explicit la verbul lui, ci pur li simplu la verb ca atare, la ratiunca
in sine.
Fundamentul logicii este implicatia, adica relatia neeesara intre
un concept invaluitor, cuprinzator, si un concept invaluit, cuprins in
primul. Implicatia logics imita relatia obiectiva dintre antecedent si
sub3ecvent, dintre cauza si efect si se realizeaza prin inferenta, adica
(in inferenta mediate) in tragerea unei coneluzii din doua premise anterior
date. Implicatie si inferenta inseamna necesitate = silogismul, spune
Aristotel, este un logos in care fiind puse anumite (premise), ceva diferit
de cele puse rezulta en necesitate din insasi existenta acestora (premi-
selor)" 3.
'Et CevIrcrr.; crup.Pccivet Tirp -reuse &Nov. neeessario sequitur eo quod illa
volt = necesitatea, iata resortul intim al inferentei, al silogismului si a]
deductiei, intr-un euvint al logicii.
1 Diels-Kranz, Die Fragmente der Vorsokratiker, V' Auflage, I-er Band, frag. 1
Weidmannsche Buchhandlung, Berlin, 1934.
2 Ibidem, frag. 50.
3 Aristotel, Anal., Pr. I, 1,5. Editia I. Th. Buhle Biponti.

www.dacoromanica.ro
X XXVIII ATh. JOJA 2

Necesitatea logica este o reflectare specifics, noetical a necesitatii

objective, a legilor, care slut raporturi constante si necesare intre feno-
mene. Conceptele de esenta, lege, structure slut corelative 81 sint sub-
stinse in ideea de necesitate 1.
Asadar, logica gindirii se intemeiaza pe logica lucrurilor.
Este inexact ceea ce spun dictionarele, anume ca termenul logica
lucrurilor" este format prin analogie cu termenul logica (a gindirii), con-
versa e adevarata : logica gindirii e modelata dupe logica lucrurilor.
In acest sens, lectia lui Hegel, care a impartit logica in obiectiva si
subiectiva, e de meditat. Ca in nature exista o logica este evident, deoarece
stiintele naturii descopera raporturile constante si necesare intre fenomene,
legile. Este adevarat ca exista oameni de stiinta si folozofi care neaga exi-
stenta legilor in nature, de pilda contingentistii ca Boutroux, Bergson,
Eddington sau conventionalistli ca H. Poincare, Ernst Mach si intregul
cerc al neopozitivistilor. In acest Bens, K. R. Popper nu ezita sa scrie =
Noi nu cunoqtem = putem numai set ghicim. Iar ghicirile noastre sint
calauzite de credinta nestiintifica, mEtafizica (desi biologiceste explicabila)
in legi, in regularitati pe care le putem descoperi dezvalui" 2.
Popper foloseste notiunea de stiinta (in negativul unscientific"),
dar cum ar putea exista stiinta, dad, ea n-ar stabili raporturi necesare,
legi ale fenomenelor ? Afirmatia ca exista stiinte ale naturii presupune
afirmatia ca in nature exista legi. Existenta legilor in nature e dovedita
prin practica omeneasca a previziunii si a actionarii cu succes asupra
naturii. Dace putem zbura in spatiul cosmic, este dovada in fapt ca en-
noastem un complex de legi ale naturii. Nu am putea zbura, dace nu
le-am cunoaste.
Dar data shit scientisti sau filozofi care tagaduiesc existenta legilor
naturii, ei constituie o minoritate si nu exista om de stiintsa, fie el agnostic,
sceptic sau subiectivist, care, in laborator, sa nu admits existenta legilor.
Nu aceeasi e situatia in stiinta istoriei.
Inca Aristotel punea istoriografia la un nivel inferior al cunoasterii.
El reprosa istoriografiei caracterul de naratiune nesemnificativa, consi-
derind arta ca fiind mai filozofica" decit istoria, deoarece pe cind aceasta
povesteste lucrurile care s-au intimplat, arta le povesteste asa cum ar fi
putut sg, se intimple", adica nu in nuditatea for inesentiala, ci in semnifi-
catia si in raportarea la universalitate si la tipic. Se stie ca, la Aristotel,
deli numai individual (r6as -n) exista cu adevarat, numai generalul e
object de stiinta. Se stie ca Stagiritul distinge substanta prima, ca de
pilda 6 TI.4 6646)70,4, 6 -rtc r7 toe = un om sau un cal determinat in
opozitie cu 6 (60-pwco; sau ¶6 Ccjiov, care desemneaza substantele secunde 3.
1 Vz. On the Logic of Sociology in Rumanian Journal of Sociology, Edit. Academiel
R.P.R., 1962.
2 K. R. Popper, The Logic of Scientific Discovery, Hutchinson, London, 1959, p. 278.
3 Aristotel, Categoriae, III, 1-3 Editia I. Th. Buhle Biponti.

www.dacoromanica.ro
3 DESPRE LOGICA ISTORIEI XXXIX

Substantele prime, singularele, substantele considerate in sensul

propriu, primordial F3i fundamental, nici nu se afirm5, despre un subiect,
nici nu sint in vreun subiect" 1.
Astfel, Aristotel afirmg primatul substantei prime, car ceea ce e mai
apropiat de aceasta e mai substanta" (11.(700,ov oUatcc) = speta e mai sub-
stanta decit genul 2.
Toate insusirile §i determinkile se Miring' despre substantele prime
subiecte sau sint chiar In aceste subiecte 3.
Substantele prime sint in cele secunde, dar numai tit partes subiectivae
in toto attributivo, anume ca subiecte reale intr-un universal care nu exist/
xoiptc (cum credea Platon), ci numai prin distributia sa in diversele sin-
gulare, conferindu-le acestora din urmg, esenta (§i definitia). Dar data sub-
stantele prime au participare plenary la existenta, ele i§i capat'a inteligi-
bilitatea de la substantele secunde, adic6 de la gen §i speta, de la esenta
§1 definitia lor.
Nu e deci de mirare ca, de§i existenta plenary apartine singularelor,
inteligibilitatea le vine de la universale. Tata de ce Aristotel declarg cate-
goric : scientia est universalis et per necessaria . . ." 4, §c scientia ex uni-
versalis cognitione consistit . . . " 5. Universalele, precizead, Stagiritul,
apartin cu necesitate lucrurilor" = universalia ex necesitate inesse rebus 6.
Antinomie intre existenta eminent E$i fundamenta15, a singularului
zgi inteligibilitatea esentialg, a universalului = sentire enim nos necesse
est singulars : scientia autem ex universalis cognitione 7, dci universalul
are valoare, pentru ca dezvaluie cauza" 8.
Contradictia e numai aparenta, dci ceea ce face d un singular e
el-insufi este tocmai participarea lui la un universal, la un tip de structure
F4i in mod firesc intelegerea lui se obtine prin sesizarea universalului,
necesarului, esentei.
In fond = contradictie dialectid a singularului §i universalului 1i
care numai unui intelect cu categorii rigide ii apare ca o contradictie in
termeni.
Solutia aristotelid, e extrem de important5, pentru orice stiinta
i ea se impune cum vom vedea si istoricului.
Not'lm ins5, d in raport cu felul cum s-a scris istoria pin5, la Marx,
Stagiritul avea perfect5, dreptate, cind nega caracterul filozofic al isto-
riografiei, care nu se preocupa de rata§area singularului la universal, la
necesar, la tipul de structure.
Este evident d, cu toate meritele sale de pgrinte al istoriei" §i cu
tot farmecul sau inegalabil, Herodot merita din plin critica aristotelid.
In schimb, dup5, pkerea lui Hegel, opera lui Tucidide este ci§tigul absolut
1 Aristotel, Categ., III, 1.
2 Ibid., III, 6.
a Ibid., III, 5.
4 Anal Post., I, XXXIII.
5 Ibid., XXXI, 4.
6 Ibid., IV, 10.
7 Ibid., XXXI, 3.
9 Ibid., XXXI, 6.

www.dacoromanica.ro
XL ATH. JOJA 4

pe care omenirea 1-a scos din aceasta lupta" 1; e vorba de rdzboiul pelo-
poneziac.
Fara indoiala, Tucidide si Polibiu ocupa un loc de cinste in istorio-
grafie, in masura in care, cautind cauzele evenimentelor, au evoluat spre
o conceptie mai filozofica" a istoriei. Evolutia istorica apare, la ei, ca,
determinate de cauze reale, politice, sociale, psihologice si, mai ales la.
Polibiu, de cauze tinind de geografia si economia unor taxi. Tucidide vede
fortele motrice ale procesului istoric in impletirea unor cauze naturale
ce trebuie interpretate ca atare in dezvoltarea for necesara, in legatura,
cu conditiile generale ale vietii politice si cu acele principii care determind
actiunea diferitelor personalitati" 2. Desi acorda putina atentie vietii
economice, Tucidide intrezdreste existenta uuor legi ale fenomenelor
istorice, este convins ce aceleasi cauze provoaca aceleasi efecte. Totusi,
el explica fenomenele istorice mai ales prin motive de ordin psihologic" 3.
Tucidide practice metoda criticii istorice, cacti spune el este
foarte greu sit descoperi faptele, deoarece cei prezenti in actiunile sin-
gulare nu spuneau acelasi lucru despre aceleasi lucruri, ci asa precum
fiecare in parte avea bunavointa sau isi amintea" 4.
§i, observd, ironic genialul atenian, probabil ea, la lecture, carac-
terul nefabulos, (TO 1111 p.1)0E8e.;) al faptelor istorisite va parea mai putin
atritgator, dar cei ce vor dori sa contemple adevarul evenimentelor petre-
cute (T 6v yevoilgvwv TO actcp.!.6) §i s i judece profitul pc care it pot trage
pentru evenimentele viitoare care vor fi eindva din nou aproape analoage,
conform naturii umane ()acre( TO Ccv0pW7Tetov) pentru acestia va fi de
ajuns. Aceasta carte a fost intocmita ca un bun pentru totdeauna mai
de grab& decit ca o virtuozitate de ascultat pentru moment" 5.
Reiese ca, pentru Tucidide, istoria prezinta utilitate (clp'Alti.ct)
si un sons deoarece din cunoasterea exacta a trecutului poti trage con-
cluzii pentru viitor. Tucidide intemeiaza acasta idee pe credinta ca natures
umana TO &y0-p eyrcELov coneeputa ca identica cu sine, va da nastere
unor evenimente in substanta, identice cu cele din trecut. In mod concret,
Tucidide a cautat sensul evenimentelor istorice in psihologia socials,
exprimata in psihologia personajelor conducatoare.
Tucidide a inventat critica istorica. Gomperz observe ca Tucidide
e primul istoric care a intrebuintat metoda deductiei inverse, pleeind de
la institutiile prezentului pentru a reconstitui, ipotetic, trecutul 6. Cuvin-
tarile, pe care Tucidide le atribuie personajelor istorice, sint destinate,
de o parte, sa se infatiseze psihologia socials a unui grup, de alts parte,
reflectiile filozofice ale istoricului. Astfel, in cuvintarea funebra pronuntatd
de Pericle (II, XXXV sqq), Tucidide incearca sa defineasea demoeratia
ateniana --= iXeu06p6), ai T& Te -rrpOq TO xotvOv rcatTeUoilev... p:AoxcaoUp.ev
1 Hegel, Lecons sur la philosophie de l'histoire, Tr. Gibelin, Libraire Philosophique Vrin.,
Paris, p. 241.
2 Grecia antica, sub redactia academicienilor V. V. Struve si D. P. Kallistov, Trad.
M. Gornstein, Edit. stiintifica, 1958, p. 672.
3 Ibidem, p. 674.
4 Thucydidis, Historia belli peloponesiaci, I, XXIV, 3. Editia Firmin Didot, 1850, Paris.
5 Ibidem.
4 Th. Gomperz, Les penseurs de la Grece, I, p. 545 $i 547.

www.dacoromanica.ro
5 DESPRE LOGICA ISTORIEI XLt

yap [let' eUTeAc[c(4 xcel caoacxpoiltiev aveu [1.12ocxEcc4 = guvernam republica in

mod liber... iubim frumosul cu simplicitate si ne dedicam studiului
fara molesala"1. Este, fireste, o imagine infrumusetata a democratiei
sclavagiste ateniene, dar ea infatiseaza un document de psihologie so-
cials. 0 mentiune special./ se cuvine lui Polibiu, primul care a scris
o istorie universals si pragmatic./ politica. Polibiu are meritul de a
acorda atentie fenomenului economic si geografic in viata popoarelor.
El facea distinctie intre cauzele reale si motivele aparente ale evenimentelor
si cauta sa analizeze evenimentele istorice in interdependenta for 2, in
cadrul organizarii trebilor universale".
Dar, cu toate meritele lor, nici Polibiu, nici chiar Tucidide nu au
descoperit si nu puteau descoperi existenta unor legi istorice r test
lucru nu s-a intimplat decit o data cu aparitia marxismului. Dar Tucidide
si Polibiu au meritul de a fi intuit (nvmai intuit) ea istoria nu se desfat?oara,
la intimplare, ci pe un plan de cauzalitate, in special de psihologie socials,
ca o anumita organizare si ordine este inscrisa in desfasurarea faptelor
istorice.
Dad, Aristotel ar fi examinat mai atent opera lui Tucidide, poate
ar fi atenuat liatrucitva observatia sa sever./ asupra istoriografiei. In
ansamblu ins ./, Aristotel, creator al sociologiei statului, avea di eptate.
Dezvoltarea 1 lterioara a istoriografiei n-a infirmat judecata, -,tagi-
ritului, dimpotriva. Data telul istoriei, spune H. Taine, este sa reinvie
trecutul, atunci nici un istoric nu-1 egaleaza pe Tacit". Pe drept euvInt
Racine it considers pe Tacit drept cel mai mare pictor al antichitatii".
Dar oare telul istoriografiei este sa reinvie" trecutul? Atunci,
istoriografia nu e o stiinta, ci, in cazul cind reuseste, o arta. Desigur,
istoricul poate si trebuie chiar sa reinvie trecutul, dar el face stiinta numai
explicindu-l. Explicindu-1 : adica aratind cauzele faptelor singulare, des-
coperind legile procesului istoric, ratasind singularul irepetabil la univer-
salul care, prin definitie, se repeta si se predica despre o multime de sin-
gulare.
Fireste, istoriografia moderns a realizat progrese enorme in ce pri-
ve0e abundenta materialului si tehnicitatea cercetarii. Antropologia,
arheologia, lingvistica, filologia, ca si paleografia, toponimia, numis-
matics, epigrafia, diplomatica etc. pun la dispozitia istoricului un material
imens, stabilit prin metode stiintifice. Istoricul face apel la datele econo-
mies politice, ale dreptului, istoriei literaturii, tehnicii, chiar ale biologiei
si geologiei (in preistorie). Asupra insesi documentelor, voluntare sau
involuntare, puse la dispozitia istoricului, se exercita critica istorica",
critica externs care poarta, asupra documentelor involuntare, critica,
interna purtind asupra textelor. Critica istorica reclama din partea isto-
ricului sagacitate si metoda. Nu e nevoie sa subliniem imrortanta capi-
tal./ a acumularii documentelor si a trecerii for prin sita criticii istorice ;
aceasta e conditia sine qua non a istoriografiei.
Fara eruditie si critica istorica, nu poate exista interpretare istorica.
1 Thucidides, op. cit., II, XXXVII si XL.
2 N. A. Ma§chin, Istoria Romei antice, Editura de Stat, 1951, p. 9.

www.dacoromanica.ro
XLII ATH. JOJA 6

Documentele slut conditia necesara, dar nu suficienta, a istorio-

grafiei.
Istoriografie Inseamna, in mod necesar, interpretare. Dar aci ne
gasim, pe eft se pare, la o raseruce, §i nu e intimplator ca Hermes era
a§ezat la raspintii.
Interpretarea istorica poate fi conceputa fie ca explicare, ceea ce
implies cauzalitatea, legitatea, fie ca intuire §i traire, ceea ce implica
un fel de transfer, de intropatie (Einfiihlung).
Wilhelm Dilthey este, probabil, primul care a incercat sa teoreti-
zeze un hiat de netrecut intre §.tiintele naturii si §tiintele spiritului (cum
zicea el). In opozitie cu stiintele naturii, §tiintele omului pot intrebuinta
metoda intelegerii din interior", prin traire" (Erlebnis). Noi explicam
natura, zice Dilthey, dar intelegem viata psihica". Dilthey socotea ca
psihologia e prima si cea mai elemental./ tiinta a spiritului, dar dezvol-
tarea psihologiei s-a facut in directia inversa celei indicate de filozoful
german. Corespunzind unor tendinte ideologice ale burgheziei, doctrina
lui Dilthey a influentat profund o serie de filozofi, sociologi §i istorici.
Natura, scrie 0. Spengler, este obiect .de §tiinta ; istoria e subiect
de poezie". Dupa Spengler, in istorie nu exists cauzalitate, ci destin
(Schicksal). Mijlocul de a cunoa0e formele moarte este legea matematica.
Mijlocul de a intelege formele vii e analiza. In acest chip, se disting pola-
ritatea §i periodicitatea lumii" 1.
Dupa parerea lui Spengler, toate legile sint raporturi cantitative,
care se petrec in spatiu 2. De aceea exists Naturerkenntnis (cunoa0erea
naturii) §i Menschenkenntnis (cuno§tinta omului) ; exists wissenschaftliche
Elaloung (experienta §tiintifica) §i Lebenserfahrung (experienta de viata).
Morfologia mecanismului §i intinderii este o §tiinta care descopera §i
ordoneaza legile naturii §i relatiile cauzale ; Spengler o numeste siste-
matica". In schimb, el numeste fiziognomica" morfologia organicului,
a istoriei §i a vietii, care se caracterizeaza prin directie, sens (Richtung) 8.
Influenta lui Dilthey s-a exercitat viguros §i asupra lui Windelband,
Rickert, Simmel §i Max Weber, §i ea mai continua §i astazi, asupra unor
filozofi sau istorici ca Raymond Aron, H. I. Marrou, Arnold Toynbee etc.
A fi istoric scrie Marrou inseamna, in ultima analiza, a bate-
lege (comprendre), a patrunde prin launtru sufletul oamenilor de odi-
nioara" 4.
Marrou defineF}te istoria ca o cunoastere a trecutului omenesc"
cunoastere (connaissance) §i nu §tiinta.
Marron crede ca a gasit formula justa a istoriei nici obiectivism
pur, nici subiectivism radical ; istoria e in acela§i Limp o intuire (saisie)
a obiectului §i o aventura spiritual./ a subiectului cunoscator" 5.
1 0. Spengler, Der Untergang des Abendlandes, I, Beckson Verlagsbuchhandlung,
1923, Munchen, p. 4.
2 Ibidem, p. 134.
3 Ibidem.
4 In Revue de Metaphysique et de Morale", 1949, p. 265.
6 H. I. Marrou, De la connaissance historique, p. 229.

www.dacoromanica.ro
'7 DESPRE LOGICA ISTORIEI XLIII

Concluzia lui Marrou : nu exists, pare-se, astazi o alts filozofie

,critics a istoriei decit aceea care se rezuma in formula : istoria (i. e.
§tiinta istorica) este inseparabila, de istorie" 1.
Exact formula ilustrului poet Paul Valery = din toate acestea
nu rezulta decit o singura evidenta, care este imposibilitatea de a separa
pe observator de lucrul observat §i istoria de istoric" 2.
Istoricul Marrou blameaza filozofia istoriei" (Geschichtsphilosophie)
care, zice el, urmind exemplul teologiei catafatice (afirmative), a cautat
sa, extraga sensul epocilor istorice in desfkurarea generala a istoriei.
Marrou le prefers teologia istoriei care nu izgone§te le mystere de Phis-
toire". Marrou sustine, cu calm, ca, exists convergenta intre exigentele
,critice ale §tiintei istorice §i prudenta rezerva a gindirii teologice" 3.
Data sensul istoriei, luata in totalitatea sa scrie Marrou
nu e accesibil decit credintei, profetiei, ranaine pentru reflectia autentic
filozofica sa precizeze intinderea sensurilor diverse pe care le putem des-
coperi in intervale limitate, sisteme inchise, o batalie, un razboi, ca
la Tucidide, evolutia unui regim politic ca la Polibiu, a unui sistem
economic cum e capitalismul la Marx, un episod al inventiei tehnice.
Se pare ca in aceasta directie va trebui, de acum incolo, sa indreptam
eforturile noastre" 4.
Apdar, dupa Marrou, sensul total al istoriei nu poate fi descifrat
de analiza §tiintifica a istoricului, a economistului, a sociologului §i filo-
zofului, ci numai de credinta §i profetie ; descifrarea sensului total"
-erefuzat, astfel, ratiunii §i §tiintei §i este rezervat teologiei §i profetiei !
Dupg parerea lui Marrou, putem descoperi sensul unor intervale limitate,
unor sisteme inchise dar aci este o contradictie in termeni, fiindca
un fragment detkat de cursul general al istoriei, un interval limitat, nu
poste avea sens, caci sensul" nu e conceptibil decit in totalitate, in inte-
grarea partii in intreg, in inserarea momentului in ansamblu, dupa cum
organul nu se explica §i nu are sens decit in organism. Este ca §i cum
s-ar spune ca, mina, plaminul sau inima pot avea vreun sens, vreo func-
tiune in afara organismului. Cum spune Aristotel : o mina separata de
corp §i pierzindu-§i, astfel, functia, este o mina, de piatra, adica nu este
de fel o mina, cad lucrurile se definesc prin functia lor. Nu exists un pre-
zent decit prin totalitatea timpului, intre trecut §i vlitor. Nu exists un
moment istoric decit in devenirea totals a societatii.
Orice interval limitat exists numai in nelimitarea timpului, dupa,
cum orice interval spatial exists numai in infinitatea spatiului.
Orice interval, moment, epoca, istorica, exists numai in procesul
neintrerupt al istoriei. Intervalul limitat exists numai prin inserare in
fluxul istoriei, intocmai cum formele unei plante germene, floare-fruct
-exista numai in dezvoltarea plantei. Dupa, cum spune Hegel, aceste
forme nu numai ca se disting unele de altele, ci se §i dau la o parte unele
pe altele, ca incompatibile laolalta. Dar natura for fluids be face deopotriva,
1 H. I. Marrou, La Philosophie de Phistoire, In Philosophy in the Mid-Century", III,
p. 178, Ed. by H. Klibanski. La Nuova Italia Editrice, Firenze, 1958.
2 P. Valery, Variete, to CEuvres, Bibl. de la PleIade, Paris, 1957, p. 1130.
8 H. I. Marrou, loc. cit., p. 184.
4 Ibidem, p. 185.

www.dacoromanica.ro
XL1V ATH. JOJA

momente ale unitAtii organice, in care ele nu se resping numai, ci in care

una este tot asa de necesara ca si alta gi aceasta egala necesitate constituie
numai ea viata intregului diese gleiche Notwendigkeit macht erst das
Leben des Ganzen aus" 1.
Ce sens" ar putea avea o formatie social economics
- capitalismul,
in speta, dacA ar fi un simplu interval limitat", un sistem inchis",
izolat ermetic de celelalte formatii social-economice, dad, n-ar fi un
moment al istoriei societatii, considerate nu ca o juxtapunere de civili-
zatii, ci ca un proces determinat de legi objective /
Sensul" vine din incadrarea necesard a unei formatii social-economice
in unitatea organics a procesului istoric determinat de legi objective.
Sistem inchis" iata l'idee maitresse a idealismului istoric contin-
gentist. Adica sfarimarea unitatii procesului istoric al societAtii, sfari-
marea dialecticii care circulA novator in istoria umang, care elimina ceea
ce s-a perimat Qi deschide drumul pentru ceea ce e non §i progresiv.
Sistemul inchis" e menit sa nimiceasc5, necesitatea, legitatea,ratiunea
dezvoltarii istorice, sa, elimine silogismul istoric 2, adica rationalul si tot
ceea ce e rational, adica necesitate, cauzalitate, logos in istorie. Sistemul
inchis" inseamna drum deschis irationalismului, contingentismului si
subiectivismului in istorie.
Dar cu mai bine de 100 de ani in urm6, Marx a descoperit dialectica
istoric6, ariltind cum diferitele formatiuni social-economice se neag6 tic
se succed in fluxul general al istoriei = Nu con§tiinta socials a oamenilor
le determine existenta, ci, dimpotriva, existenta lor social6 le determines
consti nta. Pe o anumita treapta a dezvoltarii lor, fortele de productie
materiale ale societatii intra in contradictie cu relatiile de productie
existente, sau, ceea ce nu este decit expresia juridica a acestora din urma,
cu relatiile de proprietate in cadrul carora ele s-au dezvoltat pica atunci.
Din forme ale dezvoltarii fortelor de productie, aceste relatii se transformI
in catuse ale lor. Atunci ineepe o epoca, de revolutie social6. 0 data cu
schimbarea bazei economice are loc, mai incet sau mai repede, o revo-
lutionare a intregii uriase suprastructuri. Atunci cind cercetam asemenea
revolutionari, trebuie sa facem intotdeauna o deosebire intre revolutio-
narea materials a conditiilor economice de productie, care poate fi consta-
tata cu precizie stiintifica formele juridice, politice, religioase, artistice
sau filozofice, intr-un cuvint ideologice, in care oamenii devin con§tienti
de acest conflict si-1 rezolva prin luptA" 3.
Iata logica concrete a procesului istoric, care infirmg, teoriile siste-
melor inchise". DacA ar exista realinente sisteme inchise, in sensul strict
al cuvIntului, adica nedeterminate de un sistem anterior si nerezolvindu-se
Intr-un sistem ulterior, n-ar exista o togicci a istoriei, fiindcg logica inseamna
implicatie, inferentti, necesitate istoria n-ar putea fi studiat'a
ci numai avtuitiv. Ne-am putea transpune in atmosfera unei epoci, mai
exact : ne-am imagina ca putem sa ne transpunem in aceasta atmosfera,
1 Hegel, Pheinomenologie des Geistes, p. 4.
orice este un silogism",
2 Idem, Enciclopedia stiinfelor filozo f ice, partea I. Logica, 181
trad. D. Roca, Bogdan, Floru, Stoichita, Ed. Acad. R.P.R., 1962.
8 Karl Marx, Contrilmlii la critica economiei politice, editia a II-a, Ed. politic5, 1960,
p. 9 10.

www.dacoromanica.ro
 DESPRE LOGICA ISTORIEI ,XLV

ni s-ar parea ca o intelegem, dar in realitate n-am intelege-o, fiindca

n-am ex'plica -o. Intelegerea", in sensul fenomenologic-existentialist, nu
se substituie, in §tiintele sociale, explica0ei ; ea reprezinta, in unele §tiinte
sociale, un adjuvant, nu un substitut al explicatiei §tiintifice, care arata
cum un fapt singular se subordoneaza unei legi generale.
0 consecinta decurge logic din premisa sisternelor inchise" §i a in-
tervalelor limitate" : imposibilitatea teoretica a unei isi °di universale
(afara, fire0e, pe planul elementar al manualelor) = vorbesc de o istorie
.autentica care ar pretinde sa cunoasch la fel de direct, la fel de adinc, pe
Amenophis l V ca §i pe regina Victoria §i sa §tie asupra tuturor tot ce e
posibil sa inteleaga" I.
Pornit pe linia atomizarii istoriei, istoricul comprehensivist"
ajunge a se preocupe in mod esential de personalitatile istorice, pe care
vrea sa le Inteleaga din interior", furisindu-se in psihologia lor, transfor-
mind istoria intr-o galerie de tablouri. Prin predominanta acordata perso-
nalitatilor, istoria se subiectivizeaza. In acest caz jnsa, istoria nu este
stlinta, ci, cum spune Valeiy, poate ca istoria e mai ales myzei §i ca se
vrea sa fie muza. In acest caz nu mai am nimic de zis Cinstesc muzele"2.
Fire§te, in sine, izolat, rupt de generalul din care face parte integranta,
singularul A menophis, regina Victoria, Cezar sau Napoleon nu slut o-
biect de §tiinta, cad numai universalul e object de §tiinta, singularul
fiind numai object de senzatie.
Dar singulgrul, ratasat la universal de exemplu, Napoleon rata-
at la procesul de instaurare Si consolidare a burgheziei devine inkli-
gild, adica object de stiinta, eaci acest sint;ular se ineadreaza in miscarea
generals a capitalismului, devine un repzezentant al lui intr-o epoch
(lath", executind o misiure determinate. Bineinteles, cu conditia ca sistemul
capitalist sä nu fie considerat n siston inchis, adica un inceput ex nih ilo,
ci un inceput din sfirsitul feudalismului.
77
Modul de aprorriere capitalist, care rezulta din modul de productie
capitalist, deci proprietatea private capitalists, este prima negatie a pro-
prietatii private, intemeiata pe munca proprie. Dar productia capitalists
produce cu necesitatea unui proces natural propria sa negatie. Este ne-
gatia negatiei" 3.
77
Intervalul limitat" al capitalismului se inserie direct intre modul
.de productie feudal ri modul de productie socialist = primul apare ca
yunctuni, a quo, al doilea ca punetum ad quod.
77
Structura economics a soeiethtii capitaliste a rezultat din structura
,economics a societatii feudale. Desfiintarea acesteia din urrna a eliberat
elementele celeilalte" 4.
Producatorul direct a fost eliberat de §erbie, pentru a putea deveni
vinzator liber al fortei sale de munca 5.
1 H. J. Marron, De la connaissance hislorique, Universite Catholique de Louvain,
1e53, p. 243.
2 P. Valery, Variete, In CEuvres, p. 1132.
3 K. Marx, Capilalul, vol. I, p. 674.
4 Ibidem, p. 635.
6 Ibidem.

www.dacoromanica.ro
XLVI AM. JOJA TO

,,Procesul care creeazA raportul de capital nu poate deci se fie nimie

altceva decent procesul de separatiune a muncitorului de proprietatea asupra
conditiilor muncii sale, un proces care transforma, pe de o parte, mijloacele-
sociale de subsisteta §i de productie, in capital, §i pe do alt6 parte, pe mun-
citorii nemijloeiti in muncitori salariati. Asa-numita acumulare primitivI
nu este deci nimic altceva decent procesul istoric de separatiune intre pro-
duceitori si mijlocele de productie. Procesul acesta apare ea primitiv"
pentru ca el formeazg preistoria capitalului si a modului de productie
care ii corespunde" 1.
Exploatarea feudalg s-a transformat in exploatare capitalistA 2. Pro-
priu-zis, era capitalista, dateazsd din secolul al XVI-lea 3.
Acumularea primitive a capitalului a expropriat pe producalorii
directi, a desfiintat proprietatea private intemeiat'a pe munca proprie 4 :
aceasta e esenta ei.
Dar, dupg, ce acest proces de transformare s-a implinit, prin efectul
procesului de centralizare a capitalurilor se produce exproprierea unui
numar mare de capitalisti de cAtre un numgr mic" i astfel se dezvolt
pe o scars mereu crescindg, forma cooperative a procesului de munca,
aplicarea tehnic6 a stiintei, exploatarea sistematicA a p'amintului, transfor-
marea mijloacelor de munca in mijloace de munca ce nu pot fi intrebuintate-
decit in comun, economic in toate mijloacele de productie prin mntrebuin-
tarea for ca mijloace de productie, pentru o munca socials combinat4
inglobarea tuturor popoarelor in reteaua pietii mondialq gi prin aceasta
caracterul international al regimului capitalist" 5.
IatI dialectica formarii capitalismului din feudalism si a erearii
conditiilor disparitiei sale. Capitalismul nu a aparut la intimplare, ci
printr-un determinism, printr-o necesitate istorica; el nu a aparut nici ca
opera unor indivizi deosebit de inzestrati, nici ca rezultat al unor impulsuri
ca dorinta de profit, sau al vreunei miseari religioase ca protestantismul
etc. El a aparut din insesi mAruntaiele feudalismului, dup5, cum serbia
a emanat, prin colonat, din sclavagism, dupe cum sclavagismul a ap6rut
din perfectionarea mijloacelor de productie si din diviziunea muncii in
societatea aclasialet. Acesta e logosul, ratiunea, structure dinamica a so-
cietlitii, care a generat succesiunea suprastructurilor corespunz'atoare si
a ridicat continuu pe om la forme superioare, i-a dezvoltat potentialia-
tile si le-a transformat in realitati, pe care le admiram in arts, in literature,
in filozofie, in stiinta". Astfel, cercetarea atenfa, mergind la esenta istoriei,
dezraluie o dialecticg in care epocile istorice, formatiile social-economice,
apar ca intervals ]imitate" ale unui proces nelimitat, ca momente progre-
sive ale dezvoltIrii societatii umane, aparind si disparind cu necesitate, in
virtutea unor legi objective.
Referindu-se atit la filozofia istoriei", eft si la istoriografie , Marx
observe : Intreaga conceptie de pin'a acum despre istorie on trece zomplet,
1 K. Marx, Capitalul, vol. I, p. 635.
2 Ibidem, p. 636.
Ibidem.
4 Ibidem, p. 673.
6 Ibidem

www.dacoromanica.ro
11 DESPRE LOGICA ISTORIEI XLVII

cu vederea aceasta baza reala a istoriei, on o considers eel mult ca factor

secundar care nu are nici o legatura cu procesul istoric. De aceea, istoria.
trebuia scrisa intotdeauna dupa o schema aflata in afara ei ; producerea
reala a vietli aparea ca ceva preistoric, in timp ce istoria aparea ca ceva
despartit de viata obisnuita, ca ceva situat In afara si deasupra lumii.
Raportul dintre om si natura este astfel exclus din istorie, ceea ce creeaza.
o opozitie intre natura, 4i istorie. De aceea, aceasta conceptie nu a putut
vedea in istorie decit actiuni politice spectaculoase, lupte religioase si in
genere teoretice, §i la tratarea fiecarei epoci istorice in parte a trebuit etc'
impartafeascei iluziile epocii respective".
Dad, o epoca 10 Inchipuie ca este determinata de motive pur politice,
sau religioase, istoricul ei 10 insuseste aceasta idee. Dad, diviziunea muncii
apare, la hindusi si la egipteni, in sistemul de caste, istoricul crede ca sis-
temul castelor e factorul care a determinat aparitia diviziunii muncii 2.
Filozofia liegeliana a istoriei este ultimo, expresie a acestei istorio-
grafii subjective, in care nu e vorba de interese reale si nici macar de inte-
rese politice, ci de idei pure 3.
Filozofia istoriei spune Lenin °fed, foarte, foarte putin
ceea ce e de inteles, deoarece tocmai in acest domeniu, in aceasta stiinta,
Marx si Engels au facut cei mai marl pasi inainte. Aci s-a invechit Hegel
eel mai mult si a devenit o antichitate" 4. Dar, marginal, Lenin noteaza :
Mai importanta decit toate este Einleitung, unde modal de a pune pro-
blema tontine lucruri minunate" 5.
Fundamentul conceptiei hegeliene asupra istoriei este un rationalism
idealist. Hegel a intuit ca dupa cum miscarea sistemului solar se reali-
zeaza in baza unor legi invariabile, care constituie ratiunea" sistemului,
dupa cum natura e cirmuita de legi generale tot astfel i istoria e guver-
nata de ratiune. Dar aceasta ratiune", acest ansamblu de legi, Hegel
le-a identificat cu providenta diving 6.
Astfel, lectiile lui Hegel asupra filozofiei istoriei nu puteau funds
istoria ca faint& Hegel trecea complet cu vederea tocmai baza reala a.
istoriei", baza pe care se ridica intreaga suprastructura juridica, politica,
filozofica, stiintifica si artistica. Elaborind notiunea de formatiune social-
economica, adica de organizare economica istoricqte determinata §i de supra-
structura corespunzatoare, Marx a facut posibila nu numai sociologia, ci
gi istoria ca stiinta. nand analiza critica a celebrei lucrari a lui Hegel,
Filozofia dreptului, Marx a ajuns la concluzia ca raporturile juridice si
formele de stat nu pot fi explicate si deduse nici din normele juridice si
politico ii cu atit mai putin din evolutia generala a spiritului omenesc".
Marx a gasit radacinile for in conditiile materiale de existents ". El a
formulat principiile materialismului istoric in cartea sa Contribucii la
1 K. Marx-F. Engels, Ideologia germana, in Opere, vol. 3, editia a II-a, Editura politic
1962, p. 39-40.
2 Ibidem, p. 40.
8 Ibidem.
4 V. I. Lenin, Caiete lilozofice, p. 312.
6 Ibidem.
6 Hegel, Legon sur la Philosophic de l'histoire, Trad. Gibelin, Librairie Philosophique
Vrin, 1946, p. 25.

www.dacoromanica.ro
XLVIII ATH. JOJA 12

eritica economiei politice. Este celebrul paragraf : In productia materials,

oamenii intra in raporturi determinate, in raporturi de productie, care
corespund unei arumite trepte de dezvoltare a fortelor for materials de
productie. Totalitatea acestor raporturi de productie constituie structura
econoinica a societatii, baza teals pe care se ridica suprastructura juridica
ri politica §i careia ii corespund arumite forme de con0iinta socials.
Prin urmare, modul de productie determine procesul vielii sociale, politice
§i pur spirituale. Nu con0iinta oamenilor le determine existenta, ci, dim-
potriva, existenta for socials le determine con§tiinta" 1. Grmeaza dialec-
tica transformarii revolutionare a societatii.
Despre acest text funds mental Lenin spune : Aceasta idee a mate-
rialismului in sociolcgie a fost ea Ins4i o idee geniala" 2. Ea se aplica
problemelor istorice §i sociale 3. Concluzia materialismului ca mersul
ideilor depinde de mersul lucrurilor" 4 este singura compatibila cu o psi-
hologie §tiintifica i aceasta ipoteza a ridicat pentru prima Data sociologia
la rangul de §tiinta" 5. Materialismul istoric a creat posibilitatea de a
se aplica acestor raporturi criteriul §tiintific general al repetarii"6.
Repetarea, regularitatea si generalizarea starilor de lucrari din diferitele
tilri in cadrul unei singure notiuni fundamentale, aceea a formatiei sociale'.
Sociologia a trecut, astfel, de la descrierea fenomenelor sociale, la analiza
for strict Viinlifica 8.
In Capitalul, Marx a inlaturat rationamentele apriorice asupra
societatii §i progresului in general §i a facut analiza ;hint/pea a unei
singure societati §i a unui singur progres, eji anume a celui capitalist" 9.
Marx nu a tratat istoria abstract ; el nu a inecat istoria reala a dife-
ritelor formatii social-economice intr-o istorie generals, in care asemandri
§i analogii vagi confunda, in mod abuziv, epocile distincte ale istoriei,
gasind capitalismul in societatea antics (de pildil, Monamsen, Salvioli)
nici nu a impartit istoria in civilizatii absolut independente uncle de
altele, izolate ei m tic §i fare posibilitate de comunicare. Marx a tratat
istoria in mod concret : ca un proces unic guvernat de legi objective, in
care diferitele formatii social-economice se detelmina una pe alta pe baza
luptei de class, pe baza contradictiei in care, la un moment dat, fortele
de productie yin in contradictie cu raporturile de proprietate, deschizind
astfel o epoca de revolutie socials.
Coneret : fiindca diferite formatii sint in acela0 timp verigi ale unui
proces unic, dar esential distincte unele de altele, fiecare formatie sociql-
economica ayind specificul sau care decurge, in principal, din insu0 gradul
1 K. Marx, Contribulii la crilica economiei politice, prefatii.
2 V. I. Lenin, Ce slot prietenii poporului"... In Opera, vol. 1, Editura P.M.R., 1950,
p. 129.
a Ibidem.
4 Ibidem, p. 130.
5 Ibidem.
a Ibidem.
7 Ibidem,
8 Ibidem, p. 130, 131.
9 V. I. Lenin, Opere, vol. 20, p. 193.

www.dacoromanica.ro
13 DESPRE LOGICA ISTORIEI XL1l:

de dezvoltare a fortelor de productie si al raportului acestora cu relatiile

de productie.
Concret : fiindca nu se confunda identicul cu diferitul, fiindca istoricul
i sociologul marxist trebuie sa caute specificul diferitelor formatii si epoci
istorice, sa nu descopere, de exemplu, capitalismul la cartaginezi, la grecii
antici sau la romani ; sä nu descopere proletariat la Atena sau la Roma,
deoarece capitalismul este o formatie distincta, care a luat efectiv fiinta
abia in secolul al XVI-lea, iar proletariatul presupune munca salariata
i posibilitatea vinderii fortei de munca de catre propriul ei posesor. Ne-
avind notiunea de lege istorica, istoricul nu poate distinge esenta dife-
ritelor epoci pe care le studiaza.
In istorie, arata, Lenin In lucrarea sa Imperialismul, stadivl eel mai
inalt al capitalisrnului, intereseaza nu analogia vaga intre epoci, ceea ce
au ele comun, ci deosebirea specified, cum se deosebeste, In esenta, socia-
lismul de capitalism, capitalismul de feudalism, feudalismul de selava-
gism etc.
Concret, inseamna unirea ca gi distingerea universalului, particula-
rului gi singularului.
Nici sa nu faci sa" dispara padurea Indaratul copacilor" 1, adica sa
nu negi legile dezvoltarii istorice, cazind In scepticism §i relativism isto-
ric nici sa nu stergi copacii in imaginea globala a padurii, confundind
istoria cu sociologia.
Concret : tinind seama de dialectica universalului, particularului
§i singularului, a necesarului §i intimplatorului. Istoria nu poate expulza
nici singularitatea, nici intimplarea. Istoria este, prin definitie, concrete.
Istoria este determinate de legi si de aceea stiinta istoriei poate gi
trebuie sa explice epocile, perioadele, actiunile gi pe autorii lor, dar in
istorie actioneaza oameni In mod covirsitor clase, mase, dar gi in di-
vitt/lc/WO, oameni care au fizionomia, educatia, interesele, pasiunile
lor. Nu putem explica gi nici intelege clasele, grupurile, popoarele, indivizii,
decit plasindu-i in contextul general social din care fac parte, rataiindu -i
la universal.
Totusi, fi_ind vorba de colectivitati umane sau de indivizi care an
interesele, mentalitatea gi pasiunile lor, trebuie si sa-i infelegem, sa facem
un efort de comprehensiune. Astfel, intelegerea (comprehensiunea) vine sa
ajute explicarea, s-o intregeasca. Acesta e simburele rational al teoriilor
comprehensiunii istorice, dar In esenta aceasta teorie sub variante
multiple nu reflects adecvat procesul istoric real nu este deci adae-
quatio intellectus cum re, nu este deci adevarata Si transforms istoria-
stiinta In istorie impresionista.
R. Aron sustine ca departe de a o inlocui, explicatia presupune
intelegerea (comprehension)" 2.
Afirmatia nu reflects, in nici un caz, relatia logics dintre explicatie
si intelegere, data termenul Intelegere" e luat in sensul tehnic al filozo-
fiei fenomenologice si al celei existentialiste. Fireste, dace comprehen-
1 V. 1. Lenin, Opere, vol. 20, p. 193.
2 R. Aron, Introduction a la philosophie de l'histoire, Librairie Gallimard, Paris, 1948, p. 95.

04 c. 5130
www.dacoromanica.ro
L ATH. JOJA 14

siunea" traduce latinescul intelligere, atunci intr-adevgr explicatia nu

e decit un mod al intelegerii.
Practic, in munca istoricului, este imposibil sa intelegi un fenomen
sau un eveniment istoric fara sa-1 explici cit de eft, adica fara sa rata§ezi,
oricit de sumar gi aproximativ, la o cauzei, o structure, un tip, adica la
ceva general. I.Tn istoric care §i-ar insu§i teza Dilthey-Aron-Marrou, s-ar
iluziona. Istoricul trebuie sa explice fenomenele intelegerea, adica empatia
sau simpatia, rezulta din explicatie §i o insote§te. Intelegerea, ca pura
intuitie" adica cunoatere nemijlocita, care atinge direct realitatea In
2

esenta ei, este o iluzie pura. Nici propriul nostru eu nu-1 atingem intuitie
(in acest sens), ci numai pe baza unor contacte cu realitatea Inconjura-
toare, pe baza unei experiente prelungite. Cind, printr-o intuitie, ne
facem o parere despre un om pe care-1 vedem pentru prima oars, in reali-
tate ne facem aceasta parere pe baza unor experiente multiple cu oamenii,
interpretam aproape instantaneu fizionomia, gesturile lui, reamintindu-ne-
in subcon§tient de alti oameni care se aseamgna cu cel pe care-1 vedem,
interpretam raportul de la fizionomie la psihologie.
0 intuitie pura, deta§ata, libera de un material experiential pree-
xistent o asemenea intuitie nu exists.
Intuitia nu e o cunoatere anterioara §i superioara analizei, o cunom-
tere transcendenta discursului, izvor mai degraba decit rezultat al discur-
sului, cum afirma E. le Roy. Cunoa0erea intuitive caracterizata prin
fulgeratoarea ei rapiditate §i prin spontaneitatea §i aparenta ei gratuitate,
procede in realitate dintr-un ansamblu de cuno§tinte §i de experiente
anterioare, este o condensare §i un rezumat a ceea ce numim praxis.
Este inacceptabila parerea lui J. P. Sartre ca nu exists decit cunoa§-
terea intuitive, ca deductia §i discursul slut numite impropriu cunoatere
§i ca, de fapt, nu slut decit mijloace care due la intuitie 1.
Orice ar spune intuitioni§tii, omul e o fiinta discursive, o fiinta care
ajunge la cunomterea lucrurilor prin concept §i rationament, adica mediat.
Intuitia sensorial capteaza direct §i imediat imaginea obiectului, fnse
cunoa§terea sensoriala e o treapta necesara spre cunoaterea rationale.
Dar o intuitie intelectuala pura desprinsa de senzatie, de praxis §i de
rationament §i care ar sesiza direct esenta lucrurilor in plenitudinea ei
nu exists. Gindirea, zice Lenin, ridicindu-se de la concret la
abstract, nu se indepar teaza dad, este juste (N.B.) de adevar, ci se
apropie de el. Abstractia materie, lege a naturii, abstractia valoare etc.,
Intr-un cuvint Coate abstractiile §tiiatifice (juste, serioase, iar nu absurde)
reflects natura mai profund, mai exact, mai complet.
De la intuirea vie la gindirea abstracts Si de la ea la practicd
aceasta este calea dialectics a cunoa§terii adevdrului, a cunoa,,terii reali-
tdcii objective" 2.
Pornind de la intuitia vie a singularului, a faptelor, degajam din ele
amprenta generalului, legea §1 esenta fenomenului, obtinind astfel o
1 J. P. Sartre, L'Etre et to Mani, Gallimard, Paris, 1943, p. 220.
a V. I. Lenin, Caiete filozofice, p. 163.

www.dacoromanica.ro
15 DESPRE LOGICA ISTORIEI . LI

abstractie care, prin faptul ca a Indepartat metodic inesentialul, acciden-

talul si contingentul reflects mai complet obiectul studiat.
De pilda, esenta unui individ traind intr -o societate data (nu exists
decit astfel de indivizi : adica traind intr-o societate determinate) este
de ordin psiho-somato-social = animal biman, social, rational. Dar se
va spune : toti oamenii din toate timpurile shit astfel de fiinte bimane,
sociale, rationale. Cunoscind pe Alcibiade numai ca atare, ca om In general,
nu stim nimic deosebit despre el. Evident insa, esenta omului nu e asa
cum credea Tucidide (kata to anthropeion), cum credea Feuerbach, cum
cred fenomenologii si spiritualistii de azi invariabila, ci ea se realizeaza
in istorie, intr-o societate istoriceste determinata, de la care imprumuta
tot ceea ce, In concurs cu particularitatile sale biologice, 11 coloreaza,
Il contureaza, 11 fac un om al cutarei epoci, cutarei societati, cutarei clase,
I1 fac un lode ti. Feuerbach scrie Marx reduce esenta religioasa la
esenta umand. Dar esenta umana nu este o abstractie inerenta individului
izolat. In realitatea ei, ea este ansamblul relatiilor sociale.
De aceea Feuerbach, care nu se ocupa de critica acestei esente reale,
este nevoit :
1) SA, face abstractie de mersul istoriei, sa considere sentimentul
(Gemiit) religios In mod izolat si sa presupunem un individ uman abstract-
izolat ; 2) de aceea la el esenta umana nu poate fi privita decit ca «specie»,
ca generalitate launtrica, mute, care uneste numai prin legaturi naturale
multimea indivizilor". §i, conchide Marx : De aceea Feuerbach nu vede
ca « sentimentul religios » este el Insusi un prodvs social si ca individul
abstract analizat de el apartine in realitate unei forme sociale deter-
minate" 1.
Esenta noastra general-umana nu exists, In stare pure, decit ca
o abstractie logics ; in realitate, aceasta esenta umana se realizeaza istoric,
In cutare sau cutare forme sociale determinate", care ii imprima pece-
tea lor. Aceasta imersiune a esentei general-umane in particularitatea
cutarei sau cutarei epoci §i forme istorice §i chiar in contextul cutaror sau
cutaror Imprejurari istorice explica si arunca lumina asupra personalitatii
lui Cezar, deosebindu-1 de Brutus ; aceasta explica, pentru a Intrebuinta
o notiune scotista, haecceitatea lui Cezar, ceea ce i1 individualizeaza, II
singularizeaza pe Cezar (acestea + particularitati psiho-somatice).
Haecceitatea este covirsitor nu exclusiv istoricitate apartenenta la o
forma socials, la o class, la un grup, intr-un moment dat al evolutiei sale.
Putem surprinde, prin mijloace rationale, stiintifice, putem explica,
particularitatea si chiar singularitatea istorica sau nu putem decit
&á o intelegem, sa o sesizam prin intui fie, prin simpatie si empatie ?
Efortul rational, stiintific, explicativ e singurul care ne da de ce-ul
singularitatii, al atitudinii determinate ale unui individ uman In fata
sau In cursul evenimentelor istorice.
1 K. Marx, Teze despre Feuerbach, In Karl Marx-Friedrich Engels, Opere, vol. 3,
ed. a II-a, Editura politica, Bucurelti, 1962, p. 6-7.

www.dacoromanica.ro
LII ATH. JOJA 16

Dar efortul imaginativ, intuitiv, de sensibilitate, este un adjuvant

al efortului de a preciza gesturile, atitudinile, inclinatiile personale, psi-
hologia individului uman respectiv.
Intuitia", Intelegerea" nu pot, cu nici un chip, inlocui, in cer-
cetarea istorice, analiza rationald, conceptuald, discursivd, a realitatii
istorice, a procesului istoric §i nici macar a personalitatilor istorice. Indi-
vizii istorici sint aceia in care realizeaza eel mai clar necesitatea §i ratio-
nalitatea istorice, acei ale caror vederi, cum spune Hegel, coincid cu ten-
dintele fundamentale ale acelui Weltgeist, care nu e, in fond, decit aspira-
tiile politice ale poporului rezultate dintr-o anumita dezvoltare a formei
sociale respective.
Individul uman nu se poate concepe decit ca individ social (desi
aceasta pare o contradictie reala, este in fond contradictie dialectics).
Individul nu e real decit in totalitatea sociald altminteri e o abstractie
(in sensul ran al cuvintului).
In Principiile filozofiei dreptului, Hegel a aratat deja ca persoana
concreta, care i §i este siesi stop particular ca ansamblu de necesitate
naturala §i vointa arbitrara, este, prin esenta, in relatie cu particularitatea
analoga a altuia, astfel inch fiecare se afirma si se satisface prin mijlocirea
altuia si este obligat sa treaca, astfel, prin forma universalitatii 1.
Desigur, notiunile de cauza, lege, esenta, nu trebuie absolutizate fi
fetiOzate fiindca, in acest caz, i §i pierd adevarul. Cauza e o particica a
interactiunii universale 2 ; fenomenul este mai bogat decit legea 3. Feno-
menul zice Hegel se compune dintr-un mare numar de determinari
care tin de acesta §i de concept si care, in loc de a fi continute in lege, 10
au izvorul intr-un altul" 4. Fenomenul este, prin raport la lege, totalitatea
caci el cuprinde legea si ceva mai mult, momentul formei vesnic
du-se" 5. Legea nu se gaseste in afar/ sau dincolo de fenomen, ci ii este
direct imanenta ; regnul legilor este imaginea calma a lumii existente
sau fenomenale" 6.
Fenomenul, spune Lenin, este integralitatea, totalitatea ; legea =
o parte" 7.
Lenin ne atrage atentia ca legea is ceea ce este calm §i de aceea
legea, mice lege, este ingusta, incomplete, aproximativa" 8.
Conceptul de lege este una dintre treptele cunoasterii de catre om
a unitatii §i legaturii, a interdependentei si integralitatii procesului uni-
versal" 9.
intelese astfel, adica dialectic, notiunile de cauza, lege, esenta,
treptele cunoasterii exprima ideea ca omul creeaza categorii, abstractii,
1 Hegel, Principes de la philosophic du droit, Trad. A. Kaan, Galimard, 1940, p. 153.
s v. I. Lenin, Caiete filozofice, p. 152.
3 Ibidem, p. 143.
4 Hegel, Science de la logique, II, Trad. Jankilewitch, Paris, 1949, p. 149.
5 Ibidem, p. 150.
Ibidem, p. 149.
7 V. I. Lenin, op. cit., p. 143.
8 Ibidem.
9 Ibidem, p. 142.

www.dacoromanica.ro
17 DISPRE LOCACA ISTORIEI LIII

concepte, legi pentru a capita o imagine stiintifica a lumii, apropiindu-se

pe aceste trepte, de reflectarea ei in intregul ei 1. intelegerea justa a rapor-
tului dintre universal, particular si singular este cheia cunoasterii stiin-
tifiee inclusiv a istoriei, aceasta stiinta a faptelor care nu se produc
decit o singura data, hapax, eininalig.
Dar, in definitiv, istoricitatea nu e proprie numai societatii umane
si numai istoriei, ci, ca devenire pura, o gasim si in natura. 0 gasim chiar
ca istoricitate (inconstienta) in cosmologie, geologie, biologic. Yn acest
sens, Engels scrie : In prezent, intreaga natura a devenit istorie si istoria
se deosebeste de istoria naturii numai ca proces al dezvoltarii unor
organisme constiente de sine" 2.
Astronomia si cosmogonia nu sint oare istoria Cosmosului ? Geologia
nu e oare istoria Pamintului ? Biologia nu este istoria aparitiei si dezvoltarii
formelor vietii? In afara ipotezei cuasi-mitologice a marelui an" si a
ciclurilor", istoria Cosmosului este reversibila? Cosmosul de azi are o
nesfirsita istorie si infatisarea sa difera profund de cea de acum citeva
miliarde de ani. Cosmologia studiaza structura si evolutia corpurilor
ceresti. Geologia studiaza structura si evolutia Pamintului, iar biologia
structura si evolutia organismelor.
Legile eterne ale naturii zice Engels se transforma si ele tot
mai mult in legi istorice. Ca apa este lichida de la 0° la 100°C este o lege
eterna a naturii, dar pentru ca ea sa fie valabild trebuie sa existe : 1. apa,
2. temperatura data si 3. presiunea normala. Pe tuna nu exists apa, pe
soare sint numai elementele lui, si pentru aceste corpuri ceresti legea
arnintita nu exists. Legile meteorologiei sint de asemenea eterne, dar
numai pentru pdmint sau pentru un corp ceresc care are aceeasi ma-
rime, densitate, inclinare a axei si temperatura ca si pamintul si presupu-
nind ca este inconjurat de o atmosfera formatil din acelasi amestec de
oxigen si azot si cuprinzind aceleasi cantitati de vapori de apa ce se eva-
pora on se condenseaza... Pe soare, din cauza temperaturii ridicate, legile
combinatiilor chimice ale elementelor isi pierd puterea... Deci, dacil
vrem ss vorbim despre legile generale ale naturii, aplicabile deopotriva
la toate corpurile, incepind cu nebuloasa si terminind cu omul, nu ne
ramine decit gravitatia si, poate, teoria transformarii energiei in cea
mai generala expresie a ei, vulgo... teoria mecanica a caldurii. Dar insasi
aceasta teorie se transforma prin aplicarea ei consecventa si generala
la toate fenomenele naturii intr-o prezentare istorica (subl. ns. A. J.)
a schimbarilor care se succed intr-un anumit sistem al universului de la
aparitia pima' la disparitia lui (subl. ns. A. J.), adica se transforma
intr-o istorie (subl. ns. A. J.) care e dominata pe fiecare treapta a ei
de alte legi, adica de alte forme de manifestare ale uneia si aceleiasi miscari
universale, si in felul acesta nu mai ramine nimic care sa aiba o valoare
absolut generala in gard de miscare" 3.
I V. I. Lenin, cp. cit., p: 175.
2 F. Engels, Dialectica naturii, E.S.P.L.P., 1954, p. 240 241.
3 Dialectica naturii, E.S.P.L.P., 1954, p. 242.

www.dacoromanica.ro
LW ATH. jOjA 18

Mors immortalis ! Astfel, natura este istorie si evolutia ei general/

este ireversibila.
Stiinta, zice Meyerson, demonstreaz1 eä... nu e posibil/ elimi-
narea timpului, dat fiind ea aceasta eliminare ar avea drept conditie
prealabila reversibilitatea $i Ca reversibilitatea nu exist/ nidieri in natura.
Fenomenul reversibil e pur ideal, nu e decit un caz limits al fenomenelor
reale, toate ireversibile in fond. Antecedentul si consecventul nu sint
« interschimbabile », cum se spune vorbind despre piesele unei masini ;
ele nu ar putea deci sa fie echivalente. Efectul nu e egal cu cauza, contrariu
afirmatiilor scolasticii, pentru ca n-ar putea « reproduce cauza intreaga
sau analogul sau », cum postula Leibniz" 1.
Evolutia universului ca atare este ireversibilA ; evolutia Pamintului
de asemenea ireversibil/, ca $i evolutia organismelor vii ca si istoria.
B.-at/Ha de la Salamina nu se mai poate reproduce, ea e un hapax, un
einrnalig, dar si epocile geologice, cu variatele for fenomene, shit irever-
sibile. Deopotriv/ este ireversibila succesiunea formelor vegetale si ani-
male care au marcat istoria aparitiei vietii pe pamint.
Legile naturii sint eterne, daca sint date anumite conditii dar
aceasta inseamna aparitia in nuce a istoricitatii.
Evolutia biologic/ este istorie istoria schimbgrilor infatisate de
materia vie de la aparitia sa pe Pamint, acum unul sau doll/ miliarde de
ani, pin/ la epoca actual/. Transformismul, sinonim exact al termenului
evolutie biologics, nu e o ipoteza, o teorie sau o credinta, asa cum spun
Inca unii poligrafi incompetenti ; filozofiile si teologiile trebuie sa-1 recu-
noasca ca un fapt solid stabilit. Evolutia biologics nu e, de altfel, decit
un caz particular al evolutiei universale, eaci nimic nu e stabil : nebuloase,
stele, continente si mari, clime si societati, moravuri, religii totul e
in perpetua transformare" 2
Xenopol a subliniat faptul ca, repetitia n-ar putea sa fie conside-
rat/ ca efectuindu-se numai pentru fenomenele materiei, pe cind succesia
desfasurindu-se in durata, nu s-ar gAsi decit in fenomenele spiritului" 3.
Xenopol observa c/ spiritul, ca $i materia, prezinta fenomene de
repetitie si c6, la rindul ei, materia a prezentat schirabari in timp, desi azi
ele sint abia perceptibile. Xenopol arata ea studiul naturii nu e complet,
dacg nu-1 privesti si sub raportul dezvoltarii, ca in geologie, paleontologie,
biologie. Dar si repetitia se manifests in psihologie, logics, matematica,
drept si economie politic/ 4.
Dup/ Xenopol succesiunea se grefeazI pe repetitia... ceea ce
distinge repetitia succesiva de repetitia purl si simpla este Imprejurarea
el prima e o repetitie diferentiala, in care partea nesimilara a fenomenelor
depaseste partea similar,, iar modific/rile intervenite urmeaza o directie
constanta" 5.1
1 Meyerson, Identite et Halite, 3-e ed. Libr. F. Alcon, Paris, 1926, p. 323.
2 Guenot et 'retry, L'Evolution biologique, 1951, cit. In Panorama des idees content-
poraines, Gallimard, Paris, 1957.
3 A. D. Xenopol, La Theorie de l'histoire, Leroux, ed. Paris, 1908, p. 6.
4 Ibidem, p. 9.
6 Ibidem, p. 11.

www.dacoromanica.ro
19 DESPRE LOGICA ISTORIEI LV

Xenopol a respins subiectivismul neokantian at lui Rickert ; el con-

sider& ca spatiul si timpul slut forme real existente si nu categorli a priori
ale sensibilitgtii noastre, asa cum credea Kant. Ratiunea noastra nu e,
Intr-adevar, decit reflexul ratiunii universale a lucrurilor. Spatiul se
lntinde in afara noasted gi timpul curge independent de noi. FgrA aceasta
eonceptie fundamentals, istoria n-ar fi cleat o imens& fantasmagorie" 1.
Universal exists fi se transforms spune cu tarie Xenopol. Asadar,
realitatea inrdtiseaza" spiritului nostru cele doll& laturi ale existentei sale
dup& cum una sau alts dintre cele dou& fete ale realitatii se reflect&
In spiritul nostru, noi alcItuim stiinta faptelor de repetitie sau aceea a
faptelor de succesiune" 2.
Succesiunea este, pentru el, repetitia In care diferentierea fenome-
nelor se accentueazI si vine un moment dud repetitia e Inecat/ de slime-
siune gi dud misc&rile de rotatie ale primei sint acoperite de curentul
longitudinal al secundei 3.
In consecinta, Xenopol Imparte stiintele In stiinte asupra c/rora
timpul nu exercitl nici o influent& (sau o influent& neinsemnatI) = feno-
menele de repetitie §i tiinte ale fenomenelor supuse influentelor transfor-
matoare actionind in timp = fenomene succesive 4.
Concluzia lui Xenopol e ca istoria nu e o stiinta particular6, ca
fizica, chimia, psihologia, ci unul din cele doua moduri de a concepe lumea
modul succesiv fat& de modul de repetitie" 5.
Xenopol a combnut pe neokantieni ; el a afirmat existenta realitAtii
obiective independent de constiinta noastfa, el a proclamat legile naturii
cele mai puternice realit&ti ale universului" ; gindirea are functie de
reflectare a naturii obiective" si a legilor ei 8.
Aceste afirmatli sint Ins& subrezite de gindirea contradictorie gs
oscilant& a filozofului iesan. Intr-adevar, Xenopol igi ingbuse propriile-i
teze realiste sub altele, de tip agnostic si subiectivist. Astfel, chiar in
vdomeniul repetitiei, necunoscutul Inconjoarg de aproape cognoscibilul" 7.
In alt loc, el aminteste teza lui du Bois-Raymond : ignoramus §i poate
chiar ignorabimus" 8.
Agnosticismul it determinI s& considere c5, In istorie cauzalitatea
exclude legea, ca aceastI cauzalitate... se va Intinde in timp pin& la
cauza ultima, urcindu-se pin& la originea lucrurilor. Dar cauzalitatea In
succesie antrenind fenomene mereu diferite, manifestarea sa sub forma
de lege devine imposibil& si ea trebuie sa adopte singura form& pe care
timpul Yi permite sa o is forma serial&" 9.
1 A. D. Xenopol, La Theorie de l'histoire, Leroux, dd. Paris, 1908, p. 1.
2 Ibidem, p. 17.
3 Ibidem, p. 20.
4 Ibidem, p. 23.
6 Ibidem, p. 27.
Ibidem, p. 30.
7 Ibidem, p. 70.
6 Ibidem, p. 114.
Ibidem, p. 71.

www.dacoromanica.ro
LVI ATH. JOJA 20

Seria ins& poate fi abatuta de factori neprevazuti. Agnosticismul duce

la contingentism, deoarece explicatia cauzala istorica se urea prin latura,
generala a dezvoltarii la infinit = regressus in infinitu 1.
Dominat de contradictii, combatind idealismul neokantienilor de
pe pozitiile agnosticismului si chiar ale idealismului pur, Xenopol naruie
el insusi propriile sale teze realiste, se zbate in plasa propriilor sale ineon-
secvente si combate cum ira materialismul istoric, din care n-a inteles
decit o singura iota : ca materialismul istoric, ca teorie a legitatii istorice
vesteste, implacabil, exproprierea expropriatorilor.
El ajunge ping la a sustine trivialitati ca aceea ea materialismul
istoric nu vede in dezvoltarea omeneasca, decit o chestiune de hrana" 2
El nu avea decit o scuza slaba scuza, trista scuza" ca si alti
istorici si filozofi au scris asemenea absurditati.
De asemeni, poate fi criticata definitia istoriei, data de Xenopol,
care nu e car icteristica, nu convine omni et soli definito. Intr-adevar,
in conceptia lui, istoria nu e o stiinta particulara", ca fizica, chimia sau
psihologia, ci un mod de cunoastere corespunzator unui mod al existentei
obiective 3, ea inglobind geologia, paleontologia, teoria speciilor si istoria
cu toate rarnificatiile ei4.
Desigur, este just sa subliniem ca succesiunea, istoricitatea (in sens
larg) adica devenirea, se gaseste nu numai in istoria societatii, ci si in natura
asa cum am aratat-o mai sus pentru a invedera ca devenirea, dezvol-
tarea este proprie intregii realitati si ca, prin urmare, natura si societatea,
stiintele naturii si stiintele societatii, nu slut despartite printr-o prapastie
ci ca intreaga natura a devenit istorie si istoria se deosebeste de istoria
naturii numai ca proces al dezvoltarii unor organisme coiWiente de
sine" 5. Aci e indicata limpede atit unitatea naturii si societatii, cit si
deosebirea tor. In acelasi timp e indicata atit unitatea stiintei, cit §i
diversitatea ei, in special deosebirea dintre stiintele naturii si stiintele
societatii, dintre istoria naturals si istoria stricto sensu.
Tocmai pentru a sublinia unitatea naturii si societatii, omniprezenta
dezvoltarii, a devenirii, cit si interactiunea om-natura, Marx si Engels.
au scris in Ideologia germand : -.1tiu cunoastem decit o singura stiinia
stiinta istoriei. Istoria poate fi considerata din doug, laturi si poate fi
impartita in istorie a naturii si istorie a oamenilor. Dar cele doua laturi
nu pot fi despartite de timp ; cita vreme vor exista oameni, istoria naturii
§i istoria oamenilor se vor conditiona reciproc" 6.
Intemeietorii marxismului au vrut sa exprime, astfel, unitatea.
naturii si societatii, cit si devenirea, istoricitatea, dialectiea a tot ce exista.
1 A. D. Xenopol, La Theorie de l'hislcire, Leroux, ed. Paris, 1908, p. 75.
2 Ibidem, p. 27.
3 Ibidem, p. 28.
4 Ibidem, p. 24.
5 F. Engels, Dialeclica naturii, p. 240-241.
6 K. Marx, CEuvres philosophiques, t. VI, Trad. Molitor-Costes ed. Paris, 195.7, p. 153_

www.dacoromanica.ro
21 DESPRE LOGICA ISTORIFI LVII

Ei au inteles sa exprime unitatea §i nu identitatea naturii §i societatii §i,

In consecinta, n-au inteles sa identifice abstract §tiintele naturii §i istoria,
ci sa puns in evident& ca natura §i societatea, §tiinta naturii §i §tiinta
-
societatii se realizeaza in timp, precum §i faptul ca atita vreme cit vor
exista oameni istoria naturii §i istoria societatii se conditioneaza re-
ciproc.
Aceasta idee este enuntata Inca in manuscrisul economico- filozofic
din 1844, unde Marx afirma : Istoria este ea inski o parte reala a istoriei
naturale, a transformarii naturii in om. Dar §tiintele naturale vor Ingloba
apoi §tiinta omului, dupa cum §tiinta omului va ingloba §tiintele naturale :
nu va mai fi decit o §tiinta" 1.
Istoria oamenilor e parte reala a istoriei naturale : Natura este
obiect imediat al stiintei care trateaza despre om. Primul obiect al omului
omul este natura, materialitate ; iar fortele particulare ale omului,
omene§te sensibile, dupa cum nu-§i afla realizarea obiectiva decit in obiecte
naturale, nu-§i pot afla cunoa§terea de sine decit in §tiinta §tiintelor
naturale" 2.
Natura este Object imediat al §tiintei care trateaza despre om, pentru
ca omul insu§i este natura, e in primul rind materialitate §i are nevoie de
forte materiale pentru a subsista. Omul gase§te natura nu numai in afara
personalitatii sale, ci in sine, deoarece el insu§i e primordial natura, este
corp. Omul qi facultatile sale sensibile nu se pot realiza decit in obiecte
naturale consumindu-le, intrebuintindu-le, stapinindu-le, transformin-
du-le. Dupa cum nu-§i are realizarea obiectiva decit in obiectele naturale,
tot a§a el null afla cunoasterea de sine decit in cunoa§terea §tiintelor
naturale, care ii dezvaluie locul sau in natura §i raporturile imediate cu
natura. Chiar limba, acest element", adica acest mediu al gindirii, e de
natura materials 3. Realitatea socialit a naturii §i *Uinta omereasca a
naturii sau stiinta naturala a omului slot expresii identice" 4. In Ideologia
germand, Marx §i Engels au vrut sa sublinieze integrarea omului in natura,
leghtura dintre om §i natura §i egala for participare la transformarea,
universals precum §i activitatea practica a omului exercitindu-se asupra.
naturii §i modificind-o. Aceasta idee a interactiunii om-natura, Marx o,
formuleaza, mai tirziu, in Capitaltd : Munca este in primul rind un proces,
intre om §i natura, proces in care omul efectueaza, reglementeaza §i con-
troleaza prin actiunea sa proprie schimbul de materii dintre el §i natura.
El insu§i intimpina materia naturii ca o forta naturala. Fortele naturale
care apartin trupului sau, bratele §i picioarele, capul §i mina, el le pune
in mi§care pentru insu§i materia naturala Intr-o forma utila propriei
sale vieti. A ctionind prin aceasta mi§care asupra naturii exterioare §i
modificind-o pe aceasta, el modifica in acela§i timp propria sa natura.
El dezvolta posibilitatile ascunse in ea §i supune controlului sau propriu
jocul fortelor ei" 5.
1 K. Marx, CEuvres philosophiques, t. VI, Trad. Molitor-Costes ed. Paris, 1957, p. 3°.
2 Ibidem, p. 37.
3 Ibidem.
4 Ibidem.
fi K. Marx, Capilalul, vol. I, p. 185.

www.dacoromanica.ro
LVIII ATH JOJA 22

Text capital pentru intelegerea dialecticii om- natura. Ignorarea

acestei dialectici era viciul materialismului premarxist : Defectul oricgrui
materialism trecut (inclusiv acela al lui Feuerbach) este ca obiectul, reali-
tatea, materialitatea nu sint luate decit sub forma obiectului saw a intui(iei,
dar nu ca activitate sensibil-umana, ca practicti. Tata de ce latura active este
dezvoltatI in mod. abstract, in opozitie cu materialismul, de idealism
care, fireste, nu cunoaste activitatea reall, sensibill, ca atare. Feuerbach
crea obiecte sensibile realmente distincte de obiectele ideale ; dar el nu
cuprinde activitatea omeneasd, insasi, ca activitate obiectivci" 1. Feuerbach
n-a inteles sensul activitatii revolutionare, critico-practice 2.
Toate aceste texte $i multe altele integreaz5, pe om in natura.
Mai mult : ele relevg, valoarea transformatoare a activitAtii specific umane
asupra naturii ; natura nu e numai un obiect, ceva care e pus, care stI
inaintea (ob) omului, ci obiectul dorintelor practice ale omului, pe care
prin activitate el it modifieg in sensul volitiunilor si posibilitatilor sale
in momentul istoric dat. Obiectul e, astfel, nu numai obiect (ob-jectum,
ob-jacio) si intuitie (obiect al senzatiei, al privirii : in-tuitus), ci activitate
sensibil-umana, PRAXIS (actiune, facere, sdvirsire).
De aci decurge caracterizarea istoriei (stricto sensu) :,, Oamenii
isi fac ei insisi propria for istorie. Dar, ei nu o fac in voia initiativei Tor,
nici in imprejufari Tiber alese ; ei sint pusi in miscare de imprejurarile
momentului, asa cum le-au treat evenimentele $i traditia" 3.
Prin urmare, oamenii isi fanresc ei insisi propria for istorie, dar nu
in mod arbitrar si subiectiv-voluntar, ci in imprejmAri si conditii deter-
minate. Istoria naturall se realizeaz5, prin actiunea fortelor inconstiente
ale naturii ; dimpotrivI, in istoria societAtii actioneazI, cum spune Engels,
organisme conftiente de sine 4.
De aceea, categoria generals de existent6", fiintl" folositA in
materialismul dialectic s-a dovedit insuficient'a si a fost necesar sI
se elaboreze categoria de existents socialV5 ceea ce Marx a facut in
prefata la Critioa economiei politice.
Pivotul stiintelor sociale in general, al stiintei istoriei in particular,
este categoria de formaOune social - economics, eel mai Malt universal-
concret al S tiinfelor sociale, universal care, fiindea, e concret (§i. nu simplu
abstract), cuprinde $i subsumeazd toatci bogalia particularului fi singularu-
lui, cuprinde dialectica aeestora, precum si aceea a necesarului qi intimp/d-
torului, a infrastructurii §i a suprastructurii.
Departe de a fi o doctring, fatalists, asa cum pretind adversarii
marxismului, materialismul istoric este teoria activiratii creatoare a oa-
menilor, activitate care schimba insasi natura si, prin ricochet, propria
natura a omului. Insa aceastI activitate creatoare si aatooreatoare, intrucit
1 K. Marx, CEuvres philosophiques, VI. Teze asupra tut Feuerbach, p. 142.
3 Ibidem.
3 K. Marx, 18 Brumar at lul Louts Bonaparte, to CEuvres completes, t. III, Molitor-
Costes, ed. 1928, p. 147.
5 F. Eng is, Dialectics naturit, p. 240-241.
5 Bazele filozoriei marxiste, Institutul de filozofie din Moscova. Trad. rom. Edit. politica,
1959, Bucurelti, p. 402.

www.dacoromanica.ro
23 DESPRE LOGICA ISTORIEI LIX

,,l-a treat chiar pe om insusi" 1, dupg expresia lui Engels, aceastg

activitate nu se exercitg arbitrar, la intimplare, ci conform cu ratiunea
istorica In desfasurarea si In evolutia necesarg a formatiilor social-econo-
mice. Activitatea oamenilor se realizeazg in conditii sociale predeterminate,
dar pe care, la rindul Ban, prin chiar aceastg activitate istoria, le deter-
ming si el dupg scopurile, dorintele §i nevoile sale, de o parte, dupg sensul
.evolutiei concrete, de altg parte. Conceptia materialists a istoriei §i is-
toria marxistg sint antifataliste, dar Ili anticontingentiste si antivolun-
tariste. Istoria data e stiintg considers dialectica activitatii umane
In cadrul unei formatil social-economice determinate, In cadrul unor con-
ditii determinate, ratasind particularul E}i singularul la universal, fenome-
nul la lege, intimplarea la necesitate, cgci necesitatea ,e inerentg si
Intimplarii" 2.
intimplarea nu inseamna, de loc abolirea cauzalitgtii, deoarece
nu exists un fenomen care sg nu alba, o cauzg, far fenomenul intimplator
este intimplator nu In sensul cg nu ar avea o cauzg, ci in sensul a nu exist
cu necesitate, adicl ar fi putut sg fie sau a nu fie. Cauza care 1-a produs
ar fi putut sg nu fie , sau ar fi putut sg nu se intilneascg cu fenomenul sau
cu grupul de fenomene In care s-a introdus, In care (ac-cidit, a4 -cado)
Meg necesitate si totusi impins de o anumitg necesitate proprie.
Legea este egalg cu necesitatea, adica, date flind anumite conditii,
ea actioneazg, In mod necesar, nu poate sa, nu actioneze, Ins conditiile
In care actioneazg cuprind uneori elemente care nu sint necesitate de rea-
lizarea legii, care sint straine de elemente care constituie functionarea esen-
tiara a legii sau chiar o contrazic. Necesitatea se intilneste cu intimplarea
si se realizeazg chiar prin intimplare. Astfel, era necesar, adica determinat
de natura dezvoltarii socieatii, ca revolutia franceza, sa, se producg ; ea avea
deci un caracter de necesitate, dar nu era necesar ca Danton si Robespierre
sg incarneze necesitatea ei. Intr-adevgr, Danton si Robespierre, Marat
§i Saint-Just puteau sa, existe sau sä nu existe : ei erau intimplgtori, nici
.0 necesitate nu comanda nici nasterea lor, nici participarea for eminentg
la revolutie. Un accident brutal ar fi putut sg curme viata for inainte de
dezlantuirea revolutiei, sau sg-i fats improprii ea, joace acest rol.
Desigur, necesitatea istorica avea nevoie de acesti viitori contin-
genti, de ei sau de altii, pentru a se infd ptui. Dar, executind sentinta
istoriei, acesti viitori contingenti au cdpgtat caracter de necesitate, nu de
necesitate absolutg (asa cum are o lege naturals sau istorica), ci de nece-
sitate ex hypothesi, de necesitate de fapt. Necesarg e esenta, legea esenta
.serbiei este necesara, dar fenomenalizarea ei necesara ca atare, In sine,
ca moment al realitgtii se realizeazg in indivizi si singulari care nu sint
necesari, ci contingenti, adica, pot sg fie sau sg nu fie. Desfasurarea istoriei
feudale postula formarea imperiului carolingian, dar nimic nu postula
ca aceastg formare 0, fie opera lui Carol eel Mare. Dace acesta ar fi fost
lipsit de calitgtile pe care i be cunoaste istoria, sau data, aceste calitati ar

1 F. Engels, Dialeclica naturii, p. 168.

a Ibidern, p. 22.

www.dacoromanica.ro
LX ATH. JOJA 24

fi fost suprimate, micsorate sau obnubilate de Intimplare, el n-ar fi putut7

probabil, Implini misiunea sa istorich, dar, probabil, necesitatea istoriea,
si-ar fi gasit contingentul prin care sa se realizeze. Astfel, intimplatorul
apare ca necesar. Engels a aratat ca Hegel a adus o conceptie noua In pro-
blema raportului dintre necesitate si intimplare. Hegel a sustinut ca , in-
timplarea e necesara, ca necesitatea insasi se determina ca intimplare
si ea, pe de alts parte, dimpotriva, e necesitatea absolute" 1.
Iar libertatea e Intelegerea necesitatii".
Necesitatea nu e oarbd, decit in mdsura in care nu e infeleasii" 2.
Libertatea nu e intr-o independents visata fats de legile naturii,
ci in cunoasterea acestor legi si in posibilitatea data chiar prin aceasta
de a le intrebuinta metodic pentru scopuri determinate. Aceasta e adeverit
atit de legile naturii exterioare, cit si de acelea care guverneaza existents
fizied si psihiea a omului insusi doua clase de legi pe care le putem se-
para cel Inuit in reprezentare, dar nu si in realitate" 3.
Libertatea de vointa nu inseamna deci altceva decit posibilitatea de a
hotari in cunostinta de cauza. Deci, cu cit judecata asupra unei chestiuni
determinate este mai libera, cu atit mai mare este necesitatea care determina
continutul acestei judecati ; pe cita vreme nesiguranta bazata pe nestiinta,
care alege in aparenta in mod arbitrar intre numeroase posibilitati de
botarire diverse si contradictorii, nu manifesta prin aceasta decit lipsa de
libertate, supunerea sa fats de obiectul pe care ar trebui sa sag supuna.
In consecinta, libertatea consists in stapinirea asupra noastra insine si
asupra naturii exterioare, intemeiata pe cunoasterea necesitatilor naturale ;
astfel, ea este cu necesitate un produs al dezvoltarii istorice. Primii oarneni
care s-au separat de regnul animal erau, in orice punet important, tot atit
de putin liberi ca si animalele ; dar orice progres al civilizatiei era un p4 a
sere libertate" 4.
Hegel sustinuse ca istoria universals este progresul in constiinta
libertatii" 5 §i, din punctul sau de vedere idealist, el situase libertatea,
fn constiinta, MIA a vedea ca notiunea de libertate nu e univoca, ci pluri-
voca. Desfasurarea istoriei dovedeste ca libertatea constiintei libertate-
concreta, in sensul intelegerii necesitatii naturale si sociale nu se rea-
lizeaza autonom, pe planul exclusiv al constiintei, ci se realizeaza, In primul
rind, pe planul existentei sociale, care determina libertatea conereta a
constiintei sociale si individuale (constiinta individuals e un rezultat al
dezvoltarii constiintei sociale). Fireste, o data aparuta, constiinta socials,
exercita, la riudul ei, o influents adeseori puternica asupra existentei
sociale. Dar, abordind problema mijloacelor prin care se realizeaza liber-
tatea, Hegel este silit sa ajunga la activitatea concreta a oamenilor. In
acest sens, el aerie : Aceasta chestiune a mijloacelor prin care libertatea
se produce intr-o lume, ne conduce la fenomenul insusi al istoriei. Dace
1 F. Engels, Dialeclica naturii, p. 222.
2 Hegel, Legons stir la phili sophie de l'histoire, p. 30.
3 F. Engels, Anli-Daring, p. 146.
4 F. Engels, Anti-Daring, Trad. Bottigelli, Editions sociales, Paris, 1950, p. 146,-14Z
5 Hegel, Legons sur la philosophic de l'hisloire, p. 30.

www.dacoromanica.ro
25 DESPRE LOGICA ISTORIEI LXI

libertatea ca atare e mai intii concept interior, mijloacele ei sint dimpo-

triva, ceva exterior §i se infatiseaza vederii. Prima privire asupra istoriei
-ne convinge ea acfiunile oamenilor derive din nevoile tor, din pasiunile
.lor, din interesele lor, din caracterul lor si din talentele lor (subin. ns. A. J.),
astfel incit, in acest spectacol al activitatii, numai aceste nevoi, pasiuni,
interese apar ca resorturi §i intervin ca factor principal" 1.
Hegel socoteste ca pasiunile, telurile interesului particular si satis-
facerea egoismului sint factorul eel mai puternic. Istoria e intilnirea ideii"
eu pasiunile ; ideea e bateala, iar pasiunile urzeala marelui covor care
este istoria universals. Statul este, dupa Hegel, centrul concret, in care
aceste doua elemente contradictorii ideea, adica scopul general, si
pasiunile individuale se unesc 2.
Aceasta masa imensa de vointa, de interese §i activitate individuals
sint, totusi, instrumentele si mijloacele geniului lumii" pentru a-§i in-
deplini scopul. Realizind propriile lor pasiuni §i interese, oamenii sint,
de asemeni, instrumentele unor scopuri care u depasesc. In acest chip,
ratiunea guverneaza lumea si prin urmare a guvernat istoria universala" 3.
_Aceasta ratiune e imanenta existentei istorice ; generalul este inclus in
scopurile particulare si se implineste prin ele. Aceasta dialectics a genera-
lului, particularului si singularului se infatiseaza si ca sinteza a libertafii
si necesitalii : mersul interior al spiritului in sine §i pentru sine e neeesi-
tatea, iar interesul manifestat in vointa constienta a oamenilor e libertatea 4.
Fireste, in conceptia hegeliana a istoriei, radacinile teologice ale gindirii
hegeliene sint vizibile. Totusi, prin importanta acordata telurilor con-
stiente, intereselor si pasiunilor oamenilor in procesul istoriei Hegel
reuseste sa evadeze din misticism". Lenin noteaza rudimentele de mate-
rialism istoric la Hegel 5 cu referire la sectiunea consacrata obiee-
tivitatii" in A5itiinfa logicii.
Totusi, Hegel a ramas inchis in idealismul istoric el n-a putut
sa vada ca istoria reala este bozo, temelia, existenta, dupd care vine
-constiinta" 6. De aceea este explicabil ca alaturi de fiziologia naturii
filozofia hegeliana a istoriei s-a invechit cel mai mult dintre toate lu-
erarile lui Hegel. Fiindea, tocmai in acest domeniu, rasturnind cu totul
conceptia dominants pins la ei, Marx si Engels au facut cei mai man pasi
inainte materialismul dialectic , au facut istoria sa treaca de la
idealism la materialism, de la un gen de arta, la stiinta. Astfel, idealismul
era gonit din ultimul sau refugiu, conceptia istoriei : o conceptie materia-
lista a istoriei era data si calea era deschisa pentru a explica constiinta
.oamenilor pornind de la fiinta lor, in loe de a explica fiinta lor pornind
de la constiinta lor, cum se Meuse pina atunci" 8.
1 Hegel. Lecons sur la philosophie de l'histoire, p. 31.
2 Ibidem, p. 34.
3 Ibidem, p. 35.
4 Ibidem.
6 V. 1. Lenin, Caiele filozofice, p. 183.
6 Ibidem, p. 263.
Ibidem, p. 312.
a F. Engels, Anti-Diihring, p. 57.

www.dacoromanica.ro
LXII ATH. JOJA 26-

Materialismul istoric a ridicat istoria si sociologia la rangul de stiinta,.

tocmai desprinzind raporturile de productie ca structure a societatii
si creind posibilitatea de a se aplica acestor raporturi criteriul stiintifie
general al repetsarii, a carui aplicabilitate In sociologie era negate de su-
biectivisti" 1. Tocmai acest pivot al materialismului istoric a fost constant
si vehement combatut si de nenumarate on nimicit" de istoricii si socio-
logii idealisti.
Printre numerosii adversari ai materialismului istoric, Benedetto.
Croce, neohegelian intirziat, sustine ca nu e posibil sa elaborezi conceptul
faptul concret, care e curgerea istorica" 2. Complexul istoric se poate
reduce numai la conceptul de dezvoltare (sviluppo) golit de tot ce e
continut propriu al istoriei" 3. E ceea ce a f6cut pozitivismul, care s-a,
oprit la raijlocul drumului Intre teologie si filozofia rational6, de o parte,
si conceptia radicals" crociang 4. Or, conceptul de dezvoltare si evolutie,
golit de continutul sau concret, nu poate funda istoria.
Croce isi Insuseste critica lui W. Sombart, care afirmase ca legea,
valorii nu e un fapt empiric, ci un fapt logic, care ajuta gindirea noasta
pentru a Intelege lucrurile vietii economice 5.
Argumentul e neconcludent si se Intoarce atit contra lui Sombart,
eft si contra lui Croce, deoarece orice lege e un fapt logic, In sensul ca e
expresia logics, conceptuala, stiintific5, a unui raport care nu exista nica-
ieri ca atare, ca lege, ca prototip platonic izolat de fenomene, ci IN fenomene.
Legea este raport, legea nu e substangi §i deci nu o poti pipai, vedea etc.
ca pe un fapt empiric. Aceasta nu InseamnA ca e o fantomA: ea nu este,
numai un fapt de gindire, ci este un fapt de gindire tocmai pentru ca
actioneazg In fenomene. Obiectia sombarto-crociang e o ignoratio elenchi.
De altminteri, Croce insusi observg, mai departe, ca toate stiintele
shit tesuturi de fapte logice, adica, de concepte 6. Ceea ce nu-1 Impiedicg,
peste citeva rinduri, sa reproseze lui Marx de a fi luat valoarea tipica,
asumat6', de el ca o masura" drept legea faptelor economice In societatea
capitalista. Dupil Croce, legea valorii este o lege, dar in conceptia sa si
nu In realitatea economics" 7. Dup5, Orerea lui Croce, Marx a gresit cind
'a confundat ipoteza cu realitatea, si modul de a pune si de a o masura
cu modul de a fi" 8.
Croce impute lui Marx de a confunda ipoteza cu realitatea, modus
cognoscendi cu modus essendi ca si cind ipoteza adevarata, verificat5,
de fapte, nu ar fi exprimare a realitatii, ca si and stiinta formeazI ipoieze
pentru a nu corespunde si a nu reflecta realitatea ; ca si cind modus cog-
noscendi chid e adevgrat nu reproduce modus essendi ! Obiectia
1 V. I. Lenin, Opere, vol. 1, p. 130.
2 B. Croce, Materialism° storico ed economia marxistica, 9-a ed. Laterza edit. Bari,.
1951, p. 3.
3 Ibidem, p. 63.
4 Ibidem, p. 3.
5 Ibidem.
6 Ibidem, p. 63.
7 Ibidem, p. 64.
8 Ibidem.

www.dacoromanica.ro
27 DESPRE LOGICA ISTORIEI LXIII

crociana se Intemeiaza pe sofismul subiectivismului §i conventionalismului.

Ca atare sofismul sau paralogismul fund forme ale ignorantei obiectia
lui Croce non est argumentum.
Croce considers materialismul istoric nu ca o constructie a priori
de filozofie a istoriei, nici ca o noua metoda de &dire istorica, ci ca un
9/canon de interpretare istorica" 1, care sfatuieste" sa dam atentie sub-
stratului economic al societatii. Canonul e o regula subiectiva. Canonul,
ca regula metodologica, e la opozitul metodei ca reflex al obiectivitatii,
ca structure intregului, stabilita in pura sa esentialitate" 2.
Croce conchide, subliniind necesitatea de a se trata materialismul
istoric nu ca metoda, de cercetare avindu,si toneivl in realitatea istorica,
ci ca un canon" si afirrand imposibilitatea de a deduce mice program
social din propozitii de purl stfinta, judecata programelor sociale trebuind
sa fie dusa In domeniul observatiei empirice si al convingerilor practice" 2.
Intr-un cuvint : negarea sociologiei si istoriei ca stiinte. In fond,
concluzia a comandat premisele gindirii lui Croce. Este greu de gasit chiar
si un pseudoargument in combaterea marxismului de care pozitivistul
Seignobos. Conceptia lui Seignobos este eft se poate de simpla : omenirea
se reinnoieste printr-o schimbare continua de generatii ; acesta e fenomenut
fundamental al istoriei si e probabil cauza capitala a evolutiei sociale" S.
Asemenea platitudine poate fi scrisa la aproape doua secole dupe
marele Montesquieu !
Iar in 1954, H. I. Marrou se straduieste &á izgoneasca mitul" obiee-
tivitatii stiintifice4. Concluzia lui e ca, istoria e o arta 5.
Raymond Aron si-a asumat si el rolul de a narui materialismul
istoric. Ce cauza economics se intreaba profesorul Aron ajunge
&á explice trecerea de la politeism la monoteismi Evolutia fizicii moderne ?
Cruciadele sau razboaiele religioase r 6.
Fireste ca fortele de productie, ca atare, nu au determinat direct,
ci in ultimo analiza (Engels), prin intermediul ideologiei si psihologiei
sociale si al observarii unitatii lumii, trecerea de la politeism la monoteism.
Deja poetul si filozoful pre-eleat Xenophanes nu mai e partizan al poli-
teismului antropomorfic. Ideea unit 'atii materiale a lumii e evidenta la
filozofii ionieni si mai ales la Heraclit hen pcinta einai = toate sint unu.
La Parmenide, ideea de unitate a luat o forma paroxistica, condu-
cindu -1 la negarea multiplicitatii fenomenale.
Politeismul s-a degradat intr-o simpla mitologie poetica si, sub
impulsul transformarilor politice propulsate de transformarile eco-
nomice, al reflectiei filozofice, al ideologiei si psihologiei sociale, politeis-
mul a evoluat in monoteism. Formarea imperiului unit al lui Alexandru
sau al romanilor an Unpins in planul constiintei sociale ideea de unitate,
realizata in planul politic.
1 Hegel, Science de la logique, I.
2 B. Croce, op. cit., p. 111,
3 Ch. Seignobos, La Mithode historique..., Ed. Paris, 1901, p. 151.
4 H. I. Marrou, op. cit., p. 223.
5 Ibidem, p. 289.
S R. Aron, Introduction a la philosophic de l'histoire, p. 249.

www.dacoromanica.ro
ALXIV ATH. JOJA 28

Monoteismul a patruns in mase sub forma crestinismului, atunci

cind sclavagismul a intrat in perioada de declin. Crestinismul exprima
protestul maselor asuprite impotriva sclaviei dar nefiind in stare sa, re-
zolve contradictiile foarte terestre ale sclavagismului, a promis rezolvarea
for ultraterestra. Aceasta rezolvare in cer" a contradictiilor pamin-
testi demonstra incapacitatea revolutionary a maselor asuprite, inca-
pacitate rezultata ea insasi din maruntaiele modului de productie. Yn
afara de radacinile sale gnoseologice, rezultate din dezvoltarea cunoasterii
filozofice si stfintifice, monoteismul era aspiratia spre un parinte atot-
puternic si milostiv, era protestul afectiv impotriva nenumaratilor zei
care erau identificati cu clasa nenumaratilor asupritori. Psihologia socials,
care deriva din locul pe care it ocupa In productie o class social& si din con-
ditiile ei de trai, joaca un rol de prima importanta In formarea formelor
constiintei sociale, printre care religia.
In ce prive3te evolutia fizicii moderne, numai un materialist vulgar
ar putea-o deduce din cauze economice, cum zice domnul Aron. Dar ori-
eine va admite ca fizica s-a dezvoltat in asa masura Melt sa poata lansa
sateliti in spatiu nu in sclavagism, nici In feudalism and industria
era inexistenta sau foarte slabs ci in epoca noastra, cind industria a atins
pI oportii colosale. Poate cineva concepe extraordinara dezvoltare a stiintei
moderne in afara conditiilor create de industria moderns? Desigur ca nu.
Dezvoltarea continua, vertiginoasa a industriei a treat conditiile
sine gltibus non ale avintului formidabil al stiintelor naturii, avint care
si el, la rindul sail, a devenit o pirghie gigantica a industriei moderne.
Fizica lui Aristotel vadeste o subtilitate, o patrundere si o putere
de gindire egala sau chiar superioara aceleia a fizicienilor de la Galileu
incoace, si totusi Aristotel n-a putut face decit speculatii geniale asupra
naturii : ii lipsea baza experimentala, adica, in ultima analiza, modul
de productie in stare sa furnizeze aceasta, baza.
ktiintele experimentale s-au dezvoltat considerabil abia In capita-
lism, deoarece aceasta formatie istorica spre deosebire de modurile
de productie anterioare avea o nevoie esentiala in insasi esenta
sa de inflorirea stiintei experimentale pentru dezvoltarea marii industrii
capitaliste.
Marx a analizat In mod genial mecanismul formarii si functionarii
capitalismului. In manufacture, scrie el, revolutionarea modului de pro-
ductie is ca punct de plecare forta de muncd, in marea industrie mijlocul
de muncli" 1.
Mama industrie, scrie Marx, trebuia sa faca uz de mijlocul de pro-
ductie care ii era caracteristic ei, adica de marina insasi, si sa produc'd
masini cu ajutorul masinilor. Abia in modul acesta ii crea ea o baza tehnica
adecvata si ajunse sa umble pe picioarele ei proprii. 0 data cu intinderea
utilizarii masinilor in primele decenii ale secolului al %I% -lea, masinismul
cuprinse intr-adevar cu incetul fabricarea ma. inilor-unele. Dar abia In
ultimele decenii constructiile uriase de cal ferate si utilizarea vapoarelor
1 K. Marx, Capilalul, vol. I, p. 345.

www.dacoromanica.ro
29 DESPRE LopicA ISTORIEI L XV

transoceanice dadura nastere uriwlor maftini intrebuinfate pentru con-

strucfia de atotoare" I.
Iata baza real/ care avea esentialmente nevoie de dezvoltarea stiin-
telor naturii matematici, mecanica, fizica, chimie , care ridica acestor
stiinte probleme si dadea posibilitatile materiale de dezlegarea acestor
probleme. Iata de ce §i cum s-a dezvoltat, in secolul nostru, fizica modern/.
Dar stiinta nu are numai radacini social-economice, ci si gnoseologice,
provenite din insasi acumularea cunostintelor in domeniul unei stiinte
particulare (in speta fizica), cum si in domeniul tuturor celorlalte stiinte.
0 data suscitata si push in mers, stiinta se dezvolta prin dialectics
conjugate a problemelor si mijloacelor puse de marea industrie ca ci pro-
gresului problematicii sale proprii, pe baza relativei sale autonomii. Au-
tonomia nu presupune ins/ autarhie.
Fireste, teoria relativitatii sau mecanica cuantica nu sint rezultatul
direct al bazei reale materiale a societatii, ci rezultatul intregii dezvoltari
a fizicii moderne, rezultatul patrunderii tot mai adinci in secretele univer-
sului. Teoria relativitatii si mecanica cuantica sint formele ultime sub care
ni se prezintd, teoretic, natura. Dar aceasta dezvoltare teoretica e condi-
tionata de un ansamblu grandios de observatii experimentale, care presupun
laboratoare de inalta precizie, adica o mare industrie perfectionatil, ne-
cesitata si realizata de un anumit mod de productie si nu de orice mod
de productie.
Dar (Ilea rezultatele 6tiin(ifice, verificate prin practice, nu au ca-
racter clasial (deli reprezinta o forma a constiintei sociale) si sint talia
qualia transmisibile de la o formatie social/ la alta, interpretarea si fun-
dame ttarea for filozofica este lega a de conditiile sociale specifice. In
acest to is, interpretarea teoretica a fizicii moderne de)inde nu direct
de cauze economice", ci de ideologia si de psihologia socials determinate
de pozitia pe care difaritele clase si grupuri sociale o ocupa in procesul de
productie.
in ceea ce priveste cruciadele sau razboaiele religioase, considerdm
ca dovelirea legaturii for cauzale cu structura economica s-a facet in
chip evident. Marx a observat, ca nici evul mediu nu putea sa traiaseci
din catolicism, nici lumea antica din politica. Dimpotriva, modul in
care aceste epoci isi agoniseau viata ne explica de ce in cazul din urma
rolul principal it joaca politica, iar in cal dintli catolicismul. De altfel,
nu e nevoie sit cunolti prey bine, do exem?lu, istoria republicii romane,
ca sa-ti dad seam, ca istoria proprietatii f unciare formeaza istoria secret/
a republicii. Pe de alta parte, si Don Q tichotte a platit stump greseala
de a fi considerat pe cavalerii ratacitori deopotriva compatibili cu toate
formele economice ale societatii" 2.
Seignbos crede ca poate sa sfarme aceasta observatie foarte precisa,
verificabild, experimsntal, prin paralogisme banale de genul acesta : Apos-
tolii si martirii tuturor religiilor, ai tuturor stiintelor, ai tuturor filozo-
I K. Marx, Capilalul, vol. I, p. 356,
I Ibident, p. 108, In not /.

05 - 0. 6190
www.dacoromanica.ro
LXVI NTH JOJA 30

fiilor, ai tuturor politicilor, de la Socrate §i Isus Cristos pins la Blanqui §i

Karl Marx, an fost dintotdeauna §i sint §i acum caracterizati prin indife-
renta for fats de placerile materiale care constituie viata economics" 1.
Seignobos, Xenopol, R. Aron §i atitia altii n-au citit, pare-se, Capi-
talul capitolul V al sectiunii a treia, intitulat Procesul de munca §i pro-
cesul de valorificare", in care Marx scrie : Aceemi importanta pe care
o are forma resturilor de oase pentru cunomterea conformatiei speciilor
de animale disparute o au §li resturile mijloacelor de munca pentru apreci-
erea formatiunilor economice disparute ale societatii. Epocile economice
se deosebesc nu prin ceea ce se produce, ci prin modul cum se produce,
cu ce mijloace de munca. Mijloacele de munca indica nu numai gradul
de desvoltare a fortei de munca omene§ti, dar kii raporturile sociale in
care se lucreazd'"2.
In nota, Marx adauga : Dintre toate marfurile, nicirfurile de lux
propriu-zise sint cele mai putin importante pentru comparatia tehnologica
a diferitelor epoci de productie".
Iata definitia data de Marx procesului de munca : Munca este in
primul rind un proces intre om §i natura, proces In care omul efectueaza
reglementeaza §i controleazk prin actiunea sa proprie, schimbul de ma-
terii dintre el §i natura"3.
In acest caz, care e fundamentul vulgarei interpretari a lui
Seignobos les jouissances materielles qui constituent la vie eco-
nomique" 'I
La fel de paralogica este teza lui Xenopol, care sustine ca n-a gasit
lupta de class in desvoltarea picturii italiene sau muzicii germane, in filo-
zofia pozitiva, in fizica sau in chimie. "Istoria e nu numai expunerea dez-
voltarii, prin raport Cu lupta claselor Intre ele : ea mai este fi aceea a luptei
omului contra naturii..."4.
In ceea ce priveste surprinzatoarea descoperire a luptei omului contra
naturii, s-a vdzut mai sus ca Marx define§te munca in primul rind ca un
proces intre om f i naturd (lupta" e aci un termen figurativ). In ce priveste
pictura, muzica data le-ar fi examinat atent, Xenopol ar fi putut des-
coperi, in compozitiile picturale sau in arhitectura muzicala, viziunea sau
sensibilitatea proprie unei clase.
Ce credeti ca e un artist ? intreaba Picasso. Un imbecil care
n-are decit ochi, dm& e pictor, urechi dad, e muzician sau o dira la
toate treptele inimii data e poet, sau chiar dad, e boxer numai
mu§chi ? Dimpotriva, el este in acela§i timp o fiinta politica, in permanents
atent in fata evenimentelor sfi§ietoare, arzatoare sau placute ale lumii,
modelindu-se in intregime dupa chipul lor. Cum ar fi posibil sa te dezin-
teresezi de ceilalti oameni §i, In virtutea carei nepasari de filde§, 0, te
desprinzi de o viata care ti-o aduc cu atita imbel§ugare ? Nu, pictura nu e
1 Ch. Seignobos, La mithode historique..., p. 267-268.
2 K. Marx, Capitalul, vol. I, p. 187.
4 Ibidem, p. 185.
8 Xenopol, op. cit., p. 433.

www.dacoromanica.ro
31 DESPRE LOGICA ISTORIEI LX VII

facuta pentru a decora apartamentele. E un instrument de razboi ofensiv

§i defensiv impotriva dusmanului" 1.
Iar Van Gogh declara ca arta e omul adaugat naturii, natura,
realitatea, adevarul, dar cu o semnificatie, cu o conceptie, cu un caracter,
pe care artistul it pune in lumina, it degaja, II descurca, II libereaza, fl
ilumineaza," 2.
Priviti desfkurarea picturii de la Cimabue ping in zilele noastre sji
yeti descoperi viziunea umana, si artistica propire diferitelor epoci si
diferitelor clase sociale In diferite momente ale istoriei lor. Cu titlu de
exemplu, In secolul XIII, Madona cu pruncul gi sfintii" de Cimabue
dezvaluie, in ciuda hieratismului bizantin, un spirit nou, intreprinzator,
activ, tipic oraselor italiene in care aver, sa apara Renasterea. Ceea ce
face tabloul atit de expresiv si de nou este mai putin austeritatea organics
a compozitiei in care hieratismul bizantin se concretizeaza, Intr-o construe-
tie arhitecturala, cit precizia liniei, apriga energie a semnelor §i profiluri-
lor care creeaza un relief plastic si confers figurilor un dinamism exube-
rant si pasionant" 3.
Cimabue se credea maestrul necontestat al picturii, dar, spune Dante
ora ha Giotto it grido acum Giotto e vestit.
Tntre pictura secolului al XIII-lea i cea a secolului al XIV-lea se
vadeste o deosebire in felul de a gindi si a vedea, in ciuda persistentei,
dogmelor i temelor. Aceasta schimbare se atribuia, pins nu de mult,
lui Giotto considerat proles sine matre 4.
Giotto inaugureaza pictura moderns in Italia. La sfirsitul seco-
lului al XIV-lea si mai ales in secolul al XV-lea, pictura se reinnoieste
in Italia, in Flandra, In Rusia, In Cehoslovacia, in Franta, Germania
§i Spania ; o pleiada de pictori infatiseaza in linii §i culori, spiritul epoeii
not care se nktea. Mesterul Bertram, mesterul de la Trebon, Rubliov din
Moscova, Memling, van Eyck, Griinewald, Masaccio, Castagna, Botti-
celli, Ghirlandajo, Mantegna, Carpaccio, infatiseaza trasaturile unui nou
tip de om, profund diferit de omul medieval. Realisul franco-flamand a
introdus subiectele profane, sfintii se transforms in cavaleri"5. Cristos
mort" al lui Mantegna infatiseaza nu a doua ipostaza a verbului, ci un oni
din viata reala, care a suferit omeneste. Cita miscare, cita viata, cit rea-
lism in Calvarul" aceluiasi Mantegna ! Ce indrazneala units cu veridici-
tate in Curtezanele" lui Carpaccio ! Cita durere, pur umana, intr-un
subiect atit de religios ca Pieta al lui Bellini !
In fine, iata titanii Benasterii italiene : Leonardo da Vinci, Michel
Angelo Rafael, urmati de ceilalti maestri straluciti universal admirati.
Leonardo exalts practica, observatia §i experimentul : stiintele s-au nascut

1 Citat de P. Eluard In Anthologie des ecrits sur l'Art, Editions Cercle d'Art, Paris, 1952,
p. 17-18.
2 Ibidem, p. 16.
Enzo Carli, In Les Peintres cilebres, Ed. Mazenod.
4 L. Hautecoeur, ibidem, p. 101.
5 Ibidem.

www.dacoromanica.ro
LXVIII ATH. JOJA 32

din experienta, care e mama oricdrei certitudinim. Ca pictor si sculptor,

Leonardo sfidInd traditia bisericii a studiat anatomic, ldsind schite
admirabile. A cercetat legile opticii si structura ochiului. A avut o cariera
extraordinary, dar, observil, un istoric, orieit de extraordinary ar fi fost
ea, nu era Inca nimic in comparatie cu cimpul pe care 1-a deschis, cu prin-
cipiile f undamentale pe care inteligenta sa le-a deslusit si cu intuitia de
care a dat dovada, intelegind adevaratele metode de investigatie in fiecare
ramura de cercetare'''2. Leonardo a folosit metoda experimentala cu un
secol inainte ca Bacon sa o fi preconizat si ca Galileu sa o fi practicat 3.
Dar deja plctura admirabililor artisti din quatrocento respira umanis-
mul, glonfiea omul si barbatia virtu si. nu ascetismul si virtutile
teologale ; ne dezvaluie o schimbare in adincime in gindirea si simtirea
oamenilor. Daca nu am dispune decit de pinzele lor, fara a avea nisi un
alt fel de mIrturii istorice, si Inca am sti ca c'imatul spiritual al acelei
epoci s-a schimbat profund ! De ce aceasta schimbare de psihologie so-
cials ?
Se spun : pentru ca italienii au descope7it antichitatea greco-la-
tina. Aceasta nu este insa o explicatie simplicito° ; ea provoaca o altd,
intrebare : dar de ce au descope..it-o acum §i nu, de exemplu, in secolul
al X-lea al erei noastre ? Italienii au descoperit acum" antichitatea si
formele noi de gindire si de simtire, pentru ca acum au inceput sit gin-
(leased, areligios, laic si rationalist si ei au gasit un model in ennui a greco-
romana. Fireste, cuceritea Constantinopolului de catre turci in 1453 si
refugierea in Italia a numerosi savanti greci a inlesnit cunoasterea anti-
chit Atli.
Mai pretios decit cunoasterea limbii grecesti a fost, insd, spiritul
de libera cercetare pe care manuscrisele grecesti 11 revelau5.
Dar de ce italienii si nu numai ei, ci si nordici ca ilustrul Desi-
derius Erasmus cautau, acum, spiritul de liber examen ? De altminteri
trebuie sa recunoastem ca scolastica medievala a fost erodata din interior
de catre ginditori originali si subtili ca Siger de Brabant, Roger Bacon,
Duns Scot, Durand de Saint-Pourcain, Occam.
Lupta dusa din interior Impotriva scolasticii dovedeste cd, (deli
eunowAerea splendidei culturi elenice a dat un avint puternic gindirii
libere, antireligioase, rationaliste) nu descoperirea tezaurului filozofiei si
artei grecesti a fost cauza eficienta a spiritului vremurilor noi.
Cauza formals si eficienta trebuie cantata in Insasi dezvoltarea so-
cietatii, in zamislirea capitalismului in maruntaiele societatii feudale.
Structura economica a societatii capitaliste a rezultat din structura
economica a societatii feudale. Desfiintarea, acesteia din urma a eliberat
elementele celeilalte" 6.
1 Cit. de W. Dampier, Ilistoire de la science, Trad. H. Sudre, Payot, Paris, 1951, p. 145.
2 lbidem, p. 143.
a Ibidem, p. 145.
4 Aristotel, Anal. Post., I, cap. II.
5 W. Dampier, op. cit., p. 137.
6 K. Marx, Capitalul, vol. I, p. 635.

www.dacoromanica.ro
33 DESPRE LOGICA ISTOR1EI LXIX

Marx observa, ca in Italia, unde productia capitalists s-a dezvoltat

eel mai devreme, desfiintarea raporturilor de serbie are si ea loc eel mai
devreme. Aici serbul este emancipat inainte de a-si fi putut asigura vreun
drept de prescriptie asupra pamrntului. Emanciparea sa 11 tr tnsforma
deci imediat Intr -un proletar liber care, in plus, gaseste gata pregatiti pe
noii stapini in orasele ramase in cea mai mare parte Inca din timpul ro-
mmilor. Atunci cind revolutionarca pietii mondiale a distrus, incepind
din secolul al XV-lea, suprematia comercialA a Italiei de Nord, se manifests
o miscare in sens rovers. Muncitorii de la orase fora impinsi in masa, la
tara, si da,dura aci un impuls nemaivazut exploatgrii mici, executata in felul
gradinOritului"1.
Italia a fost prima natiune de capitalisti"2 de aceea aici s-a pro-
dus transformarea gindirii si artei medievale in gindire si arta, moderna.
Magnifica dezvoltare a picturii italiene reflectO adincimea schimblrilor
produse in structure social-economicA a Italiei, in care un rol precumpani-
tor 1-au jucat Venetia si Genova, centre comerciale, precum si Florenta
industrials. Daca, comertul facea bogiltia Venetiei si Genovei, industria
facea prosperitatea Florentei, Milanului si celorlalte orase nemaritime
ale peninsulei. Aceasta, industrie alimenteaza, un comert international.
Comertul si industria, dau nastere unor familii de mari intreprinzatori
ca : Bardi, Frescobaldi, Spini la Florenta ; Bonsignori, Cacciaconti,
Marescotti, Piccolomini la Sienna ; Benedetto Zaccaria la Genova ;
familia, Polo din Venetia, careia ii apartine Marco Polo, faimosul naviga-
tor si explorator.
incepind cu secolul al XII-lea, apar universitOtile din Bologna,
Padua (1222), Napoli (1224), Vercello (1228), Sienna (1247). Pe cind teo-
logia domina in colegiile din restul Europei, dreptul domina stadia ge-
neralia in Italia. Cronicarul Giovanni Villani scrie ca,' la Florenta biiietii
si fetele care invatO se citeasca, sint de la opt la zece mii ; copiii care invatO
in case scoli abecedarul si matematicile, sint de la o mie la doubb mii dourt
Bute ; cei care invatil gramatica si logica in patru scoli inalte de la cinci
sute la case sute". Bonvesino della Bipa noteazO ca, la Milan, en 1u multi
doctori in drept, in medicinO, institutori si profesori care aveau multi
elevi"3.
Ereziile constituie raspunsul comunelor in lupta, cu autorita,tile
bisericesti. Erezia a urmat evolutia personalului comunal4.
Activitatea economics si culturalil, favorizatO de sistemul comunal
duce la ascutirea luptelor sociale si politice5.
Comuna scrie istoricul E.L(conard e intr-adevar, Inca din
secolul al XIII-lea, prada luptei unor medii sociale care, deosebindu-se

I Marx, C ipil Ilul, vol. I, p. 636, nota 189.

2 F. Engels, Anti-Diihring, p. 242.
3 Histoire Universelle, vol. II, Encyclopedie de la PleIatle, Paris, 1957, p. 497.
4 Ibidem, p. 500.
8 Ibidem, p. 501.

www.dacoromanica.ro
L XX ATH. JOJA 34

precis, ierarhizate si constiente de interesele for divergente, an devenit

clase" 1. Autorul distinge, la tara, pe mosieri si proletariatul rural, iar
la orase, pe nobili, marli comercianti, burghezia mijlocie si proletariatul.
WA clasele si lupta de clash in Italia pre-Renasterii si Renasterii
propriu-zise ; iath formarea unui nou mod de productie in sinul vechiului
mod de productie, iath formarea unei ideologii si psihologii sociale
proprii claselor in ascensiune, ideologie si psihologie care se exprimh si
in evolutia picturii italiene. Giotto, Masaccio, Mantegna, Carpaccio Pi-
sanello, Leonardo da Vinci, Michelangelo, Rafael Ei urmasii for skit expo-
nentii in picturh ai claselor ascendente, purthtoare ale spiritului nou.
Xenopol nu reusea sa descopere clasele si lupta de clash in pictura
italianh, pentru el limitat de interese de clash nu voia sa is descopere.
Dar clasele cu ideologia cu psihologia lor, cu interesele, idealurile si luptele
for stint prezente in pictura italiana, nu atit in tematica ei, eft in modul
de a o infhtisa.
Hegel noteazh eh, in figurile de sfinti, de apostoli §i de intelepti din
antichitate, expresia de interioritate exaltath este in raport cu anumite
situatii momentane, in afara carora aceste personaje se infhtiseazh sub
forma unor caractere independente, evoluind in lume, pline de demnitate
si bhrbAtie.
Di nu ant idealuri divine, sau zei ideali, ci ideals umane cum nu
so poate mai individuale, nu numai oameni asa cum ar trebui sh fie, ci
idealuri umane asa cum exist in realitate, oameni chrora nu le lipseste
nici particularitatea caracterului, nici participarea acestei particularithti
la universal, care umple si phtrunde indivizii. Figuri de acest fel au treat
Michelangelo, Rafael si Leonardo da Vinci, acesta in celebra sa « Cina
tea de Tainh » figurh din care emanh o demnitate, o maretie, o noblete
care nu se gases° la alti pictori" 2.
Astfel, evolutia picturii italiene dezvaluie prezenta claselor. in ale-
gerea tematicii si, mai ales, in modul de a o aborda si interpreta, discernem
psihologia unei societhti, a unei clase intr-un .moment sau altul al evolu-
tiei sale.
Tot grupuri si clase sociale putem descoperi in evolutia picturii de
la sfirsitul secolului al XIX-lea incoace, end, duph aprecierea unui critic
de arth, in aeelasi timp eind personajul uman ineeta de a fi centrul pinzei,
omul, renuntind de a fi mhsura tuturor lucrurilor in arth, isi dase lui insusi
despre el insusi o imagine noun in creatiile sale picturale in care vechile
valori ale umanismului rationalist cedasera locul "valorilor pe care be
vom numi, in lipsh de ceva mai bun « anumaniste » 3.
Duph acest critic, esenta noii orienthri picturale este substituirea unei
estetici irealiste esteticii realiste dominante de la Renastere incoace. In
realitate, pictura, de la Courbet, Corot, Manet, Cezanne,. Van Gogh, la Pi-

1 Hisloire Universelle, vol. II, Eneyelopedie de la Plelade, Paris, 1957, p. 502.

2 Hegel, Esthdtique, t. III, p. I, Editions Montaigne, Paris, 1944, p. 269.
3 B. Dorival, Les Peintres du vinglieme siecle, Editions P. Tisore. Paris, 1957, p. 5.

www.dacoromanica.ro
35 DESPRE LOGICA ISTORIEI LXXI

casso, Modigliani, Chagall, Segonzac, TJtrillo, Kandinski, Poliakoff, Mon-

drion, Dali, este un duel intre estetica realists ¢i cea irealista", cu puncte
marcate de una sau de alta i, uneori, cu influente reciproce et cu treceri gra-
date si nuantate de la una la alta. Exist/ desigur o dezvoltare a tehnicii
picturale, care calla forme not de exprimare, dar alegerea acestor forme,
inclinarea spre infatisarea realitatii, sau, dimpotriva, spre deformarea
ei, spre de-natura-rea ei, spre descompunerea ei in elemente componente
disjecta corporis membra culoare, linie etc. aceasta alegere nu
e gratuita, ci a dictata, de o anumita psihologie socials, adica de aparte-
nenta la o class sau un grup social determinat. Tinei arte inradacinate
in desimea realului, aerie un apologet, s-a substituit o arta care se desfa-
soara in poezia mitului" 1.
In interpretarea acestui critic, pictorul contemporan in realitate
o insemnata fractiune a pictorilor contemporani picteaza ,,din nevoia
de a trai subiectiv, de a afirma o absolute libertate, de a se alege, de a
se implini = ... de a se crea. Arta for e o proiectare spre necunoscut",
care e insusi criteriul
In teoria i practica picturii celei mai moderne care a produs
unele opere de mare valoare artistica dialectica libertate-necesitate
apare frinta in folosul libertatii, care, izolata de contexul necesitatii,
devine abstracts.
fLibertatea, spune Engels, consta in stapinirea asupra noastra
insine gi asupra naturii exterioare, intemeiata pe cunoasterea necesitatilor
naturii"s.
Modernismul pictural rupe acesta unitate a libertatii §i necesitatii
§i de aceea ajunge, adeseori, la forme de neinteles. Dar aceasta libertate
abstract/. rupta de necesitate nu se inrudeste care cu filozofia con-
tingentei ei cu anumite aspecte ale existentialismului ? Dar ce clase, ce
grupuri sociale detest*/ necesitatea i aspire spre contingents ? Fie clase
interesate fundamental in negarea necesitatii procesului social, fie clase
oscilante i Vara o viziune proprie, ci de imprumut.
In ce priveste evolutia muzicii germane in particluar, ca si a muzicii
in general, vom constata aceeasi eficienta explicative. La prima vedere,
aceasta arts pare cea mai indepartata de realitatea obiectiva a naturii
societatii. In acest sens Hegel scrie : Pentru exprimarea muzicala se
potriveste numai interioritatea absolut fara obiect (das ganz objektlose
Innere), subiectivitatea abstracts. Aceasta e eul nostru absolut vid, fara
vre un continut. Sarcina principal/ a muzicii consta astfel in aceea ca nu
exprima obiectivitatea (die Gegenstandlichkeit) ci, dimpotriva, face sa
rasune modul in care se misc./ interioritatea cea mai abduca (das innerste
Selbst), conform subiectivitatii sale si sufletului sau ideal "`.
Dar subiectivitatea cea mai profunda este intotdeauna subiectivi-
tatea incadrata intr-o epoca, intr-o societate, intr-o class. Ego este tot-

1 Frank Elgar, Les Peintres celebres, t. II, Paris, 1954, p. 183.

2 Ibidem.
3 Engels, Anti-Di:111ring, p. 147.
4 Hegel, Asthetik, Aufbau, Verlag Berlin, 1955, p. 807-808.

www.dacoromanica.ro
LXXII ATH. jojA 36

deauna Tu §i Ivos ; un ego nemodelat de ceilal(i e o abstractie. Contrariu

aparentelor, eul e o categorie sociald, adica presupunind pe tu, pe ei, pe
ceilal¢i, presupunind societatea. Astfel, eul eel mai pur §i intim este cu-
fundat intr-o epoca, o societate, o class, ale caror tendinte §i orientare le
reflects. Pentru ca Descartes sa aiba intuitia lui dubito, cogito sum, a
trebuit o evolutie a gindirii filozofice determinata (sau, eel putin, condi-
tionatd) de o anumita evolutie a societatii : aparitia elementelor societatii
capitaliste, in care individul se punea ea atare.
Esenta umana, zice Marx, nu e o abstractie inerenta individului
luat izolat. 'In realitatea sa, ea e ansamblul raporturilor sociale" 1.
De aceea §i muzica exprima mentalitatea §i aspiratiile unei socie-
tati §i clase sociale si acelea§i orientari, care se gasesc in filozofie, in
literature 0 in artele plastice, se regasesc grosso-modo §i in muzica, de-
terminate de psihologia socials §i de diferitele directiuni ale acesteia.
Caracterul umanist al muzicii lui Bach transpire atit in muzica
sa religioasa (de exemplu, Patimile dupii Joan" §i ,Magnificat"), cit
§i in muzica sa laica (Concertul brandemburgic, fugi §i tocate pentru orga,
compozitii pentru clavecin etc.).
Richard Wagner observe ca Operele lui Bach reflects istoria vietii
celei mai intime a spiritului german" a ceea ce e mai progresist §i
umanist in istoria civilizatiei germane. Suflul umanismului strabate, de
asemenea, opera lui Haendel, care este, cum spune R. Rolland, conceputa
pentru un popor Intreg §i nu pentru o Oita de diletanti. In Haendel,
Haydn recuno§tea pe Maestrul nostru, al tuturor".
Goethe a subliniat nemuritoarea forts creatoare" a muzicii lui
Mozart, in opera sa de o puritate, o limpezime §i un patetic neegalate, a
exprimat aspiratiile umaniste ale claselor progresite ale epocii sale.
Acela§i umanist genial care a fost autorul lui Faust declare ca n-a
vazut niciodata un artist mai concentrat, mai energic, mai interiorizat
decit Beethowen. Hugo Riemann observe ca ceea ce deosebe§te pe Beetho-
wen de Haydn §i de Mozart este marea libertate a omului care are in urma
lui revolutia. Se §tie ca genialul autor al Simfoniilor a fost, Inca din tine-
rete, sub influenta revolutiei franceze §i a luptei antifeudale din Renania.
El a fost un republican convins §i, situindu-se pe pozitiile progresului
§i democratiei, s-a situat implicit pe cele mai inalte culmi ale creatiei mu-
zicale §i ale spiritului uman. Simfonia a noua exprima, cu un patos ire-
zistibil, en o forts §i o claritate suverane, umanismul beethowenian. Muzica,
lui Beethowen este cea mai stralucita dovada a faptului ca arta cea mai
interioara §i mai subiectiva e apta sa exprime cu o for neintrecuta obi-
ectivitatea.
Considerati pe marii compozitori ru§i §i yeti distinge cu u§urinta in
operele admirabile legatura adinca cu folclorul, cu aspiratiile de libertate
ale maselor fundamentale ale poporului rus, cu lupta general-democratica
impotriva tarismului. Glinka, Dargomjski, Borodin, Rimski-Korsakov §i,
mai presus de toti, Mussorgski, unul dintre cei mai mari compozitori
1 Marx, Teze despre Feuerbach, teza 6. Vacuitatea" eului nostru.

www.dacoromanica.ro
37 DESPRE LOGICA ISTORIEI LXXIII

ai lumii sint strins legati de lupta poporului rus pentru libertate. Ei au

reflectat artistic aceasta lupta *i au sprijinit-o prin operele for impregnate
de patriotism, de umanism, de incredere in fortele progresului. Din punct
de vedere artistic, tuturor celor cinci le e comun *i semnificativ atma-
mentul for profund pentru extraordinarul folclor rusesc, pentru nesecata
lui varietate *i pentru accentele lui umaniste.
In drama muzicala Boris Godunov gasim : libertatea formei not *i
mari resurse armonice, mladierea expresiva a recitativului exprimind
cele mai intime inflexiui psihologice ale personajelor, maretia dramatics,
intensa viata populara in coruril. Continuind linia admirabilului Glinka,
compozitorii ru*i *i indeosebi autorul lui Boris Godunov *i al Hovangcinei,
au descoperit *i an introdus nemijlocit .i in muzica pe marele creator de
valori materiale si spirituale poporul.
Para indoiala scrie un istoric al muzicii Dargomjski deschi-
sese calea *i crease un limbaj nou, dar, dupe el, a fost nevoie de geniul
lui Mussorgski, ata*amentul sau sinter pentru popor, pasiunea sa pentru
adevar, pentru a ajunge la o atit de extraordinary innoire a muzicii"2.
Boris Godunov, Mussorgski sculpteaza in sunet pasiunea i aspira-
tiile care insufletesc pe adevaratul erou al acestei drame muzicale : poporul.
Este instructive comparatia intre Richard Wagner *i Modest Mussorg-
ski, primul traind intre 1813-1883, iar al doilea intre 1839-1881,
amindoi, compozitori de geniu.
Cuprins de elan revolutionar in 1848, Wagner parase*te repede acest
ideal vremelnic *i evolueaza progresiv sere misticism *i nationalism.
Maeftrii cintareti din Niirenberg face exeeptie de la canonul mistic si *ovin
la care a aderat Wagner. Olandezul zburator, Tannhouser, Lohengrin,
Tristan si Izolda, ca Si tetralogia Nibelungilor glorifica ideea mistica de
mintuire prin sacrificiu. Senta se sacrifice, mintuindu-1 astfel, pe olandezul
zburator, osindit sa rataceasca pe mari ping trod va intilni ferneia devo-
tata piny la moarte. Tannhauser e mintuit prin sacrificiul logodnicei sale ;
Tristan *i Izolda slut uniti prin moarte ; Siegfried se sacrifice pentru
Brunhilda, iar Parsifal eel pur se sustrage dezmierdarilor pa sionatei Kun-
dry *i, invingind rani personificat de Klingsor, reds graalului sfint stra-
lucirea sa, in timp ce un porumbel alb coboara asupra cavalerilor proster-
nati. In dramele sale, Wagner *i-a pus problema libertatii omului, dar
a rezolvat-o prin mintuire, prin renuntare i sacrificiu, prin anularea
vointei de a fi, a*a cum preconiza Schopenhauer, al carui discipol a fo. t.
De*i Wagner n-a citit decit in 1854 Lumea ca vointa si reprczcn-
tare (Die Welt als Wille and Vorstellung) se poate afirma ca exists o
strinsa legatura intre filozofia lui Schopenhauer si muzica lui Wagner :
amindoua proslavesc vointa irationala, pesimismul si mintuirea prin re-
nuntare. Aproape toate dramele lui Wagner sint un imn dedicat ideii
de mintuire prin iubire sau renuntare si sacrificiu, un imn fortelor irati-
onale si mistice. In conceptia lui Wagner, ca *i in filozofia lui Schopen-
1 G. Rouget, in La Musique des origins a nos fours, Librairie Larousse, Paris, 1946,
p. 369.
2 Ibidem, p. 368.

www.dacoromanica.ro
LXXI'1 ATH JOJA 38

hauer libertatea se cucereste printr-un act de autonegare mistica prin

ingenunchierea in fata irationalitatii.
Aceasta autonegare I-a exasperat pe Nietzsche, care s-a despartit
de prietenul sau Wagner, opunindu-i o alts forma de irationalism si de
exaltare a fortei oarbe. Ca $i precursorul for Schopenhauer, Nietzsche si
Wagner opuneau cunoasterii, ratiunii irationalitatea. Toti trei au fost
reactionari in politica : Schopenhauer a tras in rasculatii de la 1848,
Wagner a trait in umbra regilor germani, iar Nietzsche a fost admiratorul
lui Bismarck.
Wagner a pus exceptionala sa putere de creatie atit de vizibila,
de pilda, in magnificul preludiu la Lohengrin, sau in uvertura la Tannhau-
ser in serviciul unor idei retrograde, care exprimau, pe plan filozofic-
muzical, mentalitatea si interesele claselor dominante din Germania
timpului sau.
De aceea, pe clnd creatia muzicall a lui Bach, Mozart, Beethoven,
Glinka si Mussorgski ramine intacta si vie in sensibilitatea tuturor epo-
cilor, constructiile uriase ale wagnerismului sint suceptibile de imbatrinire
deli fragmente ale ei sint menite sa figureze, intodeauna, in antologia mu-
zicala a omenirii.
In opozitie cu Wagner, care si-a legat geniul muzical de soarta
-claselor exploatatoare Glinka, Borodin, Rimski-Korsakov, Mussorgski
si Ceaikovski s-au inspirat din viata poporului, din lupta acestuia pentru
libertate $i pentru triumful dreptatii si ratiunii. De aici, deosebirea pro-
f unda care desparte pe Wagner de Glinka si Mussorgski. In comparatie
cu Wagner, care a exprimat ideile claselor reactionare ale societatii ger-
mane, marii compozitori rusi au exprimat tendintele sociale, aspiratiile
si sensibilitatea claselor progresiste, ale maselor fundamentale ale popo-
rului si al intelighentiei" ruse. Cei cinci s-au inspirat nu din irationa-
lismul lui Schopenhauer, ci din poezia luminoasa si fecund& a lui Punkin,
din exemplul eroic al decembristilor si din rationalismul ginditorilor
democratici-revolutionari.
Iata cum, in muzica, arta cea mai subiectiva si care nu pare sus-
ceptibill de a exprima lumea obiectiva, obiectivitatea sociala, clasele
si lupta de clasii (in societatea cu clase antagoniste) se profileaza indaratul
constructiilor muzicale ale lui Bach, Mozart, Beethoven, Glinka si Mus-
sorgski, precum si indaratul wagnerismului.
S-ar putea scrie o istorie a muzicii universale, care ar indica legatu-
rile organice ce unesc muzica in dezvoltarea ei cu ideologia si psihologia
sociala a claselor progresiste sau regresive.
Istoria tehnica a muzicii se dubleaza de o istorie sociala muzica
dezvaluind astfel evolutia simtirii omenesti in fata marilor probleme pe
-care le suscita contactul omului cu natura prin intermediul procesului
niuncii, prin intermediul societatii.
In arta, ca si in filozofie, ca §i in viata practica, omul rezolva aceste
probleme in cadrul unei forme sociale de pe pozitiile unei clase sau ale unui
grup social determinat.
De aceea, formele constiintei sociale reflex al existentei sociale,
poarta pecetea indelebila a orinduirii sociale in sinul careia au aparut.

www.dacoromanica.ro
39 DESPRE LOGICA ISTORIEI LXXV

Fireste, o data aparute, formele constiintei exercitg o actiune deseori

Bens, Marx spune :

prinde maselem.
i
exceptional de puternic& asupra oamenilor, asupra luptelor §i institutiilor
acestora. Ideile devin, astfel, o for socialg, o for materials. In acest
teoria devine o fort& materials, de indatI ce cu-
i iata cum materialismul istoric i §i dovedeste eficienta sa expli-
cativa, in domenii care par atit de indepArtate f}i de strAine de viata ma-
terial& a societAtii, cum sint arta, filozofia sau marile conceptii stiintifice :
terrae ignotae.
Dar aceste terrae ignotae i §i au radacinile adinc infipte in psihologia
si in ideologia socia16, in constiinta sociala, ea insasi reflex al existentei
sociale.
Caracterul de elm& al ideologiei nu inseamn&, in* absenta automata
a unui continut general -um an, dupg cum originile de elm& ale ideologiei nu
exclud, dimpotriva, originile gnoseologice ale filozofiei, stiintei Bi
artei. De pild6, filozofia platonicianI are o cert5, origine socials, pe care
Platon insusi o recunoaste in scrisorile sale, dar ea este, in acelasi timp,
un moment necesar, nu numai socialmente necesar utile& din punctul
de vedere al evolutiei societatii , ci si gnoseologic necesar, adica un
moment necesitat de dezvoltarea gindirii umane, care, avind nevoie s&
degajeze, constient universalul din multiplicitatea fenomenal6, a sarit
-dincolo de tint& si 1-a ipostaziat, a facut din el un eidos etern, independent
Bi suveran. De asemenea eleatismul precursor al idealismului platonian
a avut rIdlcinile sale sociale in conservatorismul aristocratiei sclava-
giste funciare din Grecia Mare, dar el a insemnat §i un moment necesar
in dezvoltarea gindirii logice §i anume afirmarea principiului identiatii
abstracte §i tautologice2. Determinat6 de existents socia16, gindirea re-
flect& aceasta existent& socialA insaBi, §i prin ea existenca in general,
natura §i legile ei.
i dup.& cum natura are logica, structura, dinamismul §i legile ei,
tot astfel dezvoltarea existentei sociale, ca si a constiintei sociale, i §i are
logica §i legile ei, in temeiul cgrora singularul §i particularul se rataseaz5,
la universal. Istoria este stiint& numai prin aceasta ratasare a singularului
Bi particularului la universal : altminteri, ea s-ar dezagrega §i s-ar descom-
pune intr-o infinitate de evenimente fArl nici o legAtura intre ele, care
n-ar mai alcAtui o istorie. In schimb, nu trebuie uitat ca, in istorie, in
dialectica singularitdtii, particularitAtii §i universalitatii, singularul Bi
particularul au o greutate specific6, intrucit in istorie actioneaz& organisme
constiente. Atunci cind se studiaz& rolul diferitelor personalitati istorice
nu se poate s& fie ignorate particularitatile individuale ale constiintei
ii caracterului acestor personalitati, intrucit aceste personalitati imprima
o anumit& pecete asupra mersului evenimentelor istorice... Problema con-
§tiintei sociale si a constiintei individuale se ridic5, in permanent& in fata
artistului, deoarece in operele de art& tot ceea ce este tipic este dezvaluit
prin imagini individualizate, care pot fi object al perceperii nemijlocite"3.
1 Marx si Engels, Opere, vol. I, E.S.P.L.P., 1957, p. 420.
2 Acta Logica, nr. 4.
8 Bazele filozofiei marxiste, p. 678.

www.dacoromanica.ro
LXXVI ATH. JOJA 40.

Dar nu numai artistul, ci i istoricul spre deosebire de sociolog,

de jurist sau de economist are de-a face cu singularul §i cu particularul
§i el trebuie s. discearnd particularitatile" lor, particularitdti care ex-
plicit de ce in cutare imprejurdri, X s-a comportat intr-un anumit fel, in
concordant/ sau, invers, in discordant/ cu grupul social din care face
parte.
18 Brumar at lui Ludovic Bonaparte este un model de expunere
a dialecticii universalului§i singularului, care nu desfiinteaza nici drep-
turile universalului nici pe cele ale singularului.
in prefata din 1869, Marx mentioneazit numai doug scrieri impotriva,
lui Louis Bonaparte §i anume Napoleon le Petit de Victor Hugo §i Le
Coup d'Etat de Proudhon.
La V. Hugo ins /, lovitura de stat apare ca un fulger pe un cer
senin. El nu vede in aceasta decit lovitura de fort./ a unui singur individ"i.
Ip(rtrofia singularului !
Pe de altd parte, Proudhon incearcil s, arate ca lovitura de stat
nu este decit rezultatul unei evolutii istorice anterioare. Dar, far/ sä-§i
dea seama, constructia istoricd a loviturii de stat devine, la el, apologia.
istoricit a eroului acestei lovituri de stat. El cade astfel in pacatul istoricilor
notri, zii obiectivi"2. in ceea ce ma prive,te scrie Marx eu de-
monstrez, dimpotriva, ca lupta de clasa a dat na5tere in Franta unor astfel
de Imprejurari fi situatii, care sd, permit./ chiar unui personal mediocre
Si grotesc sa poata face figura', de erou"3.
Lupta de clasd in Franta reprezinta generalul, imprejurdrile §i
situatiile survenite reprezintd particularul, iar Napoleon III, reprezintd
singularul.
Debi mediocru i grotesc", Napoleon cel mic" reuete s5, instau-
reze puterea personals intr-un ansamblu de imprejurdri mediocre *i chiar
grote0i, pe care desfilwrarea luptei de clasit in Franta le suscitase.
Dezvoltarea orinduirii social-economice postula dominatia burghe-
ziei. Monarhiei burgheze a lui Louis-Phillippe nu-i putea urma decit o re-
plied burghezd4. Uu alte cuvinte, dacd o parte restrinsd a burgheziei
a domnit sub scutul regelui, de acum incolo totalitatea burgheziei va domni
in numele poporului" 5.
Adunarea nationals, care s-a intrunit la 4 mai 1848, avea sarcina,
ffsii reduca rezultatele revolutiei pe masura burgheziei"6. Aceasta adunare,
in mod esential burghezd, a declarat rdzboi proletariatului parizian, care
a raspuns prin insurectia din iunie, evenimentul eel mai colosal din
istoria razboaielor civile europene", scrie Marx in 18527. Republica
burghezd, a invins, fiindcd ea avea de partea ei aristocratia financiard,
burghezia industriald, clasa mijlocie, mica burghezie, armata, drojdia,
1 Marx, (Euvres completes, t. III, Trad. Molitor-Costes, ed. Paris, 1928, p. 144.
2 Ibidem, p. 144-145.
3 Ibidem, p. 145.
4 Ibidem, p. 160.
6 Ibidem.
6 Ibidem.
9 Ibidem.

www.dacoromanica.ro
41 DESPRE LOGICA ISTORIEI LXXVII

organizata ca gardi, mobila, capacitatile intelectuale, clerul, populatia

rur 1.16. Proletariatul parizian n-avea pe nimeni alaturi de el. Dupa in-
fringerea sa, 3 000 de insurgenti au fost macelariti, iar 1 500, deportati
Ears judecata. Cu aceasta infringere, proletariatul trece in arierplanul
scenei revolutionare"1.
Infringerea din iunie pregatise terenul pentru construirea republicii
burgheze dar, totodata, ea aratase ea, in Europa, existau alte probleme
decit aceea a republicii sau a monarhiei. Ea dezvaluie ca republica bur-
gheza este aici sinonim cu despotismul nemarginit al unei clase asupra
altor clase"2.
In zilele din iunie, toate clasele si toate partidele alcatuisera parti-
dul ordinei" in fata proletariatului, considerat de ele ca partid al anarhiei,
al s ocialismului"3.
Lozinca partidului ordinei" era : proprietatea, familia, religia,
ordinea"4.
Dar ironia istoriei face ca, de aci inainte, oricare dintre partidele
care intrE sera in coalitia antiproletara, sub lozinca amintita, sa se vada
redus la neputinta, on de cite on isi apara propriile-i interese de clasd,
prin fluturarea lozincii proprietate, familie, religie, ordine5.
in cele din urma, marii propovaduitori ai religiei si ordinei"
sint izgoniti si exilati in numele proprietatii, falniliei, religiei si ordinei".
Acesta este universalul si particularul lupta de clasa si impreju-
rdrile in care se desfasoara, in aceasta epoca, in Franta, unde drojdia
societatii burgheze (particular) sfirseste prin a alcatui falanga sacra a
ordinei, iar eroul Crapulinsky (Napoleon III) singularul intra la Tu-
ileries ca * salvator al societatii »6.
Urmeaza magistralul portret al lui Napoleon al treilea crescut de
mama sa, u'uratica si ambitioasa Hortense de Beauharnais, in ideea in-
staurarii imperiului fatarnic, demagog, incorect si ininteligent, inconjurat
de aventurieri. Mediocritatea singularului con sdundea mediocritdtii epo-
cii §i lipsei de orizont a burgheziei franceze.
Impins de exigentele contradictorii ale situatiei sale, acest ersatz
de Napoleon" creeaza anarhia, in numele ordinei, si face odios si ridicol
aparatul de star'.
In 1852, Marx prevedea ca ziva in care mantaua imperials va
trece pe umerii lui Ludovic Bonaparte, statuia de bronz a lui Napoleon
va, cadea din virful coloanei Vendome"5.
§i ea a cazut. Capitu!area de la Sedan a scos la iveala putreziciunea
celui de-al doilea imperiu le second tart pire, cum zicea Henri Rochefort.
18 Brumar ra'mine un model de felul cum trebuie scrisa
istoria, impletind actiunea individuals, ratasind-o la evolutia luptei de
1 Mar , ulres comple.lcs, t. III, Trad. Molitcr-Costcs, cd. Paris, 1928, p. 160 -161.
2 Ibidem, p. 162.
3 Ibidem, p. 163.
4 Ibidem.
5 Ibidem.
6 Ibidem, p. 164.
7 Ibidem, p. 331.
Ibidem.

www.dacoromanica.ro
LXXVIII ATH. JOJA 42

class in epoca respective, descoperind In trasaturile epocii cauzele reu§itei

sau ewcului unui personaj istoric, dezvaluind in caracterul unui personaj
politic secretul adaptarii sale la cerintele unei clase. 18 Brumar ca orice
opera autentica de istorie, cuprinde o judecata de valoare condamnarea
motivate a lui Ludovic Bonaparte §i a bonapartismului.
Marx se ridica impotriva istoricilor zi§i obiectivi"1, care aplica
in sens retrograd §i antiistoric maxima hegeliana : ceea ce e rational e
real, ce e real e rational"2.
In conceptia obiectiva", ceea ce se intimpl'a in istorie se incadreaza
in necesitatea istorica §i, in consecinta, dad, nu e just, e eel putin justificat.
In fapt, istoria e un logos, o ratio, o desfkurare conform' unor
legi, care determine succesiunea formatiilor social-economice, succesiune
care, in ultima instant', e o ascensiune de la forme inferioare la forme
superioare.
Dar, deoarece oamenii i§i fauresc propria for istorie, in conditii
determinate de desfkurarea anterioara a procesului istoric, de impreju-
raffle momentului dat, de traditie, deoarece oamenli an scopuri, carac-
teristici §i pasiuni proprii, deoarece clasele §i grupurile sociale se ciocnesc
sau colaboreaza procesul istoric nu se realizeaza linear, ci adeseori in
zigzag, cu inaintari Si dari inapoi, cu forme de regres intercalate in fluxul
PROGIZESI7LITL Intr-adevar, progresiunea istorica este un progres.
Fundamentul ipoteza3 progresului este dezvoltarea fortelor de
productie. Dezvoltarea fortelor de productie este criteriul fundamental
al progresului social4. In linii generale, scrie Marx, modurile de productie
asiatic, antic, feudal §i modern burghez pot fi considerate ca epoci de pro-
gres in istoria formatiilor economice ale societatii"3.
Omul este incadrat in procesul muncii.
Elementele simple ale procesului de munca shit activitatea in-
dreptatd asupra unui stop sau munca insdsi, obiectul fi mijlocul ei" 6.
Pamintul (§i apa), care Ii procure omului mijloace de subsistent'
gata, este obiectul general al muncii omene0i. Dace obiectul muncii
a fost filtrat prin muncd anterioard, 11 numim materie primd.
Mijlocul de muncd este un lucru sau un complex de lucruri pe care
muncitorul le intercaleaza intre el §ti obiectul munch?. El se serve§te de
insus}irile mecanice, fizice §i chimice ale lucrurilor pentru a le face sa acti-
oneze ca mijloace de constringere asupra altor lucruri conform scopului
urmarit de el" a. Intrebuintarea kii crearea mijloacelor de munca, deli
exists in germene §i la uncle specii de animale, caracterizeaza procesul
1 Marx, CEuvres completes, t. III, Trad. Molitor-Costes, ed. Paris, 1928, p. 144-145.
a Hegel, Principes de la philosophic du droit, prefata, Trad. A. Kaan. Gallimard, Paris,
1940, p. 30.
3 In greceste, hypothesis = baza, fundament, ceea ce se pune (thesis) dedesubt (hypo).
4 V. I. Lenin, Opere, vol. 13, E.S.P.L.P., 1957, p. 257.
5 K. Marx, Conlribulii la critica economiei politice.
6 K. Marx, Capitalul, vol. I, p. 186.
7 Ibidem.
8 Ibidem.

www.dacoromanica.ro
 43 DESPRE LOGICA ISTORIEI LXXIX

de nuncei specific omenesc, din care cauza Franklin it denumeste pe om

« a toolmaking animal », un animal care confectioneaza instrumentem.
Munca este, asadar, un element simplu al procesului de munca,
adica al tripticului dialectic : munca, obiect, mijloace. intr-un sens,
munca 1-a creat pe om insusi2 pe om ca animal social si rational, pe
om ca animal vorbitor, ginditor ( inseamna vorbitor i ginditor).
Acest om, angrenat in procesul muncii, e omul real, concret. Orice alts
imagine despre el e o abstractie.
IfPremisele de la care pornim, scriu Marx si Engels, nu sint arbitrare
nu sint dogme ; ele sint premise reale, de care se poate face abstractie
numai in imaginatie. Este vorba de indivizi reali, de activitatea si de con-
ditiile lor materiale de viata, atit cele pe care le-au gasit gata, existente,
cit §i pe cele care le-au creat prin propria lor activitate. A ceste premise
pot fi constatate, prin urmare, pe cale pur empirica.
Prima premiss a oricarei istorii omenesti este in mod firesc existenta
indivizilor umani vii"3. Pe oameni fi poti deosebi de animale prin con-
stiinta, prin religie, prin ce vrei. Ei MOO au inceput sa se deosebeasca de
animale, de indata ce au inceput se -si producd mijloacele de trai, pas care
este conditionat de alcatuirea lor trupeasca. Producindu-si mijloacele de
trai, oamenii isi produc indirect insasi viata lor materials.
Modul In care oamenii tai produc mijloacele necesare traiului de-
pinde, in primul rind, de proprietatile mijloacelor de trai pe care ei le-au
gasit gata existente si care urmeaza sa fie reproduse. Acest mod de produc-
tie trebuie sa fie examinat nu numai sub aspectul in care apare ca o re-
productie a existentei fizice a indivizilor. El este, intr-o masura si mai mare,
un mod determinat de activitate a acestor indivizi, un mod anumit de
manifestare a vietii lor, un anumit mod de viata al lor. Cum igi manifests
indivizii viata, asa sint ei in realitate. Ceea ce ei sint coincide deci cu
productia lor, atit cu ceea ce produc cit si cu felul cum produc. Prin ur-
mare, ceea ce sint indivizii depinde de conditiile materiale ale productiei
lor4... Structura socials i statul se nasc permanent din procesul de viata
al unor indivizi bine determinati, dar nu al indivizilor asa cum acestia
ar putea sa apara in propria lor imaginatie sau in imaginatia altora, ci asa
cum sint in realitate, adica asa cum actioneaza, cum produc bunuri ma-
teriale, deci asa cum se manifests, activ in cadrul anumitor limite, pre-
mise si conditii materiale, independente de bunul lor plat 3. Oamenii
sint producatorii reprezentarilor, ai ideilor lor etc., dar este vorba de
oamenii reali, activi, asa cum sint determinati de o anumita dezvoltare
a fortelor lor productive si a relatiilor corespunzatoare acestei dezvoltari,
ping la cele mai indepartate forme ale lor. Constiinta (das Bewusstsein)
nu poate fi niciodata altceva decit existenta oglindita in constiinta (das
bewuste &in), iar existenta oamenilor este procesul real al vietii lor"6.
1 K. Marx, Capilalul, vol. I, p. 187.
2 F. Engels, Dialectica naturii, p. 168.
K. Marx, F. Engels, Opere, vol. 3, Ideologia german& p. 20.
4 Ibidem, p. 21.
5 Ibidem, p. 26.
6 Ibidem, p. 26 27.

www.dacoromanica.ro
LXXX ATH JOJA 41

In opozitie totals cu filozofia germana, Marx si Engels pornesc nu

de la reprezentarile si Inchipuirile oamenilor, ci de la oamenii cu adevarat
activi" si deduc ideologia din procesul lor real de viata".
Acest mod de a privi lucrurile declara Intemeietorli marxismu-
lui nu este lipsit de premise. El porneste de la premisele reale si nu le
parilseste nici un moment. Premise le reale sint OAMENII, considerati nu
intr-o izolare 5i imobilitate imaginal* ci in procesul lor real de dezvoltare,
care poate fi observat pe cale empirica si are loc in conditii determinate
(subl. ns. A. J.). De indata ce este infatisat acest proces activ de viata,
istoria inceteaza de a mai fi o colectie de fapte moarte, ca la empiristi
ci insisi Inca abstracti sau o activitate inchipuita a unor subiecte
inchipuite, ca la idealisti" 1.
Prin urmare, premisele reale ale istoriei reale slut oamenii reali,
adica oamenii considerati in procesul for real de dezvoltare, care are loc
in conditii determinate.
Acest proces de dezvoltare nu e simplu processus (inaintare) orb,
anarhic si fara sons, nu e o simpla progresiune, ci progres, inaintare de
la mai putin bine la mai bine, de la inferior la superior. Progres inseamna
afirmarea initialit a unor forme social-economice si ulterioara, lor, negare
dialectica, adicI determinata, adica conservInd in sine, ca moment inte-
riorizat, ceea ce a fort valabil in formele negate, negarea lor de catre
o forma social-economica snperioard.
Modurile de productie asiatic, antic, feudal si burghez modern
sint epoci de progres" in istoria omenirii. in conditiile pacii de la Brest-
Litovsk, Lenin afirma iminenta progresului : Dar istoria merge necon-
tenit inainte si in interiorul tuturor statelor avansate so coace se coace
trecind peste orice revolutia socialists, revolutia infinit mai profunda,
mai populara, mai puternica decit revolutia burgheza din trecut" 2.
Marxismul, spune Lenin, a aratat drumul cercetarii multilaterale,
atotcuprinzatoare, a procesului nasterii, dezvoltarii si decaderii forma-
tiunilor social-economice, imbratisind totalitatea tendintelor contradic-
torii, re ducIndu -le pe acestea la conditiile de existents si de productie
precis thlterminabile ale diferitelor dase ale societatii, inlaturind subiec-
tivismul si arbitrarul in alegerea ideilor predominante" sau in talma-
circa lor, aratind ca toate ideile si toate tendintele felitrite, fara exceptie,
isi au reirleicinile in stares fortelor materiale de productie. Oamenii sint
fauritorii propriei lor istorii. Marx a atras atentia asupra tuturor acestor
problem°, aratind drumul catre studiul stiintific al istoriei, istoria fiind
conceputa ca un proces unitar, guvernat de legi necesare in toata urhua
lui varietate de aspect° si contradictii" 3 (subl. ns.).
Tocmai fiindca e un proces unitar §i guvernat de legi, desfasurarea
istoriei se implineste in directia si sub semnul progresului progres

1 K. Marx-F. Eng ls, Op're, vol. 3. Id'ologia grmana, p. 27.

1 V. I. Lonin, Opere, vol. 27, Editura politica, 1959, p. 35.
Ibidem, vol. 21, Editura politica, 1959, p. 43.

www.dacoromanica.ro
45 DESPRE LOGICA ISTORIEI LXXXI

care, realizindu-se fundamental in starea fortelor de productie, se propagl

in toate formele activitAtii sociale.
DacA procesul istoric n-ar fi unitar $i guvernat de legi, el ar purta
caracterul de contingentd, n-ar putea avea sens si n-ar dezvalui o dez-
voltare in directia progresului de la inferior la superior.
Notiunea de logos implicg, pe cea de progres. Fa'r5, notiunea supra-
ordonata de logos, ratio, legitate, ce sens ar putea avea notiunea sub-
ordonatA de progres ? Yara" ratio, far5, legitate, istoria ar fi purl discon-
tinuitate ; or, cum ar putea fi conceput progresul (in sens de Inaintare
de la inferior la superior, de la mai fau la mai bun) dac6 procesul istoric
ar fi totalitatea unor discontinuitgti? insasi categoria totalit'atii nu e
de conceput, cum a aralat Kant, In tabela categoriilor, cleat ca o sin-
tez5, a pluralitatii (mai multe lucruri) si a unitatii (formind un tot unit).
in afara unui proces unitar, n-am putea avea nici macar o tota-
litate a discontinuului, deoarece un numar de discontinui nu formeaza
o totalitate, ci o juxtapunere.
Mind logos, ratio, legitate, procesul istoric se desfasoarg, de la
comuna primitiv5, la sclavagism, de la acesta la serbie, de la serbie la
capitalism si de la acesta la socialism si comunism.

06 - C. 5130
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 PROBLEMELE PRINCIPALE ALE CERCETARII
ISTORIEI ROMINIEI IN ANTI PUTERII POPULARE
DE
ACAD. C. D.AICOVICIU
Presedintele sectiei de still* istorice
a Academiei R.P.R.
gi

EUGEN STANESCU
Redactor sef al revistei Studii"

Poate mai mult decit in oricare alt domeniu, in stiint5, nu e numai

interesant dar si folositor s5, se faca, din timp in timp, un bilant al activitatii
desfasurate $i al rezultatelor dobindite. Legat sau nu de un anumit eveni-
ment, de o aniversare etc., bilantul constituie intotdeauna un prilej de
analize $i reflectare, un mijloc eficace de a privi, dintr-o perspective mai
cuprinz5,toare decit o permite munca de fiecare zi, atit realizgrile din
trecut, cit §i sarcinile de viitor. Analiza aprofundat6, lucida, critica,
facuta de pe pozitiile veritabilelor interese ale stiintei, interese care coincid
inevitabil cu cele ale clasei muncitoare, ale intregului popor, ale tgrii,
ne ing5,duie s5, apreciem la justa for valoare rezultatele pozitive obtinute
$i sa vedem greselile, lacunele, greutAtile care ar mai putea Inca frina
cercetarea §tiintific5, sau care ar putea s-o indrepte pe o tale laturalnica,
neimportant5,. Concluzia unui bilant cu adevgrat serios 1i rodnic va fi,
desigur, de natur5, sa pun5, in fata oamenilor de stiint5, sarcini noi si de
mare insemnalate, s5, deschid5, perspective noi muncii de cercetare, sii,
orienteze intreaga activitate dintr-un domeniu dat al stiintei intr-o directie
fecunda, bogatI in posibilitati.
In cazul de fatg, cu greu s-ar fi putut easi un mai nimerit prilej de
analiz5, decit cea de a 15-a aniversare a proclama'rii Republicii Populare
Romine. Acest epocal eveniment din viata poporului nostru a fost in-
tr-adevA, r urmat, foarte curind, de o serie de m'asuri hot6ritoare in cercetarea
* Materialul de fata constitute, Intr-o forma aproape neschimbatd, comunicArile
noa,tre tinute la Conferinta internationald de studii sud-est curopene care a avut loc
la Milnehen Intre 7-10 noiembrie 1962.

www.dacoromanica.ro
LXXXIV C. DAICOVICIU 1 EUGEN STANESCU 2

trecutului patriei : infiintarea Academiei R.P.R. §i a institutelor ei de

istorie, reforma invatamintului, reorganizarea muncii de cercetare, orga-
nizarea, in proportii §i intr-un ritm de neconceput cu doua-trei decenii
in urma, a sapaturilor arheologice, crearea a numeroase publicatii de spe-
cialitate in paginile carora se oglindeau §i continua sa se reflecte, an de
an, realizarile arheologilor §i istoricilor tarn noastre. Cu drept cuvint
putern afirma, deci, ca proclamarea republicii a constituit intr-adevar
atit o cotitur5, in ceea ce privqte conditiile puse la indemlna cercetatorilor
trecutului, cit §i o orientare nou5, a intregii for activitati.
Cum au §tiut oamenii de §tiint5, s5, foloseasca aceste conditii, cum
s-au incadrat ei in orientarea cea noua, ce au izbutit sa realizeze pe temeiul
noii conceptii, cu adevarat §tiintifice, asupra istoriei §i cu ajutorul marilor
mijloace cc le-au fort puse la dispozitie iata ce trebuie sa ne preocupe
acum, dupa 15 ani de istoriografie marxist-leninista In Republica
Populara Roming.
Raspunsul la aceste preocupari 11 vor da in paginile ce urmeaza
reprezentanti ai istoriografiei sectoarelor respective, not multumindu-ne
cu sarcina de a introduce pe cititor in lectura expunerii analitice a fapte-
lor prin prezentele consideratii de ordin general.
Dupa cum se §tie, sarcina de capetenie a oricarui istoric (vrednic
de acest nume) e de a reconstitui in forme cit mai veridice viata din tre-
cutul mai indepartat sau mai apropiat a societatii umane fie de pe
intreg globul pamintese, fie numai de pe o parte a oikumenei. Pentru a
i eu§i, istoricul adevarat trebuie sa descifreze §i sa interpreteze fenomenul
i legile dezvoltarii istorice dupa o metoda §i conceptie riguros
Dar el nu va deveni un istoric §i om de §tiinta adevarat decit in masura in
care e convins ca studiul istoriei nu e un simplu, dar abil joc al inteligentei
(oricit de sclipitoare ar fi aceasta), urmarind eel mult ingenioasa
descoperire a faptelor §i o cit mai surprinzatoare (senzational5, dar, de obi-
cei, hazardata) conjugare a lor, ci considera istoria ca pe o manifestare
concreta a viefii §i ca orice speculatii asupra ei, ca asupra unei §tiinte
rupte de realitate, slut condamnate, dintru inceput, la nulitate. Viata,
cu masele populare creatoare de bunuri materiale §i culturale, viata,
cu procesul de productie, cu munca §i lupta multimilor e §i obiectul §i
obiectivul istoricului autentic.
Dindu §i seama de sarcinile deosebite ce be incumb5,, istoricii romini
au inteles ca fundamentala for datorie e studiul Si in fdrisarea istoriei patriei,
istorie ce prezenta, cu toate meritele incontestabile ale unor magi inainta§i,
nu numai infatiOri deseori neadevarate, falsificate, din partea istorio-
grafiei burgheze, dar §i lacune §i goluri ce nu mai puteau dainui. Cultivind
in primul rind istoria patriei, istoricii romini nu puteau face aceasta decit
realizind incadrarea ei mai adecvata, mai organica, in cursul general
al dezvoltarii istoriei universale, europene §i sud-est-europene in special.
0 rupere a istoriei celor trei taxi romine de istoria popoarelor vecine
sau mai indep6rtate ar insemna o serioasa §tirbire a cuprinderii §i intele-
gerii trecutului pamIntului §i poporului romin, ar diminua, in acela§i
Limp, aportul poporului romin la dezvoltarea generala a societatii omene§ti
din aceste parti ale oikumenei §i la tezaurul cultural comun al omenirii.

www.dacoromanica.ro
3 ISTORIA ROMINIEI IN ANII PUTERII POPULARLY LXXXV

Legind firul intrerupt vreme de mai multe deeenii cu istoricii epocii

revolutionare pasoptiste, preluind tot ceea ce era progresist in activitatea
istoriografica romina din epoca antelioala eliberarii tarii noastre, istoricii
din Rominia, an pornit, in majoritatea for covirsitoai e, cu elan sin e
noua orientare, reusind sa infiripeze inca din primii ani o miscare si activitate
istoriografica marxista, aflata acum in continua consolidare si pe care avem
tot dreptul sa o privim cu o justificata mind' ie si cu o inteleapta satisfactie.
Aruncind o privire oricit de sumara asupra realizarilor istoriografiei
romine din ultimii ei cincisprezece-doudzeci de ani perioada ce corespunde
aproape integral cu noua orientare, marxistii, a acestei istoriografii nu
putem sa, nu relevam dintru inceput trei trasitituri caracteristice ale acestei
activitati : bogatia problemelor atacate, cimpul larg pe care-1 imbratiseaza
aceste probleme si, in al treilea rind, datoritit conceptiei materialiste, inter-
pretarea justa ce reuseste sa o dea noua istoriografie fenomenelor studiate,
Desi istoricii romini in mod firesc si-au concentrat cercetarile for
asupra teritoriului patriei, aceste cercetari nu au putut fi facute, desigur,
fara a tine seama si de situatia din Wile vecine, iar rezultatele obtinuto
in mod fatal afecteaza mai mult sau mai putin si alte regiuni din vastul
teritoriu al sud-estului-eui opean si al Europei WOO.
Caracterul acestor rinduri introductive ne silesc a ne opri doar asupra
unor probleme si realizari mai importante, raminind ca cei interesati
sa gaseasca detaliile in materialele ce vor urma.
In. fruntea realizarilor istoricilor din R.P.R. si ca prima incununai e
a eforturilor for depuse in ultimii 15 ani sta marele tratat de Istoria Romi-
niei, proiectat in mai multe volume si din care ping, acum au aparut
primele doua, : volumul I cuprinzind timpurile de la preistorie" pins
in sec. X e.n. (Bucuresti, Ed. Academiei R.P.R., 1960, LXXII + 890 pp.),
si volumul II cuprinzind epoca feudala din sec. X ping in a doua jumatate
a secolului XVI (Bucuresti, Ed. Academiei R.P.R., 19622 XLII +
1158 pp.). Volumul al III-lea si al IV-lea sint in pragul aparitiei. In legatm a
cu acest tratat trebuie sa remarcam ca el este prima opera istorica de
dimensiuni atit de maii aparuta in redactia colectiva a celor mai buni
specialisti. Indeosebi volumul I are intreg caracterul unei lucrari cu
totul not in istoriografia romina, nici o opera istorica, de pins acum nepre-
zentind epoca straveche si veche a Rominiei intr-o lucrare de sinteza
ca cea de acum. Bogat ilustrate, cu o selectionata bibliografie, volumele
acestui tratat constituie pentru orice cercetator un tezaur de cunostinle
si o orientare dintre cele mai temeinice.
Aparitia tratatului de Istoria Rominiei pune intr-o lumina foarte
clara noua metoda si conceptie care sta. azi la baza cercetarilor intreprinse
In diferite domenii si probleme de istoricii romini.

In ce priveste metoda, tratatul Istoria Rominiei este rezultatul

unui indelungat efort colectiv, care a dus la realizarea treptata a unui
program de lucru aflat in centrul activitatii numeroaselor institute de
cercetare in domeniul istoriei ce exista azi in Rominia. La Bucuresti si

www.dacoromanica.ro
LXXXVI C. DAICOVICIU Si EUG EN STANESCU 4

in marile centre universitare Cluj §i Ia §i exists institute de istorie, de

arheologie, care imbrat4eaza piny la zi toate perioadele istorice §i in care
lucreaza zeci de cercetatori de virste diferite. Aceasta, baza a activitatii
stiintifice, mult mai dezvoltata ca in trecut, a facut posibila realizarea
unor mari lucrari colective in care insa contributia fiecaruia poarta cea
mai Arleta, raspundere personals §i inclividuala, dintre care tratatul
Istoria Rominiei nu este singurul. In acest sens trebuie sa pomenim efortul
pretios in directia publicarii izvoarelor arheologice, documentare, nara-
tive etc. care au fost adunate in colectii unitare §i aproape complete
pentru intiia data in Rominia in aceste ultimo doua decenii. Tara aceasta
baza documentary n-ar fi fost cu putinta abordarea problemelor nodale
ale istoriei nationals §i solutionarea lor.
institutele de cercetari au ca imitate fundamentals de lucru colec-
tivele cu tematica specials ; atributiile fiecarui cercetator in cadrul colec-
tivelor sint precizate §i delimitate, iar rdspunderea la fel. In felul acesta
au fost luate in cercetare §tiintifica probleme multiple §i complexe,
au putut fi inmanunchiate in rezolvarea for capacitati §i cuno§tinte
diferite care nu se pot intilni decit arar in chip corespunzator intr-o sin -
gura persoana. De aici, curajul perspectivei cercetarilor §i certitudinea
unor solutii pozitive chiar data nu intr-un viitor imediat. Adesea, tinind
seama de caracterul divers al problematicii, an fost atra§i in rezolvarea
problemelor §i alti speciali§ti decit cei in domeniul istoriei, ca, de pilda,
economi§ti, filozofi, filologi, sociologi, etnografi, folclor4ti, apoi tehnicieni
etc. In acest fel prin folosirea unei complexe §i ample forte de munca §tiin-
tifica s-a armonizat metoda necesara cu conceptia ce prive§te procesul
istoric ea o gama, cu un numar infinit de registre ale vietii omene§ti.
De mare folos in progresul cercetarilor istorice din Rominia in
ultimele doua decenii a fost realizarea, in ce prive§te clarificarea §i solu-
tionarea problemelor, a numeroaselor publicatii istorice care apar gi
devin mereu mai numeroase. Pe linga o revista centrals de istorie Studii,
exists publicatii de specialitate in domenii diferite ca : Studii fi cerce-
tdri de istorie veche, Materiale Si cercetdri arheologice, Studii si materiale
de istorie medic, Studii fi materiale de istorie moderns, Studii si materiale
de istorie contemporanii (toate aparind la Bucure§ti), publicatii ale insti-
tutelor academice de la Cluj §i de la Ia§i, privind toate domeniile istoriei,
precum §i periodice de istorie a trei din universitatile Rominiei : Bum e§ti,
Cluj §i Ia§i. In aceste publicatii, prin studii citeodata, ample, au fost date
la lumina not solutii in problemele de baza. 'Ern rol insemnat de asemenea
a fost cel al monografiilor publicate in anumite probleme §i care apar in
citeva colectii bogate ca : Biblioteca istorica", sau Biblioteca de arheo-
logie" etc. In acest fel tratatul de Istoria Rominiei a fost pregatit de o
indelungatil cercetare preliminary, ale carei rezultate au fost consemnate
treptat sub o forma succinta sau amply in diferite publicatii §i monografii.
Dar tratatul de Istoria Rominiei pune in lumina totodata §i con -
ceptia care a insufletit aceste cercetari. Se poate spune ca, aceasta
conceptie se define0e in primul rind prin raspunsul care s-a dat
problemei fundamentale a oricarei istorii nationale : locul §i rolul ei
in istoria universals ; aceasta a depins in masuril corespunz'atoare de

www.dacoromanica.ro
5 ISTORIA ROMINIBI IN ANII PUTERII POPULARE LXXXVII

modal in care cercetarea concretului istoric a minuit dialectica genera -

lului §i particularului, adica, in ce fel de corespondent, trebuie inteleasa
generalitatea istoriei mondiale i particularitatea istoriei unui popor.
Istoriografia romineasca noun s-a despartit in aceste doll& decenii
de vechile idei cu privire la o istorie romineasca aparte, un fel de exceptie
intre alte exceptii a istoriei universale, un fel de stinca izolata de care
s-au izbit Med, succes talazurile istoriei mondiale. De multe on istoricii
din trecut n-au putut s, rezolve probleme fundamentale pentru ea
au fost prizonierii, adesea fara vole, ai acestor idei. Constatarea evident,
a cercetarilor din ultimele decenii asupra aplicabilitatii legilor fundamentale
ale istoriei la spatial geografico-istoric rorainesc a dus destul de repede
la concluzia ca intre periodizarea istoriei mondiale si a istoriei Rominiei
exist, o concordant, deplina. In numeroase lucrari, studii sau monografii
(si tratatul de Istoria Rominiei reprezinta o chintesenta a acestora) s-a
demonstrat concret existents §i sucoesiunea pe teritoriul Rominiei a
marilor epoci istorice mondiale, a caror esenta este definita de diferitele
formatiuni social-economice. Comuna primitiva, sclavagismul, feudalismul,
capitalismul, toate aceste tipuri de societate au fost constatate ca existenta
istorica pe teritoriul Rominiei si in felul acesta s-a putut da sens istoric
multitudinii proceselor ei evenimentelor care intr-alt fel pot sa apara
razlete, fafa legatura si mai ales fara inteles.
Totodata, aceasta conceptie a pornit si de la premisa ca istoria
Rominiei nu numai ca respect, schema evolutiei istorice mondiale, ci e
totodata legate indisolubil de intreaga istorie a continentului european
(ea atare o istorie europeana in intelesul larg al cuvintului) tji totodata
de istoria diferitelor state inconjuratoare 1i vecine (ca atare o istorie
sud-estica in intelesul strict al cuvintului). Ca urmare, in cercetarile din
ultimele decenii, folosindu-se in acest sens ideile bogate ale unui N. Iorga
sau V. Parvan, s-a sabliniat integrarea istoriei rominesti in cea europeana
In general Ili in cea sud-estica in special. Istoria comparata a putut in
acest fel 0, inregistreze succese importante, mai ales in ce priveste peri-
oada veche §i medievalI, aind lacunele de informatie, din cauza saraciei
izvoarelor, pot fi oarecum completate prin cunostintele eapatate de pe
urma realitatilor istorice vecine.
In solutionarea stiintifica a unei corelatii veridice intre general si
particular in istorie, un loc important 1-a avut punerea in lumina a tra-
saturilor specifice ale istoriei Rominiei. Istoria Rominiei, ca istorie euro-
peana ei sud-estica, scoate la iveala complexul de identitati 1i similitudini
pe care le latilnim in istoria tarii noastre 1i in istoria celor mai multe
tari europene. Inca, si in raport cu Europa in general, si cu sud-estul
european in special, istoria Rominiei se caracterizeaza prin forme speci-
fice sub care se manifesta, si se prezinta structura social,, institutiile
politice, monumentele de cultura, comport6rile ideologice si de menta-
litate, fir, cunoasterea clrora nu s-ar fi putut alcatui o istorie cu adevrtrat
nationals. In acest sens istoricii romini au demonstrat prin cercetarile
for caracterul gresit al teoriei modelului 1i imitatiei" In istorie, dupe care
tarile facind parte dintr-o anumita arie de civilizatie n-au facut decit sa
imite mai malt sau mai putin cu sirguint6 un model istoric intruchipat

www.dacoromanica.ro
LXXXVIII C. DAICOVICIU qi EUGEN STANESCU 6

indeobste de un mare stat cu o civilizatie puternica. In cazul istoriei

rominesti multa vreme a precumpanit conceptia, astazi depasita, a mode-
lului bizantin in raport cu care civilizatia romineasca, ca si celelalte civi-
lizatii sud-estice gi rasaritene nu ar fi decit o copie cu prea putina perso-
nalitate. Pornind de la o conceptie contrary, istoricii din Rominia in
ultimele doul decenii au putut nu numai sa Inregistreze forme specifice de
structure social* organizare politica $i culture, ci totodata sa dea
o explicatie stiintifica mai Clara genezei §i evolutiei acestora (Intro altele
an putut fi impinse din punct de vedere cronologic mutt in urma, datele
de Inceput ale de pilda micii proprietati militare, aservirii taranilor
liberi, autonomiilor municipale, organizarii meseriilor sub forma de bresle,
monumentelor de culture cu caracter laic, literaturii politice, formelor
de constiinta, prenationall $i national* elementelor preburgheziei etc.).

In sec. al XIX-lea §i fn primele decenii ale sec. al XX-lea, o serie

de maxi istorici romini din perioada romantics ¢i pozitivistA, a istoriogra-
fiei romine§ti au ilustrat prin contributii de seam5, progresele cunoa§terii
unui numilr de aspecte ale istoriei nationale, mai ales in ce prive§te istoria
veche, medieval./ si inceputul istoriei moderne. Nume ca N. Balcescu,
M. Kogalniceanu, B. P. Hasdeu, G. Baritiu, A. Xenopol, N. Iorga, I. Bogdan,
V. Parvan au intrat in acest fel definitiv in panteonul culturii nationale.
Prin munca, for migaloasa si tenace au scos la iveala un numar imens
de izvoare cu ajutorul carora au putut sa indeparteze partial nestiinta
ce Inca stapinea cunoasterea in cea mai mare masura a trecutului istoric.
Prin interpretarea datelor din aceste izvoare ei au pus in circulatie, pe
baza de cercetare riguroasa, uneori Ins in urma unor intuitii exceptionale,
idei interesante si chiar luminoase, dintre care unele Iii pastreaza valabi-
litatea si istoricii de azi le-au dovedit temeinicia printr-o noua documen-
tare sau not interpretari. Totusi, in ansamblu, an ramas numeroase pro-
bleme de baza necercetate sau putin cercetate, in as fel inch, in linii
mari, imaginea trecutului istoric continea Inca multe pete albe. A fost
ca atare misiunea istoriografiei rominesti din ultimele doua decenii de a
desfasura o ofensiva stiintifica puternica in vederea inlaturarii acestora.
Astfel, au fost Mate in cercetare, cu precadere, unele probleme istorice
considerate pe drept cuvint fundamentale.
Inaemnate progrese au fost inregistrate mai recent Intr -o proble-
maticil putin cercetata in trecut, aceea a istoriei economiei nationale.
Au fost puse in lumina in acest fel caracterul Si evolutia fortelor de pro-
ductie, repartitia for in diferite perioade, in diferite parti ale turii. Mult
timp a retinut preocuparea istoricilor de specialitate problema corelatiilor
dintre diferitele ramuri ale economiei, ca de pilda, in cazul agricul
turii, intro cultivarea plantelor agricole i cresterea vitelor sau intre
agricultura in ansamblul ei i mestesuguri. Cercetari minutioase an fost
intreprinse in vederea inventarierii sistematice a uneltelor de produc-
tie in diferite perioade si a tehnicilor corespunzatoare ; cu o indrazneala
care s-a dovedit ulterior eficace dat Rind putinele informatii din
;zvoarele documentare i narative, ¢i tinind seama de importanta In

www.dacoromanica.ro
7 ISTORIA ROMINIEI IN ANII PUTERII POPULARE LXXXIX

aceasta situatie a documentelor arheologice an fost extinse sapatmile

in vederea obtinerii de date piny la mijlocul evului mediu ; rezultatele
au imbogatit cunoasterea productiei economice in trecutul antic si me-
dieval si, o data cu aceasta, an ajutat la reconstituirea vietii cotidiene
materials in trecut. De asemenea, un loc important 1-a ocupat in cercetarea
acestui fel de probleme stabilirea corelatiei intre productie pe de o parte
Ili schimburile economice pe de alts parte, precum si a caracterului ace-
stora. S-a demonstrat in acest sens ca desi, multa vreme, economia de
schimb in naturh, a fost precurapanitoare, ea incepe inca dintr-o epoch
indepartata sa capete forma relatiilor marfa-bani ; s-a ajuns in conse-
cinta la dovedirea existentei in Moldova si Tara Romineasca a unei civi-
lizatii orasenesti infloritoare, comparabila cu cea din Transilvania si a
unei orasenimi care a jucat un rol economic $i politic Insemnat. In felul
acesta a putut fi infirmata vechea teorie a drumurilor de tranzit care
strabateau regiunile rominesti, socotite complet pasive din punct de
vedere economic si tributare comertului strain.
Problematica istoriei sociale (caracterul si evolutia structurilor so-
ciale) a preocupat de asemenea foarte mult pe istoricii romIni in aceste
doua decenii. In fapt, istoriografia mai veche n-a ajuns la rezultate care,
inmanunchiate, sa prezinte o imagine oarecum clara a istoriei claselor
sociale din Rominia. Locul for in societate si rolul istoric jucat nu apareau
deosebit de limpezi. Cercetarile an aratat ca in toate perioadele istorice
$i in toate provinciile istorice rominesti structura sociala s-a caracterizat
printr-o polaritate evidenta, forte sociale antagoniste fiind puse fats
in fats, prin intermediul relatiilor de exploatare, si alcatuind virful si
baza piramidei sociale : proprietarii de sclavi si sclavii in antichitate,
boierii si taranii in evul mediu, burghezii si muncitorii in epoca moderna
si contemporana. Dar cercetarile in aceasta privinta nu se puteau mul-
tumi cu o imagine simpla si schematica a piramidei sociale ; ele an sub-
liniat existenta a doua particularitati principale: pe de o pa/1.e caractetul
eterogen al claselor fundamentale, alcatuite din paturi sociale cu interese
divergente, chiar daca nu contradictorii si, pe de alth, parte, existenta
unor paturi intermediare unite vremelnic prin locul instabil pe care-I
ocupau intre clasele fundamentale, rezerva pentru acestea si totodata
tinzind spre constituirea nereusita de-a lungul intregului ev mediu
in clasa de sine statatoare. Cercetarile au cautat sa puna, in lumina dina-
mica structurii sociale prin schimburile calitative cal e au avut loc atit
in ce priveste impartirea societatii in clase, cit si in fiecai e clash, in parte,
precizindu-se in acelasi timp evolutia raportului de forte intre clase sau
intre paturile componente ale unei clase. Imaginea structurii sociale, prin
cercetarile ce se desfasoarh, pe mhsura ce cistiga in claritate, devine mai
complexa. In acest sens, boierimea medievala apare azi ca o clasa etero-
gena, cu paturi care adesea se luptau intre ele constituind adevarate
grupuri politice ; taranimea medievala apare ca o clash', al card proces
de descompunete a inceput Inca in evul mediu si a dus la farimita-
rea ei in paturi divergente, ceea ce a usuiat perpetuarea asupririi
sociale ; burghezia nascuta din unirea unota din paturile intermediare

www.dacoromanica.ro
XC C. DAICOVICIU ;i EUGEN STANESCU 8

medievale apare Inca de la inceputul sec. al XIX-lea, din cauza etero-

genitatii acestora, ca o clash framintata de felurite tendinte.
0 atentie staruitoare a fost acordata in cadrul cercetarilor istorice
din ultima vreme problematicii legatg, de organizarea politica a diferi-
telor tipuri de state care s-au succedat pe teritoriul de azi al Rominiei.
Cercetarile an pus in lumina caracterul de clasa al statului din vremea
formatiunilor social-economice presocialiste. Astfel s-a demonstrat exis-
tenta unui stat dac cu puternice trasaturi patriarhale, dar sclavagist
In esenta sa. Mai ales, in ce priveste evul mediu, s-a pus in lumina procesul
indelungat de formare a statelor feudale de la alc5,tuiri mici, local-terito-
Hale, la cele ample, cuprinzatoare, cunoscute indeob§te sub numele de
Tara Romlneasca, Moldova, Transilvania. i in privinta statului burghez
modern s-a dovedit ca, cel national, format in 1859 i desavirOt la 1918,
a fost precedat de elaborarea institutiilor politice moderne in cele trei
provincii istorice care, ca organizare de stat in prima jumatate a sec. al
XIX-lea, nu mai erau decit in mica masura specific medievale. Cercetarile
intreprinse in problematica organizkii politice a statului au precizat
institutiile de guvernamint, profilul acestora 1i raporturile dintre ale,
an izbutit sa reconstituie mecanismul de functionare al guvernarii statale ;
importanta mai ales este cercetarea evolutiei acestor institutii, cercetare
care a aratat ca ale n-au avut un caracter static, imobil, ci an Inregistrat
transformari in cadrul unui sistem in continu5, mi§care istorica. Astfel
s-a ajuns la o imagine a evolutiei statale ca o succesiune de forme diferite
de organizare, care pot fi pe drept cuvint numite regimuri politico regi-
muri politico ale statului medieval, regimuri politico ale statului modern.
Statul ca dictatura a clasei dominante a fost de la epoca la epoca, totodata,
dictatura a fortelor precumpanitoare din clasa dominants. Astfel, statul
medieval a cunoscut regimul farimitarii feudale, al dictaturii domne0i,
al dictaturii oligarhiilor boiere§ti, apoi al boierilor fanarioti. Statul mo-
dern, de dictatura burgheza, a cunoscut regimul de ping, la 1866,
apoi acel indelungat al coalitiei burghezo-moOere§ti culminind cu dicta-
tura regall §i apoi cea militaro-fascists. to felul acesta i viata politica
interns de-a lungul istoriei a capatat o infati§are mai diversa.
In cele doug, decenii din urma, cercetkile an stkuit mai ales asupra
acestor problematici fundamentale. Dupe ce ins5, un numar mai mare de
probleme comp onente an capatat o anumitg, solutionare, s-a putut trece
la o astfel de explicare a istoriei evenimentelor interne §i externe. Alta-
data istoria politica interng', era exclusiv vazuta, ca o succesiune de domnii
in oval media sau ca o succesiune de guverne in epoca moderns si con-
ternporana. Cercetarile de astazi in studierea principalelor aspecte ale
istoriei evenimentelor interne au la baza determinarea social-economicg
a acestora, modal in care procesele de Wed, determine evolutia institu-
tiilor §i cum ace0i factori influenteaza la rindul for desfkurarea vietii
politico interne. Aceasta nu este altceva decit istoria evolutiei raportu-
rilor dintre clase sau dintre paturile aceleiaqi clase, fie dominante, fie asu-
prite. Numai in acest fel s-a putut ajunge, in ce priveste evul mediu, de
pada, la explicarea luptelor dintre gruparile boieresti privite in trecut
mai ales din punctul de vedere al unor delimitari etnice, factice, necores-

www.dacoromanica.ro
.9 ISTORIA ROMINIEI IN ANII PUTERII POPULARE XCI

punzatoare realitatii istorice. Tot astfel in epoca moderna, alianta unor

paturi burgheze cu boierimea, plasarea pe pozitii progresiste a unor paturi
boieresti sau burgheze, au capatat o explicatie pornind de la insasi dina-
mica structurii sociale si care a facut sä deving mai clara istoriceste corn-
plexitatea evenimentelor din 1821 (rascoala lui Tudor Vladimirescu) sau
din 1848 (revolutia burghezo-democratica). Aplicarea concreta a acestei
conceptii a dus, pentru epoca de la inceputul sec. al XX-lea i dintre cele
doua razboaie mondiale, la cunoasterea mai profunda a radacinilor interne
ale diferitelor evenimente politice, altadata vazute, in ceea ce priveste
caracterul si evolutia lor, mai ales din punctul de vedere al influentelor
.din afara. In legatura cu aceasta, cercetarile not au izbutit sa ilustreze
existenta gindirii politice rominesti in raport cu evolutia tipurilor de
stat i cu viata interioara a acestora, gindirea politica a claselor domi-
nante, gindirea politica a maselor populare, in acelasi timp deosebite,
dar totodata gi cu trasaturi comune, dat fiind problemele pe care adesea
poporul romln, in intregimea lui, le avea de infruntat.
Tin loc important in cadrul acestor cercetari 1-a ocupat i istoria
politicii externe, a relatiilor cu alte state, de pace sau de fazboi. Conceptia
acestor cercetari a fost aceea a determinarii principalelor linii ale politicii
externe prin caracterul si tendintele politicii interne, in cadrul fiecarta
tip de stat si al regimurilor politice corespunzatoare. In felul acesta i
intensitatea, si caracterul evenimentelor politice externe au gasit o expli-
eatie mai cuprinzatoare ; s-a putut intelege mai bine de ce razboiul a fost
inevitabil in anumite momente, de ce alternanta de relatii pasnice si de
fazboi cu anumite state a avut o anumita, directie, gi, mai ales, cum a fost
posibil de atitea on in ce priveste evul mediu , din partea statelor
feudale rominesti, un efort militar puternic si indelungat, care a izbutit
sa pastreze multa vreme independenta in raport cu expansiunile stiaine
§i, apoi, o anumita autonomie. Pentru istoria antics, capacitatea military
a regimului lui Decebal, pentru istoria medic, capacitatea military a
regimurilor lui Vlad Tepe§, Stefan eel Mare, Mihai Viteazul, pentru istoria
moderna, eroismul maselor in timpul razboiului pentru independenta
din 1877-1878, pentru istoria contemporana, eroismul si combativitatea
clasei muncitoare, a partidului ei comunist etc., au gasit acum, pentru
India data, o clarificare
0 problematica care a fost cercetata indelungat si atent de cab e
istoriografia mai veche a fost aceea a istoriei culturii nationale. Se poate
spune insa ca, numai in aceste decenii s-a putut rezolva pozitiv necesitatea
integrarii monumentelor de cultura scrisa sau artistice in maxi curente in-
telectuale dominante, lucru fara de care cunoasterea acestor monumente
famine la un stadiu fragmentar si razlet. Cercetarile au dus la precizarea,
atit pentru evul mediu, cit qi pentru epoca moderna, a unor astfel de maii
curente, concordante de fapt cu cele din Europa sud-estica i centrals.
Unul din rezultate a fost qi precizarea caracterului politic militant al mo-
numentelor de cultura din fiecare curent dominant, servirea intereselor
particulare de class sau a celor general populare in uncle momente isto-
rice. Astfel, intreaga cultura, scrisa romineasca, chiar data tematica unor
monumente nu era laity, ci religioasa, a avut un profund caracter

www.dacoromanica.ro
XCII C. DA ICOVICIU gi EUG EN STAN ESCU id

actual §i politic legata, de problemele cele mai arzatoare ale vremii

respective. In felul acesta istoria cultural5,, compartimentata, artificial
alta,dat5 se caracterizeaz6 astazi printr-o imagine unitarA, global5,1_

Ca un rezultat de o net6gitcluit5, noutate trebuie relevat, in primul

rind, faptul, azi pe deplin confirmat de descoperirile arheologice, al ince-
putului vietii omene§ti si pe teritoriul Rominiei Inc , din epoca paleoliti-
cului timpuriu (protopaleoliticul §i abbevillianul de la Dirjov, reg. Pi-
testi), ceea ce inseamnil ea, §i acest teritoriu al sud-estului european a fost
cuprins in zona etapelor timpurii ale antropogenezei (acum circa 600 000,
de ani) 2.
Arheologii romini, prin numeroase sspaturi gi studii publicate fie in
revistele de specialitate 3 fie in monografii 4, au reu§it in ultimii ani sk,
determine mai bine vechimea, succesiunea §i r6spindirea diferitelor culturi
neolitice 5 §i ale bronzului pe teritoriul pkmintului rominesc, incadrin-
du-le in aria for de ra'spindire a sud-estului european. Nu putem insa
insista aici mai mult asupra lor. La fel trebuie ss amintim numai in treaat
ca §i in problema mult discutatl recent in cercurile arheologice sovietice.
asupra raspindirii scitilor in Rominia, Ungaria, Slovacia cercetatorii
din R.P.R. 4i spun cuvintul, unii pentru o faspindire a elementelor etnice
scite sau scitoide, altii admitind numai cu multe rezerve o patrundere-
slabA a elementului etnic scit sau scitoid (agatirs) in Moldova §i Transil-
vania de est. Chiar in privinta influentei culturale exercitate de sciti,
astazi aceastr6 influent6 e considerata, mult mai putin hotaxitoare asupra,

1 Cf. dezvoltarea studiilor prezentate din punct de vedere bibliografic : acad. P. Con-
stantinescu- L'apport des historiens roumains h l'hisloriographie universelle depuis le 23
Awl! 1944, In Nouvelles eludes histoire, vol. I, Ed. Academiei R.P.R., Bucure0i, 1955, p. 3 28 ;
acad. A. Otetea, Dezvollarea stiinfei istorice romtnesti dupd 23 August 1944, in Studii", nr. 4,
XI[ (1959), p. 35 17; Istoria Rominiei", sarcind principald a istoricilor din patria noastrd.
Realizetri si probleme : acad. C. Daicoviciu, acad. A. Oletea, acad. P. Constantinescu-Iasi, In
Studii" nr. 3, XIII (1960), p. 5-24 ; Pentru aplicarea consecvenld a teoriei marxist-leniniste to
cerceldrile istorice, fn Studii', nr. 6, XI (1958), p. 5-20.
2 Documentatia mai amply se afla in Istoria Romtniei, vol. 1, Bucure;ti, 1960, p. 8 0
urm., cu bibliografia aferentA in p. 82-84. Autorul acestor descoperiri gi teze, C. S. Nicolaescu-
Plop;or fnclina sA vada Intr-o descoperire mai noun de la Rugine;ti din Oltenia o faze ;i mai
veche a antropogenezei gi anume forme prehominiene gi protoumane, premergatoare etapei
pitecantropului (comunicare oficialA la conferinta de preistorie din Bucuroti, oct. 1962).
8 Principalele reviste de specialitate (arheologie gi istorie veche, inclusiv perioada post-
clasicA) shit ) Studii gi cercethri de istorie veche" (Bucure;ti) ; Materiale VIII (1953
1962) ; Dacia", N. S., Bucure;ti, IIV (1957-1960) ; Studii gi cercetari numismatice"
(SCN), Bucure0i, IIII (1957-1960) ; Studii clasice" (SC), Bucure;ti, IIV (1959-1962)
Studii", I XV, Bucure;ti, 1918 sqq.
4 Tnregistram aici citeva din aceste monografii : VI. Dumitrescu .a., Heibe4e0i, Bucuroti,
1954 ; R. Vulpe, Izvoare, Bucuresti, 1957 ; D. Berciu, Contribufii la problemele neoliticului to
Rominia, Bucuresti, 1961 ; VI. Dumitrescu, Ctrna, Bucure;ti, 1961 ; Daicoviciu-Al. Ferenczi,
Asezdrile dacice dirt Munfii Orilstiei, Bucure;ti, 1951, C. Daicoviciu, Cetatea dacicd de la Piatra
Rosie, Bucure;ti, 1954 ; Florea Bobu Florescu, Monumenlul de la Adamklissi, ed. I, Bucure0i,
1959, ed.II, 1961 ; Gr. Florescu §.a., Capidava, I, Bucuresti, 1958.
5 Mai nou, la Erbiceni (Moldova) ;i la Ciume;ti (Transilvania), se constat5 pe cit se pare
;i o laza primordiala a neoliticului, aceramicd (com. C. S.Nicolaescu-Plop;or).

www.dacoromanica.ro
11 ISTORIA ROMINIEI IN ANII PUTERII POPULARE XCIIT

dezvoltarii dacilor autohtoni decit se sustinea acum 30 40 de ani. 0 redusa

influents e acordata, mai nou §i celtilor, de care nu se mai leaga exclusiv
crearea culturii Latene din Datia, aceasta cultura dacica Latene dove-
dindu-se a fi un rezultat al dezvoltarii interne de pe urma curentelor'
igrecef}ti lei sud-tracice exercitate asupra culturii hallstattiene locale. 0 cad e-
,care influenta, mai puternica, celtica, e admisa totu0 pentru daco-gelii
din Transilvania, unde Latene-ul apare ceva mai tirziu 1. In legatuig, cu
populatiile heterogene patrunse in Dacia in a doua jumatate a mileniului
1. i.e.n. trebuie pomenita, identificarea unei culturi din estul Daciei
((Moldova) cu bastarnii pe care izvoarele literare 11 pomenesc adesea la
Dunarea de jos 2. In privinta neamurilor sarmatice, cercetarile nu slut
Incheiate, dar de pe acum se poate afirma ca, de o patrundeie masivg, a sar-
matilor roxolani §i alani in Dacia nu poate fi vorba inainte de 250/2513.
Despre ramura iazyga, a sarmatilor stim acum ca, ea patrunde in cimpia
ungureasca de nord (Alfold) pe la 20 e.n. §i anume pe un drum ce trecea
£arpatii nord-estici §i nu de-a lungul Dunarii de jos 4.
Tot in legaturg, cu elementele etnice straine a§ezate pe teiitoriul
daco-getic inainte de cucerirea romans relevam studiul apiofundat al
ormelor greceiti de pe malul Mani Negre, in special al oraplui Histria,
de catre arheologii romini in frunte cu acad. Ern. Conduiachi §i prof.
D. M. Pippidi, studiu ce a dus la o serie de constataii importante nu
numai in ce privqte viata acestor ora§e, dar §i a populatiei b4tina§e
din hinterlandul for §i chiar a lumii elinice §i elenistice in genei al 5.
Rezultatele cele mai de seams au fost obtinute Inca in domeniul
-cercetarilor asupra populatiei autohtone a geto-dacilor 6. Cercetarile arheo-
logice intreprinse cu elan in ultimii 15 ani ca in studiul izvoarelor de alts
nature au scos la iveala o serie de fapte not din cultura §i istoria daco-
getilor care ridica, acest popoi mult deasupra nivelului popoarelor in con-
jufatoare de la periferia lumii greco-romane. Nu putem, fire§te, sa le
.expunem aici in forma in care ar merita, trimitind pe cei interesati la
bibliografia indicata, in note.
Rezulta din aceste cereetari o expansiune (§i o dominatie politica
pe timpul lui Burebista) a daco-getilor mult peste hotalele Republici
Populare Romine : inspre nord-vest ping, in muntii Slovaciei e i riul
1Vlarus ; inspre vest pins la Dunarea pannonica, inspre sud ping, In
1 Vezi C. Daicoviciu, Die menschliche Gesellschaft an der Unteren Donau in vorromischer
Zeit, in Rapports du XI -e Congres Intern. des Sciences Hist., Stockholm, vol. II, p. 122 unde se
1b 51 bibliografia (nota 16). Vezi $i Hommages et Albert Grenier, Bruxelles, 1962, p. 462.
2 Identificarea a facut-o R. Vulpe, v. Nouvelles Etudes d'Histoire, I, Bucarest 1955,
T. 103-119.
3 Vezi Rapports du XI-e Congres..., p. 122, cu notele 19-22. Vezi si I. Nestor, ibid.,
fp. 130 ; cf. Gh. Bichir $i Gh. Diaconu In SCIV, nr. 2, XII (1961), p. 253 $i urm. si 273 $i urm.
4 Vezi C. Daicoviciu, op. cit., p. 123, cu notele 21-22.
5 Rezultatele se publicb regulat anual in revistele Dacia", SCIV si in Materiale... pome-
,nite mai sus. Vezi 0 monografia Histria publicata de colectivul de lucru In anul 1954 (Edit.
Academiei R.P.R., Bucuresti).
6 I entru ce urmeazb vezi succinta expunere a lui C. Daicoviciu In Rapports du X I-e
Congres.. p. 117 $i urm. Si cea din Hommages a Albert Grenier, Bruxelles, 1962, p. 462 si
arm., unde se d5 ii bibliografia strict necesara. Vezi acum $i C. Daicoviciu si Hadrian Daico-
viciu, Sarmizegetusa, Bucuresti, 1962 (cu bibliografia).

www.dacoromanica.ro
XCIV C. DAICOVICIU fi EUGEN STANESCU lt
muntii Haemus. Inspre nord-est, expansiunea geto-dad, ajunge pin& in.
Galitia, iar fisia de la nordul MArii Negre e cunoscutg ca desertul" getic.
Centrul puterii dacice sub Burebista dup6 destrAmarea imperiului"
lui, sub urmasii acestuia pin& la Decebal era in sud-vestul Transilvaniei,
in muntii Orastiei, teritoriul plin de cetati, fortificatii, asezari civile (rurale.
de caracter cvasi urban), ateliere, cisterne, apeducte, sanctuare etc. Regi-
unea central& era aparat& de fortificatii mai mari sau mai mici, dispuse
concentric, ca cele de la C'apilna §i Tilisca spre est, cea de la Piatra
Craivii (1. Apulum) spre nord, cea de la Cioclovina i Baita spre sud
sud-vest. AsezAri fortificate §i civile s-au descoperit tji in estul Tiansil-
vaniei §i chiar in Moldova (Piatra Neamt). In Cimpia Muntean6, mari si
intinse asez6ri (unele fortificate, cea de la Popesti i Zimnicea) dovedesc
prezenta §i vitalitatea acestui popor in lupta cu romanii. S-a constatat
Cl daco-getii cunosteau scrisul (stampila : Decebalus per Scorilo), o medi-
cin& empiria, fenomenele ceresti si calculele astronomo-calendaristice.
Aveau o ceramic& pictata §i o dezvoltatg ramura mestesuggreaseg
agrico16. In materie de arhitectura militara,, cunostintele daco-getilor
rivalizeaz6 cu sudul elenistic (murus dacicus !). Orinduirea politic& a for
fusese, incepind cu Burebista, o forma a statului sclavagist incepator.
Cunoscind aceste proportii ale puterii militare, economice §i socialer
ale poporului geto-dac intelegem mai usor efortul pe care 1-a necesitat
cucerirea Daciei, dupI unele incerc&ri nereusite, de c&tre Traian, in vara.
anului 106 e.n. E de la sine inteles ca i acest eveniment, atit de impor-
tant pentru istoria Rominiei, trebuia tratat §i considerat dialectic, tinind
seam& atit de laturile pozitive, cit si de cele negative ale cuceririi romane.
Revizuirea unor date mai vechi conjugate cu unele descoperiri mai recente
an dus la concluzii diferite de cele ce se stiau ping acum despre organizarea,
Daciei cucerite. Traian organizeaz& provincia Dacia numai pe teritoriul
Daciei superioare de mai tirziu. Oltenia, coltul sud-estic al Ardealului §i
coltul sud-estic al Banatului faceau parte pin& la 118-119 din Moesia
Inferior, respectiv Superior impreuna pare-se cu teritoriul Munte-
niei. °data cu reorganizarea cuceririlor dacice in 118 119 de egtre Hadrian
(prin generalul Q. Marcus Turbo) se creeaz6 o Dacia Inferior si o Dacia
Superior. Dacia Inferior e constituita din Oltenia, coltul sud-estic al
Transilvaniei si al Banatului, iar la Muntenia se renunta, teritoriul ei
devenind numai un teritoriu supraveghiat. In primii ani, Dacia Inferior
e o praefectura qi nu o provincie procuratoriald cum o stiam piny acum
si cum e desigur dup5, 1291. Dar nouta,tile cu privire la organizare nu se
reduc numai la aceasta. 0 noug, diplom5, militar6 atest6 infiintarea,
Daciei Porolissensis in nordul provinciei Inca de pe la 124, sigur in 133 2.
In problema dael a mai rAmas populatie dacica, in urma celor doug
r&zboaie purtate de Traian in noua provincie, sau Intreaga populatie
autohton'a a pierit, sau a fost evacuate, vindutA ca sclavi, exterminate,
au fost de asemenea obtinute not $i hotAritoare rezultate. Cercetraile-
continuate cu asiduitate in aceasta directie, mai ales de scoala arheolo-
1 Vezi pentru toate acestea C. Daicoviciu, Dacia capta, In Klio", 38, 1960, p. 174 §i
urm. ; Dacica, In liommages a Albert Grenier, p. 470 §i urm.
2 C. Daicoviciu §i D. Protase, In JRS, 51, 1961, p. 63-70.

www.dacoromanica.ro
13 ISTORIA ROmINisi IN ANII PUTERII POPULARE XC V

gic6 §i istoricA de la Cluj, au reusit sa aducI not §i numeroase dovezi,

indeosebi arheologice ($i numismatice) care confirm/ pe deplin existents
populatiei autohtone dacice sub sapinirea roman/ 1.
Dar compozitia populatiei din Dacia se schimbg radical. i radical se
schimba cultura §i limba. Culturii infloritoare a dacilor ii is locul violent
civilizatia §i viata superioarl standardizata, romang, f/r/ BA reuseascA.
totusi a o dezeadacina cu totul. Tratlitiile locale, imboggtite cu form/ $i
tehnicA roman/ provincial/ vor fi reluate §i vor ap/rea drip/ retragerea
roman/ din 271. Ceea ce se transform*/ incet dar sigur este limba. Pentru
multimile de elemente romanizate sau pe cale de romanizare, heterogene,
existente in Dacia sau venite aici pe calea colonizarii sau a initiativei
particulare, un singur mijloc de intelegere se der/ §i comod §i interesant :
limba latinci. Toate masurile militare, administrative, politice §i sociale au
fost luate de cuceritori pentru ca temuta Dacie sa deving o Dacie remand.
Rezultatul acesta 1 i are importanta lui general-istorica,, dar §i una
specific/ privind istoria romanitAtii rAsaritene, carpato-danubiene, a
poporului roman.
Cele sase-sapte veacuri ce au urmat dup/ evacuarea provinciei
Dacia a fost perioada cea mai putin cunoscuta din istoria pamintului
rominesc. Nu este, prin urmare, nici o mirare ca atit arheologii eft $i istoricii
§i, in parte, $i lingvistii, au c/utat s5, contribuie cu cercefarile for la, lim-
pezirea acestei lungi perioade de timp in care s-au cristalizat nu numai
poporul §i limba romineasea, dar §i primele sale formatiuni prestatale de
tip feudal in germene.
nal a neglija neamurile migratoare propriu-zise (al calor rol in
geneza poporului roman §i in dezvoltarea societ/tii omenesti de la nordul
Dungrii e mult mai redus), centrul preocupgrilor 1-a format populatia
bAstinas5, daco-roman /, cea daco-get/ §i cea slay/. Aceastl populatie
slava', se asaz/ in grupuri marl. §i definitiv pe p/mintul Daciei antice
§i contribuie, prin simbioza ei cu populatia daco-romang, la for marea limbii
§i poporului roman, Mr/ a schimba, fns /, caracterul romanic al limbil
rominesti.
Rezultatele la care s-a ajuns pot fi rezumate in cele ce urmeaz/ 2.
Descoperiri arheologice mai vechi $i mai not dezmint categoric evacuarea
1 0 prima adunare recent/ a materialului documentar se poate gasi In lucrarea lui M. Ma-
crea, Les Daces a I'epoque romaine, In Dacia", N. S., I, 1957, p. 205-220. Vezi o expu-
nere de ansamblu a principalelor argumente, In Isloria Romtniei, vol. I, Bucuresti, 1960, p.
387-396. Prezentarea critic/ a tuturor marturiilor pledind pentru staruirea unei populatii
autohtone In Dacia roman/ a pregatit pentru tipar D. Protase : Dacii In Dacia romand. Con-
tributii arheologice ii numismatice, 134 p. (mss.).
2 Vezi documentarea pe larg In Isloria Romtniei, vol. I, partea a IV-a (sec. IV X),
p. 577-772 si In special cap. VI : Formarea limbii si poporului roman, p. 775-808 (C. Daico-
viciu, Em. Petrovici si Gh. Stefan). Vezi si versiunea germand a acestui capitol, In Nouvelles
etudes d'histoire, II, Buc., 1960, p. 91 -134; cf. si C. Daicoviciu in lucrarea Din Isloria Tran-
silvaniei, vol. I, Buc., 1962, cap. IV si V, p. 59-88. Pentru perioada ping la slavi, v. I. Nestor,
In Rapports du X l-e Congres..., p. 129 si urm. Vezi si K. Horedt,Contribulii la isloria Transit-
uaniei, sec. IV XIII, Buc., 1958 si idem, Untersuchungen fair Friihgeschichte Siebenbiirgens,
Bucuresti,1958. Pentru problema slavilor : vezi cele trei referate, al lui I. Nestor In SCIV nr. 1, X
(1959), p. 49-64 si ale Mariei Comsa, In SCIV nr. 1, X (1959), p. 65-80 si SCIV, nr. 1, XI.
(1960), p. 159-164.

www.dacoromanica.ro
 XCVI C. DAICOVICIU i EUGEN STANESCU 14

totalg a populatiei daco-romane, o data cu retragerea armatei si a adminis-

tratiei de cgtre Aui elian (271 e.n.). Atit la orase cit si la sate a ramas o
' masivil parte a provincialilor. Nici izvoarele narative, de altfel, nu contra-
zic aceasta realitate. Aceastg populatie poate fi w mgritg ping adinc in
sec. al V-lea. Prin aceasta, ca gi prin existenta in timpul ocupatiei
romane a unei populatii dacice, se infirmg cele mai putei nice argumente ale
teoriei rOssleriene. Noile cercetari lingvistice an argtat cg nu exists nici un
motiv care sa, ne indemne sa asezhni locul de formare al poporului romin in
vestul sau centrul Peninsulei Balcanice.
In urma acestor noi valorificgri a datelor arheologice, istorice, ling-
vistice §i etnografice, intreg procesul formgrii limbii i poporului romin
pe teritoriul fostei Dacii, cu contributia insemnatg a unor elemente roma-
nice venite din Valea Dunarii de jos (Moesia Inferior, inclusiv Dobrogea)
a putut fi concretizat in felul urmgtor : poporul romin si limba romineasclt,
rezultat al romanizgrii elementului autohton daco-moesic, al asimilarii trep-
tate a slavilor $i a altor populatii asezate pe teritoriul Rominiei de azi, s-au
format, in ultimele secole ale mileniului I e.n., in spatiul de la nordul Dunarii
de jos, avind ca teritoriu-nucleu (inuturile de deal si de munte ale Dacieil.

i imaginea generals despre epoca medievala a cunoscut la rindul

ei schimbgri esentiale, date fiind metodele gi conceptiile noi care pe de o
parte au pus in valoare date nefolosite din izvoarele cunoscute, pe de altg
parte au adus la lumina date noi. Cercetgrile din ultimele doug decenii,
asa cum s-a argtat mai inainte, au pornit totdeauna de la premisa influentei
exercitate de structwile sociale asupra evenimentelor interne si externe.
A cestea au incetat de a mai capgta o infatisare fragmentary si au inceput
sy fie inmgnunchiate de un sens istoric unitar, potrivit caruia intotdeauna
in evul mediu rominesc lupta socials a maselor impotriva asupririi interne
s-a impletit cu lupta generals a poporului pentru libertatea tarilor romin esti.
Se poate spune in aceasta privintg ca intreg evul mediu rominesc vadeste
in chip neintrelupt acest fel de tendinte istorice. In leggtmg, cu aceasta,
intr-o serie de probleme contributiile an clarificat geneza §i evolutia feu-
dalismulni rominesc.
Astfel, formarea statelor feudale rominesti, Transilvania, Tara
Romineasca, Moldova, prin voile cercetari, nu apare ca un miracol brusc
§i intimplgtor, ci ca rezultatul unui proces indelungat de la simplu la
complex, de la mici formatii statale la formatii mai complexe, ping la sta-
tele feudale propriu-zise, acoperind teritorii intinse. Acest proces este eel
al formgrii definitive si al cristaliza'rii relatiilor sociale feudale care an dus
la impgrtirea societatii in clase antagoniste, ceea ce a facut necesar, cu
1 Pentru partea de istorie veche cf. In concret studiile de istoriografie, din numarul prezent
al revistei Studii" : acad. Em. Condurachi, Cercetarea isloriei stravechi qi vechi a RomIniei
In anii pulerii pr pulare, D. Berciu, Probleme ale perioadclor de lranzifie din isloria slrliveche;
D. M. Pippidi, Dezvollarea sludiilor de epigrafie greacd qi latinlf ; Hadrian Daicoviciu, Dacia
preromand ; Mihai Macrea, Dacia sub sliiptnirea romand ; Maria Coja §i H. Nubar, Arheologia greco-
.romand In Dobrogea ; Ion Nestor, Arheologia perioadei de lrecere la feudalism pe teritoriul R.P.R.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINILI IN ANTI PUTERII POPLLARE XCVII
15

vremea, aparitia unei organizdri statale mai ample. In acelasi timp an fost
scoase la iveald iinprejurarile de politicd internationals legate de ansam-
blul situatiei sud-estului european, unde pin& la mijlocul sec. al XIII-lea
se confruntau marile puteri ale vremii, Ungaria arpadiana, Rusia kieviand,
Bulgaria Asdnestilor. Toate acestea, in urma loviturii cumplite primite din
partea invaziei tatarilor, au inregistrat o eclipsare politic& definitive in
uncle cazuri, care a facut Cu putintA, desprinderea intii, prin autonomi-
zare, mergind apoi ping la cistigarea independentei complete a unor teri-
torii, intre care si statale feudale rominesti. In consecinta, form area for
nu mai poate fi considerate, ca in trecut, un moment de inceput al evului
mediu i feudalitatii rominesti, ci, mai degrabd, ca un moment care des-
parte o period& de alta, gi anume feudalismul timpuriu de cel dezvoltat.
In general se poate spune, i aceasta nu numai In legaturd cu studiile de
medievistica, c& voile cercetdri an contribuit la Impingerea mult inapoi a
numeroase date considerate inainte ca inceput de procese istorice.
Una din cele mai importante perioade ale istoriei medievale rominesti
este cea care merge de la inceputul sec. al XV-lea pind la mijlocul sec. al
X VI-lea ; in istoriografie, sensul atribuit acestei epoci era eel al unui
fastimp istoric dominat de activitatea unor marl personalitati. In timpul
din urma, studierea aprofundata a diferitelor imprejurari interne si ex-
terne a fixat esenta acestei epoci istorice, reprezentatd hind de centrali-
zarea statului feudal. In rdstimpul de un secol i jumatate amintit mai
inainte au avut loc transformdri social economise fundamentale : intensi-
ficarea caracterului de marfa-bani al economiei, inmultirea i Intarirea
oraselor si a ofasenimii, cresterea divergentelor dintre boierimea mare si
cea mijlocie gi mdruntd, care toate au impus trecerea de la statul de farI-
mitare feudal& la eel de dictaturd domneascd. Cereetarile In aceasta di-
rectie fiind mai ales desfdsurate de regretatul B. CAmpina. Acest fel de stat
feudal, Inzestrat cu o capacitate deosebita de mobilizare a fortelor econo-
mice, politice i militare, a fost in stare sa reziste vreme indelungatd expan-
siunii straine, mai ales otomand. In felul acesta, perioada ilustrata de marile
figuri ale lui Mircea cel Bdtrin, Joan de Hunedoara, Vlad Tepes, Stefan cel
Mare, Petru Rare se caracterizeaza printr-o esenta istoric& cu dou6 as-
pecte : lupta pentru centralizarea statului feudal dublat& de lupta pentru
independenta tarilor romine, esenta al carei continut social este baza de
masa pe care politica dictaturii domnesti a izbutit eitava vreme s-o folo-
seasca, pin& cind interesele de clasd, precumpanind asupra celor ale Orli,
au dus la disparitia acestei baze si,fn consecinta, la slabirea luptei pentru
centralizare §i independenta.
Cu totul not sint rezultatele obtinute in problemele legate de impre-
jurdrile instaurarii dominatiei otomane in tarile rominesti ; mijlocul sec.
al XVI-lea, ca piatrd de hotar a destinelor istorice rominesti in evul mediu,
a fost definitiv precizat in vremea din urma. Baca confruntarea tarilor
romine cu expansiunea otomana care, dupe ce a supus tarile balcanice,
a incereat timp de un veac §i jumatate, izbutind pina la urma, sa se ex-
tinda si la nord de Dundre pune In lumina comunitatea de probleme
istorice a intregului sud-est european, instaurarea §i modul de organizare
a dominatiei otomane scoate la iveald particularitatile specifice ale situatiei
07 - 6130

www.dacoromanica.ro
XCV1II C IMICOVICIU 6i EUGEN S rANI SCU 16

din regiunile rominesti. Astfel, in Transilvania, Moldova si Tara Romi-

neasea, dominatia, otomana s-a instaurat nu in urma unor eampanii mili-
tare cu rezultate decisive, ci pe baza intelegerii intre sultan si feudalii
locali, care an predat tarile dominatorilor siraini in schimbul pastrarii
privilegiilor social-politice ; din aceasta cauza, tarile rominesti n-au fost
transformate in pasalicuri, ci au fost administrate indirect sub forma unor
autonomii cu caracter vasalic, ceea ce a avut §i urmarea ca masele populare
au suferit jugul dublu al dominatiei strain §i al feudalilor intern. De
asemenea, cereetarile au izbutit sa clarifice structura dominatiei otomane,
complexul servitutilor economice si politice, mecanismul functionarii
acestora, precum si urmarile deosebit de grave pe care asuprirea eco-
nomics si politica, a Portii le-a adus dezvoltarii istorice, pe poate planurile,
a poporului rornin.
In aceea§i masura, noi au fost rezultatele cercetarilor aducind
schimbari asernanatoare in imaginea generals a evului mediu rominesc
privind dezvoltarea social economics si politica, a tarilor rominesti in
sec. XVII --XVIII. i act s-a putut ajunge la inregistrarea unui alt mo-
ment hotAritor, acel al trecerii de la feudalismul dezvoltat la descompu-
nerea relaiiilor feudale, insotite cu timpul de aparilia germenilor economiei
si societatii burghezo-capitaliste. In istoriografia mai veche, aceste secole
erau privite mai ales ca o succesiune de domnii, rareori importante, fra-
militate de lupte sterile intre diferite grupari boiere§ti ; se ignora in acest
fel existenta proceselor istorice de baza. Studierea izvoarelor a scos la
lumina faptul ca, de la mijlocul sec. al XVII-lea ping la mijlocul sec.
al XVIII-lea are loc in tarile romine o acumulare lenta, si treptata de
elemente noi care, in a doua jumatate a sec. al XV1II-lea, capata tot mai
mutt aspectul unui fel de anticamera la o epoca istorica noua, ; in acest fel
evenimentele interne §i externe au eil,p6tat un caracter unitar, corespun-
zator esentei perioadei istorice.
Studiile §i cercetarile mai noi an demonstrat de asemenea ea deli
despre inceputurile constiiutei nationale se poate vorbi numai in a doua
jumatate a sec. al XVIII-lea, forrnarea coustiintei nationale a fost un proces
istoric indelungat care a durat timp de veacuri. In intreg evul mediu romi-
nese, poporul romin se caracterizeaza, ca mentalitate si ideologie, printr-o
puternica constiinta a unitatii sale de neam si de limbs care a avut un rol
deosebit de important in intreaga evolutie a culturii medievale pe de o
parte, precum §i sensul unei bune Orli a luptelor interne si externe. In-
treaga literature cronicareasea din sec. XVI XV1II nu poate fi inteleasa
istorice§te decit data o consideram in acelasi timp literature politica mili-
tants a clasei boieresti cu un anumit program intern si extern §i, totodatg,
prin influenta primita de la mace, reprezentind nazuintele acestora catre
unificarea politica a teritoriului rominese. Dar astfel de nazuinte n-au
gasit adapost numai in diferitele monumente de culture. E]e se concreti-
zeaza uneori prin marl actiuni politice si militare pe care le intreprinde
domnia interneiata pe o baza, populara, mai larga, ea, de pilda, imprejura-
rile de la sfirsitul sec. al XVI-lea dud Mihai Viteazul, domnul Tarii Ro-
nine§ti, a izbutit vremelnic prima unire politica a tarilor romine, alcatu-

www.dacoromanica.ro
17 ISTORIA ROMINIEI IN ANII PUTERII POPULARE XCIX

irea unei formatii statale a intregului spatiu carpato-dungrean. Cu toate

ca aceasta cercetilrile arafa, n-a fost rezultatul dezvoltitirii constiintei
nationale, ci a legAturilor tot mai intense pe plan economic, politic si
cultural intro locuitorii color trei tart rominesti, nu mic a fost rolul jucat
de factorul spiritual al constiintei unitititii de neam si de limba. Din
aceast5, cauza, manifest:Arlie luptei pentru unitate atit pe planul culturii.
cit gi pe eel al actiunilor politico-militare au grabit procesul formArii con-
stiintei nationals si an dus la aparitia acesteia in forme concrete si limpezi
deosebit de puternice in a doua jumAtate a sec. al XVIIIT-lea 1.

Mai ales in problemele principale ale epocii moderne si contemporane,

prin cercetarile sale, istoriografia romineasca din ultimele douA decenii a
avut rezultate care au imbogAtit considerabil, documentar i interpretativ,
cunoasterea stiintifica dat fiind ca istoriografia mai veche, excep-
tind pe cea pasoptistg, nu a acordat o atentie staruitoare studierii
acestei epoci. Interese politice de familie si de grup cu tendinta de a
cobori sau a urea diferite personalitititi conform conjuncturilor de moment
an dus adesea la transformarea lucritirilor privind aceasta epociti in panegi-
Henri sau pandlete nestiintifice. Si aci trebuie constatat, ceea ce s-a spur
inainte in legititura, cu partea finaliti a evului mediu rominesc, ca intreaga
epociti a fost vazuta mai ales din punct de vedere al istoriei politico ma"-
runte, ca o succesiune de guverne, fara sa, se adinceasa, esenta ei. Cerce-
tarile mai not pornind de la conbtatarea rezultat a din studii a faptului
ca in linii mari sec. al XIX-lea, pinA, spre sfirsitul salt, este epoca, formArii,
dezvoltitirii si ascensiunii capitalismului rominesc, ca inceputul sec. al
XX-lea se caracterizeazil, prin stagnarea capitalismului si ca, in perioada
dintre cele doutti razboaie mondiale evolueaziti rapid criza acestuia au
putut elucida un numrtr important de probleme. Totodat6, s-a pus in
lumina faptul c'5, in fuel o epocg, anterioara rolul maselor populare in
creatia istorica pe toate registrele ei nu a fost mai determinant. Tocmai
sublinierea acestui rol a dat prilejul istoriografiei noastre not sa aduca,
argutnente in plus pentru infirmarea cunoscutei teorii puce in cir-
culatie de istoriografia mai veche a formelor Mit fond" introduse
din afara in Rominia sec. al XI X-lea, fara legititur5, on dezvoltarea
istoria, proprie.
Se poate spune in acest sons ca sec. al XIX-lea se deschide cu puter-
nica miscare popularA, din 1821 de sub conducerea lui Tudor Vladimi-
rescu. Cercetrtrile in aceast5, problema, intemeiate pe o informatie mult
1 Pentru partea de istorie medic cf. in concret studiile de istoriografie, din numiirul
prezent al revistei Studii" : acad. A. Otetea, Cercetarea istoriei medii a Romtniei In
anii puterii populare, $t. Pascu 5i $t. Stefgnescu, Feudalismut limpuriu ; H. Chirca,
R. Manolescu 5i $t. Olteanu, Dezvollarea social- economicd a (ardor romtne to uremea leudalis-
mului dezvoltat ; M. Berza, N. Stoicescu 5i L. Marcu, Organizarea statului feudal ; Damaschin Mioc,
Raporturile romtno-turcesti to sec. XIV X VIII. Lupla farilor romtne tmpotriva domina-
tiilor straine ; Dan Simonescu si Corina Nicolescu, Cultura medievald ; S. Columbeanu, si C.
Saban, Destramarea leudalismului fi tnceputurile capitalismului ; I. Iona5cu, Publicarea
izvoarelor medievale,

www.dacoromanica.ro
 C. muCoviciu Ii EUGEN STANESCU 18

mai ample decit cea cunoseuta in trecut, au scos la iveala legatura dintre
acea,sta, miscare ¢i dinamica structurii sociale la inceputul epocii capitaliste.
Ceea ce inainte, in ce priveste baza sociale a rascoalei, aparea ca un amestec
confuz de Blase si paturi diverse, unite intimplator de programul impus de
catre personalitatea lui Tudor Vladimirescu, azi, in urma acestor cercetari,
baza sociale apare limpede : taranimea precum i burghezia in formare,
paturi preburgheze unindu-se sub steagul aceleiasi lupte, nu intimplator, ci
din cauza acelorasi tendinte istorice objective. Intensitatea participarii era
la rindul ei determinate de locul diferit pe care aceste paturi p ocupau in
inaintarea spre o claw burgheza deplin formata. In acest sens si programul
politic din 1821, cu puternicele sale tendinte sociale gi nationale, nu este
altceva decit o anticipare a viitorului program politic al burgheziei romi-
nesti. De aceea, in chip firesc, revolutia de 1a1848 a fost cercetata de
istoriografia mai noun ca dezvoltarea pe o treapta superioara a unui proces
istoric in cadrul caruia 1821 era un moment preliminar.
Cercetkile intreprinse in aceasta, directie an avut ca rezultat definirea
marilor miscari social-politice din Tara Romineasca ¢i Transilvania ca
revolutii (data, fiind claritatea programului revolutionar, participarea
maselor populare, combativitatea actiunilor politice ¢t militare, consecventra
unora dintre fruntasii revolutionari), in vreme ce in Moldova se inregistreaza
o miscare revolutionara, nu o revolutie ca in celelalte doua tari rominesti
(tocmai din cauza absentei particularitatilor pomenite mai inainte). De
asemenea, revolutiile din Transilvania si Tara Romineasca an fost defi-
nite ca burghezo-democratice in conducerea for avind un rol principal
aripa radicalii, a burgheziei, mai inaintata, cu vederi democratice, care nu
privea cu spaima miscarea maselor, ci intr-o masura partiala recepta chiar
influenta acestora. Reliefind rolul maselor in diferite etape ale revolutiilor,
cercetarile recente au evidentiat in acelasi timp semnificatia si rostul
activitatii intense desfasurate de cele mai insemnate personalitati si in
primul rind de revolutionarul democrat N. Balcescu. Totodata, cereetarile
an subliniat deosebirea obiectivelor de lupta dintre revolutia din Tara
Ronaineasca care urmarea pe linga unele probleme sociale §i inlaturarea
jugului otoman, dar care avea un regim de autonomie nationala si re-
volutia din Transilvania, undo populatia romineasca ducea in acelasi
timp o lupta de eliberare nationala, pentru inlaturarea unei asupriri care
refuza sa acorde rominilor drepturi politico 91 culturale egale cu ale celor-
lalte nationalitati. In felul acesta miscarile populare yi revolutiile din prima
jumatate a sec. al XIX-lea au fost analizate din punct de vedere al corn-
plexitatii for social politico, al procesului istoric continuu, ca momente
ale acestuia.
Numeroase cercetari an fost inchinate problemelor legate de drumul
parcurs de poporul romin in lupta sa pentru formarea, consolidarea si de-
savirsirea statului national. Contributii noi au fost aduse in aceasta pri-
vintil in problema evenimentelor de la inceputul anului 1859 cind prin
alegerea lui Alex. I. Cuza in acelasi timp ca domn al Moldovei si al Tarii
Rominesti a fost faurit statul national romin ; izvoare noi sau date putin
folosite din izvoarele mai vechi au contribuit la inlaturarea imaginii vechi
despre un 1859 socotit un rezultat al unor combinatii si rivalitati politico

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA ROMINIFI IN ANI! PUTFRII POPULAR[' CI
19

Intre marile puteri, a patriotismului unor personalitati sau pur si simplu

al intimplarii fericite ; astazi evenimentele de atunci ne apar in realitatea
lor istorica, ca o capitulare a fortelor reactionare in fata presiunii maselor
populare, ca o izbinda a acestora. Dovada ca tocmai in acele imprejurilri,
data fiind spaima inspirata de popor, s-a cristalizat coalitia, denumil
pe drept monstruoasa", dintre aripa reactionary a burghezei si mosierimea
latifundiara, a carei dominatii, prin regimul burghezo-mosierese, a frinal
dezvoltarea generala a Rominiei.
Problemele legate de razboiul pentru independents din 1877-1878
in timpul caruia eroismul soldatilor romini, slab inarmati si echipati, a
asigurat ping la urma, alaturi de soldatii armatei ruse, victoria mini aril'
care a consfintit inlaturarea ultimelor servituti fata de Poarta otomana,
cistigarea independentei nationale complete au format obiectul mai multor
studii care au valorificat informatiile cuprinse in cele 9 volume de docu-
mente publicate Intre anii 1952-1955. Cercetarile intreprinse in legatura
cu aceasta problems au scos la lumina o bog5tie de fapte menita sa puny
fata in fata in chip ilustrativ patriotismul maselor si tendintele antina-
tionale ale unor paturi conducatoare. Totodata s-a aratat ca prin cistigarea
independentei de stat, in Rominia ,s -au deschis not si largi posibilitati
de dezvoltare a capitalismului. In fapt, toate aceste marl momente din is-
toria moderna a Rominiei : 1848, 1859, 1877, subliniaza asa cum ne
arata lucrarile o anumita constants istorica, rolul determinant al ma-
selor populare, care obliga fortelor reactionare la capitulari partiale
atunci cind e vorba de objective politice nationale, dar care indeobste stint
inselate in asteptarile lor, in ce priveste revendicarile sociale, exploatarea
intensificindu-se mereu.
Viata politica a Rominiei din ultimele decenii ale sec. al XIX-lea
si primul deceniu al sec. XX-lea s-a caracterizat prin permanente si pu-
ternice fr5,mintari si rascoale taranesti, izbucnite ca urmare a nerezolvarii
problemei agrare, cea mai mare parte a pamintului hind in miinile mo-
qierimii. Abordind aceasta problema pe o larga baza documentara cerce-
tarile istorice din ultimii ani an aratat cauzele framintarilor taranesti care
au culminat cu rascoalele din 1888 si 1907, desfasurarea si consecintele
lor, locul pe care al ocupa in istoria poporului roman, subliniind totodata
potentialul de lupta revolutionara a maselor taranesti impotriva ex-
ploatarii.
De la sfirsitul sec. al XIX-lea, scena istorica a Rominiei e dominata
tot mai mult de dezvoltarea miscarii muncitoresti, luptatoare pentru
infaptuirea unui program politic cu adevarat progresist si democrat. i
in aceast5, privinta cercetarile din ultimii 20 de ani trebuie considerate
de un caracter cu total nou, pentru ca problematica istorici miscarii
muncitoresti nici n-a existat In istoriografia mai veche. Studiile publical e
in aceasta directie au aratat Inca o data lipsa de fundament a teoriilor
dup5, care tot ce era progresist, inaintat In Rominia moderna si contem-
poran5, trebuia explicat ca importat din afar* ca o manifestare a influen.-
telor straine. Asa cum intreaga istoriografie de astazi a demonstrat
ca modernizarea societatii si a statului medieval nu e altceva decit
rezultatul unui proces istoric, ca aparilia in Rominia in sec. al XIX-lea
www.dacoromanica.ro
CII C. DAICOVICIU 5i EUGEN STANESCU 20

a institutiilor i formelor de organizare politica moderne corespundea

necesitatilor istorice concrete, si nu era urmarea masurilor arbitrare ale
unuia sau altui grup politic, tot astfel aceeasi istoriografie demonstreaza
prin cercetarile sale ca miscarea muncitoreasca si dezvoltarea ei ras-
pindirea ideilor marxiste, formarea cercurilor socialiste, aparitia si dezvol-
tarea sindicatelor, infiintarea partidului social-democrat corespundeau
dezvoltarii §i consolidarii miscarii muncitoresti europene in urma cresterii
numerice si calitative a proletariatului ca principals fort*/ revolutionara.
In ultimii ani problemele participarli Rominiei la primul razboi
mondial imperialist au stat in centrul cercetarilor istoriei moderne.
Combatind vechile teze ale istoricilor burghezi, pline de denaturari i falsuri,
care cautau sa justifice interesele claselor dominante, istoricii marxisti au
dovedit ca deli masele populare erau insufletite de nazuinta fierbinte
a eliberarii Transilvaniei de sub stapinirea jugului habsburgic, totusi,
avind in vedere scopurile de clasa reactionare §i anexioniste ale burgheziei
si mosierimii, razboiul dus de Rominia in anii 1916 1918 alaturi de
Antanta a fost un razboi imperialist, de jaf i cotropire, impotriva caruia
s-au ridicat masele populare. S-a aratat, de asemenea, ca singura fort*
organizata care a luptat consecvent impotriva razboiului a fost clasa
muncitoare, condusa de aripa de stinga a partidului social-democrat 1.

Numeroase studii i monografii au evidentiat puternicul avint revo-

lutionar al maselor ca rezultat al crizei economice i politice determinate
de participarea Rominiei la primul razboi mondial, de mizeria crescinda a
populatiei si de neputinta claselor dominante de a mai putea conduce cu
vechile metode. Un numar mare de cercetatori s-a ocupat de influenta
covarsitoare pe care a exercitat-o asupra miscarii muncitoresti din Rominia,
Mama Revolutie Socialists din Octombrie prin raspindirea leninismului si
revolutionarea profunda a gindirii politice.
Miscarile greviste din anii 1918 1919 care au culminat cu greva
general* din octombrie 1920 au aratat o profunda radicalizare a maselor
§i afirmarea for tot mai pronuntata pe arena istoriei. Din analiza istoriei
miscarii muncitoresti ping la greva general* se desprinde concluzia ca, des-
fasurarea acestei marete actiuni a proletariatului din tara noastra punea
cu necesitate crearea unui partid marxist-leninist care sa duca, mai de-
parte lupta pentru eliberare sociall gi national* a maselor populare. Do-
cumente din istoria Partidului Comunist din Rominia si cercetarile minu-
tioase din ultimii ani an evidentiat puternicul proces de clarificare orga-
nizatorica, politica si ideologica, care s-a desfasurat in rindurile aripii de
stinga a partidului socialist ping in preajma tinerii Congresului de consti-
tuire a P.C.R. si de afiliere la Internationala Comunista. Crearea in mai
1 Pentru partea de istorie modern* cf. In concret studiile de istoriografie, din nuindrul
prezent al revistei Studii" : Vasile Maciu, Cercetarea istoriei moderne a Rominiei In anii
pulerii populate, Dan Berindei si V. Curticapeanu, Revolutia de la 1848 -1849 ; Cornelia
C. Bodea si Gr. Chiritd, Formarea statului national ; N. Addniloaic si P. Cincea, Razboinl pentru
independen(d. 1877 1878 ; N. Copoiu $i Al. Porteanu, Migcarea rnunciloreasca pind la 1917;
'fr. Lungu si An. Iordache, Romlnia la tnceputul sec. at XX-lea (1900 1917); D. Hurezeanu si
A. Stan, Publicarea izvoarelor istoriei moderne.

www.dacoromanica.ro
21 ISTORIA ROMINIEI IN ANII PUTRII l'ol'ULARE CIII

1921 a Partidului Comunist din Rominia, care a constituit o vict orie a le-
ninismului impotriva oportunismului in miscarea muncitoreasc5, din Cara
noastra, a insemnat in acelasi timp un moment istoric al unui proces in-
delungat si continuu.
lstoriografia burghez6 a neglijat istoria miscarii muncitoresti, lupta
clasei muncitoare si a taranimii muncitoare pentru drepturi, libertati
democratice si pamint. Istoricii burghezi romini sau cond.ucatorii unor par-
tide politice in lucrarile sau memoriile for s-au ocupat de miscarea munci-
toreasd, tangential cu scopul de a o ponegri, de a arata ca ea nu are sorti
de izbinda sau de a trage clopotul de alarms pentru regimul burghezo-
mosieresc tot mai subred ca urmare a actiunilor mereu mai puternice ale
proletariatului. Lucrarile unor lideri social-democrati de dreapta, pe linga
materialul documentar pe care it ofera, nu fac altceva decit apologia falselor
metode preconizate de ei pentru incadrarea capitalismului in socialism
qi trecerea la noua societate pe calea reformelor, respingind lupta revo-
lutionara.
Au existat lush in perioada dintre cele doug razboaie mondiale 1i
istorici marxisti care s-au ocupat de istoria mi carii muncitoresti, in lucril-
rile si materialele publicate in ziare, reviste sau brosuri, descriind eveni-
mente la care participau nemijlocit ; acestea an fost de un real folos in des-
telenirea terenului pentru istoriografia marxistI romineasc6 de dupg
23 August 1944.
Si mai mult ca pentru perioadele anterioare, cercetarile istoriogra-
fice din ultimele dou'd decenii, scotind la ivealA un nun-tar imens de fapte
necunoscute ping, recent, an subliniat rolul covirsitor al maselor in cele
trei decenii ce despart inceputul primului rAzboi mondial de sfirsitul
celui de-al doilea.
In perioada stabilialrii relative a capitalismului, cind burghezia
oi-a consolidat pozitiile economice i politice, pornind ofensiva impotriva
drepturilor §i libertatilor cucerite de clasa muncitoare in anii avintului
revolutionar, partidul comunist a reusit, actionind in conditii grele, sa
mobilizeze masele la lupta pentru mentinerea drepturilor cucerite. Cerce-
tarile din ultimul deceniu an relevat situatia materiaM grea a clasei munci-
toare si titranimii muncitoare din aceasta perioada, dar oi lupta unor orga-
nizatii de masa legale, create dupg ilegalizarea P.C.R., care, conduse
indrumate de partid, organizau actiuni pentru revendicari economice si
politice ale maselor largi populare. Analiza legilor adoptate de parlamen-
tul Rominiei burghezo-mosieresti mai ales dupil 1924, prin care se incerca
consolidarea dominatiei de class a burgheziei, ca si a politicii promovate de
cele doug partide istorice in aceastA perioada prin not insine" a liberalilor
si a portilor deschise" fluturatg, de national-taranisti a permis istorio-
grafiei din ultimul timp elucidarea unor aspecte majore ale raportului de
forte dintre proletariat si burghezie.
Revistele de specialitate, printre care Lupta de clasa", Analele
Institutului de istorie a partidului", Studii", Revista Arhivelor" i altele
an adus un aport insemnat la studierea perioadei crizei economice din
1929-1933. Au fost l'amurite cele mai profunde laturi ale modului in care
s-a manifestat criza economice in industria gi agricultura Rominiei, in

www.dacoromanica.ro
CIV C. DAICOVICIU Si EUGEN STANESCU 22

domeniul bancar q.a., incercarile guvernelor burghezo-rnosieresti de a arunca

greui stile crizei pe spinarea maselor muncitoare, curbele de sacrificiu, sca-
derea vertiginoasa a nivelului de trai al clasei muncitoare, al micii bur -
ghezii, al unor categorii de intelectuali, pensionari etc. In studiile si mate-
rialele care se refers la aceasta perioada cercetatorii au subliniat puternicul
avint revolutionar, miscarea grevista in piing clesfasurare Incepind cu
Lupeni $i culininind cu Grivita, posibilitatile de organizare i mobilizare a
clasei muncitoare impotriva curbelor de sacrificiu, a somajului gi mizeriei,
impotriva faimoaselor planuri ale monopolurilor occidentale care cautau
sa instituie controlul strain direct asupra bogatiilor tariff i treburilor
statului romin, pentru obtinerea de drepturi i libertati democratice.
Istoriografia marxista a aratat insemnatatea i rolul de seama pe
care 1-a avut in dezvoltarea mi earn revolutionare din Rominia Congresul
al V-lea al P.C.R., care a facut analiza fortelor motrice, caracterului si
perspectivelor revolutiei in tara noastra, a stabilit linia strategica si tactics a
partidului in vederea desavfrsirii revolutiei burghezo-democratice si trecerii
la revolutia socialist/. A inceput o cercetare sistematica a eroicelor lupte
ale ceferistilor si petrolistilor din ianuarie-februarie 1933 de la Grivita
si de pe Valea Prahovei, care prin inaltul for nivel de organizare, prin am-
ploarea si caracterul for revolutionar au marcat un moment de cotitura in
dezvoltarea partidului si a intregii miscari muncitoresti. Aceste greve de
mare rasunet au dat o lovitura puternica politicii de fascizare a tarii, au
contribuit la cresterea constiintei politice si la imbogatirea experientei
de lupta a proletariatului, constituind totodata prima mare ridicare a cla-
sei muncitoare impotriva fascismului pe plan international dupg instaurarea
dictaturii hitleriste in Germania.
Studiile i referatele publicate in ultimii ani an aratat intensificarea
activitatii partidului comunist pentru faurirea unitatii de actiune a clasei
muncitoare i stringerea in jurul ei a tuturor paturilor i categoriilor sociale
interesate in propasirea democratica, a tarii, in vederea Inchegarii unui
larg Front Popular .Antifascist. Numeroasele organizatii de masa legale,
en organele for de press, si editarea unor ziare si reviste ilegale ilustreaza
amploarea pe care a capatat-o activitatea partidului comunist in aceasta
perioada, imbinarea activitatii ilegale cu metode legale de manifestare.
Sub conducerea partidului comunist a avut loc in Romin' ia o polari-
zare puternica a tuturor fortelor democratice in vederea inlaturarii catas-
trofei pe care clasele conducatoare o pregateau poporului si tali!. Studii si
documente au precizat in acest fel ca in deceniul anterior izbucnirii celui
de-al doilea razboi mondial, fortele progresiste din Rominia au alcatuit
un detasament de frunte al miscarii mondiale de lupta impotriva fascis-
mului $i razboiului, pentru pace, democratie i independenta. Caracteristic
in aceasta privinta arata studiile publicate este lupta Indirjita
a maselor populare din RomInia in anii 1941-1944 impotriva dictaturii
militare fasciste si a razboiului antisovietic in conditiile in. care partidul
comunist a fost singura forta politica care s-a ridicat in apararea inte-
reselor nationale, pentru iesirea Rominiei din acest razboi i intoarcerea
armelor impotriva Germaniei hitleriste.

www.dacoromanica.ro
23 ISTORIA ROSITNIII IN ANTI PUnquI ROMA ART CV

Se fac cercetari ample pentru studierea complexa a pregatirii, des-

fkurarii i victoriei insurectiei armate de la 23 August 1944 organizata
gi condusa de P.C.R., care a dus la eliberarea nationals a Rominiei
de sub jugul fascist, marcind un moment hotaritor in istoria poporului
nostru. Adincirea cercetarii unor aspecte ale insurectiei armate din august
1944, infaptuitd in conditiile inaintarii victorioase a Armatei Sovietice,
care a deschis o era, nou'a in istoria poporului romin si a schimbat din
temelii viata phi, a permis istoriografiei marxiste sa elucideze rolul ho-
tarItor al P.C.R. In mobilizarea maselor populare la activitate sustinuta
Impotriva guvernelor cu majoritate reactionary de dupa 23 August 1944
ping la 6 martie 1945 si in lupta eroica pe front, alaturi de Armata So-
vietica, Impotriva trupelor hitleriste pentru eliberarea teritoriului Ungariei
9i Cehoslovaciei.
Trecerea de la prima etapa a revolutiei democrat-populare desa-
vir§irea revolutiei burghezo-democratice (23 August 1944 30 decem-
brie 1947) la a doua etapa, inceperea revolutiei socialiste prin
Iniaturarea monarhiei qi proclamarea Republicii. Populare Romine In care
s-au pus premisele Inceperii constructiei socialiste, a constituit obiectul
unor studii i articole publicate In presa de partid, literatura economics,
istorica etc.
S-a trecut §i la alcatuirea de lucrari pentru tratarea unor probleme
legate de primele planuri anuale ale Valli, de crearea bazei tehnice-materiale
a construirii socialismului in perioada primului si celui de-al doilea cincinal,
precum §i dupa, Congresul al III-lea al P.M.E. Lupta partidului pentru
industrializarea i electrificarea tarii, pentru colectivizarea intregii agri-
culturi, au fost in atentia cercetarilor unor istoricii.

