You have downloaded a document from

The Central and Eastern European Online Library

The joined archive of hundreds of Central-, East- and South-East-European publishers,

research institutes, and various content providers

Source: Danubius

Danubius

Location: Romania IssueNr: 04 IssueYear: 1970

Author(s): Sara Mihaly
Title: Din istoricul pătrunderii şi răspândirii ideilor marxiste în Galaţi, până la sfârşitul
secolului al XIX-lea
From the History of the Arrival and the Spreading of the Marxist Ideas in Galaţi, until
the End of the XIX-the Century
Citation style: Sara Mihaly. "Din istoricul pătrunderii şi răspândirii ideilor marxiste în Galaţi, până la
sfârşitul secolului al XIX-lea". Danubius 04:219-233.

http://www.ceeol.com/search/article-detail?id=14961
CEEOL copyright 2016

D I N IS T O R IC U L P Ă T R U N D E R II ŞI R Ă S P ÎN D IR II
ID E IL O R M A R X IS T E Î N G A L A Ţ I
P ÎN A L A S F ÎR Ş IT U L S E C O L U L U I A L X IX -L E A

EMERIC MIHALY
SARA MIHALY

Ideile lui Marx au exercitat şi exercită o înrîurire uriaşă asupra

formării concepţiei despre lum e a m ilioane şi m ilioane de oam eni, d e­
venind stindardul luptei pentru lichidarea definitivă a exploatării om u­
lui de către om. P e teritoriul patriei noastre, datorită atm osferei ideo­
logice pregătite de cunoaşterea şi dezvoltarea concepţiilor ilum iniste, de
pătrunderea şi popularizarea diferitelor curente ale socialism ului uto­
pic, de gîndirea revoluţionară a paşoptiştilor e t c ., ideile m arxiste au
început să fie răspîndite încă de la sfîrşitu l deceniului al cincilea şi în­
ceputul celui de-al şaselea al secolului trecut, deci la scurt tim p după
elaborarea şi apariţia lor. „Tradiţia dem ocratică din gîndirea româ­
nească, in tensa activitate pe tărîm teoretic desfăşurată de gînditorii pro­
gresişti şi revoluţionari, ca N icolae Bălcescu, Cezar Bolliac, M ihail K o-
gălniceanu, C. A. R osetti şi alţii — arată tovarăşul N icolae Ceauşescu
— , au creat un clim at favorabil răspîndirii ideilor socialiste “ 1.
în preajma şi pe parcursul desfăşurării revoluţiei de la 1848,
precum şi după înfrîngerea ei, revoluţionarii români în frunte cu Nico­
lae Bălcescu iau cunoştinţă de teoria lui Karl M a rx 12 .
în tim pul activităţii Internaţionalei I şi, îndeosebi, o dată cu apa­
riţia şi dezvoltarea m işcării socialiste rom âneşti, m arxism ul capătă con­
sistenţa unui curent de idei şi, alături de d iferite nuanţe ale socialis-

1 N icolae C eauşescu, R o m â n ia pe d r u m u l d esă vîrşirii c o n stru cţiei socialiste,

I, B ucureşti, 1968, p. 344.
2 Ion Ghica, A m in tir i d in prib egie d u p ă 1848, I, Craiova, f.a., p. 84 ; G. Zâne,
M a rx şi Bălcescu, Iaşi, 1927, p. 16, 17, 22 ; A ugustin Deac, In te rn a ţio n a la in tîi şi Ro­
m â n ia , B ucureşti, 1964, p. 29—34.

CEEOL copyright 2016

CEEOL copyright 2016

220 EM ERIC MIHALY, SARA MIHALY 2

mului mic-burghez, este răspîndit do către membrii primelor cercuri

socialiste din ţara noastră 3 45.
Pe la mijlocul deceniului al nouălea al secolului trecut, are loc
trecerea la teoria socialismului ştiinţific a mişcării socialiste româneşti
şi, totodată, unirea ei cu mişcarea revoluţionară a proletariatului din
România. înfiinţarea cercurilor muncitoreşti in principalele centre in­
dustriale ale ţării reprezintă expresia manifestă a acestui proces ‘ .
In primii ani ai ultimului deceniu al secolului al XIX-lea, ideile
marxiste au fost răspîndite în mod sistematic de către cluburile munci­
toreşti, constituie în oraşele Bucureşti, Iaşi, Galaţi, Bacău, Ploieşti,
Craiova etc., iar apoi, din 1893, de către P.S.D.M.R. — partid marxist
al clasei noastre muncitoare s .
In Galaţi teoria marxistă a început să fie propagată la sfirşitul
deceniului al şaptelea şi începutul celui de-al optulea al secolului tre­
cut. Acest oraş, remarcă Constantin Graur, bun cunoscător al mişcării
muncitoreşti şi socialiste româneşti, „a fost unul dintre primele centre
socialiste, atit din punct de vedere cronologic, cît şi ca importanţă“ 6.
In anii 1869—1872, în oraşele Galaţi şi Brăila exista un grup de revo­
luţionari români, ruşi şi bulgari, în frunte cu N. Georgescu, Fior Flo-
rescu (pseudonimul lui Glimardi), Serghei Neceaev (cunoscut la noi după
pseudonimul conspirativ Ivan Ivanovici), Hristo Botev şi alţii, care pe
lingă unele curente socialiste mie-burgheze, iau cunoştinţă şi răspîndese
şi idei socialist-şliinţifice 7. Membrii grupului, în primăvara anului 1871,

3 Sofia Nădejde, Citeva amintiri din mişcarea socialistă, în Adevărul, XLIX,

nr. 15.671, 14 februarie 1935 ; Ovidiu Bădina, Ideologia mişcării socialiste pre-
m arxiste (1875—1884), în Curente şi orientări in istoria filozofiei româneşti, Bucu­
reşti, 1967, p. 65—85 ; Damian Hurezeanu. începuturile pătrunderii marxismului in
România, în Marxismul şi contemporaneitatea. 150 de ani de la naşterea lui Karl
Marx, Bucureşti, 1968, p. 248.
4 Radu Pantazi, Filozofia marxistă in România. Sfirşitul secolului al XIX-lea
şi începutul secolului al XX-lea, Bucureşti, 1963, p. 33 ; Ghcorghe Dobre, Din istoria
începuturilor pătrunderii şi răspindirii ideilor „Capitalului" in România, în „Capi­
talul” lui Marx şi contemporaneitatea. 100 de ani de la apariţia „Capitalului", Bucu­
reşti, 1967, p. 64—66.
5 Munca, II, nr. 25, 11 august 1891 ; Idem, IV, nr. 7, 11 aprilie 1893 ; Mişcarea
muncitorească din România. 1893—1900, Bucureşti, 1965, p. 44, 120—149 ; Gheorghe
Dobre, op. şi loc. cit., p. 66—74.
4 Const. Graur, Ciţiva.inşi, Bucureşti, f.a., p. 18.
1 P. ConstantineseiwTaşi, Liberali români şi vechi revoluţionari bulgari, Iaşi,
1924. p. 8, 10 : Idem. Hristo Botev in România, Bucureşti. 1947, p. 12, 17 ; Idem.
Influenţa democraţilor revoluţionari ruşi din secolul al X IX -lea asupra curentelor
ideologice din ţara noastră intre 1850 şi 1880, în Studii, III, 1950, 3, p. 55, 59 ; Vasile
Hristu, Hristo Botev şi socialiştii români, în Şantier, III, nr. 4, 1 aprilie 1935, p. 8 ;
Idem. Hristo Botev şi C. Dobrogeanu-Gherea, loc. cit., nr. 5 ,1 mai 1935, p. 7 ; Idem,
Legăturile Botev-Gherea, loc. cit., nr. 7, 1 iulie 1935, p. 3; Const.-Titel Petrcscu,
Socialismul in România. 1835—6 septembrie 1940, f.a , p. 70—71.

CEEOL copyright 2016

CEEOL copyright 2016
3 D in istoricul pătrunderii şi răspindirii ideilor marxiste la Galaţi 221

cu prilejul proclamării Comunei parisiene, fac- o minunată profesiune

de credinţă din „lupta pentru succesul şi triumful comunismului . . . in
toată lumea" *.
Pe la mijlocul deceniului al optulea al secolului trecut, Nicolae
Codreanu, Dobrogeanu-Gherea şi alţii, pun bazele cercului socialist gă-
lăţcan a cărui membri, din îndemnul lui Nicolae Codreanu, studiază şi
popularizează diferite lucrări socialiste, intre care şi operele lui Karl
Marx ’. Totodată, pe vasele care circulau pe Dunăre şi Marea Neogră,
între Galaţi. Constanţa şi porturile din sudul Rusiei, precum şi prin
contrabandă peste riul Prut. ei organizează transportarea clandestină
a literaturii revoluţionare in Rusia 0 . Dintr-o notă a poliţiei politice
ţariste (ohrana) din 18 octombrie 1874. de exemplu, rezultă că ..toate
proclamaţiile revoluţionare slave" ale Internaţionalei I, destinate Ru­
siei, sosesc in România pe adresa unui revoluţionar care trăieşte la Ga­
laţi, că „tipografia internaţională slavă organizată la Londra sub con­
ducerea lui Valerian Wroblevski a trimis în ultimul timp la Geneva cî-
teva mii de exemplare de proclamaţii cu conţinut social-revoluţionar
în limbile rusă şi sîrbă. Aceste proclamaţii — se arată in continuare in
documentul citat — au fest imediat trimise la Galaţi, de unde exem pla­
rele ruseşti trebuiau trimise la Moscov a
Revoluţionarul la care face referire nota mai sus citată a ohranei
nu era altcineva decit Nicolae Codreanu, care, inccpind cu 1874 şi pină
la moartea sa prematură in decembrie 1878. primea numeroase trans­
porturi de publicaţii revoluţionare de la Londra, Geneva e t c ., şi le tre­
cea peste Prut, lingă Galaţi .
La rindul său, Zamfir Arbore, unul dintre întemeietorii mişcării
socialiste româneşti, descria în felul următor expedierea din Galaţi, la
începutul anului 1879, a unei mari cantităţi de publicaţii socialiste şi
antiţariste şi chiar a unei tipografii, destinate mişcării revoluţionare
din Rusia : „Din Moscova în curînd sosi un delegat, care ceru să trans­
portăm prin graniţa de la Prut o tipografie, necesară pentru tipărire
de foi volante revoluţionare ; tipografia aceasta in curînd a sosit la Ga-

! C hristo Botev, M orcraux choisis. Sous la rédaction de Georges T sanec. .Sofia,

1948. p. 33 : I’. C onstantinescu-Iaşi. Com una din Paris şi ecoul ei in presa con tem ­
porană din Rom ânia IIS7I—I880i. in Studii. IV. 1951. 1. p. 4!).
’ Z am fir C. A rbore, In exil. D in am intirile m ele, Craiova, 1896, p. 218 ;AL
Nieolau. Pagini din istoria m işcării m uncitoreşti din Rom ânia, tn Dezrobirea, I, nr.
2. 15 ap rilie 1926 ; iA zăr M ăglaşu—Nicolae D eleanu. Istoricul m işcărilor m uncito­
reşti din porturi. B ucureşti, 1932, p. 38 şi urm . ; Const.-Titel Pctrescu, op. Cit., p. 118.
10 Z am fir C. A rbore, op. cit., p. 199. 218, 391 ; I.. M ăglaşu-N. D eleanu, op. cit.,
p. 38—40 ; C'onst. T itel P ctrescu, op. cit., p. 52. 118.
11 A rh iva istorică ce n trală din Moscova, fond 109, secţia III, expediţia 3, dos.
144, p artea V, — 1874, filele 257—258 — apud A ugustin Deac, op. cit., p. 106—107.
° Z am fir C. A rbore, op. cit., p. 218.

CEEOL copyright 2016

CEEOL copyright 2016
222 E M E R IC M IH A L Y , S A R A M IH A LY 4

lati . . . Sosind la Galaţi, găsii acolo pc d. Malevani (reprezentantul emi­

grantului revoluţionar rus M. Dragomanov — n. n. ) . . . Cu ajutorul
acestui om, am reuşit să trecem dincolo de Prut în cîteva zile mai
multe mii de cărţi şi patru puduri de litere şi alt material de tipogra­
fie . . . Ne rămăsese acum să trecem numai maşina de tipografie . . .
Dar a trece o maşină era un lucru foarte greu. Pentru a fi siguri de
succes, convenirăm cu d. Malevani ca dînsul să plece în Basarabia, şi să
se înţeleagă acolo cu cineva din proprietarii de moşii, insărcinîndu-1 cu
primirea din străinătate a unei maşini agricole. Malevani plecă şi peste
un timp destul de scurt sc întoarse, îndeplinind însărcinarea. Atunci
cumpărarăm două maşini de semănat şi desfăcînd maşina de tipografie
in bucăţi împachetarăm toate la un loc şi le expediarăm la Staţia Reni,
totul cu fraetul : „maşine agricole“ . La vamă . . . nu s-a observat abso­
lut nimic ; maşinile noastre pentru semănat au făcut ca şi cilindrul şi
celelalte bucăţi din maşina de tipografie să fie privite drept părţile
unei maşini agricole. Aşadar, am izbutit şi cu această expediţiune" u .
Menţionăm că trecerea prin contrabandă a literaturii revoluţio­
nare în Rusia, desfăşurată decenii de-a rindul, era legată în mod direct
de popularizarea ideilor marxiste în oraşul dunărean, întrucît, conform
obiceiului, o parte din publicaţiile sosite din Apus şi destinate Rusiei
răminca in posesia socialiştilor gălăţeni, urmînd să fie difuzate şi apoi
studiate 14.
în anii de după războiul pentru independenţă, în Galaţi ideile
marxiste sînt răspindite prin intermediul ziarului „Besarabia“ şi prin
uncie cărţi şi broşuri de popularizare a marxismului, precum „Un stu­
diu psychiatrie urmat de cîteva comentarii asupra ideilor sănătoase“ de
Dr. Rüssel, „Primejdia socială" , „Valoarea de schim b", „Procesul fra­
ţilor Nădejde înaintea juriului universitar“ etc., editate sau multiplicate
de cercul socialist ieşean. Astfel, după recomandarea expresă a lui Do-
brogeanu-Gherea se trimiteau în oraşul dunărean, prin poştă, 20 de exem­
plare din „Besarabia“ a . Totodată, numerele acestui ziar, împreună cu
alte publicaţii socialiste, erau aduse aici de către studenţii şi elevii din
localitate, care studiau la Iaşi şi erau in legătură cu Dr. Rüssel şi
fraţii Nădejde 14.

« Ibidem , p. 421— 422.

14 Const. G raur, P aul A xelrod, în A devărul, XLI, nr. 13.608, 29 ap rilie 1928 ;
M. Gh. B ujor, A ctivitatea prim elor biblioteci m uncitoreşti, în Călăuza bibliotecaru­
lui, X I, 1958, 5, p. 29.
15 D ocum ente privind istoria Rom âniei. Războiul pentru independenţă, vol. I,
(partea I), 1954, p. 656.
16 S en tin ţa com isiunei judiciare a U niversităţii de Iaşi in procesul fraţilor
Nădejde, Iaşi, 1881, p. 22.

CEEOL copyright 2016

CEEOL
5 copyright 2016pătrunderii ţi răspindirii ideilor m arxiste la Galafi
Din istoricul 223

In toamna anului 1884 a avut loc în Galaţi un congres studenţesc

a cărui tribună fusese folosită pentru propagarea teoriei m arxiste prin­
tre delegaţi. Studenţii socialişti care au luat cuvîntul, între altele, au
vorbit despre „o Dacie viitoare a poporului muncitor, o Dacie în care
să nu mai fie om ul despoiat de om . . . “ ,7.
Din a doua jum ătate a deceniului al nouălea al secolului trecut,
ideile socialism ului ştiinţific începuseră să fie răspîndite nu num ai în
rîndul intelectualilor cu o stare de spirit revoluţionară sau unii m unci­
tori înaintaţi, ci şi printre diferitele detaşam ente ale miilor de m uncitori
din fabrici şi p o r t 1718, care, în ultim a treim e de veac, desfăşoară o serie
de acţiuni greviste îm potriva burghe7iei industriale şi comerciale, în ve­
derea îmbunătăţirii condiţiilor lor de muncă şi de trai, pentru drepturi
dem ocratice 19. „Chiar primele lupte ale m uncitorilor . . . — arătau La-
zăr Măglaşu şi Nicolae Deleanu — conflictele, prim ele greve, totul s-a făcut
sub presiunea vrem urilor şi oamenilor care agitînd ideea . . . socialism ului
nu s-au oprit la centrele cu m eseriaşi, ci au trecut departe, pe m alurile
Dunării, unde . . . . m ii de muncitori sufereau foamea, frigul şi bolile, prin­
tre stivele de pe cheiuri, sufereau jaful şi chiar bătaia . . . din partea
vătafilor . . . “ 20.

17 R e vista socială, 1, 1884, 5, p. 200.

18 In 1890, co nform rec en să m în tu lu i de la s f'rş itu l a n u lu i r c s D e e t i v . în G alaţi
e ra u 7.235 de m u n c ito ri (A rhiva isto rică ce n tra lă , B u cu reşti, fond. D irec ţia g en e rală
a statistic ii, dos. nr. 1.590/1890, f. 21 ; D in istoricul fo rm ă rii şi d ezvo ltă rii clasei m u n ­
citoare d in R om ânia. P ină la p rim u l război m ondial, sub re d a c ţia lu i N. N. C o n stan -
tin escu , B u cu reşti, 1959, p. 216), ia r la în c e p u tu l secolului al X X -lea n u m ă ru l lo r
d ep ăşea 8000 (G C odreanu, M onografia fabricilor din G alafi, G alaţi, 1908, p. 15).
I n p e rio a d a resp ectiv ă, s fîrş itu l secolului al X IX -lea şi în c ep u tu l celui d e-al X X -lea,
o ra şu l G ala ţi este al doilea c e n tru m uncitoresc al R om âniei, u rm în d im e d ia t d u p ă
B u cu re şti (D in istoricul fo rm ă rii şi d ezvo ltă rii clasei m uncitoare d in R o m â n ia ....
p. 317).
19 P r in tr e cele m ai im p o rta n te lu p te m u n c ito re şti d in G ala ţi d in u ltim e le
d ecen ii ale secolului al X IX -lea am in tim g rev e le m u n c ito rilo r p o rtu a ri d in 1872
(D in isto ricu l fo rm ă rii şi d ezvo ltă rii clasei m uncitoare d in R o m â n ia .... p. 181), 1883
(A rh iv ele s ta tu lu i G ala ţi, fond P rim ă ria o raşu lu i G ala ţi, dos. n r. 110/1882, f. 23) şi
1885 (D rep tu rile o m u lu i, I, n r. 94, 30 m ai 1885), cele ale ceferiştilor d in 1888 (Em eric
M ihăly, L u p tele greviste ale m u n cito rilo r de la A telierele căilor fe ra te d in G alafi
d in a n u l 1888. în D in istoria lu v te t or oreviste ale proie fariatului din R om ânia. IV,
B u cu reşti, 1970, p. 9—24), grevele m u n c ito rilo r fa b ric ii de ch e restea G oetz d in 1892
şi 1896 (A. B acalbaşa, G revele, P loieşti, 1892, p. 27—28 ; G h. V îlcu, G reva lucrătorilor
de la fa b rica de cherestea G oetz-G alafi d in 1892, în D in isto ric u l luptelor g reviste ale
p ro leta ria tu lu i d in R om ânia, III, B ucureşti,. 1965, p. 7—22 ; G eorgeta T u d o ra n ,
G rei'a m u n cito rilo r de la fabrica de cherestea „Goetz“ d in G aleţi din a n u l 1896, în
D in istoria lu p telo r g reviste ale p roletariatului d in R om ânia, IV, p. 25—40), g rev a
lu c ră to rilo r b r u ta ri d in 1893 (I. C. A tan a siu , M işcarea socialistă. 1881— 1900, B u cu ­
reşti, f.a., p. 81 şi u rm .) etc.
20 L. M ăglaşu-N . D eleanu, op. cit., p. 37—38.
CEEOL copyright 2016
CEEOL
224 copyright 2016E M E R IC M IH A L Y , S A R A M IH A L Y 6

