Semnalizarea La Calea Ferata

Semnalizarea la calea ferată:
• Semnale;
o Clasificarea semnalelor;
• Coduri de semnalizare;
• Scheme electrice de comandă și control.
Electroalimentarea stațiilor de cale ferată.

CUPRINS
Conținut Pag.
Clasificarea semnalelor 3
Semnale fixe 4
Amplasarea semnalelor fixe 5
Semnale mobile 48
- Porțiuni de linie slăbită 49
- Porțiuni de linie închisă 52
- Lucrări 57
Semnale date de agenți 58
Indicatoare de cale și semnalizare 63
- Indicatoare de direcție 63
- Indicatoare de linie 63
- Indicatoare de distanță 64
- Indicator de ieșire pe falsă 65
- Indicator de semnal pe stânga 65
- Balize avertizoare 67
Indicatoare specifice liniei de contact 80
Reperele semnalelor fixe 85
Semnale applicate la trenuri 87
Tipuri de semnalizare 6
- Semnalizarea cu 2 trepte de viteză 6, 14
- Diagrama de viteză 109
- Semnalizarea cu trepte multiple de viteză TMV 23
- Compunerea semnalelor pentru TMV 105
- Semnificația semnalelor TMV 107
- Diagrama vitezelor la TMV 110
- Semnalizarea de direcție 7
Controlul focurilor în curent continuu 115
Controlul focurilor în curent alternativ 116
Comanda și controlul focurilor 120
Construcția semnalelor 128
Sistemul optic 129
Distanțe de vizibilitate 130
Electroalimentare 131
Bibliografie 132
~ - '~
,
!
!1) - U U . , . ~,~
~. - '-'"
= .r;.
~ ~
-' ~ 0
U .-~ C) .--
,-:: =
I ~=-=p
-'(OJ "Qj 0.. ~
u ,- -- '"""
N
'-"""'U
'
-~?!'
.t:
-
~;:. ~
U
-.,
,..,rC)
~::: -~
,.:: -
';;~~
~-
~
~ - -C)
~ ~
-'~Q.-
"'.~~
c: "0
-
C,
~
~
"'v;
"'
"-6
=
-
=.-
~,~
=.
~~U ~e-= - .--= '~.-

0. N
U
= co:!'
~
-=:::
U
U.-
.-.
~
-= .-e.E.-a~
-:
- ,-= C-
U -.-
u
.-
$.)
,.-
~ U
I
'0
-~
U
u
Q.
.-U
:;[J
-=
-
OJ
.-~
.-
~
~
e
"""":3
.-
U ~
~
Q)
e-=
-=...
"'...-U U
~ -~- Q)
...,U
_.=.=
:=
-U ., 0
,~ Co
-:-
~
-E
-.> ,
- -.--
~ ~ U;.= 5 ... -';;' 00 ... ~
-
... ...
~ .~
C) ~
a
Q) ~
~ g
""
~ 0. .Eo ~ ~ .~.~ @ 5
- -
~ .~ <4)
-;=
e-= '"
~
-.> ~
~
~ -= ( ~
~
C)
c: ~
~
e-=
...
=
...
e-=
,,;=
4)
c-.c
~ - "-,.,
4) :=.- C) 4) .- - £...
"':=' '"' ~
-
' = Q. = ~,~ ., ~
U-
<n"" .,
'"'
4)
- cn '"'~ .- -- ~ -..
,- t: ~.-
C) "~
~
,:: -u 4) 0-
C)
'"' - ~~-
0. ,- -
-C) Q.~ "0U -:::-
-Q)-:~...
,~ 0. <~C) "-",
.- = .. --
P
- -
,-. (; Q.
U -= Co 4) ",. 4) Q) Q) ~ '(OJ
~,.- ~ c:
c ~ - ~
""'.:-" "-~UC) -a. c: 'N ,-~ =e-== N

E u ,.,
"'".
... _.oJ Q.. 4) ~
~ 3 is '"'
.~... .,.,
~ '"
:: u'"
£ . ... >(
- ,-- -,~
~ 4) .4) C) Q) (OJ 0. I ~
~ -= - \ ~ '0
e -.-
~ 0. U ,-
., -- Q) Co I...
., - "- -...
c: 4) C) Q) c:
= - - .-N-,,-
~ - u-
.- -,. ,0.; ~ ~'-~ -,_w,<-
-.-= - -~ '" - .- -
" .c
Q. .~ -: ~ ~
~ N C),~ U .-' ~ Q) ~ = :::
"-.0-." - , -.. '" -c:... ._- -","-
~
'"
- .t:
;".-:.,
Q.
'w~-
0. V"\
~ r-:--u-w-~~CJ
~a -.,
~
~ 50 tn
~ = 6 ~ .- -
£
~ 0.
6 .-= t.::E ~ (OJ
00 = ~
~ '9
._w'
.0
'"
C) u
- - -
~ ;:. Q. @
;: C)
U - cn 4) 1.x >( -.- ~ :=,;:. <- .- .;: co;
<- e 8
Q. '-' (). ':: 4) U '" ~ cI: 4) .'. .~ ,~
!!.
(OJ
c.-
--
c =
OJ =
-==
U
'-'
~~ <--'
= -
'..9- ~ -Q.
0
~
#, .=
Q.
=
- r-u
~
t.::
:: ~ H r-l
-~,
~
GI~
1/15 .~~
~
"
..,
~',- ~ .&
,.. ~ ::
..;.. ~
~
Co ~~,
"'U'-
~ .~
--
c:
c
Q)
Co .,
-4)
.
.s
~
C
.-
S ~U
rJ '-"'
0. .~
~';;' 9-
Q)
rJ
';;'
C':! rJ
C)
-"'-~(OJ_.,
~ ~a
-0
:-
.='
0 =
(OJ
~
"0' t:
.,
o.
Q)
Q)
~
.
'=...
-
:: ~
-
~ .E. v ~- ~
<- :: =
~ r
.-
Q)
0
~ ~ ..- r.E
U L.:.J
Q) ;:
(OJ
00
- L-1 ~ ,g U
@ .~
;g Co :-~o. ~ =
-
';: .cCo '- -c;: ... Q)
a - ~ - .-
C)
= -= ~
tn...c;"
U
OJ
Q.
",:J.~
= rI)o
8
~ rlGI-
...
~ ~
~
Co u .b
, U
"'... -
(.) cn
-
C) ~. C)
C)""-~rJ
0
c. U .=~.. ~-, ..ciQ.
~
~
Q) rJ
~
00
,=
~ U ~ .t:Q. .~ In "@
c:
~
t.i:= ,-
rJ = =
<- .;no'co:!'
0.
~
..
e;E.
,. :: Q) 1(': ~
..e.2:o ~
s -~ '"3 ,'-.. "'e-=~-~::: rJ~~ - ::

~ '" -"" 4)
~ ~ (OJ._""=
;., :: = ~
-;;-..;::-=~.
- .. -
OJ ""' '= -= ~
-~
,. -- .. - -=
-.. '-
... ~ = .w ~ -:~
~~
-..
'A=_~~~"'~(OJ~
- 'A
"w, o
- -
...
-
-= Q) -=
~
4)
- -u., -=.=- ,-
:;: ~C)= C)- .:: = = -... ~~U ~- ='"' -==
~ =- c = .,
.~ - ::: -
"".-""- .- ""'
~ ~ 4) ~ ~
-
~ "0 U
"'~-
OJ "!: !:!. "0
~
...
rJ 0
-
-:
u ~. u c: %
:: ,=
-"'-~ ... ~ ~ -
..
'~.;..U_~
c - -
= =
r;:J
.
-=
-
4) ~ ~
::: ,- """'W""(OJ"""~'~~"~_",~--",=,
'"' ~ ~ ._,~
- .. - -"J- ~
. --., -.- ,- -.- -
""'
"-6 ~ ~
.-
- -." -- _...-
>-
'Qj
'"
,~
Q!)
=
Q!)
= ~ '~ .=U -.a...
~ - wr.-
- ~.,oW-4).. .,.6-4) ,=- .,..=-~ 0N .~-.. E.,~ U.rJ -U 'Qj"
.-
= = =U ~U "0 ..~ ~
'-' ".~ _.,. -~, ~
... v.. :-:~'- -=... -~ .-!-.;
-~ "j - -
(/)
.#'"
-...-- --
- ~
-- - ---- "0
.~ = ~ ~N.-4) 0 ~ .' - v.
. .. . '...-
-- -
U ~ .:: ,-- ~ Q) ~ ;.:: ~J <= VJ """.:. ,=
0 . ~
;:-,. ~" ~
-., = .
~
~ _
0 ...
- ':,.... ~-
- ... '"' ':/:"'..
00 '"
... ~ 0 ... ~ >- ~ O
;.. .. ":" "J. ~ ",,:=
..I:-o-~~., ~. rJ' '-'.-'. '.) ""
~ -0 :::
= '"" U U
#, ~ ~ -.. c: = Q) d ". '$
= 0.. %. % 'J ...
- :oJ
- - - --- -
~ '...
- _::- -.c. -= 4) -' ... - - '...
'""' ' ~ v,
,- -
f,=
- -- .o,.'{':U .--~
v .-=
tn =
rJ
-:; -
~J ;-: ..::
'r
,
,(OJ
-~
".
~
-
=
'J
...
~
-
(OJ..
,,='~~:",
- '.I:
--:.
...
;-
":=
~
...
U
'
'
~=C'.)-
'"'
--
.-
~
-r, =
Co
.f;
'"
,
C ~ ::: ~ .= ,.:
- u z ~ ~ "f,
'"
~
-.. J
~ "
- ,.
-
U
'-' -
-"=.-
=
=
C)
~
Q)
Q.
-
-
~
=
"0
Q)
.~ Co,'=
.~
-
'-
::::
'"'
I
~
.
~
~
~
-=.-
Q)"
- =
c...
-
-
~
,'""
c;c';
-~
.,..,"
-:= .-0/)
~
u
[/)
U ~
..'"
U C) .-(OJ
~
...,~...
.-~
(OJ '-
0 Q.
-.~
-
r:
::
-
'"' 4)
U
~.-
'W
:"'" ,'~, U ~ ~ U rJ 0,-=
.:: q:>.e .(j"'Vi So ~' Q.."::
~ O.:;,~ Q) Q) ~ 0' 5 0 .c g
~.
-,
'- e-=
N. -' -
-=
-~
.-
5: ~ ,~ -
= OJ =
=
- ,~-;:.-
- -
,., ~ = 0.
.- 0. ...
~.-
'~ U
b
"'Vi
u
=
'" "":;
~
(j
,-
t.i:=
0
:=4)
U:::
4)
""~,~
=~
- ~ U 0.
~ ..:.: ~
-~°..:J.
~ [/)
-
N
--- --~;;.=
:-(OJ<- ..
~ &.: u g:> .. Q. ~ u ... U ~ .~ II '~
.;.;
... Q ~ -
=
U
QJ
Co
~
~ -~
.~
4)
U.J
Q)
~
.. .
QJ
- 4J
U .-
., .-
0.=
rJ
-..
.-
-
Of>-
[/)
~ ... -Q)
'"0 ,-
0." «\0
,~
~~ "~o. .
'"
---QU.'.~
~
~
~ ~ "5
.= u
... ... -.-
- -=~.-~~..z;
.~ ~
U
~
t.L;
U
t0
-
=..
~
U -~...
=
.:..
~ N ,-
=,~ >-"Qj
..
QJ ~-
~ = .-o.<~~
- .-
~ C)
U 0
~ . Uco:.U ...
0
>
->...
I..:;...~
-
--
Q. Q.
~ E.c rJ = ,co:!"'" .t: = d"
~~ '= u... Q) ~
~
~.
~
[/)
U
'= -
>- ~
.Q .5 ~~
'~
-~
~
4)
~ -0;-
Q)
0.
~ Co..
.- § QJ=
~
So ~
0.::
~ .:: u Q. ~ .-
U ::: 0
-,-=::-
Q I~ 0
-- .
~
Q
'~
...
~
c -5 r.E
c: ~
~ (OJ -2 (OJ
N
>(
l&:
...
- 4)
. U S
~
a;. 0
Co
---
... e
u'"--
--=
- =.-
~
~,~
'd) Q.'~
~
Q.
0
U
@ .;:Pc::=
.=C)
Q. - ..
.- .~
::
~._-
(OJ
Co QJ ~ N U ",., C) .. 0
-=
0 "';'=.~
~"'1.. ---~ .-"" ..".
.5 -~... ~
.". .4)
,.
- -- --
~
~~ '"' 'aj"::'-",.-
> :: -~ ~ '~"5
- = U
~ .-E ~- .5 -"' U ~ ~ = ~~-U~~: .. Q
U7
~ ... Q) U Q)6 -=
.~. (ij = =.2 Q) U ::: t.:: .= (OJ > .-
-(
:= <- <- =.--

-~
(OJ
!a, <=
"~... ,-
."."
~ 0 .= '" U Q) rJ Q!) (OJ.- ::
... -U ""
\'J
~
,~- f'J 0d ::U 8 =
"~
-.,
.s =
'"
';;' '" Q)
=
~ .- 00-
.-
U
-§' .
~
.
,~ ~
.,
!a ,~(/) Qj -Co. .
~
.., ';;'rJ
~
.-
~.
~"C ., -:=
~
4) (OJ
-.:a ~ . <E
...
- ~- .- .~- .... ...
8.
~ Q) I:;:
Q.
~
'=
rJ .s
'=
U
.=
- -QJ U...~ ..
~
~
~
... ~ 0. ~ N ~ ~-., ~
~ '~ - - rJ
~
Co ,-
0. '" U U
(\0 --= ~
0
., ~
...
., ::
C)
t.::
QJ.=.2
... ... .,
.~
=
~
rJ
(OJ.=
Co .,
~ ~
., 0 U
.. Q); '" ~ -w rJ .-
~.-= a. ~ ,~-
~
~ .E ~ -, - ~ - ~ .
.:-
~
~
~ .S
~
...
-
~
~
~
= U o..~
E,~
U - --' -=
0
~ -~ ~
5 "(;
=:P.
E
Q)
'"
;.:-..s
-
~~ ~ ~
U - .~
~ E ~... Q)OJ §-
0 -
g
.,
~
$
C) ~
"e..
= -
~
~
>- E
~ ~
~
g. ,:- .-~= .-4)rJ
'~ Q.
Q)
-
~
rJ ~..o
~
-
B .a~
0 "'
0
Q.
... rJ
-= ~,~
E .:::
!2
--
~ ~ .~
I..:
:-a ~
~
.=- ,::5
.;= ~.. ~~
-::
"1:J ~ §- ~
Q)
""
. ;oJ
: .~
.:--'
(/)
~ Q) !a. ~
.t:
0. ~
Q)
0. ~ ~
-
_"O"C ~ ~ ~ ::!. .-~ ;: ;-
-u
Q) '- (OJ
"J . ... ~ Q) Q. -: ~ ~ ;.; ~ ~ ~ O::!. aJ ~ -:- 0: = ;:
(OJ
= ~ ~
~\ -~~~ ,~u
- c.=
(OJ
---~
~
, = 0
= :- N
~ C) .;.. >- -~
0
.$--ca
~
=
=
(OJ =
~
(OJ =
(OJ ~
= = ~,.,--~--, E
~
= -
.-
~U
.,'U
==
'"
Q)
=
~ =
(OJ
C ~
4) U
e-= ~
§
u'
= ~=
=
e-= -QJ ~
C ~= ~::: =
QJ C ~ =
~
U
-=~ ==
~ =
~
=
U U U U
~
QJ U U
'" -~
!1) ""'Qj .Q
(OJU
C -
(-.. '"= .~,-
rJ " Q) 0.. -::
= .;;:
~ ~
,",
0..
-. -~--'"", ~ = '- - -:/:
m . ~ .~ = u'~ U ... - U Q) U = ~ - cn U U ~ U 4) = U rJ U Q) U rJ ('J -' U = = u = "",co:!'
~.~o._t/)-(o':;"'Vi~.~~~-~
. =
Ur-~ 'z . . -=. ~ - N r"".
. -:to
.. 'rI e
= 8""""""'" ~..o C)~ 4) e . . . . ~QJ
=(/)"'(/)~ ..
5"'oou'==~:::I)=('J,- ::: E.
LJ.o0 .
- ,- QJ QJ -- -
-~ '""
.,.. ,."
.,.. -- <--
. 0 ',-.. ,~
N ~ - = ~
N . - -
I ~ 0
C) U
,
,
CAPITOLUL I
DISPOZIŢII GENERALE
A rt.1 (1) Ob iectu l prezentului regulament îl constituie semnalizarea la calea

ferată română.
(2) Prin semnal se înţelege instalaţia sau mijlocul prevăzut în
regulamentul de semnalizare, cu ajutorul căruia se transmit sau se
primesc ordine şi indicaţii de către personalul care asigură desfăşurarea
traficului feroviar. În categoria semnalelor, sunt cuprinse şi indicatoarele
care, prin inscripţia, forma şi poziţia lor, dau indicaţii sau completează
indicaţiile date de semnale.
(3) Semnalele servesc pentru organizarea şi desfăşurarea circulaţiei
trenurilor şi a activităţii de manevră, în condiţii de siguranţă.
(4) Indicaţia semnalului este un ordin care trebuie să fie îndeplinit
imediat, necondiţionat, prin toate mijloacele posibile de către personalul
care asigură desfăşurarea traficului feroviar.
(5) Personalul care participă la circulaţia trenurilor şi activitatea de
manevră, precum şi la activităţi în legătură cu siguranţa circulaţiei este
obligat:
a. să cunoască şi să respecte întocmai regulamentul de semnalizare;
b. să dea semnale de oprire unui tren sau unui convoi de manevră în toate
cazurile în care viaţa oamenilor este ameninţată sau siguranţa circulaţiei
este pusă în pericol.
(6) Distanţele de vizibilitate şi de amplasare ale semnalelor şi ale
indicatoarelor din prezentul regulament sunt valabile pentru viteza
maximă de 160 km/h, dacă nu se specifică altfel.
(7) Toate semnalele fixe şi mobile, indicatoarele, reperele de la semnale,
semnalele aplicate la trenuri, balizele, precum şi rechizitele de
semnalizare trebuie să fie de tipul prezentat în regulamentul de
semnalizare.
(8) Este interzis a se da derogări, a se face modificări, completări ori
precizări privind regulamentul de semnalizare. În cazuri cu totul
excepţionale, acestea se vor face numai cu respectarea prevederilor
legale în vigoare.
CAPITOLUL II
SEMNALE FIXE
SECŢIUNEA 1
Clasificarea semnalelor fixe
A rt.2 (1) După destinaţia lor, semnalele fixe se clasifică astfel:

a. semnale pentru circulaţie;
b. semnale pentru manevră şi triere;
c. semnale repetitoare;
d. semnale de avarie.
(2) Semnalele pentru circulaţie sunt:
a. de intrare, pentru permiterea sau interzicerea intrării unui tren în
staţie;
b . de ieşire, pentru permiterea sau interzicerea ieşirii unui tren din
staţie, în linie curentă;
c . de parcurs, pentru permiterea sau interzicerea trecerii unui tren, dintr-
o zonă în altă zonă a staţiei;
2
d . de ramificaţie, pentru permiterea sau interzicerea trecerii unui tren
peste o ramificaţie sau joncţiune din linie curentă, o traversare de linii
la acelaşi nivel, o încălecare-descălecare de linii cu ecartament diferit,
sau peste un pod cu grinzi mobile;
e . de trecere, pe liniile cu bloc de linie automat, pentru permiterea sau
interzicerea trecerii unui tren dintr-un sector de bloc de linie automat
în alt sector de bloc de linie automat;
f. prevestitoare, pentru prevestirea indicaţiilor semnalelor de intrare, de
ieşire, de parcurs sau de ramificaţie.
(3) Semnalele pentru manevră şi triere sunt:
a. de manevră, pentru permiterea şi interzicerea mişcărilor de manevră;
b . de triere, pentru permiterea sau interzicerea trierii vagoanelor.
(4) Semnalele repetitoare sunt utilizate pentru repetarea indicaţiilor
semnalelor de intrare, de ieşire, de ramificaţie, de parcurs, de trecere sau
de triere, dacă nu este asigurată vizibilitatea prevăzută a semnalului pe
care îl preced.
(5) Semnalele de avarie sunt utilizate pentru semnalizarea pericolului
pentru circulaţia trenurilor la trecerile la nivel sau prin tuneluri.
A rt.3 După construcţia lor, semnalele fixe sunt:

a. semafoare;
b . semnale luminoase.
A rt.4 Semnalele fixe pot îndeplini, cumulativ, mai multe funcţiuni cum ar fi: de
circulaţie şi manevră, de manevră şi triere etc.
A rt.5 (1) Semnalele de circulaţie şi semnalele de manevră trebuie să fie

amplasate pe partea dreaptă a căii, în sensul de mers al trenurilor sau cel
mult deasupra axei căii.
(2) Pe liniile duble, pentru circulaţia pe linia din stânga, semnalele: de
trecere ale blocului de linie automat, prevestitoare, de avarie la trecerile
la nivel, de avarie la tuneluri, de intrare, de ramificaţie, precum şi
semnalele repetitoare se pot monta, pe partea stângă a sensului de mers,
cu condiţia ca acestea să nu poată fi considerate că aparţin altor linii sau
direcţii de mers şi să fie amplasate toate pe aceeaşi parte, pe intervalul
dintre staţii.
(3) Pe liniile duble, pentru circulaţia pe linia din stânga, semnalele de
avarie la trecerile la nivel se pot monta, cu avizul Autorităţii Feroviare
Române – AFER, pe partea stângă a sensului de mers, chiar dacă pe
intervalul dintre staţiile respective semnalele de circulaţie sunt montate
deasupra axei căii. În acest caz pe partea dreaptă a căii, în dreptul
semnalului respectiv, se montează indicatorul din fig.139.
(4) În cazul mai multor linii alăturate, semnalele fiecărei linii trebuie să
se instaleze astfel încât să nu poată fi considerate drept semnale care
aparţin liniilor vecine.
(5) Semafoarele de intrare, prevestitoare şi de trecere care semnalizează
intrarea în staţii de pe linii cu ecartament diferit de cel normal sau
descălecarea acestor linii în linie curentă sunt aşezate în acelaşi profil cu
semnalele corespunzătoare liniei cu ecartament normal, dar se deosebesc
de acestea, având înălţimea stâlpilor mai mică. În cazul staţiilor
centralizate electrodinamic, precum şi pe linii înzestrate cu bloc de linie
automat, se poate utiliza acelaşi semnal atât pentru linia cu ecartament
normal cât şi pentru linia cu ecartament diferit de cel normal.
3
(6) Indicatoarele de semnalizare se instalează, de regulă, pe partea
dreaptă a sensului de mers, iar la liniile duble pentru circulaţia pe falsă,
se montează pe partea stângă a sensului de mers.
(7) Indicatoarele de semnalizare specifice semnalelor fixe sau mobile se
instalează pe aceeaşi parte a sensului de mers cu semnalele asociate.
(8) Indicatoarele de cale se montează pe partea dreaptă a căii, în sensul de
la Bucureşti, cu excepţia indicatoarelor hectometrice care, pe linie dublă,
se montează alternativ, de o parte şi de alta a căii.
SECŢIUNEA a 2 - a
Tipul de semnalizare utilizat
A rt.6 (1) Pe infrastructura feroviară se utilizează:

a. semnalizarea cu două trepte de viteză;
b. semnalizarea cu trepte multiple de viteză.
(2) Semnalizarea cu două trepte de viteză şi semnalizarea cu trepte
multiple de viteză se completează, după caz, cu semnalizarea direcţiei,
numărului liniei, ieşirii pe firul din stânga al căii duble, a lipsei distanţei
de frânare şi a valorii vitezei.
(3) Semnalizarea cu trepte multiple de viteză se referă numai la
semnalizarea pentru circulaţie.
(4) Începutul şi sfârşitul zonelor de semnalizare cu trepte multiple de
viteză, precum şi începutul şi sfârşitul zonei cu bloc de linie automat cu
patru indicaţii se semnalizează prin indicatoare specifice.
CAPITOLUL III
SEMNALE FIXE UTILIZATE LA SEMNALIZAREA CU DOUĂ TREPTE DE
VITEZĂ
III -1. GENERALITĂŢI
SECŢIUNEA 1
Vitezele corespunzătoare indicaţiilor date de semnale
A rt.7 (1) Vitezele corespunzătoare indicaţiilor date de semnale sunt

următoarele:
a. viteza stabilită;
b . viteza redusă.
(2) Viteza stabilită reprezintă viteza maximă de circulaţie admisă şi
prevăzută în livretul de mers sau prin ordin de circulaţie, pentru trenul şi
porţiunea de linie respectivă.
(3) Viteza redusă reprezintă viteza maximă admisă pentru trecerea peste
schimbătoarele de cale în abatere, adică 30 km/h sau mai mare.
(4) Circulaţia peste schimbătoarele de cale în abatere cu viteză redusă
mai mare de 30 km/h este admisă numai în cazul în care această viteză
este indicată la semnal prin indicatorul luminos de viteză.
4
SECŢIUNEA a 2 - a
Semnificaţia culorilor de bază folosite în semnalizare
A rt.8 Semnificaţia culorilor de bază folosite la semnalizare, în legătură cu

circulaţia trenurilor şi executarea mişcărilor de manevră, este
următoarea:
a. roşu, ordonă oprirea;
b . galben, permite circulaţia trenurilor şi ordonă reducerea vitezei în
vederea opririi la semnalul următor sau continuarea mersului dacă
semnalul următor nu indică oprirea;
c . verde, permite circulaţia trenurilor cu viteza stabilită;
d . albastru, ordonă oprirea pentru mişcările de manevră;
e . alb-lunar, permite mişcările de manevră sau circulaţia trenurilor,
cu viteza prevăzută în reglementările specifice.
III -2. SEMAFOARE
SECŢIUNEA 1
Generalităţi
A rt.9 (1) Indicaţia semafoarelor este dată de poziţia braţelor şi paletelor

acestora. Pe timp de noapte semafoarele se iluminează conform
calendarului de iluminare.
(2) Pentru creşterea vizibilităţii se admite ca braţele şi paletele acestora
să fie acoperite pe partea dinspre tren cu materiale reflectorizante.
SECŢIUNEA a 2-a
Semaforul de intrare
A rt.10 Semaforul de intrare dă următoarele indicaţii:
F ig . 1. OPREŞ TE fă ră a depăş i s em na lu l!
Z iu a - br a ţu l de su s or izon ta l, spr e d re ap ta s ensu lu i de
me r s
Noap tea - o un itate lu mino asă d e cu lo are roş i e, spr e tr en
F ig . 2 . LIBER pe linia directă

Z iu a - bra ţul d e su s r id ic a t la 45º , spr e dr e ap ta s en su lu i d e
me r s
Noap tea - o un itate lu mino asă d e cu lo are ve rde , spr e tr en
5
F ig . 3 . LIBER pe linie a b ătută c u v it e za re du să
Z iu a - două bra ţe r id ica te la 45 º, spr e d re ap ta s en su lu i d e
me r s
Noap tea - o un itate lu mino as ă d e c u loar e v e r d e ş i una
g a lben ă, spre tr en
SECŢIUNEA a 3 - a
Semaforul de ieşire
A rt.11 (1) Semaforul de ieşire are un braţ, dacă dintr-un capăt al staţiei se iese
într-o singură direcţie şi două braţe dacă se poate ieşi în două direcţii,
caz în care indică şi direcţia de mers.
(2) Semaforul de ieşire cu un braţ dă următoarele indicaţii:
F ig . 4 . OPREŞ TE fă ră a depăş i s em na lu l!
Z iu a - br a ţul or izon ta l, s pre dre ap ta sen su lu i d e me r s
F ig . 5 . L I BER
Z iu a - br a ţul r id ic a t la 45º , spre dre ap ta sen su lu i d e me r s
(3) Semaforul de ieşire cu două braţe dă următoarele indicaţii:
F ig . 6 . OPREŞ TE fă ră a depăş i s em na lu l!
Z iu a - br a ţu l d e sus or izon ta l, spr e dr e apta s en su lu i de
me r s
F ig . 7 . LIBER în direcţ ia I
Z iu a - br a ţul d e sus r id ic a t la 45 º, spr e dr e ap ta s en su lu i d e
me r s
Noap te a - o un itate lu mino asă d e cu lo are ve rde , spr e tr en
6
F ig . 8 . LIBER în direcţ ia I I
Z iu a - două bra ţe r id icate la 45º spr e dr eap ta sensu lu i de
me r s
Noap tea - o un itate lu mino as ă d e c u loar e v e r d e ş i una
(4) Indicaţia de liber a semafoarelor de ieşire permite ieşirea sau

trecerea:
a. cu viteza stabilită, dacă toate schimbătoarele de cale sunt atacate, la
ieşire, în poziţia pe directă;
b . cu viteza redusă, dacă unul sau mai multe schimbătoare de cale sunt
atacate, la ieşire, în abatere.
SECŢIUNEA a 4 - a
Semaforul de ramificaţie
A rt.12 (1) Din punct de vedere constructiv, semaforul de ramificaţie este

asemănător cu semaforul de intrare sau ieşire.
(2) Semaforul de ramificaţie are două braţe dacă:
a. acoperă ramificaţia pe la vârf;
b . acoperă pe la vârf o joncţiune în linie curentă, iar circulaţia peste
joncţiune se face în abatere.
(3) Semaforul de ramificaţie are un braţ dacă:
a. acoperă pe la călcâi ramificaţia sau joncţiunea din linie curentă;
b . acoperă joncţiunea din linie curentă pe la vârf, iar circulaţia peste
joncţiune se face numai pe directă.
c . acoperă o traversare de linii la acelaşi nivel, o încălecare-descălecare
de linii cu ecartament diferit sau un pod cu grinzi mobile.
(4) Semaforul de ramificaţie cu un braţ are aspectul şi dă indicaţiile din
fig. 4 şi 5.
(5) Semaforul de ramificaţie cu două braţe are aspectul şi dă indicaţiile
din fig. 6,7 şi 8.
(6) Indicaţia "LIBER" a unui semafor de ramificaţie cu un braţ, permite
trecerea:
a. cu viteza stabilită, dacă toate schimbătoarele de cale sunt atacate în
poziţia pe directă;
b . cu viteza redusă, dacă unul sau mai multe schimbătoare de cale sunt
atacate în abatere.
(7) Indicaţia de liber a unui semafor de ramificaţie cu două braţe permite
trecerea:
a. cu viteza stabilită, în direcţia I, pe linie directă;
b . cu viteza redusă, în direcţia II, pe linie abătută.
SECŢIUNEA a 5 - a
Semaforul de parcurs
A rt.13 În unele staţii prevăzute cu semafoare, semnalizarea trecerilor dintr-o

zonă în altă zonă a staţiei se poate face cu semaforul de parcurs cu un
7
braţ, care are aspectul şi dă indicaţia de la fig.4 şi 5 sau cu semaforul de
parcurs cu două braţe care are aspectul şi dă indicaţiile de la fig.1,2 şi 3.
SECŢIUNEA a 6 - a
Semaforul prevestitor
A rt.14 (1 ) Semafoarele prevestitoare se amplasează înaintea semafoarelor de

intrare, de parcurs, sau a semafoarelor de ramificaţie.
(2) După numărul indicaţiilor pe care le dau, semafoarele prevestitoare
sunt:
a. semafoare prevestitoare cu două indicaţii;
b . semafoare prevestitoare cu trei indicaţii.
(3) Semaforul prevestitor cu două indicaţii dă următoarele indicaţii:
F ig . 9 . LI BER c u v it eza stab ilită. A T EN ŢI E! S ema forul

u rmă tor ordonă o p r ir ea sa u es t e p e l ib e r p e l in ie
abă tută, c u v it e za re du să
Z iu a - p a le ta ara t ă fa ţa g a lben ă spre tr en
Noap tea - o un ita te lu mino asă de cu lo ar e ga lben ă, spre
tren
F ig . 1 0 . LIBER cu v iteza stabilit ă. S e maforu l u r mător

e st e p e l ib er p e l i n ia d i r e ctă
Z iu a - p a le ta v ăzu tă p e mu c h ie
(4) Dacă distanţa dintre semnale nu permite montarea semaforului

prevestitor cu catarg, paleta acestuia se poate monta pe catargul altor
semafoare pentru a prevesti indicaţia semaforului următor. În acest caz
indicaţiile paletei sunt aceleaşi cu ale semaforului prevestitor cu două
indicaţii.
(5) Semaforul prevestitor cu trei indicaţii dă următoarele indicaţii:
F ig . 1 1 . LIBER cu v iteza sta bilită. A T EN ŢIE!

S ema for u l u rmă tor ordo nă op r irea
Z iu a - p a l e ta a r a tă f a ţa g a lben ă spr e tr en, i ar s ăg ea t a în
p o z iţie ver tic a lă cu v ârfu l în jos
Noap tea - o u n i t a te l u min o as ă d e c u lo are g al b enă , sp re
tren
F ig .1 2 . LI BER cu v iteza sta bilită. Se mafor ul u rmăto r

este pe liber pe linie abă tută, c u v it e za r ed u s ă
Z iu a - p a l e t a a r a tă f a ţa g a lb en ă spr e tr en, i ar săg e a ta
î n c l ina tă la 45º cu vâr fu l în jos, spr e dre ap ta se nsu lu i d e
me r s
Noap tea - dou ă un ită ţi lu mino as e d e cu lo ar e g a lbenă,
s p r e tren
8
F i g . 1 3 . LI BER cu v it eza s tab ilită. S emafo rul u r mător
e st e p e l ib er p e l i n ia d i r e ctă
Ziua - paleta văzută pe muchie, iar săgeata în poziţie
verticală cu vârful în jos
Noaptea - o unitate luminoasă de culoare verde, spre tren
SECŢIUNEA a 7 – a
Semafoare cu paletă prevestitoare a semaforului de ieşire sau de parcurs
A rt.15 (1) Indicaţia semaforului de ieşire sau a semaforului de parcurs poate fi

prevestită de la semaforul de intrare, prin paletă prevestitoare a
semaforului de ieşire sau a semaforului de parcurs.
(2) Semaforul de intrare, înzestrat cu paletă prevestitoare a semaforului de
ieşire sau a semaforului de parcurs, dă următoarele indicaţii:
Fig . 14. OPR EŞ TE fă ră a d epă şi s e m n a lu l!

Z iu a - br a ţu l d e sus or izon ta l spr e dr eap ta s en su lu i de
me rs, iar p aleta prevestito are a semaforu lu i de ieş ir e s au a
sema foru lu i d e p ar curs cu f a ţa g a lbe nă spr e tr en
Noap tea - o un ita te lu mino asă de cu lo ar e ro şi e ş i una
g a lben ă, spr e tr en. Uni t a t e a lu min o asă de cu lo are roş ie
este în p artea d e su s a stâlpu lu i sema foru lu i, iar un itatea
lu mino as ă d e cu loar e g a lb enă în p ar tea de mij lo c a
s t â lp u lu i
F ig . 1 5 . LI B ER pe lin ia d ir e ctă, cu vite za stab ilită .

A T EN ŢI E! S emafo rul d e ieş ire sau sema f o r u l d e
pa rcu rs o rdo nă op r irea
Z iu a - br a ţul d e sus rid ic a t la 45º spr e dre ap ta s en su lu i de
me rs, iar p aleta p rev estito are a semaforu lu i d e ieş ir e sau a
sema foru lu i d e p ar curs cu f a ţa g a lbe nă spr e tr en
Noap tea - o un itate lu mino as ă d e c u loar e v e r d e ş i un a
g a lben ă, spre tren . Unitatea lu mino as ă de cu lo are v erde
e s t e în p ar te a d e s u s a s t â lp u lu i s e ma f o r u lu i, i ar un itatea
lu mino as ă d e cu loar e g a lb enă în p ar tea de mij lo c a
s t â lp u lu i
F ig . 1 6 . LIB E R p e l in ia d ir ec tă, c u v it e za s t a b i l ită.

S ema for u l d e ie ş ire sau se mafo ru l de pa r cu r s e ste pe
liber
Z iu a - b ra ţu l d e su s r id ica t la 45º, spr e dre apta s ensu lu i
d e me rs , iar p a le ta pr ev es tito ar e a s e ma foru lui d e ieş ire
s au a s e ma f o r u lu i d e p ar cu r s vă zu tă p e mu ch ie
Noap tea - dou ă un ită ţ i l u min o a se d e cu loar e v er d e sp r e
tr en. O un itate lu minoas ă d e cu loa r e v e r d e în p ar te a d e
s u s a s t âlp u l u i s e ma f o r u lu i ş i ce a la l tă în p ar te a d e mij loc
a s t â lp u lu i
9
F ig . 1 7 . LIBER pe linie abă tută, c u v ite za re du să. ATEN ŢI E!
S ema for u l d e ieş ir e sau s ema forul de pa rc urs or donă o p r i r ea
Z iu a - dou ă br a ţe r id ica te la 45 º, spr e dr e ap ta s en su lu i d e me r s ,
i a r pa l e t a p re v e s t i to a r e a s e ma f o r u lu i d e i eşi r e s au a s e ma f o r u lu i
d e p arcu rs, c u f a ţa g a lbe nă spr e tr en
Noap tea - o u n i t a te l u min o as ă d e c u lo are v er d e ş i dou ă un ită ţ i
lu mino as e de cu lo ar e ga lben ă s p r e t r e n . O u n i t a t e lu min o a să de
c u loar e v er d e ş i una galb en ă în p a r te a d e su s a s tâ l p u lu i
s e ma f o r u lu i, i ar c e a la l tă un itate lumin o as ă d e cu lo ar e galb en ă ,
în p ar tea de mij loc a stâlpu lu i
F ig . 1 8 . L I B E R p e l in ie a băt ută, c u v it e za re du să . Se mafo ru l

d e i eş ir e sau s ema forul de pa rc urs e st e pe lib e r
Z iu a - dou ă br aţe r id ica te la 45 º spr e dre ap ta s en su lu i d e me r s ,
iar p a le ta p rev estitoare a sema foru lu i d e ieş ir e s au a
sema foru lu i d e p ar curs v ăzu tă p e mu ch ie
Noap tea - o un itate lu mino as ă d e cu lo are v er d e , u n a g a lbe nă ş i
un a v erd e spr e tr en. O un itate lu mino asă d e culo are ve rde ş i un a
g a lben ă în p ar te a d e su s a s t â lp u l u i se ma f o r u lu i, i ar c ea l a l tă
un ita te lu mino as ă d e c u loar e v er d e în p ar te a d e mij l o c a
s t â lp u lu i
(3) Semaforul de parcurs cu un braţ cu paletă prevestitoare a semaforului

de ieşire, dă următoarele indicaţii:
F ig .19 . OPR EŞTE făr ă a depăş i s e mna lu l!

Z iu a – br a ţu l d e sus orizon ta l, sp re dr eap ta sen sulu i de mers,
iar paleta prevestito are a sema forulu i d e ieş ir e c u f aţa g a lb enă
s p r e tren
Noap tea – o un itate lu mino as ă de cu lo are ro ş ie ş i u n a g a lbe nă
s p r e tr en. U n i ta t e a l u min o as ă de cu loar e ga lb enă e s t e
a mp l a s a tă în p ar tea de mij lo c a s tâlpu lu i
F ig .20 . LI BER cu v it e za sta b ilită. ATEN ŢI E! S emafor u l

d e i eş ire o rdo nă op r irea
Z iu a – br a ţul d e su s r id ic a t la 45° în dr eap ta s en sulu i d e me rs ,
iar paleta prevestito are a sema forulu i d e ieş ir e c u f aţa g a lb enă
s p r e tren
Noap tea – o u n ita te lumin o asă d e c u loar e v er d e şi una galb enă
s p r e tr en. U n i ta t e a l u min o as ă de cu loar e ga lb enă e s t e
a mp l a s a tă în p ar tea de mij lo c a s tâlpu lu i
10
F ig .2 1 . LI BER c u v ite za s tab ilită. S ema for u l d e ie ş ire este
pe liber
Z iu a – bra ţu l d e su s r id ica t la 45° spre dreapta sensu lu i d e
me rs, iar paleta prev estito are a sema foru lu i de ieş ire v ă zu tă
p e mu ch ie
Noap tea – dou ă un ită ţ i lu mino as e de cu lo are v erd e spr e tren.
A d o u a u n i ta t e lu min o asă d e cu loa r e v e r d e e s te a mp l a s a tă în
p ar te a d e mij lo c a s tâ lpu lu i
SECŢIUNEA a 8 - a
Semaforul repetitor
A rt.16 (1) Semaforul repetitor se amplasează înaintea semafoarelor de ieşire, de

intrare, de parcurs sau de ramificaţie care nu au asigurată vizibilitatea.
(2) Semaforul repetitor dă următoarele indicaţii:
Fig . 22. ATEN ŢI E! S ema for u l u rmă tor ordonă o p r ir ea

Z iu a - br a ţul or izon ta l, s pre dre ap ta sen su lu i d e me r s
Noap tea - o u n i ta t e lu min o as ă de cu lo are ga lben ă spr e
tren
Fig . 23. S ema for u l u rmă t o r e st e p e l i b e r

Z iu a - br a ţul r id ic a t la 45º , spre dre ap ta sen su lu i d e me r s
Noap t ea - o un itate lu mino as ă d e c u loa r e v e r d e , spr e
tren
SECŢIUNEA a 9 - a
Semn alul mecanic de man evră
A rt.17 Indicaţiile date de semnalul mec ani c de manevră sunt următoarele:
F ig . 24. OPR EŞ TE fă ră a d epă şi se mna lu l la ma nev ră!

Z iu a - p a le ta ara t ă fa ţa a lba s tr ă sp re convo iu l d e ma n evră
Noap tea - o u n i ta t e lu min o as ă de cu lo are alb as tr ă, sp r e
convo iu l d e ma n evr ă
F ig . 25. M a n ev ra p e rmisă în zona a cop er ită de s e mna l

Z iu a - p a le ta v ăzu tă p e mu c h ie
Noap tea - o un ita te lumin o as ă de cu lo ar e a lb- lun ar, spre
11
SECŢIUNEA a 10 - a
Supravegherea luminilor de control la indicaţiile de noapte ale semafoarelor
A rt.18 (1) Unităţile luminoase a indicaţiilor de noapte ale semafoarelor trebuie să

fie supravegheate. Supravegherea se face, fie prin observarea directă a
unităţilor luminoase de semnalizare, fie prin observarea luminilor de
control, vizibile în partea opusă a sensului de semnalizare.
(2) Luminile de control sunt de culoare albă, indiferent de in dicaţiile date
de semafor şi în număr egal cu numărul felinarelor.
(3)Dacă la un semafor de intrare, de ieşire, de parcu rs sau de ramificaţie,
la punerea pe liber sau în timpul cât este pe liber, se constată lipsa uneia
sau mai multor lumini de control, semaforul respectiv va fi adus în
poziţia pe oprire.
III-3. SEMNALE LUMINOASE
SECŢIUNEA 1
Generalităţi
A rt.19 Semnalele luminoase sunt:

a. pe stâlp sau pe consolă;
b . pitice.
A rt.20 La semnalizarea luminoasă cu două trepte de viteză se aplică principiul

semnalizării de viteză la care:
a. indicaţiile date de către se mnalele luminoase pentru circulaţie sunt
a celeaşi indiferent de locul, funcţia şi tipul constructiv ale acestor
semnale;
b . fiecare se mnal luminos de circulaţie dă indicaţii asupra vitezei cu
care se poate circula după semnal, respectiv stabilită sau redusă pentru
trecerea peste schimbătoarele de cale în abatere, precum şi asupra
vitezei indicate de semnalul luminos următor cu care este în
dependenţă.
Semn ale luminoase de intr are
A rt.21 Semnalele luminoase de intrare dau următoarele indicaţii:
Fig. 26. OPREŞTE fără a Fig . 27. LIBER c u Fig . 28. LIBER c u
depăşi semnalul! v it e za sta b ilită. v it e za sta b ilită.
S em na lu l ur măto r e s te A T EN ŢI E! S em na lu l
Z iu a ş i noap tea - o pe liber cu v iteza u rmă tor ordo nă op r irea
u n ita te lu mi no asă d e stabilită Z iu a ş i noap tea - o
c u loar e roş ie , spr e tr en Z iu a ş i noap tea - o un itate lu mi no as ă de
u n ita te lu mi no asă d e culoare ga lb en ă, spr e tr en
c u loar e v erd e, spr e tr en
12
Fig . 29. LIBER cu Fig . 30. LIBER cu Fig . 31. LIBER cu
v it e za sta b ilită. v it e za r ed us ă. Semna lu l v it e za r ed us ă.
S em na lu l ur măto r es te u rmă t o r e st e p e l i b e r cu A T EN ŢI E! S em na lu l
pe liber cu v iteza v it e za sta b ilită sau u rmă tor ordo nă op r irea
r e d u să r e d u să
Z iu a ş i noap tea - o Z iu a ş i noap tea - o Z iu a ş i noap tea - dou ă
un itate lu mi no as ă de un itate lu mi no as ă de un ită ţ i lu mino as e de
culoare ga lb en- c lip itor, culoare ve rde ş i o un itate culoare ga lb en ă sp re tren
s p r e tren lu mino as ă de culoare
Semnale luminoase de parcurs
A rt.22 Indicaţiile semnalelor luminoase de parcurs sunt aceleaşi cu ale

semnalelor luminoase de intrare.
Semnale luminoase de ieşire şi semnale luminoase de ramificaţie
A rt.23 (1) Semnalele luminoase de ieşire şi semnale luminoase de ramificaţie dau

indicaţii diferite, după cum staţia este situată pe linie:
a. înzestrată cu bloc de linie automat;
b . neînzestrată cu bloc de linie automat.
(2) În cazul unei staţii situate pe o linie înzestrată cu bloc de linie
automat indicaţiile semnalelor luminoase de ieşire sau ale semnalelor
luminoase de ramificaţie sunt aceleaşi cu ale semnalelor luminoase de
intrare.
(3) În cazul unei staţii situate pe o linie neînzestrată cu bloc de linie
automat indicaţiile semnalelor luminoase de ieşire sau ale semnalelor
luminoase de ramificaţie sunt următoarele:
a. roşu - OPREŞTE fără a depăşi semnalul!
b . verde - LIBER cu viteza stabilită.
c. verde galben - LIBER cu viteza redusă.
Semnale luminoase de trecere
A rt.24 (1) Semnalele luminoase de trecere ale blocului de linie automat dau
următoarele indicaţii:
13
Fig . 32. OPR EŞ TE fă ră a Fig . 33. LIBER cu v iteza Fig . 34. LIBER cu v iteza
d epă ş i se mna l u l! - p r im u l stabilită. A T E N ŢI E! stabilită. Se mna l u l u rmă tor
s e cto r d e b lo c d i n f aţă S em na lu l ur măto r o rdonă e st e p e l ib er cu v it e za
e st e o cu p a t op r irea -p rim u l se cto r de stabilită -cel puţ in pr im e le
b lo c d in f a ţă es te lib er, da r a l do uă se cto a r e d e b lo c d i n
Z iu a ş i noap tea - o un itate do ilea es te o cupa t faţă s unt lib e re
lu mino as ă de culoare ro ş i e , Z iu a ş i noap tea - o un itate Z iu a ş i noap tea - o un itate
s p r e tren lu mino as ă de culoare g a lbe nă , lu mino as ă de culoare v erde , spr e
s p r e tren tren
(2) Semnalele luminoase de trecere ale blocului de linie automat care fac
şi funcţie de semnale prevestitoare dau în plus indicaţia de galben-
clipitor.
F ig . 3 5 . LIB E R c u v it e za s t a b i l ită. Semna lu l următ o r e st e p e l ib e r cu

v it e za r ed us ă
Z iu a ş i noap tea - o un i tate lu min o a să de culoare ga lben- c lip itor, sp re tren
SECŢIUNEA a 6 - a
Semnale luminoase de înscriere pe bloc
A rt.25 În staţiile situate pe secţii dotate cu bloc de linie automat, la care accesul
în linie curentă este permis prin semafoare, se foloseşte pentru înscrierea
pe blocul de linie automat un semnal luminos de înscriere pe bloc,
prevăzut cu reper de culoare albă, care dă indicaţiile de la art. 23.
Semnale luminoase prevestitoare
pe linii neînzestrate cu bloc de linie automat
A rt.26 (1) Semnalul luminos prevestitor se montează înaintea semnalelor

luminoase de intrare sau de ramificaţie de pe liniile neînzestrate cu bloc
de linie automat.
(2) Semnalul luminos prevestitor se poate monta şi înaintea semafoarelor
de intrare, sau de ramificaţie de pe liniile neînzestrate cu bloc de linie
automat.
(3) Semnalul luminos prevestitor dă următoarele indicaţii:
14
Fig . 36. LIBER cu v iteza Fig . 37. LIBER cu v iteza Fig . 38. LIBER cu v iteza
stabilită! stabilită! stabilită!
A T EN ŢI E! S em na lu l S em na lu l ur măto r es te pe S em na lu l ur măto r es te pe
u rmă tor ordo nă op r irea lib e r cu v ite za r ed usă liber cu v iteza sta b ilită
Z iu a ş i noap tea - o un itate Z iu a ş i noap tea - o un itate Z iu a ş i noap tea - o un itate
lu mino as ă de culoare g a lbe nă , lu mino as ă de culoare g a lbe n- lu mino as ă de culoare v erde ,
s p r e tren clip itor, spre tr en s p r e tren
Semnale luminoase repetitoare
A rt.27 (1) Semnalele luminoase repetitoare se pot monta înaintea semnalelor

luminoase sau a semafoarelor.
(2) Semnalul luminos repetitor al semnalului luminos din staţii dă una
dintre următoarele indicaţii:
Fig . 39. S em na lu l ur măt o r est e p e o p r i r e

Z iu a ş i noap tea - o b and ă v er t ic a lă c u lu min ă a l bă c ar e are l a c ap ă tu l d e
s u s o b an d ă or izontală c u lu min ă alb ă, îndrep ta tă spre dr ea p ta sen su lu i
d e me r s
Fig . 40. S em na lu l ur măto r est e pe libe r cu v it e za r ed usă

Z iu a ş i noap tea - o band ă v er t ic a lă c u lu min ă a l bă , c ar e ar e la cap ă tul d e
s u s o b an d ă ob lică cu lu min ă a lbă îndr ep ta t ă în jo s sp re dr eap ta sen su lu i
d e me r s
Fig . 41. S em na lu l ur măto r est e pe libe r cu v it e za sta b ilită

Z iu a ş i noap tea - o b and ă v er t i c a lă cu lu min ă a l bă , c ar e ar e l a c ap ă tul de
s u s o b an dă ob lică cu lu min ă alb ă, îndr ep ta t ă în su s sp re dr eap ta sens ulu i
d e me r s
(3) Semnalele luminoase repetitoare ale semnalelor de trecere ale

blocului de linie automat au acelaşi aspect ca semnalul luminos repetitor
al semnalului luminos din staţii şi dau indicaţiile următoare:
a. semnalul luminos următor este pe indicaţia roşu; semnalul luminos
repetitor are aspectul din fig. 39.
b . semnalul luminos următor este pe indicaţia galben sau galben-clipitor;
semnalul luminos repetitor are aspectul din fig. 40.
c . semnalul luminos următor este pe indicaţia verde; semnalul luminos
repetitor are aspectul din fig. 41.
15
(4) Semnalele luminoase repetitoare ale semafoarelor au acelaşi aspect ca
semnalul luminos repetitor al semnalului luminos din staţii şi dau
indicaţiile următoare:
a. semaforul următor este pe oprire; semnalul luminos repetitor are
aspectul din fig.39.
b . semaforul următor este pe liber cu două braţe ridicate la 45º;
semnalul luminos repetitor are aspectul din fig. 40.
c . semaforul următor este pe liber cu un braţ ridicat la 45º; semnalul
luminos repetitor are aspectul din fig. 41.
(5) La semafoarele de ieşire de grup şi la semafoarele de ieşire cu două
direcţii nu se montează semnal luminos repetitor.
Indicaţia de chemare a semnalelor luminoase
A rt.28 (1) Indicaţia de chemare se foloseşte în cazurile de defectare a semnalului

luminos de intrare, dacă semnalul nu afişează nici o indicaţie sau dacă
semnalul afişează indicaţia roşu.
(2) Indicaţia de chemare a unui semnal luminos are aspectul din fig.42:
F ig . 4 2 . LI BER cu vit e za de ce l mu lt 20 k m /h , c u
d eo se bi tă at enţ ie, până la s em na lu l u rmăto r!
Z iu a ş i noap tea - o uni t ate l u min o a să de culoare a lb- luna r
clip itor, spre tr en
(3) Cu indicaţia de chemare se mai pot dota şi:

a. semnalele luminoase de ieşire din staţiile aflate pe secţii de circulaţie
pe cale dublă, fără bloc de linie automat sau cu bloc de linie automat
specializat;
b . semnalele luminoase de ieşire din staţiile aflate pe secţii de circulaţie
pe cale simplă, fără bloc de linie automat;
c . semnalele de parcurs şi ramificaţie.
(4) În cazul semnalelor de ieşire aflate într-o staţie unde se ramifică mai
multe direcţii de mers, sau al semnalelor de ramificaţie, dacă cel puţin
una dintre direcţii este înzestrată cu bloc de linie automat banalizat,
semnalul de ieşire sau semnalul de ramificaţie nu se dotează cu indicaţie
de chemare.
(5) În cazul semnalelor de parcurs care fac şi funcţia de semnal de ieşire
pentru o direcţie de mers, dacă în direcţia respectivă linia curentă este
înzestrată cu bloc de linie automat banalizat, semnalele respective nu se
dotează cu indicaţie de chemare.
(6) În cazul semnalelor de intrare care fac şi funcţia de semnal de
ramificaţie pentru o direcţie de mers, dacă în direcţia respectivă linia
curentă este înzestrată cu bloc de linie automat banalizat, semnalele
16
respective se dotează cu indicaţie de chemare care se va folosi numai
pentru intrarea trenurilor în staţie. Acest lucru va fi precizat şi în planul
tehnic de exploatare a staţiei.
(7) Pe cale dublă, dacă se circulă pe baza blocului de linie automat
specializat, indicaţia de chemare a semnalului luminos de ieşire sau
ramificaţie permite circulaţia trenului cu viteza de cel mult 20 km/h, cu
deosebită atenţie, până la semnalul următor. Pe cale dublă cât şi pe cale
simplă, fără bloc de linie automat, indicaţia de chemare a semnalului
luminos de ieşire sau ramificaţie, permite circulaţia trenului cu viteza de
cel mult 20 km/h cu deosebită atenţie peste schimbătoarele de cale.
(8) Indicaţia de chemare a semnalului luminos de parcurs, permite
circulaţia trenului cu viteza de cel mult 20 km/h, cu deosebită atenţie
până la semnalul următor.
(9) În toate cazurile, mecanicul va conduce trenul cu deosebită atenţie, va
supraveghea permanent linia şi va regla viteza în funcţie de distanţa de
vizibilitate, astfel încât să oprească imediat trenul în cazul în care calea
este ocupată, constată lipsa de gabarit, observă semnale de fine de tren,
semnale mobile şi de mână care ordonă oprirea trenului sau un alt
obstacol care împiedică continuarea circulaţiei.
Semnale luminoase de manevră
A rt.29 Indicaţiile date de semnalul luminos de manevră sunt următoarele:
Fig . 43. OPR EŞ TE fă ră a d epă şi se mna lu l la ma nev ră!