Aceasta prezentare a dezvoltdrii istoriografiei marxist-leniniste in

epoca instaurarii riff victoriei definitive a socialismului in tara noastra In
chip firesc n-a putut sa imbratiseze problemele decit din punct de vedere
general. Bogdtia rezultatelor cercetdrilor privind istoria Rominiei dy
masura unui bilant impresionant ce nu poate fi cuprins in spatiul restrins
al unui articol. E misiunea n.umarului de fatA al revistei Studii" ca
o cinstire pe care toti istoricii din Rominia o aduc aniversarii a 15 ani de
la proclamarea Republicii Populare Romine sy ofere o imagine ampla tai
analitica a ceea ce este epoca cea mai glorioasa a istoriografiei rominesti.

1 CI. In concrel studiile de isloriogralie, din nurniiid prezent al revislei Sludii" :

acad. P. Constantinescu-la Cercet urea istoriq contemp rane a Rominiei in anii puteri p Tulare,
C. Mocanu $i I. Chiper, Avintul mi.. carii rcvolufionare. Crearea ; M. C. St5nescu, Perioada
slabilizarii relative a capitalismului ; N. Lupu, Perioada crizci economice mondiale a capitalis-
mului; Ion M. Oprea, Lupta P.C.R. Impotriva lascizarii Nth ci a rdzboiului antisovielic;
Tr. Udrea, Insurec(ia armald de la 23 August 1944. Lupla pentru inslaurarea guvernului demo-
cratic ; M. Rusenescu, Deseivirsirea revolugei burjhezo-dernocratice qi trecerea la revolu(ia socialista.
Construirea socialismului ; I. Apostol, Publicarea izvoarelor isloriei conlemporane.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA STRAVECHE SI VECHE

CERCETAREA ISTORIEI STRAVECHI SI VECHI

A ROMINIEI IN ANII PUTERII POPULARE
DE

ACAD. EM. CONDUE ACM

Atentia tot mai mare acordatA studiilor istorice, ca si sprijinul tot

mai larg de care s-au bucurat in ultimii 15 ani explorgrile arheologice
din Cara noasted explic/ dezvoltarea cu totul exceptional/ pe care au
cunoscut-o in acest rAstimp cercetarile privind Antichitatea. Reluind
traditiile unor inaintasi de seam/ in acest domeniu si, inainte de toate,
a celea legate de activitatea lui V. Parvan valorificate in lumina
conceptiei materialist-istorice, aceste cercefari au dus nu numai la o
largire considerabil/ a orizontului in domeniul istoriei vechi a patriei
noastre, dar si la o interpretare cu adevarat stiintifica' a cunostintelor
cu privire la acest trecut. Numai asa se poate explica faptul, deosebit
de imbucurator, ea, la capiltul unui efort de mai bine de un deceniu, a
putut fi redactat, sub redactia acad. C. Daicoviciu, primul volum din
Istoria Rominiei ce insumeaed in chip organic toate datele mai vechi
sau mai noi de care dispunem pin/ in clipa de fat/ cu privire la epoca
straveche si veche a poporului romin. Pin/ a ajunge ins/ la realizarea
unei asemenea luceari, ce poate pe drept cuvint fi considerata drept prima
mare sinteza realizath de istoriografia romineascg asupra Antichitritii, a
fost nevoie de o sum./ de cercet/ri partiale, de caracter strict arheologic
$i de interpretare istorica, a caror desf/surare in time constituie tot
atitea etape ale cercefarilor rominesti in acest domeniu. De aceea, con-
sider-dm util in paginile care urmeaza" sa subliniem citeva din problemele
mai insemnate, ca $i progresele realizate de cercetarea istorica in acest
domeniu, nu numai pentru a le consemna in tabloul general al eforturilor
istoricilor nostri, ca parte integrant/ a revolutiei culturale ce se desfa-
soar/ sub ochii nostri, dar si pentru a pune accentul pe acele problems
care, de la an la an, s-au dovedit a fi susceptibile de noi interpretgri si
de noi rezultate.
-c. 51htr
www.dacoromanica.ro
1356 EM. CONDURACHI 2

Din acest punct de vedere, mo§tenirea §tiintifica preluata, de cerce-

t5,torii Incadrati in institutele de cercetare ale Academiei R.P.R. sau ale
centrelor universitare de la Bucure§ti, Cluj §i Iasi era cu totul inegala.
Unele perioade, ca de pilda sfir§itul epocii neolitice sau epoca bronzului,
epoca a doua a fierului f3i mai ales epoca romans in Dacia §i Dobrogea
erau relativ cunoscute. Alte perioade insa §i Inca din cele mai Insemnate
din punctul de vedere al Intelegerii constituirii substratului etnic §i cul-
tural al viitorului popor romin, ce avea s5, se formeze pe cuprinsul tarii
noastre mai t'irziu erau fie de-a dreptul ignorate, fie atit de putin cunos-
cute, Inch erorile izvorite din interpretarea for Intreceau cu mult datele,
ceva mai precise, obtinute in anii ce au precedat regimul democrat-popular
in tara noastra. Amintim, spre a da citeva exemple, inceputurile cele
mai Indepartate ale istoriei omene§ti de pe cuprinsul tarii noastre, ca
qi adincile transformari social-economice ce an intovArkit constituirea
culturilor neolitice, sfir§itul epocii bronzului, ca §i inceputurile primei
epoci a fierului. Din punctul de vedere al problemei capitale a istoriei
vechi a patriei noastre, §i anume formarea poporului romin §i a limbii
romine, Inca §i mai suparatoare erau lacunele cu privire la istoria §i cultura
poporului dac inainte §i dup5, cucerirea roman5, F}i mai ales cele cu privire
la soarta §i transform5rile suferite de aceast5, populatie §i de cultura ei
dupg, parasirea Daciei de ciitre autorit'atile §i trupele romane, in 271 e.n.

de vedere al valorii for informative, limitele istoriei nationale ,

In toate aceste sectoare, cercetarea istorica romineasca, a reu§it s5, obtin5,
nu numai documente absolut not unele dintre ele depkind, din punctul
dar
§i s5, obting o viziune istorica noun, susceptibila de a permite pentru prima
oar5, sa urmarim in conditii satisfacatoare procesul insu§i de formare a
poporului §i a limbii romine.
Inainte de a incepe o enumerare, fie ea §i sumara, a principalelor
probleme §i rezultate obtinute de-a lungul acestor 15 ani In domeniul
cercetarii perioadei antice pe teritoriul tariff noastre, sint necesare dou5,
observatii preliminare, MA,' de care nu s-ar intelege suficient de clar orien.-
tarea cercearilor efectuate, nici semnificatia istoric5, a unora dintre
rezultatele obtinute. Este vorba in primul rind de faptul ca cercetarile
de teren sau studiile de valorificare istoric5, efectuate in tara noastra
in aceast5, vreme an fost tot mai mult Incadrate intr-un plan sistematic,
cu scopul evident de a cuprinde Intreg teritoriul tarii In cimpul acestor
cercetari, cit §i de a supune analizei in special acele regiuni §i probleme
care constituiau in cunoa§terea noastra, adevarate locuri goale. In al
doilea rind, trebuie subliniat faptul ca, f5ifa, a neglija cercetarea am
putea spune anatomic5, a monumentelor arheologice de tot felul, atit
sub aspectul for morfologic, cit §i sub cel al studierii for evolutive, un
efort tot mai staruitor s-a indreptat Inspre valorificarea istorica, In lumina
conceptiei marxist-leniniste, a acestor documente. S-a obtinut astfel un
tablou, ce a devenit din ce in ce mai clar, al conditiilor social-economice,
care an generat diferitele culturi §i transformarea for in decursul perioa-
delor stravechi §i vechi ale istoriei noastre. Numeroase documente scrise
izvoare literare §i epigrafice, in primul rind an Imbog5,tit informatia nece-
sara cunoa§terii perioadei sclavagiste, atit din Dacia, cit §i din Dobrogea.

www.dacoromanica.ro
3 ISTORIA STRAVECHE $1 VECHE A ROMINIEI 1357

Un prim rezultat obtinut in. cercetarea epocii celei mai indepartate

si, totodata, celei mai lungi a istoriei patriei noastre a fost precizarea
faptului de o importantl general europeang, c5, procesul de genez1
a umanitatii a avut loc sff pe teritoriul tarii noastre. Deosebit de semnifi-
cative din acest punct de vedere sint documentele arheologice asa-
zisele unelte de prund" descoperite pe valea Dirjovului. Ele dateaz5,
din cea mai veche fazg a paleoliticului (paleoliticul inferior). Aceasta
recent5, descoperire a dovedit c5, teritoriul tariff noastre a facut parte
din aria geograficg de locuire a primilor oameni maimutl". Altor
faze ale paleoliticului inferior le apartin uneltele descoperite la Mitoc si
Ripiceni, pe Prut. Ele pot fi comparate cu obiectele asemanatoare desco-
perite la Clacton (Anglia) si Levallois (Franca), datind din vremea anilor
500 000-150 000 i.e.n.
Alte descoperiri au permis preciz5,ri de mare pret cu privire la fazele
ulterioare ale epocii paleolitice. Dovezile despre existenta omului in epoca
paleoliticului mijlociu (150 000-100 000 i.e.n.) s-au g5,sit mai ales in
pesterile de la Baia de Fier, Ohaba Ponor, Nandru si Cheia. Descoperirile
de la Iosasel, Ceahlau si Mitoc, datind din epoca paleoliticului superior
(100 000-10 000 i.e.n.), au permis identificarea unor asezari omenesti
si a unor unelte care dovedesc evolutia fortelor de productie in vremea
in care ginta matriarhara, luase de mult locul cetelor primitive.
CercetArile arheologice asupra epocii neolitice din tara noastra au
cunoscut de asemenea o dezvoltare deosebit de mare. Desi in perioada
anterioar5, se facusera o seams de cercetari cu bogate rezultate partiale
ca de pild5, cele din valea Dunarii, uncle se descoperise mai demult o
forma specifics a culturii neolitice, cultura Boian, sau cercetIrile mai
vechi din Moldova si Transilvania, de la Cucuteni si de la Ariusd. ele
nu au ajuns nici la cunoasterea culturii neolitice pe intreg teritoriul Orli
noastre, nici a legaturilor dintre diferitele culturi neolitice descoperite
piny atunci si, cu atit mai putin, la o analiz5, stiintifica a genezei si dez-
voltarii culturii materiale neolitice din regiunea carpato-dunAreang, ca
expresie a dezvoltArii social-economice a acestor triburi.
Astfel, abia In ultimii ani s-a putut ajunge la o periodizare stiintifica
a epocii neolitice, care se intinde pe timp de trei milenii. S-a constatat
astfel, prin sapaturile de la Dirtu-Ceahlau, pe terasa mijlocie a Bistritei,
felul in care apar pentru prima oar5, in tara noastrI elementele caracteris-
tice ale perioadei de Inceput a neoliticului. Caracterul arhaic al urmelor
descoperite la Dirtu poate fi constatat si in vestigiile descoperite la
Cremenea (Sita Buza'ului) sff in acele apartinind celei mai vechi faze de
asezare neolitice din Dobrogea, la Hamangia. AceastA fazg de inceput
a epocii neolitice este depasit5, in prima jumgtate a mileniului IV Leal.,
cind cultivarea plantelor si cresterea vitelor se generalizeaza pe intreg
cuprinsul Orli noastre.
Faza urmAtoare (neoliticul vechi), reprezentat5, In Transilvania si
Moldova prin cultura Cris, a fost cercetat5, incepind de acum zece ani
in sapaturile de la Cravanestii Vechi, Perieni si Valea Lupului. Culturile

www.dacoromanica.ro
1358 EM ,ONDURACHI 4

materiale ale neoliticului mijlociu din tara noastra se dezvolta in arii

geografice mult mai restrinse. Cu exceptia Dobrogei, uncle cultura Ufa-
mangia 1§i pastreaza mai departe perfecta sa unitate, in restul tarii se
constata mai mule culturi neolitice datind cam din aceeasi vreme. In
Oltenia a fost cercetata in ultimii zece ani cultura Vadastra. Pe grindurile
Dunarii la Rast, de pilda sau in Banat si Transilvania continua sa
se dezvolte formele culturii vechi neolitice de tipul Cris. Pe valea Dunarii,
la rasarit de Olt, se dezvolta in cursul etapei mijlocii a neoliticului, cultura
Boian. Cercetarile din ultimii ani de la Bolintineanu si Giulesti, Tangiru
§i Vara§ti au dus la precizarea fazelor acestei culturi deosebit de insem-
nate pentru istoria straveche a patriei noastre. Inspre nord, cultura
Boian a preluat §i unele elemente mai vechi, specifice ceramicii decorate
cu linii continue, asa cum a rezultat de pe urma cercetarilor din ultimii
ani de la Let §i Zane§ti.
Dad, cercetarile arheologice mai vechi, faeute la Salcuta, Gumelnita
§i mai ales la Cucuteni, an permis cun.oasterea aspectelor specifice ale
culturilor neolitice tirzii de pe teritoriul troll noastre, sapaturile din ultimii
ani au adus o seama de precizari de eel mai mare interes atit pentru perio-
dizarea acestor culturi, cit si pentru determinarea unor aspecte specifice
ale vietii economice §i sociale din aceasta perioada. La Izvoarele s-a
precizat geneza culturii Cucuteni, Ia Habase§ti s-a dezvelit pentru
prima oar o intreaga ayzare neolitice.
Neoliticul final ,si tranzitia spre epoca bronzului (1900-1700 i.e.n.),
cunoscute mai demult prin sapaturile de la Cotofeni, au fost cercetato
in ultimii ani in Moldova prin sapaturile de la norodistea §i Foltesti.
Economia acestei perioade are un caracter predominant pastorese, asa
cum a rezultat de altminteri de pe urma sapaturilor receute de la Stoicani
§i Brailita. Avem de-a face in aceasta perioada, care poate fi datata aproxi-
mat iv Ia inceputul celui de-al doilea mileniu 1.e.n., cu un proces de trans-
formare a triburilor neolitice, pe baza dezvoltarii fortelor de productie
locale, dar §i prin contactul cu triburile de pastori nomazi venite dinspre
ra sarit.
Renuntind la interpretarea anterioara de a periodiza epoca bronzului
prin transformari considerate ca datorindu-se exclusiv unor factori externi,
arheologii no§tri au scos la iveala in ultimele for lucrari, ca §i in primul
volum din Istoria Rontiniei t3i volumul I al lucrarii Din istoria Tran-
silvaniei, eleinentele locale care stau la baza acestor transformari
interne. Desigur ca §i sub impulsul unor triburi venite din afara spa-
tiului carpato-dunarean aceste schimbari in viata economics a tribu-
rilor au dus la o restructurare a temeliilor societatii oinene§ti de pe
cuprinsul Vali noastre. Intro anii 1700-1200 i.e.n. se dezvolta, mai multe
grupuri tribale, legate intre ele nu nuinai prin forme comune ale culturii
materiale, dar §i prin constituirea unor puternice uniuni tribale, in sinul
carora apar pentru prima data semnele unui proces de diferentiere eco-
nomics §i sociale, ce constituie baza dezvoltarii unor not relatii de productie,
caracteristice fazei tirzii a comunei primitive. Aceasta perioada, in care
i§i fac aparitia premisele economice §i culturale ale viitoarelor triburi
geto-dacice, are o mare insemnatate pentru istoria noastra. Trebuia

www.dacoromanica.ro
5 ISTORIA STRAVECHE SI VECHE A ROMINIEI 1359

subliniat totodata $i rolul de rezervor uman si cultural pe care 1-au

jucat aceste triburi In raport cu schimbarile profunde care au loc in cursul
mileniului TT i.e.n. in sudul Peninsulei Balcanice si in bazinul Marii Egee .
Epoca bronzului a fost cercetata in ultimii ani atit la Virsand si
Socodor, in vestul tarii, cit si la Verbicioara si Sarata-Monteoru, la sud
de Carpati. Saparea in intregime a necropolei de incineratie de la Cirna
a dat la iveala documente arheologice de o mare insemnatate, dintre care
amintim in special splendidele figurine de lut ars, a caror valoare artistica
exceptionala merita a fi subliniata, cu atit mai molt cu ctt ele ingaduie,
pentru perioada de mijloc a bronzului, precizarea raporturilor pe care
aceasta cultura, le are cu epoca respective a bronzului, din Balcani si dill
bazinul Marii Egee.
Tstoriografia mai veche se oprise, datorita orientarii nestiintifice,
lipsei documentelor arheologice si a unor studii speciale, la ideea ca
epoca bronzului s-a terminat in chip brusc, prin aparitia navalnica a
unor triburi strain, care au adus cu ele metalurgia fierului. Astazi, de
pe urma unei cereetari atente i minutioase, se poate afirma ca trecerea,
de la faza de sfirsit a epocii bronzului la prima epoca a fierului dovedeste
o continuitate de viata si de culture a elementului autohton, ce devine,
incepind cu sec. al ViTT-lea 1.e.n., receptiv fats de noua tehnica a meta-
lurgiei fierului, prin contactul strins cu eimmerienii din rasarit $i a
legaturilor lumii balcanice cu Asia Mica.
Cercetarile din ultimii 15 ani au adus informatii not si cu privire
la inceputurile epocii fierului (800 i.e.n. 100 e.n.). Ele au dus nu numai
la modificarea tabloului general al societatii omenesti din spatiul carpato-
dunarean in prima parte a mileniului T i.e.n., pe care it prezenta V. Parvan
in lucrarea sa de sinteza Getica, aparuta in 1926, dar si la o documentare
noua, pe temeiul careia poate fi reconstituita aeeasta insemnata perioada,
cu atit mai insemnata cu cit in decursul ei an avut loe nu numai profunde
transform'ari economice i sociale, prin predominarea pastoritului, dar
gi cristalizarea diferentierilor ling-vistice, care au dus la separarea tribu-
rilor balcano-dunarene.
Perioada de trecere spre faza mijlocie a Hallstattului (sec. WTI VI
i.e.n.), determinate pentru prima data in Oltenia la Basarabi, a fost
studiata mai ales prin sapaturile de la Balta Verde din aceeasi regiune.
Ea a fost de asemenea identifieata si mai spre rasarit, in sapaturile de la
Popesti-Bucuresti $i Poiana-Tecuci.
Ultima faza, din prima epoca a fierului (550 3001.e.n.) a inceput sa
fie mai bine cup.oscuta in special de pe urma ultimelor sapaturi i cercetari
arheologice de la Cernavoda, Alexandria, Ferigile, Birsesti-Vrancea. Ea nu
se prezinta uniform pe intreg teritoriul Orli noastre. intr-adevar, socie-
tatea bastinase intrase la aceasta data in contact direct atit cu lumea
seitica din stepele din sudul U.R.S.S., cit i cu civilizatia greaca, raspindita,
in intregul bazin al Marii Negre prin intermediul coloniilor grecesti de
pe tarmurile sale de nord $i apus. Pe cind influenta greaca a fost mai accen-
tuate asupra populatiei bastinase din regiunea Dunarii de jos dovada,
descoperirile recente de la Cernavoda si Alexandria influents seitica
este mai pronuntata in Moldova, Transilvania si in zona subearpatica,

www.dacoromanica.ro
1360 EM. CONDURACHI 6

dovada descoperirile din ultimii ani de In Birsesti si Ferigile. In aceste

regiuni traditia hallstattiana s-a mentinut mai indelung, tocmai datorita
lipsei unui contact direct cu civilizatia superioara greceasca.
Problema invaziei scitice", considerata de V. Parvan drept un
factor decisiv in evolutia istorica a lumii geto-dace, a fost de altminteri
puss, in ultimii ani, in termeni cu totul diferiti. Cercetarile recente au
pus tot mai mult accentul pe introducerea stilului animalier scitic in
cultura locals geto-dacica, de pe urma unor infiltratii sporadice si a unui
contact marginal tribal, negindu-se tot mai hotarit o asa-zisa invazie"
scitica. Recentele descoperiri de la Birsesti si Ferigile, ca si cele mai de
demult de la Craiova, par a indreptati aceasta concluzie, cel putin pentru
sec. VIV I.e.n. In Dobrogea, prezenta de mai lungs durata a scitilor
poate fi constatata doar de In mijlocul sec. al IV-lea Inainte. Uncle monu-
mente de tip scitic, descoperite mai demult, ca de pilda, tezaurul de la
Hagighiol, nu pot fi considerate astfel autentic scitice, ci trebuie inter-
pretate ca un reflex al puternicei influente scitice exercitata in Intreg
spatiul balcano-dunarean in aceasta perioada.
Baca, cercetarile cu privire la patrunderea civilizatiei grecesti
Intr -o oarecare masura, a influentelor pe care ea le-a exercitat asupra
populatiilor autohtone, au inceput Inca din vremea lui Vasile Parvan si
anume o data cu campaniile de sapaturi de la Histria, inaugurate in 1914,
nu e mai putin adevarat ca efortul de a obtine date not cu privire la viata
din colon.iile grecesti din Pontul Euxin, ca si Incadrarea acestor date
in marea problems a raporturilor dintre greci si bastinasi pe ambele
maluri ale Dunarii s-au facut in chip sistematic de-abia incepind din
anul 1948. Au lost reluate, prin reorganizarea santierelor de la Histria
si Callatis, marile campanii de sapaturi arheologice din orasele dobrogene.
Materiale extrem de variate arheologice, epigrafice si numismatice
obtinute an de an in cercetari de tot mai mare amploare au permis o
cunoastere mai adinca a fazelor de inceput ale acestor insule" sclavagiste,
cit si a rolului jucat de ele In dezvoltarea societatii bastinase. Geneza
unor astfel de asezari, ca si evolutia for ulterioara, a fost ea insasi determi-
nate de raporturile cu lumea bastinasa din Dobrogea si de In nordul Duna,-
rii, ce trecuse definitiv in ultima faza a orinduirii primitive. Nu putem
intra aici in prezentarea amanuntita a acestor monumente grecesti sau
bastinase, desi multe dintre ele pot fi considerate documente de insemna-
tate general europeana. Ceea ce intereseaza este Ins faptul ca cercetarile
de la Histria, Mange, lia, Constanta, ca si cele efectuate in satele dobrogene
(Tariverdi, Sinoe si altele) au dovedit o interdependenta greco-bastinase
ce afeeteaza nu numai baza materials a vietii istorice din secolele VII IV
tem., dar si diferitele compartimente ale suprastructurii acestor comuni-
tati, grecesti sau bastinase. Faza arhaica (sec. VII VI I.e.n.) si faza
clasica (sec. V IV i.e.n.) din viata acestor orase grecesti ant astazi nu
numai mult mai bine cunoscute, dar si mult mai puternic reliefate in
sistemul de legaturi economice si politice din aceasta vreme dintre lumea
mediteraneana si cea de la Dunarea de jos. E de ajuns sa. amintim faptul
ca ultima mare sinteza a cercetarilor istorice din intreg bazinul Wall
Negre (studiul lui Hr. Danov din Real-Encyclopedie a lui Paully-Wissowa,

www.dacoromanica.ro
7 ISTORIA STRAVECHE $1 VECHE A ROMINIEI 1361

Stuttgart, 1962) subliniaza contributia deosebit de in.semnata, a recentelor

cercetari istorice rominesti nu numai pentru cunoasterea Dobrogei in special,
dar si pentru cunoasterea istoriei vechi a bazinului Marii Negre in general.
Pentru perioada ulterioara din istoria coloniilor dobrogene, Si anume
perioada macedoneana si hellenistica (sec. IV -I I.e.n.) au fost obtin.ute
in cercetarile arheologice si epigrafice rominesti date de o insemn.atate
covirsitoare. Semnificatia for este cu atit mai mare cu cit ele privesc
o arie geografica mult mai vasta, imbratisin.d in egala masura atit istoria
veche a patriei noastre, cit i istoria veche a Intregulni sud-est euro-
pean. Geneza culturii La Tene pe ambele maluri ale Dunarii, ca si la sud
si nord de Carpati, evolutia social- economics a triburilor tracice si geto-
dace, raporturile economice si politice dintre greci i bastinasi, ca si adin-
cirea contradictiilor economice din insusi interiorul oraselor grecesti
onstituie capitole cu totul noi, sau precizate pentru prima data in chip
just, ale acestei cercetari. Rolul grecilor in evolutia societatii bastiaase,
ca i determinarea limitelor reale ale aportului scitic si celtic In formarea
culturii materiale i In organizarea social economics a triburilor geto-
dacice au putut fi astfel precizate Intr -o masura care nu era posibila In
cercetarile dinaintea ultimului deceniu. Descoperirile mai vechi de la
Poiana, Craiova si Poroina, la nordul Dunarii, si de la Hagighiol, in nordul
Dobrogei, an putut fi pentru prima oars just interpretate in lumina acestor
fenomene de interdependenta greco- si scito-bastinasa. Recentele desco-
periri de la Cernavoda, Medgidia si Alexandria jaloneaza etapele i limi-
tele influentelor grecesti si scitice, dar, mai ales, etapele de dezvoltare
ale societatii bastinase, a carei inflorire explica realizarea primelor uniuni
tribale cunoscute de izvoarele grecesti la nordul Dunarii Inca de la sfirsitul
sec. al IV-lea I.e.n. Citeva inscriptii recent descoperite arunca o lumina
vie asupra raporturilor politice dintre regii" autohtoni i orasele pontice,
pe de o parte, dintre acestea si alte orase mai in.departate, pe de alts parte.
Cu aceasta am ajuns, in expunerea noastra, In una din problemele
majore ale cercetarilor arheologice si istorice efectuate in ultimul deceniu,
si anume la civilizatia dacica.
Este meritul lui V. Pa' rvan de a fi subliniat importanta exceptionala
pe care o prezinta aceasta perioada pentru istoria veche a poporului
nostru. Este epoca inceputurilor statului dac sub Burebista si a inchegarii
sale definitive sub Decebal. Este epoca marilor lupte pentru indepen-
denta statului dac, ce constituia prin inski existenta sa o adevarata pri-
mejdie pentru Imperiul roman ]a frontiera sa duniireana.
Cercetarile incepute dupa primul razboi mondial la cetatea dacica
de la Costesti, ca si in asezarile geto-dacice de la sud si rasarit de Carpati
Tinosul, Crasani, Popesti, Zimnicea si Poiana-Tecuci adusesera la
iveala o seams de descoperiri de eel mai mare pret. Din 1948 insa, cerce-
tarea acestei perioade a cunoscut o dezvoltare nemaiintilnita ping acum,
scotind la lumina aspecte noi si originale ale culturii geto-dacice, in special
fn regiunea cetatilor dacice din muntii Orastiei, care devine intro seco-
lele I i.e.n. I e.n. adevaratul centru politic al tuturor triburilor dintre
Balcani i Carpatii Padurosi. Castelele si turnurile de straja, construite
41upa cea mai Inaintata metoda constructive a acelei vremi, descoperite

www.dacoromanica.ro
1362 EM. CONDURACHI

in regiunea muntilor Orrttiei dovedesc nu numai un efort militar excep-

tional, organizat de Burebista i Decebal in conditiile statului sclavagist
incepator, dar gi o mare dezvoltare a fortelor de productie, ilustrata" de
templele, tezaurele artistice, monedele gi uneltele dacice. Aceast5, splen-
dida culture materialg, ca gi organizarea politica incipient/ a statului
dac constituiau un adevarat pericol pentru statul roman, nu numai prin
faptul el la nordul Dundrii se constituise un puternic stat barbar", dar
gi fiindc5, el putea polariza elementele politice dusmanoase Romei. Trans-
formarea Daciei in provincie roman/ a eliminat astfel pentru mai bine
de dou5, veacuri singura fortg politica gi economics susceptibila de a
deveni 11n focar de neliniste la frontiera de nord a Tmperiului roman.

Perioada stApinirii romane in noua provincie a Daciei, ca si in

Dobrogea care, din anul 46 e.n., fusese integrate in provincia Moesia,
a stat in tot cuprinsul deceniilor anterioare in centrul atentiei arheolo-
gilor romini. intr-o anumit5, masura, se poate afirma ca aceast5, perioada
a fost cercetata in trecut cu precadere. Astfel se explicA faptul ca, far/ a
fi rezolvat numeroasele probleme arheologice gi istorice, pe care le ridica
la fiecare pas studierea epocii sclavagiste din istoria noastr5, veche, se
facuserl o seam5, de cercetari, care au permis ca efortul arheologilor nostri
s5, se indrepte in special asupra altor perioade mai putin cunoscute sau
chiar cu totul ignorate.
Cucerirea romans, care a di.Iin.uit in Dacia mai bine de un veac si
jumatate (106 271 e.n.), a adus cu ea si formele sale caracteristice de
viat5, materia16. Asa dup5, cum numeroasele inscriptii grecesti din Dobro-
gea, ca gi celelalte urme arheologice, ne arata dezvoltarea sclavagismului
grec 4n orasele Histria, Tomis i Callatis, tot asa numeroase inscriptii
latine, ca gi alte urme arheologice descoperite in Oltenia, Banat si mai ales
in Transilvania, ne arata gradul de dezvoltare al fortelor de productie
din Dacia in cursul secolelor II III e.n. In unele orase din Dacia, in care
au fost colonizati cetateni romani cu privilegii maxi in raport cu populatia
dacica cucerita, au fost efectuate sapaturi sistematice.
CercetArile facute pe teritoriul Daciei romane de altadath an avut

fost descoperit amfiteatrul orasului, si de la Sucidava ,

ca stop fie lamurirea unor probleme legate de organizarea militara i admi-
nistrative a provinciei ca de pilda, sapaturile de la Porolissum, unde a
fie continui-
tatea de viatil a populatiei dacice rarnas5, sub stgpinire romans. Pastrarea
unor traditii locale in ceramics, de pilda, constatata prin sapaturile de
la Cristesti gi Casolt, a fost puss in lumina abia cu prilejul ultimelor cer-
cethri. Prezenta populatiei dacice a fost con.statata recent si la Sardteni,.
la Moigrad i Soporul de Cimpie.
La sud de Carpati, perioada romans a fost cercetata prin sapAturile
de la Sucidava, adevarat cap de pod al stapinirii romane pe fostul teri-
toriu al Daciei Malvensis. Cetatea a durat pins la mijlocul sec. al V-lea e.n.,
cind a fost cucerita gi incendiatl de atre huni.
Concluzia generalg care se poate astfel trage de pe urma ultimelor
descoperiri gi cercet`dri arheologice este ca pe teritoriul fostei provincii

www.dacoromanica.ro
9 ISTORIA STRAVECHE $1 VECHE A ROMINIEI 1363

a Daciei romane a trait mai departe o populatie daco-romana, a earei

existents este astazi sigur documentata pentru perioada de dupg, anul
271. Aceasta populatie reprezinta elementul etnic de baza in continuitatea
de viata de-a lungul acestei epoci si totodata un factor care a contribuit
in mare masura la dezvoltarea economics, socials si culturala a societatii
care, in acea perioada, traia pe teritoriul actual al tarii. Teoria ca aceasta
populatie ar fi fost retrasa in intregime o data cu trupele si administratia
roman a capatat astfel o lovitura decisiva. Nu este insa mai putin adevarat
ca populatia daco-romana de la nordul Dunarii a continuat sa se rornanizeze
si in secolele urmatoare, datorita legaturilor permanente eu orasele ro-
mane de la sudul marelui fluviu, care a unit populatiile de pe cele doua,
maluri.
Romanizarea rapid/ a populatiei din Dacia a putut fi urmarita in
egala masura si in Dobrogea, definitiv ineadrata in anul 46 e.n. in provincia
Moesia. Sate le si tirgurile dobrogene si-au schimbat si ele repede inf6ti-
sarea. Studierea documentelor epigrafice a permis, pe de alt a parte, pre -
cizari de eel mai mare interes atit in privinta evolutiei demografice, cit si
a noilor raporturi de proprietate, introduse de noii stapini in aceasta zona
periferica a imperiului. Asigurata prin numeroase trope de frontierA, li-
nistea politica din aceasta regiune explica inflorirea oraselor grecesti de
pe tarmul Pontului Euxin si in special a metropolei de la Tomis. Monu-
mente de tot felul, descoperite mai recent sau mai demult, ilust reaza acea st
inflorire. Ea era atit de strins legata de conditiile generale ale Imperiului
roman, in.cit nu e de mirare ea chiar dupa ce criza generala a sclavagismului
roman, ca si puternicele atacuri ale gotilor si carpilor au lasat urme dra
matice, aceste orase s-au refacut, incepind chiar din perioada lui Dio-
cletian si Constantin eel Mare. Deseoperiri de mare interes artistic si is
tone, ca cele din incinta tirzie a Histriei sau de pe teritoriul actual al
orasului Constanta, sint o dovada elocventa despre avintul pe care 1-au
cunoscut aceste centre urbane in perioada, tirzie a imperiului roman.
Uncle dintre ele, ca, de pilda, complexul marilor palate de la, Ilistria si
Callatis si, mai ales, basilicile si edificiul cu mozaic de la Constanta, des-
coperite in ultimii ani, si-au capatat repede o faima internationals, pe
deplin meritata. Dincolo insa de capitolul istorici artelor si al tehnicii
constructive, pe care 1-au deschis aceste monumente, trebuie subliniata
exceptionala for importanta istoriea. intr-adevar, aceste monumente con-
stituie documente de eel mai mare pret intr-o dezbatere de caracter in-
ternational desehisa de istoriografia marxista, si anume earacterul si
limitele ultimei faze a sclavagismului roman, in raport cu eeea ce, eiteva
veacuri mai tirziu, poate fi considerat drept Inceputul epoch feudale in
aceasta parte a lumii romane. Din acest linnet de vedere, cereetarile ro-
minesti au permis precizari fundamentale. Si nu e de mirare ca ele consti-
tuie, la ora actuala, puncte de vedere ce au intrat in circuitul marilor
congrese. Fara a intra in amanunte ce ar depAsi cadrul acestei succinte
expuneri, e de ajuns sa subliniem faptul ca viata urband, pe deplin arti
eulata Inca in toate resorturile sale, asa cum rezulta de pe urma desco-
peririlor din orasele dobrogene, exclude concluzia, unei rapide feudali-
zari a Imperiului roman de rasarit, ce ar fi aparut dupil unii cercetatori

www.dacoromanica.ro
1364 EM. CONDURACHI 10

Inca, In cursul sec. al TV-lea e.n. Despre aka ceva nu poate fi vorba decit
incepind cu sec. al VII-lea inainte. In lumina acestei dezbateri, ce se aflg,
Inca In curs, trebuie apreciatg importanta descoperirilor de tot felul facute
in Dobrogea, fie in orawle pontice, fie in centrele de pe malul Dundrii,
cum ar fi cele de la Dinogetia §i Piatra Frecgtei, Ulmetum i Tropaeum
Traiani.

Capitolul col mai nou §i, poate, eel mai Insemnat al cercetgrilor ar
heologice §i istorice romine§ti din ultimul deceniu it constituie ins cer-
cetarile documentelor privind faza de tranzitie dintre pargsirea Daciei
romane, in 271, §i epoca de formare a poporului §i limbii romine. Despre
continuitatea elementului daco-roman la nordul Dunarii s-a scris mult
§i altadata, adeseori in conditii Si un climat strain cercetdrii istorice objec-
tive. Recentele cercetari istorice romine§ti i§i datoresc superioritatea nu
numai prin faptul cg aceastd problemd a fost pentru prima data jud.ecatd
in spirit cu adevarat §tiintific de pe pozitiile conceptiei materialist-isto-
rice, dar §i prin faptul ca, pentru prima oars, a fost asigurat un minimum
de documentare precise, Inainte de toate arheologicg. Ea a permis §i va
permite §i mai departe distinctia necesara intro ceea ce putem numi urmele
concrete ale triburilor in migratie goti, gepizi, huni, avari §i urmele,
mai bogate decit se credea altadata, ale populatiei daco-romane ramasa in
continuare la nordul Dundrii gi in Carpati. La Porumbenii Mici, Soporul de
Cimpie §i Alba Julia au putut fi studiate urmele populatiei daco-romane
ramase Inca dinaintea pargsirii Daciei §i din perioada imediat urma-
toare. La Bratei, tot in Transilvania, aceste urme continua in tot cursul
sec. al V-lea. La sud de Carpati, urme asemanatoare au putut fi identifi-
cate la Ipote§ti, Bucure§ti-Militari, Olteni i Spantov. Ping in veacul
al VI-lea, avem astazi dovada unor a§ezdri sau grupuri de populatie
daco-romanizatg, ce se incadreazg din punctul de vedere al istoriei
culturii materiale in marea arie a culturii de tipul Sintana de Mure§-
Cerneahov. Elemente de rit funerar, ca §i uncle forme ceramice specifice
acestei populatii, apgrute tot mai frecvent, constituie astazi o dovadd
de netggilduit in privinta continuitgtii acestei populatii la nordul Dundrii.
Faptul ca izvoarele romane tirzii §i bizantine vorbesc de anumite triburi
in. migratie se explicd prin aceea ca ele singure pgreau a reprezenta, In
raport cu imperiul, forta politicg dinamicg. Lucrul este numai partial
adevarat, data ne gindim ca, eel putin pentru sec. al IV-lea, un rol asemd-
nritor 1-au jucat in partea de rasarit a tarii, in Moldova §i nord-estul Tran-
silvaniei, triburile de daci liberi, cunoscuti In special sub numele de carpi
sau carpo-daci. Cultura for materials a putut fi mai bine precizatd, cdpg-
tindu-se astfel o dovadd concrete, ce a pus in relief rarele informatii scrise
cu privire la, activitatea §i extensiunea lor.
Din. punctul de vedere istoric, problema e desigur mai complicatd
dupg veacul al V-lea. Loviturile hunilor §i ale avarilor, stdpin.i necontestati
iu regiunea Dundrii de mijloc, au provocat o stare de permanen.tg, neli-
n*e, al carpi dramatic ecou poate fi constatat in incendierea §i chiar
_abandonarea multor °rap de pe amb3le maluri ale Dundrii. Disparitia

www.dacoromanica.ro
-11 ISTORIA STRAVECHE 61 VECHE A ROMINIEI 1365

-unor asezari rurale de la nordul Dunarii a pus cu acuitate problema aban-

donarii acestei regiuni de catre populatia locales. Asa cel putin cautau sa
explice altadata unii istorici si arheologi tacerea izvoarelor scrise si absenta
dovezilor materiale. Desigur ca aceste dovezi materiale trebuie mai de-
parte cautate. Dar a caps/tat tot mai mult temei ipoteza formulate mai
demult de acad. C. Daicoviciu i acad. E. Petrovici, ca avem de-a face
nu cu o abandonare a regiuuii in sine, ci cu o abandonare temporara a ase-
zarilor stabile, si anume in sensul ca o buns parte din aceasta populatie
si-a schimbat felul sau de viata, trecind de la agriculture la o tot mai
exclusive crestere a vitelor. Acest fapt a permis populatiei daco-romane
primejduite supusa in continuare procesului de romanizare, datorita
leglturilor permanente cu sudul Dunarii sa se pun./ la ad/post de
jafuri $i atacuri prin pendularea cu turmele Intro mun.te si ascunzisu-
rile vaii Dunarii. Astfel se explica faptul aparentei abandonari a rpgi-
unii, salasurile de pastori fiind, din pullet de vedere arheologic, infinit mai
greu de sesizat. Numai asa se poate explica, pe do alt./ parte, faptul pus
in lumina in ultimul capitol din primul volum al Istoriei Rominiei do
ei doi specialisti mai sus amintiti ca limba romina si-a pa'strat, in
raport cu ,alto limbi neolatine, caracterul sau arhaic ii ca toponimia ma-
jor./ a teritoriului daco-roman a imbracat o haina specific slava. In
lumina acestei duble constatari putem judeca mai bine astazi atit pre-
zenta slavilor pe teritoriul tarii noastre, cit si rolul for in procesul de
formare a poporului i limbii romine. Este explicabil astfel interesul cu
care arheologia romineasca, a urinarit, in ultimul deceniu, identificarea
elor mai vechi urme slave do la noi, incepind cu descoperirile de la
Suceava si mai ales cl.e de la Slrata-Monteoru. Incadrate in marea
problem./ a expausiunii spre sud si vest a triburilor slave, aceste urine
au ingaduit studierea procesului de simbioza a populatiei daco-romane Cu
noii veniti, ca si acela al slavizarii populatiei de la sudul Dunarii. Infiltratii
ulterioare, datind din sec. al VII-lea si al ca cele cercetate in
Transilvania si Moldova, indica', etapele de raspindire a triburilor slave pe
Intreg cuprinsul Orli. Este vremea in care se petrece, in con.d4ii in.sufi-
cient de Clare inck restabilirea unor asezari ale grupurilor de populatie
daco-romanica alaturi de asezarile slave. Cu aceasta vrem sa spunom ca,
o data depa§itl faza marilor primejdii ce au caracterizat epoca anterioara,
aceasta populatie daco-romanica, autohtona, traind Limp de mai bine de
doul veacuri in conditiile unei vieti agricole si pastorale, a preluat de
la populatia slava, stability pe cuprinsul tariff, elemente de limba, de
toponimie si de cultura materialk care vor colora in chip specific cultura
populatiei rominesti stravechi. Despre unele probleme ale acestei noi faze
s-a discutat mult i se va mai discuta Inca in stiin.ta istoriea romineasca.
Au aparut Inca de pe acum unel ipoteze si precizari susceptibile do a fi
imbogatite. La Dridu si Bucov au fost precizate urmele acestei culturi
strarom,inesti, eel putin in.cepind cu a doua jumatate a sec. al X-lea. Nu
.este desigur locul sa staruim aici asupra acestei probleme, discutata de
altminteri in chip special in unele materiale ale acestui numar special
al revistei Studii". Un lucru ramin.e in.35, evident : cercetlrile efectuate
In ultimul deceniu an permis, pentru prima data in istoriografia romi-

www.dacoromanica.ro
13C6 EM. CONDURACHI 12

neasca, depasirea fazei de dibuiri si de polernici uneori sterile, caracteris-

tice istoriografiei romine, bulgare si maghiare din deceniile precedente.
Procesul de formare a poporului si limbii romine, considerat alts data ca
o enigma si un miracol istoric", nu mai poate fi mutat in chip capricios
dintr-un colt intr-a 1011 al Balcanilor si intr-o vreme vag limitata intre
secolele III si XI I. El trebuie situat ca avind loc la nordul Dunarii si
intr-o vreme in care coordonatele istorice, specifice secolelor VII X,
si-au capatat uncle precizari ce lipseau cu totul altadata. Se incheia
astfel, dupa o evolutie milenara, dezvAtata, organic in regiunea car-pa-
to-dunareana, un proces de transformari etnice si sociale-conomice a
carui ultima faza a dus in mod firesc la formarea poporului si limbii
romine. Substratul geto-dacic colorat puternic de contributia romans
si, intr-o faza ultPrioara, de cea slava a asigurat astfel poporului si
limbii romine un loc aparte in marea familie a popoarelor de limbs neo-
latina, pregatind conditiile specifice dezvoltarii formatiilor politice
rominesti de la Inceputul evului mediu.

Aceasta suceinta enumerare de probleme si rezultate, obtinute in

ultimii 15 ani de istoriografia romineasca marxista, nu poate epuiza
tot efortul pe care specialistii nostri 1-au depus in acest domeniu. 0 seams
de luerari, in parte incheiate, in parte in curs de desfasurare, ca de pilda
reunirea intr-un singur manunchi a tuturor textelor grecesti, latinesti si
bizantine cu privire la istoria veche a tarii noastre, sau redactarea unui
corpus de inscriptii latinesti si grecesti din Dacia si Dobrogea, an folosit
in egala masura la redactarea anumitor capitole ale volumului I din Istoria
Romin,iei. Studii numismatice, ca si realizarea partials a unui repertoriu
al tuturor descoperirilor arheologicc facute pe cuprinsul tarii, merits de
asemenea sa fie subliniate cu acest prilej. Nu pot fi lasate deoparte nisi
numeroasele studii de amanunt sau de sinteza, publicate in acesti ultimi
15 ani, precum si o serie de monografii istorico-arheologice ce au vazut
de asemenea lumina tiparului in aceasta vreme. Izvorite din valorificarea
unor documente descoperite mai demult, dar mai ales din studierea siste-
matica a rezultatelor obtinute in ultimii 15 ani, ele an pregatit an de an
temeiul stiintific al acelei sinteze istorice de mare valoare stiintifica
volumul I din Istoria Rominiei, aparut in 1960 care Incheie o prima
etapa a acestui efort colectiv de cercetare si deschide, prin problemele
si rezultatele obtinute, un nou cimp de cercetare pentru anii care yin.
Se poate astfel afirma ca, In ciuda unor dificultati specifice acestui do-
meniu de cercetare, istorieii si arheologii romini an facut fn acesti ultimi
15 ani atlt dovada devotamentului for fata, de programul revolutiei cul-
turale din Cara noastra, cit si a rnaturitatii de gindire si de interpretare,
in lumina conceptiei materialismului dialectic si istoric, in acest sector
de activitate care cereeteaza o perioada istorica, pe cit de departata
In timp, pe atit de actuala.

www.dacoromanica.ro
 PROBLEME ALE PERIOADELOR DE TRANZITIE
DIN ISTORIA STRAVECHE
DE
D. BERCIU

In ultimii 15 ani au fost create in Cara noastra conditii exceptional

de favorabile dezvoltkii tuturor cercetkilor stiintifice. Asa se explicit
si avintul Mfg precedent pe care 1-a luat arheologia romineascA sub re-
gilnul nostru democrat-popular. Au fost obtinute succese remarcabile in
domeniul istoriei stravechi a patriei noastre, dar in acelasi time scoala
arheologica romineascA a adus un aport deosebit de valoros si in elucidarea
unor probleme, nu numai de interes local sau regional, ci mult mai gene-
rale. De pildA, cind pe plan mondial s-a pus in discutie problema revi-
zuirii conceptiei insa§i despre ceea ce se numeste neolitic sau problema
intocmirii unor sisteme de cronologie relativg si de sincronisme, arheolo-
gii nostri au fost in situatia sit participe efectiv la dezbaterea unor ase-
menea probleme, si cu rezultate pozitive.
Pe mAsura ce se desfasura revolutia culturalg, din tara noastrA s-au
pus si in cimpul cercetkii arheologice temeiurile de nezdruncinat ale
conceptiei marxist-leniniste, fundamentate pe principiile materialismului
dialectic si istoric.
Pe ling5, aplicarea celor mai moderne metode de cercetare si bare-
gistrare pe teren si efectuarea sapkurilor arheologice pe baza unui plan
bine intocmit si realizat potrivit prevederilor, in cadrul activitAtii stiin-
tifice generale a Academiei Republieii Populare Romine, de c6tre Insti-
tutul de Arheologie, s-a trecut curind la faza de generalizare istoric6, de
interpretare stiintificit, justi-t, a unei documentki arheologice mereu spo-
rite, imbogatite an de an intr-un ritm necunoscut niciodat6 in trecut.
Au apkut astfel, mai intii luerki de mica', intindere 1, ca apoi sit se treacil
la capitolele de larga sintezit ale priinului volum din Istoria Rontiniei 2,
1 D. Berciu, Despre aparifia f 1 dezuollarea palriarhaliilui pe leritoriul Republica Populare
Romine, SCIV, nr. 2, I, 1950.
2 Apilrut In Editura Academiei R.P.R., 1960.

www.dacoromanica.ro
1368 D. BERCIU

rezultat pozitiv al dezvoltarii ristoriografiei romineSti, marxist-leniniste-

§i al noului stil de munca in colectiv.

Multumita acumularii unui imens material documentar, dar mai

ales datorita aplicarii metodologiei marxiste in interpretarea faptelor,
s-a putut urmari §i adinci procesul istoric al aparitiei, dezvoltarii 1i deza-
gregarii orinduirii comunei primitive pe teritoriul Rominiei. Fara indoiall
ca perioadele de tranzitie de la o etapa la alta au fost acelea care an nece-
sitat o atentie specials i an stirnit discutii ample, la capatul carora
aBa cum s-a vlzut si cu ocazia redactdrii capitolelor respective din Istoria
Rominiei an putut fi clarificate unele aspecte ale problemelor ridicate,
dar au mai rdmas altele Inc a nerezolvate atunci definitiv.
Se tie ca in arheologia romineasca din ultimii ani ca, de alt/cl,
0 in cea mondialci an revenit in repetate rinduri problemele mezoliti-
cului, adica ale acelei perioade de trecere de la paleolitic la neolitic, pe
care citiva cercetatori incercasera s-o conteste atit din punct de vedere
cronologic, cit ti cultural-istoric 1, precum §i problemele forrnarii vietii
neolitice insa$i, bazata pe cultivarea plantelor i creSterea animalelor
domestice. Cele doua serii de probleme prezentau de la inceput o atit de
strinsa legatura intre ele, Inch nu puteau fi rezolvate izolat i nici in cadrul
unui spatiu geografic restrins sau a unei durate de timp prea limitate.
De aceea, rezolvarea problemelor referitoare la perioadele respective din
istoria straveche a Rominiei a fost conexata cu aceea privind Intreaga
Europa sud-estie/ i Orientul apropiat, adica acele regiuni in care, dupes
al doilea razboi mondial, ca Bi in tara noastra, s-au facut numeroase desco-
periri arheologice, urmate de studii de amanunt, de analize 1i determinari
felurite Bi de lucrari de sinteza, mai mult sau mai putin cuprinzdtoare.
Dad, ping acum citiva ani descoperirile mezolitice de pe teritoriul
tarii noastre erau Inca putine 2, in ultima vreme ele s-au inmultit, iar
Incadrarea for cronologica 1i culturala nu mai poate fi pusd la Indoiala.
Lucrarile seminarului arheologic romino-sovietic, tinut la BucureSti in
prima jumatate a lunii octombrie 1962, an subliniat aportul adus de cer-
cetarea arheologica romineasca 1i cea sovietica3 la elucidarea problemei
mezoliticului in aceste pgrti ale Europei. S-a constatat deci ea teritoriul
Rominiei a facut parte, ca si restul Europei sud-estice, din zona de locuire-
a vinatorilor 1i pegcarilor mezolitici. 0 atare concluzie Inchide discutiile
de ping acum, iar documentarea arheologica, In curs de imbogatire cres-
cinda, vine sa deschida perspective noi In intelegerea rolului fondului
mezolitic in procesul cristalizarii primelor culturi neolitice de pe terito-
riul Rominiei, in structura carora se observase, In timpul cercetarilor din
ultima decades 1i jumatate, frecventa unei puternice componente mezo-
1 Cum a Incercat, de pilda, la noi, C. Nicolaescu-Plop§or ; vezi mai departe la p. 1369,
not a 5.
2 Vezi, pentru o prima valorificare, In Istoria Rominiei, vol. I, p. 25 si urm. (I. Nestor).
3 Desele referiri facute de catre P. I. Boriskovski de la Leningrad; In comunicarea sa
Problemele paleoliticului lirziu ;i mezoliticului din nord-uestul liloralului 111iirit Negre, la desco-
peririle din Romtnia, dovedeau pe lIngd altele justetea parerii privind prezenta mezoliti-
cului In RomInia.

www.dacoromanica.ro
3 PERIOADELE DE TRANZITIE DIN ISTORIA STRAVECHE 1369

litice, Intocmai ca in restul Europei sud-estice §i in Orientul apropiat.

Or, pe plan istoric general, aceasta inseamna ca acele comunitati mezo-
litico-tardenoisiene, ale caror dovezi de locuire au §i inceput sa se descopere
In tara noastra, an asigurat §i aci continuitatea dintre mezolitic §i neo-
litic, atit in domeniul uneltelor de productie (a se vedea, de pilda, uneltele
marmite de silex, microlitele), al tehnicii, al vietii social-economice §i
poate al arteil, ele constituind cadrul §i continutul pe care avea sa se
grefeze §i sa se desfkoare revolutia neolitica" in cursul careia s-a trecut
§i in aceasta parte a Europei, pentru prima data, la o viata stabila, de
cultivatori de plante §i crescatori de animale domestice. Viitoarele cer-
cetari din Rominia §i din Balcani vor arata, fara indoiala, ca fondul mezo-
litic tirziu de aci a reprezentat un factor activ in geneza neoliticului sud-
est-european, cu toate patrunderile grupelor ornene§ti din Orientul apro-
piat, deja trecut la o economic protoagricola §1 cu toata difuzarea ulte-
rioara a unor elemente culturale §i cuno§tinte tehnologice superioare._
Pornind de la stadiul dezvoltarii §tiintei arheologice din Orientul
apropiat §i de la descoperirile din 1956 facute In Tessa lia §i de la cele din
R.P.R. §i luind in considerare ansamblul conditiilor geografice, climatice
§i biologice din Europa sud-estica §i din tara noastra, in perioada de tre-
cere spre epoca neolitica, am formulat, Inca din 1958, parerea existentei
unui neolitic foarte vechi, pe teritoriul tarii noastre, in al carui continut
lipsea ceramica 2, pe care o considerasera atita vreme arheologii drept
fosila directoare" in caracterizarea culturilor neoliticului §i care s-a
dovedit, de altfel, in ultima vreme ea aparitia ei 'Amine independenta
de aceea a cultivarii plantelor sau a cre§terii animalelor. Lipsa unei do-
cumentari general acceptate facea ca pina acum doi ani problema neoliti-
cului preceramic sau aceramic sa. ramina Inca in domeniul ipotezelor3r
de§i observatii §i argumente noi veneau §i din partea unor arheologi
strain 4, ca sa sublinieze posibilitatea existentei pe teritoriul Rominiei
§i in alte parti in Balcani a unui orizont protoneolitic fara ceramica. La
noi continua totu§i sa se manifeste neincredere 5, MIA sa se fi avut in
1 Asa cum sugera foarte recent J. G. D. Clark la Congresul International de la Roma,
1962 : A Survay of the Mesolithic Phase in the Prehistory of Europa and South-West Asia, In
Atli del VI Congresso Internazionale delle Scienze Preisloriche e Prolostoriche, I. Relazioni generali,
Roma, 1962, p. 100. In orice caz, va trebui sa se tins seama de acum Inainte, mai mutt decit hi
trecut, ca in decoratiunea ceramicei culturii neolilice dintr-o perioada veche, premergitoare
formarii complexului Cucuteni-Tripolie , de pe Bugul inferior, descoperita de arheologii
sovietici de la Kiev in ultimii ani si adusa In dezbaterile seminarului romino- sovietic amintit
mai sus, se Intilneste meandrul $i decorul spiralic, care pot fi o mostenire din orizontul anterior,
cel de la Mczin (R.S.S. Ucraina).
2 D. Berciu, Neolilic preceramic In Balcani, SCIV, nr. 1, IX, 1958 ; idem, Asupra pro -
loneoliticului Europei sud-estice, In Omagiu lui Constantin Daicoviciu, 1960.
3 D. Berciu, Contribulii la problemele neoliticului In RomInia, in lumina noilor cercelOri,
Ed. Academiei R.P.R., 1961, p. 9 si urm.
4 VI. Milojele, Prdkeramisches Neolithikum cull der Balkanhalbinsel, Germania", vol. 38,
3 4, 1960 ; vezi, de asemenea, recent : J. Korogec, Alcuni problemi del Neolilico Balcano-Danu-
biano, In Atli del VI Congresso Internazionale delle Scienze Preisloriche e Prolostoriche, I. Rela-
zioni Generali, p. 146.
5 C. Nicohlescu-Plopsor, Disculii pe marginea paleoliticului de slIrsit Ii Inceputurilor neo-
lilicului nosiru, SCIV, nr. 2, X, 1959. A se vedea si C. NicolAescu-Plopsor g Al. Paunescu, Azi-
lianul de la Bane Herculane, In lumina noilor cercelari, SCIV, nr. 2, XII, 1961.

www.dacoromanica.ro
1370 D. BERCIU 4

edere c5, extinderea complexului neolitic preceramic a fost intr-adevAr

un fenomen istoric general, el insu0 socotit rezultatul unor indelungate
gi adinei transform5,ri petrecute in viata social-economic5, a comunitatilor
mezolitice §i din perioada propriu-zisA de tranzitie sau incipient neoliticg.
In lumina cercetgrilor din 1962, prezenta preceramicului pe teritoriul
Rominiei incepe a fi sustinuta chiar de aceia care o contestasera pins acum.
Astfel, intr-o comunicare tinuta la seminarul arheologic romino-sovietic
din oetombrie 1962, s-a vorbit chiar despre identificarea intr-un asemenea
orizont aceramic a animalelor domestice Si de un tardenoisian , intirziat
}i neolitizat" 1. Oricum ar fi, in istoria strAveche a patriei noastre, capi-
tolul privind cea mai veche infiripare de viata,' stabilhprotoagricola incepe
dobindease5, terneinri §tiintifice.
0 ultim5 intrebare care se mai pune in legatur5, cu aceasta probleml
este urmatoarea : cind s-a petrecut fenomenul trecerii de la mezolitic la
neolitic pe teritoriul Rominiei §i in general in sud-estul Europei f nr5,
indoia15, cs aici, ca gi in alte regiuni, trecerea a fost gradual5, i de lunga,
durat5,. Determinarile cronologice oferite de metoda carbonului radio-
aetiv (C14), care s-au inmultit in ultimii ani, mai ales in ceea ce priveste
Orientul apropiat, fixeaza cu toatg aproximatia de care trebuie ss
tinem seama acest inceput In mileniul al VI-lea i.e.n., in functie de
datarea primului nivel neolitic aceramic (Pre-Pottery-Neolithic A")
de la Jerichon (arzarea Tell es-Sultan), care precede orizontul B de acolo
(Pre-Pottery Neolithic B"), caruia ii corespund, foarte probabil, descope-
ririle din Balcani 2. Dac5, orizontul A de la Jerichon a fost datat intre
9 000 7 000 i.e.n., al doilea orizont (B) urmeaz5, imediat acestuia §i du-
reazit, in Grecia de pildit, pins catre 5 500 i.e.n., cind ineepe neoliticul eel
mai vechi cu ceramic5,3.
Prin urmare, in stadiul actual al dezvoltarii arheologiei orinduirii
eomunei primitive din Orientul apropiat, din Balcani F;;i din tara noastrA,
se poate spune ea vechimea neoliticului Rominiei poate fi urcatA ping in
mileniul al VI-lea i.e.n.
Cit privete alte probleme ale epocii neolitice dup5, ce diferitele
eulturi ale acestei etape au fost definitiv cristalizate §i §i-au urmat calea
for proprie de dezvoltare ele an fost in general dezb6tute in numeroase
studii yi rapoarte de sap.aturi, multumitA acumulgrii unui imens material
faptic §i de observatii de teren. Vor spare 9i primele monografii privind
uncle culturi neolitice de pe teritoriul t6rii noastre, deja redactate. E
vorba de cultura Hamangia 4 §i cultura Boian 5. Va fi un alt rezultat pozi-
tiv al arheologiei romine§ti din anii puterii populare.
1 C. Nicolaescu-Plop§or, Dale not pentru cunomterea paleolilicului qi epipaleoliticului din
Romlnia; e vorba de descoperirile de la Spinoasa, r. Iasi, $i cele de la Ciumesti, in nord-vestul
Fransilvaniei. Comunicare la Seminarul romino-sovietic, oct. 1962 (inedita).
2 R. J. Braidwood, The Earliest Village Communities of Southwest Asia Reconsidered, In
Atli del VI Congresso Internazionale delle Scienze Preistoriche e Prolostoriche, I. Relazioni Ge-
nerali, p. 115.
3 Dupa evaluarile recente ale lui S. Weinberg (In Hesperia", XXXI, 2, 1962,
p. 207-209), folosite de R. J. Braidaood (op. cit., p. 124).
4 D. Berciu, Cultura Hamangia; 3 volume ; vol. I, pregiltit pentru publicare.
6 Eugen Coma, Cultura Boian, In pregatire pentru publicare.

www.dacoromanica.ro
5 PERIOADELE DE TRANZITIE DIN ISTORIA SIRAVECHE 1371

Probleme noi au ridicat §i celelalte perioade de tranzitie din istoria

str5,veche a patriei noastre. A.,a, de pildd, atentia datd in ultima decadd
§i jumdtate de cereetari pe teren perioadei final-neolitice a adus in lumina
preocupdrilor constante ale arheologilor no§tri problema sfir§itului neo-
liticului de pe teritoriul Rominiei, al trecerii de la economia bazat5, pe
cultivarea plantelor la o treaptd superioard, aceea a agriculturii primitive
cu plugul i a creterii animalelor in turma, iar pe plan social de la re-
latiile gentilico- matriarhale la cele patriarhale.
In trecut, perioada de incheiere a epocii neolitice i de trecere la
epoca bronzului a reprezentat pentru istoriografia romineascd o adevdratiti
piatra de incercare. Acura se punea intr-adevdr o serie de probleme fun-
damentale, de rezolvarea drora depindea intelegerea intregii desla§urari
ulterioare a istoriei strdvechi i vechi a patriei noastre. De data aceasta se
impletea cu toate celelalte probleme destul de dificile §i asa problema
indo-europeand, cu inglobarea regiunii carpato-dundrene in fenomenul
istorico-lingvistic general de la sfir§itul mileniului al III-lea §i inceputul
mileniului al II-lea i.e.n., cind se crea baza pe care aveau sd se dezvolte
neamurile tracice.
Istoriografia romineascd de pind' la 23 August 1944, din cauza carac-
terului sau limitat, nu a putut da un rdspuns just problemelor ce se puneau.
La intrebarea dacd fondul local a disparut sau dad, el a constituit acel
factor hotaritor in formarea noilor sinteze cultural-istorice de la inceputul
epocii bronzului, vechea noastrd istoriografie faspundea de pe pozitia
acelei conceptii ne§tiintifice, a patrunderilor din afara" sau a invazii-
lor". Se credea in general ca tot ceea ce creaser triburile noolitice a
disparut brusc, in urma unor incendii" sau invazii", care au adus noi
culturi §i noi populatii, indo-europene. Aci se streenraserd desigur mai
unor teoriile rasiste, cu substratul for politic.
Houa istoriografie romineased inarmatd nu numai en metodologia
materialist-istoried, dar sprijinitd si pe o bogata doeumentare arheologied,
pe care cereetarile din ultimii 15 ani an pus-o la indemina istoricilor, a
dovedit ca firul continuitatii intre neolitic si epoca bronzului nu s-a rupt,
i cd in perioada de tranzitie gradual §i chiar dup5, ce s-a trecut peste
pragul epocii bronzului ne gasim pe de-o parte in fata unei dezvoltdri mai
departe a culturilor neoliticului tirziu, iar pe de alta in fata unor culturi
care nu reprezintd in nici un caz rezultatul unor pdtrunderi din afard, ei
al unei Indelungate §i complexe dezvoltdri locale. E drept ca nu peste tot
§i cu toatd claritatea poate fi sesizat acest fenomen §i urmarite in toate
amdnuntele chile desfd§urdrii sale, dar orientarea pe linia dezvoltdrii autoh-
tone nu mai poate fi pusd, la indoiald, chiar cind este vorba do culturi
,,mixte", cum este cultura Cotofeni de pildd. Pe alocuri avem de-a face
cu un fel de rena§tere" a fondului neolitic care se poate vedea in unelte,
in produsele ceramice, in decoratiune etc. Componenta loeald este tot-
deauna prezentd in structura culturilor perioadei de care ne ocupdm
aci §i ea se regAse§te mereu §i in aceea a culturilor epocii bronzului. Alaturi
de ea gdsim una sau mai multe componente straine de mediul local, care
dezvdluie unul sau mai multi factori externi, al egror rol, in geneza unor
culturi, nu poate fi neglijat, dar nici nu trebuie exagerat on considerat
2 -c. 5130
www.dacoromanica.ro
1372 D. BERCIU 6

hotaritor, cum se credea pin/ acum 15 ani. Astfel, a fost identificata in

ultimii ani o components est-rnediteraneana, in speta egeo-anatoliana, a
carei actiune a fost mai puternica in cultura Cernavoda din Dobrogea si
din valea Dunarii, dar care si-a exercitat influenta deopotriva i asupra
celorlalte culturi cu caracter tranzitional, fara a mai vorbi, evident, de
rolul factorului sudic care n-a incetat sa inriureasca dezvoltarea progre-
siva a vietii localnicilor.
In stadiul actual al descoperirilor si al studiilor privind aceasta.
perioada de tranzitie, se dovedeste din ce in ce mai mult ea factorul sudic
a avut un rol mult mai mare decit se credea pe vremuri, c5, el a stimulat,
fructificind in permanents, energiile triburilor locale. Numeroase bunuri
de cultura sudica au patruns la nord de Dunare. Purt Morn culturii Cerna-
voda, descoperita abia in anii puterii populare, au mijlocit aceasta difu-
zare, care a patruns pin./ departe in Europa centrals. Din acest punct de
vedere, recentele cercetari din Rominia au aruncat o lumina cu totul nou'a
asupra problemei rolului jucat de regiunea balcano-danubiana in procesul
raporturilor sale cu Orientul apropiat si de transmitator al unor bunuri
culturale egeo-mediteraneene spre Europa centrals. S-a dovedit de ase-
menea ca regiunea sud-est-europeana nu a fost pasiva, primind sau imitind
mecanic forme de cultura, orientala i central-europeana, ci triburile de
aci, in perioada de tranzitie, ca si in celelalte epoci ale istoriei stravechi,
au asimilat in chip activ forme de viata social -economics i elemente de
cultura reusind sa creeze forme originale. i din acest pullet de vedere arheo-
logia romineasca a dat o explicatie atit prezentei in mediul local
al importurilor", cit §i adevaratului rol al factorilor externi, in raport cu
acela al celui intern, care totdeauna a fost hotaritor. Vechea istoriografie
punea accentul pe marea" importanta pe care ar fi avut-o importune",
desi acestea erau raspindite numai la virfurile aristocratiei tribale.
0 alta contribtgie insemvata a noii arheologii rominesti covsta in
sublinierea peitrunderii pe teritoriul Rominiei a triburilor de pastori din
stepele nord -pontice, care se aflau in acea vreme pe o treaptd superioara
a dezvolta'rii sociale. Documentarea arheologica s-a imbogatit conside-
rabil dup5, 23 August 1944, ceea ce a permis punerea cu toata taria a
acestei problemel, de care se leaga de o potriva aceea a trecerii triburilor
locale la patriarhat. Aceasta este o problems en totul noug, pe care abia
igtoriografia romineasca marxist-leninista a putut-o rune 1i rezolva
tiintific. Fenomenul patrunderii unor triburi din stepele nord-pontice
cu o economie predominant pastoreasca a fost conexat pe de o parte cu
procesul intern al dezvoltarii triburilor locale din etapa finals a neoliti-
cului si din perioada de tranzitie, iar pe de alta cu factorul sudic, est-me-
diteranean §i cu intreg complexul evenimentelor provocate de contactul
si amestecul de triburi in pragul sfirsitului mileniului al III-lea 1.e.n. si
inceputul mileniului urmator, care an dus la initierea structurarii lingvis-
tice in sens indo-european.
In studiile de arheologie a comunei primitive si cu deosebire in
vol. I din Istoria Rominiei nu a fost neglijat rolul diferitilor factori ex-
1 Mamepuaint u uecne0oecinua, Chi1inAu, 1960, p. 97 §1 urm. (VI. Zirra) ; v. gi
Istoria Rominiei, I, p. 72 76 (D. Berciu).

www.dacoromanica.ro
 PERIOADELE DE TRANZITIE DIN ISTORIA STRAVECHE 1373

tern a caror diversitate si adincime de actiune au fost mult mai pro-

nuntate in perioadele de trecere la epoca bronzului pe teritoriul Rominiei,
cind, de fapt, se puneau si temeiurile neamurilor tracice in aceste pdrti
ale Europei dar s-a pus accentul 1 pe caracterul determinant in dez-
voltarea procesului istoric al factorului autohton, chiar atunci cind for-
tele lduntrice ale societdtii primitive din perioada respectivg, pareau
mai mult decit in alte perioade inecate" oarecum de varietatea 1i
multimea factorilor din afard. Alaturi de documentarea arheologicd a
stat et materialul antropologic scos din numeroasele sapdturi care a per-
mis de o potrivd sg, se sesizeze firul procesului dezvoltarii locale 2 si a con
tinuitatii cultural,, si de altd nature dintre neolitic i epoca bronzului.
S-a constatat ca structura antropologic a comunitgtilor tribale din pe-
rioada aceasta s-a complicat si mai mult, prezentindu-se cu un caracter
eterogen, pe care, de altfel, 11 oglindeau i culturile materiale din acea
vreme.
In perioada de descoperire a grupului de inmormintgri tumulare
zise cu ocru rosu" (ca cele de la Gldvdnestii Vechi, Valea Lupului, Gur-
bdnesti, Verbita etc.) a fost surprinsg, patrunderea dinspre nord-est a
purtatorilor altei culturi3, necunoscute ping acum citiva ani pe teritoriul
Rominiei, ca identificarea unei mari arii de culturd, de caracter sudic,
numitd Cernavoda, in care pdtrund de-o potrivg elemente nord-pontice 4
Si ai cgror creatori, cu vadite trasaturi somatice mediteraneene, an trans-
mis spre Dundre i Carpati noi elemente de culturd sudicd si cunostintele
tehnologice legate de difuzarea metalurgiei bronzului.
Rezultatele obtinute de sdpaurile recente din Para noastra" an pri-
lejuit o adincire a cunoasterii generale a celei mai dificile perioade de tran-
zitie, aceea de la neolitic la epoca bronzului. Desigur ca unele lacune Inca,
mai stgruie, cum sint cele referitoare la cultura Cotofeni, in aria cdreia
de rdspindire nu au fost ping, in prezent Intreprinse sdpdturi sistematice
si ample. In structura culturii Cotofeni predoming,, dupg, cum se stie,
elementele noi, cele neolitice din perioada finald flind absorbite in cursul
procesului de formare pe baze locale, dar cu aporturi din afar a
acestei culturi in al carui continut substratul final-neolitic este Inc/
usor sesizabil. Geneza localg a culturii Cotofeni nu mai poate fi pusg la
indoiard, dar viitoarele cercetdri de In noi vor trebui sd se orienteze cu
predilectie spre cunoasterea acestui complex care in arheologia romineased
1i chiar strains de ping, la al doilea rdzboi mondial fusese obiect de inter-
pretdri tenden,tioase.
1 Cum foarte just a observat acum cltiva ani acad. C. Daicoviciu, Tratatul de istorie
a Romtniei, Lupla de class ", nr. 9, 1960, p. 26.
2 A se vedea in aceasta privinta articolele publicate de Olga Necrasov si Maria Cristescu,
In Probleme de antropologie", III, 1957, In SCIV nr. 1-4, VIII, 1957, In Analele stiintifice
ale Universit5tii din Iasi", V, nr. 1, 1959 ; Olga Necrasov, Considerafii asupra populafiilor din
vtrsta pietrei si de la tnceputul virstei metalelor de pe teritoriul R.P.R., In Omagiu lui Constantin
Daicoviciu, p. 415 si urm. ; vezi 5i Isloria Romtniei, vol. I, p. 34, 88 (D. Berciu).
a Dinu Marin, Contribufii la problema culltirii amforelor sferice pe teritoriul Moldovei, In
Arheologia Moldovei, vol. I, 1961.
4 D. Berciu, Contribufii la problemele neoliticului din Rominia, p. 149 $i urm., p. 135 si
urm. A se vedea : Marilena Florescu, Contribufii la problema tncepulurilor epocii bronzului
In Moldova, In Arheologia Moldovei, vol. II (In pregutire pentru tipar).

www.dacoromanica.ro
1374 D. BERCIU 8

0 data constituite, culturile epocii bronzului de pe teritoriul Romi-

niei, cu revarsari uneori si pe aceea al tarilor vecine, s-au dezvoltat mereu
pe linia neincetatului progres in toate compartimentele vietii social-eco-
nomice locale. Dar, ca si in perioada de tranzitie, de care a fost vorba
mai sus, din nou in etapa de incheiere a epocii bronzului si de trecere la
aceea a fierului ne ga'sim in fata unor transformari profunde, care afec-
teaz5, iarasi intregul spatiu carpato-dunarean si restul Europei sud-estice
si care pun probleme noi. Problema fundamentald a perioadei respective
este aceea a continuitatii. Trebuie sa se recunoasca din capul locului ca
fara campania de sapaturi arheologice din ultimii 15 ani aceasta pro-
blema nu putea fi rezolvata. Uncle laturi neclare ale sale au staruit si la
redact area tratatului de istorie. Abia in cei doi ani ce s-au scurs de la
aparitia primului volum an iesit la iveala date concrete noi, care an
indepartat, intr-o masura considerabila, lacunele existente. Lucrarile
recente (1962) ale seminarului arheologic romino-sovietic an aratat
cit de mutt si cit de rapid a inaintat cercetarea romineasca in domeniul
arheologiei perioadei de tranzitie la epoca fierului. Numeroasele coma.-
nicari ce s-au tinut en acest prilej au subliniat in unanimitate im-
portanta concluziei generale ce se degaja din sapaturile si studiile recente :
transformarile pet recute in felul de viala si in cultura perioadei de tran-
zitie all avut loc in conditii istorice noi, pe fondul local. Ritmul exceptional
de viu si amploarea dezvoltarii metalurgiei bronzului din aceeasi vreme
nisi nu puteau fi explicate fara o atare continuitate. Predominarea din
nou a pastoritului cu mobilitatea inerenta unei asemenea forme a
economiei a stirnulat si ea patrunderea unor grupuri etnice si amestecul
for cu localnicii traci.
Trecerea la noua epoca s-a datorat, in prirnul rind, dezvoltarii la-
untrice a fortelor de productie, care a asigurat unitatea si continuitatea
procesului istoric. S-a alaturat insa si actiunea unor factori externi, unul
rasaritean 1, altul mediteranean si foarte probabil un at treilea legat de
evenimentele petrecute la sfirsitul mileniului II si inceputul mileniului
I i.e.n. in spatiul est-ungaro-slovac. Cert este ins/ ca firul cu fondul cul-
turilor epocii bronzului nu s-a rupt si ca dupil difuzarea si apoi generali-
zarea metalurgiei fierului si in regiunile noastre, progresul a devenit si
aci irezistibil, mai rar intrerupt si mai rapid" 2 decit in toate epocile
de pins acuin si care va duce la prodigioasa dezvoltare din vremea lui
Burebista si Decebal. Se discuta Inca in literatura de specialitate problema
patrunderii cuno§tintelor tehnologice necesare raspindirii si intensificarii
apoi a metalurgiei fierului care, treptat, treptat, va inlocui pe aceea a
bronzului. In arheologia romineasca s-a acceptat in general parerea ca
fierul a putut patrunde pe teritoriul tarii pe diferite cai 3, printre care
cea cimmeriana sau a Caucazului si stepelor nord-pontice incepe a avea
mai multi crezare, deli nu trebuie pierdute din vedere nici celelalte
1 Cum s-a ariltat recent la acelai seminar romlno-sovietic (Adrian Florescu).
2 F. Engels, Origina familiei, a proprietajii private i a stalului, E.S.P.L.P., Bucuresti,
1957, p. 162.
3 Istoria Romtniei, vol. I, p. 139 si urm. (D. Berciu).

www.dacoromanica.ro
9 PERIOADELE DE TRANZITIE DIN ISTORIA STRAVFCHE 1375

di, procesul difuziunii, el Insusi prezentind, in aspectele lui general-isto-

rice, multe dificultati.
Descoperirile si studiile de dupa 23 August 1944 au venit sa infirme,
an de an, conceptia introdusa in istoriografia romineasd, de catreV. Parvan,
dupa, care Inceputurile primei epoci a fierului din tara noastra s-ar datora
unui curent occidental", pornit din Italia si care ar fi reusit sa integreze
aceste regiuni in ma, presupusa arie culturall apuseana. Sareina
viitoarelor cercetari din tara noastra este de a urmari si clarifica
deplin procesul formarii vastului complex cultural de la inceputul
primei epoci a fierului de caracter tracic si pe acela al sfirsitului,
In imprejurari locale, oarecum diferite de la o zone la alta a teritoriului
tariff noastre.
Ern alt aport important at istoriograf lei rominegi si a cercetdrii
arheologice de la noi din ultimii 15 ani se refers si la o altci perioadd de
tranzitie: este vorba de ultima perioadd de caracter trcinzitional din istoria
strdveche a patriei noastre, cea de la prima epoci a I ierului la a dona
epocd, adied la epoca Latene geto-dacci.
Cercetarile de dupa 23 August 1944 si cu deosebire cele de dupa,
organizarea si coordonarea intregii munci stiintifice implicit deci a celei
istorico-arheologiee de care Academia Republicii Populare Romine,
prin Institutul de arheologie treat in anii puterii populare au adus
contributii esentiale In cunoasterea perioadei de tranzitie, la care ne
refeream aci. Noile descoperiri arheologice si interpretarea istoriea a
faptelor acumulate si ieconsiderarea celor vechi an modificat profund
conceptia formulata, pe vremuri de V. Parvan si de altii despre geneza si
evolutia culturii Latene geto-dace. In vechea noastra istoriografie se
incetatenise dupa cum s-a vazut mai sus teoria catastrofelor",
a disparitiilor" brusce si aceea a aparitiei" tot atit de brusce a unor
noi culturi ca rezultat al actiunii unor factori externi care ar fi jucat un
rol hotaritor". In lumina noilor descoperiri si cercetari procesul formarii
culturii geto-dace ne apare cu totul altfel. Au fost lamurite elernentele de
continuitate organic,, dezvoltate nemijlocit din prima epoca a fierului
si s-au clarificat cane procesului genezei si ale participarii reale a facto-
rilor extern" : eel grec, scitic, celtic, iliric si mai apoi roman 1. Fara a se
micsora rolul efectiv pe care celtii 1-au jucat intr-adevar in formarea La-
tene-ului daco-getic, recentele studii arheologice din tara noastra combat
punctul de vedere nejust formulat in trecut privind rolul hotaritor" al
factorului celtic intr-un asemenea proces.
In ultimii ani s-a putut trece chiar la elaborarea unei prime perio-
dizari a dezvoltarii societatii dace, cu fixarea momentului initierii pro-
cesului formarii culturii geto-dace Inca din sec. al V-lea Leal. In sfirsit,
noile descoperiri an ingaduit in acelasi timp sesizarea si fixarea din pullet
de vedere cronologic si cultural a caracterului zonal, diferentiat al pro-
cesului genezii si evolutiei ulterioare a culturii geto-dacilor, pe care amplele

1 A se vedea : D. Berciu, A propos de la genese de la civilisation de Latene chez les geto-

daces, Dacia", N.S., I, 1957 ; idem, in SCIV, nr. 2, XI, 1960, p. 261 si arm. si In Maleriale si
eerceldri arheologice, IV, 1957, p. 281 si urm. ; Istoria Romlniei, vol. I, p.216 $i urm. (R. Vulpe).

www.dacoromanica.ro
1376 D. BERCIU 10

85.,pAturi arheologice de la cetatile dacice din Muntii Sebe§ului conduse de

acad. C. Daicoviciu, rapoartele de sapaturi, studiile de amanunt §i mono-
graf ice 1 aveau s-o scoata Intr-o lumina noua. Merits sa fie amintite cu
acest prilej rii cetatile dacice de piatra, din Muntii Apuseni (Piatra Craivei)
gi de la Piatra Neamt (Bitca Doamnei) care largest intelegerea culturii
dacice in ansamblul ei i al fenomenelor social-economice §i politice dinainte
de cucerirea romans.

Dezvoltarea arheologiei romine§ti privind orinduirea comunei pri-

mitive ca §i celelalte perioade se gase0e in plin avint. Problemele
esentiale ale epocilor si perioadelor de tranzitie puse Oita acum vor fi
adincite an de an f}i altele not vor fi ridicate de viitoarele descoperiri §i
cercetari, earora regimul nostru democrat-popular le-a treat conditii de
dezvoltare exceptional de favorabile.

1 A se vedea, de exemplu, C. Daicoviciu, Celatea dacicd de la Piatra Rosie. Monografie

arheologicd, Ed. Academiei R.P.R., 1954 ; C. Daicoviciu si H. Daicoviciu, Sarmisegetusa. Ce-
td(ile 3i asezdrile dacice din Mun!ii Ordstiei, Ed. Meridiane, 1960 ; Isloria Romtniei, I, p. 255
gi urm. (C. Daicoviciu).

www.dacoromanica.ro
 DEZVOLTAREA STUDIILOR DE EPIGRAFIE GREACA
SI LATINA
DE

D. M. PIPPIDI

In dezvoltarea istoriografiei privitoare In lumea veche, sec. al XIX-lea

reprezintI, cum s-a spus cu dreptate, secolul epigrafiei". Descoperirea
in cursul sap5dturilor din Grecia, din Italia si din alte tari de culturl cla-
sicg, a nenum'arate texte spate pe piatrg, sau pe bronz ; stabilirea unui
ansamblu de reguli si metode privind critics si editarea acestui soi de do-
cumente ; publicarea, in sfirsit, a celor doug, marl. Corpora de la Berlin
incu.nunarea unui efort secular de stringere $i de ordonare a unui material
imens si de o deconcertantA varietate : toate aceste cuceriri ale eruditiei
moderne au reprezentat la vremea for progrese uriase intr-o ordine de
studii cultivate de veacuri, dar abia in zilele noastre constituite ca disci-
plinA stiintifica.
In acelasi timp, imprejurArile pe care le-am amintit au dat un impuls
puternic intemeierii de lapidarii sau colectii de inscriptii oriunde condi-
tiile locale o permiteau $i oriunde interesul pentru astfel de antichitati"
se impIetea cu sentimentul viu in intreaga Europa pentru cercetarea
$i punerea in lumin5, a trecutului national.
Constituit sub asemenea auspicii, Muzeul National de AntichitAti
din Bucuresti, al &Arai centenar ne preg'atim s5,-1 s'arba",torim in 1964 cu
insufletirea cuvenitA unui imbucursAtor eveniment cultural, a adApostit
din capul locului un insemnat numk de pietre sense cele mai multe din
colectia lui Nicolae Mavros a cAror mas5, n-a incetat sg, creascI si care
reprezintI o comoar5, stiintificI de o valoare inestimabill. Aceasta ex-
pile/ pentru ce, de timpuriu, lapidariul bucurestean a retinut atentia spe-
cialistilor strain ca.ratori prin p-artile noastre singur Ernest Desjar-
dins avea s5, publice in 1868 mai mult de o suta: de piese grecesti $i latine 1,
1 Leltre a M. Henzen sur quelques inscriptions inedites de Valachie et de Bulgarie, pro-
vinces de Dacie, de Mate et de Scythie, extras din Annales de l'Institut de Correspondance ar-
cheologique de Rome", 1868.

www.dacoromanica.ro
 1378 D. M. PIPPIDI 2

acesta e si motivul pentru care succesivii directori ai Muzeului s-au

ostenit nu numai sa asigure pastrarea si inventarierea pretioaselor relieve,
dar sa le s}i faca accesibile, fiecare potrivit cu pregatirea proprie.
Cel dintli care si-a cistigat merite durabile in aceasta directie a fost
Grigore Tocilescu, care a facut stiintei serviciul de a pune la dispozitia
specialistilor un mare numar de inscriptii grecesti §i latine din Dobrogea
§i Oltenia, fie editindu-le, pe masura ce erau descoperite, in Archaelc-
gisch-epigraphische Mitteilungen" din Viena1, fie transmitindu-le lui
Mommsen si colaboratorilor lui, in acei ani angajati in publicarea celui
de-al III-lea volum din Corpus inscriptionum Latinarum. Alte documente
au fost publicate de Tocilescu in lucrarea intitulata Monumcnte epigrafiee
tii sculpturali ale Museului National de Antichitati 2, altele, in sfirsit, in
volumul Fouilles et reeherehes areheologiques en Rounianie. Communications
faites d l'Academie des Inscriptions et Bel les-Lettrcs de Paris 3.
Fata de inscriptiile editate in A.E.M., lucrarile citate prezinta par-
ticularitatea de a oferi cititorului pe linga texte un comentar al
doeumentelor studiate. Macar ca mentinindu-se de cele mai multe ori la
generalitati si nesocotind ceea ce face interesul propriu fiecarui monument
considerat in mediul sau istoric, Incercarile lui Tocilescu an deschis calea
celui ce avea sa fie adevaratul intemeietor al scorn ronrinesti de epigrafie,
succesorul lui Tocilescu la Universitate si la Muzeul National din Bucu-
re,?ti, Vasile Parvan.
Despre activitatea lui Parvan in feluritele compartimente ale stiintei
antichitatii din tara noastra ar fi de prisos sa se insiste. Pentru cei in
ochii carora faima de arheolog a autorului Getieelor intuneca once
alt titlu al sau la recunWinta noastra, nu va fi totuki de prisos sa amintesc
ca formatia lui stiintifica era de epigrafist si ca elev al lui Hirschfeld
la Berlin si al lui Cichorius la Breslau prima sa lucrare importanta e
rodul scrutarii atente a multor mii de inscriptii din intreaga lunge
romana 4.
In ciuda interesului pe care disertatia amintita n-a incetat sa-1
pastreze pina astazi, in activitatea stiintifica a lui Parvan ea nu repre-
zinta decit o cercetare de cabinet : in intocmirea ei, autorul folosea numai
materiale publicate §i n-avea prilejul sa-§i puna si sa rezolve nici una din
numeroasele probleme legate de critics on de editarea textelor. Acelasi
lucru se poate spune despre Contributiile epigrafice la istoria crestivis-
mului daeo-roman, publicate in 1911, in care inscriptiile ocupa un lee
destul de redus 5. Era epigrafiei militante trebuia sa vina pentru Parvan
abia cu sapaturile pe care, curind dupa numirea ca director al Muzeului
1 Archaeologisch-epigraphische Mitteilungen aus Osterreich-Ungarn" (in conlinuare
A.E.M.), I, 1877, p. 73; III, 1879, p. 40 -46; VI, 1882, p. 1 -52; VIII, 1881, p. 1 -34; XI
1887, p. 19 -70; XIV, 1891, p. 10 -37; XVII, 1894, p. 81-113, 224-226 ; XIX, 1896, p. 79
111, 213 229.
2 Bucuresti, 1902-1908.
a Bucuresti, 1900. Pentru o privire de ansamblu asupra activil5Iii stIintifice a lui Toci-
lescu, Insotita de o bibliografie a scrierilor lui privitoarc la antichitate, vezi R. Vulpe, Dacia",
N. S., III, 1959, p. 607-612.
Die Nationaliiiii der Kaulleule irn riimischen Kaiserreiche, Breslau, 1909.
5 Bucuresti, 1911.

www.dacoromanica.ro
3 STUDIILE DE EPIGRAFIE GREACA $I LATINA 1379

de Antichitati, avea s'a le inceapa pe pamintul ineareat de istorie al Do-

brogei, ale carui comori arheologice fusesera prea putin atinse de prede-
cesorii sag Tocilescu §i Murnu.
Fire§te, nu poate fi vorba sa urina'resc aci in. amAnunte o eariera
a carui desfkurare se confunda cu etapele intemeierii unei §tiinte
a trecutului nostru indepartat. De alta, parte, nu pot sa, nu aiat ca publi-
catiile epigrafice ale lui Parvan ineepind cu Cetatea 1' ropeteltin 1,
continuind cu monografia despre Ulmetunt 2 §i cu numeroasele studii despre
Tomis 3, Callatis 4 §i alte kezari mai putin importante dintre Dunare
§i mare 5, pentru a culmina cu cele trei lungi rapoarte insumind rezulta-
tele a opt campanii de sapaturi la Histria 6 au exercitat o influents
covir§itoare asupra mai multor generatii de cercetatori, dintre care numai
unii i-au fost elevi direti, dar care, fara exceptie, i-au citit §i recitit In
crarile inainte de a porni sa publice §i ei asemenea materiale.
De buns seams, toate aceste opere nu-s exemplare, nu sint nici
macar toate lipsite de greeli. Fara a reveni asupra conceptiei istorice
idealiste a autorului, care in atitea iinduri avea s'a-1 duca, la iezultate
inacceptabile 7, se poate face observatia ca pregatirea filologic a invii-
tatului nu era impecabila i ca multe din conjecturile lui silt sugerate
de apropicri verbale, mai eurind decit de o intelegere reala a limbii i a
stilului documentelor. Daca, in cinda acestor scaderi, scrierile epigrafice
ale lui Parvan sint inzestrate eu o mare putere de inriurire ; dacil
eithea for a suscitat i suseita inca vocatii, explicatia trebuie cautata
in faptul ea mai bine decit cei mai multi dintre contemporanii sai
Parvan a inteles ca epigrafia nu e un sport la indemina turi§tilor
distini, care vineaza inscriptii inedite, le estampeaza §i le fotogra-
fiaza, uneori le i publics, enind in felul acesta epigrafi5ti, aka
cum se devine vinator cu pretul vietii citorva dobitoace rapuse" 8.
Pentru el, ca §i pentru Louis Robert, ale carui cuvinte le-am reprodus,
epigrafistul este un istorie pregatit sa recunoasca valoarea exceptionala
a inscriptiilor printre documentele ce-i stau la indemina" 9. De aceea,
cit a trait, Parvan n-a facut nicicind deosebire intre pretinse inscriptii
1 Buletinul Comisiunii Monumcnlelor Istorice" (In continuare BCMI), IV, 1911, }i
separat : Bucure§ti, 1912.
2 Cetalea Ulmelum. Descoperirile primei campanii de sapaturi din vara anului 1911.
Anakle Academic! Romine. Memoriile Sectiunii Istorice" (in continuare ARMS!), XXXIV,
1912; Ceialea Ulmelum. Descoperirile campaniei a doua qi a ireia de sapaturi din anii 1912
si 1913. ARMSI, XXXVI, 1914 ; Ceiatea Ulmelum. Descoperirile altimei campanii de siipdturt
din vara anului 1914, ARMSI, XXXVII, 1915.
3 Zidul celdiii Tomi, ARMSI, XXXVII, 1915 ; Nouvelle inscription de Tomi, Dacia",
I, 1924.
4 Gerusia din Callatis, ARMSI, XXXIX, 1920 ; A propos du basileus Cols de Cattails,
Dacia", I, 1924.
, 5 Descoperiri noun In Scythia Minor, ARMSI, XXXV, 1913.
6 Histria IV (=ARMSI, XXXVIII, 1916) ; Histria VII ( ARMS!, s. III, t. II, mem. 1,
1923) ; Fouilles d'Histria. Inscriptions. Troisieme serie, Dacia", II, 1925.
Cf. obs. lui Em. Condurachi in Dacia", N.S., I, 1957, p. 9 39.
i 8 L. Robert, in Actes du deuxieme Congres international d'epigraphie grecque et lathe,
Paris, 1953, p. 9.
' Ibidem, p. 10.

www.dacoromanica.ro
1380 D. M. PIPPIDI 4

istorice" tai neistorice", de aceea, dintre sutele de texte de el editate,

nisi unul n-a fost tiparit fara un comentariu apropriat, nici un fragment
oricit de mutilat n-a fost dat publieitatii inainte ca editorul sa fi cautat
sä-i fixeze semnificatia, raportindu-1 la momentul precis din istoria ora-
§ului sau provinciei unde ie§ise la iveala. In acest sens, invatatura lui
Parvan s-a dovedit rodnica, in acest sens se poate spune despre el ca a
facut f}coalA", de vreme ce, din toti citi se indeletnicesc cu studiul in-
scriptiilor in Cara noastra invocind exemplul lui, nu-i nimeni care sa nu tie
ca epigrafia nu-i o discipline esoterica, nici un stop in sine, ci o ramura
specializata a istoriei vechi a istoriei in intelesul eel mai cuprinzator
p . care acest cuvint poate sa-1 primeasca.
Dupe moartea timpurie a lui Parvan, in perioada dintre cele doua
razboaie mondiale, publicatiile de inscriptii au continuat in functie de
descoperirile intimplatoare, fad, un plan de perspective §i fara criterii
not de valorificare. Chiar data la Bucure§ti §i la Iasi, unde posturile de
raspundere §tiintifica se gaseau in mina unor elevi ai lui Parvan, activi-
tatea de care vorbesc nu inceteaza cu totul, din punctul de vedere al dez-
voltarii pa care o urmarim faptul ce trebuie subliniat e stramutarea con-
trului de greutate al studiilor epigrafice in capitala Transilvaniei, in
directs lega' tura cu opera de explorare a mezarilor romane din fosta pro-
vincie Dacia prin rivna celui care, pins astazi, continua a fi animatorul
studiilor de istorie veche la Universitatea clujana acad. Const. Daico-
viciu.
Astazi, §i de multi ani, numele lui Const. Daicoviciu e legat de des-
cop-rirea cetatuilor dace din Valea Hategului, una din realiz'arile de ca-
petenie ale arheologiei romine§ti din zilele noastre. Inainte de a-§i inchina
activitatea acestui important obiectiv, autorul Transilvaniei in Antichi-
tate 1 a consacrat insa o buns parte din viata studiului antichitatilor ro-
mans din Dacia, publicind cu precadere inscriptii ie§ite la iveala in sapa-
turile din Sarmizegethusa, Apulum, Porolissum §i din multe alte a§ezari 2.
Tot atit de importanta, in aceasta ordine de idei, e orientarea imprimata
pregatirii §i activitatii unui important numar de elevi, deveniti de atunci
colaboratorii sai la Universitate §i pe cimpurile de sapaturi. Mihail Macrea,
Octavian Floca, Ion Iosif Russu sint cei mai cunoscuti §i mai activi din
aceasta echipa de cercetatori, care numara, de alts parte, §i o seams de
elemente tinere : Nicolae Gostar, D. Protase, I. H. Cripn ca sa nu citez
decit pe cei ce au la activul for un numar oarecare de publicatii 3.
In acest timp, la Bucure§ti, dintre continuatorii traditiei lui Parvan
in domeniul antichitatilor clasice, Grigore Florescu, Gheorghe Stefan,
Radu Vulpe inchinau o parte tot mai mare a activitatii for arheologiei
militante, distigindu-si o faima meritata in domenii atit de disparate ca
1 La Transyluanie dans l'antiguite, Bucure§ti, 1938, ed. a II-a, 1945. Traduceri In limbile
germane, italiana ale acelcia§i lucrfiri au aparut In 1943.
2 Lista completi a scricrilor lui C. Daicoviciu, pina In 1960, se anti In Omagiu lui Con-
stantin Daicoviciu, Bucure§ti, 1960, p. XVXIX.
3 Bibliogratii de ansamblu ale studiilor privitoare la Dacia romans tiparite Intre 1920
1917 au aparut In Anuarul Institutului de studii clasice din Cluj" (In continuare AISC), II,
1933-1935, p. 259-283 gi V, 1944-1948, p. 253 413.

www.dacoromanica.ro
5 SFUDIILE DE EPIGRAFIE GREACA $I LATINA 1381

istoria veche a Olteniei, istoria artei provinciale din Dacia on istoria Do-
brogei romano-bizantine. In calitate de conduckori ai skAturilor intre-
prinse in asezki ca Drobeta, Dinogetia i Capidava, mai ales Gr. Florescui
si Gh. *tefan2"s-au gkit in situatia de a avea de editat inscriptii unaori im-
portante, ceea ce explica locul ocupat intre lucrkile for de publicatiile
de documente epigraf ice 3.
Alaturi de cercetkorii numiti, se cuvin amintiti pentru rivna
inchinat5, studiului inscriptiilor, in perioada dintre cele doug rkboaie,
Teofil Sauciuc-S6veanu (timp de un sfert de veac explorator sirguincios
al vechii Callatis, ale c'kei monumente scrise le-a publicat in tomurile
primei serii ale revistei Dacia" 4) Bi Dumitru Tudor, intre ale ckui nume-
roase contributii multe privesc texte descoperite in skAturile din Sucidava
si in alte asezki ale Olteniei romane 3, altele, documente inedite din
colectiile Muzeului National de Antichitki.

Pentru epigrafistii clujeni, ca i i pentru cei bucure§teni, perioada

la care ma,' refer avea sa is sfirlit in 1917-1943, o dat5, cu reluarea acti-
vitkii arheologice dupg intreruperile prilejuite de rkboi, in perioada
-epocalelor transformki politice gi sociale petrecute in Rominia dupl
23 August 1914. Aceasta, cotitura", decisiv5, in viata,si preocupkile noastre,
ale generatiei care a trait -o in plin5, maturitate a avut o influanti
binefkatoare asupra dezvoltkii studiilor ce ne intereseaz5,, in sea ml ca
incredintind Sectiei de stiinte istorice a Academiei R.P.R. supravegherea
patrimoniului arheologic Si artistic, impreunl cu conducerea sap'Aturilor
din intreaga tarn a dat pentru intiia oara, oamenilor de §tiintI posi-
bilitatea sg, elaboreze si sa realizeze un vast program de cercetki, imbrg-
tisind aspectele cele mai putin cunoscute ale trecutului national.
In intocmirea acestui plan de lucru asa,zkile clasice" nu puteau
fi desigur trecute cu vederea, gi astfel dupl o pallet de mai multi ani
santierele de la Histria §i Dinogetia, curind apoi cele de la Sucidava §i
Capidava iii reluau activitatea cu o intensitate si in conditii pa care nu
le cunoscusera, nici pe departe, fie si in zilele lui PArvan.
1 Din activitatea epigrafica mai nouil a lui Grigore Florescu se cuvin menlionate, In afara
monografiei citate la p. 1382, n. 2, studiilc de mai !Mc) Inlindere : 0 noud inscrip(ie re(eriloare
In familia Cocreilor de la Capidava, SCIV, I, nr. 2, 1950 ; Un nou document epigrafic referitor la
terilmiul de in nordul Dundrii moesice, SCIV, II, nr. 2, 1951 ; 0 inscrip(ie inedild din fosta coleclie
a prof. Fr. Rainer, SCIV, VI, 1955 ; Doud documente epigralice In lrgritura cu organizarea
quasi-municipald a comunelor rurale romane, SCIV, IX, 1938; Cu privire la lectura unor
inscripfii din Turnu Severin, SCIV, IX, 1958.
2 Noi monumente epigrafice relative to gladiatorii din Tomis, Bulotinol Stiinlific al Aca-
demie' R.P.R." (in continuarea B. St. Ac.), 1948 ; 0 balanfd romand din sec. VI e.n., descoperild
In Dobrogea, SCIV, I, nr. 2, 1950; La legion I Iouia et la defense de la frontiere danuhienne au
IVe siecle de noire ere, In Nouvelles eludes d'histoire, 1955 ; lin miliario dell'epoca di Diocleziano
scoperlo a GarvOn (Dinogelia), Dacia", N.S., I, 1957.
3 Pentru activitatea epigrafica a lui R. Vulpe, ve7i mai departe p. 1386, n. 6.
4 I, 1924, p. 108-165, 317 -324; II, 1925. p. 104 -137; III IV, 1927/32, p. 411 481 ;
V VI, 1935/36, p. 248 -319; VIIVIII, 1937/40, p. 223-281 ; IX X, 1941/44, p. 243
317. De acelasi, cf. Si cap. Callatis, In L' Archeologie en Roumanie, Bucuresti, 1938, p. 1-24.
6 Oltenia romand e chiar titlul primei sale monografii importante, aparut3 In 1942. Pentru
publicatiile mai recent", vezi mai departe p. 1384, n. 3.

www.dacoromanica.ro
1382 D. M. PIPPIDI

Pentru a nu repeta lucruri stiute, ma' voi multumi sa relev ea in

domeniul studiilor epigrafice schimbarile sint tot atit de numeroase si de
importante ca in domeniul cercetarilor arheologice indeobste. Ceea ce, in
aceasta ordine de idei, trebuie subliniat in primul rind, e sporirea consi-
derabila a numarului documentelor inedite, rezultate acum nu din desco-
periri intimplatoare, ci din activitatea normala a santierelor, tot mai
numeroase : alaturi de Ilistria, Sucidava gi Capidava Tomis i Callatis
in Dobrogea, o serie de castre romane in Transilvania.
Aceasta masa ereseinda de materiale, de alta parte, nu mai asteapta
ani Ki, in unele cazuri, zeci de ani de-a rindul inainte de a fi puse
la dispozitia speeialistilor si a publicului larg, ci se editeaza eu regularitate,
intr-un ritm determinat de importanta for intrinseea, dar Si de noul stil
de munch' adoptat de eolectil ele diferitelor santiere. Publicarii de rapoarte
preliminare anuale pentru celelalte descoperiri arheologice ii eorespund,
pentru documentele epigrafice, comunicarile mai mult sau mai putin
adincite prin care textele ,Tinnificative sint aduse la cunostinta generala
supuse discutiei in lunile imediat urmatoare inchiderii fiecarei campanii.
Aseinenea comunicari slut apoi publicate intr-unul din cele trei periodice
ale Tnstitutului de arheologie, la care se adauga de la un timp revista
Studii clasice", publicatia Soeietatii de studii clasice din R.P.R.
La dispozitia epigrafi5tilor mai stau de altminteri i alte cai de valo
rificare a documentelor scrise scoase din sapaturi, cum ar fi colaborarea
la monografiile inehinate fiecaruia din marile santiere, incepind cu IIistria
i Capidava. in primul volum al monografiei Histria, aparut in 1954, un
lung capitol e consacrat monumentelor epigrafice inedite 1. Acelasi lucru
trebuie spus despre primul volum din monografia Capidava, aparut in
1958, in care regretatul Grigore Florescu a strins laolalta inseriptiile din
aceasta asezare publicate de el sau de altii de-a lungul anilor 2. Un al
doilea volum din seria Histria (intr-un stadiu de inaintata pregatire) va
euprinde un nou si intins capitol epigrafic, grupiud circa 60 de piese de
eel mai malt interes, $i e de presupus ca la fel se va proceda in viitor la
publicarea descoperirilor din orice asezare selavagista.
Dar inlesnirile de care vorbesc, si ale caror urmari se fac simtite
in toate sectoarele cercetarii istorice, nu reprezinta nici pe departe schim-
barea cea mai importantd petrecuta in conditiile munch epigrafice dupd,
reluarea activitdtii pe teren, in 1949. Ceea ce e principial nou in aceasta
activitate e atitudinea fats de document, la rindu-i determinata de o
conceptie noua nu numai despre natura iii rostul epigrafiei ca atare, dar
despre natura i rostul cercetarii istorice indeobste. Vorbind despre
Parvan, inainte, am crezut util sa relev ca un merit al dascalului nostru
faptul ca niciodata nu s-a multumit sa publice un text, lasind interpretarea
1 D. 51. Pippidi, Documente epigrafice inedite, In Histria. Monogralie arheologicd, vol. I,
13ueuresti, 1951.
2 Gr. Florescu, Monumenle epigrafice, In Gr. Florescu, R. Florescu, P. Diaconu, Capidava.
Monogralie arheologicd, vol. I (Bucuresti, 1958).

www.dacoromanica.ro
7 STUDIILE DE EPIGRAFIE GREACA $i LATINA 1383

acestuia pe seama altuia, a istoricului, a§a cum se face Inca in multe t5,ri
undo studiul inscriptillor are o vechime mai mare decit in tara noastrA',.
Pentru Parvan epigrafia era istorie, si aceasta e si convingerea fiecaruia
din cei ce, in anii din urmA, §i-au inchinat eforturile valorificgrii docu-
mentelor grece0i si latine descoperite pe teritoriul tarii.
La aceast5, orientare general' se adaug5, ajutorul' decurgind dintr-o
metodologie superioara,, interpretarea materialist dialectics a istoriei,
deprins5, in conditiile vietii noastre noi. Ca urmare, interesul multa -vreme,
concentrat asupra aspectelor politic §i prosopografic ale documentelor
descoperite s-a indreptat cu preeklere sere istoria social-economid, §i
culturalg, a Daciei si a Moesiei, scotind la iveal'd, elemente nebAnuite riff
patrunzind in explicarea procesului istoric mai adinc decit fusese cu putint
pe baza vechilor materiale si, mai ales, cu ajutorul vechilor metode.
Rezultate neasteptate s-au obtinut mai ales in domeniul istoriei
Dobrogei si eu osteneala colectivului de cercet'atori din Bucuresti, macar ca
la Cluj si Iasi munca epigrafic5, a fost in acest timp neintreruptA si rezul-
tatele nu sint neglijabile. Tabloul for a fost schitat de acad. C. Daicoviciu
in comuniearea prezentata celui de-al III-lea Congres international de
epigrafie, intrunit in 1957 la Roma 1, din care e u§or de aflat ca in
ultimii 15 ani cuno§tintele de istorie a Daciei romane au progresat sim-
titor, in sensul ca s-au dobindit stuff pretioa.e in domenii ca organi-
zarea administrativA si militar5, a provinciei, viata econoinid, §i reli-
gioasa, on personalul roman de conducere. Cum era de a0eptat, des-
coperirile importante au fost facute de Const. Daicoviciu insuO, care,
pe ling' alte studii §i insemnari, a publicat in 1953 §i 1961 doll/
diplome militare de o neobh3nuitA, insemniaate 2, apoi de colabora-
torii sai obipmiti : Ion I. Russu 3, Mihail Macrea 4, N. Gostar 3,
1 Contributi alla scoria della Dacia romana alla lute degli ultimi tre lustri di studi epigrafici
in Romania, In Atli del ter:o Congresso internazionale di epigrafia greca e latina, Roma, 1959,
p. 183-197.
2 0 noun diploma mililarit din Dacia, SCIV, IV, 1953 (= Ein news Militeirdiplom aus
Dazien, Dacia", N. S., I, 1957) ; Un nouveau diplome militaire de Dacia Porolissensis (In cola-
borare cu D. Protase), Journal of Rommn Studies", LI, 1961.
3 Un sclav fn serviciul vamal din Dacia, SCIV, IV, 1953 ; Epitaf ul sclavulut Scau-
rianus, SCIV, VI, 1955 ; Diploma militard de la Gildu, In Materiale, II; Descoperiri si
achizi /ii ale Muzeului raional Turda, Activitatea Muzeelor", I, 1955 ; Materiale epigraf ice In
Muzeul raional Del, ibidem, 1956 ; Castrul si garnizoana romana de la Buciumi, SCIV, X,
1959 ; Un raport epiarafic de la Milletileni (Odorhei), In Emlekkanyv Kelemen Lajos szilletesenek
nyocvanadik evfordulajara (Omagiu lui I. Kelemen), Cluj Bucuresti, 1957; Note epigrafice, IV,
SCIV, X, 1959 ; Les noms de localites dans les lablettes cirees de Dacie, Revue de lin-
guistique", Bucure.ti, IV, 1959 ; Inscripfii din Dacia, to Materiale, IV ; Note epigrafire V, SCIV,
XI, 1960 ; Doud fragmente de diplome mililare dirt Apulum, In Acta Musei regionalis Apulensis.
Studii .i comunicbri (In continuare AMRA), IV, 1961.
4 Inscripfii de la Porolissum to Muzeul regional Zalau, Activitatea Muzeelor", II, 1956 ;
Une nouvelle inscription de Dacie dalant du IV-e siecle, Dacia", N.S., II, 1958 ; Le culte de
Sabazius en Dacie, Dacia", N.S., III, 1959 ; Garnizoanele cohorlei VIII Raetorum In Dacia,
In Omagiu Daicoviciu.
6 Vamile Daciei, SCIV, II, nr. 2, 1951 ; Studii epigra /ice, to Materiale, vol. II ; Inscripfil
si monumente din Germisara, In Conlribufii la cunoasterea regiunii Hunedoara, Deva, 1956 ;
Dow' inscripfii mezerziene, Analele Universitatil din Iasi" (In continuare AU I), IV, 1958;

www.dacoromanica.ro
1384 D. M. PIPPIDI

D. Protase 1, A. Bodor 2. In aceea§i ordine de preocupari, nu pot fi

trecute eu vederea nisi contributiile bazate in primul rind pe mate-
rial epigrafic ale lui D. Tudor, de la Universitatea din Bucure§ti,
cum ar fi lucrarea intitulata Istoria sclavajvlvi in Dacia romans (Bucu-
refAi, 1957), on monografia Oltenia romand (apa'ruta in 1942, retipa-
rita In 1958) 3.
Oricit de interesante insa, §i oricit de utile, lucrarile la care m-am
referit n-au venit sä schimbe, ci numai sa adinceasca cuno§tintele noastre
despre istoria Daciei 'nitre Traian §i Aurelian, ale carei liMi marl au limas
acele schitate de Const. Daicoviciu in succesivele editii ale Transilvaniei
in antichitate. Cind e vorba de istoria Dobrogei, in schimb, aportul des-
coperirilor epigrafice a fost substantial nou, revelindu-ne aspecte necu-
noscute fie ale relatiilor dintre populatia ba§tina§e §i locuitorii coloniilor
pontice, fie ale legaturilor dintre cetatile dobrogene §i alto cetati din ba-
zinul 11/arii Negre sau din Grecia metropolitans, fie, mai ales, structura
interns §i evolutia socials a celor mai vechi ora§e intemeiate pe teritoriul
tarii noastre : Histria, Tomi, Callatis.
Am numit in primul rind Histria, pentru ca nurnarul documcntelor
scoase la iveala §i publicate in ultimii ani e aci mai mare declt in celelalte
doua a§ezari. Vorbind despre progresul cuno0intelor, nu ma pot insa dis-
pensa de a arata ca §tirile despre Histria §i Callatis s-au Imbogatit prin
editarea de I. I. Russu4 §i Th. Sauciuc-Saveanu5 a unor interesante texte
din perioada elenistica on de la Inceputul epocii romane, §i ca o serie de
studii ale lui Iorgu Stoian, publicate ineepind din 1953, au contribuit la
mai buna cunoa§tere a dezvoltarii Tomisului de-a lungul acelora* veacuri 6.

Men Aneikelos in a bilingual inscription from Dacia, Dacia" N.S., IV, 1960 ; Curia Dacica,
tntr-o inscripfie dirt Leptis Magna, In Omagiu Daicoviciu; Inscripfiile de pe lucernele din Dacia
romans, fn Arheologia Moldovei, vol. I, 1961.
1 Doud inscripfii Wine inedite de la Iliqua, In Materiale, IV ; Un nouveau diplSme
militaire de Dacia Porolissensis (In colaborare cu C. Daicoviciu), J.R.S., LI, 1961.
2 Napoca a /eliratok liikriben, In Omagiu Kelemen.
3 Cf. de asemenea lucrarile de mai mica Intindere : Des pre sclavaj In Dacia inferioard,
SCIV, I, nr. 1, 1950 ; Vicus Narcissiani, Studii §i cercetari stiinpfice", publicate de Filiala Ia§i
a Academici R.P.R. (In continuare SCSI), I, 1950 ; Vicus Quintionis (trei inscripfii latine inedile),
SCSI, II, 1951 ; 0 noud inscripfie de la Q. Pompeius Falco, guvernator al Moesiei Inferioare,
SCIV, II, nr. 2, 1951 ; Interfecti a latronibus' to inscripfiile din Dacia, SCIV, IV, 1953;
0 inscripfie romand In ruinele celdfii Suceava, SCSI, IV, 1953 ; Colonia Romula Intr-o
noud inscripfie, Rev. Univ. AI. I. Cuza", 1, 1954 ; Inscripfii romane inedile din Oltenia .i Do-
brogea, In Materiale, II ; Cohors I Cilicum In Scythia Minor, A.U.B., St. sociale istorie,
nr. 5, 1956; Garnizoane romane pe malul bilndfean al Dundrii In sec. IV, SCIV, IX, 1958;
Iscrizione funeraria romana scoperta nel Banat, Latomus", XVII, 1958 ; Contribufii plivitoare
la armata Daciei Ripensis, SCIV, XI, 1960; La pretendue guerre de Caracalla contre les
Carpes, Latomus", XIX, 1960; Jupiter Dolichenus In Dacia Inferioard, AMRA,IV, 1961.
4 Un litigiu de holarnicie In Scythia Minor, SCIV, VI, 1955 ; Vicus Ullinsium,
SCIV, VIII, 1957; Le deciet de Callatis en l'honneur d'Isagoras, Dacia", N.S., I, 1957;
Dispre popufafia hisfriand to sec. II e.n. In legeiturd cu un catalogus" fragmenlar, SCIV,
IX, 1958 ; Insemndri epigrafice istriene, Studii Clasice" (in cont. St. Cl.), II, 1960.
5 Vibius Severus; speculator politic, SCIV, VIII, 1957; Arislon, Arislons Sohn, aus
Kallatis, Dacia", N. S., II, 1958 ; P. Vinicius, stratagos, patron al orasului Cattails, in Omagiu
Daicoviciu.
In legdturd cu decrelele tomitane privitoare in paza oralului, SCIV, V, 1954 ;
A propels de Corpus Inscriptionum Lotinarum (C.I.L.) III 6157 et 7566, Dacia", N.S., I, 1957;

www.dacoromanica.ro
 STUDIILE DE EPIGRAFIE GREACA 81 LA'1INA 1385
9

Tot Iorgu Stoian, de alts parte, a publicat §i unele texte descoperite la

Histria, dintre care de o insemnatate deosebita, e fara indoiala plingerea
satenilor din teritoriul rural al cetatii adresata guvernatorului Moesiei
in legatura cu abuzurile pricinuite de organizarea transporturilor sub
domnia lui Antoninus Pius 1.
Alti membri ai colectivului histrian au contribuit §i ei la editarea
de materiale ie§ite la iveala mai de mult sau mai de curind in importanta
a§ezare de pe tarmul lacului Sinoe. Din rindul celor mai tineri, Emilian
Popescu a studiat o seams de texte privind viata culturala §i religioasa
a cetatii, unele din epoca elenistiea, altele din sec. al II-lea al erei noastre 2.
Acela§i cereetator, in colaborare cu mine, a publicat un decret din Apollonia
in cinstea unui amiral histrian, trimis in fruntea until corp expedi-
tionar sa ajute cetatea aliata in cursul unui razboi despre care nu exista
inainte nici cea mai mica, §tire 3.
Eu insumi, data mi-i ingaduit sa dau citeva indicatii despre o acti-
vitate careia i-am inchinat in ultimii doisprezece ani sfortari neintrerupte,
am editat §i reeditat un numar insemnat de documente, in special decrete
din sec. III I i.e.n., cu ajutorul carora socot a fi contribuit la o corecta inte-
legere a epocii elenistice nu numai in istoria cetatilor dobrogene, dar §i a
celorlalte colonii grece§ti din Marea Neagra, 4. Raporturile histrienilor cu
getii in secolele al III-lea §i al II-lea, puternica criza social -economics
prin care a tfecut intreaga lume pontiea in secolele II I §i care avea sa
dureze ping la cucerirea romans, legaturile cetatilor de pe tarmul de vest
al Mari" Negre intre ele §i ale tuturor laolalta cu Mithridate Eupator
in toate aceste probleme §i in altele asupra carora nu e locul sa ma oprese
mi se pare a fi adus precizari utile a. La fel, in privinta mai multor momente
ale istoriei Dobrogei sub roman, incepind cu organizarea Comunitatii
pontice §i sfir§ind cu data distrugerii Histriei de goti 6.
0 inscripfie tomiland inedild din vremea Severilor, SCIV, X, 1959 ; Unele aspecle, pinu
acum necunoscute, ale sclavajului la Tomis, In lumina unei inscrip(ii inedile, St. CI., II, 1960;
In legatura cu eponimatul la Tomis, SCIV, XI, 1961 ; Un decret inedit din Tomis, In Omagiu Daico-
viciu ; Contribution a l'etude des tribus de Tomis, St. Cl., III, 1961 ; Ttmilana, Bucure§ti, 1962.
1 De nouveau sur la plainte des paysans du territoire de Tomis, Dacia", N.S., III, 1959.
2 Un document epigrafic inedit de la Histria si cultul Cybelei, SCIV, V, 1954 ; Con-
siderafii asupra educa(iei tineretului la Histria, to legatura cu trei inscrip(ii inedile, SCIV, VII,
1956; The Histrian decree for Aba, Dacia", N.S., IV, 1960.
3 D. M. Pippidi $i Em. Popescu, Les relations d'Istros el d'Apollonie du Pont a l'epoque
hellinistique. A propos d'une inscription inedite, Dacia", N.S., III, 1959.
4 0 parte din studiile la care se face aluzie In text au Post strInse In volumul Contribulii
la istoria veche a Romtniei, Bucuresti, 1958, acum si In traducere gent-mild : Epigraphische
Beitrage zur Geschichte Histrias in hellenistischer and rdmischer Zeit (Deutsche Akademie der
Wissenschaften zu Berlin. Schriften der Sektion far Altertumswissenschaft, 34), Berlin, 1962.
5 Les relations politiques des cites grecques de la ale occidenlale de l'Euxin 11 l'epoque hel-
lenistique, in Nouvelles eludes d'histoire, II ; Istros et les Geles au I II-e siècle ay. noire ere, St. CI.,
III, 1961 ; Inscriptions d' Istros. Deere( inedit du II-e siecle, Dacia", N.S., V, 1961 ; Pour une
histoire des culles d'Istros. Documents d'epoque hellenislique, St. Cl., IV, 1962 ; Histria si gefii
In sec. II t.e.n. Observafii asupra decrelului In cinstea lui Agathokles lint lui Antiphilos, St. Cl.,
V (sub tipar).
6 In jurul unei inscrip(ii din MN A a Institutului de Arheologie, SCIV, IX, 1958 ;
Beitrage zur ramischen Prosopographie des III. Jahrhunderts, Philologus", Cl., 1957 ; Ein Au-
gustus-Tempel in der Dobrudscha, Jahrshefte d. Osterr. archdol. Instituts", XLVI, Beibl. col.
229 238 ; Un.nouveau document sur le 'koinon' ponlique au II-e siecle. En marge d'un album-

www.dacoromanica.ro
1386 D. M. PIPPIDI 10

Toatd aceasta recoltd de date §i enumerarea mea ar fi incomplete

dacd la numarul color ce au contribuit cu munca for la sporirea informatiei
epigrafice despre Dobrogea n-a§ adauga numele altor citorva cercetdtori :
Emilia Dorutiu-Boild 1, Expectatus Bujor 2, St. Constantinescu 3, Adrian
_Rddulescu1, sau pe ale lui Ion Barnea5 i Radu Vulpe 6, care, intro doud
campanii de sdpdturi, gdsesc rdgaz sd se consacre publicdrii inscriptiilor
din Troesmis Si Noviodunum : toatd aceastd recoltd, repet, folosita in
redactarea vol. I din Istoria Rominiei, a facut posibild prezentarea en o
precizie altddata necunoscuta a unei intregi serii de momente din istoria
pdmintului dintre Dundre §i Mare'.
Dar cu participarea la munca de redactare a Istoriei Rominiei acti-
vitatea colectivelor de epigrafi§ti din Bucure§ti §i Cluj nu e nici pe departe
epuizatd, 8. De la, uu timp, in fata for stau sarcini not i importante, de
natures sd le absoarbd eforturile timp de mai multi ani de-aci inainte. E
vorba, in primul rind, de pregAtirea materialelor din Cara noastrd in ve-
derea reeditarii pe baze not a vol. III din Corpus Inscription um Lati-
varum, planuitd de Academia din Berlin in colaborare cu Academiile din
Viena, Praga, Budapesta, Bucure§ti, Sofia §i Belgrad. Aceastd sareind
de mare raspundere, la realizarea cdreia se luereazd simultan la Bucure§ti
§i Cluj, e in cea mai mare parte indeplinitd eel putin in ce prive§te
inscriptiile din Scitia Mica.
In strimd legaturd cu ea, std, de and parte, o preocupare a noastra
mai veche, dar care, din pricina vastitatii obiectivului §i a numarului
mic de colaboratori) n-a putut fi decit in parte tradusd in f apt : intocmirea
unei culegeri generale a inscriptiilor grece§ti i latine descoperite pe teri-
agonistique d'Istros, Bulletin de Correspondance Hellenigne", LXXXIV, 2, 1960 ; Un nuovo
ponlarca del III secolo e.n., Dacia", N. S., IV, 1960 ; Pierres errantes (IGB, I, 58), Dacia",
N.S., IV, 1960 ; Despre o ipote:d a lui Patsch privind istoria Moesiei to sec. I e.n., SCIV,
XII, 1961 ; Deux dedicates au Cavalier Thrace decouvertes a Histria, In Acta Antigua Acad. Hun-
garicae, X, 1962,
1 Some Observations on the Military Funeral Altar of Adam Klissi, Dacia", N.S., V,
1961 ; Despre unele inscripfii (aline recent publicate, SC IV, XIII, 1962.
2 Note epigrafice. I. Monumental de la Pantelimon. 2. Altarul de la Cocargea, SCIV,
IV, 1953 ; Note epigrafice. II. Morughiol-Hlrsova, SCIV, V, 1954; Cu privire la unele
monumente epigrafice de la Durostorum, SCIV, XI, 1960.
3 Un monument epigrafic votiv de la Girliciu, SCIV, IX, 1958.
4 Inscription inedite de Callatis, St. CI., IV, 1962.
5 0 inscripfie de la Aegyssus, SCIV, I, nr. I, 1950 ; 0 inscripfie crestind de la Axiopolis,
M I', VI, 1954 (cf. X, 1958, p. 296-297) ; Crestinismul In Scythia Minor, dupd inscripfii, ST,
VI, 1954 ; Un vicar de Odessos la Tomis, SCIV, VIII, 1957; Contribution to Dobrudja history
under Anastasius I, Dacia", N.S., IV, 1960.
6 Canabenscs si Troesmenses. Doud inscripfil inedite din Troesmis, SCIV, IV, 1953;
l'roblema lai-lor (pe marginea articolului 'lai consistentes), ibid., IV, 1953.
7 Cf., tare altele, capitolcle : Stabilirea pe teritoriul Dobrogei a primelor orase-state de
lip sclavagist. Coloniile grecesti, de E. Condurachi (p. 165 176) §i D. M. Pippidi (p. 176 212) ;
Dobrogea In timpul stdpinirii romane, de D. M. Pippidi (p. 477-484), Em. Condurachi (p. 485
517 ; 557-566) °i Em. Condurachi D. M. Pippidi (p. 530-557).
8 Dintre cercetfitorii ale cfiror lucrhri n-au putut fi citate In paginile precedente,
fie amintiti aci : I. Berciu, M. Valerius Maximianus, legatus Augusti legionis XIII Geminae,
SCIV, XII, 1961 ; I. H. Critan, Doud inscripfii inedite din Apulum, SCIV, V, 1954 ; Nola
epigraficd, AMRA, IV, 1961 ; Al Popa, 0 labia votivd lnchinatd zeului Mithras, In Omagiu
Daicoviciu; D. Radu, Materiale epigrafice din Muzeul regional Alba Julia, AMRA, IV, 1961.

www.dacoromanica.ro
11 S FUDDLE DE EPIGRAFIE GREACA $1 LATINA 1387

toriul tariff noastre, ca §i a unei culegeri de ansae signatae fragmente

de amforl purtind pe toarte §tampila locutui de provenientg.
AceastA din urma% munca interesind in eel mai Inalt grad istoria
economics a tinuturilor du.nArene, gi In legaturA cu care nu dispunem decit
de lucrarea lui V. Canarache consacrata importului de amfore stampilate
la Histria 1 o slvirmte, in cadrul colectivului epigrafic bucure§tean,
Victoria Eftimie, §i e destul de inaintat5,, cum rezultA din documentatul
studiu publicat de curind a. Cit prive§te culegerea generalA de inscriptii,
insemn6tatea ei e de a:3a naturl incit socot util sa adaug in Drivinta ei
citeva deslu§iri3.

E indeobste stint ca din masa considerabilii a inscriptiilor latine

descoperite in Dacia §i in regiunea nord-estic*A a Moesiei Inferioare o
parte importantA a fost strins'a §i publicata, de Mommsen si de colaboratorii
sat in volumul III din CIL. E §tiut de asemenea ca ultimul fascicul
suplimentar al acestui volum a aparut in 1902, ceea ce inseama, ea
documentele descoperite pe pganintul nostru de §aizeci de ani incoace
slut fie inedite, fie impr4tiate §i oarecum ingropate in paginile periodi-
celor uncle au fost publicate. Situatia e rocs §i mai turburatoare cind e
vorba de inscriptiile grece§ti din Scitia Mica. Dat fiind ca acestea n-au
fost nicicind adunate intr-o lucrare anume, nici editate in vreun fascicul
al seriei Inscriptiones Graecae, se poate spune ca totul e Inca, de Meat pen-
tru a pune la indemina nu numai a publicului, dar chiar §i a specialistilor
numeroasele §i importantele documents scoase la ivea15, pe intreg Intinsul
Dobrogei, §i mai ales in teritoriile coloniilor grece§ti de pe litoral : Histria,
Tomi, Callatis 4.
Telul culegerii fiind de a imbrIti§a deopotriva inscriptiile din Tran-
silvania i Dobrogea in douI tomuri sau Intr -o serie de fascicule con-
sacrate fiecArui antic territorium era firesc ca munca s'a, se desfkoare
simultan la Bucure§ti §i Cluj pentru materialul din Dacia sub indru-
marea acad. Const. Daicoviciu, pentru cel din Scitia Mid, sub a celui ce
semneazg, aceste rinduri. Cum nu poate fi vorba sa intru aci in am5,nunte,
ma voi multumi sa ant ea e in intentia noastrA sa% publicam laolalta docu-
mentele grece§ti §i latine, pentru a asigura cercet6torilor materiale com-
plete ale sintezelor viitoare §i, totodatrt, pentru a pune in lumina caracterul
1 Imporlul amforelor stampilate la Istria, Bucuresti, 1957.
2 Imports of stamped amphorae in the lower Danubian regions and a draft Rumanian
Corpus of amphora stamps, Dacia", N.S., III, 1959.
3 Cf. D. M. Pippidi, Un Corpus des inscriptions grecques et latines de Roumanie, in Klio.
Beitrage zur Alten Geschichte", XXXVII, 1959, $i comunicarea la cel de-al IV-lea Congres in-
ternational de epigrafie : Les inscriptions grecques de Scythie Mineure de Boeckh a nos fours
<In curs de tiphrire in Adele Congresului).
4 0 dovada a interesului stirnit de publicatdile noastre de texte in rindurile specialistilor
41e pretutindeni o constitute atentia cu care stnt inregistrate si discutate, an de an, in Buletinul
epigrafic at sotilor J. $i L. Robert (REG, LXVIII, 1955, p. 238-244 ; LXIX, 1956, p. 143
145 ; LXXI, 1958, p. 280-285 ; LXXII, 1959, p. 211-216 ; LXXIII, 1960, p. 176-180 ;
LXXIV, 1961, p. 186-204) precum si frecventa for reproducers in noua serie din Supplernen-
turn epigraphicum Graecurn, XVI, 1959, nr. 428-434; XVI[, 1960, nr. 341 -342; XVIII, 1961,
nr. 287 303.
8- 0.5130
www.dacoromanica.ro
1388 D. M. PIPPIDI 1Z

complex al civilizatiei dezvoltate intr-o arie a lumii vechi unde influentele

greaca i romana s-au impletit in chipul cel mai sugestiv. In acest scop, in
ce ne priveste, am pasit de mult la inregistrarea materialelor epigrafice din
Histria, Eforie-sud, Constanta i Bucuresti ; am pus bazele unei fototeci in
care speram sa figureze cindva fotografiile inscriptiilor pastrate in oricare
colectie din tars ; in sfirsit, am inceput redactarea textelor intr-un chip
care se deosebeste intrucitva de modelul obisnuitelor corpora. Fac alu-
zie la faptul ca potrivit unei hotariri care va fi desigur primita pretu-
tindeni cu multumire toate inscriptiile (cel putin toate inscriptiile
inteligibile) vor fi insotite nu numai de o traducere romina, dar si de un
comentariu lingvistic i istoric de o amploare mai mare decit s-a obisnuit
pins acum in acest fel de publicatii 1.
E de asteptat ca noul Corpus sa, se deosebeasca de cele ce 1-au pre-
cedat in special prin aceasta din urma trasatura. Ni s-a parut insa ca, in
acest caz traditia poate §i chiar trebuie sa. fie &Meath', pentru a invedera
propria noastra conceptie despre natura cercetarii epigrafice 1i pentru a
inlesni consultarea unei lucrari care, pe linga texte stabilite cu grije,
va avea a pune la dispozitia cititorului elementele susceptibile sa-1 ajute
la intelegerea 1i valorificarea documentelor. Izbuti-vom in acest proiect,
a carui anevointa nu ne-o ascundem ii ale carui riscuri ni-s i ele cunos-
cute I E ceea ce va dovedi intiiul fascicul din serie, care va cuprinde
inscriptiile din Histria si a carui pregatire e destul de Inaintata pentru
a ne putea gindi la tiparirea lui intr-un viitor apropiat.

1 Un exemplu recent al traditionalului comentariu de tip concis, aproape telegrafic,

In limba latin5, e oferit de culegerea inscriptiilor grece0i din Tracia si Moesia publicala de
G. Mihailov, de la Universitatea din Sofia, sub auspiciile Academiei Bulgare de Stiintc :
Inscriptiones Graecae in Bulgaria reperlae, vol. I (1956), II (1958), III 1 (1961). Dupd indicatiilc
editorului, din aceast5 monumentala lucrare sint de alteptat Inca doua volume.

www.dacoromanica.ro
 DACIA PREROMANA
DE

HADRIAN DAICOVICIU

Cercetarea istoriei Daciei preromane, interesul pentru neamul daco-

getilor nu reprezintg fenomene de ultimA or/. In tara noastra aceastI
ramur/ a cercetArii istorice se intemeiaz/ pe destul de vechi si roditoare
traditii, ale c/ror elemente pozitive, tiintifice au fost nu numai preluate,
ci i aprofundate, dezvoltate de istoriografia romineasel marxist-leninista.
Nemaiamintind aici vederile, de multe on gre§ite, alteori vldind o just/
intuitie, ale unor cronicari din a doua jumatate a sec. al XVIII-lea sau
din primii ani ai secolului urmator, ne vom multumi sa aratAm ca, in scurta
ei faz/ progresisth din perioada papptist/, burghezia romin/ a dat doi
istorici care au §tiut, in ciuda lipsei de izvoare documentare si de cer-
eetAri sistematice, sa vad/ i sa rezolve mai just deeit multi dintre succesorii
for unele probleme principiale ale istoriei dacilor. E vorba de Nicolae
Balcescu cu vederile lui critice asupra naturii §i caracterului stlpinirii
romane in Dacia §i, poate mai Inuit Inca, Cezar Bolliac, asiduu cereetItor
al antichitatilor din tara noastra, care, intr-un raport inaintat la 1869
Ministerului de atunci al Cultelor §i Instructiunii, schita un adevarat
program pentru studierea trecutului indep/rtat. Misiunea noastra, a
rominilor, in arheologie stria el este mai cu seam/ s/ definim ce an
fost dacii? Care a fost ineeputullor ? Care au fost credintele for ? In ce grad
de civilizatie ajunsesefa ei cind i-au cotropit romanii §i le-au luat tara ?
i apoi cum an dginuit ei eu romanii in tara for I Ce an adoptat ei de la
romani §i ce au adoptat romanii de la din§ii ?"1.
Din psacate, acest veritabil program de cercetare a fost numai par-
tial urmat de istoricii burghezi de mai tirziu. In ciuda aparitiei a nume-
roase lucfari consacrate dacilor, dintre care se evidentiaz/ Dacia inainte
de romani a lui Gr. Tocilescu §i Getica lui V. Parvan, in ciuda atentiei de
care epoca dada, s-a bucurat in Istoriile unor in.v/tati ca A. D. Xenopol
1 Cezar Bolliac, Opere alese, Ed. de slat, BueurWi, 1950, p. 291.

www.dacoromanica.ro
1390 H. DAICOVICIU 2

sau N. Iorga, principalele objective schitate de Bolliac n-au fost atinse.

Fka, indoiall ca si din pricing unor carente de documentare, dar mai
ales, trebuie s-o spunsm, din cauza unei conceptii gresite asupra dezvol-
tlrii societItii, istoriografia burghezI romineasces n-a izbutit s/ vad/
clar In cele mai impartante problems ale istoriei dacilor. E drept c/ s-a
strins un important material de fapte, c/ s-au rezolvat, cu indiscutabilA
ingeniozitate si pItrundere, o serie de aspecte ale istoriei, traiului si
culturii dacilor, dar problernele majore au r/mas nerezolvate.
Istoriografia burghoz/ n-a fost capabil/ s/ rezolve in mod satis-
fIcItor problema originii si a vetrei permanents a populatiei daco-getice,
fiind Impiedicatit de conceptiile pandaciste si pantraciste ale unora din
cei mai de vaz/ cercet/tori. E a n-a putut descoperi si intelege caracterul
prolund original al culturii materiale daco-getice, insistind cu Inc/p5,-
tinare mai ales asupra influentelor din afar/ pe care aceasta cultures le-a
suferit. Ea n-a ajuns niciodatI, nici chiar in cazul lui Xenopol, care recu-
noaste drept temelie a existentei unui popor starea lui material/ sau econo-
mical, sa inteleag5 fortele motrice ale dezvoltIrii societ/tii dacice, legile
economics care guvernau aceasta dezvoltare, progresul intern, social-
economic, care el, si nu influentele straine, a dus societatea daco-get/ In
mnfloritoarea civilizatie material/ si spiritual/ din epoca lui Burebista si
Decebal. Istoriografia burghez/ n-a reusit, tocmai din aceasta cauza, nici
sa determine momentul aparitiei statului dac, nici sa defineasc/ In chip
just caracterul acestuia.
L/sind o mostenire a carol valoare si insemu/tate nu trebuie nici
negate, nici minimalizate, istoriografia burghezI a 1/sat ins/ totodat/
numeroase probleme nerezolvate. Sarcina dificil/ de a rezolva intr-un
timp scurt principalele problems ale istoriei dacilor a revenit istorio-
grafiei marxist-leniniste. Si ast5,zi, In 15 ani de la proclaniarea Republica
Populare Romine, putem afirma cu justificata mlndrie ca istoriografia
noastra ma,rxist-leninistA si-a indeplinit si aceasta sarcina.
*
Evident, e cu neputint/ sa ne oprim in acest articol asupra tuturor
problemelor pe care be pune istoria Daciei prerom.ane si in care istorio-
grafia noastra marxist-leninist5, si-a rostit cuvintul, de malts on hot/ritor.
De asemenea, nu credem ca ar fi fost posibil sa arnintim aici pe toti auto-
rii care an contribuit, de 15 ani incoace, la o mai bun/ si mai exact/ ea-
noastere a istoriei si traiului dacilor Inainte de cucerirea roman/.
in problemele istoriei si arheologiei dacilor au locrat si lucreazI de
15 ani Incoace si cadre stiintifice cu experientI si cu o bogata si valoroas/
activitate In trecut, ca acad. C. Daicoviciu, R. Vulpe, 0. Floca si altii,
dar kii cadre not de cercetItori crescuti si formati la scoala istoriografic/
marxist-leninistA, ea de exemplu N. Costar, I. Crisan, St. Ferenezi,
C. Preda si multi altii. in articolele si studiile for slut cuprinse noile punete
1 A. D. Xenopol, Isioria rominilor din Dacia Traiand, vol. I, ed. a II-a, Bucure§ti,
1914, p. 71.

www.dacoromanica.ro
3 DACIA PREROMANA 1391

de vedere in domeniul istoriei Daciei preromane. Luerki ca Cetatea dacied

de la Piatra Rosie, Dacii din Munfii Ordstiei si inceputurile statului sela-
vagist dac, Le probleme de l'etat et de la culture des Daces ale lui C. Dai-
coviciu, Sarmizegetusa. Ceteitile si asearile dacice din Nuntii Oriistiei de
C. Daicoviciu E}i H. Daicoviciu, Argedava §i La civilisation dace et s(s pro-
blemes de R. Vulpe, Contributii is euvoasterea tezaurelor de argint dacice
de 0. Floca, Rapoartele do sa,paturi publicate an de an §i multe alte lu-
crki, pe care, evident, nu le putem enumera aici 1, aduc contributii im-
portante la cunoa§terea civilizatiei Si istorici dacilor. Toate aceste con-
tributii au fost sintetizate §i valorificate in eapitolele corespunzAtoare
din volumul I al Istoriei Rominiei.
Dar nici nu e cazul sa prefacem acest articol intr-o lista, biblio-
graficl. Ceea ce ne intereseazg cu prilejul acestui bilant slut problemele
de baza, ale istorici dacilor fii felul in care Me §i-au gkit fa'spunsul kti re-
zolvarea.
Se cuirine insa, inainte chiar de a aborda aceste probleme, sa, men-
tionan In citeva cuvinte treapta calitativ superioar5, pe care s-a situat
in ace§ti 15 ani Inski munca de dobindire a datelor documentare necesare
reconstituirii istoriei Daciei preromane. Nu e vorba numai de amploarea
cercetkii, de§i §i aceasta e un indiciu important, suficient caracterizat,
credem, daea, vom spune ca pentru cunoa§terea arheologica, a culturii
materiale §i spirituale a daco-getilor s-a faeut mai mult de 15 ani Incoace
deelt in aproape un veac de cercetki anterioare. 1±) vorba mai ales de
orientarea bine determinate, con§tiena, de desfkurarea planificata, a
acestei cercetari. In planurile anuale §i de perspective ale institutelor de
istorie (§i, mai tirziu, ale Institutului de arheologie), studiul istorici dacilor
a ocupat un loc dintre cele mai importante, iar s'apAturile an fost orga-
nizate acolo unde se puteau sconta rezultatele eele mai bune In principalele
probleme ale acestei istorii. S-au depus eforturi eu adevkat remarcabile
pentru dezvelirea unor awzari intregi daco-getice atit din afara arcului
carpatic, cit §i din Transilvania, in frunte cu bogatul, inepuizabilul com-
plex arheologie din Muntii Orktiei ; s-au studiat aspectele cele mai variate
(§i, In primul rind, cele mai putin cunoscute din eercetkile mai vechi)
ale traiului dacilor, incepInd de la elementele culturii for materiale pina,
la problemele religiei §i ale riturilor for funerare, de la creatiile cele mai
vechi ale civilizatiei daco-getice ping., la elementele exterioare ajunse pe
cal diverse in Dacia §i asimilate de populatia bktina§a, ; In paginile publi-
catiilor de specialitate sau cu prilejul diferitelor sesiuni §i conferinte §tiin-
%nice s-au dezbiltut pe larg problemele majore ale istoriei Daciei prero-
mane, Inlesnindu-se astfel formularea unor concluzii certe, profund tiin-
Wire.
Nu este de mirare ca, in conditiile create de regimul democrat-popu-
lar munca istoricilor §i arheologilor, in conditiile unei amplori fara, prece-
dent a actiyitkii de cercetare, dar, mai ales, In conditiile In care la baza
intregii activitki pe tot frontul istoriei a stat conceptia partidului clasei
1 Vezi bogata bibliografie In problemele istorici dacilor cuprins5 In Isloria Romtniei,
vol. I, Ed. Academici R.P.11., 1960, p. 160-161, 212-215 §i mai cu seama 248-251 §i 338-341.

www.dacoromanica.ro
1392 H. DAICOVICIU 4

muncitoare, con.ceptia marxist-leninistA, realizarile au urmat grabnic

eforturilor. i aceasta atit in numeroasele probleme de detaliu, de care
nu ne vom ocupa, cit si in cele de importantA fundamentalA, pe care le vom
expune mai jos.
Sa alegem, de exemplu, problema originii dacilor, a caracterului
for etnic, a vetrei for permanente de locuire. DacA autohtonismul popu-
latiei daco-getice pe meleagurile noastre n-a fost pus la indoialA de catre
nici unul din cercetAtorii importanti din trecut (ceea ce constituie o laturA
pozitivl a activitAtii istoriografiei burgheze din Rominia), multe alte
aspecte au fost, voit sau nu, gresit rezolvate. Sub influenta teoriilor
rasiste ale istoriografiei burgheze germane nu se nega numai inrudirea
dintre daco-geti si populatiile balto-slave, ci se nascoceau deosebiri
fundamentale intre dacii nordici" si tracii amestecati cu rasa media
teraneanA". Iar tendintele expansioniste ale burgheziei rominesti isi
gAseau ecoul in afirmatiile unor istorici si arheologi, ca PArvan, AndriP-
§escu si Torga, despre extraordinara rAspindire a dacilor in spatiul est-
european si despre formidabila for for al cArei izvor era aflat" in primul
rind in credintele for religioase. Nimic din aceste exagerari n-a rezistat
criticii istoriografiei marxist-leniniste, care-i considerA pe daci, strAvechi
autohtoni pe teritoriul tArii noastre, drept o populatie indo-europeanl
vorbind o limbA de tip satem identicA sau aproape identicA cu a tracilor
si inrudita de altfel, si cu idiomurile balto-slave 1. Cercetarea obiectivl
aratA ca vatra permanentl a poporului daco-get a fost si a rAmas mereu,
in linii marl, in ciuda unor trecatoare expansiuni sau retrageri, teritoriul
de astAzi al Rominiei.
Chiar dacA in problema timpului de formare a populatiei daco-
getice, a datei de la care putem vorbi de daco-geti si nu de o populatie
indo-europeana nediferentiatI, mai existl destule puncte obscure, pe
care numai cercetarea viitoare le va putea elucida, insemnAtatea rezul-
tatelor obtinute pins acum e evidentA.
inceputurilor culturii daco-getice a celei de-a doua virste a f ie-
rului (La Tene) li s-a acordat de asemenea o atentie considerabil sporitA
fatl de trecut. Teoriilor invechite despre covirsitorul rol al celtilor in
formarea acestei culturi (Parvan caracteriza viata Daciei ca avind o fru-
moasA, proaspAtA, puternicA sl bogatA civilizatie de inspiratie celticA",
vorbea despre occidentalizarea getilor din Carpati" inceputA de celti
prin sec. al IV-lea i.e.n. si despre ridicarea, in aceeasi vreme, a natiunii
gete sub auspicii celtice la un rol hotaritor in RAsarit") li s-a opus eon-
ceptia stiin(ified a dezvoltoirii interne a societatii daco- getice. Cultura mate-
rialA de tip La Vile nu e pur si simplu importatA de undeva din afarA ;
ea se naste, se formeazA pe baza fondului local hallstattian, apace dato-
rita progresului fortelor de productie, dezvoltArii mestesugurilor, agri-
culturii, cresterii vitelor, schimburilor comerciale. Descoperirile de la
Cernavoda in Dobrogea, Alexandria in Muntenia, Gogosu si HotArani
in Oltenia dovedesc ca in regiunile extracarpatice cultura 'specificA celei
1 VI. Gheorghiev, care e de ptirere cä data si traca stnt limbi diferite, subliniaza totusi
ca ele stnt Inrudite Indeaproape (cf. VI. Gheorghiev, Elymologie et onomaslique bulgare,
Sofia, 1960 si Raporturile dintre limbile (1(14 tracd ,ci frigiand, In Studii clasice", II, 1960).

www.dacoromanica.ro
5 DACIA PREROMANA 1393

de-a dorm virste a fierului apare Inca de pe la mijlocul sec. al V-lea i.e.n.,
mult inainte de patrunderea celtilor in Dacia.
Trebuie subliniat, de altfel, faptul ca nimeni nu neaga rolul influen-
telor externe in formarea culturii geto-dacice de tip La Terre. Dimpotriva,
istoriografia marxist-leninista subliniaza rolul fecund pe care 1-a jucat
in aceasta privinta factorul elenic, a carui inriurire s-a exercitat atit
direct, prin coloniile grecesti de pe tarmul dobrogean al Pontului Euxin,
It si indirect, prin intermediul tracilor de sud, veniti Inca mai demult
in contact cu civilizatia superioara greceasca de tip sclavagist. Nu
este negata nici influenta celtica ; se recunoaste rolul pe care aceasta
populatie lza avut in generalizarea culturii de tip La Tene pe intreg teri-
toriul daco-getic si in imbogatirea ei cu forme noi.
Recunoscind existenta gi insemnatatea unor influente venite din
afara, istoriografia marxist-leninista intelege insa sa respinga orice exa-
gerare. Ea considers rolul acestor influence ca Rind. limitat, auxiliar in
raport cu rolul determinant al dezvoltarii social-economice interne. In
al doilea rind, ea a dovedit pe baza cercetarilor arheologice ca formele
straine, grecesti, celtice sau altele, de cultura materials n-au fost pur si
simplu adoptate, imprumutate de daco-geti, ci preluate $i asimilate in
mod creator. Cultura epocii La Tene in Dacia nu e nici o cultura gre-
ceasca, nici una celtica, ci una daco-getica, profund originals, in care
imprumuturile an fost asimilate §i incadrate armonios in ansamblul
elementelor si traditiilor locale stravechi. In sfirsit, istoriografia
marxist-leninista pune un accent deosebit pe conditiile de exercitare
a influentelor externe, subliniind ca rolul i fertilitatea acestora sint
direct proportionale cu gradul de dezvoltare a populatiei care le pri-
meste. Numai o populatie anal/ pe o treapta relativ inalta de dezvol-
tare, cum era aceea a geto-dacilor, era capabil'a sa adopte elementele civi-
lizatiei elenice de tip sclavagist si sa le utilizeze pentru deplina formare
a culturii materiale La Wile. Exemplul bastarnilor asezati pe la sfirsitul
sec. al III-lea i.e.n. in central 1i sudul Moldovei i refractari la elementele
de cultura materials superioara elenica si geto-dacica e elocvent in aceasta
privinta.
Cele mai importante rezultate au fost insa obtinute de istoriografia
romineaseci marxist-leninista in cereetarea si studierea culturii materiale si
spirituale a daeo-getilor ajunsci in perioada sa de apogee, in sec. I Leal. si
in veacul I e.n. 0 contributie de seams, hotaritoare, la cunoasterea acestei
perioade au adus-o sapaturile efectuate an de an, incepind din 1919, in
regiunea, Muntilor Orktiei sub conducerea acad. C. Daicoviciu.
fn acest tinut de circa 150 km'- din sud-vestul Transilvaniei, la
miazazi de localitatea Orastie $i de roditoarea vale a Muresului mijlociu,
s-a descoperit i, in parfeTdezvelit un complex arheologic unic in. lume
prin caracterul sari. Coloana vertebrala a acestui complex, data ne e inga-
duit sa ne exprimam astfel, e formata de sistemul de cetati (Costesti,
Blidaru, Piatra Rosie) si fortificatii, de dimensiuni mai mici, menite sa
interzica accesul spre cea mai mare asezare dacica Sax_rnizegetusa
ale carei ruine se intind pe terasele Dealului Gradistii. Ridicate in punc-
tele de cea mai mare insemnatate strategica, imbinind in planul, forma si

www.dacoromanica.ro
1394 H. DAICOVICIU 6

tebnica for de conbtructie cele mai inaintate procedee"elenistice cu ele-

mentele originale locale, aceste fortificatii demonstreaza o dezvoltare
economic& gff tehnic& superioar5, nu numai celei din _regiunile extracar-
patice ale Daciei, ci §i celei din Tracia. Regiunea e Impinzit& apoi de a§e-
z&ri cu caracter civil-gospodgresc, unele constituind importante aglome-
ratii (Sarmizegetusa, Coste0i, Fata Cetei), altele hind rasfirate prin
poieni, pe terasele ff pe platourile netede ale dealurilor. Cu locuintele
for de lemn, mezate sau nu pe o temelie de piatrg, rectangulare, rotunde
sau poligonale, cu atelierele for de metalurgie, dulgherie, olarie, orfevrerie,
cu stinile de pe InAltimile mai mari, aceste a§ezaTi stau maTturie despre
o via complex& §i intens6.
Inventarul arheologic al acestor mez'ari este extrera de bogat §i
semnificativ. Impresionantul numgr de unelte de fier descoperite (numai
la Sarmizegetusa s-au gasit peste 400 de unelte diferite) atesta progresele
considerabile ale societ&tii daco-getice in ultima perioadA de dezvoltare
independent& a sa §i rastoarn& afirmatia lui V. Parvan potrivit careia.
agricultura §i gospodAria dacica ar fi ramas fn epoca lemnului, uneltele
de fier fiind, adicit, putin folosite. Aflarea In sAp&turi a uneltelor agTicole,
de fierarie, dulgherie, pietfarit, precum gi a numeroase obiecte de uz casnic
din acelmi metal demonstreazii puternica dezvoltare a celor mai impor-
tante ramuri economice, In timp ce obiectele de podoaba, descoperite
in Muntii Orktiei, dar §i in alte pgrti ale Daciei, ff ceramica pictatg de
la Sarmizegetusa dovedesc progresul artelor gi dezvoltarea conceptiilor
estetice. Numeroasele obiecte de import descoperite cu prilejul s&pAtu-
rilor, ca §i monedele aflate In cetsati, arum& o vie luming asupra
intensitittii §i importantei schimburilor comerciale din aceast6 perioadA.
Regiunea Muntilor Orktiei, atit de bogatg Sn vestigii arheologice,
nu este Ins& singura In tara noastrA care atestA Inflorirea culturii materials
§i spirituals a dacilor In secolele I i.e.n. I e.n. Sistemul de cetati f}i
a§ezgri dacice de aici nu reprezint6 statul lui Burebista §i Decebal, ci
numai centrul acestui stat, centrul unei puteri care se Intindea pe Intreg
teritoriul tariff noastre, centrul, la un moment dat, al unei culturi mate-
riale de o mare bogAtie §i do o surprinzgtoare unitate. Lcisind is o parte
urmele unor afezari dacice ;nal mici, de tip rural, cu inveviarul for
arheologic de facturd mai primitiva, sa insisteim asupra faptului ca, pe
linga fortificatiile din Muntii Orcistiei, se mai eunose, in inireaya lard,
afezari A Uirite sau chiar aderarate eetati.
In Transilvania, mai bath. Dac& recent descoperita cetate de la
Piatra Bolii-Bgnita, care strgjuie0e defileul Jiului, sau aceea, mai
de mult cunoscutg, de la CapIlna, pe valea Sebe§ului, pot fi considerate
ca apartinind sistemului de fortificatii din Muntii Orl§tiei, nu acela§i
lucre se poate spun despre unele a§ezari Intgrite dezvelite abia in ultimii
ani. Din aceasta categoric fac parte cetatea de la Tili§ca, nu departe de
Sibiu, cu o mare incintg de pamint, dar §i cu dou'a tumuli construite Sn
cea mai bun& tehnica dacicg, fortificatia de la Piatra Craivii (MO' Alba
Julia) a§ezatit pe o coamA stIncoasl aproape inaccesibil& §i cea de la Skatel,
In apropierea Bistritei, avind turnuri rotunde, zidite en mortar pe locul
unei a§ezAri Int/rite hallstattiene.

www.dacoromanica.ro
7 DACIA PRERONIANA 1395

Trecind Carpatii, se cuvin pomenite marea asezare de la Popesti,

pe Arges, identificatI de R. Vulpe cu capitala" lui Burebista Arge-
dava, asezarea de la Poiana (Piroboridava) pe Siret si cea de la Piatra
Neamt-Bitea Doamnei cu elemente de fortificatie si cu un sanctuar.
Tehnica de constructie folosit5, la multe din aceste fortificatii
si materialul arheologic extrem de bogat si do variat aflat aici atestl
unitatea culturii materiale dacice, imitate ce nu exclude, desigur, anu-
mite particularitAti regionale, datorate, in parte macar, depArtarii mai
maxi sau mai mici de centru si existentei unor legaturi mai mult sau
mai putin intense cu acesta. Elementul eel mai important este ins'a,
unitatea culturii materiale surprinse in aceste asezAri ; ea dovedeste
unitatea statului dac insusi, leg5,turile economice destul de puternice
dintre diferitele lui parti, progresele procesului de centralizare mai cu
seams in vremea lui Decebal.
Se poate afirma farA grey c5, acum douI decenii cunostintele noastre
ne permiteau sa intrezarim doar anumite aspecte ale civilizatiei materiale
a daco-getilor in faza ei de maximii, Inflorire, in timp cc azi dispunem de
un tablou de ansamblu al acestei civilizatii. Cercettirile zcltimilor ani au
vie in fala ochilor lumii stiintifice de la voi de aim-ea o cirilizafic
nova, al cdrei caracter reritabil nu putea fi nici ,ncicar bannit ivainte.
Cultura dacilor in ultimele doug secole ale existentei sale poate fi consi-
derat5, ca o culturii de tip superior stadiului primitiv-rural al triburilor
patriarhale, avind caracterul unei civilizatii oppidane cu tendinte vadite
de atingere a civilizatiei agraro-orkenesti cu centre economice puternice,
constind din agricultori, mestesugari, plebe muncitoare si sclavi".
Problemele culturii spirituale a dacilor si-au gasit i ele locul cuvenit
In preocupArile istoriografiei noastre marxist-leniniste, cereetArile arheo-
logice, in special cele din Muntii Orktiei, jueind:si aici un rol important.
Insistind mai putin asupra credintelor religioase, care formaserA obiectul
aproape exclusiv al cercetarilor istoricilor burghezi In domeniul culturii
spirituale daco-getice, istoriografia marxist-leninistA a studiat mai ales
alte aspecte ale dezvoltarii spirituale, ajungind la rezultate dintre cele
mai interesante. S-a putut stabili, de exemplu, ca dacii cunosteau scrisul
in ultimele doua veacuri de existents a Daciei libere, utilizind la Inceput
alfabetul grecesc si apoi pe eel latin. S-a ajuns, de asemenea, la concluzia
ca dacilor, mai precis preotilor daci nu le erau straine nici anumite preo-
cupgri stiintifice si ca ei obtinuserA anumite rezultate in. domeniul astro-
nomiei (crearea unui calendar original), medicinei si igienei etc. Cu toate
eg, In acest domeniu au mai ramas multe de facut, cercetarile intreprinse
pine. acum completeaz1 in chip fericit tabloul civilizatiei Daciei in sec.
I I.e.n. I e.n.
Contribucia istoriografici marxist-leniviste a lost hottlritoare si in
rezolvarea unei alte probleme fundamentale a istoriei Daciei preromane:
deem a statului dac.
Despre un stat dac sau despre state dacice vorbeste si istoriografia
burgheza, dar lipsa unei conceptii stiintifice asupra, dezvoltarii social-
Acad. C. Daicoviciu, In Isloria Ronitniei, vol. 1, p. 317.

www.dacoromanica.ro
1396 H. DAICOVICIU 8

economice si, deci, a suprastructurii politice face ca majoritatea covir-

sitoare a afirmatiilor istoricilor romini burghezi in aceasta problems sa
fie lipsite de orice temei. Atunci dud se vorbeste despre Dromichaites,
seful uniunii de triburi a dacilor ordessenses, ca despre primul rege de
absolutism monarhic" (Xenopol), iar despre statul lui Burebista ca despre
o vasty imparatie" (Xenopol) sau un imperiu" (Iorga), treat prin vointa
i energia unui singur om (Parvan), e limpede ca notiunea de stat devine
ceva nespus de vag si ea factorii care due la aparitia statului sint pur §i
simplu ignorati.
Istoriografiei marxist-leniniste ii revine meritul de a fi dovedit
existenta unui stat dac, de a fi determinat conditiile i momentul apa-
ritiei lui, de a-i fi definit caracterul si de a-i fi schitat dezvoltarea in ma-
sura in care izvoarele documentare, literare §i arheologice o permiteau.
Pornind de la ideea ca aparitia unei formatii politice cu caracter
de stat trebuie sa corespunda unui anumit grad de dezvoltare social-eco-
nomica, istoriografia marxist-leninista romineasca a aratat ca pina in
sec. I i.e.n. nu se creasera conditiile necesare pentru nasterea statului dac.
Abia in momentul formarii civilizatiei de caracter oppidan, reprezentate in
primul rind de complexul arheologic din Muntii Ora.tiei, aceste conditi-i
sint prezente. Caci civilizatia oppidana refleetA procesul de scindare
a societatii in clase antagoniste, procesul aparitiei exploatatorilor $i ex-
ploatatilor, adica acel fenom-n social care nu numai ca, face posibila,
dar face chiar inevitabila formarea statului ca instrument al clasei ex-
ploatatoare, in cazul Daciei al nobililor (tarabostes) §i preotimii.
Toate datele de care dispunem pina in prezent arata ca aparitia
statului dac trebuie plasata in prima jumatate a sec. I i.e.n., eel mai
probabil in timpul lui Burebista sau, eventual, al tatalui acestuia si ea
regiunea Muntilor Ora,tiei s-a impus de la inceput ca central, nucleul
noului stat.
In ciuda lipsei de izvoare documentare, istoriografia marxist-
leninista a reusit sa defineasea si caracterul acestui stat. Statul dac de
la Burebista la Decebal a fost un stat sclavagist incepator. Incepator,
primitiv, deoarece nu putea fi Inca vorba de o generalizare a relatiilor
de produetie sclavagiste, de transformarea muncii sclavilor in baza a
productiei sociale ; masa exploatatilor in statul dac o constituiau, fad,
Indoiala, taranii liberi din punct de vedere juridic, dar aserviti econo-
miceste celor puternici i bogati, in timp ce sclavia rAminea patriarhala.
Sclavagist-, totusi, deoarece, cu toata slaba dezvoltare a relatiilor sela-
vagiste, acestea reprezentau elemental nou, capabil de dezvoltare gi
aflat, de fapt, intr-o continua dezvoltare, elemental care-si croia incet,
dar sigur, drum, inlaturind treptat rAmalitele orinduirii comunei pri-
mitive, elemental care trebuia sa invinga in virtutea implacabilei legitati
a dezvoltarii istorice.
Dad, vom adauga la cele expuse pina acum dovedirea dainuirii
statului dac din Muntii Ora,tiei dupa moartea lui Burebista si caracte-
rizarea junta a raparturilor politice daco-romane de la Burebista la
Decebal ca reprezentind incercari consecvente ale dacilor de a tine cit mai
departe de hotarele for pericolul roman, vom avea o imagine cuprinza-

www.dacoromanica.ro
9 DACIA PREROMANA 1397

tome, deli concisa, a extrem de importantului aport al istoriografiei

noastre marxist-leniniste la rezolvarea problemelor legate de statul dac.
*
Succesele istoriografiei marxist-leniniste in cei 15 ani ce s-au sours
de la proclamarea Republicii Populare Romine in problemele istoriei
i civilizatiei dacice sint evidente. Cercetarea §tiintifica §i interpretarea
fenomenelor acestui depArtat trecut se afla astazi pe o treapta superioara,
corespunzatoare epocii in care traim, epocii socialismului.
Nu este Ins in firea §tiintei adevarate §i a adevaratilor oameni de
§tiinta sa se multumeasca cu rezultatele dobindite. Notind cu. satisfactie
§i mindrie succesele, adevaratul om de §tiinta este pe deplin con§tient
c5, noile cuno§tinte nu restring, ci largest cimpul investigatiilor sale,
ca sarcinile care-i stau in fata sint §i mai maxi, §i mai pline de raspundere,
ca de la el se asteapta tot mai mult, ca rezolvarea problemelor care m-
teapta Inca un raspuns devine tot mai imperios necesara.
In domeniul limitat, dar atit de bogat totu§i, al istoriei Daciei
preromane mai sint multe de Mout. In fata istoricilor §i arheologilor spe-
ciali§ti se ridica probleme de cea mai mare §i mai urgent/ insemnatate.
Problema timpului, locului §i conditiilor diferentierii populatiei
indo-europene din spatiul carpato-danubian in traci, daco-geti, illyri
comport/ Inca multe necunoscute care-§i a0eapta rezolvarea. Civili-
zatia materiala daco-getica de tip La nue e Inca inegal studiata in
diversele parti ale tarii. Prea putin cunoscuta e dezvoltarea regiunilor
periferice ale statului dac §i gradul for de integrare nu numai politic5,, ci
mai cu seama social-economica in acest stat. Se impune o mai ampla
eercetare a aezarilor rurale dacice din perioada statului. Nici chiar pro-
blema definirii caracterului statului dac nu poate fi socotita rezolvata
in toate aspectele ei ; caracterizarea Daciei lui Burebista §i Decebal
ca stat sciavagist Incepator este prea generala, prea aplicabil6 la o serie
Intreaga de alte state ale antichitatii. Avem nevoie de o caracterizare
care sa stoats in evident/ nu numai traiaturile ce unesc statul dac cu
alto formatiuni de acela§i tip, ci §i cele care-1 deosebesc, care-i sint pro-
prii numai lui. Si aceste probleme o data rezolvate, tine poate spune de
pe acum ce alto orizonturi se vor deschide cercetarii?
Un lucru se poate afirma cu certitudine : tinara istoriografie mar-
xist-leninista in domeniul istoriei dacilor este pe deplin capabila sa rezolve
tole mai complexe §i mai dificile probleme care i se vor pune in fata. Stau
ehezalie stralucitele rezultate dobindite in ultimii 15 ani.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 DACIA SUB STAPINIREA ROMANA
DE

MIHAI MACREA

in trecut, epoca stapinirii romane in Dacia a atras, Inc d' din vremea
Renasterii si a umanismului, interesul deosebit al istoricilor si at amatorilor
de antichit5,ti. Si dupl aceea, trod s-a trecut la stadiul cercetarii mai
sistematice a descoperirilor antics, pins la al doilea rAzboi mondial, s-a
manifestat preferint/ pantry studiul gi cercetkile pe teren privitoare la
epoca stapinirii romaine in Dacia, in detrimantul altor epoci fi perioade
din istoria veche a Orli noastre, ca perioada prefeuda15,, unele etapo
ale orinduirii comunei primitive si chiar epoca dac5,.
Istoriografia marxist-lenin.ist'd din Republica Populara Romin.5,
a pus cap5t acestei aborari unilaterale a istoriei vechi a patriei. intele-
glad c5, fika, cunoasterea tuturor perioadelor istoriei noastre vechi nu
este pa3ibill rezolvarea problemalor fundamantale ale acestui trecut inai
indepktat, cum este inprimul rind problema formkii limbii si a poporului
romin, in ultimii 15 ani principalul efort at cercetarilor a fost Indreptat
spre epocile inainte inadmisibil neglijate. Cu toate acestea, in cadrul
planului nou de cercetki nici epoca roman5, nu a fost neglijata, acordindu-
i-se, dimpotriva, atentia cuvenita". S-au intreprins in ultimii ani investigatii
arheologice de amploare, deschizindu-se gi pentru aceasta epoca santiere
arheologice marl, cum au fost cele de la Porolissum, Drobeta, Sucidava
(Celei), Inlaceni, °wit, Soporul de Cimpie. Alts cercetki arheologice
au fost efectuate pe tot cuprinsul provinciei Dacia. Au fost cercetate
asezki din epoca romans, ca cele de la Cioroiul Nou, Boita, Rgha,u, Ighiu
(Bade), Obreja, Lachinta de Mures etc., castre qi fortificatii roman° la
Burnbesti, Bretcu, Olteni, Orastioara de Sus, Orheiul Bistritei, Tihau,
Rorninasi, Gi15,u, Berzovia ¢i In alts localitdti, au fost spate necropole
la Casolt, Calbor, Soporul de Cimpie, Apulum, Porolissum, iar morminte
din aceeasi epoca au fost scoase la iveard in multe alto puncte. De asemenea
an fost publicate numeroase materiale arheologice, epigrafice rji descoperiri
monetare.

www.dacoromanica.ro
1400 M. MACREA 2

Cercetarea epocii romane pe teritoriul tarii noastre a primit o orientare

noua, deosebita de cea din trecut. Data mai de mult antichitatile romane
propriu-zise stateau in centrul preocuparii cercetatorilor, in ultimii 15 ani
lucrarile au fost orientate mai mult in directia cunoasterii asezarilor
urale mai mici, a castrelor de la granitele provinciei si a unor necropole,
dupa cum rezulta si din mentionarile de mai sus, toate objective arheologice
in care se presupunea ca vor putea fi surprinse urme ale autohtonilor
daci. Viata maselor populare, in primul rind autohtone, sub stapinirea
romana a constituit principalul obiectiv al cercethrilor recente.
Rezultatele tuturor acestor cercefari din ultimii 15 ani au imbo-
gatit simtitor documentarea noastra cu privire la epoca romana, jar
studiile publicate, intre care multe de interpretare si sinteed, an elucidat
numeroase probleme importante privitoare la aceasta epoca. Dar mai
presus de toate, noua istoriografie marxist-leninista, romineasca, situindu-se
pe pozitiile ferme ale materialismului istoric, a fundamentat intelegerea
just', principial noua a epocii romane in Dacia, a trasaturilor i
caracte-
risticilor ei fundamentale. Interpretind bogatul material documentar in
lumina noii conceptii istorice s-a reusit sa se achiteze un tablou veridic
al vietii in Dacia romana, cu variatele ei aspecte. Procesul istoric al
acestei epoci a putut fi inteles in adevarata lui desfasurare.
*
Daca tinem seama si de rezultatele cercetarilor mai vechi, pe care
istoriografia marxist-leninista le-a folosit din plin, dindu-le ins interpretarea
cuvenita, se poate afirma Ca epoca stapinirii romane in Dacia e cea mai
bine si mai complet cunoscuta din istoria veche a Rominiei.
Epoca stapinirii romane in Dacia dispune de o documentare ampla,
atit scrisa, de ordin literar, epigrafic si numismatic, cit i nescrisa constind
din monumente i urme arheologice foarte numeroase $i variate. Litera-
tura istoric' si arheologica privitoare la Dacia romana este enorma in
comparatie cu a celorlalte epoci. Ea intereseaza nu numai pe istoricii i pe
arheologii patriei noastre, ci, in unele privinte eel putin, i pe toti cei care
se ocupa de istoria lumii antice si indeosebi de istoria Imperiului roman.
Aceasta epoca din istoria patriei noastre este totodata un capitol din
istoria Imperiului roman, din care Dacia a facut parte timp de 165 de ani. De
aceea, istoria Daciei romane nu poate fi studiata izolat, ci numai in strinsa
legatura cu istoria Imperiului roman. Descoperiri, mai ales de ordin
epigrafic, de la Roma sau din diferite provincii ale imperiului aduc uneori
stiri importante privitoare la Dacia.
Aceasta imprejurare a facut ca istoria Daciei romane sa se bucure,
si in trecut yi astazi, de atentia multor cercetatori de peste hotare. Dar
in istoriografia burgheza romineasca sau straina, lipsita de posibilitatea
intelegerii adevarate a evolutiei istorice, an predominat multe puncte
de vedere gresite cu privire la stapinirea romana in Dacia. De aceea,
intreaga aceasta epoca, mai mult poate decit celelalte epoci ale istoriei
vechi a tarii noastre, a trebuit sa fie reconsiderath in lumina conceptiei
materialismului istoric. De mare ajutor ne-a fost in aceastA, privinta
in primul rind studierea operelor clasicilor marxismului, K. Marx si

www.dacoromanica.ro
3 DACIA SUB STAPINIREA ROMANA 1401

F. Engels, mai ales a celor referitoare la antichitate, in al doilea rind istorio-

grafia sovietica, fie prin studiile generale de sinteza privitoare la istoria
lumii antice si mai ales a Imperiului roman, fie prin citeva studii speciale
ale unor istorici ca A. D. Dmitrev, I.T. Kruglikova, I. K. Kolosovskaia
privitoare la Dacia romans. In functie de noua intelegere a dezvoltarii
istorice a Daciei sub romani, in conditiile orinduirii sclavagiste, s-au
ivit si noi probleme de cercetat si de lamurit, privitoare, de pilda, in
primul rind la structura economics si socials, la populatia provinciei,
la clasele sociale, la lupta de class, la dainuirea dacilor in epoca romans,
la raporturile dintre colonisti si autohtoni, dintre romani si lumea libera,.
asa-zisa barbar5,, din afara. Noul mod de abordare a problemelor istoriei
Daciei romane nu a intirziat sa, dea rezultate importante menite nu numai
s5, lamureasca mai bine aceasta epoca pe teritoriul provinciei, ci ¢I 01
deschida, totodata, perspectiva unei mai depline cunoasteri atit a cul-
turii materiale si a istoriei dacilor liberi ramasi in afara imperiului in
perioada corespunzatoare stapinirii romane in nordul Dunarii, cit si a
culturii materiale si a dezvoltarii istorice a daco-romanilor, in contact
cu popoarele migratorii, in secolele de dupa retragerea aureliana.
A analiza rezultatele obtinute de istoriografia marxist-leninista
romineasca in toate aceste probleme nu e posibil in cadrul
unui articol. Valorificarea for sub raport istoric s-a faeut in partea din
Istoria Rominiei, vol. I, privitoare la Dacia in timpul stapinirii romane.
Aceasta expunere de sinteza este cea dintli care, bazindu-se pe intreaga
documentare existents, prezinta epoca stapinirii romane in Dacia de pe
pozitiile conceptiei materialismului istoric, infatisind dupa importan-
ta for evenimentele acelor vremuri in evolutia for istorica. Ea se deosebeste
principial si calitativ de toate sintezele anterioare privitoare la Dacia
romans. Probleme cu totul absente, neglijate sau fals prezentate in trecut
si-au primit locul care li se cuvine in noua sinteza despre Dacia sub romani.
In articolul de fats ne vom opri mai ales asupra rezultatelor concrete
ale cercetarilor din ultimii 15 ani privitoare la acele probleme care sint de
mai mare importanta. Vom folosi totodata prilejul pentru a prezenta unele
rezultate noi care completeaza, precizead mai bine sau chiar modifid
cunostintele noastre mai vechi. Vor fi amintite apoi si alte rezultate,
mai de amanunt poate, dar care ajuta si ele la intelegerea mai buns
a procesului de romanizare, care in Dacia a fost intensa si generals, in
primul rind culturala si lingvistica, si s-a desavirsit intr-un ritm rapid
si in timp relativ scurt, dar nu Vara aportul populatiei dacice, dupa
cum se va arata.
0 problemci fundamentalci care trebuia 0, fie lcimuritei a fost aceea
a caracterului stapinirii romane in Dacia. S-a uzat si s-a abuzat de progre-
sele indiscutabile pe planul culturii materiale si spirituale aduse de
stapinirea romans in Dacia ca si aiurea, pentru a prezenta aceast a stapinii e
drept o binefacere pentru cei supusi. Cind Xenopol prezenta stapinirea
romans drept un izvor de ordine si propasirem, sau cind Parvan afirma
ca vista dacica pins in adincurile ei, fara zgomot si fad pompa, se face
1 A. D. Xenopol, Isloria rominilor din Dacia Traiand, vol. I, ed. a II-a, Buc., 1914,
p. 128 129.

www.dacoromanica.ro
 M. MACREA 4
1102

viata romana"1, ei rezumau, in fond, intreaga conceptie a uriasei majoritil#

a istoriografiei burgheze asupra rolului 1i caracterului stapinirii romane.
Ignorarea aspectelor negative ale stapinirii romane, a rezistentei celor
invingi F;i supusi, a luptei do clasa, izvorIte din realitatile sociale earac-
terizeaza aceastg, conceptie.
Istoriografia noastra marxist-leninista nu putea accepta o conceptie
atit do contrary adevarului istoric. Ea nu se putea situa pe o pozitie de
idealizare a cuceririi i stapinirii romane a Daciei. Ea nu putea pierde
din vedere faptul ca intr-o societate bazata pe existenta claselor antagoniste
nu existalprosperitate generals ", ca inflorirea si bunastarea claselor domi-
nante se :datoreaza mizeriei si exploataxii maselor. Istoriografia marxist-
leninista fsi-a afirmat cu tarie propria sa pozitie in aceasta problema2.
Din puact de vedere social-economic, instaurarea stapinirii romane
asupra Daciei a insemnat, fara, indoiala, un progres. Orinduirea sclavagista
incepatoare ce caracteriza societatea dace libera din vremea lui Decebal
a fost inlocuita cu rinduielile sclavagiste de tip clasic predominant° in
Imperiul roman. Dacia e atrasa in sfera economiei romane si viata econo-
mica pulseaza cu o intensitate Mira precedent. Se dezvolta mestesugurile
yi agricultura, iar fortele de productie se ridica la un nivel superior.
Se intemeiaza numeroase °rase, se construiesc drumuri, se exploateaza
pe scar/ large bogatiile subsolului i solului dacic, peste tot se ridica
ladiri de piatra, *i caramida, se fac lucrari edilitare, se cioplesc monumente
de piatra, iar scrisul cunoaste o raspindire mult mai mare decit in perioada
imodiat anterioara, dupa cum ne dovedeste descoperirea numeroaselor in-
scriptii latinesti, In num.ar astazi de vreo 2 BOO. Urmele arheologice romane
din cuprinsul provinciei Dacia sint o marturie graitoare a unei civilizatii
inaintate.
Progresul economic si tehnic nu este ins/ decit unul din cele doua as-
pecte principals ale vietii in Dacia romans. Nu trebuie sa se uite ca sta-
pinirea romans in Dacia nu este rezultatul unei firesti dezvoltari social-
economice a acestui teritoriu, ci rezultatul atacarii si cuceririi statului
dac. Stapinirea romane s-a impus i s-a mentinut peste un secol tgi juma-
tate prin forta armelor. Inflorirea in Dacia a culturii materiale de tip
provincial-roman a avut drept conditie distrugerea prin razboi a Infloritoa-
rei civilizatii dacice, reprezentate atit de stralucit de vestigiile arheolo-
gice din Aluntii Orastiei. Progresul tehnic si economic, valorificarea boga-
tiilor naturale ale Daciei au fost realizate prin exploatarea nemiloasa a
populatiei autohtone supuse si a sclavilor. Superioara, culture spirituals
romans nu patrunsese adinc in mase, ci a ramas un apanaj al minoritatii
exploatatoare. Exists suficiente indicatii ca si in Dacia existau puternice
contradictii intre Invingi si invingatori, Intro exploatati i exploatatori,
yi o apriga lupta de class care a ajuns uneori pins In rascoale armate
imp otriva stapinirii romane.
Istoriografiei marxist-leniniste ii revine mQritul de a fi pus in lumin.1
dublul caracter al stapinirii romans in Dacia, conditie indispensabila pantru
intolegerea justa a color mai. imp ortante aspecte ale vietii Daciei romane.
1 V. Parvan, inceputurile vie(ii romane la gurile Dundrii, Buc., 1923, p. 223.
2 Istoria Romlniei, vol. I, Ed. Acad. R.P.R., 1960, p. 3-15-348.

www.dacoromanica.ro
 DACIA SUB STAP!NIREA ROMANA 1403

0 altd problemd important& care a preocnpat in mod deosebit pc

arheologi fi istorici a fost aceea referitoare la permanenta dacilor in vremea
stcipinirii romane pe teritoriul provinciei.
Rezultate pretioase s-au obtinut in aceastg, privinta prin sapaturile
efectuate in castrele de la Bretcu, Gilau, Orheiul Bistritei, in asezilrile rurale
-de la Lechinta de Mures, CipAu-Sf. Gheorghe, Casolt, Obreja, si mai ales
in necropolele de incineratie de la Casolt, Calbor, Ighiu, Moresti, Soporul
de Cimpie i Cincis. Aceste cercetAri au scos la ivea15, probe materiale
abundente f}i an pus in lumina pAstrarea unor traditii si obiceiuri mai
vechi, care constitute dovezi graitoare ca populatia dacica n-a fost extermi-
nate de romani in timpul rAzboatelor de cucerire sau dup5J aceea, cum
se afirma in istoriografia burghezA, ci a continuat sa trIiascb; sub romani,
participind la alcAtuirea comunitAtii daco-romanel. Dovezile epigrafice
§i literare ca si cele oferite de Columna lui Traian sau de alto monuments
sculpturale din Dacia cu privire la d5,inuirea dacilor sub romani an fost
pi ele reexaminate 2.
Descoperirile gi studiile din ulthnii 15 ant, privind problema dai-
nuirii dacilor sub ocupatia romans, nu numai el' an dovedit cu prisosintA
prezenta masiv6 a elementului autohton in cuprinsul provinciei, dar
au furnizat in acelasi timp date concrete, deosebit de valoroase, despre
felul de viatg al populatiei ba,stinase subjugate. In aceasta privinta, merit6.
.sg, fie relevate investigatiile recente de la Obreja pe Tirnava Mare si cele
de la Cincis (reg. Hunedoara), care, adaugate la descoperirile fAcute in
alte parti ale Daciei romane, completeaz5 minunat tabloul vietii dacilor
in conditiile stApinirii romane. La Obreja, in valea mInoasA a Tirnavei
Mari, exists o intinsA asezare rural, bAstinasA cu locuinte-bordeie si gropi
pentru pastrarea proviziilor, asezare in care se perpetueazI principalele
forme de viata si culture materials a dacilor dinaintea cuceririi romane,
la care se adaugl produsele romane provinciale introduse in Dacia de
colonisti. In cimitirul de incineratie de la Cincis, descoperit recent prin
sIp5,turile efectuate de Muzeul din Deva, avem dovada elocvent'a ca
populatia bastinasa dada, de acolo era folosit5, la muncile agricole pe
pAminturile unui mare proprietar care igi avea la Cincis si o villa
rustica , participind totodatI, dupa cum se pare, si la munca de exploa-
tare a minelor de fier din zona Ghelar-Teliuc.
In domeniul culturii spirituale, se constatg, la fiecare pas ca populatia
autohtonI a dacilor, f6r5, a fi cu totul ref radar/ innoirilor, a fost totugi de
un accentuat conservatorism. Ea si-a mentinut sub romani principalele
sale forme de inmormintare si practici rituale si un fond do credinte religioase
din epoca premergAtoare, imprumutind in acelasi timp de la colonisti
obiceiuri sepulcrale not st alts elemente de credint5, religioas11.
Dacii sub ocupatia manna formau grosul populatiei, indeosebi
in teritoriile rurale ale provinciei, si ei, desi ajunsi intr-o stare de inferiori-
tate politico-juridicA fat'l de cuceritori, reprezentau elemental uman
1 M. Macrea, Les Daces a l'epogue romaine a la lumiere des recenles fouilles archdologiques,
Dacia", N.S., I, 1957.
2 I. I. Russu, Daco-gefii In Dacia romand, to Cordribitfii la cunoaflerea regiunii Haw
doara, Deva, 1957.

4 c. 5190
www.dacoromanica.ro
1404 M. MACREA 6

si demografic care prin munca, sa statea la temelia edificiului economic

al Romei in provincia carpatica. Totodata, dacii an contribuit atit la
formarea unei culturi populare in Dacia romans, cit §i la alcatuirea romani-
tatii de la nord de Dunare.
Cu privire la organizarea administrative a Daciei, descoperirile fi
studiile din ultimul deceniu Si jundttate an adus contribucii impo,tante
menite sd plaid in adevarata ei lumina organizarea succesiva a provinciei
intemeiate de Traian la nordul Dun drii. Descoperirile arheologice, dar
mai cu seams marturiile epigrafice, printre care doug, diplome militare
bine studiate si interpretate, una gasita la Palamarca in Bulgaria',.
datind din anul 140, §i alta la Gherla2, eliberata in 2 iulie 133 until pedes-
tra§ din cohors I Britannica milliaria, furnizeaza date de mare valoare
In aceasta problems. In stadiul actual al cunostintelor, este 'impede
faptul ca nu Intreg teritoriul cucerit de Traian in stinga marelui fluviu
a fost inglobat in provincia Dacia. Muntenia cu sudul Moldovei, Oltenia
(fgrg partea ei de vest) si coital Transilvaniei de la est si sud de Olt fusesera.
anexate Moesiei Inferior. Aceste teritorii erau stapinite §i controlate
de trupele cantonate In castrele de la Filipesti, Pietroasele, Malaiesti,
Drajna de Sus, Tirgsor ( I) in cimpia munteana, precum si de cele care
stationau In castrele din rasaritul Transilvaniei si de pe toata linia Oltului
ping, la confluenta lui cu Dunarea, de la Angustia-Bretcu ping, la Caput
Stenarum in fata pasului Turnu Bosu si mai departe ping, la Sucidava-
Celei. Aceste trupe sInt atestate ca facind parte din armata Moesiei In-
ferior. In schimb vestul Olteniei cu partea de est si de sud a Banatului
data nu §i partea de vest, au fost incorporate la inceput provinciei
Moesia Superior. De fapt Oltenia vestica, Banatul si o parte din sud-
estul Transilvaniei (Tara Hategului) fusesera alipite Moesiei Superior Inca
de la sfirsitul primului razboi dacic (anu1102). Provincia Dacia propriu-zi
cuprindea deci initial numai Transilvania centrals, fare partea de sud-
vest a acesteia §i farg, Banat. Cu unele modificari din 106, privind Tara
Hategului, incorporate la provincia Dacia, situatia aceasta a dainuit
ping la Inceputul domniei lui Hadrian, la constituirea Daciei Inferior si
Superior (anii 118-119), cind intreg teritoriul oltean, banatean si arde-
lean ce apartinuse celor doug, Moesii a fost anexat provinciei Dacia
Intreaga Oltenie cu sud-estul Transilvaniei a fost atasata Daciei Inferior,
iar tot Banatul, Daciei Superior. Cu prilejul bifurcarii politico-administra-
tive din 118-119, Hadrian renunta la teritoriile Munteniei, poate numai
ping, la limesul transalutan, §i Moldovei sudice, care ramIn extra imperium,
dar necontenit controlate de romani3. Solutionarea In acest fel a pro-
blemei organizarii initiale a teritoriului cucerit de Traian la noxdul
sprijinita pe interpretarea complexa a intregului material documentar
existent, pune capat credem unei Indelungate controverse In rindul
istoricilor.

1 B. Gerov, In Klio", 37 (1959).

2 C. Daicoviciu-D. Protase, In JRS, LI (1960).
8 C. Daicoviciu-D. Protase, 0 noud diploma milliard din Dacia Porolissensis.
not despre organizarea Daciei romane, In Acta Mimi Napocensis (In pregatire).

www.dacoromanica.ro
7 DACIA SUB STAPINIREA ROMANA 1405

Dupe cum rezultg, clar din diploma de la Gherla, mentionata mai

sus, o noua reorganizare a provinciei are loc tot in timpul lui Hadrian
probabil in anul 124, cu prilejul vizitei imparatului in Dacia, sigur insa
inainte de 2 iulie 133. Este vorba de crearea Daciei Porolissensis, al
card teritoriu a fost rupt din corpul Daciei Superior §i constituit intr-o
provincie aparte, care spre sud se intindea ping, la riul Aries, iar spre
rasarit ping, la cursul superior al Mure§ului. S-a dovedit astfel ca impar-
tirea in trei parti a Daciei s-a facut nu abia la 158, in vremea lui Antoninus
Pius, cum se §tia §i se sustinea indeob§te de catre istorici, ci mult mai
devreme, in timpul imparatului Hadrian, in cadrul noului program pe
care el 1-a inaugurat fatg, de provincii.
Yn legatura en infiintarea unei noi provincii trebuie puss §1 crearea
unei armate aparte, Ex(ercitus) D(aciae) P(orolissensis), atestata de earl-
mizile cu aceasta stampila (CIL, III, 8063). Faptul ca toate cele patru
caramizi sau tigle purtind sigur aceasta stampila au fost descoperite la
Napoca-Cluj confirms pe deplin ipoteza crearii unui Exercitus Daciae
Porolissensis o data cu infiintarea pe la 124/5 a provinciei Dacia Porolissensis,
adica o data cu impartirea in trei parti a Daciei cum se gindea §i Mommsen
(CIL, III, p. 1375), fare a putea preciza, fire§te, data cind Dacia facta
est tripartite" nu abia dupe aducerea in Dacia a legiunii V Macedonica,
deci dupg, 167, cum se pare ca Inclina sa creada A. Stein. Sediul central
al acestei armate se afla de la inceput la Napoca, unde, tot de la data
intemeierii noii provincii, deci Inca de pe la 124, i§i avea resedinta pro-
curatorul presidial al Daciei Porolissensis, care avea totodata, in aceasta
calitate, §i comanda trupelor ce alcatuiau armata provinciei. Tot la Napoca
se gasea, probabil, in acest timp §i caramidaria centrals a acestui Exerci-
tus Daciae Porolissensis. Situatia se schimba ins/ dupe 167, o data cu
aducerea la Potaissa-Turda a legiunii V Macedonica. Atunci legatul acestei
legiuni devine §i comandantul armatei Daciei Porolissensis. Procuratorul
provinciei insa, ramas numai cu atributii financiare, continua sail
gag' resedinta la Napoca.
Tot atunci, prin anii 167-168, o data cu sau putin dupg, aducerea
la Potaissa a legiunii V Macedonica, s-a produs o noua reorganizare a
Daciei. Acum apar pentru prima oars, poate in 168, Dacia Apulensis
(in locul Daciei Superior, mentionata ultima data la 8 iulie 158) §i (in
locul Daciei Inferior de ping, acum) Dacia .111-alvensis, atestata documentar
incepind numai din 167-168. Dacia Porolissensis continua sap' existe, sub
o forma de dependents (Merit a fats de conducerea centrals a celor trei Dacii,
constituita probabil in anul 169 in frunte cu legatul de rang consular
M. Claudius Fronto, fost mai intii consul la Roma. Fara indoiala ca pricina
acestor noi schimbari in Dacia an fost rgaboaiele marcomanice.
Cit prive§te sistemul defensiv al Daciei, vrednic de relevat este
faptul ca, in perioada de care ne ocupam, s-au identificat §i cercetat
prin sapaturi castre §i castele necunoscute inainte (Gnarl, Porolissum
Citera", Iad, linga Bistrita, §i Ighiu aproape de Alba Iulia), iar mate-
rialul epigrafic descoperit in spatiul provinciei a furnizat §tiri valoroase
despre garnizoanele i efectivul diferitelor auxilii din Dacia. Astfel, s-a
putut preciza efectivul on locul de stationare al mai multor corpuri de

www.dacoromanica.ro
1108 M. MAGREA 8

trup5 mentionate on nu in diplomele militare : coh. I Hispanorunt milli-

aria la Orheiul Bistritei ; coh. VIII Ractorunt la ; coh. II Nervia
Brittonum, milliaria la Buciurni ; coh. I Cannanefatium, la Tilfau ; coh. I
Hispanorum quing °naria in Rominasi ; coh. II Britannica milliaria la
Romita ; numerus Germaniclanorum la OrIstioara de Sul ; Pedites sin-
gulares Britannici devenit dupa Marcus Aurelius Humerus Singulariorum
Britannicorum, la Cignfa'in ; coh. VI Nova Cumidavensium, la Risnov
(Cumidava) ; o ala electorum, in CIgei (identicI probabil cu a(la) n (ova) Il
(l)yr(icorum) cautonat5, la Brincovenesti pe Mures) si, in sfirit, o vexil-
lat(io) leg(ionis) XIII Gem(inae) la TihIu, undo se pare ca ea, inainte de
167, a participat impreunl cu coh. I Cannansfatium la construirea
castrului de piatra. Mai amintim aici cercet'kile efectuate in castrul
de la MIlaesti in Muntenia 8i de la Bkbosi, in sudul Moldovei.
Diplomele militare publicate iu rIstimpul la care ne ref erim nrqa-
tioneaz'a pe urnfatorii guvernatori do provincie din Dacia, care detiu
totodat5, si comanda trupelor din. provincia for : Iulius Severus, legatus
Augusti Daciae Superioris (a. 120) ; Flavius Italicus, procurator presidial
ad Daciei Porolissensis (a. 133) ; Aquila Fidu,s, procurator Augusti vice
praesidis Daciae Inferioris (a. 140); Sempronius Ing 'micas, de a3e-
menea, procurator prandial al Daciei Porolissensis (a. 161). Aceleasi diploma
militare fac cunoscuti pa urmItorii comandanti ai trupelor auxiliare din
Dacia : Ti(berius) Claudius Fortis din Capua, comandant in anal 133 al
cohortei I Britannica milliaria, Laecanius Sc..., prefect al coh. I Britonnum
milliaria (a. 161) si Aur(elius) Attilianus care comanda in acelas,ii an ala
Siliana C.R. Dour), not diploma militare descoperite la Apulum si la Tibis-
cum-Jupa precum si un fragment de diplom'a' iesit la ivealA in castrul de
la Rominasi se afra In stadia si vor fi in curind publicate.
Inscriptiile pe piatr'a; publicate mentioneazil si ele alti comandanti
ai trupelor auxiliare din Dacia. Astfel P(ublius) Ael(ius) Honoratus este
praef(ectus) coh(ortis) IV His p(anorum) eq(uitatae) de la Inlkeni, iar C(aius)
Cae[liusfl Sal[vianusfl pr[aefectus] alae Pannoniorum, de la Gherla, ca
si M(arcus) M... Lucret(i?)annus, amintit de alt1 inscriptie. In schimb,
P. Ael(ius) Fuscus este dec(urio) coh(ortis) IIII Hispan(orum). La Apulum,
P. Catius Sabinus e trib(unus) mil(itum) leg(ionis) XIII Gem(inae), iar
C. Cassius C. f. Coll(ina tribu) Proculeianus Epiphania este centurio in
aceeasi legiuue, in vreme ce un oarecare Marcianu3 este signifer al legiunii
V Macedonica de la Potaissa. Tot signifer este Ulp(ius) Max[i]minu[s]
din leg. V Macedonica, mutat probabil in N(umerus) S(ingulariorum)
P(editum) B(ritanicorunt) de la Cigm'Au. Aurelius Tato din ala II Panno-
niorum de la Gherla este stator, cu atributii de politie sau justitie militare,
un oarecare Aurelius apare ca actarius (un fel de contabil) la Porolissum,
iar un Mucianus este atestat tot acolo ca optio Pal(myrenorum) ; Cassius
Martialis este be(neficiarius) co(n)s(ularis), adica. subofiter (principalis)
din statul major (officina) al guvernatorului provinciei, trimis cu misiune
specialA la Porolissum, uncle pane un monument la mormintul sotiei sale.
Un numk de sapte beneficiari consulari slut nou atestati la CIsei, pa vremaa
lui Severus Alexander si a lui Gordian III, aproape toti (in mod sigur
cinci) fiind proveniti din leg. V Macedonica de la Potaissa. Se crede ca ei

www.dacoromanica.ro
9 DACIA SUB STAPINIREA ROMANA 1407

efectuan o actiune de recrutare a soldatilor din sinul populatiei autohtone

din regiunea tribului Ans(amenses) de pe valea Some§ului, fie pe teritoriul
provinciei, fie In zona de la nord de Some§, aflata §i ea sub controlul tru-
pelor romane de granita.
Clteva dintre inscriptiile publicate In CIL drept false au fost dove-
dite ca Bind autentice. Studiul inscriptiilor a furnizat noi §tiri dintre cele
mai variate privitoare la diferite aspecte ale istoriei §i vietii provinciei,
ca de pilda onomastica, toponimia, populatia, organizarea administra-
tive §i conducerea provinciei §i a ora§elor, a minelor de aur, a portoriului,
dezvoltarea economics, cultele etc. Stirile epigrafice mai importante privi-
toare la istoria Daciei romane cunoscute pIna In 1957 an fost pre-
zentate §i valorificate istorice§te intr-o comunicare la eel de-al treilea
Congres international de epigrafie greaca §i latina tinut In acel an la
Roma 1.
Inscriptiile de tot felul, funerare, votive, onorare, pc edificiile publice,
publicate §i studiate In perioada de care ne ocupam an adus noi contributii
§i la eunoa§terea altor aspecte din viata provinciei. Sclavii, atestati de
inscriptiile noi sau de cele revazute, sint -WO fie in serviciul administratiei
imperials, fie In slujba unor mari arendasi. Ei fac parte dintre acei sclavi
care, bucurindu-se de increderea stapinilor, au ajuns la situatii mai bune,
ce le-au per mis sa ridice inscriptii. Doi dintre ei se afla in serviciul mariloi-
arendasi Bellenius ser(vus) contra) scr(iptor) la Dierna In slujba 1ii
T. IuliusSaturninus, arenda§ul vamilor din Daci a, §i Atticus, sclav sau libert,
in serviciul lui Aelius Marus, arenda§ul pa§unilor §i al salinelor (conductor
pascui et salinarum), iar alti doi fac parte din administratia imperials.
Dar marea masa a sclavilor, care roboteau pe pamintul Daciei, a ramas
neatestata de inscriptii. Cu toata carenta izvoarelor privitoare la sclavi,
s-a alcatuit un studiu monografic 2 asupra sclavajului in Dacia, in care au
fost adunate toate §tirile literare sau epigrafice existente §i s-a aratat
caracterul impilator al stapinirii romane.
La inscriptiile referitoare la framintarile sociale diu Dacia 3 ar fi
de ada'ugat dupe o noug, lecture §i epitaful Cassiei Peregrina inter fecta a
l[atro(nibus)], de la Alburnus Maior.
In perioada de care ne ocupam s -au facut studii monografice care
prezinta istoricul §i dezvoltarea unor orme sau localitati ca : Porolissum,
Potaissa, Paula, Pons Angusti, Apulum, §i Napoca. 4
Cele mai numeroase din inscriptiile publicate au caracter votiv. Pe
linga divinitatile Indeob§te cunoscute an fost atestate epigrafic §i unele
mai putin sau deloc cunoscute pins acum In Dacia, ca de pilda Dea Syria
la Napoca, divinitatile celtice Apollo Grannus et Sirona, intr-o inscriptie

1 C. Daicoviciu, Contributi alla scoria della Dacia Romana, In Atli del III Congresso inter-
nazionale di epigralia greca e latina, Roma, 1959.
2 D. Tudor, Istoria sclavajului In Dacia roman& Ed. Acad. R.P.R., Bucure01, 1957. ,
3 Idem, Rdscoale §i atacuri barbare" to Dacia romand, Buc., 1957.
4 C. Daicoviciu, In RE. XXII (1953), idem In SCIV, I, 1950 ; I. I. Russu. Dacius Annulus,
In Sludii i comunicdri, IV, Ed. Acad. R.P.R., 1961 ; G. Fond, Dacia Romana tributim dis-
scripta, In Omagiu lui C. Daicoviciu, Ed. Acad. R.P.R., 1960.

www.dacoromanica.ro
1408 M. MACREA ID

de la Sarmizegetusa gresit considerate ca false, cultele divinitatilor ger-

manice ca Hercules Magusanus, matroanele etc. 0 inscriptie bilingva e
Inchinata lui Men Aneiketos la Potaissa, iar la Apulum se atesta pentru
prima data in Dacia cultul zeitei Ceres. Un exemplu de sincretism it °fora
un altar de la Apulum pe care figureaza Impreuna Dii Penates, Lares
militares, Lar vialis, Neptunus, Sa lus, Fortuna Redux, Aesculapius,
Diana, Apollo, Spes §i Favor. S-a studiat apoi patrunderea in Dacia a
cultului zeului frigian de origine trace Sabazius.
Relatiile agrare in Dacia romans au fost studiate pe baza materia-
lului epigrafic si a descoperirilor arheologice 1, iar problema colonatului,
despre care lipsesc dovezile epigrafice directe, a fost discutata pe baza
unor stiri din scriitorii antici privitoare la colonizarea pe pamintul provin-
ciei, incepind de pe vremea lui Marcus Aurelius, a unor populatii barbare"
din afara 2.
In afara de inscriptii, dintre celelalte descoperiri arheologice monu-
mentele sculpturale sint cele mai numeroase, iar dintre acestea cele mai
frecvente sint cele cu caracter funerar. 0 variants a medalionului funerar,
asezat pe spinarea a doi lei apotropaici, e cunoscuta acum printr-un
exemplar descoperit la Apulum i until la Brucla-Aiud.
*Uri pretioase privitoare la istoria Daciei sub romani an adus desco-
peririle monetare. In perioada de care ne ocupam au fost publicate nume-
roase tezaure monetare descoperite in acest rastimp sau mai Inainte.
Printre acestea tezaurul de la Geomal a documentat cu probabilitate o
invazie a carpilor in Dacia in anul 242, precedind marea invazie a aces-
tora din anul 245. S-au f5,cut studii asupra semnificatiei social-economice
i etno-politice a tezaurelor monetare din Dacia, a circulatiei monetare a
diferitelor orase cum ar fi de ex. Apulum, a tezaurizarii i valorii auto-
ninianului.
Yn afara de cele enumerate pIna acum, au fost abordate ryi alto as-
pecte ale antichitatii clasice care se cuvine a fi mentionate aici, ca de
pilda contributiile epigrafice la istoria Scythiei Minor, a Moesiei sau a
Thraciei, raspindirea elementelor traco-dacice In Scythia fill Bosfor, eti-
mologiile unor nume de locuri, zei sau persoane, studiile illyrice i mai
ales cele privitoare la limba traco-dacilor, inclusiv elementele mostenite
de limba romIna3.
Studiile de filologie clasica au ocupat de asemenea un be de seams
in preocuparea cercetatorilor. Se cuvine sa mentionarn in primul rind
contributia adusa la sarbatorirea bimilenariului lui Ovidiu din 1957 4,

1 A. Bodor, In A kolozsvdri Bolyai Tudomanyegyetem, Cluj, 1956.

2 D. Tudor, in Sludii si arlicole de islorie, II, 1957.
3 I. I. Russu, Limba traco-dacitor, Ed. Acad. R.P.R., 1959.
P. Ovidius Naso, Scrisori din exit (Tristele, Ponticele), Buc., 1957, traducere de
T. A. Naum ; Publius Ovidius Naso, Buc., 1957 (volum colectiv) $i numeroasele studii publi-
cate despre Ovidiu cu acest prilej de N. Lascu, In volumul citat ca si In alte reviste din Ord
si din strbinState.

www.dacoromanica.ro
11 DACIA SUB sTAPINIREA ROMANA 1409

apoi studiile care trateaze despre sclavi i sclavaj in antichitatea clasice

§i multe altele.

°rich de sumarI ar fi fort aceasta prezentare a realizkilor is to-

riografiei marxist-leniniste ram'nesti in cercetarea epocii romane, ea
ilustreazg, credem, grilitor succesele importante dThindite si pe acest
tarim. Mai imp artantl chiar decit ace3te contributii concrete este Ins
orientarea noun a cercetgrilor spre probleme qi obiective mai putin
urmkite in trecut, orientare rJdnicl ce va aduce, gra' indoiara, numeroase
succese si de acum inainte stiintei antichitgtilor noastre.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 ARHEOLOGIA GRECO-ROMANA IN DOBROGEA
DE

MARIA COJA si H. NUBAR

Pamintul Dobrogei a atras atentia istoricilor si arheologilor mai ale:,

din a doua, jumatate a sec. al XIX-lea, in momentul in care arheologia se
definea ca o discipline stiintifica in domeniul istoriei. Uncle descoperiri
intimplatoare, constituirea unor colectii, cit si inceputurile modeste ale
cercetkii pe teren din cele trei principate romine an dat un impuls pentru
cunoaiterea obiectivelor arheologice din Dobrogea 1. Asa au inceput cer-
cetarile lui Grigore Tocilescu, in special pe teren, indreptindu-si atentia
spre urmele arheologice din epoca romans. Cercetkile care i-au adus
faima sint cele de la Tropaeum Traiani Adamklissi prin care a scos
la ivea15, importantul monument triumfal, unic in felul lui, cit si cerce-
tarea orasului alaturat, ale carui importante mine asteapta Inca o cerce-
. tare ampla i sistematica2.
Succesorul lui Tocilescu, Vasile Parvan, incepe in 1910 sapaturilo
la lilmetum 3 cetate romano-bizantina, situat5, in inima Dobrogei, care
constituie si astazi un punct important pentru problemele acestei epoci.
Si aci, ca si la cetatea Tropaeum-Adamklissi se impune reluarea cerce-
tarilor, pentru valorificarea stiintifica a rezultatelor deja cunoscute,
cele dou5, cetati constituind centre nodale de legatura intre orasele de
pe malul Marii Negre §i cetatile de pe malul Dunkii care formau centura
de aparare de pe limes. Dindu-si seama de importanta cunoasterii monu-
mentelor Dobrogei pentru istoria veche a Oriff noastre, eft si pentru istoria

1 Vezi cap. Izvoare arheologice ", din Istoria Romtniei, vol. I, p. XLVII.
Fouilles d' Axiopolis, in Festschrift zu Otto Hirschfeld 60. Geburtstag. Berlin, 1903; idem,
Monumente epigraf ice V sculpturale ale Museului din Bucuresci, III, Bucure§ti, 1902-1903 ;
V. Pilrvan, Celalea Tropaeum, Bucure§ti, 1912 ; Tocilescu Gr., Benndorf 0. qi Niemann G.,
Monumentul de la Adam-Klissi Tropaeum Traiani, Viena, 1895 ; Fouilles et recherches archeo-
logigues en Roumanie, 1900 ; Antonescu Th., Le trophie d'Adamclissi, Jassy, 1905.
3 Cetatea Ulmetum, I, in ARMSI, s. II, t. XXXIV, 1912; II, 1 §i II, 2, t. XXXVI, 1914 ;
III, t. XXXVII, 1915.

www.dacoromanica.ro
1412 M. COJA Si H. NUBAR 2

Imperiului roman in general, Vasile Parvan, dupa ce a publicat in 1906

citeva monumente descoperite la Salsovia 1, apoi rapoartele de la Ulmetum
i alte descoperiri, in 1923 intocmeste o lucrare de mai mare circulatie
in care a iniumat rezultatele mai importante din intreaga Dobroge 2.
Amintim printre acestea wade descoperiri din Tomi cuprinziad citeva
inscriptii si mai ales relief uri3, cit i descoperirea zidului de aparare roman,
care reprezinta ultima incinta a orasului 4.
Toate aceste rezultate ale cercetarilor de teren, valorificate prin
publicatiile mentionate, deschideau orizonturi noi, indreptind atentia
asupra unei perioade mai vechi a istoriei Dobrogei si anume epoca greaca.
Meritul deosebit ii revine tot lui Vasile Parvan prin inceperea sapaturilor
de la Histria, asupra careia unele recunoasteri de teren erau deja publicate 5.
In anul 1914 se desfasoara prima campanie de sapaturi de la Histria
veche colonie milesiana, pin, atunci cunoscuta numai din periplurile
Pontului Fuxin, inscriptii, putine texte literare si monete. Odata cu
deschiderea sapaturilor, orasul Histria se face cunoscut prin propriile
sale constructii monumentale, ca zidul de aparare romano-bizantin, des-
coperit din primul moment al sapaturilor, numeroase inscriptii, ceramic
i intreg complexul de resturi materiale. Cu aceste sapaturi se deschideau
nu numai orizonturi noi de cercetare, dar mai ales indatorirea arheolo-
gilor si istoricilor de a cerceta cele sapte secole de viata ale epocii grecesti
de pe teritoriul Dobrogei, Inainte de stapinirea romans. Cu primele ra-
poarte de sapaturi, In care se dau si unele rezultate din Callatis,
tot pentru epoca greaca 6 se incheie o prima etapa a cercetarilor de teren
din Dobrogaa care an fost intrerupte do izbucnirea primului ra' zboi
mondial.
A doua etapa, cea de dupa primul razboi mondial, este marcata de re-
luarea sapaturilor la Histria In anu11921, sub conducerea lui Vasile Parvan,
pia, in anul 1925. In acelasi timp, marele savant, care a deschis drumuri
noi si a treat o stoats arheologica puternica, a publicat marea lucrare
Getica, in care capitole importante shit consecrate istoriei antice a Dobro-
gei dinaintea stapinirii romane 7. Aproximativ fn aceeasi vreme (1924) an
inceput sapaturile de la Capidava, un important centru militar pe limesul
dunarean, conduse de Grigore Florescu, ale caror rezultate au fost publi-

1 Salsovia, Bucuresti, 1906 ; Descoperiri noud In Scythia Minor, In ARMS I, s. II, t.

XXXV, 1912.
2 inceputurile vigii romane la gurile Dundrii, Bucuresti, 1923.
3 D. M. Teodorescu, Monumente inedite din Tomi, Bucuresti, 1918 (retiparire din BCMI,
VII, 1914 si VIII , 1915).
4 V. Parvan, Zidul Magi Tomi, ARMSI, s. II, t. XXXVII, 1915.
5 E. Desjardins, In Comptes-rendus Ac. des Inscr.", 1868, p. 53 ; Rev. Arch.", XVII
1868, p. 270 si C. Moisil, Antichitali crestine din Istros, BCMI, II, 4, Bucuresti, 1909, In care este
data 51o harth cu localizarea Histriei.
6 V. Parvan, Raport provizoriu asupra primei campanii de sdpdturi la Histria, ACMI,
1914 ; idem, A doua campanie de sdplituri la Histria, ACMI, 1915 ; idem, RUmanien, AA, 1915,
col. 255-270.
7 Getica. 0 prolo-istorie a Daciei, Bucuresti, 1926.

www.dacoromanica.ro
3 ARHEOLOGIA GRECO-ROMANA IN DOBROGEA 1413

sate in periodicul Dacia", fondat in 1925 de Vasile Parvan 1, si sapa-

turile de la Callatis, conduse de Th. Sauciuc-Saveanu 2. In aceeasi etapa
C. Moisil publics o serie de monete descoperite in Dobrogea 3. Pupa
moartea lui V. PArvan (1927), cercetarile au continuat ping in 1943,
insa putine din rezultate au fost publicate 4.
0 sinteza care insumeaza toate datele cunoscute privind istoria
Dobrogei, pe baza izvoarelor literare, inscriptiilor i in cea mai mare
parte fondata pe rezultatele arheologice, piny la data aparitiei volumului
(1938) se datoreaza lui Radu Vulpe 5.
In aceasta perioada, ca de altfel si in cea precedents este evidenta
lipsa unei linii generale si a unei orientari juste in cercetare. Istoriografia
din timpul regimului burghezo-mosieresc, in domeniul arheologiei, se
remarca prin doul trasaturi : se insista sau asupra monumentelor in sine,
sau asupra istoriei politice, neglijindu-se total factorul social-economic,
care a stat la baza dezvoltarii societatii omenesti din toate timpurile,
asa cum an aratat clasicii marxism-leninismului. Un alt factor important
al dezvoltarii societatii din Dobrogea antics era populatia bastinasa, al
carei rol important nu a fost cercetat i studiat asa cum era necesar.
Cel care $i -a dat seams de importanta studiilor asupra istoriei populatiei
bastinase a fost tot Vasile Parvan, care, pa baza descoperirilor de dife-
rite materiale arheologice grecesti din Dobrogea :ii din provinciile de la
nordul Dunarii, pune problema patrunderii marfurilor grecesti in rindurile
populatiei autohtone si a raporturilor acesteia cu orasele sclavagiste de
pe malul marii 6. Aceasta problema fiind una dintre cele mai importante
nu putea fi rezolvata in acel studiu, pentru care de altfel documentarea
era foarte &grad. Asupra acestei probleme ravine R. Vulpe 7 pe baza
unei inscriptii descoperita la Histria, care atesta un sef al triburilor
tracogetice, Rhemaxos, gi relatiile lui cu orasul Histria.
Izbucnirea celui de-al doilea razboi mondial a intrerupt din nou
ritmul i i asa inegal al cercetarilor i valorificarii monumentelor antice.
Dupa 23 august 1944 ping in 1948 sint putine cercetarile si publicatiile
in acest domeniu. Pentru epoca romans au fost publicate sapaturile de
la Capidava de catre Grigore Florescu 8 iar Gh. Stefan aduce la lumina
tiparului citeva monumente de la Dinogetia 9. In problema istoricului
1 Capidava, Dacia", 111-1V, Bucure5ii, 1927-32, p. 27 -32; VVI, 1935 36 ; VII
VIII, 1937-1940, p. 37 -40; XI XII, 1945-47, p. 45 -47; BCMI, XVII, 40, 1924.
2 Callatis, Dacia", I, 1924, p. 108 -165; II, 1925, p. 104 -147; III/IV, 1927-32,
p. 411-434 5i 435-482 ; V/VI, 1935-1936, p. 247-278 $1 279 -319; VII/VIII 1937-1940,
p. 223 -281; IX X, 1941-1944, p. 343 -347; idem, Cattails, In L'Archeologie en Roumanie,
Bucarest, 1938.
3 Introducere in numismalica Dobrogei, In vol. Dobrogea, cincizeci de ani de viola romt-
neasca, Bucure5ti, 1928, p. 129 51 urm.
4 S. Lambrino, Tehlica §i arid gra! lea; M. Lambrino, Les vases archaiques d'His-
tria, Buc., 1938.
5 Histoire ancienne de la Dobroudja, Bucarest, 1938.
6 La penetration hellenique el hellenistique dans la valee du Danube, BSH, X 1923.
v. nota 7 de la p. 10.
7 Histria,Zoltes ;i Rhemaxos, Analele Dobrogei, XII, 1931, p. 293 $1 urm., Bucure5t1,1931.
8 Les Muffles archeologiques de Capidava, Dacia", XI XII, 1945-1947.
9 Anciens vestiges chretiens a Dinogetia, Dacia", XI XII, 1945-1947.

www.dacoromanica.ro
1414 M. COJA a H. NUBAR 4

coloniilor grecesti din M. Neagra, Em. Condurachi 1 publics un studiu

in care evidentiaza importanta problemei si necesitatea de a cuncaste
mai pe larg cereetarile fit rezultatele obtinute In acest domeniu de catre
oamenii de stiinta sovietici care au imprimat o nou linie de orientare
si o interpretare justa, a documentelor istorice ¢i arheologice pe baza mate-
rialismului istorie 2. Ace lasi autor 3, cu prilejul publicarii unor monumente
de arta, din Tomi, pune eiteva problcme not de interpretare in dorneniul
artelor plastice. In contrast cu istoriografia burgheza care studiaza
aceste categorii de rnonumente din punct de vedere tipologic, stilistic
studii foarte necesare pentru evolutia manifest arilor in acest domeniu, tit
lji pentru datele cronologice pe care le ofera autorul evidentiaza rolul pi e-
ponderent al factorului economic si social care sta. la baza manifestatilot-
artistice, important° dorumente ale suptastructurii societaIii antice.

Incepind cu anul 1948 se remarea Inceputul unei not etape in dome-

niul cereetarilor arheologice in general ca rezultat al revolutiei culturale
care se desfasoara sub ochii nostri. Dupa istaurarea Republicii Populare
Romine, prin trecerea cercetarilor arheologice sub conducerea Academiei
R.P.R., ole au capatat o dezvoltare nebanuita §i o orientare noua i junta
in valorificarea stiintifica, atit a mostenirilor trecutului, cit si a noilor
materials arheologice descoperite, punindu-se capat interpretarilor nesti-
intifice, idealiste, cosmopolite si Bovine, puse in slujba paturilor con-
ducatoare. Forurile conducatoare ale Academiei R.P.R. au pus la dispo-
zitie mijloace materiale pentru cercetarea pe ter en, propunind o planificare
pe probleme In asa fel Melt sa se poata completa lacunele imense ale dife-
ritelor epoci istorice. In covdifiile 916/1 create de edire reginvul democrat-
popular s-au relvat seirdturile in Dobrogea incepind cu alma 1949 mai
intii la Callatis si Histria.
Programul nou al cercetarilor a avut drept stop Indepartarea con-
ceptiei idealiste care a predominat Intre anti 1914-1943, inregistrIn-
du-se o orientate Cu totul noug. Cercetarile au fost incadrate intr-o pro-
blems bine definita, i anume aceea a originii i dezvoltarii asezarii
sclavagiste de la Histria si a rolului sari in dezvoltarea societatii geto-dace",
efectulndu-se cercetari atit pe Intreg teritoriul cetatii, eft si In terito-
riul salt rural, ca cele de la Tariverdi si Since. Planul sapaturilor a rupt cu
traditia de a se sapa numai In cetatea tIrzie, extinzindu-se gi pe suprafe-
tele de dincolo de ziduri, avindu -se In vedere cercetarea stratigrafick
pentru a se surprinde toate fazele de dezvoltare ale oracului Histria.
Rezultatele sapaturilor, Incepind en anul 1949, de la Histria ci
Callatis sent publicate In paginile revistei Studii i cercetAri de istorie
veche", periodid nou treat de Academia R.P.R. In 1950 4, tar din 1955 In
1 Elemente de unit ate ale coloniilor grecesti din Dobrogea §i sudul U.R.S.S., Bucure,ti, 1947.
2 A propos des imitations pontiques des monnaies d'Alexandre le Grand, RH SEE,
XXIII, 1946.
8 Quelques considerations sur /a renaissance" des arts plasliques a 1'epoque d'Hadrien,
RHSEE, XXIII, 1946.
4 SCIV, nr. 1, I (1950), p. 75 -82; Kallatis, p. 83 -90; Teritoriu. p. 90 -92; nr. 1, II
(1951), p. 127-158 ; p. 90-152 ; nr. 1-2, V (1954)., p. 69-122.

www.dacoromanica.ro
-5 ARHEOLOGIA GRECO-ROMANA IN DOBROGEA 1415

volumele de Materiale si cercetari arheologicei.'Sapaturi pentru studierea

43pocii romino-bizantine s-au efectult la Constanta -anticul Torni -,Novio -
dunum 2, Dinogetia 3, Capidava 4 etc. Alto sapaturi s-au executat in citeva
statiuni in care s-au descoperit necropole getice, in cuprinsul &kora an
aparut diferite obiecte si vase de import grecesc, care dovedesc legaturile
comerciale f}i anumite influente intre greci i bastinasi foarte importante
pentru studiul acostei problems. °Waal statiunile Murighiol, Satu Nou 5 etc.
0 prima valorificare tiintifica, pe baza noii conceptii, cuprinzind
rezultatele din anii 1949-1952 s-a facut in volumul Histria 16. Lucrarea
cuprinde mai multe capitole, intro care primal este consacrat monumen-
telor descoperite anterior anului 1949, pentru a se aduce la cunostinta
specialistilor ansamblul de monumente care pins la acea data nu an fost
publicate sistematic. Celelalte capitole cuprind rezultatele sapaturilor
noi, al caror aport principal se refer, la epoca greaca a orasului,
asupra careia cunostintele erau foarte sarace. inceputurile orasului
Histria din epoca arhaica au fost surprinse in sapaturile din afara zidului,
pe platoul din nord-vest, reprezentind un cartier foarte bogat in urme mate-
rials, ruins de locuinte din epoca greaca - sec. VII-I 1.e.n. Epoca clasica
greaca este ilustratA prin descoperirea zonei sure,_ din interiorul orasului,
sectorul T, mmumentul principal fiind rtifuele__unui templu din sec.
al V-lea i.e.n. - asa-zis al Afroditei. Pentru epoca elenistica descoperirile
nu au fost mai putin fructuoase. to santul valului al IInea din fata zidului
romano-bizautin s-au descoperit ruinele until zid de aparare elenistic, iar
in partea, lui veitica so intinde vastul platou cu bogate urme do locuire.
Din epoca romana s-a descoperit de asemenea un zid de aparare, raminind
totusi o lacuna important, pentru epoca roma, din secolele I-III e.n.
in ceea ce priveste urmele monum3ntale si do locuire. Stratul rom.ano-
bizantin este de asemenea bine reprezentat. in acest fel primele rezul-
tate ale sapaturilor, valorificate stiintific in volumul Histria I, au acoperit
toate perioadele de dezvoltare ale orasului - sustinute fiind in cuprinsul
aceluiasi volum do studierea unui numar important de inscriptii, materiale
ceramice i mouete. Cu toate lip3urile inerente 9i numeroasele probleme
ramase nerezolvate, acest prim volum constituie un pretios punct de
plecare pentru cercetarile si studiile ce vor urma.
Tot in seria valorificarii cu caracter monografic este volumul Capi-
dam intocmit de Gr. Florescu, Radu Florescu si P. Diaconu 7. Sint cu-

1 Maleriale, vol. IV, 1937, p. 9 -102 ; vol. V, 1939, p. 283 -337; vol. VI, 1939, p. 265 -
MG ; vol. VII, 1961, p. 227-271 ; vol. VIII, 1962, p. 383-348.
2 Noviodunum : Materiale, IV, 1937, p. 155-174 ; vol. V, 1959, p. 461-473.
3 Dinogetia SCIV, nr. 1, I (1950), p. 69 -74; nr. 1, II (1931), p. 19-49 ; p. 349 -
421 ; nr. 1-2, IV (1953), p. 240 -274; nr. 1 -2, V (1954), p. 161 -197; nr. 3-4, VI (1955),
p. 713-752 ; Maleriale, vol. IV, 1937, p. 195-209 ; vol. V, 1959, p. 565 -586; vol. VI,
1939, p. 630 -651; vol. VII, 1961, p. 583 -598; vol. VIII, 1962, p. 675-692.
4 Capidava : Maleriale, vol. V, 1939, p. 555 -561; vol. VI, 1959, p. 617-627 ; vol. VII,
1951, p. 571-531 ; vol. VIII, 1932, p. 693-701.
6 SCIV, nr. 3-4, VI, 1935, p. 571 -580; Materiale, vol. V, 1959, p. 373 -378; vol. VI,
1939, p. 325-329 ; vol. VII, 1961, p. 297-299. Satu Nou : Materiale, vol. VII, 1961.
6 Histria I. Monografie arheologicd, Ed. Acad. R.P.R., BucureW, 1954.
7 Capidaoa. 3fonogralie arheologicd, vol. I, Ed. Acad. R.P.R., Bucurefli, 1958.

www.dacoromanica.ro
1416 M. COJA 4i H. NUBAR

prinse rezultatele shpaturilor care au inceput in 1924 in cetatea romans

de la Capidava, asezath pe limesul dunarean. Este prezentath stratigrafia,
tehnica arhitectonich si constructivh pe lingh o intreagh serie de docu-
mente de diferite categorii, care au permis importante precizari asupra
celor cinci secole de existents a castrului roman, cit si asupra perioadei
de locuire din sec. X XII e.n. In afara studiilor cu caracter monografic,
studii asupra shp5,turilor de la Histria au aphrut In diferite publicatii 3
si citeva mici volume de popularizare privind Dobrogea: Histria2, Tomis 3,
Dinogetia 4.
Din tot volumul de scipaturi arheologice efectuate in Dobrogea,
importante contribulii s-au adus pentru cunoaVerea istoriei coloniilor
sclavagiste din intreaga epocd greeted in special din rezultatele stipaturilo
de la Histria. Problema importanth, Inch de la inceputul sapaturilor de
Ia Histria, era aceea de a se fixa data Intemeierii acestei colonii, pentru a
avea punctul de plecare al reconstituirii istoriei epocii grecesti a oraselor
selavagiste dobrogene. Em. Condurachi pune problema in mai multe rin-
duri 8, insistind asupra importantei cereetarilor din stratul arhaic, bogat
reprezentat In special in saphturile din zona extra-muros, incheind cs
intemeierea polisului Histria s-a petrecut in jurul anului 600 Lem. Dirri-
triu Suzana si Maria Coja 6 analizeazh descoperirile din anul 1956, in
conditii stratigrafice concludente, avind in vedere atit materialele cera-
mice, cit si izvoarele istorice, iar in concluzii se opresc in jurul aceleiasi
date de intemeiere. Petre Alexandrescu 7, studiind aceeasi problemh pe
baza unui izvor literar transmis de Eusebios §i pe analiza stilistica a cera-
micii arhaice, se opreste cu data Intemeierii Histriei la mijlocul sec.
al VII-lea respingind celhlalt izvor, Pseudo-Skymnos, dupa care acest oraq.
ar fi fost Intemeiat spre sfirsitul aceluiasi secol. Acelasi autor 8 studiazh
situatia Histriei in timpul retragerii lui Darius prin Dobrogea postulind
o distrugere suferith' de ora§ in acelasi timp din partea scitilor. Din putinele
izvoare literare se cunosc Area putine date asupra istoriei orasului, totusi,
pe baza unui pasaj din Politica lui Aristotel si cloud inscriptii descoperite
la Histria 6, se surprinde o stare de lucruri foarte important din scc.
al V-lea, si anume aspecte ale luptei de clash care au dus in jurul anului
1 Em. Condurachi, Contribufia supaturilor arheologice organizate de Acad. R.P.R. la
Histria, la cunoasterea perioadei elenislice In Dobrogea, SR, I; D. M. Pippidi, Les fouilles d' Istros
(1914-1957), BCH, LXXXII, 1958; Gabriella Bordenache, Histria alla lute degli ultimi dieci
anni di scavo (1949 1958), Rend. della Academia di Archeologia, Lettere e Belle Arti di
Napoli", N.S., XXXIV, 1959.
2 Em. Condurachi, Histria, BucurWi, E.S.P.L.A., 1959 ; idem, Descoperiri arheologice
In Republica Populard Romina, S.R.S.C., Bucuresti, 1960.
3 V. Canarache, Tomis, E.S.P.L.A., Bucure§ti, 1961.
4 I. Barnea, Dinogelia, E.S.P.L.A., Bucure§ti, 1961.
5 Cercetdri recente in arheologia greaca, Studii", nr. 2, I (1948) ; Histria I, 1954 ; Con-
tribufit la studiul epocii arhaice la Histria, In Omagiu lui C. Daicoviciu, Bucure§ti, 1960.
" La ceramigue archaigue et les debuts de la cite pontique d'I 1 istria, Dacia", N.S.,
II, 1958.
7 Autour de la dale de fondation d'Histria, Studii Clasice", IV, 1962.
8 Izvoarele grecesti despreretragerea lui Darius din expedifia sciticd,- SCIV, nr. 3-4,
VII, 1956.
Em. Condurachi, FramInteiri polilice si sociale la Istros In preajma anului 400 i.e.n.,
B. St.. Ac., I, 1949.

www.dacoromanica.ro
 ARHEOLOGIA GRECO-ROMANA LN DOBROGEA 141T

400 la rlsturnarea regimului oligarhic gi instaurarea regimului democratic

sclavagist. D. M. Pippidi 1 intr-un scurt studiu analizeazA cauzele econo-
mice ale politicii externe duse de cetItile din bazinul MArii Negre in
epoca elenistica, cetlti care au cunoscut in general acelmi proces de dez-
voltare. Pentru perioada de sfir*it a epocii elenistice, in momentul in
care romanii cucerisefa Peninsula Balcanic6 *i se indreptau spre Dobrogea,
s-a studiat lupta coloniilor grece*ti, in aliancI cu Mitridate, impotriva
cotropirii romane care le ameninta autonomia. Situatia for insa in aceasta
vreme era amenintatl, §i de cre*terea puterii sociale i politice a geto-da-
cilor in sec. I 1.e.n,. care sub Burebista au dat o gravy lovitur/ ormelor
din Dobrogea §i nordul Mdrii Negre (Histria, Olbia q.a.) 2.
0 intelegere just a aparifiei si dezvolteirii orafelor sclavagiste din
Dobrogea s-a realizat printr-o serie de studii in domeninl problemelor
economice si sociale. Printre primele studii in aceastl directie este de
mentionat acela al lui Em. Condurachi3 care se referA la monetele pontice
in care analizeaza o tras6turl importanta a sistemului sclavagist bazat
pe economia monetary. Pentru prima oars a aparut un studiu asupra
monetelor ora*elor sclavagiste din Dobrogea, privite din punctul de vedere
al evolutiei economice i sociale in care se is in consideratie rolul impor-
tant al populatiei autohtone. Contrastul este izbitor cu istoriografia
burghezA care a studiat monetele vest-pontice izolat, din punctul de vedere
al oraelor- state, fgra, a tine seama de societatea omeneasca care
lea produs". Autorul scoate Sn evidenta momentul in care cele trei orate
Histria, Tomis, Callatis incep a bate moneta, *i anume in momentul
in care ele s-au transformat din simple centre comerciale de tranzit intro
metropoll 51 populatia indigens, in centre productive autonome. In con -
cluzie, Histria bate moneta de argint drahma aproximativ la mijlocul
sec. al V-lea dupl ultimele cercetlxi Callatis in jurul anului 400, iar
Tomis in jurul anului 200 1.e.n. Acestui studiu i-au urmat 5i altele, privind
economia monetary. Nu putem trece cu vederea studiul anumitor monete
histriene, tipul cu roata" din bronz pe care C. Preda4 le considerI a fi fost
emise odatI cu drahma de argint. Prin alte studii s-a aratat el, in sec.
al VI-lea, in cetAtile pontice gi Dobrogea au circulat monete emise de Cyzic §i
Olbia, iar in epoca elenistica pe linga monetele macedonene .i ale altor cetlti
au existat §i monete ale unor grupuri de populatie SeitiCa 5. Allturi de
1 Sur les relations politiques des cites grecques de la tole orientate de l'Euxin iY l'epoque
hellenistique, In Nouvelles etudes d'histoire, vol. II, 1960.
2 Em. Condurachi, Coloniile grecesti din Pon lul Sting ¢i lupla for Impotriva cotropirii
romane, B. St. Ac., II, 1950 ; idem, Burebista qi orasele pontice, SCIV, nr. 3 4, IV (1953).
3 Vechi monele pontice si importanfa tor. B. $t.. Ac., II, 1950 ; idem, Der Beitrag des
Miinzlande von lstros zur Kenntnis des Waren and Geldumlauls, Wissenschatliche Annalen",
6, 5, 1957, Berlin, Ac. V. Canarache V., Atelierele monetare din antichilate si rolul for tn dez-
voltarea viefit economice din spatial carpato-dundrean, S.R., I.
4 Monede histriene cu roata si legenda IET, SCN, III, 1960.
5 Pentru descoperiri mai not vezi S. Dimitriu, 0 monedd divizionard din Cyzic. la Histria,.
SCIV, nr. 1-4, VIII (1957) ; C. Preda, Monede inedite si pu /in cunoscute de la Ilistria, Cal-
latis si Tomis, SCN, II, 1958 ; V. Canarache, Monetele scifilor din Dobrogea, SCIV, nr. 1, I (1950).

www.dacoromanica.ro
1118 M. COJA ;i H. NUBAR 8

monete, unele descoperiri de ponduri elenistice au completat informa-

tiile in acest sens 1. Un tablou mai larg al situatiei economice §i sociale
it face Em. Condurachi 2, iar M. Coja 3 face unele observatii asupra pro-
ductiei de mgrfuri in epoca greac5 la Histria, ceea ce nu exclude importul
-de mArfuri din centrele grece§ti. Aceste relatii comerciale sint documen-
tate pe baza descoperirilor de toarte de amf ore stampilate, provenite din
diferite centre din Grecia, in care se transporta vinul §i untdelemnul. Cele
provenite din sApIturile de la Histria au fost publicate de V. Canarache4,
iar cele gAsite in afara centrelor grece§ti In Dobrogea, Muntenia, Mol-
dova au fost studiate de D. Tudor 5. Aceasta, categorie de documente
prezintg, un interes deosebit, ceea ce a facut pe Victoria Eftimie 6 s5
scoath In evident5 importanta for §i necesitatea de a fi anexat pe linga
corpus-ul de inscriptii grece§ti §i latine §i un corpus ansarum.
0 altii problemd importantil este aceea a relaliilor dintre greci si
autohtoni. Yn istoriografia dinainte de 23 August merite deosebite ii
revin lui Vasile Parvanl care s-a preocupat de evolutia istoric5 a populatiei
geto-dace, ins insuficienta docum3ntkii arheologice, cit §i punctul
de vedere idealist al studiilor sale nu au peat duce la rezolvarea proble-
mei. Marele volu'n d3 ApIturi din ultimii ani an scos la iveala o serie de
documente care fax posibil studiul acestei problem. Pe ling descop3ririle
din ormele grece§ti, cele din teritoriul for rural ne oferI ua tablou intere-
sant, permitind observatia ca In. Z013.9, litoralului Marii Negre a§ezilrile
§i necropolele autohtone, de§i i§i p53treazI unitatea cultura15, permit
observatii interesante asupra influentei grece§ti 2. Un studiu mai araplu
it face Em. Candurachi° insisting. asupra faptului c5, in istoriografia bur-
ghezA, cele dou5 componente principale ale populatiei Dobrogei greci §i
autohtoni erau privite separat, ca §i cum dezvoltarea for s-a petrecut
separat §i paralel. Situatia reall insA, arat/ autorul, este di evolutia celor
(WO, componente ale populatiei Dobrogei, dovede§te un proces unitar §i

1 C. Prcda, Ponduri antice inedite de (a Cattails si Histria, SCN, I, 1957; idem, Contri-
bution a Made du systems ponderal d'Histria, Dacia", N.S., II, 1958 ; Nabar H., Un nou pond
de la Callalis, SCN, II, 1953.
2 Problenvs econo niques el sociaux d'Histria a la lumiere des dernieres recherches, in Nou-
velles etudes d'histoire, 1955 ; idem, II Perioda ellenistico alla lute degli scavi archeologici di
Histria, ACME XI, 1958 ; idem, Etenisticeskii period (V IV do. n.e.) u Dobrudje u sonic archeo-
loghiceskih rascopoc v Istrii, Dacia", N.S., III, 1959; idem, Elinisticeskii period (V IV do
n.e.) u Dobrudja u svele archeologhiceskih rascopoc v Istrii, MIA, KiOnev, 1960.
3 Activitatea m,stesugareascd la Histria to sec. VII t.e.n., SCIV, nr. 1, XIII (1962).
4 Importul amforelor stampitale la Istria, Bacurgti, Ed. Acad. R.P.R., 1957.
6 Amfore elenistice descoperite In adincul teritoriului R.P.R., SR, I.
6 Imports of stamped amphorae in the lower danubians regioas out a draft runmnian corpus
of amphora stamps, Dacia", N.S., III, 1959.
7 La penetration hellinique et hellenistique dans la vatic du Danube, BSH, X, 1923.
6 A. Aricescu, Die bodenstandige Bevolkerung der Dobroudscha zu den Griechischen in der
hellenistichen Epoche, S. CI., III, 1961.
9 Cu privire la raporturile dintre aatohlorzi si greci to asezeirile sclavagiste din Dobrogea,
SCIV, nr. 2, If (1951); idem, In B. St. Ac. 1, 1919, p. 117-126.

www.dacoromanica.ro
9 ARHEOLOGIA GRECO-ROMANA IN DOBROGEA 1419

simultan de diferentiere economics si socials filr5 de care nu se poate in-

telege adevArata istorie a Dobrogei in antichitate". Grecii nu au putut sa
se dezvolte rupti de realitatea inconjur6,toare, chiar dacg ar fi conside-
ram, conform conceptiei istoriografiei burgheze, purt5torii unei civilizatii
superioare, care le permitea sa se dezvolte izolat. Populatia bastinas5, for-
mat5 din triburi traco-geto-scite, a influentat si ea in rindul ei pe grecil, ass
inch prJcesul se petrecea de ambele parti. Strin.sele raporturi comerciale
au fAcut posibil5 pAtrunderea localnicilor in sinul oraselor, ajungind pin5
la a define si un rol politic, proces care se observA in toate centrele din ba-
zinul Marii Negre, inch s-ar putea vorbi chiar de o civilizatie pontic5".
Acest fenomen reiese destul de clar din dou5 studii interesante si
euprinzAtoare privind teritoriile rurale ale oraselor grecesti din bazinul
Marii Negre, prin. care se aduc argumente convingatoare pentru studiul
problemei in amanunt 2. Influentarea reciprocA de altfel a f ost surprins5
si in supra structur5, in manifestArile artistice
Cercetdrile privind periooda stapinirii romane in Dobrogea an imbrd-
tisat ca si pentru epoca precedentd, greacd, multiple aspecte si probleme,
rare tie (Lau, o intelegere juste si reald a caracterului ei.
Spre deosebire de trecut, cind s-a accentuat in mod gresit si uni-
lateral numai latura pozitivA a factorului cuceritor roman, noua istorio-
grafie a scos in evident5 in mod clar dublul aspect a ceea ce a insemnat
si pentru Dobrogea, ca si pentru intreaga lume antics, stapinirea romans ;
elemental de progres din punet de vedere al evolutiei generale a societatii
(prin. via economics intense, prin cultur5 material5 si spiritual5 dez-
voltat5) nu poate sa ascund5 caracterul negativ de oprimare si exploatare
exercitate de Imperiul roman in tinuturile cucerite. Acest ultim aspect,
complet neglijat inainte, constituie nota doininant5 intr-o serie de arti-
cole, in care se analizeaz5 masurile energice intreprinse de romani pentru
a infringe rezistenta tenace a populatillor din regiunile balcano-dunarene.
in aceasta privintI se pot mentiona cele dou5 studii ale lui
Em. Condurachi4 si D. M. Pippidi5 care trateaza activitatea la Dun5rea de
jos a lui Tib. Plautius Aelianus, guvernator al Moesiei catre mijlocul
sec. I e.n. Actiunea acestuia de a muta la sud de Dunare 100 000 de trans-
-danubieni este privit5 in primal rind ca o mAsurg, pentru creerea unei zone
de sigurantg la frontiera dun5rean5 care sa ducA la shibirea puternicei
presiuni a dacilor si triburilor bastarno-sarmate.
I V. Canarachc, Monetele scifilor dirt Dobrogea, SCIV, nr. 1, I (1950) ; D. Berciu, Skit
gefii traci nord-dundreni? Un aspect arheologic at problemei, SCIV, nr. 2, X (1960).
2 Ent Condurachi, Cu privire la constituirea leritoriului rural at cetalii Histria si funcliunea
sa social-economica, B. $t. Ac., IV, 1952 ; D. M. Pippidi, In jurul relaliilor agrare dirt celdfile
pontice to epoca preromand, in Contribulii la istoria veche a Romlniei, BucureW, 1958.
3 Bordenache Gabriella et D. M. Pippidi, Le temple du Oak ulyag h Istros, BCEI, LXXX I I,
1959 ; D. Berciu, 0 descoperire traco -scith din Dobrogea si problema seined la Dundrea de Jos,
SCIV, nr. 1, X (1959) ; idem, Opano-cxuOcnuii. Meti-a.466.1e.ua ua MeaNcuauu (4o6pyaaica)
.,,Dacia ", N.S., II, 1958; E. Bujor, 0 fern9-8anuiicicod xy.tulmype e Mypueuo.ae, Dacia",
N.S., II, 1958.
4 Tib. Plautius Aelianus si stramularea lransdanubienilor In Moesia, SCIV, nr. 1,
IX (1958).
5 Tiberius Plautius Aelianus qi frontiera Dundrii de Jos In sec. I at erei noastre, In Con-
tribufti la istoria veche a Romtniei, Bueure§ti, 1958.

5 c. 5130
www.dacoromanica.ro
1420 M COJA pi H. NUBAR 10

In aceeali ordine de idei, demn de notat este un alt studiu 1, refe-

ritor la problema bessilor, populatie de origing tracg, deportati de romani
in Dobrogea la sfir§itul sec. I I.e.n. Autorul subliniazg caracterul represiv
al masurilor luate de asupritorii romani fatg de inver§unata rezistenta
a acestor populatii supuse din Tracia.
R. Vulpe 2 se ocupg de problema unei alte populatii de origing
tracg din Dobrogea, laii, cari apar mentionati algturi de bessi in numeroase
inscriptii din sec. II III e.n.
Expansiunea romans la Dungrea de jos, etapele de organizare §i
mai ales mgsurile militare pentru asigurarea cuceririi prin constituirea
limesului dungrean sint expuse in liniile for esentiale de Gr. Florescu 3
in cuprinsul unui studiu sintetic. Autorul insists asupra momentelor
mai importante de intgrire ale limesului (Traian, Diocletian, Constantin),
ca §i asupra unora din punctele vitale fortificate (Capidava).
Problema organizgrii sistemului defensiv la frontiera Dungrii de
jos in vremea impgratilor Diocletiam gi Constantin este cercetatl §i de
Gh. Stefan 4 j se aceentueazg rolul pe care 1-a jucat legiunea I Jovia in
apgrarea frontierii imperiului dintre Dinogetia §i gurile Dungrii.
Eugen ColNa 6 prezintg in urma unor cercetgri de suprafatg, o
serie de puncte fortificate romane, din cadrul limesului dunarean, care
se ggsese pe teritoriul cuprins intre Ostrov qi Iiir§ova.
Printre mgsurile generale luate de autoritatea imperialg privind
probleme de organizare cu caracter administrativ sau juridic valabile
pe tot cuprinsul imperiului, §i ale carei repercusiuni s-au rgsfrint gi
in Dobrogea, trebuie sa amintim cunoscuta Constitutie Antoniana.
Em. Condurachi6 aratg ca acordarea cetgteniei romane, chiar dacg ea a
fost limitatg la locuitorii oraselor §i provocatg de considerente de ordin
fiscal, constituie de fapt o incercare de uniformizare cu caracter fiscal,
administrativ §i juridic.
In ceea ce prive.te dezvoltarea economics a Dobrogei in epoca ro-
mans, rapoartele de sapgturi care concretizeazg, primele, rezultatele
cercetgrilor i sgpgturilor arheologice cuprind date extrem de pretioase
referitoare la activitatea me§te§uggreascg, gi comercialg a ormelor vest-
pontice, insemnate centre de productie. Rapoartele prezintg in amilnun-
time un bogat §i variat material ceramic, algturi de vase de sticlg de cea
mai fing calitate, nenumarate statuete de teracotg, unelte agricole sau
de pescuit. Toate acestea dovedesc existenta unor ateliere ale cgror pro-
1 Em. Condurachi, Din isloria colropirii romane, deportcuea triburilor bessilor In Do-
brogea, Bulelinul stiintific at Academiet", III, 1951.
2 Problema tailor (Pe marginea articolului Lai consistenles "), SCIV, nr. 3-4, IV, 1953.
autorul cornbate parerea lui C. I. Balmus, Laii consislentes, SCIV, nr. 3 4, IV, 1953, duini care
sub denumirea de lai ar trebui s'a se Intcleag5 o categorie social's.
3 Einige neue Beobachtungen fiber den Donaulimes entlang der Dobroudscha, Dacia",
N.S., I, 1957.
4 La legio I lovia et la defense de la frontiere danubienne au IV, siecle de noire ere, In
Nouvelles Etudes d'Hisloire, Bucuresti, 1957,
5 Limesul dobrogean. In Maleriale, vol. V, 1958,
6 La costiluzione anloniniana e la sua applicazione nel'impero romano, Dacia",
N.S.
II, 1958.

www.dacoromanica.ro
ii ARHEOLOGIA GRECO ROMANA IN DOBROGEA 1421

duse, preluate de comertul local, sint raspindite in toate Dobrogea, ras-

punzind necesitatilor agriculturii §i vietii de toate zilele.
intr-un articol special consacrat uneltelor agricole descoperite pe
teritoriul patriei noastre, V. Canarache 1 mentioneaza o serie de astfel
de descoperiri §i in interiorul Dobrogei, cum sint cele de la Mo§neni, de
linga Mangalia.
Cadrul in care se desfa§oara viata agricola in Dobrogea, la inceputul
epocii romane este schitat de R. Florescu 2.
Paralel cu transformarile politice §i economice petrecute in Dobrogea
in perioada romana se dezvolta o cultura cu trasaturi specifice, care consta
in esenta din grefarea unor forme not pe fondul traditional grec al ceta-
tilor pontice, la care trebuie Os adaugam desigur §i unele influente ale
factorului local, autohton. Cu drept cuvint cultura provincials roman&
din Dobrogea este o cultura greco-romana, denumire sub care de altfel
e cunoscuta §i cercetata.
Dintre studiile importante care shit consacrate monumentelor de
epoca romana din Dobrogea, trebuie sa mentionam in primul rind pe
eel al lui Florescu Bobu Florea 3, privind monumentul triumfal de la
Adamclissi. Dupe o amanuntita analiza" a diverselor elemente constitutive,
autorul demonstreaza unitatea conceptiilor arhitectonice §i construirea
simultana a tuturor partilor monumentului care apartine epocii lui Traian.
Acest studiu a permis o noun incercare de reconstituire arhitectonice,
diferita de cele ce 1-au precedat.
Gabriella Bordenache 4, pe baza studiului §i recon.stituirii unor impu-
natoare resturi arhitectonice din Tomis (arhitrave cu dedicatii, coloane,
capitele), scoate in evidenta intensa activitate constructive din acest oral
in sec. al II-lea e.n.
D. M. Pippidi 5 dovede§te, intr-unul din articolele sale, existenta
unui templu inchinat lui August la Histria, iar Gr. Florescu6 supune unei
atente analize diferite sisteme constructive folosite in acela§i oral, in
timpul stapinirii romane.
De notat articolul lui V. Canarache 7 referitor la edificiul cu
E}i

mozaic, recent descoperit la Constanta, pe care-1 considers centrul

comercial al ormului, datat la sfirf}itul sec. al II-lea sau prima juma-
tate a sec. al III-lea e.n.
Un loc de frunte in cultura greco-romana din Dobrogea este detinut
de artele plastice §i in special sculptura, asupra ckeia Em. Condurachi 8
1 Unelle agricole pe teritoriul R. P.R., in epoca veche, SCIV, nr. 2, I (1950).
2 Agricultura in Dobrogea la inceputul staptnirii romane, SCIV, nr. 3-4, VII (1956) ;
nr. 1-4, VIII, 1957.
3 Monumentul de la Adamklissi; Tropaeum Traiani, Ed. Academiei R.P.R., Buctimti,
1959.
Allivita edilizia a Tomi nel II secolo e.n., Dacia", N.S., IV, 1960.
4
5 Ein Augustus-Tempel in der Dobroudscha, J.O.A.I., XLVI, Bend.
6 Sisteme constructive romane la Histria, SCIV, nr. 3-4, IV, 1953.
7 L'edifice a mosaique decouvert decant le part de Tomis, St. cl. III, 1961.
8 Contributi alto sludie della scullura pontica in eta imperiale Romana, Acta Antigua,
Academiae scientiarum Hungaricae", X, 1962, fast. 1-3.

www.dacoromanica.ro
1422 M. COJA of H. NUBAR 12

face o serie de consideratii privind trasaturile ei specifice in oralele pontice,

intr-un articol special consacrat acestei probleme.
G. Bordenache 1, publicind citeva portrete din sec. IIIII e.n.,
scoate in relief curentele artistice si religioase care s-au manifestat in
citeva centre din Dobrogea acestor secole.
Acelasi autor 2, intr-un recent articol, sustine ca, cultul divinitatilor
eleusine, foarte raspindit la Tomis in epoca romans, nu poate fi decit
o continuare a unui cult mai vechi (despre care, pentru moment, nes' lip-
sesc marturii scrise sau figurate) legat do bogatiile agrare ale regiunii qi
de stravechile cred.inte ctonice.
Intr-un alt studiu 3 se pun in valoare, printr-o atenta analiza,
ultime,le descoperiri sculpturalo de la Mangalia din perioada elenistica
ping in perioada romans.
In ceea ce priveste cavalerul trac, e de mentionat articolul lui
D. M. Pippidi 4, in care slut publicate doua monumente votive de la
Histria apa,rtinind acestei divinitati atit de raspindite in regiunile balcano-
dunarene.
In seria stud.iilor care prezinta diferite ramuri 1i aspecte ale culturii
romane din Dobrogea, trebuie sa integram ssi pe acelea care privesc viata
si opera lui Ovidius la Tomis.
Bimilenarul na,terii lui Ovidius a prilejuit editarea unui volum spe-
cial 5 consacrat operei poetului roman exilat pe meleagurile noastre.
Intr-un amplu studiu, publicat In acest volum comemorativ, N. Lascu 6
arata cum so reflects viata locuitorilor din regiunea undo poetul si-a
petrecut exilul, pe baza stirilor din opera sa. Tot cu aceasta problems se
ocupa si B. Vulpe7 intr-un articol publicat intr-o alts revista de specia-
litato. Autorul incearca sa reconstituie o imagine a vietii Tomisului in
timpul lui Ovidius, p3 ban, mOrturiilor acestuia, Intr -o vreme pentru care
datele a,rheologic siguro slut Inca putine.
Dobrogea, spre deosebire de Dacia, continua sa ramina sub auto-
ritatea imperiului ping in sec. al VII-lea ; drept urmare, si In aceasta
regiune se vor reflecta toate transformarile si framintarile social-economice
din Imperiul roman de rasarit, care slut caracteristice descompunerii sis-
temului sclavagist si se manifests Indeosebi incepind cu sec. al IV-lea e.n.
Intr-un studiu cu cadru malt mai larg, privind Intreg Imperiul roman
de raslrit, Em. Condurachi 8, dupa ce stabileste raportul dintre economia
1 Correnti d'arte e rillessi d'ambiente su alcuni ritratti del Museo Nationale di Antichita,
Dacia", N.S., II, 1958.
2 La triade eleusina a Tomis, St. el., IV, 1962.
3 G. Bordenache, Antichila greche e romane nel nuovo Museo di Mangalia, Dacia",
N.S., IV, 1960.
4 Dedicate au cavalier Thrace decouverte a Histria, Acta Antigua, Academiae Scienta-
rum Hungaricae", X, 1962, face. 1-3.
5 P. Ovidius Naso, Bucuresti, 1957.
PamIntul si vechii locuitori ai flirii noastre In epoca din exit at lui Ovidiu, in P. Ovidius
Naso, Bucuresti, 1957.
7 Una cilia di provincia al limite dell'impero romano at tempo d'Ovidio, Studi romani",
VI, 1958.
8 Problema schimbului In marla si a schimbului fn bani In imperiul roman In sec. I V V
e.n., Analele Universitatii Bucuresti", Soria stiintelor social-istorice, nr. 9, 1957.

www.dacoromanica.ro
13 ARHEOLOGIA GRECO-RON1ANA IN DOBROGLA 1423

natural' §i cea monetar5, in sec. IV V, surprinde in aceasta din urml

dezvoltarea unor fenomene care constituie indicii evideute ale dezagre-
glrii economiei selavagiste bazate pe schimbul in bani.
Acela§i autor 1 ne der& imaginea Histriei In ultimele veacuri ale
existentei sale, pe baza mArturiilor arheologice din nivelele succesive de
vietuire ale stratului romano-bizantin. Pornind de la aceste date, autorul
leaga diferitele faze de dezvoltare ale ormului din aceasta perioada cu
ansamblul fenomenelor economise, sociale i politice care frAmiuta imperiul
in aceasta vreme.
Studiul ultimelor monede (Focal i ITeraclius), scoase la lumina prin
sgp5,turile de la Histria, permite lui H. Nubar 2 sa, fad, o serie de consi-
deratii asupra continuarii intensitatii vietii urbane la inceputul sec. al
VIl-lea si sg, coboare spre jum6tatea aceluia0 secol data final' a existen-
tei oraplui.
Referitor la situatia Dobrogei in timpul lui Anastasius, amintim
studiul lui I. Barnea 3. Autorul pune accentul indeosebi pe intensa activi-
tate constructive care se manifest' in principalele centre oravne§ti bizan-
tine din Dobrogea acestei vremi (Histria, Tropaeum Traiani), ca §i in
opera de reint6rire a limesului dunarean ce va fi desavirWl de Justin
§i Justinian.
Gh. Stefan 4 reconsiderg, problema topografiei cetkii Dinogetia
pe baza datelor oferite de sursele literare §i de descoperirile arheologice.
Inceputurile mezarii sint fixate de autor la Barboi. In urma unor eveni-
mente istorice (ravalirile populatiilor migratoare) castrul de la Barbo§i
este abandonat in a doua jumatate a sec. al III-lea, iar o parte din
populatia care trece in dreapta Dungrii d'a acela§i nume de Dinogetia
noii eetati care se ridicg, la Bisericuta.

Din prezentar6a principalelor realiza'ri ale istoriografiei romine§ti

in anii puterii populare, privind perioada greco-romans a Dobrogei,
se desprinde, fare indoia15,, valoroasa contributie a istoricilor §i arheolo-
gilor no§tri in cunoa§terea trecutului acestei regiuni care a jucat un rol
ant de important in istoria patriei noastre.
Analizind intr-un mod §tiintific i in spirit critic urmele materiale
ale epocii greco-romane din Dobrogea, interpretindu-le de pe pozitiile,
creatoare ale marxismului, cercet/torii no§tri an imprimat orientarea
just' §i rea16, cu rezultate extrem de rodnice.
Trebuie subliniat caracterul multiplu al problemelor cercetate,
de nature economics, socials §i politic', oferind in acest fel o imagine
complex6, a intregii vieti desfa§urate in Dobrogea greco-roman' in cadrul
mai vast al lumii antice.
I Histria a repogue du Bas-Empire d'apres les dernieres louilles archdologiques, Dacia"
N.S., I, 1957.
2 Monede bizantine de la Inceputul secolului at VII- lea,si sitrsitul celOfii Histria, Studii §i
CercetAri Numismatice", III, 1960.
3 Contributions to Dobroudja History under Anastasius I, Dacia", N.S., IV, 1960.
4 Dinogetia a problem of ancient topograly, Dacia", N. S., II, 1958.

www.dacoromanica.ro
1424 M. COJA of H. NUBAR 14

Desigur cd pentru prezentarea unui tablou cit mai complet, cu toate

nuantele variate qi fine ale istoriei Dobrogei, mai sint necesare cercetki
i studii, mai ales in acele probleme care nu au lost Inc d suficient apro-
fundate sau dezvoltate. Ne referim In special, pentru perioada greacd, la
studierea problemelor legate de Infiintarea §i evolutia economics, sociald
qi istoricd a celor doud mari cetki vest-pontice, Tomis §i Callatis.
In ceea ce prive§te epoca stdpinirii romane in Dobrogea, viitoarele
studii vor trebui sd insiste mai mult asupra dezvoltkii economice §i
sociale, ca i asupra procesului bilateral de influente reciproce care s-a
manifestat intre romani i populatia autohtond.
Desigur ca, paralel cu desfkurarea cercetdrilor arheologice, se
vor rezolva problemele de mai sus ; astfel, istoria Dobrogei in perioada
1i
greco-romans se va Imbogati cu not contributii, care sa facd gi mai
expresivd, k}i mai intensd cunomterea istoricd a trecutului patriei noastre.

www.dacoromanica.ro
ARHEOLOGIA PERIOADEI DE TRECERE LA FEUDALISM
PE TERITORIUL R.P.R.
DE
ION NESTOR
Membru corespondent al Academiei R.P.R.

Din capul locului este necesara precizarea ca, prin perioada de trecere
la feudalism trebuie sa intelegem acel rastimp din dezvoltarea societatii
omene§ti in care se desfkoara procesul de formare a relatiilor feudale,
de destramare dupa locuri §1 imprejurki fie a orinduirii sclavagiste,
fie a celei de comuna primitive, §i de trecere de la unul din aceste moduri
de productie la eel feudal. Denumita adeseori Inca §i prefeudatii (termen
neexact in fond Si care preteaza la unele confuzii) i identificata nu rareori
cu perioada a§a-numita a migratiei popoarelor (ea insasi insuficient de
precis delimitata ca continut istoric §i in timp §i neputindu-se oricum
suprapune cu cea discutata aici), perioada de trecere spre feudalism a
avut la diferite popoare care s-au format deplin in cursul ei o durata
mai scurta sau mai lunga, dupa imprejurki ; aceasta durata a cuprins in
once caz, la popoarele europene din afara granitelor Imperiului roinano-
bizantin, mai multe secole, ritmul dezvoltkii societatilor respective fiind
in genere mult incetinit de imprejurarile istorice speciale care an dominat
pe continentul european in rastimpul dintre inceputurile indepartate ale
prabu§irii orinduirii sclavagiste romane §i constituirea definitive a statelor
feudale europene.
Fara a putea incerca aici o demonstratie, mentionam ca se admite in
genere, in mod just ni se pare, ca pe teritoriul patriei noastre perioada de
trecere la feudalism trebuie socotita a fi inceput o data cu incetarea sta-
pinirii romane in Dacia (in jurul anului 271 e.n.), trod temeiurile ins4i ale
sclavagismului au disparut pe mari intinderi ale Orli noastre (din limitele
fostei provincii romane Dacia) prin incetarea functiunii organizatiei statale
sclavagiste, iar prelungirea, uneori destul de intensa §i durabila, a actiunii
Imperiului roman la nord de Dunarea de jos a capkat alte forme. Dobrogea,
ramasa in cadrul Imperiului romano-bizantin pina la inceputul sec. al
VII-lea e.n. §i revenita la finele sec. al X-lea e.n. din nou la imperiu pentru

www.dacoromanica.ro
1926 1. NESTOR 2

o vreme, a avut desigur o situatie §i o dezvoltare deosebitd. In ceea ce.

priveste regiunile in care stapinirea romans nu a fost efectivd pe mai
lung's duratd §i nu a dus la implintarea acolo a rinduielilor sclavagiste
(Muntenia si mai ales Moldova), va trebui sa se pund in viitor problema
de a §ti in ce mdsurd este indicat a se situa inceputurile perioadei de
trecere la feudalism (ale destramdrii orinduirii de comund primitive in
directia relatiilor feudale) la o data mai veche decit prabu§irea stapinirii
romane in provincia Dacia.
*
Momentul de sfir§it al perioadei de trecere la feudalism este plasat
in general in cuprinsul sec. al X-lea e.n., cind sint semnalate pe teritoriul
tarii noastre primele formatkuni evasistatale feudale si cind se adrnite
ca procesul de formare a poporului romin s-a incheiat.
In studiul perioadei in discutie din istoria patriei noastre, delimitate
deocamdata grosso-niodo in chipul amintit, cercetarea arheologica a nume-
roaselor, variatelor si mult controversatelor probleme ce se pun, a inter-
venit de fapt in mod decisiv de-abia in anii puterii populare. Ca si alte
sectoare ale istoriei Rominiei, §i acesta a beneficiat in mod esential de
marele avint pe care cercetarea arheologicg 1-a capatat o data cu reorga-
nizarea ei in cadrul Academiei R.P.R. incepind din anul 1948. Restruc-
turarea pe baze stiintifice si ideologice juste a intregii cercetari istorice
din tarn, noastrd a dat §i aici un impuls puternic investigatiilor de ordin
strict istoric §i celor arheologice. In mod special, cercetarea istorica a perioa-
dei de care ne ocupdm a fost desemnata ca fiind de prima importanta si
intensificatd organizatoric in urma cuprinzatoarelor si clarvazatoarelor
hotdriri ale celui de-al II-lea Congres al Partidului Muncitorese Romin.
La eforturile depuse pentru cercetarea arheologica a perioadei de trecere
la feudalism de catre Institutul de Arheologie al Academiei R.P.R. si de
institutele de istorie din Iasi §i Cluj si care au continuat fard intreru-
pere s-a adaugat activitatea de stimulare si coordonare a acestor preo-
cupari de catre Comisia pentru studiul formarii limbii si poporului romin,
infiintatd In 1955 pe lingd Prezidiul Academiei R.P.R. in felul acesta s-a
putut prezenta in vol. I al Istoriei Rominiei (1960), atit ca informatie
cit §1 ca conceptie, o cu totul noun si superioard tratare a acestei perioade,
cu privire la care, ping atunci, cercetdrile operau aproape in gol, pe bijblite
si cu necontenite pendulari intre cele mai contradictorii teorii.
Yn desfasurarea noii cercetdri cu privire la inceputurile indepartate
ale feudalismului in fond cu privire la procesul de formare a poporului
romin, asa cum ne apare el in pragul perioadei feudale, cad aceste data
procese se suprapun s-au cristalizat unele pozitii, unele conceptii de
bazd, care s-au impus in acest domeniu de muncg stiintifica si ca atare
se cer reamintite si ilustrate si in prezenta expunere 1.
In primul rind s-a impus cu toatg evidenta necesitatea largirii si
adincirii bazei de informatie istorica, prin punerea unui puternic accent
pe cercetdrile arheologice. Era limpede ca tinind seama de situatia infor-
1 Cf. Istoria Rominiei, vol. I, unde aceste pozitii si conceptii de baz6 s.nt sintetizate In
cap. VI (acad. C. Daicoviciu, acad. Em. Petrovici 0 Gh. Stefan).

www.dacoromanica.ro
3 ARHEOLOGJA PLRIOADEI DE TRECERE LA FEUDALISM 1427

matiei istorico-literare asupra acestui rastimp practic epuizata, ca depi-

stare, saraca, plina, de lacune importante, pasibila de interpretarile cele
mai deosebite, la care de altfel fusese supusa timp de mai bine de o suta
cincizeci de ani singura posibilitate de a se gasi not izvoare era aceea
a unor vaste gi staruitoare cercetari arheologice, grow si indelung neglijate
de istoriografia precedents. Prima materializare de mare amploare a
acestui directii s-a produs incepind din 1951 prin vastele lucrari de pe
santierul Moresti din Transilvania 1 §i apoi prin dezvelirea aproape in
Intregime a intinsului cimitir slay de la Sarata-Monteoru2. Sapaturile efec-
tuate la monumentele arheologice din perioada genezei feudalismului
an continuat apoi Intr -un ritm din ce in ce mai viu, astfel ca astazi se
poate inregistra existenta unei informatii arheologice care depaseste con-
siderabil pe cea de care se dispunea inainte.
In al doilea rind, cercetarea arheologica a perioadei de trecere
la feudalism a capatat o orientare precisa, in sensul studierii in primul
rind a fondulni beistinas. Aceasta revine a spune ca s-a impus concepfia
continuiteifii in sensul eel mai larg, reducerea fenomenului migratiilor la
proportiile sale reale, indreptarea atentiei catre procesele de dezvoltare
interns, fare, desigur, a se neglija, Mei realitatea Si nici importanta rela-
tive a elementelor etnice alogene si a influcntelor externe. Vechea
conceptie si ingusta i tendentiow-a, sustinuta, i difuzata, in cadrul
diferitelor curente soviniste, mai ales de unii in-va,tati strain, dar de care
nu s-au putut desprinde cu totul nici unii din istoricii burghezi romini,.
admitea ea in regiunile noastre s-au succedat, dupa, retragerea aureliana,
rind pe rind, perioadele de stapinire si locuire gotiel, hunica, gepidica,.
avarice, In cursul carora biata populatie locals i cu atit mai mult
eventualele restful rare de populatie romanizata nu au putut fi decit
complet i definitiv eradicate. A ceasta conceptie fusese deja puternic zdrun-
cinata Inca dinainte de noile cercetari arheologice3, dar de -abia aceste
cercetari si conceptia care le-a stat la baza au inla'turat-o in mod coneret
si documentat.
Punctul de vedere al continuitatii a fort generalizat, extins la intreg
teritoriul tarii $i la toate aspectele desfa'surarii procesului istoric. Yn felul
acesta, perioada de trecere la feudalism pe teritoriul R.P.R. urmeaza a fi
coneeputa, drept perioada de formare a poporului romin ; prin aceasta se
exprima teza fundamentals a foirnarii acestui popor in spativi carpato-
dunarean , la nord de Dunare, deli in strinsa legatura cu aria dunareano-
balcanica4. Nu numai, aradar, continuitatea populatiei dacice iu
cuprinsul provinciei romane .Dacia (poclisul transilvanean, Banatul iii
1 Dare de seams shrteticii a eonducfdorului luerilrilor K. Horedt, Die befesligle Ansiedlung
von Morefli and ihre friihgeschichtliche Iledeulung. in Dacia", N.S., I, 1057, untie sint men-
tionate 5i rapoartele preliminare publicate in SCIV, pe anii 1952-1955.
2 Expunere de ansamblu asupra lucr5rilor (le pind la 1956, I Nestor, La neeropole slave
d'dpoque ancienne de Sdrala Alonleorn, Dacia", N.S., I, 1957, nude sint citate eI rapoartele
preliminare.
3 Expunerea cea mai adinc gindita a conceptiei conlinuita4ii populaliei autolitone, la
N. Iorga, Isloria romlnilor, vol. II, 1936.
4 Aceasta conceptie este demonstrata 5i argumentatil pe larg In cap. VI din Isloria Ro
Daniel, vol. I, 1960 (acad. C. Daicoviciu, acad. Em. Petrovici 5i Gh. Stefan).

www.dacoromanica.ro
1428 I. NESTOR 4

Oltenia), ci gi continuitatea elementului dacic si in restul teritoriului vechi

dacic gi dincolo de limitele in timp ale stapinirii romane in Dacia.
Nu numai continuitatea elementului daco-roman (romanitatea din pro-
vincia Dacia), ci §i continuitatea de viata romans si de populatie romani-
zata, gi chiar a procesului de romanizare insusi, in afara granitelor provin-
ciei Dacia, pe o durata, de timp depasind mult pe cea a acestei provincii. In
conditiile destasurdrii procesului istoric pe teritoriul tdrii noastre in aceasta
perioadd si tinind seams de continutul si rezultatul sau formarea si
prezenta aici a poporului romin rezultatele Togor si importantelor
eercetdri arheologice au putut determina indeptirtarea si de conceptiile
inclinate a exayera rolul barbarilor" (care au contribuit la distrugerea
orinduirii sclavagiste, dar nu au putut distruge civilizatia) si de cele pentru
care numai imperial" (roman si apoi bizantin) a contribuit la formarea
noilor popoare si la nasterea noii orinduiri.
0 cunoastere mai larga si mai adinca, mijlocita de arheologie, a
realitatii concrete, materiale, a vietii diferitelor formatiuni etnice semnalate
in acest rastimp pe teritoriul carpato-duna'rean, o data cu preocuparea
mai atenta de activitatile gi relatiile de productie, a fundamentat din
ce in ce mai mult o conceptie cu privire la raporturile dintre populatia
localg gi cele adventice, care nu ingaduie sa, se admits disparitia nici
brusca, nici prin epuizare treptatg a populatiei autohtone, ci dimpotriva
impune, ca o conditie a vietii insgsi a populatiilor pgtrunse din afarg,
existenta gi capacitatea de a munci a celei locale. Organizarea sociala
(diferite stadii gi aspecte ale destramgrii orinduirii gentilice cu supra
structura de democratie militarg gi cu tendinta de trecere spre forme de
regalitate incipientg) gi formele de economie (uneori predominant, alteori
exclusiv pastoreascg, sub aspectul nomad, totdeauna cu exploatarea
populatiilor agricole din teritoriile cucerite gi cu jefuire sigtematica la
distanta in imperiu) ale popoarelor migratoare" nu le permiteau sä se
lipseasca de contributia populatiei agricole locale, ajunse la o treaptg de
dezvoltare social-economicg superioara gi considerabil mai putin labila
(obstea sateasca vicinala). La aceasta se adauga imprejurarea ca nici una
din populatiile pgtrunse In spatiul nostru nu a intentionat vreodata de a
se instala efectiv gi definitiv aici, ci fie de a folosi pasunile din stepele
sud- gi est-carpatice sau din pusta pannonicg, fie de a utiliza spatiul
nord-dungrean ca o trambuling pentru trecerea in imperiu. i unul din
rezultatele cele mai caracteristice ale cercetarii arheologice mai intense
a perioadei migratiilor din acest spatiu este toemai acela cg prezenta
efectiva a populatiilor alogene s-a dovedit fie aproape inexistenta, fie
extrem de redusa numeric, fie, In sfirsit, de cele mai multe on efemera.
Practic, in afara de gepizi, a caror soarta, se cunoaste, nici una din, popu-
latiile migratoare nu a ramas pe aceste locuri 1.
Descoperirile arheologice au concretizat in primul rind prezenta
populatiei romanizate in Transilvania ping spre sfirsitul sec. at IV-lea e.n 2.
1 Toate acestea, sub o forma larga, in Istoria Romtniei, vol. I, partea a IV-t,
cap. 111VI, p. 670-809.
2 In principiu prin valorificarea unor descoperiri mai vechi dintr-un cimitir de la Alba-
Iulia (vechiul centru roman Apulum), v. K. Horedt, in SCIV. nr. 3-4, V, 1954, p. 488 sqq. §i

www.dacoromanica.ro
3 ARHEOLOGIA PERIOADEI DE TRECERE LA IEUDALISM 1429

Pe de alta parte, ele au facut cunoscuta populatia dacid, (carpica)care a

trait in sec. al III-lea e.n. in Moldova (cultura Poiene§ti)1 §i in Muntenia
(culturile Bucure§tiMilitari §i Chilia) 2. Acest ultim lucru, impreuna
cu noi sapaturi in a§ezarile Ii cimitirele din perioada gotica", au pus in
-evidenta §i au demonstrat citeva fapte de ordin istoric de o deosebita
importanta. S-au lamurit in primul rind oarecum in prealabil impre-
jur5,rile in care unele triburi sarmatice (roxolani sau alani) §i-au dus o
vreme viata for de pastori nomazi pe teritoriul Rominiei. Cunoa§terea
grupei de antichitati sarmatice in regiunile de la sud §i rasarit de Carpati
(in podi§ul transilvanean nu au nomadizat niciodata sarmati, in timp ce in
spatiul de la vest de Carpatii Apuseni erau cunoscute urmele arheologice
ale sarmatilor Jazigi, pe care recent cercetarea romineasca le-a imbogatit)
este o realizare cu totul nou5, a cercetarilor arheologice din anii republicii 3.
Numeroase descoperiri funerare sarmatice din Muntenia §i Moldova,
mai vechi sau facute in ultimii ani, sint inedite sau in curs de publicare.
Noile descoperiri par a fi de natura sa modif ice interpretarea istorica
prezentata de noi in lucrarile citate, in sensul ca, pe de o parte, patrun-
derea sarmatilor in Moldova §i Muntenia s-a petrecut eventual mai de
vreme (Inca de la inceputul sau din prima jumatate a sec. al III-lea e.n.),
iar pe de alta, ca prezenta for in acele provincii in continuare §i in sec. al
IV-lea e.n., nu mai este atit de asigurata arheologic, pe cit parea ping de
curind. Ra'mine a§adar certa pentru acele regiuni o conlocuire carpo-
daco-sarmatica in sec. al III-lea e.n.
Tuturor interpretarilor §i speculatiilor istorice legate de prezenta
sarmatilor aici, facute in absenta tota15, a unei documentari arheologice,
astazi existente, li se opune faptul concret infati§at de numeroasele desco-
periri sarmatice cunoscute acurn (printre care, de ex., la Tru§e§ti in stepa
Jijiei §i In Tirmor, reg. Ploie§ti, adevarate cimitire) : pastorii razboinici
sarmati au nomadizat temporar, in cursul sec. al III-lea e.n., problematic
dad, §i intr-o parte din sec. al IV-lea, intre Prut §i Olt, pentru a disparea
definitiv de aici (deoarece cei antrenati in mi§carea hunica nu au facut
decit sa parcurga aceste teritorii).
acelasi, Untersuchungen zur Friihgeschichte Siebenbiirgens, Bukarest, 1958, p. 49 sqq. : morminte
In vechiul cimitir roman cu rit de Inmormintare Ii inventar absolut romane, cu totul
deosebite de cele ale altor populatii contemporane.
I Prima data prin silparea (in 1949) $i publicarea cercetilrilor asupra cimitirului de
incineratie de la Poienefli, r. Vaslui, v. R. Vulpe, Sapaturile de la Poieneqli In Mat. arh. privind
istoria veche R. P. R., I, 1953, p. 213 sqq. Numeroase alte descoperiri de acela$i gen $i noi s6p5turi
Yn cimitire similare din Moldova s-au facut de atunci Incoace, dintre care uncle au fost semna-
late prin rapoarte preliminare In Materiale arheologice. 0 cercetare de ansamblu a acestei culturi
la Gh. Bichir In comunicarea sa la Congresul international de Stiinte pre- $i protoistorice,
Roma, 1962.
2 Cf. Sebastian Morintz, Sapaturile de la Chilia (r. Vedea, reg. Pites(i), tn Mat. arh.
VII, p. 441 sqq. $i VIII, 1962, p. 513 sqq. Expunere de caracter general asupra culturii Chilia-
Militari $i problemelor ridicate de ea la S. Morintz, 06aus oaxuricxort xy.rtbmypba e pumcxylo
anoxy omnpumue e Kuauu, p -n BeOa, o6. Apaaoceut, In Dacia", N. S., V, 1961, uncle
Sc clá gf restul bibliografiei.
3 In afara de datele consemnate In Isloria Romtniei, I, p. 671 $i urm. (I. Nestor), a se
vedea indicatii cu privire la descoperirile sarmatice 6f interpretarea for la I. Nestor, Die menschli-
cite Gesellschaft an der unteren Donau in nor- and nachriimischer Zeit, II (Rapports du XP Congres

www.dacoromanica.ro
14 30 I NESTOR 6

S-a stabilit in al doilea rind ca o dominatie goticic (vizigotica) in

regiunile de la vest de Prut, insotite de o prezenta efectiva a acestor
germani rasariteni, departe de a se fi produs Inca de pe la 250 sau 271
(vizigotii fiind socotiti raspunzatori de prabuirea stapinirii romane in
Dacia §i drept noi locuitori ai provinciei imediat dupa parasirea ei) nu
8-a petrecut decit cam in jurul anului 300 e.n. §i nu in forma unei coloni-
zari masive, cu disparitia populatiei locale. Apzarile §i cimitirele din aceasta
perioada, dintre care cele din Muntenia §i Moldova au fost identi-
ficate §i cercetate aproape exclusiv dupa 1948 §i in care este documentata
cultura materials specifics acestei vremi denumita CerneahovSintana-
de-Mure§, incep In adevar a fi folosite de-abia in momentul amintit. in
afara de aceasta, s-a dovedit arheologic, atit in cimitire eft §i in wzari,
ca populatia locals, dacic §i romanica, a continuat sg, existe alaturi de goti.
in afara de numeroasele descoperiri arheologice din aceasta vreme,
consemnate in parte in lucrarile citate in nota precedents, au intervc nit
intre timp altele noi, printre care o deosebita importanta o au cele de
la Tirg5or, reg. Ploie8ti, unde s-a cercetat timp de mai multi ani un vast
cimitir, de tip Sintana-de-Mure§, care suprapune un cimitir sarmatic,
i s-au precizat o serie de pretioase amanunte arheologice §i. istorice 1.
In urma datelor foarte exact inregistrate la Tirmor, care au determinat
apoi §i o verificare prin sapaturi a descoperirilor intimplatoare mai vechi
de la Olteni, reg. Bucure§ti (cercetare Inca inedita C. Preda-Gh. Diaconu),.
interpretarea data de C. Preda §i subsemnatul 2 cimitirului de la Olteni
(exclusiv de incineratie §i dacic, din sec. al IV-lea e.n.), trebuie socotita
depkita in forma in care a fost facuta. La Olteni s-a dovedit in adevar,
prin sapaturi, caracterul biritual al cimitirului, deci aceea§i situatie ca gi
la Tirpor, fapt care (pe baza unor detalii de ritual) permite presupunerea
unui amestec de taifali (germanici) printre vizigoti. Prezenta populatiei
locale dacice in regiune, in aceasta vreme (sec. al IV-lea e.n.) nu este intru
mimic puss la indoiala prin aceste noi constatari, deoarece ea este cert
atestata arheologic in numeroase puncte §i chiar §i la Tig§or.
Navalirile hunice, care bleep in 376 e.n., lichideaza dominatia gotica
din spatiul dintre Nipru §i Muntii Apuseni ; ele au pentru regiunile noastre
gi un alt efect important, anume pe ace]a al emigr5,rii vizigotilor (intro
378-381), fapt atestat istoric §i confirmat arheologic prin incetarea In
aceasta vreme a folosirii mezarilor §i cimitirelor de tip Sin.tana-de-Mure§ 3-

des Sciences Hisloriques, Stockholm, 1960), p. 130 ; pentru mormintul de la Focsani, v. acum
si Gh. Untaru si S. Morintz, In SC1V, nr. 1, XIII, 1962, p. 157 sqq.
1 Vezi, Gh. Diaconu ,Consideralii preliminare asupra necropolei de la Tirgsor din secolele
111-IV e. n., SCIV, nr. 1, XI, 1960.
2 C. Preda, In SCIV, nr. 2, X, 1959, p. 355 sqq ; I, Nestor, in hicrarile citate la nota 2,
p. 1429.
3 Sludierea si publicarea materialelor arheologice de tip Sintana-de-Mures de pe teri-
toriul R.P.R. se afla In plina desfasurare, In parte si prin Ingrijirea Comisiei pentru sludiul for-
murii limbii si poporului roman. Astfel, materialele din reg. Mures-Aulonoma Maghiara au lost
adunate si prelucrate de Szekely Zoltan (Sf. Gheorghe), manuscrisul a5teptind sa intre In tipar ;
o monografie completa asupra cimitirelor din sec. IIIIV e.n. de la Tirgsor a lost redactata
de Gh. Diaconu si urmeaza de asemenea a fi publicata ; B. Mitrea si C. Preda au redactat mono-
grafia asupra cimitirelor de la Spantov si Independen!a si allor descoperiri din rcg. Bucuresti ;.

www.dacoromanica.ro
7 ARHEOLOGIA PERIOADEI DE TRECERE LA FEUDALISM 1431

In perioada dominatiei hunice in spatiul carpato-dunarean, populatia

b54tina§a, dacica §i romana, a fost silica s5, paraseasca vechile a§ezari
§i cimitire, unde prezenta ei in cursul sec. al IV-lea nu mai poate fi, dupa
cum s-a aratat, contestata. Perioada tulbure §i desigur grea dintre 378
§i 451 (data incetarii dominatiei hunice §i a disparitiei de pe aceste locuri
.a conglomeratului de populatii straine care forin.aserd confederatia hunica)
este greu de sesizat arheologic in ceea ce prive§te populatia ba§tina§a I.
Totu§i, in ultima vreme se semnaleaza din ce in ce mai frecvent aparitia
unor materiale de caracter Sin.tana-de-Mure§ evoluate §i oarecum bar-
barizate", atit in cimpia, muuteand, cit §i in Moldova, de obicei in alto locuri
decit cele ale vechilor asezari din sec. al IV-lea e.n. Ele vor trebui desigur
urmarite, pentru a se preciza datarea tor, aceasta fiind o cale indicatd
pentru urmarirea persistentei populatiei bil§tina§e, deoarece este stabilit
pe de o parte ca nu se mai poate vorbi de o raminere aici a unor grupuri
It de cit importante de vizigoti propriu-zi§i (germani), iar pe de alta ca
hunii in§i§i nu s-au agezat niciodata durabil in aceste locuri, iar populatiile
inglobate in confederatia for (ostrogoti §i sarmati-alani) nu an facut decit
sa traverseze regiunea sau sa constituie o patura subtire de agenti" ai
dominatiei hunice 2. In asemenea conditii nu credem ca exageram atunci
cind afirmam. ca descoperirea §i cercetarea in ultimii ani in Transilvania
a marelui cimitir de incineratie de la Bratei (Media§) constituie un
important pas inainte facut de arheologia noastra in luminarea acestei
epoci atit de obscure §i de divers interpretat5,3. Gimitirul de la Bratei
poate fi datat cu destula siguranta in perioada dominatiei hunice (in
cuprinsul fastimpului anilor 380-454), apartine unei populatii locale
practicind un. rat §i un ritual de inmormintare provincial-roman (atestat
frecvent chiar in provincia, Dacia in timpul stapinirii roinane) §i intreti-
nind Inca legaturi cu civilizatia romana (ceramica provineial-romana,
monad de bron,z romana, divizionara). In rest, cultura materials tontine
numeroase elemente ale culturii anterioare Sintana-de-Mure§ in forma
evoluata §i in parte barbarizate" §i face, din acest punct de vedere, trecerea
eatre cultura materiall locall din see. al V-lea tirziu §i al VI-lea e.n.
Acest lucru dovede§te inch o data (reamintim ca ritul kti ritualul de la
Bratei este total ne-germanic fie ca ar fi vorba de gotii. sau de gepizi
singurii care istorice§te ar putea fi luati in consideratie, ne-sarmatic
§i no-hunic) ca purtatorii culturii Sintana-de-Mure§ au fost in buns parte

la Muzeul Moldovei at Institutului de istorie din Iasi s-a pus in lucru o adunare si publicare
a acestor antedate din Moldova.
1 0 sintetizare si clasificare a materialelor arheologice din perioada dominatiei hunice
de pe teritoriul R.P.R., ca $i o discutie asupra semaificatici tor, a d it recent Ligia Birzu, Con-
tribufia arheologiei In cunoagerea perioadei hunice la Dundrea de Jos, Ana lele Univ. Bucuresti",
S. St. Soc. Istorie, nr. 20, an. X, 1961.
2 Materialele la Ligia Btrzu, op. cit. ; se adaugA descnperirea recent5 a cimitirului din
prima jumatate a sec. at V-lea e. n. de la Botosani, D3alul-Carfirniditriei", cercetat de Em.
4i N. Zaharia (Iasi) (inedit), de caracter germanic, desigur ostrogotic).
a Un prim raport preliminar este publicat de Eugenia Zaharia, to Maleriale, VIII, 1962.
Sc paturile de la Bratei au lost programate de Comisia pentru sludiul formarii limbii si poporu-
lui roman §i condus de subsemnatul ; inceptnd din 1961 cimitirul in discutie este cercetat sub
conducerea Ligiei Blrzu.

www.dacoromanica.ro
1432 I. NESTOR

gi baltina§ii, nu numai gotii. Un alt aspect al vietii acestor ba§tina§i

de la Bratei frapeaza §i este deosebit de semnificativ : un nivel desigur
relativ de cultura departe de presupusa totals decadere §i un nivel
economic (la ,,banchetul funerar" al fiecarui decedat se consumau canti-
tati mari de came de pore, oaie §i bou suovetaurilia ! ) departe de pre-
supusa coborire la nivelul, unor robi. In plus, ace§ti localnici i§i duceau viata
la lumina zilei, pe o tale importanta de comunicatii.
Ca erau §i agricultori, au avut ei in §i §i grija sa ne-o transmits, punind
intr-un mormint un fier de plug, iar in altul seceri, coase §i butcile de fier
de la rotile carutei. Ne-au lasat in marginea cimitirului intercalate stra-
tigrafic intre morminte ! §i marile cuptoare de piine, de un tip roman
binecunoscut §i transmis in aceste regiuni, in timp, pins in sec. al XI-lea e.n.
Cimitirul de la Bratei ilustreaza situatia reala a populatiei locale
sub dominatia hunica §Lraporturile efective dintre patura alogena exploa-
tatoare §i masele muncitoare pe ogoarele §i pa§unile mo§tenite.
Nona cercetare arheologica romineasca a reu§it a lamuri in mare-
nia'sura §iimprejurarile in care arheologic documentat exclusiv in
Transilvania se petrece dupa anul 454 e.n. instaurarea dominatiei
gepidice §i prezenta efectiva a acestor germani rasariteni in spatiul car-
patic 1. lstoriografia mai veche nu putea sa valorifice exact §i clar, in
discutarea acestei probleme, materialul arheologic, din lipsa unor cer-
cetari mai atente §i a confuziilor ce dominau in atribuirea etnica, a dife-
ritelor descoperiri, care proveneau aproape exclusiv din morminte, te-
zaure sau erau intimplatoare. Noile cercetari §i descoperiri au pus in evi-
denta faptul ea inainte de data cca. 480 e.n. (care este data cu destula precizie
stability a tezaurului" (inventar al unui mormint princiar") de la Apa-
hida, linga Cluj) nu se poate vorbi de o patrundere a gepizilor in Transil-
vania. Istoric §i arheologic se degajeaza astfel concluzia ca populatia
locals §i patura dominants ostrogotica din aceste regiuni au stavilit pina
spre acea data expansiunea spre rasarit a dominatiei gepidice, care se
produce ca atare dupa, emigrarea ostrogotilor in Peninsula Balcanica §i
apoi in Italia. In afara, de aceasta, s-a putut constata (§i este de a§teptat-
ed monografia in curs de pregatire asupra sapaturilor de la More§ti sa
aduca, arheologic, importante preciziuni in acest sens) ea, in perioada
480 567 e.n. (ultima data fiind acea a zdrobirii de care avari §i longo-
barzi a puterii militare §i politice a gepizilor), gepizii al caror centru
militar, politic §i de locuire se gasea la apus de Carpatii Apuseni nu
s-au a§ezat in Transilvania decit in citeva centre (in principal pe Mure0,
prezentindu-se limpede ca o patura suprapusa. S-au identificat in ultima
vreme in toata Transilvania un mare numar de a§ezari din aceasta vreme,
care demonstreaza prezenta unei populatii numeroase §i relativ prospere ;
nici un indiciu nu atesta o mezare a gepizilor aici intr-un a§a de mare
1 Malerialele arheologice $i problemele legate de ele au Post tratate recent de K. Horedt
In Untersuchungen zur Friihgeschichte Siebenbargens, Bukarest, 1958, p. 71 sqq. 5i In Contribufii
la isloriu Transilvaniei, sec. IV XIII, Bucuresti, 1958, p. 11 sqq. Pentru supiiturile de la
Porumbenii Mici, in valea superioara a Tirnavei Marl, de semnalat ultimele rapoarte publicate
in Maleriale. VIII, 1962, p. 21 sqq. (Szekely Z.) 5i p. 633 sqq. (K. Horedt, Z. Szekely $i $t. Mci-
n AO, care adue lamurirea structurli mezarii (marea fortifica(ie cu val 5i 5anI nu este gepidica").

www.dacoromanica.ro
9 ARHEOLOGIA PERIOADEI DE TRECERE LA FEUDALISM 1433

'Inman Dimpotriv6, cultura material& descoperita in aceste asezAri tontine

elemente atit de Clare de traditie local& si de influient& romano-bizantina,
incit sintem obligati sa, o atribuim elementului autohton. Yn acest sens, des-
coperirea si cercetarea in ultimii doi ani a marei asezciri de la Bratei (deose-
bit& si mai nou decit cimitirul din aceeasi localitate, de care s-a vorbit mai
sus) ne-a pus la dispozitie o documentare deosebit de limpede 1. Dupd
datele inregistrate pin& in prezent, ne gasim in fata eelei mai vechi asezari
din perioada gepidicA", cunoscute ping, acum, putind fi datat& spre sfirsitul
sec. al V-lea, eventual si pind la inceputul sec. al VI-lea e.n. Economia era
intemeiat& pe agricultura si cresterea foarte dezvoltatL a vitelor. Cultura
material& tontine Snot, dar in minoritate, elemente Sintana-de-Mures, ceea
ce predominA ins& sint trgsaturile de caracter romano-bizantin. Din acest
complex se dezvolt& mai ales ceramica culturii gepidice" de tip Moresti
(din prima jumAtate a sec. al VI-lea e.n.) ; de aceea va trebui sa vorbini
in viitor de complexul Bratei-Moresti. La sud de Carpati, in Muntenia si
Oltenia, ii corespunde ca timp si ca aspect cultural, complexul Ipotesti-
Cindesti (v. mai kis), fapt care subliniaz6 Inc & o data caracterul ne-gepidic
la origine al acestor aspecte de cultura material& din sec. V VI e.n.
Am stAruit cu unele amanunte, subliniate de descoperiri arheologice
mai noi, asupra perioadei de dominatie germanicA sj hunicA, deoarece
pentru acest fastimp problema contin.uitatii populatiei locale, dacice sj
daco-romane, prezintg o important& de prim ordin : este vorba de men -
tinerea si dezvoltarea fondului autohton de populatie de-a lungul unor
vicisitudini istorice, considerate a fi fost de natura sa dud, la disparitia
acelui fond. In afar& de aceasta, evolutia ulterioarg, nu poate fi inteleas&
si interpretat5, istoric in mod just decit data se tine seama de existenta
acestei populatii de agricultori si pastori care s-au acomodat timp de trei
secole cu diferitele valuri de popoare migratoare.
Intr-o astfel de lumina se situeazg si problema .asezgrii slavilor in
spatial carpato-dungrean. Arheologia romineasca a adus in aceasta directie,
in anii puterii populare, una din contributiile cele mai de seam din
intreaga arie de dispersiune a slavilor 2. Marile s'apAturi din cimitirul de
la S6rata-Monteoru, de la Suceava, din necropolele tumulare din nord-
vestal Transilvaniei (Nusfalau si Someseni, ultima nou descoperita) 3,
1 Asezarea de la Bratei, care dupd calcule prealabile a cuprins eca. 100 de locuin(e (sold
bordeie) se cerceteaz5 In cadrul programului Comisiei pentru skulk!' forma,' limbii .yi poporuhu
romtn de c5tre subsemnatul. In 1961-1962 s-au studiat 18 locuinte. Rapoartele preliminarc
slat In curs de redaetare.
2 Ultimele trat5ri de ansamblu ale descoperirilor slave din Rominia (I. Nestor, Slavit
pe teriloriul R.P.R. In lumina documenlelor arheologice, SCIV. nr. 1. X, 1959 si M. Comsa, Slavic
pe leriloriul R.P.R. to secolele VI IN In lumina cercetdrilor arh ologice,ibidem ; cf. M. Con p
In Isloria Romtniei, I. p. 728 sqq.) sint astSzi deja depasite de !toile cercel5ri si descoperiri.
0 importan(5 deosebita au cip5tat descoperirile de la Suceava, tralate Intr -o serie de valoroase
studii de M. D. Matei ( a se vedea ultima sa sinteza Die slatvischen Siedlungen von Suceava
(Nordmoldau, Rumitnien), In Slovenska Archeologia", 1, X, 1962, p. 119 sqq. o versiune
In limbs rusa In Dacia", N. S., IV, 1962 si ultimul raport (pentru s5p5turile din 1959),
In Maleriale, VIII, 1962, p. 741 sqq.). A se vedea si I. Nestor, L'elablissement des Slaves en Roil-
manie a In lumiere de quelques decouvertes archeologiques rScenles, Dacia", N. S., V, 1961.
3 Nusfaltiu : M. Comp, Ifypeaunblii .44021t16bItUti c mpynocoascasceituem e 11 ylugia.7 y,
Dacia", N.S., III, 1959 ; Somistni : M. Macrea, Caaesmcnuii moeunbuuts e Comemenu,
Dacia", N.S. II, 1958.

www.dacoromanica.ro
 1. NESTOR 10
1431

cercetarea intensa in ultima vreme a trei asezari din Transilvania de

rasarit (Salasuri, Bezid si Filiasil), ca si multe alte cercetari si descoperiri,
au adus problema simbiozei slavo-strarominesti pe un teren concret si
precis si au permis uncle concluzii preliminare de vast rasunet istoric.
Prin faptul c5, patrun.derea slava se petrece aici in.tr-un mediu suficient
cunoscut arheologic si prin acela ca descoperirile slave de la not au putut fi
situate in timp cu mai rnulta preciziune, rezultatele in.registrate de arheo-
logia nou.11, romineasca au capatat o valoare deosebita in dezbaterea inter-
nationala ref eritoare la problemele istoriei si culturii slave 2. In expunerea
de fats vom refine din problematica acestei perioade 3, problematica tot
mai complexa pe masuriti ce inainteaza cercetarile, numai citeva aspecte,
.care ni se par importante din punctul de vedere al procesului etnogenetic
pe care-I urmarim.
Trebuie subliniat in primul rind ea, indiferent de posibilitatile unor
patrunderi izolate mai vechi, cercetarea arheologic nu ing'aduie, in stadiul
actual al ei, datarea asezarii masive a slavilor in regiunilo noastre extra-
carpatice inainte de inceputul celei de-a doua jumatati a sec. al VI-lea e.n.
(deci dupa 550), aceasta independent de rezolvarea problemei raportu-
rilor dintre raspindirea slavilor si patrunderea avarilor la Du.narea de jos.
In ceea, ce priveste Transilvania, cele mai vechi urme arheologice slave
(din descoperiri izolate sau intimplatoare, dar acum si in nivelul mai vechi
din asezarea de la Bezid) dateaza, din sec. al VII-lea si se continua (la Bezid,
8alasuri, Filiasi, Nusfalau., Someseni etc.) in sec. al VIII-lea e.n.
In Muntenia si Oltenia, valul slay- intilneste populatia locals purta-
Ware a culturii materials pe care am. propus a o denumi provizoriu corn-
plexul Ipotesti-Cindes,iti 4. Desi Inca in cea mai mare parte inedite si insu-
1 o prima dare de seamy despre primele douii asezari la Szekely Z., Contributii la cultura
slava In sec. VII VIII In sud -estul Transilvaniei, SCIV, nr. 1, XIII, 1962. Sapilturile de la Fi-
liasi. r. Cristurul-S-cuiesc (1961-1962, Sz6kelv Z. Si Molnar I.) slat Inca inedite.
2 Un ecou cu apreleri foarte pozitive se Inregistreaza de ex. la J. Werner, Zur Frage
der slatvisclen Bagelfibeln aus siidosteurvaisch.n Landern, Garmania" (Frankfurt a /M), 38,
1960, p. 114 sqi. Cf. mai sus publicarea in reviste strains a unor studii ale cercetatorilor romini.
3 Trecem, asa cum am mai facut-o si cu alte prilejuri, asupra perioadei doininatiei ava-
rice (568 cca. 800 c. n.) pentru motivul CS avarii nit an Intretinut decit garnizoane pe teritoriul
nostru (inaterialul arheologic si problematica la K. Horedt, Contribufii..., p. 61 sqq. si In SCIV,
nr. 3-4, VII, 1956, p. 393 sqq.) si pentru ca, deli nu neglijam rolul istoric al avarilor, etnic si
cultural pe tcritoriul nostru, procesul In ac.!st rastinap se petrece Intre straromini si slavi. Pro-
blema resturilor gepidice tlrzii (de, dupa 568 e. n.) si a pop alatiei locale din Transilvania Inainte
ate instalarea acolo a slavilor, ca si rolul confed-ratiei avarice In aceasta vreme, slat puternic
I umin ate d- imp trtantul cimitir d-scoprit si c-rectat de M. Rusu (Cluj) In 1960-1962, la Nos lac
pe Mares (primate rapoarte In curs de aparitie, In Materiale, IX si urm.).
4 Asezarea de la Ipatesti, r. Slatina, a fost eercetata In principal de Marinel Popescu
(Nruzeul Regional Pitesti) si este practic inedita. Manuscrisul raportului definitiv este redactat
(M. Popescu) si asteaptd a fi tipdrit. Goa de la Clndesti, r. Mizil, ca si altele din acelasi raion,
au lost sapate de Muzeul Regional Ploiesti prin Victor Teodorescu, care de asemenea a redactat
un raport de ansamblu asupra tor. Numeroase asezari de acelasi tip au fost cercetate In peri-
metrul orasului Bucuresti, de catre Institutul de Arheologie si Muzeul de istorie al orasului
13ucuresti (S. Morintz, VI. Zirra, Margareta Constantinescu, Valeriu Leahu, Panait I. Panait,
Gli. Cazimir). Cu privire la cea de la Ciurelu, v. ultimele rapoarte aparute in Materiale, VII,
p. 658 sqq. si Materiale, VIII, 1962, p.761 sqq. (S. Morintz). 0 discutie de ansamblu (cu datare
to sec. XII-XIII e. n.), ast5zi depasita, la Petre Diaconu, In SCIV, nr 2, IX, 1958; cf.
S. Morintz, Maleriale, VIII. Uncle descoperiri de tip Ipotesti-Cindesti de la Tirgsor, la N. Con-
stantinescu, in SCIV, nr. 1, XI, 1960.

www.dacoromanica.ro
11 ARHEOLOGIA PERIOADEI DE TRECERE LA FEUDALISM 1135

licient studiate, materialele acestui important complex cultural, de care

se leaga strins §i cimitirul slay Sarata-Monteoru, au putut fi datate in
ultima vreme, mai ales pe baza unor piese de caracter bizantin §i uneori
gi prin monede bizantine, in principal in sec. al VI-lea e.n. Exists iudicii ca
unele aspecte ar putea apartine Inca sfir§itului sec. al V-lea e.n., iar altele
reprezinta o continuare a complexului in sec. al VII-lea e.n. Luat in
ansamblu, complexul Ipote§ti-Cinde§ti reprezinta, pentru sec. al VI-lea
i o parte din sec. al VII-lea e.n., cultura materials a unei populatii mixte
straromine§ti-slave, in care, din punct de vedere cultural, elemental local,
de puternica coloratura romano-bizantina, predomina. Practic, pia, in
prezent in aceasta regiune de la nord de Dunarea de Jos nu se cunoa§te
pentru sec. VI VII e.n. nici un complex arheologic slay curat, nealterat
de influenta elementului local. Ace la§i lucru este valabil pentru secolele
VII §i VIII e.n. §i In Transilvania de rasarit. La Bezid, Sala§uri §i Filia§i,
.ceramica slava, este tot mereu insotita de una de caracter local, superioara
din punct de vedere tehnic. Aceasta situatie capata un relief cu atit mai
puternic , cu cit in Moldova (§i pe Nistrul Superior, la Nezvisko in U.R.S.S.)
se intilnesc complexe slave din sec. VI VII e.n. lipsite de amestec local
(la Suceava §i in alte locuri). Exist& unele observatii dupa care in aria
Cinde§ti s-a practicat ritul inhumatiei, deci un rit deosebit de eel general
slay din aceasta vreme (in.cineratia). Pe de alts parte, in timp ce in Tran-
silvania monumentele slave pot fi urmarite §i in sec. VIII e.n., iar in Mol-
dova §i in sec. IX §i X 1, in cimpia Dunarii ele dispar in cursul sec. VII,
putem admit° deocamdata ca intro 602 §i 679 e.n. (prima data este cea a
prabu§irii granitei bizantine la Dunarea de Jos §i a trecerii masive a slavilor
in Balcaui, cea de-a doua este data instalarii proto-bulgarilor turanici la sud
de Dunare). Nu se cunosc din aceasta regiune descoperiri certe din perioada
mai noua a culturii slave (de In finele sec. al VII-lea inainte) ; uncle resturi
ceramice atribuite pina de curind complexului LElincea I Luca Raiko-
vetkaia s-au dovedit a avea alt caracter §i alts data.
In stadiul actual al cercetarilor se pune cu mare acuitate problema
documantarii arheologice a populatiei locale pentru secolele VIII, IX §i in
parte prima jumatate a sec. al X-lea in cimpia Dunarii §i in Transilvania 2.
Aceasta problematica i§i gase§te ultimul reflex in cea legata de a§a-numita
culturd Dridu, docum-ntata pe teritoriul tarii noastre in mod dens §i
bogat incepind din a doua jumatate a sec. al X-lea e.n.3. Deoarece pro-
1 Asupra problem2i complexului slay mai tirziu, de la finele sec. VII pina spre sec. X
numit Hlincea I-Lalca-Raikooelkaia, a se vedea deocamdatA lucrarile citate la nota 2, P. 1433
(I. Nestor, M. Comsa, M. D. Matei). In rest, a se vedea rezultatele sapAturilor din nord-vestul
(Nusfalau, Someseni) si din estul (B2zid, SAlasuri, Ftliasi) Transilvaniei, iar pentru Moldova
-cele ale sapaturilor de la Spinoasa (un prim raport de D. G. Teodoru si Em. Zaharia, In Mate-
Hale, VIII, 1902), DInesti (M. Petraseu-Dlmbavi(:a si Em. Zaharia, in Materiale, VIII, 1962)
si de la RA lucaneni (raport de D. Teodoru, In Materiale, VIII, 1962).
2 Datarea si interpr4area importantului cimitir cretin de inhumatie de la Ciumbrud,
r. Aiud (A. Dankanits si I. Ferenczi, Sit paturile arheologice de la Ciumbrud, in Materiale VI,
1959) care ar fi din prima jumatate a sec. al X-lea si de caracter slav -moray an nevole a fi
r evizuite.
3 Materialul gl problematica acestei culturi au lost studiate, pornindu-se de la sapaturile
de la Dridu (r. Urziceni), de care Eugenia Zaharia, to monografia Sdpefturile de la Dridu. Con-
tribu(ie la arheologia si istoria perioadei de formare a poporului romtn, in pregatire pentru tipar.

4 c. 6130
www.dacoromanica.ro
1436 I. NESTOR 12

blemele acestea au fost in ultima vreme larg dezbatute in literatura noas-

tra §tiintific5.,, bibliografia fiind chat& in monografia mentionata in nota,
ne vom margini aici a sublinia in primul rind ea cercetarea acestui impor-
tant complex arheologic rominesc, ineepind din anul 1956, reprezinta Inca
una din realizarile arheologiei noastre noi. Materialele apartinind acestei
culturi, cunoscute razlet Inca de multa vreme, au fost atribuite rind
secolului al IV-lea e.n., chid secolului al VI-lea e.n., cind secolelor
VIII X e.n., pentru ca de abia prin noile sapaturi de la Dinogetia ( Gar-
van), Capidava i Pacuiul lui Soare in Dobrogea, apoi prin cele de la Dridu
si Bucov In Cimpia Munteana carora apoi le-au urmat alte importante
cercetari in teren sa se poata stabili data for tirzie §i semnificatia pe
care o an pentru procesul formarii poporului romin. Conducerea Academiei
R.P.R., prin Infiintarea Comisiei pentru studiul formarii limbii §i poporu-
lui romin, aplicind directivele Congresului al II-lea al Partidului Muncito-
resc Romin, a indrumat energic cercetarile, cu rezultatul ca In mo-
mentul de fata a devenit posibil sa se dezbata pe baza, de elemente
concrete de cultura materiala momentul final al etnogenezei romi-
ne§ti. Ultimele cercetari §i descoperiri an clarificat intr-o buna
masura uncle aspecte controversate sau insuficient documentate ale
problematicii culturii Dridu. Trebuie subliniat cu precadere ca -prin
cunoa§terea mai adincita a fondului cultural bas}tina§ din secolele V VII I
e.n. (de la cultura Bratei-More§ti pin5, la elementele b4tina§e tirzii din
complexul 1pote0i-Cinde§ti §i din cel slay din Transilvania de rasarit),
s-au degajat cu destula claritate temeiurile locale, nord-duncirene pe care
§i din care s-au dezvoltat In sec. X cultura Dridu. In complexele mai vechi
amintite se gases° numeroase elemente (in ceramica, unelte, amanunte
ale constructiilor gospod'are§ti etc.) care due direct la trasaturile cores-
punzatoare ale culturii Dridu. In Mara de aceasta, cercetarile din ultima
vreme au confirmat, chiar §i prin descoperiri de monede bizantine 1, data
de inceput a culturii Dridu deplin constituite In a doua jumatate a sec.
al X-lea §i dezvoltarea ei In cursul sec. XI e.n. Se na§te in felul acesta un
hiatus in documentarea arheologica amintit mai sus i pe care unii
cercetatori 2 cant a sa-1 acopere prin folosirea ipotezei stapinirii protobul-
gare la nord de Dunare 1i prin atribuirea unor materiale de caracter Dridu
mai timpuriu protobulgarilor §i slavilor de sud, datindu-le astfel In sec. al
IX-lea §i in prima jumatate a sec. al X-lea. Din cele spuse aici mai sus a reieit,
credem, ca existenta unor faze prealabile ale culturii Dridu, din see. IX X,
este plauzibila §i cercetarile viitoare vor trebui BA' le identifice. De pe
acum a devenit probabil ca uncle asezari (Bucure§ti-Straule§ti3), ca §i o
serie de cimitire de incineratie (Satu-Nou, Castelu, Histria Capul
1 Alit la Dinogetia (lucrari conduse de Gh. Stefan), eft $i la Pacuiul lui Soare (Petre
Diaconu) $1 recent la Sendreni (D. G. Teodoru).
2 In principal M. Com$a (v. ultimele sale consideratii In Dacia", N. S., IV, 1960 $i in
Omagiu Daicoviciu, 1960) apoi 13. Mitrea (v. Santierut Sultana (r. Olteni(a) In Materiale, VIII,
1962) $i Intr-o anumita masura Inca K. Horedt. Constatarea, prin sapaturile executate de
M. Com$a (1960 1961), ca cetatea de piatra de la Slon, r. Teleajen, apartioea populatiei culturii
Dridu deschide perspective semnificative asupra procesului de feudalizare din cuprinsul acestei
societati.
3 Sapaluri Panait I. Panait (1961) de la Muz. de ist. a oralului Buc.

www.dacoromanica.ro
13 ARHEOLOG IA PERIOADEI DE TRECERE LA FF U DA LISM 1437

Viilor in Dobrogea, Chirani, r. Braila, Sultana, r. Lehliu *i Pauleasca,

r. Zimnicea, in Muntenia) se pot situa in timp, in parte eventual in prima
jumatate a sec. al X-lea e.n. sau chiar *i ceva mai devreme. A cest lucru
va trebui insa dovedit arheologic. In rest nu poate scapa imprejurarea ca
in cazul cimitirelor de incineratie ne gasim in fata unor manifestari per--
ferice absente din restul teritoriuhii, insuficiente in orice caz pentru a
documenta arheologic o dominatie *i o prezenta efectiva protobulgara in
spatiul carpato-dunarean. intregul proces de formare *i semnificatia
istorica *i etnica a culturii Dridu (cu sate de arzari in Cimpia Dunarii)
nu pot fi judecate exclusiv in funetie de aceste monumente, a
caror interpretare istorica definitive urmeaza sa se face dupe un studiu
amanuntit *i dupe inmultirea descoperirilor. Din punctul de vedere al
culturii materiale, este evident ca nu se poate face o despartire tran*anta,
*i cu atit.mai putin construi un contrast intre poporul romin *i eel sud-
slay al bulgarilor, ale c6,ror destine au fost strins legate chiar in spatiul
balcanic. Cultura Dridu este doar expresia ultima, in anumite regiuni ale
tarii noastre, a unei evolutii care i*i are temeiuri mult mai vechi *i care
de pilda in Transilvania, in conditiile patrunderii acolo Inca de pe la
mijlocul sec. al X-lea a maghiarilor, a luat un alt curs, MA ca fondul
etnic sa se deosebeasca de eel de dincoace de munti.
*
Ar fi o iluzie, ne*tiintifica *i periculoasa, dace am socoti ca in ras-
timpul de 15 ani de activitate ordonata *i bine orientate, arheologia pe-
rioadei de trccere la feudalism pe teritoriul tarii noastre a reu*it sa rezolve
toate problemele pe care un indelung dezinteres i le-a lasat mo*tenire.
Ea a adus multi, lumina in numeroase colturi cu totul intunecate
ale perioadei de formare a poporului romin, dar totodata a dezvaluit *i la-
cune, creind totu*i baze pentru completarea lor. Colectivul de arheo-
logi ce s-a format la not in etapa construirii socialismului, inarmat cu cele
mai bune metode de cercetare *i cu o conceptie *tiintifica asupra desfku-
rarii procesului istoric, constituie, laolalta cu grija pe care forurile de
partid *i de stat, ca *i conducerea Academiei R.P.R. o acorda muncii
lor, o garantie ca in anii ce vor urma se vor inregistra *i in acest domeniu
progrese mult sporite.
Rezultatele inregistrate pins in prezent prin cercetarea arheologica
a perioadei de trecere la feudalism de pe teritoriul Rominiei vor trebui
studiate *i analizate In chip metodic, pentru a se crea astfel bazele unor
interpretari istorice tot mai largi .i mai exacte. Din acest punct de vedere,
una din sarcinile imediate cele mai de seamg, este aceea de a se publica in
chipul eel mai complet rezultatele numeroaselor sapaturi efectuate, pentru
ca apoi, farii, intirziere, sa se intocmeasca marile monografii sintetice,
arheologico-istorice, asupra diferitelor categorii de monumente. tnceputul
care s-a facut in legatura cu monumentele de tip Cerneahov-Sintana
de Mure* ,i Dridu (v. mai sus) va trebui sa se extinda *i sa cu-
prinda, in prezentari complete *i tratari multilaterale, toate grupele
mari de materiale arheologice din aceasta importanta perioada a istoriei
patriei noastre. Numai in felul acesta ni se pare ca se va putea trece la
acea noua faze decisive in istoriografia acestei perioade, care va consta

www.dacoromanica.ro
1438 I. NESTOR 14

din reinterpretarea ansamblalui datelor cuprinse in izvoarole scrise, in

lumina datelor arheologice. Para lel en urmIrirea acestor objective este
necesar ca cercetarea de teren sa inabogilteasel" n3contenit d33cop3ririle
gi observatille arheologice referitoare la acsastI p3rioadl si mai ales s'a
n5,zuiascI sa completeze lacuu3le incl existente in docum3ntarea d3-a lungul
veacurilor a dezvoltArii populatiei autohtone si in genera a procesului
istoric. In. aceastI privintA am avut prilejul sg, subliniem situatia inc'a
neclarI, pentru intinse regiuni ale ORR, din secolele IX $i X e.n., in legil-
turA cu problematica etapelor do formare a culturii Dridu propriu-zise.
Trebuie adAugat ca skAtu.rile gi sondajele din regiunea Oltenia, intro-
rupte de in o vreme si din cauza unei slabe incadrilri in mun.ca gen.erall de
cercetare a muzeelor regionale raionale din aceast5, provincie, vor trebui
reluate, deoarece alIturi de Transilvania, acest spatiu a constituit un
puternie centru de romanizare si a dat deja la ivealA uncle monuments
semnificative 1i importante pentru perioada in discutie (ne gindim in
primul rind in sondajele mai vechi de in Verbita .i in descoperirile din
feudalismul timpuriu de in Celei-Sucidava). in Transilvania, s'a'pa'turile
se cer extinse st6ruitor in regiuni care pinI in prezent nu an intrat Inca
suficient in sfera de preocup'Ari a arheologiei pErioadei de trecere in
feudalism. 0 dep'Asire a concentrIrii asupra bazinului Mures-Tirnave
se impune pentru viitorul eel mai apropiat.
Prin eforturi organizate in directiile schitate aici, se poste spera
el in cercetarea p3 baze largi a perioadei de tr3cera la feudalism 0, se
producl in sfirsit clarifiearea stiintific demonstrabill a etapelor parcurse,
in spatiul carpato-clungirean, de procesul istoric al f )rtnIrii paporului
romin.

www.dacoromanica.ro
ISTORIA MEDIE

CERCETAREA ISTORIEI MEDII A ROMINIEI

IN ANTI PUTERII POPULARE
DE

ACAD. A. OTETEA

In cei cincisprezece ani care au trecut de la proclainarea republicii,

regimul de democratie popular5, a reinnoit toate domeniile de activitate
si a determinat o transformare radical6 si in orientarea ideologies si in
activitatea practic5, a istoriografiei noastre.
Adeziunea insufletith $i ferm5, a istoricilor la lupta clasei munci-
toare pentru lichidarea vechiului regim §i pentru construirea socialismului
a fgcut ca marile succese repurtate de proletariat sA, constituie tot atitea
etape progresive in dezvoltarea istoriografiei marxist-leniniste. Istoricii
de virste diferite §i -au insusit teoria marxist-leninist5, si au filcut din
stiinta istoriei un factor activ al revolutiei culturale.
Aceasta, orientare a fost puternic indrumatil 9i sprijinit6 de partid.
Dezvoltarea stiintei a fost una din preocupArile de cApetenie ale partidului,
fiindc5, programul de constructie a socialismului nu se poate realiza cle-
at grin aplicarea stiintei. Conferinta national5, a P.C.R. din octombrie
1945 a indicat primele masuri in aceasta ordine de idei : reorganizarea
si democratizarea intregului invKamint, de la eel primar pins la Uni-
versitate".
Sub indrumarea permanent5, a partidului, istoriografia noastril
marxist-leninistA si-a asumat sal cina de a relua de la bats istoria poporului
nostru $i de a o trata de pe pozitiile clasei muncitoare, in spiritul interna-
tionalismului proletar, ca parte integranth a miscArii generale de eman-
cipare a maselor muncitoare.
Prima sinteed a istoriei Rominiei de pe pozitii marxist-leniniste
a fost manualul de Istoria Rominiei, elaborat de un colectiv de istorici,
sub conducerea acad. Mihail Roller §1 publicat in 1947. Cu toate lipsurile
inerente oricgrui inceput, manualul a avut o incontestabila insemniitate
pentru noua orientare a istoriografiei noastre. Mai intii, el a aplicat o
www.dacoromanica.ro
1440 A. OTETEA 2

periodizaie bazata pe modul de productie dominant al celor cinci forma-

tiuni social-economice §i a acordat o deosebita atentie istoriei contempo-
rane §i mi§carii muncitore§ti. Apoi, elaborarea acestui manual a marcat
trecerea istoriografiei romine de pe pozitiile ideologiei burgheze pe cele
ale ideologiei clasei muncitoare, care, pe baza cunoa§terii legilor de dez-
voltare socials, facea posibila intelegerea problemelor istorice §i previ-
ziunca directiei §i tailor de dezvoltare a societatii. Istoriografia marxista,
a devenit un factor puternic al revolutiei culturale.
Dar regimul de democratic populara nu s-a marginit sa sprijine noun
orientare a istoriografiei noastre : el i-a treat baza materials §i cadrul
§tiintific pentru o rapids §i puternica, dezvoltare. Reforma invatamintului
din 1 948 a fileut din facultatile de istorie, nou create, centre de cercetare
stiintificl, menite sa formeze cadre numeroase §i bine pregatite atit pentru
invatamintul mediu §i superior, cit §i pentru creatia §tiintifica. Academia
reorganizata in acela§i timp avea s6 is conducerea activitatii §tiintifice
§i in domeniul istoriografiei §i prin institutele sale de istorie de la
llueure§ti, Tai §i Cluj sa organizeze munca gtiintifics, incit istoricii sa
poat a implini sarcinile care aveau sa le revina.
Una din primele inovatii a fost un nou stil de munca. Yn locul anar-
hiei care Vasa initiativei individuale sau hazardului alegerea subiectelor,
s-a adoptat §i in istoriografie munca planificata §i munca in colectiv,
care au dat cercetarii §tiintifice o directie ferma §i au permis formarea
unor colective de speciali§ti pentru rezolvarea unor probleme complexe sau
urgente.
Congresul al II-lea al P.M.R., din decembrie 1955, a trasat istorio-
grafiei noastre sarcina de a elabora, cu fortele unui larg colectiv de cer-
eetatori §tiintifici, o istorie a Rominiei care sa sintetizeze, de pe pozitiile
invataturii marxist-leniniste, tot ce s-a realizat la noi pe tarimul stiintei
istorice i sa insenane un pas inainte in dezvoltarea acestei §tiinte, in-
deosebi in solutionarea unor probleme de baza ale istoriei noastre
probleme ale procesului de formare a poporului romin, ale istoriei con-
temporane, ale periodizarii istoriei".
Aceasta sarcina e, in mare parte, implinita. Istoria Rominiei, de la
comuna primitive ping la Marea Revolutie Socialists din Octombrie, e
fn librarii sau in curs de aparitie.
Data fiind importanta §i semnificatia sarcinii atribuite de Con-
gresul al II-lea al P.M.R., elaborarea Istoriei Rominiei a reclamat un
efort colectiv care a dus la formarea frontului unit al istoricilor marxi§ti
i la reconsiderarea critics a tot ceea ce s-a realizat la noi pe atrimul
§tiintei istorice". Cu prilejul acestui bilant, facut de pe pozitiile ideo-
logiei marxist-leniniste, s-au ivit probleme noi, iar cele vechi au trebuit
trat ate intr-un spirit nou. Feudalismul ca formatiune social-economica a
fost api ()ape inexistent pentru vechea noastra istoriografie, care n-a
cunoscut sub acest nume decit un ansamblu de institutii politice §i
juridice. Geneza, dezvoltarea §i destramarea feudalisrnului, formarea
stat ului centralizat, caracterul §i urmarile dominatiei otomaDe, consti-
tuirea regimului nobiliar, dezvoltarea me§te§ugutilor §i aparitia manu-
facturilor, rolul ora§clor in economia feudala, problema mi§carilor tara-

www.dacoromanica.ro
3 ISTORIA MEDIE A ROMINIEI 144)

nesti si orkenesti ca fenomene antifeudale, acumularea primitive, reflec-

tarea relatiilor de productie in institutii si culture si rolul luptei de
.clasg au constituit temele fundamentale ale celor doug' volume din
Istoria Rominiei, consacrate orinduirii feudale.
Modul in care au fost rezolvate aceste probleme a facut din istoria
feudalismului o istorie noug, care a rasturnat pozitiile vechii istoriografii.
in locul istoriei bazate pe rolul personalifatilor, istoria Rominiei a de-
venit istoria poporului, a producgtorilor de bunuii materiale, a luptei
de clasg impotriva asupritorilor si a luptei pentru independentg.
Date le furnizate de izvoarele scrise, de etnografie si de lingvistiell
au fost completate prin s'apaturile arheologice, organizate pe scare mare
pentru a rezolva uncle probleme fundamentale, ca aceea a continuitgtii
populatiei daco-romane, bastinase, in vremea marilor migratii si aceea
a formgrii poporului si limbii romine sau a feudalismului timpuriu. Prin
aceste sapgturi, extinse si asupra perioadei medii, s-a adus problemei
asezgrii slavilor pe teritoriul patriei noastre si a convietuirii for cu pope-
latia daco-romans o 'Irma documentarg, nouit si s-a adincit runomterea
procesului de formare a poporului romin si de aparitie a relatiilor feudale.
Problema aparitiei scrisului pe teritoriul R.P.R. a fost de asemenea
innoitg de recentele descoperiri arheologice, care au dat la ivealg, in-
scriptii in alfabetul chirilic din anii 902 912 la Bucov (r. Ploiesti),
din anul 943 la Mircea-voda si din 992 la Basarabi (Dobrogea).
Cercetgrile arheologice au infirmat teza originii germane a ceta-
tilor moldovenesti. Sgpaturile recente au dovedit ca cetatea de scaun
f3i cetatea cheia de la Suceava si cetatea Neamtului au fost construite
in timpul lui Petru 1VIusat si restaurate in epoca lui Stefan eel Mare.
in primii ani de la infiintarea ion, institutele noastre de istorie
i au concentrat activitatea asupra publiearii unor magi culegeri de docu-
mente, care sg permitg istoricilor sy reia, pe baze largi, problemele funda-
mentale ale istoriei noastre. Asa a luat fiintg marele corpus de documente,
care numai pentru perioada medic numard ping acum 32 volume compacte,
euprinzind toate documentele interne cunoscute dintre sec. al XI-lea
si 1625. Aceste documente, din care mai mutt de jumatate emu inedite,
au permis unele din realizarile cele mai insemnate ale istoriogi afiei noastre,
mai ales in domeniul social- economic. Corpus-ul a fost intregit de o serie
de alte publicatii de documente menite sa lginureasca probleme speciale :
relatiile agrare din sec. al XVIII-lea si caracterul refor melor lui Constantin
Mavrocordat, misearea din 1821 si, pentru epoca moderns, rascoalele
targnesti, Unirea Principatelor si razboiul de independents.
tntre colectiile pregatite de institutele de istorie, si care vor fi
publicate treptat, se aflii si o adunare de extrase privitoare la tara noastrg
din cronicile rusesti, bizantine, unguresti, sirbesti, bulgare si turcesii.
La aceste culegeri s-au adaugat o serie de lucilri care au Iiirgit
eonsiderabil baza documentary a istoriogiafiei noastre. Un repertmiu
al manuscriselor de cronici din bibliotecile de pe teritoriul R.P.R., edi-
tiile critice ale unor cronici, pi ineipalele izvoare ale vechiului drept ro-
minesc, o culegere a descrierilor de eglatorie, din sec. al XIV-lea pinA

www.dacoromanica.ro
1442 A. OTETEA 4

in sec. al XIX-lea, §i o bibliogi afie general*/ a sec. al XIX-lea (acestea douil

din urrna, Inca inedite, dar folosite de cercetatori).
Pe linet institutele Academiei R.P.R., an publicat documente §i.
eronici §i alte institutii cu caracter istoric, ca Muzeul romino-rus, Muzeul
de istorie a ormului Bucureiti.
Aceste lucrari constituie importante realizari ale istoriografiei noas-
tre. La elaborarea for au luat parte specialkti apartinind mai multor gene-
ratii §i tineri cercetatori care s-au initiat in tehnica editiilor critice. In
munca de editare a izvoarelor s-au format cadre noi, care apoi s-au dis-
tins in opere de interpretare. Apoi, munca in colectiv, impusa, de insu§i
caracterul acestor publicatii, a contribuit la Inchegarea unitatii de con-
ceptie §i de metoda a istoricilor §i i-a pregAtit pentru munca de inter-
pretare care-i a§tepta.
Hotilrirea Congresului al II-lea al P.M.R. a insemnat un moment
important in dezvoltarea §tiintei istorice. Ea a indicat mai tali istoricilor
sa' intoemeasca, o tematica, deci sa, treaca, In revista toate problemele
istoriei noastre, A, le verifice, sa le claseze §i sa le organizeze intr-un plan
de ansamblu ; in al doilea rind, ei au trebuit sa rezolve problema periodi-
zarii. Luind ca criteriu modul de productie dominant pentru delimitarea
diferitelor orinduiri, feudalismul a fost cuprins intre sec. al X-lea §i revo-
lutia din 1848 §i impartit in trei subperioade : feudalismul timpuriu (see..
X XIII), feudalismul dezvoltat (sec. XIV a doua jumatate a sec.
al XVIII-lea) §i destramarea feudalismului (ultimele dccenii ale sec..
al XVIII-lea revolutia din 1848).
Pe aceasta, baza, documentara, lared, completata prin cercetari de
arhive, in tara, §i strainatate, problema feudalismului a putut fi studiata
In ansamblul ei, cum am mai amintit. Vechea istoi icgrafie a ignorat chiar
oi existenta feudalismului ca orinduire social economics.
Istoriografia marxista, a dovedit ca iobagia a fost rezultatul desti
marii ob§tilor de tarani liberi, ceea ce a dus la aeapararea for de cadre
boieri f$i s-a agravat treptat, dupa legarea taranilor de glie, piny a devenit
o servitute vecina cu robia.
Aceasta, aservire, strins legata de dezvoltarea economiei feudale,
nu s-a produs filra impotrivire : lupta taranilor contra stapinirii §i exploa-
tarii boiere§ti formeaz'g un factor esential din istoria orinduirii fcudale,
pe care istoriografia burgheza, 1-a ignorat sau denaturat : mi§eari antifeu-
dale, cu un vadit caracter social, ca rascoala de la Bobilna sau accea
condusa de Horia, an fost prezentate ca m4cari rationale.
Majoritatea istoricilor burghezi, In ciuda avertismentelor lui Rogal-
niceanu §i Billeescu, an redus istoria Rominiei la actiunea individuals a
unor personalitati, indeosebi a domnitorilor, nemaipomenind nimic de
popor, izvor al tuturor mi§carilor §i ispravilor §i fard care stapinitorii
n-ar fi nimica". Ei n-au inteles ca istoria nu se face de cadre oameni izolati,
ci de masele populare. Istoriografia marxista nu nesocote§te rolul persona-
lita,tilor in istorie, dar arata, ca ele an contat in masura in care an exprimat
o necesitate istorica, §i an reprezentat aspiratiile maselor populare. Asifel
rolul lui Iancu de Hunedoara, Stefan eel Mare §i Mihai Viteazu] a fost
studiat in legatura cu lupta poporului romin impotriva expansiunii turce§ti.

www.dacoromanica.ro
5 ISTORIA MEDJE A ROMINIEI 1443

In lumina conceptiei marxist-leniniste, largirea relatiilor marfil-

bani si procesul indelungat de formare a pietei interne au fost tialate
in primul rind ca probleme ale productiei si numai in al doilea rind ca
probleme ale schimbului. De aceea, problcma productiei in epoca fcudala.
in special aceea a productiei mestesugaresti, a facut obiectul unei serif
de studii, prin care s-a distills un numar de cereetatori tineri.
Dominatia politica si exploatarea Economia, exercitate de catre
Imperiul otoman constituie probleme centrale, care explicit intlizien a
dezvoltarii economice si culturale a poporului nostril. Aceste problcine
au format obiectul unor studii solide, bazate pe cercetari migaloase si in
legatura cu atitudinea fiecarei clase. Ele au scos in evident :6 actium a
tradatoare a marii boierimi care s-a raliat stapinirii otomane si a Aural -
tit cu ea produsul exploatarii maselor populare.
0 atentie deosebita a acordat istoriografia noastrit mai xista lcga-
turilor stravechi cu popoarele veeine, irdcosebi cu marele pcyor rus. In
colaborare cu Institutul de istorie al Acadcmiei de Stiinte a U.R.S.S..
Institutul de istorie din Bucuresti a prcgatit un prim volum de documente
privind relatiile ruso-romine din see. al XIV-lea ping, in 1711. Studiul
legaturnor cu popoarele vccine pe de o parte situeaza istoria Ecminiei
in cadrul istoriei generale, iar pe de alt a constituie la int elegere a mai exacta
a unor institutii si evenimente care, izolate, nu se pot cxplica in mcd Fa
tisfacator.
Ultima subperioada a istoriei orinduirii feudale o foinicaza dcstra-
marca feudalismului (sfirsitul F cc. al XVIII-lca 1848). Ayaiilia elom n-
telor capitaliste in cadrul orinduirii feudale a produs la noi, ca in toate
larile situate la est de Elba, o evo]utie a relatiilor agiare diametral opusa
aeeleia din Europa occidentals. Pe rind in Apus rezerva senioriala se
reduce sail dispare incepind cu sec. al XIV-lea, si o data cu rezerva ince-
teaza de a mai exists si claca, in centrul si rasaritul Europci rezerva
scniorialit se intinde in dauna tenurelor larilnesti si sarcinile feudale, in
special claca, se agraveaza, iar elacasii slut rcdusi la o conditie vecina
eu robia. Preturile nemaipomenite" oferite produselor noastre agricole.
dupe desfiintarea monopolului turccsc, fac din prcductia de ceicale ink
iesul vital al stapinilor de mosie. Dar lipsiti de experienta, de cunostinte
tehnice si de credit, ei n-au stint deeit sit pupa' munca servile in seiviciul
productiei de cereale pentru piata. Accasta a fost calca de aparitie a
capitalismului in agriculture.
Problema genezei capitalismului, problcm6 centralil, s-a pus cu
prilejul elaborarii tratatului Istoria RomIniei. In conditiile specifice ale
dominatiei otomane in Principatele romine si ale stapiniiii habsbingite
in nansilvania, in conditiile grele ale exploatiiiii iobilgiste, a munch
iobage in agriculturs si partial in manufactmi, acuraulaica primitiia a
filcut progrese lente.
Elaborarea tratatului de Istoria Rominiei si deztatcrile la care a
dat loc au exercitat deci o influents puternica asupra dezvoltarii istoiio-
afiei noastre marxist-leniniste si in special asupra studiului fcudalismului.
I si oriografia marxista nu s-a marginit numai sit afir me existcnta orinduirii
feudale, ci i-a dovcdit importanta, i-a fixat limitele cronologice i i-a marcat
www.dacoromanica.ro
1114 A. OTETEA 6

etapele succesive. Ea a pus pe primul plan istoria taranimii, principala

class producatoare a societatii feudale, si lupta necurmata si dirza, sub
toate form, le, impotriva exploatarii si asupririi. Rascoalele taranesti,
ca si rascoalele orasenesti, au fost prezentate ca lupte antifeudale si au
fost cercetate repercusiunile for asupra relatiilor sociale si asupra proce-
sului de destramare a feudalismului.
Considerind feudalismul ca o formatiune social economics, medie-
vistii nostri au fost condusi sa studieze toate fenomenele caracteristice
ale acestei perioade in functiune de relatiile de productie feudale si de
conditiile specifice ale tarilor noastre, in primul rind de dominatia otomana
care, prin secatuirea resurselor si prin insecuritatea persoanelor si averii, a
intirziat dezvoltarea si victoria relatiilor capitaliste. Totodata a fost pus in
lumina rolul oraselor in economia feudala ca centre de productie, nu ca
simple etape ale comortului exterior. Caracterul complex al manufactu-
rilor, in care modul de productie capitalist, bazat pe munca salariata, Is
croia greu drumul in conditiile relatiilor de productie feudale a fost de
asemenea scos in relief.
Statul a fost infritisat ca produs al contradietiilor dintre clasele anta-
goniste si urmarit in prefacerile prin care a trecut in cursul feudalis-
mului. Luptele pentru puterea suprema dintre domnie si boierime, ca si
-diferitele etape ale dominatiei otomane si rascoalele populare impotriva
exploatarii feudale, explica formele succesive pe care le-a imbracat statul
feudal ca organ al dominatiei asupra taranilor liberi si dependenti si
asupra populatiei oraselor. Statul feudal s-a schimbat potrivit cu transfor-
marile care s-au produs in modul de productie si in raportul de forte sociale.
Un progres notabil au marcat medievistii nostri si in studiul istoriei
inilitare. Spre deosebire de istoriografia burgheza, care trata istoria ar-
matei independent de ansamblul relatiilor social - economise, istorio-
grafia marxista a scos in evidenta strinsa legatura dintre organizarea
armatei si siructura societatii, rolul maselor populare in apararea inde-
pendentei tarii si momentele insemnate ale istoriei militare.
Institutiile administrative, judiciare si fiscale au fost expuse in
prineipalele perioade ale orinduirii feudale, dar e nevoie de studii mai
adincite in monografii speciale.
Fenomenele de cultura, ca forme ale constiintei sociale, an fost
urmarite de la aparitia relatiilor feudale ping, la formarea literaturii ratio-
nale in preajma revolutiei din 1848. Studiile consaciate acestei pro-
bleme au distills doua culturi antagonists, cultura maselor, care si-a
gait expresia cea niai Malta in baladele populare inspirate din eveni-
mente istorice, si cultura clasei dominante care a contribuit sa intareasea
pozitia domniei, bisericii si boierimii.
8-a aratat ca limba poporului, romina, izbuteste sa is locul limbii
slavone, ca limba scrisa, oficiala, incepind cu a doua jumatate a sec.
al XVI-lea, ca urmare a transformarilor interne ale societatii rominesti
din acea perioada. i aceasta schimbare a fost prezental a ca rezultatul
luptei de class.
Elaborarea tratatului de Istoria Rominiei a fost o admirabila
scoala, la care istoricii nostri au invatat sa aplice creator, intr-un cadru

www.dacoromanica.ro
-7 ISTORIA MEDIE A ROMINIEI 1495

-amplu, principiile sff metoda materialismului istoric. Dar, in acelasi timp,

ei si-au dat limpede seama si de ceea ce le r amine de facut. 0 serie de
probleme, inca neabordate sau insuficient lamurite, ca de exemplu :
problema rezervei domeniale in cursul perioadei feudale, a Carel solutie
ne poate lamuri mai bine asupra evolutiei rentei feudale, rolul mono-
polurilor senioriale, ponderea diferitelor ramuri de productie, in special
a culturii cerealelor si a cresterii vitelor, in economia tariff, relatia fortei
de munca 1ibera si a celei servile in manufacture, problema demografica,
circulatia monetara, cursul monetelor, sistemul de masuri sff greutati
toate aceste probleme, Mfg, solutionarea carora nu putem ajunge la o
clara viziune de ansamblu in o serie de alte probleme, vor trebui reluate
in monografii speciale. Solutiile date unora din aceste probleme nu pot
fi considerate decit ca provizorii. Nici adunarea si publicarea materialu-
lui documentar, Inca inedit, nu este Inca terminat. Dar, prin realizarile
ei de pina acum, istoriografia marxista romineasca dovedit capaci-
tatea de creatie si progresele ei sint in plina desfasurare.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 FEUDALISMUL TIMPURIU
DE

T. PASCU gi T. *TEFA.NESCII

In istoriografia din trecut, perioada de cristalizare a feudalismului

pe teritoriul R.P.R. si de formare a statelor feudale rominesti a lost putin
cercetata. Materialul documentar lacunar a fAcub ca aceast5, perioadl se
fie consideratl ca una din cele mai obscure din istoria patriei. In cazurile
in care istoricii si filologii an abordat anumite probleme, ei s-au mIrginit la
spicuirea unor stiri despre romini scoase din izvoarele narative externe ale
vremii (cronicele apusene, bizantine, orientale, rusesti gi maghiare), LIRA
sa Incerce explicarea for in cadrul procesului general de Inchegare a rap ar-
turilor feudale sub aspectul economic, social, politic si cultural. Alteori,
s-au emis o serie intreagI de ipoteze, da cele mai matte on contradictorii.
Elementul subiectiv gi deseori tendentios, ascuns sub MI3C1 age -zisei
obiectivit4i stiintifice", era vizibil mai ales la unii istorici burghezi
stfaini, care an c5utat s5 punl la indoiar5 strIvechea civilizatie si conti-
nuitatea populatioi bIstinase la nordul Dun5rii dupI eliberarea Dacici,
s5 conteste nasterea poporului romin In tinuturile ce le locuieste ast5zi, sa
reducI poporul romin la un fel de inexplicabil5 improvizatie a unor
vremuri mai noi.
Istoriografia nou5, folosind principiile metodologice materialist-
istorice si dezvoltind cal° mai bune traditii ale istoriografiei progresiste
din trecut, a reusit se Ilmureasel o seams din cele mai importante pro-
bleme ale feudalismului timpuriu, sa reconstituie In tr5s5turi generale
procesul de nastere si de formare a relatiilor feudale pe teritoriul t5rii
noastre, In cadrul acelui larg proces ce a cuprins, aproape sim.ultan, Intreg
rIsgritul F}i sud-estul Europei si cind se potrec insemnate prefaced si In
tIrile din 'apus.
In mall regiimului de democratie popularl, in vederea reconstituirii
In mod stiintifie a tabloului societItii rominesti dintre sec. al X-lea si a
doua jum5tate a sec. al XIV-lea pe linga faptul ce cercetIrile s-au
bazat pc conceptia marxist-leninistg cu privire la legile generale de dez-

www.dacoromanica.ro
1448 $T. PASCU i $T. $TEFANESCU 2!

voltare a societatii si la caile de constituire a statelor s-a intreprins o

muncl uriasa de cercetare a izvoarelor, de dezgropare a urmelor de culture
materiald, de coroborare a datelor istorice cu cele arheologice, lingvistice,
etnografice etc. 1.
Cu succes s-au folosit in vederea intregirii tabloului istoric acolo
unde izvoarele noastre sint mai putin lamuritoare stiri din istoria altor
popoare vecine, inlesnindu-se intelegerea evolutiei procesului istoric pentru
sec. X XIV, proces ce are trasdturi comune pe arii geografice mai largi.
Istoricilor romini actuali le-a incumbat asadar obliyatia ftiintifica de a
r econstiui tabloul societatii de la Nordul Dundrii in sec. X XI V cit mai
complet posibil, pe baza studierii diferitelor problerne ale acestei perioade alit de
complex a si framintat If. Se cerea elucidatif, mai intii, insasi geneza raportu-
rilor feudale, apoi diferitele aspecte ale vietii social-econom ice, social - politico
i culturale ; se impun ea, de asemenea,leimurita una din problemele majore ale
istoriei patriei, anurne formarea statelor feudale romineVi de sine statatoare.

Pentru rezolvarea in mod stiintific a importantelor si dificilelor

probleme ale perioadei mentionate, cercetatorii in domeniul istoriei si
arheologiei si-au indreptat eforturile mai into dupd cum s-a mai amintit
sere imbogdtirea documentdrii, a informatiei propriu-zise. Printr-o
activitate sustinutd, indrumatd si coordonatd de sectia de stiinte istorice
si de institutele de istorie si arheologie ale Academiei R.P.R., s-au obtinut
in aceastd clirectie rezultate deosebite.
Primele doud volume din colectia Documenle privind istoria Rtattindei,
seria C, apdrute in anii 1951-1952, cuprind aproape totalitatca izvoa-
relor documentare interne si externe cu privire la istoria Transil-
vaniei in perioada feudalismului timpuriu. Este in curs de pregatire de
cdtre un colectiv de cercetAtori de la Institutul de istorie din Bucuresti o
culegere completd prevazuta cu un bogat aparat critic a stirilor din
izvoarele bizantine si slave despre istoria Bominiei in sec. X XV. In
acelasi stop, de ldrgire a informatiei, s-au intreprins cercetari arheologice
sistematice la Dundrea de Jos, in Cimpia Romind, in Transilvania si Mol-
dova. Rezultatele acestor cereetali au fost comunicate, incepind din anul
1950, sub forma rapoartelor de sapdturi, in revista Studii si cercetari de
istorie veche" si apoi in Materiale Si cercetciri arheologice, vol. I VIII.
Pretioase date despre societatea de pe teritoriul tdrii noastre in sec._
X XII au fost scoase la iveald in urma sdpdturilor arheologice intre-
prinse la Dridu 2 si Bucov 3, Ileana-Podari 4 (Muntenia), Blincea, Voinesti5-

1 In septembrie 1955 s-a treat pe lingfi Academia R.P.R. o comisie format5 din istorici,
arheologi, etnografi, care, pc baza unor ample studii, sii redea In mod sliintific ta-
bloul societatii romine§ti din aceasta perioada. Cercetilrile intreprinse pine acum au creat
o baz5 mai larg5 de discutii asupra problemelor pe care le ridicil studicrea perioadei cuprinse-
Intre sec. IV XIV.
2 Maleriale fi cerceldri arheologice, V, p. 547 554, VI, p. 593 601.
3 Ibidem, V, p. 495 499, VI, p. 567 575.
4 Ibidem, V, p. 505.
6 Arheologia Moldovei, I, 1961, p. 215 269.

www.dacoromanica.ro
3 FEUDALISMUL TIMPURIU 1449

(Moldova), Moldovenesti 1, Biharea 2, Sf. Gheorghe-Bedehaza 3, Cium-

brud 4 (Transilvania) etc.
Cu totul remarcabile pentru cunoasterea nivelului de dezvoltare al
societgtii de la Dungrea de Jos si a celei din Transilvania in sec. XXIII
slut sgpaturile de la Pgcuiul lui Soare 8, Garvgn-Dinogetia 6, Capidava 7,
Basarabi 8, Moresti9 etc. pe baza egrora au putut fi intreprinse temeinice
studii "
Printre istoricii ale cgror cercetgri se inscriu ca reale contributii la
cunoasterea feudalismului timpuriu pe teritoriul R.P.R. si care au desdhis,
de fapt prin ridicarea unei serii de probleme , studierea acestei
perioade, trebuie sg amintim in primul rind pe regretatul Barbu Campina.
Pornind de la indicatiile lui K. Marx cu privire la aparitia feudalismului
in tgrile romine 11 si folosind materialul documentar acumulat in anii
puterii populare, B. Campina prin citeva comuniegri tinute la Facul-
tatea de istorie a Universitgtii din Bueuresti si la Institutul de istorie al
Academiei R.P.R.gi uncle studii 12 a adus in discutie : 1) continutul pro-
cesului istoric desfkurat in perioada feudalismului timpuriu pe teritoriul
R.P.R. ; 2) particularitgtile dezvoltgrii raporturilor feudale in societatea
romineaseg pe teritoriul diferitelor provincii istorice ; 3) foimarea statelor
feudale de sine statgtoare Tara Romineasca si Moldova 13.
St. Pascu, la rindul situ, a abordat cercetarea problemei obstiilor
sgtesti din Transilvania mai intii, apoi intr-un studiu de sinteza, cu privire
la mestesuguri a ridicat uncle probleme de bazg ale istoriei Transilvaniei
de ping in sec. al XVI-lea nasterea relatiilor feudale, procesul de divi-
ziune socialg a muncii care a dus la desprinderea mestesugurilor de agri-
culturg, mestesugurile sgtesti si donieniale, nasterea oraselor si a meste-
sugurilor orgsenesti etc.". Tot el a strins cu grije, dintr-o serie de izvoare,
stirile cele mai semnificative cu privire la istoria tgrii noastre in epoca
feudalismului timpuriu pe care le-a publicat in vol. 11 al Crestomafici
1 K. Horedt, Contribmii la istoria Transilvaniei, veac. IVX[1 I, Bucuresti, 1058,
p. 132-145.
2 M. Rusu, Cetalea Biharea, in Anuarul Inst. de ist. din Cluj", vol. III, 1962.
3 Materiale si cercelari arheologice, II, 1956, p. 21.
Ibidem, VI, 1959, p. 605 615.
5 Ibidem, V, p. 587 591.
6 Ibidem.
7 Gr. Florescu, R. Florescu si P. Diaconu, Capidava, Bucuresli, 1958.
8 Mat. fi cercel. arheologice, VI, 1959, p. 541 562.
9 K. Horedt, op. cit., p. 48 60.
12 Pentru aportul sfirniturilor arheologice in cunoastcrea aceslei perioade a Sc vedea
sludiul detaliat semnat In accst numar de I. Nestor.
11 K. Marx-Fr. Engels, Coianetta.,i, vol. XXII, p. 161.
G B. CAmpina, Le probleme de l'apparilion des Etats frodaux roumains, In Nouvelles eludes
d'histoire, I, presentees au X" Congres des sciences historigues, Rome, 1955, Buc., 1955 ; idem,
L'influence byzantine sur le Bus Danube, a la lumiere des recherches recentes of ectuees en Roumanie,
In Revue roumaine d'histoire", t. I, nr. 1, 1962.
13 In cadrul sesiunii din septenobrie 1957 a Acad. R.P.R. a fost prezentatil o comunicare
a lui B. Campina Inchinatal formfirii statului feudal Tara RomineascA cu titlul Intemeierea
domniei feudale in Tara Rominrasca.
11 Mestesugurile din Transilvania pina in sec. at XVI-lea, Buc., Edit. Academici
1954 ; idein, Le developpement des metiers el du marche en Transylvanie au moyen-dge
iusqu'h la fin du XVI, siecle, In ReN ue roumaine d'histoirc", t. I, nr.1, 1962.

www.dacoromanica.ro
1450 $T. PASCU 41 ST. 5TEFANESCU 4

pentru studiul istoriei statului si dreptului R.P.R. 1 si a intreprins cereetki

speciale asupra situatiei tka,nimii din Transilvania in perioada feudalis-
mului timpuriu 2. In 1960, in cadrul unei sedinte largi la Institutul de
istorie din Bucuresti, St. Pascu a dezvoltat o amply comunicare 3
inchinat6 problemei cristalizarii feudalismului pe teritoriul R.P.R. in
sec. al X-lea.
0 serie do alti istorici gi arheologi au studiat qi adincit diferite pro-
bleme cu caracter mzi restrins ale parioadai feudalismului timpuriu.
Sub formI sinteticI rezultatele cercetkilor intreprinse piny acum
de istoriografia marxistI cu privire la parioada feudalismului timpuriu
pe teritoriul R.P.R. shit oglindite in prima parte a volumului II din Istoria
Rominiei 4 si in partea inchinatA, acestei perioade in lucrarea Din istoria
Transilvaniei, vol. I 5.
Referindu-ne la uncle din problemele principale ale perioadei feu-
dalismului timpuriu in studierea ckora istoriografia noastea" noun a obti-
nut oarecare rezultate sigure amintim, mai intii, eg, in mai multe lucrki 6
se conclude in urma unei analize atente a materialului documentar
existent ca relatiile feudale au luat nagere pe teritoriul R.P.R. ca $i in
alte pati in, sinul orgattizatillor de obgi teritoriale. Existente inea inainte
de sec. VI VII, obstile teritoriale s-au consolid.at odat5 cu venirea sla-
vilor si stabilirea 11113i pkti dintre ei la nordul Dunkii. Ulterior, paralel
en procesul ca se daitiqura in Imola% slave de aparitie in cadrul obstilor
teritoriale a stratifickii sociale, a avut loc si la nordul Dunkii depose-
darea unei 04 din m3mbrii ob3bilor de paminturile for in folosul un-i
aristocratii military p3 bazo, aparitiei propriet6tii individualizate gi apoi
individullo care ajunga sa aiba fzta d3 mljoritatea m3mbrilor obstii o
situatie pred.omina,nt5, 7. Cu timpul, ea igi transmite in mod ereditar st5,-
pinirea asupra pamintului, transformindu -se intr-o nobilime fauda16,
care-si constitute treptat dom3nii intinse. Ca $i in lumaa slave, organi-
zarea dom3niului feudal nu cunoaste inc trA31turile caracteristice unei
societIti Lactate d-plin con3tituite. Aservirea obstilor de tkani continua
sa fie incompletI. Ca timpul, pa ma'.3urI ce se dezvoltI relatiile f3udalo
3i aceasta ca urmAra a progresului inregistrat de fortele de productie
,;e Undo, pa de o parte, la generalizarea in intindera a sistemalui economic
1 Cf. St. Pascu-VI. Hanga, Crestomalle pentru studiul istoriei statului ;I dreplului R.P.R.,
V )1. II, Bucuresti,1958.
2 Lucrarea consacratl acestei probleme, pregatita de autor, urmeazil sa vada In curtnd
lumina tiparului.
8 Crislalizarea raporlurilor feudale to thud societafii de pe teritoriul Nth noastre In sec. al
X-lea.
6 Istoria Rrniniei, vol. II, Bac., 1932, p. 3-211.
5 Din istoria Transilvaniei, vol. I, Bac., 1930, p. 35 -85; vol. I al editiei revazute In
1961, p. 89-126.
6 Cf. C. Cihodlru, Contributii la cunoasterea obstii faranesti In Moldova, In Studii $i
c rcetari stiintifice" Iasi, an VII (1956), fast. 1 ; Cap. Obstea sateascd" din Viafa feudald to
Tara Romineascd $i Moldova (sec. XIV-XVII) de V. Costachel, P. Panaitescu si A. Cazacu,
Bucuresti, Elit. stiintifica, 1937; H.H. Stahl, Contribufii la studiul satelor devalmase rorntnesti,
vol. Bacurcsti, Elit. Acadenniei R.P.R., 1958-1959.
Cf. $I-. Stefan3sca, Evolutia proprietafii feudale In Tara Romlneascil pind In secolul
it X V II-lea, In Studii", nr. 1, an XI (1958), p. 55.

www.dacoromanica.ro
5 FEUDALISMUL TIMPURIU 1451

domenial, pe de altI parte, la dezvoltarea lui in adincime (la cresterea

exploatArii), transformAri care provoaca lupta taranimii libere impotriva
aservirii $i a celei dependente impotriva cresterii obligatiilor la care
-era impusg 1. Pentru sec. al X-lea, izvoarele amintesc existenta pe teri-
toriul Orli noastre a unei aristocratii feudale formats din cneji, voie-
vozi, jupani 2 ii a unor inceputuri de organizare politic5,, sub forma
voievodatelor (ducatelor) din Transilvania si a formatiunilor politice de la
Dunarea de Jos, uniuni de obsti pe trepte diferite pe calea transformgrii
for in organizatii statale cu caracter feudal.
Extinderea vremelnic6 sau de duratA pe teritoriul Orli noastre a
dominatiei statelor mari" slave (primul stat bulgar, cnezatul de Kiev si
apoi de Halici) a avut repercusiuni asupra mersului dezvoltarii societAtii,
a influentat organizarea social-politicA de pe teritoriul tarii noastre 3.
Ca urmare a dezvoltdrii forfelor de productie societatea de pe teri-
toriul tdrii noastre canocWe in sec. XI XIII un vddit progres economic.
Pe baza rezultatelor saraturilor arheologice si a studierii atente a izvoa-
relore cereetarile istorice din ultimul deceniu an dovedit viata sedentary a
populatiei de pe teritoriul patriei noastre, trgind in asezari rurale modeste §i
in unele ceva mai dezvoltate, forme incipiente ale asezarilor urbane de mai
tirziu, avind ca ocupatie principals agricultura in care cultivarea cerea-
lelor se imbina cu cresterea vitelor §i pgstoritul de tip transhumant 4 ;
43 parte a populatiei cunostea si practica cele mai necesare mestesuguri,
satisfacind nevoile primordiale ale locuitorilor : imbrAcAminte, locuint5
apIrare si in parte chiar cele de lux 5. RIspindirea tezaurelor monetare
sau a monetelor izolate confirmg, in acelasi timp, marturiile izvoarelor
istorice cu privire la existenta unui comert local sau chiar mai cuprinz'ator 6.
1 B. Campina, Le probleme de ('apparition des elats feodaux roumains, In op. cit., p. 205.
2 Descoperirea in 1950 In Dobrogea a unei inscriptii care aminteste sub data 943 pe un
jupan Dimitrie, prezentind un deosebit interes istoric lingvistic, a facut ca despre ea sã se
scrie citeva studii speciale : C.C.B., Inscripfia slavd din Dobrogea din anul 943, In Studii"
nr. 3, an. IV (1951) ; D. Bogdan, goopyddicancxaa Faianucb 943 coact. HaiteoepaOunecnuii
u nunaeucmutleccpmii otiepx, In Romanoslavica, I, 1958.
3 In aceastA directie, lucr5rile Istoria Romtniei, vol. II, p. 15-102, $i Din Istoria Tran-
silvaniei, vol. I, ed. II, p. 92 112, sintetizeaza rezultatele la care s-a ajuns Intr-o serie de studii
speciale din care amintim doar citeva A. Green (P. P. Panaitescu), Bulgaria In nordul Dundrii,
to veacurile al IX Xlea, In Studii si cercetari de istorie medic", nr. 1, I (1950) ; M. Chisvasi-
Comsa, Ctleva date arheologice In legaturd cu stdpinirea bulgard In nordul Dundrii In sec. IX X,
1n Omagiu lui Constantin Daicoviciu cu prilejul tmplinirii a 60 de ani, Bucuresti, 1960 ; I. Barnea,
Elemente de culturd materiald veche ruseascd gi orientald In asezarea feudald (secolele X XII)
de la Dinogetia (regiunea Galati), In Studii si referate privind istoria Romtniei, partea I-a, Bucu-
re5ti, 1954 ; idem, Byzance, Kiev et ('Orient sur le Bas-Danube du X au XI le siecle, In Nouvelles
etudes d'histoire, Bucuresti, 1955 ; E. Frances, Slavii pe pamIntul patriei noastre to veacul al
XII -lea, Studii", nr. 3, an. VIII (1955) ; St. Steliinescu, Intemeierea" Moldouei In istoriografia
romtneasca, Studii", nr. 6, XII (1959).
4 E. Comsa, Despre tipurile de locuinfe din cuprinsul asezarii dirt sec. IX XII de la Garvun,
SCIV, nr. 1, X (1959) ; M. Comsa, Contribufii la cunoasterea culturii straromlne to lumina
sdpdturilor de la Bucov, SCIV, nr. 1, X (1959).
5 I. Barnea, Mestesugurile In asezarea feudald de la Garodn (sec. X XII) In SCIV,
nr. 1 2, VI (1955) ; G. Bichir, Contribufie la cunoa3lerea fesutului to asezarea de la Garvdn
(sec. X XII), SCIV, nr. 2, IX (1958) ; St. Pa cu, Mestesugurile dirt Transilvania, p. 19 40.
6 0. Iliescu, Despre tezaurele iitonetare gi viafa economicd to sec. III XIV, pe teri-
toriul (aril noastre, Studii", nr. 3, V (1952).

7 c. 5130
www.dacoromanica.ro
1452 $T. PASCU ji $T. FTEFANESCU 8

Materialul documentar existent a permis BA se stabileasca faptul ca

dezvoltarea procesului de feudalizare in sec. XI XIII a fost continua,
dar procesul nu s-a desfasurat uniform pe intreg teritoriul R.P.R. dato-
rita conditiilor istorice concrete, ca au existat unele particularitati regio-
nals, accentuate de ultimile valuri ale migratiilor : pecenegi, cumani, uzi
yi apoi tatari. Aceste popoare nomade si-au exercitat stApinirea In grade
diferite pe teritoriul R.P.R. Gasindu-se pe o treapta mult mai inapoiata
de dezvoltare decit populatia bastinase asupra cgreia si-au exercitat domi-
natia, ele au reprezentat in general un factor de frinare a dezvoltarii socie-
tatii feudale. Numai in masura in care s-au asimilat in mediul bastinasilor,
uncle elemente din sinul acestor popoare an contribuit la intarirea forma-
tiunilor politice locale 1. Sari din izvoare cele mai multe folosite pentru
prima data de istoriografia noastra marxista dovedesc ca," formatiunile
politice rominesti, in ciuda frinarii progresului for din pricina ultimelor
migratiuni, an continuat sa existe si sa se dezvolte, chiar, in strinsa lega-
tura cu popoarele vecine.
Constituirea statului feudal ms de la Halici si extinderea dominatiei
sale de-a lungul Prutului 1i Siretului ping, la Dunare a avut o insemnatate
pozitiva pentru istoria Moldovei. impiedicind in a doua jum6,tate a
sec. al XII-lea si inceputul celui urmator afluxul altor elemente nomade
(cumane etc.) din rasarit, oprind noile valuri ale migratiei acestora pe
teritoriul R.P.R., stapinirea Haliciului a asigurat locuitorilor Moldovei
mai multa liniste, a permis o dezvoltare mai rapids a raporturilor feudale,
a creat conditii mai prielnice consolidarii formatiunilor politice locale.
Influenta culturii §i civilizatiei Haliciului asupra vietii feudale din Mol-
dova a fost destul de puternica si a lasat urme pins tirziu in sec. XIV-XV.
Organizarea domeniilor boieresti, viata politica, institutiile feudale din
Moldova primelor secole dupa organizarea statului feudal de sine statator
pastreaza amintirea vechii stapiniri rusesti 2. Cit priveste situatia din
Transilvania, cercetarile intreprinse mai ales de K. Horedt au stabilit
ca la patrunderea maghiarilor in aceasta provincie populatia bastinasa
se gAsea pe o treapta de organizare destul de dezvoltata pe drumul feuda-
lismului. Numai astfel ea s-a putut impotrivi timp de doua veacuri cuce-
ritorilor maghiari care la venires for nu erau pe o treapta de dezvoltare
istorica mai inaintata decit localnicii ceea ce explica de fapt etapele
lungi ale patrunderii statului feudal maghiar in Transilvania 3.
Liirgirea informaliei a felcut tot mai convingdtoare concluziile unor
cercetdri mai vechi ce dovedeau ca pe baza dezvoltdrii feudalismului
local peste care s-a suprapus al cuceritorilor s-a format, la inceputul
veacului al XII-lea, voievodatul Transilvaniei care fi-a pdstrat in intreg
evul media o largei autonomie in cadrul regatului maghiar. Victoria rega-
tului maghiar in Transilvania a fost posibila numai datorita pactizarii
1 A se vedea In acest sens Istoria Romtniei, vol. II, p. 67-71.
2 PIna In prezent In istoriografia noastra lipseste o lucrare temeinica consacrata cerce-
t5rii stapInirii Haliciului pe teritoriul Moldovei $i a rolului ei In dezvoltarea- societatii locale.
In trilsaturi generale problema este schitatti In clteva studii, deja amintite, si In Istoria Romtniei,
vol. II, p. 95-103.
7 K. Horedt, Contribulii la istoria Transilvaniei, p. 104-131...

www.dacoromanica.ro
 FEUDALISMUL TIMPURIu 1453

unor capetenii feudale rominevti cu cuceritorii, vi a sprijinului dat de

populatiile colonizate de regii maghiari in diferite pArti ale Transilvaniei
(secuii; savii §i cavalerii teutoni)1.
Pe mksura consolidkrii in Transilvania a relatiilor feudale, numerovi
cnezi $i voievozi romini care colaborau cu cuceritorii, apoi elemente din
sinul savior si secuilor care duceau aceeavi politick, au devenit nobili ai
regatului maghiar. Multi dintre insotitorii regelui maghiar an primit §i ei
ca danii in virtutea dreptului de cucerire" numeroase sate, ceea
ce a dus la extinderea procesului de aservire a obvtiilor sktevti cell mai
pa'straserk luck libertatea 2.
In mediul populatiei dependente, in rindul ckreia erau si numerovi
unguri tkrani i chiar fovti ovteni , s-a produs fenomenul contopirii
diferitelor categorii sociale. Cucerirea nu a dus, prin urmare, la o strati-
ficare etnick poporul maghiar aservind in bloc pe localnici, ma cum
sustinea istoriografia burghezg, voving , ci la o stratificare social-eco-
nomick feudalk a intregii populatii, in grade diferite, nude un rol de seamg,
1-au jucat fortele feudale nkscute in sinul societAtii rominevti.
In prima jumktate a sec. al XIII-lea, societatea transilvIneank
asa cum rezultg, din izvoarele vremii era mult evoluatk pe drumul feu-
dalismului i stratificarea cu caracter de class destul de accentuatk, dar
i foarte complex5, data fiMd structura eterogenk a claselor si paturilor
sociale 3.
intre studiile eferitoare la perioada feudalismului timpuriu pe
1

teritoriul R.P.R. apcirute pind acum, un toe insemvat ocupd cele ce tra-
teazci probleme legate de dezvoltarea societatii de la Dundrea de Jos, din
Dobrogea mai ales. Pe Hugh,' multe aspecte ce privesc cultura material&
de aci 4, ele aduc precizkri noi, importante ski in ce privevte istoria, politick.
Pe baza vtirilor din izvoarele vremii se aratk ca stkpinirea bizantina
instauratk in Dobrogea in ultima treime a sec. al X-lea ski consolidatg, dupk
1018 prin organizarea temei Paristrion" prin caracterul ei asupritor a
dus la crevterea luptei fortelor locale slavo-romine impotriva i 5. Acestei
lupte i se alkturk uneori, in sec. al XI-lea, vi elemente pecenege, desprinse
din mediul lor. 0 amploare deosebitk capktk lupta condusg, de egpeteniile
locale impotriva Bizantului in secolul al XII-lea, sprijinitk fiind de forte
bulgare. Cel de-al doilea carat bulgar, treat la sfirvitul sec. al XII-lea in
urma puternicei rkscoale conduse de Asknevti, a ajuns sg, cuprindk in
granitele sale vi tinutul Dobrogei §i sa-§i exercite, probabil, dominatia
chiar $i asupra unei pkrti a teritoriului de la nordul Dunkrii.
1 Problema colonizarii si a rolului jucat de cavalerii teutoni a constituit obiectul
unui studiu al lui G. Bak6, Cavalerii teutoni in Tara Btrsei, In Studii", nr. 1, X (1957).
2 St. Pascu, Die mittelalterlichen Dorfsiedlungen in Siebenbiirgen (bis 1400), In NOuvelles
etudes d'histoire, vol. II, Bucuresti, 1960, p. 135-148.
3 S. Columbeanu $i 0. Velescu, Registrul de la Oradea un important document transilvd-
nean din sec. at XIII-lea, In Studii §i articole de istorie, III, 1961.
4 A se vedea In aceasta directie studiul de sinteza semnat de C. Nicolescu, Aspecte ale
relafiilor culturale cu Bizanful la Dundrea de Jos In secolele X XIV, In Studii rI materiale
de istorie medie, V, unde s& da' gi bibliografia reccnta'.
6 C. Cihodariu, Observaiii entice asupra fnsemnarilor Toparhului bizantin", In Studii
cercetari stiintifice", la$i, Istorie, an. XII, 1961, fast. 2 ; Al. Elian, Les rapports byzantino-
roumains. Phases principaux et traits caracteristigues, Byzantineslavica", XIX, 1950, nr. 2.

www.dacoromanica.ro
1454 $T. PASCU Ii $T. $TEPANESCU 8

Cercetki recente scot In relief rolul deosebit pe care 1-au avut in

crearea i consolidarea celui de-al doilea tarat bulgar elementele feudale
rominesti nord-dunarene, care la acea data dispuneau de forte militare
In stare A, determine, in mare nalsur5,, desfkurarea unor importante eve-
nit-acute pe plan international 1.
In decursul intregului sec. al XIII-lea izvoarele atest4 incerca'ri
repetate ale c5,peteniilor feudale rominesti de la sud de Carpati de a se
desprinde de sub autoritatea puterilor vecine, In special a regatului
maghiar, si de a se constitui Intr-un stat propriu. La una din aceste incer-
cari s-a oprit intr-un studiu special A. Sacerdoteanu care aduce precizki
f}i interpretki not in privinta stirilor ce se gAsesc in diploma din 1285 2.
Combatind teoria unora dintre vechii istorici care sustineau ca
invazia i dominatia tatarilor a avut un rol pozitiv pentru istoria tArii
noastre, I. Negoiu intr-un studiu3 care reproduce de fapt concluzii ale
vol. II din Istoria Bominiei arata ca aceast5, invazie a constituit o
grea lovitura pentru dezvoltarea procesului social-economic, nimicind
chiar unele din rezultatele castigate ale dezvoltkii feudale anterioare. In
studiu se stabiles° etape ale dominatiei tatare pe teritoriul Orli noastre,
se arata ca prin urmarile pe care le-a avut inegale in diferite pArti ale
teritoriului R.P.R., potrivit cu gradul i durata dominatiei invazia
tatarilor a contribuit, adincind, deosebirea in ce priveste dezvoltarea
ce fusese pin5, atunci aproape uniform5, a celor trei provincii istorice
rominesti. In Limp ce Transilvania a fost crutata de urmarile unei stapiniri
mongole prelungite, tar teritoriul Tarii Rominesti le-a cunoseut numai in
parte si pentru un rastimp mai scurt, societatea feuda15, de pe teritoriul
Moldovei a fost literalmente impiedicatA, in a doua jumatate a sec. al
XIII-lea, In dezvoltarea sa 4.
SlAbirea i apoi Inlaturarea stapinirii tatare care a constituit o
piedic5, serioas5, in ce priveste procesul de formare a statelor feudale
rominesti a devenit posibilA numai In urma luptei victorioase dusl de
popoarele subjugate de tatari sau care sufereau adeseori jafurile lor. In
a,ceast5, lupt6 un rol hotkitor a avut poporul rus care lovea Hoarda de
Aur In chiar centrul puterii ei. In conditiile luptei comune a popoarelor
din estul Europei impotriva tatarilor s-a putut desfkura cu succes 1i
lupta de eliberare a poporului roman $i a devenit posibilA constituirea
statelor feudale rominesti de sine statatoare.
In citeva studii5 8-a reluat pe baze metodologice stain ifice
cercetarea problemei formeirii statelor feudale rominesti. In ele s-a subli-
niat falsitatea teoriei descAlecatului", sustinuta de o mare parte a isto-
1 $t. Stetanescu, Relafii romino-bulgare In prima jumatate a sec. al XIII -lca (In curs
de aparitie).
2 A. Sacerdoteanu, Comenlarii la diploma din 1285 privind pe magistrul Gheorghe, Ana-
lele Universitatii Bucuresti", seria Stiinte sociale, Istorie, nr. 9, 1957.
3 I. Negoiu, Denaturarea de cdtre istoriograf ia burghezd a rolului tatarilor pe teritoriul pa-
Wei noastre, Analele UniversitAtii Bucuresti", seria Stiinte sociale, Istorie, nr. 20, an. X, 1961.
4 Istoria Romtniet, vol. II, p. 117-126, 159-168.
5 Cf. $t. Steffinescu, antemeierea" Moldovei to isloriografia romineascit, Studii",
nr. 6, XII (1959) ; C. Cihodaru, Constituirea statului feudal moldovenesc fi lupla pentru realizarea
independenfei lui, Studii si cerceturi stantitiee, Istorie", Iasi, an. XI, nr. 1, 1960.

www.dacoromanica.ro
9 PEUDALISMUL TIMPURIU 1455

riografici burgheze §i s-a arAtat ca statele feudale Tara Romineasel si

Moldova s-au format in urma unui proces indelungat de dezvoltare a
raporturilor feudale, c& ele slot expresia pe plan suprastructural a matu-
rizarii relatiilor feudale in sinul societAtii rominesti, la ban, procesului
de natere a for fiind interesele de clas& ale feudalilor de la sud §i est de
Carpati, care aveau nevoie de un instrument care sl le asigure dominatia,
de clasA i sa organizeze lupta impotriva dusmanilor externi.
In legaturg, cu dezvoltarea social-economicA care a duff la formarea
statelor feudale rominesti s-a studiat si orasul moldovenesc in epoca de
formare a statului feudal 1.
Paralel cu dezvoltarea social-economic& si social - politics a societItii
de pe teritoriul tarii noastre s-a dezvoltat, in chip corespunzAtor, §i viata
culturalL De§i cercetarea aspectelor culturii in perioada feudalismului
timpuriu este inc& la inceputurile ei, s-au obtinut totusi uncle rezultate,
s-au fixat uncle jaloane ale cercetarii viitoare 2. Studiindu-se cultura
popular', unitary pe intreg cuprinsul tariff, s-a dovedit existenta unor
trasaturi ale vechii traditii locale, la care s-au adilugat elemente cultural°
ale populatiilor awzate ulterior : in constructii, ceramics, art', literatura
oral& etc. Din fondul comun al acestei culturi s-a desprins cultura clasei
dominante, care exprima interesele ei §i servea intaririi dominatiei de
clas& ; s-a scos in relief opozitia dintre cultura popular& §i a clasei domi-
nante 3. Totodat`d, tinindu-se seama de indicatiile clasicilor marxism-
leninismului, s-a subliniat rolul jucat de biseric& pe plan ideologic, de
consfintire a ordinei" feudale existente 4. Rezultate remarcabile ale
cercetIrilor mai noi pot fi socotite in domeniul culturii din aceasta,
perioadA dovedirea cunoa§terii §i folosirii scrisului de locuitorii de pe
teritoriul tariff noastre Inc & din sec. al X-lea, precum §i scrierea pe acest
teritoriu a unor vechi manuscrise slave, incepind din secolul al XI-lea 5.

Rezultatele obtinute in anii regimului de democratic popular in

domeniul cercetArii feudalismului timpuriu deschid calea studierii mai
adinci si mai complete a procesului istoric din aceast& perioada. Amploarea
luat& de s6patu.rile arheologice pentru sec. X XIV, confruntarea perma-
nent& a rezultatelor arheologice cu §tirile literare examinate in -mod
critic vor permite intr-un viitor apropiat intocinirea de monografii
consacrate unor probleme importante, precum si a unei ample lucfari de
sintea, asupra procesului istoric din perioada feudalismului timpuriu,
atit de vitreg tratat& de vechea istoriografie.
1 N. Grigoras, Despre orasul moldovenesc In epoca de formare a slalului feudal, in Studii
§i cercettlri gtiintifice, Istorie" Iasi, an. XI, nr. 1, 1960.
2 Schipm sumar problematica abordata In aceasta directie, prezentarea ei detaliatA
Wind obiectul studiului intocmit pentru acest numar al revistei de C. Nicolescu si D. Simonescu.
3 V. V5tiisianu, Isloria artei feudale in farile romine, vol. I, Edit. Acad. R.P.R., Bueuresti,
1959, p. 7-181 si C. Nicolescu, Conlribufii la Incepulurile cullurii feudale romtnesli (In curs de
nparitie).
4 Isloria Romtniei, vol. II, p. 115-211.
6 P. Panaitescu, Manuscrisele slave din Biblioleca Academiei R.P.R., vol. I, Bucuresti,
1958, p. VII-X.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
DEZVOLTAREA SOCIAL-ECONOMICA A TARILOR ROMINE
IN VREMEA FEUDALISMULUI DEZVOLTAT
DE
H. CHIRCA, R. MANOLESCU si ST. OLTEANU

Preocupatg indeosebi de studierea aspectelor politice si culturale,

istoriografia burghezI din Cara noastrI a neglijat 'intr-o mare m'asura cer-
cetarea problemelor fundamentale ale feudalismului dezvoltat de pe
teritoriul Rominiei, ca de pild'a : productia 0i schimbul de m'arfuri, aparitia
i dezvoltarea oraselor, caracterul feudal al proprietatii i evolutia ei,
esenta raporturilor dintre stApinii feudali i trbfanime, lupta de clasg, §i
variatele ei forme de manifestare.
In ceea ce priveste cercetarea productiei mestemaresti, studiile apa-
rute sub forma unor articole de intindere mai mica sau mai mare sau sub
forma unor monografii, mai ales pentru starile de lucruri de pe teritoriul
Transilvaniei, fiind. lipsite de o metod6 stiintific'a de cercetare, neglijeazg,
aproape in intregime cele mai importante aspecte economice, ca, de pildg,
problema productiei de marfuri, a nivelului de dezvoltare a fortelor de pro-
ductie, a tehnicii etc. ; iar atunci cind Incearc6 sa raspunda unora dintre
-chestiunile enumerate, autorii confunda intro ele diferitele tipuri de orga-
nizare economics, denaturind intelegerea procesului de dezvoltare istorica.
De acest neajuns sufera atit cele dintii studii editate in a doua jurna-
tate a sec. al XIX-lea, cit si unele dintre cele aparute intro 1900 si 1944.
Totodata, in aceasta vreme apar i primele sinteze care incearcg, s5, inf5,-
tiseze evolutia mestesugurilor din t6rile romine. Prima lucrare de acest
gen, bazat'A pe un cadru larg de informare, este socotita pe drept cuvint
lucrarea lui N. Iorga consacrata dezvoltArii mestesugurilor fi negotului
din Va'rile romine 1. Era una din primele incercari ale lui N. Iorga in aceasta
privintg, care avea sa stea la baza lucrarilor ulterioare de aceasta natura.
Pentru Transilvania, prima Ineereare de sinteza privind istoria mestesu-
1 Negoful si meflesugurile In trecutul romanesc, Bucure§ti, 1906 (Isloria Rominilor In
chipuri §i icoane, vol. III).

www.dacoromanica.ro
1458 H. CHIRCA, R. MANOLESCU gi $T. OLTEANU 2

gurilor orkene§ti este aceea editata de L. Szadeczky 1. Fgra a-i con-

testa meritele evidente pe care le are, lucrarea amintitg suferg de
o seams de neajunsuri care o fac necorespunzgtoare cerintelor ritiinti-
lice actuale. .A§a, de pildg, documentarea este insuficientg, iar me§te§u-
gurile sint inflti§ate nesistematic. Lipse§te aproape complet cercetarea
proceselor economice de bazg ca productia, organizarea ei etc., precum §i
aceea a unor aspecte sociale importante, la care se adaugg o tratare de pe
pozitii nationaliste.
in urma acumulgrii unui numgr mai mare de izvoare documentare,
N. Iorga a reluat cercetarea problemei productiei me§te§uggre§ti din
tgrile romine. Studiul sau consacrat istoriei industriei romine§ti 2 con-
stituie o realizare de seams a vechii noastre istoriografii mai ales prin
boggtia materialului informativ. Totu§i, cercetarea problemelor majore,
ca productia §i formele ei, organizarea, lupta de class, n-a retinut atentia
autorului decit intr-o mgsurg nesatisfacgtoare.
Problema organiz 'aril me§te§ugarilor in bresle a fost cercetatg in
cadrul citorva lucrgri, dintre care amintim pe cele editate de A.Veress &

§i E. Pavlescu 4. Folosind un bogat material documentar, in mare parte

inedit, E. Pavlescu mai cu seams aduce unele puncte de vedere not in
ceea ce prive§te studiul formelor de organizare profesionalg a me§te§uga-
rilor. De§i in lucrari se intilnesc §i unele pgreri care au fost apreciate pozitiv
de critica istorie actualg, cele mai multe dintre explicatiile date unor
fenomene economice §i sociale slut necorespunzAtoare.
Bezumind prezentarea stadiului de cercetare in problema productiei
mestesugaresti de ping in 1944, se constata, ca multe din lucrgrile apgrute
au merite incontestabile in ceea ce prive§te elucidarea unor aspecte impor-
tante. Ele prezintg Ins o serie de lipsuri, unele provenind dintr-o insufi-
cientg documentare, altele §i, cele mai importante, din folosirea unei metode
de cercetare necorespunzgtoare, idealistg, care au contribuit la prezentarea
intr-o luming denaturatg a diferitelor probleme social-economice din
cadrul me§te§ugurilor medievale.
Istoriografia burghezg a elaborat de asemenea, numeroase studii
consacrate schimbului de mitrfuri din Cara noastre in perioada feudalis-
mului dezvoltat. Unele din ale, bazate pe o informatie documentarg solids,
shit utile nu numai prin bogatul material adunat, clasat cronologic sau
pe probleme §i comentat, ci §i prin unele idei valoroase, ca de pildg sin-
tezele lui Nicolae Iorga consacrate me§te§ugurilor §i comertului rominesc 5.
Istoricii burghezi nu au putut pgtrunde cauzele reale ale na§terii §i desfg§u-
!Aril schimbului de mgrfuri intern, care se datore§te, in esentl, desprin-
derii me§te§ugurilor de agriculturg, a ormului de sat §i aparitiei §i dezvol-
1 Iparlejliides es a czehek tortenete Magyarorszdgon (Dezvoltarea mestesugurilor si
istoria breslelor din Ungaria), vol. I, Budapesta, 1913.
2 Istoria industriilor la romtni, Bucuresti, 1927.
8 Az erdelyi ipari czehek elete (Vials breslelor de mestesugari din Transilvania).
Cluj, 1929.
4 Economia breslelor to Moldova, Iasi, 1939.
6 Negoful ;i mestesugurile to trecutul romanesc si Isloria comerfului romanesc, vol. I II,
Bueuresti, 1925.

www.dacoromanica.ro
3 DEZVOLTAREA SOCIAL-ECONOMICA A TARILOR ROMINE 1459

tarii productiei de marfuri i nici interdependenta dintre schimbul de

marfuri intern $i extern. In ceea ce priveste sfera de cercetare, istorio-
grafia burgheza nu a imbrg,tisat intr-o lucrare de sintezd istoria schimbului
de marfuri de pe Intreg teritoriul tarii noastre, chiar eind era vorba de
istorii ale comertului rominesc". Astfel, Nicolae Iorga, in lucrarea sa de
sinteza citata, Istoria comertului romeinese, limiteaza schimbul de marfuri
din cele trei tan romine in evul mediu la o istorie unilaterala a comertului
din Tara Romineasca si Moldova si a relatiilor for comerciale cu Transit-
vania i cu tarile straine. Totodata, istoriografia burgheza a manifestat o
vadita predilectie pentru tratarea relatiilor comerciale dintre cele trei
tari romine sau dintre ele $i tarile straine, pentru care exista, este ade-
varat, un material documentar mai bogat, neglijind, in schimb, infati-
sarea schimbului de marfuri intern.
In ceea ce priveste dezvoltarea oraselor, de.i an fost alcatuite relativ
numeroase monografii, dintre care uncle bazate pe o bogata documentatie,
totusi nu a fost elaborate o lucrare de sinteza consacrata oraselor de pp
intreg teritoriul tarii noastre. Totodata, istoriografia burgheza, netinind
seama ca aparitia oraselor trebuie inteleasa ca un proces launtric, de des-
prindere a mestesugurilor de agricultura si a orasului de sat, a considerat
de obicei orasele de pe teritoriul tarii noastre ca o creatie a colonistilor
straini, mai ales sari. De asemenea, in cadrul putinelor pagini pe care le
rezerva expunerii problemelor economice si sociale, infatisa orasele romi-
nesti, in special pe cele moldo-muntene, drept centre de schimb i nu de
productie $i trecea sub tacere, minimaliza sau trata de pe pozitii nestiin-
tifice framintarile sociale din mediul urban.
Problema relatiilor fey dale din perioada feudalismului dezvoltat
nu a fost tratata in mod stiintific de istoriografia burgheza romineasca,
care, preocupata indeosebi de aspectele for juridice, a neglijat cercetarea
continutului for social-economic.
Neavind o imagine bine conturata a particularitatilor feudalismului
de pe teritoriul tarii noastre, istoricii burghezi nu intelegeau esenta
proprietatii in evul mediu, atribuindu-i un sens modern si socotind-o sau
numai proprietate taraneasca sau numai proprietate boicreasca, si tot-
odatg, interpretau in chip diferit dreptul de folosinta a pamintului de
catre taranimea lipsita de acest principal mijloc de productie. Acest e
puncte de vedere au iesit in evidenta cu deosebire in ajunul si dupe
rascoalele din 1907, cind se punea in mod acut problema reformei agrare.
Radu Rosetti, de pildd., sustinea ca dreptul de proprietate al tara-
nilor asupra pamintului a existat anterior celui al marilor proprietari,
acestia dobindindu-1 pe calea violentei si a abuzurilor 1. Alti istorici, ca,
de pilda, Gh. Panu 2, abordind problema reformei agrare de pe pozitia mari-
lor proprietari, sustinean ca taranul asezat pe o proprietate straina este
1 Parnintul, salenii si stapinii in Moldova. Tornul F. De la origin( Mild la 1834.
Bueure§ti, 1907.
2 Cerceldri asupra starei laranilor to veacurile trecule vol. T.. partea 1 II, But o-
re§ti, 1910.

www.dacoromanica.ro
1460 H. CHIRCA, R. MANOLESCU ti V. OLTEANU 4

un cultivator care trebuie sa dea o dijma drept chirie pentru folosinta

pamintului vi ca putea fi deci oricind scos de pe movie, deoarece o lungs
posesiune de fapt nu insemna in acelasi timp vi un drept de folosinta.
De asemenea, In problema evolutiei marii proprietati existau pareri
diferite. Astfel, N. Iorga negind existenta marilor domenii feudale in sec.
XIV XV, sustinea ca terenurile cultivate erau cu totul reduse, melt ele
nu puteau servi drept baza pentru formarea marii proprietati. Abia spre
sfirsitul sec. al XVI-lea, o data cu cresterea obligatiilor fall de Poarta
otomana indeosebi a birului , taranimea, care forma marea masa a
contribuabililor, coplesita de sarcinile fiscale, a fost silita sa-vi vind'a'
pamintul boierimii privilegiate 1. Astfel, dupa Iorga, factorul extern
instaurarea suzeranitatii otomane a dus la stratificarea societatii
rominesti, care inainte de sec. al XV-lea forma o comunitate agrara,
in care boierii vi manastirile nu patrundeau decit foarte rar, cu prilejul
confiscarilor vi al cumpararilor.
Cind existenta marii proprietati nu era negata, intro ea vi proprie-
tatea taraneasca libera nu se facea nici o deosebire. Dupa C. Giurescu,
petecul de pamint al mosneanului se afla in aceeasi situatie ca vi domeniul
dregatorului, iar drepturile de stapinire vi ale unuia vi ale celuilalt, ca vi
obligatiile tor, erau considerate ca Lind. aceleasi 2. De modul cum erau
cunoscute caracterul vi evolutia proprietatii feudale depindea vi inte-
legerea raporturilor dintre clasele sociale. Atita timp cit istoricii bur-
ghezi nu vedeau insa nici o diferenta in modul de exploatare al marii
proprietati, ei nu intelegeau nici schimbarile petrecute in situatia 0,ra-
nimii dependente. Astfel, potrivit pArerii lui C. Giurescu, de In formarea
statelor rominesti vi pins in sec. al XVIII-lea situatia oamenilor de-
pendenti a fost aceeasi.
Totodata raporturile dintre taranime vi feudali au fost infatisate
in mod idilic, fara dezvaluirea antagonismelor de class. Chiar data In
uncle lucrari erau mentionate framintari ale maselor exploatate, ele nu
erau considerate drept forme ale luptei de class.
tin loc aparte in cadrul istoriografiei de pins la 1944 11 ocupa lucrarea
lui M. Diaciuc-Dascalescu consacrata rascoalei de la Bobilna 3. Scrisa
de pe pozitiile materialismului istorie, cartea nu a putut fi insa raspindita
vi cunoscuta la aparitia ei, in 1937, decit intr-un core restrins. intr-o
perioada in care istoria era privity mai ales prin prisma rolului persona-
litatilor, autorul arata rolul maselor ca fauritoare ale istoriei, demonstrind,
pe baza exemplului Bobilnei, ca taranimea reprezinta o forty revolutio-
nary vi subliniind caracterul social al rascoalei, impotriva istoricilor care
sustineau caracterul ei national.
In lupta pentru statornicirea conceptiei marxiste in istorie un mare
rol 1-a jucat aparitia in 1947 a primei editii a manualului de Istoria Ro-
ntiniei, opera colectiva a istoricilor marxisti din tara noastra. Folosind
1 Evolution de (a question rurale en Roumanie jusqu'a la ref orme agraire, Bueure§ti,
1929.
2 Sludii de istorie social& editia a 11-a, Bucure§ti, 1943.
3 Rdscoala iobagilor de la Bobt lna [edifia a II-a], Bucurqti, 1957.

www.dacoromanica.ro
5 DEZVOLTAREA SOCIAL-ECONOMICA A TARILOR ROMINE 1461

rezultatele §tiintifice dobindite pins atunci, manualul se deosebe§te

fundamental de Istoriile rominilor" scrise ping la acea data, prin con-
ceptia §i metoda materialist-istorica care au stat la baza alcatuirii lui.
Pentru prima oath' au fost tratate aici de pe pozitiile marxism-leninis-
mului o serie de prnhleme de baza, printre care rolul maselor ca fauritoare
ale istoriei, productia §i schimbul de mg,rfuri, esenta relatiilor feudale, lupta
de clasg, a taranimii §i. org,§enimii, died astfel o orientare §tiintifica vii-
toarelor cercetari.
*
Acordindu-se o atentie deosebitg, studierii problemelor economice
din cadrul feudalismului de pe teritoriul patriei noastre, tot mai multe
lucrari 'incep a fi consacrate in aceasta vreme cercetarii productiei meste-
sugdresti din epoca feudalismului dezvoltat sub, aspectele ei majore, ca,
de pildk aspectul tehnologic, eel al diferentierii §i specializa'rii produso
in cadrul ramurii me§te§ugare§ti de baza, productia cu formele ei prin-
cipale : la comanda §i pentru piatk separarea dintre procesul de productie
kii eel de circulatie, raportul dintre me§te§ug §i agriculturk rolul capitalului
comercial §i camataresc in cadrul me§te§ugului, precum §i unele aspecte
de ordin social, ca diferentierea socials in sinul me§te§ugarilor, obligatiile
for feudale, organizarea, lupta de class. Precum se vede majoritatea acestor
aspecte se refers la unele dintre cele mai importante categorii economice
ale economiei politice marxiste, despre studierea &kora nu putea fi nici
macar vorba in istoriografia de ping, la 23 August 1944.
Ping in 1954, accentul a fost pus pe publicarea izvoarelor documen-
tare. Numai in mica masurg, s-a incercat paralel §i efectuarea lucrkilor
de interpretare necesare cercetarii unora dintre aspectele amintite mai
sus. A§a se explicg, de ce in cei circa 7-8 ani (1948-1954) au aparut re-
lativ putine lucrari privind dezvoltarea productiei me§te§ugare§ti.
Fara a fi consacrate in mod special studierii problemelor urmarite,
cele doug, studii ale lui Barbu Campina privind dezvoltarea economiei
feudale din Moldova §i Tara Romineasca in a doua jumatate a secolului
al XV-lea 1 §i rolul genovezilor la gurile Dunarii in sec. al XIII XV-lea 2,
contin i uncle puncte de vedere not in legatura en productia me§te§uga-
reasca din cele doug, OH romine. Studiile mentionate, bogate in idei, re-
prezinta o insemnata contributie la rezolvarea §tiintifica a citorva chestiuni
importante din domeniul economiei feudalismului dezvoltat din Moldova
,i Tara Romineasca.
Uncle lucruri interesante privind me§te§ugul prelucrkii pieilor
se intilnesc §i in studiul lui V. Neamtu, consacrat in cea mai mare parte
cercetarii problemei comertului cu piei in Moldova in sec. XV XVII 3.
1 Dezvoltarea economiei feudale si Inceputurile luptei pentru centralizarea statului In
a doua jumatate a sec. al XV-lea In Moldova ;i Tara Romlneascd, Buc., 1950, 38 p.
(extras).
2 Despre rolul genovezilor la gurile Dundrii In sec. XIII XV, Studii", nr. 1 $i 3,
VI (1953).
3 Comerful cu piei si prelucrarea for In Moldova In sec. XV XVII, Studii $i cercetari
stiintifice", Iasi, nr. 1-2, 1951.

www.dacoromanica.ro
1462 H. CHIRCA, R. MANOLESCU g1 $T. OLTEANU

Cercetarea celor mai vechi documente privind extractia sarii din

salinele transilvanene a retinut atentia lui Al. Dobosi care, in studiul sau 1,-
a staruit asupra citorva aspecte principale ea : identificarea localitatilor
de exploatare a sarii, organizarea exploatarii (administrarea ocnelor, trans-
portul sarii, vinzarea ei pe diferite piete de desfacere, mina de lucru folo-
sita la extractia sarii, remuneratia taietorilor), razvratirile taietorilor
de sare contra nedreptatii camarasilor. Ar fi fost de dorit sa se acorde
atentia necesara tai problemei tehnicii folosite in extractia sarii ; cele eiteva
referiri care se fac sint insuficiente.
Cum era si firesc, lucrarea lui G. S. Ardeleanu privind dezvoltarea.
orasului Cluj 2 tontine numeroase date si in ceea ce priveste productia
ineste,piga'reasc5, ea preocupare de baza a populatiei Clujului in sec. at
XVI-lea. Ocupindu-se de problema demografica, autorul incearea sa sta-
bileasea greutatea specifics a mestesugarilor clujeni in ansamblul vietii
populatiei orkenesti pe baza unor registre ale orasului. Lupta meseria-
§ilor clujeni, aliati cu plebea urban& impotriva nobilimii feudale si a
patriciatului urban in sec. al XVI-lea, a retinut de asemenea atentia
autorului.
Prima sintez5, stiintifica privind dezvoltarea mestesugurilor din Tran-
silvania, serisa de pe pozitii marxist-leniniste, este lucrarea lui Stefan Pascua.
Valoarea studiului pomenit contra, printre altele, in atenta cercetare a
celor mai importante aspecte din cadrul productiei mestesugaresti. Amen-
tul principal a fost pus pe studierea procesului de diferentiere si specia-
lizare care a avut loc in cadrul ramurilor de productie de baza. Tratarea
separata a mestesugurilor de la orase si a acelora de la sate de-a lungull
perioadei studiate a scos in evidenta deosebirile de dezvoltare din cadrul,
celor doul unitati social-economice. Problemei organizarii mestesugarilor
in bresle i-a fost consacrat un capitol special. Aici sint prezentate cauzele-
aparitiei breslelor mestesugaresti, functiile esentiale ale breslelor in cadrul
societatii medievale, ierarhia profesionala din interiorul organizatiei de
breasla, precum Eli lupta de class din cadrul breslei dintre cafe si mesteri
ca urmare a nedreptelor orinduieli breslase.
Prin varietatea problemelor tratate, prin sistematica prezentare,
prin metoda ii rezolvarea stiintifica a chestiunilor puse, lucrarea lui
Stefan Pascu marcheaza o orientare tot mai vadita a istoricilor marxisti
din patria noastra catre cercetarea celor mai importante aspecte din cadrul
productiei mestesugaresti medievale de pe teritoriul tarilor noastre. Aceasta
stare de lueruri este confirmata de aparitia in cursul anilor 1955-1962
a unor studii i i, pe baza lor, a unor sinteze consacrate studierii productiei
mestesugaresti sub forma adincirii unor probleme insuficient tratate in
studiile anterioare 4 sau a eereetarii unor aspecte noi.

1 Exploalarea ocnelor de sure din Transilvania to evul media (secolele XIV XVI)
Situalia tilielorilor de sore si razordlirile for contra nedreptafit cdmarasilor. _Mudd §i cercetari
de istorie medic", nr. 1, II (1951).
2 Orasul Cluj, important centru mestesugdresc In secolul a! XV l-lea, Buc., 1954.
3 Mestequgurile din Transilvania pin() In sec. a! XV I-lea, Buc., 1954.
4 Vezi, de pilda, M. Turbatu, Rolul mestesugarilor seitesti to producjia de mai furl din Tara
Romlneascd In sec. XVII, Studii", nr. 3, VIII (1955) §i B. Campina. Cercetdri cu privire la baza

www.dacoromanica.ro
7 DEZVOLTAREA SOCIAL-ECONOMICA A TARILOR ROMINE 1963

0 problema Cu totul nou5, care constituie obiectul cercetarii unora

dintre lucrarile apArute in ultima vreme, este problema tehnologiei Ines-
tesugurilor medievale. Studiile lui St. Olteanu, consacrate cercetarii pro-
4uctiei din Moldova si Tara Itomineasd, in evul mediu 1, cuprind capitole
intregi inehinate studierii tehnologiei mestesugurilor, urmarindu-se evo-
lutia tehnicii me§tesugAresti pin6 in sec. al XV1II-lea, folosirea unor noi
procedee in prelucrarea mai cu seamy a metalelor in diferite etape, precum
si evolutia procesului de specializare si diferentiere produs in cadrul
ramurii mestesugaresti de bazA. Lucruri interesante din acest punct de
vedere se intilnesc si in studiul lui C. Serban privind exploatarea aurului-2,
precum si in cele ale lui C. Turcu si A. Ilies privind exploatarea miniera
in Moldova 3 §i respectiv exploatarea sarii in Tara Rominease6 4.
Deosebit de interesant pentru tehnologia exploatArii fierului pe
domeniul Hunedoarei in sec. al XVII-lea este studiul lui D. Prodan
in care, pe baza unei conscriptii urbariale, se dau o serie de date im-
portante privind tehnica extractiei minereului, a reducerii lui in cup-
toare, a preluerarii fierului, a uneltelor folosite in diferite procese
(le muneg.
Probleme, de asemenea noi, care au Molt obiectul cereetarilor re-
-cente sint cele privind relatiile de productie. Mai cu seamy studiile lui
$t. Olteanu, mentionate mai sus, sint consacrate cercetgrii productiei
mestesugaresti cu formele ei principale : productia la comanda si cea
pentru piat5, si raportul dintre ele in decursul diferitelor etape istorice
atit la orase, cit si pe domeniile feudale si In sate. Multe pagini sint rezer-
vate fenomenului de separare dintre procesul de productie si eel de circu-
latie (aparitia intermediarului) in decursul evului mediu, precum tai stu-
dierii formelor capitalului comercial din cadrul productiei meste-
suggresti.
Retine de asemenea atentia cereetarea unor aspecte economico-
sociale, ca de pilda raportul dintre mestesug si agricultur6, diferentierea
socials din sine mestesugarilor si mai cu seamy problema formelor de
organizare a mestesugarilor in asociatii profesionale de tipul fratiilor
sociald a pulerii lui Stefan eel Mare, In Studii cu privire la .5lelan eel Mare, Bucuresti, 1956,
uncle se intilnesc referiri $i la dezvoltarea productiei mestesugaresti ; S. Goldenberg, Clujul
In sec. XVI. Produclia si schimbul de marfuri, Buc., 1958.
1 Un aspect al productiei mestesugaresti to orasele din Moldova In sec. XVII (Prelu-
crarea pieilor), Studii", nr. 3, X (1957) ; idem, Mestesugurile din Bucuresti In secolele
XVI si XVII, Studii' nr. 5, XII (1959); idem, Mestesugurile din Moldova In sec. al XVII -lea,
:In Studii si materiale de istorie medie. vol. III, 1959 ; idem, Producfia mestesugareascli din Moldova
si Tara Romtneascd In sec. XXV II (Probleme de bazd In lumina cerceldrilor recenle), Studii",
nr. 4, XV (1962) ; idem, Mestesugurile dirt Moldova si Tara Romtneascd (sec. X XVII) lucrare
In ms. prezentath ca teza de disertatie pentru obtinerea titlului de candidat In stiinte istorice.
2 Contribufii la istoria mestesugurilor din Tara Romtneascd In sec. XV II XV III,
Studii", nr. 2, XII (1959).
3 Vechi Incercari de exploalare minierd In Moldova, Studii si cercetdri sliintifice", Iasi,
1957, fasc. 2.
4 Stiri In legaturd cu exploatarea sdrii In Tara Romtneascd plod In sec. XVI11,1n Studii
gi materiale de istorie medie, vol. I (1956).
5 Produclia de tier de pe domeniul Hunedoarei Ir sec. XVII, Anuarul Instit. de istorie
din Cluj", torn. I II (1958-1959).

www.dacoromanica.ro
1464 H. CHIRCA, R. MANOLESCU $i $1. OLTEANU

f}i breslelor. 0 atentie deosebita s-a acordat studierii obligatiilor meste-

sugarilor si formelor luptei de elm/ de la simplele proteste sociale ping,
la forma superioara, rascoala 1.
Din aceast'a enumerare a problemelor cuprinse In studiile edi-
tate in ultimii ani rezulta c5, au fost puse problemele de baza ale
studierii productiei mestesugaresti medievale din tgrile romine, probleme
ignorate complet sau aproape complet de vechea istoriografie, insuficient
adincite de istoriografia noastra marxista de pinl mai acum 8-9 ani.
Rezultatele principale obtinute in acest domeniu se oglindesc in lucrarile
de sinteza privind istoria patriei noastre. Astfel in lucrarea consacrat
vietii feudale din Moldova si Tara Romineasca in sec. XIVXVII 2,
autorii ei au rezervat capitole speciale in vederea prezentarii productiei
mestesug'aresti din Tara Romineasca si Moldova a diferitelor categorii
de mestesuguri de la orase si sate intilnite in documentele vremii. 0
prezentare sistematica a mestesugurilor din Transilvania si a rolului
jucat de mestesugari in dezvoltarea societatii se face si in sinteza co-
lectiVa privind istoria Transilvaniei S. 0 atentie deosebitg este acordat
de Catre autori prezentarii luptei de class a mestesugarilor atit sub
aspectul luptei calfelor si ucenicilor impotriva mesterilor patroni, cit si
sub aspectul luptei generale a mestesugarilor organizati In bresle sau
neorganizati Impotriva nobilimii.
Mama sinteza Istoria Rominiei, vol. II, recent aparutg 4, prezintl
produetia mestesugareascl ca o parte integranta a dezvoltarii economice
a tarilor romine din epoca feudalismului dezvoltat. Prezentind procesul
de desprindere a mestesugurilor de agriculture ca urmare directs a cres-
terii diviziunii sociale a muncii, autorii partii respective pun in adevarata
lui lumina rolul hotaritor al diviziunii muncii fn transformArile economice
si sociale petrecute in cadrul societatii de pe teritoriul patriei noastre
fn decursul evului mediu.
In ultimii 10-12 ani au aparut o serie de studii, al caror object 11
constituie atit schimbul de mar furi intern din fiecare tars romineasca In
parte sau dintre cele trei fari romine, cit gi cel extern, al tarilor romine
cu tarile strain° 6. Astfel, Barbu Campina, in studiul sau consacrat dez-
volt'arii economiei feudale moldo-muntene, a dat nu numai solutiile de
principiu ale unor probleme esentiale ale dezvoltarii economico-sociale
si politice din a doua jumgtate a sec. al XV-lea in Tara Romineasca si
Moldova, ci, mai ales, a deschis, prin abordarea lor, si prin metoda de
lucru fllitiata, not perspective de cereetare 6. Astfel, el a stabilit ca
de la mijlocul sec. al XV-lea in cadrul economiei naturale precump'a-
1 Pentru cea din urma problema vezi $i studiile citate la p. 1470-1471.
2 V. Costdchel, P. P. Panaitescu, A. Cazacu, Viala feuclaid in Tara Romineascd §i Moldova
(sec. XIV XVII), Buc., 1957.
3 C. Daicoviciu, $t. Pascu, V. Cherestesiu, 5t. Imreh, Al. Neam fu, T. Morariu, Din
istoria Transilvaniei, I, ed. a II-a, Buc., 1961.
4 Istoria RomIniet, vol. II, Buc.. 1962.
In afard de paginile care urmeazd, a se vedea gi naragraful consacrat studiilor privi-
toare la orase.
6 Barbu Campina, op. cit.

www.dacoromanica.ro
9 DEZVOLTAREA SOCIAL-ECONOMICA A TARILOR ROMINE 1465

nitoare din Tara Itomineasc5, si Moldova au inceput sg, se producg o serie

de prefaceri, ca : progresul economic si cresterea populatiei in mediul
rural, transformarea cerealelor in main, i dezvoltarea activitatii meste-
sugaresti in orasele moldo-muntene, care au avut ca urmare cres
terea pietii interne si sporirea numkului de mestesugari §i negustori
localnici.
Problemele schitate in acest studiu au fost aprofundate de autor
in anii urmAtori, in cadrul unor lucrki mai ample, consacrate rolului geno-
vezilor la Dungrea de Jos in sec. XIII XV §i luptei pentru centralizarea
statului in epoca lui Stefan eel Mare 1. Obiectivele urmkite 1-au determinat
pe autor sa aprofundeze studierea dezvoltarii economico-sociale a Moldovei
in sec. al XV-lea gi indeosebi In a doua jumatate a secolului, cu frecvente
i substantiale referiri la schimbul de marfuri intern si extern. Autorul a
demonstrat ca decgderea comertului genovez in Moldova de la mijlocul
sec. al XV-lea i rezultatele rodnice dobindite de Stefan eel Mare in lupta
pentru centralizarea statului in ultima treime a secolului au avut la bazA
transformgrile economico-sociale petrecute in sinul societatii moldovene.
Aceste prefaceri an avut loc atit in mediul rural, unde se constatg cres-
terea productiei agricole gi transformarea agriculturii intr-un sector al
economiei producatoare de marfuri, cit si in mediul urban, unde au Joe
aparitia unor not suburbii §i dezvoltarea mestesugului i negotului. Ca
urmare a dezvoltkii productiei i schimbului de marfuri in mediul rural
si urban, a inceput sa deving mai frecvent schimbul de marfuri dintre
sat si oras §i 86 se contureze procesul constituirii pietii interne. Totodatg,
a inceput sa creasca rolul economico-social si politic al mestesugarilor gi
negustorilor din orasele moldovene, care, bucurindu-se si de sprijinul dom-
niei, au obtinut succese insemnate in tarn rji peste hotare in lupta dus
impotriva concurentei comerciale a negustorilor genovezi, lioveni i tran-
silvkleni.
Alto studii, consacrate schimbului de marfuri intern din fiecare tarn
romineascg in parte, redau atit unele aspecte particulare, tratate mai apro-
fundat, cit §i probleme de ansamblu. Din prima categorie face parte, de
studiul lui Vasile Neamtu consacrat dezvoltkii pescuitului si co-
mertului intern si extern cu peste al Moldovei in sec. al XV-lea 2. In ceea
ce priveste ansamblul schimbului de marfuri intern din Tara Romineasca
si Moldova exista, numai studiul Liei Lehr consacrat comertului .moldo-
muntean In a doua junakate a sec. al XVI-lea i in prima jumAtate a sec.
al XVII-lea, in care cerceteaza, citeva din principalele probleme privitoare
la desfIsurarea comertului intern 3. Metoda tratkii separate a comer-
tului intern si extern al Tkii Rominesti gi Moldovei a dgunat ins5, redkii
fidele a procesulni unitar al desfasurArii schimbului de marfuri din tkile
romine si a dus la unele repetki in expunere.
1 Barbu Campina, op. cit.
2 Exploalarea pestelui in Moldova in sec. al XV-lea, Studii i cercet5ri stiintifice",
Seria III (tiinte sociale), VI (1955), fasc. 1-2.
3 Comerful Tara Rominesti .i Moldovei in a doua jumatate a secolului XVI si in prima
jumatate a secolului XVII, In Studii i materiale de istorie medie, vol. IV, Buc., 1960
(I. Comertul intern).

www.dacoromanica.ro
1460 H. CHIRCA, R. MANOLESCU I T. OLTEANU 10

in eeea ce priveste schimbul de mgrfuri din Transilvania, lucrarea

lui Stefan Pascu privitoare la dezvoltarea mestesugurilor din Transilva-
Ma l euprinde si uncle date privitoare la eomertul intern in legaturA cu
aprovizionarea mestesugarilor cu materii prime, cu desfacerea produselor
in tarn sau peste hotare, cu concurenta dintre mestesugarii transilvA-
neni. Un alt studiu monografic, al lui S. Goldenberg, infAtiseazil acti-
vitatea multilateral6 in domeniul comertului intern si extern, al cAm'ata,-
riei, arend.6rii va'rnilor si monetAriei Transilvaniei si al exploat6rii minelor,
a lui Petru Haller, figures tipic4 de negustor si clmg,tar din sec. al
XVI-lea 2. Pentru aprofundarea problemelor referitoare la desfAsurarea
comertului intern din Transilvania, Ion SabAu a cercetat problema cir-
culatiei monetare in Transilvania in sec. XI XIV 3, far Titus Rosu a
infkitisat uncle aspecte privitoare la drunaurile comerciale si organizarea
vamalA din Bihor pica la mijlocul sec. al XIV-lea 4.
Schimbul de mArfuri dintre cele trei tari romine a constituit de
asemenea obiectul de cercetare a numeroase studii, scrise mai ales in ultimul
deceniu. In studiul sau citat mai sus privitor la dezvoltarea economiei
feud.ale si la centralizarea statului in Tara RomineascA si Moldova in a
doua jumatate a sec. al XV-lea, Barbu Chnpina a constatat, pe baza unor
considerente general istorice si a documentelor interne si externe, c5, pro-
gresele economice care au avut loc la sud si est de Carpati si formarea unei
or5,senimi moldo-muntene de mestesugari si negustori au avut ca urmare
lArgirea schimbului do m5xfuri dintre cele trei tari romine si treptata inlo-
euire a negustorilor tra,nsilvIneni de pe pietele moldo-muntene de c5Are
negustorii paminteni. Yn problema comertului TArii Rominesti cu Sibiul 5
.;i mai ales al Tgrii Rominesti si Moldovei cu Brasovul 6, Radu Manolescu,
pornind de la cercetarea sistematicA a registrelor vamale publicate ale
oraselor Sibiu si Brasov, a stabilit elementele statistice fundamentale, pin6,
atunci neevaluate, ale evolutiei acestui schimb de mArfuri. Do asemenea a
urmArit mai pe larg, in lucrarea sa de disertatie, evolutia istoric4 si sta-
tisticg a schimbului de mkfuri al TIrii Rominesti t;}i Moldovei cu Brasovul
in sec. al XIV XVI 7. El a stabilit volumul si valoarea acestuia in cursul
sec. al XVI-lea, constatind cresterea exportului moldo-muntean si scgderea
importului de produse brasovene si occidentale si a tranzitului de articole
1 Op. cit.
2 Nallerii. Un capitol din istoria comer(ului si a capitalului comercial din Transit-
vania to secolul XVI, Studii", nr. 5, XI (1958).
3 Circulafia monetard In Transilvania secolelor XI XIII In lumina izvoarelor numis-
malice, Studii si cercetAri de numismatics ", II, 1958 ; idem, Contribufii la studiul circa-
laiici monetare to Transilvania In prima jumatate a secolului at XIV-lea, In Studii 5i materiale
de istorie medie, vol. IV, 1960.
4 Vdmi, vaduri fi drum wi comerciale bihorene pizza la jumatatea veacului at XIV-lea,
in Studii §i articole de istorie", III, 1961.
5 Relafiile comerciale ale Tariff Romtnesli cu Sibiu! la Inceputul veacului al X V I-lea,
.,Analele UniversitAtii C. I. Parhon", Serla St. socials, Istorie, 1956.
6 Schimbul de marlari dintre Tara Romlneascd si Brasov In prima jumatate a secolului
at XVI-lea, In Studii si materiale de istorie medie, vol. II, 1957.
7 Evolufia schim5ului de ma:furl at Tdrii Romlnesti fi Moldovei cu Brasovul In
secolele XIV XVI. Autoreferatul disertatiei pentru obtinerea titlului de candidat In
stiinte istorice, Bucuresti, 1961, 43 p. (litograriat) si Ls role commercial de la ville de
Brasov dans le sud-est de l'Europe au XVI-e siecle, In Nouvelles Mules d'histoire II, 1960.

www.dacoromanica.ro
11 DEZVOLTAREA SOCIAL-ECONOMICA A TARILOR ROMINE 1467

orientale, precum §i treptata Inlocuire a participantilor la negot transil-

vaneni de cAtre cei moldo-munteni. Totodat5,, analiza acestor relatii co-
merciale i-a dat autorului posibilitatea sa fad, gi unele constatki noi
privitoare la evolutia schimbului de marfuri intern moldo-muntean *i
anume cre§terea apreciabilA a comertului intern §i a pietii interne
de la sud §i est de Carpati, grAbite in dezvoltarea for de comertul cu
Transilvania.
Privitor la schimbul de mkfuri dintre Moldova §i Transilvania,
Stefan Pascu a publicat un studiu succint §i metodic referitor la relatiile
economise dintre cele doua, tki romine in timpul lui Stefan cel Mare
bazat pe analiza privilegiilor §i scrisorilor comerciale §i a registrului vamal
bra§ovean din 1503 1.
In ceea ce prive§te schimbul de in6rfuri dintre cele trei tgri romine
§i tarile strain, studiile apkute prezintI, prin inski natura subiectului,
o mare varietate. Astfel, in l'amurirea rolului comertului genovez la Du-
narea do Jos in sec. XIII XV, Barbu Campina a adus puncte de vedere
cu totul noi. Comb 'kind teoriile ne§tiintif ice ale istoriografiei burgheze
romine§ti care atribuia comertului genovez aproape toate meritele pro-
gresului economic §i chiar politic realizate la Dun5,rea de Jos i in Moldova
in sec. XIII XV, autorul a demonstrat ca genovezii an reprezentat aici
un factor istoric reactionar". Datoritl faptului ca enormele for beneficii
comerciale erau posibile numai in mediul unei societ'ki insuficient dezvol-
tate, genovezii s-au str5iduit sa frineze prin orice mijloace progresul eco-
nomic i politic la Dunkea de Jos 2.
In domeniul relatiilor comerciale moldo-polone i a rolului pe care
1-a jucat in cadrul for Chilia la mijlocul sec. al XV-lea, P.P. Panaitescu
a adus contributii noi i interesante 3.
Relatiile comerciale romino-ruse au flout obiectul unui numk
ceea mai mare de studii, limitate Ins la anumite epoci. Astfel in cadrul
studiului ski de ansamblu privitor la relatiile moldo-ruse in timpul lui
tef an cel Mare, Valeria Costkhel a infAtipt pe scurt §i legaturile eco-
aomice ale Moldovei cu diferite orase rusesti 4, iar C. Enea s-a ocupat de
relatiile comerciale romino-ruse de la mijlocul sec. al XVII-lea, insistind
asupra privilegiului comercial din 1656 §i demonstrind el el s-a aplicat,
fapt care atestA ca Moldova a avut cu Rusia relatii economics perma-
nente" §i nu firave" §i lipsite de continuitate", cum sustinea istorio-
grafia mai veche 5.
Schimbul de mkfuri al tkilor romine cu Peninsula Balcania §i cu
Imperiul otoman a preocupat de asemenea pe unii istorici. Studiile pri-
1 Relaliile economise dintre Moldova gi Transilvania In limpid lui Ste /an cel Mare,
to Studii cu privire la Stefan cel Mare, Bucuresti, 1956.
2 B. Campina, op. cit.
3 Legdlurile moldo-polone in secolul XV qi problema Chiliei, Romano-slavica",
III, 1958.
4 Relatiile dintre Moldova qi Rusia to timpul lui ,Flefan cel Mare, In Studii cu privire
la Ste/an cel Mare, Bucuresti, 1956.
6 Relatiile comerciale romino -ruse la mijlocul secolului XVII. Privilegiul comercial
din 1656, Studia universitatum V. Babes-Bolyai", Series IV, Historia, 1958, fasc. 2.
6, - C. 5130
www.dacoromanica.ro
1468 H. CHIRCA, R. MANOLESCU gi ST. OLTEANU 12

vitoare la relatiile comerciale ale Tkrii Romine§ti §i Moldovei cu Raguza.

(Dubrovnic) in sec. XV XVIII de P. P. Panaitescu 1, la negotul dintre
brasoveni §i raguzani din sec. al XVI-lea de Francisc Pall 2 §i la inceputul
stabilirii monopolului turcesc asupra comertului moldovean la sfir§itul
sec. al XVI-lea de Constantin Turcu 3, an infati§at numai unele aspecte
ale schimbului de mkrfuri permanent §i de mari proportii care a existat
intre tarile romine, Peninsula Balcanica §i Imperiul otoman in evul mediu_
Pentru ansamblul schimbului de marfuri al celor trei tari romine cu tarile
strain nu exista, deocamdatk decit paragrafele din cap. II referitor la
comertul extern al studiului Liei Lehr privitor la comertul Tkrii Romi-
ne§ti §i Moldovei in a doua jumatate a sec. al XVI-lea §i in prima jumktate
a sec. al XVII-lea in care este Infati§at comertul moldo-muntean cu Im-
periul otoman, Transilvania, Venetia, Germania, Austria, Polonia §i
Rusia 4.
Studiile apkrute in ultimii ani cu privire la schimbul de mgrfuri de
pe teritoriul tkrii noastre in evul mediu an contribuit la elaborarea capi-
tolelor de istoria economies din lucrarile de sinteza consacrate istoriei
tarii noastre.
Astfel, in sinteza colectiva consacratk vietii feudale din Tara Romi-
neasek §i Moldova in perioada feudalismului dezvoltat, in paragraful
despre comert, remarcindu-se, pe bunk dreptate, necesitatea Infatisarii
schimbului de mkrfuri launtric, a fost acordatk negotului intern importanta
euvenita, tratindu-se documentat §i sistematic drumurile de negot, orga-
nizarea vamalk, circulatia produselor, participarea la negot a feluritelor
categorii sociale, functionarea bileiurilor §i formarea pietii interne. Tot-
°data, a fost tratata detaliat §i desfkurarea comertului exterior, indicin-
du-se marile linii ale evolutiei sale §i raporturile comerciale cu Transilvania
si cu tarile strkine, in special cu Imperiul otoman. In sinteza colectivg,
consacratk istoriei Transilvaniei, autorii an expus problema, aparitiei Ii
dezvoltarii schimbului de mgrfuri din Transilvania in strinsk legaturk cu
procesul desprinderii me§te§ugurilor de agriculture §i a oraplui de sat §i a
na§terii §i lkrgirii productiei de mgrfuri in mediul rural §1 urban, acordind
o atentie deosebita procesului constituirii §i cre§terii pietii interne. Tot-
°data, expunind istoria Transilvaniei in cadrul procesului unitar al desfk-
§ufarii istoriei patriei noastre, autorii an subliniat continuitatea §i inten-
sitatea relatiilor comerciale ale Transilvaniei cu Tara Romineasca §i
Moldova de-a lungul veacurilor §i urmkrile acestor legkturi economice
pe plan politic.
In volumul II din Istoria Rominiei, autorii, tratind istoria patriei
ca un proces care se desfkoark progresiv §i unitar, an infatisat documentat
§i sistematic nivelul malt al dezvoltarii economice a Transilvaniei m sec.
XIV XV §i progresele realizate in economia Tkrii Romine§ti §i Moldovei
1 Re laiiile Tarii RomInesti si ale Moldovei cu Raguza (secolele XV XVIII), Studii",
nr. 4, II (1949).
2 Re lafiile comerciale dintre brasoveni si raguzani (cu documente inedite despre nego(ul
Unit In anul 1578), Revista Arhivelor", nr. 1, 1958.
3 Cele mai vechi statistici moldovenesti, Studii 5i cercetiiri §tiintifite", Istorie, Iasi,
VII (1956), fasc. 2.
4 L. Lehr, op. cit. (II. Comertul extern ; III. Comer(.ul de tranzit).

www.dacoromanica.ro
13 DEZVOLTAREA SOCIAL-ECONOMICA A TARILOR ROMINE 1469

In sec. XVXVI, pe a caror baza a avut loc dezvoltarea productiei §1

schimbului de marfuri in mediul rural si urban, constituirea si cresterea
pietii interne. Totodata, autorii au dat o deosebita atentie infatisarii
schimbului de marfuri dintre cele trei tari romine si relatiilor lor co-
merciale cu tarile strain.
Cereetarea dezvoltdrii oraselor din tarile romine a constituit In ulti-
mul deceniu o preocupare de capetenie a istoricilor marxisti din Cara noas-
WA. Sapaturile arheologice sistematice 1, publicatiile de izvoare t}i cerce-
tarile de arhiva au dat istoricilor posibilitatea sa alcatuiasca unele mono-
grafii sau studii de ansamblu asupra oraselor rominesti.
Un inceput promitator a fost facut de Lia Lehr care, Intr -o comu-
nicare asupra oraselor din Tara Romineasca, in sec. al XVI-lea si prima
jumatate a sec. al XVII-lea, a schitat principalele probleme care stau la
baza cercetarii oraselor medievale romin.esti si anume : nasterea oraselor
consecinta, a desprinderii mestesugurilor de agriculture, orasele centre
ale mestesugurilor si comertului, in care populatia de baza o formeaza
mestesugarii si negustorii, principalele mestesuguri orkenesti si organi-
zarea for in bresle, negotul orkenesc, caracterul semi-agrar al oraselor
moldo-muntene, unele aspecte ale frarnintarilor orkenesti 2.
Formarea oraselor moldovene a fost cercetata de N. Grigoras, care,
intr-un articol de sinteza, combatind tezele istoriografiei burgheze pri-
vitoare la originea oraselor din Moldova, a aratat ca uncle orase an aparut
de la sfirsitul sec. al XIII-lea, inceputul sec. XIV-lea, ca urmare a des-
prinderii mestesugurilor de agriculture si a asezarii unor mestesugari si
negustori paminteni in jurul unor centre intarite ale voievozilor moldo-
veni locali 3. Tot N. Grigoras a schitat intr-un articol de sinteza si carac-
terul si evolutia proprietatii funciare din orasele moldovene in evul mediu
si a Infatisat lupta dusa, de orkeni pentru apararea ei de cotropirea boie-
rilor si manastirilor 4.
Pentru Transilvania nu a fost publicat inca un studiu de an-
samblu asupra oraselor transilvanene in evul mediu. Bogate referiri asupra
originii lor, asupra productiei si schimbului de marfuri din orase si asu-
pra framintarilor din rindurile mestesugarilor se gasesc fnsa in lucrarea
citata a lui *tefan Pascu privitoare la dezvoltarea mestesugurilor din
Transilvania.
in ceea ce priveste studiile monografice asupra oraselor din Tara
Romineasca, orasul Bucuresti s-a bucurat de o atentie mai mare, oglindita
1 In afara rapoartelor de sapilturi arheologice referitoare la orasele Bucuresti, Tirgsor,
Suceava, publicate mai ales in Materiale si cerceldri arheologice, vol. IV (1957)VII (1961),
citam uncle studii care, pe baza descoperirilor arheologice, au schitat dezvoltarea de ansamblu
a unor orase, ca de ex. : Bucurestii de odinioard to lumina sapilturilor arheologice, sub redacti a
prof. I. Ionascu, Bucurestl, 1959, sau Al. Andronic, Contribufii arheologice la istoricul orafului
Iasi to perioada feudal& in Arheologia Moldovei, I, Bucuresti, 1961.
. 2 Despre dezvoltarea economicd a oraselor din Tara Romtneascd to anii 1501-- 1650, hi
Studii si referate privind istoria Romtniei, partea I, Bucuresti, 1954.
a Despre orasul moldovenesc In epoca de formare a statului feudal, Studii cercetilri
stiintifice", Istorie, Iasi, XI (1960), fasc. 1.
4 Proprietatea /unciard a oraselor moldovenesti In timrki ortnduirii feudale sl evolulia ei,
In Studii si cercetari stinitifice", Istorie, XII (1961), fasc. 2.

www.dacoromanica.ro
1470 H. CHIRCA, R. MANOLESCU 11 ST. OLTEANU 14

in numgrul mai mare de studii, articole si comunicari ap5mute in preajma

aniversArii, in 1959, a 500 de ani de la prima mentiune documentary.
Astfel, Dan Berindei a schitat o istorie a Bucurestilor in sec. XIVXVI 1,
iar in doua lucrgri de popularizare, una apIrutl sub redactia lui Florian
Georgescu 2, iar cealalta scrisl de prof. Ion Ionascu, Aron Petrie si P. Ca-
raioan 9, a fost inffitisat6, dezvoltarea de ansamblu a orasului in tot cursul
existentei sale. LTnele probleme privind dezvoltarea economico-social5, a
Bucurestilor in timpul feudalismului dezvoltat an fost expuse mai
anzanuntit de *t. Olteanu intr-un studiu privitor la dezvoltarea mestesu-
gurilor bucurestene in sec. XVI XVII4 si de Radu Manolescu intr-un
studiu referitor la dezvoltarea comertului intern si extern al Bucu-
restilor In sec. al XVI-lea 5.
Vechiului oras dispgrut CornAtelul, azi satul MinAstirea, C. C. Giu-
rescu i-a consacrat un studiu monografie documentat si sistematic, in
care sint infAtisate principalele aspecte ale evolutiei sale 6.
in ceea ce priveste studiile monografice despre orasele din Moldova,
D. Ciurea a publicat un scurt studiu documentat si sistematic asupra
orasului Baia 7, iar Constantin Turcu a descris, pe baza unui frag-
ment de registru negustoresc, felul in care isi desfasura activitatea corner-
ciara o pravalie din Iasi in a doua jumAtate a sec. al XVIl-lea 8.
Yn ceea ce priveste dezvoltarea oraselor din Transilvania, de o aten-
tie mai mare s-a bucurat Clujul. G. S. Ardeleanu a tratat problemele
de baza privind dezvoltarea orasului pin5, in sec. al XVI-lea inclusiv,
ocupindu-se mai ales de transformarea sa dintr-o asezare cu caracter
rural intr-un important centru mestesuga'resc si in mai mica mIsufg co-
mercial 9. Iar S. Goldenberg a intocmit o monografie amply asupra
Clujului In sec. al XVI-lea In care si-a concentrat atentia asupra
problemelor economice si sociale din sec. al XVI-lea, neglijate sau
tratate necorespunziltor de cg,tre vechea istoriografie, infatisind detaliat
dezvoltarea mestesugurilor, organizarea in bresle, lupta dintre calfe si
mesteri, comertul clujeau local si din restul Transilvaniei, proprietatea
funciara urban4 10. in sfirsit, dezvoltarea Clujului din cele mai vechi
timpuri si pin& astgzi a fost infAtisat5, documentat si sistematic intr-un
scurt ghid istoric, intocmit de fit. Pascu, I. Pataki si V. Popall.
1 Orasul Bucuresti In peacurile XIV, XV, X V/, In Comunicki si articole do istorie",
Bucuresti, 1955.
2 Bucuresti. Scurf istoric, Bucuresti, 1959.
3 Bucuresti. Pagini de istorie, Bucuresti, 1961.
4 Op. cit.
5 Aspecte din istoria negofului bucurestean to secolul at XVI-lea, Studii", nr. 5,
.XII (1959).
6 lin arch! oral al Tarn Rornlnesti : Cornalelul. Studii si articole rip Istorie", II, 1957.
7 Not contributii la isloricul orasului Baia, in Studii si cercetart stiintifiee", seria III
(stiin(e soeiale), Iasi, VI (1955), nr. 3-4.
8 Calaslihul de datorii al unei dughene din Iasi la 1679, Studii sl cercet5ri stiintifiee",
istorie, Ia5i, VI (1955), nr. 3-4.
Op. cit.
10 Op. cit.
A° Clujul. Ghid istoric, Cluj, 1957.

www.dacoromanica.ro
15 DEZVOLTAREA SOCIAL-ECONOMICA A TARILOR ROMINE 1471

Infatisarea framintarilor sociale din orase a constituit, dupa cum era

firesc, o preocupare de seamy a istoriografiei marxiste din tara noastra.
Ea se oglindeste intr-o serie de articole consacrate acestei teme care insa,
datorita documentatiei mai bogate, se refers mai ales la Transilvania.
Lucrarea de sinteza a lui St. Pascu privitoare la dezvoltarea mes-
tesugurilor din Transilvania cuprinde si un paragraf consacrat luptei
dintre calfe si mesteri 1, iar in monografia lui S. Goldenberg consacrata
Clujului in sec. al XVI-lea sint expuse detaliat grevele" calfelor de argin-
tari si aurari din oral din 1573, 1576 si 1591 2.
Alte articole de intindere mai restrinsa se ocupa in chip special
de infatisarea unor framintari sociale din diferite orase ale Transilvaniei
in sec. XVI XVII. Astfel luptele calfelor de aurari si argintari din Cluj
purtate impotriva mesterilor in 1573 si 1576 an fost expuse de catre Al.
Dobosi 3. Luptele mestesugarilor organizati in bresle, sprijiniti de meste-
sugari nebreslasi si de elemente plebeene, purtate, fn vederea smulgerii
conducerii orasului din miinile patriciatului, la Sibiu in 1556 si in 1645
1646 si la Brasov in 1557, an facut obiectul cercetarilor lui Gustav Giin-
disch4 si S. Goldenberg5.
La Brasov, lupta dintre patriciat pe de o parte si bresle si elementele
plebeene pe de alts parte a format obiectul unui studiu al lui Ioachim
Craciun, care a infatisat razvratirea breslelor si a elementelor populare din
Brasov din 1688 impotriva judelui si sfatului patrician care au tradat
si vindut" orasul, Habsburgilor 6.
Un alt aspect al framintarilor sociale din orasele Transilvaniei
acela al luptei dintre fractiunile patriciene a fost tratat de S. Golden-
berg, care a infatisat ciocnirea singeroas'a dintre cele doua grupki patri-'
ciene rivale din Bistrita de la inceputul sec. al XVI-lea, conduse de Forster
si Kugler, care se straduiau sa acapareze, prin mijloace rapace si lipsite de
scrupule, bogatele mine din Valea Rodnei si conducerea orasului 7. .

in sfirsit, participarea mestesugarilor si elementelor plebeene din'

orasele transilvanene si mai ales din Cluj, Turda, Dej, Rodna, Sighisoara
la razboiul taranesc din 1514 a fost urmarita in afara de lucrkile con-
sacrate razboiulai taranesc in chip special de Sabin Belu 8 0. St. Pascu 8:.
1 Op. cit.
2 Op. cit.
3 Din Iramtntarile calfelor de aurari din Cluj to a doua jurnalate a veacului at XV 1-lea,
Sludii si cercetari de istorie medie", I, 1950.
4 Der Hermannstadter Aufstand des Jahres 1556, In Forschungen zur Volks-und,
Landeskunde" 1959, nr. 1 ; idem, Soziale Konflikte in Hermannstadt um die Mitte des 17_
Jahrhunderl, In op. cit., 1960, nr. 3.
5 Brasovul la miflocul secolului at XV I-lea si Incercarea de ram-Wire din 15.57, Buie-.
tinul Universit5tilor V. Babes si Bolyai", Seria stiinte sociale. 1956 vol. I, nr. 1-2.
6 Razordtirea sasilor din Brasov la 1688, in Sludii si maleriale de istorie medie;I
I, 1956.
7 Contribufie la istoria Bistrifei si vati Rodnei la tnceputul secolului at XV I-lea,.
Stadia universitatis Babes-Bolyai", Series IV, Historia, 1960, fast. 1. c
8 Despre participarea ordsenilor din Transilvania la rdscoala populard din 1514, ,,Studii",',
nr. 4, VI (1953).
v Contribufii not privitoare la rascoala laranilor dirt 1514 to Transilvania,
nr. 5 -6, VIII (1955). . .

www.dacoromanica.ro
1472 H. CHIRCA. R. MANOLESCU ¢i $T. OLTEANU 16

In lucr/rile de sinteza consacrate istoriei Orli noastre, dezvoltarea

oraselor s-a bucurat de atentia deosebitl a autorilor.
In sinteza colectiva privitoare la viata feudal/ in Tara RomineascA
fji Moldova in perioada feudalismului dezvoltat, autorii au infAtisat prin-
cipalele probleme referitoare la viata oraselor moldo-muntene, ocupin-
du-se de nasterea oraselor, de dezvoltarea for economic/ $i social /, de
statutul juridic si organizarea municipalg, de lupta antifeudalA a or/-
senilor, de raporturile orasenilor cu domnia etc. - era ins/ necesar ca
autorii sg fi integrat aparitia oraselor in procesul desprinderii mestesu-
gurilor de agricultura si a orasului de sat $i sg fi subliniat caracterul for
de centre mestesugdresti, in primul rind, si comerciale.
In sinteza colectiv/ privitoare la istoria Transilvaniei autorii, tra-
tind dezvoltarea oraselor in strinsa legaturA cu dezvoltarea mestesugu-
rilor si comertului, au inf/tisat aparitia for ca o urmare fireasc/ a des-
prinderii mestesugurilor de agricultura si a orasului de sat si au subliniat
c5, populatiei orgsenesti si a activitatii economice a oraselor o con-
stituie
',bazamestesugarii si mestesugurile". Totodat/ ei au expus dezvoltarea
mestesugurilor si comertului orasenese, situatia demografica a oraselor,
framintarile sociale orkenesti si organizarea muncipalg.
In volumul II din Tratatul de Istoria Rominiei, autorii au subliniat
cA la baza aparitiei si dezvoltarii oraylor, atit din Transilvania cit si din
Tara Romineasca si Moldova, se aft/ dezvoltarea mestesugurilor, procesul
desprinderii mestesugurilor de agricultur/ i intensificarea schimbului
de marfuri intern, procese launtrice care au fost numai intr-o oarecare
mIsur/ grabite de venirea unor elemente colonizatoare strAine. Subliniind
caracterul esential al oraselor transilvAnene si moldo-muntene de a fi
centre mestesugaresti in primul rind si comerciale, autorii au remarcat
si anumite particularitgti secundare, ca, de pildl, caracterul semirural mai
pronuntat al oraselor moldo-muntene. InfAtisind aspectele istorice con-
crete ale evolutiei oraselor transilv/nene si moldo-muntene, autorii an
expus documentat $i sistematic dezvoltarea mestesugurilor si comertului,
situatia demograficg, stratificarea si framint/rile sociale, organizarea
municipal/ $i rolul orasului in opera de centralizare a statului.
In ultimul deceniu, dezvoltarea relaliilor feudale a constituit o pre-
ocupare de dpetenie a istoricilor medievisti, care au cercetat si elucidat
uncle probleme de bazA ale feudalismului dezvoltat de pe teritoriul Orli
noastre, si anume : obstea sateasc/, cotropirea pgminturilor Varanimii
libere si aservirea acesteia de catre feudali, evolutia $i caracterul proprie-
tiltii feudale asupra pamintului, relatiile dintr6 targnimea dependent/ si
feudali, evolutia rentei feudale, formele luptei de clas/ a tArAnimii im-
potriva exploatAxii feudale.
Ocupindu-se intr-un articol de ansamblu de obstiile agrare moldo-
muntene, Valeria Costachel a subliniat, prin metoda cercet/rii compara-
tive, caracterul comun european si sud-est european al acestei forme de
organizare a tarAnimii in evul rnediu si a inf/tisat particularitAtile struc-
turii, caracterului §i evolutiei obstiilor sAtesti din Tara ItomineascA $i

www.dacoromanica.ro
17 DEZVOLTAREA socIALEcoNomicA A TARILOR ROMINE 1473

Moldova in sec. XIV XV 1. Autoarea a infAtipt de asemenea in.tr-un

alt studiu unele aspecte ale destramgrii ob§tii in sec. XV XVI, ocupin-
du-se mai ales de categoria saracilor", membrii sarAciti ai ob§tii 2.
Asupra ob§tii s5,te§ti moldovene a consacrat un studiu de ansainblu
,§i C. Cihodaru, care, pe o baz'a", comparative documental* a inf5,t4at
structura §i atributiile ob§tii, precum §i etapele evolutiei sale, de la comu-
nitatea iber5, la comunitatea aservita de boieri i m5,n5,stiri 3. Debi con-
cepute ca o opera de tipologie socials, cele dou5, volume bogat documentate
aparute pin5, acuin ale sociologului H. H. Stahl consacrate satelor deval-
mme romine§ti pot fi totu§i incadrate in categoria studiilor sociale cu
caracter istoric. Consacrate cercethrii vechii forme de organizare a satelor
dev5,1ma§e cu referiri la o perioada istoric indelungat* care imbrati§eaz5,
sec. XIV XX, ele cuprind date privind structura, evolutia §i modul de
functionare al ob§tiilor sAte§ti din Tara Romineasc* Moldova §i Tran-
silvania in perioada feudalismului dezvoltat 4.
Mica proprietate taraneasea libere, existents fie in cadrul ob§tiilor
blte0i libere, fie ca proprietate individuals §i categoria socia15, a Oranilor
liberi au atras de asemenea atentia istoricilor.
Concluzii not §i interesante asupra situatiei taranimii din Moldova
In a doua jumatate a sec. al XV-lea a formulat, pe baza unei cercetlri
atente a izvoarelor documentare contemporane, C. Cihodaru 5. Autorul
sustine cg in aceasta epoc5, in sudul Moldovei, contrar opiniei in genere
admise in istoriografia noastra actual* nu exista taranime liber5,, ci numai
tgrAnime aservita, care trAia in sate stapinite de boieri. Existenta in aceasta
regiune a tArinimii libere mentionata. de Miron Costin ii Dimitrie Cantemir
este explicate de autor prin ajungerea boierilor mari §i mai ales a
mazililor §i micilor stapinitori de sate in situatia de raze§i in cursul
sec. XVI XVII, ca urmare a f5ximitarii proprietAtii tor. Ramine ca
studii ulterioare sa adinceasc5, cercetarea acestei ipoteze §i sa, elucideze
uncle probleme nerezolvate de autor.
Formarea, evolutia §i caracterul proprietltii feudale asupra pa-
mintului baza feudalismului, realizate prin deposedarea 1i aservirea
targnimii libere de catre feudali, a constituit de asemenea o preocupare
majors a istoricilor marxi§ti din tara noastra. Studiul lui Barbu Campina
consacrat dezvoltarii economiei feudale §i inceputurilor luptei pentru cen-
tralizarea statului in Moldova §i Tara Romineseg in a doua jumatate a
sec. al XV-lea constituie o contributie originals §i pentru elucidarea unor
probleme privitoare la evolutia domeniului feudal. Autorul arat5, cá, drept
1 Despre problema obstillor agrare In Tara Romlneasca ;i Moldova In secolele XIV XV,
In Studii $i cercetbri de istorie medic", n -. 1, II (1951).
2 Dezagregarea obVii satesti In Tdrile Ronitne In Evul mediu, In Studii ,ci re /crate privind
Istoria Romtniei, partea I, Bucuresti, 1951.
3 Contributii la cunoagterea obqtii fdraneqlt In Moldova, In Studii $i cereetari stiintifice",
Istorie, Iasi, 1956, fast. I.
4 Contribufii la stadia( satelor devOlmase romlne;ti, Bucuresti, vol. I, 1958, vol. II, 1959.
5 Clleva constatari In legaturd cu proprietalea feudald $t situalia fdrdnimii din Mol-
dova In a doua jumdtate a sec. at XV-lea, Studii gi cereetari stiintifice", Istorie, Iasi,
1961, fast. I.

www.dacoromanica.ro
1474 H. CHIRCA, R. MANOLESCU gi $T. OLTEANU 18.

urmare a progresului economic $i a cresterii populatiei in mediul rural,

a avut loc treptat §i o modificare a structurii domeniului feudal, o schim-
bare a raportului dintre cele doug pArti constitutive ale sale rezerva
seniorial& §i delnitele tAranilor dependenti care se manifesta prin res-
tringerea rezervei feudale §i cresterea delnitelor tgrgnesti. Micsorarea.
rezervei a avut ca urmare scaderea corespunz&toare a rentei in munc& §i
cresterea rentei in produse. Schimb &rile petrecute in structura domeniului
feudal si in evolutia rentei feudale au avut ca urmare cresterea venitu-
rilor boieresti, dar totodatg §i scgderea autoritatii boierului asupra tgra-
nilor dependenti.
0 sinteza, asupra evolutiei proprietgtii feudale in Tara Romineased
ping, in sec. al XVII-lea se datoreste lui *t. tefanescu. Autorul a infatisat
succint si documentat originea, caracterul si etapele dezvoltgrii proprie-
tatii feudale in perioada feudalismului timpuriu §i dezvoltat ping, la sfir-
situl sec. al XVI-lea, epoca in care atragerea domeniilor boieresti in sfera
productiei de cereale-marfg a avut ca urmare predominarea rentei fcudale
in muncg, ca principal& form& de exploatare a faranimii dependente si
legarea ei de glie, legiferata prin leggtura lui Mihai" 1.
Istoricul form&rii marii proprietgti feudale prin deposedarea §i
aservirea tAranilor liberi a fost Infatisat in citeva studii speciale. Astfel
N. Corivan a cercetat mijloacele de cotropire a pg,minturilor tgranilor
moldoveni §i formele de aservire a tgegnimii de care feudali In sec. at
XVII-lea si la inceputul sec. al XVIII-lea 2, iar Ion Donat a reconstituit
procesul de formare a domeniului lui Mihai Viteazul s.
Unele aspecte ale formarii proprietgtii feudale si ale dezvoltarii
relatiilor feudale in Transilvania in sec. XIII XY au fost cercetate de
Maria lIolban, care a semnalat citeva cazuri de deposedare a cnezilor
romini din Hateg 4, de cgtre nobilime, iar BaliO Creza, a schitat etapele
initiale ale procesului de feudalizare a societatii secuiesti in sec. XIV XV 5.
Relatiile dintre fargaimea dependent& si stApinii feudali au facut
de asemenea obiectul mai multor studii. Pe o baza documentary amply,
P. P. Panaitescu a stabilit etapele procesului de aservire a tArgnimii din
Moldova si Tara ItomineascA, fazind deosebire intro starea de serbie si
legarea de glie. Autorul a urmaxit Indeaproape procesul de stratificare a
tgranimii si a flcut o mai net distinctie intre diferitele ei categorii. In
sec. al XV-lea relatiile dintre t&rgnimea dependent& q,i clasa dominant&
erau, dupg" autor, Inc a patriarhale. Cauza principal& a leggrii de glie se
datoreste eforturilor clasei dominante de a-si asigura domeniile cu brate
de muncg, in vederea obtinerii productiei de cereale destinate pietii, in
1 Evolufia proprieldfii leudale In Tara Romtneasca ptnd fn secolul at XV II-lea, Studii",.
nr. 1, XI (1959).
2 Illifloacele de colropire a pamtnturilor fOranilor liberi din Moldova In secolul al XV II-lea
si formele de aservire a fardnimei moldovene In secolul al XVII-lea si Inceputul secolului at
XV III-lea, Stuclii si cercet5ri stiintifice", Istorie, Iasi, 1956, fast. 1-2.
Satele lui Mihai Vileazul, In Studii gi materiale de istorie medie, vol. IV, Bucu-
resti, 1960.
4 Deposeddri si judecati to Ha(eg pe vremea Angevinilor, Studii", 5, XIII (1960).
5 Evolujia sociald f i economica a secuilor In secolele XIII XV, In Studii ¢l arlicole de
istorie, vol. II, Bucuresti, 1957.

www.dacoromanica.ro
19 DEZVOLTARFA SOCIAL-ECONOMICA A rARILOR ROMINE 1475

care scop au obtinut si legiferarea ei din partea domuiei la sfirsitul see.

al XVI-lea in Tara Romineascg, prin asa-zisul asezAmint al lui Mihai
Viteazul", si in Moldova 1.
In ceea ce priveste termenii prin care erau desemnati tAranii
dependenti din Tara Romineasca, precizki si concluzii interesante a
adus St. StefAnescu 2.
In ultimii ani, evolutia rentei feudale expresia economics
proprietkii feudale a constituit obiectul de cercetare al until colectil
de cercetkori : D. Mioc, H. Chirca si $t. Stefanescu, care au prezentat
sub o forma condensate rezultatele obtinute. Conceput ca o sintezg
istoriei raporturilor agrare in Tara Itomineasa, si Moldova din sec. XIV
XVIII, studiul adativad, evolutia rentei feudale in strins'a legatura cu
dezvoltarea economia, generals a celor doul tgri romine, tinind seama
si de rezistenta Vargnimii, ca principals fortg, sociala, aflatA in lupta impo-
triva obligatiilor impuse de feudali 3.
Istoricii marxisti au acordat, cum era de altfel si firesc, o mare atentie
studierii luptei de class a targnimii, principals mass exploatats in evul
mediu. Studiile elaborate infkiseazg un tablou al structurii societAtii
feudale si al contradictiilor dintre principalele clase din evul mediu, ana-
lizeaea cauzele permanente 1i cele imediate care an ridicat masele exploa-
tate la lupta", programul §i caracterul rAscoalelor, desfilsurarea tor, raportul
de forte in timpul luptelor, cauzele care an dus la infringerea taranimii
rlsculate.
ManifestArile luptei de clasI a tgrgnimii din Transilvania, unde ele
an fost mai frecvente si de o amploare mai mare, an fost mai detaliat stu-
diate. Spre deosebire de istoricii burghezi, care, in scopul dezbinkii na-
tionalitkilor conlocuitoare, atribuiau rascoalelor un caracter national,
istoricii marxisti an subliniat caracterul social al rascoalelor din Transil-
vania, unde masele tgrgnesti de diverse nationalitki an dus o luptA comunit
impotriva exploatatorilor.
Curind dupg eliberare, in 1947, a apkut primal studiu bazat pe
principiile materialismului istoric despre rgscoale tIrgnesti in Transilvania,
datorat hti fit. Pascu, in care sInt cercetate numeroase rAscoale tka'nesti,
necunoscute ping, atunci in literatura de specialitate, cauzele tor, fortele
sociale in lupta, aria de easpindire, precum si legg,turile for cu evenimen-
tele din Tara Romineasa, si Moldova 4.
Bascoala de la Bobilna, care constituie unul din episoadele luptei
mkete a tkanimii din Transilvania, a fost stucliata mai am'anuntit
mai ales de St. Pascu si L. Demeny. Intr-un articol de ansamblu asupra
rA'scoalei, L. Demeny a fkut precizki referitoare la caracterul rkcoalei,
1 P. P. Panaitescu, Dreptul de stramulare at fdranilor fn fdrile romine pind la millocul
secolului at XV II-lea, In Studii si maleriale de is(orie medie, vol. I (1956).
2 Considerafiuni asupra termenilor vlah" §i rumin" pe Gaza documentelor interne
ale Tarii Romtne.ti din veacurile XIV XVII, In Studii si materiale dc islorie medie, vol. IV,
Bueure5li, 1960 ; idem, Despre terminologia fdrdnimii dependenle din Tara Romineascd in
sec. XIVXVI, Studii", nr. 5, XV (1962).
3 D. Mioc, H. Chircb, $t. Stefilneseu, L'evolution de la renle feodale en Valachie el en
Moldavie du XIV au XV Ille siecle, In Nouvelles Etudes d'Ilisloire, vol. II, BucureVA, 1960.
4 $t. Pascu, Rdscoale fardnesti fn Transilvania, Cluj, 1947.

www.dacoromanica.ro
1476 H. CHIRCA, R. MANOLESCU @i ST. OLTEANU 20

ar'Atind ca intelegerile dintre tgrani gi nobili nu pot fi socotite drept un

program al taranilor rAsculati, ci ele oglindesc numai raportul de forte
dintre nobilime §i taranime intr-o anumith" etapl a luptei. Totodata autorul
a comb'atut interpretarile tendentioase ale istoriografiei burgheze maghiare
}i romlne§ti, care negau lupta comunA, a taranimii romine §i maghiare
impotriva nobilimii 1. Bazindu-se pe cercet5iri de arhivA, in tarn §i peste
hotare, acelmi autor a adus noi contributii documentare privitoare la
intelegerile Incheiate intro taranii rasculati §i nobili 2 §i la caracterul,
fortele motrice, aria geografica de rAspindire §i amploarea fascoalei 3.
Dintre lucrArile de ansamblu consacrate fascoalei de la Bobilna,
mentionAm pe cea a lui fit. Pascu4 §i pe cea a lui L. Demeny5. Despre
unele apecte ale r5,zboiului t6ranesc din 1514 condus de Gheorghe Doja
§i ale altor mipgri t6rAne§ti din aceasta vreme, a adus §tiri noi *t. Pascu,
pe baza unor documente necunoscute din arhivele transilvanene 6. Cu
prilejul intrarii lui Mihai Viteazul in Transilvania in 1599 a avut be
o rascoalA, studiatA de fit. Pascu. TAranimea, profitind de criza po-
LUCA' prin care trecea clasa dominants s-a ridicat intr-o mi§care generalg,
la care an participat targnimea maghiaa §i mai ales cea romineascA,
eea ce a imprimat rAscoalei un pronuntat caracter rominesc 7.
Lupta t5,rAnimii din Moldova a constituit de asemenea obiectul
mai multor studii. Astfel P. P. Panaitescu a infIti§at rascoala tArInilor
din 1563 1561, izbucnit5, cu prilejul impunerii unei d'Ari speciale de cMre
Despot vodA pentru Intretinerea armatei sale de mercenari 8, iar N. Gri-
gora4 a cercetat rAscoalele tAranilor din ultimele decenii ale sec. al XVI-lea,
care an luat armele in miini ca urmare a exploat5,rii boiere§ti §i a sarcinilor
fiscale crescinde 9.
Fiind. una din problemele fundamontale ale istoriei patriei noastre,
dezvoltarea proprietatii feudale §i a relatiilor agrare face obiectul prin-
cipal al sintezelor colective mentionate : Viata feudal in Tara Romineased
si Moldova (sec. XIVXVII), Din istoria Transilvaniei §i vol. II din
Istoria Rominiei.
in Viata feudala autorii an consacrat capitole speciale problemei
olx}tei t6rane§ti, domeniului feudal §i raporturilor dintre Vafanimea aser-
vita i stApinii tor. Atit ob§tea agrarA, cit §i domeniul feudal sint studiate

1 Despre unele aspecle ale rdscoalei de la Bobilna 1437-1438, In Studii ;i relerate pri-
rind istoria Romtniei, partea I, Bucuresti, 1954.
2 Idem, Testae celor cloud Infelegeri tncheiate In 1437 Intre rdsculali si nobili dupd docu-
mentele originate, Studii", nr. 1, XIII (1961).
3 Idem, Documenle not referiloare la rdscoala de la Bobilna, In Studii i materiale de
siotrie medie, vol. IV. Bucuresti, 1960.
Bobilna, Bucuresti, 1957.
5 Az 1431 -38 as bcibolnai nepi felkeles, Bucuresti, 1960.
6 Contribulii noi priviloare la rdscoala foranitor din 1514 In Transilvania, ,.Studii ",
nr. 5-6, VIII (1955).
Miscari lardnesti prilejuite de intrarea lui Mihai V (team( to Transilvania, In Studii
.7i maleriale de istorie medie, vol. I, 1956.
o Rdscoala laranilor In Moldova to anii 1563-1564, Studii", nr. 2, -VI (1953).
Despre rdscoalele laranilor moldoveni to vremea domniilor lui Petru $chiopul (1574-1579
fi 1582-1591), Studii si cercethri stiintifice", Istorie, Iasi, XI (1960), fast. 2.

www.dacoromanica.ro
21 DEZVOLTAREA SOCIAL-ECONOMICA A TARILOR ROMINE 1477

in evolutia lor, indicindu-se etapele pe care le-au parcurs in dezvoltarea

kr. Capitolul consacrat claselor 1i categoriilor sociale se remarcA prin
:atentia deosebit5, acordat'a taranimii dependente, situatiei ei de-a lungul
sec. XIV XVII, precum §i luptei acesteia impotriva exploatarii
feudale.
In capitolul rezervat prezentarii situatiei sociale din Transilvania,
autorii lucrarii Din istoria Transilvaniei arat5, pe larg prefacerile adinci
petrecute in societatea transilvAnean5,. Este de retinut urmarirea proce-
sului de uzurpare totals sau partiall a obOiilor sate§ti de catre stapinii
feudali laici i eclesiastici. Para lel cu acest proces de aservire a t5,ranimii,
in rindul iobagimii se petrece o diferentiere de stare materialA, de nuante
ri grade diferite. In lucrare sint prezentate pe larg formele luptei de clas5,
a t5,fanimii aservite, ca nesupunerea la indeplinirea obligatiilor feudale,
fuga de pe mo§ii, haiducia, r5,zvratiri locale §i rascoale care ating intensi-
tatea marilor rascoale europene. Problema proprietatii feudale i a rapor-
turilor agrare pe teritoriul patriei noastre in epoca feudalismului dezvoltat
.au fost sintetizate in vol. II din Istoria Rontiniei. Unitatea social-econo-
mic5, de bazg a societatii de farimitare feudala, mai ales in prima parte
a feudalismului dezvoltat, o constituie domeniul feudal. Posesorii de nume-
roase sate investiti cu imunitatea feudall care be intrege§te autoritatea
asupra taranimii dependente apar acum ca adevarati stapinitori de oameni,
inzestrati cu cele mai largi puteri. Regasim i la not proprietatea feuda15,
de danie conditionat5, de indeplinirea obligatiilor cu caracter vasalic.
CAtre mijlocul sec. al XV-lea in toate cele trei tari romine se manifesta
o criza a sistemului social-politic al fArimitgrii feudale. Adincirea contra
dictiilor sociale ca urmare a cre§terii exploat5xii maselor producgtoare duce
la izbucnirea unor mari rascoale. Unul din capitolele partii a 3-a a volu-
snului mentionat este rezervat urmaririi etapelor de aservire a taranimii,
i
precum urmAririi evolutiei domeniului feudal. Atras5, in productia de
.cereale-marfa, boierimea caut5. pe toate Calle extinderea domeniilor ei
facind s5, crease& rezerva senioriall lucrat5, pe bazI de clac5,, ceea ce duce
la legarea de glie a tgranimii dependente.

Cercetarile efectuate de istoriografia noastra, marxist5, in ultimii

15 ani au fost axate pe principalele probleme ale feudalismului dezvoltat
de pe teritoriul patriei noastre, obtinindu-se rezultate valoroase in stu-
dierea productiei §i schimbului de mIrfuri, a aparitiei 1i dezvolt5,rii ora-
§elor, a trIsaturilor specif ice ale feudalismului rominesc, a multiplelor
-forme ale luptei de class. In tratarea acestor probleme autorii au fost
c5,15,uziti de ideea infati§drii istoriei Rominiei ca un proces care se desf5,-
.§oar5, progresiv §i unitar pe intreg teritoriul patriei noastre.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 ORGANIZAREA STATULUI FEUDAL
DE

M. BERZA, N. STOICESCU §i L. MARCU

Problemele statului §i ale institutiilor sale nu s-au bucurat pinl acum,

in noua noastrA istoriografie marxista, de aceeasi tratare sistematicA §i
de multe on exhaustive ea aspectele social-economice ale istoriei Rominiei
in evil'. mediu. Totusi, si in acest domeniu s-a adus Inc 'a' de pe acum un
aport esential, privind atit periodizarea si continutul principal al etapelor
strabItute de statele feudale romine§ti in dezvoltarea for istoric6, cit §i
uncle momente de deosebita insemnatate ale luptei pentru in.noirea for-
melor vietii de state. Conditia de bazI a obtinerli unor atari rezultate a fost
parasirea conceptiei idealiste burgheze a statului a§ezat deasupra claselor
si instrument de armonizare a intereselor lor, conceptie legatA de negarea
luptei de clasl ca element motor in transformarea societ&tii impastitA in
clase antagoniste.
0 altA conceptie frecventa in istoriografia burgheza, impotriva c&-
reia a trebuit sa" se is in prealabil atitudine, era aceea a unei permanente
In viata statall vreme de jumAtate de mileniu. ConsecintI in bung, parte
a celei dintli, ea Iii -a ggisit expresia cea mai categoric& in formularea lui
I.C. Filitti, potrivit areia organizarea de stat a Principatelor Romine
preziatI de la inceput si neintrerupt un caracter unitar si centralizat.
Domnul concentreazA in miinile sale, pentru intreg teritoriul, puterile le-
giuitoare, executiv6 si judecatoreasc&"2. Fat& de un asemenea mod de
a vedea trecutul nostru medieval, era firesc ca ceea ce contravenea acestei
conceptii schematice si lineare s'a fie atribuit slniciunii personale a unor
conducgtori de stat sau unor cauze incidentale, §i nu desf4urIrii insa§i
a procesului istoric.
Istoriografia nou& si-a intemeiat cercet&rile pe conceptia marxist-
leninist& a statului ca produs al contradictiilor dintre clasele antagoniste
1 Mentionam cA uncle din aceste probleme au fost studiate pentru prima oarA In trata-
tul de Istoria Rom Intel, vol. II, Ed. Academiei R.P.R., Bucuresti, 1960, motiv pentru care, la
problemele respective, vom cita $i tratatul.
2 I. C. Filitti, Vechea organizare administrativa a Principalelor Romtne, Buc., 1935, p. 7.

www.dacoromanica.ro
1480 M. BERZA, N. STOICESCU Si L. MARCU

§i instrument al dominatiei de clasa, statul feudal fiind ,,organul nobilimii,

pentru tinerea in friu a taranilor iobagi §i dependenti"i. In aceasta luminar
insayi constituirea formatiunilor statale feudale pe teritoriul tarii noastre
nu putea fi decit rezultatul contradictiilor dintre clasele antagoniste for-
mate treptat in cursul feudalismului timpuriu, clasa stapinitorilor de
domenii §i aceea a taranilor aserviti2.
0 data constituit, statul nu pastreazg acela§i regim politic in cursul
intregii perioade a orinduirii feudale, a§a cum societatea feudala, al carei
grad de dezvoltare 11 exprimA pe plan suprastructural, nu a fost in tarile
noastre §i nu putea sa fie o societate statics, oricit de lente au fost
schimbarile in feudalism. TransformArile din sinul modului de productie,
schimbarile raporturilor de forte dintre clasele §i paturile societAtii, pre-
facerile din sinul clasei st'apinitoare, carora li s-a adaogat actiunea exer-
citata de evolutia relatiilor externe in primul rind raporturile cu Im-
periul otoman au determinat schimbari in elementele vietii de stat §i,
in consecinta, perioade cu caractere specifice, pe care aceasta le strabate
de-a lungul unei jurnragti de mileniu.
Definirea perioadei de feirimitare feudald, atit in aspectele ei social-
economice, cit §i in cele politice, a avut un rol deosebit in integrarea so-
cietatii medievale romine§ti in ansamblul societatilor feudale, punindu-i,
totodata, in lumina §i particularitatile deosebitoare. Farimitarii econo-
mice i-a corespuns §i in tarile noastre farimitarea puterii politice, pe care
o exercita, in bung, parte, in mod direct marii sfapini de pamint. inze-
strati cu privilegiul imunitatii3 instrument de constringere extra -eco-
nomica a taranimii dependente ace5tia exercita pe domeniile for atri-
butii ale autoritatii publice (drepturi de justitie §i politic, conducerea la
oaste, in caz de razboi, a unor cete militare). Curtile intarite, aparatul
de represiune de care dispuneau in timp de pace §i cetele militare pe care
le conduceau in timp de razboi asigurau autoritatea politica a stapinilor
de domenii imunitare. In aceasta situatie, sfera de actiune directA a dom-
niei era foarte redusg, dupg cum reduse erau §i mijloacele acestei actiuni..
Domniei fi revenea insa rolul de coordonare a activitatii numeroaselor
forte locale reprezentate de marea boierime, coordonare bazata pe lega-
turile de vasalitate stabilite intre boieri §i domn §i care urmarea in principal
1 K. Marx si F. Engels, Opere alese, In doua volume, vol. II, ed. a II-a, Buc., E.S.P.L.P.,
1955,p. 348.
2 Vezi mai inainte In acest numar al revistri, articolul lui St. Pascu $i $t, tefilnescu,
Feudalismul timpuriu.
8 Prot.lema imunitatii feudale, care a cunoscut cea dintti tratare sistematica In studiul
Valeriet Cost5chel, Les immunites dans les Principautes Roumaines aux X IV-e et XV-e siecles,
Buc., 1947, a fost reluatfi apoi de aceeasi autoare, to lucrarea colectivil Viala feudalli in Tara
Romineascii si Moldova (sec. XIV XV II), Buc., 1957, p. 298-318 si, mai recent, de VI. Hanga
Contribulii la problema imunitOlilor jeudale pe leriloriul patriei noastre, In Studia Unix ersitatis
Babes-Bolyai", 1960 ser. III, fasc. 2, Juri sprudentia care cerceteazii ot iginile imunitillii In legil-
turil cu procesul de destrilmare a obltilor teritoriale gS cu raporturile stabilite Intre popoarele
migratoat e li populatia bastinask contestind. totodata, sensul de tilpfnire imunitara al
termenilor de ohaba" si uric" ; problema imunitii ii face de asemenea obiectul unui
capitol din volumul al III-lea (in curs de apari(ic) al luerfirii tut H. H. Stahl, Contribulit la
stadia( salelor deralmaqe romtne.,ti.

www.dacoromanica.ro
3 ORGANIZAREA STATULUI FEUDAL 1481

apararea comuna a clasei feudale impotriva primejdiilor de rascoala a ta-

ranimii aservite 1i organizarea respingerii atacurilor din afara.
La formarea conceptiei generale despre perioada de farimitare feu-
dala, in aspectele ei politice ca si in cele economice, contributia hotari-
toare a fost adusa de Barbu T. Campina, prin studiile despre care se va
vorbi mai departe $i prin cursurile sale universitarel.
in lumina acestei noi conceptii, a fost reluata cercetarea politicii
interne si externe a statelor feudale rominesti in perioada de inceput a
existentei for de sine-statatoare. In lucrarea sa, Inca inedita, Lupta po-
porului romin impotriva jugului otoman (vol. I, pins la 1416), Barbu T.
Campina a fost adus in chip firesc sa cerceteze relatiile dintre fortele po-
litice interne si temeiurile rezistentei Tarii Rominesti in fata primejdiei
de cotropire din partea Imperiului otoman. De o analiza luminoasa se
bucura astfel domnia lui Mircea eel Batrin, ale carei succese pe cimpul
de lupta au avut, intro factorii care le-au conditionat, $i stabilirea unui
echilibru intern, e drept relativ i temporar, prin asigurarea colaborarii
dintre marea boierime 1i domnie, pe baza datoriei de credincioasa slujbg"
a celei dintii §i a recunoasterii privilegiilor de imunitate din partea celei
de a doua. Domnia lui Mircea cel Batrin pune de asemenea pentru prima
oar/ problema largirii bazei sociale a armatei prin chemarea sistematica
la oaste a micii boierimi si a taranimii tai pe aceea a colaborarii clasei
stapinitoare cu Imperiul otoman, ca urmare a tendintelor centrifuge ale
marii boierimi2.
Dintre problemele de politica externa ale acestei perioade, in afara
celor legate direct de inaintarea turceasca, de o tratare larga s-au bucurat
relatiile Tarii Rominesti cu regatul Ungariei in timpul domniei lui Via-
dislav-Vlaicu3. Informatii noi asupra relatiilor lui Mircea cel Batrin cu
Ungaria aduce un document pus in valoare de curind, privitor la stapi-
nirea cetatii Bologa de catre domnul Tarii Rominesti4.
Yn ce priveste Moldova, au putut fi lamurite unele aspecte ale legA-
turilor ei cu Polonia in secolul al XIV-lea, fixindu-se la 1377 data, mult
discutat5, in vechea istoriografie, a luptei mentionate de Dlugosz sub
anul 1359 §i a carei importantl sta in faptul ca a avut ca rezultat respin-
gerea incerckii feudalilor poloni, cu ajutor litvan, de a lua in stapinire
Moldova5. Leg6turile moldo-polone la sfir§itul secolului al XIV-lea §i
in primele decenii ale celui urmator §i, odatI cu acestea, §i raporturile cu
1 Privire de ansamblu, In Istoria Rominiei, vol. II, p. 314 318 (B. Campina
St. 5tef5nescu) $i p. 318-343 (B. Campina N. Stoicesru) ; pentru situatia political a Transilva-
niei In sec. al XIV-lea si In prima jum5tate a sec. al XV-lea, ibid., p. 258-281 (Fr. Pall).
2 Pentru aspectele esentiale ale domniei lui Mircea cel Batrin, vezi Isloria Rominici.
vol. II, p. 362 385 (B. Campina D. Mioc) ; In ce priveste problema colabonirii dintre
boierime Bi Imperiul otoman, vezi mai departe, articolul lui D. Mioc, Raporturile romino-
turcefli fn sec. XIVXVIII.
8 M. Holban, Conlribu(ii la studiul raporlurilor dintre Tara Romineascd si Ungaria
angevina (Rolul lui Benedict Him(y In legaturd cu problema Vidinului), In Studii .i maleriale
de istorie medie. vol. I, 1956.
4 I. Pataki, Ceva despre relatiile Tarii Romtnesti cu Ungaria la sib-situ( veacului
at XIV-lea, ibidem, vol, II, 1957.
5 P. P. Panaitescu, Din istoria luptei pentru independenfa Moldovei In veacul al XIV-lea.
Primele luple pentru independenfa ale (ardor romtne, Studii", nr. 4, IX (1956).

www.dacoromanica.ro
1482 M BERZA, N. STOICESCU 6i L. MARCU 4

Ungaria, formeaza obiectul a Inca doug articole, care staruie asupra obli-
gatillor de caracter militar din cadrul relatiilor de vasalitate ale domnilor
Moldovei fats de regii Poloniei..
Catre mijlocul secolului al XV-lea, sistemul politic al farimitarii
feudale se afla in plina criza, agravata de cre§terea continua a primejdiei
externe, in special a celei reprezentate de Imperiul otoman.
In Transilvania, unde ascutirea contradictiilor sociale dusese in
1437 la izbucnirea marii rascoale de la Bobilna, o politica ferma de frinare
a anarhiei feudale este dash,' de Iancu de Hunedoara. Actiunea politica a
acestui mare conducator al luptei antiotomane a cuprins §i celelalte doua
tari romine, cu ajutorul carora a Incercat sa inchege un front comun
de lupta. Leg6turile dintre cele trei tari, stabilite cu acest prilej, au fost
analizate in semnificatia for istorica de catre Barbu CAmpina2.
Rezolvarea crizei in care se zbatea sistemul politic al farimitarii
feudale a fost impusa de incapacitatea acestuia, atit in Moldova cit §i
in Tara Romineasca, de a salvgarda independenta statului. In Moldova,
aceasta incapacitate aparea cu toata evidenta cu prilejul adun.arii sfatului
de la Vaslui, care inchina tara turcilor BRA de a fi incercat macar efortul
unei .rezistente armate. Desfeisurarea luptei pentru eentralizarea sta-
tului'§i depa,irea in acest chip a crizei au devenit posibile §i in acelas,ii
timp necesare prin destrAmarea treptata a bazelor objective ale fari-
mitarii politice feudale, datorita dezvoltarii productiei do mIrfuri in agri-
culture §i in me§te§uguri §i a pietei interne. Fortele sociale pe care se spri-
jina politica domniei de transformare a autoritatii centrale intr-un instru-
ment de guvernare efectiva in limitele vremii, de bung, seams sint
acelea§i care asigura si succesul in apararea militara a independentei sta-
tului : taritinimea libera, orkenimea, mica boierime. Legiltura strinsa dintre
dezvoltarea procesului politic intern i relatiile externe duce si la clari-
ficarea pozitiei bojerjmii in problema raporturilor ei cu Imperiul otoman.
Este unul dintre meritele principale ale lui Barbu T. CAmpina acela
de a fi pus in lumina Intr -o serie de studii, publicate sau famase Inca ine-
-dite, procesul complex al trecerii de la regimul de farimitare feudale la re-
gimul autoritgtii domne§ti3. Studiile lui Barbu Campina redau adevgratele
1 P. P. Panaitescu, Lapta comand a Moldovei fi Poloniei Impotriva cavalerilor teutoni, in
Romanoslavica", IV, 1961 (cu amanuntul nou al participarii moldovenilor la campania din
1395-1396) ; St. Siefanescu, Parliciparea rominilor la lupta de la Grunwald (15 tulle 1410),
In Studii", nr. 1, XIV (1961) (cu argumentarea participarii, contestata to articolul precedent).
2 B. T. Campina, Dezvoltarea economiei feudale fi tnceputurile luptei pentru centrali-
zarea statului to a doua jumdtate a sec. at XV-lea In Tara Romtneascd si Moldova, Buc, 1950.
(Extras din Academia R.P.R. Lucrarile sesiunii generale stiintifice din 2-12 iunie 1950") ;
id-m, Rolul lui Iancu de Hunedoara to istoria Moldovei si a Tara Romtnegti (ms.).
3 Dezvoltarea economiei feudale, In op. cit. ; Cornplotul boierilor fi rdscoala" din Tara
Romtneascd dirt iulie-noiembrie 1462, in Studii si referate privind istoria Romtniei, partea I, Buc.,
1951 ; Cercetdri cu privire la baza sociald a puterii lui Stefan cel Mare, in Studii cu privire (a Stefan
col Mare, Buc., 1956 ; Ideile cdlduziloare ale politicii lui Stefan cel Mare, In Studii", nr. 4, X
(1957) (aceeasi privire sintetica, In limba franceza, In Nouvelles etudes d'histoire, II, Buc , 1960) ;
c mcluziile acestor cercetarl In Istoria Romtniei, vol. II, p. 449-477 (B. Campina St. Steil-
ncscu) si 488-553 (B. Campina M. Berza). Vezi de asemenea N. Grigoras, Opozifia marii
-boierimi laid de politica lui Stefan cel Mare, InStudii si cercetari stiintifice", Iasi, Istorie, VII,
1956. face. 1 ; C. Cihodaru, Observa(ii pe marginea izvoarelor privind unele evenimente din istoria

www.dacoromanica.ro
 ORGANIZARBA STATULUI FEUDAL 1483

dimensiuni si seusul real al domniilor lui Vlad Tepe§ si Stefan eel Mare.
In privinta lungii domnii a celui din urma, ea nu mai apare astazi Cu
caracterul idilic pe care i-1 atribuia vechea istoriografie, ci ca terenul unor
puternice framintari social-politice, al unei lupte aprige dintre fortele de
faXimitare feudala, si cele care sustineau procesul de centralizare.
Noul regim politic al statelor feudale rominesti nu le sehimba, fireste,
esenta for de class, caracterul for de instrutnente ale realizarii dominatiei
clasei feudale. El reprezinta, totusi, un progres remarcabil, in masura in
care ingaduia statului sa is sub protectia sa si interesele altor paturi so-
ciale, atita vreme cit aceste interese nu se manifestau ca antagonice
fatal, de cele ale clasei dominante.
Caracterul principal al luptei dintre marea boierime si domnie in
prima jumatate a secolului al XVI-lea este tocmai acela de impotrivire
a fortelor de farimitare feudala supravietuitoare la continuarea pro-
cesului de centralizare a statului. Infrinte sub Stefanita vodal, ele reiau
atacul in urma noilor progrese facute de autoritatea domneasea, sub
conducerea lui Petru Rares. Semnificatia de politics interns a cola-
borarii dintre boierimea moldoveneasca si Imperial otoman a lost
analizata, pentru momentul crucial in istoria Moldovei al campaniei
din 1538, de catre Eugen Staneseu 2. Pentru Tara Romineasca, lega.turile
dintre problemele politice interne si orientarea externs a marii boierimi
an lost ilustrate prin cazul Oraiovestilor3.
Cercetari speciale care asteapt'a sa fie reluate in ample forme mono-
grafice au lost efectuate asupra unor aspecte ale legaturilor politice dintre
cele trei taxi romine in aceasta vreme4. Unul din aceste studii priveste
raporturile dintre Moldova si Tara Romineasca in secolul al XV-lea, in
legatura cu problema stapinirii Chiliei si, totodata, cu relatiile Moldovei en
Polonia si interesele economice ale acesteia la gurile Dunarii6.
In cursul secolului al XVI-lea, toate cele trei tari romine au cunoscut
profunde transformaxi in ce priveste formele vietii for de stat.
Infringerea regatului maghiar la MOhaes si constituirea pasalicului
de Buda au determinat formarea principatului autonom al Transilvaniei,
care va cunoaste timp de un veac si jumatate o viata statala proprie, sub
suzeranitatea Portii6. In acelasi timp, Moldova si Tara Romineasca, deli
Moldovei tntre anii 1467-1474, ibidem, Istorie, VIII, 1957, fasc. I; Al. Gonta, Unele aspecle
ale politicii interne a lui Stefan cel Mare, in Studii", nr. 4, X (1957) ; D. Ciurea, Siluafia interml
a Moldovei In epoca lui Stefan cel Mare, ibidem, nr. 6, X (1957).
1 Istoria Romtniei, vol. II, p. 613-616 (N. Stoicescu).
2 Le coup d'Elat nobiliaire de 1538 el son role dans l'asservissement de la illoldavie par
l'Empire ottoman, In Nouvelles eludes d'hisloire, I, Buc., 1955.
8 $l. $tefanescu, Rolul boierilor Craiovecli iii subjugarea Toni Rom Inesti de catre turd,
In Studii si ref erate privind istoria Romlniei, partea I, Buc., 1954.
4 I. Sabau, Rela(iile politice dintre Moldova si Transilvania In limpul lui Stefan cel Mare,
In Studii cu privire la Stefan cel Mare, Buc., 1956 ; C. A. Stoide, Legaturile dintre Moldova si
Tara Romineasca In a doua jumatate a secolului at XV-lea In Studii si cercetari stiintifice",
Iasi, Istorie, VII, 1956. fasc. 1 ; P. P. Panaitescu, Stefan cel Mare si °rapt Bucuresti, In
Studii", nr. 5, XII (1959).
5 P. P. Panaitescu, Legaturile moldo-polone In secolul XV si problema Chiliei, In
Romanoslavica", III, 1958.
6 Vezi $t. Pascu, In Din Istoria Transilvaniei, vol. I, ed. II, Buc., 1961, p. 175 si
urm. ; idem, In Istoria Romtniei, vol. II, p. 799-806.
9 C. 5130
www.dacoromanica.ro
1484 M. BERZA, N. STOICESCU 0 L. MARCU 6

aservite de turci, reusesc sa-si pastreze statele proprii, ale caror functiuni
si organe cunosc insa importante transformaril.