Pătrunderea şi răspîndirea ideilor marxiste, creşterea experien­

ţei proprii de luptă au dus la dezvoltarea conştiinţei do clasă a m unci­
torimii gălăţene, ceea ce se exprimă, între altele, prin intensificarea
luptei de organizare, la început cu caracter profesional şi apoi politic.
Astfel, de la m ijlocul deceniului al nouălea al seeoluluit trecut, în Ca­
laţi iau fiinţă numeroase organizaţii profesionale muncitoreşti (societă­
ţile „Tipograful“ — 1885, „înfrăţirea muncitorilor“ — 1887, „Cizmarul“ —
1888,. sindicatele zidarilor şi lemnarilor — 1893, cele ale brutarilor —
1893, ale curelarilor şi cizmarilor — 1894, ale vânzătorilor de ziare —
1895, societăţile branşelor — 1896 şi măcelarilor — 1897, sindicatul lu­
crătorilor croitori — 1898 e tc .21, care la rîndul lor, pe lingă faptul că
apărau interesele profesionale ale membrilor lor şi conduceau luptele aces­
tora împotriva grelelor condiţii de muncă şi de trai, au propagat, prin
diferite m ijloace (publicaţii, biblioteci, conferinţe etc. ) , şi ideile socia­
lism ului ştiinţific. Societatea „înfrăţirea m uncitorilor“ , de exem plu,
una din cele mai puternice organizaţii profesionale m uncitoreşti de la
sfîrşitul secolului al XIX -lea, scoate, pe la m ijlocul lunii aprilie 1888, ga­
zeta „Frăţia“, care a avut un rol însemnat în răspîndirea teoriei m arxiste
printre muncitorii din oraşul dunărean 22. Totodată societatea avea şi o
bibliotecă dotată cu numeroase publicaţii socialiste ale vremii, care puteau
fi consultate la sediul ..înfrăţirii muncitorilor“ sau se împrumutau şi acasă
membrilor organizaţiei23.
Un m oment deosebit de important în răspîndirea socialism ului
ştiinţific în Galaţi l-a constituit înfiinţarea, la sfîrşitul anului 1891, a
Clubului muncitorilor, puternică organizaţie politică a m uncitorimii din
localitate, apărută ca rezultat al luptei indelungate desfăşurată de m un­
citorii gălăţeni şi ca urmare a propagării teoriei m arxiste de-a lungul ani­
lor de către socialiştii din acest o ra ş24. Acest club ocupa un loc de frun­
te în vechea mişcare socialistă românească şi a desfăşurat o vastă acti­
vitate ideologică-educativă în rîndul muncitorimii gălăţene. “ . . . După

21 In le g ătu ră cu o rg an izaţiile profesionale m u n c ito re şti din G ala ţi de la

sfirşitu l secolului tre c u t vezi : E m eric M ih âly -Ş ara M ihâly, O rganizaţii profesionale
ale m u n cito rilo r d in G alaţi de la s firşitu l secolului al X IX -le a , în D anubius II —III,
G ala ţi, 1969, p. 169— 177.
22 M u n cito ru l, I, n r. 30, 21 a p rilie 1888, I,. M ăglaşu-N . D ele an u , op. cit., p. 43 ;
Presa m uncitorească şi socialistă d in R om ânia, vol. I, p a rte a I, p. 544—549.
23 N. O prea. B iblioteca Societăţii „ înfrăţirea m un cito rilo r” din G alaţi, în
R evista bibliotecilor, XX , 1967, 5, p. 300—303.
24 M unca, II, n r. 46, 5 ia n u a rie 1892 ; A lm a n a h u l social-dem ocrat pe a n u l
1894, B ucureşti. 1894, p. 18 ; I. C. A tanasiu, op. cit., p. 78 şi urm . ; G eorgeta Tudo-
r a n , M işcarea m uncitorească tn unele oraşe portu are dunărene ale Rom âniei în
a n ii 1893— 1899, in A n a lele In stitu tu lu i de istorie a P a rtid u lu i de pe lingă C.C. al
P.M iR., X , 1961, 6, p. 90.
CEEOL copyright 2016
CEEOL
7 copyright 2016pătrunderii fi răspindirii ideilor marxiste la Galaţi
Din istoricul 225

mişcarea din Bucureşti — se arată la Congresul al II-lea al P.S.D.M.R.

— vine în însemnătate cea din Galaţi . . . “ 25.
Reeunoscind rolul presei muncitoreşti şi socialiste în răspîndirea
ideilor marxiste, clubul muncitoresc gălăţean şi-a inzestrat biblioteca sa
cu principalele publicaţii muncitoreşti şi socialiste româneşti, asigurînd,
totodată, circulaţia lor în rîndul membrilor săi şi cei ai organizaţiilor
profesionale ale muncitorilor din localitate, afiliate la club. „Clubul . . .
va face abonamente la ziarele din toate ţările privitoare la muncitori,
ca prin aceasta membrii clubului să se lumineze asupra stărci lor şi a
chipului de îmbunătăţire a acestei stări“ 2‘, precizează articolul 7 din
statut. Chiar dacă nu existau „ziarele din toate ţările privitoare la
muncitori“ , totuşi ziarele „Munca“ (Bucureşti, 1890— 1894 ) , „Democra­
ţia socială“ (Ploieşti, 1892), „Lucrătorul“ (Galaţi, 1892— 1893), „Lumea
nouă“ (Bucureşti, 1894— 1900) e t c ., revistele „Contemporanul“ (Iaşi,
1881— 1891), „Revista socială“ (Iaşi, 1884— 1887), „Critica socială“ (Iaşi,
1891— 1893), precum şi lucrările „Dezvoltarea socialismului de la uto­
pie la ştiinţă“ de Fr. Engels, „Ce vor socialiştii români “ , „Karl Marx
şi socialiştii noştri“, „Robia şi socialismul“, „Concepţia materialistă a
istoriei“, toate de C. Dobrogeanu-G.herea, „Chestia agrară în România“ de
Zamfir Filotti în două ediţii (în limba franceză, publicată în 1890 la
Bruxelles şi în limba română, scoasă de clubul din localitate în 1893) etc.
se găseau în permanenţă de vînzare, atît la sediul clubului, cît şi la secre­
tarul acestuia, muncitorul Gheorghe D arie27. Or, la sfîrşitul secolului al
XIX-lea, tocmai în coloanele şi paginile acestor publicaţii au apărut, în
traducerea românească, o serie de lucrări ale întemeietorilor socialismului
ştiinţific, ale colaboratorilor lor apropiaţi, precum şi articole şi studii ale
teoreticienilor socialişti români, în care aceştia popularizează ideile
marxiste.
„Contemporanul“ , de exemplu, a publicat, în traducerea lui Ioan
Nădejde, lucrarea lui Engels, „Originea familiei, a proprietăţii private
şi a statului“ 2S. Era a doua traducere integrală a acestei opere, după cea
italiană, fapt remarcat de Engels însuşi în cunoscuta scrisoare trimisă

25 Dare de seam ă despre dezbaterile Congresului al II-lea al social-dem o-

craţiei rom âne, ţin u t in B u c u re ţti in zilele de 20, 21 fi 22 aprilie 1294, B ucureşti,
1894, — ap u d D ocum ente d in istoria m ifcărti m uncitoreşti din Rom ânia. 1293—1900,
B ucureşti, 1969, p. 220.
26 S ta tu tele C lubului m uncitorilor din Galaţi, G alaţi, f.a., p. 5.
27 M unca, II, nr. 48, 19 ia n u arie 1892 ; Idem , IV, nr. 4, 14 m artie 1893 ;
Lucrătorul, 1, n r. 1, 18 octom brie 1892 (anunţul se rep e ta in continuare in fiecare
n u m ă r al gazetei m uncitoreşti gălăţene pînă la încetarea sa din 23 februarie 1893) ;
L um ea nouă, I, nr. 156, 157, 158, 20, 21, 22 ap rilie 1895 ; I. C. A tanasiu, op. cit.,
p. 77, 119 ; L. M ăglaşu-N . D eleanu, op. cit., p. 47.
28 C ontem poranul, IV, 1885—1886, nr. 17—24, p. 641—651, 688—696, 721—
732, 806—812, 841—861, 899—932.

15 — DANVBIVS
CEEOL copyright 2016
CEEOL
226 copyright 2016E M E R IC M IH A L Y , S A R A M IH A L Y 8

redacţiei revistei socialiste ieşene şi în prefaţa sa la ediţ'a a patra (1891)

a lucrării am intite 29. Tot aici a apărut articolul lui Engels, intitulat :
„Politica externă a ţarismului rusesc“ 30.
„Critica socială“ publică integral, după „Almanach socialiste“
(1892), respectiv „Die Neue Zeit“ (nr. 19 din 1892), articolul „Socialis­
mul în Germania“ 31, şi un fragment din „Dezvoltarea socialism ului de
la utopie la ştiinţă“ 32, am bele de F. Engels etc.
In coloanele gazetei „Munca“ au apărut „Dezvoltarea socialismu­
lui de la utopie la ştiinţă“ 33, de Engels, conferinţa lui Marx, „Chestia li­
berului schim b“ , ţinută la 9 iunie 1849 la Societatea democratică din
Bruxelles 34, „Materialismul economic după vederile lui Karl Marx“ 35*,
de Paul Lafargue etc.
In paginile „Revistei sociale“ , care-şi propunea să popularizeze
ideile lui Marx în România, să combată teoriile false despre socialism,
să informeze publicul românesc asupra evoluţiei mişcării muncitoreşti
din celelalte ţări e t c .34, au fost publicate şi unele lucrări ale întem eie­
torilor socialism ului ştiinţific, printre care „Starea politică socială“ 37,
de Engels, precum şi o serie de lucrări ale lui Dobrogeanu-Gherea, şi
anume : „Karl Marx şi econom iştii noştri" 38, „Robia şi socialism ul“ 39,
„Ce vor socialiştii români“ 40, „Anarhismul şi socialism ul“ 41 e t c ., în
care prezintă pe larg învăţătura marxistă, încercind totodată să anali­
zeze realitatea economică, socială şi politică românească în lumina
acestei învăţături.

29 Id em , VI, n r. 6, ia n u a rie 1888, p. 570—573 ; K. M arx şi F. Engels, Opere

alese in două volum e, II. B ucureşti, 1955, ed iţia a Il-a , p. 183.
30 C ontem poranul, V II, n r. 7, m a i-iu lie 1890, p. 35—70.
31 C ritica socială, I, n r. 2—3, ia n u arie—fe b ru a rie 1892, p. 41—49, 120—124.
33 Id em , n r. 8, iu lie—au g u st 1892, p. 298—318.
33 L u crarea a a p ă ru t în M unca (I, nr. 44—45, 47—50, 23 decem brie 1890, 1,
13, 20, 27 ia n u arie , 3 fe b ru a rie 1891) su b titlu l Socialism utopic şi socialism ştiin ­
ţific.
34 M unca, IV, n r. 31—32, 37—39, 26 septem brie, 3 octom brie, 7, 14 şi 21
n o ie m b rie 1893.
35 Id em , II, nr. 49, 51, 26 ia n u arie , 8 feb ru arie 1892; Id em . III, nr. 2—4, 8,
24—25, 1 ,8 , 15 m a rtie , 12 ap rilie , 2 şi 9 au g u st 1892.
34 R e vista socială, I, n r. 1, a p rilie 1884, p. 1—6.
37 Id em , II, nr. 2, decem brie 1886, p. 75— 83.
38 Idem , I, n r. 1—6, a p rilie—septem brie, 1884, p. 6—20, 45—56, 81—99, 121—
139, 161— 182, 217—234.
37 Id em , I, nr. 7, n o ie m b rie—decem brie 1884, nr. 8—9, sep te m b rie 1885, nr.
12, se p te m b rie 1886, p. 249— 259, 299—311, 471—487 ; Idem , II, nr. 1, noiem b rie
1886, p. 24—40.
40 Id em , I, nr. 8—9, s ep te m b rie 1885, p. 333— 457.
41 Id em , II, n r. 4, 5, ap rilie , august 1887, p. 153— 168, 193— 216,

CEEOL copyright 2016

CEEOL
9 copyright 2016
Din istoricul pătrunderii fi răspindirii ideilor marxiste la Calat 1 227

Clubul m uncitorilor din Galaţi avea şi uncie publicaţii periodice

proprii, care au contribuit la înarmarea muncitorilor din localitate cu
ideile socialism ului ştiinţific. Astfel, în perioada octombrie 1892 — fe­
bruarie 1893 apare gazeta săptăm înală „Lucrătorul“ 42, iar în m artie —
aprilie 1900 „Viaţa m uncitorului“ 43. Trebuie precizat însă faptul că
dacă „Lucrătorul“ a publicat şi unele materiale cu caracter ideologic-tco-
retic, ca „Proiectul de program al P.S.D.M .R.“ 44 e t c ., „Viaţa m uncitoru­
lu i“ a avut mai ales un rol practic, m ilitînd pentru organizarea, respec­
tiv reorganizarea m işcării m uncitoreşti din Galaţi în urma părăsirii ei
de către elem entele burghezo-liberale la sfîrşitul secolului al X IX -lea.
Socialiştii din Galaţi au fost cei care au editat primul calendar
muncitoresc din ţara noastră, „Calendarul p ozitivist“ pe 1892 45, contri­
buind activ, alături de tovarăşii lor din Bucureşti şi Ploieşti, la scoate­
rea „Alm anahului soeial-dem oerat“ pe 1894 46. în paginile acestora, pe
lîngă prezentarea biografiilor întem eietorilor socialism ului ştiin ţific —
Marx şi Engels — , ale figurilor proem inente din mişcarea muncitorească
internaţională (A. Bebel, K. Liebknecht, Jean Jaurès, Jules Guesde),
cele ale unor socialişti români ca Nicolae Codreanu, Arghir Parua şi
alţii, au fost publicate şi unele materiale de popularizare a concepţiei
m aterialiste a istoriei, a darvinism ului etc.
De asemenea, Clubul muncitorilor din Galaţi a tipărit in 1893
„Programul P.S.D.M .R.“ în 1000 de ex em p la re47, traducerea românească
a lucrării lui Zamfir Filotti, „Chestia agrară în România“ 48 etc.
Un rol im portant în răspîndirea operelor m arxiste, a teoriei socia-
list-ştiin ţifice a avut Biblioteca Clubului m uncitorilor din Galaţi. Aceas­
ta a fost condusă ani de-a rîndul de Gheorghe Darie, secretarul clubului
şi funcţiona, aşa cum rezultă dintr-un anunţ publicat în gazeta „Munca“
din 4 iunie 1893, „în fiecare zi, de la orele 7 pînă la 12 p.m. “ , iar în

42 M unca, III, n r. 36, 25 o ctom brie 1892 ; Idem , IV, n r. 1, 21 fe b ru a rie 1893 ;
I. C. A tan a siu , op. cit., p. 77 ; L. M ăglaşu—N .D eleanu, op. cit., p. 47 ; Presa m u n ­
citorească şi socialistă d in R om ânia, vol. I, p a rte a a Il-a , B ucureşti, 1964, p. 279—293.
43 L u m ea nouă, VI, se ria III, nr. 36, 38, 19 m a rtie şi 2 a p rilie 1900 ; C alen­
d a ru l m u n cii pe 1907, B u cu reşti, 1906, p. 13.
44 L u crătorul, I. n r. 9, 24 d ecem b rie 1892.
45 M unca, II, n r. 33, 6 o cto m b rie 1891 ; C alendarul m u n cii pe 1925, p. 38 ;
Presa m u n cito rească şi socialistă d in R om ânia, vol. I, p a rte a a Il-a , p. 269—278.
46 M unca, IV, n r. 15, 16, 20, 6, 13 iunie, 11 iulie 1893 ; Presa m uncitorească
şi socialistă d in R om ânia, vol. I, p a rte a a K -a, p. 491—509.
47 M unca, IV. n r. 16, 13 iu n ie 1893.
48 Id em , IV, nr. 4 din 14 m a rtie 1893 ; Z a m fir F ilotti, C hestia agrară in R o ­
m ânia, G alaţi, 1893. L u c rarea co n stitu in d teza d e d o cto rat în d re p t a au to ru lu i, a
fost p u b lic a tă in iţia l în re v ista La Société N o u ve lle (1890) din B ru x elles şi s-a
b u c u ra t de o b u n ă ap re c ie re din p a rte a so cia liştilo r belgieni (L ucrătorul, I, n r. 1,
18 o cto m b rie 1892 ; I. C. A tan a siu , op. cit., p. 77).

CEEOL copyright 2016

CEEOL copyright 2016

228 E M ER IC M IH A LY . SA R A M IH ALY 10

zilele cinci aveau loc întruniri la sediul clubului şi după amiază şi sca­
ra, clibcrind cărţi atit pentru citit pe loc, cit şi pentru acasă, sub formă
de împrumut,,fl. In anul 1895 se aducea la cunoştinţa celor interesaţi că
Biblioteca clubului din nou aranjată şi completată, va fi pusă la
dispoziţia membrilor, care vor dori să citească în localul clubului
In „Raportul Consiliului general al P.S.D.M.R. la al IV-lea con­
gres naţ:onal“ , ţinut în aprilie 1897, între altele se arată : „O bibliotecă
destul de bogată este totdeauna la dispoziţia muncitorilor“ 5' din Galaţi.
Din păcate, din lipsa unor inventare, cataloage etc. nu cunoaştem
exact conţinutul fondului acestei biblioteci. Totuşi, ne-au rămas cîteva
însemnări, referiri, amintiri, ceea ce ne permit să ne formăm o imagine,
mai mult sau mai puţin completă, asupra lucrărilor cu caracter ideolo-
gic-teoretic existente aici. Constantin Graur, de exemplu, arată că în
anul 1892 „ . . . la Clubul muncitorilor există şi o întreagă bibliotecă so­
cialistă în idiş, comandată dfti America, după sfatul şi din impulsia lui
Ioan Nădejde" 52. Or, dacă lucrările socialiste în limba idiş, aduse toc­
mai din America, formau „o întreagă bibliotecă“, atunci cele în limba
română trebuiau să fi fost, cel puţin într-o cantitate egală, dacă nu şi
mai marc. Presupunem, că unele exemplare din publicaţiile depuse spre
vînzare la sediul clubului, ca „Munca“ , „Democraţia socială“ , „Critica
socială“ , „Dezvoltarea socialismului de la utopie la ştiinţă“ , de Fr. En­
gels, „Ce vor socialiştii români“ . „Karl Marx şi economiştii noştri“ ,
„Robia şi socialismul“, „Concepţia materialistă a istoriei“, de C. Do-
brogeanu-Gherea, „Chestia agrară în România“, de Zamfir Filotti, amin­
tite şi mai sus, erau achiziţionate de către club pentru biblioteca s a 53.
Literatura socialistă putea fi procurată şi prin librăria „Triunghiul de
aur“ din localitate, care încă din anul 1891, cumpăra şi vindea publicaţii
socialiste 54. Biblioteca avea posibilitatea de a achiziţiona lucrări, fiindcă
clubul, aşa cum rezultă şi din unele dări de seamă, dispunea de fonduri
destinate exclusiv acestui scop“. Totodată, unii intelectuali socialişti din
Galaţi, ca Zamfir Filotti, I. C. Atanasiu, Deodat Ţăranu etc. şi munci­
torii înaintaţi cum erau Gh. Darie, N. F. Ionescu, casierul clubului, şi
alţii, posesori de biblioteci personale, donau sau puneau la dispoziţia bi­
bliotecii clubului cărţile mai solicitate, dar inexistente aici. „La Galaţi,

n Munca, IV, nr. 19, 4 iulie 1893 ; M. Gh. Bujor, art. şi loc. cit., p. 30 ; N.
Oprea, ort. şi loc. cit., p. 302.
50 Lumea nouă, I, nr. 156, 157, 158, 20, 21 şi 22 aprilie 1895.
5> Idem , III, nr. 831, 17 aprilie 1897.
52 Const. G raur, Cifiva inşi, p. 73.
5Î Vezi nota 27.
51 M unca. II, nr. 43, 15 decembrie 1891.
55 Lucrătorul, I, nr. 2, 25 octombrie 1892.

CEEOL copyright 2016

CEEOL copyright 2016
Din istoricul pătrunderii şi răspindirii ideilor marxiste la Galati
11 229

de pildă — scria M. Gh. Bujor, m ilitant de seamă al mişcării noastre

m uncitoreşti — , am cunoscut pe muncitorul N. F. Ionescu, care avea o
foarte frumoasă bibliotecă acasă, şi el însuşi aducea la biblioteca clubu­
lui de acolo, cărţile ce lipseau, ca să fie împrumutate celor ce doreau să
le citească“ 56. Aceste biblioteci personale conţineau şi ele lucrări ideo­
logice socialiste, completînd în mod fericit fondul similar al bibliotecii
clubului. Alexandru Chicioroagă, de exem plu, arată că în ultim ii ani ai
secolului trecut, pe cînd era elev la Şcoala normală din Galaţi, s-a îm ­
prietenit cu un ceferist, care în locuinţa sa de pe strada Dogăriei, avea
o bibliotecă bine înzestrată şi cu literatură socialistă, conţinînd scrierile
lui Marx şi Engels, ale lui Proudhon, Bakunin, A. Bacalbaşa etc. Aceas­
tă bibliotecă i-a fost pusă la dispoziţie în zilele de sărbătoare, cînd
erau liberi atît el, cit şi membrii fam iliei ceferistului, spre a cerceta şi
chiar împrumuta cărţi şi pentru colegii săi. „In intervalul de aproape
de două ore, cît am stat împreună — îşi am inteşte de prima vizită fă­
cută — , am discutat numai ideile socialismului . . . insistînd mai ales
asupra oportunităţii propagandei în ţara noastră. Am rămas adînc im­
presionat, nu atît de prietenul meu, cît de căldura cu care ideologia so­
cialistă era apărată de cele două surori ale noului meu prieten ... De
aici înainte, eram un fervent admirator al socialismului, făcînd propa­
gandă printre colegii mei de clasă, cărora le distribuiam numere din
gazetă („Lumea nouă" — n.n.) şi broşuri . . . “ 57.
Ideile lui Marx au fost răspîndite în Galaţi la sfîrşitul secolului al
X IX -lea prin zeci şi chiar sute de expuneri, conferinţe ţinute în adună­
rile şi întrunirile m uncitoreşti la Clubul muncitorilor, în faţa intelectua­
lităţii, precum şi printre „muncitorii de pămînt“ din cartierele periferice
şi localităţile din apropierea oraşului.
In primii ani de existenţă a clubului, expunerile, conferinţele ţi­
nute în faţa muncitorilor erau săptămînale, sîmbătă seara ; începind din
1894— 1895 ele aveau loc de două ori pe săptămînă, sîmbătă seara şi
duminică după amiază, iar în ultim ii ani ai secolului trecut se ţineau
conferinţe chiar de trei ori pe săptămînă, miercuri seara, sîmbătă seara
şi duminică dimineaţa sau după amiază. „La Clubul muncitorilor insta­
lat acum într-o sală foarte încăpătoare din centrul oraşului, în strada
Mare — arăta I. C. Atanasiu —, se urmau conferinţe săptămînale ţinute
de intelectuali şi de unii dintre muncitorii mai culţi. A stfel se disciplina­
seră membrii clubului îneît în fiecare sîmbătă seara... veneau la Club,
îşi achitau cotizaţiunea lor de 25 bani pe săptămînă, ascultau conferinţa
ce se ţinea şi numai pe urmă se duceau la casele lor. In fiecare dumi­
nică dimineaţa avea loc şedinţa Comitetului Clubului şi a Societăţii „In-

56 M. G h B ujor, art. şi loc. cit., p. 30.

57 A le x a n d ru Chicioroagă, A m in tir ile m ele, în R e vista vrem ii, n r. 3, 25
o cto m b rie 1934, p. 8—9.

CEEOL copyright 2016

CEEOL
230 E M E R IC
copyright 2016 M IH A L Y . S A R A M IH A L Y 12

frăţirca m uncitorilor“ , sc ţinea încă o conferinţă şi pentru acea zi se

arbora pe balconul clubului steagul roşu“ 53.
Tem atica conferinţelor avea o gamă largă şi variată. „Lumea
nouă“, în numărul său din 5 iunie 1896, de exem plu, într-o relatare des­
pre adunarea de dare de seamă şi alegeri ţinută la Clubul m uncitorilor
din Galaţi la 1 iunie 1896, scria că aici „ . . . s-au ţinut diferite conferin­
ţe . . . , care au fost frecventate de m uncitori“ . Din presa socialistă a
vrem ii rezultă că la clubul gălăţean au fost expuse tem e ca : „Despre
socialism ul utopic şi cel ştiin ţific“ , „Lupta econom ică şi cea politică a
clasei m uncitoare“, „Clasele sociale şi lupta de clasă în Rom ânia“, „Ches­
tiunea fem eiască“, „Despre liberalism ul burghez“, „Votul obştesc“ etc.
M ajoritatea conferinţelor se distingeau printr-un n ivel teoretic
destul de ridicat, oglindind credinţa nestrăm utată a socialiştilor noştri în
victoria societăţii noi, socialiste. A stfel, la 26 decem brie 1891, cînd a
avut loc inaugurarea oficială a clubului, Al. Gh. Radovici, delegat al
Clubului m uncitorilor din Ploieşti, în conferinţa sa a dem onstrat că evo­
luţia om enirii în direcţia socialism ului este o necesitate obiectivă, căci
„societatea m erge spre socialism , prin însăşi propria-i dezvoltare“ w.
Trebuie precizat insă că, mai ales la începutul existen ţei sale, clu­
bul gălăţean dispunea de un număr relativ redus de conferenţiari cu o
pregătire teoretică tem einică, ceea ce avea repercursiuni asupra acestei
form e orale de popularizare a teoriei m arxiste în localitate. îh acest sens,
la Congresul al II-lea al P.S.D.M .R., reprezentantul clubului m uncitorilor
de aici arăta : „Ceea ce lip seşte şi Galaţilor este un număr îndestulător
de propagandişti culţi, care singuri pot să altoiască pe nevoile zilnice teoria
ştiin ţifică şi astfel să lege de socialism pentru totdeauna mişcarea de
protestare a acelora pe care ordinea actuală de lucruri îi nem ulţum eşte
şi exploatează. Un cerc de conferenţiari există — se arată în continuare — ,
care ţin conferinţe populare asupra deosebitelor chestiuni, dar nu sînt
îndestulători pentru m işcarea care este foarte întinsă“
P e parcurs însă, clubul m uncitorilor din oraşul dunărean a reuşit
să-şi form eze un corp de conferenţiari capabili să propage teoria revo­
luţionară a proletariatului. A stfel, N. F. Ionescu, într-o scrisoare publi­
cată în „Lumea Nouă“ din 16 mai 1899, relata : „De unde la 1891 erau
num ai doi propagandişti în Galaţi, astăzi avem peste 20, cu toţi hotărîţi
să ducă înainte m işcarea socialistă“ .

M I. C. A tan a siu , op. cit., p. 81.

59 M unca, II, n r. 46, 5 ia n u a rie 1892.
60 D are de sea m ă d esp re d e zb a te rile C ongresului al II-le a al social-d em o -
cra ţiei ro m â n e, ţin u t in B u c u re şti în zile le de 20, 21 şi 22 a p rilie 1894, B u cu reşti,
1894 — a p u d D o cu m en te d in istoria m işcă rii m u n cito re şti d in R om ânia. 1893—1900,
p. 220.
CEEOL copyright 2016
CEEOL
13
copyright 2016pătrunderii fi răspîndirii ideilor m arxiste la Calaţi
Din istoricul 231

In faţa m uncitorilor gălăţeni s-au perindat, în afara conducătorilor

clubului din localitate, ca m uncitorii Gh. N. Darie, N. F. Ionescu, Andrei
Ionescu şi avocaţii Zam fir Filotti, I. C. Atanasiu, Th. I. Thenea, Deodat
Ţăranu şi conferenţiari ca Ion şi Sofia Nădejde, G. Diamandy, Constantin
Miile, Al. Ionescu din Bucureşti, A. Bacalbaşa, Al. Radovici din Ploieşti şi
m ulţi alţii.
Conferinţele destinate intelectualităţii gălăţene aveau loc, de obi­
cei, în cadrul A teneului român din localitate, unde conducătorii Clubu­
lui m uncitorilor se înscriau şi dezvoltau diferite subiecte cu caracter so-
cial-filozofic, politic. Dintre aceste conferinţe am intim : „Trei utopii“
(Zamfir Filotti, 1 m artie 1892 ) 41, „Femeia în societate, trecutul, starea
şi m enirea e i“ (I. C. Atanasiu, 27 martie 1894 ) 42, „Evoluţie şi revolu­
ţie“ (I. C. Atanasiu, 26 februarie 1895 ) 43 etc. In aceste conferinţe, ţinute
la nivelul reclam at de un auditoriu pretenţios, erau prezentate şi unele
teze fundam entale ale m aterialism ului istoric. A stfel în conferinţa „Evo­
luţie şi revoluţie“ I. C. Atanasiu arăta, între altele : „Studiul istoriei a
adus pe unii cugetători la înţelegerea bazei m aterialiste a istoriei. Cei
dinţii care şi-au pus cuvîntul definitiv asupra coneepţiunei m aterialiste
a istoriei, sînt m arii sociologi şi econom işti germani : Karl Marx şi Frie­
drich Engels“ . In continuare, conferenţiarul demonstra „cum omenirea
în cursul istoriei a evoluat la faza sclaviei, apoi la aceea a iobăgiei, apoi
la aceea de azi a burgheziei capitaliste şi evident va evolua m îine la
faza . . . socialistă“ 44.
Dacă intelectualitatea gălăţeană, şi cu deosebire tineretul studios,
aprecia pozitiv aceste conferinţe, reprezentanţii m oşierim ii şi cei ai marii
burghezii locale, precum şi oficioasele lor, le făceau, după cum arăta un
contemporan, „o primire mai degrabă acră“ 45. „Dacia, “ de exem plu,
organul naţional-liberal local, în numărul său din 3 aprilie 1894 le-a ca­
lificat drept „conferinţe periculoase“ .
Clubul m uncitorilor din Galaţi a organizat conferinţe şi pentru
„muncitorii de păm înt“ din cartierele periferice ale oraşului. La 4 martie
1893, Gh. Darie în conferinţa sa ţinută în „mahalaua Bucureştii noi“
explica participanţilor „ţinta noastră şi m ijloacele ce întrebuinţăm “ 44.

41 M unca. III, n r. 4, 5, 15, 22 m a rtie 1892.

42 Id em , IV, n r. 1, 5, 4 m a rtie , 3 a p rilie 1894 ; I. C. A tanasiu, op. cit.,
P. 79, 174.
43 I. C. A ta n a siu în a m in tirile sale scrie că a ţin u t la A ten e u co n fe rin ţa cu
acest su b iec t în a n u l 1893, fă ră să precizeze d a ta e x a ctă (I. C. A tanasiu, op. cit.,
p. 78—79). D in p re s a s o cia listă co n tem p o ran ă în s ă re z u ltă că co n fe rin ţa resp ectiv ă
s-a ţin u t la 26 fe b ru a rie 1895 (L um ea nouă, I, n r. 103, 112, 22 feb ru arie, 3 m a rtie
1895).
44 I. C. A tan a siu , op. cit., p. 78—79.
45 Ib id e m ; C onst.-T itel P etrescu, op. cit., p. 119.
44 M unca, IV . n r. 4, 14 m a rtie 1893.
CEEOL copyright 2016
CEEOL
232 copyright 2016E M E R IO M IH A L V , S A R A M IH A L Y 14

La Congresul al IV-lea al P .S.D .M .R ., se evidenţiază că la m ulte

din conferinţele ţinute „prin mahalale . . . au luat parte şi muncitorii
agricoli de prin împrejurimi şi astfel mişcarea socialistă începe să pă­
trundă şi printre ţărănime“ 47.
Am prezentat pe scurt activitatea desfăşurată de socialiştii gălă-
ţeni în ultim ele decenii ale secolului al X IX -lea pentru răspîndirea şi
popularizarea ideilor m arxiste în localitate.
Meritul lor însă constă şi în apărarea purităţii ideologice a aces­
tor idei. Astfel, la începutul anului 1896, cînd un grup de foşti membri
ai P.S.D.M.R. ca P. Muşoiu, P. Zosîn, C. Miile şi B. Brănişteanu, ne­
mulţumiţi de tactica greşită preconizată de unii membri ai Consiliului
general al partidului, au scos gazeta „Munca“ , în coloanele căreia, ală­
turi de critica justă a unor aspecte negative din activitatea conducerii
de atunci a partidului socialist, fuseseră vehiculate şi idei anarhiste,
socialiştii gălăţeni, într-o m oţiune specială publicată în „Lumea nouă"
din 6 februarie 1896, au luat poziţie, combătînd, atît ideile anarhiste ex­
puse în „Munca“ , cit şi acţiunea divergentă, sectaristă a editorilor e i 48.
Totodată, la sfirşitul secolului al XIX-lea, după trădarea elem en­
telor burghezo-liberale, care susţineau că socialismul n-ar avea teren fa­
vorabil în România, N. F. Ionescu, intr-un articol publicat în „Lumea
nouă“ din 16 mai 1898 sub titlul „Scrisoarea unui muncitor“ , face o
pledoarie strălucită pentru apărarea ideilor lui Karl Marx. „Credeţi că la
noi — scrie el — nu-i teren favorabil pentru socialism sau se vrea a ne­
ga adevărul şi a se confirma alăturea cu burghezimea noastră că socia­
lism ul nu-i pentru ţara românească ? De unde aceasta ? Noi muncitorii,
dimpotrivă, vedem că ideile socialiste au prins între noi . . . Cit despre
lipsa unui mediu social şi economic prielnic socialismului — continuă
conducătorul Clubului muncitorilor din Galaţi —, asta s-o creadă acei
care o spun. Mediul prielnic mişcării muncitoare socialiste e şi în Bul­
garia, Serbia, dar încă la noi ! “
Intensa activitate desfăşurată de clem entele muncitoreşti din con­
ducerea clubului din Galaţi în urma trădării „generoşilor“, pentru cla­
rificarea ideologică a muncitorimii acestei cetăţi proletare, confirmă că
cele scrise de N. F. Ionescu întru apărarea teoriei socialiste exprimau
gîndurile şi sentim entele muncitorilor conştienţi din oraşul dunărean49.
Din cele arătate rezultă că în ultim ele decenii ale secolului al
X IX -lea ideile m arxiste au avut în Galaţi o circulaţie largă ; nu fără te­

67 L um ea nouă, III, n r. 831, 17 a p rilie 1897.

68 D ocum ente d in istoria m işcării m uncitoreşti din R om ânia. 1893—1909,
p. 393, 838 (nota 29).
69 Lum ea nouă, VI, seria JII, n r. 22, 5 decem brie 1899 ; Idem , nr. 34, 5 m a r­
tie 1900 ; Proletarul, V II, n r. 71, 18 m artie 1934.
CEEOL copyright 2016
CEEOL
15 copyright 2016
Din istoricul pătrunderii şi răspindirii ideilor m arxiste la Galati 233

m ei a fost supranum it oraşul dunărean „Portul roşu“ . După părerea

noastră, acest fundam ent id eologic-tcoretic s o lid . a contribuit in mare
m ăsură la perenitatea şi continuitatea m işcării m uncitoreşti revoluţio­
nare gălăţene, la supravieţuirea ei şi de pe urma loviturilor prim ite la
sfîrşitu l secolului al X IX -lea prin trădarea clem entelor burghezo-libcrale
şi m ăsurilor represive luate de autorităţile burghezo-m oşicreşti.

PAGES DE L’HISTORIQUE DE LA PÉNÉTRATION

ET DE LA DIFFUSION DES IDÉES MARXISTES À GALAŢI
JUSQU’À LA FIN DU XlX-e SIÈCLE
R é s u m é
S'appuyant sur une bibliographie vaste et variée, m atériels d’archive,
presse ouvrière et socialiste contemporaine, m ém oires et notes des m ili­
tants de l ’ancien m ouvem ent socialiste roumain, écrits bourgeois-agrariens
d e la fin du X lX -e siècle, travaux spéciaux de nos historiens et philosophes
des dernières années etc., les auteurs évoquent l’activité déployées par les
socialistes de Galaţi pendant les dernières décennies du X lX -e siècle pour
diffuser et défendre m êm e les idées m arxistes. On précise que des surtout
vers la fin de la susdite période que ces idées ont été difusées parmi
les intellectuels avancés et m êm e dans les rangs des travailleurs agricoles
des quartiers périphériques et des localités rurales des environs de la ville
danubienne par la m ise en circulation de certains ouvrages des fondateurs
du socialism e scientifique, ainsi qu’au m oyen de la publication, frag­
m entaire ou intégrale, dans la presse socialiste roumaine, de travaux de
Marx et Engels, d’exposés ou de conférences etc.

CEEOL copyright 2016