Paq.
2-a
SFATURI! F PflPIII ARF d e s f a s o a r a o r o d n ic a
ÜIHlunlLL I UI ilLAIIL ACTIVITATE GOSPODĂREASCA
Ca în toate oraşele ţării, Ploîeştiul îşi inirumusaţează aspectul urbanistic. Blocul de locuinţe care se vede în fo­
tografie face parte din complexul de blocuri construite în ultimul timp în centrul oraşului.
Semne
urniţa. Un vînt rece te făcea să
B simţi că iam a nu şi-a spus încă
ultimul cuvînt. Spre Adamclisi a
început să plouă de-a binelea. Şi totuşi
se simţea pe undeva, pe aproape primă­
vară ! Lăsasem în urm ă un şir de care
încărcate cu gunoi de grajd şi acum
întîlneam altele.
— Sîntem din Urluia, mi-a răspuns
la întrebare un băietan ager. Ducem
îngrăşămînt aici pe dealul Biormanu-
lui unde o să punem porum bul co­
lectivei.
Era primul semn al primăverii ce
va veni. Am întîlnit apoi mereu al­
tele în drumul acela spre Băneasa şi
Oltina.
înainte da a intra în Negureni în
stingă şoselei e o carieră de piatră..
Aici, vreo 30 de oameni cu tîrnăcoape
şi lopeţi spărgeau şi încărcau piatră
în carele ce-şi aşteptau rîndul. Cu
toată vremea neprietenoasă oamenii
erau veseli şi plini de hărnicie. I-am
cunoscut aici pe Pavel Morozef, pe
Radu Tudor, pe Niculae C. Stoian şi
pe alţi colectivişti din Negureni.
— Ne întrebaţi ce facem
Scoatem piatră pentru drumul de la
aici ?
Ion Corvin la Belie, mi-a spus Radu
Tudor. In întîlnirea cu candidatul
nostru tov. Marin, preşedintele sfatu­
lui popular raional ne-am angajat să
transportăm materialul. Noi cei din
Negureni vom căra 800 metri cubi de
piatră.
Am intrat în Negureni, comună
frumoasă, aşezată între două dealuri.
Casele, cu cerdace de lemn înflorat
ca la munte, au primit o podoabă
n o u ă : garduri cu soclu de piatră şi
îngrăditură de şipci, aliniate ca la oraş.
De la tov. Tănase D. Dumitru pre­
şedintele comitetului exec-jtiv al Sfa­
tului popular comunal am aflat că
oamenii au pornit întrecere să „Sis­
tematizeze“ cit mai repede uliţele co­
munei. Apreciate în unităţi de lungi­
me ele măsoară pînă acum mai bine
de 1500 metri. Dacă gardurile atrag
in primul rînd atenţia, totuşi ele nu
sínt singurele dovezi ale dragostei pe
care cei din Negureni o poartă înfru­
Contribuţie creatoare
I n Regiunea Banat, larga şi
creatoarea participare a ma­
selor de oameni ai muncii
Io conducerea treburilor obşteşti,
spiritul de iniţiativă al acestora,
au asigurat ridicarea economiei lo­
cale la un nivel neatins în trecut,
au dus la înfrumuseţarea tuturor lo­
calităţilor din această parte a ţării.
Realizările obţinute de sfaturile popu­
lare în ultimii 10 ani constituie un mi­
nunat bilanţ ol contribuţiei maselor din
Regiunea Banat la înfăptuirea po­
liticii partidului, de dezvoltare a eco­
nomiei, de înflorire a ţării. Rîndurile
de faţă vor schiţa doar cîteva din ma­
rile înfăptuiri obţinute de sfaturile
populare sub conducerea organelor şi
organizaţiilor de partid în regiunea
noastră.
Se ştie că din cele mai străvechi
timpuri, oamenii au tînjlt după lumină.