In noile conditii ale dominatiei otomane, in care exploatarea eco-

nomics e intr-o vertiginoasa crestere, se desfasoara in ultimele decenii ale
secolului al XVI-lea criza regimului autoritatii domnesti in Moldova si
Tara Romineasca. Intr-o vreme de aservire in masa a taranilor care
reusisera sa-si pastreze libertatea si de stagnare a vietii orasenesti, domnia
se gaseste lipsita de sprijinul taranimii libere si al orasenimii, in fata ten-
dintelor de acaparare a puterii in stat de catre o nou mare boierime, care
era singura beneficial* inlauntrul Orli, a procesului istoric in curs de
desfasurare. Definirea perioadei de criza a regimului domnesc a fost
facuta de Eugen Stanescu, in studiul sau asupra evolutiei gindirii
politice rominesti manifestata in operele istoriografice ale evului mediu 2.
Ansamblul prefacerilor politice din cele doug state in a doua ju-
matate a secolului al XVI-lea, in legatura cu cele social-economice care
le-au determinat, a fost examinat intr-un cuprinzator capitol din Istoria
Rominiei de catre D. Mioc3.
In aceeasi opera de sinteza, Eugen Stanescu trateaza problema ba-
zei sociale a scurtelor domnii sprijinite de cazaci4 si reia apoi in capitolul
inchinat actiunii politice conduse de Mihai Viteazul5 chestiunea funda-
mentals a interdependentei dintre relatiile politice interne si lupta anti-
otomana. Efortul lui Mihai Viteazul de a infringe incercarea de instaurare
a unui regim boieresc si de a rezolva criza statului feudal prin intarirea,
dimpotriva, a regimului autoritatii domnesti, nu a putut duce, in condi-
tiile vremii, la un rezultat statornic, dupa cum nici prima unire politica a
tarilor romine nu a putut fi decit trecatoare6.
Un nou regim politic is astfel locul, in cadrul statului feudal, ye-
chiului regim domnesc. El a fost definit ca un regim nobiliar", in sensul
el, fara a se reveni la vechile forme ale stapinirilor teritoriale autonome
bazate pe imunitate si pastrindu-se caracterul centralizat al statului,
marea boierime reuseste sa acapareze puterea in stat, anihilind fi-
reste, cu diferente de grad, datorate la numerosi factori autoritatea
1 Vezi mai departe studiul citat al lui D. Mioc.
2 Essai sur l'evolution de la pensee politigue roumaine dans la (literature historique
du molten age, In Nouvelles etudes d'histoire, II, Buc., 1960 ; mai recent, de acelasi Les pro-
blemes de l'Elal Modal sous le regne de Michel le Brave, In Revue roumaine d'histoire",
nr. 1, I (1962).
3 Istoria Romtniet, vol. II, p. 863-880.
4 Ibidem, p. 923-926 ; idem, Colaborarea milliard dintre romtni gi cazaci In ultimul
siert at veacului at XV I-lea, In Studii", nr. 3 $i 4, VII (1954).
5 Istoria Romintei, vol. II, p. 949-1016.
6 Vezi de asemenea, de acelasi autor, articolul din Revue roumaine d'histoire'', citat
mai sus ; pentru gindirea politica cu privire la problemele statului feudal in aceasta perioadd
si rolul razboiului de eliberare $i al primei uniri a tarilor romine in formarea constiintei uni-
tatii de neam, vezi studiul amintit din Nouvelles etudes d'histoire, II, p. 283-287 ; premiscle
medievale ale unirii tarilor romine shit tratate de asemenea de P. P. Panaitescu, In Problema
unificarii politice a tdrilor romine In epoca feudal& In Studii privind unirea Principatelor, Buc.,
Ed. Academiei R.P.R., 1960, uncle se cerceteaza legaturile de vasalitate stabilite Intre cele
trei tari, ca forma feudala a unificarii.

www.dacoromanica.ro
7 ORGANIZAREA STATULUI FEUDAL 1485

domniei §i guvernind prin intermediul unei oligarhii de stapinitori de

intinse domeniil.
Regimul nobiliar, in fazele pe care le cunoa§te in secolul al XVII-lea,
luptele din sinul boierimii pentru asigurarea suprematiei in stat lupta
care capata §i forma impotrivirii fata, de elementele grece§ti concurente
¢i formarea, in jumatatea a doua a veacului, a unor particle" boiere§ti ca
instrumente ale aceleimi competitii, se bucura de o tratare larga in volu-
mul al III-lea din Istoria Rominiei, intr-o serie de capitole, datorate lui
P. P. Panaitescu 2.
Aspectele ideologice ale acestei lupte §i formarea unei doctrine a
statului nobiliar, schitate in datele for esentiale de Eugen Stanescu in
studiul Oat din Nouvelles etudes d'histoire 3, unde se define§te o noul
perioada de criza, politica, la sfir§itul secolului al XVII-lea §i Inceputul
celui urmator, au fost reluate de acela§i autor, pentru Tara Romineasca,
intr-o adincita cercetare, care serve§te ca introducere la volumele de
Cronicari munteni 4.
In acela§i studiu introductiv, bogat in observatii §i sugestii, se pune
intr-o lumina nou'a §i domnia lui Serban Cantacuzino, ca Incercare de
aplicare a unei solutii politice radicale in criza regimului nobiliar, §i anume
inlocuirea lui cu un regim de autoritate monarhica ereditara 5. Aceemi
solutie va fi Incercata un sfert de veac mai tirziu, in Moldova, de care
Dimitrie Cantemir, a carui opera istoriografica este in bung, parte dezvol-
tarea teoretica a incercarilor practice facute in scurta sa domnie 6.
Istoria politica' a Transilvaniei in secolul al XVII-lea cunoa§te vreme
de aproape jumatate de veac guvernarea autoritara a lui Gabriel Beth len
§i a celor doi RakOczi, ceea ce face ca problema existentei unui regim
nobiliar §i in aceasta tars sa se puns Indeosebi pentru domnia lui Mihai
Apafi (1661 1690), perioada de criza a principatului Transilvaniei, Inche-
iata prin instaurarea dominatiei habsburgice 7.
Instaurarea regimului austriac in Transilvania, caracteristicile lui in
secolul al XVII-lea §i problema eminamente politica a unirii" cu Roma
au fost supuse unei analize adincite din partea acad. D. Prodan, in volumul
al III-lea al Istoriei Rominiei. De o deosebita importanta, in acela§i volum
§i de acela§i autor, este expunerea formarii programului de ridicare poli-
1 Inca din 1943, P. P. Panaitescu observase existenta unei perioade aristocratice"
succedind celei voivodale" in istoria statelor rominesti, cu o faza de trecere in sec. al XV I-lea,
Para insa a da acestei constatari o fundamentare suficienta (Vezi Inceputurile literaturii In limba
romInd, reprodusa In Inlerpreldri romtneqti, Buc., 1947, p. 245 si urm.).
" 2 Vezi de acelasi, Inceputurile istoriograliei In Tara Romineasca, In Studii si materiale
de istorie medie, V, 1962.
3 Nouvelles etudes d'histoire, II, p. 287 $i urm.
4 Cronicari munteni, I, Buc., 1961, p. XXIIl -CXV III.
5 lbidem, p. LXXVII si urm.
6 P. P. Panaitescu, Dimitrie Cantemir. Viala si opera, Biblioteca istorica, III, Buc.,
1958; pentru politica interns, vezi indeosebi p. 94-101 ; intreaga analiza a operei e axata pe
teza legaturii cu programul de politica interns si externs al lui Dimitrie Cantemir. Pentru
doctrina politica a lui Cantemir ca solutie radicals a crizei regimului nobiliar, vezi Eugen
Stanescu, studiul citat din Nouvelles etudes d'histoire, II, p. 294-295.
7 Pentru istoria politica a Transilvaniei in sec. al XVII -lca vezi Din Istoria Transit-
vaniei, vol. I, ed. II, 1961, p. 209-215 si Istoria Rominiei, vol. III (In curs de apari%ie).

www.dacoromanica.ro
1486 M. BERLA, N. STOICESCU fi L. MARCU 8

ticA a roininilor din Transilvania, in cursul luptei duse de Inoehentie Micu

ca exponent al revendicArilor acestora. 1
In aeelmi volum se define§te §i regimul fanariot, expunindu-se rela-
tiile dintre boierirne §i domnie in aceastA nouA etapA a statului feudal,
care corespunde, in sea de a doua a lui parte, cu inceputul destrAmArii
relatiilor feudale §i a formArii relatiilor capitaliste.

in lumina noii periodiz'ari a istoriei statului feudal In tArile romine a

lost intreprinsa cercetarea organizarii sale politico-administrative, fiscale,
militare §i juridice, privity in evolutia ei si ill legAturile sale cu transfor-
mArile social - economise, pe care le exprimA pe plan suprastructural.
Aceste studii slut abia la inceputul for §i ele nu au ajuns Inc A sa cuprindA
toate problemele complexe legate de organizarea statului in timpul orin-
duirii feudale 2.
Dad, studiul inqitutici domniei in intreaga ei dezvoltare medievalA
este inc A in curs de pregatire, a fAcut de pe acum obiectul unei cArti pro-
blema titulaturii domne§ti, ca expresie diplomatieg a unor relatii politice,
impreunA cu aceea a asocierilor la tron, aceasta din urrnA legatA de alt-
minteri de inski baza juridicA a succesiunii in domnie S.
In studiu se afll §i functiunile statului domnesc, in dezvoltarea sa
istorica. Caracterul de organ prin care se realiza, in fapt, controlul marii
boierimi asupra politicii domne§ti in perioada de fArimitare feudalA si
transformarea lui treptatA intr-un sfat de dregAtori in procesul centrali-
zArii statelor au fost arAtate de studiile amintite ale lui Barbu CAmpina.
Capitolele consacrate institutiilor din volumul al II-lea Si al III-lea
ale Istoriei Rominiei dau Inc l de pe acum liniile generale ale evolutiei cunos-
cute de sfatul domnesc care va cApAta sub dominatia otomanA, numele
de divan in regimurile politice succesive cunoscute de statul feudal 4.
1 0 expunere mai succintil a acelorasi evenimeute, de $t. Pascu, In Din Istoria Tran-
silvaniri, I, ed. a I l-a p. 225-233, 248-253 ; pentru problema unirii unei parti a rominilor
din Transilvania cu hiserica catolic5, vezi. de asemenea, S. Dragomir, Romtnii din Tran-
silvania si unirea cu hiserica Hornet, In Studii si maleriale de istorie medie, Ill, Buc., 1959.
2 Cea dintli lucrare Itnbratisind sub variate aspecte societatea feudala din Moldova si
Tara Romlneasea V. Costachel, P. P. Panaitescu, A. Cazacu, Viola feudala In Tara Romt-
neascd si Moldova (sec. XIV XVII), Buc., 1957 consacra o serie de capitole statului si pro-
blemelor lui ; un instrument de lucru util prin materialul bogat pe care-I cuprinde si care
oferii cercetiitorilor si scurte analize bine inrormate este Crestomafie pentru stadia( istoriei sta-
tului si dreptului R.P.R., vol. II, de St. Pascu Si VI. Hanga, Buc., 1960 ; vol. III, In curs de
aparitie; vezi de asemenea si VI. Hanga, Curs de istoria statului si dreptalui R.P.R., I, ed.
a III-a, 1957.
3 Emil Virtosu, Titulatura domnilor si asocierea la domnie to Tara Romineasca si Moldova
pina to seenlul al XV I-lea, Buc., 1960 ; pentru asocierile In domnie vezi de asemenea articolul
lui 0. Iliescu, Domnii asociafi In facile romtne to secolele al XIV-lea si at X V-lea in Studii
si cercet5ri de istorie medie", nr. 2, II, 1951.
4 Pentru Moldova, N. Grigoras a studiat Atribufiile judecatoresti ale statului domnesc Mud
la sf trsitul secolului at XVII l-lea, in Studii si cercettiri stiintifice", Iasi, Istorie, XII, 1961,
fasc. I ; de asemenea, pentru Moldova, A. Sacerdoleanu a cercetat Divanele lui Stefan cel Mare,
In ,.Analele Universitatii Bucuresti", Seria st. soc., Istorie, nr. 5, 1956 ; aspecte ale activitatii
cancelariilor de slat slut tratate In Diplomatica slavo-romind, de D. P. Bogdan, Diplomatica
latind cu referire la Transilvania (sec. XI XV), de Fr. Pall, Din sigilografia Moldovei si a Tdrii
Rominesli, de Em. Virtosu si Sigilografia cu relerire la Transilvania (Ot la sfIrsilut secolului at
XV-lea), de S. Jake', toate patru In Documenle privind istoria Romtniei, Introducere, II, Buc., 1956.

www.dacoromanica.ro
9 ORGANIZAREA STATULUI FEUDAL 1487

A fost de asemenea reluata problema sfatului largit, en participarea

categoriilor privilegiate, convocat in imprejurari speciale si jucind un
anumit rol in problema succesiunilor la domnie 1.
in ce priveste aparatul de stat propriv -zis, au fost cercetate institu-
tiile de baza, cu functiuni atit administrative cit si militare, ale curte-
nilor si slujitorilor, cei dintli formind o categoric de mica boierime si
juciu.d rolul principal in vremea farimitarii feudale si a perioadei de cen-
tralizare a statului, in timp ce corpul slujitorilor, recrutat din sinul tara-
nimii libere, se constituie la sfirsitul see. al XVI-lea, ca urmare a decaderii
curtenilor si a necesitatii reorganizarii statului feudal 2.
Daca organizarea tinuturilor si judetelor nu a eunoscut in ultima
vreme contributii speciale, in schimb organizarea oraselor, in formele ei
de autonomie si in raporturile cu domnia, se bucura de o atentie starui-
toare, ca urmare a noii intelegeri a rolului jucat de dezvoltarea centrelor
orasenesti si de orasenime in istoria societatii noastre feudale 3.
Desi in Istoria Rominiei s-a urmarit evolutia generals a exploataiii
fiseale in timpul orinduirii feudale, insistindu-se asupra momentelor de
exploatare maxima (a doua jumatate a sec. al XVI-lea si sec. al XVIII-lea)
si asupra urmarilor nefaste ale acestei salbatice stoarceri a contribuabililor
pentru dezvoltarea economica, si socials a tarii, se resimte Inca lipsa unei
tratari complete a organizgrii fiscale a celor trei tari romine.
Cele mai insemnate rezultate obtinute ping arum in acest domeniu
sint cele aduse de studiile publicate de D. Mioc asupra principalei dari
directebirul in Tara Romineasca, ping la domnia lui Matei Basarab
si a reformei fiscale intreprinsa de acest domn, prin care s-a statornicit un
sistem nou de impunere, numit taler" 4.
1 P. P. Panaitescu, Marea adunare a fdrii, institulie a orinduirii feudale to Virile romine,
In Studii", pr. 3, X (1957).
2 N. Stoicescu, Rolul curtenilor si slujitorilor to organizarea statelor feudale Tara Romt-
neascd si Moldova (In curs de aparitie) ; aceluiasi autor i se datore5te de asemenea studiul
Despre organizarea pazei hotarelor in Tara Romineascd in sec. XV XV II, In Studii si maleriale
de istorie medie, IV, 1960.
3 acest domeniu de studiu a primit un impuls deosebit prin cercetArile lui Barbu
Campine (pentru relatiile domniel cu orasenii In sec. al XV-lea strolul experientel orusenesti
In introducerea noilor metode de administrare a statului In curs de centralizare, vezi mai
ales Cercetdri cu privire la baza sociald a puterii lui Stefan cel Mare, In Studii cu privire la
Stefan cel Mare, p. 45-74. Studiul monografic al istoriei oraselor din Tara Bomineasca Si
Moldova, cu capitole privind formele for de conducere, a fost elahorat In Institutul de
istorie al Academiei R.P.R., pentru sec. XVIXVII, de Lia Lehr, iar pentru sec. al
XVIII-lea de C. Serban. Dintre studiile tiphrite, amintim : Lia Lehr, Organizarea administra-
Ilya a oraselor din Tara Romtneascd In anii 1501-1650, In Studii", nr. 2-3 5i IX (1956);
A. Sava, Tirguri, ocoale domnesti si vornici In Moldova, In Buletinul stiintific al Acad.
R.P.R.", Sectia $t. soc., nr. 1-2, IV, 1952. Problemele organizhrii orasene5ti slut tratate si
de Em. Virtosu, In capitolul Sigilii de Itrguri si orase, din studiul amintit, publicat In
Introducere la Doc. priv. ist. Rom., I I ; activitatea cancelariei orilsene5ti este studiath de
R. Manolescu, in Elemente de culturd ordseneascd to Moldova 6ii Stefan cel Mare, in volumul
Cultura moldoveneascd to epoca lui Stefan cel Mare (In curs de aparitie). Pentru institutiile
urbane ale timpului plus In sec. al XVI-lea inclnsiv, vezi cap. I al monografiei lui S. Golden-
berg, Clujul In sec. XV I. I'roducfia si schimhul de marfuri, Buc., 1958, p. 11 -61.
4 D. Mioc, Organizarea si funcfiile birului in Tara Rorntneascd pizza la sfirsitul secolului
al XV-lea, in Studii si referate privind istoria Rominiei, partea I-a, Bur., 1954 ; Despre modal
de impunere si percepere a birului In Tara Romtneasca Mud la 1632, in Studii si materiale de

www.dacoromanica.ro
1488 M. BERZA, N. STOICESCU fi L. MARCU 10

Pentru Tara Romineasca s-a studiat de asemenea sistemul de impu-

nere folosit de vistieria lui Constantin Brincoveanu 1. Aceste studii urmg-
resc transformgrile sistemului fiscal in raport cu etapele dezvoltgrii social-
economice §i cu formele generale de organizare a statului §i o data cu
instituirea dominatiei turce§ti, cind, alaturi de vechii beneficiari principali,
domnul i boierii, se inscriu cu o parte tot mai insemnata Imperiul otoman
i virfurile sale feudale in raport cu variatiile exploatarii externe.
Ele pun totodata in evidenta inegalitatea fiscala a contribuabililor, de-
curgind din caracterul de class al sistemului de impunere.
in ceea ce prive§te Moldova, nu s-a abordat ping acum decit pro-
blema aplicarii mezamintului fiscal al lui Constantin Mavrocordat 2, iar
pentru Transilvania, doug momente de intense exploatare fiscalg din
partea bisericii catolice 3 §i a statului habsburgic 4.
Yn cadrul unor cercetari monografice ale istoriei comertului, a fost
studiat i organizarea vamala, 6.
Progrese insemnate s-au fgcut in cursul ultimilor 15 ani §i in dome-
niul istoriei militare. Studiul organizarii armatei, desprins in trecut de
ansamblul transformarilor social-economice, a beneficiat atit de progre-
sele generale ale medievisticii noastre, cit §i de aplic area directs, la infor-
matia proprie acestui domeniu, a metodei de interpretare marxista. Atit
studiile speciale, cit §i tratarea sintetica din Istoria Rominiei, au scos in
evidenta legaturile dintre structura armatei §i eta pele de dezvoltare a
societatii §i statului, rolul maselor populare in apararea independentei
tariff qi momentele de baza ale istoriei militare, cind maxi comandanti de
o§ti ca Mircea cel Batrin, Iancu de Hunedoara, Vlad Tepe§ sau Stefan
eel Mare au §tiut sg apeleze la forta combativg §i la patriotismul poporului 6.
istorie medie, vol. II, 1957; Cuaniumul birului pe gospoddria fardneasca In Tara Romineasca In
secolul al XVI -lea, ihidem, vol. V, 1962; Reforma liscald din uremea domniei lui Maki Basarab,
In Studii", nr. 2, XII (1959).
1 H. Chirc5, Venilurile vistieriei lui Constantin Brincoveanu, In Studii si maleriale de
istorie medie, vol. I, 1956.
2 N. Corivan, Aplicarea asezeimintului fiscal al lui C. Mavrocordat privitor la perceperea
birului (1741 1743), In Studii si cercetari stiintifice", Iasi, Istoric, VI (1955), nr. 3-4.
3 C. Muresan si G. S. Ardeleanu, La politique fiscale de la papaute en Transylvanie au
tours de la premiere moilie du XIV-e siecle, In Nouvelles eludes d'histoire, vol. I, Buc., 1955.
4 I. Sab5u, Din polilica /inanciard a Habsburgilor to Transilvania la slirsitul sec. XVII,
In Studii si cercetari de istoric", Cluj, VIII, 1957, nr. 1-4.
5 Lia Lehr, Comerful Torii Romlnesti si Moldovei In a doua jumatate a secolului XVI si
prima jumatate a secolului XVII, In Studii si materiale de istorie medie, vol. IV, 1960, si C. 5cr-
ban, Sistemul carnal al Tdrii Rominesti In sec. al XV III-lea, in Studii si arLicole de istoric",
III, 1961.
6 Leg5tura dintre schimbarile in structura armatei si procesul de centralizare a statului
a constituit una dintre ideile directoare in studiile amintite ale lui Barbu Campina.
Pentru perioada farimit5rii feudale, G. Diaconu a publicat articolul Despre rolul curfilor
boieresti to organizarea milliard a Moldovei In veacur ile XIV X V, In Sludii si referate privind
istoria Romtniei, partea I, Buc., 1954. Comemorarea lui Iancu de Hunedoara In 1956 a dat
be unei sun de studii cu privire la ostirea acestui conduc5tor al luptei antiotomane : D. Dan,
Armala si arta militard a lui lancu de Hunedoara, In Studii si cercetari de istorie", Cluj, VIII,
1957 ; 5t. Pascu, Bolal cnezilor din Transilvania In lupin antiolomand a lui lancu de Hunedoara,
ibid. ; C. Muresan, Rolul lui Iancu de Hunedoara In mobilizarea maselor populare Impoiriva
expansiunii olomane, In, Studii", nr. 4, IX (1956). Pentru perioada lui Stefan cel Mare, dupe
I. Focseneanu si Gh. Diaconu, Bazele puterli militare a lui Stefan cel Mare, In Studii cu privire
la Stefan cel Mare, Buc., 1956, studiul mai recent al col. I. Cupp, Arta milliard a moldo-

www.dacoromanica.ro
11 ORGANIZAREA STATULUI FEUDAL 1489

Studiul dreptului §i al organiza'rii judiciare in cursul orinduirii feudale

a participat de asemenea la progresele cunoscute indeobste de stiinta
noastra istorica. Geneza dreptului feudal, ca forma juridica a noilor relatii
sociale §i legaturile lui cu sistemul de norme de conduita, cu caracter o-
bisnuielnic, existent in sinul obstilor in descompunere, dreptul de justitie
al stapinlior de domenii atribut al proprietatii funciare in feudalism §i
justitia domneasca, lupta pentru centralizarea justitiei $i a dreptului
in cadrul mai larg al luptei pentru centralizarea statului, recurgerea trep-
tata la dreptul scris §i raporturile acestuia cu obiceiul pamintului sau
legea Ora s'int probleme care preocupa pe istoricii vechiului drept romi-
nese. Publicarea corpusului de documente interne medievale si uncle
editii de izvoare juridice au treat, pe de alts parte, o baza documentary
larga acestui cimp de cercetare.
Una dintre problemele fundamentale ale vechiului drept rominesc,
al carei studiu a fost reluat pe baze noi, este aceea a lui ius valachicum, ca
sistem juridic al comunitatilor rominesti aflate sub stapinirea unui stat
feudal strain, legat prin originile lui de normele de conduita existente in
procesul de descompunere a obstilor, preluate in mare parte si de dreptul
feudal din Moldova si Tara Romineasca 1.
De un interes sustinut s-a bucurat, pe drept cuvint, evolutia drep-
tului de proprietate in cursul orinduirii feudale, sub diversele sale forme,
cercetate in ansamblul problemelor de istorie socials pe care le pun 2.
Dreptul de protimisis, legat de asemenea de problema proprietatii, a
fost supus in acelasi timp unei noi tratari 3.
In legatura cu proprietatea, dar §i cu persoanele juridice in socie-
tatea feudala, a fost analizat §i dreptul de ctitorie 4.
.venilor In a doua jumatate a secolului al XV-lea. ,Stefan cel Mare, Buc., 1959. Pentru Tara
Romineasca, Tr. Mutascu, Arta milliard In Tara Romineascd la Incepulul secolului al XV II-lea.
Radu Serban, Buc., 1961. Importante contributii la cunoasterea sistemului de aparare al Larilor
roinine fn evul mediu au adus cercetarile arheologice. Despre lipsurile unora din aceste
lucrari In special a aceleia dedicate domniei lui loan voda ccl Cumplit vezi Studii"
nr. 3. XIV (1961).
1 V. Al. Georgescu, .,Jus Valachicum" pind In veacul al XI V-lea, lucrare elaborate In
cadrul Comisiei pentru studiul formarii limbii si a poporului romin, de pe IMO Academia R.P.R.
2 $t. tefilnescu, Evolufia proprietalli feudale In Tara Romineascd, ph-0 in sec. a! X VII I-lea,
In Studii", nr. 1, XI (1958) ; C. Cihodaru, Forme de proprietale feudald In Moldova, In Studii
si cercetari stiinLifice", Iasi, s. III, 5t. sociale, VI (1955), nr. 3 4 ; idem, Ctleva considerafii
In legaturd cu proprielatea leudald si situalla filranimii in Moldova in a doua junultate a, sec. XV,
Ibid., XII, 1961, fasc. 1 ; M. Holban, Deposeddri si judecali in Hafeg pe vremea Angevinilor, fn
Studii", nr. 5, XIII (1960) ; idem, Deposeddri si judecall In Banat pe vremea Angevinilor si
ilustrarea for prin procesul Voya (1361 - 1374), In Studii si materiale de istorie medie, vol. V,
1962 ; N. Grigoras, Proprietatea funciard a oraselor moldovenesti In limpul orinduirii feudale
4i evolufia ei,ln Stuclii si cercetari stiinLifice", Iasi, XII, 1961, fasc. 2 ; H. H. Stahl, Contribulli
la studiul satelor devalmase romlnesti, III, Buc., 1958 -1959; V. Costachel, Despre prohlema
ooslitor agrare In Tara Romineascd si Moldova In sec. XIV XV, In Studii si cercetari de istori e
medic", nr. 1, II, 1951 ; C. Cihodaru, Contribufii la cunoasterea °Wei fardnesti In Moldova,
In Studii si cercetari stiinLifice", Iasi, Istorie, VII, 1956, fasc. 1 ; P. P. Panaitescu, Obstea
fardneasca In Moldova si Tara Romineascd (in curs de aparitie).
3 V. Al. Georgescu, Prolimisisul In Manualele de legi" din 1765, 1766 si 1777 ale lui
Mihail Fotino, In Studii si materiale de istorie medie, vol. V, si mai ales, de acelasi, Dreplul
de prolimisis (In curs de aparitie).
4 Gh. Cront, Dreptul de calorie In Tara Romineascd si Moldova. Constiluirea si natura
juridica a fundafiilor In evul mediu, In Studii si materiale de istorie medie, IV, 1960.

www.dacoromanica.ro
1490 M. BERZA, N. STOICESCU i L. MARCU 12

De un mare interns pentru istoria orasenimii noastre medievale sint

concluziile care se desprind din formarea, Inca din cursul sec. al XV-lea, a
unui obicei al tirgovetilor", ca ansamblu de norme juridice legat de func-
tiunile economice specifice ale paturilor orkenesti 1.
In domeniul procedurii, studii speciale au fost consacrate unor
aspecte ale ordaliilor in Transilvania 2 si proba prin juratori, veche prae-
tied, a obstilor, care capata cu timpul caractere feudale 3.
In sfirsit, o serie de studii au pus in discutie problemele inceputului
folosirii dreptului scris Si ale primelor texte juridice in limba romine, ale
preluarii dreptului romano-bizantin in tarile noastre, conditiilor de pre-
Ware §i functiunilor pe care era chemat sa le implineasca acest drept, ale
genezei unora dintre principalele noastre monumente juridice medievale
si elementelor for de originalitate 4.

Contributia istoriografiei noastre marxiste la studiul istoriei statului

$i a institutiilor in tarile romine se dovedeste astfel bogata si cu adevarat
innoitoare. Aceasta istorie ne apare astazi legate de intregul proces al
dezvoltarii societatii, articulate in mari perioade cu continut definit stiin-
tific, originals $i in acelasi timp integrate fn ansamblul istoriei universals.
Politica interns si cea externs se infatiseaza in legaturile for de interde-
pendenta, iar luptele dintre boierime $i domnie si-au recapatat sensul for
real de conflicte in sinul clasei stapinitoare, avind drept obiectiv modul
de exercitare a dominatiei de class, domnia reprezentind tendinta de
centralizare monarhica a statului, iar boierimea pe aceea de stapinire
individuall in formele farimitarii politice feudale, sau, intr-o noua faze,
folosirea statului ca instrument de dominatie directs a clasei boieresti.
Dincolo de aceste conflicte, insa, se vede rolul hotaritor al maselor popu-
lare, a earor munca si lupta determine, in ultima analiza, formele vietii
de scat, dupe cum au $i asigurat, in decursul veacurilor, insa'si existenta
statelor rominesti.

1 B. T. Campina, Cercelari cu privire la baza sociala a puterii lui Stefan cel Mare, In Studii
en privire la Stefan eel Mare, Buc., 1956, In special p. 60 ; H. Manolescu, Elemenle de cultura
orliseneasca in Moldova lui Stefan cel Mare, In vol. Cultura moldoveneasca In epoca lui Stefan
cel Mare (in curs de apari(ie).
2 I. Sabilu, Judecala probei fierului ro.yu In Transilvania feudalu, In Studii si relerate
privind istoria Romtniei, partea I, Buc., 1954.
3 Gh. Cront, Institu(ia jurdlorilor In Tara Romineascb (In curs de aparitie).
4 P. P. Panaitescu, Inceputurile dreptului scris In limba romlna, In Studii ", nr. 4, VII
(1954) ; V. Al. Georgescu, La reception du droit romano-byzantin dans les Principautes roumaines
(Moldavie et Valachie), in Melanges II. Levy-Brilhl, Paris, 1958 ; Gh. Cront, Dreptul bizantin In
fdrile romine. Pravila 114oldouei dirt 1646, In Studii", nr. 5, XI (1958) ; idem, Dreptul bizantin
In fdrile romine. Indreptarea legii din 1652, in Studii", nr. 1, XIII (1960) ; Carte romineascil de
frivaltiturlf, Bite., 1961, Introducere, p. 5 27 ; Indreptarea legii. 1652, Buc., 1962, Introducere,
p. 5-26 ; V. Al. Georgescu, Un at treilea manuscris iesean at Manualului de legi Nop.t.z6v
7cp6xeLeov din 1766 ale lui Mihail Fotino (Fotinopulos), in Studii", nr. 6, XIV (1961).

www.dacoromanica.ro
 RAPORTURILE ROMINO-TURCESTI IN SEC. XIV-XVIII.
LUPTA TARILOR ROMINE IMPOTRIVA DOMINATIILOR
STRAINE
DE

DAMASCHIN MIOC

Principalele aspecte ale problemei raporturilor romino-turcesti

pin& la mijlocul sec. al XVIII-lea si ale luptei tarilor romine impotriva
dominatiilor strain asupra eArora s-a oprit istoriografia noastra noun au
fost : formele fundamentals ale luptei pentru independentA, imprejurarile
instaurArii dominatiilor straine, structura, acestor dominatii, lupta de
eliberare, lupta comun'a a celor trei titri rominesti impotriva cotropirilor
stradne si comunitatea de interese a popoarelor din estul si sud-estul
Europei.
Istoriografia noastr5, marxista, s-a straduit sa, stoats in evidenta,
faptul ca poporul romin a fost continuu prezent din sec. al XIV-lea si
pinA, la instaurarea dominatiei otomane asupra tarilor romine oriunde
s-au faurit aliante on s-au angajat lupte pentru stavilirea inain-
tarii otomane in Europa, incepind cu Vladislav- Vlaicu si terminind cn
Petru Rares.
Nu putem sa, nu amintim ca prineipalele rilzboaie purtate de Virile
romine impotriva turcilor au fost cu totul fall prezentate de care isto-
riografia romine burghezA. Nu numai Ca, primele lupte au fost complet
ignorate, dar in desfasurarea unora din razboaiele mai importante ca cele
conduse de Mircea eel 13atrin, in 1394, si de Tepe, in 1462, istoricii bur-
ghezi nu au fost in stare FA precizeze nisi macar tine a lost invingatorul.
Istoriografia burghea, s-a plasat pe pozitii antistiintifiee si in privinta
celor dou'l probleme de bazii, in studierea luptelor pentru independents,
anume : problema farimitarii feudale in Wile romine si aceea a rolului
jucat de genovezi la Dun'a'rea de Jos. In asemenea conditii, este evident

www.dacoromanica.ro
1492 D. MIOC 2

a, nu s-au putut da explicatii satisfacatoare Ri nici o prezentare juste

rOzboaielor purtate de-a lungul secolelor cu turcii.

Istoricii romini marxisti, in special acad. David Prodan 1, Barbu T.

Campina 2, Stefan Pascu 3, Mihail Dan 4 §i Camil Muresan5 au aratat ca
lupta poporului romin impotriva cotropirii turcesti se desfasoarl inlaun-
trul unui cadru general, istoriceste determinat prin conditiile objective
de dezvoltare a societatii. Eroismul ostenilor $i al comandantilor for
reprezinta doar forta care a actionat inld'untrul acestui cadru. Aceasta
lupta a cunoscut o lunge evolutie, determinate in primul rind de trans-
formarea conditiilor generale in functie de care pornise razboiul la mijlo-
cul sec. al XIV-lea. Schimbarile ivite in dezvoltarea economics $i in
organizarea politicA a societatii an modificat treptat datele problemei.
In perioada de ping, la impunerea dominatiei otomane, evolutia
razboaielor de aparare a independentei este strins legate de largul proces
de dezvoltare social-economicO la baza caruia stO cresterea productiei de
mgrfuri. Paralel cu agravarea presiunii otomane, are loc §i un proces de
centralizare a statelor noastre feudale. Bazele rezistentei fatO de invazie se
transforms treptat; centrul de greutate al fortelor politice §i militare cu rol
conducator in apararea independentei se deplaseaza si el. De la monopolul
marilor boieri asupra mijloacelor de guvernare i lupta se trece la mobili-
zarea tot mai largA a maselor populare, hothrite sa reziste invaziei. Supe-
rioritatea mijloacelor militare populare fatO de cele ale cavalerilor feudali
se manifestg clar in luptele lui Mircea, Iancu de Hunedoara, Vlad Tepe§
si Stefan cel Mare.
S-a precizat de catre istoricii de mai sus ca marea boierime, incepind
cu mijlocul sec. al XV-lea, se plaseazg pe linia unei politici de intelegere
cu turcii, spre deosebire de masele populare, care ramin consecvente in
lupta impotriva cotropitorilor. Sub conducerea lui Iancu de Hunedoara,
in special, apar evidente aptitudinile deosebite de luptO ale elementelor
iesite din rindurile poporului. In a doua jumatate a sec. al XV-lea, lupta
tarilor romine pentru independentO iii atinge apogeul. Sarcinile apkgrii
cad acum aproape exclusiv in miinile unit'Atilor militare recrutate din rindu-
rile tOrOnimii libere $i ale tirgovetilor.
Cu privire la aceastO problemO, a luptelor pentru independents,
an adus date si precizari noi gi interesante gi istoricii : Francisc Pal 6,
1 500 de ani de la moarlea lui lancu de Hunedoara, Studii ci cercetAri de istorie" Cluj,
nr. 1-4, VIII (1957).
2 Despre rolul genovezilor la gurile Dundrii, Studii", nr. 1 $i 3, VI (1953) ; Ideile calau-
zitoare ale politicii lift .5lefan cel Mare, Studii", nr. 4, IX (1954), Isloria Romlniei, vol. II,
p. 346 352, 358-362, 385-388, 449-477 (In colaborare cu : M. Berza, D. Mioc, $t. $tefa-
nescu si N. Stolcescu).
8 Rolul cnezilor din Transilvania In lupta antiotomand a lui Iancu de Hunedoara,
Studii 81 cerceturi de istorie" Cluj, nr. 1-4, VIII (1957).
4 Armata si arta milliard a lui lancu de Hunedoara, ibidem.
5 Rolul lui loan de Hunedoara In mobilizarea maselor populare Impolriva expansiunii
otomane, Studii", nr. 4, IX (1456).
6 licf noi despre expedifiile lurcesti din Transilvania In 1438, Anuarul Institutului
de istorie din Cluj", I II (1958-1959).

www.dacoromanica.ro
3 RAPORTURILE ROMINO.TURCESTI IN SEC. XIV XVIII 1493

Joan Foc§Oneanu §i Gheorghe Diaconu 1, Mihail Guboglu2, Mustafa A.

Mehmet3 qi Gustav Giindisch 4.
Pe linia popularizarii unor rezultate la care a ajuns istoriografia
romineasca in problema luptelor pentru independents se inscriu unele
lucra'ri ale lui C. Mure§an 5 Si I. Lespezeanu L. Marcu 6.
Imprejurarile in care s-au instaurat dominatiile straine asupra
tarilor romine §i factorii interni care au favorizat subjugarea for au con-
stituit de asemenea obiectul unor atente cercetari in istoriografia noastra
noua. Istoriografia romina burgheza a prezentat deformat aceste impre-
jurari, prezentind ca luptatori antiotomani in special pe marii boieri
ignorind aproape total eroismul maselor populare.
Pe baza unei patrunzatoare analize a tuturor izvoarelor, istoricii
romini marxi§ti au studiat atent conditiile istorice care au determinat
mersul rapid al inaintarii otomane in Europa (slaba rezistenta a popoarelor
din Balcani cauzata, in primul rind, de starile de anarhie interns ce carac-
terizau statele balcanice in acea vreme, problema farimitarii feudale in
tarile romine, rolul jucat de negustorii apuseni §i, in special, de genovezi
la gurile Dunarii), punind in adevarata ei lumina lupta consecventa a
poporului pentru pastrarea independentei §i, mai apoi, pentru recucerirea ei.
Etapele acestui proces istoric, al raporturilor tarilor romine cu
turcii, au fost riguros precizate, fixindu-se o destul de strinsa periodizare
a tor. Istoriografia romina burgheza nici macar nu §i-a pus aceasta pro-
blema, lasind nelamurita pina §i data aproximativa a subjugarii tarilor
romine de Care turci, cu toate ca evenimentul acesta are o insemnatate
deosebita pentru caracterizarea intregului proces. Pins la aceasta data,
tarile romine lupta pentru apararea independen(ei fats de un cotropitor
strain §i o fac in cadrul de organizare al fortelor statului, sub conducerea
domniei §i a dregatorilor ei. In a doua perioadO, ele se rascoald pentru a-§i
recuceri independenla pierduta, ducind impotriva jugului otoman o lupta
care nu ia, decit cu rari exceptii, forma razboiului, purtat cu mijloace
politice §i militare organizate de stat ; este vorba de lupta devenita mani-
festare a revoltei celor exploatati §i care se desfa§oara sub propria-le
conducere, in forme asemanatoare cu cele ale luptei de class.
Subjugarea tarilor romine este prezentata de istoriografia noastra
din anii puterii populare nu ca un eveniment survenit pe nea§teptate, ci ca
un termen final al unei lungi evolutii, in cursul careia s-au prega' tit treptat
trasaturile ce au constituit apoi liniile mari ale regimului dominatiei
turce§ti la nordul Dunarii, ping in sec. al XVIII-lea. Marea ofen-
siva otomana, condusa de Soliman II, prin victoria de la Mohacs (1526),
expeditia din Moldova (1538) §i infiintarea pa§alicului de Buda (1540),
1 Bazele puterii militare a lui .te /an cel Mare, In Studii cu privire la .letan cel Mare,
Bucuregl, 1956.
2 Pe marginea monogra /iei Mahomet II le Conguerant et son temps (1432-1481) de F.
Babinger, Studii", nr. 2, XI (1958).
3 Din raporturile Moldovei cu Imperial otoman In a doua jumitate a veacului al XV-Iea,
,,Studii", nr. 5, XIII (1960).
4 Incursiunea turceascii din 1493 In /inulul Sibiului, Studii", nr. 6, XIV (1961).
6 loan de Hunedoara qi uremea sa, Ed. tineretului, Bueure§ti, 1957.
6 loan Corvin de Hunedoara, S.R.S.C., Bucurelti, 1957.

www.dacoromanica.ro
1494 D. MIOC

a dus la o serie de transformari radicale in raportul fortelor politice in

bazinul llunarii de Jos si de Mijloe. In legatura cu acestea, in tarile romine
se ivesc sari calitativ noi in organizarea tor, in pozitia fata de tarile vecine-
si indeosebi in raporturile Cu tureii.
Asupra imprejurarilor instaurarii dorninatiei otomane in tarile
minim si-au indreptat in mod deosebit atentia istoricii marxisti.
In citeva articole 1, Barbu T. Campina, ocupindu-se de problema
centralizarii statelor feudale Tara Rornineasea si Moldova, a aratat ca in
raporturile Cu tureii un moment politic decisiv fl constituie desprinderea
clasei stapinitoare de interesele fundamentale ale tarilor romine. Temin-
du-se de ascutirea luptei de clasa si de progresul institutiilor de centra-
lizare a statului, mai de graba decit sa consima la ingustarea privilegiilor
ci, marea boierime se indreapta catre turci, nadajduind in ajutorul for
impotriva domniei si a claselor exploatate. Ea devine un factor care tinde
in mod constient sa compromita sansele de aparare a independentei.
Nona politica a boierimii fata de intreaga problema a raporturilor cu
turcii se cristalizeaza in Tara Romineasea in anul 1462. Atunci capeteniile
clasei dominante fauresc o politica externa tradatoare, de intelegere cu
turcii, devenita mai apoi un adevarat program de clasa. Legatura de inte-
rese intre boieri si turci se adinceste in cursul anilor urmatori, devenind
politica intregii Blase stapinitoare. Se formeaza acum premisele politice
ale unei restructurari esentiale a raporturilor Cu tureii, intregite si prin
aparitda unei noi politici a sultanilor, care tind sä adapteze guvernarea
Imperiului otoman la conditiile istorice mult sehimbate in care se gaseste
imperiul dupa cucerirea Constantinopolului.
Asupra etapei urmatoare a legaturilor boierimii din Tara Romi-
neasca en turcii, in prima treime a sec. al XVI-lea, isi indreapta atentia
Stefan Stefaneseu in doua din articolele sale 2. Aceste legaturi ating acum
o treapta calitativ superioaa : forma de alianta directa. La aceasta an
eontribuit, in primul rind, strinsele raporturi economi tre boieri si
turci. Boierii exports produse ale domeniilor 1 eninsula Balcanica,
iar negustorii imperiului incep sa devina tot mai activi in tirgurile romi-
nesti. Cei mai marl boieri ai tarii, Craiovestii, avind si legaturi de rudenie
cu diverse farnilii de renegati din cadrul imperiului, ajunsi mari demnitari,
se bucura de increderea deosebita a Portii, considerati Bind niste supusi
directi si fideli ai sultanului. Pins si biserica ajunge un factor organizator
al intelegerii clasei dominante cu turcii. In conflictele interne dintre
domnie si Craiovesti, acestia din urma apeleaza chiar la forta militara a
turcilor, care intervin direct in treburile interne ale tarii. Aceste dese
interventii, incepute chiar la sfirsitul veacului anterior, pregatese calea
spre aservirea politica total& a tarii. Fara vreun succes rnilitar pe eimpuri
1 Complotul boierilor si rdscoala" din Tara Romineascu din iulie noiembrie 1462, In
Studii $i relerate privind istoria Romlniei, p. I, Buc., 1954 ; Victoria ostii lui Tepes asupra
sultanului Mehmed at II-lea, Studii", nr. 3, XV (1962) ; Cerceleiri cu privire la baza socialk a
puterii to! ,Ste /an cel Mare, In Studii cu privire la $telan cel Mare, Buc., 1956 ; Ideile caltluzitoare
ale politicii lui an cel Mare, Studii", nr. 4, X (1957).
2 Rolul boierilor Craiovesti In subjugarea Tkrii RomineVi de Mire lurci, In Studii si Telerate
privind istoria Rominici, p. I, Bucurc§ti, 1954 §i Inceputurile beiniei de Craiova in Studii si materiale
de isturie medie, vol. I (1956).

www.dacoromanica.ro
5 RAPORTURILE ROMINO-TURCESTI IN SEC. XIV XVIII 1495

de lupta datorita tradarii marii boierimi, turcii vor reusi sa subjuge, la

mijlocul rec. al XVI-lea, Tara Romineasca.
Fenomenul similar pentru Moldova a fost studiat de Engel' Sta-
ne,.cu 1. Supunind unui examen aprofundat totalitatea izvoarelor privi-
toare la problema subjugarii Moldovei, bazat pe investigatii cu totul noi,
autorul reuseste sa puns in adevarata lumina rolul tradator al marii
boierimi moldovene in timpul domniei lui Petru Rare*. Anul 1538 con-
stituie pentru Moldova pragul trecerii marii boierimi de pe pozitiile tradarii
obiect.ve (lupta impotriva eentraliza'rii statului) pe cele ale tradarii subjec-
tive prijin direct al cuceririi otomane i exploatarea in cornun a poporului).
0 influents considerabila asupra relatiilor turco-rnoldovenesti, care a dus
la pierderea independentei tarii, a avut-o insureetia inarilor boieri din
anul 1538. Ace*tia, dupa ce intraseri1 in relatii bune cu Poarta Inca Ina-
int- de expeditia lui Soliman, o data eu navala acestuia in tara nu numai
ca it parasesc pe Rare*, dar cauta sa i impiedice orice incercare de
rezistenta, impotriva invadatorului, ridieindu-se cu armele impotriva auto
ritatii domnesti. Apararea Moldovei este astfel cu totul dezorganizata.
Boierii moldoveni sint cei care propun turcilor un sistem de dominatie
asupra tarii, cu beneficii sporite pentru ambele parti, jar turcii accepta
aceasta cointeresare a clasei stapinitoare din Moldova la administrarea
veniturilor realizate de pe spatele poporului.
Supunerea Moldovei in tributul turcesc a constituit obiectul unci
note a lui P. P. Panaitescu 2.
imprejurarile politico care au determinat campania du 1538 an
fost analizate si de Mihail Guboglu 3.
Pe baza acestor articole, dar si a unor investigatii noi, indeosebi in
privinta imprejurarilor externe ale instaurarii dominatiei otomane asupra
Moldovei si Tarii Rominesti, Nicolae Stoicescu si Stefan Stefanescu au
prezentat sintetic aservirea tarilor romine de catre turci in doua para-
grafe din tratatul de Istoria Rominiei, vol. II 4.
Istoriografia noastra noua nu a consacrat i caderii Transilvaniei
in dependents fata de Poarta vreun studiu special. intr-un paragraf din
acelmi volum al Istoriei Rominiei, 'Msg., Mihail Dan releva imprejurarile
in care au avut loc prabusirea regatului ungar gi subjugarea de catre
turci a Transilvaniei 5. Cauzele subjugarii de catre turci *i a celei de-a treia
dintre tarile romine, Transilvania, sint in general aceleasi, ca si in cazul
Moldovei si Tars Rominesti : anarhia feudala (nobilimea punind mai
presus interesele ei de clasa decit libertatea tariff), inabu*irea in singe a
rascoalei lui Doja (lipsind tara de singura forta capabila de a se opune
turcilor), imprejurari externe defavorabile, victoria turceasca de la
Mohacs v.a.
1 Le coup d'Etat nobiliaire de 1538 et son role dens l'asservissement de la Molduvie par
l'Empire ottoman, In Nouvelles etudes d'hisioire, vol. I, Bucure*ti, 1955.
2 Pe marjinea folosirii izvoarelor cu privire la supunerea Moldovei la tributul turcesc
(l'aslui 1456), Studii", nr. 3, V (1952).
3 Inscriplia sultanului Suleiman Magni /icul In urma expedijiei In Moldova (1538 945),
,.Studii" nr. 2 3, IX (1956).
4 Isloria Romtniei, vol. II, Bucure§ti, 1962, p. 640 649 §i 649-658.
6 Ibidem, p. 629-640.

www.dacoromanica.ro
1496 D. MIOC 6

Imprejurarilor instaurgrii regimului austriac si crizei principatului

transilvan le-a consacrat un amplu si judicios paragraf in vol. III din
Isloria Rominiei acad. David Prodan '. In urma unor actiuni diplomatice
si a unor succese militare, Imperiul austriac reuseste, la sfirsitul sec. al
XVII-lea, sg-si instaureze stapinirea in Transilvania. Suzeranitatea tur-
ceaseg este schimbata, cu jugul austriac. In miinile noului regim cad pozi-
Vile cheie ale oricgrei independente politice : politica externs, forta mili-
targ, finantele. Detingtorii anteriori ai puterii politice, marii nobili, nu
opun rezistentg, fiind usor cistigati de imperiali cu favoruri, functii,
titluri, beneficii, salarii si mai ales cu asigurarea puterii for asupra ioba-
gilor. Orasele si targnimea cautg sg se impotriveascg, ins& farg succese
imediate deosebite, instaurgrii noii dominatii, cgci asupra maselor produ-
catoare va apgsa, cu toatg greutatea, noul regim.
Structurii dominatiei otomane asupra celor trei tgri rominesti si
ulterior a celei austriace asupra Transilvaniei, istoriografia noastrg noug
i-a consacrat temeinice si concludente studii. Regimul economic si eel
politic al dominatiei otomane si consecintele sale asupra dezvoltgrii socie-
tgtii rominesti in sec. XVI XVIII an fost pentru prima datg supuse
unei profunde analize marxiste.
Pe baza totalitgtii izvoarelor cunoscute privitoare la obligatiile
economice fatg de turci, elucidind contradictiile dintre datele unora din
aceste izvoare si selectindu-le critic, Mihail Berza a alcatuit o aerie de
studii (numai o parte din ele a vgzut ping in prezent lumina tiparului)
din care reies clar obligatiile Care Poarta, natura i profunzimea depen-
dentei fats de turci si, in acelasi timp, gradul de exploatare a maselor
populare, consecinta, a aservirii otomane a tgrilor noastre 2. Exploatarea
otomang se concretizeazg in obligatii in bani (tributul si peschesurile
periodice $i ocazionale), in natura (furniturile de cereale si carne pentru
Constantinopol si pentru oastea turceascg) $i in munch (cgrgturi pentru
oaste, salahori pentru cetAti etc.) ; ea este completatg de monopolul corner-
cial turcesc. Supunerea la aceasta crinceng exploatare a constituit o
puternicg fring in dezvoltarea social-economicg a tarilor romine.
Regimului politic al dominatiei otomane i-au fost consacrate unele
paragrafe in I storia .Rominiei 3 de cgtre Damaschin Mioc, Stefan Pascu
si Ion Totoiu. In linii maxi, regimul politic al dominatiei indirecte consta
in : autonomia tgrilor romine, sub suzeranitatea Portii ; respectarea de
cgtre turci a frontierelor for ; alegerea domnilor de catre tarn si confir-
marea for de cgtre sultan ; neamestecul tureilor in treburile interne ale
tgrilor romine, care se vor conduce dupg vechile for legi ; obligativitatea
de a da ajutor armat turcilor ; interzicerea de a incheia aliante si tratate
independent de Poartg ; protectorat turcesc. Functiile statului, in noul
1 Isloria Romtniei (macheta), vol. III, Bucureiti, 1961, p. 160-185.
2 Ilaraciul Moldovei si Tdrii Rominesti in sec. XV XV III, In Studii si maleriale de
istorie medic, vol. II (1957) ; Varialtile exploaldrit pith Romtnesti de cdlre Poarta otomand in
sec. XV I XV III, Studii", nr. 2, XI (1958) i in Nouvelles eludes d'histoire; vol. II, p. 253
271 i Isloria Rominiet, vol. II, p. 776-791 *i macheta vol. III din Isloria Rominiet, p. 14-27,
259-265.
a Isloria Rominiet, vol. II, p. 791-823.

www.dacoromanica.ro
7 RAPORTURILE ROMINO-TURCE5TI IN SEC. XIVXVIII 1497

regim, slabesc, ostirea se reduce, numirile in domnie se fac de catre turci,

puterea domnului este limitata, fortificatiile din interiorul tarii sint dis-
truse, tarile rominesti sint invrajbite intre ele, iar hoardele tataresti
prada periodic, constituind pentru turci un instrument de permanent&
presiune asupra tarilor noastre.
Unele aspecte ale dominatiei otomane in Transilvania an fost apro-
fundate de catre Ion Totoiu 1, iar ale celei austriace, de catre Ion Saban 2,
in articole destul de recente.
Gradul de exploatare a maselor populare, cauzat de c6,derea in
dependents, iii gaseste locul si in unele note si articole ale lui Damas-
chin Mioc 3, Maria M. Alexandrescu-Dersea 4 §i Sandu Vianu 5.
Turcii au consimtit a respecta autonomia tarilor romine, sub suze-
ranitatea lor, in forma regimului dominatiei indirecte, dar, fled indoiala,
factor hotaritor a fost lupta purtata cu eroism de poporul romin, rezi-
stenta pe care ofensiva lui Soliman o intimpinase din partea ostilor lui
Radu de la Afumati i Stefanita. Pita in ultimele momente ale apararii
independentei, fortele populare an sprijinit domnia, aruncindu-se in
lupte in care adeseori an biruit ; in noile conditii, sarcina principal& a
luptei impotriva cotropitorilor continua sa ramina in miinile poporului.
Masele producatoare, asupra situatiei carora instaurarea regimului domi-
natiei otomane adusese o inrautatire evidenta, duc si de acum inainte o
lupta necurmata, de zi cu zi, impotriva noilor opresori 1i a aliatilor lor,
boierii, cu dorinta manifests de recistigare a independentei.
Istoriografia romina burgheza, cum era si firesc, nu a scris nici
macar un rind consacrat luptelor populare de eliberare de sub jugul oto-
man. Din pacate, nici istoriografia noastra noua nu a acordat acestei
importante probleme atentia cuvenita, neexistind Inca nici un studiu
special dedicat ei, ci doar unele capitole din tratatul de Istoria 1?ominiei.
Formelor populare de lupta impotriva cotropitorilor turci le-a lost
consacrat un paragraf de proportii destul de reduse de catre Damaschin
Mioc 6. Aceste forme au fost variate, incepind cu sabotarea Indeplinirii
obligatiilor impuse de turci, uciderea unor persoane sau grupuri izolate
ale cotropitorilor, haiducia si ridicarea armata in masa a poporului, ras-
coala.
Forma superioara a luptei poporului, razboiul de eliberare de sub
dominatia otomana, a fost subliniata concis ri cu justete tot in tratatul
de Istoria Rominiei, in special de catre Eugen Stanescu 7. Razboiul acesta,
intins pe aproape doua decenii, la sfirsitul sec. al XVI-lea 1i inceputul
1 Contribufii la problema stapinirii turcesti in Banal fi Cri.sana, Studii", nr. 1,
XIII (1960).
2 Din politica linanciard a Habsburgilor in Transilvania, la slirsitul secolului al XV II-lea,
Studii gi cercetari de istorie" Cluj, nr. 1-4, VIII (1957).
3 Cuantumul birului pe gospodaria faiyineasca In Tara Romlneascil in veacul al XV l-lea,
In Studii gi materiale de istorie medie, vol. V (1962).
4 Contribution a l'etude de l'approuisionnement de Constantinople au XV 'Ile siecle,
Studia et Acta Orientalia", I (1957).
5 Cu privire la problema descompunerii feudalismului In Virile romine, In Studii si referate
privind istoria Rominiei, p. I.
6 Istoria Rominiei, vol. II, p. 817-823.
7 Ibidem, p. 913 926 $i 949 1015.

www.dacoromanica.ro
1494 D. MIOC 8

secolului urmAtor, aratl autorul, ocupg, un toe dintre cele mai importante
in procesul evolutiei societatii de pe teritoriul Rominiei, in dezvoltarea
constiintei de neam a poporului romin si in insgsi desfkurarea luptei
pentru independentil. Studiind evolutia complexa a evenimentelor poli-
tice externe si interne ale epocii, marele razboi de eliberare si unirea celor
trei tari rominesti, realizate de Mihai Viteazul, autorul reuseste sA, stabi-
leasea rolul deosebit at maselor populare in desfkurarea acestor eveni-
mente. Capitolul ramine o contributie de seams la cunoasterea efortu-
rilor depuse de poporul romin impotriva opresiunii turcesti, pentru re-
vistigarea independentei.
Date noi cu privire la oastea lui Mihai Viteazul si eforturile depuse
de dome pentru stringerea ei aduce si Stefan Stefanescu 1 intr-o nota
recent publicatg.
Un alt moment al luptei antiotomane, marea rascoalg din 1658 1659,
care a unit toate cele trei Vari rominesti impotriva turcilor, de asernenea
nu s-a bucurat in istoriografia noastra nou5, de atentia cuvenita. Rolul
jucat de masele populare in luptele impotriva turcilor a fost relevat, tot
numai in tratatul de Istoria Rominiei, vol. HI, de catre P. P. Panaitescu
si J. Pataki 2.
In legatur5, cu incercarea de eliberare inf5ptuit54 de Dimitrie Can-
temir, ea aliat al Rusiei, in afara paragrafului din Istoria Rominiei, scris
de P. P. Panaitescu 3, s-au mai publicat in ultima vreme si unele note
interesante, cuprinzatoare de stiri noi, de catre P. P. Panaitescu 4, M. A.
Mehmet 5 §i. C. k$erban 6.
Pentru formele fundamentale ale luptei de eliberare a Transilvaniei
de sub jugul habsburgic, istoriografia noastra noua este mai bogatA decit
pentru cele ale luptei antiotomane, cuprinzind citeva importante studii,
articole si note, in special privind miscarile maselor populare din Banat.
Stefan Pascu, intr-un articol despre luptele muncitorilor din Banat 7,
scoate in evidentA crincena exploatare la care a fost supus6 Transilvania
de catre austrieci si analizeaz5, rolul celor trei factori de baz1 care au
contribuit la inrautatirea starii maselor populare : agentul fiscal, generalul
impAratese si cAlugArul iezuit. impotriva noului regim au loc, in 1733,
miseAri ale muncitorilor de la minele din Banat, din regiunea Oravitei.
Asupra uneia din formele mai raspindite ale luptei poporului impo-
triva Habsburgilor, haiducia, si-a indreptat atentia intr-un articol inte-
resant, cu multe date noi, Liviu Patachi 8. Dup./ ce trece in revista meto-
1 Un document, recent descoperil, privitor la recrularea mercenarilor de catre Mihai Vi-
teazul, Romanoslavica", V (1962).
2 Macheta vol. III din Istoria Romtniei, Buc., 1961, p. 128 135.
3 Ibidem, p. 153 157.
4 Tralatul din 1711, Studii", nr. 4, XIV (1961).
6 Cronica lui Mehmed Rasid ca izvor pentru campania de la Brut (1711), Studii", nr. 4,
XIV (1961).
6 Un plan inedit privilor la campania de la Prul (1711), In Studii si materiale de istorie
medic, vol. IV (1960).
7 Din luptele muncitorimii ardelene to trecut. Luptele muncitorilor mtneri din Banat, la
1733, Studii $i cercetari de istorie medic", an. II (1951).
8 Cdpilani de cete militare si haiduci romtni la triceputul veacului at XV III-lea, Studii
1;i articole de istorie", II (1957).

www.dacoromanica.ro
-9 RAPORTURILE ROMINO-TURCEST1 IN SEC. X1VXVIII 149 9

dele arbitrare ale noului regim in atingerea unor anumite objective poli-
tice §i economice, autorul releva lupta dusa de taranimea roming, orga-
nizata in cete para-militare de haiduci, care s-au atasat rascoalei lui
Francisc Rakoczi. Faptele militare si de haiducie ale cetelor conduse de
Pintea, Balica i altii an lasat urme adinci in literatura populard.
Marii rascoale a taranimii din Banat din 1737-1739 i-a acordat
un documentat studiu Bujor Surdu 1. Date noi, prezentate de autor,
arata caracterul rascoalei, net antihabsburgic, intinderea ei, organizarea
-unor cete inarmate ce operau pe o raza mare, precum i scopul rascoalei,
indepartarea jugului austriac.
Un articol inchinat special formelor de lupta ale maselor populare
b5,natene impotriva jugului austriac a scris Aurel Tints 2. Dupa o scurta
prezentare a administratiei militare, abuzive §i arbitrare, instauratg in
Banat dupg 1718, cu scopul transformarii bogatei provincii intr-o baza de
aprovizionare a monarhiei, precum §i o trecere in revist.g a claselor si
paturilor sociale, autorul analizeazg toate formele sub care s-a manifestat
lupta poporului : 1) protestul, reclamatiunea 9i petitia colectiva ; 2) nesu-
punerea i rezistenta ; 3) fuga ; 4) incendierea (taciunaria) ; 5) razvratirea ;
6) lotria sau haiducia si 7) rascoala. Toate aceste forme permanente de
lupta sint atestate de numeroase documente i izvoare narative.
0 nota, cu unele precizari in ceea ce priveste cauzele rascoalei lui
Pero din Seghedin (1735), si anume mizeria populatiei exploatate de admi-
nistratia austriaca si de feudali, a prezentat $i Theodor N. Tripcea s.
Ansamblul acestei importante probleme a fost expus, fn unele
parti mai dezvoltat, in citeva articole i paragrafe din Istoria Rominiei
1i. Din istoria Transilvaniei. Concise, Clare, cu o logics deosebit de strinsa
in alegerea si explicarea a ceea ce este esential §i caracteristic luptei poporu-
lui romin din Transilvania impotriva dominatiei straine, sint capitolele
scrise de acad. David Prodan 4 ca §i paragrafele scrise de Bujor Surdu 5
§i Stefan Pascu 6.
Nu o data, in trecutul lor, cele trei tad rominesti, Transilvania,
Tara Romineasca si Moldova au luptat impreuna impotriva cotropito-
rilor externi. Sub conducerea uneia sau alteia din ele, a Transilvaniei
sub Iancu de Hunedoara, a Moldovei sub Stefan cel Mare, a Tariff Romi-
nesti sub Mihai Viteazul, fortele poporului nostru unite in jurul unuia
din marii conducatori amintiti au cistigat ragunatoare victorii contra
turcilor, pentru pastrarea independentei.
Acest aspect, al luptei comune, a fost de asernenea subliniat de
catre istoriografia noastra noua. A stat in atentia ei strinsa cola-
borare politics §i militara intre tgrile rominesti, nascuta in special din
I Rdscoala populard antihabsburgicd din Banat (1737 1739), In Studii §i materiale de
istorie medic, vol. II (1957).
2 Aspecte dirt lupta maselor populare din Banat tmpotriva exploatdrii habsburgice In prima
jumdtate a sec. at XV III-lea, Studii si articole de istorie", II (1957).
a 0 scurtd precizare In legdturd cu rdscoala poporului sub conducerea lui Pero din Seghedin
(1735), Studii gi articole de istorie", I (1956).
4 Macheta vol. III din Istoria Romtniei, Buc., 1961, p. 368-392.
5 Ibidem, p. 311-314.
4 Din istoria Transilvaniei, vol. I, Buc., 1960, p. 152-158 si 163-167.

c. 6190
10
www.dacoromanica.ro
1500 D. MIOC 10

cauza primejdiei otomane, la mijlocul sec. al XV-lea. Pe vremea lui Iancu

de Hunedoara, Transilvania reprezenta centrul In jurul caruia trebtna
neapgrat sa se organizeze lupta, intemeiata pe contributia esentiala a
maselor populare ora§ene§ti Iii targne§ti. Principalele mijloace ale re-
zistentei impotriva cotropitorilor se gaseau, la acea vreme, in miinile lui
Iancu. Rolul sau nu s-a limitat la o simplg protectie militara acordata,
din afara, celorlalte doua tari romine§ti. Se na§te acum o alianta de o
natura noun, care dadea marelui conducator al rezistentei intregului
popor roman o autoritate depling Inlguntrul Moldovei §i Tarii Romine§ti.
Pentru organizarea acestui sistem politic, care cuprindea intregul
teritoriu locuit de poporul romin, voievodul transilvanean n-a prccu-
petit nici un efort. Realizind vremelnic unitatea de lupta a poporului
romin, in cadrul unei mai largi mobilizari a popoarelor din tot sud-estul
Europei, Iancu de Hunedoara a izbutit sa arate calea pe care devenise
posibila inlaturarea amenintatoarei agresiuni otomane.
Aspectul a fost subliniat in mai multe articole ale acad. David
Prodan 1, Barbu T. Campina 2, Camil Mure§an 3, Stefan Pascu 4 §i Mihail
Dan 5.
0 a doua etapg a eforturilor comune a tarilor romine Impotriva
cotropirii turce§ti este realizata, cu mai putin succes, de care Stefan eel
Mare. Vreme de peste doua decenii acesta incearca realizarea unei aliante
strinse a Moldovei i Tarii Romine§ti, dar se izbe§te mereu de interesele
contrare ale marii boierimi, in special muntene, devenita sprijin al inain-
tarn otomane §i aliata a turcilor. Aspectul a fost relevat de cgtre Barbu
T. Campina 6, Mihai Berza 7 §i Petre P. Panaitescu 8. De relatiile lui Stcfan
cu Transilvania s-a ocupat in special Ion Sabau 9.
Lupta comung, a celor trei ta'ri romine§ti, de un nivel calitativ supe-
rior, sub conducerea lui Mihai Viteazul, a fost analizata de catre Eugen
Stgnescu 1° in tratatul de Istoria Ro9niniei. Sint aci expuse sintetic, insa
temeinic, cele doug etape ale unificarii politico a tarilor romine, procesul
intern al unirii §i ostilitatea marilor puteri fata de ea, cauzele e§uarii
unirii politice a tarilor romine la sfir§itul sec. al XVI-lea.
1 600 de ani de la moarlea lui lancu de Hunedoara, Studii §i cercetari de istorie" Cluj,
nr. 1 4, VIII (1957).
2 Dezvoltarea econ( mid feudale si Inceputurile luptei pentru centralizarea statului In a
doua jumdlate a secolului at XV-lea In Moldova si Tara R( mlneascd, Bucure§ti, 1950 §i
Rolul lui lancu de Hunedoara fn istoria Moldovei §i Tarn Runtnesti (rns.).
8 Rolul lui loan de Hunedoara in mobilizarea maselor populare Impotriva expansiunii
otomane, Studii", nr. 4, IX (1956) ; loan de Hunedoara si vremea sa, Buc., 1957 ; Istoria Roml-
niei, vol. II, p. 432-446.
Rolul cnezilor din Transilvania In lupta antiotomand a lui lancu de Hunedoara, Studii
§i cercetari de istorie", Cluj, nr. 1-4, VIII (1957) ; Din istoria Transilvaniei, vol. I, 1960,
p. 110-113.
5 Armata si arta militard a lui lancu de Hunedoara, Studii §i cercetari de istorie", Cluj,
nr. 1-4, VIII (1957).
Ideile calduziloare ale polilicii lui .telotn cel Mare, Studii", nr. 4, X (1957).
Istoria Romlniei, vol. II, p. 488-550.
8 Stefan cel Mare i orasul Bucuresli, Studii", nr. 5, XII (1959).
9 Relafiile politice dintre Moldova si Transilvania In timpul lui .Stefan cel Mare, In Studii
cu privire la $tefan cel Mare, Bucure§ti, 1956.
to Istoria Romtniei, vol. II, Bucure0i, 1962, p. 949-1015.

www.dacoromanica.ro
11 RAPORTURILE ROMINO-TURCESTI IN SEC. XIVXVIII 1501

Uncle date pretioase en privire la etapele unificarii Moldovei cu Tara

Romineasca an prezentat Constantin Turcu 1 si Alexandru Gonta 2.
Pentru incercarea comuna a Transilvaniei, Tarn Rominesti
Moldovei de recucerire a independentei, la mijlocul sec. al XVII-lea, sub
Gheorghe Rakoczi, Mihai Radu §i Gheorghe §tefan, articole speciale nu
s-au scris Inca. Doar cele expuse rezumativ in tratatul de Istoria Rominiei 3,
de catre P. P. Panaitescu $i Iosif Pataki.
Spre deosebire de istoricii dinainte de 23 August 1944, care, in
problema relatiilor externe, s-au ocupat doar de relatiile dintre state §i
mai cu deosebire de relatiile dinastice, istoriografia noastra marxista ei-a
indreptat atentia asupra strinselor relatii dintre masele populare din
tarile noastre ii cele vecine, avind ca interese comune lupta impotriva
exploatarii interne si a cotropirii externe, fara insa a omite studierea si a
raporturilor de alts natura : economice, interstatale sau familiare.
In legatura cu aceasta problema, istoricii au consacrat studii spe-
ciale relatiilor romino-ruse In cursul evului mediu, aproape total negli-
jate in trecut. Evolutia acestor raporturi a fost supusa unei analize deta-
liate, pe baza unor materiale not din arhivele noastre sau cele sovietice,
obtinindu-se rezultate deosebite.
Inca din sec. al XV-lea, in lupta ei pentru independents, Moldova a
cautat alianta spre fasarit. Intr-un studiu meritoriu, Valeria Cos-
tachel 4 pure in lumina variatele aspecte ale relatiilor dintre Moldova $i
Rusia economice, politice, dinastice li culturale ; for li se adauga si cola-
borarea dintre taranimea moldoveana ei cea ucraineang in miscarile
populare antifeudale. Despre prietenia poporului rus pentru Stefan cel
Mare, oglindita in simpatia cu care vorbesc cronicarii rusi despre el,
luam cunostinta si dintr-un articol al lui P. P. Panaitescu 5.
0 aten.tie particulars legaturilor romino-ruse in sec. al XVI-lea,
legaturi izvorite din dorinta de libertate a poporului, a acordat Eugen.
Stanescu 6. El a subliniat importanta pe care a avut-o colaborarea ro-
miuo-cazaceasca in deceniul al optulea al sec. al XVI-lea, cu rol primor-
dial in evolutia ulterioara a raporturilor prietenesti intre cele doua popoare.
Sursele esentiale, cuprinzind date despre raporturile romino-ucrai-
nene in aceasta vreme, an fost publicate in traducere romineasca de catre
Mihail Dan' intr -un articol cuprinzind izvoarele rusesti contemporane

1 Informalii documentare cu privire la campania lui Mihai Viteazul in Moldova, Studii

articole de istorie", vol. II (1957).
2 Campania lui Mihai Viteazul to Moldova, Studii", nr. 4, XIII (1960).
3 Afacheta vol. III din Istoria ,Romtniei, p. 128-135.
4 Relaftile dintre Moldova qi Rusia in timpul lui Stefan cel Mare, In Studii cu privire la
qlelan eel Mare, p. 169-202.
5 Stefan eel Mare in lumina cronicarilor conlemporani din Wile vecine, Studii gi cer-
cetki stiintifice" Iasi, an. XI (1956), fast. 2, p. 199, 226.
6 Colaborarea milliard dintre romtni fi cazaci io ultimul siert at veacului at XV l-lea, Stu-
dii", nr. 3 si 4, VII (1954) si In tratatul de Istoria Romtniei, vol. II, p. 913-926.
7 $tiri privitoare la istoria liirilor romine in cronicile ucrainene, In Studii §i materiale
de istorie medic, vol. II (1957).

www.dacoromanica.ro
1502 D. MIOC 12

epocii, putin folosite sau chiar necunoscute la noi. Stiri despre legdturile
lui Mihai Viteazul cu Rusia a publicat 1i P. P. Panaitescu 1.
Incepind cu domnia lui Vasile Lupu qi ping, la sfirf}itul sec. al
XVIII-lea nu este domn mai insemnat, cu tendinte de neatirnare f}i
nici actiune populard antiotomand in care colaborarea romino-rusd sa
nu se faca simtitd. Vasile Lupu, Gheorghe Stefan, Constantin Serban,
Serban Cantacuzino, Constantin Brincoveanu §i Dimitrie Cantemir, pe
rind caut5, qi gdsesc sprijin la statul f}i poporul rus in dorinta qi in cer-
c5,rile for de scuturare a jugului turcesc. 3n toate tratatele propuse sau
incheiate Intro tarile romine rii Rusia punctul central it ocupd eliberarea
de sub turci, cu ajutor armat rusesc.
Relatiilor romino-ruse in sec. al XVII-lea le-au inchinat citeva arti-
cole cercetdtorii istorici Traian Ionescu-Ni§cov §i Aurelian Constantinescu2.
Epoca lui Petru I, de deosebit glorie pentru statul rus, se inscrie
§i in istoriografia noastra, noun cu multe studii, articole §i note privind
legIturile romino-ruse in aceastd vreme. Soliile, tratatele §i corespondenta
oglindesc faptul c5, spre Rusia se indreptau sperantele tuturor popoarelor
balcanice , in nazuinta for de eliberare. LegAturile politice, economice 1i
culturale se intensified acum in mod cu totul deosebit.
Remaredm, pentru aceastd problema, articolele lui P. P. Panaitescu3
Valeria Costachel 4, C. *erban 5 §i S. Goldenberg 6.
Via activitate diplomatic5, din aceastd vreme s-a bucurat gi ea de
atentia istoricilor romini : Damian P. Bogdan 7, Gh. Georgescu-Buzdu 8
Ii Alexandru Vianu 9. Pe baza in special a unor documente inedite se
relevd aspiratiile poporului si a unei pd'rti a boierimii de a scutura apdsd-
torul jug otoman.

Ineheiem aceste consideratii cu privire In raporturile romino-tur-

cef}ti in evul mediu en unele scurte observatii. In ultimii 15 ani, cei mai
multi istorici romini §i-au indreptat atentia asupra studiilor de istorie
1 Mihai Viteazul si legOlurile cu Rusia, Studii", nr. 4, I (1918).
2 Relafii polilice Intre Moldova ,fi Rusia In timpul lui Vasile Lupu, to Relafii romtno-
ruse to trecut, Bucuresti, 1957 ; 300 de ani de la tncheierea primului (rata' de atianfa dintre Mol-
dova 1i Rusia, Studii", nr. 5, IX (1956) ; Memoriul din 1674 at boierilor munteni cake farul
Rusiei, Revista arhivelor", nr. 2, III, (1960) (Traian Ionescu-Niscov, singur).
3 Kulturnte sviazi rumtnskih gosudarstv s Rossii v epohu reform Petra Velikogo, Ro-
manoslavica", vol. II (1958) ; Tratatul de alianfd dintre Moldova si Rusia din 1711, Studii",
nr. 4, XIV (1961).
Participarea fdranilor moldoveni la rdscoala cazacilor din anii 1702-1704, Romano-
slavica", vol. V (1962).
6 Un episod at campaniei de la Prut: cucerirea Brailei (1711), In Studii .i materiale de
istorie medie, vol. III (1957) ; Jurnalul feldmaresalului eremetiev despre campania de la Prut
(1711), In Relafii romtno-ruse to trecut.
6 Stiri priviloare la istoria fdrilor romtne to corespondenfa Impdratului Rusiei, Petru I,
Studii si cercetilri de istorie medie", an. I (1950).
7 Legaturite serdarului Lupu Anastasd cu rusii (1721-1751), in Studii si materiale de
istorie medie, vol. II (1957).
B Un diplomat romtn la Moscova, David Corbea, In Relafii romtno-ruse to trecut.
e Cu privire la relafiile lui Mihai Racovifd, ale spdtarului Constantin Gaurilifd ,fit ale ser-
darului Lupu Anastasd cu rusii, Analele romIno-sovietice", serla istorle, nr. 2, 1962.

www.dacoromanica.ro
13 RAPORTURILE ROMINO-TURCESTI IN SEC. XIV-XITIII 1503

economics, socials si culturala, lasind pe ultimul plan istoria politics.

Avind in vedere pozitia antistiintifica, lipsurile istoriografiei burgheze
necunoasterea deplina a izvoarelor, lipsa de discernamint critic si falsa
interpretare data principalelor evenimente politice, noua istoriografie
trebuie sa reconsidere intreaga noastra istorie politics, prin studii de
temeinica analiza marxista, consacrate actiunilor politice propriu-zise.
0 sarcina de viitor pentru istorici o constituie de asemenea alca-
tuirea unei monografli a raporturilor romino-turce. Relativ numeroasele
articole privind variatele aspecte ale acestor raporturi nu ghat suficiente
$i nu ilustreaza decit partial puterea §i capaeitatea de creatie a istorio-
grafiei noastre in acest domeniu.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 CULTURA MED1EVALA
DE
DAN SIMONESCU §i CORINA NICOLESCU

Fenomenele de cultura formeazg, ceea ce se nume§te obi§nuit istoria

culturalci sau istoria eivilizqiei, specifice diferitelor popoare. Ele sint forme
ale con§tiintei sociale §i trebuie studiate ca atare.
Orinduirea feudala a dat nktere la forme culturale multiple §i
foarte variate In con4inutul lor. Lupta de class, tendintele feudalilor,
contrarii cu ale maselor impilate, nazuintele poporului spre libertate §i
dreptate sociala, contradicViile din sinul clasei dominante se reflecta toate
In structura institutiilor culturale, In. ideologia operelor scrise, in conti-
nutul creatiei literare orale cit §i in operele §i monumentele de arta.
Tratarea istoriograficg, a operelor de veche cultura romineasca o
datoram, In mod special, lui A. D. Xenopol §i N. Iorga. Ei an Invins nea-
junsurile Intimpinate din cauza saraciei fabuloase a bibliotecilornoastre"
(N. Iorga) din vremea and. scriau. A. D. Xenopol (1847 1920) are meritul
de a fi primul care a introdus capitole unitare de istoria culturii in tratatul
sau 1. Aceste capitole, judecate in lumina noilor cercetgri, ant In parte
depkite. Cu toate limitele existente, capitolele de istorie culturala din
Istoria rominilor a lui Xenopol sint luminoase §i pg,trunzatoare.
N. Iorga (1871 1940) a desfkurat o activitate neinchipuit de
bogata In domeniul istoriei culturii medievale romine : a publicat texte,
operele inski le-a prezentat sintetic 2. Iorga a mers direct la fondul de
manuscrise din bibliotecile Orli noastre §i din cele strain ; a identificat
opere pastrate in copii defectuoase §i pe autorii lor, a studiat in amanunte
ourentele literare §i culturale din trecut.
La ace§ti doi istorici trebuie sa adaugam pe istoricul literar
N. Cartojan (1883 1944) care a prezentat cultura veche romineasca ping la
inceputul sec. al XVIII-lea $. Domeniul In care Cartojan a Bout investi-
1 A. D. Xenopol, Istoria rominilor dirt Dacia traiand (ed. 1888-1893, 1913-1914,
1925 1930).
2 N. Iorga, Istoria lileraturii romlnesti, ed. 1925-1933, 3 vol.
1 N. Cartojan, Istoria literaturii romtne vechi, 3 vol., 1940-1945.

www.dacoromanica.ro
1506 D. SIMONESCU 11 C. NICOLESCU 2

gatiile cele mai fructuoase, scotind la iveala operele literare §i culturale

ale maselor populare in opozitie cu ceilalti care s-au ocupat de cultura
clasei dominante este al literaturii populare scrise, al cartilor popularel.
Cercetarile comparative ale lui N. Cartojan au ajuns la concluzia ca cul-
tura medievala romineasca §i-a insu§it cu o mare putere de asimilare opere
din cele mai indepartate timpuri §i locuri ale Orientului (Ha Huta, Sindipa,
Aetiopica lui Iliodor §.a.), dar §i din literatura medievala a Occidentului
(Romania Troiei, Iniberie si Margarona, Berto ldo §.a.). Cartojan studiaza
aceste naratiuni in raport cu creatia literary orals, cu iconografia ecle-
siastica §i profane, cu arta popular a rominilor.
Piny in 1948, metoda de a infati§a cultura noastr6, veche a constat
in prezentarea descriptive, lipsita de explicarea §tiintifica a cauzelor
determinante §i a efectelor rezultate din lupta dintre vechi §i nou. Carac-
terul general al studiilor de istorie culturala medievala din paginile publi-
catiilor anterioare anului 1948 este factologia. Interpretarea faptelor
de cultura este absents sau redusa la incadrari cronologice, la aprecieri
generale de curente. Problemele §i subiectele sint adesea minore, nu cuprind
materiale cu posibilitati de generalizare.
Totu§i, in wade studii aparute intre anii 1944 1948 sint tratate pro-
bleme importante, cum de pada adincirea cuno§tintelor asupra relatiilor
culturale dintre romini §i popoarele vecine de origine slava, ru§ii §i bul-
garii. Stefan Ciobanu public& textul rus al unei povestiri despre sultanul
Mohamed Cuceritorul (1451 1481) de Ivaco Peresvetov, un scriitar
din sec. al XVI-lea. Studiul lui St. Ciobanu2 s-a bazat pe cercetarea lui
V. Rjiga din 1908. Studii mai noi publicate de invatatii sovietici A.A.
Zimin §i D.S. Lihacev corecteaza in buns masura gre§elile lui Rjiga.
Astfel, s-a constatat c& laudele aduse de agentul diplomat rus lui Petru
Rare§ sint exagerate 3.
In categoria izvoarelor straine care amintesc, de data aceasta, despre
cultura Tarii Romine§ti din prima jumatate a sec. al XVI-lea sint §i ope-
rele hagiografice bulgare : Viala sf. Gheorghe eel Nou din Cratov §i Viata
sf. Nicolae eel Nou din Ianina, despre care, la noi, a scris tot St. Ciobanu4,
pe baza unor lucrari mai vechi (1901) ale savantului rus Polichron Sirku.
Autorul primei opere este eruditul preot bulgar Peia5. In a doua jitie",
autorul Matei Gramaticul poveste§te ca Nicolae din Ianina s-a refugiat
de frica turcilor in Tara Romineasca.
Pe linia lucrarilor care valorifica vechi opere §i manuscrise uitate
se situeaza studiile lui St. Bezdechi §i N. Sun* ambele aparute in 1944.
Un vechi manuscris al lui T. Cipariu, fost al lui Nicolae Balcescu, cuprinde
1 N. Cartojan, Cdr(ile populare to literalura romtneascd, 2 vol., 1929 §i 1938.
2 Donmitorul Moldovei Petru Rares In literalura rusd veche, Revista istorica romtnii",
XIV (1944).
a I. Peresvetov, Socineniia, ed. critica IngrijitA de A. A. Zimin, cu doua introduceri de
A. A. Zimin §1 D. S . Lihacev, Moscova-Leningrad, 1956 ; A. A. Zimin, I. S. Peresvetov i ego
sovremenik, Moscova, 1958, recenzate de P. P. Panaitescu In Studii", nr. 1, XV (1962),
p. 212-217.
4 Etienne Ciobanu, Informations sur l'hisloire de la Valachie au XVP siecle dans une
oeuvre hagiographique bulgare, Balcania", VII, 1 (Bucarest, 1944).
6 Ibidem, p. 123.

www.dacoromanica.ro
3 CULTURA MEDIEVALA 1507

cronica atit de pu.tin cunoscuta a lui Naum Rimniceanu (1764-1839).

Publicarea primei parti a cronicii precedata de un studiu lipsit de claritate
qi sistematizare constituie cuprinsul lucrarii lui St. Bezdechi 1. Impor-
tanta lucrarii insa nu poate fi contestata, intii, pentru ca, aduce in discutie
un gen mai putin raspindit in istoriografia medievala : cronologia, lucrare
de orientare in domeniul istoriei privind succesiunea domnilor, gen care -i
asteapta de acum inainte studiul lui complex. Al doilea, pentru el textul
publicat este un izvor pretios §i pina acum singurul pentru cunoa§terea
Cronologiei de la Virset, pe care o aminte0e N. Balcescu ilia, din 1845
(Magazin istoric pentru Dacia", I, p. 10). St. Bezdechi arata just ca croni-
carul Naum Clococeanu, amintit de N. Balcescu, nu este altul decit Naum
Rimniceanu. Balcescu it numea Clococeanu" dupa numele manastirii
Clocociov (reg. Arge§), uncle probabil Naum a scris cronica sa. Se a§teaptit
ca ceva necesar studiul care ea, reabiliteze pe Naum Rimniceanu, ca
ultim cronicar al nostru, cercetator original, jar nu simplu copist §i
compilator.
Studiul lui N. Sulica despre Cronica protopopului Vasilie din Brapv2
trebuie retinut deoarece aduce o alts interpretare in aprecierea cronicii.
Cunoscuta cronica a Bisericii sf. Nicolae din Scheii Braovului a fost
scrisa intre anii 1628-1633, de un preot carturar Vasilie (t 1659). Cronica
nu mai poate fi socotita, ca pina acum, ca o cronica monografica a numitei
biserici, ci ea are o semnificatie mai adinca : autorul ei este un apologet
literar al ortodoxiei". Este insa mai grew sa admitem parerea autorului
care vede in opera o apologie a membrilor familiei preote§ti a protopopului
Vasilie, pentru ca din cronica nu rezulta o asemenea intentie.
gtudiile de istorie culturala publicate intre anii 1944-1948, farce
aiba o orientare sigura materialist-istorica, constituie o etapa de tre-
cere sere o tematica noug, mai interesanta, printr-o renwitare la subiecte
farce semnificatie si printr-o cercetare mai atenta a cauzelor care au
determinat diferitele fapte de interes cultural.

in anii care an urmat, studiile sint mai numeroase, nu slut intimpla-

toare, ci axate pe teme importante pe care autorii le aleg avind in vedere
§i valoarea for pentru actualitate.
I. Cultura popularit Studiile de istorie culturala an dat o deosebita
atentie celor doua culturi antagoniste dezvoltate in cadrul orinduirii
feudale : culturii populare a maselor tai culturii clasei dominante. Crea-
tiile literare orale (folclorul) an constituit in evul mediu rominesc
ca si al altor popoare mijlocul de exprimare a nazuintelor maselor
populare ; ele an o valoare documentary generala', pentru intreaga perioada
feudala.
Mai importante pentru istorie slut insa acele poezii §i produse ale
culturii populare (amintirile §i traditiile istorice) care, inspirate contem-
1 Cronica inedild de la Blaj a prolosinghelului Naum Rimniceanu. Partea 1-a. Text In-
Isotit de un studiu introductiv, Cluj, 1944, 107 p. ; vezi $i Anuarul Inst. de istorie naLionala",
X, Cluj, 1945, p. 397-398, recenzia lui I. Lupas asupra cartii lui St. Bezdechi.
2 Anuarul Inst. de istorie nationals ", IX, Cluj, 1943-1944, p. 331-343.

www.dacoromanica.ro
1508 D. SIMONESCU f I C. NICOLESCU 4

poran sau tardiv din evenimentele istorice, pot fi cronologizate cu precizie

sau cu aproximatie. Cercetgtorul care sustine istoricitatea baladelor este
slavistul Anton Balotg 1. Similitudinile dintre eposul slay sud-dun5,rean
§i eel rominesc nord-dungrean, adesea chiar de amgnunte, le explic5,
autorul prin trecerea cintaretilor sirbi (guslari) prin tgrile romine.
Preocupgrile istorice referitoare la cultura noastrg popular medie-
van', mai pot fi ilustrate pozitiv §i printr-un substantial studiu scris deAdrian
Fochi 2, In care dovede§te c5, cea mai veche §tire referitoare la. cIntecul
popular rominesc din stinga Dungrii este un pasaj din cronica bizanting
a lui Dukas.
In anii puterii populare s-a pus accentul §i pe poezia popular hai-
duceascg ; ea reflects lupta maselor impotriva turcilor §i a exploatatorlior
din launtru. Este firesc s5, ggsim citeva studii temeinice In aceastg pro-
blemg, cum de exemplu eel care prive§te aspectul general al poeziei hai-
duce§ti 3. Altul este limitat la cazul haiducului Pintea { cca. 1675-1703)
din Transilvania privind aspectul melodic al baladei 4. Un alt studiu,
istoric asupra haiducului Pintea se bazeazg pe documente contemporane
nefolosite ping acum, confruntate ell datele folclorice 5. Ambele izvoare
coincid, ceea ce probeazg autenticitatea §i veridicitatea baladei §i a poves-
tirilor folclorice in prozg despre haiduc.
Studiul just al culturii populare lntr-o lucrare istorie de sintez5,
.8-a realizat, pentru prima oars la noi, in tratatul de Istoria Rominiei,
elaborat de un colectiv §tiintific mai larg, sub egida Academiei R.P.R. 6.
Colectivul a reu§it sl periodizeze creatia folcloricg in functie de diferitele
etape din dezvoltarea feudalismului rominesc §i sg le ggseascg creatiile
torespunzgtoare acestor etape. Apoi, a luat In consideratie §i creatia
oralg maghiarg §1 sgseascg din Transilvania. Cind au dat exemple, autorii
au selectat cele mai autentice creatii populare, care, cu toate transfor-
mgrile, vgdesc urmele contemporaneitgtii : Fintina gerului", Cin.tecul
luptei de la Tereblecea", La vadurile Brgilei" din sec. al XV-lea,
Radu Vodg §i Drggan" din sec. al XVI-lea (uciderea lui Radu de la
Afumati).
II. Cultura clasei stfipinitoare. 1. Cronicile. Simultan, dar In opo-
zitie cu elementele culturii populare, s-a dezvoltat cultura clasei domi-
nante. Pozitia de clas1 §i contradictiile din scrierile cronicarilor, caracterul
luptei de class din paginile cronicilor an fost analizate §tiintific, la noi,
1 Funcfiunea sociald a cintecului bdtrtnesc. Balada lui Vartici, Revista de folclor"
nr. 2, III (1958) ; La litterature slavo-roumaine a l'epogue d'Etienne le Grand, Romanoslavica"
I (1958) ; 'mare istorice (sec. XII XIV) despre vechimea ,fi originile ctntecului epic sud-slap
(In I. ruse), Romanoslavica" II (1958).
2 Istorie si folclor, Revista de folclor", nr. 1-2, I, 1956.
a Traian fonescu-Niscov, Haiducia ,fi cIntecele haiducelli, Revista de folclor", nr. 2, III
(1958).
4 Const. Gh. Prichici, Geneza melodicd a baladei lui Pintea Vileazul, Revista de folclor",
nr. 4, II (1957).
5 Radu Niculescu, Unele observafii asupra lui Pintea Vileazul ca personal istoric, Revista
de folclor", nr. 1-2, VII (1962).
6 Istoria Romtniei, vol. II, Ed. Academiel R.P.R., Bucuresti, 1962, p. XL, 190-192,
662-664, 687, 1028 $i 1033-1034.

www.dacoromanica.ro
5 CULTURA MEDIEVALA 1509

numai dupa, ce cerceta,torii §i-au insu§it invat 'Aura marxist-leninista.

Numai aplicind creator aceasta, inva,tAtura, s-au putut scoate in evidenta
aspectele sociale ale cronicilor, para,sindu-se in studierea cronicilor metoda
veche a parafrazarilor. 0 eroare a istoriografiei burgheze, inlAturatA prin
reconsiderarea §tiintifica, a cronicilor, este aceea referitoare la originea
cronicilor. Nu se mai poate sustine originea lor in pomelnicele biserice§ti,
nici in cronicile bizantine de tipul Xpovoypcaptx«. (Ay-voila (liste generale
cu succesiunea imp'aratilor bizantiiii). Combaterea documentata, a vechii
teorii se datore§te istoricului slavist P. P. Panaitescu 1, care explie6 ori-
ginea cronicilor slavo-moldovene§ti (cele mai vechi cunoscute ping, azi,
la noi) in conditiile economice, sociale §i politice ale Moldovei din vremea
lui Stefan eel Mare (1457-1504), deci in perioada statului moldovenesc
centralizat. Plecind de la insistentele din letopisetul slavo-moldovenesc
asupra luptelor fratricide pentru putere dintre Ilia §i *tefan, fiii lui Ale-
xandru eel Bun, prezentate plastic ca fapte contemporane, Eugen Star-
nescu vede in partea de la inceput a letopisetului slavo-moldovenesc
insai expresia luptelor interne din perioada faximitaxii feudale. Inter-
pretarea aceasta mute inceputurile istoriografiei medievale romine cu
2 3 decenii mai inainte, pe yremea infloritoare a lui Alexandra cel Bun
(1400-1432) 2. Insa, ambii medievi§ti romini sint de acord sustinind
ca cronicile noastre reprezinta, forma scris cea mai frecventa, in care
se materializeaza,, in evul mediu, gindirea politica romineasea, $.
Tinindu-se seama de diferitele etape economico-sociale de dezvol-
tare a feudalismului rominesc, se aprofundeaza, fondul gindirii politice
a cronicarilor §i se ajunge astfel la o clasificare stiintifica a tipurilor de
cronici 4 : letopisetul voievodal, letopisetul nobiliar, letopisetul factiunilor
politice angajate in lupta pentru putere §i proprietate, izvodul de familie
al unor boieri care au jucat rol mai mult sau mai putin insemnat in viata
economica, §i politica, a tarii, cronica pamflet 5, combative §i satirica,, ex-
primata, de obicei in versuri, in sfir§it, letopisetul istoric (operele istorice
ale lui D. Cantemir, N. Milescu, ale cronicarilor colii ardelene) facind
tranzitie de la cronica la istorie, in care, dupa, expresia lui Engels, nenu-
maxatele date haotice ale cunoa§terii au fost puse in ordine, sortate §i
puse in legatura, cauzala, ; cunoitinta a devenit tiinta, iar §tiintele s-au
apropiat de desaivir§irea lor, adiea au fost legate, pe de o parte, de f
zofie, iar pe de alta, parte de practice" 6. In lumina Repertoriului manus-

1 Les chroniques slaves de Moldavie au XVe siecle, Romanoslavica", I (1958). Acelasi

in Introducere la volumul sau Cronicile slavo-romtne din sec. XV XV I, Bucuresti, 1959.
2 Essai sur revolution de la pensee politique roumaine dans la (literature historique du
moyen -lge, in Nouvelles eludes d'histoire, vol. II, Bucarest, 1960, p. 275.
3 Ibidem p. 276.
4 Dan Simonescu, Probleme actuate cu privire la reconsiderarea cronicilor, in Limbd li
literaturd, V, Bucuresti, 1961.
5 Pamfletul antifeudal, oral sau scris, se numea in limba veche polojenie. Legiuirile din
sec. al XVII-lea prevad marl pedepse impotriva autorilor lor, ceea ce a facut ca acest gen de
cronica-protest sä nu se dezvolte prea mult, ca cele scrise sa fie pastrate in taind sau sa se piarda
(Studii", nr. 1, XV (1962), p. 210 ,Si 212).
0 F. Engels, Silualia Angliei. I. Secolul al XV III-lea, In K. Marx, F. Engels, Opere, I,
ed. a II-a, Bucurelti, Ed. politics, 1960, p. 600.

www.dacoromanica.ro
1510 D. SIMONESCU gi C. NICOLESCU 6

criselor de cronici 1 de pe teritoriul patriei noastre se poate spune ca leto-

pisetul romin, ca munar de redactii §i versiuni, urmeaza imediat dup5, leto-
pisetul rus, care nu are egal in toata Europa" 2. Numarul mare de manu-
scribe cronicaresti de pe teritoriul Rominiei 3 arata cit de puternic a fost
stimulentul politic si social care a determinat pe cronicari §i pe copi.tii
de cronici (unii din ei, coautori tirzii ai cronicilor copiate) sa is pana in
mina.
0 analiza larga plina de interpretari noi a intreprins Eugen Stanescu,
cu prilejul reeditarii pentru cercuri mai largi de cititori a celor cinci cronici
muntene 4. Cercetarea arata, cu patiundere esenta vietii medievale ro-
mine in etapa de descompunere a feudalismului (sec. XVIII), urmarind
sub multe aspecte cum spune atit de bine acad. D. Panaitescu-Per-
pessicius transformarea con§tiintei unitatii de neam §i limba in idee
politica, sau surprinderea proeesului de transformare a omului lumii me-
dievale in omul lumii moderne" 5.
Un merit de seams al medievisticli romine actuale este publicarea
cronicilor in noi editii critice §i §tiintifice, precedate de studii intinse care
reconsidera in lumina teoriei leniniste despre mo§tenirea culturala opera
cronicarilor Gr. Ureche (P. P. Panaitescu), Miron Costin (P. P. Panaitescu),
I. Neculce (acad. Iorgu. Iordan), Letopiseful cantacuzinesc, §i Anonimul
brincovenesc 6 (ambele de C. Grecescu §i D. Simonescu). Studii temeinice
monografice a publicat I. Iona§cu.7 despre viata lui Stoica Ludescu §i despre
Simon al doilea logorat, scriitor pe vremea lui Matei Basarab, interpolato-
rul Letopisefului Cantacuzinesc. Monografia lui P. P. Panaitescu, Dimitrie
Cantemir. Viafa fi opera 8 scoate in evidenta caracterele progresiste ale
operei invatatului domnitor moldovean.
Naratiuni istorice mai putin. cunoscute sint valorificate prin studii
editii noi. Cronica murald de la Suceava, Cronica muralci de la meincistirea
Bucoviit 6, Povestirile despre Dracula voievod 10, toate in limba slava. Pri7
mele doua, cronici murale pun problema prezentei stilului narativ-istoric in
unele din inscriptiile §i documentele medievale, iar Viata lui Vlad Tepef

I I. Cr5ciun si Aurora Dies, Repertoriul manuscriselor de cronici (sec. XV XVIII) din

arhivele de pe teritoriul R.P.R., lucrare sub tipar, vol. I din colectia Cronicile medievale ale Ro-
minier.
2 D. S. Lihacev, Russkie letopisi i ih kulturno-istoriceskoe znacenie, Moscova-Leningrad,
1947, p. 10.
8 Repertoriul citat mai sus arata ca literatura cronicareasca pe teritoriul Rominici
Intre 1400-1800 cuprinde 509 opere de cronici In 1 635 manuscrise.
4 Valoarea istoricd ;i literaril a cronicilor muntene (introducere la Cronicari munteni,
edi tie Ingrijita de Mihail Gregorian, Bucuresti, Editura pentru literatura, 1961, vol. I).
5 Recitind cronicarii munteni (I), Steaua", XIII, 2 (1962).
6 Pentru titlurile for complete, v. articolul lui I. Ionascu, In acest numiir de revista.
7 Despre logoleitul Stoica Ludescu si paternitatea cronicii Istoria Tarii Romtnesti",
Analele UniversitStii C. I. Parhon", Seria stiintelor sociale. Istcrie, Bucuresti, 1956, nr. 5.
8 Ed. Academici R.P.R., Bucuresti, 1958.
Cronicile slavo-romtne din sec. XV XV I publicate de Ion Bogdan, editie revazut $i
completata de P. P. Panaitescu, Bucurebti, Ed. Academici R.P.R., 1959, 162-163, 194-196.
ao Ibidem, p. 197-214, textul slay din anul 1490 si traducerea lui Panaitescu. Pandele
Olteanu, Limba povestirilor slave despre Vlad Tepes, Bucuresti, Ed. Academici R.P.R., 1961,
p. 355-365, textul slay publicat de A. D. Sedelnikov 5i traducerea lui P. Olteanu.

www.dacoromanica.ro
7 CULTURA MEDIEVALA 1511

ridica problema, influentei culturii populare asupra cronicilor culte. Cro-

nicarii nu au fost numai purtgtorii de cuvint ai intereselor for personale
$i ale clasei stApinitoare, dar ei au exprimat intr-o inevitabila mAsura si
cultura populara : nazuinta maselor de eliberare de sub cotropirea si
exploatarea otomana, 1nfringerea autocratiei voievodale, desCatusarea
treptata de mentalitatea teologica feudalA.
Un gen neglijat in istoriografia burghez5, a fost acela al cronicilor
rimate, ca opere de culturA beletristicA. Cercetgri mai not vin sa adauge
un cintec necunoscut in opera versificata a lui Miron Costin. Eroul cinte-
cului este N. Potocki, iar actiunea trateaz5, despre exilul lui la tatari, dup4
lupta de la Korsun (1648). Descoperitorul cintecului public& cele 117
versuri (cintecul este neterminat prin deteriorarea manuscrisului) din
ins. 1163, Bibl. Acad. R.P.R. si identificA pe Miron Costin ca
autor 1.
Cronica versificatg scris de pitarul Hristache pe la 1817", cunos-
cutA sub titlul Povestea mavrogheneascd, este studiata sub raportul gin-
dirii social-politice si al valorii literare 2 precum si sub raportul documentar-
istoric 3. Studiul prof. 1. Ionascu combate istoriografia burghezA care a
f5,eut din Nicolae Mavrogheni, eroul cronicii pitarului Hristache, un domn
bun, patriot, apk5,tor al targnimii. Cronica pitarului Hristache i docu-
mentele vremii aratg, contrariul.
0 folositoare corectare a unei greseli vechi, transmis5, de la un autor
la altul, se referA la datarea poemului patriotic antiotoman Trimbita
romineascd. Acest poem de 414 versuri a fost atribuit gresit lui IenAchit6,
racarescu i s-a datat din 1761. Se dovedeste Snsa4, prin metoda textelor
paralele, cA, este o adaptare fAcutg dupg, 1821 ; Trimbitarea salvatoare
a grecilor, un mars revolutionar grec scris de Adamantie Corais, poetul
redestept5,rii nationale a grecilor, i-a servit de model. Cronica versificat4
i satirica indreptata impotriva abuzurilor feudale ale domnului, boierilor
si clerului s-a ImboOtit cu o creatie nou5,,, de 1235 versuri : Vedenie ce
au vazut un schimnic Varlaam de la mdnastirea Secului din Moldova...
datata 1821. Descoperitorul acestei satires argumenteaz5 ca fictivul
personaj Varlaam este Vasile Pogor (1792-1857), tatAl junimistului
omonim, razes din Pogorastii Ia$ilor. Identificarea aceasta Intgreste o
verificatl constatare ca autorii cronicilor rimate opere combative,
satirice, antifeudale, patriotice nu-s marii boieri, ci fazesii din sate,
dar mai ales burghezi din tirguri si orase 6.

1 I. C. Chitimia, Cintecul lui Potocki, Romanoslavica", IV (1960).

2 Octavian Palm, Pilarul Hristache: Cronica rimata", In Analele Universitatii C. I.
Parhon", Bucuresti, Seria st. sociale. Filologie, 1957, nr. 10.
a I. Ionascu, Concluzii gresite in istoriografia burghezd despre domnia tut Nicolae Macro-
yheni, Studii nr. 1, XV (1962).
4 Ariadna Cioran-Camariano, Des pre poema patrioticd antiotomand Trtmbila Romlneascd" ,
in SU/di/ si materiale de istorie medie, II, 1957.
5 Emil Vlrtosu, 0 satird to versuri din Moldova a nului 1821, In Studii si materiale de istorie
medic, II, 1957.
° Cronici gi povestiri versificate referitoare la evenimente dintre anii 102 -1808, editie cri-
tics gi studiu Intocmita de Dan Simonescu, Bucuresti (lucrare In manuscris, la Inst. de istorie
al Acad. R.P.R., pentru colec(ia Cronicile medievale ale Romlniei").

www.dacoromanica.ro
1512 D. SIMONESCU ri C. NICOLESCU

Stilul §i limba cronicilor an Meat obiectul a numeroase cercetki

din partea lingvi§tilor. Tendinta acestora se indreapta in mod just (con-
secint5, a insusirii invatkurii marxist-leniniste) spre o cercetare a mAies-
triei artistice in functie de continutul de idei al cronicilor. Nu se mai
poate concepe ca stiintifica cercetarea stilului in mod izolat $i In sine".
Dup5, cite stim, prima orientare uti15, in aceast5, directie a dat-o Gr.
Scorpan 1. S-au intreprins apoi studii in acest sens asupra limbii §i stilului
cronicii lui Ion Neculce de acad. Iorgu Jordan 2. Limitate la aspectele pur
lingvistice se prezint5, cercetkile asupra limbii operelor lui D. Cantemir
intreprinse de acad. Emil Petrovici si Al. Rosetti S.
Yn ce priveste studiul literaturii istorice, tratatul de Istoria Rominiei
este beneficiarul ultimelor §i celor mai bune lucrki de specialitate. Co-
lectivul le-a folosit intr-o expunere concentrate chiar prea concentrate
pentru toatg bogatia de idei §i fapte cuprinse in ele. Literatura istoricg,
a Transilvaniei prirneste pentru prima data in istoriografia noastra in-
telegerea complexa, a ei4.
2. Literatura religioasez. Un alt element de culturl pe care clasa
dominant5, feudal 1-a folosit ca mijloc de intArire a statului voievodal
si mai tirziu a celui nobiliar, au fost i operele scrise bisericesti, mai
putin cele care aveau caracter strict liturgic, mai mult cele care erau desti-
nate educkii religioase a cititorilor. Literatura religioasa fiind pus5, sub
ocrotirea bisericii, a avut avantajul tiparirii, deci privilegiul raspindirii
ei in cercuri mai largi. Aceastg ra'spindire n-a putut fi asigurat5, operelor
laice ale culturii medievale : cronicilor, operelor §tiintifice, cArtilor popu-
lare, care se limitau la o flspindire prin copii manuscrise restrinse. In
anii puterii populare s-au scos la ivea15, numeroase ckti rominesti vechi
necunoscute. Periodicele noastre laice §i bisericesti an prezentat biblio-
grafic noile chti descoperite astfel, inch astki productia editoria15, reali-
zat5, intre 1508-1830 (perioada de semnalare a cartilor tipkite, adoptat5.
in Bibliografia romineascci veche, vol. IIV, 1903-1944 de I. Bianu?
N. Hodos si Dan Simonescu) a depAsit cu cca. 200 tipkituri numarul de
2022 titluri, cite erau cunoscute in 1944 5.
Activitatea lui Coresi a fost urmkit5, de la 1948 incoace sub diferite
aspecte. Astfel, s-a descoperit un manuscris din sec. al XVII-lea care este

1 Re /leclarea pozifiei de clasa a boierimii In stilul cronicii lui Grigore Ureche in Studii si
ccrcet5ri stiintifice" I, 2 (1950), Acad. R.P.R., Filiala Ia5i.
8 Mai multe studii ale acad. Iorgu Iordan In aceasta problemA shit sintetizate In ample
introducere a volumului Ion Neculce, Letopisen rani Moldovei si 0 samd de cuvinle, ed. a II-a,.
E.S.P.L.A., Bucuresti, 1959.
3 Acad. Al. Rosetti, Observant asupra limbii lui Dimitrie Canlemir In Istoria ierogli-
I tea", Buletin stiintific, Sect. de stiinta limbii, literature s1 arte a Acad. R.P.R., I, 1-2,
(1951) ; Acad. E. Petrovici, Limba lui Dimitrie Cantemir, In De la Varlaam la Sadoveanu,.
Buc., 1958 ; $t. Giosu, Limba In opera lui Dimitrie Cantemir, Analele st. ale Univ. Al. I.
Cuza din Iasi" (serie noun). Stiinte sociale, IV (1958); Serban Cioculcscu, Despre stall( lui
Dimitrie Canlemir, Tribune", 30 august 1958.
4 Istoria Romtniei, II. Bucuresti, Ed. Academiei R.P.R., 1962, p. 671-677 si 1019
1026 ; p. 690-701 si 1051-1053.
2 Dan Simonescu, Contribufii la Bibliograf ia romtneascd veche", Studii si cercetbri de
bibliologie", I, 1955 ; numeroase alte contributii au semnalat Daniela Bratu, D. B5rbulescu s.a.

www.dacoromanica.ro
9 CULTURA MEDIEVALA 1513

copia cunoscutelor carti coresiene tipkite in 1564 Tilcul evangheliilor

§i .111olitvenicull. Un am'anuntit studiu asupra Catehismului lui Coresi
din 1559 prima carte tiparita in limba romina, existents pin5, azi
aratg, clar caracterul lui reformat-luteran. Abia acum se arat5, concret
de ce §i prin ce el nu este intotdeauna strict ortodox" 2.
Miscarea ideilor din afar la romini si de la romini la popoarele
vecine apare, in lumina ultimelor cercethri, mult mai intens'a decit se
cunostea pinA acum. In acest sens pledeaza un studiu referitor la activi-
tatea de traducgtor a spgtarului N. Milescu s. Autorul a descoperit in
Biblia de la Bucuresti, tiparita de *erban Cantacuzino in 1688, cartea
a IV-a a Macabeilor, care cuprinde un tratat filozofic de conceptie stoic*
despre primatul ratiunii asupra sentimentelor (patimilor", in limba
veche). N. Milescu, sub influenta ideilor protestante, a tradus in romineste
cartea IV Macabei", care este prima opera filozoficg tiparita in romineste
(1688).
0 carte cu idei contrare dogmei ortodoxe, cu interpretAri de filo-
zofie rationalistg se raspindeste la not in sec. al XVII-lea, prin intermediul
Bibliei, gratie traducerii lui Milescu : iat5, o descoperire care situeaz5,
cultura EA gindirea romineasca pe pozitii inaintate inc a din sec. al XVII-lea.
3. Umanismul. La romini, umanismul a fost o miscare culturall
progresista si antifeuda15, in Transilvania sec. XV XVI. In Muntenia
si Moldova, din cauza piedicilor puse de turci dezvolthrii economice
social-politice, el a apArut in sec. al XVII-lea prin opera stolnicului Const.
Cantacuzino si D. Cantemir.
Meritul important in interpretarea culturii umaniste romine revine
colectivului de autori, colaboratori la Istoria Rominieti, care au inlAturat
tendintele subjective Bovine si mistice 4.
Inarmati cu invaTatura marxist5,, ajutati in mod special de opera
lui F. Engels Dialectica naturii, cercetAtorii actuali an subliniat din acti-
vitatea multilatera15, a umanistilor romini medievali ideologic for construc-
tive 5f progresist5, : pasiunea de inv6tatur5,, iubirea pentru masele popu-
lare, organizarea activitatii intelectuale prin crearea de scoli i biblio-
teci, atasamentul pentru patria in care-si desfAsurau activitatea indi-
ferent de originea for etnica,, dispretul teologismului 5i formarea unei
gindiri rationaliste, cultivarea poeziei, artei, stiintei $.a. Exemplificari
multiple ilustreaz'a afirmatia lui F. Engels c5, : Era o epoca care avea
nevoie de titani $i care a creat titani ai eruditiei, ai spiritului i ai carac-
terului" 6. Doi dintre umanisti s-au bucurat si de reconsidefari monografice
I Vladimir Drimba, 0 copie din sec. at XV I I-lea a Tticulut euangheliilor" qi Molitveni-
cului" diaconului Coresi, Studii si cercetari de istorie literary si folclor", IV (1955).
2 Nicolae *erbanescu, La 400 de ani de la aparilia antrebarii crestinesti", Biserica orto-
doxd romlna", nr. 3-4, 1959.
3 V. Clndea, Din activitalea de traducdlor a lui Nicolae Milescu, comunicare stiintifica
la Soc. de stiinle istorice $i filologice" (Bucurelti) suslinuta la 6 sept. 1962.
4 lstoria Romtniei, vol. II, Bucuresti, Ed. Academiei R.P.R., 1962, p. 694-701, 1046
1047, 1047-1051 ; vezi si Din istoria Transilvaniei, vol. I, ed. a II-a, Ed. Academiei R.P.R.,
Bucurelti, 1961, p. 215-225.
6 F. Engels, Dialectica naturii, Bucurelti, Ed. politicd, 1959, p. 176.

www.dacoromanica.ro
1514 D. SIMONESCU ;I C NICOLESCU 10

mai intinse : Wagner si Sommer 1. Poeziile lui Sommer din De Glade mol-
davica elegise XV (15 elegii despre distrugerea Moldovei) au fost rezumate
si analizate, scotindu-se din ele tabloul veridic, demn de plies al Moldovei 2.
Operele umanistilor nostri si studiul for sint pline de semnificatie, pentru
ca ele indica originele culturii moderne din Rominia.
4. Literatura juridic& Invatatura marxist-leninista, ca conceptiile
juridice ale unui popor fac parte din suprastructura societatii sale Bind
corespunzatoare orinduirii ei economice, sta la baza noilor cercetari asu-
pra legislatiei feudale. Colectivul pentru vechiul drept rominesc" in
lucrarile sale publicate in colectia Adunarea izvoarelor vechiului drept
rominesc" urmeaza aceasta metoda si conceptie de lucru3.
Pentru istoria culturii feudale, pravilele vechi intereseaza pentru ca
ele cuprind si articole referitoare la dezvoltarea culturii pe placul clasei
stapinitoare si invers, articole pentru frinarea ei, cind formele culturale
progresiste pun in primejdie existenta statului feudal : asa este cazul
pedepsirii cu moartea a autorilor pandletelor satirico-politice (polojenia").
Descoperirea unui manuscris juridic slavo-romin a facut pe slavistul
P. P. Panaitescu sa reia problema nomocanoanelor (colectii de legi) slavo-
romine din see. XV XVI 4. Vechimea redactiilor rominesti de pravile
situeaza tarile romine printre acele tari care au avut de timpuriu legis-
labia in limba nationals proprie.
III. *collie si biblioteeile. Ne mai famine sa vedem cum a studiat
istoriografia noastra in ultimii ani mijloacele de instruire si educare ale
rominilor in evul mediu. Stanciu Stoian reia problema scolilor grecesti
din tarile romine care, se stie, au fost studiate in trecut cu resentimente
Bovine ". Au fost reconsiderati pentru rolul for in procesul instructiv-
educativ Gh. Lazar (de Tr. Chelaru), Gh. Asachi (de N. C. Enescu), Pe-
trache Poenaru (de C. Dinu), Grigore Plesoianu (de Tile Popescu-Teiusan)
si N. Balcescu (de M. Rosianu) 5. Const. Tanase (nascut in 1824), dascal
ridicat din popor, este infatisat in lupta cu boierimea (familia Izvoranu)
care se opunea la deschiderea scolilor 6.
ITn studiu cuprinzator a fost alcatuit de St. Birsanescu 7 ; autorul
reconstituie activitatea scold de la Cotnari, al carei director a fost uma-
uistul I. Sommer (sec. al XVI-lea). Se pare ca numarul cartilor din biblio-
teca 051colii Udine din Cotnari a fost mare ; putine dintre ele exists pins
1 G. Gtindisch, 0 contribufie la biogratia umanistului brasovean Valentin Wagner (1510
1557), Studii", nr. 2, XI (1938) ; I. Firu, Din istoria ununismului In Rominia. Ioannes Somme-
r us (sec. XVI), In Din istoria f ilozo f lei in Rominia, vol. III, Ed. Academiei R.P.R., Bucuresti, 1960.
2 L. BIrsOnescu, Schola latina" de la Cotnari, Bucuresti, 1937, p. 107-109 ; I. Firu,
loc. cit., p. 55-57.
s Acest Colectiv ..." a devenit Sectorul pentru vechiul drept rominesc", de pe linga
institutul de istorie at Academiei R.P.R. In colectia Adunarea izvoarelor ..." s-au publicat
[Ana acurn sapte din vechile noastre legiuiri.
4 Al. Grecu (=P. P. Panaitescu), Inceputurile dreptului scris to limba romtnd, Studii",
nr. 4, VII (1954).
Toate publicate in Din istoria pedagogiei romine. Cutegere de studii, Bucuresti, 1957.
6 I. lonascu, Tanase Constantin, un buret/111ot tnaintat la mijlocul veaeului at XIX-Iea,
Studii", nr. 2, VI (1953).
7 Schola latina" de la Cotnari. Biblioteca de carte si proiectul de Academie al lui Despot
,odd. Zori de canard umanistd to Moldova sec. XVI, Bucuresti, 1957.

www.dacoromanica.ro
11 CULTURA MEDIEVALA 1515

azi in bibliotecile din Ia0. Autorul reconstituie lista materiilor predate

(retorica, dialectica adica logica, poetica, istoria §i geografia). Mai docu-
mentat se infa,tipaza, studiul de istorie si pedagogic scris tot de St. Bir-
Anescu despre Academia domneasca, din Ia0 1.
Institutul de istorie al Academiei R.P.R., prin colaboratorul sau
Victor Papacostea (decedat la 20 iunie 1962) a pregatit pentru tratatul
de Istoria Rominiei lucrarea ramasa, in manuscris, in forma nedefinitiv5,,
Istoria inviitelmintalui in Wile roinine in epoca orinduirii feudale. Tara
Romineascii, sec. at XVII-lea, lucrare auxiliary la tratatul de Istoria
Rominiei, Bucuresti, 1958 2 din care s-au publicat citeva fragments 3.
Studiile documentate ale lui V. Papacostea aduc numeroase *tiri noi
i esentiale despre §coala feudala, romineasca. Importante sint §i corec-
tarile aduse vechilor gre:,}eli din studiile lui Xenopol, Iorga §.a., cu pri-
vire la activitatea profesorilor P. Ligaridis, I. Petritis, Daniil, Staico
(sec. al XVII-lea).
In domeniul studiilor despre bibliotecile noastre medievale s-au adus
contributii Insemnate privind bibliotecile din Transilvania : biblioteca
Muzeului Brukenthal din Sibiu, bibliotecile Bolyai i Teleki din Tirgu-
Mure,5 4, Batthyaneum din Alba-Iulia 5, Bethlen din Aiud 8, fondul de carti
din sec. al XVI-lea, azi in pastrarea Bibliotecii Filialei Cluj a Academiei
R.P.R.. Lectura tuturor acestor studii ne pune in fata unui material
uimitor de bogat §i important, care duce la constatarea ca In evul mediu
rominesc munca intelectuala s-a organizat sistematic in dou5, directii,
umanistica, i matematici avind la indemina, cArtile curente de specialitate.
Avind un insemnat fond de ca,rti rare, pe care le mai pastreaza, Inca, tara
noastra, a contribuit la progresul culturii universale Inca din sec. al
XVI-lea. In bibliotecile noastre au existat cele mai de seama, opere ale
culturii universale, dar fondul for a fost in bun5, parte jefuit, dupa, bunul
plat cum era pe atunci al vizitatorilor. Astfel, I. Hohterus, vizitind
intre 1535-1549 mai multe biblioteci din Valahia, a ridicat §i manuscrisul
unei vechi opere bizantine, a lui Nilos din Ankira (sec. IV V) : o spune

1 Academia domneascd din Iasi 1714-1821, E I. de slat didactics si pedagogics,

Bucuresti, 1962.
2 Astfel isi citeaza autorul insusi lucrarea sa, cf. Ravista Arhivelor", seria (noun), nr. 2,
IV (1961), p. 278, nota 17.
3 Doi bursieri ai lui Petra cel Mare la scolile din Bucuresti, Studii", 1, XIV
41961) ; Manuscrise grecesti din arhiv, striin- rela'iu' la istoria rominilor, Revista Arid-
valor" (seria nom1), 2, IV (1961) ; Originile InvdfaTtIntului superior In Tara Romlneasca, Stu-
dii", nr. 5, XIV (1961) ; 0 scoald de lim5d 5i culturd slauond la TIrgoviste, In timpul domniei
Jut Matei Basarab, Romanoslavica", V, Istorie (1962).
4 Prima sesiune stiinfificd de bibliologie si documenlare, Bucuresti, 1.5-16 decembrie 1954,
Comunicdri si disculii, Ed. Acad-miei R.P.R., Bucuresti, 1957: Veturia Jugareanu, despre
incunabulele Bibl. Brukenthal ; Mircea Avram, despre istoricul Bibl. Brukenthal ; M. Szekely
si A. Farczady despre Bibl. Bolyai ; Imre KOnya, despre Bibl. Teleki.
5 Biblioteca Battlwaneum din Alba Iulia, Ed. didactics sl pedagogicil, Bucuresti, 1957.
6 Biblioteca B,thlen din Aiud, Ed. didactica si pedagogics, Bucuresti, 1957.
7 Victor Marian, Invatamintul matematicilor In scolile superioare din Ardeal In ucacul
al XVII-lea, oglindit In manuscrisele contemporane, ibidem.

11 c. lit 0
www.dacoromanica.ro
1516 D. SIMONESCU ai C. NICOLESCU 12

tipograful elvetian Michael Neander, editorul Insu§i al operei lui Nibs,

tiplrita" la Basel, in 15691.
IV. La cele scrise pins aici trebuie adgugite numeroase lucrAri care
au adincit studiul relatiilor culturale romino-ruse 2. Altele lAmuresc aspec-
tele lingvistice ale operelor literare romine vechi 3 s-au scris lucrgri spe-
ciale care pun §i rezolvA probleme de orientalistica in legatura" cu istoria.
rominilor 4 s-au tip5xit lucrari de sintez5, asupra culturii §i literaturii
romine §ti vechi, studiind-o de pe pozitia materialist-istoric5, §i dialectica5;
au apiiirut numeroase reconsidergri asupra scriitorilor medievali din dife-
rite epoci 6 s-au intocmit lucrari de informare asupra materialelor care
au vehiculat ideile in trecut ; aceste lucrari dezv5Juie gradul de culturg al
vechilor dieci 7. Istoriografia burghezl a 15,sat 0, se vada" c5, au existat
carturari romini cu faima mondiala, ridicati numai din clasa boierimii.
Studiile publicate dupe 1948 arat5, c5, an existat carturari ridicati §i din
popor : tAxani, tirgoveti, calugari §i clerici de jos, dieci, dascAli §i caligrafi
de pe la-cutile boiere§ti. Ace§tia au transmis prin munca for de tradu-
catori, autori §i copi§ti operele fundamentale ale culturii noastre medievale.
Sfera istoriei culturale este nemArginit5, §i de aceea activeazg in ea
un numar foarte mare de speciali§ti. Dar ar fi o gre§ea15, de neiertat data
din canza aceasta istoricii nu s-ar mai ocupa de be de acest domeniu :
§tiinta istorica trebuie sg, atace cu mai mult curaj aceste probleme speciale,
deoarece fare ele nu este posibil 85, zugrave§ti un tablou obiectiv §i complet

1 Virgil Cindea, Documentarea t i in filicd ;i cercetarile istorice din R.P.R., Studii",

nr. 6, XIV (1961) ; Veturia Jugareanu, Crtmpeie de culturd din scolul al XV-lea, oglindite In
colecliile de incunabule a Bibliotecii Brukenthal din Sibiu, Sibiu, 1956.
Relatii romino-ruse In trecut. Studii si conf erinfe, Inst. de studii romino-sovietic, Bucu-
resti, 1957 ; Gh. Bezviconi, Contribufii la istoria relatiilor romtno-ruse (din cele mai vechi tim-
pani ptnd la mijlocul secolului at XI X-lea). Inst. de studii romino-sovietic, Bucuresti, 1962.
; Bibliogra /ia lucrdrilor de lingvisticd aparute to lam noastrd dupd 23 August 1944, Limba
romina", nr. 4, VIII, (1959).
4 M. Guboglu, Orientalistica romtna, Studii si articole de istorie", I, 1956 ; idem, Dimitrie
Canlemir orientalisle, Stadia et acta orientalia", III (Bucarest, 1961-1962, publicatie
romina in limba franceza, in domeniul orientalisticii).
5 Al. Piru, Literatura romtnd veche, Ed. pentru literature, Bucuresti, 1961 ; I. D. Laudat,
Istoria literaturii routine vechi, partea I, Ed. de stat didactics gi pedagogics, Bucuresti, 1962
(curs universitar lito).
6 Acestea slut asa de numeroase, Inca ma limitez sä semnalez pe cele care aduc revi-
zuiri esentiale : Nicolae Milescu spatarul, Jurnal de calatorie In China, ed. a II-a, ingrijita de
Corneliu Barbulescu, E.S.P.L.A., Bucuresti, 1958. Sinologul sovietic E.I. Spirakovski spune
despre aceasta lucrare romineasca: una din cele mai bune $i mai bine documentate lucrari mono-
grafice despre N. Milescu" Sovetsckoe kitaevedenie" (Relatii sovieto-chineze), nr. 2, 1958
p. 176-180 ; Nicolae Milescu spatarul, Descrierea Chinei, ed. ingrijita de Corneliu Barbulescu,
E.S.P.L.A., Bucuresti, 1958. Traducerile lui C. Barbulescu se bazeaza pe cele mai bune editii
ale textului rus ; acid. D. Prodan, Supplex Libellus Valachorum, Ed. Univ. Victor Babes",
Cluj, 1948 (in anexa textul latin cu traducerea in romIneste) ; Cornelia C. Bodea, Preocupdri
economice si culturale In literatura transilvand dintre anii 1786 -1830, Studii", nr. 1, IX (1956).
7 D. Fecioru, Catalogul manuscriselor din Biblioteca Patriarhiei Romtne, Studii teologi-
ce", incepind cu nr. 5 6, 1959 (va continua). Metoda alcatuirii : descrieri ample, identificari de
texte, reproducerea predosloviilor, epilogurilor si insemnarilor copistilor astfel ca lectura
catalogului in vederea extragerii datelor culturale to poate dispensa de lectura manuscriselor
originale ; G. $trempel, Copisti de manuscrise romlnegti pind la 1800, vol. I, Ed. Academiei R.P.R.,.
Bucuresti, 1959 ; P. P. Panaitescu, Manuscrisele slave din Biblioteca Academiei R.P.R., 1959
C. Turcu, Din cullura vechilor dieci moldoveni, Rev. Arhivelor", seria noun, nr. 2, III (1960).

www.dacoromanica.ro
13 CULTURA MEDIEVALA 1517

al vietii societatii" 1. Se cuvine a fi studiate in _primul rind aspectele

inaintate democrate 9i revolutionare ale culturii. In ce priveste determi-
narea caracterului progresist al operelor care intra in sfera mostenirii
culturale sa aplicam inteleapta invataturd, leninistd, : ,,Meritele istorice
nu se apreciaza dupa, ceea ce n-au dat personalitdtile istorice in compa-
ratie cu cerintele contemporane, ci dupd, ceea ce au dat nou in comparatie
cu predecesorii lor" 2.

Vom trece acum la cercetarile in domeniul culturii materiale ¢i istoriei

artelor, pe care le vom aprecia din punctul de vedere al informatiei fi
al interpretarii. Judecind in primul rind rezultatele din ultimii cincispre-
zece ani sub raportul informatiei propriu-zise, atit ca volum, cit gi ca
interes, au intiietate cercetarile in arheologie. In al doilea loc se situeaza
materialele etnografice si la sfirsit acelea de istoria artei. Dar pentru a le
putea intelege mai clar si a le pretui la justa for valoare, sintem obligati
a le pune fata in fats cu volumul si nivelul cercetarilor anterioare, pind,
in anul 1948, fapt care justified intrucitva stadiul informativ al anumitor
rainuri, ca etnografia sau arheologia medievala.
Cultura materials a epocii feudale nu constituia o preocupare a
istoriografiei burgheze. De aceea, despre modul de viata al taranimii,
ordsenilor sau chiar al clasei dominante nu s-a scris aproape nimic, en
exceptia citorva sugestii interesante gi fugare ale lui N. Iorga. Istoria,
intemeiatd exclusiv pe izvoarele scrise, nu valorifica nici macar acele date
rezultate din cercetarea monumentelor de arta. Etapele timpurii ale epocii
feudale constituiau si sub acest aspect o paging alba in istoria romineascd,
din pricina lipsei de izvoare scrise 9i ignordrii celorlalte mijloace de infor-
mare pe care le-ar fi putut oferi arheologia, etnografia, arta etc. In regimul
trecut, arheologia medievala nu-si avea locul printre studiile istorice.
Cereetarile, cite s-au facut (Arges, Tirgoviste, Ilirldu etc.), realizate de
amatori, an avut caracter cu totul intimplator, bazate pe o conceptde
i metoda cu totul nestiintifice. Se urmarea in primul rind degajarea con-
structiilor 9i apoi, cu orice pret, scoaterea obiectelor, impiedicind posi-
bilitatea de datare certa a diferitelor etape istorice din viata unei asezari
sau unui monument.
In contrast cu aceasta situatie, earacterizind conceptia istorica bur-
gheza, datorita noii orientari, cercetarile de arheologie feudald, ale Carer
inceputuri se situeazd, in anii 1948 1950, an dobindit un loc egal aldturi
de celelalte epoci mai vechi, fapt cu totul semnificativ pentru cunoasterea
in genere a culturii medievale. In primul rind, noua conceptie a impus
acestor cercetari objective precise si larg cuprinzdtoare, urmarite printr-o
metoda stiintificd unitard. Astfel s-a ajuns ca sapaturile arheologice sa
imbratiseze o in.delungata perioada, incepind cu etapa de trecere de la
sclavagism la feudalism (sec. IVIX), pind in sec. al XVII-lea. Ele an
urmarit apoi, aspectele variate ale culturii materiale, etnografiei si artei,
1 B. P. Porinev, Principalele probleme ale studierii istoriei moderne, Analele romtno-
sovietice", nr. 2, XVI, (aprilie-iunie 1962), p. 75.
2 V. I. Lenin, Opere complete, vol. 2, ed. a II-a, Ed. politics, Bucureiti, 1961, p. 175 176.

www.dacoromanica.ro
1518 D. SIMONESCU pi C. NICOLESCU 14

caracteristice tardnimii, orawnilor §i clasei dominante. in afara de con-

tributia adusa de arheologie pentru istoria, romineasca prin cercetarea
unor probleme esentiale ca patrund.erea §i asimilarea slavilor, formarea
poporului romin etc., ea a imbogatit considerabil domeniul culturii. Legind
celelalte izvoare ale istorici culturale de bogatele rezultate ale cercetarilor
arheologice s-au putut determina marile etape de dezvoltare ale culturii
autohtone i legaturile ei cu cultura popoarelor Invecinate in feudalismul
timpuriu. Cercetarile privind aceasta perioada, intensificate mai ales in
ultimii iapte ani, slut atit de Inaintate §i de bogate in rezultate, incit, pe
linga concluziile esentiale cu privire la formarea poporului romin §i cristali-
zarea relatiilor feudale, au dus la individualizarea trasaturilor §i continu-
tului propriu culturii din sec. X XIV. in feudalismul dezvoltat s-a urmarit
mai ales cultura infloritoare a epocii lui Stefan cel Mare, atit in arheologie,
cit §i in celelalte domenii. Arheologia, ka cum era firesc, a adus o con-
tributie mult mai redusa, pentru ultimele veacuri ale feudalismului, in care
abunda izvoarele scrise interesind domeniul culturii, impreuna cu monumen-
tele de arhitectura §i obiectele de arta. Totu§i, sub toate aspectele, cea mai
putin cercetata a ramas cultura acestei ultime etape sec. XVII XVIII
tot atit de interesanta sub raportul procesului de trecere de la o perioadA
istorica la alta, ca §i perioada de trecere la feudalism sau a feudalis-
mului ttimpuriu. Fermentii culturii not ai sec. al XIX-lea se gases° aci,
incit faril intelegerea adinca a acestor dou5, veacuri nu se poate pki solid
fn domeniul culturii moderne.
Cea de-a doua observa,tie de caracter general prive0e raspindirea
teritoriala a cercetarilor legate de dezvoltarea culturii in toate cele trei
provincii istorice romine§ti. Fn ciuda faptului ca, mai ales, in arheologie
8-a c'autat un echilibru in repartitia sapaturilor pe tot cuprinsul Orli,
ponderea cea mai mire ramine Inca a tinuturilor dobrogene §i carpato-
dunarene, dupa care urmeazil, Moldova indeosebi partea, de nord gi
apoi Transilvania. De aceea in zona carpato-dunareaug, se pot contura cu
mult mai clar 8i mai unitar diferitele etape ale culturii locale 8i relatiilor
ei cu lumea slavo-bizantina, a Peninsulei Balcanice. in primul rind, s-a
putut intregi aci cultura din sec. al IV-lea pins la inceputul sec. al VII-lea,
Infloritoare de-a lungul Dunarii, incepind de la Turnu-Severin pins in
Delta, dezvoltata la un nivel superior sub egida culturii bizantine, in
cadrul vietii orkeneti 1. Vestigiile numeroaselor constructii dezvelite
impreuna cu uneltele, obiectele de ceramics §i podoabele ofera posibilitatea
reconstituirii climatului §i nivelului de civilizatie §i de arta al tinutului
de la Dunarea de Jos, in cea mai timpurie etapa a relatiilor lui cu Bizantul.
1 Principalele rezultate ale acestei cercetari sint grupate In rapoartele de cercetari pu-
blicate In revista Dacia" 1945-1948, Studii $i cercetari de istorie veche", 1950 -1960 $i
Materiale arheologice 1954 1960, dar In afara de acestca o serie Intreaga de studii ridica pro -
bleme interesante privind cultura acestei etape, cum sint de pilda Em. Condurachi, Histria
a l'epoque du Bas Empire d'apres les dernieres fouilles archeologigues, Dacia", n.s. I, 1957 ;
Em. Condurachi, Histria, Meridians, Bucuresti, 1960 ; I. Barnea, Roman-byzantine basilicas
descoverd in Dobrogea belwen, 1948-1958, Dacia", n.s., II, 1958 ; I. Barnea, .Contributions to
Dobroudja History under Anaslasius I, Dacia", n.s., II, 1958 ; I. Barnea, Monumentele de arld
creftind descoperite pe teritoriul R.P.R., Studii teologice", 1958, XI, nr. 5-6 ; D. Tudor,
Oltenia romand, Bucuresti, 1958, capitolele privind etapa romans tirzie $i bizantina.

www.dacoromanica.ro
15 CULTURA mEDIEVALA 1519

Aceasta incheiere dobindeste o semuificatie Inca mai generals data o

situam in ansamblul eunostintelor despre cultura locals, constituita dupe
pilrasirea administrative si military a restului Daciei de catre romani.
Similitudinea dintre uncle materiale descoperite in Transilvania, uordul
Dunarii si centrele dobrogene dovedeste tocmai continnitatea si unitatea
cultural& a populatiei autohtone romanizate, care ins/ in zona dunarean'a,
in cadrul unei vieti de caracter orasenese, se rnentine la un nivel superior,
iar in celelalte zone este mai putin evoluata in mediul rural.
Perioada despre care se poate spune ca reprezinta in totalitatea ei si
sub raport cultural, rezultatul eereetarilor actuate, este feudalis tim
puriu. Fara indoiala ca sec. X XIV slut hotaritoare pentru intreaga, dez-
voltare a societatii rominesti in evil mediu, de aceea s-au si concentrat
asupra ei cercetaxile din ultimii ani. In trecut, formarea culturii rornim sti
era situate abia, in sec. al XIV-lea, privity ca o consecinta direct/ a consti-
tuirii statelor feudale, Tara Romineasca si Moldova'. Studiile aprofundate
sau semnalarile sporadice in legatura cu yeah-ilea culturii si artei rominesti
din Transilvania anterioara sec. al XIV-lea ale unor cereetatori care an
vazut mai limpede importanta acestei probleme, nu au fost utilizate chiar
in lucrarile de sinteza ceva mai recente. Ignorind domeniul atit de intere-
sant al artei din Transilvania, tit si ideea unor legaturi artistice cu lumea
slavo-bizantina anterioare venirii lui Nicodim in Oltenia, unii cercetItori
au putut afirma, de pilda, ca cele mai vechi monumente de zid s-au con-
struct abia in sec. al XIV-lea, iar inainte au existat numai constructii de
lemn. Datorita aceleiasi conceptii, s-a putut sustine de asemenea ca
influenta slavo-bizantina n-a patruns in Transilvania. Alti cercetatori au
atribuit curentului de arta, romanica, ale carui ultime valuri au trecut
Carpatii in sec. XIII XIV, cele dintii inceputuri ale arhitecturii in
piatra, dupe care ar fi urmat etapa construetiilor de stil bizautin. Urmarind
apoi evolutia artistica doar sub aspectul influentelor, s-a ajuns la con-
cluzia existentei unui stil national" in arta Tara Rominesti abia la
sfirsitill sec. al XVII-lea, in etapa brincoveneasca. Astfel de interpretari
si concluzii gresite s-au transmis mai departe si altor eercetatori strain,
Melt intr-o carte despre civilizatia bizantina, aparuta relativ recent, in
1950, s-a mai putut afirma ca arta romineasea s-a nascut in a doua jum5,-
tate a sec. al XIV-lea, sub influenta artei sirbesti 2.
Datorita noii conceptii istorice, in care fenomenele culturale nu
pot fi considerate decit in eomplexitatea conditiilor social economice care le
genereaza, s-a desprins ideea formarii unei culturi de caracter feudal Inca
din sec. al X-lea. Aceasta a aparut ca un corolar al celorlalte dou5, concluzii,
diriguitoare pentru toata istoria feudal/ romineasca: cristalizarea rela-
tiilor feudale 3 §i incheierea proeesului de formare a poporului romin in
I N. Iorga $i Gr. Bals, Hisloire de Part roumain ancien, Paris, 1923, p. 3.
2 L. Brehier, Le monde byzantin, vol. III : La civilisation byzantine, Paris, 1950,
p. 564 565.
3 B. Campina, Le probleme de ('apparition des eats fdodaux roumains, In Nouvelles eludes
d'histoire preseentees au X-e congres sciences historiques de Rome, 1955.

www.dacoromanica.ro
1520 D. SIMONESCU #i C. NICOLESCU 16

Sec. al X-lea 1. La nivelul informatiilor din anii 1952 1953, clad s-a
redactat Scurta istorie a artelor plastice in R.P.R. 2, pentru prima dat4
intr-o lucrare de caracter general s-a emis ideea inceputurilor artei feudale
romineF}ti inainte de intemeierea statelor, tinindu-se seama de materialele
mai vechi existente (Turnu-Severin, Arge§, monumentele transilvanene),
de descoperirile arheologice realizate pins atunci §i de informatia izvoarelor
scrise. TotodatA s-a subliniat aci vechimea artei populare, mai ales in
domeniul constructiilor 3. Problema a fost reluat'a ulterior 4 pe baza unui
material cu malt mai bogat, care confirm5, aceastA tezA, enuntafa sumar
in lucrarea citatl. Materialele arheologice bogate, informatiile izvoarelor
sense legate de trilsaturile mai vechi care apar ca ni§te supravietuiri tirzii
in cultura sec. al XIV-lea, au dus la lucrgri care au subliniat insemn'atatea
exceptionall a tinutului de la Dunhrea de Jos pentru constituirea culturii
romine0i §i asimilarea in aceasta etapA a unor elemente noi din arta
slavo-bizantinA5. In aceste studii s-a putut determina existenta unei culturi,
locale, care timp de patru veacuri evolueaa, in conditiile caracteristice
feudalismului timpuriu, sub forma monumentelor de arhitecturA in
piatrA §i a unor numeroase obiecte de arty decorativA, mai ales ceramics
F}i podoabe, la care se adaug5, inscriptiile slave §i grece§ti. S-a demonstrat
astfel ca teritoriul dobrogean, datoritg, legaturilor sale cu Bizantul s §i
Bulgaria', constituie de fapt factorul hotAritor in determinarea anumitor
caractere proprii culturii din spatiul carpato-dun6rean in sec. X XIII,
cu uncle ecouri mai tirzii §i in Moldova 8. Inflorirea eulturalA din Dobrogea
s-a generalizat in toate ormele dun5,rene, pinb, la Turnu-Severin, §i fn
Banat. Ea reprezinta de fapt rena§terea in forme noi a vechilor centre
bine cunoscute in sec. IV VII. In Dobrogea §i de-a lungul Dun6rii se
recradesc acum din ruinele aceleimi cetAti sau se construesc altele noi §i

1 I. Nestor, Contributions archeologiques au probleme des protoroumains. La civilisation

de Dridu, Dacia", n.s. II, 1958. M. Comp, Contribufii la cunoasterea culturii straromine In
lumina sdpdturilor de la Bucov (reg. Ploiesti), SCIV, nr. 1, X (1959).
2 Scurta istorie a arlelor plastice In R.P.R., vol. I. Arta romlneasca In epoca feudala,
Bucuresti, 1957, p. 7-10 $i 23-39.
3 Ibidem, p. 9-22.
4 C. Nicolescu, Inceputurile artei feudale to Para noastra In lumina ultimelor descoperiri
arheologice, Studii 6i cercettlri de istoria artei", nr. 1, VI, (1959).
5 C. Nicolescu, Aspecle ale relafiilor culturale cu Bizanful la Dundrea de Jos In sec.
XXIV, Studii §i cercetari de istorie medie", V, 1962.
6 I. Barnea, Relafiile dintre asezarea de la Bisericula Garvan qi Bizanf In sec. X XIII,
SCIV, nr. 3-1, IV, 1953, idem, Elemente de canard materiald veche ruseascd si orientald In age-
zarea /eudald (sec. X XII) de la Dinogefia, In Studii pi referate privind istoria Romtniei, vol. I,
1951 ; idem, Byzance, Kiev et l'orienl sur le Bas-Danube du X-e an XII-e siecle, In Nouvelles
etudes d'hisloire presentees au X-e Congres des sciences historiques, Rome-Bucarest, 1955.
7 Descoperirea inscriptiei de la Mircea-voda din anul 943 si aceea a complexului de la
Basarabi, inscriptiile de la Bucov si de pc uncle amfore etc. ; M. Comp, Die bulgarische Herr-
schalt des Donauwahrend des IX Jh. im Lichte der archdologischen Forschungen, Dacia", n.s.,
IV, 1960.
8 C. Nicolescu, La ceramique emaillee roumaine if la lumitre des dernieres recherches,
Byzantinoslavica", nr. 2, XXI, 1960, idem, Inceputurile ceramicii monumentale to Moldova,
extras din volumul omagial G. Oprescu, Bucuresti, 1961 ; Dan Tudor, Tezaurul feudal timpuriu
de obiecle de podoabd descoperit la Voinesti-lasi, In Arheologia Moldovei, vol. I, 1961.

www.dacoromanica.ro
17 CULTURA MEDIEVALA 1521

mai puternice. Se inaltI monumente diverse de cult 1 biserici cimiteriale

m'anAstiri , in constructia ckora este evident circulatia mai multor
curente artistice. In inscriptii 2, populatia acestor orase, asa cum arata
izvoarele scrise gi materialele arheologice, foloseste limbile slava" §i greac6.
Ceramica traditionalA, se transform sub inriurirea aceleia bizantine imbo-
ggtindu-se cu not tehnici, forme si ornamente 3. Descoperirile not au dat
prilejul de a revizui datkile i atributiile unor materiale scoase la ivealg
in trecut, care sint integrate astfel informatiilor privind sec. X XIII 4.
Cercetkile dobrogene au insa, un caracter relativ limitat. Materialele
descoperite aci poartg, marca imprejurarilor economice, sociale i politice
create de migratii si de leg'kurile cu Bizantul i cu Orientul. Ele urmAresc
formarea culturii lAstinase §i trasAturile ei, mai ales in functie de acesti
factori, integrind-o astfel intr-un circuit mult mai larg de istorie universalg.
Fenomenul cultural manifestat mai bogat in Dobrogea, unde a fost mai
mult studiat, se petrece in aceeasi vreme si in alte regiuni locuite de
romini, de pild'a in Transilvania. Volumul relativ redus al sapilturilor
arheologice $i al cercetArilor in alte domenii privind mai ales sec. X XIV
in Transilvania ne impiedicA a cunoaste cultura acestor provincii tot
atit de bine ca aceea de la Dunarea de Jos. In genere, in Transilvania
s-au valorificat, sub forma unor studii de mare interes 5, materialele
descoperite in cercetkile mai vechi, uneori completate cu rezultatele
ultimelor sApAturi arheologice. Ele privesc mai ales centrul Transilvaniei
ia fost cel mai mult supusgi trecerli diferitelor popoare migratoare. In
Valea Muresului, adicA tocmai acea zon'a care, ca i aceea dunkeana,
schimb, teritorii mai izolate ale Transilvaniei, cele mai precis conturate in
individualitatea lor, pgstrind cele mai curente traditii culturale strAvechi,
asa cum sint Tara Hategului, Crisana, Maramuresul etc. sau vechile centre
feudale rominesti Morissena (Cenad), Biharia s.a. au fost cu mult mai putin
cercetate. Cu exceptia cefkii de la Moresti, unde s-au fscut skAturi de
mare amploare, in rest cele mai multe rezultate au oarecum caracter
sporadic. Tratarea uneori prea sumafa §i genera15, a culturii rominesti din
Transilvania in feudalismul timpuriu, in lucearile de sintez6, este probabil
urmarea acestei situatii. Cu toate acestea, legind rezultatele bogate de la
Dun6rea de Jos de acelea din Transilvania si din Moldova, s-au putut
desprinde citeva concluzii de caracter general, care privesc formarea §i
evolutia culturii rominesti. Desigur ca cea mai important incheiere sub
raport istoric priveste cronologia si originea procesului de constituire a

1 I. Barnea, Monumente de arta crestina descoperite pe teriloriul R.P.R., Studii teologice"

nr. 5-6, XI, 1958.
2 I. Barnea, Quelques considerations sur les inscriptions chretiennes de la Scythie mineure,
Dacia", n.s., I, 1957.
3 Covina Nicolescu, Ceramica smalluita din sec. X XV In lumina ultimelor cercetari
arheologice, SCIA, VI, 4 (1959).
4 I. Barnea, Date not despre Axiopolis, SCIV, VI (1960) ; idem, Descoperiri arheologice
din epoca feudala la Mangalia, In Materiale ;i cercetdri arheologice, VI, 1959.
5 K. Horedt, Voievodatul de In Balgrad Alba- Julia, SCIV, nr. 3-4, V (1954) ; idem,
Tinutul hunedorean In sec. IV XII, In Contribufii la cunoasterea regiunii Hunedoara; idem,
Contribufii la istoria Transilvaniei to secolele IV XI II, Bucuresti, 1958 ; idem, Untersuchungen
sur Friihgeschichte Siebenbargens, Bukarest, 1958.

www.dacoromanica.ro
1522 D. SIMONESCU fi C. NICOLESCU IS

culturii feudale romine§ti. La Dungrea de Jos, in spatiul carpato-dung-

rean, la est de Carpati ca §i in sud-vestul Transilvaniei s-a produs in sec.
X XI un neindoielnie progres In domeniul culturii, care s-a cristalizat
pe baza dezvoltgrii economise §i social-politice a acestor teritorii.
0 sintezg privind cultura romineaseg in epoca feudalismului Urn-
puriu va fi posibilg atunci cind se vor adinei §i vor spori cercetgrile in toate
domeniile culturii privitoare la Transilvania, Banat .i Moldova.
Cercetgrile privind sec. al XIV-lea §i feudalismul dezvoltat (sec.
XV XVIII) au fgeut progrese insemnate mai ales in domeniul culturii
materiale. Printre cele mai importante realizari socotim rezultatele pri-
vind viata oraseneased, mai bogate in Moldova, decit in restul tariff. Roadele
for folosesc intr-o largg mgsurg la cunoa§terea culturii orkene§ti. Pc
temeiul for s-au putut desprinde uncle caractere ale constructiilor 1 §i
ale imbracgmintii 2 §i s-au determinat produsele de caracter artistic local,
in raport cu acele importate. Cultura material& a oraului medieval,
mai bine documentata in Moldova, apare desprins din fondul local mai
vechi, al feudalismului timpuriu, cind orayle constituite in sec. al XIV-lea,
sint documentate arheologic ca ayzari rurale. Elementele evident
strgvechi care apar in construetia locuintei orkene§ti, in olgrie sau in
imbrgcaminte, in sec. XIV XV, se reggsese in arta popularg din nordul
Moldovei ping azi. Similitudinile merg ping la detalii de ordin decorativ,
motivele intilnite in evul mediu pe diferite obiecte gasite in cadrul org-
§enese fiind comune cu acelea populare. Toate aceste marturii due la con-
cluzia ca °rap' medieval romInesc s-a dezvoltat pe vatra lui strgveche,
in care s-a succedat veacuri de-a rindul populatia bg§tina§g. Aceastg
concluzie rezultata din analiza fenomenului cultural constituie Inca un
argument pentru dovedirea originii locale a oraylor, Inlgturindu-se vechea
teza burgheza a formgrii for datoritg colonizgrii populatiei germane, venitg
din Transilvania. Pe de altg parte, In cercetarea culturii orkene§ti, mai
mult deeit In aceea a clasei dominante, se poate surprinde procesul de
asimilare a unor not elemente, rezultate din progresul general economic
intern sau din contactul cu cultura popoarelor invecinate sau mai hide-
partate, de care ne-au legat relatii de schimb, politice sau culturale.
Studiul culturii orkene§ti medievale este deosebit de important de ase-
menea pentru etnografie, deoarece, aria cum am argtat in viata oraplor
din evul mediu se reggsesc uncle elemente ale culturii populare actuale.
0 problem& cu o sferg limitatg, abordatg de cercetarile acestei etape,
legatg de viata oraylor, este aceea a constructiilor militare. In contrast en
teza care sustinea originea teutonicg a cetgtilor moldovene§ti, s-a demons-
trat In ultimele cercetgri construirea Cetgtii de Scaun §i a CetItii Scheia
de la Suceava ca §i a Neamtului in timpul lui Petru Mu§at 3. S-au putut

1 Gh. Diaconu, Observa(ii cu privire la urmele vechiului !Erg al Sucevei to vremea marilor
asedii olomane fi polone to veacul at XV-lea, in Studii .i materiale de istorie medic, I, 1956.
s Corina Nicolescu, Dale cu privire la isloria costumului In Moldova, -SCIA, III, 3-4
(1956), IV, nr. 1-2, (1957); IV, 3-4 (1957), passim.
3 Gh. Diaconu ;0 N. Constantinescu, Celatea Scheia, Bucure§ti, 1960; N. Constanti-
nescu, Date not to legaturd cu Celatea Neam(ului, SCIV, nr. 1, XI (1960).

www.dacoromanica.ro
19 CULTURA MEDJEVALA 1523

determina principalele restaurari ale acestor fortificatii, intre care cea

mai importanta apartine epocii lui Stefan cel Mare. Studiul monumentelor
pastrate, imbogatit prin interpretarea materialelor arheologice si a stirilor
pe care le dau izvoarele scrise, au dus de asemenea la reconstituirea as-
pectului locuintei taranilor, orasenilor si feudalilor 1. in genera, materialele
arheologice legate de acelea privind istoria artei au ajuns la, limpezirea
i intregirea unor probleme multiple, pe care le ridica cultura din a doua
jumatate a sec. al XIV-lea $i prima jumatate a celui urmator. Aceasta
a insemnat un mare pas inainte nu numai pentru eunoasterea epocii
amintite, dar si pentru explicarea mai aproape de realitate tiff intelegerea
mai adinea a infloririi culturale din epoca lui Stefan eel Mare 2. Cercetarea
culturii populare nu s-a redus insa, doar la sfera orasului medieval, ci s-a
extins asupra satului, in primul rind arheologie, prin cerectarea
de asemenea mai mult adincita in Moldova deeit in celelalte provincii.
Lucrarea in curs de aparitie cuprinzind un repertoriu al silistilor 3 din
Moldova, intocmit pe baza materialelor arheologice, este desigur cea mai
importanta realizare in acest domeniu, la care se adauga cereetarile de
la Hlincea, acelea din zona Bicazului etc. In folelor, in afara, de culegeri
de materiale §i articole marunte de caracter informativ, s-a publicat un
studiu de mare amploare privind domeniul muzicii 4. Cel mai bogat re-
prezentat, acordindu-i-se si cea mai mare importanta, este domeniul
manifesta'rilor plastice ale artei populare. Legind uncle observatii facute
pe baza monumentelor arheologice de aspectele artei populare s-a ajuns
la citeva concluzii importante, care converg toate eatre ideea unitatii
si continuitatii substratului stravechi dacic 3. Uncle elemente esentiale
din constructia locuintei taranesti, piesele de baza, cele mai caracteristice
ale portului popular, formele ceramicii ca sff coneeptia ornamentals de
ordin geometric reprezinta mostenirile transmise de veaeuri populatiei
bastinme, de pe tot cuprinsul teritoriului tariff. Recent, s-a abordat in
citeva studii problema continutului artei populare 6. Adincirea cereetarii
ornamenticii populare, urmarind originea si evolutia rnotivelor, sub ra-
portul continutului, al formei si al vechimii va da un adevarat sons istoric

1 Corina Nicolescu, Locuinfe domne.yli In cuprinsul mandslirilor In vcacurile XV XV II,

SCIA, II, nr. 3-4 (1954).
2 V. Viitilsianu, Istoria arlei feudale in Wile romine, vol. I, Bucuresti, 1959, p. 286
312 ; Corina Nicolescu, Arta epocii lui Stefan eel Mare. Antecedenie qi elape de civilizafie, In
Cullura epocii lui Ste /an cel Mare (sub tipar).
3 Coniribufie la cercelarea siligtilor din Moldova (sub tipar) de M. Petrescu-Dimbovita,
N. Zaharia si E. Zaharia.
4 T. Alexandru, Instrumenle muzicale populare, Bucuresti, E.S.P.L.A., 1956.
5 Fl. B. Florescu, Interpretarea elementelor elnogralice de pe monumental de la Adam-
Klissi (Tropaeum-Trajani), SCIA, II, nr. 3-4 (1956); Fl. B. Florescu, Geneza costumului to-
minesc, SCIA, VI, nr. 1, (1959) ; FI. B. Florescu, Ceramica de (a Marginea, E.S.P.L.A., Bucuresti,
1954; Paul Petrescu, Paul Stahl, Ceramica din Hurezi, E.S.P.L.A., Bucuresti, 1955.
6 I. D. 5teilinescu, Cu privire la sterna rarii Rominegli. Arborele din pecefiile si bulele
sigilare de aur, Studii §i cercct5ri de numismatics ", I, Bucuresti, 1957 ; P. Petrescu, Pomul
viefii" in aria populard din Rominia, SCIA, VIII, nr. 1 (1961) ; P. Petrescu, Cala! qi cOldreful
In aria populard din Rorninia, In volumul omagial Gh. Oprescu, Bucuresti 1961 ; P. H. Stahl,
La dendroldirie dans le folklore et Part rustigue du XIX' siecle en Roumanie, Archivio Interin-
zionale iii Etnografia e Preistoria", vol. II, Torino, 1959.

www.dacoromanica.ro
1524 D. SIMONESCU ;i C. NICOLESCU 20

acestor studii, ale caror roade se vor putea folosi in problema originii
formarii poporului romin §i al istoriei culturii romine§ti. In rest s-au
publicat multe prezentari ale locuintei, costumului, ceramicii, in volume
ample, cu bogate ilustratii, sau in mici bro§uri de popularizare, care au
in marea for majoritate acelai caracter, sint descriptive §i contemplative,
dar nu privesc istoric acest domeniu. Preocuparea exagerata de a evidentia
valoarea estetica sau optimismul artei populare tradeaza in unele dintre
aceste publicatii un oarecare diletantism. In genere, accentul a cazut mai
ales pe manifestarile artei populare de caracter plastic, celelalte ramuri
de arta raminind cu mult in arms, chiar sub raportul strictei informatii.
Aspectele esentiale ale vietii tarane§ti legate de ocupatii si meste§uguri
sint Inca prea putin cercetate. In acest domeniu accentul a cazut mai
ales pe constructii, urmarindu-se statistic faspindirea anumitor tipuri,
cit 1i caracterele diverselor forme de arhitectura dintr-o anumita zona I. S-a
publicat Inca prea putin in domeniul me§te§ugurilor tarane§ti 2. In genere,
toate aceste publicatii sufera de o lipsa esentiala, explicarea istorica a
unor caractere proprii pe care manifestarile culturii populare le prezinta
Intr-o anumita zona. Astfel se §tirbe§te tocmai interesul principal al acestui
domeniu de necuprins ca timp §i ca spatiu, valoarea lui considerabila ca
document de viata §i izvor inepuizabil pentru cunoa§terea in trecutul
indepartat a poporului nostru. Faptul este cu atit mai ingrijorator, cu
cit o serie Intreaga de fenomene proprii culturii populare, ala cum este
firesc Intr -o epoca de largi §i uria§e prefaceri ca a construirii socialismului,
dispar. De aceea se impune Inregistrarea fortiintifica, cu Intelegerea
istorica a fenomenului cultural, nu pur contemplative.
Tinind seams de importanta §i de obligatia cercetatorilor de a In-
registra cit mai mult din aspectele culturii populare, se simte nevoia unei
reviste speciale consacrate etnografiei, a§a cum exista in toate tarile
socialiste. Prezenta In aceemi revista a articolelor privind arta contem-
porana, arta feudala, teatrul, muzica etc. minimalizeaza importanta
-etnografiei, atit de bogat reprezentata Inca in tara noastra.
Din epoca feudalismului dezvoltat s-au pastrat cele mai reprezenta-
tive gi mai numeroase monumente de arta, in toate domeniile. Spre deo-
sebire de cultura materials, arta clasei dominante a fost mai mult
cercetata in trecut, in deosebi in domeniul arhitecturii §i picturii, in care
s-au publicat studii temeinice, de mare amploare. Numeroase opere, mai
ales de arta decorative, a§teapta, publicarea in conditiile de cercetare
actuale.

1 P. Stahl, Planurile caselor romlnesti fardnesti, Sibiu, 1958 ; P. Stahl $i P. Petrescu,

Arhitectura de lemn a Maramuresului, In Arhitectura R.P.R.", nr. 1 2, 1958 ; idem, Arhitec-
tura populard din reg. Suceava, Arhitectura R.P.R", nr. 8 (1956) ; P. Petrescu, P. Stahl, Decorut
to arhitectura populard romtneascd, SCIA, VII, nr. 1, 1960 ; Fl. Stanculescu, A. Gheorghiu,
P. Petrescu, P. Stahl : volumele de arhitectura populard tratatd pe regiuni : Bucuresti, PlolestI,
Dobrogea, Hunedoara, Suceava, Bucuresti 1957-1958 ; P. Stahl, Case fartmesti din Maramures,
VIII, 2 (1961).
2 P. Petrescu, P. Stahl, Ceramica de la Hurezi, Bucuresti, 1955 ; T. Bartateanu, Ceramica
populard din Tara Oasului, Bucuresti, 1957 ; Cornel Ieremie, Pivele ,ct viltorile din mdrginimea
Sibiului f i de pe valea Sebesului, Sibiu, 1956 ; Paul Petrescu, Paul Stahl, Arta populard In R.P.R.
-,Ceramica, Bucuresti, 1957.

www.dacoromanica.ro
21 CULTURA MEDIEVALA 152,5

Stadiul cercetarilor in acest domeniu este Intrucitva asemanator

.aceluia al artei populare, cu deosebirea ea s-a publicat mai putin atit sub
raportul informativ, cit §i al interpretarii. Studiile aparute sint in genere
restrinse ca Intindere, intercalate uneori in periodice, Intr -un noian de
.alte materiale in care se pierd sau sint trimise la note. Une le dintre mate-
rialele de caracter informativ, abordeaza Ins §i probleme mai largi din
istoria culturii 1, altele sint limitate la semnalarea unor lucrari inedite,
sau chiar cunoscute, la completarea sau corectarea unor inscriptii etc.
In alte articole s-a inceput cercetarea me§terilor arti§ti din evul mediu 2,
problems care n-a fost insa urmarita, sistematic §i perseverent. In genere,
materialele publicate au caracter sporadic $i intimplator, oglindind lipsa
de continuitate in urmarirea problemelor majore pe care le ridicg, arta
medievala din tarile romine§ti. Numarul foarte mare al operelor de arta
aflate Inca in cadrul unor monumente i colectii izolate, ramase Inca ne-
cunoscute, impunea in primul rind repertorierea for sistematica. Astfel de
lucrari, realizate in cele mai multe tari, constitute instrumente utile de
lucru, pe baza &kora se poate pa§i la lucrari temeinice exhaustive de ca-
racter monografic, sau la mart sinteze. Intocmirea Repertoriului de monu-
mente si opere de arta' din epoca lui Atefan eel Mare a dovedit cu prisosinta
utilitatea i necesitatea unor astfel de lucrari. Pe de alta parte, unele pu-
blicatii de amploare mai mare sufera de aceea0 viziune contemplative
'intr-o prezentare pur descriptive, uneori chiar de nuanta oarecum turis-
tica, a§a, cum o §i mkturisesc chiar autorii in introducere. A studia arta
medievala strict formal echivaleaza cu lipsa totals de preocupare pentru
Intelegerea mentalitkii medievale, a circulatiei diferitelor idei filozofice
caracteristice acestei epoci, a desprinderii elementelor progresiste care
tind spre realism, marcind tendintele innoitoare in etapele de trecere de
la o perioada la alta. Opera de arta este un document §i mice fel de izvor
intereseaza istoria prin continutul lui, nu prin forma ; este drept ca, in
acest caz, forma de exprimare a continutului are o importanta deosebita,
dar ea nu poate fi in nici un caz privita in sine §i desprinsa de el. In acest
bogat domeniu, in care s-au abordat Inca prea putine probleme esentiale,
desigur ca cea mai apreciabill incercare §i importanta realizare o repre-
zinta lucrarea lui V. Vata§ianu 3. De mare amploare, ea imbratiqeaza
toate genurile de arta din feudalismul timpuriu ping, la mijlocul sec. al
XVI-lea. Doug, coordonate dau sensul esential materialelor si ideilor
acumulate in aceasta lucrare : urmarirea originilor artei romine§ti, a
legaturii dintre arta celor trei provincii istorice §i sublinierea trasaturilor
ei proprii. De asemenea, preocuparea de arta existents in perioada ante-
rioarg, Intemeierii, cit §i intregirea imaginii sec. al XIV-lea in Moldova §i
1 M. Berza, Ultimul manuscris miniat din epoca lui Stefan cel Mare, SCIA, nr. 3-4, II
(1955); idem, Sterna Moldouei tn timpul lui Stefan cel Mare, Studii 5i eereetari de istorie
medie", nr. 1-2, II (1955); idem, Sterna Moldouei tn yeacul al XV I-lea, SCIA, nr. 1-2, III
(1956); E. Lazdreseu, Despre piatra de mormtnt a comitelui Laurenfiu Ii ctleua probleme arheolo-
gice qi islorice tn legdlura cu ea, SCIA, nr. 1-2, IV, 1957.
2 Th. Voineseu, Zugrauul Ptruul Mutul si coala sa, SCIA, nr. 3-4, II, (1955), idem, Din
legaturile artistice ale Turit Rominesti cu Transiluania (Mesteri arginlari), SCIA, nr. 1-2, III,
(1956).
3 Istoria artei feudale to farile romtneqti, vol. I, Bueuresti, 1958.

www.dacoromanica.ro
1526 D. SIMONESCU si C NICOLESCU 2?

Tara Romineasca, etapa" prea putin cunoscuta in trecut, sint rezultatul

unei not conceptii, care sta la baza acestei importante lucraxi. Lucrarea
este inegala insa din punet de vedere al informatiei, capitolele privind
pictura si arta decorative fiind mai rutin aprofundate fata de acelea con-
sacrate arbitecturii.
*
Bilantul realizarilor celor cincisprezece and de studii in domeniul.
culturii medievale este desigur excedentar. Concluziile de ordin general.
desprinse pe baza studiilor imbratisind diverse forme ale culturii ramin
bunuri castigate definitiv pentru istoria romineasca. Yn viitor ele vor
trebui continuate, imbogatite si adincite printr-o cercetare tot mai cuprin-
zatoare, pentru a putea implini astfel studiile de sinteza absolut nece-
sure, accesibile maselor largi si cercetatorilor din alte tari.

www.dacoromanica.ro
 DESTRAMAREA FEUDALISMULUI SI INCEPUTURILE
CAPITALISMULUI
DE

S. COLUMBEANU i C. ,ERBAN

Studierea lucrarilor teoretice marxist-leniniste aparute in editii

de masa dupa 23 August 1944 si a documentelor P.C.R., care cuprind
a,precieri profund stiintifice asupra istoriei in general si a istoriei patriei
in special, au deschis largi perspective medievistilor din tara noastra
pentru stabilirea conditiilor istorice de trecere de la feudalism la capita-
lism. in acest sens ei au studiat fragmentul unei lucrari, descoperit printre
manuscrisele lui F. Engels, care a fost publicat sub titlul Dectiderea feu-
dalismului si, ridicarea burgheziei 1.
Astfel, pentru prima data in manualul Istoria Rominiei redactata
in 1947 de un colectiv de istorici a carei aparitie a constituit un rezultat
pozitiv al istoriografiei marxiste rominesti 2 a fost ridicata si la not
problema destramarii feudalismului si a dezvoltarii capitalismului" 3,
careia i-a urmat un studiu mai amplu aparut trei ani mai tirziu ri intitulat
Descompunerea feudalismului si inceputurile capitalismulu in Tara Romi-
-neascci si Moldova'. Desi aceste lucrari au avut uncle lipsuri, inerente unui
astfel de inceput, ele an adus o importanta contributie grin analiza
marxista a acestui fenomen istoric care in vechile lucrari ale istoriografiei
burgheze era ignorat cu totul.
Dezbaterile in rindul istoricilor sovietici din anii 1949 1951 a
problemei orinduirii feudale si a orinduirii capitaliste din istoria U.R.S.S.
1 F. Engels, Decaderea leudalismalui qi ridicarea burgkeziei, Ed. P.C.R., 1945. 0 noun
(title a aeestui fragment a fost publicalfi in F. Engels, Rdzboiul feiranesc german, ed. a III-a,
E.S.P.L.P., Bucuresti, 1958, p. 183 194.
2 Istoria Romtniei, vol. I, Ed. Acad. R.P.R., Bucuroli, 1960, p. VII.
3 Istoria Rominiei, sub redactia lui M. Roller, Bucuregi, 1947.
4 Gh. Georgescu-Buzflu, Descompunerea leudalismului si ineeputurile capitalismului
in Tara Romlneased si Moldova, Colectia Contemporanul, <Bucure§ti >, 1950.

www.dacoromanica.ro
1528 S COLUMBEANU 0 C. $ERBAN 2

au contrihuit la lamurirea de catre istoricii nostri a diferitelor aspecte ale

problemei destramarii feudalismului §i a formarii relatiilor capitalistel.
In acest sons, prin comunicarea 2 prezentata la lucrarile sesiunii a sectiunii
de ,Itiinte istorice-filozofice §i economico-juridice a Academiei R.P.R. din
21 24 decembrie 1933, se face un pas inainte in tratarea acestei probleme,
pin faptul ca autorul, combatind pe vechii istorici, care au denaturat
realitatea istorica, scoate in evidenta unele aspecte not ale problemei rezul-
tate din analiza, in special, a docutnentelor de arhiva. Cu toate acestea,
pita in prezent problema destramarii feudalismului §i a formarii relatiilor
capitaliste nu numai in Tara Romineasca §i Moldova, dar §i Transilvania
ramine deschisa in fata cercetkorilor nostri.

Pentru perioada descompunerii feudalismului, data ham in consi-

derare numarul luerarilor publicate §i problemele dezbatute, credem
ca preocuparile principale ale istoricilor s-au concentrat indeosebi asupra
eereetarii raporturilor agrare. Studiile §i articolele in aceasta privinta au
cautat sa arate in ce masura s-a agravat exploatarea taranimii intr-o
perioada cind domeniul feudal era in plin proces de transformare dintr-o
unitate economics inchisa intr-o intreprindere agricola care produce
pentru piata.
Dintre studiile §i articolele, destul de multe la 'lunar, care trateaza,
asemenea probleme citam, in primul rind, lucrarile acad. A. Otetea. intr-un
articol publicat in anal 1954, privind constringerea extraeeonomica 3,
acad. A. Otetea arata ca boierii s-au servit de toate mijloacele care le-au
stat la indemina pentru a -9i asigura bratele de munea necesare exploatarii
moOilor, in vederea unei productii de cereale marfa.
Dar preocuparea de capetenie a acad. A. Otetea a constat in incer-
carea sa de a aplica la conditiile specifice din Moldova §i Tara Romineasca
teza lui Engels asupra aparitiei §i dezvoltarii unei a doua iobagii in
Wile de la rasarit de Elba. Pe linia acestei preocupari, acad. A. Otetea
a scris doua, lucrari : una aparuta in 1955, de mai mici proportii 4 in care
schiteaza, liniile generale de dezvoltare §i caracteristicile celei de-a doua
iobagii in Moldova §i in Tara Romineasca, §i o a doua aparuta in 1960,
reprezentind un intins studiu de analiza §i sinteza, care dezvolta §i corn-
pleteaza ideile enuntate in prima lucrare 5, pe baza noilor documente
aparute §i a desbaterilor care au avut loc pe aceasta terra. Autorul tra-
teaza relatiile agrare ineepind cu perioada reformelor lui Constantin
1 Vezi Voprosl istorii", nr. 11. 1949; nr. 1-3, 1950; nr. 5-12, 1950; nr. 1-2, 1951,
iar rezultatele discutiei cu privire la periodizarea istoriei U.R.S.S. stilt publicate In nr. 3, 1951.
2 Al. Vianu, Cu privire la problema descompunerii feudalismului In Virile romtne, In Studii
;i ref erate privind istoria Romtniei, partea I, Ed. Academiei R.P.R., 1954.
3 Constringerea extraeconomica a clacaqilor la tnceputul secolului al XIX-lea, In Studii ;i
relerate privind istoria Romtniei, partea a II-a, Bucuresti, Ed. Acad. R.P.R., 1954.
4 Le second asservissement des pausans roumains (1746 1821), Ed: Acad. R.P.R.,
Bucuresti, 1955 (extras).
5 Consideralii asupra trecerii de la feudalism la capitalism to Moldova i Tara Romt-
neascd, In Studii ;i materiale de istorie medic, vol. IV, Ed. Acad. R.P.R., Bucuresti, 1960.

www.dacoromanica.ro
3 DESTRAMAREA FEUDALISMULUI 1529

Mavrocordat §i incheind cu epoca regulamentara (1831 1848)1. Perioada

1746 1831 e considerate ca perioada in care au aparut §i s-au format premi-
-
sele aparitiei celei de-a doua iobagii. Fenomenul ca atare se va manifesta in
toata plenitudinea lui dupe intrarea in functie a Regulamentului organic.
Pentru istoria taranimii muntene a atras atentia un studiu care se
ocupa de relatiile agrare in vremea lui Constantin Mavrocordat 2. Autorul,
pe baza unor documente inedite, pune intr-o lumina noua geneza politicii
de reforme, atribuita in trecut influentei filozofiei luministe. De asemenea,
un alt element nou it constituie faptul ea se stabile§te documentar ca cea
mai veche reglementare urbariall dateaza de la inceputul stapinirii aus-
triece in Oltenia si nu din timpul domniei lui C. Mavrocordat.
Un alt studiu3 trateaza in continuare istoria taranimii muntene
dupe reforma lui Constantin Mavrocordat din 1746 pins la 1774. Ocu-
pindu-se de urmarile reformei lui Mavrocordat, autorul ajunge la con
cluzia ca aceasta reforma n-a adus o rezolvare problemei taranilor clacasi.
Astfel, abolirea ruminiei a pus capat numai dependentei personale a
taranilor fats de stapinii de mosii, dar nu a desfiintat dependenta realer
decurgind din stapinirea pamintului de care boieri §i minastiri".
Situatia taranimii moldovene in sec. al XVIII-lea, sau mai bine
zis in prima jumatate a acestui secol, e analizata in doua studii, unul
referitor la aplicarea asezamintului fiscal al lui Constantin Mavrocordat
§i altul la obligatiile taranilor in prima jumatate a sec. al XVIII-lea 4.
Primul studiu releva lipsa de eficienta a noii organizari fiscale din cauza
cererilor crescinde ale turcilor si a tendintei domnului de a acumula
sume cit mai mari de bani, iar al doilea subliniaza intensificarea exploa-
tarii care rezulta din specificarea tot mai detaliata a obligatiilor aces-
tora in actele publice.
Istoria relatiilor agrare la inceputul sec. al XIX-lea este tratata in
uncle studii care se ocupa cu situatia taranimii muntene dupe rascoala
lui Tudor Vladimirescu. in aceste studii se subliniaza tendinta perma-
nents a boierilor de a intensifica exploatarea sub pretextul indepartarii
urmarilor rascoalei si a obtinerii de despagubiri, care in majoritatea cazu-
rilor se exprimau prin marirea numarului zilelor de claca 3, in opozitie Cu
tendinta satenilor de a mentine vechile invoieli cu zile de claca mai putine6.
1 Vezi in aceasiii privinta un articol mai succint publicat de acad. A. Otetea $i G. Otetea:
Taranii sub Regulamenttzt Organic, in Studii si arlicole de islorie, vol. I, Societatea pentru
stiinte istorice si filologice din R.P.R., Bueuresti, 1956.
2 Sorban Papacostea, Contribulii la problema reit:W(0r agrare in Tara Romineascd din
prima jumdtale a veacului al XVIII -lea, in Studii qi materiale de islorie medic, vol. III, Ed.
Acad. R.P.R., 1959.
3 Fl. Constantiniu, Situalia laranilor din Tara Romineascd in perioada 1746 1774,
Studii", nr. 3, VI (1959).
4 N. Corivan, Aplicarea agezamintului fiscal al lui Constantin Mavrocordat cu privire la
perceperea birului (1741-1743), Studii $i vercetari stiintifice", Iasi, Seria III (stiinte sociale),
VI (1955), fasc. nr. 3-4 ; idem, Contribulii la obligaliile jaranilor din Moldova in prima jumdlale
a sec. XVIII, ibidem, VIII (1957), fasc. I.
5 S. Iancovici, Lupla maselor jdrdnesli impotriva exploaldrii boiere ?li dupd rdscoala din
1821, Studii ", nr. 3, XIV (1961).
6 S. Columbeanu, Evolutia raporturilor agrare din Tara Romtneascd, dupd rdscoala lui
Tudor Vladimirescu si Irina la Regulamenlul organic (1822 - 1831), In Studii §i materiale de
islorie modernd, vol. II, Ed. Acad. R.P.R., Bucuresti, 1960.

www.dacoromanica.ro
153) S. COLUMBEANU si C. $ERBAN

De asemenea, intr-unul din studiile pomenite se incearca gi o tratare

cit mai largo a complexelor aspecte ale rentei in bani in aceasta perioada 1.
In. sfirsit, intr-uu alt articol privind caracterul exploatarii taranimii in
deceniile anterioare rascoalei din 1821 2 se face o paralela intre exploa-
tarea boiereasca i exploatarea pe cale fiscala-administrative, aratind
ea boierii exploatau mai mult in calitatea for de dregatori administrativi
yi fiscali decit in calitate de stapini de mosii.
Printre primele lucrari care trateaza de pe pozitii marxiste relatiile
agrare din Transilvania se situeaza articolul acad. D. Prodan asupra
conditiilor in care se facea robota3. Folosind un bogat material edit
ii inedit, acad. D. Prodan reeonstituie imaginea cornplexa a poverii
coplesitoare a robotei in see. al XVIII-lea in diferite regiuni ale Transil-
vaniei. Un capitol special e consacrat abuzurilor", infati,indu-se aspecte
deosebit de impresionante ale tratamentului inuman la care erau supusi
iobagii din Transilvania de catre grofi.
Pe linia preocupkilor sale privind iobagia a doua, acad. A. Otetea
1i -a indreptat atentia si asupra situatiei taranimii din Transilvania in
preajml, rascoalei lui Tudor Vladimirescu Acad. A. Otetea subliniaza
4.

marele rasunet al rascoalei din 1821 in Transilvania, prin numeroase

documente citate care atesta agitatia §i nerabdarea cu care taranii arde-
leni asteptau pe conducatorul rasculatilor olteni sa face dreptate $i in
satele lor.
0 prezentare sintetica a istoriei agrare din Transilvania in perioada
descompunerii feudalismului este cuprinsa in capitolul VII al lucrkii
consacrata istoriei acestei provincii, apkuta in 1960 5. Acest capitol pune
in lumina tendinta nobilimii locale de a maxi productia de cereale marfa
ca urmare a largirii pietii interne, precum $i urmarile care au avut loc
pe plan social din aceasta cauza.
i
In afara studiilor articolelor cu caracter general, care cerceteaza
problemele legate de relatiile agrare in timpul descompunerii feudalis-
mului, istoriografia noastra marxista a mai dat $i contributii intere-
sante do istorie locals privind relatiile agrare din anumite regiuni sau de
pe uncle doin.enii6.
1 S. Columb anu, op. cit., p. 35-48.
2 Idem, Caracterut exploatat feudale a farartimii in deamiiR anterioare rascoalei lui
Tudor Vladimirescu (1800-1820), Studii", nr. 3, XVI (1961).
3 D-spre candifiilP In care se (d -ea ro5)ta, In Stu Hi si referale privind istoria Romtniei,
p trl a I, E lit. Aul R P.R , Bucuresti, 1954.
4 Tdranii rorntni din Transilvania qi n-tirarea lui Tutor Vtalimir2scu, Studii", or. 6,
IX (1955).
6 Dill istoria Transilvaniei, vol. I, cd. a 1f-a, El. Acacletniei R.P.R., Bucuresti,
1961
Gh. Platon. Din lupla marii boierimi p-atru acapararca de not peintinturi In prima
jumllate a sec. al XI X-lea. Balla Bratepilui, Stu hi $i c3r,;d.iri stiinfifice", Iasi, seria a III-a
(sliinte sociale), VI (1955), fasc. nr. 3-4 ; Gh. G.org.3scu-Buzla, Un mare latilundiar in Moldova,
dupd tratatul de la Adrianopol : Mihai Sturza, In Sludii qi materiale de istorie m7dernd, vol. I,
Ed. Acad.mici R.P.R., Bucuresti, 1957 ; Giza Kovacs, Dale privitoare la rdpirea pamInturilor
ioba mil din Transilvania pc mi,iile lamiliei Ban /p, Stu lit si articole de istorie", vol. I, Bucu-
r sti. 1956 ; Ecat rinl Nogruti, Luptele faranilor de pe donyniul Ghica-Comdnesti In prima jumd-
late a sec. al XI X-lea, in Sludii $i materiale de islorie moderns, vol. I, Ed. Academiei R.P.R.,
Bucurcsti. 1957.

www.dacoromanica.ro
5 DESTRAMAREA FEU DA LI SMU LUI 1531

0 problem5, de un mare interes, a direi abordare este Inca la inceput,

este aceea a diferentierii VarAnimii in perioada descompunerii feudalis-
mului ca urmare a dezvoltkii pieta interne. Pins acum a apkut un
numar mic de studii in acest sens si care privesc numai Moldova. Pro-
blema a fost cercetata in special pentru regiunile de munte si deal ale
Moldovei, unde o patur6, restfins5, de tkani a avut un rol important in
procesul prelucrarii lemnului de constructie pentru export si in cres-
terea vitelor pentru vinzare 1.
De asemenea, o alt5, problem5, a ckei tratare se afll la inceputurile
sale e aceea a economiei domeniului feudal. Productia, veniturile §i chel-
tuielile din cadrul marilor gospodkii mosieresti sau mAnastiresti sint
tratate, monografic, doar intr-un numar foarte restrins de articole. Astfel
"intr-un articol publicat in anul 1962 se analizeaza continutul unei condici
de venituri 9i cheltuieli ale manastirilor din Tara Romineasd, in perioada
1730-1741 2, unde, pe baza diferitelor categorii de venituri, autorul
ajunge la concluzia particip5,rii active a domeniului la viata comerciaM, a
timpului. Pentru inceputul sec. al XIX-lea cita'an un articol in care se
face o analiz5, a condicii de socoteli pe anii 1825-1826 a mosiei Hoisesti
de sub stApinirea boierului moldovean Dracache Roset, condicI in care
apar suprafetele cultivate, productia, veniturile §i cheltuielile gospodil-
riei boieresti 3.
De o atentie deombitd s-au bacurat in nova n9astra istoriografie
numeroasele frcintintciri sociale din aceas`d perioadd. Pentru Tara Romi-
neasc'a si Moldova au fost studiate misckile care au premers rIscoalei
populare din 1821 condus5 de Tudor Vladimirescu 4 i apoi unele aspecte
ale acestei rascoale.
Un scurt studiu semnat d3 acad. A. Otetea analizeaza un important
document 0,3it in anul 1955 la Budapesta leggaiintul lui Tudor fats
de Eterie 5. Se pun in lumina unele aspecte 111:1i putin cuuoscute ale
legkurilor lui Tudor cu Eteria, cum ar fi angajamentul lint do seful
pandurilor de a ridica masele populare pentru a usura trecerea lui Ale-
xandru Ipsilanti peste Dunke.
Un alt articol consacrat implinirii a 140 ani de la izbucnirea eas-
coalei din 1821 se ocupa in special de latura socialg, a acesteia, autorul

1 C. Istrate, Despre di erenfierea fardnimii claca,e In regiunea de munte a Moldovei la

s I trsitul secolului at XV I si Incepulul sec. at X1 X-lea, Studii si cercetilri stiintifice", Iasi,
Istorie, XII (1961), fast. 1 ; vezi si Gh. Platon, Cu privire la dezvollarea piefei interne a Moldovei
in preajma Regulartmtului organic, An ilele stiintifice ale Universitdtii Al. I. Cuza", Sect. III
(st. sociale), torn. V, 1959.
2 S. Columb3anu, Date privitoare to economia agrard din Tara Romtneascd In prima
jurnalate a sec. XV III-lea, Studii", nr. 1, XV (1962).
3. SI. Diamandi, 0 gospoddrie mosiereasca din Moldova In prima jurnitate a sec. Xl X-Iea,
In Studii", nr. 2-3, IV (1956).
4 I. Neacsu, Revalla pandurilor din decem5rie 1814 februarie 1815, Studii", nr. 1,
X (1957) ; N. Camariano, Un document important referitor In organizafia revolu(ionarl secretd
dirt Bucuresti (1816). Denunful Inaintal lui loan vodd Caragea, Studii", nr. 5, IX (1956).
5 Acad. A. Otetea, Legamtntul lui Tudor Vladimirescu laid de Eterie, Studii",
nr. 2 3, IX (1956).

12 c. 5130
www.dacoromanica.ro
1532 S. COLUMBEANU f i C. EIIIIAN s

analizind atitudinea diferitelor clase sociale fat& de rascoala 1, problem&

tratata cu citiva ani mai Inainte intr-o lucrare mai intinsa2. In sfirqit,
in legatura cu rascoala condusa de Tudor Vladimirescu mai sint de men-
tionat acele articole In care se cerceteaza componenta socials §i actiunile
oastei de pauduri §i participarea locuitorilor din satele oltene la
rascoala 8.
Spre deosebire de istoriografia burgheza care a accentuat indeosebi
caracterul national, antifanariot al rascoalei din 1821, noua noastr&
istoriografie marxista a scos in evident& caracterul social-economic al
rascoalei, de lupta a maselor populare impotriva exploatarii feudale,
ckeia ii era subordonat caracterul de lupta de eliberare nationals de sub
jurul otoman exercitat prin intermediul domnilor fanarioti.
Alte manifestari ale luptei de class la inceputul sec. al XIX-lea
sint framintarile sociale din jurul anului 1830. Astfel, un articol se ocupA
de fuga locuitorilor din ostroavele Dunkii retrocedate Tkii Romine§ti
prin tratatul de la Adrianopole 4, iar un altul prezinta o serie de infor-
matii noi asupra acestei interesante §i caracteristice forme a luptei de
clasa : haiducia, care luase o mare extindere la inceputul sec. al XIX-lea 5.
Lupta taranimii in perioada regulamentara e cercetata intr-un articol
care releva formele diverse ale rezistentei claca§ilor impotriva exploatarii
din ce in ce mai apasatoare 6.
In ce prive§te Moldova, o serie de studii trateaza pe baza unor
materiale documentare noi marile mi§cari din anii 1831 1834 7. Se
arata cauzele acestor mi§cari : intensificarea exploatarii introdusa de
Regulamentul organic §i formele de manifestare ale acestor mi§cari :
fuga §i rascoala armata la care au participat peste 60.000 de tkani actio-
nind in uncle cazuri in mod organizat, ceea ce dovede§te ridicarea con-
§tiintei maselor tarane§ti.
Lupta maselor populare din Transilvania a fost de asemenea o
preocupare de capetenie a cercetarilor perioadei descompunerii feuda-
lismului din aceasta provincie. Doua interesante studii despre marea

1 N. Adbniloaie, 140 de ani de la rascoala condusd de Tudor Vladimirescu, Studii"

nr. 3, XIV (1961).
2 Idem, Boierii si rascoala condusd de Tudor Vladimirescu, Buc. 1956.
8 I. Neacsu, Oastea pandurilor condusa de Tudor Vladimirescu In rascoala din 1821, In
Studii fi relerate priuind istoria Romtniei, p. a II -a; idem, Parliciparea locuitorilor satelor
din Oltenia la rascoala din 1821, Studii", nr. 2, IX (1958).
4 S. Iancovici, Fuga locuitorilor din ostroavele Dundrii din cauza explooldrii boieresti,
Studii", nr. 4, XIII (1960).
6 Idem, Materiale priviloare la haiducia lui Tunsu si Grozea, In Studii si materiale de
islorie moderns, vol. II.
a A. Stan, Forme de luptd a Idrdnimii muntene sub Regulamentul Organic pind la revo-
lufia din 1848, Revista Arhivelor", nr. 2, IV, (1961).
7 Valerian Popovici, Cauzele miscdrit fardnesti din Moldova oglindild in rapoartele comi-
siilor de ancheld din anii 1831 -1833, Studii $i cercetari stiintifice", Iasi, seria III ($t. sociale),
V (1954) nr. 3-4 ; idem, Dale noi cu privire la organizarea si reprimarea rdscoalelor fardnesti
din Moldova din anul 1831, ibid., VII (1956), fast. 1 ; vezi si Gh. Platon, Cu privire la pribegirea
locuitorilor din Moldova in anul 1834, Analele stiintifice ale Universitiltii Al. I. Cuza", Iasi,
Scria III (st. sociale), torn. IV, 1958.

www.dacoromanica.ro
7 DESTRAMAREA FEUDALISMULUI 1533

rascoall populara antihabsburgica in Banat in anii 1737 -17391 arata

ca principala cauza a izbucnirii ei a fost revenirea dominatiei habsburgice
In Banat insotita de o inasprire a exploatarii prin cre§terea robotei, a
impozitelor §i introducerea unor noi obligatii fats de stat.
Marea rascoala din 1784-1785, care a dat o puternica lovitura
feudalismului in Transilvania, este tratata in recenta sinteza a istoriei
Transilvaniei 2 §i Intr -o alts lucrare aparuta in 1962, destinata unor
cercuri mai largi de cititori B. In lucrarea de sinteza asupra istoriei Tran-
silvaniei, rascoala e caracterizata ca expresie a izbucnirii fati§e §i vio-
lente a contradictiilor sociale in perioada de trecere de la feudalism la
capitalism, In cealalta lucrare, autorul pune accent pe caracterul social
al rascoalei, subliniind ea acestuia ii era subordonat caracterul national
§i religios.
Tot in legatura cu rascoala din 1784-1785, mentionam citeva
articole care se ocupa cu rasunetul avut de rascoala in Banat 4 §i in cele-
lalte parti ale Transilvaniei 5, precum §i de framintarile sociale care au
continuat in regiunea rascoalei dupa inabu§irea ei 6. De asemenea, s-a
mai cercetat, pe baza unor izvoare noi, puternicul ecou al revolutiei fran-
ceze fn rindurile taranimii transilvanene 7 intr-o perioada cind amintirea
marii rascoale din 1784 1785 era Inc, deosebit de vie.
Incheind aceasta succinta prezentare a lucrarilor privind relatiile
agrare in timpul descompunerii feudalismului, putem aprecia ca noua
noastra istoriografie marxista, folosind un bogat material documentar
ramas neutilizat de istoriografia burgheza, a pus in lumina o serie de
aspecte noi ca : evolutia clacii, evolutia rentei in bani, modul in care
s-au aplicat diferitele a§ezaminte agrare, formele de lupta ale taranimii
impotriva exploatarii. Yara, a se fi epuizat obiectul cercetkii, putem
afirma ca problemele mari, legate de istoria raporturilor dintre stapinii
de 1:110§ii §i taranii claca§i in timpul descompunerii feudalismului, au fost
in general lamurite.
1 Aurel Tinta, Lupta maselor populare din Banal Impotriva exploatarii habsburgice In
prima jumatate a secolului al XV III-lea, Studii Si articole de istorie", vol. II, Bucuresti,
1957; Bujor Surdu, Rdscoala populard antihabsburgicd din Banal (1737 1739), In Sludii gi
materiale de istorie medie, vol. II. In legaturS cu lupta de clasa din Banat, vezi si un alt articol
semnat de A. Tints : Lotria forma de luptii a poporului din Banat Impotriva staptnirii habs-
burgice, Studii", nr. 3, XII (1959).
2 Din istoria Transilvaniei, vol. I, p. 263-273.
3 Gh. Georgescu-Burtiu, Rdscoala de la 1784 a iobagilor din Transilvania de sub condu-
cerea lui Horia, Closca .i Crisan, Edit. polit., Bucurelti, 1962 ; idem, Caracterul rdscoalei far&
flesh din Transilvania de la 1784, vdzul de istoriogralia burghezd romtrl, audit", nr. 5-6,
VIII (1955).
4 A. Tinta, Rdsunelul rdscoalei conduse de Horia, Closca ;i Crisan In Banat, Studii",
nr. 4, XIII (1960).
5 I. Sabau, Ecourile rdscoalei lui Horia In partite de nord-yest ale Transilvaniei, Revista
Arhivelor", nr. 1, V (1962).
6 'dem, FramIntarile sociale ;i polilice In munlii Apuseni In anul 1790, Revista
Arhivelor", nr. 1, II (1959).
7 ldem, Problema influenfei primei revolufii burgheze din Franfa asupra agitafillor ItIranilor
din Transilvania din anul 1790, Anuarul Institutului de Istorie din Cluj", III, 1958-1959 ;
idem, Lupla fardnimii transilvdnene Impotriva sarcinilor mililare In timpul rdzboaielor duse de
Imperiul habsburgic Impotriva revolullei /ranceze (1792 1797), Studii", nr. 2, XIII (1960).

www.dacoromanica.ro
1534 S. COLUMBEANU gi C. $ERBAN 3

De asemenea, a fost supusa discutiei problema foarte controversata

a existentei iobagiei a doua in Moldova §i Tara Romineasca, care des-
chide in fata istoricilor un cimp larg de cercetare. S-au facut unele
inceputuri in problema raporturilor taranimii cu statul, concretizate in
fiscalitatea excesiva care se imbina cu exploatarea mo§iereasca, in aceea a
diferentierii taranimii in perioada descompunerii feudalismului §i, in fine,
relativ la structura economics a domeniului feudal. Acestor probleme
va trebui sa li se dea pe viitor o mai mare atentie.
Istoria megefugurilor a preocupat pe istoricii medievi§ti in mod
unilateral, ace§tia concentrinduli mai mult atentia asupra breslelor de
me§te§ugari §i asupra contradictiilor social-economice care subminau
aceste asociatii profesionale. Alcatuit cu prilejul aniversarii semi-mile-
niului ors. ului Bucuresti (1959), articolul consacrat breslelor .bucure-
§tene in sec. XVIII-lea 1 ridica o serie de probleme mai ales sub aspectul
luptei economice pe care conducerea breslelor a dus-o pentru menti-
nerea monopolului productiei §i al desfacerii marfurilor. 0 alts lucrare
ridica importanta problema a decaderii i descompunerii breslelor care
nu mai puteau sa, satisfaca, in perioada de destramare a feudalismului,
cerintele pietii interne in continua largire2.
Monografii asupra activitatii me§te§ugurilor §i o sinteza a istoriei
me§te§ugurilor din cele trei principate in perioada de destramare a feuda-
lismului §i a formarii relatiilor capitaliste nu au constituit o preocupare
specials a istoricilor. in schimb s-au alcatuit studii §i articole privind
separat activitatea unor me§te§uguri 3; ele au calitatea de a dezvalui
§i problemele ce au framintat pe me0e§ugarii respectivi in perioada
destramarii relatiilor feudale 4.
Aparilia si dezvoltarea manufacturilor pe teritoriul patriei noastre
a fost succint tratata in unele lucrari de sinteza ale vechii istoriografii.
De aceea istoricii marxi§ti sint azi nevoiti sa reia problema de la inceput.
Astfel, in lucrarile monografice $i de sinteza, autorii for au ca'utat ss
cuprinda aspecte not Si cit mai variate ale problemei : specificul intre-
prinderii, utilajul gi nivelul tehnicii, procesul de productie, compozitia
socials §i modul de retributie al fortei de munca, contradictiile sociale §i
formele luptei de class 5.

1 C. $erban, Breslele bucurestene In sec. XV III, Studii", nr. 6, XII (1959) ; referitor
la organizarca profesionale, vezi si 5erban Papacostea, Cel mai vechi statut de breasld meslesu-
gdreasca din Tara Romlneascd, Revista Arhivelor", III (1960), nr. 1.
2 Ladislau Fodor, Despre problema descompunerii breslelor dirt Odorhei, In prima jumd-
late a sec. al XI X-lea, Studii", nr. 1, IX (1956).
3 Gh. Ceausel si Matei D. Vlad., Contribufii cu privire la studiul morilor de la Buzau,
Studii si articole de istorie", II, 1957 ; C. T. Jiga, Contribufii privind fesdtorii breslasi din Tara
Birsei to sec. at XV III-lea, Studii si articole de istorie", III, 1961.
4 Gertrude Bardos, Din viola meseriasilor timisoreni In sec. at XV III-lea, Studii si
articole de istorie", III, 1961.
6 C. erban, Intreprinderea manulacturierd de postai) de la Pociovaliste si Bucuresti,
Studii", nr. 3, V (1952) ; S. Jako, Istoricul manufacturilor de potasd din oalea Ungurului si
Calin, Studii si cercetAri stiintifice" Cluj, nr. 3-4, 1953 ; Bujor Surdu, Manufactura de Write de
la Fligaras, in Studii si ref erate privind istoria Romlniei, partea I, 1954 ; VI. Diculescu, 0 manu-
facturd de ceramicd la Tg. Jiu, 1832 1863, Bucuresti 1956 ; C. Turcu, Fabrica de sare huscd

www.dacoromanica.ro
9 DESTRAMAREA FEUDALISMULUI 1535

Relativ la aparifia preproletariatului in Para Iroastrd , nu numai in

agricultufg, dar §i in intreprinderile de tipul cooperatiei capitaliste simple,
In manufacturi §1 fabrici au fost subliniate o serie de probleme intere-
sante intr-o lucrare de sinteza, consacrafa form'arii §i dezvolt'arii clasei
muncitoare in Rominia. Perioadei destrg,m6rii feudalismului §i Incepu-
turilor capitalismului autorii i-au acordat un spatiu destul de
larg 1.
Interesante sint incercarile unor istorici de a stabili caracterul
manufacturilor din Tara Remineasca §i Moldova. Calauziti de invata-
tura marxist-leninistA, autorii acestor lucrari an stabilit pe de o parte
ce categorii de intreprinderi sint de tipul cooperatiei capitaliste simple,
§i care pot fi numite pe drept manufacturi 2, jar pe de alta carac-
terul relatiilor for de productie3. Observatia unuia din ace§ti autori potri-
vit eareia In mare majoritate a ramurilor industriale (din Moldova) s-a
trecut direct de la cooperatia capitalistI simply la malinism" 4, credem
cA, este interesanth, dar ca pentru stabilirea inexistentei stadiului manu-
facturier in Moldova, problema Amine Inca deschisa,.
In domeniul industrici extractive s-au elaborat studii §i articole
cu continut mult mai variat, avind §i o extindere geograficg, mult mai
mare, adica referindu.-se la tot teritoriul tarii noastre ; cele mai numeroase
se refer6 Insil la situatia din Transilvania. Din toate acestea se remarca
lucrarea acad. D. Prodan, care studiind activitatea tuturor minelor din
Transilvania ajunge la concluzia cá In preajma anului 1848 mineritul
era unul din cele mai puternice surse economice ale tarii §i ca aici se for -
mase o burghezie care colabora cu nobilimea, §i o muncitorime care facca
cauzA comung, cu taranii In lupta de clas13.
Cu rezultate sint §1 studiile In legAtura cu inovatiile tehnice miniere
de la exploatgrile aurului In muntii Apuseni, inovatii care ridicg, pro-

de la Luncani (1819), In Arhivele Statului". 125 de ani de activilate, 1831 1956, Bucuresti, 1956 ;
C. Serban, Stiri despre o slicldrie din finutul Romanului la slirsitul sec. at XV III-lea, In Studii
si materiale de istorie medie, I, Bucuresti 1957 ; El. Limona, Documente referitoare la moara de
/lithe de deasupra Strugarului, Studii", nr. 1, XV (1962) ; $t. Imreh, Despre tnceputurile indus-
triei capitaliste din Transilvania to prima jun-Wale a sec. al XI X-lea, Buc. 1955 ; Gh. Georgescu-
Buz5u, Aspecte ale dezvoltdrii manufacturilor In Tara Romtneascd si Moldova In perioada pre -
mergdloare Unirii celor cloud (an (1829-1859), In Studii privind Unirea Principatelor, Bucuresti,
1960 ; Bujor Surdu, Problema nasterii si caracterului manufacturilor de slat din Transilvania
In sec. at XV III-lea, Studii si cercetari de istorie", Cluj, nr. 1-4, 1956.
1 Din istoricul formarii ;i dezvolldrii clasei muncitoare din Rominia pind la primul rdzboi
mondial, Ed. politica, Buc., 1959 p. 17-111.
2 L. Boicu, Despre stadiul manufacturier at industriei din Moldova, Studii si cercetari
stiintifice", Istorie, I, 1960, filiala Iasi a Academiei R.P.R.
3 Al. Vianu, Considerafii asupra caracterului si rolului Intreprinderilor industriale din
jdrfle romtne, de la sf trsitul sec. XV III, Studii si articole de istorie", Bucuresti, 1955.
4 L. Boicu, op. cit. ,p. 135 ; vezi si Augustin Z. N. Pop, Un memoriu despre fabrica de
hIrtie a lui Gh. Asachi, fn ,,Studii si cercetari de bibliologie", I, Bucuresti, 1955 ; Valerian
Popovici, Un important document privind tnceputurile industriei htrtiei din Moldova, Revista
Arhivelor", nr. 1, 1958 ; Bujor Surdu, Ctleva stiri despre manufactura de postav de la
Pociovaliste (1793), Anuarul Institutului de istorie din Cluj", III, 1958-1959.
5 D. Prodan, Date asupra mineritului Transilvaniei In preajma anului revolulionar 1848,
Studii ", nr. 3, III (1950).

www.dacoromanica.ro
153 i S COLUMBEANU 6i C. SERBAN 10

ductivitatea muncii la un adevarat records, precum ¢i lucrArile privind

situatia sanitary din industria extractive 2.
Problemele referitoare la industria miniera nu se refera numai la
conditiile grele de munca suportate de muncitori, ci si la formele luptei
acestora impotriva exploatarii. Un aspect deosebit it ofera participarea
minerilor din Transilvania la rascoala lui Horia 3 §i mi*carea grevista
de la liaita (1804), mi§care care a intarit minerilor sentimentul de uni-
tate §i solidaritate in lupta impotriva exploatarii capitaliste" 4.
Cele relative la, Tara Romineasea §i Moldova slat in numar mai
mic §i privesc probleme cu totul variate : forta de munch', in exploatarea
petrolului 5, aspectele social-economice ale exploatarii aurului 6 §i a altor
minereuri 7 .
Dintre acestea se remarca studiul referitor la lupta de clash dust'
de minerii (avgaii) de la Tg. Ocna din Moldova care a culminat prin
revolta" din 1813. Pe baza documentelor inedite §i printr-o judicioasa
interpretare, autorul ajunge la concluzia ca aceasta revolts constituie
'fun moment deosebit de important in istoria luptei oamenilor muncii
pentru eliberarea for de exploatare" 8.
Numeroasele lucrifri consacrate comertului se refera mai ales
la comertul exterior si de tranzit. Vechile informatii in legatura cu Casa
nagi Constantin Pop din Sibiu au fost puse intr-o noua lumina, fapt
care a permis acad. A. Otetea sa stabileasca rolul progresist pe care 1-au
jucat unii negustori de felul lui Hagi Constantin Pop in epoca formarii
capitalului comercial 9.
De un real folds a fost i cercetarea §i inventarierea unor fonduri
de arhiva care au permis publicarea unor lucrari privind activitatea
negustorilor §i a caselor de comert din Sibiu, Brapv Bucure§ti foarte free-
vente la sfir§itul sec. al XVIII-lea §i in prima jumatate a sec. al XIX-lea".
1 Al. Neamtu, Inovalori romini In tehnica minierd din Transilvania In a doua jumatate
a secolului XVIII, Studii", nr. 2, X (1957).
2 Idem, Situafia sanitard pe domeniul minier at Zlatnei In anii revolufiei 1848 1849,
Revista Arhivelor", nr. 2, II, 1959; vezi 11 eana Bozac, Exploatarea muncii copiilor In
minele stalului din Transilvania In a doua jumatate a secolului at XV III-lea, Studii ",
nr. 3, XI (1958).
3 Al. Neamlu, Situalia minierilor de pe domeniul Zlatnei ;i parliciparea for la rdscoala
populard de sub conducerea lui Horia (1784 1785), Studii", nr. 2 3, IX (1956).
Idem, FramIntdrile In rtndurile minierilor din Transilvania la Inceputul sec. XIX.
Greva minierilor din &Ufa din anul 1804, Studii si cercetfiri de istorie", Fil. Cluj, nr. 1 4, 1957.
6 V. Mihordea, Muncitorii petroliqti din Tara Road:leased la 1830, Studii", nr. 5, IX (1956).
6 C. Serban, Contribu(ii la istoria motequgurilor. riganii rudari din Tara Romineascd
In sec. XV -X VIII, Studii", nr. 2, XII (1959).
7 C. Turcu, Vechi incercdri de exploalare miniera In Moldova, audit §i cereal-n.1 stlin-
tifice", Istorie, Fil. Iasi, II, 1957.
8 Gh. Ungureanu, Ruletul ocnelor din Moldova §i revolta gavgailor din 1843, In Studii
qi materiale de istorie modernd, I, 1957.
o A. Otetea, Casa de comer/ Hagi Constantin Pop din Sibiu ei rolul ei In dezvollarea co-
medulla In Tara Romtneascd, In Comunicari .i articole de istorie, Bucuresti, 1955.
1° E. si D. Limona, Calastihurile casei comerciale Loan Marcu din Sibiu, Revista Arhi-
velor", nr. 2, II, 1959 ; idem, Neguslori bucuregleni la sfir0tul veacului al XV I II-lea. Relafiile
for cu Braqomil st Sibiul, Studii", nr. 4, XIII (1960) ; idem, Aspecte ale comerfului braqovean
In veacul al XV III-lea. Negustorul aromin Mihail Tumbru,tn Studii ;i materiale de istorie medie,
IV, 1960.

www.dacoromanica.ro
11 DESTRAMAREA FEUDALISMULUI 1537

Aceste lucrki au mai ales meritul ca pun in circulatie un bogat si

interesant material documentar.
Cercetgrile consacrate comertului nostru intern sint mai putine.
Ele s-au axat asupra activitatii unor categorii de negustori localnici 1,
asupra organizkii sistemului vamal 2, asupra pretului marfurilor 3 sco-
t/nd in evident mai ales sprijinul acordat pentru promovarea noilor
relatii capitaliste in dezvoltarea comertului.
0 problemg nerezolvatA in istoriografia actual& in legAtur5, cu
dezvoltarea comertului se refer la formarea $i lkgirea pietei interne.
In acest sens ar fi necesar sa, se intreprinda" cercetari pentru studierea
activitAtii bilciurilor §i iarmaroacelor, a pietelor locale din orase gi tirguri
care constituiau in perioada de destrAmare a feudalismului germenii
pietii interne si care permit prin numkul for §i varietatea mkfurilor
desfkute s'a, se stabileascA limitele reale ale acestei piete.
Ora?ul feudal a cunoscut in perioada de destrAmare a feudalismului
transform'ki care au dus la aparitia unor aspecte not in profilul pro-
prietkii sale funciare, la dezvoltarea fortelor de productie, la structura
socialA a populatiei, la formele luptei de class etc.
Primele incercAri in acest sens au urmkit s6 dea o nou5, interpre-
tare vechilor informatii documentare publicate 4. Ulterior insa s-a trecut
§i la studii analitice prin folosirea in special a materialelor de arhiva
inedite 5. 0 realizare important*/ o constituie abordarea problemei luptei
de clasA duse de orgseni i tirgoveti6 in cursul ca'reia s-a ajuns la lichi-
darea relatiilor feudale in limitele mosiei si vetrei orasului si la omoge-
nizarea elementelor avansate ale populatiei oraselor §i tirgurilor care
vor constitui nucleul viitoarei clase sociale burghezia cristalizatA
in preajma anului 1848. Din acest punct de vedere socotim ca istoricii

1 S. Columbeanu, 0 statistica negustoreascd gi fiscala de la 1824, Studii", nr. 4, XIII

(1960).
2 C. Serban, Sistemul vamal at Tdrii RomInegti In sec. XVIII, Studii si articole de
istorie", III, 1961.
3 Fl. Cazan, Preful fix at produselor din Tara Romtneascd la sflrgitul sec. XV III 3i Ince-
putul sec. XIX (Contribufii la studiul aparifiei relaliilor capitaliste In Tara Romtneascd), Analele
Universitatii C. I. Parhon", Seria stiinte sociale, istorie, nr. 16, 1960.
4 D. Ciurea, Noi contribufii la istoricul oragului Baia, Studii si cercetari stiintifice",
scria III, stiinte sociale, Fil. Iasi, nr. 3-4, 1955 ;idem, Oragele .i ttrgurile din Moldova to cadrul
perioadei de descompunere a feudalismului, Studii si cercetari stlintifice" istorie, Fil. Iasi,
nr. 1, 1956.
6 D. Ciurea, Noi dale pentru istoricul °raptor din Moldova In sec. XVIII XIX, Studii
;i cercetari stiintifice", Istorie, Fil. Iasi, nr. 1, 1957 ; Radu Gioglovan, Doull procese pentru apd-
rarea mosiei oragului Ttrgoviste In sec. XIX, Studii si articole de istorie", II, Bucuresti, 1957 ;
I. Ionascu, Date statistice not despre Bucuregli In anii 1810 -1811, culese din Arhivele Moscouei,
Revista Arhivelor", nr. 1, II, 1959 ; idem, Aspecle demograf ice si sociale din Bucuregti la 1752,
Revista Arhivelor", nr. 2, II, 1959.
6 C. $erban, Aspecte din lupta oragenilor din Tara Romlneasca i Moldova tmpotriva
asupririi feudale din sec. XV III si Inceputul sec. XIX, Studii", nr. 6, XIII (1960) si nr. 3,
XIV (1961) ; idem, Lupta ordgenilor din Cimpulung-Muscel tmpotriva asupririi feudale In sec.
at XV II XV III-lea, Studii ", nr. 4, XV (1962) ; N. Grigoras, Proprietalea lunciard a
°raptor moldovenegti In limpul ortnduirii feudale si evolufia ei, Studii si cercetari stiintifice",
istorie, Fil. Iasi, nr. 2, 1961.

www.dacoromanica.ro
1538 S. COLUMBEANU fi C. $ERBAN 12

nofittri pot 85, abordeze studii privind formarea burgheziei in tarn.

noastra, in conditiile destramarii feudalismului si ale formarii relatiilor
capitaliste.
Problemele cercetate de istoricii care se ()mpg, cu istoria descom-
punerii feudalismului sint cele legate atit de politica de reforme in general
cit si de istoricul a o serie de institvlii adminbbative, fiscale, juridic,
La aceste capitole ale istoriei noastre din sec. al XVIII-lea $i prima juma-
tate a sec. al XIX-lea cercetarile sint Inca la inceput.
Dintre lucr5,rile privind politica de reforme, eitam studiul mai
intins care trateaz5, opozitia marii boierimi moldovene impotriva lui
loan Sandu Sturdza domnul carvunarilor" 1, autorul subliniind politica
reactionary a marilor boieri de a mentine guvernarea, exclusiv in miinile
tor. Acad. A. Otetea, intr-un studiu asupra genezei Regulamentului
organic, dupe ce analizeaza multiplele prevederi ale regulamentului
conchide ca principala caracteristica a acestei legiuiri a fost realizarea
obiectivului, in aparenta paradoxal, de consolidare a bazei economice
§i sociale a statului feudal, asigurind in acela§i timp evolutia rapids spre
capitalism 2.
Yn legatura cu conjuratia confederative §i proiectul ei de reforme
s-a publicat in 1950 un studiu 3, in care se arata ca programul de reforme
al conjuratiei, care reprezenta un progres indiscutabil, a fost in buna
parte elaborat sub influenta mi§carii revolutionare ruse din prima jumatate
a sec. al XIX-lea.
Pentru istoria administratiei in. aceasta perioada, mentionam studiul
referitor la activitatea comisiilor de revizie din anii 1830 8i 1831 4, jar
pentru istoria fiscalitatii, doua articole : unul despre institutia scutelniciei
in Moldova 5 §i un altul despre darile pe cai in tarile romine ; ambele
aduc uncle date noi referitoare la aceste probleme 6.
Cit prive0e uncle aspecte ale istoriei dreptului ele sint studiate
intr-o lucrare privind dreptul de ctitorie in Tara Romineasca §i Moldova',.
in care autorul urmareste aceasta institutie de la aparitia ei piny la ince-
putul sec. al XIX-lea.
1 V. Popovici, Cu privire la opozifia marii boierimi moldovene impotriva lui Ioan Sandu-
Sturdza Domnul Carvunarilor", Studii si cercethri stiintifice", istorie, Iasi, nr. 1, 1957.
2 Geneza Regulamentului organic, Studii si articole de istorie", vol. II.
3 Val. Popovici, Date noi despre conspiralia conlederativd din 1839, Studii si cercetSil.
sliintifice", Iasi, vol. I, 1950 ; vezi Al. Andronic, Coloniile militare to proiectul de reform(' a lui
rante Radu, Studii ;i cercetari sliintifice", Iasi, Seria III ($tiinte sociale), VI (1955),.
nr. 3-4.
4 Gh. Platon, Comisiile de revizie din Moldova si activitatea for In anii 1830 si 1831, in
Studii si materiale de istorie modern (', vol. I, 1957.
b Adrian Pricop, Conlribu /ii privitoare la scutelnicia In Moldova, Studii si articole de
istorie ", vol. II, Bucuresti, 1957.
6 Maid D. Vlad, Impunerea si perceperea darilor pe cai in fdrile romtne (Mud la sf trsital
sec. at XV III-lea), Studii", nr. 3, X (1957).
7 Gh. Grout., Dreplul de ctitorie in Tara Romineascd si Moldova. Constituirea si nature'-
juridic(' a fundafiilor In evul mediu, In Studii si materiale de istorie medie, vol. IV.

www.dacoromanica.ro
13 DESTRAMAREA FEUDALISMULUI 1539.

Referitor la legislatia noastra in timpul descompunerii feudalis-

mului cit5,m un articol privind Codul Caliwah 1 care este incadrat in
structura dreptului moldovean din perioada cind dezvoltarea fortelor de
productie §i transform5,rile lente §i inegale in baza economics a societatii
au determinat importante schimbari in suprastructura juridica.
In ce prive§te istoria politica amintim dou5, studii asupra domniei
lui Mavrogheni. In primul, publicat in 1956, se arata cum istoriografia
burgheza a prezentat pe Nicolae Mavrogheni intr-o lumina necorespun-
zatoare adevarului istoric §i care au fost fortele sociale care au actionat
in timpul domniei acestuia. Studiul subliniaza ca Mavrogheni, din cauza
politicii sale pro-turce, n-a reuit sa corespunda tendintei maselor popular°
de eliberare national& ; armata organizata de el a fost o armata de fierce-
nari de model turc fara aderente in popor 2. In al doilea studiu, autorul
intemeiat pe documente interne §i mai ales pe un important document
inedit aflat in arhivele sovietice, arata ca Mavrogheni a guvernat ca un
despot depa in aceasta privinta pe ceilalti domni fanarioti , a
practicat o politica nemileasa de exploatare a maselor, a folosit din plin
pentru a se imbogatisistemul vinzarii titlurilor de boierie i functiunilor
publice §i a cautat sa satisfaca la maxim cererile de orice fel ale
turcilor 3.
In domeniul cercetarii istoriei politicii interne §i a institutiilor
acestei perioade mai sint foarte multe de f5,eut. Sint necesare studii pe
baza invataturii marxist-leniniste asupra statului in timpul descompunerii
feudalimului, asupra politicii interne a unor domni ca Alexandiu Ipsilanti,
Constantin Ipsilanti, loan Caragea, Grigorie Dimitrie Ghica in Tara
Romineasca, Grigore al III-lea Ghica, Scarlat Callimachi, Ionita Sandu
Sturdza in Moldova, precum §i a politicii domnilor regulamentari.
De asemenea, trebuie studiate in mod monografic institutiile admi-
nistrative, fiscale, juridice §i de explicat rolul jucat de aceste elemente de
suprastructura in marile transformari care caracterizeaza perioada de
trecere de la relatiile de productie feudal° la relatiile de productie capi-
taliste.
Printre preocuparile cercetatorilor perioadei descompunerii feuda-
lismului sint §i problemele legate de dorm iajza otonianet asupra tariff
noastre.
Obligatiile bane0i ale Moldovei §i Tarii Rom'ine0i catre PoartI
au fost cercetate in dou5, studii semnate de M. Berza. Cercetarea incepe
din sec. al XV-lea §i merge pins in sec. al XVIII-lea, secol care intereseaza
prezentarea noastra. In studiul consacrat haraciului, autorul se ocup5, de
evolutia crescinda a principalei contributii b5,nefAi a tarilor romine catre
1 Valentin Al. Georgescu, Trdsaturile generale si izvoarele Codului Calimah. Contribufia
lui Vasile Conla la studiul izvoarelor aceslui cod, Studii", nr. 4, XIII (1960).
2 Al. Vianu, Miqcarea nalional-eliberaloare si Nicolae illavrogheni (1787-1790), Studii",
nr. 5, IX (1956).
3 I. Ionascu, Concluzii greqile In isloriografia burghezez despre domnia lui Nicolae Ma-
vrogheni, Studii", nr. 1, XV (1962).

www.dacoromanica.ro
1540 S. COLUMBEANU §i C. SERBAN 14

Poarta 1. in celalalt studiu, acelasi autor analizeazd variatiile exploatarii

Tarii Rominesti de catre Poarta 2, ajungind la concluzia ca, la inceputul
celei de-a doua jumatdti a sec. al XVIII-lea, exploatarea otoman a cunos-
cut un al doilea moment culminant, primul moment flind la sfirsitul
sec. al XVI-lea.
Un alt aspect al exploatarii otomane e prezentat de acad. A. Otetea
intr-un articol in care se ocupd de regulamentul promulgat de Poarta la
inceputul see. al XIX-lea, potrivit caruia numdrul familiilor susceptibile
de a domni era redus la patru 3. De asemenea, date in legaturd cu exploa-
tarea tdrilor romine de catre Imperiul otoman rezultd si din studierea
rapoartelor inedite ale capueliehaielor lui Constantin Mavrocordat 4, care
dau cifre asupra sumelor mari de bani §i darurilor neoficiale oferite dem-
nitarilor turci. De un mare interes silt i lucrdrile privind obligatiile in
produse ale tdrilor romine catre Poarta, in care se aratd cantitdtile tot
mai mari de gripe trimise la Constantinopol in sec. al XVIII-lea si la
inceputul sec. al XIX-lea 6.
0 temd care a preocupat pe cercetdtorii istoriei dominatiei otomane
a fost 9i aceea legatd de lupta impotriva ei. Un articol, aparut in 1953,
se ocupd de pozitia claselor sociale din tdrile romine fata de razboiul
ruso-turc din 1768-1774 7, iar un altul trateaza impletirea luptei maselor
populare impotriva jugului otoman cu lupta impotriva exploatdrii in-
terne 8. De asemenea, o serie de articole analizeazd modul in care, sub
presiunea Rusiei, au fost elaborate de catre Poarta o serie de acte ca
hatiserifurile de privilegii din 1774, senedul din 1783 si hatiseriful din
1802, avind ca stop limitarea grelei exploatdri la care erau supuse
tarile romine 9.
Mentiondm de asemenea articolul care face o analizd generals a
hatiserifurilor de privilegii din perioada 1774 180210, precum tai acela
1 M. Berza, Haraciul Moldovei si Tarii Romtnegli In sec. XV XVIII, In Studii fi ma-
leriale de istorie medie, vol. II.
2 Idem, Variafiile exploatdrii Torii Romtneqti de catre Poarta otomand In sec. XV I-- XV III,
Studii", nr. 2, XI (1958).
3 Acad. A. Otetea, Un cartel fanariot pentru exploatarea fOrilor romtne, Studii", nr. 3,
XII (1959).
4 Ariadna Camariano-Cioran, Rapoartele inedite ale capuchehaielor lui Constantin Mauro-
cordat (august 1741decembrie 1742), Studii", nr. 4, XIV (1961).
5 Maria Mathilda Alexandrescu-Dersca, Contribution h ('etude de l'approvisionnement
en bid de Constantinople en XV II I-e siecle, In Studia et acta orientalia", vol. I, Buc., 1958.
6 M. Guboglu, Documentele turceqti din Arhivele Statului gi importanfa for pentru cerce-
larile istorice, In Arhivele Statului, 125 ani de activitale, 1831 -1956, Bucuresti, 1957.
7 Motel Mircea, Despre pozifia claselor sociale din Moldova gi din Tara Romtneascd fafd
de rdzboiul ruso-turc dirt 1768 -1774, Studii", nr. 3, VI (1953).
s Idem, Lupta fdranilor Impotriva exploatdrii to limpul rdzboaielor ruso -lurce dirt a doua
jumiltate a sec. at XV I II-lea, In Studii,st referate privind istoria Rominiei, partea I. Bucuresti,1954.
9 Al. Vianu, Cu privire la hatiferif unite de privilegii acordate Principatelor Romtne In
anti( 1774, Romanoslavica", vol. V, Istorie, Buc.. 1962 ; idem, Aplicarea tratalului de la Kuciuk-
Kainargi cu privire la Moldova fi Tara Romtneascd (177.5-1783), Studii", nr. 5, XIII (1960) ;
idem, Geneza senedului din 1783, Revista Arhivelor", I1I (1960), nr. 1. ; Tr. lonescu, Hatiserilul
din 1802 si tnceputul luptei pentru asigurarea piefei interne a principatelor romtne, In Studii
si articole de istorie", vol. I, Buc., 1956.
19 M. M. Alexandrescu-Dersca, Rolal hatiserifurilor de privilejii In limitarea obligafiilor
ire Poarld (1774 - 1802), Studii", nr. 6, XI (1958).

www.dacoromanica.ro
15 DESTRAMAREA FEUDALISMULUI 1511

consacrat regimului supusilor otomani In Tara Romineasca In sec. al

XVIII leas. Privitor la organizarea luptei impotriva jugului otoman semna-
lam un studiu care intereseaza si istoria noastra, deoarece autorul se
ocupa de organizarea §i activitatea Eteriei in Rusia Inainte de rascoala
din 18212.
In problema studierii apasarii jugului otoman si lupta impotriva
acestuia s-au adus o serie de contributii valoroase, legate in special de
ingradirea exploatarii tarilor romine de catre Poarta, ingradire impusa
de Rusia printr-o serie de tratate §i conventii cu caracter international.
Ramine ca pe viitor sa se cerceteze aspectele multilaterale i complexe ale
exploatarii economice a tarilor Romine de catre Poarta pe baza unui
vast material de arhiva ramas Inca nestudiat. De asemenea, se impune
§i o cercetare aprofundata a cailor prin care tarile romine cautau sa lupte
impotriva apasarii economice exercitata de monopolul otoman.
In anii care au urmat eliberarii poporului nostru de sub jugul fascist
cercetarile unor istorici s-au orientat si spre problema legs urilor strilvechi
dintre poporul roman si popoarele de pe teritorivl U.R.S.S.
In publicatiile vechilor istorici fusesera semnalate, la vremea tor,
informatii privind legaturile economice romino-ruse, dar ele se pierdeau
in varietatea §i numa'rul mare al documentelor, mai ales din cauza lipsei
unor indici analitici ; de multe on asemenea lucrari erau lipsite chiar de
indici. Importanta continua a studierii acestor relatii a facut necesara
la Inceput stringerea acestor informatii in culegeri §i monografii speciale 3.
Pe baza for se dovedea continuitatea acestor legaturi In evul mediu 4,
deli tirile documentare folosite erau de mina a doua.
Pentru elaborarea insa a unor studii valoroase era necesara punerea
in valoare a documentelor din arhivele sovietice i cele din Cara noastra,
care slut comori de nebanuit pentru informatia istoricilor acestei pro-
bleme. Inceputurile facute in acest sons au dat rezultatele asteptate5,
eea ce constituie o dovada ca lucrari de acest gen urmeaza sa fie
alcatuite in numar mai mare pe viitor. Studiile consacrate legaturilor

1 M. M. Alexandrescu-Dersca, Despre regimul supusilor otomani In Tara Romlneascei

In veacul at XVIII -lea Studii", nr. 1, XIV (1961).
2 Nestor Camariano, Despre organizarea si activitatea Eteriei In Rusia tnainte de rdscoala
.din 1821, In Studii fi maleriale de istorie modernd, vol. II, 1960.
3 Gh. Bezviconi, Manuscrise ruse.sti ale Academiei R.P.R., Ed. Cartea Rusk 1949;
.idem, Cdldtori rust In Moldova si Muntenia, Bucurcsti, 1947; idem, Insemndri biodribliogralice
.despre calatori rusi In farile noastre In secolele XV XV III, Analele romlno-sovietice", Seria
Istorie, 1957.
4 C. C. Giurescu, Relafiile economice dintre romini fi rust pind la Regulamentul organic,
In Revista 'storied rom1na", nr. 1-2, 1947.
5 A. Vianu, Cu privire la relafille comerciale romtno-ucrainene ¢i romlno-ruse la sfirsitul
sec. XVIII, In Studii privind rela(iile romino -ruse fi romino-sovietice, Buc., 1958 ; C. Istrate
Sliri not despre comerful de tranzit prin Moldova In a doua jumatate a sec. XVIII, Studii si cer-
cetari sliintifice", Istorie, Fil. Iasi, nr. 2, XI, 1960.

www.dacoromanica.ro
1512 S. COLUMBEANU 0 C SERBAN 16.

diplomatice au dat la iveala not aspecte ale relatiilor romino-ruse, mai

aka in epoca lui Petru eel Mare'.
Continuitatea acestor leggturi diplomatice in decursul deceniilor
urrnAtoare, in conditii cu totul diferite a fost demonstrate nu numai
in luerarile istoricilor romiui 2, dar si in ale color Bovietici3.
Pe linia sprijinului acordat de Rusia poporului nostru pentru inlg-
turarea jugului otoman s-au intreprins cereetari asupra infiintarii consu-
latelor ruse in Prineipatele Romine, la activitatea aeestora 4 si la activi-
tatea unor personalitati rusesti in sprijinul emancipArii poporului nostru 5.
De asemenea, rolul razboaielor ruso-turce desfkurate pe teritoriul Prin-
cipatelor Romine si al politicii Rusiei pe plan international in sprijinul
tarii noastre au fost relevate in multe lucrari ale istoricilor actuali 6.
Realizarile importante obtinute in studierca leg6turilor stravcchi
romino-ruse7 constituie un inceput remarcabil. in sarcinile de viitor ale
istoricilor se inseriu printre allele aleittuirea unor monografii a ra.zboaklor
ruso turce desfkurate pe teritoriul Principatelor Romine si a participarii
poporului nostru alaturi de ai mata ruse, precum si elaborarea unor studii
care sa.ilustreze legaturile economice si sociale romino-ruse in see. al XVIII-
lea §i in prima jumatate a see. al XIX-lea, al earor ineeput s-a facut 8.
1 G. S. Ardeleanu, Din istoria relallilor romtno-ruse. Stiri priviloare (a isloria fdrilor
romine to corespondenia imparatului Rusiei Petru I, In Studii §i cerceturi de istorie medic",
nr. 1, 1950 ; C. Gh., Legaturile tntre Pant cel Mare si Constantin Brincoveanu, Studii", nr. 3,
III (1950) ; C. serban, Jurnalul lui Ivan Ilinski 1721 -1730, Studii", nr. 5-6, VIII (1955);
idem, Legaturile stolnicului C. Canlacuzino cu Rusia, In Studii si arlicole de istorie", II (1957);
Gh. Georgescu-Buz5u, Un diplomat romtn la Moscova la Inceputul sec. al XV III-lea, David
Corbea ceausul, In Rela(ii romino-ruse to (recut, Buc., 1957 ; N. Corivan si M. Ciolan, Un boier
moldovean In slujba lui Petru I, In Relalii romino -ruse to (recut, Buc., 1957.
2 D. Bogdan, Legaturile serdarului Lupu Anastase cu rusii (1721 -- 1751), In Studii si ma-
teriale de istorie medie, II (1957) ; vezi si noul studiu al lui Al. Vianu, In Analele Romlno-So-
victice" Istorie, nr. 2, 1962 ; C. Serban, Rela/iile polilice romIno-ruse to timpul rdzboiului ruso-
lure din 173.5 1739, Analele romIno-sovietice", Istorie, nr. 4, 1956.
3 E. *ulman, Misiunea vornicului P. 'Druganescu In Rusia (1736 1737), Vecovaia
Drujba". Kisinau, 1961.
4 C. Saban, Inliinfarea consulatelor ruse In Tara Romineascd si Moldova, Studii si
cercetilri do istorie medic", nr. 1. 1951 ; A. Vianu, Aplicarea tratatului de la Kuciuk-Kainargt
cu privire la Moldova si Tara Romineascd (1775 1785), Studii", nr. 5, XIII (1960).
5 1. *endrules cu, Pavel Kisselev si romtnii, Analele Universitatli C. I. Parhon", Bucu-
resti, Seri a Stiinte Sociale, Istorie, nr. 9, 1957 ; C. Serban, Un memoriu de la sill-situ( sec. XV III
privilor la Tara Romineascd, In Studii si materiale de istorie medie, III, 1959 ; Al. Vianu, Ilumi-
nistul rus V. F. Malinovski in farile romtne, Studii", nr. 2, XIII (1960).
6 A. Boldur, Expedilla de la Prut, 1711, Studii si cercetgri istorice", 1946 ; Jurnalul
lui Petru cel Mare ca izvor de informalie pentru isloria romtnilor, Studii gi cereetari istorice"
1916 ; A. Otetea, Politica Rusiei to orient In a doua jumatate a sec. al XV III-lea, Studii si
comentarii de istorie si lingvistick", Bucuresti, 1947 ; S. Callimachi, Un document inedit din
anul 1711, privitor (a colaborarea milliard romtno-rusd, Studii", nr. 3, III (1950) ; A. Vianu,
Consideralii asupra caracterului activitalli administrafiei ruse In larile romtne, In Studii si ma-
teriale de istorie medie, I, 1956 ; idem, Note priviloare la participarea volunlarilor romIni la
rdzboiul ruso-turco-auslriac (1737-1792), Analele RomIno-Sovietice, Istorie, nr. 3, 1956;
C. Serban, Jurnalul feldmaresalului B. P. Seremetev despre campania de (a Prut, In Relatii
omino-ruse to (recut, Bucuresti, 1957 ; idem, Un episod at campaniei de la Prut : Cucerirea-
Brdi(ei (1711). In Studii si materiale de istorie medie, II, 1957.
7 F. Constantiniu si Serban Papacostea, Contribufii la bibliogra /ia istbricti romtno-slavdi
(1915-1959), Romanoslavica", V, 1962.
8 V. Costachel, Participarea fdranilor moldoveni la rdscoala cazacilor din anii 1702-
1704, Romanoslavica", V, 1962.

www.dacoromanica.ro
17 DESTRAMAREA FEUDALISMULUI 1543

Tot relativ la relatiile fratesti ale poporului nostru cu popoarele

slave o atentie deosebitI a ocupat-o alcAtuirea studiilor si articolelor
despre relatiile romino-bulgare, mai ales la inceputul sec. al XIX-lea l.
Unele din aceste lucrki priveau emigratia bulgarA la nordul Dunkii
altele relativ la activitatea unor bulgari in timpul rAscoalei din 18213,
in fine, altele in legAtura cu misckile revolutionare bulgare pe teritoriul
tariff noastre in perioada Regulamentului organic 4.

Munca desfasurata de istoricii nostri in rezolvarea principa,lelor

probleme ale destramairii feudalismului si a inceputurilor capitalismului
in tkile romine s-a dovedit a fi rodnic5, prin lucrkile pe care acestia
le-au publicat separat sau in diferite periodice de specialitate. Realizkile
for valoroase subliniate anterior ne permit sa, afirm'am ca istoriografia
actuall din Republica Popularg, Romia, s-a reconstruit in scurt timp
pe baze metodologice marxist-leniniste, contribuind astfel la revolutia
culturalA din tara noastra).
Multe din problemele mentionate in acest studiu au fost in mare
mIsura, rezolvate de unii din acesti istorici care au lucrat cu abnegatie
la elaborarea volumului III al tratatului de Istoria Rorniniei, in care au
fost 15,murite problemele fundamentale mult timp controversate ale
destra,mArii feudalismului si ale inceputurilor capitalismului.
in fata istoricilor care cerceteaza., perioada aceasta din istoria patriei
noastre stau Inca o serie de probleme importante. Studierea transformkilor
pe care le suferA domeniul feudal si gospod6ria tkilneasca,, studiul rela-
tiilor si al fortelor de productie de la sate, din tirguri si orase, formarea
burgheziei ca clasA si aparitia germenilor clasei muncitoare, procesul
acumula'rii primitive a capitalului si al lArgirii pietei interne, stadiul
manufacturier al industriei etc., iatA uncle din aceste probleme.
Plecind de la stadiul actual al realizkilor stiintei noastre istorice,
care reprezinfa in prezent doar un inceput, lichidind orice formg, de r5,m5,-
sita, a ideologiei burgheze, ridicind necontenit calitatea lucrkilor tor,
istoricii din tara noastra; vor reusi in viitor sa obtinI succese si mai mart
in rezolvarea acestei importante probleme.

a P. Constantinescu -Iasi, Studii istorice romlno-bulgare, Ed. Acad. R.P.R., 1956.

