REACTUALIZARE 0.

RE - I 194 INSTRUCŢIUNI PRIVIND

DETERMINAREA GRADULUI DE UTILIZARE ECONOMICĂ
LA REŢELELE DE DISTRIBUŢIE A ENERGIEI ELECTRICE
- Document de discutie -
Contract: 13/13.05.2004

Beneficiar : ELECTRICA SA
Executant : Universitatea Politehnica Bucureşti
Facultatea Energetica
Responsabil lucrare Prof.dr.ing.Gheorghe Comănescu
E-mail : ghcom@energ.pub.ro

Bucuresti 2004
 CUPRINS

1. Scopurile şi utilitatea indicatorului grad de utilizare economică GUT ....................................3

2. Noţiuni şi notaţii........................................................................................................................4
3. Gradul de utilizare economică anuală la linii ...........................................................................7
4. Gradul de utilizare economică anuală la transformatoare ....................................................…8
5. Gradul de utilizare economică anuală a unui ansamblu de linii şi transformatoare .............…9
6. Informaţii neceare pentru stabilirea gradului de utilizare economică.................................…...9
7. Ipoteze şi relaţii de calcul al gradului de utilizare pentru cazuri în care lipsesc o
parte din datele necesare .........................................................................................................11
8. Precizări cu privire la rezultatele numerice care pot fi obţinute .............................................12
9. Precizări privind cazurile în care restricţiile tehnice sunt mai severe decât criteriul
economic .................................................................................................................................12
10. Precizări cu privire la interpretarea rezultatelor obţinute .......................................................13
11. Gradul de utilizare economica si gradul de incarcare ………………………………………15

Tabelele cu date necesare pentru calculul gradului de utilizare economică.................................16

Exemple de calcul ........................................................................................................................24

Anexa A. Mărimea de referinţă în raport cu care trebuie determinat gradul de

utilizare economică al reţelelor electrice .................................................................…35
Anexa B. Precizări cu privire la modul de determinare al sarcinilor
SMpec la transformatoare ...........................................................................................…39
Anexa C. Costul pierderilor Joule la linii şi transformatoare ...................................................…41
Anexa D. Elementul echivalent în stabilirea gradului de utilizare economică a
reţelelor electrice ....................................................................................................….44
Anexa E. O paralelă între utilitatea indicatorilor grad de utilizare economică (GUT)
şi procentajul consumurilor proprii tehnologice (cpt) ............................................…..49
Anexa F. Date de bază folosite la întocmirea instrucţiunii I 194/2004...................….............….52

2
 1. SCOPURILE ŞI UTILITATEA INDICATORULUI
"GRAD DE UTILIZARE ECONOMICĂ" (GUT)

Valorile indicatorului "grad de utilizare economică" exprimă raportul dintre tranzitul total
de sarcină realizat efectiv într-un anumit an şi, respectiv, tranzitul care ar fi fost optim economic
să fie realizat prin transformatorul, linia sau o întreagă reţea dacă acestea ar fi fost dimensionate,
din punct de vedere economic, corespunzător condiţiilor în care s-a desfăşurat efectiv
exploatarea din anul considerat.
Tranzitul optim din punct de vedere economic corespunde unui minim global al efortului
de investiţii cumulat cu costul pierderilor de putere şi energie în elementul respectiv.
Având în vedere această semnificaţie, valorile gradului de utilizare economică se
determină în fiecare an cu scopul de a pune în evidenţă instalaţiile în funcţionarea cărora s-au
înregistrat abateri importante faţă de optimul economic care ar fi fost corespunzător condiţiilor
efective de exploatare din anul considerat.
In cazurile în care se apreciază că gradul de utilizare economică prezintă abateri
importante faţă de 100%, în continuare se vor face analize cu privire la faptul dacă este sau nu
oportun economic a se trece la optimizări. Ca exemple în acest sens pot fi citate: schimbarea
punctului de secţionare la liniile cu alimentare de la două capete, rocade cu unităţi de
transformare de putere mai mare sau mai mică, mutarea unor consumatori de pe o linie de
alimentare pe alta, retehnologizări sau sistematizări ale reţelelelor gestionate, îmbunătăţiri ale
circulaţiilor de energii în reţelele buclate de repartiţie sau transport etc.
In final vor putea fi transpuse în practică numai soluţiile care – pe baza unor aprofundate
analize cost-beneficiu – este de aşteptat să fie cu adevărat generatoare de profit.
Scopul pentru care într-o primă etapă se determină gradul de bună utilizare economică
(GUT) nu necesită o deosebită exactitate în estimarea valorilor acestui indicator. Pe baza acestor
prime estimări sunt doar selectate componentele de reţea care urmează apoi a fi supuse unor
analize aprofundate pentru cunoaşterea posibilităţilor din punct de vedere economic de care mai
dispune reţeaua studiată, precum şi cu privire la eficienţa tehnico-economică a unor soluţii de
optimizare.
Mai considerăm util să subliniem distincţia care trebuie făcută între semnificaţia gradului
de utilizare economică şi semnificaţia gradului de încărcare, definit ca raport între sarcina
maximă de durată şi sarcina nominală a unui segment de reţea.

3
 2. NOŢIUNI ŞI NOTAŢII

2.1. Sarcina maximă pentru proiectarea unui element de reţea din punct de vedere
economic (SMpec(T)). Este sarcina maximă cu durata de utilizare T care, dacă ar fi fost folosită în
anul analizat cu dată de intrare pentru proiectare prin prisma minimului cheltuielilor totale
actualizate, ar conduce la aceiaşi parametri constructivi ca şi cei ai elementului de reţea
considerat, care există deja în exploatare. In principal, aceşti parametri pot fi secţiunea în cazul
unei linii sau tipul şi puterea nominală în cazul unui transformator.

2.2. Capacitatea optimă de tranzit a unui element de reţea proiectată din punct de vedere
economic corespunzător unei durate T de utilizare a sarcinii maxime S Mpec – se defineşte prin
produsul:
. (1,a)
In cazul când elementul de reţea se consideră a fi fost proiectat corespunzător duratei T r
care a fost deja realizată în utilizarea sarcinii maxime, relaţia (1,a) – care defineşte capacitatea
economică de tranzit – devine:
(1,b)

2.3. Gradul de utilizare GUT al capacităţii economice de tranzit la un element de reţea

prin care a fost tranzitată sarcina:
. (2)
se defineşte prin relaţia:

. (3)

Interpretări
 Indicatorul GUT exprimă măsura în care prin tranzitul W S realizat în exploatare a fost
utilizată capacitatea economică de tranzit W pec(Tr) corespunzătoare minimului cheltuielilor
totale actualizate din anul analizat.
 GUT la pătrat, conform relaţiei (15), exprimă raportul dintre costul actualizat real (CPW a) şi
costul actualizat economic (CPWec,a) al pierderilor de putere şi energie dintr-un ansamblu de
componente al unei reţele.

4
 Având în vedere expresiile (1) şi (2), relaţia (3) mai poate fi scrisă sub forma:

, (4)

respectiv

, (5)

Prin urmare, gradul de utilizare economică GUT poate fi exprimat fie prin raportul (3)
dintre sarcini în Vah, fie prin raportul (5) dintre puteri aparente maxime sau, respectiv, dintre
curenţi maximi de durată.

2.4. Principalele notaţii utilizate

A - componenta investiţiei specifice în linie, independentă de secţiunea acesteia ($/km);

a - rata de actualizare a cheltuielilor (%/an);
Cex - cheltuieli de exploatare ($);
Cis - cheltuieli independente de sarcină ($);
CPW - costul total actualizat al pierderilor de putere şi energie pe întreaga durată de studiu;
CPWec - costul economic al pierderilor care se obţine în condiţiile în care CTA sunt minime;
CTA - cheltuieli totale actualizate la anul de PIF;
cp - costul investiţiei specifice în centrala electrică ($/kW);
cw - costul specific al energiei pierdute, corespunzător treptei de tensiune la care
funcţionează o linie sau este alimentat un transformator ($/kWh);
cpw - costul specific actualizat al pierderilor de putere şi energie ($/kW.an):

d - dauna specifică ($/kWh nelivrată);

IM - sarcina maximă de durată dintr-un an (A);
IMpec(T)-sarcina maximă cu durata de utilizare T care, în proiectare economică, ar conduce la
aceiaşi parametri constructivi ca şi cei ai elementului aflat în exploatare;
jec(T) - densitatea economică de curent corespunzătoare duratei T de utilizare a sarcinii maxime
(A/mm2, conform PE 135);
K - panta de creştere a costului specific al liniei cu secţiunea ($/km.mm 2 sau $/dm3 metal

5
 conductor);
L - lungimea traseului liniei (km);
m - multiplicator folosit în cazul tronsoanelor de linii cu secţiunea maximă utilizată s M
(relaţiile 8 şi 23, precum şi tabelul 7);
PF - pierderile în fierul transformatoarelor (kW);
PBpv - valoarea la sarcina nominală a cpt ale unui transformator, dependente de încărcare –
pierderile în bobinaje, consumul ventilatoarelor şi pompelor de ulei (kW);
SM - sarcina maximă de durată dintr-un an (kVA sau MVA);
SMfr - sarcina maximă frontieră dintre domeniile de utilizare economică a două trepte de puteri
nominale succesive ale unei aceleaşi serii de transformatoare (kVA sau MVA);
SMpec(T)- sarcina maximă cu durata de utilizare T care în proiectare economică, ar conduce la
aceiaşi parametri constructivi ca şi cei ai elementului aflat în exploatare;
s - secţiunea conductoare a unei linii (mm2);
sM - secţiunea economică maximă utilizată pe fază la un tip de linie (mm 2);
T - durata de utilizare a sarcinii maxime SM (ore/an);
Tr - durata de utilizare care a fost realizată în folosirea sarcinii SM dintr-un an anterior de
exploatare (ore/an);
Tts - mărime de calcul folosită pentru determinarea sumei unor cheltuieli actualizate pe
durata de studiu ts :

ts - durata de studiu (ani);

Wp - tranzit de sarcină activă (kWh/an);
WQ - tranzit de sarcină reactivă (kvarh/an);
WS - tranzit de "sarcină totală" (kVAh/an);
Wpec(Tr)- capacitatea economică de tranzit proiectată în anul analizat prin prisma criteriului CTA
minime pentru o durată Tr realizată în utilizarea sarcinii maxime:
;

 - rezistivitatea (ohm mm2/km).

3. GRADUL DE UTILIZARE ECONOMICA ANUALA LA LINII

6
 3.1. Sarcina maximă la care ar fost proiectată din punct de vedere economic capacitatea
de tranzit a unei linii cu secţiune s, pentru o durată de utilizare T a încărcării maxime, se exprimă
prin relaţiile:
(6)
sau, cu aproximaţia pe care o implică folosirea tensiunii nominale:
(7)
Fiecărei secţiuni normalizate s şi durată de utilizare a sarcinii maxime T le corespunde
căte un domeniu de încărcări maxime pentru care este economică alegerea în proiectare a
secţiunii respective.
Aşa cum sunt definite mai sus, fiecare dintre sarcinile S Mpec se situează în apropiere de
mijlocul domeniului încărcărilor economice corespunzător secţiunii respective.

3.2. Conform NTE 401/03/00 (noua denumire a PE 135), domeniul de sarcini IM pentru
alegerea economică în proiectare a secţiunilor maxime construite în practică – s M – este cuprins
între curenţii:
(0,9...1,4 Kj)sM.jec
în care Kj este coeficientul de creştere a densităţii economice de curent folosit pentru
determinarea numărului economic de conductoare pe fază sau pe circuite. Valorile secţiunilor s M
şi a coeficienţilor Kj sunt prezentate în tabelul 7.
Ca urmare, în cazul particular al liniilor existente cu secţiunea sM, la stabilirea gradului de
utilizare GUT, ca sarcină maximă pentru proiectare economică se va considera mijlocul
domeniului de folosire economică mai sus enunţat. In acest scop, pentru liniile cu secţiunea
maximă construită sM sarcinile de proiectare economică se vor calcula cu relaţia:
, (8)
respectiv
, (9)
în care multiplicatorul m se determină cu relaţia:

. (10)

Valorile multiplicatorului m sunt prezentate în tabelul 7.

7
 3.3. Gradul de utilizare al capacităţii economice de tranzit a unei linii – care se consideră
a fi proiectată din punct de vedere economic corespunzător duratei de folosire a sarcinii maxime
Tr, realizate în anul anterior de exploatare – se determină cu relaţia:

. (11)

La toate liniile cu secţiuni totale pe fază mai mici decât sM, m=1.

3.4. Valoarea economică a costului total actualizat al pierderilor de putere şi de energie –

care se obţine în condiţiile unei funcţionări economice cu CTA minime – conform relaţiei (C.8)
are expresia:
. (12)
Pantele K de creştere a costului liniei cu secţiunea s sunt indicate în tabelul 2.

3.5. Costul total actualizat al pierderilor de putere şi de energie – pe întreaga durată de

studiu corespunzător condiţiilor în care s-a desfăşurat exploatarea în anul analizat – conform
relaţiei (C.10) are expresia:
.

4. GRADUL DE UTILIZARE ECONOMICA ANUALA

LA TRANSFORMATOARE

4.1. Sarcina maximă SMpec(T) pentru un transformator se consideră mijlocul domeniului de

sarcini maxime corespunzător duratei de utilizare T, pentru care este economică alegerea în
proiectare a acestui transformator prin prisma criteriului "minim CTA".
In cazul domeniilor de alegere economică care parţial se situează deasupra puterii
nominale a transformatorului, frontiera lor superioară trebuie coborâtă la valoarea S nT. In astfel
de cazuri, drept sarcină Smpec se consideră mijlocul domeniului rezultat după tăierea impusă de
restricţia SnT.

4.2. Gradul de utilizare al capacităţii economice de tranzit al unui transformator care se

consideră a fi proiectată corespunzătior duratei de folosire a sarcinii maxime T r, realizate în anul
analizat – se determină cu relaţia:

8
 . (14)

4.3. Costul total actualizat al pierderilor de putere şi energie pe întreaga durată de studiu,
corespunzător condiţiilor în care s-a desfăşurat exploatarea în anul analizat, conform relaţiei
(C.14) are expresia:
. (15)

5. GRADUL DE UTILIZARE ECONOMICA ANUALA A UNUI

ANSAMBLU DE LINII SI TRANSFORMATOARE GUTa

In cazul unui ansamblu de elemente de reţea costul total actualizat al pierderilor

longitudinale de putere şi energie poate fi exprimat prin următoarele două relaţii:
; (16)
respectiv:
(17)
Prin urmare, gradul de utilizare economică a unui ansamblu:

. (18)

Detalii suplimentare sunt prezentate în anexa D.

6. INFORMATII NECESARE PENTRU STABILIREA

GRADULUI DE UTILIZARE ECONOMUICA
6.1. Datele de intrare necesare
6.1.1. Datele de tip constructiv necesare pentru aprecierea capacităţii de tranzit de care
se poate dispune în condiţii economice.

La linii
 tipul constructiv şi metalul conductor (ex. LEA-OlAl sau LEC-Cu etc.);
 secţiunea conductoare s;
 lungimea traseului L.

9
 La transformatoare
 tipul constructiv (ex.TTUS NS-Al) ;
 puterea nominală.

Notă. In cazul transformatoarelor pentru care, în tabelele 3....6, nu sunt prezentate sarcinile S Mpec
şi costurile economice ale pierderilor CPWec, mai este necesar să se cunoască mărimea la sarcina
nominală a consumurilor proprii tehnologice dependente de încărcare: pierderile nominale în
bobinaje şi – dacă este cazul – consumul ventilatoarelor şi pompelor de ulei.

6.1.2. Datele cu privire la tranzitul de sarcină care a fost realizat:

 tensiunea nominală la care funcţionează linia sau este alimentat transformatorul;
 curentul maxim de durată IM din anul considerat sau coeficientul de umplere a curbei de
sarcină ku corespunzător tipului de curbă de sarcină prin elementul respectiv;
 tranzitul de energie activă WP şi de energie reactivă WQ.

Este de dorit să se mai cunoască puterea activă şi puterea reactivă tranzitate la sarcina

maximă, pentru determinarea acestei sarcini cu relaţia care oferă rezultate mai

apropiate de realitate decât relaţia .

6.2. Tranzitul de sarcină şi durată realizată Tr

Tranzitul de sarcină totală prin fiecare element de reţea se determină, cu aproximaţii
care în majoritatea cazurilor nu depăşesc 3%, folosind relaţia:
. (19)
Durata realizată în utilizarea sarcinii totale maxime se obţine prin raportul:

(20,a)

când este cunoscută sarcina maximă de durată, sau cu relaţia

(20,b)
când se dispune de o valoare caracteristică a coeficientului ku, de umplere a curbei de sarcină.

10
 6.3. Tabele cu date pentru calculul valorilor gradului de utilizare economică
Pentru diferitele categorii de linii, în tabele 1 şi 2 sunt prezentate valorile densităţilor
economice de curent jec şi valorile pantelor de creştere a costului specific odată cu mărirea
secţiunii liniilor.
Densităţile economice de curent pentru duratele de utilizare a sarcinii maxime sub 1000
ore/an, se vor determina prin extrapolare liniară, luând ca bază valorile densităţilor indicate în
tabelele 1 şi 2 pentru duratele de 1000 ore/an şi 2000 ore/an. De exemplu, în cazul liniilor de 110
kV având realizată o durată Tr=500 ore/an:

Pentru diferitele categorii de transformatoare, în tabelele 3....6 sunt prezentate valorile

sarcinilor maxime pentru proiectarea economică S Mpec(Tr) şi costurile economice ale pierderilor
în bobinaje CPWec care se înregistrează în funcţionarea la sarcina maximă SMpec.

7. IPOTEZE SI RELATII DE CALCUL AL GRADULUI DE

UTILIZARE ECONOMICA PENTRU CAZURI IN
CARE LIPSESC O PARTE DIN DATELE NECESARE

7.1. Informaţia minim necesară cu privire la tranzitul care a fost realizat o reprezintă
valorile anuale ale parametrilor IM, WP şi WQ. De obicei, în instalaţiile de 110 kV există aparate
de măsură în acest scop şi dacă se fac citiri sau înregistrări sistematice ale curenţilor, există
posibilitatea de a obţine toate datele necesare.

7.2. In cazul plecărilor de medie sau joasă tensiune, precum şi în cazul staţiilor de 110
kV/MT la care lipsesc contoarele de energie reactivă, estimativ, se va considera:
(21)
In cazurile în care se cunoaşte tranzitul de reactiv care a fost înregistrat prin una sau prin
câteva plecări, se va considera că restul din totalul energiei reactive injectate în nodul respectiv
s-a distribuit prin celelalte linii proporţional cu tranzitul lor de energie activă. Cu alte cuvinte, la
fiecare dintre aceste linii raportul:

11
 (22)

7.3. In cazul subansamblelor la care se cunoaşte (sau poate fi estimată) suma sarcinilor
tranzitate prin toate elementele componente (de exemplu, cazul transformatoarelor din
posturile alimentate de la un acelaşi ax sau ansamblul plecărilor de joasă tensiune alimentate
dintr-un acelaşi post), se va folosi drept criteriu de echivalare aceeaşi sarcină – S Mpec(Tr) sau IMpec(Tr)
– pentru proiectarea economică a capacităţilor de tranzit din reţea.
Pentru astfel de cazuri cu funcţionare de "tip paralel" se utilizează relaţia (D.8):

. (24)

Si de această dată, dacă unele componentele sunt linii cu secţiunea maximă folosită în
practică, vor trebui utilizate relaţiile (8) sau (9) cu valorile multiplicatorilor m din tabelul 7.

8. PRECIZARI CU PRIVIRE LA REZULTATELE

NUMERICE CARE POT FI OBTINUTE
In cazul gradului de utilizare economică, sarcina economică de referinţă este mai mică
decât sarcina nominală la transformatoare sau decât sarcina limită admisibilă în regim termic de
durată la linii. Ca urmare, este normal ca GUT să poată lua valori nu numai sub, dar şi peste
100%. Un grad de utilizare economica mai mare de 100 % nu inseamna ca elementul respectiv
de retea este supraincarcat. Numai gradul de incarcare al elementului respectiv va da aceasta
informatie.

9. PRECIZARI PRIVIND CAZURILE IN CARE RESTRICTIILE

TERMICE SUNT MAI SEVERE DECAT CRITERIUL ECONOMIC
Sunt cazuri când mai exigent decât criteriul economic poate fi:
- continuitatea în alimentare, care se asigură prin investiţii suplimentare în căi de
rezervă;
- stabilitatea termică în caz de scurtcircuit, cum este cazul LES 20 kV la care secţiunea
minimă a plecărilor din staţii trebuie să fie de cel puţin 150 mm 2, chiar dacă în astfel
de cazuri s-ar constata un GUT de numai câteva procente;

12
 - nivelul de tensiune minim admisibilă pentru diferitele categorii de consumatori
alimentaţi.
In aceste cazuri şi în altele similare, se va calcula GUT pentru toate componentele reţelei,
luându-se în considerare toate transformatoarele instalate chiar dacă unele dintre ele au fost
menţinute un timp în rezervă.
In stadiul final al lucrării se vor întocmi două liste cu elementele de reţea la care se
apreciază că gradul de utilizare economică prezintă abateri importante faţă de optimul 100%:
A – o listă cu elementele de reţea pentru care se consideră că a devenit oportun un studiu
de optimizare (rotiri de trafo, întăriri sau dezafectări linii, retehnologizări, resistematizări de
reţea sau modificări de regimuri);
B – o listă cu componentele reţelei având un GUT prea scăzut sau prea ridicat, care
este însă impus de cerinţele economice sau tehnice (de exemplu al doilea trafo pentru rezervare,
cablurile de 20 kV cu minimum 150 mm 2 pentru asigurarea stabilităţii termice, rezervarea
alimentării consumatorilor care solicită un grad mai ridicat de siguranţă, linii de evacuare la 110
kV a puterii din centrale cu GUT 200-300%).
La întocmirea ambelor liste se vor avea în vedere:
 pentru liniile de distribuţie, curenţii limită de folosire intensivă a acestor linii indicaţi
în normativul NTE 401/03/00 ( noua denumire a PE 135);
 pentru transformatoarele din posturi, prevederile instrucţiunii 3.RE-Ip 51/2-93;
 pentru transformatoarele staţiilor de 100 kV/MT, domeniile lor de folosire economică
specificate în "Instrucţiuni privind stabilirea condiţiilor în care devin eficiente
economic modificarea puterii instalate în transformatoarele staţiilor de 110 kV/MT
aflate în exploatare. 3.E.-I 192-89".

10. PRECIZARI CU PRIVIRE LA INTERPRETAREA

REZULTATELOR NUMERICE OBTINUTE
10.1. In primul rând – pentru a putea interpreta corect rezultatele obţinute – considerăm
necesar să precizăm că aceste rezultate trebuie să se refere la scheme de funcţionare cu
pierderi minime. Vom cita câteva exemple în acest sens.
 Ori de câte ori este posibil (deci nu există restricţii privind mărimea curenţilor de
scurtcircuit), circuitele unei aceleiaşi linii trebuie exploatate în paralel. Ca urmare, gradul de
utilizare al liniilor cu mai multe circuite trebuie să se refere la un astfel de regim.

13
 De asemenea – ori de câte ori este admisibil din punct de vedere al curenţilor de scurtcircuit
– transformatoarele unei aceleiaşi staţii trebuie să funcţioneze în paralel pentru a micşora în
acest fel pierderile din bobinaje. Excepţie pot face staţiile cu grade de încărcare foarte mici la
care reducerea costului pierderilor în fier prin deconectarea unuia dintre transformatoare ar
prevala creşterea costurilor pierderilor în bobinaje. Prin urmare, în afara unor astfel de
excepţii, gradul de utilizare al staţiilor este normal să se determine pentru cazul când
transformatoarele fiecăreia dintre staţii funcţionează în paralel.

10.2. Un grad de utilizare egal cu 100% indică faptul că sarcina tranzitată prin elementul
de reţea sau prin întregul ansamblu de elemente considerat este egală cu sarcina I Mpec economică
din punctul de vedere al proiectantului (anexa A).
Prin urmare, un GUT egal cu 100%, din punctul de vedere al proiectantului unui nou
element de reţea, este sinonim cu un minim atât al cheltuielilor totale actualizate CTA, cât şi al
cheltuielilor specifice cta.
Abateri importante – în special în minus faţă de acest nivel optim – pot fi interceptate ca
un semnal privind oportunitatea examinării unor măsuri de optimizare.

10.3. Grade de utilizare mai mari decât 100% indică faptul că se tranzitează o sarcină
mai mare decât sarcina economică I mpec. Prin urmare, atât costul pierderilor longitudinale CPW,
cât şi cheltuielile totale actualizate CTA sunt mai mari decât valoarea lor economică,
corespunzătoare unui GUT egal cu 100%.
Pe de altă parte, costurile independente de sarcină C is se repartizează la un număr mai
mare de kilowattore tranzitate. In acest fel, prin creşterea sarcinii peste I Mpec scade contribuţia
efortului de investiţii în costul specific cta pe care îl implică tranzitul fiecărei kilowattore. Cu
alte cuvinte, se pot înregistra reduceri ale cheltuielilor specifice cta de ordinul 5....15%
10.4. Grade de utilizare mai mici decât 100 indică faptul că în cazul elementului de reţea
sau al unui întreg ansamblu de elemente analizat, sarcina tranzitată este mai mică decât sarcină
economică IMpec. Ca urmare, atât costul CPW al pierderilor Joule, cât şi cheltuielile totale
actualizate CTA sunt mai mici decât valoarea lor economică, corespunzătoare GUT-ului egal cu
100%.
In schimb este folosit neeconomic efortul de investiţii înglobat în elementul de reţea
analizat. Cheltuielile independente de sarcina C is se repartiează la un număr mai mic de

14
kilowattore tranzitate şi pe această cale se scumpeşte costul specific cta pe care îl implică
tranzitul fiecărei kilowattore. Astfel, cheltuielile specifice cta pot creşte – faţă de valoarea
economică corespunzătoare unui GUT egal cu 100% - de circa 1,5 ori în cazul unor GUT-uri de
ordinul 60% şi de peste 3 ori, dacă valoarea GUT-urilor ar coborî sub 30%.
Prin urmare, în cazul unor GUT-uri sub 60% se vor căuta posibilităţi de creştere a
încărcărilor, de exemplu prin redistribuirea consumatorilor între liniile din zonă. Menţionăm că
este total greşită creşterea GUT-ului prin măsuri care au ca efect creşterea pierderilor fără
mărirea sarcinii tranzitate. Un exemplu în acest sens l-ar constitui deconectarea unuia dintre cele
două circuite ale unei aceleaşi linii. Aceeaşi observaţie este valabilă şi cu privire la deconectarea
unuia dintre cele două transformatoare ale unei aceleaşi staţii. Excepţie fac cazurile în care prin
deconectarea unuia dintre transformatoare micşorarea pierderilor în fier este sensibil mai mare
decât creşterea pierderilor în bobinaje.

11. GRADUL DE UTILIZARE ECONOMICA SI GRADUL DE INCARCARE

Gradul de utilizare economica da informatii despre functionarea retelei in raport cu un

optim economic, despre pierderile de energie in raport cu valoarea lor optima. Gradul de utilizare
economica nu ofera informatii despre utilizarea capacitatii maxime de tranzit a energiei de care
dispune la un moment dat o retea sau un segment de retea.
Pentru a afla daca o retea sau un segment de retea dispune de rezerve in ceea ce priveste
capacitatea de tranzit a energiei este necesara determinarea gradului de incarcare prin raportarea
sarcinii maxime tranzitate intr-un an printr-un element de retea la sarcina nominala sau sarcina
maxima admisibila din punct de vedere termic a acestuia. Spre deosebire de gradul de utilizare
economica, gradul de incarcare nu poate depasi valoare de 100 %.

15
 TABELELE
cu date necesare pentru calculul
gradului de utilizare economica

Tabelul 1

DENSITĂŢILE ECONOMICE DE CURENT NORMATE PENTRU DIMENSIONAREA

NUMĂRULUI DE CIRCUITE ŞI A SECŢIUNII LINIILOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE

- Valori în A/mm2 -

16
 TSM, în ore/an
Tipul constructiv al liniei
1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 8000
conductoare neizolate 1.01 0.92 0.84 0.77 0.70 0.64 0.58 0.53
j.t
Conduct. torsadate 0.99 0.90 0.82 0.75 0.68 0.62 0.57 0.52
Al conduct. Al-Ol neizol. 1.25 1.16 1.08 0.99 0.92 0.85 0.78 0.72
20 kV conduct.Al-Ol izolate 1.39 1.30 1.20 1.11 1.03 0.95 0.87 0.80
LEA
110 kV conductoare Al-Ol 1.33 1.24 1.16 1.08 1.00 0.92 0.85 0.79
j.t. conductoare neizolate 1.29 1.18 1.08 0.98 0.89 0.81 0.74 0.68
Cu 20 kV conductoare neizolate 1.84 1.72 1.59 1.47 1.36 1.25 1.15 1.06
110 kV conductoare neizolate 1.71 1.61 1.50 1.39 1.29 1.19 1.10 1.02
izolatie din polietilena 1.08 0.98 0.90 0.82 0.74 0.68 0.62 0.57
j.t. izolatie din PVC 1.06 0.96 0.88 0.80 0.73 0.66 0.61 0.55
izol.polietilena reticul. 1.14 1.07 0.99 0.91 0.84 0.78 0.72 0.66
6 kV izolatie din PVC 1.12 1.05 0.97 0.90 0.83 0.76 0.70 0.65
Al izol.polietilena reticul. 1.19 1.10 1.02 0.95 0.87 0.80 0.74 0.68
izolatie din PVC 1.17 1.09 1.01 0.93 0.86 0.79 0.73 0.67
10 kV izol.hârtie 1.62 1.51 1.40 1.29 1.19 1.10 1.01 0.93
izol. polietilena 1.25 1.16 1.08 0.99 0.92 0.85 0.78 0.72
20 kV
izol.hârtie 1.97 1.83 1.70 1.57 1.45 1.34 1.23 1.13
LEC
izolatie din polietilena 1.24 1.13 1.03 0.94 0.85 0.78 0.71 0.65
jt.
izolatie din PVC 1.18 1.08 0.98 0.89 0.81 0.74 0.68 0.62
izol.polietilena reticul. 1.44 1.35 1.25 1.15 1.06 0.98 0.90 0.83
6 kV izolatie din PVC 1.43 1.33 1.23 1.14 1.05 0.97 0.89 0.82
Cu izol.polietilena reticul. 1.62 1.51 1.40 1.29 1.19 1.10 1.01 0.93
10 kV izolatie din PVC 1.46 1.36 1.26 1.17 1.08 0.99 0.91 0.84
izol.hârtie 2.41 2.25 2.08 1.93 1.78 1.64 1.51 1.39
izol. polietilena reticul. 1.65 1.54 1.42 1.32 1.21 1.12 1.03 0.95
20 kV
izol.hârtie 2.51 2.34 2.17 2.00 1.85 1.70 1.57 1.45

Tabelul 2
PARAMETRII INVESTIŢIILOR ÎN LINII
Ci = N(A + Ks)L

Tipul constructiv al liniei sM A K

17
 mm2 USD/km USD/km.mm2
conductoare neizolate 95 10200 110
j.t
conductoare torsadate 95 9000 105
Al conductoare Al-Ol neiz. 120 17000 160
20 kV
conductoare Al-Ol izol. 150 21000 200
LEA
110 kV conductoare Al-Ol 300 40000 180
j.t. conductoare neizolate 70 20000 180
20 kV conductoare neizolate 70 16000 350
Cu
110 kV conductoare neizolate 300 35000 300
Izolatie din polietilena 240 15000 125
j.t.
izolatie din PVC 300 12500 120
Izol.polietil.reticulata 400 45000 135
6 kV
izolatie din PVC 240 30000 130
Al
Izol.polietil.reticulata 400 50000 145
10 kV izolatie din PVC 240 35000 140
izol.hârtie 185 30000 270
izol. polietil. reticulata 150 35000 160
LEC 20 kV
izol.hârtie 150 60000 400
Izolatie din polietilena 185 27500 165
j.t.
Izolatie din PVC 185 20000 150
izol. polietil. reticulata 185 55000 215
6 kV
Izolatie din PVC 185 42000 210
Cu
10 kV izol.polietil. reticulata 150 52000 270
Izolatie din PVC 150 47000 220
izol.hârtie 150 42000 600
20 kV izol. polietil.reticulata 150 55000 280
izol.hârtie 150 90000 650

Sursele: Cataloage de preţuri Pirelli Romania, devize-oferte pentru construcţia de linii ale unor societăţi

ELCO, devize ofertă pentru licitaţii internaţionale

Tabelul 3
Sarcinile SMpec si costurile pierderilor CPWec pentru transformatoare de 110 kV/MT
SnT Tip TSM, in ore/an
MVA bobinaj 1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 8000 8760
SMpec, in MVA
10 Al 6,3 5,9 5,5 5,1 4,7 4,4 4,1 3,7 3,4

18
10 Cu 8,1 8,1 8,1 8,1 8,1 7,6 7,0 6,5 6,0
16 Al 10,4 9,8 9,0 8,5 7,9 7,4 7,0 6,5 6,0
16 Cu 13,1 13,1 13,1 13,1 13,1 12,2 11,3 10,4 9,8
20 Al
12.5 11.8 10.8 10.2 9.5 8.9 8.4 7.8 7.2
20 Cu
15.8 15.8 15.8 15.8 15.8 14.7 13.6 12.5 11.8
25 Al 17,6 17,3 17,0 16,6 16,3 16,0 15,8 14,9 14,0
25 Cu 20,4 20,4 20,4 20,4 20,4 19,1 17,6 16,3 15,5
31,5 Al
21.2 20.8 20.5 20.0 19.6 19.3 19.0 18.0 16.9
31,5 Cu
24.6 24.6 24.6 24.6 24.6 23.0 21.2 19.6 18.7
40 Al 32,5 32,5 32,5 32,5 32,5 31,7 30,8 28,7 27,3
40 Cu 32,5 32,5 32,5 32,5 32,5 32,5 32,5 31,9 31,3
63 Al 52,0 52,0 52,0 52,0 52,0 52,0 52,0 48,7 48,0
63 Cu 52,0 52,0 52,0 52,0 52,0 52,0 52,0 52,0 52,0
CPWec, in mii USD
10 Al 38 38 38 38 38 38 38 38 38
10 Cu 54 67 82 93 93 93 93 93 93
16 Al 42 42 42 42 42 42 42 42 42
16 Cu 76 93 108 115 115 115 115 115 115
20 Al
63 64 63 66 66 69 72 73 71
20 Cu
85 97 113 132 155 158 160 159 160
25 Al 100 109 121 135 152 172 194 203 209
25 Cu 108 123 142 165 192 197 197 197 197
31,5 Al
108 120 135 150 170 192 221 231 231
31,5 Cu
124 143 166 193 227 234 234 236 242
40 Al 163 186 214 249 290 339 397 447 459
40 Cu 153 174 201 233 272 303 335 341 348
63 Al 254 289 333 386 450 526 617 723 808
63 Cu 249 284 327 379 442 517 605 623 650

Tabelul 4
Sarcinile SMpec si costurile pierderilor CPWec pentru transformatoare cu bobinaj de aluminiu pentru
posturi de transformare de MT/JT
SnT Tip TSM, in ore/an
kVA bobinaj 1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 8000 8760
SMpec, in kVA
16 Al
13 13 13 13 12.2 11.4 10.6 9.8 9.6

19
 25 Al
20.5 20.5 20 19 17.5 16 15 13.5 13
40 Al
32.5 32.5 30 27.5 25 22.5 21 19 18
63 Al
51.5 48 43.5 39.5 36 32.5 30 22.5 21
100 Al
81.5 76 69.5 63 57.5 52 47.5 43.5 40
160 Al
130 128 124 114 104 94 86 78.5 75
250 Al
205 205 205 190 173 157.5 144 131 126
400 Al
325 325 325 298.5 272 248 226.5 206.5 196
630 Al
515 515 515 495 451.5 411.5 375.5 343 331
1000 Al
815 790 747.5 705 643.5 585 534.5 489 470
1600 Al
1300 1275 1232.5 1192.5 1158.5 1125 1097.5 1072.5 1025
CPWec, in mii USD
16 Al
0.4 0.5 0.6 0.7 0.7 0.8 0.8 0.8 0.9
25 Al
0.7 0.8 0.9 0.9 0.9 0.9 1.0 0.9 1.0
40 Al
0.9 1.1 1.1 1.1 1.0 1.0 1.0 1.0 1.0
63 Al
1.3 1.3 1.3 1.2 1.2 1.2 1.2 0.8 0.8
100 Al
1.7 1.7 1.7 1.6 1.6 1.5 1.5 1.5 1.4
160 Al
2.2 2.5 2.8 2.7 2.7 2.6 2.6 2.6 2.6
250 Al
3.1 3.6 4.3 4.3 4.2 4.2 4.1 4.0 4.2
400 Al
4.5 5.3 6.2 6.2 6.0 6.0 5.9 5.8 5.9
630 Al
6.2 7.2 8.5 9.2 9.1 8.9 8.8 8.7 9.2
1000 Al
10.0 10.9 11.5 12.0 11.8 11.6 11.5 11.3 11.9
1600 Al
12.9 14.4 15.8 17.4 19.4 21.7 24.4 27.6 28.6

Tabelul 5
Sarcinile SMpec si costurile pierderilor CPWec pentru transformatoare cu bobinaj de cupru pentru
posturi de transformare de MT/JT
SnT Tip TSM, in ore/an
kVA bobinaj 1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 8000 8760
SMpec, in kVA
16 Cu
13 13 13 13 13 11.4 10.6 9.8 9.5

20
 25 Cu
20.5 20.5 20.5 20.5 19 17 15.5 14.5 14
40 Cu
32.5 32.5 32.5 31.5 28.5 26 23.5 21.5 20.5
63 Cu
51.5 51.5 51.5 48 44 40 36.5 33 31
100 Cu
81.5 81.5 81.5 74.5 68 62 56.5 51.5 49
125 Cu
112.5 112.5 106 96.5 87.5 80 73 66.5 64
160 Cu
142.5 142.5 136 126 114.5 104.5 95.5 87 84
200 Cu
180 180 172.5 159 145 132 120.5 110 105
250 Cu
225 225 217.5 209 193.5 176 161 145.5 141
400 Cu
325 325 325 318.5 293 267 244 223 218
630 Cu
515 515 515 508.5 462.5 421.5 385 352 346
800 Cu
715 715 696.5 662 602.5 549 501 458 436
1000 Cu
900 900 868 847 816 788 762.5 740 720
CPWec, in mii USD
16 Cu
0.4 0.5 0.6 0.7 0.8 0.8 0.8 0.8 0.8
25 Cu
0.7 0.8 0.9 1.1 1.1 1.0 1.0 1.1 1.1
40 Cu
0.9 1.1 1.3 1.4 1.4 1.3 1.3 1.3 1.3
63 Cu
1.3 1.5 1.8 1.8 1.8 1.8 1.7 1.7 1.7
100 Cu
1.7 1.9 2.3 2.2 2.2 2.2 2.1 2.1 2.2
125 Cu
2.4 2.8 3.0 2.9 2.8 2.8 2.7 2.7 2.8
160 Cu
2.7 3.1 3.3 3.4 3.3 3.2 3.2 3.1 3.3
200 Cu
3.3 3.8 4.1 4.2 4.1 4.0 4.0 3.9 4.0
250 Cu
3.8 4.4 4.8 5.2 5.3 5.2 5.1 5.0 5.3
400 Cu
4.5 5.3 6.2 7.0 7.0 6.9 6.8 6.7 7.3
630 Cu
6.5 7.6 8.9 10.2 10.0 9.8 9.7 9.6 10.5
800 Cu
10.2 11.8 13.2 14.0 13.8 13.5 13.3 13.2 13.6
1000 Cu
12.8 14.8 16.2 18.2 20.0 22.0 24.4 27.2 29.3

21
 Tabelul 6
Sarcinile SMpec si costurile pierderilor CPWec pentru transformatoare de 10-20/6-10 kV
SnT Tip TSM, in ore/an
MVA bobinaj 1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 8000 8760
SMpec, in MVA
3.2
2.6 2.6 2.6 2.6 2.6 2.6 2.4 2.2 2.0
4.0
3.4 3.3 3.1 3.0 2.9 2.7 2.6 2.3 2.2
6.3
5.2 5.0 4.8 4.5 4.1 3.8 3.5 3.2 3.0
10.0
8.2 8.2 8.2 7.7 7.0 6.4 5.9 5.3 4.9
CPWec, in mii USD
3.2
30.8 36.1 42.5 50.3 59.5 60.1 59.7 56.0 30.8
4.0
44.3 45.8 50.6 55.9 57.4 63.0 58.3 60.6 44.3
6.3
56.7 61.2 63.5 62.3 63.4 63.6 62.9 62.8 56.7
10.0
72.8 85.4 88.8 86.8 85.9 86.4 82.5 80.1 72.8

Tabelul 7
Valorile multiplicatorului m necesare în cazul liniilor cu secţiunea maxim utilizată la
tipul respectiv de linie

sM m
TIPUL LINIEI Kj
mm2

22
 cond.neizolate 95 1.41 1.44
j.t. Cond.izol torsadate 95 1.38 1.42
conductoare din OlAl 120 1.37 1.41
Al
20 kV conductoare izolate 150 1.30 1.36

LEA 110 conductoare din OlAl 300 1.32 1.37

kV
j.t. cond.neizolate 70 1.61 1.58
20 kV cond.neizolate 70 1.29 1.35
Cu
110 cond.neizolate 300 1.18 1.28
kV
izolatie din 240 1.22 1.30
j.t. polietilena
izolatie din PVC 300 1.16 1.26
6 kV izol.polietil. 400 1.35 1.40
6 kV reticulata
izolaţia PVC 240 1.40 1.43
Al izol.polietil. 400 1.36 1.40
10 kV reticulata
izolaţia PVC 240 1.43 1.45
20 kV izol.polietil. 150 1.57 1.55
reticulata
10 kV 185 1.27 1.34
LEC izolaţie hârtie
20 kV 150 1.41 1.44
izol.polietilenă 185 1.38 1.42
j.t.
izolatie din PVC 185 1.31 1.37
izol.polietil.reticulata 185 1.54 1.53
6 kV izolaţia PVC 185 1.44 1.46
Cu izol.polietil.reticulata 150 1.51 1.51
10 kV
izolaţia PVC 150 1.56 1.54
20 kV izol.polietil.reticulata 150 1.52 1.51
10 kV 150 1.21 1.30
izolaţie hârtie
20 kV 150 1.39 1.42

23
 EXEMPLE DE CALCUL

EXEMPLUL 1. GRADUL DE UTILIZARE AL CAPACITATILOR ECONOMICE DE

TRANZIT IN CAZUL A TREI LINII DE 110 kV CARE PLEACA DIN ACEEASI
STATIE
1. Datele de intrare sunt sintetizate in tabelul de mai jos :
Parametrii Incarcarile din anul de analiza
Elementele de retea Un s L IM WP WQ
kV mm2 km A GWh/an GVArh/an

24
Linia A 110 300 50 200 124 80
Linia B 110 300 75 150 160 110
Linia C 110 240 90 180 80 50

2. Gradul de utilizare economica la linii

2.1. Linia A
Sarcina totală tranzitată în anul analizat se determină cu relaţia (19) :
Ws =1,03(WP2+WQ2)1/2= 1,03(1242+802)1/2 = 152 GVAh/an=152.000 MVAh/an
Durata realizată în utilizarea sarcinii maxime se obţine cu relaţia (20) :
Tr= WS/SM = 152.000/(1,73x110x0,2)≈ 4000 h/an
Conform tabelului 1, acestei durate îi corespunde densitatea economica de curent:
jec(Tr)=1,08 A/mm2.
La această etapă, 300 mm2 reprezintă secţiunea constructiva maxim utilizata curent la
liniile de 110 kV. Ca urmare, conform celor arătate în paragraful 3.2 se va utiliza multiplicatorul
m a cărui valoare, conform tabelului 7, este :
m = 1,37
Cu aceste date gradul de utilizare economică se determină cu relaţia (11) :
GUTA=IM/(m.s.jec(Tr))=200/(1,37 x 300 x 1,08)=0,45.
Costul economic al pierderilor se calculează cu relaţia (12) :
CPWecA= ksL= 180 x 300 x 50= 2,7 mil.$
Costul total actualizat al pierderilor în condiţiile în care s-a desfăşurat exploatarea în anul
analizat se determină cu relaţia (13) :
CPWA= CPWecA x GUTA2 = 2,7 x 0,452 = 0,55 mil.$

2.1. Linia B
Sarcina totală tranzitată în anul analizat :
Ws =1,03(WP2+WQ2)1/2= 1,03(1502+1102)1/2 = 191,6 GVAh/an=191.600 MVAh/an
Durata realizată în utilizarea sarcinii maxime se obţine cu relaţia (20) :
Tr= WS/SM = 191.600/(1,73x110x0,15)≈ 6700 h/an
Conform tabelului 1, prin interpolare acestei durate îi corespunde densitatea economica de
curent:

25
jec(Tr)=0,85+ (0,92-0,85)(7000-6700)/(7000-6000)= 0,87 A/mm2.
La această etapă, 300 mm2 reprezintă secţiunea constructiva maxim utilizata curent la
liniile de 110 kV. Ca urmare, conform celor arătate în paragraful 3.2 se va utiliza multiplicatorul
m a cărui valoare, conform tabelului 7, este :
m = 1,37
Cu aceste date gradul de utilizare economică :
GUTB=IM/(m.s.jec(Tr))=150/(1,37 x 300 x 0,87)=0,42.
Costul economic al pierderilor :
CPWecB= ksL= 180 x 300 x 75= 4,05mil.$
Costul total actualizat al pierderilor în condiţiile în care s-a desfăşurat exploatarea în anul
analizat se determină cu relaţia (13) :
CPWB= CPWecB x GUTB2 = 4,05 x 0,422 = 0,71 mil.$

2.1. Linia C
Sarcina totală tranzitată în anul analizat :
Ws =1,03(WP2+WQ2)1/2= 1,03(802+502)1/2 = 97,2 GVAh/an=97.200 MVAh/an
Durata realizată în utilizarea sarcinii maxime:
Tr= WS/SM = 97.200/(1,73x110x0,18)≈ 2830 h/an
Conform tabelului 1, prin interpolare acestei durate îi corespunde densitatea economica de
curent:
jec(Tr)=1,16+ (1,24-1,16)(3000-2830)/(3000-2000)= 1,17 A/mm2.
Sectiunea de 240 mm2 nu este secţiunea maximă; ca urmare
m=1
Cu aceste date gradul de utilizare economică :
GUTC=IM/(s.jec(Tr))=180/(240 x 1,17)=0,64.
Costul economic al pierderilor :
CPWecC= ksL= 180 x 240 x 90= 3,9 mil.$
Costul total actualizat al pierderilor în condiţiile în care s-a desfăşurat exploatarea în anul
analizat se determină cu relaţia (13) :
CPWC= CPWecC x GUTC2 = 3,9 x 0,642 = 1,6 mil.$

3.Gradul de utilizare economică al ansamblului celor trei linii

26
Costul total actulaizat al pierderilor de putere şi energie în cele trei linii este :
CPWa= 0,55 +0,71+ 1,6 =2,86 mil.$
Costul economic al pierderilor ansamblului :
CPWec,a= 2,7+4,05+3,9 = 10,65 mil.$
Gradul de utilizare al ansmablului celor trei linii se determină cu relaţia (18) :
GUTa = ( CPWa/CPWec,a)1/2= (2,86/10,65)1/2=0,518 = 51,8 %

EXEMPLUL 2. GRADUL DE UTILIZARE ECONOMICĂ A UNEI STATII DE 110 kV/MT

Tranzitul anual prin staţie în anul de analiză se caracterizează prin

SM = 20 MVA ; T= 5000 h/an .
Transformatoarele sunt cu bobinaj din aluminiu.
1.Ipoteza unei staţii echipată cu un transformator de 25 MVA
Din tabelul 3 pentru transformatorul de 25 MVA, la 5000 h/an se obţin:
SMpec= 16,3 MVA şi CPWec= 152 mii $
Gradul de utilizare economică al elementului de reţea reprezentat printr-un transformator
de 25 MVA :
GUT1x25= SM/SMpec25= 20/16,3 = 122,7 %
Gradul de încărcare la sarcina care se exprimă în raport cu puterea nominală a
transformatorului :
Grad încărcare= SM/SnT = (20/25) x100 = 80 %
Costul pierderilor în bobinajul transformatorului :
 valoarea actualizată corespunzătoare întregii durate de studiu :
CPW1x25= CPWec25 x GUT21x25= 152 x 1,2272 = 228,8 mii $
 Valoarea corespunzătoare unui an calendaristic :
cpw1x25= CPW1x25/T30=228,8/8,055=28,4 mii $/an.

Trebuie remarcat că această staţie nu are rezervă în transformatoare deci nu asigură

continuitatea în alimentare.

2. Ipoteza unei staţii echipată cu două transformatoare de câte 16 MVA fiecare

Din tabelul 3 pentru 5000 h/an se determină :

27
SMpec16= 7,9 MVA şi CPWec16 = 42 mii $
Considerând că cele două transformatoare constituie împreună un singur element de reţea ,
pentru ansamblul staţiei se poate scrie :
SMpecST = 2 x SMpec16 = 15,8 MVA
CPWecST= 2 x CPWec16 = 84 mii $
Gradul de utilizare al acestui element de reţea :
GUT2x16 = SMST/SMpecST = (20/15,8)100 = 126,6 %
Costul pierderilor în bobinajele transformatoarelor instalate în staţie :
 Valoarea actualizată corespunzătoare întregii perioade de studiu
CPW2x16= CPWecST x GUT22x16= 84 x 1,2262 = 126,3 mii $
 Valoarea corespunzătoare unui an calendaristic:
cpw2x16=126,3/8,055 = 14,8 mii $
Staţia are rezervă în transformatoare dar aceasta nu asigură rezervarea întregii sarcini
maxime a staţiei

3. Ipoteza unei staţii echipată cu două transformatoare de câte 25 MVA fiecare

Din tabelul 3 obţinem pentru cele două transformatoare considerate ca un singur element de reţea
SMpecST = 2 x SMpec25= 2x16,3 = 32,6 MVA
CPWec25=2 x CPWec25= 2x152 = 304 mii $
Gradul de utilizare economică al ansamblului celor două transformatoare :
GUT2x25 = SMST/SMpecST = (20/32,6)100=61,3 %
Gradul de încărcare al unui transformator la sarcina maximă va fi
Grad încărcare = (10/25)100= 40 %
Costul pierderilor în bobinajele transformatoarelor instalate în staţie :
 Valoarea actualizată corespunzătoare întregii perioade de studiu
CPW2x25= CPWecST x GUT22x25= 304 x 0,6132 = 114,2 mii $
 Valoarea corespunzătoare unui an calendaristic:
cpw2x16=114,2/8,055 = 14,2 mii $
În cazul acestei ultime ipoteze, staţia va avea un grad de utilizare economică mai scăzut dar va
exista rezerva de 100% în transformatoare.

28
EXEMPLUL 3. GRADUL DE UTILIZARE ECONOMICĂ ÎN CAZUL UNUI ANSAMBLU
FORMAT DINTR-UN TRANSFORMATOR DE 110/20 kV CARE ALIMENTEAZĂ 3
PLECĂRI DE 20 kV
1.Datele de intrare
1.1. Date privind transformatorul
Tipul :TTU – AL , SnT= 16 MVA
Sarcina maximă anuală prin transformator IM = 320 A;
PM = 9,5 MW ; QM = 5,7 MVAr
Energii anuale
WP = 32300 MWh ; WQ nu se cunoaşte
1.2. Date privind prima plecare de 20 kV – LEC consumatori publici
IM = 75 A ; WP = 6500 MWh ; WQ nu se cunoaşte
1.3. Date privind a doua plecare de 20 kV – LEA consum industrial
IM = 100 A ; WP = 10.400 MWh ; WQ nu se cunoaşte
1.4 Date privind a treia plecare de 20 kV – LEC consum industrial
IM = 100 A ; WP = 15400 MWh ; WQ = 13650 GVArh

Ne propunem să determinăm :
- gradul de utilizare economică la transformatorul de 16 MVA:
- determinarea duratelor de utilizare a sarcinilor maxime anuale pe fiecare dintre cele trei
plecări necesare unui calcul ulterior al gradului de utilizare la aceste linii de 20 kV.

2. Gradul de utilizare economică la transformatorul de 16 MVA

Sarcina totala tranzitată anual prin transformator se determină cu relaţia (19) :
WS = 1,03 ( WP2 + WQ2 )1/2 = 1,03(323002 + 256502)1/2 = 42.480 MVAh/an
Sarcina maximă :
SM = (PM2 + QM2)1/2 = (9,52 + 5,72)1/2 = 11,08 MVA
Durata realizată în utilizarea sarcinii maxime :
Tr = WS/SM = 42400 / 11,08 = 3830 h/an.
Cu datele din tabelul şi prin interpolare liniară se obţin :
- sarcina maximă de proiectare din punct de vedere economic
SMpec = 8,5 + (9-8,5)(4000-3830)/(4000-3000) = 8,6 MVA

29
- costul economic actualizat al pierderilor de putere şi energie
CPWec(Tr) = 42 mii $
Cu datele de mia sus se poate determina gradul de utilizare economică la transformatorul de
16 MVA :
GUT16 = SM / SMpec(Tr) = (11,08 / 8,6)100 = 128,8 %
In ipoteza că transformatorul nu arfi fost prevăzut cu un contor de energie reactivă estimarea
ar fi trebuit făcută cu relaţia (21) :
WQ = 0,6 WP = 0,6 x 32300 = 19400 MVArh/an Rezultă
WS = 1,03 ( WP2 + WQ2 )1/2 = 1,03(323002 + 194002)1/2 = 38.800 MVAh/an
Tr = WS/SM = 38800 / 11,08 = 3500 h/an.
Cu datele din tabelul 3 obţinem :
SMpec(3500) = 8,75 MVA şi CPWec(3500) = 42 mii $
Deci : GUT3500 =(11,08/8,75)100 = 126,6 %
Ca urmare, într-un astfel de caz tranzitul total de energie ar fi fost subestimat cu 10 %. În schimb
gradul de utilizare ar fi fost subestimat cu doar 1,7 %.

3. Ipoteza de calcul cu privire la repartiţia energiei reactive pe cele trei plecări în vederea
determinării duratelor Tr pentru acestea
Cunoscând energia reactiva tranzitată anual prin transformator precum şi ce consumată pe cea de
a treia plecare rezultă consumul cumulat al celorlate două plecări :
WQ1+2 = WQT – WQ3 = 25650 – 13650 = 12000 MVArh/an.
Considerînd că între cele două plecări (1 şi 2) energia reactivă se distribuie proporţional cu
tranzitul de energie activă, conform paragrafului 7.2 şi relaţiei (22) se calculează raportul :
R = WQ1+2/WP1+2 = 12000/(6500+10400) = 0,71 şi deci :
WQ1 = RWP1 = 0,71 x 6500 = 4600 MVArh/an;
WQ2 = RWP2 = 0,71 x 10400 = 7400 MVArh/an.
In această ipoteză se pot estima următoarele durate de utilizare a sarcinilor maxime pentru cele
două plecări :
Tr1 = 1,03(WP12+WQ12)1/2/(1,73UnIM1) = 3160 h/an ;
Tr2 = 1,03(WP22+WQ22)1/2/(1,73UnIM2) = 3800 h/an.
Pentru cea de a treia plecare cu aceeaşi relaţie se obţine
Tr3 = 1,03(WP32+WQ32)1/2/(1,73UnIM3) = 3720 h/an.

30
Cunoscând aceste durate de utilizare Tri , tipul constructiv al liniilor, secţiunea fiecăreia şi
lungimile traseelor se pot determina cu uşurinţă gradele de utilizare economică GUT i .

EXEMPLUL 4. GRADUL DE UTILIZARE ÎN CAZUL A DOUĂ PLECĂRI FĂRĂ

DERIVAŢII DINTR-UN ACELAŞI PTA
1. Datele de intrare:
Plecările sunt realizate din conductoare torsadate având s1 = 95 mm2, s2 = 70 mm2, L1 = 1 km , L2
= 0,5 km , precum şi IM1 = 70 A, IM2 = 70 A.
Durata de utilizare a sarcinii maxime determinată prin masurători T r = 3000 h/an. Conform
tabelului 1 jec = 0,82
2. Calculul pentru fiecare plecare
GUT1 = IM1/(jecs1m) =70/(0,82 x 95 x 1,42) = 0,633 = 63,3 %
GUT2 = IM2/(jecs2m) =70/(0,82 x 70 x 1) = 1,22 = 122 %
Gradul de utilizare al ansamblului se dtermină cu relaţia (18)
GUTa = [(95x1x0,6332 + 70x0.5x1.222)/(95x1 + 70x0.5)]1/2 = 0.833 =83,3 %
3. Calcul direct al gradului de utilizare economică al ansamblului prin echivalare pe baza
criteriului acelaşi SMpec, fiind cazul unei funcţionări de tip paralel. Cu relaţia (24) scrisă în
curenţi se va obţine :
GUTa = (IM1+IM2)/(jecs1m+jecs2) = (70+70)/(0,82x95x1,42+0,82x70) = 0,832 = 83,2 % adică
practic acelaşi rezultat.

EXEMPLUL 5. GRADUL DE UTILIZARE ECONOMICĂ AL UNUI ANSAMBLU DE

LINII ALE UNEI RETELE ARBORESCENTE LA CARE SE CUNOAŞTE NUMAI
SARCINA PE TRONSONUL DE INTRARE
Modelul de reţea arborescentă compusă din LEA de 20 kV este prezentat în figura de mai jos.
Toate secţiunile liniilor componente sunt mai mici decât secţiunea maxim utilizată la tipul
respectiv de linii. Durata de utilizare a sarcinii maxime pe tronsonul iniţial 0-1 , determinată prin
măsurători, este Tr = 4000 h/an. Conform tabelului 1 , acestei durate îi corespunde o densitate
economică jec = 0,99 A/mm2

31
 2 s/2, L 3 s/2, 4L 4

s/2,L s/3,L s/3,2L

IM
0 1 5 6
s, L
s, 4L 7 s/2,3L 8 s/3,5L
11
s/2,2L s/3,L

9 10

Tabel pentru calculul CPWec

Nr.crt Tronsonul Secţiunea Lungimea CPWec

.
1 8-11 s/3 L 5/3KsL
2 8-10 s/3 L 1/3KsL
3 7-8 s/2 3L 3/2KsL
4 7-9 s/2 2L 1KsL
5 1-7 s 4L 4KsL
6 3-4 s/2 L 2KsL
7 3-6 s/3 2L 2/3KsL
8 2-3 s/2 2L 1/2KsL
9 2-5 s/3 L 1/3KsL
10 1-2 s/2 L 1/2KsL
11 0-1 s L 1KsL
Total CPWec 13.5KsL

Având în vedere datele de pe schema din figură precum şi cele din tabel – conform articolului
7.3.1. şi anexa D, par.2 – cu ajutorul relaţiei (23,b) se poate estima pentru întreg ansamblul :

EXEMPLUL 6. GRADUL DE UTILIZARE ECONOMICĂ LA O REŢEA CÂND LIPSESC

INFORMAŢII CU PRIVIRE LA ÎNCĂRCĂRILE POSTURILOR ŞI TRONSOANELOR CU
EXCEPŢIA CELUI DE INTRARE

32
Fie o reţea arborescentă de 20 kV la axul căreia au fost racordate 4 posturi de transformareDe
remarcat, că tronsoanele iniţiale AB şi BC sunt realizate cu secţiunea maximă utilizată la astfel
de linii. Datele constructive sunt prezentate în figura şi tabelul de mai jos

SnT= 400 kVA

SnT=630 kVA

LEC F
LEA E
LEA 50 mm2 LEA
50mm2
IM=36 A 0,5 km 120 mm2 0,8 km 50 mm2
A T =3500 h B 1 km C 1 km D
r

LEA
120 mm2
1,0 km

SnT = 250 kVA

SnT = 400 kVA

Nr.crt Tronsonul K s L CPWec

. mii$/km.mm2 mm2 km mii $
1 A-B 0,160 120 1,0 19,2
2 B-C 0,160 120 1,0 19,2
3 C-D 0,160 50 1,0 8,0
4 B-E 0,160 50 0,5 4,0
5 C-F 0,400 50 0,8 16,0
Total CPWec 66,4

Conform tabelul 7 multiplicatorul m= 1,41

Gradul de utilizare economică al ansamblului format din cele 5 tronsoane de linii

Conform art.7.3.1. se foloseşte relaţia (23,a), deoarece secţiunea folosită la liniile de 20 kV este
secţiunea maximă utilizată în mod curent :

Înlocuind se obţine

Gradul de utilizare economică al ansamblului format din transformatoarele din cele patru posturi

Suntem în cazul unei funcţionări de tip “paralel” pentru care se cunoaşte întreaga sarcină
tranzitată prin cele 4 posturi :

33
 SMtot = 1,73 x 20 x 36 = 1250 kVA
şi durata realizată în utilizarea acestei sarcini maxime
Tr = 3500 h/an.
De asemenea, din tabelul 4 putem extrage datele prezentate în tabelul alăturat
Nr.crt. Post de transformare SnT, în kVA SMpec, în kVA CPWec, în mii $
1 B 250 197.5 4.3
2 D 400 312 6.2
3 F 400 312 6.2
4 E 630 505 8.8
Total 1326.5 25.5

Gradul de utilizare economică al transformatoarelor va fi:

GUTT = SMtot/SMpectot = 1250/1326,5 = 0,942 = 94,2 %
Gradul de utilizare economică al întregului ansamblu format din cinci tronsoane de linie şi patru
transformatoare se determină cu relaţia (18) :

ANEXA A

MĂRIMEA DE REFERINŢĂ ÎN RAPORT CU CARE TREBUIE DETERMINAT

GRADUL DE UTILIZARE ECONOMICĂ AL REŢELELOR ELECTRICE

34
 1. Expresia cheltuielilor totale actualizate in cazul unei linii electrice. Referindu-ne la o
unitate de lungime a traseului liniei şi la întreaga ei durată de viaţă t, se poate scrie:

. (A.1)

În cele ce urmează se vor prezenta două puncte de vedere diferite, prin prisma cărora se
poate urmări minimizarea cheltuielilor pe care le implică o linie electrică.

2. Optica proiectantului unei linii noi

De la bun început, proiectantului îi sunt precizate: tipul liniei (A şi K), metalul
conductoarelor, sarcina maximă IM şi durata ei de utilizare anuală T. În aceste condiţii date, se
pune problema determinării unei secţiuni economice sec care să minimizeze cheltuielile totale
CTA.
Prin urmare, în cazul opticii proiectantului variabila este secţiunea “s” şi deci:

. (A.2)

de unde se deduce densitatea economică de curent pentru dimensionarea unei linii noi:

. (A.3)

Cheltuielile totale minime se obţin înlocuind în relaţia (A.1) expresia lui dedusă din
relaţia (A.3):
. (A.4)
Se observă că acest minim se obţine atunci când costul economic al pierderilor de putere
şi energie este egal cu partea din investiţia în linie care variază cu secţiunea:

. (A.5)

3. Optica celor ce exploatează o linie existentă

De această dată, se cunoaşte secţiunea existentă se şi variabilele asupra cărora ar putea
acţiona exploatarea este sarcina maximă IM. Ori, conform relaţiei (A.1), CTA este o funcţie

35
monotom crescătoare în raport cu IM, minimul cheltuielilor totale corespunde unui tranzit de
sarcină IM=0.
Prin urmare, nemaifiind posibilă minimizarea cheltuielilor totale, se recurge la
minimizarea cheltuielilor specifice “cta” corespunzătoare tranzitului unui amper la vârful de
sarcină:

(A.6)

Derivând acestă nouă funcţie obiectiv în raport cu noua variabilă IM :

, (A.7)

se deduce o “densitate optimă” de curent, diferită de cea economică:

. (A.8)

Spre deosebire de jec, densităţile jopt depind de secţiunile se pentru care sunt calculate.
Cheltuielile specifice minime se obţin înlocuind în relaţia (A.6) expresia
dedusă din relaţia (A.8):

. (A.9)

Prin urmare, în acest caz optimul cheltuielilor totale actualizate rezultă:

. (A.10)
şi acest optim se obţine în condiţiile în care costul pierderilor de putere şi energie este egal cu
valoarea totală a investiţiei în linie.
Relaţia (A.6), cu ajutorul expresiei (A.3), se mai poate scrie şi sub forma:

. (A.11)

4. Confruntarea rezultatelor economice la care pot conduce cele două optici

Comparând relaţiile (A.3) cu (A.8) şi, respectiv, (A.4) cu (A.10) se observă că cele două
optici folosite la minimizarea cheltuielilor pe care le implică o linie electrică conduc – aşa cum
era de aşteptat – la rezultate evident diferite. Cantitativ, densitatea optimă este întotdeauna mai
mare decât densitatea economică:
.

36
 Având în vedere cele două optici prezentate, atragem atenţia asupra tentaţiei pe care o
poate exercita următorul raţionament: în cazul unei secţiuni conductoare noi – proiectată cu
densitatea economică jec pentru o sarcină IM impusă prin temă – după punerea în funcţiune a liniei
respective s-ar putea obţine cheltuieli specifice cta şi mai mici în condiţiile unui tranzit optim de
sarcină mai intens decât sarcina IM la care secţiunea a fost proiectată:
. (A.12)
Pentru a evita totuşi unele interpretări eronate, considerăm necesar să subliniem că în
ipoteza dimensionării economice de la bun început la sarcina mai ridicată cheltuielile
specifice cta ar rezulta şi mai reduse. În paragraful care urmează vom pune în evidenţă acest
adevăr.

5. Avantajul de a dimensiona de la bun început secţiunea cea mai economică

Să presupunem că, încă din primul an de exploatare al unei linii cu secţiunea -
dimensionată cu parametrii IM şi jec – s-ar putea totuşi realiza o sarcină maximă .
În ipoteza încărcării liniei cu noua sarcină maximă IMopt, vom examina următoarele două
alternative.
A. Linia cu secţiunea sec1 funcţionând la sarcina şi deci, cu o densitate de curent jopt
conform relaţiei (A.8). În această ipoteză, conform relaţiei (A.9), cheltuielile specifice
corespunzătoare tranzitului unui amper la sarcina maximă vor avea expresia:

(A.13)
B. Aceeaşi linie, dar cu o secţiune sec2 mai mare , determinată prin reproiectare cu aceeaşi
densitate economică jec corespunzător sarcinii mărite . Această linie va funcţiona la sarcina
maximă cu densitatea de curent şi, conform relaţiei (A.4), cheltuielile specifice vor fi:

(A.14)

În cele ce urmează vom demonstra că, în ipoteza funcţionării cu jec şi sec2 cheltuielile
specifice sunt mai mici decât în ipoteza funcţionării cu jopt şi sec1. În acest scop vom studia
raportul determinat de relaţiile (A.14) şi (A.13):

37
 . (A.15)

Între cele două secţiuni, conform expresiilor (A.3) şi (A.8), există raportul:

. (A.16)

Înlocuind în relaţia (A.15) se obţine:

. (A.17)

Simplificând cu rezultă:

. (A.18)

Radicalul de la numărător se mai poate scrie sub forma:

, (A.19)

unde Z2 este un rest pozitiv.

Ca urmare relaţia (A.18) devine:

. (A.20)

Rezultă deci evident că:

(A.21)

Prin urmare, pentru o aceeaşi sarcină maximă – indiferent dacă o notăm prin IMopt sau IM –
dimensionarea secţiunilor conductoare la densitatea economică de curent jec conduce întotdeauna
la cheltuieli specifice mai mici decât dimensionarea la densitatea optimă de curent jopt.

6. Concluzii

38
 Mărimea de referinţă în raport cu care urmează să fie determinat gradul de utilizare
economică al unui element de reţea trebuie să corespundă condiţiilor la care atât cheltuielile
totale, cât şi cheltuielile specifice sunt minime.
Cu alte cuvinte, vom considera ca mărime de referinţă pentru determinarea gradului de
utilizare “sarcina IMpec” care – dacă în anul considerat ar fi folosită pentru proiectare prin prisma
CTA minimă – ar conduce la o secţiune economică egală cu secţiunea existentă se a liniei
studiate:
. (A.22)

ANEXA B

PRECIZĂRI CU PRIVIRE LA MODUL DE DETERMINARE AL SARCINILOR

MAXIME SMpec LA CARE SE FACE PROIECTAREA DIN PUNCT DE VEDERE
ECONOMIC A CAPACITĂŢII DE TRANZIT PRIN TRANSFORMATOARE

1. Cazul unităţilor care fac parte dintr-o aceeaşi serie de transformatoare

Într-o primă etapă – după stabilirea datelor de bază necesare în acest scop – se determină
sarcinile frontieră dintre domeniile de folosire economică corespunzătoare fiecărei componente
ale seriei respective. Astfel de sarcini maxime frontieră sunt calculate în PE 145 şi în I p 51/86 cu
relaţia:

(B.1)
Într-o a doua etapă, se operează eventualele tăieri impuse de restricţia SnT, respectiv,
frontierele ale căror mărimi depăşesc puterea nominală a transformatorului se înlocuiesc prin
valoarea respectivă SnT. Conform convenţiei prezentate în paragraful 4, drept sarcină SMpec se
consideră mijlocul domeniului rezultat după eventuala tăiere impusă de restricţia SnT.
În a treia etapă, se determină sarcinile SMpec după cum urmează:
 pentru prima componentă a seriei (cu puterea nominală Sn1 cea mai mică)
presupunând o “unitate umbră” cu se ajunge la relaţia:

39
 (B.2)
 pentru componentele următoare:

 pentru ultima componentă, cu puterea Snj cea mai mare, presupunând o “unitate
umbră” cu puterea:

(B.3)

(B.4)
În final, mărimea economică a costului actualizat al pierderilor se calculează cu relaţia:

(B.5)
În cazul liniilor, pentru o anumită secţiune a costului este acelaşi la toate
duratele de utilizare a sarcinii maxime T.
În schimb, la transformatoare, costul CPWec poate fi diferit în cazul unora dintre duratele
T de utilizare a sarcinii maxime. Diferenţele apar la acele durate T la care, pentru a evita un SMpec
cu mărime de suprasarcină, valoarea acestuia trebuie micşorată până la nivelul puterii nominale a
transformatorului considerat.

2. Cazul unităţilor răzleţe care nu fac parte dintr-o serie

Calculele pe care le-am efectuat în cazul mai multor serii de transformatoare ne-au
condus la observaţia că sarcina optimă SMopt corespunzătoare minimului cheltuielilor specifice se
situează în mod sistematic în apropierea frontierei superioare a domeniului de folosire
economică a fiecărei componente a seriei.
Prin similitudine cu observaţia prezentată mai sus, în cazul unei unităţi răzleţe – care nu
face parte dintr-o serie – convenim să considerăm frontiera superioară a domeniului ei de
folosire economică egală cu sarcina optimă SMopt corespunzătoare minimului cheltuielilor
specifice:

40
 . (B.6)
În continuare, vom prezenta că unitatea răzleaţă considerată ar face parte dintr-o serie
rară, cu unităţile distanţate prin câte două trepte din scala R5. Cu alte cuvinte, unitatea umbră
imediat inferioară transformatorului studiat ar avea puterea nominală 0,4 S nT. Respectiv, frontiera
dintre unitatea răzleaţă analizată şi “umbra” ei imediat inferioară ar reprezenta 40% din SMopt
determinat pentru transformatorul răzleţ considerat.
În aceste ipoteze, SMpec – pe care am convenit să-l considerăm mijlocul domeniului de
folosire economică pentru unităţile răzleţe care nu fac parte dintr-o serie – îl vom considera:

. (B.7)

ANEXA C

COSTUL PIERDERILOR JOULE LA LINII ŞI TRANSFORMATOARE

1. Costul pierderilor Joule la linii

Se consideră o linie cu secţiune s, lungimea L şi o durată Tr realizată în utilizarea sarcinii
maxime IM din anul anterior de exploatare. În ipoteza funcţionării în aceste condiţii, cheltuielile
actualizate totale pe întreaga durată de studiu pentru linie pot fi exprimate prin următoarea
relaţie:

(C.1)

în care costul specific annual al pierderilor de putere şi energie:

. (C.2)

În continuare se vor folosi următoarele notaţii:

 pentru cheltuielile independente de sarcină:
; (C.3)
 pentru densitatea economică de curent:

. (C.4)

Cu aceste două notaţii relaţia (C.1) devine:

41
 . (C.5)

Costul total actualizat al pierderilor de putere şi energie are deci expresia:

. (C.6)

În ipoteza că sarcina maximă la valoarea:

(C.7)
cheltuielile totale actualizate devin minime. În aceste condiţii, se înregistrează valoarea optimă
din punct de vedere economic CPWec a costului pierderilor de putere şi energie:

. (C.8)
Având în vedere relaţia (11) – care exprimă gradul de utilizare GUT al capacităţii
economice de tranzit în cazul liniilor electrice – se mai pot scrie următoarele expresii:
, (C.9)
respectiv,
. (C.10)

2. Costul pierderilor Joule la transformatoare

Se consideră un transformator cu puterea SnT, pierderile nominale în bobinaje PB şi o
durată Tr realizată în utilizarea sarcinii maxime SM din anul anterior de exploatare. În ipoteza
funcţionării în aceste condiţii, cheltuielile actualizate totale pe întreaga durată de studiu pentru
transformator pot fi exprimate prin următoarea relaţie:

. (C.11)

Conform celor arătate în paragraful 4, fie mijlocul domeniului de sarcini

maxime cu durata de utilizare T r pentru care este economică alegerea transformatorului
considerat. Costul economic al pierderilor în bobinajele transformatorului convenim să-l
considerăm egal cu costul calculat în ipoteza funcţionării la sarcina maximă ; în această
ipoteză relaţia (C.11) devine:

42
 .

(C.12)
Prin urmare, costul pierderilor de putere şi energie în bobinajul transformatorului poate fi
exprimat prin relaţia:

(C.13)
Având în vedere şi relaţia (14) – care exprimă gradul de utilizare al capacităţii economice
de tranzit în cazul transformatoarelor – se mai poate scrie următoarea expresie:
. (C.14)

3. Costul pierderilor Joule în cazul unui ansamblu de linii şi transformatoare

Având în vedere expresiile (C.10) şi (C.14), costul pierderilor de putere şi energie CPWa
în cazul unui ansamblu de linii şi transformatoare poate fi calculat prin însumarea:
. (C.15)
Totodată – prin similitudine cu forma relaţiilor (C.10) şi (C.14) – şi în cazul unui
ansamblu, costul pierderilor poate fi definit printr-o relaţie de aceeaşi formă:
(C.16)
în care GUTa este gradul de utilizare al ansamblului, iar costul economic al pierderilor
ansamblului este egal cu suma costurilor economice ale pierderilor tuturor elementelor
componente:
. (C.17)
Prin urmare – în condiţiile unui acelaşi cost total actualizat al pierderilor Joule – poate fi
determinat gradul de utilizare economică al unui ansamblu de linii şi transformatoare folosind
relaţia:

. (C.18)

43
 ANEXA D

ELEMENTUL ECHIVALENT ÎN STABILIREA GRADULUI

DE UTILIZARE ECONOMICĂ A REŢELELOR ELECTRICE

1. Două criterii prin prisma cărora se poate face echivalarea din punct
de vedere economic
În determinarea gradului de utilizare economică, un ansamblu de componente ale reţelei
poate fi înlocuit printr-un singur element echivalent acestor componente din punctul de vedere al
minimului cheltuielilor totale actualizate. În acest scop, se pot folosi două criterii de echivalare.

1.1. Criteriul de echivalare: acelaşi cost actualizat al pierderilor longitudinale atât în cazul
elementului echivalent, câţ şi în cazul tuturor elementelor care intră în componenţa ansamblului
considerat.
În această ipoteză – pentru o durată Tr realizată în utilizarea sarcinii maxime – se pot
scrie:
- relaţia dintre costurile economice ale pierderilor longitudinale de putere şi energie
(costuri care corespund funcţionării cu CTA minime):
; (D.1)
- relaţia dintre costurile reale ale pierderilor longitudinale:

(D.2)
Prin urmare, gradul de utilizare GUTec, în ipoteza echivalării ansamblului prin acelaşi
cost al pierderilor longitudinale:

. (D.3)

1.2. Criteriul de echivalare; aceleaşi puteri maxime SMpec(Tr) pentru proiectarea economică
a capacităţilor de tranzit

44
 Prin urmare, acest criteriu se bazează pe egalitatea:
, (D.4)
în care Tr este durata realizată în utilizarea sarcinii maxime a întregului ansamblu “a”.
Totodată, dacă sarcina maximă tranzitată este , gradul de utilizare GUTaS în ipoteza
echivalării prin aceeaşi putere SMpec este:

(D.5)

sau, dacă se ia în considerare relaţia (D.4):

. (D.6)

1.3. Consideraţii privind cele două criterii de echivalare şi domeniile lor de utilizare
Prin esenţa lor economică, aceste două criterii sunt strâns înrudite. Ambele urmăresc
acelaşi ţel – minimizarea cheltuielilor totale actualizate CTA – dar mijloacele lor de acţiune sunt
întrucâtva diferite.
Ca o confirmare, testate pe un mare număr de cazuri practice, de regulă, aceste două
criterii au condus la valori apropiate ale gradelor de utilizare economică GUTac şi GUTaS.
În consecinţă – pentru a învinge dificultăţile generate de penuria de informaţii cu privire
la circulaţia curenţilor din reţelele de medie şi joasă tensiune – propunem folosirea ambelor
criterii, fiecare în domeniile în care este mai potrivit. Detalii în acest sens sunt prezentate în
următoarele două paragrafe.

2. Elementul echivalent unei părţi de reţea în cazul când se cunoaşte numai tranzitul
de sarcină prin tronsonul care constituie singura cale de alimentare a acestei reţele
Ca exemple pot fi citate reţele arborescente pentru distribuţia la medie sau la joasă
tensiune.
Echivalând în ipoteza aceluiaşi cost actualizat al pierderilor, conform relaţiei (D.3):

. (D.7)

Fiind cunoscut doar IMi, în cazul fiecărui tronson “i” poate exista o infinitate de valori
posibile atât pentru curentul IMi cât şi pentru gradul său de utilizare GUT. Cu atât mai mult este

45
posibil ca şi gradul de utilizare GUTac al ansamblului studiat să poată lua la rândul său o
infinitate de valori.
În condiţiile lipsei de informaţii cu privire la sarcinile tranzitate prin urmăţoarele n-1
tronsoane ale reţelei studiate, convenim să considerăm gradul de utilizare al unui astfel de
ansamblu egal cu media geometrică dintre o limită inferioară (INF) şi una superioară (SUP) :

. (D.8)

Ca limită inferioară (INF) a expresiei (D.7) în mod cert putem considera:

(D.9)
Această relaţie corespunde ipotezei în care întreaga sarcină tranzitată este absorbită de
consumatorul racordat la capătul primului tronson. Ca urmare, în tot restul reţelei, atât curenţii
cât şi gradele de utilizare economică GUT – în această ipoteză – sunt nule.
Ca limită superioară (SUP) a expresiei (D.7) vom presupune cazul în care – la etape
diferite – în majoritatea celor Ntr tronsoane ale subreţelei studiate se ating curenţi atât de mari
încât gradele lor de utilizare rezultă cel puţin egale cu GUT1 din tronsonul prin care se face
alimentarea.
În ipoteza pur teoretică în care toate cele Ntr grade de utilizare ar fi egale între ele:

. (D.10)

În practică pot fi însă atinse limite ceva mai mari, creşterile fiind de aşteptat să fie în
corelaţie pozitivă cu numărul de tronsoane Ntr. Pentru a evita exagerările vom considera Ntr la
exponentul 0,25. Convenim deci să considerăm ca limită superioară:
. (D.11)
Aproximarea prin media geometrică (D.8), folosind relaţiile (D.9) şi (D.11), conduce la
relaţia:

. (D.12)

În continuare, vom generaliza această relaţie pentru cazul când o parte dintre cele N tr
tronsoane sunt realizate cu secţiunea maximă sM folosită la respectivul tip de linii. Fie Ntrm

46
numărul acestor tronsoane. Având în vedere cele arătate în paragraful 3.2, relaţia (11), în cazul
de faţă relaţiile (D.9) şi (D.11) devin:

, (D.13)

respectiv:

. (D.14)

Media geometrică a acestor două expresii ne conduce la următoarea expresie cu caracter

mai general decât relaţia (D.12):

. (D.15)

Valorile multiplicatorului m sunt prezentate în tabelul 7. Prin particularizarea pentru

cazul tuturor tronsoanelor cu secţiuni mai mici decât sM – deci pentru m=1 relaţia (D.15) capătă
forma (D.12).
De subliniat că pentru aplicarea acestei relaţii nu este necesară cunoaşterea circulaţiei de
curent din tronsoanele axului şi din derivaţiile acestuia.
Este suficient să fie cunoscute doar următoarele elemente care se referă – în principal – la
primul tronson:
- valoarea maximă anuală IM1 a curentului din primul tronson prin care este alimentat
axul sau reţeaua respectivă, precum şi durata Tr1 realizată în utilizarea acestei sarcini
maxime:
- topologia reţelei, care de la an la an poate varia puţin sau chiar deloc.

3. Elementul echivalent unui ansamblu de componente la care

se cunoaşte suma sarcinilor maxime tranzitate
Este cazul structurilor caracterizate printr-o funcţionare de “tip paralel” la care:
, (D.16)
cu precizarea că în practică se cunoaşte curentul maxim total IMt absorbit din reţea şi durata sa de
utilizare Tr, dar nu se cunosc valorile Ii care se derivează prin cele N componente ale ansamblului
considerat.
Ca exemple de astfel de cazuri pot fi citate:

47
 - toate ansamblurile de transformatoare care sunt alimentate, fiecare în parte, de la un
ax de 20 kV;
- toate ansamblurile de plecări de joasă tensiune alimentate dintr-un acelaşi post de
transformare.
Pentru astfel de cazuri cel mai potrivit este criteriul de echivalare prezentat în cadrul
acestei anexe în paragraful 1.2: aceleaşi sarcini – SMpec(Tr) sau IMpec(Tr) – pentru proiectarea
economică a capacităţilor de tranzit din reţea.
Vom relua relaţia de definiţie (D.6):

, (D.17)

în care se cunosc sarcina maximă totală SMtot şi durata Tr realizată în utilizarea acestei sarcini
totale. După determinarea duratei Tr a ansamblului, pot fi deduse extrem de simplu sarcinile
SMpec(Tr):
- în cazul liniilor, prin produse de forma cu ajutorul densităţilor din tabelul 1 şi
eventual al multiplicatorilor m din tabelul 7, dacă există linii cu secţiunea maximă
folosită sM ;
- în cazul transformatoarelor din tabelele 3…6.
În vederea unor echivalări ulterioare (a se vedea paragraful 4), pentru fiecare
subansamblu cu “funcţionare de tip paralel” urmează a fi determinat şi costul economic
al pierderilor de putere şi energie. În acest scop, se va face o simplă însumare conform relaţiei
(D.1).

4. Gradul de utilizarea echivalent al mai multor ansamble de linii şi transformatoare

În astfel de cazuri, urmează a fi aplicat criteriul de echivalare: acelaşi cost actualizat al
pierderilor. Conform celor arătate în paragrafele anterioare, pot fi foarte simplu determinate toate
elementele necesare pentru aplicarea relaţiei (D.3) sub forma:

(D.18)

NOTA

48
 - Într-o redactare anterioară a acestor intrucţiuni s-a utilizat metoda – adeseori
folosită în străinătate – prin care sarcina distribuită printr-o linie de MT se consideră
repartizată între posturi proporţional cu puterile nominale ale transformatoarelor
racordate la această linie. Aceasta metoda poate fi folosita in continuare in functie de
programul folosit. Daca nu, se pot utiliza relaţiile (D.14) şi (D.18), mai uşor de
introdus în calculatoare şi care totodată, oferă utilitatea prezentată în articolul 7.3.

ANEXA E

O PARALELĂ ÎNTRE UTILITATEA INDICATORILOR GRAD

DE UTILIZARE ECONOMICĂ (GUT) ŞI PROCENTAJUL
CONSUMURILOR PROPRII TEHNOLOGICE (cpt)

Comparaţia se face prin prisma a trei puncte de vedere.

1. Compararea relaţiilor de calcul şi a tendinţelor de variaţie numerică ale indicatorilor
GUT şi cpt în cazul unei linii electrice.
Ambii indicatori se exprimă în unităţi relative şi în acest scop se folosesc relaţiile:

. (E.1)

. (E.2)

În continuare, aceste două relaţii le vom prezenta sub forme mai potrivite pentru
comparaţiile care urmează:

. (E.3)

. (E.4)

În cazul ambilor indicatori, termenii din primele paranteze sunt identici, iar valorile lor
sunt proporţionale cu densitatea sarcinii maxime tranzitate IM/s.
Cea de a doua pereche de paranteze cuprinde mărimi constante:

49
 - în cazul GUT, constante cu caracter economic;
- în cazul cpt, constante caracteristice pentru tipul consteructiv şi tensiunea nominală a
liniei.
A treia pereche de paranteze cuprinde termeni diferiţi ca structură dar asemănători prin
dependenţa lor de timpul de calcul al pierderilor şi – prin intermediul acestuia – de durata de
utilizare a sarcinii maxime T. Conform NTE 401/03/00 :

. (E.5)

Ca urmare, vom studia tendinţele de variaţie ale termenilor cuprinşi în aceste două ultime
paranteze – şi, prin aceasta, tendinţele de variaţie ale indicatorilor GUT şi cpt – odată cu
modificarea duratei de utilizare T. Comparaţia se va face în condiţiile unei aceleiaşi linii electrice
şi ale unui aceleaşi tranzit total de sarcină . În acest scop, vom studia raportul
dintre expresiile din a treia pereche de paranteze:

. (E.6)

Dacă, odată cu variaţia lui T şi , în mod sistematic raportul “r” s-ar menţine practic

constant, aceasta ar însemna că indicatorii GUT şi cpt pun în evidenţă la scări diferite una şi
aceeaşi tendinţă. Ca urmare, în astfel de cazuri ar fi suficient să se calculeze numai unul dintre
aceşti doi indicatori.
În caz contrar – dacă raportul “r” nu se menţine în mod sistematic constant – se poate
conchide că indicatorii GUT şi cpt reflectă fenomene şi tendinţe diferite. Ori, tocmai acesta este
cazul reţelelor electrice la care, conform datelor din tabelul alăturat, valorile rapoartelor “r” nu
se menţin constante.
La actualul nivel al preţurilor pe piaţa mondială, rapoartele “r” – cu alte cuvinte
rapoartele - au valori de ordinul:
- 1,28 la reţele de transport;
- 1,07…1,17 în cazul reţelelor de distribuţie.

Tabelul E 1
Estimări numerice care pun în evidenţă, prin raportul ,

50
 tendinţele diferite de variaţie ale indicatorilor GUT şi cpt
- rata de actualizare ;
- costul specific al puterii instalate $/kW
- durata de serviciu: calendaristică 30 ani;
actualizată 8.05 ani.
cw T, ore/an
Tipul de reţea
cenţi/kWh 1000 4000 70000
Transport 4,0 29,5 25,4 23,0 1,28
M.T. 5,5 30,1 27,3 25,6 1,17
Distribuţie
J.T. 7,5 30,9 29,6 28,8 1,07

2. Compararea celor doi indicatori sub aspectul utilităţii informaţiei pe care o oferă
Un grad de utilizare economică egal cu 100% este sinonim cu un minim atât al
cheltuielilor totale CTA, cât şi al cheltuielilor specifice cta. Abateri importante, în special în
minus faţă de acest nivel optim, pot fi interpretate ca un semnal privind oportunitatea examinării
şi promovării unor măsuri de optimizare.
În schimb, un procentaj al pierderilor de energie, de exemplu, de 3% nu ne poate oferi
nici o informaţie cu privire la cât de bine sau cât de rău este construită şi exploatată reţeaua
considerată. De la caz la caz, poate că chiar de la 1,5% sau poate că abia peste 5% ar deveni
oportună examinarea în vederea promovării unor măsuri de optimizare. Procentajele de referinţă
– cum ar fi 5% planificat pentru ţara noastră în anii ’80 sau valorile de 10-15% uzuale într-o
serie de ţări străine – nu pot fi luate în considerare drept baremuri cu caracter obiectiv.

4. Indicatorul cpt poate conduce la concluzii false

Cpt-ul creşte continuu cu pătratul sarcinii tranzitate şi deci, nu ne oferă nici un barem cu
privire la un “optim economic” la care ar trebui să ne oprim. În schimb – aşa cum s-a arătat în
Anexa E – pe măsura creşterii sarcinii, cheltuielile specifice cta pentru tranzitul unei kWh se
micşorează treptat până la valori minime de ordinul 85-95%, minime care în majoritatea
cazurilor corespund unor grade de utilizare economică GUT cuprinse între 140-170%.
Prin urmare, în condiţiile în care se poate obţine un profit suplimentar prin creşterea
gradului de utilizare economică în domeniul 100-250 % (în care cta, rezultă subunitar), în acelaşi
domeniu, valorile procentuale tot mai mari ale cpt-urilor conduc la concluzia că din contră

51
sarcina ar trebui limitată la o valoare suficient de scăzută. În acest fel, analiza regimurilor de
funcţionare prin prisma cpt-urilor poate conduce la pierderi de profit. Este un motiv în plus
pentru care aprecierile cu privire la gradul de economicitate în funcţionarea unei reţele este util
să fie făcute şi pe baza indicatorului “grad de utilizare economică”. Şi aceasta cu atât mai mult
cu cât la estimarea ambilor indicatori GUT şi cpt sunt necesare aproximaţii comparabile.

ANEXA F
DATE DE BAZĂ FOLOSITE LA ÎNTOCMIREA INSTRUCŢIUNII
I 194 editia 2004
1. Preţurile: s-au considerat la nivelul valorilor de pe piaţa mondială si au fost preluate
in cea mai mare parte din normativele tehnico-economice aflate in vigoare
1.1. Costul mediu al unui kilowatt instalat în sistem, conform Consiliului Economic şi
Social ONU:
$/kW
1.2. Costurile specifice ale energiei pierdute:
s-au considerat valorile folosite si in NTE 401/03/00 ( noua editie a PE 135):
Treapta de tensiune cw
kV cenţi/kWh
400-750 4,0
220 4,5
110 5,0
MT 5,5
JT 7,5

1.3. Costurile transformatoarelor

S-au considerat valorile din instructiunile Ip 51/1 si Ip/51/2
1.4. Costurile de investiţii pentru liniile electrice.
Au fost preluate valorile din NTE 401/03/00 (denumirea ultimei editii a lui PE 135)
si sunt prezentate in tabelul 2
2. Durata de studiu s-a considerat: ani.
3. Rata minim admisibilă pentru profit: %/an
4. Durata care în calculul cheltuielilor actualizate corespunde intervalului

52
calendaristic ani:

ani

Bibliografie
1. Comănescu,Gh. NTE 401/03/00. Instrucţiuni privind determinarea secţiunii economice a
conductoarelor în instalaţiile electrice de distribuţie de 1-110 kV.
2. Buhuş,P. şi Comănescu,Gh. Ip-51/1- 93 Normativ prtivind stabilirea puterilor nominale
economice pentru transformatoarele din posturi.
3. Buhuş,P. şi Comănescu,Gh. Ip-51/2-94. Instrucţiuni privind stabilirea puterilor nominale
economice pentru transformatoarele de 110 kV/MT.
4. Persoz,H. La planification des reseaux électriques. Paris, Ed. Eyrolles, 1984.
5. Buhuş,P. O metodă cu caracter general de determinare a secţiunilor economice pentru
liniile electrice trifazate. În: Energetica nr.11-12, nov-dec.1979.
6. Buhuş,P. şi Comănescu,Gh. Cu privire la estimarea tranzitului total de sarcină W S. În
Energetica, nr.2, febr.1989.
7. Buhuş,P. şi Comănescu,Gh. Studiu şi Instrucţiuni privind stabilirea duratelor de calcul al
pierderilor de energie electrică. Norrmalizat de către CTS-CIRE cu nr.6319/iulie 1989.

53