Banatul era printre acele regiuni in
care binefacerile electricităţii nu s-au
prea făcut simţite in anii regimului
burghezo moşieresc. De unde în anul
1944 doar 65 localităţi erau electrifi­
cate, la sfîrşitul anului 1960 lampa
iui ilici ardea in 289 comune şi
sate. Partidul şi guvernul nostru
luptind pentru realizarea înainte de
termen a planului de electrificare a
ţării *a creat şi în Banat reţeaua de
înaltă tensiune prin care regiunea a
fost racordată la sistemul energetic
naţional. La Reşiţa, Oţelul Roşu, Lu­
goj şi Timişoara au fost construite sta.
ţiile de transformare de 110 kv, staţii
care au permis extinderea acţiunii de
electrificare la sate şi îmbunătăţirea
iluminatului public la oraşe. Numai în
anul trecut pe această bază s-au pu­
tut electrifica alte 34 de comune, iar
unele oraşe ca Lugojul, Sinicolaul
Mare, etc. a fost racordate la linia
de înaltă tensiune.
Invăţînd an de an să gospodărească
cu chibzuinţă fondurile acordate pen­
tru investiţii, sfaturile populare au dat
in folosinţă noi obiective economice şi
social culturale. Amintesc aci comple­
xul de răcoritoare din Timişoara, ecm
plexul viticol din Şag, noul pavilion al
de prim ăvară
museţării comunei lor. Acum în preaj­
ma alegerilor spiritul de iniţiativă se
face simţit mai mult ca orieînd.
In circumscripţia electorală nr. 11,
de pildă, era o fîntînă stricată „O p u ­
tem repara uşor“ — a spus colecti­
vistul Ion P. Marin şi tot el i-a antre­
nat şi pe alţii. Stán Dobre, deşi e mai
în vîrstă a fost printre cei mai vred­
nici. Rezultatul ? D ună 2—3 zile fe­
meile şi-au umplut din nou găleţile
de la această nntînă. Tot de la fîn-
tînă a pornit şi o altă treabă obşteas­
că : trotuarele făcute de cetăţenii din
circumscripţia electorală nr. 2. Greu
le era gospodinelor de aici să care apa
pe uliţă în sus în zilele ploioase. Ni­
culae Başcoveanu, a propus să se
construiască aici un trotuar de piatră.
Ioana Luca, Niculae D. Stoian şi alţii
au pornit la treabă. Acum, trotuarul
se întinde pe aproape 200 de metri.
— Acum, mi-a spus tov. Tănase oa­
menii s-au hotărît să înceapă repara­
rea şoselei care trece prin comună.
MACHETE!
Andi Andrieş
Machetele — aceste privelişti viitoare 1
Văzindu-le, îmi pare că cercetez o zare.
Mirajului din ele adeseori mă dărui
şi-ntre columne aevea zăbovesc şi stărui
călind spre viitorul ce veşnic ii susţin.
Machetele — splendide privelişti viitoare 1
Orlclt le-ar face mintea de cutezătoare
un stmbure de viitor cuprind
in frageda prezenţă de mugur dat in lloare.
Machetele — aceste privelişti viitoare 1
Vasil* Daju
preşedintele comitetului executiv
al statului popular al Regiunii Banat
spitalului din Bozovici, cele peste 1500
de apartamente Înălţate în Reşiţa, Ti­
mişoara, Arad şi celelalte localităţi,
etc. realizări înscrise doar în cursul
anului 1960. La acestea se cade să mai
adăugăm că numai in cursul anului
trecut in Regiunea Banat s-au infiinţat
33 de grădiniţe de copii, 58 şcoli ele­
mentare, 5 şcoli medii, o şcoală de
meserii şi una de muzică, 15 biblioteci
comunale; că numărul paturilor de
spital a sporit cu 100, ajungind acum
la 8300 şi că in domeniul sanitar au
mai luat fiinţă 3 preventorii T.B.C. pen
tru copii, un nou spital de circumscrip­
ţie, 6 case de naşteri şi altele. S-o
extins de asemenea reţeaua corner
cială cu încă 35 de unităţi.