2 VI. Diculescu, Privilegiile acordate imigranfilor bulgari to Tara Romlneascd hare 1803
1834,4n Omagiu lui Marin Drinov, Sofia, 1960 ; C. Velichi : Ajulorul romlno-rus acordat bulgarilor
emigranfi In fdrile Tontine In urma rdzboiului din 1828 -1829, Romanoslavica", II, 1958 ; Age -
zdminlele colonistilor bulgari In 1830, Romanoslavica", III, 1958.
3 A. Constantinescu si C. N. Coman, Date not privind participarea unor bulgari la rdscoala
din 1821 In Tara Romlneasca, Romanoslavica", IV, 1960.
. 4 C. Velichi, Cu privire la literatura istoricd asupra miscdrilor revolufionare de la Braila
din 1841-1843, Studii", nr. 4, IX (1956) ; idem. Miccarile revolufionare de la Brdila din
1841 -1843, Bucuresti, 1958; Bulgars, grecs et roumains dans le mouvement revolutionnaire de
Braila de 1841, Romanoslavica", I, II 958 ; idem Stiri si documente inedile asupra miscdrii rem-
lufionare de la Brdila din 1841, Romonoslavica", V, 1962.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 PUBLICAREA IZVOARELOR MEDIEVALE
DE

I. IONAWIT

Pentru a fi capabila sa reconstituie complexitatea aspectelor vietii

sociale in trecutul indepartat sau mai apropiat, cercetarea istorica trebuie
sa dispuna de variate marturii, mijlocite §i nemijlocite, sau de ceea ce
numim cu un termen curent izvoare istorice.
Metodologia marxist-leninista arata ca izvoarele istoriei slut produse
ale unui mediu social determinat. Fiecare perioada se caracterizeaza prin
intiietatea unui anume tip de izvoare. In procesul dezvoltarii societatii
omenesti, unele categorii de dovezi istorice, cu rol preponderent intr-o
anume epoca" istorica, f§i pierd in cadrul alteia valoarea informative, si
aceasta ca urmare fie a unor aspecte not ivite in grupul tipurilor de izvoare
coexistente, fie a aparitiei unui alt gen de marturii, reflectind schimbari
caracteristice in baza.
Izvoarele istorice se impart in cinci grupuri fundamentale, dintre
care cele arheologice, etnografice, lingvistice si foleloriee sint nescrise,
ultimul grup cu.prinzind izvoarele scrise.
In cele ce urmeaza vom incerca sa prezentana sintetic, pe categorii
de izvoare, care sint principalele izvoare sense editate in ultimii 15 ani
ai puterii populare din tara noastra, progresul realizat comparativ cu
unele editii vechi, in ceea ce priveste modul de rezolvare a problemelor
ce se pun in zilele noastre de stiinta redarii textelor vechi, cum gi uncle
imbunatatiri ce ar trebui aduse principiilor §i metodelor de prelucrare
a izvoarelor in vederea tiparirii lor, pentru a se ajunge la o baza arheo-
grand, unica, lacuna a vechilor editii de izvoare privite in ansamblul lor.
Pine in a doua jumatate a sec. al XVIII-lea se poate spune c5,
istoriografia din Moldova, Tara Romineasca i Transilvania §i-a bazat
documentarea numai pe izvoare din domeniul traditiei orale §i scrise,
caci chiar dace in mintea unor oameni de culture din sec. al XVII-lea
si al XVIII-lea a incoltit ideea folosirii $i a altor categorii de izvoare
istorice, ea n-a ajuns s5, se dezvolte §i sa fie verificata de practice
www.dacoromanica.ro
1346 I. IONASCU 2

datorit5, pred.ominiirii ideologiei feudale, potrivnic5, oric5,rei tendinte

inovatoare, §i, in consecint5,, a lipsei unor discipline ajutAtoare cu
metode §tiintifice de descoperire §i prelucrare critics a materialelor
documentare.
Amintind de ideea care constituia incerearea de spargere a unor
tipare inchise oricArei adieri de prefaceri deschiz6toare de orizonturi
mai largi pe calea gindirii istorice, ne-am ref erit la exceptionala minte
cu multilaterale potent° generate de adincul contact cu umanismul celei
de a doua jum5,tati a sec. al XVII-lea, la eruditul carturar muntean Con-
stantin Cantacuzino Stolnicul, care cel dintli in istoriografia romineasc5,
a intrezArit importanta documentelor propriu-zise in procesul alcAtuirii
sintezei istorice.
Aproximativ un veac F}i jumAtate a trebuit s5, tread,' de la alcatuirea
operei Stolnicului Cantacuzino pin5, tins in Tara Romineasc5, s5, se iveascA
omul cu o conceptie mai avansat5, despre natur5, §i societate, in conditii
istorice schimbate, de afirmare a noilor relatii de productie capitaliste,
in persoana democratului revolutionar Nicolae Balcescu. La o virsta, cind
cei mai multi dintre intelectuaii vremii abia reu§eau s5, incheie cu faza
orient5,rii profesionale, BAlcescu se incumetA a patrunde in arhive, a c5,uta
cu sete doeumentele cele mai caracteristice pentru desvaluirea realitgtii
cu privire la asuprirea tArgnimii de c5,tre boieri, la falsitatea patriarhalismu-
lui idilic i a inexistentei luptei d class, apoi s5, publice aceste izvoare §i
s5, le interpreteze intr-o serie de pAtrunzkoare studii de istorie sociara,
care constituie o cotitur5, importanta, pe tilrimul istoriografiei nationale.
-Ca lea aleasg, de Billcescu §i A.T. Laurian pentru edita,rea izvoarelor este
aceea a public5,rii unei reviste la Bucure0i Magazin istoric pentru Dacia",
care a ap5,rut in anii 1845 1848 (vol. I V). in primul ei numar, Balcescu
prezinta, drept introducere la periodicul sau, substantialul Cuvint prelimi-
nariu despre izvoarele istoriei Rominilor, in care precizeaz5, scopul publi-
eatiei : descoperirea, cercetarea i adunarea izvoarelor", pe care le repar-
tizeazil in cinci feluri de documente", adic5, categorii de izvoare.
Privite prin prisma cauzei determinante a aparitiei acestor genuri
de izvoare i a veracitItii informa,tiilor ce contin, cele cinci categorii se
pot impArti in douI mari grupe : 1. izvoare doeumentare propriu-zise sau
resturi istorice create nemijlocit ; 2. izvoare de tradiie orald f i scrisd.
In publicatia sa Balcescu a Mout sa,' apar5, o serie de documente
reprezentative. Cit prive§te metoda de prelucrare arheografic5, se constat5,
o serie de §ovlieli cu privire la redarea cuvintelor strline din text in tra-
ducers, descrierea documentului, alcatuirea rezumatului, explicabile data
no gindim c5, acum se puneau bazele arheografiei in Tara Romineasc5,.
Nu trebuie sa, ne scape din vedere §i faptul c5, in vederea depistIrii
i adun5,rii de izvoare istorice aflate in Ora' kii str5,inatate, care necesitau
mari fonduri bane§ti, Balcescu a propus in incheierea cuvintului intro-
ductiv sa se constituie o Societate", n5,115,jduind c5, §i guvernele romine
vor imbeati§a cu inim5, aceast5, lucrare folositoare i vor inlesni mijloa-
cele pentru culegerea documentelor". Dar apelul a fasunat in pustiu.
Activitiltii istorice §i arheografice desf5,§urate de B5,1cescu in Tara
Romineasc5,, ii corespunde aceea dus5, de M. Kog5,1niceanu in Moldova,

www.dacoromanica.ro
3 PUBLICAREA IZVOARELOR MEDIEVALE 1547

concretizata in publicatia Arhiva romineasca", tiparita la Iasi in anii

1840 1841, 1845 (vol. III), rezervata in special editarii de documente
propriu-zise si de inscriptii. Pentru publicarea cronicilor moldovenesti,
Kogalniceanu a initiat masiva colectie in 3 volume Letopisetele Tucrii
Jloldovei, aparute la Iasi in anii 1845 1846, 1852.
Elanul si efortul lui Balcescu si Kogalniceanu pentru dezvoltarea
bazei documentare, care asigura adincirea caracterului stiintific al cerce-
Carii istorice, n-au reusit s, smulga din inertie decit pe foarte putini dintre
acei care le-au succedat pe tarimul istoriei. i ca dovada categories a
dezinteresului fat, de problema publicarii izvoarelor istorice famine faptul
ca istoriografia burgheza n-a fost in stare sa reia time de un veac studiul
arheografic al cronicilor muntene editate de N. Balceseu si sa realizeze
editii superioare, critice, multumindu-se sa reediteze doar opera lui Bal-
cescu.
In 1852, la Iasi, T. Codrescu a inceput publicarea colectiei Uricariul
care a aparut pina in 1895. In cele 25 volume, dupa titlu ar fi urmat sa
se editeze numai documente propriu-zise, dar editorul publid, la intimplare
tot felul de izvoare istorice : hrisoave, fragmente de cronici, inscriptii,
insemnari de pe carti, memorials de calatorii, scrisori, descrieri de sigilii,
steme, steaguri, carti vechi etc. Cu toate serioasele-i deficiente arheografice
(erori de cronologie, netransformarea datelor din actele turcesti in sistemul
nostru de datare, lips1 de rezumate, de descriere a documentelor etc.)
Uricariul a adus servicii reale istoriografiei noastre si rgmine Inca uti-
lizabil pentru documentele de la 1626 inainte, mai ales ca multe din ori-
ginalele acestor acte s-au pierdut.
Pe un plan arheografic superior se situeaza publicatia periodicl a
lui A. Papiu Ilarian, un participant activ si perspicace la revolutia din
1848 1849 in Transilvania, intitulatl Tezaur de monumente istorice,
aparutA la Bucuresti in anii 1862 1865 (3 volume), in care apar si ceva
documente, insa preocuparea esentialA a editorului a fost sa publice
izvoare narative externe referitoare la istoria noastra, insotind textul
strain de traduceri bune. Critica lui Hasdeu ca Papiu Ilarian a pus
in circulatie unele izvoare externe lipsite de valoare" este nejustificata,
cad editorul a pus la dispozitia unui cerc larg de cercetatori izvoare necu-
noscute sau cu total uitate, care si astazi sint folosite in aceasta editie.
S'a nu se scape apoi din vedere ca in Tezaur... s-au editat, dup5, manu-
scrise autografe, fapt ce constituie o raritate, doug cronici inedite interne :
Cronograful Tariff Rominesti a lui Dionisie Eclisiarhul si Istoria prea pu-
ternicilor impcirati otomani a lui Ienachita Vgcarescu.
Desi actele de cancelarie si de caracter privat din Tara Romineasel
si Moldova, in sec. XIV XVI, erau redactate in limba slava, totusi din
lipsg de cunoscatori ai acestei limbi moarte, pina in deceniul 7 al see.
al XIX-lea asemenea izvoare de cancelarie s-au publicat numai dupri,
traduceri vechi, fara textul original, ceea ce constituia o frina in domeniul
cercetarilor istorice. Aceasta situatie nesatisfacatoare a inceput sa se
schimbe datorita lui B.P. Hasdeu, adinc cunoscator al limbilor slave
si mare poliglot, care in 1864 incepe sa publice la Bucuresti periodical Ar-
hiva istorica a Rominiei" (1864-1867), in care au aptIrut docu-
13 - c. 5130
www.dacoromanica.ro
1548 I. IONA$CU 4

mente interne scrise in slavd si in rornineste, cu caractere chirilice, si

fragmente de documente externe privind trecutul rominesc. Pentru prima,
°ail, se editeaz5; la noi textul originalelor slave insotite de traducerile
autorului, acesta socotind traducerile vechi, in special ale lui Dionisie
Eclisiarhul, ca fiind mai totdeauna neglijente". Fiinded aceasta pozitie
este sustinutd si de unii arheografi din zilele noastre, considerdm ca trebuie
0, fie publicate si traducerile vechi pentru a se putea studia si pe aceasta
tale evolutia tor, gradul de pregdtire a diecilor si dascdlilor de slavonie,
si mai ales cum interpreteazd ei institutiile din textele slave, care pot
contine ldmuriri asupra unora din ele. hu credem ca publicarea tor, cu
revizuirile editorului, poate fi o solutie satisfilcatoare (cum s-a sustinut
intr-un articol din Revista, arhivelor", nr. 1, III, 1960, p. 57 s. urm.),
ctici se ajunge la o forma hibridd, de ale card lipsuri nu se stie tine e rds-
punzdtor.
In ceea, cc prive§te documentele rominesti anterioare lui 1700,
Hasdeu isi propunea sa le reproduce cu stove chirilice", ocolind problema
dificild' a transpunerii in alfabet latin a textelor chirilice. In alte publi-
catii ulterioare de caracter arheografic (Columna lui Traian" si Cuvinte
din Mtrini") Hasdeu reproduce textul rominesc chirilic, insotit de tran-
scrierea in caractere latine adoptind metoda transliteratiei cu folosirea
semnelor diacritice si, citeodata, chiar a unor semne chirilice. Prin munca
sa competenta, Hasdeu a contribuit la realizarea unui progres in domeniul
publicdrii izvoarelor.
13n demn urmas al lui Hasdeu pe calea dezvoltkii studiului limbii
slave vechi la noi si a editdrii izvoarelor scrise in aceasta limbd a fost
Ion Bogdan. El a descoperit, mai ales in arhivele rusesti, si publicat (in
anii 1891, 1895 si 1909) cronicile slavone din sec. al XVI-lea relative la
istoria Moldovei, apoi documentele privind legdturile Tdrii Rominesti
cu Transilvania (ed. din 1905) ; apoi documentele lui *tefan eel Mare
(2 vol. In 1913). Editiile lui I. Bogdan, chiar cu uncle confuzii cronologice
sau cu lipsa traducerii documentelor slavone, constituie pretioase realiztiri
arheografice. Datorit5, staruintei lui a luat fiintd in 1910 Comisia istoria,
a Rominiei", avind ca sarcind fundamentals depistarea, selectionarea si
prelucrarea dupd metode arheografice noi a izvoarelor istorice medievale
In vederea editdrii tor. In cadrul acestei institutii s-a realizat prima editie
(Titled a cronicii lui Grigore Ureche (1916). Iar in Buletinul Comisiei
i torice" (I, 1915) a apdrut primul studiu teoretic si practic de arheografie
la noi : Critica textelor si telinica editiilor (D. Russo).
0 publicatie de documente interne care Isi face aparitia sub in.dra-
marea lui V. A. Urechid in ultimul deceniu al sec. al XIX-lea, intitulat5,
impropriu Istoria rominilor, imbrdtiseazd perioada 1774-1822 si cuprinde
13 volume. Materialul documentar a fost si este Ind, folosit, referindu-se
la perioada descompunerii feudalismului, dar a fost prezentat nesiste-
matizat.
( it priveste documentele externe ce apar in a doua jumatate a see.
u 1 XIX-lea, ldsind de o parte pe cele sporadice, ele se gdsesc adunate in
iii l ea coleetie, cunoscuta sub numele lui E. Hurmuzaki, care s-a initiat
in 1876 de Academie, publicInd materialele strinse de acesta, din arhivele

www.dacoromanica.ro
5 PUBLICAREA IZVOARELOR MEDIEVALE 1549

vieneze. La contributia lui de 12 volume s-a adaugit aceea a lui N. Densu-

§ianu, Al. Odobescu, I. Bogdan, N. Iorga etc., ajungindu-se la 44 volume.
Privity din pullet de vedere al realizarii arheografice, colectia nu-i lipsita
de deficiente : transcrierea eronata, a unor termeni (cum a dovedit-o in
ultima vreme o noun editie a conventiilor rascoalei din 1437), redarea
textelor in lating fara traducere, slaba descriere diplomatic& a actelor,
forma prea sintetica a rezumatelor §i de aici inutilitatea for etc.
0 contributie important/ la punerea in cireulatie a documentelor
externe a adus N. Iorga (in afara de cele 9 volume din colectia Hurmuzaki)
prin culegerea in 3 volume, din anii 1895-1897 : Acte si fraymente.
In domeniul publicarii izvoarelor interne se remarca de asemenea
imensa activitate a lui N. Iorga depusa, pentru realizarea colectiei Studii
si documente (31 vol. in anii 1901 1916). In afar de documente (predo-
minant interne, dar i externe), in ea mai apar : inscriptii, cronici, insern-
nari etc. Materialul publicat nu e totdeauna sistematizat, documentele
slave sint prezentate in rezumat, unele volume n-au indice, totu§i culegerea,
a fost i famine utila mai ales ca originalele unor importante piese s-au
pierdut.
La Ia§i se manifesta actin pe tarim arheografic Gh. Ghibanescu,
incepind in 1906 publicarea colectillor Surete si izvoade ; Ispisoace si zapisc,
aparute in zeci de volume, in care sint redate §i o serie de documente
slavo-romine, a caror transcriere §i traducere prezinta defieiente, la care
se adauga lipsa unei ordonari cronologice. Academia hotarise in 1903 sa
publice documentele romine§ti chirilice din depozitul ei, insareinind in
acest stop pe I. Bianu. In 1907 a aparut primul volum (fast. 1 2) sub
titlul Docunzente rominesti, 1576-1632, in care se aplica dupes cum
observa Ion Bogdan, in Convorbiri literare" (XLI) transcrierea
introdusa de Ifasdeu prin « Cuvinte din batrini » (1878)", criticind ca nu
s-a pastrat ortografia chirilica a originalelor" §1 sustinind ca documentele
romine§ti vechi, eel putin cele de pina la 1688, adica pina la Biblia lui
erban Cantacuzino, ar trebui reproduse cu ortografia originala". Publi-
catia constituie totu§i nn progres fata de metoda aplicata de Ilasdeu.
In directia editarii documentelor slavo-romine este de subliniat
aparitia la Ia§i, in anii 1931 1943 a masivelor volume de documente
moldovene§ti emise inainte de *tefan eel Mare §i in vremea primilor doi
urma§i ai acestuia pina la 1527, datorita munch intense a lui M. Costa-
chescu, care a mers pe linia arheografica trasata de I. Bogdan, tradueind
insa toate textele slavone i latine§ti. Publicarea documentelor Tara
Romine§ti §i-a asumat-o P. P. Panaitescu, realizind volumul I (1369 1490)
in 1938. Editorul traduce toate textele slavone, dar nu si pe cele latine§ti.
Preocuparile pentru publicarea altor genuri de izvoare devin mai
sustinute in aceste decenii. La lucrarile realizate pe tarim epigrafic, in
a doua jumatate a veacului trecut de catre Al. Odobescu ci Gr.G. Tocilescu,
se adauga aceea a Comisiunii monumentelor istorice", care pune incepu-
turile ,,Buletinului" ei (1908-1945) in care apar inscriptii, descrieri de
importante monumente istorice, stampe, fotografii etc. Cit prive§te mate-
rialele numiunatice, care atrasesera atentia unor cercetatori Inca din
see. al XIX-lea, acestea ineep a fi tot mai mult studiate ca urmare a forma-

www.dacoromanica.ro
1550 I. IONASCIJ

rii Societtltii de numismatics (1903) si a publicarii unui Buletin", remar-

eindu-se activitatea depusd de C. Moisil. Cit priveste izvoarele sigilo-
grafice, ele au atras atentia lui I. Bogdan, in introducerea volumului
cuprinzind documentele privind relatiile cu TransilvaniA. N-au lipsit
incercari sporadice de cercetare a izvoarelor heraldice, fiind o strinsa
legatura intro izvoarele numismatice, heraldice si sfragistice.
Izvoarele cartografice au preocupat pe unii istoriei si geografi.
Printre aceste izvoare sint de mentionat in primul rind : Harta Ta'rii
Rominegi a Stolnicului Cantacuzino, retiparita, si analizata critic in 1943
(C.C. Giurescu) si Harta Illoldovei a lui D. Cantemir, in 1927 (G. Vilsan).
Portulane inregistrind localititti maritime din Dobrogea an fost depistate,
studiate si imprimate in 1930 (N. Gramad5). Alte izvoare cartografice
externe privind teritoriul tarilor romin.e ping la anul 1600 agar in 1938
(M. Popescu-Spineni).
Pravilele, prineipalele noastre izvoare juridice medievale, tipaxite
in sec. XVI XIX au cunoscut o serie de editti not si comentarii in a doua
junZtate a sec. al XIX-lea si in eel urm'ator. Bedarea textelor chirilice
si grecesti in editiile cu caractere latine fiind deficiente, lipsind apoi un
studiu coutparativ al manuscriselor ce au stat la baza editiilor princeps,
impunea s5, se organizeze munca pentru realizarea unei colectii pe criterii
arheografice not si in lumina conceptiei materialiste a istoriei.
In concluzie, asupra modului cum diferitele genuri de izvoare istorice
an fost prelucrate arheografic in trecut avem de observat urmiltoarele :
1. Initiativa editarii apartinind de cele mai multe on unor persoane
particulars, cu puncte de vedere diferite, vechile publicatii de izvoare sint
lipsite de metoda si principii arheografice unitare, de unde rezult5, ca
folosirea for provoaca dificultati si confuzii.
2. Nu s-a realizat depistarea tuturor izvoarelor, nici evidenta celor
publicate, pentru a se stabili cele inedite, ceea ce a facut ca multi editori
sa considere ca izvoare necunoscute materiale publicate cu zeci de ani
in urma. Para o completa depistare a izvoarelor nu se poate vorbi de selec-
tionarea for in vederea editarii.
3. Alegerea temei publicatiei unor izvoare nu s-a facut in urma unei
largi informari si pe criteriul noutAtii lor, ajungindu-se la editarea acelorasi
izvoare la un nivel uneori inferior editiei anterioare.
4. La cele mai multe publicatii nu s-a infatisat scopul, intinderea,
principiile si metoda tehnic5, de editare, lasindu-se cititorilor sarcina de
a le descoperi.
5. Unele publicatii, deli prin titlu erau obligate s5, cuprind5, anume
specii de izvoare, au imbr5,cat aspectul unui amestec curios de surse,
deosebite din puncte de vedere cronologic si probatoriu, MIA sa se is in
considerare faptul c5, unor tipuri diferite li se aplicA metode corespunzatoare.
6. N-a existat, chiar la institutiile cu prof il arheografic, preocuparea
constants a alcatuirii si discutarii in cadru larg de specialisti a unor nortne
de publicare a izvoarelor, care apoi s5, imbrace caracterul unui regulament
obligator pentru toti editorii de izvoare istorice.
7. Lipsa unor reguli precise de redare a textelor vechi in liinbi straine,
a celor rominesti chirilice, a traducerilor, cum si inexistenta unui aeon'

www.dacoromanica.ro
7 PUBLICAREA IZVOARELOR MEDIEVALE 1551

comun intre istorici si filologi a facut ca once editor de texte sg lucreze

dupa inspiratie si dispozitie, Melt la acelasi editor se observg in momente
diferite practici deosebite.
Aceste scaderi nu impiedica folosirea critics a aeestor editii, mai
ales el elaborarea unor editii, pentru multe din aceste izvoare, pe criterii
arheografice avansate, nu poate fi realizata in Limp scurt, iar cercetarea
istorica actual/ nu se poate situa pe pozitia asteptarii editgrii eritice a
tuturor izvoarelor.
In perioada de la cliberarea Rominiei de sub jugul bitlerist si
pin./ la instaurarea Republicii Populare Romine, aetivitatea arheografica
s-a desfasurat in conditii nefavorabile. Cereetarile in vederea depistarii
si publicarii de izvoare epigrafice, numismatice, sigilogiafice si heraldice
au un caracter cu totul sporadic, reducindu-se la scurte comunicari
inserate in periodice existente, redactate de cercetatori cunoscuti pentru
preocuparea for in aceasta directie (C. Moisil).
Publicarea de documente interne si externe, care constituise preo-
cuparea principals a arheografiei noastre inainte de 1944, se limiteaza
iarasi la in nutriar restrins de acte, care in general insotese uncle articole,
ca de pilda acel relativ la intinderea raialei Braila in 1695 (I. Codas)
sau la biografia cronicarului Radu Popescu (I. Ionascu). Este de mentionat
actul de judecat/ din 1661 privind pe taranii din 86 de sate din tinutul
eetatii Chioara (1661), dat numai in traducere Med text maghiar (*t.
Metes) si Conscriptia din 1773" a comunei Turnisor-Sibiu, numai text
latin (St. Pascu). Cu privire la Transilvania a aparut in 1945 un volum
de Contributiuni" documentare (181 piese, din perioada 1732-1789)
ale unui vechi editor de acte (Dr. Sterie Stinghe) relative la rominii din
cheii Brasovului. Publicatia contine multe acte germane, care nu se
traduc, lips/ care putea fi suplinita prin redactarea unor rezumate mai
substantiate.
Cit priveste izvoarele narative interne este de mentionat publicarea
la Craiova, de N. Cartojan si D. Simonescu, intr-o nou'l editie si de pe un
manuscris necunoscut, a operei Stolnicului C. Cantacuzino (Istoria Ticrii
Rominesti). In 1947 apar insentnarile Andronestilor, din sec. XVIII XIX
(I. Corfus). In ce priveste personalitatea lui Mihai Viteazul s-au reprodus
in 1945 pasaje din doua lucrgri ale lui G. Tomasi, secretarul lui Sig. Bathori,
si din case brosuri germane (I. Domsa, M.P. Dan) numai in italiana si
germana, fara traduceri (Anuarul Inst. de ist. Cluj", X, 1945). Pentru
Moldova, se publics de Sc. Callimachi, in 1947, la Bucuresti, insemngrile
inedite, in franeeza, ale unui calgtor anonim din anul 1842.

La 30 Decembrie 1947 s-a proclamat Republica Popular/ Romina,

eveniment istoric care a marcat inceputul unei not etape in procesul de
flurire a regimului de democratic popular/ in Cara noastrg, deschizindu-se
orizonturi largi stiintei istorice. Reorganizata pe baze not in 1948, Aca-
demia R.P.R. $i -a asumat sarcina de a realiza, prin institutele de istorie,
detectarea, prelucrarea si publicarea in mod stiintific a izvoarelor istorice
medievale. 0 atentie deosebita s-a acordat arheografiei feudale, neglijatl

www.dacoromanica.ro
1552 I. IONASCU 8

de vechiul regim. In ceea ce prive8te izvoarele scrise, pe planul into al

preocuparilor arheograf ice au fost puse izvoarele documentare, fare ruse
a fi omise i celelalte categorii, a caror prezentare constituie obiectul
articolului de fata.
Izvoare epigrafice. Pe teritoriul tkii noastre se gasesc numeroase
inscriptii care contin consemnki de evenimente din perioada feudara.
Valoarea for informative este in functie de faptul data s-au pastrat in
forma originara sau au suferit modificari ulterioare. In prima situatie,
inscriptiile sint izvoare nemijlocite sau urme istorice", ca si documentele
propriu-zise, in a doua ele nu sint altceva decit izvoare de traditie, cuprin-
zind date ce au nevoie a fi confruntate cu documentele pentru verificarea
veridicitkii lor.
Cu toate ca este imperios necesara publicarea unui corpus al inscrip-
tiilor medievale, realizarea lui este extrem de dificila, izvoarele respective
fiind risipite in toata tara, scrise in diferite limbi, cu sisteme de ligaturi
yi abrevieri greu de desfacut, uneori conservate fragmentar hi defectuos etc.
In vara anului 1950 s-a descoperit intimplator, in localitatea Mircea
Voda (Dobrogea), inscriptia slave din anul bizantin 6451 sau 943 e.n.,
izvor de importanta capitala, mentionind existenta unui jupan i fiind
cea mai veche inscriptie in aceasta limbs de pe intreg teritoriul lumii
slave din estul 8i sud-estul Europei (Studii", nr. 3, IV (1951), p. 123
y. urm.). Dupe eitiva ani, tot in Dobrogea, la Basarabi, sapaturile in masivul
calcaros au scos la iveara o bisericuta rupestra, in care s-a descoperit un
graf it cu anul, in caractere chirilice, 6500 sau 992 e.n. (cf. Materiale si
cercettiri arheologice, vol. VI, 1959) ; An. Univ. C.I. Parhon", s. 8t. soc.,
Istorie, nr. 16, IX, 1960). Cercetarea mai atenta a pietrei de pe mormintul
lui Laurentiu, comae de Cimpulung, din anul 1300, a descoperit existenta
mini relief sapat, 8i de aici concluzii not asupra vechimii ora8ului etc.
(Studii i eere. de ist. artei", IV (1957), nr. 1 2).
0 lecture atenVii a inscriptiei slave, ce fuiese ping, de turci la cetatea
Turnu (T. Magurele), azi conservate in Bucure8ti, infirma lectura veleatului
7001 (1492-1493), care nu exists si se propune judicios pe baza de con-
text : 1397 (Studii si mat. ist. medie, III, 1959). S-a Mout pe baza estam-
pajului o reu8ita transcriere a textului inscriptiei grece8ti puss la poarta
cetkii Dirstor cu prilejul victoriei lui Mircea cel Batrin (1408) (Studii",
nr. 3, V, 1952).
Interesanta apare inscriptia de pe crucea de piatra din Ruck,
denumita Crueea lui Serban Voda" fiindca textul arata ca ne aflam
in fata unei hotkiri juridice domne8ti, deci a unui document propriu-zis
sapat in piatra. Modul de redare a inscriptiei este nesatisfacator
(cf. Rev. Arhivelor", nr. 2, II (1959), p. 287 8. urm.).
In legatura cu necesitatea in.tocmirii Corpus-ului de inscriptii medi-
evale se semnaleaza utilitatea adu.narii 8i a epigramelor funerare (manu-
serise ce au servit celor ce sapau inscriptiile pietrelor tombale) (fit. fi mat.
ist. medie, I, 1956).
Izvoarele epigrafice din Moldova anilor 1457-1504 sint redate in
excelente conditii grafice (Repertoriul monumentelor ... din timpul lui
$tefan eel Mare, Bucure8ti, 1958, p. 512) ; din aparatul de comentarii

www.dacoromanica.ro
9 PUBLICAREA IZVOARELOR MEDIEVALE 1553

la inscriptii afl6m ca unele dintre acestea s-au reprodus dupe publicatii

mai vechi, care contin sff transcrieri evident gresite.
In 1958, Academia R.P.R. a editat lucrarea : Illonumente si mnzee.
Buletinul Comisiunii stiintifiee a muzeelor si monumentelor istffiee din
lard, care cuprinde o serie de inscriptii si insemn'ari, multe inedite sau cu
rectificgri la editiile vechi. AceastA, publicatie ar trebui continuata, ea
inlocuind Buletinul Comisiei Monumentelor Istorice".
Este de observat ca Inca din vary anului 1951 s-a constituit la Insti-
tutul de istorie din Bucuresti un colectiv pentru extragerea textelor
inscriptiilor medievale publicate in cgrti si periodice sau transcrise, din
arhive si biblioteci. In valoroasa sinteea istoric6 apAruta. recent (Istoria
Rominiei, vol. II, Bucuresti, 1962, p. XIX) se precizeaza c'a, se gaseste la
tipar vol. I al colectiei Inseriptiile medievale ale Rominiei, cuprinzind
pe cele din Bucuresti, flr5, nicio indicatie pentru celelalte din restul tarii,
a Caror editare stiintific5, este imperios necesarl pentru studierea unor
aspecte de istorie social - economics, politica si cultural*
Izvoare numismatice. In secolele XIV XV, domnii romini si-au
afirmat situatia de independentl politics si prin emiterea de monede
proprii. Studiul acestor izvoare ajuta" la o mai sigurA intelegere a proce-
sului de dezvoltare economica, a tarilor romine si a relatiilor for de schimb,
a institutiei domniei, a unor aspecte de organizare sociara etc. De aceea
s-a dat o deosebta atentie nu numai descoperirii de not tezaure monetare,
dar si adincirii interpret5,rii legendelor si stemelor ce contin (cf. Studii",
nr. 3, V (1952) ; Studii si cercet6ri de numismatics ", I, 1957, II, 1958).
In atentia numismatilor zilelor noastre stg problema alcatuirii unui
repertoriu al tuturor tezaurelor si descoperirilor monetare de pe p'amintul
tariff sff localizarea for pe o harts numismatic* si aceea a intocmirii unui
Corpus nummorum (Studii si cerc. de bibliologie", I (1955) ; Studii
si mat. de ist. medie, I, 1956).
Izvoare sigilografice si heraldice. Sigiliile, ca elemente ce intra in
practica alc6tuirii actelor si le asigurA prin prezenta for autenticitatea,
con itituie importante izvoare istorice prin legendele ce contin si prin diferi-
tele figuri plasate in cimpul lor, care aduc informatii asupra unor aspecte
social-economice, politico si culturale din epoca in care au aparnt. Existg
sigilii puse de cancelaria domneasea", de marii dregAtori laici, de organele
municipale, de cele ale unitatilor administrative, de starostii breslelor etc.
Pe lingA unele studii in leo6Atura en tiparele sigilare ale unor domni ca
Petru Musat sff Alexandru eel Bun (v. St. si cerc. de numismatics ", I,
1956) si cu tipurile sigilare rar intilnite in practica cancelariilor domnesti
(Bul. stiin.tific" al Sectiei st. ist. a Acad. R.P.R., III, 1951), apar
s,i altele asupra particularitatilor din legendele citorva sigilii de doamne
(St. si cerc. numism.", I, 1957), relative la sigilii de maxi drega'tori (St.
si cerc. ist. medic", I, 1950) sau la tirziile sigilii sAtesti ( St. de numism".,
1,1957). 0 reusitg prezentare iconografica insotita de o strinsa interpretare
a sigiliilor orasenesti din Moldova in sec. XVI XVII s-a publicat la Iasi
(St. si cerc. st.", Istorie, VII, 1956, fasc. 2). Sigiliile oraselor §i breslelor
din tIrile romine sint studiate de E. Virtosu si S. Jako, in partea
a II-a a vol. II al Introducerii" la colectia Doeumente privind istoria
www.dacoromanica.ro
1554 I. IONA SCU 1Q

Rominiei. Aceste studii constituie o sinteza utila reprezentind valo-

rificarea stiintifica a izvoarelor sigilografice din tara noastra §i poate
insemna o baza sigura pentru intocmirea unui tratat de sigilografie
romineasca. C. Moisil a combatut teoria formulate in 1946 asupra
neexistentei blazoanelor (stemelor) de familie in -Moldova si Tara
Romineasca, argumentind teza contrarie pe baza reprezentarilor din
sigiliile marilor boieri din sec. al XV-lea §i explicind in acelasi timp cg, in
veacurile urmatoare vechile blazoane de familie dispar ca o consecinta a
instaurarii dominatiei otomane, Acei care in anii puterii populare au
manifestat interes pentru studiul izvoarelor heraldice s-au oprit la o
analiza atenta a stemei Moldovei in veacurile XV XVI (cf. St. si cerc.
ist. artei", II (1955), nr. 1 2, III (1956), nr. 1 2), a stemei Tarii
Rominesti din sigilii i bule, urmarindu-se interpretarea unor simboluri
( St. si cerc. de numismatics ", I, 1957) ; apoi sublinierea aparitiei stemelor
unite ale Moldovei §i Tarn Rominesti pe pietre funerare donmesti in incepu-
tul sec. al XVII-lea (St. i cerc. de numismatics ", II, 1958). Ar trebui
reluata studierea pe o noua baza ideologica a stemelor unite ale Tarii
Rominesti, Moldovei i Transilvaniei din sigiliile lui Mihai Viteazul.
Izvoarele documentare. In aceasta categorie se cuprind documentele
propriu-zise, precizarea termenului hind necesara, deoarece notiunea de
document" e folositai cu sensul larg atribuit oricarui mijloc de informare
asupra trecutului istoric.
Documentele propriu-zise slat izvoarele de baza ale cercetarii isto-
rice. Aceste izvoare, valoroase prin caracterul for nemijlocit i obiectiv
§i en rol primordial in ansamblul izvoarelor istorice, se impart in izvoare
interne si externe.
Consideram ca in definirea actului intern §i extern trebuie 0, se aiba in
vedere in primul rind locul de emisiune, asa cum se precizeaza limpede i in
volumul II al tratatului Istoria Rominiei, fare insa a se omite, atunci cind se
face fixarea actului in una din cele doua despartiri : interne si externe,
calitatea emitentului §i destinatarului, cum si obiectul documentului.
In ceea ce priveste problema izvoarelor narative, criteriul de repar-
tizare in interne si externe nu se reazema pe locul unde s-au alcatuit, ci
pe originea etnica §i tara careia fi apartine emitentul. Dimitrie Cantemir
redactat cea mai mare parte a operei sale in Rusia, ea este totusi
un pretios izvor intern. Dad, s-au gasit unii care sa-1 considere pe Cantemir
drept un calator strain in raport cu taxa sa, faptul trebuie considerat
ca o serioas5, eroare §i combAtut.
Doeumente interne. in perioada de care ne ocupam, cea mai valoroase
si mai intinsa colectie de documente interne medievale (28 volume plus
doua de Introducere) este aceea initiata de Academia R.P.R. in toamna
anului 1948 si editata in anii 1951 1957 sub titbul Documente privind
istoria Rominiei, seria A. Moldova (1384- 1625), 11 vol. ; seria B. Tara
Romineasca (1247 1625), 11 vol. ; seria C. Transilvania (1075 1350), 6 vol.
In 1955, intr-o dare de seama privind dezvoltarea istoriografiei in peri-
oada 1944 1956, se arata ca un colectiv de specialisti. . . an lucrat la mo-
numentala opera ce este menita sa dea medievistilor romini nn corpus al do-
cumentelor interne" (Realizdrile istoriografiei romine intre anii 1944-1955,

www.dacoromanica.ro
11 PUBLICAREA IZVOARELOR MEDIEVALE 1555.

Bucuresti, 1955, p. 26). Colectivul de istorici sovietici din R. S. S.

Moldoveneased (Chisingu) in frunte cu N.A. Mohov apreciazd in 1959 ca
,unul din marile succese ale stiintei istorice din Republica Populard
Romind, in ultimii ani, este publicarea corpus-ului complex de docu-
mente medievale din Moldova, Tara Romineasca si Transilvania..." (cf.
Studii", nr. 3, XII (1959). Conducerea Institutului de istorie din Bucu-
resti aprecia in 1958 ca pentru aleatuirea tratatului de istoria Rominiei,
care este in curs de elaborare, corpusul de documente este auxiliar pretios,
fard de care aceasta lucrare de sinteza nu se poate inchipui" (Studii privind
relatiile romino-ruse si romino-sovietice, Bucuresti, 1958, p. 19). De asemenea,
in 1959, este scos in evidentd faptul ca Corpusul de documente", eri-
ticabil ca nu s-a publicat si textul original al documentelor, constituie o
opera monumentalg, care a permis unele din realizdrile cele mai insemnate
ale istoriografiei noastre in domeniul social-economic" ( Studii ", nr. 4,
XII, 1959, p. 39). Un vechi editor de documente medievale din Moldova,
recenzind masiva colectie a Academiei R.P.R., o considera, in ce priveste
seria A, cea mai bogatd colectie de documente interne moldovenesti
apdrutg pins acum in Cara noastra" si incheia el intreaga colectie conti-
nuatd, in forma corectg (se referg la publicarea si a textelor originate strd-
ine) pins in timpurile modern, va alcgtui eel mai important codice de
documente rominesti si va contribui in cel mai Malt grad In alcdtuirea
unei noi istorii rominesti, a unei istorii bazate pe stiri concrete (Studii",.
nr. 1, XI, 1958).
In ceea ce priveste stabilirea, unor reguli unitare de prelucrare
arheografica a documentelor ce urmeaza a fi publicate, nu s-a ajuns nisi
ping astazi la niste norme obligatorii pentru toti editorii de texte medievale
din tara noastra. Articolul Problema editorii textelor vechi" (in Studii
privind relatiile romino-ruse si romino-sovietice, Bucuresti, 1958), supus
discutiei speeialistilor, acum cind ne aflam in fata unei noi faze a publicarii
Corpusului de documente", n-a reusit sa antreneze pe medievisti in discutii
rodnice, care 0, se concretizeze intr-un proiect de regulament arheografic.
In aceasta directie, o sarcina important, revine si Directiei Generale a
Arhivelor din tara noastra. In Uniunea Sovietica, institutia similarg eu
aceea de la noi manifestd o vie preocupare pentru imbundtatirea continua
a metodelor de aplicat in domeniul arheografiei.
0 valoroasg culegere de documente care aduce o umplere a golului
de material documentar pentru sec. al XVIII-lea este aceea a colectivului
de la Institutul de istorie din Bucuresti, intitulatg Docuinente privind
relatiile agrare in veacul at XV III-lea (vol. I, Tara Romineasca, Bucuresti,
1961). Cuprinzind 725 de documente, aproape toate inedite, dupe afir-
matia editorilor, aceasta lucrare arheografica, de aproape o mie de pagini,
incepe printr-o introducere in care se arata scopul eolectiei (va avea si
un volum de documente din Moldova) si importanta informative a docu-
mentelor inedite, selectate pentru tema aleasd. Era bine ca problema
privind principii si metode arheografice aplicate in culegere sa fie tratata
separat de introducere. Se arata ca s-a aplicat sistemul transcrierii fonetice
interpretative. Nu intelegem de ce cuvintele, expresiile si propozitiile slave
din text, transcrise in alfabet latin, au ramas netraduse ; trebuia sa se faed

www.dacoromanica.ro
1556 I. IONASCU 12

traducerea for in aparatul critic. In schimb, este juste respectarea princi-

piului neinterventiei in text, mice corectare facindu-se in notele din
subsol. Argumentarea suprimdrii tacite a repetarilor din text nu ni se pare
satisfacatoare. Nu se explicd, procedeul aplicat in cazul unor documente
nedatate sau datate incomplet. Desfiintarea ordinii cronologice la docu-
mentele cumulative §i trecerea partilor secundare" la subsol este arbi-
trard, pantile componente trebuind sä fie prezentate cronologic in text, dife-
rentierea, putindu-se face prin caractere tipografice. Deoarece sint multe do-
cumente fard, indicatia locului de emitere §i la multe dintre ele nici nu se
poate stabili de catre editor, consideram ca datarea ce precede rezumatul
ar fi trebuit sä inceapa cu anul, Luna i ziva, apoi sa vina localitatea.
Cu toate acestea, publicatia constituie un remarcabil progres arheo-
grafic fatd, de alte publicatii de materiale din sec. XVIII §i ofera cerceta-
torului posibilitatea unei documentari noi in problema relatiilor agrare.
0 altd; culegere de documente, sub titlul : Documente privitoare la
economia Tariff 1?ominesti, 1800 1850 (vol. I Editura
Iineure§ti, 1958), prezinta un material interesant, compus din 779 de docu-
mente, pentru unele ramuri ale economiei (industrie, finante, comert etc.)
fard a include economia agrard,. Yn ceea ce prive§te modul ei de realizare
sint de observat urmatoarele : de§i se afirma in prefata ca s-au urmat
regulile de la Institutul de istorie, totuO exista diferentieri, interventia
editorului (care iii nice impropriu culegator") la text e indicate prin
paranteze drepte. Datarea din capul rezumatului, prezentata a§a cum
practic este mai bine, este lipsita de locul emiterii. In afard, de cota,
nu exista nici o indicatie asupra piesei documentare (dac5, e in original,
copie, in ce stare ; data s-a mai publicat etc.). Indicarea depozitului
trebuie data la fiecare piesa, fiindca afirmatia din prefata ca lucrarea a
fost intocmita pe baza materialelor documentare existente in fondurile
Arhivelor Statului Bucure§ti" nu corespunde realitatii ; chiar documen-
tele 1 2 se pastreaza la Academia R.P.R. Existind anaforaua boierilor
alcatuitb, la o anume data, iar hotarirea domneasca la alts data, ulterioara,
trebuia sä se aeze anaforaua la data ei in seria cronologica, sa se publice
in continuare rezolutia domneasca, lard, a i se atribui numar separat §i a
fi plasata acolo unde ii corespunde data cronologica.
Indiscutabil, continutul documentelor selectate este plin de infor-
matii utile cercetarii istorice, dar din pullet de vedere arheografic lucrarea
are numeroase lipsuri.
Pentru o larga baza documentar5, privind rascoala popular% din
1821, s-a alcatuit de catre un colectiv de la Institutul de istorie din Bucu-
re0i, in frunte cu acad. A. Otetea, publicatia : Documente privind istoria
Romini ei. Reiscoala din 1821, vol. I V, Editura Academiei R.P.R., 1959
1962. In introducerea primului volum se argumenteaza temeinic necesi-
tatea colectiei, subliniindu-se erorile din editiile anterioare ale documen-
telor rascoalei din 1821. Se expun organizat principiile §i modul de prelu-
crare arheografica a materialului documentar. Ar fi fost de preferat ca
problemele arheografice sa fi fost separate de introducere printr-o prefata,
introducerea trebuind sa fad, o prezentare sintetica a continutului docu-
mentelor, insistindu-se asupra informatiilor noi din cele inedite, care ajuta

www.dacoromanica.ro
13 PUBLICAREA IZVOARELOR MEDIEVALE 1557

la o mai justa intelegere a epoch si desfasurarii rascoalei. In recenziile

facute (Revista Arhivelor", III (1960), nr. 1, p. 324 -8; Studii", XIV
(1961), nr. 1, p. 173 81 ; XV (1962), nr. 2, p. 458-62) s-au aratat lute-
meiat o serie de inadvertente, la care se mai pot aduce completdri, care
nu-si au Ins locul aici. Considerdm totusi ca intrunirea documentelor
interne cu cele externe impunea sa, se renunte la subtitlul vol. I Docu-
mente interne", caci el nu corespunde continutului. Nu s-au aplicat uncle
reguli propuse de responsabilul colectiei in 1958 (Problema editdrii tex-
telor vechi "), omitindu-se traducerea in aparat a cuvintelor strain din
actele in limba romind,, corectindu-se erorile din text. Ordinea dataxii
la rezumate ingreuiaza rapida orientare in material, elementul cronologic
esential fiind anul, cu acesta trebuia sa, se inceapd, iar locul emiterii, care
in multe acte lipseste, trebuia pla sat dupd data cronologica.. Modul cum s-au
data documentele nedatate si cum au fost intercalate in seria cronologied
nu satisface. Daca s-a ajuns la fixarea unei date lunare conjecturale de ce
sd se plaseze la sfirsitul lunii, dupd actele cu datare certa 2 Data musul-
mana (nr. 84) trebuia transformatd in sistemul modern de datare, iar rezu-
matul sa, cuprindd data noastra urmata, de data musulinand in paranteze.
Un procedeu adoptat de editori, dar contrar principiului arheo-
grafic al publicarii documentelor in ordine cronologick este acel al ane-
xelor", motivat pe considerentul ca aceste acte, cu date cronologice deo-
sebite de aceea a documentului la care se anexeazd', se refer la aceeasi
chestiune si se leagd* strins intre ele (completindu-se reciproc)" (p. 16).
Aceste observatii critice sint expresia dorintei de a se imbunatali munca
editorilor de izvoare si ele nu se pot incheia decit cu sublinierea deosebitei
importante a colectiei, in care, pe lingd documente cunoscute, apar nume-
roase piese inedite din arhive (mai ales sovietice) care ajutd la o mai largd
intelegere i sigura interpretare a rascoalei populare din 1821.
In afar de aceste culegeri de documente relative la Tara Romineascd,
sint de mentionat altele privind trecutul unor orase de pe teritoriul ei,
Craiova 0i Bucuresti. In cadrul Directiei Generale a Arhivelor Statului
a aparut volumul Mestesugari si negustori din trecutul Craiovei. Docu-
mente (1666 1865), Bucuresti, 1957, cuprinzind 263 de documente. In pre-
f ata de o singura, paging se anunp ca se reia de catre Arhivele Statului
o activitate stiintificd in care s-a Mout prea putin de cdtre aceasta insti-
tutie", se indica depozitele ii fondurile arhivistice din care fac parte
documentele publicate, prezentate in ordine cronologica", fiecare avind
un scurt rezumat , descrierea diplomaticd , depozitul i cota".
Nu se aratd in aceastd prefatd insd, ce metodd s-a adoptat la transcrierea
documentelor chirilice, cum s-a procedat cu erorile din text, prescurtdrile,
ortografia, punctuatia, cuvintele straine, datarea documentelor nedatate,
documentele cumulative, comentarea lor, identificarea numelor de locuri
tii persoane. Nicaderi nu se spune daca materialul este inedit, in ce propor-
tie $i dacd uncle piese s-au mai editat, cu indicarea publicatiei. Cititorul
poate lesne observa nenumaratele inconsecvente fn transcriere, iar rezu-
matele sint incomplete, ordinea cronologica inversata.
Cit priveste orasul Bucuresti, care a sarbdtorit in 1959 cinci sute de
ani de la prima lui mentionare intr-un act de cancelarie, s-a bucurat de

www.dacoromanica.ro
1558 I. IONA$CU 14

aparitia a doug culegeri de documente, una elaborate de un colectiv de

la Muzeul de istorie a orasului ( Documente privind istoria orapclui Bucu-
reti, Editura S.P.C., 1960), alta de G. Potra (Documente privitoare la
istoria orapilai Bucuresti, 1594 -1821, Editura Acad. R.P.R., 1961).
Prima colectie cuprinde 173 de documente, din fondul Muzeului, imbrati-
sind perioada 1636-1848. Ea incepe cu un inchegat cuvint introductiv
(p. III VIII), din care se evidentiaza valoarea materialului. In ultima
parte a introducerii (care putea alcatui prefata arheografica) se infati-
seaza metoda de lucru, afirmindu-se, relativ la transcrierea documen-
telor rominesti chirilice, ca s-au respectat principiile de transcriere stabi-
lite ... pentru corpusul de Documente privind istoria Rominiei", Intregin-
du-se preseurtarile unor cuvinte in paranteze drepte", iar repetarile in
paranteze rotunde". Constatam ruse ca in Introdueere" la marea colectie
de documente medievale a Academiei (vol. I, p. 28) scrie altceva, si anume :
s-a hotgrit ca toate intregirile sa fie indicate prin paranteze ascutite < > ",
Pentru repetari de silabe, cuvinte s-au intrebuintat parantezele drepte,
iar cele rotunde au ramas pentru indicarea parantezelor din text, deci
eontradictia este clara. Isealiturile sint culese potrivit pozitiei din aet,
ceea ce exprima tendinta unei red'ari de gen fotografic, care ocupa mult
spatiu tipografic si nu corespunde cerintelor arheografice avansate.
Fiecare document trebuie sa fie precedat de rezumatul respectiv. Foto-
copiile documentelor se cerea sa fie numerotate si trecute intr-o lista
inainte de indice. In glosar figureaza inutil cuvinte care eircula si astazi
(acaret, alisveris etc.). Totusi culegerea constituie un efort apreciabil
pe Carlin arheografic, trecut cu vederea de critica istoricg.
A doua colectie de documente bucurestene e mult mai intinsg deeit
prima, cuprinde 613 documente. Textul ni rezumatul documentelor sint
precedate de o introducere (p. 5-43), care incepe prin sublinierea neee-
t,itatii alcatuirii unui corpus" si atacarea vechilor editii, fare ca editorul
sa incerce a privi critic realizarile din trecut ale lui si ale altora. Se fereste
sa precizeze cui apartine volumul ce cuprinde in intreginiea, lui docu-
mente strict bucurestene" si sa fad, aprecieri. In cadrul introducerii
se acorda pentru infatisarea principiilor si metodelor de prelucrare arheo-
grafica a materialelor editate doar o paging si jumatate. Yn loc sa indiee
prin puncte de suspensie partile lips5, accidental sau deliberat din text si sa
explice prin note de ce nature este lipsa, editorul introduce explicatiile
in text punindu-le intre paranteze drepte si scotindu-le in evidenta prin
litere cursive, ceea ce constituie o deficienta arheografica. Nu arat'a cum
procedeaza cu cuvintele strgine din textele rominesti, cu documentele
nedatate, dace pentru redarea celor in limba slava s-au facut traduceri
noi, on s-au folosit traduceri vechi etc. Nu se aratg ce metoda a intrebuintat
pentru transcrierea textelor rominesti chirilice in alfabet latin, la'sindu-ne
s-o descoperim singuri. Lipsuri insemnate au fost semnalate si in recen-
zia din Revista Arhivelor" (nr. 2, IV, 1961, p. 270-74), in care recen-
zentul vadeste rose o insuficientg cunoastere a institutiiler (p. 271). Cu
toate acestea, publicarea acestui variat material documentar, in excelen-
te conditii grafice, cu 19 reunite reproduceri fotografice de documente,

www.dacoromanica.ro
15 PUBLICAREA IZVOARELOR MEDIEVALE 1559

autografe §i peceti, ofera o baza documentary mai larga pentru cerce-

tarea trecutului Capita lei patriei noastre.
Pe linga aceste culegeri de documente s-au mai editat materials de
arhiva in anexele unor lucrari ca : 0 manufactura de ceramics la Ty. Jin,
1832-1863 (Bucure0i, 1956) §i Mi.ycarile revolutionare de la Braila din
1841-1843 (Bucureti, 1958), ambele prezentind lipsuri de natura arheo-
grafica (cf. Studii", nr. 3, X, 1957, p. 248 -250; nr. 5, XI, 1958,
p. 193 195, fara sa fim de acord cu fericita inspiratie", cum considers
recenzentul faptul ea editorul a rupt unitatea cronologica a materialului
documentar grupindu-1 pe probleme).
Cu prilejul implinirii a 125 de ani de funetionare, a aparut un volum
Arhivele Statului. 125 ani de activitate, 1831-1956, Bucureti, 1957, in
care se publics Istoricul Arhivelor Statului, 1831- 1956 ", insotit de
40 do anexe documentary (p. 149-218). Observam ca in transcriere se pas-
treaza ortografia originalului (p. 149 Departamentul Finanqilor"),
cind §i pentru documente anterioare sec. al XIX-lea s-a stabilit redarea
textului cu ortografie moderns, de unde suparatoarea freeventa a majus-
eulelor. Nu s-au facut rezumate la toate piesele. Lipse§te din legends pre
cizarea provenientei actului, la nr. 6 inaintea isealiturilor apare (ss)",
care ar putea sa insemne ca e vorba de autografe. Uneori, numai din
continut descoperim felul actului (nr. 23). Semnalarea discontinuitatii
textului in mod accidental sau deliberat nu se face in note la subsol, ci
chiar in text, explicatiile editorilor fiind puse in paranteze rotunde, dar
§i in paranteze ascutite (in aceeasi anexa, nr. 4, p. 152). Din pricina unei
slabe prelucrari a textului cu parti lipsa, apar transcrieri de genul acesta
,,a carui anum (doe. rupt) bunal adres" (p. 159). Adaosurile ulterioare,
rezolutiile etc., nu se semnaleaza spre a se distinge de text §i apar ca
o continuare a acestuia (p. 161). Se remarca tendinta editorilor de a se
pastra actului tehnica alcatuirii originare, ajungindu-se ca iscalitura emi-
tentului si data sa, fie culese pe 6 rInduri, irosindu-se Si spatiul tipografic
(anexa 13, p. 162). Transcrierea nu urmeaza una din cele dou'a metode
arheografice, ci le amesteca. Ortografierea textului nu se face potrivit
unui principiu, de ex. nutnele lunilor se seriu cind cu litere mari, cind cu
mici (p. 158, 159, 162-63, 166, 181-2 etc.).
In acest volum se publics si Contributii documentary cu privire la
revolutia din 1848 in Tara Romineasea" (p. 309-325) unde apar tacriru-
rile" unor revolutionari arestati, nerespeetindu-se ordinea for eronolo-
giea, lipsite de rezumat §i numar. Tehnica de editare prezinta deosebiri
NO, de Istoric".
Trecind la analizarea publicatiilor de documente relative la Moldova
in evul mediu, constatam ca in aceasta directie realizarile sint mai reduse.
Fara a ne opri prea mult asupra colectiei Doeumente privitoare la anal revo-
utionar 1848 in Moldova, cuprinzind 459 de piese, de care s-au ocupat critic
unii cereetatori (cf. Studii i cerc. t. Ia§i", Istorie, nr. 2, XI (1960),
p. 261 70 ; Studii", nr. 3, XIV (1961), p. 747-51) constatam ca nu se
precizeaza modal de transcriere a textelor chirilice, deli unul din recen-
zenti asigura ca s-a folosit o metoda de transcriere corecta, inlatu-

www.dacoromanica.ro
1560 I. IONA$CU 16

rind elementele neesentiale", iar celalalt remara o tendintA de fotogra-

fiere a documentului.
O altil colectie, conceput5, ca o publieatie privind Tara Bominease5,
si Moldova, se intituleaza : Documevtc priritoare la istoria economic:a a
hominid. erase si tirguri. 1776-1861 (Moldova, seria A., vol. II, Bucu-
resti, 1960). In partea final a succintei introduceri, egreia ii lipsete
motivarea colectiei, expunerea planului tematic si a organiaxii ei, se
dau citeva lamuriri arheografice cu pril, ire la respectarea formei originale
a documentelor", transcrierea in ortografia actuala, corectarea in mod tacit
a greselilor copistilor, datarea documentelor nedatate, incadrarea adao-
surilor provenite de la editori in paranteze unghiulare, intregirea Pres-
curt5,rilor iardsi in mod tacit, farA prevenirea, cititorilor (p. VIII IX).
Din analiza documentelor se observa, Ins modernizarea textului,
deci nu s-a tinut seam5, de fonetismul local In aceasta transcriere inter-
pretativil. Apoi, nu se argumenteaz6 datarea documentelor nedatate
(doe. nr. 2). In ceea ce priveste rezumatele , ele sint inconsecvent redac-
tate, unelo incepind cu indiearea felului actului (nr. 1 Scrisoarea tirgo-
velilor din Mein" si nr. I, 7, 15), altele cu emitentul, cum e si reco-
mandabil (nr. 2 Coast. Dim. Moruzi voievod hotardste ..."). Felul
documentului trcbuia sa, apara la, deserierea lui, care se reduce doar la
cotes. Din redactarea rezumatelor se constatl o impreciziune de termeni
(la nr. 14 apare : Copie de pe hrisovul ", iar la nr. 15 Cartea dom-
nease5,", cind de fapt ambele sint e5,rti domnesti). 0 serie, de iscIlituri au
r5,mas nedescifrate. In introducere s-a spur ca cuvintele ad'augite la
text vor fi incadrate in paranteze unghiulare, dar in transcriere se intro -
due paranteze rotunde, a caror functie e alta.
In concluzie, materialul documentar publicat in aceastl colectie
initiate de Directia Generale a Arhivelor Statului este extrem de valoros
(i se adaugA in fotocopie si doug pretioase planuri inedite, din 1769 si 1790,
ale orasului Iasi) ; el va contribui la adincirea studierii fenomenelor
social-economice, dar trebuie s5, nu se scape din vedere faptul ca,' de prelu-
crarea lui din pullet de vedere arheografic depinde in mare m'asurA, cali-
tatea concluziilor lucrArilor de sintez5, istorica bazate pe el.
Se public5, o serie de documente din perioada 1736-1848 anexe la
luerarea lui T. Milan : Din istoricut Cimpulungului Moldovenesc (Editura
stiintificil, 1960, p. 293-330) lipsite de rezumat, uncle acte apar cu text
german si traducere, altele numai in traducere ; in actele rominesti formu-
lele slavone se transcriu desfacut in paranteze drepte, dar nu se traduc.
Arhivele Statului au initiat apoi aleatuirea si publicarea unui in-
semnat instrument de lucru : Catalogul documentelor moldovenesti din
Arhiva istoricti, centralci a Statului (vol. 1, 1387-1620, Bucuresti, 1957 ;
vol. II, 1621 1652, Bucuresti, 1959) a Carui important5, pentru cerce-
tarea istorica", dar si deficienta arheografic5,, au fost semnalate in citeva
recenzii (cf. Studii", nr. 5, X, 1957, p. 207-9 ; nr. 3, XIII, 1960,
p. 273 5 ; Studii si cercetdri de bibliologie", III, 1960,. p. 339-343).
Cit despre documentele mcdievale privind Transilvania, ele nu s-au
publicat intr-o colectie aparte in afar5, de aceea a Academiei R.P.R.,
de care ne-am ocupat in paginile anterioare. In schimb numeroase acte au

www.dacoromanica.ro
17 PUBLICAREA IZVOARELOR AIEDIEVALE 1561

aparut ca anexe la unele luerari independente sau la articole din perio-

dice. Mentionam din prima categorie lucrarea acad. D. Prodan : lob Spin
in domeniul Bali de Aries la 1770 (Cluj, 1948), in care dupa studiu isi
gasese locul dou'a intinse anexe (p. 77-142), care stau la baza luerftrii.
In prefata (p. 9) se arata ca s-a reprodus textul latin, respectindu-se chiar
si greselile, dar inlocuindu-se majusculele la multe cuvinte. S-au iutregit
prescurtarile cu paranteze in colturi" si s-au semnalat in note erorile
textului, tot aici facindu-se si identificari de persoane si locuri. Din ana-
liza materialului rezulta ea nu s-a facut macar un rezumat amplu in
fruntea, caruia sa, se afle data actului de la p. 111 (1770 iulie 15, 13razest,i).
Bar se fac intregiri, erorile sau modificarile din text sint explicate de editor
uneori in text, cuvintele respective Mild culese cu cursive si puse in
paranteze rotunde (p. 80). Transcrierea mecanica, fara interventia in
aparat, face ca nume (le iobagi romini sa apara, in ortografie inaghiara :
Onkas, Pityk, Pancza, Nyiszta, Koszte (p. 82 s.u.) ; la fel nume de
locuri : In Cziku nominato", Szub Piatra Tutyi", La To Ilonbits",
La Gyalu Riturilor" (p. 83).
In Supplex libellus V alachorum (Cluj, 1948) autorul publica textul
latin al memoriului din 1791 dupa editia lui I. Pivariu Molnar (p. 243 73)
si traducerea romineasca contemporana (271-301), cu transeriere dupa
cum se obisnuieste la textele mai noi, cu ortografia si punctuatia adaptate
la cele de azi" (p. VIII), deci un mod deosebit de cel utilizat in lucrarea,
precedents. In studiile : Productia fiervlui pe domeniul Hunedoarei ;
Domeniul cetatii ;5iria la 1525 (in Anuarul Inst. de istorie din Cluj",
III, 1958 - 1959; III, 1960) se publica, in primul, trei anexe docu-
mentare (1681 1700) cu textul maghiar, fara traducerea romineasca
sau macar insotit de rezumate largi (p. 107 121).
In Revista Arhivelor" (nr. 1, III, 1960) se publica articolul :
Arhira Sfatului Popular al orapclui Ty. Mures (sec. XV XIX), insotit
de 3 acte in text maghiar, despre al caror continut si data de emitere n u
se vorbeste in studiu, nisi nu li se face un rezumat cuprinzator, de aici
urmeaza ca cercetatorii care nu stiu limba rnaghiara, nu inteleg motivul
ce 1-a determinat pe autor sa le publice. Oricurn, acest sistem nu poate
contribui la orientarea istoricilor care au sarcina de a alcatui luerari de
sinteza. In ultimele publicatii de documente medievale privind Tara Bonn-
neasca si Moldova (de pilda Ref scoala din 1821, vol. I IV) sta la baza si
se a plica prineipiul, ca textul documentelor in limbi straine (rusa, gmaca,
latina, germana, turca etc.), in afara de franceza, sa fie insotit de tradu-
cerea in romineste ; acest prineipiu ar trebui generalizat, mai ales ea se
observa, acelasi procedeu si in alte studii cu anexe, ea :Documente noi refe-
ritoare la ascoala de la Bobilna (in Studii si mat. ist. medie, vol. IV, 1960) ;
Textele celor cloud intelegeri incheiate in 1437 . . . . (Studii", nr. 1,
XIII, 1960) ; 0 contributie la biografia umanistului brasovean Vaguer
(Studii", nr. 2, XI, 1958) ; Documente privitoare la istoria cvezilor din
districtnl Beiusului. . . (Rev. Arh.", nr. 2,111, 1960) ; Urbariul satului
Cetan din prima junutate a sec. al XV III-lea (Anuarul... din Cluj",
III, uncle se motiveaza doar de ce s-a transcris fotografic textul maghiar) ;
Arhiva" lui Horea ( Rev. Arh.", nr. 2,1V,1961, cu 12 anexe in 1. maghiara,

www.dacoromanica.ro
1562 I. IONA$CU 38

Mint, germane, fara traducere) ; rnovatori romini in tehnica minierd din

Transilvania. ( Studii ", nr. 2, X, 1957, cu 9 anexe fara traduceri) ;
Freintintdri sociale si politice... in amid 1790 (Rev. Arh.", nr. 1, II, 1959,
cu 3 anexe) ; Registrele confesionale de stare civild din Transilvania (Rev.
Arh. nr. 1, I, 1958, Cu 14 anexe, uncle in 1. maghiara, Med traduceri).
in aeelasi timp, trebuie semnalate pentru modal just cum se rezolva
sa,reinile arheograf ice de dare autorii studiilor : ilfdrturii asupra rolului
cnezilor de pe marile domenii din Banat. . . (Studii si mat. ist. medie,
vol. II, 1957) si Cu privire la activitatea de tipograf a lui Coresi ( Studii
fji cerc. de bibliologie", III, 1960).
Ca realizari arheograf ice utile cereetatorilor rnentionam si : Cata-
loyal documentelor rominesti din Arhivele Statului . (vol. I, Bucuresti,
1955) ; Catalogul documentelor grecesti.. .(vol. III, Bucuresti, 1958) ;
Industria textile din Brasov si Tara Birsei. Catalog de documente
(1413 1820) (vol. I, Bucure.ti, 1960).
Dace se au in vedere documentele medievale din Tara Romineasca
si Moldova, editate in ultimii 15 ani, va fi lesne sa se observe ea s-a publi-
cat un numar important de asemenea izvoare interne in : Studii", Studii
sicerc. de ist. medic" ; Studii si mat. de ist. medie; Studii si cerc.
de istoria artei" ; Studii gi cerc. st. Iasi" ; Revista arhivelor" etc.
Modal de realizare arheografica fiind. lipsit de unitate, ar fi necesara o
analiza critics, dar lucrul nu e posibil in cadrul acestui articol.
Documente externe. Considerind ea este neeesara o rapids dezvol-
tare a bazei documentare interne, istoriografia marxista a dat intiietate
editarii izvoarelor interne. in acelasi timp, s-au adunat gi publicat impor-
tante acte externe in cele 5 volume din coleetia privind rascoala din 1821,
in special in volumul IV. Paralel, s-a ajuns la aleatuirea gi prelucrarea pen-
tru tipar a unor volume din noua serie a coleetiei Hurmuzaki, cuprinzind
documente din U.R.S.S., R.P. Ungara, R.P. PolonA,, R.P. Bulgaria. Este
foarte avansata munca depusa de comisia specials sovieto-romina pentru
prelucrarea i editarea materialelor din arhivele tarilor respective, ref lee-
tind relatiile romino-ruse.
Preocuparea istoricilor i arheografilor nostri pentru descoperirea,
selectarea si publicarea de izvoare documentare se oglindeste clar in
sumarul periodicelor din Cara n.oastrit, citate mai inainte, vadind ca
s-au editat o serie de pretioase materiale privind relatiile cu Rusia,
Polonia, Imperiul otoman, popoarele din Balcani etc., a earor prezentare
arheografica depkeste cadrul acestui articol. Nu poate fi lasat nesubli-
fiat totusi, felul sigur in care rezolva chestiunile principale privind redarea
textelor in limba italiana autorul articolului : Relatiile comerciale dintre
brasoveni si raguzani (cu documente inedite despre negotul linii in anul
1578) (in Rev. Arh.", nr. 1, I, 1958). In acelasi timp, este de mentionat
depistarea si semnalarea documentelor tureesti relative la t'arile romine,
din articolul de prezentare Despre arhiva turco-orientald din biblioteca de slat
V. Kolarov". Sofia ( Rev. Arh.", nr. 2, II, 1959 ; nr. 1, III, 1960) si,
mai ales, Catalogul documentelor turce,sti, vol. I, Bueuresti, 1960, cuprin-
zind 3045 de piese agate in arhivele din tara noastra, de al caror eontinut
istoricii nostri abia arum iau cunostinta cu viu interns, chiar si numai

www.dacoromanica.ro
19 PUBLICAREA IZVOARELOR MEDIEVALE 1563

in aceasta forma rezumath, care ofera totusi o serie de informatii noi.

La recenzia facuta ( Studii" nr. 6, XIII (1960), p. 274-77) se poate
adkogi observatia ca datarea documentelor nedatate si transformarea
sistemului musulman in sistemul nostru de datare prezinta serioase
deficiente. Actul nr. 423 nu poate fi din 1788, fiind. din 1808. Firmanul
de la nr. 453 nu este datat, de uncle s-a dedus atunci 1791 ? Mica nr.
524 este din 1793, el nu poate fi pus in legatura cu. Mustafa pasa Bairak-
tar care succede lui Tersenikoglu ca aian la Rnsciuc in 1806.
Izvoare juridice. Deoarece vechile tipkituri de pravile din sec. al
XVII-lea prima jumatate a sec. al XIX-lea an fost reeditate in a doua
jumatate a sec. al XIX-lea si in primele decenii ale secolului nostru cu
greseli transmise de la o editie la alta, s-a dat o atentie deosebita de
Catre Academia R.P.R., in anii 1948-1962, pentru alcatuirea de editii
stiintifice si critice ale monumentelor noastre legislative medievale, in
care stop s-a urm'arit de colectivul de specialisti avind aceasta sarcina, sa
se identifice izvoarele mai vechi, apoi sa se depisteze si prelucreze toate
materialele documentare preliminare, reflectind modul cum s-au realizat
aceste insemnate izvoare juridice, si sa se stabileasca textele de baza
pentru noile editii. Dupa o asidua munca de citiva ani s-a ajuns, ince-
pind din anul 1955, la tipa'rirea urinkoarelor izvoare : Legiuirea Caragea
din 1818 (in 1955) ; Pravilniceasca condial din 1780 (in 1957) ; Codul
Calimach din 1818 si Sobornicescul Hrisov din 1785 (in 1958); Manualul
juridic al lui Andronache Donici din 1814 (in 1959) ; Carte romineascd de
inaiteiturci din 1646 (in 1961) si Indreptarea legii din 1652 (in 1962). S-au
adus serioase obiectiuni entice in ce priveste editia Legiuirii Caragea
(cf. Studii si cere. st.". Iasi, VII (1956), p. 139 -54; Studii", nr. 1,
X, 1957, p. 179-191 ; nr. 5, XIII, 1960, p. 203 4), aceasta bind prima
realizare arheografica de natura juridic'. Nici editiile celorlalte izvoare
n-au fost scutite de uncle inadvertente, semnalate in recenziile facute
de specialisti ; cu toate acestea nu se. poate nega faptul ca noile editii
constituie un progres remarcabil fats de vechile editii, atit in ce pri-
veste critica textelor, cit si interpretarea materialist-istorica a continu-
tului acestor izvoare in studiile introductive ce le insotese.
IzVoarele narative. Vorbind la inceputul acestui articol de clasifi-
carea izvoarelor fa'cuta de N. Balcescu, am aratat ca izvoarele narative
sint izvoare de traditie oral' sau scrisa, adica dovezi istorice mijlocite.
Pe istorici ii intereseaza indeosebi izvoarele narative scrise si de modul
publicarii acestora ne vom ocupa in rindurile ce urmeaza. Continutul
acestei marl si importante categorii de izvoare reflectA conceptia despre
lume si societate a celor care le-au alcAtuit, interesul ca aceasta conceptie,
potrivit careia se astern si se explica evenimentele, sg, ajunga la cuno-
stinta istoricilor de mai tirziu. Pozitia for de class si de aci veridicitatea
acestor surse de informare trebuie controlata atent prin intermediul
izvoarelor documentare. Trebuie remarcat, fns', ea deli, privite sub
aspectul veracitatii, izvoarele narative se plaseaza in urma izvoarelor
documentare, totusi uncle dintre ele, cum sint cronicile, au si o not
superioara fats de izvoarele documentare, fiindca prezinta o expunere
unitara, de dimensiuni largi, asupra unei anumite perioade istorice. De
14 - 13. Elan
www.dacoromanica.ro
1564 I. IONA$CU 20

aici rezultA importanta unor asemenea surse §i necesitatea publicarii

for in mod §tiintific.
Izvoare narative interne. Istoriografia marxista din tara noastra a
aratat §i arata un interes viu pentru editarea §tiintifica a cronicilor,
apreciind deosebita valoare a continutului for atit sub raportul volumului
de date, eft mai ales al mentalitatii §i ideologiei medievale. Dupa cum
am spus mai inainte, cronicile din Tara Romineasca au atras atentia lui
N. Balcescu, care le-a §i editat pentru intiia oars. Istoriografia de dupes
Balcescu n-a cautat sg, dna, mai departe munca de depistare, de selec-
tare critica a manuscriselor §f de editare a cronicilor muntene. Numai in
anii puterii populare s-a pus in mod serios problema publicarii for potrivit
exigentelor arheografiei actuale, constituindu-se In 1951, la Institutul
de istorie al Academiei R.P.R., un colectiv de speciali§ti pentru reali-
zarea acestei sarcini. Dupa noua ani de munca a aparut, in colectia Cro-
nicile medievale ale Rominiei" (vol. III, caci al II-lea cuprinde Cronicile
slavo-romine, de care se va vorbi in cadrul izvoarelor narative din Mol-
dova, iar vol. I va prezenta Repertoriul manuscriselor de cronici de pe
teritoriul farii noastre), cea mai veche compilatie de cronici muntene,
transmisa in zeci de copii : Istoria Tdrii Rominefti, 1290-1690. Leto-
pisecul Cantacuzinesc (Editura Academiei R.P.R., 1960). Este cea
dintii editie critica a acestui pretios izvor narativ din Tara Romineasca.
Aceasta valoroasa realizare arheografica, la care §i-a dat contributia §i
cel ce scrie aceste rinduri, conducind colectivul in anii 1951-1955, fares
ca editorii sa faces vreo mentiune, de§i In alte editii de izvoare aparute
recent se mentioneaza In prefata orice aport (cf. colectia Rdscoala din
1821, vol. I, p. 18), a trezit un indreptatit interes, cum rezulta din unele
recenzii (cf. Rev. Arh"., nr. 2, III, 1960, p. 338-342 ; Tribuna" din
Cluj, nr. 39 din 29 sept. 1960 ; St. §i cerc. §t.", Ia§i, Istorie, nr. 1, XII,
1960, p. 168 -170; Bis. ort. rom.", nr. 1-2, 1961, p. 194-207). Apre-
cierile se refers mai mult la valoarea izvorului, parafrazindu-se studiul
introductiv al editorilor, aspectul realizarii arheografice reducin.du-se la
formule ca : editie realizata dupes toate criteriile §tiintifice" sau au
reu§it sa redea intr-o corecta transcriere textul unei cronici". Unul
dintre recenzenti (Bis. ort. rom.") se ocupa §i de aceasta latura, afirmind :
Metoda trebuie luata fn discutie. Atitudinea noastra este sceptics ". Se
discuta valoarea aparatului critic, sustinindu-se ca in afara de variantele
din ms 0 restul e neglijabil", cuprinzind variante ortografice neinsem-
nate". Se fac §i alte importante observatii critice de care trebuie sa se
tins neaparat seams la o noua editie. Nu consideram Insa. Intemeiate
sustinerile recenzentului In favoarea lui Stoica Ludescu.
In ceea ce prive§te modul de transcriere, observam ca, editorii nu
§i-au respectat propriile reguli propuse, deoarece pe aceea§i paging gasim :
7)cind" §i cand", dandu-i", manie" (p. 199) etc., de§i. la p. LXI ei
se exprima, ca adepti ai transcrierii fonetice interpretative §i. In conse-
cinta transcriu : dud" (nu cand"), trecind (nu trecand") etc. Apoi
unele identificari din indice sint gre§ite : Alexandru, 'fiul lui Mircea
Ciobanul" (p. 237) e Alexandru, fiul altui Mircea voda, fiu al lui Mihnea
-eel Rau. Aron Petru" s-a Intregit gre§it, fiind vorba In textul cronicii

www.dacoromanica.ro
21 PUBLICAREA IZVOARELOR MEDIEVALE 1565

de Aron Tiranul, nu de Petru Aron etc., valoroasa lucrare fiind

umbritA de asemenea deficiente. Ea constituie, totusi, un remarcabil
progres fatA de editiile anterioare. La o nou5, editie va trebui 0, se tin/.
seam& si de manuscrisul descoperit recent si editat sub titlul : 0 copie
necunoscutd a Letopisetului cantacuzinesc (Mitr. Olt.", XIII, nr. 7-9,
1961), cu variante de inregistrat.
0 alt5, cronies munteanA, relatind despre o perioadA scurtA, de 30
de ani, ins5, cu amAnunte remarcabile tisnind din papa unuia contem-
poran cu evenimentele, pe care le expune en neintrecut talent in spirit
polemic, este : Istoria Taxii Rominesti de la octombrie 1688 ping la niartie
1717, editie critics apgrutA in Editura §tiintifica in 1959, pe care un
recenzent o apreciaza din punct de vedere arheografic o excelent5,
redare a textului si a variantelor", respingind ins& justificat teza edito-
rului ca izvorul ar fi fost alcgtuit in 1739 si cronicarul §i -ar fi redactat
opera din auzite sau din scrisele altora. TotodatA se ridicA serioase si
indreptAtite obiectiuni asupra alcAtuirii glosarului i indicelui (Studii";
nr. 4, XIII, 1960, p. 325-331). .Alti recenzenti nu fac decit s5, rezume
prefata si mai ales introducerea, admitind CA' cronica nu are caracter de
memoriu, bind scris de un compilator anonim in 1739 (cf. Rev.
Arh.", nr. 2, III, 1960, p. 336-338 ; St. $i cerc. st.", Iasi, X, fasc.
1-2, 1959, p. 244-246). Intr-o altA recenzie, privind valoarea literary a
cronicii se sustine neargumentat ca autorul, fie ca a scris in 1717 sau 1739,
este amicul si emulul lui Radu. Popescu" (cf. Gazeta literary ", VII,
nr. 30 (332) din 21 iulie 1960). Consideram ca aparatul critic este incAreat
cu variante ortografice fArA nici o importanta.
Editorul nu indicA in introducere, relativ la modul de redare a tex-
tului de bazA, decit ca a transcris pretutindeni semnul chirilic ior" cu
/7i" in interiorul cuvintelor, motivind ea, sint manuscrise de dup5, 1750",
de unde ar rezulta ca a aplicat sistemul interpretativ fonetic. Comparhid
insa textul de baza ca variantele, observam frecvente inconsecvente.
AceastA constants nepotrivire de transcriere dintre text $i aparat lasA
impresia ca au lucrat persoane diferite cu sisteme deosebite sau aceeasi
persoanA la intervale mari de timp.
In anul 1961 a apkut o editie de popularizare : Cronicarii munteni,
2 vol., E.P.L., cuprinzind pe lingA textele de bazA, far& aparat, ale celor
dou5, cronici prezentate mai sus, si : opera Stolnicului Cantacuzino, Isto-
riile lui Radu Popescu i cronica domniei lui C. Brincoveanu de Radu
Greceanu. Colectia a fost alcsatuit5, ingrijit, editiile anterioare an fost
folosite critic. Sistemul de transcriere fonetia se prezinta unitar. Tex,
tele sint precedate de studiul introductiv Valoarea istorica, si literary a
cronicilor muntene" (vol. I, p. V CXXVI) alcAtuit de Eugen Staneseu
Cu o tinutA stiintifica care depaseste cadrul unei editii obisnuite de
cronici, ridicind probleme de importanta majors in legaturA cu conditiile
istorice in care s-au redactat aceste izvoare i subliniind in continutul for
calitAti de conceptie istorica i maiestrie de stil, pe nedrept ignorate in
trecut in raport cu analistica moldoveana.
Cu privire la izvoarele narative medievale din Moldova se constata
iarAsi un efort sustinut pentru publicarea lor. Editura Academiei R.P.R.

www.dacoromanica.ro
1566 I. IONA$CU' 22

a publicat in 1959, Intr -o editie revazuta, culegerea : Cronicile slavo-romine

din sec. XV X VI, publicate cindva de IL. Bogdan, formind vol. II al
colectiei Cronicile medievale ale Rominiei". Noua editie cuprinde pe
ling' izvoarele moldovene §i pe eele din Tara Romineasca, niste scurte
fragmente analistice murale, denumite pretentios cronici". Ea prezinta
rectificari de cronologie, noi traduceri ale textelor slave si o noua
interpretare a continutului, judicioasa in ansamblu, dar cu detalii dis-
cutabile. Lucrarea constituie o buns i utila realizare arheografica.
Cronica lui Grigore Ureche Letopisetul T cirii Moldovei, s7a bucurat
de o editie stiintifiea, aparuta in 1955, la ESPLA; dupe 3 ani cronica
cunoaste o noua editie, revazuta i augmentata. Editorul a cautat printr-o
sagace critics de texte sa distinga opera lui Ureche de cunoscutele interpo-
lari. Printre obiectiunile intemeiate aduse editiei este si aceea a lipsei apa-
ratului variantelor manuscriselor ( Studii", nr. 6, IX, 1956, p. 161 164 ;
Limba romina", nr. 4, IX, p. 76 86), totusi, privita global, lucrarea tre-
buie considerate, mai ales prin tezele noi din studiul introductiv, o con-
tributie utila la realizarea unui corpus al izvoarelor narative medievale,
Si opera complete a cronicarului Miron Costin a vazut o noua editie
critics (Opere, Bucuresti, ESPLA, 1958) datorita aceluiasi specialist
(P. P. Panaitescu) care a publicat i cronica lui Ureche. In recenziile
facute ( St. si cerc. st.", Iasi, X, fast. 1 2, p. 220 ; Rev. Arh.", nr. 2,
III, 1960, p. 329 333, amindoua de aeeeasi persoana i cu acelasi
text ; Studii", nr. 5, XIII, 1960, p. 209 214, o intemeiata analiza arheo-
grafica) s-a subliniat valoarea acestei editii.
Ampla §i valoroasa opera a lui Dimitrie Cantemir preocupg pe multi
cercetatori In domeniul stiintelor sociale, dar editarea ei potrivit crite-
riilor arheografice noi ramine Inca asteptata. S-a dat o editie de populari-
zare in traducere a Descrierii Moldovei (Biblioteca pentru toti, 1956),
apoi, iarasi numai in traducere Viata lui Constantin Cantemir (ESPLA,
1960), dar se impune a se edita critic intreaga opera.
In urma unui Indelungat studiu al manuscriselor cronicii lui Neculce
$i al documentelor contemporane, acad. Iorgu Iordan a ajuns la con-
cluzia ca ms. 253 din Biblioteca Academiei R.P.R. con-tine fragmente
scrise de mina cronicarului §i ca poate fi luat ca manuscris de baza pentru
o noua editie a operei lui Ion Neculce : Letopisetul Tdrii Moldovei §i
0 same de cuvinte (ESPLA, 1956). Editia din 1956 fu supusa de autor unei
atente revizuiri, ajungindu-se la a II-a editie din 1959, in care, pe ling'
redarea stiintifica a textului, potrivit sistemului interpretarii fonetice,
gasim un amplu studiu intro ductiv, care constituie o remarcabila inter-
pretare a continutului cronicii si a limbii folosite de neintrecutul narator
al evenimentelor de interes istoric. Desigur, atita timp cit nu avem mann-
scrisul autograf integral al cronicarului, e bine sa reflectam, cum s-a aratat
( Limba romina", nr. 2, X, 1961, p. 178 183) la o editie critics, care
sa cuprinda in aparat toate variantele, de continut Ins', nu ortografice,
acestea din urma neaducind nimic nou la textul de baza.
Izvoarele narative externe au constituit iarki o preocupare de
seam' a Academiei R.P.R., a istoricilor i arheografilor nostri. In colectia
initiate de Academie : Scriptores Byzantini" a aparut, ca prim volutp.

www.dacoromanica.ro
23 PUBLICAREA IZVOARELOR MEDIEVALE 1567

cea dintii editie critics de ping azi a cronicarului bizantin Ducas : Istoria
turco-bizantinet, 1341-1462 (Bucuresti, 1958), volumul II formind tra-
ducerea operei lui Laonic Chaleocondil : Expuneri istorice (1389-1462),
ambele datorita muncii competente si de rabdare a bizantinologului
romin V. Green.
Trebuie sa mentionam §i noua editie a Cronicii lui Baltasar Walther
despre Mihai Viteazul in raport cu cronicile contemporane, aparuta in
Studii Si mat. ist. medie, III (1959), care apartine cunoscutului editor
de texte Dan Simonescu.
La aceste editii masive, silt de adaugit traducerile de fragmente
din cronicile ruse, ucrainene, polone, germane, italiene, franceze etc.
publicate in periodicele istorice de la not in aceasta perioada.
In cei 15 ani de la infaptuirea Republicii Populare Romine,
Academia R.P.R., Institutul de istorie din Bucuresti, alte institute de
§tiinte sociale si o serie de cercetatori specialisti in istorie, lingvistiea si
arheografie §i -au propus sa depisteze, selectioneze si sa prelucreze dupe
criterii avansate izvoarele istoriei poporului nostru in vederea alcatuirii
unei sinteze istorice fundamentata pe cele mai sigure marturii privind
formarea si dezvoltarea societatii feudale pe teritoriul Orli noastre.
Datorita acestui uria§ efort colectiv s-au obtinut importante succese,
publicindu-se monumentala colectie de 30 de volume : Documente privind
Istoria Rominiei (sec. XI XVII), un masiv volum de materials docu-
mentare din sec. XVIII, cinci volume privind Rascoala din 1821".
S-au realizat not editii pentru sapte din cele mai importante izvoare
juridice din Tara Romineasca si Moldova. Cit priveste grupa importante
a izvoarelor narative interne s-au realizat editii critice, stiintifice si de
popularizare stiintifica ale principalelor cronici muntene si moldovene
din sec. al XV-lea prima jumatate a sec. al XVIII-lea. Este de subli-
niat si publicarea celor doua volume de cronici bizantine. Sint gata de
tipar i alte cronici straine. Alaturi de aceste importante colectii silt de
mentionat numeroasele izvoare documentare si narative inserate in
periodicele de specialitate.
In modul de publicare a acestor izvoare se observe insa si uncle
deosebiri cu privire la principiile si metodele arheografice aplicate de
editori. S-au scris citeva articole si s-au tinut referate asupra editarii
textelor, dar n-am reu§it sa realizam un indreptar rezultat din consensul
diferitelor opinii divergente care sa fie obligatoriu pentru toate institu-
tiile stiintifice $i editurile In al ca'ror profil ultra preocupari arheografice,
aca cum au reucit sa realizeze istoricii si arheografii sovietici. Desigur,
nu se poate concepe ca aceste norme obligatorii au caracter perpetuu,
ele se modifies cu vremea, totuci o data fixate si aplicate influenteaza
puternic pentru crearea unui sistem unitar in problema editarii izvoa-
relor, eliminind de pilda dezacordul dintre istorici si lingvisti cu privire la
transcrierea textelor romine chirilice etc.
Realikarea unui acord asupra principiilor si metodelor arheografice
de urmat in publicarea izvoarelor va contribui la accelerarea ritmului de
editare si implicit la o adincire continua a cercetarii istorice in patria noastra.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
ISTORIA MODERNA

CERCETAREA ISTORIEI MODERNE

A ROMINIEI IN ANI1 PUTERII POPULARE
DE

VASILE MACIU

Istoria moderna are ca obiectiv studiul formarii, dezvoltarii si

decaderii orinduirii capitaliste, perioada inceputa in tara noastra o data
cu revolutia burghezo-democratica din 1848 si terminate in toamna
anului 1917, cind in Rominia, ca si in alte tali din Europa, lupta pentru
sfarimarea orinduirii capitaliste s-a intensificat o data cu victoria Marii
Revo lutii Socialiste din Octombrie. Perioada moderna a istoriei Rominiei
cuprinde trei subperioade : 1) dezvoltarea si consolidarea orinduirii capi-
taliste (1848 1878) ; 2) intensificarea dezvoltarii capitalismului (1878
1900) ; inceputurile capitalismului monopolist (1900 - 1917).
In prima subperioada a fost caracteristica lupta pentru inlaturarea
privilegiilor si servitutilor feudale, pentru dezvoltarea orinduirii capi-
taliste si pentru formarea si independenta statului national romin.
Datorita, lentei dezvoltki a capitalismului in tara noastra si, in genere,
In centrul si fasaritul Europei, trecerea de la feudalism la capitalism
nu s-a fkut dintr-o data, ci printr-un proces istoric si pe calea intelegerii
dintre burghezie $i mosierime prin mentinerea unor puternice resturi de
relatii feudale in agriculture. Renuntarea treptata a burgheziei, dup5,
ina'busirea revolutiei din 1848, la lupta revolutionary a impiedicat desa-
virsirea unirii nationale a poporului romin intr-un singur stat in timpul
formarii i consolidarii orinduirii capitaliste (1848 1878), Unirea din
1859 1862 marginindu-se numai la unificarea Moldovei $i Tarii Romi-
nesti in cadrul Rominiei.
A doua subperioada (1878 1900) se caracterizeaza prin rolul pre-
cumpanitor pe care it are burghezia in cadrul regimului burghezo-mosierese,
prin trecerea treptata a burgheziei pe pozitii reactionare, prin dezvolta-
rea miscarii muncitoresti si a celei socialiste si Inceputul procesului de
contopire a for intr-o singura miscare, prin cresterea luptei revolutionare
a taranimii. In Transilvania, la ascutirea contradictiilor dintre burghezie

www.dacoromanica.ro
1570 V. MACIU 2

si mosierime de o parte, dintre acestea si proletariat si tar/nil:Lie de

alta, s-a adaugat ascutirea contradicliilor nationale.
A treia subperioada (1900-1917) este caracterizata prin apariiia
imperialismului, prin marea rascoala taraneasca din 1907, prin dezvoltarea
continua a mi§carii muncitoresti, prin participarea Rominiei la al doilea
razboi balcanic si la razboiul imperialist mondial.
Servind interesele burgheziei si intcmeindu-se pe coneeptii idealists,
istoriografia burgheza n-a avut o intelegeie stiintifica a istoriei mcdeine
a tarii noastre. Fara sa tins seama de modul de productie corespunzator
epocii moderne, A. D. Xenopol fixeaza istoria moderna a poporului romin
in plin feudalism, datind inceputul ei prin anii de ureare pe tron a lui
Matei Basarab si Vasile Lupu 1633 si 1634 si sfii situl prin revolutia
greceasea" din 1821, istoria moderna, a rominilor fiind caracterizata ea
insasi prin influenta greceasea" 1. N. Iorga nici nu mentioneaza in vasta
sa lucrare Istoria rominilor volumele VIII si IX existenta unei pe-
rioade moderne", desi cartea a III-a a vol. VIII este intitulata Supt
revolutie, iar cartea a IV-a, Rominii si revolutiile nationale.
Publieind un nurn'ar apreciabil de izvoare, precum si eiteva lucrari
referitoare la uncle aspecte ale istoriei moderne, care interesau burghezia,
istoriografia burgheza a neglijat aproape complet miscarea muncitoreasca
si in mare parte miscarea taraneasca. In lucrarile privitoare la revolutia
din 1848, la lupta pentru Unire, la razboiul pentru independenta Rominiei,
la miscarea memorandista, la participarea Rominiei la primul razboi
mondial imperialist, istoricii burghezi an cautat sa glorifice actiunile
burgheziei, neglijind sau desconsiderind rolul maselor. Uncle luerari
mai ales cele referitoare la revolutia din 1848,1a Unire si independenta si
la miscarea memorandista an fost menite sa laude pe unii conducatori
si sa minimalizeze aportul altora care, cum e cazul lui N. Balceseu,
an avut un rol deosebit in lupta revolutionary a poporului romin. Daca
istoriografia burghezii, a trecut sub taeere de cele mai multe on lupta de
class, mentionind-o in treacat numai atunci cind ii era cu neputinta s-o
ocoleasca, in sehimb ea a exagerat contradietdile nationale, Ears sa arate
baza for social-economica, si in special caracterul for burghez. Instrumente
ale ideologiei burgheze, lucrarile vchii istoriografii abundente, adeseori,
in informatii pot fi de folos numai printr-o utilizare critics in spiritul
conceptiei materialiste a istoriei. Despre lucrarile istoriografiei burgheze
privitoare la istoria Rominiei se poate spune, asa cum arata Lenin refe-
rindu-se la teoriile istorice anterioare marxismului, ca cercetau, in cazul
eel mai bun, numai motivele ideologice ale activitatii istorice a oamenilor,
si nu cercetau ce anume (la nastere acestor motive, nu sesizau legile objec-
tive iu dezvoltarea sistemului de relatii sociale, nu vedeau ea aceste relatii
10 au radacinile in gradul de dezvoltare a productiei materials; al doilea...
nu tineau seama tocmai de actiunile maselor populatiei 72.

1 A. D. Xenopol, Istoria rominilor din Dacia Traiand, vol. VII, ed. a III-a, DucurWi
(La.), p. 5 §I 7.
a V. I. Lenin, Karl Marx (Scurtd schild biogralicd ,si expunere a marxismului), In Opere,.
vol. 21, Ed. politicil, Bucurelti, 1959, p. 42-43.

www.dacoromanica.ro
3 ISTORIA MODERNA A ROMINIEI 1571

Cucerirea puterii in stat de catre proletariat in aliantd eu Ord-

nimea muncitoare §i trecerea la construirea socialismului au impus si
transformarea revolutionary a culturii, inelusiv ceicetarea §tiintificd in
domeniul istoriei moderne. Din momentul declanOrii revolutiei cultui ale,
noua orientare ideologic a cereetdrilor istorice a avut in materialismul
istoric inainte de toate o calduza pentru studiu §i nu o pirghie pentru
constructii in genul lui Hegel" 1. Cu aceastd, caliluzd pentru studiu", a sa
cum aratd Engels, Intreaga istorie trebuie studiata din nou, conditiile
de existents ale diferitelor formatiuni sociale trebuie cercetate in arnanunt
inainte de a ineerca sa, se deducd din ele conceptiile politice, juridice, este-
flee, filozofice, religioase etc. care le corespund" 2.

Noua orientare a studiului istoriei moderne, ca de altfel a tutus or

cercetdrilor §tiintifice, a fost initiatd §i condusd de partid. Traducerea in
lirnba romind a unei bune pdrti din operele lui Marx §i ale lui Engels §i a
celei mai man pdrti din operele lui Lenin a contribuit nu numai ca istorieii
romini sd-§i insu§eased mai cuprinzator conceptia marxist-leninistd, sd
patrundd mai adinc in intelegerea §tiintificd a istoriei moderne, asupi a
cdruia au .stdruit mai ales in lucrarile for Marx, Engels §i Lenin, ci
§i sa poatd utiliza mai cu u§urinta pretioasele for indicatii referitoai e
la numeroase evenimente ale istoriei moderne a Rominiei. Un ajutor
substantial au primit de asemenea istoricii studiind lucrdrile tovard§ului
Gh. Gheorghiu-Dej, In special 30 de ani de luptet a Partidului §i 40 de ani
de luptci sub steagul atotbiruitor al marxism-leninismului. Sub indrumarea
partidului, istoricii §i-au insu§it treptat conceptia marxist-leninistd,
aplicind-o conditiilor concrete ale istoriei moderne a tarn noastre. Au
fost studiate din nou pe baza conceptiei materialiste a istoriei uncle
probleme cum sint revolutia din 1848, Unirea Principatelor, razboiul
pentru independenta Rominiei etc. care fuseserd studiate §i de istorio-
grafia burghezd, dar voile cercetari §tiintifice privind aceste probleme an
scos in evidenta ca fenomenele suprastructurale politice, juridice, cul-
turale i §i au rdthicinile in structura societdtii, utilizarea materialis-
niului istoric permitindu-le studierea, cu o precizie proprie §tiintOor
istorico-naturale, a conditiilor sociale de vial ale maselor §i a schimbaiii
aeestor conditii" 3.
Inca din 1947 a fost elaborat de cdtre un colectiv de autori, sub
indrumarea partidului, Istoria Rominiei, manualul unit, avind ea redac-
i or responsabil pe Mihail Roller. Pentru prima oars se &idea capito-
lelor privind istoria modernd elaborate in cea mai mare parte de
autorul acestor rinduri o extindere corespunzdtoare importantei acestei
perioade a istoriei tarii noastre in dezvoltarea societatii rornineti.
In prefata acestei lueritri, prima incercare de interpretare materialist-
istoricd a intregii istorii a Orli noastre, autorii declarau, intre altele :
1 Engels Mire Schmidt, Londra, 5 august 1890, in K. Marx-F. Engels, Opere alese to dowl
volume, vol. II, ed. a II-a, E.S.P.L.P., Bucure§ti, 1955, p. 532.
2 Ibidem.
3 V. I. Lenin, op. cit., p. 43.

www.dacoromanica.ro
1572 V. MACH.' 4

...ne-am straduit sa, redam modul de viata si modul de guidire al

oamenilor din societatea care s-a dezvoltat pe teritoriul patriei noastre ;
cum s-au schimbat acestea de-a lungul veacurilor ; lupta pe care poporul
a dus-o pentru a dezvolta pe pamintul Rominiei viata sa material/ si
spirituals ". Mai departe, ei atrageau astfel atentia asupra conceptiei
materialiste pe care o aplicau : Am inratisat dezvoltarea societatii ome-
nesti din teritoriul care formeaz5, Rominia de astazi si am cautat ca in
diferite epoci 85, apara in lumina for toate laturile vietii economics, so-
ciale, politice, militare, culturale si fortele care aveau misiunea sa ducA
Cara noastra. inainte". Manualul a jucat un rol deosebit in aplicarea
materialismului istoric la studierea istoriei tatii noastre.
Un impuls puternic au dat cercetarilor in stiintele istorice, pe baza
conceptiei marxist-leniniste, Hoteirirea fedinfei plenare a C.C. al P.M.R.
asupra stimuldrii activitcifii Viintifice literare fi artistice (tinutd in zilele
de 22, 23 3i 24 decembrie 1948) $i :Decretul pentru stimularea activitcitii
sqiinfifice, literare si, artistice. Ideile cAlAuzitoare din aceste documente
de partid $i de stat au fost traduse in viata, in domeniul istoriei in general,
in acela al istoriei moderne in special, de Sectia de istorie a Academiei
R.P.R., fie direct, fie prin Institutul de istorie si filozofie din Bucuresti,
si prin institutele de istorie $i filozofie ale filialelor din Cluj si Iasi ale
Academiei R.P.R., precum si de unele sectoare de activitate ale Insti-
tutului de istoria partidului de pe ling/ C.C. al P.M.R. Din 1953, Insti-
tutul de istorie $i filozofie a devenit Institutul de istorie, putind sa'-si
indrepte mai mult atentia asupra cercetarilor de istorie.
Un rol important in actiunea pentru insusirea inva,taturii marxist-
leniniste ca si pentru orientarea ideologica a stiintelor, inclusiv a celor
din domeniul istoriei moderne, 1-a avut revista Lupta de class ", organ
teoretic si politic al C.C. al P.M.R. care a publicat articole de istorie
privitoare la unele din problemele fundamentale ale istoriei moderne a
t aril noastre, contribuind astfel la clarificarea lor.
ApArufa in 1948 sub conducerea unui Comitet de redactie, revista
Studii" a devenit de la nr. 3 din anul 1949 un organ al Institutului de
istorie $i filozofie al Academiei R.P.R., iar din 1954 devine o revista
der specialitate, contribuind la indrumarea ideologica, a cercetatorilor din
tara noastr5, prin publicarea documentelor de partid si de stat mentio-
nate, precum si prin publicarea unei serii de articole speciale, cum sint:
editorialul Sti ne insusim invticcitura marxist-leninistd fi cuceririle stiinfei
pentru a asigura inflorirea ftiinfei istorice in R.P.R. (in nr. 2 din 1950),
articolul Sarcinile de mare raspundere pose de Congresul al II-lea
al P.M.R. in fata istorieilor (in nr. 1 din 1956) etc. In afar de aceasta,
revista Studii" a adus servicii importante cercefatorilor in domeniul
istoriei moderne, publicind articole, studii, recenzii, documente. Putem
spune ea, putini istorici din tara noastra n-au ajuns s5, publice in aceasta
revista eel putin un articol sau o recenzie.
0 contributie pretioasg, la dezvoltarea cercetarilor in domeniul isto-
rici au dat $i publicatiile Studii si cereetari stiintifice", Iasi, Istorie (din

www.dacoromanica.ro
5 ISTORIA MODERNA A ROMINIEI 1573

1950), a Filialei din Iasi a Academiei R.P.R., Studii si materiale de istorie

modernd (din 1957), a Institutului de istorie al Academiei R.P.R., Revista
Arhivelor", seria noug (din 1958), Analele Universifatii «C. I. Parhon »
Bucuresti", Seria stiinte sociale, Istorie, Studii i cercetki de istorie",
Cluj apoi apgruta sub titlul Anuarul Institutului de Istorie din Cluj".
Pentru dezvoltarea cercethrilor in domeniul miscarii muncitoresti a
fost infiintat in 1951 Institutul de istorie a partidului de pe ling5, C.C.
al P.M.R., care a editat din 1955 un organ special Analele Institutului de
istorie a partidului de pe ling5, C.C. al P.M.R.", in paginile cAruia s-au
publicat numeroase articole, studii, recenzii i documente privind istoria
mi. carii muncitoresti din tara noastra.
0 contributie de care trebuie s6 se Ong seama la dezvoltarea cercetkii
istoriei moderne a dat §ff Societatea de stiinte istorice §i filologice din R.P.R.
(din 1949), in publicatiile ckeia C omuniciiri si articole de istorie (1955),
Studii Si articole de istorie (vol. I, 1956 ; vol. II, 1957 ; vol. III, 1961 ; vol. IV,
1962) an apkut numeroase studii §i articole de istorie moderns.
Desi istoricii burghezi au publicat citeva colectii si volume izolate
de documente privind istoria modern5, a Rominiei, ele nu sint totusi su-
ficiente nici pe departe pentru cercetarea stiintific5, a acestei perioade din
istoria tariff noastre, intrucit nu cuprind decit in mica m'asur5, aspectele
economico-sociale si aproape nimic referitor la miscarea muncitoreasc5, si
la exploatarea maselor tArgnesti de care mosieri. Pentru a in15,tura aceste
goluri s-a trecut inc5, dinainte de 1948 la editarea unor not colectii de docu-
mente privind istoria modern5, a Rominiei.
Tin moment de o important5, deosebit5, pentru dezvoltarea isto
riografiei marxist-leniniste din tara noastra 1-a constituit Congresul al
II-lea al P.M.R. din decembrie 1955. in Raportul politic al C.C. al P.M.R.,
prezentat de tovarkul Gheorghe Gheorghiu-Dej, an fost puss in fata
istoricilor sarcini de mare insemnkate : O sarcina de mare faspundere
stI in fata istoricilor nostri aceea de a elabora, cu fortele unui larg
colectiv de cercetItori §tiintifici, o istorie a Rominiei care 85, sintetizeze,
de pe pozitiile inv5,tkurii marxist-leniniste, tot ce s-a realizat la not pe
tkimul stiintei istorice si s5, insemne un pas inainte in dezvoltarea aces-
tei stiinte, indeosebi in solutionarea unor probleme de bazA ale istoriei
noastre probleme ale procesului de formare a poporului romin, ale
istoriei contemporane, ale periodizkii istoriei. In cc priveste istoria par-
tidului, Comitetul Central a hotgrit elaborarea de catre Institutul de
istorie a partidului a unui manual care va fi redactat de o comisie a Co-
mitetului Central si care trebuie sa inarmeze pe membrii de partid si
pe oamenii muncii fka partid cu cunoasterea invAt5,mintelor istorice
ale drumului de lupta, parcurs de partid" 1.
in lumina acestor indicatii, cercetarile de istoria Rominiei in general,
de istorie moderng §i contemporanI in special, an cunoscut o dezvoltare
deosebitg. Cele din domeniul istoriei moderne, ca si cele privitoare la
celelalte epoci istorice se caracterizeaza prin doug perioade importante :
1 Gh. Gheorghiu-Dej, Arlicole qi citvintari. 195,5 1959 , Ed. politick Bucurelti,
1959, p. 145.

www.dacoromanica.ro
1374 V. MACTU 6-

1948 1955 si 1956 1962 niarcate ca atare de luerarile Congresului

al II-lea al P.M.R.
In perioada 1948-1955, acad. P. Constantincseu-Iasi a dat O pre-
tioa8i1 conti ibutie t?tiintifick publicind intre altele studii privind relatiile
romino-bulgare in a doua jumatate a sce. al XIX-lea (o parte din ele
aparind si in volumul Studii istorice romino-bulgare, tipilrit in 1956), studiile
Influenta democratilor revolutionari rusi din secolul at XIX-lea asupra curen-
telor ideologise din Para noastra, intre 1850 -1880 (in Studii", III (1950),
nr. 3), Comuna din Paris si ecoul ei in press contemporand din Rominia
( 1871 1880) , (in Studii". IV (1951), nr. 1) etc. Acad. Mihail Roller a.
desfasurat o bogata activil ate pentru editarea unor colectii de documente.
Catre sfirsitul perioadei 1948-1955, trecind la cereetati privind miscarea
muneitoreasea, a publicat in 1951 st udiul In legatura cu procesul de form are
si dezvoltare a clasei muncitoare si a miscarii muncitoresti. Tot in aceastl,
perioada an publicat studii F au al ticole privind istoria moderns i alti
numerosi cereetat ori. Ca inmate a unei hotariri de partid si a guvernului,
in mai 1952, Academia R.P.R. a sarbatorit printr-o sesitrne stiintifica a 75-a
aniversaie a proelarnarii indepcndentei Rominiei, comunicarile expuse in
sesiune fiind publicate in acelasi an in culegerea 75 de ani de la pro-
clamarea independentei de stat a Rominiei.
Tot in perioada 1948-1955 a fost publicata volumilioasa eulegere in
dour parti Studii si referate privind istoria Rominiei, aparuta in 1954, in
care s-au publicat §i luciaii privind istoria model nii. In Cuvint introductiv
se scria, intre altele : Publicarea color doua pruti ale volumului de fats,
poste servi ca material ajutator pentru catedrele de istorie din invata-
mintul superior si constituie totodata un imbold pentru continuarea ceree-
thrilor din domcniul istoriei patriei, in vederea alcatuirii luerarii «Istoria
Republicii Populare Romine i> pentru invatamintul superior, lucrare in
care sa, fie redat, in toata marelia, eioismul popolului in faurirea istoriei
sale". 0 caracterizate a istoriografiei marxiste din perioada 1948-1955 a
fost facuta, de acad. P. Constantinesculasi in luerarea sa L'apport des-
historiens roumains a l'historiographie universelle depuis le 23 Aoiit 19441.
In a doua perioada (1956 1962) a eercetarilor marxiste privind is-
toria moderns, actiunea de indrumare marxist-leninista a muncii istoricilor
a fost adincita si extinsa. Congresul al II-lea al P.M.R. a dat sarcina de
mare importanta tuturor istoricilor din tam noastta de a elabora un tratat
de istorie a Rominiei, o parte revenind fireste gi istoricilor epocii moderne
ale caror eforturi dupg, aparitia volumelor I si II, iar III in curs de aparitie,
privind istoria veche si medie, fac sa apara, vol. IV al Istoriei Rominiei,
privind formarea i consolidarea orinduirii capitaliste (1848-1878), si sit
se tipareasca vol. V, privind intensificarea dezvoliatii capitalismului si
inceputurile imperialismului (1879-1917). Prin hotarhi ale C.0 al P.M.R.
si ale guvernului, in 1957 s-au sarbatorit 50 de ani de la marea rascoala
tarrtneasca din 1907, iar in 1959 centcnalul Unirii Moldovei si Tarii Ro-
nainesti. Un ajutor preOns au prima istoricii din tat a noasti A-in elaborarea
1 Yn volumul Nouvelles etudes d'histoire presentees au X-e Congres de sciences historiques,
Rome, 1955, Editions de l'Academie de la Republique Populaire Roumaine, Bucarest, 1955

www.dacoromanica.ro
7 ISTORIA MODERNA A ROMINIEI 1575

lucraxilor for prin editorialul nr. 6 din 1958 al revistei Studii", intitulat
Pentru aplicarea consecventd a teoriei marxist-leniniste in cercetcirile istorice.
Activitatea istoriografica din anii 1956 1962 privind istoria moderna
se caracterizeaz% prin varietatea si bogritia problemelor cercetale, feno-
men datorat maturizarii insu irii conceptiei materialismului istoric de,
catre cercetatorii formati inainte de 1948 si de formarea unei not gene-
ratii de istorici marxisti.
Istoriografia marxista a perioadei moderne pornind de la Invata-
tura marxist-leninist4 care considers ca la baza dezvoltarii intregii socie-
tati sta. modul de productie, si-a Indreptat atentia in mod deosebit asu-
pra cercetarii fortelor si relatiilor de productie. Raspunzind necesitatii de
cercetare si aprofundare in acest domeniu, N. N. Constantinescu a publi-
cat in 1957 lucrarea Aspecte ale dezvoltarii capitalismului premonopolist
in Rominia, in care an fost prezentate trasitturile generale ale formarii
i dezvoltarii capitalismului in tara noastra, piny la 1900. Momentul si gra-
dul industrializarii capitaliste an fost cercetate, in 1957, de Olga si N. N.
Constantinescu in lucrarea for Cu privire la problema revolutiei industriale
din Rominia. Studii s-au facut si privitor la stadiul monopolist al capi-
talismului in tara noastra.
Pcoblema trecerii de la feudalism la capitalism in agricultura Ro-
miniei a fost puss de Vasile Maciu Inca din 1955 intr-o expunere succinta
intitulatO Caracterul legiuirilor agrare din Rominia in deceniile VI si VII
ale secolulni al XI X-lea.
0 problema cu totul necercetata de istoriografia burgheza este
aceea a formarii clasei muncitoare. Raspunzind unei necesitati stringente
a cercetarilor privind miscarea muncitoreasca, un colectiv de autori a
publicat in 1959 sub egida Institutului de istorie a partidului de pe linga
C.C. al P.M.R. o lucrare cuprinzOtoare, Din istoricul formarii Si dezvoltdrii
clasei muncitoare din Rominia. Pind la primul raboi mondial. In prefata,
autorii arata ca si-au propus sa studieze procesul de formare si dezvol-
tare a clasei muncitoare din tara noastra pina la primul razboi mondial
§i situatia ei economica, conditiile ei de muncs si de trai, exploatarea capi-
talista crunta la care a fost supusA".
Miparea taraneasca, studiatO putin si numai din punctul de vedere
al intereselor burgheziei de catre vechea istoriografie a constituit una din
preocuparile principale ale stiintei istorice marxiste privitoare la perioada
m.oderna. Ea a fost considerata, ca una din fortele care au contribuit la inla-
turarea ramasitelor feudale si la zdruncinarea regimului burghezo-mosie-
resc. S3micentenarul marii rascoale taramesti a dat ocazia unei sesiuni
stiintifice a Academiei, comunica,rile expuse fiind publicate in volumul
Studii si referate privind rdscoalele Vira'nesti din 1907.
Studierea istoriei miscarii muncitoresti, trecuta sub tacere de isto-
riografia burgheza, capata o mare dezvoltare In anii puterii populare
mai ales dupa 1955, regimul democrat-popular sprijinind prin diferite
masuri studierea trecutului de lupta, al proletariatului. S-a ridicat o ple-
iada de cercetatori specializati in istoria miscarii muncitoresti din perioada
moderna a tarii noastre, rezultatele activitatii for stiintifice fiind publi-
cate in ...inalele Institutului de istorie a partidului de pe linga C.C. al

www.dacoromanica.ro
1576 V. MACIU 8

P.M.R.", precum §i in alte reviste, in culegeri de studii sau In volume

separate.
Cercetarile privind mi§carea muncitoreasca dinainte de 1917 our
fost canalizate in urmatoarele directii : r5spindirea marxi,mului in Rominia,
micarea grevista, infiintarea asociatiilor i sindicatelor muncitoreqti,
organizarea gi lupta politica a proletariatului. Ele an avut ca rezultat
reliefarea luptei consecvente duse de clasa muncitoare impotriva exploa-
aril burgheze gi pentru cucerirea unor drepturi §i libertati democratice.
Bogata activitate de cercetare depusa in domeniul istoriei migeArii
muncitorWi a fost sintetizata In lucrarea editata de Institutul de istorie a
partidului de pe HBO C.C. al P.M.R. sub titlul : Leetii in ajutorut
celor care studiazei Maria P. M.R . (Ed. politica, 1960). Aceasta lucrare,
care constituie aproape o macheta a unei viitoare istorii a P.M.R., trateaza
yi partea privitoare la perioada moderns a istoriei mi. carii muncitorecti
din tara noastra.
Cele trei probleme principale ale formarii i consolidarii orinduirii
capitaliste in tara noastra revolutia din 1848, lupta pentru Unire §i
razboiul pentru cucerirea independentei Rominiei prezentate in diferite
lucrari de vechca istoriografie in interesul burgheziei, au trebuit a fie stu-
diate din nou pe baza conceptiei materialismului istolic §i a unui non ma-
terial informativ.
Un interes deosebit au aratat istoricii marxi§ti pentru cercetarea mi§-
&ardor premergatoare revolutiei din 1848 i a luptatorilor celor mai Main-
tati care an jucat un rol de seamy in pi egatirea §i desfa§urarea revolutiei_
Intrucit istoriografia burgheza a fost tendentioasa, in expunerea.
luptei pentru Unire §i a infaptuirii Unirii, istoricii marxicti au studiat din
nou o serie de aspecte ale acestei probleme, scotind in evidenta ]olul ma-
selor gi baza economics a Unirii. Centenarul Unirii a ocazionat de aseme-
nea elaborarea unui numar mare de studii, articole §i comunicari privind
Unirea, cuprinse in buns parte in nr. 1 din 1959 al revistei Studii" ci in
volumul AStudii privind Unirea Prineipatelor (1960).
Razboiul pentru independenta Rominiei, care era folosit de istorio-
grafia burghezA, pentru a face apologia dinastiei de Hohenzollern ci a.
conducatorilor politici ai burgheziei, a fost studiat de istoricii marxicti
ca o etapa, necesarg a dezvoltarii societatii rominWi i ca o actiune a.
maselor populare pentru eliberarea patriei din jugul otoman.
Volumul al II-lea (1961) din lucrarea colectiva Din istoria Tran-
silvaniei cuprinde, in Mara de capitolul referitor la revolutia din 1848,
capitole privind intreaga dezvoltare a societatii din Transilvania de la
1848 la 1918. Pentru viata politica a vechii Rominii se pot cita preo-
cuparile privind relatiile militare romino-ruse in toamna anului 1916 §i
capitolul introductiv privind anii 1914-1917 al lucrarii lui V. Liveanu,
1918. Din istoria luptelor revolutionare din Rominia (1960). Valoroa: a este
lucrarea Contribufii la istoria dezvoltarii Universitafii din Iasi 1860 1960,
vol. I qi II, Bucurecti, 1960, publicat5,, cu ocazia centenarului Universitatii
Al. I. Cuza" din Iasi, de catre un larg colectiv de autori.
In intreaga perioada a regimului democrat-popular an apaiut
.ci lucrari privind dezvoltarea istoriografiei perioadei modelle. in aceasta.

www.dacoromanica.ro
9 ISTORIA MODERNA A ROMINIEI 1577

ordine se situeaza intr-o anumita masura lucrarea mentionata a acad.

P. Constantineseu-Iasi, L'apport des historiens roumains a l'histortogra-
phie universelle depuis le 23 Awn 1944, studiile lui Vasile Maciu,
Activitatea istoriografica a lui C. D. Aricescu (1957), comunicarea
acad. A. Otetea mentionata, privind istoriografia romineasca i rascoala
din 1907 si studiul lui Vasile Maciu, Unirea Moldovei si Titrii RomineVi
in opera istoriograficd a lui A. D. Xenopol (1960).

Pornind de la recomandarea Mouth, de Engels ca sa se cerceteze

din nou intreaga istoriei, istoricii romini ai perioadei moderne a patriei
noastre au elaborat numeroase lucrari, studii i comunicari stiintifiee,
intemeiate pe conceptia materialists a istoriei. Ei au reusit se dea o
expunere veridica a dezvoltarii societatii rorninesti intre 1848 si 1917,
scotind in evident& lupta maselor muncitoare contra asupririi de clash
si nationale. Rezultatele eforturilor for sint concretizate in volumele 1V
si V ale tratatului de Istoria Rominiei, lucrare elaborate pe baza both,
ririi Congresului al II-lea al Partidului Muncitoresc Romin. Aceste -vo-
lume, aflate sub tipar, trebuie considerate ca o sinteza a intregii acti-
vitati depuse de numerosii istoriei din tara noastra care se conduc dupe
conceptia marxist- leninisth in munca lor, insufletiti de dorinta de a aseza
pe unfundament stiintific istoria moderns a patriei noastre.

1 F. Engels Mire Schmidt, Londra, 5 august 1890, In K. Marx-F. Engels, Opere alese
In cloud volume, vol. II, ed. a II-a, E.S.P.L.P., Bueure§ti, 1955, p. 532.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 REVOLUTIA DE LA 1848-1849
DE

DAN BERINDEI §i V. CURTICATEANU

Revolutia burghezo-democratic' din 1848, moment de o deosebita",

insematate in istoria patriei noastre, a constituit in decurs de peste un
-veac unul din principalele objective ale cercetgrilor istorice din Rominia.
Istoriografia burgheza a acordat atentie evenimentelor revolutio-
nare din 1848 desfkurate in Wile romine indeosebi in cea de-a doua jum5,-
tate a sec. al XIX-lea, dar de pe pozitiile intereselor ei de clas5,, pozitii
din ce in ce mai reactionare. Documente, lucfari memorialistice, kii mai
ales, numeroase publicatii cu caracter polemic au dat in perioada mentio-
nat5, prima bazg, de cercetare a insemnatelor evenimente 1. Cu prilejul
semicentenarului revolutiei, an apgrut, in afara unei masive colectii de
documente 2, mai multe studii monografice3, De§i toate aceste scrieri an
contribuit la cunoa0erea evenimentelor revolutionare din 1848, totodatA,
ele nu le-au dezvaluit in intregime, dutind 0, prezinte atenuat momen-
tele cele mai ascutite ale luptelor sociale. Revolutia a fost prezentat5 de
multi istorici in mod nejust ca un fenomen de import. TotodatA, eviden-
tiind rolul burgheziei, ei an estompat actiunile maselor sau le-au sub-
sumat vointei kii planurilor reprezentantilor burgheziei, al clror rol a fost
exagerat cu scopul evident de a sluji interesele partidului liberal. De
asemenea, din motive lesne de inteles, nu s-a dat atentia cuvenitI mi§drii
taxgne§ti.
Dup5, semicentenar, immIrul scrierilor referitoare la revolutia din
1818 este in evident'a. sciclere. Amintirea revolutiei devenea din ce in ce
mai supArgtoare pentru regimal burghezo-mogieresc.

1 Pentru aceste publicatii vezi bibliografia din vol. VI al colectiei Anul 1848 to Prin-
cipatele Romtne, Bucuresti, 1910, p. 309 325.
2 Anul 1848 In Principatele Romtne, Bucuresti, 1898-1910, vol. IVI.
3 C. Colescu-Vartic, 1848. Zile revolulionare, Bucuresti 1898; [I. G. Bibicescu], 1848
In Romtnia, Bucuresti, 1898 ; S. Albini, 1848 In Principatele Romtne, Bucuresti, 1910.

15 c. 5130
www.dacoromanica.ro
1580 D. BERINDEI #i V. CURTICAPEANU 2

In ceea ce prive§te Transilvania, in afara unor lucrari mai putin

insemnate §i a unor scrieri in buns masura cu un caracter menaorialisticl,.
aparute inaintea primului ritzboi mondial, un numar mai mare de
lucrari referitoare la revolutia din anii 1848-1849 au aparut in
perioada urmatoare primului razboi mondial 2 j de asemenea si un
numar de monografii cu caracter biografic 3. Majoritatea lucrarilor
s-au straduit insa sa stoats in evident& nu aspectele sociale, ci cele
nationale, adica lupta dintre cele doua popoare : roman §i maghiar
Interesele ascunse ale Imperiului habsburgic, de invrajbire nationals,
au fost neglijate sau trecute sub tacere §i, de asemenea, de teama
revolutiei o serie de istorici burghezi au trecut pe planul al doilea
miFxarile taraneti §i rolul maselor in revolutie. 0 lumina cu totul
falsa a aruncat vechea istoriografie asupra colaborgrii dintre revolu-
tionarii romini §i maghiari in vederea alcatuirii unui front de lupta
comun §i, mai ales, asupra luptei comune a maselor romine§ti §i
maghiare impotriva stapinilor feudali, pentru pamint §i cucerirea,
libertgtilor nationale.

Transformarile revolutionare petrecute in Cara noastra dupa

23 August 1944 si mai ales dupg rasturnarea monarhiei §i instaurarea.
Republicii Populare Romine la 30 Decembrie 1947 au avut firescul
rezultat de a trezi un viu interes pentru studierea §tiintifica a revo-
lutiei burghezo-democratice din 1848. Data ping in 1948 nu s-au putut
inregistra decit citeva lucrari 4, incepind din acest an a crescut atit
I Al. Papiu Ilarian, Istoria Romtnilor din Dacia Superioard, Viena, 1852, vol. I Il,
iar vol. III publicat de $t. Pascu, Sibiu, 1943; G. Baritiu, Pdrfi alese din istoria Transilvaniei
pre ullimii cloud sute de ani, Sibiu, 1889-1890, vol. III.
2 Inainte de aceasta perioada, merits a fi semnalate lucrarile lui N. Iorga, Neamul ro-
mtnesc to Ardeal si Tara Ungureascd (Bucuresti 1906, vol. III) si Istoria romtnilor din Ardeat
si Ungaria (Bucuresti, 1915, vol. III), In care s-a atribuit un spatiu imports nt revolutiel din
1848. Dupii unirea din 1918, ad ap5rut lucrari consacrate exclusiv evenimentelor de la 1818 :
V. Popescu- Rlmniceanu, Istoria miscdrii romtnesti din Ardeal in anii 1848 si 1849, Bucuresti,
1919 ; C. Suciu, Cum a lost pregatit 3115 Mai 1848, Blaj, 1925 ; G. Adamescu, Revolufia rominilor
de peste munfi to anus 1848, Bucuresti, 1929; E. Hodos, Simion Balint. Din istoria viefii sale.
Faptele si tuptele din mun(ii Apuseni ai Ardealului In 1848-49, Sibiu (r.a). Revolutia de la 1848.
s a bucurat de atentie si In unele lucrari care cuprind istoria intregului popor roman : A. D.Xe-
nopol, Istoria romtnilor din Dacia Traiand, editia a III-a, Bucuresti, 1903, vol. XII ; N. lorga,
Istoria romtnilor, Bucuresti, 1938, vol. IX ; I. Lupas, Istoria Unirii romtnilor, Bucuresti, 19:.8
o lucrare sinteticii a lui $t. Pascu, Istoria Transilvaniei, Blaj, 1944 consacra un spatiu important
anului 1848.
3 G. Bogdan-DuicA, Viafa si ideile lui Simion Bdrnufiu, Bucuresti, 1924; idem, EJtimie-
Jlurgul, Bucuresti, 1933 ; S. Dragomir, loan Buteanu, prefectulZarandului In anii 1848 1849,
Bucuresti, 1929 ; idem, Avram lancu, Bucuresti, 1934 ; idem, N. Balcescu to Ardeal, Cluj, 1938 ;
I. Lupas, Avram lancu, Cluj, 1924; N. Buta, Avram lancu si epoca sa, Cluj, 1924.
4 Intre altele, pot fi semnalate : P. Constantinescu-Iasi, Popa Radu Sapcd, Bucuresti,
1915 ; M. Roller, Ana Ipdtescu, Bucuresti, 1946 ; G. Georgescu-Buzau, Aspectul agrar at revolufiei
de la 1848 in Muntenia, Bucuresti, 1946 ; Dan Berimlei, Revolufia de la 1848 do Franfa si linerii
romini allati to Paris, in Revista istoricd romina", XV (1945) ; iar pentru Transilvania : S. Dra-
gomir, Istoria revoluliei, In Studii si documente privitoare la revoluliaromtnilor din Transilvania.
in anii 1848 1849, vol. V, Cluj, 1946.

www.dacoromanica.ro
3 REVOLUTIA DE LA 1848-1849 1581

numarul, cit i nivelul cercetarilor referitoare la anul yevolutionar 1848.

Un bun inceput pe calea tratkii stlintifice a revolutiei de la 1848
s-a facut in manualul de Istoria Rominiei aparut in septembrie 1947.
Revolutia culturala, progresele inregistrate in domeniul stiintelor
sociale sub farul luminos al marxism-leninismului au avut rezultate
rodnice in ceea ce priveste istoriografia anului revolutionar 1848.
S-au intreprins numeroase si variate studii, concepute de pe pozitiile
stiintifice ale istoriografiei marxiste. In opozitie cu vechea istoriografie
burgheza, care a vazut in revolutia de la 1848 istoria politics si militara,
si in primul rind lupta nationals dintre popoare, istoriografia marxista
din Rominia a cautat in evenimentele i imprejurarile anului 1848 acele
forte sociale i politice care s-au infruntat in epoca de rascruce dintre
feudalism $i capitalism si an dus la nasterea societatii moderne.
Nona istoriografie a reliefat importanta deosebita a revolutiei de
la 1848 din Tara Romineasca eveniment minimalizat in unele scrieri
ale istoriografiei burgheze , a subliniat puternicele radacini interne ale
revolutiei, demascind falsitatea teoriei unei revolutii de import" ; a
cercetat pozitia claselor in revolutie, scotind in relief maul hotaritor al
maselor ; a analizat miscarea taraneasca din 1848 si problema agrara ; a
dezbatut problema rezistentei armate ; iar pentru Moldova a aratat ca
evenimentele revolutionare nu se pot limita la miscarea din martie, ci ca,"
ele trebuie considerate in toata amplitudinea tor, in tot cursul anului
1848 si nu localizate la Iasi timp de citeva zile. Problemele ideologice,
problema caracterului revolutiei si in general ansamblul problemelor
pus de o cercetare atenta, de pe baze stiintifice, a istoriei anului revolu-
tionar in Principate an constituit i constituie obiective permanente de
cercetare a istoricilor din R.P.R.1
In ceea ce priveste Transilvania, noua istoriografie, calauzita de
principiile materialismului istoric, a desprins din noianul de evenimente
i fapte pe de o parte ideEa luptei maselor populare romine.si maghiare
infratite impotriva apaskii sociale ¢i asupririi nationale, iar pe de
alts parte principalele cauze ale infringerii revolutiei care au pornit de
la decretarea uniunii" fortate a Transilvaniei cu Ungaria, ceea ce a
dus la farimitarea luptei revolutionare prin crearea a don& zone de
lupta in Transilvania, la care iii are partea de contributie si intelectuali-
tatea burgheza romineasca in frunte cu S. Barnutiu ; la acestea se
adaugg, actiunile garzilor nationale" si mai ales crearea tribunalelor
de singe" din primavara anului 1849, prilej de razbunari i lupta fra-
tricide intre romini i maghiari, crearea partidului pacii" i impacarea
nobilimii cu Curtea de la Viena ii, in sfirsit, interventia armata a
tarismului jandarmul Europei" si pazitor al contra-revolutiei ca
urmare a apelului Habsburgilor, a aristocratiei maghiare $i a clerului
inalt romin, reprezentat de Andrei Saguna si loan Lemeny.
1 Cf. Dan Berindei, Contradiciiile de clasd to deslasurarea revolu(iei munlene din 1848,
Studii", nr. 3, XI (1958); Valerian Popovici, Dezvollarea miscarii revolutionare din Moldova
dupti evenimentele din marlie 1848, Studii gi cercetari stiintifice", Iasi, V (1954), fast. 1-2.

www.dacoromanica.ro
1532 D. BERINDLI ti V. CURTICAPEANU 4

Principiul marxist ca fortele de produetie d-termina, mersul socie-

tItii omenesti a c615,uzit pe istoricii marxisti in munca de defrisare a
unui teren neglijat, aproape complet, de istoriografia burghez6, anume in
studierea stiintificti a situatiei economise din cele trei tdri romine in
preajma revolutiei de la 1898. Baza economic/ din care au izvorit eveni-
mentele revolutionare din 1848 indeosebi cele doll/ decenii premerg5,-
toare revolutiei a fost cercetat'a in diferite studii speciale. In domeniul
economiei Tariff Rominesti si Moldovei s-au facut cercetari legate de
istoricul exploat/rilor miniere, de dezvoltarea incipient/ a industriei
capitaliste, de stadiul de dezvoltare a agriculturii si a relatiilor agrare in
deceniile premergAtoare anului revolutionar 1818, on de dezvoltarea
pietii interne §i a oraselor in perioada anterioarI revolutiei. In privinta
Transilvaniei, s-au analizat formele de exploatare a tarAnimii iobage prin
sarcinile de tot felul care o ap/sau, sarcini devenite insuportabile in
preajma anului 1848. In aceeasi m/sura i-au preocupat pe cercetAtori condi-
tiile de mune/ ale muncitorilor din mine si topitorii, din intreprinderile
manufacturiere, viata 8i relatiile dintre patroni si calfe 1.
In atentia cercetArii a stat, de asemenea, analiza procesului de des-
compunere a economiei feudale §i de dezvoltare a capitalismului, relevarea
unor aspecte ale procesului de acumulare primitiv/ a capitalului, inlocuirea
relatiilor feudale cu cele capitaliste, sporirea numIralui de muncitori,
cresterea productiei si a circulatiei de mArfuri 2. Lucrarea cu un caracter
mai general Din istoricul formarii qi dezv)ltdrii clasei muncitoare din
Rominia s, consaerata in principal form/rii si dezvoltArii clasei muncitoare,
a contribuit la intelegerea mai elm/ a bazei economice care a generat in
1848 miss /rile reVolutionare din Wile romine. In tratarea istoriei Tran-
silvaniei n-au fost neglijate aspectele apasarii nationale, viata lipsitl de
drepturi politice a rominilor care formau mlLjoritatea populatiei la Tran-
silvania, lupta for pentru emanciparea national./ 4. Toate aceste cercetAri
au intregit in bun'a mAsur5, tabloul contradictiilor dintre principalele
clase ale orinduirii feudale : t/rAnimea si mosierimea.
Istoricii din Republica Popular*/ RomInA s-au arAtat preocupati sa,
adinceascl stadiul organizatiilor si mird rilor cu caracter revolutionar,
premergittoare anului 1848. Unele cercet/ri an prezentat activitatea socia-
listului utopic Teodor Diamant din eel de-al patrulea deceniu al sec. al
XIX-lea 5 un volum continind operele lui Diamant precedat de o
I Vezi In acest numar S. Columbeanu si C. rban, Destrdmarea feuddlismului i
incepulurile capitalismului.
2 Csetri-Imreh-Benko, Tanulmdnyok az erddlyi kapitalizmus kezdeteirdl (Studii despre
Inceputurile capitalismului In Transilvania), Bucuresti, 1956.
3 Din istoricul formarii si dezvoltdrii clasei muncitoare din Romlnia, sub redactia conf.
univ. N. N. Constantinescu, Bucuresti, 1959.
4 Cf. V. Cherestesin, Revolufia de la 1848, In Dirt istoria Transilvaniei, vol. II; idem,
Pregatirea ;i obiectivele adunarti de la Blaj, din 3115 mai 1848, In Studii", nr. 4, VII
(1954) si nr. 5-6, VIII (1955).
5 Stanciu Stoian, Teodor Diamant ,si socialismul utopic to Principalele dundrene, In Ana-
le1e Universitiltii C. I. Parhon", Seria stiinte sociale, nr. 8, 1957 ; C. Ion, Despre socialismul
alopic to Romlnia. Cu privire la falansterul Sofii agronomi" de to Scdeni, In Analele Institutului
de istorie a partidului de pe Iluga C.C. al P.M.R.", nr. 1, III (1957).

www.dacoromanica.ro
5 REVOLUTIA DE LA 1848-1849 1583

introducere ample reprezintg, de asemenea, o valoroasI contributie la

cunoa§terea vietii gi operei acestui discipol roman al socialismului utopio 1.
La aceasta s-a adaugat tji un studiu mai larg in care s-a urnfarit influenta
socialismului mic-burghez In publicistica din Principate 2. Dace n-au ap6rut
noi studii privind miscarea condusg de Than Cimpineanu, In schimb s-au
intreprins cercetari privind conjuratia confederative din Moldova (1839) 3,
iar un amplu studiu referitor la miscarea revolutionary de la 1840 din
Tara Itomineasca se afl'a, In curs de publicar0. In ace st studiu este relevat
caracterul inaintat radical in multe privinte al programului miscarii
din 1840 condusg de Dimitrie Filipescu si la care a participat, tinAr fiind,
Nicolae Balcescu. Este Inca asteptat un studiu referitor la Fr'atia".
illifcarea cal ancascci din eel de-al cincilea deceniu al sec. al XIX-lea
a atras atentia cercet'atorilor. S-au intreprins in aceasta privinta studii de
ansamblu 5, ca si cercetari de istorie locale 6. Atit unele, eft 1i altele an
contribuit la intelegerea mai adinca a situatiei in care se ga,sea Vara,nimea
in 1848 la aceasta contribuind 1i studiile (citate anterior) referitoare la
stadiul de dezvoltare a agriculturii si a relatiilor agrare 9i a dorintei
ei de luptg, impotriva exploatarii. Citiva istorici si-au consacrat cercetarile
luptelor de eliberare socials sau pentru imbunatatirea traiului intreprinse
de unele categorii de muncitori, indeosebi mineri, In aceeasi perioadl.
Este de relevat In aceasta privinta articolul consacrat luptelor si revoltelor
savggilor din 1843'. Este insa, necesar ca acest sector de cercetare s a fie
largiti-analizindu-se luptele duse impotriva exploatarii si de alte categorii
de muncitori. Tot in domeniul actiunilor cu caracter revolutionar, un
cerceta,tor a analizat in temeiul unui bogat material inedit miscarile revo-
lutionare antiotomane ale bulgarilor din BrAila. Merit' a fi subliniata,
aparitia unui articol al sau cu caracter istoriografic si indeosebi a masivului
1 T. Diamant, Scrieri economice, cu o introducere de Gr. Mladenatz, Bucuresti, 1958.
2 Gr. Mladenatz, Influenfa socialismului mic-burghez In publicistica Tari lor Romine
din secolul XIX (primele 6 decenii), In Probleme economice", nr. 8, X (1957).
3 Valerian Popovici, Unele date noi despre conjurafia confederativd din 1839, In Academia
R.P.R. Lucrririle sesiunii generale stiintifice din 2-12 iunie 1950", Bucuresti, 1951 ; idem, Dale
noi despre conjurafia confederativa din 1839, In Studii gi cercetari stiintifice", Iasi, I (1950),
fasc. 1. Mai vezi si A. Andronic, Coloniile militare to proiectul de reformd al lui Leonte Radu,
In Studii gi cercetari stiintifice", Iasi, Seria stiinte sociale, VI (1955), fasc. 3-4.
)1- G. Zane, Miscarea revolufionard de la 1840 din Tara Romtneascd, in Studii materiale
de istorie modernd, vol. III (sub tipar).
5 Valerian Popovici, Cauzele miscarilor fardneqti din Moldova oglindite to rapoarlele comi-
suitor de anchetd din anti 1831-1833, In Studii Si cercetari stiintif ice", Iasi, Seria stiinte sociale,
V (1954), fasc. 3 -4; idem, Date noi cu privire la organizarea si reprimarea rdscoalei fdranesti
din Moldova din anul 1831, In Studii si cercetari stiintifice", Iasi, Istorie, VII (1956), lase. 1_1_
Gh. Platon, Cu privire In pribegirea locuitorilor din Moldova In anul 1834, In Analele stiintifice
ale Universitiltii Al. I. Guza din Iasi", Seria stiinte sociale, IV (1958) ; A. Stan, Forme de luptd
ale fardnimii muntene sub Regulcurzentul Organic, pind la revolufia din 1848, In Revista Lrhivelor",
seria noua, nr. 2, IV (1961).
6 De exemplu, Ecaterina Negruti, Luptele fdranilor de pe domeniul Ghica-Comanesti
In prima jumatate a secolului al XI X-lea, I Studii ;i materiale de istorie modernd, vol. I (1957) ;
Sava Iancovici, Fuga locuitorilor din ostroavele Dundrit din cauza exploatarii boieresti
(1833-1834), Studii", nr. 4, XIII (1960) ; Gh. Ungureanu, Framtntdri fdrane;ti pe moqia
Fldmfnzi (Botosani) pind la 1907, In Studii si articole de istorie", III (1961).
7 Gh. Ungureanu, Ruletul ocnelor din Moldova si revolla ;avgailor to 1843, In Studii si
materiale de tstorie modernd, vol. I (1957).

www.dacoromanica.ro
1584 D. BERINDEI ¢i V. CURTICAPEANU 6

volum editat de Societatea de stiinte istorice f filologice din R.P.R. 1.

In ansamblu, cercetArile intreprinse in ultimii 15 ani de pe pozitiile
invkkurii marxist-leniniste au contribuit la cunoasterea mai adincA a
misckilor cu caracter revolutionar din deceniul anterior revolutiei din
1848 ; do asemenea, cercet6rile referitoare la lupta impotriva exploaCkii
dusA de tgrAnime si de clasa muncitoare in formare au dezvaluit aspecte
noi ale istoriei sociale din epoca cercetata.
Anii imediat premerg5,tori izbucnirii revolutiei an coustituit cum
era si firesc obiectul unor cercetAri. Materiale deosebit de valoroase,
majoritatea inedite, au fost puse la dispozitia istoricilor printr-un studiu
consacrat frAmintarilor social-politice din Moldova in anii premergkori
miscarii revolutionare din 1848 2. Tot pentru Moldova este interesant un
articol referitor la activitatea in aceast5, perioada a emigrantilor poloni 3.
Un alt articol a adus in rindul s'au informatii noi asupra activitkii
lui N. Balcescu si a fruntasilor revolutionari din Tara Romineasc5, in
lunile dinaintea izbucnirii revolutiei muntene 4. Aceste studii au relevat
faptul c5, revolutia din 1848 a fost precedatA, de o situatie revolutionarA
i totodat5, au dezv-aluit pe baza unor noi materiale existenta unor
organizatii (Asociatia patriotica") si forme de actiune ale luptatorilor
inaintati in anii anteriori evenimentelor revolutionare.
Preocupkile istoriografiei noastre marxiste priviud gindirea social-
politieci din perioada revolutiei s-au indreptat in spre valorificarea acelor
conceptii care au coincis cu interesele maselor populare si au contribuit
in dezvoltarea gindirii social politico a epocii. Astfel, noile cercetki in
domeniul gindirii social-politice din perioada anilor 1848-1819 dezvaluie
pozitia diferitelor orientki ideologice ale epocii §i, implicit, pozitia gindi-
torilor si a claselor sociale fat5, de problemele fundamentale ale revolutiei :
inlkurarea feudalismului, desfiintarea iob5giei, eliberarea nationa,15,, dez-
voltarea culturii nationale etc.
Desi majoritatea studiilor de acest fel p5,streazI un caracter biografic
(si in aceast5, privint'a trebuie remarcat ca lui Nicolae BAlcescu i s-a dat
o just5, intiietate), au apkut gi uncle lucrki cu un caracter mai larg,
tinzind s5, imbrkiseze fenomenul ideologic in ansamblul s5m. inceputul
a fost Mcut in 1948, cind s-a sArbgtorit centenarul revolutiei, prilej de
aparitie a unei serif de brosuri f articole, ca si a unui album 5 consacrat
evenimentelor revolutionare de la 1848. In afara unor cercetki consacrate
luptei tarkiimii in 1848 si a unor studii de istorie locals a revolutiei, an
apkut dou5, brosuri 6, in care problemele revolutiei an fost tratate pe
1 C. N. Velichi, Cu privire la literatura istorica asupra miscarilor revolufionare de la Bra-
ila din anii 1841 -1843, In Studii", nr. 4, IX (1956) ; idem, Miscarile revolufionare de la Braila
din 1841 -1843, Bucuresti, 1958.
2 Gh. Ungureanu, Framtntdri social-politice premergatoare mi;carii revolufionare din
1848 to Moldova, In Studii", nr. 3, XI (1958).
3 Valerian Popovici, Despre activitatea emigranfilor poloni to Moldova to anii 1846-1848,
In Studii si cercetari stiintifice", Iasi, Istorie, IX (1958).
Gh. Georgescu-Buzau, Activilatea lui N. Balcescu pentru pregatirea dezlonfuirii revo-
lutiei din 1848, In Studii", nr. 1, IX (1956).
6 1848 In Principatele Romlne. Album, Bucuresti, 1948.
P. Constantinescu-Iasi, Intelectualii ;i revolufia de la 1848 In Principatele Routine,
Bucuresti, 1948 ; M. Roller, Anul revolutionar 1848, Bucuresti, 1948.

www.dacoromanica.ro
7 REVOLUTIA DE LA 1848-1849 1585

un plan mai general, §i un studiu in care an fost combatute cu vigoare

conceptiile reactionare (indeosebi cele junimiste) referitoare la revolutie,
dar s-au dezbatut, totodata, §i probleme ale ideologiei anului revolutionar
18481. Ulterior, un alt articol a prezentat gindirea social-politica democrat-
revolutionara papptista, iar un studiu sintetic a analizat probleme ale
ideologiei pa§optiste, staruind indeosebi asupra pozitiei pe care s-au situat
in timpul revolutiei diferitele clase sociale 2.
Curentele politice din timpul revolutiei §i analiza genezei §i conti-
nutulni proclamatiei de la Islaz documentul principal al revolutiei din
Tara Romineasca ; evenimentele din Transilvania ulterioare adunarii de la
Blaj ; curentele din conducerea revolutiei transilvane, problema unirii
fortelor revolutionare romine §i maghiare impotriva feudalismului §i
absolutismului, ca §i prezentarea pozitiei si programului, in diferite faze
ale claselor §i paturilor sociale moldovene in 1848 au constituit subiectele
referatelor prezentate §i, mai ales, a'amplelor discutii ocazionate de dezba-
terea din 6 februarie 1959, consacrata problemelor revolutiei din 1848 3.
Aceasta dezbatere prima dintre dezbaterile consacrate problemelor celor
mai controversate din istoria patriei noastre, pe care le-a organizat comi-
tetul de redactie al vol. IV al tratatului de Istoria Rominiei a fost
deosebit de fructuoasa, ajutind la clarificarea multilaterala a problemelor
revolutiei.
in privinta Transilvaniei, cercet'arile din ultimii 15 ani au acordat
intreaga atentie mo§tenirii orientarii celei mai inaintate, democrat-revo-
lutionare, in frunte cu Nicolae Balcescu, exponentul eel mai de seams al
intereselor maselor populare si luptator consecvent impotriva absolutis-
mului, alaturi de care s-au situat militanti cu vederi inaintate ca Avram
Iancu, Eftimie Murgu, Cezar Bolliac, G. Baritiu, T. Cipariu, Simion Barnutiu,
Bolyai Janos, Mentovich Ferencz, Szasz Karoly, Josef Marlin, Anton
Kurz, St. Ludwig Roth si altii 4. Unii dintre aceOia s-au situat pe o
pozitie foarte apropiata de pozitia democrat-revolutionard (Avram Iancu,
Eftimie Murgu), altii, cu unele deosebiri de gindire, an mers pe linia
democratismului burghez §i iluminismului, aducind tau* un sprijin pre-
tios luptei poporului pentru eliberarea socials i nationals.
Principalele trasaturi ale gindirii social-politice inaintate din epoca
revolutiei burghezo-democratise de la 1848 relevate de noua noastrd isto-
riografie sint lupta antifeudala i anticlericala, lupta pentru eliberarea
socials §i nationals, pentru o culture nationals, colaborarea popoarelor.
Barbu Campina, Critica lui 48", in Viala Romineasca", nr. 2 0 nr. 6, 1948.
2 Mircea Ioanid, Particularitdfile ideologiei democrat-revolulionare din RomInia, Cerce-
t5ri filozofice", nr. 1, V (1958) ; Dan Berindei, Contradicliile de clasd in desfasurarea revolufiei
muntene din 1848, Studii", nr. 3, XI (1958).
V 3 Desbateri asupra problemelor revoluliei din 1848, Studii", nr. 3, XII (1939).
4 I. Lungu, Miscarea de idei la romtnii din Transilvania In a doua jumdtate a sec. XIX,
in Tribuna", nr. 14, 1958 N,V. Chereste0u, Luptdtorul revolufionar Eftimie Margu, Studii",
sir. 1, IX (1956) ; Radu Pantazi, Ideile social-politice ale lui G. Barif, In Din istoria filozofiei
In Romtnia, vol. II, Bucure§ti, 1957 ; C. Gunner, Elemen(e progresisle In gindirea sasilor din
Transiluania In sec. XIX, In Din istoria filozofiei In Rominia, vol. HI, BucurWi, 1960;
V. Curticapeanu, Dezvoltarea culturii (1848-1918), In Din istoria Transilvaniei, vol. II,
.Bucure§ti, 1961.

www.dacoromanica.ro
1586 D. BERINDEI 11 V. CURTIC.APEANL1

Un aspect cu totul nou in modul de tratare a acestor probleme constl

in aceea ca lucrarile aparute in ultimii 15 ani surprind platfornaa social-
politica comun pe care s-au Intilnit §i au luptat ginditori i militanti po-
litici romIni, maghiari §i sa§i, care an combatut in aceea§i masura feuda-
lismul f}i aristocratia, an a-vut aceea§i simpatie fats de poporul impilat de
acela§i du§man comun. Totodata, au fost relevate limitele gindirii si
luptei acestora, izvorite In primul rind din spiritul nationalist hranit
si dezvoltat de Curtea de la Viena in scopul invrajbirii popoarelor.
Pentru prima data in istoriografia romineasca s-au aratat in mod
critic grerlile acelei parti a intelectualitatii romine transilvanene, care a
inteles sa infaptuiasca aspiratiile maselor pe calea petitiilor nutrind spe-
rante deprte fats de dreptatea" monarhului.
Realizari importante se remarca cum s-a aratat in ceea ce
prive§te cercetarile referitoare la gindirea social-politica a antdui revo-
hitionar 1848, in luorcirile cu caracter biografic. Remarcabila personali-
tate a lui Nicolae Balcescu, democrat revolutionar tii istoric de seams
a constituit obiectul preocuparilor a numero§i cercetatori. In 1948, a
aparut prima lucrare mai amplai, in care, intro altele, a fost analizata
pozitia pe care s-a situat Balcescu in timpul revolutiei. .Alte trei carti
consacrate lui N. Balcescu an aparut in anii 1954-19562. Probleme ideo-
logice ale gindirii lui N. Balcescu sint dezbatute indeosebi in cele dintii,
cea din urma hind un studiu monografic de un caracter mai general 3.
De un deosebit interes este volumul Studii si referate despre N. Balcescu
(Bucure§ti, 1953), in care, intr-o serie de articole, este prezentata multi-
lateral personalitatea lui N. Balcescu, problemele ideologice ocupind un
loc central (conceptiile sale filozofice, pozitia sa in problema nationals,
conceptia sa asupra rolului maselor populare in istorie etc.). Dar gindirea
marelui democrat-revolutionar a fost cercetata multilateral §i in studii
si articole de dimensiuni mai restrinse. S-au analizat elementele dialec-
tice din gindirea lui Balcescu4, un amplu articol a fost consacrat prezen-
tarii conceptiilor social-politice §i un altul conceptiilor §i activitatii lui
N. Balcescu ca istoric5, iar alti istorici au cercetat conceptiile juridice ale
lui Balcescue. Se poate afirma ca numeroasele lucrari consacrate lui BM-
cescu au arzat aceast mare figura' din trecutul poporului nostru la locul
1 N. Popescu-Doreanu, Nicolae Balcescu fi revolufia de la 1848, Bucuresti, 1948.
2 C. I. Gulian, Gtndirea social-politica a lui Nicolae Balcescu, Bucuresti, 1954 ; Virgil
Ionescu, Contribufii la stadia( gindirii economice a lui Nicolae Balcescu, Bucuresti, 1956 ; Gh.
Georgescu-Buz5u, N. Balcescu, Bucuresti, 1956. Biografii mai restrinse : V. Cherestesiu, Marele
patriot si revolutionar N. Balcescu, Bucuresti, 1953 ; D. Almas, Nicolae Balcescu revolutionar,
Bucuresti, 1959.
8 Gh. Georgescu-Buzau este insa autorul articolului N. Balcescu gtnditor de pe pozifii
materialiste, Viata Romineasca", nr. 3, 1954.
4 Pavel Apostol, Despre elemente dialectice to cugetarea lui Nicolae Balcescu, Studii"
nr. 3, II (1949).
5 Vasile Maciu, De to conception sociale et politique de Nicolae Balcescu, In Nouvelles Etudes
d' Histoire, vol. 1, Bucuresti, 1955; idem, Activitalea istoriograficd a lui Nicolae Balcescu, In Studii
$i articole de istorie", I (1956).
6 E. Cernea, Concepfia lui N. Balcescu despre slat fl drept, Analele Universitil(ii C. 1.
Parhon", nr. 1, 1954 ; G. G. Florescu, Uncle aspecte ale concepftei tut Nicolae Balcescu despre
suveranitatea farilor romtne, Studii si cercetari juridice", nr. 4, VI (1961),

www.dacoromanica.ro
9 REVOLUTIA DE LA 1848-1849 1587

ce i se cuvine. Gindirea i conceptiile lui Balcescu au fost analizate te-

meinic si este neindoielnic ca ultimii 15 ani au reprezentat sub toate as-
pectele un categoric moment de cotitura in ceea ce priveste studierea
multilatera15, a conceptiei lui N. Balcescu.
Au mai fost intreprinse §i cercetari consacrate gindirii social-politice
a altor figuri inaintate pasoptiste, ca Ion Ionescu de la Bradt, Cezar Bolliac2,.
on Alecu Russo3; de asemenea, a fost cereetatg ideologia lui Eftimie
Murgu, a lui Simion Barnutiu $i a lui Gheorghe Baritiu4. In mai multe studii
a fost analizatg pozitia ideologica doar aparent contradictorie a lui Eliade
Radulescu definit, pe drept cuvint, ca un luptator pentru solutii de
compromis" exponent al acelei categorii a burgheziei, care, legata de
marea proprietate, si in mica masui a de dezvoltarea industriei reclama
egalitatea civilg tai politica, insa nu prin inlaturarea boierimii, ci prin
praticiparea, alaturi de ea, la gestiunea treburilor i conducerea statului" 5.
In mare parte din studiile i i articolele relative la ideologia anului
revolutionar 1848 s-a cercetat pozitia diferitelor clase gi pgturi sociale
din Tara Bomineasca si Moldova, a fost relief at rolul hotgritor pe care 1-au
avut masele in desf5,surarea evenimentelor revolutionare .i in radicali-
zarea tor, s-a subliniat pozitia contrarevolutionard, tradatoare, a majori-
tatii boierimii si s-a nuantat atitudinea diferitelor categorii ale burgheziei,
de la burghezia radicals situate pe pozitii inaintate si ping la pgturile
burgheziei care aveau interese comune cu o parte a boierimii, ceea ce a
limitat actiunea for in revolutie si le-a adus pe o pozitie capitulardg.
Pentru prima oarg, a fost prezentata de pe pozitiile marxist-lcniniste si-
tuarea ideologicg a claselor i pgturilor sociale de la 1848 si a principalilor
for exponenti. Este 111CA necesar ca cercetarile in aceasta privintg f,5, fie
adincite, ca o analiz5, terneinieg pe baza materialelor concrete sg is locul
unor generalizari, e drept, juste, dar Inca lipsite de un larg an, arnblu de
premise.
Istoriografia marxistg, a reusit sä dea, cu efortul unui colectiv larg
de cercetatori, prima sinteza marxistg, de proportii : Din istoria Tran-
silvaniei, vol. I i II, in care anu11848 Isi gaseste o tratare adincitg. Bazat
pe o documentatie bogata 5i pe o interpretare marxista, autorul capitolului
privind revolutia de la 1848 a prezentat pentru intiia oars o analiza gtiin-
1 V. Mach' 51 C. Vasilescu, Ion Ionescu de la Brad, luptatorul revolufionar, gInditorul pro-
gresist, introducatorul stiinfei agricole to patria noastra, Studii", nr. 3, VII (1951) ; Ov. Bidina,
Cu privire la gindirea social-politica a lui Ion Ionescu de la Brad, Cercethri filozof ice", nr. 6,
VII (1960).
2 Cezar Bolliac, luptator revolufionar si jurnalist progresist, Studii 51 cercethri de istorie
literary 5i folclor", II (1953).
° A. Dima, Alecu Russo, Bucure5ti, 1957 :tRadu Tomoioag5, Cu privire la ideile social-
politice ale lui Alecu Russo, Cercetari filozofice", nr. 6, V (1958).
4 V. Chereste5iti, Luptatorul revolufionar Ettimie Murgu, Studii", nr. 1, IX (1956) ;
N. Bagdasar, Conceplia social-politica a lui Simion Barnufiu, Studii si cercetiiri 5tiintifice",
stria 5tiinte sociale, VI (1955), nr. 3 4 ; Radu Pantazi, Ideile social-politice ale lui G. Barif,
In Din istoria filozof iei In Romtnia, vol. II, Bucure5ti, 1957.
8 Paul Cornea, Ion Heliude Radulescu scut echilibru intre antiteze In let rie qi prac-
Lica, In Shan de literature romina moderna, Bucure5ti, 1962, p. 158. Mai vezi : Radu
Tomoioaga, Cc ntribulii la reconsiderarea lui Eliade In Analele liniversitatii C. I. Parhon",
stria 5tiinte sociale, nr. 8, 1957 : George Munteanu, Asupra reconsiderarii lot I. Heliude
Radulescu. Chesliuni metcdoloJice, Sleaua", nr. 4 51 5, 1959.

www.dacoromanica.ro
1588 D. BERINDEI gi V. CURTICAPEANU 10

tifica f}i diferentiata a pozitiei diferitelor clase sociale din Transilvania fats
de revolu(ie. El a acordat importanta cuvenita rolului intelectualitatii bur-
gheze apropiat'a' de popor, in frunte cu. revolutionarii Avram Iancu, Eftimie
Murgu, Papiu Ilarian, Ion Buteanu, George Baritiu, Timotei Cipariu,
Simion Barnutiu 8.a., care au militat pentru ideea inlaturarii feudalis-
inului, a emanciparii sociale i nationale a poporului 1.
De§i insuficient §i unilateral, s-au scos in evidenta unele trasaturi ale
nobilimii liberale care milita pentru reforme sociale §i o emancipare a ei
de sub tutela marii nobilimi §i a Curtii de la Viena, dar ale carei idealuri
mergeau mina in mina cu cele ale aristocratiei in privinta dorintei
de infaptuire a unei Ungarii marl." in fostele granite ale regatului feudal
ungar i de mentinere a suprematiei nationale fats de celelalte popoare 2.
Nu a fost neglijata nici studierea paturilor ora'5ene§ti §i a pozitiei
acestora fats de revolutie, §i mai cu seams a pozitiei patriciatului sasesc
si a burgheziei vabe0i din Banat strins legate de cercurile conduca'toare
din Viena. Fara sa se fats o prea larga analiza, s-a reliefat atitudinea marii
nobilimi, principals dumana a revolutiei, care impotriva vointei poporului
a hotarit, in dicta din Cluj din 29 mai 1848, uniunea" principatului Tran-
silvaniei eu Ungaria, a aminat aplicarea legilor din martie 1818 cu privire
la desfiintarea servitutiilor feudale, contribuind in cea mai mare masura
la impiedicarea inchega'rii unui front comun de lupta romino-maghiar in
thnpul revolutiei. In acelas}i timp, s-a dezvaluit atitudinea de complicitate
a marii nobilimi cu Habsburgii, pentru a-¢i salva privilegiile, organizind
represalii pe scars larga cu ajutorul garzilor nationale" ale nobilimii
8i burgheziei maghiare, ceea ce a facut ca unii conducatori ai maselor
romine0i transilvanene sa identifice guvernul revolutionar ungar cu vechea
eirmuire a feudalilor. Pozitiile diferitelor curente §i clase sociale, starea de
spirit a oamenilor politici sint reliefate §i mai mult prin analiza ampla a
informatiilor din memoriile lui John Paget, participant In revolutiei.
Un punct de vedere cu totul nou a obtinut istoriografia noastra
marxista pe linia interpretarii §tiintifice a evenimentelor de la 1848 in
intelegerea problemei unirii fortelor revolutionare impotriva feudalismului
i absolutismului. In rezolvarea acestei probleme s-a pornit de la analiza
multilaterala a imprejurarilor qi situatiei social-politice §i nationale spe-
eifice a Transilvaniei in cadrul Imperiului habsburgic, subliniindu-se ideea
justa ca unirea fortelor revolutionare este o problems complet distincta de
uniunea" pe linie de stat a principatului Transilvaniei eu regatul ungar4.
Unirea fortelor revolutionare romine §i maghiare, ce s-au ridicat
in mod spontan impotriva exploatarii feudale, intr-un front unit organizat,
pentru a carui realizare an militat Nicolae Balcescu, Iosef Bern, Petofi
Sandor, Eftimie Murgu, Avram Iancu, Tancsics Mihaly, Cezar Bolliac,
1 Vezi pe larg capitolul : Revolufia de la 1848, In Din istoria Transilvaniei, vol. II.
2 Ibidem.
3 C. C. Bodea, Revo ((ilia din 1848-49 In Transilvania qi Ungaria vazuld de John
Paget, to Studii 0 in 'lei** de istorie modern& vol. II, 1960 ; idem, Contribution a l'histoire
de la revolution de 1848-49 en Tr'ansylvanie et en Hongrie. John Paget, In Nouvelles etudes
d'histoire, II, 1960.
4 Din istoria Transilvaniei, vol. II, p. VIII.

www.dacoromanica.ro
11 REVOLUTIA DE LA 1848-1849 1589

'Teleki LaszlO, Ion Ghica, Anton Kurtz si multi altii, a fost analizata
pe o baza documentary larga si cu rezultate fructuoase.
0 realizare de prima importanta este tratarea rtiintificif a cauzelor
reactiei maselor lap de decretarea uniunii" Transilvaniei en Ungaria
i fats de neaplicarea legilor din martie, aducindu-se prin aceasta un punct
de vedere cu totul nou in istoriografia romineasca, singurul valabil in
-explicarea cauzelor crearii in Transilvania a celor doul zone de lupta dis-
tincte, zona revolutionary romina §i cea a revolutiei maghiare care se
desfasura sub conducerea lui Bern pe teritoriul Transilvaniei, a bifur-
carii gi in.departarii celor doua fronturi pe fagasuri nationale, nu pe calea
luptei comune a maselor pentru libertatea socials i nationals 1.
Totodata au fost scoase la iveala particularitatile luptei din cele
doua zone ; pe de o parte lupta maselor de sub conducerea lui Avram
Iancu, care urmarea dezarmarea garzilor nationale" ale nobilimii si bur-
gheziei maghiare §i alungarea impilatorilor pentru instaurarea domniei
poporului i recunoasterea drepturilor nationale ale rominilor ; pe de alts
parte, lupta maselor din tabara lui Bern impotriva Habsburgilor si a
nobilimii feudale2.
Pentru prima data a fost pus in adevarata sa lumina rolul lui Bern, ati-
tudinea sa fats de masele transilvanene, capacitates sa de lupta i rolul
situ de creare a unei puternice armate alcatuita din iobagi de toate neamurile
cu care a reusit sa alunge vremelnic trupele imperiale din Transilvania3.
Activitatea neobosita a lui Nicolae Balcescu si a altor revolutionari
pentru realizarea unui front da luptel c)nbun ronano-ungar au fost scoase
in evidenta prin sublinierea interventiilor acestora pe linga revolutionarii
maghiari, ceea ce a avut drept rezultat incheierea in.telegerii romino-
maghiare, in pragul interventiei tariste si a prabusirii revolutiei.
Noile cercetari an aratat adevArata semnificatie a acestei impor-
tante intelegeri cunoscuta sub numele de Projet de Pacification in-
.cheiata la Szeged, la 14 Wile 1849, care a deschis o mare poarta spre viitor,
poarta prieteniei poporului romin si maghiar4. Conform continutului in-
telegerii, s-a ajuns, abia dupg, intrarea trupelor tariste in Transilvania,
la satisfacerea cererilor rominilor, adica la votarea legii nationalitatilor
in 28 iulie 1849 §i, prin urmare, la acordarea unora din drepturile pentru
-care acestia luptasera cu atita ardoare.
Lucr5,rile istoricilor din Republica Populara Romina elaborate in
ultimii 15 ani au adus importante contributii la clarificarea etapelor, mo-
mentelor ri problemelor celor mai de seams ale anului revolutionar 1848.
In ceea ce priveste revolutia din Tara Romineasca, not detalii referitoare
la, pregatirea revolutiei din 1848 sint cuprinse intr-un articol amintit mai
inainte5. Intr-o brosura §i intr-alt articol s-au reliefat actiunile maselor
1 V. Chereste§iu, Revolufia de la 1848, in op. cit., p. 90-115,
2 V. Cherestegu, Revolufia din 1848 In Transilvania, In Lupta de class ", nr. 5, XXXVIII
(1958), p. 47; St. Imreh, Adatak Gabor Aron eletrajzahoz, In Emlekkonyv Kelemen Labs
szatetesenek 80ik evfordtdojdra, Cluj, 1957.
3 V. Cheresteiu, Revolufia de la 1848, In Din istoria Transilvaniei, vol. II, p. 112.
4 Din istoria Transilvaniei, vol. II, p. VIII.
5 Gh. Georgeseu-BuzAu, Activitalea lui N. Bdlcescu pentru pregatirea dezlanfuirii revo
lufiei din 41848, Studii", nr. 1, IX (1956).

www.dacoromanica.ro
1590 D. BERINDEI gi V. CURTICAPEANU 12

in cursul revolutieil. Atitudinea armatei a) fost analizata inir -un articol

in curs de tiparire2, s-au cercetat aspect& de politica externa3, s-au studiat
problemele de invatamint in timpul revolutiei4, s-au dezvaluit not detalii
referitoare la evenimentele revolutionare5. Articole cu caracter biografic
an contribuit, de asemenea, la cunoasterea mai deplina nu numai a actiu-
nilor diferitilor revolutionari, ci §i inski a revolutiei6. Precizari aduc,
in sfirsit, §i unele articole cu un caracter mai special'. Unul dintre rezul-
tatele cele mai donne de retinut ale noilor cercetari este dezvaluirea ro-
lului hotaritor pe care 1-au avut masele in revolutie. De asemenea, im-
portante sint rezultatele obtinute in ceea ce prive§te analiza politicii cx-
terne a Tarii Rorninesti in timpul revolutiei.
Istoria local/ a revolutiei din 1848 din Tara Romineasca a atm&
atentia mai multor istorici. Articole speciale au prezentat desfasurarea
evenimentelor revolutionare in judetele Mehedinti, Prahova, Buzau,
Arge§, Vilcea i Braila8. De asemenea, detalii privind participantii 1i
evenimentele revolutionare din sapte judete muntene sint cuprinse intr-un
articol recent9. In urma acestor cercetari se cunoa§te mai in detaliu aria,
de desfa§urare a revolutiei, marindu-se in mod substantial num'arul revo-
lutionarilor cunoscuti din provincie.

1 Florian Georgescu, Parliciparea maselor populare bucurestenc la revolufia din 1848,.

Bucuresti, 1962 ; Ioana si P. I. Panait, Parliciparea maselor populare din Bucuresti la InfrIngered.
comploturilor reac /iunii din iunie 1848, Studii", nr. 3, XIII (1960).
1 Gh. Smarandache, Armata Tarii Romtnesti to sprijimil revolufiei de la 1848. In Studii
.si maleriale de istorie modern/, vol. III (sub tipar).
8 G. G. Florescu, Misiunea diplomatic/ a lui N. Balcescu la Constantinopol (august 1848),
Studii", nr. 6, XIV (1961) ; idem, Aspecte privind pozifia internafionala a Tarii Rominesti
In anul revolutionar 1848, In Studii si maleriale de istorie modern/, vol. III (sub tipar).
4 Stanciu Stoian, Despre concepfia Invalamtntului public dirt anul 1848, Studii", nr. 1,
1 1 ( 1 9 4 9 ) . Mai vezi : C. Dinu, Petrache Poenaru 1799-1875, in Din istoria pedagogiei rominesti,
Bucuresti, 1956 ; Ilie Popescu-Teiusan, Grigore Plesoianu 1808-1857, In loc. cit. ; M. Rosianu,
Nicolae Balcescu (1819-1852), exponentul ideilor pedagogice progresiste de la 1848, In loc. cit..
5 M. Regleanu, Contributinni documentare cu privire la revolulia din 1848 In Tara Ro-
mtneasca, In Arhivele statului. 125 de ani de activitate, 1831 -1956, Bucuresti, 1957 ; Cornelia
C. Bodea, 0 scrisoare din 1848 redactata de Nicolae Balcescu to numele lui Chr. Tell, In Studii
si cercetari de bibliologie", III (1960).
6 P. Constantinescu-Iasi, Trei pictori romtni In revolufia de la 1848 : Negulici, Rosenthal'
si Iscovescu, Studii", nr. 3, I (1948) ; C. C. Bodea, Figuri pufin cunoscute din revolufia de la,
1848, Studii", nr. 2, XIII (1960) ; M. Regleanuy Aron Florian ca participant la revolufia dirt
1848 In Tara Romineasca, in Revista arhivelor", seria noua, nr. 2, I (1958).
7 Elena G. Zane, Criptografia to corespondenfa revolufionarilor romlni de la 1848, In Stu-
dii si cercetari de bibliologie", II (1957) ; Emil Virtosu, Tipare sigilare domnesti din sec. al XIX-
lea (TAra Romtneasca), Studii si cercetari de numismatica", I (1957), in care shit publicate
sigiliile guvernului provizoriu si ale locotenentei domnesti.
a C. Pajura, Aspecte mehedinfene ale revolufiei din 1848, Turnu Severin, 1948 ; N. Simache,
Despre revolufia de la 1848 In Ploie§li si judeful Prahova, Bucuresti, 1948 ; I. Burtoi, Emil pro-
clamafiei de la Islaz to orasul Valeni, Revista arhivelor", seria noun, nr. 1, I (1958) ; 0. Badina
Revolulia din 1848 In orasul §i judelul Buzau, Studii si articole de istorie", III (1961) ; N. Mo-
cioiu, Dale privind anul revolulionar 1848 to orasul si judeful Braila, Studii", nr. 4, XIV (1961)..
Pentru istoria locals a perioadei imediat urmatoare, vezi C. Speri, Reprimarea activitafii revo-
lutionare dupd 13 septembrie 1848 In judefele Arge§ §i VlIcea (septembrie 1848 septembrie 1849),
Studii", nr. 5, XI (1958).
9 Dan Berindei, Noi documente privind revolufia de la 1848, In Revista arhivelor"
seria noua, nr. 1, V (1962).

www.dacoromanica.ro
13 REVOLUT1A DE LA 1848-1849 1591

Pentru evenimentele din Moldova, noile cercet5,ri au adus preciza'ri

suplimentare in ceea ce priveste miscarea din martie si totodata au sub-
liniat faptul esential ca starea revolutionary n-a luat sfirsit o dat5, cu re-
primarea miparii de la Iasi, ci el ea s-a dezvoltat in lunile urmatoare.
Un studiu a dat stiri not din sursa austriaca 1 asupra evenimentelor
,desfasurate, in Moldova in 1848, o not a furnizat unele precizari asupra
miscarii de la Iasi 2, iar intr-un studiu mai larg a fost analizat5, des-
fasurarea miscarii revolutionare din Moldova dupa evenimentele din
martie 18483.
Puternica rniseare revolutionard a maselor din Transilvania anului
1818, considerat5, de istoriografia burgheza drept rezultat al unor agi-
tatori" sau demagogi", si nu lupta celor asupriti impotriva feudalis-
mului, si-a g5,sit in istoriografia nou5, explicatia cu adevarat stiintifica
§i importanta cuvenita in descrierea evenimentelor, ca proces social-
istoric, pe plan european.
Cercetarile an dezvAluit ca valul de proteste si nemultumiri, de ri-
dicare in masa impotriva asupririi feudale in Transilvania a inceput cu
mutt inainte do revolutie si a culminat o data cu vestea evenimentelor
revolutionare de la inceputul anului 1848 din Paris, Viena si Pesta, ceea
ce demonstreaza ca revolutia din Transilvania a fost un fenomen izvorit
din realitatile istorice ale acestei tari supuse monarhiei habsburgice si
aristocratiei maghiare si n-a fost importata din alts parte, cum s-a sus-
tinut adesea de catre istoriografia burgheza.
Au fost puse pe primul plan manifestatiile si adunarile populare care
.au inceput s'a fie organizate mai intii la orase : Arad, Timisoara si Oradea,
.apoi in central Transilvaniei, la Cluj, Aiud, Alba-Iulia, Dej, Tg. Mures,
'Odorhei, regiunea muntilor Apuseni, la Cimpeni, Bistra, Abrud, Zlatna,
la Brasov, Sibiu, apoi la sate, taranii semnind petitii, memorii, cerind
§tergerea sarcinilor iobagesti, drepturi nationale, scoli in limba nationals
etc 4.
Nenumaratele actiuni de colaborare si lupta comuna a tafanimii
romine si maghiare impotriva acelorasi impilatori, scoase la iveala de
istoriografia marxist15, au dovedit denaturarile istoricilor burghezi, care,
in dorinta de a dezbina popoarele, s-au straduit sa sustina ca revolutia din
1818 a fost un ra'zboi intro romini i i unguri.
Pe baze not a fost tratat protestul revolutionar general manifestat
in tumultul color 40 000 de t5,rani adunati la Blaj in zilele de 15-17 mai
1 Stefan Pascu, Contribu /iuni la cunoasterea miscarii redolutionare de la 1848 din Moldova,
,,Studia Universitatum Victor Babes et Bolyai", Cluj, tomus III (1958), series IV, fasciculus II.
2 C. Turcu, Stiri despre revolufia din arm( 1848 in orasul Iasi, In Revista arhivelor",
seria noun, nr. 2, I (1958).
3 Valerian Popovici, Dezuollarea miscarii revolufionare din Moldova dupd evenimentele
din martie 1848, Studii $i cercetari stiinfifice", Iasi, V (1954), fast. 1 2.
4 Cf. pe larg V. Cheresteliu, Contribufti In istoria miscdrilor fdrdnesti to Transilvania
in anul 1848, In Studii si re /erate privind istoria Romtniei, partea a II-a, Bucuresti, 1954 ; idem,
Revolufia de la 1848, In Din istoria Transilvaniei, vol. II, p. 14 -23; idem, Contribution a
d'histoire des mouvements paysans de Transylvanic au caurs cl, l'annee revolulionnaire 1848 In
Nouv. Et. d'histoire, 1955, I.
5 Ibidem, p. 23 -36; Fr. Killjen, Brasovul In prealma revolufiei de la 1848 In St.
Si art. de Ist., Buc., 1956, I.

www.dacoromanica.ro
1592 D. BERINDEI 0 V. CURTJCAPEANU lf-

1848, in adunarea popularg a bkiatenilor la Lugoj din iulie 1848 1 §i in

cea de a treia adunare de la Blaj, din sept. 1848 2 demonstrind forta do-
cotitoare a farilnimii. Aceasta s-a inrolat, apoi, fn armata revolutionary
a lui Josef Bem3 la fel ca si muncitorii mineri de la Baia Mare,
Baia Sprie si din Maramures a luptind impotriva absolutismului
§i aristocratiei sau a rezistat eroic in muntii Apuseni, eel mai important
centru revolutionar din epoca feudalA, sub conducerea lui Avram Iancu 5.
Uncle cercetilri au aratat c5,, in noile conditii de dup5, ingbusirea
revolutiei, tarinimii nu-i mai raminea de ales decit calea smulgerii cu forta
a drepturilor ce i se refuzau, ca solidaritatea de clas5, a unit, in lupta
comung, pe romini, maghiari, germani, impotriva claselor exploatatoare
§i ca rolul lui Avram Iancu in cadrul misearilor targnesti din muntii Apu-
seni ca centru al framintarilor postrevolutionare a fost de o importanta*
deosebit6 6.
Ca si pentru Transilvania i pentru Tara Romineasa chestiunea
ograrit, jroblema -cheie a revolutiei din 1848, a constituit Inca din 1948
obiectul de cercetare in mai multe luer6rf. Doug, dintre acestea an ur-
marit pe un plan general lupta taranimii in timpul revolutiei 7, iar alte
douI reeditari din 1946 an avut ca Qbiectiv prezentarea dezbaterilor
din comisia proprieatii 8. f n ultimii 'ani studierea pozitiei §i luptei td-
rilnimii din Tara Romineasca in 1848 a preocupat indeosebi pe un eerce-
tator, care a scris in aceasta problema douit articole intemeiate In mare
masuril, pe materiale inedite'9. Cercetarile din ultimii 15 ani au dezvaluit
amploarea §i intensitatea misearii tara,nesti din 1848 atit in Tara Bomi-
neascil, cit §i in Moldova, prezentind dezvoltarea fenomenului revolutionar
in mediul rural, teml in general ignorat5, sau neadincita de istoriografia
burgheza" din motive lesne de inteles.
0 preocupare adeevat5, importantei sale a stirnit problema colabo-
reirii revolution arilor ro mini din cele trei taxi rominesti si aceea a unirii-
poporulvi romin intr-un stat national. Noile cercet6ri au subliniat pater-
1 Ibidem, p. 36 62 ; idem, Luptittorul revolufionar Eflimie Murgu Studii", nr. 1, IX
(1956), p. 76.
2 V. Ghereslesiu, Revolufia de la 1848,in Dirt isloria Transilvaniei, vol. II, p. 88-95.
3 V. Chere te1iu, Revolu /ia de la 1848, In Din isloria Transilvaniei, vol. II, p. 108-111.
4 E. Csetri, Muncitorii din Baia Mare In timpul revolufiei de la 1848, In Studii gi referale
privind isloria Romlniei, partca a II-a, Bucuresti, 1954. Pentru muncitorii mineri In timpul
revolutiei mai vezi : A.Neamtu, Siluafia sanitard pe domeniul miner al Zlatnei in anii revolufiei,
In Revista aihivelor", 1959, nr. 2, p. 158-174.
5 V. Cherestesiu, Revolulia de la 1848, in Din isloria Transilvaniei, vol. II, p. 111 --114.
6 I. Kovacs, Miscari fardnesti in munfii Apuseni si in imprejurimi intre anii 1848-1854,
In Studii si materiale de islorie moderna, vol. I ; C. C. Bodea, Absolutismul si regimul liberal"
(1818 1867), In Din isloria Transilvaniei, vol. II.
7 Gh. Matei, Revolufia de la 1848 si fdrdnimea, Bucurelti, 1948; Aurel Rimniceanu,
Taranii 41 revolufia de la 1848, Bucurelli, 1948.
8 1848, problema agrard diseutald de farani si proprietari, editia a II-a, Bucurelti, 1948;
Gh. Georgeseu-Butau, Aspectul agrar al revolufiei din 1848 In Muntenia, Bucurelti, 1948.
9 A. Stan, Aspecte ale miscurii fardnesti in timpul revolufiei de la 1848 in Tara Romfneascd,
In Studii si materiale de islorie moderna, vol. II, Bucurelti, 1960 ; idem, Parliciparea fardnimii
munlenc la revolufia de la 1848 In lumina unor documenie, Revista arhivelor",-seria noun, nr. 1,
V (1962). Mai vezi in aceeasi problem:1 M. Rosca-Rosen 1i A. Patiea, Rdscoala fdranilor In anul
1848 In Tara Romineased, Studia Universitatum Victor Babes et Bolyai", Cluj, tornus 111.
(1958), series IV, fasciculus II.

www.dacoromanica.ro
15 REVOLUTIA DE LA 1848-1849 1593

nicele tendinte de unitate din 1848 ale poporului romin. S-au reliefat
atit planurile unificarii Moldovei cu Tara Romineased, eit si planurile
mai largi ale unirii intregului popor romin intr-un stat national 1.
Desteptarea popoarelor europene la o viata nationald si in special a popoa-
relor din monarhia habsburgica a accentuat si tendintele de unire a
rominilor intr-un stat national, tendinte ce erau pe linia miscdrii revolu-
tionare a anului 1848" 2. Protagonist de seamy ai acestei actiuni au fort
entuziastii daseali ardeleni stabiliti in Principate inainte de revolutie, unii
dintrei ei participanti activi la revolutia din Tara Romineasca : Constantin.
Roman, Axente Sever, Aug. Treb. Laurian, Const. Balasescu, Florian
Aron, Joan Maiorescu, Gavril Munteanu, Ion Codru-Dragusanu s.a. 3.
Activitatea for in sprijinul unirii poporului romin a avut un rasunet puternic
nu numai printre intelectuali, ci si in masele largi cu care acestia au avut
un contact puternic si permanent.
De acelasi ideal erau animati si revolutionarii munteni si moldo-
veni, unii dintre ei participanti la adunarea de la Blaj din 3/15 mai 1848.
De asemenea si pictorii contemporani evenimentelor (I. D. Negulici,
C. Rosenthal, B. Iscovescu, G. Tattarescu, C. Leeca, Misu Popp,
C. Popp de Szatmary), si-au dedicat opera si activitatea for politica si
culturala idealurilor revolutiei 4. Dup6, inabusirea revolutiei din Tara
Romineasca, N. Balcescu, Gh. Magheru, Chr. Tell, I. Eliade si Cezar
Bolliac tree In Transilvania. N. Balcescu a exercitat o puternica influents
in Transilvania Sn anii revolutiei si el a stabilit un strins contact cu unii
conducatori ardeleni ca Eftimie Murgu si Avram Iancu. Balcescu a
intervenit pe linga comitetul permanent al rominilor de la Sibiu in vederea
organizarii Transilvaniei si a unirii ei cu celelalte cloud principate.
Centrul de contact intro fruntasii revolutionari romini din cele trei
tat a fost tabara lui Avram Iancu in muntii Apuseni, undo pe linga Nicolae
Balcescu si-au gasit adapost, dupe inabusirea revolutiei din Tara Romi-
neasca, Al. Golescu-Albu, Ion Ionescu de la Brad, pictorul Barbu Isco-
vescu si altii 5.
Cercetarile istorice din ultimii 15 ani au dezvaluit date not privind
lupta dusa de poporul romin pentru unitatea sa nationals in cursul revo-
lutiei din 1848. in temeiul for se poate conchide ca Unirea reprezenta
inca de pe atunci unul din obiectivele centrale ale luptei de eliberare din
cele trei provincii istorice rominesti.

In cursul ultimilor 15 ani, istoriografia din patria noastrA a repurtat

o serie de succese in ceea ce prive§te problematica complexa a anului revo-
lutionar 1848. Avind invatatura marxist-leninistA, ca singur indreptar,
1 Vezi Indeosebi Cornelia C. Bodea, Lupta pentru Unire a revoluf ionarilor exilafi de
la 1848, In Studii privind Unirea Principatelor, Buctire01, 1960.
2 V. Cherestqiu, Revolufia de la 1848, In Din isloria Transilvaniei, vol. IT, p. 10.
C. C. Bodea, Figuri pufin cunoscute din revolufia de la 1848, Studii ", nr. 2, XIII (1960).
4- M. Popescu, Dezvoltarea picturii istorice romfnesti in sec. XIX, SCIA, nr. 3 4,
1954 ; ArtiqIii revolufia de la 1848, in Scurld istorie a artelor plastice in R.P.R., vol. II,
1958, Dezvoltarea culturii (1848 1918), In Din istoria 7 ransilvaniet, \01. II, p. 441 }i urtn.
5 C. C. Bodea, Lupta pentru Unire a revolulionarilor exilafi de la 1848, in Studii privind
Unirea Principatelor, p. 131.

www.dacoromanica.ro
1594 D. BERINDEI fi V. CURTICAPEANU 16

8ituindu-se pe pozitii stiintifice ferme, cautind sa largeasca aria de cerce-

tare pentru ca concluziile sa fie rezultanta unui cit mai mare numar de
premise, cercetarile intreprinse au contribuit la clarificarea istoriei impor-
tantelor evenimente din anii 1848 1849. Totodata, s-au combatut cu
vigoare §i de pe o baza documentary larga teze gresite ale istoriografiei
burgheze. Noile cercetari au fost orientate spre studierea bazei economice
a evenimentelor din 1848, spre o analiza mai adinca a situatiei revolutio-
nare si a organizatiilor cu caracter revolutionar din perioada premerga-
toare revolutiei, spre evidentierea aportului hotaritor dat revolutiei de
catre mase, spre cereetarea activitatii si pozitiei diferitelor personalitati
din conducerea revolutiei, ca §Si a diverselor aspecte si probleme puse de
istoria anului revolutionar 1848. cercetarile au adus importante clarificari
si concluzii in privinta revolutiei din Transilvania, combatindu-se tezele
nestiintifice, Bovine, ale istoriografiei burgheze maghiare §i romine,
subliniindu-se particularitatile si caracterul inaintat al luptei maselor
pentru libertatea socials yi nationals evidentiindu-se aspectele de lupta
comuna romino-maghiare Impotriva feudalismului si absolutismului.
Importantele cuceriri ale istoriografiei marxiste pe linia tratarii
stiintifice a revolutiei de la 1848 se cer insa intregite prin not eforturi
ale istoricilor marxisti. Cercetarile Monte pins acum asupra fortelor
i relatiilor de productie din preajma anului 1848 cer o largire si o
adincire a problemelor. Nu destul de limpede par conturate pozitiile
claselor sociale. De asemenea, se face Inca o insuficienta diferentiere
Intro pozitiile diferitelor grupari din smut burgheziei rominesti si a ati-
tudinii for fats de masele populare. In ceea ce priveste Tara Romineasca,
se impune clarificarea cit mai precisa i cit mai nuantata a diferitelor
grupari si o analiza adincita a bazei for economico-sociale. In. Transilvania,
de asemenea, cercetarile in aceasta privinta trebuie largite. Simion Bar-
nutiu si gruparea sa" nu pot fi pusi pe acelasi plan cu Andrei *aguna
care facea politica Curtii din Viena si nici cu Joan Lemeny, slujitor credin-
cios al nobilimii ardelene. S. Barnutiu n-a luptat pentru revendicari
proprii", nici nu. s-a angajat in lagarul contrarevolutiei" 1 ca acestia,
ci a luptat asa dupg cum s-a aratat recent 2 pentru drepturile nationale
si sociale ale poporului romin, deli mijlokele de lupta preconizate de el
an lost gresite, iar atitudinea lui de a vedea in poporul maghiar, luat In
intregime, impilatorul rominilor, a daunat mult revolutiei.
Mai sint necesare unele adinciri in ceea ce priveste caracterul contra-
dietoriu al pozitiei boierimii liberale si a nobilimii liberale fats de revolutie.
Trebuie analizate mai profund actiunile $i pozitia acestei paturi sociale,
atit in Moldova si in Tara Romineasca, cit si In Transilvania.
Se simte nevoia unei mai documentate demascari atit a politicii
boierimii reactionare, cit si a aristocratiei transilvanene, ca si a marelui
1 Cf. Isloria R.P.R., manual unic pentru invaleunintul mediu, Bucuresti, 1952, p. 339;
V. Cherestesiu, Contritmlii la istoria miscarilor lardnesti to Transilvania In anal revolufionar
1848,1n Studit si Telerate privind istoria Romlniet, partea a II-a, Bucuresti, 1954, p. 1193-1194.
2 D. Alm 1 §, G. Georgescu-Buzau, Aron Petrie, Isloria Rominiei. Manual pentru
clasa a XI-a, Ed. de stat didactia ei pedagogics, 1960; V. ChTestesiu, Revolulia de la
1848 In Din istoria Transilvaniei, vol. II.

www.dacoromanica.ro
17 REVOLUTIA DE LA 1848-1849 1595

cler si tot astfel trebuie demascat5, mai documental politica de duplicitate

Si actiunile represive ale Austriei habsburgice, a Portii otoinane §i Impe-
riului tarist. Elanul de lupt'a al maselor §i &Alia romino-maghiara impo-
triva feudalismului i absolutismului impun not investigatii de materiale.
Studierea temeinica a structurii armatei revolutionare de sub conducerea
lui Bern Josef ar putea duce la concluzii revelatoare.
Ins' principala lips', care se cere remediat'a, este intocmirea
unei largi lucrari monografice consacrata anului revolutionar 1848 in
cele trei tari romine. Un inceput in aceasta privintg, it constituie
capitolul III din Istoria Romtniei, vol. IV ; acesta trebuie ins' largit
intr-o masiva lucrare cu caracter monografic. Pentru aceasta lucrare
se impune sa se extinda aria de izvoare grin publicarea unor not colectii
de documente, inclusiv a documentelor extern referitoare la revolutie.
Monografia consacrata anului revolutionar 1848 va rezolva nu numai
tratarea revolutiei ca fenomen unitar, ci, totodata, va prezenta sintetic,
dar in baza unei analize temeinice, ansamblul complex al problematicii
revolutiei din anii 1848-1849.
in ultinni 15 ani s-a dat o just' orientare de pe temelia sigura
a conceptiei materialist-istorice cercetarilor intreprin.se privind anul
revolutionar 1848. Aceste cercet'ari au contribuit in mod substantial la
clarificarea i dezvaluirea multor aspecte insuficient adincite sau gresit
tratate in trecut. In ansamblu, ele reprezinta o baza temeinica pentru
viitoarea monografie a revolutiei burghezo-democratice din 1848 in ta-
rile romine.

16 o. 5130
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 FORMAREA STATULUI NATIONAL
DE

CORNELIA C. BODEA ;i GR. CHIRITA

Revolutia de la 1848 punind problemele fundamentale ale sta-

tului romin modern a preconizat infaptuirea unui program burghezo-
democratic complex. In locul institutiilor feudale, statul burghez trebuia
sa faca din teritoriul tarilor romine o piata units, sa inlature suzeranitatea
strains, 0, suprime privilegiile de clasg, §i sa proclame egalitatea tuturor
cet5,tenilor in fata legilor si a impozitelor. Dar feudalismul, raminind pre-
dominant in Principate ping, in 1864, a mentinut un ritm incetinit al
procesului de dezvoltare a formelor capitaliste in economie. De aceea si
reformele formulate in 1848 au fost seriate in timp, potrivit stadiului
de dezvoltare istorica a societatii rominesti in a doua jumatate a sec. al
XIX-lea.
0 prima etapa in acest lung drum 1-a reprezentat momentul de la
1859, dud s-a pus temelia statului national romin.
Istoriografia burgheza, considerind pe drept cuvint Unirea si forma-
rea statului national ca problems majors a istoriei poporului romin in sec.
al XIX-lea, i-a acordat o deosebita importanta : una din cele mai bogate
colectii de acte si documente in zece volume i-a fost destinata ; istorici
de valoarea lui A. D. Xenopol 1 si N. Iorga i-au rezervat un be special in
vasta for opera istoriografica, iar istorici strain, ca T. W. Riker si W. G.
East, i-au consacrat doul volume amplu documentate ; toate acestea
constituie, alaturi de alte studii si publicatii separate, un fond istoriografic
apreciabil. Concluziile care se desprind insa din majoritatea materialelor
publicate in tars si in strainatate inainte de 1944 circumscriu amploarea
actului de la 1859 prezentindu-1 in mod gresit ca opera unor cercuri
restrinse ale burgheziei si boierimii liberale $i a imprejurarilor prielnice
internationale nesocotind astfel radacinile sale istorice reale.

1 V. Maciu, Unfree Moldovei qi Tarii RornineVi In opera istoriografica a tut A. D. Xenopol,

In Studii privind Unirea Principatelor, Bucurqti, 1960.

www.dacoromanica.ro
1598 C. BODEA fI GR. CHIRITA 2

Primele hari de pozitie in spirit marxist NO de tenthatele istorio-

grafiei burgheze le gAsim in manualul de Istoria Rominiei in prima editie,
la 1947 1, in dou5, articole consacrate unirii nationale 2 si in articolul ap5,rut
la aniversarea a 90 de ani de in 18593. Un progres insemnat in dezvoltarea
istoriografiei marxiste 1-a prilejuit ins5, centenarul Unirii, hotgrit de catre
partid si guvern a fi intimpinat festiv cu scrieri si materiale documentare,
care sg, permit' cunoasterea realitatii istorice in adevArata sa lunainA.
In fedinta jubiliarA a Marii Adunari Nationale din 21 ianuarie 1959,
tovarkul Chivu Stoica a subliniat inserimatatea istoricg a Unirii 4.
Academia R.P.R. si institutele sale de istorie din Bucuresti, Iasi si Cluj
an contribuit la s'arbatorire cu initierea largirii bazei de documentare,
cu sesiuni stiintifice de comunicari, cu. un numIr special al revistei
Studii" reluat si dezvoltat intr-un velum omagial de &laid, privind
Unirea Principatelor. Au fost organizate expozitii retrospective de catre
Muzeul Militar Central din Bucuresti, de catre Casa Scriitorilor ; in Iasi
s-a inaugurat Muzeul Unirii ; in numeroase centre ale tariff au fost dezvelite
plAci comemorative etc. Presa cotidian5, si celelalte publicatii periodice
din Capital' si din provincie au participat larg la reconstituirea si evocaraa
marelui eveniment istoric. Diversitatea subiectelor inabrAtisate vorbeste
de la sine despre amploarea si importanta momentului, despre valoaraa
gi ponderea factorilor care au stat la baza procesului de inchegare si des5,-
virsire a statului national romln. In afara, de articolele cu caracter general
s-a scris in special despre masele populare --fauritoare ale Unirii ; despre
problema tAfaneaseA in vremea Unirii ; s-au publicat numeroase documents
gi mArturii in legatufa cu Unirea ; s-au evocat figuri de luptMori pentru
Ijnire si momentele din ianuarie 1859 ; s-a scris despre atitudinea opiniei
publics europene fatA de Unire ; despre oglindirea Unirii in literatura
epocii si in plastica vremii ; despre Cuza Vod.5, in amintirea poporului ;
Unirea in literatura de azi 5 etc.

Deosebindu-se fundamental de istoriografia burghez5, care a

e6utat 85, infrumuseteze rolul jucat de burgliezie, sa estompeze pozitia ei
reactionary faty de reforme,le sociale menite sa asigure progresul multila-
teral al Orli literatura istoric5, marxist dezvoltat' in not dupI mares,
cotitud, din 1914 a ridicat pe prim plan, cu arguments si temeiuri stiinti-
fice incontestabile, rolul factorilor sociali si economici in modifidirile
structurale ale statului, reducind prin aceasta in proportiile sale reale si
factorul politic extern. Valoarea si vechimea istoric a fiecAruia dintre
factorii constitutivi ai natiunii romine comunitatea teritorialb,, con-
1 Istoria Romtniei, manual unit pentru cl. a VIII-a secundara, redactor responsabil
M. Roller, Ed. de stat, 1947.
2 M. Roller, 24 ianuarie 1859. Unirea nalionala, In Problems de istorie, Bucuresti, editia
a II-a. Ed. P.M.R., 1949, p. 27 -30; idem, Unirea Principatelor fi Rusia, ibidem, p. 31-34.
a Alexandra Grecu (= P. P. Panaitescu), Unirea Principatelor Romine, Viata Roml-
neascA", s.n., nr. 1-2, II (1949).
4 Chivu Stoica, 100 ani de la Unirea Tarilor Romine, Ed. politics, 1959.
5 Cf. Centenarul Unirii In presa qi publicaltile din Ora noastrit, In Studii", nr. 1, XII (1939).

www.dacoromanica.ro
3 FORMAREA STATULUI NATIONAL 1599

§tiinta comunitatii de origins gi comunitatea vietii economice gi

mi§carea nationals pe ling5, care nu nesocote nici imprejurarile inter-
nationale, in ultima, instanta prielnice, au fost Infati§ate metodic de acad.
A. Otetea In articolul sau comemorativ asupra Unirii 1. In paginile de
fats vom Incerca §i not sa grupam literatura istorica marxista aparuta
In ultimii cinsprezece ani, potrivit principalelor aspecte §i teme abordate :
Cercetlnd premisele social- economise ale Unirii, acad. V. T. Malinschi
a aratat ca, stadiul de dezvoltare relativ inapoiat al agriculturii din Princi-
pate *i caracterul ei pronuntat cerealier extensiv au contribuit la declan-
§area crizei agriculturii, a Intregii orinduiri feudale §i, implicit, la adin-
cirea conflictelor §i frictiunilor dintre proprietari §i tarani, la Indirjirea
maselor Impotriva asupririi. Totodata, prin consecintele nefaste ale men-
tinerii relatiilor feudale in agriculture, reflectate §i In ritmul incetinit al
dezvoltarii industriei nationale, el explica necesitatea obiectiva a reali-
zarii Unirii teritoriale §i efectuarea reformelor sociale 2. Studiile de amanunt,
urmarind etapele §i problemele variate ale -vietii economice in sectorul indus-
trial §i comercial, aparute in ultimii 15 ani §i semnate de V. Popovici, Eca-
terina Negruti, L. Boicu pentru Moldova 3 , de Gh. Georgescu-Buzau,
A. Vijoli, N. N. Constantinescu, I. Keeskes §i I. Kovacs care cuprind In obiec-
tivul for cimpul largit al teritoriului Rominiei 4, au scos la iveala, rezultate
necunoscute istoriografiei vechi, contribuind In mod eficient la clarificarea
problcmei dezvoltarii statului romin modern in genere. Din coroborarea
rezultatelor obtinute prin fiecare cercetare in parte, se confirms constatarea
enuntata, mai sus §i se explic5, totodata cum In Imprejurarile istorice
date scbimbarea situatiei taranimii corespundea nevoilor vitale ale dezvol-
tarii societatii i legilor obiective de trecere de la feudalism la capitalism.
Ceea ce nu poate fi ignorat, §i nici nu a fost trecut cu vederea de
care istoriografia noastra marxista, din complexul elementelor consti-
tutive ale natiunii, este fare indoiala comunitatea sufleteaseel sau comuni-
1 Acad. A. Otetea, Unirea Principatelor, In Studii privind Unirea Principalelor, Ed.
Academiei R.P.R., 1960 ; articolul a aparut Intr -o prima redactare sub titlul 0 sutd de ani de
la Unirea Principatelor In Lupta de class ", seria V, nr. 1, XXXIX (1959) si sub titlul ln-
semndtatea istoricd a Unirii in Studii" nr. 1, XII (1959).
2 Acad. V. T. Malinschi, Aspecte economice ale Unirii farilor romine, Probleme econo-
mice", nr. 1, XII (1959).
3 V. Popovici, Inceputurile industriei de htrtie In Moldova, Analele Universitatii Al. I.
Cuza", I (1955), fasc. 1 2 ; E. Negruti, Despre munca salariald In agricullura Moldovei In preajma
legit agrare din 1864, Studii si cercetari stiintifice" Iasi, Istorie, X (1959), fasc. 1-2 ; L. Boicu,
Despre stadiul manufacturier al industriei In Moldova, Studii si cercetari stiintifice" Iasi, Isto-
de, XI (1960), fasc. 1 ; idem, Stiri not despre industria de postav din Moldova la jumdtalea veacului
al XIX-lea, Studii", nr. 2, XIII (1960) ; idem, 0 Malt yantnyptio,st nepuode npombu-
nennocmu a Monaoce, In Nouvelles Etudes d'Hisloire, vol. II, Bucuresti, 1960 ; idem, Incer-
cdri franceze de pdtrundere In economia Moldovei In epoca Rdzboiului Crimeei si a Unirii
(1853-1859), In Studii Privind Unirea Principatelor, Ed. Academiei R.P.R., 1960.
4 Gh. Georgescu-Buzau, Aspecte ale dezvoltdrit manufacturilor In Tara Romlneascd si
Moldova In perioada premergdloare Unirii celor cloud tart (1829 - 1859), In Studii privind Unirea
Principatelor; A. Vijoli, Sistemul banesc to slujba claselor exploataloare din Romlnia, Bucuresti,
1958 ; N. N. Constantinescu, Aspecte ale dezvoltdrii capitalismului premonopolist In Romlnia,
Bucuresti, 1957 ; Olga si N. N. Constantinescu, Cu privire la problema revolufiei industriale In
RomInia, Bucuresti, 1957; I. Keeskes si I. Kovacs, Unele aspecte ale schimbului de marfuri de
pe teritoriul patriei noastre Pn deceniile 6-7 ale secolului al X IX-lea, Anuarul Institutului de
istorie din Cluj", III (1960) [cu specials privire asupra comertului transilvanean].

www.dacoromanica.ro
16(10 C. BODEA fi GR. CHIRITA 4

tatea culturii nacionale, exprimata Inca din veacurile feudalismului dez-

voltat prin constiinta comunitatii de limbs, de origine i credinta. Aspec-
tele unitatii culturale a rominilor si problema unificarii politice in epoca
feudala aceasta din urma in intelesul ei de bloc inchegat in fata pri-
mejdiei turcesti au format obiectul unui recent studiu semnat de
P. P. Panaitescu 1. In el se subliniaza, intre altele, puterea de simbol a
Unirii" lui Mihai care, trecind peste marginile formelor feudale, a prile-
juit explozia unor sentimente populare de solidaritate, dind la iveala o
realitate istorica permanents ". Sentimentul comunitatii de limbs si origine
se transforms in idee nationals numai o data cu dezvoltarea capitalis-
mului, cind ea alimenteaza decenii de-a rindul nazuintele inchegarii statului
national. In sec. al XIX-lea, in romini potrivit sugestivei interpretari
date de acad. M. Ralea 2 in articolul sau consacrat aspectelor social-
culturale ale Unirii ideologia noua, care inlocuia col putin formal ideea
de mosie cu ideea de patrie ; ideea de stare si rang prin ideea de natiune ;
ideea de privilegiu ereditar cu ideea de egalitate in fata legilor, ideea de
dependents personals cu ideea de libertate, era desigur atragatoare pentru
paturi mult mai largi de populatie decit burghezia".
Despre spiritul revolufionar care a cuprins masele populare, intre-
tivind ani intregi speranta in reu0a unei not revolutii, istoriografia
burgheza a vorbit prea putin. Cercetarile recente ale Corneliei Bodea qi
Gh. Platon 3 cu ajutorul materialelor not de arhiva, asupra societatii
rominesti de dupe 1848, Inlesnesc conturarea color doua lumi antagonice
de o parte, lutnea progresista a maselor populare siVdluniehrelor inain-
tate legate de popor, ale cA'rei izvoare de energie tisnesc de departe, din
apasarea secolelor $i din rascoala poporului de la 1821 ; de alts parte,
lumea veche, reactionar5,, care, dupe ce a triumfat in 1821 si dup5,
ce si-a impas punctul de vedere in 1848, se zbate sa gaseasca
formulele tole mai coercitive ca sa frineze mersul iu.ainte al istoriei.
Studiile citate, trecind in revista, pe de o parte, puternicele framintari
tarAnesti care au avut loe in Moldova in deceniul premergator Unirii,
pe de alga, scotind din anonimat un numIr cmsiderabil de revolutionari
munteni, altii decit eel indeobste cunoscuti, arata ca revolutia" mocnea
in mace, asteptind doar momente propice pentru a rabufni.
Istoricii burghezi nu s-au preocupat in mod special de mi$carile
social-politice din Principate. De aceea, din fondurile documentare si
arhivalice explorate, ei au utilizat en precadere materialele servind la
cunoasterea activitatii unora din revolutionarii exilati sau emigrati si a
citorva fruntasi ai partidei nationale din Mara reprezentanti ai burghezo-
mosierimii, lasind in umbra factorul preponderent al maselor.
Literatura istorica marxista ap5,ruta in ultimii 15 ani releva in una-
nimitate faptul ca toate clasele i paturile sociale au actionat pentru.
-0111111

1 Problema unificarii politice a flirilor romtne In epoca feudala, In Studii privind

Unirea Principatelor.
2 Acad. M. Mee, Aspecle social-culturale ale Unirii, ibidem.
3 Cornelia Bodca, Figuri pulin cunoscute din revolufia de la 1848, Studii", nr. 2, XIII
(1960); Gh. Platon, Frumlnldri faraneqti In Moldova to preajma Unirii, In Studii privind Unirea
Principatelor; o redactare rezumativa In Studii", nr. 1, XII (1959).

www.dacoromanica.ro
 FORMAREA STATULUI NATIONAL 1601

Unire, dar aceasta in baza unor interese economice deseori contradictorii

si chiar antagonice. Din materialele 9i studiile asupra Unirii, publicate
dupa 1944, se pot desprinde usor citeva rezultate obtinute. Anume, ca
purtatorii cei mai hotgriti ai ideii Unirii au fost rnasele populare, pentru
tare lupta pentru un stat national independent reprezenta lupta pentru
eliberarea socials si politics, pentru o taxa noua, democratica, cu adrni-
nistratie noua si legi noi. i ca pentru burghezie, mobilul esential al luptei
era preluarea conducerii politico si asigurarea dezvolt'arii industriei si
eomertului prin largirea pietii interne. Modal insa de a intelege Unirea
preconizind o data cu crearea statului modern si inflptuirea unui pro-
gram da reforme democratice a apropiat pe reprezentantii cei mai
luainSgi ai burgheziei romine, de altfel i cei mai putini In numgr, de
nazuintele maselor ; pe cei multi clasa burgheza in ansamblul ei teama
de mase u va face sa alunece de la calea revolutiei care le putea asigura
benaficii maxime de pe urma victoriei orinduirii burgheze spre calea
reformelor si a compromisului cu mosierimea.
Investigatiile de amanunt imbogatesc cu fapte i idei, pe larg expuse
i documentate, etape fi aspecte specifice surprinse in drumul spre Unirea
(lin 1859. Astfel, reluind pe baze noi tema veche a contributiei pentru
Unire a revolutionarilor romini aflati in emigratie, Cornelia Bodea urma-
reste sa cuprindg, in citeva articole consacrate acestui subiect 1, latura
majors a activitgtii exilatilor, ping in 1855, incercind sa stabileasca,
eu ajutorul materialului documentar inedit, o flora ierarhie a valorilor
revolutionare decit aceea tendentioas5, ineetatenitg in uncle studii ale isto-
riografiei burgheze. In local cultului pentru citeva flume consacrate, pe care
interesele politice ale burgheziei 9i mosierimii le ridicasera la rang de perso-
nalitati directoare in lupta pentru Unire, autoarea pune pe primal plan
grupgrile lipsite, ca si in 1848, de o unitate ideologic 9i oscilind in fata
problemelor vitale ale revolutiei burghezo-democratice. Singura persona-
litate cu adevarat democrat-revolutionarg, care se impune cu rutere de
previziune $tiintifica, famine aceea a lui Nicolae Balcescu : singurul care
a reusit sa polarizeze in jurul sgu, fie si numai pentru o vreme, majoritatea
frantasilor exilati, sl anihileze, de o parte, influenta burghezo-conserva-
toare a lui Heliade, sa reduca in acelasi timp increderea in cgile diploma-
tice, sustin.uta de Ion Ghica, A. G. G-olescu i altii si sl canalizeze spre
scopuri patriotice radicalismul burghez exaltat al grupului lui C.A. Rosetti.
Ideologia i personalitatea creatoare a lui N. Balcescu, din exit ca
§i din timpul revolutiei, an format obiectul central al mai multor studii
semnate de T. Bugnariu, C. I. G-ulian, Gh. Georgescu-Buzau, V. Maciu
s.a.2, Mfg' Ins ca o lucrare riguros fundamentatg, atit asupra curentelor
politice care s-au manifestat in timpul exilului, cit asupra lui BIlcescu
insu9i, at fi fost Inc g scrisa.
1 Cornelia C. Bodea, Lupta pentru Unire a revolufionarilor exila(i de la 1848, tn Studii
priuind Unirea Principatelor ; idem, Din activitatea revolufionard a Junimii romine" de la Paris
Mire 1851 si 1853, Studii", nr. 5, XIV (1961) ; idem, Coresponden(d ineditd privind activitalea
lui N. Balcescu In anii 1851-1852, Studii", nr. 4, IX (1956) ; idem, Caldloria lui Balcescu pe
Dundre to 1852, Studii", nr. 1, X (1957).
2 Vezi tot In acest numar articolul semnat de D. Berindei si V. Curticapeanu.

www.dacoromanica.ro
1602 C. BODEA ai GR. CHIRITA tr

Pe plan intern, m4carea pentru Unire se organizeaza in Principate

intre 1855-1857 ; in ciuda represiunii contrarevolutionare, ea se inten-
sifica §i reu§e§te sa deplaseze centrul de gravitate al luptei din afara ho-
tarelor in interiorul lor. Momentele caracteristice, subliniate de V. Maciu
in articolul sau consacrat acestei faze din istoricul Unirii celor doug, OH 1,
incep cu fondarea Rominiei literare" §i a Ste lei Dunarii" din initiativa
grupului de liberali §i democrati constituit in jurul lui Mihail Kogal-
niceanu §i se Incheie cu infiintarea Comitetului central al Unirii organizat
in martie 1857 la Bucure§ti ; ele reprezinta tot atitea exemple ilustrind
strinsa colaborare dintre frunta§ii celor doua mi§cari progresiste ale Mol-
dovei §i Tarn Romine§ti in opera de pregatire a poporului pentru in-
faptuirea unitatii nationale. Pentru aceea§i epoca, confirmind aceea§i
nazuinta comuna moldo-munteana, N. Corivan2 demasca actiunea anti-
unionista din timpul caimacamiei lui T. Bal§ in Moldova, iar fn studiul
introductiv care insote§te vol. I din colectia de Documente privind Unirea
Principatelor, Dan Berindei 3 infati§eaza situatia interns a ambelor tari
incluzind §i pregatirea alegerilor, falsul electoral din Moldova, alegerile
din septembrie 1857 §i activitatea Adunarilor ad-hoc.
Cele mai substantiale contributii din seria studiilor §i materia-
lelor privind Unirea s-au concentrat insa in jurul rolului tarcinimii si
al maselor populare in genere in f durirea statului romin modern subject
ocolit de majoritatea istoricilor burghezi, in ciuda masivelor atestari do-
cumentare care le-ar fi putut sta la indemina. Pornind madar de la nimic
sau, ceea ce a fost mai greu, de la situatii false, cercetarile din ultimii
15 ani in acest domeniu au avut sa raspunda la o dubla sarcina : de a umple
un be rAmas gol la enumerarea premiselor sociale ale Unirii §i de a com-
bate §i infirma tezele tendentioase care au minimalizat sau au nesocotit
adevarul istoric. De aceea, nisi calea justa in interpretarea situatiilor
nu a fost gasita, in toate cazurile, de la prima incercare.
Materialele §i studiile consacrate taranimii §i Unirii", ca §i refe-
ririle cuprinse in lucrarile urm6rind o tematica mai larga sau adiacenta
slut numeroase §i variate in continut, pentru ca §1 formele §i mobilul
participarii ei la lupta au fost multiple. In primul rind, procesul de in-
fiiptuire a statului national fiind atit de legat de rezolvarea problemei
agrare, atitudinea taranimii fats de Unire nu poate fi tratata fara sa se
alba in vedere in permanents legaturile, influentele §i conditio-
narea reciproca dintre fenomenele social-economice §i politice care au
avut loc in Principate la mijlocul sec. al XIX-lea.
Dar, problema agrara in deceniul premergator Unirii nu a format
pin/ acum preocuparea unui studiu monografic, studiul cercetarilor aflin-
du-se Inca in faza de publicare a documentatiei arhivalice. Cu toate aces-
tea, precizarile §i clarifiparile culese din studiile semnate de acad. A. Otetea)

1 V. Maciu, Organizarea ntiqcdrii pentru Unire In anii 1855 -1857 In Moldova qi Tara
liorntneascd, Studii", nr. 1, XII (1959).
1' N. Corivan, Acliunea antiunionisla In timpul cainulduniei lui Teodor Balq, Studii
si cercetari Itiintificc ", Ia§i, Istorie, X (1959), fast. 1-2.
8 D. Berindei, Introducere la Documente interne 1854 -1857, vol. I din Documenle privind
Unirea Principalelor, Bucure§ti, 1960, p. IXXLV.

www.dacoromanica.ro
7 FORMAREA STATULUI NATIONAL 1603'

Vasile Maciu, N. Adaniloaie 1 alaturi de materialele citate In prezentul

articol ping aid contribuie esential la intelegerea patriotismului, deseori
eroic, al taranimii in lupta ei de eliberare sociala si nationala. Desprindem
citeva idei pe care le retinem ca fiind unanim admise in studiile citate.
Ramasa nerezolvata in timpul revolutiei muntene, reluata apoi in dez-
batere in anii reactiunii de catre boierimea conservatoare, probic ma.
agrara a fost legiferata in 1851 cum era si de asteptat in folosul mosie-
rimii. Situatia taranimii transformata, prin subterfugii juridice burgheze,
din clacasa in chiriasa" pe propriul ei pamint se complica si mai mult cu
not forme de exploatare, de tip capitalist de asta data. Urmarea a fost ca
lupta pentru pamint si pentru inlaturarea privilegiilor economice si politice
ale boierimii a crescut cu intensitate sporita, ceea ce a facut, in 1855, pe
K. Marx sa o aprecieze ca prevestitoare de revolutie 2. improprietarirea.
efectuata in 1853 1854 in Transilvania, discutarea situatiei interne a
Tariff Rominesti la Congresul de la Paris si diferitele promisiuni de impro-
prietarire facute de elementele radicale ale burgheziei intre 1855-1857
au marit la rindul for dirzenia luptei. Confruntarea directa a pozitiilor
taranimii si boierimii proprietare care a avut boo cu prilejul Adunarilor
ad-hoc3 la 9 ani de la prima confruntare din Comisia proprietatii din
1848 s-a soldat cu aceeasi inversunata impotrivire a mosierimii con-
servatoare fats de revendicarile social-agrare ale clacasilor. Din acest
punct de vedere, pozitia elementelor liberal-radicale si indeosebi a lui
I. C. Bratianu care au sacrificat interesele taranimii formulate in
propunerile deputatului taran Gh. Lupescu intr-un moment hota-
ritor al luptei ei cu boierimea, a fost interpretata, in unele lucrari, in mod
necritic 4. Combatuta, de pe pozitiile stiintifice marxiste 5, teza justifi-
carii obiectiviste a impotrivirii radicalilor fats de punerea problemei
improprietaririi in Divanul ad-hoc al Tarii Rominesti" a putut fi revizuita
si infirmata de propriul sau sustinator 6, aratindu-se ca ea a constituit

1 A. Otetea, Le second servage dans les principaules danubiennes (1831 1864), In Nou-
velles Eludes d'Histoire, vol. II, Bucuresti, 1960 ; Vasile Maciu, Caracterul legiuirilor agrare din
Romtnia din deceniile VI si VII ale sec. XIX, In Comunicari fi articole de istorie, Societatea
de stiinte istorice si filologice, Bucuresti, 1955; N. AdAniloaie, r6reinimea si Unirea, In Studii
privind Unirea Principatelor.
2 K. Marx, Zvonuri despre arestarea lui Mazzini. Imprumulul fort& din Austria. Span iv.
Situalia din Valahia, In K. Marx-F. Engels, Opere, vol. 10, Ed. politica, Bucuresti, 1961,
p. 522.
a Valerian Popovici, Probleme sociale In dezbaterile divanului ad-hoc at Moldouei,
In Studii cercetAri stiintifice", Ia$i, Istorie, 1959, X, fast. 1-2 ; Dan Berindei, Pro-
blcma agrarci In dezbalerea Divanutui ad-hoc si a Adunarilor Tariff Rominesli (1857 - 1861),
In Studii", nr, 1, XI, 1958. Vezi ¢i Ungureanu Gh., Toranimea din Moldova st Unirea
Tarilor Romine, In Rcvista arhivelor", nr. 1, II (1959). Pentru aspecte restrinse vezi :
I. lonascu, 7'6nase Constantin, un Invcildlor Inainlat, la mijlocul veacului al XIX -lea, In
Studii" nr. 2, VI (1953) ; D. Berindei, Citeva stiri cu privire la Ion Roca, In Studii
si cercetAri stiintifice", Iasi, Istoric, 1958, IX, fast. 1-2.
4 D. Berindei, op. cit., Studii", nr. 1, XI (1958).
5 Pentru aplicarea consecvenla a teoriei marxist- leninisle fn cerceteirile istorice, articol edi-
torial In Studii", nr. 6, XI (1958).
6 Cf. D. Berindei, Introducerea la vol. I de Documente, citate mai sus ; Cap. Adunarile
ad-hoc. Lupta pentru Unire In anii 1856-1858, din Istoria Romtniei, vol. IV (macheta).

www.dacoromanica.ro
1604 C. BODEA @i GR. CHIRITA 8

o expresie a tendintei burgheziei de a se intelege cu moOerimea pe baza

rnentinerii proprietAtii mo§iere0i"1.
In Divanul ad-hoc al Moldovei, sere deosebire de eel al Tdrii. Ro-
rnineti, au avut toe lungi §i inver,,unate dezbateri asupra revendicdrilor
Ele sint relevate in studiul special consacrat problemelor so-
iale de V. Popovici, in contributiile suplimentare semnalate, iar indirect,
in rnajoritatea evocdrilor Monte cu prilejul aniversarii centenaruluiUnirii2.
La Iasi, punetul de plecare 1-a constituit protestul deputatilor ponta§i,
are bine inchegat §i solid argumentat, redactat cu un real talent intr-o
limbd populard de un autor rdmas incd necunoscut cerea desfiintarea
boierescului prin rdscumparare §i improprietarirea pe locurile ce le aveau
in folosinta. Debi mai multi deputati cu vederi inaintate an subliniat nevoia
ameliordrii starii de mizerie a tdrdnimii, ei n-au fost in stare sd impund
Adundrii singura ie§ire din impas in imprejurdrile date impro-
prietarirea.
Pentru reprezeatantii claselor dominante, din ambele Adundri,
preocuparea centrald a fost constituirea statului national §i nu rezolvarea
problemelor de organizare internd, in consecintd cu atit mai putin a celor
agrare 3. Acestui principal aspect, al exprimoirii vointei unanime de Unire,
istoriografia marxista u recunoate deosebita insemndtate pe care a avut-o
in desfawrarea ulterioard a luptei pentru Unire.
De la Adund'rile ad-hoc la indoita alegere de la 21 ianuarie, starea
de efervescentd in rindurile maselor a fost intretinutd de speran.ta ca ceea
ce nu a fost cu putintd. Divanurilor din tarn ", avea sd se rezolve de cdtre
Conferinta marilor puteri special intrunitd la Paris, pentru a da Princi-
patelor o mud formd de organizare. Dar Conventia dezamkind a§tep-
tdrile gen.erale ale poporului, §i in special ale Vardnimii 4, a pu3 capdt
unei etape in lupta pentru Unire.
Ceea ce refuzaserd puterile europene a recunoaste rominilor, rdminea
acum sd fie impus Europei printr-o actiune intern a poporului intreg,
sprijinitd pe avintul puternic, revolutionar al maselor tdrIne§ti §i ora-
§ene§ti. Dar ap precum istoriografia burgheza n-a dat insemndtatea
cuvenita luptei tdrdnimii pentru imbundtdtirea stdrii ei §i, in genere, pentru

1 Articolul editorial citat din Studii".

2 Din categoria comunicarilor sau articolelor special consacrate s5rbatoririi Unirii, men-
tionain aici cu precadere evocarea istorico-literary facutil de acad. T. Vianu, Literatura Unirii
Principatelor, In Studii privind Unirea Principatelor.
3 Din contributiile puhlicate in ultimii 15 ani, cu privire la istoricul AdunArilor ad-hoc,
cilam articolele seinnate d. Al. I. Gont.a, Firmanul pentru convocarea Divanurilor ad-hoc si
problema Unirii Principatelor Romine, in Studii privind Unirea Principatelor; C. Speri, Con-
tributiuni la istoricul alegerilor pentru Divanul ad-hoc In judeful Vilcea, In Studii si articole de
islorie, II, Soc. de Stiinte istorice gi filologie, 1957; D. Berindei, Contribufii la istoricul Diva-
nului ad-hoc din Moldova, in Studii $i cercetari stiintifice", Iasi, X (1959), fuse. 1-2.
4 Cf. N. Corivan, Les grandes Puissances et les Principautes Roumaines a l'epogue de la
Conference de Paris (1858), In Nouvelles Eludes d'Histoire, vol. II. Pentru o recapitulare a pozi-
tiilor adoptate de marile puteri fata de problema Principatelor in genere, yeti de asemenea
N. Corivan, Unirea farilor romtne to cadrul politicii europene, Studii", nr. 1, XII (1959)
Al. Vianu, Relafiile Franco -ruse In problema Unirii, ibidem; D. Berindei, Studiul introductiv
de in vol. II, Rapoarte consulare austriace din colectia Documente privind Unirea Principatelor.

www.dacoromanica.ro
.9 FORMAREA STATULUI NATIONAL 1605

Unire, tot asa n-a inteles acorde nici meritul principal in actul
revolutionar de la 1859. Dupe 23 August 1944 Ins dovezile numeroase
ale participdrii maselor la alegerea lui Al. I. Cuza, domn al celor doua
Principate, ineepind cu evenimentele de la Iasi si terminind cu triumful
de la 21 ianuarie, la Bucuresti, n-au format numai obiectul studiilor si
articolelor cu prof il special istoriografic 1, ci au depasit marginile obis-
nuite ale scrisului de specialitate patrunzind in presa, in revistele cu
aparitie saptaminala, si in ziarele din capitals, ca si in cele din
provincie.
Hotarite a se impotrivi cu toata puterea In alegerea unui domn din
partida reactionara, masele an inteles sa stea alaturi de partida nationals.
Cum si tine anume a propus pentru prima data alegcrea lui Al. I. Cuza,
domnul moldovean, si in Tara Romineasca este o intrebare la care Inca
nu s-a putut da un raspuns deplin. multumitor. Desi eforturi s-au facut
in acest sens 2, informatia documentary descoperita pins acum nu apare
in totul concludenta. Consideram insa ca, indiferent ce nume a purtat
persoana sau gruparea politica care a facut propunerea de a se
renunta la candidatul muntean si a se alege domnul Moldovei, concluzia
care se impune de la sine, din toate studiile si materialele publicate in anii
regimului de democratic populara, este ea initiativa nu-i apart nea ei,
ci sentimentului popular. Ideea venea din afara zidurilor Adunarii, im-
pusa, de prezenta tacit sau amenintatoare a miilor de demonstranti ora-
seni si tarani, pentru care tara noua" Insemna tara units, tara dreptatilor
sociale.
Dorinta de unitate nationald se transfirmase intr-o fortd atit de mare
ineit ecourile luptei din Principate asuman la rominii de partea eralaltd
a Carpatilor, marind Ingrijorarea Habsburgilor si implicit asprimea m5,su-
rilor austriece impotriva oricarei manifestari cu caracter national in inte-
riorul granitelor imperiului for 3.
Un Incoput consacrat studiului comunitatii de actiune intre for-
tele progresiste dintre cele trei tari romine ilustrind lupta for comuna
impotriva absolutismului si a oprimarii social-nationale si in acelasi timp
urmarind premisele politice si sociale care an contribuit la unirea definitiva.
s-a realizat in vol. II al lucrarii Din Istoria Transilvaniei 4, iar consem-
narea ecourilor Unirii Principatelor in presa si opinia publica transil-
vana culese de catre *t. Pascu, C. Go liner, A. Mesrobeanu si
3 D. Berindei, Frani (Mari politice si so-jute In jurul alegerii domnitorului Cuza to Tara
Romineasca, In Studii", nr. 2, VIII (1955) ; N. Adaniloaie si M. D. Vlad, Rolul maselor popu-
lare In fliurirea Unirii Tari lor Romine, Studii", nr. 1, XII (1959).
2 C. C. Giurescu, Bucureslii si alegerea lui Alexandra loan Cuza, In Studii privind
Unirea Principatelor ; Cornelia Bodea, Acta( original al alegerii prealabile a lui Alexandra I.
Gaza, domn at Principatelor Unite", Studii", nr. 1, XII (1959) ; N. Corivan, Informafii din
rctpoartele diplornatice strdine referiloare la alegerea lui Gaza In Tara Romlneascd, Studii $i
cercct5ri siiintifice", Iasi, IX (1958), fasc. 1 2.
3 Studiul lui D. K. aroly, Miscarect antihabsburgicit" din Transilvania de sub conducerea lui
111akk -Grill (1849 18.54), In Studii", nr. 4, VIII (1955), Lira a surprinde cadrul general al mis-
carilor revolutionare din Imperiu, reuseste sa dea o imagine a gradului de asuprire a Habsburgilor.
4 V. Cherestesiu, C. Bodea, B. Surdu, C. Muresan, C. Nutu, A. Egyed, V. Curtica-
,peanu, Din istoria Transilvaniei, vol. II, Bucuresti, Ed. Academic! R.P.R., 1961.

www.dacoromanica.ro
1606 C BODEA fi GR. CHIRITA 10

A. Buneal aduc pretioase contributii intr-un domeniu in care istoriografia

burgheza, cu mici exceptii, a lasat multe aspecte necercetate. De altfel e
cazul sa subliniem §i aici ca studiile consaerate in ultimii 15 ani istoriei
Transilvaniei abia rev sc sa, fad, fats unei alte lacune lasata de istorio-
grafia burgheza, si anume istoriei social-economice. De aceea sint
meritorii contributiile aduse de I. Kovacs 2 la istoria taranimii
§i a m*arilor tarane§ti in Transilvania, din deceniul al VI-lea al sec.
al XIX-lea, sau cercetarile lui C. Gollner, L. Vajda, A. Egyed cu pri-
vire la istoricul d.ezvoltarii clasei muncitoare consemnate in lucrari 3,
ale caror rezultate au fost folosite §i la redactarea capitolului II din volumul
Din istoria Transilvaniei.
Prin dubla alegere a lui Alex. I. Cuza ca domn al Moldovei i Tarii
Rominesti s-a creat o situatie noua, neprevazuta de puterile protectoare.
De la votul poporului §i pina la confirmarea diplomatica a Unirii, domni-
torul §i fortele patriotice an trebuit sa invinga opozitia dezlantuita con-
comitent atit pe plan intern, cit §i extern. Se cuvine sa remardm de
la inceput faptul ca istoricii in ultimii 15 ani s-au ocupat cu predi-
lectie de lupta diplomatica pentru desavir§irea Unirii, lasind pe plan se-
cundar analiza masurilor §i actiunilor ce au fost luate in anii 1859-1865
pentru unificarea instituthlor administrative §i politice ale Principatelor,
pentru elaborarea §i adoptarea unei legislatii burgheze -mice. Cele citeva
materiale aparute sau referirile cuprinse In alte lucrari asupra acestei
probleme 4, deli aduc clarificari importante, privesc mai mult chestiuni
teoretice sau aspecte disparate care nu pot sä ne ofere o imagine cu.prin-
zatoare asupra organizarii statului national.
Lupta diplomatied pentru obtinerea investiturii si pentru descivir-
irea Unirii a constituit obiectul citorva studii, cu un caracter general,

1 St. Pascu, Ecoul Unirii Tarii Romlnesti si Moldovei In Transilvania, in Studii privind
Unirea Principatelor (aparut In prima redactare fn Studii", nr. 1, XII (1959)) ; C. Gollner,
Ecoul Unirii Principatelor In presa germand din Transilvania, In Studii privind Unirea Princi-
patelor; A. Bunea, Ecoul Unirii Tdrii Romtnesti. Moldovei In presa din Transilvania in Studia
Uriversitalis Babes- Bohai ", Historia, s. IV, 1959 ; Anton Mesrobeanu, Unirea fdrilor romine
In presa transilvand, Studii 9i cercetari stiintifice" Iasi, Istorie, X (1959), fasc. 1-2.
2 losif Kovacs, Misedri fardnesti &n Munfii Apuseni si Imprejurimi tntre anii 1849 -1854,
In Studii si materiale de istorie moderns, vol. I, Ed. Academiei R.P.R., Bucuresti, 1957 ; idem,
Date In legaturd cu descompunerea fardnimii din Transilvania dupd desfiinfarea lob Ogiei, din anal
1848, Studii si cercetari de istorie", Cluj, VIII (1957), nr. 1 4 ; idem, Adatok az 7848 Want erdelyi
tokes mezogazdasdgr6I [Date cu privire la agricultura capitalistil din Transilvania dupd 18481,
Bucuresti, Ed. stiintifica, 1957.
a C. Gollner. Contribufii la istoricul luplei calf elor din Transilvania Impotriva regimului
reacfionar at breslelor In timpul absolutismului austriac. 1849 1860, Studii", nr. 4, XI (1958);
Partea IV : Cu privire la cresterea numerica a muncitorimii industriale to Transilvania pind la
primal rdzbot mondial In volumul Din istoricul formarii si dezvoltdrii clasei munciloare din
Romfnia, ptnd in primul rdzboi mondial, sub red. conf. univ. N. N. Constantinescu, Ed. poll-
tic5, Bucuresti, 1959, a fost elaborate de L. Vajda si A. Egyed.
4 Constantin C. Angelescu, Dezvoltarea constilufionald a Principatelor -Unite de la 1859
la 1862, Stuclii si cercetari stiintifice", Iasi, Istorie, X (1959), fasc. 1 -2; Dionisie Ionescu,
Gheorghe Mate! 5i Gheorghe Tutus, Dezvoltarea constitufionald a statului romtn, Bucuresti, Ed..
stiintifica, 1957.

www.dacoromanica.ro
11 FORMAREA STATULUI NATIONAL 1607

publicate de D. Berindei i si N. Corivan 2. Liniile directoare ale politicii

externe din perioada formLai statului national subliniaza autorii
au avut ca obiect lupta pentru desAvirsirea Unirii si ap6rarea autonomiei
Principatelor, iar pe un plan superior, dar putin mai indepArtat, pregglirea
pentru cucerirea independentei de stat si flurirea unitatii nationale a
intregului popor romin. Folosind bogate informatii documentare edite
si inedite, autorii au arAtat ca, politica externs a Principatelor, care refleeta
in ansamblu ideile formulate in timpul revolutiei de la 1848, a csa,p5,tat
in anii 1859-1861 caracteristica esentia15, de a fi comun'a celor doug, tAri
rominesti si de a alAra, vointa clar exprimatA de poporul romin in ianuarie
1859. InfAti§ind diferitele etape ale luptei diplomatice incheiate in deem-
brie 1861 cu recunoasterea Unirii depline, autorii au scos in evidentA faptul
ca la baza acestei actiuni a stat hotgrirea nestramutata a poporului nostru
de a-si fAuri statul national modern.
in ultimii ani an apgrut, de asemenea, materiale care aduc clari-
ficari asupra unor probleme particulare ale politicii externe a Principatelor,
intregind imagines luptei diplomatice dose in anii 1859 1861 pentru de-
savirsirea Unirii. Printre acestea, cele semnate de L. Boicu 3 si Marta
Anineanu 4 aduc in circuitul stiintific o documentare inedita despre aeti-
vitatea diplomatica, si rolul important jucat de V. Alecsandri in politica
externs a Principatelor in primii ani ai domniei lui Cuza. Cu prilejul im-
plinirii a 100 de ani de la infiintarea Agentiei diplomatice de la Paris,
Cornelia C. Bodea 5 §i D. Berindei s, pe baza unor documente inedite,
reproduce in extenso, infatiseaa, imprejufaxile politice care au fa;cut
necesafa infiintarea Agentiei, atributiile ei si activitatea desfkuratg. Alte
materiale contribuie la aprofundarea istoriei relatiilor dintre Principatele
Unite si anumite state europene 7. Toate aceste contributii sint stfabgtute
de ideea juste, amplu documentat6, ca Principatele Unite s-au strAduit
si in bun5, parte au reusit in anii 1859 1861 s'a stabileasa. contacte
1 Lupta diplomaticd a PrinripatPlor Unite pentru desavtrsirea Unirii (1859-1362), In
Studii privind Unirea Principatelor ; idem, Quelques aspects de la politique etrangere des Princi-
pate& Unies : les problemes de ['unite plaine et entiere du peuple roumain (1859 1861), In Nou-
velles Etudes d'Histoire, vol. II.
2 Lupta diplomatice pentru recunoasterea dublei alegeri a lui Al. I. Cuza, In Studii pri-
vind Unirea Principatelor ; Lupla pentru desavirsirea Unirii si acfiunea diplomaticd europeand,
Studii $i cereetari stiintifice", Iasi, Istorie, X (1959), fasc. 1 2.
3 $lira not despre activitatea lui Vasile Alecsandri ca ministru de externe, Studii si cercetilri
stiintifice", Iasi, Istorie, X (1959), fasc. 1 2.
4 Din activitatea diplomaticd a lui Vasile Alecsandri. Corespondenfa ineditd, 1859-1862,
In Studii si materiale de istorie modernd , vol. II, 1960.
5 Din acliunea de pregcltire a Agentiei diplomatice de la Paris. Infiinfarea biroului de
rorespondenfd, 1/13 ianuarie 1860, Studii", nr. 6, XIII (1960).
6 Infiinfarea Agentiei Principatelor Unite la Paris (26 august17 septembrie 1860), Studii",
nr. 6, XIII (1960).
' A se vedea, de pilda : V. Maciu si T. Bugnariu, Lupla poporului romin pentru Unire si
unirea Italiei, fn Studii", nr. 1, XIV (1961) ; Dan Berindei, Mihail Kogalniceanu, prim-
ministru al Moldovei si emigralia maghiard (1860 - 1861),In Studii si materiale de istorie modern&
vol. II ; Ion Sabau, Dirt vial(' generalului Pavel Papp. Dale not privitoare la istoria relafiilor
romtn9-italiene to epoca Risorgimenlului, Studii", nr. 1, XIV (1961) ; Dan Berindei, Un moment
din legaturile romtno-ruse to timpul lui Cara Vodd. Aranjamentul telegralic" din 1860, Analele
romtno-sovietice", Istorie, nr. 1-2, 1958.

www.dacoromanica.ro
1608 C. BODEA ;i GR. CHIRITA 12

diplomatice directe cu marile puteri europene, afirmindu-si astfel cu tot

mai multa hotarire o pozitie diplomatic/. proprie, diferitA fat/ de cea
a Imperiului otoman.
Para lel cu lupta datI pe tkim politic si diplomatic pentru des/-
virsirea Unirii, priucipala sarcina de ordin economic care s-a impus Prin-
cipatelor romine indata dup./ alegerea lui Cuza a fost aceea de a.
realiza independenta economic/ a noului stat si de a imbunatati stares,
de inapoiere a celor dou/ taxi 1.
Asa precum s-a subliniat in prima parte a prezentkii de fats,.
problema care, aldturi de Unire si in strinsd legaturd cu ea, a slat in
central preocupdrii societatii rominesti la mijlocul sec. al XI X-lea a fost
chestiunea agrard. Necesitatea imperioasa a rezolvArii acestei probleme
izvora din criza tot mai accentual./ a economiei agrare feudale, care se
manifesta prin lipsa de concordant./ intre fortele de productie ce se ggseau
in plin/ dezvoltare si relatiile de productie iobagiste devenite frind.
Chestiunii agrare, in genere, i-au fost consacrate in ultimii 15 ani
si mai ales cu prilejul skbatoririi centenarului Unirii studii care prin inter-
pretarea marxist-leninisfa a materialului faptic au contribuit simtitor
la clarificarea pozitiilor celor doll/ clase antagonice si la o just/ intelegere
a modului in care s-a ajuns la reforma din 1864. Asa, de exemplu, anali-
zind cauzele si diferitele aspecte ale intensificgrii procesului de ruinare
economic/ a tsdrAnimii moldovene la mijlocul sec. al XIX-lea, Ecaterina
Negruti-Munteanu2 a al./tat ca alaturi de elementele caracteristice eco-
nomiei agrare feudale, tfasaturile care it accentuau in perioada 1848-1864
erau cele impuse de dezvoltarea elementelor capitaliste in agriculture,
de goana boierimii dup/ o cantitate crescind/ de produse agricole destinate
pietii. Lipseste ins/ un studiu similar consacrat tr5,saturilor specifice
procesului de pauperizare a tgrAnimii din Tara Romineasca la mijlocul
sec. al XIX-lea pentru a avea o imagine de ansamblu a problemei, deli
referiri se gasesc in alte materiale ce trateaa, chestiunea agrarI in aceeasi
perioadA.
Dec. in anii anteriori alegerii lui Alex. I. Cuza miscarile si framin-
tkile tar/nimii au devenit tot mai frecvente, faptul se explicit, avindu-se
in vedere criza vechiului sistem si prin leg/tura indisolubilA, mergind
pin/ la identitate, pe care o stabileau satenii intre lupta pentru unire si
schimbarea radical/ a conditiilor for de mune/ si via* Luind atitudine
impotriva unor asegiuni ale istoricilor burghezi, potrivit cArora in pro-
blema agrarg lupta se craclea intre boierime si burghezie, t/ranimii atri-
buindu-i-se un rol pasiv, de spectatoare la un spectacol al ckui sens si
insemngtate nu le intelegea, Gh. Platon in documentatul studiu 3 citat
si in prima parte a articolului de fat/ arat/ ca taranul era preocupat
1 A se vedea In acest sens documentatul studiu semnat de G. Zane, Polilica economicd
a Principalelor in epoca Unirii si capitalul strain, Studii", nr. 1, XII (1959).
2 Aspecte not ale procesului de ruinare economics a taranimii moldovene la mijlocul sec.
al XIX-lea, Studii gi cercetari stiintifice", Iasi, Istoric, XII (1961), fast. 1.
8 Framtntari fdranesti In Moldova to preajma Unirii, In Studii privind Unirea Princi
pal lor.

www.dacoromanica.ro
13 FORMAREA STATULUI NATIONAL 1609

continuu de imbunatatirea soartei sale §i ca a luptat permanent in vederea

realizarii acestui obiectiv.
De aceea data inainte de 1859 taranimea spera ca °data cu infaptui-
rea Unirii Principatelor va Kap, de sub jugul exploatarii feudale §i i§i va
imbunatati radical situatia, in primii ani ai domniei lui Cuza ea va impune,
indirect, cu tot mai multa acuitate necesitatea rezolvarii situatiei ei.
D. Berindei 1 a incercat pe o amply baza documental* §i in bung, masura a
reu§it, sa infati§eze stadiul in care se gasea problema agrara in anii imediat
urmatori evenimentelor din ianuarie 1859, aratind ea se desfa§ura o luptg,
indirjita, pe toate planurile vietii sociale, intro taranimea care revendica
pamint §i emanciparea de sub jugul clscii §i a catu§elor feudale, §i boieri-
mea proprietary ce &Mita sa transforme pe taran in inuncitor agricol,
proprietar al unui lot minuscul. Zugravind tabloul exploatarii la care
era supusa taranimea, autorul reliefeaza imbinarea intre formele de asu-
prire specifice modului de productie feudal §i cel capitalist. D. Hure-
zeanu 2 a relevat insg, §i unele confuzii ce se gasesc in materialul lui
D. Berindei ; obiectia principals, §i care ni se pare justa, este aceea ca
criza economiei feudale nu putea fi rezolvatg, nici pe baza vechii orinduiri
§i nici pe calea trecerii spontane la capitalism. Deseompunerea economiei
agrare feudale, criza sistemului feudal arata D. Hurezeanu i§i gasea
expresia nu atit in acumularea cantitativa a unor elemente capitaliste,
care in mod automat dizolvau vechile relatii feudale, din care se na§teau
luindu-le locul ei in agravarea la maximum a contradictiilor interne
ale economiei iobage" 3. Trecind peste observatiile mai marunte, care ar
necesita §i ele o analiza specials, subliniem numai ca interesanta interven-
tie a lui D. Hurezeanu, de§i a pus in discutie probleme cardinale ale
crizei economiei feudale, nu a gasit totu§i la speciali§ti ecoul aiteptat,
raminind pins arum fara faspuns.
Tot in anii regimului democrat popular au fost infati§ate, pentru
prima data, in toata amploarea §i semnificatia tor, mi.ycarile tarcinqti
din timpul domniei lui Cuza Yodel. Astfel, D. Berindei 4 a cercetat fra-
min.tarile granicerilor §i dorobantilor din Tara Romineasca in vara anului
1859 cu prilejul concentrarii for in tabara de la Flore§ti §i a aratat ca ele
au fost determinate de rapacitatea mo§ierilor care pretindeau munca de
dug, de la familiile celor concentrati. Acelasi autor a studiat §i miicarea
1 Aspecte ale problemei agrare In Tara Romineasca la Inceputta domniei lui Cuza Vodd,
in Studii si maleriale de istorie moderna, vol. I, Ed. Academiei B.P.B., 1957 ; vezi yi studiul
sat' amintit In paginile anterioare, Problema agrard in dezbaterea Divanului ad-hoc si a Adana* rit
Tarn Romtnelli (18.57 1861), din Studii". nr. 1, XI (1958) ; tot in aceasta problemd cithm 5i
articolul Problema agrard In dezbaterile parlamentare din Rominia in anul 1862, semnat de Liviu
Botezan, in Studia Universitatis Babes-Bayai", Cluj, Historia, s. IV, fast. 1, 1961.
2 Uncle observant critter, In studiul Aspecte ale problemei agrare In Tara Romineascil la
Incepulul domniei lui Cuza Voila" de Dan Berindei, publicat in Stadii si maleriale de istorie
modernd", vol. I, Ed. Academiei R.P.R., 1957, In Analele Inslitutului de istorie a partidului
de pe linga C.C. al P.M.H.", V (1959), nr. 5.
8 Ibidem, p. 103.
4 Framintarile grdnicerilor §i dorobanfilor in jurul ormiirit laberei de la Floresti (vary
anului 1859), in Studii", nr. 3, X (1957) Acelasi autor mai semnaLaza pentru ac( easi vremc si
Fremlrldrile ordsenesti din nov. 1860 In Tara R mtn( ascci. Tulburdrite e1 la Cratova si-
Plbiesti, in Studii .i arti( ale de 'eyrie, vol. I, 1956.

www.dacoromanica.ro
1610 C. BODEA ;i GR. CHIRITA 14

tArameascl, din ianuarie 1862 1 cea mai large i reprezentativl miscare

a maselor tArinesti din timpul domniei lui Cuza dud Varanii, condusi
de Mircea MAlleru, si-au manifestat sentimentelo potrivniee fatl de unel-
tirile fortelor reactionare lii sprijinul pe care-1 acordau domnitorului 1i
pktii inaintate a burgheziei de la care asteptau ImbunitAtirea situatiei lor.
Urmarind cunoasterea stadiului de dezvoltare a agriculture in Mol-
dova si a relatiilor agrare in ajunul reformei din 1864, Ecaterina Negruti
a reusit si dea un interesant studiu despre folosirea muncii salariate 2.
Cu. acest prilej se relevA faptul semnificativ cg, numerosi lucettori salariati
se intilnesc in acea perioad/ nu numai la categoriile restrinse de munci la
care gospodkiile mosieresti i-au folosit si in deceniile anterioare, dar, mai
ales, la muncile agricole propriu-zise. Autoarea ajunge la concluzia just/
ca, in conditiile agravarii contradictiilor sistemului feudal, se manifesta
o acute crizI a miinii de lucru cllease, ca in agriculturl munca ellcase
trebuia gi putea sa fie inlocuitl prin munca salariatA, ca in acel moment
devenise inevitabile schimbarea vechilor relatii de productie. Analiza
continutului si a formelor pe care le-au luat invoielile agricole intre anii
1848 1861 a fort infltisatl de V. Popa 3 ; el argumenteazA ideea el ex-
tinderea si gen.eralizarea Invoielilor reprezenta patrunderea i dezvoltarea
treptatl a relatiilor de tip capitalist in agricultura celor doul tki rominesti.
CercetArile arhivalice cu privire la caracterul si aplicarea legii rurale
din 1864 fiind Inc l in curs nu au flout posibilO aleltuirea unei monografii
sau unui studiu mai cuprinator in acest domeniu. Totusi, impotriva
ideii false, larg flspindite de cltre istoriografia burghezA potrivit clreia
conflictele dintre clasele dominante, mai ales in preajma i dupl lovitura
de stat din 2 mai, ar fi luat forma unei lupte aprige Intre liberali, in frunte
cu Cuza yi Kogglniceanu., prezentati ca iubitori ai taranimii, boierii
conservatoricercetkile intreprinse pin/ acum4pe baza analizei atente a
realitAtilor sociale au arltat cg, la noi, ca si in Rusia perioadei de dinaintea
reformei din 1861 asa dupl cum sublinia V. I. Lenin , s-a inregis-
trat o lupt6 desfasuratA incluntrul claselor dominante, in cea mai mare
parte in rindurile mofierilor, o luptl care avea la bazg, exclusiv proportiile
1 Miscarea fardneascd condusa de Mircea Mdlderu (ianuarie 1862), Buletin stiintific at
Academiei R.P.R., seetiunea de stiinte istorice, filozofice, economico-juridicc", torn. III (1951) ;
Stiri noi cu privire la Mircea Meilderu$i (a mi$carea (drdneascd dirt 1862 ,Studii", nr. 4, VIII(1955).
2 Despre munca salariald in agricultura Moldovei to preajma legii agrare din 1864, Studii
si eercetari stiintifice", Iasi, Istorie, X (1959); fasc. 1-2.
a Problema Invoielilor agricole din Tara Romtneascd $i Moldova In perioada dintre 1848
1864, Studia Universitatis Babes-Bolyai", Cluj, Historia, s. IV, fasc. 1, 1961.
4 V. Maciu, Caracterul legiuirilor agrare din Rominia dirt deceniile VI $i VII ale sec.
al XI X-lea, In Comunicdri $i articole de istorie, Bucuresti, 1955 ; I. Adam si N. Marcu, Studii
despre dezvoltarea capitalismului to agricullura Romlniei (dupd ref orma din 1864), vol. I, Ed.
de stet pentru literatura economicA si juridica, Bucuresti, 1956, p. 83-149 ; unele confuzii
si erori din aceasta lucrare au Post semnalate de VI. Diculescu In recenzia Clteva observatii pe
marginea unei lucrdri de istorie economicd, Studii", nr. 2, X (1957); N. N. Constantinescu,
Din isloricul formdrii $i dezvoltdrii clasei muncitoare din Romlnia pind la primal rdzboi mondial
(sub redactia lui); N. N. Constantinescu, Aspecte ale dezvoltdrit capitalismului pre-
monopolist In Romtnia, E.S.P.L.P., Bucuresti, p. 85-100. Pentru unele aspeete locale ale aces-
tei probleme vezi : Alexandra Anghel, Aspecte privind aplicarea legii rurale din 1864 In judeful
Doll, Studii" nr. 4, XIII (1960) ; C. Speri, Unele aspecte ale aplicdrii legii rurale din 1864
la Pitesti, In Studii si articole de istorie, vol. III, Bucuresti, 1961.

www.dacoromanica.ro
15 FORMAREA STATULUI NATIONAL 1611

si forma concesiilor. Liberalii, ca si iobagistii, se situau pe pozitiile recu-

noasterii proprietkii 1i puterii mosierilor, condamnind cu indignare orice
idei revolutionare despre desfiintarea acestei proprietdti, despre deplina,
rasturnare a acestei puteri" 1. Pentru prima data s-a subliniat ca ceea ce
a determinat pe mosieri sa recurga la reforma agrara din 1864 a fost im-
posibilitatea for de a-si mai exercita dominatia pe baza sistemului iobagist
sfisiat de profunde contradictii, teama c5, masele taranesti vor trece la
rezolvarea revolutionara a problemei agrare. Analizind prevederile legii
agrare i modul in care acestea au fost aplicate, autorii materialelor indicate
au scos in evidenta caracterul trunchiat, incomplet al reformei agrare
din 1864, caracterizat, in principal, prin mentinerea in agriculture a restu-
rilor feudale care iii vor pune amprenta asupra intregii istorii moderne
a Rominiei. Una din concluziile esentiale la care a ajuns istoriografia marxist-
leninista cu privire la reforma din 1864 este ca, punind capat dominatiei
relatiilor feudale, ea a deschis drumul dezvoltarii capitalismului, contri-
buind astfel in chip esential la fdurirea Rominiei moderne.

Din expunerea succinta a drumului parcurs de istoriografia marxista

din tara noastra privitor la perioada formarii statului national romin in
cei 15 ani care au trecut de la proclamarea Republicii Populare Romine
rezulta ca ea a obtinut, in ciuda unor greutati i greseli inerente inceputului,
succese care au schimbat esential imaginea ce ne-a fost transmisa de istorio-
grafia burgheza asupra Unirii Principatelor. Acest lucru li -a gasit reflectarea
in capitolele vol. IV ale importantei luerki de sintez5, Istoria Rominiei,
unde, pe baza folosirii rezultatelor la care a ajuns noua istoriografie,
autorii infatiseaza un tablou veildic, profund stiintific, al modului in
care s-a format statul national romin. In aceasta lucrare, pentru prima
data, au fost abordate i clarificate si alte probleme importante ale
dezvoltarii societkii de la mijlocul sec. al XIX-lea care n-au constituit
obiect de cercetare al unor studii speciale, ca formarea monstruoasei
coalitii, instaurarea regimului burghezo-mosieresc etc.
Desi nu ne propunem sa infatisam liniile de dezvoltare pe care vor
trebui sa le is eercetarile in problema formkii statului national deoa-
reee acest lucru ne-ar depasi tinem sa, dam totusi citeva sugestii. Astfel,
credem ca este necesar sa se acorde in viitor de catre istorici mai multa
importanta studierii in adin.cime a crizei sistemului economic feudal din
deceniile VI si VII, fornakii natiunii burgheze, premiselor regimului bur-
ghezo-mosieresc si instaurarii lui, reformei agrare din 1864 yi altor pro-
bleme insuficient studiate. Rezultatele obtinute prin aceste cercetari
vor usura munca de elaborare a unei largi monografii despre formarea
statului national, monografie a card lipsa se face simtita atit de catre
.specialisti, cit $i de marele public.

1 V. I. Lenin, Reforma fareineasca" qi revolufia neasca-proletara, In Opere, vol. 17,

E.S.P.L.P., Bucure§ti, 1957, p. 103.

9.7 c. 6130
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 RAZBOIUL PENTRU INDEPENDENTA
1877 - 1878
DE
N. ADANILOAIE si P. CINCEA

RAzboiul din 1877-1878 pentru scuturarea jugului otoman si obti-

nerea independentei Rationale reprezentind una din cele mai glorioase
pagini din istoria Rominiei a constituit, de-a lungul deceniilor, obiectul
multor cercet'ari istorice. Vitejia ostasilor romini indeosebi a doro-
bantilor in batAliile de la Grivita, Rahova, Plevna §i Smirdan a fost,
totodatg, evocatA si in scrieri literare. Versurile lui V. Alecsandri §i
Gh. Cosbuc, cit i povestirile celui din urmg sint edificatoare in aceasta
privintl 1.
IRdatg dupa, razboi au inceput sa apara o serie de memorii si de
lucrgri de istorie military 2. Majoritatea acestor lucrgri au fost intocmite
de ofiteri, participanti la luptele din Bulgaria ; autorii for au redat, cu lux
de amanunte, diferite episoade de pe cimpul de lupta, subliniind in special
bravura unitA-tilor pe care le-au condus sau din care au facut ei parte.
Cele mai multe scrieri militare, avind un caracter pur narativ,
prezintg o importantA secundarA ; ele pot fi folosite ca izvoare istorice
numai dupg o analizA critics o confruntare cu documentele vremii.
§i
Celelalte luerAri mai de amploare in privinta razboiului scrise
de istorici, de politicieni sau de istorici militari 3 nu prezinta, nici ele
1 Gh. Cosbuc, Razboiul nostru pentru neattrnare, Bucuresti, 1899 ; idem, Carlea vrednicii-
lor romtnesti, Bucuresti, 1923.
2 N. D. Popescu, Istoria resbelului romtno-ruso-turc, Bucuresti, 1879 (2 volume) ;
St. Georgescu-Sergent, Memorii din timpul razboiului pentru independenfa 1877 -1878, Bucuresti,
1891 ; General I. Cot rut, Memoriu pentru a servi la istoria razboiului de independenfa, Bucuresti,
1895 ; col. I. Manu, Istoricul regimentului I Rosiori, Bucuresti, 1899: lt.-col. Caplescu, Amintiri
din razboiul 1877 -1878, Bucuresti, 1908; col. Gh. Em. Lupascu, Amintiri din razboiul in-
dependenfei, Bucuresti, 1927.
3 T. C. Vaciirescu, Luplele romtnilor to resbelul din 1877 1878, Bucuresti, 1886; Is-
toricul razboiului din 1877 -1878, lucrare tntocmita de mai multi ofiteri, Partea I, Bucuresti,
1887 ; $t. I. Falcoianu, Istoria razboiului din 1877 1878, Bucuresti, 1895 ; general Sc. Scheletti,
Adevdrul istoric asupra Plevnei, Iasi, 1911 ; general Candiano-Popescu, Reizboiul neatIrnarii,
Bucuresti, 1913 ; N. Iorga, Rdzboiul pentru independenfa Romtniei, Bucuresti, 1927.

www.dacoromanica.ro
1614 N. ADANILOA.IE §i P. CINCEA 2-

un tablou complet i o analiza obiectiva a conditiilor interne .i externe

in care poporul romln, prin sacrificii imense, si-a cucerit independenta
nationals.
De altfel majoritatea istoricilor burghezi nu puteau, datorita forma-
tiei for idealiste, iar unii nici nu voiau sa dea evenimentelor o interpretare
obiectivtiintifica. Istoriografia burgheza, ignorind rolul i contributia
maselor populare, sustinea ca unii politicieni, in frunte cu prusacul Carol
de Hohenzollern $i I. C. Bratianu, ar fi fauritorii" independentei ; for
li se atribuiau toate victoriile obtinute 1.
Unii istorici au sustinut pe nedrept ca masele erau indiferente
si lipsite de orice entuziasm fats de intrarea armatei romine in razboi 2.
Prea putini istorici qi memorialisti ai vremii au in.cercat in lucrurile
for sa stoats in relief, eel putin partial pe linga meritele unor comandanti
militari qi contributia poporului. T. C. Vacarescu, intr-o lucrare de
peste 600 de pagini, face doar citeva mentiuni despre aportul maselor
dar i aici lucrurile sint prezentate intr-o forma voalata, cu o frazeologie
patriotarda, ocolindu-se intentionat contradictiile sociale. Astfel, autorul,
urmarind sa demonstreze in pofida documentelor ca toate clasele
sociale au contribuit, dupe puterile lor, la greutatile razboiului, scrie :
toti cetatenii, fara deosebire, puneau toate silintele, faspundeau la toate
apelurile, erau gata la cele mai grele servicii pentru a usura i inlesni
sarcina armatei noastre" 3.
Nicolae Iorga, intr-o lucrare de ansamblu, face o analiza ample 5i
uneori juste a atitudinii fruntasilor politici, conservatori si liberali, fate
de obtinerea independentei Rominiei pe calea armelor. Nu explica insa
nici el ce anume a determinat pozitia adoptata de diferitele grupari poli-
tice fats de razboi. N. Iorga subliniaza meritele lui M. Kogainiceanu si
C. A. Rosetti in obtinerea independentei, recunoscind totodata ca in-
stinctul de afirmare al maselor a biruit pornirea de indoiala si de hotarita
negatiune a unor cercuri de sus" 4.
Unii istorici din trecut s-au str,duit sa pastreze o taeere indelungata
si in privinta ajutorului multilateral pe care ni 1-a dat poporul rus in timpul
razboiului, ajutor Bea de care Rominia nu si-ar fi putut cuceri indepen-
denta. Tendinta nationalists de care erau stapiniti i-a determinat sa
ocoleasca adevarul istoric. O poruncitoare cerinta politica recunoaste
un istoric burghez a facut Ins sa fie nevoie sa se arate lumii cum ca
armata romina a fost mai presus decit cea a puternicei ei aliate.
in puterea inertiei, s-a repetat mereu acest lucru. Laudele astfel vesnic
reinnoite au avut drept urmare ca, incetul cu incetul, si armata si tara au
capatat credinta ca armata era la inaltimea nevoii".
1 Titu Maiorescu, Istoria contemporand a Romtniei, Bucuresti, 1923, p. 108, 112 ; general
Sc. Scheletti, op. cit., p. 475 ; general Candiano-Popescu, op. cit., p. 7 ; G. Gane, P. P. Carp
locul sau In istoria polilicd a lath, editia a II-a, Bucuresti, 1937, vol. I, p. 199.
2 Istoria resbelului din orient sau luptele romtnilor, rusilor, muntenegrenilor si strbilor cu
turcii din 1877.-78, Bucuresti, 1878, p. 16; Rarbotul neatirndrii, 1877.-1878. Conferinle
linute la Ateneul romtn, Bucuresti, 1927, p. 117.
3 T. C. Vacarescu, op. cit., vol. I, p. 230.
4 N. Iorga, ( p. cit., p. 184.

www.dacoromanica.ro
3 RAZBOIUL PENTRU INDEPENDENTA 1615

Conditiile social-economice, dezastrul financiar in care guvernul

conservator adusese tara in ajunul razboiului de independents, negli-
jarea echiparii i Inzestrarii armatei, lipsa de munitii, imbracaminte §i
alimente, suferita de ostasi, pe cimpul de lupta, contributia masiva a
taranimii prin rechizitii, ofrande §i transporturi cu carele peste Du-
nare reprezinta numai o parte din aspectele interne ignorate de istorio-
grafia burgheza. In general, istoriografia burgheza s-a limitat la prezentarea
aspectului politic al faptelor, ignorind continutul for economic-social,
a carui cercetare a constituit una dintre sarcinile principale ale noii isto-
riografii.

Transformarile revolutionare care an avut loc in Cara noastra, o data

cu instaurarea puterii democrat-populare, stimulind dezvoltarea stiintei
i culturii, au avut ca urmare extinderea si aprofundarea pe not haze
a cercetarilor istorice. Noua istoriografie marxista, inarmata en conceptia
materialismului istoric, §i-a luat sarcina de a studia, printre altele, pe o
baza 8tiintifica, §i razboiul pentru independents. Pentru a facilita cerce-
tarile, Academia R.P.R. a initiat, in 1949, publicarea unei ample coleetii
de documente care sa contribuie la stabilirea adevarului istoric in privinta
factorilor hotaritori ce au dus la cucerirea independentei Romtniei 1.
In mai 1952, cu ocazia implinirii a 75 de ani de la proclamarea
independentei de stat a Romtniei, Academia R.P.R. a organizat o sedinta
festiva consacrata evenimentului istoric sarbatorit. Comunicarile 2 tinute
la aceasta sesiune s-au referit, mai ales, la problemele neglijate de istorio-
grafia burgheza, constituind totodata puncte de plecare spre o interpre-
tare stiintifica a luptei poporului romin pentru cucerirea independentei sale.
In anii urmatori, specialistii care se ocupa do acest moment impor-
tant din istoria Romtniei avind acum la dispozitie cele 9 volume de
documente au putut sa-si continue mai usor cercetarile i sa adinceasca,
in lucrarile tor, aspectele principale ale problemei : situatia economico-
sociala, contributia maselor populare la dobindirea independentei, atitu-
dinea reala a puterilor europene, desfasurarea operatiunilor militare, im-
plicit fratia de arme ruso-romina.
Prin prezentarea evolutiei economici rominesti iu decursul sec. al
111-lea, noile cercetari au stabilit ca modul de productie capitalist a
invins treptat diversele piedici din calea dezvoltarii sale, prin transfor-
marile aduse de incheierea tratatului de la Adrianopole, revolutia de la
1848, Unirea Principatelor, emanciparea taranilor clacasi, in anul 1864.

1 Documente priuind istoria Romtniei. Rdzbotul pentru independenfa 1877-1878. Ed.

Academiei R.P.R., 1952-1955, vol. IIX.
2 Acad. Tr. S5vulescu, Dobindirea independenfei ; acad. P. Constantinescu-Ia0, Situa-
fia internafionala in ajunul rdzboiului pentru independenfd; M. Roller, Eroismul poporului to
lupla pentru independenld ; V. Maciu 0 S. Stirbu, Ai utorul poporului rus in cucerirea indepen-
denfei de slat a Romtniei in 1877-1878 (comunicarile au fost publicate In volumul 75 de ani de
la proclamarea independentei de slat a Romtniei, Ed. Acad. R.P.R., 1952).

www.dacoromanica.ro
1616 N. ADANILOAIE ti P. CINCEA 4

Dominatia otoman stinjenea ins5, dezvoltarea economiei capitaliste ;

tendinta fireascA a burgheziei de a stApini piata intern5, nu se putea realiza
atita timp eft se mentinea dependenta Rominiei fats de Imperial otoman 1.
Prin stabilirea gradului de dezvoltare al economiei capitaliste, defi-
nindu-se tendintele economice ale unor clase si pAturi sociale din Ro-
minia, s-au dat solutii controversatei probleme a pozitiei claselor domi-
nants si a rolului maselor populare fatA de actiunea diplomatic5, si armata
pentru dobindirea independentei.
M. Roller a dat indicatii despre lipsa de unitate dintre opiniile
diferitelor grupari burgheze asupra modului obfinerii independentei 2;
dar in acel timp, nefiind publicate volumele de documente, nu s-a putut
adinci analiza specificului situatiei sociale din Rominia.
In studiile uneori cu caracter polemic care an reluat aceasta
problem5, 3, printr-o atent5, cercetare a documentelor, s-a arAtat ca in
deceniul VIII al sec. al XIX-lea burghezia nu era unitarg, deoarece
interesele diferitelor sale paturi nu erau identice. In privinta relatillor co-
merciale cu stralnAtatea, comunitatea de interese dintre burghezia comer-
cialA Fi mosierime, ambele adepte ale liberului schimb, era in discordanta,
cu protectionismul dorit de burghezia industrial:a. Aceste pozitii econo-
mice diferite se reflects si in deosebirea de opinii referitoare la modal do-
bindirii independentei. 0 parte a burghezieicomercial6 $i cam5tAreasc5,,
legatA prin interese de mosierime, s-a pronuntat, prin reprezentantii sai,
imp otriva obtinerii independentei pe calea armelor si impotriva conven-
tiei cu Rusia.
Pe de alts parte, in conditiile dependentei Rominiei fatl de Imperial
otoman, burghezia industrialA si o mare parte a micii burghezii, indeosebi
meseriasii, nu reuseau s5, inving5, concurenta mgrfurilor striiiine si se temeau
de primejdia regresului industriei autohtone dat5, Hind imposibilitatea
ocrotirii ei prin tarife vamale protectioniste , de aceea erau interesate
intr-o rapid5, suprimare a dominatiei otomane, prin orice mijloace.
In studiile mentionate, lipsa de unitate a burgheziei este subliniata
prin. analiza atitudinii diferite a reprezentantilor diverselor sale paturi.
Liberalii moderati, reprezentantii nu numai ai mosierimii liberale, ci si
ai unei parti a burgheziei, au avut ezitari, pentru a admite, in cele din
urm5,, colaborarea cu. Rusia. Ca reprezentanti ai burgheziei industriale
si ai micii burghezii, liberalii radicali au sustinut cu hotgrire necesitatea
aliantei cu Rusia, pentru dobindirea independentei.
S-a reliefat ca burghezia dorind s5, inFature piedicele pe care
suzeranitatea otoman5, le ridica in calea dezvoltitrii pietii interne pe
Raga faptul c5, urm'Area sg foloseasc5, independenta pentru realizarea
scopurilor ei de clas5, (pentru a se statornici la guvern), considera c5,
1 V. Maciu, Condifiile interne ale proclamitrii independentei Romtniei. Bucure*ti, 1955 ;
idem, Cu privire la razboiul pentru independenta Romtniei, Studii", nr. 4, X (1957); N. Ada-
niloaie, Uncle probleme prioind reizboiul de independenfd 1877-1878, Studii", nr. 6, X (1957).
2 Eroismul poporulut In lupta pentru independenta, In 75 de ani de la proclamarea
independentei de slat a Romtniei, Bucure§ti, 1952.
3 V. Maciu, Condifiile interne ale proclamdrii independentei Romtniei. Cu privire la
rdzboiul pentru independenta Romtniei, Studii", nr. 4, X (1957); N. AdAniloaie, art. cit.

www.dacoromanica.ro
5 RAZBOIUL PENTRU INDEPENDENTA 1617

iesirea din criza financiara existents nu era posibila decit prin razboi.
Burghezia a putut fi in fruntea luptei antiotomane si pentru faptul ca
interesele de class ale ei, in acest sens, corespundeau cu dorinta de liber-
tate nationals a maselor. Subliniindu-se substratul frazeologiei ei pa-
triotarde, s-a precizat totodata ca burghezia, desi a condus razboiul
Rind de altfel la guvern a urmarit sa realizeze doar profituri de pe
urma evenimentelor si n-a contribuit decit in foarte mica masura in cerin-
tele mari ale campaniei militare 1.
Yn privinta atitudinii mosierimii tap de obfinerea independentei,
V. Maciu si N. Adaniloaie, in lucrarile amintite, au aratat ca aceasta clasa
reactionary s-a opus cuceririi independentei nationale pe calea armelor,
desi alts tale nu exista. Mosierimea sabota pregatirile militare si nu voia
sa inarmeze masele populare satesti, temindu-se ca, dupa, razboi, taranii
sa nu cearg pamint.
Desfacindu-si produsele agricole pe pietele Europei occidentale, mosie-
rimea accepta dependenta economics fats de tarile capitaliste din Apus si
,era dispusa 0, le acorde concesiile corespunzatoare, care nu o lezau direct.
Interesata in mentinerea unor bune raporturi cu statele capitaliste, pe pie-
tele carora se desfaceau produsele agricole rominesti, mosierimea pretindea
ca mijlocul de dobindire a independentei ar fi prin solicitarea bunavointei
acestor state. Participarea Rominiei la un razboi impotriva Turciei, prin-
cipals plata de desfacere a produselor industriale din Anglia si Franta,
ar fi nemultumit cercurile guvernante ale acestor Val ; de aceea mosierimea
sustinea posibilitatea dobindirii independentei prin tratative diplomatice
i mentinerea neutralitatii. Or, aceasta cale se dovedise iluzorie, intrucit
puterile apusene erau interesate in mentinerea integritatii Imperiului
.otom.an.
Situafia feirdnimii in ajunul reizboiului si contribufia ei la luptele
din 1877-1878 pentru liehidarea dominatiei otomane an lost prezentate
in studii speciale 2 si in capitole ale unor lucrari referitoare la diferite alto
aspecte ale razboiului de independents 3. Autorii au ara' tat ca, in cea mai
mare parte a sa, modul de productie feudal a fost inlocuit cu eel capitalist
la jumatatea sec. al XIX-lea, dar fn agriculture se mentineau puter-
nice resturi feudale, care n-au lost lichidate in intregime nici prin aplicarea
legii rurale din 1864. Situatia taranimii era ingreunata prin persistenta
resturilor feudale si aplicarea defectuoasa a legii agrare din 1864. Exploa-
tarea taranimii a lost intensificata prin aplicarea legii pentru tocmeli
agricole, votata fn anul 1866, si mai ales prin modificarea din anul 1872
a acestei legi, incluzindu-se constringerea extraeconomica, folosirea fortei
armate pentru a-i sill pe tarani sa execute tocmelile agricole.
Sintetizind elementele care au contribuit la agravarea situatiei
tarAnimii, V. Maciu4 conchide ca legiferarea executarii silite a tocmelilor
1 N. Adantloaie, art. cit.
2 V. Maciu, Cu privire la situafia qi lupta tardnimii din Rominia In ajunul reaboiului
de independertja, Studii', nr. 3, VIII (1955).
3 Idem, Cu privire la razboiut pentru independenta Romtniei, Studii", nr. 4, X (1957);
N. Ad5niloaie, art. cit.
4 Cu privire la situalia qi lupla flfranimii din Romtnia in ajunul rdzboiului de inde-
pendent& In Studii", nr. 3, VIII (1955).

www.dacoromanica.ro
1618 N. ADANILOAIE pi P. C/NCEA 6

agricole si infiintarea, in anul 1873, a Creditului funciar rural an constituit

instrumente ale mosierimii pentru intensificarea exploatgrii taranimii.
Autorul a explicat imposibilitatea fie si a unei partiale sprijiniri a inte-
reselor taranimii de catre burghezie, prin existenta coalitiei burghezo-
mosieresti i lenta dezvoltare a capitalismului si a subliniat incercarile
unor intelectuali democrati de a sustine imbungtatirea situatiei taranimii.
Rdzboiul de independent5, a dat Ins taranimii speranta unei limitari a.
exploatgrii, speranta unei not improprietdriri.
Pe baza unui bogat material documentar, V. Maciu si N. Addni-
loaie infirmind pgrerile istoriografiei burgheze au demonstrat c5,
masele largi populare muncitorimea, intelectualitatea progresistg §i
mai ales tArdnirnea prin sacrificii imense, au sprijinit efectiv si an dug
greul raboiului de independents.
In timp ce mo ierii, arendasii i negustorii bogati, dud nu intre-
vedeau posibilitatea unui cistig imediat, iii sustrdgeau produsele de la
rechizitie, tdranii n-au protestat niciodata impotriva acestui fapt, deli
de la ei se rechizitionau cantitati mari in raport cu veniturile lor modeste.
Trupele neavind arme suficiente, imbrdeaminte §i provizii de hran5,,masele
populare au suplinit aceste goluri. Noile cercetdri au stabilit ca prin valo-
rificarea ofrandelor fdeute de populatie se puteau cumpgra circa 50 000
pusti si se putea alimenta totodatd o armatd de 60 000 soldati pe timp
de 300 de zile 1; aceasta in afar de produsele rechizitionate de la tarani
si de transporturile masive fdcute de ei cu carele lor, pind in Bulgaria.
S-a subliniat ca, in pofida atitudinii potrivnice a mosierimii, faz-
boiul a devenit foarte popular. Masele sdtesti §i ordpnesti an avut o ati-
tudine de malt patriotism, pentru ca au inteles ca lupta pentru scuturarea
jugului otoman era cauza lor proprie, ca obtinerea victoriei in rdzboi va
avea o mare insemndtate in viata i libertatea lor. Dragpstea de patrie,
ura impotriva jugului otoman i speranta intr-o via mai bung an deter-
minat masele populare sd plece pe cim.pul de luptd Vii, in pofida mizeriei,
frigului si a foamei, sa dea dovadd de adevdrate pilde de eroism 2. tin mare
numdr de tineri, din toate colturile tarii, pdrasindu-si ocupatiile zilnice
s-au inrolat voluntari si au plecat pe front. Studentii mediciniti, membrii
ai cercurilor socialiste, intelegind c5, rdzboiul de independents este un rdzboi
just, au plecat voluntar pe front cu ambulanta militara. Mii de invdtgtori,
profesori si mici functionari administrativi au oferit cite o parte din salariul
lor lunar pe toat5, durata rdzboiului. Aceste actiuni patriotice ignorate
sau subapreciate de istoriografia burghezd scot in evidentd faptul ca
masele populare au avut rolul hotdritor in cucerirea independeptei na-
tionale.
Acordindu-se o deosebitg atentie continutului social-economic al
faptelor care au avut ca urmare dobindirea independentei, in noua istorio-
grafie nu a fost neglijat5, nisi cercetarea situatiei politice interne fi externe.
1 N. Adaniloaie, art. cit.
2 M. Roller, op. cit.; N. Adilniloale, art. cit. ; idem, La participation de ram& rou-
maine a la guerre russo-turque, de 1877-1878 Revue roumaine d'histoire" t. I, nr. 1, 1962 ;
col. I. Fowneanu, N. Ciachir, Actiuni militare ruso-romtne-bulgare to razboiul din 1877 1878,
Bucure§ti, 1957.

www.dacoromanica.ro
7 RAZROIUL PENTRU INDEPENDENTA 1619^

Cereetgri speciale au fost destinate analizei actiunilor diplomatice ale

guvernului romin anterioare rgzboiului de independentg. V. Maciu a,
Meat noi precizgri asupra atitudinii guvernului romin fatg de lupta po-
poarelor din sudul Dungrii in. anii 1875-1876 si a subliniat totodatl ne-
reusita incercgrilor diplomatice ale guvernului romin de a obtine satisfa-
cerea unor revenclicgri legitime, prin ajutorul statelor capitaliste occiden-
tale, la conferinta de la Constantinopol din decembrie 18761. Autorul sus-
tine c5, aceste revendicgri erau fondate pe ideea dobindirii independentei
prin mentinerea unei totale neutralitgti. Reprezentantii puterilor occi-
dentale nu au dat o rezolvare hotgritg revendicarilor Rominiei, iar Turcia,
prin promulgarea unei noi constitutii, considera Rominia ca provincie a
Imperiului otoman. Insuccesul demersurilor pe lingg conferintg si con-
tinutul noii constitutii a Turciei au convins guvernul romin ca singura
cale pentru obtinerea independentei Rominiei era colaborarea cu Rusia.
S-au analizat apoi antecedentele diplomatice sff Incheierea conventiei
ruso-romin din 4 aprilie 1877. Interesele de clas5, ale diferitelor grupgri
cu opinii deosebite asupra conventiei, expuse in timpul consiliului din
1 aprilie 1877, au fost just analizate si prezentate2. De asemenea, s-a pre-
cizat ca, independenta a fost proclamatg sub presiunea opiniei publice,
a miilor de bucuresteni veniti in fata clsdirii Parlamentului la 9 si nu
la 10 mai 1877, cum pretindeau unii istorici burghezi pentru a lega indepen-
denta Rominiei de numele lui Carol.
Noua istoriografie s-a preocupat si de conditiile externe ale obtinerii
independentei Rominiei, infirmind tezele autorilor burghezi care au pre-
zentat tendentios aceastg problemg. Astfel, acad. P. Constantinescu-Iasi
aratg adevgrata pozitie adoptata de puterile europene fat5, de aspiratiile
nationale ale poporului romin3. In general, puterile apusene sustineau men-
tinerea integritgtii Imperiului otoman, sfgtuind guvernul romin sa nu
semneze conventia cu Rusia si sa nu lupte Impotriva Portii.
Atitudinea Ahgliei fatg de independenta tariff noastre a fost de-a
dreptul ostila. De altfel dupg cum se aratg sff Intr -o altg lucrare4
unii ministri englezi declarasera Inca din 1876 ca. Rominia este garantata
numai ca parte integrantg a Imperiului otoman, iar ca stat independent
putin u importg de este sau nu o Rominie". Dupg proclamarea indepen-
dentei, guvernul englez, Invinuind Rominia de razvrgtire impotriva Portii,
cerea puterilor europene sg" is mgsuri energice de pedepsire.
Austro-Ungaria a adoptat o pozitie apropiatg de cea englezg, sus-
tinind c5, independenta nu ne era indispensabilg si recomandind celorlalte
guverne sg nu se pronunte in privinta Rominiei ping dupa rgzboi. Franta
a prima cu racealg vestea proclamgrii independentei, iar Germania a anun-
tat ea atitudinea ei va depinde de satisfacerea de cgtre Rominia a preten-
tiilor consortiului Strousberg-Bleichroder.
1 Rominia si conferinfa de la Constantinopol din decembrie 1876 ianuarie 1877, Analele-
Univ. C. I. Parhon", nr. 9, 1957.
2 V. Maciu, Condifiile interne ale proclam6rii independentei Rominiei.
3 Situatia internationalii to ajunul razboiului pentru independenta, In 75 de ani de
la proclamarea independentei de slat a Rominiei.
4 N. Adaniloaic, Unele probleme privind razboiul de independenfil 1877 1878, Studii",
nr. 6, X (1957), p. 121.

www.dacoromanica.ro
16'40 N. ADANILOAIE pi P. CINCEA 8

Numai Rusia subliniazg, pe bung, dreptate acad. P. Constantinescu-

Iayi- avu cu totul alta, atitudine in problema balcanica, fiind in mod
obiectiv ap'kg,toarea popoarelor in lupta impotriva jugului otomanm.
In adevk, dupg, semnarea conventiei de trecere a armatelor prin tara
noasteg, Rusia va incepe razboiul impotriva Portii, rg,zboi care va duce la
eliberarea Rominiei si a popoarelor din sudul Dunkii de sub jugul otoman.
In privinta pregatirii de rdzboi a armatei 0 a cooperdrii militare
ruso-romine, noua, istoriografie a fkut de asemenea o serie de precizgri
importante care au avut menirea sg, restabileascg, pe baza analizei tu-
turor izvoarelor adevkul istoric. Se stie cg, unii istorici burghezi, sub-
apreciind rolul si valoarea armatei ruse, au prezentat tendentios desfa-
surarea mai multor batalii.
Noile luergri an subliniat cg frkia de arme ruso-romina, in lupta
impotriva unui dusman comun, argtat din plin roadele in timpul
campaniei din Bulgaria. Ostasii rusi i romini impktaseau impreung, greu-
atile luptelor i bucuriile izbinzilor. Victoriile de la Grivita, Rahova si
Plevna sint rezultatul unei strinse coopergri militare2. IyarA a fi reusit
sa; aprofundeze problemele, limitindu-se uneori d9ar la prezentarea lor,
I. Focseneanu si N. Ciachir3 au subliniat ca frkia de arme ruso-roming,
se observg, de la sosirea trupelor rusesti la Dunke i dureaz6 ping la ter-
minarea rkboiului. In prima fazg, ping, la 15 iunie 1877 au be
actiuni comune in vederea distrugerii flotilei turcesti si a facilitgrii trecerii
Dungrii de cgAre armata rusg,. Trupele romine, in afarg, de faptul cg, an
acoperit flancul drept al armatei ruse de in Olt la Calafat tinind sub
un puternic foc de artilerie malul drept al Dunkii, i-a impiedicat pe turci
de a se concentra la Sistov, in momentul trecerii marelui fluviu de titre
grosul armatei ruse. De la 20 august ping, la sfirsitul lui noiembrie 1877,
trupele ruse si romine, dirijate impotriva Plevnei, deli aveau sectoare
distincte, an actionat sub un comandament comun. Unitkile de cavalerie
ruse si romine care an jucat un mare rol in operatiunea de incercuire a
Plevnei an fost contopite intr-o divizie mixtg,. La incercuirea Plevnei
proportia unitatilor aliate era urnakoarea : 125 batalioane, 88 escadroane
;ti 61 baterii rusesti si 45 batalioane, 39 escadroane si 19 baterii rominesti4.
La 29 noiembrie 1877 aceste unitgti, printr-o strinsg, cooperare, au cucerit
puternica fortgreatA. Dupg, cgderea Plevnei, pentru a grAbi victoria finalg,,
armatele ruse si-au indreptat principalele forte spre Balcani, iar armatele
romine spre Vidin qi Belogragic, avind misiunea de a zdrobi trupele
turcesti concentrate in nord-vestul Bulgariei, asigurind astfel flancul
drept al diviziilor ruse ce inaintau In directia Sofiei.
1 Acad. P. Constantinescu-Iasi, op. cit., p. 12 ; vezi si N. Adaniloaie, Uncle probleme
privind rdzhoiul de independen(d 1877-1878, Studii", nr. 6, X (1957), p. 118 si 121.
2 N. Adaniloaie, Contribufii privind luplele de la Rahova si Smtrdan (1877-1878),
.Studii", nr. 5, XV (1962) ; N. Ciachir, Frafia de arme romlno-rusa in fafa Plevnei, Analele
TomMo-ruse, Seria Istorie", nr. 2, 1957.
3 Actiuni mililare ruso-romtne-bulgare in rdzboiul din 1877-1878, Bucuresti, 1957.
4 N. AdAniloaie, La participation de l'armee roumaine It la guerre russ)-turgue de
1877 1878, In Revue roumaine d'histoire", t. I, nr. 1, 1962; I. Focseneanu, N. Ciachir,
.op. cit.

www.dacoromanica.ro
.9 RAZBOIUL PENTRU INDEPENDENTA 1621

Cercetarile au subliniat ca fare razboiul Rusiei impotriva, Portii,

Rominia nu si-ar fi putut cuceri singura, independenta ; totodata s-a pre-
cizat ca contributia armatei rominesti in acest razboi a fost importanta $i
ea a dus la scurtarea lui. S-a aratat ca, in afara de campania militara,
Rusia ne-a acordat un imprumut de 4 000 000 lei si ne-a trimis, tot-
odata, 25 000 pusti, apoi cartuse, tunuri, mortiere, proiectile rii praf de
pupa.
Uncle lucrari s-au referit la organizarea detasamentelor de voluntari
bulgari si in general la contributia acestora, alaturi de armata rush, la dife-
rite luptel. A fost mentionat in lucrari i ajutorul pe care populatia it da ar-
matelor ruso-romine, informindu-le despre toate miscarile trupelor turcesti2.
Alte lucrari s-au ocupat de finantarea, echiparea si aprovizionarea
armatei romine, reliefind neglijenta condamnabila a guvernantilor si tot-
°data sacrificiile marl facute de populatie pentru a acoperi lipsurile trupelor3.
in ultimii ani s-a publicat i o lucrare consacrata urmarilor r'dzboitt-
dui, Cu ref erire specials asupra situatiei taranimii. In aceasta lucrare,
N. Adaniloaie pe baza unui bogat material inedit a analizat situatia
taranilor din Rominia in urma razboiului de ind.ependenta reliefind ca
acestia, dupe terminarea campaniei intoreindu-se acasa si gasindu-si
gospodariile ruinate, an inceput sa, se agite4. In afara, de petitiile pentru
pamint, multi fosti luptatori, prin reclamatii adresate guvernantilor, aratau
ea au ramas cu copiii pe drumuri, deoarece, in lipsa for de acasa, li s-au rapit
paminturile de eatre mosieri, arendasi, primari sau consilieri comunali.
Taranii cereau sa li se face dreptate, subliniind &á an mers cu cea mai mare
multumire pe cimpul de rezbel" unde an luptat pentru capatarea indepen-
dentei" astazi drept recompense" paminturile li s-au Mat de catre pro-
prietari5. Uncle reclamatii contineau expresii amenintatoare la adresa
regrelui, pentru ca acesta patrona nedreptatea i jefuirea taranilor.
C. Muresan a subliniat puternicul ecou al razboiului de indepen-
dents in rindurile populatiei rominesti din Transilvania, care vedea con-
turata astfel posibilitatea viitoarei desavirsiri a unitatii nationale3.

Realizarile obtinute de noua istoriografie in cei 15 ani de la procla-

marea Republicii Populare Romine slat deosebit de importante. Acest e
succese ale istoriografiei marxiste an elucidat principalele laturi ale con-
1 I. Focsencanu $i N. Ciachir, op. cit. ; N. Ciachir, Contribufii la organizarea deta$amen-
telor de voluntari bulgari to rdzboiul din 1877-1878, Analele romlno-sovietice, Seria Istorie",
nr. 1, 1957.
2 N. AdiMiloaie, Contribufii privind luptele de la Rahova si SmIrdan (1877-1878),
Studii", nr. 5, XV (1962).
3 V. Mihordea, Echiparea armatei si finanfarea razboiului pentru independenfa, In Studii
si materiale de istorie modernd, vol. III (sub tipar). VI. Diculescu, AproVizionarea armatei la
1877, In Studii $i materiale de istorie modernd, vol. III (sub tipar).
4 Hitimra Agmnaciane, K eonp,cy o noAoaicequa npeembiutcmsa a Pymbvsuu nocite
eotinta sa rtesaeacumocnzb (1877 1878) In Nouvelles Etudes d'Histoire, II, Bucuresti, 1960.
5 Ibidem, p. 444-445.
6 Din istoria Transilvaniei, vol. II, Ed. Academiel R.P.R., Bucuresti, 1961, p. 243
244.

www.dacoromanica.ro
1622 N. ADANILOAIE li P. CINCEA 10'

tinutului social-economic al dobindirii independentei ; ele trebuie intregite

Ins/ cu not eforturi pentru a cuprinde si adinci toate aspectele problemei.
0 necesitate resimtitg, in majoritatea cercetarilor de istorie rno-
derng, si subliniath in cazul prezentarii unor aspecte ale razboiului de
independent61, este aceea a elucid6rii diferitelor etape ale procesului in-
chegarii coalitiei burghezo-mosieresti.
Orientarea viitoarelor cercetari referitoare la dobindirea indepen-
dentei de stat a Rominiei decurge dintr-o caracteristieg, a unora dintre
studiile mentionate mai sus : aceea evident din titlul si cuprinsul
for ca nu-si propun epuizarea problemei cercetate. Pentru o prim5, faza
a cercet'arilor istoriografiei marxiste din R.P.R. era &easel' tratarea unor
aspecte ale dobindirii independentei sub titluri ca : Cu privire la..."
sau Tinele probleme privind... ", care nu includeau obligatia autorilor
de a epuiza problema prezentatA. Pentru viitor este necesar6 elaborarea
unor studii care s'a nu se limiteze la prezentarea partial6 a diferitelor pro-
bleme, ci s6-si propuna si sä realizeze epuizarea fiecAreia dintre ele. De-
plina cuprindere a continutului problemelor, partial tratate, va necesita
o reluare a cercetarii for ; va fi utira lArgirea $i adincirea cercetgrilor pita In
epuizarea tuturor aspectelor problemei.
RA,zboiului de independentg, moment important al istoriei patriei
noastre, este firesc sa"-i fie consacrate cercet'ari speciale pentru realizarea
unei ample monografii. Existenta bogatului material documentar, cu-
prins in cele nou5, volume de documente si in lucfarile intocmite pina acum,
constituie o bazg, serioas6 pentru elaborarea unei atari monografii. Desi s-a
fAcut o prezentare sintetica, a faptelor, cerutg de sarcina elaborarii trata-
tului Istoria Rominiei, totusi sint Inca necesare studii de analiza eco-
nomico-sociall. Prin defalcarea laturilor economice, sociale si politice ale
faptelor, pentru a fi cercetate separat si prezentate in cadrul unor studii
de analiza, si prin regruparea sintetica a acestor laturi, conformil imple-
tirii for reale, se va putea crew monografia referitoare la razboiul de in-
dependentA, a carei absent'0, este resimtita in istoriografia noastra.
Recent s-a inregistrat cu bucurie faptul c5, unii istorici, cunoscatori
ai problemei, $i -au luat sarcina de a intoemi, in anii urmAtori, monografia
razboiului pentru independents Rominiei. Realiz6rile sus-mentionate ale
noii istoriografii, referitoare la razboiul de independentg, vor putea
constitui credem principalele capitole ale viitoarei monografii.

1 M. Roller, op. cil.

www.dacoromanica.ro
 MI$CAREA MUNCITOREASCA PINA LA 1917
DE

N. COPOILr §i AL. PORTEANU

Istoriografia privind mi§carea muncitoreasel din Rominia de la in-

ceputurile ei pin6 la 1917 este reprezentatl de fapt de istoriografia
marxistA, deoarece istoriografia burghezA nu a acordat atentie acestei
importante probleme din trecutul tariff noastre.
Istoriografia burghez5, a ignorat de regul5, cercetarea mip6rilor so-
ciale, in general, gff a mi§cArii muncitore§ti, in special. N. Iorga, de pild6,
a prezentat extrem de sumar fascoala din 1907, iar mi§carea socialists,
pe care nu a reuit s-o deosebeascI de anarhism, o identifica la not in tarA
cu opera unor emigranti strain, in spet5, cu activitatea lui C. Racovskil.
Adversar declarat al m4c6rii socialiste gff muncitore0i dup5, 1905, in
Istoria romfailor Iorga a ignorat-o aproape total, mentionind numai
n.aivitatea" muncitorilor care credeau :Ti luptau pentru un partid
marxist2.
Lucrarea renegatului I. C. Atanasiu3 are un caracter mist : istoric
gi memorialistic. Autorul, participant direct la o parte din evenimentele
pe care le descrie, s-a str6duit sa infa,ti§eze elementele burghezo-liberale
din conducerea P.S.D.M.R., din rindul cgrora facea §i el parte, in culorile
cele mai trandafirii, subliniind intentiile for nobile" §i cinstite" dud an
tra'dat m4carea muncitoreascg. Lucrarea a fost folositA de cercetgtorii
marxi0i pentru partea ei informativg, in ea reproducindu-se multe docu-
mente. Conceptia lucrarii, deli scris de un fost socialist" este burghezl,
autorul apreciind mi§carea socialists de pe pozitiile burgheziei.
Dintre lucrArile cu caracter general, Enciclopedia Rominia a con-
sacrat totu§i un capitol problemei socialismului in Rominia, scris de social-
democratul de dreapta §i renegatul *erban Voinea4. Avind in vedere con-
1 N. Iorga, Istoria rominilor, vol. X, Bucure§ti, 1939, p. 315.
2 Ibidem.
8 Pagini dirt isloria contimporana a Romlniei, 1881-1916 volumul I, Miscarea socia-
lislit 1881-1900, BucurWi, 1932.
4 Enciclopedia Rominiei, vol. III, Bucure§ti, 1938, p.287 290.

www.dacoromanica.ro
1624 N. COPOIU $i AI PORTEANU 2

cepViile reformiste ale autorului, nu este de mirare ca multe fapte si in-

terpretgri sint eronate. De altfel autorul nu s-a sfiit sa publice alaturi de
fotografia socialistului C. Dobrogeanu-Gherea §i fotografia burghezului
Al. A. Badarau, ceea ce lgmureste din capul locului caracterul acestui studiu_
Date cu privire la miscarea socialists $i muncitoreasca sint cuprinse si in
lucrarea social-demoeratului Const. Titel Petrescui. Autorul s-a limitat
insa la enumerarea principalelor momente ale miscarii pe plan organizatoric,
lasind de o parte problenie importante, ca, de pilda, problema grevelor sau
bogata activitate revolutionary a lui Stefan Gheorghiu. Mai consistenta
atit din punctul de vedere al documentarii, cat si al interpretarii este lu-
crarea lui N. Deleanu si Lazar Maglasu2 care insa trateaza numai mis-
carea muncitoreasea din porturi. Ambele luerari sint lipsite ins/ de apara-
tul stiintific corespunzgtor.
Evident ca nu ne puteam astepta ca istoria miscarii muncito-
resti sa, fie scrisa, de reprezentanVii social-democratiei de dreapta sau ai
stiinVei burgheze. Dar, spre deosebire de alte Vari, unde istoricii bur-
ghezi au prezentat totusi in chip dusmanos sau in cel mai bun caz
obiectivist dezvoltarea socialismului, in Vara noastra istoriografia bur-
gheza a ignorat pur i simplu, cu excepViile semnalate mai sus, aceste as-
pecte importante ale istoriei generale a Bominiei.
Putem considera ca prime manifestari ale istoriografiei marxiste pri-
vitoare la rniscarea muncitoreaseg ping in 1917 uncle articole cu caracter
de evocare istorica pe care militanti de frunte ai miscarii muncitoresti
le-au publicat cu diferite prilejuri in presa socialists §i, mai tirziu, In presa
comunista. Deli intocmite fara un aparat stiinVific corespunziaor, prin
conceptia muncitoreasca de care sint patrunse i prin prospetimea inter-
pretarii, ele au fost de un real folos istoricilor marxisti. Astfel de articole
cu caracter istoric au publicat I.C. Frimu (in Calendarul muncii "3 pe anul
1916), Al. Nicolau (in gazeta Dezrobirea"4, in anul 1926), M. Gh. Bujor
(in Proletarul"6 din 18 martie 1934) etc.
Istoriografia marxista insa, in sensul unei discipline stiinVifice, a
inceput sa se dezvolte in tara noastra, dupa primul rgzboi mondial, primele
lucrari stiintifice consacrate vechii miscgri muncitoresti si socialiste din
Rominia aparVinind lui Mihail Roller. 0 incercare de expunere sistematica
a evenimentelor din vechea miscare (1900-1910) a reprezentat-o seria
de articole proiectate sa aparg in volum, dar care n-au aparut, publicate
de M. Roller in ziarul muncitoresc roman din America Desteptarea",
in anii 1938-19406. Din pacate, autorul nu a revazut si nu a reeditat
1 Const. Titel Petrescu, Socialismul to Romtnia 1835 -6 sept. 1940, Biblioteca socia-
Bucuresti, 1945.
2 N. Deleanu si L. Maglasu, Istoricul miscarii muncitoresti din porturi, 1932.
3 I. C. Frimu, 0 ochire asupra vechii miscari socialiste din Rominia, Calendarul
muncii" pe anul 1916, p. 44-49.
4 Al. Nicolau, Pagini din istoria miscdrii muncitoresti din Rominia, Dezrobirea", organ
politic muncitoresc, Bucuresti, 15 apr. 1926.
5 M. Gh. Bujor, Privire asupra socialismului In Romtnia, Proletarul", 18 martie
1934.
6 Desteptarea" sl Rominul american", Detroit, Michigan, S.U.A., 1938-1940. Publi-
carea a Inceput la 17 septembrie 1938 5i a continuat cu regularilate pins la 27 ianuarie 1940.
Au apArut In total 57 articole sub semnatura Mihail R. Roller.

www.dacoromanica.ro
3 MISCAREA MUNCITOREASCA PINA LA 1917 1625.

aceasta lucrare decit partial'. Ace lasi autor a desfasurat o activitate sus-
tinuta in anii imediat urmatori dupa, 23 August 1944, cind a publicat,
in afara volumelor de documente, si o lucrare de sinteza2, care este de fapt
un rezumat al celor 57 de articole din Desteptarea". Sub redactia lui
M. Roller a aparut manualul de Istoria Rominiei pentru scolile medii, unde
pentru prima oars, miscarea muncitoreasca era integrate in istoria
0 data en infiintarea Institutului de istorie a partidului de pe linga
C.C. al P.M.R. (1951), cercetarile privind istoria miscarii muncitoresti
din Rominia au capatat un caracter organizat. Sub egida Institutului au
fost publicate, incepind din 1955, brosurile-lectii care au difuzat in masele
cele mai largi trecutul glorios de lupta al clasei muncitoare din Rominia.
Volumul Lectii in ajutorul celor care studiazei, istoria aparut
in 1960 si 1961, a inmanunchiat brosurile-lectii anterioare, dupa ce, in
editii succesive, an fost imbunatatite si completate.
Cercetarile cu privire la istoria miscarii muncitoresti au primit un
ajutor pretios 4i totodata un impuls puternic In 1955, in urma aparitiei
revistei Analele Institutului de istorie a partidului de pe linga C.C. al
P.M.R.", in paginile careia au fost publicate, alaturi de materiale si docu-
mente legate direct de istoria partidului, o serie de articole si studii consa-
crate miscarii muncitoresti dinainte de Mama Revo lutie Socialists din
Octombrie. Revista Studii", principala revista de istorie din Republica
Populara Romina, a acordat, de asemenea, un spatiu destul de larg proble-
melor istoriei miscarii muncitoresti din Rominia. Articole privitoare la,
istoria miscarii muncitoresti au mai fost tiparite in publicatiile Filialelor
si Bazelor de cercetari ale Academiei R.P.R., ale Societatii de stiinte isto-
rice si filologice din R.P.R., in Revista arhivelor" si in alte periodice.
In cei 15 ani care an trecut de la proclamarea Republica Populare
Romine an aparut numeroase studii si materiale referitoare la istoria mis-
carii muncitoresti si socialiste din Transilvania, in perioada cind se afla
sub dominatia monarhiei austro-ungare. Aceste studii releva caracterul
unitar al miscarii muncitoresti din Rominia, care, in lupta pentru rea-
lizarea idealurilor sociale si nationale ale poporului nostru, a constituit
singura si cea mai conseeventa forth'. social-politica.

0 prima, problema, care a fost supusa cercetarii de catre istorio-

grafia marxista" din Cara noastra a reprezentat-o dezvoltarea capitalismvlui
in Rominia si, legate de aceasta, dezvoltare, proble ma formarii si dezvol-
til rii proletariatului. Istoricii au ajuns astfel la concluzia, ca, dezvoltarea
capitalismului in Rominia pe calea reformelor si compromisului dintre
clasele dominante, ale caror interese se impleteau strins in actiunile de

1 Vezi Analele Institutului de istorie a partidului de pe lingil C.C. al P.M.R." (in con-
tinuare se va cita prescurLat ; An. I.I.P.), nr. 2, 1957.
2 Mihail Roller, In legeitura cu miqcarea munciioreasca din Rominia, Bucuroti, 1945.

www.dacoromanica.ro
 1626 N. COPOIU §i AL. PORTEANU 4'

reprimare a miscgrii maselor populare, in conditiile mentinerii unor

iwiemnate rgmgAe feudale, an fgcut ca aparitia si dezvoltarea proleta-
riatului sg aiba be in tara noastrg in conditii dificile, ca exploatarea
capitalista, sg imbrace forme deosebit de grelel.
Evident cd studierea formdrii si dezvoltdrii clasei muncitoare a lost
inevitabil imbinatd cu cercetarea actiunilor ei revendicative 2, subliniindu-se
ca aceste actiuni an contribuit in mare mgsurg la educarea revolutionary
a muncitorilor. Marea greva din august 1888 a muncitorilor de la Ate li-
erele centrale ale tailor ferate din Bucuresti, la care s-au algturat si
muncitorii din alte centre ale tgrii, a marcat, dupg cum se aratg intr-un
studiu, prin amploarea sa, un punct culminant al luptelor greviste de
ping atunci3. in ultimul deceniu al secolului trecut, lupta grevistg a luat
avint4, la aceasta contribuind, in primul rind, cresterea constiintei de class
a proletariatului ti organizarea sa politicg.
Un, succes al istoriografiei noastre it cmstituie, lard indoiala, sta-
bilirea principalelor trepte de dezvoltare a organizqiilor politice si pro-
fesionale muncitoresti din ultimele cloud decenii ale secolului trecut. Stu-
diile publicate au argtat ca organizarea clasei muncitoare a cunoscut

1 Institutul de istorie a Partidului de pe ling:a C.C. al P.M.R., Din istoricul formarii

si dezvollrlrit chisel muncitoare din Romlnia pina la primal razboi mondial, sub red. conf. univ.
N. N. Constantinescu, Ed. politicii, Bucuresti, 1959, p. 213, 232 $i urm., 477. Pentru ilustrarea
situatiei muncitorilor din portul Galati, vezi P. CIncea : Proiectul unui regulament de lucru pen-
'fru muncitorii din portal Galati (1882-1886), Studii", nr. 3, XV (1962). In leghtura cu for-
marea si situatia proletariatului din Transilvania, L. Vaida $i A. Egyed au elaborat partea a
I V-a referitoare la Transilvania, din monografia amintita mai sus, aparuta sub redactia lui N.N.
Constantinescu. Au mai aphrut de asemenea : Imrch Stefan, Despre tnceputurile induslriei capi-
Ialiste in Transilvania, In prima jurnalate a secolului al XIX -lea, Ed. Academiei R.P.R., 1955 ;
I). Prodan, Dale asupra mineritului In Transilvania to preajma anului reuolufionar 1848, Stu-
dii", nr. 3, III (1950); E. Csetri, Muncitorii din regiunea Baia-Mare to timpul revolutiei din
1818-1849, in Sludii si rejerale privind istoria Rominiei, P. II; Csetri Elek, Imreh Istvan si
Benlco S., Tanulmcingok az erdelg kapitalizmus Kezdeteir61 (Studii despre Inceputurile capita-
lismului in Transilvania), Bucuresti, Ed. stiint.ifica, 1957, p. 139; L6rincz Erno, A Mun-
kaviszonyok szabalgozasa Erdelgben 1848 es 1918 Kozolt (Reglementarea raporturilor de munch
Iii Transilvania 'Entre 1818-1918), Bucuresti, Ed. stiintifica, 1958, care, deli priveste pro-
blema din punct de vedcre juridic, constituie un utH ajutor in munca istoricilor : sectiunile
marl ale lucrarii trateazil despre problema timpului de munch., a salariului, a protectiei muncii,
ai asigurarilor sociale si dreptului la greva.
2 N. Mocioiu, 0 greva din portul Braila In anul 1868 (In Revista arhivelor", nr. 1,
III, 1960; Gh. Vilcu, Greva carufasilor din iulie 1884 to portul Braila, In Din istoria luptelor
greviste ale prolelarialului din Rominia, Bucuresti, Ed. C.C.S., 1957; V. Rath, Grevele tipogra-
jilor din Bucuresti din 1886-1888, An. I.I.P., nr. 5, II, 1956.
3 V. Rath, Greva muncitorilor de la Atelierele Centrale ale Cailor Ferate din Bucuresti,
1 S'88, An.I.I.P., nr. 1, I, 1955 ; idem, Luple muncitoresti In Rominia in anii 1880-1890, In
Starlit si re /erate privind istoria Rominiei, partea a II-a.
4 Vezi Gh. Vilcu, Greva lucratorilor de la jabrica de clierestea Goetz" Galati din 1892,
Studii", nr. 4, XIV, 1961 ; V. Ionescu, Greva lucratorilor lipograli din Bucuresti din decembrie
1898martie 1899, In Din istoria luptelor greviste..., 1957 ; Hilde Muresan, Greva minerilor de
la Anina, din 1897, In Studii .i referate privind istoria Rominiei, partea II-a, $i In Dirt istoria
luptelor greviste... 1957; idem, Aspecte ale unor miscari greviste din Banat, la sfirsitul sec. XIX
i Inceputul sec. XX, in Studii sl cercetari de istorie", Cluj, nr. 1 4, tom. VIII, 1957 ;
A. Deac, Greva muncitorilor din Dognecea it Moravita-Vascau din anul 1890, In Dirt istoria
luptelor greviste..., vol. II, 1962.

www.dacoromanica.ro
5 MIKAREA MUNCITOREASCA PINA LA 1917 1627

mai multe trepte, de la asociatiile profesionale1, la organizatille politice

cercuri, cluburi ajungind, in 1893, la constituirea intr-un partid
de clasg propriu.
Activitatea politicg a muncitorilor s-a desfgsurat, ping la crearea
P.S.D.M.R., in cadrul cercurilor si cluburilor politice dintre care cele
mai importante au fost, ping la 1890, cercurile din Bucuresti si Iasi, iar
dupg 1890 Clubul muncitorilor din Bucuresti. Dupg crearea P.S.D.M.R.,
cluburile socialiste, care s-au infiintat in numeroase localitgti din tars,
au devenit organizatii locale ale partidului2.
Lupta pentru crearea P.S.D.M.R., disputele in jurul proiectului
de program si insusi congresul de creare a partidului au constituit tema a
mai multor studii3.
Cercetarea importantei probleme a istoricului cregrii si activitgtii
primului partid muncitoresc socialist din tara noastrg a dus la concluzia
certg a cresterii sensibile a constiintei de clas'g a proletariatului din tara
noastra in ultimul deceniu al secolului trecut, crestere care a dat un carac-
ter tot mai organizat luptelor sale si, in acelasi timp, a contribuit la demas-
carea elementelor burghezo-liberale strecurate la conducerea P.S.D.M.R.,
a cgror trgdare" din 18994 nu mai apare astgzi ca un act izolat, ci drept
corolar al intregii for activitAti anterioare, de subminare a miscgrii
muncitoresti.
Istoricul presei i propagandei socialiste, problema socialismului
utopic in Bominia5, procesul de pgtrundere i raspindire a marxismului
in tara noastrg, al unirii acestuia cu miscarea muncitoresc au atras nu-
merosi cercetAtori. Astfel au aparut articole despre gazeta Analele tipo-
1 V. Rata, Despre asociafiile profesionale muncitoresti din Romtnia to a doua jumatate
a secolului at XIX-lea, In 50 de ani de la crearea Comisiei Generale a Sindicatelor din Romtnia,
1906 -1956, Ed. C.C.S., Bucuresti, 1958 ; Tr. Lungu, In legalurd cu caracterut statutelor asocia-
fiilor muncitoresti din Romtnia to ultimul deceniu at secolului at XIX-lea, ibidem ; I. Iacos si
V. Petrisor, Aspecte din lupta pentru transformarea asociafiilor de aiutor reciproc din vechea
Rominie to organizafii bazate pe lupta de clasd (1858-1900), In An. I.I.P., nr. 6, III, 1957 ;
idem, Organizafiile profesionale muncitoresti din Romtnia to perioada 1893 -1899, An. I.I.P.,
nr. 6, VI, 1960; L. Fodor, Inceputurile miscarii sindicale din Transilvania (1848-1900), In
50 de ani de la crearea Comisiei Generale a Sindicatelor din Romtnia, 1906-1956; L. Fodor
si L. Vajda, Contribufii la istoria miscdrii sindicale din Transilvania (1848 1917), Ed. C.C.S.,
Bucuresti, 1957, 120 p. (aparuta si In limba maghiaril).
2 Despre crearea Cercului muncitorilor din Bucuresti si a Clubului muncitorilor din
Bucuresti au aparut doua studii ale lui V. Rata, In revista Studii", nr. 2, XIII (1960), si res-
pectiv An. I.I.P., nr. 2, I, 1955. Un articol despre crearea Clubului muncitorilor din Ploiesti
a publicat V. G. Ionescu, An. I.I.P., nr. 3, VIII, 1962.
3 V. Rata, Despre miscarea muncitoreascd din Romtnia In perioada prernergd bare Con-
gresului de constituire a P.S.D.M.R., An. I.I.P., nr. 5-6, IV, 1958; idem, Dezbaterea proiec-
!alai de program at P.S.D.M.R. to ajunul Congresu(ui de constituire a Partidului, din 1893,
An. I.I.P., 1956, II, nr. 1, p. 29-45 ; idem, Despre Congresul de creare a P.S.D. M.R., An.
I.I.P., nr. 6, V, 1959, p. 49-61, si In Nouvelles etudes d' histoire, vol. 11.
4 N. Copoiu, Cu privire la tradarea generosilor" din 1899, An. I.I.P., nr. 5, VII, 1961.
5 Ion C., Despre socialismul utopic to Romtnia. Cu privire la falansterul Sofii Agro-
nomi" de la Scdeni (183.5-1842), An. I.I.P., nr. 1, III, 1957; M. Stanoiu, Despre unele mani-
lestdri ale socialismului utopic to Romtnia (1835-1840). Organizarea unui falanster In Scdeni-
Prahova, An. I.I.P., nr. 3, II, 1956; Gr. Mladenatz, Influenfa socialismului mic burghez to
publicistica fdrilor romtne din secolul at XIX-lea (primele 6 decenii), Probleme economice",
nr. 8, X, 1957.
18 c. 6130

www.dacoromanica.ro
1628 N. COPOIU ji AL. PORTEANU 6

grafice" (1869-1872)1, revista Contemporanul"2 §i ziarul Munca"3.

I n ultimul deceniu al secolului trecut, organele de presh ale mi§carii mun-
citore§ti §i socialiste au devenit mai numeroase, aducind o contributie in-
semnata in mobilizarea la lupta politics §i economics a proletariatului.
In acest seas se poate cita ziarul Munca" (1890 -1894) care a jucat un rol
de seams in cadrul luptei pentru crearea P.S.D.M.R. Pe linia cercethrii
problemei p'atrunderii 6i raspindirii marxismului in Rominia, Biblioteca,
Academiei Republicii Populare Romine a publicat, in 1956, in cadrul seriei
de bibliografii retrospective, lucrarea bibliografich Marx si _Engels in
limba romina' 1871-19444, care de§i in unele privinte e incompleth chiar
pentru stadiul cercethrilor din anii 1955-1956, a adus o anumit5, con-
tribulie la cunoa§terea acestei importante probleme, stirnind interesut
speciaNtilor pentru elaborarea unor lucrari mai ample. Lupta de clash",
organ teoretic al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romin, a
dat valoroase indicatii privind istoricul raspindirii marxismului in tara
noastra, cu prilejul aniversarilor clasicilor marxism-leninismului tai al edi-
thrii lucrarilor fundamentale ale acestora. Astfel, la Implinirea a 70 de ani
de la moartea lui K. Marx, tovarkul Gheorghe Apostol a publicat articolul
K. Marx, genialul g';nditor si creator at socialismului Siiintific5, care se refer/
cji la phtrunderea ideilor marxiste in Rominia Inca din secolul trecut. Aceste
materiale de orientare si documentare, necesare clarificarii continutului
ideologic al mi§chrii muncitore§ti §i socialiste din perioada anterioara anului
1900, au constituit un sprijin pentru intocmirea §i publicarea unor lucrari
de sinteza sau de am5,nunte bibliografice, referitoare la phtrunderea §i
rAspindirea marxismului in tara noastr5,6.
Cercetarile cu privire la atitudinea mi§chrii muncitoreti §i socialiste
fath de problema targneasca7 au scos in relief atitudinea juste a proleta-
1 N. G. Munteanu, Gazela Analele lipograf ice" (1869 - 1872), An. I.I.P., nr. 3, I, 1955.
2 I. Felea, Despre revista Contemporanul si rdspfndirea ideilor fnaintate ale vremii (1881-
1891), An. I.I.P., nr. 4, H, 1956 ; Savin Bratu si Zoe Dumitrescu, Contemporanul si
uremea lui, E.S.P.L.A., Bucuresti, 1959.
3 A. Deac, Rolla ziarului Munca" In lupta pentru crearea Parlidului Social-Democrat
al Muncitorilor din Rominia (1893), An. I.I.P., nr. 4, VI, 1960.
Ed. Academiei R.P.R., Bucuresti, 1956.
5 Lupta de class ", nr. 5, XXXIII, 1953.
6 Gh. Dobre, Inceputurile rdspindirii to Romtnia a ideilor Capitalului" lui Karl Marx,
Lupta de class ", nr. 4, XXXVII I, 1958 ; A. G. Vaida, Despre Inceputurile pdtrunderii marxis-
mului to Rominia, Studii", nr. 4, II (1949) ; Radu Pantazi, Inceputurile pdtrunderii marxis-
mului to Romtnia, 1880 -1900, Cercetdri filozofice", nr. 1, V, 1958; A. Deac, Friedrich
Engels si miscarea muncitoreascd din Romtnia, An. I.I.P., nr. 6, VI, 1960; A. M., Din is-
toricul edildrii Manilestului Parlidului Comunist" to tara noastra, An. I. I. P., nr. 1, IV,
1958 ; S. Emil, Editarea si rdspfndirea In limba romind a operei ha F. Engels Origina f a-
miliei, a proprieldfii private si a statului", An. I.I.P., nr. 5, V, 1959; Gh. Dobre, Necroloage-
romInesti (a moartea lui Karl Marx, Probleme economice", nr. 3, XI, 1958 ; Kovach Ginza,
A marxizmus behalolasa az aradi munkdsmozgalomba (Despre patrunderea marxismului in
miscarea muncitoreascd din Arad), Korunk", nr. 5, 17, 1958.
7 D. Hurezeanu, Cu privire la pozilia miscarii socialiste laid de rdscoala fdranilor din
1888, Studii", nr. 3, XV, 1962 ; G. Matei Damaschin Mioc, Despre miscdrile fdrdnesti din
1899 si cluburile socialiste la sale, Studii", nr. 1, VI, 1953 ; G. Matei, Miscarea muncitoreascd
si intensificarea luptei de clasd la sale, spre sf secolului al XI X-lea, An. I.I.P., nr. 5, V,
1959 ; idem, Miscarea muncitoreascd si cluburile socialiste la sate (1898 - 1899), An. I.I.P., nr. 6,
VII, 1961 ; C. Corbu, Despre miscdrile fdranesti din Romtnia In perioada 1889-1900, An. I.I.P. ,

www.dacoromanica.ro
7 MISCAREA MUNCITOREASCA PINA LA 1917 1629

riatului fat5 de aliatul sau firesc Varanimea exploatata, atitudine care

constituia embrionul viitoarei aliante revolutionare muncitore§ti-tarhne§ti,
in opozitie cu atitudinea legalist& a elementelor burghezo-liberale de la
conducerea P.S.D.M.R., care negau capacitates revolutionara a taranirnii.
Mi§carea muncitoreasc& a avut de asemenea o atitudine combativl fat5,
de monarhie, pe care a demascat-o neincetat ca stilp la reactiunii 1.
Gradul de dezvoltare al mi§carii muncitore§ti §i socialiste din Rominia
se reflecta §i In legAturile acesteia cu mi§carea muncitoreascl §i socialist&
internationalL In acela§i timp, asemenea legaturi §i rnArturii concrete ale
internationalismului proletar al mi§carii muncitore§ti din Rominia repre-
zintg dovezile certe ale influentei mi§carii socialiste internationals in Ro-
minia, ale ajutorului primit de proletariatul din Rominia, in primul rind
de la Internationala a I-a §i a II-a (in prima parte a activit&tii acesteia)z
§i de la deta§amentele cele mai inaintate ale proletariatului international.
Studiile acad. P. Constantinescu-I4 in legaturg cu influenta democratilor
revolutionari ru§i din sec. al XIX-lea asupra curentelor ideologice din tara
noastrI 'intre anii 1850-18803 §i in leg&tura cu ecoul Comunei din Paris
in presa contemporan5, din Rominia (1871 1881)4 au l'Argit orizontul
cercefarilor In acest domeniu. Alte articole au infati§at date In legatur&
cu participarea unor romini pe baricadele Comunei din Paris5 sau cu
ecoul Comunei din Paris in presa §i publicatiile muncitore§ti §i socia-
liste din Rominia, la sfir§itul secolului trecut (1871 - 1900)6, ceea ce
evidentiaz5, faptul c5, aniversarea Comunei din Paris a constituit §i in
tara noastra, a§a cum arat6 Engels, prima mare sgrbatoare general&
a proletariatului pin& la proclamarea zilei de 1 Mail ca zi a solidaritatii
internationale a celor ce muncesc, iar dupA 1890 Comuna din Paris
a continuat s5, trliasc5, vie in memoria clasei muncitoare, cu intreaga sa
experient& bogatg, cu toate pretioasele sale InvAtAminte.
In ultimii 15 ani, in afara numeroaselor studii §i materiale referitoare
la anumite probleme speciale ale istoriei mi§carii muncitore§ti §i socialiste
din tara noastr& ping, la 1900, au mai apsarut unele articole §i materiale

nr. 5-6, IV, 1958 ; Egon Darner, Zwei Dokumenle vom Ende des 19. Jahrhunderts fiber das
Eindringen sozialistischer Ideen in der Gemeinde Neu- Sanklana, Forschungen zur Volks- and
Landeskunde", Sibiu, nr. 1, 1959.
1 A. Porteanu, Din lradiliile antimonarhice ale miqcdrii muncitoreqli (tin Tara noastra,
oglindite to presa qi publicaliile socialiste Revista arhivelor", 1962, VI, nr. 2.
2 A. Egyecl, Isloricul asociajiilor muncitorqti din Transilvania Mire anti 1868 §i 1872.
Inlluenfa Internationalei a I-a asupra miqcarii muncitoresti din Transilvania, Studii", nr. 6,
IX, 1956 ; A. Deac, Despre legaturile miqcdrii muncitoregli din Rominia cu Inlernalionala 1 -a
;i a II-a to anii activildfii lui Marx qi Engels, An. I.I.P., nr. 5-6, IV, 1958.
3 Studii", nr. 3, III, 1950.
4 Ibidem, nr. 1, IV, 1951.
5 Arlicolul lui D. Rozenzweig In An. I.I.P., nr. 2, III, 1957.
8 Al. Porteanu, An. Iordache $i P. Cfncea In Revista arhivelor", nr. 2, IV, 1961,
ai Gh. Cristea In Studii" nr. 3, XIV, 1961.
7 Ilea Melinescu, 1 Mai In Rominia trdre 1890-1900, An. I.I.P., nr. 2, I, 1955.
8 M. Roller, In legaturd cu procesul de formare ;i dezvoltare a clasei muncitoare qi a miq-
cdrii muncitorelti, In Studii qi referate privind istoria Rominiei, partea a II-a ; V. Rata si A. Deac,
Tradifiile revolulionare de luptd ale miqcdrii muncitore§ti din Rominia pind la 1917, An. I.I.P.,
nr. 2, VII, 1961 ; Documente privind istoria Romtniei. Rdzboiul de Independenfd, vol. 1, par-

www.dacoromanica.ro
1630 N. COPOIU ft AL. PORTEANU 8

cu caracter general, care fac consideratii de ansamblu, trateaz5, anumite

probleme sau perioade distincte, sau aduc contributii documentare de
istorie locals.
Se mai cuvin a fi amintite articolele referitoare la viata i activitatea
unor militanti ai miscarii muncitoresti si socialiste din Rominia, de pia,
la 1900: C. Olcescal, dr. Russell, dr. Stefan Stincsa3, Max Vecsler1, N. Zubcu-
Codreanu5, D. Th. Necu 145,6 ; Al. Ionescu7, Raicu Ionescu-Rion5
Cea de-a doua etapig a misciirii muncitoresti din Rominia (1900-
1917') s-a bucurat de asemenea de o atentie deosebita din partea cerceta-
torilor. Cu toate ca primii ani ai secolului nostru s-au caracterizat pentru
mirarea muncitoreasc6 printr-un reflux, ca urmare, in primul rind, a
dezorganizarii partidului clasei muncitoare, cercetgrile au scos It ivea15,
lupta maselor de muncitori care sufereau exploatarea capitalistg, au evi-
dentiat rolul gazetei Rominia muncitoare" in 19029 $i straduinta mun-
eitorilor de a-si mentine i intari organizatiile profesionale do breasla",
bazate pe principiul luptei de clas5,, in pofida legii corporatiilor din 1902.
S -a putut explica astfel avintul muncitoresc inceput in 1905, avint impul-
sionat si de izbucnirea revolutiei in Rusia.
Nu mai putin cercetate au fost actiunile si luptele oamenilor muncii
din Transilvania din acesti ani. Un moment important de lupta a maselor
populare impotriva exploat5,rii tai asupririi nationale 1-a reprezentat r5,s-
coala tAranilor de la Alesd (Bihor) din anul 1904, care s-a bucurat de spri-
jinul muncitorilor industriali din Oradea si Tileagdll.
tea I-a. Starea economica si social-politica In ajunul anului 1877. Miscarea revolufionara (1871-
1881), Ed. Acad. R.P.R., 1954 ; Egyed A., Despre miscarea muncitoreascd din Transilvania
(rare anii 1880-1890, Studii", nr. 4, X, 1957 ; V. A. Varga, Contribufii la istoria miscarii
muncitoresti din Transilvania la siirsitul sec. al X I X-lea, Studii", nr. 3, XII, 1959, si In Nou-
velles Etudes d'll isloire, vol. II; Gheza Kovach, I nceputurile miscarii muncitoresti din Arad,
In Studii si articole de istorie, vol. III, Societatea de s tiinte istorice si filologice din R.P.R.
1961.
I An. I.I.P., nr. 1, 1V, 1958, p. 119-122.
2 An. I.I.P., nr. 4, III, 1957, p. 229-235 (de Nicolae Deleanu).
a An. I.I.P., nr. 4, I, 1955, p. 154-159 (de M. Stanoiu) ; Contemporanul", nr. 125,
IV, 1949 (de I. Felea) ; idem, nr. 45, X, 1955 (de Iuliu Ghelerter) ; Viata medicalr', nr. 11,
II, 1955, p. 86-95 (de acelasi autor); Cercetari filozofice", nr. 4, III, 1955, p. 241-261 (de
S. Izsak); o brosuril In colectia S.R.S.C., 1956, de acelasi autor ; Ocrotirea sanatatii In
R.P.R.", nr. 3, 1956, p. 271-275 (de dr. G. Bratescu).
4 An. I.I.P., nr. 4, III, 1957, p. 226-228 (de acad. P. Constantinescu-Iasi).
6 Brosura Ingrijita de M. Roller (1948); articolul semnat de Florenta Rusu In Studii
si referale privind istoria Rominiei, partea a II-a ; articolul despre Legaturite lui Zubcu-Codreanu
cu sludenfii medicinisti din Bucuresti, Ocrotirea srmiltatii In R.P.R.", nr. 1, 1956, de G. Bra-
tescu si Gheza Grosz.
6 Lupta de class ", nr. 1, XL, 1960, p. 59-67 (de Dan Desliu).
Brosura aparuta In Ed. C.C.S., 1956 (de V. Ionescu si Tr. Lungu).
7
8 Fl. Neagoe, Lupta unui socialist romln Impotriva idealismului to sociologie (Raicu
lonescu-Rion), Cercetari filozofice", nr. 2, VI, 1959.
o I. Felea, Din istoricul presei muncitoresti - Rominia muncitoare ", Seria I-a 1902,
Studii', nr. 2, XV (1962).
10 I. Iacos si V. Petrisor, Organizafiile profesionale muncitoresti din, vechca Rominie
In perioada 1899-1904, An. I.I.P., nr. 6, V, 1959.
" A. Egyed (Cluj), Lupta faranilor romlni fi maghiari din Alesd to anul 1904, Studii",
nr. 2, VIII (1955).

www.dacoromanica.ro
9 MI$CAREA MUNCITOREASCA PINA LA 1917 1631

La inceputul sec. al XX-lea s-au intensificat si grevele de beceris din

Transilvanial. Conducerea oportunista a P.S.D. nu a acordat hug sprijinul
necesar acestor greve, adoptind o pozitie de indiferenta fats de taranime.
0 prima prezentare a anintului muneitoresc din Cara noastrii (pe
teritoriul Transilvaniei) in anii 1905-1906 a fost facuta in 19542. S-a
subliniat cu acest prilej intensificarea luptelor greviste, cresterea num5,-
rului sindicatelor, activitatea publicistica destul de intensa a socialis-
tilor si totodata pozitia conducatorilor oportunisti care se tirau in coada
maselor. Istoricii au acordat atentie, cu deosebire, grevei rainerilor din
Valea Jiului din 1906 3 §i grevei metalurgistilor din Valea Bistrei4, greve
care au depasit cadrul ingust, limitat, al revendicarilor economice.
In 1955, cind s-a sarbatorit cea de-a 50-a aniversare a revolutiei
burghezo-democratice din Rusia, au fost publicate mai multe studii si
materiale in legatura cu influenta pe care a exercitat-o revolutia din 1905
1907 asupra miscarii muncitoresti din Rominia5. ITn moment insemnat
care a dat ecoului revolutiei ruse in milcarea muncitoreascd din Rominia
o forma concretes a fost episodul debarcarii echipajului revolutionar de
pe crucisatorul Potemkin" pe pamintul tarii noastre. In urma cerceta-
rilor de arhiva au fost descoperite listele potemkinistilor, precum si acti-
vitatea unora dintre acesti revolutionari pe teritoriul Romins iei6. Potem-
kinistii an constituit in diferite orase din tara noastra adevarate centre
de sprijin a emigrantilor revolutionari rusi (in Cimpina, Bucuresti,
Constanta), asa-zisele Comune7.
De o atentie deosebita s-a bucurat in istoriografia marxista din
tara noastra problema credrii sindicatelor, dupa 1905, intrucit sindicatele,
asa cum arata tovarasul Gheorghe Gheorghiu-Dej, au jucat . un rol im-

1 Acatiu Egyed, Grevele de seceris din Transiluania de la sfirsitul sec. al XI X-Iea si

tnceputul sec. al XX -lea, Anuarul Institutului de istorie din Cluj", t. III, 1958-1959.
2 Ion Cicala $i Acatiu Egyed, In legatura cu dezuoltarea miscarii muncitoresti din Tran-
silvania In anii 1905 -1906, in Sludii $i referate privind istoria Rominiei, partea a II-a.
8 Margareta Gaspar, Greva din Valea Jiului In anul 1906, In Studii 51 referate privind is-
toria Romtniei, partea a II-a (retiparit si In volumul Din istoria luptelor greviste ale proletaria-
tului din Romtnia, vol. I, Bucuresti, 1957).
4 Dan Popescu, Greva metalurgistilor din Valea Bistrei (1906), In Sludii 5i articole de is-
torie, Societatea de stiinte istorice si filologice din R.P.R., vol. III, 1961.
6 V. Cherestesiu, Influenfa primei revolufii ruse asupra miscarii revolufionare din Ro-
minia, Lupta de clasa", nr. 1, XXXV, 1955 ; M. Roller si V. Cherestesiu, Miscarea revolufio-
nard din Rominia In anii 1905 -1907, In culegerea Prima revolufie ruse to anii 1905 -1907
si miscarea muncitoreascd internalionala, p. I, Moscova, 1955 ; acad. P. Constantinescu-Iasi,
Influenfa primei revolufii ruse asupra rdscoalelor din 1907, In Studii si referate privind rdscoala
ranilor din 1907, Bucuresti, 1957 ; D. Hurezeanu, Influenfa primei revolufii ruse din 1905 -1907
In Romtnia si cdile ei de patrundere la sate, Studii", nr. 2 $i 3, XII, 1959 ; N. Copoiu, In-
fluenfa primei revolufii burghezo-dernocratice din Rusia asupra miscarii muncitoresti din Romtnia,
Contemporanul", nr. 3, 1955.
6 T. Udrea, Pagini din viafa si lupta marinarilor potemkinisti stabilifi In Romtnia,
An. I.I.P., nr. 2, 1956 ; M. Dumitru, Rdscoala de pe crucisatorul Potemkin" si acfiunea mun-
citorilor din Romtnia pentru ajutorarea potemkinistilor, Studii", nr. 2, V, 1952 ; T. Georgescu
si G. Marcu, Potemkinistii In Romtnia, 50 de ani de la rdscoala de pe crucisdlorul Potem-
kin" 1905-1955, Bucuresti, 1955.
7 Ilie Gramada si Alexandru Andronic, Despre activitatea potemkinistilor In Romtnia,
Studii 5i cercetari stiintifice"istorie, Iasi, anul VII, fasc. 2, 1956.

www.dacoromanica.ro
1632 N. COPOIU §i AL. PORTEANU 10

portant in reconstituirea in 1910 a Partidului Social-Democrat din Ro-

minia"1. In 1956, eind 8-au sarbgtorit 50 de ani de la prima conferinta sindi-
cala muneitoreasea din august 1906, evoeindu-se desfasurarea lucrarilor
acestei conferint,e2, s-a relevat importanta ei pentru dezvoltarea ulterioara a
miscarii sindicale din Rominia. Sint de retinut precizarile acute in istorio-
grafia noastra cu privire la tra,saturile care caracterizau sindicatele
create (1110 1905. Comisia General a Sindicatelor, treat' la con-
ferinta din 1906, reunea toate sindicatele din tar', sindicate care aveau
la baza principiul luptei de class si al internationalismului proletar. Sin-
dicatele organizate dupa 1905, sub influenta directs a cercurilor socialiste
Rominia muncitoare" si a gazetei cu acelasi nume, an facut o propaganda
intensa ideilor socialiste. Conflictele de clasii, au luat, dup6 1905, asemenea
proportii si au capatat o asemenea importanta in viata statului burghezo-
mosieresc, Melt s-a impus necesitatea ca muncitorii sa aibe organizatiile
for proprii, recunoscute de stat3. In legatura cu procesul in sine al crearii
sindicatelor in anii 1905-1906, uncle cereetari recente4 au dus la concluzia
ca numarul sindicatelor organizate spontan si fare o activitate continua
a fost mutt mai mare deelt eel cunoscut ping acum, dupa datele C.G.S.,
pe baza afilierilor. In ceea ce priveste miscarea sindicala din Transilvania,
acesteia i-a fost consacrata o in.treaga luerare3, care scoate in relief, printre
altele, procesul de centralizare a sindicatelor, desfasurat dupa 1900.
Acest proces a fost In.sotit permanent de cresterea numarului sindicatelor,
concentrate cu deosebire in orasele maxi. Pe baza calculelor statistice
8-a ajuns la urmatoarele rezultate privind evolutia numarului sindicatelor
si a membrilor for : in 1904, 78 sindicate, tar in 1912, 170 sindicate cu peste
11 mii de membri.
Cu toate ca pins acum ne lipscste o monografie a momentului
1907, o suits intreaga de studii an dezbatut diferite laturi ale raseoalei
tar,Inesti, inclusiv pazitia mi.q Arii muneThresti fat' de lupta faranimii
pentru pdmint. Sprijiniti pe documentele d3 partid, istoricii au demons-
trat cu fapte concrete ca deli proletariatul din Rominia, flind Inca
slab organizat, nu a putut conduce lupta taranimii, el a fost sin-
gura class care a sprijinit aceasba lupta°. Yn timpul raseoalei, in Bucuresti
Si in alte localitati muncitorii au infierat, in'intruniri publice, atitudinea
barbara fata de taranime a guvernantilor burghezo-mosierimii, aratind
1 Gh. Gheorghiu-Dej, Articole si cuvInteiri 1959 1961, Bucuresti, Ed. politica, 1961, p. 426
2 V. David $i N. G. Munteanu, Desfasurarea lucrarilor con ferinfei sindicale din 1906,
An. I.1.P., nr. 6, II (1956) ; E. Mihalache $i 1. Leos, Importanfa slalulului general al miscarii
sindicate, votat la conferinfa din 1906 si modificeirile aduse de conjerinjele din 1907 si 1908, In
50 de ani de la crearea Comisiei Generale a Sindicatelor din Rominia 1906-1956.
3 N. Copoiu, Din istoria organizafiilor prolesionale ale clasei muncitoare din Romtnia In
anii 1910 1914, Studii", nr. 4, XV, 1962.
4 I. Iacos $i V. Petrisor, Crearea si activitatea Sindicatelor din Rominia In anii 1905-
1906, An. I.I.P., nr. 1, VIII, 1962.
5 Institutul de istorie a partidului de pe ling' C.C. al P.M.R., Contribufii la istoria mire
carii sindicale din Transilvania (1848-1917) de L. Fodor $i L. Vajda, Ed. C.C.S., Buc., 19571
Vezi $i L. Vajda, Aspecte din miscarea sindicald din Transilvania Intre anii 1900 si 1917, An.
I.I.P., nr. 6, II, 1956.
6 Gh. GhLorghiu-Dej, Articole si cuvinlari, 1959-1961, Ed. politicil, Bucuresti, 1961,
p. 427 428.

www.dacoromanica.ro
11 M1$CAREA MUNCITOREASCA PINA LA 1917 1633

totodata in pofida manifestgrilor oportunistilor din conducerea mis-

carii caracterul drept al luptei taranilor pentru pamint $i o viata mai
bung. Yn unele locuri (Buhusi, Pascani, Galati etc.) muncitorii au sprijinit
direct p3 tarani in timpul rascoaleil. Unii tarani care s-au gasit in fruntea
r6,sculatilor fuseserg influentati intr-o anumita, ma' sura de miscarea munci-
toreasca, prin intermediultlluburilor socialiste infiintate in anii 1898 --18992.
Find un moment de lupta impo riva exploatarii de importanta
europeand, istoricii nu au pu ut sa, nu releve si puternicul ecou al
rascoalei din 1907, mai ales ca la putin timp s-a desfasurat Congresul
socialist de In Stuttgart la care a participat si o delegatie a socialistilor
din Rominia3. Rascoala din 1907, in pofida masurilor de prevedere" luate
de autoritatile austro-ungare, a constituit un indemn la luptg si pentru
targnimea din Transilvania, care a declarat o serie de greve in timpul
secerisului, in vara anului 19074.
Perioada care a urmat dupg marea rascoala deli nu s-a bucurat de o
prezentare cuprinzatoare, a fost in atentia unor cercetatori care au reliefat
intensificarea prigoanei impotriva miscarii socialiste gi muncitoresti5 si
faptul ea dezvoltarea acesteia, chiar in conditiile prigonirilor, a alarmat
cercurile conducatoare ale burgheziei si mosierimii, atit de mult, incit
acestea, in 1909, au trecut prin parlament legea impotriva sindicatelor6.
Istoricii marxisti din tara noastrg au cercetat cu atentie problenia
dezvoltdrii oryanizatiilor muncitoresti si socialiste in Transilvania, unde,
dupg cum se stie, existau sindicate destul de puternice, iar din 1903 se
crease o sectie romina a Partidului social-democrat din Ungaria. In lucrgrile
tor, ei an prezentat atit aspectele pozitive din activitatea sectiei romine
a P.S.D.' (lupta pentru votul universal, cultivarea leggturilor cu miscarea
muncitoreascg din vechea Rominie v.a.), cit i pe cele negative (izolarea
de mase, conceptiile oportuniste, austro-marxiste etc.)
Inceputul anului 1910 a marcat pentru miscarea muncitoreasca din
Rominia un moment important : reconstituirea partidului social-democrat.
Din pacate istoripgrafia marxista nu a analizat ping acum decit in mod
general congresul P.S.D. din 1910. Aceeasi observatie se poate face si in
1 D. Hurezeanu, Despre lupta dusa de clasa muncitoare In limpid rdscoalei fardnesti din
1907, An. I.I.P., nr. 2, II, 1956 (republicat, intr-o forma sensibil hnbunatillita, sub titlul Ac-
Pura de solidarizare a clasei muncitoare cu rascoala taranitor dirt 1907, ibidem, nr. 3, VIII, 1962) ;
M. Roller, Miscarea muncitoreascd si anul 1907, ibidem, nr. 2, III, 1957.
2 D. Mioc, Despre rolul cluburilor socialiste In pregatirea rdscoalei din 1907, Studii",
nr. 2, X, 1957.
3 Gh. Matet, Ecoul rdscoalei larlinesti din 1907 In miscarea muncitoreascd internatio-
nal& An. I.I.P., nr. 2, II, 1956 ; idem, Rdsunetul international at rdscoalei tdranilor din 1907,
E.S.P.L.P., Buc., 1957; idem, Ecoul international al rdscoalei taranitor din 1907, In Studii si
referale privind rdscoala tdranilor din 1907.
4 I. Cicala §i A. Egyed, Ecoul rdscoalei (dranilor din 1907 din Romtnia to Transilvania,
,,Studii si cercetaii de istorie", t. VII, nr. 1-4, ian.-dec. 1956 §i In Studii si referale privind rds-
coala fdranilor din 1907.
5 I. Gheorghiu, Prolestul miscarii muncitoresti din Romtnia tmpotriva represiunii rds-
.coalei din 1907 (apr. 1907apr. 1910), In Studii qi referale privind rdscoalele fordnesti din 1907.
a N. Copoiu, Legea tmpotriva sindicalelor din 1909, Studii" nr. 5, IX, 1956.
7 I. Cicala, Aspecte din activitatea sectiei romine a parlidului social-democrat din Ungaria
In primul deceniu at secolului at X X-lea, In Studii fi materiale de istorie moderna, vol. I, Bucu-
rqti, 1957.

www.dacoromanica.ro
1 634 N. COPOIU Ii AL. PORTEANU 12

legatura cu uncle din marile greve din primul deceniu al secolului nostru,
care nu s-au bucurat Inca de o cercetare minutioasd. Or, grevele din anii
1906 t}i 1907, prin amploarea tor, s-au inscris ca pagini glorioase in istoria.
luptei maselor populare din tara noastra impotriva exploatarii. 0 astfel de
greva, c'areia recent i s-a consacrat un studiu, a fost greva generals a lu-
cratorilor din Galati din vara anului 19071. Dupe 1910 s-au intensificat din
nou luptele greviste, in special in capitala tarii §i in porturi. In Bucuresti
s-a desfa§urat marea greva a tipografilor2. Datorita cercetarii unor bogate
materiale de arhiva (emanate de la Prefectura judetului Braila) istoria
oath muncitore§ti a fost imbogatita cu descrieri amanuntite ale luptt for
greviste din Braila. Aici, in 1910, in lunile februarie mai-iunie s-au des-
fkurat mai multe greve, la care au luat parte citeva miff de muncitori.
Una dintre cauzele grevelor din 1910 o constituia masura adoptata de ca.-
pitania portului de a introduce carnete §i regulamente de munca in scopul
limitarii libertatii de actiune 0 de lupta a muncitorilor3. Greve deosebit
de puternice s-au desfkurat in Braila, Galati §i Sulina in anii 1912 (impo-
triva vatafilor) §i 1913 (impotriva §omajului generat de introducerea ele-
vatoarelor), dar ele an fost cercetate intr-o masura mai mica, de astfel ca §i
numeroasele greve ale metalurgi§tilor din Bucure§ti (1912), din regiunea.
petrolifera4 (1913), din industria forestiera (1913), greva brutarilor 0 a
muncitorilor de la tramvaie (Bucure§ti 1914) v.a.
0 problema importanta atit in cadrul istoriei mi§eArii muncito-
re§ti, cit §i in cadrul istoriei patriei, in general problema modificarii
Constitutiei (in prima jumatate a anului 1914) in sensul efectuarii unei
reforme agrare i electorale, problema complet trecuta cu vederea pins
nu de mult, a fost infati§ata cititorilor in liniile ei generale, intr-un studiu
consacrat micarii muncitore§ti in ajunul izbucnirii primului razboi mon-
dial5. Cu prilejul agitatiei in vederea modificarii constitutiei tariff, initiate
de partidul liberal in anii 1913-1914, care urmarea sg, abata masele popu-
lare de la lupta for pentru pilmint §i vot universal, Partidul Social-Demo-
crat §i Comisia Generala a Sindicatelor din Rominia au clesfa§urat o large
propaganda politica de demascare a demagogiei guvernantilor burgheziei
§i moierimii §i de mobilizare a maselor la lupta pentru obtinerea unor
reforme cit mai radicale in favoarea tor. In acela0 articol an fost pre-
zentate cele doug, congrese muncitore§ti (congresul sindical din ianuarie §i
congresul P.S.D. din aprilie acesta din urma dezbatind probleme im-
portante legate de introducerea centralismului democratic) §i participarea
sociali§tilor la alegerile pentru Adunarea constituanta.
1 Nora Munteanu, Greva generald din Galati (iunie 1907), In Din istoria luptelor ,greviste
ale proletariatului din Romtnia, vol. II, Bucure§ti, 1962.
2 I. Iaco§, Greva generals a lucrdtorilor tipograli din Bucuresti, In Din istoria luptelor
greviste ale proletariatului din Rominia, vol. II, 1962.
a N. G. Munteanu §i G. Breazu-Tudoran, Luptele muncitorilor din portul Braila fn anul
1910, An. I.I.P., nr. 3, I, 1955 (republicat In vol. 1, Din istoria luptelor greviste ale pro-
letarialului din Romtnia, 1957).
4 0 sumaril prezentare a grevei de la Bana-Moreni din anul 1913, insolita de citeva do-
cutuente, a fost publicata de M. loanid §i N. G. Munteanu, In An. I.I.P., nr. 3, VIII, 1962.
5 N. Copoiu, Partidul Social-Democrat din Rominia fn ajunul izbucnirii primului rdz-
boi mondial, Studii", nr. 4, XI (1958).

www.dacoromanica.ro
13 MI$CAREA MUNCITOREASCA PINA LA 1917 1635

Problemele ideologice ale miscarii muncitoresti, deli intr-o mai

mica masura, au fost totusi abordate in istoriografia noastra. Din marea
boggtie de fapte §i idei cuprinse in publicatiile muncitoresti s-au relevat
ping acum aspecte ale luptei dusg de presa muncitoreasca din Rominia
impotriva poporanismului 1. Mentionam i incercarea de a se prezenta pro-
blema rgspindirii marxismului in Rominia in perioada 1900 1917 2.
Izbucnirea primului razboi mondial in 1914 a ggsit miscarea munci-
toreasca din Rominia in plin proces de organizare si de afirmare in viata
social-politica a tariff.
0 paging de glorioase traditii inscrisg de miscarea muncitoreasea
din Rominia din perioada 1912 1917 o reprezinta lupta impotriva ra-z-
boaielor imperialiste. 0 serie de preeizari importante, mai ales in ceea ce
priveste lupta clasei muncitoare, condusa de aripa de stinga din P.S.D.R.
i C.G.S.R., impotriva intrarii Rominiei in razboi, an fost aduse prin citeva
lucra'ri tiparite in ultimii ani. Se stie cg, problema pozitiei proletariatului
fats de rdzboaiele din epoca imperialismului a cgpatat o rezolvare teoretica
completg in lucrgrile lui V. I. Lenin scrise in ajunul i in timpul primului
razboi mondial. Ping in 1916, Partidul Social-Democrat din Rominia,
ea de altfel majoritatea partidelor socialiste din Internationala a II-a,
nu fgeea deosebire intre razboaiele drepte si nedrepte. Cu toate acestea,
P.S.D.R. i Comisia General*/ Sindicalg, cele doul organizatii ale clasei
muncitoare din tara noastrg, au desfasurat o neobosita lupta antiraz-
boinicg, atit in anii 1912-1913 3, at, mai ales, in perioada primului razboi
mondial. Daca elementele oportuniste s-au straduit sd, imprime i actiu-
nilor antirgzboinice ale clasei muncitoare limitele pacifismului burghez,
in schimb aripa de stinga din P.S.D.R. i C.G.S.R., in frunte cu Alecu
Constantinescu, Vasilescu-Vasia, D. Marinescu s.a., In anii 1914 1916
s-a apropiat de pozitia leninistg in problema razboiului 4. Acestia an mo-
bilizat masele la actiuni indraznete care au culminat cu luptele de la Galati
din 13 iunie 19165. In timp ce la Galati muncitorii iii varsau singele pen-
tru a impiedica guvernul de la Bucuresti sa, impingg tara in razboi,
dincolo de Carpati, in Valea Jiului, minerii, istoviti de cei doi ani de
razboi, desfasurau una din cele mai indirjite greve pentru a obtine acordarea
de hrand, Si imbracaminte. Greva din Valea Jiului din 1916, dupa cum
se remarca intr-un studiu5, a constituit o puternica loviturg data exploa-
tarii capitaliste, nelimitatg in anii razboiului, creind o situatie gravg
1 Radu Pantazi, Din isloricul luptei presei muncitoresti din Rominia impotriva ideologiei
burgheze (Combalerea poporanismului), Cercethri filozofice", nr. 4, 1959 ; D. Hurezeanu, Pri-
vire crilicd asupra studierii problemei agrare to Rominia la Inceputul secolului al XX-lea, In
Studii privind istoria economicd a Romtniei, vol. I, Bucurelti, 1961.
2 Radu Pantazi, Rdsptndirea marxismului In Rominia In perioada 1900-1917, to Din
istoria filozofiei to Rominia, vol. III, Ed. Academiei R.P.R., Bucurelti, 1960.
3 N. Copoiu, l'ozifia clasei muncitoare din Rominia fafcl de rdzboaiele balcanice, An. I.I.P.
nr. 2, II, 1956.
4 N. Copoiu, Lupta clasei muncitoare impotriva intrdrii Romtniei to primul razboi mondial,
Studii", nr. 6, XIII (1960).
5 G. Tudoran, Luptele muncitorilor de la Galati din 13 iunie 1916 ,si aefiunile de solidari-
rare din fard, An. I.I.P., nr. 3, IV, 1958.
5 C. Feleld. Greva generala a minerilor din Valea Jiului (1916), An. I.I.P., nr. 4. III, 1957.

www.dacoromanica.ro
It 36 N COPOIU 6I AL. POR ILANU 14

econom'ca si politica guvernantilor i societatilor carbonifere. In timpul

grevei s-a nrinif s at in mod stralucit unitatea de luptg a minerilor romini,
maghiari, germani etc , in ciuda propagandei Bovine.
Oamenii muncii din patria noastra se mindresc astazi pe bung drep-
tate cu pozitia internationalists a inaintasilor nostri care in 1913 au blamat
public si s-au do solidarizat de politica hrapgreata i anexionista a guver-
nantilor burgheziei si mo,ierimii, iar dupa 1914, in pofida agitatiilor
nationaliste, an demascat caracterul imperialist al participarii Rominiei
la primal rrtzboi mondial. Insufletite de un malt patriotism, elementele
inaint ate din miscarea socialists au argtat In acelasi timp ca problema
desavir ,ic ii unit atii nationale prin unirea Transilvaniei, care se punea atunci
in fata Rominiei, se putea rezolva numai prin revolutie, prin lupta ma-
selor populare impotriva jugului monarhiei austro-ungare, pentru transfor-
inn i democrat i ce profundel.
111ilcarea muncitoreasca din Rominia s-a aflat si dupd anul 1900
in strinse legaturi en miscarea muncitoreasca internalionala. Uncle mate-
riale au scos in relief rolul deosebit de important in ridicarea consti-
intei de clasa a proletariatului din Rominia, la inceputul secolului nostru,
pe care 1-au avut, fara, indoiala, patrunderea ideilor leniniste in miscarea
muncitoreasca din tara noastra sl influenta luptei revolutionare a bol.evi-
cilor, condusi de V. I. Lenin 2. Au fost publicate de asemenea studii cu
privire la legaturile mi,carii muncitoresti din Rominia, indeosebi dupg
1912, en miscarea muncitoreasca din tarile balcanice, mai ales cu cea
din Bulgaria. De$i la inceput aceste legaturi s-au dezvoltat cu ambele
particle socialiste din Bulgaria (Largii" i Strimtii"), in 1915 in ajunul
confe intei socialiste interbalcanice de la Bucuresti, afirmarea aripii de
stinga in P.S.D.R. a facut posibila intreruperea relatiilor cu gruparea
oportunista a Largilor". Un rol important in dezvoltarea leggturilor
revolutionare romino-bulgare 1-a avut Gh. Dimitrov, care vizita frecvent
Ora noastra in acea vreme3.

Realizgrile incontestabile ale istoriografiei marxiste din patria noas-

tra in problemele miscarii muncitoresti ping in 1917 nu pot fi umbrite
desigur de deficientele existente in uncle din aceste lucrgri.
In multe din lucrarile aparute, aceste deficiente s-au reflectat
in special in aprecierea oamenilor din miscarea muncitoreasca si a unor

1 Acad. C. 1)aicoviciu, L. Ban,ai, V. Chereslc,in, V. Liveanu, Lupla revolulionarei

a maselor factor holurilor in unirea Transilvaniei cu Rominia, Studii", nr. 6, XI (1958).
2 C. Nlocanu si A. Mosco, Incepulurile ruspindirii leninismului In Ronynia, An. 1.1.P.
nr. 2, \, 1939.
3 Acad. P. Constantinescu-Iai, Cu privire la legalurile lui Gh. Dimilrov cu miycarea
muncihneascu din Rominia 191° 1917, Studii", nr. 4, IX (1956).

www.dacoromanica.ro
15 MIKAREA 'MUNCITOREASCA PINA LA 1917 1637

conduca' tori, sablonizarea prezentarii acestora. Conduegtori ca *tam

Gheorghiul, I. C. Frimu, Al. Constantinescu, D. Marinescu, Al. Nicolau,
Ecaterina Arbore au fost prezentati, in mai multe studii, nediferentiat.
Prezentarea rolului lui C. Dobrogeanu-Gherea a fost inconsecventa
unilateral, subliniindu-se mult timp numai earacterul oportunist al
teoriilor lui, fang sa se arate si rolul sau de sprijinitor activ al miscgrii
muncitoresti.
0 problem)," important[, deli In prima vedere secundarg, care se
ridie in leggtura eu lucrgrile de istorie a miscgrii muncitoresti este problem).
formei. De cele mai adeseori aceasta nu a fost nici pe departe la ingltimea
temelor tratate. Ping acum istoricii au oferit lucrgri intr-o formg arid[,
greoaie, putin atrgggtoare. Miscarea muncitoreascg din tara noastr), a
inscris adevgrate pagini de eroism in istoria poporului nostru, capabile sa
insufleteasca pe cititorii din zilele noastre, oamenii muncii, constructori
ai socialismului i comunismului. Nu incape indoiala ca una dintre sar-
tinile principale ale istoricilor misegrii muneitoresti consta si in per-
manenta for straduint), de a-si desgvirsi capacitatea de a transmite ci-
titorului nu numai faptele i sensul lor, ci i o emotie corespunzgtoare
maretiei acestor fapte.
In concluzie, literatura istoricg marxistg din tara noastrg a fgeut
investigatii serioase in trecutul miscgrii muncitoresti din Rominia ping
la 19172. Rezultatele acestor investigatii s-au concretizat de regal in
articole i comunicgri stiintifice referitoare la multe probleme importante3,
dar nu la toate. In afara preocupgrilor de ping acum ale istoricilor, au
ramas probleme Ca : activitatea P.S.D.M.R., leggturile internationale ale
acestuia, tendinte §i curente in miscarea muncitoreascg mai ales in pe-
rioada 1905 1917, participarea socialistilor romini la congresele Interna-
tionalei a II-a de la Stuttgart si Basel, evolutia sindicatelor intre anii
1907 1910, Congresul de reconstituire a P.S.D.R. din 1910, miscarea
1 .5telan Gheorghiu, E.S.P.L.P., Bucuresti, 1954. Biografii sumare ale lui Stefan Gheorghiu,
I. C. Frimu, Al. Constantinescu se gasesc In volumul Luptdtori pentru pace, socialism si feri-
.cirea p000rului, vol. I, Ed. tincretului, 1955.
2 Rezultatele cercetarilor cu privire la istoria miscarii muncitoresti "Ana la 1917 au fost
valorificate in bund masura cu prilejul elaborarii vol. IV $i V din Istoria Romtniet. De altfel
mai multi istorici care au cercetat aceasta probleina slut si autori ai capitolelor respective din
cele cloud volume ale Istoriei Romlniei. 0 valorificare similar[ a fost realizata In vol. II al
lucrarii Din istoria 'fransilvaniei, Bucuresti, 1961.
3 0 serie de date cu privire la milcarca muncitoreasca din anii dinaintca primului
razboi mondial se gasesc In lucrarea Miscarea muncitoreascd din Romlnia In anii 1917-1921,
seinnata de Clara Cusnir Mihailovici, Bucuresti, 1960, si to monografia lui V. Liveanu,
10Th. Din istoria luptelor revolufionare din Rominia, Bucurcsti, Ed. politica, 1961, iar o
sumara prezentare a istorici miscarii de tineret pins In anul 1917, In brosura Contribufii la
istoria organizafiei marxist- leninis(e de tinerel din Romlnia, vol. I, 1959, semnata de Gh. Mot,
V. Stefanescu, C. Mocanu. Mentionam ca monografia semnatil de D. Hurezeanu, Problema
agrlret In Rominia la Incepultd sec. al X X-Iea. Miscari faranesti [nine anii 1904-1906, Bucu-
resli. 1961, dezbate uncle probleme ale miscarii muncitoresti din acesti ani, Indeosebi cu pri-
vire la pozitia acestcia NO de problema agrara.

www.dacoromanica.ro
1638 N. COPOIU q,i AL. PORTEANU 16-

muncitoreascA si problemele culturii §i §tiintei v.a. Lacunele semnalate se

fac §i mai simtite din cauza lipsei unei monografii a perioadei cuprinse
lntre anii 1900-1917. In sfilit, trebuie spus 6', §i in cazul problemelor
ctirora li s-au consacrat deja studii §i articole, istoricii mai au multe de
facut in leg6turA cu l'argirea bazei documentare. Documentarea localA va
trebui sali capete locul cuvenit in cadrul izvoarelor mi§arii muncitore§ti.
Toate acestea sint posibile ast6zi in conditiile asigurate de statul
nostru socialist cercetiirilor istorice §i in special celor consacrate trecutului
de lupta glorioasA a clasei muncitoare.

www.dacoromanica.ro
 ROMINIA LA INCEPUTUL SECOLULUI AL XX-LEA
(1900-1917)
DE

TR. LUNGU si AN. IORDAMIE

Procesul de trecere de la capitalismul premonopolist la imperialism

a urmat in Rominia spre deosebire de t6rile occidentale calea spe-
tifia Vkilor din central si rlskitul Europei : dezvoltarea industriei
intr-un ritm mult mai rapid. in comparatie cu perioadele de inceput ale capi-
talismului, cu tot nivelul tehnico-material seazut al acesteia, dezvoltarea
tapitalismului in agriculturA pe calea prusacl prin mentinerea unor pu-
ternice rknAsite feudale care au dAinuit pia, dupe eliberarea Orli
noastre.
Flind circumscris In.tr-o plas6 deosebit de deasA de relatii precapi-
taliste"1, imperialismul asa dupl cum spunea Lenin avea s'a agravezo
.si s'l intensifice si mai mult 'aqui de contradictii social-economice din
sinul societ6tii rominesti.
Una din caracteristicile dezvoltkii capitaliste a Rominiei in perioada
imperialistA, o constitute dependenta economic5, si financiarl a tArii noas-
tre fatA de marile puteri din Europa occidentara, si centra16,. In conditiile
dezvoltg.irii uniunilor monopoliste si a ciocnirilor dintre ale, Rominia a
devenit pentru acestea un cimp de luptI, o pia de desfacere rentabil5,,
o surs1 de aprovizionare cu materii prime ief tine, deci o tars dependentg.
In acest cadre general, procesul de s'kg,cire a maselor muncitoare de la
orase si sate se desfMura intr-un ritm rapid. Munca poste puteri si salarii
de foame, amenintarea de fiecare zi de a se vedea asvirliti in rindul so-
merilor, teroare si gloaute in loc de pline si drepturi, aceasta era partea
muncitorilor, din truda ckora capitalistii din OA $i de poste hotare in-
grgmkl.eau uriase profituri. Pe spinarea tkanilor lifisiti de paimint, de
unelte si vita, inglodati in datorii, goi si infometati se imbogateau mosierii,
fabricantii si negustorii, c'Aing,tarii si chiaburii...
1 V. I. Lenin, Opere, vol. 22, Editura P.M.R., 1952, p. 254.

www.dacoromanica.ro
1640 TR. LUNGU Ili AN. IORDACHE 2

Politica burgheziei §i moierimii harAzea Rominiei soarta de hin-

terland agrar al marilor puteri industriale, de tars aservitA economice§te
fi politice§te capitalului monopolist" 1.
Cercetarea procesului de dezvoltare a Rominiei in perioada imperia-
lismului, ping, la primul razboi mondial, a constituit pentru istoriografia
marxista din Cara noastrA una din preocupArile principale. Munca de3fa-
§uratA pe acest tArim nu a fost dintre cele mai u§oare, cu atit mai mult cu
cit vechea istoriografie a incercat, §i a reu§it in mare masurl, sA puny
un val al uitArii peste unele evenimente economice, sociale §i politice care
au avut loc in aceastg, perioadA. Atunci cind au existat totu§i incercAri de
a analiza unele evenimente, acestea erau facute de pe pozitiile claselor do-
minante. Numai astfel poate fi privity, de exemplu, cu rani exceptii, pre-
zentarea evenimentelor legate de marea rAscoalA tArAneascg, din 1907 sau
de rascoalele tarane§ti din Transilvania din prima decades a sec. al XX-lea.
Studiile privind mi§carea muncitoreascl au lipsit aproape total, sarcina
relevarii luptei clasei muncitoare revenind doar periodicelor socialiste sau
editurii socialiste ; acestora le-a lipsit insl posibilitatea elaborarii unor
studii sau lucrAri monografice. In schimb, istoriografia burghezA a consu-
mat destulA cernealg, pentru a justifica participarea Rominiei la razboaiele
balcanice, pentru a prearnAri personalitatea" lui Carol I §i rolul pe care
1-a jucat cu acest prilej partidul conservator, sau pentru a populariza
atitudinea nationalistg, a diferitilor reprezentanti ai burgheziei §i mo§ierimii
in perioada neutralitatii.
Un prim pas pe drumul reconsiderArii in spiritul invAtaturii marxist-
leniniste a istoriei patriei noastre 1-a constituit aparitia, in anul 1947, a
rnanualului de Istoria Rominiei elaborat de un colectiv de istorici, revizuit
kii imbunAtAtit in editiile ulterioare (1952 §i 1956), care, cu toate lipsurile
inerente inceputului, a contribuit la stimularea cercetArii §tiintifice in do-
meniul istoriei.
In ultimii 15 ani, cercetAtorii mi§cArii muncitore§ti, ai luptelor
tArane0i, istoricii economiei nationale sau ai vietii politice interne i ex-
terne au avut de urmArit nu numai dezvoltarea, sub toate aspectele, a
Rominiei in perioada amintitA, dar §i de arAtat pozitia reactionary pe care
s-a situat marea majoritate a istoricilor burghezi. Daces in ceea ce pri-
ve§te primul aspect rezultatele an fost in general din cele mai lAudabile,
sub a,spectul discutArii entice a istoriografiei burgheze s-a facut prea putin.
Este de datoria istoricilor no§tri marxi§ti sA analizeze in mod temeinic
operele istoriografice privind perioada amintitg, sg, reconsidere critic tot
ce este folositor §1 sA pung, in lumin5, incercArile istoricilor, care an
scris de pe pozitiiie claselor dominante, de a denatura adevArul §i de a

1 Gh. Gheorghiu-Dej, A XV-a aniuersare a eliberarii Rominiei de sub jugul lascist, in

Articole si cuutntari 1959-1961, Ed. politie5, Bueure§ti, 1961, p. 5-6.

www.dacoromanica.ro
3 ROMINIA LA INCEPUTUL SEC. AL XX-Ica (1900-1917) 1641

abate astfel atentia maselor muncitoare de la orate si sate de la lupta

revolutionarA.
In articolul de fatA ne propunem s5, prezentAm cele mai importante
lucrAri si studii aparute in Cara noastrA in ultimii 15 ani, referitoare la
problema agrarl la inceputul sec. al XX-lea in general si la miscArile ta-
ranesti din vechea Rominie ti Transilvania in special, la istoria vietii po-
litice interne si extern.

Unul din evenimentele istorice de cea mai mare important5, pentru

trecutul de luptA al poporului nostru impotriva exploatarii si asupririi
de veacuri a fost, farA indoialA, riiscoala taranilor din 1907. Ca numeroase
alte aspecte ale luptei de clas5, din istoria patriei noastre, maretul eve-
niment al rascoalei tAranilor pentru pamint si libertate a fost denaturat de
cAtre reprezentantii istoriografiei burgheze potrivit intereselor claselor
in solda cArora acestia erau. Slujind acestor interese, istoricii burghezi
n-au ar5,tat adevAratele cauze ale rAscoalei, au trecut sub tAcere amploarea
deosebit a miscarilor tAranesti de pe intregul cuprins al tArii si au ig-
norat aproape total crunta reprimare a tAranilor rasculati. Cauzele reale
ale rAscoalei au fost minimalizate, dindu-se in schimb o amploare cu totul
nejustificatA unor cauze de mai mica importantA sau chiar inexistente.
De aceea dupg eliberarea tarii noastre, si mai ales dupa doborirea ul-
timului reazim al claselor dominante, a monarhiei istoriografiei noi,
marxist-leniniste, i-a revenit sarcina de a pune in adevArata lumina aceastA
glorioasI paging de lupta a poporului nostru.
Avind la bazA un bogat si variat material documentar, cercetatorii
naretei si singeroasei rascoale din lt;07 au reusit sa analizeze si sa scoata
in evidentA adevAratele ei cauze, influenta exercitata de revolutia burghezo-
democraticA din Rusia, actiunile revolutionare ale potemkinistilor, pozitia
miscarii muncitoresti din tara noastra fata de rascoala, ecoul international
al acesteia, urmarile si insemnAtatea ei.
Pornindu-se de la analiza concrete a documentelor cunoscute, s-a
ajuns la infirmarea asertiunilor istoriografiei burgheze, demonstrindu-se
ca izbucnirea rascoalei din 1907 a fost o urmare fireascl a situatiei eco-
nomice deosebit de grele a tArAnimii, mai ales in primii ani ai sec. al
XX-lea, cind relatiile de productie ale noii etape a capitalismului an
inceput sa se impleteascA cu rAmAsite ale relatiilor feudale din agriculturA.
Pe linia acestor preocupAri se numara studiile lui D. Hurezeanu 1
care analizeaza eontradictiile adinci, de neimpAeat, dintre tarani si boieri,
ca urmare a situatiei repartizarii pamintului, a intensificarii exploatArii
capitaliste prin schimbarea sistematica a prevederilor invoielilor agricole
ce duceau la pauperizarea mereu crescindA a maselor rurale ; la acestea se
adAuga asuprirea exercitata asupra taranimii prin diferite mijloace de
cAtre institutiile aparatului de stat burghez.

1 Silua(ia social-economica a faranimit inainte de roscoala din 1907, Studii", nr. I,

VIII (1955), $i Relaliile agrare din Romtnia la inceputul secolului al X X-Iea .i aliludinea
Odra' socialisle Mil de Idrdnime, Analele Institutului de istorie a partidului", nr. 3, VI, 1960.

www.dacoromanica.ro
1642 TR. LUNGU i AN. IORDACHE 4

Cercetarea pe baze documentare 16rgite a situatiei taranimii $i a

actiunilor ei revolutionare inainte de fascoala din 1907 i-a usurat lui
D. nurezeanu trecerea la elaborarea unei lucfaxi mai maid' in care pune in
discutie i rezolvg in parte problema relatiilor agrare din aceasta perioada,
atit in tara veche, cit si In Transilvania i, intr-o strinsa leggturs Cu natura
acestor relatii, urmgreste linia ascendentl a feanaintArilor gi miscArilor
tafa,nesti care au culminat cu fascoala din primAvara anului 1907. Lucrarea
amintitg ar fi cistigat rose mai mult daca', autorul ar fi cintkit mai
judicios importanta pe care o atribuie fa'm'a'sitelor feudale in agricul-
tura Rominiei. Trecerea pe primul plan a acestora fn comparatie cu dez-
voltarea elementelor capitaliste din agriculture, Rominiei este in contra-
dictie cu inski linia dezvoltkii generale a tariff noastre in care cele din urma,
au o pondere unanim recunoscut62.
Miscaxile tgrAnesti care an avut loc in diferite regiuni ale Oriff inainte
de marea rIscoa15, din 1907 si cauzele for an Mout obiectul i altor studii
intro care citam pe cel al lui V. Ad'ascglitei3, iar pentru lupta tArAnimii
din Transilvania, articolul lui A. Egyed4.
Autorii acestor lucrAri i studii an urnakit indeosebi analiza situatiei
revolutionare a t'arAnimii inainte de 1907 pentru a se crea astf el posibili-
tatea intelegerii mai adinci a cauzelor care an dus la izbucnirea marei rgs-
coale, a leg'aturilor directe ale acesteia cu lautul neintrerupt de fra'imintki
tar-anesti ce avuseser5, loc in perioada anterioarg,
0 datA cu trecerea la imperialism, central mi carii revolutionare s-a
mutat din Apus in RAskit, din Germania in Rusia, unde se irapletea in-
tregul ghem de contradictii generate pe de o parte de cresterea ritmului
exploatAxii maselor populare de calre clasele dominante in goana for dup5,
profituri maxime, iar pe de alta, parte de asuprirea crincen6 a natiunilor
ce compuneau marele Imperiu tarist, ceea ce fIcea imposibira acordarea
vreunui drept democratic pentru popor. Dezvoltarea proletariatului in
asemenea conditii a dus la radicalizarea lui, la situarea sa in fruntea tu-
turor actiunilor revendicative ale maselor populare. Ca urmare a situatiei
revolutionare create in Rusia la inceputul sec. al XX-lea a izbucnit prima
revolutie burghezo-democratica', din 1905-1907, care a avut un larg ecou
si a exercitat o puternica influents asupra frImintgrilor maselor munci-
toare din tara noastrA, generate, dupe cum am vlzut, de adinci contradictii
interne.
Referindu-se la aceast5, problem6, tovarkul Gheorghe Gheorghiu-Dej
sublinia : Ascutirea contradictiilor de clas6 ca gi impulsul revolutiei ruse
Ain 1905 a aprins vilvAtaia marilor raseoale tarAnesti din 1907" 5
Problema agrara gi lupla fdranimii din Romtnia, 1904 1906, Bucuresti, Ed. stiintirica, 1960.
2 Vezi in acest sens $i recenziile semnate de M. Iosa si M. Rusenescu In Studii", nr. 2,
XV (1962), p. 447 -454 $i I. Turcu, Un studiu despre situalia $i lupta taranimii din Romtnia
la Inceputul secolului at X X-lea, Lupta de clash ", nr. 9, an. XIII, 1962.
3 0 invention melodd de exploalare a fardnimii folosita de arenda$ut moVei Btrzesti-Vaslui
in 1906, An. I.I.P., nr. 1, III, 1957. Vezi fn acest seas si articolul lui M. Ionescu, Migcari fd-
rane$li din 1904, Studii", nr. 6, X (1957).
4 Lupla tdranitor romtni $i maghiari dirt Aleqd to anul 1904, Studii", nr. 2, VIII (1955).
6 Gh. Gheorghiu-Dej, Arlicole it cuvintinri, ed. a IV-a, E.S.P.L.P., 1956, p. 364.

www.dacoromanica.ro
5 ROMINIA LA INCEPUTUL SEC. AL XX -lca (1900-1917) 1613

Data find importanta acestei influente asupra dezvoltkii miscarii

revolutionare generale din Cara noastra' , au fost intreprinse mai multe
cereetari care au permis elaborarea unor studii cu privire specials/ la aceasta
problemd, intre care semnalam pe cel al acad. P. Constantinescu-
Iasil tai pe eel al lui D. Hurezeanu2. In cadrul studiilor amintite si al altora
de acest gen s-a pus in evident./ Inca un moment din trecutul si traditiile
comune de lupta ale celor doua popoare impotriva exploatarii 0i
asupririi.
Preocuparea centrald legata de fascoall care a stat in atentia istori-
cilor marxisti a fost de a urmki, pe baza unei documentari cit mai largi,
fara insa sa fie exhaustive, izbucnirea, desfasurarea si reprimarea ei. Intere-
sul suscitat de importanta acestei probleme s-a concretizat prin elaborarea
unui numk important de studii i lucfari publicate in revistele de speciali-
tate, in culegeri generale sau in culegeri speciale, cum a fost de pildd volumul
de Studii si referate privind reiseoalele leireinesti din 1907, apkut cu prilejul
.semicentenarului rascoalei. La acest din urma volum si-au adus contributia
cei mai cunoscuti istorici i cercetatori din domenii de activitate apropiate.
Dintre studiile aparute in acest volum retinem : acad. Traian Savulescus,
acad. A. Otetea4, acad. M. Raleas, acad. T. Vianus, N. Petrovici
V. A. Varga 7, acad. Mihail Rollers, V. Macius etc. Volumul amintit are
meritul ca, stringe la un loc comunicarile tinute cu prilejul sesiunii Aca-
demiei R.P.R. consacrate acestei aniversari. Analiza variatelor aspecte ale
rascoalei taranesti din 1907, noutatea sub aspectul cercetkii a problemelor
pe care le-a pus mareata desfasurare de energie revolutionary a t5,ranimii
rom'ine fac ca articolele citate s6, constituie o contributie de seams la te-
zaurul literaturii istorice marxiste din tars noastra. Cu acelasi prilej a
aparut un studiu al lui D. Hurezeanu ", precum i eel semnat de
Al. Anghe14. Un an mai tirziu, in 1958, ca urmare a preocupdrilor prilejuite
de aniversarea semicentenarului, a aparut i lucrarea lui V. N. Vinogradov12
precum si studiul lui N. Adaniloaie si C. Fotino13, iar pentru masele mai

1 Influenfa prime' revolufii ruse asupra rdscoalelor din 1907, in Studii .i referate pri-
vind rdscoalele fdrdnesti din 1907.
2 Influenla primei revolufii ruse dirt 1905 1907 asupra (drill-limit din Romtnia si cdile
ei de pdtrundere la sale, Studii", nr. 2-3, XII (1959).
3 Rdscoatele fdrdnesti qi urmdrile lor.
4 Rdscoala din 1907 In istoriografia romtneascd.
5 Curente ideololice to legdturd cu rdscoala din 1907.
6 1907 In literaturd ,ci arld.
7 Rdscoala fdranilor din 1907 In tradifia de luptd a Partidului Comunist din Romtnia.
g Eroicul si stngerosul 1907. Mersul rdscoalei vi urmdrile ei.
a Pozifia paturilor sociale laid de rdscoala fardneascd din 1907 dirt Romtnia.
10 Izbucnirea si desfdqurarea rascoalei fdranilor din 1907 In Moldova, An. I.I.P., nr. 2,
III, 1957.
11 Unele aspecte privind rdscoala fdranilor din 1907 In fostul judef Dolj, Studii",
nr. 2, X (1957).
12 Kpecmbn-ics3e eocrnaque 1907 eoea e Pymbiltuu. 1958, 326 [-328] c. + 111 +
onetiaTnn. (AnaA. Hap; C.C.C.P. YH.-T IICTOp
is Formele de lupld folosile de fdrdnime In reiscoala de la 1907, Studii ", nr. 2, XI (1958).

19 c. 6130

www.dacoromanica.ro
1644 TR. LUNGU ci AN. IORDACHE 6

largi de-cititori, un numk de bropril menite sa contribuie la pastrarea,

vie a amintirii maretului eveniment.
Aspecte din lupta taranilor rasculati in diferite regiuni ale tarii au
fost evidentiate ¢i In ultimul volum al Societatii de §tiinte istorice §i filolo-
gice prin studiile semnate de D. Alunteanu2, G. Ceau*el §i D. Ionescu 3 etc.
Studiile amintite contribuie la lanaurirea caracterului §i amploarei
rascoalei, consemneaza momente mai importante din lupta taranimii §l
analizeaza formele de manifestare ale acesteia. Concluziile care se desprind
din studierea articolelor amintite arata ca principalul obiectiv al rascoalei
a fost cucerirea pamintului mo0eresc, ca in general taranimea alcatuia
o clasa eterogena lipsita de conducere f}i organizare. Lipsa unui conducator
incercat proletariatul alaturi de lipsa de organizare a taranimii nu
puteau duce, in cele din urma, decit la un insucces.
Caracterul extrem de violent al rascoalei a Inspaimintat clasele do-
minante Ili a determinat unirea fortelor politice ale coalitlei burghezo-
mo0ere§ti pentru reprimarea rascoalei. Pozitia partidelor politico din Bo-
minia fats de rdscoalele tarane§ti din 1907, politica de represiune gi concesii
au facut obiectul unui studiu semnat de Valerian Popovici4 in care se ana-
lizeaza sensul intelegerii dintre partidele politice ale claselor exploatatoare
din Rominia. Furia cu care fortele statului burghezo-mo0eresc s-au arun-
cat asupra taranilor rasculati pentru a-i reprima a dus la o adevarata tra-
gedie nationals. Impu§carea a peste 11 000 de tarani, arestarea §i schin-
giuirea altor mil dovedesc printre altele caracterul ascutit al grandioasei
batalii de clasa.
Armata, ca principals forta. de §oc a aparatului de scat burghezo-
mqieresc, cu toate nemultumirile existente in rindurile soldatilor tarani,
a executat in mare masura ordinele impuse la cererea claselor stapinitoare.
Coralia Radulescu semneaza un articol aparut cu prilejul semicen-
tenarului rascoalei, In care, pe lined formele represive intrebuintate de
guvernul burghezo-mo0eresc impotriva taranimii, analizeaza §i diferitele
aspecte ale infratirii taranilor imbracati in haine militare cu parintii §1
fratii for rasculati.
In imprejurarile date, singura clasa socials care a sprijinit lupta
dreapta a taranimii pentru pamint §i o viata mai buns a fost clasa munci-
toare. Debi lipsita de un conducator incercat, un partid de tip nou marxist-
leninist, clasa muncitoare in ciuda §ovaielilor conducerii oportu-
niste a mi§carii muncitore§ti sub influenta hotkitoare a elementelor
muneitore0i §i socialiste revolutionare ca I. C. Frimu, fit. Gheorghiu,
1 Vezi In acest sons 50 de ani de la rdscoalele fdranesti din 1907, Bucurelti, E.S.I.P.
1957; 50 de ani de la rdscoalele lardnefti din 1907. 0 pagind din trecutul de luptd at lard-
nimii din regiunea Galati, Galati, 1957 ; 50 de ani de la rdscoalele feu-dnesti din 1907, Pitelti,
1957; P. Vintild, 1907. Cincizeci de ani de atunci..., Bucurelti, E.S.P.L.P., 1957.
2 Rdscoala laranilor din 1907 to judeful Botofani, In Studii ;i articole de istorie, vol. III,
Bucuresti, 1961.
3 Rdscoala fdranilor din 1907 to judeful Buzau, in Studii qi articole de istorie, vol. III.
4 Pozifia parlidelor politice din Rominia NMI de rdscoalele fardnesti din 1-907. Politica de
represiune qi concesii, to Studii fi relerate privind rdscoalele fardne§ti din 1907.
6 Alitudinea armatei to limpul rdscoalelor fardnesti din 1907, In Studii gi materiale de is-
torie modermi, vol. I, Ed. Academici R.P.R., Bueuresti, 1957.

www.dacoromanica.ro
7 ROMINIA LA INCFPUTUL SEC. AL XX-lea (1900- -1917) 1645

M. G. Bujor, a intreprins adevarate actiuni de lupta si solidarizare cu

cauza taranilor rasculati. Aceste actiuni revolutionare si-au gasit mani-
festarea concreta in grevele izbucnite in unele localitati si in intrunirile si
demonstratiile de protest organizate in diferite centre din tars. Un rol
deosebit de important in aceasta privinta 1-au avut cercurile Rominia
muncitoare" care an lansat numeroase apeluri Care muncitori, indemnindu,-i
sa participe la actiunile de solidarizare cu taranimea rasculata.
Despre lupta dusa de clasa muncitoare in timpul rascoalei taranilor
din 1907, precum si despre actiunile de solidarizare ale clasei muncitoare cu
fasculatii s-a ocupat D. Hurezeanu in doua studiil.
Actiunile de protest ale miscarii muncitoresti au avut loc atit in
timpul, cit si dupa desfasurarea rascoalei, asa cum arata I. Gheorghiu in
unul din studiile sale 2. Cu toate manifestarile de solidaritate si actiu-
nile greviste intreprinse, lupta clasei muncitoare nu a avut intensi-
tatea necesara pentru a prelua conducerea actiunilor intreprinse de
taranime. Totusi, aceste actiuni, desi paralele, avind insa acelasi
obiectiv lupta impotriva orinduirii burghezo-mosieresti au contri-
buit la cimentarea legaturilor dintre cele doua clase deopotriva de ex-
ploatate si asuprite. in urma mar i fascoale Varanesti din 1907 statul
burghezo-mosier'esc a fost nevoit sä is unele masuri care aveau drept scop
declarat usurarea" conditiilor grele de munca ale taranimii. Legiuirile
agrare de dupa 1907 au avut ins& un puternic caracter de clasa, lasind
neatinsa baza marii proprietati mosieresti. Asa se explica faptul ca lantul
miscarilor taranesti a ramas neintrerupt dupa represiunea singeroasa din.
prim'avara anului 1907 3.
Cercetarea amanuntita a desfasurarii rascoalei taranilor din 1907 a
permis elaborarea de care D. Hurezeanu a unui studiu de generalizare a
experientei revolutionare 4.
O do-vada de necontestat a marii insemnatati a rascoalei taranilor
din 1907 este si ecoul pe care 1-a avut, mai Intl" in Transilvania, apoi In
tarile vecine, precum si in miscarea muncitoreasca internationals. Aceasta
problems a fost tratata de I. Cicala si A. Egyed 5, Gh. IVIatei 6, precum si
de istorici strain", intre care remarcam istoricul bulgar N. Jecev 7.

1 An. I.I.P., nr. 2, II, 1956 si nr. 3, VIII, 1962.

2Protestul miscarii muncitore§ti din Rominia Impotriva represiunii rdscoalei faranilor din
1907 (aprilie 1907 aprilie 1910) In Studii si Telerate priuind rdscoalele Idreinesti din 1907.
3 Vezi articolul semnat de M. Iosa, Actiuni leirdne§li to Rominia In perioada 1907-1917.
Studii', nr. 4, XV (1962).
4 Cu privire la unele particularitafi ale rdscoalelor tardnesti to epoca capilalismului In lu-
mina rdscoalei din 1907 a idranilor dirt Rominia, An. I.I.P., nr. 1, III, 1957.
5 Ecoul rdscoalei lardnesti din 1907 din Rominia to Transiluania, In Studii si relerate
privind rdscoalele lardne$Ii din 1907, si Studii 51 cercetari de istorie", Cluj, 1956, tom. VII,
nr. 1-4.
6 Rasunetul international al rdscoalei Ktranilor din 1907, Bucuresti, E.S.P.L.P., 1957, 212 p.
cu ilustratii ; Ecoul rdscoalei tdrdnqti din 1907 In mi§carea muncitoreascd international&
An. I.I.P., nr. 2, II, 1956.
7 Ecoul rdscoalei din 1907 In Bulgaria, in Studii si maleriale de istorie modern&
vol. II, 1960.

www.dacoromanica.ro
1646 TR. LUNGU ii AN. IORDACHE g

Istoriografia izbucnirii si desfasurgrii fascoalei din 1907 a fost imbo-

gittita, cu amintiri, constituind mArturii autentice ale Varanilor partici-
panti la fascoala, 1, precum si cu uncle lucrki referitoare la participarea
cadrelor didactice la rAscoala din 1907 2.
Analiza istoriografiei rascoalei tkanilor din 1907 constituie oglin-
da Edell a eforturilor intreprinse de numerosi cercetAtori marxisti romini
pentru valorificarea pe baze not a unui vast material documentar referi-
tor la un moment din cele mai mkete al luptei tarInimii pentru p*Imint,
impotriva iinpilkii si exploatArii de veacuri. Aceasta este o dovad5, gra ,
itoare a insusirii tot mai temeinice de cgtre cercetAtorii virstnici si tineri
a InvAtAturii marxist-leniniste $i, strins legat de aceasta, a unei metodo-
logii riguros stiintifice in tratarea evenimentelor istorice. Numgrul mare
de lucrari si diversitatea problemelor tratate constituie dovada inte-
resului deosebit ce s-a acordat rAscoalei din 1907 in cercetarea ansamblului
de evenimente din trecutul de lupt6 al poporului romin.
Realizgrile obtinute pin4 acum in aceasta, directie nu pot ins6 s6
constituie decit un prim stadia al cercetArilor, sarcina principaM rIminind
totusi ale'kuirea unei monografii despre marea fAscoal'a a Varanilor din
1907. Experienta cistigata in cercetarea fragmentafa a acestei probleme,
existenta unor materiale documentare culese de un colectiv al Institutului
de istorie din Bucuresti al Academiei R.P.R., precum si noile fonduri de
arhive de curind puse la indemina istoricilor pot si trebuie sä duel la
ineununarea cu succes a eforturilor de cercetare de pinA, acum, in vederea
elaborkii acestei monografii inchinate unui eveniment din cele mai mkete
ale luptei poporului nostru pentru libertate si dreptate socials.
Cercetarea istorica, este strins legat de urmkirea dezvoltkii eco-
nomice a tarii, inlesnind intelegerea complex'6 a modului cum s-a nAscut $i a
evoluat fenomenul istorica De aceea, pentru perioada do care ne ocup5m,
s-a acordat toatei atentia necesara cerceteirilor economice, in special pro-
blemelor legate de istoria economiei nationale.
Lipsa unei lucrki de sintez1 privind procesul de formare si dezvol-
tare a clasei muncitoare din Cara noastfa pinI la primul rAzboi mondial
a fost partial inlaituratA o data cu aparitia lucrkii Din istoricul formarii
Si dezvolicirii clasei muncitoare din Rominia pinit la primul reizboi mondial
sub redactia lui N. N. Constantinescu. Partea a treia a acestei impor-
tante luerAri de sintezA; a fost consacrat5, cresterii numerics a clasei munci-
toare din Rominia si conditiilor ei de munrA si de trai in perioada capita-
lismului monopolist pinl la primul razboi mondial. Scris'a intr-o formA
1 Vezi In arest sens : Amintiri despre rascoala din 1907 [Volum Ingrijit de Gh. Rildulescu
si Gh. Ion ; In loc de prelaid de M. Gh. Bujor], Bucuresti, E.S.P.L.P., 1957, cu ilustratii ;
Florin Anghel, Aurel Popescu, fullan Mate[... 1907. Marturit din regiunea Pitesti [Pitesti],
1957, cu ilustr. ; Amintiri despre rdscoalele farlinesti din 1907, Galati, 1957, cu ilustr.
2 Mircea Stefan, Rolul cadrelor didactice In rifscoala dirt 1907, Analele Universitatii,
C. I. Portion", Seria stiinte sociale, nr. 8 1957; Inuallitorii qi ritscoala din 1907 [Culegere de
studii]. Editura didactice si pedagogicii [Bucurcsli], 1958; SO de ani de la rascoalele gird-
nesti din Oltenia. Unele aspecte ale participdrii cadrelor didactice din regiunea Craioua la
rascoalele girdnegli din 1907, [Graiova], 1957, cu ilustratii st fats.

www.dacoromanica.ro
9 ROMINIA LA INCEPUTUL SEC. AL MC-lea (1900-1917) 1647

accesibila, folosind un bogat material informativ publicat sau inedit,

prelucrind in mod critic putinele izvoare statistice alcatuite de economi§tii
burghezi, lucrarea este deosebit de folositoare atit econom4tilor, cit si
istoricilor. Lucrarea ar putea fi §i mai utila data autorii ar trage toate con-
cluziile ce decurg din bogatul material statistic folosit, atit in privinta
cre§terii numerice, cit §i a organizarii luptei politice dusa de proletariatul
romin pins la primul razboi mondial. De asemenea, lucrarea ar ci§tiga
tai mai mult din punctul de vedere al calitatii, data autorii ar imbina
mai organic capitolele privind dezvoltarea clasei muncitoare de pe intreg
teritoriul tarii noastre.
Pe linia preocuparilor legate de cercetarea problemei agrare, se nu-
marl §i lucrarea lui I. Adam si N. Marcul care, cu toate lipsurile semnalate
in publicatiile de specialitate 2, contribuie la adincirea cunoa§terii pro-.
cesului de dezvoltare a capitalismului fn agricultura tarii noastre pins la
primul razboi mondial. intre lipsurile existente in acest studiu mentionam
supraevaluarea gradului de maturizare a relatiilor capitaliste din agricul-
tura §i concluziile eronate ce decurg din aceasta, neglijarea aproape totals
a problemei exploatarii taranimii de catre capitalul financiar. Insuficienta
analiza a substratului economic al miscarilor tarane§ti a impiedicat pe
autori de a urmari In lucrarea amintita caracterul §i continutul obiectiv
al luptei faranimii in perioada amintita.
Ludovic Vajda a consacrat unul din studiile sale 3 problemelor eco-
nomice §i sociale ale provinciei de peste munti, atit de putin tratate de
vechea istoriografie.
In sfirit, sub egida Institutului de cercetari economice al Academiei
R.P.R. a aparut volumul I de Studii privind istoria economicd a Rominiei,
care cuprinde, printre altele, doul importante studii. Primul, semnat
de N. N. Constantinescu 4, analizeaza fenomenele de criza de la sfir§itul
anului 1907 §i din cursul anului 1908 care au zguduit economia tarii §i
an agravat contradictiile sociale §i politice ale Rominiei burghezo-mo§ie-
re§ti, in primul rind contradictia de class dintre proletariat §i burghezie.
Cel de-al doilea este studiul lui D. Hurezeanu 5 care reprezinta prima
Incercare dupa parerea noastra reu§ita de a analiza §i a pune in
adevarata for lumina conceptiile agrare ale diferitilor ideologi.
Cunoa§terea procesului dezvoltarii istorice a unei tari are in vedere,
pe linga aspectele sociale §i economice, §i problemele vietii politice. Ti-

Studii despre dezvoltarea capilalismului In agricultura Romtniei, vol. II, Bucurelli

1960.
2 Vezi revista Studii", nr. 5, XIII (1960), p. 214-225, recenzia semnatS de
D. Hu rezeanu.
3 Despre situa(ia economicd si social-politica a Transilvaniei to primii ani ai secolului al
X X-lea, In Studii si maleriale de istorie moderna, vol. I, Ed. Academiei R.P.R., Bucuresti, 1957.
4 Criza economicd dirt Romtnia to anii 1907-1908, In Studii privind istoria economicd a
Romtniei, vol. I, Ed. Academiei R.P.R., Bucuresti, 1960.
6 Privire criticd asupra studierii problemei agrare to Rominia la tncepulul secolului at
XX-lea, In Studii privind istoria economicd a Romtniei, vol. I.

www.dacoromanica.ro
1698 TR. LUNGU ;I AN. IORDACHE 10

nind seama de conditiile dezvoltarii istoriografiei romine pina la eliberarea

patriei noastre, caracterizata prin cercetarea izolata, statics, a fenome-
nelor istorice, prin slujirea intereselor claselor dominants, stiinta istorica
marxista, aplicind principiile materialismului istoric, Indreptat In
primul rind obiectivele spre studierea problemelor de ordin economic si
social, ignorate sau falsificate in trecut. Pe ma'sura ce asemenea probleme
au fost lamurite, partial sau total, atentia cercetatorilor a Inceput sg, se
indrepte si spre studierea vietii politice din Cara noastra, sub diferitele
ei aspecte. Dad, In ceea ce priveste clasa muncitoare si organizatiile ei
politice si de masa, s-au obtinut rezultate din cele mai apreciate, nu acelasi
lucru se poate spune despre viata politica generals a tarii, in legatura cu
care s-a scris foarte putin, iar sub unele aspecte de loc. Este adevarat
ea pentru inceputul sec. al XX-lea istoriografia burgheza a consemnat,
de pe pozitia unuia sau altuia dintre partide, cu multe erori de infor-
mare, totdeauna Insa falsificat, framIntarile din sinul partidelor politico
de guvernamint care, in fata cerintelor noi impuse de dezvoltarea
capitalists a Orli sau a luptei din ce In ce mai organizate a clasei
muncitoare, au recurs la mijloace de conducere din ce in ce mai
reactionare, ajungind pins la reprimarea singeroasa a oricaror mani-
festari pentru libertate. Mostenirea vechii istoriografii este Ins nu
numai insuficienta dar si incompleta. Asa se explica faptul ca In cursul
elaborarii tratatului de Istoria Rominiei, cu prilejul redactarii capi-
tolelor consacrate problemelor vietii politice, din lipsa unor asemenea
studii do analiza s-a simtit necesitatea efectuarii unor cercetari noi.
Consideram de aceea ca se impune studierea unor probleme legate de cele
mai importante aspecte ale vietii politice, cum ar fi de exemplu adincirea
schimbarii raportului de forte care a avut loc in sinul burghezo-mosierimii
prin consolidarea pozitiilor burgheziei in conditiile capitalismului mono-
polist, cercetarea proceselor petrecute in sinul burgheziei romine din Tran-
silvania, care inca de la sfirsitul sec. al XIX-lea pornise cu pasi repezi pe
drumul tradarii intereselor nationale ; nu poate fi lipsita de intereg nici
ideea alcatuirii unor studii legate de analiza programelor afisate de parti-
dele burghezo-mosieresti, care, in tendinta de inselare a maselor, contineau
cele mai demagogice promisiuni. Consideram de asemenea absolut nece-
sara adincirea studierii procesului de Infeudare economics a Rominiei
fata' de capitalul strain care, in conditiile capitalismului monopolist,
a luat forme din ce In ce mai variate. Este suficient sa amintim doar lupta
dusa intro capitalurile americane, engleze si germane in scopul acapararii
industriei petrolifere din Rominia, pentru a ne da seama de importanta
acestor probleme.
Elaborarea unor asemenea lucrari, pe baze documentare noi, este
posibila mai ales acum cind la dispozitia cercetatorilor sta un numar
impresionant de arhive de curind inventariate si deci insuficient sau de
loc cercetate.
Pe de alts parte, Inceputul flout in aceasta directie de. citeva arti-
cole aparute pins acum dovedeste atit utilitatea cit si posibilitatea alca-
tuirii lor. Pe aceasta linie mentionam studiul semnat de C. Daicoviciu,

www.dacoromanica.ro
11 ROMINIA LA INCEPUTUL SEC. AL XX-lea (1900-1917) 1649

L. Banyai, V. Cherestesiu si V. Liveanul, care analizeaza conditiile desl-

virsirii procesului de constituire a statului national romin, aportul maselor
populare la pregatirea marelui act al nnirii de la 1 decembrie 1918, precum
si pozitia de tradare nationals pe care s-au situat burghezia i mosierimea
romina din Transilvania fats de acest memorabil eveniment. Studiul
amintit este important pentru ca puree in discutie tji rezolva problema
caracterului imperialist al participarii Romin' lei la primul razboi mondial.
Considefam ca ar fi fost necesar sa se prezinte pe o baza documen-
tary mai larga aportul maselor Varanesti la lupta comun'a pentru eliberarea
Transilvaniei i unirea ei cu Rominia.
Problema unirii Transilvaniei Cu Rominia a fost reluata i tratata
mai amplu In cap. IV din vol. II al valoroasei lucrari de sinted, Din
istoria Transilvaniei. Pornind de la necesitatea cunoasterii aprofundate a
procesului de dezvoltare istorica a societatii de pe teritoriul provinciei
rominesti de peste Carpati, autorii acestui capitol 2 au reusit sa fad, o
analiza a situatiei economice, sociale si politico a Transilvaniei, insistind
In mod deosebit asupra luptei comune a maselor pentru drepturi politice,
pentru Imbunatatirea conditiilor de viata §i Impotriva pregAtirilor de
razboi, subliniind influenta Revolutiei Socialiste din Octombrie. Teza
enuntata de istoriografia marxista romineasca potrivit careia unirea
Transilvaniei cu Rominia a fost urmarea directs a luptei 1ndelungate a
maselor populare, este documentata in mod temeinic pe baze stiintifice ,
ar5,tIndu-se ca Unirea Transilvaniei cu Rominia a constituit un act just,
progresist si care corespundea in mod obiectiv dezvoltgrii societatii de
pc tetitoriul tarii noastre lichidind astfel unul dintre marile obsta-
cole din calea dezvoltarii social-economice a tarii" 3.
0 insuficientl atentie a fost acordatg §i problemelor de politico
externs de la inceputul sec. al XX-lea. Yn afar5, de studiul documentat al
lui I. Gheorghiu 4, de cele citeva probleme de politid, externs tangential
tratate de N. Copoiu in studiile sale privind razboaiele balcanice si de arti-
colul lui T. Bugnariu si L. Banyai 5 (ne referim la partea care se ocupa de
perioada anterioara primului razboi mondial), nu s-a scris nimic. Cerce-
tarea arhivelor de politica externs, precum i colectiile de documente
publicate in num'ar apreciabil In tars $i mai ales in strilinsatate ar permite
elaborarea unor interesante monografii sau studii de mai mare sau mai mi-
ca amploare. Este concludent In acest sens articolul lui I. Gheorghiu
amintit mai sus, care, folosind pretioasele documents de politica externs
publicate In TJniunea Sovietica sau aflate In arhivele din IMoscova si

1 Lupta revolationard a maselor factor holarttor to unirea Transilvaniei cu Romtnia,

Studii", nr. 6, VI (1958).
2 Vezi C. Nutu gi A. Egyed, Transilvania In primele decenii ale secolulut XX. Unirea
Transilvaniei cu Romtnia, In Din istoria Transilvaniei, vol. II, BucurWt, Ed. Academiei R.P.R.,
1961.
3 Ibidem, p. 390.
4 Relafiile romtno-ruse In perioada neutralildtii Romtniei (1914 august 1916), Studii",
nr. 4, VI (1953).
5 Tradarea Transilvaniei de entre Carol I si Carol II de Hohenzollern to ajunul primulal
qi celui de al doilea razboi mondial, Studii', nr. 1, VII (1954).

www.dacoromanica.ro
1650 TR. LUNGU II AN. IORDACHE 12

Leningrad, a reusit sa aducA o valoroasa contributie in determinarea carac-

terului participarii Rominiei la primul razboi mondial, in cunoasterea
luptei diplomatice dusa intre cele dou/ tabere imperialiste pentru atragerea,
tarii noastre de partea uneia sau celeilalte grupari razboinice.
In leg/tura au preocuparile de politic/ extern /, amintim de asemenea
articolul lui I. Gheorghiu 1 in care autorul prezint/ cele mai importante
aprecieri facute de marele dascal al proletariatului, V. I. Lenin, in lega,
turg, cu caracterul i desfasurarea razboaielor balcanice.
67: Numeroasele cereetari intreprinse de istoriografia marxista romina
au permis trecerea la elaborarea unei lucrari de sinteza, tratatul de Istoria.
Rominiei. Perioadei cuprins/ intre 1900 §i 1917 i s-a rezervat partea a II-a
a volumului V. Tratatul de Istoria Rominiei constitute prima sinteza
de asemenea proportii, realizata, in tara noastra pe baza conceptiei
materialist-istorice, la care $i -au adus contributa un mare numar de cer-
cetAtori de diferite specialitati (pe ling/ istorici, an colaborat economist,
filozofi, literati, oameni de arta, jurist etc.), fie direct la redaetarea unor
capitole, fie prin participarea active la dezbaterile publice purtate in
cadrul Academiei R.P.R.
Pornind de la necesitatea unui asemenea tratat care se facuse din
ce in ce mai simtita, istoricii an dus la indeplinire sarcina trasata de eel
de-al II-lea Congres al P.M.R., in prezent preg/tindu-se aparitia volumelor
IV si V.
Prin elucidarea in studii speciale a unor probleme necercetate sau
insuficient abordate de vechea istoriografie, prin publicarea unor volume
de documente indispensabile cereet/rii istorice i prin folosirea si inter-
pretarea atentg, a mostenirii vechfi istoriografii a fost posibila tratarea de
pe pozitiile marxist-leniniste a uneia din perioadele, pin/ nu de molt,
foarte putin cercetata.
Prezentarea inceputului capitalismului monopolist in Rominia sub
multiplele lui aspecte (dezvoltarea industriei capitaliste, dezvoltarea mai
departe a capitalismului in agriculture, pe calea prusaca, formarea capita-
lului financiar $i a oligarhiei financiare, importul de capital etc.) a lost
urmatI de tratarea multilateral/ a evenimentelor istorice desfasurate
In primii 17 ani ai sec. al XX-lea. Am ar/tat mai sus ca in tratat an fost
pentru prima oar/ rezolvate, intr-o lumina noua, diferitele aspecte ale
vietii politico interne (situatia politic/ a Rominiei in ajunul marii fascoale
taranesti din 1907, intarirea politicii reactionare a guvernelor burghezo-
mosieresti dupe r/scoala din 1907 etc.). Dar aceste probleme nu an fost
singurele. In afara capitolelor care au sintetizat rezultatele cereetArilor
intreprinse in anti posteriori elibera'rii (miscarea muncitoreasca din
Rominia intre 1900-1907 de N. Copoiu, fascoala Varanilor din 1907 de
D. Hurezeanu, pozitia mise/rii muncitoresti fat/ de razboaiele balcanice
de N. Copoiu $i I. Gheorghiu etc.) an fost obtinute rezultate noi, din cele

1 V. I. Lenin fi problemele rdzboaielor balcanice, Studii", nr. 1, VII (1954).

www.dacoromanica.ro
13 ROMINIA LA INCEPUTUL SEC. AL XX-lei (1900-1917) 1651

mai edificatoare In tratarea problemelor privind istoria Transilvaniei

(I. Cica 11, A. Egyed, L. Vajda), politica extern a Rominiei intro 1900
1912 (I. Gheorghiu §i I. Sendruleseu), participarea Rominiei la conflictul
balcanic (I. Gheorghiu §i N. Copoiu), definirea interventiei trupelor ro-
mine peste Dungre si mai ales problemele privind perioada neutralitatii
si a participgrii Rominiei la cea mai mare Inclestare de forte cunoscut5, ping,
atunci ; considergm necesar sä amintim de prima Incercare de a pre-
zenta sintetic, intr-un capitol special, Intregul complex al dezvoltgrii cul-
turale a Rominiei de la inceputul sec. al XX-lea (acad. P. Constantinescu-
Imi si Savin Bratu).
Privity In ansamblu, oglindirea fn capitolele tratatului a istoriei
Rominiei din primii ani ai capitalismului monopolist constituie o reu;it'a
si uti15, realizare, cu atit mai necesar cu cit in conditiile uriasei dezvoltgri
a nivelului general cultural al poporului nostru, netratarea unei asemenea
probleme se Meuse cu acuitate simtita.

Privirea retrospectivg asupra cercetgrilor Intreprinse in ultimii

15 ani pentru cunoasterea istoriei patriei noastre de la inceputul sec.
al .XX-lea ne permite sg, tragem concluzia unui bilant pozitiv. Rezul-
tatele obtinute slut cu atit mai valoroase cu cit cereetgtorii au fost ne-
voiti sg, paseascg de cele mai multe on pe un teren putin strgbatut. Ast'azi,
cind ochiul pretentios al areetatorului priveste inapoi, se poate spune ca
deli s-au obtinut succese apreciabile, mai este Inca mult de lucrat. Trece-
rea la faza elaborgrii unor lucrgri monografice se cere cu acuitate fgeutg,
iar cercetarea mai departe a arhivelor va permite descoperirea unor noi
i importante documente cu ajutorul cgrora vor putea fi reconstituite
cele mai importante episoade ale istoriei patriei, vesnie vii prin evocarea
mgretelor momente de luptg ale poporului nostru.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 PUBLICAREA IZVOARELOR ISTORIEI MODERNE
DE

D. HUREZEANU §i A. STAN

Opera de studiere a istoriei patriei, printre care si a epocii sale mo-

derne, In lumina invkaturii marxist-leniniste a pus in fata cercefato-
rilor sarcina largirii bazei documentare, menitA sa ofere posibilitatea unor
interpret/6n riguros stiintifice, pornindu-se de la existenta unui material
faptic multilateral si variat. Aceast5, sarcina s-a situat in perioada de
inceput a istoriografiei marxiste in centrul atentiei sale. Ea trebuia, in
mod firesc, sa preceadA lucrarile de interpretare mai ample, de gene-
ralizare.
Necesitatea editarii unor izvoare documentare privind istoria mo-
derng, se resimtea cu atit mai scut cu cit o serie de evenimente istorice
cardinale ale acesteia, atunci cind nu au fost supuse denaturaxii, nu s-au
bucurat de atentia cuvenitg din partea istoriografiei burgheze. Asa au
fost, de pildA, revolutia din 1848 care deschide epoca modern a istoriei
Rominiei, Unirea Principatelor eveniment de profundA semnificatie
1i important5, istoricg, rAzboiul pentru cucerirea independentei din 1877
1878. Nu mai vorbim de sectoare de bazA ale istoriei moderne, ca aparitia
i dezvoltarea mi §tarn muncitoresti §i neincetatele r'Ascoale tgra'nesti
culminate cu marea ra'scoalA de la 1907 care au fost aproape complet
ignorate.
Investigatiile de stringere, selectare §i pregAtire pentru tipar a docu-
mentelor referitoare la istoria modern s-au polarizat In jurul acestor
probleme centrale ale epocii, de a cgror cercetare §i aprofundare depinde
lamurirea in general a proceselor §i fenomenelor istorice petrecute In
epoca modernA.

Ana revolutiovar 1848 in pirile romine a constituit obiectul unor

investigatii documentare sustinute, de pe urma cgrora a rezultat editarea

www.dacoromanica.ro
1654 D. HUREZEANU ¢i A. STAN

a doua volume de izvoare 1. Acestea au ca trasaturl caracteristicg faptul c5,

ambele au la bazg surse interne §i contin informatii referitoare doar la
Moldova, pentru care comparativ cu Tara Romineasc5, documen-
tatia existent& in colectiile intocmite sub regimul trecut 2 era cu totul
insuficientl.
0 parte din documentele inserate in cele dou'a volume aduc §tiri
pretioase fn ce priveste situatia social-economic5, a taranimii din Moldova
in preajma anului 1848. Astfel, reflectind ingsprirea conditiilor de munc& ale
sAtenilor in perioada regulamentarA, documentele atestA ca," au avut loc
framintgri in rindurile Wm:111°r, fuga in interior sau in afara Moldovei
constituind forma cea mai frecventA a luptei de class inainte de revolutie.
in ce priveste mAsurile claselor dominante de a inIbu§i tendintele
de formare a unei prese burgheze care se manifestau inainte de revo-
lutie documentatia existent& in cele dou6 volume este extrem de inte-
resant& De pildri, o porunc5, domnease5, din 23 august 1840 atrAgea atentia
Secretariatului de Stat al Moldovei sa ia m5suri pentru interzicerea re-
vistei Dacia literary ", deoarece se aratA in poruncI in loc s'a se
ocupe de literature, atac5, regimul lui M. Sturdza §i ia apArarea claselor
asuprite. 0 alt5, masur& luat& de autoritatea de stat impotriva presei cu
tendinte progresiste o constituia instructiunile privind cenzurarea acesteia.
infringerea mi§carii revolutionare din Moldova a provocat dezlgn-
tuirea unor puternice actiuni ale claselor dominants pentru arestarea
frunta§ilor revolutiei, cu scopul de a preveni alte incercAri de in15,turare a
regimului lui M. Sturdza. Ambele publicatii contin informatii edificatoare
fn aceasta privintl. Astfel, intr-o scrisoare din 29 martie 1848 cAtre dre-
gatorul de Mein, M. Sturdza ruga pe acesta sa in inchi§i cu stra'§nicie
pe expulzatii din Moldova, sub Invinuirea" de a fi ridicat poporul lay
lupt& impotriva ordinei existente.
Alte §tiri de dup& mi§carea din martie, inserate in cele dou5, vo-
lume, cuprind porunci ale lui M. Sturdza atre unele isprAvnicii din Mol-
dova privitoare la mAsurile ce trebuiau luate pentru a impiedica revenirea
revolutionarilor care reu§iserA s5, scape de sub paza autoritatilor de la
Macin si se indreptau din nou spre Moldova. Culegerile de documente
reflect& limpede pozitia marii boierimi reactionare fat& de evenimentele
din 27-28 martie 1848. Este concludent in aceasta privint5, raportul lui
M. Sturdza care sultan din 11 aprilie 1848.
Un grup de documents deosebit de important pentru intelegerea
modului cum s-a dezvoltat miscarea revolutionary din Moldova, dup5,
evenimentele din martie 1848, se refer& la eforturile revolutionarilor mol-
doveni de a atrage de partea for tgrAnimea i de a o folosi in lupta pentru
inlaturarea orinduirii feudale. Semnificativ fn aceast& privint5, este mani-
festul din 19 aprilie 1848 adresat de un grup de revolutionari atre eaten,
in care erau explicate cele 35 de puncte prezentate la 28 martie luiM. Sturdza.
1 Anul revolufionar 1848. I. In Moldova, Ed. de stat, Bucuresti, 1950 sub redactia lui
M. Roller ; Documen1e priviloare la anul revolulionar 1848 In Moldova, Directia Gen. a Arhivelor
Statului, Bucuresti, 1960, volum lntocmit de un colectiv de arhivilti de la Iasi, condus de
Gh. Ungureanu.
8 Anul 1848 In Principalele Romine, Buc., 1902 1910, vol. IVI.

www.dacoromanica.ro
 PUBLICAREA IZVOARELOR ISTORIEI MODERNE 1655

Publicarea Principiilor pentru reformarea patriei intocmite de un grup

de revolutionari moldoveni la 12/24 mai 1848, la Brapv, reprezint5, o
-contributie documentary pretioasa. Acest program cuprindea urm'atoarele
puncte desfiintarea boierescului, ridicarea beilicurilor, improprietArirea
fara rgiscumpArare, desfiintarea privilegiilor, dezvoltarea institutiilor
tg,rii pe baza principiului libertatii, egalitg,tii i fraternitAtii, unirea
Moldovei cu Tara Romineascg, intr-un stat independent. Programul era
semnat de fruntasi ai mi§carii revolutionare ca : Teodor Sion, Costache
Negri, L. Roset, fratii Vasile si Ion Alecsandri, A. Rusu, Zaharia Moldo-
vanu, N. Ionescu etc.
Interdependenta dintre revolutiile desfgsurate in cele trei t5,ri
romine este de asemenea ilustratg, de uncle documente incluse in cele
doug, volume. Astfel, o serie de materiale atestg, fenomenul frecvent
al trecerii unor revolutionari din Transilvania in Moldova ski invers in
tot cursul anului 1848 si inceputul celui urmg,tor. Yn aceast5, privinta,
uncle dispozitii date de M. Sturdza pentru intgrirea pazei la granita cu
Transilvania araVa el el se temea de influenta pe care ar fi putut s-o
exercite asupra Moldovei revolutionarii de dincolo de Carpati. Printre
altele, In colectie figureazg, §i fisele eu semnalmentele unor revolutionari
poloni i unguri, ca Bern si Kossuth, urmg,riti de reactiune.
Ca si in domeniul elaborg,rii unor studii §i articole, arbAtorirea
.centenarului Unirii Principatelor a constituit pentru noua istoriografie
un imbold pentru stringerea laolaltg, a majoritg,tii informatiilor docu-
mentare care privesc acest eveniment 1. Colectia Documente privind
Unirea Principatelor cuprinde cinci volume de materiale, din care pin5,
in prezent doug, au ski vgizut lumina tiparului 2. Documentele incluse
in primul volum an fost culese din fondurile Arhivelor Statului din
13ucuresti z}i Iasi.
Un mgnunchi din materialele acestui volum relev5, eforturile revo-
lutionarilor de la 1848 de a se intoarce din exil. Acestia, apreciind insem-
ng,tatea evenimentelor care aveau loc in Principate, considerau prezenta
for in tart' indispensabilg in imprejurgrile date. Autoritgtile erau insp5,i-
mintate in.sa, de revenirea fruntasilor de la 1848 ski se strg,duiau sg, impie-
dice, sau cel putin sg, amine cit mai mult, intoarcerea lor. Cu toate obsta-
colele pe care le-au avut de infruntat, majoritatea exilatilor de la 1848
asa cum atestg, o parte din documente reusesc totusi sg, se intoard,
din emigratie spre sfirsitul anului 1857, consacrindu-si fortele luptei
pentru inchegarea statului national. (doe. nr. 354, 358, 398, 401, 402,
409, 479 etc.).
Documentatia din acest volum aduce stiri interesante privitoare
la dezlantuirea unei puternice ofensive a reactiunii separatiste din Mol-

1 Ampla colectie Acte si documente relative la istoria renascerei Romtniei publicata. In

trecut de isloricii burgtiezi punea pe prim plan rolul unor factori externi in IntAptuirea Unirii.
2 Documente privind Unirea Principatelor, sub redactia acad. A. Otetea, vol. 1, Documente
Interne (1854-1857), tntocmit de Dan Berindei, Eleonora Alexiu, Trifu Selea gl Apostol Stan ;
vol. II, Rapoartele consulatului Austriei de la Iasi (1856-1859), tntocmit de Dan Berindei,
Ed. Academiei R.P.R., Bucurelti, 1959-1961.

www.dacoromanica.ro
1656 D. HUREZEANU , A. STAN 4

dova impotriva partizanilor Unirii, o data cu preluarea puterii de caima-

camul Toderita Bal§ (doc. nr. 5, 6-8, 9).
In Tara Romineasca pozitiile reactiunii erau mai slabe decit in-
Moldova. Totu§i, uncle documente dovedesc ca §i aici au fost luate ma
suri represive de catre autoritati impotriva unioni§tilor (doc. nr. 387,,
388, 389). Astfel, intr-o adresa catre administratia de Olt, Ministerul de
Interne critica aspru campania de propaganda unionista care se desfa§ura
acolo inainte de intrunirea Adunarii ad-hoc. Putin mai tirziu, aceemi
administratie, conformindu-se vederilor ministerului, aresta pe Tanase
Constantin unul dintre reprezentantii taranimii in Adunarea ad-hoc
acuzat de activitate unionista.
Volumul I de Docuniente privind Unirea Principatelor contine si
informatii relative la pregatirile care se faceau in Moldova §i Tara Romi-
neasca pentru alegerile in Adunarile ad-hoc. Informatiile documentare ates-
ta ca apropierea convocarii acestora a dus la o puternica efervescenta In.
rindul claselor §i paturilor sociale din cele doua tari. Pentru Tara Ito-
mineasca este mentionata existenta adunarilor §i cluburilor electorale..
Ele erau o expresie a luptei politice care depa§ea cadrul restrins al corpului
electoral (doc. nr. 473, 476, 478).
Un numar important din documentele acestui volum se refera In
falsificarea alegerilor pentru Adunarea ad-hoc din Moldova, precum §i
la actiunea unioni§tilor pentru anularea acestora (doe. nr. 91, 105, 108,
127). Exista, de asemenea, §tiri care atesta ca alegerile pentru Adunarea
ad-hoc din Moldova au avut loc sub presiunea fortei publice (doc. nr. 140,
146, 149, 155, 158).
Materialele din volumul amintit dau la iveala tiri not privind acti-
vitatea Adunarilor ad-hoc din Moldova §i Tara Romineasca. Din docu-
mente se constata ca ambele Adunari se exprima in mod categoric pentru
Unirea celor doua tari. In legatura cu dezbaterile din Adunarea ad-hoc
munteana, referitoare la situatia interna, volumul contine informatii ine-
dite, care arata c5., nu numai reprezentantii boierimii din adunare s-au opus
discutarii problemei agrare, dar chiar §i cei ai burgheziei (doc. nr. 788, 789).
In volum exista §i interventia lui Tanase Constantin, care In §edinta din
7/19 decembrie 1857, in numele deputatilor sateni, dezvaluind suferintele
taranimii §i necesitatea de a fi improprietarita, declara ea in vlitoarea
adunare prezenta deputatilor tarani este indispensabila (doc. nr. 813).
Volumul al doilea din colectia Documente privind Unirea Princi-
patelor cuprinde rapoartele consulului Austriei din Iasi, Godel Lannoy,
catre ministrul sau de la Viena, Buol Schauenstein, intre anii 1856-1859.
Aceste materiale releva politica anexionista promovata de Austria. Ne-
putind sa anexeze principatele in timpul razboiului Crimeii, Austria a dus
ulterior o politica de subordonare economica a acestora (doe. nr. 38, 42,
62 68).
Oglindind situatia interna a Moldovei la sfir§itul domniei lui Gri-
gore Ghica, o parte din rapoartele consulului a,ustriac relev-a ca instau-
rarea caimacainiei lui Bal§ insemna nu numai un succes al reactiunii sepa-
ratiste, dar §i al Austriei (doc. nr. 44). Astfel, dindu-si seama ca o data cu
crearea statului national privilegiile feudale vor fi desfiintate, separa-
www.dacoromanica.ro
5 PUBLICAREA I2.VOARELOR ISTORIEI MODERNE 155Z

tistii din Moldova, sprijiniti de caimacam, au organizat o serie de petitii

reactionare, unele din acestea aparind chiar in organe de press din occi-
dent, altele fiind adresate direct sultanului. Documentele din acest volum
atesta, de asemenea, ca in timpul caimacamiei lui Bala} imixtiunea Aus-
triei in afacerile interne ale Moldovei se f5,cea in mod direct (doc. nr. 80).
Consulul Austriei de la Iasi consemneaza totodata In rapoartele
sale ea 'Litre unionistii moldoveni i munteni ar fi existat o Intelegere fn
ce priveste desemnarea unui candidat unit la domnie. Aceasta tire este
-valoroasa, ea int5,rind unele pareri potrivit carora dubla alegere a lui Cuza
ar fi avut la baza o intelegere prealabirg.
0 realizare important& a istoriografiei noastre in domeniul publi-
carii izvoarelor istoriei moderne o constitute editarea unei cuprinzatoare,
eoleetii de documente referitoare la razboiul pentru independentd1. Bogatia
materialului faptic inclus in culegere, precum si oglindirea unui insemnat
numar de aspecte legate de acest eveniment creeaza cercetatorilor posibi-
litatea intelegerii ample nu numai a cauzelor si desfasurarii razboiului,
dar si a aportului paturilor sociale, care au suportat greutatile lui.
Parcurgerea unei parti din aceasta colectie arata ca intreaga dezvol-
tare economics, sociall si politica a Romlniei era frinata de jugul asupririi
otomane. Cucerirea independentei politice se ridica ca o necesitate obiec-
tiva. Astfel, documentele incluse In colectie contin date deosebit de inte-
resante in ce priveste dezvoltarea unor ramuri not ale economiei. Aceasta
a determinat ridicarea partii mai Inaintate a burgheziei la lupta pentru,
cucerirea independentei de stat.
Cele noua volume de documente permit sa se desprinda cu claritate
concluzia ca masele muncitoare au luptat cu abnegatie pentru indepen-
dents, nazuind s&-si imbunatateasca grin aceasta situatia material& si au
suportat greutatile razboiului. 0 buns parte din materialele din aceasta
colectie zugravese In acelasi trap starea deosebit de grea a maselor
populare, dar mai ales a taranimii, in preajma razboiului.
Documentele releva cresterea continua a obligatiilor taranimii pe
linia invoielilor agricole si pun in evidenta caracterul de multe on fortat
al executarii prevederilor pe care le stipulau (doe. nr. 18, 63, 87 etc.) 2.
Yn colectie figureaza, de asemenea, multe date relative la oprimarea taxa-
niraii de catre aparatul de stat. Reprezentantii statului interveneau free-
vent pentru scoaterea taranimii la muncile mosierilor yt arendasilor
impiedieindu-i astf el sa-$i lucreze propriile ogoare. Totodata exploatarea
nemiloasa a taranimii de eatre mosieri si samavolniciile la care recurgeau
reprezentantii autoritatilor de stat au dus in preajma razboiului de inde-
pendents la activizarea luptei de dug la sate, la cresterea nenaultumirilor
printre Omni (doe. nr. 149, 152 etc.) 3.
O alts problems puss in lumina de aceasta colectie este aceea a
pozitiei burgheziei, ca class, fats de razboi. Analiza unor materials care
1 Rdzboiut pentru independent& vol. IIX, Ed. Academiei R.P.R., Bucure0, 1954-
1955. Comitetul de redactie : V. Cheresteliu, V. Maciu, S. Stirbu, Mihail Roller red
responsabil.
2 VOL I, partea I.
8 Vol. II.

www.dacoromanica.ro
1658 D. HUREZEANU fi A. STAN 6

se referfi la acest aspect al rfizboiului impune concluzia ca burghezia,

deli dorea neatirnarea, n-a in.teles sfi lupte in mod hotfirit pentru dobin-
direa ei, la inceput cfiutind s-o obtinfi pe calea unui compromis cu Turcia.
Totodatfi sint semnificative in aceasta privintfi i actele din colectie care
.testa tranzactiile diplomatice ale burgheziei yi mo§ierimii cu diferite
cabinet° din Europa occidentals, in vederea ci§tigarii sirnpatiei acestora
interventiei for pe lingfi Poartfi pentru acordarea independentei de
stat a Rominiei. Din confruntarea diverselor documente din colectie se
poate constata csr razboiul i colaborarea cu Rusia all gfisit ecou in partea
mai inaintatfi a burgheziei (doc. nr. 209, 1343) 1, majoritatea reprezen-
tantilor claselor dominante acceptind Ins aceasta situatie ca pe o solutie
impusfi de imprejurfiri.
Izvoarele cuprinse in colectia amintitfi aduc clarificki amfinuntite
asupra atitudinii marilor puteri europene fatfi de acest eveniment. Daefi
Rusia, urmfirind propriile interese, sprijinea in mod obiectiv lupta popoa-
relor din Balcani pentru cucerirea neatirnkii fatfi de Turcia, in schimb
Anglia, Austro- Ungaria si Germania sustineau, in fond, mentinerea into-
gritfitii Imperiului otoman.
Alte materiale dovedesc, pe de o parte, sprijinul material dat rfiz-
boiului pentru independentfi de masele largi populare, iar pe de alta,
sustragerea burgheziei i mosierimii de la sustinerea lui (doe. nr. 6, 734).
Prin publicarea acestor izvoare este dezvfiluita, de asemenea, atitudinea
condamnabilfi a regimului burghezo-mosieresc care, neingrijindu-se din
timp de inzestrarea armatei, a trimis soldatii sa lupte ffir5, hrang, qi echi-
pament corespunzfitor (doe. nr. 889, 904, 1159, 1271 etc.) 2.
In ciuda conditiilor grele in care au luptat, soldatii romini, alfituri de
cei rusi, au inffiptuit pe cimpul de luptfi minunate acte de vitejie. Ilustrarea
acestui aspect al rfizboiului se face din plin de un numfir mare din materia-
lele incluse in colectie (doc. nr. 119, 1075, 1123 etc.)3. Sint de relevat in spe-
cial piesele documentare care reflectfi spiritul de sacrificiu de care au dat
dovadl fiii poporului romin in luptele pentru cucerirea Plevnei. Alte docu-
mente, tot din acest grup, demonstreazfi ca in timp ce ostasii romini iii
dfideau viata pentru independenta patriei, familiile acestora nu numai ca
nu primeau nici un sprijin din partea statului, dar erau supuse la apfisfiri
din cele mai grele.
Colectia de documente privind rfizboiul pentru independentfi, printre
altele, pune la dispozitia cercetfitorilor un bogat material referitor la
desfa§urarea operatiunilor militare. Includerea acestor izvoare in colectie
faciliteazfi posibilitatea urmkirii contributiei armatei romine fn rfizboiul
ruso-romino-turc din 1877-1878.
Preocupfirile pentru publicarea izvoarelor eu caracter economic pentru
epoca modern% din istoria Orli noastre au fost mai slabe. Totusi, de
curind Directia Generals a Arhivelor Statului a initiat intocmirea unei

1 Vol. II.
2 Vol III.
s Vol. VII.

www.dacoromanica.ro
7 PUBLICAREA IZVOARELOR ISTORIEI MODERNE 1659

colectii de acest gen, din care pins acum au fost editate doua volume de
documente 1.
Volumul I cuprinde informatii privind crearea unor institutii de sta-
tistic/ similare in ambele Principate. Dupa constituirea statului national,
cele doua institutii se contopesc o datA, cu unificarea administrative de
la 24 ianuarie 1862.
Volumul al doilea din colectia de documente mai sus-amintite se
refers la dezvoltarea economic/ a tirgurilor tli ormelor din Moldova in
epoca 1776 1861. La perioada modern/ din istoria Rominiei se refer/
numai un numar redus de materiale. Un prim lot din acestea ilustreaza
cre§terea continua, dupe revolutia din 1848, a ormelor §i tirgurilor mol-
dovene. 0 statistic/ din 15 august 1855 indica ex.istenta a 65 de tirguri in
13 judete. Documentatia din acest volum arat/ §i cre§terea populatiei
orkene§ti in perioada 1848-1861, pe calea strgraut/rii la orate a unui
numa'r important de ateni, precum §i diverse forme ale luptei de class, spe-
cifics acestei paturi de tirgoveti, care nu rupseserg definitiv cu agricultura.
Alte piese documentare releva modul defectuos cum erau administrate
ormele §i tirgurile Moldovei, fapt care a constituit o cauza important/
in cre§terea nemultumirii orkenilor.
Un izvor important pentru studierea unor anumite aspecte ale
epocii moderne ml constituie eoresgondenta particular/ a unor reprezentanli
ai diferitelor petturi si clase sociale din Rominia, care au avut un rol
important in evenimentele desfkurate in acest timp, in lupta pentru
promovarea progresului social-economic din principate.
Printre ace§tia un merit deosebit 1-au avut Vasile Alecsandri, Ion
Ghica qi Mihail Kog5,1niceanu, a cgror corespondent/ a constituit obiec-
tul unor interesante cataloage. De asemenea, editarea unor documente
literare inedite apartinind lui Vasile Alecsandri 2 ti lui Ion Ghica s repre-
zint5, o contributie revelatoare fn ce prive§te locul acestora in dezvoltarea
literaturii si culturii romine§ti.
Catalogul relativ la V. Alecsandri4 cuprinde corespondenta acestuia
din perioada ulterioar5, revolutiei, de la 1848 pin/ la 1890, cu diferite per-
sonalitAti care au activat pe plan politic §i cultural in acea vreme, printre
care N. Balcescu, Carol Davila, Ion Ghica, Alexandru Hurmuzachi,
Costache Negri etc.
0 alts lucrare de acest gen se refer/ la Ion Ghica 5. Scrisorile
rezumate in acest catalog reflect/ evolutia sa de la linia democrat-
1 Documente privitoare la istoria economica a Rointniei. Statistica, Tara Romtneasca si
Moldova. Seria B, vol. I, Bucuresti, 1960, sub redactia lui Manea Mdnescu, Gh. Ungureanu,
M. Regleanu, I. Leonte, P. Matei, V. Trandaf ; °rase qi ttrguri. Moldova. Seria A. vol. II,
Bucure§ti, 1960 sub red. lui Gh. Ungureanu, Gh. DdscAlescu, M. Gheorghiu, Gh. Robu, se-
cretari de redactie : I. Leonte, P. Matei, V. Trandaf.
2 Documente literare inedite. V. Alecsandri, Corespondenfa, E.S.P.L.A Buc., 1960, editie
1ngrijita $i note de Marta Anineanu, cu o prefata de G. C. Nicolescu.
3 Documente literare inedite. Ion Ghica, E.S.P.L.A., Buc., 1959, editie ingrijita, prefatata
si note de D. P5curariu.
4 Marta Anineanu, Catalogul corespondenfei lui Vasile Alecsandri, Ed. Academiei R.P.R.,
Bucuresti, 1957.
5 Nicolae Liu, Catalogul corespondenfei tut Ion Ghica, Ed. Academiei R.P.R.,
Bucuresti, 1962.

20 c. 5130
www.dacoromanica.ro
1660 D. HUREZEANU Oi A. STAN 8

revolutionary a lui Balcescu ale carui idei le Impartasea spre libe-

ralismul moderat", adversar al lui Cuza sustinator al lui Carol de
Hohenzollern.
A fost de asemenea publicat r3i catalogul corespondentei lui Mihail
Kogalniceanu 1. Din bogatele informatii pe care le contine corespondents
sa, retin atentia Indeosebi unele scrisori cu referiri la revolutia de la 1848,
la activitatea lui in emigratie, la lupta lui pentru Haire si la activitatea
pentru infaptuirea reformelor sociale sub domnia lui Al. I. Cuza.
Activitatea sustinuta a lui M. Kogalniceanu in perioada Unirii se
reflect/ pe larg in culegerea care cuprinde cele mai importante discursuri
rostite de marcantul om de stat in acea epoca 2. Ele sint cit se poate de
edificatoare in definirea pozitiei lui inaintate fats de rezolvarea marilor
probleme ale epocii in care a trait $i a luptat.
Printre fenomenele sociale determinante pentru intreaga desfasurare
a istoriei moderne a Rominiei se Inscriu aparitia §i dezvoltarea clasei
muncitoare si a miscarii muncitoresti gj rascoalele taranilor de la sfir-
situl sec. al XIX-lea ii Inceputul sec. al XX-lea.
Exponeatii ideologici ai claselor dominante Incercau, Impotriva
evidentei, sa acrediteze ideea ca in Rominia proletariatul ar fi ca 1i
inexistent, jar socialismul ar constitui o plants exoticV, lipsit hind de
conditiuni objective de dezvoltare. Negarea tendentioasa a realitatilor
sociale ale tarii urmarea demobilizarea clasei muncitoare si a militantilor
socialisti j linistirea claselor dominante, care nu trebuiau sa-si faces
preocupari, ca In Apus, din problems muncitoreasca". Desi intelegerea,
procesului istoric de dezvoltare a tarii nu era posibila far/ cercetarea
miscarii muncitoresti si a luptelor taranimii, istoriografia burgheza a
ignorat aproape cu desavirsire cele doug fenomene istorice majore ale
istoriei moderne. In felul acesta se escamota dezvaluirea contradictiilor
profunde ale societatii capitaliste din Rominia, ale regimului burghezo-
mosieresc.
Cercetarea sistematica, pe un front larg, a istoriei miscarii mun-
citoresti din Cara noastra si a luptelor taranimii Ii integrarea acestora in
ansamblul dezvoltarii generale a Rominiei, stabilindu -se locul si rolul lor,
a fost Intreprinsa abia in anii puterii populare de catre noua istoriografie
bazata pe invatatura marxist-Leninist /. Intocmirea unor studii lucrari
de interpretare de mai mare amploare a fost precedata de publicarea
unor materiale documentare menite sy ofere baza pentru cercetarile
ulterioare.
In anul 1947 a aparut o voluminoasa evlegere de doeumente pri-
rind misearea muneitoreased, selectate qi pregatite pentru tipar de

1 Augustin Z. N. Pop, Calalogul corespondenlei lui Mihail Kogalniceanu, Ed. Academie

R.P.R., Bucuresti, 1959.
2 M. Kogalniceanu, Discursuri parlamenlare din epoca Unirii, Ed. stiintificd, Bucuresti,
1959. Editie ingrijita de Vladimir Diculescu.

www.dacoromanica.ro
9 PUBLICAREA IZVOARELOR ISTORIEI MODERNE 1661

Mihail Roller1. Culegerea este consacratg istoriei miscgrii muncitoresti

intre 1872-1916, oglindind momente de seams ale cresterii, maturizgrii
si dezvoltgrii organizatorice, politico si ideologice ale miscgrii. Un im-
portant numar de documente reprezintg articole redactionale ale presei
socialiste. Ele permit sa, ne formgm o imagine despre orientarea publica-
tiilor din perioada respective.
Culegerea cuprinde de asemenea documente programatice ale mis-
cgrii muncitoresti. Se prezintg punctele primului program al miscarii
muncitoresti (1880), ca $i ale celui de-al doilea program (1886) ; sent re-
date programul Partidului Social-Democrat al Muncitorilor din Rominia
(1893) $i al Partidului Social-Democrat din Rominia (1910). Numeroase
hotgriri §i rezolutii ale conferintelor asociatiilor profesionale si, incepind
din 1906, ale conferintelor sindicale relevg activitatea sustinutg a clasei
muncitoare pentru organizarea sa profesionalg. Statute le asociatiilor
muncitoresti cuprinse in volum reflectg drumul lung parcurs de proleta-
tariatul din Rominia, de la infiintarea asociatiilor profesionale ping.
la sindicatele bazate pe principiul luptei de clasg, care au jucat un rol im-
portant in refacerea partidului. Prezenta active a miscgrii muncitoresti
in viata socials si politica, a Orli noastre este reliefatg cu pregnantg in
culegerea prezentata de documente. Se poate spune ca nu a fost eveniment
social, politic sau economic mai important fata, de care miscarea muncito-
reascg se nu se dovedeascg receptive, se nu caute se -si fixeze pozitia sa.
Numeroase hotgriri, rezolutii, articole cuprinse in culegere dovedesc
preocuparile miscgrii muncitoresti pentru problema agrara si pentru
tgranime, aduc clarificgri in privinta pozitiilor conturate in sinul miscgrii
fata, de lupta revolutionary a taranilor, in primul rind fatg de rgscoala din
anul 1888, de cluburile socialiste la sate (1898-1899) si de marea rascoala
a tgranilor din anul 1907. In numeroase documente se demascg regimul
burghezo-mosieresc §i sistemul politic din Rominia, chemindu-se pro-
letariatul sg is parte la viata politicg a tgrii.
Culegerea de documente reflectg Intr -o oarecare masurg partici-
parea miscgrii muncitoresti din Rominia la activitatea desfasurata de
miscarea muncitoreascg internationalg, incadrarea proletariatului roman,
ca detasament organizat, in rindurile proletariatului mondial.
Documentele permit sa se constate cresterea rolului proletariatului
din capitala tariff, Bucuresti, in conducerea actiunilor proletariatului din
intreaga targ. Ele oglindesc afirmarea, Inc a, de la sfirsitul secolului trecut
si inceputul secolului nostru, a unor detasamente importante ale clasei
muncitoare din Rominia ca ceferistii, petrolistii etc.
Aparitia culegerii Documents din, istoria miscarii niuncitoresti
1872 -1916 a jucat un rol pozitiv in dezvoltarea cercetgrilor asupra tre-
cutului de lupta, a proletariatului din Rominia. Aproape toate lucrgrile de

1 Documenle din miscarea muncitoreasca 1872-1916, culese $i adnotate de Mihail Roller,

editia a II-a, Ed. C.G.M., Bucuresti, 1947. Anterior a aptirut, tot sub redaclia lui M. Roller,
Documenle din miscarea muncitoreasca, vol. I, 1872 -1900, Ed. C.G.M., Bucuresti, 1946 si Docu-
mente sindicale 1906 -1914, Ed. C.G.M., Bucuresti, 1946. Cele 2 culegeri au fost incluse In
culegerea din anul 1947 la care ne referim.

www.dacoromanica.ro
166 D. HUREZEANU i A. STAN 10

interpretare elaborate pe aceasta tema, s-au folosit de materialele cuprinse

In culegere.
Nivelul atins de cercetarea istorica actual pune insa, in lumina, o
data mai mult, deficientele culegerii, &and necesara chiar intocmirea
unor not volume documentare care sa satisfaca cerintele actuale.
Astfel, culegerea este lipsita de documente referitoare la miscarea
muncitoreasca, din Transilvania. Conditiile specifice de dezvoltare a mis-
carii muncitoresti din Transilvania, in perioada respective, nu pot sa scu-
teasca o culegere de documente de a reflecta in mod corespunzator aceasta
miscare in evolutia ei. Culegerea este alcatuita numai pe baza de documente
extrase din presa vremii. Documente de arhiva, nu sint incluse deloc in
culegere. Aceasta se repercuteaza, asupra faptului ca, in culegere se oglin-
dese prea palid actiunile ca atare ale proletariatului, momente din lupta
sa impotriva exploatarii capitaliste.
Culegerea nu tontine unele materiale concludente pentru dezbaterile
de idei din cadrul miscarii muncitoresti din tara noastra, ca de pilda
studiul program Ce vor socialistii romini? sau Patruzeci de ani de robie,
seirdcie Si rusine, fiind incarcata in schimb cu articole din presa socialista,
putin semnificative. Comentariile care insotesc prezentarea documentelor
necesita, rectificari atit sub aspect interpretativ, cit si faptic. Ele sint
plasate nepotrivit, in fruntea documentelor. Perioada premergatoare primu-
lui razboi mondial, marcata, de intarirea aripei de stinga in partidul so-
cial-democrat si ulterior de participarea reprezentantilor P.S.D. la conferin-
tele Internationalei a II-a, unde s-au situat pe pozitii inaintate, este insufi-
cient prezentata, In culegere. De asemenea, si perioada de inceput a
miscarii muncitoresti din tara noastra, inclusiv etapa formarii si activi-
Cala cercurilor revolutionare, este lacunar reprezentata in culegere.
Prezentarea lacunara a perioadei de inceput a miscarii socialiste din
culegerea Documente privind misearea muncitoreasca din Rominia -1872-
1916 este suplinita, intrucitva de colectia de documente privind razboiul
pentru independenta, care cuprinde in volumul I peste 400 de documente
referitoare In activitatea cercurilor revolutionare din tara noastra in peri-
oada 1874-1881. Majoritatea documentelor respective reprezint6 seri-
sori ale revolutionarilor rusi, emigrati in Rominia, care an participat sus-
tinut, asa dupe cum este cunoscut, la activitatea primelor cercuri revolu-
tionare din tara noastra.
Ele ofera un material bogat referitor In variatele aspecte ale miscarii
revolutionare din Rominia si pun in lumina strinsele ei relatii cu revolt).-
tionarii rusi.
Un insemnat numar de scrisori apart/in sau sint adresate d-rului
Russel (N. K. Sudzilovschi), lui Nicolae Zubcu Codreanu si lui C. Dobro-
geanu-Gherea, adica unor figuri proeminente ale miscarii revolutionare
din Rominia. Sint concludente pentru conceptiile lui Zubcu Codreanu
scrisorile sale publicate in O paging din Socialismul romin" (doc.
315, 321, 328 etc.). Ele releva sentimentele puternice de dragoste si atasa-
ment pe care tinarul revolutionar le nutrea pentru poporul muncitor
i contureaza, un tablou sugestiv al contradictiilor sociale din Rominia.
In special situatia grea a taranimii, pe care reusise s-o cunoasca foarte bine,

www.dacoromanica.ro
11 PUBL1CAREA IZVOARELOR ISTORIEI MODERNE 1663

retinea atentia lui Zubcu Codreanu. Documentele provenite din cercul

revolutionarilor emigrati in Rominia ridicl necesitatea de a fi subliniatig
cu mai multg pregnantg decit ping in prezent inriurirea narodnicistg
revolutionary asupra acestora. Pe l'ingg faptul ca s-au format §i au parti-
cipat activ, ping la emigrare, in cadrul miscgrii narodniciste, revolutio-
narii sositi in Rominia intretineau o vie corespondentg cu numerosi repre-
zentanti ai miscgrii narodniciste aflati in Occident sau in Rusia, parti-
cipau la publicatiile acestora, erau consultati in problema editgrii unor
periodice, sprijineau iii organizau trecerea literaturii ilegale, in bung mg-
surg de facturg narodnicg', prin Rominia in Rusia 1.
Asa cum s-a stabilit in numeroase lucrgri, Rominia era o cale veche
de trecere a literaturii revolutionare in Rusia. In deceniul al 8-lea al sec.
al XIX-lea organizarea transportului literaturii prin. Rominia a cgpAtat
o amploare deosebit (doc. 306, 431, 434). Pe baza materialelor cuprinse
in volum se pot face deductii despre orientarea si provenienta literaturii
transportate.
In formarea participantilor din cadrul cercurilor revolutionare din
Rominia in deceniul al 8-lea al secolului trecut un rol imens 1-au jucat
conceptiile revolutionarilor democrati rusi si, in primul rind, conceptiile
lui N. G. Cernisevschi. Documentele la care ne referim atestg rgspindirea,
lucrgrilor lui Cernisevschi printre revolutionarii asezati in Rominia, pre-
ocuparea acestora pentru insusirea ideilor lui Cernisevschi, pe care-1 consi-
derau un mare precursor, admiratia fatg de omul si opera marelui
democrat revolutionar rus (doc. 297, 370, 420, 645).
Se fac remarcate in mod deosebit si documentele care pun in luming
interesul participantilor fatg de activitatea cercurilor revolutionare pentru
opera inaintasilor de seam ai gindirii si miscgrii revolutionare din Ro-
minia in primul rind N. Bglcescu (doc. 448), pentru trecutul poporului
romin (doc. 401). Dad, tineretul intelectual pgtruns de idei liberale, hide-
pgrtat de aspiratiile maselor populare, era pe drept cuvint eriticat cu
vehementg si sarcasm de cgtre participantii cercurilor revolutionare,
exists mgrturii care atestg simpatia profundg i respectul acestora pentru
comorile culturii populare a tgrii noastre, pentru traditiile de luptg ale
maselor muncitoare (doc. 401, 520, 555, 677 etc.).
In strins contact cu revolutionarii rusi emigrati in tara noastrg
s-au aflat numerosi tineri intelectuali roman, care au jucat un rol activ
in cadrul miscarii revolutionare din deceniul al 8-lea al secolului trecut.
Colaborarea strinsg dintre revolutionarii romini si emigrantii revolu-
tionari din Rusia este oglinditg pe larg in documente (doc. 348, 363,
372, 374, 356, 369, 616 etc.).
0 semnificatie aparte pentru cercetarea istoriei miscgrii revolu-
tionare din tara noastrg o prezinta grupul de documente care relevg acti-
1 Corespondenta atesta legaturile revolutionarilor din Romlnia cu reprezentantii cer-
curilor grupate In jurul unor organe ca Nabat", editat de gruparca lui N. P. Tcaciov, Vperiod"
aflata sub influents lui P. L. Lavrov, Rabotnic" scos cu participarea lui Zamfir Arbore-
Ralli, Obscina" etc. (vezi doc. 263, 265, 268, 292). Revolutionarii emigrati in Rominia erau
tinuti la curent cu desfasurarea miscarii revolutionare ruse (doe. 251, 294, 300, 307, 357,
361, 418, 630 etc.).
. . ) '

www.dacoromanica.ro
1664 D. HUREZEANU 0 A. STAN 12

vitatea publicistica f}i incerdirile de a da cercurilor revolutionare o forml

organizatoricA inehegatg. Pe lingA ideea activarii in rindurile intelectualilor,
se vorbea tot mai insistent de necesitatea largirii propagandei printre
p'kurile muncitoare, in primul rind ale tkanimii (doc., 315, 321, 350,
393, 518, 520, 617 etc.), de creare a unei miscki de mass (doe. 538). Pro-
blema stringerii contactelor intro reprezentantii cercurilor revolutionare,
a organizArii unei consfAtuiri pe tara, care sg, fixeze programul de actiune
pentru perioada urmaloare 1 este prezentg in diferite documente. Unele
scrisori vorbesc despre proiectele de infiintare a unei societati social-
democratice romine" (doc. 429) sau despre proiectul creArii unui
cerc de studii prevgzut cu o biblioteca, cu o publicatie proprie i capabil
sa asigure convocarea unor sedinte regulate (doc. 356). In anul 1877,
unii reprezentanti ai cercurilor revolutionare, printre care se aflau N. Zubcu
Codreanu i d-rul Russel se gindeau la necesitatea formkii in Rominia
a unui partid socialist" (doc. 417).
Preocupki sustinute au existat pentru crearea unei prese revolu-
tionare. Aparitda gazetei Socialistul" (1877), discutiile in jurul aparitiei
i profilului gazetei Rominia viitoare" atest6 din plin aceasta (doc. 454,
473, 520, 610, 624 etc.).
Activitatea publicistic5, i cea desfasuratA pe linie organizatoric5,
a fost stimulat6 de apropierea membrilor cercurilor revolutionare de
invgfatura marxista",, de teoriile socialismului tiintific. Unele documente
provenite din cadrul acestor cercuri fac dovada unor preocupki sustinute
pentru procurarea lucrArilor lui K. Marx si F. Engels in limbile germanA,
ruse, franceed, italiana, pentru studierea in primul rind a Capitalului
§i a altor lucrki de popularizare a m'ketei opere a lui Marx (doc. 529,
624, 625).
Reflectind o munca sustinute depusa, de comitetul redactional
pentru selectarea §i pregUirea documentelor pentru tipar, volumul la
care ne referim nu e scutit totusi de lipsuri evidente. Asa, de pild'a,regestele
nu indica totdeauna ceea ce este esential. Cititorul este nevoit sa parcurg5,
personal documentele pentru a putea extrage informatiile pretioase pe
care le tontine culegerea. Fidnd vorba de scrisori in care apar referiri la
multe nume de persoane, de organizatii, de publicatii etc., putin cunos-
cute cititorilor nespecialisti, se impunea intocmirea unui bogat aparat
arheografic care sA ajute la intelegerea §i folosirea documentelor prin adno-
t5,rile, observatiile §i explicatiile date. Nu au existat preocupAri suficiente
pentru a se incerca datarea unor documente, de.i contextul putea s'a per-
mita stabilirea anului elaborkii acestora. Se cerea de asemenea sa se indite
in ce limb5, a fost elaborat originalul dupil care s-a tradus, stint hind c5,
in afar de limba ruse unele documente sint traduse din polonA, francez6,
englezA etc. Din pkate, documente care 0, vadeasUa §i alte laturi ale mis-
cgrii revolutionare din tara noastrA, in primul rind materiale referitoare
la situatia §i actiunile clasei muncitoare, au fost incluse extrem de putin
in culegere. Sint redate de fapt numai 4 documente privind infiintarea
sociaatilor profesionale ale cismarilor §i brutarilor din Iasi (doe. 494,
1 0 astfel de consfatuire a avut loc la tai In anul 1879.

www.dacoromanica.ro
13 PUBLICAREA IZVOARELOR ISTORIEI MODERNE 1665

495, 496, 677)). Ar fi fost nimerit, poate, ca documentele din alte pkti ale
culegerii, referitoare la actiunile muncitorilor, sg, fie grupate in sectiu-
nea consacratA mi§ekii socialiste (de ex. vol. I, partea a II-a doe. 63,
105, 116 ; vol. VII, doc. 527-528, 675, 759, 822, 960, 981, 1104, 1008,
1090, 1093).
Completarea culegerii cu not materiale documentare de acest gen
ar fi contribuit la ridicarea valorii sale.
Volumul de documente referitoare la activitatea cercurilor revolu-
tionare din tara noastrap in deceniul al VIII-lea al secolului trecut repre-
zintA, cu toate deficientele sale, un instrument util de lucru la care au
apelat constant §i rezultativ cereetkorii perioadei respective.
Paralel cu munea de stringere §i editare a documentelor referitoare la
mi§carea muncitoreasca, noua istoriografie §i-a indreptat atentia spre un alt
domeniu important al istoriei sociale a prii noastre rAscoalele tdrAne§ti.
In anul 1950 a ap'kut un, volum de documente privind rascoala taranilor
din anul 18881. Este prima colectie de documente amplg, §i variata
asupra puternicei mi§cgri a tkanilor de la sfir§itul secolului al XIX-lea2.
Majoritatea documentelor sint extrase din fondul judiciar al Arhivelor
Statului Bucureti. Altele, mai putine la numk §i mai putin importante
ca utilitate documentary, provin din fondul Ministerului Agriculturii
§i Domeniilor. In sfir§it, culegerea este prevazutA cu o serie de relatki
din presa timpului despre desfa'§urarea evenimentelor.
In ansamblu culegerea oglinde§te un cerc larg de probleme legate de
rascoala din 1888. Volumul este deschis de citeva fragmente din invoielile
agricole existence in uncle comune unde rascoala a avut loc cu o deosebith
intensitate. Ele dezValuie ere§terea exploatkii tkAnimii in perioada res-
pectiv5,, redind in mod sugestiv mai ales uncle procedee la care recurgeau
marii proprietari pentru a spori obligatiile tgranilor.
Telegramele i rapoartele autoritkilor locale, in cea mai mare par-
te apartinind instantelor judiciare, §i dispozitiile puterii centrale rela-
teaza pe larg izbucnirea §i desf4urarea r'ascoalei. Ele permit s'a' consta-
tAm cu certitudine ca judetele Ilfov §i Ialomita au contribuit focarele
principale ale rAscoalei, atit ca intensitate cit §i ca arie de rAspindire a
acestora. Mi§cgri tarAne§ti diferite ca amploare Iii intensitate au avut ins'
loc in numeroase judete, culegerea continind referiri despre cele din Pra-
hova, Vlara, Olt, Buzlu, Dimbovita, Rimnicu Skat, Vaslui, Back',
Boto§ani, Roman, Ia§i, Piatra Neamt etc3.
1 R4scoala /dranilor din 1888. Documente si marturii privind istoria Republicii Populare
Routine, Ingrijite de acad. Mihail Roller, Ed. Academiei R.P.R., 1950.
2 In anul 1906 Vasile Kogalniceanu a publicat ca anexe la studiul sau Chestiunea lard-
neasca o serie de documente privitoare la rascoala taranilor din 1888. Anexcle contin citeva ra-
poarte ale comandantilor teritoriali ai trupelor, care nu si-au pierdut nici pina astazi importanta
multumita relatarilor variate pe care le furnizeazd. In revista Studii' nr. 2, XI (1958), Cor-
nelia Bodea a publicat o serie de documente despre rascoala din 1888, provenite din Arhivele
Statului Bucuresti gi Biblioteca centrals de Stat, filiala N. Balcescu. Trezeste interes mai ales
grupul de documente referitoare la propaganda socialist5 la sate, desfasurata in timpul rascoalei
dup5 fnabusirea ei.
3 Pentru rAscoalele din Moldova izbucnite in anu11888, mai putin cunoscute de izvoarele
vremii, vezi p. 79, 209, 272, 275, 276, 277 etc.

www.dacoromanica.ro
1666 D. HUREZEANU Si A. STAN 14

Materialele cuprinse in volum pun in lumina formele de lupta ale

taranilor, lac referiri la inarmarea for (p. 14), oferg informatii despre
episoadele cele mai vii ale rascoalei, unde an actionat mase de la 2000
ping la 3000 de tgrani angajind ciocniri violente eu trupele de represiune
(p. 50, 66). Prezintg interes unele rapoarte ale instantelor judiciare
care fac o descriere de ansamblu asupra mersului rascoalei, pe judete
(p. 187-189). Uncle documente ilustreazg faptul ca tgranii urnareau sa
patrundg in anumite orase si centre mai insemnate, grupati in cete
numeroase (p. 82, 120, 217 etc.).
0 trasgturg distinctivg a rascoalei din 1888 o constituie faptul ca
in afarg de mosieri i arendasi, tgranii s-au rgfuit cu reprezentantii auto-
ritatilor, cu cgmAtarii i circiumarii din sate. Raportatg la amploarea
rascoalei, acest fenomen a fost, dupg toate probabilitgtile, mai rgspin-
dit chiar decit in timpul marii rgscoale din 1907 (p. 30, 34, 41, 55, 67,
70, 71, 90, 162, 163, 165, 169, 217 etc.)
Referiri detaliate sint ai asupra cererilor pe care le formulau rgscula-
tii, a evolutiei acestor cereri. 0 ra'spindire aproape generalizatl a avut-o
initial cererea de a primi pgmint cu dijma 1/10, adieg partea revenitg
proprietarului sg reprezinte 10 % din produsul obtinut. Tgranii urmg-
reau de asemenea sg intre in posesiunea unui iluzoriu ordin de improprie-
tgrire, ascuns, potrivit credintei lor, de autoritgtile locale (p. 96, 118,
135, 176, 187, 309, 477 etc.). Foarte rgspinditg a fost pgtrwiderea tgra-
nilor in terenurile marilor proprietgti i incercarea de a le impgrti (p. 79,
105, 139 etc.).
Sint semnificative pentru stares de spirit a tgranilor i incredintarea
cg numai prin luptg vor reusi sg-si usureze situatia insuportabilg, unele
mentiuni ale tgranilor facute la procese. Ca si in timpul rascoalei din 1907,
printre tgrani incoltise credinta cg numai ridicindu-se la luptg i urmind
exemplul celor care trecuserg deja la actiune ei justificg intrarea in sta-
pinirea pgmintului (p. 448, 457, 525 etc.).
Guvernul conservator-junimist a luat drastice mgsuri represive pen-
tru ingbusirea rascoalei. Ordinul primului ministru cgtre prefectii jude-
telor rgsculate era categoric : Veti aresta peste tot locul capii rascoalei
si yeti reprima dezordinea cu mice pret Ii fgrg crutare" (p. 12)" ...Voi
da ordin s se tragg in came..." telefona la rindul sgu comandantul tru-
pelor din judetul Ilfov (p. 215). Stirile din culegerea de documente refe-
ritoare la miscarea tru.pelor, efectivul detasamentelor de represiune folo-
site in diferite localitgti, ciocnirile eu rasculatii, mgsurile represive la care
an recurs autoritgtile militare, ocupg un loc important in cadrul culegerii
(p. 45, 54, 55, 61, 129, 150 etc.). Anumite ciocniri dintre trupg i rasculati
s-au soldat cu morti i rgniti printre tgrani (p. 84, 94, 103 etc). Amploa-
rea mischrilor 9i caracterul de mass al represiunii reiese din numeroasele
arestari sgvirsite (p. 41, 48, 104, 213 etc.)
Uncle relatgri interesante sint mentionate in leggturg on pozitia
cercurilor socialiste si a atitudinii elementelor muncitoresti fats de ras-
coalit (p. 9, 10, 98, 106, 143, 177, 191, 220, 453). Retine atentia faptul ca
in timpul rascoalei s-au operat arestgri in orasul Cglgrasi, probabil din
rindurile elementului muncitor, sub invinuirea de instigatie (p. 175). In

www.dacoromanica.ro
15 PUBLICAREA IZVOARELOR ISTORIBI MODERNE 1667

unele localitati, taranii porneau in frunte cu steaguri confectionate din

pinza rosie menite probabil 1mbarbateze la lupta in nu.mele cauzei pe
care o simbolizau aceste steaguri (p. 6, 382, 393, 525).
Culegerea de documente tontine cereri de gratiere a celor arestati
in care se fac destainuiri zguduitoare despre situatia grea a taranimii
si despre regimul arestatilor (p. 527, 538).
In general, culegerea este editata en grija pentru respectarea norme-
lor arheografice. Ea este prevazuta cu indite de nume ¢i localitatil si men-
tioneaza sursa arhivistica de uncle a fost extras documentul.
Totu§i, referirile adnotative, atit de necesare unei asemenea culegeri
de natura sa ri sporeasca eficacitatea utilizarii, sint cu totul sporadice.
Uncle localitati §i nume de persoane slat transcrise gresit, en toate ca
stabilirea exacta a denumirii nu ridica greutati. Desi culegerea imbra'ti-
seaza aspecte variate ale complexului de probleme legate de rascoale,
exists multe materiale de arhiva, mai ales in arhivele locale, care n-au
fost cuprinse in culegere ; de asemenea, extrasele din presa vremii se refe-
numai la evenimentele din timpul rascoalei. Nu era lipsit de interes
sa se includa i materiale edificatoare pentru pozitia unor organe de presa
a timpului fats de evenimente. Este cunoscut ca o serie de gazete legate de
a§a-zisele cercuri radicale ca Lupta", Rominul" etc. se pronuntau pentru
adoptarea unor masuri de Improprietarire a taranilor care prezentau uncle
laturi pozitive si puteau avea consecinte favorabile asupra situatiei to
De asemenea, s-ar fi impus oglindirea mai pe larg in culegere a arti-
colelor extrase din presa socialists. Ziarul Drepturile omului" seria a
II-a 1888-1889 , unele gazete de mai scurta durata ca Unirea mun-
citorilor" aparuta la Braila, au comentat pe larg evenimentele si au elabo-
rat puncte de vedere inaintate in multe probleme legate de rascoala.
Volumul de documente referitoare la rascoala taranilor din 1888 a
fost precedat de culegerea alcatuita din 3 volume de documente privind
lnarea rascoala a teiranilor din aunt 1907, volume care au aparut in anii
1948-19492. Publicarea acestor volume de documente a pus de fapt
bazele cercetarii stiintifice a acestei racoale, cercetare intensificata mai
ales cu ocazia semicentenarului rascoalei. Primul volum de documente
cuprinde o parte din piesele celor 33 de dosare depuse la sectia de politie
a Ministerului de Interne 3.
La Arhivele Statului din Bucure§ti au fost descoperite materiale
depuse de dare Ministerul Instructiunii Publice §i al Cultelor si de Minis-
terul Justitiei. Ele formeaza obiectul volumului II de documente. Volu-
mul al III-lea cuprinde documente provenite din arhiva personall a lui
I Indicele a fost alcatuit de un colectiv condus de Gh. Georgescu-Buzau.
2 Bascoala laranilor din 1907, vol. I, documente publicate de Mihail Roller, Editura de
stat, 194$, vol. 2 publicat de V. Ion, 1948, vol. 3 Ingrijit de M. Roller, Editura de stat, 1949.
3 Numeroase marturii ale vremii dezvaluie masinatiile pc care partidele de guvernumint
Impreuml cu Carol I le-au comis In scopul ascunderii dosarelor, si deci a adevarurilor demasca-
toare cuprinse In ele, de opinia publicA. Vezi Dezbalerile Senatului pe anul 1908, p. 741, gazeta
Vlasca", 13 ianuarie 1908, Al. Marghiloman, Note polilice, 1897-1924 (vol. I), Bucuresti,
1927, p. 99, Dezbalerile Adundrii Deputalilor 1912, p. 945-946, C. Gane, P.P. Carp $i
locul sdu in isloria politico a farii, Bucuresti, 1936, vol. II, p. 348.

www.dacoromanica.ro
1668 D. HUREZEANU qi A. STAN 16

D. A. Sturdza, primul ministru al guvernului liberal din timpul rascoalei,

aflata la Biblioteca Academiei R.P.R.
In cea mai mare parte materialele continute in volumele editate
apartin cronologic de perioada desfa§urarii rascoalei §i cuprind toate
judetele tsrii. Analiza lor minutioasa ne permite deci reconstituirea tablo-
ului de ansamblu al rascoalei.
Dupa caracterul lor, primul volum tontine telegrame §i rapoarte ex-
pediate Ministerului de Interne §i Ministerului de Razboi de catre prefecti,
ofiteri, primari §i alti reprezentanti ai autoritatilor locale, precum §1
hotariri, circulare sau ordine provenite de la ministerele respective.
Printre materialele volumului II figureaza rapoartele §i anchetele
judecatorilor de instructie §i ale procurorilor, invatatorilor §i. inspectorilor
§eolari, preotilor §i altor slujitori ai bisericii despre cauzele §i mersul
rascoalei 4n diferite localitati.
Volumul III de documente tontine corespondenta destinata presei
8tra'ine, retinuta la Pre§edintia Consiliului de Mini§tri in urma masurilor
do control instituite in timpul rascoalei. In volum este inclus de asemenea
§i jurnalul zilnic intocmit la cabinetul Pre§edintiei consiliului de mini§tri
in care se prezentau sinoptic principalele evenimente §i dezbaterile de idei
legate de rascoala.
Datorita faptului ca majoritatea documentelor publicate in cele
3 vloume referitoare la rascoala provin de la reprezentantii cercmilor
dominante, ele reflects pozitia de class a acestor cercuri flind strabatute
de ura fats de lupta revolutionary a taranilor, pe care ii denumeau
adesea bande de razvratiti §i devastatori", iar singeroasa represiune o
priveau ca pe un lucru firesc §i necesar.
Pentru cercetatorii rascoalei tarane§ti din 1907 documentele publi-
cate, folosite cu discernamint critic, constituie un izvor important. Ele
ne ofera posibilitatea sa dezvaluirn aproape zi cu zi mersul rascoalei,
amploarea ei, cauzele imediate, caracterul mi§carii. De o impresionanta
for demascatoare sint cererile §i plingerile taranilor adresate autoritatilor
centrale §i locale.
De asemenea, documentele permit sa ne facem o imagine clara despre
atitudinea armatei fats de rasculati, despre rolul a§a-zi§ilor instigatori
§i, indeosebi, despre tabloul zguduitor al represiunii.
Foarte multe materiale redau corespondenta dintre autoritatile locale,
civile sau militare, §i ministerele respective §i este deci firesc ca acestea
sa se preocupe, in primul rind, de inabu§irea rascoalei §i restabilirea
ordinei". De aceea actiunea trupelor, ciocnirile cu rasculatii, mdsurile
odioase de reprimare ocupa un loc apreciabil in documente.
Dacd, materialele provenite din arhivele Ministerului de Interne
si cel de Razboi ne redau in primul rind modul cum a reactionat ma§ina
de stat fats de rascoala, sau rascoala vazuta sub raportul atitudinii auto-
ritatilor fats de ea, rapoartele procurorilor §i cercetarile instantelor judi-
ciare relateaza §tiri mult mai ample cu privire la mi§carea insa§i a taranilor,
la evenimentele revolutionary §i cauzele lor, decit adresele prefectilor
§i autoritatilor militare. Analizate critic ele reprezinta, din acest punct
de vedere, un izvor documentar de mina Mtn.

www.dacoromanica.ro
-17 PUBLICAREA IZVOARELOR ISTORIEI MODERNS 1669

In general, criteriul de selectionare a documentelor a fost just ;

s-au introdus in culegere documentele cele mai semnificative, acele ma-
teriale care ajut5, la o intelegere adinca a problemelor celor mai impor-
tante pe care le ridic5, rascoala. Majoritatea materialelor din fondurile
amintite de arhive, neincluse fn culegerea prezentatd, o formeazd docu-
mentele referitoare la mi§cdri de mici deta§amente militare, dislocari de
trupe etc. Documentele nepublicate referitoare la mi§carile de trupe nu
aduc corective substantiale nici in ceea ce prive§te problema tacticii de
luptd a armatei, nici a procedeelor sale fatd de rasculati.
Publicatia a respectat ortografia documentelor, fard adaptarea
ei la cerintele moderne, de§i acest lucru s-ar fi impus. Gre§elile §i in-
advertentele 4n. transcrierea numelor de persoane, a localitdtilor nu au
fost corectate. Datarea documentelor s-a pdstrat cea pe care o indica
sursa respectivd ; din aceastd cauzd, se nasc greutdti in cercetare, intrucit
unele documente sint datate dupd, stil nou, iar altele dup5 cel vechi.
Culegerea nu e prevazutd cu adnotatii sau explicatii. Ea are in schimb
indite de nume §i localitati, precum §i o foarte valoroasd bibliografie
a articolelor din periodicele pe anul 1907. Bibliografia luerdrilor cu pri-
vire la mi§carea tAxanilor prezentat5, in culegere mai putea fi sub-
stantial largitd.
Munca de editare a unor izvoare documentare privind rascoala din
1907 a fost reluat5, cu ocazia sdrbdtoririi semicentenarului rdscoalei. Astfel,
Gh. Matei a publicat ca anexe la lucrarea sa lidsunetul international al
r'dscoalei tdranilor din 1907, Ed. politicd, Bucure§ti, 1957, o serie de docu-
mente care aratd puternicul ecou §i influenta asupra stdrii de spirit a tdrd-
nimii din statele invecinate, exercitate de rascoala din 1907. Pe lingd ra-
poartele consulare §i altd corespondentd, a autoritAtilor din Varile in-
vecinate cu Rominia, extrase din Arhiva Institutului de istorie a par-
tidului de pe lingd C. C. al P. M. R. i Arhiva Ministerului Afacerilor
Extern, anexele contin §1 o serie de relatdri din presa internationald de
diferite nuante a timpului despre rdscoald. Se remarcd unele articole
extrase din ziarele Pliumanite", Nepszava", organul central al P.S.D.
din Ungaria etc. In Analele Institutului de istorie a partidului de pe
lingd C.C. al P.M.R.", nr. 6,11,1956, Mihail Roller a publicat (sub semnatura
M. StAnoiu) 44 de documente extrase din corespondenta generalului
Gigirtu, comandantul diviziei a II-a, care aduc not mdrturii despre sin -
geroasa represiune dezlautuit5, in primavara anului 1907. Divizia a IT -a
era repartizata teritorial in regiunea Olteniei, acolo unde rascoala s-a
manifestat cu cea mai mare intensitate §i urgia represiunii a atins pro-
portii deosebite. Cu atit mai semnificative §i concludente apar documen-
tele in care ne referim.
Izvoarele referitoare la rascoala din 1907 an fost imbogalite in
anul 1957 cu un volum de amintiri ale participantilor la evenimentele
editat sub egida Institutului de istorie a partidului de pe
timpului 1,
lingd C. C. al P. M. R. Ele reprezinta texte prescurtate de pe steno-
gramele2 care cuprind marturiile a peste 140 de t5,rani, participanti la
1 Amintiri despre rascoala din 1907, E.S.P.L.P. , Bucure§ti, 1957.
8 Stenogramele sint depuse la Arhiva C.C. al P.M.R.

www.dacoromanica.ro
1670 D. HUREZEANU fi A. STAN IS

rascoala, din diferite regiuni ale tarii. Amintirile dezvaluie aspecte in-
teresante ale exploatarii moOere0i fn preajma rascoalei. Ele pun In
lumina date noi cu privire la starea de spirit in preajma rascoalei, la
atitudinea, diferitelor paturi ale taranimii fats de evenimente. Amintirile
intregesc tabloul mi§ciarilor cu relatari inedite despre desfavirarea
rascoalei in localitati nementionate de alte documente. T.Trme de nesters
In conitiinta taranilor au lasat atrocitatile s'avir§ite In timpul rascoalei
Fi dupa inabu§irea ei de organele militare §i civile ale puterii de stat.
Relatarile despre represiuni shit larg reprezentate In volum.

Filcind o privire de ansamblu asupra editarii izvoarelor referitoare

la epoca moderns a Rominiei se poate spune ea activitatea de publicare
a acestora a contribuit la largirea cuno§tintelor noastre concrete asupra,
trecutului istoric Intr -o serie de probleme principale ale epocii moderne.
Ea reprezinta o realizare meritorie a istoriografiei marxist-leniniste din
tara noastra. Doeumentele publicate au oferit o baza faptica temeinica
pentru lucrarile de interpretare, atIt cu caracter special, cit §i de sinteza,
consacrate epocii moderne, care au aparut ulterior.
in munca de stringere c4i publicare a izvoarelor, istoriografia formats
In anii puterii populare s-a calauzit dupa principiul potrivit caruia mate-
rialele ce intra in componenta unei anumite colectii trebuie sa oglindeasca
pe cit e posibil fenomenul istoric in toata complexitatea sa.
Cu toate rezultatele pozitive obtinute, activitatea de editare a
documentelor nu a fost ferita de carente, uncle datorate inceputului, a
caror inlaturare se impune pentru a corespunde exigentelor mereu spo-
rite §i nivelului atins de cercetarea istorica in prezent.
Astfel, prelucrarea arheografica a documentelor, mai ales la primele
editii aparute in anii 1947-1950, a fost deficitara. Ulterior, pe masura
acumularii experientei §i a imbunatatirii metodelor de prezentare a docu-
mentelor s-au Inregistrat progrese simtitoare. Urrneaz5,' ca pe viitor sa
fie perfectionate aceste metode ajungindu-se, pe cit posibil, la incadrarea
in anumite norme §tiintifice comune.
Tinind seama de existenta unor fonduri arhivistice Inca neexplorate,
mai ales cele locale, §i de necesitatea de a aprofunda cercetarea evenimen-
telor epocii moderne, se fac simtite §i pe viitor continuarea §i chiar largirea
preocuparilor pentru editarea unor 110i izvoare documentare.
Este de observat ca in uncle cazuri nu s-a urmarit suficient publicarea
metodica a documentelor. A§a se face ca in timp ce despre evenimentele
revolutionare de la 1848 din Moldova au aparut 2 volume de documente
despre cele din Tara Romineasca c4i Transilvania nu s-au publicat Inca
materiale documentare. Variatele §i valoroasele surse pastrate in arhivele
locale ar putea sa, alcatuiasea obiectul unor noi volume de documente
referitoare la rascoala din 1907.
Uncle probleme §i fenomene istorice de mare importanta din epoca
moderns n-au fost Inca oglindite in publicatii documentare corespunzatoare,
de§i fondurile arhivistice permit aceasta. Se cere puss la pullet §i valorificata
cit mai curind munca depusa" in cadrul Institutului de istorie al Academiei

www.dacoromanica.ro
19 PUBLICAREA IZVOARELOR ISTORIEI MODERNE 1671

R.P.R. pentru publicarea unor materiale documentare referitoare la

reforma agrara din 1864, eveniment de mare Insemnatate pentru intelegerea
intregului curs de desfkurare a epocii moderne din istoria Rominiei.
Aceasta ar inlesni §i aparitia unor studii interpretative, f apt necesitat
§i de implinirea a 100 de ani de la intaptuirea reformei.
De asemenea, istoria social-economicA a taxii in epoca modern5,
ar putea s5, fie reflectata amplu §i multilateral in volume de documente
corespunzatoare.
Rezultatele pozitive obtinute pe linia editArii izvoarelor epocii
moderne a istoriei Rominiei de cgitre istoriografia noastra in ultimii 15 ani
constituie chezkia unor not realizari In aceastl directie, de naturA s5,
satisfac5, cerintele sporite ale prezentului.

www.dacoromanica.ro
 .

www.dacoromanica.ro
ISTORIA CONTEMPOR AN A.

CERCETAREA ISTORIEI CONTEMPORANE

A ROMINIEI IN ANII PUTERII POPULARE
DE

ACAD. P. CONSTANTINESCU -IAI

In tarile capitaliste, printre istoricii retrograzi persista, Inca parerea,

fundamental gre§ita ca istoria contemporane nu ar constitui un object
de studiu pentru istoria propriu-zisa. Unul dintre reprezentantii culturii
burgheze, Paye, fost ministru al Educatiei Nationale in guvernul francez.
gaullist, a afirmat anul trecut ca istoricul se ocupa, de istoria trecutului,
iar ziaristul de istoria prezentului"1.
Referindu-se la problemele istoriei universale contemporane, Pro-
gramul P.C.U.S. subliniaza ca Studierea problemelor istoriei univer-
sale §i ale dezvoltarii mondiale contemporane trebuie sa dezvaluie pro-
cesul legic al inaintarii omenirii sere comunism, schimbarea raportului
de forte in favoarea socialismului, agravarea crizei generale a capita-
lismului, prabuOrea sisternului colonial al imperia]ismului §i consecintele
ei, avintul mi§carii de eliberare nationals a popoarelor" 2. Aceasta con-
ceptie sta, la baza intregii istoriografii din tarile socialiste §i a istorici-
lor progresiti din tarile capitaliste. In tara noastra, cu prilejul discu-
tiilor din anii 1956-1957 in cadrul munch de elaborare a tratatului
de Istoria Rominiei s-a precizat §i pentru istoria Rominiei fixarea anu-
lui 1917 ca Inceputul istoriei contemporane, conform periodizarii §tiintifice
marxist-leniniste.
Ceea ce se petrece astazi devine imediat de domeniul istoriei ; istoria
§i contemporaneitatea sint strins legate, sint indivizibile. Stiinta istoriei
are sarcina de a lamuri nu numai trecutul, ci §i prezentul ; ea trebuie sa
contribuie la rezolvarea sarcinilor pe care le ridica contemporancitatea.
Legatura istoriei cu contemporaneitatea a fost stralucit expri-
mata in intreaga opera §i activitate a clasicilor marxism-leninismului_
1 Citat din revista La Pensee", ianuarie-februarie 1962, p. 7.
3 Congresul al XXII-lea al P.C.U.S., Ed. politica, Bucure§ti, 1962, p. 442.

www.dacoromanica.ro
1674 P. CONSTANTINESCU-IA51 2

Elaborind principiile i tactica partidului de tip nou al clasei muncitoare,

partidul comunist, conducind miscarea revolutionary a maselor spre
victoria Revolutiei Socialiste din Octombrie Eji apoi la constructia socia-
lista, Lenin s-a sprijinit pe cunoasterea trecutului patriei sale si a istoriei
universale, tragind invataminte principiale si practice.
Aprecierea exacta a contemporaneitatii si a tendintelor dezvoltarii
ei, conform documentelor principale ale miscarii revolutionare interna-
tionale a clasei muncitoare, este sarcina de baza a oricarui istoric marxist.
Cu atit mai mult istoricul ce se ocupg, de epoca contemporana trebuie sa fie
patruns de aceastg, conditie, care consta in insusirea spiritului partinitatii
grin cunoasterea legilor de dezvoltare gi interpretarea fenomenelor pe
baza materialismului istoric.

Marea Revolutie Socialist& din Octombrie a jucat un rol covir-

itor in istoria intregii omeniri. Revolutia din Octombrie a deschis
o erg,' noua, in istoria omenirii, asa dupg, cum a definit Lenin : Lichi-
darea capitalismului si a ramasitelor lui, punerea bazelor orinduirii
comuniste constituie continutul noii epoci a istoriei universale care
incepe scum" 1. Revolutia Socialists din Octombrie se deosebeste de
Coate revolutiile anterioare cunoscute in istorie, avind ca tel nu schim-
barea unei forme de exploatare cu alta, ci desfiintarea oricarei exploa-
tari a omului de care om, organizarea unei societati fundamental noi,
societatea socialists. Orinduirea socialists nu este proprie unei singure
taxi sau unui grup de state, ci va cuprinde intreaga omenire, asa
cum s-a petrecut cu celelalte orinduiri cunoscute in istorie. Conditiile
interne dezvoltarea intregii orinduiri social-economice an fost
factorul hotaritor in dezvoltarea miscarii revolutionare din Rominia.
Victoria de Insemnatate istorico-mondialg, a Marii Revolutii Socialiste
din Octombrie a influentat desfasurarea evenimentelor sociale kfi politice
din Rominia care se afla in imediata vecinatate a Rusiei Sovietice,
deoarece a gasit in tara noastra teren prielnic, ca urmare a evolutiei
istorice in care ne aflam. Dar urmarile binefacatoare ale Revolutiei Socia-
liste din Octombrie nu s-au putut desavirsi decit dupa, trecerea unei
perioade de trei decenii, cind factorii interni gi extern s-au copt definitiv
si in Rominia.
Putem aprecia rolul Marii Revolutii Socialiste din Octombrie asupra
istoriei Rominiei sub mai multe aspecte. Transformarile obtinute in
Rusia dupa victoria Revolutiei Socialiste din Octombrie au avut o influent&
puternica asupra cresterii avintului revolutionar al maselor din Rominia,
asupra crearii unui curent ideologic si de lupta, care a culminat, in
1921, cu infiintarea Partidului Comunist din Rominia. Prin crearea
Partidului Comunist din Rominia, poporul romin s-a inarmat cu o forty
ci lauzitoare constienta, care, timp de 23 de ani, a condus clasa mun-
1 V. I. Lenin, Opere, vol. 31, E.S.P.L.P., 1956, p. 376.

www.dacoromanica.ro
3 ISTORIA CONTEMPORANA A ROMINIEI 1675

citoare, for-tele progresiste din411tominia la lupth impotriva regimului

burghezo-mosieresc, far la 23 August 1944, la infhptuirea revolutiei
democrat-populare.
Cueerirea puterii politice de Care proletariat pe a sasea parte a
globului spunea tovarhsul Gheorghe Gheorghiu-Dej a dat clasei
muncitoare de la not un curaj i un avint necunoscut ping atunci".
Mirea Revolutie Socialisth din Octombrie a jucat un rol de seamy
si in infhptuirea unui act important din istoria tarii noastre, unirea
Transilvaniei cu vechea Rominie. Infhptuirea idealului national prin adu-
narea popularh de la Alba Iulia de la 1 decembrie 1918 nu ar fi fost po-
sibila fihrh dezmembrarea Imperiului austro-ungar, din care facea parte
Transilvania. Unirea Transilvaniei s-a datorat luptei maselor populare
de dincolo $i de dincoace de Carpati, in conditiile crizei generale a capi-
talismului inceputh in timpul primului razboi mondial, crizh adincith
de Marea Revolutie Socialisth din Octombrie.
Lenin afirma cu privire la Revo lutla din Octombrie : unele trh-
shturi fundamentale ale revolutiei noastre an o insemnatate nu locals,
nu specific nationalh, nu numai rush, ci una international02.
9) Revolutia din Octombrie subliniazh Programul P.C.U.S. a
subminat baza economics a orinduirii intemeiate pe exploatare si pe
nedreptate socialh. Puterea sovietise a nationalizat industria, chile ferate,
bhncile, phmintul. Ea a lichidat proprietatea funciarh m.osiereasch si a
infaptuit visul de veacuri al Vathnimii de a avea phm,int.
Revolutia din Octombrie a sfarimat lanturile asuprirli nationale, a
proclamat si a asigurat dreptul natiunilor la autodeterminare, pinh la
desphrtire. Revo lutia n-a lhsat piatra de piatrh din privilegiile de stare
socialh si de clash ale exploatatorilor" 3.

Una din problemele importante ale istoriei contemporane a Rominiei

este periodizarea care consth in stabiliiea etapelor in care s-a desrasurat
dezvoltarea societatii. Care sint, deci, datele de bazh care mareheaza
o forma avansath, noun, in raporturile de clash corespunziltoare evolutiei
fortelor de productie yi, paralel, schimbhrile in suprastructuia din istoria
patriei l Un sprijin de nepretuit an primit istoricii marxisti care cerceteazh
tsi elaboreazh mraeriale pentru perioada contemporanh prin publicarea
volumelor de Articole si cuvintari ale tovarhsului Gheorghe Gheorghiu-Dej,
care, pe lingh Elmurirea principalelor etape ale ch. zvolthrii societhtii
rominesti din istoria contemporana, prezinth aprecicri valoroase asupra
diferitelor perioade istorice.
Gh. Gheorgldu-Dej, Articole .yt cuvintari, ed. a IV-a, E.S.P.L.P., Bucure§ti, 1955,
p. 179.
2 V. 1. Lenin, Opere, vol. 31, E.S.P.L.P., 1956, p. 5.
3 Confresul al XXII-lea a! P.C.U.S., Ed. politica, Bucureti. 1962, P- 336.
21-c. 5130
www.dacoromanica.ro
1676 P. CONSTANTINESCU-IA$1 4

Un avint deosebit in munca de cereetare a istoriei miscarii muncito-

resti contemporane s-a resimtit o data eu infiintarea Institutului de istorie
a partidului de pe linga C. C. al P. M. R. si apoi cu aparitia revistei
Ana le", editata de acest institut, cit si prin publicarea unor volume de
documente din istoria P. C. R. care pun la indemina istoricilor contem-
poraneisti importante instrumente de munca.
Prima etapa a istoriei contemporane cuprinde schimbarile funda-
mentale si imediate sub inriurirea Marelui Octombrie, si se poate defini
perioada avintului miscarii revolutionare si a formarii Partidului Comu-
fist din Rominia (1917-1921).
Situatia economics mizera datorita unui razboi dezastruos, care a
intetit contradictiile regimului burghezo-mosieresc, suferintele materiale,
nedreptatile sociale si politice an avut drept elect cresterea avintului
revolutionar al maselor, care a indreptatit pe Lenin sa vada in Rominia
existenta unei situatii revolutionare. Faptele sint bine cunoscute astazi.
Imediat dupa izbucnirea revolutiei in Rusia taiista, prin prezenta
soldatilor rusi in Moldova, prin diferite alte legaturi, scinteia revolutiei
luceste, in primul rind, in mijlocul muncitorimii, a soldatilor si in multe
locuri si printre tarani.
Valul revolutionar s-a manifestat prin demonstratii si greve mun-
citoresti care an culininat cu gieva genera% din octombrie 1920, prin
cresterea constiintei de class a proletariatului, prin formarea de grupuii
comuniste, la inceput izolate, apoi unite, activind in cadrul aripei de
stinga a partidului socialist.
Cu toate masurile represive luate de guvernele burghezo-mosieresti
alcatuite din vechile partide istorice" in frunte cu liberalii partidul
burgheziei financiare sau din forniatiile politice not demagogice, clasa
muncitoare isi intensifica lupta, creste din punct de vedere numeric
gi igi dezvolta constiinta politica, indeosebi dupa, formarea in 1919 a
Internationalei a III-a, Comuniste. Prima etapa se incheie cu formarea
Partidului Comunist din Rominia in mai 1921. Clasa muncitoare 9i -a creat
astfel un conducator incercat, partidul de tip nou, leninist, hotarit sa
conduca la victorie lupta poporului pentru eliberarea de orice exploatare
si asuprire"1.
A doua etapa este denumita ,Perioada stabilizarii relative a capita-
lismului in Rominia (1922-1929) ". Ca si in celelalte tari capitaliste,
dupa perioada de avint revolutionar a urmat si in Rominia o perioada
de stabilizare relativa. Aceasta stabilizare relativa se caracterizeaza
prin : ofensiva burgheziei contra cuceririlor obtinute de oamenii munch
in timpul avintului revolutionar, accentuarea subordonarii economic e.
si politice a tarii statelor capitaliste din Apus victorioase dupa primul
razboi mondial si transformarea Rorniniei intr-un avantpost impotriva
primului stat socialist, U. R. S. S. ; refacerea distrugerilor cauzate de
razboi ; crearea conditiilor avantajoase pentru burghezie de exploatare a,
unor regiuni cu un potential economic mai dezvoltat.
1 Gh. Gheorghiu-Dej, Arlicole §i cuvirddr i. 1959 1961, Ed. politic', Bucure§ti,
1961, p. 432.

www.dacoromanica.ro
5 ISTORIA CONTEMPORAN i A ROMINTEI 1677

Masurile de redresare economic./ ea : refacerea marii industrii

acumularea de capitaluri, cu preponderenta marii burghezii din vechea
tara, care acapareaza pozitii in intreprindmile economice din Transilvania ;
reforma agrara, mult tergiversate §i aplicata, in conditii favorabile pro-
prietarilor funciari sint trasaturile principale ale vietii economice.
Pozitiile politice ale burgheziei §i mf*erimii se intarese prin concen-
trarea puterii in jurul partidului liberal. Pentru oamenii muncii de
a orate §i sate se constafa o cre§tere a exploataxii, a decalajului continua
dintre preturi §i salarii, scaderea nivelului de trai, intarirea represiunii,
care merge pin/ la ilegalizarea partidului revolutionar al clasei muncitoare,
partidul comunist, singura for consecvent/ de lupt/ a poporului romin
impotriva regimului burghezo-mosieresc. Formele de lupta ale clasei
muncitoare se inmultesc §i ele. P. C. R. este silit sa treaea, intr-o adinca
ilegalitate, creind organizatii legale de mass noi, in apararea, intereselor
moncitorim.ii, mai eficace in lumea oraylor ; se dezvolta o large miyare
grevista.
A treia etapg a fost definite Perioada crizei economice mondiale
a capitalismului in Rominia (1929-1933)". Criza economic/ de supra-
produetie care a zguduit intreaga lume capitalist/ in anii 1929-1933
a lovit puternic §i Rominia. Conditiile speciale ale economiei tarii romi-
ne§ti : dependent °, fat/ de eapitalul strain, impletirea crizei economice cu
criza din agrieultm §i nuezolvarea problemei agiaie an constituit
o trasatura, proprie crizei din Rominia.
Din punct de vedere politic regimul burghezo-mosieresc a cautat
s& folosease/ forme diversioniste, adueind la chma tarn formatii politice-
demagogice national-taraniste, sä intareaseli, in acela§i timp represiunea
impotriva muncitorimii, condusa de partidul comunist. Yn aceasta perioada
au avut lot lucrarile Congresului al V-lea al P. C. R. care a stabilit prin -
cipiile organizatorice, ideologice, strategice §i tactice ale partidului si
eroicele lupte ale muncitorilor ceferi§ti §i petroli§ti din ianuarie-februarie
1933 care an constituit o cotitura, in istoria miscarii muncitore*ti, fiind
prima mare manifestare de elm/ pe plan international impotriva fascis-
mului dup./ instaurarea dictaturii hitleriste in Germania. Prin inaltul for
nivel de organizare, prin amploarea i spiritul for revolutionar, aceste
lupte an marcat un moment de cotitufa, in dezvoltarea partidului §i a
lntregii miyari muncitore§,ti" 1.
Dup./ criza economic/ din perioada 1929 1933 lumea capitalist/
trece printr-o non/ agravare a situatiei ascensiunea rapid/. a fascismului,
In primul rind prin instalarea celei mai crunte forme, hitlerismul, in
Germania. In toate tarile Europei unele cercuri ale burgheziei se
indreapt/ care fascism ca o salvare din criza in care se zbateau ; cele mai
reactionare cercuri imperialiste preiau direct puterea politic/. Ca rsaspuns,
masele muncitoare intetesc lupta for de rezistenta, micarea antifascists
se intare§te, in uncle tari reu§ind din initiativa partidelor comuniste sa
alcatuiasc5, un front unit de lupta, frontul popular.
1 Gh. Gheorghiu-Dej, Articole ,si cuvintari, 1959 1961, Ed. politica, Bueurqtr..
1961, p. 435.

www.dacoromanica.ro
1678 P. CONSTANTINESCU -IA$I 6

In Rominia, cu sprijinul virfurilor monopolurilor stfaine, care i§i

intitriserA dominatia Inca in perioada anterioara, cercurile reactionare,
pe tiinpul guvernitirii liberale, due o politic6 de fascizare a tariff, ajungind
spre sfirsitul perioadei la instaurarea dictaturii fasciste. ff in tara noastra
lupta maselor populare create ; sub conducerea partidului comunist apar
o serie de organizatii legale care due lupta contra fascismului, ce cuprin-
sese deschis sau camuflat numeroase organizatii politico din Rominia.
Aceste fapte constituie capitolul care poate fi numit Perioada ascensiunii
fascismului in Rominia".
Ca urmare a intkirii hitlerismului care avea drcpt stop infrinarea
luptei rnuneitorimii si acela de a zdrobi tara socialismului biruitor,.s-a
ajuns la col de-al doilea razboi mondial, care a fost pricinuit de con-
tradictiile din sinul capitalismului, dintre principalele puteri imperialists.
Pentru Rominia aceasta inseamnit dictatura deschisg,, regala si
apoi legionara-antoneseianit", eulminind cu ritzboiul antinational impo-
triva U.R.S.S., alaturi de Germania hitlerisfa si de acolitii sai. Partidul
Comunist din Rominia a stat in fruntea rezistentei nationale si rcu§este
sit intruneasa, in jurul sau fortele patriotice, iar, prin crearea Frontului
National Antihitlerist, reuseste sa antreneze la lupta antifascistA paturi
neproletare §i partial ale burgheziei mijlocii.
In istoria contemporana a Rominiei se distinge epocala data 23
August 1944, cind sub conducerca Partidului Comunist Romin a avut
be actul revolutionar al insurectiei armate, in imprejurkile favorabile
ale victoriei armatelor sovietice pe frontul rominesc.
Insurectia armatil inseamnit, in fapt, desavir§irea, unui proces intern
in dezvoltarea luptei de class si punea in fata maselor populare, cxploa-
tate si subjugate de o minoritate, din ce in ce mai abuzivA pin'a la
crunta dictatura politico military sarcina inlaturyrii vechiului regim
si evitarea unei catastrofe nationale.
Izbucnirea si victoria insurectici ar mate din vara lui 1944 a fost
rezultatul firesc al acestei contradictii violente dintre clasele dominante
ale Rontiniei si clasele exploatate,. care aveau sa ilstoarne vechile raporturi
de forte.
Noile raporturi de forte create prin insurctia armata de la 23 August
1944 au determinat schimbari economics si not raporturi sociale, care
aveau sa insemne realizarea intereselor claselor oprimate sub vechile
regimuri.
Insurectia armatA, victorioasAarat5, tovarkul Gh. Gheorghiu-Dej
a dat un puternic avint luptei maselor populare, a constituit inceputul
revolutiei populare, a carei sarcina do bazA era lichidarea rAink telor
feudale si desgvirsirea r evolutiei burghezo-democratiee care sa deschidA
larg drumul progresului economic §i social" 1. Eliberarea tariff noastre de
sub jugul fascist a treat conditiile necesare pentru zdrobirea claselor domi-
nante, a fAcut posibilA desfkurarea luptei poporului sub conducerea
partidului si trecerea la efectuarea de reforms profunde cu caracter
1 Gh. Gheorghiu-Dej, Articole gi envintari 1959 1961, Ed. politica, Bueurqti,
1961, p. 11.

www.dacoromanica.ro
7 ISTORIA CONTEMPORANA A ROMINIEI 1679

revolutionar, a ferit Rominia de interventia armata, a puterilor imperia-

liste, ceea ce a determinat o rapids dezvoltare a puterii populare §i trecerea
la regimul de democratie popular5, -

In prima etapl a revolutiei populare, cind au fost inlaturate ultimele

rgm4ite ale regimului burghezo-mo§ierese, faptele se desfa*ara intr-un ritm
vertiginos, adinc revolutionar. Prima etapa, tine de la 23 August 1944
ziva insurectiei armate, pina, la 30 Decembrie 1947 ziva inlatufa'rii
monarhiei §i proclamarii Republicii Populare Romine, eveniment care
a constituit in acela§i timp trecerea de la dictatura revolutionar-demo-
cratic5, a clasei muncitoare §i tAranimii la dictatura proletariatului, la
epoca constructiei socialiste. A urmat apoi 11 iunie 1948, data §edintei
memorabile a Marii Adungri Nationale prima adunare legiuitoare
cu adevArat reprezentativa a maselor muncitoare din Rominia cind
s-a votat legea trecerii in sta,pinirea poporului a principalelor mijloace
de productie nationalizate.
Constructia socialismului in tara noastra se desfasoara intr-o perioadl
scurt5, de timp datoritA §i unor imprejufari externe printre care sprijinul per-
manent al Uniunii Sovietice, tara care realizase noua societate socialiste,
spre care Linde §i poporul rornin. Exemplul §i sprijinul fratesc al Uniunii So-
vietice, unde eel mai vechi partid muneitoresc leninist ducea o inteleapt5,
politics, bazat5, pe principiile internationalismului proletar, ne-a fost
de mare ajutor spiritual *i material.
Prin acordurile de stat, semnate de guveinele Uniunii Sovietice
§i Rominiei, prin activitatea deosebit de rodnica desfkurat6 de
A.R.L.U.S." infiintat5, imediat dup5, 23 August 1944 §i care s-a dez-
voltat cu repeziciune, s-a perfectat marea opera de apropiere fat :6 de
U.R.S.S. qi concomitent de sprijin din partea tarii socialismului.
In etapa construirii desfa§urate a societatii socialiste in Rominia
o data distinct, o marcheaz5, luna apri]ie 1962, cind a avut loe sesiune a
istoricA a Marii Adungri Nationale, care a marcat incheierea colectiviearii
agriculturii. In cadrul solemn al unei adunari populare, la care au par-
ticipat §i. 11 000 delegati ai satelor colectivizate, s-a anuntat implinirea
cu aproape 4 ani mai devreme a procesului de transformare revolutionar,,
socialiste a agriculturii.
Experienta construirii socialismului in tara noastra confirms vala-
bilitatea legilor generale de trecere de la capitalism la socialism cuprinse
in Declaratia Consfatuirii reprezentatilor partidelor comuniste si munci-
torefti din 1957 de la Moscova, unde ele sint formulate astfel : conducerea
maselor de oameni ai munch de catre clasa muncitoare, al caxei nucleu
este partidul marxist-leninist, in infaptuirea intr-o forma sau alta a revo-
lutiei proletare §i instaurarea intr-o forma sau alta a dictaturii prole-
tariatului ; alianta clasei muncitoare cu masele principals ale Vara' nimii
§i alts Oturi de oameni ai muncii ; lichidarea proprietatii capitaliste §i
instaurarea proprietAtii ob§te§ti asupra principalelor mijloace de productie ;
transformarea socialists treptat5, a agriculturii ; dezvoltarea planificat,
a economiei nationale in vederea construirii socialismului §i comunismului,
a ridicgrii nivelului de trai al celor ce muncesc ; infaptuirea revolutiei
socialiste in domeniul idcologiei §1 culturii §i crearea unei intelectualit5,ti

www.dacoromanica.ro
1680 P. CONSTANTINESCU IASI 8

riumeroase, credincioasa, clasei muncitoare, poporului muncitor, cauzei

socialismului ; lichidarea asupririi nationale si stabilirea egalitatii in
drepturi si prieteniei fratesti intre popoare ; apararea cuceririlor socia-
lismului impotriva tentativelor dusmanilor externi si interni ; solidari-
tatea clasei muncitoare din tara respectiva, en clasa muncitoare din cele-
lalte tari internationalismul proletar" 1.
*
Istoriografia marxista din tara noastra, s-a dezvoltat o data cu
marea opera, de transformare a Orli care coincide cu inceputul etapei
a doua a revolutiei populare.
Prin reorganizarea pe baze cu totul noi a Academiei R.P.R.,
in vara anului 1948, stiinta romineasca paseste pe un drum nou,
drumul adevaratei §tiinte legate de popor si pentru binele maselor. Se
creeaza institute si colective de oameni de stiinta, si cercetatori, care se
straduiesc in munca for sa descopere adevarul stiintific dupa, conceptia de
gindire cea mai inaintata si singura valabila, conceptia marxist-leni-
nista. Cunoasterea gindirii dialectice, pentru istorici a materialismului
istoric este conditia sine qua non a unei munci folositoare, a elabo-
rarii de studii si opere viabile.
Tratarea istoriei contemporane a Rominiei trebuie pusa in legatura
cu tratarea istoriei contemporane universale, pe care istoricii sovietici
au subliniat-o indeosebi in strinsa legatura cu Congresul al XXII-lea
al P.C.U.S. Fireste, cercetatorul epocii contemporane a Rominiei nu
este lipsit de greutati in munca sa. Succesiunea rapids a evenimentelor
ce s-au petrecut §i se petrec in cuprinsul acestei perioade, prin ascu-
tirea luptei de clasa ducind la rapide schimbari ale raportului de forte
intre clase ; numarul uria§ al miscarilor de masa, datorita aparitiei si
actiunii partidului clasei muncitoare partidul comunist eel mai con-
s, ient si eficient ; complexitatea legaturilor dintre factorii politici interni
si externi iata citeva din aspectele istoriei contemporane a Rominiei,
ca si istoriei contemporane universale.
Este nevoie ca sa, se Ong seama de aparitia si influenta Uniunii
Sovietise, de urmarile Marii Revolutii Socialiste din Octombrie, de apa-
ritia sistemului mondial socialist, de noile raporturi intre statele socia-
liste, stabilite pe principiile internationalismului proletar.
Istoria contemporana aduce probleme noi si complexe. Pentru stu-
dierea for se cer istorici cu un inalt nivel de pregatire §i de specializare si
de gindire marxist-leninista, se cere stapinirea unor largi cunostinte o
data cu folosirea unor noi metode de lucru bazate pe interpretarea faptelor.
Complexitatea materialelor cere astazi folosirea unor colective de istorici,
metoda superioara de lucru introdusa in intreaga munca stlintifica con-

I Dec! walia consIdtuirii reprezentanfilor partidelor comuniste .i mancitore§ti din ldrile

socialists, care a avid loc la Mosc wa tare 14 gi 16 noiembrie 1957, E.S.P.L.P., Bucure§ti,
1957, p. 19.

www.dacoromanica.ro
9 ISTORIA CONTEMPORANA A ROMINIEI 1681

temporana. Pentru luerarile de sinteza se impune fireste si intoemirea lu-

crarilor izolate consacrate problemelor principale. Se cere evitarea lucra-
rilor cu teme neinsemnate, evitarea eruditiei" sterile.
0 problema de deosebita importanta si mult mai dificila pentru
istoric contemporane este aceea a periodizarii. in primul rind ea trebuie
sa tine seama de cele trei etape ale crizei generale a capitalismului asa
cum au fost acestea definite si caracterizate in Programa P.C.U.S.1.
Istoricul epocii contemporane trebuie sa considere periodizarea nu ca
un fenomen in sine, dogmatic ; ea este un mijloc care contribuie la clari-
ficarea procesului istoric unit. Pentru epoca de dupg 23 August, periodi-
zarea lamureste formele si evolutia revolutiei populare, care ping in
prezent cuprinde doua etape despartite prin data de 30 Decembrie 1947.
Istoriografia epocii contemporane a Rominiei a adoptat prin-
cipiile care stau la baza intregii istoriografii marxiste contemporane.
Istoricul trebuie sa aiba in vedere, in primul rind, o problematica stiintifica
$i oft urmareased in ce masura an fost studiate diferite probleme, sa, nu
piarda din vedere operele istoricilor care s-au ocupat de aceste probleme,
apreciindu-le in mod critic. Istoria epocii contemporane a Rominiei este
o ramura tinara a istoriei marxiste din R. P. R. ; totusi, lucrari asupra
ei s-au scris in suficienta masura pentru a vedea data ele corespund cerin-
telor stiintei istorice marxiste.
Pe toti istoricii romini de azi spre deosebire de veehea istorio-
grafie, care comporta grupari pe scoli ii uneste aceeasi metodologie
stiintifica : conceptia marxist-leninista de pre lume.
Istoricii marxisti ai epocii contemporane universale in genere,
ceea ce este in aceeasi masura valabil si pentru istoricii romini au
o large sfera de activitate : un eimp vast de generalizare se deschide in
fata for prin caracterul fenomenului insusi. Ritmul dezvoltarii istorice
se aceelereaza progresul tuturor domeniilor de viata ca : relatii sociale,
tehnica, stiinta etc. ridica probleme mereu not si vaste, care se supun
generalizarii stiintifice si deschid perspective de viitor..
Istoricii epocii contemporane au de infruntat un dusman tenace : fal-
sificatorii adevarului istoric din eadrul istoriografiei reactionare din tarile
capitaliste. in apus multi oameni politici scriu azi lucrari asa-zise de isto-
rie si cu aceeasi frenezie se dedau la cele mai grosolane falsificari, profitind
de interesul mereu crescind al publicului cititor pentru genul istoric.
Exista in apus si istorici progresisti, care trateaza procesul istoric in mod
obiectiv. Istoricii reactionari din S.U.A. si Germania de vest, plasindu-se
in apararea politicii agresive a guvernelor lor, cauta sa denatureze
adevarul cu privire la cauzele si caracterul primului si mai ales al celui
de-al doilea razboi mondial, sa denatureze politica externa pasnica a
Uniunii Sovietice. Aceasta din cauza ca toti calomniatorii isi dau seama
de prestigiul enorm al U.R.S.S., de inriurirea ideilor eomunismului si a
Programului P.C. U.S. asupra constiintei popoarelor din intreaga lume.
Congresul at XXII-lea at P.C.U.S., Ed. politica, Bucurqti, 1962, p. 349-358.

www.dacoromanica.ro
1682 P. CONSTANTINESCU-IASI 10

Istoricii marxis)ti§i indeosebi cei ce trateaza istoria contempot ana

se ocupa de fenomenele vietii noi, de faptele ce se petrec azi si in tre-
cutul apropiat pentru a confirma legitatea societatii socialiste §i a viito-
rului apropiat al comunismului pe tot globul.
Vrem sa subliniem §i o alts conditie esentiala ee-o are de implinit
istoricul contemporaneist. Este vorba de mAiestria literata a autorilor,
de accesibilitatea lucrarilor for printre cititori. Faptul contemporan este
mai la indemina intelegerii pentru cititorul obisnuit ; nu numai istoricii
de profesie se preocupa de cunoaF3terea faptelor contemporane. Aseme-
nea opere scrise cursiv intr-un stil viu si att5gator capita o raspindire
foarte large, trecind la marele public, datorita in mare masuta formei
alese in care sint expuse.

Cercetind lucrarile istoricilor no§tri de astazi care s-au ocupat de

istoria contemporana ala cum am expus-o §i pastrind periodizarea pe care
am schitat-o, putem face citeva aprecieri generale.
Avintul revolutionar, declansat in conditiile urmarilor dezastru-
oase ale razboiului imperialist §i sub influenta Marii Revolutii Socialiste
din Octombrie, a constituit un obiectiv principal al istoriografiei rnarxiste
din tara noastra. Pentru perioada urmatoate, istoricii s-au ocupat cu
atentie de lupta partidului comunist, folosind o serie de documente ale
mi§carii comuniste internationale, ale istoriei Partidului Comunist din
Rominia §i alte materiale. S-au ocupat si de problemele economice,
impletindu-k cu studii asupra fenomenelor politice. Ft amIntarile mari
de dupe criza din 1929 1933 au fost total neglijate de vechea istorio-
grafie, care a ocolit problemele centrale ale vietii economice §i politice,
considerindu-le ca fenomene ce nu prezinta, importanta istorica.
Istoriografia marxista a epocii s-a ocupat in primul rind de actiu-
nea dusa de masele muncitoare sub conducerea P.C.R., direct sau prin
mijlocirea organizatiilor de masa legale, conduse de partid. Pentru
epoca dictaturii antonesciene §i a fazboiului antisovietic insa§i istorio-
grafia marxista este la inceputul cercetarii ei.
In studierea aprofundata a perioadei 23 August 1944 6 Martie
1945 s-au obtinut succese in publicarea unor lucrari §i studii care trateaza
despre pregatirea §i infaptuirea sub conducerea P.C.R. a insurectiei armate,
lupta maselor populare organizate §i conduse de partidul comunist pentru
inlaturarea guvernelor cu majoritate reactionary §i instaurarea unui gu-
vern democratic, pentru inchegarea aliantei dintre clasa muncitoare gi
taranimea muncitoare in vederea realizarii reformei agrare, pentru spri-
jinirea frontului antihitlerist. Totu§i, avind in vedere semnificatia §i im-
portanta acestei perioade in istoria patriei noastre este necesara tratarea
mai large din punct de vedere tematic §i generalizarea mai aprofundata
a cercetarilor actuale de istorie contemporana a Rominiei.
Cercetarea de titre istorici a fost mult inlesnita prin posibili-
tatile de insu§ire a ideologiei marxist-leniniste, prin editarea de titre
partid a numeroase opere ale clasicilor marxism-leninismului. Lucrarile
tovarkului Gheorghe Gheorghiu-Dej §i documentele de partid editate

www.dacoromanica.ro
11 ISTORIA CONTEMPORANA A ROMINIEI 1683

in numeroase volume sint pentru istoricii din tara uoastr6 un Indreptar

deosebit de pretios in munca for de cercetare, de analiz& partinia, a
fenomenelor istorico si de prezentare a acestora. Cunostintele teoretice
si metodologice insu'ite au dus la alcatuirea competent& a materialelor
publicate in ultima vreme.
Cercetarile si lucrArile istoriografici epoeii contemporane ui meazit
RA trateze Inca multiple aspecte ale epocii. Au apiirut numeroase arti-
cole, studii si referate, dar nu opere de sintezil. Din 1960 au inceput
sa apara primele volume ale tratatului de Istoria Rominiei, ale carui
ultime volume sint consacrate epocii contemporane, cind pe baza intregii
munci stiintifice de ping acum in acest domeniu se va realiza o imagine
cuprinz&toare a intregii istorii contemporane a Rominiei.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 AVINTUL MISCARII REVOLUTIONARE. CREAREA P.C.R.
DE

C. MOCANU §i I. CHIPER

Miwarea muncitoreascd fenomen complex, intruchipind pe toate

planurile existentei §i con§tiintei sociale noul in dialectica istoriei
este o temd tot mai amplu tratatd in istoriografia stiiutifica, mar-
xist-leninistd. In lumina invdtaturii lui Marx, Engels, Lenin, care au
ldsat geniale modele de analizd istoricd a luptei revolutionare prole-
tare, punind bazele §tiintei despre mi§carea muncitoreascd, in multe
tdri, §i inainte de toate in Uniunea Sovieticd, s-a creat o bogatd litera-
turd despre lupta clasei muncitoare, in general, despre perioada avin-
tului revolutionar international de dupd Mama Revolutie Socialistd din
1917, in special.
Perioadd de adinci lupte social-politice, de profunde schimbdri in
modul de a gindi §i de a actiona al clasei muncitoare, avintul revolutionar,
care s-a declan§at §i in tara noastrd in conditiile urmdrilor dezastruoase
ale razboiului imperialist §i sub influenta Marii Revolutii Socialiste din
Octombrie, a constituit un obiectiv principal al istoriografiei marxiste
din tara noastrd, amplu abordat in diferite lucedri.
Inceputurile istoriografiei marxist- leniniste asupra perioadei avintului
revolutionar din anii 1917 1921 se gdsesc Inc d in literatura din anii
imediat urmatori credrii partidului comunist in mai 1921.
In documente ale P.C.R., in ziare §i reviste comuniste §i progresiste,
in uncle brouri apdrute in conditiile grele ale regimului burghezo-mo§ieresc
au fost tratate aspecte ale situatiei materiale §i politice ale luptei maselor
in perioada avintului revolutionar de dupd 1917, facindu-se aprecieri
asupra continutului, esentei fenomenelo r respective, reconstituindu-se
tabloul evenimentelor. Asemenea articole avind trdsdturi istoriografice
au apii,rut, mai ales cu prilejul unor aniversdri, in Socialismul" (organ
central al P.C.R., mai 1921 pind in 1924), in Scinteia" ilegala §i in
Viata muncitoare" ( ziarul sindicatelor unitare), in Tindrul leninist"
(organul central al Uniunii Tineretului Comunist) §i in alte materiale

www.dacoromanica.ro
1686 C. MOCANU ;i I. CHIPER

ale propagandei de partid. Articolele la care ne referim 1 infatisau in-

deosebi momentele mai de seams din anii avintului revolutionar : 13 de-
cembrie 1918, greva generals din 1920, crearea Partidului Comunist din
Rominia, diferite probleme generale ale marilor batalii de class din
acesti ani, demascind totodata cu putere regimul burghezo-mosieresc
hnpilator.
in pofida grelelor conditii din anii dominatiei exploatatorilor, au
fost scrise si lucrari mai mari, in care s-a facut o analiza mai ample, mai
documentata a unor evenimente muncitoresti sau sinteze pe plan mai larg.
0 prima asemenea lucrare de istorie contemporana care analizeaza eveni-
mentele cele mai recente pe scars europeana este Linde duce colaborarea,
publicata in 1921 2 de Petre Constantinescu-Iasi, in conditiile prigoanei
declare ate de guvernul averescan dupa greva generals din octombrie
1920. In aceasta lucrare se analizeaza succint situatia extrem de grea a,
tarilor Europei in anii de dupa razboiul mondial, se remarca cu caldura
cresterea miscarii revolutionare muncitoresti, rolul comunistilor de pionieri
si luptatori pentru dreptate. In paginile lucrarii se vorbeste de carac-
terul nefast al colaborarii neprincipiale (de unde si titlul ei) cu elementele
oportuniste de dreapta, sustinindu-se, cu exemplificari din istoria lup-
telor de class din acea vreme, necesitatea intransigentei revolutionare, a.
principialitatii de class. Lucrarea prezinta importanta ind.eosebi prin
faptul ca introduce, sub influenta raspindirii ideilor leniniste, in isto-
riografia romina conceptia noua despre istoria contemporana. De aceea,
autorul adauga lucrarii subtitlul Pagini de istorie contemporana.
0 alts lucrare este cea dedicate grevei generale : 1920. Contributii la,
istoria socials a Rominiei, intocmita de Mihail Roller 3 in 1937, in condi-
tiile intensificarii politicii burgheziei de fascizare a tarii. Folosind o bogat5,
documentare din press (la documentele din arhivele de stat nu se putea
atunci ajunge), autorul descrie in mod concret procesul cresterii
greviste din Rominia dupa 1918, culminarea ei en greva generall
din octombrie 1920 ; prezinta apoi desfasurarea grevei in principalele
centre muncitoresti ale tarii, demasca pe liderii reformisti ai Partidului
Socialist si ai Comisiei Generale a Sindicatelor care au tradat lupta munci-
torimii, subliniaza invatamintele grevei pentru organizarea si educarea
revolutionare a clasei muncitoare. Datorita conditiilor vitrege in care a,
fost publicata lucrarea, nu s-a putut vorbi deschis despre insemnatatea,
experientei grevei generale pentru crearea partidului comunist.
In acelasi timp, in articolele tsi in brosurile elementelor social -
democrate de dreapta evenimentele avintului revolutionar an lost
prezentate trunchiat, an fost subapreciate capacitatea si avintul de
1 Astfel (Ca sd clAtn numai unele exemple) Socialismul" din 22 octombrie 1922,
19 noiembrie 1922, 10 februarie 1924 ; Viata muncitoare" din 16 octombrie 1927, 28 oc-
tombrie 1928 etc.
2 Cercul de Edituril socialista, Bucuresti, 1921, 170 p.
3 1920. Contribuiii la istoria socialit a Romtniei (P. Neam(.), 1937. Capitole din aceasta
I uerare au fost reproduse to culegerca Din istoria luptelor greviste ale prolelarialului dirt
Romtnia, vol. I, Ed. C.C.S., 1957, si Mihail Roller, Studii si note Viinfilice privind istoria
Romlniet, E.S.P.L.P., 1956.

www.dacoromanica.ro
3 AVINTUL 111$CARII REVOLUTIONARE. CREAREA P.C.R. It:87

luptA al clasei muncitoare, au fost denigrati militantii cu adevarat

revolutionari, comuni§tii, din rindurile mi§carii muncitor(§ti 1.
Datorit5, pozitiei for de clas5, §i a modului idealist cum concepeau
istoria, istoricii burghezi au neglijat premeditat tratarea istoriei contem-
porane, au minimalizat §i au falsificat lupta revolutionar5, a maselor.
Totu§i in lucrgri mai marl consacrate unor probleme ale istoriei politice,
§i mai ales in lucrari de sintez5, ei au trebuit in general sub forma
unui epilog sg, face Joe unor date privind evenimentele revolutionare
in timpul §i dupb, rgzboiul mondial. Astfel in ultimul volum, al zecelea,
al Istoriei rominilor, Nicolae Iorga, printre multele pagini inchinate po-
liticii de culise a guvernantilor, vietii regelui §i altor aspecte nesem-
nificative, se refers in citeva cuvinte la revolutia rusa,", masacrul din
Piata Teatrului din 1918, la uncle greve2. Prin modul cum pune pro-
blema, in fond justifica reactiunea, apaxa regimul burghezo-mo§ieresc.
In acela§i chip au tratat Revolutia din Rusia, manifestkile revolutio-
nare ale soldatilor, ale muncitorilor, §i altii care au scris de pe pozitiile
vechii istoriografii.
Ca parte integrant5, a activitAtii ideologice desfalurate de partid
dupa, 23 August 1944, o preocupare de cApetenie a istoriografiei romine, in-
drumat5, de partid, a devenit mi§carea muncitoreasca. S-au studiat cu precit-
dere inceputurile miscarii muncitore§ti, avintul revolutionar de dupa%
Marea Revolutie Socialist5, din Octombrie, lupta Partidului Comunist din
Rominia impotriva fascismului §i pregrairii razboiului antisovietic etc.
Inc5, In prima perioadA a revolutiei, cind se d'Adea batalia pentru
instaurarea, apoi consolidarea puterii populare, din indrumarea parti-
dului, in scopul de a lamuri §i educa masele in spiritul traditiilor eroice
revolutionare, au apgrut in Scinteia" organul central al P.C.R. , precum
§i in alte ziare aflate sub influenta partidului comunist, uncle articole cu
privire la 13 Decembrie, la, greva genera16, la faurirea partidului comunist
§1 la alte probleme ale luptei revolutionare din perioada de dupa 1917.
0 privire de ansamblu asupra situatiei Rominiei dupa, primul
rAzboi mondial, asupra influentei Marii Revolutii Socialiste din Octombrie
§i a puternicului avint revolutionar nemailutilnit ping atunci in tara
noastra% a realizat in 1947 manualul de I storia Rominiei, elaborat de
un colectiv de autori sub conducerea lui Mihail Roller3.
Dup5, proclamarea Republicii Populare Romine, acum 15 ani,
prin reorganizarea cercetArii §tiintifice §i punerea ei pe temeliile de granit
ale ma, xism-leninismului, s-au creat conditiile pentru studierea mai amply
§i mai documentat5, a problemelor mi§carii muncitore§ti ale perioadei
avintului revolutionar.
Revista Studii", aprtrut5, in 1948 ca revista, de §tiintit, filozofie
§i arts, devenit5, apoi o revista numai cu preocupAri de istorie, a publicat
1 Asa au fost de pilddt luerririle : I. Moccovici, Probleme actuate ale rni§carii socialisle,
Bucure5ti (1921); C. 'Filet Petrescu, Socialismut In Rorninia, Bucuresti, 19th; 1osif Gabriel,
Fiinlzig jahrige Geschichle der Banaler Arbeiterbewegung 1870 1920, Timi5oara, 1928 si allele.
2 N. Jorga, Isloria rominilor, Ed. Neamul rominesc, 1939. Vezi sl Supt trei regi. Istorie
a rind luple pentru un ideal moral si national, Bucuresti, 1936.
3 fratarea si aprecierea problemelor avinlnlui revolutionar au riimas In general aceleast
In editiile din 1952 si 1956.

www.dacoromanica.ro
1688 C. MOCANU §i I. CHIPER 4

an de an un numar mai mare de materiale referitoare la istoria contemporana

a Rominiei, la miscarea muncitoreasea, la avintul revolutionar de dupa
1917. Pe inasura dezvoltarii activitatii de cercetare stiintifica marxista
in domeniul istoriei, incep sa fie publicate articole pe asemenea teme
si in revistele de istorie care apar in anii urmatori : Studii 1i cercetari
stiintifice" (Iasi), Studii si cercetari de istorie" (Cluj) succedata de
Anuarul Institutului de istorie din Cluj ", in Revista Arhivelor" (seria
noua), in diferite reviste avind un profil inrudit cu eel al istoriei : Cerce-
tari filozofice", Probleme economice", Studii i cercetari de istoria
artei", Studii i cercetari de istorie literary 1i folclor" etc.
Revista Analele Institutului de istorie a partidului de pe linga C.C.
al P.M.R.", aparuta in 1955, ocupindu-se in mod special de istoria mis-
earn muncitoresti, de istoria partidului, aduce o contributie insemnata in
istoriografia noastra. Alaturi de articole de revista au inceput sa apara
documente1, culegeri de materiale, precum ti lucrari independents mai mari.
Un pas insemnat inainte in cercetarea mai ampla a perioadei avintului
revolutionar, de altfel a intregii istorii contemporane a Rominiei, s-a
facut dupg, Congresul al II-lea al Partidului Muncitoresc Romin, care
a pus in fata istoricilor sarcina de mare raspundere de a elabora cu fortele
unui larg colectiv o istorie a Rominiei, care 0, sintetizeze de pe pozitiile
invataturii marxist-leniniste tot ce s-a realizat la not pe tarimul stiintei
istorice i sa dues la, solutionarea unor probleme de baza ale istoriei patriei,
intre care problemele istoriei contemporane. Congresul a trasat sarcina
de a se alcatui un manual al istoriei partidului care sa inarmeze pe oamenii
muncii cu cunoasterea traditiilor revolutionare, sa-i inflacareze in lupta
pentru socialism.
Congresul al III-lea al partidului a apreciat rezultatele pozitive
obtinute in domeniul istoriei ca parte a realizarilor Intregului front ideo-
logic stiintific, din documentele acestui congres rezultind not sarcini insu-
fletitoare, care solicits marirea contributiei istoricilor in opera de desavir-
sire a construirii socialismului in patria noastra,.

Ca rod al muncii staruitoare de studiere a faptelor, de interpretare

a acestora in lumina invataturii marxist-leniniste, in cei 15 ani de la pro-
clamarea Republicii Populare Romine s-au facut incheieri documentate
asupra problemelor celor mai de seams ale perioadei avintului revolutionar.
De un pretios ajutor pentru istoriei au fost aprecierile cu privire
la perioada avintului revolutionar de dupa 1917 cuprinse in documentele
de partid, in materialele congreselor partidului si ale plenarelor Comitetului
Central, in articolele p cuvintarile tovarasului Gheorghe Gheorghiu-Dej.
0 problems insemnata care a stat in atentia istoriografiei noastre
a fost dezvaluirea, demascarea consecintelor dezastruoase ale razboiului
mondial imperialist, analiza situatiei grele economice a tarii, a maselor largi
populare, fenomen care a dus la adincirea contradictiilor proprii regimu-
lui burghezo-mosierese din Rominia din timpul razboiului si dupA, acesta.
1 to prezentul articol nu ne ocupain de editarea izvoarelor. Vezi tot In acest numar
articolul Publicarea izvoarelor istoriei conlemporane.

www.dacoromanica.ro
5 AVINTUL miscARii REVOLUTIONARE. CREAREA P.C.R. 1689

Citeva lucrari, elaborate in ultimii ani de istorici sau de economisti,

se opresc asupra unor aspecte ale starii economiei tarii in acest timp, ana-
lizind mai ales intarirea pozitiilor capitalului strain in economia Rominiei.
0 serie de lucra'ri §i studiii, aratind jefuirea de catre monopolurile straine
a bogatiilor tariff, si in primul rind a petrolului, acapararea pozitiilor
capitalului german si austro-ungar de catre Anglia, Franta, S.U.A.
aliati" ai Rominiei in razboi au pus in lumina concursul dat de repre-
zentantii regimului burghezo-mosieresc la infeudarea tarii de catre capi-
talul strain. Cautind sa-§i consolideze pozitiile, clasele exploatatoare au
jertfit, in schimbul unor avantaje proprii, interesele tarii, au aruncat
greutatile unei economii ruinate, ale haosului financiar, asupra maselor.
Burghezia i mosierimea se arata de catre A. Vijoli 2 au folosit sis-
temul monetar pentru iesirea din inflatie i acoperirea nevoilor unui
buget suprasolicitat de aparatul represiv §i militar al regimului, prin
atacarea nivelului de trai al oamenilor muncii.
Lucrarile i studiile amintite au adus o contributie important
la cunoasterea unor
unor aspecte ale situatiei economice a Rominiei dupa
primal razboi mondial. Mai putin au fost insa abordate, ping, acum, de
istorici si economist, manifestarile crizei economice, concentrarea §i
centralizarea capitalului in aceasta perioada, demascarea legiuirilor eco-
nomice elaborate de guvernele burghezo-mosieresti pentru apararea
pozitiilor claselor exploatatoare.
Situatia deosebit de grea a clasei muncitoare in acesti ani a cons-
tituit obiectul unor studii speciale3, precurn §i al unor articole privind
diferite aspecte ale luptei maselor muncitoare, desprinzindu-se concluzia
ca ea a constituit unul din factorii principali care au ridicat proletariatul
la actiunile revolutionare.
In opozitie cu istoriografia burgheza, istoricii marxisti au demascat
pozitia reactionary a partidelor §i guvernelor burghezo-mosieresti, tradarea
de catre ele a adevaratelor interese ale tarii, au aratat pentru prima oars
rolul miscarii revolutionare, al luptei clasei muncitoare in istoria Romtniei.
Istoriografia noastra noul a dezvaluit, pe o baza documentary temeinica,
adevaratele mobiluri teama de izbucnirea revolutiei, ura impotriva
1 Contribufii la istoria capitalului strain In Rominia (1918-1933), Ed. Academiel R.P.R.,
Bucuresti, 1960 ; Costin Murgescu, Contribufii la studiul redistribuirii industriei petroli /ere a
Romtniei tntre capitali.tii farilor tnvingaloare in primul razboi mondial (1918 1922), Sludii",
nr. 1, X (1957) ; E. Cimponeriu, Acapararea industriei romine de Mire monopolurile straine cu
concursul regimului burghezo-mosieresc. Constituirea societafii U.D.R. (Uzinele .i Domeniile
Resi(a) dupa primul razboi mondial, Studii", nr. 2, XII (1959) ; E. Munteanu si T. Neesa,
Jefuirea petrolului romtnesc de catre trusturile imperialiste In anii 1917 -1923, In Studii ;i rele-
rate privind istoria Rominiei, partea a II-a, Ed. Academiei R.P.R., 1954 etc.
2 Sistemul monetar to slujba claselor exploataloare din Romfnia, Ed. stiintifica, Bucuresli,
1958 (cap. IV).
3 Manea Manescu si N. N. Constantinescu, Situafia economics a Romtniei si condifiile
de munca si de trai ale clasei muncitoare to perioada premergaloare grevei generale din octom-
brie 1920, In Greva generals din Rominia 1920, Ed. politica, Bucuresti, 1960 $i In Analele
Institutului de istorie a partidului de pe linga C.C. al P.M.R.", nr. 5, VI, 1960 ; N. N. Constan-
tinescu, V. Bozga si I. Puia, Situafia economicd a clasei munciloare din Rominia dupd primal
razboi mondial !Ana in 1920, In Studii privind istoria economics a Romtniei, vol. I, Ed.Aca-
demiei R.P.R., Bucuresti, 1961.

www.dacoromanica.ro
1690 C. MOCANU fI I. CHIPER 6

tinkului stat sovietic, poftele anexioniste, diversiunea care au condus

cercurile guvernante romine la in.cheierea ru§inoasei pki cu Puterile
centrale, transformind tara 'intr-o colonie a Germaniei §i Austro-Ungariei 1.
Istoricii marxi§ti au argtat in lucr5,rile care trateazA influenta
Marii Revolutii Socialiste din Octombrie in tara noastr5,2, ca aceast5,
influent5 s-a manifestat pe fondul conditiilor interne ale Rominiei de
atunci, al conditiilor economice grele ale maselor populare.
Manifrsteirile avivtului revolutionar in Rominia la sfirOul anului
1917 Si in 1918 au eonstituit obiectul a nunieroase cereettiri. In monografia
1918. .Din istoria luptelor revolutionare din Rominia, V. Liveanu prezint5
un tablou inchegat al luptelor revolutionare desfa§urate cu intensitate
In vechea Rominie 1i in Transilvania dup5, victoria Marii Revolutii Socia-
liste din Octombrie. Lucrarea, realizat'a' pe baza unor indelungate cercetAri,
ale e5ror rezultate, in parte, au fost publicate anterior de autor in unele
studii, analizeazg conditiile in care s-a treat la noi in tarn o situatie revo-
lutionare, formele ei de manifestare, procesul de clarificare ideologic5
in miwarea muncitoreascg, de insu§ire a leninismului. Aceast5, etap5 a
luptelor revolutionare este studiat5, i in monografia, care se refers la o
perioadg mai largA, Despre situatia revolufionarei din Rominia 1918-1920
de C. Cwir-Mihailovici3. In lucrare se arata particularita tile situatiei
revolutionare din Rominia, se analizeaz5, crizaregimului burghezo-mo§ieresc,
maturizarea clasei muncitoare, intensificarea luptei ideologice in focul
actiunilor revolutionare. Cele doug monografii prezint5, date importante
despre creterea valului grevelor §i demonstratiilor de§i legile reactionare
le interziceau pentru o viat5, mai bun5,, o pace dreapt54, contra politicii
interventioniste a guvernului romin.
Pgtrunderea spiritului revolutionar in armafa, unde muncitorii
§i tkanii aflati sub arme §i-au manifestat nemultumirile in diverse forme,
inclusiv fascoala, a fost analizata 4n articole §i lucr5ri speciale 4, ca §i
in cadrul monografiilor amintite.
1 Manualul de istoria Romtniei; V. Liveanu, Armistifiul de la Focsani, Studii",
nr. 4, VII (1954) ; idem, Caraclerul antisovietic si antipopular al tratatului de la Balker (5 marlie
1918) In Studii si materiale de islorie contemporand, vol. I, Ed. Academiei R.P.R., 1956; idem,
1918. Din istoria luptelor revolufionare din Rominia, Ed. politica, Bucuresti, 1960,cap. II ;Leclii
to ajulorul celor ce studiazd istoria P.M.R., Ed. politica, 1961.
2 Contribufii la sludiul influenfei Marii Revolufii Socialiste din Octombrie to Rominia,
E.S.P.L.P., Bucuresti, 1957 ; P. Constantinescu-Iasi, Influenfa Marii Revolufii Socialiste din
Octombrie asupra miscarii revoluf ionare din Rominia in anii 1917 1921, Ed. stiintifica, Bucuresti,
1957 ; Clara Cusnir-Mihailovici, Miscarea rnuncitoreascd din Rominia Mire anii 1917-1921.
Crearea P.C.R., Ed. politica, Bucuresti, 1960; V. Liveanu, 1918. Din istoria luptelor revolu-
fionare din Rominia, si to alte lucrari si studii.
3 E.S.P.L.P., Bucuresti, 1955. Pornind de la aceasta lucrare, pe care a Imbunatiltit-o
si a completat-o cu noi materiale, autoarea a elaborat ulterior monografia Miscarea muncito-
reascd din Rominia to /re anii 1917 -1921. Crearea P.C.R.
4 M. Roller, Despre rdscoala (fold romtne dirt decembrie 1917aprilie 1918 si lupta mari-
narilor romtni pentru apararea Revoluliei din Octombrie In Studii si note sfiinfifice privind istoria
Rominici, E.S.P.L.P., Bucuresti, 1956 ; I. Toaca, Din aefiunile revolufionare ale ostasilor
armatei burghezo-mosieresti (1917 - 1921), Studii", nr. 6, XI (1958) ; A. G. Vaida, N. Birdeanu,
Pavilionul revolutionar la calarg (Din lupta revolufionard a marinarilor rorntni dirt anii 1917-
1920), Bucuresti, Ed. militara, 1959 etc.

www.dacoromanica.ro
7 AVINTUL M1$CARII REVOLUTIONARE. CREAREA P.C.R. 1691

Pe baza cercetArii unor arhive interne si din Uniunea Sovietieg, ca

si a altor surse de documentare, au apArut studii 1 asupra actiunilor de
solidarizare a maselor populare din tara noastra, cu Revolutia din Octom-
brie. Numerosi muncitori si soldati romini aflati in Rusia, Intelegind
marile transformgri revolutionare care aveau lac, s-au Incadrat voluntar
In Armata Rosie si au participat cu abnegatie la lupta Impotriva inter-
ventionistilor i albgardistilor. Studii apgrute in Uniunea Sovietica:
asupra actiunilor voluntarilor romini in regiunea, Astrahanului si in Siberia
dovedesc ca fenomenul este si mai bogat decit a fost prezentat in literatura
noastra; istorica.
Luera.rile publicate In legaturl cu 13 decembrie 1918, eroicul episod
din istoria miscgrii muncitoresti2, subliniaza ca 13 decembrie nu a Insemnat
mormintul misegrii muncitoresti, asa cum doreau guvernantii burgheziei
§i moierimii.
0 realizare importantd a istoriografiei not o constituie contribufia
adusci studierii conditiilor si factorilor care au determinat wnirea Tran-
silvaniei cu Rominia in 1918. Istoriografia burghezg, cautind sa acopere
caracterul imperialist al participarii Rominiei la primul razboi mondial
cu vAlul unei frazeologii patriotarde, sa ascunda scopurile reale care au
determinat burghezia si mosierimea romina sa intre in razboi, a atribuit
merite false guvernantilor burghezi in Infa,ptuirea unirii Transilvaniei cu
Rominia. Avintul revolutionar care a cuprins popoarele asuprite, inclu-
sly masele din Transilvania din Imperiul austro-ungar, in conditiile
Infringerii Puterilor centrale In razboi $i a influentei revolutiei proletare
din Rusia 3, a provocat pfabusirea acestui imperiu.
Is toricii marxisti au aratat ca desgvirsirea unitAtii nationale a
poporului romin s-a produs ca rezultat al luptelor revolutionare care au
cuprins masele de asupriti din Transilvania, sub influenta Marii Revolufii
1 In afara de un?le lucrari mentionate mai Inainte, aceasta problema a lost abordatS de
Gh. Unc, Solidaritatea maselor muncitoare din Rominia cu Rusia Sovieticd (1918 19 20),
An. I.I.P., nr. 1-2, VI, 1960; R. Deutsch, Despre activitatea unor grupe revolutionare ro-
mlnesti pe teritoriul Rusiei sovietice 1918-1921, An. I.I.P., nr. 5, III, 1957, precum si Din
activitatea ;i lupta grupurilor revolu(ionarilor romini din Rusia pentru apararea puterii sovietice
(1917 1920)In Studii si maleriale de istorie contemporand, vol. II, Ed. Acaclemici R.P.R., 1962 ;
J. Gall, Transilvdnenii In miscarea revolutionard a prizonierilor din Rusia (1917 1919), Anuarul
Institutului de istorie din Cluj", torn. III, 1958-1959. Publicarea amintirilor fo)tilor volun-
tari romini din Armata Rosie (Amintiri despre Marele Octombrie, E.S.P.L.P., Bucurelti, 1957 ;
Sub steagul lui Octombrie. Din amintirile prizonierilor care au lual parte la Marea Revolu(ie So-
cialistd din Octombrie si la rdzboiul civil, Cluj, 1957 ; vczi si An. I.I.P., nr. 4, 1957) au contribuit
la cunoasterea mai deplind a faptelor de solidaritate cu Puterea Sovietica.
2 Patruzect de ani ae la Inplele din 13 decembrie 19 18 1958, Ed. politica, Bucuresti,
1958 ; V. Liveanu, 1918. Din istoria luptelor revolutionare din Rominia; vczi $i V. I.ivcanu,
Cu privire la evenimentele din 26 (13) decembrie 1918, Studii", nr. 1, XI (1958) ; idem, Aliscarea
muncitoreasca din Bucuresti to anii 1917 -1921, Studii", nr. 5, XII (1959) ; C. Cusnir-Mihai-
lovici, op. cit. ; idem, Evenimenlele de la 13 decembrie 1918, Studii", nr. 6, XI (1958) ;
Gh. Unc 9i C. Mocanu, 0 pagind eroicil din lupta muncitorimii din patria noastra: 13 decem-
brie 1918, An. I.I.P., nr. 1, V, 1959.
3 L. Banyai, Ecourile Marii Revolufii Socialiste din Octombrie fn Transilvania, In Con-
tributii In studiul influenlei Marii Revolutii Socialiste din Octombrie ; V. Cherestesiu, Patrunderea
ideilor Marii Revolufii Socialiste din Octombrie to masele din Transilvania, Armand Institutului
de istorie din Cluj", torn. III, 1958-1959 etc.
22 - c. 6130
www.dacoromanica.ro
1692 C. MOCANU yi I. CHIPER 8

din Octombrie. In lucrarile publicate pe aceasta temal au fost demascate

interesele hraparete, pozitia ingusta de class, de pe care burghezia romina
a privit problema unirii Transilvaniei cu Rominia ; s-au scos in evidenta
actiunile revolutionare ale maselor din Transilvania care au dus la hila-
turarea autoritatilor locale ale monarhiei austro-ungare, la cucerirea unor
drepturi si revendicari, pozitia inaintata patriotica a aripii revolutionare
a miscarii muncitoresti fata de desavirsirea unitatii nationale. Dorinta.
fierbinte a maselor de a se realiza unirea in cadrul unei republici, a unui
regim democratic, nu s-a putut realiza datorita manevrelor burgheziei
si social- democratilor reformisti care urmareau ca unirea sa se infaptuiasca
in cadrul regimului burghezo-mosieresc. Lupta maselor din Transilvania
n-a Incetat insa, in focul ei intarindu-se prietenia dintre poporul roman
si minoritatile nationale2. Istoriografia noastra noua a subliniat ca unirea.
Transilvaniei cu Rominia reprezinta un act progresist, care raspundea.
unei vechi nazuinte si lupte a poporului roman, of des'avirsirea unitatii
nationale a adus Intregul nostru popor intr-un front de lupta comun
pentru eliberarea socials, pentru o Rominie democratica.
Evenimentele revolutionare din anul 1919, Sirul miscdrilor greviste
din (west an, au fost tratate in Nerd-rile cu privire la intreaga perioadd
a avintului revoligionar, in lucrcirile de sintezd. Ele an constituit insa
numai partial obiectul unor studii speciale3, unele laturi ale mi§carii
revolutionare din anul 1919 nefiind Inca studiate suficient.
Lupta minerilor din Valea Jiului intre anii 1917-1920, studiata pe
baza unui variat material documentar, in parte inedit, a constituit obiec-
tul unui articol aparut recent'. Un alt studiu, aparut tot de curind, aduce
contributii la cunoasterea luptei muncitorilor din Resita in perioada
avintului revolutionary.
Miscarea sindicala din Rominia a Mat un mare avant in anii 1917
1921. Date importante asupra activitatii sindicatelor in aceasta perioa-
da a prezentat V. Liveanu6.
1 Acad. C. Daicoviciu, L. Banyai, V. Cherestesiu, V. Liveanu, Lupta revolufionard
maselor factor hotarttor In unirea Transilvaniei cu Romtnia, Studii", nr. 6, XI, 1958; Din
istoria Transilvaniei, vol. II, Ed. Academiei R.P.R., 1960 ; V. Liveanu, 1918. Din istoria lup-
telor revolufionare din Romtnia.
2 V. A. Varga, Din istoria solidarild fit revolufionare a maselor populare romine si maghiare
din Transilvania In anul 1919 In Contribufii la sludiul influenfei Marii Revolufii Socialiste din
Octombrie to Romtnia.
8 E. Ciurea, Yn Greva muncitorilor petrolisti din Valea Prahovei (iulie-august) 1919, In Dior
istoria luptelor greviste ale proletariatului din Rominia, Ed. C.C.S., 1957, studiaza greva petro-
liltilor, care a fost, prin numarul participantilor $i consecintele ei, cea mai mare greva din
Cara noastra do pin' atunci. Date not despre miscarea grevista din 1919-1920 au adus T. Lungu
si S. Columbeanu In Contribufii la studiul miscarii greviste din Romtnia In anii 1919 1920, Stu-
dii", nr. 5, X (1957) ; A. Roman, Caracterul luptelor greviste din Romtnia (1919 martie 1920).
In Contribufii la stadia' influenfei Marii Revolufii Socialiste din Octombrie In Romtnia.
4 M. Kertesz si Gr. Chirita, Momente din luptele minerilor din Valea Jiului In anii 1917
1920, In Studii ,fi materiale de istorie contemporand, vol. IL
E. Cimponeriu, Din lupla muncitorilor resileni In anii avintului revolufionar (1917 -1921).
In Stud ii ¢i materiale de istorie contemporand, vol. II.
6 Aspecte ale avtntului miscarii sindicale din Romtnia sub influenfa imediatd a Marii;
Revolufii Socialiste din Octombrie (1917 1922), in 50 de ant de la crearea Comisiei Generale
a Sindicatelor din Romtnia, Ed. C.C.S., 1958.

www.dacoromanica.ro
9 AVINTUL NuK.Aaii REVOLUTIONARE. CREAREA P.C.R. 1693

Istoriografia noastra marxista a obtinut succese §i in studierea

luptei taranilor pentru pamint in perioada avintului revolutionar. Mani-
festari ale luptei taranilor au facut obiectul unor articole bazate in general
pe material documentar ineditl. Un studiu referitor la activitatea mili-
tantilor revolutionari la sate, la influenta actiunilor muncitorilor asupra
luptei taranilor abordeaza unul din aspectele importante ale problemei 2.
Au aparut citeva studii in care se analizeaza politica guvernantilor ro-
mini sub presiunea valului revolutionar, incercarile for pentru impiedica-
rea unirii luptei taranilor cu marile actiuni ale proletariatului. Demascind
politica burgheziei §i moierimii fats de problema agrara, aratind cauzele
1i scopul reformelor burgheze dintre anii 1917-1921, caracterul ciuntit
prin continutul §i modul ei de aplicare al reformei agrare din 1921,
aceste studii3 au merite, atit in ceea ce prive§te aducerea unor materiale
documentare not in circuitul §tiintific, cit §i prin interpretarea data fe-
nomenelor cercetate. Cu toate acestea, atit aceste studii, cit §i cele citate
mai sus referitoare la actiunile taranimii nu pot suplini lipsa unor
cercetari mai largi, a unei lucrari de sinteza 4 care sa cuprinda sub toate
aspectele lupta taranilor, problema agrara in perioada avintului revo-
lutionar.
In lucr'drile de istorie care privesc intreaga perioadd sau numai
uncle aspecte, unii ani se remarcci conturarea tot mai distinetd a ideii trans-
formcirii revolution are a part.dului socialist intr-un partid revolutionar,
comunist. Cu prilejul implinirii a 40 de ani de la greva generals din 1920,
in istoriografia noastra s-a tratat amplu aceasta greva care a fost cea mai
mare actiune de masa a clasei muncitoare din Rominia de pins atunci,
fenomen de o deosebita insemnatate in istoria tariff noastre, in mi§-
carea muncitoreasca. A fost publicata monografia Greva generald din
Rominia 1920, au aparut studii, lucrari care au tratat, pe baza cer-
cetarii unui mare numar de documente din arhive §i din press, diferite
aspecte ale luptei de class, legate de greva pe intreaga tars din toamna
anului 1920.

1 T. Lungu $i M. Rusenescu, Acliuni de lupta ale fardnimii din Rominia (Hire 1917 -1921,
Studii", nr. 2, XIV (1961) ; I. Kovacs, Dale cu privire la lupta fardnimii din Transilvania to
toamna anului 1918, Anuarul Institutului de istorie din Cluj", torn. I II, 1958-1959 ; Aurel
Corui, Lupla fardnimii bandfene pentru pdmtnt gi libertate sub influenta Marii Revolu(ii Socia-
liste din Octombrie, Revista Arhivelor ", seria noun, nr. 2/1960.
2 Fl. Dragne, Momente din activitatea deslasurald la sale de mililan(ii aripii revolulionare
a miscdrii muncitoresli in Irunte cu grupurile comuniste, In Studii .i materiale de istorie contem-
porand, vol. II.
3 T. Lungu, Pozifia partidelor polilice din Rominia laId de problema agrard mire anii
1913 1921, Studii", nr. 2 3, IX (1956) ; I. Griimada. $i V. Popovici, Relormele Idcute de re-
gimul burghezo-mosieresc din Rominia sub presiunea avintului revolulionar al maselor populare
tntre anii 1917 -1923, Ir Studii si maleriale de istorie contemporand, vol. I ; Costin Murgescu,
Relorma agrard din 1945, Ed. Academiei R.P.R., Bucuresti, 1956, cap. I ; T. Lungu, Relorma
agrard din 1921 pe unul din marile latilundii din nordul Moldovei, In Studii $i materiale de istorie
contemporand, vol. II.
4 Un colectiv al Institutului de istorie al Academiei R.P.R. Intocrneste In prezent o astfel
de lucrare atit de necesara.

www.dacoromanica.ro
1694 C. MOCANU li I. CHIPER 10

In monogiafia mentionata si intr-o serie de studii privind miscarea

grevista premergatoarel se arata ca exploatatorii, ingrijorati de cresterea
miscarii revolutionare de dupl. Marea Revo lutie Socialists din Octombrie
f}i zdruncinati de avintul luptei maselor muncitoare, an fost nevoiti sa
satisfaca unele revendicari. Cu timpul insa burghezia a reusit sa-$i conso-
lideze intrucitva regimul politic, In conditiile cind pe plan extern fusesera
ina'busite revolutia proletara din Ungaria si alte puternice batalii revolu-
tionare din Europa, iar Rusia Sovietica se afla intr-o situatie grea ea urma-
re a interventiei contrarevolutionare. Incepind din primavara anului
1920, precizeaza istoricii mentionati, guvernul burghezo-mosieresc a
trecut la contraofensiva impotriva muncitorimii ; imediat dupa venires
la putere, guvernul Averescu a inceput sa is masuri de stavilire a misca-
rii muncitoresti, de lichidare a grevelor, a intrunirilor, de suprimare a
cuceririlor obtinute de masele muncitoare in urma luptelor for revolutiona-
re anterioare. Analiza numeroaselor documente a aratat ca ofensivei guver-
nului, class muncitoare i-a raspuns printr-o lupta si mai dirza, printr-o
lupta grevista care a crescut rapid, seria de greve generale pe ramuri,
pe orase sau regiuni ale tarii culminind cu greva pe Intreaga tars.
Plecind de la aprecierile de partid si analizind un mare numar de
marturii istorice din press, arhive sau provenind din amintiri ale partici-
pantilor, in monografia despre greva generals si unele studii cuprinse
intr-un numar special al Analelor Institutului de istorie a partidului
de pe linga C.C. al P.M.R.", precum si In alte reviste2 s-a stabilit ca iz-
bucnirea si desfasurarea grevei generale se prezinta, in ansamblul ei, ca un
proces complex de crestere si descrestere. Dupa ce a inceput la 20-21
octombrie (izbucnirea ei flind grabita de inceperea grevei ceferistilor),
greva generals a cunoscut in primele 3 4 zile o extindere rapids, dupa care
urmeaza o usoara descrestere, cind In urma circularei data la 28 octom-
brie de Comitetul Executiv al partidului socialist dominat de reformitti
intensitatea grevei a scazut brusc, ea continuind insa in unele locuri piny
in primele zile sau chiar pins la jumatatea lunii noiembrie. Cei aproape
400 000 de muncitori din intreaga tars care au parasit lucrul au intrat
in lupta pentru interesele for fundamentals, pentru a impune satisfacerea
unor revendicari politice si economice de prima Insemnatate, impotriva
politicii interventioniste, antisovietice a guvernului burghezo-mosieresc.

i C. Mocanu, Miscarea grevista din 1920, premergaloare grevei generale, An. I.I.P., nr. 1,
1960 ;S. Davicu, D. Botescu, L. Epnu, Acliuni ale muncitorilor din Moldova premergaloare
grevei generate din octombrie 1920, Studii si cercetari stiin0fice", Iasi, Case. 2, 1960; I. M.
Oprea, Miscarea muncitorilor din porturile Romfniet In perioada premergatoare grevei generale din
1920, Studii", nr. 5, XIII (1960).
2 P. Constantinescu-Iasi, Greva generalci din 1920, Analele Academiei R.P.R.",
vol. X, 1960, Bucuresti, 1962 ; V. Liveanu, 40 de ani de la greva general?' dirt 1920, Lupta
de clasa", nr. 10 /1960 ; C. Mocanu, Greva general?' din 1920, Studii", nr. 5, XIII (1960) ;
idem, Participarea muncitorilor dirt Bucuresti la greva general& An. I.I.P., nr. 5/1960 ; V. Gh.
Ionescu, Deslasurarea grevei generale din octombrie 1920 In Valea Prahovei; L. Vajda, L. Fodor,
V. Marin, F. Ptrc5lab, Greva general?' din octombrie 1920 In Transilvania; S, Davicu, D. Bo-
tescu, L. Esanu, Aspecle ale grevei generale din octombrie 1920 In Moldova, toate In ultima
revista citata ; Al. Toth si M. Gaspar, Parliciparea muncitorilor mineri din Valea Jiului
la greva generals dirt 1920, ,,Studii", nr. 5, XV (1960).

www.dacoromanica.ro
11 AVINTUL MISCARII REVOLUTION-XRE. CREAREA P.C.R. 1695

In focul luptei, muncitorimea s-a manifestat ca o clasd constientd de

rolul ei istoric.
Lucrarile recente de istorie despre greva generald au ardtat ca
Infringerea grevei generale s-a produs datorita, in primul rind, traddrii
elementelor oportuniste care s-au aflat in conducerea partidului socialist
$i a sindicatelor. S-a demonstrat, pornindu-se de la aprecierea data de
tovardsul Gheorghe Gheorghiu-Dej, ca experienta grevei din toamna
anului 1920 a ardtat mai mult ca oricind necesitatea unui partid de tip
nou, comunist, capabil sa conducl la victorie lupta clasei muncitoare,
a intregului popor muncitor. Greva generald a fost un insemnat pas inainte
pe drumul clarificarii ideologice, problemd care, mai mult sau mai putin
direct, s-a aflat in fata miscdrii muncitoresti Inc d de la Inceputul avintu-
lui revolutionar.
Lupta de clarificare ideologicei a constituit o problemd principald
care a fost abordatd aproape in toate lucrdrile privitoare la avintul revo-
lutionar. Acest lucru reiese in mod deosebit pentru anul 1918 din mono-
grafia lui V. Liveanu, din lucrarea Clarei Cusnir-Mihailovici asupra
situatiei revolutionare dintre anli 1917-1921, precum si din mai multe
articole pe aceastg, tema publicate in reviste de diferiti autoril.
Istoricii an aratat ca imediat dupd Mama Revolutie Socialist& din
Octombrie, in conditiile interne caracterizate prin ineautAtirea situatiei
maselor, prin radicalizarea rapid& a luptei for si, inainte de toate, a lup-
tei clasei muncitoare, in partidul socialist s-a desfasurat Inc / la sfirsitul
anului 1918 o intensg, activitate ideologicd, succesele aripii de stinga,
In frunte cu grupurile comuniste, reflectindu-se In Declaratia de principii
(programul) adoptatd atunci. Dupe 13 decembrie elementele in.aintate
din miscarea muncitoreasca au dus o si mai dirzd luptd pentru demascarea
oportunismului, reformismului, pentru rdspindirea mai large i insusirea
leninismului. in timpul ce a urmat credrii Internationalei Comuniste, in
martie 1919, activitatea pentru afilierea partidului la International&
a devenit o laturd, o parte component& a luptei interne de clarificare ideo-
logica, o lozinca mobilizatoare. In luerdrile mai recente se aratd, &A tot mai
multi membri ai partidului, $i nu numai elemente izolate, imbratisau
ideile luminoase ale leninismului (deli multe nu erau intelese atunci inca
In deplina for profunzime), ideea afilierii, a incadrdrii partidului munci-
torilor din Rominia in familia partidelor comuniste, consecvent revolu-
tionare. Desi cu zigzaguri, anul 1920 reprezintd o crestere in acest sens.
Led inainte de greva general muncitorii cereau un partid comunist,
marxist-leninist, ceea ce remarcd intr-un articol Lupta de clasd", orga-
nul sectiunii din Bucuresti a partidului socialist. Greva generald, prin
experienta ei, a ridicat lupta de clarificare ideologicd In tara noastrd
1 Mihail Roller, Aointul miscdrii revolulionare fn Rominia dupli primul razboi mondial
(1917-1923), Lupta de class ", nr. 5, 1950; Lucia Muresan, Aspecle din lupta ideologicd dusk
in miscarea muncitoreasca din fara noastrd In perioada 1917 -1921, sub influenfa Marii Revolufii
Socialiste din Octombrie, Cercetari filozofice", nr. 5, 1957 ; C. Mocanu, A. Mosco, Inceputurilo
rdspindirii leninismului in Romtnia, An. I.I.P.. nr. 2, 1959 ; C. I. Gulian si Cernea Mihail, Vic-
toria leninismului in gindirea si praclica social-revolufionard din Rominia, CercetAri filozolice",
nr. 2, 1960 ; V. Liveanu, Momente din lupla aripii revolufionare a miscarii muncitoresti pentru
crearea Parlidului Comunisl din Rominia, Studii", nr. 1, XV (1962) etc.

www.dacoromanica.ro
1696 C. MOCANU li I. CHIPER 12

pe o treapt/ mai inaltl. Studiile mnchinate grevei generale subliniazI, pe

temeiul faptelor, schimb/rile, urmArile pe care le-a avut apriga inclestare
de clas5, din toamna anului 1920. Mai recent aceast5, problem/ este
analizat5, de Titu Georgescu in lucrarea asupra insemnAtAtii grevei
generale in lupta clasei muncitoare pentru crearea partidului comunist 1.
Cercetgrile au permis istoricilor s5, priveasc/ mai complet, multilateral,
procesul complex de clarificare ideologicg, s5, evidentieze lupta, contri-
butia, simt5,mintele maselor muncitoare ; s5, staruie tocmai pe o laturl
deosebit de principa15,, si anume pe aceea care arat/ c5, fdurirea partidului
comunist este rodul luptei maselor, a majoritAtii membrilor partidului so-
cialist) a aripii de stinga care se lArgea si se intgrea necontenit in partid.
In desfasurarea luptei pe arim ideologic, imediat dup./ greva gene-
ra16, se arat5, pe baza unui nou si mai complet material documentar in
incr./rile la care ne referim in legatura cu aceast/ problem./ c5, directia
principal/ a luptei aripii de stinga a fost demascarea pozitiei profund
oportuniste, trAd/toare, de f/tis5, complicitate cu guvernul averescan
a elementelor de dreapta, f/r/ a se sc ./pa ins/ din vedere faptul c5, intotdea-
una elementele cele mai inaintate din partid, devotate cauzei clasei munci-
toare au luptat principial si impotriva centristilor, care, mai ales in aceastA
perioad/, se mascau sub formula unitarista,". Dup5, consiliul general
intrunit la 30 ianuarie 3 februarie 1921 cind elementele de dreapta au
pArAsit partidul pasind pe calea, criminal/ a scindarii politice a clasei mun-
citoare, comunistii au trebuit s5,-si indrepte ascutisul luptei for ideologice-
politice asupra centristilor, continuind ins/ lupta pentru demascarea tra-
dgtorilor de dreapta, militind pentru apgrarea, mentinerea unitAtii clasei
muncitoare. In luerkile dedicate aeestei probleme, este exprimatA dialec-
tica lucrurilor, interactiunea dintre curentele cristalizate in rindurile parti-
dului socialist, in miscarea muncitoreasc5, din acel timp, analiza schimb/rii
raportului de forte dintre aceste curente in favoarea aripii de stinga, a
comunistilor, pe m/sur5, ce erau intelese tot mai bine ideile revolutionare
leniniste, pe m5,surg ce insesi frAmintArile pentru clarificarea ideologic/ se
adinceau in rindurile masei maxi a muncitorilor. Conferinta din 3-6
martie 1921 a grupurilor comuniste intrunit/ la Iasi, a cArei desfasurare a
fost prezentat/ intr-un articol in 1956 2, precum si in alte lucrAri cu teme
mai largi, a confirmat succesele aripii de stinga si a prilejuit luarea de
inAsuri concrete pentru preg/tirea Congresului partidului, convocat
pentru 8 mai 1921.
In toate lucrArile de istorie care analizeaz5 in ansamblu perioada
avintului revolutionar sau etapa de dup./ greva general/ se subliniaz/
insemn/tatea istoricg a crearii Partidului Comunist din Bominia in
Congresul din mai 1921. De o deosebita important/ si mare ajutor pentru
cercetarile istorice asupra acestui m/ret eveniment din istoria poporului
I De la greva generald la crearea P.C.R., Ed. stiinlific5, 1962 ; vezi i articolul
Urmlirile grevei generate din oclombrie 1920, An. I.I.P., nr. 5, 1960, text cuprins cu uncle
modificbri i In Greva generald din Rominia 1920.
3 S. Davicu, Con ferinia de la Iasi a grupurilor comuniste din Rominia un moment de
scamd In lupta pentru Idurirea P.C.R. (mantic 1921), An. I.I.P., nr. 3, 1956 ; vezi gi Contribulil
la sludiul inllueniei Marii Revolufit Socialiste din Octombrie In Rominia.

www.dacoromanica.ro
13 AVINTUL MISCARII REVOLU11ONARE. CREAREA P.C.R. 1597

nostru slut aprecierile tovarkului Gheorghe Gheorghiu-Dej cu privire la

conditiile si importanta credrii partidului comunist, facute cu prilejul
celei de a 40-a aniversdri a P.C.R.
Articolele publicate cu prilejul glorioasei aniversdri a partidului
In Analele institutului de istorie a partidului" In Studii", Cercetdri
filozofice", Revista Arhivelor" i In alte reviste au relevat cresterea
avintului revolutionar din Rominia intre anii 1917-1921, ascutirea luptei
ideologice in sinul partidului socialist, lupta pentru crearea partidului de
tip nou, desfalurarea primului Congres al partidului, numeroase aspecte
din lupta P.C.R. pentru organizarea Si conducerea maselor pe drumul
luptei revolutionare, pentru socialism.
Clara Cusnir-Mihailovici, sintetizind ceea ce s-a scris pind in 1961
in aceastd problems si aducind unele date noi, infatiseazd in lucrarea
1114carea revolutionary din Rominia in anii 1917-1921. Crearea Partidu-
lui Comunist din Rominia, tabloul luptei intense duse de elementele inain-
tate, comuniste, de masele populare pentru in.telegerea realitAtilor din
Rominia de dupd primul rh'zboi mondial, subliniazd necesitatea obiectivd
a credrii partidului consecvent revolutionar al proletariatului si se ocupd,
in ultima parte a lucrdrii, de modul concret cum a fost faurit partidul
comunist. Lucrarea subliniazd importanta istorie a intemeierii parti-
dului comunist, mdreata sa menire istoric in viata poporului.
Ideea fundamentals ca un asemenea partid de tip nou a putut fi
infdptuit numai in urma unui indelungat proces istoric, el pldmddindu-se
in intreaga perioadd a avintului revolutionar, este evidentiatd in
afar de luerdrile i studiile mentionate si in alte articole 1. Ocu-
pindu-se in mod special de desfasurarea lucrdrilor Congresului din mai
1921, pe baza unor noi mArturii, unele articole publicate in ultimul
timp 2 subliniazd CA in timpul congresului a iesit in evidentd spiritul
de lupta politicd, de intransigentd revolutionary a majoritAtii covirsi-
toare a delegatilor care, spre deosebire de centristi, au luat pozitie fermd
pentru transformarea partidului socialist intr-un nou partid, comunist,
pentru afilierea partidului la Internationala Comunistd. De la primii
sdi pasi, partidul comunist, insufletit de dragostea fierbinte faVa, de
popor, a luptat neobosit pentru libertate si o viatd noun. Astdzi relevd
tovarkul Gheorghe Gheorghiu-Dej in Raportul prezentat cu prilejul ani-
versdrii a 40 de ani de la istemeierea partidului putem aprecia in per-
spectivd istoricd uriasa insemnatate pe care a avut-o in viata clasei mun-
citoare si a intregului popor acest mdret eveniment. A inceput o etapd
noun in lupta proletariatului si a maselor muncitoare. In fruntea for se
afld acum un conductor devotat pind la capdt cauzei dezrobirii celor

1 Acad. Mihail Roller, Aotntul revolutionar al maselor populate din Rominia In anii
1917-1921. Crearea Partidului Comunist Romin, An. LI.P., nr. 6, 1957 ; acad. Petre Gonstan-
tinescu-Iasi, Formarea Partidului Comunist din Rominia, Studii", nr. 2, XIV (1961) ;
acad. George Calineseu, 0 istorie eroica, Studil de istorie literari si folclor", nr. 2, 1961.
2 Gheorghe Stoica si F!. Dragne. Primed congres al P.C.R. (8 -12 mai 1921), An. 1.I.P.,
nr. 1-2, 1961 ; V. Liveanu, Dale privind pregalirea qi deslasurarea Congresului I al Partidului
Comunist din Rominia, In Studii ci materiale de istorie conlemnorand, vol. II.

www.dacoromanica.ro
1698 C. MOCANU @i I. CHIPER 14

ce muncesc, hotgrit sa ducg ping la victorie lupta poporului pentru eli-

berarea lui din orice exploatare i asuprire"1.

Articolul de NO nu a cuprins si nici nu putea cuprinde intreaga lite-

rature istorica a perioadei avintului revolutionar din anii 1917-1921.
Volumul mare al acestei literaturi constituie o contributie importantg
adusg de cercetgtorii perioadei amintite la patrimoniul istoriografiei ro-
mine din ultimii 15 ani. Orientate pe Millie fundamentale ale necesi-
tatilor frontului indrumata pas cu pas de partid,
istoriografia marxista din patria noastre are largi si reale posibilitgti
de a-si lichida deficientele, de a raspunde cerintelor mereu crescinde.
Ca i pentru alte perioade, in lucrarile de istorie privind anii puter-
nicului avint revolutionar desfasurat sub influenta Marti Revolutii
Socialiste din Octombrie nu s-a mers in aceeasi masura cu adincirea,
interpretarea teoretic5, a faptelor, cu tratarea cit mai completg a legitatii
fenomenelor. tntr -o serie d.e studii a mai predominat Inca descrierea,
evenimentelor la suprafata farg a se patrande eft mai mult in esenta,
lor. Istoria ca stiinta are ca preocupare cercetarea legilor fenomenelor
care-i fac obiectul, sä opereze cu notion, concepte, cu definitii al cgror
continut, in dezvoltarea lor, trebuie stabilit cit mai bine.
Lucrgrile privind perioada de care ne-am ocupat aratg c5, preocu-
parea istoricilor de a trata fenomenele miscgrii muncitoresti in conexhmea,
depling a istoriei patriei, deli crescindg in ultimul timp, este inegalg de
la studiu la studiu i, in general, necesitg Inc. eforturi ping la o tratare
cit mai corespunzatoare. 0 introducere in situatia social economics a,
tarii Inaintea tratarii problemelor respective din miscarea muncitoreascg,
asa cum se face adesea, nu este intotdeauna rezolvarea cea mai nimerita.
pentru analizarea stiintificl a insesi fenomenelor cercetate. In studiile
concrete nu se observg ca, autorii ar fi urmarit dialectica complex. ($i
de cele mai multe on chiar complicatg) a raporturilor de interdependentg,
de leggturg, bungoarg, intre conditii Ii cauze, intre cauz5, i efect, Intre
necesar si intimpl5tor etc. Or, tocmai aprofundarea cercetgrilor in acest
sens d. istoricului posibilitatea de a privi intotdeauna miscarea munci-
toreascg in legaturile ei multiple, permanente mai mult sau mai putin
directe cu totalitatea fenomenelor structurii Ii suprastructurii, ale
existentei §i constiintei sociale.
Lipsa de preocupare fata, de cercetarea istoriei universale, a cgrei
parte integrantg este istoria patriei noastre, constituie un minus si al isto-
riografiei perioadei avintului revolutionar de dupa, 1917. In literatura,
noastra, exists studii privind influenta Marii Revolutii Socialiste din Octom-
brie $i a altor evenimente revolutionare, privind solidaritatea manifes-
tata de oamenii muncii din Rominia cu. Rusia Sovieticg, cu revolutia
proletarg din Ungaria. Acestea nu pot suplini insg lipsa studiilor de is-
torie universals, de miscare muncitoreasca internationalg. Istoria, prin
esenta ei fiind universa15,, permite i cere asemenea studii ; totodat.
1 Gh. Gheorghiu-Dej, Arlicole 4/ cutilntari, 19.59-1961, Ed. politics, 1961, p. 432.

www.dacoromanica.ro
15 AVINTIJI, MiSCARII REVOLUTIONARE. CREAREA P.C.R. 1699

necesitatea educarii internationaiiste a maselor muncitoare solicitg, de

asemenea lArgirea in acest sens a cimpului de cercetare §tiintificI.
0 serie de probleme importante ale perioadei avintului revolutionar
nu au stat suficient in atentia istoricilor. Putin s-a scris despre situatia
i mi§carea VarAnimii asuprite, despre alto categorii sociale care intr-un
fel sau altul sufereau oprimarea regimului reactionar E}i erau atrase de
lupta pentru democratie qi o viata, mai bun,. Incomplet §i accidental
an fost tratate §i probleme importante, cum ant criza politica", a regimului
burghezo-mo§ieresc cu toate manifestaxile ei in perioada avintului revo-
lutionar, politica externI dus'a de exponentii claselor exploatatoare in
ace§ti ani. Aceste probleme din care uncle au intrat in preocuparea cer-
cetkii §tiintifice este necesar &Ali gaseascs rezolvarea din partea.
istoricilor.
In §tiinta istoricl de la not se fac mereu pakii inainte. Indrumati de
partid, istoricii realizeazI not lucrgri, sinteze cuprinzatoare, la un nivel
ideologic-§tiintific tot mai malt, completeaz/ mAretul tablou al istoriei
luptei revolutionare.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
PERIOADA STABILIZARII RELATIVE A CAPITALISMULUI
DE
M. C. STANESCU

Dufg, perioada de criza economics si politica a capitalismului si

de avint revolutionar din anii 1917-1922, in Rominia, ca si in celelalte
state burgheze, a urmat o perioada de stabilizare relativa. Aceasta redre-
sare partials a economiei s-a bazat pe refacerea distrugerilor pricinuite
de razboi, pe ofensiva contra cuceririlor obtinute de oamenii muncii in
timpul avintului revolutionar, pe acordarea de sprijin financiar de catre
tarile imperialiste in vederea transformarii Rominiei intr-un avantpost
contra U.R.S.S., pentru subordonarea economics si politic a Orli.
Procesul stabilizarii relative a cuprius tara noastriti Inc a din 1922,
statornicindu-se indeosebi din 1923. In luna ianuarie 1922, o data cu
venirea la putere a partidului liberal, se pune capa't pentru un timp
instabilitatii guvernamentale 1 si se iau o serie de masuri care inlatura,
in mare parte, dezorganizarea economiei, provocata de razboi. Vremelnic
pozitiile economice si politice ale claselor exploatatoare se consolideaza.
In schimb pentru masele muncitoare, acei ani au inregistrat o si mai
mare accentuare a exploatarii. Nivelul de trai .al oamenilor muncii
s-a mentinut foarte scazut ; salariile, micsorate prin tot felul do
amenzi si impozite, ramasesera mult in urma preturilor mereu cres-
clnde ale bunurilor de consum ; un insemnat numar de muncitori deve-
neau someri.
Pe plan politic, burghezia a trecut la o serie de masuri represive cu
scopul de a distruge miscarea muncitoreasca si, in primul rind, Partidul

1 !titre 1922 1928 s-au succedat urmatoarele guverne : ianuarie 1922 februarie 1926
un cabinet I.I.C. Bratianu ; In 1926 a venit un cabinet Averescu instalat cu sprijinul liberalilor,
care s-a mentinut numai un an (30 martie 1926 iunie 1927). A urmat un cabinet prezidat de
B. $tirbey (4 22 iunie 1927) $i Inca doua cabinete liberale (22 iunie 24 noiembrie 1927, I. I. C.
Bratianu, si 24 noiembrie 1927-16 noiembrie 1928, Vintila BrAtianu), iar la sfIrsitul anului
1928 a venit la guvern un cabinet format de partidul national-taranesc.

www.dacoromanica.ro
17k1 M. C. STANESCU 2

Comunist din Rominia. Comunistii, activistii sindicatelor revolutionare-,.

muncitorii inaintati erau aspru persecutati, urmariti si arestati.
Trecut In adinca ilegalitate in 1924, P.C.R. si-a reorganizat activi,
tatea pe baze ilegale si a continuat sa conduca miscarea muncitoreasca din.
intreaga tars care, in acele conditii, a intrat intr-o perioada de reflux
revolutionar. Luptele duse de clasa muncitoare in perioada stabiliz'arii an
imbracat mai mult un caracter economic, de aparare a cuceririlor smulse
in timpul avintului revolutionar. Exploatarea nemiloasa, teroarea brutal/.
dezlantuita de cercurile guvernante au determinat ridicarea la lupta, pe
diferite cai, a clasei muncitoare, a taranimii muncitoare $i a altor paturi
care sufereau consecintele intocmirii nedrepte a orinduirii capitaliste.

Cu privire la activitatea partidului comunist si a rolului sau

istoric au aparut in ziarul Socialismul" dou'a cicluri de articole de
P. Constantinescu-Iasi : Partidele politice si comunismul" in februarie-
martie 1922 $i Muncitorimea romina si comunismul" in martie-aprilie
1922, iar referitor In lupta P.C.R. impotriva constitutiei din 1923 ace
larli autor a publicat in Socialismul" (17 iulie 16 noiembrie 1922),
nn ciclu de 19 artic le sub titlul Reforms Constitutiei", cit 9i lucrarea
Reforma Constitutiei. Studii istorico-juridice, Birlad 1923, in care dupa,
o analiza critita a constitutiilor din trecut si a diferitelor proiecte de
constitutie de-atunci, autorul expune principiile constitutiei Republicii
Sovietelor".
Perioada stabilizarii relative a fost studiata cu totul tangential si
nestiintific de catre istoricii burgheziei.
Aceasta perioada constituie azi obiectul a numeroase i docu-
mentate studii de analiza, care an dus la concluzii importante cu
privire la istoria patriei noastre in acei ani framintati, au precizat o serie
de caracteristici ale acestei perioade, an relevat rolul luptei maselor con-
duse de partid, contra exploatarii si asupririi, pentru un trai mai bun._
In materialele publicate despre perioada stabilizarii, scrise in anii regi-
mului democrat-popular, cercetatorii an fost calauziti de ideile invataturii
marxist-leniniste, an folosit documentele P.C.R., ca si rapoartele pre-
zentate de tovardsul Gheorghe Gheorghiu-Dej, care aduc o contributie
de seams la studierea istoriei miscarii muncitoresti si a patriei.
in aceste materiale sint reflectate o serie de probleme importante :
politica cercurilor guvernante de intarire a pozitiilor economice ale gru-
parilor din jurul liberalilor, concretizata prin luarea a numeroase masuri
reactionare de ordin politic ; situatia miscarii muncitoresti in acea perioada ;.
lupta P.C.R. pentru apararea intereselor clasei muncitoare ; masuri orga-
nizatorice de intarire a P.C.R., a U.T.C., a sindicatelor unitare etc. ; larga
miscare grevista, desfasurata intre 1923 si 1928 de catre muncitorimea din
Rominia, sub conducerea partidului comunist.
Abordate pentru prima data dupa 23 August in cuvint/ri si rapoarte
ale conducatorilor de partid si ale unor vechi militanti ai miscarii munci-
toresti, problemele de istorie a Rominiei din anii 1923 1928 an fost
analizate sintetic pe baze stiintifice intr-o serie de lucfari cuprinzatoare,

www.dacoromanica.ro
'3 PERIOADA STABILIZARII RELATIVE A CAPITALISMULUI 1703

ca F}i in brosuri gi publieatii de speeialitate 11. In elaborarea si publicarea

-de materiale cu privire la istoria taxii noastre in general si la aceea a
miscarii muncitoresti In special un rol important 1-a avut Institutul de
istorie a partidului de pe linga C.C. al P.M.R.
Aceste materiale, cit si alte studii publicate ulterior demonstreaza'
ca, regimul burghezo-mosieresc a dus o polities reactionard, indreptatci
impotriva intereselor maselor. Pe plan extern, guvernantii romini au inteirit
alianfele militare si politice cu celelalte teiri capitaliste (Franta. Anglia,
S.U.A., Polonia) al cciror stop era pregeitirea rcizboiului antisovietic.
Criza politica ce cuprinsese intreaga viata de stat avea la baza
lupta acerba dintre diferite grupari ale burgheziei i mosierimii pentru
acapararea k3i mentinerea puterii in scopul imbogatirii for pe spinarea
maselor. Aspecte ale vietii politice din acea vreme Ant oglindite si intr-un
studiu scris de Th. Necsa care se refers la criza dinastica din anii 1926
1930. Desi nu foloseste un material arhivistic bogat, autorul reuseste sa
prezinte, in linii mars, cauzele care au dus la declansarea acestei crize, sa
demaste tirgul ce a avut We intre diferitele partide politice, tirg care ux-
marea cistigarea de care fiecare din grupari, prin sustinerea regentei
sau reintoareerea lui Carol, a cit mai multor avantaje politico-eeonomice 2.
Ping, la urma, Carol a vent in tars si a obtinut tronul cu sprijinul puterilor
apusene, care urmareau intarirea monarhiei in Rominia, instaurarea unei
-dietaturi de tip fascist In vederea pregatirii razboiului antisovietic §i
crearea de conditii cit mai avantajoase capitalului strain.
Burghezia roming a fost gata sa sprijine clasele exploatatoare din
tarile vecine, atunci cind acestea erau amenintate de valul luptei maselor.
Intr-un studiu semnat de A. Patica, G. S. Ardeleanu si A. Egyed, bazat
Indeosebi pe ecoul din presa, se vorbeste despre graba cu care guvernantii
romini s-au oferit sa sara in ajutor" pentru a se pune capat insurectiei
-din Bulgaria, izbucnita in 1923. Articolul pune in lumina ecoul ce 1-a avut
acesti eveniment In presa de partid, care a apreciat just aceasta ridicare
hotarita la lupta a poporului bulgar, sub conducerea P.C.B. 3.
Cerceteirile au subliniat cirdasia cu exploatatorii din alte taxi, adesea
marcatei, prin diverse formule asa-zis noi care tindeau nu la inlifturarea
tapitalului strain, ei la cresterea mai accentuate a profiturilor capitalistilor
autohtoni. Ajunsi la guvern, liberalii, care aveau in spatele for mares
finanta, au lansat formula politica a refacerii" economice a tarii prin
noi insine", adica cu forte proprii". Prin aceasta manevra ei nu urmareau
de fapt apdrarea intereselor nationale, smulgerea tarsi din inrobirea capita-
li§tilor straini, ci, fiind. cea mai puternica grupare a burgheziei, &data sa-si

1 Lupla P.C.R. pentru apdrarea intereselor maselor munciloare In perioada stabilizdrii

.relative a capitalismului 1923-1928, E.S.P.L.P., Bucureti, 1956; N. Goldberger, Lupta
Partidului Comunist din Romlnia to perioada stabilizdrii relative a capitalismului, 1923-1929,
E.P. L. P., 1952.
2 Criza dinastica din 1926-1930, Studii", nr. 6, X (1957).
3 Despre rdscoala antilasrisld din Bulgaria (1923) .i ecoul ei In presa contemporand
elm Romtnia, to Studii si relerate privind istoria Romtniei, partea a II -a, Ed. Academiei
R.P.R., 1954.

www.dacoromanica.ro
1704 M. C. STANESCU 4

asigure pentru ea cele mai marl. beneficii. Lozinca prin not In§ine" nu
era In fond decIt o fraza demagogica cu ajutorul careia national-liberalii
cautau sa-§i acopere tradarea nationals §i colaborarea cu capitalul strain
In conditii eft mai avantajoase pentru el.
0 expresie vie a demagogiei de§antate a national-liberalilor a consti-
tuit-o legea minelor din anul 1924. In studiile Intocmite de A. Roman
gi S. Mihai 2, In legatura cu acest eveniment, se dezvaluie caracterul ei pra-
dalnic §i se arat'a ca, de§i initial ea tintea sa loveasca In interesele mono-
polurilor straine mai ales petroliere a fost completata" ulterior
de In§i§i autorii ei pins la anularea aproape totals a prevederilor. In timp
ce primul studiu se opre0e lndeosebi asupra substratului politic al
acestei legi gi scoate In relief faptul ca singur P.C.R. a demascat de la.
Inceput caracterul ei demagogic, al doilea o analizeaza mai mult sub as-
pectul ei economic, interesele de class §i ma§inatiile de tot felul la care
s-au dedat atit burghezia romina, cit §i cea strains In obtinerea unor pro-
fituri cit mai maxi.
In legatura cu jefuirea bogatiilor tarii noastre de catre monopolu-
rile imperialiste, au fost scrise mai multe studii §i articole, publicate In
reviste de specialitate gi in diferite culegeri. Pe baza unei bogate docu-
mentatii, materialele Intocmite de Mihai Stefan §i Radu Pau13, demon-
streaza ca masurile" luate de burghezia romineasca nu an impiedicat
de loc extinderea capitalului strain in economia Rominiei. Intensificarea
penetratiei capitalului strain in economie In general gi in industria petro-
liera In special s-a bucurat de sprijinul §i colaborarea liberalilor, ceea ce a
accentuat §i mai mult dependenta tariff noastre fats de puterile imperia-
liste din Apus. Opozitia, In mare masura formala, facuta de care libe-
rali capitalului strain conchide unul dintre studiile cu aceasta tema
nu 1-a impiedicat pe acesta sa se infiltreze tot mai adinc In industria petro-
Hera romIneasca, cu participarea liberalilor In§i§i. In perioada cit a fost
In vigoare legea minelor din 1924 asistam nu la o slabire a cercurilor capi-
taliste straine interesate In industria petrolifera din tara noastra, ci dim-
potriva, la consolidarea ei" 4.
In anul 1923, burghezia gi mo§ierimea din Rominia an adoptat o
nou'a constitutie putin modificata fats de cea din 1866 prin care
urmareau realizarea unui dublu stop : pe de o parte consolidarea pozi-
tiilor claselor exploatatoare, profund zdruncinate cue pe urma luptelor
proletariatului, Buse In anii avIntului revolutionar, iar pe de alta, facInd
maselor faga'duieli inkselatoare despre introducerea unui regim de paci-
Beare §i armonie socials ", sa le abata de la linia luptei revolutionare,
1 Unellirile imperialiste cu prilejul tntocmirii legit minelor din 1924, In Studii ,ci referate
privind istoria Romtniei, partea a II-a.
2 Caracterul ;i urmdrile legit minelor, In Studii privind istoria economics a Romtniei,
vol. I, Ed. Academici R.P.R.
3 Vezi studiile Capitalul strain In band si industrie In perioada stabilizarii relative a capi
talismului, 1923 -1928 de Mihai Stefan §i Agravarea problemei datoriei publice externe ca urmare-
a primului razboi mondial de Radu Paul, In Contribufii la istoria capitalului strain to Rominia,
Ed. Academiei R.P.R., 1960.
4 Vezi Studii privind istoria economics a Romtniei, vol. I, Ed. Academiei R.P.R.,
p. 243 245.

www.dacoromanica.ro
 5 PERIOADA STABILIZARII RELATIVE A CAPITALISMULUI 1705,

pentru ca slAbindu-le, sa poata dezlantui nestingheritl o crunta teroare.

Aceleasi scopuri le-au urm6rit si alte legi date in acesti ani. Caracterul
reactionar al acestei constitutii este pus in adevArata sa luminA si
demascat de care D. Ionescu, Gh. Tutui si Gh. Matei Intr-un amplu si
documentat material 1.
0 atentie mare au acordat-o cercetgtorii situatiei grele a proletaria-
tului In anii 1922-1928, clnd puterea de cumpArare a muncitorilor, corn-
parativ cu perioada antebelica, scadea intr-o masurA insemnatl. Pentru
sporirea rapid/ a profiturilor, MA, O., facI investitii in clirectia dezvol-
tgrii mijloacelor fire de productie, burghezia a mobilizat toate resur-
sele ei propagandistice, sociologilor rezervindu-le locul principal. Astfel,
St. Zeletin, in lu.crarile sale sociologice, desi recunostea starea inapoiat5,
a utilajului industrial rominesc de atunci, cerea, totusi, muncitorului sg,
lucreze atit de mult intr-o zi, inch sa echivaleze valoarea pe care lucrgtorul
anglo-american o producea in opt ore 2. Asadar, pentru el si pentru st-a-
pinii carora le slujea nu contau sacrificiile fkute de muncitori ; esentialul
era asigurarea unor profituri cit mai mari posibile pentru capitalisti.
Continua inra'utcitire a situatiei elasei muneitoare in anii 1923-1928
este oglinditii ftiintific in eiteva materiale serise pe aceasta temd. Intr-un
studiu Intocmit de V. Hurmuz este demonstrate ideea cg principala cauzA
a situatiei grele a maselor muncitoare consta in : raminerea cu mult in
urm6 a salariatului in comparatie cu ritmul de crestere al preturilor la
bunurile de larg consum ; conditii necorespunzAtoare de muna, ; amen-
zile ; introducerea unor metode noi si epuizante de muncl (in special sis-
temele Taylor" si Ford") etc. 3
Aceleasi probleme, oglindite ins/ numai in presa legal/ condus'a de
P.C.R., le abordeazA, intr-un studiu si I. Chiper. Autorul reliefeaza pe
ling/ situatia grea a clasei muncitoare in anii 1924-1928 §i aspecte ale
luptei duse de clasa muncitoare contra exploatarii capitaliste, analizind
principalele revendicari politice si economice formulate cu acest prilej:
noi contracts de munc6, m'arirea salariilor, recunoasterea delegatiilor mun-
citorilor, incetarea concedierilor etc. 4. Sprijiniti pe o bogatI documentare
arhivisticI si din press N. N. Constantinescu si T. Paul fac o analiza stiin-
tificA a situatiei clasei muncitoare din anii 1923-1928, insistind asupra
nenumgratelor aspecte : numArul muncitorilor pe ramuri de productie ,
gradul for de concentrare, conditiile de mund, si trai, durata zilei de
mina, rationalizarea capitalists a productiei si intensificarea muncii in
1 Dezvollarea constitufionald a slalului romtn, Ed. §tiintificA, Bucure§ti 1957, p. 245-270,
vezi qi 1. Gr6macM, V. Popovici, Reformele burgheze din Romtnia, sub presiunea maselor
(1917-1923), In Stuaii fi materiale de islorie conlemporanet, vol. I.
2 Neoliberalismul, Bucure§ti, 19.27, p. 189-198.
3 Situatia maleriald a clasei muncitoare din Romtnia Mire anii 1923-1928, An. I.I.P.,
nr. 2, 1, 1955.
4 Aspecte ale luplei tmpotriva ofensivei patronale rellectald to presa legald tndrumatd
de P.C.R., Studii", nr. 2, XIV (1961).

www.dacoromanica.ro
1706 M. C. STANESCU 6

intreprinderi, somajul, salariul muncitorilor, raportul dintre acestea si

valoarea fortei de munca q.a.I.
Cea mai mare parte a studiilor, articolelor, comunicarilor si notelor
publicate pind in prezent in diferite reviste si culegeri au ca subiect mis-
carea muncitoreascci din acesti ani sub diferitele ei aspecte. Dintre acestea,
in primul rind se reliefeaza : lectia a IV-a de istoria P.M.R., intitulata
Lupta P.C.R. pentru apeirarea intereselor maselor muncitoare in perioada
stabilizcirii relative a capitalismului (1923-1928) 2, care prezinta sintetic,
pe baza documentelor de partid cunoscute ping' la acea data, lupta grea
dusa de P.C.R. pentru apararea intereselor maselor muncitoare. Aci se
gasesc o serie de date referitoare la istoria P.C.R., a organizatiilor de masa
create si conduse de partid, la luptele greviste ale clasei muncitoare, la
manifestarile de nemultumire ale taranimii, funetionarimii etc. fats de
politica interns si externs a guvernelor burghezo-mosieresti, la situatia
economies a Rominiei.
Acest material cuprinde si o prezentare a principalelor evenimente din
viata P.C.R., ca ilegalizarea partidului, Congresul al III-lea (1924), Ple-
nara din iulie 1925, Congresul al IV-lea (1928), precum si aspecte generale
ale cresterii i int,ririi treptate a partidului fn perioada de la 1924 pina
la sfirsitul anului 1928. Atit in lectie, cit si In alte studii aparute slut
oglindite munca dusa de P.C.R. pentru crearea si indrumarea permanents
a unor organizatii de mass (U.T.C., Sindicatele unitare, B.M.-T., Aju-
torul rosu, Comitetul de ananistie si altele), ca si conducerea luptelor
greviste desfasurate de clasa muncitoare in acesti ani 3.
Articolul semnat de L. Fodor si I. Borkovi 4, ca si eel al lui Gh. Mot
si V. Stefanescu 5 infatiseaza aspecte legate de crearea, in martie 1922, a
Uniunii Tineretului Comunist din Rominia, a cresterii acestei organizatii,
contributia pe care ea a adus-o la educarea si mobilizarea tineretului la
lupta contra exploatarii si asupririi. Ele scot In prim plan conducerea per-
manents de catre P.C.R. a luptei pentru continua intarire a U.T.C. cu
toate greutatile ce le-a Intimpinat din partea dusmanilor din interiorul
si din afara sa, In conditiile grele ale ilegalitatii in care a fost obligat sa
activeze incepind din 1924.
Vazind ca, datorita cresterii prestigiului P.C.R., muncitorimea si
organizatiile sindicale se indepartau de politica for reformists, elementele
social-democrate de dreapta au trecut la actiuni menite sa provoace
scindarea miscarii sindicale. In acest sens, la Congresul sindical de la Cluj,
ele au propus afilierea miscarii sindicale din Rominia la Internationala
1 Situatia clasei muncitoare din Romtnia In perioada stabilizdrii relative a capitalismului,
in An. I.I.P., nr. 3, VIII, 1962.
2 Lectii In ajutorut celor care studiazd istoria P.M.R., Ed. politica, Bucuresti, 1961,
p. 201-254.
3 Despre activitatea P.C.R. $i a organizatiilor de mash revolutionare dusa In anii
1923-1928, vezi g N. Goldberger, op. cit., p. 14-50.
a Munca partidului In rtndurite sindicatului si a tineretului oglindite In holdrtrile
Congresului at III-lea al P.C.R. (1924), An. I.I.P., nr. 1, II, 1956.
5 Din lupta tineretutui revolulionar sub conducerea P.C.R. to perioada stabilizdrii relative
capitalismului (1923-1928), Studii", nr. 6, XI (1958).

www.dacoromanica.ro
7 PERIOADA STABILIZARII RELATIVE A CAPITALISMIILUI 1707

reformist5., de la Amsterdam. La acest congres, tinut in septembrie 1923

comunistii au prezentat problemele cele mai aratoare : organizarea rezis-
tentei proletariatului contra ofensivei patronale, organizarea sindicala
pe baze unite etc. Vorbindu-se despre pregAtirile i desfasurarea Congre-
sului de la Cluj, in lectia a IV-a si intr-un studiu semnat de V. Hurmuz
$i V. Vaideanul, se arat5, ca, lucrind mina in minA, cu autoritgtile, care
s5,virseau numeroase arestari schingiuiri, social-democratii de dreapta
au obtinut afilierea la Internationala de la Amsterdam. Dupa aceea,
sindicatele care se opusesera, acestei afilieri au fost excluse din centrals.
Sub indrumarea P.C.R. reprezentantii eelor 30.000 de muncitori
exclusi de la Congresul de la Cluj s-au adunat si an ales, la sfirsitul lunii
octombrie 1923, Consiliul General Sindical Unitar, creindu-se astfel sindi-
catele unitare. Din acest moment arata tovarasul Gheorghe Apostol
miscarea muncitoreasc5, din Cara noastra a avut doua centrale sindicale care
se deosebeau prin conceptiile, orientarea §ti metodele for de activitate" 2.
Folosind documentele 9i arhiva de partid, ca si presa muncitoreascg,
autorii acestor materiale au scos in relief faptul c5, sindicatele unitare,
conduse de cgtre comunisti, $i -au cistigat simpatia muncitorilor din majo-
ritatea oraselor Orli, an organizat numeroase lupte greviste cu revendi-
earl politice 6i economice, au organizat ajutorarea comunistilor inchisi
si a familiilor lor, an dus o sustinuta luptA de educare a muncitorimii in
spiritul luptei de clas5, 3.
Silit s5, activeze in ilegalitate, Partidul Comunist din Rominia a
folosit Qi posibilitatile legale in lupta pentru ap5,rarea intereselor celor ce
muncesc. In acest sens, a fost treat, in 1925, Blocul Muncitoresc-TArgnesc
cu scopul de a contribui la realizarea aliantei muncitoresti-OrAnesti.
Bazat pe o bogat5, documentare din arhive 9i presa muncitoreasca,
Fl. Dragne siudiazg activitatea Blocului Muncitoresc Taranesc, sub-
liniind faptul ca aceastl organizatie avea in programul sa",u o serie
de revendicAri dintre cele mai arzatoare pentru masele muncitoare.
intre acestea, sint uringtoarele lupta contra terorii, contra legilor anti-
muncitoresti, pentru libertatea intrunirilor, a cuvintului, p5," mint pentru
tArani, anularea datoriilor de pe urma reformei agrare din 1921, ajutoare in
seminte si credite etc. Datorit5,1uptei sale neobosite, puse in slujba inte-
reselor muncitorilor si tAranilor, B.M.-T. 9i -a cistigat repede popularitate
in sinul maselor, fapt ilustrat $i de continua crestere a numarului de voturi
obtinute la cele trei alegeri la care a participat in anii 1926-19284.
incepind din 1924, trod partidul a trecut in adinc6 ilegalitate, teroa-
rea burghezo-mosiereasc& s-a accentuat si mai mult. Zeci si Bute de comu-
nisti, muncitori revolutionari Ii simpatizanti erau permanent urmariti
1 Vezi Lectii In ajutorul celor care studiaza istoria P.M.R., p. 220-226 0 V. Hurmuz,
V. Vaideanu, Din lupta clasei muncitoare sub conducerea Partidului Comunist, pentru unitalea
sindicala (1923 1 septembrie 1944), In 50 de ani de la crearea Comisiei generale a sindicalelor
din Rom lnia 1906 -1956, Ed. C.C.S., 1958.
2 Gh. Apostol, Sindicalele din R.P.R. In lupta pentru conslruirea socialismului, In 50
de ani de la crearea Comisiei generale a sindicalelor din Romlnia, 1906-1956.
3 V. Hurmuz, V. Vaideanu, op. cit. §i L. Fodor, I. Btirkovi, op. cit.
4 Fl. Dragne. Activitatea Blocului Muncitoresc- Tardnesc, organizafie revolutionara de
masa, creatd qi condusd de Partidul Comunist din Romtnia, An. I.I.P., nr. 1, VIII, 1962.

29 c. 5130 www.dacoromanica.ro
1708 M. C. STANESCU 8

pentru activitatea for dusa in slujba intereselor celor multi , arestati,

judecati si schingiuiti in mod bestial. Cu timpul, numaxul celor arestati
a crescut foarte mult. in studiul acad. P. Constantinescu-Iasi, Intocmit
in urma cercetarii unei multilaterale documentatii of pe baza cunoasterii
de titre autor a acelor evenimente, se arat5, cum P.C.R. a trecut la
organizarea luptei contra terorii §i pentru cucerirea amnistiei generale.
In aceastA lupta au fost mobilizate organizatiile progresiste, ca : Liga
drepturilor omului" sau au fost create altele legale conduse de partid
ca, de pilda,, Comitetul central de ajutorare" de pe ling sindicatele
unitare, Liga contra terorii", Comitetul pentru amnistie" 1 i altele.
Intr-un alt articol, de V. Hurmuz, se arata ca pentru imbu-
natAtirea vietii celor inebigi qb sprijinirea familiilor acestora au fost create
organizatii legale sau semilegale ca Ajutorul rosu" (sectie a M.O.P.R.),
Ajutorul muucitoresc romin" 2 si altele. Scris fn perioada cind se cuno-
§teau mai putine documente despre aceste organizatii, totusi articolul
aduce citeva aspecte ale luptei muncitorilor pentru ajutorarea tovara-
silor for inchi i sau persecutati de burghezie. Contrar celor sustinute de
scribii burgheziei, si anume ea acesti ani ar fi fost dintre cei mai roditori
pentru muncitori i ca, din aceasta cauza, ar fi avut be foarte putine
greve, faptele arat5, ca numarul actiunilor de lupta ale clasei muncitoare
si Oranimii s-a mentinut destul de ridicat. Dupg, date luate din publica-
Ville burgheze, care nu exprimg decit In parte realitatea, intre 1923 11.i

1928 an avut be fn tara noastrl 579 de greve, 1456 de conflicte colective

de munca, 27 de lockouturi etc.3. Marea majoritate a acestor lupte, desfa-
surate sub conducerea P.C.R. au avut -an caracter economic (incheierea
de not contracte colective de munca, narirea salariilor In raport cu scum-
petea, incetarea concedierilor, opt ore de lucru pe zi etc.). In timpul lor,
insg, muncitorii au formulat i revendicgri politice, ca : dreptul de organi-
zare, recunoasterea delegatiilor muncitorilor, desfiintarea terorii, a legi-
lor antimuncitoresti, amnistie genera16. Ridicindu-se la lupte general
revendicative, clasa muncitoare a dus, fn acelasi timp, i lupte politice,
c'aci ele insemnau si o impotrivire fats de politica de opresiune a claselor
stApinitoare, fats de legile reactionare elaborate de guvern. in timpul
actiunilor greviste care reprezintg si ele o forma a luptei de clasA
muncitorii iii dadeau tot mai mult seama de necesitatea luptei pe bazg
de front unit impotriva clasei burgheze.
Referindu-se la bAtIliile revolutionare duse de clasa muncitoare
in anii stabilizarii relative, tovarkul Gheorghe Gheorghiu-Dej aratA
ca Intre anii 1923 1928, partidul a initiat, organizat 9i condus numeroase
actiuni greviste ale metalurgistilor din Bucuresti,Resita, Cluj, ale minerilor
din Valea Jiului si Banat, ale lucrkorilor industriei lemnului din Valea Mu-
resului i Suceava, ale petrolistilor din Valea Prahovei, ale textilistilor din
Bucuresti, Buhusi, Timisoara, ale tipografilor si ale muncitorilor din
1 Comiletul pentru aminislie organizafie legald a Parlidului Comunist din Romtnia-
(1928 1929), Studii" nr. 4, XI (1958).
2 Pagini din activitatea Ajutorului ro§u (M.O.P.R.) in Romtnia to anii 1924-1928,.
An. I.I. P., nr. 1, I, 1955.
8 Con, (icicle colective de mune& Bucuresti, 1929, p. 5.

www.dacoromanica.ro
9 PERIOADA STABILIZARII RELATIVE A CAPITALISMULUI 1709

porturi, actiuni ale taranilor impotriva poverilor fiscale §i executlrilor

silite §i altele".
Din studiile intocmite cu privire la unele greve desf4urate in acei
ani, reiese, in primul rind, concluzia ca ele au fost organizate si conduse
de P.C.R. In aceste materiale se gasesc date despre istoricul organizaxii
muncitorilor din Bucure§ti, Timi§oara, Re§ita, Arad, Cluj, Valea Mure§ului
altele 2. In multe din aceste greve, muncitorii, educati §i indrumati
de P.C.R., au luptat pe baza de front unit incheiat peste capul §i impotriva,
vointei liderilor oportuni§ti. Se resimte lipsa unor materiale generale,
care 0, analizeze cauzele, continutul revendica'rilor §i caracterul actin-
nilor greviste, specificul lor, in perioada stabilizkii relative din anii
1923-1928. Aceste aspecte sint mai putin oglindite in studiile publicate
pinA acum.
Deosebit de grea era in acea perioada §i situatia taranimii munci-
toare, care, In urma improprietAririi, continua, s5, rAming, tot faxg, pgmint sau
cu pAmint putin, inglodat6 in datorii i sugrumat6 de fiscalitatea excesiva.
PrezentInd intr-un studiu documentat viata amarI de atunci a Varanimii,
V. Hurmuz arata cum, tocmai din aceste cauze, in unele localitati din
judetele Hunedoara, Ia§i, Arge§, Suceava, Teleorman, Prahova, Dolj,
Dimbovita, Mehedinti, Sibiu, Tecuci, Ilfov etc. s-au inregistrat numeroase
manifestAri de nemultumire §i revolte din partea tarAnimii muncitoare s.
0 lozincl principals,, pe care P.C.R. a cg,utat s-o traduca in fapt
in tot timpul existentei sale, a fost lupta pentru pace §i prietenie
cu poporul sovietic. Ca un fir ro§u, a stra,Mtut aceastA problems, dezba-
terile §i rezolutiile Congresului al IV-lea al P.C.R. (iunie 1928) de la ince-
putul §i pins, la sfir§itul acestuia. In studiile lui V. Hurmuz, E. Popescu
§i M. C. StAnescu 4, pe baza cercet5,rii unor not materiale din Arhiva
C.C. al P.M.R., se aratS, ca clasa muncitoare din tara noastra, condusS, de
partidul ei de avangardA, folosind cele mai diferite forme de manifestare,
inclusiv demonstratii de strada, ¢i greva de solidaritate, a dus o campanie
sustinutS, contra pregatirilor rgzboiului antisovietic de Catre tarile capi-
taliste, pentru apararea primului stat al muncitorilor 9i tAranilor, pentru
1 Gh. Gheorghiu-Dej, Arlicole fi cuutntari, august 1959 mai 1961, Ed. politica
Bucure§ti, 1961, p. 433.
2 Vezi Gr. Chirita, Luptele greviste conduse de partid to 1922 -1923, Studii", nr. 3.
XIII (1960) ; V. Marin, Luptele muncitorilor din Timisoara, In mai iulie 1924, An. I.I.P., nr. 2,
1958 ; Ecaterina Cimponeriu, Greva generals de la Resila, In Din isloria luptelor greviste ale pro-
letariatului din Romtnia, vol. II, Ed. politic:, Bucure§ti, 1962 ; S. Fuchs, Greva muncitorilor din
Valea Muresului, In Studii i referate privind istoria Rominiei p.a II-a ; M. C. Stanescu, Din
istoria luptelor muncitorilor tipografi 1923 1928,in An. I.I.P., nr. 6, 1961 §i I. Felea, Acfiuni
greviste ale muncitorilor lipografi din capital& In Din isloria luptelor greviste, vol. II.
8 Vezi V. Hurmuz, Situafia materiala a faranimii din Romtnia si unele rascoale fard-
nesti din anii 1923-1928, An. I.I.P., nr. 2, 1956.
4 Vezi V. Hurmuz, Sarcinile Partidului to lupta de aparare reuolufionarS a Uniunii
Sovietice, stabilite In hotartrile Congresului al IV-lea at P.C.R. (1928), An. I.I.P., nr. 1, II, 1956 ;
Eufrosina Popescu, Aspecte ale sdrbStoririi zilei de 7 Noiembrie to presa muncitoreasca din
Romtnia (1917-1944) $i M. C. Stanescu, Din lupta maselor populare din Romtnia, sub con-
ducerea Partidului Comunist, pentru pace si prielenie cu U.R.S.S. (1928-1931), Studii ",.
nr. 6, XIV, (1961).

www.dacoromanica.ro
1710 M. C. STANESCU 10

popularizarea maretelor victorii ()Minute in munca panic de chtre oa-

menii sovietici si a minunatelor conditii de munch si de via oferite de
orinduirea sovietich.
*
8tudiile, articolele si comunicarile aparute pinh in prezent, deli au
dat la ivea15, un mare numhr de documente si le-au interpretat, n-au reusit
inch in suficienth mhsura sh le adinceasch $i sh le analizeze. Foarte putine
materiale se referh la istoria propriu-zish a patriei noastre din anii
1923-1928. 0 eerie intreaga de aspecte §i de evenimente importante
din politica interns si externs a Rominiei din acea perioadd nici n-au
fost inch abordate.
In ce priveste istoria mischrii muncitoresti, asa cum se arath in
lucrarile Plenarei C.C. al P.M.R. din 30 noiembrie 5 decembrie 1961,
deli s-a adunat un mare numhr de materiale, scrierile de pins acum n-au
relish s5, redea in intregime maretia luptelor duse de clasa muncitoare,
sub conducerea comunistilor. Aceasth subliniere a Plenarei are o deosebith
importanth pentru lucrarile ce se referh la anii 1923-1928, deoarece in
ele nu se reflects in suficienth masura lupta acerb dusa de comunisti
impotriva dusmanilor de tot felul, din afara si din interiorul partidului,
greuthtile prin care a trecut partidul inch de la crearea sa.
Cercetarile ulterioare vor trebui s5, dea un r5,spuns precis si cu privire
la inceputul si sfirsitul perioadei stabilizhrii relative a capitalismului
in Rominia. Nefiind in suficienth mhsura cercetate si adincite proble-
mole principale ale perioadei, nu s-au putut trage nici concluziile gene-
rale necesare, care lipsesc la multe studii si articole care trateazh eve-
nimentele respective. Rhmine ca pe viitor sh se lhrgeasch cimpul de
cercetare si sa se phtrunda mai molt in adincul problemelor studiate.

www.dacoromanica.ro
 PERIOADA CRIZEI ECONOMICE MONDIALE
A CAPITALISMULUI
DE

N. LUPU

La fel ca §i Intreaga epoca contemporana, perioada cuprinsa intro

anii 1929-1933 a reprezentat un teren neexplorat" pentru noua istorio-
grafie din patria noastra. Fiind o perioada bogata In evenimente ea a
atras In mod deosebit atentia cereetatorilor din domeniul istoriei qi al §tiin-
telor sociale in general. Lucrarile publicate in ultimii 15 ani, atit notele,
comunicarile, articolele, cit si lucrarile man au ca'utat sa cuprinda as-
pectele variate ale istoriei economice Si politico din ace§ti ani, ca : mani-
festarile crizei economice mondiale din 1929-1933 in economia Rominiei
burghezo-mo§iere§ti, politica antipopulara §i antinationala a burgheziei
pi mo§ierimii, lupta maselor muncitoare sub conducerea P.C.R. Impotriva
acestei politici, diverse momente ale istoriei partidului §i ale organizatiilor
de masa conduse de el etc.
Cercetarea §tiintifica marxist-leninista a istoriei acestei perioade a
avut drept indrumar lucrarile clasicilor marxism-leninismului, documen-
tele P.C.U.S. §i ale mirarii comuniste internationale, documentele din
istoria partidului clasei muncitoare din tara noastral, lucrarile, articolele
§i cuvintarile conducatorilor Partidului Muncitoresc Romin.
Aprecierile privind istoria patriei noastre cuprinse in lucrarile §i euvin-
tarile tovara§ului Gheorghe Gheorghiu-Dej stau la baza tuturor cereeta-
rilor in acest domeniu. Lucrari ca raportul 40 de ani de luptii sub steagul
atotbiruitor at marxism-leninismului, prezentat la adunarea festiva orga-
nizata cu prilejul aniversarii a 40 de ani de la crearea Partidului Comu-
nist din Rominia, Darea de seams a delegatiei P.M.R. la eel de-al
XXII-lea Congres al P.C. U.S. i dezbaterile ce au avut loc pe marginca

1 Dacumente din istoria Partidului Comunist din Rominia, 1929 1933, E.S.P.L.P., 1953.

www.dacoromanica.ro
1712 N. LUP1.3 2

ei la Plenara C.C. al P.M.R. din 30 noiembrie 5 decembrie 1961 au o

insemniitate exceptionalh pentru cercethtorii istoriei mischrii muncitoresti.
Aceste documente orienteazh intreaga munch de cercetare a trecutului
de lupta a clasei muncitoare din tara noastrh. Demascarea de catre
Plenara C.C. al P.M.R. din noiembriedecembrie 1961 a incerchrilor
elementelor antipartinice ale grupului Pauker-Luca de a impiedica dez-
vhluirea adevhrului privitor la istoricele MOIR de clash din ianuarie
februarie 1933 organizate Si conduce de Partidul Comunist din Rominia,
ajuth pe istoricii care studiazh perioada cuprinsh intre anii 1929-1933
sh adinceasch cercetarile §i sa prezinte aceste evenimente la nivelul in-
semnathtii for istorice.
0 contributie deosebit de pretioash pentru studierea istoriei mi§-
(Aril muncitoresti din anii crizei economice mondiale a avut-o lucrarea
tovarasului Chivu Stoica : Eroicele lupte ale muncitorilor ceferisti si pe-
trolisti din ianuarie-februarie 1933.
In ultimii 15 ani noua noastrh istoriografie a Mout insemnate pro-
grese in cercetarea stiintifich a istoriei contemporane a patriei. Printre
acestea se inscriu i cele realizate de istoricii cercethtori ai evenimentelor
din anii crizei economice (1929-1933). In cele ce urmeazg, ne propunem
se prezenthm principalele rezultate obtinute de istoriografia marxist-
leninisth din patria noastra in cercetarea i lhmurirea problemelor
privind aceasth perioada.

Criza economich de supraproductie, care a zguduit lumea capitalists

intre anii 1929-1933, a lovit puternic economia Rominiei burghezo-
mosieresti. impletirea crizei din industrie cu criza din agricultura, agra-
vath la rindul ei de nerezolvarea problemei agrare, in conditiile inapoierii
economice a thrii si a dependentei ei fath de capitalul strain, an dat crizei
din anii 1929-1933 o ascutime i o amploare deosebith.
Problemele istoriei economice a Rominiei in perioada crizei din 1929
1933 an trezit interesul unui cerc larg de cercetiltori. Acest interes s-a concre-
tizat intr-un mare numhr de luergri care trateazh aspecte variate ale efectelor
crizei economice in tara noastrh. Marea majoritate a lucrhrilor i artico-
lelor publicate se ocuph de obicei de o anumith latura a efectelor crizei
economise mondiale in tara noastrh. 0 incercare de a prezenta impreunh
manifestarile crizei economice in industrie i agriculturil se face in arti-
colul lui N. Marcu privind uncle efecte ale crizei economice din 1929
1933 in industria §i agricultura Rominiei 1. Bazat in general pe date cu-
noscute, articolul analizeazh citeva probleme legate de manifestarile
principale ale crizei din 1929-1933 in unele ramuri industriale i in agri-
culturh. Ace lasi autor, reluind intr-un alt articol problema crizei agrare 2,
face uncle referiri si la perioada crizei economice. Date si aprecieri privind
9 Unele aspecte ale crizei economice din 1929 1933 In industria qi agricultura Romtniei
Probleme economice ", nr. 11, 1956.
2 Unele aspecte ale crizei agrare din Rominia In perioada dintre cele cloud rdzboaie
mondiale, Probleme economice", nr. 11, 1961.

www.dacoromanica.ro
3 PERIOADA CRIZEI ECONOMICE MONDIALE A CAPITALISMULUI 1713

consecintele crizei mondiale de supraproductie asupra situatiei maselor

muncitoare din Rominia stint cuprinse in articolul lui V. Axenciuc
care trateaza pauperizarea clasei muncitoare in perioada dintre cele doua
razboaie mondiale L si in eel al lui Gh. Surpat, ref eritor la somajul de masa
cronic in Rominia burghezo-mosiereasca 2. Ambele articole aduc o serie
de informatii interesante, in parte putin cunoscute, privind inrauta-
tirea situatiei maselor muncitoare in anii crizei. Aceleiasi teme Si este con-
sacrata §i lucrarea lui T. Necsa privitoare la situatia clasei muncitoare din
Rominia in perioada crizei economice din 1929-1933 3. Bazat pe o docu-
mentare variata, studiul analizeaza principalele efecte ale crizei asupra
situatiei muncitorimii. In comunicarea lui N. Lupu referito are la exploatarea
muncitorilor petrolisti din Valea Prahovei in anii crizei economice din
1929 1933 4 stint analizate aspecte ale intensificarii exploatarii muncito-
rilor in perioada amintita. Aceasta lucrare aduce in circuitul stiintific o serie
de date din arhivele citorva din fostele societati petrolifere din Rominia.
Cercetatorii istoriei economice au acordat o deosebita atentie as-
pectelor legate de cresterea in acesti ani a dependentei economice a
Rominiei fats de capitalul strain. Problema a fost tratata in numeroase
studii §i articole cu continut variat §i interesant care scot la iveala
cirdkia si lipsa de scrupule a capitalistilor autohtoni i strain in jefuirea
bogatiilor tariff i exploatarea nemiloasa a maselor muncitoare.
Astfel articolele publicate de Gh. Fischer 5 i de catre T. Necsa ° ofera
un material interesant §i in general mai putin cunoscut cu privire la
exploatarea §i inrobirea economics a tarn fata de capitalul strain prin
concesiuni. Desi faptele analizate nu stint intotdeauna cele mai impor-
tante si caracteristice, iar documentarea autorilor este relativ redusa,
aceste articole reusesc totusi sa demaste unele aspecte ale acestei forme
de infeudare a tarii de catre monopolurile straine. Alte laturi ale inro-
birii economice a tarii fats de capitalul strain stint analizate in arti-
colul lui Gh. Badrus 7 i in eel al lui N. Ianoviei 8, in care se fac unele
referiri la perioada crizei din 1929 1933.
1 Pauperizarea clasei muncitoare din Romtnia intre rele cloud razboaie mondiale, Pro-
bleme economice", nr. 3, 1961.
2 Flagelul somajului de masa cronic to Romtnia burghezo-mosiereasca, Probleme econo-
mice", nr. 3, 1962. De curind a aparut lucrarea aceluiasi autor intitulata Pauperizarea clasei
muncitoare din Romtnia burghezo-mosiereasca, Ed. stiintificil, 1962. Lucrarea confine referiri
interesante privind perioada crizei din 1929-1933.
3 Date privind situafia clasei muncitoare din Romtnia in perioada crizei economice din
1929 1933, Studii", nr. 1, IX (1956).
4 Date privind exploatarea muncitorilor petrolisti din Valea Prahovei In anii crizei econo-
mice din 1929 1933,In Studii si materiale de istorie contemporand, vol. II, Ed. Academiei
R.P.R., 1962.
5 Uneltirile diploma(iei americane to jurul unei concesiuni acordate de catre C.F.R. to
1932 1933, Studii", nr. 2, V (1952).
6 Concesiunile tnrobiloare acordate de stalul burghezo-mosieresc roman to perioada 1929-
1933 capitalului strain In vederea construirii de fosele, In Studii .i materiale de istorie contem-
porana, vol. I, Ed. Academiei R.P.R., 1956.
7 Dominafia monopolurilor to industria petroliferd a Romtniei burghezo-mosieresti, Pro-
bleme economice", nr. 1, 1954.
8 Aspecte ale jefuirii Rominiei sub regimul burghezo-mosieresc pe calea comerfului exte-
rior, Probleme economice", nr. 6, 1955.

www.dacoromanica.ro
1714 N. LUPU 4

0 serie de alte lucrari an lost dedicate problemelor legate de cresterea

datoriilor externe ale Romtniei in aceasta perioada. Astfel Paula G. Ni-
colau in articolul privind lmprumuturile de scat din anii 1928 1931 1 pre-
zinta sintetic, pe baza unor documente i lucrari publicate, unele aspecte
ale acestei probleme. Pe un plan mai larg si bine documentat Sint dezva-
luite cirdasia burgheziei yi mosierimii romine cu monopolurile straine in
domeniul platilor externe i accentuarea infeudarii Romtniei fata de
puterile imperialiste, pe masura cresterii platilor externe, in studiul lui
R. Paul 2.
Problemele privind istoria capitalului strain in Rominia in perioada,
care ne intereseaza shit pe larg analizate in lucrarea aparuta sub redactia.
lui C. Murgescu si N. N. Constantinescu 3. Aceasta lucrare, care aduce o
contributie insemnat6, la istoria capitalului strain in Rominia in perioada.
de dupa primul razboi mondial pin& la iesirea din criza economica din
1929-1933, trateaza, pe baza unui material documentar vast, in parte
necunoscut, in capitole speciale, probleme esentiale ale perioadei, ca :
miscarea capitalului strain si cresterea dependentei economice a Romt-
niei fata de capitalul strain in perioada crizei economice mondiale din 1929
1933, caracterul inrobitor al concesiunilor acordate capitalistilor straini
in perioada 1929-1933, inrautatdrea situatiei datoriei publice externe
a Romtniei in aceasta perioada, instituirea oficiala in acesti ani a.
controlului capitalului monopolist strain asupra economiei rominesti.
Alte aspecte ale politicii antinationale a guvernelor burghezo-mo-
sieresti in perioada crizei economice slut analizate si in articolele lui Ste-
lian Safta privind legea minelor din anul 1929 4 si inarrnarea Romtniei
burghezo-raosieresti 6.
Perioada crizei economice din 1929-1933 s-a caracterizat in Rominia,
ca si In alte tari printr-o crestere a luptei maselor muncitoare si Indeosebi
a proletariatului. Politica burgheziei si mosierimii de iesire din criza pe
calea intensificarii exploatarii maselor muncitoare, infeudarii economice
i politice a tarii monopolurilor straine si a intensificarii teroarei 9i prega-
tirilor de razboi s-a lovit in acesti ani de rezistenta tot mai hotarita a.
maselor de oameni ai muncii de la orase si sate. Sub conducerea Parti-
dului Comunist din Rominia, valul de nemultumire si protest care a cuprins
clasa muncitoare, taranimea muncitoare, celelalte paturi ale populatiei
muncitoare neproletare s-a concretizat in numeroase actiuni greviste,
demonstratii de strada care au culminat cu eroicele lupte ale muncito-
rilor ceferisti 9i petrolisti din ianuarie februarie 1933. Actiunile revolu-
tionare ale ceferistilor i petrolistilor au inscris o pagina de glorie in istoria.
1 Aspecte din problema tmprumuturilor de slat din anii 1928-1931, in Studii fi referate
privind istoria Romtniei, partea a II-a.
2 Pld(ile externe Ii rolul capitalului strain In exploatarea economiei romInesti (1929-1938),
In Studii privind istoria economica a Romtniei.
8 Contribuiii to istoria capitalului strain In Romtnia, Ed. Aeademiei R.P.R., 1961.
4 Legea antinalionala a minelor din anul 1929, in Studii ;i referate privind istoria Romt-
niei, partea a II-a.
6 Aspecte din tnarmarea Romtniei burghezo-mo;iere;ti Impotriva U.R.S.S. In perioada
crizei economice mondiale 1929 -1933 (Afacerea Skoda), Studii", nr. 4, VIII (1955).

www.dacoromanica.ro
5 PERIOADA CRIZEI ECONOMICE MONDIALE A CAPITALISMULUI 1715

luptei poporului impotriva exploatdrii, pentru apdrarea independentei

§i demnitatii nationale, sacrificate pentru interese meschine de class,
de catre burghezie §i mo§ierime.
Aceste probleme au atras atentia unui numcir mare de cerceteitori.
Lucrcirile publicate trateazci aspecte diferite ale politicii antipopulare a
cercurilor guvernante, o serie de momente importante din lupta maselar
muncitoare, probleme ale istoriei partidului comunist si ale organizatiilor
de mass de sub conducerea sa.
Luptelor muncitore0i din prima jumatate a anului 1929 le-au fost.
consacrate o serie de articole printre care remarcdm articolul lui S. F.
Ligheti privind lupta muncitorilor forestieri de pe Valea Mure§ului din
anul 1929 1, care analizeaza pe baza unui material lust din presa timpului
§i a unor documente, in parte inedite, momentele principale din activi-
tatea P.C.R. pentru organizarea muncitorilor forestieri din Valea Mure-
§ului §i desfkurarea grevei din mai-iunie care s-a extins in intreaga re-
giune. Aceemi tema este reluata §i in articolul lui S. Fuchs, care trateazd.
situatia industriei forestiere §i luptele muncitorilor forestieri la inceputul
crizei economice din 1929 2. Autorul aduce informatii interesante in lega-
gatura cu mi§carile muncitorilor forestieri din regiune in prima jumatate
a anului 1929. In afar, de presa §i alte publicatii, autorul a folosit §i amin-
tiri ale participantilor la aceste actiuni. Din pdcate, nerespectarea normelor
§tiintifice privitoare la folosirea unor astfel de surse scade valoarea §tiin-
tifica a informatiilor cuprinse in ele.
tin moment important in desfa§urarea luptelor muncitore§ti din
perioada de inceput a crizei economice 1-a marcat eroica grevd a munci-
torilor mineri de la Lupeni care a constituit semnalul unui §ir intreg de
actiuni ale muncitorilor. Greva din august 1929 a minerilor din Lupeni
a fost tratata in mai multe articole publicate in ultimii ani. Date inte-
resante cu privire la desfa§urarea §i urmarile grevei de la Lupeni gasim
in articolul lui I. Toaca 3. Printre alte materiale inedite autorul publics
documentul care tontine numele unei parti din muncitorii uci§i cu prilejul
reprimarii grevei.
Aceea§i tema a fost reluata de autor in colaborare cu N. Petrovici
intr-un studiu publicat ulterior 4. Mai bine informat, acest din urma ar-
ticol tontine o analiza mai profunda a conditiilor in care a izbucnit
greva §i a diferitelor aspecte ale muncii P.C.R. in rindurile minerilor,
face unele precizari in legatura cu desfa§urarea actiunii, scoate mai te-
meinic in evidentd insemna'tatea ei.
lin studiu interesant dedicat luptelor muncitoreti din primii
ani ai crizei economice din 1929-1933 este eel al lui N. G. Munteanu
1 Lupta muncitorilor lorestieri de pe Valea Illurqului din aprilie-mai 1929, An. I.I.P.,
nr. 2, 1956.
2 Situalia industriei lorestiere of luptele muncitorilor jorestieri de la inceputul crizei econo-
mice din 1929, In Studii qi materiale de istorie contemporand, vol. I, 1956.
3 Greva minerilor de la Lupeni din anul 1929, An. I.I.P., nr. 1, 1955 (publieat §i In
Nolumul Din isloria luptelor greviste ale proletariatului din Rominia, vol. I, Ed. C.C.S., 1957).
4 Luptele minerilor din Lupeni din 1929, An. I. I. P., nr. 3, 1959.
5 Luptele muncitorilor de la uzinele Lemaltre" din 1929 lebruarie 1930, In Evolumull,
Din isloria luptelor greviste ale proletarialului din Romlnia, vol. II.

www.dacoromanica.ro
1716 N. LUPU 6

care analizeazd imprejurdrile In care a izbucnit si desfAsurarea grevei din

februarie 1930 a muncitorilor de la uzinele Lemaitre". Lucrarea, bazatd
pe documente de partid, pe un interesant material de arhiva, pe infor-
matii din presa vremii si amintirile unor participanti aduce o contributie
important, la cunoasterea luptei muncitorilor din marile Intreprinderi.
Punctul culminant al actiunilor muncitoresti din perioada 1929
1933 1-au constituit eroicele lupte ale muncitorilor ceferisti i petrolisti
din ianuariefebruarie 1933 care prin inaltul for nivel de organizare, prin
amploarea si spiritul for revolutionar au marcat un moment de cotiturd
in dezvoltarea partidului si a Intregii misedri muncitoresti" 1. Desi fna
busite In singe, ele au reusit totusi sd, frineze ofensiva capitalist, irnpo-
triva conditiilor de muned si de viatd ale oamenilor muncii, au dat o lovi-
turd puternicd actiunii de fascizare a tdrii, au contribuit la imbogdtirea
experientei de lupta a proletariatului. Numerosi muncitori din marea
industrie care au stat in fruntea acestor lupte au intrat In rindurile parti-
dului, i-au Imbundratit compozitia social, of i-au intarit legaturile cu
clasa muncitoare.
Lupta revolutionary a proletariatului ceferist si petrolist din ianua-
riefebruarie 1933 a constituit obiectul a numeroase lucrari apeirute in
ultinlii ani. Pentru cercetdtorii acestui moment de cotiturd din istoria
partidului si a miscdrii muncitoresti din tara noastrd lucrarea tovarasului
Chivu Stoica, amintitd mai sus, a constituit un indreptar pretios. Arti-
colele toy. Gh. Vasilichi 2 si ale altor participanti la aceste lupte an adus de
asemenea o contributie importantd la cunoasterea diverselor momente
legate de pregAtirea 9i desfAsurarea evenimentelor din februarie 1933, la
reliefarea insemndtdtii for politice.
Articolele 9i studiile publicate In ultimii ani au cdutat sa adinceascd
cunostintele privind diversele aspecte ale acestei grandioase lupte, au
adus elemente noi privitoare la desfasurarea ei In diferite centre din
tars. Astfel, studiul semnat de E. Popa, P. Bojan si L. Fodor3 tontine
informatii importante privind contributia feroviarilor clujeni la luptele
muncitoresti din 1933. La fel studiul semnat de D. Botescu, J. Benditer,
Gh. Cilibiu $i L. Esanu 4 aduce, pe baza unui material interesant strins din
presa vremii, din arhivele locale si centrale, elemente noi Sn cunoasterea
luptei ceferistilor de la Nicolina-Iasi.
Procesul conducgtorilor luptelor muncitoresti din ianuariefebruarie
1933, care a fost o adevdratd continuare a acestor lupte, a stat de asemenea
In atentia cereetAtorilor. Lucrarea lui V. Hurmuz si N. Lupu referitoare
la procesul conducdtorilor luptelor ceferistilor si petrolistilor din ianua-
rie februarie 1933 5 face cunoscute o serie de momente interesante pri-

1 Gh. Gheorghiu-Dej, Articole st cuotnIttri 1959-1961, Ed. politica, 1961, p. 435.

2 Partidul Comunist Romln organizatorul qi conducatorul eroicelor luple ale muncitori-
lor celerigti qi petroliqti din 1933, Lupta de clasa", nr. 2 din 1959.
8 Luptele muncitorilor ceferisti din Cluj In 1933, An. I.I.P., nr. 1, IV, 1958.
4 Aspecte ale grevei ceferiqtilor din laqi (ianuarie-februarie 1933), An. I.I.P., nr. 1, IV, 1958.
5 Procesul conducdtorilor luptelor ceferistilor qi petroliftilor din ianuarie-februarie 1933,
An. I.I.P., nr. 3, V, 1959.

www.dacoromanica.ro
7 PERIOADA CRIZEI ECONOMICE MONDIALE A CAPITALISMULUI 1711

vind lupta P.C. R. pentru preggtirea procesului inscenat conducatorilor

luptelor din februarie, puternica §i impresionanta mirare de solidaritate
ce 1-a insotit. In aceasta, lucrare sint folosite unele documente ale pro-
cesului din 1933-1934. Aspecte ale mirgrii de solidarizare a oamenilor
muncii din tara noastrg cu conduegtorii luptelor din ianuariefebruarie
1933 sint redate si in articolul publicat de M. Iosa §i M. Rusenescu 1.
Ecoul international al luptelor din februarie i micarea de solidaritate
a proletariatului international cu acuzatii din procesul de la Bucure§ti
si Craiova au format obiectul unui studiu separat semnat de A. Deae 2.
Aceasta, lucrare aduce informatii noi, deosebit de interesante privind
amploarea mira'rii de solidaritate pe plan international.
Problema importantei politice a luptelor din ianuariefebruarie
1933, a consecintelor for asupra evolptiei ulterioare a evenimentelor din
tars, Inc g insuficient tratata ping in prezent, a format obiectul unei
comunicgri, prezentatg de Gh. Vasilichi i N. Lupu la sesiunea §tiin-
tifieg comung a Institutului de istorie a partidului, a S, colii superioare de
partid ,4tefan Gheorghiu", a Instituttilui de istorie al Academiei R.P.R.
si a Academiei militare generale, din 30 mai 1961 §i publicata, ulterior
in Analele Institutului de istorie a partidului" 3.
Cercetarea §tiintificg a istoriei luptelor din ianuariefebruarie
1933 a fgcut un insemnat pas inainte. Cu concursul unui larg cerc de
cercetgtori, Institutul de istorie a partidului de pe lingg C.C. al P.M.R.
preggte§te o mare lucrare monograficg care sa, priveascg multilateral in-
tregul proces de pregatire §i desfkurare a acestor lupte. Alca'tuirea
acestei mare lucrari, menita sa trateze la nivelul §tiintific corespunzgtor
istoria uneia dintre luptele cele mai de seams ale proletariatului rom'in,
va constitui un pas important in elaborarea monografiilor de baza, ale
istoriei micarii revolutionare din Rominia.
In anii puterii populare in patria noastra s-a dezvoltat o noug dis-
cipling istorieg : istoria partidului. Trecutul de lupta al avangardei mun-
citoare, at organizatiilor sale, ale organizatiilor de mass de sub condu-
cerea sa au devenit obiectul unei asidue cercetetri stiintifice. Tot mai free-
vent problemele istoriei partidului au inceput sg fie tratate in note, co-
municgri, articole, studii, disertatii. Un rol important in generalizarea
cuno§tintelor privind istoria partidului clasei muncitoare din Cara noastra,
1-au avut lectiile publicate in ultimii ani de Institutul de istorie a parti-
dului. Revgzute, completate §i grupate apoi intr-un volum unic4 ele au

1 Din acliunile oamenilor muncii pentru aporarea conduce lorilor eroicelor lupte din ianua-
rie-februarie 1933, Studii", nr. 3. XII (1959).
2 Solidarilatea inlernafionald a celor ce muncesc cu conducalorii eroicelor luple ale ceferis-
'dor ci pelrolislilor din ianuarie-februarie 1933 In procesul de la BucuresliCraiova 1933-1934,
An. I.I.P., nr. 3, V, 1959.
3 Rolul luptelor muncilorilor ceferisti si petrolisli din ianuariefebruarie 1933 In sldvilirea
fascizarii fdrii, An. I.I.P.. nr. 3, 1961.
4 Leclii In ajulorul celor rare studiazd isloria P.M.R., Ed. politick 1961.

www.dacoromanica.ro
1718 N. LUPU

adus un aport Insemnat la cwioasterea diverselor perioade din istoria

partidului.
Lucrarile de istorie a partidului publicate in ultimi anii an tratat pro-
bleme legate atit de activitatea teoretica a partidului cit si de practica
sa. Parte din materialele publicate an ca obiect lucrarile consacrate Congre-
sului al V-lea al P.C.R., care a avut un rol de seamy In evolutia miscarii
revolutionare din Rominia. Congresul a Mout analiza caracterului si per-
spectivelor revolutiei In tara noastra, a stabilit linia strategics $i tactics a
partidului. In vederea desavirsirii revolutiei burghezo-democratice ii
trecerii la revolutia socialists, a orientat partidul spre detasamentele
principale ale proletariatului, spre intarirea organizatiilor de partid din
intreprinderi. Aceste probleme s'int tratate In articolul semnat de N. Lupu
si N. Cretu 1. Articolul analizeaza hptaririle Congresului al V-lea cu privire
la caracterul iii perspectivele revolutiei in Rominia 1i scoate In evidenta
In lumina experientei istorice valabilitatea, in esenta, a liniei tactice sta-
bilite, meritul istoric al partidului care a stiut, In noile conditii istorice ce
nu puteau fi prevazute la Congres, s-o aplice in mod creator. Lucrarea.
semnata de V. Teodorescu si consacrata aceleiasi probleme 2 scoate
de asemenea In evidenta caracterul creator marxist-leninist al hotarI-
rilor Congresului al V-lea privind strategia partidului.
Perioada cuprinsa Intre Congresul al V-lea al P.C.R. 13i luptele mun-
citorilor ceferisti gi petrolisti a fost o perioada de munca Incordata
pentru indeplinirea sarcinilor stabilite de Congres, pentru pregatirea
detasamentelor lnaintate ale proletariatului romin in vederea respingerii
atacului burgheziei fi molierimii. Acestei tome u este consacrat articolul
lui N. Lupus. Lucrarile privind activitatea partidului de organizare $i con-
ducere a luptei maselor, de combatere a politicii claselor dominante exploa-
tatoare, au tratat diferite aspecte ale acesteia. Astfel, In studiul lui A. Petric1
publicat recent slut analizate, pe baza unui material interesant, momen-
tele principale din lupta dusa de Partidul Comunist din Rominia pentru
demascarea caracterului reactionar al politicii Partidului National-
Taranesc.
Un studiu documentat despre activitatea P.C.R. la sate este eel
publicat de Al. Gh. Savu. Lucrarea contine o analiza a situatiei taranimii
in perioada crizei economice, a dezvoltarii miscarilor taranesti din acesti
ani tai a activitatii desfasurate la sate de P.C.R. 5. Problema activitatii
P.C.R. In armata este tratata in articolul lui D. Tutu i Gh. Smarandache,

1 Congresul al V-lea al P.C.R. pi unele probleme ale tacticei revolufionare,In Studii gi arti-
cole de istorie", vol. III, Societatea de ltiinte istorice $i filologice din R.P.R., Bucuresti, 1961.
2 Aspecte ale folosirii creatoare a strateglei leniniste de Mire Congresul al V-lea at P.C.R.
Studii si arti:ole de istorie", vol III.
3 Din lupla P.C.R., In anul 1932, pentru ieVrea revolufionard din criza economicd, An.
1.1.1'., nr. 3, I, 1955.
4 Combaterea politicii antipopulare si antinafionale a P.N.T. In documentele de partid,.
In Studii qi maleriale de istorie contemporand, vol. II.
5 Despre activitatea P.C.R. la sale si dezvollarea luptei maselor faraneVi in anii 1929-
1933, In Studii qi materiale de istorie contemporand, vol II.

www.dacoromanica.ro
9 PERIOADA CRIZEI ECONOMICE MONDIALE A CAPITALISMULUI 1719

In care ant scoase la iveal6 aspecte mai putin cunoscute ale activitAtii
revolutionare a partidului in rindurile militarilor 1.
Un moment important al luptei P.C.R. din primii ani ai crizei eco-
nomice este abordat in articolul lui M. C. Stanescu 2 privind lupta maselor
populare din Rominia impotriva politicii antisovietice a cercurilor guver-
nante. Bazat pe o documentare in parte inedita, articolul tontine infor-
matii importante referitoare In activitatea P.C.R. de mobilizare a maselor
largi de lupta impotriva politicii antisovietice, pentru prietenie cu Uniunea
Sovietia. Aspecte din lupta P.C.R. impotriva politicii de militarizare a
tarii, de pregatire a ei pentru rgzboi sint oglindite in articolul lui D. Tutu
si V. Alexandrescu 3. Sprijinindu-se in general pe documente si materiale
cunoscute, articolul scoate in evidenta unele momente din lupta antimili-
tarist6 a partidului, precum si unele din mijloacele ¢i formele de lupta, fc lo-
site. Activitatea antirlzboinica a partidului comunist in perioada crizei
economice a format si obiectul lucrArii lui Titu Georgescu consacrat6
activitatii antifazboinice din anii 1932-1933 4.
Numeroase lucrari ap6rute in anii din urmA an fost dedicate luptei
partidului pentru stringerea legaturilor sale cu masele, activitAtii organi-
zatiilor de mash' conduse de partid. Astfel, lucrarea lui Al. Gh. Sava re-
feritoare la campania alegerilor parlamentare din iunie 1931 5 analizeaza
pe baza unui material documentar bogat momentele principale din activi-
tatea P.C.R. si a organizatfflor de mash' revolutionare conduse de el
Sindicatele Unitare, U.T.C. i B.M.-T. in timpul acestei campanii elec-
torale. Articolul lui N. G. Munteanu, privind Congresul Sindicatelor Uni-
tare din 19296 aduce o contributie importanta la cunoasterea acestui eve-
_niment de seamy din istoria miscarii sindicale revolutionare din Rominia.
Aceeasi problema a fost abordat5, §i in lucrarea lui V. Hurmuz7 care se
remara, prin informatii interesante privind lupta desfasurata, in Congres
impotriva elementelor oportuniste tfacratoare, cresterea influentei P.C.R.
in miscarea sindicalA.
Informatii pretioase cu privire la activitatea U.T.C. in perioada
de care ne ocupgm sint cuprinse in lucrarea publicata de V. Stefanescu
.si C. Mocanu8.

1 Din activitalea P.C.R. in rIndurite armatei burghezo-mosieresti 1922 1933, Studii",

)nr. 3, XIV (1961).
2 Din lupta maselor populare din Romlnia sub conducerea parlidului comunist pentru
pace si prietenie cu U.R.S.S. 1928-1931, Studii", nr. 6, XIV (1961).
3 Din lupta P.C.R. Impotriva politicii guvernelor burghezo-mosieresti de mititarizare
a (deli 1921-1933, Studii", 3, XV (1962).
4 P. C. R. conducator at miscarii antirazboinice din Romlnia. Comiletul antirdzboinic
(1932- 1933), An. I.I.P., nr. 5-6, IV, 1958.
5 Folosirea de came P.C.R. a campaniei alegerilor parlamentare din 1931 In vederea strtn-
gerii legelturilor cu masele, Studii", or. 1, XV (1962).
6 Congresul Sindicalelor Unitare din 1929 - moment important In istoria miscarii sin-
dicale revolutionare din Para noastrei. An. I.I.P., nr. 3. V, 1959.
7 Despre Cnngresul Sindicatelor Unitare de la Timisoara (2 5 aprilie 1929), Analele
Universitatii c) C. I. Parlion Seria §Liinte sociale-istorie, nr. 16, 1961.
8 Activitatea Uniunii Tinerefului Comunist din Rorntnia sub conducerea partidului comu-
nisi, In anii crizei economice mondiale (1929 1933), An. I.I.P., or. 6, VII, 1961.

www.dacoromanica.ro
172() N. LUPU TO

In lucrarea lui L. Banyai referitoare la lupta pentru crearea or-

ganizatiei revolutionare maghiare eondusa de partid 1 sint analizate.
aspecte din activitatea P.C.R. pentru organizarea i conducerea luptei ma-
selor muncitoare ale minoritatilor nationale. Autorul scoate in evidentl
rolul Congresului al V-lea al P.C.R. si impulsul dat de luptele muncitorilor
ceferisti i petrolisti actiunii de organizare revolutionara a maselor munci-
toare maghiare.
0 contributie pretioasa la studierea istoriei organizatiilor de masa.
conduse de partid a adus lucrarea acad. P. Con.stantinescu-Iasi2 care
trateazI istoria organizatiilor de masa legale conduse de Partidul
Comunist din Rominia in anii 1932 1938. Lucrarea, prima de acest fel,
aparuta, in literatura noastra istorica, contine informatii bogate cu
privire la aceast5, latura a activitatii partidului comunist, aduce o
contributie importanta, la cunoasterea perioadei de care ne ocupam.
Anexa lucrarii, care cuprinde denumirea, caracterizarea i perioada de
aparitie a ziarelor si revistelor progresiste din anii 1931 1938, este de,
asemenea deosebit de interesanta gi folositoare 3.

Din trecerea in revista, fie chiar si sumara cum este cea de fate, a
principalelor realizari ale istoriografiei noastre marxist-leniniste in cerce-
tarea ti interpretarea stiintifica a evenimentelor din perioada crizei eco-
nomice din 1929 1933 se desprinde concluzia ca, ultimii 15 aM s-au carac-
terizat, aici ca si in toate celelalte domenii ale cercetarii istorice, printr-un
progres continuu. Acest progres s-a reflectat in largirea permanents a cer-
cului de preocupari ale cercetkilor, in amploarea lucrarilor elaborate, in
nivelul for stiintific tot mai ridicat. Toate acestea au permis ca istoricii,
raspunzind chem.-aril partidului, sa treats de la Inceputurile timide mar-
cate prin publicarea unor note, comunicari i articole scurte de istorie con-
temporana, la abordarea unor teme importante, la elaborarea unor lucrari
magi, ca volumele corespunzatoare din tratatul de Istoria Rominiei sau ca
monografia luptelor din 1933 ale ceferistilor i petrolistilor in pregatire
pentru tipar la Institutul de istorie a partidului.
Aceasta scurta trecere in revista a realizarilor noastre ne ajuta tot-
°data sa ne dam si mai bine seama de sarcinile mars ce ne mai stau in fate.
Nu ne propunem fireste sa stabilim in cadrul acestui articol sarcinile de
viitor ale istoriografiei noastre privind aceasta perioada. Ne ingkluim
Insa sa constatam ca, pia, in prezent numeroase probleme privind perioada
de care ne ocupam fie ca n-au fost Inca cuprinde, fie ea n-au fost Inca tra-
tate cu staruinta necesara. Socotim ca, in literatura noastra istorica, ping
in prezent nu s-au publicat decit in foarte mica masura lucrari monogra-
fice privind principalele probleme ale istoriei economice i politice a Ho-
1 Congresul at V-lea at P.C.R. qi lupta pentru crearea organizafiei national revolufionare
maghiare condusa de partid, Studii", 6, IX (1956).
2 Organiza(ii de masa legate conduse de Partidul Comunist din Romtnia In anii 1932 -1938,
Editura Academiel R.P.R., 1952.
8 0 contributie In acest sens au adus gi V. Ionescu §i I. Toaca In articolul Ziare ilegale
locale, editale de P.C.R. qi U.T.C. In Valea Prahovei In anti 1932 -1933, An. M.P.,.
nr. 4, VI, 1960.

www.dacoromanica.ro
11 PERIOADA CRIZEI ECONOMICE MONDIAL& A CAPITALISMULUI 1721

miniei in perioada crizei economice din 1929-1933. Lucrarile care tra-

teaza istoria politica a Orli In ace§ti ani au in cea mai mare parte ca obiect
istoria mi§carii muncitore§ti §i mai putin istoria generals a Orli. Nu putem
de asemenea sa nu remarcam ca lucrarile de istorie a mi§carii muncitore§ti
publicate ping in prezent au reu§it numai in mica masura sa trateze pro-
blemele istoriei mi§carii muncitore§ti in ansamblul istoriei generale a Orli.
Realiza'rile obtinute pins acum ne dau insa tot temeiul sa, credeni
ca cercetatorii acestei perioade vor reu§i in anii viitori sa, aduca not con-
tributii pretioase la cunoakiterea ei, la ridicarea continua a nivelului
istoriografiei noastre.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 LUPTA P.C.R. IMPOTRIVA FASCIZARII TARII
SI A RAZBOIULUI ANTISOVIETIC
DE

ION M. OPREA

Yn anii care au urmat crizei economice din perioada 1929-1933 in-

treaga omenire s-a aflat nemijlocit in fata inspaimintatoarei primejdii pe
care o reprezenta ascensiunea rapid' a fascismului. Aceasta dictaturA
fat4 teroristA a apgrut ca o emanatie a capitalismului ajuns in ultimul
stadiu al existentei sale §i s-a dezvoltat cu sprijinul financier qi politic. al
celor mai reactionare cercuri imperialiste. impotriva unei atit de grave
amenintki a independentei §i suveranit4ii popoarelor, partidele comuuiste
an luptat cu fermitate §i hotkire, antrenind in aceast5, lupfa mase largi
de oameni ai muncii.
Momentul principal care arAta ca pericolul fascist a devenit o amenin-
tare evident-a, si real' pentru civilizatia §i progresul oinenirii a fost marcat
de instaurarea hitlerismului in Germania la inceputul anului 1933. In
anii urmiltori agresivitatea fascismului pe plan international a sporit fa,TA
incetare, culminind cu dezlantuirea celui de-al doilea rkboi mondial.
De-a lungul acestei perioade cercurile reactionare din Rominia
burghezo-mo§iereascA, ajutate de virfurile monopolurilor straine, au im-
primat politicii for antinationale §i antipopulare o tot mai vildita orientare
spre formele fasciste de guvernare. incercArile reactiunii interne §i Inter-
nationale de a injecta in organismul vietii economice §i politice a tkii
noastre otrava ideilor fascizante §i de a netezi printr-o serie de mijloace
i m'asuri calea spre instaurarea dictaturii fasciste au intilnit impotrivirea
maselor populare organizate de Partidul Comunist Rornin, care mobilizind
in jurul sau importante forte patriotice s-a opus hotkit i deschis regimu-
lui fascist.
Spre deosebire de partidul comunist, marea majoritate a partidelor
din Rominia, burghezo-mo§iereasca a contribuit in mod fati sau camuflat
pe Cai directe sau indirecte la crearea conditiilor propice dezvoltkii fas-
cismului in Rominia.
c. 5130
24
www.dacoromanica.ro
1724 1. M. OPREA 2

Af4area vag5., §i echivoca a nemultumirii" manifestata citeodata

de unii lideri ai reactiunii burghezo-mo§iere§ti fats de adoptarea anumitor
masuri cu caracter fascist nu era decit expresia incercarii for de a poza in
ochli maselor ca democrati" pentru a-§i asigura §i pe aceasta tale menti-
nerea pozitiilor politice.
Legati prin mii de fire de clasele dominante, istoricii burghezi fie
ca treceau sub tacere evenimentele politice care marcau impingerea trep-
tata a tarii noastre In tentaculele fascismului, fie ca mistificau continutul
acestor evenimente, ascunzind adevarata for semnificatie, fie in sfir§it ca
deveneau sustinatorii §i propagatorii ferventi ai ideologiei fasciste.
De aceea fn literatura istorica burgheza nu gasim studii care sa re-
flecte, chiar §i partial, procesul de fascizare a tarii noastre cu toate conse-
cintele lui dezastruoase pentru situatia maselor populare §i pentru indepen-
denta nationals a Rominiei. Problemele care aveau o cit de slabs contin-
gents cu caracterul reactionar, terorist §i obscurantist al fascismului n-au
facut niciodata obiectul unor cercetari riguroase ale istoriografiei burgheze.
Cu toate acestea din sinul unor paturi ale burgheziei §i moOerimii,
ale caror pozitii economice §i politice erau amenintate de dictatura fascists,
s-au ridicat unii intelectuali care au dezaprobat fascismul refuzind sa-i
acorde sprijinul lor. Nicolae Iorga a incercat de pe pozitii antigermane
sa releve, de§i cu total vag §i lapidar, esenta reactionary a ideologiei
fasciste. Intr-unul din articolele sale referitoare la caracterul nazis-
mului §i la consecintele grave pe care le-ar avea asupra situatiei tarii
noastre instaurarea dictaturii fasciste el stria : A se inchina cineva acestei
doctrine §i a ne-o predica, aceasta inseamna a legitima orice actiune de
sill, care s-ar dezlantui asupra noastra"1. De§i situat pe pozitiile clasei
burgheze §i dominat de o conceptie care nu depa§ea limitele ideologice
ale acestei clase, N. Iorga §i-a manifestat dezacordul cu politica cercurilor
guvernante care au admis cotropirea tarii noastre de care armata hitle-
rista. Pentru faptul ca §i-a ridicat glasul impotriva hitlerismului §i a agen-
turii acestuia in Rominia, N. Iorga a fost asasinat in 1940 de Care legionari.
Consemnarea de care istoriografia burghezg, a citorva aprecieri ac-
cidentale §i razlete facute de unii istorici ai regimului burghezo-mo§ieresc
cu privire la evenimentele petrecute in cadrul procesului de fascizare a
Romlunei nu poate fi considerate ca o incercare de patrundere in esenta
fenomenului istoric din aceasta perioada.
Primele jaloane care au marcat inceputul unei infati§a'ri veridice a
evenimentelor politice, economice §i sociale din perioada fascizarii tarii
sint fixate in numeroase pagini ale presei §i lucrarilor de literatura politica,
editate §i raspindite ilegal de catre Partidul Comunist Romin. In anii de
ascensiune a fascismului in tara noastra s-au ridicat citiva oameni de
culture printre care §i acad. P. Constantineseu-I4 care a publicat
materiale §i articole in press din care amintim : broktura Despre razboi
tiparita in conditii grele In 1932 cuprinzind date documentare despre
pregatirile de razboi §i primejdia fascists, articolele .Fascismul si razboiul
(Buletinul mi§carii antifasciste", 12 noiembrie 1932), Evolutie fascist
1 Ceea ce nu esle Ingliduit, Neamul rondnese", nr. 13 din 17 ianuarie 1940.

www.dacoromanica.ro
3 LUPTA P.C.R. IMPOTRIVA FASCIZARII TARII SI A RAZDOIULUI ANTISOVIETIC 1725

(Clopotul", 8 iunie 1934), Evenimentele din Germania (Clopotul", 13

iulie 1934), Primejdia fascismului (indrumarea", 27 octombrie 1934),
Problema frontului popular (Dimineata", 4 septembrie 1935), Fascismul
si relzboiul ( Naga Jizni, 29 septembrie 1935), Blocvl democratic si
politica guvernului (Dimineata", 5 februarie 1935) etc.
Dupe 23 August 1944, pe baza principiilor stiintifice ale marxism-
leninismului s-a trecut la analizarea multilateral/ a evolutiei procesului
istoric, in diferite lucran dezvaluindu-se cauzele social-economice care au
generat evenimentele §i precizindu-se sensul dezvoltarii acestora §i defi-
nindu-le adevArata semnificatie.

0 serie intreag5, de probleme §i evenimente cu caracter politic, social

si economic din perioada la care ne referim au fost abordate in studii
articole, fie in lucrari al c/ror obiect de cercetare II constituiau evenimentele
perioadelor invecinate. Cimpul de investigatie al cercetatorilor care s-au
preocupat de studiul acestei perioade s-a extins cu prec/dere asupra
chestiunilor majore.
in elaborarea acestor studii, articole §i lucrAri, istoricii an g/sit un
indreptar deosebit de pretios in aprecierile pe care tovar/sul Gheorghe
Gheorghiu-Dej le-a facut asupra evenimentelor politice §i sociale din
perioada studiat/.
Tratarea evenimentelor sub aspect multilateral a prilejuit desigur
i 15murirea in linii generale a unor probleme cu care tema abordata nu
avea decit o legAtur5, tangential/. Una din problemele prezente in mod
constant in aproape toate studiile si articolele consecrate in intregime sau
partial acestei perioade este problema situatiei economice si politice a
maselor muncitoare. Conditiile de crunt/ exploatare i asuprire a celor ce
muncesc slut infatisate intr-un cadru mai complet si mai sistematizat intr-o
lucrare recent aprtrut/1. Bogata informare stiintific/ din presa i litera-
tura Partidului Comunist RomIn, din presa en caracter democrat, precum
si din izvoarele burgheze utilizate in mod critic a permis autorului acestei
lucra'ri sa urm/reasc5, pas cu pas procesul pauperizarii proletariatului din
industrie intre cele dou/ r/zboaie mondiale i sa schiteze totodat/ o serie de
aprecieri asupra situatiei economice §i sociale a tuturor categoriilor de
oameni ai munch.
Necesitatea de a cuceri o serie de revendicari economice si politice,
de a obtine drepturi §i Ebert/4i democratice si de a iesi din mizeria material/
si intunecimea spiritual/ in care trAiau a determinat masele muncitoare s6,
intensifice organizarea unor not i i mari lupte impotriva claselor exploa-
tatoare. Condus5, i organizat/ de partidul comunist, lupta celor ce muncesc
a urm/rit in aceast5, perioad/ pe ling/ cucerirea revendicarilor economice
zilnice si crearea unei rezistente unite impotriva ascensiuni fascismului
in tam noastrA.
Istoriografia de dupe 23 August oglindeste in chip veridic o serie de
momente din neintreruptvl sir de lupte pe care masele muncitoare sub
I Gh. Surpat, Pauperizarea clasei munciloare din Rominia burghezo-mosiereascd, Editura
Bucure§ti, 1962.

www.dacoromanica.ro
1726 1. M. OPREA 4

eonducerea comunifilor le-au desfctsurat in aceastet perioadit pe intreg

cuprinsul Ktriii. De o atenta analiza s-au bucurat luptele muncitorilor
re§iteni duse In anti 1934-1937, ca gi obiectivele for economice §i politice2.
in cadrul acestei analize, intemeiata pe informatii documentare in
buns parte inedite, este redata In chip convingator desfkurarea grevelor,
manifestarilor F}i mitingurilor muncitore§ti §i In acela§i timp sint scoase
in relief rolul §i influenta comuni§tilor in mobilizarea la lupta a lucratorilor
re§iteni. Conducindu-se dupa linia politics a partidului §i muncind en
abnegatie, comuni§tii din Re§ita an reu§it Intro anii 1934 1937 sa mobil-
zeze mase largi de muncitori la lupta antifascists.
Luptele greviste se succedau la intervale mai mari sau mai midi §i
cuprindeau mase tot mai largi din diferite centre industriale. Ascuti§ul
for era in permanents indreptat impotriva exploatarii capitaliste §i pen-
tru zadarnicirea planurilor urzite de cercurile reactionare In vederea fas-
cizarii tarii §i pregatirii razboiului antisovietic. 0 parte din grevele declarate
de muncitori in cursul acestei perioade fac obiectul unor studii publicate in
revistele de specialitate. in articole cuprinzatoare §i bogat documen-
tate sint descrise grevele metalurgi§tilor bucure§teni declarate In ianuarie
1935 la fabrica llaug"3, in ianuarie 1939 la fabrica Goldenberg"4 §i
in decembrie 1939 la fabrica Metaloglobus" 5. Alte studii en caracter mo-
nografic infati§eaza pregatirea kli desfkurarea grevei muncitorilor metalur-
gi§ti de la fabrica Schiel" Brapv8, din anul 1934, greva muncitorilor de
la fabrica de vagoane Astra" Arad7, din iulie-august 1936, precum §i
greva generals a minerilor din Anina (februarie 1935)8.
Cercetarea unui bogat §i variat material documentar, cules in cea
mai mare parte din Arhiva C.C. al P.M.R., din arhivele regionale i din
presa vremii, scoate In evidenta faptul ca izvorul tuturor framintarilor §i
grevelor muncitore§ti era situatia grea in care erau siliti sa traiasca §i sa
lucreze muncitorii. Se desprinde, din articolele mentionate concluzia ea
prin declararea oricarei greve muncitorii urmareau mentinerea sau sporirea
salariilor lovite foarte adesea de ofensiva capitaliOilor, reducerea zilei
de lucru, crearea unor conditii mai bune de munca, incetarea conce-
dierilor, abolirea masurilor teroriste din intreprinderi etc.
in cadrul fiecarei greve cerintele economice se impleteau strins cu
revendicarile politice, ca : incetarea introducerii masurilor fasciste in intre-
1 Leclii In ajutorul celor care studiaza istoria P.M.R., Ed. politics, Bucumt.i, 1961.
2 E. Cimponeriu, Dirt lupla muncitorilor de la Reqiia In frunte cu comuniqtii in perioada
anilor 1934 -1937, An. I.I.P., nr. 1, VI, 1960.
3 G. Horja, Greva metalurgigtilor de la fabrica Haug", Bucure§ti, din anul 1935,
An. I.I.P., nr. 5, VII, 1961.
4 S. Homenco, Greva muncitorilor metalurgiqli de la fabrica S. Goldenberg" dirt Bucurelli
ianuarie -febr. 1939, An. I.I.P., nr. 3, V, 1959.
5 A. NT.; Greva muncitorilor de la fabrica Metaloglobus" Bucure0i, (dec. 1939 ian.
1940), An. I.' ., nr. 1, VIII, 1962.
6 P. Daiche, Greva metalurgiqtilor de la Schiel" Brapv din 1934, In Din istoria lup-
lelor greinsle ale proletariatului din Rominia, vol. H, Bucurelti, 1962.
7 B. Ropt, Greva muncitorilor de la fabrica de vagoane Astra-Arad, -iulie-august 1936,
In Din istoria luptelor greviste ale proletariatului dirt Rominia, vol. II.
8 I. ToacS, Greva generals a minerilor din Anina (februarie 1935), In Din istoria luptelor
greviste ale proletariatului din Rominia, vol. II.

www.dacoromanica.ro
5 LUPTA P.C.R. IMPOTRIVA FASCIZARII TARII $1 A RAZI101ULUI ANTISOVIF.Th: 1727

prinderi si in aparatul de stat, incetarea pregatirilor de razboi, libertati

drepturi democratice etc. Caracterul pronunta,t politic pe care it
imbracau grevele se datora muncii fructuoase depusd, de comunisti pentru
organizarea 1i desfasurarea luptelor muncitoresti. Articolele scot in relief,
pe baza a numeroase documente, activitatea neobosita a comunistilor iu
rindurile muncitorimii, rolul jucat de ei in organizarea i conducerea greve-
lor, precum gi influenta larga pe care ei o exercitau asupra oamenilor
muncii de diferite categorii sociale.
Pe ling5, prezentarea organizarii si desfasurarii grevelor, articolele
relateaza numeroase fapte privitoare la masurile teroriste luate de organele
represive ale statului impotriva muncitorilor si la tradarea savirsita do
liderii oportunisti social-democrati. Relatarea acestor fapte, cu toate con-
cluziile care se desprind din ele, imprima studiilor o apreciabila forts demas;
catoare. Teroarea exercitata de organele represive, tradarea liderilor social-
democrati de dreapta, lipsurile 9i privatiunile de tot felul au frinat, desigur,
intr-o anumitd, masura dezvoltarea unor lupte muncitoresti. Grape in.sa
hotaririi de lupta a muncitorilor, inaltului for nivel de organizare, con-
ducerii ferme a grevelor de c5,tre comunisti gi solidaritatii lucratorilor din
alte intreprinderi, grevistii an reusit sa invinga dificultatile ce le statean
in cale i sd, continuie lupta saptamini de-a rindul. Datorita factorilor de
mai sus, a caror actiune este ilustrata in articolele mentionate cu numeroase
9i semnificative date, grevele muncitorilor au durat de la 12 la 45 de zile,
incheindu-se cu satisfacerea celor mai vitale revendicari.
0 contributie meritorie la cunoasterea miscarii muncitoresti din
tara noastrd, aduce monografia consacrata luptelor revolutionare ale tex-
tilistilor de la fabrica de postav din Buhusil. Folosind o serie de docu-
mente din care unele edite, iar altele inedite, autorul lucrarii pune in
relief rolul conducator al partidului comunist in organizarea maselor de
muncitori, precum 1i actiunile intreprinse de organizatia de partid locals
in vederea indrumarii luptei textilistilor impotriva patronului si a auto-
ritatilor din Buhusi. Prezenta citorva deficiente in comentarea si aprecierea
unor fapte relatate, ca i insuficienta demascare a cirdasiei dintre elemen-
tele legionare 9i patronul intreprinderii nu diminueazd eficienta concluziilor
formulate.
Adeseori muncitorimea isi exprima protestul seiu impotriva sama-
volniciilor regimului burghezo-mosieresc pe calea organizdrii unor im-
puneitoare manifestatii de stradei. Citeva studii asupra misedrii muncito-
resti din perioada fascizeirii ccirii semnaleazci prezenta unui important
numdr de manifestatii muncitoresti. Dona din aceste episoade ale miscarii
muncitoresti si anume : demonstratia organizata in ziva de 1 mai 1939 2
1i manifestatia de la Obor din Bucuresti organizata in preajma zilei do
7 Noiembrie 19403au facut obiectul unor interesante comunicari
Pe baza materialelor documentare, in cea mai mare parte de arhiva,
1 A. Roman, Din istoria luptelor reoolulionare ale muncitorilor lextilisti de la fabrica
de postal) din Buhuqi, Ed. stiintifica, Bucuresti, 1959.
2 P. Niculescu, Despre demonstrafia de 1 mai 1939, An. I.I.P., nr. 4, II, 1956.
a N. Petrovici, Manilestalia de la Obor din Bucuresti organizatd de P.C.R. cu prilejul
zilei de 7 Noiembrie 1940, An. I.I.P., nr. 5-6, IV, 1958.

www.dacoromanica.ro
1728 1. M. OPREA 6

autorii au reusit sa redea in linii generale amploarea acestor manifestatii

organizate de P.C.R. in conditiile grele ale dictaturii regale si dictaturii
militaro-fasciste. Atit demonstratia din ziva de 1 Mai 1939, la care au par-
ticipat peste 20 000 de cetateni, sub lozincile : Vrem o Rominie liberd si
independentd", Jos faseismul"1, cit si manifestatia de la Obor organizatd
in ziva do 3 noiembrie 1940, In care an participat mii de muncitori, tdrani
si mici negustori, sub lozincile Jos trAddtorii Antonescu si Hula Sima",
Triliascd Rominia Socialists liberd", Vrem ieftinirea vietii" 2, au fost
actiuni viguroase de protest grin care mase largi de muncitori si tarani
si-au exprimat sentimentele de urd neimpacatid impotriva dictaturii fas-
ciste si a regimului burghezo-mosieresc.
Miscarea muncitoreascd din tara noastr5, impotriva dictaturii re-
gale a orientarii cercurilor guvernante reactionare spre Germania hitleristd
a cuprins milioane de oameni ai muncii, de diferite categorii sociale. Uncle
momente ale acestei largi misedri de mass isi gdsesc o succint5, prezentare
in cadrul unui articol care se referd la perioada dictaturii regale3. Partea
principals a articolului este consacratd citorva aspecte ale activitatii des-
fasuratd de P.C.R. in aceastd perioadd, precum si infdtisdrii, in linii ge-
nerale, a actiunilor patriotice care au avut loc pe intreg cuprinsul t5rii
lmpotriva ceddrii nordului Transilvaniei cdtre Ungaria horthystd.
Mari eforturi a depus Partidul Comunist din Rominia pentru a uni
fortele democratice din tarn intr-un larg front de luptd menit sä, preintim-
pine primejdia amenintatoare a fascismului. In tara noastrd exista un series
potential de forte sociale capabile s5, foloseascd situatia creatd in acea
perioadd pentru a stdvili cresterea pericolului fascist. Importante succese
au fost obtinute in aceastd directie de cdtre fortele democratice conduse
de comunisti in alegerile partiale din judetele llunedoara si Mehedinti in
cursul lunii februarie 1936. Succesul pregairii si desfasurdrii campaniei
alegerilor, precum si victoria obtinutd de cdtre Frontul democratic asupra
fortelor reactiunii in aceste doud judete au dovedit, potrivit concluziilor
studiului consacrat acestui eveniment, justetea punctului de vedere al
partidului comunist ca imprejurdrile objective din Rominia permiteau
inchegarea unui larg front popular antifascist bazat pe Frontul Unic Mun-
citorese 4. Problemele sociale sj politico care frAmintau masele largi de mun-
citori an gasit un adinc rdsunet in rindurile tdrdnimii muncitoare. Situatia
Brea In care se zbdteau tdranii muncitori a fost agravat5, in anii fascizdrii
tdrii de cresterea vertiginoasd a cheltuielilor facute cu pregatirile febrile
ale rilzboiului antisovietic, cheltuieli din care cea mai mare parte sporea
povara fiscald aruncatd pe umerii tardnimii.
Prin variate mijloace si cdi de lupta tardnimea s-a impotrivit nu
rareori naasurilor de spoliere a maselor, adoptate de cercurile guvernante.

1 Analele Institutului de istorie a partidului", nr, 4, II, 1956, p. 186.

2 Ibidem, nr. 5-6, IV, 1958, p. 164.
1 V. Topalu, Din lupla Parlidului Comunist Romin pentru apararea intereselor fundamen-
tale ale maselor populare In perioada diclalurii regale (1938-1940), Studii", nr. 2, XIV (1961).
4 Gh. Ioni(5, Succesul for(elor democratice sub conducerea Parlidului Comunist din Romt-
nia to alegerile parfiale din februarie 1936, An. I.I.P., nr. 5, VII, 1961.

www.dacoromanica.ro
7 LUPTA P.C.R. IMPOTRIVA FASCIZARII TARII $1 A RAZBOIULUI ANTISOVIETIC 17249

Actiunile tarane§ti din perioada fascizarii Orli an fost pins in prezent

numai fragmentar infati§ate in citeva lucrari de sinteza, asupra mi§carii mun-
citoreOil. Dintre aceste actiuni, mai amplu §i mai sistematizat a fost tratata,
in cadrul unei lucrari distincte, rascoala taranilor din Valea Ghime§ului,
care a avut be in luna octombrie 19342. De*i are un caracter do populari-
zare, lucrarea, pe temeiul materialelor de arhiva i din press, reu§e§te sa
redea situatia grea a taranilor romini 5i ceangai, sa dema§te exploatarea
fara margini la care stapinii fabricilor de cherestea supuneau pe taranii
din satele situate pe Valea Trotuplui, §i totodata sa reconstituie tabloul
viguroasei ridicari a taranilor de pe Valea Ghime§ului. in mod deosebit
este scos in relief rolul pe care 1-au avut comuni§tii in organizarea acestei
fascoale indreptata impotriva patronilor i a samavolniciilor savirite de
autoritatile locale. Rascoala a scos in evidenta Inca o data marea in-
semnatate a organizarii §i a unitatii maselor muncitoare in lupta impo-
triva jafului burgheziei Si mo§ierimii. Totodat'a ea a demonstrat ca, prin
lupta con.dusa, de comuni§ti, tkanii muncitori puteau 0, se opuna, cu succes
abuzurilor jandarmilor, ale organelor fiscale gi ale marilor stapinitori
de paminturi sau de paduri.
Sfera de activitate si de influents a partidului comunist a continuat
sa cuprinda, in anii fasciza'rii tarli, o parte din ce in ce mai importanta a
armatei. intr-un articol consacrat activitatii partidului comunist printre
militari in perioada 1921 19443, sint ilustrate citeva aspecte ale muncii
propagandistice desfa§urata de comuni§ti prin intermediul presei ilegale
§i prin viu grai in rindurile armatei. Principalul obiectiv al activitatii par-
tidului comunist printre militari in aceasta perioada era, a§a cum se sub-
liniaza in articol, demascarea pregatirilor intense de razboi E3i condamnarea
politicii de fascizare a tkii, promovata de ca'tre cercurile guvernante
reactionare.
Urmarind sa-§i realizeze planurile sale razboinice, reaetiunea
interns a depus marl sfortari pentru a capta in orbita ideologiei fasciste
masele de studenti §i de tineret. In aceste imprejurki partidul comunist
a pus cu toata acuitatea problema folosirii pe un plan din ce in ce mai
larg §1 cu o intensitate mereu sporita a celor mai efica,ce forme §i metode
de lupta, capabile sa contribuie la demascarea primejdiei fasciste de care
era pindit tineretul si la realizarea, frontului unic al tineretului muncitoresc.
Cele mai esentiale aspecte ale acestei tome deosebit de important°
din istoria mi carii muncitore§ti au fost partial oglindite intr-un numar
restrins de studii, articole, note gi comunicki F3tiintifice. Una din problemele
tratate pe baza materialelor de arhiva o constituie activitatea partidului
comunist §i a Uniuuii Tineretului Comunist pentru realizarea frontului
unic al tineretului ea parte integranta a frontului unic al Intregii claio
1 Leclii In ajutorul celor care studiazd istoria P.M.R., Ed. politica, Bucurqti, 1961 ; Din
lupta P.C.R. pentru Inchegarea alian(ei clasei muncitoare cu fdranimea muncitoare pentru reforms
agrard din 1944-1945, vol. III, Ed. politica, 1950.
2 Titu Goorg.3scu ai L. Fodor, Rdscoala (dranilor din Valea Ghimesului (1934),
Ed. politica, Bucuro5ti, 1960.
3 I. Toaca, Aspecte din activitatea Partidului Comunist din Romtnia In rIndurite armatei
(1921-1944), Studii", nr. 4, XIV (1961).

www.dacoromanica.ro
1730 I. M. OPREA 8

muncitoare din Itominial. Cercetarea acestei probleme scoate in evidenta

momentele principale ale luptei tineretului muncitor in cursul anilor
1933 1935, sub lozinca frontului unic si demonsfreazg, sprijinindu-se
pe date si fapte concludente, c5, prin imbinarea activitAtii de organizare a
luptei tinerilor pentru revendica'aile for zilnice cu munca de propagare a
ideilor antifasciste si antirsazboinice s-au putut atrage mase largi de tineri
muncitori in lupta pentru inchegarea frontului unic antifascist.
A lost acordatd o insemnata atentie studierii activita'tii antifasciste
pe care au des faurat-o masele de studenti sub indrumarea comun4titor.
Lucrarea consacrat5, acestei teme2 urm5xeste desfkurarea luptelor duse de
student imea progresist5, impotriva fascismului si pentru cucerirea revendi-
carilor sale in primii ani ai fasciaxii tariff. Ea infatiseazg,, totodata, , ac-
tivitatea intensa si cuprinzatoare pe care organizatiile U.T.C. de la, univer-
sit5,tile din Bucuresti, Iasi, Cluj, de la Academia de inalte studii comer-
ciale, Institutul Politehnic si alte institutii de invatAmint superior au des-
fkurat-o, sub indrumarea partidului comunist, printre masele studentesti.
S-a aratat astfel c5, principalele roade ale a,ctivit'atii desfkurate de
organizatiile Uniunii Tineretului Comunist in institutiile de invatamint
superior s-au reflectat in raspindirea ideologiei marxist-leniniste in
cercurile largi studentesti, in demascarea ideologiei fasciste, In organizarea,
unor actiuni de protest ale studentilor impotriva nakurilor fasciste intro-
duse in universitati, in inchegarea unor grupe de studenti democrati,
care, prin munca asidu5, dus5, pentru organizarea studentimii, au consti-
tuit un eveniment deosebit in viata universitara. Aceste grupuri ale stu-
dentilor democrati sau independenti erau formate din elementele revolu-
tionare ale studentimii. Ele erau conduse de membrii Uniunii Tineretului
Comunist, care, in vara anului 1935, s-au adresat unor organizatii stu-
dentesti democratice formin.d impreunA Frontul studentesc democrat.
Activitatea organizatoric5, si propagandistic5, deosebit de vie si fruc-
tuoasA desfkuratA in anii care au urmat, de care acest detasament al
tineretului universitar antifascist infiintat de utecisti sub conducerea par-
tidului comunist, este prezentata in ultimul capitol al lucfarii : Din luptele
studentimii democrate3. In esent5,, aceast5, parte a lucrgrii infatiseaz5,, pe
baza unor bogate informatii culese in majoritatea for din ziarele stu-
dentimii democrate, actiunile energice ale studentilor, prin care se
urm'area satisfacerea revendicarilor profesionale, ajutorarea studentilor
lipsiti de mijloace materiale, crearea de biblioteci, crearea unor cercuri de
studii, impiedicarea fascizArii vietii universitare etc. Organizatia studen-
tilor democrati a adus o contributie pretioas5, la mobilizarea maselor
de tineret in vederea inchegaxii frontului popular in lupta impotriva
fascismului.
1mbinind cu mAiestrie munca ilega15, cu formele activitatii legale, par-
tidul comunist a creat, in perioada fasciz5,rii tariff, numeroase organizatii
de niasA ca : Miscarea antirdzboinic5,, Comitetul national antifascist, Liga,
C. Mocanu, Lupla P.C. R. pentru realizarea frontului unic In rindurile lineretului munci-
toresc in anii 1933 1935, Studii" nr. 1, X (1957).
2 T. Carolled, Dirt luptele studentimii democrate, Ed. tinerctului, Bucurqti, 1956.
a 1 bidem.

www.dacoromanica.ro
9 LUPTA P C.R. 1MPOTRIVA FASCIZARII rARII $1 A RAZBOIULUI ANTISOVIETtC 17311

muncii, Amicii U.R.S.S., Liga contra prejudecatilor, Protectia mamei si

copilului, Blocul democratic, Uniunea democratica etc. Rolul si activi-
tatea acestor organizatii de mass sint pe scull prezentate in citeva articole
publicate in revistele de specialitatel, precum si ivtr-o lucrare cu caracter
general de sinteze12. Articolele consacrate organizatiilor legale create de par-
tidul comunist aduc o serie de date si fapte interesante din care rezulta
marea amploare i ecoul adinc pe care 1-au avut printre muncitori, tarani,
functionari, invatatori, profesori universitari, artisti, studenti etc. lozin-
cile luptei antifasciste propagate de comunisti. Ele arata ca aceste orga-
nizatii, care aveau ramificatii in aproape intreaga tar si care grupau
importante mase de oameni ai muncii, au desfasurat o vie activitate in
directia atragerii muncitorimii la lupta pentru satisfacerea revendicarilor
economise ale muncitorilor, inlaturarea starii de asediu, incetarea pre-
gatirilor de razboi, dreptul de intrunire i organizare a maselor munci-
toare, pentru apararea Uniunii Sovietice, impotriva Garzii de fier si a
celorlalte organizatii fasciste, impotriva regimului de distrugere fizica gi
moral a detinutilor politici antifascisti etc.
S-a pus astfel in lumina faptul ca, prin eforturile depuse in vederea
apararli intereselor muncitorimii, prin activitatea for organizatiile de masa,
legale an adus un insemnat aport la succesul obtinut de partidul comunist
in lupta pentru inchegarea frontului popular antifascist.
Pe Hugel cercul larg de probleme privind istoria miscarii ntuncitoresti
.si indeosebi lupta partidului comunist, cercetarea stiinafica asupra peri-
oadei fascizeirii ta-rii a cuprins o serie de evenimente legate de politica ex-
terna a guvernelor burghezo-mosieresti. Studii ample elaborate pe o larga,
baza documentary au analizat problema reluarii legaturilor diplomatice
intre Rominia i U.R.S.S.3, atitudinea guvernului roman fata de Ceho-
slovacia in perioada care a precedat tradarea de la Miinchen4, politica anti-
popularit si antinationala a burgheziei si mosierimii rominesti3, precum t.
o serie de aspecte ale situatiei internationale in perioada fascizarii Rominiei..
Analizind aceste probleme autorii au reusit sa contureze cu precizie pe
de o parte linia politicii de pace si colaborarii intre state cu sisterne-
social-economiee diferite dug de Uniunea Sovietica, iar pe de alta
parte politica de pregatire a celui de-al doilea razboi mondial si de ineura-
jare a statelor fasciste agresoare, politica promovata de cercurile cele mai
reactionare ale imperialismului mondial. Sint viu si convingator ilus-

1 Acad. P. Constantinescu-Iasi, Despre Asocia(ia pentru protectia mamei si copitului,

Studii", nr. 2, IV (1951) ; Titu Georgescu, Activitatea Comiletului national antifascist (1933--
1934), Studii", nr. 2, XIV (1961); Titu Georgescu, Activitatea Asocia(iei Amicii U.R.S.S. in
anal 1934, An. I.I.P., nr. 4, I, 1955.
2 Acad. P. Constantinescu-Iasi, Organizalii de masa legate conduse de Partidul Comunisi
din Rominia an anii 1932-1938, Ed. Acaderniei R.P.R., Bucuresti, 1952.
3 M. Rusenescu, Stabilirea rela(iilor diplomatice tntre Rominia si U.R.S.S. In anal 1934,
in Studii si materiale de istorie contemporand, vol. I, Ed. Academic! R.P.R., 1956.
4 J. Benditer, Alitudinea guvernului romln laid de Cehoslovacia In lunile premergaloare
Mdnrhenului (mai-septembrie 1938), Studii", nr. 5, IX (1956).
5 J. Benditer, Politica antipopulara si antinalionala a burgheziei si mosierimii rominesJi
in anii 1937-1939, Studii", nr. 2, VII (1954).

www.dacoromanica.ro
1732 I. M. OPREA 10

trate cu ajutorul unui bogat material faptic din surse rominesti si

strain o serie de aspecte ale luptei duse de statul sovietic pentru crea-
rea unui sistem de securitate colectivA a popoarelor, pentru dezarmare
generalA si totalA, rezolvarea diferendelor dintre state pe calea trata-
tivelor si preintimpinarea celui de-al doilea rAzboi mondial.
In acelasi timp studiile demascA in mod viguros actele politice si di-
plomatice savirsite de cercurile reactionare ale burgheziei si mosierimii ro-
mine, acte prin care Rominia a fost infeudatA treptat Germaniei hitleriste
si in cele din urm5, aruncata in razboiul antisovietic. La cunoasterea acestor
problems isi aduc contributia si studiile privind politica externs a Rominiei
in perioada politicii imperialiste de asa-zisa neinterventiel, tratativele di-
plomatic° in preajma dictatului de la Viena 2, precum si alts articole.
Ultimul studiu mentionat ca si altele scrise de aceea autoare ph-
atuiesc atit prinlipsa unei ati u 1 ini entice co
declaratule politicienilor reactionari cr .1 ern" a srecierea re 1-
telor manevrein, e uncle g o Teri ri i`
romine, manevre pe care autoar to se e .
_

or antifasciste §Lan Jiz

hitleriste cind in realitate ele nu au fost alteeva decit as ecte diverse ale
politicii de fascizar-cs-t- siersormnaMiini" , a itlerismului.
intr-unul din articolele care abordeazg problemele politicii externe
ale Rominiei burgliezo-mosieresti este cercetatg, in aspectele ei esentiale,
activitatea diplomaticA desfAsurat5, in ultimii ani ai carierei sale de marele
diplomat si om de stat romin Nicolae Titulescu3. Din cercetarea unui bogat
material documentar se desprinde concluzia cert'd, ca acest om de stat,
realist si lucid, deli se situa pe pozitiile clasei burgheze, clasA in mijlocul
ca'reia s-a format si ale citrei interese le-a aparat, intelegind primejdia pe
care o reprezintA ascensiunea fascismului pentru independenta si suvera-
nitatea Oriff noastre, §{i-a orientat activitatea sa diplomatica din anii
1933 1936 pe linia ngzuintelor de pace ale oamenilor muncii din taro,
noastra si de pretutindeni.
Fortele reactionare internationals insa, au nesocotit vointa de pace
a popoarelor si au dezilintuit in ciuda acestei vointe eel de-al doilea r6zboi
mondial. Ca si in alto tAri, oamenii muncii din Rominia s-au impo-
trivit pe diferite ca'i si prin diferite mijloace razboiului antisovietic si
dictaturii militaro-fasciste antonesciene. Uncle actiuni de mas, Cu ca-
racter antirazboinic si antifascist, desfasurate de muncitorimea din tara
noastril in prima perioad, a rAzboiului antisovietic, sint oglindite in ci-
teva studii publicate in revistele de specialitate. Ele trateaz'a intr-o forma
generalA despre luptele muncitorilor din diferite regiuni ale Varii impotriva
arund,rii Rominiei in r6zboiul antisovietic4 si in chip mai am5,nuntit despre
1 E. Campus, Despre politica externd antinationala a grupurilor burghezo-mosieresti din
Rominia In limpul politicii imperialiste de asa-zisa neintervenfie, 1936, Studii", nr. 3, V (1952).
E. Campus, Tralativele diplomatice In preajma dictalului de la Viena (aprilie- august
1940), Studii", nr. 3, X (1957).
3 Acad. P. Constantinescu-Ia0, I. M. Oprea, 0 importanta figura a drPlomaliei europene
Nicolae Tilulescu, Studii", nr. 6, XIV (1961).
4 E. Neamu, A. Fedotova, Dirt lupta P.C.R. Impotriva ttrtril Rominiei In ritzboiul
antisovietic (septembrie 1939-iunie 1940), An. I.I.P., nr. 3, VI, 1960.

www.dacoromanica.ro
-11 LUPTA P.C.R. IMPOTRIVA FASCIZARII FARII SI A RAZBOIULUI ANTISOVIETIC 1733

actiunile antirdzboinice ale muncitorilor din Valea Prahoveil §i din intre-

prinderile re§itene2. Sint subliniate numeroase actiuni ale muncitorimii din
diferite centre industriale impotriva mainii de rdzboi hitleriste. Printre mij-
loacele de lupta, cele mai frecvent folosite, articolele releva grevele 1i sabo-
tajele organizate de muneitori,in deosebi la intreprinderile producdtoare de
armament. Pe baza unor fapte concludente culese din arhivele centrale §i
regionale este scos in evidentd rolul covir§itor pe care 1-au avut comuni§tii
in conducerea luptei maselor muncitoare impotriva razboiului §i in mobi-
lizarea fortelor patriotice in vederea credrii unui front unit, capabil s5
ducd la rdsturnarea regimului antonescian. Para lel cu infati§area luptei
antirdzboinice §i antihitleriste articolele dezvaluie teroarea exercitatd de
cdtre organele represive antonesciene impotriva oricdror manifestdri patrio-
tice care urmdreau subminarea ma inii de razboi §i a regimului militaro-
fascist. Totodatd ele demased o serie de acte cu caracter antinational §i anti-
popular sdvir§ite de cdtre cercurile reactionare din Rominia atit in ajunul
dezilintuirii agresiunii impotriva U.R.S.S., cit §i in prima perioada a rdz-
boiului antisovietic.

De§i relativ restrinse nu numai ca numar, dar §i ca intindere, stu-

diile, articolele §i comunicdrile §tiintifice mentionate an izbutit sa" imbr5-
ti§eze importante §i variate probleme legate de perioada fascizdrii Ro-
miniei. Prin folosirea unor bogate izvoare de informaretiiutifics atit
romine§ti, cit §i strdine, printr-o just interpretare a numeroase date §i
fapte in mare parte inedite, prin formularea unor concluzii not §i intere-
sante, aceste lucrdri au adus un aport de seamy la smulgerea valului mis-
intins de propaganda burgheza asupra adevitrului istoric §i au con-
tribuit astfel la cunokterea uneia din cele mai frdmintate perioade a is-
toriei partidului §i a istoriei Rominiei in general.
Sfera cercetdrilor §tiintifice efectuate ping acum este insa departe
de a fi cuprins totalitatea evenimentelor §i problemelor de istorie legate
de perioada fascizarii tariff §i de a fi analizat intreaga for semnificatie.
Sint, de pildd, incomplet cercetate actiunile partidului comunist §i a orga-
nizatiilor de mass legale menite sa ducd la inchegarea Frontului popular
antifascist, luptele muncitore§ti §i tardne§ti impotriva exploatdrii, fascis-
mului §i a pregiltirilor de rdzboi, politica antipopulaxd §i antinationala pe
care au dus-o cercurile reactionare din taxa in perioada fascizarii Orli,
esenta dictaturii regale §i lupta partidului impotriva acestei dictaturi,
evenimentele §i problemele pe care le-au generat pregiairea §i incheierea
dictatului de la Viena etc. De o cu totul insuficienta atentie s-a bucurat
studierea activitatii desfkurate de partid pentru atragerea intelectualitatii
progresiste in lupta antifascistd §i antirdzboinicd, precum §i combaterea
obscurantismului §i misticismului promovat de grupdrile fasciste. Ex-
tinderea sistematied a cercetarii §tiintifice asupra numeroaselor probleme
I M. Covaci, Contribufia muncitorilor din Valea Prahovei sub conducerea P.C.R. la lupla
pentru rasturnarea dictaturii fasciste si zdrobirea trupelor hitleriste, An. I.I.P., nr. 4, V, 1959.
2 E. Cimponeriu, Muncitorii resifeni condusi de comunisti In lupta Impotriva criminalului
rtlzboi antisooietic, Studii", nr. 3, XIV (1960).

www.dacoromanica.ro
1734 1. M. OPREA 12.

neabordate incl in studii speciale sau numai partial tratate se impune

ca o necesitate imperioasl.
Se resimte de asemenea necesitatea adincirii cercetgrii acelor pro-
bleme care in cadrul multor studii amintite nu formeazA obiectul unei
minutioase analize, ci al unor relatari documentare. De altfel, in majo-
ritatea acestor luca.ri prezenta foarte larga a elementului descriptiv inlo-
cuie§te analiza profundA §i multilaterall a evenimentelor istorice. Nu
rareori in unele articole se incearcl analizarea fenomenelor pornind de la
fapte nesemnificative sau care au o semnificatie minors, ceea ce impiedic5,
formularea concluziilor generalizatoare. Lipsa unor atari concluzii care se
constat5, foarte adesea in materialele publicate se datore§te in parte §i
incercarilor de a trata in articole de proportii reduse un mare numgr de
probleme pentru a cgror ilustrare sint cercetate neingaduit de putine fapte
fili date. Pe lingg, remedierea acestor deficiente de continut, este necesar sl.
se acorde o mai mare atentie formei de prezeutare a materialului faptic §ti
a problemelor supuse analizei.

www.dacoromanica.ro
 1NSURECTIA ARMATA DE LA 23 AUGUST 1944
LUPTA PENTRU INSTAURAREA
GUVERNULUI DEMOCRATIC*
DE

TR. IMBEA

23 August 1944-6 Martie 1945 se inscrie in istoria patriei noastre

ca perioada luptei pentru eliberarea intregului teritoriu al Rominiei do
sub jugul fascist, a luptei pentru instaurarea regimului democrat-popular,
a unor succese hotgritoare in lupta pentru desAvir§irea revolutiei burghezo-
democratice in tara noastrA. Insurectia am ata, care a marcat ince-
putul revolutiei populare, a fost urmarea luptei revolutionare a poporului
nostru, in frunte cu partidul de avangard6 al clasei muncitoare din
Rominia, P.C.R., lupta care, dupa impingerea tarii In odiosul rgzboi anti-
sovietic, a avut ca objective centrale : rasturnarea dictaturii militaro-
fasciste antonesciene, scoaterea Rominiei din razboiul antisovietic, in-
toarcerea armelor impotriva Germaniei hitleriste §i formarea unui guvern
democratic. In conditiile din anii 1943 1944, aceste objective au putut
fi realizate ca urmare a victoriei insurectiei armate din august 1944
care a fost pregatita, organizat6 §i condusA de Partidul Comunist Romin.
Victoria insurectiei armate a salvat poporul romin de la o catastroa
nationals §i a treat conditii favorabile desfa§urarii in continuare a revo-
lutiei populare in Rominia. Prin boggtia §i insemn6tatea istorica" deo-
sebit5, a evenimentelor din 1944 §i din prima parte a anului 1945, aceastA
perioadg oferA un cimp larg de cercetare istoricilor no§tri. In ciuda
acestui fapt, o serie de factori obiectivi §i subiectivi au intirziat timp de
mai multi ani trecerea la studierea aprofundath' §i temeinicg, de care cerce-
* In prezentarea lucrarilor aparute despre aceasta perioada ne vom ghida dup5 criteriul
tematic, jar in cadrul flee:1rd probleme vom respecta, In genere, ordinea aparitiei lucrarilor,
ceea ce credem ca va usura intelegerea contributiei not pe care fiecare lucrare a cautat sa o adued
In raport cu lucrarile anterioare cc au tratat aceea0 problemd.

www.dacoromanica.ro
1736 TR. UDREA 2

tatori a acestei probleme si indeosebi a conditiffor istorice In care au

avut loc pregatirea si infaptuirea insurectiei armate, Inceput al revo-
lutiei populare din tara noastra. Dintre factorii obiectivi mentionam :
concentrarea tirzie §i Inca cu multe lacune a principalelor izvoare pri-
vind evenimentele din aceasta perioada in citeva centre unor accesibilel
§1 apoi organizarea materialului de arhiva in asa fel inch acesta s5,
poata, fi consultat operativ si cu maximum de eficacitate ; lipsa aproape
completa la inceput, iar apoi numarul redus de cadre specializate pentru
studierea acestei perioade.
Aprofundarea §i insusirea creatoare a invataturii marxist- leniniste
si a documentelor de partid despre revolutie, in genere, si despre revolutia
populara, In particular, erau de asemeni absolut necesare pentru studierea
cu succes a acestei perioade.
Publicarea In tiraje de masa a operelor clasicilor marxism-leninis-
mului si a documentelor de partid, a articolelor si cuvintarilor tovarasului
Gheorghe Gheorghiu-Dej, introducerea prin reforms invatamintului din
1948 a cursurilor de socialism stiintific, dezvoltarea si cresterea continua,
a nivelului diverselor forme de Invatamint ideologic etc. au contribuit
treptat la acumularea unor cunostinte teoretice $i metodologice care au
permis formarea, indeosebi In ultimii ani, a unui numar sporit de specia-
listi capabili sa abordeze si sa rezolve, cu ajutorul noilor documente de
partid, cercetarea multilaterala si competenta a perioadei 23 August
1944-6 Martie 1945.
Au existat si o serie de factori subiectivi care au frinat cercetarea
istorica $i Intelegerea corecta a transformarilor revolutionare petrecute
In aceasta perioada. Din aceasta categoric face parte si activitatea nefasta
desfasurata pe frontul ideologic de grupul antipartinic fractionist
Pauker - Luca urmati de Teohari Georgescu si ajutati In mod activ
de Iosif Chisinevschi si Miro)]. Constantinescu. Rupti complet de realitatile
din tara si neintelegind importanta munch desfasurate de partid indeosebi
cu prilejul evenimentelor din august 1944, dupa revenirea for din
emigratie, in septembrie 1944, Pauker si Luca sustineau ca a fost
o mare gresala infaptuirea actului istoric de la 23 August, care a
dus la fasturnarea dictaturii militaro-fasciste si la alaturarea armatei
romine fortelor armate ale Uniunii Sovietice in lupta impotriva hitle-
rismului Ei pretindeau ca ar fi fost mai bine data rasturnarea
dictaturii militaro-fasciste era lasata numai pe seama actiunilor militare
ale armatelor sovietice, intrucit astfel ar fi fost, chipurile, posibill luarea

1 Raspindirea arhivelor istorice locale sau a celor apartinInd unor institulii centrale in
zeci de locuri si lipsa for de organizare fAcea la Inceput imposibila cercetarea aprofundatA
in timp util de cAtre unul sau chiar mai multi cercetatori a unei probleme si prin aceasta con-
tribuia la numarul redus de articole si studii cu caracter monografic despre evenimentele din
aceastA perioada.

www.dacoromanica.ro
3 INSURECTIA ARMATA DE LA 23 AUGUST 1944 1737

imediata a puterii de &Are clasa muncitoare, fara sa se mai fi trecut

prin faza colaborarii cu partidele burgheze"1.
Prin aceasta, ei s-au declarat impotriva activitatii pe care o desfa-
surasera cadrele de baza ale partidului din inchisori si din afara, in frunte
cu tovarkul Gheorghe Gheorghiu-Dej, pentru mobilizarea tuturor par-
tidelor si gruparilor politice antihitleriste, a tuturor fortelor patriotice
si democratice din tara la lupta antifascists, pentru pregatirea si organi-
zarea insurectiei armate din august 1944. in lumina ultimelor docu-
mente de partid reies cu deosebita limpezime urmarile negative pe care
le-au avut actiunile antipartinice, fractioniste ale grupului Pauker-Luca2.
Desfkurarea revolutiei populare, succesele uriase obtinute de poporul
nostru, sub conducerea P.M.R., pe calea deschisa de insurectia armata
din august 1944 an confirmat deplin justetea tacticii si activitatii generale
desfkurate de cadrele de bazg, ale partidului in timpul pregatirii, al
infaptuirii si apoi in cursul perioadei ce a urmat victoriei insurectiei
armate.
Importantele documente ale miscarii comuniste internationale,
incepind cu cele ale Congresului al XX-lea al P.C.U.S., care au dus la.
inlaturarea urmarilor cultului personalitatii in munca ideologica, precum
si documentele Partidului nostru, an dat un puternic impuls studierii
creatoare a problemelor de istorie contemporang si la noi in tars.
Un insemnat aport in cercetarea acestor probleme 1-au adus Insti-
tutul de istorie a partidului de pe linga C.C. al P.M.R., Institute le Aca-
demiei R.P.R., Scoala superioara de partid Stefan Gheorghiu", scolile
centrale de cadre ale C.C.S., U.T.M., etc. Formarea in cadrul acestora a
unor nuclee de cercetatori ai istoriei contemporane au creat premisele tre-
cerii la studierea temeinica a perioadei 23 August 1944-6 Martie 1945.
incepind din 1954, numarul si calitatea comunicarilor, artioolelor
si studiilor asupra unor aspecte istorice majore din perioada amintita a
sporit. Cu prilejul aniversarii a 10 ani de la eliberarea tariff noastre de sub
jugul fascist si apoi a 10 ani de la conferinta nationala a P.C.R. an avut
loc sesiuni speciale de comunicari in care a fost acordata o atentie specials
si perioadei 23 August 1944-6 Martie 1945. Bazate Inca pe o documentare
insuficienta, pe o intelegere uneori dogmatics a anumitor teze teoretice
despre revolutie, fiind elaborate si prezentate Inainte de aparitia documen-
telor Congresului al II-lea al P.M.R. care au adus importante teze si
precizari noi, doar revazute si adaugite in lumina documentelor acestui
congres, o parte din comunicarile tiparite3 au adus prea putine lucruri
noi, Mud apoi repede depasite de noile cercetari.
Patru teme generale au fost dezbatute indeosebi de cadre tinara,
istoriografie privind perioada 23 August 1944-6 Martie 1945 : pregatirea.

1 Gh. Gheorghiu-Dej, Darea de seamd a delegafiei Partidului Munciloresc Romtn la cet

de-al X XII-lea Congres at P.C. U.S., prezentatd to plenara C. C. at P.M.R. din 30 noiembrie
5 decembrie 1961, Ed. politica, Bucuresti, 1961. p. 32.
2 Ibidem, p. 35-42.
8 Zece ani de la conlerinla nalionald a P.C.R. 1945-1955 (Referate prezentate la
sesiunea stiintifica de la 8-10 decembrie 1955), E.S.P.L .P., Bucuresti, 1956.

www.dacoromanica.ro
1738 TR. UDREA 4

si infaptuirea insurectiei armate, lupta pentru instaurarea regimului de-

mocrat-popular in Rominia, lupta Varanimii sub conducerea P.C.R. pentru
reforma agrara si contributia Rominiei la razboiul antihitlerist.

Raportul tovarasului Gheorghe Gheorghiu-Dej la congresul al II-lea

al P.M.R. a cuprins o serie de teze noi si de precizari deosebit de impor-
tante cu privire la etapele, tactica si formele organizatorice si politice
prin care partidul a atras masele populare la revolutie. 0 data cu aceasta,
raportul a facut importante precizari in legaturg cu insurectia armata
din august 1944 care a marcat inceputul revolutiei populare in Rominia.
Tezele cuprinse in raportul de activitate al C.C. al P.M.R. la con-
gresul al 1I-lea al partidului au dus la clarificarea a numeroase probleme
legate de studierea perioadei de dupa 23 August 1944 si totodatb, au dus
la inliiturarea unui sir de confuzii sau teze gresite care isi gAsiserA oarecare
circulatie in istoriografia noastra.
Ra'spunzind sarcinii trasate de conducerea partidului de a elabora
lectii si consultatii in sprijinul celor care studiazA istoria P.M.R., in 1956
au apgrut dou'a lectii, una tratind perioada 1941-1944 1, iar alta eve-
nimentele din perioada 23 August 1944-6 Martie 1945 2. Aceste lectii
prezentau intr-o formA sintetica si in lumina documentelor de partid, in
special a documentelor congresului al II-lea al P.M.R., rezultatele la care
ajunsese ping atunci istoriografia noastrA in cercetarea acestei perioade.
Fats de articolele si lucrkile apkute anterior, in aceste lectii se aducea
pentru prima oars o serie de date informative noi, in special materiale
do arhivA 3..
Dupa aparitia acestor lectii, o contributie substantialA privind
pregatirea si in fitptuirea imsurectiei annate din august 1944 4 a adus-o mo-
nografia intitulatA Contributia Rominiei la relzboiul antihitlerist 5. Partea

1 Lupla Partidului Comunist din Rominia pentru rdsturnarea diclaturii fasciste antones-
ciene si tntoarcerea armelor tmpotriva cotropitorilor hitleristi (1941-1944), In Lupta de claszl",
nr. 10 $i nr. 11 din 1956.
2 Victoria insurecliei populare de la 23 August 1944 organizald si condusd de P.C.R. to
condifiile tnaintdrii armatei sovietice eliberaloare pe teritoriul Rominiei. Lupla maselor conduse de
P.C.R. pentru instaurarea regimului democrat-popular to Rominia, In Anal. Inst. de ist. part.
de pe Iinga C.C. al P.M.R.", nr. 6, 1956.
3 In acelasi an apare articolul semnat de I. Gheorghiu si A. Roman, Din lupta P.C.R.
pentru scoaterea Rominiei din rdzboiul antisovielic si tntoarcerea armelor impotriva hilleristilor,
An. I.I.P., nr. 3 $i 4, 1956, In care autorii, Gird a veni cu concluzii noi, prezintA aceste evenimente
pe baza unor date de arhiva in parte inedite, mai ales pentru perioada premergatoare actului
isLoric de la 23 August 1944.
4 In cur ul anului 1957 a mai aparut o brosura in cadrul Editurii M.F.A.. in lega-
tura cu aceasta problems, intitulata : Unele aspecle ale participarii armatei romine la insu-
recfia armatd populard din august 1944. Autorul (Petri A.), deli se baza pe uncle materiale
.documentare noi gi interesante, in folosirea acestora a dat dovadd de lipsii-de discermlmint ; in
uncle cazuri el transpune ad lileram pagini intregi din izvoarele consultate.
5 Asupri intregii lucrari ne vom opri atunci chid vom prezenta lucrurile istorice despre
ipa Iiciparea Rominiei la razboiul antihitlerist.

www.dacoromanica.ro
5 INSURECTIA ARMATA DE LA 23 AUGUST 1944 1739

intii a monografiei (p. 9-76) are ca obiect Insurectia armata, populara

de la 23 August 1944, organizatA §i condusa de Partidul Comunist din
Rominia. Intoarcerea armelor impotriva Germaniei hitleriste". In aceast5,
parte, autorii, pe baza a numeroase informatii inedite extrase din arhiva
Institutului de istorie a partidului si mai ales din fondurile de arhivA
M.F.A., fac o temeinic5, prezentare asupra situatiei politice si militare a
Rominiei in prima jum5,tate a anului 1944, apoi a mAsurilor concrete
luate de partid pentru preg5,tirea insurectiei armate populare §i incheie
cu o larga prezentare a desfAsurgrii §i a conditiilor In care a avut be
victoria insurectiei armate din august 1944, a importantei deosebite pe
care a avut-o aceast5, victorie pentru dezvoltarea ulterioara a revolutiei
populare In Cara noastra. Numkindu-se printre primele lucrki istorice
tratind despre insurectia armatA din august 1944, acest capitol din mono-
grafia sus-amintit5, a avut si o serie de lipsuri ; nu s-a putut aprofunda si
analiza temeinic si suficient de concret o serie de aspecte (de pild5, crei-
terea continua a stgrii de spirit revolutionar a maselor si chiar actiunile for
de lupta, in special cele ale taranimii). Totusi concluziile principale ale
acestui capitol, bazate pe documentele de partid, sint valabile si astki.
Cercetkile istoricilor nostri au fost puternic stimulate de pregAti-
rile in vederea sArbgtoririi a 15 ani de la eliberarea Rominiei de sub
jugul fascist. Cu acest prilej principalele reviste de stiinte sociale din
tarn, intre care si revista Studii" si Analele Institutului de istorie a
partidului de pe ling5, C.C. al P.M.R." 1 an inchinat numere speciale acestui
eveniment. 0 atentie specia15, s-a acordat prezent'arii, pe baza unor noi
date si a unei interpretAri imbunAtAtite, activitAtii P.C.R. in direcVa
pregg,tirii §i inf5iptuirii insurectiei armate.
Sub semnkura N. Cretu a fost publicat un articol 2 in care sint
expuse la un inalt nivel stiintific datele principale pentru intelegerea
conditiilor istorice care au fkut neeesara" insurectia armata ca unic5,
solutie pentru scoaterea Rominiei din ilzboiul antisovietic si r'a'sturnarea
dictaturii militare fasciste, rolul conductor si hotaritor jucat de P.C.R.
de-a lungul intregii perioade de pregatire a insurectiei si in timpul desf5,§u-
rarii victorioase a insurectiei armate din august 1944.
In cadrul unui voluminos numar al revistei Studii"3, problemei insu-
rectiei armate si evenimentelor legate de insurectie li s-a acordat un impor-
tant spatiu. Articolul academicianului P. Constantinescu-Iasi 4 reprezinta o
sintez5, a concluziilor generale la care ajunsese istoriografia din tara noastr5,
1 Studii sau prezentari de documente cu caracter istoric asupra perioadei discutate de
noi au mai aparut si In Cercatari filozofice", In Revista Arhivelor" $i In alte reN iste si
publicatii.
2 Partidul Comunist Romln organizatorul qi c3nducatorul insurectiei armate din august
1944, Lupta de class ", nr. 8, 1959.
3 Tinem sa facem precizarea ca In nurnarul 4. XII (1959) al revistei Studii" sint incluse
contributii ale unor cercetatoti ai istoriei din Academia R.P.R., de la Institutul de istorie a
partidului, de la Scoala superioara de partid Stefan Gheorghiu" si de la Academia military
generals din Bucuresti. Majoritatea articolelor cuprinse in acest numar al revistei Studii"
reprezinta forme largite 51 Imbunatatite ale comunicarilor tinute de autori cu ocazia sesiunii
Inchinate celei de-a 15-a aniversa i de la eliberarea Rominiei de sub jugul fascist.
4 Eliberarea Rominiei de sub jugul fascist gi tnsemnatatea ei istorica.

25 c. 5130
www.dacoromanica.ro
1740 TR. UDREA 6

In studierea problemei pregatirii, infaptuirii E}i a importantei victoriei insu-

rectiei armate din august 1944. Autorul a adus o serie de precizari privind
adeziunea unor pa.turi sau categorii sociale la lupta antifascists in anii
1943 1944 §i referitor la desfkurarea insurectiei in special la Bucure§ti
i pe Valea Prahovei.
In alt articol 1, autorii (Gh. Matei §i B. Balteanu) fac o prezentare
analitica a conclitiilor istorice care au contribuit la reu§ita pregatirii
i infaptuirii insurectiei armate din august 1944. Sint prezentate uncle
aspecte inedite din lupta maselor populare conduse de partid impotriva
mkinii de razboi fasciste, pentru ie§irea din razboiul antisovietic, doborirea
dictaturii antonesciene §i intoarcerea armelor impotriva ocupantilor f as-
ei§ti. Mai sarace sint datele privind starea de spirit antifascista §i lupta
taranimii in ajunul insurectiei armate.
In articolul sail, Nora Munteanu 2, folosindu-se in general de mate-
rialele documentare extrase din arhiva Institutului de istorie a.
partidului, in parte utilizate mai inainte §i de alti cercetatori, urmare§te
§i izbute§te sa demonstreze ca la sfir§itul anului 1943, dar mai ales in
primele luni ale anului 1944, s-au maturizat elementele unei situatii re-
volutionare in Rominia, ca elaborarea §i apoi pregatirea insurectiei armate
a avut loc in conditiile si tinind seama de existenta unei situatii revo-
lutionare tot mai accentuate in Rominia.
l!"
Un episod local al insurectiei armate este prezentat de N. Birdeanu a.
Debi se refer& la o perioada de timp mai indelungata si la o problem/
speciall, consemnam aici i acea parte (p. 78-83) a articolului lui V.
Liveanu 4 publicat in acela§i numar, In care autorul subliniaza importanta
pe care a avut-o incheierea Frontului Unic 1VIun.citoresc, in ajunul zilei de
1 Mai 1944, pentru pregatirea i inflptuirea insurectiei armate, pentru
intarirea rolului conducator al clasei muncitoare §i a partidului sau de
avangarda in revolutia popular/. care va incepe la 23 August 1944.
Colectivul revistei Analele Institutului de istorie a partidului" a
pregatit de asemenea un numar festiv (4, V, 1959) dedicat in intregime
aniversarii a 15 ani do la eliberarea Rominiei de sub jugul fascist.
In studiul sau 5, R. Florian, pe baza documentelor de partid §i a
unor bogate informatii (numeroase informatii sint rapoarte ale Sigurantei,
prefecturilor §i altor autoritki politice de stat), a argumentat pe larg
faptul ca intreaga situatie economics §i politic/ din Rominia in ajunul
insurectiei armate era coapta pentru organizarea §i conducerea cu susses
de catre P.C.R. a acestei actiuni revolutionare. Infringerile militare de pe
front §i ofensiva eliberatoare a armatelor sovietise au grabit §i au favorizat
desfasurarea evenimentelor interne in directia infaptuirii obiectivelor
insurectiei armate.
1 Din lupla P.C.R. pentru pregillirea ci infdpluirea insurectiei armate de la 23 Au-
gust 1944.
2 Acliunite de masa conduse de Parlidul Comunist Romin to perioada insurec(iei armate.
3 Din lupla maselor populare din Turnu-Severin pentru rdsturnarea dictaturii militaro-
fascisle ei victoria insurectiei armate.
4 Din lupla P.C.R. pentru unitalea clasei muncitoare.
6 Insureclia armald de la 23 August 1944 Incepatul reuolufiei populare din Cara noastrd.

www.dacoromanica.ro
7 INSURECTIA ARMATA DE LA 23 AUGUST 1944 1741

Maria Covaci 1 aduce date interesante, unele inedite, cu privire la

Inrautatirea conditiilor de trai, a munch fortate Sub controlul armatei, al
Gestapo-ului i Sigurantei, pe care muncitorii petrolisti au fost obligati
s-o presteze in timpul razboiului antisovietic. Se aduc date not despre
actiunile de sabotare a masinii de razboi fasciste in anii 1941 1944 si
apoi cu privire la participarea muncitorimii prahovene la insurectia armata.
Din articol iese in evidenta rolul conducator hotaritor pe care 1-au jucat
comunistii in Indeplinirea cu succes a sarcinilor insurectiei in Valea Pra-
hovei.
In articolul for 2, F. Pircalab i Gh. Timofi prezinta date interesante
l inedite cu privire la lupta armata dusa de muncitorimea clujeana In
perioada ce a precedat eliberarea orasului de catre armatele romine, pentru
zadarnicirea planurilor hitleriste de jefuire i distrugere totals a principale-
lor intreprinderi si institutii din localitate. Aceasta actiune patriotica, mai
putin cunoscuta Inainte de aparitia acestui studiu 3, vine sa confirme ca
pe Intreg teritoriul R.P.R. masele populare, in frunte cu clasa muncitoare,
urau fascismul si au luptat cu arma fn. mina impotriva hitleristilor si a
slugilor for antonesciene 1i horthyste.
Articolul lui Gh. Mot si V. tefanescu 4 reprezinta o incercare de a
desprinde din ansamblul general aportul adus de tineret la lupta pentru
Infaptuirea obiectivelor insurectiei, iar dupa victoria acesteia, la lupta
pentru instaurarea regimului democrat-popular si pentru victoria definitive
asupra fascismului.
Paralel cu studierea diferitelor aspecte privind pregatirea de Care
partid a insurectiei armate, au aparut in ultimii ani si primele articole
despre activitatea formatiunilor de lupta patriotica. Dintre acestea men-
tionam articolul lui Gh. Tutui si E. Cimponeriu 5, bazat in special pe arhive
si pe presa locals care aduce date interesante in.deosebi pentru perioada,
invadarii dupa 23 August 1944 a Banatului de vest de catre armatele
hitleristo-horthyste, relevind rolul jucat si de formatiile patriotice In res-
pingerea acestui atac, i articolul lui I. M. Oprea6, care prezinta conditiile
istorice in care au fost organizate formatiile de lupta patriotice, rolul jucat
de ele fn insurectia armata din august 1944, iar dupa aceea sarcinile asu-
mate de aceste formatii in perioada luptei pentru instaurarea regimului

1 Contribufia muncitorilor din Valea Prahovei sub conducerea P.C.R. la lupla pentru
rdsturnarea diclaturii fasciste qi zdrobirea trupelor hitleriste din Rominia in timpul celui de-al doilea
rdzboi mondial.
2 Lupta muncitorilor din Cluj qi imprejurimi sub conducerea comuni§tilor pentru apdrarea
de distrugere si evacuare de Mire fascisti a Intreprinderilor qi a institujiilor in perioada 23 August-
12 octombrie 1944.
3 Informatii privind apararea fabricilor de distrugere si evacuare se g5sesc 51 in articolul
lui M. Deheleanu si N. Kohn, Lupta muncitorilor fabricit Unirea-Cluj pentru inlapluirea poli-
licit partidului in perioada de refacere a econorhiei nafionale si trOptuirect nafionalizarii(1944
1948), An. I.I.P., nr. 2, IV, 1958.
4 Din contribufia tineretului din Para noastrd in frunte cu utecistii (a lupla P.C.R. pentru
victoria insurectiei armate de la 23 August 1944.
6 Aspecte ale activildfii formafiilor de luptd patriot ice, t.,din Banat (23 August '1944
6 Marlie 1945), An. I.I.P., nr. 2, V, 1959. .

' 8 Organizarea si activitalea formafiunilor Jatriotice de luptd,;;Sitidii", nP. 4, .X HI (1960).

www.dacoromanica.ro
1742 TR. UDREA 8

democrat-popular. Scurte informatii rgzlete despre activitatea formatiilor

de lupta patriotice pe plan local se intilnesc in majoritatea studiilor si
articolelor monografice din primele dotfa" volume ale culegerii Din lupta
P.C.R. pentru inchegarea alianfei clasei muncitoare in beitalia pentru reforma
agrard din 1944 -1945. Toate aceste articole i referiri nu reprezinta, Ins
decit un prim pas pe calea studierii sub toate aspectele a acestei probleme
impol tante.
Studiile si articolele publicate in ultimii ani in revistele de speciali-
tate an reusit prin bogatia izvoarelor prezentate, prin adincirea interpre-
tArii si prin cuprinderea unor not si variate aspecte, in unele cazuri urma-
rite pe plan local', sa laxgeasca simtitor cunoasterea situatiei din ajunul
insurectiei, a modului concret in care a fost pregatitA si s-a infaptuit insu-
rectia armatA, din august 1944. Nei contributii in aceasta directie au
adus i i artiedele publicate recent In nr. 4, 3962 al revi.,tei ./A nalele
Institutului de istorie a partidului" de catre Vl. Zaharescu 2, C. Nicolae,
A. Lupkteanu si V. Birza3, V. Marin si V. Petrisor 4, I. laces si
M. Condurache5. In acest fel s-au treat conditiile ca, paralel cu publica-
rea unor not studii si articole de revistA de proportii reduse, a se poat6
trece la elaborarea unei luergri monografice de mari proportii despre in-
surectia armatg din august 1944. Pentru atingerea acestui tel lucreaz'a
in ultimii ani, sub ingrijirea Institutului de istorie a partidului, un colectiv
larg de istorici si de alti cercetAtori din domeniul stiintelor sociale. Noile
precizAri cuprinse in ultimele documente de partid, lndeosebi in darea de
seamy prezentat6 de tovargsul Gheorghe Gheorghiu-Dej la plenara din
30 noiembrie 5 decembrie 1961, reprezinta un sprijin serios dat cerce-
Mtorilor acestei probleme.
Nunteroase cereetdri au abordat tema luptei pentru putere, care
in prima etapa a revolutiei populare a avut ca obiectiv principal instaura-
rea regimului democrat-popular in Rominia. Ea constituie elementul pre-
dominant, central al perioadei 23 August 1944 6 Martie 1945, acestei lupte
fiindu-i subordonate toate celelalte sarcini (agrara, antifascists si anti-
imperialista) ale revolutiei populare din aceastA perioadA. Articolele si
cuvintarile tovarkului Gheorghe Gheorghiu-Dej slut pentru cercetatorii
acestei probleme un pretios indreptar, un model de generalizare teore-
tina, de interpretare marxist-leninista, a evenimentelor desfkurate in
perioada luptei pentru instaurarea regimului democrat-popular In tara
1 Cu privire la starea de spirit gi la actiunile de lupta antifasciste a maselor populare
conduse de P.C.R. In perioada premergdtoare insureclici armate din august 1944, an aparut
articolul lui V. Addscalitei Momente privind rezistenfa din Moldova in MN diclaturii antones-
ciene (septembrie 1940-august 1944), apdrut In Studii si articole de istorie ", vol. III, al Socic-
OW de §tiinte istorice §i filozofice din R.P.R., 1960, si articolul lui E. Cimponeriu, Muncitorit
resifeni condusi de comunisti In lupta Impotriva criminalului rdzboi antisovietic, Studii", nr. 3,
XIII (1960).
2 Intarirea parlidului si a leyciturilor tut cu rnasele factor holdritor In lupta pentru
.organizarea $i InfOptnirea insurecliei armule din atilt's( 1944.
8 Episoade eroice in timpul a ,sfisurarii insurecfiei armate si a, luplei pentru eli-
berarea pairiei (23 Aub'ns.-25 oc ombrie 1041).
4 Lupla orianizafi, I P.C.11. din Banat in fruntea maselor populare tmpolriva dicta-
(Writ militate fascisle pentru zdrobirea invadalorilor hitteris t.
6 Aclittni ale patrioli.or maramureseni impotriva ocupartfilor faseisti (1940-1944).

www.dacoromanica.ro
 1NSURECTIA ARMATA DE LA 23 AUGUST 1944 1743

noastra 1. Inca din primii ani de dupa eliberare, presa §i majoritatea re-
vistelor de §tiinte sociale au publicat editoriale §i articole ocazionate de
aniversarea evenimentelor de la 23 August 1944 §i 6 Martie 1945, care
reprezentau §i treceri in revista a realizarilor obtinute.
Elaborate la scurt timp dupa desfa§urarea evenimentelor, iar uneori
chiar in pas cu aceste evenimente, primele lucrari care au tratat probleme
legate de lupta pentru instaurarea regimului democrat-popular in Rominia,
au raspuns necesitatii de a demasca caracterul reactionar, contrarevolu-
tionar, antinational jucat inainte i dupa insurectia armata din august
1944 de clasele exploatatoare §i de partidele care le reprezentau in principal
interesele, P.N.-T. -Maniu §i P.N.L.-Bratianu 2. Bazate pe documente
autentice F,Il dind la iveald aspecte inedite de tradare flagranta a intere-
selor nationale de catre conducatorii P.N.-T. §i P.N.L., aceste lucrari in
afara valorii for istorice au avut o mare importanta pentru educarea patrio-
tica a maselor largi.
Importantele teze cu privire la perioada 23 August 1944 6 Martie
1945 cuprinse in raportul tovar4ului G-heorghe Gheorghiu-Dej la Con-
gresul al II-lea al P.M.R. au stimulat munca cercetatorilor de istorie
contemporana in vederea elaborarii unor studii care sa analizeze conditiile
istorice concrete in care s-a desf4urat in aceasta perioada lupta pentru
putere. Unul din aspectele cercetate de istoriografia noastra in legatura cu
aceasta problems it constituie lupta pentru defascizarea §i democratizarea,
aparatului de stat. Trebuie sa relevam ca o particularitate a istoriografiei
noastre faptul ca, de§i aveau ca obiect principal §i s-au preocupat in special
de studierea luptei pentru pamint §1 pentru lichidarea rams itelor feudale
din agriculture, studiile §i referatele despre reforma agrara din 1945, in
special cele aparute in anii 1954 1958 3, au acordat o permanents atentie
§1 au adus date concrete not §i interesante cu privire indeosebi asupra
modului cum s-a desfamrat lupta pentru putere pe plan local, in diferite
regiuni ale tarii.
Un studiu special despre aceasta problems a publicat T. Caraciuc 4.
Prima parte a articolului, care se refers la perioada pins la 6 Martie 1945
1 Citain dintre acestea indeosebi : raportul politic al Comitetului Central la Conferinta
nationals a P.C.R. ; Partidul Comunist Romtn In lupta pentru democratizarea tdrii, raportul
politic al Comitetului Central la Congresul P.M.R., din 21 februarie 1948 ; raportul la sedinta
plenary a C.C. al P.M.R. din 3-5 martie 1949 ; raportul prezentat la adunarea solemnd In cinstea
celei de-a 30-a aniversdri a intemeierii Partidului Comunist din Rominia ; raportul politic al
C.C. prezentat la Congresul al II-lea al P.M.R. ; darea de seams a delegatiei P.M.R. la cel de-al
XXII-lea Congres al P.C.U.S. prezentata la plenara C.C. al P.M.R. din 30 noiembrie-5 decem-
brie 1961.
2 Dintre acestea remarcam : 23 August, sarbotorirea nafionald a poporului romtn. Bucu-
resti, 1945 ; Procesul marii &Mari nafionale, Bucuresti, 1946 (In special partea introductiva) ;
Procesul conducdtorilor Jostului parlid nafional fdrdnesc, Bucuresti, 1947 (indeosebi raportul
introductiv, p. 13-100) ; Procesul grupului de complotisti, spioni .i sabotori, Bucuresti, 1949 ;
Dusmanii pdcii si tibertd/ii popoarelor. Politica agresivii si unellirile imperialismului american
tmpotriva R.P.R., Ed. Min. Af. Ext. 1952.
3 Vezi in aceasta privinta primele cloud volume ale culegerii Din lupta P.C.R. pentru
tnchegarea alianfei clasei muncitoare cu fdrdnimea muncitoare to bdtdlia pentru reforma agrard
din 1944-1945, apdrute In 1955, respectiv In 1958.
4 Unele aspecte ale luptei P.C.R. pentru fdurirea unui nou aparat de stat In fara noastrd
(23 August 1944-30 Decembrie 1947), An. I.I.P., nr. 6, III, 1957.

www.dacoromanica.ro
1741 TR. UDREA 10

(p. 53 63), prezinta concret fazele principale ale luptei pentru crearea
unui aparat de stat democrat-popular, dezvoltind ideea ca aceastA luptA
in acea perioadg a avut un caracter antifascist pronuntat, s-a impletit cu
lupta pentru rasturnarea guvernelor cu majoritate reactionary §i instau-
rarea regimului democrat-popular.
De§i publicat mai tIrziu, in conditii in care noi documente de partid
adusesera precizh'ri importante cu privire la aceasn; problems, articolul
lui T. Nec,a 1, prezintA putine elemente noi sub raportul generaliaxii fatg,
de articolul lui T. Caraciuc. Meritul articolului lui T. Nec§a constA in
faptul ca pe baza unei documentari mai largi incearcg sg, prezinte un
tablou general al luptei maselor populare conduse de P.C.R. pentru instau-
rarea unor autoritati locale democratice in perioada 23 August 1944
6 Martie 1945.
In volumul II de Studii si materiale de istorie contemporand 2,
D. Turcu§ incearca sa traga, o serie de concluzii generale asupra acestei
probleme 3. De§i studiul prezintA unele aspecte §i date noi, totu§i se
impune concluzia ca" un progres simtitor in cercetarea acestei probleme
nu va putea fi realizat decit in urma unei cercetari .ample, de durata, a
majoritatii fondurilor de arhiva §i a organelor de pres6 locale care repre-
zintA pentru aceasta ternA, cele mai valoroase izvoare.
In ultimii ani, in coloanele revistei Analele Institutului de istorie
a partidului" §i in alte publicatii an aparut un numar important de articole
care trateaza exclusiv sau partial aspecte ale luptei pentru putere in
perioada analizata de noi. Dintre acestea se remarca prin continuitatea
in cercetarea acestei probleme articolele publicate de Al. Savu §i Gh.
Tutui 4*
V. A. Varga 5 a adus contributii noi, in lumina noilor documente
de partid §i pe baza unei documentgri largite §i judicios valorificate, asupra
principalelor aspecte §i momente din lupta P.C.R. pentru rasturnarea
ultimului guvern cu majoritate reactionara din istoria tarii. Se aduc date
§i preciz5,ri noi cu privire la schimbarea raportului de forte in favoarea
revolutiei populare, la desfkurarea luptei pentru democratizarea apara-
tului de stat, pentru rasturnarea guvernului RAdescu §i instaurarea regi-
mului democrat-popular.
1 Aspecte din lupta pentru instaurarea unor autorildli locale democratice, Studii", nr. 4,
XII (1939).
2 Aparut recent In Editura Academiei R.P.R. sub redactia sectorului de istorie contem-
porami al Institutului de istorie al Academiei R.P.R. din Bucuresti.
3 Lupla condusa de P.C.R. pentru demascarea si scoaterea elemerdelor fascisle din aparatul
de slat, institufii $i Intreprinderi (23 August 1944-6 Martie 1945).
4 Al. Savu, Lupta maselor populare sub conducerea P.C.R. pentru rasturnarea primului
guvern cu majoritate reaclionard, An. I.I.P., nr. 6, V, 1959 ; idem, Lupta maselor populare conduse
de P.C.R. pentru instaurarea guvernului democrat (23 August 1944 6 Martie 1945), An. I.I.P.,
nr. 4, VII, 1961 ; Gh. Tutui, Din lupta P.C.R. pentru desavirqirea revolufiei burghezo-democratice
gi trecerea la revolulia socialist& Studii", nr. 2, XIV (1961) ; Gh. Tutui $i Al. Savu, Lupta
maselor populare din Tara noastra pentru instaurarea consolidarea puterii populare, pentru
trecerea to revolufia socialistd, An. I.I.P., nr. 1, VIII, 1962.
5 Din lupta maselor conduse de P.C.R. pentru instaurarea regimului democrat-popular
(iantzarie 6 martie 1945, In Studii ;i materiale de istorie contemporand, vol. II.

www.dacoromanica.ro
11 INSURECTIA ARMATA DE LA 23 AUGUST 1914 1745

Rolul conductor jucat de clasa muncitoare sub conducerea P.C.R.

in revolutia populafd a constituit de asemenea obiectul unor studii §i arti-
cole. In articolul sau, V. Liveanui prezintl intr-o forml concentratg, princi-
palele momente ale luptei P.C.R. pentru unitatea clasei muncitoare in peri-
oada 23 August 1944-6 Martie 1945.
Intr-un studiu cu preocupgri de generalizare teoreticA 2 11. Florian,
referindu-se la caracterul §i fortele motrice ale revolutiei populare in
prima etapg, relevg, de asemenea, intre alte probleme, rolul conductor
al clasei muncitoare din Cara noastra", in frunte cu P.C.R., in doborirea
regimului burghezo-mo§ieresc §i instaurarea unei not puteri de stat, regimul
democrat-popular. Autorul dezbate de asemenea probleme importante
ca : schimbarea raportului de forte in perioada 23 August 1944-6 Martie
1945, faurirea aliantei dintre clasa muncitoare §i tArgnimea muncitoare,
formarea F.N.D., lupta pentru sfArimarea vechiului aparat de stat §i rolul
acestora in obtinerea victoriei de la 6 Martie 1945.
Rolul conducAtor jucat de clasa muncitoare in lupta pentru putere
reiese §i dintr-un alt articol, scris de M. Rusenescu 3, in care se relev5,
ca muncitorimea din Bucure§ti, cel mai important centru industrial
§i muncitoresc al tarii, a stat in fruntea luptei pentru fAsturnarea
guvernelor cu majoritate reactionary Si instaurarea regimului democrat-
popular. Muncitorii bucure§teni (in special muncitorii ceferi§ti §i cei din
industria metalurgicA) au dat un important sprijin frAtesc luptei revolu-
tionare a maselor populare din multe colturi ale tariff prin numgrul mare
de echipe muncitore§ti care, la chemarea partidului comunist, an plecat
pe teren in toamna §i iarna anului 1944.
Pentru aprecierea stadiului la care a ajuns istoriografia noastrg, in
studierea luptei pentru instaurarea regimului democrat-popular trebuie
ss tinem neapgrat seama de faptul ca, in afara studiilor §i articolelor deja
publicate, aceasta, problemA se aflA in ultima vreme in centrul atentiei
unui numAr sporit de cercetAtori (un loc insemnat in aceastA privintA
11 ocup5, lucfarile de disertatie sustinute sau in curs de elaborare in
cadrul Scolii superioare de partid Stefan Gheorghiu" de pe lingA C.C.
al P.M.R.).
Noile documente de partid §i in special precizlrile cuprinse in dares
de seama asupra lucrArilor Congresului al XXII-lea al P.C.U.S. prezentatA
de tovarkul Gheorghe Gheorghiu-Dej la plenara C.C. al P.M.R. din
30 noiembrie 5 decembrie 1961 deschid largi perspective studierii apro-
fundate §i multilaterale a acestei importante probleme a istoriei con-
temporane a t5,rii noastre.
Participarea fdrdnimii muncitoare la revolufia populard sub con-
ducerea P.C.R. in cadrul luptei generale pentru instaurarea regimului
democrat-popular si infolptuirea reformei agrare a trezit interesul unui
1 Din lupta P.C.R. pentru unitatea clasei muncitoare, Studii", nr. 4, XII (1959).
2 Revolufia populard din Para noastra con firm area deplind a teoriei marxist-leniniste
a revolufiei", Cercetari filozofice", nr. 4, 1959.
3 Lupta maselor populare din Bucuresti conduse de P.C.R. pentru instaurarea puterti
populare (23 August 1944 6 Martie 1945), Studii", nr. 5, XII (1959).

www.dacoromanica.ro
1746 TR. UDREA 12

numar insemnat de cercetettori, dind nastere unei relativ bogate literaturi

istorice pe aceastii temit.
Prime le lucrari privind lupta tgrgnimii muncitoare, sub conducerea
P.C.R. pentru o reformg agrara democratic 1, an purtat amprentele unei
documentari reduse §i bazatA in special pe materiale de presA ceea ce a
ingreuiat, iar in unele cazuri a fAcut imposibira prezentarea de c5tre autori
a unor aspecte §i momente importante ale acestei lupte.
Costin Murgescu a publicat o ampla, lucrare cu caracter de istorie
economics asupra situatiei agrare din Rominia intre cele doua rAzboaie
mondiale §i a consecintelor sociale, economice k4i politice ale reformei
agrare din 1945 2. De§i partea care se refer& la lupta maselor populare
conduse de partid pentru Infaptuirea reformei agrare ocupai un loc infim
(p. 138-154) §i se bazeaz6 pe o informare extrem de redusa 3, totu§i,
lucrarea lui C. Murgescu reprezintg o contributie pretioas5, Indeosebi pentru
cunoa§terea cadrului general social-economic in care se va desfl§ura dup5,
23 August 1944 lupta pentru reforma agrara.
0 importantI contributie la cunoa§terea caracterului agrar, anti-
feudal al primei etape a revolutiei populare din tara noastrA a adus-o
culegerea de studii §i referate Din lupta P.C.R. pentru inchegarea aliantei
clasei muncitoare en Icircinimea muncitoare in balcilia pentru reforma agrard
din 1944-1945, aparuta In trei volume 4, editath sub egida Institutului de
istorie a partidului de pe ling6 C.C. al P.M.R. La elaborarea celor 16 studii
foi referate din primele doua volume ale culegerii au colaborat 31 de autori,
dintre care unii au fost participanti directi la evenimentele prezentate in
lucrare. Concepute ca o larga culegere de studii §i referate monografice pri-
vind cercetarea procesului de faurire §i inchegare a aliantei muncitore§ti-
fara'ne§ti sub conducerea P.C.R. In focul luptei pentru reforma agrara in
diferite regiuni ale Orli, primele doug volume au pus in circulatie un vast
§i. -variat material faptic, provenit in special din arhive locale, care ajuta
nu numai la urmgrirea problemei in sine a luptei pentru reforma agrara,
dar §i cunoa§terii in ansamblu a principalelor aspecte pe care le imbracit
lupta revolutionary a maselor populare conduse de P.C.R. in perioada
23 August 1944-6 Martie 1945.
1 P. Nichita, M. Ionescu si T. Udrea, Lupta maselor populare pentru reforma agrard f i
lichidarea mosierimii ca clasd In preajma lui 6 Martie 1945, Studii", nr. 1, VII (1954) ; Gh.
Chepes, Unele probleme privind Intdrirea aliantei dintre clasa muncitoare fi fardnimea muncitoare,
to fara noastrd, Studii", nr. 3, VII (1954) ; Costin Murgescu, Reforma agrard din 1945 (comu-
nicare linuta la sesiunea stiin(ifica a Academiei R.P.R. din august 1954 Inchinata celei de-a 10-a
aniversdri a eliberarii Romlniei de sub jugul fascist) ; M. Lungeanu- S. Cutisteanu, Unele aspecte
ale luptei P.C.R. pentru izolarea partidelor reac(ionare de masele largi ale fardnimii In procesut
ocupdrii pdmtnturilor mosieresti (23 August 1944 6 Martie 1945), An. I.I.P., nr. 3, II, 1956 ;
T. Udrea, Despre activilatea si rolul comitetelor fardnesti In 1944 si In prima jumd(ate a anului
1945, In Studii fi materiale de istorie contemporand, vol. I.
2 Reforma agrard din 1945, Ed. Academiei R.P.R., Bucuresti, 1955.
3 In aceasta prezentare discutdm doar acel capitol din lucrare care se refers la perioada
23 August 1944 6 Martie 1945.
4 Vol. 1 (301 p.) aparut In 1955 cuprinde 7 articole $i un indice de localitdti ; vol. II
(379 p.) aparut In 1958, cuprinde 9 articole §i un indice de localitati ; vol. III (241 p.) a
aparut In 1960, cuprinde 5 articole.

www.dacoromanica.ro
13 INSURECTIA ARMATA DE LA 23 AUGUST 1944 1747

Bogatul material informativ al acestor volume §i o serie de cercetari

proprii au stat la baza §i au determinat aparitia unor articole de genera-
lizare cu caracter de sinteza privind unele aspecte ale luptei pentru putere
§i pentru reforma agrara in aceasta perioada. In aceasta categorie se
inscrie ultimul volum (al treilea) al culegerii, care, spre deosebire de pri-
mele doua volume in care predomina elementul descriptiv, confine o suits
de studii de sinteza privind faurirea §i inchegarea aliantei clasei muncitoare
cu taranimea §i evolutia continua §i ascendenta pe care o parcurge aceasta
alianta in perioada de trecere de la capitalism la socialism.
Doua din studiile cuprinse in acest volum 1 privesc perioada 23 August
1944 6 Martie 1945: studiul lui P. Nichita, Gh. Tutui2§i cel al lui Al. Savu3.
Cele doua studii, care se completeaza reciproc, reprezinta un pas inainte
pe linia generalizarii faptelor §i a tragerii unor concluzii asupra rolului §i
importantei procesului de faurire §i inchegare a aliantei dintre clasa munci-
toare §i taranimea muncitoare, sub conducerea P.C.R. in perioada luptei
pentru instaurarea regimului democrat-popular in Rominia.
In numarul 4, XII, 1959 al revistei Studii" a lost reluata §i imboga-
tita cu date §i concluzii not o problema care a mai fost prezentata an-
terior, anume ajutorul dat de clasa muncitoare taranimii muncitoare in or-
ganizarea §1 in activitatea comitetelor tarane§ti §i in deosebi cu prilejut
infaptuirii pe cale revolutionara a reformei agrare din 1945 4. Nici acest
articol nu reu§e§te sa rezolve §i sa clarifice toate problemele referitoare la
formarea §i activitatea comitetelor tarane§ti, pentru aceasta hind necesara
o cercetare mult mai larga §i aprofundata.
Cu tot numarul relativ mare de studii §i articole privind participarea
maselor de baza ale taranimii in perioada 23 August 1944 6 Martie 1945
la revolutia populara, aceasta problema este departe de a fi fost epuizata.
Noi cercetari urmeaza sa adinceasca analizarea diferitelor aspecte §i sa
duca la o generalizare superioara, la concluzii bogate care 0, permita inte-
legerea deplina a locului pe care 1-a ocupat in cadrul luptei generale pentru
puterea populara activitatea revolutionara a maselor tarane§ti organizate
§i conduse de P.C.R.
Coutributia Rominiei la rdzboiul antihitlerist5 a lost tratatei in nu-
meroase luerciri. Ea a constituit multi ani o preocupare exclusiva a isto-
ricilor militari care in primele for lucrari au pus accentul pe descrierea.