Z iu a ş i noap tea - o un itate lu mino as ă de culoare a lba s tră , spr e
Fig . 44. M a n ev ra p e rmisă d in co lo d e se mna l

Z iu a ş i noap tea - o un itate lu mino as ă de culoare alb- lunar, spr e
(2) Semnalul luminos de manevră pe catarg sau pitic poate fi prevăzut cu

unitate luminoasă de culoare roşie în loc de unitate luminoasă de culoare
albastră.
SECŢIUNEA a 11 - a
Semnale luminoase de triere
A rt.30 (1) Indicaţiile date de semnalele luminoase de triere sunt următoarele:
F ig . 4 5 . T r ie r ea o p r ită! F ig . 4 6 . Î mp inge în cet F ig . 4 7 . Î mp i nge ma i

convo iul de vagoa ne la r e p e d e co n v o iu l d e
t r ie r e! vagoane la t r iere!
Z iu a ş i noap tea - o Z iu a ş i noap tea - o Z iu a ş i noap tea - o
un itate lu mi no as ă de un itate lu mi no as ă de un itate lu mi no as ă de
culoare roş ie, spre culoare ga lb en ă, spr e culoare ve rde, spr e
lo co mo tivă lo co mo tivă lo co mo tivă
17
F ig . 4 8 . Î mp i nge F ig . 4 9 . Trag e convo iul de F ig . 5 0 . M a n ev ra p e rmisă
convo iul de vagoa ne la vagoane de pe co coa şă d inco lo d e s e mna l.
vâ rfu l co coa şe i! îna po i pe liniile g rupei de
Z iu a ş i noap tea - o s o s i re! Z iu a ş i noap tea - o
un ita te lu mi no asă d e Z iu a ş i noap tea - o u n ita t e un ita te lu mi no asă d e
c u loar e a lb - l u n ar - c l ipi to r lu mino as ă de cu loar e roş u- c u loar e a lb-lun ar spre
spre loco mo tiv ă clip itor spre lo co mo tivă lo co mo tivă
(2) În afară de aceste indicaţii, în funcţie de tipul instalaţiilor, semnalele

de triere pot da şi indicaţiile galben-clipitor şi verde-clipitor.
(3) Vitezele de împingere ale convoiului de vagoane la triere - în ordinea
crescătoare corespunzătoare succesiunii indicaţiilor: galben, galben-
clipitor, verde, verde-clipitor - vor fi cele stabilite prin planul tehnic de
exploatare a staţiei.
SECŢIUNEA a 12 - a
Semnale luminoase repetitoare ale semnalelor de triere
A rt.31 (1) Semnalele luminoase repetitoare ale semnalelor de triere dau aceleaşi
indicaţii cu cele ale semnalelor luminoase de triere, în cazul în care
semnalele luminoase de triere sunt la regim de triere.
(2) Semnalele luminoase repetitoare din mijlocul grupei de primiri, dau
indicaţia alb-lunar, dacă semnalele luminoase de triere nu sunt trecute la
regim de triere.
(3) La semnalele luminoase de ieşire din staţiile de triaj, dacă îndeplinesc
şi funcţia de semnale luminoase repetitoare ale semnalelor de triere, se
prevede şi un indicator de direcţie luminos. La indicator apare litera "T"
iluminată alb, dacă semnalul repetă indicaţiile semnalului de triere sau
litera care indică direcţia spre care se expediază trenul, dacă acesta face
funcţia de semnal de ieşire.
SECŢIUNEA a 13 - a
Semnale de avarie la trecerile la nivel
A rt.32 (1) La trecerile la nivel din linie curentă înzestrate cu instalaţii de

semnalizare automată sunt montate semnale de avarie. Semnalele de
avarie au rolul de a avertiza existenţa unui pericol pentru circulaţia
trenurilor la trecerea la nivel.
(2) Semnalul de avarie la trecerile la nivel, se compune dintr-un stâlp
care are la partea de sus un panou în formă de romb pe care este aşezată
o unitate luminoasă; funcţia semnalului de avarie poate fi exercitată şi de
către un semnal de trecere al blocului de linie automat prevăzut cu
reperul de la art.165 – fig.218.
18
(2) Indicaţia dată de semnalul de avarie este următoarea:
F ig . 5 1 . P eric o l la t r ece r ea la n iv el ! Ia t o a t e mă su r i l e p en t r u o p r ir e!
Z iu a ş i noap tea - o un itate lu mino as ă de culoare ro şie, spre tren
(4) Dacă nu există pericol la trecerea la nivel, semnalul de avarie nu

afişează nici o indicaţie; circulaţia trenurilor se va face conform
indicaţiilor date de semnalele de circulaţie. La observarea indicaţiei roşu
a semnalului de avarie, mecanicul va lua imediat toate măsurile pentru
oprirea trenului.
(5) Trenul oprit, poate continua mersul cu viteza de cel mult 20 km/h
până la depăşirea trecerii la nivel, mecanicul fiind gata să oprească
imediat trenul, dacă observă un obstacol pe trecerea la nivel.
(6) După depăşirea trecerii la nivel, circulaţia trenurilor se va face, în
continuare, cu viteza indicată de semnalele de circulaţie existente.
Semnale de avarie la tuneluri
A rt.33 (1) Semnalele de avarie la tuneluri are rolul de a avertiza existenţa unui
pericol pentru circulaţia trenurilor prin tuneluri.
(2) Semnalul se compune dintr-un stâlp care are la partea de sus un panou
în formă pătrată pe care este aşezată o unitate luminoasă.
(3) Indicaţia dată de semnalul de avarie la tuneluri este următoarea:
F ig . 5 2 . P eric o l la t un el! Ia toa te mă su r i l e p en t r u o p r ir e!

Z iu a ş i noap tea - o un itate lu mino as ă de culoare ro şie, spre tren
(4) Dacă nu există pericol la tunel, semnalul de avarie la tunel nu

afişează nici o indicaţie, circulaţia trenurilor se face conform indicaţiilor
date de semnalele de circulaţie.
(5) La observarea indicaţiei de culoare roşie a semnalului de avarie la
tunel mecanicul va lua imediat toate măsurile pentru oprirea trenului.
Trenul îşi poate continua mersul numai după înlăturarea pericolului şi
semnalul de avarie la tuneluri nu afişează nici o indicaţie.
SECŢIUNEA a 15 - a
Semnale fixe care nu sunt în exploatare
A rt.34 (1 ) Semnalele fixe care nu sunt în exploatare se semnalizează cu două

şipci încrucişate aplicate pe braţul, respectiv pe paleta semafoarelor, pe
stâlpii semnalelor luminoase sau pe fundaţia semnalelor luminoase
pitice.
(2) Semnalele luminoase nu trebuie să afişeze nici o indicaţie, iar
semafoarele trebuie să fie fixate în poziţie de oprire şi neiluminate.
(3) Semnalele prevestitoare şi repetitoare se prevăd cu şipci încrucişate
numai dacă şi semnalul pe care îl preced nu este în exploatare.
19
F ig . 5 3 . Exe mp l e d e s em n a le ca re n u su n t în
e x p lo a t a re
Z iu a - dou ă ş ip c i în cruc iş a te , f ix a te p e
s e mn a l e
Noap tea - dou ă ş ipc i încru c iş a te , f ix a t e p e
s e mn a l e lu min o as e f ăr ă ind ica ţie sau
sema fo are neilu minate
(4) Semnalele fixe care nu sunt în exploatare nu se vor lua în considerare

de către personalul de locomotivă.
20
CAPITOLUL IV
SEMNALIZAREA LUMINOASĂ CU TREPTE MULTIPLE DE VITEZĂ
SECŢIUNEA 1
Generalităţi
Art..35 (1) Semnalizarea luminoasă cu trepte multiple de viteză - TMV - răspunde cerinţelor
europene de semnalizare şi presemnalizare a mai multor trepte de viteză şi realizează
transmiterea vizuală a următoarelor informaţii:
a. semnalizarea de distanţare – numărul sectoarelor libere în faţa trenului - prin
indicaţiile unităţilor luminoase utilizând codul de culoare;
b. semnalizarea de viteză, prin indicatoarele luminoase utilizând codificarea numerică
zecimală.
(2) Semnalizarea luminoasă cu trepte multiple de viteză se referă numai la semnalizarea
pentru circulaţie. Semnalizarea pentru manevrarea vehiculelor feroviare şi triere rămâne
aceeaşi ca la semnalizarea cu două trepte de viteză.
(3) Acest tip de semnalizare, prin indicatoarele luminoase, afişează viteza maximă de
circulaţie a trenului permisă la semnal şi o prevesteşte pe cea de la semnalul următor.
Art.36 În acest capitol se vor utiliza următoarele noţiuni:

a. semnalizarea luminoasă cu două trepte de viteză - semnalizarea luminoasă clasică a
căii ferate române, folosită pentru indicarea vitezei stabilite şi a vitezei reduse;
b. semnalizarea luminoasă cu trepte multiple de viteză - semnalizarea luminoasă
folosită pentru indicarea vitezei stabilite precum şi a vitezelor reduse - la nevoie din
10 în 10 km/h;
c. semnalizarea de distanţare se referă la numărul sectoarelor libere în faţa trenului-
atât pe blocul de linie automat cât şi în staţie;
d. blocul de linie automat cu trei indicaţii este blocul de linie automat clasic al căii
ferate române care utilizează pentru indicarea numărului de sectoare libere în faţa
trenului, unităţi luminoase colorate cu indicaţiile de verde, galben sau roşu;
e. blocul de linie automat cu patru indicaţii este blocul de linie automat care
utilizează pentru indicarea numărului de sectoare libere în faţa trenului, unităţi
luminoase colorate cu indicaţiile de verde, verde clipitor, galben sau roşu;
f. dependenţă directă între staţii este situaţia în care între două staţii vecine pe o secţie
cu bloc de linie automat nu există semnale de bloc, caz în care indicaţiile semnalelor
de ieşire ale unei staţii prevestesc indicaţiile semnalelor de intrare ale staţiei vecine.
Art.37 Semnalizarea cu trepte multiple de viteză respectă următoarele principii:

a. semnalizarea de distanţare şi semnalizarea de viteză sunt indicate separat prin unităţi
luminoase la semnale, respectiv indicatoare;
b. unităţile luminoase colorate - verde, galben, roşu - sunt utilizate pentru semnalizarea
de distanţare; pentru a mări capacitatea secţiilor de circulaţie sau pentru a permite o
viteză mai mare de circulaţie a trenurilor, se pot folosi indicaţii de preavertizare -
sistem de semnalizare cu patru indicaţii; indicaţia suplimentară a semnalului este:
"prevesteşte oprirea la semnalul ce urmează după semnalul următor " şi este indicată
prin verde clipitor;
c. cifrele sunt utilizate pentru semnalizarea de viteză; reducerea vitezei la un semnal
trebuie să fie presemnalizată de la semnalul precedent; o indicaţie de viteză, sub formă
de cifre luminoase, nu apare simultan cu indicaţia de "oprire".
Art.38 (1) Semnalizarea luminoasă cu trepte multiple de viteză utilizează, fără modificări,
semnalele luminoase de manevră, de triere, indicatoarele şi reperele specifice
semnalizării luminoase la calea ferată română.
21
(2) Indicatoarele luminoase de viteză sunt amplasate pe catargul semnalelor şi dau
informaţii, astfel:
a. indicatorul luminos de viteză, montat în partea superioară a catargului semnalului,
deasupra unităţilor luminoase, indică viteza maximă de circulaţie a trenului permisă
la semnalul pe care este amplasat;
b. indicatorul luminos prevestitor de viteză montat în partea inferioară a catargului
semnalului, sub unităţile luminoase, prevesteşte viteza maximă de circulaţie a
trenului permisă la semnalul următor.
(3) Indicaţiile luminoase de chemare, de ieşire pe linia din stânga a căii duble
banalizate, distanţă până la semnalul următor mai mică de 700 m, precum şi cele ale
indicatoarelor de linie şi de direcţie sunt aceleaşi ca la semnalizarea cu două trepte de
viteză.
Art.39 Dacă viteza afişată de indicatorul luminos de viteză la semnal diferă de viteza care a fost
prevestită de indicatorul luminos prevestitor de viteză al semnalului precedent, aceasta
se va considera indicaţie dubioasă şi se va proceda conform celor arătate la capitolul
“Defectarea semnalelor fixe”, din prezentul regulament.
Art.40 Dacă semnalul cu indicatoare luminoase de viteză sau semnalul blocului de linie
automat cu patru indicaţii este defect sau dă indicaţie dubioasă se va proceda conform
celor arătate la capitolul “Defectarea semnalelor fixe”, din prezentul regulament.
Art.41 Dacă semnalul nu ordonă oprirea şi indicatorul luminos de viteză nu afişează nici o
indicaţie, este permisă circulaţia după semnal cu viteza stabilită.
Utilizarea culorilor în semnalizarea luminoasă cu trepte
multiple de viteză
Art.42 (1)Utilizarea culorilor în semnalizarea luminoasă cu trepte multiple de viteză din staţii, în
legătură cu circulaţia trenurilor este următoarea:
a. roşu, ordonă oprirea;
b. galben, permite circulaţia trenurilor cu viteza afişată de indicatorul luminos de
viteză - cu cifre de culoare albă - ordonând reducerea vitezei în vederea opririi la
semnalul următor;
c. verde, permite circulaţia trenurilor cu viteza indicată de indicatorul luminos de
viteză - cu cifre de culoare albă. Semnalul următor este pe liber cu viteza egală sau
mai mare;
d. verde clipitor, permite circulaţia trenurilor cu viteza afişată de indicatorul luminos
de viteză - cu cifre de culoare albă - ordonând reducerea vitezei în vederea trecerii
pe lângă semnalul următor cu viteza prevestită de indicatorul luminos prevestitor de
viteză - cu cifre de culoare galbenă. Viteza prevestită de indicatorul luminos
prevestitor de viteză al semnalului este întotdeauna mai mică decât cea afişată de
indicatorul luminos de viteză al aceluiaşi semnal.
(2) Excepţie de la prevederile alin.(1) fac semnalele de ieşire către linia curentă
înzestrată cu bloc de linie automat şi dependenţă directă între staţii unde indicatorul
luminos prevestitor de viteză este asociat cu culoarea verde a semnalului, iar viteza
prevestită de indicatorul luminos prevestitor de viteză al semnalului este întotdeauna
mai mică sau egală cu cea afişată de indicatorul luminos de viteză al aceluiaşi semnal.
(3) Indicaţia de verde clipitor - fără indicaţii de viteză - la semnalele de intrare, de
parcurs sau de ieşire de la linia directă, pe secţii cu bloc de linie automat cu patru
indicaţii arată că semnalul care urmează după semnalul următor ordonă oprirea.
22
Indicaţii luminoase de viteză la semnalizarea cu trepte multiple de viteză
Art.43 Indicatoarele luminoase de viteză afişează viteza de circulaţie permisă - în zeci de

kilometri/oră.
Art.44 În funcţie de culoarea cifrelor, indicatoarele luminoase de viteză sunt:

a. indicatorul luminos de viteză, cu cifre de culoare albă, care indică viteza permisă la
semnal;
b. indicatorul luminos prevestitor de viteză, cu cifre de culoare galbenă, care
prevesteşte viteza permisă la semnalul următor.
Art.45 Viteza ordonată de indicatorul luminos de viteză este viteza maximă permisă peste
schimbătoarele de cale în abatere. Dacă nu se specifică altfel în livretul de mers,
buletinul de avizare a restricţiilor - BAR sau ordinul de circulaţie, viteza se poate mări
numai după depăşirea cu tot trenul a schimbătoarelor de cale.
Art.46 Dacă viteza afişată de indicatorul luminos de viteză este de 20 km/h - respectiv cifra 2 la
indicator - această viteză nu va fi depăşită pe tot parcursul. Parcursul cu viteza de 20
km/h poate să fie atât pe linie directă cât şi în abatere şi se sfârşeşte la un semnal de
circulaţie pe oprire care nu are asigurat drum de alunecare.
Semnale luminoase de intrare sau de parcurs
Art.47 Semnalele luminoase de intrare sau de parcurs, la semnalizarea cu trepte multiple de

viteză, dau una din următoarele indicaţii:
Fig. 54. Opreşte fără a depăşi semnalul

Ziua şi noaptea: O u n i t a t e l u min o a s ă d e c u l o a r e roşie, spre tren
Fig. 55. Liber cu viteza stabilită. Semnalul următor este pe liber cu viteza stabilită
Ziua şi noaptea: O u n i t a t e l u min o a s ă d e c u l o a r e verde, spre tren
23
Fig. 56. Liber cu viteza stabilită. ATENŢIE! semnalul următor ordonă oprirea
Ziua şi noaptea: O u n i t a t e l u min o a s ă d e c u l o a r e galbenă, spre tren
Fig. 57. Liber cu viteza stabilită. Semnalul următor indică liber cu viteza stabilită.
Semnalul care urmează după semnalul următor ordonă oprirea.
Indicaţia apare numai în staţiile situate pe o secţie înzestrată cu bloc de
linie automat cu patru indicaţii
Ziua şi noaptea: O u n itate lu min o a s ă d e c u l o a r e verde-clipitor, spre
tren
Fig. 58. Liber cu viteza redusă afişată de indicatorul luminos de viteză – prin cifrele 2,
3, 6, 8, 9 sau 10. În figură, cifra 6 înseamnă 60 km/h. ATENŢIE!
semnalul următor ordonă oprirea
Ziua şi noaptea: O u n itate lu min o a s ă d e c u l o a r e galbenă, spre tren,
iar indicatorul luminos de viteză indică - cu cifre de culoare albă - viteza
permisă la semnal
Fig. 59. Liber cu viteza redusă afişată de indicatorul luminos de viteză -prin cifrele 2,
3, 6, 8, 9 sau 10. În figură, cifra 3 înseamnă 30 km/h. Semnalul următor
este pe liber cu viteza egală sau mai mare
Ziua şi noaptea: O u n itate lu min o a s ă d e c u l o a r e verde spre tren, iar
indicatorul luminos de viteză indică - cu cifre de culoare albă - viteza
permisă la semnal
Fig. 60. Liber cu viteza redusă afişată de către indicatorul luminos de viteză – prin
cifrele 3, 6, 8, 9 sau 10. În figură, cifra 6 înseamnă 60 km/h. Semnalul
următor este pe liber cu viteza prevestită de către indicatorul luminos
prevestitor de viteză - întotdeauna mai mică decât cea a indicatorului de
viteză
Ziua şi noaptea: O u n itate lu min o a s ă d e c u l o a r e verde clipitor spre
tren, indicatorul luminos de viteză indică viteza la semnal - cu cifre de
culoare albă - iar indicatorul luminos prevestitor de viteză prevesteşte viteza
la semnalul următor - cu cifre de culoare galbenă
24
Fig. 61. Liber cu viteza stabilită. Semnalul următor indică liber cu viteza redusă indicată – prin cifrele
2, 3, 6, 8, 9 sau 10 - prevestită de către indicatorul luminos prevestitor de viteză. În
figură, cifra 6 înseamnă 60 km/h
Ziua şi noaptea: O u n itate lu min o a s ă d e c u lo a r e verde clipitor spre tren, indicatorul
luminos de viteză este stins iar indicatorul luminos prevestitor de viteză prevesteşte viteza la
semnalul următor - cu cifre de culoare galbenă
Semnale luminoase de ieşire sau de ramificaţie
Art.48 Semnalele luminoase de ieşire, la semnalizarea cu trepte multiple de viteză, dau indicaţii
diferite, după cum staţia este situată pe secţie:
a. înzestrată cu bloc de linie automat având semnale de trecere al blocului de linie
automat;
b. înzestrată cu dependenţă directă între staţii, realizată pe principiile blocului de linie
automat, la care indicaţiile semnalelor de ieşire sunt în dependenţă cu indicaţiile
semnalelor de intrare din staţia următoare;
c. neînzestrată cu bloc de linie automat şi fără instalaţie de dependenţă directă între
staţii.
Art.49 Semnalele luminoase de ieşire, la semnalizarea cu trepte multiple de viteză, pentru staţiile
situate pe o secţie înzestrată cu bloc de linie automat având semnale de bloc intermediare,
dau una din următoarele indicaţii:
a. ieşire de la linia directă către blocul de linie automat cu trei indicaţii, dacă semnalul
de ieşire de la linia directă nu dă acces în abatere:
Fig. 62. Opreşte fără a depăşi semnalul!

25
Indicaţia apare numai dacă ieşirea se face către blocul de linie automat
cu patru indicaţii
Ziua şi noaptea: O u n itate lu min o a s ă d e c u l o a r e verde clipitor, spre
tren
b. ieşire de la linia directă către blocul de linie automat cu trei sau cu patru indicaţii
dacă semnalul de ieşire de la linia directă dă acces şi în abatere:

Ziua şi noaptea: O u n i t a t e l u min o a să d e c u l o a r e galbenă, spre tren
26
cu patru indicaţii
tren
c. ieşire de la linie abătută sau ieşire în abatere de la linia directă:

următor este pe liber cu viteza egală sau mai mare
Ziua şi noaptea: O u n itate lu min o a s ă d e c u l o a r e verde spre tren iar
permisă la semnal
Fig. 72. Liber cu viteza redusă afişată de indicatorul luminos de viteză – prin cifrele 3,
6, 8, 9 sau 10. În figură, cifra 3 înseamnă 30 km/h. ATENŢIE! semnalul
următor ordonă oprirea
Ziua şi noaptea: O u n itate lu min o a s ă d e c u l o a r e galbenă, spre tren iar
indicatorul luminos de viteză indică - cu cifre de culoare albă - viteza permisă
la semnal
situate pe o secţie înzestrată cu bloc de linie automat şi dependenţă directă între staţii, la
care indicaţiile semnalelor de ieşire sunt în dependenţă cu indicaţiile semnalelor de
intrare din staţia următoare, dau una din următoarele indicaţii:
27
a. ieşire de la linia directă către blocul de linie automat dacă semnalul de ieşire de la
linia directă nu dă acces în abatere:

Fig. 76. Liber cu viteza stabilită. Semnalul următor indică liber cu viteza redusă prevestită
de către indicatorul luminos prevestitor de viteză – prin cifrele 2, 3, 6, 8, 10. În figură, cifra
3 înseamnă 30 km/h
Ziua şi noaptea: O u n itate lu min o a s ă d e c u l o a r e verde spre tren,
indicatorul luminos prevestitor de viteză prevesteşte - cu cifre de culoare
galbenă - viteza la semnalul următor
28
cu patru indicaţii
tren
b. ieşire de la linia directă către blocul de linie automat cu trei sau patru indicaţii dacă
semnalul de ieşire de la linia directă dă acces şi în abatere:

Ziua şi noaptea: O u n i t a t e l u min o a s ă d e c u l o a r e verde spre, tren
29
Fig. 81. Liber cu viteza stabilită. Semnalul următor indică liber cu viteza redusă
prevestită de către indicatorul luminos prevestitor de viteză – prin
cifrele 2, 3, 6, 8, 10. În figură, cifra 3 înseamnă 30 km/h
Ziua şi noaptea: O u n itate lu min o a s ă d e c u l o a r e verde spre tren,
indicatorul luminos prevestitor de viteză prevesteşte - cu cifre de culoare
galbenă - viteza la semnalul următor
cu patru indicaţii
tren

următor este pe liber cu viteza mai mare decât cea afişată la semnal
Ziua şi noaptea: O u n itate lu min o a s ă d e c u l o a r e verde spre tren iar
permisă la semnal
30
următor ordonă oprirea!
Ziua şi noaptea: O u n itate lu min o a s ă d e c u l o a r e galbenă spre tren iar
permisă la semnal
Fig. 86. Liber cu viteza afişată de către indicatorul luminos de viteză – prin cifrele 3,
6, 8, 9 sau 10. În figură, cifra 3 înseamnă 30 km/h. Semnalul următor -
de intrare în staţia vecină - este pe liber cu viteza prevestită de către
indicatorul luminos prevestitor de viteză - întotdeauna mai mică sau
egală cu cea a indicatorului de viteză
Ziua şi noaptea: O u n itate lu min o a s ă d e c u l o a r e verde, spre tren;
indicatorul luminos de viteză indică - cu cifre de culoare albă - viteza la
semnal iar indicatorul luminos prevestitor de viteză prevesteşte - cu cifre de
culoare galbenă - viteza la semnalul următor
situate pe o secţie neînzestrată cu bloc de linie automat şi fără dependenţă directă între
staţii dau una din următoarele indicaţii:
a. ieşire de la linia directă dacă semnalul de ieşire de la linia directă nu dă acces în
abatere:

Fig. 88. Liber cu viteza stabilită. Linia curentă este liberă

b. ieşire de la linia directă dacă semnalul de ieşire de la linia directă dă

acces şi în abatere:
31
Fig. 90. Liber cu viteza stabilită. Linia curentă este liberă


cifrele 3, 6, 8, 9 sau 10. În figură, cifra 3 înseamnă 30 km/h. Linia
curentă este liberă
Ziua şi noaptea: O u n itate lu min o a s ă d e c u l o a r e verde spre tren, iar
permisă la semnal
Art.52 Semnalele luminoase de ramificaţie, la semnalizarea cu trepte multiple de viteză, dau

indicaţii diferite, după cum ramificaţia este situată pe secţie:
a. înzestrată cu bloc de linie automat, la care indicaţiile sunt aceleaşi cu cele ale
semnalelor de intrare;
b. neînzestrată cu bloc de linie automat la care indicaţiile sunt aceleaşi cu cele ale
semnalelor de ieşire către linia curentă neînzestrată cu bloc de linie automat - fig. 89,
fig. 90 şi fig. 92.
32
Semnalele luminoase de trecere ale blocului de linie automat cu funcţie de prevestitor
Art. 53 Semnalele luminoase de trecere ale blocului de linie automat care fac şi funcţia de
prevestitor pot să fie dotate sau nu, cu unitatea de roşu de rezervă şi dau una din

Fig. 94. Liber cu viteza stabilită. ATENŢIE! semnalul următor este pe oprire!
Fig. 96. Liber cu viteza stabilită, semnalul următor este pe liber cu viteza prevestită de
către indicatorul luminos prevestitor de viteză
Ziua şi noaptea: O u n itate lu min o a s ă d e c u lo a r e verde-clipitor, spre tren, indicatorul
luminos prevestitor de viteză prevesteşte - cu cifre de culoare galbenă - viteza
permisă la semnalul următor
33
Fig. 97. Liber cu viteza stabilită. Semnalul de intrare este pe liber cu viteza stabilită iar semnalul care
urmează după semnalul de intrare este pe oprire. Indicaţia apare numai dacă staţia este
situată pe o secţie înzestrată cu bloc de linie automat cu patru indicaţii
Ziua şi noaptea: O u n i t a t e l u min o a s ă d e c u lo a r e verde-clipitor, spre tren
Semnale luminoase prevestitoare pe linii neînzestrate cu bloc de linie automat
Art.54 Semnalul luminos prevestitor pe linii neînzestrate cu bloc de linie automat, la

semnalizarea cu trepte multiple de viteză, dă una din următoarele indicaţii:
Fig. 98. Liber cu viteza stabilită, semnalul de intrare este pe liber cu viteza
stabilită
Ziua şi noaptea: O u n itate lu min o a s ă d e c u l o a r e verde, spre
tren
Fig. 99. Liber cu viteza stabilită, semnalul de intrare este pe liber cu viteza
prevestită de către indicatorul luminos prevestitor de viteză
Ziua şi noaptea: O u n itate lu min o a s ă d e c u l o a r e verde-clipitor,
spre tren iar indicatorul luminos prevestitor de viteză prevesteşte - cu
cifre de culoare galbenă - viteza permisă la semnalul de intrare
Fig. 100. Liber cu viteza stabilită, semnalul de intrare este pe oprire

Ziua şi noaptea: O u n itate lu min o a s ă d e c u l o a r e galbenă, spre
tren
Semnalele repetitoare ale semnalelor de intrare, ramificaţie, parcurs sau ieşire
34
Art.55 Repetitoarele semnalelor luminoase de intrare, ramificaţie, parcurs sau ieşire la
semnalizarea cu trepte multiple de viteză dau una din următoarele indicaţii:
a. semnalul luminos următor este pe oprire; repetitorul are aspectul din fig. 101;
b. semnalul luminos următor este pe liber cu viteza redusă ordonată de indicatorul
luminos de viteză; repetitorul are aspectul din fig. 102;
c. semnalul luminos următor este pe liber cu viteza stabilită iar indicatorul luminos de
viteză este stins; repetitorul are aspectul din fig. 103.
Fig. 101. Semnalul următor este "pe oprire"!

Ziua şi noaptea: - o bandă verticală cu lumină albă care are la capătul de sus o
bandă orizontală cu lumină albă, îndreptată spre dreapta sensului de mers
Fig. 102. Semnalul următor este "pe liber" iar indicatorul luminos de viteză indică
viteză redusă
Ziua şi noaptea: - o bandă verticală cu lumină albă, care are la capătul de sus o
bandă oblică cu lumină albă, îndreptată în jos spre dreapta sensului de mers
Fig. 103. Semnalul următor este "pe liber" cu viteza stabilită iar indicatorul luminos
de viteză este stins
Ziua şi noaptea: - o bandă verticală cu lumină albă, care are la capătul de sus o
bandă oblică cu lumină albă, îndreptată în sus spre dreapta sensului de mers
Indicaţia luminoasă de chemare
Art.56 Indicaţia luminoasă de chemare, la semnalizarea cu trepte multiple de viteză, are aceeaşi
semnificaţie cu cea a indicaţiei luminoase de chemare de la semnalizarea cu două trepte
de viteză.
Semnalele luminoase de trecere ale blocului de linie automat cu patru indicaţii
Art.57 Semnalele luminoase de trecere ale blocului de linie automat cu patru indicaţii dau
35
Fig. 105. Liber cu viteza stabilită, primul sector de bloc este liber, al doilea este
ocupat
Fig. 106. Liber cu viteza stabilită, două sectoare de bloc sunt libere, al treilea este
ocupat
Ziua şi noaptea: O u n itate lu min o a s ă d e c u l o a r e verde-clipitor, spre
tren
Fig. 107. Liber cu viteza stabilită, cel puţin trei sectoare de bloc sunt libere
Repetitoare luminoase pe
blocul de linie automat cu patru indicaţii
36
Art.58 Repetitoarele luminoase ale blocului de linie automat cu patru indicaţii au acelaşi aspect
ca şi repetitoarele luminoase ale semnalelor luminoase de intrare, de parcurs sau de
ieşire şi dau una dintre următoarele indicaţii:
a. semnalul luminos următor este pe oprire; indicaţia repetitorului are aspectul din fig.
101;
b. semnalul luminos următor este pe verde-clipitor concomitent cu prevestirea vitezei
reduse la semnalul următor - fig. 96 - sau pe galben; indicaţia are aspectul din fig.
102;
c. semnalul luminos următor este pe verde sau verde-clipitor; indicaţia are aspectul din
fig. 103.
Repere pentru indicarea începutului sau
sfârşitului semnalizării luminoase cu trepte multiple de viteză
Art.59 Pentru indicarea începutului semnalizării luminoase cu trepte multiple de viteză se

prevede un reper special.
Art.60 Reperul pentru indicarea începutului semnalizării luminoase cu trepte multiple de viteză
este format dintr-o placă dreptunghiulară de culoare galbenă pe care sunt înscrise cu
culoare neagră literele "TMV" şi care are următoarea semnificaţie:
ATENŢIE! - începe semnalizarea luminoasă cu trepte multiple de viteză.
Fig. 108. Reperul pentru indicarea intrării pe o secţie de circulaţie cu semnale

luminoase cu trepte multiple de viteză
Art.61 Reperul pentru indicarea începutului semnalizării luminoase cu trepte multiple de viteză
se montează la 500 m înaintea primului semnal luminos cu trepte multiple de viteză.
Art.62 Pentru indicarea sfârşitului semnalizării luminoase cu trepte multiple de viteză se

prevede un reper special.
Art.63 Reperul pentru indicarea sfârşitului semnalizării luminoase cu trepte multiple de viteză
este format dintr-o placă dreptunghiulară de culoare galbenă pe care sunt înscrise cu
culoare neagră literele "TMV", tăiate de o linie neagră oblică şi care are următoarea
semnificaţie:
ATENŢIE! - se sfârşeşte semnalizarea luminoasă cu trepte multiple de viteză.
Fig.109. Reperul pentru indicarea ieşirii de pe o secţie de circulaţie cu semnale

luminoase cu trepte multiple de viteză
Art.64 Reperul pentru indicarea sfârşitului semnalizării luminoase cu trepte multiple de viteză
se montează la 500 m după ultimul semnal luminos cu trepte multiple de viteză.
Art.65 Reperele prezentate în figurile fig.108 şi fig.109 pot fi realizate cu materiale
reflectorizante.
37
Repere pentru indicarea începutului sau sfârşitului
blocului de linie automat cu patru indicaţii
Art.66 Pentru indicarea începutului blocului de linie automat cu patru indicaţii se prevede un
reper special.
Art.67 Reperul pentru indicarea începutului blocului de linie automat cu patru indicaţii este
format dintr-o placă dreptunghiulară de culoare galbenă pe care sunt înscrise cu culoare
neagra literele "BLA 4 I" şi care are următoarea semnificaţie:
ATENŢIE! - începe blocul de linie automat cu patru indicaţii.
Fig. 110. Reperul pentru indicarea începutului blocului de linie automat cu patru
indicaţii
Art.68 Reperul pentru indicarea începutului blocului de linie automat cu patru indicaţii se
montează pe primul semnal luminos de la care începe semnalizarea blocului de linie
automat cu patru indicaţii.
Art.69 Pentru indicarea sfârşitului blocului de linie automat cu patru indicaţii se prevede un
reper special.
Art.70 Reperul pentru indicarea sfârşitului blocului de linie automat cu patru indicaţii este
format dintr-o placă dreptunghiulară de culoare galbenă pe care sunt înscrise cu culoare
neagră literele "BLA 4 I", tăiate de o linie neagră oblică şi care are următoarea
semnificaţie:
ATENŢIE! - se sfârşeşte blocul de linie automat cu patru indicaţii.
Fig.111. Reperul pentru indicarea sfârşitului blocului de linie automat cu patru

indicaţii
Art.71 Reperul pentru indicarea sfârşitului blocului de linie automat cu patru indicaţii se
montează pe ultimul semnal luminos la care se sfârşeşte semnalizarea blocului de linie
automat cu patru indicaţii.
Art.72 Reperele prezentate în figurile fig.110 şi fig.111 pot fi realizate cu materiale

reflectorizante.
38
CAPITOLUL V
DEFECTAREA SEMNALELOR FIXE
SECŢIUNEA 1
Defectarea semaforului de intrare
A r t . 7 3 ( 1 ) Semaforul de intrare se poate defecta astfel:

a . în poziţia pe oprire ;
b . în poziţia pe liber.
(2) În toate cazurile de defectare a semaforului de intrare, intrarea
trenului în staţie este permisă numai pe baza condiţiilor stabilite în
ordinul de circulaţie înmânat mecanicului de către un agent autorizat,
după oprirea trenului în faţa semaforului defect.
( 3 ) După primirea ordinului de circulaţie, mecanicul va lua la cunoştinţă,
sub semnătură, prevederile din ordinul de circulaţie şi va conduce trenul
cu viteza de cel mult 20 km/h, cu deosebită atenţie, va supraveghea
permanent linia şi va regla viteza în funcţie de vizibilitate, astfel încât
să oprească imediat trenul în cazul în care:
a . constată că nu este asigurat gabaritul de liberă trecere;
b . observă semnale fine de tren, semnale mobile ori semnale date cu
instrumente portative care ordonă oprirea trenului, sau orice altă
situaţie de pericol.
SECŢIUNEA a 2 - a
Defectarea semaforului de intrare în poziţia pe oprire
A r t . 7 4 ( 1 ) Dacă semaforul de intrare se defectează în poziţia pe oprire, semnalul

prevestitor care este în dependenţă cu semaforul de intrare va fi adus în
poziţia corespunzătoare, iar noaptea şi ziua, dacă vizibilitatea este
redusă din cauza ceţii, viscolului etc., felinarul semnalului defect pe
oprire trebuie să fie iluminat.
( 2 ) Primirea trenului în staţie, în acest caz, se face pe baza ordinului de
circulaţie conform art. 73.
SECŢIUNEA a 3 - a
Defectarea semaforului de intrare în poziţia pe liber
A r t . 7 5 Dacă un semafor de intrare se defectează în poziţia pe liber, braţul lui

trebuie să fie adus în poziţia pe oprire, iar semnalul prevestitor care este
în dependenţă cu semaforul de intrare trebuie să fie adus în poziţia
corespunzătoare. După aducerea semaforului de intrare în poziţia pe
oprire, primirea trenului în staţie se va face conform art. 73.
Art.76 ( 1 ) Dacă aducerea semaforul de intrare în poziţia pe oprire nu este

posibilă, se procedează după cum urmează:
a. mecanicul va fi încunoştinţat din staţia vecină, în scris, prin ordin de
circulaţie, să oprească trenul înaintea semaforului defect pe liber, pentru
a fi primit în staţie cu ordin de circulaţie;
39
b. tot timpul cât semaforul de intrare este defect pe liber, ziua şi
noaptea, în faţa semaforului se va amplasa un semnal mobil de oprire,
respectiv un disc roşu;
c . în timpul nopţii, semaforul de intrare defect pe liber nu se va
ilumina.
( 2 ) Dacă defectarea semaforului de intrare în poziţia pe liber se produce
după plecarea trenului din staţia vecină, din care cauză mecanicul nu a
putut fi încunoştinţat în scris să oprească trenul înaintea semaforului
defect pe liber, impiegatul de mişcare va comunica mecanicului prin
radiotelefon despre defectarea semaforului de intrare în poziţia pe liber
şi va cere confirmarea recepţionării mesajului de către mecanic.
( 3 ) În cazul în care mecanicul nu poate fi încunoştiinţat prin radiotelefon
despre defectarea semaforului de intrare în poziţia pe liber, agentul
staţiei va amplasa semnalul mobil de oprire în faţa semaforului de
intrare şi va merge în întâmpinarea trenului pentru a da semnale de
oprire.
SECŢIUNEA a 4 - a
Defectarea semnalului luminos de intrare
A r t . 7 7 ( 1 ) Ladefectarea semnalului luminos de intrare, permiterea intrării

trenului în staţie se face pe baza indicaţiei de chemare, conform art. 28.
( 2 ) Dacă şi indicaţia de chemare nu funcţionează, trenul se primeşte în
staţie cu ordin de circulaţie, ca şi în cazul defectării semafoarelor de
intrare, conform art. 73.
SECŢIUNEA a 5 - a
Defectarea semaforului de ieşire în poziţia pe oprire sau pe liber
Art.78 ( 1 ) Trecerea unui tren pe lângă un semafor de ieşire defect pe oprire sau
pe liber este admisă cu viteza de cel mult 20 km/h, peste schimbătoarele
de cale la ieşire, pe baza ordinului de circulaţie emis de către impiegatul
de mişcare din staţia al cărei semafor de ieşire este defect.
( 2 ) Dacă semaforul de ieşire se defectează în poziţia pe liber, va fi adus
în poziţia pe oprire.
( 3 ) Dacă semaforul de ieşire defect pe liber nu poate fi adus în poziţia pe
oprire, toate trenurile, atât cele cu trecere cât şi cele cu oprire în staţie,
vor fi oprite la semaforul de intrare.
( 4 ) După ce impiegatul de mişcare s-a convins că trenul a oprit la intrare,
va încunoştiinţa prin radiotelefon mecanicul privind defectarea
semaforului de ieşire pe liber, va manevra semaforul de intrare pe liber
şi va opri trenul în staţie cu semnale date cu instrumente portative,
pentru a-i înmâna mecanicului ordinul de circulaţie.
( 5 ) Semaforul de ieşire defect în poziţia pe liber nu se va ilumina.
( 6 ) În cazul în care semaforul de ieşire este defect în poziţia pe oprire,
iar semaforul de intrare nu dă indicaţii asupra poziţiei semaforului de
ieşire, la semaforul de intrare trenurile care au trecere prin staţie vor fi
oprite, procedându-se apoi conform alin.(4).
40
SECŢIUNEA a 6 - a
Defectarea semnalului luminos de ieşire
A r t . 7 9 ( 1 ) Trecerea unui tren pe lângă un semnal luminos de ieşire defect, într-o

staţie aflată pe o linie neînzestrată cu instalaţii de bloc de linie automat,
se face pe baza indicaţiei de chemare sau dacă indicaţia de chemare nu
poate fi afişată, în baza ordinului de circulaţie înmânat mecanicului de
către impiegatul de mişcare din staţia al cărei semnal este defect, cu
viteza de cel mult 20 km/h peste schimbătoarele de cale la ieşire, după
care trenul poate să circule cu viteza stabilită, dacă nu este reglementat
altfel.
( 2 ) În cazul unei staţii aflată pe o linie înzestrată cu instalaţii de bloc de
linie automat, pe cale simplă sau pe cale dublă cu sens banalizat, dacă
impiegatul de mişcare constată că toate semnalele de ieşire dintr-un
capăt al staţiei nu se pot comanda pe liber fiind defecte, se trece la
circulaţia trenurilor pe baza înţelegerii telefonice - cale liberă. Trecerea
unui tren pe lângă un astfel de semnal de ieşire se face pe baza ordinului
de circulaţie, în care se vor menţiona: viteza de cel mult 20 km/h, cu
deosebită atenţie, până la semnalul următor şi condiţiile de circulaţie pe
blocul de linie automat, în condiţiile prevăzute la art. 27, alin.(9).
( 3 ) Dacă staţia este prevăzută cu semnale de ieşire la fiecare linie şi după
probe impiegatul de mişcare constată că unul sau mai multe semnale de
ieşire nu se pot comanda pe liber, se trece la circulaţia pe bază de cale
liberă numai pentru trenurile care se expediază de la liniile ale căror
semnale de ieşire nu se pot comanda pe liber. În acest caz, trecerea unui
tren pe lângă semnalul luminos de ieşire defect se face pe baza ordinului
de circulaţie, în care se vor menţiona: viteza de cel mult 20km/h, cu
deosebită atenţie, peste schimbătoarele de cale la ieşire şi condiţiile de
circulaţie pe blocul de linie automat.
( 4 ) În cazul defectării unui semnal luminos de ieşire dintr-o staţie aflată
pe cale dublă cu bloc de linie automat cu sens specializat, impiegatul de
mişcare aşteaptă timpul necesar ca primul tren expediat să parcurgă două
sectoare de bloc, însă nu mai puţin de 10 minute, după care expediază
trenul pe baza indicaţiei de chemare a semnalului luminos de ieşire sau
dacă indicaţia de chemare nu poate fi afişată, expediază trenul cu ordin
de circulaţie. În această situaţie mecanicul va conduce trenul cu viteza
de cel mult 20 km/h, cu deosebită atenţie, până la semnalul următor, în
condiţiile prevăzute la art. 28, alin.(9).
SECŢIUNEA a 7 - a
Defectarea semaforului de parcurs
Art.80 ( 1 ) La defectarea semaforului de parcurs, se va proceda la fel ca şi în

cazul defectării semaforului de ieşire, în condiţiile prevăzute la art. 79.
( 2 ) În plus faţă de prevederile alin.(1), la semaforul de parcurs care
acoperă o zonă a staţiei ce se găseşte între primul macaz de intrare şi
clădirea staţiei, tot timpul cât acesta este defect pe liber, ziua şi
noaptea, în faţa semaforului se va monta un semnal mobil de oprire,
respectiv un disc roşu.
41
SECŢIUNEA a 8 - a
Defectarea semnalului luminos de parcurs
Art.81 ( 1 ) În cazul defectării semnalului luminos de parcurs, depăşirea acestuia

este permisă pe baza indicaţiei de chemare dată de către acesta sau dacă
indicaţia de chemare nu poate fi afişată, trenul se expediază cu ordin de
circulaţie
( 2 ) Mecanicul va conduce trenul cu viteza de cel mult 20 km/h, cu
deosebită atenţie, în condiţiile prevăzute la art.28, alin.(9).
SECŢIUNEA a 9 - a
Defectarea semaforului de ramificaţie
A r t . 8 2 ( 1 ) Trecerea unui tren pe lângă semafoarele de ramificaţie defecte pe

oprire sau pe liber, se face cu viteza de cel mult 20 km/h pe baza
menţiunii de defectare a semaforului, făcută în scris, prin ordin de
circulaţie de către impiegatul de mişcare din staţia care expediază
trenul.
( 2 ) Dacă mecanicul trenului nu a putut fi încunoştinţat în scris prin ordin
de circulaţie despre defectarea acestor semnale, se va proceda la fel ca şi
în cazul defectării semafoarelor de intrare pe oprire sau pe liber, după
caz, în condiţiile prevăzute la art.74 şi respectiv la art.75.
SECŢIUNEA a 10 - a
Defectarea semnalului luminos de ramificaţie
A r t . 8 3 În cazul defectării semnalului luminos de ramificaţie se procedează la fel

ca la defectarea semnalului luminos de intrare, în condiţiile prevăzute la
art.77.
SECŢIUNEA a 11 - a
Defectarea semaforului prevestitor
Art.84 ( 1 ) Semaforul prevestitor defect trebuie să fie adus în poziţia

corespunzătoare poziţiei pe oprire a semaforului următor şi să fie
iluminat pe timp de noapte.
( 2 ) Dacă semaforul prevestitor defect nu poate să fie adus în poziţia
corespunzătoare indicaţiei de oprire a semaforului următor, impiegatul
de mişcare din staţia vecină va încunoştinţa mecanicul de locomotivă
prin ordin de circulaţie. Pe timp de noapte semaforul prevestitor nu va fi
iluminat.
SECŢIUNEA a 12 - a
Defectarea semnalului luminos prevestitor
A r t . 8 5 ( 1 ) Semnalul luminos prevestitor - de pe secţii fără bloc de linie automat

- defect, va fi adus la cunoştinţa mecanicului de locomotivă, prin ordin
de circulaţie, de către impiegatul de mişcare din staţia expeditoare.
( 2 ) La trecerea pe lângă aceste semnale, mecanicul va lua măsuri de
reducere a vitezei trenului, astfel încât să poată opri sigur la semnalul
următor, în cazul în care acesta ordonă oprirea.
42
Defectarea semaforului repetitor
Art.86 În cazul defectării semaforului repetitor, se procedează la fel ca la

defectarea semaforului prevestitor, în condiţiile prevăzute la art.84.
Defectarea semnalului luminos repetitor
Art.87 În cazul defectării semnalului luminos repetitor, se procedează la fel ca

la defectarea semnalului luminos prevestitor, în condiţiile prevăzute la
art.85.
Defectarea semnalului luminos de înscriere pe bloc
Art.88 La defectarea semnalului luminos de înscriere pe bloc, trecerea unui

tren pe lângă un astfel de semnal, este admisă numai pe baza menţiunii
de defectare a semnalului, făcută în scris prin ordin de circulaţie de
către staţia al cărei semnal de înscriere pe bloc este defect.
Defectarea semnalelor luminoase de trecere ale blocului de linie automat
A r t . 8 9 ( 1 ) Dacă un semnal luminos de trecere al blocului de linie automat indică

o unitate luminoasă de culoare roşie, o indicaţie dubioasă sau este stins,
mecanicul trebuie să oprească trenul în faţa semnalului, fără să îl
depăşească. Dacă după oprirea trenului în faţa semnalului, mecanicul
vede sau este încunoştinţat că sectorul de bloc respectiv este ocupat, i se
interzice să îşi continue mersul, până când sectorul de bloc nu se va
elibera. Excepţii se admit numai dacă s-a dispus în alt mod, prin ordin
de circulaţie.
( 2 ) După oprirea trenului mecanicul aşteaptă timpul necesar defrânării şi
dacă în acest timp nu se schimbă indicaţia, se convinge că la semnal
există reperul de culoare albă de formă dreptunghiulară, după care
conduce trenul cu viteza de cel mult 20 km/h până la semnalul următor,
în condiţiile prevăzute la art. 28 alin.(9). Aceste condiţii sunt obligatorii
până la următorul semnal, indiferent de indicaţia acestuia.
( 3 ) Dacă şi următorul semnal luminos de trecere indică o unitate
luminoasă de culoare roşie, dă o indicaţie dubioasă sau este stins,
circulaţia se face în acelaşi mod.
( 4 ) Dacă mecanicul întâlneşte un semnal luminos de trecere al blocului
de linie automat, cu o unitate luminoasă de culoare roşie, o indicaţie
dubioasă sau stins, va aviza impiegatul de mişcare din prima staţie prin
radiotelefon. Dacă nu există radiotelefon sau nu se poate stabili legătura
radio, mecanicul va face avizare scrisă în prima staţie în care trenul are
oprire itinerarică.
( 5 ) În cazul în care mecanicul întâlneşte două sau mai multe semnale
luminoase de trecere ale blocului de linie automat cu o unitate luminoasă
de culoare roşie, o indicaţie dubioasă sau stinse, va aviza pe impiegatul de
mişcare din prima staţie. Avizarea se va face prin radiotelefon şi numai
43
dacă nu există radiotelefon sau nu se poate stabili legătura radio,
mecanicul va opri trenul în prima staţie pentru avizare.
( 6 ) Mecanicul va aviza pe impiegatul de mişcare numai dacă sectorul sau
sectoarele de bloc de linie automat acoperite de semnalele de trecere
întâlnite cu o unitate luminoasă de culoare roşie nu au fost ocupate cu
material rulant.
Art.90 Dacă mecanicul a fost înştiinţat, prin ordin de circulaţie, că blocul de

linie automat este scos din funcţiune şi că circulaţia trenului se va face
pe baza înţelegerii telefonice - cale liberă - nu va lua în considerare
indicaţiile date de semnalele de trecere ale blocului de linie automat,
care sunt prevăzute cu reper de culoare albă, dacă prin ordinul de
circulaţie nu s-a dispus altfel şi va circula fără să oprească la aceste
semnale. În cazul semnalelor de trecere ale blocului de linie automat
care fac şi funcţia de semnale de avarie la trecerile la nivel, indicaţia de
oprire - roşu - a acestora va fi luată în considerare de mecanic care va
circula în condiţiile prevăzute la art. 32. alin.(4) - (6).
SECŢIUNEA a 17 - a
Defectarea semnalului de manevră sau a semnalului luminos de triere
Art.91 În cazul defectării semnalului de manevră sau a semnalului luminos de

triere, se va aviza în scris mecanicul, prin ordin de circulaţie, despre
acest lucru, iar mişcările de manevră sau de triere se vor executa pe baza
semnalelor date de agenţi cu instrumente portative.
SECŢIUNEA a 18 - a
Continuarea mersului, pe parcurs asigurat, la anularea indicaţiei permisive
şi trecerea pe oprire cu depăşire a semnalelor luminoase
A r t . 9 2 În cazul anulării indicaţiei permisive şi trecerea pe oprire cu depăşire a

semnalelor luminoase de intrare, ieşire, parcurs şi ramificaţie,
continuarea mersului se face pe parcurs asigurat, în baza ordinului de
circulaţie, conform prevederilor privind defectarea acestora.
SECŢIUNEA a 19 - a
Semnale neiluminate sau cu indicaţii dubioase
Art.93 ( 1 ) Semnalele luminoase care nu afişează nici o indicaţie, semafoarele

neiluminate pe timp de noapte, semnalele care dau indicaţii care se
contrazic, semnalele care dau indicaţii dubioase, precum şi semnalizarea
nereglementară ordonă oprirea.
( 2 ) Excepţie de la ordinul de a opri necondiţionat în faţa semnalelor care
nu dau nici o indicaţie sau care dau indicaţii dubioase, fac semnalele
prevestitoare pe liniile neînzestrate cu bloc de linie automat şi semnalele
repetitoare, care, în cazurile de mai sus, indică reducerea vitezei pentru
a putea opri la semnalul pe care îl preced, dacă acesta este pe oprire.
( 3 ) Dacă pe timp de noapte, mecanicul se convinge că indicaţia de zi a
unui semafor este pe liber, iar cea de noapte pe oprire, respectiv
44
reducere de viteză, sau felinarele sunt neiluminate, va lua în considerare
indicaţia de zi, dacă semnalul respectiv nu a fost avizat ca fiind defect.
( 4 ) În cazul semnalelor alăturate pe aceeaşi parte a căii, dacă unul dintre
ele nu dă nici o indicaţie sau dă o indicaţie dubioasă, mecanicul va opri
trenul în faţa acestor semnale, pentru a se convinge de poziţia corectă a
semnalului care dă indicaţie pentru trenul respectiv.
45
CAPITOLUL VI
SEMNALE MOBILE
VI-1. SEMNALIZAREA PORŢIUNILOR DE LINIE SLĂBITĂ
SECŢIUNEA 1
Semnale mobile pentru semnalizarea porţiunilor de linie slăbită
A r t . 9 4 ( 1 ) Pentru semnalizarea porţiunilor de linie slăbită care necesită reduceri

de viteză se folosesc semnale mobile.
( 2 ) Semnalele mobile pentru semnalizarea unei porţiuni de linie slăbită
sunt următoarele:
a . paleta de culoare galbenă pe o parte şi albă pe cealaltă parte, care
arată că la 1000 m sau distanţa de frânare urmează viteza redusă
ordonată prin BAR sau ordin de circulaţie;
b . paleta de culoare galbenă cu două benzi negre în diagonală pe o parte
şi albă pe cealaltă parte deasupra căreia se găseşte un indicator cu
cifre negre pe fond alb pe o parte şi alb pe cealaltă parte, care indică
viteza ordonată; culoarea albă a paletei indică personalului de
locomotivă şi tren terminarea porţiunii de linie slăbită;
c . balize avertizoare de formă dreptunghiulară de culoare galbenă cu
benzi orizontale negre.
( 3 ) Pentru semnalizarea a două porţiuni alăturate de linie slăbită cu
trepte de viteză diferite se folosesc următoarele semnale mobile:
a . paleta de culoare galbenă pe ambele feţe;
b . paleta de culoare galbenă cu două benzi negre în diagonală pe ambele
feţe deasupra căreia se găseşte un indicator cu cifre negre pe fond alb
pe o parte şi alb pe cealaltă parte, care indică viteza ordonată;
c . indicatorul de început/sfârşit a restricţiei de viteză ”I/S”, cu litera "I"
- început de restricţie - pe o parte şi cu litera "S"- sfârşit de restricţie -
pe cealaltă parte, scrise cu negru pe fond galben;
d . balize avertizoare de formă dreptunghiulară de culoare galbenă cu
benzi orizontale negre.
( 4 ) Paletele, balizele avertizoare şi indicatoarele pot fi realizate cu
materiale reflectorizante.
( 5 ) În dreptul paletelor galbene, de regulă, se montează inductoare de
cale permanent active pe frecvenţa de 1000Hz; în cazul restricţiilor de
viteză neprevăzute, până la montarea inductorului de 1000Hz, ordinul de
circulaţie privind avizarea restricţiilor de viteză va menţiona lipsa
acestuia din cale.
A r t . 9 5 Paletele pentru semnalizarea porţiunilor de linie slăbită dau următoarele

indicaţii:
F ig . 1 1 2 . M I C Ş O R E A ZĂ V I T E ZA ! U r m e a ză o p o r ţ i u n e d e l i n i e
s lă b i t ă c a r e i m p u n e r e d u c e r e a v i t e ze i
Z iu a ş i n o a p te a - p a l e t a c u f aţa g a l b e n ă , s p r e t r e n
46
F ig . 1 1 3 . C i r c u lă c u V I T E ZA R E D U S Ă o r d o n a t ă ! Î n c e p e p o r ţ i u n e a
s lă b i t ă
P e p a l e tă e s te mo n ta t u n in d ic a to r c u c i f r e , c a r e i n d i că v i t e z a r e d u s ă
o r d o n a tă .
Z iu a ş i n o a p te a - p a l e t a c u f aţa g a l b e n ă ş i c u b e n z i n e g r e în d ia g o n a lă ,
spre tren
Art.96 ( 1 ) Paletele galbene cu două benzi negre în diagonală vor avea montate
indicatoare, pe care se înscrie viteza redusă ordonată - în km/h - cu care
se poate circula pe porţiunea de linie slăbită.
( 2 ) În cazul în care apar neconcordanţe între viteza avizată prin ordin de
circulaţie şi cea indicată pe teren, mecanicul de locomotivă va respecta
viteza cea mai mică.
A r t . 9 7 Indicatorul început/sfârşit de restricţie cu litera I pe o parte şi litera S pe

cealaltă parte, se amplasează la începutul/sfârşitul porţiunilor de linie
slăbită ca în fig.116.
F ig . 1 1 4 . I n d i c a t o r u l d e î n c e p u t / s f â r ş i t a l r e s t r i cţ i e i d e v it e ză “ I /S ”
O p a l e tă a v â n d s c r i s e c u n e g r u p e fo n d g a l b e n , p e o p a r t e l i t e r a I ş i p e c e a l a l tă
parte litera S.
SECŢIUNEA a 2 - a
Semnalizarea porţiunilor de linie slăbită din linie curentă
A r t . 9 8 ( 1 ) Amplasarea semnalelor mobile pentru semnalizarea porţiunilor de

linie slăbită din linie curentă se face în felul următor:
F ig . 1 1 5 . S c h e m a s e m n a l i ză r i i p o r ţ i u n i i d e l i n i e s lă b i t ă p e l i n i e s i m p lă
( 2 ) În cazul liniilor curente duble sau multiple semnalizarea se va face

pentru fiecare linie cu porţiune slăbită în ambele sensuri, ca în fig.115.
( 3 ) Paletele galbene cu două benzi negre în diagonală se aşează la
limitele porţiunii de linie slăbită. Dacă porţiunea de linie slăbită are o
47
lungime mai mică de 50 m, paletele se vor amplasa la 50 m una faţă de
alta, simetric faţă de porţiunea de linie slăbită.
SECŢIUNEA a 3 - a
Semnalizarea a două porţiuni alăturate de linie slăbită
cu trepte de viteză diferite
A r t . 9 9 ( 1 ) Semnalizarea porţiunilor de linie slăbită alăturate, cu trepte de viteză

diferite - 30 km/h şi 70 km/h - se face separat pentru fiecare treaptă de
viteză, exemplificat în figura de mai jos:
F ig . 1 1 6 . S e m n a l i za r e a r e s t r i c ţ i i l o r c u t r e p t e d e v it e ză d i f e r i t e
î n l i n i e c u r e n tă .
( 2 ) Semnalizarea spre linia curentă a limitelor porţiunilor de linie

slăbită, cu trepte de viteză diferite, pentru cele două sensuri de
circulaţie, se face ca pentru o singură restricţie de viteză în linie curentă
conform art.98, fig.115.
( 3 ) În acest caz, la paletele galbene cu două benzi negre în diagonală,
trebuie să fie înscrise cifrele indicatoare ale vitezei respective - 70 km/h
în partea în care se află porţiunea de linie cu restricţia de viteză cu
treapta mai mare şi 30 km/h în partea în care se află porţiunea de linie
cu restricţia de viteză cu treapta mai mică.
( 4 ) Dinspre partea în care se află porţiunea de linie cu restricţie de viteză
cu treapta mai mică - 30 km/h - la limita celor două porţiuni se
amplasează o paletă galbenă cu două benzi negre în diagonală, cu un
indicator cu o faţă albă, pe care se află înscrise cu negru cifrele
indicatoare pentru viteza respectivă - de exemplu: 70 km/h - pe o parte
şi albă pe cealaltă parte.
( 5 ) Semnalizarea restricţiei de viteză cu treapta de viteză mai mică
- 30 km/h - dinspre partea în care se află porţiunea de linie cu restricţie
de viteză cu treapta de viteză mai mare - 70 km/h - se face astfel:
a . dacă porţiunea de linie pe care se aplică restricţia de viteză cu treapta
de viteză mai mare - 70 km/h - este egală cu 1200 m sau mai mare,
dinspre această parte se amplasează la limita dintre cele două
porţiuni, o paletă galbenă cu două benzi negre în diagonală şi cu
indicatorul care indică viteza, iar la 1000 m înaintea acesteia se
amplasează o paletă galbenă;
b . dacă această porţiune este mai mică de 1200 m, dar mai mare decât
distanţa reală minimă de frânare, paleta galbenă se poate amplasa la o
48
distanţă mai mică de 1000 m înaintea paletei galbene cu doua benzi
negre în diagonală, dar cel puţin egală cu distanţa reală minimă de
frânare. În acest caz, se va scrie în ordinul de circulaţie distanţa reală
dintre cele două palete;
c. dacă pe aceeaşi linie curentă sunt două porţiuni de linie slăbită
alăturate, care ar necesita trepte de viteză diferite şi dacă ambele
porţiuni au o lungime mai mică decât distanţa reală minimă de frânare,
semnalizarea se va face în acelaşi mod ca la art.98, considerând o
singură restricţie peste lungimea ambelor porţiuni, însă cu treapta de
viteză cea mai mică.
( 6 ) Paleta galbenă, precum şi paletele galbene cu două benzi negre în
diagonală amplasate în zona celor două porţiuni cu restricţii de viteză
diferite au ambele feţe colorate în acelaşi fel - galbene, respectiv
galbene cu două benzi negre în diagonală.
( 7 ) Diferenţa de viteză între cele două trepte ale restricţiei se limitează
la cel mult 40 km/h.
( 8 ) Paletele trebuie să fie vizibile din cabina de conducere a vehiculului
feroviar de la o distanţă de cel puţin 200 m. În caz contrar, se vor muta
cu distanţa necesară asigurării vizibilităţii şi respectării prevederilor
art.98 alin.(1).
( 9 ) Pe poduri şi în tuneluri dacă din lipsă de gabarit sau vizibilitate nu se
pot monta paletele sau balizele necesare, restricţia se va aplica pe toată
lungimea podului sau a tunelului.
SECŢIUNEA a 4 - a
Circulaţia trenurilor peste porţiunile de linie slăbită în linie curentă
A r t . 1 0 0 ( 1 ) Trecerea trenurilor peste porţiunea de linie slăbită se va face cu

viteza redusă indicată, până ce ultimul vagon din compunerea trenului a
depăşit indicatorul S - sfârşitul de restricţie.
( 2 ) Dacă trenul este remorcat şi cu locomotivă împingătoare, tot trenul,
inclusiv locomotiva împingătoare, va trece peste porţiunea slăbită cu
viteza redusă indicată.
( 3 ) Reluarea vitezei stabilite se va putea face la aprecierea mecanicului
când ultimul vagon a depăşit semnalizarea care indică terminarea
porţiunii de linie slăbită, iar în cazul remorcării trenurilor cu locomotivă
împingătoare, la semnalul "slăbeşte frâna" dat de mecanicul acestei
locomotive, după depăşirea semnalizării de terminare a porţiunii de linie
slăbită.
A r t . 1 0 1 ( 1 ) În cazul unei porţiuni de linie curentă pe care se impune introducerea

unei restricţii de viteză neprevăzute - şină defectă, deripare, pod slăbit
etc. - se va considera obstacol neprevăzut şi se va trata ca la art.109.
( 2 ) Până la semnalizarea cu semnale mobile a porţiunii de linie slăbită,
circulaţia trenurilor se va face numai prin însoţirea trenului de către un
agent autorizat al secţiei de întreţinere a căii care va stabili viteza de
circulaţie pentru porţiunea de linie slăbită.
( 3 ) Dacă porţiunea de linie slăbită este sesizată de mecanicul unui tren în
circulaţie, trenul va opri în prima staţie, chiar dacă nu are oprire
prevăzută în mers, pentru ca mecanicul să avizeze personalul de mişcare
49
despre apariţia porţiunii slăbite, iar acesta să avizeze personalul de
întreţinere a căii.
SECŢIUNEA a 5 - a
Semnalizarea porţiunilor de linie slăbită din incinta staţiilor
A r t . 1 0 2 ( 1 ) Porţiunile de linie slăbită din incinta staţiei, care se găsesc între

semnalul de intrare şi primul macaz de intrare, precum şi cele aflate pe
linia directă a staţiei, cu excepţia staţiilor în formă de paralelogram, se
semnalizează ca şi porţiunile slăbite din linia curentă.
( 2 ) Porţiunile slăbite aflate pe liniile abătute din incinta staţiilor, precum
şi porţiunile slăbite ale liniilor directe sau abătute din staţiile în formă
de paralelogram nu se semnalizează pe teren.
( 3 ) Porţiunile slăbite stabilite la alin.(2) şi valoarea vitezei reduse se
aduc la cunoştinţa personalului de locomotivă prin ordin de circulaţie, în
care se va preciza locul unde se află porţiunea slăbită şi se va indica
dacă aceasta se găseşte între primul macaz de intrare şi clădirea staţiei,
sau între clădirea staţiei şi ultimul macaz de ieşire.
SECŢIUNEA a 6-a
Semnalizarea porţiunilor de linie slăbită în condiţii speciale
A r t . 1 0 3 Dacă porţiunile de linie slăbită din linie curentă sau din staţie, din cauza
condiţiilor locale, nu se pot semnaliza pe teren, aşa cum s-a indicat la
art.98-102, aceasta se aduce la cunoştinţa personalului de locomotivă,
prin BAR, ordin de circulaţie sau dispoziţie de executare a manevrei.
VI-2. SEMNALIZAREA PORŢIUNILOR DE LINIE ÎNCHISĂ

PENTRU CIRCULAŢIE
SECŢIUNEA 1
Semnale mobile pentru semnalizarea porţiunilor de linie închisă
A r t . 1 0 4 ( 1 ) Orice porţiune de linie închisă, din cauza obstacolelor, evenimentelor

sau accidentelor feroviare ori a executării lucrărilor la linii, instalaţii
sau material rulant, trebuie să fie semnalizată cu semnale mobile de
oprire, sau asigurată prin blocarea controlată a parcursurilor de
circulaţie către linia curentă închisă, în staţiile centralizate
electrodinamic sau electronic, obligatoriu din ambele staţii care
delimitează linia curentă respectivă, indiferent dacă se aşteaptă sau nu
trecerea unui tren.
( 2 ) T renurile, în timpul pregătirii lor tehnice, după compunere, precum şi
vagoanele introduse pe liniile de încărcare-descărcare se semnalizează
cu semnale mobile de oprire.
( 3 ) Semnalizarea liniei închise se face cu următoarele semnale mobile:
a . discul galben pe o parte şi alb pe cealaltă parte;
b . discul roşu pe o parte şi alb pe cealaltă parte;
c . discul roşu pe ambele părţi.
( 4 ) Discurile galbene şi roşii pot fi realizate cu materiale reflectorizante.
50
( 5 ) Discurile galbene şi roşii cu margine albă necesare semnalizării
porţiunilor de linie închisă pentru circulaţie sunt prezentate în fig.117 şi
în fig.118:
F ig . 1 1 7 . M I C Ş O R E A ZĂ V I T E ZA ! U r m e a ză o p o r ţ i u n e d e l i n i e î n c h i s ă
care impune oprirea
Z iu a ş i n o a p te a - u n d is c g a lb e n , s p r e tr e n
F ig . 1 1 8 . O P R EŞ TE f ă r ă a d e p ă ş i s e m n a l u l ! L i n i a e s t e î n c h i să
Z iu a ş i n o a p te a - u n d is c r o ş u , s p r e t r e n
A r t . 1 0 5 ( 1 ) Amplasarea discurilor galbene şi roşii trebuie să fie astfel realizată

încât să se asigure vizibilitatea la o distanţă de cel puţin 200 m, iar în
caz contrar se vor amplasa la o distanţă mai mare, suficientă pentru
asigurarea vizibilităţii, menţinându-se între ele o distanţă de cel puţin
1200 m.
( 2 ) Discul galben nu se montează pe teren dacă locul de amplasare
prezentat în fig.119 se situează în incinta staţiei.
SECŢIUNEA a 2 - a
Semnalizarea porţiunilor de linie închisă în linie curentă din

cauza obstacolelor, accidentelor şi evenimentelor feroviare sau a lucrărilor
A r t . 1 0 6 ( 1 ) Semnalizarea porţiunilor de linie închisă pentru circulaţie, în linie

curentă, se realizează cu discuri roşii, precedate de discuri galbene.
(2) Atunci când este posibilă blocarea efectuării parcursurilor de
expediere către linia curentă închisă, nu este necesară semnalizarea pe
teren a porţiunii de linie curentă închisă şi nici a liniei curente închise,
în afară de cazul în care urmează să se deplaseze un vehicul feroviar pe
linie curentă închisă. În această situaţie se va amplasa numai discul roşu
la 200 m faţă de porţiunea închisă, în direcţia de unde soseşte vehiculul
feroviar.
(3) Amplasarea discurilor roşii şi a discurilor galbene se face după cum
urmează:
a . la distanţa de cel puţin 200 m de la limitele porţiunii de linie închisă,
se aşează în ambele părţi, între şinele căii, câte un disc cu faţa roşie
spre tren;
b . la distanţa de cel puţin 1200 m de la discul roşu se aşează în ambele
părţi, pe partea dreaptă a liniei, în sensul de mers al trenului, câte un
disc cu faţa galbenă spre tren.
(4) În afară de semnalizările din linie curentă, ieşirile din ambele staţii
vecine obstacolului spre linia închisă, trebuie să fie semnalizate cu
discuri cu ambele feţe roşii, amplasate între acele ultimului macaz spre
linia curentă închisă.
51
(5) Dacă în staţiile menţionate la alin.(4), este necesar să se execute
mişcări de manevră peste macazurile de ieşire, discul cu ambele feţe
roşii se amplasează între şinele liniei curente, în dreptul semnalului de
intrare.
( 6 ) Amplasarea, supravegherea şi ridicarea discurilor roşii se efectuează
de către agenţi autorizaţi care au asupra lor radiotelefon, rechizite de
semnalizare - steguleţ, lanternă sau felinar, fluier de mână şi ceas.
F ig . 1 1 9 . S c h e m a s e m n a l i ză r i i p o r ţ i u n i i d e l i n i e î n c h i să
î n l i n i e c u r e n tă , p e l i n i e s i m p lă
(7) În cazul porţiunilor de linie închisă pe ambele fire ale unei căi duble
sau mai multe fire ale căii multiple, semnalizarea se va face pentru
fiecare fir în parte ca în fig.119, iar în cazul porţiunilor de linie închisă
numai pe unul din fire, semnalizarea din fig.119 se aplică numai pentru
firul respectiv.
( 8 ) Circulaţia locomotivelor de ajutor, a mijloacelor de intervenţie, a
trenurilor de intervenţie, pe linie curentă închisă către zona cu obstacole
se va face în baza condiţiilor stabilite prin ordin de circulaţie.
SECŢIUNEA a 3 - a
Semnalizarea unui obstacol din apropierea semnalului de intrare
A r t . 1 0 7 Dacă obstacolul, locul evenimentului sau accidentului feroviar ori locul

de executare a lucrărilor în linie curentă se găseşte în apropierea staţiei,
iar distanţa între semnalul de intrare şi obstacol este mai mică de 1200
m, atunci dinspre linia curentă el se semnalizează conform prevederilor
art. 106, iar dinspre staţie numai cu discul roşu amplasat în dreptul
semnalului de intrare, ca în fig.120.
F ig . 1 2 0 S c h e m a s e m n a l i ză r i i o b s t a c o l e l o r d i n a p r o p ie r e a s e m n a l u l u i d e i n t r a r e
52
SECŢIUNEA a 4 - a
Semnalizarea porţiunilor de linie curentă închisă în condiţii de
vizibilitate redusă
A r t . 1 0 8 (1) Dacă
vizibilitatea este redusă agenţii autorizaţi responsabili cu
amplasarea, ridicarea şi supravegherea discurilor roşii care semnalizează
porţiunea de linie închisă, trebuie să anunţe prin radiotelefon sau alte
mijloace de telecomunicaţii impiegaţii de mişcare din ambele staţii şi
mecanicii trenurilor expediate care ar urma să circule pe linia curentă
închisă, asupra condiţiilor de vizibilitate.
(2) Ca măsură suplimentară de siguranţă, trenurile (mijloacele de
intervenţie, UAM etc.) care circulă pe linia curentă închisă, vor avea
semnalele de cap şi fine de tren, iluminate.
SECŢIUNEA a 5 - a
Semnalizarea unui obstacol neprevăzut
A r t . 1 0 9 ( 1 ) În cazul în care mecanicul unui tren aflat în circulaţie constată un

obstacol neprevăzut care necesită închiderea liniei curente, va aviza
acest fapt, prin radiotelefon, impiegaţilor de mişcare din staţiile vecine
şi mecanicilor tuturor trenurilor expediate care circulă în linie curentă.
Al doilea agent al trenului este obligat:
a . să ia legătura cu mecanicul şi să stabilească împreună dacă este

posibilă continuarea mersului în condiţii de siguranţă;
b . să ia măsuri de înlăturare a obstacolului dacă acest lucru este posibil;
c . să ia măsuri pentru asigurarea semnalizării obstacolului sau a locului
care constituie un pericol în circulaţia trenurilor pe linia alăturată,
dacă este cazul;
d . dacă vede sau aude că se apropie un tren se va deplasa spre tren şi va
da semnale de oprire.
( 2 ) Impiegaţii de mişcare avizaţi conform alin.(1) despre constatarea

unui obstacol, vor confirma primirea avizării prin radiotelefon şi vor lua
măsuri imediate de oprire a trenurilor. Mecanicii trenurilor în circulaţie
care au fost avizaţi de impiegaţii de mişcare prin radiotelefon sau alte
mijloace, de existenţa unui obstacol neprevăzut, vor lua imediat toate
măsurile de oprire a trenurilor.
(3) Dacă avizarea unui obstacol neprevăzut apărut în linie curentă se face
de către personal de întreţinere a căii sau al instalaţiilor de siguranţă,
impiegaţii de mişcare vor înregistra cu număr şi oră în registrul de
revizie a liniilor şi instalaţiilor de siguranţă a circulaţiei, avizarea
primită şi vor lua măsuri imediate de oprire a trenurilor.
(4) Tot personalul de întreţinere a căii şi al instalaţiilor care efectuează
revizii sau lucrări în linie curentă va fi înzestrat cu radiotelefon pe
frecvenţele trenurilor în circulaţie.
(5) Dacă în zona respectivă nu se pot realiza legături prin radiotelefon
sau alte mijloace de comunicaţie din cauze tehnice - configuraţia
terenului, condiţii de perturbaţii puternice etc. - personalul de
întreţinere a căii poate folosi pentru semnalizarea obstacolelor
neprevăzute, capse de alarmare CFR aşa cum este arătat în anexa 3;
zonele în care nu se pot realiza legături prin radiotelefon se vor stabili
53
de fiecare regională de căi ferate şi trebuie să fie cunoscute de
personalul interesat.
SECŢIUNEA a 6 - a
Semnalizarea porţiunilor de linii curente duble sau multiple
dacă accidentul, evenimentul feroviar sau obstacolul constituie un pericol
pentru liniile vecine
A r t . 1 1 0 ( 1 ) În caz de accident, eveniment feroviar sau obstacol în linie curentă

dublă sau multiplă, al doilea agent al trenului va lua măsuri pentru ca
locul care constituie un obstacol pentru circulaţia pe linia vecină să fie
avizat imediat prin radiotelefon, impiegaţilor de mişcare din staţiile
vecine, precum şi mecanicilor trenurilor aflate în circulaţie.
( 2 ) Toate vehiculele motoare destinate lucrărilor de întreţinere, reparaţii
şi intervenţii trebuie să fie dotate cu semnalele mobile prevăzute la
art.104.
A r t . 1 1 1 Amplasarea semnalelor mobile pentru cazurile prevăzute la art.109 se

face de către echipa care desfăşoară lucrările de intervenţie pentru
redeschiderea circulaţiei feroviare.
SECŢIUNEA a 7 - a
Semnalizarea în cazul ruperii trenului şi rămânerii în linie curentă a părţii
rupte şi a vagoanelor fugite din staţie oprite în linie curentă
A r t . 1 1 2 Pentru cazurile de rupere a trenului şi rămânerii în linie curentă a

părţilor rupte se va asigura semnalizarea acestora similar cazurilor de
oprire neprevăzută a unui tren în linie curentă, iar personalul
operatorului de transport feroviar va lua măsurile suplimentare de
siguranţă prevăzute în Regulamentul pentru circulaţia trenurilor şi
manevra vehiculelor feroviare-Nr.005.
A r t . 1 1 3 În cazul vagoanelor fugite din staţie şi oprite în linie curentă, agentul

de la urma trenului sau în lipsa acestuia, oricare agent care constată
vagoane rămase pe linia curentă va proceda conform prevederilor de la
art.109.
SECŢIUNEA a 8 - a
Semnalizarea porţiunilor de linie închisă pentru circulaţie
pe liniile din incinta staţiilor
A r t . 1 1 4 ( 1 ) Obstacolele, zonele închise pentru circulaţie, precum şi locurile de

executare a lucrărilor la linii, instalaţii sau material rulant, care necesită
închiderea circulaţiei pe liniile respective şi pe schimbătoarele de cale
din staţie, trebuie să fie semnalizate cu discuri roşii de oprire şi/sau prin
blocarea/eclisarea macazurilor de acces în poziţie de evitare a zonei,
indiferent dacă se aşteaptă sau nu un tren ori mişcări de manevră.
( 2 ) Exemple de amplasare a discurilor roşii sunt prezentate în anexa 1.
54
VI-3. SEMNALIZAREA LOCURILOR DE EXECUTARE A LUCRĂRILOR ÎN
LINIE CURENTĂ SAU PE LINIILE DIRECTE DIN STAŢIE
A r t . 1 1 5 ( 1 ) Pentru
semnalizarea locurilor de executare a lucrărilor în linia
curentă sau pe liniile directe din staţie se amplasează, pe timpul
executării lucrărilor, în ambele părţi ale zonei de lucru, câte o paletă
albă cu trei benzi orizontale albastre.
F ig . 1 2 1 . P a l e t a p e n t r u s e m n a l i za r e a l o c u r i l o r d e e x e c u t a r e
a lu c r ă r i l o r
( 2 ) La trecerea trenului, pe lângă paleta pentru semnalizarea locului de

executare a lucrărilor, mecanicul este obligat să dea semnalul
„ATENŢIE!” cu fluierul, claxonul sau trompeta vehiculului feroviar,
pentru avertizarea muncitorilor de apropierea unui tren şi pentru luarea
măsurilor necesare asigurării gabaritului de liberă trecere.
( 3 ) Paleta pentru semnalizarea locurilor de executare a lucrărilor se
aşează la o distanţă de cel puţin 1200 m faţă de limitele locului lucrării.
( 4 ) Dacă locurile de executare a lucrărilor se află pe celelalte linii din
staţie, semnalizarea lor se face prin amplasarea paletelor în dreptul
vârfului macazurilor extreme ale staţiei.
( 5 ) Dacă locul de executare a lucrărilor se află pe una dintre liniile unei
căi duble sau multiple, atunci semnalizarea lui se face şi pe liniile
vecine.
( 6 ) Paleta pentru semnalizarea locurilor de executare a lucrărilor poate fi
realizată cu materiale reflectorizante
F ig . 1 2 2 . S c h e m a s e m n a l i ză r i i l o c u r i l o r d e e x e c u t a r e a l u c ră r i l o r
p e l i n i e c u r e n tă s i m p lă .
VI-4. PALETE, DISCURI ŞI BALIZE PITICE
A r t . 1 1 6 Dacă între axele liniilor unei căi duble sau multiple învecinate distanţa
este mai mică de 6,6 m se folosesc palete, discuri şi balize pitice, care
se vor amplasa la distanţe egale faţă de cele două linii vecine.
55
CAPITOLUL VII
SEMNALE DATE DE AGENŢI CU INSTRUMENTE PORTATIVE
SECŢIUNEA 1
Semnale pentru circulaţie şi manevră date de agenţi cu instrumente
portative
A rt.117 (1) Semnalele date cu instrumentele portative servesc atât pentru

circulaţie, cât şi pentru manevră.
(2) Aceste semnale se dau astfel ca mecanicul şi personalul de tren sau de
manevră să le poată observa fie direct, fie prin retransmitere.
(3) Semnalele date de agenţi cu instrumentele portative sunt următoarele:
Fig. 123. ÎNAINTE!

Z iu a - se miş c ă stegule ţu l ga lb en în ar c d e c er c d e asupr a
c ap u lu i ş i în a c e la ş i timp s e dă un sun e t lung cu f lu ierul de
mâ n ă
Noap tea - se miş c ă lanterna cu lumin ă a l bă în arc d e c er c
d ea supr a capu lu i ş i în a c e l aş i timp se d ă un sunet lung cu
f lu ieru l d e mâ n ă
Fig . 124. ÎNA POI !

Z iu a - se mi ş c ă s tegu l e ţu l g a lben în a r c d e cer c, jos, îna in te a
c orpu lu i ş i î n ac e l aş i timp se dau două sun e te lung i c u
Noap tea - se miş c ă lanterna cu lumin ă a lb ă în ar c de cer c,
jos îna in tea c orpu lu i ş i î n a ce l aş i timp se dau dou ă sunete
lung i cu f luieru l d e mâ n ă
Fig . 125. ÎNC ET!

Z iu a - s e miş c ă în ce t ste gu leţu l galb en, în su s ş i în jos, cu
br a ţu l în tins or izon ta l ş i în acelaşi ti mp se dau ma i mu lte
sunete lung i cu f lu ieru l d e mâ nă
Noap tea - se miş c ă în ce t, lan tern a cu lu min ă a l bă , în su s ş i
în jo s, cu bra ţu l în tins or izon ta l ş i în a ce l aş i t imp s e d au ma i
mu lte sunete lung i cu f lu ieru l d e mâ nă
Fig . 126. OPR EŞT E!

Z iu a - se miş c ă s tegu l eţu l g a lb en, în c erc , în ain tea corpu lu i
ş i în a ce l aş i timp se d au tr ei sun e te scurte, rep e tate , cu
Noap tea - se miş c ă lan te rna cu lu min ă a lb ă, în c er c, în a in tea
c orpu lu i ş i în a c e la ş i timp s e d au tr e i sun e te sc ur te , rep e ta te ,
c u f lu ieru l d e mâ n ă
(4) La semnalul "înainte!" locomotiva cu abur se deplasează cu coşul

înainte, iar la semnalul "înapoi!" locomotiva cu abur se deplasează cu
coşul înapoi, indiferent de faptul că trage sau împinge, că este izolată
sau circulă cu vagoane.
(5) Trenurile automotoare la semnalul "înainte!" se deplasează cu postul
de conducere înainte, iar la semnalul "înapoi!" se mişcă în sens invers
indiferent de faptul că trage sau împinge.
56
(6) În cazul locomotivelor diesel sau electrice izolate, întotdeauna, se va
da numai semnalul "înainte!".
(7) În cazul locomotivelor diesel sau electrice, la care sunt ataşate şi
vagoane sau alte vehicule de cale ferată, semnalul "înainte!" se dă, dacă
locomotiva trebuie să se deplaseze în sensul postului la care nu sunt
cuplate vagoane, iar semnalul "înapoi!" se dă dacă locomotiva trebuie să
se deplaseze în sensul postului la care sunt cuplate vagoanele.
(8) În cazul locomotivelor diesel sau electrice intercalate, semnalul
"înainte!" sau "înapoi!" se dă în funcţie de postul ocupat de către
mecanic.
(9) Locomotivele diesel hidraulice, la semnalul "înainte!", se deplasează
înspre partea unde se află motorul diesel - partea cea mai lungă a
locomotivei măsurată de la cabina de conducere, iar la semnalul
"înapoi!" în sensul invers.
(10) Îmbrâncire:
Ziua:
a. Dacă locomotiva cu abur este aşezată cu tenderul spre convoiul de
vagoane, respectiv locomotiva diesel hidraulică este aşezată cu partea
motorului în faţă, se mişcă repede steguleţul galben în arc de cerc, jos
înaintea corpului şi în acelaşi timp se dau două sunete lungi cu
fluierul de mână. La aceleaşi semnale, locomotivele diesel electrice şi
locomotivele electrice se deplasează în direcţia spre partea frontală a
locomotivei cuplată la grupul de vagoane.
b. Dacă locomotiva cu abur este aşezată cu coşul, respectiv locomotiva
diesel hidraulică este aşezată cu partea motorului, spre convoiul de
vagoane, se mişcă repede steguleţul galben în arc de cerc, deasupra
capului şi în acelaşi timp se dă un sunet lung cu fluierul de mână.
Noaptea: aceleaşi mişcări cu lanterna cu lumină albă şi aceleaşi semnale
cu fluierul de mână.
(11) Cuplare:
Ziua: două sunete scurte cu fluierul de mână şi în acelaşi timp, se dă cu
steguleţul, după caz, semnalul "înainte!" sau "înapoi!", însă mişcările
vor fi mai scurte.
Noaptea: aceleaşi semnale cu fluierul de mână şi aceleaşi mişcări cu
lanterna cu lumină albă.
(12) Pornirea trenului:
F ig . 1 2 7 . Se mna l u l “ po rn i rea t ren u lu i” dat d e im p ieg a t ul

d e m iş ca re
Z iu a - imp ie ga tu l d e miş c a r e r id i că d is cu l ma n u a l cu f aţa
v er d e , spr e me c a n i c
Noap tea - imp i e g a tu l d e miş c a r e r i d i că lan tern a cu lu min ă
v er d e , spr e me c a n i c
Acelaşi semnal - fig. 127 - se dă şi de către agentul autorizat al

punctului de secţionare de pe secţiile cu conducere centralizată a
circulaţiei trenurilor, de pe secţiile cu sistem de circulaţie dispecer fără
impiegat de mişcare, precum şi din anumite staţii centralizate
electrodinamic, cu aprobarea conducerii regionalei de cale ferată.
57
(13) Gata de plecare:
F ig . 1 2 8 S em na lu l " g a t a d e p le ca r e" da t d e c o nd uc t o r i i d e
t re n la t r enu r i l e d e că lăto ri ş i m ix t e
Z iu a - condu ctor ii d e tren r id ică s t egu l e ţu l ga lbe n
Noap tea - condu ctor ii de tr en r id ică lan terna cu lu min ă albă
Acest semnal - fig. 128 - completat cu un sunet lung dat cu fluierul de

mână, este transmis de către şeful de tren, impiegatului de mişcare sau
agentului autorizat, numai după ce a primit de la toţi conductorii de tren
semnalul "gata de plecare ".
Conductorii de tren dau semnalul "gata de plecare", după ce toţi călătorii
au coborât, respectiv au urcat în vagoane.
Numai după primirea semnalului "gata de plecare" de la şeful de tren,
impiegatul de mişcare sau agentul autorizat poate da semnalul de pornire
a trenului.
(14) Pornirea trenurilor de călători şi mixte dată de şeful de tren în halte
comerciale şi puncte de oprire în linie curentă - fig. 129.
F ig . 1 2 9 . Po rn irea t ren ur ilo r de c ă lători ş i m ix t e d a tă d e

ş ef u l d e t ren î n h a l t e com e rc ia l e şi p un ct e d e o pr i re î n l in i e
cure ntă
Z iu a - ş efu l de tr en r idic ă s t egu l e ţu l ga lb en, spr e lo co mo tiv ă
ş i în ac e l aş i timp d ă un sunet lung cu f lu ieru l de mâ n ă
Noap tea - şe fu l de tr en r id ică lanterna cu lumin ă a lb ă, s p re
lo co mo tivă ş i în ac e la şi timp dă un sun e t lung cu f lu ierul de
mâ n ă
Acelaşi semnal - fig. 129 - se dă pentru trenurile de călători şi mixte, de

către şeful de tren şi în punctele de secţionare de pe secţiile cu sistem de
circulaţie dispecer, fără impiegat de mişcare sau alt agent autorizat.
(15) Trecerea fără oprire a trenului dată de impiegatul de mişcare, în
staţiile fără semnal de ieşire - fig. 130.
Fig . 1 3 0 . Tr e c er ea fă ră o p r i r e a t r e n u lu i d a tă de imp iegat ul

d e m iş ca re , în staţ i i le fă ră se mna l de ie ş ir e
Z iu a - imp ie ga tu l d e miş c a r e miş c ă d is cu l ma n u a l cu f aţa
v er d e spr e me c a n i c, d ea su p r a c ap u l u i
Noaptea - impiegatul de mişcare mişcă lanterna cu lumină verde, spre
mecanic, d e asupr a capu lui
Acelaşi semnal - fig. 130 - se dă şi de către agentul autorizat al

punctului de secţionare de pe secţiile cu conducere centralizată a
circulaţiei trenurilor.
A rt. 118 (1) Semnalele date cu alte instrumente portative, care nu corespund cu
cele de mai sus, ordonă oprirea.
(2) În mod excepţional, în caz de pericol, semnalele de oprire se pot da
de oricine şi cu orice obiect, sau numai cu mâna.
58
(3) Este obligatoriu ca semnalele date cu instrumente portative şi acustice
să se transmită în acelaşi timp şi să se repete până la perceperea şi
executarea lor. La percepere sunt valabile amândouă semnalele sau
numai unul.
SECŢIUNEA a 2 - a
Semnale pentru verificarea liniei de primire şi de trecere a trenurilor
A rt.119 Semnalele date cu instrumente portative pentru verificarea liniei de

primire şi de trecere a trenurilor sunt următoarele:
Fig . 131 L in ia l ib eră

Z iu a - s e miş c ă stegule ţu l g a lben de sus în jos ş i apo i
or izon ta l, înain tea corpulu i, descr iind un "T" răsturn a t
Noap tea - se miş c ă lanterna cu lumin ă a lb ă de su s în jo s şi
a po i or izon ta l, în a in te a c orpu lu i, d es cr iind un "T " r ă s tu r n a t
SECŢIUNEA a 3 - a
Semnale pentru proba frânei
A rt.120 (1) Semnalele optice date cu instrumente portative pentru proba frânei
sunt următoarele:
Fig . 132 Strâng e f râna au tomată

Z iu a - br a ţele în tin se în su s cu c io canu l în mâ na dr eap t ă s e
miş c ă î n arc u r i d e c er c ş i se vor împ r eun a deasupr a capulu i
d e ma i mu l te o r i
Noap tea - la n tern a cu lu min ă a lb ă s e miş c ă de su s în jo s ş i
d e jos în sus, în ain tea corpu lu i, de ma i mu lte ori
Fig . 133 S lăb e şte frâ na a utomată

Z iu a - se miş c ă br a ţu l în a in te a corpu lu i cu c ioc anu l în mâ n ă,
d in tr-o par te în a lta
Noap tea - se miş c ă br aţu l în a in te a c orpu lu i, cu lan te rna c u
lu min ă a lbă, d in tr-o p arte în a lta
F ig . 1 3 4 S -a t e rm ina t p roba frâ ne i. Frâ na au tomat ă e st e

în regulă
Z iu a - br a ţul în tin s în su s cu c io c anu l
Noap tea - la n tern a cu lu min ă a lbă s e ţin e d e asupr a capu lui
59
(2) De regulă, semnalele pentru proba frânei se dau pe partea
mecanicului.
(3) În cazul trenurilor lungi şi în curbe, trebuie asigurată perceperea
corectă a semnalelor.
(4) Pentru a exclude orice greşeală la darea semnalelor, agentul trebuie să
se posteze, dacă platforma peronului este joasă, sau dacă peronul este
aglomerat de călători, în aşa fel ca să fie recunoscut în mod neîndoielnic
şi observat sigur, de către mecanicul sau mecanicul ajutor al locomotivei
conducătoare.
(5) La perceperea semnalului de către mecanic, acesta este obligat să dea,
cu fluierul, claxonul sau trompeta vehiculului feroviar, semnale
corespunzătoare -"strânge frâna automată" sau "slăbeşte frâna automată"-
numai la trenurile de marfă şi similare lor.
60
CAPITOLUL VIII
INDICATOARE DE CALE ŞI DE SEMNALIZARE
SECŢIUNEA 1
Indicatorul de direcţie
A r t . 1 2 1 ( 1 ) Indicatorul de direcţie este un panou dreptunghiular, care indică prin

litere iluminate alb, direcţia de mers a trenului.
( 2 ) Indicatorul de direcţie se montează sub unităţile luminoase ale
semnalelor de circulaţie de la liniile de la care se pot executa parcursuri
în mai multe direcţii de mers.
F ig . 1 3 5 . I n d i c a t o r d e d i r e c ţ i e
( 3 ) Litera care indică direcţia de mers va fi afişată la indicator în acelaşi

timp cu indicaţiile permisive de circulaţie ale semnalului luminos
respectiv.
( 4 ) Dacă indicatorul de direcţie nu este iluminat sau dă o indicaţie
dubioasă, mecanicul va pune trenul în mişcare pe baza indicaţiei
permisive a semnalului de circulaţie, oprind în cazul în care constată că
parcursul este executat într-o altă direcţie de mers.
( 5 ) La semnalele combinate cu repetitor de triere, afişarea literei "T" la
indicator semnifică faptul că semnalul respectiv repetă indicaţiile
semnalului de triere.
SECŢIUNEA a 2 - a
Indicatorul de linie
A r t . 1 2 2 ( 1 ) Indicatorul de linie este un panou dreptunghiular pe care se afişează

cifre iluminate în verde ce reprezintă numărul liniei pentru care s-a
executat parcursul.
( 2 ) Indicatorul de linie se montează sub unităţile luminoase ale
semnalului luminos de circulaţie sau al semnalului luminos de manevră,
în cazul în care aceste semnale deservesc un grup de linii.
F ig . 1 3 6 . I n d i c a t o r d e l i n i e
61
( 3 ) Cifrele care indică numărul liniei vor fi afişate la indicator în acelaşi
timp cu indicaţiile permisive de circulaţie sau de manevră ale semnalelor
respective.
( 4 ) Depăşirea la circulaţie a semnalelor luminoase care au indicatorul de
linie neiluminat, se va face pe baza indicaţiei permisive a semnalului
luminos, a ordinului de circulaţie în care s-a menţionat că trenul se
expediază cu indicatorul de linie neiluminat şi a semnalului "pornirea
trenului" dat de impiegatul de mişcare de lângă locomotivă.
( 5 ) Depăşirea la manevră a semnalelor luminoase care au indicatorul de
linie neiluminat, se face pe baza indicaţiei permisive de manevră, a
semnalului luminos respectiv şi a ordinului de circulaţie, în care s-a
menţionat că manevra se execută cu indicatorul de linie neiluminat.
( 6 ) Semnalele luminoase care deservesc atât un grup de linii cât şi mai
multe direcţii de mers, se echipează cu indicatoare de linie şi respectiv
de direcţie montate alăturat.
SECŢIUNEA a 3 - a
Indicatorul "distanţă până la semnalul următor mai mică de 700 m"
A r t . 1 2 3 ( 1 ) Indicatorul"distanţă până la semnalul următor mai mică de 700 m"

este un panou dreptunghiular pe care se afişează o săgeată cu vârful în
jos, iluminată alb, care indică faptul că distanţa de la semnalul luminos
pe care este montat indicatorul până la semnalul următor, este mai mică
decât distanţa minimă de frânare necesară pentru viteza maximă admisă
pe parcursul respectiv şi mecanicul trebuie să ia din timp măsuri pentru
a opri trenul în faţa semnalului următor, care ordonă oprirea.
( 2 ) Săgeata iluminată alb se afişează în acelaşi timp cu indicaţia de viteză
redusă, dată de semnalul pe care este montat indicatorul, dacă semnalul
următor ordonă oprirea.
( 3 ) Dacă semnalul următor afişează o indicaţie permisivă, săgeata nu va fi
afişată.
F ig . 1 3 7 . I n d i c a t o r u l " d i s t a n ţ ă p â n ă l a s e m n a l u l u r m ă t o r m a i m i c ă
de 700 m"
( 5 ) Acest indicator se montează şi la semnalele luminoase de intrare ale

staţiilor la care se fac intrări la linie înfundată, situaţie în care săgeata
se afişează, pentru a se deosebi faţă de intrările la celelalte linii. Dacă
toate intrările se fac la linie înfundată - staţii terminus - acest indicator
nu se montează.
62
SECŢIUNEA a 4 - a
Indicatorul pentru semnalizarea ieşirii trenurilor pe linia din stânga a căii
duble
Art.124 ( 1 ) Pentru permiterea ieşirii trenurilor din staţiile centralizate

electrodinamic sau electronic spre liniile duble, dotate cu instalaţii de
bloc de linie automat banalizat sau cu instalaţii de bloc de linie automat
specializat, dar cu dependenţe de excludere între staţii pe linia din
stânga a căii duble, la semnalele luminoase de ieşire se montează un
indicator pentru semnalizarea ieşirii trenurilor pe linia din stânga a căii
duble.
( 2 ) Banda oblică iluminată în alb, pentru ieşirea pe linia din stânga a căii
duble, se afişează în acelaşi timp cu indicaţia de liber a semnalului
luminos de ieşire.
F ig . 1 3 8 . S e m n a l d e i e ş i r e c u " i n d i c a t o r p e n t r u s e m n a l i za r e a i e ş irii
t r e n u r i l o r p e l i n i a d i n s t â n g a a că i i d u b l e "
SECŢIUNEA a 5 - a
Indicatorul "semnalul este pe partea stângă a căii"
A r t . 1 2 5 ( 1 ) Dacă semnalele luminoase de intrare, de ramificaţie, de parcurs,

prevestitoare sau semnalele de avarie de pe linia falsă sau de pe linia din
stânga a căii duble sunt amplasate pe partea stângă a căii în sensul de
mers, în dreptul semnalului luminos respectiv se montează pe partea
dreaptă a liniei, în sensul de mers, un indicator reflectorizant.
( 2 ) Indicatorul este o placă dreptunghiulară de culoare galbenă, pe care
este reprezentat un triunghi de culoare roşie, cu unul din vârfuri orientat
spre stânga; indicatorul poate fi realizat cu materiale reflectorizante.
F ig . 1 3 9 . I n d i c a t o r u l " s e m n a l u l e s t e p e p a r t e a s t â n g ă a c ă ii"
( 3 ) Dacă pe distanţa dintre două staţii, toate semnalele luminoase sunt

amplasate uniform pe partea stângă în sensul de mers, acest indicator se
montează între firele căii, în dreptul semnalului de intrare din sens
contrar, pe partea dreaptă în sensul de mers, în aşa fel încât să fie
observat de mecanic la ieşirea pe firul din stânga al căii şi indică faptul
că până la staţia următoare toate semnalele sunt amplasate pe partea
stângă.
63
SECŢIUNEA a 6 - a
Indicatorul "aşteaptă"
A r t . 1 2 6 ( 1 ) Indicatorul "aşteaptă" indică limita dintre o zonă a staţiei unde

manevra se execută pe bază de semnale luminoase de manevră şi o altă
zonă unde manevra se execută pe bază de semnale date de agenţi cu
instrumente portative.
( 2 ) Indicatorul este o placă dreptunghiulară pe fond galben cu marginea
albă, care are înscrisă pe faţă litera „A” de culoare neagră; indicatorul
poate fi realizat cu materiale reflectorizante.
F ig . 1 4 0 . I n d i c a t o r u l " a ş t e a p t ă "
( 3 ) Acest indicator se montează la limita celor două zone de manevră din

staţie, cu faţa pe care este înscrisă litera A spre zona de manevră unde
mişcările se execută pe bază de semnale luminoase.
( 4 ) Depăşirea de către convoiul de manevră a acestui indicator este
permisă numai pe baza semnalelor date de agenţi cu instrumente
portative.
SECŢIUNEA a 7 - a
Indicatorul permanent pentru acoperirea punctelor de secţionare de pe
secţiile cu conducere centralizată a circulaţiei trenurilor
A r t . 1 2 7 ( 1 ) Indicatorul permanent pentru acoperirea punctelor de secţionare de

pe secţiile cu conducere centralizată a circulaţiei trenurilor acoperă un
punct de secţionare pe secţiile cu conducere centralizată a circulaţiei
trenurilor.
( 2 ) Indicatorul este un disc galben, cu marginea albă, având o fantă
pentru felinar, spre linia curentă. Acest indicator este vopsit alb pe
partea opusă şi este fixat pe un stâlp; indicatorul poate fi realizat cu
( 3 ) Acesta se amplasează la o distanţă cuprinsă între 400-700 m faţă de
primul macaz de intrare, măsurată de la vârful macazului atacat pe la
vârf sau de la marca de siguranţa a macazului atacat pe la călcâi, în
funcţie de pantă şi vizibilitate.
( 4 ) Circulaţia trenului peste schimbătoarele de cale la intrarea în staţie
se face cu viteza de 30 km/h dacă în livretul de mers sau în ordinul de
circulaţie este prevăzut ca trenul să intre la linia directă şi cu viteza de
20 km/h dacă este prevăzut să intre pe linie abătută.
( 5 ) La ieşirea trenului din staţie de pe linia directă se va respecta viteza
din livret, iar la ieşirea de pe linie abătută se va respecta viteza de
20 km/h.
F ig . 1 4 1 . I n d i c a t o r u l p e r m a n e n t p e n t r u a c o p e r i r e a p u n c t u l u i d e
s e c ţ i o n a r e d e p e s e c ţ i i l e c u c o n d u c e r e c e n t r a l i za t ă a c i r c u l a ţ iei
trenurilor
Z iu a : U n d i s c c u f aţa g a l b e n ă s p r e t r e n
64
No a p te a : O l u min ă g a lb e n ă s p r e t r e n
SECŢIUNEA a 8 - a
Indicatorul "numărul liniei"
A r t . 1 2 8 ( 1 ) Indicatorul "numărul liniei” serveşte pentru recunoaşterea de către

personalul de locomotivă şi tren a numărului liniei pe care este garat
trenul.
( 2 ) Indicatorul "numărul liniei" este o placă dreptunghiulară albă pe care
este înscris cu cifre negre numărul liniei, placă montată pe stâlp. Dacă
nu este gabarit, acest indicator poate fi pitic; indicatorul poate fi
realizat cu materiale reflectorizante.
F ig . 1 4 2 . I n d i c a t o r u l " n u m ă r u l l i n i e i "
( 3 ) Indicatorul "numărul liniei" se montează, de regulă, în staţiile

centralizate electrodinamic, lângă marca de siguranţă a liniilor de
expediere, prevăzute cu semnale luminoase de grup.
SECŢIUNEA a 9 - a
Balizele avertizoare
A r t . 1 2 9 ( 1 ) Balizele
avertizoare se instalează:
a . înaintea semnalelor prevestitoare;
b . înaintea haltelor comerciale şi a punctelor de oprire în linie curentă;
c . înaintea paletei galbene de la restricţiile de viteză;
d . înaintea semnalelor de avarie de la trecerile la nivel pe distanţe între
staţii neînzestrate cu bloc de linie automat.
( 2 ) Înaintea semnalelor prevestitoare se instalează balize avertizoare de
formă dreptunghiulară de culoare albă, care au una, două sau trei benzi
negre oblice şi dau următoarele indicaţii :
F ig . 1 4 3 . A t e n ţ i e , F ig . 1 4 4 . A t e n ţ i e , F ig . 1 4 5 . A t e n ţ i e ,
semnalul prevestitor este semnalul prevestitor semnalul prevestitor
la 3 0 0 m ! e s t e la 2 0 0 m ! e s t e la 1 0 0 m !
( 3 ) Pe liniile echipate cu bloc de linie automat, nu se instalează balize

avertizoare înaintea semnalelor luminoase prevestitoare, cu excepţia
cazului de la art.158.
( 4 ) Înaintea haltelor comerciale şi a punctelor de oprire în linie curentă
se instalează balize avertizoare de formă pătrată, de culoare albă cu una
sau două benzi oblice negre, care dau următoarele indicaţii:
65
F ig . 1 4 6 . A t e n ţ i e , h a l t a F ig . 1 4 7 . A t e n ţ i e , h a l t a
c o m e r c i a lă s a u p u n c t u l d e o p r i r e c o m e r c i a lă s a u p u n c t u l d e o p r i r e
î n l i n i e c u r e n tă e s t e la 1 0 0 0 m ! î n l i n i e c u r e n tă e s t e la 9 0 0 m !
( 5 ) Înaintea paletelor galbene, folosite pentru semnalizarea porţiunilor de

linie slăbită în linie curentă, se instalează balize avertizoare de formă
dreptunghiulară, galbene cu una, două sau trei benzi orizontale negre,
care dau următoarele indicaţii:
paleta galbenă paleta galbenă este paleta galbenă este la
e s t e la 3 0 0 m ! la 2 0 0 m ! 100 m!
( 6 ) Înaintea semnalelor de avarie la trecerile la nivel pe distanţe între

staţii neînzestrate cu bloc de linie automat, se instalează balize
avertizoare de formă dreptunghiulară, de culoare albă cu una, două sau
trei benzi orizontale negre, care dau următoarele indicaţii:
s e m n a lu l d e a v a r ie e s t e s e m n a lu l d e a v a r ie e s t e s e m n a lu l d e a v a r ie e s t e
la 1 0 0 0 m ! la 9 0 0 m ! la 8 0 0 m !
A r t . 1 3 0 Dacă balizele avertizoare, din cauza situaţiei locale, ar putea produce

confuzii sau nu pot să fie amplasate la distanţa reglementară, conducerea
regionalei de căi ferate poate să aprobe suprimarea lor cu excepţia celor
prevăzute la art.129, alin.(6).
A r t . 1 3 1 Toate balizele avertizoare pot fi realizate cu materiale reflectorizante de

tipul aprobat, pentru utilizarea la calea ferată.
SECŢIUNEA a 10- a
66
Indicatoare pentru poziţia macazurilor, saboţilor de deraiere
şi a opritorului fix
saboţii de deraiere şi opritorii ficşi trebuie să fie

A r t . 1 3 2 ( 1 ) Macazurile,
prevăzuţi cu indicatoare; excepţie fac macazurile şi saboţii centralizaţi
din staţiile centralizate electrodinamic şi electronic, cu parcursuri de
manevră centralizate la care nu se montează nici un fel de indicator de
macaz sau de sabot.
( 2 ) Indicatoarele pentru poziţia macazurilor pot fi felinare sau tăbliţe
indicatoare.
A r t . 1 3 3 ( 1 ) Indicaţiile date de felinarele macazurilor servesc personalului de

staţie, linie, tren şi locomotivă, pentru a lua cunoştinţă de poziţia
macazurilor.
( 2 ) Pentru indicarea poziţiei macazului pe linia directă, felinarul este
prevăzut cu geam alb-lăptos sau material reflectorizant alb, iar pentru
linia în abatere, cu geam galben sau material reflectorizant galben.
( 3 ) Indicaţiile date de felinarele de macazuri sunt:
a . schimbător de cale simplu situat în linia directă sau curentă;
F ig . 1 5 4 . M a c a zu l e s t e î n p o zi ţ i e p e d i r e c t ă ş i e s t e a t a c a t p e la
v â r f s a u p e l a că l c â i
Z iu a ş i n o a p te a - u n d r e p tu n g h i d e c u lo a r e a lb - lă p to s , p o z iţio n a t
c u b a z a mică p e f aţa în g u s t ă a f e l i n a r u l u i
F ig . 1 5 5 . M a c a zu l e s t e î n p o zi ţ i a d e a b a t e r e l a d r e a p t a ş i e s t e
a t a c a t p e la v â r f
Z iu a ş i n o a p te a - o s ă g e a tă d e c u l o a r e g a l b e n ă , î n c l i n a tă s p r e
d r e a p ta , p e f aţa l a tă a f e l i n a r u l u i
F ig . 1 5 6 . M a c a zu l e s t e î n p o zi ţ i e d e a b a t e r e l a s t â n g a , ş i e s t e
s tâ n g a , p e f a ţa l a tă a f e l i n a r u l u i
F ig . 1 5 7 . M a c a zu l e s t e î n p o zi ţ i e d e a b a t e r e ş i e s t e a t a c a t p e la
călcâi
Z iu a ş i n o a p te a - u n d r e p tu n g h i d e c u lo a r e g a lb e n ă , p o z iţio n a t c u
b a z a ma r e , p e f aţa l a tă a f e l i n a r u l u i
67
b . schimbător de cale simplu-simetric situat în linia directă sau curentă;
F ig . 1 5 8 . M a c a zu l e s t e î n p o zi ţ i e d e a b a t e r e l a d r e a p t a ş i e s t e
d r e a p ta , p e f aţa l a tă a f e l i n a r u l u i
F ig . 1 5 9 . M a c a zu l e s t e î n p o zi ţ i e d e a b a t e r e l a s t â n g a ş i e s t e
Z iu a ş i n o a p te a - o s ă g e a t ă d e c u l o a r e g a l b e n ă , î n c l i n a tă s p r e
s tâ n g a , p e f a ţa l a tă a f e l i n a r u l u i
F ig . 1 6 0 . M a c a zu l e s t e î n p o zi ţ i e d e a b a t e r e l a d r e a p t a ş i e s t e
a t a c a t p e la c ă l c â i
Z iu a ş i n o a p te a - u n u n g h i d e c u lo a r e g a lb e n ă p e f a ţa l a tă a
f e l i n a r u l u i , a l e că r u i l a t u r i i n d ică p a r c u r s u l p e s t e ma c a z
F ig . 1 6 1 . M a c a zu l e s t e î n p o zi ţ i e d e a b a t e r e l a s t â n g a ş i e s t e
a t a c a t p e la c ă l c â i
Z iu a ş i n o a p te a - u n u n g h i d e c u lo a r e g a lb e n ă p e f a ţa l a tă a
f e l i n a r u l u i , a l e că r u i l a t u r i i n d ică p a r c u r s u l p e s t e ma c a z
c. macazurile simple şi simple-simetrice, amplasate pe liniile de

primire-expediere sau alte linii, în afară de cele din linii directe şi
curente, sunt înzestrate cu felinare de macazuri care indică poziţia lor
pe teren ca şi macazurile din liniile directe şi curente, cu deosebirea
că, atât la indicaţia pentru directă cât şi la cea de abatere, geamurile
sau materialul reflectorizant al felinarelor sunt de culoare alb-lăptos;
d . traversare-joncţiune.
F ig . 1 6 2 . M a c a z u r i l e s u n t î n p o z iţ i e p e d i r e c t ă , p e n t r u t r e c e r e a
d e la s t â n g a s p r e d r e a p t a
Z iu a ş i n o a p te a - f e lin a r u l in d ic ă d o u ă b e n z i d e c u l o a r e a l b - l ă p to s ,
în p r e lu n g ir e , în c lin a te s p r e d r e a p ta
68
F ig . 1 6 3 M a c a z u r i l e s u n t î n p o z iţ i e p e d i r e c tă , p e n t r u t r e c e r e a d e
la dreapta spre stânga
Z iu a ş i n o a p te a - f e lin a r u l in d ică d o u ă b e n z i d e c u l o a r e a l b - lă p to s ,
în p r e lu n g ir e , în c lin a te s p r e s tâ n g a
F ig . 1 6 4 . M a c a z u r i l e s u n t î n p o z iţ i e d e a b a t e r e , p e n t r u t r e c e r e
d e la s t â n g a la s t â n g a
Z iu a ş i n o a p te a - f e lin a r u l in d ică u n u n g h i d e c u lo a r e a lb - l ă p to s ,
a l e că r u i l a t u r i i n d ică p a r c u r s u l
F ig . 1 6 5 . M a c a z u r i l e s u n t î n p o z iţ i e d e a b a t e r e p e n t r u t r e c e r e a
de la dreapta la dreapta
Z iu a ş i n o a p te a - f e lin a r u l in d ică u n u n g h i d e c u lo a r e a lb - l ă p to s ,
a l e că r u i l a t u r i i n d ică p a r c u r s u l
A r t . 1 3 4 ( 1 ) Tăbliţele indicatoare de macaz înlocuiesc felinarele de macaz de la

schimbătoarele de cale simple dacă:
a . peste aceste macazuri nu se execută mişcări de manevră şi nici
circulaţie pe timp de noapte;
b . macazurile respective deservesc linii ferate industriale neramificate
din linia curentă şi nepăzite.
( 2 ) Tăbliţele indicatoare de macaz se pot monta şi la macazurile care se
află în zonele de manevră unde se execută manevră noaptea. Aceste
cazuri vor fi prevăzute în planul tehnic de exploatare a staţiei. Tăbliţele
indicatoare de la macazurile din zonele de manevră unde noaptea se
execută manevră trebuie să fie realizate cu materiale reflectorizante.
( 3 ) Indicaţiile date de tăbliţele indicatoare de macaz sunt:
F ig . 1 6 6 . M a c a zu l e s t e î n p o ziţ i e p e d i r e c tă
Z iu a ş i n o a p te a - tă b liţa i n d i c a t o a r e î n f o r mă d e s ă g e a t ă , v ă z u tă p e
mu c h ie
F ig . 1 6 7 . M a c a zu l e s t e î n p o ziţ i e d e a b a t e r e l a d r e a p t a
Z iu a ş i n o a p te a - tă b liţa i n d i c a t o a r e î n f o r mă d e s ă g e a tă , în d r e p ta tă
cu vârful spre dreapta
69
F ig . 1 6 8 . M a c a zu l e s t e î n p o ziţ i e d e a b a t e r e l a s t â n g a
Z iu a ş i n o a p te a - tă b liţa i n d i c a t o a r e î n f o r mă d e s ă g e a tă , în d r e p ta tă c u v â r f u l s p r e s t â n g a
Art. 135 Indicatoarele saboţilor de deraiere şi ale opritorilor ficşi dau

a . Indicatorul sabotului de deraiere.
F ig . 1 6 9 . T r e c e r e a o p r i t ă ! S a b o t u l d e d e r a i e r e e s t e a ş e za t p e
ş in ă
Z iu a ş i n o a p te a - f e lin a r u l in d ic ă u n c e r c d e c u l o a r e a l b - lă p to s
c u o b a n d ă n e a g r ă o r iz o n ta lă l a mij lo c
F ig . 1 7 0 . T r e c e r e a l i b e ră , s a b o t u l d e d e r a i e r e e s t e r ă s t u r n a t
d e p e ş in ă
Z iu a ş i n o a p te a - f e lin a r u l in d ic ă u n c e r c d e c u l o a r e a l b - lă p to s ,
c u o b a n d ă n e a g r ă v e r t i c a lă l a mij lo c
b . Indicatorul opritorului fix .
F ig . 1 7 1 . T r e c e r e a o p r i t ă !
Z iu a ş i n o a p te a - f e lin a r u l f ix a t p e o p r ito r in d ică u n c e r c d e
c u l o a r e a l b - lă p to s , c u o b a n d ă n e a g r ă o r iz o n ta lă l a mij lo c
SECŢIUNEA a 11 - a
Marca de siguranţă
A r t . 1 3 6 ( 1 ) Marca de siguranţă limitează zona până unde pot staţiona vehiculele

feroviare pe o linie, fără a le pune în pericol pe cele care circulă pe linia
vecină.
( 2 ) Marca de siguranţă este un bloc de beton sau un cupon de şină care
este vopsit în alb, cu capetele negre.
( 3 ) Marca de siguranţă nu va fi acoperită cu materiale reflectorizante.
F ig . 1 7 2 . M a r c a d e s i g u r a n ţ ă
SECŢIUNEA a 12 - a
Indicatorul coloanei hidraulice
70
A r t . 1 3 7 Indicatorul coloanei hidraulice indică dacă este permisă sau nu trecerea
unui tren pe lângă coloana hidraulică.
F ig . 1 7 3 . T r e c e r e a o p r i t ă p e l â n g ă c o lo a n a h id r a u lic ă
Z iu a - b r a ţu l c o lo a n e i h id r a u lic e , v o p s it în r o ş u , a ş e z a t
transversal pe linie
No a p te a - f e l i n a r u l c o l o a n e i h i d r a u l i c e i n d i că în a mb e le s e n s u r i
d e c ir c u la ţie o b a n d ă d e c u l o a r e r o ş i e , î n c l i n a tă c ă t r e
l i n i a s p r e c a r e e s t e î n d r e p t a t b r aţu l c o l o a n e i h i d r a u l i c e
F ig . 1 7 4 . T r e c e r e a l i b e ră p e l â n g ă c o lo a n a h id r a u lic ă
Z i u a - b r a ţu l c o l o a n e i h i d r a u l i c e î n p o z iţie n o r ma lă , d e - a lu n g u l
lin iei
No a p te a - f e l i n a r u l c o l o a n e i h i d r a u l i c e i l u min a t a l b î n a mb e l e
s e n s u r i d e c ir c u la ţi e
SECŢIUNEA a 13 - a
Indicatorul plăcii de întoarcere a locomotivelor
A r t . 1 3 8 ( 1 ) Indicatorul
plăcii de întoarcere a locomotivelor serveşte pentru
semnalizarea permiterii sau interzicerii intrării şi respectiv ieşirii
locomotivelor pe placa de întoarcere.
( 2 ) Indicaţiile date de indicatorul plăcii de întoarcere a locomotivelor
sunt următoarele:
F ig . 1 7 5 . I n t r a r e a p e p l a c a d e î n t o a r c e r e a
l o c o m o t i v e l o r s a u i e ş i r e a d e p e p l a că
este oprită
Z i u a - d is c u l in d ic a to r a l p lă c i i d e î n t o a r c e r e a
l o c o mo t i v e l o r e s t e o r i e n t a t c u f aţa r o ş i e
în a mb e le s e n s u r i
No a p te a - f e lin a r u l d is c u lu i in d ic a to r e s te
i l u min a t r o ş u , în a mb e le s e n s u r i
F ig . 1 7 6 . I n t r a r e a p e p l a c a d e î n t o a r c e r e a
l o c o m o t i v e l o r s a u i e ş i r e a d e p e p l a că
e s t e l i b e ră
Z i u a - d is c u l in d ic a to r a l p lă c i i d e î n t o a r c e r e a
l o c o mo t i v e l o r e s t e o r i e n ta t p e mu c h i e î n
a mb e le s e n s u r i
No a p te a - f e lin a r u l d is c u lu i in d ic a to r e s te
i l u min a t g a l b e n , î n a mb e l e s e n s u r i
( 3 ) În cazul semnalizării plăcii de
întoarcere a locomotivelor cu indicatoare luminoase, indicaţiile atât ziua
cât şi noaptea vor fi cele corespunzătoare indicaţiilor de noapte.
71
SECŢIUNEA a 14 - a
Indicatorul pentru staţii, halte de mişcare, halte sau puncte de oprire
A r t . 1 3 9 ( 1 ) Indicatorul pentru staţii, halte de mişcare, halte sau puncte de oprire

serveşte pentru identificarea şi semnalizarea locurilor de oprire a
anumitor trenuri de călători.
( 2 ) Indicatorul pentru halte comerciale sau puncte de oprire în linie
curentă este un panou dreptunghiular de culoare albastră în care este
înscris felul haltei şi numele acesteia cu litere de culoare galbenă.
F ig . 1 7 7 . I n d i c a t o r u l p e n t r u h a l t e c o m e r c i a l e s a u p u n c t e
de oprire
( 3 ) Mecanicul unui tren, cu oprire itinerarică în asemenea puncte, opreşte

astfel ca jumătatea trenului să fie în dreptul acestui indicator.
( 4 ) Indicatorul pentru haltele de mişcare şi staţiile de cale ferată este un
panou dreptunghiular de culoare albastră în care este înscris, cu litere de
culoare albă, numele haltei sau staţiei.
F ig . 1 7 8 . I n d i c a t o r u l p e n t r u h a l t e l e d e m i ş c a r e ş i
s t a ţ i i l e d e c a l e f e r a tă
( 5 ) Indicatorul pentru haltă comercială sau punct de oprire în linie

curentă, respectiv indicatorul pentru haltă de mişcare şi staţie de cale
ferată se amplasează în dreptul haltei comerciale sau a punctului de
oprire în linie curentă, respectiv în dreptul clădirii de călători a staţiei
sau haltei de mişcare şi la capetele peroanelor liniilor la care garează
trenuri de călători
( 6 ) Indicatorul pentru haltă comercială sau punct de oprire în linie
curentă, respectiv indicatorul pentru haltă de mişcare şi staţie de cale
ferată pot fi realizate cu materiale reflectorizante.
SECŢIUNEA a 15 - a
Indicatorul de declivitate
A r t . 1 4 0 ( 1 ) Indicatorul de declivitate indică declivitatea liniei şi distanţa pe care

se menţine această declivitate.
( 2 ) Indicatorul este o placă dreptunghiulară fixată pe un stâlp, pe care se
află înscrisă declivitatea liniei în mm/m şi distanţa pe care se menţine
această declivitate, în metri.
( 3 ) Indicaţiile date de indicatorul de declivitate sunt următoarele:
F ig . 1 7 9 . R a m p ă ( l i n i a u r că )
72
Z iu a ş i n o a p te a - o p la c ă d r e p tu n g h iu la r ă c u f o n d n e g r u p e c a r e e s te d e s e n a tă o s ă g e a tă d e
culoare albă cu vârful în sus
F ig . 1 8 0 . P a n t ă ( l i n i a c o b o a r ă )
Z iu a ş i n o a p te a - o p la că d r e p tu n g h iu la r ă c u f o n d n e g r u p e c a r e e s te
d e s e n a tă o s ă g e a t ă d e c u l o a r e a l b ă c u v â r f u l î n j o s
În interiorul săgeţii este înscrisă cu cifre roşii mărimea rampei,

respectiv a pantei şi cu cifre negre lungimea rampei, respectiv a pantei;
F ig . 1 8 1 . P a l i e r ( p l a n o r i z o n t a l )
Z iu a ş i n o a p te a - o p la că d r e p tu n g h iu la r ă c u f o n d n e g r u p e c a r e e s te
d e s e n a t u n d r e p tu n g h i d e c u lo a r e a lb ă
În interiorul dreptunghiului este înscrisă cu cifre negre lungimea

palierului - porţiunea pe care linia se află în plan orizontal.
( 4 ) Pe liniile electrificate, indicatorul de declivitate poate să fie montat
şi pe stâlpii liniei de contact.
( 5 ) Indicatorul de declivitate poate fi realizat cu materiale
reflectorizante.
SECŢIUNEA a 16 - a
Indicatorul permanent de viteză
A r t . 1 4 1 ( 1 ) Indicatorul permanent de viteză indică porţiunile de linie pe care

vitezele de circulaţie sunt limitate permanent din cauza construcţiei căii,
curbelor sau pantelor etc.
( 2 ) Indicaţiile date de indicatorul permanent de viteză sunt următoarele:
F ig . 1 8 2 . P u n c t u l d e u n d e m e c a n i c u l t r e b u i e s ă ia m ă s u r i d e r e d u c e r e a
v it e z e i t r e n u l u i , l a v it e z a î n s c r i s ă p e i n d i c a t o r
Z i u a ş i n o a p te a - o p la că d r e p tu n g h iu la r ă d e c u l o a r e a l b ă f i x a tă p e u n s tâ lp ,
c a r e a r e î n s c r i s ă , c u c i f r e n e g r e , v i t e z a ma x i mă a d mis ă d e lin ie ş i
d is ta n ţa î n me t r i l a c a r e s e a f lă in d ic a to r u l f aţă d e p u n c tu l d e la
c a r e s e imp u n e c a tr e n u l să c i r c u l e c u v i t e z a î n s c r i să p e in d ic a to r
F ig . 1 8 3 . P u n c t u l d e u n d e m e c a n i c u l t r e b u i e s ă c i r c u l e c u v i t e za î n s c r i să
pe indicator
Z iu a ş i n o a p te a - o p la că d r e p tu n g h iu la r ă d e c u l o a r e a l b ă f i x a tă p e u n s tâ lp ,
c a r e a r e î n s c r i s ă c u c i f r e n e g r e v i t e z a ma x i mă a d mis ă d e lin ie ş i c i f r a " 0 "
c a r e i n d i c ă f a p tu l că d i n a c e s t p u n c t t r e n u l t r e b u i e s ă c i r c u l e c u v i t e z a
î n s c r i s ă p e in d ic a to r
VS 73
F ig . 1 8 4 . P u n c t u l d e u n d e t r e n u l p o a t e s ă c i r c u l e c u v it e z a s t a b i l i t ă
Z iu a ş i n o a p te a - o p la că d r e p tu n g h iu la r ă d e c u l o a r e a l b ă f i x a tă p e u n s t â l p , c a r e a r e î n s c r i să
cu negru literele VS
( 3 ) Indicatorul permanent de viteză poate fi realizat cu materiale

reflectorizante.
SECŢIUNEA a 17 - a
Indicatorul de fluier
A r t . 1 4 2 ( 1 ) Indicatorul de fluier serveşte pentru a atrage atenţia mecanicului că

va circula peste o trecere la nivel, un pod mai lung de 30m sau va intra
în tunel.
( 2 ) Indicatorul se amplasează la 1000m şi 300m înaintea trecerilor la
nivel şi la 1000m înaintea podurilor mai lungi de 30m şi a tunelurilor.
Pe linie dublă, pentru circulaţia pe firul din stânga al căii duble sau
pentru circulaţia pe linie falsă indicatorul de fluier se montează pe
partea stângă a sensului de mers.
( 3 ) Pe liniile electrificate, drept indicator de fluier se poate folosi un
stâlp al liniei de contact, vopsit parţial, alternativ în negru şi alb.
( 4 ) Indicatorul de fluier poate fi realizat cu materiale reflectorizante.
F ig . 1 8 5 . I n d i c a t o r u l d e f l u i e r
L a t r e c e r e a t r e n u l u i p e l â n gă i n d i c a t o r , me c a n i c u l d ă s e mn a l u l " A T E N Ţ I E ! "
c u f lu ie r u l c la x o n u l s a u tr o mp e ta v e h ic u lu lu i f e r o v ia r
Z iu a ş i n o a p te a - u n s tâ lp v o p s it a lte r n a tiv în n e g r u ş i alb
SECŢIUNEA a 18 - a
Indicatorul "Împingerea trenului încetează"
A r t . 1 4 3 ( 1 ) Indicatorul "Împingerea trenului încetează" semnalizează locul până

unde locomotiva "împingătoare" trebuie să împingă trenul.
( 2 ) Indicatorul este o placă rombică de culoare roşie în partea superioară
şi alb în partea inferioară, fixat pe un stâlp vopsit alternativ în alb şi
roşu, care poate fi realizat cu materiale reflectorizante.
F ig . 1 8 6 . Î m p i n g e r e a t r e n u l u i î n c e t e a ză
Z iu a ş i n o a p te a - u n r o mb d e c u l o a r e r o ş ie în p a r te a s u p e r io a r ă ş i alb
î n p a r t e a i n f e r i o a r ă , f ix a t p e u n s tâ lp v o p s it a lte r n a tiv în a lb ş i
roşu
SECŢIUNEA a 19 - a
74
Indicatorul pentru plugul de zăpadă
A r t . 1 4 4 ( 1 ) Indicatorul pentru plugul de zăpadă indică prezenţa unui obstacol, pe

lângă care plugul de zăpadă poate trece numai cu aripile închise şi
cuţitele ridicate.
( 2 ) Indicatorul se amplasează în partea dreaptă a sensului de mers la 50
m înaintea unei treceri la nivel, pod, echipament de semnalizare sau altă
construcţie din apropierea căii ferate, care nu permite trecerea plugului
cu aripile deschise şi cuţitele lăsate.
( 3 ) După ce plugul a trecut de obstacol, în dreptul indicatorului de pe
partea stângă - pentru sensul contrar - plugul de zăpadă poate să lase
aripile deschise şi să coboare cuţitele.
F ig . 1 8 7 . I n d i c a t o r u l p e n t r u p l u g u l d e ză p a d ă . P l u g u l p o a t e s ă c i r c u l e
numai cu aripile închise şi cuţitele ridicate
Z iu a ş i n o a p te a - u n c a d r u î n f o r mă d e r o mb , d e c u l o a r e a l b a s t r ă , f ix a t p e
u n s tâ lp v o p s it a lte r n a tiv în a lb ş i a l b a s t r u
( 5 ) Pe liniile electrificate, cadrul în formă de romb de culoare albastră se

poate amplasa pe un stâlp al liniei de contact, care se vopseşte parţial,
alternativ în alb şi albastru.
SECŢIUNEA a 20 - a
Indicatorul kilometric şi indicatorul hectometric
A r t . 1 4 5 ( 1 ) Indicatorul kilometric şi indicatorul hectometric indică distanţa în

km sau în hm în sensul de la Bucureşti.
F ig . 1 8 8 . I n d i c a t o r F ig . 1 8 9 . I n d i c a t o r
kilometric hectometric
( 2 ) Indicatorul kilometric sau hectometric este un bloc de beton sau un

cupon de şină vopsit în alb, care are înscrisă în partea de sus, cu cifre
negre, distanţa în km, sau în km şi hm. Aceste indicatoare se montează
pe parte dreaptă a căii, în sensul de la Bucureşti, cu excepţia
indicatoarelor hectometrice care, pe linie dublă, se montează alternativ,
de o parte şi de alta a căii .
( 4 ) Indicatorul kilometric şi indicatorul hectometric nu vor fi realizate cu
materiale reflectorizante .
A r t . 1 4 6 ( 1 ) Pe liniile de cale ferată electrificată indicarea poziţiei kilometrice se

poate face cu un indicator sub forma unei plăci metalice dreptunghiulare
75
care poate fi realizat cu materiale reflectorizante, pe care este
inscripţionat kilometrul şi hectometrul cu cifre de culoare neagră.
247 247
0 8
47 47
0 6
F ig . 1 9 0 . I n d i c a t o r i k i l o m e t r i c i s i h e c t o m e tr i c i p e n t r u l i n i i d e c a l e f e r a tă
electrificată
( 2 ) Numărul din partea superioară reprezintă kilometrul iar cifra din

partea inferioară reprezintă hectometrul.
( 3 ) Plăcile se montează alternativ, de o parte şi de alta a căii pe stâlpul
liniei de contact, la fiecare kilometru şi hectometru.
SECŢIUNEA a 21 - a
Indicatorul pentru semnalizarea defectării instalaţiei de
telecomunicaţii de la canton
Art.147 (1) Defectarea instalaţiei de telecomunicaţii de la cantoane se

semnalizează prin aplicarea pe peretele cantonului a unei plăci
dreptunghiulare de culoare neagră cu o bandă albă în diagonală, într-un
loc unde să poată fi văzut cu uşurinţă de personalul trenului, precum şi
de personalul de întreţinere a căii sau de personalul de instalaţii care s-
ar afla în tren.
76
F ig . 1 9 1 . I n s t a l a ţ i a d e t e l e c o m u n i c a ţ i i e s t e d e f e c t ă
( 2 ) În prima staţie în care trenul opreşte, cel care a observat indicatorul

trebuie să înştiinţeze pe impiegatul de mişcare, care la rândul lui va
aviza personalul de telecomunicaţii. Indicatorul se ridică după
înlăturarea defectului.
SECŢIUNEA a 22 - a
Indicatorul basculei-pod
A r t . 1 4 8 ( 1 ) Indicatorul basculei-pod indică interzicerea sau admiterea trecerii

locomotivelor peste bascula-pod.
( 2 ) Ca indicatoare se folosesc:
a . semnale mecanice cu două braţe roşii;
b . discuri roşii, cu marginea albă pe cele două feţe.
( 3 ) Indicatorul se montează pe cabina basculei-pod.
( 4 ) Indicaţiile date sunt următoarele:
F ig . 1 9 2 . T r e c e r e a o p r i t ă p e s t e b a s c u l a - p o d
Z iu a ş i n o a p te a - b r a ţe l e s e mn a l u l u i me c a n i c a l b a s c u l e i -
p o d a ş e z a t e o r i z o n t a l s a u d i s c u l c u f aţa r o ş ie în
F ig . 1 9 3 . T r e c e r e a l i b e ră p e s t e b a s c u l a - p o d
Z i u a ş i n o a p te a - b r a ţe l e s e mn a l u l u i me c a n i c a l b a s c u l e i -
p o d r id ic a te la 4 5 ° s a u d is c u l vă z u t p e mu c h i e î n
( 5 ) La basculele-pod de 100 tone sau mai mari nu se montează

indicatorul basculei-pod.
( 6 ) Braţele semnalelor mecanice şi discurile roşii cu marginea albă pe
cele două fe ţ e pot fi realizate cu materiale reflectorizante.
77
CAPITOLUL IX
INDICATOARE SPECIFICE LINIEI DE CONTACT
SECŢIUNEA 1
Semnificaţie şi amplasare
A r t . 1 4 9 ( 1 ) Indicatoarele specifice liniei de contact semnalizează zone neutre,

porţiuni ale liniei de contact defecte, sfârşitul liniei de contact, intrarea
pe secţii de circulaţie cu linie electrificată şi porţiuni de linie de contact
interzise opririi locomotivelor electrice.
( 2 ) Indicatoarele specifice liniei de contact se pot instala:
a . pe suporţi proprii, pe partea dreaptă a căii în sensul de mers;
b . pe stâlpii liniei de contact. La liniile duble se pot amplasa şi pe
partea stângă a sensului de mers. La linii simple şi la mai mult de
două linii paralele nu se admite amplasarea acestora pe partea stângă
a căii, în sensul de mers;
c . în axa căii, pe traversele rigide de susţinere a liniei de contact sau
între cablul purtător şi firul de contact.
( 3 ) Indicatoarele şi balizele specifice liniei de contact pot fi realizate cu
materiale reflectorizante
SECŢIUNEA a 2 - a
Indicatoare pentru zona neutră
A r t . 1 5 0 ( 1 ) Indicatorul de deconectare a disjunctorului locomotivei electrice

semnalizează locul unde trebuie deconectat disjunctorul.
( 2 ) Indicatorul are aspectul şi dă indicaţia următoare:
F ig . 1 9 4 D e c o n e c t e a ză d i s j u n c t o r u l l o c o m o t i v e i e l e c t r i c e
Z iu a ş i n o a p te a - r o mb c u f a ţa a l b a s t r ă , c u ma r g i n e a l b ă , c a r e a r e d e s e n a tă
o b a n d ă o r iz o n ta lă c u d o u ă p u n c te d e a s u p r a , d e c u lo a r e a lb ă
A r t . 1 5 1 ( 1 ) Indicatorul de conectare a disjunctorului locomotivei electrice

semnalizează locul unde trebuie conectat disjunctorul.
( 2 ) Indicatorul are aspectul şi dă indicaţia următoare:
F ig . 1 9 5 C o n e c t e a ză d i s j u n c t o r u l l o c o m o t i v e i e l e c t r i c e !
Z iu a ş i n o a p te a - r o mb c u f a ţă a l b a s t r ă , c u ma r g i n e a l b ă , c a r e a r e
d e s e n a tă l i t e r a U d e c u l o a r e a l bă
Art.152 Indicatoarele luminoase pentru semnalizarea zonei neutre sunt

prezentate în figurile 199 şi 200 şi dau următoarele indicaţii:
F ig . 1 9 6 D e c o n e c t e a ză d i s j u n c t o r u l l o c o m o t i v e i e l e c t r i c e !
Z iu a ş i n o a p te a - r o mb c u c h e n a r a l b , c u o b a n d ă lu min o a s ă o r iz o n ta lă c u
d o u ă p u n c te d e a s u p r a , d e c u lo a r e a lb ă
F ig . 1 9 7 N u d e c o n e c t a d i s j u n c t o r u l l o c o m o t i v e i e l e c t r i c e !
Z iu a ş i n o a p te a - r o mb c u c h e n a r a l b , c u o b a n d ă lu min o a s ă v e r t i c a lă , d e
culoare albă
78
A r t . 1 5 3 Înaintea tuturor indicatoarelor pentru semnalizarea intrării pe zonele
neutre ale liniei de contact, trebuie să se instaleze balize avertizoare de
formă dreptunghiulară de culoare albă cu una, două sau trei benzi
albastre în forma literei V, care dau următoarele indicaţii:
F ig . 1 9 8 . B a l i ze a v e r t i zo a r e
1 . A te n ţi e , 2 . A te n ţi e , 3 . A te n ţi e ,
in d ic a to r u l d e in d ic a to r u l d e in d ic a to r u l d e
deconectare a deconectare a deconectare a
d is j u n c t o r u l u i e s t e d is j u n c t o r u l u i e s t e d is j u n c t o r u l u i e s t e
la 3 0 0 m! la 2 0 0 m! la 1 0 0 m!
A r t . 1 5 4 Distanţele la care se montează indicatoarele şi balizele avertizoare ale

zonei neutre sunt cele din figura următoare:
F ig . 1 9 9 A m p la s a r e a i n d i c a t o a r e l o r ş i b a l i ze l o r a v e r t i zo a r e a l e zo n e i
neutre a liniei de contact.
Indicatoare mobile de acoperire a porţiunii liniei de contact defecte
A r t . 1 5 5 ( 1 ) Semnalizarea porţiunilor în care linia de contact este defectă şi unde

locomotivele electrice trebuie să circule cu pantograful coborât, se face
cu următoarele indicatoare:
a . pregăteşte să cobori pantograful!
b . coboară pantograful!
c . ridică pantograful!
( 2 ) Indicatorul "pregăteşte să cobori pantograful" dă următoarea
indicaţie:
F ig . 2 0 0 P r e g ă t e ş t e s ă c o b o r i p a n t o g r a f u l !
Z iu a ş i n o a p te a - u n r o mb c u f a ţa a l b a s t r ă c u ma r g i n e a l b ă , c a r e a r e
d e s e n a te d o u ă b e n z i s c u r te o r iz o n ta le , a lb e , d e p la s a te în înă lţime u n a f a ţă
d e a lta , c a r e n u s e d e p ă ş e s c
79
( 3 ) Indicatorul "coboară pantograful" marchează începutul unei porţiuni
de linie, pe care nu este permis să se circule decât cu pantograful
coborât. În dreptul indicatorului, pantografele trebuie să fie complet
coborâte. Indicaţia pe care o dă este:
F ig . 2 0 1 C o b o a r ă p a n t o g r a f u l !
Z iu a ş i n o a p te a - u n r o mb c u f a ţa a l b a s t r ă , c u ma r g i n e a l b ă , c a r e a r e
d e s e n a tă o b a n d ă o r iz o n ta lă a l b ă
( 4 ) Indicatorul "ridică pantograful" marchează sfârşitul unei porţiuni de

linie, pe care trebuie să se circule cu pantografele coborâte. Indicatorul
arată că pantografele coborâte pot să fie ridicate din nou, numai după ce
locomotiva l-a depăşit. Indicaţia pe care o dă este:
F ig . 2 0 2 R i d i c ă p a n t o g r a f u l !
d e s e n a tă o b a n d ă v e r t i c a lă a l b ă
( 5 ) Schema semnalizării porţiunii liniei de contact defecte:
F ig . 2 0 3 . A m p l a s a r e a i n d i c a t o a r e l o r d e a c o p e r ir e a p o r ţ i u n i i l i n i e i d e c o n t a c t p e c a r e
e s t e i n t e r zi s ă c i r c u l a ţ i a l o c o m o t i v e l o r e l e c t r i c e c u p a n t o g r a f u l r i d i c a t
A r t , 1 5 6 ( 1 ) În cazuri urgente, până la instalarea indicatoarelor mobile de

acoperire, personalul de întreţinere a liniei de contact va da semnale de
mână "coboară pantograful".
( 2 ) În acest scop, agentul respectiv se va deplasa la cel puţin 300 m de
locul defectului în direcţia de unde vine trenul şi va da semnale de
mână, conform fig.204.
F ig . 2 0 4 C o b o a r ă p a n t o g r a f u l !
Z i u a - s e miş c ă o r iz o n ta l b r a ţu l d r e p t în a in te a c o r p u lu i, ia r
a n t e b r a ţu l s tâ n g s e ţi n e î n p o z iţi e v e r t i c a lă î n s u s
No a p te a - s e miş c ă f e l i n a r u l c u l u min ă a l b ă , î n f o r ma l i t e r e i L î n
mo d a l t e r n a t i v
( 3 ) La perceperea acestui semnal, mecanicul de locomotivă este obligat

să deconecteze disjunctorul locomotivei electrice, să comande coborârea
pantografului şi să treacă peste porţiunea defectă cu pantografele
coborâte .
80
SECŢIUNEA a 4 - a
Indicatoare pentru sfârşitul liniei de contact
Art.157 ( 1 ) Pentru a semnaliza locul până unde este permisă circulaţia

locomotivelor electrice, se folosesc indicatoare care indică sfârşitul
liniei de contact.
( 2 ) Aceste indicatoare sunt:
F ig . 2 0 5 I n d ic a to r u l " S f â r ş i t u l f i r u l u i d e c o n t a c t "
d e s e n a te în in te r io r d o u ă r o mb u r i c o n c e n t r i c e a l b e
F ig . 2 0 6 I n d ic a to r u l " Î n a b a t e r e s p r e d r e a p t a n u e s t e f i r d e c o n t a c t "
d e s e n a te în in te r io r d o uă r o mb u r i c o n c e n t r i c e a l b e . D e a s u p r a p lă c i i s e a f l ă o
s ă g e a t ă a l b a s t r ă o r iz o n ta lă c u ma r g i n e a a l b ă , c u v â r f u l s p r e d r e a p t a
F ig . 2 0 7 I n d ic a to r u l " Î n a b a t e r e s p r e s t â n g a n u e s t e f i r d e c o n t a c t "
d e s e n a te în in te r io r d o u ă r o mb u r i c o n c e n t r i c e a l b e . D e a s u p r a p lă c i i s e a f l ă
o s ă g e a tă a l b a s t r ă o r iz o n ta lă c u ma r g i n e a a l b ă , c u v â r f u l s p r e s t â n g a
F ig . 2 0 8 I n d ic a to r u l " P e l i n i a d i r e c t ă n u e s t e f i r d e c o n t a c t "
Z iu a ş i n o a p te a - u n r o mb c u f aţa a l b a s t r ă , c u ma r g i n e a a l b ă , c a r e a r e
d e s e n a te în in te r io r d o u ă r o mb u r i c o n c e n t r i c e a l b e . D e a s u p r a s e a f l ă o
s ă g e a tă v e r t i c a lă a l b a s t r ă c u ma r g i n e a a l b ă , c u v â r f u l î n s u s
( 3 ) Intrarea pe directă sau în abatere într-o grupă de linii fără fir de

contact se semnalizează prin indicatorul "sfârşitul firului de contact".
SECŢIUNEA a 5 - a
Indicatorul de intrare pe secţii de circulaţie cu linie electrificată
A r t . 1 5 8 ( 1 ) Înaintea semnalelor prevestitoare ale unei staţii de la care trenurile

intră pe o linie electrificată, la distanţa de 100 m, 200 m şi respectiv 300
m, se amplasează balize avertizoare de culoare albă cu una, două şi
respectiv trei benzi oblice de culoare neagră, întretăiate de o săgeată de
culoare roşie cu vârful în jos şi cu semnul "pericol de moarte" aplicat în
partea superioară a acestora.
F ig . 2 0 9 B a l i ze a v e r t i zo a r e p e n t r u i n d i c a r e a i n t r ă r i i p e s e cţ i i d e
c i r c u l a ţ i e c u l i n i e e l e c t r i f i c a tă
81
( 2 ) Semnificaţia acestor balize este: ATENŢIE! Se intră pe secţie de
circulaţie cu linie electrificată.
( 3 ) În cazul staţiilor apropiate, dacă nu există semnal prevestitor,
indicatorul de intrare pe secţii de circulaţie cu linie electrificată se
amplasează înaintea semnalului prevestitor al staţiei anterioare.
SECŢIUNEA a 6 - a
Indicatorul pentru delimitarea unor porţiuni de linie de contact pe care
se interzice oprirea locomotivelor electrice cu pantograful ridicat
A r t . 1 5 9 ( 1 ) Indicatorul se foloseşte pentru a semnaliza porţiunea de linie pe care

se interzice oprirea locomotivelor electrice cu pantograful ridicat; se
folosesc două indicatoare identice, vopsite pe ambele feţe, primul în
sensul de mers indică începerea porţiunii respective, iar al doilea
sfârşitul acesteia.
F ig . 2 1 0 I n d i c a t o r u l p e n t r u d e l i m i t a r e a u n o r p o r ţ i u n i d e l i n i e d e
c o n t a c t p e c a r e s e i n t e r zi c e o p r i r e a l o c o m o t i v e l o r e l e c t r i c e c u
pantograful ridicat
Z iu a ş i n o a p te a - u n r o mb c u f a ţa a l b a s t r ă , c u ma r g i n e a a l b ă , c a r e a r e î n
in te r io r d o u ă benzi a l b e tă i a t e d e a l tă b a n d ă a l b ă
( 2 ) Indicatorul se montează între cablul purtător şi firul de contact la

limita porţiunii pe care se interzice oprirea locomotivelor electrice cu
pantograful ridicat.
F ig . 2 1 1 A m p la s a r e a i n d i c a t o r u l u i p e n t r u d e l i m i t a r e a u n o r p o r ţ i u n i d e l i n i e
d e c o n t a c t p e c a r e s e i n t e r zi c e o p r i r e a l o c o m o t i v e l o r e l e c t r i c e c u p a n t o g r a f u l r i d i c a t
82
CAPITOLUL X
REPERELE SEMNALELOR FIXE
SECŢIUNEA 1
Reperele semafoarelor prevestitoare
A r t . 1 6 0 ( 1 ) Pentru recunoaştere, semafoarele prevestitoare ale semafoarelor de

intrare şi de ramificaţie sunt prevăzute la bază cu un reper de semnal.
Reperul este format dintr-o placă dreptunghiulară pe care sunt desenate
două triunghiuri negre vârf în vârf, pe fond alb.
F ig . 2 1 2 R e p e r u l s e m n a l u l u i p r e v e s t i t o r p e d i s t a n ţ e î n t r e s t a ţ ii f ă r ă
bloc de linie automat
( 2 ) Semnalele luminoase prevestitoare de pe distanţe între staţii fără bloc

de linie automat sunt prevăzute cu aceleaşi repere ca şi semafoarele
prevestitoare.
F ig . 2 1 3 R e p e r u l s e m n a l u l u i p r e v e s t i t o r p e d i s t a n ţ e î n t r e s t a ţ ii f ă r ă
b l o c d e l i n i e a u t o m a t d a că d i s t a n ţ a e s t e m a i m i c ă d e 1 0 0 0 m f a ţ ă d e
semnalul pe care îl precede
( 3 ) Dacădistanţa între semnalul prevestitor şi semnalul pe care îl

precede este mai mică de 1000 m, acest reper se completează cu altul
care are forma triunghiulară de culoare albă, cu marginile negre şi pe
care se înscrie distanţa între semnalul prevestitor şi semnalul pe care îl
precede.
SECŢIUNEA a 2 - a
Reperul semnalelor luminoase de intrare, de ieşire, de parcurs sau de
ramificaţie
A r t . 1 6 1 ( 1 ) Pentru recunoaşterea semnalelor luminoase de intrare, de ieşire, de

parcurs sau de ramificaţie, se montează de-a lungul stâlpului semnalelor
repere formate dintr-o placă dreptunghiulară de culoare albă cu o bandă
roşie la mijlocul ei.
( 2 ) Acest reper indică faptul că semnalul luminos respectiv, dacă ordonă
oprirea, nu poate fi depăşit de tren decât în condiţiile stabilite de
prezentul regulament.
F ig . 2 1 4 R e p e r u l s e m n a l e l o r l u m i n o a s e d e i n t r a r e , d e i e ş i r e , d e p a r c u r s
sau de ramificaţie
83
SECŢIUNEA a 3 - a
Repere ale semnalelor luminoase de trecere ale blocului de linie automat
A r t . 1 6 2 ( 1 ) Pentru recunoaşterea semnalelor luminoase de trecere ale blocului de

linie automat, se montează pe stâlpul acestor semnale, repere formate
dintr-o placă dreptunghiulară de culoare albă.
( 2 ) Acest reper arată că semnalul respectiv poate fi depăşit de către tren,
dacă acesta ordonă oprirea, în condiţiile stabilite în prezentul
regulament.
F ig . 2 1 5 R e p e r u l s e m n a l e l o r l u m i n o a s e d e t r e c e r e a l e b l o c u l u i d e l i n i e
automat
A r t . 1 6 3 Pentru recunoaşterea semnalelor luminoase de trecere care fac şi funcţia

de semnal prevestitor, pe distanţe între staţii cu bloc de linie automat, în
afară de reperul alb de pe stâlp, se montează în faţa semnalului şi o
placă dreptunghiulară de culoare albă cu chenar negru pe margine, pe
care este desenat un cerc negru cu centrul de culoare neagră.
F ig . 2 1 6 R e p e r u l s e m n a l e l o r l u m i n o a s e d e t r e c e r e a l e b l o c u l u i d e l i n i e
automat care fac şi funcţia de semnale prevestitoare
A r t . 1 6 4 Pe distanţele între staţii înzestrate cu bloc de linie automat, dacă

distanţa dintre două semnale de trecere consecutive este mai mică de
1200 m, în faţa primului semnal se montează un reper în formă de
triunghi, de culoare albă, cu marginile negre, care are înscrisă cu cifre
negre distanţa la care se află amplasat semnalul următor.
F ig . 2 1 7 R e p e r u l s e m n a l e l o r l u m i n o a s e d e t r e c e r e a l e b l o c u l u i d e
l i n i e a u t o m a t d a că d i s t a n ţ a î n t r e d o u ă s e m n a l e
consecutive este mai mică de 1200 m
A r t . 1 6 5 Pentru recunoaşterea semnalelor luminoase de trecere care fac şi funcţia

de semnal de avarie la trecerile la nivel, pe distanţele între staţii cu bloc
de linie automat, se montează lateral pe stâlpul semnalului, în afară de
reperul alb de pe stâlp şi o placă rombică de culoare albă cu chenar
negru pe margine, pe care sunt înscrise cu negru literele "Av".
F ig . 2 1 8 R e p e r u l s e m n a l e l o r l u m i n o a s e d e t r e c e r e a l e b l o c u l u i d e
l i n i e a u t o m a t , c a r e f a c ş i f u n c ţ ia d e s e m n a le d e a v a r ie
la trecerile la nivel
Art. 166 Reperele semnalelor fixe pot fi realizate cu materiale reflectorizante.
84
CAPITOLUL XI
SEMNALE APLICATE LA TRENURI
SECŢIUNEA 1
Semnale aplicate la locomotive şi vagoane
A r t . 1 6 7 ( 1 ) Trenurile şi vehiculele feroviare izolate în circulaţie se semnalizează,

ziua şi noaptea, cu semnale optice.
( 2 ) Toate semnalele aplicate la vehicule feroviare, în descrieri sau figuri,
ca şi pe teren, se consideră din punct de vedere al denumirii lor - dreapta
sau stânga - ca văzute din faţă.
( 3 ) Semnalele folosite sunt de două feluri:
a . de cap de tren;
b . de fine de tren
( 4 ) Semnalele de "cap de tren" sunt semnalele care se aplică pe primul
vehicul în sensul de mers al trenului.
( 5 ) Semnalele de "fine de tren" sunt semnalele care se aplică pe ultimul
vehicul feroviar din tren.
( 6 ) Vehiculele care circulă izolat, trebuie să fie semnalizate ca şi trenurile
cu semnale "cap de tren" şi "fine de tren".
( 7 ) Mecanicii vor putea folosi lumina farului central dacă au nevoie de
vizibilitate pe linie, precum şi la restricţii de viteză, însă fără a stânjeni
vizibilitatea mecanicilor de pe trenurile care circulă în sens contrar.
( 8 ) Pentru circulaţia mijloacelor de ajutor pe linie curentă închisă, pe timp
de noapte sau în condiţii de vizibilitate redusă, se va folosi semnalizarea
trenurilor de călători şi mixte.
SECŢIUNEA a 2-a
Semnalizarea trenurilor care circulă pe linie simplă
sau pe linia normală a căii duble
A r t . 1 6 8 (1)Dacă trenul circulă pe linia din dreapta a căii duble, înseamnă că trenul
circulă pe "linie normală" sau "în sensul normal de circulaţie" al căii
duble.
( 2 ) Semnalizarea trenurilor, dacă circulă pe linie simplă sau în sensul
normal de circulaţie al căii duble, se face în felul următor:
a . Semnale de "cap de tren".
F ig . 2 1 9 S e m n a l i za r e a l o c o m o t i v ei d i n c a p u l t r e n u l u i .
Ziua - două faruri în partea de jos;
No a p te a - d o u ă f a r u r i î n p a r t e a d e j o s , c u l u mină a l b ă .
. Locomotivele cu abur din capul trenului, care circulă cu coşul înainte

pe linie normală, se semnalizează în acelaşi mod, folosindu-se
felinare.
. La fel se semnalizează locomotiva cu abur din capul trenului dacă
circulă cu tenderul înainte, pe linie normală.
Fig.220 Semnalizarea primului vagon din capul unui tren

împins pe linie simplă sau în sensul normal de circulaţie al căii
duble.
Ziua - două felinare în partea de jos - semnalul este dublat de un
agent, care are steguleţ galben şi fluier de mână.
Noaptea - două felinare în partea de jos, cu lumină albă –
85
semnalul este dublat de un agent care are lanternă cu lumină albă şi fluier de mână.
. În mod excepţional, la circulaţia trenurilor prin împingere între

staţiile Bucureşti Nord - Bucureşti Griviţa, Bucureşti Nord -
Bucureşti Basarab şi între Bucureşti Griviţa - Bucureşti Nord,
Bucureşti Basarab -Bucureşti Nord, trenurile îşi vor menţine
semnalizarea corespunzătoare sosirii, respectiv plecării, iar pe scara
primului vagon din capul garniturii - vagonul de semnal - se va posta
conductorul de tren care deserveşte acest vagon, dotat cu rechizitele
necesare.
b . Semnale de "fine de tren":
Fig.221 Semnale de fine de tren de călători şi mixte.

Z i u a - u n d is c d e c u lo a r e r o ş i e c u ma r g i n e a a l b ă , r e f l e c t o r i z a n t
a p l i c a t î n c â r l i g u l d e t r a cţiu n e p e s te c u p la p u s ă î n p r e a l a b il în
c â r l i g ş i c u d o u ă f e l i n a r e - a p l i c a t e s a u e x i s t e n t e p r i n c o n s t r u cţi a
v a g o n u l u i , î n p a r t e a d e j o s a u l t i mu l u i v a g o n .
No a p te a - u n d is c d e c u lo a r e r o ş i e c u ma r g i n e a a l b ă , r e f l e c t o r i z a n t ,
a p l i c a t î n c â r l i g u l d e t r a cţiu n e p e s te c u p la p u s ă î n p r e a l a b i l î n
c â r l i g ş i d o u ă l u min i r o ş i i , î n p a r t e a d e j o s a u l t i mu l u i v a g o n .
F ig . 2 2 2 S e m n a l e d e f i n e d e t r e n d e m a r fă .
Z iu a ş i n o a p te a - u n d is c d e c u lo a r e r o ş i e c u ma r g i n e a l b ă ,
r e f l e c t o r i z a n t , a p l i c a t î n c â r l i g u l d e t r a cţiu n e p e s te c u p la p u s ă în
prealabil în cârlig.
( 3 ) Pe timp de zi, dacă ultimul vagon din trenul de călători sau mixt are
prin construcţie lămpi finale fixe de culoare roşie, atunci se aplică numai
discul de culoare roşie cu margine albă şi trenul se consideră semnalizat
corect.
( 4 ) Pe timp de noapte iluminarea lămpilor roşii frontale ale vagoanelor de
călători este admisă numai la vagonul de semnal, în care caz personalul de
tren va aplica numai discul roşu. Dacă lămpile frontale ale vagonului nu se
pot ilumina, se vor aplica lămpile finale.
( 5 ) Iluminarea chiar şi numai a unei singure lămpi roşii frontale la
vagoanele din compunerea trenului, în afara vagonului de semnal, ordonă
oprirea. Trenul va fi oprit în prima staţie, chiar dacă nu are oprire, în
vederea remedierii neajunsului.
( 6 ) Dacă lipseşte discul reflectorizant, însă ultimul vagon are cupla pusă în
cârlig, trenul este considerat a fi întreg şi va fi oprit pentru semnalizare.
( 7 ) Existenţa discului reflectorizant în cârligul de tracţiune, fără însă a fi
aplicată în cârlig şi cupla de tracţiune, nu constituie motiv de oprire a
trenului.
( 8 ) Dacă la finele trenului lipseşte discul reflectorizant, iar cupla nu este
aplicată în cârligul de tracţiune, trenul va fi oprit considerându-se că nu
este întreg.
A r t . 1 6 9 ( 1 ) Semnalizarea trenurilor de călători formate din automotoare sau rame la

care nu se poate utiliza discul „fine de tren”, de culoare roşie cu marginea
albă, se face prin două lumini de culoare roşie, atât ziua cât şi noaptea.
(2) În cazul în care automotorul sau rama circulă remorcat, semnalizarea
„fine de tren” se face prin două lumini de culoare roşie, atât ziua cât şi
noaptea.
86
A r t . 1 7 0 Dacă una dintre liniile căii duble este închisă pentru circulaţie, indiferent
de sensul de mers, trenurile vor păstra semnalizare pentru circulaţia pe
linie simplă.
SECŢIUNEA a 3-a
Semnalizarea trenurilor care circulă pe linia din stânga a căii duble
A r t . 1 7 1 ( 1 ) Dacă există instalaţii de bloc de linie automat banalizat sau bloc de linie
automat specializat cu dependenţe de excludere între staţii pentru linia din
stânga a căii duble, înseamnă că trenul circulă pe "linia din stânga a căii
duble".
( 2 ) Dacă circulă „pe linia din stânga a căii duble” trenul îşi va menţine
semnalizarea normală.
SECŢIUNEA a 4-a
Semnalizarea trenurilor care circulă pe linie falsă
A r t . 1 7 2 ( 1 ) Pe linii duble, dacă prin excepţie se permite circulaţia şi pe linia din

stânga a sensului de mers şi nu există instalaţii de bloc de linie automat
banalizat sau bloc de linie automat specializat cu dependenţe de excludere
între staţii pentru linia din stânga a căii duble, înseamnă că trenul circulă
pe "linie falsă".
( 2 ) Semnalizarea trenurilor care circulă pe linie falsă se face după cum
urmează:
a . Semnale de “cap de tren”
F ig . 2 2 3 S e m n a l i za r e a l o c o m o t i v e i d i n c a p u l t r e n u l u i , c a r e
c i r c u lă p e l i n i e f a l să
Z i u a - o p a le tă a l b c u r o ş u p e ta mp o n u l d in d r e a p ta - c a în f ig u ră
No a p te a - d o u ă f a r u r i în p a r te a d e j o s , d in tr e c a r e c e l d in d r e a p ta
c u l u min ă r o ş ie , ia r c e l d in s tâ n g a c u lu min ă a l b ă - c a î n f i g u r ă
. Locomotivele cu abur din capul trenului care circulă cu coşul înainte

pe linie falsă se semnalizează în acelaşi mod, folosindu-se: Ziua - un
disc alb cu roşu pe tamponul din dreapta şi două felinare în partea de
jos; Noaptea - două felinare în partea de jos, dintre care cel din
dreapta cu lumină roşie, iar cel din stânga cu lumină albă.
. La fel se semnalizează locomotiva cu abur din capul trenului care
circulă cu tenderul înainte pe linie falsă.
F ig . 2 2 4 S e m n a liza r e a p r im u lu i v a g o n d in c a p u l t r e n u lu i
î m p i n s d e l o c o m o t i v ă , p e l i n i e f a l să
Z i u a - u n d is c a lb c u r o ş u p e ta mp o n u l d in d r e a p ta ş i d o u ă
f e l i n a r e î n p a r t e a d e j o s – c a î n f i g u r ă ; s e mn a lu l e s te d u b la t
d e u n a g e n t c u s te g u leţ g a lb e n ş i f lu ie r d e mâ n ă
No a p te a - d o u ă f e l i n a r e î n p a r t e a d e j o s , d i n t r e c a r e c e l d i n
d r e a p t a c u l u min ă r o ş ie , ia r c e l d in s tâ n g a c u lu min ă a l b ă –
c a î n f i g u r ă ; s e mn a lu l e s te d u b la t d e u n a g e n t, c a r e a r e
l a n te r n ă c u l u min ă a l b ă ş i f lu ie r d e mâ n ă
b . Semnale de "fine de tren"

. Semnalizarea de "fine de tren" a unui tren care circulă pe linie falsă
este aceeaşi ca şi a unui tren care circulă pe linie normală.
87
SECŢIUNEA a 5-a
Semnalizarea locomotivei de manevră
A r t . 1 7 3 ( 1 ) Semnalizarea locomotivei de manevră se face după cum urmează:
F ig . 2 2 5 S e m n a l i za r e a l o c o m o t i v e i d e m a n e v r ă
Z i u a - d o u ă f a r u r i în p a r te a d e j o s , d in tr e c a r e c e l d in d r e a p ta
cu geam albastru-ca în figură
No a p te a - d o u ă f a r u r i în p a r te a d e j o s , d in tr e c a r e c e l d in
d r e a p t a c u l u min ă a l b a s t r ă , ia r c e l d in s tâ n g a c u lu min ă a l b ă -
ca în figură
( 2 ) Locomotivele cu abur, de manevră, se semnalizează în acelaşi mod,

folosindu-se felinare. La fel se semnalizează tenderul locomotivei de
manevră.
( 3 ) Locomotivele trenurilor în circulaţie, dacă execută mişcări de manevră
în staţii, îşi menţin semnalizarea de la tren. Pe timp de noapte locomotiva
va avea lumini de semnalizare la ambele capete.
SECŢIUNEA a 6-a
Semnalizarea locomotivelor împingătoare
A r t . 1 7 4 ( 1 ) Semnalizarea locomotivelor împingătoare se face după cum urmează:

a . Dacă locomotiva împingătoare merge până la staţia vecină, trebuie să
fie semnalizată la fel ca locomotiva izolată.
b . Dacă locomotiva împingătoare merge până la un anumit punct al liniei
şi urmează să se înapoieze de acolo în staţia de plecare, locomotiva va fi
semnalizată astfel:
. Dacă împinge trenul: Ziua - două felinare în partea de jos înainte şi
două felinare în partea de jos şi un disc alb cu roşu la urmă, pe
tamponul din dreapta sensului de mers; Noaptea - două lumini albe
înainte, iar la urmă o lumină roşie pe dreapta şi una albă pe stânga.
. Dacă se înapoiază în staţie, atât ziua cât şi noaptea, va avea aceeaşi
semnalizare ca mai sus.
( 2 ) În toate cazurile, la vagonul de semnal se menţin semnalele normale de
fine de tren.
SECŢIUNEA a 7-a
Semnalizarea locomotivelor care merg la şi de la depou
A r t . 1 7 5 Locomotivele cu abur, diesel sau electrice care merg din depou la trenuri
sau de la trenuri în depou vor fi semnalizate înainte cu semnalul de "cap de
tren", iar la urmă cu o lumină albă.
SECŢIUNEA a 8-a
Semnalizarea plugului de zăpadă
A r t . 1 7 6 Plugurile de zăpadă, în acţiune de deszăpezire, vor avea ca semnale de

“cap” şi "fine" de tren felinare corespunzătoare, cu lumini de culoare galbenă, atât
ziua cât şi noaptea.
88
SECŢIUNEA a 8-a
Semnalizarea vehiculelor cu sau fără motor, care se pot scoate de pe linie cu
braţele
A r t . 1 7 7 ( 1 ) Noaptea, sau în condiţii de vizibilitate redusă, vehiculele cu sau fără

motor, care se pot scoate de pe linie cu braţele, se semnalizează cu lumină
roşie atât înainte cât şi înapoi, în toate cazurile.
( 2 ) În afară de această semnalizare, vehiculele fără motor, care se pot
scoate de pe linie cu braţele - vagonete de cale, cărucioare de măsurat
calea, cărucioare-defectoscop, drezine de mână etc. - dacă nu circulă la
“cale liberă”, trebuie să fie acoperite, după cum urmează:
a . vehiculele încărcate precum şi monoraiurile care transportă şine de cale
ferată sau materiale grele trebuie să fie acoperite în ambele sensuri, la o
distanţă de minim 1000 m, atât ziua cât şi noaptea, prin agenţi de
semnalizare înzestraţi cu: radiotelefon, ceas, extras din mersul
trenurilor, steguleţ, fluier iar pe timp de noapte şi în condiţii de
vizibilitate redusă în loc de steguleţ se va folosi lanterna;
b . vehiculele goale, trebuie să fie acoperite în ambele sensuri, prin agenţi
de semnalizare numai dacă trec peste poduri mai lungi de 30 m, prin
tuneluri sau dacă vizibilitatea este sub 1000 m.
A r t . 1 7 8 Discurile roşii, paletele sau discurile alb cu roşu pot fi realizate cu

89
CAPITOLUL XII
SEMNALE ACUSTICE
SECŢIUNEA 1
Generalităţi
A r t . 1 7 9 ( 1 ) Indicaţiile semnalelor acustice se exprimă prin numărul şi combinarea

sunetelor de durată diferită.
( 2 ) Semnalele acustice se dau cu următoarele instrumente:
a . cu fluierul, trompeta sau claxonul vehiculului feroviar;
b . cu fluierul de mână, de către agenţi.
SECŢIUNEA a 2-a
Semnale date cu fluierul, claxonul sau trompeta locomotivei
A r t . 1 8 0 Semnalele acustice date cu fluierul, claxonul sau trompeta locomotivei sau

a altor vehicule sunt următoarele:
a . "Pornire" sau "atenţie" - un sunet lung.
b . “Strânge frâna!” - trei sunete scurte.
c . “Slăbeşte frâna!” - două sunete lungi.
d . “Pericol!” (alarmă) - trei sunete scurte, repetate.
e . “Trenul s-a rupt” - un sunet scurt, unul lung şi unul scurt, repetate.
f . “Agentul de la urma trenului să plece la acoperirea obstacolului!” -
patru sunete lungi.
A r t . 1 8 1 ( 1 ) Folosirea semnalelor acustice date cu fluierul, claxonul sau trompeta

locomotivei se face astfel:
( 2 ) Semnalul "atenţie!" se transmite şi se iau în acelaşi timp măsurile
impuse de împrejurări, în următoarele cazuri:
a . La pornirea trenurilor, înainte de a pune trenul în mişcare:
-dacă remorcarea trenurilor se face cu o singură locomotivă în capul
trenului;
-dacă remorcarea se face cu mai multe locomotive, mecanicul
locomotivei înaintaşe dă semnalul "atenţie!", care este repetat de ceilalţi
mecanici, se va începe de la cap spre urma trenului, iar mecanicul
ultimei locomotive va răspunde prin semnalul "slăbeşte frâna";
-dacă unul dintre mecanicii trenului nu este gata de plecare dă, atunci
când îi vine rândul, semnalul "strânge frâna!", la recepţionarea căruia nu
se mai dă nici un semnal de la celelalte locomotive. După înlăturarea
neajunsului, locomotiva care a dat semnalul "strânge frâna!" va da
semnalul "atenţie!", după care locomotiva din cap va da din nou
semnalul de pornire, care va fi repetat de celelalte locomotive.
a . La indicatorul de fluier;
b . Dacă vizibilitatea este redusă - ceaţă, viscol, treceri prin porţiuni în
curbă sau în debleu;
c . Dacă mecanicul a fost înştiinţat despre circulaţia unui vehicul care se
scoate cu braţele de pe linie; în astfel de situaţii se vor da semnale
repetate;
d . Dacă pe linie, înaintea trenului se află oameni sau animale;
e . La încrucişări cu alte trenuri pe cale dublă în linie curentă;
f . Dacă trenul a oprit la un semnal;
g . La apropierea de semnalul de intrare în staţie;
h . La paleta de semnalizare a locului de executare a lucrărilor;
i. La pornirea vehiculelor care circulă izolat.
90
(3) Semnalul acustic "strânge frâna!" se dă dacă trebuie micşorată mult
viteza trenului, dacă trebuie oprit trenul sau dacă, după oprire, trenul
trebuie să fie menţinut pe loc, precum şi la proba frânei.
(4) Semnalul "slăbeşte frâna!" se dă în următoarele cazuri:
a. La pornirea trenului în locul semnalului "atenţie!" dacă:
-trenul este frânat de mână sau mixt;
-pornirea are loc dintr-un punct unde trenului i s-a făcut menţinerea pe
loc şi cu frânele de mână.
b. În timpul mersului dacă:
-trenul este remorcat de două sau mai multe locomotive şi mecanicul
locomotivei înaintaşe anunţă pe ceilalţi mecanici că atacă o rampă, se
transmit două sunete lungi "slăbeşte frâna!" la care primeşte acelaşi
răspuns, ce confirmă că a fost înţeles;
-locomotiva împingătoare a depăşit porţiunea de linie slăbită, pentru ca
trenul să îşi reia viteza stabilită.
c. La proba frânei.
(5) Semnalul "pericol!" - alarmă - se dă de mecanicul trenului, numai în caz
de pericol.
(6) Semnalul "trenul s-a rupt" se dă de mecanicul trenului dacă constată că
trenul s-a rupt.
(7) Semnalul "agentul de la urma trenului să plece la acoperirea
obstacolului!" se dă dacă trenul s-a oprit în linie curentă şi periclitează
circulaţia pe linia vecină.
A r t . 1 8 2 Semnalele care se dau de pe locomotive trebuie să fie date şi de pe

vagoanele automotoare şi drezinele-motor.
91
CAPITOLUL XIII
SEMNALIZĂRI DEOSEBITE FAŢĂ DE REGLEMENTĂRILE GENERALE
SECŢIUNEA 1
Semnale de intrare în staţii terminus şi în staţii la care se fac şi intrări la linii
înfundate
A r t . 1 8 3 ( 1 ) În staţiile terminus indicaţia de liber a semnalelor de intrare este numai

"LIBER cu viteza redusă", indiferent de tipul semnalului, conform cap.III,
fig.3 şi fig.31 care, în acest caz, are semnificaţia “LIBER cu viteza de cel
mult 20 km/h peste macazul de intrare al liniei de primire, opreşte în
staţie!”
( 2 ) În staţiile la care se fac şi intrări la linii înfundate pentru a se deosebi
intrările la linie înfundată de intrările la celelalte linii, indicaţia
semnalului luminos de intrare pentru un parcurs la o linie înfundată se
completează cu indicatorul "distanţă până la semnalul următor mai mică de
700 m".
SECŢIUNEA a 2-a
Semnale luminoase repetitoare pentru linii înfundate
A r t . 1 8 4 ( 1 ) Semnalele luminoase repetitoare din staţiile terminus - înfundate -

repetă indicaţiile de liber ale semnalelor luminoase de ieşire, numai pentru
împingerea garniturilor trenurilor de pe liniile de garare.
( 2 ) Aceste semnale se amplasează la capătul peroanelor în staţiile terminus,
deoarece din acest loc mecanicul nu poate observa indicaţiile semnalului
de ieşire.
( 3 ) Indicaţiile date de semnalul luminos repetitor din staţiile terminus –
înfundate - sunt următoarele:
a . În staţia Bucureşti Nord semnalele luminoase repetitoare indică dacă
semnalele luminoase de ieşire spre staţia Bucureşti Griviţa şi Bucureşti
Basarab sunt pe liber sau pe oprire.
F ig . 2 2 6 S e m n a l u l l u m i n o s d e i e ş i r e e s t e p e o p r i r e
Z iu a ş i n o a p te a - i n iţi a l e l e s t aţi i l o r , n e i l u min a t e , u n d e e s t e p o s i b i lă
împ in g e r e a g a r n itu r ii tr e n u lu i
F ig . 2 2 7 S e m n a l u l l u m i n o s d e i e ş i r e e s t e p e l i b e r p e n t r u d i r e c ţ ia
indicată
Z iu a ş i n o a p te a - i n iţi a l a s t a ţiei ilu min a tă a lb , u n d e s e împ in g e
g a r n itu r a tr e n u lu i
b . Pentru alte staţii, atunci când semnalele luminoase repetitoare indică

dacă semnalele luminoase de ieşire spre o singură grupă sunt pe liber
sau pe oprire.
Fig.228 Semnalul luminos de ieşire este pe oprire

Z iu a ş i n o a p te a – o u n i t a t e l u min o a să d e c u l o a r e r o ş i e s p r e t r e n
92
F i g . 2 2 9 S e m n a l u l l u m i n o s d e i e ş i r e e s t e p e l i b e r p e n t r u d i r e cţ i a i n d i c a t ă
Z iu a ş i n o a p te a – in iţi a l a g r u p e i i l u min a tă a l b
( 4 ) Semnalele
luminoase repetitoare din staţiile terminus – înfundate,
repetă indicaţiile de liber ale semnalului de ieşire, numai pentru
împingerea garniturilor de pe liniile de garare într-o singură direcţie.
SECŢIUNEA a 3-a
Semnalizările la punctele de frontieră
A r t . 1 8 5 Semnalizările la punctele de frontieră se stabilesc în conformitate cu

instrucţiunile de aplicare a convenţiilor feroviare de frontieră încheiate de
România.
SECŢIUNEA a 4-a
Semnale speciale de intrare şi prevestitoare
A r t . 1 8 6 ( 1 ) Semnalele luminoase de intrare cu două indicaţii precedate de semnale

prevestitoare se pot folosi în staţii centralizate electrodinamic situate pe
distanţe între staţii cu cale dublă, pentru primirea trenurilor care circulă pe
linie falsă sau pe linia din stânga a căii duble.
( 2 ) Semnalul luminos de intrare cu două indicaţii are aspectul şi dă
indicaţiile următoare:
F ig . 2 3 0 O P R EŞ TE f ă r ă a d e p ă ş i F ig . 2 3 1 L I B E R c u v i t e za d e c e l m u l t 2 0 k m / h c u
semnalul! d e o s e b i t ă a t e n ţ i e p â n ă l a s e m n a l u l u r mă t o r .
Z iu a ş i n o a p te a - o u n i t a t e l u min o a să Z iu a ş i n o a p te a - o u n i t a t e l u min o a să d e c u l o a r e
de culoare roşie spre tren r o ş i e ş i o u n itate lu min o a s ă d e c u l o a r e a l b - l u n a r
clipitor, spre tren
( 3 ) În mod excepţional se admite, pentru instalaţiile existente, folosirea în

locul semnalului luminos de intrare cu două indicaţii, a unui semnal pitic
care dă aceleaşi indicaţii, montat între cele două linii ale căii duble, care
poate să nu fie precedat de semnal prevestitor.
( 4 ) Dacă unitatea luminoasă de culoare roşie este neiluminată, intrarea în
staţie se face numai pe baza unităţii luminoase de culoare alb-lunar
clipitor, spre tren. Mecanicul va conduce trenul cu viteza de cel mult 20
km/h în condiţiile prevăzute la art.28 alin.(9).
A r t . 1 8 7 ( 1 ) Semnalul luminos prevestitor al semnalului de intrare cu două indicaţii

dă permanent următoarea indicaţie:
93
F ig . 2 3 2 L I B E R c u v it e z a s t a b i l i t ă . A T E N ŢI E ! S e m n a l u l u r mă t o r o r d o n ă
oprirea
Z iu a ş i n o a p te a - o u n i t a t e l u min o a să d e c u l o a r e g a l b e n ă s p r e t r e n
( 2 ) Semnalul este prevăzut cu acelaşi reper ca şi semnalul prevestitor de pe

distanţele între staţii fără bloc de linie automat. Înaintea semnalului
prevestitor se montează balize avertizoare conform art.129, alin.(2).
SECŢIUNEA a 5-a
Intrarea trenurilor care circulă pe linie falsă în staţiile neprevăzute cu
semnale de intrare
A r t . 1 8 8 Dacă linia falsă nu este prevăzută cu semnal de intrare, intrarea trenului în

staţie este permisă, după oprirea trenului în dreptul semnalului de intrare
al liniei normale, numai pe baza ordinului de circulaţie înmânat
mecanicului de către agentul staţiei. După primirea ordinului de circulaţie,
mecanicul va conduce trenul cu viteza de cel mult 20 km/h în condiţiile de
la art.29.
SECŢIUNEA a 6-a
Semnalul de ieşire cu două indicaţii
A r t . 1 8 9 Unele linii de garare la care se termină parcursuri de circulaţie se dotează

cu semnale de ieşire cu două indicaţii, prevăzute cu reper alb cu bandă
roşie şi inductor permanent activ, pe frecvenţa de 2000 Hz.
F ig . 2 3 4 M a n e v r a p e r m i să d i n c o l o d e
F ig . 2 3 3 O P R EŞ TE f ă r ă a d e p ă ş i semnal.
semnalul! Z iu a ş i n o a p te a - o u n i t a t e l u min o a să d e
Z iu a ş i n o a p te a - o u n i t a t e l u min o a să c u lo a r e a lb - lu n a r , s p r e c o n v o iu l d e
de culoare roşie, spre tren ma n e v r ă
94
CAPITOLUL XIV
DISPOZIŢII FINALE
SECŢIUNEA 1
Iluminarea dispozitivelor de semnalizare
A r t . 1 9 0 ( 1 ) Iluminarea dispozitivelor de semnalizare trebuie să asigure vizibilitatea

clară de pe locomotivă a semafoarelor şi indicatoarelor atât ziua cât şi
noaptea.
( 2 ) Agenţii responsabili cu întreţinerea şi iluminarea semafoarelor şi
indicatoarelor răspund pentru iluminarea lor corespunzătoare la timp şi
fără întrerupere.
( 3 ) După iluminarea dispozitivelor de semnalizare, agenţii responsabili cu
această operaţie sunt obligaţi să verifice dacă dispozitivele de semnalizare
dau indicaţii corecte.
( 4 ) Pentru organizarea şi controlul iluminării răspund următorii salariaţi:
a . Şefii de staţie pentru semafoare, indicatoare de staţie, indicatoare de
macaz ale aparatelor de cale, sau ale opritorilor ficşi, saboţilor de
deraiere şi ale coloanelor hidraulice;
b . Conducătorii altor unităţi sau subunităţi pentru dispozitivele de
semnalizare de pe liniile de cale ferată proprii;
c . Şefii de district de linii, pentru semnalele mobile de acoperire a
porţiunilor de linie slăbită sau închisă pentru lucrări sau din alte cauze;
d . Şefii districtelor de centralizare şi telecomandă pentru semnalele
luminoase şi indicatoarele iluminate electric din instalaţiile de
centralizare electrodinamică/electronică şi bloc de linie automat;
e . Şefii subunităţilor zonale de electrificare pentru indicatoarele proprii.
( 5 ) Modalităţile de conectare şi deconectare a dispozitivelor de iluminare a
semafoarelor prevestitoare, a indicatorului permanent de acoperire a
punctelor de secţionare de pe secţiile cu conducere centralizată a
circulaţiei trenurilor se stabilesc de către conducătorul teritorial al
administratorului de infrastructură.
( 6 ) Toate dispozitivele de semnalizare care dau indicaţii de noapte, diferite
de cele de zi, trebuie să fie iluminate după următorul calendar:
Iluminare de la ora... la
ora...
L u n a Ora de iarnă Ora de vară
Ianuarie 16.50 – 7.50
Februarie 17.50 – 7.50
Martie 18.20 – 6.30 19.20 – 7.30
Aprilie 19.30 – 5.00 20.30 – 6.00
Mai 21.00 – 5.30
Iunie 21.30 – 5.00
Iulie 21.30 – 5.10
August 20.50 – 6.00
Septembrie 19.00 – 5.30 20.00 – 6.30
Octombrie 17.40 – 6.30 18.40 – 7.30
Noiembrie 16.50 – 7.00
Decembrie 16.40 – 7.50
95
( 7 ) În cazuri de vizibilitate redusă - ceaţă deasă, viscol, furtună, ploaie
torenţială, nori - dispozitivele de semnalizare trebuie iluminate şi în afara
orelor prevăzute în calendarul de iluminare.
SECŢIUNEA a 2-a
Rechizite de semnalizare şi mijloace de telecomunicaţii
A r t . 1 9 1 Unităţile sunt obligate să doteze personalul care lucrează în legătură

directă cu circulaţia trenurilor şi activitatea de manevră, cu următoarele
rechizite de semnalizare şi mijloace de telecomunicaţii:
a . steguleţ de culoare galbenă, pentru personalul de staţie, de tren, de
locomotivă, din haltele comerciale şi punctele de oprire în linie curentă
şi pentru personalul de linie;
b . lanternă cu lumină verde, pentru impiegatul de mişcare şi agentul
autorizat al punctului de secţionare de pe secţiile cu conducere
centralizată a circulaţiei trenurilor, de pe secţiile cu sistem de circulaţie
dispecer fără impiegat de mişcare, precum şi din anumite staţii
centralizate electrodinamic/electronic, cu aprobarea conducerii
regionalei de cale ferată;
c . lanternă cu lumină albă, pentru personalul de staţie, de linie, de tren, de
locomotivă şi din haltele comerciale şi punctele de oprire în linie
curentă;
d . lanternă cu lumină albă şi ciocan pentru personalul de revizie tehnică a
trenurilor şi personalul de tren şi staţie care execută proba frânelor;
e . disc manual de culoare verde pentru impiegatul de mişcare şi agentul
autorizat al punctului de secţionare de pe secţiile de conducere
centralizată a circulaţiei trenurilor, de pe secţiile cu sistem de circulaţie
dispecer fără impiegat de mişcare, precum şi din anumite staţii
centralizate electrodinamic/electronic, cu aprobarea conducerii
regionalei de cale ferată;
f . fluier de mână pentru personalul de staţie, de tren, de locomotivă,
pentru personalul din haltele comerciale şi punctele de oprire în linie
curentă, din punctele de secţionare de pe secţiile cu conducere
centralizată a circulaţiei trenurilor şi pentru personalul de linie;
g . radiotelefon portabil pe frecvenţele de circulaţie de pe raza proprie de
activitate pentru personalul ale cărui atribuţii de serviciu necesită
dotarea cu aceste mijloace.
A r t . 1 9 2 Se interzice personalului care lucrează în legătură directă cu circulaţia

trenurilor şi activitatea de manevră să ia în primire serviciul, dacă nu
posedă rechizitele şi mijloacele de telecomunicaţii necesare .
96
ANEXA 1
EXEMPLE DE AMPLASARE A DISCURILOR ROŞII PENTRU ACOPERIREA PORŢIUNILOR DE LINIE
ÎNCHISĂ PENTRU CIRCULAŢIE, DE PE LINIILE DIN INCINTA STAŢIILOR
Fig.1 Acoperirea obstacolului sau a locului de executare a lucrării, care se află

pe o linie din incinta staţiei.
Fig. 2 Acoperirea obstacolelor sau a locului de executare a lucrării, dacă macazurile sunt
îndreptate cu vârfurile spre obstacol sau spre locul de executare a lucrării.
În cazul în care macazurile se găsesc la o distanţă mai mică de 50 m de obstacol sau de locul de executare a
lucrării, discurile roşii se aşează între vârfurile macazurilor respective.
Fig. 3 Acoperirea obstacolului sau a locului de executare a lucrării, dacă acesta

se află pe un schimbător de cale
Fig. 4 Acoperirea obstacolului sau a locului de executare a lucrării, dacă acesta se află
pe un schimbător de cale, iar în apropierea lui se găseşte un alt schimbător de cale, care poate să fie
astfel fixat încât să nu permită trecerea materialului rulant spre schimbătorul de cale cu obstacol
97
Fig.5 Acoperirea unui obstacol sau a locului de executare a lucrării, dacă acesta
se află pe schimbătorul de cale de intrare
Fig.6 Acoperirea unui obstacol sau a locului de executare a lucrării, dacă acesta
se află între schimbătorul de cale de la intrarea în staţie şi semnalul de intrare.
98
ANEXA 2
AMPLASAREA SEMNALELOR FIXE
A 2 . 1 A mp l a s a r e a s e mn a l e l o r s e f a c e c o n f o r m p r e v e d e r i l o r r e g l e me n tă r i l o r î n v ig o a r e c u
r e s p e c t a r e a u r mă to a r e lo r c o n d i ţii:
A 2 . 1 . 1 S e mn a l e l e 1 d e i n t r a r e ş i r a mif i c a ţi e p r e c e d a t e d e s e mn a l e p r e v e s t i t o a r e t r e b u i e s ă f i e
a m p la s a te l a c e l p u ţin 2 0 0 m d e v â r f u l a p a r a tu lu i d e c a le a t a c a t p e l a v â r f , s a u d e ma r c a d e
s ig u r a n ţă a tu n c i c â n d a p a r a tu l d e c a le e s te a t a c a t p e l a că l c â i . Î n c a z u l î n c a r e i n s t a la r e a l o r
l a c e l p u ţin 2 0 0 m n u a s ig u r ă d is ta n ţa d e v i z i b i l i t a t e s a u c â n d c o n d iţi i l e d e p e t e r e n n u p e r m i t
in s ta la r e a lo r la 2 0 0 m , s e m n a le le p o t fi in s ta la te la c e l m u lt 2 5 0 m .
A 2 . 1 . 1 . 1 P e 2 s e c ţi i l e e l e c t r i f i c a t e s a u c a r e v o r f i e l e c t r i f i c a te s e mn a l e l e d e i n t r a r e t r e b u i e să
f i e a mp l a s a t e î n a i n t e d e i n t e r v a l e l e - d i n s p r e l i n i a c u r e n tă - c a r e s e p a r ă r e ţe a u a d e c o n t a c t a
lin iei c u r e n t e , d e c e a a s t aţi e i , p â n ă la c e l m u lt 4 0 0 m .
A 2 . 1 . 2 S e mn a l e l e 3 d e ie ş i r e s e i n s t a l e a z ă , d e r e g u lă , la lin iile d in sta ţi e d e l a c a r e s e
e x p e d i a z ă t r e n u r i ; a c e s t e l i n i i p o t f i p r e v ă z u t e ş i c u s e m n a le d e p a r c u r s a m p la s a te în a in te a
s e m n a lu lu i d e ieş i r e , î n f u n cţie d e c o n fig u r a ţi a s t a ţiei.
A 2 . 1 . 2 . 1 S e m n a le le 4 d e ie ş ir e s e a m p la s e a z ă în a in te a m ă r c ii r e a le d e s ig u r a n ţă a p r im u lu i
a p a r a t d e c a le a ta c a t p e la că l c â i.
A 2 . 1 . 2 . 2 S e m n a le le d e p a r c u r s s e a m p la s e a z ă la v â r fu l p r im u lu i a p a r a t d e c a le a ta c a t p e la
v â r f s a u în a in te a m ă r c ii r e a le d e s ig u r a n ţă a p r im u lu i a p a r a t d e c a le a ta c a t p e la că l c â i.
A 2 . 1 . 2 . 3 S e m n a le le d e ie ş i r e ş i d e p a r c u r s p o t fi r e tr a s e fa ţă d e m a r c a d e s ig u r a n ţă , c u o
d is ta n ţă d e c e l p u ţin 1 0 0 m p e n tr u lin ia d ir e c tă ş i 5 0 m p e n tr u lin ia a b ă tu tă , d is ta n ţe d e n u m ite
d r u m u r i d e a lu n e c a r e .
A 2 . 1 . 2 . 4 S e a d m ite in s ta la r e a s e m n a le lo r ş i î n u r m ă t o a r e l e c a z u r i :
- s e m n a l u n ic d e ieş i r e , a m p la s a t î n a fa r a d is p o z i t i v u lu i d e l i n i i î n c a z u l s t a ţi i l o r
î n z e s t r a t e c u i n s t a l a ţi i d e a s i g u r a r e c u î n c u i e t o r i c u c h e i c u ş i fă r ă b lo c ;
- s e m n a le lu m in o a s e d e ie ş ir e s a u d e p a r c u r s d e g r u p , în a fa r ă d e l i n i i l e p e c a r e s e
e f e c t u e a ză t r e c e r i fă r ă o p r ir e ; s e m n a le le lu m in o a s e d e ie ş ir e s a u d e p a r c u r s d e g r u p
tr e b u ie s ă f i e c o m p l e t a t e c u i n d ic a t o a r e d e l i n i e .
A 2 . 1 . 2 . 5 Î n s t a ţi i l e c u m a i m u l t e d ir e cţii d e m e r s , s e m n a le le lu m in o a s e d e in tr a r e , d e ie ş i r e ş i
d e p a r c u r s tr e b u ie p r e v ă z u te , d u p ă c a z , c u in d ic a to a r e lu m in o a s e d e d ir e cţi e .
A 2 . 2 A m p la s a r e a 5 s e m n a le lo r fix e s e s ta b ileş t e d e c ă t r e o c o m i s i e n u m i t ă d e r e g io n a la d e c a le
f e r a tă , î n p r e z e n ţa p r o ie c ta n tu lu i a u to r iz a t.
A 2 . 3 S c h e m e le 6 d e a m p la s a r e a s e m n a le lo r fix e d in s ta ţi e ş i d in l i n i e c u r e n tă , p r e c u m ş i
p r o g r a m e le d e în z ă v o r â r e a m a c a z u r i l o r , s e m n a l e l o r ş i p a r c u r s u r i l o r s e s t a b i l e s c d e c ă tr e u n
p r o ie c ta n t a u to r iz a t ş i s e a v i z e a ză d e c ă t r e A u t o r i t a t e a F e r o v i a r ă R o m â n ă - A F E R .
1
Regulamentul de Exploatare Tehnică Feroviară -RETF art 66, alin (1)
2
RETF art 66, alin (2)
3
4
RETF art 68, alin (3) - (7)
5
6
99
ANEXA 3
CAPSE DE ALARMARE CFR
A 3 . 1 D a c ă a g e n tu l n u a f o s t d o ta t c u r a d io te le f o n s a u în z o n a r e s p e c tivă n u s e p o t r e a liz a
l e g ă tu r i p r in r a d io te le f o n d in c a u z e te h n ic e - c o n f ig u r aţia te r e n u lu i, c o n d iţii d e p e r tu r b aţii
p u te r n ic e , e tc . - p e n tr u a c o p e r ir e a o b s ta c o le lo r n e p r e v ă z u te s e v a f o lo s i s is te mu l d e a c o p e r ir e
c u c a p s e d e a la r m a r e . Z o n e l e î n c a r e n u s e p o t r e a l i z a l e g ă t u r i p r i n r a d io te l e f o n s e v o r s t a b i l i
d e f i e c a r e r e g i o n a lă d e c ă i f e r a t e ş i t r e b u ie s ă f ie c u n o s c u te d e p e r s o n a lu l in te r e s a t.
A 3 . 2 D e t u n ă tu r a p r o d u s ă d e e x p lo z ia c h ia r ş i n u ma i a u n e i s in g u r e c a p s e d e a la r m a r e o r d o n ă
o p r i r e a i me d i a tă a tr e n u lu i.
A 3 . 3 A c o p e r i r e a s e m a f o r u l u i d e i n t r a r e î n p o z iţ i a " p e l i b e r "
A 3 . 3 . 1 D a c ă d e f e c t a r e a s e ma f o r u l u i d e i n t r a r e î n p o z i ţ ia " p e lib e r " s e p r o d u c e d u p ă p l e c a r e a
tr e n u lu i d in s ta ţi a v e c i n ă , d i n c a r e c a u ză me c a n i c u l n u a p u t u t f i î n c u n o ş tin ţa t î n s c r i s s ă
o p r e a s că tr e n u l l a s e m a f o r u l d e f e c t " p e l i b e r " , a g e n t u l s t a ţiei v a a m p la s a s e m n a lu l m o b il d e
o p r i r e î n f a ţa s e m a f o r u l u i d e i n t r a r e ş i v a m e r g e 1 2 0 0 m în în tâ m p in a r e a tr e n u lu i c a r e tr e b u ie
o p r it, u n d e v a aş e z a p e ş i n e t r e i c a p s e d e a la r m a r e CF R , p r i ma l a 1 2 0 0 m p e ş i n a d i n d r e a p t a , a
d o u ă l a 1 2 2 0 m p e ş in a d in s tâ n g a i a r a t r e i a l a 1 2 4 0 m p e ş in a d in d r e a p ta , în s e n s u l d e me r s
a l tr e n u lu i.
A 3 . 3 . 2 D u p ă a ş e z a r e a p e ş in ă a u l t i me i c a p s e d e a la r m a r e , a g e n t u l s t a ţi e i v a me r g e î n că 5 0 m
în a in te a tr e n u lu i c a r e tr e b u ie o p r it, d e u n d e v a d a s e mn a le d e o p r ir e la a p a r i ţia tr e n u lu i.
A 3 . 3 . 3 D a c ă t r e n u l c a r e t r e b u i e o p r i t î n a i n t e d e i n t r a r e a î n s t a ţi e s o s e ş t e ma i î n a i n t e c a a g e n t u l
s t a ţiei s ă f i a v u t t i mp u l n e c e s a r p e n t r u a m p la s a r e a p e te r e n , în fa ţa s e m a f o r u l u i d e i n t r a r e a
s e m n a lu lu i mo b i l d e o p r i r e , a c e s t a v a a m p la s a s e m n a lu l m o b il d e o p r ir e în tr e ş in ele lin iei
r e s p e c t i v e ş i c a p s e l e d e a la r m a r e a c o lo u n d e a p u tu t a j u n g e p r in a le r g a r e ş i v a d a î n a c e l a ş i
timp s e mn a le d e o p r ir e .
A 3 . 3 . 4 D u p ă o p r ir e a tr e n u lu i ş i r i d i c a r e a d e p e ş i n e d e c ă t r e a g e n t u l c a r e l e - a a ş e z a t a c a p s e l o r
d e a la r m a r e r ă ma s e n e în tr e b u in ţa t e , me c a n i c u l c o n d u c e t r e n u l p â n ă l a s e mn a l u l d e i n t r a r e , d a r
n u v a i n t r a î n s t aţi e d e c â t d u pă c e a g e n t u l s t a ţi e i î i î n mâ n e a z ă o r d in u l d e c ir c u laţi e .
A 3 . 3 . 5 D a c ă , o d a tă c u o r d in u l d e o p r ir e a tr e n u lu i la s e mn a lu l d e in tr a r e d e f e c t " p e lib e r " ,
imp ie g a tu l d e miş c a r e n u a d is p u s ş i p r i mi r e a t r e n u lu i î n s t a ţi e , a g e n t u l s t a ţi e i t r i mi s l a
a c o p e r ir e , d u p ă o p r ir e a tr e n u lu i, s e v a în a p o ia la p o s tu l să u , p e n tr u a p r imi d is p o z iţi e d e
în mâ n a r e a o r d in u lu i d e c ir c u laţi e .
A 3 . 4 A c o p e r i r e a r e s t r i c ţ i i l o r d e v it e ză n e p r e v ă zu t e
A 3 . 4 . 1 Î n c a z u l u n e i p o r ţiu n i d e lin ie c u r e n tă s a u l i n i e d ir e c tă d in s taţii, p e c a r e s e imp u n e
i n t r o d u c e r e a u n e i r e s t r i c ţii d e v iteză n e p r e v ă z u t e - ş in ă d e f e c t ă , d e r ip a r e , p o d s lă b i t e t c . -
a c o p e r i r e a s e p o a t e f a c e c u c a p s e d e a la r m a r e ş i s e v a c o n s id e r a o b s ta c o l n e p r e v ă z u t c a l a
A3.6.
A 3 . 4 . 2 P â n ă l a s e mn a l i z a r e a c u s e mn a l e mo b i l e a p o rţi u n i i d e l i n i e s lă b ită , c i r c u l aţi a t r e n u r i l o r
s e v a f a c e n u ma i p r i n î n s o ţir e a tr e n u lu i d e că t r e u n a g e n t a u t o r i z a t a l s e cţi e i d e î n t r e ţi n e r e a
căii.
A 3 . 4 . 3 D a c ă p o r ţi u n e a d e l i n i e s lă b ită , î n l i n i e c u r e n tă , e s t e s e s i z a tă d e me c a n i c u l t r e n u l u i î n
c i r c u l aţie , tr e n u l v a o p r i în p r ima s ta ţi e , c h i a r d a că n u a r e o p r ir e p r e v ă z u tă în me r s , p e n tr u c a
me c a n i c u l s ă a v i z e z e p e r s o n a l u l d e mi ş c a r e d e s p r e a p a r iţia p o r ţi u n i i s lă b i t e , i a r a c e s t a să
a v i z e z e p e r s o n a lu l d e în tr eţi n e r e a că ii 1 .
A 3 . 4 . 4 D a c ă p o r ţi u n i l e d e l i n i e s lă b ită d in lin ie c u r e n tă s a u d in s taţie n u s e p o t s e mn a liz a p e
te r e n , d in c a u z a c o n d iţi i l o r l o c a l e , a c e a s t a s e a d u c e l a c u n oş tin ţa p e r s o n a l u l u i d e l o c o mo t i v ă ,
p r in BA R, o r d in d e c ir c u laţie s a u d is p o z iţi e d e e x e c u t a r e a ma n e v r e i .
A 3 . 5 A c o p e r i r e a p o rţ i u n i l o r d e l i n i e c u r e n t ă î n c h i s ă î n c o n d iţ i i d e v iz i b i l i t a t e r e d u să
A 3 . 5 . 1 D a c ă v iz i b i l i t a t e a e s t e r e d u s ă s a u d a că s t a ţi i l e v e c i n e n u a u f o s t î n c u n o ş tin ţa t e d e s p r e
e x i s t e n ţa u n o r s e mn a le d e a c o p e r ir e a u n e i p o r ţiu n i d e lin ie în ch is ă , a c e s t e s e mn a l e s e p o t
c o mp l e t a d e că t r e a g e n ţi i d e s e mn a l i z a r e l a d is c u r i l e r oş i i , a t â t z i u a c â t ş i n o a p t e a c u t r e i c a p s e
d e a la r m a r e , c a r e s e v o r a ş e z a c a î n f i g 1 , d i n p r e z e n t a a n e x ă , d u p ă c u m u r me a ză :
- p r i ma c a p s ă d e a la r m a r e s e a ş e a z ă l a c e l p u ţin 1 2 0 0 m d e o b s ta c o l, p e ş in a d in
d r e a p ta , în s e n s u l d e me r s a l tr e n u lu i;
- a d o u a c a p s ă d e a la r m a r e s e a ş e a z ă la 2 0 m d e la p r ima c a p s ă d e a la r m a r e , a d i c ă l a
1 2 2 0 m d e o b s ta c o l, p e ş in a d in s tâ n g a , în s e n s u l d e me r s a l tr e n u lu i;
1
RETF art. 52, alin. (2), art. 134, alin. (3), art.145, alin. (5)
100
- a t r e i a c a p să d e a la r m a r e s e a ş e a z ă la 2 0 m d e la a d o u a c a p s ă d e a la r m a r e , a d i c ă l a
1 2 4 0 m d e o b s ta c o l p e ş in a d in d r e a p ta , în s e n s u l d e me r s a l tr e n u lu i.
A 3 . 5 . 2 Î n a c e s t c a z , c a p s e l e d e a la r m a r e tr e b u ie s ă f i e s u p r a v e g h e a t e d e c ă t r e a g e n ţi , c a r e s e
p o s te a z ă la 5 0 m d e la p r ima c a p s ă d e a la r m a r e î n d ir e c ţia tr e n u lu i ş i c a r e s u n t î n z e s t r a ţi c u
r e c h i z i t e d e s e mn a l i z a r e - s t e g u l eţ, l a n t e r n ă , f lu ie r d e mâ n ă , c a p s e d e a la r m a r e , e x t r a s d i n
me r s u l d e t r e n p e l i n i a r e s p e c t i vă .
A 3 . 6 A c o p e r i r e a u n u i o b s t a c o l n e p r e v ă zu t d a c ă l a l o c u l o b s t a c o lu l u i n u e x i s t ă s e m n a l e
mobile de oprire
A 3 . 6 . 1 Î n c a z u l c o n s t a t ă r ii u n u i o b s ta c o l n e p r e v ă z u t , d a c ă l a l o c u l o b s t a c o l u l u i n u e x i s tă
s e mn a l e mo b i l e d e o p r i r e , l o c u l o b s t a c o l u l u i p o a t e f i a c o p e r i t i me d i a t , d in a mb e l e p ă r ţi , p r i n
a ş e z a r e a a c â t e t r e i c a p s e d e a la r m a r e l a d is t a n ţa d e 1 2 0 0 m, 1 2 2 0 m ş i r e s p e c t i v 1 2 4 0 m d e
o b s ta c o l.
F ig . 1 S c h e ma a c o p e r ir ii u n u i o b s ta c o l n e p r e v ă z u t c u c a p s e d e a la r m a r e
A 3 . 6 . 2 P e c a l e s i mp lă , c a p s e l e d e a la r m a r e s e a ş e a z ă în p r imu l r â n d în p a r te a d e u n d e s e
a ş t e a p tă tr e n u l. D a că n u s e ş tie d in c a r e p a r te v in e tr e n u l, c a p s e le d e a la r m a r e s e a ş e a z ă în
p r imu l r â n d p e p a r te a în p a n tă s p r e p u n c tu l o b s ta c o lu lu i, ia r în p a lie r , p e p o rţi u n e a î n c u r b ă s a u
în d e b le u .
A 3 . 6 . 3 P e c a le d u b lă s a u mu l t i p lă c u o b s t a c o l p e ma i mu l t e l i n i i , c a p s e l e d e a la r m a r e s e a ş e a z ă
p e t o a t e l i n i i l e , d a r î n p r i mu l r â n d p e l i n i i l e ş i în p a r te a d e u n d e s e aş t e a p tă p r imu l tr e n . D a că
o b s ta c o lu l e s te n u ma i p e o s in g u r ă l i n i e , c a p s e l e d e a la r m a r e s e a ş e a z ă n u ma i p e lin ia
r e s p e c t i v ă , ma i în tâ i d in p a r te a s e n s u lu i n o r ma l d e c ir c u laţi e .
A 3 . 6 . 3 . 1 D u p ă a ş e z a r e a c a p s e l o r d e a la r m a r e d in tr - o d ir e cţi e , d a că a g e n tu l v e d e s a u a u d e
tr e n u l a p r o p iin d u - s e a le a r g ă î n a i n te a l u i ş i t r a n s mi t e s e mn a l e d e o p r i r e ; d a că n u v e d e s a u n u
a u d e t r e n u l, a g e n t u l e s t e o b l i g a t s ă a c o p e r e l o c u l o b s t a c o l u l u i ş i d in d ir e cţia o p u s ă , d u p ă c a r e
se întoarce la locul obstacolului.
A 3 . 6 . 3 . 2 D a c ă a g e n tu l v e d e s a u a u d e tr e n u l a p r o p iin d u - s e ş i n u a r e t i mp u l n e c e s a r p e n t r u a
a ş e z a c a p s e l e d e a la r m a r e l a d is t a n ţa r e g l e me n t a r ă d e 1 2 0 0 m d e o b s ta c o l, e le p o t s ă f i e a ş e z a t e
l a d is t a n ţa p â n ă la c a r e a j u n g e a g e n tu l p r in a le r g a r e ş i s e v o r d a î n a c e l a ş i tim p s e m n a le d e
o p r ir e a tr e n u lu i.
A 3 . 6 . 3 . 3 D u p ă a ş e z a r e a c a p s e l o r d e a la r m a r e î n t o a t e d ir e c ţiile ş i p e t o a t e l i n i i l e c u o b s t a c o l e ,
a g e n t u l c a r e a d e s c o p e r i t o b s t a c o l u l v a r ă mâ n e l a l o c u l o b s t a c o l u l u i p â n ă l a s o s i r e a ş i o p r i r e a
p r i mu l u i t r e n d e p e f i e c a r e l i n i e c u o b s t a c o l s a u p â n ă l a a c o p e r i r e a o b s t a c o l u l u i ş i c u s e mn a l e
mo b i l e p e n tr u l i n i e î n c h i să .
A3.7 Modul de procedare pe linii curente duble sau multiple dacă accidentul, evenimentul
s a u o b s t a c o l u l î n t â l n i t c o n s t i t u i e u n p e r ic o l p e n t r u l i n i i l e v e c i n e
A 3 . 7 . 1 Î n c a z d e a c c i d e n t , e v e n i m e n t sa u o b s ta co l în tâ ln it î n l i n i e c u r e n t ă d u b lă s a u mu l t i p lă
c a r e p e r i c l i t e a ză c i r c u l a ţi a p e l i n i a v e c i n ă , ş e f u l d e t r e n , r e s p e c t i v me c a n i c u l î n c a z u l
t r e n u r i l o r c a r e n u a u ş e f d e t r e n , v a d i s p u n e c a l o c u l c a r e c o n s t i t u i e u n p e r ic o l p e n tr u c ir c u laţi a
p e l i n i a v e c i nă s ă f i e a c o p e r i t î n a mb e l e pă r ţi .
A 3 . 7 . 2 A c o p e r i r e a s e p o a t e f a c e p r i n a ş e z a r e a a c â t e t r e i c a p s e d e a la r m a r e l a a c e l e aş i d is t a n ţe
f a ţă d e l i mi t e l e l o c u l u i p e r i c u l o s p e n tr u c i r c u la ţi a t r e n u r i l o r p e l i n i a v e c i n ă , c a ş i î n c a z u l
o b s ta c o le lo r n e p r e v ă z u t e d in l i n i a c u r e n tă .
A 3 . 7 . 3 A ş e z a r e a c a p s e l o r d e a la r m a r e .
A 3 . 7 . 3 . 1 Î n c a z u l t r e n u r i l o r c a r e c i r c u lă n u ma i c u u n a g e n t l a u r mă a ş e z a r e a c a p s e l o r d e
a la r m a r e s e v a f a c e d e c ă t r e me c a n i c u l a j u t o r î n p a r t e a d i n s p r e l o c o mo t i v ă ş i d e c ă t r e a g e n t u l
d e la u r ma tr e n u lu i, în p a r te a d in s p r e u r ma tr e n u lu i. D a că a g e n tu l d e la u r ma tr e n u lu i o b s e r v ă
g a b a r i t u l l i n i e i î n c h i s , p le a că l a a c o p e r i r e a l o c u l u i p e r i c u l o s f ă r ă a ma i a ş t e p t a c a s ă d is p u n ă
me c a n i c u l .
101
A 3 . 7 . 3 . 2 Î n c a z u l l o c o mo t i v e l o r c a r e c i r c u lă i z o la t ş i l a t r e n u r i l e c a r e c i r c u lă f ă r ă a g e n t l a
u r mă a ş e z a r e a c a p s e l o r d e a la r m a r e s e v a f a c e d e c ă t r e me c a n i c u l a j u t o r , p e l i n i i d u b l e ma i
în tâ i d in p a r te a d in s p r e lo c o mo tiv ă , i a r p e l i n i i p a r a l e l e ma i î n t â i î n p a r t e a d in s p r e u r ma
tr e n u lu i.
A 3 . 7 . 3 . 3 Î n c a z u l t r e n u r i l o r d e c ă lă to r i s a u mix te aş e z a r e a c a p s e l o r d e a la r m a r e s e v a f a c e d e
c ă tr e c o n d u c to r ii d e tr e n r e s p e c tiv i, în p a r te a d in s p r e u r ma tr e n u lu i.
A 3 . 7 . 3 . 4 D a c ă e x i s tă u n s i n g u r c o n d u c t o r , me c a n i c u l a j u t o r f a c e a c o p e r i r e a î n p a r t e a d i n s p r e
lo co mo tiv ă ş i c o n d u c to r u l d e tr e n în p a r te a d in s p r e u r ma tr e n u lu i.
A 3 . 7 . 3 . 5 Î n c a z u l t r e n u r i l o r c a r e c i r c u lă c u p a r t i d ă d e tr e n aş e z a r e a c a p s e l o r d e a la r m a r e s e v a
f a c e d e c ă t r e u n a g e n t î n p a r t e a d i n s p r e l o c o mo t i v ă ş i d e c ă t r e a g e n t u l d e l a u r ma t r e n u lu i, î n
p a r te a d in s p r e u r ma tr e n u lu i.
A 3 . 7 . 4 D a c ă a g e n ţi i t r i mi ş i d e c ă t r e me c a n i c l a a c o p e r i r e î n t âl n e s c u n a g e n t d e l i n i i , a c e s t a ,
d a c ă e s t e s o l i c i t a t , e s t e o b l i g a t să ia p a r te la a c o p e r ir e a tr e n u lu i.
A 3 . 7 . 5 D u p ă a ş e z a r e a c a p s e l o r d e a la r m a r e , a g e n ţi i s e î n a p o ia ză l a p o s t u r i l o r l o r .
A 3 . 7 . 6 A g e n ţi i t r i mi ş i l a a c o p e r i r e a o b s t a c o l u l u i , d a c ă î n t â l n e s c u n t r e n c a r e c i r c u lă s p r e l o c u l
o b s ta c o lu lu i, v o r d a s e mn a le d e o p r ir e a t r e n u l u i , i a r c e i c a r e a u c a p s e d e a la r m a r e le v o r aş e z a
pe linie.
A 3 . 7 . 7 P â n ă l a î n a p o i e r e a a g e n ţi l o r t r i miş i l a a c o p e r i r e , me c a n i c u l v a d a , c u f l u i e r u l , t r o mp e t a
s a u c la x o n u l l o c o mo t i v e i , s e mn a l e d e a l a r mă , l a r e c e p ţio n a r e a c ă r o r a t r e n u l a f l a t î n me r s p e
l i n i a v e c i n ă tr e b u ie s ă o p r e a s c ă in d if e r e n t d e d ir e cţi a d e me r s .
A 3 . 8 A c o p e r ir e a v a g o a n e lo r r ă m a s e p e l i n i e c u r e n t ă - d e s p r i n s e d i n t r e n s a u f u g i t e d i n
staţie şi oprite pe linie
A 3 . 8 . 1 Î n c a z u l r u p e r i i t r e n u l u i ş i r ă mâ n e r i i p e l i n i e a p ă r ţi l o r r u p te , f ă r ă c a me c a n i c u l să a i b ă
c u n o ş tin ţă , p r e c u m ş i î n c a z u l v a g o a n e l o r f u g i t e d i n s t a ţi e ş i o p r i t e p e l i n i e , a g e n t u l d e l a u r ma
t r e n u l u i , s a u î n l i p s a a c e s t u i a o r i c a r e a g e n t c a r e c o n s t a t ă v a g o a n e r ă ma s e p e l i n i e c u r e n tă ,
tr e b u ie s ă i a mă s u r i d e a c o p e r ir e a lo r , d in a mb e le p ă r ţi , a t â t p e l i n i e s i mp lă c â t ş i p e lin ie
d u b lă .
A 3 . 8 . 2 A c o p e r i r e a s e v a f a c e î n a c e l aş i mo d c a ş i î n c a z u l o b s t a c o l e l o r n e p r e v ă z u t e , c o n fo r m
c e l o r p r e c i z a t e l a A 3 . 4.
A 3 . 9 U n i t ă ţ i l e s u n t o b l i g a t e să d o t e z e p e r s o n a l u l c a r e l u c r e a z ă în leg ă tu r ă d i r e c t ă c u
c i r c u l aţi a t r e n u r i l o r ş i a c t i v i t a t e a d e ma n e v r ă c u c a p s e d e a la r m a r e , î n c a z u l î n c a r e n u a u f o s t
d o ta ţi c u r a d i o t e l e f o a n e p e f r e c v e n ţa d e c i r c u l a ţi e . S e i n t e r z i c e p e r s o n a l u l u i c a r e l u c r e a z ă în
l e g ă tu r ă d i r e c tă c u c i r c u l aţi a t r e n u r i l o r ş i a c t i v i t a t e a d e ma n e v r ă s ă i a î n p r i mi r e s e r v i c i u l , d a că
nu posedă rechizitele necesare.
102
ANEXA 4
COMPUNEREA SEMNALELOR LA SEMNALIZAREA CU TREPTE MULTIPLE DE VITEZĂ
A4.1 Semnalul de circulaţie – simboluri
- Indicator numeric – cifre de culoare albă - al vitezei reduse după semnal - în zeci de km/h.
- Unitatea optică - galben.
- Unitatea optică - verde.
- Unitatea optică - roşu normal iluminat.
- Indicator numeric – cifre de culoare galbenă - al vitezei reduse după semnalul următor - în zeci de
km/h sau o săgeată albă cu vârful in jos pentru “ Lipsă distanţă de frânare”
- Indicator de linie, direcţie, lipsă distanţă de frânare, ieşire pe linia din stânga a căii duble.
- Unitatea optică - alb lunar.
A4.2 Semnal de circulaţie cu indicator luminos de direcţie
Indicatorul luminos de direcţie indică cu litere de culoare albă direcţia de mers pentru care a fost
executat parcursul - în acest caz “direcţia F”.
Indicatorul luminos de direcţie este montat pe semnalele de la care se ramifică mai multe direcţii de
mers. El este montat sub unităţile luminoase, respectiv sub indicatorul prevestitor de viteză, dacă
acesta există.
Literele de culoare albă care indică direcţia se afişează simultan cu indicaţia permisivă a semnalului
luminos.
A4.3 Semnalul de grup cu indicator de linie
Indicatorul luminos de linie indică, cu cifre de culoare verde, numărul liniei de la care a fost
executat parcursul şi este permisă circulaţia trenului - în acest caz “linia 3”.
Indicatorul luminos de linie este montat sub unităţile luminoase, respectiv sub indicatorul
prevestitor de viteză, pe stâlpul semnalului luminos cu catarg care deserveşte un grup de linii.
Cifrele care indică numărul liniei se afişează simultan cu indicaţia luminoasă permisivă a
semnalului.
Semnalele de grup care deservesc mai multe direcţii de mers au atât indicator de linie cât şi
indicator de direcţie, montate alături.
A4.4 Semnalul de circulaţie cu indicatorul “distanţă până la semnalul următor mai mică de 700 m”
Indicatorul “distanţă până la semnalul următor mai mică de 700 m” indică faptul că distanţa de
la semnalul luminos pe care este montat până la semnalul următor este mai scurtă decât distanţa de
frânare minimă necesară pentru viteza maximă permisă pentru parcursul respectiv şi mecanicul de
locomotivă trebuie să ia în scurt timp măsurile necesare de oprire a trenului în faţa semnalului
următor care ordonă oprirea.
Indicatorul “distanţă până la semnalul următor mai mică de 700 m” afişează atât ziua cât şi
noaptea o săgeată albă luminoasă cu vârful în jos.
Săgeata albă luminoasă se afişează simultan cu indicaţia de viteză redusă dată de semnal, dacă
semnalul următor este “pe oprire”. Dacă semnalul următor este “pe liber” săgeata nu va fi
iluminată.
Acest indicator se poate monta şi la semnalele de intrare în staţiile la care aceste semnalele permit
intrarea la linii înfundate, pentru a distinge aceste parcursuri faţă de parcursurile de trecere.
Dacă toate intrările se fac la linii înfundate - staţie terminus - atunci acest indicator nu se montează.
103
A4.5 Semnalul de circulaţie cu indicator de semnalizare a ieşirii trenurilor pe linia din stânga a căii
duble banalizate.
Pentru a permite ieşirea trenurilor pe linia din stânga a căii duble, în cazul căii duble cu bloc de
linie automat banalizat, pe semnalele de ieşire este montat un indicator care semnalizează ieşirea
trenurilor pe linia din stânga a căii duble.
Indicatorul afişează simultan cu indicaţia de “liber” a semnalului luminos de ieşire, o bandă

luminoasă oblică - stânga sus către dreapta jos - de culoare albă .
La semnalele care indică atât direcţia de mers cât şi ieşirea trenurilor pe linia din stânga a căii
duble este permisă afişarea acestora pe acelaşi indicator sau pe indicatoare separate. Se admite, de
asemenea, ca semnalizarea ieşirii trenurilor pe linia din stânga a căii duble să fie realizată folosind
o unitate optică la fel ca la semnalizarea cu două trepte de viteză – conform Art. 29
Notă
La restul semnalelor şi indicatoarelor simbolizarea este aceeaşi cu cea utilizată la semnalizarea cu două trepte de viteză.
104
ANEXA 5
SEMNIFICAŢIA INDICAŢIILOR SEMNALELOR TMV
Opreşte fără a depăşi semnalul! – valabil atât pentru circulaţie cât şi

1 pentru mişcările de manevră.
Liber cu viteza stabilită. Atenţie! semnalul următor ordonă oprirea.
2
Liber cu viteza stabilită. Semnalul următor este pe liber cu viteza
3 stabilită.
Liber cu viteza stabilită pe BLA cu patru indicaţii sau într-o staţie
4 situată pe o secţie cu BLA cu patru indicaţii – semnal de intrare, de
parcurs sau de ieşire pe linia directă. Semnalul următor indică
galben şi dacă are indicator de viteză, acesta este neiluminat.
Liber cu viteza redusă afişată de indicatorul de viteză - cu cifre de
5 culoare albă. Atenţie! semnalul următor ordonă oprirea.

6 culoare albă. Atenţie! semnalul următor ordonă oprirea şi distanţa
până la semnalul următor este mai mică decât distanţa de frânare.

7 culoare albă. Semnalul următor este pe liber cu aceeaşi viteză sau
mai mare.
Liber cu viteza stabilită. La semnalul următor viteza este cea afişată

8 de indicatorul prevestitor de viteză - cu cifre de culoare galbenă.
10 Liber cu viteza redusă afişată de indicatorul de viteză - cu cifre de

culoare albă. La semnalul următor viteza este cea afişată de
indicatorul prevestitor de viteză - cu cifre de culoare galbenă -
întotdeauna mai mică decât cea a indicatorului de viteză.
11
12
105
13
14 Liber cu viteza redusă afişată de indicatorul de viteză - cu cifre de

culoare albă. Urmează ieşire în linie curentă pe o distanţă cu
dependenţă directă între staţii - fără semnale BLA. La semnalul
următor viteza este cea afişată de indicatorul prevestitor de viteză -
cu cifre de culoare galbenă.
15
16
106
ANEXA 6
Diagrama vitezelor la semnalizarea luminoasă cu două trepte de viteză
V s – v i t e z a s t a b i l i tă
V r – v i t e z a r e d u să
107
ANEXA 7
DIAGRAMA VITEZELOR LA SEMNALIZAREA CU TREPTE MULTIPLE DE VITEZĂ
Legendă:
vA – viteza la semnalul A
vB – viteza la semnalul B
v – viteza la semnalul care urmează după semnalul B
vPA – viteza prevestită la semnalul A - cu cifre galbene
vS – viteza stabilită
vSG – viteza stabilită la indicaţia de galben.
vr – viteza redusă de 30 km/h
Observaţie: În diagrame s-a considerat că viteza stabilită este de 160 km/h.
Aspectul semnalului A Indicaţia dată de semnalul A Curba vitezei Aspectul semnalului B
1 Opreşte fără a depăşi semnalul! – valabil
atât pentru circulaţie cât şi pentru mişcările
de manevră.
2
Liber cu viteza stabilită. Atenţie! semnalul
următor ordonă oprirea.
3
Liber cu viteza stabilită. Semnalul următor
este pe liber cu viteza stabilită.
4 Liber cu viteza stabilită pe BLA cu patru

indicaţii sau într-o staţie situată pe o secţie
cu BLA cu patru indicaţii: semnal de
intrare, de parcurs sau de ieşire pe linia
directă. Semnalul următor indică galben şi
dacă are indicator de viteză, acesta este
neiluminat.
5 Liber cu viteza redusă vA afişată de
indicatorul de viteză -cu cifre de culoare
albă.
Atenţie! semnalul următor ordonă oprirea.
108
6 Liber cu viteza redusă vr afişată de
indicatorul de viteză - cu cifre de culoare
albă. Atenţie! semnalul următor ordonă
oprirea şi distanţa până la semnalul
următor este mai mică decât distanţa de
frânare.
7
sau
Liber cu viteza redusă vA afişată de

albă. Semnalul următor este pe liber cu
aceeaşi viteză sau mai mare.
8 Liber cu viteza stabilită. La semnalul

următor viteza vB este cea afişată de
indicatorul prevestitor de viteză vPA - cu
cifre de culoare galbenă.
109
9
10
Liber cu viteza vA afişată de indicatorul de

viteză - cu cifre de culoare albă. La
semnalul următor viteza vB este cea afişată
de indicatorul prevestitor de viteză vPA - cu
cifre de culoare galbenă - întotdeauna mai
11 mică decât cea a indicatorului de vitezâ.
12
13
110
14 Liber cu viteza redusă vA afişată de
albă. Urmează ieşire în linie curentă pe o
distanţă cu dependenţă directă între staţii -
fără semnale BLA. La semnalul următor
viteza vB este cea afişată de indicatorul
15 prevestitor de viteză vPA – cu cifre de
culoare galbenă.
La semnalul următor poate să fie

semnalizare cu două trepte de viteză şi în
16
acest caz indicaţia poate să fie galben-galben
sau verde-galben.
17
Liber cu viteza stabilită la semnalul de

ieşire aflat în dependenţă directă cu
semnalul de intrare al staţiei vecine. Viteza
la semnalul de intrare al staţiei vecine este
cea afişată cu cifre de culoare galbenă de La semnalul următor poate să fie
indicatorul prevestitor de viteză vPA. semnalizare cu două trepte de viteză şi în
acest caz indicaţia poate să fie galben-galben
sau verde-galben.
111
~ ~
'- '- N'" "'~\ V'or-' ..-
"~.
~- ~
-
, - ,. -=.-., - --=--.,- _. - --
-
~ co: ~ ~ ~. ~ ~ 'tC .(fJ .:; ~ ~ (fJ U
;: ,-:--.Sf.
-:: ~,-- ,- -~,w
- ,wE---.J:;
,- = N ~.-
~ ~
~
'"'-,., ... -.-:-0
a
... ~ ...
N
::;
~ (J
~ >(
'U ~
0
.
Il'
~
E
~
(J - ~
~
QJ
~
"N
;s.- ~
~
-
--'w ~,.- ~ ~.- ~2 .=
-
:;1.."0 -Co> -~~oo ~ ~~I..~~.c (J
--- o<i -
--
§
...'- 8 -.. ::. ..a
N Co
Co
.2 -., E E ~", ~
- '"fn.~
,-,~- ~ c'5.-
0 -0
~ = ,.
-= ...9- - ::;
~
~
~
;>
~ = c
=
0
8.
(J
~'u":=
"0QJ
~ '0
...
C £
"0
--
~
...
~ §
.-
s
.,
~E
w, (fJ =
C .=
=
~ Co
~
'-
~
~
(J
.=.
(J
-
~ '" =' '" '" ~ Co ~ QJ
~ g
,,;
Co
-
~ 8.
~
.
~
..Ef
~
~
~
-~=2 -
(J Co QJ.
~
E.]
~
~
~
~ -0
QJ Co
~..a "0
~"O
~ .~
~
.,g ]
. ..;
-
-i:) ~
~ ~ -0 e
.:
:I:
- ,
:J
,~ :::..
-; ~ ;) ~=
N ~ ~ 0
='
~
(J
o(fJ
~
"0
~ ~ -u;
~~
~"'"
~
Z ~
.:;
(J
=
..9
~ -
CoC
~ ~
16-=
Co
~
~'0.> 2 ~
=
~
~ ~
(fJ
(J
N ~ .t: £-
~=' §QJ ~
(J '" 011
-=
~.-
,.Qj
--;-
.s
= -
~ :E
Co o(fJ
0
-;:-"-E -u; 5 .~ ~ ~ ,~ "3 ] 'u,; ,~"3 ~ ~ = E o(fJ o(fJ ~ ~ ;J. ~ §

< = QJ - (J ~ e ,~ ~ ~ = Co Co = C'1~ c. .s .:; 3 5 ~ ~ ~ ~ -.=.
:r. = ~ z '" ~ ~ N ~ ... .- =' =' =' 1"\\0 .S'::;- =' = "0 - = ~.- E (J
;) IX 'r;.. ~ .'" ~ IX ~ ~ "0 Co Po V" £=; .J:; =' "'..!?; - QJ ~ 5
~ ~ -= ~ -- .E g"§ s: .-~ §
~ .~ '0' '3 8.'~
- -:
~ t2~[-" ~ "* 00'8.s~ ~"Qj
E = - ~~ .=
- .-~ ~.
... -='
~ '" I.. Co ~ '" QJ
--
'"-' '--' (J
:;
.,.. r.I
'"
~ ~
Co ,.-;..c
~ E ~ (J ,5 0
.
='
N
""
~I ~ N
~
(JI;I = t: I ~ ~ 0
...
t1J 8
~ ;).~ ~ ~ '" (fJ ~ - 0 .-- QJ ~ e ~
~
-. -'.; ~
=
-:i
..::
::. 'u
= ~
;
(J .;..
.-
~ '2 -s
~ Co- '5
~
~
E Co -
§ f
.~ ~
C3 ~
S
-~
(J
'a'j §
~ ";:;.~ Co '" -
~ -
QJ ~ C
.g.§~ '-.2. ~~ ~u ~~ ~ ~~ .g IX
[-" "3 ~ = §- § .3
= ~ ~ ~ 'r;..:.2 ..: ~~ § 2
= ~ ~ s '" ;.. :::. = .- "U'
'u (fJ .~
GJ.(fJ
~ -u; (J E "0
~ ~ ... =
=' ~ "'iU -0;.. -g
~ 0
~
,- ~"5
=' ~ . (J
N'.QJ =
- = u -
-:
~
.;: (.I ~ ~ ~
"' ~ o(fJ
I)
:
':"
E ~
... ~
oCo(fJ"'"~(J~= ..9=
.-=
>(
~
~
~
(J
o(fJ
~
~
~
Co.2
QJ
.'~
~CI>- ~
u
Co) -t:
~
.~
(fJ
~
~
-
~
C3
1.1
:00'
-:-
t:
§
'(fJ
=
'w
-§ o(fJ
N
IX
~.J:;
U=
.;.. .":=..9
CI>- Co
Co.~ (J ~
~
~
--
u"O
~ QJ
Q. -;
.-=~-
Co
~ ~
=
,.. ~ ~ ~ ~
I- -~ -~ -u;
~ cu
u "5
- -~ ;
~W 2 ~
~ E ~ '--00 ~
~ 'w S -;:; ~
. -= - =
CI>- Q)
"" .~ .- = -
.J:; -
~ ,c:;
: -g ':= "t ~ ~ ~ ~ 2 ~ "'5 'f: ~ .E ~ "; ~ 0 ~ e ~ ~ E ~ :#.
-
'" ~ .i;;
-~ =- .J:; (J ~ ~ ~ :g '" .-
.a ~
~ "3 5 ~ .S ~ ~ .§ ~ ~ ,5 § ~ ';.. ~ ~ e "3 t1J
u !5. o(fJ
=
- .- ~ ,.
..:
N' .- - ~ ~ QJ ~~ "W =
e
Co 0
-~ ~ .a
~ '"
--
~ 'S ~ ... "r;.. QJ -:;
-N- r;- ~ 5. £=; g --
~
-=' :e c
-.,..
0 ~ "~. . ~ "'"
--
"C' ~ ~
.::;
~'-~._-"'(fJ
~
.- ~ ':=
~
0 0 u
"0
~ ~
~ ~
-~
~
'"
-~ ~
~='-""-..
-"'"
e ~ .J:; :: Co ~ ~
"'"
E § §
_._=~::'"
t:
N ~ ..:. ~
(J ~
-:. E
.:,:~"-~(.I""'"
:': ~ -:I: :: ~
~ IX '-=- "0 ...J ~ ~
=~~(J-"'~
~N""'O~,-
= QJ ~ = .,-
~
uo~
~
e
~
0
>(
.a U
"0 t1J
0 ~
DO
!:3
, -(fJ-u;'a'j
o(fJ '"
§-
)~ -S o(fJ
(fJ""'=,o(fJ
:I
~ 2
Co
~
~
~
(J"'-u
='
(fJ.~
o(fJ (J
.-~=2c
(fJ
~ E ~ 5 5
E -=" .=
~
, U '-QJ
',=,
'"
;=
~.-
O ~~~Eu~ ~ ,- .c
~
E
:.
~
~
.
<t/)oE~ ~
. . . ,-=..::'- c
-e
(fJ :... =' (J ,- M.- -
)
~
-u;
--~
;.:.,.c
£-
"'-::t;
,-Eg ~= ~
~
(J
-
~
~
."0
-
E
(J
~~
~
=
~,';j",-~"" ~ ~ .2 ~ 5. ~ ~
- "~...
:: .c:: (!) '0:: = 0:: (!)
-----:: .--.,
dol I =
;J
5"i.; .~
'-' ~.,.. a.)-u;
v '
-0 ---~
! ~ ~ ;..
.-~ ... I N
.-~:: 0 ";;;c"
-~"'::
-= =,--.
O
~
'w
" .
, '"
,~.,- -' ~
N.,
(':(fJ
- -
u~ ~
--'"
,~,
""",T.C~
~ = ";:;.:'" ~
~ ~. ~ ~
- -= "-.----
+- ~~ ~ +- +-
.~a.)"""'-
- '-' .E ...,,~
... N - ':-: ~
'T1=
C
N
~
- -
>(
(J
~
(fJ
a.)
C
~
0.
0
~
>
u
~
0
0;;
UN-
~
...'
~
Q)
...
1(fJ
~
QJ
~
~
{./ .- ~ . > (/) "'0 =,~

~ = -- 1(1: ~ =' ,j) '"
~
- ~ ~
--
N
"3::>
-;;>-.
~
0.
N
I ,.~
(.) C
=' - ~
0 ,-~
"0
.= - ,- -
~ c
E '0
r/1
='
I.. 0
0;;
~C
~ ~ .L'- --'" --'" --'" --'" --'"
~
-3
-=
U
U
"~
~ 0U
c
0
='
.,-
.--~ +-
~
';-..::
.-
~
U
~
r-
""
,~
~
(/) :-
- i"J
U
~
...:
-~
- x c '"-' --- ;="'" (/) -- 0 ~-
"" ~
.; ~o.$ (fJ -a~ :: ,~t/)o-a='QJ

,-- (J ,~- ~ ~ (/) ~ ~ N
or:
- U ~-
-N
--- ~~"" ~
-
";:: -@) "0 ~ . ~ -3 ~ ~ Q) ~
~ .--, - -(fJ 0 .1 ~
--- ~.-
0-== ='
.-
-- ~ ""' :: 0. 1) '
--
"""'-
~-=,'(/)(/)
--
{./
Q) -'w --~ C/)
~
- -:.. ~ - C~
N
~ --
~
C
-.,.
'C3
.-
;.- -= C/) .- ~ Q) ::=
(fJ (/)
. (fJ
-e
~ QJ U ~ ~ p =' ~ Co ~
-= "'Q) ~
(J ~
~ -,6. E
(.) ~
~ -~ +- +- +- ry ~ +- ~ <Z
c ~
~
~
=
='
~:E:
"'
5"'0 0
() ~~ ... ~
~
\.) .a
~ ~ - -- ='
0
U - ,-
C/)
=' QJ
.E.
a.)
(/)
-- )~
,~
U
~
t.;:
-- ~
-.;:.
U (fJ...
~
~
(/)
r-
,.;
~
~
~
~ ~ ~~
-~ N
QJ
~
~~
"" E
Cl>-
-:.0
~
QJ N
,
.=:
~ =(/)~'ca
~
"00
,~ = 0'=
0;;
.:;~
- ~'
.--~
£=;
~
.;::
~~~~..'"
~ =' "'0 J~ ~ QJ
-
~ --~""""!-
~ '---(fJ.2~ a) ;.- ~-;;j ~ ~
.;: v.
~
'"
c
~
~
='
~
"'0
...
..." C -
(fJ
...
""""
~ """ ~
.. I
'-"
~
,..; ~c~"O 'w
10'"; -,,(fJ--L.~
~.
- ~
~ r-
~'" -.p
(./)..'
..
,P I c:.;:;
\C -..""
'(fJ ,-'w '"
~ (/) ~
~ "0
-- N
""
QJ -
'(fJ
- - - -.,g--
0 ~ - 0 ~ U ~ ~ Q) ~ ',=, ~ ~ 00 =' (fJ '" ~ U ~
-'t: ..c -- -v ~
Co (fJ.g "-" O~O 0. _o.~"'O~ ,~ ~~~~ Q)
QJ QJ, 1(1:
U
,~ _0 ~
~
~
c I ~
~ '(fJ
U = + ,~ ":= "" ' ~ ~
0;;~ -= ""
:': =' -~ ~ u. ~"O 0 "'.- 2. ~
- -.. = U ~ ~ -"" ".:: -Q)
'"
~
- Co'2S
r/1 '"
0
c
,~ ~ ~
-a -
~ ='
~
.$ 5
~
(fJ
(/)
~ -
-"U
= Qj '-"~
--
-- - -
Oli
0
+
- ~
u
(/)
""
=' ~
~
:;U
Q)
>
i-::.c
;.:.,
.- ~ - ~
::: ~
_.
,(fJ ~
:..
.3
U
~
,-='
='
~ ...:
(J
QJ
"'0
-~
(/) (/)
0 ~ QJ 0;; "'0 =' '0 ~ ~
,
C/) -0 '-(fJ ~
~ - Q)
~ N ~
C
0 (fJ
Q)
~
(/)
~ ~
""Q) ~
.J:; c ~
(fJ c
=
0
~ ~,
~ ~
~
~
~
,~
~ ~
,~
~
C
= I II 't:
::>~
0. Q)
~
~
-=
'-" ~ e -~ ~ C/)
II
-~
S ;;- ~ .g.
;j U
0=
§- ~ ~
-u e 'E
~ X
Q..QJ
-
~'~'" (':~-""~!-o!-o'
~ 1;/55 ~==~~=;..;.. 0..9 ;;>-~"?='~:S:~ ~.
.::=
0
U
=
QJoo.-'O°~~
;;:UU~~U~~
-:.. -.;:. C -:.. C C
~
~
(/)c
-- .-
ut/)o
N
I
6 ~~ C/)~~5r-~SE
...:.N r..; -.,i or) "'0
:~ .go E
::.
I 0 0
(/) :: U
.
.
i' -"
,
"'-
,-
--
~
~
~
Q)
...
=
u
ot'=
Co
Q)
ot'=
- ,-
~
U ~
'(I:
t ':"
=
u:>
Q)
~
- ~
5
~~
~
oc " 0 -= > "":s '" -- .~ I.;:
,
-8
Q)
--
~ --Co
-'~ .'" U
-
N bi) ~ = ... Q) Q) (': ,~
~
Q)
ci'.
-
~
.,
U
~
E
-= 0"'3
Q)
~
'oJ
~
'"
.c
o ~
Q)O)
-
-=
~... -
-;::.
~
~
~.~
~
Q)
~
...
oe
=
'N
~
Q)
"":J:,~
~~
""
tU
(,) Q) ~ E U '- u... ... '"'

~ -8 ~:> = = - ~ = i;!; =
Q) -=
-- -=
~ Q)
a =- S-
., ~
~
~
Q)- ,-
,...'00
- =
-=
~
-- ...
Q)
.- - E: --
~ =
-
"""
0).£ ...
= .~'" =
Q)
"'"
~
'" -N aJ
..=,
Q)
0 .- ...
;0 .,
-0) Q) ... u. Q) " = I..
-. .., .--
I.. Co Q)-- ~ Q)'"' Q)..-
- -- --
I.. = ...0= '" -- ~,-,.-.
- -- =~
. = '" =--- -- 0)= ",_~N
-
e Q) - - -z 0) ~ ... - ... .!..
--
-~
... ~ ~ U = -=
- -
(I:
N
caJ
...
(I: '-' =
U ;.; -~ Q)
... -=~ Q)
--
.. ~.. = ... '" 0)
~ !.
-aJ
~
Q) M- 1- --
I..
111/
1
-- 0
E ~ IE!
Q)
",=-- ,E
~
~
- ~,
-~"'Q):::
5
>
... os
0
U
M +
'N
Q)
"'----c
~ u
0)
~aJ
-5.
'" ~
-=N
-~
-
-+"=
III - =
~
e
~oS
--=-
-3 -
Q)E-
('a -=
~
~~'-:3(1:=
5"~-
-~('a ~
-E- o
_U :. ~
-~
I"0
'('aCoI..
~
-=
1 = =1..
=
§
-
~ 3 ~ 0 oe g ~ - 0) 0)
::: ~ '" V>. ~ .- ,- :z. -
,- -= '"'
,...
1.0
c- <
or,
--
:S?
. N ~-~~
:=
U
.-~... U
!.- Co ~ +1"-:>-0) - - U -Q) = Q)
.co~
-- -a-
-== ~~I.;:--
:',::-,~if'~..9.
~
-~
~ ...
~-. ... ,-= u:>
~
-~
.
fJ' ('a
-~oe~ -
(':
~
+
~--
~~
... =
u-;::
('a-~ ...
III N-- 5 -- --~-
-"
-' ~ "" ~I..
- 0)1..-
I..;::"~ 1..0)~ ..~= "" .,-0)
-
r-1'
NIII"I
- -'- -- -
II ~aJtU 11 = EO)2. ... ~O)(I: ,I"- ~..9.E.
o
-'-
II -,-
or -,(1:~",
"":aJ
'I'~_,_'=
= ,u
-,"
~. I -u
."'"
~ --
--~t:.~Co
.-"" N
0)
...
-
... ~
u"'u
aJ~' '"
I~
II ...~-
-('a=
oe-~.,
u ...
I Q)
~ ...=;::'-=-
~ = ~ ~ ... ~ -= -= '
,- I,~
~ ,~ =
N
-
-,-
~ II
Q. '-,,- E
~",g
aJ
,=
-~ = II
...
c'~
~
~...~.~ ~ ~ u,.-.
Q)Q) - .~
~
(,)~~
"'"
0 -:.;-:
~
,
.c
1- v~
:-'J:';
v._-
'"""",=
=
~
II.
Z
II
Z
- - 0
,,:.£ 0
-
=-'::=Co..,
I..
~
-
- --
"-;
-"' ~
-c~ =~"'N_.~~
-~
~
~
~ -~
0)
N
.~
:> ~
-,c ...
--Co
I..
~
~
IIiE , ...:
,",'
00
~
'- ~;:;
0):.;-:
U'"
<:'~=- -=Co. --
II
:1 "'U ,...~
-'-'
-~ -
Z ~
.
0
;,.
-;:
--
oe N oe Q) ...:; ;:: -J ::
I.. -- E ~ ~ oJ - :- I:
- .. ~- .. :;
~
--..
oe
--""
I..
-=
-"
E
Q)
o .cI..
...
Co =
---""~
--.v
,;.;
,- :--
-:: -
l..
:.; -
~ =
- '-
'..
-~
I: .::
-"
~ -
'" ('a U ~ "'" --. ~
r;!.- "...~L ".~;,-r, "... A~'-"l." "".~C."'-_C"""""c~'
- -...~ --(':..r> -- ---

~.c-
,(': ~ ~ -= -- ~ '.:
.= ~:J ~ -.: :I: - .;:: =: '" ~ ~~ 0
~ :-
~
~
..
v
aJl:N
co"'"
,,_c =
=
0
Q)
!:"'"
,- 0)
~
'-.
-=
=:
00)
~ - ~ ~ E Q) ,- -~ I.. = ~ -: ij ~ ~ ~ Co
- N =::>
~ =
-
~
-
aJ ~
'" -~
~
,-
=:.('a
~ 'S- .- = ...
~
0
~
aJ ~
-=
~ --
2.
"""'"0)
-. .JI.
aJ ~
aJ ,=
,-=
- --
0) I..
-"'"_.~- t~... 1..",

.~
~ -= aJ ('a tUl..
E. = ~.~ = -:: Co
2 = Co
= -ea ~ ~ Q).! 'O.~ ~ = ~ ~ ~ b0 aJ ~
,~§
~
aJ -5.
Q) 0
:0
~ -= os ~ ~ = U ,: r.I .,. ~ ~ Q) C ... 0)-
,~ = = > =
,-
E aJ ,- = - .. - '-' - ~ tU Q Q) "'-
oJ =: .. "" -
=5':!"'~
-- ~ = ~ C ...
oQ) on '-':>
'S-cs'~ ~ ~
0-:- '-'
..
-
~ "'-~ Q)o... '"
. :=;.c N... U .c - I;. ~ 2.,:: aJ = Q) t.;:; U D I.;: Q) ,-
,~
~ (0 0
-
~"5 U ~
~ -.
~ 8 -~tU r.I
=
N
> ~
...
=..c
0 Co
Co
E; ~
I.. =: ~
c: -c ~ aJ
-~ ~ c.,
0
~
N
-~ §
C 0)
.. ~§ .E ~ -;i ~ ";j .5 +i ~ ~ .::: ~ ..E = -a ~~
-
-= U
=: ,-"" Co ~ ,c E ~c 'cN .£ Co C ,0)-
- -
~~ '"
~
-Uj
=: aJ
C
Q) 2" ~
L[')
.- ~E: ..;
Q) ~ =
~ ~
-)~
3 = ~
! -- §...--~
I ot'= Q) '-' Q)
.~
-
e
"0 B
aJ.
:-e ~
-~:e]
~
-= ~ E
0)
I..
].2.-U
,a ~5
.-
-J
:;;:
N
)~
~
~ '0 ~ ~
~
~
aJ §- E .~ g
on I.. ~
aJ ~ ~ ~ E
x
E
=Co ~~ ~ ;>:;.-'
? -E := ~-->
"2
0
-
~ - =U
-;g
U ij0 ~Q)
!. '~D
Q) .- ~
--
0
Q) ;> ~ -=
,- ~ 0 ~ '00 -. - 00 --a ~
Q) -ea
:>
E
- =
0)
2. E -: .S ~ ~
-c tU aJ :2
-~ ~E §E -~;; -~B .-§ '-E . = -

11"1 '" Co ~ C)
. ..9!:::: '" ~. = '" -~-.- -
.~ ~. > -- = .-
aJ QIJ,~ - .. .. ~ ~ U
-"
~
Co Co Q)
'"
-'"
= ,"
~
~ ,-rh 0 Co
~
Co N ~
~ ]-
~ '-'
~ ~ ~ ~ =' ~ Q) Q).(6 0)
~ ~ -§
~ § ~ ~
_.
'i ,6'~ ~ ~ ! ~ § '5 ~ E o. -;
-- - -
~
-~
.~ ~ .~ ,~N
-ea
=:
E C -
-'U'C --E= os. : ,-B ==
.=:> §
U
Q)
-~
~
~ 'c
= r.I
~ ,E:
~
u:>
§
= ~
. ~. <~ ~~ ~~ -c0 ': ~:>
0) ~ 0
U .- ~. - .c
~ a ~ ~ §
,- Co U
~
~
Q) ~ 0) C) ...
~ ~
~
~
~
~
('a
t: tU tU =
0)
1..""
tU
~ aJ ~
= U '" '-' I.. = - Q) aJ ~
- aJ ... U
~ ~ E 3 ,: 2. -0 -=
'" ~ ..-
-
~ ~
~ ~ 'S ..E ~ 'S g Co '5. 'ij a ~ -5 ~ -= ..9.
-
Q) l.L. -::1
".~.£~
-
-~
~
~
~
..
~
~
~
~
...
Q)
,c
C
Co 0)
E
-
~
..
~
E ~ ~aJS':"'Co
,- - - .c-- -
=
-
8. ==
,-
~
Q)
- ~
,-
..
""
Q)
,=
~
-
aJ -=
~'-
1..::
'"
Q
I;.
>
:::~C/) E
- - "~
-..
~
~
~
E
=~==~u-~=
~
- - -- - =
~
..:'
Q)
-=""" 0)
t:>
U
'-'
...
C)
0)
on .c
C)
=
u~
.,
=' 0
= ~aJ U
-
~ ~I.;:
=
""
Q)
I..
=
-- o
.,
0)
""
';:'
U
=
0
-
-c
-~-eao~=
=
~~ 'c
..
.- -= ~ =
~Q) --
~
~
-=
- aJ'...=:
-
~
0)
-
Co ~ 0)
--
~- -
I.. Q) 0
~ .5 .('a -= U :: S ~ r.I.-.t
= E: U § 0) ~ -= ... U 2.. '~ 2 'Uj
= :.;.
('a ,'"
~
-V>.
Co = 'c N ~ on ~ =' 'tIi'~
-
.~ Q)
~- -ci'~ ,: ~ E <:
--sO)=on -~... "t.tU ~ ~ E .:!;
-.ca ,. -
-
Q) + -ea =' cu ~ Q) ";j = .~ ~ 50
'\..J~ ~- ...
~-;;:: x = r."
. ~('ae-on--'tU-=--~
= ~ Q) U Q) = N 'ot'= 0)
c-~u
-0 C
~ C) Q) = aJ t.;:
'"'
C '" ~;.: tU ~ U ~ Q,I 00" ~ ~ -E .c -ea U -c ~ ,- -:: -v;

-
.
. ,-
~
~
~
~
-f
oe
U -=
,-= 2.E ';;'= ,-= ~

=
-
=
~";
U Co
'"
--
"'" .-
-
Q.
~
00
'~~
U
,-=
tU
on
~
~
0)
3 "1='
,- ,-=
-
ca 'c
Co 0) -
. ..
-- E
,-
0)
...
0
'-=-
B
('a
-
0)
-
'~
=
=
U
-N
aJ
.
~. -~
~ ,-a ~
0 -= = ~0 ~
E
-
'"
N ,.: ... ~,-:. U
--~ -
'"
-
.~ 0)
2. B = '6. N.tU u ~
- - -~ tU'- -
...
'cN.- Co r.I
... -
r:" E -.- ..c
-'- -~- ~
I..
.-
I 0)
~
N
. aJ -~
--:::-
=--
Q) ,=!J.
-~
'S
0
If
-u ---~ ~
Z
U
x0)
.c
~~ ~ ?r.
('a .c
~
. = -'"
... =
0
= aJ'"~
I..
0 ~ I.;:
- ('a
C
Q)
=
- ~0)
'"'
-:
N
0)
'-
-= ,-(0'.1:
.:
'
-
.
(
- :: 0>-::0)
,- -
0) !
'-~
~ u -'::"0 "0 '
or, I- - § ,-:: 0 ,-
-E
0> ~ ~
-
5
--
~ ~... ~ - 0. ,'~ - '"' _ -
2
'c0
N
-
"--
~
N .
=
.-
~
-'"
~
E
u -0.
O'~
,-CI)o,~ 0)
0. 0
--
0. co:
,§
-5
C
~
~
~
~
'
~,
=
c-
--~
~
--
~
~
~
0>
- - -
~,~
0)
'"'.,
go ~
1-;"
~
5
~
0
..
-e
II:
::
I-
"",'- c ~
,
-
~ .1-
I '.;:; ~ ~ :: u g ~
II: ::: ~ "00>
. ,.
..
~
"0 (--. ~ =
~ ~,~ - 0>
0> =
"'.:
_2
-
'W
-:g
80
~ ~;.. "~e
-I""
II: oS
--
.-
";
";
E
".. « ~ ~~
a OJ : .9.~ :
!
a.cc
61/1
- ~
: ~ -! ~ E
::~::
0
"8- ~
(:t!;
,-
~~'" ~
-3 ~
~.~ -:;g5 ~
"0
§
~
.- = 0 ",-
", "., ", I
I
I... - ~ :: 0 --
- ~ _.
ffi -
I-
~ ,- ~ E N C) I ..,t I "':=, 0 -"-'6 .= r-
~ -; - ~ ' ,> "0 :: N ~ ~ ,~"":-
'C~
0 ': :-- ~ ~ N
x IV}
': :=.. - ::
N;;;;';O ,-::':=:I-- ~ ~II I::
u ~ ~.-- ~ 0 II ' § ,- -< 6. ~ ~ .1:: ~
~E ~~: -J ;.;'~t;: e ~e ~!a
000. ~~ == (/) I: ::~z 0.1-00 =~
-:= ~ ~ ~ =- C) .II -::
1.;:- :: - -'~ I- -II:~t: <,;:;
-~~..."
"--
t'
N ~:= (.) e
-0>
C
~ = N ~ =;; 0.
c8 ~ 0> ~ ~ '"
-
's"o
~ 2. §
-
u ~ ~ ~ x ~._.~ ..J
"a e
~~~
5 ~ « '8 '"S
-~'"' 0;,
~ 0 §
Uo.
~.c
~ 0 ~ ~ 0> I:: '" .~I- ~
" "-'6 ~ ~ ~ ~ :: ~ ~ ,~"O
-
Eor 1?;
-
-E;
~o" ~o(', ~;.. ~ ~ - ~;::: Q) ~ -':: ~-=
.:=0 "":;"':: - "" ~ ~ ~ ~ 13 '" ~ t:
Q) ~ c"
(--~u 'E U ~~ c5 ~
~ ~::~ =;;
=;; g .~ E'~~ ~
~'"' Q..
: roo! ~ ~..E ~ ~ ~' ~ ~ ~ 6. 5 ~ ~ ~
0" c" ~ ~ r~ ~ ~~ ~. e Co.*, > ~
- ~--
II "0 ' 00
III I- '"' - . ~ ~
"-~" (--
0 ~
~~~ --- ""
III ::
-..~,-~ .-
0'.i! -- ~ ~~ N.--
~
~ -
= .-
-: ':=:
- r- 0\
~
- -
M
N. ... .,- 0.
I-
...
'""
E"O
= l--u
...
0
-~,~
So ~
--0
I- .- .-~ =
"~ Q.« ~ ~ N = .",
0;,.-
". ",,:/:0..
'1) - .
~- -
~ ~ = - 5:c, ...: .C=:,;)O :/:
~ .~ ~ - 0 - - -
0>
I-
~
-
~
= --.
J '"
;I>
-
---
;:
\/",
-
;':
v;"
... ~
~
~
...
"0 00 S ~.= aJ
.',"-~,,:"""~ ~ ,.,;,;;t4~"""'- ~ (.) oIJ,:","",,':,,\i!?'" /
-~2
aJ
!;:
I-
-
~
~
0>
t:
~
'-
'=':::
-
0.
5
-:::~
~
-.-
.
-c
-C
,~
.
.e
~
<'
0.
.. '.,S
Co ~
E
-.c
0
-.~
~~;::
'-
~ ;.;
.-:: t:
:: .
:-=- 5
~
II:
0) -
,-
'"
0
-
0
c:
~
~
.~
I-
~C:"O
~
I-
0>
~
~'"'
I::
...
...
:=
-::
_
0
(--
.I
-- -0.
U 0> 0. .~
.~.,-
-..E
:::=
~
.- .-.~
5 - (.)
:; -N~
-
-::
:=
--- ~
0>...-
~ '" ~ .. "c .- U
'- .2
:> ~ ? I:: ~ -/ ~ ~ ~ 0>
't:~ ~ 61J 0> ~
0> ~
~ ... ~ ~ '"
~ ,e.
-'"'
"0 !a ~ N .~ ~
- -
-'" Q. ~ ,... ~ ~ ~.
::: - ~. ~ 0. :: - 0> -
,~- .- '"'~ ._"~
... ~ ~ U C - _I
~
~.~.-
tV -E :=
'"
>
roo! .-U I::
~
- ~
~
"
..1::
0>
!.. .-..
~ ~
'"'
~
Z
-'-.-
C... -
... ~
~
- N.-
~
0>
11 0>
0>
-
0
;::~
~
~ ~0>
U
'"
e
- -
-
'-' ~ .:;
-0> -~ ..,.. ~ ~...-=

-",'"
--
~ ~ Q.
~
E '2 '"' a: , := 0> c: ~
0:=
~ .- II:
>
\r\'"
~
~ N
1 0
+
.;..
c
~
"0
c:
0>
E
~O>
~
:: ~I- ~
~
~
'-"
(.)...
00>
~ ;..
~ >- 5 roo!~
\0- i~ ::; :.=:,- 1.;:. .~
-U '"
-.~
=~.~' ~ - .~~
-(.)
11 "
> §
...
-
... 0
~ -.- ~
~roo! 1 -..
".,
0-
~1-. ,
.
Q.
~
S,
0" t:
~
0>
>11 -:;...
~
~
~
~
--
0...
d
"'.
~;..
u.-
.§"fi
-J
«
,5
.,...
~ ,.!iZ,
~ 5.
- -5
:;
- -.
-..
111.§
I ""' 0>
'"
:~~
"':; I
"';' C""
.:
Q)
Q.
cd)
III 0.
- -
roo!
. ~
VI.-
5.~
~
a; VI
r-
,;..
~... -.
..,.~"O
0
c.."
+
Z
>
11
roo! 0>
~
0>
N~
~.- 0> ~:=
,-
C
~ -- 0> ~
0
II
-~
'- 2.
~
;..
.-
-
"0
0>
'c
-
-
Q.
§
O>
+
II
0
.~ .~(.)
~
~
I-
~
";'"'
":"~,,
- -
~ ~
0. ~ O>~:=: 0 -;:
~
"""' ~ C
>I.§ ~
~ I
> ,5 S .~. e ~ ~ ~ ~".g
~
::
111
(J
,c,j
5
~ roo!;
~
~
'11
-
roo!.
0>
';
5 ;>
.t:
.~ -- U
0
-<
5
- ""1-'....~
~
I + 0> "
~ E.= ~ II ~ -0 I1"N 0> 5 :e ~" 0 .s: ~... ~ c":
s ~I- C .E
- (.) -.. := 0) "0 .~ ;;; 0> - .." - .
e
~ ~
~ d):=
~ Co ,~c: C
8 .~ "'i3 ~ ~
'-:' -=
;-"0 0
...0 = ?:~
U
'.0:
"0
d) .; 0
CI)
=> ,,5
u.a
~
~
~
-
Q.
E:8
~~
=>.,5
0>
~
=>
50
~
~
~
-
~
- ij
Q.
-~,~.
=> ,,5
~
0
~
d)
~
is
~
5
~
.~
8 I::
0
0\
~ ~
-
~
0>
'.
roo! :== roo! c:
.
II
~..J
I
II
-
111
Z
U
0>
='
I- --
~
-11
11
:=
toO
U
-=
U
::
~
1-"
-,",
'~
c
,
!a
...
C
d)
~
"0
:=
Q.
=...
~
t::
~o
~
-
.~
~ '.5
0>
I::
-
~;
~
'"
-,
'~;
,
.,. 5 ~ '" ,<,;:;
~.- - , ~ -;=
~ -"0"0 Q. =
- ,~~ 0> - '-
"
c
- ~ "... '
~
,i:t;,::,;
\ .
I ..
...
x r.'
.t..
..J
N
Q)
~
' -
q)
.§ -=
'"
,-
=
0
,-
~
aJ
0
. ~
q)
...
0
-
t:..
I.) ~ ~ S = :: 5
" c ~ aJ = ~ ... )~
~~'5 = ,-5O~ 0 8 =
0 ~
~
.?;
;:
- ~aJ
aJ
'"
~
e
aJ ,- -
~
'"
Co
~
~
<£
-=
... ~o. - ~
;:
~ ~ ~..J5 00\ ~,
~ Co aJ 'C ... ~ ... ;.
~
-- ,-§ '_w- ~
§
OI) aJ -= ~ ;:: ;::
,~
~ ca ,= '" 0 Qo ~ ~
)~ ,- Q.. aJ
- t:=
.,
I.),,
'"' ;:
-N'"
...
~ C .-~ ~ -=,-= 2 ~ <-
'"
~ .::
t:..~Qt ,
"'"
<~
O.,.,d ""!$ -~
~ ~aJ.,.,-= -~ Q)' 5~0 5~ §-
(/) In ~ aJ M ~ ~ ca >::: .P Q.. 0." « t:.. §
a - '""".,., ~ ~ '" ~w ~ - .- VI ,
N a ~ ~ - 0 11..2 aJ ~ a E. -= ,- ~ CJ Ln- .~ ;:
N
ax
~CI)
~
-.= aJ 0
II =
<-
...:" 0
00 aJ
0\
~
a
aJ
0 III 'caJ aJ
0 .c0 '-= aJ
c~-::iaJ,5N
5 -aJ NX ~
CJ 51.)
-:::
" '-~
~...
c aJ 0 -= M~ I;. aJ
"""'Co~=aJ-='"
0= ,0"'Q)0q)o "'~
:
~:~ ~ N ,-6 + ,-:= :0 0' '" :::;; 0 '" ~ o~ V) « 0 ~ ~
) - + = .,., = aJ ~ ;=':: ~ Ln lI.. lI.. ,~ ~
-~
V) ~ § 0 e N,~' ,: ,5 0 .::: 0 ~ ~ c5 ~ ("") oE- ,~ ~
a ~;: Co .,.,j 0-
0 ""0
- .,.,
0 ,-.,.,t.;:~~,=,~E
- N 0- ' aJ ... 0 aJ N NN~ ~ C
-5 -
~ ~ II ~ III <= 0' § ~ '5 0= .::: ;: 2C ~
- «x ~
-:;.
)(
~ -~
- ~~
'S
~
o-!$
o
~+ ~~
= --
f-- 05
N2;
+ ~ .-
III
I
>C"'Q).I-:'aJ
E
Q..
~
II'~
-
~lIo-"'
N
;..
"B~,_e
... ~
2; ..8
e
~
=
::
..,:-
V)...~;:3.t.
~ ~
~ .;::
-:::;.. ~ ;.. ~ o~' E. ~ ~ 0- aJ 0 .. ~
I.) ,- . ~... N ~ 0 c ~ o~ 0 ... ~ ~
~"§
"::
;:
~=
aJ
~ ~
~:gQ)'
I is.
~ '~~:I
=:'B
~~
Co ~
N~oO
II'~--Co - ::~2.,=~aJ,=
0 .= -~ ~~ a ~~
"a
~§
~ ..,
~~ "
'"
": ;.., E.
II
~
~~
aJ ~ III '-:= ::> .c~
~ = l II
~
;..~'c't5~
'S ~ ~ ~ N 5 ~"
~ ~
'-""" =:~q)
,- § .g = '" -",aJ~aJaJ
§ ~ '" <- ~ - ,-5 -
~
:I o~
.
,'-
~ ~ ~Co ~ 0-8- ~] ~ ~ ~Co ~ 'B cE .$., r;J. ;i

E
;- ~
=
IE aJ ~ - ,--
~ aJ 'S,
.-.=
a
N ~
'~
.t..
071:;
=
,-~ - - ~-
~C :: u
'- --= ~
'"
;-
~
.t..
--::; .
-'-' ... ,-:: -~~ := - ~
-
~
~
-... -~' - ,- "'... '- ...
-- ,-
...
-
Co
-=::
.
~
_0;"
'
:: '-
-...
=
~!!
-_w
0
"""""
, ";.I.;a,
'i.. " I ...
00-+
,..
0
"'-
~
-::: '. '",
--'"
-~ -- .:::"~ .So - .0=- e

-~ ,-
:.; ~ 0 N ~ ;=' ~ ., -= aJ
'0
~ S ...
~ ~
~
~ ~-
'-' ,- =-
~
E
~
aJ
5
5
'c
"'Q)
E S
Q.. ~ S
5 .- ~
0
"
rI) 05
0
...
,-
~
=
~ '0 Co ~ 0 - ,= >C-
.-u
...
~
"5
[/)
'= -= =
-= 0 ,-
2 '" ~ -
00
~ 0
aJ ~
~ ~ = = 5
,S
~
Q..
e
Q..
~
~
~
'~~-
-,
Q)
0
""aJ-
~
~
0
aJ
-
~
=
>
--
-.
~
=
'"
>
N'
M ~ ~-
q)
,<~~
~
~
'"
~ ' ~.
~
=
0 '-=
0
~ E "g.~ r;:~
.a
~ aJ
'~-
~
~ 111:.= ~
~
,-
.a ~ 0
q) ~ e ::
~
-5 HI q)
-.
0 co:
§ 2
N ~
- 0 '5
°c
=
a Q)
~ §1
rI: 0
'0.
"
§
~
0
~ ..s
0
+-
0
8 ~.9
N
III ..9
0
-=.g
-- ---
aJ
0
, 0
'~
c _
t= <0;;E
-~
-~ 0 -. ... ~ 0 -. "'... ~' ~
CJ...~ + E
',..
~ ~...~ §' ~ ~
~ --""
+ +
0 r ,- 0 " 0 "
2 '£ ~ ~ ~ N M ~ 1i1 0 Co
5 0 0 00'" ~ ~
§ '~ ~ -=- e. Q.
~ 0 :.2 '5
1
0 :5, ~ N 0
,-~ ;.c:-a
'""
Q)
c:: = '5
5 _N ~ ~ ,= N ~= >C
q) <= . N ~ ~
0
~
~
N fI) a ~
'5 §
o~
-
'0 .,
Q)
o'Q -
,. ~ Q) 2
5 '.c. Q. ,- ,- ~
~ ~ 0
0 - '-:=
-
~ ~
C
0
0\
00
N ~
a
~
aJ
...
~
~
aJ
~
~
0
~
II
f--
~
..
~
~
~
t.;:
~
-
q)
iJ\
q)
~
~
aJ
~
0
~
II
f--
-;='
'S
B~ 8. ~~
.:::
~
t=
_2 0
~
II
f--
~
'E
co:
~
~ - 1=
=
~-=
5
.o"'Q)
~
...
':'!
-~ ~
Q) C c: :: c II ... N ~ N - ~ ,~ § - ~ §:-
,:
~
oCC~~~~t=
,z ,g ,~ ~ .a
<= ,= ~ 8 ~
:: ~
N
~
z oC
~
N
~
~;:
5.~~
:~
- 5
~ ~
~ N
~
+
~:.=~
e
5"'Q);'=
~
-,
~
~ ~
~
~ ~
~ N
~
+ ;;:
~ ~ 05
~=,;:
C
t.;: ~
0
~
~
~
N
+ .g
~ o
~6.
0
~-=
':2
0
0
~
~
~.,
~ ~ Q) '"
Q) ..J ..J §
~ ~ ~ ~
,5
'0
aJ
~
'5 --=--!!:--::?-
II
~.-=:
Co ,=:
~ ~
~
~
~
:::>
II > -~ ~
~
aJ
,0 ~
co:
::>
II >
8. ,- e
= E. .~
~
II
0)
a
0
°s-
'~
e.a5 ..
-
...CoCo '" f-- Co ~ Q.. O'...~- q)-
E. 5 ~ ,~ ~ -g - § ~ ~ E. ~ § ~ ~ E. o',g ~ '3 E. ~ <= 5 "C..-
C ~ ca >< aJ :: N 0- - ca c 0- <0;; ca c tJ.
::'~ =, aJ ~
c 0 .
,- ..J .J £1J~ 0 d ~ 8 ..J 6. III ~ aJ..J g, HI ,5 0 ~ 5
Q) - - C ~ ~ Q) = - .-, "" ~ ~ - '""' "" ~ 0 - -,Q. ~ a ~ = 00'
:z:. - N "'" ,- ~ a ~ ,- - -- ::> ~ 5 N -- ::J..J"' -- 2 o~ 0 ,- °
- 0":- 'rt -8 "a '"' -
= - ~ QIJ ... N
~ ~ = e ,- = I.~
, '0;" '" ..= --
x.c ~
Co co:
~ - "" ~~ =
aJ ~
~. N
,-5 ;..::>
~ '-' 0
~ ~... ~~ g
t,o:;
r
..
, "
;~;;;~~
-;
4) .- "'"
-
~4) a~
4) -'
,
~ . u.-
4)
=
U I::
E
...
;::
.~
to. 4)
~
~
-' ;::
...
-. ~
=' ~: .
""""";'
..ti'i~ cc,';
-
cc
~ ICC
4)
Q..
4)
~4)
'"::
...
~
-~
~ :- - ~
cc ~ u -..~ ~ 4) .;::
""'"
.~::.. -::: .- ,;.; ~",'" 4) E ~ ;j
~ '""";, E
-~ > u -
" -, - 0
~"~ 'W
.-4) ., ,.. '"' -.," 0 ~
c;;"
, '-'
~ -
", u "
9 -
;::
.
"- -
~ ~ Q..
~ ~ c;;~,,; ~
~I::
=' N
-' ~ ... - 'C,-
".. ,...00
'-' 0 -", '-'- J;;
... - CD 2 '",.. ~ >< ~c~, ~N , N 'c =' ~ ~ (oj;;
- -~ ~ _'-0. ~ ~~
~ cc '"' = ~ u .- .a -x> xCI: ~
~
~ >-
E U
cc A' CO)
-- N ~
~ ='
= 4)
(oj;;
0 ~
J:i
0 u. u.
.").
',-
~ 'S .9 CD -;:: ~ :. .2, ~ "3 oci § .:g
~-=- - I::.CC X -~Q ...

~
,'; ~ >.
2 ffi ~ ~ ~ ,3 x ~ g ~ ~ §
to. Co 4) .~ "- v = ~ ::; QI ... ~ "
~ cc '= It .~ ~ - - 4) ct a; §- 0 8 = E "0 g c ~
to. cc 4)
u;:
U
..:r: ~
ffi ~
~
~
~ -
~ CD
)~
.=
t'" ct
.Q u u, 8. Cia.£ ~ ~
~
~ 0 ;: 0 '0, ~ "3 -5"O~o a ~ .~
~
~ .~ ~ ;:: ~ =' @ .- 0 2. 2. cc ~ - V) I:S .E ~ ~
U
c ~ ~ -a 2. ~ ~ ~ ~ .~ .3 t ~
- - - -- -.- --
,,""- ~;:: 1:;0'-' - §-u co.-
-~,.c> ~~EI::-= x r::! ~
~
to.
"='=,
~ '=
c
-
4)
.
u
',-
-
~-4)4)-
"'"
- ~
~
4)"
~...
~
5
~
~
~
)~
4)
I-
;>-
-=
'=,
4)
,~
"""""
- - 8
., ~"i3
U.'~.-
u
-
.-
"'"
..
4)
-:::
~
-~
-,
::
~
-
...
~ u.::.. :: ;:: - I:; ~ cc I:: U, -= -= 2 v ~ t'" ~ ~
~ ~ ~ .5 )~ .1: ~ ~ 8 cc -= ~ ~ ~ ~ ~ .- ~ .
~ 'U 'U
~ ~ = - ~ 4) 4) 4) E u 0 0 ~ '""Q) 4) ,-~,
~ ~ ~ ~Co-~ -= 4) Q..4) ~~ ... ""

.~ t.u ~ ~ R ~ v a: u .g ~ 4) 4) . ~ ~ -= W
~- - -~~ E ~ ..9 ~
~ .~ ~ ~
- 0
~ ""Q) ~
,
". ~
4)
~ ~
~
I
~
I
01::::;-
", E
--- I:: ~ ~~'a;c3
~QIg ---
c
~
-
~ -~ - -Q,- ""'.,"- "-
"'""'"
~"::"
~Eu
:: 4)
Q ~
c
N
-
.Q::;
4)1:;~
~ E
~
.5
4)
QIJ
-
=,
~ .- .- 4) 4)
I .-.::
U
cc 4)
'"
2",
Co E
4)
(/) VI - ~
s;:
~
, . - ",
e~1;!; f;,;. ~4).2. x § "£~s- ~
x .
- ~ - - Co.-
'"' ~
~-~ I x 5 - -= ., u ~ ~
r- ~ ~" - '"' ~ - - "- - - - '"'
'-'-- ." C=N

O ~ .:: I , '" 4)'u;) %:..'
j k~ ~ ;:] ~ ~ ~ -[
-~ or, --- - 4)- . "r"
4) -u ,.. ,,~"
. -
~ - ~
~ .~ ~ ~ .-
~ ,
.'~f:!j;:{",:;~;
~
~."= X:-, I:: U 0.. = ;::,
'" - 4) ':.{.
, ,-;- E v (i: >< .-

~ - ~ "';4) ~
~.. '"
4)
:;,. ~
0..=""
Q)
~ ~ .- '" '-I
" i",'i., "';;""~,~~

- 4»> --- --
.: :: = .= ~
-
: j ~~ ~G~J"~~ ~ ~~ I ~"'@" ~ ~.~~.
0.. U c!",&,,;:t't; t.;: . = - ~ ~ ~ ~ ~
-; ;, cc '::
,~""~._:. .- - U - '-'- a
CC'CC ; U ~ s;:
~ u -"= co
Q.. 4)
> cc ~ .= '" 4)
.-~
.- _N"'(6;>- - -=CC~
= .- cc '" OI)'~ ..;.
'"
Q)
Q) .c...
Co
cc I:: 4) .-
Q ~
~ 2
0 .~ ICC
4)
4)
- = . ~
Q)
Q.cc...cc
~
4)
""Q)
8
4)
4)
g.-
~
a ~
U
. ;1.1-
' ,
: '~~
.~
:s
..
~
t:
=4)N
~
>
;:
~
=
,
-
g. ~ Q) .~ I:: ~ -fi I ~ ~ "'. ~ '
~ -~
-= :E ~ cc =' 4) r2.: .~ ~ 'Q. ~
.- :"",
.:
~~-Co~
O u
CC
4)"04)
"'" 0 ~ 1
I
..
~ ;.)
'"
=
u '-' ~
"'"~o 4)_.0" I ~ ~
Q) Q) '" .1:: ~
Q)~-C ='
~;:: ] E4)Q..
"E
o ~
--"E
§ '8 -. ~ a.c ~
'c E
.- -
"Gj Q) ~ Co -..3";:§ 0 ~
-.- - .
~Q) Q) "., --- 4) ~ - ...
'o.Co '"
~
"'~u'c V) (oj;;.E ~.- Cov~ "'
"'Ou I
~ .E. . e.4) 8 ~c ~ .g -g
- .- ~
',;:;
- .c c .~
...S1-
-J .g ~ V)
a , I
oJ (~ -""',-.' ,;::
.
.~
~ ~ ~ Co ~ I:: = N
N I ... ~ ~
J;; U
.- Q
'"
".
"
a. J:i
- ,..-- Q.. 0
-- = \
- '5 a. -J ~
co.':::~ ~
0 ICC
I::.~ 0 ~
C ~ 4) .-'cC u ~ I:: .
... ICC II ~
--
= ~.2 2 0 .1:: -= 0.. --- ~
~
~
4)
@ ~
.:=
~
s;:
u
4)
cc
Co t:= 4)
:'
,. :"
-=~I::I::4) 4)~'" V) ~~~~ICC" ;;;
~t.;:='4)J:i
cccc -I:: . ~~I::
,~c4) A "foO '"' ~u~ " 00;'"

"'
~
0 0..
"4)0--- . .-(oj;; N ~ 4)~U """c
-""4)U4)
~ S ... ICC "!r: 4)
I:: '""" 0
E
N x -..3"- ~
~ --0
'al::(oj;; 3 cc 4) ,:::.
cC""" .:';;,
Q) .- cc - Q) > Q Q V) . ~ .- I:: ~ r;: .,
c U - 'C ~ 0 - '-0. C ~ ~ 0 ,j4-
.= cc = 0 4) Co (oj;; I:; - ~ = N -= .. ?
8 4) \,) 4)
,:!i g.:c ~ ~ ='
= cc - N cc 4) ~ 8 e - 4) .t '?: '0
- U ., - .- - 4) ~ .- 4) "
- - . ~ . - ~ 4) - . . ~ ICC ~~ ,
E -
.,. ~~ ~ I:: ~ ::; - 4) ~ - N - c'
~ u - I:: '" Q.. '-', - 'C - 4) cc C) ,~ ~ 0
~ 0 cc :;:.'= 4) 0 4) ~ ~
0 0 C cc ~ ~ Q. u 'C o. 2 ~ ~ X"
~ 4) ~ ~" 4) ;: cc cc
- t.;: ~ 4) ~ ~ i.. ~ c, ~ ,~ 4) 0
,~ '-' o -'"-. Co, ,-

"to ='
U ICC cc ,~ 4)" ~ ,. u
'" Co ~
~ ~ r 4) '5. {'. !:; - ...
~ .- u E ~ ] 4) ?r ~ ... 4)
E .Eo.! ~ Co
, \ .
I
~
--
~ ~ . ,..; ... ..: -2 ~
-Q) ."':= ~ .~ 0) -= '-= 0) .-
..."'"=","- .- = Q) 0)
-"':= I Q)
""'="' - -= Q) C
;- '"' .g-
~
-u .-
~r
~... """-e
~~0"
=
E
...... -0
0)
- ~
- '-=
Q)
...
~
~
~ -
rJ)
~
...
-~ -~
t) -0
~ .-rJ)'~
-
~
-
§ 0)
= Q)
""
8. ,5 .S -""
~ e
- .,- .- ~-
."'" ~ 0) =
~ :.0()
...'"
- 8. ~~ ~
~ 5
- - .5 .,
0
"$
,Q
.8 .-:.;.
c ~ ~ ~ 5.5.- - S .-..2 .C) ... ":3 a

t)
..2 B
~ 0)
~ -5 's .~ .E '
,- - -~ -:;
"'" tJ ~ '8" '" .=
=c:=
:: 5 t) .-
~ "'".s
= 0)
5iJ."':= ~
...
-:;
t)
'" e B ~
"'".~ ~
~..2
t ~ t)
=:I a .2
0.
~ ~.s,.;'~
t) "'" ~ Q)
"C
~
8 .c: ~ ~
-§
'{S .~ ~
~ 5
0
t)
0,;;;
:E'~
-0::
= '" 8 §
~ .5
tt) 5 .-~ -g
t) .- Q
0
'.;i, -a
... ~
5
~ ~ '{S"
... ~""O'c ~
0..
0.- co.'"~
'd) -9
';;' Q
'~ ;;, t) ~Q)
Q) ,~
~ >( Q) ~...
.-=: 0)
0..
Q)
0)
.s
t) -0t)
c Q) ~
o ,Q""
~.E-
.- ~
E
Q) - .~
.9 ~-
... ~
- :! -~
.~
~ 0. =
-
~
~'-'
..
'
...
-=,~
,
-a
~ .5.c:
... ~
;: ... -
t) ~ ::
'" ~ t)
-6
~
~
.-'
]
Q)
5
=
"Q.
5 =
E ~ "0 Bee
- ~
~
.~ ... "'"
= - .- ~
~
.- ...::.;;.'~ ~
"'"
>(
0) -0
N
0) a
OJ -0
--a
§ ;5
E cO ~
t) - ~ =
0.. ~ -5 ,Q
~
~
~
'"
.~ -
""
g
§
~ >
~
~
~ ~~;
.-= 0.. 0. 0) ": '" ..g N C;; N £:
:;- ?;; ~ ~ ;;, ~ ~ § 8. "?: rE; § < ~ ~ '0.] ~
E j:a g ,cO ~~ -;; ~
N... ~ ~.~ - - ~ t) . - =~
] :] ~ ~ ~.~ ~: :~ ~~~~ ~ '.;i0 ..E ~ ~~ ~
"" or) .- Q)""""
:g ~ ~ ~ .~
=.~
,: ~ ~ ~ -O.c Q)
~
~
d)
...~
~ e -.,
~o..~t.;:
g a ~ t) O)
-=
'"
,
-
0
-~ '"
~---=
-= -0 ..2
OJ ~ "'""'---0
..:: ., ~"""-0
=
~ -= 0 '" ,~-
C
o.."'
~ e
E ~~O)-
'"
,,'" a
0 Q)
-
~
-;:;:
~ e a E ~ g ~ e 5 = "G) ~"O ~ -g ~ ~ 5.
-~- .v= .-
E
d)
= .~ "'Q ;: J(\I -0 .-U -?
- --
'" -0
.-g..- = ~ a
'-0;;; Q)
~
-
c -a.5 0. ~ ~ ~ ..- '- '8" d ~ E t'.
-a
'"
= d)E - 2 -a C
t)
=
~~
t) C
g ~ ~ ":3 8 .=
... ~ E"Q)
~
.~ ."':= '" ... ~
E
~ xv)
5 -'(;
C t.;: 0) ~ 0) Q) ~ Q) .GiJ
E c "'3 "-6 So
J(\I
Q) 0.. .~ -= ~ 0) 0 E"3
t)
I ~
C ;:
~ ~
'"
~
~
~
~
C
co..",
5 -0 -~
.~ ~
"'.
~~
.i:::. .: .'2 ~
""Oi E
-0 . ~
0
'"
~ =
t)
..9 .2
... ...
-:; -5'"
0)
.C)
"3 t)
.-
'" I/) ~
.2
'"
c: 8 = - -
~ -
0'"
0..
~-
~
:=
t)
~ ~
=
~
~ E
~
c
1'\,..
V"
~
§
.g
"0 8.
~
.2 ~
&; a~ B
8 -= .~'r;..
.§
: ~8. ~~ ~..e 8 ~ ~
'd)
E
t) =- ~ .~"O
2 ~ § .5, 6
~ ~ 5
~ :~ ~ .~ :
~
..: .[ .g go 5 --a
~ .s XU
:
;.§
-
,'" t)
::.- .c 0) t) :=
~
~
~ s:
... > Q) .2 ~ ~~ 0 '" 0) = ... -;.= :- <
§ ~
gO)O 0.. 0 -U.c ~ ~
= u
U .5
-2!;:!.. -2
=
t)"G)
6
~ -v;
C .2
~ ,~ ,Q
t) 0
-=
~
0 ~
o...r;..'~
5
"Q) a. ~
~ -0
Q)
a
t)
'8 ."':= '"
= -£ ~
-0 ~ .><
~
,~ ';;'
"Q)
...
~
8 o...c
=
0)
N ~
t)
.2
t) =
E
==
Q)
'"
= .9-.-
C
~ "'G ~
."':= E
~'s
~
XV)
-
0..
~
>
~
~
-- - -
0)
...:- ~ 0) ~ ... t) ... ... v~ - .- t]) ::: t) ,.-,. -0 ~ Q) .- ... I OJ = 0) > ~
-= - = =. = "" = -0~...,~ ... a.~ ~

-g - ... ~...-=""'-~Q)
---
~ ~ = ~ ... 2 0 0. = ~ = C e g ~ E 0 0) ~ > 0 t) .~ ~ '" g ~ ;!2 a ~ ~ .= ~
cs. .
-
...
~ ~
0 d) ...
~ ~ " 0 t) rJ) t) -'
--- Q) .~~ -0~ -0 .'" .~ ~
~ '"Q) ~
0.. ...
Q) "'"
Q) -t
N ~
~ ~=. """~.,Q)"t) ... .,O._t) ~.- .~
~ = u = ~ N.- OJ.- Q) C 0) +-.
£:. ~
; .5
~
-g c
E Q)
.5,-= 8
,Q
-v; ~ .~ J(\I =
~ Q) ~ 8 -=
2
Nt).
,~
~
~
E ~
~
5 ~
C
E
~ 8 ~~
0..
Q)
-v; .><
'"
-0
t)
Q) -e
~ ~ ,.E.-
'"
. -g ~
c'"
Q)
.5 ~ -e -
..9 § ~ ~
"-6 B
C ,- a ~
1Y: .",:= .=
~
0-,
-= - § -
,.. -< 0 d) ~ 0 ", 0 ~ ... 0) ~ .- OJ ~ . . C -"Q)'~.E C '" t) -= ~
.- -
-cO.--=
~ u 0 t) < "0 ~ 0.. '.;i Q.. Co -= .9 ;.. ~ 0. ~ 5 .::: 'S ;;. C-' .c <... t) C .= 0) .;s. >( = ~
'""
'- - -- --
N
,-.
~
t) t)
=
'"'
I
= J(\I .=
v~
t)
~
C
.s u
.- '"
'.~ =
E =
.-"".;i~
-
t)
0 - ~ -~,~
.,
N 0.,.-,.
--"'1"
.-
Q..
~
t)
N'- .,...
"""
. 0.. ~
t)
Q)
-a
C
E -;-.
,.
~
0 ... ,- '.s 0) ... ~ -0 ,~ e.-:, O) ~

t) .~ c,j -.I ~ '" --= t.;: t) E a ;.. .~ -u ~ -
~ =c 'z."E a) .§ ~ ~ ..E ~ E ~ .~ ><~ t) ~
-~~~t)
,5 -0 -v; > < o.""bO)
~ e ,= -o.;s.
0
t)
0..0)(JI.I0),Q
'-= -o~ ~
;IOi_""!i""""~~-"._:;,,/ "",,""",~--
.-~, -=
;::
- ~0)
- ---
~
-0. ... -=
0
--.~
-~ ~
.-- -
- -- -= -
-,
",.
.--.,.- - .- ~ 0. -~ ~
~
.-~
~
-
a)
~...
-
;..
Co"Q) 0)
-:;-:;ss
-a=~~
;..
s~
~~ ~
0
§ V) ~
.-t)...
,~- J(\I
-
C
.;;; '" N 0 --
'-' XV) XV)
-w -~
-~
-
0
... ~ ~;.= N
~ ...; 0
C
0) ~ ~ ,., ... ~ N ..
,...
~ t) ~ -0 ...:. '" '" '-" 0 E Q) x ..;::
= 5 0.. 0) = ~ .= C - :- ... 0 ~
E .c: = - ~ .- c ~ 'r;.. c 0) ~ ;:
~t)=,Q-o..c
~ N -a .
-- a > ~
-.
='" (j
0 e- ~ o
t) 0) .0
.2 ~ ~ J(\I;.. Qt)
'" )(
t) '-= t.;::- 0) '.;i -0'- Qt)
~ ~'(;eN~o~§ Eo..9 .::
d) 0.. = Q. Q)
I t) 0 :-=.- c
a ~ g ;!2 ~
.- -,Q §
sob
~ .~
0) o..'~
E
~c
5
- -= -
N 0) ~ '.;i == t) a.. ~
'" I -=" o.co
~ =
0) ~ - = ,~-
C ~ Q) 0. .-t) ~
0
N.
N
0
'-J ~
~
.
=
e "Q) -0 ~ "'" E ... 5 5 v,. - ... x ~ ~
...'" 0 O)~' 0) ~ ~ 0 0 1::
~ _0 ...",N~)( -o~ ~ ~'"
'" '" u 0) t) .- ;.= tC 0) t) IIJ - 0) ~ ~
-8 .. ~ ~ : ~ § ~ ~ ! ~. .~ fi' U ~ ][ ~ g ~
_
.~
.-6.2 .-'(;"
iIi~-o~~O)e ! 8~ -.!!.J..-rn':;;"'
I ...;..,-:-0) - a .,
o~
-
-~
~
...~'"
t) O_M -",
~ C ~:= '" II
~
rn IIJ ~ ~ '-J ~
"3 :='.c:.;j .9
0. "Q)
E
~~
... .- ~ :-x<'-
-0 § ~ 8
-act)~"'6Q).-
0) 0
-0 t) E ==
Q)8".&).&)
t) ~
Q. '--'
"II
rn !!:..-
""
V)
'- ~ ;:
"t: ~
::."00
.,..
-- ='~o'-~-""" o..~ C:C~~C;;

.~
u.,
d)
~..
, E t)
..:
'.;i "'" t) 's. t) ~
~
~
E'c;
~ ~ ~ ::>
... ... ... ~ rJ)
:;;:':=-:" ~ 5.
~~
~ ~
,~ -
.-
~
= ...0)= ,~.,- 0) ~ ,.-,. 0 E 0
~.-;..'"
~ - -o-~~ -- ... 0 --
I- ~ '" ~ '.;i '.;i... 0)" 0) V) , , ;:
Q ~ .. ~
'" ~ ~ = ==.9 t)~-a
~ 2: 'S .- 0) Qt) 6 ~ ~ '-=
2 c; 'u;. 5
Q) ~ ... 0) ,Q
- u
'"
~
E
'"
0
0
t)
,~
N
N
~
~
~
~ £:
~
~
=-.- -' ~ - E ~"" 8. .~> '~ t)

--
-;-:~
~c--a-~Q)...
-,p~ "=,,,">-~I I 0)='" Q)"':.o;; ~.
0. ',; ~ § ~ ~ @ go~ e c ';;' S .5 x' ~ £:
"5~S~s"Q)Q)"""-=~d)
-~~",Q)""" Q)?t)Q)1;O
'"
~e
Q ~ '-'
.= ~ '" . rJ) I rJ) 2 > .a - t) ~ = Q) ~ '"
~E,11~Q) t)E~~t):=~ 5 ~
.: 'C; g ~ .2
Uo.t/}t/}~<:EQ.."-':ZBO::1S
~ = ~ u ~ ~ .$ e ~~
c ,Q.2
"'G
t-
0-,
.~
'" Q) -- c ~
'" ~ --
;.=. ,-c ~ -
~
d) -0 ><>,.-,. ~e e I~
= ~
;-
- .=
- ... ~ 0)
-.c
0"
-
~
...
0
Q
0)
'" ~
t)
0
b-
~
...
.= -0
0) "'"
0)
~
"'.-
-0
0)
.-Q)
-
Q)
"'" ...""
~
-'
:!
~
XU
V)
-
. OJ '"
!\~~
: '::t';~:~ ---
,
.'
I
..'
,
... -~= - --
= ~a) C-""-a) .
=
a)
!:: ...
~ u~ -= ~ ._= =", "i
J 0 ~ -' V" ~ '" - ... ""
, =: - C
.- ~ -+ E
a) a)
-~ e
-~
c ~ ~
~ -C -~ a) .'.'
--e
-- ~ ~ -+ +- So ~ £~
a) := -"'"0 "
--
- .-
- --
- C '" ~ ,-- ,.. "::: C -.. := a) e a) co. % :",;;'"
'"' ., '-' '-' '-' .. --" u '" -.. "
N "'~
.= a) ... '" a)
e £.
=::
.":3 >
t o
X>
u..
xC):; X.-ct
u. u: '"' C
~ -Q oS .2
:= = co."0 a) a)
"
e
~
bO ~=' ::
~.2:£ -- ~
U
~S..s-~.2 a) ~ -- "._
a)
'"
- . X
-~
,£
U .~
..,.
.2:
~ --~ ~ -0
-5 ~ e "Q.
-- = ~
.2:
>( a)
;'!"
oS
.S?
...
e
'E
:--3~"O
a) -Q
":3
~
§
!c -.::- ~ -E
GI
0 :=: C
~§
~
~ ~ '0 -
8
~
~~
~
-8~]~~§
","O~8aJ~
5
Ie §'"
- K- ~ = ;> ~ ;
-:=
L- GI C
~ § :-
-c ;> a) U
-
-
... ~ U "tJ C C ~"O ~ -5 ='
0 .S? -m. ~ 8 '6 GI ~ §
g a)
~ Q. < = 2 a) fb
e ,
;-:=
~
- -I:
:=
U C
a)
'"
-.c.
~
\I) ~ ::
:: --
~ ~ ~ ---.c.
- C
=' --""::. ~ -:= --=
I<U
~J
'" U ~
--='
e
--
1 <
~
-.
, x- -
4:
~
-. -- e
- c~' a)
..s
~
~
a)
...
.6
'"
C
a)
co.
2.
~
a)
'"
::.
~::-:::":3 g
-~"O=
~~~"'"
-- ~
~ :: C oS
0
-g 0 ~ -8 ":3 ]
~ i1 ~ E -
~~co.
= --u-..s
0 C
E - -§
=
a)
t
,l -""
~+ ,
~ ~"" a)
"ii bO
~ os'
g
C
8.
...
~
-g
~.g~ -- ~
:- -g
U a) U
~
~ -8
= "i)
~ ~= U
_2
= -= -~
'" C
a)
,
~.';
'1:C,
",
:.
,
~
=-
I ~
Ix;>
C
--
=-
+
C.?
8 E u
§
=.(U
x~ = := _e ] ~ a) -8:=
~
0
e ~. .'>~
~ §-
-.
a)
-"""-8
~...
'" -2
~
0
"'Gj
-~
-'§
e !~ ~ .~
-~ ~
L-
C Lg- QI
-g
E
~
Q-::: § 0
~ ~ = co.
~ ~ 8 'S
'0 ~
--
E
C
~ .£
C-
.~ .£ e C
e ..s ~
a)
""
e
-
:b
_c
B
',=
8. ~
~ 0
-
t;
I<U
-~
-'
-"'--6 -;..c
- -""'.::= ~.&:I U = -~ tt -
-
(.) QI"OQI ~~ ~ ~'-;"""-
2
4: 0 0' ~ -
~ = = -8 tt g
I/) UI UI ~
-~ -= ~
-~
--
::
§
- U
2 -2
~ ~
:= ~.
I<U
-'" ~~:==="'='"
a) a)
~ t'J ,... co. ~ C C -~ S"'Gj ~ a) a) 0 C co. "" c::
. I e ~ c."'-:~
.~C/)-=
.5~~e$
- -
.&:I
.1
C.? II
:= = II
;>:i:. = ~a)a)~a)"
1= '"
c '"
I I
co. '"
I I c-
~
--
-m. a) ~ 0
0 ~-r;;~~'8
1= 0 =' ;:. =
co ~ -~ '" := 0 ~
e ~<
N a) ~ ~ U U
~ ~ ~,~ ..s ~ U
c.; ~
x;" .g
L:..
~
,...
~
:::
!#.
u.~ C -
~ t; -~ ,.5 ~ X ~ :#. -8
-
~~ C ~J
-- -3 ~~ -+ -+ J:' ~ N ,- Q-
-
~ -~ a) C ~ ~ U ~~;~
-
. -
a) .~
~
a) tt'"
Ie I/) VI a;: I/) X>
u.
~
--
-= ~
-
C
-I:
::
.-
::
~
"'
-
~
va)'"
--c
-0
--
.~
C/)
'oJ
C
a)
N
a)
...
uco.
'cc
I..
~
--
~
,~
l-
...
-= -
'" -
I.. a) ~
'" - C
~~
.~ U = ~
c;-~
~ a) , ,;I; c ~c
~ "0 . ,,;c ~.
-. '.
~ :=]5
)~
-- N
a)
,
"$ ~~ EG
--
~ "" ..a -'-
,
~
~
~
Qj
C
:=
~-
~
~
a) ~
~ C
0 C
I
~I-
,~o"'iS--
=-= --
~ >
<..:) -Q.~
a) a)
--
~ > N ~ ~
~ ... -=
~ -~
~ -5
- "(': -
.~
.-
.., .-
, I Q
I.. t; a) ...
~
'-I
Q
u
-.c.
~ X
~
::
~
-0
co.
~
ti1
0 X
<..:)
~
co. 0
a)
'"
:a.
~
..
cc~
c,
'S ~
~
~I..t)
'"
§
~
I- (.)
(8 (.) ~,::
-::~
'0 X
~
5
a)
X
~ ~
co.
-c:
0
'~
<..:)
N
~
§.
-'"
0.2a)
--.£
g ~
= toe "..;!,~
I
' "':
~i{
-~
c '"
.~
~
~
'oJ
~
g
.v
E > i
M .~
]5-
'
~
-
.g
-3
a),~...
le
E
a)
ua)
-!:...'"
XC) ~v
~
X
e ?S:a
e ~
,~ .£
U
-~
-'gi-
a)
~~
,,""
r..:. ~ ~ - cr .c"O e ~.&:I ~ a) "-8 ::
~
§
~ ~
t:
=
:=
c;:,:
~C
::- ~
E
C
:= 11
.,
U
~
e
"":I ~
q)"'"
co. -5
I
a)
...
I
5:
~
co
(--
~
C
1
--
U
~...
a)
1 Q<2
C-~
-,<
U
C
~
, a)
::
- 0'-'
0'0" ~
a) -5i:,
~ ~:-:§
§ 1 ...e
- £ a)
'" --~
-~ :=
C Q. ~:: X'" 1 -- ~ - U
. ~ § -~ a) (5 g E ~ /@ ~
~ a) .~ _2 -~ ~ I 1 ..s - --- II
. I- '-:e Q. .Q C '" II
N ~ - ... c 0 := -- 0 0 .0
, -- ~- ..- -
~ 0'0 .- 1 "'I u:= 0::-<
0'0 (.5 ~ . ~ ~
~ .
... a)
!"oj := ...
~- Q/) , tt
. t; ~. 1=
-- -5
~
~~- f ~--- - ~!';--
.-
- ,
\ .
or,
~
~
. -'~0
...
\
~
a
91 9Z Y ~.
~
~
~
'~
~ '
f
')S
x
~ ~
o~
'-~ -
--
~ .ft
\J
~
"
I ~,
, ox
os
x
... ~
~-
~
'\3
~
~
s:
."
WS x- \J =:
x ~- ~'"
~ '{~ 'I~
gry. \3 "",ii. .,.,.
a: ~ x ~ "!~~
¥,. EZ 9ZY. E c.-:; ,,"'~
~'D x It ~ It "0 ':
-
- SOZZ'Y ~ ,-
~ ~
soa.o "-:~
,r~ .,.'..
--
-- -., - - /'1.- 0.
-- ., - -.,
~---'"
--
--
-- --
- - ,,'
-- '~-I-- '"' --- -,~-- -~ ---,~-
-
-- --"'--- '-' --., ,~- --- ,~
;=;= E « u "" x ""C) GJ E -= ~ -u 'fj -;e 0

'"'o.'~-
S t;.:;~,
~
--
'"
:-,u.o~"",~.,~
-=-
:;
to:
.c
- - ,- E
000 CI:
-'~.,,-
-
~ -=-.
-N- 0..
-:.:
->
- '"'~ -cdN 00 --.
~. ~
x
~'~ --=
5 ...
-", -
uu-;e
.! '-. ~
~ ~
'" '""" ~
i'-'c
",-'~\i
c.", C
,
,
--
,~
"U
to: ~
t..g
~I-
-t:
= ~
1-"';:-
0
000 0
"" --;:
.E
"'" .r;;
0
~ ~
N
...
0
00001-1-'
~
-t: - ~
Q
~
-
J
y;o
x
~
--~~
= ~
~
- I-
.
~
-
=-- --= ~ "4) ;: 0
c-
:JJ. Q. CIj = -5 '" ~ ~ ~ Q. -c
-=~ 0 '1;;~'- -~ ~"""~0°
"'- ...", :Z -~.~ ~~ 5 ~ -'-'
-e ~
Q.Q.~ "4)
"'.~ ~I- ~-~~
~... "'-r.;:
~,..~-,~- 5 is~'" NtI)---
~~
~ -;; IE."4) ;: ,-,' ~
~ -:f
-9-
0 _-
""
~=-O;)
~::. ~ ... ~
-
>
-
to: ~
:: ~
t: ~
=~
\.I;:
to:N
\-
~.
~ ~
~2-t:0;)...
-,.0 ~ ~ >
\-caQ
""
;:
=
.~
~
-;e""
~
~
I --,~
""
0;)
-s=",~o._""C)
= ~ = ~~~-
-~~...~~...
~
c.;;: "4)
0;)
~""
- 0;)
~
~ .c
;: 0;)
-~.c
~~
~
0;)
~
:.:...
~ =
N
...u~Q
~='"""S
~
~
~
0;)
..9
...
0;)
>
~
+1
~
I;;
'\3
'-'
;:
N
+1
'5"
'"
~
5 '" ~ ~;: C - I
-
r
- ~ ,- --
~~ 2
~ =~~"'o
~;: '"
°E"s
""CijO;)oe
§
= ~= ~..g.a
Q.
--~
~
u Xc. --
~
<, ~'~-="o
!:: 0;)> ~~ u
~
~
;:
\J
x~
~
c.,
- _
'-'
~v ~"'"- ~O;)=00;)-=--'" .=.5,~-"'0~ - ;:
...
,.'" - - '-' "--"'", '" - - ~ - '" ~... --- --;:Q.j..0;)Q,.\- ...
.. ""-
x! ~
-- 2 -5 -~ e ~ x:;: ~ -~ .§. ,5 B ~ ~ §. ~ --§ ..g ~ .,; ::E
>
0: -;;;
~ ~ - ~
-=
.S!. 0.
-..
= Q. = "".-
~
'" -::
":
'" os:-
~
<£ ~--
U
~
0 ~ -
-=.. ~
g ~
~
~ :9
--
os
= .5 ~ R '"
~="'
~
~ 0 ~
-~
= ° ° = -- :c'~
"$' -5
-§ 5:5 5 g Q.
~
""
0
=
~
~
'"
s .
~ Q. ~ -5 = ~ .g
~ 5 ~
0;) ~
-=
-",-"","""
'" ~
~
~ ~ ...
= "3
° =
'"
~
-c
Q.
= N a P - M-
:5
~
~
x>
I.:J
[ -
'
-(..,
-~.
x>u.
~
~
'\3
S
\J
~
~ ~
to: v 'S
~ ""
- - --
~ ~ -= 0."" a) = Q., :. 0;) 0 0 ~ i
-
-=
Co;
5 -;:;
e~
~ -::
a) ~
~
§ oS:?u
'" -'"
u
~;:;:
Q ~ -c
<£ S -S' ~ 2 <£ , -u '" ~ -; ~ ... .e
.- ~ ~ ~
e .-
x ,5 -c
Q.
- 0;) .Q
... -.-
=
~
-~
0;)
...
,~
~'
~
o~,
u.
~ - ~
~ I ~~
"
ur
a)
'" -0 ~ = ~ u ~ = -=
'0;).r;; ° --~ 5 £'i :>
~ ~ ~ ~ 0 '=" -t:
X ::
u-c~ ;: ;: ~ a) N;:..c=
= :.: ,... 0 - -0 ~ ~~o=", x: ~ --6,
~ / ~
\3
~ - 0 - ;- ~ I/J -. ~
- -
vvc=~;:;:-o-~==~"'~-", ~..,oc'" - '" '"
os
Q. os ~"'~'-"4)l:o --~=="'U - '"'"
-
N"'~ ~Eo ~"'=10;)~;:0;)~.c e',.g~O;)- <::> "E
a)v
"" ~ '~-QUa)
"0 ~ ~
'---t: -~
'"
a)
- ~
a)
N
'
= a) ~ -" ...
-
--'-"'_."'-O",~~~".r;;-;; >
C a) ~ 0 v 0 -=.. .
ca -=
s CIj
~
>
"'"
~
~
;; > r"','
..
-
v .. ~ '" ~ > \- ~ -0 ~ C 0 0 i,!'
0.-'- --- .r;;--0;)~'" -.:;- O;)'-'-a) ~
§ ~ .Ci.~5 ~0 ~u -~~ E Q0;)':; ~ ~~ Q.~ g "8 ~
~ 0 -c
l'i: c:if
2 .- ~ -"§ Q.:2 "C6 ~
- ~ ~ f
-
~
... u ~
= 5 !:: '" =
C) -~
j ~ 2
-0 0 ~ 0
,-
5 0 ,~ 000 5 ~ ~ g ,..; ~ :~:1
§- a .- Cc~
\-
,-=::v- I- "" V Q. ~ '-',-=-c= -- 0 0.. ~"'a);: ... 00 ~ -0 ~:.: ... -~ ::

.t: ,: -;;
= O;)~ :::;
~ , ~,"'"
<I::0--~
Q '" - ~ 1 ;c.
N "';...,: 05°"";. ,.' ,':
8 ~ "'i:~
..;. ~
a) ~0 .
' ;
~
!~]
~ = ~ " ,
(~ ~
u '" \'
...
6
.
r-- -... -= =.&;;. ~
,,;;;:.=.= -- -vco-
:= '-'
:t"'~Vt)
~ ,.. -~
~.
v
..0 =
----- s -
~ ~
"l; =- -= :e:
~ ...
:... ,~ = c ---
~
...
~
.~ ~
...
~
.- Q.
~c 0
'-, -
t)
t) ,..
-
~
...
'::
--
;) ~ --
.!
~ ...
~
~.~
~
-.
==
t)
0 -
~
..
:::'-..:'"-!.;: « I.J ~ ~ ~
-
~ E V ~
...
~ --
,~ [/)0
(01
-(':ot)-
-:
- ... -=-- "~-

-=-
- .-... -~
...
~
-
-=
If)
c5
-,..
~
-'
...
~
-
~
~ .~
~
~
...
~ -~ !'5. ~
C
~
=
~
Q.~
t)
.,
--
---
..:::
,.
~
..
~
.:.£ ~ t) "5 E ~ - ~ ~ N ~
~ "Qj ~ " ~ I.J ~ -0 "0 ""
- - -e --.-
C '-- ~
.. t) - , -- - N
~
- -~...
~
--
~ '" ~ '-:- ~
,. " c- .-
~
(':
= --
= Co --
= ~
--
~ -0 ';::"';,
... e
,.. -,..
,..~- ~
= 0
0 ~ ~ C C
V t,j.t: -- .,..
-o~Q.B-= E5 ~ "'~ ~
,
-- -
-- '- - 0 t) ~ ,.. ... '" ~
-= ::;. = Q. t-=:
~, .. - -""'
-
= ~ (': ... .- I.J ~. 0 -:. ~
~
-~- ~ - ~
- ~
'"'
-= ..
=
=
--~~~
~ v
'"..: =
...
'"
...
=
~
=
~
'"
~
~ .2.
-2~ ~,(':
Q. to:;;
~
~
...
I.: ~"'.-
~
"-
~
~
-,.",
-I.J ~
~
~
v- ,
~
~
::: "... --- ~~
'" -
-U;...
~
~
;>.-
Q.
~
~~
~
""'
-
0
-Q
~
0
.. x
~
-;::
~
- --
c u ~--... --~ e)
u~uQ.v
=:::=~~
(01 ::
.~ ~...
~~-
""
~
~~--
-'"
,..,==~-u;
- ==.,
C
~
.,
~ ~1. ::
~
~
:.:
"~, - - -
~ .~ 0 '" - ~ ~ ... ~ ~ '" "
--
:.:: ..
v '- .- ... --
=
-- ,~ ~V1 -~... '~~.= ~ '- C~ - ~
:: t)
X ~
-
~
'- ~ t,j '"
= ~ ~ v; (': ::: L.: :.:
~
~ '"
~...-
:::.~~=~
~ od
- -~
...
~
~
.
~"
~
'..
-~ .~ -- ",'[h.
e)~
--
~
e)
a..
~
:=
-;:
.- -- - .- --
--o;. '"
-"':::-;-'~ ~
~~::".c'":-~ ~ ~
'r\.
-.
~
.
00;
i3"==~~ = ~-
~ -
0 ,..:".- ~ -- '"
~ -0
-
t)
[/)0 = ~ '" [/)0 ~
~
, ~.-~
~ ~
~
t,j 0
:.. M ~ -= '- '. ;:
~ .~ ==-c ~
-'
,,?f:
~
~ t'i
~
-=
- ~ c ;:
'.:.(.
;:::
.~~'"
=
~
'" -
,-~
.
-
- ~
-0
-- -.c.
~
-- :e:...
=
"=
~ oo::i
..:
... ... '
0 c C ~ --
--"'~
--~
,(':
E .-
u;.:
[/)0 '"'
e)
t,j
~
-=
t:!.;:~
~~
-;>
--
e)
"=~
t,j -
E
~
- ::-::
.s E
... .£
==c-:==
t) ~
~
~
g
...
-
-~-
..;>
~
~
-="'~
'-~.:;:
OLI --
~
-'~
=
~
'-
0
-~
;>
~~~~
N
~==~
==
;,:
,-
Coo
--" =::.. E
~
=
--
:r ~
'"'
~ - ,- '" ~ ~ i1j - ~ ~ 't: - t,j 'c-: ~ '"'
- ~
~
-~ ~
~.-
-0 -=. -:
~ "0 ==
.-. ~ 5. ==
-g
C
~;:.I
==..;)-2
- - t,j
-c
~ t: Q. t) :.: = t,j
.~ 0 Q.
~ ==
~-= ==
-= .£...
e) ~
--- '"
e)
.s u=====
0 ~ -= qj -= '" t,j
,-
o '- ~ ~ -:; ~:lJ U 1J
- C ,~.- - ~ C '"' == x .- Q.
= t: Q "" e) C ~ ~ 0 5 1J '" t:
,~ ,~... E J:J ';i). .-
t,j
~ ~ ~
==
C ~ 0 ~
~ == ~
-
~..
t::~
'0
-0
~
"Q5~..~
(7)...;>01)
!.;: ~ g ~
~
'"
~
c~""
!t)~
.. ~ ~
~
"Q5~1J
"-"Q50L1
= t,j -=
e)~t:'-E
"'~~~
'-":: - "5
...~
.~ Q.~
0 E E
""'c-:~c-: ~
- -~ c-: v
.£~c
~ 0 -'~ cE1:I--=
'co:--Q. - --
-~'=.,=", .- ,-
~ ~
~ C ..:::.-
':
~ 0 Q.
.-. ~
~ ~
0" E 2 g (.) ~ -0
~ § ~ -. ~
- .. - ~-E
\.j Q. "":'" '3 '"
.-~
.E. -
~ ~ ,fi ~
l:. ~
c ~'3
.-.
. ~ ~
'-t,j-2Q. (.) t,j ~ ~ =: ""'c .,.. ~ t) ;> -~
'0.;. ,~... ~
~ (oIC-:.
- ij .2 ~ "'=.."3~~
c c ~
~ ~'-~
~ e =-..:",0
-E-
~ ~ ~ I.J ~ '(j ~ ~
~ - ,- '-' 0 Q. ~ ~ C e) '- ...
.! 2
0- u 0 ~ I B... ~ ]
8
.c ~ == '-:- .~ ;> ~ ':5 .-
,-.
= ': '"
--
~
~ -= ~ ~
~ '-~.£...Q.'",
""..: ~ ..c.
---Q.",
... ~ ~~,~._'"
~ 0. ~ co: E
C~Q.~
:e
t,j
~
~
~
-=',
~ -0~.-.
t.I L
~
~ '"
--
Q.;.: ~
t,j 2 =
C ~
~ " s:
~
~
C .~ 0
- --
-; ~
~
\.j
B .-
.-'"
~ --
N
~
G'
'"
.-
-~
'-'
~
c~'~
C
E ~ Q.
=
E
~
- -- '-Q.
==
--
~
'"
~-o
~.Q
t)
...
- !
~
0
~
C .c
t,j
'"
~
-
~
">"
~ ~ ~
C
~
t,j
~
Q.
~-
$: ~
~,~
c;>
C C
c 0
,
-~ J~ JJ. B ""3 ~~ ~~'"
~ ~
- E =~
~
~ "'.E
~~
C
t:
~
C '" 0.
qj
"'~==
~ -- '5. -E ~
~ E
- ,-
~ ~.t)
.£
C t)
.:: ~
~ '"
~
$"
C ~
..o~-~~-==
-g ~
~ '"
6 .g '=,
..
'--~=0., -~== i
-,-,~ Q.~ cc~ -~ ~ -::~.~~~ t)
"b is... $: = ~ ~.£ ~
~
~
~
.- ~...
=
~
,~~
$:
.
~
.S
-
-.~
==
~-==o.~
~ - 01)~ ~
.. ~ -- t)
.=
-6
t.c '3~~'"'=, B
t,j
.-
- == p
U ~
~
~
-
Q.
-
~
-"3
-(.)~-.."
'-t) .t: -t,j'" ~
a1 -=
-
.,~
~ ~'~ C C t,j ... C '" ~ .~- -.- ~ ~ 04:)"1e :- -= ., 'i3 't: ? ~
~
~ . -
-
C
-
--
~
= ~
c
~
co: ~
C ~
;>
~
~
0
~ I~ 8.~ CI)o.- t,j J~ .
~ c ,~ E ~ .~ & ~
E - ~ "'"..
0
r~ - -.- ~ - .,~ C - C - ~ - ~ ~ c '- ~ C ",-
'" -:w -= '"-' == -- 0 ~ ~ ~ :..,.&;;
., ;> ~ .. -- ~ 0 '" - - om ~ 't:
- ~ = -t: ... 0 '" t) ~ -= - ~ ~ ~ ~ ~ - '" .- ~ ~ - ~ -0 =
. t ~ ~ Q. .E"C --C " 5 ~ a .c a "5 ~ ;:! U '" -; ,~ ~ = ~
== 'co:
Q. '=, - :.;. "
II'.. ,~ - '"
~ ~ 0 -- ;.: .£
~ == C ~~
~ -t) 0( VJ C E
= --== :r'"
"~C J:J = -~
C C= J:J
~ --. %- t)
==
~ ~ ~ ~ . ~ . u == 0 ~ - 3 ~ ~ Q ~ ~ ~ ~ &. .a Q. v C .~ ~ ~
~! ,- '6.. .= ~ ;>;> ~ -0 ~ -0 0 04:) co: ~ '" ,- E Q. Q.
~ -~.~ 0 - .-- '" .- - r-- -
~ ""' :: § .c ~ -== ~ - - N
~ t,j '=, ==--.. -== ,
'"- ~
~
~
~
-= ,-
~~
c'" -
-~""~
c~= ~
E c
t) 0 ~
u..J =:
~ E--
~~~ E i.t:
~ '"
(! ,,-~ .- ---
"t' '--
-ca .- ca =' Q) ,-. -- - Q) 0, .=
- -
~ = :=
ca
=' ~ '" ::>
> 2 ~ 'C;: -=
~ I- ~ ;> .~ '-" ='
~ = :c =' 0 ~ Ir) N
S .ca Q) I-
'" ~ t) CC - Q) - 0,"0:-
E Q) ".; 0, N Q) = =' - ca
~ .- '" (/) -- 00 ~
g 2 t)
=
. r .-
.?
~ .(/)~ Q)
~
:) - =' § Q) ;.. ... >'c ,5 0 ~
~Q,~Q) CC =' 000 ~

.. ~ I- CC I- .~ 0 t) t)'-
~ :: 0 CC S 0, ~ N Q) ~ Q) ,- CC
.:c
Q)
0.
0 QI I ~
E:
~(/)Q)
'" "
"$
~'-e-
-
-=
cc
~
-
i :=
cc
~ 0 .-0
N...c
Q)
~
='
..s
I:
c:
~
0)
t)
"0
.5
..$ :a
Q)
t)
,
-
\)
- QI QI t L- '- Q) 0) t) S . § 0, '-" - ""
- .- ,
"; (/) '2-~ ~"O~
\ ~ ~ Q."O .g ~ ~ '§ t) 5 * 8 a)
e ~
r: .=
;!
,.
0
N
'- ~ ~ ~
a) 0
:
~
~
O)..c
\) a) ~
0,
a)
t)
.-
~ 0
"'1.
~
Q) QO
0 N
X I
I > '-;::. ~
~
cc 0
=' *
Q) ~ ~ ~
=' .~
~..c
0) t)
=' 'C;:
a) ..c
a)
S CC ..c
a)
2.
~ ';
'
~ - 0 ",,- I ~'e ca =' = t) ~ 00:- ~ ,- 00 CC ",C!
'Q) e I -0;: ~ '" = '-..s ~ a);E Q) §;.§ ~ t) '.;;1
-. ~
.= - I:: -ca ~ a) .~ t) t) - =,'" - CC CI
'" I::
Q) C
\) 5i> I
I
I
~
E:
0 -.: -ca"" S
CC '" ~
= ~
..2
.-
'C
~
.~
.c
'C
~
S 0,
a)
>- ~
0
a)
"3 ~
>- =
,- '"
t) §
=' ~
'-'
'8
"",
"
j
~ ,- I ~ 0 ... CC ~ = o.~ 'C;: ~ ";"Q) -ca:= a)
-~
c' ~ ,- ;> a) ~.- - 0 ., cc., - -
- ~ '- '- Q) I- .- ~ -) a) .- t) - ~ Co ...
Co
'"
~ I -
::
~
~
!;;
tU ~
S .E!
'"
S ~ ~
-.~
.s
- =
-ca ~ -6 ~ a) "EJ',;
a)
SI!
~
8 t2
Q)
'5 ~
\) ..
:
I
~
"0/
: ~
~
~
;.
00
S
a).5
-
~
CC ~"3
ca ',=,
~
-
~
~
~
,5 ~.-
I-
~ ~ ..$
~.-"
,S
0
~
=" ~
N
I-'~
ca-=
0 ~
t:
~ '
.J!.
~ '~ '3: '-e-. 13 g ~ e- ~ 3 ~ § -;:- ,S
.. ~ =-:=~= ~ 1-t)00 CoCo -~-ca
Q)
. ~ ... ~ ... 0 -- = .- (/) S t) C
0 ~ "!a,cc ""' = t) ~ 0 ~ <CC - a) t)
.- ~
\) ..
's;,
0 '=
-
(/)
~ 5
= ~
- a)
t)
,-
~ 2 ~
... ~
t) ,- =
a) 00
a)
0 ,=.5
a) 00
~
:=
-
- u
=:
'"
Q)
0.
..
~
0
N
N
4:
X .-
.-1.) X"'
0 -.::
~
~
-
Q)
'"
~
',=,
-
a)
t)
a)
0
Q)
a)
0
00
00
.-
0
=
-
Co
§
Q)
.~
~
N
~
'-00
,-
00
'-'r:
0,:1'-
=
-
CC
.
~
~
-
CC
~
-.-
cc
~
0
,S
-
t)
Q) g
-
,-.
cc
- 5
t)
-
0
':=.
~
CC
e
~
,~
~
a)
= ,- 0 ", ~ t) e ,-oc;; ~ ~ - = a) ~ - =. '" 0 ...
.. .2 '. co' . := 0...2 ~ ~ ~ ~ <e ~ "'~ 2 ~ ~ ..c 'S
~ .2 b 0 ,- 0 ..c ~ ... ~ "= ., -c OO'~ ~ '~ ~ '"
- - - .- ca... - ,~ ~ - -.. :I - to:
~
- -
~ ~ ~ a) t) c.. t) '."= Q. c ,= 3 ,5 t) ... Q)
CCN:=-- ~
-<
\)~ -
~- -
~ u ~ '=
:I -
Q)
-
.,~
~ M
.
~
=~\)
.-
~
~
,-
t)
-J.-
~:=
,~
~r
-
~
.a)\OU. ~
- -
, -< ,.-
0
-
?'""~
..
'"'
'-;- "!a
a) .. \)
':"
~
Q)
;.. ~
~
.=
\)
.-
~ -=
-
(J:
~ -
.:: ... ~ ... = ~ c 0, .- ~
.- \)
- 0, -. - S ,- -
.. - ~ - - ,~ 0, -,~ --
:I "'=Q~ .;?:I~.9.~ ~ :j;
y .CC Y .: '" 0 ~ 0 x a) '-=
..E ",~t)~ Y(/)\O t)~ >-
-,-.
! .
-=
- u
~ =a)
C/O~
~
-
Q) '-
-
C/O
=
-
--
=
~~~~ - -
~
'"
Q. ~
'--' \)
a) ;::
I-
~ -=
-
..
0 ,-
N
-B --
~ Sa) cc
.? ~~:s.~
~
Q)
':"
Q)
\) ~
:;
oS
! Q~ ,"=
-oc;;
~
;..
a)
~
N
~
a
5
"c
S
. ::
~
E:
~
'"
cc 5
E
cc
~
~
00
~
~
.
-
§
~
'"
cc
= 5 Q. = ..E ,..: Q.- CC 0 .'",-
~ fi x! ~,.- 0 '" ~ Q) .S 'c!T~
00 ~ -= C/O CC ~ ~.- t) a ",~

, -
.: -= "- , ~ Q) ':" '- .00 ~ .~ 3
X.. .
<8.
00
"OJ X
Co
~
><
t: ""
. ""'"
>< x
"" """
.."0
S
., -0 .~
"Q)
t)
a)
~'" .
;:
~--
a)..c-
cc
a) 0
~
-
0
"
'"
.~
... " ~,-
C/O 0, '-" ~- ... ... ., ~'~'~.-
= -
-=- .c)~ 00 &.:::.. cc =

.. -
S cc x -0;: "Q) t) ':"
E. 0"
.
13
~ s ~
, = - = a.. ~ cc 5 =' .-
-
e s;;
- = ~ 00
"
'" Q) ~ ~ 3 Q)"
Q) ... ~ ~." 0 a) =
, ~
- -"
go ~
0.
.a)
-
0 ~
~ 00 Q) (/) ~ .-
!
~ 0:2 ~ .. ~ 0 t) I ~
o..~;i 2
! ~ ~ r., § E ~ " := -< -" E ~
2 .- > "
- - - 0 0 -""=
~
'=:= i1 > =.~ ~ u:= :: 0 CC ~ '--' (oj:;
-=
- - .-
=
~ -= ~
go ~ .!
U ~ ~
,- '~
-
-
Ie =
8.
~ ~
- '"
E "-
~
.-
=' 0
:=
r::; -- "';
~ ~ 0 'CC "2 t) 0 '"
~ -"OJ .8 .~ ,- - ~ t+= .
E c
~ i- x::s
9 "" ~:.E.'~ ,Q!- g ~ r, :s go '/
- -
-
'" < ~
~ -ca
.- ~ -.: ..."" c +
Q) ~ ,5. '" ."= ~ .c QlI.) L- ,';:: ~ Q) '... 'J:: .~
- -
-- --
'" Q) ~ ,5 5iJ.c I.)"OQlo:) ~
00 C/O
.J!. ~ -.0 -3 = a) ~ V) "OJ g ~ '(J' ~ ~ ~ R x<
:=
- <- - 0 (7) '~ ~:= ~ >- V)

- C/O ~ ~ ~ a) - '/
'- 13
00
Q) =
C
Q ..$
::I
;::
='
~
0
~
~
'c
0. ~
S
cc
0,
Q. x<-.
V)
.-
].;n.
N.,
x
,=
~
:;.
"
~
~
11
! ~
~
.g
~
~
0,
"0
c 0
00
'u
a)
-+
x Q
xv>o
~
~ ~
-c
~
'CC
-
-=,...
~ ~
~
I
-.E.
~
0
~ '3
- to:
XO
V)
-
- '"
~
~
xO
V)
~~
:= ~ § ~ .e ,5" t) ~. ,E: Q '-" .~
= -=- 0 -=-
6'
:;...J":..J ~;:s cc~ ~ "'~'-S
- -'" --'"
Co-
=:'=' ==
- '-$; ~ -oc;;.c::l'"
-
:C'" ~ t).t: -oc;; r-- -.:: -ca ~ 'S Q) 0 II 0
;:>C'3
_ 00
0 Q)
S ~
U
~
=
~
~
~ ~
~
~
tC
r--
0
~ CC,~..c:.
Q)
~ ~
t) - ~
cc:..;
II
>
:.:
0
,~
II
~
-
(J: t)
-= "Q) ~ - -<':1 ~ ~ = ~ ~ ~
... '-" ~ CC::l

"!a ~ -.: -= t) N C/O
Ot C ~\) ~ ~ ~~;:oi
'" E ;.. t.8 ~ i~ 5 ~
~ c
~ eQ) ~ ='£5-
0,00 ~ ~ cc Q) ~
- '" t) '" ,=
I
,
r'.c~-
. --1'i~;. ./ - ,~'~
-
- '-~
~'--
-QJ "'" '"
C
Q.I
Q.
--
-=
~ .- .-
:: ...
- -c
"\
-.,
~
.r;,
~ ~
goN.2
.'" ..2
co
..g
, -'
060 Q)
'"' -~ --tI)o-~-- 5
C
L
.
-::
-~
:: 0)
4)0
...
Q. -"'"
"'-
L \.;...
-
~
...
"..
"'~"'-c
';:
...
=:
~
~
'-
.,'-
('$
~
'"
e ~
~ -= ~ ItU - ~ co
c -
- -.. - :: - ~ = .-
- ~ ~- ~ -- ","a'
~ . ... "0
. ~
~~...~- '{) ~ -c - =c
'J)
-9 ..,cn'- ~ c0 "0
~~
~ c"O =:
- " = ::-~ ,-=-.-
::" . - ~ :.. Q. -2 In 0 "0

co - ,- - co ~ c ~
" . == c co -- . c
.-~ ,8 >
- -.:
-".. +- +- 5 - -C - Q) ==
tI)o
"='
0"; t..' ~
'"
-~ = - CO -Q) -=: q)
~)
"Q)
"3
-;
- CO ~~ U)!Ii.q).c CO 0/}
=
S
...
q)
-0 \
0
() c'" . _'-C.CO~
~ 0 'c CO 5 ~
:: .5
~
- ~ =.- Q) U) ~. ~
OO
-- =
4) -- -.. -;:J
~
0
~
><
=
2 '"
c~
'"
.
'
.
~Q. ~ -
M ~ocQ)
~ Q)
::
.5 E .@
Q.cJ::
-:: a E-S go
~ & ~ -+ -+ +'-
--0.
.9 ~ §-~ .2 ~ .5 ..2 .;; Q)
-I-00
':
~., I
,=~
co
U)
=: ~
N "rn
0 =.=:
= .,... o~~
~---
cQ) -= -
- C @
~
~ g§
,..
-
II:
~
~
-
-8
.!!
4)
=
5 §
~ -
--
'---
- ,...,
- :-::
~
,,'"
-=
=
-
C -8 § ~
...
E; ~ .
U)
>«
N
~
1 >«
~
.= 4) '" ~ ~ Q) '" (I: 5"t, == .. '--
.:= ~ ~ +-'. ~=
~.2 ~-"O='cU)Q)"="-'
~...Q.Q)- C - -"
~! ~ ~\ -+ 5~ ~ ~e=~:::'2~
CO;:J -;; = c!a -c
X> ~-
- -
= - I '. U E 5'
...
Q)
'1:-,
I
.'
.c,
~
~
51!
~ u Q..c
- c ~ .91;0 .=
t:~=~'=-~
~
_5 ..,,;
5b
...
~ r,>
~
E
-
.. QJ C -- ~ = "" 0 Q.
('$ -01) 0)
q) ,...:. ~ ~
-
! !
j1 e?; ;:J
>, > ~
'="0 Ie tU.c -- ltU...oQ.~"O ~
~ ~
g Q. =="E r;~ ><~ ~~ ~
--= '-
-B. c. ~ ~ -~v, ><'"~ _5!
'Q;' i
- =
rJ :s
0) -=='- = - "0 5a .- 0 ~
Eo
-.-
:= ~-
...
"--'" ~ ,.
-;,
'
I~ t .c l .2 ~-Eotl)og'";ll II 11 II
E.;:i:!~
., Co -
-~i ~ .Q Q. co ;: - C - = ., ~- "". .,.
~ ~
I ...N
- '"
...
.- 1 -- - ",- r.'" J-
.r= -.. I ,
- j -- ;:J ;-~'-Q)O)--"'"
.~ - ~
~ tI; ..:.. ~~ 8-
Q. 0)
!.t:
'=~
'('$ $: -~
::< 0.0:
'"
uSi;
-. ~
~
~
U) (J
- ;:&_;i~..~,..""-,.,""c,.""",,,,-
~ u .2..ci -~:= =
',c:
". ,.
)~ -
-
=
==~ ~ ~
... =' -".
~
-=-
.~
,-
0)
."
-
~
..
-'-'
~
-~,Q)
"""
~
=:c
U
=-
...
,w ~~
~ -
-
co
:..
~
.
~ ~ - ., ,- -- - co ...
. - - 'w ... -- ~
~
~... Q."O ~ '" c -- -
.;: ~'u <) -; - -- -':"

: ;'..~. C ~ ~ ('$ -= Q) ~ ~
~'c"
"".'
..
.
.~
~ ~
-c
Q..c.~
~ co
~
.::
0 -5
~ ~ --
.;::;
;::
~
... ~
~ ...
.9. 5
0 -;
'- "0
Q)::
5."
0)
=
0
-a; '5
"/5
0 ~
o;;co --
~ -;;§Q)
0) ~ Q)
>~,5-co -
J:: ;.,
~
I.) ~ c .- - Q). 0) co E 5
~-- -, !.t:
E .£.
Q) ==
co
U
"0
- C ~
rE ...
. 0
x -=
~
~ c;
I:S ~§ ~£-8_u.2O)~ ::: ':;:
~ ::
.~
!3 U
~
Q) .~
~ ~ -~
Q)
£ = c ..g -t:
-Cd ~
... 0)
.- ~~
I.
Ilti
I
I I I
I -
It)::
-
~,,=
~
::
c
;:J
a
~
0
Q)
~ ..
=
~cc_=-Q)
O ~
"0
co Q.
;-a
Q)
Q)=
I-
U -=:
Q)"O
:.::
$:
-
~
...
;:
I "'0) -~... "0 ~

.. ~
.
M -
- ---" --tc )"/5. Q.
- ~ £
.-= c;:J
~
Q. --
=: .c 0 -
=: <) -~
~
.- '= 2
...
"0
co
--
.::
-
O
u
::c
::
~
~
~...
,~
r;. ~;: .- Q) "0 0) ,~ - Q. U = ~ ~

N -" '" i Q.-==
-O)~ N ==~I~
'-~'" -"'"
-
N ~~ ~c-
...0 _0'"
O) Q) ,~ u § ~ x;: - ,S
t: - -- -- -
-
~
~ t -
r..9
"ai.'
co
c -
~ ~5Q. c~ -e
..2 Q.
.Eo -- Q) ~ ~~
~ e In
~
§ ;..:
-A
g ~ co ~ 5
In ~
-s
(.) -c
"8
-In -~
"3
~x ~
c ~~
E -::: .- 0 ... (~ .~ "0 - 0) ~ § 0) e U a: ~
~ := ~ ;., 6 = . 1('$ Q) Q) = U Q. 0 .:= ~
~ ~ - "'- - '" > "0 "0 := =: 0) .~ U ~
~ O;;U~O)O)~ "'~Q)'-'~ 0)(.)- 0;;
.,c~;: ~
~ :g. &~ "0 "0 ~ O)~('$.;$.~=Q)~Q)
-= 6.~.2:'::.Eo ~..cg &-8 ~
~
""',.
,,:;] '.<:- ~ "0 --~ -oo 1;0 e0
Q)1-;:J"3- -
.~
E ,=.~.-
~'.""""
N
- ..
~
,- t -~cti:O)",O)-~",
'-'
x,,'" 0\ ... ';' ~ '"
g
~'
{,;C 0 .1:> .Eo ('$
,-~=~~('$ .. - - 5 "0 0) co '6 I; -~
~-
0;; 0 E ~ --"0
,~ 0) ...
-~
"0 - - '" ., ","" 0) ~
-; .2 = § ~ -:: -t:
= ~
"0 0 ~
0;:
;:
Q(;
--'W -= '" .'=
-
_5 .-
== ~ 0) ='
01) c !.t: --
'"
~ ~
0) '" U --
Q) In
~
Q.
""
t.-- ~ ..::
~ - N ~ ~
= ,
~
c ~ -
0) 0 "0
.., ;;;
.,-".c,c -0
u0 ItU
-~ --
0;;
;: OJ - Q..,
'"'-
0
...
-
, Q(;"" '" ~ "Q) - QJ -
-
:;; L,.
;-"-' '" "O
~ - ,-.2
- C .-.2'" !=
...
:: '; -
-- ~,co
"0 U 5 -;~ ~ lcU ~
~
== =
'('$ ~ c:
Q) U'"
'- ~ .c
... '-;"'
-..
. U '" '" .u iE ~
. I
~ ~
'::' . ~ -;:-
~
:.I
~
II:
Q)
-r- -~ ~.-
~ ~ -'0~ .~
";j -'" .
Q
Q) ~
«Q.
...
- -
-- ri.~
~
~ N ~
"'"
~ Q)
u ~ ,:
~.-
'-
.-
N ~U
.'
:;:.
Co
~
~
~.
~
c..
'"
".-
~
.,
N
~
~
-"
0
Q
...
~
-
~
..
~
.-'-
~ -Q
~ ~
~
~
~
~.,
-ca
~ .--
~
-
, = = - .-'-' ~
- ~ Q)
...
- .-
'-' ..
~
...
E ca
,~~(.)~=E e -= = ~.::.~
'G -0 ~E
~ 2 0...
-
~0 u
:.I .in- .
~.. ~
C/)
Co ~
~ '"
5~
c.. ~
~
Q) ~ > "';3
'- - 0
";'
Q) .2
~
~
;.. (':
a) Q
~.. '" ~;: - {j "i)
C/O .- 0 -~~ ~ (j -0
~ -""-
u I: ~' ~ -
..:= N
-..t o
=(j Q)
.-.. ..
-~
C
L-
{to ""'
'-'
N -0;:
"1;;1
-0
<.
v, ,.
E
C/)
-
~
~u~., u
.,
{to
... ...
-;~ -..- -'-' -..
U -S
- x « >- - ~...- ... -ca.
\':
':"
'-
g
~
2
II:
~'-o
~
cl:~
'~--a ~ ~C ..~
{to 0
""Q)o
.2.:'
Q)=
~,~
=
"Z
'~~?"""'~
'~~
2.
..
c- ..
-;
.~
=
:>~--(~~~~
--- (] ~~
E 9
.!
...
..
'"
0
{j
0
-;
.~
-0
=~-
~
~.
",-0
.
.- ~ ,-: (j ,~ ~ Q. .- .- --
~ Q) ~
-a
ro ~ ~ .- .~
u ~~
fn -= -=
"0
,-
=
0"";..
~ ~
- -=.-8 0"'"
~""Q)::
..,
Q)
.::
"" - Si) Q) -=
.!!:,.
- 0
- c =
... I
~
c
Q)
~
E= 0 5i!
. ~.t. u ." ~ ~ = Q) ~ I- .- ~ Q) "'-
x
+I
-=
~
-= ~1:§-.2.
~ ""'
~ ~~..
Q)
Q)
="'~"'{jCj)5b{j
::==,-,~~)Q)~~
,-,'- = :.;. ~ ~ =
>
\]
'cr'
~
~
'"
0
-
~ 0=
~
I- ~
-'-
\::
~= ,~
a) ~'!j""'.2. ~ "Co. "3 .~ .:1 .!!:,. .!!:,. .c 0
N --
':E ~
., 0-
--'- -.. ... ... ~ -Q) ~ {to {j "Q - ~ N - 8. ~ -.w
- 0'-0- ~ ~ ~ ~~-
~
"0
~
2.
E.
;-
E ~ .§
~ ~'-:,g
c.. ~ ~~ =E0
Q) ~ 8
!6
~
~ ..§ ";:'
= 'Qj °Qj
g
':;'
a
~
.;.. ~
x
> ---I~--~.
~ -..t
>--
£:)!D ~
)~
~
's
~
u ~ - -$ ~
~ ~ §
.- .- -
"" fJ- --a
0 ~
c.. -0
.- 0 ..
= - .-
... 'rl
.-
.. -
~
:::!.
...
-=
-~ .
.,9 .-
c
~ 5-
~
\]
"'" 0 ~ -;: ~ ~
~
-
...
"i;r
-~
a)
= ..
=--= ",...
e
6'11
- Q) -0
~ut)2{jQ)~~ ~
.~
-= ~ ;.:
...
;.- = ~.2 . ~ -
"0
~
- 0
~ -=
...
0 0
-
=
.- ~ ~
Q)
~ t)
I: >( .9 c \::
(j
\:: =
~ ~ -Q)~~~'"
c
C) -
~ ;:
c: ~
'"
.~
0 ~
~
-
~
= ~
"0.
;" ,-:
..
=
{j..
~~ c0 ~
'"
"f"UJ
I:
:i:.~ .-
~
~ {j
'" ;e
~ =
§
.-
{j U ~ r-
8. 8. Qj 0
.- .. . -
u
~
~~
E:
'"
.5
~ tij
..
~
...
{j
~ {j
~ \::
-;
= ':
N
~
u <I:
(J
'- =
(j)o{l) tJ.-o;:"
N --
~ C t) '" '" Co -~. .,., B 5-.9. ~ ~
~ ~ ~
;.:
Co
(.)
-':"":.tIJ
(': ..w - - ., -~
'"
O~~I-t:C~1-
Co {j - = =
...
~ .. ~
.""
~. ,-=' ~ 'G~"'~
- ~ -
=-
- u
~ :: =-
~,w.- ~ -~
~
,~=- ~ 'c- (j tJ U
Q)~~...I.;:
., ::
~ - \r\'-
- ~::
-~C-=->':
"" ~ ~
,.. ~ .- ~ ~.. t) - ~ tJ .c .c .t. - - .v _0 0 .v U ~
=- ...O-'-0 N ~~ 1: "
~~-I-'-'- o_~ .~,-
~.. {j= ..
:--' U -... {j-~-
-.v ..
-
~
- Q.;- - .-~ -=
~ ..
0 {j
.-= ,- -- .-~ ~
~ ..
- ~ 0 ~
" -'
~ '.0.
-: "- Co",=
O'~ ,- (j
C/) -~ >':
~ 0.-
tJ .= ~
-= ;-~ {j ~'.o. t.I
~ ~'"
- ::..
~ -=
~..v'W- ~U.:=~~ (': -
- ~ II;
--
.:... ~
-
~
N
~ ~-o
",.t.--=
..: = 0 ..
-~-tg>~""
~ ',.. - ~ ~ ~~...
~ - ~ ~
- 0 0.""
..
~ f. :.. u'OS '" >- Q. '" ~ '

,,"cO 1:-~"i~_"-"C-'" .- ~-..;,...'"' .-;:;;8~'=e=
".: ,c,
-,
,.~
'-'
,-.:
"
(J oi ~=
0
..\. ~
~"Q
i:-;.. (': .~
-N""'
~
'"
..'
-- ",
-, .,
~
~ . -
- .- ~ -
~ ., -~, 0
.w --
~.
.-~~
VI - i~ - ... .- N .-
,-;
-: ~ ' I ce ~ - .- =
.:~ 0
N . . - e ~ 0---;=
-~ --=
;;:.'"'
N - .
c-
.~
.~ -"
::...
--
"0 "'=
~
-
~ -~
-
,~
{j ...
~ ~c'-' .:..
~ -Co
~ ~-
~-=
...
-
~
~
.- ~. ,~ -
... --= .-
E -0 -'~ >
~ a
x
N ~ '" 0 > ~ - ~ ..- ~ =
~.j;'!.-~ ~ 0 -;:.. ~~.--
:~
Co
~ ~ . '- :.8..5 ;:, = = .- 'S ";'
~
-U
... rn ~ {j ~ -- - '"' ~ .S:. {j QJ (j ~
~
=
E / II '
-
~
~
~
~
'-'
~.5
'-"0
.~ ~
._~
'Eo
~
~ ~ = ..- .-
~
'-
:E
-
~
QJ
~
~ ~.:! ~
c;
.~ B = ~
~ -.-:. QJ '"
::
~
8 ~ -0" '::' ~ ;: ~
U) ~~ _
7;
- -..t
-
~ ~
-.-
-0
Co
)
=
~
'"
~ ,-- (j ~ .es .-
~~ ~ =
=a
"t?
~ ~ ~ c - ~ '" 5 .- -
~~ EE
-
N
.-
-r
rB '"
~
~
.,;
~
-cac =
S~
e = c0
.a
,~
-a
=
"r-':
~
~ ~
..
';;,. "i)
~
I-
-
c =
§ :=E ~~
QJ .-
0
2
. 0
Co~..
~.~
2
0 ;..
~
.ce
I~
.S I: >< E:.- --g
C/) '... C '...;9 "6 '5 ~ .g QJ ~ .~
.; '& ~ 'e ~ 'E ~ ~ : '-;- ~ ':f;. -g ,5
~
"::8
0
0. ~ .,
~
B .-~
0"
~!
c..
~
..,
~
--
.~
(j
~ ~ ~
..
~.-
~ l-
'"
!~ . -"" ~
~ ~ ~ ,
~
~ ~ ~ -~
Q) ~ :1) ~ .~ ~ '"' :: I.;: '8"in 9
'" -.::. ..; CJ ~ ~ ~ - = .- ~ c: ~
Co
.~
~
~
V)
0 ~
~
~
,-
t).
C I:
,- =
-c
'S
~
0
.U ";:'
~
~
~
~
~ ~ ~
~
~ .- ~ ~
:i:
{j
0
(j ~
~
..
.-
~
g ..c
==
'rl
.-
C
..9 N .'"' "C.m.c; - -6 ~ ~ QJ . ,i 0"" ~
:=
Q N
x,
M-t:
-
~ ~
~
~
e
0
0.
'.:;;I -ca .-
~
=
S
=
Co~
~
Qi)
~
I;;
~
~
-
'cr'
-in-
"0
QJ -0
-"i)
(j
8. ~
- ~
'"
~
~..
~ 0
!6'-:
. -.E
;: ~ -~ 0
",'+=-°D-c.==0
Q) ~ .- c: s:
'"'~._-V)~
.- ~ 0 0 5 ~ ~
~
N
" '5 X.. ~
E: ",-~"'._U
= 13 "oS - ~. ~ ,...~
.~ ~ LJ..,,"aJ-~~
~ .ti C/) ~ I: :.)
i";
, ~ ~ ~ :5 ~ '!n. ~.§ ~ ~ %
~ § ~ ~
~ '.§. :-:g --; E
..
,
'o~:\
,~
~...
~.=
Q ~
l : J. U
' -- .
'"'
~ .J.- .,tJ---""
~
-:-="1;;1
=
= Q) (II
~ - ~
{j t:
0 .-
-<
..I
~"-
&..:..:
~
,'-;
-.J.-
~
",Co
.= C
~
-~._-~
.~
Q)
.-;:
~
~
~
.-
..:;:;.
E
.;;;
" N
~ ~~ ('f;- =,;:. ~ -~~ - ., 0 § - ~ c . ~
~
~ Q)
:I)
~.-
., -= N
.t. '- ce - ~ Co.=.="'" -".0. ~ - ~
~
~ --- 0
B
..,.
,co
~ =
.- ..
'"
= '" '"
- ~ Co
~ a-' ~
.-
""
Q)
-
~ .-
(j
~ '"
-=
-
2 -=
0 -
Co
, ~ -= a:: '.,t - § e ,.= 'S 8 e ~ .:"' ~ ~.= ~ ~ )~ ~ ~
ti -a
s:;
t-V>t-'
"
;~ r~
'of..
-9;
'#.J -
"'.-
-t' E
-
~
.-
fc ~
~~
9
,-~
y =
-- c
0
...
-.-
. :: .tI :.8. t.t:; .~
...
c
~
C/)
C N ~ y
~
'"
~
U
Q) 0
e
~
:.;j
.- ,-
0
(j
- """, - -"0
.0 -=
.~
Q)
._,--
=.c: ~
'-'
I - '-'
~.::
"--'""
.- -
=
-
.
. . - 't: ,-
,= ':"
-=
\
,-= ~ 0) =
~ Co ~
--
~
-C
..:
-= :=
,-C=
~
"Q)
-'
,=' '3
co>
- ~
~ ~
:;: -;:: ~
- I:: -0 -
... -- -
:::'" ..,: - ,":: ~'=~~IJ . ,e. = E ~ ~
- -
,; C ':" = C
-~
-.-.-~ s.;~'"'
~. QI)
:I),- -.. -=~
tCU..'"
><
~
.-
,=
~
~ ~
(I)
= '-'
=
- ,.. - IJ8
-.wE -
., co>'CIS
~:::~
~ IJ -
~~., .-='-
-
~
C (I) ., 0 ---'.,
- ..- -- - - ~ ~ .,- ,-- ,-.

0 N ..-: 0)
a ~a.i ~e ~ 0)
~-
~ ~ ~ ,5 ~ ,-
..2 ~ ="0 --a
-.. - ,-
-.~
.~
.~
~ = =
- -
~
0);,
u
,- 0) -0
,-
co>
~ -,
=
e ,-§
0)
0)
:="
~
~,O)
~
~,,-
=
0
- ==
~ IJ = =
-
~
.-,
...
~
~
't:
~
~
~
,",Coo
~ 'v,
--
= 0
., ~-
co>
= "0 fI\
~ ,-
0)
-=~O)
'"
=
"=
0)
c=
Co"O
~~
.]
"-
,-0
'=
-
;;i ><
~
== 0
0)
-2. --
-0
~
~
~
' =
=
0)
_ fI\
0) =
=--~
IJ
E = ,= = (.I
-
co> ~
= '=- 0)
Q.
=
0
"0,.,::-
~..-
=
t:
~
-0)
~
~ - ,- 0):: ~ 0) tCU = Q C ~ ~ 0) ;a ~ ~ ,_.: =

ow ~ ~ "'" ... 'S - a ~ ~ '0 Q = ~ ="... ~.. ~,~ a>
";:
'oW
~
.:-
~
<~
~
~
N
~
-
e
"::
0 .
-=
16 ~
~
~
0 ~
== '0 ,- ~
5 ~ ~
:- = ~ ;.§
,- ~ = -.2
~ ~ Q
~
-0
~
Q.
.- ~fl). -;-
s ~]'
~
9
~ S
-
-0 '£.
=
IJ
=
.
,S
,5
-0
-= 'S I~
~ ~,~
-0 = = a 'v,
,- ~
= -
0
N
0I
~
"3 ,~
C
,-
=
(I)
"'3,~
~ ~
,-IJ:-a'"
~ -
IJ
,5
'"
5
- =
~
-0
-
Q
~
- = \" ,- = 0 - ~ - - 1m "- - = '= -0 - =

- ~ - = ;a - '.., ~ .. -= CO> Q ~ (I) ~ ~ . = i:e ~ -
~
~ -
~ -E.2 0 Q
S
Q
~.§ 2.
=. "s::
~ 5
"0 =
"3.;;' '~,~
5 co> r/)o
0 2.:=
= = =
'.: ~~ ~ ~
.::e. ~
- "0
~
'=
~
~ ~ 8~ ~~ 9 a "os's ~ ~~ ~ 5".§. ~,8 a a.i g '8Z '0
"s ~ '~ ,~ ~ ~ ,~e.§';"Q. x 8. ~

: 'oW~= ..=.co=1J (.I~ (.ICo'- ::co>-~~§(I)~o'$
~
... - ~ ~:o
~"v,
~ ~='~ ~
t::o 5 ~ ~
5 c'
Q)
-
"'§ 5
~ e
E
"=::;'
5 ~
~ 'a i:e eo E 0) to: Co
Q.
~
..
~
~
-Co
"-
~
~
.~
~ ~ ~
~.g. '6.
~
~~ 2. E
= co> a := -::
.~ ~ ~
~ Q.
N ~
~
=' '-e;
~.$
,~ N
~
g.
-:-
0
Q. 'e
t:
~
on
~
,5
(I)
§
,5
~
So
§
~
co>
~
-0
.~
~ ~
0)
~
:5 = Po
'oJ s.; ~ (I) 'c ,= ~ 0 = C ~ ~ tCU:::.. =? ~ ,- "0'" c. 0 (I)
--
~- =
-=
, ~.
-
~ ~ -0 '-' ~ 8 Q. - ~ Co = ~ "~~ "'":= ,- ~ 0) N ~
--
~ '"
~ ~ ,- '" - -0 0) = - I
E
~ '" co> .. - 0) Q. IJ - ~
"-
~
~ ~
,~ ~
~
... IJ~ '"0
loa
-0
~ IJ = '=
= = 2
-= ~.9
I-
..:: -= :=
=' =eo-~ ~(I) ,-~
~0 '~'u;.g
=
~,- ~
.. ~ = 0
N
,-to:
(I)
~(I) ~
=
= "0
~
.g = '~
tCU IJ
e ,-E
-::- ~
S ~~
-- -
-.,~ '5:1) ...
... IJ
~ loa
- ~ - -.w- 2.
Q.
t'J
~ ~"O .. ~ loa ~ 0 "3 ~ ~ U ~ .5 U
~.. ~
"- ~ - ,- -- 'to:- ~- .-.g- - .-
.~ 2.'~
,-
. 8 8. ~ e
0)
5 = -0 N ..2
,-. '~
§
-...
~
=
tCU
> ~
... ,-
~ ,=
u
,-... eo-0
-
='
,- eo
... -~
~
C "':
~ ~
CI: -;::
~ ~
- :- ..2
...
.~ ~ ~
~
"-
~
CIS
0 ~ ~
- --
= ~ C IJ
~ = ~
--
~
..c ~
...
-- - ~
~ 'W .w
~ ~"-" -IJ ,~= ~0)
co>
.,. ~ ... ~ .c:="
;: ~-=" := CIS ~ != "'.:- IJ ,- ., ~ :": = .~
;..; ~
",-
.~.~
r-;~
= C IJ to: 'E.c
0 0):1'
. = ~ 0) N E ""- = C!!
-,-.,- .
~..
-
- ~ IJ ,- "Q. 0 ~ 8.0..=.,--'~'=
= = ,- ~
I.;:: =
= .,
0
':;i; '-,
-- ,-
~
~. ~..2_.,-,..- '=- ""'.
~ .c0 ~0 .=
~
~ =
5 ~ ~~ -E.. c-: ~ ~-
~
.- 0 ~,.~ "0 Co
.
IJ ,- ~
,~
0 § ~Q. "» Z .~ :=:= ~

~ ~ ~ C 'oJ
. -
.~
~ tf') 0.. CI: ~
~.~
.~ tf')
-~):::
= "0 0) V)
=...,= '0- -.§'
~ N "':~ = =
-0 of:
~ ~
~ =
~ ~
0) '..,
u ~.,
t;: ~
.", ',.-j - ...
-
'.) ~
~
,e ~ 't:'-'~
~ ci u E t.' - ~
;~ ~E C
~ = ~ -0
~:. ,-"..::
~ o.'~
- ~"'
of:,..
E. :.I
1) ~ 0)
-- - -
.,
"0
loa
~
-
~
C'J -0
!';
~.,
'"
--~ -
"'.- -
:.I - ~
:J--
-'-'::;:
J: -
~ .= "0 "'" '" "0 = - co> """ .~ '.)..,. u
~~"O,,",..,., c-"'-_.~::'~~~=~~~,~~'..., '""--
'"
...
...:
.,~
- -.-
~ = O).C:'~
-~-""'"~
~ ~
---- -g
:: ,~ ~ ~... '" - = -::
-'. - ,- -~ ~~- .. 'w

~ -- -Q. O)CO> '"
... = ~
., "",c ', IJ ,..;..:
~
,..
:J ':=
~
IJ
",
~
- '"""
'
'~."
"i-'x..
'-
~
-
t:
-
~
~
0"0
,-
0)
"
~
-tn 'I") -
x~ I
,,-
~
,- .,
IJ
><
~
=
'-
.
-~ -=
'"
IJ
~
02 '-"
':;: IJ
""" . ,=
~"O
. ~~..- Q. N~ ~0)
-~= -0 -0)"0"- ~ of:
.
-
-= =:10. ~. ~ ~
~
=
~
~. ,-~
,t: = -~
~~ ~
.. ~ ~
~ '='=
'" =.=
~ ~ Co
-
~ Coo "'3-
'-.
0)
tI)
0)
fc.- -00) ~=-

- --
co> c:= ~
V ... (I) 0 = ~,- ,~CIS
.-
'"
~
\)
0 ~
~
~
-, ~ ':
-0
..;:: ...
",eo
~ ~
0)
=
,~
~-.,
-0
...
~ ~
;.) -
-c.-~
Q
a
~
'=
...
=.~
--t::=-,a~ -=-
-:I)
x~
g --
~
~
,...'-eo
..:
...
,-
r/) .t: ~..2 'S o.. u. "':3 0 ~ )~ 0 ~ ~ -
~
tI)
~ ~ --~
. ~.. -
2 I l/) .- = '. -
t:- (1)--=0)
~ .g.- ~
- -
"0 ~
~ ~~~-
- lot.. ~ = xu. ~,~ = ..s '- ... = - - 0
-=-
'=
.-:: "0 ,- -. ,= = .g >
-+ 0..
1u
~
~ ,-5 -~ ~-~ '-5...:j=...IJ
-0':;
~
-0
~
~ ~ ~ ~ ><
~
CIS 0) ~ -0 0)
.w co> N
~o ~ ~~
.§
0)
... ~ a..ILU XLU
0..
Iu. ~... -=g"'. :o
5 x <t x -9
t:
~
~
~ 5:: a> =
(1)'- ..c-O
=~
~
0)
:L ~ .o~-(][)~/
N X
-(/) (/) x->
N
~ § 0)
a
~~, ~
,... a N
- -+ ;;? §
... -
'u;, e
~ IJ
9
't: IJ
= ~ ,~ ~,,'"
e Q)" tCU
-~.8- ,=Q ~= .8
0
Co:o
co>
~
~
'~'" --
j)
~
~ ~
+I)~
~
~
..2
.C2
~loa'"
;.)...~'NIJ
o~'
0
'~O
= > ...
~
~
"" ~ t:"'.""
~~~,=
~ = C
=-'-=~
.~
... (I)
)CIS IJ
0
~~~ ~
--
co> -
~ ~O...:j.cN~ loa N 0.. ~ "-"a)
-a =,=
]~2.~
.E
=0) ~ "2
E
="-7O)XN
g ~Q. ~... ~~
.c
'- ',= 5
<t
<t ,l!:!::
X
~-+
'~
-~ ;.E:
;::~
... ~
= ,=
-~
-s ~
Q.O)
..s
'=,
co>
2.
~.2.E
~
=
-
-~
t::
.g
co>
=
'-:.2
=~"3
t)
,~"O
~ -~
... 0)
.
- ,--e
Co So Q) ~
-= .-
-
~ ~- .= '~ .
)~
'~
\) ~~
'-J
0
~
'~
.=
=
.'
0 ,..- N -0Q. ='
of:,~"0
=...
co> loa
;>
-
' .t:
:;;J (I) ... = =

~ ,~ ,0 ~ = E ~ 't: ~ 2 = ,a 5 IJ
-- -
co> .~
-. -
~ 0-: -0 -e- .:a 0) ~ Q. ~ .c ~ .- c;: a
~ .] - ~ -0 ~ = ..2 ,5
(1).8
--
(I) ~ 0) ~ co>
a
loa
,5
= ~. ~e ,5 ~ Co "t: -0 d) ~ v;-
u-
=
- ,- x
,.. ,= =' ~ ~ (1)-
~ =
~ IJ
~
co>:;;
~ 0
. ~
(I) ~
=
~
IJ
0)
'3:;;
~,~
'"'
=
.
0)
.= =,.c N
c.c
,- ~
(I) -.c"= ~
co> .-E 0 ~ co> = ~ ~ IJ '"
~
CI:
2.
" -E
0
"Q) CI:
...
~
~
..!.~ '$
E
~ "g.g
,= =
"- - ~-
.~
.,
- ,-.
'!= ~
IJ ~
(I)
0)
~ ..
co>
.-::
~
;:
~
;- -s
'
0
IJ
-
co>
-"0=
,-.-
IJ
"0 ...
=
..r;
-0
Q..
-
""
""'
IJ
7;
-
.c
.,
=
=
Co'+"'
~
,=
,...
""-
='
.£.c
0)
~
0
~
.os
t) ~
><
o)loaIJloat)
-
IJ
~
...
0
~
~-
~
IJ
=
C'J
.
BIBLIOGRAFIE:
Prezentul document este format prin concatenarea unor părți din următoarele
surse:
Pag.3, 115, …, 127: Comanda și controlul obiectelor centralizate (N.Ignat, 1996)
http://tet.pub.ro/studenti-materiale-an4-cescurs.html
Pag.4, …,114: Regulamentul de semnalizare 004, http://www.fstf.ro/wp-
content/uploads/2013/06/Regulamentul-004.pdf
Pag.128, …, 131: CED și BLA (A.I.Stan și S.David, 1984)
http://fedafer.ro/images/stories/admin/vol%20i%20ced.pdf

Semnalizarea La Calea Ferata

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Semnalizarea La Calea Ferata

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Semnalizarea la calea ferată:

Electroalimentarea stațiilor de cale ferată.

~~U ~e-= - .--= '~.-

""'.:-" "-~UC) -a. c: 'N ,-~ =e-== N

s -~ '"3 ,'-.. "'e-=~-~::: rJ~~ - ::

:= <- <- =.--

A rt.1 (1) Ob iectu l prezentului regulament îl constituie semnalizarea la calea

A rt.2 (1) După destinaţia lor, semnalele fixe se clasifică astfel:

A rt.3 După construcţia lor, semnalele fixe sunt:

A rt.5 (1) Semnalele de circulaţie şi semnalele de manevră trebuie să fie

A rt.6 (1) Pe infrastructura feroviară se utilizează:

III -1. GENERALITĂŢI

A rt.7 (1) Vitezele corespunzătoare indicaţiilor date de semnale sunt

A rt.8 Semnificaţia culorilor de bază folosite la semnalizare, în legătură cu

III -2. SEMAFOARE

A rt.9 (1) Indicaţia semafoarelor este dată de poziţia braţelor şi paletelor

A rt.10 Semaforul de intrare dă următoarele indicaţii:

F ig . 2 . LIBER pe linia directă

(3) Semaforul de ieşire cu două braţe dă următoarele indicaţii:

(4) Indicaţia de liber a semafoarelor de ieşire permite ieşirea sau

A rt.12 (1) Din punct de vedere constructiv, semaforul de ramificaţie este

A rt.13 În unele staţii prevăzute cu semafoare, semnalizarea trecerilor dintr-o

A rt.14 (1 ) Semafoarele prevestitoare se amplasează înaintea semafoarelor de

F ig . 9 . LI BER c u v it eza stab ilită. A T EN ŢI E! S ema forul

F ig . 1 0 . LIBER cu v iteza stabilit ă. S e maforu l u r mător

(4) Dacă distanţa dintre semnale nu permite montarea semaforului

F ig . 1 1 . LIBER cu v iteza sta bilită. A T EN ŢIE!

F ig .1 2 . LI BER cu v iteza sta bilită. Se mafor ul u rmăto r

A rt.15 (1) Indicaţia semaforului de ieşire sau a semaforului de parcurs poate fi

Fig . 14. OPR EŞ TE fă ră a d epă şi s e m n a lu l!

F ig . 1 5 . LI B ER pe lin ia d ir e ctă, cu vite za stab ilită .

F ig . 1 6 . LIB E R p e l in ia d ir ec tă, c u v it e za s t a b i l ită.

F ig . 1 8 . L I B E R p e l in ie a băt ută, c u v it e za re du să . Se mafo ru l

(3) Semaforul de parcurs cu un braţ cu paletă prevestitoare a semaforului

F ig .19 . OPR EŞTE făr ă a depăş i s e mna lu l!

F ig .20 . LI BER cu v it e za sta b ilită. ATEN ŢI E! S emafor u l

A rt.16 (1) Semaforul repetitor se amplasează înaintea semafoarelor de ieşire, de

Fig . 22. ATEN ŢI E! S ema for u l u rmă tor ordonă o p r ir ea

Fig . 23. S ema for u l u rmă t o r e st e p e l i b e r

A rt.17 Indicaţiile date de semnalul mec ani c de manevră sunt următoarele:

F ig . 24. OPR EŞ TE fă ră a d epă şi se mna lu l la ma nev ră!

F ig . 25. M a n ev ra p e rmisă în zona a cop er ită de s e mna l

A rt.18 (1) Unităţile luminoase a indicaţiilor de noapte ale semafoarelor trebuie să

III-3. SEMNALE LUMINOASE

A rt.19 Semnalele luminoase sunt:

A rt.20 La semnalizarea luminoasă cu două trepte de viteză se aplică principiul

A rt.21 Semnalele luminoase de intrare dau următoarele indicaţii:

A rt.22 Indicaţiile semnalelor luminoase de parcurs sunt aceleaşi cu ale

A rt.23 (1) Semnalele luminoase de ieşire şi semnale luminoase de ramificaţie dau

F ig . 3 5 . LIB E R c u v it e za s t a b i l ită. Semna lu l următ o r e st e p e l ib e r cu

A rt.26 (1) Semnalul luminos prevestitor se montează înaintea semnalelor

A rt.27 (1) Semnalele luminoase repetitoare se pot monta înaintea semnalelor

Fig . 39. S em na lu l ur măt o r est e p e o p r i r e

Fig . 40. S em na lu l ur măto r est e pe libe r cu v it e za r ed usă

Fig . 41. S em na lu l ur măto r est e pe libe r cu v it e za sta b ilită

(3) Semnalele luminoase repetitoare ale semnalelor de trecere ale

A rt.28 (1) Indicaţia de chemare se foloseşte în cazurile de defectare a semnalului

(3) Cu indicaţia de chemare se mai pot dota şi:

A rt.29 Indicaţiile date de semnalul luminos de manevră sunt următoarele:

Fig . 43. OPR EŞ TE fă ră a d epă şi se mna lu l la ma nev ră!

Fig . 44. M a n ev ra p e rmisă d in co lo d e se mna l

(2) Semnalul luminos de manevră pe catarg sau pitic poate fi prevăzut cu

A rt.30 (1) Indicaţiile date de semnalele luminoase de triere sunt următoarele:

F ig . 4 5 . T r ie r ea o p r ită! F ig . 4 6 . Î mp inge în cet F ig . 4 7 . Î mp i nge ma i