Sfaturile populare au învăţat să con
ducă unităţile productive de pe terito­
riul lor în special cele de industrii:
locală şi gospodărie comunală, în aşc
fel incit activitatea lor să fie renta
bilă. Prin punerea în valoare a bo
gâţiilor regiunii, industria locală din
Banat, care inmănunchiazâ 28 de mari
întreprinderi cu peste 500 de unităţi,
a pus la dispoziţia populaţiei sute de
sortimente de bunuri de larg consum,
materiale de construcţii, mobilă etc
realizînd economii peste plan la pre
ţul de cost în valoare de 2.372.000 lei.
La acest succes o contribuţie însem
nată şi-au dat-o colectivele de Ic
C.I.L. Timişoara şi „Progresul"-Arad. In
întreprinderile de gospodărie comu
nală datorită activităţii prodigioase
desfăşurată de unele colective ca cele
din oraşul Caransebeş, Sinicolau
Mare, Timişoara, s-au înscris de ase
menea beneficii peste plan în valoare
ae cca. 4 milioane lei.
Iniţiativa creatoare a maselor s a
vădit şl cu prilejul diverselor acţiuni
locale, întreprinse de sfaturile popu
lare la propunerea cetăţenilor, în fie­
Romînia liberă
Foto I A. CONSTANTINESCU
Este şi aceasta tot o acţiune pornită
în urma întîlnirilor cu candidaţii.
Cu asemenea înnoiri se anunţă deci
primăvara la Negureni.
La Băneasa am întîlnit altele. Clă­
direa modernă cu două etaje a sfatu­
lui popular raional numără doar cîteva
luni vechime. Alături, e şcoala medie
dată în folosinţă în toamna trecută.
Clădirea albă a policlinicii riu exista
nici ea în urmă cu doi ani. Cu toate
că e cea mai „veche“ — a fost ridi­
cată în 1959, — construcţia maestoa-
să, cu soclu de piatră a Casei raio­
nale de cultură se încadrează armo­
nios în ansamblul arhitectonic al noului
centru al comunei Băneasa. Antena de
televiziune de pe acoperişul Casei de
C ultură este fără îndoială şi ea un
semn al vieţii noi pe care o duc azi
locuitorii comunei.
SONIA MARCARIAN
corespondentul „Rominiei libere“
în Regiunea Dobrogea
ÄiÄiÄiÄtiÄsi:
care comună şl oraş. Anul trecut bună­
oară, la chemarea sfaturilor populare
din Banat de a repara şi întreţine vo
luntar drumurile, de a lucra pe şantie­
rele de construcţii şi de hidroameliora­
ţii, de a participa la lucrările edili­
Spicuiri din pliantele
Prin satele edifafe de Consiliile regionale F« D« P«
Aleşdului
Num eroase sínt realizările obţinute de
oam enii m uncii din Raionul Aleşd, Regiu­
Realităţi ale zilelor noastre
nea Crişana. Num ai în anul 1960, printre
altele în acest raion au fost electrificate „Invăţămîntul şi cul­
com plet încă 9 com una iar alte 2 radio- tura au luat un
ficate, dîndu-se în acelaşi tim p în folosin­ Bacău mare avînt în Re­
ţă în că 25 săli de clasă. L a cele
7 căm ine culturale avînd fiecare circa 300 de
giunea Bacău“ —
locuri se mai adaugă num eroase drum uri este titlul unui pliant editat de Consi­
şi şosele refăcute, iar o p arte construite liul F-D.P. al Regiunii Bacău. Din ci­
din nou. M ulte din aceste realizări sínt frele şi faptele prezentate aici, ale­
în făptuite cu sprijinul direct al cetăţeni­ gem, în cele ce urmează, cîteva.
lor care, antrenaţi de deputaţii lor şi în
în anii 1948—1960 au fost construite
fru n te cu ei, au p articipat activ la ridica­ în Regiunea Bacău din fonduri bu­
rea unor construcţii.
getare sau prin contribuţia volunta­
In com una Vadul Crişului, s-au construit
ră a cetăţenilor un număr de 258
anul trecut un cămin cultural cu 400 de
locuri, bibliotecă, sală de lectură, o şcoală localuri de şcoli no!, din care 153
de 4 ani în satul Topa de Criş, s-a am e­ au fost înălţate numai în ultimii 2 ani.