Aprecieri asupra Intregului volum, VC7i in Stuclii", nr. 5, XIV (1961), p. 1305-1311.
2 Aliania dintre clasa muncitoare Si itiritnimea munciloare sub conducerea P.C.R., condifie
de bind fn instaurarea puterit populare in Rominia (p. 53-99).
3 Contribuita preset comuniste si democrat ice la mobilizarea maselor faranesti to lupla pentru
In upluirea reformei agrare (23 August 1944 6 Martie 1946).
4 T. Udrea, Rolul comitetelor faranesti in faurirea aliantei dintre clasa muncitoare
faranimea munciloare sub conducerea P.C.R., Studii", nr. 4, XII (1959).
5 Deoarece aceasta problenni nu poate fi tratatil fragmentar, o vom prezenta aid pentru,
1ntreaga perioada a rlizboiului antifascist (23 August 1944-9 Mai 1945).

www.dacoromanica.ro
1748 TR. UDREA 14

operatiunilor militare 1, unele din aceste lucrdri fiind simple jurnale de

operatiuni fara pretentii de generalizare si de incadrare a situatiei de
pe front in mersul general al evenimentelor pe plan intern si inter-
national.
Se poate afirma cd, studierea temeinicd, multilaterald a contributiei
Rominiei la rdzboiul antihitlerist coincide cu aparitia in 1958 a luerdrii
monografice cu acest titlu 2 elaboratd, de un colectiv de cercetAtori stiin-
tifici ai Institutului de istorie a partidului si de ofiteri superiori de la Aca-
demia militard generald. Autorii, pe baza unor numeroase date noi,
extrase in special din fondurile de arhivd ale M.F.A., acordd o mare
atentie desfasurkii tii caracterizkii evenimentelor revolutionare din ajunul
si din perioada de dupd victoria insurectiei armate din august 1944 3.
Prezentarea cadrului general istoric al perioadei 23 August 1944-9 Mai
1945 se face la un bun nivel de interpretare, punindu-se bineinteles
accentul pe acele aspecte care au avut o influents directd asupra con-
tributiei Rominiei la rdzboiul antihitlerist.
Lucrarea reprezintd o contributie valoroasd 9i originald la studierea
operatiunilor militare pentru eliberarea intregului teritoriu al Rominiei,
precum si a teritoriilor Ungariei 9i Cehoslovaciei, operatiuni la care au
partieipat Armata I si a IV-a romind incepind de la 23 August 1944 si
pind la mncheierea victorioasd a rdzboiului antihitlerist. Sint aduse date
interesante of cu privire la efortul economic-financiar al Rominiei in rdz-
boiul antihitlerist. Aparitia acestei lucrari a treat o puternicd baza pentru
largirea si aprofundarea in continuare a cercetkii aspectelor multiple
privind problema participkii Rominiei la rdzboiul antihitlerist.
in ultimii ani au apkut in revistele de specialitate sau sint in
curs de elaborare numeroase studii (i articole privind aceastd problemd.
Un studiu de sintezd cu privire la luptele desfkurate de armata
romina in colaborare cu armatele sovietice pentru eliberarea tariff noastre
si apoi a Ungariei i Cehoslovaciei 4 a prezentat generalul de armata
lacob Teclu la sesiunea organizatd pentru sarbdtorirea a 15 ani de la
23 August 1944. La aceasta sesiune au mai prezentat comunicari legate

1 Dintre acestea retinem prin volumul st datele interesante lucrarea fostului comandant
al Armatci I romtne, general In rezerva V. Atanasiu despre Armata I Romind to campania din
Vest. 23 August 1944-9 Mai 194.5, Tip. Concordia, Arad, 1945. Acelasi autor a publicat In dou5
numere ale revistei Studii" (nr. 2/1958 si nr. 4 1959) un studiu privind participarea unitdtilor
Armatci I romtne la rdzboiul antihitlerist. Date interesante asupra participarii armatelor romtne
la eliberarea Cehoslovaciei se g3sesc de asemeni in lucrarea lui L. Loghin, Acfiuni de lupta ale
armatei romtne Intre Nitra si Vah., Ed. Manua a 111.F.A., 85 p. Yn Anale", nr. 2, III, 1957,
V. BIrz3, a publicat un articol cu o term; oarecum specials despre Aspec(e privind participarea
batatioanelor de voluntari In frunte cu utecistii la rdzboiul antihitlerist (23 August 1944-9 Mai
1945). Tot o tema special's e dezbatuta lntr -un recent articol de C. Ursache, anume : Avialia
romInd In lupta Impotriva fascismului, Studii", nr. 3, XIII (1960).
2 Contribufia Romtniei la rdzboiul antihitlerist (23 August 1944-9 Mai 1945), Ed. Mai-
lar5 a M.F.A., Bucuresti, 1958, 573 p. + 25 ti.
3 Asupra primei p5rti din aceasta lucrare monografica tare se ocupa de pregatirea sl
Infilptuirea insurectiei armate ne-am oprit deja In alta parte a articolului nostru.
4 lacob Teclu, Participarea armatei romtne la rdzboiul antihillerist, An. I.I.P.,
.nr. 4, V, 1959.

www.dacoromanica.ro
15 INSURECTIA ARMATA DE LA 23 AUGUST 1914 1749

-de aceasta tema Gh. Zaharia 1, N. Ciachir si L. Loghin 2 si T. Taup,n 3.

Aspecte privind mi§carea de rezistenta impotriva fascismului au fost
tratate in articolele Jul I. Olteanu 4, P. Nichita, Gh. Adorian 5, §i in arti-
colul de sinteza alcatuit de N. Goldberger si Gh. Zaharia 9.
Un aspect important dezvoltat intr-o serie de articole recente it
prezinta starea de spirit antifascists care si-a croit drum in sinul armatei
romine in deosebi dupa batalia de la Stalingrad si sub influenta muncii
politice desf4urate de P.C.R. in aceasta directie remarcam articolele
lui I. Sandu7, I. Toacas, V. Zaharescu si M. Condurache 9 §i al lui Minea
Stan §i Al. Neamtu 1o. Generalul major I. Dinea a prezentat un interesant
studiu pe aceeasi tema 11.
in ultima vreme se vadeste preocuparea din partea unor autori de a
intoerni studii speciale privind rolul jucat de clasa muncitoare in lupta
pentru sprijinirea cu toate fortele a frontului antihitlerist. In aceasta
directie sint de mentionat, in ordinea aparitiei, articolele lui I. Cicala'. si
A. Egyed12, M. Lungeanu", V. Rata14, M. Fatu", V. Anescu, G. Sorescu
§i M. Dcgaru ".
Prin avintul luat de studierea problemelor legate de participarea
Rominiei la ra'zboiul antihitlerist in perioada 23 August 1944-9 Mai 1945
1 Rolul istoric al Armatei Sovielice In eliberarea Romtniei de sub jugul fascist.
2 Aspecte ale frafiet de arme romino-sovietice pe frontul antihitlerist, Studii", nr. 4, XII
(1959).
3 Unele aspecte privind participarea partizemilor romtni to lupta pentru eliberarea palriei
noastre si tnfringerea Germaniei hitleriste. Aceasta comunicare folose§te qi o serie de lucrari mai
vechi, Intre care §i articolul lui M. Roller, Despre aeliunea grupului de partizani Carpali" In
lunile iunie-august 1944, An. I.I.P., nr. 3, III, 1957.
4 Despre acfiunile unor grtzpuri de partizani sovietici qi romtni care au luptat pe teritoriul
Slovaciei In perioada august 1944 februarie 1945, An. I.I.P., nr. 4, VI, 1960.
6 Date cu privire la participarea unor partizani romtni la lupta impotriva facscismului fn
delasamente de partizani din Uniunea Sovielica, Cehoslovacia ci Franfa, An. I.I.P., nr. 6,
VII, 1961.
6 Caracterul national qi international al miscarii de rezistenfa din Romtnia, An. I.I.P.,
nr. 3, VIII, 1962.
7 Contribufii to istoricul formarii armatei populare a R.P.R., Studii", nr 2, XIV (1961).

8 Aspecte din aclivitatea PCR in rindurile armatei (1921-1944, Studii", nr. 4, XIV
1961).
9 Din activitatea P.C.R. pentru atragerea armatei aldturi de lupta forfelor patriotice pentru
trefdpluirea insurecliei armate fi Intoarcerea armelor impotriva Germaniei hilleriste, An. I.I.P.,
nr. 4, VII, 1961.
1' Despre in fluenfa activitalii P.C.R. asupra Armatei romine in rasboitil antihitlerist,
An. I.I.P., nr. 4, VIII, 1932.
11 P.M.R., lauritorul si conduclitortzl armatei populare romine, aparatorul intereselor poporu-
lui romfn qi Neil, An. I.I.P., nr. 5, VII, 1961.
la Lupta oamenilor muncii sub conducerea P.C.R. pentru refacerea economics a regiunii
Cluj qi sprijinirea frontului antihitlerist (octombrie 1944-mai 1945), Studii", nr. 4, XII (1959).
13 Din lupta maselor populare conduse de P.C.R. pentru sprijinirea razboiului antihitlerist,
An. I.I.P., nr. 4, VI, 1960.
4. Rolul comitetelor de fabrics In lupta pentru susfinerea frontului antihitlerist fi inslaurarea
guvernutui democrat la 6 Martie 1945, An. I.I.P., nr. 4, VII, 1961.
14 Din lupta maselor munciloare conduse de Partidul Comunist din Romtnia Impotriva
sabotarii de catre clasele exploatatoare a producfiei pentru frontul antihitlerist (23 August 1944-
6 Martie 1945), In Studit si materiale de istorie contemporana, vol. II.
18 Contribufia.minerilor, petrolistilor si ceferiftilor pentru sprijinirea frontului anti-

hillerist., An. 1.I.P., nr. 4, VIII, 1962.

www.dacoromanica.ro
1750 TR. uDREA is

se rgspunde unei sarcini importante a cercetItorilor de istorie contempo-

rang : demascarea fascismului ca du§man de moarte al libertglii §i inde-
pendentei popoarelor.
*
Din prezentarea unora din cele mai importante contributii aduse de
istoriografia noastra, in cercetarea §tiintifica' a perioadei 23 August 1944
6 Martie 1945 rezultg cg studierea acestei perioade a luat un deosebit,
avint in deosebi dupg Congresul al II-lea al P.M.R., care a chemat pe
activi§tii de pe frontul ideologic, intre care se numgrg §i istoricii perioadei
contemporane a R.P.R., se lichideze cu caracterul §scolgrese, cu insu§irea
buchereascg necreatoare a invgtgturii marxist-leniniste, cu folosirea meca-
nica, a tezelor marxiste fgrg o cunoa0ere temeinicg a conditiilor istorice
concrete in care s-au desfa§urat o serie de evenimente istorice 1.
Chemarea fgcutg istoricilor din tara noastrg de tovarg§ul Gheorghe
Gheorghiu-Dej de la tribuna Congresului al II-lea al P.M.R. de a trece la,
intocmirea unui tratat de istoria Rominiei §i a unui manual de istorie a
Partidului au dat un puternic impuls cercetgrii istorice in general §i a
epocii contemporane in special.
Succesele inregistrate ping acum de istoriografia noastrg in studierea
perioadei 23 August 1944-6 Martie 1945 constituie o bazg trainee pentru
trecerea, in lumina noilor documente de partid, la o cercetare multilateral
§i mai aprofundatg, la lucrgri de sintezg originale care sg ducg la elucidarea
sau completarea substantialg a datelor §i concluziilor istorice privind
aceastg perioadg de o deosebit5, importante istorice.

1 Gh, Gheorghiu-Dej, Raportul de activitate at Comitetului Central at Partidului Munci-

loresc Romfn la Congresul at II-lea at Partidului, E.S.P.L.P., Bucurqti, 1956, p. 150.

www.dacoromanica.ro
 DESAVIR$IREA REVOLUTIEI BURGHEZO-DEMOCRATICE
$1 TRECEREA LA REVOLUTIA SOCIALIST.
CONSTRUIREA SOCIALISMULUI
DE
M. RUSENESCU

in perioada cc s-a sours dup5, 6 Martie 1945 §i pin6 astgzi in viata

poporului nostru, datorita luptei dus5, cu abnegatie de clasa muncitoare
in alitantg, cu tArAn.imea muncitoare sub conducerea inteleapt6 a Meer-
catului nostru partid, au avut loc mari prefaceri social-economice gi politice.
Transformarile revolutionare, lupta intregului nostru popor pentru con-
struirea unei not societati au constituit obiectul unor studii, bro§uri,
articole sau chiar culegeri de articole ale istoricilor no tri.
Exemple de sintezA i de generalizare, rapoartele prezentate la con-
gresele sau plenarele C.C. al P.M.R., cuvintarile §i expunerile conducAtorilor
de partid §i de stat au constituit §i constituie modele §i indreptare in munca
de cercetare i interpretare a cercetAtorilor istoriei contemporane. Punind
un deosebit accent pe probleme centrale, ca industrializarea socialistA,
IntAxirea aliantei dintre clasa muncitoare si Va'rgnimea muncitoare §i
transformarea socialista, a agriculturii, infaptuirea revolutiei culturale
etc. 1, documentele de partid, in baza unor temeinice analize, au indicat
1 Gh. Gheorghiu-Dej, Raportul politic al Comitetului Central la Conferinta nationala
a P.C.R.; Raportul politic general la Congresul P.M.R. din 21-23 febr. 1948, Bucure§ti, 1948;
Raport asupra planului de electrificare a (drii facut la plenara C. C. al P.M.R. din 26 oct. 1950,
Bucurei, 1951 ; Raportul de activitate al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romin
la Congresul al 11-lea al Partidului, Bucure01, 1955 ; Raport la al III -lea Congres at Partidului
Muncitoresc Romln, Bucure5ti, 1960 ; Expunere la consfatuirea pe iced a ceferistilor, Bucure0i,
1953 ; Sarcinile Partidului Muncitoresc Romtn In lupta pentru lntdrirea alianfei clasei muncitoare
cu faranimea muncitoare st pentru transformarea socialistd a agriculturii, BucurWA, 1949 ; Guutn-
larea rostild In Congresul fruntasilor din gospoddriile colective, BucurWi, 1953 ; Cuvintare roslita
da consfaluirea fruntasilor In agriculturd, Bucurqti, 1955 ; Pentru consolidarea qi dezvollarea
sectorului socialist al agriculturii, pentru sporirea productiei agricole, Bucure§li, 1958 ; Cuvintare
rostild la tncheierea consfaluirii pe faro a taranilor colectivisti, 22 decembrie 1961, BucurWl, 1961 ;
Raport cu privire la Incheierea colectivizarii si reorganizdrii conducerii agriculturii prezental la
sesiunea extraordinard a Marii Adundri Nationale, 27 aprilie 1962, Bucurefli, 1962 ; 40 de ani
de lupla sub steagul atotbiruitor al marxism-leninismului. Raport prezentat la Adunarea festiva,
cu prilejul aniuersdrii a 40 de ani de la crearea Partidului Comunist Romin, Bucure§ti, 1961 ctc.

www.dacoromanica.ro
1752 M. RUSENESCU 2

intregului nostru popor caile pentru Murirea unei vieti noi. Mu lte din stu-
diile istoricilor scrise in lumina documentelor de partid aduc contributii
importante la cunoasterea istoriei patriei noastre din aceasta, perioadA, ele
constituind bunuri castigate ale istoriografiei noastre. Din pAcate revistele,
periodicele de specialitate nu au acordat atentia cuvenita acestei perioade,
deosebit de insemnate din istoria poporului nostru. Asa, de exemplur
revista de specialitate Studii si cercetari de istorie" (Cluj) de la in.ceputul
aparitiei ei si ping, astazi n-a publicat Mei un studiu sau articol tratind o
problem' din aceastA important perioada, istorica. Studii si cercetAri
stiintifice" Istorie (Iasi) abia in anul 1960 a publicat 2 articole de
istorie local' din perioada respective. Nici in coloanele revistelor Studii"
si Analele Institutului de istorie a partidului", sau in volumele de istorie
editate de Institutul de istorie a Partidului si Institutul de istorie al
Academiei R.P.R., studiile sau articolele referitoare In perioada de dupe
1945 nu slut prea numeroase. Se impune acordarea unei mai maxi atentii
studierii si cercetaxii acestei perioade bogata in evenimente si plane
de inv45,minte.
Cercetarea principalelor evenimente en exceptia dezvoltgrii
economice s-a limitat mai ales la anii 1945-1950. Accentul stu-
diilor a cAzut in primul rind pe prima etapd, a revolutiei populare. Yn
legrituriI cu revolutia popularA si etapele ei, an apgrut mai multe arti-
cole 1, din care unele an pus in circulatie teze gresite 2. De o deosebita,
importantg pentru clarificarea acestei probleme a fost Raportul de aetivitate
al Comitetului Central al Partidului Muncitorese Romin la Congresul al
11-lea al Partidului.

Lupta fortelor revolutionare conduse de P.C.R. pentru rasturnarea

guvernelor cu majoritate reactionarg, venite la cirma tgrii dupe 23 August
1944 a avut drept rezultat instaurarea la 6 Martie 1945 a unui guvern
democratic in care clasa muncitoare avea rolul conducgtor. In noile conditii
istorice create dupe instaurarea guvernului dr. Petru Groza, P.C.R. a.
mobilizat masele muncitoare de la orase si sate la luptA pentru democrati-
zarea si refacerea economics a taxii. 0 importanO. covirsitoare a avut-o
Conferinta nationalA a P.C.R. din 16 19 octombrie 1945 care, analizind
situatia grea in care se g5sea tara noastre, a trasat sarcini concrete in
vederea refacerii si dezvoltarii intregii vieti economice si politice a Orli.
1 Vezi I. Banu, Problema pulerii politice in fora noastrd to perioada anilor 1944-1947,
CercetAri filozofice", tom. III, nr. 1 2, 1955 ; M. Lupan, Cu privire la confinutul si forma
pulerii In prima etapa a regimului democrat popular din Rominia, Cercetari filozofice", nr. 5,
1956 ; I. Bercu, Asupra caracterului anticapitalist al pulerii de stat In perioada de desavIrqire a
revolufiei burghezo-democratice to Romtnia, Cercetari filozofice", nr. 6, 1956; 0. Hoffman, Pule-
rea politica si regimul democrat popular In fara noastra, Cercetari filozofice", nr. 2, 1957 ; Tr.
Udrea, Unele probleme privind caraclerul transformarilor revolufionare In perioada 23 august
1944 11 iunie 1948, Cercetari filozofice", nr. 3, 1957 ; Gh. 'futui §1 Al. Savu, Unele probleme'
ale revolufiei populare, Cercetari filozofice", nr. 4, 1957 ; I. Ceterchi, In legaturd cu unele pro-
bleme ale democrafiei populare to R.P.R., Cercetari filozofice", nr. 5, 1957.
2 Vezi Lupta de clasa", nr. 3/1958.

www.dacoromanica.ro
3 TRECEREA LA REVOLUTIA SOCIALISTA 1753

Conferinp nafionald, eveniment de seams in istoria poporului nostru

a constituit obiectul unor studii si articole ale istoricilor, economistilor si
filozofilorl. In studiile amintite se arata ca principalele probleme ale
reconstructiei generale a tarii erau refacerea industriei existente §i dezvol-
tarea cu precadere a industriei grele. Subliniind sarcinile stabilite de Con-
ferinta nationall in vederea redresarii §i dezvoltarii economiei, studiile
amintite arata ca sarcina principala era electrificarea tarii ca o conditie
primordiala, a industrializarii socialiste 2. In lumina documentelor de partid
se arata, de asemenea, necesitatea refacerii §i dezvoltarii transporturilor,
desa,vir§irii reformei agrare, organizarea centrelor de inchiriat mkini
agricole, dezvoltarea cooperativelor atit la orke cit §i la sate, infaptuirea
unor reforme fiscale §i monetare, combaterea inflatiei etc. In domeniul
politic, principala sarcina, era intarirea regimului democrat-popular, con-
ditie primordiala pentru inflptuirea programului de reconstructie a tarii.
De0 istoricii, filozofii §i economi§tii s-au concentrat asupra acestui impor-
tant act din istoria poporului nostru, aleatuind studii sau articole 3, elabo-
rarea unei lucrari mai ample in care sa se sublinieze conditiile in care s-a
desfkurat, invatamintele ce au decurs, insemnatatea sa ar trezi interes
in rindurile oamenilor muncii din tara noastra.
Cercetdrile s-au ocupat si de lupta poporului nostru pentru intd-
rirea regimului democrat-popular in eadrul careia un, be important it
ocupd alegerile parlamentare din noiembrie 1946, desfkurate pe baza
unei not legi electorale prin care se garanta votul universal, egal, direct
§1 secret pentru toti cetatenii de la virsta de 21 ani fara, deosebire de
sex, nationalitate, avere, religie sau grad de cultura. In studiile tor,
istoricii au aratat ca Partidul Comunist Romin, conducatorul fortelor
democrate, considera alegerile parlamentare ca o mare batalie politica
in care masele erau chemate sa se pronunte asupra cailor de dezvoltare
viitoare a tarii, sa aleaga intre fortele progresului §i cele ale reactiunii 4.
Subliniind importanta alegerilor din noiembrie 1946 istoriografia
noastra a aratat ca masele largi populare se convinsesera, tot mai
mult ca guvernul democrat condus de dr. Petru Groza era de-
votat intereselor for §i ca, lupta pentru satisfacerea necesitatilor for
vitale. Aceasta legatura cu masele a permis ca coalitia fortelor democrate
s'A fie mentinuta §i intarita cu prilejul alegerilor parlamentare din noiem-

1 Vezi Zece ani de la Conferinfa na(ionald a P.C.R. 1945 -1955, E.S.P.L.P., Bucuresti,
1956, care cuprinde 8 referate prezentate la sesiunea §tiintifica din dec. 1955, organizata de
Institutul de istorie a partidului ; Popa Gherasim si A. Ivancenco, 10 ani de la Conferinfa na(io-
nala a P.C.R., oct. 1945 -oct. 1955, An. I.I.P., nr. 4, I, 1955 ; Al. Tanase si M. Lupan, Conlerinfa
nafionald a P.C.R. din 1945, Cercetari filozofice", nr. 4, III, 1955 ; Zece ani de la Conferinfa
nafionald a P.C.R., Probleme economice" nr. 10, 1955 ; I. Bercu, 15 ani de la Conferinfa nafio-
nald a P.C.R., Studii", nr. 6, XIII (1960) ; Lecfii In ajulorul celor care studiazd istoria P.M. R.,,
Ed. politica, 1960, cap. 10, paragraful 3.
2 E. Hutira §i Gh. Badrus, Ref acerea economica a fdrii sarcina principala Irasald la
conferinfa nafionald a P.C.R. din 1945, In Zece ani de la Conlerinfa nafionald a P.C.R. 1945 -1955,
Vezi Zece ani de la Conferinfa nafionald a P.C.R.; articolele publicate de revistelo
Analele Institutului de istorie a partidului", Studii", Cercetari filozofice" etc.
4 Gh. l'utui, Partidul Comunist Romin coAlcatorul forfelor democrate In alegerile par-
lamentare din noiembrie 1946, An. I.I.P., nr. 5, II, 19,56.

www.dacoromanica.ro
1754 M. RUSENESCU 4

brie 1946 prin crearea in mai 1946 a Blocului Partidelor Democrate 1.

Platforma-program elaborate de B.P.D. reflectI, prin mgsurile preco-
nizate, grija partidului pentru ridicarea nivelului de trai al maselor munci-
toare de la orme s}i sate. Legin.d campania electora15, de mobilizarea ma-
selor in vederea obtinerii unor realizki marl In productie, partidul
a reus}it sa strings in jurul B.P.D. majoritatea poporului. Rezultatul
consult6rii maselor populare in alegerile din 1946 a fost dezastruos pen-
tru reaetiune. Blocul Partidelor Democrate a obtinut 79,6 % din voturi 2.
Alegerile din 19 noiembrie 1946 au adus in fruntea tArii primul parla-
ment democrat din istoria poporului nostru, parlament care oglindea
profundele schimbAri politico-sociale care se petrecuserg in Rominia.
Noul parlament ales arata In studiul sat" V. Teodorescu adoptind
o serie de reforme importante cu caracter anticapitalist, a contribuit la
consolidarea puterii populare, la dezvoltarea revolutiei populare 3.
DupA alegeri arata tovara§ul Gheorghe Gheorghiu-Dej fn fata
partidului si a intregului popor s-a pus problema trecerii la refacerea econo-
mica a tarii. Era necesar sa se is masuri radicale impotriva actiunii de
subminare a monedei, de a scoate economia din haosul in care se ggsea 4.
La propunerea P.C.R., parlamentul a votat in decembrie 1946 etatizarea
Ancii Nationale a Rominiei. Intrarea in vigoare, la 1 ianuarie 1947,
a legii de etatizare a B.N.R. constituie un act istoric de o importantg
deosebitA, Intrucit fare aceasta nu putea fi vorba de o reglementare a
vietii economice 5. Aceasta a fost una din primele §i cele mai importante
masuri cu caracter anticapitalist mate in decursul primei etape a revo-
lutiei in tara noastrg" 6.
Principalul eveniment care a avut loc la inceputul anului 1947 a
fost semnarea tratatului de pace (10 februarie 1947), ca urmare a discu-
tiilor purtate in cadrul conferintei de pace de la Paris (1946). Acest eve-
niment a constituit obiectul unui studiu 7 in care autorii an subliniat
ajutorul acordat Rominiei de care Uniunea Sovieticg, la conferinta de
pace de la Paris, ajutor care a facut sg, queze tentativele imperialitilor
de inrobire a Rominiei.
In lupta clasei muncitoare impotriva haosului economic §i pentru
refacerea economiei nationale, pentru controlul §i ingrAdirea exploatArii

° Gh. Tutui, Parlidul Comunist Romin conducdtorul forfelor democrate to alegerile

p irtamentare din noiembrie 1946, An. LI.P., nr. 5, II, 1956, p. 10, 12.
2 Ibidem, p. 22;
3 Venera Teockr3seu, Aspecte ale folosirii parlamentului de Mire forfele democralice conduse
de P.C.R. (decembrie 1946 decembrie 1947), in Studii ,si maleriale de istorie contemporand,
vol. II, BueureM, 1962.
4 Gh. Gheorghiu-Dej, Arlicole si cuvintari, ed. a IV-a, E.S.P.L.P., Bueure§ti, 1955,
p. 109.
6 N. Fotino, Propunerile P.C.R. din anul 1947 In vederea tmbundldfirii situafiei econo-
mire si financiare a fdrii, Studii", nr. 3, VII (1954).
6 Aurel Vijoli, Sislemul &Mese In slujba claselor exploataloare din Romtnia, Ed. §liin-
Utica5, BucureWi. 1958. p. 327.
7 Titu Georgescu §i Gheorghe Matei, Ajulorul acordat Romtniei de Mire Uniunea
Sovielicei la conferinfa de pace de la Paris (1946), Studii". nr. 1, VII (1954).

www.dacoromanica.ro
5 llt FCERI A LA RI- VOLU1 I A SOCIAI IS1 A 1755

capitalists, controlul muncitoresc a avut un rol important 1. Mergind pe

linia trasata de Conferinta nationald, P.C.E. a facut o serie de propuneri
in urma carora s-au infiintat in mai 1947 oficiile industriale", iar in
iulie controlul economic de stat", institutii menite sa asigure redresarea
economics si sa slabeasca actiunile burgheziei contrarevolutionare. Acti-
vitatea controlului muncitoresc in tara noastra este putin eercetata.
Articolele amintite mai sus nu trateaza complexitatea de probleme ce
decurg din actul revolutionar de la 11 iunie 1948.
Sub lozincile lansate de P.C.R., Control, supraveghere, evidenta",
Cu fata la productie", masele muncitoare din tara noastra, conduse de
part'', an desfasurat o adevarata batalie economics. Ca urmare a acestui
gigantic efort al clasei muncitoare si taranimii muncitoare, a succeselor
oktinute pe linia cresterii productiei industriale si agricole a fost posibila
infaptuirea la 15 august 1947 a stabilizarii monetare, masura, cu caracter
anticapitalist menita sa dud, la insanatosirea vietii financiare a tarii.
Aceasta problems reclama o tratare mai amply si o analiza multilaterala.
intr-un singur articol de caracter istoric ea a fost abordata este drept
ea, tangential, a fost tratata si in alte lucrari de N. Potino 2 care con-
chide ca stabilizarea de la 15 august a avut un caracter profund demo-
cratic, realizindu-se o noua distribuire a venitului national intre clasele
sociale din tara noastra i, spre deosebire de reformele din trecut, o parte
insemnata din venitul national a revenit muncitorimii, taranimii ii in-
telectualitatii 3.
0 contributie importanta in lupta pentru refacerea $i dezvoltarea
economics a tarii a constituit i ajutorul fratesc primit din partea
U.R.S.S., ineepind cu reducerea datoriilor din contul armistitiului, con-
ventiile economice din 1945, acordurile economice incheiate la Moscova
in anii 1947-1948 etc. Tratarea acestei probleme a fost mai larga, mai
sustinuta 4. Autorii articolelor amintite arata ca poporul roman a reusit

1 E. Hutira, Despre controlul munciloresc in Rominia (1911 191.$), Studii", nr. 3,

X (1957) ; I. L.ungeanu, Miscarea sindicald si controlul muncitoresc din intreprinderi, In JO de
ani de la crearea Comisiei Generale a Sindicatelor din Romtnia 1906 -196-6, Ed. C.C.S., Bucuresti,
1958.
2 N. Fotino, Propunerile P.C.R. din anal 1947 to vederea tmbundtafirit siluafici econo-
mice si financiare a farii, Studii", nr. 3, VII (1954).
3 Ibidem, p. 95.
4 Vezi N. Djamo si P. Corcoveanu. U.R.S.S. in ajutorul Romtniei, Probleme econo-
mice", nr. 1, 1948 ; Ing. S. Zeigher, Colaborarca economical romino-sovielica, Probleme econo-
mice", nr. 3, 1948 ; Ion Gheorghc Maurer, Acordurile economice romtno-sovietice fi refacerea fdrii
noastre, Probleme economice", nr. 3, 1948 ; P. Constantinescu-Iasi, Rela(iile romino-sovietice,
Romanoslavica", V, 1962; S. Petrescu, Ajutorul U.R,S,S. in construirect socialismului trl
fara noastra, Probleme economice", nr. 10, 1957 ; V. Bucur si S. Somesan, Colaborarea eco
nomicci a R.P.R. cu facile sistemului mondial socialist, In Economia Romlniei &tire anii
1944 1959, Ed. Academiei R.P.R., 1959 ; M. Horovitz, Lupta P.M.R. pentru dezvoltarea rela(iilor
economice romino-sovietice, Studii", nr. 2, XIV (1961) ; Ajutorul economic al U.R.S.S. factor
important to dezvoltarea economiei nationale si a nivelului de trai al oamenilor muncii in R.P.R.,
.,Probleme economice ", nr. 8, 1954 ; Nicolescu D., Popescu N., Importanfa ajutorului U.R.S.S.
pentra dezvoltarea indu.striei petrolifere, Probleme economice ", nr. 12, 1954 etc.

www.dacoromanica.ro
1756 M. RUSENESCU 6

cu sprijinul dczinteresat al Uniunii Sovietice intr-un timp scurt FA, redre-

c ze economia nationals a tgrii. Primul acord comercial semnat in mai 1945
a avut un rol important in reluarea activitatii industriale si aprovizio-
n-iii cu n a c ii prime pentru toate ramurile economiei nationale 1. La
20 fcbruaric 1947 a fost incheiat primul tratat de comert si navigatie din-
tre Rominia 5i Uniunea SovieticI, iar la 4 februarie 1948 s-a semnat la
Moscova tratatul de prietenie, colaborare si asistentI mutual./ Intre cele
douri, taxi. Continutul recentului tratat arata tovarkul Gheorghe
Gheorghiu-Dej ca, in genere, continutul relatiilor politice si economice
Intre tara noastrI si Uniunea SovieticI, preziara, un izbitor contrast
cu tratatele si acordurile de « prietenie », « ajutor » sau oricum le-ar zice,
incheiate intre statele imperialiste §i vasalii tor. Relatiile de prietenie
romino-sovietiee contribuie la consolidarea suveranitkii noastre, ne ajuta
sa ne dezvoltarn economia, ne ajuta sa intarim independenta noastra po-
litics si economics" 2. Alcatuirea unei culegeri de articole si studii pe
aceastA, temI ar fi bine venitg.
Succesele dobindite de popor in domeniul economic si politic au
dovedit justetea liniei politice a partidului nostru. Influenta partidului a
crescut in mase, iar raportul de forte s-a schimbat in favoarea clasei mun-
citoare si a aliatilor s.i, fapte ce au facut posibila izgonirea din guvern
In noiembrie 1947 a ultimilor reprezentanti ai burgheziei (gruparea TatI-
raseu), Inlaturarea monarhiei si proclamarea la 30 decembrie 1947 a
Republicii Populare Romine. Acest act important din istoria tariff noastre
a ramas mai put in cercetat. In afara euvintgrilor si a articolelor condu-
critorilor partidului si guvernului, a paravafului din Lectii in ajutorul
celor care studiazei istoria P.111.R.3 care sintetic se refers si la aceasta
problems, au mai apgrut citeva brosuri de popularizare si unele articole
editoriale 4 cu ocazia aniversIrii prilejuite de proclamarea republicii.
Aceasta este cu totul insuficient. Conditiile in care a fost posibila abolirea
monarhiei, actul si insasi insemnatatea proclamarii republicii, pot Si
trebuie sei constitute obiectul unor studii care sa imbogateasca istorio-
grafia noastra marxistei. 0 Incercare reusitI a fIcut in acest sens Titu
Georgescu, care, Intr-un studiu, analizeaza succint lupta maselor popu-
e pentru instaurarea Republicii Populare Romine 5.
Proclamarea Republicii Populare Romine a marcat sfirsitul etapei
desavirsirii revolutiei burghezo-demoeratice si trecerea la, Infaptuirea
sarcinilor re\ olutiei socialiste.

1 M. Horovitz, art. cit., p. 429.

2 (di. Gheorghiu Dej, Articole si cuvIntari, ed. a IV a, E.S.P.L.P., Bucuresti, 1955, p. 141.
3 Vezi capitolul P.C.R. conducatorul luptei maselor populace pentru consolidarea §i dezvol-
Latta puteni democrat populace, pentru inslaurarea diclaturii proletariatului (6 martie 1945-
30 dec. 1917).
4 Editoriale despre aceasta problem5 au publicat revistele Lupta de clas5".Cercetari
filozorice", Probleme economice" etc.
a'I itu Georgescu, Lupta maselor populace pentru inslaurarea Republicii Populace Romine,
,J upta de clad ", or. 11, 1957.

www.dacoromanica.ro
7 TRECEREA LA REVOLU11A SOCIALISTA 1757

De o importantk deosebitk in consolidarea dictaturii proletariatului

$i inceputul operei de construire a socialismului in tara noastra a fost in-
raptuirea unitktii politice, ideologice si organizatorice a clasei muncitoare,
unificarea partidelor comunist si social-democrat intr-un singur partid
al clasei muncitoare la baza ckruia sa stea invatAtura marxist-leninista.
Congresul de constituire a Partidului Muncitorese Romin moment de
o covirsitoare importantk in istoria poporului nostru , care a avut loc
in zilele de 21-23 februarie 1948, a elaborat un program de munck si
de luptk a partidului si a intregului popor in care se trasa linia politick in
vederea trecerii la construirea socialismului, se arata necesitatea industria-
socialiste a tkrii, luatkrirea aliantei dintre clasa muncitoare 9i taxa-
nimea muncitoare, Infgptuirea revolutiei culturale. Istoriografia noastrk
a ramas datoare acestui eveniment istoric din viata partidului si a Intre-
gului popor. In mod .cu totul tangential se ocupg unele articole 1 de fku-
rirea P.M.R. Despre acest eveniment important tovarksul Gh. Gheorghiu-
Dej arkta ca ar fi gresit sk nu dam clasei muncitoare un singur stat-
major capabil sa asigure fermitate in orientarea politick de vlitor, care s'k
asigure actiunii clasei muncitoare unitate de vointk, sa dea posibilitatea
infaptuirilor care sk asigure trecerea spre socialism" 2.
Transformkrile care an avut loc in viata politica', a Orli au dat posi-
bilitatea crekrii unor not forme de colaborare intro partidele 9i organiza-
tiile politice de mask. In vederea alegerii Marii Adunkri Nationale s-a
realizat astfel, la 27 februarie 1948, Frontul Democratic Popular alcktuit
la inceput din P.M.R., Frontul Plugarilor, Partidul national-popular,
IJniun.ea populark maghiark, la care ulterior an aderat toate organizatiile de
mask ale oamenilor muncii din tara noastra. Ca rezultat al victoriei F.D.P.
in alegerile din 28 martie 1948 s-a constituit Marea Adunare Nationalk,
organul suprem al puterii de stat in R.P.R. La 13 aprilie 1948 ea a votat
Constitutia R.P.R. care consfintea schimbarile petrecute in structura
social-economick tai politick a Orli pink in 1948, exprimbad astfel caracterul
nou al statului democrat-popular. 0 datk en constituirea noilor organe
ale puterii de stat s-au reorganizat ministerele, s-au creat Comitetul de
Stat al Planifickrii, Comisia Controlului de stat, apoi militia populark.
Intr-o lucrare de mai mare amploare 3, s-a reusit sk se infktiseze dezvol-
tarea constitutionall a statului romin ; lucrarea amintitk, pe lingk alto
capitole, analizeaz1 cu competentk cele douk constitutii elaborate in timpul
regimului nostru. In sehimb, formarea militiei populare, constituirea
noilor organe ale puterii populare, sfaturile populare n-au constituit

1 I. Radulescu, Despre unitatea clasei muncitoare i a partidului sdu marxist-

leninist, Lupta de clasa", nr. 2, 1958 ; N. Petrovici, Dirt istoricul luptei pentru I durirea uni-
tálii politice si organizatorice a clasei muncitoare pe bare marxist-leniniste, An. I.I.P., nr. 1, II,
1956 ; V. Liveanu, Din lupla Partidului Comunist Romin pentru unitalea closet muncitoare,
Studii", nr. 4, XII (1959); Zece ani de la primal Congres at Partidului Muncitoresc Romtn,
Probteme economice", nr. 2, 1958.
2 Scinteia" din 17 decembrie 1947.
a D. Ionescu, Gh. Tutui, Gh. Matei, Dezvoltarea constitufionald a statului romin, Ed.
§llintifica, Bucuresti, 1957.

www.dacoromanica.ro
1758 M. RUSENESCU 8

obiectul unor cercetari sistematice. Despre istoricul formarii armatei

populare a R. P. R. s-a Boris de asemenea putin1.
La inceputul anului 1948 burghezia mai detinea inea pozitii principals
in viata economics a Orli. P.M.R., cAlluzindu-se de invatatura marxist-
leninista in lupta pentru eliberarea exploatarii omului de catre om si
faurirea bazei unor relatii de productie socialiste noi, a stabilit ca sarcina
imediata ce statea in. fata clasei muncitoare era nationalizarea principa-
lelor mijloace de productie. La 11 iunie 1948, Mama Adunare Nationale
a votat legea pentru nationaliz area principalelor intreprinderi industriale,
miniere, bancare, de asigurari si de comert. Posturile de comanda
ale economiei nationale trecind in miinile clasei muncitoare, s-a pus capat
dominatiei economice a burgheziei.
Eliberetrii clasei muncitoare de sub jugul exploatdrii capitaligilor
prin actul de la 11 iunie 1948 i-au lost consacrate citeva studii dintre
care amintim pe eel publicat in revista Studii" nr. 1, VIII (1955) 2,
eel din culegerea 50 de ani de la crearea Comisiei Generale a Sindicatelor
din Romlnia 1906-1956 3 §i eel publicat in Probleme economice",
nr. 8, 1958 4. Imbucurator este faptul ea in coloanele revistei Analele
Institutului de istorie a partidului" au aparut citeva articole 5 care tra-
teaza despre lupta oamenilor muncii condusi de partid pentru infaptuirea
nationalizarii intreprinderilor din anumite regiuni ale tarii. Continuarea
rubricii de istorie locals de la revista Studii" si indrumarea colaborato-
rilor sai din provincie de a elabora articole pe tema aceasta nu ar fi lip-
sita de interes.
0 importanta deosebita pentru sarcinile noi ce stateau in fata clasei
muncitoare a avut-o rezolutia C.C. al P.M.R. adoptata in decembrie
1918. Sindicatelor, indrumate de care P.M.R., le-au revenit sarcini im-
portante in cultivarea unei atitudini noi fata de munea in rindurile oa-
menilor muncii, in ridicarea nivelului for politic si cultural. Au luat o
mare amploare miscarile de inovatii, de rationalizare etc. In doua articole
din culegerea 50 de ani de la prearea Comisiei generale a Sindicatelor din
1? omin ia 1905 1956 6, cit §i in unele studii publicate de revistele Lupta
de class ", Probleme economice" 7 etc. se analizeaza pe larg contributia
1 I. Sandu, Contribufii la istoricul formarii armatei populare a R.P.R., Studii", nr. 2,
X IV (1961).
2 N. Munteanu, Aclul revolufionar al nafionalizdrii.
3 C. I'anciu, Din contribufia sindicatelor la Infaptuirea actului revolufionar de la 11 iunie
1948.
4 M. Lupu, Nafionalizarea bancilor In R.P.R.
5 St. Kovacs, Lupla organelor locale de partid pentru nationalizarea Intreprinderilor In
fostul jud. Mures (1943), nr. 3, III, 1957 ; M. Dcheleanu si N. Kohn, Lupta muncitorilor fabricii
Unirca Cluj pentru Infetpluirea nafionalizarii, An. I.I.P., nr. 2, IV, 1958 ; S. Davicu, Gh. Cilibiu,
Din activitalea organizafiilor de partid In Iasi pentru pregatirea si Inlapluirea nafionalizarii in
dustriei textile locale, An. I.I.P., nr. 3, IV, 1958.
tt N. Dumitru, Unele aspecle ale activitalii sindicatelor din fara noastra In organizarea si
conducerea tntrecerii patriotice si tntrecerii socialiste; R. Doaga, Contribufia sindicatelor din fara
noastrd In Infdpluirea progresului tehnic to industrie.
Vezi, editorialul, I nirecerea socialista, o mare forfd to lupta pentru tndeplinirea sar-
cinilor ultimului an al cincinalului, Lupta de class ", nr. 3, 1955 ; Mihail Florescu, Unele Pro-
bleme ale progresului tehnic In at 2-lea plan cincinal at R.P.R., Lupta de class ", nr. 9, 1956;

www.dacoromanica.ro
9 TRECEREA LA REVOLUTIA SOCIALISTA 1750

sindicatelor in organizarea §i conducerea intrecerilor socialiste, in infaptu-

irea progresului tehnic in industrie. Studierea brigazilor de munca, a
intrecerilor socialiste trebuie sa stea in atentia cercetarilor noastre pe mai
departe.
Politica partidului de construire a bazei economice a socialismului
in tara noastra a fost concretizata in cele doua planuri anuale (1949, 1950),
prin a earor realizare s-a desavir§it procesul de refacere al economiei
nationale §i a inceput procesul de industrializare socialists a tarii.
Dezvoltarea economiei nationale pe baza industrializarii socialiste in
perioada 1951 1955 s-a concretizat in primul plan cincinal §i in planul
de 10 ani de electrificare a tarii. Primul plan cincinal avea ca obiectiv :
industrializarea socialists a tart', trecerea treptaU a micii productii tael-
ne§ti spre socialism, dezvoltarea §i intarirea comertului socialist, ridicarea
continua a nivelului de trai material §1 cultural al oamenilor muncii.
0 importanta deosebita in viata partidului §i a poporului nostru a
avut-o demascarea §i zdrobirea in 1952 a grupului antipartinic §i antista-
tal Pauker-Luca. Masurile luate de C.C. al P.M.R. In 1952 cu prilejul zdro-
birii grupului Pauker-Luca au dus la intensificarea luptei oamenilor muncii,
condup de partid, pentru inflptuirea sarcinilor primului plan cincinal.
Prin activitatea creatoare a maselor, sarcinile primului plan cincinal
an fost indeplinite §i depkite.
Un eveniment de seams in viata poporului nostru 1-a constituit
Congresul al II-lea al P.M.R. din 23-28 decembrie 1955. Pe baza succe-
selor obtinute in toate domeniile de activitate, Congresul al II-lea al P.M.R.
a trasat calea dezvoltkii Orli noastre pentru anii 1956 1960. Sarcina
fundamentall a constructiei socialiste in aceasta perioada a fost dezvol-
tarea continua a industriei socialiste in primul rind a industriei grele,
cu pivotul ei, industria constructoare de masini transformarea socia-
lista a agriculturii astfel ca in 1960 sectorul socialist in agricultura sa fie
preponderent atit ca suprafata, cit §i ca productie-marfa. Luptin.d cu
entuziasm poporul nostru a obtinut in ace§ti ani realizari deosebit de
insemnate. La o serie de produse principale, planul de productie a fost in-
deplinit in 4 ani in the de 5 ani. In 1960, in numai 11 saptamini se realiza
intreaga productie industrials din 1938. In agricultura, sarcina trasata
de Congresul al II-lea al P.M.R. de a asigura preponderenta sectorului
socialist ca suprafata §i ca productie-marfa a fost indeplinita Inca la sfir-
§itul anului 1959.
Congresul al II-lea al P.M.R. a trasat istoricilor din tara noastra
sarcina de a elabora o sinteza marxist-leninista a istoriei patriei noastre.
in dorinta de a da poporului nostru muncitor adevarata lui istorie, isto-
ricii indrumati de partid au publicat volumele III din tratatul de Istoria
Popa Gherasim, Progresul tehnic In industria construciiilor de masini, Lupta de clash ", nr. 11,
1959 ; Mg. C. Tuzu, Progresul tehnic, problema principala a industrializarii socialiste, Lupta,
de class ", nr. 1, 1959 ; Ionescu C., Progresul tehnic si dezvollarea bazei materiale a socialismului,
Lupta de clasa", nr. 7, 1960 ; Zukerman L, Porumbescu V., I ntrecerea socialisld Si importania4
ei In cresterea producliei agricole, Probleme economice", nr. 8, 1954 ; Voicu M., Intreqerea so=
cialista plrghie inzportantei pentru fndeplinirea planului In Industrie la loft indicil,,,Rsobhout
economice", nr. 6, 1955.

www.dacoromanica.ro
1760 P.I. RUSENESCU VI

.Rominiei, urmin.d ca in foarte scurt timp s5, apar5, si volumele urm5,toare

care se af15, sub tipar.
Partidul Muncitoresc Romin a Inarmat poporul nostru cu programul
dezvolt5,rii continue a regimului democrat-popular in vederea des5,Virsirii
constructiei socialismului si trecerii treptate la construirea comunismului.
Acest program dezbAtut $i aprobat de Congresul al III-lea al P.M.R.
este concretizat In Directive le pentru planul de dezvoltare a economiei
nationale pe anii 1960-1965 si planul economic de perspectivg. Rea li-
zarea planului de 6 ani, prima etapA a programului de perspectiv5,1 va
crea conditiile pentru o si mai puternica, inflorire a patriei socialiste.
Luptind cu Insufletire pentru indeplinirea sarcinilor trasate de
Congresul al III-lea al P.M.R., oamenii muncii din tara noastr5, fac ca
Republica Popular, Homing s5, inainteze cu pasi repezi spre desAvirsirea
constructiei societatii socialiste.
Realizarile deosebit de insemnate ale poporului nostru in lupta
pentru construirea societatii socialiste si trecerea treptata la comunism an
inceput sei fie oglindite in studiile istoricilor. Malt mai mult insl ele au fost
analizate si studiate de care economisti, geografi-economisti etc. Rezul-
tatele muncii for au dat la iveara lucr-dri deosebit de importante ne
gindim in primul rind la lucrarea de sinteza, Monografia geografica a Re-
publicii Populare Romine, vol. II partea I, care analizeaza pe ramuri
industriale dezvoltarea economics a R.P.R. in acesti ani, sau la culegerea
de articole Economia Rominiei intre anii 1944-1959 In care se aduc
contributii pretioase la problemele de mai sus. in numeroase articole sau
studii aceste probleme au fost analizate pe larg. In problems indvstria-
lizarii socialiste a ccirii an apitrut lucrari, articole sau studii1 care prezinta
o important, deosebild pentru cunoasterea ritmului economic de dez-
voltare a R. P. R., al entuziasmului maselor populare in construirea
unei vieci noi.
Concomitent cu lupta pentru industrializarea socialist5, a t5,rii,
partidul a desfkurat o lupt5, sustinutl pentru intgrirea aliantei clasei
1 Vezi revista Lupta de class" : Chivu Stoica, Dezvollarea industriei grele, una din pro-
blemele de bend ale construirii socialismului (nr. 6, 1950); C. Prisnea, Industrializarea socialistd
factor hotorttor pentru construirea orinduirii socialiste In Para noastrd (nr. 7-8, 1950) ; Const.
Scarlat, Electrilicarea Nth arm() puternicd In lupla pentru lichidarea tnapoierii economiei mos-
tenite de la capitaliqti (nr. 3 4, 1951); Al doilea Congres at P.M.R. (nr. 9, 1956); Burtan
Fl., Enache V., Industria grea, baza devzoltdrii tntregei economii nafionale (nr. 5, 1955) ; Cioara
Gh., Electrificarea industriei chimice In R.P.R. (nr. 8, 1955) ; M. Florescu, Dezvoltarea industriei
chimice In R.P.R. (nr. 8, 1955) ; Dumitru I., Industria petroliferd In at 2-lea plan cincinal at
R.P.R. (nr. 4, 1956) ; M. Florescu, Industria chimicd ;I problemele sporirii produc(iei agricole fi
.a bunurilor de lcirg consum (rr. 4. 1957) ; M. Miinescu, Dezvollarea economics-sociald a Rominiei
In timput regimului barghezo-mosieresc f i atom (nr. 8, 1957) ; Al. Sencovici, Probleme actuate
ale dezvollarii industriei ware (nr. 12, 1955) ; Scarlat Const., Industrializarea socialist& lemelia
dezvollarii economice a R.P.R. (nr. 8, 1959) ; Gheorghiu N., Electril icarea ;i progresul nelntrerupt
al economiei nafionale (nr. 12, 1960) etc. Dezuollarea induslriei socialiste In R.P.R., Ed. §Liin-
tifica. 1959. In revista Probleme cconomice" : Popper A., Imporlanfa industrlalizdrii socialiste
in dezvoltarea economiei nafionale (nr. 12, 1954) ; Mathyas E., Dezvollarea induslriei carbonifere In
Para noastrd (nr. 7, 1954); V. Rausser, P.M.R. inifiJtorul 3i organizatorul constructiei socialiste

www.dacoromanica.ro
11 TRECEREA LA REVOLUTIA SOCIALISTA 1761

muncitoare cu tkAnimea muncitoare ci pentru transformarea socialiste

a agriculturii. Bazindu-se pe succesele obtinute, C.C. al P.M.R. fn plenara
din 3-5 martie 1949 a trasat Kula politic5, pentru Intkirea aliantei clasei
muncitoare cu tgranimea muncitoare si transformarea socialists a agri-
culturii. Politica partidului In lupta pentru intkirea aliantei clasei mun-
citoare cu ta'rklimea muncitoare a avut la baz5, lozinca leninist5, : Ne
sprijinim pe tkAnimea skacg, strIngem alianta cu tkgnimea mijlocasg,
i ducem o lupt5 neintreruptI Impotriva chiaburimii". In transformarea
socialists a agriculturii, partidul s-a calAuzit dupg principiul leninist al
liberului consimt5mint al tkanilor, de necesitatea intrarii for In gospoda,-
rifle colective. Datorit5, politicii Intelepte a partidului nostru, cu aproape
4 ani inainte de termenul stabilit la Congresul al III-lea s-a realizat Incheie-
rea colectiviza'rii agriculturii. Socialismul a Invins definitiv la orate si sate.
Aceasta problemd de o importance deosebita in dezvoltarea !arid
noastre cu multiplele sale aspecte este oglinditd in numeroase studii.
Cercetarea insa s-a oprit mai ales asupra aspectului intaririi aliantei clasei
muncitoare cu greinimea muncitoare, celelalte aspecte fiind mai putin
urmarite. Cele mai multe articole an apkut in. Lupta de clasA" 1, Pro-
bleme economice" 2, iar sporadic In Analele Institutului de istorie a par-

si a economiei nafionale a R.P.R. (nr. 12, 1955) ; Sinescu A. si Nicolescu T., Dezvoltarea indus-
triei siderurgice In R.P.R. (nr. 8, 1955) ; Gluck A., Dezvoltarea industriei chimice In primul
plan cincinal (nr. 3, 1956) ; Roman Moldovan, IndustrialLarea socialistd a R.P.R. (nr. 8, 1959) ;
Nicolae Ionescu, Dezvoltarea industriei petrolifere In anii puterii populare (nr. 6, 1959) ; Const.
Teodoru, Dezvollarea industriei alimentare In perioada anilor 1960 -1965 (nr. 10, 1960) ; M. losa,
Dezvoltarea industriei din Bucuresti dupd nafionalizarea principalelor mijloace de productie,
Studii" (nr. 5, 1959) ; D. Sandu, I. Saizu, P. Tacu, Dezvollarea industriei textile In anii re-
gimului de democrafie populard, Revista Arhivelor" (nr. 2/1961) ; D. Rusu, M. Todosiu gl Al.
Tacu, Unele aspecte ale dezvoltdrii economice a regiunii Iasi fn anii regimului de democrafie
populard, Studii si cercetari stiintifice" - Istorie-, Iasi, fasc. 1/1960.
1 Acad. V. Malinschi, Clteva aspecte ale problemei transformdrii socialiste a agriculturii
noastre (nr. 5, 1949) ; Vasile Vaida, Spre not succese In dezvoltarea sectorului socialist In agricul-
turd (nr, 3, 1950) ; Pavel Chirtoadi, Pentru o justd aplicare a liniei partidului to problemele
transformdrii socialiste a agriculturit (nr. 2, 1951) ; Corbu N., Intdrirea aliantei clasei muncitoare
cu fardnimea muncitoare sarcind centrald a Partidului (nr. 3, 1954) ; Alexe E., Gospoddriile
agricole de stat pot si trebuie sit devind gospoddrii agricole moderne (nr. 7, 1954) ; Bunea I., 0
gospoddrie agricold de stat rentabild (nr. 11, 1956) ; A rgint Marin, Gospoddriile agricole colective
pe calea dezvoltdrii for economice (nr. 3, 1958) ; Ionita Gh., Politica Parlidului Muncitoresc Romin
de transformare socialistd a agriculturii (nr. 8, 1959) ; T. Muresan, N. Sarpe, Cu privire la dez-
vollarea producfiei agricole (nr. 5, 1962).
2 I. Andone, Dirt activitatea gospoddriei agricole de slat (nr. 12, 1953); Bier H. si Ciucur
D., Din activitatea gospoddriei agricole colective N. BdIcescu" din corn. Dragoesti, reg. Bucu-
resti (nr. 5, 1954) ; Hartia S., Dezvollarea multilaterald In G.A.C. Viatd Noud" gi Flamura
Rosie" din reg. Constanfa (nr. 7, 1954) ; Vd eanu Gr.. Stan I., Dirt experienfa transformdrii
socialiste a agriculturii to reg. Galati (nr. 5, 1956) ; N. Belli, Cooperativizarea agriculturii In
reg. Timisoara (nr. 5, 1957) ; S. Nica si V. Parpahl, Zece ani de la rezolufia plenarei C.C. al
P.M.R., din 3-5 martie 1949 (nr. 2, 1959) ; N. Dondera, Asigurarea agriculturii socialiste
cu cadrele necesare (nr. 1, 1962) ; V. V. Toper, R. Georgescu, G. Viddica, Permanenlizarea
brigazilor de producfie In gospoddriile agricole colective (nr. 1. 1962) ; Flores Dumitrescu, Spri-
j inul acordat de slat prix credite gospoddriilor agricole colective (nr. 2, 1962) ; I. Adam, Tdrdnimea
colectluista, clasd a societtitii socialiste (nr. 5, 1962).

www.dacoromanica.ro
1762 M. RUSENESCU 12

tidului" 1 §i,,Studii" 2. 0 valoroas'a lucrare In care se oglindesc rezultatele

obtinute in construirea socialismului la sate pin/ in 1959 este Agrieultura
Republicii Populare Romine pe drumul socialismului de I. Cosma. In
afar/ de aceasta, o contributie serioas/ la cunoa§terea profundelor trans-
fornari social-economice din agricultura Varii noastre o aduce §i lucrarea
Dezvoltarea agriculturii Republieii Populare Romine elaboratl de Directia
Central/ de Statistic/ in anul 1961. Lucrarea prezintg in graiul cifrelor
dezvoltarea satului, sub multiplele sale aspecte, in anii regimului de de-
mocratie popular/ in comparatie cu anul 1938. Este un inceput bun in
aceasta directie.
Victoria revolutiei socialiste in tara noastr/ era de neconceput far&
o infaptuire a revolutiei culturale, parte integrant/ a acesteia. Analfa-
betismul constituia o racily mo§tenit'a de la regimul burghezo-mo§ieresc.
Pe ling/ lichidarea analfabetismului, partidul tii guvernul au acordat o
atentie deosebitA organizgrii §i dezvolt'grii artei literaturii §i stiintei,
cregrii unei not intelectualit/ti legate de popor 3. In acest domeniu, ca tai
in politica extern/ a R.P.R., s-a scris mai putin, rAminind o sarcin/ de
viitor a istoriografiei noastre marxist-leniniste.

Istoriografia marxistg romineasc/, prin studiile de istorie contem-

poranA publicate in perioada amintit6, infirm/ teza sustinut/ de istoricii
burghezi potrivit cAreia evenimentele petrecute sub ochii istoricului nu
pot fi redate sau analizate cu obiectivitate. Studiile sau articolele
amintite mai sus au menirea nu numai s/ prezinte cititorului pagini de
istorie petrecute in tara noastra dup/ instaurarea guvernului democrat-
popular condus de dr. Petru Groza, ci §i aceea de a contribui prin prezen-
tarea evenimentelor contemporane la educarea oamenilor muncii, adeva-
ratii f/uritori ai istoriei.
Rea lit'atile vietii contemporane romine§ti, importanta for reclama,
cercetAtorilor istoriei contemporane sl, treacI la elaborarea unor lucrAri
de sintez/ care A, cuprind5, toate transformarile §i aspectele vietii sociale,
economice §i politice prin care a trecut tara noastra de la eliberare ping.
ast/zi.
1 M. Gogioiu, P.M.R. conducatorul si organizatorul transformdrii socialiste a agriculturii
In R.P.R. (nr. 2, 1959) ; M. Gldiuta, A. Simion, Gospoddria agricold colectiva 11 iunie 194s"
din corn. Pechea, reg. Galati (nr. 3, 1962); M. Gogioiu gi I. Radutiu, Din lupla P.M.R.
pentru Intdrirea continua a alianfei dintre clasa muncitoare 5i lardnime si pentru transtormarea so-
cialista a agriculturii ; M. Lungeanu, D. Dumitru, Consolidarea alianfei dintre clasa munciloare
si fardnimea muncitoare to perioada 6 marlie 1945-30 decembrie 1947, in lucrarea editata de
Institutul de istorie a partidului, Din lupla P.C.R. pentru tnchegarea alianfei clasei muncitoare
cu fdrdnimea munciloare in bdldlia pentru relorma agrard din 1944-1945, vol. III, Bucuresti,
Ed. politica, 1961.
2 G. Chepes, Unele probleme privind alianfa dintre clasa muncitoare si !drat nea munci-
loare (nr. 3, 1954); I ncheierea colectivizdrii victorie a Intregului popor (nr. 4, 1962); Gr.
Vilceanu, Din lupla P.M.R. pentru crearea ,ci dezvoltarea bazei tehnice materiale a agriculturii
(nr. 4, 1962).
8 M. Roller, Pe idrumul revolutiei noastre culturale, Bucuresti, 1949 ; I. Predescu, Dale
comparative privind dezvoltarea InvdtdmIntului to regiunea Oltenia Inainte si dupd 23 August,
Studii si articole de istorie", vol. IV, Bucuresti 1962.

www.dacoromanica.ro
PUBLICAREA IZVOARELOR ISTORIEI CONTEMPORANE
DE

I. APOSTOL

Amploarea pe care a luat-o in ultimii ani cercetarea istoriei contem-

porane a Rominiei si, indeosebi, studierea fauririi partidului clasei mun-
citoare $i a luptei desfasurate de poporul nostru pentru eliberare social&
si national* victoria revolutiei populare, trecerea la desavirsirea cons-
tructiei socialiste au pus pe primul plan publicarea unor izvoare care sa
permit/ trecerea la generalizarea si teoretizarea principalelor etape ale
istoriei poporului nostru din ultimele patru decenii.
Cunoasterea realitatii istorice, dezvaluirea legilor de dezvoltare a
societatii, in scopul reconstituirii unui tablou veridic al procesului istoric
obiectiv, necesita cautarea $i intelegerea tendintelor principale care sa
dud, societatea inainte si ale celor care se opun progresului ; acest lucru
este posibil Ins numai pe baza unui bogat material documentar.
Intemeietorii marxism-leninismului ne-au oferit exemple clasice de
cercetari istorice, bazate pe fapte autentice, pe un urias material istoric
§i politic. V. I. Lenin arata adesea ca concluziile teoretice ale lui K. Marx
se sprijineau pe un Montblane de fapte. Autorul lucrarii Dezvoliarea capi-
ialismului in Rusia a facut mari descoperiri stiintifice, analizind si sinte-
tizind un enorm material faptic.
De o exceptionala valoare documentary pentru noua istoriografie
marxista din tara noastra sint aprecierile $i consideratiile lui V. I. Lenin
despre Rominia 1. Tezele leniniste cu privire la situatia revolutionary
din Rominia in 1918, faptul ea insurectia si flacarile insurectiei proletare
au cuprins si Rominia, ea revolutia socialists a avut o puternica influents/
si la noi, ca In Rominia si Austro-Ungaria s-au format Soviete de depu-
tati ai muncitorilor" an constituit un ajutor pretios in munca de inter-
pretare a unei perioade de avint revolutionar. Tot asa de apreciate au
f ost si opiniile lui V. I. Lenin asupra tendintelor hraparete ale imperia-
1 Lenin despre Romtnia, Ed. politica, BucureW, 1960.

www.dacoromanica.ro
1764 I. APOSTOL 2

lismului rominesc, a politicii aventuriste dusa de guvernele burghezo-

mosieresti din tara noastra.
Un ajutor pretios in munca de cercetare gi interpretare a unor etape
ale istoriei contemporane a partidului gi tarii au primit istoricii prin lucra-
rile si cuvintarile tovarasului Gheorghe Gheorghiu-Dej 1 si ale altor condu-
eatori de partid $i de stat. Rapoartele tovarasului Gheorghe Gheorghiu-Dej
la Conferinta nationals a P.C.R., la Congresele P.M.R., cuvintarile tinute
en prilejul aniversarii a 30 $i a 40 de ani de la crearea P.C.R., cit gi
alto materiale, care cuprind, enuntate in mod sintetic, probleme funda-
mentale ale istoriei contemporane a Rominiei aprecieri de importantg,
capitals a unor probleme cheie din istoria patriei, au ajutat i ajutg, in
mod nemijlocit pe istoricii patriei noastre.
Istoriografia marxista din tara noastra a obtinut succese deosebite
in ultimii 15 ani datorita faptului ca s-a acordat atentie publicarii
de documente, folosind cele mai variate izvoare, pentru a trage concluziile
cele mai juste gi fundamentale.
Daca in domeniul istoriei m.edii i modern atit inainte, cit si in anii
imediat urmatori cotiturii radicale de la 23 August 1944, activitatea de
publicare a izvoarelor a dat la iveala numeroase volume de documente,
In sectorul istoriei contemporane acest lucru s-a facut intr-o masura
mai mica. Baza documentara, saraca In.ainte de 1944, avea un caracter
apologetic si reactionar, cautind sa prezinte intr-o lumina falsa ma-
nevrele monarhiei si ale partidelor politice burghezo-mosieresti, a caror
politica falimentard, a dus poporul nostru la mizerie i dezastru, tirindu-1
in razboiul antisovietic.
intrucit, In. trecut, miscarea muncitoreasca, lupta desfasuratg, de
P.C.R., Inca de la infiintare, impotriva regimului burghezo-mosieresc
pentru revendicari economice, pentru drepturi §i libertati politico an
fost complet ignorate de istoriografia burgheza, s-a inceput cu publicarea
unei serii de documente din istoria Partidului Comunist din Rominia.
Mai intii In 1951, apoi in 1953, apar doug, editii succesive ale Documentelor
din istoria P.C.R. dintre 1917 1944. Ele au fost de un real folos
pentru istorici, pentru cadrele de partid In vederea elaborarii unor
studii necesare educdrii maselor muncitoare in spiritul traditiilor revolu-
tionare de lupta ale clasei muncitoare din Rominia, deoarece cuprindeau
materiale referitoare la munca politica 11 demascau mizeria maselor mun-
citoare Intre cele doudi razboaie mondiale. Treptat, °data cu aprofundarea
cercetarii miscarii muncitoresti, aceste documente au devenit insuficiente.
Se impunea necesitatea descoperirii a noi documente gf editarii unor noi
volume.
Institutul de istorie a Partidului de pe linga C.C. al P.M.R. a inceput
sa editeze din 1953 Documente din istoria P.C.R. pentru fiecare etapa
1 Gh. Gheorghiu-Dej, Articole ;i cuvIntdri, ed. IV, E.S.P.L.P., BucureW, 1955; Ar-
ticole ,st cuvIntdri 1955-1959, Ed. politica, Bucure§ti, 1960; Articole si cuvIntari 1959-1961,
Ed. politica, Bucure§ti, 1961.

www.dacoromanica.ro
3 PUBLICAREA IZVOARELOR ISTORIEI CONTEMPORANE 1765

.distincta, din cadrul miscdrii muncitoresti din 1917 pin' in 19441. Conco-
mitent au fost publicate documente in revistele de specialitate : .Analele
Institutului de istorie a partidului", Studii", Revista Arhivelor"
seria nou'd. Indeosebi Analele Institutului de istorie a partidului" la
rubrica Documente" a pregatit i editat din Arhiva Institutului de istorie
a partidului numeroase materiale care aduc o lumina nou'd asupra unor
probleme majore ale miscdrii muncitoresti din Vara noastfa. Cu pri-
lejul unor aniverski (15 ani de la eliberarea Orli de sub jugul fascist,
40 de ani de la greva generall, 40 de ani de la crearea P.C.R., 25 de ani
de la eroicele lupte ale ceferistilor gi petrolistilor) au fost prezentate docu-
naente referitoare la aceste momente din istoria partidului si a poporului
nostru. De asemenea, in unele lucfdri 2 apgrute in ultimii ani sub egida
Institutului de istorie a partidului au fost publicate in anexe documente
referitoare la problemele tratate in capitolele cktii. Un alt izvor de seam'
pentru lamurirea unei perioade sau intregirea cunostintelor it constituie
i amintirile unor participanti la evenimente, publicate in unele numere
ale revistei Analele Institutului de istorie a partidului", cit si intr-o serie
de lucfdri separate 3.

Perioada avintului revolutionar din Rominia a fost mult cercetat'd

i discutata, in istoriografia marxistd din Cara noastrd. Au apkut mono-
grafii apreciate care trateaza; intreaga perioadd, altele care se refer' la
anumite momente : anul revolutionar 1918, greva generald din 1920
pentru a aminti numai doud. La elaborarea acestor lucrki si a numeroa-
selor studii, referate, comunicdri gi articole, pe ling' materialul arhivistic
folosit, de un real folos au fost ei documentele publicate atit in volume
separate la care ne-am referit mai sus, cit si in revistele de specialitate.
Materialele publicate In volumele de documente 4 citate mai sus
au un caracter politic $i se referd la formarea gi activitatea revolutionary
a grupurilor comuniste, ap'grarea revolutionary a statului sovietic de Care
muncitorimea din Rominia in perioada interventiei imperialists, raurirea
Partidului Comunist din Rominia et desfasurarea luptei acestuia, imediat
dupa faurirea sa, pentru consolidarea propriilor sale rinduri, despre munca
partidului in rindurile tineretului gi sarcinile U.T.C.R. etc. Manifestele,
instructiunile, circularele scrise, declaratii ale conducerii P.C.R. ei U.T.C.R.,
articole sau texte extrase din brosuri §i presa de partid si mai ales hotariri
ale unor plenare ale C.C. al P.C.R. i U.T.C.R., motiunile gi rezolutiile
adoptate la congrese i conferinte ale partidului ei organizatiei revolutio-
flare de tineret, publicate in volume arunca, o lumina noub; asupra activi-
tatii si luptei avangarzii proletare. Pe ling5, manifestele publicate in
1 Pina In prezent au aparut Documente dirt isloria P.C.R., vol. I, 1917-1922 (doua edit ii) ;
vol. II, 1923 -1929; vol. III, 1929 -1933; vol. IV 1934 1937.
2 Greva generald din Rominia 1920, Ed. politica, Bucuresti, 1960 ; Titu Georgescu,
De la greva generala la crearea P.C.R., Ed. stiintifica, Bucuresti, 1962.
3 Amintiri despre Marele Octombrie, E.S.P.L.P., Bucuresti, 1957 ; Aminliri despre primul
Congres at partidului, Ed. tineretului, Bucuresti, 1956.
4 La care se adauga Documente din isloria U. T.C.R. 1917-1944, Ed. tineretului, Bucu-
resti, 1958.

www.dacoromanica.ro
1766 I. APOSTOL 4

volumele de documente, vestind victoria Marii Revolutii Socialiste din

Octombrie, care indemnau poporul la lupta impotriva regimului burghezo--
mosieresc din Rominia sit apaxarea primului stat al muncitorilor si Ora-
nilor din lume, s-au publicat in Revista Arhivelor" noi documente care
atesta, uriasa influent*/ a Marii Revolutii Socialiste din Octombrie asupra
miscarii muncitoresti din Cara noastra 1.
Cu prilejul aniverslrii a 40 de ani de la crearea P.C.R., in numgrur
festiv al Revistei Arhivelor" 2 s-a publicat un material urmat in anexa,
de valoroase documente din fondul Ministerului de Interne, Directiunea,
Politiei si Sigurantei Generale, cuprinzind noi elemente documentare
in legaturg cu miscarea grevista, din tarn, in intreaga perioada a avintului
revolutionar, n.emultumirile si actiunile VarAnimii, situatia din armata,,.
lista cu sumele acordate de Minister prefectilor pentru combaterea.
bolsevismului".
Manifestele publicate in vol. I. de Documente din istoria P.C.R.
1917 1922, pentru anii 1917-1918, vestesc poporului nostru victoria.
Revolutiei Socialiste, cheama, poporul la lupta, impotriva regimului bur-
ghezo-mosieresc din Rominia, demasca pe dusmanii puterii sovietice-
si ai poporului romin, glorifies eroismul marinarilor romini care au ridieat
steagul revolutiei, iar altele se refera, la apelul adresat soldatilor romini
pentru formarea batalioanelor revolutionare.
In legAtura cu participarea voluntarilor romini in Armata Rosie
in timpul Marii Revolutii Socialiste din Octombrie $i a ra,zboiului civil,
pe 11110 cele cinci fotografii ale batalionului revolutionar romin din Odesa,
ap6rute in Angle" 3, Institutul de istorie a partidului a publicat o lucrare4
in care vechi luptAtori romini pe frontul revolutiei socialiste si a ra,zboiului
civil iii expun amintirile. De asemenea, revista Anale"5 a prezentat in
citeva numere aceste amintiri, dintre care unele au mai apgrut si in lucrarea
amintita.
In legatura, cu evenimentele revolutionare de la finele anului 1918
glsim valoroase materiale in Documente... vol. 1, ca brosura intitulata
Un an de la revolufia rasa, alcatuitA de Muncitorii comunisti din Rominia",
relevind marile victorii ale poporului sovietic in primul an de la luarea
puterii, proiectul de program al Partidului Socialist din Rominia publicat
in Socialismul" din decembrie 1918 adoptat sub presiunea maselor mun-
citoare, programul de activitate al editurii Biblioteca comunistA", edi-
tura, care apartinea Comitetului comunist revolutionar romin, manifest
ad Partidului Socialist din Rominia, manifest al Comitetului de propa-
ganda, la sate Ilfov, demascind modul in care se Mcea impropriet'ari-
1 Documente privitoare la influenfa Marii Revolufii Socialiste din Octombrie asupra miscarii
muncitoresti din fara noastra, Revista Arhivelor", nr. 2, 1959.
2 Documente privitoare la influenfa Marii Revolufii Socialiste din Octombrie asupra miscarit
muncitoresti din fara noastra (1917 - 1921), Revista Arhivelor", nr. 1, 1961.
3 Din lupla pentru apararea revolutiei ruse (1917). Cinci folograf ii ale batalionului
revolutionar romin din Odesa, An. I.I.P., nr. 6, II, 1956.
4 Aminliri despre Marele Octombrie, E.S.P.L.P., Bueureti, 1957.
6 Amintiri ale fostilor volunlari romini In Armata Rosie din timpul Marii Revolufii So
cialiste din Octombrie fi a razboiului civil, An. I.I.P., nr. 3 §i 4, III, 1957.

www.dacoromanica.ro
5 PUBLICAREA IZVOARELOR ISTORIEI CONTEMPORANE 1767

rea" yi indemnind masele taranimii la lupta, organizata alaturi de mun-

citorii de la orate pentru justa rezolvare a problemei agrare etc.
Situatia revolutionary din noiembrie 1918 in Transilvania este ilus-
trata de noi documente 1 care atesta amploarea §i adincimea mi§carilor
tarane§ti in Transilvania care s-au intetit, pe de o parte din cauza mizeriei
Lei saracirii populatiei, ca urmare a consecintelor dezastruoase ale razboiului,
iar pe de alta sub influenta victoriei Marii Revolutii Socialiste din Oc-
tombrie.
Analele Institutului de istorie a partidului" prezinta bro§ura Cum
s-a prcipa dit fara2 ; au publicat de asemenea amintiri ale unor partici-
panti la evenimentele din 13 decembrie 1918 3, felul cum a fost sarbatorit
In ace§ti ani 1 Mai 4.
Manifestele, apelurile, chemarile, declaratiile §i instructiunile din 1919
publicate in Documenle... vol. I se refers la faptul ca soldatii romini nu
trebuiau sa participe la interventia antisovietica, se demasca pozitia
oportunista a conducerii partidului socialist, se solidarizeaza cu inculpatii
din procesul luptelor de la 13 decembrie 1918, cheama muncitorii la greva
generals cu caracter international din 21 iulie 1919. Despre starea de
spirit din rindurile armatei in vara lui 1919 atesta noi documente pre-
zentate in Revista Arhivelor" 5. Aceste materiale sint concludente §i
in ce prive§te agitatia din rindul maselor §i de asemenea masurile de
opresiune pe care le-au luat organele de represiune burghezo-mo§iere§ti
in Maramure§.
Despre puternica mi§care grevista din 1920 care a culminat cu
greva generals din octombrie au fost publicate numeroase documente
atit in Analele Institutului de istorie a partidului" cu prilejul amiver-
sarii a 40 de ani de la greva generals, cit §i in lucrarile de interpretare,
care se refers la aceasta problems sau perioada, aparute in ultima vreme.
S-a acordat atentie prezentarii unor documente care se ocupa cu mi§carea
grevista din Rominia inainte de greva generals din octombrie. Astfel au
fost publicate in Angle" documente care arata lupta minerilor din Valea
Jiului in primavara anului 1920 6. Uncle documente se ref era la cauzele
economice §i politice care au determinat pe muncitorii mineri sa declare
greva in martie 1920, altele relateaza despre declan§area, desfkurarea
§i incetarea grevei, reprimata de autoritatile burghezo-nliere§ti. Tot
despre situatia din centrul miner Anina, Revista Arhivelor" 7 publics
unele documente referitoare la catastrofa din iunie 1920.
1 Documenle despre miscdrile faraneqti din Transiluania In noiembrie 1918, An. I.I.P.,
nr. 5, III, 1957.
2 Despre brosura Cum s-a prdpildit (ara. Docunientele diploma(iei secrete", Iasi, 1918, An.
I.I.P., nr. 3, III, 1957.
3 Amintiri despre 13 decembrie 1918, An. I.I.P., nr. 6, III, 1957.
4 Unele documente priuind sarbalorirea zilei de 1 Mai to Romlnia to anii 1917, 1918,
1919, An. I.I.P., nr. 3, 1958.
5 Reuolla solda(ilor dirt Regimental 18 Infanterie din Maramureq (iulie 1919), Revista
Arhivelor", nr. 1, 1960.
6 Documenle priuind luptele muncitorilor mineri din Valea Jiului (martie -iunie 1920),
An. I.I.P., nr. 4, VI, 1960.
9 Despre calastro /a minierd de la Anina (1920), Revista Arhivelor", nr. 2, 1959.

www.dacoromanica.ro
1768 1. APOSTOL

Din §irul grevelor generale pe ramuri industriale care an constituit

o §coala premergatoare pentru greva generall din octombrie, unele docu-
mente publicate in Ana le" se referg, la lupta grevista a metalurgi§tilor
din Bucure§til izbucnita tot in primavara ca urmare a respingerii de catre
patroni a memoriului lucratorilor inaintat administratiilor fabricilor
Vulcan", Wolff" §i Lemaitre". Mi§carea grevista din primavara anului
1920 a cuprins §i C.F.R., porturile §i §antierele navale 2. Documente din
Arhiva Institutului de istorie a partidului publicate in Ana le" arata
cauzele economice §i politice care au dus la izbucnirea grevei, desfkurarea.
§i incetarea ei. Documente referitoare la grevele de la fabricile de tutun si
chibrituri, Arsenal §i Imprimeria nationals 3 publicate in Ana le" provin
in parte de la organizatiile muncitore§ti, altele sint intocmite de organe
ale sigurantei, politiei §1 ale armatei burghezo-mo§iere§ti.
Aniversind 40 de ani de la greva generals din octombrie 1920,
Institutul de istorie a partidului de pe linga C.C. al P.M.R. a editat o
monografie 4 despre acest important eveniment, la sfir§itul careia a pu-
blicat in anexa documente. Unele, inedite, se refers la spiritul de solida-
ritate muncitoreasca, manifeste, circulare catre muncitorii din toate regiu-
nile Rominiei, atestg, sprijinul acordat de clasa muncitoare celor arestati
in urma grevei, lupta politica desfa§urata dupe greva pentru clarificarea
ideologica §i concluzia la care s-a ajuns ca Partidul socialist trebuie
transformat intr-un puternic partid politic comunist" 5. Tot cu acest
prilej numkul special din Ana le" prezinta* materiale de arhivg, 6 referi-
toare la greva generals din octombrie 1920.
Numeroase materiale, apkute in 1920, incluse in Documente. . . ,
oglindesc framintarile din sinul partidului socialist §i lupta grupurilor co-
muniste pentru clarificarea ideologica §i orientarea tot mai accentuate,
in conditiile crizei economice §i politice spre stinga, spre Internationala
Comunista. Alt grup de documente reflects pozitia mi§carii muncitore§ti
fats de evenimentele politice la ordinea zilei : un material din februarie
1920 se referg, la amnistie, altul demasca avalan§a de minciuni ale scri-
bilor burgheziei 9i mo§ierimii in contra Republicii Sovietice Ruse, slut
publicate hotariri ale partidului socialist din aprilie privind lupta elec-
torala, lupta pentru apkarea revendickilor ci§tigate, amenintate de po-
litica terorista a burgheziei, proteste impotriva manevrelor regale"
care pregateau razboiul antisovietic.
Pentru cercetarea perioadei premergatoare Congresului I al P.C.R.
prezintg, interes documentele publicate in anexg, la o lucrare aparutg, de

I Documente privind luptele metalurgiqtilor din Bucuresti (martie-august 1920), An. I.I.P.,
nr. 4, VI, 1960.
3 Documente privind greva muncitorilor de la C.F.R., din porturi, ;antiere navale ;i navi-
gaffe din Rominia (aprilie-iunie 1920), An. I.I.P., nr. 3, VI, 1960.
3 Documente privind grevele muncitorilor de la fabricile de Whin ;i chibrituri, Arsenal ;i
Imprimeria Nalionald (ferbuarie-septembrie 1920), An. I.I.P., nr. 4, VI, 1960.
Greva generald dirt Romtnia, 1920, Ed. politics, Bucure§ti, 1960.
5 Ibidem, p. 422.
6 Documente privind greva generald din 1920, An. I.I.P., nr. 5, VI, 1960.

www.dacoromanica.ro
 7 PUBLICAREA IZVOARELOR ISTORIEI CONTEMPORANE 1769

cnrindl, care reflects lupta pentru clarificare politica, ideologica si organi-

zatorica in preajma crearii P.C.R. Aici se publics directivele cu privire
la organizarea activitatii grupurilor comuniste adoptate la consfatuirea
din 16 noiembrie 1920, materiale referitoare la lucrarile Consiliului General
din ianuarie-februarie 1921, la Conferinta organizatiilor comuniste Regale
din Rominia, motiunile adoptate si scrisoarea prin care se comunica Co-
mitetului Executiv al Internationalei Comuniste afilierea Partidului Co-
munist din Rominia la Internationala III, uncle documente fiind publi-
cate $i in vol. I 1917-1922, editia II-a.
In legatura cu aniversarea a 40 de ani de la crearea partidului comunist,
revista Ana le" a publicat un grup de materiale2 legate de pregatirea,
desfasurarea si lupta dusa de P.C.R. dupa Congres, in ciuda prigoanei
crunte dezlantuite impotriva sa de catre guvernul burghezo-mosieresc,
unele aparute $i in vol. I de Documente . . 1917 1922. Tot in acest numar
al revistei se publics o scrisoare a lui Pandele Becheanu adresata unui
muncitor de la Atelierele C.F.R. Constanta in care autorul acorda o atentie
deosebita sarcinii principale care se punea atunci proletariatului, crearea
partidului de avangarda marxist-leninist al clasei muncitoare. Alte do-
cumente3 publicate cu prilejul aceleiasi aniversari, oglindesc cresterea luptei
revolutionare impotriva regimului burghezo-mosieresc, pentru apararea
revolutionary a Rusiei sovietice, pentru crearea unui partid revolutionar
marxist-leninist si afilierea lui la Internationala Comunista.
Aceasta cotitura in miscarea muncitoreasca din Rominia, care a
marcat victoria leninismului asupra oportunismului, este oglindita si in
uncle documente4 i amintiri5 ale unor participanti la primul Congres al
partidului publicate in 1956 in Anale"si separat intr-o lucrare6 aparuta
tot atunci. Documentele se refers la ordinea de zi adoptata, desfasurarea
lucrarilor Congresului fiind de o mare valoare practica si teoretica pen-
tru miscarea muncitoreasca de la noi. Pe linga alte materiale, gasim aici
o prezentare a Proiectului Statutului partidului socialist-comunist"
intocmit de catre grupurile comuniste Inca din noiembrie 1920 pentru a fi
pus la baza noului partid ce urma sa se creeze. Amintirile publicate in-
tregesc cunostintele noastre despre principalele etape ale luptei pentru
crearea P.C.R., desfasurarea lucrarilor Congresului si lupta partidului
inc5, din primii ani ai existentei sale.
Apelurile, manifestele, articolele, protestele publicate in Documente . .
referitor la anul 1922 demasca regimul bestial din inchisorile oligarhiei
roraine, arata pozitia partidului in campania electorala, infatiseaza mizeria
maselor muncitoare, exprima indignarea maselor fats de rolul mirsav al
claselor dominante de instrument al imperialismului strain impotriva.
1 Titu Georgescu, De la greva generald la crearea P.C.R., Ed. qtiintifica, Bueureqti, 1962.
s Documente privind crearea P.C.R., An. I.I.P., nr. 1-2, VII, 1961.
8 Documente privind lupta pentru crearea P.C.R. dirt Rominia gi activitatea sa In primii
ani de existenkl, An. I.I.P., nr. 3, VII, 1961.
4 Unele documente privind desfasurarea lucrdrilor Congresului I din 1921 de creare cr
P.C.R., An. I.I.P., nr. 3, II, 1956.
6 Amintiri despre Congresul I al Partidului (mai 1921), ibidem.
6 Amintiri despre primul Congres al partidului, Ed. tineretulut, Bueure§ti, 1956.

www.dacoromanica.ro
1770 I. APOSTOL 8

Rusiei Sovietice. Alte documente reflects lupta P.C.R. impotriva inter

zieerii Conferintei partidului din 1922, care urmarea desfiintarea lui prin
mijloace pa§nice", cheama muncitorimea din Rominia sä manifesteze
irnpotriva crimei comise de guvern prin asasinarea lui Leonte Filipescu,
pentru eliberarea celor inchi i. Sint publicate aici rezolutiile votate de
l'ongresul al II-lea al P.C.R. tinut la Ploie§ti in 1922.
Numeroase materiale din volumul de Documente prezentat se
refers la miscarea sindicala incepind cu publicarea ordinei de zi propusa pen-
tru Congresul partidului din mai 1921 §1 continuind cu manifeste care
cheama muncitorimea din Rominia la organizare §i unitate sindicala, cu
dezbaterile Congresului sindical din aprilie 1922 de la Sibiu §i rezolutiile
a doptate la Conferinta regionals sindicala a centrelor muncitore§ti din
octombrie 1922.
Lupta tineretului revolutionar din aeeastg perioada este oglindita
at it in materialele publicate in Documente.. . vol. I, intr-un volum special
de istorie a miF}carii tineretului muneitoresc, satesc §i studentescl inainte
gi dupa crearea organizatiei revolutionare marxist-leniniste a tineretului,
sit gi in unele documente publicate in revista Anale".
Chemarea din Foaia Tingrului" adresata tineretului cu ocazia re-
aparitiei ziarului, scrisoarea Internationalei Comuniste a Tineretului
itclresata C.C. al Mivarii Tineretului Socialist din Rominia din 1920,
ehemarile Tineretului Socialist pentru sarbatorirea zilei de 5 sep-
tembrie 1920, Ziva internationala, a tineretului muncitor, apelul C.E. al
I.C.T. adresat tindrului proletariat din intreaga Rominie in 1921 pentru
trearea organizatiei unite comuniste a tineretului, sint Boar citeva
documente care oglindesc lupta tineretului pentru drepturi §i libertati de-
moeratice in perioada avintului revolutionar. Alte materiale se refer5,
direct la convocarea, desfkurarea §i apelul lansat de conferinta tinere-
tului muncitor din martie 1922 care a pus bazele organizatiei revolutio-
nare marxist-leniniste de tineret. Doeumentele publicate in Anale"2
aduc date not despre crearea organizatiei comuniste a tineretului §i lupta
acestuia in cadrul mi§carii generale revolutionare a proletariatului, pentru
satisfacerea revendicarilor specifice, redau lupta P.C.R. pentru crearea
organizatiei de tip nou a tineretului. Documentele publicate reflects
pe deplin faptul ca organizatia comunista de tineret din Rominia a fost
ereata sub conducerea P.C.R. in urma unui proces mai indelungat.
De un real folos pentru cercetarea perioadei stabilizdrii relative a
eapitalismului in tara noastra a fost publicarea volumului II din Docu-
me nte 3. . . Materialele oglindesc lupta partidului in noile conditii, cind
burghezia §i mo§ierimea tree la contraofensiva gi rewse vremelnic sa
anuleze o parte din cuceririle obtinute de masele muncitoare in perioada
anterioarg. Numeroase articole, manifesto, rapoarte, rezolutii, apeluri,
chemari, cele mai multe publicate in Socialismul", reflecta indignarea
1 Documents din istoria U. T.C.R. 1917-1944, Ed. tineretului, Bucureti, 1958.
2 Documente privind miscarea revolutionard de tineret to perioada crearii U. T.C.R., An.
I.I.P., nr. 2, VIII, 1962.
8 Ducumente din istoria P.C.R. 1923 -1928, vol. II, E.P.L.P., Bucure§ti, 1953.

www.dacoromanica.ro
9 PUBLICAREA IZVOARELOR ISTORIEI CONTEMPORANE 1771

in legatura, cu interzicerea Conferintei Tineretului Socialist de autoritatile

burghezo-mosieresti, lupta poporului muncitor impotriva regimului de
teroare al claselor dominante, pentru pace si prietenie cu Rusia Sovietica,
exprima solidaritatea cu muncitorii grevisti din Valea Muresului i cu gre-
vistii din Timisoara, pregatirile pentru 1 Mai, se demasca pozitia oportu-
nista a social-democratilor de dreapta care prin diferite mijloace si cu
sprijinul autoritatilor au cautat sa afilieze, cu prilejul Congresului de la Cluj,
6indicatele la Internationala de la Amsterdam etc.
Volumul de documente tontine materiale referitoare la lupta P.C.R.
pentru unitate sindicala, cu privire la organizarea celui de-al III-lea Con-
gres al partidului, proteste impotriva interzicerii de catre guvern a come-
morarii mortii lui V. I. Lenin, impotriva interzicerii tinerii Congresului.
0 importanta deosebita prezinta publicarea documentelor Congresului al
III-lea al P.C.R., tinut in adinca ilegalitate in septembrie 1924, materiale
referitoare la dezbateri, motiuni si rezolutii in problemele situatiei econo-
mice si politice, privitoare la Comitetul Central, asupra chestiunii taranesti,
nationale, sindicale tai asupra organizarii. Legat de aceste probleme, uncle
documente publicate in Ana le" intregesc cunostintele noastre despre di-
rectivele partidului in anumite sectoare de activitate 1.
Referitor la aceasta perioada, in Anale" $i Revista Arhivelor"
sint publicate documente valoroase care privesc anumite aspecte sau pro-
bleme, uncle constituind parti din materiale ce privesc intreaga etapa
intre cele doug razboaie mondiale, ca : aniversarea Marii Ilevolutii So-
cialiste In Rominia 2, aniversarea zilei de 1 Mai 3, raspindirea lucrarilor lui
V. I. Lenin editate in Cara noastra4, framintari i actiuni muncitoresti6,
uncle organe de press centrale si locales sau ale organizatiilor indrumate
i conduse de partid. Lupta organizatiei revolutionare de tineret se re-
Recta in Documente din istoria U. T.C.R., care se ocupa de organizarea Con-
gresului U.T.S. din 1924 si afilierea la Internationala Comunista a Tine-
retului, scoaterea in afara legii a organizatiilor comuniste i continuarea
activitatii acestora in mod ilegal, fragmente din rezolutiile votate la Con-
gresul al III-lea al P.C.R. privitoare la tineret, apeluri si articole publicate
in Tinarul leninist" care cheama tineretul sa lupte impotriva terorii bur-
gheziei 9i mo9ierimii, pentru revendicari specifice tineretului.

1 Munca parlidului an rtndurile sindicatelor si ale tinerclulai oglindita In hotartrile Con-

gresului al III-lea at P.C.R. (1924), An. I.I.P., nr. 1, II, 1956.
2 Documente privind aniversarea 161arit RevoluBi Socialiste din Octombrie In Romtnia,
An. I.I.P., nr. 5, III, 1957.
3 In legaturd cu aniversarea zilei de 1 Mai In Romtnia, An. I.I.P., nr. 3, IV, 1958.
4 In legaturd cu raspindirea lucrdrilor lui V. I. Lenin editate In Romtnia, Nn. I.I.P.,
nr. 3, IV, 1958.
5 Documente privind Iramintdri si acfiuni muncitoresti In Brdila (1917-1941) si Uncle
.aspecte din lupta muncitorilor gdlaleni Impotriva exploaldrii burghezo-rnosieresli sub conducerea
P.C.R. (1921-1944), Revista Arhivelor", nr. 1, 1961.
6 Organe de presd centrale si locale ale P.C.R., An. I.I.P., nr. 3, VI, 1960 ; Numorul gazetei
Socialismul", organul central at Partidului Comunist Romin aparut ilegal la 14 iunie 1924,
An. I.I.P., nr. 1, I, 1955 ; Ziare ilegale ale organizafillor create si conduse de P.C.R., An. I.I.P.,
nr. 6, VI, 1900.
27 c. 6130
www.dacoromanica.ro
1772 I. APOSTOL 10

17n pas important pe linia cdlirii marxist-leniniste a partidului 1-a

constituit plenara C.C. al P.C.R. f}i a Comisiei Centrale de Control in ialie
1925. Pe baza rezolutiei sedintei plenare Teze asupra bolsevizdrii P.C.R."
s-a putut face o analiza critic a activitItii de ping atunci §i s-au trasat
sareinile pentru Insusirea mai profundg, a leninismului, pentru a putea,
apnea cu pricepere teoria leninista, la conditiile concrete din tara noastr5,.
Materiale publicate In vol. II din Documente pentru 1926 si 1927
se refer la lupta partidului pentru organizarea femeilor muncitoare si
Incadrarea for in sindicatele revolutionare, apkarea celor intemnitati, fm-
potriva terorii si a samavolniciilor guvernului burghezo-mosieresc, spri-
jinirea organizatiilor de mas'a legale 1i indeosebi a Blocului IVIuncitoresc-
Tk&nesc care desrlsoarsa o activitate din ce in ce mai sustinuta. in aceas-
t6, etapa,
Rezolutiile In problemele cardinals ale activitatii partidului vo-
tate la Congresul al IV-lea din octombrie 1928 impotriva pericolului
de rgzboi, chestiunea tdrAneasca, sindicalg, nationals, a tineretului, au
constituit un ajutor pretios in analiza situatiei economice 1i politico a
Rominiei in preajma crizei economice mondiale a capitalismului. Volumul
al II-lea al Documentclor din istoria P.C.R. 1923 1928, prin materialele
pe care le cuprinde, a contribuit la intelegerea liniei strategics 9i tactice a
partidului in perioada refluxului revolutionar, a felului in care a fost
folositI experienta P.C.U.S. in imbinarea luptei ilegale cu cea legal,,
la descasurarea actiunilor impotriva tendintelor legaliste lichidatoriste,
pentru necesitatea fntaririi mun.cii ideologice si a mobilizgrii maselor im-
potriva ofeusivei patronale, contra pregkirilor rkboiului antisovietic.
Pentru perioada crizei economice, Institutul de istorie a partidului
a scos in 1954 un volum de documents (1929-1933 partea I), apoi
in 1956 a editat un volume complet asupra acestei etape bogatI In eveni-
mente revolutionare, deosebit de importante pentru tara noastra'. Hotkiri
si rezolutii ale partidului, manifeste importante ale organelor de partid
centrale §i locale, apeluri 9i chemki ale partidului, brosuri, articole de
fond din presa centra15, de partid publicate aici an contribuit mult la in-
terpretarea istorid, a unei epoci mult feamintate. Extrase din statutul
partidului2, adoptat la Conferinta din 1929, sent prezentate fn revista
Anale". In volum se public, de asemenea Scrisoarea deschia a Comi-
tetului Executiv al Internationalei Comuniste csatre membrii P.C.R."
din iunie 1929 care face analiza situatiei interne din tara noastrA, a rapor-
tului de forte si a sarcinilor ce revin partidului fat'd de cresterea avintului
revolutionar al maselor muncitoare, cit i Rezolutia adoptatd In august
1930 de catre Secretariatul Politic al C.E. al Internationalei Comuniste
asupra luptei fractioniste Med de principii i asupra restabilirii unitgtii
Partidului Comunist din Rominia".
In legItur/ cu alte aspecte sau probleme specifice perioadei crizei
economice generale sau referitoare la intreaga etapg, ping la 23 August

1 Documente din istoria P.C.R. 1929-1933, vol. III, E.S.P.L.P., Bucurelti, 1956.
2 Des pre statutul Partidului Comunist din Romtnia din 1929, An. I.I.P., nr. 2, II, 1956.

www.dacoromanica.ro
11 PUBLICAREA IZVOARELOR ISTORIEI CONTEMPORANE 1773

1944 au fost publicate in revista Ana le" documente care ilustreaza lupta
antimonarhica a partidului1, aniversarea ziarului Scinteia" 2, uncle mani-
feste si apeluri elaborate de partid pentru 1 111ai3, aniversarea Revolutiei
Socialiste din Octombrie in anii ilegalitatii 4 etc.
In vol. III sint publicate istoricele hotariri ale Congresului al V-lea
al P.C.R. care au stabilit cu claritate, in lumina marxism- leninismului
si a experientei dobindite de P.C.U.S. si de intreaga miscare comunista
internationals, principiile ideologice, organizatorice, tactice si strategic°
ale partidului. Date noi in legatura cu acest Congress, probleme ale stra-
tegiei si tacticii partidului 6 sint oglindite si in uncle documente prezentate fn
revista Anale". Numeroase documente publicate in volumul de care ne
ocupAm oglindesc lupta P.C.R. pentru iesirea din criza pe tale revolutio-
nary si impotriva pregatirii razboiului antisovietic, actiunile pentru nuirea
intr-un singur suvoi revolutionar a luptei muncitorilor si taranilor, a celor-
lalte paturi muncitoare ale populatiei, a luptei minoritatilor nationale,
asuprite de regimul burghezo-mosieresc.
Un be de seams it ocup'a documentele privind eroicele lupte ale
ceferistilor si petrolistilor care au intirziat pentru moment pericolul fas-
cizarii tariff, constituind prima manifestare de amploare pe plan interna-
tional impotriva fascismului dupa preluarea puterii in Germania de
de &are Hitler. Amploarea luptelor de la Grivita7, a grevei petrolistilor
de pe Valea Prahovei 8, pregatirea guvernului burghezo-mosieresc pentru
reprimarea luptelor °, aparitia unor organe de press consacrate eveni-
mentelor din 1933101 aniversarea for 11, cit si materiale referitoare la soli-
daritatea clasei muncitoare internationale cu eroicele lupte12 se oglindese
in multe documente ce au aparut in Angle" si Revista Arhivelor".
In Documente din istoria P.C.R. 1929 1933 sint publicate materiale
ce se refers la lupta partidului pentru apararea intereselor taranilor munci-
1 Unele documente ,si articole privind lupla antimonarhica a P.C.R., An. I.I.P., nr. 1,
V, 1959.
2 25 de ani de la aparifia ziarului Scinteia", organul C.C. at P.C.R., An. I.I.P.,
nr. 4, II, 1956.
3 1 Mai to unele documente de partid din perioada anilor 1931-1933, An. I.I.P.,
nr. 2, I, 1955.
4 Unele documente ale P.C.R. din anii ilegalitafii cu ocazia aniversdrii 3larii Revoltifii
Socialiste din Octombrie, An. I.I.P., nr. 5-6, IV, 1958.
5 Date noi In legaturd Cu Congresul al V-lea al P.C.R., An. I.I.P., nr. 6, II, 1956.
6 Problemele strategiei qi tacticii partidului In holdrtrile Congresului al V-lea al P.C.R.,
An. I.I.P., nr. 1, II, 1956.
7 Documente privind eroicele lupte ale muncitorilor ceferisti si petrolisti din ianuarie-
februarie, 1933, An. I.I.P., nr. 1, VI, 1960.
8 Documente referitoare la lupta petrolistilor din Valea Prahovei, llevista Arhivelor ",
nr. 2, 1958.
9 Dona documente privind pregdtirea de cdtre guvernul burghezo-mosieresc a represiunii
luptelor de la Atelierele C.F.R. Grivifa", Bucurefti, An. I.I.P., or. 1, IV, 1958.
19 Februarie 15 -16" organul Comitetului raional de Verde al P.C.R. Secfiunea Bucureqli,
An. I.I.P., nr. 2, V, 1959.
11 In legdturd cu a 25-a aniversare a eroicelor lupte ale muncitorilor ceferisti si petrolisli,
An. I.I.P., nr. 2, IV, 1958.
12 Prezentarea unor documente referitoare la solidaritalea clasei muncitoare internafionale eu
eroicele lupte ale ceferiftilor f i petrolistilor din 1933, An. I.I.P., nr. 1, IV, 1958.

www.dacoromanica.ro
1774 1. APOSTOL 12

tori si inchegarea aliantei clasei muncitoare cu titranimea muncitoare,

pentru realizarea frontului unit muncitoresc ; document° ale organizatiilor
regionale f}i locale, inclusiv ale unor celule de partid cuprind chema'ri adre-
sate studentimii sArace, membrilor s'a,raci ai corpului didactic, inviltko-
rilor care au protestat impotriva conditiilor nesatisfkAtoare de studiu,
do viat'a" etc. Altele reflects lupta tinerilor muncitori, indrumatg, de P.C.R.,
care, completate cu Documente din istoria U. T .C.R. privind aceast5, epocg,
intregesc cun.o§tintele istoriografiei marxiste din ultimii 15 ani despre
avintul revolutionar care a cuprins pkuri largi ale oamenilor muncii.
Hotkirea C.C. al P.C.R. cu privire la Principalele invkAturi din
ultimele lupte §i sarcinile imediate ale partidului" din februarie 1933 pre-
zint5, o important5, deosebitil in etapa imediat urmkoare marilor batalii
de clas5,.
Volumul al 1V-lea din culegerea Documente din istoria P.C.R. 1934
1937 constituie o bogatA bazg, documentary pentru intelegerea pe-
rioadei respective. Rezolutiile, circularile, directivele, manifestele, deela-
ratiile, scrisorile C.C. al P.C.R., precum i articole de fond din Scinteia"
si Lupta de class" prezinta, linia politic5, a partidului §i pozitia lui fat5,
de alegerile parlamentare, fat5, de situatia economic5, §i politicit a tariff §i
cheam5, masele la lupt5, impotriva guvernului liberal Tat5,rescu etc. Pre-
zint5, important5, deosebit5, circulara a 17-a a C.C. al P.C.R. care se refera,
la pregkirea primei aniverski a eroicelor lupte ale ceferi§tilor §i petroli§-
tilor din februarie 1933, declaratia, C.C. al P.C.R. din vara lui 1934 asupra
recunoa0erii Uniunii Sovietice si a relukii relatiilor diplomatice, scrisorile
C.C. al P.C.R. eAtre P.S.D. si P.S.U. din octombrie 1934, martie §i noiem-
brie 1935 in vederea infAptuirii Frontului Unic Muncitoresc, precum §i
scrisoarea C.C. al P.C.R. cAtre P.N.T din ianuarie 1936 pentru faurirea
Frontului popular antifascist.
Uncle documente din aceast5, etap5, publicate fn Anale" trateaz5,
lupta P.C.R. in intreaga perioadA a fascizkii tarii 1, prezint5, organe de
press care popularizau succesele Uniunii Sovietice in constructia pa§nicg
auiversarea zilei de 7 Noiembrie 3 lupta detinutilor comuni§ti §i antifas-
eiF;ti de la Doftana4. In vol. IV sint publicate rezolutiile §i hotkiriei
plenarei a V-a laxgite a C.C. al P.C.R. din august 1936 in legkurA, cu peri-
colul de rkboi, in legatura cu lupta pentru unitatea sindicala §i de actiune
a proletariatului si a functionkimii, manifestul P.C.R. din august 1936
care chema poporul muncitor la solidarizare cu lupta poporului spaniol
impotriva fascismului, cit §i declaratia C.C. al P.CR. in legatur5. cu criza
de guvern din noiembrie 1937.
Documente publicate in vol. IV relevA politica antipopular5, de
Lritidare a intereselor nationale de catre guvernele burghezo-mo§iere§ti,
1 Uncle documente priuind lupla P.C.R. In perioada fascizarii farii (1934 1938), An. I.I.P.
nr. 5, II, 1956.
2 Ziarul ,,Amicii U.R.S.S.", organ at Asociafiei .,Amicii U. R.S.S.", An. I.I.P., nr. 2,
V, 1959.
8 Uncle documente ale P.C.R. din anii 1935 1936 consacrate aniversarii zilei de 7 Noiem-
brie An. I.I.P., nr. 4, V. 1959.
4 Uncle materiale privind lupla definufilor comunisti si antifascisti din Dollana". Din
presa ilegala a P.C.R. si a organizaliilor reuolufionare conduse de partid, An. I.I.P., nr. 4, I, 1955.

www.dacoromanica.ro
13 PUBLICAREA IZVOARELOR ISTORIEI CONTEMPORANE 1775

politica de netezire a drumului pentru instaurarea dictaturii fasciste, de

respingere a F.P.A. propusa de partidul comunist, reflectl lupta dirzI si
consecvent6 a P.C.R. pentru Murirea F.U.M., care urma ss constituie
nucleul F.P.A. Multe materiale apArute in volum aratA activitatea P.C.R.
in rindurile tkanilor, intelectualilor, femeilor, tinerilor, pentru int'arirea
si lArgirea diferitelor organizatii de mass, pentru educarea maselor in spi-
ritul patriotismului si al internationalismului proletar, de vigilentA ascutitil
impotriva pregatirii rAzboiului antisovietic si de solidarizare cu rIzboiul
national-revolutionar just al poporului spaniol impotriva fascismului.
Materialele editate pentru perioada 1934-1937 din volumul pri-
vitor la istoria U.T.C.R., cit si alte documente publicate in Ana le"
sint stralAtute ca un fir rosu de lupta organizatiei comuniste de tineret
pentru crearea frontului unic muncitoresc al tineretului In jurul axuia
sa; se coalizeze toate paturile tineretului muncitor, sAtesc si studios,
pentru un front larg, antifascist 1.
Volumele de Documente din istoria P.C.R. 1917-1944, ed. a II-a
si Documente din istoria U.T.C.R. 1917-1944 constituie singure, in afara
materialelor din periodice, o baza documentary pentru perioada dictaturii
regale si militaro-fasciste (1938-1944). Pe lingl manifeste, scrisori si
articole care cheamg la concentrarea fortelor pentru rAsturnarea guvernu-
lui Goga-Cuza, pentru unirea poporului romin cu minoritatile nationale
impotriva fascismului si rAzboiului, pentru aniversarea Revolutiei Socialiste,
In primul volum amintit mai sus privind istoria partidului pin6 la atacarea
Uniunii Sovietice de care Germania hitlerist sint publicate documente
de mare valoare ca : brosura Dupg, Austria, Cehoslovacia" din iunie
1938 care releva, atitudinea P.C.R. fats de cotropirea unei parti din Cehos-
lovacia, brosura Punctul nostru de vedere" din 10 septembrie 1940 care
arata pozitia partidului comunist in leggturl cu dictatul de la Viena, cit
si platforma de lupta propusa de P.C.R. tuturor fortelor patriotice din
ianuarie 1941 intitulatA : Pentru pace si independenta nationalI a
poporului romin".
In ce priveste perioada dupe 22 iunie 1941, cele douA volume con-
-tin valoroase manifeste, articole, hotkiri care cheamA la luptA impotriva
participgrii Rominiei la criminalul rAzboi hitlerist, pentru inchegarea. Fron-
tului patriotic antihitlerist, a Frontului patriotic al tineretului", pentru
alungarea hitleristilor din tars si doborirea dictaturii militaro-fasciste.
RelevAm dintre documentele mai importante : Platforma P.C.R. din sep-
tembrie 1941 Lupta poporului romin pentru libertate si independenta
national6", Rezolutia C.C. al P.C.R. din ianuarie 1942 Pieirea sau sal-
varea poporului romin", manifestul intocmit de F.U.M. pentru 1 Mai 1944,
brosura Armata Rosie vine" editatg in august 1944 in care patriotii sint
chemati sa participe la lupta de dezrobire nationalg si de aph"rare a tarii,
de distrugere a hitleristilor.
Cu prilejul aniversArilor zilei de 23 August 1944 indeosebi revistele
71Anale" si Revista Arhivelor" au publicat documente de deosebith' valoare
pentru intelegerea preggtirii, desfa,surgrii si victoriei insurectiei care a cons-
1 Unele documente privind lupla U.T.C. per:fru inchegarea Ironlului unic al tineretului
councilor in Anale", nr. 4, 1956.

www.dacoromanica.ro
1776 I. APOSTOL 14

tituit inceputul revolutiei populare in tara noastrg. Astfel unele documente

se referA la lupta maselor muncitoare sub conducerea P.C.R impotriva
r6zboiului antisovietic si a ocupatiei hitleriste1, la starea de spirit a maselor
populare gi a armatei impotriva dictaturii militaro-fasciste2, la organele
de pres63 §i manifestele din perioada pregAtirii insurectiei4, documente re-
feritoare la actiuni ale maselor populare in perioada premergAtoare in-
surectiei5, altele privind pregAtirea si infgptuirea actului revolutionary,
activitatea partidului comunist pentru victoria insurectiei in Valea Pra-
hovel7 etc.
0 luming nou'a asupra unor evenimente de important5 majorA din
istoria partidului prezintA unele documente elaborate personal de tovarasul
Gheorghe Gheorghiu-Dej in perioada preggtirii insurectiei. Scrisoarea
tovara'sului Gheorghe Gheorghiu-Dej trimisa, din lagarul de la Tg. Jiu8
i adresata" unui colectiv de internati politici antifascisti, demascind
teroarea din inchisorile regimului dictaturii militaro-fasciste, arat'a
eroismul i spiritul de sacrificiu de care au dat dovad'a comunistii in
conditii deosebit de grele. Scrisoarea tovar4ilor din afarA cgtre
tovara§ul Gheorghe Gheorghiu-Dej §i raspunsul la aceast5, scrisoare8
publicate in Scinteia", precum §i in revistele Ana le" §i Studii" dau
o bazA documentary inedit6, deosebit de valoroasg, intelegerii impor-
tantei curatirii partidului de elementele dusuanoase in aprilie 1944 in
scopul pregatirii actului de la 23 August 1944.
Pentru prima eta$ a revolutiei democrat-populare in tara noastrA,
cu exceptia unor studii sau articole cu documente in anex'a din Revista
Arhivelor", referitor la istoria contemporana, a unor orasel°, studiul natio-
nalizarii Mneilor capitaliste", dezvoltarea cooperatiei mestesugAresti in
uncle regiuni ale tariP2, istoricul unor G.A.S.13 cit 9i prezentarea unor fon-
1 Documente privitoare la lupla maselor muncitoare sub conducerea P.C.R. impotriva raz-
boiului antisouielic si a ocupagei hitleriste si pentru pregatirea condifiilor care au dus la trifdp-
luirea actului revolufionar de la 23 August 1944, Revista Arhivelor", nr. 1, 1959.
2 Documente privind starea de spirit a maselor populare qi a armalei impotriva dictaturii
militaro- fasciste ci a armatei hitleriste, activitatea P.C.R. pentru atragerea armalei la tnfaptuirea
insurecfiei din august 1944 si Intoarcerea armelor tmpotriva Germaniei hitleriste, An. I.I.P., nr. 4,
V, 1959.
3 Primul numdr al ziarului Romtnia liberd", An. I.I.P., nr. 2, IV, 1958.
4 23 August : 11 ani de la aliberarea patriei noastre. Manifestul F.U.M. publicat to ziarut
Rominia liberd" nr. 8 din 28 iulie 1944, An. I.I.P., nr. 3, I, 1955.
5 Une le documente privind starea de spirit si acfiuni ale maselor populare din fara noastrd
in perioada premergatoare insurecfiei armate de la 23 August 1944, An. I.I.P., nr. 4, V, 1959.
6 Documente privind pregatirea si Int apluirea sub conducerea P.C.R. a insurecfiei armate
de la 23 August 1944, An. I.I.P., nr. 4, V, 1959.
7 Din conlribufia maselor populare de pe Valea Prahovei sub conducerea P.C.R. la in-
surecfia armatd de la 23 August 1944, Revista Arhivelor" nr. 1, 1961.
8 Se/nteia", 17 martie 1959 ; Studii", nr. 2, XII (1959).
9 Scinteia", 23 August 1958 ; An. I.I.P., nr. 4, IV, 1958 ; Studii", nr. 4, XI (1958).
10 Din istoria contemporand a orasului Bolosani, Revista Arhivelor", nr. 1, 1961.
11 Contribufii la studiul nafionalizdrii bancilor capitaliste si integrarea materialului docu-
menlar to fondul arhivistic de stat, Revista Arhivelor", nr. 1, 1961.
12 Dezvoltarea cooperafiei me. tesugdresti din Regiunea Mures-Autonornd Maghiard oglin-
dild to arhiva U.R.C.M., Revista Arhivelor" nr. 1, 1961.
la Gospoddria agricold de stal Alexandra Sahia" (Mandstirea) to documente, Revista Ar-
hivelor", nr. 1, 1959.

www.dacoromanica.ro
15 PUBLICAREA IZVOARELOR ISTORIEI CONTEMPORANE 1777

dun documentare din unele arhive din- tarkl despre aceastI perioad6 de
consolidare a puterii clasei muncitoare §i trecerea de la dictatura revolutio-
nar-democraticg, a clasei muncitoare §i a Ofanimii la dictatura proletaria-
tului nu s-au publicat Inca documente.
In ce prive§te perioada trecerii la epoca socialismului Si a construirii
societgtii socialiste, Editura pentru literaturl politicA a tipgrit dou5, volume
de Rezolutii §i Hotgriri ale C.C. al P.M.R. in 1952 §i 1954. Primul volum 2
cuprinde materiale de mare important, pentru cercetarea etapei trecerii
la revolutia socialista, privind rezolutii 90 hofkiri ale P.M.R. in problemele
sindicale, ale tineretului, stimul,rii activitAtii stiintif ice literare si artis-
tice, a dezvoltkii culturii fizice si a sportului. Altg categorie do documente
se referg la kre§terea productivitAtii muncii §i imbungtAtirea conditiilor de
trai, asupra adoptkii primului plan cincinal, electrificgrii tkii, fntaririi
aliantei clasei muncitoare cu tArgnimea muncitoare si pentru transformarea
socialist5, a agriculturii oglin.dita in plenara istorica din 3 5 martie 1959,
mgsuri pentru imbun'AtAtirea muncii in S.M.T., m'asuri privind campania
de insAmint5.,ri cit §i sarcinile partidului in domeniul munch organizatorice,
verificarea §i primirea noilor membri de partid, editarea operelor lui
V. I. Lenin, analiza invAtamintului politic etc.
Volumul al II-lea3 cuprinde documente elaborate de C.C. al P.M.R.
§i Consiliul de Miniktri in perioada 1951 1953, referitor la sporirea produc-
tiei de ckbune §i ridicarea nivelului de trai al muncitorilor, ridicarea
activitatii C. F. R. la nivelul dezvoltArii rapide a economiei nationale,
mAsuri privind efectuarea reformei bgne§ti, consolidarea economico-orga-
nizatoria a G.A.C., intensificarea muncii politice de mas5, la sate, im-
bunatAtirea muncii in numeroase sectoare ale activitgtii de partid si de
stat. Cele doua", volume de documente, care contin materiale privind
etapa trecerii la constr_uirea socialismului, au constituit un ajutor pretios
in activitatea de elaborare a unor studii de istorie contemporanl intro
Congresul I §i II al P.M.R.
In ce prive§te colectia de Documente din istoria P.C.R., atit in primele
doua, volume, 1917-1944, ed. I si II, cit i vol. I 1917-1922, ed. I si
vol. II 1922 1928 nu se mentioneazg, decit tine a elaborat documentul
respectiv sau dacg, a fost publicat sau nu. Treptat, munca de publicare a
izvoarelor de istorie contemporang, s-a imbungtgtit ; la documentele publi-
cate dup5, 1956, vol. I 1917-1922, ed. II, vol. III §i IV din istoria
P.C.R., cit §i la Documents din istoria U. T .C.R. pentru a usura folosirea yi
controlarea surselor la sffilitul fieckui document se arat'a izvorul, or-
ganul care 1-a elaborat, data editkii, daca, a mai fost publicat §i locul
unde se aflg azi. Aceste volume de documente au fost insotite de note ex-
plicative §i de un indite de nume, de persoane §i locuri.
Este a§teptatl cu mult interes aparitia urmatoarelor douI volume din
istoria P.C.R., tratind perioadele 1938-1941, 1941 1944 care se incheie
1 Materiale documentare privitoare la migcarea muncitoreascd a / late to Arhivele Statulut
din Iaqi, Revista Arhivelor", nr. 1, 1961.
2 Rezolufii qi hotartri ale C.C. al P.M.R. 1948 -1950, vol. I, E.P.L.P., Bueurqti, 1952.
8 Rezolufii qi hotartri ale C.C. al P.M.R., 1951 -1953, vol. II, E.P.L.P., Bucuresti, 1954.

www.dacoromanica.ro
1778 I. APOSTOL 16

epoca 1917-1944. Consideram de asemenea ca ar fi binevenita publicarea

unor documente care sa, reflecte in mod amplu perioada primei etape a
revoluViei democrat-populare care a constituit consolidarea cuceririi pu-
terii de care clasa muncitoare si a facut posibila trecerea la revolutia
socialists, cu atit mai necesare cu cit aceasta perioada 1944-1947 nu este
oglindita in materiale documentare.
.Pentru intreaga istorie contemporana a Rominiei ar fi oportuna
publicarea unor volume de documente privind situatia economics si so-
cials a Orli din care s-ar putea constata infeudarea Orli monopolurilor
straine, iar din al treilea deceniu aservirea tot mai accentuate a Orli noas-
tre imperialismului german. Aparitia unor volume de documente dedicate
relatiilor agrare ar putea contribui la lamurirea complete a situatiei Vara-
nimii din Rominia, a exploatarii maselor de Varani, fare pamint sau cu
pamint putin, a luptei desfasurate de Varanime pentru pamint, a ramasi-
Velor feudale In agricultura unei Vari cu o populatie in majoritate agrara.
Publicarea documentelor privitoare In politica externs a Wu noastre
ar evidenVia not laturi ale istoriei patriei, ar arata mai temeinic rolul ti
activitatea pe plan international, cit i locul Rominiei in politica interna-
tional', ar arata adevarata fats a politicii externe desfasurata de partidele
burghezo-mosieresti pins la 1944, contrastind puternic cu activitatea
diplomatica a Rominiei socialiste si a prestigiului ei, in crestere, de dupe
eliberarea Orli.
Numai o sustinuta activitate de publicare a documentelor de istorie
contemporana, care sa reflecte situatia economics, socials si politica in
ultimii 40 de ani, poate contribui la lamurirea §i indeosebi adincirea
celor mai importante momente din istoria patriei, poate da istoriografiei
marxiste din Cara noastra in plina dezvoltare, baza documentary sigura
pentru demonstrarea participarii tot mai active a maselor populare la
crearea propriei for istorii.

www.dacoromanica.ro
 CONTRIBUTIA REVISTEI STUDII" LA DEZVOLTAREA
ISTORIOGRAFIEI MARXIST-LENINISTE IN ROMINIA
(CU PRILEJUL IMPLINIRII A 15 ANI DE APARITIE)

Cu prezentul numar, revista Studii" incheie al cincisprezecelea an

de aparitie. Un deceniu si jumatate de existentd pentru o publicatie re-
prezintd un rastimp care permite sa, se conseinneze bilantul experientei
insusite si perspectivele ce se deschid. Contributia revistei Studii" la dez-
voltarea istoriografiei marxist-leniniste din tara noastra, in anii puterii
populare nn poate fi inteleasd decit daces tinem seama de imprejurarile
istorice deosebite care au marcat insasi aparitia ei. Numdrul prim al re-
vistei noastre a aparut la putina vreme dupes ce poporul romin, prin inlatu-
rarea monarhiei si proclamarea Republicii Populare Romine, a deschis un
capitol nou si maret al istoriei sale. Nona perioada istoricd, al cdrei inceput
11 marcheaza, sfirsitul anului 1947, s-a caracterizat prin manifestarea con-
tinua si crescinda, a rolului urias al maselor populare conduse de partid in
faurirea unei vieti noi, libere si fericite.
Aparitda revistei Studii", chiar la ineeputul accstei perioade, trebuia,
sa, fie din plin inriurita, de sarcinile ce stdteau in fata oamenilor de stiinta
si de cultures din tara noastra, in opera de reconstructie si d' constructie noud,
socialists. Revolutia cultural desfasuratd pe toate planurile si care
avea ca principal scop faurirea unei eulturi noi, socialiste, corespunza-
toare noilor relatii sociale ce se dezvoltau si se consolidau, inldturarea
amintirilor intunecate ale trecutului, a inapoierii culturale a poporului,
a liehiddrii ramasitelor vechi in constiinta oamenilor punea in fat% noii
reviste ideologice, necesitatea de a contribui eficient la realizarea acestui
maret program. Importante evenimente care au avut loc in anul 1948 in
cadrul desfasurdrii revolutiei culturale ca: reforma invatamintului si mai
ales punerea invatamintului superiope baze noi, socialiste, si reorganizarea
Academiei prin transformarea vechii Academii in Academia Republicii
Populare Romine de astazi au contribuit In crearea conditiilor generale ale
muneii stiintifice ce trebuia sa fie subordonatd construirii socialismului
in tara noastra. Revista Studii", ca publicatie stiintifica, militants pe

www.dacoromanica.ro
1780 15 ANI DE APARITIE A REVISTEI STUDII" 2

frontul ideilor marxist-leniniste intr-un moment in care toate fortele in-

telectuale inaintate se gaseau angajate in lupta ideologica, parte integranta
a revolutiei socialiste, la avut, de la inceput, un loc important in viata
cultural contemporand. Profilul initial, de revista §tiintifica generala,
propagatoare a fundamentdrii marxist-leniniste a tuturor stiintelor, era
determinat de imprejurgrile specifice ale momentului istoric. Cei 15 ani
de existents ai publicatiei noastre sint totodatd i 15 ani de existents
ai Republicii noastre populare i aceasta nu este o intimplare ; revista
Studii", ca gi multe alte realizdri ale regimului socialist, isi datoreazd
nasterea gi dezvoltarea insusi faptului Ca in Rominia s-au produs intre
23 August 1 944 $i 30 Decembrie 1 947 prefaceri radicale care an facut cu
putintg, cresterea in intensitate i trecerea pe o treaptg, superioard calitativ
deosebitg a activitalii ideologise-stiintifice puse in slujba poporului.
in tot timpul existentei sale, revista Studii" a reflectat cu fidelitate,
intii ca revista ideologic generalg, apoi ca revista speciald de istorie, gi
progresele, dar gi cgutdrile uneori ezitante §i confuze ale activitatii din do-
meniile pe care le reprezenta. Transformarea publicatiei noastre, nu mult
dupd aparitia ei, dintr-una qtiintifica multilaterala, intr-o publicatie cu un
profil mai restrins, de istorie §i filozofie, marca in fapt amploarea
crescinda, a activitAtii ideologice-stiintifice condusd ifi indrumatg de partid
si care facea necesarg inmultirea Eli ramificarea revistelor stlintifice, specia-
lizarea lor, precizarea profilului tematic.
in anii 1948 1953, contributia revistei Studii" la dezvoltarea
istoriografiei marxist-leniniste din Republica Populara Romind s-a ma-
nifestat in primul rind prin promovarea conceptiei marxist-leniniste in
problemele fundamentals ale istoriei patriei. Continuind si dezvoltind lupta
ideologieg dusg, sub conducerea partidului comunist, inainte de 23 August
1944 si in anii imediat de dupd eliberarea nationals a Rominiei, revista a
pus accentul pe lupta pentru victoria definitivg a unei conceptii stiintifice
asupra ansamblului istoriei nationals prin adoptarea, ca dat fundamental
al oricgrei cercetari, in orice fel de problemd de istorie, a periodizdrii marxist-
leniniste dupg criteriul formatiunilor social-economice. in felul acesta qi
in revista au fost oglindite discutiile privind elaborarea teoretica, a concep-
telor de sclavagism, feudalism, capitalism, la expunerea, Judi sub o forma,
generalg, apoi mai detaliatd, a modului in care diversele orinduiri s-au ma-
nifestat pe teritoriul de azi al Rominiei In acest sens revista Studii" a
dezvoltat, sub forma unor studii care an incercat sa adinceased problemele,
privirea de ansamblu pe care a reprezentat-o in 1947 manualul unit de is-
torie. Probleme ale cercetgrii istorice care au preocupat prea putin sau au
fost complet ignorate de istoriografia din trecut, ca cele privind dezvoltarea
economics, caracterul relatiilor sociale, rolul maselor si al luptei de class,
au ocupat un loc important in activitatea revistei si au fixat, in acest fel,
deosebirea net in comparatie cu revistele de istorie din trecut. in felul
acesta, a fost posibil ca revista sd vine cu aportul Om la clarificarea incepg-
toare sau mai cristalizata, a unor aspecte ale trecutului prea Rutin lamurite
ping atunci. De asemenea, in numeroase materiale a fost pus in lumina
rolul istoric nefast al claselor exploatatoare, contribuindu-se la elaborarea

www.dacoromanica.ro
3 15 ANI DE APARITIE A REVISTEI STUDII" 1781

unei imagini a istorei patriei conform adevarului atit de des si mult dena-
turat de numerosi reprezentanti ai vechii istoriografii ; in aceasta privinta
sublinierea prin materiale noi documentare, prin scoaterea la iveala a
date necunoscute privind rolul nefast jucat de monarhie in istoria moderna
si contemporana a tariff a ocupat, de asemenea, un loc important.
In acesti ani revista Studii" a contribuit si la cunoasterea mai bung
a unor momente principale din istoria miscarii muncitore§ti din Rominia
§i a partidului de avangarda marxist-leninist, a contribuit, astfel, la dezvol-
tarea unor cercetari cu o tematica noun in istoriografia romineasca.
Prin publicarea de traduceri din istoriografia sovietica lucrari cu
caracter teoretic si stiintific de insemnatate mai deosebita, prin popu-
larizarea prin recenzii si insemnari a realizarilor stiintei istorice sovietice,
ca si a stiintei istorice marxiste mai noi din Rominia, revista Studii"
si-a dat aportul la raspindirea cunostintelor stiintifice in domeniul istoriei
nationale si universale, la consolidarea in cercuri cit mai largi a conceptiei
stiintifice marxist-leniniste in numeroase probleme de istorie.
Studii" apare ca revista de istorie cu un profil tematic specia-
lizat din anul 1954. Activitatea revistei fn anii 1954-1958 Oa in
primul rind sub semnul progreselor note pe care cercetarile istorice le-au
inregistrat in aceasta perioada. In urma cresterii considerabile a bazei do-
cumentare a cercetarilor prin publicarea masiva si in conditii bune a unui
nutriar urias de documente interne, in bung parte inedite privind istoria
medievala si cea moderna cercetarile interpretative au putut sä dud,
la adincirea cunoasterii unor probleme principale. Prin studiile si mate- -
rialele publicate, revista a reflectat stadiul mai inaintat al cercetarilor is-
torice si a putut sa aduca in lumina date si interpretari noi in probleme de
baza ale istoriei medievale, modern §i contemporane privind caracterul
diferitelor aspecte ale formatiunilor social-economice, momentele de seama
ale luptei sociale §i pentru independents a poporului, caracterul relatiilor
cu alte popoare si OH. In urma Congresului al 1T-lea al Partidului Muncito-
resc Romin, pe baza indicatiilor date de tovara§ul Gheorghe Gheorghiu-Dej
In raportul politic general, activitatea in domeniul istoriei s-a imbunatatit
concretizindu-se mai ales intr-un efort sustinut in directia elaborarii primei
sinteze stiintifice a istoriei Rominiei, sarcina a tuturor istoricilor din Cara
noastra. Revista a cautat, prin activitatea ei, sa contribuie la realizarea
acestei sarcini si, tinind seama de indicatiile din raportul politic, sa, puie
accentul pe problemele legate de periodizarea istoriei Rominiei, pe proble-
mele privitoare la istoria contemporana. Uncle materiale publicate oglin-
desc efortul in aceasta privinta ; din pacate insa confuzii ideologice serioase
8-au manifestat in alte materiale, ceea ce a necesitat interventia indruma-
toare a publicatiilor de partid. In anii 1954-1958, revista Studii", prin
numeroase documente publicate, a usurat intr-o anumita masura activitatea
ce incepea sa se desfasoare pentru realizarea tratatului de Istoria Rominiei.
Prin insusirea invatamintelor plenarei C.C. al P.M.R. din iunie 1958,
o imbun.atatire vadita a activitatii se inregistreaza in directia unui efort
mai sistematic si mai sustinut pentru indeplinirea sarcinilor puse de Con-
gresul al II-lea al partidului. in anii:1958 1962, tematica revistei a fost

www.dacoromanica.ro
1782 15 ANI DE APARITIE A REVISTEI STUDII" 4'

imbogAtitA, mult fat/ de trecut prin abordarea de noi probleme atit de isto-
rie nationard, cit $i de istorie universard, atit de istorie concretg, cit si
de teoria si metoda istoriei, desi aceasta Inca insuficient ; in bung masura
revista Studii" a fost ajutat' de munca de elaborare a tratatului,
publicind materiale rezultate din activitatea in aceasta directie, i in ace
layi Limp, a ajutat aceasta activitate prin studii cu contributii noi care an
fost folosite in volumele aparute sau in curs de aparitie ale Istoriei Rominiei.
In general, in anii 1958 1962, studiile publicate in revista oglindesc
succesele pe care in aceasta perioada, le-a inregistrat istoriografia din tara,
noastr5, in cercetarile sale. Caracterul mai adineit al studiilor, baza docu-
mentafg, mai solids, interpretarile mai bine inchegate si mai argumentate,
tinuta mai Inaltg, de redactare, toate acestea sint caracteristice nu numai
revistei, ci 9i intregii activitati a frontului istorie. De retinut in aceasta
perioada este caracterul stabil al structurii tematice a fiecgrui numar prin
continuitatea rubricilor oi acoperirea for farg, diferente de la num'ar la num'ar,
asa cum a fost adesea cazul in anii de dinainte ; aceasta structur5, temat icy
stabila s-a caracterizat 1i prin introducerea de rubrici noi, a caror contri-
butie la raspindirea cunostintelor istorice oi dezvoltarea cercetarilor a
fost in genere pozitiva,, ca rubrica permanent' a dezbaterilor din jurul
Istoriei Rominiei sau cea de Studii documentare" in care referate tema-
tice prezinta stadiul actual al eercetarilor in probleme principale ale
istoriei nationale i istoriei universale. Numeroase materiale documentare,
izvoare diplomatice 1i narative, interne si externe, publicate in anii
1958 1962, mai ales in legatur5, cu probleme de istorie socialg i politics
interns si de relatii externe, au ajutat la imbogatirea multilateral' a,
numeroase aspecte ale istoriei noastre.
In perioada aceasta, sarcina de a ajuta la patrunderea cunoasterii
stiintifice a istoriei Rominiei in cercuri mai largi si de a antrena cit mai
multi cerceatori de toate felurile in aceasta munca, revista Studii" a cautat,
s-o indeplineasca prin rubrica Contributii de istorie locals, prin care
paginile revistei au fost deschise celor care se strgduiesc in diferite °rase, si
comune ale Orli sa lamureasca istoria diferitelor locuri atit de bogat'd in
date privind munca i lupta maselor. Imbunatiltirea se oglindeste in bun5,
mAsurg si in acea parte a revistei in care se recenzeazd activitatea istorio-
graficg din tars si din strainAtate; rubricile Recenzii", Revista revistelor",
Insemngri" au ineereat s'a" oglindeascl cit mai mult din activitatea atit
de variat6 a istoricilor din tars $i de peste hotare, sa prezinte modul in
care diferite probleme sint cercetate de istoriografia marxist5, $i de istorio-
grafia burghezg, in felul acesta sa pung in mod concret in lumina caracterul
creator si in ascendentl al istoriografiei marxiste, caracterul stagnant sau
Sn decadere al istoriografiei burgheze.
De un mare ajutor in aceasta perioaclA au fost indicatiile pretioase
pentru cercetarea istorica din documentele Congresului al II1-lea al P.M.R.
9i materialele plenarei C.C. al P.M.R., din noiembriedecembrie 1961 care
an imbogatit considerabil cunoasterei, istoriei misCarii muncitoresti.
Un loc deosebit in anii 1958-1962 it ocupg realizarea numerelor spe-
ciale, inchinate unor evenimente de seam' ale istoriei patriei sau univer-
; numkul special inchinat centenarului unirii de la 1859, prin materia-

www.dacoromanica.ro
5 15 ANI DE APARITIE A REVISTEI STDDII' 1783

lele publicate a adus contributii originale, cu totul noi, in ce priveste cla-

rificarea unor aspecte ale acestui eveniment ; de asemenea, un numar spe-
cial inchinat aniversarii a 15 ani de la eliberarea Rominiei de sub jugul
fascist a izbutit sa ofere o imagine bogata a acestui eveniment care con-
stituie un moment hotaritor in istoria patriei noastre. Numarul special in-
ehinat implinirii a 40 de ani de la infiintarea Partidului Comunist din Ro-
minia a fost realizat prin prezentarea unor momente principale din lupta
partidului pentru eliberarea oamenilor muncii din Rominia de exploatarea
socials si asuprirea nationals. Unele contributii in probleme de metoda
si teoria istoriei au fost aduse prin aniversarea in paginile revistei a
90 de ani de la nasterea lui V. I. Lenin. Progresele realizate de revista
,,Studii" in acesti ani se concretizeaza ca un bilant, care este al intregii
noastre istoriografii, prin realizarea numarului special, numarul de fats,
inchinat implinirii a 15 ani de la proclamarea Republicii Populare Romine,
o adevarata istorie a stiintei istorice rominesti in anii puterii populare.

Bilantul activitatii revistei Studii" in aceasta perioada si sarcinile

ce stau in fats revistei noastre an fost analizate si subliniate de organul
teoretie al Comitetului Central al P.M.R. in articolul Prezentd, mai efi-
eientd pe tdrimul istoriei din Lupta de clash" nr. 8, 1962. In acest
articol se apreciaza pozitiv munca din ultima perioada a revistei din punct
de vedere al formei si fondului materialelor publicate, a contributiei In
clarificarea a numeroase probleme, subliniindu-se ea, in acesti ani revista
Studii";in comparatie cu trecutul, s-a caracterizat printr-o prezenta
mai eficienta, accasta datorindu-se in primul rind inclrumarii si ajutorului
prima din partea partidului si efortului pentru indeplinirea sarcinilor
trasate intregii istoriografii rominesti. Observatiile critice din acest ar-
ticol si care se refers in primul rind la problemele pe care revista nu le-a
abordat de Inc sau prea putin sint pentru noi Un pretios ajutor si indreptar
de care vom tine seama in activitatea pe care o desfasuram.
Consideram ca o sarcina principals imbogatirea tematica a revistei
prin publicarea de scurte sinteze care sä prezinte stadiul actual al cunos-
tintelor in problemele fundamentale ale istoriei Rominiei, sa incepem en
mai mult curaj abordarea unor probleme de teorie si metoda istoriei cu apli-
eatie la istoria tarii noastre, sa, deschidem in paginile revistei dezbateri
in probleme ce frilminta pe cereetatorii istoriei, ca, de pilda, reconsiderarea
mostenirii culturale a treeutului in domeniul istoriografiei, sit acordam
mai mult toe cereetarilor de istorie universals. In felul acesta, in al 16-lea
an de aparitie, lasind in urma un rastimp bogat in acumularea de experienta,
activitatea revistei Studii" va putea trece pe o treaptil superioara, care
este ceruta de stadiul actual de dezvoltare a istoriografiei din Cara noastra,
rcvibta fiind in acest stns datoare sa raspuncla necesitatilor cresclude ale
activitatii ideologice si stiintifice.
Cu ocazia implinirii a 15 ani de la aparitia sa, revista Studii" bo-
coteste necesar sä mbltumeasca cercului larg de colaboratori care au ajo-
tat-o in mulled, fapt canna ii datoreaza progresele im.egistrate si pe care
se sprijina in indeplinirea sarcinilor de vntor.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 ACAD. PETRE CONSTANTINESCU-TA4I LA 70 DE ANI

1r
La 25 noiembrie 1962 acad. Petre Con-
stantinescu-fasi a Imp linit 70 de ani. Timp de
50 de ani, acad. Petre Constantinescu-Iasi a
desfasurat o bogata activitate obsteasca, stiin-
-FL ) piled si publicistica ale card realizari de seams
s-au concretizat In cicluri de articole aparute
In presa progresista §i democrata, in numeroase
studii si lucrari, despre istoria poporului roman,
elaborate In lumina concepPei marxist-leniniste.
Ca unul din cei mai vechi istorici
marxisti din Cara noastrA, acad. P. Con-
stantinescu-lasi a contribuit la raspindirea
--
,, ideilor marxist-leniniste in stiinta istoricA
. ..
,- : .. .
printr-o serie de lucrari, dintre care unele
B
,-. ' .
r, publicate acum patru decenii. A studiat indea-
.. proape istoria poporului bulgar, Indeosebi rela-
tiile de prietenie romino-bulgarA. Istoria artel
a
e
a gdsit in prof. P. Constantinescu-Iasi un
cercetator remarcabil. Sub lndrumarea Partir
.3. .
); dului Comunist din Ronitnia, a f lent parte din
conducerea unor organizatii democratise si anti-
fasciste si a reprezentat cu cinste opinia publics
democrata la diferite congrese internationale antifasciste In perioada pins la eliberarea
Rominiei de sub jugul fascist. Dupd 23 August 1944 a ocupat functii de raspundere pe
linie de stat. Yn prezent, in calitate de director, IndrumA si conduce activitatea multilate-
rala a Institutului de studii romino-sovietic, este presedinte al Comitetului istoricilor din
R.P.R. si presedinte al Societatii de stiinte istorice si filologice, desfasoara o munca susti-
nuta ca vicepresedinte al Asociatiei Romine pentru stringerea legaturilor cu Uniunea Sovietica.
0 contributie importanta a fost adusa de acad. P. Constantinescu-Iasi In munca
de elaborare a tratatului de Istoria Romtniei in calitate de redactor responsabil al
volumelor IV si V.

www.dacoromanica.ro
1786 ACAD. PETRE CONSTANTINESCU-IASI LA 70 DE ANI 2

Cu prilejul aniversarii a 70 de ani de la nasterea sa si 50 de ani de activitate stiintificd

revista Studii", In al carei colegiu de redactie se afla In frunte, fi ureazd multd
si politics,
sdnatate si activitate rodnicd.
*
In ziva de 14 decembrie 1962 Academia R. P. Romine a sarbatorit intr-o sedinta
festiva pe acad. Petre Constantinescu-Iasi, doctor honoris causa in stiinte istorice al Universi-
tiltii Lomonosov" din Moscova, directorul Institutului de studii romino- sovictic al Academic!
P.P.R., vicepresedinte al A.H.L.U.S., cu prilejul Implinirii virstei de 70 de ani.
Acad. Athanase Joja, presedintele Academiei R.P.R., a felicitat pe sdrbatorit In numele
Prezidiului Academiei R.P.R.
Au mai luat cuvintul acad. lorgu Jordan, vicepresedinte al Academiei R.P.R., acad.
Constantin Daicoviciu, presedintele sectiei de stiinte istorice a Academiei R.P.R., acad. Emil
Condurachi, directorul Institutului de arheologie al Academiei R.P.R., Nicolae Goldberger,
director adjunct al Institutului de istorie a partidului, conf. univ. Vasile Maciu, vicepre-
sedinte al SocieUitii de stiinte istorice si filologice, Stefan Stefiinescu, secretar stiintific al
Institutului de istorie al Academiei R.P.R.
Vorbitorii au relevat activitatea stiintifica a sarbiltoritului, subliniind meritele sale pc
llrImul studierii istorici, faptul ca a fost unul dintre primii istorici din tara noastra care au
pus la baza cercetdrilor for principiile marxist-leniniste. Ei au scos in evidenta faptul ca Inca
de la Inceputul activitatii sale acad. P. Constantinescu-lasi, patriot si intelectual progresist, s-a
Incadrat In lupta poporului nostru condusa de partid, a desfasurat dupd eliberarea tarii o rodnica
niunca pe tarlin obstesc.
In cuvintul sau acad. Petra Constantinescu-Iasi a evocat Inceputurile munch sale stiin-
Once, primul contact cu miscarea muncitoreascd, activitatea dusa In rindurile partidului.
Vorbitorul si-a exprimat adlnca recunostinta fats de partid, a relevat amploarea nemaitntll-
nila pe care a luat-o cercetarea stiintificd din tara noastra datorita sprijinului puternic si multi-
lateral acordat de partid.
ir
Printr-un decret al Consiliului de Stat al R. P. Romine, tovardsul Petre Constantinescu-
Iasi a fost distins cu Ordinul Steaua Republica Populare Romine" clasa I cu prilejul Impli-
nirii a 70 de ani de la nastere, pentru activitate Indelungata In miscarea muncitoreascii si
eontributia adusil la construirea socialismului, la dezvoll area stiintei si culturii
*
Printr-o telegrams a Rectorului liniversadtii din Moscova, acad. I. Petrovski anunta
pe acad. Petre Constantinescu-lasi ca a fost ales doctor honoris causa In stiinte istorice al
Universitatii , Lomonosov" :
Drags si mult stilnate tovardse
Vii rugam 55 primiti in numele UniversitAtii Lomonosov din Moscova si in numele meu
p,:rsonal cele mai calde felicitdri pentru a 70-a aniversarc a zilei dumneavoastra de nastere.
Sint bucuros sa va anunt ea Consiliul stiintific al Universitatii din Moscova, avind In
vedere Indelungata dumneavoastra activitate stiintificd si obsteasca, v-a ales In ziva de 25
uoiembrie doctor honoris causa In stiinte istorice a Universitatii Lomonosov din Moscova.
\ d doresc ani multi, sdniitate si succese In muncil.
Rectorul Universitiaii din Moscova
Acad. I. Pelrov3kt"

www.dacoromanica.ro
3 ACAD. PETRI,. CONSTANTINESCU-IASI LA 70 DE ANI 1787

Tot cu aceeasi ocazie ziarul lzvestia" publics In numarul sau din 28 noiembrie o nota :

Cu prilejul aniversarii a 70 de ani de la naitere si a 50 de ani de activitate stiintilice,

acadcmicianul romfn Petre Constantinescu-lasi a fost ales doctor honoris causa In stiinte
istorice a Universitatii de stat a Lomonosov r din Moscova. Constantinescu-lasi este proe-
minent activist obstesc si de stat al RomIniei fratesti, un mare Invatat istoric.
In 1934 el a fost unul din Intemeietorii asociatiei Amicii U.R.S.S. o, iar In 1944 unul
din intemeietorii Asociatiei romIne de prietenie cu U.R.S.S., A.R.L.U.S."

Cu prilejul celei de-a saptezecea aniversari a zilei de naitere gi Implinirii a 50 de ani de

activitate stiintifica, acad. Petre Constantinescu-Iasi a mai primit numeroase daruri, albume,
scrisori si telegrame din tall si de peste hotare.
Dintre ele mentionam telegramele de felicitare din partea Comitetului de stat (le pe
linga Consiliul de Ministri al U.R.S.S. pentru legaturile culturale cu /arile straine, de la
Prezidiul Uniunii asociatiilor de prietenie si legaturi culturale cu tarile straine, cit $i din
partea Asociatiei de prietenie sovieto-romIne, In care shit relevate meritele deosebite ale
sarbatoritului ca remarcabil propagandist al ideilor fratiei si prieteniei dintre popoarele
R.P.R. $i U.R.S.S., ca eminent om de stiinta, ca luptator Inflacarat pentru pace In
lumea Intreaga.

28 c. 5130

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 INDICE DE AUTORI
la nr. 6, XV, 1962

ADAM, I. 1610, 1647, 1761. BARDOS, Gertruda 1534.

ADANILOAIE, Nichita CII, 1532, 1603, BARNEA, Ion 1386, 1416, 1423, 1451,
1605, 1613, 1616, 1617, 1618, 1619, 1620, 1518, 1520, 1521.
1621, 1643. BADINA, Ovidiu 1587, 1590.
ADASCALITEI, V. 1642, 1742. BALAN, Teodor 1560.
ADORIAN, Gheorghe 1749. BANATEANU, Tancred 1524.
ALEXANDRESCU-DERSCA, Maria Ma- BARBULESCU, C. 1516.
thilda 1497, 1540, 1541. BARBULESCU, D. 1512.
ALEXANDRESCU, Petre 1416. BELLI, N. 1761.
ALEXANDRESCU, V. 1719. BELU, Sabin 1471.
ALEXANDRU, T. 1523. BENDITER, J. 1716, 1731.
ALEXE, E. 1761. BENKO, S. 1582, 1626.
ALEXIU, Eleonora 1655. BERCIU, Dumitru XCII, XCVI, 1367,
ALMAS, Dumitru 1586, 1594. 1639, 1370, 1372, 1373, 1374, 1375, 1419.
ANDONE, I. 1761. BERCIU, I. 1386.
ANDRONIC, Alexandru 1469, 1538, 1583, BERCU, I. 1752, 1753.
1631. BERINDEI, Dan CII, 1470, 1579, 1580,
ANESCU, V. 1749. 1581, 1585, 1590, 1601, 1602, 1603, 1604,
ANGELESCU, Constantin C. 1606. 1605, 1607, 1609, 1655.
ANGHEL, Alexandra 1610, 1643. BERZA, Mihail XCIX, 1479, 1482, 1492,
ANGHEL, Florin 1646. 1496, 1500, 1525, 1539, 1540.
ANINEANU, Marta 1607, 1659. BEZDECHI, Stefan 1506, 1507.
APOSTOL, loan CV, 1688, 1763. BEZVICONI, Gheorghe 1516, 1541.
ARDELEANU, G. S. 1642, 1470, 1488, BICHIR, Gheorghe XCIII, 1429, 1451.
1542, 1703. BIER, H. 1761.
ARGINT, Marin 1761. BIRDEANU, N. 1690, 1740.
ARICESCU, A. 1418. BIRSANESCU, St. 1514, 1515.
ATANASIU, g-ral V. 1748. BIRZA, V. 1742, 1748.
AVRAM, Mircea 1515. BIRZU, Ligia 1431.
AXENCIUC, Victor 1713. BODEA, Cornelia C. CII, 1516, 1588, 1590,
1592, 1593, 1597, 1600, 1601, 1605, 1607.
BODOR, Andrei 1384, 1408.
BOGDAN, Damian P. 1451, 1486, 1502,
BADRUS, Gheorghe 1713,1753. 1542.
BAGDASAR, N. 1587. BOICU, L. 1535, 1599, 1607.
BAKO, Giza 1453, 1474. BOJAN, Pavel 1716.
BALMUS, C. I. 1420. BOLDUR, A. 1542.
BALOTA, Anton 1508. BORDENACHE, Gabriella 1416, 1419
BANU, I. 1752. 1421, 1422.
BANYAI, Ladislau 1636, 1649, 1691, 1692, BORKOVI, I. 1706, 1707.
1720. BOTEZAN, Liviu 1609.

www.dacoromanica.ro
1790 INDICE DE AUTORI 2

BOTESCU, D. - 1694, 1716. CIUCUR, D. - 1761.

BOZAC, Ileana - 1536. CIUREA, D. - 1470, 1483, 1537.
BOZGA, V. - 1689.
BRATU, Daniela - 1512.
CIUREA, E. - 1692.
CINCEA, Paraschiva CII, 1613, 1626, 1629.
BRATU, Savin - 1628, 1651. CINDEA, V. - 1513, 1516.
BRATESCU, G. - 1630. COJA, Maria XCVI, 1411, 1416, 1417, 1418.
BREAZU-TUDORAN, G. - 1634, 1635.
BUCUR, V. - 1755.
COLUMBEANU, Sergiu -
XCIX, 1543, 1527,
1529, 1530, 1531, 1537, 1582, 1692.
BUGNARIU, Tudor - 1601, 1607, 1649. COMAN, C. N. - 1543.
BUJOR, Expectatus - 1386, 1419.
BUJOR, M. Gh. - 1624, 1646.
-
COM$A, Eugen 1370, 1420, 1451.
COMA (CHISVASI), Maria - XCV, 1433,
BUNEA, Aurelia 1606. 1435, 1436, 1451, 1520.
BURTAN, Fl. - 1760. CONDURACHE, M. - 1742, 1749.
BURTOI, I. - 1590. CONDURACHI, acad. Emil XCVI, 1355,
1379, 1386, 1A13-1414, 1416, 1417, 1418,
1419, 1420, 1421, 1422, 1423, 1518.
CONSTANTINESCU, Aurelian - 1543.
CALLIMACHI, Scarlat 1542, 1551.
CAMARIANO-CIORAN, Ariadna - 1511, CONSTANTINESCU-IASI, acad. Petre
XCII, CV, 1543, 1573, 1574, 1576, 1580,
-
1540.
CAMARIANO, Nestor 1531, 1541. 1584, 1590, 1615, 1619, 1620, 1629, 1630,
CAMPUS, Eliza 1732. 1631, 1636, 1643, 1651, 1673, 1686, 1690,
CANARACHE, V. - 1387, 1416, 1417, 1418, 1694, 1697, 1702, 1708, 1720, 1724-1725,
1419, 1421. 1731, 1732, 1739, 1755, 1785-1787.
CARTOJAN, N. 1551. CONSTANTINESCU, Margareta - 1434.
CARACIUC, T. 1743, 1744. CONSTANTINESCU, Nicolae - 1434, 1522.
CARAIOAN, P. 1770. CONSTANTINESCU, N. N. 1575, 1582,
CARANFIL, T. - 1730. 1599, 1606, 1610, 1626, 1646, 1647, 1689,
CAZACU, A. 1450, 1464, 1486. 1705, 1706, 1714.
CAZAN, Fl. 1537.
CAZIMIR, Gheorghe 1434.
CONSTANTINESCU, Olga
CONSTANTINESCU, St. - 1386.
-
1575, 1599.
CALINESCU, acad. Gheorghe 1697.
CAMPINA, Barbu T. - XCII, 1449, 1451,
-
CONSTANTINIU, Florin 1529, 1542.
COPOIU, Nicolae - CII, 1623, 1627, 1631,
1461, 1462, 1465, 1464, 1466, 1467, 1473, 1632, 1633, 1634, 1635, 1649, 16E0, 1651.
1481, 1482, 1486, 1487, 1488, 1490, 1492, CORBU, Constantin - 1628.
1494, 1500, 1519, 1585.
-
CEAUSEL, Gheorghe 1534, 1644. CORBU, N. - 1761.
-
CERNEA, E. 1586.
CERNEA, Mihail - 1695.
CORCOVEANU, P. - 1755.
CORFUS, the - 1551.
-
CETERCHI, Ion 1752.
CHELARU, Tr. - 1514.
CORIVAN, N. - 1474, 1488, 1529, 1542, 1602,
1604, 1605, 1607.
CHEPES, Gheorghe, 1746, 1762. -
CORNEA, Paul 1507.
-
CHERESTESIU, Victor 1464, 1573, 1582, -
CORUI, Aurel 1693.
COSTACHEL, Valeria - 1450, 1451, 1464,
1585, 1586, 1587, 1589, 1591, 1592, 1593,
1594, 1605, 1631, 1636, 1649, 1657, 1691, 1467, 1472, 1473, 1480, 1486, 1489, 1501,
1692. 1502, 1542.
CHIPER, I. - CV, 1685, 1705. COVACI, Maria - 1733, 1740.
CHIRCA, Haralambie - XCIX, 1457, 1475, CRACIUN, loachim - 1471, 1510.
1488. CRETU, Nicolae - 1718, 1739.
cHiniTA, Gri gore CII, 1597, 1692, 1709. CRISTEA, Gheorghe - 1629.
--
CHITIMIA, I. C. 1511.
CIACHIR, Nicolae 1618, 1620, 1621, 1749.
CRISTESCU, Maria - 1373.
CRISPIN, I. H. - 1380, 1386, 1390.
CICALA, Ion
CIHODARU, C.
--1531, 1633, 1645, 1651, 1749.
1450, 1453, 1454, 1473,
CRONT, Gheorghe - 1489, 1490, 1538.
CSETRI, Elck - 1582, 1592, 1626.
1482, 1489. CUPSA, col. I. - 1488.
CILIBIU, Gheorghe 1716, 1758. CURTICAPEANU, Vasile CII, 1579, 1585,
CIMPONERIU, Ecaterina - 1689,1692, 1709, 1593, 1601, 1605. -
1726, 1733, 1741, 1742. CUSNIR-MIHAILOVICI, Clara - 1637, 1690,
CIOCULESCU, $erban - 1512. 1691, 1695, 1697.
CIOI.AN, M. - 1542. CUTISTEANU, Simion - 1746.

www.dacoromanica.ro
3 INDICE DE AUTORr 1791

DAICHE, Petru 1726. EMIL, S. 1628.

DAICOVICIU, acad. C. LXXXIII, XCII, ENACHE, V. 1760.
XCIII, XCIV, XCV, 1355, 1365, 1373, 1376, ENEA, C. 1467.
1380, 1383, 1384, 1387, 1390, 1391, 1395, ENESCU, N. C. 1514.
1404, 1407, 1416, 1426, 1427, 1436, 1451, ERNO, Lorincz 1626.
1464, 1635, 1648, 1692. ESANU, L. 1694, 1716.
DAICOVICIU, Hadrian XCIII, XCVI,
1376, 1389, 1391.
DAN, D. 1488.
DAN, Mihail P. 1492, 1495, 1500, 1501, FATU, 11ihai 1749.
1551. FECIORU, D. 1516.
DANKANITS, A. 1435. FEDOTOVA, Angara 1732.
DAVICU, Savel 1694, 1696, 1758. FELEA, I. 1628, 1630, 1709.
DAVID, V. 1632. FELEKI, C. 1635.
DASCALESCU, Gh. 1659. FERENCZI, Al. XCII.
DEAC, Augustin 1626, 1628, 1629, 1717. FERENCZI, I. 1435.
DEHELEANU, M. 1741, 1758. FERENCZI, Stefan 1390.
DELEANU, Nicolae 1624, 1630. F1RU, I. = 1514.
DEMENY, Ludovic (Lajos) 1475, 1476. FISCHER, Gheorghe 1713.
DEUTSCH, Robert 1691. FLOCA, Octavian 1380, 1390, 1391.
DIACIUC-DASCALESCU, M. 1460. FLORESCU, Adrian 1374.
DIACONU, Gheorghe XCIII, 1430, 1488, FLORESCU, Florea Bobu XCII, 1421,
1493, 1522. 1523. '

DIACONU, Pare 1382, 1415, 1434, 1436, FLORESCU, G. G. 1586, 1590.

1449. FLORESCU, Grigore XCII, 1380, 1381,
DIAMANDI, Slavca 1531. 1382, 1412, 1413, 1415, 1420, 1421, 1449.
DICULESCU, Vladimir 1539, 1543, 1610, FLORESCU, Marilena 1373.
1621, 1660. FLORESCU, Mihail 1758, 1760.
D1MA, Alexandru 1587. FLORESCU, Radu 1382, 1415, 1421, 1449
DIMITRIU, Suzana 1416, 1417. FLORIAN, R. 1740.
DINCA, g-ral I. 1479. FOCHI, Adrian 1508.
DINU, Constantin 1514, 1590. FOCSENEANU, I. 1488, 1993, 1618, 1620,,
DINU, Marin 1373. 1621.
DJAMO, N. 1755. FODOR, Ladislau 1534, 1627, 1632, 1694,
DOAGA, R. 1758. 1706, 1707, 1716, 1729.
DOBOSI, Al. 1462, 1471. FOTINO, Coralia (v. si RADULESCU, Ca,
DOBRE, Gheorghe 1628. ralia) 1643.
DOGARU, M. 1749. FOTINO, Nicolae 1754, 1755.
DOMSA, I. 1551. FRANCES, Enric 1451.
DONAT, Ion 1474. FUCHS, Simion 1709, 1715.
DONDERA, N. 1761.
DORNER, Egon 1629.
DORUTIU-BOILA, Emilia 1386.
DRAGNE, Flore 1693, 1697, 1707. GALL, J. 1691.
DRAGOMIR, Silviu 1486, 1580. GASPAR, Margareta 1631, 1694.
DRIMBA, Vladimir 1513. GEORGESCU-BUZAU, Gheorghe 1502,
DUMITRESCU, Florea 1761. 1527, 1530, 1533, 1535, 1542, 1580, 1584,
DUMITRESCU, Vladimir XCII. 1586, 15890592, 1594, 1599. 1601, 1667.
DUMITRESCU, Zoe 1628. GEORGESCU, Florian 1470, 1589.
DUMITRU, I. 1760. GEORGESCU, R. 1761.
DUMITRU, Matei 1631, 1762. GEOR GESCU,Iitu 1 1631, 1696, 1719, 1729,
DUMITRU, N. 1758. 1731, 1754, 1756, 1765, 1769.
GEORGESCU,' Valentin Al. 1489, 1490,
1539.
GHELERTER, Iuliu 1630.
EFTIMIE, Victoria 1387, 1418. GHEORGHIU, Ion 1633. 1645, 1649, 1650,
EGYED, Aca(iu 1'605, 1606, 1626, 1629, 1651, 1738.
1630, ,1631, 1633, 1642, 1645, 1649, 1651', GHEORGHIU, M: 1659.
' 1703; t1749. ' ' ) 1 i
GHEORGHIU, N. 1760.
ELIAN, Alexandru 1453. 1% ,
GIOGLOVAN; Radii. 1537. I

www.dacoromanica.ro
1792 INDICE DE AUTORI 4

GIOSU, $t. 1512. IONESCU, Matei 1642, 1746.

GIURESCU, Constantin C. 1470, 1541, IONESCU, Nicolae 1761.
1605. IONESCU-NISCOV, Traian 1502, 1508.
GIDIUTA, M. 1762. IONESCU, Traian 1540.
GLUCK, A. 1761. IONESCU, V. 1626, 1630, 1720.
GOGIOIU, M. 1762. IONESCU, V. G. 1627, 1694.
GOLDBERGER, Nicolae 1703, 1706, 1749. IONESCU, Virgil 1586.
GOLDENBERG, S. 1463, 1466, 1470, 1471, IONITA, Gheorghe 1728, 1761.
1487, 1502. IORDACHE, Anastase CII, 1629. 1639.
GOLLNER, Carol 1585, 1605, 1606. IORDAN, acad. Iorgu, 1510, 1512, 1566.
GONTA, Alexandru 1483, 1501, 1604. IOSA, Mircea 1642, 1645, 1717, 1760.
COSTAR, Nicolae 1380, 1383, 1384, 1390. ISTRATE, C. 1531, 1541.
GRAMADA, Ilie 1631, 1693, 1705. IVANCENCO, A. 1753.
GRECESCU, Constantin 1510. IZSAK, S. 1630.
GRECU, Alexandru (=- PANAITESCU, Petre
P.) 1451, 1514, 1598.
GRECU, Vasile 1567.
GRIGORAS, N. 1455, 1469, 1476, 1482, JAKO, Sigismund 1486, 1534, 1553.
1486, 1489, 1537. .
JIGA, C. T. 1534.
GROSZ, Gheza 1630. JOJA, acad. Athanase XXXVIL
GUBOGLU, Mihail 1493, 1495, 1516, 1540. JUGAREANU, Veturia 1515, 1516.
GULIAN, acad. C. I. 1586, 1601, 1695.
GONDISCH, Gustav 1471, 1493, 1514.

KAROLY, D. 1605.
HANGA, Vladimir 1450, 1480, 1486. KECSKES, I. 1599.
HARTIA, S. 1761. KOHN, N. 1741, 1758.
HOFFMAN, 0. 1752. KONYA, Imre 1515.
HOLBAN, Maria 1474, 1481, 1489. KOVACH, Gheza 1530, 1628, 1630.
KOVACS, Iosif 1592, 1599, 1606, 1693.
HOMENCO, S.
.
1726.
HOREDT, Kurt XCV, 1427, 1428, 1432,
1434, 1436, 1449, 1452, 1521.
KOVACS, $t. 1758.

HORJA, G. 1726.
HOROVITZ, Marcu 1755, 1756.
HUREZEANU, Damian CII, 1609, 1628, LASCU, Nicolae T 1408, 1422.
1631, 1633, 1635, 1637, 1641, 1642, 1643, LAUDAT, I. D. 1516.
1645, 1647, 1650, 1653. LAZARESCU, Emil 1525.
HURMUZ, Vasile 1705, 1707, 1708, 1709, LEAHU, Valeriu 1434.
1716, 1719. LEHR, Lia 1465, 1468, 1469, 1487,,1488.
HUTIRA, Ervin 1753, 1755. LEONTE, I. 1659.
LESPEZEANU, Isac 1493.
LIGHETI, Simion F. 1715.
LIMONA, .Elepa 1535, 1536.
IACOS, Ion 1627, 1630, 1632, 1634, 1742. LIMONA, D. 1536.
IANCOVICI, Sava 1529, 1532, 1583. LIU, Nicolae 1659.
IANOVICI, N. 1713. LIVEANU, Vasile 1$76, 1636, 1637, 1649,
IEREMIE, Cornell 1524. 1690, 1691, 1692, 1694, 1695, 1697, 1740,
ILIESCU, Octavian 1451, 1486. 1745, 1757.
ILIES, Aurora 1463, 1510. LOGHIN, L. 1748, 1749.
IMREH, Stefan (Istvan) 1464, 1535, 1582, LUNGEANU, I. 1755.
1626. LUNGEANU, M. 1746, 1749, 1762.
IOANID, Mircea 1585, 1634. LUNGU, I. 1585.
ION, C. 1582, 1627. LUNGU, Traian CII, 1627, 1630, 1639,
ION, Gh. 1646. 1692, 1693.
ION, V. 1667. LUPAN, Mr 1752, 1753.
IONA$CU, Ion XCIX, 1469, 1470, 1510, LUPASTEANU, A. 1742.
1511, 1514, 1537, 1539, 1545, 1551, 1603. LUPU, Marin, 1758.
IONESCU, C. 1758. LUPU, Natan CV, 1711, 1713, 1716, 1717,
IONESCU, Dionisie 1606, 1644,1705, 1757. 1718.

www.dacoromanica.ro
5 INDICI1 DE AUTORI 1793

MACIU, Vasile CII, 1569, 1573, 1575, 1577, MURGESCU, Costin XVI, 1689, 1693,
1586, 1587, 1597, 1601, 16.02, 1603, 1607, 1714, 1746.
1610, 1615, 1616, 1617, 1618, 1619, 1643, MUTA$CU, Tr. 1489.
1657.
MACREA, Mihail, XCV, XCVI, 1380, 1383,
1399, 1403, 1433.
MALINSCHI, acad. V. T. 1599, 1761. NEACSU, loan I. 1531, 1532.
MANOLESCU, Radu XCIX, 1457, 1466, NEAGOE, FL 1630.
1470, 1487, 1490. NEAMTU, Alexandru 1464, 1536, 1592,
MARCU, G. 1631. 1749.
MARCU, Liviu P. XCIX, 1479, 1493. NEAMTU, V. 1461, 1465.
MARCU, N. 1610, 1647, 1712. NEAMU; E. 1732.
MARIAN, Victor 1515. NECRASOV, Olga 1373.
MARIN, V. 1694, 1709, 1742. NEC$A, Theodor 1689, 1703, 1713, 1744.
MATEI, Gheorghe 1592, 1606, 1628, 1633, NEGOIU, loan 1454.
1645, 1669, 1705, 1740, 1754, 1757. NEGRUTI (= MUNTEANU) Ecaterina
MATEI, Iulian 1646. 1530, 1583, 1599, 1608, 1610.
MATEI, Mircea D. 1433, 1435, 1540. NESTOR, Ion XCIII, XCV, XCVI, 1368,
MATEI, P. 1659.
1425, 1427, 1429, 1433, 1435, 1449, 1520.
MATHYAS, E. 1760.
MANESCU, Manea 1659, 1689, 1760. NICA, Sabin 1761.
MEHMET, Mustafa A. 1493, 1498. NICHITA, Paraschiva 1746, 1747, 1749.
MELINESCU, Ilca 1629. NICOLAE, C. 1742.
MESROBEANU, A. 1605, 1606. NICOLAU, Paula G. 1714.
METES, Stefan 1551, 1554. NICOLAESCU-PLOP$OR, C. XCII, 1368,
MIHAI, Stefan 1704. 1369, 1370.
MIHALACHE, E. 1632. NICOLESCU, Corina XCIX, 1453, 1455,
MIHORDEA, V. XXI, 1536, 1621. 1505, 1520, 1521, 1522, 1523.
MINEA, Stan .1749. NICOLESCU, D. 1755.
MIOC, Damaschin XCIX, 1475, 1481, 1484, NICOLESCU, G. C. 1659.
1487, 1488, 1491, 1492, 1496, 1497, 1628, NICOLESCU, T. 1760.
1633. NICULESCU, P. 1727.
MITREA, Bucur 1430, 1436. NICULESCU, Radu 1508.
MLADENATZ, Gr. 1583, 1627. NUBAR, H. XCVI, 1411, 1418, 1423.
MOCANU, C. CV, 1636, 1637, 1685, 1691, NUTU, Constantin 1605, 1649.
1694, 1695, 1719, 1730. NYRI, A. 1726.
MOCIOIU, N. 1590, 1626.
MOISIL, C. 1412, 1413, 1551.
MOLDOVAN, Roman 1760.
MOLNAR, Alexandru 1755. OLTEANU, I. 1749.
MOLNAR, I. 1434. OLTEANU, Pandele 1510.
MOLNAR, $t. 1432. OLTEANU, Stefan XCIX, 1457, 1463, 1470,
MORARIU, Tiberiu 1464. OPREA, Ion M. CV, 1694, 1723,1732, 1741.
MORINTZ, Sebastian 1429, 1434. OTETEA, acad. Andrei XCII, XCIX, 1439,
MOSCO, A. 1636, 1695. 1528, 1529, 1530, 1531, 1536, 1538, 1540,
MOT, Gheorghe 1637, 1706, 1741. 1542, 1556, 1577, 1599, 1602, 1603, 1643,
MUNTEANU, D. 1644. 1655.
MUNTEANU, Eugen 1689.
MUNTEANU, George 1587. OTETEA, G. 1529.
MUNTEANU, Nicolae G. = 1632, 1634, 1715,
1719.
MUNTEANU, N. 1628, 1758.
MUNTEANU, Nora 1634, 1740. PAJURA, C. 1590.
MURE$AN, Camil 1488,, 1492, 1493, 1500, PALL, Francisc 1468, 1486, 1492.
1605, 1621. PANAIT, loana I. 1589.
MURESAN, Hilda 1626. PANAIT, Panait 1. 1434, 1436. 1589.
MURE$AN, Lucia 1695. PANAITESCU-PERPESSICIUS, acad. D.
MURE$AN, T. 1761. . 1510.

www.dacoromanica.ro
1794 INDICE DE AUTORt

PANAITESCU, Petre P. (v. si GRECU, Ale- PREDF:SCU, Ileana - 1762.

xandru) 1450, 1451, 1455, 1464, 1467, PRICHICI, Const. Gh. 1508.
1468, 1474, 1475, 1476, 1481, 1482, 1483, PRICOP, Adrian 1538.
1484, 1485, 1486, 1487, 1489, 1490, 1495, PRISNEA, Constantin - 1760.
1498, 1500, 1501, 1502, 1509, 1510, 1514, PRODAN, acad. D. 1463, 1485, 1492, 1496,
1516, 1566, 1598, 1600. 1499, 1500, 1516, 1530, 1535, 1561, 1626.
PANCIU, C. - 1758. PROTASE, D. XCIV, XCV, 1380, 1384,
PANTAZI, Radu - 1585, 1587, 1628, 1635. 1404.
PAPACOSTEA, Serban - 1529, 1534, 1542. PUIA, the 1689.
PAPACOSTEA, Victor 1515.
PARPALA, V. 1761.
PASCU, Stefan XCIX, 1447, 1449, 1450,
1451, 1453, 1462, 1464, 1466, 1467, 1469, RADU, D. - 1386,
1470, 1471, 1475, 1476, 1480, 1483, 1486, -
RADU, Paul 1704, 1714.
1488,, 1492, 1496, 1498, 1499, 1500, 1551,
1580, 1591, 1605, 1606.
RALEA, acad. Mihai 1600, 1643.
RAUSSER, V. - 1760.
-
PATACHI, Liviu 1498. RATA, Victor - 1626, 1627, 1629, 1749.
PATAKI, losif 1470, 1481, 1498, 1501. RADULESCU, Adrian - 1386.
PATICA, A. 1703. RADULESCU, Coralia (v. si FOTINO, Co-
PAUL, T. - 1705, 1706. ralia) - 1644.
PACURARIU, D. - 1659.
PAUN, Octavian 1511.
RADULESCU, Gheorghe 1646.
RADULESCU, Ilie 1757. - -
PAUNESCU, Al. 1369.
PETRESCU- DIMBOVITA, M. - 1523.
RADUTIU, Ion 1762. --
REGLEANU, M. 1590, 1659.
PETRESCU, Paul 1523, 1524. RIMNICEANU, Aurel - 1592.
PETRESCU, S. - 1755. ROBU, Gheorghe - 1659.
PETRI, A. 1738.
PETRIC, Aron - 1470,' 1594, 1718.
ROLLEA, Mihail R. -
1625, 1686.
ROLLER, acad. Mihail (v. si ROLLEA, Mihail
PETRISOR, V. - 1627, 1630, 1632, 1742. R. si STANOIU, M.) - 1439, 1527, 1574
PETROVICI, acad. Emil - XCV, 1365, 1426, 1573, 1580, 1584, 1598, 1615, 1616, 1618,
1427, 1512. 1622, 1604, 1625, 1629, 1630, 1631, 1633,
PETROVICI, N. - 1643, 1715, 1727, 1757. 1643, 1654, 1657, 1661, 1665, 1667, 1669,
PIPPIDI, Dionisie M. - XCVI, 1377, 1382, 1686, 1687, 1690, 1695, 1697, 1762.
1385, 1386, 1387, 4416, 1417, 1419, 1421,
1422.
ROMAN, Aurel -
1692, 1704, 1727, 1738.
ROSETTI, acad. Al. - 1512.
PIRU, Alexandru 1 1516. ROSCA-ROSEN, M. - 1592.
PIRCALAB, F. 1694, 1741, ROSIANU, M. - 1514, 1590.
PLATON, Gh.
1600, 1608.
1530, 1531, 1532, 1538, 1583, -
ROSU, Bujor 1726.
ROSU, Titus 1466.
POP, Augustin Z. N. 1535, 1660. ROZENZWEIG, D. - 1629.
POPA, Al. 1386. RUSENESCU, Mihai CV, 1642, 1693, 1717,
POPA, Emil 1716. 1731, 1745, 1751.
POPA, V. - 1470, 1610.' RUSSU, Ion Iosif - 1380, 1383-1384, 1403,
POPESCU, Aurel - 1646. 1407, 1408.
POPESCU, Dan - 1631. RUSU, D. - 1160.
POPESCU-DOREANU, Nicolae - 1586.
POPESCU, Emilian - 1385. RUSU, M. - 1434, 1449.
POPESGU, Eufrosina 1709.
POPESCU, Marinel - 1434.
POPESCU, M. - 1593,
POPESCU, N. 1755. SABAU,- Ion - 1466, 1483, 1490, 1497, 1500,
POPESCU-TEIUSAN, llie 1514, 1590. 1533, 1607.
POPOVICI, Valerian - 1532, 1535, 1538, SACERDOTEANU, Aurelian 1454, 1486.
1583, 1584, 1591, 1599, 1603, 1604, 1644, SAFTA, Stelian - 1714.
1693, 1705. SAIZU, I. - 1760.
POPPER, A. - 1760: ' SANDU, 15. - 1'760. .
PORTEANU, Al. GII, 1623, 1629. ' SANDU, I. 1749, 1758.
PORUMBESCU, V. 1758. SAUCIUC-SAVEANU; Teofil - 1381, 1384
POTRA, George 1558:- . t I 1413. I r ,

PR EDA, Constantin - 1390, 1417, 1418i 1430. SAVA, A. - 1487.

www.dacoromanica.ro
 INDICE DE AUTORI 1795

SAVU, Al. Gh. 1718, 1719, 1744, 1747, TECLU, g-ral Jacob 1748.
1752. TEODORESCU, Venera 1718, 1754.
SAVULESCU, acad. Traian 1615, 1643, TEODORESCU, Victor 1434.
SCARLAT, Const. 1760. TEODORU, Const. 1760.
SCORPAN, Gr. 1512. TEODORU, D. G. 1435, 1436.
SIMACHE, N. 1590. TESA, N. 1755.
SIMION, A. 1762. TIMOFI, Gh. 1741.
SIMONESCU, Dan XCIX, 1455, 1505, TOACA, Ion 1690, 1715, 1720, 1726, 1729,
1509, 1510, 1511, 1512, 1551, 1567. 1749.
SINESCU, A. 1760. TODOSIU, M. 1760.
SMARANDACHE, Gheorghe 1590, 1718. TOMOIOA GA, Radu 1587.
SOMESAN, S. 1755. TOPALU, V. 1728.
SORESCU, G. 1749. TOPOR, V. V. 1761.
SPERI, C. 1590, 1604, 1610. TOTH, Al. 1694.
STAHL, Henric H. 1450, 1473, 1480, 1489. TOTOIU, Ion 1496, 1497.
STAHL, Paul 1523, 1524. TRANDAF, V. 1659.
STAN, Apostol CII, 1532, 1583, 1592, 1653, TR IFU, Selea 1655.
1655. TRIPCEA, Theodor N. 1499.
STAN, I. 1761. TUDOR, Dan 1520.
STANESCU, Eugen LXXXIII, 1483, 1484, TUDOR, Dumitru 1381, 1384, 1407, 1408,
1485, 1495, 1497, 1500, 1501, 1509, 1510, 1418, 1518.
1565. TUDORAN, G. v. BREAZU-TUDORAN,
STANESCU, M. C. CV, 1701, 1709, 1719. G.
STANOIU, M. 1627, 1630, 1669. TURBATU, Maria 1462.
STINGHE, dr. S. 1551. TURCU, C. 1463, 1468, 1470, 1501, 1516,
STOIAN, Iorgu 1384, 1385. 1534, 1536, 1591.
STOIAN, Stanciu 1514, 1582, 1590. TURCU, I. 1642.
STOICESCU, Nicolae XCIX, 1479, 1481, TURCUS, Dumitru 1744.
1483, 1487, 1492, 1495. TUTU, Dumitru 1718, 1719.
STOIDE, C. A. 1483. TUZU, C. 1758.
SURDU, Bujor 1499, 1533, 1534, 1535,
1605.
SURPAT, Gheorghe 1713, 172,5.
SZEKELY, M. 1515. TINTA, Aurel 1499, 1533.
SZEKELY, Zoltan 1430, 1432, 1434. TUTUI, Gheorghe 1606, 1705, 1741,.1744.
1747, 1752, 1753, 1754, 1757.

SARPE, N. 1761.
SENDRULESCU, I. 1542, 1651. UDREA, Traian CV, 1631, 1735, 1746, 1747,
SERBAN, Constantin XCIX, 1463, 1487, 1752.
1488, 1498, 1502, 1527, 1534, 1535, 1536, UNC, Gheorghe 1691.
1537, 1542, 1582. UNGUREANU, Gheorghe 1536, 1583,
SERBANESCU, Nicolae 1513. 1584, 1603, 1654, 1659.
STEFAN, Gheorghe XCV, 1380,1381, 1413, UNTARU, Gheorghe 1429.
1420, 1423, 1427, 1436. URSACHE, C. 1748.
STEFAN, Mircea 1646.
STEFANESCU, I. D. 1523.
STEFANESCU, Stefan XCIX, 1447, 1450,
1451, 1454, 1474, 1475, 1480, 1481, 1482, VAIDA, A. G. 1628, 1690.
1483, 1489, 1492, 1494, 1495, 1498. VAIDA, Vasile 1761.
STEFANESCU, V. 1637, 1706, 1719, 1741. VAJDA, Ludovic 1606, 1626, 1627, 1632,
STREMPEL, Gabriel 1516. 1647, 1651, 1694.
VARGA, Vasile A. 1630, 1643, 1692, 1744.
VASILESCU, C. 1587.
VASILICHI, Gheorghe 1716, 1717.
TACU, Al. 1760. VAIDEANU, V. 1707.
TACU, P. 1760. VATASIANU, Virgil 1455, 1523, 1525.
TANASE, Alexandru 1753. VELESCU, Oliver 1453.
TAUSAN, T. 1749. VELICHI, Constantin N. 1543, 1584.

www.dacoromanica.ro
1796 INDICE DE AUTORI 8

VIANU, Sandu (Alexandru) 1497, 1502, VULPE, Radu XCII, XCIII, 1375, 1378,
1528, 1535, 1539, 1540, 1541, 1542, 1604. 1380, 1381, 1386, 1390, 1391, 1395, 1413,
VIANU, acad. Tudor 1604, 1643. 1420, 1422, 1429.
VIJOLI, Aurel 1599, 1689, 1754. ZAHARESCU, VI. 1742, 1749.
V1LCEANU, Grigore 1761, 1762. ZAHARIA, Em. 1431, 1435, 1523.
VILCU, Gheorghe 1626. ZAHARIA, Eugenia 1435.
ZAHARIA, Gheorghe 1749.
VIRTOSU, Emil 1486, 1487, 1511, 1553, ZAHARIA, N. 1431, 1523.
1590. ZANE, Elena G. 1590.
VLAD, Matei D. 1534, 1538, 1605. ZANE, G. 1583, 1608.
VLADICA, G. 1761. ZEIGHER, S. 1755, 1756.
VOICU, M. 1758. ZIRRA, VI. 1372, 1434.
VOINESCU, Th. 1525. ZUKERMAN, L. 1758.

www.dacoromanica.ro
 STUDII
REVISTA DE ISTORIE

INDEX ALFABETIC
Anul XV, 1962

GENERALITATI, ISTORIOGRAFIE, TEORIA $1 METODA ISTORIEI

Nr. Par.

ksemnatatea istorica a proclamArii Republicii Populare Romtne . . . . 6 IX

ADANILOAIE, N. si CINCEA, P., Razboiul pentru independents 1877-1878 . 6 1613
APOSTOL, I., Publicarea izvoarelor istoriei contemporane . . 6 1763
BERCIU, D., Probleme ale perioadelor de tranzitie din istoria strAveche . . . 6 1367
BERINDEI, DAN si CURTICAPEANU, V., Revolutia de la 1848-1849 . . 6 1579
BERZA, M., STOICESCU, N. si MARCU, L., Organizarea statului feudal . . 6 1479
BODEA, CORNELIA C. si CHIRITA, GR., Formarea statului national . . 6 1597
CHIRCA, H., MANOLESCU, R. si OLTEANU, $T., Dezvoltarea social-economic4
a tarilor romine In vremea feudalismului dezvoltat 6 1457
COJA, MARIA 5i NUBAR, H., Arheologia greco-romanA in Dobrogea . . . . 6 1411
COLUMBEANU, S. si SERBAN, C., DestrAmarea feudalismului si lnceputurile
capitalismului 6 1527
CONDURACHI, EM., Cercetarea istoriei strAvechi $i vechi a Rominiei In anii
puterii populare . . ..... . . . . . . . . . . . . . . . . . 6 1355

puterii populare . . ....... .

CONSTANTINESCU-IASI, P., Cercetarea istoriei contemporane a Ronilniei in anii
. . . . . . .
COPOIU, N. $i PORTEANU, AL., Miscarea muncitoreascA IAA la 1917 . . .
6
6
1673
1623
DAICOVICIU .C. si STANESCU, EUGEN, Problemele principale ale cercet Aril
istoriei Romlniei in anii puterii populare 6 Lxxxin
DAICOVICIU, HADRIAN, Dacia preromand . . . . . . . . . 6 1389
HUREZEANU, D. $i STAN, A., Publicarea izvoarelor istoriei moderne . . 6 1653
IONASCU, I., Publicarea izvoarelor medievale 6 1545
JOJA, ATH., Despre logica istoriei . . . . . . . 6 XXXVII
LUNGU, TR. si IORDACHE, AN., Romlnia la Inceputul secolului al XX-lea
(1900-1917) 6 1639
LUPU, N., Perioada crizei economice mondiale a capitalismului 6 1711
MACIU, VASILE, Cercetarea istoriei moderne a RomIniei In anii puterii
populare
MACREA, MIHAI, Dacia sub staptnirea romans . . ..... . . . . .
6
6
1569
1399

jsrilor romtne Impotriva dominatiilor straine . . ...... .

M IOC, DAMASCHIN, Raporturile romtno-turcesti in sec. XIV XVIII. Lupta
MOCANU, C. si CHIPER, I., AvIntul miscarii -revolutionare. Crearea P.C.R.
. . .
6
6 1491
1685
NESTOR, ION, Arheologia perioadei de trecere la feudalism pe teritoriul R.P.R. 6 1425
0 PREA, ION M.; Lupta P.C.R:Impotriva fascizarii Orli si a razboiului antisovietic 6 1723
OTETEA, A., Cercetarea istoriei medii a RomIniei In anii puteril populare' 6 1439

www.dacoromanica.ro
1798 INDEX ALFABETIC 2

Nr. Pag.
PASCU, 5T. si STEFANESCU, 5T., Feudalismul timpuriu 6 1447
PIPPIDI, D. M., Dezvoltarea studiilor de epigrafie greaca si latina 6 1377
RUSENESCU, M., Desavirsirea revolutiei burghezo-democratice si trecerea la
revolutia socialists. Construirea socialismului 6 1751!
SIMONESCU, DAN si NICOLESCU, CORINA, Cultura medievala 6 1505.
STANESCU, M. C., Perioada stabilizarii relative a capitalismului . . . . 6 1701

guvernului democrat . . .
. . . ....... .
UDREA, TR., Insurectia armata de la 23 August 1944. Lupta pentru instaurarea
. . . . . .
. . Contributia revistei Studii" la dezvoltarea istoriografiei marxist-leniniste
. . . . 6 1735

In Rominia (Cu prilejul Implinirii a 15 ani de aparitie) 6 1770.

STUDII
Islorie medie

CAMP INA, BARBU T. I, Victoria ostii lui Tepe§ asupra sultanului Mehmed al
I

II-lea (Cu prilejul Implinirii a 500 de ani) ..... .

. . . .
CARAB15, V., Mori si pive pe valea Jalesului (Gorj) In sec. al XVII X1X-lea
. . . 3
4
53a-
931
COLUMBEANU, S., Date privitoare la economia agrara din Tara Romineasca
In prima jumatate a 'secolului al XVIII-lea . . . . . . . . . . . 1 111
DIACONU, PETRE, Despre datarea valului de piatra din Dobrogea si localizarea
evenimentelor din nota toparhului grec 5 1215-
HOLBAN, M., Contributii la studiul raporturilor dintre Tara Romineasca
Ungaria angevina 2 315-
IONA5CU, I., Concluzii gresite In istoriografia burgheza despre domnia lui Nicolae
Mavrogheni 1 69.
LIMONA, ELENA, Documente referitoare la moara de hirtie de deasupra Stru-
garului 1 155
MEHMET, M. A., 0 condica de firmane turcesti din timpul domniei lui Alexandru
Ipsilanti In Moldova (1786-1788) 2 405
OLTEANU, 5T., Productia mestesugareasca din Moldova $i Tara Romineasca
In sec. X XVII (Probleme de baza In lumina cercetarilor recente) . . 4 869
RANCA, I., Un document intern referitor la complotul organizat de Mihail Gross
Impotriva lui loan Voda Caragea In anul 1816 2 389
RUFFINI, M. (Roma), Ghinu Buia Spata $i luptele aromtnilor pentru cucerirea
Esau, despoton Joanninae . . . . . . .. .......... .
Ianinei (1360-1400), In Historia Basilissae IIariae atque Thom& el
STOICESCU, N., Rolul curtenilor $i slujitorilor din Tara Romineasca si Moldova
5 127

ca instrumente de reprimare a luptei taranimii 3 631

5ERBAN, C., Lupta onisenilor din ampulung-Muscel Impotriva asupririi feudale
In sec. al XVII XVIII-lea 4 953.

. . . ............ .
STEFANESCU, 5T., Despre terminologia taranimii dependente din Tara Romi-
neasca In sec. XIV XVI
TR TPCEA, TH. N., Citeva cetati din Banatul de Severin. Identificarea for . .
. . . . . 5
1
1155
169
VELICHL C. N., Noua documente slave inedite (1569-1636) 4 897
VIANU, AL.; Manifestari antifanariote In Moldova la sfIrsitul sec. al XVIII-lea 4 919-

Istorie moderna

ADANILOAIE, N., Contributii privind luptele de la Rahova $i Smtrdan

(1877 1878) 5 1195.
BERINDEI, D., Dezvoltarea preset bucurestene to perioada formarii si organi-
zarii statului national romIn (1856-1864) 3 667"
BODEA, CORNELIA $i CERNOVODEANU, P., Materiale not pentru biografia
lui Nicolae Balcescu . . . . , 2 375

www.dacoromanica.ro
:3 INDEX AI.FABETIC 1799

Nr. Pag

...... .
CERNOVODEANU, P. I., Miirturii contemporane privitoare la framIntilrile poli-
tice $i sociale din Bucuresti la 1859 si 1862 . . . . .
CINCEA, P., Proiectul unui regulament de lucru pentru muncitorii din portul
1 135

Galati (1882-1886) 3 685

COPOIU, N., Din istoria organizatiilor profesionale ale clasei muncitoare din
Rominia in anii 1910-1914 4 811
CORBU, C., Rascoalele taranesti din Rominia In toamna anului 1900 . . . . 3 649
FELEA, I., Din istoria presei muncitorelti Romtnia muncitoare" Seria I
1902 2 349
HUREZEANU, D., Cu privire la pozitia miscarii socialiste fats de rascoala
taranilor din anul 1888 3 557
IMREH, ST., Unele aspecte ale procesului acumularii primitive a capitalului
In comitatul Cluj (1796-1848) 1 143
IOSA, M., Unele precizari In legatura cu numarul taranilor arestati dupa ras-
coala din 1907 2 369
TOSA, M., Actiuni taranesti In Rominia In perioada 1907-1917 4 837
NEACSU, IOAN I., Luptele locuitorilor din Oltenia cu turcii to ultima faza a ras-
coalei din 1821 5 1205
'TRIPCEA, TH., Din memoriile $i corespondenta lui Traian Doda 4 927

Islorie contemporanci

. ; Itncheierea colectivizarii Victorie a Intregului popor 4 779

APOSTOL, I., Conferinta generala a tineretului muncitor din martie 1922 . . 2 263
CIMPONERIU, E., Presa ilegala din Banat editata 5i Indrumata de partid In
anii 1941 1944 5 1171
FRICKE, DIETER (Jena), Aspecte privind finantarea partidelor burgheze de dare
capitalul monopolist In Germania occidentals . . . . . 2 589
LIVEANU, V., Momente din lupta aripii revolutionare a miscarii muncitorelti
pentru crearea Partidului Comunist din Rominia . . . .. . .
. . 1 7
MOCANU, C., Din contributia tineretului la lupta P.C.R. Impotriva fascismului
Ii pregatirii razboiului antisovietic 2 291
NECSA, T., Organe de press ale P.C.R. $i deinocratice din perioada 23 August
1944 6 martie 1945 5 1237
.SAVU, AL. GH., Folosirea de care P.C.R. a campaniei alegerilor parlamentare
din iunie 1931 In vederea strIngerii legaturii cu masele . . . . . . 1 39
'TOTH, AL. $i GASPAR, M., Participarea muncitorilor mineri din Valea Jiului
la greva general5 din 1920 5 1095
'TUTU, D. si ALEXANDRESCU, V., Din lupta P.C.R. Impotriva politicii guver-
nelor burghezo-mosieresti de militarizare a tarii (1921-1933) 2 607
VILCEANU, GR., Din lupta P.M.R. pentru crearea si dezvoltarea bazei tehnice--
materiale a agriculturii 4 793

STUDII DOCUMENTARE

BERZA, M.. Cercetarile de istorie universals In U.R.S.S. 5 1249

CAMPUS, ELIZA, Apologia Wehrmacht-ului in istoriografia occidentals . . . 4 971
.CRONT, GH., Editarea monumentelor de drept ale Rusiei medievale . . . . 2 431
'OLTEANU, ST., Lucrari not despre arta military medievala din Moldova $i Tara
Romlneasca 3 691

PROBLEMELE TRATATULUI ISTORIA ROMINIEI

. . Sesiunea consacrata dezbaterii machetei volumului III 1 177

www.dacoromanica.ro
1800 INDEX ALFABETIC 4

VIATA MICA Nr. Fag.

ALTERESCU, SIMION, Dezbaterile privind volumul I al lucrArii Istoria tea-

trului in Rominia" 2 439
BELINDEANU, ZENOVIA si STEFANESCU, LIVID, Sesiunea metodico-
stiintificd interregionald de la Ploiesti, 17-19 decembrie 1961 a Societatii
de $tiinte Istorice si Filologice din R.P.R. 1 19
CAMARIANO, NESTOR, Calatorie de documentare in Grecia 1 197
CIACHIR, N., Sesiunea stiintifica de la Leningrad (martie 1962) . . . . . 3 698
CHERESTESIU, V., Cercet5ri In arhivele din R. P. Ungard 5 1266.
CHIRITA, GR., 150 de ani de la nasterea lui Gheorghe Baritiu . . . 4 1005
CONSTANTINESCU-IASI, Acad. P., Adunarea generald a Comitetului inter-
national al istoricilor de la Londra . . . . . . . . . . 4 997
NICOLESCU, CORINA, Muzeele istorice regionale din orasul Brasov . . . . 3 699
OPRESCU, PAUL, Constituirea Asociatiei de studii bizantine din Republica
Populard Romlnd" 4 1007
OTETEA, Acad. A., Dona saptamini in Anglia (26 februarie-13 martie). . 3 695
PANAIT, PANAIT I., Muzee de istorie In regiunea Bucuresti 5 1268
PASCU, VIORICA, Muzeul etnografic al Transilvaniei . . . . . . 2 441
STANESCU, EUGEN, Congresul international de studii bizantine de la Ohrida
septembrie 1961 1 187
STANESCU, EUGEN, Colocviul international de civilizatii balcanice de la
Sinaia 4 1000
TRINCA, IOANA, Sesiuni stiintifice ale Institutului de Studii Romino-Sovietic
al Academiei R.P.R. 1 192
4,Acad. Petre Constantinescu-Iasi la 70 de ani 6 1785
a 15 ani de activitate a Institutului de Studii Romino-Sovietic 5 1275
Cronica 1 198
" Cronicli 2 445
Cronica 3 702
; CronicA 4 1008
Cronica 5 1277
Disertatii 2 443
Disertatii 5 1276

RECENZII

CHALCOCONDIL, LAONIC, Expuneri istorice, In romineste de Vasile Green,

Ed. Academiei R.P.R., Bucuresti, 1958, 356 p. (Gh. Cron() . . . . . . 3 709
HUREZEANU, D., Problema agrard ss lupta tArdnimii din Rominia 1904-1906,
Ed. stiintificA, Bucuresti, 1960, 330 p. (M. loss §i M. Rusenescu) . . 2 447
HUSEIN, KODJA, Beda'i ul-veka'i (Irguallmeamare co6un4H), Ilaganne
TexcTa, Hnegentre H o6tHan percaratnn. A. S. Tveritinovoi, AHaoTn-
ponanaoe ornamenne x yHaaaTenn. Iu. A. Petrosiana. Moscova, 1961,
P. I, 75-399 p. ; P. II, p. 401-1116 (Mihail Guboglu) . . . . 4 1032
KRISTANOV, T., MASLEV, ST., PENAKOV, I., Dr. Ivan Seleminski Kato
ucitel, lekar i obsestvenik (Doctorul Ivan Seleminski, pedagog, medic si
activist social), Ed. Academiei de $tiinte a Bulgariei, Sofia, 1962, 466 p.
(Acad. P. Constantinescu-laqi) 5 1279
KULI$, V. M., BTopoil 4)pomr. Onepawm B sanaHnoit EBpone, BoertHoe
HagaTenbcTao MtnincmepeTBa 06oponm CCCP, Moscova, 1960,
475 p. + 1 album de scheme (Ft. Constantiniu) 3 714
PERESVETOV, I., Coinuiemeul, editie critics ingrijitd de A. A. Zimin, cu cloud
introduceri de A. A. Zimin si D. S. Libaciov, Moscova Leningrad, 1956,
388 p. (P. P. Panailescu) 1 212
PANAITESCU, P.P., Cronicile slavo-romine din sec. XVXVI publicate de Ion
Bogdan. Editie revdzutd si completatd de ..., Ed. Academiei R.P.R.,
Bucuresti, 1959, XIV + 334 p. (Dan Simonescu). 4 1028

www.dacoromanica.ro
5 INDEX Al FABETIC 1801

Nr. Pag,
SIK, ENDRE, Histoire de 1'Afrique Noire, tome I, Akademial Kiado, Budapest,
1961, 406 p. + 3 h. (Al. Dula) 4 1022
SOBOUL, ALBERT, Les sans-culottes parisiens en l'an IL Histoire politique
et sociale des sections de Paris. 2 juin 1793-9 thermidor an. II. La Roche-
sur-Yon, Imprimerie H. Poitier, 1958, 1168 p. (S. Columbeanu) . . . . 2 462
VINOGRADOV, V. N., POCCH.F1 n oth,eginieline PyMLIHCHLIX linnnteCTB,
HaA. Atcagemitin Hayti CCCP, Moscova, 1961, 326 p. (N. Ciachir) . . 2 454
ZIMIN, A. A., H. C. liepecaerron x ero coapemetturw, Moscova, 1958,
498 p. (P. P. Panailescu) 1 212
. Carte romlneasca de InvatAturA 1646, Ed. Academiei R.P.R., Bucuresti,

";
drept romtnesc"), (Dan Simoneseu) ...... .
1961, 432 p. (Publicatia a VI-a din colectia Adunarea izvoarelor vechiului
. . . . . . . . . .
; Documente privind istoria RomIniel. Rascoala din 1821 (Eterla In Princi-
1 208
patele Romine), vol. IV. Ed. Academiei R.P.R., Bucuresti, 1960, 352 p.
(loaria Constantinescu) 2 458
; * ; Documente privind relatiile agrare In veacul al XVIII-lea, vol. I, Tara
RomIneasca, Ed. Academiei R.P.R. Bucuresti, 1961, 960 p. (P. P. Pa-
naitescu) 5 1281
Documente privind Unirea Principatelor, redactor responsabil acad. A. Ote-
tea. I. Documente interne (1854-1857). Volum Intocmit de Dan Berindei
(responsabilul volumului), Eleonora Alexiu, Trifu Selea si Apostol Stan,
Ed. Academiei R.P.R., Bucuresti, 1961, XCIV ± 779 (-781) p. (Marina
L. Vlasiu) 3 705
; Documents on German Foreign Policy (1918-1945), Series D., volume X

,
....................
(June 23Aug. 31), 1940, United States Printing Office, Washington,
1957, 615 p. (Eliza Campus)
Istoria Romtniei, vol. I, Ed. Academiei R.P.R., Bucuresti, 1960, LXXII +
3 717

889 p. + XVI p1. (S. Morintz, lorgu Stoian, Eugen Stdnescu) . . . . 4 1011
; ; Katalog dokumentow tureckich. Dokumenty do dziejdw Pol,ki I krajOw
osciennych w latach 1455-1672, opracowal ZYGMUNT ABRAHAMO-
WICZ, pod redakcja ANANIASZA ZAJACZKOWSKIEGO, Catalogue
des documents tures. Documents concernant la Pologne et les pays voisins
de 1455 a 1672..., torn I Polska Akademia Nauk Zaklad Orientalistyki,
Warszawa, Panstwowe cwydannicwo Naukowe, 1959, 362 p. (Mihail
Guboglu) 1 218
* ; HpuTinta uoseilinett 6ypsityaauott itcTopitorpaeDmll, C6opuni craTeit,
Dement'-Mescova) . . . . . . . . . ..... .
Hag. Axagemng Hayti CCCP, Moscova-Leningrad, 1961, 444 p. (Lidia
. .
; a ; Hy6a. Studii istorico-etnografice. Moscova, 1961, 598 p. (N. Nicolescu) .
. . . . . . . 5 1285-
1291

................
5
Studii privind istoria economics a RomIniei, vol. I, Ed. Academiei R.P.R.,
Bucuresti, 1961, 308 p. (M. Horovitz) 1 201
;, The New Cambridge Modern History. Cambridge, Cambridge University
Press, 1957-1958, Vol. I (The Renaissance, 1493-1520), 532 p. ; vol. II
(The Reformation, 1520-1559), 685 p. (S. Columbeanu) 5 1297

REVISTA REVISTELOR

, The English Historical Review", Ed. Longmans, London vol. LXXVI,

1961, nr. 298-301 (S. Columbeanu) 3 745.
. ; Bonpocm 14cTopna", Alcagemun Hayti CCCP. O'rgeneime FIcmopri-
gecimx Hayti, Moscova, nr. 1-2/1961 (N. Copoiu) 2 483
; Kwartalnik historyczny" (Revista trimestriala de istorie), Ed. stiintifica
de stat, Varlovia, nr. 1-4, LXVIII (1961) (Hie Cor/us) 4 105&
. ; Cpeggne Bella" C6opxxx, Hag. Axagemmx Hayx CCCP, Moscova,
nr. XVIIXX, 1960-1961 (L. Dement'-Mescova si L. Dement') . . . 3 733
; ,,Byzantion", Bruxelles, XXIXXXXI (1959-1961) (E. Frances) . . . 5 1321.

www.dacoromanica.ro
1802 1NDFX ALFABETIC 6

Nr. P
. . eskoslovenskSr <asopis historckfr (Revista cehoslovaca de istorie), Praga,
IX, 1 6, 1961 (Tr. Ionescu-Niscov) . 2 493
. . Zeitschrift fur Geschichtswissenschaft", Ed. Mitten Be Loening, Berlin, nr.
1 8, an. IX (1961) (L. P. Marra) 4 1048
. . Revue historique. Paris, LXXXIV (1960). Jan -Dec. (P. Simionescu) . 1 229
. Revista Arhivelor", organ at Directiei Generale a Arhivelor Statului,
Bucuresti. Seria noun nr. 1-2/1960, nr. 1-2/1961 (Liviu Slefdnescu). . 2 473
. . Bonpocu 14CTOptill HHCC", OpraH HHCTLITyTa mapricxama-nekin-
'mama npu HI{ HIICC, Moscova, nr. 1-6/1961 ( V. Tdndsescu) . . . 4 1043
. . HcTopun CCCP", Academia de Stiinte a U.R.S.S., Institutul de istorie,
Moscova, 1961, nr. 1 6 (M. Tudor si Al. Vianu). 3 723
. ,,Studii $i materiale de istorie modermi", vol. II, Academia R.P.R. Insti-
tutul de Istorie. Redactori responsabili : N. AdAniloaie $i Dan Berindei.
Ed. Academiei R.P.R., Bucuresti, 1960, 332 p. (Al. Vasile) . . . 5 1307
. . ,,HcTopugeocii FIperneg", Acad. Bulgard de Stiinte, Institutul de Istorie,
Sofia, nr. 1 6/1960 (C. N. Velichi) 5 1316

INSEMNARI

Isloria Rominiei
BARNEA, I., Date not despre Axiopolis, Yn Studii $i cercetari de istorie veche",
nr. 1, an. XI, 1960, p. 69-78 + 3 fig. + 1 pl. (C. Nicolescu) . . . . 4 1065
BARNEA, I., Garvin-Dinogetia, Bucuresti, Ed. Meridiane, 1961, 57 p. + 35 fig
(Covina Nico'escu) 5 1330
CERNOVODEANU, P. I., Rascoala seimenilor 6i dorobantilor din Bucuresti la
1655, Bucuresti, 1962, 84 p. (L. Stefanescu) 4 1066
CIOBANU, DAN, Lupta Partidului Comunist din Romitnia pentru apararea
drepturilor gi libertAtilor fundamentale ale oamenilor muncii, In Studii
$i cercetari juridice", nr. 2-3, 1960, p 237-268 (Ion Rucdreanu) . . 2 501
FLITAN, CONSTANTIN, Legi antisindicale din Romtnia burghezo-mosiereasca.
Lupta partidului clasei muncitoare din Rominia Impotriva acestor legi si
pentru o maid libertate de asociere In sindicate, In Studii 6i cercetari juri-
dice", nr. 2-3, 1960, p. 271-307 (Ion Rucdreanu) 1 237
FLORESCU, G. G., Unele aspecte ale conceptiei lui Nicolae Balcescu despre su-
veranitatea tArilor romine, Yn Studii si cercetari juridice", an. VI (1961),
nr. 4, p. 597-623 (L. P. Marcu) 3 755
GEORGESCU, V. AL., Dezvoltarea InvAtAmintului juridic In Principatele Romine
Yn perioada Unirii. Cu prilejul a 100 de ani de la Infiintarea facultAtIlor
juridice din Bucuresti si Iasi, In Studii si cercetari juridice", an. IV (1959)
nr. 2, p. 521 542 (L. P. Marcu) 3 753
GROSUL, G. S., DANILENI40, R. V., H Bonpocy o6 ria.cTim BononTepon
113 gyilattcHnx ICHRBteCTB B pyc c ito-Ty peg', Bottue 1806 1812 rr.,
In 1/13necTim Mo.imauc Horo clmakraita Auagemmr Hayu CCCP",
nr. 2 (80), 1961, p. 3-25 (Florin Conslanliniu) 1 238
HANGA, VL., Contributii la problema imunit5(ii feudale pe teritoriul patriei
noastre In Studia Universitatis Babes-Bolyai", Seria III, fasc. 2, 1960,
p. 29-52 (L. P. Marcu) 1 239
LAUDAT, I., Cronica anonitna racoviteana sau Letopisetul TArii Moldovei dintre
anii 1661-1729, In Analele stiintifice ale UniversitAtii Al. I. Cuza" din
Stiinte sociale", VII (1961), p. 99-114. (D. Simonescu) 5 1327
MATEI, M. D., Unele probleme In legatura cu inceputurile vietii orilsenesti la Su-
ceava, In Studii si cercetari de istorie veche", nr. I, an. XI, 1960,
p. 107 121 + 1 pl. (C. Nicolescu) 4 1065

www.dacoromanica.ro
7 INDEX ALFABETIC 1803

Nr. rag-
NICULESCU, R., Unele observatii asupra lui Pintea Viteazul ca personaj isto-
ric, In Revista de folclor", nr. 1-2, an. VII (1962), p. 58-71 (D. Simonescu) 5 1328
PANAIT, PANAIT I., Aspecte din lupta populatiei bucurestene Impotriva regi-
mului turco-fanariot (1716-1821), Bucuresti, 1961, 64 p. (L. .1ellinescu). . 3 753
VINTU, L, M. Kogainiceanu, Aspecte ale activitatii si concepliel politico-
juridice, In Studii si cercetari juridice" nr. 2, an. IV (1959). (L. P. Marcu) 2 502
ZALT*KIN, M. M., BlIe11111H0 nonHTHHa Pyisthrlin0 HaHaHyne Both-a,' ea
He3aBLICHMOCT13, in H013afl 14 noneiltuaa ucTopii", nr. 2/1962,
p. 116-130 (D. Hurereanu) 5 1329

Istoria U.R.S.S.
ARTIHOVSKI, A. V. $i BORKOVSKI, V. I., HonroponcHne rpaMoTbz Ha
6pecTe (143 pacHonoH 1953-1954 rr.) Academia de Write a U.R.S.S.,
Institutul de istoria culturii materiale si Institutul de lingvistic5, Moscova,
1958, 155 (-158) p. (S. lancouici) 1 241
BERNADSKI, V. N., HoBropol(n HonroponcHan aemaff B XV Belie, Han
Axag. Hayic CCCP, Moscova-Leningrad, 1961, 394 p. + 1 portret
(C. .erban) 4 1068
LESCINSK I, I. M., Boennue no6eiHA H 110BROBOggil pyccHoro napona
..............
nmopoti 110.110B11111.1 XVIII neHa, Ed. pt. lit. social-economics, Moscova,
1959, 236 p. + 6 p1. (A. Constantinescu)
MAISKI, I. M., Bocnommialum coneTcHoro noc.na a AH1711114, Han. HlicTaTra
1 240

meninyHaponnux oTHonieunik, Moscova, 1960, 143 p. (A. Vianu) . . 4 1070

NIKITIN S. A., CaanfthcHne IS011114T6T1.1 B POCCHLI B 1858-1876 ronax,
Ed. UniversitAtii din Moscova, 1960, 361 p. (A. Constantinescu) . . 2 505
PESTICI, S. L., PyccHan HuropHorpa(ban XVIII BeHa, Han. JIeHHHrpan-
cHoro YniceepcitTeTa, Leningrad, 1961, vol. I, 275 p. (A. Conslanti-
nescu) 5 1333
POLEANSKI, F. I., roponcHoe pemecno n manAawrypa B POCCHH
XVIII B., Ed. UniversitAtii din Moscova, 1960, 200 p. (C. .5erban) . . 3 755
. * Bonpocu Huropmn cenbcHoro X081IhCTBa, xpecTbatima 14 penowo-
nnoHHoro ABliaCCHHFI B POCCHH. C6opHHH cTaTeti x 75-BeT1410 alcaik
H. M. gprionnitia. Han. AHaA. Hayti CCCP, Moscova, 1961, 431 p.
(S. Iancouici) 3 757
. * . HpecTbHucHoe ninmeHne B PoccHn B 1796-1825 rr. C6opiinn
goHymeHTon. Acad. de Stiinte a U.R.S.S., Institutul de istorie. Hag.
Counaablio-axonomiptecicoli .gaTeparypi.r. Moscova, 1961, 1048 p.
(S. lancouici) 5 1332
. PyccHoe rocygapcmo B XVII Belie. Honme anneHnn B coHmanbno-
aHoHommecHon, 110J111TIPIOCHOi1 14 HyaurypHoil W1431111, C6opiinx
cTaTeil. Institutul de istorie. Hag. Axag. Hayit CCCP (S. Iancouici) . 4 1067
* PesoalognonnaH cnryaHHH 13 POCCHH 1859-1861 rr. Ed. Academic! de
$tiinte a U.R.S.S. Institutul de Istorie, Moscova, 1960, 543 p. (S. lancouici) 2 503

Istorie uniuersald
ATANASOV, S., CencHHTe incrallua B HbarapHsi Trot "Taft Ha XVIII B.
H HananaTo Ha XIX B. H claganaHeTo na BbarapcHaTa aemcHa
BOUM (R5scoalele ( Ardnesti din Bulgaria de la sfirsitul sec. al XVIII-Ica
si Inceputul sec. al XIX-lea si crearca armatei teritoriale bulgare),
Sofia, 1958, 346 p. (A. Constantinescu) 5 1335
BERTIC, N., Pisma Stjepana Rajeevica Johannesu Mullcru (Scrisorile lui
Stjepan Ragevid c5tre Johannes von Miller) in Anali Historijskog
Instituta u Dubrovniku", VI VII, 1959, p. 297-308 (S. Iancouici) . . 4 1076
BLOCH, M., Seigneurie francaise et manoir anglais, Cahiers des annales", nr. 16,
Paris, Armand Colin, 1960, 159 p. (P. Simionescu) 5 1339
29-0. 5130

www.dacoromanica.ro
1804 INDEX ALFABETIC 8

Nr. Pag.
BLUMENTHAL, HENRY, A reappraisal of franco-american relations 1830-1871,
. . . . . , . . ........... .
Chapel Hill "The University of North Carolina Press" (1959), XIV + 255 p.
(S. Columbeanu) . .
BONTE, FLORIMOND, Le militarisme allemand et la France, Editions Sociales,
4 1078

Paris, 1961, 242 p. (I. Chiper) . . . . . . 1 244

GAZELLES, RAYMOND, La societe politique et la crise de la royaute sous
Philippe de Valois, Librairies d'Argences, Paris, 1958, 459 p. (S. Columbeanu). 3 762
cELEBI, EVLIYA, RHI4Pa. IlyTel.11eCTB14F1 (143HJIBIICHLIFI na cotufnentin Ty-
pegicoro nremecrraealinisa XVII Beim). Nepesog n Hommel-map 14 Ft.
Bbinycli I. 3emaii Moagamivi n YHpanHai. Abag. Hayti CCCP,
Institutul popoarelor Asiei, Moscova, 1961, 337 p. (S. lancovici) . . . 4 1075
DARRAG, AHMAD, L'Fgypte sous le regne de Barsbay 825-841 (1422-1438),
Damns, 1961, XXXII + 458 p. + 16 f. pl. (Institut francais de Damas).
(P. Simionescu) 3 764
DICKENS, A. G., Thomas Cromwell and English Reformation, London, The
English University Press, 1959, 192 p. (S. Columbeanu) 2 516
FIZAINE, FERNAND, Fred6ric-Guillaume I-er pore du militarisme allemand,
Paris, Le Net de Paris Editions, 1958, 205 p. (S. Columbeanu) 2 513
FROHLICH, C. W., Ober den Menschen und seine Verhaltnisse, Akademie Verlag,
Berlin, 1960, XIX + 109 p. (Radu Popa) 3 761
GOLLNER, C., Tunica. Die europaischen Thrkendrucke des XVI. Jahrhun-
derts, I Band, MDI-MDL, Bucure.ti, Ed. Academiei R.P.R. ; Berlin, Aka-
demie Verlag. G.M.B.A., 1961, 463 p. + 30 ilustratil (I. Toloiu) . . . 5 1341
HUSA, V., Dejiny Ceskoslovenska (Istoria Cehoslovaciei), Praga, 1961, 496 p. +
17 h. (Tr. lonescu-N4cov) 3 759
KISACK, MAY MC, The fourteenth century 1307-1399, In The Oxford His-
tory of England", Edited by G. N. Clark (vol. V) Oxford, Clarendon
Press, 1959, 460 p. (S. Columbeanu) 1 247
KUCZYNSKI, J., Die Geschichte der Lage der Arbeiter unter dem Kapitalismus,
vol. 9, Burgerliche und halbfeudale Literatur aus den Jahren 1840 bis
1847 zur Lage der Arbeiter, Akademie- Verlag, Berlin, 1960, 305 p. (Radu
Popa) 4 1073
LAIOS, GHEORGHE, '0 6AX-ivt,x6q .rorroc 'r BtivvrK circ6 -rot; 1784 pAxpt.
'roii 1821 (Presa greceasca din Viena de la 1784 pina la 1821), Atena,
1961, 134 p. (Gheorghe Cron!) 2 512
LOZINSKI, S. G. 14cropan nanurna, Acad. de Write a U.R.S.S., Institutul de
Istorie, Moscova, 1961, 591 p. (S. lancovici) 1 247
LUZZATO GINO, Breve storia economica d'Italia. Dalla caduta dell'Impero
romano al principio del Cinquecento, Einaudi, Torino, 1958, 327 p. (S.
Columbeanu) 5 1340
MALYUSZ, E., Die Zentralisationsbestrebungen Konig Sigismunds in Ungarn,
in Studia Historica Academiae Scientiarum Hungaricae" Akademiai
Kiado, Budapesta, 1960, 42 p. (Radu Popa) 3 759
MARTIN, M. MADELEINE, Sully le Grand, Paris, Editions du Conquistador,
1959, 405 (-407) p. + 17 pl. (S. Columbeanu) 5 1338
MARX, K., ENGELS, F., LENIN, V. I., K delinam Ceskoslovenska a ces-
koslovenskiho hnuti (Cu privire la istoria Cehoslovaciei si a iscAril mun-
citorelti cehoslovace), Institutul de istorie a Partidului Comunist din
Cehoslovacia I, Praga, 1961, p. 557 (Tr. Ionescu-N iron) 4 1072
NIANE, DJIBRIL TAMSIR, Recherches sur l'empire du Mali an moyen age,
In Recherches africaines", nr. 1-4, Conakry, 1959, p. 35-46 ; 1960, nr. 1,
p. 17-36 si nr. 2 p. 40-53. (Al. Du(u) 1 249
PALMER, R. R., The age of the democratic revolution. A political history of
Europa and America, 1760-1800. Princeton Univ. Press, Princeton, New
Jersey, 1959, IX + 534 p. (S. Columbeanu) 4 1079

www.dacoromanica.ro
9 INDEX ALFABETIC 1805

Nr. Pag.
POPOV, N. G., AoHymeHTH as rpsgriomo BbcTallue OT 1821 rox(14Ha H ea
yliacTrtero Ha 61,.nrapwre B Hero (Documente privitoare la ritscoala
greceascii din 1821 $i la participarea bulgarilor In ea), In Tzvestiia na
Darjavnata Biblioteca Vasil Kolarov" (analele Bibliotecii de Stat V. Ko-
larov), Sofia 1959, p. 346-356 (A. Constantinescul 1 242
SCHICK, LEON, Un grand homme d'affaires au debut du XVI° siecle. Jacob
Fugger. Paris, S.E.V.P.E.N., XI, 1957, 323 p. (Ecole pratique des hau-
tes etudes. VI-e section. Centre de recherches historiques). (P. Simionescu) 1 245
SEREMETIS, D. G. "H Stxxtoativl kra KcerroStaTptcc. A'. lipcIrii nepto8eq
1828-1729. MeT' Cevex86Tcov ffpicpcov (Justitia In timpul lui Capo-
distria. I. Prima perioadA 1828-1829. Cu documente inedite), Tesalonic,
Tipografia Ellenismos, 1959, 484 p. (Gt.. Cron() . . . . . . . . . . 4 1077
SPIERALSKI, ZDZISLAW, W sprawa rzekomej wyprawy Kazimierza Wiel-
kiego do Moldawil (In chestiunea pretinsei expedijil a lui Cazimir cel Mare
In Moldova) In Przeglad historyczny", Varsovia, LII.1, 1961, p. 147-152
(P. P. Panaitescu) 2 506
VACZY, P., La transformation de la technique et de l'organisation de l'industrie
textile en Flandre aux XIeXIIIe siecles, to Studia Historica" nr. 48,
Akademiai Kiad6, Budapest, 1960, 26 p. (L. Ste(dnesett) 2 514
VRANUSIS, E., ,,Katr.t.ax6pnIc 6 E?: 'Apf34vcov" ox6Atcc "Amts
tg )(coptov T71S
Kccp.vorrjg. (Komiskortis din Arbana", comentarii in un pasaj din Ana
mariano) . . . . .......
Comnena), Ed. Societatii de studii epirotice, Ianina, 1962, 29 p. (N. Ca-
. . . . . . . .
VRANUSIS, L. I., '0 Trcvrpterrtx.'4 (Suva(' Tot) 131-yee xal .2) 6AAr)vocil Rap-
. . . . . 5 1337

izoon6Acc" (Inanul patriotic" al lui Riga si carmagnola" greceascil),

Atena, 1960, 56 p. (Gh. Cron() 3 761
WITTMAN, T., Quelques problemes relatifs a la dictature revolutionnaire des
grandes villes de Flandre 1577-1579, In Studia Historica", nr. 40, Aka-
demiai KiadO, Budapesta, 1960,38 p. (L. .5'teldnescu) 3 764
.ZAHER, I. M., ABaxceHHe Oemeubtx", Ed. pt. literature social economise,
Moscova, 1961, 221 p. (C. .5erban) 1 245
ZEPOS, PAN I. '0 ix Moo Oz6Scopog (Derret.v6g xrxi, h <qaToptce riiq Azsdac>
ce6rol3 (--. Teodor Fotinos din Chios si a sa Istoria Dark°. Extras din
volumul EL; [i.vi)mv K. 'I. 'A.ivrou 1960, p. 279-284 (Gh. Crort) . . 1 243
,
. . .......
, Aus 500 .Jahre deutsch-tschechoslowakischer Geschichte, Batten & Loe-
ning, Berlin, 1958, 432 p. (Radu Popa) . . . . . 4 1074
.
1960, 77 p. (Radu Popa) .......
. Beitrage zur Geschirhte der Novemberrevolution, Akademie Verlag, Berlin,
, Die deutsch-russische Begegnung und Leonhard Euler. Beitrage zu den
Beziehungen zwischen der deutschen and russischen Wissenschaft und
' 2 511

Kultur im 18. Jahrhundert, Akademie Verlag, Berlin, 1958, 196 p. (Radu

Popa) 5 1336
Eateroicutur no arpapHolt lic.ropHi4 Bovrogrroll Esporm 1939 r. Aca-
demia de Stiinte a U.R.S.S. Institutul de Istorie, Moscova, 1961, 457
(-458) p. (S. lancooici) 2 508
. . Die Franziisischen Kriege und Deutschland-1792 bis 1815, Protocolul se-
siunii Institutului de istorie al Academie' de Stiinte din Berlin-18 noiem-
brie 1856, Akademie Verlag, Berlin, 1958, 94 p. (Radu Popa) 2 510

Bizantinologie
AHRWEILER, H., Fonctionnaires et bureaux maritimes A Byzance, In Revue
des Etudes Byzantines" XIX (1961), p. 239-252 (E. Frances) . . . . 3 767
AHRWEILER, H., L'Asie Mineure et les invasions arabes, Revue historique",
1962, fasc. I, p. 1-32 (E. Frances) . . . . . . . 5 1344
BIBICOU, HELENE, Une page d'histoire diplomatique de Byzance au XIe
siècle: Michel VII Doukas, Robert Guiscard et la pension des dignitaires,
to Byzantion", torn. XXIXXXX (1959-1960), p. 43-75 (Gh. Cron() 3 766

www.dacoromanica.ro
1806 INDEX ALFABETIC 10

Nr. Pag.
DARROUZES, J., Epistoliers byzantins du Xe sitcle. Institut francais d'etudes
byzantines, Paris, 430 p. (P. Sin-tionescu) . . . . . . . . . . . . 4 1081
FERLUGA, J., Buaafiraclia ynpana y Llamdauji4 (Administratia bizantina in
Dalmatia), Ed. Academiei Sirbe de *Uinta, Belgrad, 1957, 169 p.
(E. Frances) 1 252
GEANKOPOLOS, JOHN D., Emperor Michael Palaeologus and the West. 1258-
1282. A study in Byzantine-Latine relations. Cambridge, Harvard Univer-
sity Press, 1959, XII + 434 p. (P. Simionescu) . . . . . . . . 2 519
GHINIS, D. S., Noluxbv rrai.riSiv xoct auvrax0:v cr.; cfcrE)tv cppioLv iS06 'rot
IAAcycp.ordcrou intaxercou Kap.navEag, OcopD.00 'rot .rijq 'hoccvvivcov
(1788) (Manual juridic compus redactat In limbs simple de catre Inva-
tatul episcop al Campaniei, Teofil din Ianina) editie critics, cu introducere
si indici, Tesalonic, 1960, 362 p. (Gh. Groan 4 1083
JARRY, J., Heresies et factions a Constantinople du Ve au Vile siecle. Syria",
XXXVII (1960), fast. 3-4, p. 348-371, ed. P. Geuthner, Paris (E
Frances) 2 518
KAWERAU, PETER, Die jakobitische Kirehe im Zeitalter der syrischen Renais-
sance. Idee und Wirklichkeit, Berliner Byzantinistiche Arbeiten, vol. III,
Akademie Verlag, Berlin, 1960, 153 p. + 3 p1. + 1 h. (E. Frances) . . 4 1080
LIPSIC, E. E., Byzanz und die Slaven. Beitrage zur byzantinischen Geschichte des
BOhlaus Nachfolger, Weimar, Ed. H. BOhlaus Nachfolger, 105 p. (Radu
Popa) 4 1081
LITAVRIN, G. G., Bust an Iieuanmeit awrop CrpaTerimona" cDeoptaaom,
in BaaauTifificlime otiepan", Ed. Academiei de §tiinte a U.R.S.S.,
Institutul de istoric, Moscova, 1961, p. 217-240 (E. Frances) 5 1343
MEYENDORF, J., Introduction a l'etude de Gregoire Palamas, Paris, 1959, 431 p.
(Gh. Cron{) 5 1345
SOLOVIEV, A. V., Domination byzantine ou russe au nord de la Mer Noire A
l'epoque des Comnenes, in Akten des XI. Internationalen Byzantinisten
Kongress, MOnchen, 1958, Ed. C. H. Beck, Munchen, 1960, p. 569-580.
(E. Frances) 3 767
WALTER, GERARD, La ruine de Byzance
Michel, 1958, 418 p. (Gh. Cron f) . . .....
1204-1453, Paris, Editions Albin
. . .
ZAHARIADIS, ELISABET A., Alt4 kaAt.xii rvineh rot) TE,.:ao-Ao.)po0.:ou yez
.....
. 2 517

TO( Laropice 1-6v '00toi.Lavi5v (Un izvor Italian necunoscut al Cronicii lui
Pseudo-Dorotei cu privire la istoria otomanilor), Extras din licXorcov-
vriaiaxoc" Atcna, 1961, p. 46-59 (Gh. Cron() . . 5 1347
* 'Apxciou rEiv eu'.;ovrevi5v tarlpAcov -614 `eXAO.So (= Arhiva monumen-
telor bizantine din Grccia), Tipografia Nea Estia, Atena, t. VIII
(1955-1956), 206 p. (Gh. Cron') 1 251
. * . Aus der gyzantinischen Arbeit der Tschechoslowakischen Republik, Aka-
demie Verlag, Berlin, 1957, 53 p. (Radu POO . . . . . . . . 3 765
. * . Ane nliaaaruilcuile XpOHHItil X neaa, hug. BOCTOtiliOn Jurrrepa-
Typu, Moscova, 1959, 262 p. + 2 h. (Vitalie StOnicd) 2 520

Bibliografie, Arhivisticd, Muzeografie

DINU, CONSTANTIN si GARTENBERG, LEONTINA, InvatamIntul In presa

progresista si de partid (1872-1944). Index bibliografic selectiv. Min.
trivatilmIntului sl Culturii, Institutul de stiinte pcdagogice, Ed. de stat
didactics si pedagogics, Bucuresti, 1961, 217 p. (Al. Porfeanu) . . . . 2 521
PATRINELIS, H. G., "E)Oolve xco8LxoypO.Oot. 'sty xpOvo)v -rijn 'Avccyevv1-acco;
(Copisti greci din anii Renasterii) Extras din inerripiog rob' Meacwovexoii
'ApxcEou" (Anuarul Arhivei medievale), VIIIIX (1958-1959), Atena,
1961, p. 63-124. (Gh. Cron() 3 771
THIRIET, F., Regestes des deliberations du Senat de Venise concernant la Ro-
manie, II (1400-1430). Paris, 1959, 300 p. (Al. Dulu). 2 522

www.dacoromanica.ro
1I INDFX ALFABI TIC 1807

Nr. Pt
Arhiva Magistratului oralului Brasov, Inventarul actelor neinregistrate,
vol. II, Bucuresti, 1961, IV + 427 p. Directia Generala a Arhivelor
Statului (C. 5'erban) 5 1348
Bibliografia storica nazionale. Bari, Laterza, 1960, XXVII + 259 p.
(Ana loachim) 2 525
"! « Documente privitoare la istoria economicii a Romtniei. Orate si tlrguri.
1776 1861. Moldova, Seria A, vol. if, Bucuresti, 1960, IX + 549 p
6 pl. Directia generald a Arhivelor Statului din R.P.R. (C. .erban) . . 1 253
« Documente privind relatiile romino ruse, Muzeul romIno-rus, Bucuresti,
1961, 61 p. (C. Serban) 3 768
, « Gradja za istoriju Beograda u srednjem veku knjiga II. (Material pri-
vind istoria Belgradului. vol. II). Cules de Mihajlo Dinie. Publicat de Ar-
hiva 'storied din Belgrad, 1958, 135 p. Gradja za istoriju Beograda 1717
do 1739 (Material privind istoria Belgradului) Sub redactia lui Duan
Popovi6, Partea I, Belgrad, 1958, 444 p. Publicat de Arhiva istoricd din
Belgrad (S. lancovici) 5 1349
4, Indite cronologic nr. 1, Arhiva Mitropoliei Tdrii Romlnesti (1365-1890),
Directia Generald a Arhivelor Statului din R.P.R., 2 vol., Bucuresti, 1961,
1472 p. (N. Stoicescu si H. Chirca) 4 1084
« 80 rogirffir om HireBericHama enonen 1877-1957. rIpenopwfivrearia
6145Ju1orpaipini (80 de ani de la epopeea Plevnei, 1877-1957). Bibliografie
se'ectionata), Muzeul militar istoric si Biblioteca regionald din Plevna,
Sofia, 1960, 156 (-157) p. (S. lancovici) 3 770
* 4 lismeBogirrea lia Boeffiro-mmopmreciarre myaex B IlaeneucKH °minx

*
. . . ...... .
(Ghid pentru muzeele istorico-militare din regiunea Plevna), Varna, 1960,
105 p. (S. lancovici) . . . . . .
C6opifific B geurn Ha auag. IIHHoaa MHXOB no rarfair ocemAecemit-
. . .
. . 1 251

roAturififamamy (Culegere inchinat i acad. Nikola V. Mihov cu prilejul

lmplinirii a 80 de ani), Ed. Academie' Bulgare de Stiinte, Sofia, 1960,
362 p. (A. Constantin yen) 3 769
. klaaecTfin Ha HapcHA la 6H6aHoTeHa B. lioaapoa H Ha B116aHoTe-
Ham npu C4HticHaa A-bpaiaBeir yffirrieperimem (Analele Bibliotecii
Nationale V. Kolarov $i ale Bibliotecii Universitiitii de Stat din Sofia),
t. I (VII), Sofia, 1961, 613 p. (A. Constantinescu), 2 523
, Zakljueci Hrvatskog Sabora (Hotartrile Dietei croate), vol. III, 1714
1735. Arhiva de stat a R P. Croate din Zagreb, 1961, 543 p. (S. lancovici) 1 1086

www.dacoromanica.ro
 ERATA
Pag. Rindul in loc de : se va citi : din vina :
1367 16 de jos se desfAsura se desfAsoara autorului
1428 2 In principiu In principal PP
1624 1 Roller Rollea
1679 15 de sus de productie nationalizate. de productie.
1718 10 9 de Jos Studii si articole de is- Lupta de clasA", nr.
torie", vol. III, Societatea 12, 1956.
de stiinte istorice si filo-
logice din R.P.R., Bucu-
relti, 1961.
1777 15 de sus 1959, 1940,
1778 10 al treilea al patrulea
C. 2004 Studi nr. 6/1962

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro