O n o u ă i poteză asu p ra eti mologiei "Cobâlelor"

de pe S i retu l M ij loci u
de I oan U n g u reanu

În toate domeniile cercetării - şi n u în u ltim u l rând al celei istorice - investigaţia

ştii nţifică se confruntă uneori cu aspecte ce nu permit a fi ocol ite , pentru a nu risca
a bordări u n i l aterale şi incomplete . Şi totuşi , rezultatele demersului ştiinţific pot rămâne
pentru mu ltă vreme cantonate în zona ipoteticu l u i .
Într-o asemenea postură s e prezi ntă şi problema frecvent întâln ită a eti mologiei
"cobâlelor" de pe Siretu l Mijloci u , motiv pentru care ne propunem să o reluăm în cele
ce u rmează .
*

* *

De "cobâlele" de pe Siret s-au ocu pat mu lţi istorici şi lingvişti - necesitate

recla mată şi de relativa abu ndenţă a documentelor medievale ce conţi n o asemenea
formu l ă . Şi dacă cei ce s-au ocupat de etimologia termnen u lu i au aju n s la concluzia
unanimă că acesta semnifică ceea ce în traducere din slava veche "cobâla" înseamnă
"iapă", din păcate şi sensul transferării în toponim a respectivu l u i cuvâ nt se nuanţează
şi se explică de cei mai mulţi prin mediul geografic care ar fi propice creşterii şi dezvoltări i
acestei specii de animale.
Astfel , l a începutul secolu l u i XX, l o[l Bogdan1 consideră cobâlele ca fi ind
"probabil locurile unde se creşteau hergheliile de cai". Cam în acelaşi plan se înscriu
şi concepţiile lui G h . G h i bănescu 2• în ti mp ce M. Costachescu3 , preluând aceleaşi
idei . stabileşte chiar limitele geografice ale acestui "ţinut al iepelor sau al cailor sălbatici ".
Pentru a-şi susţine teoria , el conchide că de ce nu ar fi aşa , atât timp cât Cozi a înseamnă
"ţi n utul caprelor" , iar Tu ria , "ţi n utu l bourilor" .
Cu privi re la acest toponi m , marele fi lolog lorg u I ordan enumeră peste 40 de
denumiri din diferite zone ale ţării cu derivate terminologice din "cobâla" sau ale
traducerii româneşti de "cal" sau "iapă"4 . Ase menea local ităţi purtând nume de: Cobâl a ,
Cobâlea , Cobâ lnea , Cobâlen i , Cobâlci n a , sau Cal u , I a pa etc. au existat sau mai ex­
istă în j udeţele Neamţ şi Botoşan i , în Basarabia şi Bucovina de N ord . Chiar dacă
motivaţia fixării toponi m u l u i poate avea o origine diferită , toate se expl ică etimologic
prin acelaşi înţeles , de "iapă " .
l nspirându-se d i n concepţii l e l u i G h . G h i bănescu , învăţătorul Cezar U n cescu
din satul Berb i ncen i , comuna Secu ien i , ju d . Bacă u , realizează o l ucrare pentru grad

1 . 1 o n Bogda n . Documentele l u i Stefa n cel Mare. voi . 1 , B u c u reşti , 1 9 1 3 , p . 2 50

si izvoa d e . voi . I X . l a ş i . 1 9 1 4 , p. I X l V.
2 . G h . G h i ba n es cu . S u rete -

3 . M . Costaches c u , D M I S M . vo i . 1 . p. 1 0 5- 1 06 . 2 7 3 , 4 0 0 . 490-49 1 ; vo l . l l . p. 74-76

4 . 1 o rg u I o rd a n , Topo n i m i e ro m â n ea s că . E d i t u ra Aca d e m ie i RPR, 1 96 3 . p . 54 , 3 2 9

http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
O nouă i poteză. asu pra eti molog iei "Cobâlelor" de pe Siretu l M ij lociu 51

didactic p e care o pub lică î n a n u l 1 934 şi prin care prezi ntă toponi m u l "Cobâla" c a o
expresie a însemnătăţii aceste i reg i u n i ş i a "tradiţiei u nor vremuri de privilegii domneşti",
i a r s u b aspect etimolog i c , prin avântul ce l"ar fi l u at "creşterea cai lor ş i negustori a de
iepe de prăsilă ş i ca i , în această reg i u n e , d u pă l i n i ştirea tătari lor"5 .
În fi n e , u n stu d i u mai elaborat ce aparţine l u i G h . B u rlacu6 , ce porneşte de l a
aceleaşi premise de ordin eti molog i c ca şi a utorii amintiţi , are mai întâi me ritu l de a fi
trasat l i mitele g eog rafice a l e "cobâle lor"7 ş i , în al doilea rân d , de a fi întocmit schiţele
monog rafice pentru cele 39 de aşezări săteşti existente , dispă rute sau i n teg rate în noi
aşezări sau local ităţi cu noi d e n u m i ri , aplicate prin reforme a d m i n i strative ş i asu pra
cărora docu mentele medievale fac refe ri nţă în acest spaţi u geog rafi c . Porn i n d în s ă ,
de la su poziţiile u nor mari savanţi c a Nicolae I orga şi Henri H . Sta h l , acesta constru ieşte
meticulos, d a r nu şi suficient de convingător, o a treia d i me nsiu ne a acestu i teritori u ,
aceea d e Cobâ la - formaţiune prestata l ă .
Făcînd această succintă trecere in revistă a opinii lor c e privesc chesti u n e a î n
cauză , cons i derăm c ă prob lema cobâlelor de p e Siretul Mijlociu necesită o i nvestigaţie
temein ică deoarece , d u pă părerea noastră , răspunsurile date pînă în prezent n u satisfac
pe depl i n , m a i ales în ceea ce priveşte sensul topon i m i e al te rme n u l u i .
Aşada r, care sînt as pectel e c e trebuie încă pros pectate d i ncolo d e tradu cerea
în sine a te rmenului de cobâla = iapă şi a preluării acestuia în topon im faţă de explicaţi ile
ce s-au dat pînă acum? Altfel s p u s , care este sensul etimolog ic a l apl icări i acestu i
termen slav la o reg i u n e g eog rafică relativ înti nsă d i n stânga R â u l u i S i ret?
Pe de a ltă pa rte se i m p u n e a reflecta mai profu nd şi l a teori i l e susţin ute şi
dezvoltate d e diverşi autori ca re , n u n u ma i că identifică eti molog i a termen u l u i "cobâla"
cu natura u nor preocupări umane, de creşterea cai l or, sau cu o zonă propice ş i
specifică pentru dezvoltarea l i beră a acestei s peci i de caba l i n e , dar o con sideră ş i ca
o formaţi une politica-ad m i n istrativă de tip pres tata l . Să încercăm deci , să ne constru i m
propri ile opi n i i vis-a-vis de ce le d o u ă aspecte .

I . Cu privire la sensul eti molog ic ş i topon imie

În u n a din lucrările sale, Alexandru Gonţa8 dezvoltă arg u mentat teoria cu privire
la s l avizarea m u ltor toponime şi h i d ronime d i n spaţi u l extracarpatic românesc, de
5 . Ceza r U ncesc u , Reg i u n ea Cobâ lelor d e la Bacă u , monografi e i sto rică d upă documentele
d i n a i nte si d i n vremea l u i Stefa n cel M a re , B a că u , 1 934 .
6 . G heo rg h e B u rl a c u , Co ntri b u t i i l a c u n o a sterea C o b â l e i d e pe S i retul M i j l o c i u ( Se c . XV­
X I X l , Carpica, XV I , B a că u , 1 98 4 , p . 1 5 1 - 1 7 3 ş i Carpica, XVI I , B a că u , 1 9 8 5 , p . 1 2 3- 1 52 .
7 . Area l u l sta b i l i t d e G h . B u rl a c u cores p u n d e î n l i n i i g e n e ra l e c u cel t ra s a t d e n o i p e h a rta
a n exată acestui materi a l , c u excepţia fa pt u l u i că d o m n i a sa îl ext i n d e la N o rd p â n ă la P â râ u l
:
V u l p ă ş eşti i a r l a S u d , p â n ă la P â râ u l Va l e a U l m u l u i (fa pt j ustificat s u b a s pect istoric, d e
s e m n a l a rea a i c i a fostu l u i s a t D u m brăviţa " l a Cobâle" ) , uşoare d e p ă şiri .fi i nd ş i pe u n e l e po rti u n i
d i n E s t ; toate a ceste n e potriviri n u î n s u mează î n s ă , m a i m u l t d e 20- 2 5 d e km pătraţi . D a că
s u b a s pect istoric şi geog rafi c , a cea stă tra s a re cores p u n d e , d e c i , cu foa rte m i c i a ba t e ri ,
exi g e nţelor ştii nţifice, s u b a s pect matematic atri b u i rea unei s u p rafeţe de 1 7 50 km pătraţi acestui
te rito riu este fu n d a me n t a l g reş ită . D e a ceea ve n i m cu corecţia neces a ră pri n c a re preciz ă m
că , a ş a d u pă c u m s e poate m ă s u ra ş i pe h a rtă c u sca ra 1 /2 0 0 . 0 0 0 ( 1 c m =2 k m ; 1 9 c m = 3 8 km
l u n g i me cea 1 0 , 5 k m lăţime med ie = 399 k m pătra t i ) s u p rafata cobâ lelor e s te d e a p rox i ma t i v
400 km pătra ţ i .
8 . AI . 1. Gonţa , Ro l u l C a n c e l a r i e i moldove nesti în s l aviza rea n u m e l o r d e l o c u ri în s e c . X I V­
XV I ( o rig i n ea i storică a C o b â l e l o r) , în AliA /, X I V, 1 97 7 , p . 2 6 1 , 2 7 5 .