najat o piaţă cu un dig protector la ma­ în acelaşi timp au fost construite nume­
lul Crişului. T ot aici au fost am enajate mai roase laboratoare, săli de gimnastică
bine de 4350 m.p. teren prin nivelări, îm-
prăştiindu-se în plus circa 4207 m.p. pie­
etc. Dacă în anul 1948 în Regiunea
Bacău existau 378 cămine culturale,
triş pe diferite drum uri
Com una Zece H otare era cunoscută în a ­
inte ca cea mai săracă comună din raion.
astăzi sínt puse la dispoziţia oameni­
lor muncii de la oraşe şi sale 942 că­
mine culturale. în acelaş timp, la
In com ună se află acum o şcoală mare şi
sate funcţionează 147 cinematografe,
spaţioasă, un cămin cultural în construcţie,
112 biblioteci comunale şi 500 biblio­
unde oam enii m uncesc d e zor să-l poată
da în folosinţă în cinstea alegerilor, pe teci săteşti. Numai în ultimii trei ani
toate uliţele comunei ard becurile electrice, fondul de cărţi al bibliotecilor din re­
care fac viaţa locuitorilor m ereu mai bună. giune a crescut cu peste 500.000 de
Cu cîtva tim p în urm ă, gospodarii volume, ajungînd în prezent la un total
com unei au h o tărît să dea piept cu
de 1.400.000 volume.
dealul abrupt, să croiască drum prin el
trăg în d conducta de alim entare cu apă Pliantul in titu la t:
„Din realizările re­
a întregii comune. G reutăţile de instalare Oftenia gimului democrat
a conductei au fost învinse de voinţa lo­
cuitorilor, iar în anul trecut a fost rezol­
vată cu succes această problem ă destul de
popular în domeniul
electrificării şi radioficării în Regiunea
Oltenia“, înfăţişează o seamă de date
com plicată.
deosebit de grăitoare. In perioada
A m enajarea drum ului de legătură dintre 1950— 1960, puterea instalată în centrale
com una Bulz şi Bratca p e o distanţă de 4 electrice de pe cuprinsul Regiunii Oltc-
km. se face d e către locuitorii celor două
com une îm preună. E i şi-au lu at angajam en­
tul ca pîn ă la 5 m artie, ziua alegerilor, să
fie term inat. Aşa au h o tărît şi au şi por­ Locuinţe în sat la Berveni...
n it la treabă. In aceste zile căruţele cară
în rîndul manilor transformări oare
necontenit pietriş, iar oamenii cu lopeţile
au schimbat fata oraşelor şi sate­
îl îm prăştie. D e la 1 ianuarie 1961 pîn ă lor noastre se numără şi succesele
acum ei au cărat peste 120 m.c. de pietriş. dobîndite în agricultura ţării. La
D upă cum m erg treburile angajam entul va sfîrşitul anului 1960, sectorul socia­
list cuprindea 81,6 la sută din su­
fi în deplinit înainte de term en.
prafaţa agricolă şi 83,7 la sută din
I. ARABOLU suprafaţa arabilă a ţării. Superiori-
D e 13 o r i
In comuna Budienî, o (transportul şt plantarea comunei a crescut de 13
comuni ca atîtea altele stilpilor, săpatul gropilor, ori numărul aparatelor de
din Regiunea Oltenia s-a etc.) au lucrat voluntar radio, iar la căminul cul­
peste 400 cetăţeni. Cu mul­ tural, construit tot cu spri­
extins în urma propunerii
cetăţenilor, refeaua electri­ tă sirguinfă, au muncit ce. jinul sătenilor, au început
tăfenii Gavrit Stamatoiu,
ci. Primii 45 cetăţeni din s ă ruleze filme pe bandă
cătunele Stegirol, Pisteşti, Petre Blidea, Constantin
Stotcoiu, Gută Pompiliu normali.
Budieni şt Văleni, se bucu­
ră de lumina electrică In frunte cu deputaţii co­ CONSTANTIN PIGUI
chiar in gospodăriile lor, munali Grfgore Băncili, activist
acasă. Filip Budianu şi alţii. al sfatului popular raional
La instalarea reţelei, O dată cu electrificarea Tg. Jiu
tare şi gospodăreşti din oraşe, au răi rol; la Cărbunari, s-a radloflcat satul,
(tuns 1.400.000 de cetăţeni. Partidpind etc., etc. S-au ezecutat in total 876 de
a o serie de lucrări, oamenii muncii obiective noi, Intre care 169 de cămine
din regiunea noastră au realizat eco culturale, 7 dispensare, 4 băi populare
nomil in valoare de peste 26.100 000 şi altele.
lei. Este bine să ne aruncăm o privire Pentru anul in curs in adunări popu­
peste înfăptuirile înscrise in 1960 de lare s a hotărît construirea altor 795
oamenii muncii din Banat prin con­ de obiective social-culturale noi şi ter­
tribuţia voluntară. La Obreja, oamenii minarea celor 298 în curs de execuţie.
au construit un dispensar medical; la Caracterul larg democratic al felului
Bucoşniţo şi Berzasca, un cămin cultu cum se desfăşoară aceste acţiuni, re­
zidă şi din cifrele următoare; chiar
in adunările populare care au avut
loc, oamenii au ales pentru suprave
gherea lucrărilor propuse 600 comitete
de cetăţeni care cuprind peste 3200
membri. De asemenea, tot acolo au
aies 496 de comisii de revizie a fon­
durilor desemnând în ele 1577 de
membri.
Sfaturilor populare din Regiunea Ba­
nat le revin sarcini sporite în toate
domeniile de activitate. Din fondurile
de investiţii avem prevăzut să realizăm
încă ce! puţin 1400 apartamente, acor-
dînd o atenţie deosebită calităţii noi­
lor locuinţe.
In industria locală trebuie să se trea.
că cu hotărîre la lichidarea stocurilor
şi la aplicarea unui plan tehnic la
nivelul regional, plan care să ţină
seamă de condiţiile concrete ale fie­
cărui raion şi comune în parte şi să
ducă la rentabilizarea fiecărei între­
prinderi. in industria locală se prevăd
anul acesta sortimente noi cum ar fi:
;orpuri de iluminat, mobilier pentru
unităţile comerciale, împletituri din ră-
,hită etc, Se impun apoi, acţiuni deo.
.ebite in vederea modernizării şi spe-
;ia!izării reţelei comerciale în special
n oraşele Timişoara şi Reşiţa.
lată doar cîteva din multiplele sar­
cini ce revin sfaturilor populare in
jnul 1961, pentru a căror realizare şi
depăşire există condiţii materiale şi
naturale, cum de asemenea jxistâ şi
forţe: oameni harnici şi plini de ini­
ţiativă din satele şi oraşele regiunii
noastre, dintre care desigur cel mai
buni vor fi aleşi la 5 martie a.c. depu
taţi in sfaturile populare comunale,
orăşeneşti, raionale şi regionale, in cel
mai înalt sfat al ţării, în Marea Adu­
nare Naţională.
Miercuri 22 februarie 1961 - 5087
nia a crescut de 4,16 ori. Dacă pînă
în anul 1957 în regiune nu exista nici
o linie de transport de energie electri­
că, ca urmare a traducerii în viaţă a
pianului de electrificare, în 1960 sínt
220 km. reţele de 35 şi 110 kw.
In anii regimului democrat popular
a crescut numărul satelor electrificate :
în 1945 erau 19, în 1950 erau 52, în
1954 erau 72 iar în 1980 erau 235 sate
electrificate. O creştere simţitoare au
înregistrat şi localităţile radioficate : de
la 72 în 1955 numărul lor a atins 159
în 1960.
Afişul intitulat
„Cultura — un bun
Banat al celor ce mun­
cesc“ — editat de
Consiliul F.D.P. al Regiunii Banat în­
făţişează în cifre şi imagini o seamă de
înfăptuiri din regiune pe tărîmul revo­
luţiei culturale. în Regiunea Banat
funcţionează în prezent 5 institute cu
15 facultăţi în care învaţă peste 5000
de studenţi la cursurile de zi şi un nu­
măr însemnat de studenţi la cursurile
serale.
An de an s-au învestit im portante su­
me pentru amenajarea instituţiilor de
artă din regiune. Numai în ultimii cinci
ani s-a alocat în acest scop suma de
peste 106.000.000 lei cu care s-a recon­
struit Teatrul din Arad şi s-au executat,
între altele, lucrări de reparaţii capita­
le Ia teatrele de marionete din Arad şi
Timişoara.
täte« gospodăriilor colective este do­
vedită an de an de recoltele mari
obţinute, de veniturile sporite «le
membrilor lor. O dată cu creşterea
veniturilor, condiţiile de viaţă la
sate s-au îmbunătăţit simţitor. Sem.
nele vieţii noi oare pulsează în sa­
tele noastre se vădesc şi în marele
număr de locuinţe construite, şcoli,
cămine culturale, dispensare.
Casele noi pe care le vedeţi în fo­
tografie sínt ale membrilor gospo.
dăriei colective din Berveni, Regiu­
nea Maramureş, gospodărie înflori­
toare ce obţine recolte bogate şi ve­
nituri mari.
C ifre edificatoare
In a n ii p u te r ii p o p u la r e s -a u tn fă p tu it tn C a p ita lă n u m e ro a s e lu c ră ri
şi a u fo s t lu a te m ă s u ri p e n tru d e z v o lta re a tn v ită m în tu lu i.
• Un m are com plex studenţesc cu
1.000 locuri, 6 săli de lectură, club şl
cantină, a fost construit î n . 1960, pe
Bd. 6 M artie.
• 15,000 de studenţi iau m asa în
cele 28 cantine studenţeşti din C api­
tală.
• In tre 1948—1959, Institutul agro­
nom ic „N. Bălcescu“ a p reg ătit peste
12,600 specialişti în agricu ltu ră şi
zootehnie, de trei ori mai m ult decît
s-au p reg ătit în tim pul regim ului bur-
ghezo-m oşieresc în 30 de ani.
• In 1938, facultăţile de d rep t şi
litere erau urm ate de 43,3 la su tă din
td talu l studenţilor şi num ai 9,2 la
sută urm au institutele politehnice. In
1960 în Invăţăm întul politehnic erau
înscrişi 36,8 la sută din studenţii
cursurilor la zi.
C inem atograf nou Ia C raiova
Grija statului nostru pentru ridicarea
nivelului de trai al oamenilor muncii
se vădeşte şi în importantele mijloace
puse la dispoziţia lor de către stat,
gratuit sau cu plată redusă, pentru
nevoile social-culturale. In 1960, de
pildă, cheltuielile social-culturale ale
statului au fost de patru ori mai mari
faţă de 1950, ceea ce reprezintă un
sfert din bugetul total al ţării.
In ţara noastră cultura, arta, ştiinţa
IODOOCOOOOCOOOO0000OO00000000000000CCOOOOOOQO'ţj
Puncte noi
8
|
-------------------- 8
pe harta regiunii |
Pe malul Streiului!
8
August 1959. Pe platoul situat la §
marginea satului Streisîngeorgiu, ală-î
turi de malul Streiului şi la citita ki- g
8 lometri de uzinele Victoria din Călan, %
8 ou poposit ciţiva oameni, Au măsurat 8
§ cu ruleta fi au fixat cîteva semne pe |
8 terenul pufin umblat. Peste cîteva zile S
g a venit aci un vagon dormitor şi, rînd \
g pe rînd, au sosit mai multe camioane g
8 pline cu materiale de construcţie. Aşa 8
8 a fost începutul... 8
8 * 1
g Acum, cimpul de pe malul Streiului g
g oferă privirilor o imagine nouă. Intr-o 8
8 parte se înaltă siluetele blocurilor 8
8 zvelte cu perdele la ferestre, dincolo 8
8 se văd clădir< care abia şi-au potrivit 2
g căciula roşie de ftgie noi, mai încolo g
g se conturează abia clădirile începute g
ole unor noi blocuri. A trecut numai 8
Î un an şt jumătate de cind constructo- 8
rit şi-au adus primul vagon dormitor ®
care a servit mult timp şi ca birou al g
şantierului, dar în această vreme s-au g
petrecut lucruri pe care localnicii nici g
nu le-au visat vreodată. Constructorii 8
ştiau de la bun început că trebuie să °
construiască din temelii un nou oraş |
cu cîteva mii de apartamente pentru g
siderurgtştii din Călan şi au căutat si |
împlinească această sarcină. Numai la g
citeoa luni de la primele săpături, în g
mai 1960, ei au predat locatarilor 54 3
de apartamente din noul oraş. Un 8
număr de 54 de muncitori, ingineri şi 2
tehnicieni de Ut uzinele „Victoria“ au g
devenit astfel primit locatari ai urbei g
de pe malul Streiului.
In istoria noului oraş s-au înscris 8
pagini noi. Aci s-au terminat şi dat in 8
g
fohsinţă 284 de apartamente iar acum §
alte două blocuri se pregătesc să-şi g
primească locatarii. In apartamentele g
confortabile locuiesc, împreună cu fa- 8
miliile lor, turnătorul Constantin Tele- 8
man, mecanicul loan Popescu, tehnici- 3
anul Alexandru Dragodan, inginerul g
Romulus Stefu şi alti oameni harnici g
de la uzinele Victoria. g
* 8
Noul oraş muncitoresc din Călan are g
acum numai vreo 300 de familii dar 8
el creşte de la o zi la alia. In timp 3
ce primii locatari aranjează perdele şi 3
flori la ferestre, constructorii înaltă |
blocuri şi croieso viitoarele străzi. Ei g
au hotărît ca anul acesta să înceapă 8
încă 226 de apartamente noi şi să dea 8
In folosinţă cel puţin 276 de aparta- 3
mente începute anul trecut şi in acest 2
an. Pe malul Streiului, acolo unde se g
întindea cîmpul gol, vor apare noi g
blocuri, străzi şi clădiri social-culturale 8
construite pe măsura cerinţelor noului 8
oraş. I
V. FURIR
lOOOOOOOOOOQOOOOOOOOOaOOOOCOOCOOOOOOOOOOOOOOOOOu
• Peste 23.000 elevi şi eleve din
B ucureşti şi-au p etrecut vacanţa la
m unte sau la m are în anul 1960, în
tabere organizate.
• In 1959— 1960 s-au am enajat
circa 70 de laboratoare, unde elevii
îşi com pletează cunoştinţele teo re­
tice cu experienţe practice.
• V aloarea m anualelor şcolare di­
fuzate g ratu it pentru clasele I—VII
fn anul şco lar 1960—1961, ca urm are
a h o tărîrii celui de-al treilea Con­
gres al P.M.R., valorează num ai în
oraşul B ucureşti peste 3.500.000 lei.
• In ultim ii doi ani au fost con­
struite tn C apitală 534 săli de clasă
mai m ult d ecît a construit burghezia
în zeci de ani,
puse in slujba poporului, au luat un
puternic •vint. Printre realizările do­
bîndfte pe această linie se numără şi
lărgirea reţelei cinematografice. Inahi-
te de rizboi, cinematograful a-
că nu pătrunsese la sate.
n 1960., numărul cinematografelor a
fost de peste 3300 (faţă de 338 cite
existau în 1938), dintre care 2.028 la
sate.
Multe cinematogra­
fe noi au fost con­
struite şi în Regiu­
nea Oltenia. Unul
din acestea este
noul cinematograf
„Patria“ din Cra­
iova. Clişeele noas­
tre înfăţişează : sus
holul luminos şi e-
legant al cinema­
tografului craio-
vean, iar jos vede­
rea exterioară a nou­
lui bloc care adă­
posteşte Ia parter
cinematograful.
Fotografii : ŞTEFANESCU O. >