REGIA AUTONOMA DE ELECTRICITATE -R.

ENEL
Direc~ia Generali de Producere a Energiei Electri(:e ~i Termice

-~ .~~
/~ ~

,-6d J~
l 3.1. RE-1191/88 }

.~
,r.\.t

..
..
.

t!] INSTRUCTIUNE TEHNOLOGICA.

DE EXPLOA TARE A iNTRERUPTOAREI.OR ,

AUTOMATE DE JOASA TENSIUNE TIP lJjSe~

~
 CUPRINS
Pag.

2.1.
4.
3.5. Considera'iile
Caracteristicile
Condi'iile
Garan,iile
Condi'iile
2.1.
2.2.
2.3. Caractaristicile
Caracteristicile
Schemele dereferitoare lucru generale tehnice
electrice ~i tehnice..
constructive
depozitare
la ~i darata condi'iile de constructive
via~a a intreruptoarelor ,
41

41

41

43

47

47

47

6.7. tip Metodele

Lucrarile
5.1.
5.2.
5.3.
7.1. USOL Scoaterea
Duratadevia'a
Extinderea
Verificarea de ~i tehnologia
intre,inere din duratei
identita,ii exploatare de
a de intreruptoarelor
intreruptorului
verificare...
via,a a intreruptoarelor cu tip cel USOL prevazut , Tn
50
50
50
51
51
55

proiect . 55
7.2.
7.3. Cura,irea
Controlul vizual
exterioara ~i din exterior ..
56
56
7.4.
7.5. Verificarea
Controlul func,ional dispozitivului mecanic de siguran,a contra extrage i
57

7.6.
7.7.
7.8.
7.9. Verificarea
accidentale
Verificareacircuitelor
Verificarea declan~atorului
declan~atorului
contactelor demontabile de deschidere
tensiune minima (DD)
57
57
58
59
59

39
 Pag.
7.10. Verificarea dispozitivului de semnalizare a declan~arii prin

7.11.
7.12.
713.Verificarea
.. Verificarea
relee functionarii
dispozitivului
izolatiei dispozitivului de actionare de cu temporizare motor.
59
60
61
62
7.14. Examinarea ~i remedierea starii camerelor de stingere . 64
8. 7.15.
7.16.Verificarea
7.17.Verificarea
7.18.
Instructiunea Examinarea
Ungerea tehnologica
articulatiilor ~i
acoperirilorde
~i reglarea remedierea de ~i declan~atoarelor
mecanismelor
inlocuire protectie
starii contactelor
a elementelor ~i 64
71
87
87

subansamblurilor
8.1. inlocuirea elementelor ~i subansamblurilor (a intre-
90

8.2. inlocuirea
ruptoarele USOL
elementelor 100 A ~i subansamblurilor la intrerup- 91

8.3. toarele
inlocuirea USOL elementelor 250 A ~i subansamblurilor la intrerup- 96

8.4. toarele
inlocuirea USOL elementelor 500 ~i 630 ~i subansamblurilor
A la intrerup- 105

8.5. Verificarile
toarele USOL impuse 800 A dupa inlocuirea elementelor ~i 115

9. Componenta subansamblurilor formatiei de lucru ~i normele de timp orientative ..

120
121
9.1.
9.2. Componentaformatieidelucru
Propunerile de norme de timp la revizia unui
121

10.Aparatele,
11.Mijloacele Anexa.Lista intreruptor ~i sculele pieselor
masurile ~i materialele
de de schimb protectie necesare a muncii
122
125
128
130

40
 1. CONSIDERATII
. GENERALE

Tnreruptoarele automate de joasa tensiune tip USOL se

utilizeaza pentru comanda ~i protectia impotriva suprasarcinilor,
scurtcircuitelor ~i lipsei de tensiune a instalatiilor electrice industriale
de joasa tensiune cu o importanta deosebita:, atunci cand:
-curentul nominal al unitatilor functionale este mai mic de 800 A;
-In circuitele electrice respective pot aparea suprasarcini;
-numa:rul de manevre ~i trecventa de conectare sunt reduse;
-caracteristicile de scurtcircuit (tensiunea de alimentare,
constanta de timp sau tactorul de putere), relative la punctul de
instalare, raman constante;
-poate ti necesara conectarea automata a rezervei.
intreruptoarele automate tip USOL sunt, in principal, destinate
pentru comanda ~i protectia transtormatoarelor ~i retelelor electrice.
Prezenta instructiune pune la dispozitia personalului de
exploatare datele tehnico-constructive ~i metodologia de intretinere ~i
reparatie a intreruptoarelor automate tip USOL, in scopul cre~terii
sigurantei in exploatare ~i prelungirii duratei de viata: sigura, atat a
acestor intreruptoare, cat ~i a echipamentelor ~i retelelor electrice pe
care le deservesc.

2. CARACTERISTICILE TEHNICE $1 CONDIT"LE CONSTRUCTIVE

2.1. Caracteristicile tehnice

Caracteristicile tehnice ale intreruptoarelor automate tip USOL

de c.a. sunt prezentate in tabelul 1.
Tntreruptoarele tip USOL, utilizate in circuitele cu tensiunea
nominal~ de pana la 220 V c.c., au capacitatea de inchidere ~i de
rupere, pentru UR = 10 ms, de 45 kA pentru intrerupt()arele USOL 63
~i 100 A, 15 kA pentru intreruptoarele USOL 250 A ~i 25 kA pentru
intreruptoarele USOL 500, 630 ~i 800 A.

41
-
~
Q) 0 0
~
~
~
an LO;
n ~
~ ~
..J
O
U)
:;:)
a.
;
G)
m ""
-
cu
E
o
-
~
cu 1'--
.. ~ -
o
"'Gi
..
cu
o
Q. (0
~
..
~ .,-
G)
::.
c
c-
G)
"iU 0 O
v
G)
I.)
~ "'~
.E
.c
G)
- o o
.E? ~ 0
0 9
.(j 10 (0 (0
; 1 --.10
c:
0) '-:J .- -
1/1
.L: -N
-~ :J
G) N ~
,..; o o
"() I-c:
cu
,0) z 0 o
.. !~ 0 0
I"Q ~ '"'"
cu
U m
Ir)..i:i ..
<0 O
Q) ..T-~ a)
"0 ~ .-
:= "ro .-N(').-
IN 0(') <0 ~ O
C:-c;, <1" ._T- 0
Q) Q) (') ixi It) 0 : T-
'- '- NIt) .
~
0 It) (') .-It)
N.-WO N N
=m
c: c: o
Q) .-
4" o
L 00
~E c: I~ ~
42
 Capacitatea de rupere la intreruptoarele lJSOL 500, cu
declan~atoare maximale de curent temporizate, este de 16 kA,
indiferent de tensiune.
Curentul nominal termic al contactelor auxiliare este de 6 A.
Rezistenta la uzura mecanica. a prizelor ~i ti~elor este de 500 de
manevre.
Domeniul de reglaj a! declan~toarelor termice este de (0,8...1) Ir,

unde Ireste curentul de reglaj (curentul nominal al declan~atoarelor).

Limitele de reglaj ale declan~atoarelor termice depind de
temperatu.ra incintei in care sunt utilizate intreruptoarele, conform
datelor prezentate in tabelul 2.
Domeniul de reglaj al declan~atoare!or electromagnetice poate
ti cuprins intre 2 ~i 10 Ir.
Caracteristicile de declan~are ale releelor tarmice ~i
electromagnetice sunt prezentate in cartile tehnice ale intreruptoarelor,
pentru temperatura incintei de +45°C.

2.2. Caracteristicile constructive

Aparatele in execu1ie debro~abila sunt prevazute cu un

dispozitiv de securitate. care provoaca deschiderea intreruptorului
extras accidental din soclul fix, in pozi~ia inchis".
intreruptoarele pot fi echipate cu:
-contacte auxiliare (CA);
-declan~ator de tensiune minima (DTm);
-declan~ator deschidere (DD);
-contact de semnalizare "Deschis prin declan~atoare" (CSD).
La intreruptoarele cu ac1ionare manuala. pozi~ia manetei de
actionare are urmatoarele semnifica1ii (fig. 1):
-sus -corespunde pozitiei "inchis.. (I) a intreruptorului;

43
 Tabelul2

44
 -jos -corespunde pozi'iei "Deschis" (0) a intreruptorului;
-pozi'ia intermediara -orizontala -indica pozi'ia "Deschis" prin
declan~atoarele termice, electromagnetice sau de tensiune minima.
intreruptoarele automate tip USOL sunt constituite din

urmatoarele pa~i principale (fig. 1 ):

1 -carcasa izolanta;
-
2 -capacul demontabil;
3 -maneta basculan~;
4 -camerele de stingere cu placu\e deionice;

5 -contactele fixe;
6 -echipajul contactelor mobile;
7 -mecanismul de ac,ionare;
8 -declan~atoarele maximale de curent;

9 -declan~atoarele termice;
10- indicatorul de pozi'ie;
11- placa metalica de fixare (numai pentru intreruptoare in exe-

cu'ie fixa);
12- soclul fix cu contacte Tncorporate;
13 -parghia de ambro~are-debro~are;
14 -dispozitivul de siguran,a, pentru evitarea introducerii in soclu

sau extragerii din acesta In pozi~ia "inchis", numai pentru Intrerup-

toarele debro~abile.
Lista pieselor de schimb, livrabile la cerere, este prezentata In

anexa.
Tipurile de declan~atoare la suprasarcina ~i scurtcircuit. cu care

se pot echipa intreruptoarele, sunt:

-declan~atoare termice reglabile ~i declan~atoare electro-
magnetice nereglabile. la USOL 100 A ~i USOL 250 A;
-declan~atoare termice ~i electromagnetice reglabile. la
USOL 500 A. USOL 630 A ~i USOL 800 A.

45
 2.3. Schemele electrice

Schemele electrice de principiu pentru Tntreruptoarele tip USOL

100 .800 A sunt prezentate in figurile 2 ~i 3.

3. CONDIT"LE DE LUCRU ~I DEPOZITARE

intreruptoarele automate tip USOL sunt realizate pentru a

func,iona in incinte inchise, in urmatoarele condi'ii:
-altitudinea maxima: 2000 m;
-temperatura mediului: -10... +55° C;
-umiditatea relativa maxima: 90 % la + 200 C;
-vibra\iile: 20 ...60 Hz cu a= 1 g;
-medii lipsite de pulberi (in special conductoare) ~i agenti
corosivi.
Pentru buna conservare a Tntreruptoarelor, acestea trebuie
depozitate in incinte acoperite. in cutiile originale de ambalaj, unde:
-temperatura ambianta trebuie sa fie cuprinsa intre -300 C ~i

+40° C, fara varia,ii bru9te de temperatura;

-umiditatea relativa maxima nu trebuie sa depageasCa 90 % la

+ 200 C;

-lipsesc precipita'ii, v.3ntinso,it de particule dure, radia,ii solare

directe, agen,i poluan,i activi (corosivi).

4. GARANT"LE

Fabrica producatoare garanteaza buna func~ionare a

intreruptoarelor tip USOL, in condi~iile specificate in capitolele 2 ~i 3,
timp de ~ase luni de la punerea in functiune a acestora, dar nu mai
mult de un an de la data livrarii.

47
 ;,~c

a) Schema electrica de legaturi

b) Schema electrica de comanda
Fig. 2. Schema electrica de principiu pentru intreruptoarele automate
tip USOL 100 A, respectiv 250 A:
1- cale de curent principala; DTm -declan~ator de tensiune min+. ;
DD -declan~ator de deschidere; C1 .C2 -contacte auxiliare ; LF -legaturi
fa~a ; LS -legaturi spate; D -debro~abil ; CSD -contacte de semnalizare
..deschis prin declan~are.. ; O -buton de deschidere ; OT -declan~ator
termic; DE -declan~ator maximal de curent; m -motor de ac~onare.

48
 Sd1E"""- e!e<Ofrl"~- lISOL 6"00 J 6'3oA
R 5 ,..

Fig. 3. Schemele electrice de principiu pentru intreruptoarele automate

tip USOL 500 ; 630 A, respectiv 800 A.

49
 5. CONDITIILE REFERITOARE LA DURATA DE VIATA
A iNTRERUPTOARELOR TIP USOL

5.1. Durata de viata

Durata de viata proiectata a jntreruptoarelor automate tip USOL

este de zece ani, daca se jndeplinesc simultan urmatoarele conditii:
-nedepa~irea caracteristicilor tehnice nominale ale tipului
respectiv de jntreruptor ;
-respectarea conditiilor climato-mecanice de functionare -
depozitare;
-nedepa~irea jn acest interval de timp a rezistentei la uzura
mecanica ~i electrica;
-realizarea la timp ~i jn bune conditii a operatiilor de
jntretinere;
-verificarea ~i interventia, pentru asigurarea unor contacte ~i
camere de stingere corespunzatoare. dupa fiecare declan~are la
scurtcircuit.

5.2. Extinderea duratei de viata

intreruptoarele pot fi utilizate mai mult de 10 ani, dac~ se

Tndeplinesc simultan urmatoarele conditii :
a) nu a fost dep~~ita rezistenta la uzura mecanica;
b) contactele ~i camerele de stingere sunt sau pot fi aduse intr-o
stare corespunzatoare, prin curatire sau inlocuiri;
c) rezistenta de izolatie, in stare uscat~ ~i rece. este cores-
punzatoare;
d) rigjditatea dielectrica este corespunz~toare;
e) acoperirile de protectie sunt corespunz~toare;
f) se pot realiza reglajele mecanice ~i electrice.

50
 Dupa zece ani de exploatare se recomanda ca periodicitatea
reviziilor sa se reduca la jumatate.

5.3. Scoaterea din exploatare a intreruptoarelor

Scoaterea din exploatare a intreruptoarelor automate de joas.3

tensiune tip USOL se impune in oricare din cazurile enumerate mai jos:
a) aparatul a efectuat trei ruperi la scurtcircuit, la valori apropiate
de valoarea capacit8tii de rupere, ~i nu e posibil8 inlocuirea
contactelor ~i a zonelor carbonizate;
b) a fost dep8~i8 rezistenta la uzur8 mecanic.3;
c) contactele ~i camerele de stingere nu mai pot fi aduse intr-o
stare corespunz8toare prin cur8Vre sau inlocuire;
d) rezistenta de izolaVe sau rigiditate dielectrica nu mai e
corespunz8toare;
e) se inregistreaz.3 defectiuni nereparabile la mecanismul de
actionare;
f) carcasa izolant8 este spart8, fisurat8 sau carbonizat8, chiar ~i
pa~ial;
g) bornele de contact ~i-au schimbat culoarea din cauza
supraincalzirii;
h) nu se mai pot efectua reglaje mecanice sau electrice
corespunzatoare.

6. LucRARILE DE iNTRETINERE A iNTRERUPTOARELOR

.

TIP USOL

In timpul exploatarii intreruptoarelor tip USOL, se efectueaza

urmatoarele categorii de lucrari:
-lucrari initiale, la punerea in functiune;

51
 -lucrari periodice, anuale ~i o data cu echipamantul in care e
montat, dar nu la mai mu't de trei ani;
-lucrari accidentale, dupa fiecare deconectare la scurtcirctuit
sau intempestiva.
fn tabelul 3 sunt enumerate, in ordinea executiei, lucrarile de
fntretire necesare a se efectua pentru functionarea sigura ~i selectiva
a fntreruptoarelor tip USOL, precum ~i periodicitatea efectuarii
acestora.
Lucrarile de intretinere se efectueaza dupa luarea tuturor
masurilor impuse prin N.T.S.M.
Orice lucrare de intretinere la intrerutoarele tip USOL se
efectueaza dupa scoaterea de sub tensiune a circuituluj respectiv ~i a
circuitelor fnvecinate, daca N. T.S.M. impune aceasta.
Cu exceptia lucrarilor de intretinere curenta, perjodica, care se
efectueaza fara demontarea intreruptorului din echipamentul pe care il
deserve~te, celelalte 1ucrari se efectueaza in atelierele de verificare ~i
fntretinere ale unitatii, cu intreruptorul montat pe un stelaj, in pozitia de
functionare (cu bornele R; S; Tin sus).
Pentru fiecare fntreruptor se completeaza o fi~a de urmarire a
comportarii fn exploatare, in care se consemneaza:
-tipul ~i numarul fntreruptoruluj;
-circuitul in care functioneaza;
-curentul nominal al circuitului ~i curentii de reglaj ai declan-
~atoarelor;
-data verificarii ~i prilejul;
-probele efectuate ~i rezultatele obtinute;
-lucrarile de fntretinere sau inlocuire efectuate;
-numarul de actionari la scurtcircuit;
-semnatura.

52
<')
~ -J ~
Q) O
.Q (/) " x " .. ><
~ ::) a>1~
toE1
Q. U) Q)
"Z CI I -
... (0.5
o u-
Q):t::
"Qi
... "C =:1
IU lltU .g
-0 z C.u
j )( I)( ,>< "
Q. "Cj l 't:
:J ~!
~
- I~
.S
IU
)( I)( l>t x v I~ IV !~ )( )(
~ ~ I~I xix
IU
0.-
)IU .IU
N ...
C t) I...:O x ix ix ~ >t x " v I~ ix
..C') ~
:JB ~rr'
UI 0
Q
GI-
...UI
0 GI )(1)( )(
t) t)
IU CU
GI .-
=
~I~
IU )IU
C
0-
:J
~ " )(1)( v " I" ix ix )( xix
.-t) n
_.GI
t)-
C G) -
:J CU --- --
-G) -c: ~ 0
l) -
:J-
...IU
--C .-
~
m :J
Ir8 l ~
(\]
o
E
G) .-
t)
l) .~ ::J
Q.'O i$.. m ~ I u
m
GI .-0 .5 c c:
~
CU G) S
ro
0) E i .~ I ro
UlQ.
'- '- ~ QJ O c
G) .- 0 C> l:a 0. ,2
i .2 '<II Irn
t)CI>- a. '- .Ui - E u"
GI :J Q)
C '-
QJ 16 I~ ~ ro
Q) (J
GI '- ~ I "t:I 0) 0)
... c:
"c
I~ -0 "0
G) IF
,- .-I .5 "0 .5 .5 'S
C -0
~ 3 ... "5
"Z. .(h. ... 0 > ":5 "'5
G) E .?; QJ ,." QJ .?; >
... .m- 0 ~ ~
~ ~ ro I .-QJ
N -
\
- :=: l) N -
m
ro
O c I ~ u O QJ i.~ "N :9l
,;: c: Q)
c
<II c. ~ O o
Q) .- .2 0 a. QJ
E .5 0. ,C. ro
G) ""iV 7+='- (/) "t:I u "E rn c:
U) Ill)
'0
"0
.-'-
0
1- o 1- 'C .i:: 10
a. ~ (J
:0 .u a. 1'0 N
... ~ N c I (.) 0 0 .U 8 '0
0 (0 c Q) .> !-
:J
ro ro !II m ro <II (\] :E: m "m
Q) ,- , ", .- 0> Q) 0) QJ ,(\] Im-- Q)
.-= '-
(0 :J i!O "3 I ~ .-= ~ I~
Q) ...<no c:
'IU ~ 1:2 m (\] m
... l) N i .-'- o ~ ~ u ~ ~ ~ u u I~ ~
1 '- le
t) ,'(0 I;: ,(0
;;- 'i= ro !I: ~ 10:: !E 10= ~ !E !E I;:
't::
:J
5
.i:: > '- c c .-= '- .c: .~ .c u
::I Q) ~ :1 0 o QJ X Qj 0) Q) Qj QJ QJ Qj Q)
-
IU
-J ~c () ~ Q > QJ ~ -> > > > ~ l -> >
UI
T-
:J ~ N I'f) !v 0(' Im 't-o !0) '0
1- T-
"
.-
- i-
53
.c:
ro
~
Q)
"C
-
"S
E
.m
E
E.
:J
c:
i6
"C
ro
"E
o
E .~
Q)
.ro :c
.!:1 o
t) "0 .-=
Q) O Q)
Q) .L: c. .
Q) Q) oro
.c. c:-
~ Q)
c: oro 'ro -
ro
::1 -.- c:
.s .-C .ro ,ro C Q)
--Q) --Q)"O
"S () '- .c: ro '- .-
"E C:JoroQ)~::1()
Q) 2()!:1,-C.()~
E ,S roc:Jroro
Q) .c () () Q) ro
ro '- Q) ro ro '- :0"-
a. ro Q) Q) C
E Q)c
'- .-ro ro ro CQ)
.-:>
Q) '- '- -"-
u
Q) C Q) .~ ro ro Q) Q)
..~ -;:;.>c.c.;:;.-
C Q) Q) Q) C C
:J
u < c. ,- '- '- '- ,- .-
'<13 0
z' , ., , ,
ro w ..
"C ,n .c. ...z
'-'u. .f-U~ ..
O
w .u ...u«
-Ja :~oc~...:...;
54
 Dupa fiecare verificare se aplica a eticheta sigiliu (pe imbinarea
dintre capac ~i carcasa), pe care se inscriu data ultimei verificari ~i
numarul fi~ei de urmarire a comportarii in exploatare a intreruptorului

respectiv.
intreruptoarele depistate ca necorespunzatoare in termen de
garantie, ca urmare a unor deficiente de fabricatie, se trimit Ja
producator pentru inlocuire sau remediere.
intreruptoarele necorespunzatoare dupa termenul de garantie,
daca este posibil, se repara.
Lucrarile de intretinere se efectueaza in conformitate cu
prevederile "Instructiunilor privind executarea lucrarilor de exploatare
~i reparatii ale fondurilor fixe din unitatile C.I.R.E." (aprobate cu
Ordinul M.E.E: nr. 607/1984).

7. METODELE $1 TEHNOLOGIA DE VERIFICARE

7.1. Verjfjcarea identjtitjj intreruptoruluj

cu cel previzut in project

La punerea in functiune a unui intreruptor. prilejuita de

inlocuirea aparatului, se verifica identitatea tipodimensiunii §i
caracteristicile tehnice ale intreruptorului cu cele prevazute in proiect.
Se verifica.
-tipul constructiv;
-curentul nominal (In>;
-curentul de reglaj (Ir};
-domeniul de ragtaj al declan~atoarelor electromagnetice (Inn}§i
termice (Irt}.

55
 7.2. Curitirea exterioara ,i din exterior
CuraVrea exterioara ~i din exterior consta in"
-suflarea cu aer uscat ~i filtrat sub presiune a prafului din
interior, prin grilele metalice de deasupra camerelor de stingere;
-indepartarea cu o carpa moale ~i uscata a prafului de pe
carcasa, capac ~i soclul fix cu contacte incorporate, in cazul

intreruptoarelor debro~abile"

7.3. Controlul vizual

Controlul vizual consta in urmatoarele:

-Verificarea integritatii etichetei: daca eticheta este rupta, intre-
ruptorul se supune probelor indicate pentru a se efectua O data cu
echipamentul in care e montat ~i se resigileaza.
-Verificarea starii elementelor din material electroizolant: daca
la acestea se constata fisuri, sparturi sau zone carbonizate, aparatele
se inlocuiesc.
-Verificarea starii grilelor metalice de deasupra camerelor de
stingere: daca ~i numai O singura grila este puternic afumata sau arsa,
intreruptorul se duce la atelier pentru verificarea starii contactelor
principale ~i a camerelor de stingere.
-Verificarea pozitiei butoanelor de reglaj ~i integritatii vizoarelor
transparente de protectie a acestor butoane: daca vizoarele sunt
sparte, iar butoanele de reglaj indica alta pozitie decat cea insemnata
la punerea in func\iune sau dupa reglarea la probele periodice, se
efectueza un nou reglaj al declan~atoarelor, se inlocuiesc vizoarele ~i
se resigileaza aparatul.
Daca vizoarele sunt sparte, dar nu s-a modificat pozi\ia
butoanelor, se inlocuiesc vizoarele ~i se resigileaza aparatul.

56
 7.4. Controlul func~ional mecanic
Controlul functional mecanic consta in efectuarea catorva
manevre de inchidere-deschidere, cu declan~atorul de tensiune minima
DTm alimentat. in cazul in care intreruptorul este echipat cu DTm.
Daca maneta de actionare se manevreaza u~or, iar cu o lampa
de control se constata ca la acVonare se realizeaz~ circuitele stabil
inchis, respectiv deschis. comportarea este corespunzatoare.

7.5. Verificarea dispozitivului de siguranta contra extragerii

accidentale

Verificarea este aplicabila numai intreruptoarelor dabro~abile,

dupa scoaterea de sub tensiune a circuitulul respectiv.
Daca I.a extragerea intreruptorului inchis, din soclul fix,
contactele se deschid inainte de extragerea completa a contactelor din
bro~a, dispozitivul functioneaza corespunzator.

7.6. Verificarea declan~atorului de tensiune minima

Verificarea este aplicabila numai intreruptoarelor echipate cu

acest tip de declan~atoare.
Verificarea functionarii declan~atorului de tensiune minima,
DTm, la punerea in func~iune se efectueaza astfel:
-se leaga DTm intr-un circuit de alimentare cu tensiune
reglabila, la bornele corespunzatoare din schema electrica a
intreruptorului (fig. 2, 3);
-se cre~te valoarea tensiunii pana la 0,83 Un pentru c.a. ~i
0,7 Un pentru c.c. ; la aceasta valoare a tensiunii se efectueaza cateva
manevre de inchidere-deschidere, verificand ca intreruptorul sa
inchida intotdeauna corect;

57
 -se alimenteaza DTm la Un. se inchide intreruptorul ~i se scade
continuu tensiunea pana la deschiderea intreruptorului; se verifica ca
la 0,7 Un pentru c.a. declan~atorul sa se mentina inchis fara vibratii
pronuntate ~i ca deschiderea sa se produca la o tensiune superioara
valorii de 0.35 Un pentru c.a. ~i 0,15 Un pentru c.c.
Declan~atoarele de tensiune minima, care realizeaza conditiile
de mai sus, sunt corespunzatoare. Dupa declan~ari intempestive ~i
periodic se verifica faptul ca nu este posibila inchiderea intreruptorului
cu DTm nealimentat ~i ca intreruperea alimentarii acestui declan~ator
provoaca deschiderea intreruptorului.

7.7. Verificarea declan~atorului de deschidere (00)

Verificarea este aplicabila numai intreruptoarelor echipate cu

acest tip de declan~atoare.
Verificarea functionarii DD se face dupa cum urmeaza:
-La punerea in functiune ce leaga DD intr-un circuit de
alimentare cu tensiune reglabila, la bornele indicate in schema
electrica a intreruptorului respectiv. Se regleaza tensiunea la 0,7 din
tensiunea nominala a bobinei DD ~i se deschide circuitul de
alimentare. Se inchide intreruptorul ~i apoi circuitul de alimentare,
verificand prin cateva manevre faptuJ ca de fiecare data deschiderea
intreruptorului are loc instantaneu. Se regleaza tensiunea de comanda
la 1,2 Un ~i se verifica din nou declan~area instantanee prin cateva
actionari.
-in cadrul probelor periodice, cand se demonteaz~ capacul
intreruptorului, se rote~te lent axul de declan~are al intreruptorului ~i
se controleaza ca deschiderea intreruptorului sa aiba loc inainte de
miezul mobil, solidar cu axul de declan~are, sa ajung~ in pozitia
intrefier minim. in acest caz se verifica faptul ca. atunci cand bobina

58
este nealimentata, intreruptorul poate executa manevrele de
inchidere-deschidere, jar la alimentarea 00 intreruptorul declan~eaza.
00 care realizeaza condjVile de mai sus sunt corespunz8toare.

7.8. Verificarea circuitelor

Verifjcarea circuitelor se face prin intermediul unui circuit de

semnalizare luminoasa sau acustica, inseriat pe rand pe fiecare faza a
contactelor principale ~i pe fjecare circuit al contactelor auxiliare.
Daca la actionarea intreruptorului se realizeaza circuitele din
tabelul de mai jos, comportarea este corespunzatoare.

7.9. Verificarea contactelor demontabile

Verificarea contactelor demontabile se efectueaza dupa

montarea Intreruptorului In dulap. Se verifica stra.ngerea corecta a
~uruburilor care realizeaza contactele. Contactele slabite se stra.ng
corespunzator .
La Intreruptoarele debro~abile se verifica starea contactelor
tulipa. Daca acestea au resoarte slabite sau rupte. se Inlocuiesc
resoartele respective

7.10. Verificarea dispozitivului de semnalizare

a declan~arii prin relee
Verificarea se efectueaza prin intermediul unui circuit de
semnalizare luminoasa sau acustica inseriat cu contactele
microintreruptorului, notat cu CSD in schemele electrice.

59
 Daca, manevrand intreruptorul ~i declan~andu-1 prin rotirea
axului de daclan~are, se realizeaz8 circuitele din tabelul de mai jos,
comportarea este corespunz8toare.

Fara demontarea capacului, controlul se efectueaza in timpul

verificarii reglajului declan~atoarelor termice ~i electromagnetice.

7.11. Verificarea functionirii dispozitivului de temporizare

Verifjcarea func,ionarii dispozitivului de temporizare se

efectueaza prin cronometrarea timpului de la inchiderea
intreruptorului, prin ai carui poli inseria,i se vehiculeaza 1,2 Inn,pana la
deschidere.
Daca timpul se incadreaza in domeniul 0,12 ...0,18 s,
mecanismul de temporizare func,ioneaza corespunzator.
Daca durata difera de cea precizata mai sus, dupa perioada de
garan,ie se tensioneaza sau se detensioneaza resortul prin
schimbarea dintelui de fjxare a resortului.
Daca in continuare nu se obtine timpul necesar, se procedeaza
la verifjcarea mecanica a dispozitivului dupa cum urmeaza:
-cu intreruptorul nearmat, se rote~te axul declan~ator, obser-
vand ca angrenarea se produce imediat, iar dupa terminarea cursei,

60
axul declan~ator lasat liber se intoarce in pozitia initiala; daca
angrenarea nu incepe imediat, mecanismul trebuie apropiat de ax, iar
daca angrenajul se bfocheaza, mecanismul se indeparteaza de ax,
dupa slabirea celor doua ~uruburi;
-se repeta verificarea cu axul declan~ator in cele doua pozitii
limita; sectorul dintat nu trebuie sa frece de peretele mecanismului de
orologerie sau de roata dintata de pertinax;
-se verifica daca aparatul se poate arrna;
-se rote~te lent axul ~i se verifica daca sectorul angreneaza 11
pana la 13 dinti ai rotitei din pertinax;
-se verifica daca ochiul resortului este introdus in al patrulea
loca~ al sectorului de reglaj, num~rand de la pozitia liber~ a sa.
Pentru efectuarea unui reglaj mai fin se slabe~te ~urubul de
fixare al sectorului de reglaj pe ax, se rote~te sectorul in sensul
necesar ~i apoi se strange din nou ~urubul.
Dup~ reglarea dispozitivului de temporizare se verifica forta de
declan~are a axului, care trebuie sa fie de 0,4... 0,45 kgf.

ATENTIE! La manevrarea intreruptorului fara capac, se va observa ca

maneta sa fie bine centrata pe parghia de ac~ionare; in caz
contrar, maneta poate lovi mecanismul de orologerie,
producand dereglarea sau defectarea acestuia.

7.12. Verificarea dispozitivului de actionare cu motor

Verificarea dispozitivului de actionare cu motor incepe cu

verifjcarea mecanica a acestuia. demontat de pe intreruptor, dupa
cum urmeaza.
-se verifica deplasarea fara frecari a saniei in loca~. prin cateva
manevre cu cheia tubulara;

61
 -se verifica jocul, de cel mult 0,2 mm, masurat la baza dintelui,
Tntre pinion ~i roata din\ata din material termoplast;
-se controleaza ca parghia de ac\ionare a limitatorului de cursa
sa nu prezinte joc lateral;
-se verifica mi~carea libera a butonului de comand~ a
declan~arii "0";
-se verifica ~i se efectueaza ungerea corecta a mecanismului,
conform schemei din figurile 8, 9;
-se executa cateva manevre, alimentand motorul dispozitivului
la tensiunea de 0,85 Un, verificandu-se func\ionarea corecta a franei,
care trebuie sa opreasca roata din\ata cu bol\ul de antrenare a saniei
la cel mult 20° fa\a de verticala, adica maximum cinci din\i dupa
ac\ionarea limitatorului de cursa, prin intermediul camei.
Verificarea func\ionarii dispozitivului de ac\ionare cu motor,
montat pe Intreruptor, se face astfel:
-se executa manual cateva manevre de Tnchidere-deschidere
cu cheia tubulara ~i deschiderea prin butonul de comanda;
-se alimenteaza dispozitivul de comanda dintr-o sursa de
tensiune reglabila ~i se verifica func\ionarea corecta a acestuia la
1,1 Un ~i 0,85 Un, prin cateva manevre de Tnchidere-deschidere a
Tntreruptorului, cu mecanismul de ac\ionare cu motor alimentat prin
contactele fi~ei.

7.13. Verificarea izolatiei

Verificarea izolatiei se efectueaza prin verificarea rezistentei de

izclatie {RiJ ~i a rigiditatii dielectrice.
Se mascara rezistenta de izolatie ~i se efectueaza incercarea
cu tensiune marita in urmatoarele situatii:

62
 -intre bornele de intrare (R; S; T) ~i cele de ie~ire (A; B; C) in
situatia "intreruptor deschis";
-intre faze ~i intre faze ~i pa.rtile metalice puse la pamant in
exploatare sau modele ale acestora, in situatia "intreruptor inchis..;
-intre contactele circuitelor auxiliare, precum ~i intre aceste
circuite.
Verificarea rezistentei de izolatie ce face ca megohmmetrul, la
tensiunile indicate In tabelul de mai jos, In functie de tensiunea de
izolare a circuitelor.
Valorile obtinute dupa un minut de la aplicarea tensiunii se
consemneaza pentru comparare cu valorile obtinute la alte masuratori.
Daca valoarea rezistentei de izolatie este mai mica decat
valoarea precizata mai sus, Intreruptorul nu se mai utilizeaza in
exploatare.

Daca se constata o reducere accentuata a rezistentei de izolatie

fata de valoarea obtinuta anterior, se efectueaza incercarea cu
tensiune marita a circuitelor. Tn functie de rezultatul obtinut,
intreruptorul se men\ine sau nu in exploatare.
Verificarea rigidit~tii dielectrice se face cu ajutorul unei surse de
tensiune alternativa. reglabila, capabila sa debiteze cu curent nominal
de 0,5 A. cu o putere aparenta de minimum 2 kVA. Tensiunea trebuie
sa fie practic sinusoidala, cu o frecventa de 45 ...65 Hz.

63
 Tensiunea va ti crescuta in mod continuu in curs de 20 --.30 s
de la valoarea "0" pana la valoarea prezentata in tabelul de mai jos, in
func\ie de tensiunea de izolare (Un} a circuitului respectiv ~i va ti
men\inuta la aceasta valoare timp de un minut.

--,

Daca in timpul incercarii nu se produc strapungeri sau

conturnari, comportarea este coresounzatoare.

7.14. Examinarea ~i remedierea starii camerelor de stingere

Examinarea camerelor de stingere ~i a paravanelor

electroizolante se efectueaza dupa indepartarea capacului
intreruptorului ~i extragerea acestora.
Daca placutele metalice de deionizare sunt partial topite ori
prezinta depuneri metalice ce nu mai pot fj indepartate sau peretii ~i
paravanele electroizolante au portiuni carbonizate ori prezinta
depuneri metalice ce nu pot fj indepartate, camerele de stingere se
inlocuiesc.
Daca acestea sunt doar afumate, dupa ce se indeparteaza
stratul respectiv, camerele de stingere pot fj reutilizate.

7.15. Examinarea ~i remedierea st3rii contactelor

Examinarea st.3rii contactelor se face dup.3 indep~rtarea

capacului intreruptorului.

64
 Daca pastilele de contact au cratere mai adanci de 50 % din
grosime sau s-a consumat mai mult de 50 % din grosime, contactele
se schimba, iar daca aceasta nu e posibil, intreruptorul nu se mai
utilizeaza.
Daca contactul e remediabil, se indeparteaza rugozitatile ~i
craterele numai cu o pila fina ~i se inlatura pilitura metalica de pe
piesele izolante prin suflare cu aer uscat sub presiune ~i ~tergere ~i
spalare cu tricloretilena sau alt solvent. Se va avea in vedere ca, prin
pilire, sa nu se modifice profilul pastilei de contact.
Dupa indepartarea rugozitatilor de pe contactele principale. ca
~i dupa inlocuirea acestora. se verifica.
-distanta intre contacte;
-cursa in contacte;
-presiunea in contact.
Marimea distantei intre fiecare pereche de contacte principale
trebuie sa fie egala cu D {respectiv D ~i D. in cazul USOL 500).
conform datelor prezentate in figura 4.
Dupa rectificarea contactelor se admite cre~terea corespun-
zatoare a distantei.
Valorile obtinute se consemneaza pentru compararea cu
valorile anterioare ~i ulterioare.
Masurarea cursei in contact {fig. 5. 6) se face astfel:
-se impinge grupul contactelor mobile. tinand maneta in pozitia
"Deschis", pana in momentul in care contactele mobile ating
contactele fixe;
-mentinand contactele mobile in aceasta pozitie, se masoara
cota A, evidentiata in figurile 5, 6, obtinandu-se valoarea A1;
-se armeaza intreruptorul, se inchide cu ajutorul manetei ~i se
masoara din nou cota A. obtinandu-se valoarea A2; daca A2-A1 este de
cel putin 1,5 mm, cursa in contact este corespunzatoare.

65
 Masurarea se repeta pentru fiecare pereche de contacte
principale.
Valorile obtinute se consemneaza pentru comparare cu valorile
anterioare ~i ulterioare.
Masurarea presiunii in contact (fig. 5. 6) se face astfel:
-se fixeaza intreruptorul pe un dispozitiv cu contactele
principale de verificat inseriate cu un sistem avertizor sonar sau cu a
lampa de control alimentata la a tensiune redusa (baterie electrica);
-se inchide intreruptorul dupa introducerea intre contactele
principale. pe care urmeaz~ s~ se m~soare presiunea in contact, a
unei benzi subtiri de otel (constantan) groase de 0.1 ~i late de 3 mm.
dispusa conform indicatiilor din figurile 5, 6;
-se trage cu dinamometrul ~i se cite~te forta in momentul in
care sistemul avertizor semnalizeaz~ desprinderea contactelor;
-se repet~ determjnarea ~j pentru celelalte perechi de contacte;
-presiunea in contact trebuie s~ se incadreze intre valorile
precizate in fjgurjle 5, 6.
La intreruptoarele USOl 500 se izoleaza. pe rand, printr-o
placut~ subtire, contactul principal, respectiv contactul de lucru.
asupra c~ruia nu se efectueaz~ m~sur~toarea.
Daca forta m~surat~ nu se incadreaz~ in limitele de mai sus. se
controleaza daca contactele se mi~c~ liber, f~r~ frec~ri. sau dac~
mecanismul ~i-a executat cursa in intregime.
Valorile obtinute se consemneaz~ pentru comparare cu valorile
anterioare ~i ulterioare.
Dac~ cursa in contact ~i presiunea in contact nu pot fi aduse in
limitele impuse, intreruptorul nu se mai utilizeaz~ in exploatare.
Informativ. in tabelele 4 ~j 5 se dau c~derile de tensiune
pe contacte ~i puterile disipate pe faza pentru intreruptoarele
USOL 100 ...800 A, iar in figura 7 schema punctelor de m~sur~ a
caderilor de tensiune.

67
 Tabelul4

Valorile caderii de tensiune (mV) pentru intreruptoarele

automate USOL 100... 800 A

I J/;o 7).P ¥/un' ~/1'.

! osot: /'e/ev ?0'1'd ~
I ("d-#) ("8'-h"-l

.P~ ~/6l7 7.:0 &5

~
.90

~
i .9'$
I ~.9 I
I

) ,.?~ jRqS 7/; .d'.j'" &0(7 JRBa? 46' " 6'.1 .7(7 j

TabelulS
Puterile disipate pe faz3 (W) pentru intreruptoarele automate
USOL 100... 800 A

68
 ~-ill- c- JB. "'!?1'
~~

'JIf"'Y/M1cu~.
~ r\\
/II 1-

:~: ;..;f-j;. .2" ~ ~I

- ~
~~h
~ ",,/lXXMI'

b
_.L._. ~
,

.L--U
Fig. 5. Masurarea fortei de contact 9i a cursei in contact pentru'
a) USOL 100 A; b) USOL 250 A,

69
 P.z;~.o ..,.t..l. 01,
.,.,.f~f

0)

}lisvfWrO'O t'IIl7#1' In t:MIocl HtiSIT8fPtl bfpr.~ ~

c) d) F.~kJ,!!,F
-J..

,~ 5Uf"71",1o
--

Fig. 6. Masurarea fortei pe contact ~i a cursei in contact pentru:

a, b -USOL 500 A; c, d -USOL 630 A.

~
~
Fig 7. Schema punctelor de masurare a caderilor de tensiune

pe faza -intreruptoare USOL:

H -borna de racord ie~ire; B -borna de racord intrare; G-F -releu termic;

D -contact mobil; C -contact fix.

Puncte de masura: B-H ~i C-D.

70
 7.16. Verificarea ~i reglarea declan~atoarelor

Valorile curentilor de reglaj ai declan~atoarelor sunt cele

specificate de proiectantul instalaVei.
Initial, cu capacul scos, se verifica axul declan~ator, daca se
mi~ca liber, fara frecari, ~i daca revine intotdeauna in poziVa de
repaus impusa de resortul antagonist. Se verifica poziVa corecta a
celor doua buc~e de sustinere ale axului declan~ator ~i existenta
inelelor de siguranta, de fixare a buc~elor.
Verificarea declan~atoarelor la scurtcircuit ~i la suprasarcina se
poate efectua in exploatare, fara deprecierea acestora in timpul
verificarii, numai cu instalatia mobila specializata, codificata VD,
produsa de ICEMENERG.
7.16.1. Verificarea reglajului declan~atoarelor electromagnetice
se efectueaza astfel:
-Se monteaza intreruptorul pe stativul instalatiei VD ~i se

anclan~eaza.
-Se conecteaza pe rand cate o faza a intreruptorului de
verificat la sursa de curent a instalatiei VD, prin intermediul barelor de
racord din dotarea instalatiei. Se pozitioneaza selectorul indicatorului
de timp pe domeniul 9,99 s.
-Se conecteaza intreruptorul "DECONECTAREA AUTOMATA
LA 0,1 s".
-Se alimenteaz8 schema de comanda a instala'iei ~i, fara
conectarea circuitului de for\a, se ac,ioneaz8 asupra ATR in sensul
cre~terii tensiunii, conectandu-se din cand in c~nd, la minimum 10 s,
circuitul de for\a, masurand astfel pe indicatorul de curent al instala'iei
curentul reglat prin fazele intreruptorului, pana la stabilirea valorii de

tinere a declan~atoarelelor respective (Irm-20 %).

71
 -Se conecteaza de doua ori, pentru 0,1s, circuitul de for1a, cu
pauze intre conectari de circa un minut, la curentul reglat pentru
valoarea de tinere.
-Daca intreruptorul nu a declan~at la cele doua actionari la
valoarea de tinere. se stabile~te in acela~i mod ca mai sus valoarea
de declan~are (Irm+20 %). corespunzatoare releelor respective.
La aceasta noua valoare se fac doua testari de 0,1 s, cu pauza
intre incercarile de minimum un minut.
Daca intreruptorul deconecteaza, ca urmare a interventiei
releelor electromagnetice in timp mai mic de 60 ms la ambele
incercari, comportarea declan~atoarelor la scurtcircuit este corespun-
zatoare ~i se repeta operatiile de mai sus ~i pentru celelalte faze.
Dupa fiecare declan~are, inainte de inchiderea intreruptorului
se aduce maneta acestuia in pozitia 0 ~i se anuleaza valoarea afi~ata
pe indicatorul de timp.
Daca chiar ~i numai o faza declan~eaza la valoarea de tinere
sau nu declan~eza in timpul normat la valoarea de declan~are.
comportarea este necorespunzatoare.
7.16.2. Modificarea reglajului declan~atoarelor electromagnetice
fn cazul in care este necesara modificarea reglajelor existente,
atunci cand, constructiv, aceasta este posibil (USOL 500, 630, 800),
se modifica pozitia butonului de reglaj in sensul sensibilizarii sau
desensibilizarii protectiei, dupa caz. ~i, prin incercari succesive la
valoarea de tinere (Irm-20 %) ~i la valoarea de dedan~are (Irm+ 20 %),
conform metodologiei expuse mai sus, se stabile~te noua pozitie a
butonului de reglaj.
Declan~atoarele electromagnetice ale intreruptoarelor USOL 100
~i 250 A nu sunt prevazute cu butoane de reglaj.
7.16.3. Verificarea reglajului declan~atoarelor termice
Verificarea reglajului declan~atoarelor termice se face astfel:
-Se conecteaza pe rand cate o faza a intreruptorului de
verificat la sursa de curent a instalatiie VD, prin intermediul barelor de

72
racord din dotarea instalatiei Se pozitioneaza selectorul indicatorului
de timp pe domeniul 9,99 s.
-Se alimenteaza schema de comanda a instalatiei ~i, fara
conectarea circuitului de forta, se actioneaza asupra ATR Tn sensul
cre~terii tensiunii, conecta.ndu-se din ca.nd Tn ca.nd la minimum 15 s,
pentru 0,1 s, circuitul de forta (pentru a nu suprasolicita mult timp
releele termice), masurand astfel pe indicatorul de curent al instalatiei
curentul reglat prin faza Tntreruptorului, pa.na la stabilirea valorii
precizate Tn tabelele 6 ...16 la rubrica "curent de Tncercare" pentru
Tntreruptorul, releul termic ~i temperatura ambianta respectiva. Dupa
racirea ~i revenirea bimetalului la pozitia initiala, dar nu mai putin de
doua minute pentru temperatura ambianta de pa.na la 30° C, se
pozitioneaza selectorul indicatorului de timp pe domeniul 9 99 s, se
anuleaza vechea indicatie a acestuia ~i se aplica prin conectarea
circuitului de forta curentul reglat anterior, fara conectarea
comutatorului "deconectare automata la 0,1 s".
Daca valoarea curentului are tendinta de modificare, se
corecteaza abaterea, mentina.ndu-se la valoarea prestabilita pe toata
durata Tncercarii, prin modificarea u~oara a reglajului ATR.
Daca Tntreruptorul deconecteaza, ca urmare a interventiei
releelor termice, Tn intervalul de timp precizat Tn tabelele 6 ...16,
comportarea este corespunzatoare ~i se repeta operatiile de mai sus
~i pentru celelalte faze. Daca ~i numai o faza a Tntreruptorului
declan~eaza Tn afara intervalului de timp indicat in tabelele 6 ...16,
declan~atoarele termice nu sunt reglate corespunzator.
7.16.4. Modificarea reglajului declan~atoarelor termice
Midificarea reglajelor declan~atoarelor termice, atunci cand
reglajul nu este corespunzator sau Tn cazul unor modificari de mica
amploare Tn schemele primare (modificarea In), se face actiona.ndu-se

7~
succesiv asupra poziVei butoanelor de reglaj ale declan~atoarelor
termice, in sensul sensibiliz8rii sau desensibiliz8rii protectiei (dupa
caz), p~na la incadrarea in timpii de declan~are.

Dupa fiecare modificare a pozitiei butonului de reglaj este

necesar sa se verifice, prin repetarea probelor, conform celor

precizate la punctul anterior, eficien,a modificarii reglajului.

in caz de modificari in schemele primare, protectia la

suprasarcina se regleaza la noua valoare a curentului nominal.

in cazul in care fntreruptorul este utilizat fntr-un circuit cu motor

electric, protectia la scurtcircuit va fi reglata la mai mult sau egal cu 1,2
curent pornire (Ip). in tabelul 17 se da Ip pentru motoarele de uz
general. Noile valori de reglaj se vor stabili impreuna cu proiectantul
instalatiei electrice respective.

Pentru valori de reglaj intermediare (curenti nominali diferiti de

curentul nominal al releului termic, dar aflati in limita de reglaj a
acestuia -0,8 Ir ...Ir) se fac interpol~ri. Declan~atoarele termice pot s~
ac,ioneze in timpii rezulta,i din caracteristicile de declan~are.
corespunz~tor unui multiplu al curentului de reglaj termic (IJ mai mic
de 70% din valoarea curentului de declan~are instantanee (2... 10) In.
preferabil 3 x It, pentru releul termic la rece.

Noile pozi~ii de reglaj ale declan~atoarelor termice ~i

electromagnetice se inscrip~ioneaza cu ac de trasat sau vopsea pe
eticheta din dreptul indicatorului de reglaj sau cu vopsea pe butonul de

reglaj.

74
 Tabelul 6
Reglarea releelor tennice

intreruptor automat USOL 100 A

TII1P ])E ])£CLAIISAA£

(5.) )

p~"tf"U T~lnpe'rot(/ro o""J,'0"to..

,
~ ~5t'~/ d~ rota le

;);,,:::r..d~:,~!le ~ " St'IJ5~1 de 1'rJ!Q'j;'e

.
.. /,~"trv de'C~"".me
,

75
I'-.
~
::§ "
0)
.Q ~
~
~
"\,
~
~
>'0.
~ ~ ~ ~
0(, '{ i.
i. ~
~ '-.
~ I~ ~ ~
"'
- -
c
~ ~
~ ~ ~ ~
O
1. ,\, -\.
.1.
1.
-~
.- ~ ~ ~ ~ ~
..;
IU ~
> ~ ~
~ ~ ~ ~
QI N
CJ M
0(, i, 1, 1. ~
.-N
E .
~
~ I~
~ ~
~ ~
QI .1- ~ ~
.. ~ ~
..o ~ ~
OM
-I, {,
~
~~
~
"Gi; ~. N\ $ ~
~ - -
.E!. -
QI "C
..O ~
~
~ ~ ~ {2
W
'= N""
~
'-
IU U 0\, -I, ~, 1, i. i.
Q) - ~' I');
..u. ~ ~
IU -J ~ ~ ~ 1""5 ~
~
~
""CI . r- ~
Q) < ~
~ ~
~ ~ ~ ~
~O ~ ., ~
It) ~ ~. ~ ~ ; ..,
N \Ii ~ ~ ~ ~ ~ ~
-
-J
O W ~ ~
U) ~ ~ ~ ~ ~ , " "-:
0\. -I. i, 01.
.1.
i.
:) i, i.
~ ~ ~ ~: ~ ~~ ~~
~
'i ~
~ ~ ~ ~ ~ ~ '.!'
i..I. 'I - -I. .1. -I.
-1-
~
~ ~
~
~
~. ~ t<) ~
~
" ~I
~
~
~ ,
~
~ 'ci?:: X ,
'I. i. .1- '1. "\. i. ~i
c<) ~
~ ~ ~ ~ ~ ~i ~I
76
~
""5
--r;;;-
'-' 1 ~
" 1 -~
" r "t:{::
,-"
"Q)
.Q
-
m
~
~~ )i,. ~
~
." i, l' i. ~
~ ~ ~ ~
~I~
a:l
~ ,&; 1 ~ I ~ ~ ~ ~
-f' i, i. ;t. ~,
~ ~~ !q ~ ~ 'Qi; ~
-
..: ~ ~
~ ~ I ~ ~ ""
-I, ~ ~ ~
~ ~ ~
~
~ ~ ~ C'i ~ ~ ~ ~.
-
IIi"
~ ~ ~ ~ ~ ~ ~
01, "/, ~ ~ ":f. 01.
4)-
(,) ~
)(
#i ~ N) ~ ~ ~ ~ ~
.~ ~ - -
k ~
"'E
~ ~ ~
.s~
...~
-
-J, ~ ~ "I. ~.
0 . g; ~
-M ~ ~ ~ ~ ~ \Q §
~ ~.
--tM
4) ~
... ~ ~ 1;: ~
(Q-ri -I, .1, -\- ~ ~ ~
~
~
-I.
;
4) 0
(,) I ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~
-.1 -
CI(/) ~ ~
4) ..J
Q: . ~ ~ ~i. ~
i. -1,. ~. ~ ~,
c( ~
0 ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~
It)
N
..J
!')
~ ~ I ~ ~
~ -I. ~ .1. ~
O ~
~
(/) ! ~
::> ~ ~ ~ ~ ~ '1:. ~
'i; ~
~
~ ~
~
-I, m ~
., .
if;
~
~ ~ ~
~
-~'It- ~ ~ ~ ~
~
~ F
~ ~ ~ ""i?; ~ ~ ~
.1, ~ i. i, 1. .1. -I. 01.
0:(")
~ ~ ~
~ ~ ~ .c-) ~ ,
~
-
~ .,.., ~~~
c<) ~ ~ ~~~~ti:
~~~~
ill
Otll "I/ .961 tY 17-'/ b' (J(J~ <I' og ;'
-
77
 01
"5 ~
"Q; ""
.0
~ 1
~
~ ~
-= ~ ~
s:)
0 ~ ~
~ -
~
ca ~ ~
> ~ "
~ ~
Q)cD ~ I¥.
UM
.-~
E ..,.
...
Q) .1.
-
,.
OM
"G)~
.! .
Q) "C
...o
ca U
Q) -
...u.
CU ~
"61 .
Q) <
a:O
"'
N ~
~ ~
01.
0
(/) ~
:;) "'-=
~
~
a'p ~
~
SZ-I cY
78
~
0
~
~
.0
~
.:
""
..;
cv
>
ai
""
Q) ~
I) ""
.-I
E ~
Q) ""
..~
...""
0 -
-,...
Q) M
.!!.~
~ ""
CV -C
Q) 0
...I)
CV
Clui
Q) -J
~ ,
~ m ill :ill
6'..9 );1" (Jt?/0' s~~ 6'..9.1 hI
79
-
-
""5
"Q)
.Q
~
~
c
...
.;
~
>
0
..,.
~
..,.
-1-
~
M
Q) ...
.~ ..,.
E -g
Q) u
-
a ~
"'Qi :c
Q) ~
-(1)-
~ O
10 ...
Q) .c
..Q)
~ "C
-Q)
CI .-
Q> _.
" ~
U
Q>
)(
Q>
.
~
C
Il)
N
-1
O
CI)
::J
~
~i~
Gqb'
-
80
 Tabe/u/ 1:'

Reglarea releelor termice

USOL 500 A -executie debro~abila

limpll! de ~t!'do~t" [.5') r (;,luBI

~~~L --
~I?trv
IP'...p~I"Qlvro ! o.?7Ct~16-~ [8~--".
~/.;..6'll'al+.I'..22 2?1.'.g, ~,1;.26 26;f"26128.f~ 3~f+32
-

~ 6.3-88
~

:_~
16"3- r 6"()-B5' 17;31f+'

~ 1;nJ 66 -.9116 i~161-:-~Is:i-83156 -ei~a.:iIJTil-76' 1,,8-781 1,6'- 7f , ~3-68

~ r37i ~5B-8f ..5"3-78jS/- ii 1"8 .:.731¥G~/I~3-=.G8~/-G6iji=-D.Jr36-=6f"133-~ 1~~j6,5

r.-.

82
 Tabelul 14
Reglarea releelor terrnice

USOL 630 -executie legituri fati

83
 Tabelul 15
Reglarea releelor termice
USOL 630 A -executie debro§abilA

~ lifnpul de tkclon~ore' (S)

~
~ ~
~
~I
~L
~ ~" ~ .~I ~v 1~~Iu,.,. an?6,o~-

k~1;: ~l fl,-", 16;1-181/8,f-20!20,I-2L 122,1-2~ 2'f,(-1f, 26,1-a 1p6,(-~

I -86-1({ 83-(08
~ 2110 98 63-88 I
178-~()3176~~ 1 !3~9B 17f-9G-I ~8-~3 :
;(3
I~ I~ 6'3-8B 60-85 t~ c 155"-eq!5J-78 50 ~
~ "'8-731' -I

6'6-9' 6'3-. 56-81

~6JG,.5
,5"I-;f' [I;e-!! I"6~r!3-68f~~ 138-631*6'{ ~83-~
9(-121 88-((8
fO{~
7i"li3=-7jTi6 1~
]5'-,%' 73-93

.%"-128 93-123 179-1ae ifj-~

I~~
i ~ 6'(XJI
8(-loG
8(-1(JG
J
78-(03 6(-6'6
'4"8
,

~ !N;-121
96-121 .93-(18 ~-Iol
1:11 '5,5
~ ' I~_(O('
it'-/tJ{ 73-91 ,
156-8(
'"kJ6'-.1~/a.5"-I',2(;

t"' ~'I5;1
ifl-80Ip7- 7?

~(GI-3Jllfi6-/~
I!~ kJl-13AW;-/K, ~5"~lJ,5

~m-2~
("'.-235 1~3 n.,--m
!(5

1'35"-r;,
21s:-25"

I~ 65
I~ ;iJ'J
,{6'2-2C

84

~
 Tabelul 16
Reglarea releelor termice
USOL 630 A -executie legaturi spate

11 H'"/'UI 0+. d~6,,¥~~ ( G)

il ~J~I ~ ,., ,..~~ Wt1

2q1-~ 22,1-~~1f,/~2~{~24f-3013t1(~
1~/-18
-
I
iI
d
IIJ.1-12J I ,'8-118 .9S~/15
f3-If3190-/I'OI8B-kJ5'IBS" -{05183 -IO318:J-I'a:i
~~
~ '.3
~ 3OQ Bi-l(}t, I ~-~ -16

3(k) G!~' 6"-1V, 'G6'

~
5"6-;1;"15"3-7.3151-7/1I,8-6BI'16-66'¥~-631~/-61138..5g
86-11/18J-I06t8t::~I78-,t1JI :;1:-101' 73-9BI71-~
l ~~ ~,6 ~;
~ 1"801
""'-.91' '68.16"6-&; 163-83161-BlI5B-7Bj 6"6-~ S-9-73r'
i .96'-12t\.93-I/BI.1f-(/G !18-11"316'6"-HI\ e3-~ 6Y-(oSI 78-103
a--/1/ 1'3-.t181 '/-4"1 76'-/~7G-loll T3-~ 17/-.9~ , 641
5"~
, I 6e-.93 --
i

.f/-/~ 188-113IBS-IIII&j-/lBIJ'I-IoGI78-/0a 76'-101 i 73-.se'

--U.s-
~
86'-/1/ j83-~81-106" \78-Io~ ~~/173-98171-.%" 68-.1.3 I

118-133\11.S-
--I~ 113-1.:AIJ/t1-a.t~ /(!6"~ .I"J -IfF! ~/(X1 ~
,1 i5tl1
l~ '3-/031.90~ 66-"'8185"~83-93 lB1-90 ~~-86 75"-85"

~!=-~~'!~~I 1t'g--1(1'j(GG-~ ;sy-~/SK-~ IW-t'!i1I'*-1"'3

l!~ f$- 'Q-/I,/

~6"1",5
! '231- 1'78-.?4
iti5",5"'S
i 171-Z~ 1(6'3-1981,&-~ 1{1,6-16\1/~-f~/.13..II.tt'-1&11 ;;;~/O
~
-2Z9-~ 22G~2('-~2Io~2f/I-ZIfb 3XJ-zlt+f66'-18i1f-R:1-.?a

I!~ i2S7-27.r:z1Z.

i 2I,s--z&t
-21f.ez,,-atF

288-e;t~~
2Z/

m-~
IIS-2.? ~-2{,j-1'9~-.?ri~~1

efS-Z.S;;. 2o1~t~-zw1
~/15i11

IP2-8Z1
I ~I~
~~5"J I ~.,
"";
~ -224"1 Ih-21o'r6' 3 -aJ3I/J6: -I~ 1¥8-/It M '1133-1#.!i;'-I$
~rin1
175'-2/~

85

~
 7.17. Verificarea acoperirilor de protectie

Verificarea starii acoperirilor de protectie se face vizual.

Daca mai mult de 20 % din suprafata acoperirii de protectie a
unei piese principale este deteriorata ireparabil, piesa sau aparatul se
inlocuiesc.

7.18. Ungerea articula~iilor §i mecanismelor

Ungerea articulatiilor ~i mecanismelor se efectueaza conform

indicatiilor §i cu lubrifiantii specificati in figurile 8 .00 120

Fig. 8. Schema de ungere a dispozitivului de ac\ionare cu motor.

87
 A 8 :4

~ e 'i.' ~I ;1/ i
8.
~ ~ ,.A

~ ' 1 1

v";, ,.

---"

/4
B---
A

B- ",...8

.8
B

Ic ~ I JI

A -V~/. .sI//CC7/7/c
B -(~rl!' ..sr~.:'t7/7/.;t::7-"I/ //

Fig. 9. Schema de ungere a dispozitivului de ac1ionare cu motor

USOL 100 -250 -500.

88
Fig. 11. Schema de ungere USOL 250.

89
 0

!m-
"~

~ -I.//../' o1Y;'.;~C.,
rlJ
IZJ -(/~ \I)':1~0,:"

Fig, 12. Schema de ungere a intreruptorului automat USOL 500 ~i 630.

8. INSTRUCTIUNEA TEHNOLOGICA DE iNLOCUIRE

.

A ELEMENTELOR $1 SUBANSAMBLURILOR

Data fiind marea varietate constructiva a intreruptoarelor

automate de joasa tensiune tip USOL, tehnologia de inlocuire a
elementelor ~i subansamblurilor nu poate ti o tehnologie general
valabila.
La intreruptoarele automate tip USOL, in atelierele intreprin-
derilor din cadrul M.E.E. sunt posibile lucrarile enumerate in
continuare.
in cele ce urmeaza se prezinta instructiunile tehnologice de
inlocuire a elementelor ~i subansamblurilor pentru tiecare categorie
constructiva de intreruptoare tip USOL.

90
OBSERVATIE. Tn cazul schimbarii curentului de reglaj al blocului
declan§ator. este necesar sa se corecteze valoarea
curentului de reglaj, notata pe eticheta intreruptorului.

8.1.2. inlocuirea declan~atorului de tensiune minim~ DTm

Pentru inlocuirea declan~atorului de tensiune minima se
execut~ urm~toarele opera~ii:
-se extrage intreruptorul din soclul fix, se scoate capacul,
blocul declan~atoarelor termomagnetice ~i declan~atorul de tensiune
minima defect, ~inand echipajul mobil in pozi'ia "1nchis";
-se a~aza in scobiturile suportului (18) al declan§atorului DTm
cele doua resoarte (19) (fig. 14);
-se inchide intreruptorul;
-se introduce declan~atorul DTm in carcasa intreruptorului,
men~inand armatura mobil~ ap~sat~ pe mjezul fix, avand grij~ ca
parghia (20) sa treaca prin spartura practicata in carcasa
intreruptorului (fig. 15);
-se monteaza blocul declan~ator, avand grija ca proeminen~a
lateral~ (21) a axului blocului declan~ator sa intre in scobitura parghiei
(20) (fig. 16);

93
 -conductoarele de leg~tur~ ale declan~atorului DTm se scot
prin loca~ul prev~zut fn capac, la montarea capacului pe intreruptor;
-se controleaza func\ionarea declan~atorului DTm dupa cum
urmeaza:
.cu bobina declan~atorului DTm nealimentata, intreruptorul
trebuie sa nu poata fj inchis;
.fntreruptorul fjind fnchis, se fntrerupe alimentarea bobinei
declan~atorului DTm, moment fn care intreruptorul trebuie
sa se deschida.

NOTA. Dupa montarea declan~atorului DTm pe intreruptor, se va controla ca

la Intreruptorul deschis prin declan~atoare, Intre armatura mobila ~i
miezul fix, sa nu existe Intrefier. Daca armatura mobila ~ste distan,ata
de miezul fix in situa,ia de mai SUS, se va deforma u~or In sensul
sage'ilor (fig 16) parghia de armare a declan~atorului. Suprafe,ele de
lucru ale armaturii ~i ale miezului fix trebuie sa fie netede ~i curate.

8.1.3. inlocuirea declan~atorului de de5Chidere DD

Succe5iunea opera\iilor neCe5are pentru Inlocuirea ace5tui
declan~ator e5te aceea~i ca la pct. 8.1.2.
Controlul func\ionarii declan~atorului DD 5e face a5tfel:
-5e inchide intreruptorul;
-la alimentarea bobinei cu ten5iune nominala. declan~atorul
trebuie sa produca de5Chiderea intreruptorului.

8.1.4. inlocuirea contactelor auxiliare (fig. 17, 18)

intreruptoarele sunt echipate cu unul sau doua blocuri de
contacte auxiliare, in functie de existenta sau lipsa declan:?atorului de
tensiune minima OTm sau a declan~atorului de deschidere 00.
Fiecare bloc de contacte auxiliare contine nu contact normal
deschis NO ~i un contact normal inchis NI, cu circuite complet
separate.

94
 Pentru inlocuirea unui bloc de contacte auxiliare se executa
urmatoarele operatii:
-se extrage intreruptorul din soclul fix ~i se scoate capacul;
-se extrage din carcasa aparatului blocul de contacte auxiliare
defect ~i se desfac legaturile la bornele contactelor auxiliare;
-se fac legaturile la bornele noului bloc de contacte auxiliare,
urmarind legarea corecta a cablurilor, conform schemei de conexiuni
(fig. 2.a);
-se aranjeaza in scobiturile suportului blocului contactele
auxjliare (23) ale celor doua resoarte (24) (fig. 17);
-se introduce b/ocul contacte auxiliare in loca~ul din carcasa
aparatului, avand grija ca parghia (25) a contactelor auxiliare sa se
sprijine pe proeminenta (26) a contactului mobil (fig. 17, 18);
-se monteaza capacul intreruptorului;
-se introduce intreruptoruJ in soclul fix;
-se controleaza funcVonarea electrica a contactelor auxiliare cu
intreruptorul inchis ~i deschis.

Fig.17 Fig.18

95
NOTA.La montarea unui singur bloc de contacte auxiliare se va prefera
loca~ul din partea stanga a carcasei intreruptorului, astfel incat in
loca~ul similar din dreapta sa se poata monta la nevoie un declan~ator
OTm sau 00.

8.2. inlocuirea elementelor ,i subansamblurilor

la intreruptoarele USOL 250 A

inainte de executa rea oricaror operatii de Inlocuire este necesar sa

se aduca maneta Intreruptorului In pozi'ia "0" §i sa se demonteze capacul.

8.2.1. inlocuirea contactelor fixe ~i mobile

8.2.1.1. Demontarea contactelor fixe
in cazul intreruptoarelor in execu1ie fixa, se desfac conexiunile
de la borne ~i se demonteaza intreruptorul de pe placa de fixare.
in cazul intreruptoarelor debro~abile este suficient~ extragerea
intreruptorului din soclul fix.
Se demonteaza capacul intreruptorului ~i se extrag c:amerele de
stingere:
a) Pentru intreruptoarele fjxe -legaturi fata (fig. 19): se de~uru-
beaza complet ~uruburile (1) ~i (2) ~i se extrag contactele fixe.
b) Pentru intreruptoarele fixe -legaturi sparte (f'g. 19): se
de~urubeaza de pe buton piulitele (4) ~i (5) cu cheia tubulara.
Se demonteaza dopurile (7) ~i se de~urubeaza ~uruburile (6).
pentru a permite deplasarea partiala a mecanismului de actionare. in
scopul extragerii contactelor fixe.
c) Pentru intreruptoarele debro~abile (19): se demonteaza
tulipele (11) de la bornele (10) ~i se proceseaza in continuare ca
la pct. b.

96
 G)

(I) b)
c)
Fig.19

8.2.1.2. Montarea contactelor fixe

Pentru montarea contactelor fixe, se executa in ordine inversa
toate operatiile de la pct. 8.2.1.1. "
~~

8.2.2. inlocuirea declan~atoarelor termice ~i electromagnetice

Toate opera~iile enumerate in continuare se vor executa cu
intreruptorul in pozi~ia "Deschis" ~i scos de sub tensiune:
a) Se desfac conexiunile de la borne ~i se separa intreruptorul
de placa de fixare -pentru aparatele in execu~ie fixa.
Se extrage aparatul din soclul fix -pentru intreruptoarele
debro~abile.
b) Se demonteaza capacul intreruptorului.
c) Se desfac cu un cle~te inelele elastice (1) (fjg. 20) de pe axul
declan~ator (2).
d) Se deplaseaza buc~ele (3) spre centrul axului declan~ator.

97
 e) Se aduce parghia de actionare a aparatului fn pozitia
IIDeschis" §i se extrage axul declan~ator.
f) Se scoate din loca§ pistonul cu resort (4)-
g) Se demonteaza bornele inferioare (fig. 19 a, b, c), dupa cum
urmeaza:
-se de§urubeaza cu cheia tubulara ~urubul de fixare (9);
-pentru intreruptoarele fixe -leg~turi fat~ -se de~urubeaza
complet ~uruburile de fixare ~i ~urubul de racord (13);
-pentru intreruptoarele fixe -legaturi sparte ~i debro~abile -se
vor de~uruba piulitele de fixare (12) cu cheja tubular~.

Se extrag bomele inferioare cu subansamblul declan~ator

termic.

h) Se demonteaza miezul fix (2) (fig. 21).

98
NOTA.Dupa montarea noului declan~ator termic ~i electromagnetic, inainte
de verificarea declan~atorului termic, se va indeparta cu ajutorul unei
~urubelni'e lamela bimetal (1) (fig. 21) de extrermitatea libera a
~untului (5), pentru anularea unei eventuale pretensionari a bimetalului

de catre ~unt.
 Se controleaza func,ionarea corecta a declan~ato.3relor.
Daca aparatul nu func,ioneaza corect, se procedeaza la
modificarea inclinarii axului declan~ator, deplasand pla,:u,a de reglaj
din stanga axului declan~ator, pentru marirea SalJ mi~orarea
intrefierului.
Dupa obtinerea pozi~iei corespunzatoare func~ionarii corecte a
declan~atorului maximal de curent, ~uruburile de fixare ale placutei de
reglaj se blocheaza cu o picatura de nitroemail.

8.2.3. inlocuirea declan~atorului de minima tensiune DTm (fig. 22)

Instructiunile de montare sunt urmatoarele:
-se scoate capacul intreruptorului;
-se demonteaza intreruptorul de pe placa de fi;(are (sau se
extrage intreruptorul debro~abil din soclul fix);
-se introduc conductoarele de alimentare a bobinei DTm prin
g~urile (1) din carcasa aparatului;
-se racordeaza conductoarele de alimentare a bobinei DTm la
bornele (5);
-se extrage paravanul (3) ~i se indeparteaza sectorul
semicircular, dup~ care se introduce la loc paravanul in loc:a~;
-se monteaza resoartele lamelare (2) in canalele din suport;
-se introduce declan~atorul DTm in loca~ul din carcasa,
trecand parghia (4) pe deasupra acului declan~ator;
-se remonteaza intreruptorul pe placa de fixare sau in soclul fix;
-se remonteaza capacul intreruptorului;
-se controleaza functionarea corecta a declan~torului DTm astfel:
a) daca bobina nu este alimentata, declan~atorul trebuie sa nu
permita inchiderea intreruptorului;
b) daca bobina este alimentata la tensiune nominala, declan-
~atorul trebuie sa permita executarea marevrelor de
inchidere-deschidere a intreruptorului;

10n
 c) intreruptorul fiind inchis, se intrerupe alimentarea bobinei,
moment in care intreruptorul trebuie sa se deschida.

Fig. 22

8.2.4. Tnlocuirea declan~atorului de deschidere DD (fig. 23)

Succesiunea operatiilor de montare a declan~atorului DD este

aceea~i ca la pct. 8.2.3. Suplimentar se monteaza armatura mobila (5) pe

axul releu (4) cu ~uruburile (6).

101
 Se controJeaza functionarea corecta a declan~atorului OD:

-se fnchide fntreruptorul;

8.2.5. fnlocuirea contactelor auxiliare

fntreruptorul poate ti echipat cu contacte auxiliare (un contact

normal inchis-NI ~i un contact normal deschis-ND).

102
 -se demonteaza Intreruptorul (7) de pe placa de fixare (5) (sau
se extrage Intreruptorul debro~abil din soclul fix);
-se conecteaza conductoarele de legatura ale contactelor
aux;liare la borne'e (2) ale soclului de conexiuni (1);
-se fixeaza soclul conexiunii pe carcasa Intreruptorului cu
~urubul (6);
-cu intreruptorul in pozitia ..Deschis.. se introduc contactele
auxjliare ND ~i NI in loca~ele din peretii despartit()ri ai fazelor,
urmarind ca parghia (8) de actionare a contactelor auxiliare sa intre in
loca~ (fig. 25.a, b, c);
-se fixeaza contactele auxiliare NT ~i NI cu placute de fixare (9)
(fig. 25. a, c) ~i ~urubul (10);
-se fixeaza intreruptorul pe placa de fixare (sau se introduce
intreruptorul debro~abil in soclul fix);
-se monteaza capacu' intreruptorului;
-se controleaza functionarea electrica a contactelor auxiliare,
cu ajutorul unei 'ampi de control, efectuand cateva manevre de
inchjdere ~i deschidere a intreruptorului.

(.9} (jiJ

a) ,(')

Fig. 25

104
 8.3. inlocuirea elementelor ~i subansamblurilor
la intreruptoarele USOL 500 ~i 630 A

8.3.1. fnlocuirea contactelor fixe ~i mobile

Daca Tnurma unui regim intensiv de lucru sau a Tntreruperilor dese
ale curentilor de scurtcircuit, suprafetele de contact ajung la un nivel de
deteriorare avansat, este necesara Tnlocuireacontactelor.

8.3.1.1. Demontarea contactelor fixe

Se efectueaz~ astfel:
-La intreruptoarele nedebro~abile se desfac conexiunile de la
bome ~i se demonteaza intreruptorul din panou.
-in cazul intreruptoarelor debro~abile este suficienta extragerea
intreruptorului din soclul fjx.
-Se scoate capacul intreruptorului.
-Se scot camerele de stingere.
a) La intreruptoarele nedebro~abile leg~turi spate (fig. 26):
-se de~urubeaz~ de pe bulon piuli'ele (5) ~i (6) cu cheia
triunghiulara;
-se de~urubeaz~ ~uruburile (9). se scot pere~i jzolanti ~i axul
declan~ator (8);
-se de~urubeaz~ ~uruburile (10) ~i (11). cu care este fixat
mecanismul de actionare pe carcas~ ~i se extrage partial
mecanismul din carcas~;
-se scot contactele fjxe.
b) La intreruptoarele nedebro~bile leg~turi fa~ (fig. 27):
-se de~urubeaz~ ~uruburile (1) ~i (2) ~i se extrag con-
tactele fixe.

105
c) La intreruptoareJe debro9abile (fig. 28):

-se scot contactele tulipa (13) de pe bomele (12);

-se executa acelea9i operatii ca la pct. a.

107
 8.3.1.2. Mantarea contactelar fixe

Pentru a manta in aparat cantactele fixe, se executa in ardine

inversa taate aperatiile de la pct. 8.3.1.1.

8.3.2. inlocuirea declan~atoarelor termice §i maximale de curent

(fig. 29)
Toate operatiile de mai jos se executa cu intreruptorul in pozitia
'.Deschis" §i scos de sub tensiune.
a) Se rote~te axul declan~ator. pentru a provoca ,jeclan§area
aparatului. Se desfac §uruburile (4) §i (6) §i se 8coate axul
declan§ator.
b) La intreruptoarele care nu au avut declan§atoare termice ~i
maximale de curent:
-se desfac piulitele (11) §i se scoate piesa de I~Upru, care
une§te piesele (10) ~i (13);
-se scoate distantorul (21 ), care sprijina axul declan~ator.
c) La intreruptoarele cu declan§atoare termice ~i maximale de
curent se desfac piulitele ( 11) ~i se extrag declan~atoarele.

d) Noile blocuri de declan§atoare se introduc ill ioca§urile

prevazute in carcasa ~i in piesele (10) §i (13).
Se fixeaza cu piulitele ( 11).
e) Se fixeaza la loc axul declan~ator cu ~uruburiJe (4) §i (6),
stranse partial.
Se armeaza mecanismul prin aducerea manetei in pozitia "0",
apoi se deplaseaza in pozitia "I".
e) Se scot dopurile (20) aie ~uruburilor (1) §i (8), se de~uru-
beaza atat §uruburile, cat ~i piulitele (15).

108
 Fig. 29

Se mentine in permanent~ intreruptorul rn pozitia "inchis".

g) Se aduce ~urubul (16) in contact cu tija de declan~are (17) a

declan~atorului termic. apoi se rote~te ~urubul in sens invers acelor de

ceasornic. pan~ produce declan~area intreruptorului.

Dupa declan~are se rote~te in acela~i sens ~urubul (16) cu 1 %

rota,ii

in aceasta pozitie ~uruburile se blocheaza cu contrapiulita.

Se strang definitiv ~uruburile (4) ~i (6).
h) Se aduc parghiile (2) ~i (9) pe bolturile declan~atoare
respective, apoi se blocheaza pe pozi~ie cu ~uruburile (1) ~i (8).

109
 i) Se aduce intreruptorul in pozitia "I", se verific~ (iac~ distanta
intre ~urubul (16) ~i boltul declan~atorului maximal de curent este
de 0,4... 0,6 mm, iar forta necesara declan~arii, aplicata in punctul A,
este de 0,350... 0,400 kgf.
Pentru obtinerea acestei forte se actioneaza asupra resortului {5),
care se poate aduce in pozitia necesara utilizand dantura pal1~hiei(19).
j) Se monteaza la loc dopurile (20).
Se controleaza functionarea corect~ a declan~atoareior.
Dac~ aparatul nu functioneaza corect, se ver!fica reglajul
mecanic de la pct. g, h, i.
in cazul functionarii incorecte a declan~atoarelor termice, este
permisa corectarea cursei in gol a tijei de declan~are {17;1,prin rotirea
~urubului (16) in sensul cre~terii sau mic~orarii, astfel incat, la
refacerea probei, comportarea aparatului s~ fie corespunz,~toare.
in final se blocheaza contrapiulita (15) cu o picatura de
nitroemail.
8.3.3. inlocuirea declan~atorului de deschidere DD (fig. 30):
a) Se scoate intreruptorul de sub tensiune.

b) De demonteaza capacul.

c) Se demonteaz8 intreruptorul din panou pentru fntreruptorul

in execu\ie nedebro~abila sau se extrage intreruptorul debro~abil din
soclul fix.

d) Se demonteaza placa de fix are (5).

e) Se introduc capetele conductoarelor de alimentafe a bobinei

declan~atorului 00 prin orificiile din spatele carcasei intreruptorului
(pe faza T).

110
 f) Se introduc resoartele lamelare (8) in degajarile din suportul
declan~atorului DD ~i se introduce declan~atorul DD in loca~ul sau din

carcasa intreruptorului.
g) Se controleaza daca distan~a intre ~urubul (7) ~i parghia (9)
de pe axul declan~ator este de 1,5...2 m.

0~
--~\0..~
a L
~~ f[i'~\3;-
\

~"~~

Fig.30

Daca distan\a nu corespunde. se extrage declan~atorul DD ~i

se regleaza distanta cu ajutorul ~urubului (7) ~i piuli\ei (6).
h) Se conecteaza capetele conductoarelor la bornele (4).

i) Se monteaza placa de fixare (5).

j) Se monteaza Tntreruptorul Tn panou sau se introduce
Tntreruptorul debro~abil Tn soclu.

k) Se monteaza capacul Tntreruptorului.

I) Se verifica func\ionarea declan~atorului DD.

111
 La alimentarea bobinei cu tensiune nominala, declan~atorul
trebuie sa produca deschiderea intreruptorului aflat in pozitia "inchis".

8.3.4. inlocuirea declan~atoruJuide tensiune minim~ DTm (fig. 31):

a) Se executa operatiile mentionate la pct. 8.3.3. a, b, c, d, e, f.

b) inainte de introducerea DTm In loca~ul din carcasa, se

demonteaza piesele (11) ~i (12) pentru a le inJocui cu subansamblul de
rearmare (16), alcatujt din parghiile (13) (15) ~i paravanul (14) (fig. 31 ).

(l)@

~~~
!-tr
i le,

~
I.

""'=::::
"

, ""
J '1 r~~"
"
---@

I \

0
~ (~~\1'
'. ,'eJ: \/.~

@~~ (~(/Ot!g)
L \,
y
Fig.31

112
 c) Se aduce maneta intreruptorului in pozi\ia "Deschis" §i se
introduce declan§atorul DTm in loca§ul sau din carcasa.
d) Mentinand cu mana armatura mobila in pozitia "Tnchis", se
aduce maneta intreruptorului in pozitia "Tnchis.., pentru a se verifica
distanta intre §urubul (7) §i parghia (9) de 2,5- 2 mm.
e) Daca distanta nu corespunde, se extrage declan§atorul din
carcasa §i se conecteaza cu §urubul (17) §i piuli~a (8).
f) Se conecteaza captele cablurilor de alimentare la bomele (4).
g) Se monteaza placa de fixare (5).
h) Se monteaza intreruptorul pe panou sau se introduce
intreruptorul debro§abil in soclu.
i) Se monteaza capacul intreruptorului.
j) Se controleaza func1ionarea corecta a declan§atorului DTm:
-daca bobina nu este alimentata, declan§atorul trebuie sa
nu permita inchiderea intreruptorului;
-daca bobina este alimentata la tensiune nominala.
declan§atorul trebuie sa permita executarea manevrelor de inchidere
-deschidere;
-intreruptorul fiind inchis. se intrerupe alimentarea bobinei,
moment in care intreruptorul trebuie sa se deschida.

8.3.5. inlocuirea contactelor auxiliare (fig. 32)

a) Se scoate intreruptorul de sub tensiune.
b) Se demonteaza intreruptorul din panou sau se extrage
intreruptorul debro~abil din soclul fix.
c) Se demonteaza capacul.

113
 d) Se demonteaza placa suport.
e) Daca intreruptorul a fost echipat cu contacte auxiliare ~i
necesita inlocuiri, datorita unor eventuale defectari ale acestora. se
procedeaza la inlocuirea blocului defect astfel:
-se decupleaza legaturile la bornele auxiliarului defect;
-se inlocuie~te cu auxiliarul nou;
-se conecteaza legaturile la bornele noului auxiliar Tn
aceea~i ordine.
f) Daca se dore~te echiparea cu contacte auxiliare la utilizator
a unui aparat livrat fara echipare. se procedeaza astfel:
-se solicita la furnizor placa de fixare ( 1), echipata cu
col~arele (3) sudate ~i contactele auxiliare (3), fixate cu axele (6) ~i
inelele de siguran~a (7); izolarea contactelor auxiliare fa~a de placa de
fixare este asigurata de izola~iile (4) ~i (5);

114
 -se solicit~, de asemenea, resortul (8), peretele izolant (9),
~urubul special (10), parghia (11) ~i piulitele (12), care comand~
inchiderea ~i deschiderea contactelor auxiliare;
-se monteaza (fig. 32) in loca~urile (13) din carcas~, reperele
(8), (9), (10). (11) ~i se regleaz~ cu ajutorul piulietelor (12) pozitia
pentru semnalizarea dorit~;

.declan~are prin relee -1,5 mm;

.intreruptor inchis-deschis -4 mm;

-in situatia in care se solicit~ un num~r impar de auxiliari,

distantatorul (14) poate inlocui auxiliarul care lipse~te.

8.4. inlocuirea elementelor ~i subansamblurilor

la intreruptoarele USOL 800 A

8.4.1. Tnlocuirea electromagnetului de comanda

Pentru inlocuirea electromagnetului de inchidere sau a partilor

sale componente RB, EM, CC, se procedeaza astfel (fig. 33):

-Se demonteaza capacul din fata (1), de~uruband ~uruburile (2).

-Se scoate capacul magnetului de inchidere (3), de~uruband

~uruburile (4).
-Se scot cele doua inele (5) ~i axul (6). ce trece prin cele doua
manete (7) ~i cele doua parghii (8).

-Se de~urubeaza cele doua ~uruburi (9).

-Se scot cele doua tuburi ~i se trege de magnetul de inchidere,

scotand suportii (11) din carcasa aparatului (16).

115
 Fig.33

Pentru montarea magnetului de inchidere pe aparat, sensul

opera~iilor este invers celor de mai sus.
Pentru inlocuirea releului de blocaj (RB) ~i a contactorului de
comanda (CC) la opera~iile descrise mai sus, se adauga urmatoarele:
-se desfac legaturile de la bornele RB ~i CC;
-se de~urubeaza cele patru piuli~e (12);
-se scot cele doua col~are (13);
-se scoate suportul (14), de~uruband cele doua piuli~e ~i astfel
releul de blocaj RB este demontat;
-se de~urubeaza cele doua piuli~e (15) ~i se Irage lateral
contactorul de comanda.
Pentru montarea lor, ordinea opera~iilor este inversa
8.4.2. inlocuirea declan~atorului de minima tensiune (DTM)
inlocuirea DTm se face astfel:
-cu intreruptorul deschis se desfac legaturile de la bornele
contactelor auxiliare (C1 -C2);

116
 -se scoate capacul din spate (1) (fig. 34), sco~and~uruburile (2);
--
~,

.:1L
. ,[9
p

-
~ ~ -
(5)
-2

Fig.34
-se scoate declan~atorul de tensiune minima (4), placu,a
izolatoare (3), sco,and ~uruburile (7) ~i (8), prevazute cu ~aibe Grower.
Pentru montarea declan~atorului (4), ordinea opera'iilor este
inversa, avandu-se grija ca, la introducerea declan~atorului, parghia
de rearmare (5) sa fie deasupra parghiei (6) a mecanismului de
ac'ionare.
Pentru schimbarea numai a bobinei DTm, dupa montarea
declan~atorului se procedeaza astfel:
-se demonteaza parghia declan~atoare (5), de~uruband piuli~ (9);
-se demonteaza parghia de blocare (10) ~i miezul mobil, sco~nd
resortul ~i cele doua axe pe care este montata parghia;
-se scot pere,ii laterali ( 12), de~uruband ~uruburile ( 11);
-se scoate bobina de pe miezul fix, desfacand legaturile de la
bornele (13) ale conectorului.
Pentru montarea bobinei, ordinea opera'iilor este inversa.
Dupa montarea bobinei este necesar sa se efectueza reglajul ~i
verificarea DTm.

8.4.3. inlocuirea declan~atorului de deschidere

inlocuirea declan~atorului de deschidere (00) se face similar cu
inlocuirea OTm.

117
 8.4.4. Tnlocuirea contactelor auxiliare

inlocuirea contactelor auxiliare C1 -C2 se face dupa cum um1eaza

(fig. 35):
-se deschide intreruptorul;
-se desfac legaturile de la bomele contactelor auxiliare (9);
-se scoate capacul din spate (1), scotand ~uruburile ,~2);
-se scot placile (7), scotand ~uruburile (8). preva;zute cu ~aibe
Grower;

-se scot cutia contactelor auxiliare (4) ~i placa izolatoi3re (3)

Fig.35

Pentru montarea contactelor auxiliare, ordinea operatiilor este

inversa, avandu-se grija ca la introducerea cutiei contactelor auxiliare (4),
extremitatea parghiei mecanismului de actionare (5) sa se fjxeze intre
parghiile (6), nituite pe axul contactelor auxiliare.

118
 8.4.5. inlocuirea camerelor de stingere

Pentru inlocuirea camerelor de stingere se apasa fiecare

camera de stingere In sensu' sagetii (a), comprim~nd arcul (1) ~i
trag~ndu-se in acela~i timp in sensul sagetii (b), conform indicatiilor
din figura 36.

Fig.36

La montarea camerelor de stingere se procedeaza astfel:

-se a~aza camera de stingere (3) cu arcul (1) pe pragul
postamentului (2);
-se apasa in sensul sagetii (a), impingand moderat in sensul
sagetilor (c);

119
 -5e trage u~or camera de 5tingere in 5en5UI 5agetii (b), pentru
a verifica fix area ace5teia.

8.5. Verificarile impuse dupa inlocuirea elementelor

~i subansamblurilor

Dupa inlocuirea elementelor ~i subansamblurilor se impune

efectuarea de verificari, care sa ateste functionarea corespunzatoare a
elementului sau subansamblului inlocuit ~i a intreruptorului in
ansamblu, astfel:

a) Dupa inlocuirea camerelor de stingere se efectueaza

controlul functional mecanic (pct. 7.4).

b) Dupa inlocuirea contactelor fixe se efectueaza urmatoarele

probe:

-verificarea marimii distantei intre contacte, curst~i ~i presiunii

in contact ~j, eventual, caderilor de tensiune pe contacte (pct. 7.15);
-controlu' func~ional mecanic (pct. 7.4).
c) Dupa inlocuirea contactelor mobile se efectuE!aZa probele
enumerate la pct. 8.5. b ~i urmatoarele:
-verificarea dispozitivului de siguranta contra extragerii
accidentale (pct. 7.5);
-verificarea DTm (pct. 7.6);
-verificarea DD (pct. 7.7);
-verificarea dispozitivului de semnalizare a dec'an~arii prin
relee (pct. 7.10);
-verificarea dispozitivului de temporizare (pct. 7.11);

-ungerea articulatiilor ~i mecanismelor (pct. 7.18).

120
 d) Dupa inlocuirea declan~atoarelor se efectueaza:

-verificarea ~i reglarea declan~atoarelor (pct. 7.16);

-verifjcarea dispozitivului de semnalizare a declan~arii prin
relee (pct. 7.10).
e) Dupa inlocuirea declan~atorului de tensiune minima se
verifica functia acestuia montat pe intreruptor (pct. 7.6);
f) Dupa inlocuirea declan~atorului de deschidere se verifica
functia acestuia montat pe intreruptor (pct. 7.7).
g) Dupa inlocuirea electromagnetului de comanda se verifica
functia acestuia montat pe intreruptor.
h) Dupa inlocuirea contactelor auxiliare se verifjca circuitele
auxiliare (pct. 7.8).

9. COMPONENTA FORMATIEI DE LUCRU $1 NORMELE

DE TIMP ORIENTATIVE

9.1. Componenta fonnatiei de lucru

Lucr8rile de intretinere pot ti etectuate de doi electricieni, din

care unul cu categorie de calificare superioara (un electrician categoria
a 11-asau a Ili-a ~i unul categoria a VI-a sau a Vil-a).

Lucr8rile de reparatii ~i veritic8ri dup8 reparatii se vor executa

de personal cu inalt8 caliticare (maistru, tehnician sau muncitor
categoria a V-a -a Vil-a), specializat in verificarea, intretinerea ~i
repararea intreruptoarelor automate de joas8 tensiune tip USOL.

121
 9.2. Propunerile de norme de timp la revizia unui il1treruptor

Timpii orientativi pentru efectuarea fiecarei lucr~\ri din cadrul

reviziei unui intreruptor USOL 500 A sunt precizati in tabelul18.
Tabelul18

122
 Timpii orientativi pentru efectuarea reviziilor la intreruptoarele

USOL de alti curenti nominali se obtin prin amplificarea duratelor

propuse pentru USOL 500, cu urmatorii coeficienti: 0,8 pentru USOL 100;

0,9 pentru USOL 250; 1,1 pentru USOL 630 ~i 1 ,2 pentru USOL 800.

Din tabelele 3 ~i 18 rezulta timpii orientativi totali pentru revizia

intreruptoarelor USOL, in functie de momentul efectuarii verificarilor

(initial, periodic, accidental) ~i curentul nominal al intreruptorului, dup~

cum urmeaza (tabelul 19)'

123
 I<\i
.CJ
~ '5
.-O
"C .L:
O Q)
.L:
Q)
c.
Q) .
c. c: '<11
ai'<11 't\I:g
§ E ~ ~~ E ~
~.
CJ :]~ .c: Q) :!~
'<11 'v ~ ."C
:] -CJ
c:
~ CJ CJ
.-:] ...I). 'v CJ CJ
.0:; Q) .c
C: (.) 0 Q) co
,-c: Q) Q) co (U Q) .-Q)
c:...".i"-~C:-
..Q) .-Q) co co .-c:
»« a; -q;- q;- Q)
O ...NCOCO...~
Z c:
:J c: > c.
Q) C).
..c: Q)
W c. .-Q) , ...w c:
" I , I .-
Wu.Q.I-U~Z ,
-JQ.~~~a:~~
 10. APARATELE, SCULELE ~I MATERIALELE NECESARE

Pentru verificarile din cadrul reviziilor a intreruptoarelor USOL

sunt necesare urmatoarele aparate:

-megohmmetru tranzistorizat de 500; 1500 ~i 2500 V; 0-10000 MO,

tip MT -25 (R.S.R. -ICEMENERG);

-punte Wheatstone -Thomson, 10-4... 107 0., tip RWT hi 2.1

sau tip RWTHIR 4.1 (R.S.R. -INM -Bucure~ti);

-trusa pentru incercarea izola,iei, 0 ...2 kV, 50 Hz, 100 mA,

tip TCS-2 (R.S.R. -ICEMENERG);

-trusa de curent ~i tensiune, 0 ...20 A; 0 ...440 V, tip TCT-2

(R.S.R. -ICEMENERG);
-autotransformator reglabil 50 A- 220/0 ...250 V, tip ATR 50

(R.S.R. -ICEMENERG);
-baterie de acumulatoare 12 V -45; 55; 77; 110; 180 Ah,
tip 12-R-45 sau 12-55... 110 sau 12-ES-180 (R.S.R. -Acumulatorul-

Bucure~ti -Bistri'a);
-set chei dinamometrice 0-36 daNm;
-ampermetru magnetoelectric cl. 0,2; 15; 30; 75; 150; 300;
750 mA- 1,5,3,7,5, 15,30 A, tip C-4 (R.S.R. -IAEM- Timi~oara);

-milivoltmetru magnetoelectric de c.c. cl. 0,2 de 45; 75; 150;

300; 750 mV- 1,5; 3 V, tip C-4 (R.S.R. -IAEM -Timi~oara);
-aparat universal de masura, cl. 1 c.c. ~i 1,5 c.a. de 50 ~A -

5 A c.c.; 2,5 mA -5 A c.a.; 75 mV -1000 V c.c.; 2,5 -1000 Vc.a.;

0,5- 20 MO.;-10 -10 db, tip MAVO -35 (R.S.R. -IAEM -Timi~oara);

125
 -indicator de continuitate a circuitelor tip ICC..4 (R.S.R. -
ICEMENERG) sau buzer 4.5 V (R.S.R. -Elba -Timi~oara:~;

-termometru termic cu toluen sau mercur, cl.1, de 0 ...500 C

(R.S.R. -Centrofarm -Bucure~ti);

-dinamometru cu resort (~i intinzator) de 0,5; 2,5; i5; 10; 25 kgf

(R.S.R. -Electrometal- Cluj);

-~ubler cu stigmas 150 mm (R.S.R.);

-trusa pentru verificarea ~i reglarea in e:(ploatare a

declan~atoarelor intreruptoarelor automate de joasa tensiurle. tip USOL
VD-01 (R.S.R. -ICEMENERG).

Sculele ~i materialele necesare pentru revizia intreruptoarelor

tip USOL sunt

-trusa chei fixe (10 chei) 1 buc

trusa chei tubulare

1 buc.

cheie franceza mica

1 buc.

-cle~te patent cu maner izolant

1 buc.

-~urubelnite cu maner izolant de diferite marimi (mica,

medie, mare)

-~urubelnite mecanice

-pile late fine de diferite marimi

-pile rotunde de diferite marimi

-pile semirotunde de 150 mm

1 buc.
trusa pile ceasomicar
1 buc.

pensula lata

126
-pensula rotunda

-bidon 3I 1 buc.

-palnie 1 buc.

-cana 0.5 I 1 buc.

-lantema 1 buc.

-baterie 2 buc.

-lada pentru scule 1 buc.

-ciocan de 0,250 kg 1 buc.

-dalta pentru metal 1 buc.

-perie de sarma 1 buc.

-ac de trasat

-penseta lunga 1 buc.

-cle~te cu varf indoit 1 buc.

-alcool tehnic 0,31

-alcool rafinat

-benzen 0,11
-tricloretilen~ 0, 11
-panz~ de bumbac 0,1 m2
-~mirghel de panz~ 0,05 m2
-ulei sjliconic sau unsoare pentru mecanisme fine
0,01 kg
(NID 457-72)
-unsoare siliconica NP 11 sau unsoare consistenta. tip
0,01 kg
RUL 100 (NT -1-R-022)

-vopsea ro~ie 0,01 kg

-carpe de ~ters 0,3 kg

127
 11. MIJLOACELE ~I MAsURILE DE PROTECTIE A I~UNCII

in dotarea echipei de revizie a intreruptoarelor automate de joasa

tensiune trebuie sa existe urmatoarele mijloace de protec\ie:
-cjzme electroizolante de j.t. 2 per.
-manu~i electroizolante de j.t. 2 per.
-casca de protec\ie 2 buc.
-ochelari de protectie 2 per.
-covor electroizolant 1 buc.
-indicator de tensiune 1 buc.
-scurtcircuitoare portabile 3 seturi
-paravane electrojzolante 3 buc.
-banda pentru imprejmuire 10 m
-placu\e avertizoare ~i de interdiC\ie a manevrarii 3 buc.
intreruptoarelor
-trusa medicala portabila 1 buc.

Lucrarile de intretinere se efectueaza dupa luarea tuturor

masurilor impuse prin N.T.S.M. (PE 006/81 ~i PE 119/82.1 ~i N.P .S.I.
(PE 009/81).
Membrii formatiie de lucru trebuie sa aiba grupele de autorizare
" ali-a ~i a Ili-a, sa fie dotati cu mijloace de protectie ele(:troizolante
contra aparitiei accidentale a tensiunii la locul de munca, contra
efectelor aparitiei arcului electric ~i pentru delimitarea materiala a
zonei de lucru (cap. 1 ~i 2 din PE 119/82).

1 Conform Ordinului nr. 655/10.09.97, privind aprobarea Nom7e/l)r spec;fice

de protect;e a muncii pentru transportul §i distributia energiei electrice,
elaborat de Ministerul Muncii ~i Protectiei Sociale, se abroga Nom7ele de
protectie a munci; pentru activitati in insta/at;ile electrice. indicativ F.E 119/90.

128
 inainte de inceperea lucrarilor trebuie sa se ia masurile
organizatorice de protectie a muncii pentru executarea lucrarilor in
instalatiile electrice in expfoatare, privitoare la: admiterea la lucru,
supravegherea in timpul lucrului, mutarea in alta zona de lucru;
intreruperea lucrarilor ~i terminarea lucrarilor (cap. 4 din PE 119/82).
Pentru executarea lucrarilor cu scoaterea de sub tensiune a
instalatiilor electrice in exploatare trebuie sa se ia urmatoarele masuri
tehnice de protecVe a muncii (cap. 3 din PE 119/82):
-intreruperea tensiunii ~i separarea vizibila a instalatiei;
-blocarea in pozitia "Deschis" a aparatelor de comuta~ie prin
care s-a facut separarea vizibil8 a instalatiei;
-verificarea lipsei de tensiune;
-legarea instalatiei la pamant ~i in scurtcircuit;
-delimitarea materiala a zonei de lucru;
-asigurarea, unde este cazul, a zonei de lucru impotriva
accidentelor de natura neelectrica.
in cazul intreruptoarelor debro~abile, demontarea acestora
pentru revizii se face dupa deschiderea intreruptorului, utilizand
maneta de debro~are, fara a mai fi necesara separarea circuitelor ~i
punerea la pamant.

NOTA. Pentru actualizarea lucrarilor la care se face referire in

aceasta instructiune se va consulta Ca/a/ogul prescriptiilor
tehnice din domeniul producerii, transportului, distributiei §i
utilizBrii energiei electrice §i termice in vigoare.

129
 ~
'~ 'ro
w N
z ro
« ~ "".
10
£
c=
0>
N In
... .0
°
O
u
Q)
U)
(')
...:
c
c
° ""5
'6 a
ro .c
U5 E
(jj
.5
""Q;
'iQ
~
ID
"S
~ "C
:I:
m
U
00
W 1j).
C ~
It: ~
O ~
-J ID .:..:
W I ~
00 .~ :c
W .cg E
0:: ~ ro
ro U)
a. C
~ ro ro
00 °.c
'- ~
:i U UJ
~ ~
W ro
UJ
ro .c
~ E
Q) .-
-g-§
.-= UJ
a. Q)
Q) "C
-E Q)
.-UJ
~Q)
Q) .-
'- a.
ro Q)
0-
-Q)
'ro ...
IJ ro
~ O
"C ;(V
e E
a. ...
~
~ Q)
.-= Qj
.c '-
ro Q)
LL IJ
130
 ~
'~ 'ro
w N
z ro
« ~ "".
10
£
c=
0>
N In
... .0
°
O
u
Q)
U)
(')
...:
c
c
° ""5
'6 a
ro .c
U5 E
(jj
.5
""Q;
'iQ
~
ID
"S
~ "C
:I:
m
U
00
W 1j).
C ~
It: ~
O ~
-J ID .:..:
W I ~
00 .~ :c
W .cg E
0:: ~ ro
ro U)
a. C
~ ro ro
00 °.c
'- ~
:i U UJ
~ ~
W ro
UJ
ro .c
~ E
Q) .-
-g-§
.-= UJ
a. Q)
Q) "C
-E Q)
.-UJ
~Q)
Q) .-
'- a.
ro Q)
0-
-Q)
'ro ...
IJ ro
~ O
"C ;(V
e E
a. ...
~
~ Q)
.-= Qj
.c '-
ro Q)
LL IJ
130
132
 f
0)
In
.0
O

~ q ~ 0; 0; ~ 0: 0; 0: ~ q 0:
":5 ..,. (I) .- CX) a) 10 o C') O f'..
"5 N 9 N (') ~ v "t N M CX)
.0 ~ O ..- "': 0;
~
0: .-
0: ~ q '"":
E ..,. (I) 0 ,... I'-- <0 ,... (1}
~ cq ~ ~ {¥); ~ <1; <1i <0: ~ ~ II)
Ci5
~ ..,. "" -.1- M (') M M "' C') M ~

.:5
3
:0
E
10 E
(/I
C b
10
.0 '(1]
::I E
(/I
10 .c
o
::I .E o
10 4)
(/I
0) 1=: ~
.Q) « :J 0>
(/I ti "0
0> (\) ~ () .in
1=:
~
:c:
.5. c 0) ID u
(1!
c
0) 2 0 o
10 8 .c .~ ,m 4) 0>
~ :J .ro "'.n .X -0 "0 'B"
~ .x .9- :J '- ... (1!
'E 0) Q) 0) (1! 0 o
0)
::I N c
o
2 "0
ID ro ro -0 om
c ;:, ,tU U)o (l)-
0> u 'IV u u '- 1:5 c: c: "<13
.2
O :J ro 0) (0 !0 0<0
0) W
t:
-
E C
(1]
U
~
c 00)
.2
.~ 13 c: u E
IV 0 a tU o 4) 0> (1! .I:; tU m
11: ~ W u O () 0 O ~ u ct: (9
.3
"3
'0
0.
:]
~ ~ <{ ~ ~ « ~ « «
~ 0 0 0 O o O O O <3: ~ «
"' I£) Il) I!) 0 M M ~ M o 0
:s N N N N 10 <C <0 (0 (0 M C") ~
"3 --1 --1 --1 -.J -1 -.J -J -J ..J (0 (0 <0
0. O O O O O O O O O .0) "Qj .0;
i= 00 (/) (/) (/) (/) (/) (/) (/) (/) .s:; .c .c
~ ~ :J :J ::! ::) ::> :J => (.) Q ~
..: ..,. I£) <0 ,N CX) m O ~ M U)
z "5 N N N ('I N M M ~ M ~ M

133