http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
52 I oan U ng u reanu

către can celari i le domneşti ale evului mediu timpuri u . Î n acest context se poate accepta
ideea că şi străslavul "cobâle" este tot o emanaţie a cancelariei domneşti d i n Moldova .
in ce ne priveşte , am opi n a , mai curând, pentru oiginea mult mai veche a terme n u l u i ,
transmis pe cale oral ă secole de-a rându l , d in generaţie in generaţi e , d in perioada
migraţiei salve (sec. V-VI )9. De altfel , dacă ar fi să acceptăm apriori identificarea
"cobâlelor" cu "Cobâla" - formaţi u n e prestatală şi prefeudală cum a fost sugerată de
u n i i istorici , atunci su ntem indemnati a lua in consideraţie fa ptul că , in caz u l de faţă ,
cancelariile domneşti de după 1 359 nu făceau decât să consemneze orice referi nţă la
acest s paţiu cu topon i m u l slav deja consacrat cu mu ltă vreme ina i nte , acela de
"COBÂLE".
În această idee , amintim că , spre exempl u , j udeţele Bacău şi Neamt in care
se încadrează cobâlele de pe Siret, prezintă multe alte toponime şi hidronime de
sorg i nte slavă : Dea l u l Dorosan (corn . Izv. Berheci u l u i ) , pâraie ca D u n avăţ (corn .
Filipem i ) , Dobrotfor corn . Stănişeşti ) , Crasna-G iodeni (corn. l cuşeşti) sau Râul Bistriţa 1 0
- denumiri care sint, desigur, cu mu lt anterioare formării statul u i feudal Moldova 1 1 .
,

Dar d e ce , totuşi , s-a aplicat toponimul "cobâ la" sau "cobâle" pentru u n areal d e ci rca
40 km lungime cu axa N ord-Sud şi intre 6 până la 20 km profunzime pe d i recţia Est­
Vest, care totalizează circa 400 km pătraţi? (vezi planşa nr. 1 ) .
A m văzut că , porn i n d de la traducerea ad-l itera m a slavu l u i "Cob â l a " ,
u n a n i m itatea specialiştilor au răspuns la această intrebare pri n asocierea foarte puţi n
n u anţată a echivalentu l u i "iapă" cu locuri favorabile dezvoltării herghelii lor de cai
(domesitici sau săl batici) . Considerăm că u n astfel de răspuns este needifi cator şi
superficial . În fon d , de ce trebuie să credem că spaţiu l de care ne ocupăm ar fi fost in
vre m u ri străvechi mai propice hergheliilor de cai , atât timp cât avem suficiente dovezi
că aici erau foarte mari su prafete acoperite cu păduri , ale căror resturi se menţi n şi
astăzi?! Or, se ştie, herghel i ile nu cresc in păduri! De ce nu ar fi fost mai propice
creşterii caba l i nelor şesurile atât de larg i din pa rtea drea ptă a Siretu l u i ? !
in u ltim a analiză , pentru a n u trata -chesti unea cu obstrucţi i şi discri m i nări
putem să ne întrebăm dacă există in tot spaţiu l mioritic vreun teritoriu i m propri u şi
vitreg pentru dezvoltarea acestei specii de animale. Răspunsul n u poate fi decât negativ,

9 . Că topo n i m u l C o b â l a (cobâ l e ) " re p rez i n tă a m i nt i rea soci a l - i s torică tâ rz i e , e x i s t e n tă

î n a i ntea co nstitu i r i i M o l d o v e i ca stat fe u d a l "este şi co n v i n g erea l u i G h . B u rl a c u , l u c . c it . , în
Carpica, XVI , B a că u , 1 98 4 , p . 1 55 .
1 0 . Referi nd u-se la "descă l ecatul" ş i vâ năto rea l u i D ra g o ş , M i ro n Costi n s e referă ta n g e nti a l
ş i l a " u z u rp a re a " u no r n u m e d e loca l ităţi fi e în l i mba m a g h i a ră , f i e in c e a s l a v ă . M e rg â n d p e
i d eea d escălecării m a ra m u reşene ş i a î n m u lţirii satelor în M o ldova ca u rm a re a a cestui fa pt,
cro n i ca ru l scrie că treptat "ţa ra s e lăţeşte s p re râ u r i l e L i m pedea ş i Reped ea . ce se n u m i a po i
s l a v o n este B i strita , şi s p re u n i n t i n s terito r i u î m p rej u ru l ( B i striţe i ) n u m i t Câ m p u l l u i Dragoş" .
M i ro n Costi n , Opere . E d iţie critică d e P. P. P a n a itescu , B u c u reşti , E S P LA , 1958 , p. 229-2 3 3 ) .
1 1 . Pe d e a ltă p a rte , D a n S i m i o nescu a rată c ă ex p l i ca ţ i i l e etio l o g i c e d a te d e M i ro n Costi n
n u m e l o r to p i ce " d u c în mod t e n d e ntios spre fo rme i n ventate l a t i n e ( L i m p e d e a , Reped e a ) , în
t i m p ce n u m i r i l e n o i şi a ctu a l e s u n t înfăţişate de M i ro n Costin ca uz u rpări u l teri o a re reg reta b i l e
( S u cea va/l a ţca n i , B i striţa/Reped e a ) . D a n S i m ionescu , Tra d itia isto r i că şi fo lclorică în pro b l e m a
"înte m e i e r i i " M o l d o ve i , î n Stud i i d e fo l c l o r ş i l i teratu ră , Ed itura pentru Litera t u ră , B u c u reşti ,
1 96 7 , p . 3 8 .

http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
o nouă ipoteză asupra etimologiei "Cobâlelor" de pe Si retul M ijlociu 53

deoarece tot spaţi u l ca rpato-danubiano-n istreano-pontic prezi ntă condiţii excelente

pentru o fa u n i stică variată şi bogată , adaptată mediului de cl imă temperată . Desig ur,
ca şi orice altă problerT'ă , n ici aceasta n u trebuie înţeleasă în mod excl usivist, i� norând
în totalitate condiţi ile specifice de med i u şi microcl i mat, de la o zonă la alta . In u ltimă
i n stanţă , documentele medievale vin cu suficiente exemple in care aceeaşi proprietari
au şi herghelii de cai şi sttJ pine şi heleştee, precum şi a lte resurse, fie pe aceeaşi
moş i e , fie dispersat.
O r, n u se poate accepta ca o tradiţie sau u n mediu s pecific existente în
perioada p restata l ă să fi dispărut brusc, din moment ce documentele can celarii lor
domneşti prezi ntă -şi în cazul nostru- moşi ile, schimburile, dan i i l e , cumpărările de
teren uri şi de alte b u n u ri dintre Pârâul Cobâla (Morii) din corn . Traian-Bacău şi Gâdi nţi ,
corn . Sagn a - Roman , iar spre est. până în cu nuna dealurilor Tutovei şi Bârladul u i ,
intr-o diversitate c u nimic m a i specifică şi m a i aparte decât cea d i n alte zone mărgin aşe
·

sau mai îndepărtate .

D u pă părerea noastră , înţelegerea topon i m icu l u i "cobâle", pe teritori u l de
referi nţă , cu sensul de loc favora bil creşterii (dezvoltării) herghelii lor de cai (sau iepe) ,
constituie o i nterpretare un ilaterală (şi u n ivocă , din păcate ) , prin care s-a căutat un
răspuns pe cât de exhaustiv, pe atât de su perfici a l , luând ca bază de analiză n u m a i
elevaţia su portu l u i l i ngvistic şi tran sfera rea mecanică a acestu ia în tere n , fă ră o
observare , coroborare şi interpretare atentă a a ltor date comparative privitoare la
condiţiile de relief, de climă şi mediu geog rafic etc.
Astfel stând l ucruri l e , n u ne rămâne decât să afirmăm şi să demonstrăm că
toponimicul "cobâle" s-a consacrat n u datorită u nor condiţii propice pentru creşterea
herghelii lor de cai , ci datorită aspectu l u i geomorfologic al acestei zone (vezi planşele
n r. 2 şi 3). Alternanţa aceasta de pante scurte , dar accentuate , cu şei alungite şi uşor
în licnate , dă o notă de specificitate întregi i zone din partea stâ ngă a Si retu l u i M ij loci u .
Observarea atentă î n profil ş i î n secţiune, dinspre vest, a acestui teritoriu , n e sugerează
profi l u l u nor cai ş i , de ce n u , al unor iepe ; fiecare din aceste "cobâle" au la "coadă"
câte un pârâi aş ce curge de la Est la Vest şi a căror cumpănă este sub cununa dealurilor
Tutovei şi Bârladulu i , iar vărsarea , în Siret (vezi planşele n r. 1 şi 2 ) .
C onfig u raţia respectivei z o n e poate f i c e l mai b i n e percepută de către
pedestraşu l sau că lă reţu l ca re , parcu rgând acest teritoriu din stânga Siretu l u i , va
observa că va avea , mai întâ i , de u rcat o pantă de circa 200-250 m în unghi de 60-65
de grade, d u pă care va coborî l i n , pe şei alungite şi uşor curbate , d� 4-6 km lungime,
fi nal izate cu pârâiaşul de care ami nteam mai înai nte , d u pă care , iar va u rca pe o
pantă abruptă cu ca re începe o nouă cobâ l ă ; până la Pârâ u l Morii-Traian , unde se
încheie această configuraţie geomorfolog ică , călătorul va constata că a avut de parcurs ,
începând de la Gâdi nţi-Roman , un n u m ă r de 7 (şapte) astfel de ciclicităţi , care au
determi nat din ti mpuri imemoriale, prin intuiţie şi analogie (acestea fiind două dimensiuni
ale procesului cunoaşteri i ) , noţiu nea de "cobâle", însuşită a poi ca topo n i m . Altfel
spus, călătorul respectiv îşi va încheia acest peri p l u , cu sentimenul că a mers pe
"botu ri" şi "spinări" de iepe .
I n concluzie , etimologia "cobâlelor" de pe Siretul Mijlociu are o sing ură explicaţie
logică: geomorfologia specifică şi repetată a acestor pl a i u ri . ce se asea mănă cu o
caravan ă de cai sau de căm ile care se deplasează în şir, d i nspre Sud spre Nord , aşa
cum s-a contu rat ea din vremuri terţi are. Chiar dacă n u se excl ude, în sine, posibil itatea

http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
54 Ioan U n g u reanu

ca in acest teritoriu să fi existat şi mulţi cai , etimologia "cobâlelor" rămâne cea de

natură geomorfologică. Pentru aceasta pledează şi a rg umentul că atât la Nord de
Gâdinţi cât şi la Sud de Traian , deci în amonte ca şi în aval de cobâl e , conformaţia
deal u rilor şi podişurilor se sch imă radica l , ca şi direcţia cursurilor de apă , indiferent
dacă acestea sunt afl u ienţi ai Siretu l u i , Bârladulu i , Berheci u l u i , Zeleti n u l u i , Tutovei
sau Racovei .

1 1 . Cobâlele - formaţiune prestatală?

Există , oare , suficiente temeiuri pentru a admite că topon i m u l "cobâle" a

căpătat în vre m u ri străvech i şi o altă semnificaţi e , aceea de formaţi une prestatală ,
congruentă a rea l u l u i respectiv? Şi da , şi n u !
Cu privire la formele incipiente d e organ izare administrativă prestatală d in spaţi u l
româ n esc, N icolae Iorga a făcut o magistrală demonstraţie despre acea osmoză a
structurilor politica-adm i n i strative specifice poporul u i nostru , aceea a obştilor săteşti
şi a u n i u ni l or de obşti , ca nuclee ale "Roman i i lor popu lare"1 2 , "ţă ri lor" , cnezatelor de
vale şi voievodatelor. Referindu-se la această parte a ţări i , marele savant aj unge la
concluzia că în prima j u mătate a secolului al XIV-lea , în timp ce în Câmpul l u i Dragoş 13
se resi mţea o oa recare i nfluenţă ungurească , în stânga Si retu l u i exista "grupul de
autonomie al Cobâlelor" 1 4 . M e rgând pe aceeaşi idee de organizare admin istrativ­
teritorială a zonei respective , acelaşi istoric avea să o den u mească şi ca "Ţa ra
Si retu l u i " 1 5. Î ncu rajat de i ntuiţia şi optica reputatu l u i istoric în această p robemă ,
G heorg h e B u rlacu , în stu d i u l său publtcat în a n u a r u l "CAR P I CA" a încercat să
fu n d a m e nteze ex i ste nţa u n e i fo rmaţi u n i prestata l e cu n u me l e d e " C O BÂLA" ,
extrapolând înţelesul lingvistic al toponimului la cel de formaţiune politica-administrativă .
Părerea noastră este că , chiar dacă admitem apriori o asemenea posib il itate
- pentru aceasta pledând şi un itatea acestor forme de relief (identice , accesibile şi
fără disconti n uităţi ) , totuşi , ' în ceea ce priveşte congruenta unei asemenea uniuni de
obşti cu area l u l strict al dispunerii cobâlelor, n i se pare u n aranjament teoretic prea
forţat.
Î n a n a l izarea acestei dileme trebuie să luăm în calcu l ansamblul factorilor de
ordi n istorica-lingvistic şi geografic. Mai întâi se impune să facem u rmătoa rea remarcă :
nici u n document de referire la această zonă n u foloseşte form ula ci rcumstanţială "din
Cobâla", ci în cvasitotal itate apare plural u l : "la cobâle", "de pe cobâle" , 'de la cobâle",
ceea ce n u i m p l ica ideea de u n itate zonal-teritorială şi administrativă existentă ante-

1 2 . N . Iorga, Istoria românilor pentru poporu l românesc, ed . a 6-a. Vălenii de Munte.

1 92 6 ,p . 38
1 3 . "Câmpul lui Dragoş", frecvent amintit in docu mentele sec. XIV-XV a fost abordat şi in
operele lui Miron Costin; studii mai ample asupra acestu i teritoriu intins de-a lungul B istriţei a u
avut şi: M . Costăchescu, Docu mentele moldovenesti inainte de Stefan ce f Mare, lasi, 1 93 1 -
1 932, voi. 1 1 , p. 896; C . M atasă, Câmpu l lui Dragos , in Anuarul Liceului "Petru Rareş " din
Piatra Neamt. 1 932- 1 933, p . 39-43 , idem, C . Matasă , Toponimie veche si actuală din judetul
Neamt, Bucureşti, 1 943, p. 2 1 -64.
1 4. N . Iorga, Istoria Românilor, voi . I I I , Ctitori i , Bucureşti, 1 937, p. 207-208, 2 1 8
1 5 1 dem, I storia românilor prin călători. Editura Eminescu , 1 98 1 , p. 64.
.

http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
O nouă i poteză asu pra eti mologiei "Cobâlelor" de pe Siretul M ijlociu 55
•

rior şi preluată apoi prin trad iţie. Folosirea plural ului "cobâle" ne sugerează , mai curând,
consacrarea şi în documente a u n u i toponim aplicat u nor forme de rel i ef identice şi
specifice şi care se repeta de câteva ori într-un spaţi u geografic determinat. Edificatoare
este în acest sens şi locuţiu nea folosită de către răzeşi i din satele Berbinceni şi Piticeni
ca şi cei d i n Ruşi şi Neguşeni , într-o jalbă din 30 septembrie 1 826, atu nci când susţi n
că "hota ru l firesc şi ca re din vechime s-au păzit" a fost "Za rea Cobâlelor"1 6 ; este , deci ,
prea evident că se referă la zarea ce se afla între cele două cobâ l e , pe u n a fiind
situate primele două sate , iar. pe ceala ltă , al doilea grup de sate.
Un alt arg u ment în spij i n u l acestei j udecăţi este şi faptuf că n i ci u n u l din satele
învecinate area l u l u i cobâlelor nu apare în documente prin locativul : l a cobâle" sau
"din Cobâla", fapt ce demonstrează că această încadrare sau excluaere avea la bază
numai teritoriu l strict delimitat cu respectivul topon i m .
Constatând această real itate , m a i aducem î n discuţie şi u rmătoru l as pect: a u
existat, cumva , obstacole de ord i n geog rafic, politic şi m i l itar, s a u ă e altă natură care
să nu permită "Cobâla-stat" dincolo de l i m itele "cobâlelor geog rafice"? Să fi împietat,
oa re , asu pra acestui aspect faptu l de care amintea N icolae Iorg a , acela CC! în Câmpul
l u i D ragoş se man ifestă i nfl uenţă ungurească? Şi cât de puterni că putea fi aceasta
dacă n u era şi o dominaţie efectivă?! Or, Câmpul l u i Dragoş de pe cursul Bistriţe i 1 7 se
afla la o distanţă ce variază între 1 5 şi 30 km la vest de cobâle.
Î n acelaşi tim p , vis-a-vis de aceste supoziţi i , n u putem ignora i mporta nţa
condiţiilor naturale de apăra re ca şi de organ izare pol itica-adm i n i strativă i ncipientă
din perioada m i l e n i u l u i migraţi i lor ca şi a Evu l u i mediu timpuri u ; Siretu l putea fi u n
obstacol natu ral c e favoriza apă rare a , iar cununa dealurilor împădu rite ale Bârladului
şi Tutovei , putea fi acea lim ită de est până la ca re se putea orgaoiza ş i desfăşura în
con diţii opti me viaţa unei colectivităţi .
Parcurgând toate aspectele problematicii pe care am încercat să o dezbatem ·

în materia l u l de faţă , concluzionăm că:

1 )"cobâlele" de pe Siretul M ijlociu au devenit cunoscute prin consem nările făcute în
documentele medievale ca rezultat al preluării pe cale orală de către mai m ulte generaţi i
a topon i m u l u i fixat cu mu lte secole în ainte prin asocierea u n or forme specifice de
rel ief cu cele de natură zoomorfă ;
2)"existe nţa" gru p u l u i de a utonomie al cobâlelor" cu a d m i n i straţi e propri e , sau a
formaţi u n i i prestatale "Cobâla" este posibilă, dar şi discutabilă dacă o delimită m strict
în arealul cobâlelor.
Scopul principal al studi u l u i de faţă nu a fost, însă , altul decât acela de a
demonstra că nici o altă explicaţie a eti molog iei cobâlelor de pe Si ret n u este mai
plauzibilă decât natu ra şi configuraţia lor geomorfolog ică , s i m ilară cu chipul unui ani­
mal atât de a propiat şi b i n e cunoscut om u l u i : CAL U L . Celelalte sensuri pe care
Dicţion arul de Sinon i me al Limbii Române îl dă termen u l u i "cobala", acela de "tragla
de plug" sau de "ta rşari" se exclud de la sine în cazul de faţă .

1 6 .Arhivele Sta t u l u i l a ş i , Documente, P. 397/37

1 7 . Î ntre cobâ l e l e d e pe S i ret ş i C â m p u l l u i D ragoş s e află valea l a rgă a a cestui râ u , l a tă d e
·

5 - 1 O k m ş i co l i n e l e d e pe m a l u l stâ n g a l B i s t r iţe i .

http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
56 I o a n U n g u re a n u

\
\

��
f.l� \\ t�
� i \ · . '.
J;���-;�;.4 �- �-:��.,

http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
O nouă i poteză asu pra eti molog iei "Cobâlelor:· de pe Siretul Mijlociu 57

Pl. n r. 2 . Area l u l , reţeaua hidrog rafică şi secţiune in profilul cobâlelor din partea
stângă a Siretu l u i M ijloci u .

http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
58 I oan U n g u reanu

P l . n r. 3 . I maginea schematică a "cobâlelor" de pe Siretu l M ij lociu aşa cum se vede

dinspre vest

http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro