' s

l .

ISTORIA
.. ,

POPORULUI ROMANESC
..,

-
..._

I -
..

-1,
..

..
,--
,..
. ....

. -=.- .
,

..
._
.

DE
-11...:
!

''
- ., 1 '
'' le ''
"..
.. -'
.--
., N. IORGA i:
..
, ---.. _ ,-

. -, !N , ,
..s ,

TRADUCERE DIN LIMBA GERMANA :

,
< -- DE '
1

, OTILIA ENACHE IONESCU

r.

VoLuMUL III
I

."/

r
I
0
_
rt

-; -1. f

EDITURA CASEI $COALELOR :

S')
- , 1927 .:1-
,

,
/ Prelul 50 lel.
,
P,..

www.dacoromanica.ro At,

5 , t ] A-
,
 DIN .PUBLICATIILE CASEI 5COALELOR

ISTORIA
POPORULUI ROMANESC
DE

N. IORGA
TRADUCERE DIN LIMBA GERMANA
DE

OTILIA ENACHE IONESCH

VOLUM im III

0
BUCUREFI'l
Aezilmfintu1 tipografic Datina Romiineasa", Villenii-de-Munte
1925

www.dacoromanica.ro
 PREFATA
la aditia germani

Tiparirea acestei lucrari a tinut doi ani. In acest

rastimp at& autorul cat si altii au continuat stu-
diile privitoare la Istoria Romani lor. Prin aceasta
s'au schimbat id ci colo unele amdnunte, care nu
pot fi toate indreptatite ; pe kluge" aceasta o com-
plectare prin imparfasirea resultatelor nou castigate
e cu neputinta.
Trebuie Ins sa citez aid i urmatoarele lucrari :
I. Bogdan a publicat a doua editie a lucrarii sale,
aRelatiile Braovului prevazuta cu textul slavon
(Rela(iile Tarii-Romanesti cc' Brasovul ci cu Tara-
Ungureasca" , I, Bucuresti 1905), si ca o urmare
fireasca a acesteia apare lucrarea mea, Braovul
i Romnii (Bucuresti 1905), care cuprinde studii
resultate din utilisarea scrisorilor romanesti pastrate
in Archivele Statului din Brasov. La cele sapte vo-
lume din Studii i documente s'a adaugat un al
IX-lea volum, asa ca Braovul i Romnii apare
acum ca al X-lea volum din intreaga serie. Al
VIII-lea volum, care trebuie sa cuprinda un reper-
toriu de istorie culturala, n' a aparut Pica* Inscriptii
din Bisericile si Mandstirile Romaniei le-am adunat
Intr'o opera, din care a apdrut panel acum numai
De atunci publicarea a mers pin la volurnul XX (nota din 1925).

www.dacoromanica.ro
 4

partea I-a (Inscrip(ii din Bisericile Romeinier)1,

ln sfarfit scrierea mea Istoria Romdnilor in clii
purl fi icoane" (2 volume, Bucurefti 1905), cu
prinde un fir de conferinfe, care au fost (Mute in.
fafa Societdfii femeilor romilne" fi trateazd multe
cliestil culturale 2.
Buctires41, Iunie 1905. N. 1ORGA.-

I A doua e In vol XV din ,Studii i documente" ; alte inscriptiI Iii

vol. XVI si In Revista istoricl", passim.
2 A se adaugi, pe langA editia din Craiova a acesteia (cuprinzand
vol. III : Negotul i mestesugurile"), Istoria Romnilor prin CAlAtori",
(3 vol.). Apoi Istoria Bisericii" (2 vol.,. lstoria Ai matei" (2 vol.), Is
toria presei romnesti".

www.dacoromanica.ro
 Partea a patra
ApAskoarea suzeranitate turceasc pAnA la
epoca Fanariotilor. Deaderea ternimii ro-
mane. Statul fiscal ca izvor de cAstig pentru
arendasii aventurieri '.
CAPITOLUL I.
Relatiile Romanilor cu Turcii. Raiaua turceasca pe
pamant romanesc. Asezarea Tatarilor in Basa-
rabia (Bugeac).
Supunerea desavArsita a Moldovel si Tarii-Ro-
mnesti supt suzeranitatea turceasca inseamna
pentru amandoua un nou stadiu de desvoltare si
anume o perioada de decadere.
Incepnd cu Domnul, care recunoaste pe ve-
cinul de la Sud ca stapan i e Inzestrat de acesta
zu o putere aproape deplina asupra supusilor sal,
i pana jos la taran, care la inceput plateste nolle
1 lzvoarele sunt pentru Moldova cele arAtate in capitolul precedent,
apoi Cronica lui Ureche, care duce pAnd la 1600 (editii Popovici, cu
note franceSe, si C. Giurescu, In colectia Comisiei lstorice) si Cronica lui
Miron Costin, tipArit in Kogdlniceanu, Letopiseti, I, 0 Inteo editie
noud, dar nu mai bund, incdrcatA cu adnotdri, a Academiei Romdne, scoasd
supt ingrijirea lui V. A. Urechid; textul latin al cronicii a fost publicat
dupd un manuscript al museului Czartoryski din Cracovia pe sama Co-
misiel istorice a RomAniei de Eug. v. Barwinski. Miron Costin e conti-
nuat de fiul sAu Nicolae 0 de 1. Neculce (KogAlniceanu, II), cum si de
alti compilatori (ibid., Ill). Pentru Tara-Romdneasca avem compilatia lui
Stoica Ludescu (Magazinul istoric. IV-V), care se Incheie la 1688 si pe
care se sprijind cronica de complectare a lui Constantin Cdpitanul Fi-

www.dacoromanica.ro
 6

dari cu rodul muncii sale, apoi cu trupul sau

cu demnilatea i libertatea sa omeneasca, nimic
nu mai samn cu trecutul. In locul Statului al-
atuit din tarani liberi, cari lupta impotriva ori-
carui incalcator, pentru mosia mare sau mica mo-
tenit de la stramo0, apare ca urma nevrednic
Statul fiscal, al carui singur scop este sa adune
bani, nepomenit de multi bani sume incalculabile,
pentru viata luxoasa a stapanilor straini din Cons
tantinopol.
lipescu (ed. lorga, 1902 ; in studiul su despre cronicile muntene, C. Giuresctt
o atribuie, -lard consideratie pentru stil, cu totul deosebit, lui Radu Popescu,
cronicar foarte personal si pdtimas, cum nu e celalt). Cronicile greecstt
ale lui Matei al Mirelor si a lui Stavrinos pentru epoca lui Mihai Vitea-
zul si a celor cloud decenii urmtoare s'au tiparit in Papiu, 7 esauru, I.
Domnia lui Brncoveanu e descrisa in cea mai mare parte (1688 1714)
de Radu Greceanu (Magazin, II); memoriile boierului din opositie Radu
Popescu se afla tot acolo, V ; Cronica pe care acesta din urma a corn-
pus-o dupa insdrcinarea oficiall a lui Nicolae Mavrocordat (1716-173(J)
ibid., II. Cf. asupra tuturor lorga, Istoria literaturii romdne. Ca editil
de acte infra in consideratie cele citate mai sus, precum i Condica de
socoteli a lui Brancoveanu din Revista !storied a Archivelor a lui Ali-
cescu, III. Din lucrrile de specialitate intra in consideratie numai urma-
toarele :
1. Balcescu, Istoria lui Mihai Viteazul, ed. Acad. Rom.; autorul a
trait pe la 1848 sl a cunoscut numai cronicile. Opera lui e un texte de-
langue, dar nu mai are nicio valoare istoricd (ed. notia. de Al. Lapedatu).
2. Szdcleczky, Erdely es Mihaly Vaida (Timisoara 1893): trateazd des-
pre stapdnirea lui Mihai-Vodd in Ardeal. Anexa de acte inedite e intere-
santa ; dar, acum, mai toate piesele aratate acolo in Regeste se pot afla
in vol XII din Hurmuzaki.
3. lorga, Istoria lui Mihai Viteazul (editia Socec, Bucuresti, 1900) ;
o alta Istorie popular a lui Mihai Viteazul (Bucuresti, Minerva, 190i ;
lucrarea mai desvoltata aparut in parte supt acelasi titlu in Convorbiri
literare", an. 1901-1902, neispravita, Istoria lui Mihai Viteazul de I..
Sirbu (2 vol.) e foarte bogatd in amanunte i foarte precisa in critica, dar
e o lucrare de eruditie care se ceteste foarte greu.
4. I. Sarbu, Mateiu-vodd BdsdraMs auswrtige Bezielzungen (Lipsca
1930', o foarte constiincioas i temeinica lucrare, care utiliseazd tot ma-
terialul tiparit.
5. Iorga, Studil i documente, IV ; prefata cuprinde o expunere a is-.
toriei romne in veacul al XVII-lea, i acolo se (IA i bibliografia.
6. lorga, Operele lui Constantin Cantacuzino (Bucuresti 1901). Pre-
fata descrie istoria Tarii-Romanesti intre 1714 si 1716.
7. lorga, Documente privitoare la Constantin-Vodd Briincoveanu
( Bucuresti 190 ). Prefata aratd imprejurarile launtrice supt Brancoveanu..
8. lorga, Istoria literaturii ronuine. Cu prilejul criticii Cronicelor se
trateaza, in excursuri, i o mare parte din istoria Romanilor in sec.al XVII-Iea..

www.dacoromanica.ro
 7

Acum e vorba sa descriem istoria acestei vieti

de nelibertate, papa ce in sfarsit pe la 1700, dupa
un veac si jumatate, se petrece o schimbare prin
aceia ca o mare parte din vechile forme cad in
desuetudine, iar Statul vasal turcesc imiteaza In
oarecare masura modelul Stalului ettropean me-
canic_al veacului al XVIII-lea ; afara de aceasta
apar i noi conditii in alegerea Domnului, si toate
raporturile cu Statele vecine se schlmba.
Stapanirea turceasca se amesteca direct numai
in trei domenii ale vietii romaneti; in celelaite ea
a vea numai o Inraurire indirecta. In prima linie
Intra in considerare formarea unui district turcesc,
a unei zone mil tare turcesti, care, administrata
de Turci, se desparte de restul tarii ; aceasta era
ap numita raid.
I. Felul curn s'a petrecut aceasta despartire I
punctele care delimiteaza Tinutul, au fost aratate
mai sus i. Inceputul 1-a facut principatul din Sud,
al Tarii-Romanesti, expus In Intaiul rand dusma-
nului. Inca din ultimii ani ai secolului al XIV-lea
au fost ocupate Turnul, adeca Nicopolis Minor,
Nicopoia Mica a noastra, numit de Turci Cule, apoi
Giurgiul, lerktiki al lor, pentru ca sa domine orice
miscare a Domnului din Arges. Ca sa-i poata
insa aprovisiona comod cetatlle, Turcii luara In
stapanire si o bucata din pamantul care le 1ncun-
jura i distrusera aici toate drepturile anterioare
de proprietate ale Statului sau ale particularilor.
In veacul al XVI-lea, cu toata vechea fagadulnia
de a lasa tam neatinsa, se mai ocupara ici i colo
noi puncte potrivite: ap plati Radu-cel-Mare,
prietenul calugarilor, linitea ce i se lasa. Mircetii,
1 Vol. II.

www.dacoromanica.ro
 - 8

dinastia lui Mircea Ciobanul, sluga totdeauna ple-

cata Sultanului, trebuira sa renunte la stapAnirea
importantei Braile. In sfarsit la 1580, pe cAnd
domnia ahnea, care apartinea, ce-i drept, acestei
familii privilegiate, dar era nelnsemnat, veni un
ceaus de la Poarta ca sa cerceteze si intinderea
vetrei Severinului si sa o o:upe In numele Sulta-
nului '.
Moldova pierdu abia in urma marii expeditii
din 1484 o bucata din tinutul sau : atunci Chilia
si Cetatea-Alba ajunsera porturi militare turcesti,
si ca de obiceiu si teritoriul din prejur se alipi
cetatilor, ca raia. Aceasta raia se intinse, In urma
reusitei expeditii al lui Soliman al II-lea din 1538,
aproape pana la linia rAului Botna, si o noua ocu-
patie turceasca ajunse atunci si la Tighinea, Ben-
derul noilor stapani. Tarmul Dunarii era acum cu
totul In mani straine, granita Nistrului din spre Po-
Ionia numai In parte. Acum puterea Domnului Mol-
dovei ajungea in Sud numai pana la Lapusna, care
avu cinstea sa dea tarii pe tiranul Alexanciru.
Unga Chilia si Cetatea-Alba Turcii mai ridicara un
oras Intarit, Ismailul, care la Romani se chema Smil.
la fata cu Galatii exista Inca In veacul al XVII-lea
portul dunarean turcesc Tomarova, care e identic
Cu Renii de mai nainte.
In aceasta Intindere ramase raiaua pana In yea-
cal al X VIII-lea, afara de timpurile de re volta,
in care ea fu adesea pierduta, dar nu cetatile,
pentru ca la o noua schimbare a lucrurilor sa fie
iarasi ocupata. Totusi nicio noua cetate turceasca
nu s'a creat in aceasta epoca, daca nu vrem sa
luam ca atare ocuparea unei mahalale a Galatilor.
In amanunte, de sigur ca granitile domeniilor smulse
I Hurmuzaki, XI, p. 643-644.

www.dacoromanica.ro
 9

n'au limas totdeauna aceleasi ; caci nici coman-

dantii si nici proprietarii particulari al raielei nu-si
faceau un cas de constiinta din aceia ca-si Insu-
siau pe nedrept ca pasune sau ogor o bucata de
pamant domnesc muntean sau moldovenesc prin
mutarea skilpilor de hotar.
Voevozi mai cu trecere se jaluiau Intamplator
la Poarta de astfel de In:alcarl si In schimbul
unor daruri primiau si cate-o comisie, care tre-
tiuia sa constate starea de mai Innainte si sa o
restatorniceasca. A vem stiri despre activitatea mul-
tor atari comisiuni Imparatesti si posedam chiar
documente, atat despre Ingrijirea Domnilor de in-
tegritatea teritoriului ior, cat si despre pornirea
Turcilor de a atinge aceasta integritate. Supt
ylad Tepes aparu odata beiul de Nicopoli, Hanna,
zu o intreaga oaste cca sa stabileas -a granita
Dunarii., ad metas super Danubium constituendas.
Supt Mircea Ciobanul probabil, Ahmed, un urmas
al lui Hamza, cerceta din porunca Irnparateasca
.aceleasi granite. Dar, cu putin mai In urma, fiul
Jul Mihnea, Petru, se plangea iarasi de o intin-
dere neingaduita a raielei Giurgiului. Alexandru,
fratele si urmasul lui Petru, Isi cumpara o Impu-
ternicire de la Poarta ca sa dea Indarat din ti-
nutul Giurgiului, ca si din cel de la Turnu, din
.hailacul. din Cule, pe vecinii care patrunsera
prea departe, si sa redea din nou drumului Ba-
nului. vechiul lui caracter de hotar. Dar chiar
supt fiul lui Alexandru e nevoie pentru legalisare
ca resultatele unei astfel de regulari de granita
sa fie hitarite printeun firman imparatesc. Apoi
vine vremea in care, prin Mihai Viteazul, se res-
tabileste in lupte vechea stare libera. Supt ur-
masii lui cari domnesc iarasi ca vasali turcesti,
se pare ca Turcil nu s'au mai dedat la vechiul
www.dacoromanica.ro
 10

lor obiceiu de-a incalca granita. Unul dintre acetia,

Mateiu, fu chiar destul de tare, pentru a pedepsi cu
de la sine putere astfel de incercari intamplatoare,
fara a mai reclama mijlocirea Portii ; el isi avzase
in sate privilegiate, peste tot unde era o granita
de pazit, rop i calcira#i sai, tarani Inarmati;.
din numirile de localitati de astazi mai amintesc
despre aceasta numai Calaraii, In fata Silistrei
Chtar pana in zilele noastre, panicii plugari din
judetul Buzau poarta pieptare roO, ca amintire
incontienta a vremurilor in care ei erau aparatorii
randuiti impotriva intinsei raiele a Brailei i Odaii
Vizirului'.
In niciuna din raielele muntene din vremea mai
veche, adeca pana la razboaiele cu Rusia, n'a
poruncit vre-un Paa i nici macar vre- un beg
sau un sangiac, ca in ceta tile de pe tarmul stng
al Dunarii ; comandant superior al fiecarii raiele
erau mai curand cel mai de aproape dintre ofiterii
superioli ai Tarii Turceti din fata : aa Severinul
era supt ascultarea Vidinului, Turnul supt a Ni-
copolei, Giurgiul supt Rusciuc, care e pomenit ca
o cetate Inca din 1445, de Wavrin. A_upra positfet
Brailei nu se poate da pana acum nicio desluire
mai sigura. In fiecare cetate stateau, bine inteles,
soldati turci : spahii, cari serviau calari i cart
tot odata, ca feudatari mai mari sau mai mici, ii
aveau timarurile lor, adeca feudele, pe pa mant
muntean. Dreptatea o impartia, ca peste tot, un
cadiu, judecatorul, conform Coranului, iar admi-
nistratia vamilor impara teti i a zaherelei, care
se furnisa de aici, era Incredintata unui nazir.
In Moldova, din potriva, erau doi begi, dintre
V. Weigand, Jahresbericht des Instituts fr runainische Sprache,
Lipsca, anul 1902, p. 240. R4i-de-Vede pare a fi Rufii-de-Vede, fr
opositie cu Rusii-de-Dundre, Ruse al Bulgarilor, Rusciucul Turcilor.

www.dacoromanica.ro
 11

cari unul 10 avea reedinta In Bender, cellalt in

Acherman, dar In Chilia apar numai demnitari
militari inferiori. Aceste cetati mo1dovene0 erau
isolate, cel putin In cele d'intaiu timpuri, i aceasta
imprejurare li Ingaduia o stare mai independenta.
Incolo samanau i ele cu Intaritele cuiburi turce0i
din vecina Tara-Romaneasca 1.
Pentru principate pierderea infloritoarelor por-
turi i a bogatelor Tinuturi era de sigur dure-
roasa, dar i mai greu le lovia primejdia venica
ce decurgea de aid. Caci, lasAnd cu totul la a
parte desele incalcari de hotar, Turcii din raiA i
taranii cretini ce traiau supt clAnii, i cari ini-
tau pilda stapAnilor lor, nu se aratau de loc ca
buni vecini. Ei Ii mAnau vitele pe paunile mar-
ginase i aduceau proprietarilor tinuturilor inve
cinate pagube simtitoare. CAnd prin contract cu
persoane particulare 4i cAtigau legal unele drep-
turi de proprietate In launtrul principatului, nu
socotiau niciodata de nevoie sa plateasca pentru
ele canelui de pe tronul vasal darile cuvenite:
dijma pentr roadele cmpului, goVind pentru tur-
mele de ol. Cei mai telnuti host de cai i de boi
4i gasiau in raiA refugiul asigurat, i datorita aces-
tei star de lucruri linutul turcesc se bucura tot-
deauna de un mare bielpg de carne. La bAlciuri
se iscau totdeauna certuri i batai, *i cretinii near-
mati erau totdeauna cti imini. Tiganii, cari nu
mai voiau sa traiasca In robie, i laranii iobagi
napadiau In raiA, care proportional era mai bine
populata. Chiar i taranii liberi di i satele moldo-
doveneti i muntene0, cand nu mai aveau pamAnt,
sau cAnd la mqtenire ramAneau pe din afara,
i Cf. Chilia fi Cetatea-Albii ;Studii qi documente, V, p. 475 i urm.
0 Regestele veacului al XVI-lea, in lorga, Documente fi cerceteiri,l,

www.dacoromanica.ro
 12

preferau sa emigreze la Turci, uncle n'aveau de

platit decat haraciul 1 darea care se acorda spa-
hiilor, pe and acasa, supt Voevodul national, din
pricina unor irnprejurari pe care le vom cunoate
Ind lta, li se cereau necontenit dari In bani i in
natura. Cornandantii raielei aveau ce-i drept, insar-
cinarea directa ca la ocasie sa ocroteasca pe
Domn impotriva competitorului Mt sau a popu-
latiei nemultamite, rasvratite, dar nu rare ori li se
parea mai folositor sa cheme la ei pe nemulta-
miti, innainte de navalirea lor in tara, sau dupa
infrangerea lor sa-i primeasza la ei i sa li puna
intrebarea, daca n'ar vrea sa primeasca legea tur-
ceasca J.
Nu trecu mult i situatia se inrautati in Mol-
dova, ba inteo oareCare masura i in Tara-Ro-
maneasca, prin navalirea Tatarilor, cari de aici
inainte devin, inlauntrul granitelor vechi ale prin-
cipatului, colon4ti statornici, intru cat aceasta
expresie se poate Intrebuinta pentru ni*te atat de
neastamparati calareti 1 pradatori.
Noul Stat tatarasc din Crimeia, o frantura a
marelui Hanat din Sarai, se formase in a doua
jumatate a veacului al XV-lea ca un biciu al lui
Dumnezeu pentru Moscoviti, Poloni i Romani,
iar srapanitorul din Cram, comandantul celor patru
horde, lua vechiul i respectabilul titlu de Han,
imparat. La cucerirea Caffei in anul 1475, Os-
manlaii lasara sa dureze mai departe acest Stat
mohammedan caci numai putini Tatari ramasera
pagani , fiindca, cu foarte multa dreptate, intre-
zariau in el un sprijin al intreprinderilor lor. Prin-
tr'un act de lochinare, cunoscut, e adevarat, numai
printeo nesigura traditie analistica, Hanul deveni
1 Cf. izvoarele citate mai sus.

www.dacoromanica.ro
 13

un vasal al emirului din Constantinopol: Incolo

totul ratline neschimbat ; controlul suprem 11 fa-
cea begul, care de atunci locui In marele ora
genoves de odinioara Caffa, si de aici, Fara a se
amesteca In administratia interna tatarasca sau In
razbunarile dinastice obisnuite ale Ghiraizilor, fa-
cea raport despre toate. Cand Selim, fiul Sultanu-
lui Baiezid al II-lea, se Inrudi cu acesti Ghiraizi
si se uni cu Tatarii pentru a-si vealisa marile sale
planuri de razvratire, consideratia elmperiului, ta-
taras^, a Taratului", cum se spunea In Polonia si
Moscovia, crescu simtitor: trebuia sa se admit&
posibilitatea si odata s'a vorbit de aceasta ca
si de un fapt real , Ca un urmas al lui Hagi-
Ghirai, al 1ntemeietorului dinastiei din Cram, ar
putea ajunge In Constantinopol Imparat pe aman-
doua continentele".
In acele zile In care tanarul Selim nu se ase-
zase Inca bine pe tronul tatalui sau mort de inima
rea, In fiecare an aproape, cu toate fagaduintile
contrare si cu toate darurile Imbielsugate, Mol-
dova fu visitata de Tatari si groaznic pustiita
pana la Siretiu. Dupa aceia Ina se ajunse la un
modus vivendi cu ace0 cei mai rai dintre vecimi
rai: Moldova, de altfel chiar si Polonia, platia Ha-
nului un tribut si-i ceda afara de aceasta si alte
.veniturip, pentru ca saracul, despretuitorul de
munca, dar viteazul Tatar sa poata trai potrivit
starii sale. Chiar pentru anu11566 se meetioneaza
acest tribut si se spune ca Hanul II primeste dupa
vechi obiceiuri" '. Cu prilejul trimiterii tributului
si a darului care se chiama balgi-bapc, adeca
miere si ceara", Domnul cinstia pe acest Impa-
' Studii fi cercetdri, 1, p. 181.

www.dacoromanica.ro
 I.4

Tat pradalnic *i cu o haina de cinste, cabanital.

i la aceasta stare de lucruri nu se mai schimba
nimic, atata timp cat la granita moldoveneasca statu
un liber i temut Han tatarasc.
Dar granita in sine se stramuta pe la sfaritul
veacului al XVI-lea, In dauna Moldovei. Nu multa
vreme dupa supunerea tarii din anul 1538, Tur-
cii luara obiceiul de a pune i garnisoane tatarati
In cetatile (1-.! la Dunare i In noua cetate de pe
Nipru. De acum inainte trupe din neamul Nogailor
aparara Cetatea-Alba, Benderal i Chilia, precum
i marea cetate Oceacov, de pe Nipru, i aceasta
chiar pe vremea luptei cu lian cel-Cumplit, rebe-
lut moldovean2. Ei erau mai in stare ca orice alit
osta0 sa lupte cu Cazacii, dumanii lor fireti,
cart i ei aflasera acum drumul sp.e Moldova.
Cazacii aparura in3a regulat dincoace de Nistru,
pentru a sprijini pretenclenti domne$ti sau In simple
cete pradalnice. Da i marele rege polon Stefan
Bathory urmaria alte planuri i nu se temea de
nimic atat de mult ca de o neintelegere cu Poarta,
el impuse tot4 acestor banditi cretini in 1576 o
organisare, care trebuia sa-i faca dependinti de
coroana polona i In urma proceda de mai malte
ori cu asprime, prin executari de efi cazaceVi
i pretendentl ai C z icilor ; cu toate acestea vi-
tejii locuitori ai insulelor Niprului null pierdura
frumoasele lor amintiri despre manoasa tara mol-
doveneasca. In anii 1576 i 1578 ei aparura iute
ca fulgerul In fata cetatilor turceti i a satelor
de pastori tatari; In 1583 Benderul fu asediat,
raiaua Cetatii-Albe fu pustlita i un sangiac fu
u:is. N ci Domnul Moldo vei i nicio flotila de pe
1 Chilia si Cetatea-Alba, p. 229 ; *Ainaan 1, Elemente turcesti, II1,
supt Cahcivat 7vant
i Celatea-Alba, p. 201.

www.dacoromanica.ro
 15

Dunare nu-i putura sill sa se re trag1. In anul

1587 Oceacovul indura aceiasi soarta, i nici Ben-
derul nu fu crutat. In anul urmator avu loc iar4i
o navalire cazaceas:a, care atinse exclusiv Ben-
derul si se dete o lupta la Nistru. In anul 1589
balciul de la Cozlov cazu prada banditilor cres-
tini, si insusi beglerbegul de Rumelia trebui sa iasa
in persoana pentru a pedepsi pe Cazaci si mai
ales pe Poloni, pretinsii lor stapani, si el inainta
'Ana la Sniatyn. Ceva mai tarziu, i chiar In ciuda
pacii care se incheie in 1592 intre Imparatul si
regele. cari nu voiau sa se lupte cu dinadmsul.
Cazacii, dupa reusitul atac al Orheiului, oferira
ser viciile lor Imparatului german, care, provocat
de Turci, avea de purtat ea acestia o grea lupta
In Ungaria. Din Praga, Chlopicki aduse inclarat un
steag cu vulturul cu doua capete i fagaduiala
unei sokle, care a si fost de fapt platita. In anul
1594 se auzi iarasi de lupte Litre Cazaci i Ta-
tari: eroii de la Nipru negociara cu Aron, Domriul
Moldovei, care nazuia, ce-i drept, sa scurure ju-
gul turces:, dar care nu era obisnuit cu lupta.
De la dansul primira ei provisii, dar nu o solda
dupa tocmeala; de aceia, inainte de sfarsitul anu-
lui, el na valira in propria lui tara i-I fugarira
pana In trump. Atunci fugarul ii 1mpaca cu daruri,
Ii lua in serviciul sau si trirnise salbatecele hoarde
impotriva intariturilor turcesti de la Tighinea si
Cetatea-AIba. Aici nu putura insa face nicio is-
prava, caci n'aveau tunuri; ocupara insa Ismailul
si Oceacovul, pradara i sfaramara aceste intarituri.
0 capetenie de Cazaci, anume Cocea, intra supt
steagurile eroului muntean Mihai si In 1595 lupta
la Calugareni impotriva Turcilor. Din ce Iii ce tot
mai multi Cazaci napadira In Tara-Romaneasca,
unde gasiau leafa buna, prada din bielsug si un

www.dacoromanica.ro
 - - 16

comandant viteaz i incercat. CAnd Mihai puse

liana pe principatul Ardealului, el avea printre cei
mai buni soldali ai sai pe Cazacii lui Branetchi,
Valaotchi, Ocesalschi i Rostopcea. Chiar i In
noul veac ei nelinitira granita Nistrului: la 1601
sunt la Soroca, la 1602 In Basarabia i In Do-
brogea, la 1603 la Ismail i Isaccea ; in 1606 vi-
sitara din nou Moldova rasariteana.
De aici Inainte Insa pofta lor de aventuril care
se unete cu o nelipsita nevoie de a c4tiga
prada hranitoare, iea o alta cale, sau mai curAnd
o activitate practicata pAna acum numai pe al
doilea plan, capata acum mai multa insemnatate.
Ca i Ostrogotii de alta data, ca i Ruii de la In-
ceputul evului mediu, ei cerceteaza pe mici luntri,
injghebate primitiv dintr'un singur trunchiu de co-
pac, bogatele orae de pe termul Marii-Negre,
unde locuiesc negustori cu dare de mAna, i In
fiecare an ii intind incursiile lor pe Marea nepri-
mitoare, de care ei se tern insa tot aa de putin
ca i de moarte. Tot cornertul din aceste regiuni
e astfel periclitat, i mivarile lor sunt atAt de
rapezi, ei se ivesc aa de-odata, ca picati din cer,
cand id, and colo, aduand peirea bogatilor pa-
Orli, Inat Sultanul trebuie sa indure ocara de a
zari din palatul sau Imparatesc flacarile mai mult
sau mai putin departate ale pArjolului care noaptea
coloreaza In rop cerul. Mai ales pAna la 1640, c u
toate tratativele cu regele i cu toate expeditiile
Irnpotriva necredincioasei Polonii, pacostea caza-
ceasca e o nenorocire care se repeta regulat i
care nu poate fi impiedecata cu nimie.
Dar pe uscat veniau numai arare ori; cad aid
Turcii descoperisera un mijloc ca sa-i tina la dis-
tanta. Ceia ce nu putea impiedeca begul din ceta-
tile Intarite i nici indraznetii ieniceri sau mAndrii

www.dacoromanica.ro
 17

spahii, aceia izbutira salbatecii Tatari, cari fur

aezati la Nistru ca paza a Imparatiei, cum se
intamplase *i mai nainte dupa 1500 in Do-
brogea.
Inca din 1502 Sultanul facu Tatarilor propune-
rea sa iea in primire ecmpiile din jurul Chiliei
si Cetatil-Albe.. Pas na la cea d'intaiu din aceste
cetati ei n'au ajuns, dar in cea de-a doua creara,
pe ruinele vechiului centru comercial, o pustietate
potrivita cu obiceiurile !or i vietuira apoi in aceti
.bialogrodenses campi. Cu ajutorul prietenilor
sai tatari Selim puse maim pe cele doua porturi
i nutri chiar gftndul de a face din toate cetatile
de granita o marca, drept apanaj al motenitorului
Tronului. in anul 15b0 Tatarii strabatura iarai
Moldova i loan rebelul peri mai ales din pricina
unei expeditii a Hanului. Curnd dupa aceia Po-
lonii i Turcii incheiara intre ei pace, i In trata-
tul de pace se pomenesc i Tatarii din Cetatea-
Alba, Tighinea Chilia, precum si garnisoanele
i
lor de acolo. lii razboiul impotriva .Cazilba0or.
persani, Tatarii adusera atat de mari servicii,
!neat 1i putura permite sa ceara Sultanului ca
rasplata Moldova i Tara-Romaneasca, de unde
trebuiau sa-i scoata hrana3. Hanul Islam-Ghirai,
care venise adesea ori in ajutor impotriva ce-
telor cazace0, cazu, intro incursie impotriva aces-
tora din urma, in apropierea Benderului si-si afla
locul de odihna in vechiul Moncastro3.
Calatorul frances Fourquevaux 4 int.lni pe cm-
pii pustii" din Basarabia cete de pastori, cari se
Cf. Ulianicki, p. 195.
2 Hurmuzaki, Xl.
a Hammer, Geschichte der Krim, p. 67. V. memoriul
mieu despre o
cronicA a Tatarilor, in Analele Academiei Romdne pe 1925 ( *tiri
noti despre Chilia i Cetatea-Albe).
lorga, Acte i fragmente, I, pp. 34-33.
2

www.dacoromanica.ro
 1.8

tarn dupa turmele lor : acestia nu puteau fi, dupa

toate aparentele, decal cosuri-le (pe limba polona
kosz) Tatarilor. In timpul razboiului cu Ungaria,
Tatarii venira foarte des In Moldova si Tara-Ro-
maneasca si grabira ca dusmani declarati sau
macar cu gand dusmanos spre campiile de lupta
ale Panoniei. In anul 1594 Aron fu asediat in Iasi
de salbatecii oaspeti si trebui sa se rascumpere,
cu tJate ca avea la indamana o mica ostire. In
anul 1595, Inca din timpul iernii, Tatarii navalira
in Tara-Romaneasca, ca sa lupte cu razvratitul
Dom muntean, Mihai, dar fura batuti 1; In 1596
urma o noua expeditie, de data aceasta norocoasa,
dar razboiul civil dintre Hanul Gazl-Ghirai si
fratele lui retinu pe rasfatat i pradalnici de la o
noua navalire. In anul 1598 crestinii incepura tra-
tative cu ei, cu speranta sa-i indeparteze pe
acesti nelegiuiti prin platire de tribut, dar nici cu
aceasta nu avura vre-an succes. Din felurite cause,
Tatarii nu mai stau, :e-i drept, cativa ant pe plannl
intaiu, dar nu mai tarziu de 1602 Hanul insusi
apare din nou cu obisnuitii o suta cinzeci de
mii>> de soldati ai oricarii mari intreprinderi turco-
tatare, ca sa puna la Targoviste In Scaun pe iu-
bitul Simion Movila in locul lui Rada Serban, pe
care-1 ura ; pe langa aceasta luptara crancen si cu
Polonii. Radu erban se putu insa sustinea si fa-
gadui Tatarilor, ca sa-1 lase in pace, un bir de
15.000 ducati. Asa de des trebuira sa vie aceste
ajutoare ale Turcilor in timpul razboiului cu Im-
paratul chesaro-craiesc, Incat la urma uitara in-
torsul acasa. Asa isi creara din cartierele lor de
iarna din Basarabia o noua patrie, fara sa ridice
mari pretentii si fara sa astepte admiterea si con-
1 V si darea de samA despre articolul d-lui Veress in Revista isto-
rica pe 1925, p. 162 si urm.

www.dacoromanica.ro
 19

firmarea lor solemna. Vechea provincie munteana,

cucerirea moldoveneasca a marelui Voevod din
veacul al XV-lea, raiaua Sultanului Baiezid deveni
in felul acesta salasul uratilor, nelinistitilor, inca-
pabililor de cultura Nogai si se chema de atunci,
pe limba noilor stapani, Bugeac: aceasta Inseamna
iarasi angulusl, ca in vremea veche Tatari Bucya-
kienses" sunt o realitate Inca din anul 1603. Domnul
inoldovean Ieremia 11 darui dincoace de hotaruI
Bugeacului apte sate, care fura recapatate abia
dupa vre-o zece ani printr'o crestere a tributului.
In totalitate Moldova de Sud castigase cam vre-o
15.000 de astfe1 de vecini groaznici, carora taranii
din vecinatate, ca sa nu mai vorbim de altele, tre-
buiau sa li care lemne, pentru construirea colibe-
lor si de ars, din padurile Chigheciului.
Timp de cincisprezece ani incheiati un nobil
tatar, un marzac, Cantemir, statu In fruntea ace-.
stor Nogai si Intemeie un tel de Stat tatarasc
independent, care nu se supunea totdeauna vointii
Imparatului din Cram. Ca rasplata pentru servi-
ciile aduse de el Turcilor contra Polonilor, Can-
temir, dusmanul neimpacat al acestor vecini, ca-
pata administrarea Silistrei cu titlul de Pasa tur-
cesc , ba chiar Vizirul Il numi in anul 1622 .fiul.
sau 0-1 apara Impotriva a tot felul de Invinuiri.
Oficial i se daduse slujba de guvernator asupra
intreplui tarm al Marii Negre din spre gurile Du-
narii. Odata, de dragul Polonilor, fu inlocuit, dar
nu trecu mult timp i el se intoarse iarasi in la-
garul sau de lupta din 13ugeac. El Ii servi si In
contra unui Han rebel, si de aceia fu Inca si mai
pretuit. Slujbele si onorurile sale i se recunoscura
solemn In 1636, dar la urma, dupa o cariera atat
de stralucita, fu invins de un Han dusman si iz-
1 Chilia fi Cetatea-Albd, cap.X.
www.dacoromanica.ro
 - 20 -
gonit, asa ca trebui sa-si caute refugiu In Con-
stantinopol. Ba, in urma plangerilor unite ale in-
fluentului Voevod moldovean Vasile Lupu si ale
Polonilor, cari-I urau, se izbuti sa se obtina im-
potriva-i o sentinta de moarte, si, putina vreme
dupa ce Hanul insusi trebui sa plateasca cu moar-
tea incapacitatea sa de a domni, fu decapitat supt
ochii Sultanului pedepsitor (1637) si puternicul
sef tatar care poruncise odata la Dunarea-de-jos.
Ostasii lui full siliti, printr'o expeditie speciaia
contra lor, sau sa se retraga Inapoi spre Crimia,
sau, dna voiau sa ramana pe pamant polon, sa
devina supusii regelui. Abia dupa cativa ant, fos-
til locuitori al Bugeacului se strecurara pe neba-
gate de sama Indarat In tara lor, dar, fiindca nu
mai gasira un conducator vrednic, nu putura juca
rolul lor de 'Ana acum.
Cazacii intrasera acum In a treia lor fasa de de s-
voltare; dupa ce cativa ani fusesera supusi credin-
ciosi ai Polonilor, ei incercara supt Bogdan Hmil-
nitchi, fiul lui Hmil, sa formeze un Stat propriu
intre Po Ionia si Moscovia, si in urmarirea acestui
scop ei gasira In Tatarii acum slabiti, cari cel
mult din cand in cand navaliau In Moldova, niste
aliati de ocasi e.
Felul de organisare al Tatarilor din Bugeac nu
se deosebeste Intru nimic de acel al consangenilor
lor. In tam) de pace ei erau mai Intai i de toate
pa stori, pe and la razboiu se dovediau vrednici
luptatori. Invatau sa lucreze si pamantul, dar munca
la camp nu o indepliniau singuri; aceasta i-ar fi
Injos't. Li slujiau mai curand numerosii prinsi de
razboiu, precum si vechea populatie crestina ro-
maneasca, Inca existenta, ce traia In murdarele
lor sate, unde abia cu timpul se Innallata case

www.dacoromanica.ro
 21

mai bine construite. In fiecare sat de aceste domnia

ca temut cavaler" tataresc metrzacul, i toti mar-
zacii cu supusii lor erau Impartiti In patru grupe.
Conducatorul lor In lupta si tot odata judecatorul
tor obisnuit era loctiitorul Hanului, care abia mai
tarziu Isi avu In Bugeac o resedinta des cercetata,
anume Causanii: acest loctiitor se numia caima-
cam sau, fiind comandant al Intregii osti a provin-
ciel, seraschier. Abia pe la 1700 se desfacura din
tinutul seraschierului doua judete si se Incredintara
unei administratii speciale, care producea mai
multi bani : dupa obiceiul Cazacilor, se puse atunci
In Dubasari un Hatman crestin pentru satele ro-
manesti megiese, pe and alte sate fura supuse
poruncii lui lall-Aga '.
Innainte de Cantemir Turcii Incredintara paza
Dunarii uneia din Pasalele lor. Acesta era tot odata
comandant asupra Silistrei si a celorlalte mici ce-
tati, asupra Intregii Dobroge, locuita mai mult de
Tatari, unde mai tarziu se crea o resedinta In
Babadag pentru capetenia de margine a tinutului
de hotar nordic turcesc, asupra raielei moldove-
nesti, unde, de la 1600 si chiar liana pe la 1699,
nu exista niciun beg de Acherman 0 niciunul
de Bender, si In sfarsit asupra puternicii cetati
de pe Nipru, cheia turceasca din spre cuiburile ca-
zacesti si stepa ruseasca, Oceacovul, numit de
turci Oth. Oth-Valesi sau Silistria-Valesi avea
sa pazeasca pe nesigurii vasall crestini din Mun-
tenia si Moldova, sa spioneze pe Poloni si la oca-
sie sa con uuca o expeditie dg razbunare impotriva
Hatmanului regal, sa lupte cu Cazacii, atata timp
cat ei constituiau o primejdie statornica pentru
Imperiu, si in sfarsit sa mearga in fruntea trupelor
1 Chilia fi Cetatea-Albd, p. 259 i urm.
www.dacoromanica.ro
 - 22 -
imperiale In spre Indepartata Moscovie. El a vea
Insemnate venituri si afara de aceasta primia daruri
mai mari din partea tuturor acelora cari depin-
deau de favoarea sa, mai cu sama, bine inteles,
din partea Domnilor vasali, a caror soarta atArna
de rapoartele comandantului din Oceacov si Silis-
tra. De la acest Insemnat guvernamAnt provincial
ducea drumul spre cele mai Insemnate demnitati
In Stat, dar Intamplator si spre exil sau spAnzu-
ratoare.
Noua izbucnire a razboiului persan, care spre
finele veacului al XVI-lea parea acum sfArsit pen-
tru totdeauna, acest necontenit razboiu cu scurte
pause si apoi cu cerinti cu atat mai lungi, facea
absolut necesar acel guvern special de la granita
opusa, din spre crestinii poloni si germano-ungari.
*i aceasta institutie, care aminteste timpurile cAnd
Mihaloglii si Malcocioglii erau stapAni la Dunare,
a existat 'Ana tarziu la pacea definitiva.
Dupa ce Turcii restabilira raiaua distrusa de
marele lor dusman, Voevodul muntean Mihai (1593-
1601), si readusera In stare de aparare cetatea
Brailei, precum si Glurgiul, unde crestinii biruitori
nu lasara o garnisoana statornica, stapAnirea ln
aceste parti o capata Schender-Pasa, un om ener-
gic, dar si foarte prevazator si precaut, care fa-
cuse acum servicii bune Sultanului la Kanisza si
apoi In Bosnia. Schender hotari situatia Incurcata
din Ardeal, alunga pe nebunul Gabriel Bthory,
principele Ardealului, si puse In locul lui pe cu-
mintele Gabriel Bethlen (1613). El intari tronul
acestuia din urma prin noua campanie din 1614,
si, cnd Moldova fu Incalcata de familia favoritu-
lui polon leremia Movila, cu ajutor polon, acest
mare urzitor de intrigi izbuti sa puna mAna, aproape

www.dacoromanica.ro
 23

fara varsare de sane, pe toata familia rebelului

(1615). Doi ani mai tarzia porni irnpotriva 'Polo-

Matei Basarab, Domn al Terii-Romanesti.

niei, ca sa pedepseasca o fapta asa de jignitoare

cum era sprijinirea Moviletilor. El aduse cu multa

www.dacoromanica.ro
 - 24 -
dibacie i iarai fara lupta pacea de la laruga
sau Bussa, I, and aceasta pace nu fu imediat
confirmata, iar de la Constantinopol veni porunca
sa se Intreprinda o noua expeditie, el Impiedeca
lara0 varsarea de sAnge. Tot el ajuta aventurie-
rului croato-.valah, i rafinatului diplomat Gapar
Gratiani sa se urce pe tronul Moldovei, i, and
acesta se ridica Impotriva imparatului sau turcesc
*i chema Inca odata pe Poloni In tara, atunci puse
tot el In mod stralucit capat noului i nedoritului
razboiu oriental, prin distrugerea intregii armate
dmnane (1620).
Dupa dAnsul aparu, dar numai pentru o clipa,
ca Paa de Silistra, Murteza, care apoi 1i con-
tinua mai departe cariera. Lui li urma in metro-
pola de la Dunare i In statornicul lagar de la
hotar, Abaza, Mohammed Abaza, un vechiu rebel
asiatic, care fusese un cam neliniVit guvernator
In Bosnia, cel mai tare i mai vestit dintre
guvernatorii turci din Europa". El juca un rol
hotarAtor In afacerile muntene, mo1dovene0 i
ardelene, fu un bun vecin pentru puterea in cre-
tere a lui RkOczy I-iu, ajuta boierilor munteni sa
ridice in Scaunul din Targoviste pe unul de ai ler,
batrAnul Aga Matei (1o32), ajuta i acestuia, dupa
ce luptase cu maim Inarmata contra unei opiri
ce purta ca semn distinctiv steagul imperial, ca
sa goneasca din Moldova pe Moise Movila i pro-
cura lui Vasile Lipu demnitatea de Voevod (1634).
Toate acestea nu i se parura de ajuns, i de
aceia lucra staruitor la redeschiderea razboiului
contra Polonilor, pe cari-i ur. Acetia se price-
pura !ma a capata confirmare a vechii pad, *i cu
vara lui 1634 Abaza, cu toate ca era In mare fa-
voare la Sultan, fu chemat ca urzitor de nelinipi la
Constantinopol, ca sa se d!sculpe, i apoi zugrumat.

www.dacoromanica.ro
 25

Dupaidnsul domni la Silistra, ca vice-rege un

cumnat al temutului Sultan Murad al IV-lea, anume
Chenaan, care inainta rapede in cariera sa. Un fost
Mare Vizir ii urma In acest post Insemnat. Inca

Vasile Lupu, Domn al Moldovei.

In timpul crisei ardelene de la caderea celui de-

alldoilea RkOczy, Siavi4-Pw de la Silistra juca
un7ro1 demn de predecesorii lui, *i urmaul lui,
Chidir, veni cu celelalte trupe imperiale in tara ras-
www.dacoromanica.ro
 - 26 -
culata. Dupa aceia insa se stanse stralucirea aces-
tor mari guvernatori, si dupa putine decenii raiaua
si tot tinutul nordic al Imparatiei Isi pierdusera In-
semnatatea. Tatarii erau pe vremea aceia asa de
slabi, Ca statura linistiti ; scurt, In toate privintile
se arata rapedea decadere a puterii turcesti, care
fu In curnd recunoscuta de toti si deplansa chiar
si de Turci, dar care nu se mai putea impiedeca.

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL Il.
Alegerea si investirea Domnilor la Constantinopol.

Suprematia turceasca se arata tot atat de litn-

pede, dar cu urrnari mult mai daunatoare In chi-
pul cum Domnii fura de acum aleci i numiti, ca ci
dupa un timp relativ scurt procedeul se schim-
base cu totul.
La Romani. ca i la vecinii *i odinioara tova
racii lor de viata slavi, orice barbat care putea
dovedi ca e de origirle domneasca, Ca se trage din
vechea dinastie, avea dreptul sa pretinda Tronul
tarii, care apartinea familiei sale. Acelai drept II
aveau copiii legitimi i nelegitimi, *1 nu totdeauna
cei d'intaiu se bucurau (le mai multa trecere. Intre
numero0 urmai ai unui Voevod mart erau de
obiceiu multi bastarzi frumoci, voinici, canoscuti
i iubiti de popor, i se IntAmpla foarte adesea
ca libera alegere a supu5i1or sa cada asupra unuia
din aceste exemplare mai bune ale famine dom-
nitoare.
Voevozii cari avusera mai multa vreme pute-
rea In mna lor ci cari prin aceasta, precum i.
prin insuirile lor personale, se facusera respectati
ori temuti, ctiau sa inlature In doua feluri nesi-
guranta unei astfel de alegeri in favoarea intaiului
lor nascut legitim. Une ori acest fiu preferat era
www.dacoromanica.ro
 - 28 -
recunoscut co-regent Inca In timpul vietii tatalui
sat! i dupd moartea Domnului batran Intra fara
formalitati In toate drepturile unui stapanitor; acest
obiceiu se gasepe Inca din Int dile timpuri In
amandoud Principatele : aa, alaturi de obositul
Mircea Sid fiul sdu Mihail, langd impovaratul de
ani Alexandru, urmaul sau de mai tarziu Ilie.
Si frati domnesc cate-odata Impreund, pentru ca,
la cas de moartea unuia, s se asigure Tronul
celuilalt. Petru i Roman, Domnii Moldovei, se
gasesc poate in ace14 timp In stapanirea pu-
terii supreme, i la Inceputul Domniei sale Alexan-
dru-cel Bun 10 Imparti drepturile cu fratele Bog-
dan. Dar, cand Domnul cel batran se bucura
de o viat pre a lunga i fiul sau fratele mai ta-
ndr era prea nerabdator, aceasta putea da nastere
la incidente nepldcute, i nici In tard aceasta de-
dublare a Domniei nu era prea populara, cad
nici pentru dansa nu era prea prielnicd. In al
doilea rand Insa, se gasesc i Domni moldoveni,
mari sau mici, Carl, la u1titnelz lor zile, copleiti
de boald sau batranatd, presimtind moartea, ii
aleg singuri urmasul, puntind sa se faca In pre-
senta lor alegerea, dap uciderea prealabild a
boierilor cu gand.ri dumane sau a celor nesiguri :
unei astfd du interventii in extremis isi datorard
slabul Bogdan i copilul Stefanita urcarea lor in
Scaunul domnesc.
Dar nu fiecare putea lua aceasta din urm =-
surd, dupd cum nu oricine-i putea prevedea sfar-
itul, iar primejdia unei co-regente o recunqteau
multi In toata indrimea ei. In astfel de casuri ctot
poporul, p4ia la executarea cu adevarat liberd
a dreptalui sau de alegere. Cum se facea aceasta
In veacul al XVII -lea i de sigur la fel cu mult
inainte, ne putem bine orienta din izvoarele exis-
www.dacoromanica.ro
 29

tente. Dupa Ureche, cronicar din aceasta vreme

mai noua, *tefan-cel-Mare, dupa biruinta sa asu-
pra lui Petru Aron, aduna pe boierii mari i mici
i pe ceilalti curteni carte mdruntei precum i
pre Mitropolit i cler la un loc anumit, o campie
In fata portilor capitalei. El Intreba pe cei de fata
daca este cu voia tuturor, sa li fie Domn. San-
gele nu era Inca uscat pe sabia bine ascutita i
Indata se inalta o salutatio generala in felul im-
perial bizantin i vechiu roman: clntru multi ani de
la Dumnezeu sa domneti I., acel etc wow( gril al
plebei constantinopoitalitane 1 In vechile anale
slavone se spune numai Ca toata tam alese pe
Domn. Dupa moartea batranului Matel-Voda (1654),
care nu thsa dupa sine niciun fiu i n'avea nici
rude mai apropiate, Mitropolitul adresa de pe un
loc Malt multimii, care navalia, urmatoarele cuvinte:
cDomnul nostru a murit ; pe cine vreti voi In lo-
cul lui, ca sa v a guverneze?.. Boierii, oastea i
ntot poporul" raspunsera : Nu vrem pe nimeni
altul decat pe Constantin, fiul lui Voda-*erban"..
Acesta, potrivit obiceiului, se facu ca i cum s'ar
sustrage alegeril i fu apoi dus la Mitropolie, unde
capul clerului ii unse Domn. De la Mitropolit, de la
exarhul loctiitor al Patriarhului, 1i primi el sem-
nele noii demnitati: haina de aur a imparatilor
de Rasarit, mantia de scump brocart, care yenta
din Venetia, aa-numita cabanip, i caciula de
samur. In vremurile de neatarnare de mai de
mult, de sigur ca se intrebuinta In locul acesteia
din urma o coroana, ca In Bulgaria i Serbia pen-
tru eTari, i <crat., i ca in Constantinopol
pentru Imparatii (s(atxstc) cretini ai lumii Intregi";
caciula introdusa mai tarziu e impodobita cu un,

1 Letopisefe, I, p. 118 (ed. 1852).

www.dacoromanica.ro
 30

surguciu, o egreta de aur si pietre scumpe. Toti

boierii si demnitarii saruta chiar In biserica mana
stapa'nului lor, Domnul sta pe tronu-i aurit, Im-
podobit cu frumoase sculpturi in lemn, i de-asupra
sfntului sau cap luceste coroana de aur. Dupa
ce s'a indeplinit inchinarea, ca sef suprem al ar-
matei, el incaleca pe cal si se duce la Curte: de
aid inainte toti trebuie sa asculte de dnsul.
In fond, de si in foarte rare casuri, alegerea se
face cu aceleasi formalitati si la sfarsitul veacului,
numai ca in Muntenia si Moldova influenta bole-
rimii e mai mare ca inainte. Dupa ce tronul a
ramas vacant prin moartea Voevodului domnitor,
numai boierii mari i loctiitorii lor, boierii al doi-
lea, curtenii, .aulici., se aduna in Divan sau In
alta sala potrivita la asa ceva : in Bucuresti se
alege Spdtdria Mica cu Stelele. Aid, fara Orea po-
poruhn, se face alegerea Domnului, care e chemat
numai sa se supuna vointii oligarhilor. El e con-
dus indata dupa aceia la Mitropolie sau la para-
clisul domnesc, i solemnitatea se sfArseste dupa
ce boierii au depus juramntul de credinta in Di-
vanul cel mare, unde Domnul urn pentru prima
oara in Scaun. In acest fel s'a incredintat puterea
suprema lui Coustantin Brncoveanu, Domnul
muntean (1688), i Domnului Moldovei Dimitrie
Cantemir (1693)!.
Dar numai rare ori in vremurile vechi se hotara
in mod pasnic chestia alegerii Domnului. Voevo-
dul nu se alegea de fapt intr'un loc de adunare,
pe campia verde sau in sala impodobita a unui
Cf. Calatoriile patriarhului Macarie din Antiochia, trad. engles de
F. C. Balfour, 1836, 2 vol. ; rombeste in Arch. istoricd de Emilia Cio-
ran (Bucuresti 1900). 0 traducere ruseasc a textului arab a apArut in
1903. Apoi Memoriile lui Radu Popescu in Magazinul istoric, V, p. 95 si
urm. ; 1orga, Cronicile niuntene, 1, pp. 18-19 ; Cantemir, Descriptio
Moldaviae, p. 48 si urm.

www.dacoromanica.ro
 31 -
palat, ci in vArtejul iuptei, supt steagul biruitor
i in salbatecele urale ale boierilor plini de sAnge
i ale taranilor Inarmati. Aceasta era o mare neno-
rocire pentru ambele Voevodate, dar mai ales
pentru Tara-Romaneasca, ce traia mai mult In
razboiu civil decat in pace, cad dupa o scurta
linite venia din nou patimaqa lupta pentru tron.
Aceasta i contribui la faptul ca Muntenii trebuira
sa se supuna Turcilor mult mai de vreme decat
Moldovenii. Impotriva lui Mircea lupta Dan, Dan
Insui e izgonit de Mircea, iar Vlad pune sta: ri-
nire pe principat impotriva aceluiai Mircea. Dupa
sfAritul neobinuit de lungii Domnii a lui Mircea,
Dan al II-lea smulge lui Mihail demnitatea de
Voevod i-I ucide. Impotriva lui apare numai patin
timp dupa aceia Radu Prasnaglava; Dan al II-lea
invinge, dar Cali va ani dupa aceia dispare. Alexan-
dru lupta acum cu Vlad Dracul. Insotit de raz-
bunatorul Hunyadi apare Vladislav-Dan, ca sa
detroneze pe Dracul i fiul sau i sa-i ucida. De
o moarte naprasnica moare i acest Vladislav,
caruia i se ridica un rival in persoana lui Vladislav
al III-lea, e Tepep. Tepe e Inlocuit cu fratele lui,
,dar i acest Radu piere, i acum cei doi Basarabi,
tatal i fiul, se lupta mielete intre ei. Tatal
moare ca fugar, fiul e omorAt de boierii din Ba-
natul Olteniei. Numai Vlad CalugarulVlad Tepe
insui se savArete din viata ca le insAngerat
se Impaca cu protivnicii lui, i se gasesc In sfArit
Domni, el i fiul lui, Radu, cari mor linigiti acasa,
pe patul de zacare. Danciu, fiul lui Basarab-cel-
TAnar, i Mihnea, fiul lui Tepeq, apar acum pe
scena ; cel din urma. Invinge, dar e alungat de
boieri. Urmaul lui, Vlad, Ii pierde capul printr'o
infrAngere, i abia piosului Neagoe li harazete
Dumnezeu iarai o binecuvntata incheiare de
www.dacoromanica.ro
 - 32 -
viata. Teodosie, fiul lui Neagoe, dispare ca priso-
nier turc ; Vlad-Dragomir cade pe campul de lupta ;
lui Radu-Badica i se sfarma capul ; iar pe Rada
de la Afumati il ucid boierii inteo biserica. Ur-
meaza Moise, care cade in lupta, Vlad Inecatul,
iar Vlad-Vintila cade victima unui acident de va-
natoare. Ce ir de Intmplari sangeroase In scurtul
timp care cuprinde ceva mai mult de un veac de
viala libera munteneasca I
Cu toate aceste pilde Inspaimntatoare, pre-
tendenti la Domnie pandiau insa Inteuna la gra-
nita ungureasca sau chiar la cea moldoveneasca.
Tot astfel se gasiau pretendenti la Tronul mol-
dovenesc In Ungaria i In Ardealul unguresc, i nu
mai putin In Polonia.
Si in Moldova In veacul al XIV-lea, In impre-
jurari Intunecoase, se varsase mult sang pentru
coroana de aur : Iurii Litvanul poate, i dupa el
probabil luga i Bogdan cazura din Scaunul dom-
nese de mni ucigae. Apoi, prea-bunul patriarh
Alexandru dadu timp de treizeci de ani tarii In-
floritoare binecuvntarea pacii, dar dupa aceia ur-
meaza o epoca a Atrizilor, In timpul careia neamul
sau se stinge, supravietuind numai unul, din feri-
cire insa bine Inzestrat de la natura. Ilie e orbit
de fratele sau, Stefan e ucis de nepotu-sau, Petra
e 1 el poate ucis, Bogdan e decapitat de un al
doilea Petru, dupa ospatul de la Reuseni, i stri-
catul epigon Alexandrel e In sfArit otravit de
sfetnicii sai: toate acestea amintesc In chip viu pe
credulii fii de Domn munteni, cari cautara stralu-
cirea Domniei i gasira Intrinsa o moarte napras-
nica. Numai Domniei lui Stefan-cel-Mare, care tine
o jumatate de veac, i se datorete stabilitatea de
dupa aceia a Imprejurarilor : de atunci uciderea
Domnilor apare In Moldova ca un cas exceptional,

www.dacoromanica.ro
 33 -
iar nutnarul pretendentilor naufragiati este foarte
neinseninat.
Fratii i verii Indumaniti, din Casa domnitoare
munteana, au gasit de timpuriu drurnul la Turcil
dunareni. Vlad l-iu n'a venit probabil dinteo ce-
tatuie pagana sau din lagarul lui Baiezid, dar dupa
navalirea Sultanului trebuie sa-i fi oferit acestuia
serviciile sale. Dan insa, care traia mai inainte
ca ostatec la Poarta suzeranului, sosi din Cons-
tantinopol pe o corabie bizantina. Dar Radu Pras-
naglava, Mihnea, Vladut, Neagoe, Vladislav, Ba-
sarab al V-lea, cu totii creaturi de-ale Mihalogli-
lor, se zburatorira cu totii, cum trebuie sa admi-
tem, din raiaua pe pe malul drept al Dunarii sau
din cetatile din fata. Pentru aceasta ei nu erau
mai putin Incunjurati In exilul lor de o partida de
boieri, i astfel begul de la Dunare nu facea alt-
ceva dect ce facuse atAt de des Voevodul ar-
delean: el ajuta unui Domn legal, cerut de tara,
sa intre In drepturile lui. Astfel capata *i Poarta
viastare de Domni, de cari se putea sluji la ne-
vole, i acetia nu erau fugari, ci pretendenti le-
gall la coroana parinteasca. Printre conditille ce
se impuneau cretinilor supui era de regula i
aceia ca Domnul vasal trebuia sa trimeata la Adria-
nopol sau Constantinopol pe unul din flit sai, im-
preuna cu cdtiva tineri boieri, pentru ca acest
fiu sa li fie cheza0e de purtarea tatalui. Cala-
torul frances Bertrandon de la Brocquiere gasi la
Curtea lui Murad al II-lea douazeci de boteri
munteni, cari petreceau aici ca ostateci ai Tarii-
RomneViD 1. Chiar Mircea trebuise sa lase in
aceasta calitate la Curtea Sultanului pe nepotul sail
Dan; Vlad Dracut avea numai pe fful mai mare,
Mircea, la Curtea sa, pe ceilalti doi, Vlad i Radu,
' Edif a Schefet, p. 190.
3

www.dacoromanica.ro
 34

11 chem:se Murad la Poarta, ci acolo fura odata

In ptimejdie de a plati cu viata pentru Domnul
ci stapanul lor ; Vlad se intoarse ca un tiran, Radu
ca un initiat In ucoarele moraVuri 'ale Orientului.
Cu prilejul campaniei din 1462 Sultanul aduse cu
sine, pe acesi frumos pretendent, ca sa-i incre-
dir*ze conducerea Tarii-Romanecti. Dar prin
aceasta nu se crea un "obiceiu nou: Mohammed
pornise la lupta in contra unui ducman declarat
al I nparatiei ci-1 invinsese; acum tam ve5i
la Cortul imparatesc ci ceru ' un stapan nou, al
carui nume II ci rosti. Fiul lui Petru Aron, care
sosi in Moldova un deceniu mai tarziu cu acelasi
Sultan, fusese ci el mai inainte, tot aca, osta-
tec din sange domnesc la Constantinopol. In yea-
cul al X VI-lea Moise, fiul lui Vladislav, fu in
acelaci fel oaspetele Turcilor. La urma urmelor
ci Stefan, cumnatul Sultanului, care, dupa alun-
garea lui Rare* de armele biruitoare ale Sulta-
nului Soliman, intra ca Domn in Suceava, traise
din cop larie in capitala turceasca, fiindca tatal
su Alexandra (Sandrin) murise aid ca ostatec
al marelui, temutului ci batranului Stefan : deci
el moctenise oarecum situatia de ostatec. E mai
mult de at probabil ca muita vreme el a fost in
Int tlegere cu nemultamitii din Moldova ci ca ace*-
tia I-au cerut anume de la Imparatz ca vittor
Domn credinclos.
Pana atat de tarziu suzeranitatea turceasca nu
se arata In Moldova, precum nici In Muntenia,
prin altceva, cleat prin plata tributului, darea de
provisii, daruri ci trimeterea sangeacului; acesta
din urrna era un steag mare ci lat atat de
mare, ca la nevoie se putea face din el un cort ',
1 Alex. Szildgyi, Gheorghe RcilrOczy I-iu in Reizboiul de treizeci de
ant (Budapesta 1883), p. 104.

www.dacoromanica.ro
 35

,In care, In tot timpul Domniei sale, mai mult saa

mai putin sigurul Basilikos, Despot, voia sa vada
un fel de Lna de Aur., si nu semnul unei ras-
platiri turcesti pentru principatul moldovenesc cu-
cerit cu armele. Cu sangiacul venia o humeroasa
suita sclipitoare, un ofiter al Portii, un bapugiu,
care era recompensat cu frumoase daruri pentru
osteneala sa '. La pomenitul Despot veni insusi Ma-
rele Portar al Sultanului, Capugi-Basa, cu o suita de
o suta cinzeci de oameni, Imbracati in stralucite haine
bogate, cu patruzeci si sase de camile si opt-
sprezece catari. Odata cu sangeacul cel nou, el
aduse noului vasal al Sultanujui daruri dupa gus-
1111 oriental : sase dintre camilele si catarii adusi
ra masera in Moldova, si pe langa aCeasta i se
mai daruira Domnului si trti cai compltct 1nseuati,
trei caftane de brocart captusite cu samur, trel
inele de aur, doua sabii incovoiate sarculi. la
fel cu acelea ce purtau ienicerii. Ploconul Dorn-
nului intrecu, bine inteles, ca valoare darurile Sul-
tanului. Despot predete marelui trimis o suta de cai,
optsprezece caftane, patruzeci de bucati de pos-
tav fin, clucruri de matasa si multe altelev. Afara
de aceasta se Impartira bani curati 90.000 de as-
pri. Ceva mai nainte venise la noul Voevod Ba-
klica, pentru ca sa-1 ncida In timpul ceremoniei in-
vestiturii, un trimes al Sultanului cu trei sute de
calari, si aceasta probabil ca nu era ceva neo-
bisnuit, de vreme ce cursa reusi.
Cu toata aceasta recunoastere publica a vasa-
Maw sale, Domnul se bucura insa pana foarte
tarzia de toate drepturile care, dupa notiunea
veche si noua romana, adeca bizantino.slava, for-
meaza imperial. El avea dreptul suprem de a
1 Hurmuzaki, 111, p. 404-5 ; cf. lorga, Pretendenti domnerti, pp. 81-2.

www.dacoromanica.ro
 36

clispune de toata tara, de Intreaga mosie ; el. trecea

,c1rtpf primul el proprletar, drept originea, izvorut
.oricarui alt drept, derivat, de proprietate al supu-
silor sal. De aceia procesele de stapanire nut
puteau fi hotarite In ultima instanta, In ambele
principate, deck prin sentinta Domnului, i chiar
and vre-o ocind se obtinea prin cumparare, schimb.
sau pe vre-o alta cale pasnica, nu era de ajar's.
plata sumei de bani In chestie, sau schimbul de lapt
al pamanturilor, sl nici marturia vecinilor de sus.
si de jos., sau aceia a vre-unui mare dregator, a unut
estit si bine cunoscut boier de tan ori a mai multora;
.atat Ir timpul Turcilor cat si mai nainte, dupa ce se
bea alddnzaful, dupa ce se scria, se iscalia si se
punea pecetea pe zapis, se duceau la Domn,
ca sa-i ceara Intarirea. In cdrtile domnefti se spune
anume ca bucata de pamant a fost data si din
partea Voevodului", adeca daruita. Fiecare Demo
are dreptul sa se amestece dupa plac In chestille
de proprietate, 5i numai obiceiul 11 impiedeca de
a face us prea des de acest drept, care putea de-
veni o causa de nesiguranta si vrajba I.
Odata cu steagul Imparatesc se dadea in Tara-
Romaneasca, Inca de la inceputul veacului at
XVIlea, si mazza ferrata", buzduganul. Acesta
era o glfoaga de razboiu ferecata cu argint sau
facuta din argint, care poate fi Insa Intrebuintata
intamplator si in timp de pace, pentru pedepsirea
vre-unui boier criminal, necredkcios sou razvra tit :
in pecetile Domnilor tarzii a pare lnga marca tarii In
dreapta i In stanga o sabie scoasa din teaca i
buzduganul prevazut cu un glob. Aceste simbole
arata ca acum ca i odinioara Voevodul exercita
asupra fiecarui locuitor statornic sau tetripwar al
1 Cantemir, Doscriptio Moldaviae, p. 39.

www.dacoromanica.ro
 37

lArii sale cea mai innalta jurlsdictie, personal

sau prin slujbasii sal. Chiar negustorul i solda-
tul turc cari fac vre-o abatere, numai trimisul
Sultanului, omul Impcirtesc nu, sunt sup0 acestui
neconditionat drept de pedepsire al Domnului, atata
timp cAt sunt pe pamant romanesc. Niciun cadiu
n'a fost pus vre -odata Iii afara de granitile raielei,
iar, i npotriva Tarcilor cari voiau sa-si faca sin-
guri drep tate cu amenintari i forta armelor Poarta
lua totdeauna rnasuri, and i s aduceau plAngeri.
Nu prea arare chiar si cei mai mari boieri erau
pedepsiti de insasi maim sfintita a Voevodului ;
dica el fusesera insa prea iubiti i trecerea lor
era prea mare ca sa se poata uita indata, atunci
Domnul ii aducea une ori chiar i la locul de exe-
cutie. Asa credea batrAnul Cantemir-Voda ca a
descoperit o conjuratie impotriva-i si vedea in pu-
ternicul Hatman Velisco Costin pe seful ei, care,
dupa a sa Were, urmaria pentru sine coroana Dom-
nilor moldoveni. Hatmanul fu chemat foarte simplu
la Curte, batut i dupa cAteva ceasuri deca-
pitat, iar lesul acoperit cu scumpe haine de ma-
tasa ramase in mijlocul drumului. Velisco insa avea
in frate, care era un om Inva tat I, ca i Velisco,
unul dintre boierii cei mai marl, anume fostul Mare-
Logoiat Miron. Acestuia-i aduse un oflter de la
Curte sentinta de moarte, fara ca innainte sa se
fi facut o judecata si sa ti fost posibila o cerce-
tare a vinei, si astfel a fost executat, pe o mosie
departata, Logofatul Miron Costin, cel mai insemnat
.scriitor moldovean din epoca lui.
In timpurile mai vechi Domnul nici n'avea de
altfel sA dea sama suzeranului imparatesc din
Constantinopol; ba acestuia nici nu-i da prin gAnd
sa 1 tin de rAu. SA ne gandim numai la groaz-
nicele maceluri ale lui Mihnea-cel-RAu si ale lui

www.dacoromanica.ro
 38

Mircea, tot atat de rAu, cari se balacira salbatec

In sange, fara sa fi ajuns cineva la gandul cal
aceste fapte nelegiuite", vrednice de mania cerului,,
ar ii o incAlcare a legilor tarii, a obiceiului pa-
mantului. SA ucizi boieri, sa confisci moii i sa
le daruie0 altora, fiindca foVii lor proprietari
.tsi pierdusera capul pentru tradare (hiclenie) do-
vedita,, acestea sunt fapte cu totul obinuite.
Fata de poporul de jos Domnul era Inca st
mai neiertator ; despre un bun stapanitor ca Vasile
Lupu (1634-1653) povestesc calatorii straini ca
In vre-o zece ani daduse pe man calaului 15.000
de oameni, dintre cart unii se facusera vinovati
numai de mici incklcari fata de proprietate 1..
Domnul putea sa hotarasca dupa plac felul mortii,
sa aleaga sabia, spanzuratoarea, teapa i chiar sl
adauge i alte chinuri, rafinate ; de pilda se ungea
une ori cu miere corpul gol al vinovatului i apoi
era lasat prada muOlor, albinelor i viespilor..
Un astfel de Domn traia apoi, ce-i drept, In amin-
tirea locuitorilor ca un tiran neomenos, dar el nu
trecuse peste limita drepturilor sale, i pana foarte
tarziu numai Dumnezeu, ca judecator suprem al
vinovatiei i nevinovatiei, putea fi invocat ca raz-
bunator. Cu dorinta de: asa sd-i plateascd Dum-
nezeu treceau palizii i tremurAtoril trecatorl pe
langa locul de judecata sau pe langA inchisorile
de la Curte, Intunecoasele beciuri, unde se chinulau
de obiceiu oamenii.
Un desemn de o manA orientala din veacul
al XVII-lea arata pe un Domn moldovean sau mun-
tean in halnele lui de audienta la Sultan. El poartl
pe cap o palarie ascutita, de pasla alba, cu lungi.
Studii i dacumente, IV , p. 231.

www.dacoromanica.ro
 39

pene albe ca zapada de o parte, iar de cealalta un

surguciu bogat, care straluceste de pietre scumpe;
pe marginea de jos sunt benzi late de aur. Mantia
solemna de coloare albastru deschis n'are traneci,
asa ca numai haina violeta de dedesupt acopere
bratele. Mantia are in fata nasturi scumpi, sase
la umar, si cusaturi de fir, e captusita cu samur
si tivita la umeri cu o garnitura de aceiasi blana.
Cizmulite galbene, rasaritene, complecteaza acest
costum de paradd.
Palaria nu se deosebeste prin nimic dect poate
prin mai marea bogatie a materialului risipit, de
aceia pe care o poarta ofiterii de ieniceri ; c--
vantul cucei, cu care e botezata, e de origine tur-
ceasca, adeca persana. Frumoasa mantie e aceia
pe care in Constantinopolul turcesc o poarta
cei mai inalti dregatori ; numai coloarea e alta.
Chiar numele de cabanita o arata. in tara, unde
Voda nu-i vasal, ci Domn absolut asupra supusilor
lui, cabanita se pastreaza in aceasta epoca tAtzie,
cuca insa e inlocuita printt'un calpac, cum se
poarta in Ungaria, o palarioara rotunda, tivita pe
jos cu samur si impodobita tot cu un surguciu. Mai
nainte Domnii moldoveni si chiar cei munteni pur-
tau caciuli mari de blana aduse intr'o parte, ca
si acelea ale taranilor, si erau impodobite tot cu
egrete, apoi haine de brocart de moda orientala
sau chiar un port mai apusean, dupa model polon
sau unguresc '. La gt a veau de obiceiu ca semn
distinctiv 2 un lant de aur cu o cruce atdrnata.
Dar pe paretii bisericilor ridicate de ei, ai caror
ctitori, wrIltope, erau, ei ni apar in toata maiestatea
1 V art. lui D. A. Sturdza in Analele Academiei Romane, seria I-a
(1874), cum i colectia Hurmuzaki si portretele adause in lorga, Acte fi
fragmente, I.
2 lerga, Relatii cu Lembergul, I, p. 37 ; Hurmuzaki, II', p. 420.

www.dacoromanica.ro
 40 -
demnitatii lcir, in fond imparateasca : coroana pe
cap, sceptrul in mana i lunga *i invalurata mantie
pe umeri.
Chiar nenorocitului Badica i se aduse cuca de
catre uciga0i sai; de aici se poate trage conclusia
ca Inca din anul 1523 Domnul muntean, dar Inca nu
cel moldovean, era considerat ca ienicer onorific,
ca soldat extraordinar al Sultanului. Doua impre-
jurari nol adusera aceasta schimbare. in primul
rand Domnii tributari fusesera totdeauna indato-
rati la ajutor militar ; cand Sultanul pleca in per-
soana la razboiu, atunci trebuiau i ei sa comande
personal contingentele lor. De aceia in veacul al
XV-lea in Ardeal Domnii munteni patrund mai
mult fara voie i aproape totdeauna crutator; de
aceia in veacul al XVI-lea ei strabat trecatorile
care despart Tara-Romaneasca de principatul Ar-
dealului, murmurand sau lacorni de prada, dupa
imprejurari. Dupa intoarcerea sa de la Constan-
tinopol, Rare trimese nu mai putin de cinci mil
de soldati moldoveni In lagarul imperial din Un-
garia. Pentru astfel de casuri insa vasalul roman
trebuia sa aiba i o situatie anumita in oastea
turceasca. Un al doilea motiv pentru aceasta acor-
dare de cuca este ca, Inca din veacul al XV-Iea,
supt Radu-cel-Frumos i BAsarab-cel-Talar, trupe
turce0i ramasera in tara pentru ca sa apere pe
favoritul Sultanului de Moldoveni sau de propriii
lui boieri. In Moldova, aceasta se Intampla abia
in anul 1538, and i se detera intrusului Stefan pentru
siguranta lui cinci sute de ieniceri. Rarq trebui sa
se supuna de vole sau de nevoie i sa rabde pe
aceVi oaspeti nepoftiti impreuna cu ba-begul lor,
sa-i plateasca i Inca sa-i tina In cinste deosebita.
Supt Alexandru Lapuvreanu, care, mai mult decat
oricare, avea nevoe de ei, acetia aparura iara0; in

www.dacoromanica.ro
 41

socoteli numarul lor se ridica la cinci sute, in

realitate erau abia pe jumatate 1 lenicerii dispar,
ce-i dreptul, dupa razboiul cu Ungaria si revolta
ambelor Principate, dar portul ieniceresc, acordat
odata Domnilor, ramase i mai arziu in usul tu-
turor.
Carmuirea aceasta prin ieniceri si ajutorul lor
putea fi une ori de folos, si In fruntea unor astfel
de trupe auxiliare luptara Alexandru Lapuneanu
si Petru Schiopul impotriva pretendentilor dom-
nesti, insa fara sa obtina printrlosele biruinta.
Chiar Domni amblioi lasau in anumite casuri sa
se poarte in fruntea otirii alaturi de steagurile
tarii injositorul sangeac, marele steag imparatesc,
ca sa aminteasca dumanului ca la spatele slabi-
ciunii Voevodului sta puterea cde neinvins a
imparatului :asa proceda mandrul Rare in ziva
de la Obertyn 2 In alte obiceiuri introduse mai
tarziu se vedea mai bine rusinea si neputinta in
care cazusera Domnii romni : de pilda, mai pre -
sus de toate, numirea Domnilor la Constantinopol
si rnazilirea lor dupa plac.
Pana acum Turcii nu mersesera mai departe
deck sa sprijine pretendenti domnesti, adeca cmos-
tenitori legiuiti., sau in locul unui rebel sa puna
printr'o campanie pe acela dintre ostatecii avuti
la indemna, pe care tara 11 g c e re a .. in a doua
jumatate a veacului al XVI-lea insa, nu se mai
gasia in Ardeal un loc sigur de refugiu si nici
nu mai putea veni de aici vre-un ajutor armat.
Dupa ce ani de-a randul Germanii i Voevodul ar-
delean se luptasera pentru ruinele Statului unguresc
' V. dovezile documentare in lorga, Istoria lui Mihai Viteazul, 1.
2 Vexillum maius, a Turco ei in homagii praestatione datum" ; Hur
muzaki, Supl. II j, p. 38.

www.dacoromanica.ro
 - 42 -
sfarAmat la Mohacs, dupa ce gCraiul Ianos. murise
si Turcil pusesera pe mizul gCraiu $tefan., nu In
Buda, pe care o pastrara pentru ei, adeca pentru
Pap lor cel nou numit, ci In Cluj sau mai bine
in ceta tuh vecina Gilaul, dupa ce razboiul pentru
Ungaria, care bantuia intre cele doua dinastii cres-
tine, se stanse cu Incetul, aparu In $tefan Bthory,
vlastarul unei familii puternice, un foarte bine in-
zestrat si cumpanit om de Stat si, ca mostenitor
al disparutului principe al Ardealului, Zapolya,
stapAn1 asuRra comitatelor care se Intindeau 'Yana
la Tisa, dar fara vre-o pretentie regala. In mult
mai mare grad cleat gregii> predecesori, el se
simti dependent de puterea Turcilor, cari-I spri-
jinisera la inlaturarea unui rival sustinut de Ger-
mani. De la un*tefan Bthory nu putea cere cu folos
ajutor niciun pretendent de coroana muntean sau
rnbldovean, niciun zelos provocator de nelinisti.
In anul 1571 el opri cu forta pe pre tinsul fiu al
lui Rams, Bogdan-Constantin, care se grabia spre
hotar i puse capat ratacirilor lui pe pamant ar-
delean. Iii acelasi an i se adresa lui gun Vladica,
care-si spunea Voevod., un fiu de Voevod din Tara-
Romneasca ; dar acesta nu se intoarse de la
Curtea principelui cu trabanti, si, and mai tarziu
acest Radu Popa 1st putu indepiini intentia, lupta
se dete la Craiova, de unde se poate conchide
ca-si gasise ajutor la Turcii din Banat. Aceasta
politica prudenta a slabiciunii o urmara si urmasii
lui, Cristofor i Sigismund Bthory, 'Ana la data
hotartoare din 1b94, cnd izbucni din nou raz-
boiul cu Ungaria.
In Polonia traisera odinioara continuu fii de
Domni moldoveni, in secolul al XIV-lea si al XV-Iea
chiar In mare numar. Supt Stefan-cel-Mare aici
astepta un viitor mai bun Petru Aron, supusul

www.dacoromanica.ro
 43

vasal al regelui, apoi un oarecare Hie, care mai

tarziu cazu prada poftelor de rasbunare ale temu
tului Valah". Nu Petru Rarq veni de peste Nis-
tru, dupa ce ar fi trait ani de-a randul aid, pre-
cum i in Prusia, ci un omonim, dar i viitorul
mare duman al Polonilor i-a Inceput cariera ca
ocrotit al lor. i Alexandru din Lapusna statu
supt numele de Petra Stolnicul In Po Ionia, catava
vreme inainte de suirea pe tron, care nu se facu
fara ajutor polon.
Dar aceasta fu, pana la incurcatutile de la
sfaritul veacului al XV1-lea, ultima oara In care
Po Ionia lua partea, fie i numai in taina, unui pre-
tendent moldovean. Pravoslavnicul Voevod nimici
mai Intaiu forta adunata a lui Basilikos ; i, cand
acest vantura-tara pregati iarai un atac, el Ii
duse mercenarii la Kesmark, unde-i avea mo4iile
un nobil polon, protectorul sail, Albert Laski ; din
Zips, i nu din Rusia sau Podolia porni el in .tara
sa de mqtenireD Moldova, ca sa o iea in fine 'n
stapanire. Vqnic nestamparatul Laski, dupa ca-
derea prietenului sau voi bucuros s'o faca el in-
su0 ca Despot, cu mai mare succes, dupa cum
nadajduia. Cu toate ca dumari al Turcilor, ciudatul
om se prefacu in pretinsul lor prieten i viitor bun
vasai i Incerca la Curtile din Viena i Paris tot
posibilul ca sa ajunga Voevod al Moldovei. Dar
propria lui Ora it sprijini numai prin tratative la
Constantinopol, i aceasta doar atata timp cat
domni fara niciun rost Henric al III-lea de Valois.
Inca de la inceputul veacului al XV1-lea Statul
polon renuntase la drepturile lui de suzeranitate
asupra Moldovei in favoarea Ungariei, dar dupa
lupta dela Mohacs le relua din nou, insa numai
ca sa ceard juramantul solemn al unui omagiu de
vasalitate, fara valoare, i aa ceva nu era acum

www.dacoromanica.ro
 - 44 -
greu de capatat. Ultimul Palatin, moldovean care
jira cu vorbe false credinta mndrului sau .sta-
pan si reges fu Alexandru Lapusneanu, si anume
la Inceputul primei sale Domnii. Dupa aceasta e-
poca se parasi si aceasta formalitate goala, si un
Voevod moldovean, batranul, simplul, bolnavul
Petru Schiopul fu propus de Turci, In batjocura,
ca o umbra de pretendent la Coroana polona. Supt
$tefan Bthory, care fu ales in 1575 ca rege al
Poloniei, regatul Isi impuse datoria sa nu supere
niciodata pe prietenul const antinopolitan prin pro-
vocare de nemultamiri in Moldova. Ba chiar fie-
care purtator de sangeac era indata recunoscut
ca Domn legal al tarii vecine, fiecare tulburator
de liniste, fiecare pretendent pe care Poarta nu-1
intarise, fiecare Voevod mazilit care nu vroia sa
se dun la Curtea suzeranului sau, ci se refugia
in Polonia cu bani si obiecte prelioase, era judecat
sumar si decapitat in public, in presenta unui ofiter
al Portii ca acusator. Asa s'a procedat cu Stefan
(romsa) la 1564, cu lancu Sasul la 1582, cu loan Pot-
coava la 1578. Chiar nobilii poloni cari Inlesniau ast-
fel de tulburari In Moldova prin ajutorul lor nu fura
tratati cu mai multa crutare. Asa plati puternicul
Samuel Zborowski cu mndrul sau cap vina sa
fata de Imparatul turcesc. Abia rzboiul cu Unga-
ria si incurcaturile lui adusera sia ici o politica noua.
Dar fii de Domni romni erau in totdeauna destui,
si dupa fiecare stapanitor care domnise cateva
zile aparea o intreaga ceata de altii noi ; afara
de aceasta Inca si Inselatori stiau sa povesteasca
celor nestiutori, carora li se adresau, sau celor cum-
parati de ei, tot felul de basme cu privire la ori-
ginea lor, ei 4i Indoiau Inca numarul, si asa destul de
considerabil In sine, si, fiindca aproape niciodata

www.dacoromanica.ro
 45 -
n'aveau prilej sa lupte vi sa moara, sa domneasca,
i sa fie ucisi, ramAneau In totdeauna numerosi..
Erau gata de orice, se lasau Induplecati la orice
jertfa, numai sa nu renunte la drepturile. lor
.sfinte,. Dupa ce granitile . unguresti si polone
nu 11 mai fura Insa practicabile ca mai nainte, li
mai ramAneau deschise numai trei drumuri.
Daca erau tineri eroi voinici, frumosi, viteji $1
darnici, puteau sa-si faca loc Oita la insulele de
pe Nipru, unde asteptau in totdeauna ostasi ai,
norocului dornici de lupta,lacomi de prada, cu pusca
In odaia de baut, cu calul la scara. Un astfel de.
fiu de Voevod moldovean, o astfel de Indrazneata
odrasla de gospodar era pentru Cazaci un trimes-
al norocului. Rapede se aruncau ei pe cai, ca ful-
gerul de iute inotau micii caluti ucrainieni de stena
prin valurile galbene ale Nistrului, apoi treceau
prin pustia basarabeana : Turci erau culcati la
pamant, sate erau arse, prada luata, si curAnd,
apareau ei In fata Curtii din Iasi, ca sa se bata
cu lash sclavi turcesti pentra vrednicul lor dom-
nipr. De la un capat la celalt al apasatei si stoar-
sei tari rasuna chiotul de bucurie al taranilor, .

cari urau noului stapan multi ani de Domnie.

Atunci zburau olacii spre cetatile dunarene 0 in
spre Indepartata Capitala ; de acolo porunci im-
paratesti porniau catre puternicul gbeg ardelean.,
adeca Voevod al Ardealului, care avea totdeaura
la dispositie trabanti, calareti, puti i tunurL
Noul Voevod al Moldovei trebuie sa fuga sau e
prins de numero0i dumani si-0 pierde nasul sau
urechile, ca sa nu se mai poata ridica pretendent,
cacf acum e gun om insemnat.: In niciun cas Insa,
Inainte de aceasta pedeapsa injositoare sau de
moartea inteun loc de juthcata polon, el na
lasa in fundul inimii sale speranta sa ajunga

www.dacoromanica.ro
 46

,candva la,. Domnie, i Cazacii raspundeau in tot-

deauna rugamintilor si poruncilor sate.
Dupa moartea vestitului, iubitului loan-Voda
cel Cumplit, ap.arura Inca din anul 1577 Cazacii
cu doi tineri, in cari ei pretindeau ca recunosc
rand Pe rand pe Insusi acel erou ; amandoi se
chemau firete loan: unul loan Crept i celalt
loan Potcoavd. Atrandoi fura alungati, i cel
de al doilea, care dcitnni Inteadevar cateva zile,
muri la Liov, de' maim calaului. In Mil 1578
aparu Alexandru, fratele lui Potc.oava, domni, hi
invins si muri de rani ; aooi rasari la granita
,

Petra, fratele lui Bogdan Lapusneanu, cu toate

ca se .asigura ca Petru cel adevarat murise Inca
de mult de ciuma in Capitala turceasca. Dupa
clansul, i chiar In acelasi an, se ivesc de- odata
doi Constantin-Voda, dintre cari unul vrea sa
fie ftul lui Potcoava celalt odrasla batranulai
Lacusta, si in timpul Domniei a doua a lui Petru
Schiopul face sa se vorbeasca iar4i de dansul
un fals loan-Voda. La urma, scurta vreme Main-
tea fugii acestui Wet om nerazboinic, care in parte
fusese adus tocmai de aceia, se arata iarasi Petru
Lapusneanu i langa el Lazar, pretinsul fiu al lui
loan- Voda cel Cumplit. Dupa mazilirea lui Aron,
In anul 1591, Cazacii aduc In sfarsit In tara pe
frumosul Petru, cu lungul par In valuri ; el ocupa
ckeva saptamani Scaunul Domniei, e batut de
Ardeleni si sfarsqte la Constantinopol in carlige.,
de un milostiv glont de pusca.
Micii proprietari asezati intre Prut si Nistru,
rdze.7ii i hnsarii din Orheiu si Lapupa fura In-
demnati la fapte asamanatoare prin aceste eve-
nimente care se petreceau supt ochii lor. Supt
Petru Schiopul ei vrura sa puna pe loan Lungul
iarasi un fals loan-Voda ; supt Aron-Voda

www.dacoromanica.ro
 = 47 -
ei imitara jocul Cazacilor cu lonascu, un pretins
frate al lui Aron, care se mai chema si Bogdan.
Multa vreme dupa ce eroii dela Nistru Incetasera
de a mai aduce din parte-li pretendenti, se ivira
in aceasta margene rasariteana revolte supt Radu
Mihnea, precum si supt Alexandru Movila si Gas-
par Gratiani In fo!osul unor fli de Domn numiti
sau nentuniti ; ba odata; dupa aproape o juma-
tate de veac, ei aveau printre ei iarasi pe fiul
jui loan-cel-Cumplit.!
0 alt cale pentru a ajunge Doran al Moldovei
sau al Tarii-Romnesti Impotriva vointii tarii
in oarecare masura i impotriva vointii Turcilor
era aceia de a se adresh eprincipilor crestini .
cari aveau agenti la Constantinopol ; acestia din
urma erau oameni puternici, In stare sa impuna o
alegere celor mari dela Poarta otomana.
Intraceasta sta una din cele mai principale .deo-
sebiri fata de vremea de mai nainte, In care nici-
odata nu se cereau scrisori de recomandare catre
astfel de ambasadori si nici ajutor banesc pentru
calatorii grele si costisitoare la Constantinopol,
ci numai arme si soldati. Acum Insa trecatorile
Carpatilor sunt inchise pentru pretendentii fugari,
iar podurile umblatoare de pe Nistru ii refusa
serviciul; vecinii imediati s'au lasat cu totul de
jocul de-a pretendentii, care li multamia numai
vanitatea, dar nu li aducea niciun alt folos. Pre-
tendentul la o coroana romneasca nu mai apa-
rea acum simplu i salbatec, cu o numeroasa
ceata de oameni deprinsi cu armele, gata la as-
pra meserie a luptei cu oamenii; nu, el e un
tnar delicat, aplecat vietii de Cute i deprins
cu mestesugurile de curtesan, care se pricepe sa
se exprime eiegant in multe limbi. Ba, In unele

www.dacoromanica.ro
 48 -
casuri perfectia absoluta a acestui soiu de oameni
se verifica prin aceia ca representantul poate
nascoci rimele greoale ale unu sonet cautat, con-
stand numai din finezze italiene, sau poate tos--
canisa amagitor, adeca pate. imita pe matt mae-
stri, in poesii emfatice de o specie superioara.
El, strainul din Rasaritul indepartat, care a venit
pe cai nenorozite, provoaca admiratie prin nume-
roasele si rarile-i caHtati trupesti si sufletesti:
ochii caprii ii lucesc, mandrul lui par negru sco-
boara in valuri pe largii umeri, in scurt e un
om frumos, voinic, vrednic de tron. Dar el tre-
zeste si compatimirela acela care-1 aude verbind
sau ceteste frumoasa sposizione a secretarului sau
italian, in care adesea se adauga si o genealogie.
In vorba si in scris, precum si in articolele ge-
nealogice se dovedeste cu prisosinta ca oaspetele
crestin din Rasarit ar fi un adevarat fiu de Domn,
ca el ar H fost izgonit de dusmanii turci din causa
iubirii lui nestramutate pentru credinta curata
crestina, ca ar H luptat In conditii extrem de grele
pentru viata lui i cd in sfarsit el, si numai el,
ar fi singurul mostenitor indrepta tit heres Mol-
daviae sau Valachiae printeu lege dinastica
ce samana ca precisie i login cu acela ale
Apusului. Pe Inga aceasta se mai spune ca
alesul calator ar mai si a vut o foarte buna pri-
mire aiurea, la o Curte prietena sau dusmana, ca
ar fi fost numit cavaler al unui mare Ordin i ca
ar purta la el set isori de recomandatie pentru Cons-
tantinopol de la cutare sau cutare rege i principe.
Astfel de discursuri aduceau totdeauna ceva
bani pentru calatoria pdna la Capita la vecina sau
macar pana la cel mai apropiat oras liber, si he-
res-ul tarilor dunarene fagaduia totdeauna sa
plateasca punctual la sairea sa pe tron, mai mult

www.dacoromanica.ro
 49

ca sigura, toti banii primiti ca imprumut, cand nu

fagaduia chiar persoanelor particulare, care se
hotarau sa-i deschida punga, un viitor stralucit,
ca, de pilda, marchiqatul de lalotnital La Roma,
aceste odrasle adevarate sau false ale vechilor di-
nastii romane se aratau ca sinceri adepti ai cre-
dintii catolice, ca fii credinciosi ai Papei, caruia-i
fagaduiau sa smulga viitoarele lor tari din ghia-
rele eresiei diavolesti prin masuri violente sau
pasnice. Aici, adeca la Curtea Sfantului Parinte
isi mai amintiau Inca de episcopatele din Mol-
dova si Tara-Romaneasca: Argesul, al carui Scaun
de mult nu mai era ocupat i Bacaul, unde se in-
trerupsese de asemeni irul episcopilor catolici ; nu-
mai in timpul Domniei lui Petru chiopul, care-si
arata pe fata simpatiile pentru Biserica catolica,
resida aici, datorita ajutorului sfetnicului sau ca-
tolic, Bartolomeo Bruti din Durazzo, un vicar a-
postolic si un episcop ales pentru Moldova, Ar-
sengo, si, Inca innaintea fugii lui Petru, Bernar-
dino Querini, din Creta, capata titlul de cepiscop
de Arges peste Moldova si Tara-Romaneasca. 1
Se gasiau la Roma destui naivi facatori de pro-
seliti, cari credeau in Implinirea unor astfel de
visuri deserte. In Franta se facea apel la puter-
nica influenta de care regele se bucura la Con-
stantinopol, unde-1 numiau respectuos: Imparatul
franc ; in Spania si in Imperiul german se amintia
ajutorul acordat cu bunavointa lui Despot si
multor altora ; in Venetia nu uitau, acesti saraci,
nevoiasi, dar si ambitiosi oameni sa apeleze la
magnificenta bogatei si puternicii Republice, si
1 Cu privire la propaganda extolled In Odle romne0i, v. vol.
I i II
din Iorga, Studii si Documente, precum i Abraham, in Kwartalnik
hystoryczni, anul 1902, i Organisarea Bisericii catolice in Rusia"
de ace14, in limba polond (1904). in bibliografia recent, teza germand
a d-lui R. Candea.
4

www.dacoromanica.ro
 50

peste tot colecta da ate ceva. In foarte rari ca-

suri capata vre-odata un astfel de pretendent re-
cunoasterea de fapt din partea Turcilor : un ast-
fel de noroc avu extraordinar de inzestratul Petru
Cercel, fiul lui Petrascu-cel-Bun, care obtinu pen-
tru trei ani (1583) Domnia Tarii-Romanesti, cu
sprijinul regelui iubitor de mignons, Henric al III-lea,
cel ca atftta slabiciune pentru frumuseta barba-
teasca. Oricum, in tara el se purta prost de tot,
fu detronat, fugi ca o mica oaste In Ardeal, acolo
fu desarrnat, pradat si Inchis la Hust, de unde
se furisa si veni iar la Roma, la Venetia si In urma
chiar la Constantinopol, ca sa fie aruncat In Mare
de Turcii cumparati de catre rivalul sau Mihnea,
fiul lui Alexandru Mircea. Hie, unul din fiii lui La-
pusneanu cel batran, fu numit la inceput Domn al
Ter1i-R3manesti (1591), apoi calca pe cararea ra-
tacita a pretendentilor i fit Inchis ca spion de po-
Elia Vienei. Bogdan, fiul lui lancu Sasul, era crescut
In Polonia si se presinta ca un catolic; el se indrepta
apoi catre Imparat si Papa si voi sa se casatoreasca
cu o donzella venetiana, fiica unui renegat cons-
tantinopolitan. El capata Moldova In timpul raz-
boiului unguresc, fara Inaa a o putea ocupa de
fapt (1595) ; Ii schimba numele cu acela al unui
Domn muntean mort, care dispusese odinioara
de protectori mai buni, visita Anglia, iar in Ger-
mania se recomanda ca principe protestant; scor-
moni ani de- a rAndul pamntul plin de intrigi al
Turciei, si In urma sfarsi ca sangeac asiatic 1.
Indaratnica rasa a acestor pretendenti la tron
cari adunau fara preget In Apus scrisori de
recornandatie si bani, se stinse totusi in veacul
1 V. Iorga, Pretendeng domnefli (Bucurqti 1898), cum 0 Pritzos
Sturdza, p. 279 0 urm.

www.dacoromanica.ro
 - 51
al XVII-lel; dupa 1600 Curti le europene fura cru-
tate de aceasta plaga. Nu in Po Ionia si nici in
Ungaria, nici la begii dunareni si nici in lucre-
zatorul i darnicul Apus al Europei isi cautau
acum fiii de principi, adevarati ori falsi, mijloa-
cele care sa-i ajute a urca tronul parintescz, ci
numai in Constantinopol, i chiar Iii cu totul alte
conditii.
De cnd ex'stau relatii de vasalitate intre ta-
rile romne i Imparatia turceasca, era obiceiul
ca Domnii sa fie chemati la fiecare trei ani la
Constantinopol, ca sa intareasca din nou atftrna-
rea lor de Sultan prin sarutarea cu care atingeau
margenea mantiei imperiale. Cu aceasta ocasie se
putea usor controla putin s' administratia tribu-
larului chemat la Poarta Suzeranului. Nu doar ca
Turcii ar fi vroit prin aceasta sa atinga sfintele
dreptari ale larii; din potriva, tarii si nu cutarui
sau cutarui Carmuitor, care sta acum in frun-
tea ei, I se acordau cuprinzatoarele privilegii ob-
servate cu ingrijire supt Soliman. Suzeranul avea,
nu numai dreptul, ci i datoria sa cerceteze daca
nu cumva credincioasa sa rai, socotita de altfel
ca tinut cucerit prin sabia sa atotputernica,,
iar locuitorii ei ca supusi birnici, pe acelasi picior
cu ceilalti din Imparatie., n'ar fi prea tare stoarsa
de Domn sau prea rau tratata. De o mazilire le-
gala nu era Inca vorba, caci mazul sunt de obiceiu
numai acei functionari i demnitari turci cari nu
ocupau o positie deosebita, cum o aveau acesti
begiD moldoveni i munteni. Dar, in casul cnd
un beg, prea crud sau prea lacom provoca ne-
liniste in tinutul sau i prin nemultamirea prici-
nuita de el Instraina de Poarta inimile locuitorilor
raielei, atunci, printr'o astfel de purtare nevrednicP,.

www.dacoromanica.ro
 - 52

el devenia tradator fata de Imparatul ski; acusat

ca atare, el 1i pierdea bogatia catigata pe ne-
drept i trebuia sa rataceasca In exil, pana dovedia
cainta i arata ca e vrednic csa fie Inca odata
ceia ce mai Mese.. Ca sa-i poata momentan duce
nevolnica-i viata, se acorda Domnului pana mai
eri milionar i care domnise Imparatete o pane
de pomana, un tain, de cativa aspri pe zi.
Afara de ostatecii cari se thai pot gasi Inca)
supt lancu Sasul (1579-1582) i supt Mirceti
aa Alexandru, fiul lui lancu, Milo, fratele lui
Alexandra Mircea i Petracu, fratele lui Cercel,
dar nu mai tarziu, Turcii nu ingaduiau pretendenti
la tron In Constantinopol: Intaiu, ca sa nu fie ne-
linititi In prea mare masura, i, al doilea, ca sa
faca pe placul Voevodului domnitor, bun platnic.
Dar, pentru ca sa-i aiba rapede la indemana, ei
traiau In castelele din Siria, In insule, in Africa
de Nord, In Cipru, In Rodos, Alep i Tripoli, in
calitate de oaspeti liberi ai Sultanului, care se in-
grijia de intretinerea lor Intr'un fel de domicilio
coatto. Pe cand duceau aici o viata trandava
agentii lor lucrau cu zel ca sa ii catige prieteni
printre puternicii Portii: ei fagaduiau sume uriae,
daruiau In taina pietre scumpe neobiguit de marl.
i limpezi, lanturi lucrate artistic i tot felul de
obiecte de podoaba. Dar exilatul poseda nnmai
in cele mai rari casuri atat de multi bani ascunb
ca sa poata face fata la toate acestea; se gasiau
In3a destui camatari cari oferiau sume foarte in-
sernnate i chiar numai pe o polita data de agent,.
In care se insemna un numar an4t mai mare de
aspri sau ducali deck fusesera imprumutali In,
realitate ; se Inampla ca Se punea capitalul in-
cincit, ceia ce Insemna o dob"anda foarte consi-
derabla. Foarte adesea se prevedea, In loc de in-

www.dacoromanica.ro
 53

toarcerea banilor, compensarea prin tot felul de

,provisii, ceia ce suia camata la o suma vi mai
neruvinat de mare. Creditorii, din parte-li, se ex-
puneau sa piarda totul cAnd uneltirile nu duceau
rla nimic, i astfel un biruitor trebuia sa plateasca
pentru atatia invinvi.
In urma ostenelilor pe care nu vi le crutau cei
ce tindeau la movtenirea lor ei ivi dovediau
,calitatea de movtenitori legali printr'un juramant
'solemn a vase sau mai multi boieri, cari, ori erau
presenti ori ivi trimeteau pe ascuns din tara is-
caliturile lor cei meni(i pentru Domnie erau de
.obiceiu chemati la Poarta. Protectorii pretenden-
tului obtinusera le la Marele-Vizir un ordin care
ingaduia fiului de beg din Alep sau Tripoli sa vie
in Capitala, iar acesta alegea neintArziat cea din-
taiu corabie ce-i ievia in cale pentru a ajunge mai
rapede decal ceilalti la locul unde se daruia sta-
anirea asupra principatelor de la Dunare 1. Tot
Marelui-Vizir Ii incumba datoria sa raporteze Sul-
tanului despre starea targului pretendentilor i sa
recomande in scris pe cutare sau pe cutare, care-i
parea in acel moment cel mai nobil, mai bun, mai
legitim i Inzestrat cu mai multe virtuti. Daca
vre-o intriga de palat sau vre-un amestec al so-
iei sau sclavei iubite, al mamei Valide , al
tunucilor, pajilor de Curte sau al favoritilor nu
zadarnicia actul de Domnie pregatit, atunci re-
gele regilor raw eaCCXE96VTCOV PCEGCXEI)c scria c-
teva cuvinte csfinte, imparatevti pe recaua sau
ialhdzal ce i se presinta, i lucrul era gata.
Noul ales se duce Intaiu la Marele- Vizir, unde-1
infativeaza loctiitorul acestuia, chehaia, care a facut
.vi invitatia. El apare la ceasul sarutarii de mAna",
1 Astfel de acte se gAsesc In Hurmuzaki XI, pp. 311-313.

www.dacoromanica.ro
 54

al audientelor, care au loc in palatul Vizirului

dupa sfArsitul afacerilor judiciare si politice in
curs, si i se arunca pe umeri o mantle de fir de aur,
simbolul amintirii si inaintarii in imparatia oto-
mana. Pe aceasta el o leapada numai dupa ce a
ajuns in locuinta acordata lui In Constantinopol,
adeca in Bogdan-Sarai sau Vlah-Sarai, care de
acum incolo-ii sta deschis. La intoarcerea de la
Mare le-Vizir II insotesc slujbasi ai Portii : ceausi,
agalari si ciatiri. Turcii cari din intamplare sunt
pe strada, au datoria sa arate noului Domn, ca
posesor al puterii supreme intr'o provincie a Im-
periului, cea mai mare onoare, salutul cu mnile
impreunate. Mid alaiul, marsul solemn, ajunge
la prea-cinstita Poarta a Patriarhiei, din gura Tur-
cilor il intampina aceasta salutatio : Sa dea bu-
nul Dumnezeu celui mai mare Imparat si acestuis
Efendi o60avviic al nostru multi ani de-a ran-
dul si o viata fericita I". In biserica, Domnul ro-
man, care a ramas in Orientul supus de pagani
singurul stapnitor crestin impodobit cu coroana
si sceptru, este primit cu onorurile ce se da-
deau odinioara Imparatilor drept-credinciosi din
Rasarit. La poarta exterioara-i iese innainte nume-
rosi dregatori ai Marii Biserici", episcopii su-
fragani si Mitropolitii in partibus, cari incunjura
intotdeauna Scaunul patriarhal ; la usa bisericii
apare insusi Ecumenicul, in ornat complect, cu
venerabila coroana pe cap. Un tron e asezat pen-
tru Domn, si, cnd el calca pragul, se spun
rugaciuni ca odinioara pentru de rnult dispa-
rutul cazo,s6c crestin cpentru el, pentru biruinta
lui, pentru Domnie lunga, sanatate si mantuirez-
(ix-fic, smy.01.01c, 6Tte:ac, acortIpEccg aYroii) ; Intocmai ca si ace-
lui Cesar al Orientului i se canta si in cinstea lui

www.dacoromanica.ro
 55

de catre talentatii psalti ai Patriarhiei TrauxoyLoy,

bizantinul emulti ani traiascas.
In zilele urmatoare Domnul primeste visitele
crestinilor ca vaza, cari sunt cei mai multi Greci ;
mai tarziu yin si ambasadorii straini sau secre-
tarii lor. Voda primeste daruri si raspunde la
ele, mai Imparte i daruri cuvenite acelora cart
I-au ajutat sa ajunga in noua sa demnitate.
Apare si croitorul militar imparatese, ca O. iea
masura dupa capul uns de Patriarh cu sfntul
mir, pentru a-i putea face cuca potrivit. Dupa
catava vreme Bogdanbeg-ul sau Iflacbegul isi tri-
mete oamenii de incredere ca sa aduca sangeacul,
mai tarziu si cele doua tuiuri, deci cozile de cal
care atarna pe o prajina cu globul aurit i cu se-
miluna pe ea ; qi Irnbrohorul, Marele Comis, care-
si asteapta si el partea, aduce In persoana aceste
semne ale puterii In mijlocul unui nou alaiu, In
sunetele ascutite ale Capelei imperiale, tabulhanaua.
0 parte din ea ramane la micul palat ai prin-
cipelui, si, la ceasul chindiei, adeca trei ceasuri In-
nainte de apusul soarelui, rasuna spre bucuria
vecinilor sunetele orgiastice ale musicii militate tut-
cesti. In acelasi timp ceausi au si pornit calare
in cea mai mare graba spre Ora, ca sa Impiedece
fuga Domnului rasturnat; in to varasia lor se ga-
sete si un boier al cehii nou numit, care, in ca-
litate de caimacam, loctiitor, are sa Ingrijeasca
de Ora in lipsa stapAnului sau. Pana cnd mazi-
litul nu ajunge in capitala turceasea, de unde cu-
rand e trimis In exil, une ori fara sa fi calcat ma-
car pragul resedintii imperiale, noul Domn nu
poate porni alaiul sau : doi Voevozi cari se In-
Iocuiesc la Domnie nu se pot intaini fara sa nu
calce eticheta. Un alt ceau a si plecat ca sa caute
ruda care sa serve ca ostatec al noului beg ;

www.dacoromanica.ro
 - - 56

posesorul steagului imperial trebuie sa astepte si

sosirea acestuia Innainte de a putea porni.
In sfarsit pregatirile s'au facut, In sfarsit tot
ce-i necesar e orandui. Principe le asteapta numai
ceasul insemnat, de Miercuri sau Vineri, in care
poate vedea si auzi_ pe Maria Sa Imparatul,
si, dna stie turceste, ti poate chiar vorbi, mul-
tamindu-i. Mufizur-Aga, comandantul tuturor ieni-
cerilor de la Curtea Vizirului, ii pune pentru In-
taia oara pe cap cuca alba si aurita ; Marele
Tesaurariu, defterdarul, Ii acopere hainele scumpe
cu un caftan Inca si mai scump, cabanita, cu man-
tia de ienicer de coloare azurie. Insotit de doi
capugibasi, ofiteri de garda, el patrunde in ca-
mara zeitatii visibile a Islamului, in fata caruia
trebuie sa faca de trei ori salutul pana la pamant.
Acuma-i ajung la ureche din iatacul umbros, par-
fumat, sclipitor de pietre scumpe si de aur, cu-
vintele supraomenesti de indemn ca sa. fie bun,
bland cu supusii, dar sa pandeasca cu ochii ageri
pe dusmanii stapanului sau. La iesire-1 asteapta
calul de nobila rasa araba, daruit de Imparat, nu-
mit mai tarziu tabld-bap, de a carui sea atirna
sabia si buzduganul sau topuzul ; de jur imprejur
stau ofiterii grajdiurilor imperiale, cu innaltele ca-
ciuli aurite si argintate. Mandru calareste in frunte
Domnul crestin, si iarasi se opreste clteva clipe
la Patriarhie. Apoi mai primeste un decret Impa-
ratesc scris cu stove de aur, care trebuie cetit
solemn la sosirea lui in Capitala terii 1 Inca o
audienta de despartire la Marele-Vizir, si apoi tot
Constantinopolul ze ingramadeste sa vada cum,
supt placuta ploaie de mici aspri de argint, stra-
lucitoral alaiu de calatorie se pune in miscare pe
' Cum se atest l. anumit in anul 1599 pentru Aga Leca, unul din anti-
principii alesi de Turcii dunreni; Hurmuzaki, XII, Novembre 1599.

www.dacoromanica.ro
 - -57

strazile Capita lei spre poarta orasu14i prin care

duce drumul spre Adrianopol.
Lefegii pe jos si calare, angajati de catre Domn
cei ce se ofera la aceasta sunt crestinii des-
chid alaiul, cu drapelul sfintit de curand, care a-
dese ori flutura numai la aceste exercitii de parada ;
apoi yin steaguri, tuiuri, cai de reserva acoperiti
cu stofe scumpe si grele; capugii, ceausi, ciatiri,
peici si iedeccii. Purtand cuca si cabanita, begul
de la Dunare calareste incet intre Aga care tre-
buie sa 1 Insoteasca pana la Tron si intre purta-
torul de steag. Musica turceasca incheie alaiul cu
sunete de flaut si toba.
Astfel, mica oaste, care poposeste des in co-
nace, ajunge la Dunare, la Giurgiu sau Galati,
unde totdeauna se afla un sir de boieri cari aduc
felicitari si vesti, dar urzesc si intrigi. De aici
pornesc in spre capitala, unde se repeta in chip
mai modest aceleasi solemnitati care au avut loc
la Constantinopol. tncunjurat de boieri mari si
mici, Domnul calareste pe calul Imparatesc spre
Mitropolie sau spre o alta biserica ce se bu-
cull de aceasta favoare. Aici nu se mai face, bine
inteles, o noua ungere de catre Mitropolit, dar
iarasi rasun placut bizantinele ectenii in urechile
stapdnului cu Infatisare imparateasca. 0 nota dis-
cordanta in aceasta mandra ceremonie o aduce
numai cetirea decretului imperial, care dispune pu-
nerea In scaun a Domnului prin mna respecta-
biia a lui Schemni-Agasi din Stambul. Apoi Voda-
si alcatuieste Sfatul de boieri, Isi atrage oameni
noi, Indeparteaza pe unil, Innainteaza iarasi
pe altii, tine Scaun de judecata in ceasurile de
dupa amiaza, iarta sau pedepseste cu moartea si
bataia, merge la vanatoare cu o suita neobisnuit
de mare, care samana cu 0 mica oaste, visiteaza,

www.dacoromanica.ro
 - 58 -
in fiecare primavara i vara, pana i cele mai in-
departate tinuturi ca sa faca dreptate i sa asi-
gure ordinea, comanda oastea i incheie tratate
secrete, spioneaza pe propria-i socoteala cum i
pentru suzeranul sau, aduna, socotete i impatte
cu multa osteneala, dar i cu multa teama, banii
ce curg in Vistierie. La urma, e mazilit i fuge,
cnd moartea milostiva nu pregateVe maririi i
chinurilor lui un starit liniOit.
Prin relatiile mai stranse cu tmparatia turceasca,
dar mai ales prin lunga edere pe care o fac Dom-
nii in timpul lor de a0eptare sau de exil In ca-
pitala din Constantinopol i in diferite centre din
larile stapnite de Sultan, se introduc pentru intaia
oara in Tara-Romaneasca i Moldova moravuri
turceti, moda turceasca, viata de Curte i dem-
nitati turce*ti ; dar acestea se petrec mai malt
in cea dintaiu dintre aceste tari, care era supusa
de mai multa vr,me i era pe o portiune mult
mai lunga in hotar direct cu Imparatia turceasca.
Mircea-cel-Batran purta, nu fara amestecuri bi-
zantine, i intr'o forma pe care o gasim i la
unii printi balcanici contemporani (cel din Stip, de
exemplu), aceiai imbracaminte pe care o purtau
pe atunci 0 persoanele de rangul sau din vecina
Ungarie ; singurul portret contimporan cunoscut al
unui Domn muntean din veacul al XV-lea, care
infatipaza pe crudul Vlad Tepe, ni arata o ca-
ciula de catifea brodata cu margaritare i cu un
surguciu; parul lung buclat cade pe garnitura de
blana a unei haine pe care o incheie mari nasturi
scumpi. Chiar aici se arata o influenta turceasca
necontestabila, care patrunse curand i mai de-
parte, in Ardeal, Ungaria i Polonia, unde pentru

www.dacoromanica.ro
 59

ostasi o imitare a Turcilor avea ceva ademenitor 1.

Aceasta moda orientala nu patrunse Insa prea
adanc; ea se margeni numai la cercurile Curtii,
unde Infatisarea Domnului slujia de model boie-
rilor mari si mici. In numeroasele sate, nu s'a ara-
tat niciodata cea mai mica urma a acestei
influente, care nu era visibila decat la lumina
puterii si bogatiei. Chiar in aceste cercuri, In care
Voevodul apare de aici innainte in lungi haine
cusute cu aur, cu blanuri pretioase si ciubotele
galbene orientate de Constantinopol, moda straina
n'a capatat In afara de aceasta nicio influenta, si
alte elemente ale costumului turcesc n'au gasit
aproape niciodata amatori printre Romani.
Pe langa vechile slujbe se gasesc de acum si
altele noi, luate de la Turci. Inca de la sfarsitul
veacului ai XVI-lea, pe langa Spatar comanda si
Aga o parte din militia Tarii-Romanesti. Poate ca
si functionarii inferiori de Curte, cari serviau per-
sonal pe Domn, si nu tara, purtau nume turcesti
In tot casul documentele pentru aceasta lipsesc.
Dar necredinciosii nu puteau participa la viata
politica a Principatelor, cat timp tineau de o cre-
dinta falsa ; la o convertire a acestora, pentiu a-i
face sa se bucure de favoarea stapanitorului ro-
man, mi-i de gandit, caci aceasta fapta, de a as-
tiga un musulman pentru crestinism, ar fi lost so-
cotita la Constantinopol ca o foarte mare crima
si ar fi fost aspru pedepsita de Turci. Totusi, in
intaia jumatate a veacului al XVI-lea se gaseste

1 Portretul lui Tepes se &este in castelul Ambras din Tirol : redat

dupA o fotografie In Iorga, Acte f i frogmente, II, dupA o copie in Bog-
dan, Vlad Tepef (Bucuresti, 1896), uncle se dau si alte chipuri ale
aceluiasi stApAnitor. Cf. Istoria Romdnilor in chipuri fi Icoane (ed. a
2-a, Craiova), capitolul despre costum.

www.dacoromanica.ro
 60

in Tara-Romaneasca un mare boier anume Benga I,

un altul, fiul celui d'intaiu, poarta numele de
Hamza ; in Moldova, supt Ilie Rare este un alt
Hamza, care in documentele domneti apare ca
martor i ca membru In Sfatul domnesc: Amza
a ajuns apoi nume comun la noi (de unde i bi-
serica Amzei In Bucureti), Si nurrele de Talapie
(Celebl) se afla in secolul al XVI-Iea 2. Chiar in
armata lui Mihai Viteazul se gasesc corpuri de
armata cari sunt de origine sarbeasca beliii
i poarta nume turceti 3.

1 Tiganeste e: dracul.
' Hie Nicolescu, in Literatura fi arta ronmind, anul 1903, p. 665.
B Iorga, Documente relative la Petru $chiopul fi la Mihai Vitea-
zul, p. 37.

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL III.
Influenta greceascg.
Urmarea cea mai insemnata ce resulta din noua
situatie politica a Principatelor fata de Poarta e
rolul din ce in ce mai mare pe care-1 joaca de
aici innainte Grecii in afacerile romnesti si in
viata romneasca.
Pana in veacul al XVI-lea Grecii asezati In Mol-
dova si in Tara- Romaneasca erau foarte putini ,
ei erau sau prieteni personali ai Domnului si de-
tinatori ai slujbelor mai marl i mai mici de la
Curte, sau negustori, mai ales in porturi ; intalnirn
totusi, cum am spus, numai foarte rar nume care
suna greceste. Chiar si in aceasta perioada mai
veche Grecii gasesc insa mai usor un adapost in
Tara-Romaneasca decat in Moldova.
In urma noului fel in care Domnul obisnuia sa
se urce pe unul din tronurile romnesti, el avea
destula vreme sa faca multe cunostinti cu Grecii;
caci, in Constantinopol ca si in celelalte locuri de
resedinta de odinioara ale pretendentilor, el in-
talnia, peste tot unde se ducea, la biserica, in afa-
ceri si in putinele adunari de societate pe Grecul
de sange curat sau pe Levantinul mai mult sau
mai putin elenisat. Acesti Greci sau pe jumatate
Greci se ridicasera curand destoinici si indrazneti

www.dacoromanica.ro
 62

/din prima lor amorteala si injosire, in care cazu-

:sera dupa luarea In stapanire a Imparatiei, a bu-
nurilor si a tarii lor de catre Osman lai ; cad, foarte
curnd dupa marele triumf sa.ngeros, Turcul simti
Ca el, tembel, desfranat si nedestoinic sa faca
altceva decAt sa ridice chiuind sabia de-asupra
capului dusmanilor sau supusilor , are nevoie de
spiritul grecesc si de harnicia greceasca. Cu incetul
atunci se intoarsera Indarat fugarii sau innaltara
din saracacioasele conditii pline de griji in care
traisera pana in acea vrerne micile lor capete mis-
catoare, cu siretii ochi si cu limba in vesnic ne-
astaimpar : Grecul isi oferi serviciile tiranului, bar-
barului si pagAnului, pe care-1 ura amarnic in
adncul sufletului. Spre a-si procura mijloace
pentru toate pasiunile sau toate placerile sau mai
ales pentru a castfga bani, multi bani si multe,
frumoase lucruri rare de aur, margaritare si pietre
scumpe, co voare, perdele, arme, mobile de tot felul
si prin ele sa-si Innalte persoana si casa innaintea
tuturor celorlalti, pentru a jigni mandria tuturor
rivalilor sai, cari in cea mai mare parte ii sunt
prieteni buni sati rude apropiate, prin luxul sau
princiar, ba chiar regal, pentru a se Infatisa maret
innaintea lor si a-i putea ospata la el, Grecul, care
nu mai putea domni sau aparea la o Curte, risi-
peste toate puterile mari ale spiritului sau, uita
toate scrupulele morale si infrunta zilnic, ba chiar
la fiecare ceas, cele mai mari primejdii. Vechile
nume ale epocei crestine imperiale, care se cetiau
innainte numai pe mormintele celor ucisi, in In-
semnarile stratiotilor inrolati in strainatate sau in
socotelile darniciilor princiare pentru cersitori ilustri,
aceste nume mari Paleologi, Cantacuzini, Ralli
ajung acum iar in gura tuturor si sunt neincetat
pomenite in numeroase scrisori comerciale ; pecetile

www.dacoromanica.ro
 63

cu vulturul imperial impodobese iarasi scrisori

mndre. Cand Sultanul turcesc are nevoie de un
arenclas, adeca de un arendas foarte bun platnic
pentru veniturile sale imparatesti, pentru minele
de sare de la Anchial pe Mare, pentru vamile sale
de yin si peste sau pentru alte venituri, atunci
Grecul nu lipseste in calitate de competitor langa
Evreul care sta si el ca mndru intrigant la pi-
cioarele stApAnului ce-1 poate distruge dupa plac
.si, ca marele Don Jose, parvine sa fie facut chiar
duce de Naxos. Cand e vorba sa se aduca in fie-
-care an din departata imparatie mosco vita blanuri
scumpe, ca jcier, rfts, sau negre piei de vulpe si
pe Fanga acestea sa mai procure cdinti de peste .
si metale de tot felul din Po Ionia si din alte regiuni,
atunci Grecul reclama pentru dansul cinstea si Ca--
tigul primeste 60.000 ducati anual I sa se nu-
measca mare- negu stor ", pAyac 7cpxyllaretni,c, i, pentru
ea si alti Turci st alti oameni i se adreseaza lui in
ce priveste marfurile nordice, acest cnegotiator in-
signisD are un fel de monopol pe o intreaga ramura
a comertului de import in Turcia. Cand un Mare-
Vizir atotputernic, pe care-1 urmeaza in toate ca
un copil Sultanul .mai atotputernic,, are nevoie,
pentru ca sa ajunga la un anumit scop, de un om
siret, care sa cunoasca toate caile piezise, de un
agent credincios, care In once eas sa-si iea ras-
punderea deplina asupra-si, atunci acest Mare-
Vizirun Mohammed Socoli de pilda , adevaratul
urmas al Sultanului Soliman, are libera alegere
intre Grecii din Constantinopol, cart se dau in
vnt dupa o astfei de functie secreta. El se lasa,
ca Mihail Cantacuzino (1578), primul dintre
acesti Greci mari, sa fie inchis si chinuit de un
rival al stapanului sau, cu convingerea ca sta-
pAnul tot 11 va libera si-i va rasplati suferintele.

www.dacoromanica.ro
 64

Un astfel de complice are insa si politica sa

proprie si interesele sale speciale, pe care stie sa
le urmareasca In chip maiestru : daca un calugar,
oricare i-arfi trecutul, dar care dispune de
cteva pungi cu bani, vrea sa urce tronul Pa-
triarhiei, sau daca un fost Patriarh vrea sa-si re-
capete rangul dupa un exil mai scurt ori mai lung,
daca un principe moldovean sau muntean are ne-
vole de un sprijin sigur la Constantinopol, sau
daca un fiu de Domn" cauta un protector as-
cuns, prin a carui mijlocire sa poata patrunde
nevazut in audienta la Vizir, un astfel de Impar-
titor de coroane laice si bisericesti nu se lasa
mult asteptat. Grecul are bani, sau stie cel putin,
unde poate gasi aspri, ducati sau giuvaeruri, caci
se bucura de un credit nelimitat i sta In lega-
turi de rudenii cu multe familii. Voevozil sunt
foarte veseli cand se pot asigura pentru toata
viata, printr'o casatorie bine ticluita, de un astfel
de ,sprijinitor al crestinilor., care in acelasi timp
este mna dreapta a Vizirului.. In timpurile mai
de dernult se preferau incuscririle cu Ungaria i
Polonia : Bogdau Orbul s'a luptat multa vreme
pentru cinstea de a ajunge cumnatul regelui polon,
Tepe era prin sotia sa un ccollateralis. al ma-
relui rege Mateia si mai multe din fiicele lui
Alexandru Lapusneanu se casatorira in Polonia'.
Prima sotie a lui Petru *chiopul (1559-1591)
era din familia ungureasca ardeleana Cherepovici,
si loan Sigismund, cregele de acolo, o socotia ca
pe sora sa. Aceasta se schimba acum : de acum
incolo Domnii din Moldova si Tara-Romaneasca
au nu rare ori de sotii femei din Orient, si dom-
nitele, fiicele Voevozilor se casatoresc nu rare ori
V Iorga, Pretendenfi domne.Fti, pp. 46-47 ; Polonais et Rountains
Bucure0i 1922.

www.dacoromanica.ro
 65

cu Greci, cari faceau comert cu marfuri si tro-

nuri. In toata aceasta perioada se poate urmari
noul fenomen. Alexandru Mircea are de sotie
pe Ecaterina Salvaresso, asa ca fiul sau Mihnea
e pe jumatate levantin ; Mihnea se insoara, ce-i
drept, inteo familie romAneasca de boieri, dar
fratele lui Alexandru, Petru, Domnul Moldovei,
este sotul unei Maria Amirali din Rodos. 0 Pa-
leologa din insu le urca Impreuna cu lancu Sa-
sul tronul moldovenesc, si una din fficele ei,
Chrysaphina, iea pe negustorul Anton Kataka-
los 1. Awn si Alexandra Ilias,. urmasii lui Petru
si Mihnea, sunt probabil amndoi ginerii lui An-
dronic ; purtatorul acestui nume imparatesc e
fiul lui Mihail Cantacuzino, cel u :is In Martie 1578
la Anchial. Acel Mihail, numit de Turci din pri-
cina intrigilor sale, fiul Dracului, *aitan- oglu, fu-
sese casatorit cu Maria, sora lui Petru al Chiajnei,
dar rasfatata domnita nu vol sa-1 urmeze pe ei, sotul
mult mai batran, la Constantlnopol si se lasa ra-
pita de fratele sau. Doi ani mai tarziu, la 1568,
Petru ispasi cu mazilirea aceasta fapta Indraz-
neata Impotriva puternicului Grec. Mama eroului
muntean Mihai Viteazul (1593-1601) se chema
Teodora si era Inrudita cu unul din marii Greci.,
Banul hill. 0 Arghira a fost sotia lui Radu Mih -
nea, nepo-tul Ecaterinei Salvaresso, si tiul lor
primi de sotie In 1625 pe Roxandra, fiica foarte
bogatului si puternicului grec Scarlati din Con-
stantinopol, marele saiglu sau negustor de boi.
Tutorul acestui Maar Alexandru Coconut era
Bartolomeo Minetti , un cumnat al batrAnu-
lui Radu Mihnea. Alexandru Ilias, care a fost pe
rand Domn al Moldovei si apol al Tarii-Roma-
' V. Iorga, Relaf iile cu Lembergul, 1.
5
1st. Poporuhtt Itoniinesc M.

www.dacoromanica.ro
 66

neti, fi facuse educatia In Orient i era ginerele

Banului lanachl Catergl, care Ban fu strabunul
actualei familii Catargiu ; lanachi era un Grec cu
porecla turceasca. Moise Movila avu de sotie pe
sora lui Alexandru Coconul, care, cum s'a spus,
era ginerele lui Scarlati. Marcu Cercel, fiul lui
Petru Cercel i un cunoscut pretendent, se insura
tot In Constantinopol cu o Greaca. A doua sotie
a puternicului Vasile Lupu (1634-1653) era o Cer-
chesa, o ruda a Hanului tatarasc. Acum urma,
mai ales In Tara-Romaneasca, o lunga perioada
fericita, In care statura pe Scaunul domnesc boieri
de tara ; apoi Insa alti Domni, ca de pilda Rada
Leon (pe la 1650-1670), au de sotii iarai Gre-
coaice sau Levantine].
Astfel de oameni se simtiau, ce-i drept, mq-
tenitorii unui Tron romanesc, dar nu se simtiau
Romani. Mai toti fura lnvinuiti de ambasadori
strain! ca partisanil lor ar fl jurat stramb originea
lor domneasca, i pentru unii aceasta poate ft luat
aproape ca un fapt stabilit ; pentru altii obaria
domneasca este mai mult decat Indolelnica. Ast-
fel, din departatele regiuni apusene vine un ba-
tan care se da drept fiul lui Stefan (Toinp) i
chiar domne0e in Moldova ca Stefan Tom5evici,
cu toate ca In ultimele dispositii ale celui dintaiu
Stefan, decapitatul, nu se pomenete nicio vorba
despre acest pretins fiu. Cutare sau cutare altul
Invartete toata viata mici afaceri ca negustor sau
meseria, epellizari, ostregariz ap ne infor-
meaza ambasadorul venetian din Constantinopol,
(bailul), care cunoa0e minunat pe oamenii mari
i mici din Stambul i abia tarziu, foarte tarziu
1 V. lorga, Romani fi Greci, Bucureti 1921.

www.dacoromanica.ro
 67

ivi amintevte de domnescul sau parinte. Inca In

veacul al XVI-Iea medicul lombard Bernardo Rosso
gasevte vase boieri cari intaresc prin juramantul
lor ca el e cun fiu al lui Basarab*: e trimes pe
galere vi se preface, pe cat se pare, in Bernar-
dino Rosso, agentul Imparatesc la Venetia vi aiurea.
In veacul al XVII-lea Valaho-Croatul Gaspar, care
ivi spunea Gratiani, dupa ce ajunsese a capata
ducatul de Paros vi Naxos, ceru tronul Moldovei ca
rasplata pentru tradatoarele-i servicii diplomatice
vi primi de fapt in 1619 aceasta demnitate dom-
neasca. Un cunoscut negustor, Locadello, care
pana acum nu se gandia niciodata sa se lepede
de tatal sau, e apucat vi el de-odata de grando-
mania princiara vi pune totul in joc pentru ca sa
ajunga, ca ((flu al lui Aron-Voda*, urmavul aces-
tuia. Chiar oamenilor cari ajutau de obiceiu pe
acevti noi cbegi* sa se ridice li erau cunoscuti
cei mai multi dintre anvil ca aventurieri, ca in-
elatori nevrednici, vi Andronic Cantacuzino ii zu-
gravevte in 1594 ca pe cnivte bieti pacatovi cari nu
aratau niciun semn, nici dela tata, nici dela mama,
niste sarmani mincinovi, neciopliti, pacatovi vi ne-
vrednici din toate puuctele de vedere. Astfel de
parveniti, cari n'aveau nici macar, ca favoritii ca-
zacevti de odinioara, indrazneala, despretul mortii,
dragostea de lupta vi frumuseta barbateasca, aratau
talent pentru toate cele numai pentru a domni,
pentru a-vi cavtiga simpatii, sau pentru a servi
cumva sarmanei tart prin masuri binefacatoare,
sau macar crutatoare, nu.
In familia Chiajnei, vaduva Domnului muntean
Mircea Ciobanul ((Ana in 1559), se vorbia de si-
gur grecevte, fiindca aceasta era limba obipuita
I Hurmuzaki, XI, pp. 373-4.

www.dacoromanica.ro
 68

a crudulul Mircea, care venia din Rasarit, unde

Isi petrecuse toata tinereta. Celalt Petru-Voda
se cobora din Mihnea-cel-Rau 1. Petru $chioput
scria romftneste cu o stAngacie chiar ridicula; nicio-
data n'a ajuns pAna acolo sa poata reda exact
In scris un cuvAnt dupa sunet. Doamna Ecatenna,
domneasca mama a lui Mihnea, ramase totdeauna
o Greaca, si corespondenta ei, precum si aceia pe
care o Intretinea fiul ei cu sora Doamnei, care se
facuse calugarita in insula Murano Inga Venetia 2,
e scrisa greceste. 0 sora a Ecaterinei era casa-
torita cu Grecul Constantin Frangopulos din Zante,
dupa ce Inteo prima casatorie fusese maritata cu
un alt Grec anume Xenos, si acel Constantin fu
numit Vistiernic In Tara-Romaneasca. 0 fiica a
lui, Lucretia, se marita cu Ragusanul ban de' Ma-
rini Poll, care in tara era cunoscut ca Giva si-1
introduse ca prea-cinstit boier si In Divanul lui
Mihnea, unde acest negustor imbracat In bro-
cart de aur stArni adtniratia fratelui sau mai sa-
rac, Pasquale. Acest Marini, care pierdu, ce-i drept,
sotia si slujba de sfetnic domnesc, dar nu parasi
si afacerile, ajunse mai tarziu agent Imparatesc
In Principate si ne informeaza ca In Moldova supt
Aron (1591-1595) 4cei mai Inalti slujbasi sunt
straini si mai cu sama Greci perlizi, 3. De fapt,
pe Aron-Voda, ca si pe Petru Cercel4, II serviau
si Francesi ; un Ungur, Mihail Tolnay, avea co-
manda gardei domnesti 5, care trebuia sa-1 apere
de supusii sai ; Vistierul sau se chiema Kalogera
si era un Grec din Creta. Numai in Marele Divan
ramasera supt dAnsul boieri de tart, pentru a nu
3 V. N. Bnescu, Deux poemes, Bucuresti 1911.
2 V. lorga, Cinci conferinte despre Venetia, ed. a 2-a, 1926.
3 Hurmuzaki, III ', p. 197.
4 V. socotelile ardelene din Hurmuzaki, XI.
5 V. ibid., XV, tabla.

www.dacoromanica.ro
 69

starni prea multa nemultamire. Dregatoria de Vis-

tiernic o indeplinia de obiceiu un Grec, care era
de cele mai multe ori agentul si creditorul cel mai
mare: asa Andronic Cantacuzino a fost Vistiernic
muntean [Ana la moartea sa in Bucuresti sau la
Constantinopol. lani, despre care a mai fost vorba,
functiona in Moldova ca Vistiernic, pe and in
Tara-Romaneasca statu in fruntea Divanului ca
Ban onorific. Chiar Mihai (1593-1601), Domnul
care-si dato-a tronul lui Andronic ,m'am ispitit
.si eu,, scrie acesta In anul 1594, csi am facut pe
Banul Mihai Domn al Tarii-Romanestiv avea, la
incepAul neobisnuitei sale Domnil, pe lAnga dan-
sul pe Grecul Teodor Saitan ca Ban, pe Grecul
Dimitrachi ca Spatar, pe Grecul Pankratios ca
Visternic, pe Grecul Manta ca Paharnic, pe Grecul
Cocea, fara sa mai pomenim de Grecii Cantacu-
zino, Mihalizi Caragea, Mihalcea la Romani'.
In luptele sale eroul intrebuinta laolalta Ro-
mani si Greci, dar in imprejurarile de atunci bo-
ierii pamanteni castigara foarte usor intaietatea.
Abia dupa ce Turcii redstigara vechea situatie
la Dunare (1611), venira Radu Mihnea, Alexandru
ilias si Moise Movila acesta din urma, cu toate
ea familia lui se inchina altor stapani2 , cu un
alaiu de numerosi Greci, si, dupa moartea lui Radu,
Catergl si marele saiglu erau de fapt adevaratit
stapani in ambele Principate. Boierii pamanteni
din Tara-Romaneasca, cum se va arata amanun-
tit mai tarziu, proclamara in 1632 Domn pe Aga
Mateiu ; acesta domni apoi douazeci de ani si in-
fra la intru Cava elementul grecesc in acest ras-
timp. Totusi se acorda o prea mare insematate
1 Cf. H irmuzaki, XI, prefata, si lorga, Istoria lui Mihai Viteazut (in
Convorbh-i literare").
1 Un document grecesc al lui Moise se afl In Studii fi documente,
IV, p. 18, de uncle in Hurmuzaki, XV.

www.dacoromanica.ro
 - -70

acestei prefaceri cum se intAmpla de obiceiu si

cu aceia care se petrecu In Moldova dupa pu-.
nerea In Scaun a Albanesului, a Albanesului ele-
nisat Vasile Lupu (1634), savArsita printr'o mis-
care a partidului national.
Boierii, cari mai tArziu izgonira pentru multa
vreme de la Scaunul Tarii-Romanesti pe Voda-
Leon si toata clica de aventurieri, alegAndu-si Ar-
dealul ca loc sigur al Intreprinderilor si pregatiri-
lor lor razboinice, ridicara sus glasul Impotriva
stapAnirii grecesti, care ruinase tara si Impinsese
la exil pe cei mai credinciosi fit ai ei, membri ai
celor mai vechi familii boieresti. Prin aceasta Isi
Indreptatiau miscarea, fiindca stiau foarte bine ca
Poarta nu putea ingadui unui Domn roman in
special doua greseli, care atingeau propriiie ei
interese : cea dintaiu era apasarea raialei, ai carii
locuitori, de desnadejde, pribegiau, si a doua era
stArnirea de nemnitamiri printre boierii pamanteni ;
toti cei cari locuiau Inauntrul sau In afara hotarelor
tarn, stateau In Intelegere unii cu altii si prin
conspiratii si razboiu civil puteau sa lmpiedece plata
punctuala a haraclului, asigurat numai in timp de
pace. Ei, fiii pamAntului stramosesc, cart, prin
participarea la glorioasele razboaie ale lui Mihai,
isi castigasera un nume mare, ei fura acela cari,
ca partid, sprijinira In Tara-Romaneasca pe pro-
tejatul german, ((imperial-roman', Radu *erban,
Impotriva lui Radu Mihnea si-i momira acestuia
din urma toata oastea In 1611. CAnd Radu Mihnea
se Intoarse totusi lndarat, el, al carui tata murise
In chip nevrednic ca Turc si lasase copii musul-
mani din casatorii de harem, atunci acei boieri se
aratara In vorba si in scris Impotriva t Turcului),
ba se retrasera chiar in muntii Olteniel si facura
incercarea sa puna In Scaun pe Mihai Camarasul,

www.dacoromanica.ro
 71

ca un al doilea Mihai razboinicul (1612). Catu0

de putin intimidat de executiile pe care Radu
puse sa le savar$easca, partidul lucra i mai de-
parte In acelai sens i cu ace1ea0 mijloace Im-
potriva (Grecilorv. Membrii lui de la Curtea Dom-
nului muntean Alexandru Ilia urzira o conspiratie ,
conducatorul lor cel mai de sama, Lupu Mehedin-
teanul, pana atunci Paharnic al Domnului strain,
fugi in Ardeal i se intoarse de acolo In lunie
1618 cu haiduci i Secui, din Indemnul lui Bethien,
principele de- acolo, care voia mai bucuros sa aiba
ca vecin in Tara- Romaneasca pe fiul lui Cercel
cleat pe Alexandru, care-i era nesuferit. Lapil
guvernator turc fugi la Dunare, i stapanii lui nu-1
mai trimisera Indarat, ci numira in loc pe ta-
narul Gavril Movila. Dupa putine luni, Lupu fu
numit Mare-Spatar ; aceasta era rasplata actiunii
sale. La urma e tras in tapa de Schender-Paaa
la Silistra, i de data accasta tot ca rasplata. Cu
toate acestea dorinta tarii de a inlocui pe Ale-
xandru Ilia se indeplinise. Supt un alt Alexandru,
fiul lui Radu-cel-Mare, se ridicara tarani-soldati,
caldra#, cum *i boierl olteni, ai cautara printre ei
i in manastiri un Domn pamantean puternic. Acum
partidul national, militar, care nu putea sa uite pe
stralucitorul crege. Mihai, Voevodul Tarii- Roma-
ne0i, Moliovei i Ardealului, se declara impotriva
Grecului" Leon, care in iscalitura sa cirilica avea
trasaturi greceti i care i in aceasta privinta
lasa sa se recunoasca vechea sa meserie de ostre-
curio, negustor de stridii, din Constantinopol.
Printeo maiestrie politica Leon incerca sa scape
de intrigile indreptate Impotriva ubredului sau
tron. Chema toata tara la dansul la Bucure0,
la una din acele mari adunari care numai rare ori
se tineau, lua un- intreg ir de rnasuri folositoare

www.dacoromanica.ro
 72

pentru a Impaca pe totl si incepu cu izgonirea

Grecilor. In actul de Stat solemn din 15-23 Julie
1631 e G recii strainia sunt Invinuiti ca ei pricinuesc
desele schimbari de Domni ' prin aceia ca Im-
prumuta cu camete prea marl banii necesari pre-
tendentilor la tron; ca aduc moravuri rele in tara,
cresc In mod nerusinat darile ca sa poata pune
mama pe cametele lor si Inca sa se mai si imbo-
gateasca, apoi ca se fac grozavi, nesocotind pre niciun
om de tara si sint dusmanosi in sufletul lor fata
de Ora aceasta, care-I hraneste 2 Asa caracterisa
acest Domn, care trecea si el drept Grec, paca-
tele pe care Inca din vremea lui Alexandru Ilias
le mai aruncase conationahlor sai, la fel, si calu-
garul Matei al Mirelor, oplosit in Tara-Roma-
neasca. sIslu suparati pe Romaniz, scrie acela,
prin nesaturata voastra lacomie ; nu sugeti pre
sarac, ca Durnnezeu e in ceruri si ochiul sau e
deschis asupra voastra ; nu va bucurati la stran-
surica Romanalui, ca Dumnezeu are ochi multi, si
nedreptatea nu poate scapa nepedepsita de dansul.
Cred ca tiranisiti pe bietii Romani, si nesaturata
voastra lacomie-i face de au ura neimpacata pe
Greci, si nu pot sa-i vada nici zugraviti. Voi, bo-
erilor greci, cati va aflati la Curte si cati va ne-
gustoriti, voi tratati pe Roman ca pe un cane ;
de n'ar avea drept, n'ar striga ; dar, flindca se
pIang, au cuvant, cum se vede. Incetati dara,
parasiti-va de nedreptati, ca sa nu va pedepseasca
Durnnezeu cu pedeapsa de veci I Bietii Romani ne
nuttese si ne respecta ; vrand, nevrand ni zic :
jupine ; cauta dara sa-i iubim si sa-i cinstim ca
pe niste frati ai nostri 2".
' Amestee Domniite.2
2 Magazinut istoric, I, pp. 122-5 ; Arch. soc. .FIiintifice fi literare
din lasi, V, p. 72 0 urm.; Buletinul fundatiel Urechia, I, p.27 0 urm.
8 *IgroiXex Tin 057-rp3PAccxicq, Impreun cu Stavrinos, Istoria lui Mihai

www.dacoromanica.ro
 73

Dar boierii revoltati, sprijiniti de Rkczy, Voe-

vodul Ardealului, i de puternicul comandant de
la Dunare, Abaza, si asteptati cu dor de catre
tara, nu orea erau convinsi de dreptatea ordi-
narului sGrec. Leon, devenit reformator.
In acest timp domma In Moldova Alexandra
Ilias, si el credea ca fiul sau Radu va fi recu-
noscut de Munteni, daca va cumpara steagul Im-
paratesc pentru acest copil, dupa cum facuse
odinioara Radu Mihnea pentru cCoconul* sau
Alexandra. Dar Aga Matei, pe care partisanii II
numira Domn, patrunse in tara si alunga pe ta-
narul Radu-Voda, care Inainta Incet din spre Mol-
dova cu sangeacul si cu o armata insemnata. El
ll batu fano Bucuresti, trecu Dunarea, ca sa se
scuse In fata protectorului sau Abaza de aceasta
fapta Indrazneata si aparu apoi chiar in Constan-
tinopol cu acelasi stralucitor alaiu, in care erau
represintate toate clasele, chiar episcopi si boieri
mari ; aceasta dovedia si mai mult curaj decat
lupta Impotriva lui Radu, numit chiar de Imparat.
Aici invinse iar printr'o plngere in Divan, dupa
ce aduse Impotriva du smanilor greci dovada ca
ei eau spart gradina Imparatului jahurile si cu
toate rautatile, ca ieau ce gasesc, [Ana ce s'au
pustiit tara '..
In Moldova izgonirea Grecilor se facu fara in-
cer.cari de reforma si fara fuga boierilor. Incura-
jata de pilda pe care o daduse Tara-Romaneasca,
plebea din Iasi temutii mahalagii se rascoala ;
din satele marginase alergara Inteacolo terani in-
armati. Boierii pamAnteni lasara sa se imprastie
Viteazul, tipdritd de multe od ; si in Papiu, Tesaur, I, pasagiul la pp.
336-7-0 in Legrand, Recueil, IV.
' Cronica contimporand in Compilatia oficiald din 1688 ; Magazin is-
toric, IV, p.319.

www.dacoromanica.ro
 74 --.

peste tot nelinititoarea veste ca Grecii de la

Curte ar fi volt sa-i ucida, pentru ca nu putusera
capata ajutorul lor la tot felul de nelegiuiri. Ale-
xandru ilia declara cap ul ui rascoalei,VorniculLupu,
ca el face din chestia Grecilor chestia sa perso-
nala ; se pregati insa indata de calatorie spre
Constantinopol. Cand represintantul grecismului
par0.si capitala sa, II insolira blastame i amenintari
spuse tare. Abia ii fu cu putinta sa strabata, in-
cunjurat de garda, salbateca multime agitata, i
chiar supt ochii lui fa sf4iat in bucati favoritul
sau, Constantin Batiste Vevelli din Creta. Pe
ploaie Grecului Ii cazu mantia de pe umeri, i ast-
fel, supt ocrotirea boierilor, ajunse la Galati, unde
se urea in corabie. Locul i-I lua Moise Movila,
dupa ce Poartaii facuse cunoscuta nemultamirea
de cele intamplate prin executarea candidatului
national, viteazul Miran Barnovschi, ginerele lui
Radu Mihnea. Ceva mai tarziu insa, dupa prima
expeditie polona, Abaza aduse pe Lupu la tinta
dorintilor sale de mult hranite '.
Ma tei i Vasile Lupu, ambii Domni, cari se razboira
mult unul cu altul i mai ales in anii 1637, 1639
*i 1653, aceti laudati luptatori pentru nationali-
tatea romaneasca in veacul al XVII-lea, apasara
cu atat mai putin cleat inainta0 lor tara, cu cat
domnira i mai mult decAt zece din acesti Domni
de o zi. Supt ei inflorira Tara-Romaneasca i Mol-
dova ; ei pusera sa se tipareasca in manastirile
lor ca Govora 1 ampulungul sau in Capita-
lele lor, TArgovitea i lap), pe langa carti de
rugaciune slavone i romane0i, opere bisericeti
i codice de legl. Matei, pana ce muri la adanci
l Cf cu povestirea din Miron Costin, p. 293 0 urm.; lorga, Cei d'in-
tedu ant din Domnia lui Vasite Lupu (Bucur4ti 1900) 0 Studii fi do-
cumente, IV, Pref ata.

www.dacoromanica.ro
 - 75 -
batraneti (April 1654), hi foarte iubit de tgara.,
adeca de boierii mari si mici si de fiii de boleti
si hi incunjurat cu smerenie de el, In razboiu ca
si In pace, ca un bun parinte batran.
Dar cu toate acestea isi aveau si el, ca si Gre-
cii pe cari-i urau, agentii lor grecesti in Constan-
tinopol : Curt Celebi si Pavlachl aveau Insarcina-
rea sa tina departe pe toti pretendentii si nit
erau putini. Acesti Greci luau camata ca toti de
neamul lor, si pentru clansii tara fu greu chinuita.
cu dari. In cei din urma ani ai pop ularului Dom
muntean Matei-Voda, lefegiii lid ucisera pe un
Grec atotputernic, Ghinea Tzukalas, Rumeliot, care
avea in manile sau mai bine in ghiarele sale
Vistieria teril, supt ochli Voevodului, care, pentru
siguranta sa, avea nevoie de dibacia acestui strain,
si cu ajutorul acestuia lasa urmasului sau multi
bani '. In cursul Intregii Domnii a lilt Mateir
Constantin Cantacuzino, fiul lui Andrade, li hi
Postelnic si multa vreme primul sail sfetnic. Va-
sile Lupu avea In jurul lui toate rubedeniile sale
grecesti : pe fratele sau Gavril, care se iscalia
greceste, ca Hatman ; pe fratele sau Gheorghe,.
tot ca Hatman; pe ginerii acestui din urma, bo-
gatul negustor si Vistier Ursachi si tanarul dze-
lebl. constantinopolitan Alexandru Rosetti, al ca-
rui tata, Antonie, domni mai tarziu In Moldova..
Pe langa (Mitsui mai erau apoi si verii sal *tiuca.
Jicnicerul, lorga capuchehaia, represintantul la
Poarta si Postelnicul de mai tarziu, a carui so-
tie era fiica puternicului Grec muntean din vremea.
lui Radu, Trufancla Vistierul. Vamesul Necula. un
Grec, era si el un ginere al lui Gheorghe Hat-
manul ; Marga, sora Voevodului, era maritata cit
1 Magaz. istoric, IV, pp. 328, 365.

www.dacoromanica.ro
 76

Qrecul Dimitrie Gera lls, larall, care fu numit Mare-

Clucer ; In sfar*it forga Stolnicul e pomenit ala-
turi cu Postelnicul grec lorga1. Ca sprijinitorl ai
Domniei lui Vasile treceau cei doi frati ailui Con-
stantin Cantacuzino, cari traiau in Moldova ; cel
mai mare, lordachi, 10 c1*tigase acolo, 1ncet, dar
zu staruinta, o imensa stapanire, care se poate
.compara cu aceia a sus-numitului Constantin. Fara
sfatul acestui lordachl *1 acela al mai tanarului
Toma Cantacuzino nu se petrecea nimic aici2.
Urma*ii lui Matei 0 Vasile au urmat aceini
politica ca aceia a marilor lor Inainta0. Constan-
tin Cantacuzino *i Gheorghe Carida din Tricala
stint Mare- Postelnic *i Vistiernic al Domnului mun-
lean Constantin Basarab (1654-1658), care ca om
cult putea vorbi *i ceva grece*te. Boierul paman-
lean Gheorghe Stefan, care inlocul pe Domnul
sau In anul 1653, poate ca ar ft fost aplecat spre
Oieci mai putin decat Vasile, daca, sarac *i tot
.odata ameniniat, cum era, n'ar fi avut nevoie la
Constantinopol de sprijinul moral al Grecilor, iar
in tam lui de banul lor.
In socotelile lui 3 apar gelepi 0 vame0 ca ni*te
.cteditori ai Domniel ; marele Panaiotachi Nikusios,
dragomanul Portii, platia la Constantinopol pentru
duvnanul Grecilor *i-1 avea cu totul in manile sale.
Apoi la Scaunul domnesc yin numai Greci cu-
tali exceptie face numai Stefan, fiul lui Lupu
cu a doua sa solie, o Circasiana 4 : pe deplin
grecisatui Mihnea al 111 lea, un pretins flu al lui
Radu Mihnea, care pe langa toate mai fusese cres-
' Cf. Studii f i doc., III, pp. 31-3 ; IV, pp. 342-3 ; Tanoviceanu, In An.
Ac. Rom. pe 1901.
2 V. lorga, cele trei volume aprute in Bucuresti, 1902, asupra Canta-
zuzin.lor romani: Despre Cantacuzini, Documentele Cantacuzinilor,
Genealogia Cantacuzinilor.
3 Studii f 1 documente, IV, p. :63 si urm.
4 V. sl Melanges de l'Ecole roumaine en France, III, Paris 1925, ar-
licolul d-lui C. C. Giurescu.

www.dacoromanica.ro
 - 77 -
cut I In Seraiul turcesc; apoi cei doi Ghica, din-
tre cari tatal era Albanes de origina, fiul, Grigore,.
insurat, ce-i drept cu Moldoveanca Maria Sturza,.
ajunsese Insa un Mat de Infocat prieten al Greci-
lor, ca puse sa-1 zugrume pe batranul Constantim
Cantacuzino, care era dumanul acestora.
Pana la batranul Cantemir (1685) i Moldova
primeve din Constantinopol numai Domni greci
Dimitrie Cantacuzino, al carui tata, un var al sus-
numitului Constantin, traise In Constantinopol pi
murise acolo ; Duca, originar din Rumelia, Anto-
nie Ruset. Un Constantinopolitan, I1ia Alexandru,
fiul lui Alexandru Ilia, dar mai desnationalisat
Inca cleat tatal sau. Cu totii sunt buni prietent
al mai sus pomenitului puternic dragoman satt
talmaciu al Porfii, Panoiotachi. Stefan Petriceicu,
Domnul Moldovei, 1672-1683, fu numai o rara
exceptie. Abia dupa ce Tara-Romaneasca ca5tiga
o din ce In ce mai puternica Inaurire asupra Mol-
dovei, slabita In mull mai mare masura cleat
dansa pricina acestui fapt se va arata mat
tarziu abia dupa acest moment Insemnat, cam
pe la 1680, acest diu urma Principat primi Domni
roman! sau macar pe jumatate romani, pana ce
cu veacul urmator Incepe aa-numita stapftnire
fanariota.
Intamplarile din Tara-Romaneasca treziau acum
un interes mai mare. Ddpa cei doi Ghica, capata
Domnia eGrecul. Radu (1665), fiul lui Leon- Voda,
cel care fusese cunoscut ca un .G'ec, rau. Dar
boierii pamanteni, in fruntea carora stateau fiii
pe deplin romanisati ai lui Constantin Cantacu-
zino, mai ales Draghici i ambitiosul lui irate
Serban, nu-1 suferiau pe acesta, i, and ei izbu-
tira sa capete mazilirea lui Grigore Ghica, candi-

www.dacoromanica.ro
 784

datul lor fu un anume Dumitrascu din Capatineni,

nu batrIn modest, dar fara energie si fara par-
tisani, asa cum li trebuia lor. Dupa cei trei ani
petrecuti prin Turcia, veni insa pentru veselul
Crez iubitor de vanatori si petreceri cu vechiul
nume romnesc de Radu ceasul rechemarii, acum
Inetodice, la Constantinopol. Ca orn sarac, care-si
risipise tot avutul, dAnsul cazu la picioarele bo-
gatilor Cantacuzini pentru ca sa capete de la
del banii trebuitorL Si izbuti ; dar trebui sa se ln-
datoreasca la noi masuri impotriva iubitilor sai
Oreci, mai ales ca in Bucuresti se petrecusera
scene grozave de revolta. Mai Inainte, Inca pe
timpul primei. Domnii, el pusese in manastiri Ca-
lugari romni ; acum, in Decembre 1668, recunoscu,
plin de cainta, ca pAna acum acordase unor oa-
tneni straini, Greci, boierille si slujbeleD, si ca
printr'Insli, cari se dovedisera nevrednici de mila
domneasca, se introdusesera cobiceiuri rele.. De
aceia Radu chema la el toata tara, pana la ta-
ran, intocmai cum facuse in 1631 raposatul sau
tata, si lua aceleasi masuri pe care Inteo strAm-
torare identica le luase si Leon-Voda spre mAn-
tuirea ei. El vrea sa alunge din tara pe top
recii si lncearca sa scape in special de cei mai
intimi sfetnici ai lui: Nicolae din Sofia si Balasachi.
lAanastirile inchinate marilor lavre din Orient tre-
buie sa aiba de acum Inainte stareti bstinasi
si chiar la paraclisul Curtii calugarii greci trebuie
-sa cedeze In fata preoplor romani'. Putina vreme
dupa aceia nemultamitii, nationalistil si doritorii
de reforme din 1668 facura acelasi lucru pe care-I
lacusera cei din 1631; ei se dusera la Constan-
tinopol si aici capatara ca Domn pe un boier de
1 Cf. Despre Cantacuzini, p. XCI 0 urm.; Magazinul istoric, 1, pp.
131-4.

www.dacoromanica.ro
 - 79

tail, pe blajinul batrAn Antonie-Vocla din Popesti,

care n'avea bani si nici prieteni personali, dar
nici vointa puternica si nici vre-o rautate in pas-
nicul sau suflet (1669). Supt clAnsul boierii victo-
riosi serbatorira in ziva de Pasti o mare serbare
de infratire, dar o uitara rapede de tot, impinsi
fiind din nou la lupta de o ambitie neimpacata.
Astfel se Intoarse dupa scurta vreme (1672) Gni-
gore Ghica ca un tiranic si nemilos plasmuitor de
pace silnica. Cantacuzinii lucrau acum de zor sa
scape de acest dusman declarat al familiei lor, de
acest ucigas al tatalui lor ; si, de fapt, In urma
silintilor lor patriotice, tara capata ca Domn in
locul lui pe un alt Grec, care nici nu era macar
nascut pe pamint romftnesc, pe lacomul, une ori
setosul de sange, dar In totdeauna perfidul Duca
(1674). Rusetestii, fiii batrAnului Cupariu sau Pa-
harnic II slugariau, dar In acela0 timp il si con-
duceau ; erau nu mai putin de cinci frati, cari vo-
iau sa alba totul pentru ei, si gasisera in fratele lor
mai mare, lordachi, un conducator prevazator. 0
rucla a lor, Antonie, se urea chiar pe tronul mol-
dovenesc in 1675. Aceasta camarila constantino-
politana dispuse de veniturile principale ale tali-
lot romAne, lasate pe mAna lor, pana ce, dupa
expeditia din iarna lui 1678 contra ceta Pi caza-
cesti Cehrin, Antonie hi mazilit, cu care prilej
Duca trecu In Moldova, iar *erban Cantacuzino
capata demnitatea de Domn al Tarii-Romanesti.
El domni aproape zece ani in stil mare si In-
cepu sa urmeze o notia politica crestina. Dupa
ce-si supuse cu totul boierimea prin chinuri gro-
zave si numeroase executil, el mud in cei mai
frumosi ani ai sai, si ca urmas al lui fu ales de
catre tara Constantin BrAncoveanu, fiul Stancai,
sora mortului, un boier Inca Uttar, neobisnuit de

www.dacoromanica.ro
 80 -
bogat, dar ci priceput in toate intrigile. Poarta
confirma alegerea in schimbul a mari daruri, ci
noul Voevod se sustinu cu dibacie peste douazeci
ci cirici de ani, aca ca durata Domniei lui nu se poate
asamana cleat cu acela a marelui Mircea-cel-
Batran. Tara- Romaneasca cactiga o mare vaza
supt *erban ci Constantin, ci, cu toate patimacele
ci vrednicele de plans lupte de particle din vre-
mea din urma, ea se bucura de o inflorire cum
nu mai avuse de multa vreme. Amandoi trebuiesc
serbatoriti ca Domni nationali ci luptatori impo-
triva grecismului, dar ci ei utilisara la inceput ca
represintanti la Constantinopol pe singurii spe-
cialicti existenti, Grecii de acolo, carora li scriau
scrisori lingucitoare ci 11 faceau daruri mari, ca
sa li tina treaz interesul. Nu multa vreme sta-
tura fratii Ruset, porecliti Cuparecti, fara ocu-
patie ci ajunsera apoi adesea ajutoarele ci agentii
credincioci ai lui Brancoveanu. Sprijinitor la Poarta
al lui *erban nu fu altul cleat lanachi Porphyrita,
bine cunoscut in cursul ambasadorilor. Cand insa
urmacul neintrecutului Panaiotachi, vestital medic
ci talmaciu al Gu vernului turcesc, Alexandru Ma-
vrocordat, imitatorul cmarilor Greci* din toate
timpurile, ici intari situatia, Brancoveanu, ca cl
Domnii contimporani din Moldova, mai mult pro-
tejati ai sai -- ambii frati Cantemir, Dimitrie sau
Dimitraccu ci Antioh, precum ci rasfatatul ci pros-
tanacul Constantin, fin al lui Duca, trebuira sa
linguceasca In toate felurile pe Marele Terziman
(dragoman). 0 fiica a lui Brancoveanu se casatori
cu .fiul de Grec Radu, odrasla lui lilac Alexan-
dru, o Domnita mai in vrasta ajunse sotia lui
,Celebi. Scarlat, care era fiul lui Mavrocordat,
ci acest tanar Grec veni la Bucurecti cu tutorele

www.dacoromanica.ro
 - 81
sau, preotul Nicolae din Sinope, ca boier al so-
crului si ca spion parintesc.
Dar nu numai prin aceasta se arata biruinta
grecismului In crestere, In ciuda tuturor zagazu-
rilor ridicate cu osteneala, caci niciodata cultura
greceasca nu prospera mai bine pe pamant ro-
manesc ca In timpul Domniei lui Serban i Cons-
tantin. Inca mai de mult venisera In Tara-Roma-
neasca si Moldova, la Curtea Domuilor carturari
si necarturari represintanti ai acestei mai Inalte
culturi a Rasaritului, clerici i laici, oameni
invatati insa lihniti, grecusori eruditi (graecull).
La Inceputul secolului al X VII-lea se gaseste la
Curtea bine crescutului Radu Mihnea un Patriarh
Chiril de Alexandria si mai tarziu de Constanti-
nopol, vestitul, dornicul de reforme scriitor de
latinete Chiril Lukaris, care se pricepea sa pre-
dice cu maestrie In fata Domnului muntean si a
boierilor lui, apoi si piosul Mitropolit ai Mire lor,
Matei din Pogoniana, un bun patriot grec si to-
tusi un prieten al neamului romanesc care-I hrania.
Matei, care a scris in prosa si versuri cronici i
opuscule religioase In staretia sa de la manastirea
Dealu, i chiar autorul unui Cronograf, Ieroteiu sau
poate Doroteiu, Mitropolit de Monembasia, care in
anu11618 cazu In minile haiducilor. Mitropolit al Terii
era Luca, un barbat invatat, din Cipru. Supt Domnii
Matei si Vasile, pe cari i-am cunoscut chiar ca prigo-
nitori de Greci, miscarea culturala se continua
mai departe, dar In aceasta nu trebuie sa vedem
o contradictie. In Moldova avu loc un mic sinod
al Bisericii ortodoxe rasaritene. Eustratie Logo-
fatul traduse din greceste la 1643 o parte din
legile imparateti bizantine i ajuta la tiparirea
lor ; el a dat si pe Herodot In romanete. Mi-
tropolitul lui Matei facuse inceputul cu o tra-
1st. Poporului Itorniinesc ul. 6

www.dacoromanica.ro
 82

ducere a Canoanelor din slavoneste (1640) ; un

raspuns al Doirnului muntean la publicatiamol-
doveneasca e apoi marea Pravild, aparuta in
1652, care se baseaza pe un manuscript al Gre-
cului Karidas, Marele Vistiernic 1 La aceasta din
urrna lucrare lua parte si cunoscutul Pantelimon
Ligaridi, care pe monahie se chema Paisie, dar
care supt numele d'intaiu a fost predicator la
Curtea Basarabilor. Mitrofan, urmasul lui Chiril in
Alexandria, muri in Moldova la 1639 ; aid, Va-
sile Intemeie o scoala In stralucita sa manastire
.Trei lerarhi. si in aceasta scoala se invata si
limba greceasca pe langa cea slavona, Inca In us,
si cea cmoldoveneasca .. Un scolar de la Trei
lerarhi trebuie sa fi lost Nicolae Milescu, cel atat
de cunoscator in literatura bisericeasca, al carui
name a patruns si in strainatate prin Enchiri-
dion-ul credintei ortodoxe 2" .
Pe la 1660 exista acum o scoala greceasca si
In manastirea locuita de Greci la Iasi, Sf. Sava.
Duca-Voda, care-si aducea Inca bine aminte de ori-
ginea sa si voi sa apara bucuros ca promovator al
cultarii, primi cu cinste mare pe Patriarhul Dosof-
tei din lerusalim, care ajunge de acum Inainte un
fel de chipernitropolit., un sef suprem al cle-
rului roman si al dascalilor romani de limba gre-
ceasca, In acelasi timp insa un scut al ortodoxiei
curate fata de tendintile de unire ce veniau din
Ardeal. In manastirea lui Duca, Cetatuia, pe o
colina din aprepierca Capitalei moldovene, el in-
ternele pe propria- i socoteala o tipografiegreceasca,
in care trebuiau sa se publice scrieri religioase.
Dar in curand el baga de sama ca in mai bo-
gata Tara-Romaneasca se putea face mai mult ;
1 V Blanu 0 Hodoks, Bibliografia romtineascd, (Bucure0i, 1899-1903).
1 Legrancl, Bibliographic grecque du XVII-e sicle, 11, p. 248 0 urm.;
P. P. Panaltescu, In Melanges dtate.

www.dacoromanica.ro
 83

de aici nu trebuie sa se creada ca influenta gre-

ceasca ar fi scazut In Moldova. Dupa cum fiul lui
Duca fusese crescut de loan Comnenul si de un
Spandoni, tot asa fura crescuti si fiii simplului
boler de tara si soldat Cantemir-Voda de Jere-
mia Cacavela. Daca asupra lui Antioh invata-
tura avu foarte putin efect, In schimb Dimitrie,
care stia latineste, greceste, toate limbile Rasari-
tului pagan, ruseste i chiar frantuzeste, fu o lu-
mina a stiintii In Orientul romanesc, turcesc 0
rusesc. El darui contimporanilor sai opere stiinti-
flee neperitoare ; ea filosof moralist el se mani-
festa prin Divanul sau, o lucrire scolareasca plina
de eruditie ieftena, ca poet satiric si politic prin
Istoria ieroglifica, care descrie ceva cam intunecat
si rece in haina alegorica Incurcaturile si intrigile
epocei, ca musicant prin mica sa lucrare des-
pre teoria musicii orientalecare e in acelasi timp
cel mai vechiu compendiu asupra acestei chesti-
uni , ca geograf in stil mare prin clasica-i
de si detectuoasa prin neprecisia datelor Des-
criptio Moldaviae, ofranda in cinstea Academiei din
Berlin, al carii membru strain fu ales. In special
Insa s'a ocupat el ca istoric cu desvoltarea poli-
tica a propriei sale tart In Hronicul Romino-Mol-
dovlachilorramas de altfel neterminat, iar In cam
naiva si deslanata Istorie a Imperiului Otoman
povesteste el intamplariie fericite si nenorocite ale
Turcilor, de la Inaltimea ma.ndra pe care o atin-
sesera ei In evul media pana la decaderea pa-
terii lor ; scrisa Intaiu in latineste, ea a aparut
numai In tradacere francesa, germana, englesa si
romaneasca. Mara de acestea el a descris impre-
jurari i obiceiuri straine si teorii de credinta stra-
ina ; a fost genealogist, dar si comentator al Cora-
nului si presentator al vietii turcesti, intl'un cuvant

www.dacoromanica.ro
 84

traduntorul literar al Orientului pentru Apusut

pe care-I cunostea si-I pretuia mult.
In Bucuresti Dosoftei IntAlni ca oaspeti stator-
nici, supt Domnia lui erban Cantacuzino si a nepo-
tului sau Brancoveanu, colegi de Patriarhie ca :
Dionisie Seroglanul din Constantinopol, Gherasim
din Alexandria, Atanasie din Antiochia, prezuin si
Mitropoliti vecini din Sofia, Silistra st Nis ; pe
lnga acestia se aflau acolo si fosti slujbasi ai
Marii Biserici, ca loan Karyophilos, vestiti cartu-
rari si pedagogi, ca Sebastos Kymenetul ; apoi
duhovnici ai Curtii cu cunostintlte unui loan A-
bramios, unui Gheorghe Maiotta, ambii Greci ita-
lienisati, medicul Pylarino, cunoscut prin ideile
sale asupra vaccinarii si multi alti boieri '. Unul
dintre acetia era invatatui Constantin Cantacu-
zino Stolnicul, un scriitor care calatorise prin
Europa si-si insusise la Padova cultura latina st
spiritul umanist ; apoi harnicii frati Greceana si
multi altii apartineau familiilor boieresti. Noua
scoala greceasca deschisa in Bucuresti, opera
a Stolnicului, de sigur, a vea numerosi elevi
si trecea drept una dintre cele mai butte din
toata lumea greceasca. Datorita silintflor Jul
Dosoftei si ale nepotului sau Hrisant Notara,
care cunostea Apusul prin proprie intuitie si era
nn teolog desavarsit, care se ocupa si de matematici
si scrise chiar o opera In acest domeniu, tipogra-
fia greceasca dete cetitorilor de greceste multe i
frumoase tiparituri corecte, supt conducerea calu-
garului Antim, un Iber elenisat, care fu rasplatit
mai tarziu pentru meritele sale prin acordarea
Mitropoliei tarii. In prefete pline de lauda si
versuri entusiaste oe canta faima marelui cavtent
1 V. I Eugene Schuyler, Peter the Great, I, Londra 1884, p. 238.

www.dacoromanica.ro
 - - 85

Constantin., care in acest ansamblu stralucit nu

putea sa apara cleat ca o icoana stearsa a ye-
thiului Imparat bizantin.
Aceasta a fost influenta greceasca, impotriva
careia s'a dus, cu vorba l cu scrisul, o lupta pa-
sionata atat de lumea contimporana, cat si de cea
urmatoare. Aceasta influenta politica, culturala si
pAna la un anumit grad si economica Insa, pe
care a Incercat-o viata romaneasca Incepand din
a doua jumatate a veacului al XV-lea, se dove-
deste, Ia o Iinitita considerare a faptelor i o in-
formatie mai de aproape, ca nu a patruns prea
adanc; ea nu domina imediat i prin sine Insasi,
cum s'ar putea crede, romanismul in toate direc-
funiIe. Daca e sa ni facem o ideie dreapta, trebuie
sa ne lamurim Intaiu ce fel de Greci erau aceia
cari s'au amestecat In via ta romaneasca.
Grecii, cari stapaniau mezatul domnesc l bursa
begilor la Constantinopol, erau in stare, cand unul
dinteInsii Intrecea necontestat in dibacie pe cei-
lalti, sau cand ei Isi Intruniau silintile, sa aduca
pe tronul Moldovei sau al Tarii-Romanesti
Voevodul agreat de ei I sa rastoarne pe orice
dinast roman, afara de casul, foarte rar, cand a-
.cesta a vea legaturi personale prietenesti cu vre-un
Turc foarte puternic. Iii tara Insa totul atarna de
vointa Domnului i astfel Grecul constantino-
politan era de fapt izvorul oricarii activitati po-
Mice si oricar I schimbari, totusi Insa numai ul-
timul izvor, asa lug curentul care se revarsa
putea foarte bine fi influentat in mersul sau si de
multi alti factori. Itnpotriva acestor mandri straini,
cari numai respectuos nu se purtau cu boierimea
tarii, aceasta trebuind de obiceiu sa cedeze dorin-
tilor i intereselor lor, s'au adus multe plangeri,

www.dacoromanica.ro
 86

mai cu sama si din pricina ca acesti Greci atot-

puternici savArsiau schimbarea Domnilor fara ma-
car sa intrebe pe cineva, fiindca, precum se spu-
nea pe atunci ei amestecau Domnii".
Afara de acesti mari creditori, agenti Imputer-
niciti si paznici neincoronati ai papusii incoronate,
pe care tocmai de aceia o si facusera, tara mai
suferia si de lacomia, fanfaronada si aroganta in-
sultatoare caracterlstica parvenitilor a altor
A Greci strAini.. Cad fiecare Domn avea si suita
sa constantinopolitana, care venia cu dansul, sta
cu el sl pleca iarasi cu dAnsul; acestia erau capi-
talisti mai mici, cari ajutasera cu cAteva pungi de
bani pe ocrotitorul lor sa-si ajunga scopul; ei nu
veniau cleat ca sa-si poata incinci imprumutul
lor banesc. Apoi mai erau si fini diplomati de
moda orientala, spioni siteti, cari stiau sa adul-
mace totul si apoi sa dea informatiuni, csfetniel
buni pentru imprejurari incurcate si primejdioase;
Inteinsii stapanul lor poseda oarecum o a doua
forta sufleteasca, de patrundere peste tot. Ca sa
se Ingrijeascd de bunul ton la o Curte stralucita,
mai mult risipitoaretotul traia doar in Orientul
turcesc pentru clipa presenta, si .carpe diem. era
pentru aceti oameni o necesitate absoluta, apa-
rura multi functionari inferiori, call in lungul lor
timp de serviciu supt alli .avtenti., isi inva ta-
sera bine meseria, ceremonialul imparatesc bizan-
tin in editia mai noua turceasca si puteau arata
unui fost ostrecario cum trebuie sa se poarte in
cutare sau cutare Imprejurare. In sfArsit, nu tre-
buie sa uitam pe adevaratii prieteni credinciosi
din lungul, durerosul si nesigurul timp de astep-
tare, pe rudele de sat-1ga grecesti sau levantine,
adesea foarte numeroase, din Capitala sau din
locul de exii. Alaturi de un Skarlati, Catergi .i
www.dacoromanica.ro
 87

Panalotachi stau un Minetti, Bartolomeiu Bruti, Ber-

nardo Borisi ai multi altii. Dintre Grecii puternici
!al alegeau bucuros Domnii greci pe Postelnicii
lor, a caror slujba era sa intretina relatii tainice,
ascunse cu ingrijire, de natura mai mult sau mai
putin tradatoare, cu Puterile straine vecine sau
mai indepartate ; apoi, tot din mijlocul lor se luau
aproape exclusiv Vistiernicia Tesaurarii. Toti cei-
lalti membri ai Divanului, cum resulta din isca-
liturile lor In josul oricarui act solemn, sant din
potriva Romani. Altfel, fiii Tarii at fi luat drumul
spre Transilvania, spre Po Ionia, pentru ca prin
pribegia lor sa protesteze cu succes impotriva
protectorului Grecilor ; aceasta era insa tin fapt
primejdios, de care se feriau chiar cei mai cute-
zatori dintre Domnii rai. Slujba de Postelnic ducea
pe boier la marire i cunoatinti folositoare pentru
vremuri grele ; ea aducea posesorului ei intimitatea
Domnului ai cea mai mare fa voare a acestuia,
chiar cAnd era obtinuta prin constrAngere.*i, ia-
raai, niciun iubitor de boga tie din clasele privile-
giate nu pierdea din vedere Vistiernicia. Nu tre -
buie insa sa credern cumva ca Visiiernicul ar fi
avut la indernAna pe vremea Grecilor al apoi a
Fanariotilor un intreg stol de harpii din neamul
sau, care sa poata urmari paste tot ra;ii arginti ai
taranului. Vechiul si simplul sistem consta mai ales
din aceia Ca fiecare dintre boierii cei mai cunos-
cuti capata prin licitatie sau din mila Domnului
un judef saa un finut, cel putin in Tara-Roma-
neasca ; ca arenaaai ai darilor, ei aveau acurn
mAna absolut libera in alegerea uneltelor lor,
birari sau feciori. in definitiv era vorba numai
ta la un timp hotarAt, la jumatatea lui August
caci anul financiar Incepea la 1 Septembre sa
se predea Vistiernicului suma cuvenita. Pentru

www.dacoromanica.ro
 - -88

boieri, strngerea banilor era totusi legata de un

rise Insemnat si de o mare prImejdie, pe and
Grecul, care statea In frunte, n'vea altceva de facut
dedt sa primeasca banii si sa doseasca doar
cateva pungi. Birnicii nu erau prea porniti contra
Grecilor, caci ei nu veniau In atingere directa cu
aceste lipitori straine, ci mai ales boleril, cari se
concurau cu ei pentru slujbele Matte, pentru fa-
voarea Domnului i pentru castigul material ce
decurgea de-acolo.
Un Mitropolit grec sau un episcop grec erau
o rara exceptie In veacul al XVI lea sau al XVII-
lea ; Luca Cipriotul era, ce-i drept, Grec si a 1
ramas ca atare; dar barbati ca Antim i Mitrofan
din Ni petrecusera acum prea multa vreme In
societatea romaneasca, aa ca pierdusera cu totul
caracterul de straini de neam. In Tara-Roma-
neasca si Moldova se tip2riau carti slavone i
romneti; cele d'intaiu erau cerute mai ales de
carturari, de cele d'n urma se slujiau preotii de
sat. Cartile liturgice grecesti sau scrierile dog-
matice, care iesiau din tiparnitele romnesti, nu
erau Intrebuintate In practica dect cel mult In
bisericile domneti supt un Vasile Lupu sau un
Radu Leon. In alte biserici nu erau Intrebuintate,
cad greceasca ramase numai limba de cultura,
limba stiintii, a frumoasei, inzorzonatei retorice,
a con versatiei spirituale si, In fine, In strmtul cerc
al societatii de Curte, dar acesta era si singurul
domeniu de influenta al acelei limbi. Scrisori cora-
puse retoriceste, pe care oameni In vilsta erau
obinuili sa le scrie ca un tel de examen de In-
cercare, si scrisorile comerciale catre Greci erau
compuse In tot casul trite() greceasca slaba, a-
blonica, dar in corespondenta familiara, In seri-
sorile catre prieteni si alti straini decal Greci

www.dacoromanica.ro
 - 89

domina limba romaneasca, in ultimul cas chiar si

latino-italiana, iar ca limba de Stat intra In con-
sideratie dupa limba slavoneasca aceasta mai
nici n'are nevoie sa fie spus cea romaneasca,
i nu cea greaca.
Dar In manastiri s'ar putea replica Grecii
posedau locuri sigure de ref ugiu pe pamantul mol-
dovenesc si muntenesc. De fapt, Domnii, de and
trebuiau sa plateasca sume atat de 1nsemnate
Turcilor si Turco-Grecilor, nu mai aveau mij-
loace ca sa dureze din piatra si marmura bise-
rici si manastiri. Cum insa, din causa rautatii
oamenilor sau a unei necesitati fatale, pacatele
se ingramadiau totusi ca si mai nainte, trebuia sa
se gaseasca un mijloc ca sa impace pe Dumne-
zieu prin daruri pretioase, fara sa lea din Vis-
tierie sume considerab le. Unii 1ntemeietori de ma-
nastiri, ca sa mai mareasca valoarea pioasei lor
ctitorii, le trecusera cate uneia din a tot vestitele
sfinte lavre ale Rasaritului printro Inchinare, dam-
pwat4 Asa a daruit de pilda Miron Barnovschi ma-
nast-lrea sa .Barnovschi. din Iasi Sf. Mormant ;
acelasi lucru 11 facu *el-ban Cantacuzino cu Co-
trocenii, care mai tarziu era sa apartina unei ma-
nastiri de la Sfantul Munte Atos. Orice Domn care
facea ceva pentru vre-o biserica sau manastire
10 aroga tot odata si dreptul sa daruiasca sfantul
1acas, ca nou Intemeietor ori ctitor renovator,
unuia din Locurile Sfinte. Intrun astfel de cas era
obiceiul ca un imputernicit al comunitatii calu-
garesti daruite, de la Athos, lerusalim sau Muntele
Sinai, sa vina in tara ca sa stabileasca in inte-
legere cu ctitorul regulele manastirii. Daca ma-
nastirea exista de mai multa vreme, atunci vechil
calugari romani ramaneau, bine inteles, Intr'Insa si
numai conducatorul comunitatii, egumenul, era tri-

www.dacoromanica.ro
 90

mes de acum Inainte de catre biserica-mama. In

noile ctitorli Insa egumenul, Impreuna cu toll
fratii, erau trimes'i din lavra orientala, asa ca, In-
teo astfel de manastire locuiau numai straini si se
vorbia, se cetia si se cnta numai greceste. Ca
staret se alegea bucuros ate un calugar care
mai traise si Inainte In tara si care-i cunostea
cobiceiurilev: acest fapt singur insa nu dadea de
loc milndstirli Inchinate un caracter national. S'a
accentuat si mai sus ca In vremurile de ne-
liniste boierii pamanteni se ridicau si Impotriva
acestei datini rele si Ca ei cereau alungarea cle-
rului grecesc de pe pamantul romnesc. Dar a-
ceasta cerere decurge Inainte de toate din pricint
pe care le vom cerceta mai tarziu si anume nu-
mai In Tara-Romaneasca, pe cnd In Moldova
jugul pare ca e indurat mai cu rabdare; si con-
ducatorul de odinioara al partidului national nu e
oare acelasi om care cere pentru Cotrocenii sai,
lie la Muntele Athos, Greci, adeca slugi mai alese
ale lui Dumnezeu 1? Chiar si Patriarhii, cari pe-
treceau de o bucata de vreme In tara ca oaspeti
al ighemonilor, de la Dunare, se folosiau de
toata trecerea lor ea sa Ingrijeasca de departa-
tele lor biserici prin daruri din partea Romftmlor
bogati. Pentru ca sa fie pomenite in multele lavre
marl, In rugaciunile numerosilor, sfintilor calugart
greci, vaduve fara copii faceau danii chiar si di-
rect unui Slant Patriarhat, care li fagaduia toate
mijlocirile posibile pe lnga Dumnezeu. in aceste
conditii nu putem vorbi, ce-i drept, de o Biserica
romneasca grecisata, cum a ajuns mai tarziu cea
1 Cf. Iorga, Doc.Cantacuzinilor, p. 113 si urm. in Buciumul, revist
scoas de Boliac, vol. I, p. 387 si urm., e tiprit si lista mosiilor md-
ndsfirii Cotroceni ; cdteva socoteli ale mAndstirii din timpul secularisdrii
averilor mandstiresti din principatul Rorndniei, se gdsesc in C, Negri,
Memoire avec pieces justificatives (Constantlnopol, 1865). '

www.dacoromanica.ro
 - -91

bulgareasca, dar totusi bisericile si manastirile

Orientului capatara in felul acesta o avere enor-
ma in Principate i foarte multi preoti greci ajun-
sera locuitori pasnici ai bogat Inzestratelor ma-
nastiri romanesti, fiecare din ele traind pentru
sine, dar si pentru stapanii din departare.
Se pune acum intrebarea : era oare cornertul
cu totul in mana Grecilor ; indepartasera ei oare
cu totul pe Romani din aceasta ramura de ca,Itig?
lzvoarele ni arata numa: ca Greci, i anume mai
ales cei de prin coloniile venetiene, represintau
Inca din veacul al XVI-lea pe mijlocitorii comer-
ciali dintre Moldova si Polonia, cu care prilej se
asezau in Iasi, Suceava si Liov si ajungeau la
mari bogatii si la mare vaza. Chiar principe-
sele nu credeau ca se injosesc and isi maritau
flicele cu astfel de barbati staruitori si energici..
Un astfel de negustor, care exporta yin din Mal-
vasia, sau un altul, care facea comert cu boi
rnoldovenesti in Polonia i chiar Ii incarca pe unii
in corabii la Danzig, un Battista sau Constantin
Vevelli, ajunse In oarecare masura un fel de prim-
ministru secret a lui Radu Mihnea si Alexandru
[Has Intaia jumatate a veacului al XVII- lea silt
ispravi la urma lacomia printr'o moarte gruaz-
nica. Tn Bucuresti se acivasera multi industriasi
si negustori orientali, I chiar i in alte tirguri ro-
manesti, mai ales in Tara-Romaneasea, se gasesc la
ocasie in josul tratatelor iscalituri grecesti. In Mol-
dova insa, aceasta concurenta orientala nu era
atat de puternica, si in genere se gasesc allturi
de straini de difente neamuri si numerosi Ro-
mani, cari, organisati In corporatiile mr bresle-
-, primira de la Domni privilegu
boga tie.
ajunsera la
1

Nu Gree;i ca represintanti ai nattonalitatii lor

www.dacoromanica.ro
 92

si nici incapacitatea Voevozilor lacomi de bani,

nu greselile i lipsurile lor au pricinuit ruina
care facu sa dispara In curand orice deosebire Intre
principatul ninntean si Moldova. Nu prin astfel de
factori au fost aduse tristele imprejurari care Ca-
racteriseaza viata romaneasca In veacul al XVI-lea
si mai mult Inca In al XVII-lea, ci vinovata de
aceasta este apasarea neomenoasa a bietelor clase
muncitoare, singurele care traiau fara privilegii
si serbirea lor, urmarea fireasca a acestei stari.
Toate acestea decurg insa, la randul lor, din noua
situatie pe care Sultanul o impusese cu sabia
Principatelor dunarene: ele trebuiau sa mearga la
razboiu pentru Sultan, sa aprovisioneze capitala
1mparatiei cu mijloace de hrana si sa umple Vis-
Iieria Statului (haznaua) cu bani si afara de a-
cestea sa satisfaca si poftele de imbogatire wick
-de imorale ale Domnilor. Cam de pe la 1550 niciun
Domn roman nu mai are vre-o relatie politica
externa recunoscuta ; tratate Intamplatoare Intre
.ambele PrincIpate, precum i Intre acestea i Tran-
silvania, se Incheie numai in ascuns'. Dreptul de
a purta razboiu nu-i mai este ingaduit de acum
Inainte Domnului : cand Radu Mihnea porneste la
Jupta Impotriva lui Alexandru Movith, Radu Ale-
.xandrovici contra Agai Matei, Vasile Lupu de doua
,ori contra aceluiasi Matei, care a ajuns Domn, si
nu se mai Infatiseaza numai ca rebel norocos, ei
lucreaza numai ca Indeplinitori ai poruncilor Im-
paratesti.
Urmarind planuri ambitioase, Vasile, care voia
sa castige tara vecina pentru el sau pentru fiii
fratii sai, Ii asigura Intotdeauna bunavointa Sul-
tanului i purta In fruntea ostirii sale sangeacul,
V. Iorga, Socotelile Brarovului i Studii l documente, IV, unde
amintesc multe tratate de acestea, I unele stint chiar publicate.

www.dacoromanica.ro
 - 93 -
and, In 1639 primul atac fusese Intreprins in
1637 , navali In Tara-Romaneasca $i apoi se re-
trase, cum a facut dupa IntAlnirea de la Neni$ori, de-
data aceasta insa fara sa dea lupta. CAnd, In 1653,
o$tile muntene se unira cu cele ardelene ale 10
RkOczy al II-lea ca sa Indeparteze pe vecinut
necredincios $i neastAmparat, adea pe acest Va-
sile, razboiul avu un caracter care ilustreaza in
modul cel mai potrivit Imprejnrarile de atunci. Mate i
nu vine in persoana in tara dusmanului $i tot a$a
nici cregele. transilvanean: Muntenii sunt supt
conducerea nepotului Domnului, Spatarul Diiculp
Ardelenii supt aceia a incercatului general Ke-
meny.
In Moldova sta ca pretendent Logofatul, aproape
batrAn, Gheorghe *tefan, om simplu, dar am-
bitios $i razbunator, In fruntea unei mici cete de
boieri, cari la Poarta se dau drept majoritatea
locuitorilor rasculati din pricina apasarilor Dom-
nului. Dupa Intoarcerea sa din Polonia, unde
se refugiase, Vasile aduce at sine ca ajutor $i
razbunatori pe Cazaci, condu$i de Insu$i ginerele
sau, Timu$ Bugdanovici Hmilnitchi, fiiul Habra-
nului. Fata de acela care aduce trupe straine in
tara Imparatului orice atac este In sine indrep-
taw, dar Vasile se face si mai vinovat prin aceia
ca el insu$i navale$te in Tara-Romaneasca. Dupa
biruinta lor de la Finta, aliatii Inainteaza spre
Suceava, unde se preda sotia lui Vasile cu mica
ei fiu, pe cnd domnescut sot, cu sufletul a-
marAt, Incepe dureroasele sale rataciri printre
Cazaci, Tatari $i Turci. Ace$tia din urma, pre-
ocupati pana acum $i de afacerile persane, nu-t
dau niciun ajutor $i el nu mai ajunge niciodata
Domn al Moldovei. Dupa Vasile $i Matei, dupa
acel an fatal, 1653, aruia-i urma anul mortii lui,

www.dacoromanica.ro
 94

Matei, niciun Domn roman nu mai avu curajul sa

porneasca la lupta impotriva vre unuia din vecinii
sai. Daca Constantin Basarab i Gheorghe Stefan,
carora Rat( Oczy li daduse un ajutor atat de in-
semnat, it sprijinira in timpul campaniei sale din
1657 contra Poloniei, aceasta o facura ei numai
In ascuns, pe supt mama, tar ostile romanesti care
serviau sup t steagul ardelenesc nu erau coman-
date nici macar de vreun mare boier; la Poarta
-ei explicara ca pretinsele trupe de ajutor, mol-
dovene i muntene, na sunt decat cete fara Ca-
pataiu, cu care Domnii n'au nimic a face. Cu
toate acestea insa ambii vasali, precum si marele
lor prieten si ocrotitor RkOczy, fura maziliti. Pe
and in Ardeal se dadea o lupta desperata pentru
un principe potrivit, nebunul urma al lui Cons-
tantin, Mihnea, fiul lui Radu Mihnea, care lua nu-
mele, minunat prin amintirea trecutului, al vitea-
zului Domn Mihai (1593-1601)', intreprinse cu
slabele lui mijloace o noua aventura. Ca aliat al
Jul RlcOczy, el p use in capitala sa sa-i macelareasca
pe Turci, cum facuse mai inainte de doua ori cu
propriii sai boieri, ba chiar porni la lupta contra
Turcilor dunareni, li aduse la inceput pagube sim-
titoare, la urma insa, in fata Pasei de Silistra, o
lua in chip rusinos la fuga peste munti, fara sa
se fi aparat serios (1659). Dupa acest desfranat
cu inclinari perverse, care apare ca om setos de
sange 1 se face de its prin aceia ca pune sa 1
se bata monede cu efigia sa ca carhiduces inco-
ronat si cu vulturul cu doua capete, urmara nu-
mai tradatori fricosi, cari savarsiau mai intaiu cele
mai mari crime impotriva Sultanului si apoi totusi
gasiau drumul spre Constantinopol, pentru ca sa
' V. asupra lui mai jos.

www.dacoromanica.ro
 - 95 -
se intoarca de acolo ca legiuiti Domni vasali. A5a
facu acel Grigore Ghica, care avea intotdeauna
in gura cuvinte de lingqire *i o privire piezip;
in 1664 el nu lasa nimic neineercat la Lewenz,
pentru ea sa aduca la peire oastea turceasca in
folosul celei creVine-imperiale; ii conduse apoi
1iniOit trupele spre casa, dar trebui sa se retraga
In fata atacului unui nou Domn pus in &nun i
a cetelor de Tatari care-1 Insotiau. Dupa acela,
la Curtea Imparatului Leopold facu pe entusiastul
creAn qi dete unula din finii sai numele Impara-
tului; la Roma aparu ca un catolic convertit pana
In adncul sufletului sau preftleut, apoi Insa se
duse de-odata la Constantinopol *i capata din nou
Tara- Romaneasca, datorita prieteniei lui Panaiota-
chi. El lua parte la noul razboiu contra Poloniei, se
lasa prins de catre oOle regale (1673), iar la
urma, in lagarul Marelui-Vizir, jura cu contiinta
impacata credinta neVirbita. Nici macar cuteza-
torul *erban Cantaeuzino, care se amasteca mereu
in afacerile Moldovei I punea Domni dupa placul
sari, cu cari insa In ziva urmatoare nu mai era
multamit, nici el nu se Incumeta sa porneasca la
lupta (OA Inarmate Irnpotriva dumanilor sai.
Pentru a-si lua /ndarat tributul, trimes In regula
i dupa datorinta, el angaja haiduci bulgari In
vagauntle Balcanilor, in mAna carora regulat tri-
misul imparates:, pentru ca sa ajunga apoi In
capitala fara niciun ban. Dese ori Brancoveanu sta-
tuse In cele mai rele relatii ctt vecinii sai, Domnii
din I4, dar nu i-ar fi venit niciodata In gnd sa
sune impotriva lor trambita de razboiu; numai ca
modest ajutor al Turcilor trecu el granita 1 anume
In 1690, cnd Tolcoly, de acum Emeric I-iu, fu ridi-
cat ea rege al Ungariei impotriva Imperialilor.

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL IV.
Tribut, pocloane *i alte poveri ale Terii
Cu ce scop era pus in Scaun un Domn roman,
el Oa cat se poate de bine aceasta misiune: ei
avea pur si simplu datoria sa administreze Tara
spre folosul exclusiv al Imparatului..
In primul rand, suzeranul cerea plata punctuala
a tributului, a carui intarziere era socotita ca un
semn de rasvratire si supunea pe vinovat la pe-
deapsa cu moarte. Pe la inceputul lui April tre-
buiau predate regulat la Vistierie pungile cu aspri
datorite. Vistiernicul se convingea personal daca
erau de fapt cate 500 bucati in iiecare punga si
le pecetluia cu pecetea sa. Apoi haraciul Impa-
ratesc se incarca pe care domnegi i, insotit de
un mare boier ales inteadins pentru aceasta, si
supt o puternica escorta de soldati bastinasi por-
nia pretiosul alaiu pe drumul spre Constantinopol,
unde in ziva de Sf. Gheorghe, cand totul mergea
bine, sIujbasii hasnalei, adeca ai Vlstieriei Statului,
luau in primire incarcatura acestor care acoperite
cu stofe pretioase si de asemeni pecetluite. Mai
tarziu, pe vremea primului razboiu cu Polonia, se
facuse datina, sa se aduca haraciul in vecina rai
a Nistrului: era legar , scrie Miron Costin, de
ceta tile Bender si Akerman., asa that Seraschie-
rul, gata totdeauna la lupte dincolo de raul de
www.dacoromanica.ro
 97

hotar, dispunea Inca din primavara de banii ne-

cesari pentru ducerea razboiului. Adesea ienicerii
puternicelor cetati nici nu mai asteptau la vecina
granita a Imperiului sosirea carelor, ci apareau
zgomotosi .amenintand cu hangerele chiar la
Curtea Domnului. Radu Mihnea, cel cu mare tre-
cere, care carmui in Moldova din 1616, i care aduse,
ce-i drept, iarasi in us vechiul obiceiu, de a trimite
tributul la Constantinopol; dar mai tarziu, In a
doua jumatate a veacului al XVII- lea, yin iarasi
ofiteri turci sa ia haracial. In anul 1671, de pilda,
cand Moldova-de-jos se rasvrati impotriva apa-
satorului tiran Duca, fu inchis la Iasi cTurcul,
ce au lost venit la bir '.; o cronica 11 numeste
aga biralui sau haraciului , care era pe punc-
tul sa piece cu acest bir al Terii 2 S'a mai spus
ca acelasi obiceiu exista si in Tara-Romaneasca
supt Seiban Cantacuzino. Pe vremea aceasta nu
se mai tinea in sama nici vechea regula ca banii
trebuiau sa fie la Constantinopole de Sf. Gheor-
ghe ; ba chiar, supt Duca, Aga apare abia in De-
cembre. In aceasta insa nu trebuie sa vedem de
loc o negligentsa a Domnului, ci dimpotriva o pri-
pire a Turcilor, la cari patrunsese raul obiceiu
de a cere haraciul inainte; vinovat de aceasta e,
cum o arata chiar cronicarii oficiali, nesatul
pagan, care nu tine sama de toate suferintile
si rugamintile supusilor.
Pentru unul din cele doua Principate, pentru
Moldova cel putin, se poate socoti de la inceput
si marimea de atunci a haraciului. Cand Petru
Aron trebui sa se supuna puterii turcesti, trimisul
lui, puternicul si bogatul logofat Mihu, primi im-
2 N. lorga, Doc. Bistritei, II, p. XXV, pp. 22-23,5
2 M. Costin, In Letopisete, 11, p. 7.
7
Istoria poporului romiinesc. III.

www.dacoromanica.ro
 98

puternicirea s plateasca cei 2.000 de florini un-

guresti sau e ughk rosii ceruti Aceasta nu era
de loc mult, cad de la mica republin a Ragu-
sei, care nu facea, ce-i drept, un insemnat cornert,
dispunea totusi nurnai de un foarte mic domeniu,
se ceruse Cu Oliva ani mai nainte nu mai pu tin
de 10.000 de ducati. Dar acei vecini ai Imparatiei
turcesti se pricepusera, ea incercati negustori ce
erau, sa reduca aceasta enorma cerere pana la un
dar de 1000 bani de aur, si Inca st acestia eper
honor, et non per carazo. 2 Ce platia In acest
timp Tara-Romaneasca, care cazuse mai de vreme
In atarnare, nu se poate stabili, caci pretinsele
tratate ale Sultanilor Baiezid I iu si Mohamed al II-lea
cti Dornnii muntern Mircea si Radu-cel-Frumos
stint faisificari aparute abia lii secolal XVIII-lea,
c4nd boierii tratara cu consulii rusi asupra viitoarei
situatii a tarii lot supt protectoratul rusesc. De
altfel nici datarea i nici cuprinsul nu se potri-
vese cu imprejurarile si obiceiurile contimporane ;
in locul bogatelor intorsaturi de frasa orientate
si a formulelor stravechi, in locul tonului mndru.
plin de protectie, de care Turcul se serveste
de pilda si in tratatele cu puternica republica
a Venetiei si tot asa in tratatul cu Ungaria din
1452 3, intampinam aid hotarAri dare, precise,
de felul acdora pe care le a adoptat mai ta'rziu
Europa crestina 4. In ce priveste haraciul, In pri-
mul tratat se vorbeste de .3.000 de bani rosii., ceia
I Cf. Hurmuzaki, 112, pp. 670-671, no. DX111.
2 Cf. lorga, Notes et extraits, III, p. 382 si Jiraek, Becleutung von
Ragusa, p. 35.
3 Cf. Notes et extraits,1, III ; Studii i Documente, 111.
4 Pentru ultitna oard aceste pretinse tratate ale prii-Romanesti cu
Turcii au fost publicate de Ghenadie Petrescu, D. A. si D. C. Sturdza,
Acte si documente relative la istoria Renascerei Romdniei, 1, p. 1 si
urm.

www.dacoromanica.ro
 99

ce ar corespunde la 300 taleri de argint din mo-

neda noastra imparMeasca", In al doilea de 10.000
de ducati, numiti sultanini, din moneda noastra",
pe cnd in realitate e tiut ca in veacul al XV- lea
Turcii nu bateau decat aspri mid, iar ca mo-
nede mari se folosiau de acelea ale Italienilor, Un-
gurilor i Nemtilor ; sultaninii apartin veacului al
XV-lea, iar in Tara-Romaneasca nu exista ca, mo-
neda nationaia decAt hiperperii, carora nu li se
dadea in realitate decAt o insemnatate politica,
jar In strainatate nu erau cautati 1 Afara de a-
ceasta in anul 1392 zece .hiperperi romne0 .
pretuiau numai cu ceva mai mult deCat trei ht-
perperi constantinopolitani 2. Pe de alta parte,
pretinsul descoperitor al vechilor tratate, poetul
i marele boier lenachita Vacarescu n'avea n cio
ideie despre astfel de hrisoave, cum o 0 dove-
dete Istoria Sultanilor scrisa de el mai tarziu 3.
Dupa toate acestea pare cu neputinta sa mai cre-
dem in autenticitatea acestor acte. Ele au fost
nascocite de patriotici boieri munteni, ca sa do-
vedeasca prin ele deplina autonomie a tarii, c4i
forma In care ni s'au transmis, a fost ticluita ceva
mai tArziu de istoricul grec al ambelor Principate,
Dionisie FotinO.
Suma pe care Stefan-cel-Mare trebuia s'o pla-
teasca Turcilor nu ni-o arata niciun izvor contim-
poran, iar rapoartele mai tarzii se contrazic. Cu-
noavem Insa sigur pe cea privitoare la epoca nu
cu mult mai tarzie a lui Petru Rare; acesta, ca
sa dovedeasca Polonilor cu cifre lipsa sa de bani,
It face cunoscut in 1532 toate greutatile lath
1 Acte qi fragm., III ', p. 3.
' Ibid.
3 V. Genealogia Cantacuzinilor, pp. 68-69, nota 3, p. 495 i urm.

www.dacoromanica.ro
 10
sale '. In ziva de SL Gheorghe el trimete .Impa-
ratului. 120.000 aspri, adeca dupa socoteala tur-
ceasca 12 iuci", sau pe moneda europeana 10.000
de aur. Noua ani mai tarziu, cand Domnia ajunse
din nou in maim lui Petru, tara trebui sa pla-
teasca datoria conducatorului sau, si nou-numitul
Domn se indatori printre altele la plata unui tribut
de 12.000 de cscudi, (ecus); probabil insa Ca tre-
buie sa intelegem prin acestia .ducati. 2 Dar suma
aceasta paru Turcilor prea mica si dupa doua-
zeci de ani tributum insemna pentru lacob Des-
potul o dare anuala de 30.000 de ducati. Cresteri de
tribut de aceiasi mrime se raporteaza si mai tar-
ziu ; de pilda la 1574 si 1582, and Petru *chio-
pul ajunse intaia si a doua oara la Domnie. Cu
toate aceste Insemnari din rapoartele ambasadorilor
straini, haraciul Moldovei pastra proportia cam de
30.000 de ducati sau 50.000 de taleri. Socotita in
aspri, suma totala era cu mult mai mare, dupa ce
aceasta obisnuita moneda de socoteala a Turcilor
suferise in epocile critice mai multe scaderi 3.
Pe cand acelasi Petru Schiopul domma in Tara-
Romaneasca, aceasta lara trebuia sa plateasca in-
doit cat Moldova, cact aici haraciul suferise mai
multe saymbari. La suma principala de 60,000 d
duca (I se mai adaugau si alte dari, caci Turcii se
folosiau de orice pretext ca sa stoarca mai mu
raiaua. Astfel, de pilda, cand pe la 1568 numerosi
locuitori din tinutul Vidinului se refugiara in Mun-
tenia, Poarta nu avu nimic impotriva, numai ca
urca de odata tributul cu Inca 400.000 de aspri,
' Hurmuzaki, Supl. II, vol. I, pp. 66-67.
2 Ibid., Sup!. I, vol. I, p. 3, no. V.
3 Cf. vol. 1 ; Hurmuzaki, XI, p. LIII ; lorga, Doc. priv. la Petru Schiopu
g Mihai Viteazul, pp. 5-7.

www.dacoromanica.ro
 101

cari trebuiau sa corespunda sumei haraciului ce

aveau sa-1 plateasca noii locuitori ai Principatu-
tului '. Dar nici aid la Inceput nu se trecu cu mult
peste cei 60.000 de ducati2. Totusi dupa un veac,
supt B-ancoveanu, Muntenii platiau 125.000 de ta-
leri, apoi 14.000 si In sfarsit Inca alti 120.000.
Tributul moldovenesc, a cdrui urcare inceata nu
se poate urmari exact, consta din nu mai putin de
65.000 de taleri, si afara de aceasta peschesul de
bairam costa In aur i blanuri de samur darul
obisnuit la marea serbato3re turceasca a baira-
mului suma de 70 80 000 de taleri, din cari Insa
Sultanul nu primia in realitate deck 15.000 3.
Acum, stapanii decazuti, aproape totdeauna ne-
norocosi in razboiu, i pentru cari razboiul nu mai
Insemna niciun izvor de venituri, nu se mai jenau
de fel ; cu cat tara parea ca infloreste mai mult,
cu atat mai mult trebuia sa sangereze : stipula-
iiIe trecutului fusesera cu totul date uitarii.
Oficial, cu tributul se incheiau toate ddrile cu-
venite ; in realitate Insa era cu totul altfel, caci
pe lnga haraciu trebuiau sa se mai dea i amin-
titele peschepri, adeca Liaruri sau pocloane; cel
d'intaiu, tributul, se trimitea In numele tarii, aces-
tea din urma trebuiau sa arate supunerea, cre-
dinta i zelul Voevodului. In timpul lui Rares,
se cere sa se deie In luna lui April un pesches,
care de asemeni era anume prescris si nu putea
fi deck crescut, dar niciodata scazut, 12.000 de du-
cati pentru Sultan, adeca o suma mai mare deck
chiar tributul. Insa i pentru Vizir se socotiau 600

lorga, Doc. si cercetdri, p. 177.

2 V. i Rapoartele principale venetiene in cunoscuta colectie a lui Al-
beri, Relazioni at senato veneto : Turchia.
3 D. Cantemir, Descr. Mold., pp. 110-111.

www.dacoromanica.ro
 102

de bani frumoi de aur, sau corespunzatorul lor In

uriti i mai putin pretioi aspri de argint. Mai
tarziu ajunse o datina in Moldova ca i in Tara-
Romaneasca pecheul Bairamului la marea ser-
batoare a Islamului, i fiecare, Sultanul, femeile
lw, Vizirul, marii dregatori ii primiau cu aceasta
ocasie partea lor.
Pe lnga bani apar i alte obiecte ca daruri
Cum s'a spus mai sus , Moldova dadea cai pen-
tru grajdul Sultanului i oimi pentru vnatoarea
Maiestatii Sale. Odata cu tributul veniau din Tara-
Romaneasca cdupa un vechiu obiceiu., un oirn
i opt cai2. Dar pecheului i se adaugiau i pro-
duse naturale In mare cantitate: in April pentru
Sultan cel putin aa era supt Rare 12 so-
roace de piei de samur, 12 de piei de ras, 12 bu-
cati de dos de vair i 12 cal; pentru Vizir patru
soroace de samur i aceiai cantitate din celelalte
doua feluri de daruri; tot atta capata i al doi-
lea Vizir. Cand in Ora se incheiau socotelile, por-
niau spre Constantinopol tot astfel de daruri, nu-
mai ca acestea costau mai putin i ca nu se du-
ceau cu ele pungi de aspri.
La acestea se adaugiau Inca i datoriile perso-
nale ale fiecarui Voevod, aa !neat fiecare tre-
buia sa trimeata mereu bani spre Capitala, daca
nu voia sa aiba In imediata sa apropiere pe cre-
ditorii cari ateptau achitarea ; daca erau chiar
Turci gasim chiar i leniceri in acest rol ,
atthici ei ii aratau nerabdarea Intr'o forma foarte
zgomotoasa i jignitoare, cum de altfel erau obi-

i V. vol. ii.
2 Doc. priv. la Petru $chiopul fi Mihai Viteazul, p. 55: o chitantS.
turceascA din 1564. Cf. Cronica veneliana a veacului al XV-lea in Acte
i fragmente,111t, p. 12 : JO garzoni con altratanti cavalli".

www.dacoromanica.ro
 103

nuili s'o faca i supt ferebtrele ceior mai mari

din Stambul o astfel de nedisciplina nu poate
sa ne mire In Staful otoman, care mergea Meet
gpre o disolutie. Ma cetirn In tristele condici de
socoteli ale lui Petru *chiopul: .am trimes 6 iuci
aspri cu Stan iul Aga, 20 iuci cu Ditmtr:e Postel-
nicul, pentru imparatul., etc. Numai putini Domni
aveau timpul sa se plateasca de toate datoriile lor:
o exceptie fac cal mult Domni, ca Matei 1 Vasile,
cad au dornnit ne b nuit de mult t.mp, sau bo-
gatul Brancoveanu. Once Domn insa care abdica,
orice mazil sau destituit i orice fugar it lasa
datoria sa, Inca neplatita, urmaului, caci trecea
ca un principiu juridic recunoscut ca datoriile erau
ale tronuiui si nu ale persoarei ; Turco-Grecii
nu trebuiau in niciun cas sa piarda ceva.
La orice intamplare neola'-mita, cand se ser-
batoria cu solemnitate ziva circumcisiunii unui
fiu al Sultanului, Land i se nastea imparatului o
odrasia de sex barbatesc, and un nou stapanitor
intra In functie sau cand se alegea un nou Vizir,
dar mai ales cu ocasia unui razboiu se cereau
pe neateptate bani. In vremea mai veche era
vorba numai de pla ta mai din vreme a haraciului,
tai tarziu Insa fu de-a dreptul o cerere deosebita.
Ea se facea destul de des, cand ot,le erau In
mau, caci datoria vasalului era sa inlesneasca
prin toate mijloacele biruinta Sultauului. Domnul,
la randu-1, cerea de la rau chinuita-i tara o aju-
torinta, care se punea apoi pe judete; de aceta
se 0 chema, cu o expresie turceasca, curamd. In
sfarit, In veacul al XVII lea Sultanul binevoia sa
Imprumute i barn din Principate.
Moldova i Tara- Romaneasca trebuiau In sfar-
it sa dea toate cele necesare atat CapitaIei, cat

www.dacoromanica.ro
 - 104 -
ti armatei imparate0, ba Inca in ce privepe
oastea, fara nicro plata, fiindca in Constantinopol
se socotia aceasta Ca o datorie sfnta a acestor
State vasale. 0i, boi, cai, lemne, gru, ovas, faina,
coral:Ai, in scurt: tot materialul de razboiu imagina-
bit se trimitea in mart catatimi, la un termen ho-
tark, la Bender, Acherman sou Belgrad. Rare ori
numai, primiau i proprietarli carora li se lua in
graba de catre agentii domneti bunul lor, o ras-
plata i, chiar zand se mergea aa de departe, li
se arunca, acolo, cattva aspri. De aceia cblele",
i cchilele, adeca darile In natura, sunt trecute
printre sarcinile pe care avea sa le suporte tare.
Ace1ea0 obiecte se trimeteau i la Constantinopol
pentru imensul Seraiu i pentru nevoile casnice
ale fiecarui puternic, i, afara de acestea, miere,
ceara, sau i unt. Cu strangerea acestor lucrun
erau lnsarcinati negustori privilegiati, Greci, Ar-
meni, Evrei i Turci, cari aratau un ordin al Car-
muirit turce0. Cei mai insemnati dirtre aze0a
ir al mult camatart i totodata creditori ai Dorn-
nulut, erau negustorii cari m'anau spre Dunare
turme de oi i cirezi de boi, aa-nunittli saigii i
gealepi, adica e pa stori i negustori. Curn se
purtau ei in tara, aceasta atarna de caracterul
perst.,nal cl f fiecaruia i de autoritatea int'ampla-
toare a principelui dommtor, dar in genere se
intampla dese ori ca, supt pretextul negotului lor
cinstit, pradau, chinutau st ucideau. Printr'o po-
runca a Sultanului Soliman era anume oprit orice
export de boi, oi, cai, i numat pe drurnuri as-
cunse, de altfel cu totul nepazite, se putea face
comertul aducator de c4tig cu Ungaria *i Po-
Ionia. Felul turcesc de a stapni storcea astfel
sAngele larli i impiedeca in acelai tulip procesul

www.dacoromanica.ro
 105

natural, care 1ar fi putut produce din nou in mod

firese.
Acum stirn ce avea de dat tam. In primul rand
era .birul Imparatului, de care nimeni nu putea
fi scutit, birul haraciului. Birul era Impartit pe dis-
tricte, dupa o condica, si slujbasii domnesti, In
Tara-Romaneasca chiar boieri de tara, erau ocu-
pati cu strngerea sumelor. Slojbasii se chemau
b/ran i acestia nu erau oameni prea delicati, iar
cei ce platiau darile se chemau birnici. Fiecare
sat era impus dupa puterea sa, si In fiecare sat
bdtrnii In unire cu vdtdmanul sau parceilabul pi
cu ajatorul administratorului domnesc, dregdtor,
ureadnic, a representantului boierului saa stare-
tidal In satele nelibere, Impartia din suma totala
impusa satului partea cuvenita fiecarui teran, $i
aceasta impartire se chema cisla. Asa se creara
o multime de Uncle, adeca nive unitati de bir abs-
tract socotite, corespunzatoare Cate unei gospo-
darii normale: fiecare cap de famine platia pentru
sine, pentru fiii neinsurati si pentru sluglie de
casa si dela Camp, numal odata, un bir.
Bir, birtd poclonului se chema darea gene-
rala pe care o necesita poclonul, darul obisnuit
sau neobisnuit; poclonal steagului, darul pentru
.steagul noului Domn intronat, era o numire
foarte ob-snuita. Un al treilea bir ii formau cura-
malele i ajutorintcle. Clasele privilegiate : preotii,
soldatir, negustorti, precurn $i acele sate $i judete
care Incheiasera cu Vistieria o invoiala, o rump-
toare, boierit i manastirile si in sfarsit strainii
platiau si ei un bir, dar nu birul de tard, ci an
bir preotesc, bir slujitoresc, bir curtenesc, etc., fie-
care pe acela care se cuvenia clasti sale'. Intre
1 V. de ex. Arhiva istoricd, I, p: 56.

www.dacoromanica.ro
 - 106 -
bir *i dajde exista de sigur de la inceput o de-
osebire, pe care Ins noi n'o mat pt. tern s abth.
Darile extraordinari se infatisau, cel putii in Mun-
tenia, cu numiri deosebite : porunci, cereri, nevoi,
nedrepteiti, napcisti, supeirdri, milnccrtorii, etc. La
sfarsitul veacului al XVII-lea situatia se inrauta-
tise atat de mult, incal int e biruri, deddii, napasti,
dari regulate, extraordinare sr neingaduite, once
deosebire disparuse ; din toate feluritele ceren se
facuse un haos de nedescurcat, si numai un om
genial sau un nelegiuit era in stare sa indepli-
neasca bine sluiba de V stiernic in Tara-Roma-
neasca sau Moldova. Activitatea sa nu era altceva
decAt o cruda, sa bateca vanatoare a ornului sarac,
care nu mai putea p ati, si care, ca sa poata
plati, isi vanduse si propria-1 libertate personala.
Nicio socotea a nu mai era cu putinta, caci to-
tul atarna numai de moment, de ceasul rau, adu-
cator de nenorocire, si birurile se dadeau pentru
plata lui All-Pasa, pentru Han, pentru oastea im-
parateasca, pentru Vizir, pentru imprumutul impa-
ratesc, pentru seraschier, pentru regularea grani-
tei, pentru cetatea Camenitei si pentru toate cele
ce le puteau trece prin gand. La in 'eput se deo-
sebia socoteala principala de celel:lte, vel sania
de selmile rnai mici, dar totul fu in zadar ; in cu-
rand iarasi lucrurile se amesteca. Se putea face
socoteala, dar nu se putea stabili niciun plan ; se
putea deplange starea, dar nu sc putea inlatura.
Acum se traia la noi, cel pular pentru moment,
in adevaratul Orient.
*i, ca sa ni infatisam rnai bine vozavenia
acestei situat i, trebuie sa ne gandim ca si
toate danle de mai inainte catre Vistieria don,-
neasca, precum st toate drepturile vechi ale pro-

www.dacoromanica.ro
 - 107 -
prietarilor marl sau mici ramasesera In vigoare,
Din fiecare izvor de castig Domnul Isi lua partea
sa: din ol, oieritul, din vite vdcdritul, din sarea
scoasa, sarritul, din sapun, sdpundritul, din targul
cu boi, oluc-hacul, din pescarii mdjdritul, de la
cizmari ciohockiritul,, de la vieri, vindriciull. Numai
cteva dintrInsele curg in camara personala a
Domnului, caruia it apartine si venitul ocnelor de
sare, al vamilor si al dijmelor, afara de vddirit,
veniturile din tArguri si din cele douasprezece
sate marginase 2. Toate celelalte revin tesaurului,
adeca Turcilor. Dar in vremurile grele Domnul iea
adesea din Vistieria tarii ca sa raqpunda unei
nevoi mornentane, si apni tara trebuie sa raspunda
din nou aceasta suma.
De aceia nu e de mirare Ca acela care Inca de
mai inainte abia putea sa poarte pe umerii sai os-
teniti sarcinile tarii, taranul, se prabuseste acum
supt apasarea unei mari imparatii, a unei Impa-
ratii putrede, luxoase. Acasa Turcii prapadisera
totul, si aici, In strainatate, storceau Romnilor
din trup ultima ram4ita de putere.

' Numirile sunt date in Tara-Rornaneasca supt BrAr cox eanu. Cf. so
cotelile publicate de Aricescu In Revista istoridi a Archivelor cu ale
mele Studii fi doc., V.
1 Cantemir, Descr. Mold., p. 107 si lzvoarele citate.

www.dacoromanica.ro
 Partea a cincea
Decderea clasei tgrAnesti. Noua boierime
si activitatea ei politicl Partidul
national rzboinic.
CAPITOLUL I.
Iobagia franilor.
In Moldova ca si In Tara-Romaneasca 'Ana pe
la srarsitul veacului al XVI-lea, sarmanii sateni
cari n'aveau bani si ale caror vite erau urmarite
de birarif se indreptau catre cea mai apropiata
manastire sou catre un boier si li oferiau spre
cumparare mosioara lor, partea lor din proprietatea
-comuna, dealnita lor, cum se spunea cu expresia
juridica slava. In Tara Romaneasca erau boieri
mad si mici in numar foarte mare, si de- aceia, pe
lnga fiecare sat primejduit, care-si daduse ulti-
mul sau aspru, pandiau astfel de oameni puternici,
lacomi, cu saci sau saculete de bani; in Moldova
dimpotriva, datorita multelor lupte mistuitoare care
urmara dupa moartea lui Petru Rares, se aflau mai
putine marirni de acestea doritoare de cumparare,
-i de aceia si sunt mai rani aici decAt in Principatul
vecin astfel de vanzari ale pamntului taranesc.

www.dacoromanica.ro
 109

Daca vrem sa pricepem pe deplin deosebirea va-

dit existenta, trebuie sa linem soma Ca acapa-
rarea pamntului de catre putini e mai veche In
Moldova deck in Tara-Romaneasca, ca Domnit
facusera dela Inceput numeroase danii din tara
nelocuita" si nestapanita, ca ei se bucurau de
mai mare consideratie deck vecinii lor si ca erau
mai iuti de mAna deck ei cAnd era vorba de-
confiscarea pamAntului mostenit si a celui cumpa-
rat apartinand unui tradator, unui hitlean, ca astfei
sa-si rasplateasca prin el favoritii. Pe cand in Tara-
RomAneasca totul, pAna la cea din urma bucatica
de pamant, e disputata cu aprindere, dincolo de
Milcov femeia bogatului, invatatului si influentului
logofat Luca Stroici de pilda, cand cativa vecini
ii cer indarat o mosie cumparata, renunta bucuros
la dansa si spune : ,,caci Ca av am destule ocine si
fara de aceia" '. Nu cu violenta, sau prin vre- o
mare crisa tragica s'au absorbit aici In putini ant
mosiile taranesti ale micilor proprietari, ci pe in-
cetul, fara sa putem spune in amanunt con
au castigat putinii boieri mari cea mai mare parte
a pamntulut stramosesc. Trebuie sa se tina sarna
ca, pe cAnd in Tara- Romaneasca mopzenii de o-
rigine veche cari se deosebesc bine de mo.7-
nenii militari mai noi nu mai joaca niciun rol,
reizesti moldoveni sunt pomeniti si mai tarziu, Ca
unii dinteinsii, locuitorii din tinutul Nistrului, Or-
heienii, Lapusnenii, Sorocenii, sunt In fiinta pana
pe vremea lui Duca, ba chiar pAna la ocupat a
polona (sfarsitul veacului al XVII-Iea) si apar La
un element totdeauna gata de rascoala si de
lupta pentru libertatile lor si ale tarli CuvA
I Hurmuzaki, XI, p. 909.

www.dacoromanica.ro
 110

-tul reizes trebuie derivat de la razd', i atunci ar

avea aceiasi insemnare cu vecini. Prin vecini insa
se arata Inca pe la sfarsitul veacului al XVI-lea
un altIel de locuitor de tars, auume o clasa, care
corespunde Rumdnilor munteni, adica simplilor
Romani, cari n'au niciun fel de privilegii. Aceasta
identitate se dovedeste Inca anume i prin aceia,
ca In a doua jumatate a veacului al XVII-lea un
Domn muntean ingadui unui boier moldovean care
locuia la clansul sa poata urmari peste tot pe
-cRumanii de pe moille sale din Moldova. E bine
sa se observe ca, pe cand In Tara-Romaneasca
serbul e numit mereu pe romaneste rumdn, expresia
obisnuita slava e tot rumin 2.
Taranul, dupa ce-si Instrainase pam'antul i cnd
trebuia sa se tre ca muncitor cu ziva din
munca bratelor sale pe bucata de pamnt care- i
apartinuse poate odata, sau si pe alta, nu era cu
toate acestea pierdut pentru Vistierie. Un Oran
cu stare platia Domnului multe feluri de dari: o
dare pe samanaturi, una pe yin i una pe pes-
carii ; apoi mai da Imparatului birul proprietatii
sale, pentru ca avea o cislet mai mare, dar si pen-
tru persoana sa, pentru numele sau, o dare pe
cap: dar numele sau, calitatea sa de persoana o
pastra teranul i dupa ce boierul ii luase mosia.
Orice fel de bir, orice ndpastd, orice sarcina a
terii, care apasa pe taranul proprietar, ajungea
Se zice si ogrddaf vecinului de ogradA, de curte.
2 Arch. ist., lii, p. 253. Documentul XXIX(334 din Biblioteca Acade-
mie! romane" din 1572, citat pe nedrept de Xenopol In Domnia lui Cuza-
Vodd, I p. 417, no. 14, ca flind cea mai veche pomenire a numelui
Insusirel de runtdni, numeste vecin mosia vAnduta a unui than : 10110
HELIHH no HME CT411.. CII0 gHlUpEtilla W1111114, ACII1H11,4 CT4II011;
In traducere, un vecin.,. anume Stan. ... AceastA mosie mai sus po-
menita, partea lui Stan". Cel mai vechiu cas cunoscut de mine despre
un taran care se vinde, este din anul 1576. Studit i doc., VII, p. 48-
49, no. 3.

www.dacoromanica.ro
 111.

de aceia i pe cestalalt in modesta lui can, sau

in sarmana si intunecoasa sa ascunzatoare de supt
pa nnt in nenorocitul lat bordeiu. Supt cei din
urma Domni munteni din veacul al XVI-lea se
lua in loc de tributui anaal un bir chiar lunar.
Jertfa a imprejurarilor polttice nenorocite ale tarii
sale, t ranul alerga desperat iar la boier, spre
a-st mat vinde Inca si tr.] pul i sufletul pentru
mun,a si a Itrimi iii sch mb cei Ativa aspri nece-
sari. De acum incolo era el si f ii sat, b chiar
toti urmasii sai pana la sti igerea nearnultu, pro-
prietatea boterului, rumnul" lui ; el 1i pierduse
drepturie sale de om, judecia sa cuvantul vine
de la jade, cad la inceput acesta poruncia numai
in satele libere '
Pentru rumnii sai boierul piatia tot ce cerea
Statul ; pentru dnsul, el era rasdunzator f scului.
Prin ccumparare D omului, boierul luase asupra-si
i birul acestuia (a lua birul). Chiar cnd taranul
vindea campul sau sau partea sa dintr'un munte
i la urma pe sine insusi o mosie fara fostul ei
proprietar se t.hema stearpd sau farei Rumani
boierul trebaia sa plateasca Domnului darea pe
pamnt. Dar in acest cas Domnul avea totusi o
,
paguba, caci boierii intocmai ca clerul inalt si
I

manastinle, care aveau cele mai mari privilegii,

prtmiau acum de la tera ii zecluiala, dijma, de-a
zecea, are mainte apartmuse Voevodatui, si pas-
trau pentru dansii acest vend. Fara indoiala, Sta-
tul putea cere baierilor un irnprurnut, care in Moi-
dova fu de cele de mai multe on platit indarat din
a verea Dornnulut 2; in tot casul se astepta din
partea lor un ajutor la suirea pe tron a unui
t V. I. Bogdan, in Analele Acad. Romine, 1903.
1 Studii i documente, IV, p. 399.

www.dacoromanica.ro
 - 112 -
nou Dorm, dar de regula sta pAnul lua ea dare
dii cveniturilep lor numai anumite dijrne : In Mol-
dova o dijma pe oi i porci gastind p i pe
albine, desetindl, dar indatorite la plata nu erau
decal turmele i prisacile taranesti. Restul era
pierdut pentru taran ca i pentru Domn, dupa ce
un boier cumpara mosia.
Rumnul, femeia sa se chema rumnel
ii avea casa si cmpul sau, de unde nu putea
fi izgonit ; era sau fosta sa proprietate, sau bu-
cata de pamnt care i se hotarise ca unui
muncitor fara de adapost. Pastra i dreptui
de mostenire si nimeni nu era indreptatit sa se
amestece In treburile gospodariei sale. El ii pu-
tea pa stra si functia de mai Inainte, de pada
aceia de preot. Numai cu privire la conditiile de
munca, slujbasul boierului, vdtaful sau dregatorul,
avea sa-si spuna cuvantul. Pentru pedepse avea
competinia, ca si mai inainte, judecata Domnului,
pentru neintelegerile dintre cetateni, batrnii sa-
tului, de la care ramase valabil apelul catre ju-
decatorul suprem. Numai manastirile aveau drep-
tul sa perceapa, pentru ele insele, amenzile de
pe mosiile lor, gloabe i depgubine. Dar cruma.-
nul> ca i servus apusean i ca i iobagul ungur nu
putea parasi pamntul; peste tot el putea fi ur-
marit i siht sa se intoarca. Stapanul lui era
indreptatit sa-I vanda i sa-I imparta odata cu
pamntul. Cu toate acestea multi rumani", pre-
cum o facusera i multi terani liberi, fugira in Ar-
deal, uncle se asezara strns laolalta In satele de
granita, pe prowl drept al Dunarti sau in Do-
brogea, uncle se numarau cu mifie i unde ea s,-

Cf. i Cantemir, Descr. Mold., pp. 106-8.

www.dacoromanica.ro
 113 -
pusi turcesti se impotrivira cu vitejie atacurilor
fosti1or lor Domni
In hrisoave din 1ntaia jumatate a veacului al
XVII-lea e deseori .orba despre legdtura lui Mi-
hai-Vodd, despre o lege a lui Mihal Viteazul (1593-
1601), pnn care li se interzicea rumdnilor stra-
mutarea, asa Incat ei ramasera slatornic legati de
pamantul pe care se aflau, cnd se dete acea
lege 2. Acum aceasta masura si-a gasit explicarea.
Impotriva navalirii pedepsitorului VIzir Sinan in
Tara-Romaneasca (1593), Mihai caula sa-si asi-
gure ajutoiul Ardealului. Sigismund Bthory, prin-
cipele acelei tari, 11 sili cu acest prilej la incheia-
rea unui tratat prin care positia Voevodului fu
foarte injosita i toata intocmirea principatului
prefacuta dupa legile transilvanene caci tara
lui Mihai trecea doar drept cunita, cu Ardealul!
Intr'o clausa a acestui tratat din 20 Maiu 1595,
se mai spune : colonii i iobagii cari prin In-
elaciune ar fi fugit de pe monIe lor i s'ar fi
asezat pe pamant strain, sa fie adusi indarat la
locul lor de obarsie, 3. Dupa cateva luni acest
tratat, pe care Sigismund 11 smulsese concuren-
tului sau la strAmtoiare, fu anulat dupa don*
Studii si doc IV p 117
2Mag. !stone, II, p. 278 : i-au fost apucat asezdmAntul lui Mihail
Voevod la acesti boieri mai sus zisi" ; lorga, Doc. Cantacuzinilor, p.
55: zicand cd sant ai lui incd din legatura lui Mihai-Vode. Pentru
bibliografia mai noud R. Rosetti, Pcinuintul si faranii, Bucuresti 1907 ;
Gh. Panu, Cerceteiri asupra starii teranilor, Bucuresti 1910; C. Giu-
rescu, Despre Runzdni, in ,Analele Academiei Romane", Xl0sVIII; cf.
ibid., XXXVII ; acelasi, Despre boieri, Bucuresti 1921; C. C. Giurescu
in Convorbiri Literare" pe 1910 si Despre boierie, Bucuresti 1925.
Cu toatd val area materialului documentar adus inainte n'am niciun
motiv serios sd-mi modific prerea de a'ci si din Studii i doc.,
XXXVIII; cf. ibid., XXXVII.
Coloni et iobagiones, qui ex bonis et iuribus eorundem possessiona-
riis in bona aliena clam se contulerint,iIrco restitu ntur",Hurmuzaki,Ill ,
p. 475.
Istor a poporia it rorn n s 111. 8

www.dacoromanica.ro
 - -
114

lui Mihai, acum invingator asupra Turcilor, dar,

pentru boierii imbogatiti pe socoteala taranilor st
cari dispuneau de toate, aceasta .legatura* era
prea pnincioasa ca sa fi putut ei renunta la un
astlel de mijloc de putere.
Pentru a ni Infatisa cuprinsul acestui foarte in-
semnat act, care a fust, ce-i dreptul, citat, dar nici-
odata reprodus, fiL i numai In resurnat, e de ajuns
sa luarn ca termen de comparatie numai hrisovul
asamanator al Domnului moldovean Miron Bar-
novschi, care se dete drept reformator al mora-
vurilor si al disciplinei cleruluii, si care voila sa
se manifeste i pe alte taramuri. Prin acest hri-
sov, pastrat din fericire, Miron-Voda, dupa ascul-
tarea plangerilor aduse de episcopi, staretii tu-
turor manastirilor, mazilii adeca boierii scosi
din slujba, saraciti si fiii boierilor pamanteni,
precum i sar ma nel e vaduve., cu sfatul clerului,
al boierilor de once rang, pana la al treilea, si al
mai sus pomenitelor clase inferioare de privile-
giati, hotaraste urmatoarele: vecinii fugiti Inainte
de expeditia Sultanului In Moldova (1621) nu mai
pot fi adusi indarat ; dar toti ceilalti trebuie sa
slujeasca din nou cu cisla i cu bind lor fostului
lor stapan, pe mosia parasita pe nedrept ; vitele
vecinului neascultator trebuie de asemeni sa fie
aduse indarat 2. Barnovschi era insa ginerele,Dom-
nului muntean de pe atunci, mai tarziu i moldo-
vean, Radu Mihnea, i trebuie sa admitem ca. avea
cunostinta de masurile lui Mihai u ca intr'o oare-
care masura voi sa le imite.
Bine inteles, nu toti teranii fura atinsi prin
Urechia, in An. Acad. Rom., X, p. 251 si urtn.
' Arh. ist., 1, pp. 175-76. Se confirmai i privilegiile rnAnAstirilor cu
privire la pedepsele juridice.

www.dacoromanica.ro
 - 115
aceste asezdminte, caci existau Inca In Moldova
In numar Indestulator vecini liberi ai boierilor, rci-
zesi, cari erau destul de tari ca sa se mentina
*i sa faca cunoscuta *i altora existenta lor; i In
Tara-Romneasca existau Inca, In tinuturi pe care
norocul le slujise, megiesi, negirbiti.
Dar in acest principat Insemnatatea boierimii
crescu Inca i mai mult, mai ales dupa macelurile
de supt Mircea Ciobanul, cad acum erau mai
putini concurenti pentru pamnt, bogatie i putere,
iar casele boiereti ramase aveau mdna libera
ca sa ajunga la o deplinatate de putere ne-
banuita. Dupa boierii din vremea veche, cari,
multi la numar, dar saraci, indrazneti, nerabdatori
i totdeauna neliniOiti, varsau sAnge strain i pe
al lor propriu aceasta li era singura distractie
, urmara acum altfel de represintanti ai boie-
rimii; oricare din ei btapaneVe acum asupra a
nenumarate sate de munte i din cmpie, care
stau rasfirate dincoace i dincolo de Olt, porun-
ce0e unei Intregi otiri de terani, cari la ocasie
se puteau presinta chiar inarmati supt steagul
Voevodului. Pe lnga aceasta sunt *i represintanti
ai unei culturi superioare i poseda astfel tot ce
e necesar ca sa conduca Statul dupa placul lor,
macar atata vreme cat pe Scaunul domnesc se
gasia un om mediocru. Cnd cdte odata intdm-
plarea punea sceptrul In mna unui om extra-
ordinar, atunci un astfel de om putea sa-i apro-
pie cu folos aceasta noua generatie, care, deprinsa
din copilarie cu razboiui i plina de admiratie
pentru faptele vitejeti ale Cazacilor, 1i dadea
prea bine sama de slabiciunea In care cazuse Im-
paratia otomana dupa stingerea lui Soliman-cel-
Maret. Noii boieri puteau totdeauna fi cavigati,

www.dacoromanica.ro
 - 116 -
cand era vorba de faima, de cucerire sau prada.
Bani aveau In de ajuns pentru ca in ceasul de
prirnejdie sa ajute prin imprumuturi pe Domn in
campania sa; erau plini de indrazneala, fiindca se
simtiau tari In toate privintile, se luptau minunat
i puteau conduce la biruinta oOri proprii, dar
mai ales straine Ungurii i Cazacii li stateau
totdeauna la indemana, mergeau bine si costau
putin. Minunata cavalerie a Ropor de tarci
4 pulcherrimus Rosonum exercitus,, spune unul
care vazuse cu ochii lui marile lor ispravi '
putea sa intampine fara teama pe orice duman.

' Hurmuzaki, 1111, p. 431 : anul 1599.

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL H.
Mihai Viteazul i luptele sale.
toate acestea se intamplau Inteo vreme and
la toate granitile exista posibilitatea unui atac
strain cu sorti de iznnda i cand nicairi nu se
veiea un zagaz puternic care ar fi putut tinea piept
acestui val de putere omeneasca ce se legana
incoace i Irio1o. Puterea turceasca intrase in de-
cadere ; numai pe personalitatea Sultanului care
regula totul in mod absolut i pe ateva vechi
dispositii sanatoase din epoca de marire se spri-
jinia taina norocului turcesc. Acum insa, in palatul
imparatesc al marelui cuceritor al lunii, Soliman,
porunciau firi omenesti decazute, betivi ca Selim,
misei desfrariati ca Murad, vesnici copii ca Mo-
hammed al III-lea. Ienicerii nu mai erau copii de cres-
tini, carora li se rapise odata cu credinta orice
amintire de patrie i familie ; acum ei erau Turci,
Turci din Capitala, oaspeti vesnici ai cafenelelor
cahveneh---, unde traiau din politica si placeri.
Ca si spahiii, ale caror mosii militaresti erau acum
foarte des daruite femeilor din harem si favoritilor
nevreJnici, ei nu mai aveau pofta sa piece la lupta
irnpotriva du -smanului. Energicul si crudul Vizir
Sinan-Pasa daruise, ce-i drept, ostirilor turcesti It)
1593, dupa lungul razboiu persan dus fara energie,

www.dacoromanica.ro
 - 118 -
o nota stralucire printr'un razboiu glorios impo-
triva despretuitului Imparat crestin, Bcs-Kirdly,
dar si aceasta Intreprindere se lungi la infinit; de
o parte ca si de cealalta se insemnau numai mici
succese, asa hick biruinta ramase nehotarata.
In Ardeal Stefan Bdthory fn 1ntotdeauna numai o.
umbra a marelui rege polon. Fiul lui Cristofor,
Sigismund, era un Bthory numai In ce priveste
ambitia si pofta de titluri si cuceriri ; incolo,
numai un ridicol slabanog, care avuse parte de
o buna educatie iesuita, vorbia si scria latmeste
si italieneste, compunea, stralucia in jocuri de salon
si pe calul de parada facea pe noul A chile, dar
nu era un principe, un razboinic, un om politic si,
ceia ce-i pecetlui nenorocul, nici ma car un bsrbat.
Multi din nemesii ardeleni, ca Baltazar Bthory,
varul sau, ori Stefan Josika, Roman de origine,
nazuiau ei Insisi la puterea princiara, si, cand Si-
gismund, Indemnat de predica preoplor si favori-
tilor sai, se declara pentru crestini si Impotriva
paganilor, ca fostii mari regi de odinioara ai Un-
gariei, atunci se alcatui un puternic partid ca sa4
rastoarne din Scaun. El fugi, se intoarse insa in-
darat si In sfarsit In toamna lui 1594 Isi dete dus-
manii pe mana calaului. Astfel Isi atrase ura mul-
tor magnati, dar chiar orasele sasesti, care gemean
supt poverele razboiului, doriau o carmuire ger-
mana mai buna, pe cand Romanii, apasati ca io-
bagi, cereau lui Dumnezeu un mantuitor din san-
gele bor. Sigismund Isi asigurase prin doua tra-
tate formale, din Maiu si lunie 1595, ajutorul ve-
cinilor sai transalpini", dar el nu gusta multa
vreme norocul de a fi numit principe al Ardea-
lului, Tarii-Romanesti si Moldovei", cad, Indata
dupa ce se aflara rapoartele sale de biruinla despre

www.dacoromanica.ro
 - 119 -
campania din Tara-Romaneasca ai micile lupte
impotriva cetatilor turceti din Banat, el Iai trada
slabiciunea atat fata de adversarii sai, cat ai de
tw.tratecii admiratori de odinioara ai maririi sale.
Moldova era de doua veacuri Principatul roma--
nese cel mai puternic: Inca supt Rares i supt
Lapupeanu ea aparea ca atare fata de Tara-Ro-
maneasca a unui Mircea Ciobanul ai a ffflor sai.
Petru Schiopul i lancu Sasul insa scoborara Mol-
dova pe aceiaai treapta cu tara vecina : taranii
saracira si uitara sa lupte, Cazacii pustiira cam-
piile, i tam trebui sa adune sume cnorme ca sa
le trimeata la Constantinopol. In sfarsiti aceasta
e pricina de capetenie a decaderti Moldovetvechea
boierime pamanteana disparu de la Curte ai din
slujbe i dregatorh Inca din zilele lui Petru Rares ;
oameni pana acum cu irecere mare se retrasera
antarati pe la mosiile lor i cazura aproape pe
treapta taranimii. Noii boieri erau Levantini, Greci
sau parveniti, cari nu se distingeau prin nicio
virtute. PuVnii membri ai vechilor famihi cari se
mai gasiau, erau prea nehniatiti i prea inclinati
spre necredinta ca sa mai poata ii lasati mai
mita vreme in slujba tarti. De aceia ei pribegiau
cu duiumul, cand din Constantinopol yenta vre-un
Domn neplacut sau cand un stapanitor acum cunos-
cut pornia pe cararea nenorocita a stoarcerii ai
usurparii.
N _ma patrie pe care o cautau era Polonia. Aici se
deprindeau cu nil lux daunator. adoptau moravuri
straine i batjocoriau barbaria"de acasa, in lo,: sa
contribuie la Indreptarea acestor Imprejurari. Erau
mai ales intotdeauna gatade rascoate, i, and, dupa
sfaritul lui leremia Movila, al fratelui sau Simion i al
fiului acestuia Constantin, Movileatii fura izgoniti de

www.dacoromanica.ro
 120

catre Turci (1616), cari se smulsesera In sfarit odata

din nepasarealor de pana atunci, i cand din Capitala.
aparura slugidestoinice ale Imparatului, atunci $te-
fan Torma, un soldat de cariera i tot odata un ba-
trancuinima de piatra, avu mult de furca cu uneltirile
i conjuratiile lor urzite din Polonia '. Ca sa-i a-
duca servicii *ie i Imparatului, dar, daca socotirn
ultimele urmari, nu i tarii, $tefan urma exemplul
Incercat a lui Mircea Ciobanul i prin ucideri fara
mila puse capat vechibor familil boiereti. De acum
Inainte administrarea Moldovei ramane pe mana
boierilor noi sau a strainilor , ba Iordachi Canta-
cuzino paru ca vrea sa cumpere Ora Intreaga !
Inca din timpul lui Aron, vecinul i contempo-
ranul mult inzestratului, energicului i nebun de
cutezatorului Domn muntean Mihai, care nutria
planuri politice de cucerire *i caruia i s'a cuve-
ni t cu drept porecla de Viteazul, Moldova nu se
mai putea asamana de loc cu Tara-Romaneasca,
uncle macar clasele de sus erau in Hoare. Dincolo
de Nistru, vechiul i cinstitul regat al Poloniei,
fata de care Moldova fusese Main e vasala, nu
mai era de loc contient de trecutul sau. Regele
un strain, care nu-i uitase patria, acel biajin Sue-
des Sigismund al III-lea, calatori prea mult acasa,
uncle avea sa se Ingrijeasca de mqtenirea sa, no-
b;limea era impartita In doua partide, dupa cum
lu . positie pentru sau contra marelui Hatman si
Cancelariu loan Zamoyski i parea ca traiete numai
pentru certurile launtrice. Despre cdrepturile. pe
care regatul le poate reclama dincolo de granita
rasanteana, nici nu mai era vorba, caci prin aceasta
ar fi jignit pe Turc, bunul prieten Dumnezeuli

' V. Motogna, in Revista Istoried pe 1924. N. 13djenaru, ,Ftefatz

Tomsa, lai, 1925.

www.dacoromanica.ro
 121.

ocrotitor. $i in sfarsit si teama de Tatari opri pe

Poloni de la orice politica energica.
De aceia Mihai al Terii-Romanesti, fiul lui Pa-
trascu. cel-Bun si fratele elegantului Petru Cercel,
datorita situaliei dimprejur, avu prilejul sa-si scrie
cu sabia in mana stralucitoarea sa epopee. Ea tinu
sipte ani si e strans legata cu iubirea Romani-
lor pentru neamul lor. Multa maretie si mult avant
sunt cupriuse intl'insa, de sigur mai mult cleat
in oricare alte intamplari drt istoria Romanilor,
caci aceasta adanca tragedie omeneasca trezeste
mandrie si durere, mahnire si nadejde in inima
aceluia care o asculta. Dar, daca privim urmar le,
e le nu corespund totusi marilor cause. Cariera lui
Mihai nui nici mai mult nici mai putin decat
stralucitorul intermezzo al unui singur erou, cer-
cul de actiune al unei cete de paladini, a caror
origine abia de se mai recunoaste in fit, dar cu
siguranta nu in nepoti. Asifel deci si acela care
descrie desvoltarea neamului romanesc trebuie,
in ciuda sentimentelor sale, sa masoare cu o mo-
desta umtate de masura faple care In sine ar
ft pltat pretinde o mai mire insemnatate.
In Septembre 1593 Mihai primi Domnia din ma-
nile prietenilor sai, represintantul engles si cel
transilvanean la Poarta, cum si din ale lui Andro-
nie Cantacuzino. Cea dintaiu datorie a lui a fost
sa faca tot posibllul sau mai degraba imposibilul
in timpul razboiului imparatesc in Ungaria. El isi
alese un Slat din boierii cumpatati mai batrani
si puse darile extraordinare: birul pentru Impa-
rat, pentru poclon, pentru cererile Marelui-Vizir
st pentru zahereaua ostirii imparatesti. El avu
parte de un alatu de Turci tari in injuraturi, bat-.
jocuritori, hartagosi, cari cereau poruncitor plata

www.dacoromanica.ro
 - 122 -
datorillor noi si vechi. impotriva-li Insa mndria
lui se revolta; el vazu ea la urma 11 va astepta
tot mazilirea sau fuga si se simtia chemat pentru
ceva mai bun. Cu toate ca Nemtii nu voiau sa
aiba nimic a face cu dnsul si agentul lui Ru-
dolf al ll lea, care incheiase in August 1594 cu
Aron un tratat in ca.,e e vorba de ajutor reci-
proc, de acordare de refugiu pentru Domnul mol-
dovean la vreme de nevoie si de incorporare a
tarii sale in imparatia romana, nu trecu si pe la
dnsul, banuitul, el trimise pe credinciosii sai, in-
draznetii frati Buzescu, Radu si Stroe, in Ardeal
si in Moldova ; ba chiar lua hotardrea sa declare
impreuna cu cerlalti crestini razboiu Necredincio-
silor. Ceva mai curdnd Inca de cat vecinul sau
Aron, cu care chibzuise planul, dete el prada sa-
biei si flacarilor pe oaspetii turci, plaga zilnica.
Aceasta se petrecu in Novembre 1594.
Acum avea la indernana, afara de trupele ridi-
cate din tara, un mic corp de ajutor ardelean si
cateva mii de Cazaci. Acestia din urma pornisera
contra Turcilor, oferisera serviciile lor lui Aron,
il pradazera apoi si-1 ajutasera in sfrsit cu ade-
varat abia dupa baia de sdnge din Iasi. Din Mol-
dova si din Tara-Romaneasca se atacara cetatile
turcesti de granita de la Nistru si Dunare, ener-
gic si vitejeste, dar fara artileria necesara.
Rasculatii se ivesc la Giorgiu, Floci, Hdrsova,
Silistra, Sistov si Rahova, sfarma impotrivirea mi-
cilor garnisoane turcesti, dar nu se pot tinea te-
meinic nicairi: dau foc la tot ceia ce ocupa, dar
atacul oricareia din cetatile intarite e zadarnic,
Sultanul numi atunci doi Domni noi: pe Bogdan,
fiul lui lancu Sasul, pentru Tara-Romaneasca si
pe *tefan Surdul pentru Moldova. Chiar In Ianua-

www.dacoromanica.ro
 123 -
Tie 1595 un Pasa asiatic si Aga ienicerilor, venit
In graba din Ungaria, erau impreuna cu tanarui
Bogdan-Voda la Rusciuc, gata sa navaleasca 1n.
Tara-Romaneasca, si tot din Ungaria, unde Isi ase-
zasera lagarul de iarna, se apropiara pe caii lor
iuti, Tatarii, ca sa pedepseasca cu pustiire raz-
vratitul Stat vasal al imparatiei. Impotriva aces-
tor nepoftiti, Mihai porni ostile sale romanestir
care apoi lmprastiara in doua lupte pe fiii deser-
tului. La a treia Intalnire se ivi Mihai in persoanar
batu cu totul pe Han si ajutoarele lui turcesti,
trecu Dunarea pe ghiata si Inspaimanta pe Tur
cii din lagar, asa incat ei luara drumul spre Con-
stantinopol. Tara era acum mantuita de primej-
dia amenintatoare ; .Ungurii. lui Mihai oferira
ajutor lui Aron, asa ca acesta putu scapa de te-
fan-Voda. Pe langa acestea ostile muntene ocu-
pail si bogatul targ comercial Braila si lacura
acolo o prada bogata. Domnul Moldovei lasase
Cazacilor Benderul, el Insusi inainta, dar Fara iz-
banda, asupra Akkermanului. Dupa Intoarcere Hat-
manul sau Raz van, pe jumatate Tigan, izbuti sa
capete in manile sale Ismailul. Sigismund Bthory,
care se supusese pe sine si Statul sau Imparatu-
lui si voi sa formeze la Dunare un regat vasal
tocmai in timpul cand aducea acasa ca mireasa
pe arhiducesa Maria-Cristina puse sa prinda
pe nevrednicul Aron si dete Moldova lui Razvan,
care de acum Incolo Isi zice *tefan-Voda.
Cu Mihai si Stefan Incheie el. tratate In care
Domnii, amenintati acum de Turci, trebuiau sa se
supuna la tot: de-acum inainte ei trebuiau sa fie
numai ccapitanii. suzeranului lor ardelean, sa piar-
da toate drepturile si toate veniturile si sa faca
numai pe administratorii until Tinut, care se

www.dacoromanica.ro
 124 -
spune anume fu eunitx, cu Statul lui Bthory.
Dar ajutorul fagaduit nu veni, si Marele-Vizir
apuca in loc de largul drum obisnuit al Belgra-
dului spre Ungaria. pe acel al Rusciucului, de
multa vreme neumblat. Constantinopolul putea sa
moara de foame, lagarul turcesc din Ungaria era
amenintat de lipsa, molime, revolta i intrangere:
scurt, Terile dunarene trebuiau din nou cucerite.
Vreme de cAteva saptamAni in acest timp
noul Mare-Vizir Ferhad fu inlocuit cu batrAnul
Sinan Turcii ramasera in foarte intinsele lor
lagare de pana atunci. Apoi, supt conducerea
batrAnului erou, trecura peste podul care lega
Rusciucul cu insula dunareana din fata i aceasta
cu cetatea turceasca Giurgiu. Mihai insa ocupa
ingustul vad al Calugarenilor, care e asezat pe
malul unui rAu putin adAnc, in mijlocul unui tinut
mlastinos, cad pe aici trebuia sa treaca Sinan,
daca voia sa mearga spre Bucuresti. La 23 August
se si incepu aici intr'adevar o lupta vie; de trei
ori crestinii fura raspinsi de Turci, cari se aflau
in numar mult mai mare; in sfArsit Mihai, ca sa
arate alor sai drumul, patrunse el insusi, cu sabia
unui soldat in mAna, printre dusmani, cari in fata
lui se retrasera. Pe erou ii urmara multi tova-
rasi, pe cnd ghiulelele tunurilor care tintiau bine
facura o spartura in gramada Turcilor. La urma
acestia trebuira sa ramna dincolo de vad, cad
nu putura sa-1 iea. Lasara netulburata i mult
slabita oaste a lui Mihai la retragerea ei in munti,
innaintara incet i intarira noua i vechea Capi-
tala, Bucurestii si TArgovistea, organisAnd in acelasi
timp tara in felul turcesc. Totusi Tatarii nu apa-
rura, asa cum se asteptase Marele-Vizir. Omul
cel mai intelept si mai puternic din Polonia, Za-

www.dacoromanica.ro
 125

moyski, se folosi insa de apropierea lor pentru

a face Domn al Moldovei, In locul lui *tefan, care-
alergase spre Campul de lupta, pe mladiosul le-
remia Movila, care pana acum traise ca s'rain In
Polonia. Aceasta se petrecu in August 1595. Cand
Tatarii patrunsera cu adevarat In tara i adusera
cu dainsii i un Sultan tataresc, care mai tarziu era
sa ajunga Domn al Moldovei, pe cmpia Tutorei,
in jos de 14, Cancelariul il sili sa se intoarc&
innapoi. Sinan crezu acum ca nu mai trebuie sa
a0epte sosirea Ardeleanului, i, cnd acesta sco-
borl intr adevar de la munte lnga Mihai i *tefan,
fugarul, intampina la Targovite numai o slaba
Impotrivire, care In curnd fu sfaramata. In Giur-
giu aliatii ajunsera pe Turci, cari nu trecusera.
Inca podul, i multi dintr'Inii platira cu viata ne-
izbutita Intreprindere a lui Sinan; cetatea Our-
giului fu luata cu asalt *i apoi sfaramata 1.
Abia prin aceasta Mihai capata iara*i man&
libera, i acum se i smulse el din lanturile tra-
tatului pe care jurase de putina vreme. Cu toate
acestea positia lui era foarte primejduita, caci
tam era cu desavArOre pustiita, iar In Moldova,
unde un atac a lui *tefan cu ajutor ardelean nu
izbuti de loc, ap ca el Insqi sf'ar*i In teapa,
stapni, cu toate vaietele pe care le scotea di-
plomatia ardeleana i cea imperiala, Polonia ; umbra
de Domn, Ieremia, era numai o unealta a lor
Sigismund se arata In curnd cu totul nedestoinic
sa duca mai departe cele Incepute ; mai ales de
cnd, in 1596, impreuna cu Austriacii, fusese batut

' V. si Angelo Pernice In Rivista storica italiana pe 1925 (traducere

in biblioteca Astra") si lorga, Istoria lui Mihai Viteazul de el insosi
in Analele Academiel Romane", pe acelasi an. pe lang Andrei Veress
In Analele Academiel .Romane" pe 1925.

www.dacoromanica.ro
 126

botarltor de catre Turci la Keresztes si de and

casatoria Ii pricinuia griji amare, era hotarat, cu
orice pret, sa incheie tragicomedia carierei sale
nerazboinice ; de aceia renunta la Ardeal, ca la
o posesiune zadarnica, primejdioasa. Eroul de la
Calugareni avea de-acum inainte destul de munca
daca voi sa Una in frau tara de la Dunare, sa
tlescopere uneltirile boierilor, indreptate impotriva
lui, domnescul pricinuitor de tulburari, i sa curate
provincia de cetele de Tatari. In sfarsit, in anul
1598, Sigismund ceda Imparatului mostenirea in
schimbul a doua ducate silesiene. Cu aceasta insa
incepea pentru Mihai o noua epoca.
Crestinii slavi din Balcani, cari platisera de mai
multe ori faima liberatorului roman cu prefacerea
In cenusa a satelor lor, i se plecau totusi cu cre-
dinta, mai ales membrii clerului elenisat l haiducii
dornici de lupta, cari intrara in serviciul sau,. In
Injosirea i stramtoarea lor, acesti bieti oameni
nadajduiau ca vor putea Inalta din nou la ei crucea,
supt ocrotirea puternicului sau brat; ba se vorbia
chiar despre o cucerire a Constantinopolei ! Astfel
de planuri nutria chiar i Mihai, dar el n'avea to-
-hist puterea ca sa hotarasca locul unde era sa
dea lupta. Daca Imperialii, carora el li jura so-
lemn si din toata inima credinta la 9 lunie In Tar-
goviste, ar fi ramas in Ardeal, daca i-ar fi platit
punctual banii de ajutor si i-ar fi dat soldati .grei,,
cu siguranta el ar fi intreprins un atac asupra
peninsulei balcanice. Dar, chiar atunci ar H con-
tinuat sa existe pentru dansul primejdia polona in
Moldova, si de aceia voia el cu orice pret sa scape
de Ieremia, care sprijinia tot felul de uneltiri im-
potri va sa.
Cf. N. Mileff, Propagande catholique en Bulgarie au XVII-e siecte,
Sofia 1914.

www.dacoromanica.ro
 - 127 -
Imperialii isi facura in Ardeal o situatie nesigura:
Rudolf al II-lea voia sa puna ca guvernator pe
fratele sau, Maximilian ; totusi, pentru ca sa Intro-
duca in chip cuviincios pe acest rege polon ales,
trebuiau bani, si la Praga erau tot atat de putini
bani ca si la Viena. In acest rastimp guverna ar-
hiducesa Maria-Cristina cu trei comisari ; acestia
erau : fostul internuntiu din Constantinopol, Pezzen,
un episcop si humanistul Nicolai Istvdnify. Razboiul
cu Turcii ameninta granitile. Sigismund, care nu
gasise in Silesia asteptata satisfacere a ingamfarii
sale bolna vicioase, aparu de-odata in fata zidurilor
Clujului, fu primit de garnisoana si de oras, pe
and incerca in zadar sa linisteasca pe Imparat,
incepu serioase tratative de supunere cu Turcii,
cari la un semn al lui aparura chiar in fata Ora-
zii-Mari, pentru ca sa li predea aceasta cetate,
pana atunci imperiala. Totusi, aceasta incercare
de a recastiga granita apusana dete gres. Qurtii
din Pilsen, unde resida Rudolf, S gismund ii oferi
Inca odata cedarea tarii sale de mostenire, pe
care acum o tinea ca usurpator, si nu intampinft
un refus categoric. Ba imputernicitii lui erau chiar
foarte aproape de regularea definitiva a spinoasei
afaceri, cand Sigismund, care nu se putea lasa
de firea sa nebarbatesca, cuprins de un nou ca-
priciu, chema din Polonia pe varul sau, cardinalul
Andrei, un protejat al lui Zamoyski, si in prima-
vara lui 1599 il lasa ca urmas al sau.
Mihai f a de la inceput furios de intoarcerea ne-
vrednicului vecin care izbutise sa puna la cale
predarea lui la Turci, ca pret al impacarii. Afara
de a.:estea, de la Curtea imperiala si de la rep-
dinta din Ungaria de Miazanoapte a arhiducelui
Maximilian i se dete, cu vorbe mai mult sau mai

www.dacoromanica.ro
 - 128 -
putin lamurite, a intelege Ca un atac romnesc ar
contribui mai bine decat toate tratativele la des-
legarea nodului ardelean. De acela el angaja Ca-
zaci lefegii, dar, in a$teptarea unui moment priin-
clios, ocupa pentru moment oastea cu o expeditie
pe celalalt mal al Dunarii in contra Papor cari
voiau sa-1 alunge. Astfel Mihai zadarnici asediul
Orazii Mari ; tot odata insa el provoca pe suze-
ranul sau la o interventie energica, hotarAloare.
Andrei Polonulx,, care 'Ana acum nu facuse po-
litica cretina $i caruia, cu toata tinerela sa, nu
i se daduse rangul deck numai din conside-
ratie fata de regele Stefan, se arata aproape pe
fata prieten al Turcilor si tocmai in aceste zile se
purta foarte mandru cu Tara-Romaneasca, pe care
o considera ca etara sa,. Mihai, care se pricepea
$i el inteo masura oarecare la $ireclicuri orientale
doar Marele Ban lani era o ruda a mamer sale,
nu tinu in aparenta socoteala de toate acestea $i
in anul 1599 jura chiar cu fatarnicie credinta rau-
lui popa, ; el facea insa mereu sa ajunga la urechea
Imparatului dorinta de a ca$tiga Ardealul pentru
Maiestatea Sa.. Multi cbriau un atac combinat
asupra lui Andrei, $i prin Mihai $i prin generalul
imperial Gheorghe Basta, care comand oVile in
Capvia ; dar inceputul unor noi tratative cu Turcii,
precum $i sosirea nuntiului papal, care aparu la
Curtea lui Andrei ca impaciuitor, zadarnicira planul.
in Septembre, Mihai incerca in zadar sa puna In mi$-
care pe Basta prin fal$ul zvon al intrari sale in Ardeal
Dar sa a$tepte mai mult ii era cu neputinta,
caci Andrei, Moldoveanul leremia $i nu mai pu-
tin Turcii erau gata sa 1 alun;e. Et trebui sa le
iea inainte, porni cu 30.000 de oameni, trecu
muntii $i intalni pe Cardinal in apropierea Sibiiului.

www.dacoromanica.ro
 129

Cu indrazneala se Incumeta el la lupta, restabili

din nou ordine in sirurile care se clAtinasera
odata si decise lopta printr'o ultima sfortare a
Cazacilor sai si a calarilor poloni. CAteva mici de-
tasamente din Ungaria, supt conducerea lui Stefan
Bocskai, si Nemti supt a lui Basta ii venira inteun
tArziu in ajutor, dar el nu le mai putu Intrebuinta
pentru CA toata tara li sta deschisa, iar orasele
sasesti ii se supusera de buna voie lui, sfetni-
cului Imparatesc, representant In Ardeal si general
suprem dincolo de Ardeal si In partile care tin
de dnsul", caci acesta fu titlul pe care Mihai II
lua din prima clipa. Dupa putine zile i se aduse
In Alba-lulia, uncle 1st stabili resedinta, capul
cardinalului, ucis in fuga sa de catre Secui.
Pentru Mihai nu era acum decAt o singura po-
litica si tot asa si pentru Imperiali, si trebuie sa
recunoastem ca barbarul" isi pricepea mai bine
datoria decat .finii,, savantii oamE ni de la Corte
si din cancelariile din Praga si Viena, si a si in-
cercat sa o Implineasca cu energie.
Sasii erau In sufletul lor imperiali, pentru ca era u
Germani ; Secuii urau pe Bdthoresti, cari li smul-
seser vechile privilegii, si erau si obisnuiti cu
faptul, de a deschide marsul de biruinta al .Voe-
vozilor, romAni. Taranii romAni formau majoritatea
locuitorilor tarii, si Inca o majoritate zdrobitoare ;
dupa notiunile noastre actuale, dare, ei erau pentru
Mihai frati, el Insa avea numai un sentiment vag
despre o astfel de legatura. CAnd acesti sarmani
lobagi auzira ca tin Domn din neamul lor a ras-
turnat biruitor steagul stapApirii unguresti intr'o
lupta sangeroasa, atunci ei se razvratira peste tot
si cerura salbate ! si cu desna!ejde dreptate Ce-
rului si Dynnalui lor, pe care Cerul miostiv li I
Istoria poporului romeinesc III. 9

www.dacoromanica.ro
 130

trirnesese. Ei arsera pana in temelie castelele ne-

dreptatii si alungara pe stapanii napastuitori de
ieri. Dar cuceritorul, chiar daca ar fi premers epo-
cei sale prin cutezanta ideilor sale politice, nu
putea sa dea ascultare acestui salbatec strigat de
durere, care iesia din adancul unei nenorociri ne-
meritace.
De fapt, aceste sute de mii de harnici sateni
n'aveau nici cea mai mica putere politica inauntrul
principatului Ardealului, caci, linpreuna cu paman-
tul pe care.l lucrau, ei apartineau stapanilor lor
unguri si sasi. In starea lor de iobagie ei inceta-
sera de a mai avea o istorie, fie ea oricAt de mo-
desta. Tot ce se poate spune despre dansii de la
decaderea organisatiei lor militare si dupa zilele
vitejiilor lui Hunyadi, nu a rasarit din mijlocul lor,
ci trebuie aratat ca o inraurire straina, nerodnica.
Astfel se tiparira pentru preolii lor cheituielile
le purtara Sasii si Ungurii, cari nadajduiau bani
si pe langa aceasta castigarea sufletelor ratacite
la reforma bisericeasca, ia crestinismul pur, de
catre diaconul roman Coresi si alti tiparitori multe
carti romanesti, de la Catehismul din S b iu din
1544 pana la Ve( hiul Testament din 1582. Astfel
acesti sarmani preoti inculti, acesti popi 1 despre-
;00, cari erau indatorati impreuna cu pastoritii
lor la o munca aspra pe pamant strain, primira
tot ce li trebuia pentru ca din turma ior spiri-
tuala sa fan protestanti romdni, fie in sens sasesc
luteran, fie in cet ungaro-calvin ; ei capa.tara E-
vanghelia, Talcul ei, cartite Apostolilor, Molitvenicul
si Psaltirea 2 Pe langa acestea loan Sigismuncl
Zdpolya puse pe la i650 pe convertitul p'eot
' V. Iorga, Istoria literaturii romtinesti, I, Bucurqti 1925.
2 Vezi i ultirnele pagini din vol. II.

www.dacoromanica.ro
 131.

Oheorghe din SAngiorz ca luta lu episcop statornic

recunoscut pentru toti cValahii, ardeleni ; lui ii
urmara, schimbAnd aproape zilnic saracacioasa lor
resedinta, cei doi episcopi Tordasi, i dupa On-
vii, poate chiar de-odata cu cel din urma din a-
ceti doi, pastorl episcopul Spiridon 1. Toti acestia
incurajara tiparirea de carti religioase, pe care ei
insisi le supraveghiau, tinura sinoade, predicara si
inspectara, dar totul fara folos. .Prostii, de popi
rornAni nu voiau sa priceapa Ca stapanii lor tre-
buie sa li porunceasca si in aceasta directie, ei
ramasera la vechea traditie, cetira, asa rau cum
puteau, in carti slavone pe care nu le pricepeau
si ramasera cdrept-credinciosi, ca i parintii lor,
adormiti dupa o grea munca,
Numai din aceasta consta istoria Romani lor ar-
deleni. Mihai nu-i lasa de sigur cu totul nebagati
In sama, pe ei i soarta lor, ci, cum dovedesc
hotararile dietelor tinute supt dAnsul, se ocupa
Inteo oarecare masura si de smeritii popi taraneti.
Afara de aceasta el purta de grija ca ierarhia
bisericeasca romAna sa cuprinda intr'insa si pe
Romftnii din Ardeal.
In vremurile de demult fiecare manastioara de
lemn isi avuse staretul ei ; astfel de sen de
manastire erau numiti de catre populatia imprej-
muitoare Vkidici, pentru a nu mai vorbi de epis-
copii straini, cari se ascundeau in Cate vre-un sat
si lasau motenitorilor lor i titlul. Prin pietatea
Voevozilor romAni vecini, ca a lui Stefan-eel-Mare,
a lui Rada de la Afumati, a lui Stefanita, a lui
Petru Rare i a fiilor lui i a Zamfirei, fiica lui
Moise-Vocla, se durara, se intretinura sou se res-
' V. lorga, Istoria Bisericii, 1. Cf. Urscescu In ,,Analele Academiel
Roman" pe 1925 0 Iorga, in Anuariul Grafica", I.

www.dacoromanica.ro
 1.32

taurara manastirile mai mari cht la Vad, in tinutui

Bistritei, de la Geoagiu, nu departe de Alba-lulia, i
de la Prislop in valea Hateguhii. inteinsele se ga-
sesc episcopi pana pe la 1560. De cand Inn pro-
paganda reformista a Cuitii numi episcopi romni
pentru tot Ardealul, se ivira, i aproape Inca de
supt Stefan Bthory, i Vladici ortodoci pentru
acelai tinut : Cristofor, Eftimie i Ghenadie. Lor
li urrna, pe vremea lui Mihai, loan, fostul sta-
ret din Prislop. Inca Inainte de anul de biruinta,
1599, Domnul muntean dura pentru acest drept-
credincios loan o manastire chiar In Alba-lulia,
pe tin deal unde s'a facut apoi ceta tuia Karlsburg,
numita dupa Imparatul Carol. In tratatul din 1595
el introdusese de altfel clausa ca Biserica romnea-
sca ardeleana trebuie sa atarne ca i in vechime de
Scaunul episcopal din TArgovite. Dupa cucerirea
Ardealului, loan fu recunoscut ca episcop de Bal-
grad, Vad, Silva, Fagara, Maramura i .partile
unguretiv, i pastorl de aici Inainte pe fata ca
Mitropolit. Pentru Maramura insa, el capata Ian
sufragan in persoana invatatului egumen de pana
acuin al Tismanei, anume Sarghie J. Aceste in-
semnate aezaminte pentru formarea unei unitati
spirituale i culturale a neamului romanesc until
prin limba i obiceiuri au fost insa i tot ce
Mihai putu face pentru neamul sau iobagit din
Ardeal. Impottiva jacqueriei el lua indata masuri
represive, i Inca pnn Novernbre Banul saa, Mi-
halcea, proclama ii, public ca astfel de choti).,
1 V. lorga, Sate fi preoti 0 Bunea, Vechile episcopii, Blaj, 1911 ;
apoi acelasi, Ierarchia Pomdnilor din Ardeal fi Ungaria (Blaj, 1904);
lorga, tefan-cel-Mare, Mihai Viteazui i Mitropolia Ardealului, in
An. Acad. Roindne (Bucuresti, 1904). Discupile urmatoare au scos la
lumina un text dln Veress, Possevino, care arata 0 mai Inainte o casa
a VIAdicai romanesc in B'Igrad. Cf. Istoriile Bisericii ardelene de *t. Metes-
0 de 1. Lupas.

www.dacoromanica.ro
 133

cari gonesc pe nobili din Tara, nu puteau fi in-

gaduiti 1.
Acesti nobili it urau si ca guvernator imperial,
dar cu atat mai mult ca Roman, ruda de sange
cu despretuitii lor iobagi. *i tocmai de aceia Mihal
trebui sa se fereasca de tot ce li putea da prilej
de nemultamire ; de aceia el imparti mosiile tra-
datorilor, cari nu se supusera nici dupa ziva din
Sibiiu, intre ceilalli nobili, li chema la Curte si
ii dete si misiuni de incredere, chiar transmiterea
de porunci insemnate in Tara-Romaneasca, uncle
lasase pe fiul sau, Nicolae-Voda (Petrascu). Pe
1anga boierii sai, el avea in sfatul pentru Ardeal
pe necredinciosul cpiscop Ndpragy, episcopul latin
al Ardealului, drept cancelariu, pe ambrtiosul fiu de
-Oran Moise Szekely ca mare general, precum si
pe Gaspar Kornis 2 Cand el parasi pentru cateva
saptamani tara, ca sa se indrepte spre Moldova,
ramasera in urma ca loctiitori Romanul Mihalcea
i Ungurul Wolfgang (Farkds) Kornis. In ostile lui,
Ungurri erau in nurnar mare, si el credea ca se
poate pune temeiu pe juramantul lor.
In ceia ce priveste politica externa, Mihai
doria de sigur sa pastreze Ardealul pentru dansul
Cand in sfarsit, pe. la inceputui lui Novembre, dupa.
ce de mult totul era in ordine, veni si Basta, el
11 trimise indarat cu vorbe aspre, jignitoare, si-i
spuse ca venise ceva cam prea tarziu. Cand tot
acest general puse garnisoane imperiale in cetatile
de margine, cVak-hul murmura tare si spuse ca
doar el vrea .sa dea inapoi Irnparatului toata
Tara.. Pe un archiduce 1-ar fi privit de sigur
' Hurmuzaki XI, p. 501, no, DCCC,
' Doc, privit. la Petra Schiopul Si la Minai Viteazul, p. 57 ; Bog
dan, in Prinos Sturdza, pp, 160, 164.

www.dacoromanica.ro
 134

foarte bucuros i, pe langa un atare, care probabil

n'ar fi venit In Ardeal decat din cnd In cnd, el
nu s'ar fi simtit injosit. In tot casul, era gata sa
recunoasca suzeranitatea imperiala ; voi bucuros
sa depuna juramnt de credinta Imparatului i sa
guverneze in numele lui tara, care Inca mai na-
inte recunoscuse ca stapAn pe acest imparat ro-
man. Era gata sa se socoata totdeauna ca loc-
tiitorul lmparatului, sa represinte interesele aus-
triace fata de Turci, pe care, In schimbul daru-
rilor primite, li hrania minunat cu vorbe dulci, nu
mai putin i fata de Moldoveni, cart aveau in Si-
gismund un nou candidat pentru domnia ardeleana;
ba chiar fata de Poloni, dupa a caror coroana se
ostenia regele ales. Maximilian i printre cari
el Intretinea vechi legaturi de prietenie cu puter-
nicul Voevod Kiowski '. Totul voi el sa Ingadue,
numai in schimb sa aiba pentru el i pentru fiul
sau siguranta ca vor putea ramnea in Ardeal, ca
li se vor lasa In Fagara, in Maramura* sau aiurea
cateva cetati ca loz de refugiu, ca reptesentantut
Imparatesc nu i se va pune In cale i Curtea im-
periala-1 va sprijini cu bani i o0.
MiniOrii din Praga ar fi primit cu bucurie astfek
de conditii din partea necredinciosului cardinal,
cu toate ca acesta nu facuse nici cel mai mic
lucru in folosul Austriei. Fata de Valah insa, ei
credeau cali pot permite totul. La inceput ei ii
transmisera prin directorul potelor, Carol Magno,
un tratat favorabil, la care Mihai consimti bucuros
In primele zile ale anului 1600 1 pe care jura in,
presenta arhiepiscopalui Rall din TArnova, cape-
lanul sau de Curte, care sta la dnsul. Apoi insa
aparura la dnsul ca negociatori i ca spioni vi-
i 1i. articoM d-lui Kazimierz Tyszkowski, in Revue historique dit
Sud-Est europten, 1926.

www.dacoromanica.ro
 - 135 -
cleni : David Ungnad, care mai nainte nadaj-
duise sa poata face pe stapanul in Alba-lulia
si acum voia sa se razbune cu cruzime pentru
desamagirea sa, si asprul, dar cinstitul ostean Mihail
Szekely. Ei aveau numai insarcinarea sa iea pe
seama lor conducerea tarii, dar nu si pe aceia de
a trata cu Valahul in aceasta privinta. Pentru
aceasta din urma misiune mai inalta fu ales dr. Pc z-
zen, fostul ambasador la Constantinorol, un diplomat
foarte mandru, care trebuia sa aduca si bani: patru
luni se lasa el asteptat si expuse pe sarmanul
eVaida stramtorat la toate chinurile asteptarii.
Fara sa poata astepta un viitor asigurat cu pri-
vire la tratativele cu Imparat1.1, Mihal trebui totusi
sa porneasca in Maiu 1600 impotriva Moldovei ;
caci, atat timp cat Sigismund locuia in tara vecina,
era cu neputinta sa se faca liniste in Ardeal. le-
remia, nu-i vorba, incerca sa-i inchida trecatorile,
dar trebui el insusi sa fuga si se duse la Hotin,
pentru ca si de acolo sa plece rapede. nhai puse
atunci stapanire pe Tara, lasa o garnisoana la
Suceava, sili pe boieri sa-i jure credinta In Iasi,
alerga apoi pe neasteptate i nechibzuit iarasi in-
darat, ca sa negocieze cu Pezzen, prea-savantul
doctor, ajuns in sfarsit la granita.
Cu toate ca acesta venise plin de banuieli rele,
Mihai se Intelese curand cu clansul. Era gata
SA primeasca titlul de guvernator., punea doar
cateva conditii priitoare la stapanirea eredirara
a cetatilor, pastrarea vechilor hotare, etc. Cu tra-
tatul iscalit, 1mputernicitul imparatesc se duse la
Praga, i aici la 12 Septembre se pregatira ac-
tele. Mihai era recunoscut ca guvernator pe viata
al Ardealului i nici fiul sau nu era uitat ; un com-
missarius trebuie sa resideze Intr'una ianga Voe-

www.dacoromanica.ro
 136

vozi ; acestia primesc 100.000 taleri anual pentru

serviciul lor, in schimb insa trebuie sa renunte
la posesiunea comitatelor unguresti On la Tisa
si la cele mai insemnate castele din Banat 1.
Cu acestea Mihai ar fi fost de sigur foarte mul-
tumit, dar vestea cea buna nu I-a ajuns poate
niciodata. Zamoyski i nobilii cari tineau cu Sigis-
mund pusera tocmai la cale un atac comun i, pe
cnd Cancelariul polon se puse in miscare din
Trembowla, pentru a duce indarat la Scaunele lor
domnesti pe leremia si Bthory, oastea ardeleana,
care sta la Turda, adunata impotriva lui Sigismund,
se rasvrati. Mihail ceru grabnic ajutor de la co-
nisar i imparatesti si de la Basta. Ei venira in
sfdrsit, dar numai pentru a primi de la Statele
revoltate juramantul de credinta i pentru a uni
cu ele ostile imperiale, fara sa alba pentru aceasta
porunca de la Curte. Pe Muras, nu departe de
Aiud, la satul Miraslau, Mihai, care in zadar isi
aduna toata puterea ca sa casstige timp, fu invins
de tactica superioara a protivnicului sau Basta,
care nu 1 iertase niciodata ; aceasta se intampla
la 18 Septembre 1600 st. n.
El fugi la Fagaras, chema din Tara-Romaneasca
vie-o 10.000 de soldati alesi, dar, in asteptarea
raspunsului imparatesc, nu mai avea dor sa inceapa
o noua lupta. Aici afla el ca Zamoyski strabatuse
triurnfator Moldova i ca, de oare ce socotia lucru-
rile in Ardeal ca ornduite, pa trunsese iii Tara-
Romaneasca cu un candidat la tron, i anume cu
Simion, fratele lui leremia. La aceasta veste in-
vinsul de la Miraslau ceda biruitorllor sai tot ce-i
cert au ; isi lasa fiul iubit si restul familiei ca os-
I Monumenta Comitialia Transsylvaniae, IV, p. 539 i urm. Cf. Hur-
muzaki, XII, p. 1033, nota 1. Istoria lui Milzai de I. Sarbu, de o ama-
nuntita critick nu ajunge !Ana la aceastS epoca.

www.dacoromanica.ro
 - 137 -
tateci in manile lor gi zbura peste trecatorile de
hotar -ca sai mantuie Tara-Romaneasca. Lipsit de
orice ajutor imperial, el se vazu in fata unui co-
mandant ca Zatnoyski, desavargitul elev al rege-
lui tefan gi care comanda o oaste superioara,
proaspata, aleasa. Batut intre Buzau gi Ploegti, la
poalele muntilor, fu urmarit de Simion, gi acest
slabanog avu noro .:u1 sa invinga pe erou la Argeg,
in munti. Mare le, dar nenorocitul barbat igi alese
singura cale ce-i sta des'h'sa, gi aceasta ducea
spre Imparat. Peste cateva saptamani patrunse
5i aici vestea Ca State le care se adunasera in
dieta, mul(amind foarte politicos lui Basta, intro-
nasera pentru a treia oara pe S gismund ca prin-
cipe al lor.
Impreuna cu acest Basta, care-1 lovise in inima,
primi acum Mihai frumoasa insarcinare sa goneasca
iara0 pe nenorocitul 13 hory la prietenii sai po-
loni. In curand stete supt comanda incercatului
general o armata destul de mare, in care se gasia
adunatura de tot felul. Basta gi Mihai cagtigara,
prin atacul setos de razbunare al acestui din urma,
care se napusti in vanatoarea salbateca, ziva de
la Goraslau, In lulie 1601. Dar, and h.t vorba de
continuarea operatiilor gi vrajba izbucni din nou,
atunci Basta, cu de la sine putere, da du lovitura
dupa exemplul spaniol cunuscut bine de dansul
din Tarile-de jos. El voia sa-1 prinda pe Mihai ca
rebel gi, atunci, in invalmageala, puse sa-1 ucida
(19 August). Curtea din Praga descaliiica aceasta
nelegiture, dar nu pedepsi pe faptuitor. Inca ina-
inte de sfargitul anului, Sigisrnund era principe
al Ardealuluiacurn pentru a patra oara. Mihly-
Vaida", cel urat de catre Unguri, se odihnia acum
in sfargit de greaua sa munca; legul, lipsit de cap,

www.dacoromanica.ro
 138 -
zacea undeva, pe vre-o uitata bucata de glie ar-
deleana, in tot casul In pamant ardelenesc, in acet
pamant al Ardealului udat cu sange de neamul
sau $i pe care $i el il iubise. Mandrul sau cap
insa, pe care mani pioase II furasera, fu ascuns
in gropnita domneasca de la Dealu, acolo unde
Domnul roman jurase odinloara Imparatului cre$tin,
credinta pastrata neclintit.
in timpul acestor razboaie si in urma Impreju-
rarilor resultate din ele, se ivise In Tara-Roma-
neasca, dar $l in Moldova, un partid, care In cel
d'intaiu Principat se sprijinia pe oastea nationala
$i pe boierimea ajunsa bogata, $i ca tel nazuia
la domnia oligarhica, la impartirea puterii politice
printre familiile boiere$ti ace$tia posedau $i cea
mai mare parte din paniantul tarii, dar afara
de acestea pretindeau $i o noua positie politica
pentru tara lor : despartire de fapt, daca na $1
formala, de Turcia $i subordonare vasala supt cre$-
tinii vecini. Pentru Tara-Romaneasca intrau in
considerare Imperialii, pentru Moldova Polonii,
pentru amandoua nou-stabilitul principat liber at
Ardealului. in Muntenia partidul era mai puternic,
$i directia represintata de dansul se poate urmari
pana Inca foarte tarziu ; in Moldova, acela$i cu-
rent era de o insemnatate mai mica, $i dura $i
mai scurta vreme.
Cand Mihai fu ucis in lagarul de la Turda, in
Moldova domnia leremia ca locilitor al Cancela-
riului polon. Boierii munteni din partida razboinica
insa, la vestea ca falnicul lor comandant se im-
pacase iar cu Imparatul $i ca aparuse dincoace
de Tisa, alungasera pe Simion, $i acesta nu se
putuse mantui nici prin omoruri. Dar, dupa moartea

www.dacoromanica.ro
 - 139 -
protivnicului sail, el se intoarse indarat, i Moldo-
venii i Polonii lui izbutird sd tina departe; nu
numai pe trimisul Portii, Radu Mihnea, ci i pe
alesul pribegilor, fostul sfetnic al lui Mihai, erban,
care dupd mama apartinea vechii dinastii si care
acum fusese chemat Domn ca un nou Radu".
Protejatul turcesc nu se putu mentinea, dar cel de-al
doilea Radu, un barbat ceva mai batran l un bun
si curagios soldat, avu mai mult noroc, cdci el
avea puterea interna necesard pentru aceasta.
Domnl aproape zece ani in ciuda Turcilor,
pe cari-i visita pe propriul lor teritoriu, dupd
ce rieliniti Silistra, Braiia i Dobrogea, si de la
cari, dupa oarecare sovaire, primi totusi cu fatar-
nicie steagul de investire, oferit tot cu fa tarnicie;
in ciuda Tatarilor, cari, in frunte cu Hanul lor, a-
parurd In numar neobisnuit de mare in 1602, lard
sa poata lua insa cu asalt tabdra bine aparata de
intritele santAri, in dosul carora se afla si un
puternic coil) de ajutor imperial de Germani i Va-
loni ; in sfarsit, in ciuda lui Simion, care, dupa
atacul sau neizbutit, nu se mai infatisd ca pre-
tendent la tron. Cand, In 1603, dupa retragerea
lui Sigismund, viteazul Moise Szdkely se ridica
principe al Ardealului, Radu facu Imperialilor un
serviciu Insemnat; anume, patrunse cu o armata
impanatoare de boieri si lefegii in Ardeal, si, in
Julie, aproape de Brasov, invinse cu totul pe usur-
pator, care-si pierdu si viata. Imparatul Ii trimese
dupa aceia un steag ca semn de investire i o
frumoasa diploma, li fagadui si un sprijin banesc
anual, dar Radu II cunostea prea bine gandurile
adevarate 1 renunta a face pe Don Quixotul. Pe
and era Inca amenintat de Simion, el iscalise in
1605 un tratat cinstit cu bdtranul i inteleptul

www.dacoromanica.ro
 140

*tefan Bocskai, care ajunsese rege al Ungariei $1

tot oiata principe al Ardealului. Cand apoi un alt
batrAn, fostul lui tovaras In tulburarile ardelene
din vremea lui Mihai, urma lui Bocskai, mort prea
de timpuriu pentru natia sa, Radu Incheie si cu
acest nou principe, Sigismund RkOczy, o legatura
prieteneasca (1607).
Dupa ce leremia, In Moldova, murise si Siniion
se urcase pe un alt tron decAt al Tarii-Roma-
nesti, relatiile cu Moldovenii se facusera cu mult
mai bune. De altfel noul Domn moldovean muri
in curAnd, otravit de vaduva fratelui sau, si o
apriga lupta pentru succesiune se deslantui Intre
cele doua principese si fiii lor, In timpul careia
Tara RomAneasca se bucura de liniste. Pa birui-
torul Constantin, fiul lui leremia $i Dornn din
mila lui Dumnezeu cum $i a Maiestatii sale Impa-
ratului turcesc $i cu bunavointa Maiestatii Sale
milostivului Rege al Poloniei., Radii II socotia ca
pe fiul sau. Cu tAnarul urmas al lui Sigismund
RkOczy, cu nebunul Gavril Bthory, care nu cu-
nopea nicio margine poftei sale de cucerire, in-
-cheiara In 1608 amAndoi Domnii tratate dupa
vechiul model. Constantin, care, ca si tatal sau,
dadea Regelui polon un dar anual, merse asa de
departe, ca fagadui si Ardeleanului un munus.,
dar fara ca la urma sal plateasca. Faptul acesta
nemultami pe Gavril, $i, cand avu dovezi ca Ro-
mAnul din TArgoviste sta In intelegere tainica cu
imparatul si cu magnatii nemultamiti, se hotarl
sa-I alunge si chiar si in Moldova sa puna un
nou Voevod, pe falsul Stefan Bogdan. In fata ata-
cului de iarna al Ungurilor., Radii fugl, ce-i drept,
in Moldova, dar Gavril nuli putu realisa visul
de a stapAni si in Tara-Romaneasca. El trebui sa

www.dacoromanica.ro
 141

se retraga dig fata lui Radu Mihnea, numit de

Turci, si pastra numai titlul gol al tarii odata cu-
cerite. In curand Insa Radu Serban, care izgonise
pe arendaul turcesc, vein ca razbunator In ArdeaL
In lagarul din Roman el i cu Constantin Inche-
iasera /mpreuna un tratat cu imparatul, care ur-
maria o comuna indepartare a lui Bthory. Inca
odata birui el pe gloriosul camp de lupta de la
Brasov, aproape opt ani incheiati dupa Intaia sa
biruinta. Dar Gavril se refugie in Sibiiul Intarit,
smuls Sailor, i haiducii, pe cari-i comanda ge-
neralul imperial Forgdch, se pusera In cautarea
vechiului lor stapan i Domn. Campania ardeleana
se termina foarte nenorocos, i, cu toate Ca Dom-
nul muntean nu fusese Invins, el trebui sa renunte
totui la cucerirea sa. Abia dupa multe jalnice ra-
Mid, Radu, urmarit de Tatari, scapa in Moldova
i de acolo In tarile imperiale, de unde nu s'a mai
intors niciodata. Inainte de sfaqitul anului i ta-
narul Movila fu Inlocuit cu *tefan Toma i, cand
In 1612, d trecu Nistrul ca sa-i recucereasca tro-
nul tot atunci Muntenii ateptau pe Radu cel
viteaz , el fu Invins i disparu prin faga ; ama-
nunte asupra mortii lui nu se cunosc '.

1 V. 0 Motogna, in Analele Acadentei Rotnne" pe 1926 0 In Anua

riul Liceului din Dej.

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL III.
Cele din urmg lupte politice ale partidei nafionale.
Produsele ei literare.

Radu Mihnea i *tefan Toma, uneltele oarbe

ale Turcilor, purtara numai in taina o politica
proprie. Astfel cel dinthi privia cu ochi buni ve-
cinatatea lui Gavril; trebui, cu toate acestea, sa
contribute personal, impreuna cu tovarapl sau de
suferinte Tomp, la izgonirea lui *i la moartea
care-i urma. Cu urmavil acestui ultim Bthory, cu
iretul Gavril Beth len (Beth len Gabor), vrednicul
imitator a Jul Bocskay, amandoi Domnii se legara
printr'un juramant de Infratire in timpul acestei
campanii. In curnd Insa Radu i acest al doilea
-Gavril se potrivira In dorinta de a scapa de Mol-
doveanul setos de saige. Partida cretina a bole-
rilor tineri adusese In tan in iarna anului 1615
pe vaduva lui leremia cu fiul ei Inca fraged,
Alexandru, i acest baiat parea un vecin mai po-
trivit decAt batrnul tiran. Dar, dupa vointa lui
Skender-Pap i a Caimacamului, nestmparatii
Movile*ti fura adui la linite ; toata familia cazu
In manile Turcilor, cari facura pe copii renegati.
In Radu, acum Domn al Moldovei, Bethlen,
care se pare ca nutria marele plan sa ajunga

www.dacoromanica.ro
 143

4rege1e Daciei. si Poloniei, vedea un prea patrun-

zator spion si de aceia se planse amarnic impo-
triva-i. Pe Alexandru Bias pusese sa-1 indeparteze
neoficial, in 1618, un de tasament de haiduci. Cu
Gratiani si Miron Barnovschi cel d'intaiu era un
prieten al Polonilor si Germanilor, care nazuia la o
mipocire pasnica Intre acesti crestini si Turci, cel
de-al doilea, un energic si hotaral barbat si de-
asemenea un prieten al Polonilor trai el in re-
latii si mai incordate. Numai Gavril Movila, cu
care incheie in 1619 un tratat, It era pe plac, dar
acest tanar Domn trebui sa schimbe Inca din
1620 Tara Romaneasca cu Ardealul, se casatori
aici si ramase. Ceva mai tarziu, tot In acelasi an,
and Gratiani se rasvrati impotriva Turcilor, Po-
lonii Int..ercara sa castige Moldova, dar aceasta
intreprindere se sfarsi cu o groaznica catastrofa,
in care si Marele- Hatman Zolkiewski 10 pierdu
viata. in anul 1629 muri, Inca destul de tanar,
Bthlen, cel stimat de Turd.
Gheorghe RkOczy ajuta acum cu bani, petitii
indreptate catre Pasi si trimiteri de trupe in as-
cuns pe Aga Matei, care repurta liruinta ca re-
presentant al partidului crestin, militare, dar Inainte
de toate ca restaurator al libertatii si inoitor al
puterii boierilor". Acestei Domnli nationale ii co-
respunde Domnia nu mai putin nationala a lui
RakOczy. Inca din 1633 incheiara ambii un tratat,
si, cnd Vasile Lupu, care si vedea numai de
propriile-i interese si care din causa varsarii de
sange a lui Tomsa avea In jurul tronului sau nu-
mai putini boieri pamanteni, capata Moldova, cei
doi vecini ajunsera In Aprilie 1634 la o Infra tire.
Supt pretextul unei compensatii pentru darea pla-
tita de mocanii romni in Muntenia, Matei resti-.

www.dacoromanica.ro
 - 144 -
tui aceasta suMa Ardeleanului, care Inteo astfel
de plata anuala de 6.000 de florini putea sa vada o le-
gatura de vasalitate, si pe de-asupra ii trimese si
doi cai frumosi in dar. Domnul muntean se dovedi
bun prieten si aliat, si silintilor sale 11 datori Rd-
kOczy in mare parte inlaturarea primejdiei turcesti
in anul 1636, cAnd il a taca Pasa de Buda. Cu
toate acestea, In anul urmator, cnd Matei fu ata-
cat de Moldovenf, el primi numal un ajutor ne-
indestulator, iar generalul ardelean aparu mai
mult ca mijlocitor decAt ca ajutor. CAnd, In sfarsit,
Munteanul nu vol sa se Indestuleze cu cele
d'Intftiu conditii de pace, RkOczy merse In necre-
dinta sa atAt de departe, IncAt in 1639 pregati in
unire cu Lupu izgonirea lui Matei.
Cu anul 1643 ambitiosul Ralcdczy Incepu sa se
amestece in afacerile europene ale Razboiului de
treizeci de ani, dar pe aceasta notta cale intelep-
tul batrAn din TArgoviste nu-1 urma deal In ma-
sura in care acesta putea sa-i arate porunci Im-
paratesti" pentru trimetere de trupe. El preferi F. 1
intre In legatura cu Germanii si-si permise chiar sa
ponegreasca la Poarta pc fostul sau aliat. Aven-
turoasele planuri ale lui RkOczy aflara o mult mai
buna pretuire la Curtea moldoveneasca, si Vasile
care de o bucata de vreme isi facea mult de lu-
cru in Polonia, unde Isi maritase frica, Maria, cu
lanus Radziwill, si care alesese ca sot pentru sora
Mariei pe fiul lui Rkczy, Sigismund, incuviinta
intentiile destainuite ale puternicului vecin asupra
Coroanei polone. CAnd, de-odata, batrAnul visator
mull in anul 1648.
Un tAnar visator, Gheorghe RkOczy al doilea,
ii urma : el incheie un nou tratat cu Domnul mun-
tean, socoti Insa pe Lupu ca 0 piedeca pentru

www.dacoromanica.ro
 - 145
planurile parintesti mostenite. Numai dupa multa
impotrivire Vasile, plin de durere, consimtise (1652)
la casatoria frumoasei sale fiice Ruxandra, bogat
Inzestrata, cu fiul Hatmanului Cazacilor, tnarul
Hmilnitchi, care-si facuse petirea cu foc si Odd,
si acum singurul sau scop era SA impace pe gi-
nerele cazac Timus cu ginerele polon Radziwill si
astfel sa aduca liniste in familla si sarmana lui
tara. RdlOczy Inn avea, din potriva, nevoie de zi-
zanie, de razboiu, de strmtoare in Po Ionia, daca
voia sa tie chemat ca mntuitor si rege. De aceia
in 1653 el alunga pe Vasile si puse in locul lut
pe grasul si iubitorul de desfatari Gheorghe ste-
fan, care datora principelui ardelean multi bani
si multamire.
Moldova era acum la ordinele lui. in Tara-Ro-
mneasca Insa mai era ceva de lucru, daca voi
sa sfarftrne puterea partidului razboinic.
Boierfi dadusera la Nanisori si Finta dovada ca
nu uitasera Inca sa biruiasca pentru un Domn
iubit, din mijlocul lor. Rosh decazusera insa putin,
si, de si erau totusi ceva mai mult dect tarani
Intocmai ca razesii din Moldova , nu mai erau
Insa boieri. Massa principala a ostirti consta din
sateni liberi, cari se aflau fata de fisc intr'o po-
sitie privilegiata si cari nu rare ori isi primisera
mosia lor de la Domn pentru credincloase servicii
militare ; la porunca Domnulu ei apareau cu call
si armele lor la locul indicat, cu comandantii lor,
iuzbasi (turceste = centenariO, ceausi (turcesti), va-
tavi, cetasi, mici boteri sau tarant mai instariti. Ei
erau asezati in anurnite tinuturi, ca Teleormanul si
Buzaul si se chemau In genere slujitori. Se Impar-
tiau in caleirasi i dorobanti, dreibanti, trabanti ;
unii erau pusi In slujba diferitelor dregatorii si
Istoria poporului mit s. esc. 111. 10

www.dacoromanica.ro
 146

se chemau, corespunzator acestora, comisei, piihdr-

nicei, postelnicei, etc. Afara de cla.nsii mai era in
sfarsit si o garda permanenta a Domnului, o
oaste platita, care consta din Seirbi, adeca. Rulgari
si Sarbi, si purta numele turcesc de seimeni.
Constantin Basarab, urmasui lui Matei, se asi-
gurase in lanuar 1655 printr'un tratat cu Rd.-
kczy si crezu ca se poate lipsi acum de acesti
paznici straini, cari tinusera pe batrana sa ruda
supt o tutela chiar jignitoare, 1i inchisesera poarta
resedintei si-i manjisera palatul cu sangele bole-
rilor ucisi. La Inceput, trupele bastinase consim-
tira pe deplin la aceste masuri, dar in curand,
exploatate de mani dibace , toate clasele de raz-
boinici se unesc si inoira laolalta scenele de cruzime
din 1653, si un numar Inca si mai mare de drega-
tori banuiti cazura jertfa lor. Domnul trebui sa
se faca a incuviinta aceasta, de voie sau de ne-
vole, ceru insa neincetat sprijinul lui RakOczy.
Acesta avea, de altfel, si el ur, candidat la tron,
totusi 1ncheie in scris cu boierii pribegiti la dan-
sul un tratat, in virtutea caruia ei luau pe sama
lor raspunderea amestecului sau, si apoi In lunie
1655 veni in Tara-Romaneasca. Constantin parasi
oastea sa necredincioasa, care ridica la Domnie
pe tanarul si foarte iubitul Hrizea. La *oplea 1nsa
ostirile permanente muntene fura macelarite de
calarimea ardeleana boierH luptau In tabara
strainului. Ca si Moldova, nici Tara- Romaneasca
nu mai avea acum ostire proprie.
Nenorocitul razboiu cu Polonia aduse departarea
lui Constantin si a lui Gheorghe *tefan. Urmasul
celui d'intaiu, Mihnea al 111-lea, purcese de doua ori
' V. memoriul mieu in Analele Academiei Romine XXXIII, p. 39 s
urm.

www.dacoromanica.ro
 147

la executare de boieri, i, cnd apoi se intelese cu

RdicOczy, strAmtorat nu de Turci, nu-i putu oferi
ca ajutor cleat ostiri straine si comandanti straini.
Tot astfel se Intampla cu fugarul Constantin, care
patrunse, de doua ori, insa degeaba, /n Moldova
si odata In Tara-RomAneasca, cu haiduci sau Cazaci.
Tara apartinea acum Domnului, Grecilor lui i
boierilor lui de Curte, cari uitasera lupta. Numai
soldatii de straja, bine imbracati In postav var-
gat de Brasov, cari purtau, ce-i drept, multe nume
vechi, dar fara insemnatatea de alta data, repre-
sintau acum ostirea. Partidul crestin se arata
numai atunci, cAnd strainii veniau In tara in calitate
de cuceritori. Asa gasira Polonii, dupa ce in 1672 iz-
bucnise din nou razboiul CII Poarta, un Domn ca
tefan Petriceicu, care In 1673 la Hotin se dovedi
tradator i apoi se presinta ca pretendent la tron
impotriva lui Duca; apoi un boier ca Miron Cos-
tin si multi altii, mai ales din sirul mazililor, nici-
.odata multamiti pe deplin cu carmuirea turcea-
sca si cari locuiau la poalele muntelui, In Bucovina
sau la Nistru. CAnd, de alta parte, Imperialii, dupa
ridicarea silita a asediului turcesc al Vienei, se
-apropiara de Tara-Romaneasca, *erban Cantacu-
zmo incepu sa viseze cucerirea Constantinopolului
pentru neamul sau imparatesc. si nu- si pierdu iu-
birea de Imperiali decAt din pricina prea marilor
cereri de provisii ale generalului Veterani. CAnd,
in 1689, ostirile germane venira in tara, boierul
Constantin Balaceanu starui sa capete de la ei
tronul i cazu In 1691 in lupta de la ZArnesti,
ca ultim luptator IntArziat pentru idealurile care
Insufletisera odinioara pe Mihai Viteazul
I V. i lucrarea d-lui Virgil Zaborovschi despre politica trilor noastre
in acest timp.

www.dacoromanica.ro
 - 148 -
Curentul inviorator, plin de viata, de care furs
lipsite de alci inainte faptele boierilor pamnteni,
trecu Insa In scrierile lor si aici el apare intr'o
forma mai bura, mai Inalta, cel putin la aceia din-
tre dansii cari nu descriau fapte contimporane,
cu pasiunea partasului, ci tratau cu sufletul curat
rnarile chestii de care atarna viitorul nearnului
lor.
Cultura slavona decazu Inca de pe la sfArsitul
veacului al XVI-lea, odata cu decaderea monahis-
mului, cu sfrsitul intemeierii de manastiri si cu
Incetarea perioadei luptelor biruitoare. Limba ro-
maneasca ajunsese obisnuita Inca mai Inainte fa
Insemnarile zilnice, care nu presintau nicio va-
loare juridica si fu intrebuititata si la notile, care
trebuiau sa gaseasca aplicare intr'un hrisov sa-
vant, solemn, ba Inca din vremea lui Neagoe
(1521) s'a pastrat o scrisoare romneasca1. Pe
incetul ea se strecura acum chiar in tratate, ba
chiar si In hrisoave, care erau iscalite de rani
domnesti. Avem un act roninesc de la Mihai
Viteazul Insusi, atunci In Ardeal, fara logofat sla-
vonesc langa el, In timpul scurtei, mereu nesigurei
si nelinistitei sale Domnii in Tara-Romaneasca, Si-
mion-Voda Movila puse sa se faca multe hrisoave
de danie si intarire In limba populara; dela Radu
e.ban avem numai putine atare, dar plangerile
politice si admonestarile, precum si inscriptille
de pe morminte poarta si supt d'ansul singura
forma priceputa de toti. Radu Mihnea incheie
chiar tratate In limba romneasca, dupa cum nict
Inaintasul sau, Mihai Viteazul, nu imbracase intea

' Hurmuzaki, 1, p. 843, nota 7.

www.dacoromanica.ro
 149

zadarnica haina slavona tratatul secret pe care-I

transmise Imparatului printr'o solie solemna 1.
NI Moldova, care era mai lnaintata In cultura,
vechea directie se mentine ceva mai mull, dar
dupa moartea diacilor, cari invatasera Inca la
scoala Mitropolitului Teofan, intmpina si aid
multe greutati gasirea unui bun cunoscator a fostei
limbi de Stat si Biserica ; de aceia limba siavona
se margeni adesea numai la formulele de inceput
si de sfarsit, precun si la expresiile juridice, ba
in titulatura Domnilor se pastra pana In epoca
Fanariotilor. Matei si Vasile erau stapAnitori In stil
mare, si, ca restauratori ai unut trecut mai bun si
In privinta spirituala, ei Isi dadura multe silinti
la restabilirea culturii slavone. Matei puse sa se
lucreze In tipografia sa cateva carti slavone, pe
cnd Vasile aduse din Rusia, dela Chiev, pentru
scoala sa dela Trei lerarhi din Iasi dascali de
uitata stiinta slavona. Marele Mitropolit de acolo,
Petru, un fartunos aparator pentru ortodoxte, care
se la sa tarAt On la nesupunere fata de regele
polon, era un Movila, un frate al hii Gavril, al lui
Moise si al celorlalte vlastare ale ambitlosului si
nedestoinicului Simion2. Printre dnsii 1 printre
urmasii for direct! existau Inca cei putin copisti
de iocumente slavone, dar dupa 1660 astfei de
1 Cf. Lewicki, Codex epistolaris sec. XV, unde e vorba de o ciornA
', romAneasce a tratatului cu Polonia, care apoi a fost redactat pe Jute-
neste" adicA sloveneste si latineste; Convorbiri literare,1900, P.
332: comentariu romAnesc pe un hrisov din 1540; Inscriptii In Papiu,
7 esaur, 1, pp. 394-396 ; Columna lui Traian, II, No. 33 ; Acta de la
Simion, in Hasdeu, Cuvente den bdtrdni, 1; Acta supt Petru Schio-
pul rvase particulare in Hurmuzaki XI si lorga, Doc. privi-
toare ia Petra qchioput i Mthai Viteazul, unde se gAsesc si instruc-
tile solidi lui Mihai. Cf. si Papiu, I, pp. 389-350 si lorga, Istoria
literaturii religioase, P. 106 si urm. Sall 1st. Lit. romdneWi, I.
',N. lorga, /. c., 1 mai ales P. P. Panaitescu, in Melanges de
I'Ecole roumaine en France, an. 1926, p. I si urm.

www.dacoromanica.ro
 150 -
acte sunt o raritate. Numai in Biserica, unde se
credea sincer In dogma limbilor sfinte i unde se
presupunea o preferinta divina pentru rugaciunile
s1avone0i, se ceti i mai departe, aproape peste
tot fara niciun Inteles, textul slavon. Pentru a
cinsti acest feNism, i Brancoveanu puse sa se
faca vre-o cateva tiparituri slavone in tipografia sa.
Tipariturile ardelene din veacul al XVI-lea nu-0
atinsera niciodata scopul lor de convertire i, chiar
daca ambii RkOczy relnoira propaganda prin carti
cromane0i. dintre acestea fac parte Catehismul
din 1640, care trezi revolta In tarile de din-
coace de munti, Talcul Evangheliei din 1641,
noile Catehisme din 1648 i 1656, in sfarsit i
Noul Testament din 1648 1 Psahirea din 1651,
cu toate acestea nu se ajunse nici la cel mai ne-
Insemnat elect asupra Indaratnicilor Romani, ai
caror episcopi reformati cultivau in tara principilor
calvini, macar In taina, .vechea credintas. Dar prin
aceasta se produse cu totul alt efect, la care
nu se gandisera catu0 de putin strainii ocrotitori
ai despretuitei limbi vulgare, socotita de ei ca bar-
bara : prin aceste carti eretice, care fura consa-
crate tuturor Rornnilor, viitori luterani i calvini,
se nascu o limba romaneasca literara pe intelesul
tuturora. Unele din lucrarile mai vechi ale lui Coresi
Indepliniau i cele mai strapice pres:riptil ale or-
todoxiei, i de aceia puteau fi folosite In Moldova
1 Tara-Romaneasca, i pe acestea le cumparau I
preotii amanduror Mitropolitilor transalpini: aceasta
se Intampla mai ales cu cartea de predici asupra
textului Evangheliei, Cazania din 1581, a caril
tiparitura nu se facuse decat In vederea ca0igu1ui
de librarie. In toate aceste tiparituri ale .super-
intendentilor. oficiali pentru pro0ii de ,Valahk

www.dacoromanica.ro
 151

intampinam o frumoasa limba energica, care se

ridica mult de-asupra particularitatilor dialectale
$i din care se desface pentru cunoscator un curat
si patricrlial trecut cinstit. .Cuvintele, astfel scrie
adevarat, ca Inte les, desi intro forma cam poetica,
Mitropohtul roman d'n Alba- Julia, Stefan, ecu-
vintele trebue sa fie ca banii, ca banii acela sant
buni, cari umbla in toate tarile, asa si cuvintele
acelea sunt bune, pe cari le inteleg toti..
Pe de alta parte scrierile de propaganda pro-
dusera In epoca unui Vasile $i Matei rAspunsuri
polemice, si pentru redactarea acelor reispunsuri la
primul Catehtsm calvin intrara in legatura unii cu
altii cei mai buni teologi ai Principatelor duna-
rene de pe vremea aceia: anume Mitropolitul
Moldovei Varlaam, care scoase la urma cartea, si
cumnatul Voevodului muntean, Uriil sau Udriste
Nasturel, intemeietor de scoala cu espudei., stu-
denti, si scriitor de hrisoave, care stapania doua
limbi de cultura destul de bine pentru a traduce din
latineste pe slavoneste Imitatio Christi, tiparita in
1647 la manastirea Dealului, si din slavoneste in
romaneste pe V aarlam si Ioasaf si care po te a ve$-
nicit In cateva rAnduri bine scrise marile fapte ale
rudei si stapanului sat''. Pentru a darui poporul ro-
manesc cu cartile trebuitoare slujbel bisericesti, epis-
copul de Roman si mai tarziu Mitropolit al Moldovei,
Dosoftei, lua In a doua jumatate a veacului al XVII-
lea folositoarea sarcina sa prelucreze astfel de
traduceri in graiu curat popular, pe care el, cu
toate ca strain de origine, il stapania desavarsit.
Harnicul pastor, care era destul de familiarisat
$i cu literatura polona, si iubia pe Poloni $i mai
' V. Panaitescu, 1. c. 0 Buletinul comisiei istorice pe 1926, Docu-
mente (Irlatene, la an. 1634.

www.dacoromanica.ro
 152

mult deat pe Tamil .linparatului>,, asa incat la

urma parasi tara impreuna cu regele Sobieski,
dupa o campanie ca de obiceiu neizbutita impo-
triva Moldovei, si muri in exil la Zolkiew' acest
harnic Dosoftei facu sa apara rapede, una du pa alta,
Psaltirea, dupa modelul lui Kochanowski, in versuri
placate si, in prosa, Liturghia, un Molitvenic, Pari-
mille (Proverbele lui Solom)n), Vietile Sfintilor i
un Acatisteriu. in Tara-R ynaneasca, in tut veacul,
pana la marele predicator si neobositul tipograf An-
tim Ivireanul, care fa pus de Brancoveanu, nu se
gaseste nician Mitropolit care sa se poata asamana
cu Dosoftei din Mold iva. Dar si fosrul egum-n din
i3istrita, care ajanse apoi episcopal Rarnnicului, st mai
tarziu Mitropolitul terii, Teofil, arata o deosebita
dragoste pentru cultura i pentru promotorii et.
Astfel el indemna pe fugarul grec M ti al Mi-
relor sa compuna o poema despre Sfautul Grigore
Decapolitul, ale carui ramafle pamantesti odihniau
in aceasta manastire olteneasca. Incurajat de clau-
sal, un oarecare Mihail A/13)(a, mai bine Mox
traduse din sl'avoneste un ecronograf., dupa cu-
noscutul sablon, adeca o istorie universala de la
Adam pana in epoca bizantin i apoi cea tur-
ceasca ; ca Mitropulit insarcina pe acelasi Moxalie
cu tradazerea unei culegeri de canuane, care
apara si tiparita, cu toate ca n'avea nician folos
practic. Teodosie, care era de loc din Apusul Ar-
dealului, din apropierea Sibiiului, un prelat nes-
tamparat, pdna and vrasta 11 tintui in chilia sa,
un barbat care se atnestecase cu vioiciune in luptele
dintre partidele boieresti, se arata i ca ocrotitor
al culturii si fa condacatorul Bisericii muntene
` V. 5t. Ciobanu, Mitropolitut Dosoftei, Chiinu, 1900 i 1. Bogdan,
An. Ac. Rm. 191i, p. i urm.; cf. N. lorga, in acelea1 Anale pe 1926.

www.dacoromanica.ro
 153

cAnd Antim tiplri, cu cele mai frumoase slove ce

avea, vestita Bib lie din 1688. La aceasta opera
monumentala contribuisera cei mai 1nsemnati car-
turari ai terii, ca fratii Greceanu, 1nteleptu1 Cons-
tantin Cantacuzino si altii. Varlaam, Mitropolitul
.Grecilorv, protejatul lui Grigore Ghica, care trimise
pe Teodosie In surghiun la Tisrnana, se folosi si el
de scurta sa stapAnire spirituala, ca sd publice
carti. Astfel, pe la sfrsitul veacului al XVII-lea
sta la indamAna clericilor si laicilor romAni o bo-
gata literatura religioasa.
Prin cele d'intaiu tiparituri bisericesti se stabili
i ortografia, si aceasta ajuta iarasi folosirea te-
meinica a limbii nationale. Inca supt Mihai Viteazul,
ale carui fapte eroice le cantara Grecul Stavrinos,
vistiernicul sau si Gheorghe Pa lamed din Creta,
se gasira doi oameni cari povestira stralucitoarea
Jul caricra In graiul poporului, inteles de toti :
unul fu Marele-Logofat Teodosie Rudeanu, croni-
carul Curtii, a carui naratiune, care ajunge pana
la 1597, e cunoscuta numai inteo prelucrare latina
a unei traduceri polone '; celalt era un secretar
de casa al puternicilor boieri Buzesti. Afara de
acestia G-ecial ivlatet scrise acum istoria Domnilor,
cari ni s int infatisati mai mult ca Greci, si, intr'o
ne unoscuta manastire din Moldova, un oarecare
calugar continua pe scurt Analele slavone ale tre.-
cutului pana la Vasile Lupu, dar insemnarile lui
s'au pierdut. Pe cAnd Domnia lui Matei fu slavita
intr'o cronica din acel timp, fostul Mare- Vornic
de Tara- de-jos 2 din Moldova, Grigore Ureche, lua
hotararea sa scrie o istorie complecta a tarli sale
pe basa vechilor izvoare slavone 0 a singurului
' Walter, Res gestae Michaelis ; 0 In Papiu I
' Erau Ind, in veacul al XVI-lea doi Vornici, car4 impArtiau tam

www.dacoromanica.ro
 154

povestitor strain cunoscut de clansul, Polonul loa-

chim Bielski. In predoslovia acestei opere scrise
pe scurt, dar cu miez, Ureche, un discipol al 5coa-
lelor polone, exprima, pentru intaia oara printre
pamnteni, parerea, familiara strainilor Inca din
veacul al XV-lea, de la Aeneas Sylvius, ca Ro-
mnii sunt urmasii vechilor, gloriosilor Romani.
Moartea II impiedeca sa continue cronica peste
sfAr5itul veacului al XVI lea '.Un closed!, care preda
probabil la Trei lerarhi, Simion, vru sa intreprinda
aceasta, dar el incepu cu compilarea expunerii id
Ureche 5i nu trecu peste clansa.
Luptele launtrice din Tara. Romaneasca, unde
fiii romanisati ai lui Constantin Cantacuzino cel
batran, Postelnicul dupa dregatoria ce ocupa,
a caror mama era fiica a lui Radu Serban,
Doamna Elina, trecusera in fruntea partidului nati-
onal, pusera sa se faca o scriere isiorica par-
tenitoare, pe care o s risese in 1688, inteo limba
pioasa, imitata dupa scrierile sfinte, modestul lo-
gofat de casa Stoica Ludescu. iti fa voarea protiv-
nicilor Cantacuzlnilor, mai ales In a familiei Ba-
leanu, raspunse, Intr'o forma pasionata, dar foarte
atragatoare, invatatul Constantin Filipescu, Capi-
kind, un nepot al lui 5er ban Cantacuzino: el uti-
lisa afara de Phrantzes 5i izvoare latine 5i, de alt-
fel, ca soldat 5i agent politic, intreprinsese 5i ca-
latorli in strainatate. Constantin Brancoveanu dis-
puse in sfar5it, ca un boier al curtti, cel mai mic
din fratii Greceni, sa continue povestirea lui Lu-
descu ca Anale oficiale mai 'al sama dusmanii
Domnului nu fura crutati inteinsa. Aceasta s'a
petrecut Dana in anul 1713.
i V. P. P. Panaitescu, Cronicarii poloni, Bucuresti 1925.
3 Paternitatea asupra cronicei i-o deneagA C. Giurescu, In Cronicarii
murteni, Bucuresti 1910.

www.dacoromanica.ro
 - 155 -
Miron Costin, fiul unui boier de-ai lui Radii
Mihnea, urmase in timpul lungului exil al tatalui
sau scoli polone ; ca mare boier se urca pana la
rangul de logofat, ca hotarAt partas al Polonilor
cazu jertfa ambitiei frateld sau si dupa decapi-
tarei acestuia pierdu si el capul. Ace st barbat, si
tot astfel Constantin Cantacuzino si Dimitrie Can-
temir, cari ni sunt acum cunoscuti, merita sa fie
pretuiti de noi ca ilustratii culturale ale acestei
epoci, ca barbati cari, In aceste vremuri grele, na-
dajduiau timpuri mai bune, ca vestitori ai vii-
torului.
Miron scrise o urmare a Cronicei moldovene
existente; descrise insa istoria RomAnilor si in
doua mici opere polone, dedicate unui nobil polon,
si regelui Sobieskicea din urma e In destul de
bune versuri. In opera sa de maturitate, Carte
pentru descalecatul d'intaiu a terii Moldovei si nea-
mului moldovenesc", pe care o compuse abia dupr
1687, presinta el cu multe exemple si intr'un fru
mos stil patriarhal faptul Inaltator al originii roman&
0 tinta mult mai Malta Isi pusese Cantacuzino,-
dar mult mai mari li erau si mijloacele. Fara sa
cunoasca pe Costin, el incepu in 1694 redactarea
unei insemnate istorii a neamului romdnesc : in-
tamplatoarele granite politice nu erau sal cons-
trAnga ; el voiA sa se foloseasca de toate izvoa-
rele interne si straine, cronici, hrisoave, inscriptii,.
poesii populare si traditii. Din nenorocire 1nsa el
sta, de fapt, In fruntea Statului, supt BrAncoveanu,
apoi urea pe fiul sau Stefan pe Scaunul domnesc
si In sfArsit fu gAtuit impreuna cu dansul la Cons-
tantinopol. Marea lucrare p!anuita ramAne numai
un Insemnat fragment.
In ,Cronica RomAno-Moldo-Vlahilorz, care ia-

www.dacoromanica.ro
 - 156

Ti trebuia sa cuprinda intreaga istorie a Roma-

nilor, dar n'a ajuns decAt pftna In veacul al XIII-
lea, pe caul din partea moderna nu exista decAt
cAteva fragmente, ca Viata lui Constantin Cante-
mir i altele, Dimitrie Cantemir, un spirit univer-
sal, urmaria in sfArOt sa spuna ultimul cuvAnt
asupra tuturor chestiilor pe care contimporanii i
le puteau pune despre istoria Romftnilor. Man-
drul lui spirit se facu i mai cutezator In intere-
sul neamului sau: el voi sa dovedeasca, ba cre-
dea chiar ca a i dovedit, Ca RomAnii nu si-au
parasit vre-odata, nici macar in cete mai mici,
-Ora lor, Ca, organisati politiceve, ei s'au aparat
lnvingator impotriva oricarui duman i ca au ra-
mas neclintit pe pamAntul cucerit de Traian, ba
*i ca au pastrat cu demnitate In Rasaritul euro-
ropean mogenirea Romei. Pentru un popor robit,
tocmai acestea sunt mijioacele potrivite ca sa-I
.aduca pe o cale noua i sa-i deschida un nou viitor.

www.dacoromanica.ro
 Partea a asea.
Epoca Fanariotilor. Administratia europeand_
sub suzeranitate turceasca i ruso-turca '.
CAPITOLUL I.
Relatiile ultimilor Domni pamnteni cu Puterile
creOine, numirea lor la Constantinopol. Carac-
terul Domnilor fanariati" in timpul primei jurrt-
tAti a veacului al XVIII-lea.
In timpul razboaielor cu Poarta, care aratara
Europei dumanoase decaderea marii Imparatii,
boierii romni i Domnii lor, and acetia se coborau
din nobilimea tarii sau erau macar In legaturi de
familie ea ansa, jueara un rol foarte Indoielnic i
foarte primejdios pentru Turci. Inca inainte de ju-
1 lzvoarele narative pentru Moldova sunt Cronicele lui I. Canta 0
Ienaclzi Cogalniceanu" (Koaniceanu, Letopisete III); Cronicele greceti
In Erbiceanu, Cronicarii greci (Bucurefti 1868). Cronica munteanA a
timpului cuprinde Genealogia Cantacuzinilor (ed. lorga, 1902). Cronica
mai tArzie a lui Zilot Ronuinul a publicat-o Hasdeu in Columna lui
7 ratan, aceia a lui Dionisie Eclesiarhul se afl In Papiu, Tesauru, II ;
aceia a Stolnicului Dumitrachi a tiparit-o UrechiA, In Analele Acade-
miei, X. Cele mai multe acte sunt publicate in Archiva romdneasca a
lui Kogalniceanu, in Uricariut lui Codrescu si mai ales In numeroasele
volume de Istoria Romdnitor de Urechi; socotelile in lorga, Documente
ft cercetdri asupra istoriei financiare si economice, I, 1902.
Ca monografii hard In consideratie urratoarele :
1. V. L. Colescu, Geschichte des rumnischen Steuerwesens (diser
tatie, Mtinchen 1896), utilisabill.

www.dacoromanica.ro
 158

inatatea veacului al XVII lea in numeroase randuri

se dete dovada ca trupele rotnne0i de ajutor nu
alcatuiau un element de incredere In oastea tur-
ceasca ; ba, din potriva, soldatii unui Moise Movila,
ai unui Matei Basarab trebuiau Impini cu sabia
la lupta Impotriva Polonilor, cfratii i vecinil lor,
aa scrie un contimporan vredniz de crezare.
In ultimii sai ani Matei sprijini cu hotarare incer-
carile de rascoala ivite printre creVinii din Bal-
cani ; Bulgarii vedeau in acest urma i fost tovara
-de lupta al marelui Mihai pe viitorul lor liberator,
i el era de asemenea foarte bucuros sa fie astfel
socotit. Atata une ori in scris i prin solli pe
imparatul creOn impotriva puterii OsmanlAilor In
4decadenta, i pretendentil a venturieri, cari nazuiau
la demnitatea imperiala a sta pftnitorului Turcilor
aflau sfat i sprijin ia ansul, care nazuia sa joace
Total unui Mircea. Cand Republica Venetiei se uni
cu Regele polon contra Turcilor, pe care numai
atitudinea negativa a Imperiului II zadarnici, Matei
_1 Vasile primisera i ei roluri hotarte ca tovarai
de lupta, ba cel din nrma merse ap de departe
ca amana plata tributului. Unul trebuia sa aduca
cu sine 20.000 de luptatori contra Turcilor, celalt
30.000 (1646)'. Dupa ce Cazacii cazura In Mar-
2. Th. Blancard, Les Mavroyni (Paris, f5r an: C. 1890); un stunt
boarte intins asupra Domnului grec Nicolae Mavrogheni.
3. Xenopol, Istoria Fi genealogia Casei Calimachi (Bucuresti 1899):
se ocup1 de cei patru principi din aceast Cas cari au domnit in Mo1-
4ova. Cf. (Al. Callimachi), Istoria familiei Callimachi.
4. lorga, Istoria literaturii romdne tn sec. al XVIII-lea (Bucuresti,
1901): cuprinde 0 istoria culturall 0 acolo e insemnata si bibliografia;
seluatA In 1st. lit. romdne, 11-III.
5. lorga, Documente relative la familia Callimachi, I-I1 (Bucuresti
1902-1904: prefata la vol. I cuprinde aproape toat istoria epocei
fanariote).
L. indelungele trutative ale lui Vasile cu Moscovitii nu urmriau alt-
xeva, decat retrocedirea portulul Azov dela Marea Neagrti, ocupat de
Cazacii moscoviti", atre Turd.

www.dacoromanica.ro
 159

itarea Moscovitilor, Tarul ortodox din Moscova,

care printr'o departata strabuna avea sange bi-
zantin in vine si de aceia introdusese in armele
stapanitorului etuturor Rusiilorz vulturul imperial
al Rasaritului cazut in robia turceasca, dupa
aparenta vesnica, se folosi pentru intaia oara de
aceasta Imprejurare fa vorabila, ca sa se infatiseze
drept liberator al creslinilor subjugati. Agentii lui
aparura Inca din 1654 in Moldova, si tot asa In
Tara Romaneasca, cu foarte frumoase fagaduieli.
Matei, care era pe moarte, nu dete, fireste, nicto
as cultare unor astfel de insinuari viclene, dar
Gheorghe Stefan Incheie supt pecetea celor mai
mari taine un tratat cu trimisii Tarului, In care nu
se prevedea niciun tribut catre noul ocrotitor *i
totusi se fagaduia ajutor impotriva oricui, chiar si
a Sultanului, restituirea Bugeacului cu ceta tile sale,
care insa trebuiau intaiu sa fie cucerite, comert
liber, etc.'. In socotelile Domnului Moldovei se in-
seamna o mare cumparatura de blani de jder
pentru calugarul rusu, si In 1656 apar in Moscova
Mitropolitul Ghedeon si un functlonar subaltern,
ca sa iea In primire mull vilegiu comercial2.
Pe timpul razboiului CiCasa de Austria, care
izbucni curand dupa aceia, Grigore Ghica din
Tara-Romaneasca, Grec pe jumatate romanisat,
merse, ce-i drept, de doul ori cu ostile turcesti in
Ungaria, dar 101663 la Neuhausel si in 1664 la
Lewenz oferi crestinilor ajutoarele sale si fu mai
mult sau mai putin partas la Infrangerea cpaga-
nilor.. Dupa ce se inchei pace cu Imparatul la
' Cf. citata CAlAtorie a lui Macarie din Antiohia si Hurmuzaki, IX, p.
217-218, unde e vorba de destAinuirile mai tArzii ale detronatului Gheor-
ghe Stefan asupra acestui tratat.
2 Studii si doc., IV, pp. 244-245, No. 80; p. 265.

www.dacoromanica.ro
 160

Vasvdr, Mare le Vizir Ahmed Chiuprull, care inte-

legea ce insemna razboiul fara Intrerupere pentru
sustinerea Imperiului, Indrepta armele otomane
1mpotriva Poloniei, de si acolo era pu tin de c'd5-
tigat, dar mult de pierdut. Mid apol, dupa luarea
Camenitei (1672), se Intreprinse o noua expeditie,
*tefan Petriceicu, Domnul Moldovei, care visa re-
cucerirea Bugeacului si o ridicare generala a cres-
tinilor 1 din Balcani, ba chiar 5i o luare cu asalt
a Constantinopolui de catre o armata crestina,
trecu la dusmanf, pe cand Ghica-Voda, care-si trada
pentru a treia oara Imparatul, se lasa prins.
Printre ostile Marelui Vizir, care asedie Viena,
se aflau, ca de obiceiu, si trupe romnesti de a-
jutor, sr din pricina insemnatatii acestei mari in-
treprinderi, care trebuta sa restabileasca temutul
nume al Osmanllilor, aceste detasamente furti co-
mandate personal de Domni. *erban Cantacu-
zino, al Tarii-Romanesti, puse sa se ridice in laga-
rul sail o cruce, fara ca prin aceasta sa faca pro-
fesiunea credintii sale crestine. Cativa ani mai
tarziu, and el credea si mat tare In norocul sta-
tornic al crestitulor, incepu sa trateze cu Impe-
rialii, ca sa li Inchine In conditii anumite tara.
Prin calugari catoiici ca Antide Dunod, Dumont,
Antonio Stefani, episcopul de Nicopole, precum si
prin aventurierul ungur Ladislau Csdki, el oferi
Imparatului proviant si adapost, ba-i fagadui si
osti din principatul sau si-i ceru in schimb numal
pastrarea vechiului obiceiu al tarii, recunoasterea
dinastiei Cantacuzino In Tara- Romaneasca, pre-
cum si In Moldova, unde batranul Constantin Can-
temir, o creatura a lui $erban, nu voi sa urmeze
t Arch. ist., I, pp. 25-26; cf. lorga, Chilia i Cetalea-Albd, p. 236;
Studii fi doc., IX, cap. III.

www.dacoromanica.ro
 161

pe propria-i socoteala marile planurl ale acestuia

din urma, acordarea de apanagii familiei sale In
Banat si in Ardeal, i anc,rne fosta feuda a Am
lasului, pe care si Grigore Ghica o ceruse indarat '.
Mai ales nu trebtfa sa fie urcat tributul peste
50.000 de taleriise ceruse pe jumatate mai mult
i nu voiA sa faca declaratii care sa-I lege, mai
inainte ca ostile impel-rale sa se .fle in tara sa.
Dupa cateva luni, Viena isi pierdu rabdarea si
astfel inca in vara anului 1688 Germani. patrunsera
in Tara-Romaneasca, fan ca mai nainte sa se fi
incheiat un tratat. Aceasta provoca nemi liamirea
lui $erban, care i acum obtinu, dtipa cAteva sap-
tamAni, prin daitni si fagaduieli, departarea oaspe-
tilor rau vazuti si intoarcerea lor in Ardeal. 0
notia solie solemna, constAnd din do Cantacuz no
si alti doi boieri, dintre cari unul, Balaceanu, era
ginerele Domnului, trecusera chiar granita, (And
$erban, dupa o boala mai indelungata, a carii
causa multi boieri munteni o atribuira unei crime
din partea fratilor invrajbiti, muri la 29 Octon bre
168. Un trimis al lui se gasia pe vremea aceasta
la Moscova, unde in Decembre prirni de la cei
doi frati, cad domniau in coman, Tarii Ivan si
Petru, asigurarea in scris, de acurn insa cu totul
zadarnica, ca trupele moscovite, dupa cererea lui
Serban, se vor indrepta in primava a lui 1689
impotriva Tatarilor din Crimeia si Bugeac, si ca
Domnului muntean i se va trimete ajutorul ce i se
cuvine din pricina cuneia si aceleiasi credinte. 2
Urmasul lui, BrAncoveanu, facu multi ani poli-
tica recomandata de unchiul zau Constantin Can-
2 Torok-MagyarkOrt Allam-Okmnytdr, V, pp. 158-159.
I Polnoe sobranie zakonov, IV, pp. 591-594; tipArit in Sturdza, Acte
# doc., I.
11

www.dacoromanica.ro
 - 162
tacuzino, politica de cumpatare, dar practica, putin
stralucitoare, dar foarte folos toare. Cnd Imperialii
visitara si pe acest nou Domn in tara lui stoarsa,
careia ii impusera cheltweli unase, ba chiar adu-
sera cu d'ansii si pe pizmasul Balaceanu, Bran-
coveanu, cu toate ca era confirmat si de Impara-
tul crestin si de cel turcesc, se retrase din fata
lor si chema pe Tatari. Apoi puse in cunostinta
de aceasta primejdie pe generalul Heissler si cu
obisnuitele darun trimise sa I insoleasca pe cres-
tini !Ana la o granita si pe primejdiosii pagni
pftria la cealalta.
In anul urmator, Domnul muntean trebui sa pa-
trunda cu ()stile sale in Ardeal, pentru ca sa
deschida calea Turcilor, cari voiau sa realiseze
intronarea vanitost lui, mandrului, dar nenorocitu-
lui rege al Ungarier Emeric Tokoly. Acesta si
izbuti, cel putin in aparenta, dupa biruinta de la
Zernesti, in care Brancoveanu avu rriultatnirea sa
vada cazand pe neimpacatul sau dusman Bala-
ceanu ; prin aceasta situatia lui se intari. Dar nit
mult dupa Zarnesti, regele" gonit de Imperiali
vent In tara si vol sa -s'i aseze hraparetul si cos-
tisitorul sau lagar aici, la hotarul cloritului regat.
B(ancoveanu facu tot ce i fu cu putinta ca sa
s.'ape de oaspele nep ftit, si de aceia se apropie
zilnic tot mai mult de Germanii cari inaintau birui-
tori, pentru ca sa invieze din nou fata de ei po-
titica lui Serban. Imparatul rasplati fagaduiehle,
tainicele felicitari si rascumpararea prisonierilor
crestini prin aceia ca, in schimbul unei sume in-
semnate, oferi In 1692 Scaunul Tarii-Romaneti
tanarului fiu al acestui Serban, Gheorghe, ceia ce
mai tdrziu afla si amenintatul stapanitor al aces-
tui tron. Dar i dupa aceia, cu toate ca lingusia

www.dacoromanica.ro
 163

i daruia mereu pe Turci, el Intretinu bune relatil

cu Germanii; totui pana la un tratat care sa-1 lege
nu se lasa el ademenit i trimese Indarat pe a-
gentii acestora cu vorbe goale. De altminteri nu
numai cu Imperialii duse el aceasta politica pre-
vazatoare, in fundul careia licaria tottii o dra-
goste curata pentru cretinatate; pe el il Insufle
I a dorinta sa se libereze prin armele acelora,
dar totui el personal nu voi sa risce nimic i
nici sa piarda ceva din privilegille larii. Inca din
anul 1698, Brancoveanu trimise pe un negustor
grec la Curtea Tarului Petru, in care el, ca multi
alti supui turceti, vedea o ruda de credinta
ortodoxa", (grichischen Glaubens-Verwanten), cu
toate ca era foarte departe i un stapan de o
disc'plina prea aspra" (weidt endtlegen und ein
Herr von allzu scharfer Disciplin) i.
Negustorul, pe care-1 pndia la Intoarcere Dom-
nul vrajma al Moldovei, nu-i mantui numai
persoana, scapand astfel de neplacuta perspectiva
de a fi trimis la Constantinopole, ci i scrisorile
sale, printre care i raspunsul departatului, pu-
ternicului potentat, care scrisori InsA nu ni s'au
pastrat. N'ar fi pe placul acesteia (Curtii Aus-
triacer, se scria in Germania Inca din anul 1695,
daca Ruii ar ramnea pentru totdeauna la hota-
rul Moldovei i al Tarii-Romaneti". In Muntenia
veniau i alti negustori, cari nu erau In serviciul
Domnului i povestiau de uriaele pregatiri ale
stapanitorului moscovit, care-i adunase atdtea co-
rabii, soldati i tunuri, de acum slut sa se por-
' Rapoartele misiunii saxono-polone In Tara-Romaneasc din 1698,
In lorga Documente privitoare la Constantin-Vodd Brdncoveanu (Bu-
,curesti 1901), p. 6. Cf. prefata din Iorga, Operele lui Constantin Can-
lacuzino Stolnicul (Bucuresti 1901)
..
si acelaFi, Constantin Brdnco-
veanu, 1914.

www.dacoromanica.ro
 164

neasca pre mare la Tar igrad". Brancoveanu puse

sa i se traduca in 1698 Prognosticonul lui 0
Acxtelmeier, In ca; e se profeti ca se va Intemeia
noua Impara tie a Rasaritului de na tie ruseasca 2.
Cand, impreuna cu tin Levantin si un Albanes,.
aparu in Tara-Romaneasca un trimes al noului
rege polon,,de origine saxona Inca de mult Con-
stantin Stolnicul era in coresponderWa cu lablo-
nowski sl alte persona gli din Polonia , el fu pi-
mit foarte prieteneste si avu ocasia sa auda tot
felul de dorinti sl ilusii ale Domnului insusi si ale
celor doi unchi si sfetnici al sai, .graful. german
Constantin si Mihail Cantacuzino, dintre cad cel
din urma sta In frunlea micii ostiri a principatu-
lui in calitate de Mare-Spatar. Acestia erau de
parere, ca Polonii ar trebui sa atace Camenita si
sa se apropie de Moldova, st-i dadeau asigurarea
ca, in acest cas, adeca atunei cand trupele polone
se vor zarise addugia ca aceste trupe ar fi ger-
mane, si nu polone, Muntenii vor prtmi cu bucurie
pa noul lor suzeran crestin. Dar si acum, ca pe tim-
pul lui erban, totul atarna de pa trunderea os-
tint crestine in tara si aceasta, cu toata bunavointa,
era greu de realisat. Inainte cat si dupa marea
victone de la Zenta, Impertalii gasira alt camp de
bataie. Polonii insa, In acelasi an in care Wm..-
kerbarth se ducea spre Tara-Romaneasca, cereau
ambele Principate si Bugeacul, dar erau gata sa
se multameasca si cu Moldova sau, daca nu s'ar
putea altfel, si numai cu cetatile pe care oastea
regala le tinea ocupate. Astfel se ajunse in 1698
si 1699 la pacea de la Carlovat, prin care Casa
de Austria castiga foarte insemnata cetate de
1 Radu Popescu, In Magazinul istoric, V, p. 164.
2 lorga, Manuscripte din bib!. strdine, 1, pp. 25-26.

www.dacoromanica.ro
 - 1.65 -
munti a Ardealului, o tara cu tarani roman!, tar-
goveti sasi si brutali magnati unguri. Polonii,
cad- si intinsesera asa de mult arcul pretentiilor
lor, erau acum buni-bucurosi cu recastigarea Ca-
menitei.
Moldova isi avuse in timpul razboiului partea
ei de suferinte, mai mare decat principatul vecin.
Din cele paisprezece judete din vremea veche, i se
spunea lui Wackerbarth, numai patru mai sunt in sta-
panirea nevrednicului Domn. Aceasta era fireste o
exagerare, dar totusi Polonti aveau ln Moldova mult
mat mult pamant decat Germanii In Tara Roma-
neasca, fara ca pentru aceasta sa fi trebuit a se
face mai mari sfortari. Victoriosul rege loan So-
bieski rnantuise In 1683 Viena de primejdia tur-
ceasca ; Inca inainte de sfarsitul acestui mare an
aparu peste Nistru un detasament de soldati re-
gali pe langa boierit pribeg ti i candidatul lor la
tron, Stefan Pe ricei .u, tradatorul de la Hotin,
care pana acum traise in Po onia i probabil se
casatorise cu o Polona. Grecul. Duca, incun-
jurat de sfetnicii sai, se intorsese tocmai atunci
din expeditia netzbutita impotriva Vienei si se afla
Inteun sat la poalele muntelui, ca sa petreaca
sarbatorile Craciunului. Aici I descoperira dus-
mann ; ei luara prins pe slab aparatul bran si-I du-
sera la Liov, unde muri. Insa fata de Tatarii
cari aveau fnsarcinarea s ridice pe Scaunul dom-
nesc, ca repres ntant imperial- turcesc in Moldova,
pe nesatiosul Dumitrascu Cantacuzino, un alt Grec,
cavalerescul dar slabul si nechibzultul Stefan-
Voda nu-si putu pastra situatia. El o pierdu a-
proape tot atat de rapede, pe cat de usor o cis-
ligase; Tatarn se incartil ara in tara i jafuira
groazinc. De si Cazacit poloni, cu toata cam-

www.dacoromanica.ro
 - -166

pania norocoasa pe care o Intreprinsera impreuna

cu tovarasii moldoveni, nu se putura face stapani
pe cetatile Basarabiei sudice (1683), Polonii izbu-
tira sa puna mana pe cetatile nord- vestice ale
Moldovei, Suceava, Cernauti si Neamt, la ca-
re fu adaugita si puternica cetate de pe Nis-
tru, Soroca. In cateva manastiri si curti boieresti
se gasiau de asemeni Cazacii lor, pe langa lefegii
germani si joimiri doritori de prada. In zadar insa
Incerca Sobieski sa ocupe tot principatul, pentru
ca sa-1 poata pastra la incheierea pacii. in anul
1684 el veni numai pana la granita, unde se
ciocni cu trupe de calari turco-tatari, dar in 1686,
regele Isi putu face intrarea triumfala In Iasi, unde
multi 1i asteptau sosirea. gl-lospodarul), batrnui
Constantin Ca ntemir, care nu se aprindea prea
tare pentru o politica crestina, se strecura de a-
colo la Tatari, si, and Polonii ii visitara pe aces-
tia acasa la ei, nu gasira cleat o tara pustiita,
fara mijloace de hrana si fara apa. Urmarit de
dusmani, liberatorul Moldovei se intoarse toamna
Indarat, fara sa fi facut ceva de isprava. In anul
1691 totusi, el fu mai norocos si de data aceasta
pomenita parte de tara ajunse inteadevar In pu-
terea sa: la atftta se margenia insa tinutul ocupat
de crestini. De aici Incolo se intreprindeau temu-
rele podghiazuri, adeca expeditii de prada, pe care
le cumandau oameni Indrazneti si prin care cele-
ralte tinuturi erau mereu nelinistite. Prin expedi-
tia Impotriva Sorocai, Constantin Cantemir, care
cu toate acestea pricepea binisor procedeurile po-
liticei cu doua fete, Incerca In 1692 In zadar sa
se libereze. Supt steagurile sefilor de bande si ale
capitanilor poloni, se Imbulzira toate puterile ti-
nere, dornice de lupta, ale tarii, din padurile Bu-

www.dacoromanica.ro
 167

covinei, ca *i din vai, i nu mai putin urrna*ii te-

mutilor Orheieni, Lapuneni si Soroceni, cari da-
dusera i lui Duca destul de furca. Chiar din
Tara-Romaneasca venira vitcji fii de boieri, ca
sa lea parte la razboiul de harta, promilator de
prada. Ca i Miron Costin, multi, chiar boierii
mari, doriau conditii noua de viata supt suzera-
nitatea creOina, i probabil In cursul exilului sau
in Po Ionia, acesta redactase petitia catre rege,
prin care' se cerea un guvern oligarhic, cu pas-
trarea vechilor privilegii boiereti, complecta scu-
tire a claselor privilegiate de la Mitropolit si
Mare-Logofat pana la cel din urma mazil i
erbirea taranilor.
Dupa jnoartea lui Can'emir cel batran, Con-
stantin Duca se sluji de joimirii comandati de
capetenii pamntene, ca sa scape prin omor de
Turcii suparatori, ce-i apareau ca spion'. Antioh
Cantemir, fiul mai mare al raposatului Domn,
merse *i mai departe dect acesta. Cand,ln 1698
regele August se aprop'e cu o puternica oaste de
granita moldoveneasca, el li trirnise soli i-i oferi
supunerea Moldovei, 1ndata ce se va ocupa Bu-
geacul tatarasc, de care era stapAnit; totodata
10 reser va in ace-s-t---capent-r-u--tara-; o viitoare
situatie asamanatoare aceleia pe care o avusese
fostul stat litvan.2 Aceste conditil fura primite de
rege, dupa marturia unui cronicar moldovean,
care in astfel de lucruri e vrednic de crezare,
Neculcea. Incheiarea pacii din an& urmator za-
darnici i aici toate aceste planuri marl, *i Po-
lonii parasira, In sfftrit, fara nicio isprava,1Mol-

' Hurmuzaki, Supt. 118; pp. 151-153.

2 Letopisefe, 11, p. 260.

www.dacoromanica.ro
 '68

dova saracita, care n'a mai atins niciodata vechea

ei Inflorire.
Dripa pacea de la Carlovat, Domnii moldoveni
si nu mai putin Mtinteanul Brancoveanu, care se
amestecase mai mutt decat oricare altul In deasa
sch'mbare de Domni din tam vecina, ajunsera la
o mare neinsemnatate politica, ocupati hind cu In-
grijorare numai cu adunarea de bani pentru uratul
Imparat pagan. Nadejdea de a scapa de acest jug,
din .ce In ce mai apasator, ei totusi nu o pierdu-
sera Inca, si la multi dintre boieri aplecarea spre
crestini era mai tare decat la Domrlul Insusi.
Austria era ocupata pentru cativa ani cu asimi-
larea marii provincii rasaritene castigate, unde
magnatii unguri ridicasera fara sovaire armele,
si din aceasta parte nu se petrecu pentru moment
altceva nimic, decat ca se continua vechea cores-
pondenta tradatoare a Domnului muntean si a
unchiului sail Constantin. Dar Rusia, noua Rusie
moscovita se amestecase numai putin In ultimul
razboiu, Invatand cu acest prilej sa cunoasca prea
bine slabiciunile imparatiei turcesti. Carol al Xll-lea,
invinsul erou suedes, care nu voia sa se intoarca
nerazbunat acasa, staruia cu infocare In miserabila
sa resedinta moldoveana de la Vanuta, In apro-
perea Tighiner (Bender), pe parr antul raielei, pentru
un nou razboiu ruso- turc, care trebuia sa Impiedece
rapedea desvoltare In mate directiile a Imperiului
Ta rilor.
Domnii romani Isi luasera deja hotararile cu
privire la 'purtarea tor in razboiul ce ameninta.
Asa, Constantin Duca puse pe consulul ras, cate
se afla In drum spre Constantinopol, pe cneazul
D mitrie Galitin, sa-i boteze unul din fii . Mihai
Letopisete, 11, p. 275.

www.dacoromanica.ro
 169

Racovita, ce-i drept, un simplu boier de tara, dar

care dupa mama era intudit cu Cantacuzinii din
Moldova si care in urma banilor si a trecerii lui
Brncoveanu capatase de la Turci principatul,
trimise la sfArsitul celei de- a doua Domnii a sa,
Th anul 1709, o ambasada tainica la Invinga-
torul Tar Petry, in Chiev, pentru ca sal1 asigure
ia orice IntAmplare un loc de adapost '. Inca din
1707 traia la Curiea din Moscova David Corbea,
un om de incredere al Cantacuzinilor munteni, ca
-trmis al prevazatorului Brncoveanu ; au ajuns
chiar 'Jana la noi scrisori de-ale ministrului rus
Oolovehin cMre Mihail Cantacuzino i nepotul sau
Toma, care li Irma in slujba de cornandant su-
perior al ostbilor de tara, de Spatar 2 Turcii a-
yea' u Inca deplina incredere in Domnul muntean ; pe
/VI hai-Voda it mazilira pentru ca sa dea Moldova
lui Nicolae, fiul mai mare al dragoinanului Alexandra
iVlavrocordat '1 dnarul Grec era totusi evident prea
slap i prea strain ca sa poata apara o provin-
cie de granita. Acest gnd i amestecul Hanulul
dusera de fapt la numirea lui Dimitrie Cantemir,
care era acurn bine patruns de taptul ca viitOrul
va apartinea crestinilor, puterii, culturii i muncii
europene. El si B Ancoveanul primira tunci po-
runca de a se afla In ziva de Sf. Gheorghe a
anului 1711 cu cetele lor armate In fata Tighinei,
per,tru ca sa iea parte la pedepsirea increzutului
.M os co vit.
Dar degeaba ii asteptara. Domnul muntean ras-
punse la insistenteje Tarulut, ca i-ar da bucuros
.30 000 de oameni si pro viant indestulator, dar numai
Ibid., p. 291.
I A. Sturdza, Documents Brancovan, corespondenta ruseascg (nepusa
in comert; exemplar de la d. C. Brincoveanu).

www.dacoromanica.ro
 170 -
cu conditia acum cunoscuta, adeca abia atunci
and liberatorii vor sta ca invingatori pe pamant
muntenesc. De fapt el aduna o armata, ce-i drept
cu mult mai mica, dar totusi destul de insem-
nata ; Inn nu se misca cleat papa in valea
Urlatilor, de unde se putea incirepta tot atat
de bine sau Ind arat spre Capitala, sau pe campul
de lupta, sau chiar spre Ardealul mantuitor, dupa
cum ar cereo imprejurarile. Turcilor li trimise
bani, si astfel incetineala Jui nu se n ai facu oh-
servata ; carele de zaherea insa statezu gata
pentru acela care ar fi iesit mai tare din lt.pta
hotaratoare. Pentru ca sa impace pe , Imparatul"
rusesc, el trimise la Iasi pe un batran boier grec
Incercat, pe Gheorghe Castriotul, cu scrisori st
scuze orate. Dar, fara invoirea varului si stapanu-
lui sau, Toma Cantacuzino fugi pe la sfarsitul lui
lunie cu multi tovarasi, de langa Domn si aparu
In capitala Moldovei, ca sa intregeasca spusele
Castriotului. Toma conduse atunci un corp de
oaste ruseasca la Braila, unde se aflau depositele
turcesti, pe and Castriotul, care prin mij ocirea ne-
potului Patriarchului de lerusalim, Hrisant Notaras,
primise o insarcinare tainica si de la Turci, pentru
a-si sca pa stapanul, sta de capul Tarului cu pro-
puneri de pace, pe care Petru, dupa catastrofa
de la Prut, trebui sa le primeasca de voie salt
de nevoie. Cand Branco veanu primi vestea aces-
tui jalnic sfarsit al marilor planuri crestine, ar 9
spus glumind cu amaraciune, ca Osmanlaii trebuie
sa fie Invinsi cu altceva de cat cu pahare si
vutca,, si e bine do vedita observatia puternicult
Stolnic Cantacuzino: .si In haine nemtesti ramart
IVIuscalii tot Muscalix-.
In ce priveste pe foarte invatatul aDemetriusw

www.dacoromanica.ro
 - 171 -
Cantemir, el nu Imp lini niciuna din multele in-
sarcinari confidentiale ce i se incredintasera ; nu
aduna provisii, nu dete nicio Vire adevarata de-
spre miscarile inamicului si nu se ingriji de paza
si prinderea IntAmplatoare a lui Brncoveanu, cu
toate ca de altfel de multa vreme il socotia ca
dusmanul familiei sale. Din potriva, in cursul ier-
nii el trimise pe un Pricopie Capitanul la Impa-
ratul ortodox cu propuneri de-ale sale. Mai tarziu
Insarcina tot cu o astfel de misiune pe tefan
Luca, care intreprinse aceasta caiatorie de tra-
dare, supt pretext ca se duce in Polonia pen-
tru ca sa transmita unui functionar al regelui o
dorinta a Inaltei Porti. Luca porni la 23-24 Apri-
lie, si Inca de la 13 Petru Incheiase cu Pricopie
un prim tratat, In care mai ca nu e vorba de
altceva deal de proprietatea dinastiei Cantemir ;
aceasta sa stapaneasca vesnic Moldova, sa gu-
verneze chiar si pe boieri dupa plac si sa excl.-
cite darea dreptatii fara control strain; pentru
casul cand principatul va fi sa ramAie In man&
Turcilor, Tarul se indatoreste sa acorde sprijinul
sail Moldovei si stapAnitorului ei de 'Ana acum.
In timp acest Luca transmitea cu totul alte con-
ditii, care iesisera din consfatuirea cu bole-
rii ;ba acestia din urma trimisera viitorului pro-
tector o delegatie speciala compusa, din semeni
de-al lor, batrani si tineri, Imbracati militareste. In
luna lui Mai, monarhul rusesc iscali tratatul deli-
nitiv, care consta din paragrafe utopice, ce sunau
placut oricarui Moldovean : Rusia va purta chel-
tuielile de administratie ale Statului, va plati o pen-
sie Domnului si va da o solda pentru oaste; cle-
rul i toti actualii sau fostii dregatori boieri nu
vor mai plati nicio dare catre Stat, dar vor lual

www.dacoromanica.ro
 172

so$ina i desetina de pe rnosiile lor; boierli tre-

buiau sa ramana pe viata In stapanirea dregato-
riilor odata incredintate. 0 pedeapsa cu moartea
impotriva lor nu se poate pronunta decAt cu con-
simtirea Divanului si cu Invoirea Mitropolitului ;
laranii nu-si mai capata indarat libertatea, dar
-nu mai platesc Statului dari ; Domnul capata nu-
mai venitul ocnelor de sare si al targurilor, dar
va domni pAna la Dunare si va fi in sfarsit sca-
pat de Tatari; in tinutul sau nu se vor aseza
Moscoviti si nicio garnisoana moscovita nu va
ramAnea in cetaiile lui ; titlul lui va suna esingur
-staparntor., si el nu va fi vasal, ci eprieten. al
Allard Rusti . CAnd Cantemir afla a Rusii sunt
acum la 1\hstru si and avu in mana bani de la
dAnsti, el declara in sfArsit, printeo proclamatie
pe care o publica impreuna cu toate declaratiile
Tarului, ca el se rascoala Ca unul ce cunoaste
trecutul, el nu uita vechile tratate cu Poarta si
pt ne in lumina necesara neobservarea lor voita ;
vorbeste de buna vointa rrnparatului Petru Alex evici
-si cere fiecaruia care ar putea lupta sa vina la 15
lulie supt steagutile sale 2
Unul dup altul aparura a urn br gadierul Cro-
potov, Seremetev, favoritul Tarulut, i in sfArsit
-acesta insusi Petru gast personal o placere deo-
sebita in Domnul moldovean, pe care-1 nurni fiul
sau si pe care-1 satuta parinteste supt influenta
sampaniei. Boierii trebuita la urma sa se supuna
cu totli nevoii, desi batranul lordachi Ruset pro-
' yrimul tratat e publicat in culegerea IV ruseasc a tratatelor Sta-
fultn si de aici In Sturza, Acte fi Doc., I, p. 15 si urm., al doilea e
cuprins in Cronica lul Niculce, p. 305, imputernicirea lui Luca, trimes
-In Polonla, publicatA in editia lorga din Amira: Autentica Istorie di
Carlo XII (Bucuresti 1905), p. 23, nota 2. Cf. G. Bogdan-DuicA, In
Ruindnische Jahrblicher anul 1X.
2 Hurmuzaki, Supl. I ' pp. 396-399.

www.dacoromanica.ro
 173

testa energic la inceput impotriva neschim

barei Domnier. Oastea se mica acum mai de-
parte, de-a-lungul Prutului, dar ce se intampla
dupa aceasta e istorie st aina care numai cat s'a
petrecul pe pamnt moldovenesc. Pe Tar II erne-
ninta o capitulare 1 nu scapa de ea cleat prin
incheiarea unci pact nefavorabile. Dimitrie ajunse
Insa de acum inainte eruditul sfetnic al lui Petru,
se inalta pana la rangul d senator si membru al
Acaden ier i se casatori chiar in curand cu o
principesa moscovita '. Tara lui insa nu mai Insemna
pentru el decAt o amintire dureroasa i fu obieetul
preocuparilor lui $tiintifice, care privesc in cea
mai mare parte patria p erduta2.
Dupa ce Turcii poposira in 14, jar Tatarii na-
valira a pedepsitori, Nicolae Mavrocordat fu numit
pentru a doua oara Dornn al Moldove . Apol in
anul 1716 fu stramutat, ce-i drept nu fara Inter-
ventia sa, in Tara-Romaneasca mai bogata, uncle-
o indoita tragedie pregatise sfa'ritul Domnhlor
na tionale.
Brancoveanu se stricase de catava vreme cu
rudele sale Cantacuzine0i, dint e cari unii nazuia
chiar la Domnie; *i Stolnicul Constantin era acorn
Impotriva-i. Pe cnd Cantacuzinii pastrara vechile
lor relatii cu Imparatril rusesc 3, pusera in cuno*-
tinta Poarta de faptul ca Domnul este un mare
trada or, ca a nazuit la t tlurt austnace i le-a i
capatat, ca pune sa i se bdta rnonede cu chTput
sauerau medahi comemorative, ca i-a pus in
siguranta multi bani in strainatate, ca spioneaza

' V. despre Cantemir, Clobanu, In An. Ac. Rom. pe 1924 s1 Revistm

istoria pe acel an.
' V. cu privire la izvoare si critica lor lorga, 1st. lit. rom., II.
' lorga, Documentele Cantacuzinilor, p. 262 s1 urm.

www.dacoromanica.ro
 174

pe Turci, stapAnii lui, pe sama blestematilor de

crestini, etc. in saptamAna Patimilor din 1714, Con-
stantin, acum un om Incarcat de ani, fu ridicat
din Bucuresti si dus la Poarta, ca sa dea sama
de pretinsele sale nelegiuiri , sot e si copli, ginert
si nurori, ba si nepot i II insotira pe acest drum
al durerii. Dupa un lung si crud joc cu viata sa,
fu In sfdrsit decapitat ca un sarman om batrAn,
lipsit de toate, Imbracat cu camasa tradatorului,
Ingenunchind in drum in fata Sultanului, dupa ce
sangele copiilor sai cursese in fata ochilor sai
obositi.
Urmasul fu Stefan, fiul Stolnicului. Fratele a-
cestui Stolnic, Mihai, ar fi vazut de sigur mai
bucuros in locul lui ca Domn pe Moldoveanul
114thai-Voda Racovita, cu care acum era Incuscrit.
De aceia, din nou ajunsera la Constantinopol invi-
nuiri veninoase, si iarasi ele-si atinsera scopul.
Stefan- Voda si tatal sau calcara pe urmele san-
geroase ale familiei lui BrAncoveanu, si in lunie
1716 fura zugrumati. Pentru ca jocul acesta sa
aiba odata un stArsit, IV pierdura la urma si pail-
torii, dupa cdteva saptamAni, capetele, si anume
la Adrianopol. Mihai Racovita porni ca Domn nou
al Moldovei, pe cAnd Nicolae Mavrocordat capata
Tara- Romaneasca 1.
Nicolae Mavrocordat se trngea prin vestitul sau
tata, care fusese medic la Padovadar se bucura
de faima si ca scrntor si om politic,dinteo fa-
milie .nesiotica., din insula Chios; prin urmare nu
era Fanariot si ca origine nu facea parte din rAndul
Orecilor din Capitala, care isi stabilisera locuinta
In vestita suburbie a Fanarului, de unde isi urziau
' Cf. lorga, Operele lui Constantin Stolnicul Doc. priv. la Bran-
coveanu i Vol. II, din 1st. lit. rom.

www.dacoromanica.ro
 175

intrigile ili adunau bani i onoruri. Dar nu ca

fiu al Marelui Dragoman, al secretarului Porta
sau & Eur.4trom nu ca un bar bat care avuse singur
o bucata de timp skjba de talrnaciu, ci ca urma
al vechilor Domni nationali romani voia sa apara
Nicolae-Voda, care in titulatura sa terse numele
de Mavrocordat i, potrivit cu regula de Curte
obinuita in principate, se numi Nicolae Alexandru-
Voda. and un boier muntean, Radu Popescu,
scrise din porunca lui o compilaiie a cronicilor
nat onale de pana atunci i continua povestirea
acestora, el incepu capitolul asupra nouii ere a
lui Mavrocordat cu o frasa care se ocupa de
genealogia patronului sau'. Cetitorul netiutor afla
de aco o, ca Nicolae, Grecul, e nepotul batranului,
marelui Alexandru al Moldovei, pentru ca mama
sa, Sultana, era fiica Doarnnei Casandra, care a vu-
se de tata pe Ilia2. Un alt boier de la Curtea
lui, Constantin Vacarescu, precum i fiul lui lor-
dachi Ruset, Nicolae, pusera i ei maim pe condeiu,
ca sa dovedeasca obaria romana a augustului
lor stapan 3. Nici elriucauta ma putin sa invaluie
cu cea mai mare ingrijire caracterul sau strain:
invata limba tarii, i, pentru ca sa poata ceti ope:
rele istorice care se scrisesera inteinsa, porunci
adunarea lor i puse sa le continue. Romanii Ni-
calae Costin, eruditul, dar putin inzestratul fiu al
lui Miron, i Radu Popescu, care se tragea din-
tr'o veche famille munteana inrudita cu Balenii,
nu fura numai panegiri0ii sai literari, ci statura
i printre cei dintaiu in Divanul sau domnesc. Cu
1 Magazinul istoric, IV, p. 39 si urm.
' Cf. Legrand, Genealogie des Maarocordato (Paris 1886) in 8o
a doua lucrare cu acest titlu apku in 1900 si A. G. Mavrocordato, in
Arch. soc. st. fi lit. din Iai, V, p. 170 si urm,
8 Iorga, 1st. lit, rom., li, Cf. Convorbiri literare, an. 1904, p. 871.

www.dacoromanica.ro
 176

toate ca-si Indrepta atentia spre i tipo-

coh1e
grafiile greceti i cu toate ca el Insusi Imbogatt
hteratura neamului su cu cartea rept zaOrizcivrtov i
alte cateva scrieri mai mici, nu poate fi socot t
ca rem esentant al influentei grecesti dupa un Bran-
coveanu, care se ostenise inti'atat pentru raspan-
direa culturii in singura limba posibila pentru
Intreg Rasaritul crestin. Hrisant Notara, care-
ajuta cu sfatul sau Intelept, era tot atat de putin
dedat exclusiv grecismului In inalta scoala a Mol-
dovei de la Sfantul Sava, propovaduiau, pe langa
cel dintaiu didaskalos grec i until slay i altul roman
i toti trei erau piatiti din caseta domneasca. Supt
Nicolae Alexandru-Vcda aparu la Iasi c Litur-
ghie in limba nationala. Printre invataturi e p,e
care le dete fiului sau, tot atat de Invatat, Con-
stantin, se afla i aceasta, ca trebue sa si dea
osteneala sa aduca pe cat se poate mai putini Grec.
In Principate.
Si acest fiu, Constantin, fu un zelos sprijinitor
al culturii; el adaugi la marea biblioteca a familiei
pe care mai tar= insa, silit de Turci, trebui s'o
vanda 1; se ingriji In special de scoli si nu uita.
sa plateasca dascalului roman de la Scoala Dom-
neasca din Iasi. El voia sa faca tagma preoteasca .
demna de inalta ei menire si de aceia nu se dete
Indarat de la o constrangere care trezi multe ne-
multamiri. Preotii trebuira sa asculte predici as-
pre si sa se supuna la un control ; cine nu vo'a
sa asculte de poruncile sfatuitorului Stapan ; nu.
platia ca pedeapsa numai un &cat pe an, care se
Intrebuinta la Intretinerea scolilor, ci si greaua st
foarte injositoarea dare a taranilor, bind de fard.
Catalogul ei 1-am dat In An. Ac. Rom. Rom., XXXV1 p. 133 1urm..

www.dacoromanica.ro
 177

Pe rand dcmni in Moldova, el Intemei o tipogra-

fie pentru cartile bisericesti la Radauti i hotari
sa se intrebuinteze in biserici numai carti pe inte-
lesul tuturor, pentru ma ntuirea sufletelor i pentru
inaintarea culturii.
Grigore Ghica, un al treilea Domn, .fanaricta,
care a domnit una dupa alta in ambele principate,
era nepotul lui Nicolae Mavrocordat, cad se nas-
cuse din sora acestuia. Tanar placut, care ardea
de dorinta de a Inv a ta totul si care, ca fost mare
dragoman al Portii, stapania mai multe limbi orien-
tale si eurcpene, Ghica invata cu usurinta si
.moldoveneasca)", pentru a ajunge un bun principe
si a fi in stare sa lea personal cunostinta de
toate. De scoli se ingriji la fel cu cei doi Mavro-
cordati i hotara ca numai acei fii de boieri cari
si-aa castigat in .Museu sau f<Academie) cuno-
stintele necesare, sa poata intra In cariera drega-i
toreasca. in tara el era fail Indoiala iubit,
nimanui nu-i da prin gand sa aduca ponos aces-
tui urmas al adevaratilor Domni romani, ca e un
incorigibil Grec storcator,
Afara de cei numiti, au mai domnit In intaia
jurnatate a asa-numitei epoce fanoriote Inca doi
Mavrocordati. Cel dintaiu a fost loan, Caimacam
in Moldova dupa tradarea lui Cantemir si urma-
sul fratelui sau Nicolae, cand acesta fu surprins
de Germani in Capitala sa i tarat la Sibiiu (1716) ;
barbat frumos, ceva mai putin invatat cleat
fratele sau, dar bland si milostiv, asa ca tara
Intreaga IL planse cand rnuri in Muntenia, dupa
o scurta Domnie 1718 Al doilea era un frate al
lui Constantin, un tartar rasfatat, care nu era bun
de nimic, nici de bine, nici de rail. Apoi vin in
consideratie fiii lui Grigore Ghica, Matei si Scar-
Aton:a poporulni rcmcinese. ni. 12

www.dacoromanica.ro
 178

, cari de asemeni nu se distinsera prin nimic.

Un al patrulea Ghica. Alexandru, era fiul, abia a-
dolescent, al lui Scar lat. Un al cincilea, Grigore,
era fiul unui alt Alexandru, care luase parte ca
Mare-Dragoman la tratativele premergatoare pacii
din Belgrad (1739) si fusese decapitat din pricina
unor ascunse intrigi politice. Acest de-al doilea
Grigore Ghica Intrecu de sigur prin talent, daca
nu prin noroc pe cel d'intaiu Grigore Matei muri
linistit la Bucuresti, pe cnd fiul decapitatului
srarsi la Iasi In 1777 printr'un asasinat politic.
Acesta din urma fu restauratorul Inaltei scoli
de la Iasi, indeplini punctual poruncile Impara-
testi ce i se dadeau si in schimb primi odata chiar
acordarea Domniei pe viata. In capitala sa moldo-
veneasca puse sa se faca frumuase cladiri publice,
intemeie o fabrica de postav In Moldova si atrase
Intrinsa mesteri straini, acorda fiecarui boier un
venit hotarAt si pregati astfel un sfarsit haosului si
abusurilor de 'Ana acum Controla personal toata
administratia financiara, asa ca supt dnsul dis-
parura toate jafurile nenorocite. Un mai bun ad-
ministrator n'au avut de sigur nici Moldova i nici
Tara-Romaneasca In acest al XVIII- lea veac, ju-
decat In mare parte asa de pe nedrept.
Mihai Racovita, care fusese de doua ori Domn
al Moldovei, ajunse si a treia oara la Domnie, pi
apoi Inca de doua ori in Tara-Romaneasca. Cei
doi fii ai Jul se bucurara de aceiasi cinste, de a
administra grAnarele dunarene pentru Sultan.
Constantin se distinse printr'o mare dragoste de
bauturi spirtoase i chiar se si prapadi din pri-
dna aceasta. Stefan Insa a fost, ca i raposatul
P. RaFanu. Lefile i veniturile boierilor Moldovei 1887). Cf.
lorga, Istorla comerfului, II, i Istoria mestqugurilor, Bucure0 1925-6.

www.dacoromanica.ro
 - 1.79 -
sau tata, care in ultimii lui ani favorisase mai
mult chiar cleat Domnii greci clientela greceasca,
un om fara caracter. Alti membri ai acestei putin
inzestrate familii au trait ca beizadele constantino-
politane, ca fii de Domn si mai tarziu chiar ca
simpli boieri pamanteni.
In sfarsit, in anul 1758, printr'o intriga din Cons-
tantinopol, primi tronul moidovenesc, fara sa-1 fi
cerut, vechiul dragoman al Portii, loan Callimachi,
fiul unui mazil din tinutul Orheiului si al unei femei
din Cmpulungul bucovinean, care la ince put se che-
ma Calmasul si invatase latineste in scolile polone.
El se arata om cinstit, nesuparator, si tot asa si
fiul si neinsemnatul sail urmas, Grigore, caruia
ii era menita in 1769 o groaznica moarte 'n Inc hi-
soarea imparateasca.
Daca privim acum sirul tuturor acestor perso-
nalitati, unele distinse, aitele pierdute in umbra
mediocritatii, atunci e usor de recunoscut ca ni-
mic nou nu se schimbase privitor la numirea Dom-
nilor. Inca din veacul al XVII-lea, si nu tocmai
spre sfdrsitul lui, se ureasera pe Scaunul dom -
nese oameni earl, ca Gratiani, nu erau de origine
ilustra si cari nici nu-si dadura osteneala sa o
simuleze. In aceasta era, care nu e ponegrita
ca fanariota", intftlnim din contra 0 eci curati,
cari fara vre-un drept, dar si fara vre-o preterit e,
pe care li o putea da meritul sau talentul, au
primit demnitatea de Voevozi. Sa ne gAndim nu-
mai la Dimitrie Cantacuzino si la Antome Ruset, si
nu in ultimul rind la Ghiculesti, la Rumeliotul Duca,
ai carui parinti platisera Inca haraciu Spahiului,
proprietarul satului lor. Tot in aceasta epoca, nu
mult dupa moartea lui Matei-Voda, a oclraslei
Basarabilor si a lui Vasile Lupu, care Isl. pusese

www.dacoromanica.ro
 - 180
in legatura genealogia cu Aron-Voda, au fost
numiti Domni cari, apartinnd unei familli boiere-
ti sau uneia neboiereti, nu puteau arata nick>
genealogie i nu catigasera nicio biruinta asu-
pra unui rival. Aici am putut pomeni i pe Istrate
Dabija, un batran bonhomme, care- i bea cu mai
mare placere vinul zilnic din urcioare de lut de-
cat din cupe de cristal sau de aur, un Antonie-
Voda din Popeti, batran copilaros, caruia boierii
1i stabilira o pensie zilnica, o nafaca, pentru intre-
tinere i care punea pe fiul sau Neagoe sa con-
tribue cu o mai mare parte la cheltuielile zilnice
ale Curtii, pentru ca el, Antonie, era vacluv, pe
L:and fiul avea o sotie, a carii intretinere costa
i ea ceva, apoi Constantin Cantemir, fost ofi-
ter polon, din sange de mazil, barbat care a -
bia invala sa iscaleasca mecanic, 1 In sfarit Mihai
Racovita.
Ce intalnim in schimb in veacul al XVIII.lea ?
Domni cari, ca Mavrocordatii, vorbiau de stramo-
ii lor princiari romni, altii, ca Ghiculetii i Ra--
covitetii, ale caror drepturi la Domnie scoboara
mai departe dect mazilirea lui Cantemir i o-
morurile din 1714 i 1716; i Inga ei sta crioua3-
familie a Callimachilor, ai carii membri erau tot
aa nite mazili moldoveni, cum fusesera Inaintea
lor Dabija i Cantemir.
Se mai vorbete apei, pentru a caracteriza a-
ceasta epoca, de o favorizare a elementului gre-
cesc, de o cretere a darilor i de progresut
stoarcerei sistematice a taranilor. *i aceste lucruri
merita o cercetare mai deaproape.
Ca Dornnii din veacul al XVII-lea, i cei din al XVIII-
lea intretinura a gen ti la Poarta, capa-chehaiele. Cnd
n'avea bani, nici trecere, nici energie i nici Domnut

www.dacoromanica.ro
 - 181 -
ocupatie, atunci acest agent, de obiceiu si acum un
Orec constantinopolitan, un Fanariot, ajungea diri-
guitorul tuturor afacerilor, tutorul, ocrotitorul si
Imputernicitul Domnului csau. Nicolae Mavrocor-
dat, fiul sau cel mai mare, precum si Grigore Ma-
tei si Grigore Alexandra Ghica n'au avut fireste
nevoie de astfel de ajutoare-stapani; ei erau sin-
guri stapani pe Vistierie si intretineau singuri le-
gaturi cu lumea turceasca. Altfel sta casul insa
cu foarte tinerele beizadele, cari erau copilarosi
si stricati, ca de pilda fiii celui d'intaiu, Grigore,
si nepotul sau, ca si nenorocitele odrasle ale
batranului Racovita. Domni saraci, cum erau in
cel mai mare grad Callimachii, aveau de asemeni
nevoie de un sprijin si trebuiau sa asculte cle in-
dicatiile aceluia care li mijlocia imprumuturi. Asa
se nascu purerea unui Basa-Mihalopol, unui Gheor-
ghe Flatmanul si unui Stavrachi ; cel din urma era
un Grec foarte serbatorit, care in 1765, din po-
runca revoltatului si lacomului Sultan, plati cu
moartea prin streang bogatia, mandria si intrigile
sale. Alexandru Sutu fu si el spanzurat ; Nicolae
Sutu era cat pe aci sa ajunga la tinta dorintelor
sale ; el inainta pana la dragomanatul Portii, fu fac-
tor hotarator in toate afacerile romanesti si con-
silie razboiul impotriva Rusiei ;*plati insa cu moar-
tea, lir 1769, sfarsitul nenorocit al acestuia. Dar
acesti mad Greer nu sunt, cum am mai spus,
o aparitie noua, aducatoare de nenorociri ; ei con-
tinua numai lungul sir deschis de Mihai, cfiul
Dracului. (Saitanoglu), acest puternic Cantacuzin
care insa murise si el de streang.
Nici de un amestec mai mare In administratia
/arii nu e vorba. Se poate chiar afirma ca acum
ei lucreaza si mai cu bagare de sama. Nu se mai
poate mentiona o purtare ca aceia pe care o ma-
www.dacoromanica.ro
 182

nifesteaza Tzukalas, Sophia li sau Balasachi. Und

Stavrachi veni in Moldova ca sa urmareasca per-
sonal strangerea darilor, locuitorii din suburbiile
Iasului II alungara cu asa furie, Meat nu s'a ma
Intors niciodata. Nicolachi Sutu Iccui ce-i drept
catava vreme pe langa protejatul sau Grigore
Callimachi, dar parea ca-si vede numai de sluj-
ba i cruta susceptibilitatea colegilor sai rc-
mni. Ca si inainte, Grecii ocupau i acum numai
anumite dregatorii, pe cea de Postelnic si de Vis-
tiernic ; asa incepe pe pamnt romanesc cariera
unui Constantin Moruzi si a unui Akxandru lp-
silanti, cari ambii mai thrziu, Intr'o nova perioada
a erei fanariote, ajung Domni. Micile animale
de prada se gasesc, intocmai ca i In pretinsele
tirnpuri mai bune, printre slugile domnesti, unde
puteau face paguba putina, sau numai In ocupatii
secundare. In genere, Grecii stint cu afar mai bine
represintati, cu cat Domnul se pricepe mai putin
In afacerile Domniei. Trebuie sa se releveze si fap-
tul ca, tot ca mai nainte, Tara-Romaneasca
adapostit mai multi Greci declt Moldova. In
sfarsit sa nu se uite ca de regula Grecul nascut
dintr'o mama romanca a pierdut Inca din a doua
generatie pecetea straina, chiar daca poarta
mai departe numele strain. Aceste Inrudiri intre
Greci si Romani erau un fenomen foarte des, si
incapabilul favorit al Grecilor, Stefan Racovita,
care, ca si raposatul sau frate, ridica impotriva-t
gloatele Bucurestilor, ca sa le linisteasca, dete un
decret, prin care opreste incuscrirea familiilor
nationale cu Greci2.
' Miscarea se thcu Impotriva inchiderii until boier ptimantean, de la care
Carmuirea cerea bani. V. lorga, in An. Ac. Rom., an. 192.
Cronica cuprins in Genealogia Cantacuzinistilor si decretul Insusi pe
care l-a publicat d. 1. Bianu in Revista Noud, III, p. 302 si urrn.

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL II.
frinantele Statului, ineercarile de reformg 0 dArile.
I. Imposifele. in ce priveVe inmultlrea i cre--
terea impositelor, aceasta nu se poate tagadui,
cad doar din veacul al XVI-lea sarcinile Tari lor
romane devenisera din ce in ce mai apasatoare.
Statul turcesc se organizase din ce in ce mai mult
pe abusul puterii publice i, cu cat iimpul trecea,
cu atat mai mult se adresau Principatelor duna-
rene pen tru indestularea nevoilor imparatiei, precum
0 a nesatului marilor i micilor demnitari 0 a
parasitilor de Curte. Razboiul slant nu mai aducea
nicio prada; favoarea Portii nu mai era cumpa-
rata cu daruri scumpe, multe provincii erau lipsite
aproape de orice insemnatate pentru Vistieria im-
parateasca, pentru ca pe incetul se smulsesera din
Intreg, iar puterea *i inteligenta lipsiau pentru a
se impotrivi cu masuri energice acestui proces de
descompunere. Raiaua dunareana ajunsese cu vre-
mea singura hranitoare a Imperiului, jar cheltuie-
lile Statului in decadere le purta sarmanul i chi-
nuitul taran roman. Chiar cei mai buni carmuitori
trebuira sa se dea tnvin0 in fata acestei necesi-
tati de neinlaturat. gOrecul. trebuia sa ceara
ceia ce i se pretindea i lui de catre Turci i, pe
langa aceasta, lasand la 0 parte intretinerea Curtii

www.dacoromanica.ro
 184

sale, tot ce-i era de nevoie ca sali pastreze Domnia

prin daruri catre toll puternicii din Constantinopol.
In fond, totul atarna numai de intamplare i de dis-
positia momentana a acelora cari tocmai atunci
tineau franele Imparatiei turce0. Lipsia orice sta-
tornicie, orice siguranta ; odata, aa scriu in anul
1769 boierii moldoveni comandantilor rqi, domnii
luau mai mult, altadata mai putin, caci mmic nu
era neschimbator1.
Pe de alta parte, printr'o veche traditie se sta-
bilisera izvoarele veniturilor domneti, adeca ale
Statului : stravechea capitatie, darea .pe nume,
se culegea pentru a plati birul, de cand exista
un tribut, i afara de aceasta Domnul avea dreptul
patriarhal ca, din fiecare produs al tarii, fara deo-
sebire daca satul in chestie era liber sau apartinea
vre-unui boier, unei manastiri sau unei episcopli,
sa iea dijrna. Ca i inaintaii lor, dependenti i
ei pana la 1774 de bunul plac turcesc, .Fanario pi.
nu aveau nici ei alte mijloace, de care s'ar fi putut
sluji ca sa-i multamias a pe stapani. Pe lainga
acestea ei erau, ca i inalntaii lor, tot aa admi-
nistratori buni sau rai ai finantelor Statului.
Portii i s1ujb41or ei, aveau sa li dea Domnii ro-
mani din veacul al XVIll-lea ceia ce se va enumera
mai jos. Nu puteau refusa mmic; numal cdtiva
prrvilegiati printre dan5ii avura curajul sa ceara
o scadere a pretentiilor prea mari, dar numai in
rare casuri *i in masura mica au isbutit.
in primul rand trenula sa se dea tiibutul. In
Tara-Romaneasca el se urcase la o suma mare,
de neindurat Inca supt carmuirea, in alte privinti
norocoasa, a lui Branco veanu, i in zadar facura
' Archiva Romaneasca I, p. 147.

www.dacoromanica.ro
 - 185 -
urmasii acestuia Incercarea sa desflinteze cadaosul*
pe care el trebuise sa-I Incuviinteze. Nicolae Ma-
vrocordat isi intrebuinta toata influenta sa si plati
100 de pungi, numai ca sa obtina scaderea do-
bnzii ; la urma trebui totusl sa se trimeata con-
tinua, anual, suta de pungi ceruta '. Pe langa tri-
but, el trebui sa plateasca, intocmai ca si vecinul sau
din Moldova, mucarerul, pentru ca sa i se Inoiasca
Domnia in fiecare an : micul mucarer" se ridica
pentru Tara-Romaneasca la 50.000 de lei, adeca
taleri pe socoteala turceasca, pe cnd un Domn mol-
dovean avea de dat numai pe jumatate, 25.000 de
lei 2. Fiul lui Nicolae, cu toate ca personal nu era
un om lacom, trebui sa puna pe grumazul apasatei
tari noi poveri ca sa ramana Domn; concu-
rentul sau fara scrupule, Mihai Racovita, ridicase
mucarerul 'Ana la 250.000 de taleri, dar acesta este
de sigur mucarerul mare., pe care fiecare Voevod
treb_na sa 1 trimeata dap Domma legala, de
tret ani, pentru ea sa primeasca un nou steag Im-
paratesc printr'un nou Aga de intarire, Schemniagasi.
Constantin dovedi Imparatului ca el nu-i mai putin
zelos decdt acel batrdn sl siret Mihai, si fagadui
Inca o noua dare, geaigeaua (Tcceca) ca dar pentru
persoana Imparatuiui, pentru tesaurul lui perso-
nal : astfel se stoarsera Inca 500.000 de lei
anual si bine Inteles ca si Inaltil demnitari ai Por-
tii trebuira sa primeasca partea corespunzatoare
pentru favoarea si serviclile lor3. La a noua re-
' RaJu Popescu, in Mag. ist., IV, p. 121-22.
2 Cf. Descriptio Moldaviae, p. 111-112, si Genealogia Cantacazinitor,
p. 502.
3 Genealogio, p, 503 Aceste deelaratii, pe care deputritia romanA le
facu imputernicitului rus la 1772, in timpul congresului de pace : s'au
pstrat in Memorlul pe care Mihai Cantacuzino 11 prezinta Carmuirei
rusesti si care apAru in greceste in 1 t- 06 la Viena prin frmii Tunusli ca

www.dacoromanica.ro
 - 186
gulare a granitelor, pe care de altfel Turcil du-
nareni din veacul al XVIII-lea le observau cu mai
putina ingrijire deck cei din al XVI-lea, ca si pe
basa dovezilor scrise si orale adt se, cateva petece
de pamnt $1 insule trecura la Principat, dar pentru
aceasta, dupa vechiul obiceiu, se ridica si tributul
cu 2.000 de lei. Din mosioara Odaia Vizirului, c 10-
gata in 1690, ale carii venituri se cuvernau Marelui-
Vizir de atunci, pastorii si laranii turci nelinistiau
toata jumatatea rasariteana a Tarii-Romanesti :
Scarlat Ghica socoti ca e practic sa reca'stige
acest cuib tulburator de pace, si aceasta insemna
din nou pentru bietii tarani rornani o urcare a
tributului, cu 25.000 de taleri.
Dar aceasta tot nu era Inca destul. De cAnd cu
decaderea puterii turcesti, nu mai sosiau atat de
des si asa de regulat ca in marea perioada de
cucerire, din Marea Neagra sau Egee la Constan-
tinopol galerele Incarcate cu gilt], caci reaua ad-
ministratie favorisa si conruperea functionarilor.
De aceia hranirea stapanilor cazu tot mai mult
In spinarea raielei de la Dunare, si, pentru a avea
un pretext, se cerea in mijlocul pacii provisii de
grne pentru razboiv, zaherea, ba chiar pentru un
lagar neexistent. De alttel, destranatii negustori de
grane asiatici, Lazii putin folositori tarn, nu mai
yin acum primavara cu corabiile lor la Galati pen-
tru Moldova si la Braila pentru Tara- Romneasca.
Domnul Tarii-Romanesti era din potriva, indatorat
sa trimeara la un timp hotarit spre porturile de la
Dunare, pe cara in hiriate, cam 30 000 de chile din
Principatul sau, care era mai bogat decat Moldova.
Pretul trebuia scazut din tribut, dar aceasta de
latopta Tip BXwijcw precum si in Mnioires sur la Valachie" ale Ge-
neralului von Blauerl (Frankfurt. Leipzig 1718).

www.dacoromanica.ro
 187

regula se uita. Birnicii aveau libertate O. dea a-

ceasta zaherea In natura, dar atunci era In pri-
mejdie sa-si vada reclamate de catre functionarii
turci produsele sale ca stdcate sau neindestulatoare ;
se mai putea insa plati Domnului costul lor, si a-
ceasta era mai obivtuit. Cu vremea aceasta ne-
dreapta contributie de razboiu fu Inca dublata '.
Moldova, in timpul lungului, greului si pustilto-
rului razboiu cu Polonia scapase de obinuitele ei
greutati. Insa, dupa pacea de la Carlovat, princi-
patul, care nadajduise o suzeranitate crestina,
trebui sa-si reiea vechile indaloriri. Despre o cres-
tere a tributului, a mucarerului, nu e vorba aici
in cronici ; se dadea numal vechiul haraciu, pe
langa darurile in bani, blanuri i alte lucruri, la
marea serbatoare a Bairamului, .Pastele moham-
medanz, peschesul Bairamului. Totusi, o alta po-
vara afara de cele vechi se impuse pe umerh i
asa destul de incarcati ai locultorilor sa testi. In
urma ultimelor intamplt ri din razboiul cu Polonia,
in urma navalirii ruseti i a planurilor crestine
de conspiratie, Turcii intelesera de ce mate va-
loare era o granita rasariteana bine asigurata a
Imparatiei europene. Ceta tile din timpul lui Soli-
man i dinainte de dnsul, de la Nistru si de la
Dunarea- de-jos, fura de aceia din nou Intarite i.
dupa o asa zisa expedirie contra Poloniei, Seras-
cherul porunci, in 1713, insotitorului sau Nicolae
Mavrocordat sa readuca Inteo stare mai buna
vechile ziduri ale Hotinului ; el insui ramase a-
colo ca Pasa si alipi o buna parte din tinutul
margina la cetatea anexata. Curand dupa aceia
pe Soroca o ameninta odata intrarea unei gar-
1 Izvorul arAtat mai sus.

www.dacoromanica.ro
 188 -
nizoane turcesti se muta granita de Miazanoapte
a Statului tataresc din Bugeac pe socoteala tarii,
i pretuitele ajutoare de razboiu ale Turcilor cas-
tigara, In conditii pe care astfel de oaspeti nu e-
rau In stare sa le pastreze, o sfoara din pamn-
tul basarabean lunga de treizeci si doua de ceasuri,
dar larga numai de doua. Aceasta duse iarasi la multe
neplaceri i pustiiri. De acum Domnilor Moldovei
li mai cazu si sarcina sa ingrijeasca ei cu proviant,
cu tot felul de fabricate apusene, cu lemne, etc.
pe mai marii Tatar lor, si mai ales pe acum pu-
ternicii i foarte influentii Pasi de Hotin si Ben-
der, precum si De sabordonatii lor, comandantii
din Acherman, Chilia si Ismail, ba chiar si pe cei
din departatul Oceacov. Intr'una alergau olaci,
slujbasi i soldati de la Galati spre aceste puncte
de granita, serhaturile, i din Hotin, Bender si alte
cetati spre porturile dunarene. De aceia mereu
erau daruri de facut, mosafiri de gazduit in hanuri
turcesti, beilic. In Casa domneasca. din Iasi sau
la conace (de la turcescul konak) cu tot felul de
lucruri pretioase, necesare sau de prisos, si de
procurat cai i insotitori pentru calatoria cu posta
menziluri, iarasi un cuvnt turcesc.
Dar pentru Moldova si Tara-Romaneasca nu
doara aceste exploatari, dintre care unele intea-
devar nu puteau fi prevazute, eru boala fara leac,
b3ala care consuma macluva si viata. Ea proie-
nia mai degraba din totalisarea sumelor ce apar
in socoteli: darurile fata de Turci, pocloanele fata
de persoane stiute,, astfel de persoane fara
nume, stiute nurnai de Domn, bani cari por-
niau la Constantinopol pentru achlarea vechilor
dotorii, sineturi sau sume care erau cerute de a-
gentii din Capitala. Era marele nesat a-toate-

www.dacoromanica.ro
 189

stapanitor, nesat nerusinat, care nu cunoaste nici-

un hotar al omeniei, al moralei si al propriului in-
teres adevarat, din partea tuturor celor, mari $i mici,
cari numai pe basa credintii lor rnohammedane soco-
tiau Ca au dreptul sa puna la munca pentru ei $i
pentru lene$ul lor lux ordinar nesfarsita multime
a crestinilor fara drepturi. Cine putea socoti aici
incalculabilul ?
Dar tot acest incalculabil trebuia totusi plMit
in clipa In care era cerut, caci usor se gasia doar
un alt .Grec, care fagaduia sa deie si mai mult.
Pentru a aduna suma ceruta, Domnul avea la
indemana In primul rand vechea dare, birul, care
se incasa in epoca Fanariotilor ca si mai inainte.
Birul nu avea un hotar de cre$tere, si se luase
Inca de mult obiceiul ca, pe lnga suma obi$nuita,
sa se mai impuie un a daos, and cererea Impara-
teasca intrecea suma obisnuita, si ace sta era mai
totdeauna casul. Cel d'intaiu Domn roman care, din
motilre----rrobile, incerca sa aduca ordine In aceasta
situatie Incurcata fu Antioh, fratele mai mare al lui
Dimitrie Cantemir, om simplu si de moda veche,
ce-i drept, dar nu om rau si nici lacom. In
timpul primei sale Dommi, in anul 17t. 0, lua el
masura ca fiecare locuitor al tarii, boierul, ma-
zilul, privilegiatul, chiar si asa-numitele bresle,
corporatii de meseriasi si de tot felul de straini
si taranul, sa incheie o invoiala cu Vistieria, pe
basa careia sa fie indatorat numai la plata sumei
insemnate pe o bucata de }Artie pecetluitd cu rost4
care purta numele lui, si anume nu inteodata, ci
in Datru termine, care primira nu mele de sferturi" 1
Urmapl lui, Constantin Duca, nu desfUnta, ce- i
' Letopisefe, II, p. 44.

www.dacoromanica.ro
 - 190
drept, aceasta masura mantuiloare, dar gasi mij-
aocul sa o impace cu interesele sale, punand sa se
culeaga opt fferturi in loc de patru, fapt prin care
aduse tesaurului suma Indoita1. Mihai Racovita,
Domnul pamantean care-i urma in Scaun, dete
proprietarilor si conductitorilor satelor ordinele
necesare ca ei sa culeaga sferturile de la toti lo-
cultorii2. La intoarcerea sa, Antioh incheie cu
manastirile o invoiala asaihanatoare, o ruptd, care
le lndatora numai la o plata de patru ori pe an;
dar in locul altor sferiuri, el se vazu nevoit sa
ceara o noua dare de fiecare cos fum, care se
numi fumarit 3. Dimitrie Cantemir inseamna in a sa
.Descriptio Moldaviae, fumitritul ca singUrul izvor
din care Statul aduna mijloacele pentru acoperirea
datoriilor marl; el socoate darea fiecarui Man la
optzeci de aspri, pe and in vreme de razboiu se
asteapta de la el un tater sau un ducat4. Dar si
in aceasta a doua a sa Domnie, Antioh pastra ye-
Chea sa dare regulata, rupta dvertului, plata in
patru sferturi ; ea se gaseste cel putin in socotelile
pe anul 17065. Probabil ca nenorocita introducere
a fumaritului, care despopora din nou multe sate
taranesti prin fuga celor mai multi din locuitori,
se intampla abia In 1707 si aceasta dare fu apoi
pastrata si de urmasi ca folositoare 6 Brncoveanu,
care sta de asupra oricarii maziliri, ramase, cam
tot pe aceasta vreme, credincios vechiului sistem
lui bine cunoscut : el nu imita In nicio privinta
exemplul din Moldova. Din potriva, el dete veci-
' Ibid., p. 270.
1 Letopise(e, II, p. 281.
8 Ibid., pp. 52, 206, 285.
' Descr. Mold., p. 107.
6 Studii si cercetdri, p. I71,*i Letopisefe, If, p. 285.
13 Pentru Mihai Racovita a doua oarA, Letopisete, H, p. 57.

www.dacoromanica.ro
 191.

nului modelul unui fel de dijma care era necu-

noscut mai lnainte In Moldova. Constantin Duca,
gmerele Domnului muntean, fu cel d'intaiu care,
afara de gogna pe oi i de desetina pe albine
pi porci, cdre erau comune ambelor Principate,
ceru i urtul vdcdrit, care se lua nu numai de
pe vaci i boi, bogapa lard, ci i de pe caii i
bivolii domesticiti. El ceru i darea obiv1'4ita in
Tara-Romaneasca, anume miere i ceard, pen-
tru Imparatul turcesc, vindriciul de pe vii, cd-
mdndrital de la vinderea vinului 1 i pogondritut
pentru tiecare pogon cultivat cu porumb sau tutun 2.
Nu-i vorba, el jura sus i tare, ca prin aceasta sa-
tisface numai o nevoie grabnica, neobtpuita, pi
fagadui solemn sa nu mai impuie iarai aceste noi
contributii. Dar fiecare Domn jura numai pentru
persoana sa, i nu pentru urma0 sai, i afara de
aceasta se gasia totdeauna la indemana un Pa-
triarh care so deslege la un moment ddt un astfel
de jurarnnt. Inca cincizeci de ani vdcdritut fu luat
in Moldova ca un ajutor sigur la cas de nevoie;
alte dari nou-introduse avura o viala i mai lunga
i ii merse i mai bine pe acest nou pamant bogat.
In Moldova, ca i in Tara-Romaneasca, Grecul
Nicolae Mavrocordat aparu ca represintantul u-
nei directii noua, mai bane, ca un parmte al tarii
in Intelesul unui absolutism lurninat. El aduse din
nou in us rupta i puse sa se insemne3 anume
numele birnicitor, i aceasta chiar Indata dupa in-
taia sa numire din anul 1709. Aceasta rupta. Insa
nu se pomenete In a doua a sa Domnie din Mol-
dova, In timpul careia, fara sa se gandeasca la
Let., 11, p. 46.
' Ibid., p. 249.
3 Ibid., pp. 79, 297.

www.dacoromanica.ro
 1.92

pa gubele tesaurului saw., .el scazu vddreiritul $i

renunta pe rand la birurile imprumutate, pogonel-
rit i tigeineirit acesta din urma se lua de la
robii tigani1. Intaia sa Domnie in Muntenia fu
prea scurta i plina de griji ; dar, dupa ce prin
pacea din 1718 scapa din inchisoarea sa arde-
leana, iar moartea fratelui sau loan li crea posi-
bqitale a. reinoirii principatului sau, atunci introdu-
sera Ru0 sistemul din Moldova, care aici se chiama
rumtori $i Insemna tot plata unei sume hotarite
in patru ferturi. Acest sistem atiu se aceleai roade
ca in Moldova i in acestalalt principat2.
Constantin Mavrocordat, fiul lui Nicolae, vazu
insa ca astfel de masuri cadeau in desuetudine
supt Domnii urmatori prin noi stcarceri i ca de
aceia nu erau de ajuns; aa Mihai Racovita dupa
1716 cerea In Moldova darile desfiintate acum,
veiceirit si tignrit $i chiar dari noi pe mori :
moreiritul, i pe prisaci, prisdceiritul3. Ca un cetitor
zelos al filosofilor filantropi din Apus, cari se in-
flacarau pentru drept i organisatia legala a so
cietatii, ca om cu ganduri nobile i fata de Domn
conOincios, *1 nu in ultimul rand ca un calculator
practic, voi el sa introduca reforme binefacatoare
si inainte de toate sa indrepte esential starea fi-
nantelor pe basa unei noi regulari a Intregii admi-
nistratii rommti *i a raporturilor sociale.
11. Austria 'in Oltenia. Inca un motiv special il
Impingea la aceasta. Prin pacea de la Passarovitz
(1718) Casa de Austria c4tigase cea mai fru-
moasa, mai bogata i mai impoporata regiune de
Cf. Let., II, pp. 165-167, 170; Arch. Rom., II, p. 100-101 ; Uricarial,
I, p. 47 i urm
2 Mag. ist., IV, p. 118.
3 Let., II, p. 361.

www.dacoromanica.ro
 193

peste Olt, careia noii stapani it detera numele

de cValahia-Mica, (1718). Dupa ceva mai mult
de douazeci de ani, prin tratatul din Belgrad, din
1739, Poarta capata indarat acest tint cedat, $i,
cu toate ca unii oameni se gndiau la infiintarea
unui nou principat, Constantin Mavrocordat ajunse
iarai regent inauntrul vechilor hotare, dar trebui
pentru aceasta sa fagaduiasca Sultanului biruitor
o cretere a tributului de 100.000 taleri, cu toate
ca la pierderea provinciei respective tributul nu
fusese micorat
Administratia austriaca a .Valahiei-Mici> timp
de douazeci de ani servi lui Constantin, filan-
tropul de la Dunare, totodata ca model i ca avis.
Ba reform tanarului Mayttcordat ar ramnea ne-
Inteleasa In trasaturile ei principale fara cunoa-
terea imprejurarilor din Oltenia de la 1718 pana
ta 1739.
Represintantii culturii a pusene, in unifoima de
functionari i ofiteri, gasira in tinutul nou cucerit
un cler incult, care era supus tuturor greutatilor
i, pe lnga acestea, dadea episcopului de Rmnic,
fostul .Mitropolit al Noului-Severint, pentru intre-
tinerea sa un poclon anual ; apoi boieri cari-i
uitasera de muita vreme insuirea lor de razboi-
nici, oameni leneA ambitioi i urzitori de intrigi,
cari nazuiau numai la un post stralucitor si banos
la Curtea din BucureVi, ei se bucurau de oare-
care privilegii la dari i platiau oieritul numai la
trei ani odata. Vechile bresle, privilegiatele fis-
cului, existau Inca in nurtar Insemnat i, pe langa
acestea, Austria cii mai gasira i alte numeroase
categorii : slujitori, alei, inazili, vaduve, nevolnici,

Tunusli, I. c. (cf. p. 146, Nota 1).

!aorta poporuhri rormlnese. Ill. 13

www.dacoromanica.ro
 194

acei cari locuiau pe langa sosele sau cari ser-

viau pe mosiile Domnului, acum domenii confis-
cate. Apoi mai erau, mai ales In judetele de
munte, Inca multi tarani liberi, cari posedau bu-
cata lor de pamant ohavnica, maFia lor, vectni,
megiafi, cari nu atarnau de niciun b iier. Apoi mai
-veniau mdrginafii cari corespundeau kitura#lor din
Moldova ; e se asezasera pe pamantut boterilor si
cazura cu incetul in starea de runidni, caci acum
ei nu mai aveau, ca si acestia, libertatea de a
parasi totul dupa voie. Cei mai nurnero5i locuitori
ai .Valahiei austriece., ca si ai celei rarnase turcesti,
aceso rarndni serbiti, datoriau stapanului care-i
cumparase, dijma ce se lua din samanaturi, din
prisaci, a douazecea parte, si de pe vin, ca vind-
riciu, in aceiasi proportie. Tot asa, acesti tarani.
neliberi avean de platit fiscului o parte din bo-
gatia lor in vite : din oi, capre, porci I boi. in
sfarsit erau indatoriti sa dea boierului claca,
aceste ORi erau chiar fara masura; catata munca
pe cat era nevoie., se spune intr'o marturie oficiala.
Fiecare cap de familie trebuia sa se supuna ce-
rerii stapanului sau i sa ajute din zorii zilei
pana la ptanz la vre-un lucru de camp sau de
casa. Traiau imprastiati In sate, a caror populatie
se schimba si care numarau in diferitele ano-
timpuri mai multi sau mai putini locuitori, dupa
cum asteptau sosirea birarului sau erau scutiti
de dansa. Darile constau, cum s'a mai spus, din
bir i dijnze; cand se ridicau cele d'intaiu, cand
cele din urma, dupa cum sfatuiau boierii pe Dornn
la ridicarea unuia sau celutlalt, potrivit cu perspec-
tiva samanatutilor sau cu starea turmelor 4. lacer-
' Cf. Let.,11I, p. 219 : Constantin Racovita intreab pe boieri cu ce sa
plateasca el birul i datoriile Ia Constantinopol ; alta data Mihal-Vocla se

www.dacoromanica.ro
 495

carile de reforma ale lui Nicolae Mavrocordat n'au

avut trainicie, si daca au ajutat pentru moment
terii pustiite ; chiar supt Mihai Racovita, In anul
1731, Tara-Romaoeasca platia iarasi vechile bi-
ruri : Izaraciu, lipsa haraciului, sama a treia, po-
clonul bairamului, i toate aceste dari fusesera in
fnnta Inca In 174). De altfel, and Oltenia ajunse In
mana imparatului, Nicolae-Voda probabil ca nici nu
intreprinsese trecatoarea sa imbunatatire a fman-
telor. Mijloacele care Inlesniau, daca nu o vtata
culturala, cel putin plata impositelor, proveniau
din viul comert cu Turcii, cari cumparau chiar In
Ora sau in porturile dunarene, de la tarani si bo-
leti, oi, miere, ceara, sau si li dadeau in schimb
prostii lor zloti (Gulden) sau fabricate turcesttl.
Dd orw, In adevaratul inteles al cuvantului, cen-
tre de munca si bogatie, nu era vorba, cad Turnul-
Severin nu exista Inca si admlnistratia judetului
Mehedinti se afla pe atunci in Cerneti, pe Land
Craiova, Ramnic si TArgu-plului nu erau deck
sate cu niciuri, unde la anumite zile veniati
taranii cu produsele lor pentru a face putine
cumparaturi caci tot ce li trebuia fabricau sr/1-
gal acasa, in modestele lor colibe saraca:ioase,
i mai ales pentru a visit arciumile din tang.
Boierii 10 aveau In orw casele lor scunde In mij-
locul unei curti mari ; oameni pio0 cladiseta id-
colo biserici. De altfel locuitorii erau In parte de
cnigine strain. Bulgarii din Chiprovaci si Grecil
din toate colturile tarii lor se intalniau aid,
0 prefacere a starii de lucruri era pentru sta-
pami de acum o necesitate si o chestie de onoare
si, pe lnga aceasta, daca ea dadea un resultat vi-
cuzA : noi ca sA putem rAdica poroncile stApAnilor si neavAnd de unde
mai lila si cu ce chivernisi' ; Studii fi doc., V, p. 103, No. 112.
1 Studii V doc., V, p, 135 si urm.

www.dacoromanica.ro
 1%

sibil, norocos, putea fi unl mijloc ca sa ca$tige

pentru viitoare planuri de cuterire pe a Valahii
cari oftau supt jugul tiranic al Voevodului.. Se
putea proceda in doua directii bine deosebite una
de alta. Sau se incepea opera de restaurare
prin pastrarea traditiei, a vechiului obiceiu. On
vremurile mai bune, prin atragerea celor mai bune-
elemente din boierimea ba$tina$a, prin desconsi-
derarea folosului momentan, fara sa se gandeasca
la plata regulata a unei mari econtributii.. Sau,
in locul organisatiei romane$ti aflate, buna sau
rea, se putea crea ceva cu totul nou. Aceasta din
urma ar fi insemnat sa se considere Valahia ats-
triaca. tot a$a ca orice alta provincie a marii
monarhii $i sa o supuna la o prefacere radicala
in sens german, european., prin functionart
straini, cad sa proceada dupa regule straine.
Dar Guvernul central avea in primul rand in
vedere toloasele fiscului $i consideratii de aparare
Intr'o regiune de granita nou-cucerita. Trebuia
intaiu sa atraga aid colonig, sa faca liste de
contribuabili, sa tina regulat cata tifuri exacte
pentru banii de incasat $i sa ridice cacarmi. Restul
era sa vina mai tarziu, $i de aceia nu se Intampla
niciodata.
Boierii nu ca patara, asa cum ei ar fi dorit, exclusiv
administratia. Dupa multe chibzuiri, Gheorghe tiul
meritosului *erban Cantacuzino, fu numit, nu Domn
cum voia, et numai Ban acesta fusese $i t tiut
guvernatorului tinutului supt Turci.. Alaturi de
el era un Sfat, In care Intrau Romani, Levantirn
ca Nicolae de Porta, $i Germani, $i ai carui stembri
se certau mereu Impreuna $i faceau pe acest slab
$i incapabil om Inca $i mai putin capabil. Afara
de aceasta exista o administratie militara, bine in-

www.dacoromanica.ro
 197

/des neatdrnata de el. Dupa nesfrite memorii,

propuneri, plngeri si petitii, cei din Viena fura
nevoiti sa destitute, cu un frumos titla de general
penste cum se cade, pe bunul i bietul Ban,
care ivarsa lacrami miscatoare i asigura formal
ca:el nu e cslab,, din fire, ci numai ca a aj ins
a3tfel fiincica i se legasera mnhle. Un prefedinte
(praeses) It lua locul, lucra mai cu energie decat
predecesorul si aj Anse In sfarit la acelasi /el :
plata punctuala a contributiei, construire de Ca-
sarmi, nevol, neregula, excese ale soldat lor
functionarilor inferiori, strigate ale boierilor cari
doriau pensii si privilegii, urmara una dupa alta,
si slarsitul fu ura generala
Cnd izbucni un nou razboiu cu Poarta si Aus-
triecii iesira prost, boierii si taranii se dusera In
munti sou peste Olt, la Grecul" in care vedeau
totusi pe Dornnul lor, stapanitor dupa vechi de-
prinderi si dupa sfdraul obiceiu. insasi Carmuirea
recunoaste ca ea a ratnas singura i isolata in
Craiova 2.
Cu toate acestea se luara multe masuri de re-
forma, si printre ele bune, din partea Banului"
i

i a praeses"-ului supt conirolui suprem al ge-

neralului ardelean. Unele dintre ele merita sa fie
amintite, fiindca ele au dus la organisari similare
in intreaga tara, unita dupa 1739 supt supra-
vegherea Voevodutuj .
toierii cereau absoluta scutire de bir si voiau
sa lea in mantle lor, destoinice sau nedestoinice,
toata conducerea. Austriecii Ii cereau, din potriva,
Cf. Studit ft doc., V; Hurmuzaki, VI; Lugopnu, Oltenia supt Aus-
ci (Bucuresti 1 i89) ; Capitanul Ihkubenz. Die Cisalutanische Wala-
h i un er kalserlicher Verwaltung, 1717-1739, in Mitteilungen des
A. und k. Knegsarchit s in Wien, XII (1900.) Cf. bogata colectie a Ita.
C. Giurescu i Dobrescu, I.
Studii si doc., V. p. 153.

www.dacoromanica.ro
 198 -
jertfe mar), Intru cat nu li Incuviintau stapAnirea
nemargenita asupra taranilor lor ; ba, trebuiau sa
plateasca si ei, ca i acesti despretuiti tarani, oieritulo
care alcatuia cel mai Insemnat izvor de venitun
fie si macar la trei ani odata. Din causa a-estor
masuri, mai ales dupa inlaturarea Banultai, ei erau
foarte nemultamiti. Clerul avea aceleasi interese ca
i buierii cu prime la scutirile de dari, si nici el
nu izbuti sa obtina pastrarea accstui privilegiu.
Pe langa acestea, repartitia, facuta acum, a epis-
copiei de Ramnic la Mitropolitul skb din Carlo-
vat, precum i numirea episcopulut catolic Sta-
nislavici pentru Bulgarii convertiti jigni clerut
Malt, si nu mai putin amestecul fiscului in admi-
nistratia averilor manastire0. in general tara su-
feri, cel putin elementul romanesc, prin situalia
privilegiata a eolunistilor bulgari, cari Inca mai
d'inainte se adunasera, dar acum navaliau in numar
mult mai mare. Chiar fata de boien erau obraz-
nici, ii spuneau grosolanii i ii aratau o purtare
necuviincioasa, pe and Grecii, tut atat de privi-
legiati, nu se aratau de loc mai cry tatori In urma
privilegiilor acordate deck fusesera In defaimata
epoca turceasca. Scaderea valorii monedelor tur-
cesti, pe care negustorii le aduceau In tara, im-
piedeca singurul comert cu putinta, caci provin-
clUe austriace vecine, Ardealul si Banatul Timi-
oarei, aveau din bielsug aceleasi producte ca i
tinutul romnesc cucerit ; masuri sanikare si nein-
crederea continuu scoasa la iveala impotriva celor
.turcesti) contribuira i ele la aceasta.
Obizeiul bun consta In stabilirea birului ce tre-
buia ridicat i impartirea lui mai buna, cu toate
' Cf. 0 Farmendzin, in Monumenta Slav arum Meridionalium, XVIII,
passim.

www.dacoromanica.ro
 199

ca perceperea nu se facea totdeauna omenos.

Vechiul bir se stabli la doi lei sau patru florini,
sau la trei florini i douazeci de creitari 13;.. an de
cap de familie ; din vechile diime se pastrara numai
unele, ea oieritul i dijnzliritul Dar la acestea se
adaugira apasatoarele dari de aprovisionare, si
incasarea se facea de catre nemilo0 ciocoi de sdnge
greco-romn, i nu de functionari cmstiti, ba chiar
i acesta era casul cel mai nenorocit prin
agenti ai arendaOlor bulgari din Companirle pri-
vilegrate.
Apoi se facu un adevarat mare serviciu neno-
rocitei populatii bavinae cnd administratia im-
periala nu recunoscu erbia,_rumnia, i in taranit
neliberi de pana acum vazu numai niste sateni
cari n'au pa mAnt al lor, ci lucreaza parrInt strain
In schimbul unei despagubiri in dijme, munca sau
bani ; aceasta era tot una cu o ridicare a ruiner-
nilor la treapta de marginasi. Comandantur ar-
delean, Virmond, stabili eracile lunare ale taranilor
la doua zile pe luna iarna i trei vara, i hotari
suma de compensare la 5 sau 2 gro$i pe zi '; mai
trziu insa un urm al lui Virmond hotari o zi
pe saptamana'. lii sfdrOt ia Tara- Romaneasca in
vr,emurile mai de demult nu exista o administra tie
perfectionara, cu toate ca in tArguri i sate func-
tionau pdrdilabi domne0. Acum insa, pentru a
implini scopurile mai inalte ale tesaurului *i ale
razbolului, se numira ca administratori de judete
functionari cari erau totdeau-na presenti in judetul
lor : aceVia erau vornicii, cad aveau in rr arra lur
toata administratia ; in frecare hide; se infiintara
patru cercuri, care stateau supt ascultarea unui
ispravnic numele inseamna propriu-zis executor.
' Mag. ist., IV, p. 29: Slujitorimea, care era de rAdica numai ei ha-
ractul impAratesc, pe toti i-au strns de i-au fcut podani".

www.dacoromanica.ro
 CAP1TOLUL ILL
Reformele lui Constantin Mavrocordat
urmarile lor.
In reforma sa Mavrocordat lua dela Austriaci
simplificarea situatiei : se desf intara slujitorii pi
multe alte bresle, care ajunsesera numai nisie vorbe
goale,si astfel se reduse numrul acestor aparatori
privilegiati ai tarii, cum incercase si Brncoveanu.
Ruptele, ava.nd Invoieli particulare cu Vistieria, pier-
dui a puterea lor de pana acum. Astfel se crea o
singura clasa de tarani birnici si dela dansii Vistieria
cerea, ca fostul inspectorat austriac dm Oltenia,
o suma hotarita, care se trecea pe b letelul pe-
cetluit cu rosu, cu cele p itra termine de plata
pe care le introdusese intant tatal reformatoruluit.
N)ul cap de tamilie rruntean avea, ce-i drept, de
platit anual ceva mai mult decat fostul birnic ol-
tean : doi lei st jumatate pentra un sfert de an, pe
cnd holteiul platia numai un leu i jumatate, dar
cap de tarnule, liude (Mom = om), era pentru fisc
numai acela care avea zece capete de Vita, ap
Meat In cele mai multe casuri abia mai multe
case teranesti alcatuiau impreuna o unitate fis-
cala2. Dintre dijme disparura vacdritul, pogondritul,
nV. mai sus i Tunusli' cap. XXIX.
'Dovada o da pentru Moldova o croniLA din acel timp, Let , II1, p.
203: ,facand z.ce bucatL tin L p, Hece bucate, I capul pdindu-I la fle;ste-
care sfert cate un ort .

www.dacoromanica.ro
 201

etc., si numai pentru oi si yin se platia o contri-

bitie moderata. Manastirile pierdura milele lor
de pan acum, dar nici de aid Ina,nte ele nu fura
indatorite la nicio dare catre Vistierie. Tot asa
ra nasera liberi de orice dare boierii si cel putin
in parte, si anume de dijme, si mazilii, introdusf
acum dupa exemplul moldovenesc, si cari aduceau
servicii Domnului in administratie. in fiecare judet*
se apzara ispravnici statornici, cari ingrliau de
tot. 5i in sfdrsit se unira la un loc caseta Domnului
(Celmara) 0 a tarii (Vistieria), care pana acum
macar ca nume fusesera despartite
Acest nou sistem fu introdus si in Moldova,
uncle Mlvrocordat fu facut In 1741 pentru a doua
oara Domn. Intlnim, nu i vorba, si aici, chiar Mal
ta.rziu, o indoit a si intrtita stoarcere a uritului yd-
art i o intreita gostind, dar de la 1741 venitul
Vist eriei s compane din urmatoarele dari. La
,Fferturile taranilor, la Inceput numai patru, nu-
mar corespunzator intelesului cuvantului, se aso-
ciaza contribupa mazililor si a acelor negustort
can avean un privalegru, un Izrisov (xpafiouxkow),
i de acela se chernau hrisovoliti; atoll birnici
sunt socotiti ca ruptele Vistieriei, adeca oameni
cart au cazut la invoiala cu Visneria tarii, tot
printre acestia se socot si ruptasii Cdazdrii, adeca
aei cari inzheiasera si et 0 intelegere cu Camara
particulara a Dornnului, introdusa din nou, si
cari pe basa acesteia capatara o situatie pri-
Actul de reforma s'a bparit in traducere francesa in Mercure de
France, 1742, si de acolo a trecut in editia lvi Daponte, Legrand : Ephe-
merides daces, II, nrefata. E cornunicat nurnai In cuprins st in Tunuslie,
. C. inc,4 din intaia sa Domnie in Moldova Constantin !vase cateva mA-
smri de organisare, In anul 1735: el opri, intre altele, ca taranii manas-
*esti sa fie supwp boierilor ; Studii si doe, V, p. 153, no, 93.

www.dacoromanica.ro
 202

vilegiata1. Dintre dijme se luara regulat numa-

desetina de pe porci si prisaci, gostina, care co
respunde oieritutui muntean, si vetdrilritul. 0 igore
Cal irnachi micsora acest vddrdrit i dtsfi nta ce-
lelalte biruri, care impovrau greu de tot produc-
tia vinului2. Actul asupra acestei organisari arat&
ca venit al aestei noi sau mai curand inoite con-
tributii generale. moldovenesti 105 parale pen-
tru fiecare gospodarie si 55 pentru holtei la fie-
care termin de plata, dar adausul pentru strAn-
gatorul de biruri, asa numita rasura", nu se mai
plateste. Tot acolo ni se mai arata ca Mai-
ritul, pogondritul *i cunifa, un bir care se platia
pentru boii vandutt strainitor in genere Arme-
nii poloni erau acei cari Fveau acest comert
sunt de acum desfiintate. In casal unui bun re-
sultat al capitatiei, sau, mai bine zis, al birului pe
gospoiarii, se punea In perspectiva ch ar des-
fiintarea desetinei i a vddrciritului, cel putin pen+
tru manastirt mazili. Din ranclat mazililor Dorn-
i

nul isi numia ispravnicii, cu 0 leafa hotarita. Si

aid clerul era scapat dc orice dare. Se. introdu-
sera Curti permanente de jidecata, afara de Di-
vanul domnesc, caruia ii erau subordonate, si la-
r4i functioaarii fura luati din_ ranclurile maz lilor
favorisati. Toate scutirile care se dadeau trebuiau
trecute in condici tinute cu 1ngrijire, pentru a pune
capat haosului de pana acarn in chestiile de ju-
decata 4.

' V. Documente si cercetari, I, p. 32 0 urm.: Condica de socottit

pe 1764; Doc..familiej- Callimachi, II, p. 79 0 urm.: una ca aceasta
pe 1763.
I Doc. Call., I, p. 573.
a Let.,-I1, p. 416; Studii fi doe., V. p. 103, nota 2 ; VII, cap. V : pro-
tocolul lui Mavrocordat; no. 66, p. 215 0 urm.; cf. p. 581 0 urm.
Let., II, p. 416-17.

www.dacoromanica.ro
 203

Cu aceasta insa reorganisarea. Principatelor ro-

manesti nu era Inca sfarsita. Boierilor, cari acum,.
ca i alta data, erau singurul factor politic In tara
lor, cari, printeo pribegire In Ungaria, Polonia, ba
in ultimele timpuri, si la vecinul tatar, puteau pro .

voca o mazilire a stapnului !or, acestor magnati

ai tarii Inca tot ambitiosi, foarte sireti si call se
sprijiniau de obiceiu unul pe altul, al caror sange
ramasese mult mai curat de amestec strain cleat
in Tara Romaneasca, aiestora Mavrocordatii, tata
si hu, Ii aparura adesea inteo lumina nefavora-
bila. Nicolae, care ca moralist voi sa se iea la
intrecere cu Cicero In ale sale .De officiisv pe_
greceste, displacu mandrel aristocratii Inca dela
prima sa intrare in Domnie 'n Moldova, din pricina
dreptatii stricte pe care o exercita mai ales-
fata de Warn, restituindu-H banii smulsi nelegaL
Acelasi tanar Grec proceda cu o asprime neubi
nuita fata de doi dintre cei mai cu vaza stalpi a
tarii, un Sturdza si un Catargiu, iar in Tara-Ro-
maneasca, pe cand armele zanganiau acum la gFa-
luta, puse sa decapiteze pe caliva boieri din cele-
mai bune familii din Principat, iiindca tradasera
in favoarea Imperialilor.
El ti paru mandru, fiindca avea o fire inchisa
si nu era inclinat la nicidrelatie intima cu mem-
brii Curtii sau Sfatului sau. Aplecarea catre mojici.
catre taranii despretuiti fu criticata si la Con-
stantin, si In timpul primii sale Domnii. in Mol-
dova el prescrisese, ca multi altii de altfel, dese-
tina pardneasca, adeca o desetind generala, con
suma obisauita pentru tararu, si aceasta provoca_
mereu manifestari de indignare din partea croni-
carilor, can i ei erau boieri'. Acum Constantin,
' Let., LI, p. 377. Cf. 111, p. 69.

www.dacoromanica.ro
 - 204 -
Altavrocordat:voi ca In ambele Principate, unde
eI astepta sa mai domneasca de cateva ori pe
rAnd, sa decreteze libertatea taranilor, sa stabi-
_leased prin lege viitoarele relatii ale celor fara
pamnt cu proprietarii i, In feint acesta, afara
-de marea binefacere pentru poporul incredintar
-lui. sa aduca toroiata si o crestere a veniturilor
sale, care In timpal nelegalei serb i a taranului
se adunau numai cu greu.
Pentru a linisti Inteo oarecare masura pe bo-
ieri, el Ii dete o despagubire, care atarna isa
4e raporturile fiecaruia cu Domnul care cArmuia
in acea vrerne: scutelnicii. laza supt Nicolae Ma-
vrocordat vaduvele .sarace ale unnr boieri meri-
tosi dispuneau de argati liz scutealti, de tarani cari
Ii faceau serviciu i In schimb erau scutiti de
iorice dare pe cap '. Biserica catolica din lasi pri-
mise Inca in anul 1700 un privileglu, pe basa Ca-
ruia insusi preotul, personalul sau bisericesc si
4oua slugi erau scutiti de orice oblfgatie catre
Vistierie2. Obiceiul era ea malt mai vechiu, i Inca
pe La Inceputul veacutui al XVII-lea Radu *erban
fagadui preotilor sasi* din Campulung ca doi
din oamenii lor vor fi scutiti de orIce hir, curn
hotarasera de altfel i Domnii mai vechi 8. Printre
masurile Jul Constantin Mavrocordat In a dona
Downie moldoveneasca era si aceasta, ca orice
boier si vaduJa de boier trebuia sa aiba un nu-
mar de scutelnici, fiecare dupa rang. Pentru marii
boieri se socotiau aceste slugi i acesti muncitori
scutiti de bir pana la seizeci. De acum. Inamte
aflarn pe fiecare lista de biserici, dupa suma sfer-
iului, Insemnarea persoanelor care sunt scutelnici.
I:et., II, p. 172.
2 Studii 1 doc., I-II, p. 84, no. XI.
Ibid., p. 273, no. U.

www.dacoromanica.ro
 205

Dar de mai mare insemnatate era scutirea com-

plecta de orice qbir al Vistieriei a boierilor, de
ia cei mai mari pana la cei mai midi, pAna jos
la acei de treapta a treia, si a mazililor, cari tralau
ca tarani. Privilegiul moldovenesc, care defineste
larnurit starea mazililor, se pastreaza Inca, si until
asamanator trebuie fara indoiala sa se fi lat si
boierilor munteni, pentru a ob:inea si de la dansii,
cedarea dorita a drepturilor lor asupra populatiei
de la tara '.
Acum incerca Domnul marea opera a desrobirii..
11 precedase, ce-i drept, Mihai Racovita, prin a-
ceia ca in a doua sa Domnie In Moldova favoris&
pe tarani, pe cari-i chema la oansul si-i puse sa
lure ca nu-s serbi, ci mici proprietari cu drept de
mostenire sau oameni din raiaua turceasca2. Inca
in anul 1742 Constantin porunci ca boierii si ma-
nastirile, chiar cnd ar putea cere de la taranii
asezati din vechiu orice fel de munca, sa nu poata
cere de la stiainiim cari-si vor cauta, in cea mai
mare parte ca fugari, un loc de salasluire si de-
munca, nimic decat dijmele obisnuite si un ajutor
de douasprezece zile pe an3 in anul urmator se,
vede dinteun proces posibilitatea ca urui tarant
sa se rascumpere 4. Mai departe, intr'un asezd-
mnt ob.,stesc, se confirma de catre loan-Voul,
tratele lui Lonstantin, privilegiul pentru tarand
liberi asezati pe pamant strain 5. In 1746 soarta
duse pe Vuda-Constantin indarat in Tara-Ro-
mameasca, si aid, in Martie, el dispune ca rtz-
mann! fugar, care s'ar intoarce din locul strain,
Arch. Rom., 11, p. 193 : anul 1737.
1 Let., II, p. 361.
' Ibid., p. 417-18 ; Noua revist ronidn(1,11, p. 354.
Studii # doc., V, pp. 243-44, no. 110.
Arch. Rom., 11, p. 169 i urm., an. 1744.

www.dacoromanica.ro
 206

lunde sta ascuns, sa fie socotlt ca Oran liber. Tot

-odata se iea prin acest insemnat act o alta masura,
4care sarnana cu cea din 1742 din Moldova, i pentru
astfel de intoarceri se poruncete numai plata de
cinci taleri In patru gerturi, darea dijmei catre pro-
prietari i apoi numai sase zile de claca 1 In Au-
gust al ace1ui4 an fura iarai chemati la Curtea
domneisca toti boierii mari i membrii clerului
superior. Li se propune sa se invoiasca din mita
crest neasca la desrobirea .fratilor lor robiti prin-
-Van rau obiceiu : orice taran care poate plati
zece taleri are dreptal sali ras:umpere cu ei
libertatea capului de la cel mai indaratnic pro-
prietar de suflete2. Printeun alt hrisov, pierdut;
dar al carui cuprins poate fi dedus dtn alte do-
cutnente, se hotari apoi ca nu numai pamanteanul
1ntors, ci oriOce muncitor de camp fara pa-
.mant datorete anual proprietarului sau, boierului,
numal dijmele de diferite martmi i sase zile de
lucru nu douasprezece sau douazeci i patru, ca
pe timpul lui Nicolae-Voda , dar ca trebuie sa
se respecte in schimb i toate drepturile pastrate
ale proprietarului: el nu poate vinde yin, nu poate
construi moara, n'are drept de vanatoare i pes-
cult, etc.3
Ca Dornn al Moldovei, Constantin aduce in sfar-
$it i acolo masurile introduse in celalt principat.
El aduna pe boieri i i intreaba de drepturile pe care
le au prin hrisoave asupra vecinilor, priviti aproape
ca sclavi. Resulta de aid ca in Moldova nu exista
njciun drept pentru astfel de stari de lucruri, ca
na se iscalise niciodata vre-un contract de van-
_zare, ca numai o lunga usurpare facu sa cada aa
.de jos taranii. Se stabili cel putin mai mult
' Mag. Istork, 11, pp. 280-84.
2 Ibid., pp. 28a-87.
' V. de ex. Studii fi doc., V, p. 196, no. 68 ; p. 197.

www.dacoromanica.ro
 207

-nu se putea astepta de la egoismul unei clase

rasfatateca vecinul nu este un sclav ce se poate
asamana cu nenorocitul si totusi veselul Tigan, ca
e numai un taran ccare n'are pamAnt propriu,
moatenit, i nu-si poate parasi brazdaD, asa ca nu
poate fi vandut ca individ si nici nu poate fi trecut
In contractele de familia ca o parte din avere. In-
tr'o clausa a acestei remarcabile hotardri apare
i Insemnata marturisire ca obisndta claca, pe
.care taranul trebuie sa o dea pe langa dijma, nu
se urea la mai mult de douazeci si patru de zile pa
an un numar mare in raport cu Tara-Roma-
neasca '. Aceasta datorie de munca putea Insa fi
platita si In bani 2. .

Nu se poate spune ea Intrcmirile lui Mavro-

cordat ar fi ramas Fara urmari. Mai ales in Tara-
Romneasca ele adusera mult bine si, cu toate ca
term nut de ruman nu dispare de tot inciata, se
IntdIneste totust ca o mare raritate, pe cnd vorba
de Wan capata din ce in ce mai multa trecere3.
Dar, odata cu numale, ai clasa aceasta incercase o
prefacere. Testamentut. lui Constantin-Voda ser-
veste printre Domnii urmatori ca regula de pur-
-tare la impaciuirea neintelegerilor intamplatoare
asupra Imprejurarilor din tara, si raportorul Ru-
stior din anal 1772 da asupra starii taranilor din
Muntenia stiri care se potrivesc cu intocmirile lui
Constantin'4. In adevar, boierii de aici cereau la
inceputul unei ere noua, in anul, 1775, cresterea
-timpului de munca al fostilor lor supuat la douazeci
si ptru zile, care ar fi fost cantitatea de munca In
timpurile bune, regulate5, dar Inca la sfdraitul yea-
, Mag. istoric, 11, 288 si urm., sau Arch. rom., I, pp. 94-97.
' Let., III, p. 214.
o Studii fi doc., 1-11, p. 242, no. 20.
4 Tunusli", cap. XXI.
Geneal. Cantac., pp. 541-42.

www.dacoromanica.ro
 208

cului al XVHI-lea scris in t punctele. Vistieriei, ir

condicele ei de legi, ca, afara de contractele parti-
culare Incheiate de buna vole, taranul n'are de
fa cut tin sin> cleat douasprezece zile de munca
in diferitele anotimpuri, sau sa poata plati in schirnb
ate un zlot de fiecare casa, ca ziva de munca nu
poate sa se ridice la mai mult de doua sau trel
ceasuri, ca proprietarul n'are sa-.si aleaga dijma,
iar din gradintle de zarzavat sa nu poata ri-
dica nimic. Aceste hotariri reflectau masurile lui
Mavrocordati. .

In Moldova, multi Domni de mai tdrziu hotarira

din nou punctele" care regulau positia taranilor
astfel facura Constantin Racovita si Grigore Ale-
xandru Ohica2. Aici se ramase tot la cele doua-
sprezece zile de munca pe an, si aproape tot in
aceleasi conditii ca i in Muntenia, ceia ce ne face
sa conchidem la aceiasi origine. i aici boierii
egoisti incercara, in 1775, sa obtina ceva ma*
mult. Ei pretindeau ca vecinii ar fi fost cuprinsi
in dantile primitive ale vechilor Domni i declarau
ca taranul n'a fost prin nimic altceva deosebit de
Tigan decat prin optirea vinderii sale perso-
nale si incercau chiar sa amestece la un loc cu
fostii vecini i pe ldturafi. El mergeau pita la
afirmatia ca, dupa rerorma, ca si inainte, taranu
trebuie sa se ingrijeasca de toate" trebuintite sta
pftnului sau, ca i ceilalti locuitori cari nu erau
vecini', qi cereau vole dela bunul i parintescul
Grigore Ghica, binefacatorul lor, ca din zece zile
ale taranului sa reclame una pentru ei 3.
1 Studii si doe., V, cap. Documente Brancoveanu, anii 1798-1799
p 200 i urm.
' Cf. Noua Revistd Romdad, II, p. 351: dupl o tlpritur contim
porand; Studii si doe., V, passim ;Doc. Callimachi, I, p. 442, No, 59
p 507, no. 3; p. 580 0 urm.
3 Mag. !stone, II, p. 295 i urm.

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL IV.
Deaderea clasei fgrgnesti. Evreii. Viafa boierilor.
Se intemeiase oare prin aceste reforme norocul
de care Principatele romane fusesera atata vreme
lipsite ? De loc. Starea taranului devenise, ce-i
drept, mai suportabila, dar foarte adese ori el nu
avea mijloacele sa se rascumpere si, chiar In casul
cel mai bun, 1i lipsiau mijloacele de a duce o viata
culturala si astfel sa puna temelia unei culturi
nationale romnesti. Statul cerea *i mai departe
prea mult : Statul strain, ale carui interese le re-
presinta Domnul, care aparea tot mai mult ca un
strain. Chiar filantropul Constantin-Voda, silit de
nevoie, trebui sa calce peste propria sa opera :
el este invinuit ca a luat inti'un an nu patru, ci
douazeci de sferturi'. Pe la 1770 se ajunsese regu-
lat la sfertul lunar, si Inca nici atAta nu era destul,
cad acum Turcii si Grecii constantinopolitani ce-
reau sume nemai auzite. in anul unei schimbari de
Domnie, afara de cele douasprezece sferturi" de
plata, se mai cerea Inca un sfert intre doua luni,
si curnd dupa aceia se ajunge la un dublu-sfert.
Pe lnga darile ordinare apar si cele extraordinare,
care se nurnesc dupa menirea lor. Chiar In mereu
' Canta, in Let., III, p. 185. Cf. izvorul autentic citat mai sus.
Istoria poporutui rometnesc. III. 14

www.dacoromanica.ro
 210

blastamatul vdcdrit Domnii impovarati cautau un

ajutor de la tara, Inca si mai Impovarata. Suma era
adesea asa de apasatoare, !neat, de exemplu, pentru
a plati vdcdritul pe o vaca, trebuia, nu numai
s'o %/Alicia pe dansa, ci sa mai Imprumute si fu-
matate din pretul vanzarii '. loan-Voda Callimachi,
de altfei tin batran bun, se vazu nevoit sa ceara
boierilor Involea pentru punerea unui vdcdrit.
Aceasta i se refusa, dar In loc se Introduse, dupa
exemplui Munteniei, o ajutorinitd, care nu era alt-
ceva decat vechiul furircfrit2. Inca din veacul al
XVIllea se ivise teoria ca pamantul pe care sta-
teau orasele tarii apartine Domnului, si astfel a-
cesta incepu sal daruiasca, sa 1 vanda sau sa
ceara de la fiecare gospodar dreptul de stapanire,
bezmenul. Nicolae Ma vrocordat incerca in zadar
sa i f aneze acest abuz 3; din potriva, se merse
tot mai departe in aceasta pornire nenorocita, care
puse capat vietli orasenesti. Constantin Racovita
yolk sa dea manasti ii sale din Roman o bucata
de pamant, fazu sa i se cedeze aceasta de catre
episcopta de acolo i In schimb ceda acestuia
din urma drepturile domnestt asupra vetrei ora-
sului. indaratnicile plangeri ale locuitorilor ratna-
sera zadarnice ; ei trecura in posesia episcopului.
Cand se daruia un astfel de oras, noul proprietar
capata urmatoarele drepturi : el supraveghia tot
ce se intampla aici, Ity trebuia sa i se ofere In
primul rand spre cumparare orice casa si numai
el avea dreptul sa vanda bauturi si carne 4. Ulti-
mile rarnasi ie ale vechilor Intocmiri municipale dis-

I Doc. Callimachi, I, p. 461, no. 117.

I Pe ogiaguri", Let.,11I, p. 243 ; ibid., p. 191.
4 Let., II. p. 85.
4 Doc. Call., I. pp. 484-85.

www.dacoromanica.ro
 211

parura: la Targul-Frumos, pe la Inceputul veacului

al XIX lea, foltuzul i pargarii fura socotiti printre
haimanale i nu aveau alte Indatoriri decAt sa
indeplineasca serviciile" tdrgului, sa pazeasca
pe oamenii ral" i altele ae fdul acesta '. Abla
intre 1812 si 1820 incepura clteva orase sa se
rascumpere sau sa obtina o organisare mai buna :
astfel BArladul si TArgul-Frumos se liberara de
proprietarii tor cu jertfe mari banesti, pe cnd bo-
gatul Botosani, care pftna farm In al XVIII-lea
veac ramase un oras al Doamnei, primi un pri-
vilegiu in virtutea caruia fu administrat de un
efor t sase epitropi, ca represintanti ai orase-
mmii. Era primul cag cand un oras romnesc
se gAnclia la propriile sale interese, cAnd se for-
mara partide politce, cAnd luptara i pe lAnga
aceasta luara Inca i masuri pentru Infrumusetarea
orasului in sens modern 2 Doi din cei sase epi-
tropi din Botosani erau alesi de RomAni, doi repre-
sintau vechea, muncitoarea i modesta populatie
armeneasca i ca o a treia natiune" se adaugi-
sera st Evreii, cari puneau 5i ei doi epitropi.
Cei d'intaiu Evrei pe can Ii adapostira tarile du-
narene venisera din Turcia ca negustori, dar 5i
In calitate de creditori ai Domnului, i erau chiar
mai numerosi In Muntenia, care avea mai multe
puncte de atmgere cu Imparatia turceasca propriu-
zisa. Dar printre dAnsii se aflau numai ici i colea
Evrei asezati ; cet mai multi se intorceau curAnd
indarat, in Constantinopolul mai pnincios pentru
ei, unde tembelismul 5i viciile turcesti ii fagaduiau
.o bogata recolta de bani. Curand dupa 1550 Dom-
-nii pamanteni se plAngeau la Poarta contra Evrei-
Ibid p. 593-94.
2 Studii i documente, V, Documentele Al. CallimaLhi.

www.dacoromanica.ro
 212

lor i in raspunsul imparatesc din 1568 este vorba

de talentele lor de a momi pe tarani la imprumu-
turi ruinatoare. gAsa s'a ruinat sarmana populatie
sateasca. Tu zici ca Evreii se deosebesc mult de
ceilalti locuitori, fiindca sug brin camata sangele
raielei; unde se ivesc ei, pricinuiesc mil de ne-
legiuiri supt pretext de bani,1. Din Galitia, uncle
Evreii formau impreuna cu Nemtii i Armenii gro-
sul populatiei muncitoare din orae, nu venira, pe
cat se pare, cleat caraui cu carele lor la Dunare :
cei mai multi dintre danii, cari faceau drumul
intre Liov i Constantinopol, ii aveau locuinta
in acest din urma ora2. Evreii galitieni aveptau
in oraele si targurile lor pe Moldoveanul care
venia cu voinicii i graii lui boi in in vecinatul cen-
tru comercial. Dar ei treceau i granita, i acelat
Domn care, pe and domnia in Tara-Romaneasca,
descoperind gheefturile camatarilor evrei, intl'un
hrisov solemn da tire despre felul Cum Evreit
poloni, ascuni in satele de granita, distrugeau
insernnatatea balciurilor de la Sepenit i Hotin,
cumparand dinnainte marfurile3. In veacul al XVII-
lea intalnim ici i colo Evrei de diferite origini
cari luau in arenda tot felul de venituri, adesea
fara sa aiba banii necesari. Astfel un Evreu arenda
de la Domnul Gheorghe *tefan un loc confiscat,
un altul cumpara chiar in judetul Putna o bucata
de pamant de la rdzesi I astfel ajunge impreuna
cu urmaii sai proprietar pe pamant moldovenesc 4.
in veacul al XVIII-lea Evreii cari, In urma unei in-
voieli, platiau Tesaurului o dare speciala, o ruptd,
sunt cunoscuti ca ordadari ; adeca ei luau in arenda,
1 Doc. f t cercet., p. 180: dup originalul din registrele Portii Otomane.
' Chilia ft Cetated-Atbd, pp. 295-296.
3 Arch. 1st., 1', pp. 172-174.
4 V. Studii fi doc., V, p. 32, no. 150; pp. 234-236, no. 87.

www.dacoromanica.ro
 213

ornclei, bucati mai mici din mosiile boierilor, de

oare ce acestia numai rare ori Isi cultivau sthguri
mosia, de cand obiceiul cerea numai cleat pre-
senta lor In Capitala. Cum am mai spus, proprie-
tarii pe mosiile lor aveau exclusiv dreptul sa vanda
via si bauturi spirtoase; acum Evreii luara In arenda
acest drept de desfacere si acordara taranului, pe
care hrana proasta cu mdmdligd ilipsa unei ocu-
patii rentabile In tot timpul iernii II mana la ear-
ciumei, un credit atat de mare, Incat bietul om
cadea curand cu totul In rranile marinimosului
creditor. Chiar sf in orase si In targuri, In
mare parte Evreii aveau astfel de dugheni ; dar
ei se amestecau si in alte afaceri, si astfel prin
mijlocirea lor se aduceau de pilda la balciul de
fa Suceava, din Botosani sau Roman tbt felul de
fabricate straine : stofe turcesti si haine gata, us-
tensile casnice, unelte pentru muncitorii de camp
-din Graz, din Siletia si -din diferite regiuni ale
t 1mperiului, postav englezesc ieften si cevh mai tar-
ziu Si tot ,ce era de trebruihia ca sa-ti MObliezi
cr casa dupa gustul european '. Daca in acest rol
de mijlocitori ei nu faceau nirnanui niciun tau,
stiind totusi sa se Imbogateasca prin harnicie, e-
conomie si siretenie; in sate Insa alcatuira ele-
mentul care tocmai lipsia' pentru ca Sa rui-
.neze din temelie pe taranii moldoveni. De aceia
Domnii fanarioti luara masuri ca sa scape pe a-
test important purtator al gTeutatilor tan} din
ghiarele exploatatorilor si otravitorilor sal. Bunul
Crigore Alexandru Ghica proceda foarte radical,
interzicand cu totul Evreilor sederea Id sate, si
. tot atat de parintescul Domn .grecx, Alexandra
1 V. Doc. Call., 1, p. 445 0 urm.

www.dacoromanica.ro
 214

Moruzi Intari aceasta masura *1. Cu toate acestea,.

straqiii cama tart ramasera de fapt In saracele
sate stoarse de bani i fura i mai tArziu obis-
nuitii ortmdari al tarii: ei vindeau pe datorie si
popriau prin agentii lor in casa i curtea taranu-
lui pftna i lucrurile de cel mai mic pret, fara.
macar sa se adreseze ispravnicului. De aceia .tre-
bui sa se lea masura ca taranii, Impartiti dupa a-
vere in trei categorii, sa nu poata bea fara plata
de la Evreu dent pana la o anumita suma 2. Cand
vechea administratie a oraselor se desfiinta i fie-
care aezare orapneasca 1i capata stapanul ei
care putea arenda tot felul de privilegii, Evreui
ajunse cu Incetul stapAnul economic, mai cu seama
ca el, cu toata aparenta sau reala sa saracie, ga-
sia totdeauna bani 1 pentru luxul mereu crescAnct
al boierilor afemeiati. Evreii II simtiau insemna-
tatea i tineau adesea un limbagiu foarte ener-
gic; ap, de exemplu, Evreli din Botoani, la alca-
tuirea noii administratii oraeneVi, nu mai vrura.
sa plateasca vama pentru rachiul adus de ei de
obiceiu pe ascuns din Polonia, tinura intruniri se-
crete *i voira sa tiimeata o deputatie la lai. Laba
Faibi, care avea in tArg cacareturi i interesuri
era pe lAnga acestea sl conducatorul conationa-
lilor sai i la urma trebui sa fagaduiasca In scris
marelui boier care era eforos ca se va lasa de.
.planurile sale fele. i se va purta ca .adevarar
argovet. era enascut i crescut In tArgs
ca un cinstit patriot" 2. Cand acelai efor cum-
para mai tArziu de la Mitropolie un mare numar
,
de pravalii, In ele locuia numai un singur Armean
' Arch. Rom., II, p. 179 Qi urm.
' Doc. Call., I, p. p536-37, no. 253.
3 Studii ci doc., V, p. 266 i urm.

www.dacoromanica.ro
 215

acest popor ii pierduse insemnatatea econo-

mica, fara sa se fi contopit totusi cu Romanii din
causa deosebirii de credinta, pi douazeci i c!r,ci
de Romani, cari faceau comert mai mult cu cojoace
pentru tarani, blanuri, coloniale si lumanari de
ceara, pe cnd alaturat se numarara nu mai putin
de douazeci si trei de Evrei : Evrei si Evreice,
pentru ca sotia obisnuia sa duca mai departe ne-
gou1 sotului raposat, sau si fiecare din soli avea
un negot al sau Si faptul cel mai primejdios era
ca aceasta populatie, de o alta credinta, care nu-
si putea pierde niciodata caracterul ei strain, isi
insusia limba nationala numai pan 1ntr'un grad
care avea Intr'Insul posibilitatea formari unui dia-
lect romAno-germano-iudaic.
De toate acestea erau vinovati boierii moldo-
veni, cum de altfel i starea nenorocita a patriei
trebuie pusa pe socoteala boierilor din ambele
principate. Ei rapisera taranului averea, libertatea
pi toate drepturile ; scurt, 11 facusera nn paria.
PamAntut Insa si-1 pastrasera exclusiv pentru ex-
ploatarea lor proprie. Grija pentru tara i apa-
rarea ei de .drept ar fi trebuit sa cada asupra
lor, dar ei nu erau In masura sa raspunda acestei
datorii, caci se certau mereu Intre clansii in fa-
voarea unui nou Domn sau pentru a primi un loc
la Curte. Pe zizania dintre ei si pe sleirea pri-
cinuita de aceasta se Intemeie deci puterea straimlor
cari voiau sa puna mna pe toata bogatia taril ;
puterea Turcilor, cari se ridicara ca singuri sta-
pAni politici, a Evreilor si, in Tara Romaneasca,
aceia a Bulgarilor si Grecilor, cari se puteau stre-
cura mutt mai usor si erau mai In stare, sa se
' Doc. Call., II, p. 67-8, no. 149. V. memoriul mieu despre Evreli in
Odle rornane, An. Ac. Rom., XXXV1.

www.dacoromanica.ro
 216

asimileze din pricina comunitatil de credinja. Catre

o astfel de stare de lucruri se indreptau ; ame-
ninta o vesnica despartire a natiunii: de oparte
In tarani flamanzi, far de alta In boieri ghiftuiti,
somnorosi si fara grija ; si pe aceasta se basau
poftele de anexare ale strainilor din afara.
Boierii decazusera de fapt foarte mult In cu-
prinsul veacului al XVIII-lea. Inca din a doua
jumatate a veacului al XVII-lea uitasera aproape
cu totul sa mai lupte. in ostile turcesti ei alca-
tuiau numai comandantii rai ai soldatilor cur-
teni sau ai taranilor acum desvatati de arme. Mai
ales dela 1680 pana la 1690 Turcii nu mai cerura
dela Domnii romani luptatori, ci numai salahori
pentru a face drumuri si a sapa santuri, sau ca-
iausi pentru granele samanate si secerare tot de
ei, dar care trebuiau sa hraneasca cetele de Turci.
Moda orientala de a se scula tftrziu, de a pasi
tacticos Intre doua slugi, care apucau pe stapam
de sup jiori, mersul la pas cu calul, and pentru
transportul mai comod al Evgheniei Sale nu slujia
greoaia carata europeana de origina vienesa, cs-
tiga din ce in ce mai mult teren, si noi gene-
rath crescura cu acest obiceiu. Boierul moldo-
vean sau muntean voia sa imite pe e Maria Sa,
Dornnul sau chiar si ix! mult pretuitul coleg grec
din Capitala lmperiului, care aparea cu atat mai
.stralucitor, cu cat acurn nu li se mai incuviinta
boierilor sa mearga acolo pentru a sapa o Domnie
sau a pregati alta noua. far pentru acest locuitor
al Fanarului, cu toata ura ascunsa in inima sa de
crestin si Grec, prototipul perfectiunii umane era
tot lenesul, desfranatul Turc cazut in marasm senil,
care, tolanit pe auritul divan ce se intindea de-a
lungul paretilor camerei, se sprijinia pe perne

www.dacoromanica.ro
 - 217
Impodobite cu margaritare $1 pietre scumpe, inabu-
indu-se aproape In bogatia blanurilor sale $i as-
culla In tacere pe visitator, pe and ochiul sau
urmaria norut albastriu al fumului de tutun. in
locul vechii case boierevi, care, Impartita dupa
model sasesc sau polon, stralucia vesela $i mo-
(testa In lumina soarelui, se Introdusera acum, dupa
imitatia Seraiului, parfurnatele iatacuri intunecoase
i numai ici $i colo strafulgerate de splendoarea
broderiilor pretioase fiecare visitator era par-
fumat la plecare cu pastilele aprinse ale Levan-
tului. Inainte vreme nobila jupeineasd statea in-
camara ei de lucru, pregatind, Impreuna cu roa-
bele, cele mai de trebuinta pentru casa ; acum
Doamna de Curte trona dupa moda noua pe per-
nele ei, cu picioarele Incrucisate dupa tnoda tur-
ceasca, a$a ca nu i se vedeau decat pretio$ii
papuci. Toata Imbracamintea era tot a$a de pre-
tentioasa $i fara gust ca In Constantinopolul .de-
cadent ; ca $1 aici, obrazul, adesea foarte frumos,
era schimonosit prin grosolana acoperire cu fard,
prin vapsirea gurii si obrajilor. cum $1", prin
imbinarea sprincenelor inegrite. In numeroasele
camari, unde numai rare ori domnia activitatea
muncitoare, vioaie a casei, stateau intin0 numero$1
Tigani cunoscatori $1 capabili de toate vitiile $1
a$teptau un semn al stapanului, al stapanei, al
tanarului $1 lene$ului cucona$ sau al jupanitelor,
care bateau din palme, ca sa li se ridize de jos
o batista cusuta sau sa li se atite din nou focul
stins in ciubucul pazit cu grija. Numai in oarele
de dimineata ace$ti urmasi ai neodihnitilor eroi
Juptatori, cum fusesera boierii lui Stefan-eel-Mare
sou ai lui Mircea, mergeau la Curte, unde ho arau
afaceri de slujba sau se pierdeau In convorbiri

www.dacoromanica.ro
 218

zadarnice asupra unor fapte neinsemnate si in in-

trigi. Ochii Ii sclipiau numal and se spunea ceva
rau sag cAnd se arata posibilitatea cAstigulul ;
Incolo acesti ochi stersi priviau fora tinta de supt
fruntea fara griji, acoperita de curand de mlrele
islic ; cAte-odata era si plina de griji, caci i acum,
de si mai rar, se mai taiau capete de boieri pentru
o tradare, de care putea fi Invinuit oricare si nu
fara temeiu.
Boierii de la 1700, cari nu mai purtau arme
nu mai urmau niciun steag, fusesera totusi In-
sufletiti de dragoste aprinsa pentru tam subjugata,
a carii faima, ce nu se mai putea cAstiga, Ii stra-
lucia Inainte, mAngAietor, din trecut. Cine cum it
este voia poate zice i scrie",asa- of teaza batranui
Stolnic Cantacuzino .caci ca nu este nimeni, nici
eu condeiul, nici cu palma, a-i sta impotriva si a-i
raspundez1. CAnd Puterile straine vecine incercara
a face cuceriri in aceste provincii crestine ale
imparatiei turcesti, boierii romani aratara, ce-i
drept, dorinta lor aprinsa de a arArna de un Stat
european, caci o libertate deplina nu mai putea fi
reastigata si pa strata, dar procedara cu multa
bagare de seama si pusera asa de multe conditii,
Ca tratativele nu ajunsera niciodata la scop. lii
cursul intAmplarilor anului hotaritor 1711, cei mat
multi invinuira pe un Cantemir, pe un Toma Can-
tacuzino, ca s'au declarat prea pripit pentru libe-
ratorul" moscovit.
In aceasta noua epoca intAlnim, din potriva,
lipsa aproape desavArsita de idealuri patriotice.
Tree cAteva decenii asupra Principatelor, in care
nu se astepta nimic, dar nici nu erau de loc ne-
Operele lui C. Cantacuzino, p. 69.

www.dacoromanica.ro
 219 -
multamiti cu clipa presenta. Turcii erau un bicia
pe care-I trimesese Dumnezeu ; atat timp cat ei dom-
niau, nu era de ateptat nicio siguranta, nick .
bogatie, nicio viata culturala, nicio prefacere a_
moravurilor. Dar cretinii nu erau nici ei mult
mai buni : aceasta o dovedisera destul de bine
Austriecii. 0 partida ii chemase, membrii aces-
tei partide ridicasera steagul rasvratirii pentru
interesul cretin imperial i multi sangerasera .
chiar pentru aceasta. Prin aceasta prietenie a cre-
tinilor fusese atunci Nicolae Mavrocordat lasat sa
cada In manile imperialilor In propria sa Capitala.
(1716). Si, daca nu tot principatul, cum se ateptau,
totui Oltenia macar trecu la Austria. Ce se ca-
tigase Insa prin aceasta pentru cultura romaneascar
pentru viitorul neamului romanesc 7 Nimicl Se
platira numai douazeci de ani de-a randul da-
rile unul alt Imparat. Cand, in anul 1739, intr'un
nou razboiu, Ruii napadira Moldova cu Cazaci i
otiri regulate, ei socotira ca nici nu mai e de ne-
vole sa lingueasca pe boieri, viitorii lor supui..
Se prada i se jafui ca Intl 'o tara dumana, curat
pagana. ; nu se facura pregatiri i nu se ince-
pura tratative cu boierii prin dtbaci agenti drept-
credincioi.. Generalul rus Munich nu ceru sfatul-
nimanui ; 1i facu numai cunoscute pretentlile, i
acestora trebuia sa li se dea curs. Zaherea pentru
20.000 de soldati imparateti, 3.000 de salahori pe an
pentru greaua munca josnica, grija de spade, solda
ofiterilor, serviciul mitttar din partea boieritor cari
n'a veau slujbe in tara, un poclon de nouazeci de
pungi pentru prea-luminatul General, apoi o dare
de o suta de pungi anual catre acelai, predarea
oricarii averi turceti acestea erau tot ceia ce se.
ceru. Daca nu se vor indeplini aceste cereri, astfek.

www.dacoromanica.ro
 220

adauga generalul, vi da foc targului '. Era o mare

kleosebire intre acest nenorocit an 1739 si Intre
acel 1711 care incepuse atat de idilic. Veteranii
dui Dimitrie Cantemir bagara de sama ca i cei-
lalti acest lucru, i toti erau acum patrunsi de
laptul ca nu era de asteptat nimic de la nimeni
decat de la Dumnezeu.
A2um nu se mai scrlse nicio opera de sama :
numai unul sau altul dintre boieri continua vechile
cronici. Aceste continuari trisa n'avura mai .nicio
insemna tate literara : Inraurite- de suferintile e-
goiste ale presentului, ele cuprind numai cronica
.zilei, Astfel scrie un lonita Canta i un lenachi
Kogalniceanu, dintre cari cel din urma se pronunta
pe fata cu privire la stoarcerile slujbasitor:, si
.

Domnui mai daduse o porunca", spune el dojenitor,

gca sa .nu fie volnic a lua cuiva macar un ou ,

-fara de bani. nici slujbaS,, nici alt nimeo.% Afara

de iceasta s'a mai lucrat la mared opera. a unei
noi traduceri a 'tuturor ,.cartilor,biseriteti dupa
originalele grecesti, care fu incoronata prin, pu-
blicarea Mineplor, motr.ot, adica Vietile Sfintitor o-
rnduite dupa!zifeie lunli, publicatie ,Ingrijita ,de
episcopul .de, famnic Chesarie,, personalitatea, li-
terara cea mai, de sama In aceasta perioada ne-
Insemnata. Dar. In aceasta traducere, care,de altfel
pentrJ cultura. poporului e tot att de insemnata
ka pedtru..desvoltarea. limbii, sufletul natii- rom-
nesti nu-0 putea afla manife3tarea ca In cronici.
La sf'arsitul acestei epoci incetara chiar i slabele
continuari ale vechilor anale nationale, i numai
intamplator vre-un mic boier, ca Pitarul Hristachi
Let., II, P. 409. Cf..Gnral de Manstein, Mmoires sur la Russie
<Paris, 1711), pp. 304-5. Arnandoua izvoarele coincid.
2 Let., III, p. 203.

www.dacoromanica.ro
 221.

sau Dumitrachi Stolnicul sau vre- un calugar ca

Dionisie Eclesiarhul, descriu in prosa sau in ver
suri proaste vre una din Intamplarile contimporane.
Inaltele *con din Bucurep si IaA administrate
cu ingrijire de Domni, nu mai prodeisera niciun scrii-
tor i folosiau In genere putin intr'o tara unde
spiritul plin de viata, impulsia spre cunoaVerea
adevarului i dorinta unei activitati puternice se
stinsese
in rare casuri exceptionale insa credinta, amin-
tirea i nadejdea nu se stinsera Inca ; unii calu-
gari unii boieri mai aveau Inca in pieptul lor
i
scntela sfnta a inspiratiei, i in mijlocul ador-
mirii generale se cetesc cu rnultamire vine lor des-
crieri pline de insufletire i se atinte*te urechea
la vestirea faptelor Idr.
In vechea manastire Putna, unde Mitropolitul
Iacov I-iu, un om sfant, retras din viata publica, ii
cauta o'dihna ultimllor sal ani, traia calugarul Var-
tolomeiu Mazareanu. El se indektnicia cu tran-
scrierea cronicilor i resuma hrisoave, pentru a
le putea cataloga ; era un Invatat", care pricepea
chiar slavoneVe i era Insufletit pentru marea,
sfnta Rusie, care aparea ca liberatoarea Rasari-
tului. Afara de multe mici lucrari, mai mult corn-
pilatii, scrise el, in putinele ceasuri de inspiratie,
un panegiric asupra lui Stefan-cel-Mare. In aceasta
mica lucrare se gasesc perioade frumoase 1 tot
atAta patriotism cata eruditie retorica.

N. lorga, 1st. lit. Rom., 11.

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL V.
Razboaiele Ecaterinei a II-a cu Turcii
0 Principatele Romtine.
Putini ani dupa suirea sa pe tron Ecaterina a Il-a
a Rusiei cauta sa Incoroneze prin faima razboinica
izbutita ei lovitura de Stat. Incurcaturile polone
dusera la un razboiu cu Poarta, care hi deosebit
de notocos. Turcii numai pregatiti nu erau ; oastea
for ratacia jalnic, fara plan, fara conducator i fara
mijloace de traiu In timpul hotaritoarei campanii
din 1769, and cazura cetatile basarabene i am-
bele principate fura cucerite. in anii urmatori Ru0
pusera stapnire pe tot Bugiacul, i Tatarti fura
stramutati de cbuna voie. aiurea. Dupa Indelun-
gate negocieri i dupa o noua izbucnire a osti-
litatilor, se ajunse in sfa.rsit la vestitul tratat de
la Chiuciuc-Cainargl (1774), prin care Ru0 cd*ti-
gara trei lucruri : intatu pregatirea cuceririi Cri-
meii, care li *i cazu curnd In mna, al doilea,
dreptul de interventie in folosul creOnPor sub-
jugati i, al tre'lea, invoirea de a pune consult in
locurile ce It vor placea.
Inainte de izbucnirea razboiului venisera in Mol-
dova i tot asa In Tara-Romaneasca, asa cum se
ob4nuise din timpul lui Petra- cel-Mare, negustori
papici i cucernici pocaiti In rasa calugareasca,

www.dacoromanica.ro
 223 -
cari aduceau in calatoria lor spre vre-o icoana

ratorifa,
facatoare de minuni sau, spre cate un centru co-
mercial, augustul chip al eTmparatesei. Impe-
spre inchinare preotilor i locuitortlor
din manastiri, precum i boierilor cu trecere, ca-
rora ii sta la inima suferintile crestinatatii, si tot
odata povestiau despre puterea de neinvins a marii
ostiri rusesti. Aceasta o stiau ei cu atat mai bine,
cu cat calatorii faceau ei insisi parte din aceasta
ostire. Se intampla odata ca Domnul Moldovei,
Origore Callimachi, puse sa inchida pe un agent
rus i sa-1 ucida cu invoirea Portii. Alexandru
Ohica, Domnul muntean, stia bine aceasta, inchise
insa ochii. De aceia, In TaraRomaneasca mai aies
multi boieri aflara cu o bucurie neobisnuita vesela
stire a liberarii iminente : fratii Parvu si Mihal
Cantacuzino cel din urma compuse genealogia
lamiliei sale si un memoriu statistic pentru Curtea
ruseasca se aratara foarte zelosi pentru aceasta
si luara in man conducerea conspiratiei.
E lesne de inteles ca multi boieri, mai ales
clintre tineri, indurau cu greu jugul turcesc. Afara
cle cererile de zaherea, obisnutte, suzeranitatea
Sultanului mai avu i alte urmari, care fura pri-
mite cu multa neplacere, mai cu sama de boieri.
Pentru plata impositelor ei fusesera trasi de
cateva ori la raspundere in Tara-Romaneasca si
Cantacuzinii intrasera chiar de doua ori in inchi-
soare pentru ca flU putuse fi adusa suma ceruta.
Dijmele atinsesera in vremea mai veche i boga-
hia boierilor si, de and li se acordase scutirea,
ei puteau numai cu greu preface in bani produ-
sele intinselor si numeroaselor lor mosii, pentru
ca aprovisionarea Capitalei turcesti cererea de
mijloace de hrana se repeta foarte des, dar tot

www.dacoromanica.ro
 224

atAt de des ramftnea nebagata in seama al-

eatuia o piedeca pentru export. Boierii, ea si la-
ranii, si-ar fi vAndut mult mai bucuros samanatu-
rile, oile si call lor, ceara, mierea si seul lor ne-
gustorului strain, care platia mai bine si mai
punctual, dar nu aveau vole '. Ei priviau cu ne-
placere amestecul din ce in ce mai mare al Tur-
cilor in afacerile launtrice ale tarii, la care nu se
gdndisera de lo: pana gtunci. Moldova de asemenea
era plina de mid capitalisti turci, cari patrunsera
;Ana In cele mai departate colturi, imprumutau
bani pe dobanzi mari sau in schimbul produselor
naturale, sau chiar bani rai 'Ana la plata mai
tArzie a aceleiasi sume In moneda buna. In Mun-
tenia, ca si In Principatul vecin, locuitorii turci ai
raielei, negustorii turci, dar si ieniceriisi acestia
erau cei mai rai din toti isi cladisera case pe
parnAnt crestin, injghebasera ferme si crescatorli
de vite, asa-numitele cask, i Domni cu foarte
mare trecere fura nevolti sa indeparteze din nou,
cu armele, cu ajutorul ostilor imperiale, pe aceti
obraznici venetici, cari alcatuiau o plaga pentru
tara. in Oltenia Turcii din Vidin introdusesera o-
biceiul ca mosiile boierilor mai saraci sa fie luate
in arenda de Turci, cari le exploatau in chipui
cel mai nerusinat. larasi trebui sa capete mai intai
un firman impotriva acestor oaspeti nepoftiti. in
sfArsit se gasira boieri cari, din natvitate, sau ca
sa scape din ghiarele creditorilor, ca, de pilda, un
anume Cozliceanu, inrudit cu Cantacuzinii, trecura
la Islam. Odata aceasta petrecut, sosia un ordin
de la Poarta ca intreaga avere a noului convertit
sa fie vnduta in public, chiar i aceia care prin
' Cf. asupra chestiei asa-numitului monopol turcesc, prefata la vol. X
din colectia Hurmuzaki.

www.dacoromanica.ro
 225

mostenire trecuse in alte mni sau care fusese

instrainata pe un pret mai mic. Ambitia si, mai
mult Inca, pofta de titluri, lacomia, dorinta de
siguranta si nazuinta spre o viata culturala mai
superioara, impinsera in sfarsit pe boierii romni,
cu toate tristele experiente facute, in bratelc Ru-
silor, cari apareau ca liberatori
In Moldova li se facu Rusilor o buna primire,
dar ii 1 psia caldura ; aici ei gasira printre boieri
slugi, dar nu adoratori. In Tara Romaneasca,.din
potriva, frai Cantacuzino facura aproape impo-
sibilul ca sa le deschida o via triumphalis: falsi
voluntari rusi fura adusi noaptea in Capitala ci
noul Domn, Grigore Alexandru Ghica, se lasa
prins ; se ridiea o militie de tara si in fruntea et
cazu PArvu Cantacuzino in ciocnirea de la Comana.
Pana la sfarsit Princ!patul fu pus de buna cre-
dinta la dispositia Rusilor i nici noul Domn tur-
cesc, Manolachi Giani (Ruset), nu se putu mentine.
Caterinei a II-a ii placeau represintatii teatrale
ci, pentru ,a se preintampina aceasta inclinare a
puternicei Imparatese, o deputatie de Moldoveni ci
de Munteni hberati sosi in anul 1770 la Peters-
burg. Ea era formata din marii boieri : Brnco-
veanu, eel mai tanar dintre Cantacuzini, Milo si
Paladi, din Mitropolitul de la Bucuresti, episcopul
Husilor i scriitorul Mazareanu. Ei tinura frumoase
cuvantari, fura bine ospatati si se intoarsera acasa
cu inimile pline de sperante. Ceia ce depufatia
cerea ca garanite, in casul unei incorporari, dorita
de dn.sa, la Imparatia ruseasca, nu face o cinste
deosebita patriotismului, sau cel putin priceperii
1 Studii Si doc., V, p. 327 si urm., 521 si urm., pentru atacurile tur-
cesti ; pentru uneltirile rusesti, Genealogia Cantacuzinilor i pasagiul des-
pre Mihai Cantacuzino din lorga, 1st. lit. rotn., 11.

Igor a p porului rorrulnesc.m. 15

www.dacoromanica.ro
 226

si demnitatii acestor ilustri conducatori ai unei

natiuni nenorocite. Moldovenii cereau un guvern
oligarhic de doisprezece boleri, punerea de isprav
nici, cari trebuiau sa se schimbe rapede, pentru
ca sa dea astfel tuturor flamanzilor de bani post-
bilitatea unet Imbogatiri ; etoata partea boi reasca
pe ran& i cum s'a si spus odata "n aceasta
vreme. Pe Imprateasa trebuia s'o represinte u n
general ca e sa dartnasca boierilor, la numir a 1 r
a membri al Co siliului d Stat sau ca sl jbasi,
caf ane si haine d gala si care sa comande o
Ile straine st ele nationale; produsul darilor ce
erau sa se iea acum dupa noi princ p i dela ta-
ani, trebuia trimes de ac m inainte la Petersburg.
Muntenn mersera si mai departe. Et Incepura cu
dormta ca tara noastra sa f e unita cu celelalte
provinch pe care le stapaneste atotputernica Ru
sie". In afara de Imputernicirea de a exploata
mmele si de a face comert cu strainat tea, precum
0 de a Intemeia Academii de stiinte, meserii si
limbi", ei cerura legi rusesti, judecatori rusi, cel
putin pe jumatate, si ierarhia bisericeasca ruseasca,
adeca suprematia sinoadelor rusesti. Abia cand
vazura ca Turcii tot vor ramanea suzeranii tarii,
se gandira ei ca mijloc extrem la o unire cu fa-
rmitatul Stat polon, sau chiar la o carmuire pro -
prie supt suzeranitatea Portii, dar supt ocrotirea
Rusiei, Austriei si intamplator si a Prusiei.
Tratatul se Incheie, si Rusii cerura ca Sultanul
sa trateze Principatele ca si predecesorul sau, Mah-
mud al IV-lea ; dar aceasta n'avea niciun sens
si se basa pe o neIntelegere. Acum Romanii ex-
primara urmatoarele dorinti: volau sa aiba un
2 Arch. Rom., I, p. 202 0 urm. Cu privire la planurile munteneti, vezi
Genealogia Cantacuzimlor, editia Iorga, anexa.

www.dacoromanica.ro
 - -227

Domn nationalde pilda pe tefan Parscoveanu,

iar nu un Grec, sa dea Turcilor numai haraciul,
si anume intr'o suma fixa de 125 000 de lei i, pe
langa acestea, sa aiba absolat mand sloboda in
darea dreptatii ; Turcilor sa nu li f;e ingaduit sa
cladeasca pe pamant romanesc, ba s inapoieze
5i Cetatea-de-Floci ; in sfarsit trebuiau sa resideze
si consult rusi la Sucuresti i Craiova. Se trimese
in acest scop i o deputatte la Constantinopol,
dar totul dadu gres. Muntenii cdpatard absolut
acelasi lucru ca i Moidovemt, cari nu cerusera
turnic. Domn in Muntenia ajunse Alexandru Ipsi-
Jan i (Hypsilantts), care fusese mai inainte Mare-
Dragoman, iar in Moldova Grigore Ghica, care
stapanise inn de trei ori ca Domn. Tot odata se
inmana acestor noi semi-stapanitori un hatiserif
sau un act de gratie imperial (4 Novembre 1774),
in care, pe langa multe hotariri de putina impor-
tanta, se cuprind si urmatoarele puncte insemnate:
Domnii sa nu poata ft scosi din Domnie niciodata
.fara de map ; tara sa fie mai intaiu scutita doi
.ani de bir si pe urrna sa trimeata din doi in doi
ani la Constantinopol numai haraciulsi earl de
aceasta niciun alt dar; provisiile sa fie scoase din
suma tributului i sa se compuie numai din lemne
i silitra. Dacd Poarta mai are nevoie pe de-a-
supra si de alte produse naturale, atunci sa vina
in porturi negustori cinstiti cu legitimatii cores-
punzatoare, la anumite timpuri. Niciun Turc sa
nu locuiasca in Principate; bine inteles, se exclud
din aceasta trupele de paza, beliii. In sfarsit, con-
form conventiei ruso-turce din 10 Mart 1779,
Poarta se indatora Inca odat sa trateze cu cru-
tare Principatele. Daca toate aceste cereri si con-
cesii ar fi fost observate cum trebuie, ele ar fi

www.dacoromanica.ro
 - 228 -
intemeiat fara indoiala fericirea tarii noastre. De
fapt insa, prin aceasta, situatia nu s'a schimbat
decAt putin. Cu armele poti impune once conditti
de pace unui popor molesit, cum era cel turcesc.
Mai greu e insa sa-1 constrAngi la observarea In-
tocmat a Indatoririlor luate. Turcii nu traisera
niciodata din nunca propriilor lor mAni i nici nu
se puteau deprinde 1rtr'o chpa cu aceasta, tot astfel
cum nu se puteau desbara 'Ana la o data hota-
rIta de vittile lor. Ca si inainte de 1774, tot asa
dupa acest an hota itor, In Imparatia turceasca
nu era nicio alta provincie care ar fi putut lua
asupra-st povara pe care soarta o aruncase pe
umerii Principat lor dunarene. De aici urma cu o
necesitate absoluta ca Muntenia si Moldova ju-
cara i mai departe rolul vacii de muls. Ele tre-
baira sa-si Incordeze toata puterea ca sa faca
stapanilor lor servicii legate si nelegale, i, pe langa
acestea, in starea de decadere In care se afia
Statul otoman, nu aveau nici macar siguranta sa
gaseasca aici ocrotire fata de alti straini lacomi.
Aceasta se dete Impede pe fata in afacerea
Bucovinei, caci, 1mpotriva oricarui drept sr 1mpo-
triva hotarini din abia-iscalitul tratat de pace,
In care nu era vorba de nicio cedare de teritoriu
Rusiei, Austriei sau oricarii alte Puteri crestine
cu intentii prietenesti sau dusmanoase, Moldova-
de-sus fu pierduta In folosul Austriei. Din conruptie,
nestiinta, teama i slabiciunea batrAnetei, Poarta
se arata dispusa, la 7 Maiu 1775, sa arunce de la
sine, ca un mic dar neinsemnat, aceasta frumoasa
regiune, bogata In manastiri, umbrita de stejari
si fagi, in care era si Capita la vechiului princi-
pat moldovenesc si pe al and rodnic pamAnt
traiau nu mai putin de 100.000 de larani de natio-

www.dacoromanica.ro
 - 229 -
nalitate romana! Si parinteasca imparateasa rusa,
care pusese inaintea ochilor Moldovei si Tarii-
Romanesti reCastigarea vechilor granite, lasa sa se
Intample In pace acest lucru, dupa cum facusera
mai Inainte guralivii ei generali, cari stiau sa
pretuiasca tabacherele de aur daruite.
Faptul se petrecu astfel. in timpul razboiului,
Austria printului Kaunitz nu privise cu ochi tocmai
buni succesul Rusilor ; plini de gelosie, cei din
Viena mersera a*a de departe, Incat fagaduira
Turcilor, in schimbul unei mari sume de bani ai
a retrocedarii Olteniei odinioara ocupate, ajutor
militar pana la recastigarea celor pierdute. Tra-
tatul din 6 lulie 1771, asa-numitul tratatul de sub-
sidii,, nu fu, ce-i drept, ratificat i, in aceiasi vara,
ministrul de resort scria Trimesului austriac din
B rim ca propunerea lui Frederic al 11-lea de a
cere Portii Principatele ca parte de prada, pentru
a le schimba apoi cu atat de pretiosul Belgrad,
ar fi incompatibila cu esistemul de Stat, al Curtii
vienese i cu prietenoasele lui relat I cu Statul
tu cesc 1. La P tersburg, din pot!' va, pentru a im-
piedeca un amestec au triac, se spunea ca Impa
rateasa Ecaterina, viitoarea stapanitoare a Crimeii
tatare0 si liberatoarea popoarelor ortodoxe din
Rasarit, ar fi gata sa edeze iub t-lor ei vec'm
Principatele, In care ar putea fi pus ca guvernator
un arhiduce sa un principe al Imperiului, ca Alb rt
de Teschen 2. Curand dupa aceia se stabilira noi
granite Poloniei, dupa ce se intrebuintasera mij
loacele de convingere potrivite fata de fac oru di-
riguitori din acest Stat asamanator celui turcesc.
1 Arneth, Letzte Regierungsjahre M. Theresias (Viena, 1877 , pp
314-315.
1 lb id., p. 310.

www.dacoromanica.ro
 230

Atunci, in anul 1773, losif al II-lea aparu ieAr-

deal ca sa inspecteze aceasta provincie cu multe
infatisari, si in fata salbatecului tinut din spre
muntii moldovenesti, unde se restabilise de curnd
gvechea, granita usurpata de vecini, ajunse la
ideia sa cftstige in locul acestor sate secuiesti
tinutul dintre Rodna, Horodenca, Snyatin, Za-
leszczykD, deci o parte din Moldova, cad prin
aceasta s'ar castiga o legatura comoda cu Ga lit'a
de curnd capatata. Aceasta anexa a cuceririi
polone, aceasta cbagatela dintre Ardeal, Mara-
muras i Pocutia, ar fi corespuns politiceste s'
militareste macar Valahiei oltenesti, 1 Ofiterii, car'
se ocupau de topografia cartografica in Galitia si la
granitele sale si atasatul austriac din oastea ru-
seasca, Barco, cerura tot asa de hotarat dobandirea
acestui nou tinut : unii se silira sa nascoceasca re-
vendicari de drept pe basa trecutului, ceilalti ac-
centuara ca feIdmaresaluI rus Rumiantov n'ar privi
cu neplacere o astfel de inaintare a vulturului im-
perial. Cam prin Septembre 1774, cnd se stia
ca Rusii retrocedasera prin tratat Portii Prin-
cipatele in toata intinderea lor, se dete In sfArsit
imputernicire pentru ocuparea militareasca, i ofiteri
prea zelosi o intinsera pAna spre Roman. Acum,
dupa ce aveau in masna cele dorite, ambasa-
dorul din Constantinopol putea vorbi de un cor-
don de paza impotriva ciumei, .de vechile certuri
demonstrabile si de o necesitate militara de ne-
inlaturat, pe langa acestea' toate insa si de prie-
tenia cu sfintenie pazita fata de Sultan.
Turcilor, in fond, afacerea li era neplacuta, cad
ea putea face o rea impresie asupra plebei din
1 Ibid., pp. 613-614.

www.dacoromanica.ro
 231

Capita la, care abia de curnd inlaturase un Sultan

pentru gnedestoinicie.. De altfel erau convini ca
Padiahul lor avea destul pamnt pentru ca sa
poata instraina dupa voie o bucata, Ca erau in-
dreptatiti sa vnda, in total sau In parte, tara de
capitulatii a Moldovei, ca orice alta provincie,
asa facusera ei doar cu Ardealul i mai ales cu
Oltenia. Ca venit anual ei n'aveau s sufere nicio
pierdere, cad Domhul, .principele arendw,
aa spuneau Austriacii trebuia sa plateasca din
Moldova migorata tot atat de mult ca mai inainte
din Intreg principatul. Minitrii Portii se mai co-
dira numai ca sa adune mai multi bani de mitu-
iala i ca macar sa arate opiniei publice ca-i
facusera datoria.
In ce privete tara, In timpul razboiului multi
boieri incheiasera legaturi tainice cu Austria, ca
Ienacachi Milo i loan Cantacuzino'. Unii ca acetia
ar fi fost bucuroi daca intreaga lor patrie ar fi fost
anexata de A.astria, cu condltiunea pastrarii drep-
turilor lor oligarhice. 0 faramitare a Moldovei nu
se potri via de loc cu interesul lor de dregatori i
proprietari de moii. Apoi poate ca se trezi Inca
odata in inimile lor vetejite amintirea, vechea
dragoste pentru mica mo* cu Indaratnicie apa-
rata. Ei se indreptara cu plangeri, singurul lucru
ce li mai sta la Indamna, catre Paa de Silistra;
acesta, bine inteles, nu putea face mmic, i atunci
ei se adresara care feldmarealul rus, care za-
cea aici bolnav. Abia urmaului acestuia din urma,
lui Repnin, Ii presintara ei plngerile lor i-i ara-
tara, intre altele, .cdt de limpede e Ca, de are
Poarta turceasca niscaiva pricini cu Austriecii,
Werenka. Bukowina's Entstehen und Aufbliihen in Maria There-
sias Zeit, in Arch. Or st. Gesch., 1892, pp. 70-71, 106.

www.dacoromanica.ro
 232

patria noastra nu-i datoare sa faca rafuiala Intre

danii cu desghinarea eiD '. Domnul Insu0 trebuia
sa se poarte cu foarte multa bagare de saind, i
acesta era tocmai In sensul politicei iretului Ghica.
El staruia din rasputeri sa-i pastreze In intregime
tara arendata, dar nu uita tot odata sa faca ochi
dulci, chiar In sila, temutului vecin. Ba, odata,
i
se gandi chiar, cu acest prilej, sa capete Indarat
macar Hotinul i se pronunia In acest sens fata
de Barco 2. Celelalte Puteri nu erau direct intere-
sate In aceasta chestie, i astfel Kaunitz duse In
sfArOt folositoarea opera inceputa cu glorie pana
la capatD 3.
La 12 Octombre 1777 clasele, din Bucovina
acesta era noul nume al panicei cucer ri,
jurara personal, adeca prin represintantii lor, cre-
dinta Imparatesei Maria-Teresa. Episcopul de
Radauti, Dosofteiu Herescu, presida marea solem-
nitate ; dupa patru ani i Mitropolitul din I4 re-
nunta la drepturile sale biserice0 asupra Moldo-
vei imperiale, lar Dosofteiu fu pus ca epis op al
Bucovinei in noua Capitala, tftrguprul Cernaup, in
vechiul tinut al Sepenicului. Curnd du a aceasta
fiscul lua asupra-i administrarea numeroaselor a
veri manastire0 i dinteinsele se alcatui acum
un fond religionar greco-oriental, intrebuintat la
multe scopuri. Boierii, afara de unul, Vasile B I
ramasera, firqte, ca slujbai de Curte la Ia0 Ma-
zi ii nu aveau dreptul, autoritatea i cunotintil
necesare ca sa iea parte activa la afaceril de
cftrmuire, i astfel administratia ajunse pe mana

' Uricariul, VI, p. 458 ; Februar 1775. Repnin se duse atunci ca am-
basador la Constantinopol.
2 Werenka, o. c., p. 153.
8 Arneth, 1. c., p. 530.

www.dacoromanica.ro
 233

strainilor, cari Incepura opera de civilisare in sens

european. Taranii trebuira sa se acomodeze de.acum
inainte cu mult mai impovatatoarea ordine sociala
austriaca : trebuira sa dea trei zile de munca pe
saptamna i sa plateasca o dare regulata, dar
nu tocmai mica. Se chemara de acum inainte Ru-
teni din Galitia, Ciangai din Ardeal, Poloni i Ger-
mani ca tarani privilegiati, i aa se Intaimpla Ca
In veacul urmator Romnii ii pierdura superiori-
tatea lor numerica. Pe Inga putinele i neglijatele
coli primare romneti se intemeiara acum ins-
titutii culturale nemteti mai Matte. Orice legatura
cu Moldova cturceasca3 disparu. Boierii cari erau
localnici acolo Ii vandura moiile lor din Buco-
vina i nu-i trimesera cumva copiit la coli in
infloritorul Cernauti.
Incercarea de a crea o noua oraenime prin a-
tragerea Armenilor nu izbuti. In schimb .Evreii-
ceritori i Evreii arendai de sate, pe can ii aflase
i-i caracterisase generalul Enzenberg 1-, a vura pre-
ferinta, fara sa-i paraseasca insa nici pftna in
ziva de astazi nenorocitul i murdarul lor fel de
traiu galitian, duman oricarii civilisatii. Bucovina
fu alipita 'Inca de doua on la Galitia inainte de
a se ft intemeiat In sfaxit ducatul de astazi.
Acel Grigore Ghica-Voda, care lucrase pentrumnal-
tele interese ale tarii, mai ales in viitor, i tot odata
pentru mat micite interese ale tesaurului sau dom-
nesc, nu era un romantic prieten al Ruilor; el
nu pretuia nici bunavointa luminatet Imparatese
cretine mai mult dect era absolut de nevoie,
cu toate ca in timpul petrecerii sale in Petersburg
Zieglauer, Gesclzichtliche Bilder aus der Bukowina (Cernduti 1893).
Cf. Descrierea tdrii de generalul Splny, pe care a publicat-o Polek
(Cernauti 1893).

www.dacoromanica.ro
 234

ca bine ingrijit prisonier de razboiu de buna voie,

ea se purtase foarte binevoitor cu el si-i procu-
rase in Septembre 1774 numirea de Domn, con-
form tratatului, in Moldova cea curand dupa
aceasta micsurata 1.
Boierii, urmand indicatia ofiterilor rusi, cari mat
porunciau Inca, Il cerusera2 formal de la Poarta
st astfel I fu cu pufnta sa inlature pe rivalul sail
Constant n Moruzi. Totusi, numai dupa trei ant,
el fu detronat ca banuit sprijinitor al intereselor
rusesti iarasi era in perspectiva un nou raz-
bolu cu Rusia -- si, pentru ca Poarta sa nu aiba
din aceasta pricina raspun Lre fata de Rusi si sa
nu dea nastere altor incurcaturi, el fu ucis in co
nacul sau din Iasi de catre soil cari-i aduceau
mazffirea, fara ca nimeni in capitala moldoveneasca
sa se fi ridicat impotriva ucigasilor. In locul lui
veni acum Moruzi, care nu uitase Inca infrangerea
sa de o inioara.
Turch il Invinuira pe Ghica, intre altele, si de
faptul ca, in timpul celor doi ani In cart nu era
sa se plateas a niciun tribut, el ar fi cerut tarli
suma corespunzatoare. Aceasta invinuire se ga-
seste st In izvoarele europene, iar in condicele de
socotelt pastrate ale nenorocitului Domn sunt in
semnate de fapt contributii de compensare in lo-
cul sferturilor interzise pana In vara lui 1776. Eie
se ascund supt numele de cheltaiala tetrii. La
aceasta contribuia taranul tot atat cat si negusto-
rul, preotul si gmazilul-ruptas., care dadea o dajde
speciala In locul acestor ccheltuieli.. Ca si Inainte
de 1774, intalnim sume cu care se platesc tot felul
de furnituri pentru Turci, si chiar In aceiast pro-
portie. Nu-i vorba, in tratat sta scris ca pretul
' Cf. Prefata la vol. X din col. Hurmuzaki cu Werenka, I. c.
2 Uricariul, VI, Corespondenfa ruso-moldoveanA din 1773-1775.

www.dacoromanica.ro
 235

acestor provisii sa se scada din tribut, dar cine

urmareste plngerile desperate ale Romani lor a-
nexate la socotirea celor 1.182.150 chile de grau,
ovas, etc. trimese la Constantinopol Ona in April
1783, acela nu poate scapa de impresia ca, totusi,
'a cerut haraciul deplinl. Cele ma' mari sume le
inghiti u totdeauna datorille noua si cele ve hi
si peschesurile cu ca e pe de-asupra se hran'a Inca
zilnic nesatul tur esc.
D r ele pareau necesare, cac numirea si guver-
narea Dornnului ail na acum, ca si mai inainte, de
absolu aceiasi fa tori. Arendasul autonom al Mol-
dov isau al Tar i Romanesti fu luat a i mai Inainte
dintre locuitorii Fanarului. niciun paragraf al tra-
t tutul nu opria aceasta si s'a mai spus mai sus
ca incercarile Romnilor de a obtinea un Domn
national nu izbuf ra, mai ales de aceia ca nu a-
f a a niciun sprijin la Rusi Nici a urn nu era o
conditle, cum s'a crezut destul de multa vreme,
ca alesul trebue sa fie numai decat un dragoman
sau un fost dragoman al Portii. Si mci origin a
princiara nu era o conditie, dar de obiceiu privi-
rile binevoitoare ale Sultanului cadeau pe acei
conducatori ai natiunii grecesti din Constantinopol
earl puteau dovedi rudenii marl, fie chiar si numai
printr'un lung arbore genealogic. Asa Moruzi era
nepotul de fiica al tut Alexandru Mavrocordat,
deci un Ischerletogli, i el apartinea deci unei rarnure
a marii familii a Scarlaplor. Dupa dansul ocu-
para Scaunul moldovenesc alti doi Mavrocordati,
doi veri, cei doi Alexandru, Hut lui Constantin i
acel al nedestoinicului loan, care murise Inca
de mult, fumndu-si ciubucul in fata usii. Hyp-
silantis, Ipsilanti, cum i se zicea pe romneste, era
1 Cf. Documente fi cercetdrt, pp. 46 i urm., 158 i urm. ; Analete
Academiei Romdne, XII, p. 393.

www.dacoromanica.ro
 236 -
cumnatul lui Moruzi. Thal sau, loan, si bunicul sau
avusera amndoi boierli In Moldova Inca de pe
vremea lui Mihai Racovita, asa that trebuia sa
cunoasca minunat tail, oameni si obiceluri ; pe
langa acestea si tatal lui Moruzi fusese dregator
moldovenesc. Mihai Sutu, al doilea urmas al lui
Ipsilanti, se tragea, dupa bunica, tot din neamul
Mavrocordatilor ; el era fratele vestitului Nicolachi,
si un alt frate al sau fusese un puternic Grec din,
Constantinopol, care la urma sfArsise tot span-
zurat ; sotia lui era fiica lui loan Callimachi, o
alta se casatori cu Alexandru Constantin Mavro-
cordat, iar Grigore, fiul lui loan, era casatorit cu
fiica lui Alexandru Nicolae Mavrocordat. Astfel se
crea un neam domnesc fanariot, In care domniau,
nu-i vorba, destule neintelegeri, dar totu0 cu mult
nu atAt ca mai Inainte. Membrii acestui neam de
voevozi si dragomani erau siguri de numirea lor;
ei lucrau insa personal pentru interesul lor, si clasa
bogatilor sprijinitori disparuse. Ca homines novi,
prin favoarea Sultanului, sau prin aceia a unui
inalt demnitar turc, fura chemati la Domnie Nicolae
Caragea, care se tragea dintr'o familie de medici
si dragomani, si nesiotul, Grecul insular, Nicolae
Ma vroghern, care pana acum fusese dragomanul
Capudanului (amiralul turcesc) si tot odata favo-
ritul acestui orn cu neobisnuit de mare trece e.
Maz lirile erau de sigur impotriva sensului tra-
tatului dela Chiuciuc-Cainargl, in care din partea
Romanilor se va fi introdus bucuros decisia Dom-
niei pe viata. Dar ticluirea paragrafului corespun-
zStor era de asa natura, Mat Turcii II puteau
interpreta dupa plac. Ei se pricepeau de minune
sa nascoceasca un motiv pentru depunerea unui
Domn. Astfel, de pilda, Grigore Ghica fu lnfatisat

www.dacoromanica.ro
 237

ca tradator si storcator al bietei Moldove : el se

facuse vinovat si fata de Sultan si fata de rai ;
capugiul injunghie pe tradatorul domnesc, pentru
ca se impotrivise la prinderea lui. Fiii lui Ipsilanti,
ca sa scape de maltratarile tatalui lor si pentru
c votau sa faca si ei cunostinta cu luminile (les lu-
mieres) stralucitorulty Apus, fugisera in Decem-
bre 1178 in Ardeal : aceasta dadu de banuit Portii,
si astfel batranul Dornn, gandindu-se la soarta
ce o avuse Ghica, ceru scoaterea sa din Domnie,
care fu cu neputinta sa fie refusata unei atat de
credincioase slugi. Batranul Nicolae Caragea in-
tarzie cu restaurarea eatorva poduri 1 si astfel,
cu toate ca nu domnise nici doi ani deplin, 10
pierdu tronul. Cnd Mavrogheni fu numit In locul
lui Sutu, noul razboiu cu Rusia era pornit. E cu-
rios cum totdeauna se gasia un motiv de nemul-
tamire tocmai atunCi and Domnii si-au fost im-
plinit tocmal trei ani de Domnie. Une ori durata
Dommei lor a fost si mai scurta, mai lunga numai
la Ipsilanti, care a detinut Muntenia de la 1774
On la 1782, adeca sapte ani incheiati. Nu trebuie
insa sa uitam ca o reintronare, dupa trecerea tine!
perioade de trei ani, putea sa aiba prea bine loc,
and se facea o noua vnzare a tronului, si Ca
acest obiceiu era in de obste cunoscut 2.
Ar fi de asteptat ca Rusia sa fi protestat ener-
gic contra unor astfel de incalcari a hotaririlor
tratatului din 1774, si chiar in acel chip brutal si
indaratnic cu care dtplomatia ruseasca proceda
de multa vreme in Turcia si care aproape tot-
deauna dusese la izbanda fata de iretenia si ta-
raganeala turceascii. *i s'ar putea crede ca prin
i Ade fi fragm., II, p. 171.
2 Mid, p. 196.

www.dacoromanica.ro
 238

infiintarea unui consulat rusesc In ((Muntenia, Mol-

dova si Basarabia., care se facu in 1782 si care
atrase dupa sine 1 chiar In acelasi an sosirea i
rapedea recunoastere a unui agent austriac
Curtea vienesa nu putea Inca_ Intrebuinta titlul
de consulat" o supraveghere a Domnului si a
complicilor sai in folosul tarii ar f prins radacini
si ea acest control european. in Principate ar fi
trebuit sa contribuie la crearea unei stari mai bane.
Dar aceasta nu fu de loc casul : nu se intdmpla
nitnic nici in Constantinopol din partea ambasa-
dorului rus, caruia acum It era ingaduita inter-
ventia conform tratatului, i nici in Bucuresti i
Iasi din partea celor doi consuli si a functiona-
rilor lor.
Asupra omorului lui Ghica, Rusia nu strica nicio
vorba si paru astfel ca recunoaste ca lndrep-
tatite motivele Portii. Ambasadorul imparatesc nu
facu niciun us de dreptul sau de a prelungi
Domnia unui principe impotriva vointei Turcilor,
afara de doua exceptii : Intaia oara Cand ameninta
un nou razboiu cu Poarta si a doua oara inainte
de imediata lui izbucnire. Dar nici ortodocsii supui
Portii nu puteau de loc fi multamiti cu tratatul
dela Cainargl, care pregtia numai o noua era de
anexiuni : ci trebuiau sa se astepte la viitoare
demonstratii de bunavointa ale Rustei. Consulul ru-
sesc pentru amndoua Principatele i pentru Bu-
geac, fosta Basarabie, unde Inca slabe horde de
Tatari faceau agricultura i cresteau vite in con-
ditii primitive, era un grosolan Georgian, de o
aroganta nenlai pomenita, dar afectata, prin care
voi sa impuna boierilor, incercnd sa i sperie.
Hurmuzaki, X, Prefata i referitor la consulatul rusesc, articolul lui
Giers, In Arch. soc. qt. si lit., VII, (1896).

www.dacoromanica.ro
 239

Agentul austriac, Raicevich, era, din potriva, un in-

vatat i talentat Ragusan, care a compus i un
interesant opuscul asupra tarilor dunarene ; el
urmaria scopuri comerciale, urmaria pe fugarii ar-
deleni, acorda protectia sa Bisericii catolice de
ansa tineau Ungurii din Moldova si convertitii
bulgari din Tara-Romaneasca cauta sa puna
supt ocrotirea austriaca pe Evrei i facea spionaj
politic. Dar nici Rusul si nici Austriacul un pro-
fesor de limbi strairte facea pe agentul prusac fara
de plata si fara insemnatate nu voiau sa idle pe
sama lor ocrotirea Romnilor Impotriva cererilor
nelegale ale Turcilor, Grecilor si boierilor. Ei se
certau, din contra, cu Voevozii, pe cari-i despre-
tuiau, se faliau cu puterea imparatestilor lor sta-
pani, scriau necontenit denunturi, care se basau
mai mull pe jignirea ma.ndriei lor, si cereau de
aceia cele mai dese schimbari de Domn. Moruzi
cazu jertfa uneltirilor consulului rus ; Alexandru
Mavrocordat I-iu acelora ale consulului austriac.
Domnilor ii fu si de aici Inainte dictata purta-
rea de aceste necesitati, cu toate ca printre cla.n-
sii se aflau si oameni buni i vrednici pi cu toate
ca aveau la indamna sfetnici plini de intentii no-
bile ca Raicevich Inainte de numirea sa ca agent
sau ca d'Hauterive 2, mai tarziu asa de cunoscut,
sau ca archeologul Lechevallier. Astfel de Domni
iubiau adevarul pi-I ascultau bucuros, ca de pilda
Alexandru Ipsilanti, care asculta cu bagare de sam
indraznetele sfaturi ale lui Hauterive. Ipsilanti, care,
chiar din causa Indelungatei Domnii, parea chemat
pentru ceva mai mare, introduse i reforme care,
1 Osservazioni intorno la Valachia, apArute intiu la Neapole in 1788.
Memoriile sale asupra Moldovei au fost publicate in 1902 de Aca-
demia Roma* la un loc cu schitele sale mai vechi de calatorie, cunos-
cute i printr'o editie a lui Ubicini.

www.dacoromanica.ro
 240

cu toate ca nu egalau in Insemnatate pe ecele ale

lui Constantin Mavrocordat, imbratisau totusi
toate ramurile vietii publice, iar autorul lor era
insufietit de cele mai bune intentii. Ei prelucra
personal cea d'int'aiu carte romneasca practice'
de legi, in care se pastra o buna parte si din
obiceiul pamntului 1; el introduse tribunale su-
preme permanente, departements, cu judeca ton
platiti, hotari ca obisnuitul imposit direct sa se
culeaga iarasi numai de patru ori pe an ca sa"mi,
ca plati totale. Scutelnicii mai sus pomeniti, lo-
cuitori scutiti de dari, trebuiau sa fie luati dupa
dorinta lui dintre laranii fara mijloace, si nu dintre
chiaburii satelor ; boierilor li lasa, ce-i deept, de-
plina scutire de imposit, dar el confirma si Ora-
nilor indatoriti la dijma cele .douasprezece zile
de munca, ale lor. Pentru sprijinirea boierilo
nevoiasi si vaduvelor de boieri se inflinta cutia
milelor, un fond de ajutor. Capitala capata o buna
administratie si datorita activitatii acesteia o mult
mai frumoasa Infatisare. Numerosi locuitori noi
fura ademeniti In Muntenia prin scutire de impo-
site ; Academia din Bucuresti primi o noua orga-
nisare si statu de aici Inainte pe un picior de
egalitate cu institutia-sora din Iasi, Academia lui
Grigore Ghica 2 Chiar si putin cam comico-tea-
tralul la infatisare Mavrogheni, care, cu toata
multa sa ocupatie aproape bolnavicioasa, era un
om curagios si in timpul razboiului izbucnit din
nou aduse insemnate servicii Turcilor, care-i fura
apoi rasplatite prin omorArea lui, chiar si acest
aventurier parvenit voi, In felul sau original, sa
1 CArticica a apArut in greceste si romneste in anul 1780. Cf. Teu-
lescu, in Archiva Romnd (Bucuresti, 1860).
' Cf. Hurmuzaki, X, Prefat si 1st. lit. rom., capitalele de istorie cul-
tural. In plus lorga, Istoria comerfului, II, si Istoria Industriei.

www.dacoromanica.ro
 241

introduca o buna administratie, numai ca imita cu

stangacie pe reformatorii Imparatesti ai Turcilor.
Dar toate acestea nu ajutara decal foarte pu-
tin. Nesiguranta duratei Domniei printilor i ne-
satul stapanilor zadarnicira In curand tot ce era
bun. Totusi nici acum nu avu loc cumva o des-
nadejde puternica, care sa fi dat nastere la fuga
in strainatate, la o despopulare i decadere a rasei.
Calatorul, ca de pilda d'Hauterive, vedea case
curate, mai bune decAt in saracele tinuturi ale
Franciei, ca de pilda In Beauce si Sologne, ogoare
lucrate, multe vite mari i marunte si o multime
de sate locuite. Dar o adevarata viata culturala
nu se putea naste, caci lipsia tocmai insufletirea
necesara. Numai un singur boier, lenachi Vaca-
rescu, care de altfel nu era un om de caracter,
compuse o gramatica, se incerca In ale poesiei,
insa fara foc i fara armonie, si Incepu o eIstorie
a imparatiei Otomane,, care e departe ca cerul
de pamAnt de aceia a unui Cantemir. In straturile
de jos insa fortele lipsiau cu totul.
Pe cnd deci acest Vdcarescu si alti boieri Im-
partaiau in taina agentului austriac ca ei se On-
desc la o ocupatie imperiala si la unirea cu Ar-
dealul conform legilor .divine, geografice, pe cand
Mitropolitul Gavriil, si nu numai el, trimese In a-
nul 1784 1 o invitatie Rusilor si, In sfArsit, cAnd
chiar urmasul sau astepta de la Viena o noua aran-
jare a lucrurilor din partea crestinilor2, fugac elui
de-al doilea Mavrocordat, care de aceia si fu
supranumit Firaris (fugarul), In Rusia (1784),
unde mai fusese odata ca tanar, dete Inca un pri-
lej razboiului de mult asteptat. imparatul losif Isi
Hurmuzaki, X, p. 14; cf. 1st. literaturii romne, 11, p. 139.
Arch. rom., 11, p, 292 i urm.
Istorta poportaut ronzdnesc. 1II. 16

www.dacoromanica.ro
 242

sfarsise cea de-a doua calatorie a sa prin Rusia

si croise in Cherson, impreuna cu Imparateasa
Ecaterina, a carii batraneta era plina de visuri io-
mantice, planuri cu vederi enorm de Indepartate.
Printr'un razboiu comun trebuia sa se inflinteze
un regat al Daciei neogrecesti pentru archiduci
austriaci si pentru fosti favoriti ai Curtii rusesti.
Un drum spre Constantinopol se si gasise prin
Insusi faptul ca armatele lui Rumiantov si ale lui
Potemchin, viitorul rege al Daciei, se pusesera in
miscare si ca si Austriecii trecura granita.
Ca de obiceiu, si in cursul acestui razboiu In stil
mare Rusii fura victoriosi la atacul cetatilor de
granita si pusera mana pe ele ; dar de data a-
ceasta mersera mai Incet si abia in 1790 cetatea
Chilia, care stapania Dunarea- de-jos' si unde
Inca din nainte de 1787 Imparateasa trimesese un
agent consular, ajunse in stapanirea ostiior rusesti.
Nici Austriecii nu puneau prea mult zel la nimi-
cirea 1mparatiei otomane si afara de aceasta a-
vura de la inceput atat de putin noroc, incat chiar
un Mavrogheni cu ccatanele, romne (soldati dupa
model european) si cu sprijin turcesc li putu ras-
pinge de mai multe ori in mici Incaierari si-si a-
para nu numai tam, ci patrunse chiar 'Ana spre
Brasov si putu sa indemne pe locuitori printr'o
proclamatie pretentioasa csa va alcatuiti iarasi la
acest principat, 2. Potemchin totusi sta la Iasi si
lua pe socoteala Moldovei cucerite aparentele u-
nui dinast oriental, ba chiar nadajduia sa-si poara
stabili aici resedinta sa ca principe recunoscut al
Romanilor de la Dunare. Tot in aceasta perioada,
bogata ca nealta aproape In planuri romantico-
' Clzilia fi Cet.-Albd, pp. 252-253.
2 UrechiA, 1st. Rom., III, p. 200.

www.dacoromanica.ro
 243

copilare0i, Hertzberg, conducatorul politicei pru-

sace dupa moartea lui Frederic-cel-Mare, punea
la cale ca, prin daruirea Primcipatelor, sa obtina
cedarea pentru Monarchia prusaca a Danzigului,
Thornului, oraelor Kalisch i Posen. Indata chiar
dupa izbucnirea ostilitatilor, Hertzberg se informa
/a Trimesul regal din Constantinopol daca Poarta
s'ar lasa u*or convinsa a pentru dnsa cel mai
bine ar fi daca ar ceda Austriei toata Moldova i
Muntenia, iar Rusiei Crimeia, Oceacovul i Basa-
rabia in schimbul unei garantii a Prusiei, Franciei
i a celorialte PuteriP pentru celelalte posesiuni
ale ei. Imparatul trebuia pentru acestea sa cedeze
Galitia Polonilor, pentru ca sa-i induplece i pe
acetia din urma la dorinta lui Hertzberg 1
Moldovenii intretinusera acum iara0 legaturi
tradatoare cu Ru0 *i Rumiantov facuse cunoscut
agentilor sai, printre cari protopopul iqean Stril-
bitchi, un Rus, apropierea trupelor sale. In Inal-
tatoarea proclamatie din '1/98 Februar 1788 el
aminti locuitorilor, mai ales boierilor, de tot ce
avusera sa indure de la 1774 din partea Turcilor
barbari, omorarea Jul Ghica, executarea boierilor
Bogdan i Cuza din porunca lui Moruzi i chiar
cu consimtimantul Portii ; acuma ar fi de datoria
lor sa adune pe vitejii ostaip ai Moldovei i sa-i
duca supt biruitoarele steaguri ale Ecaterinei I.
Cnd Austriecii facura *i ei din parte-li o astfel
de dibace chemare catre populatia baVinaa i
pentru !Wish* data se Infatipra ca liberatori.
cretini manifestul era, firete, alcatuit Inteun
sec stil de cancelarie a , ei nu intampinara la
1 Ade fi fragm., II, p. 266 i urm.
2 Urechi, o. c., III, pp. 146-147.
8 Ibid., p. 157.

www.dacoromanica.ro
 244

Intrarea lor In Moldova nici cea mai mica Impo-

trivire. Noul principe, Alexandru Ipsilanti, care
destanui ' generalului comandant sentimentele sale
prin prefetto catolie al misiunilor moldovene, multi
boieri, si in fruntea tuturor Mitropolitul, ajutara
dupa puterile lor la ocuparea tarii. Ipsilanti se
lasa prins in apropierea 1asilor Inteo lupta ce nici
nu se poate so:oti ca atare2. Cand Turcii inain-
tara, aducand In persoana lui Manoli Ruset Gianii
tin urmas lui Alexandru prisonier, si constransera
pe Imperiali la Intoarcerea spre Bucovina, Ruii.
erau asteptati, cu toate ca nu tot cu vechiul dor.
Dupa luarea Hotinulut de catre aliati, capitala
fu ocupata de fapt in Octombre de Rust, si acestt
noi cuceritort tinura piept ofensivei turcesti Ma-
noli Ruset facu acum In preajma Galatilor ceia ce
facuse si predecesorul sau la Iasi. Inca din anul,
1788 ativa boieri munteni salutasera cu bucurk
pe Austrieci la ivirea lor In Muntenia, iar in Novem-
bre 1789, dupa disparitia norocului armelor tur-
cesti, acestia aveau in stapdnirea lor capitala
Munteniei. Principele de Coburg lua aici acelasi
rang ca si Potemchin la Iasi si gasi destule aju
toare, mai ales in anara generatie boiereasca 3.
Chiar in primavara fu vorba de un congres, dar
In 1791 Austriecii incheiara pacea de la Sistov,
pe and Rusii mai asteptara cateva saptamni,
pana In Januar 1792, ca sa se induplece la pacea
de la Iasi. Din nou liberatorii crestinilor se intoar
sera acasa cu mnile goale.
In tratate nu se pronuntase de data aceasta
1 Studii fi doc. I-II, pp. 328-329.
' Hurmuzaki, X, Prefata, p. XLII.
a Documentele Cantacuzinitor, p. 309 i urm , i rev. Buciumul,.
1868-1869.

www.dacoromanica.ro
 - 245 -
nicio favoare speciala pentru Principate, dar, ca $i
mai inainte, se dete boierilor sfatul sa se indrepte
catre Poarta pentru privilegiile lor printr'o cerere
in szris, printr'o jalba, un arz, i consulul rusese
trebuia sa li acorde sprijinul sau. Ce cereau Mol-
do venii prin al lor Memoire nu ni e cunoscut,
si nu ni s'a pastrat nici cuprinsul actului muntean.
Totu4i, inainte de pacea de la Si$tov, din August
1791, ace$tia din urma, cari $tiau acum ca anu-
mi te Curti mijlocitoarele pacii erau pentru re-
trocedarea Principatelor vechiului stapn, apelara
Inteo lunga scrisoare la ajutorul comun al Rusiei
$i Austriei, iar acest document a fost redat intr'o
scrisoare mai tArzie a istoricului lmperiului otoman,
Hammer. Aici se recunosc iara$i patriotii din 1774,
carora Ru$ii 11 apareau ca liberatori $i cari pentru
Int ala oara ridicau plAngeri amare impotriva dom-
niei Fanariotilor, datau decaderea Orli lor din
vremea lui Nicolae Mavrocordat $i doriau Domni
pamnteni $i apararea patriei de propriii ei fii
1narmati. Supt impresia puternicei mivari de re-
forma, care cuprinsese toata Europa, supt InrAu-
firea spiritului apusean, care patrunsese prin se-
cretaril francesi ai Dommlor, prin medicii nemti,
prin industr a$ii $i negustorii apuseni imigrati $1
prin otiterii straini, $i care incetatenise idealul fi-
lantropic, precurn $i supt inrAu irea noilor, spiri-
tualelor, atatatoarelor scrieri, gAndurile din 1774
aparura acum mai clare ; acelea$i simtiminte ca.-
patara Insa acum o forma mai potrivita $i mai
energica. Persoanele conducatoare din Muntenia
care cutezau acum a se gandi chiar la o cna-
tiune romana,, pe temeiul cercetarilor istorice
pe care le intreprinsesera pentru ca sa arate ye-
chile lor drepturi, $tiau ca mica lor tara statuse

www.dacoromanica.ro
 - 246 -
la Inceput numai intr'un raport de vasalitate fata
de marea Imparatie turceasca, Ca numai o abusiva
interpretare de termeni pecetluise Muntenia si Mol-
dova eca simple provincii turcesti, si ca incalcarile
asupra neatArnatei jurisdictii a Domnilor nu erau
decal acte arbitrare ale suzeranilor. Intre Ipsi-
lanti, care tinuse ascuns hatiseriful, confirmarea
solemna a privilegiilor, si nebunul duman al bo-
ierilor, Mavrogheni, ei nu faceau o mare deosebire.
Erau adAnc jigniti In inima lor ca Muntenia In
cursul ultimului razboiu fusese tratata de Turci ca
un obisnuit "papacy sau esangiacat,. Mai bine de-
ck sa se Intoarca necondilionat la vechea, urftta
sclavie a pagAnilor si barbarilor, petitionarii pre-
ferau sa fie Inghititi pe loc In pa mant, ca Lisa-
bona si Lima". Ca garantie pentru viitorul lor, ei
nutriau un sir de dorinti, si printre ele aflam i
cateva puncte noua: darAmarea cetatilor dunarene,
care pAna acum se pastrasera prin prestatii ro-
mAnesti, si retrocedarea pamAntului usurpat In
raih posesorilor legali, alegerea Domnului de catre
,un mic numar de alegatorl din cele trei claseu
ale principatului, cum fusese alta data obiceiul si
cum se petrecuse acum In urma la moartea lui
Scarlat Ghica, caruia ii urmase la Domnie, cu voia
tarii, fiul sau Alexandru, apoi ducerea haraciului"
fixat la trei sute si cAteva pungi, la Constantinopol
de catre doi trimi0 ai tarii, la fiecare doi ani,
cum hotarAse aceasta tratatul din 1774, dar tot
odata predarea lui tesaurului turcesc de catre
ambasadorul rusesc si cel austriac, pentru ca pe
viitor sa se puna capat oricarii stoarceri de bacsipri.
In sfArsit trebuia sa se opreasca si aprovisionarile
i sa se dea libertate deplina comertului de vite.
Aceasta e acum destul de caracteristic, dar Inca si

www.dacoromanica.ro
 247

mai Insemnat este faptul ca, In cerintile propuse

Interesatilor prieteni cretini, nu se admite in a-
ceste d'intaiu visuri de neatarnare un control prea
Intins nici din partea acestora din urma. In timp
de pace niciun vecin cretin sa nu poata ocupa
tara, ci o militie nationala sa se Insarcineze cu
apararea ei ; In timp de razboiu, membrii Diva-
nului, cari iscalesc petitia, doresc ca patria lor sa
fie socotita ca neutra" '. Principatul sa nu fie supus
Sultanului decat numai in ce privete plata tri-
butului, *i amndouci Curtile imperiale trebuie sa
iea supt ocrotirea lor, ca Puteri protectoare, des-
voltarea lui. Actul vorbqte in numele tuturor
membrilor Sfatului muntean, al Divanului celor
mai marl boieri '.
Poarta numi ca Domni In Moldova pe Alexandru
Moruzi, fiul cel mai mare al lui Constantin-Voda,
un tanar cu ganduri nobile, care nu vedea In
Domnie numai un mijloc de Imbogatire: Alexandru
se aratase vrednic de aceasta favoare prin repre-
sintarea intereselor turce0i la congresul de pace.
Foarte Imbatrnitul Mihai Sutu capata Muntenia.
Dupa scurta vreme, ace0 Domni Ii schimbara
Scaunele, i Muntenia avu In sfarsit acum multa-
mirea sa poata saluta pe Moruzi ca Domn. Cu
aceasta ocasie boierii, pe cari nu-i descurajase
Inca de loc nesuccesul de pftna acum al sfortarilor
lor, cutezara, chiar fara sa Intrebe mai dinainte
pe nou-numitul lor Domn, sa ceara milostivului
i parintescului Imparat din Constantinopol spri-
jinirea bunei stari a patriei lor prin binefacatoarea
desfiintare a schimbarii Domnilor I Niciun Fana-
riot nu putea avea intentii mai binevoitoare ca
1 Scrisoarea ini Hammer, 10 August 1803, care a fost publicat de
mine In Convorbiri literare, anul 1901, p. 1126 1 urm.

www.dacoromanica.ro
 248

Moruzi, si de aceia membrii Divanului se rugara

ca sa fie dat acesta ca Domn pe viata. Vizirul
raspunse la cerere numai printr'o scurta scri-
soare, aa ca i cum n'ar fi !lite les dorinta bo-
ierilor Astfel ramasera Principatele ceia ce fu-
sesera si se bucurara numai de imbunatatirile
hatiserifului din 1792, prin care se regulara doar
lucrurile acum cunoscute, raportul cu Turcii, grija
pentru linitirea hotarului i marirea tributului.
In anul 1795 Alexandru Callimachi, fratele, de-
capitatului Grigore, primi Domnia Moldovei, si el fu-
sese ales intr'adins ca sa se Ingrijeasca de .1n-
trigile, polone. Sutu disparu pentru cdtiva ani
de pe scena vietii politice, iar in 1796 pierdu i
Moruzi Domniafratele sau, spiritualul Gheorghe,
nu mai era dragoman la Poarta. Batranul Ipsi-
lanti se intoarse acum din Inchisoarea sa de la
Brnn i capata pentru ca.teva luni Muntenia, dar
curind ii urma si lui un favorit al lui Capudan-
pap., care dase dovezt de bun comandant Impo-
triva rebelului de la Vidin, Pasntoglu, anume
Constantin Gheorghe Hangerli, care apol, pli i d
snge, fu rasturnat In curand de pe trepte le tro-
nului de un uciga oficial. Calltmachi se gr bi s
scape din primejdioasa sa situatie printeo renun-
tare de buna voie, iar vicleanul fiu a lui Ipsilanti,
Constantin, un favorit al Rusilor, carora, ca tra-
dator politic, li facu tot felul de servici , si mort
mat tarziu la Chiev ca pensionar al Imparatului
Alexandru, ajunse acum la Domnie in Moldova si
o exploata in chip egoist. El fu rechemat in anul
1801, fiindca Grecii intrigau impotriva-i, si Moldova
capata ca stapanitor pe un al doilea Sutu: Ale-
Cony, lit., anul 1901, p. 1117 i urm.

www.dacoromanica.ro
 - 249
xandru, ginerele lui Callimachi Btrtinul utu ob-
tinu Tara-Romaneasca, hi insa nelin4tit de hor-
dele vesnic distrugatoare ale lui Pasvan si de aceia
fugi in Ardeal. Cateva saptamani domni celalalt
Sutu in ambele Principate, pentru ca la urma sa
faca loc lui Constantin Ipsilanti in Muntenia si lui
Alexandru Moruzi In Moldova. Cel d'intaiu nu avii
ceva mai bun de facut deck sa dea ajutor Sar-
bilor razvratiii, i chiar Inteun chip asa de fati
si de nerusinat, Incat la Constantinopol in fiecare
cafenea se vorbia de intrigile begului muntean. In
anul 1806 Imparatul Napoleon, incunjurat de faima
ultimelor sale biruinti, ceru cu obisnuitul ski ton
poruncitor indepartarea din Principate a tradato-
rilor greci. El voia acum sa porneasca irapotriva
Rusilor, i astfel prietenul Se lim din Constantinopol
nu mai avu pentru moment sa se teama de acesb
o rotitori ai lui Ipsilanti si Moruzi de altfel cel
d'intaiu nu fusese niciodata un partisan desavarsit
al Rusilor.
Acum se juca n Constantinopol, din August
pana in Decembre 1806, o foarte interesanta tragi-
comedic diplomatica. Consulul rus ameninta cu
plecarea lui imediata, iar colegul sau engles II
punea in vedere perspectiva nnei bombardari a
Capitalel, in felul cum patise de fapt Copenhaga
in 1807. Moruzi i admmistratorul tarii in locul
fugarului Ipsilanti primira noi semne de numire,
Rush insa trecusera granita Nistrului.
Era epoca Impartiril tarilor, epoca In care tari
pi popoare se vindeau In massa, i In romanticele
planuri ale lui Napoleon, ca si in cele real poli-
tice ale Ecaterinei, care nazuia la o Impartire cu
forta a Imparatiei turcesti, Principatele jucau un
rol insemnat, a carui descriere face Insa parte mai

www.dacoromanica.ro
 - 250 -
mult dintr'o istorie diplomatica a Europei mo-
derne. Dupa marele razboiu Impotriva Tarului,
Napoleon se Intelese cu dnsul in Julie 1807 la
Tilsit : In tratatul oficial se prevedea retragerea Ru-
silor din Principate, In schimb si Imparatul Fran-
cesilor se indatora din parte-i sa paraseasca
Prusia. Oral insa Napoleon fagaduise noului sau
prieten ca nu-i va face nicio greutate daca va
vrol O. pastreze Dunarea ca granita ruseasca.
Conventia din Slobozia, Incheiata In August Intre
Rusi i Turci prin mijlocirea Francesilor, nu avu
nicio insemnatate, caci Inca In anul 1808 Ince-
pura tratative noua Intre cele doua mari Puteri
militare asupra Moldovei si Munteniei, adeca asu-
pra Inlaturarii putredului corp politic otoman,
spre mntuirea lumii civilisate. La Intalnirea de
la Erfurt se ajunse, in 12 Octombre 1808, la o
hotarftre definitiva. Ultima revolutie din Constan-
tinopol si rasturnarea Sultanului Selim dovedisera
lui Napoleon si lui Alexandru ca Turcia nu mai
poate da nicio chezasie pentru .persoanele si bu-
nurile din Muntenia si Moldova., si astfel ele ca-
zura in chip firesc meritoasei Rusii, care In alta
parte capata si Finlanda, de i din alte motive. in
lanuar 1809, Napoleon, In discursul sau catre Adu-
narea legiuitoare, pomeni despre anexal ea cle catre
Rusia a ambelor Principate, iar In Maiu aceasta
din urma Instiinta pe cale diplomatica toata Eu-
ropa ca Incorporarea s'a Indeplinit. Tot odala se
ducea cu energie razboiul impotriva Turcilor.
Dar schimbarile se faceau iute ca fulgerul In
acest minunat; glorios, dar si dureros timp. In anul
1811 Tarul Alexandru oferi In mod mai mult sau
mai pu tin serios Austriecilor, cari-i pizmuiau
pentru acest ccastig,, toata Muntenia si Moldova

www.dacoromanica.ro
 251

Dana la Siretiu, i pe la sfAr0tu1 aceluia0 an chiar

imparatul Francesilor declara ca el socoate scum
Principatele ca posesiuni ale socrului sau, Impa-
ratul Francisc. in acest timp se apropia tot mai
mult norul amenintator al unei rupturi Intre Franta
0 Rusia, 0 Rup, cari pAna acum tratasera nu-
mai de forma, cautara sa dea ocasie Turcilor,
dqmanii lor descurajati, pentru o rapede Incheiere
de pace In conditiuni mai fa vorabile. imparatul
Mexandru cerea acum numai cedarea tinutului
dintre Nistru, Dunarea-de-jes i Prut, care capata
numele Ielator de Basdrabia. Fratii Dimitrie i
Panaiotachi Moruzi, unul talmaciu al Portii, cela-
lalt in lagarul turcesc, fura acusati ca ar servi
amndoi cu marea lor trecere interesele ru-
se0i, i astfel In 28 Maiu se iscali la Bucure*ti
tratatul prin care Moldova fu rupta in doua parti,
dintre care pe cea rasariteana o lua Rusia. 0 zi
funesta pentru Romani.
Basarabia capata concesiunea scutirii de dari
pe trei ani, precum i scutirea de serviciu militar,
capata un guvernator roman In tArguprul Chi0nau,
care apoi fu ridicat la rangul de capitala ; Sinodul
moscovit numi un exarh. Legea care reguleaza
noile conditii de viata nu vorbe0e decAt despre
autoritatea straina: o puternica garnisoana mili-
tara fu adusa In tara, se Intemeiara seminarii
ruseti i coli sate0i peittru barbarii eMoldoveni.,
i o carantina aproape venica la Prut trebuia sa
faca pe cAt mai strAnsa legatura cu eMoldova tur-
ceascaz. Aceia dintre boierii moldoveni cart nu
voira sa ramAna In Basarabia fura siliti sa4
vancl mo0ile inteun anumit soroc scurt, datorita
carui fapt cele mai multe ajunsera pe preturi de
nimic la Ru0, Bulgari, etc., unele insa fura cum-

www.dacoromanica.ro
 - 252 -
parate cu jertfe nespuse de catre propriii lor ta-
rani 1 In vechiul Bugeac, din care Tatarii dispa-
casera acudn, un serviciu creat intr'adins pentru
acest scop, Contora Strainilor, chema coloniti
de diferite natiuni, Bulgari, Lipoveni, Armeni, chiar
i Nemti, i toti acetia au dat regiunii un Ca-
racter straniu, aa Ca tinutul acesta a pastrat pana
astazi o coloratura oarecum americana sau sud-
africana.
Boierii de sigur ca nu meritasera aceasta plata
pentru serviciile lor gandite i facute cu credinta,
i tot aa mci tara, care Muse jertfe aproape
imposibile ca sa hraneasca timp de ase ani pe
soldatii i ofiterii nu prea delicati ai Tarului. in
anul 1802 Rusia smulsese Portii un nou hatierif,
in care se fagaduia principatelor neateptat de
m lite lucruri : deshintarea tuturor impositelor in-
troduse de la 1783, dreptul Divanului de a putea
face obiectiuni la cererile de provlsii, plata p Inc-
tuala i imediata a lor, Inapoierea moiilor in-
calcate din raia, ocuparea dregatoriilor din tara
in primul rand cu boierimea de tara i in sfarit soro-
cul de apte ani pentru stapanirea Domnilor. Mol-
dovenn obtinusera acordarea acestor prhilegii prin
plangerile pe care le facusera generalului rusesc i,
in petitia lor, Inca pastrata, se gasesc vechile plan-
geri asupra cheltwelilor de neindurat ale venicului
schimb al Domnilor i ale provisiunilor pentru ca-
pitala turceasca 2. Aceti boieri patrioti tot mai
sperau de la un nou razboiu Intre Rusia i Turcia
o schimbare In folosul lor, chiar daca acum nu
mai doriau, ca treizeci de ani mai inainte, incorpo-
' Doc. Callimaehi, I, pp. 545-546. Pentru tot jocul diplomatic, Sturdza,
Acte i documente, I.
2 Lit. fi art. romand, V, p, 759 i urm.

www.dacoromanica.ro
 - -253

rarea tarii lor la marea Imparatie crestina. Cand

In 1806 fura numiti .Domni francesip In ciuda
hatuluia din 1802 si impotriva vointei Rusiei, ei
gasira Curtea din Iasi golita de boieri, In timp ce
calestele lor de Vien i se indreptau spre consu-
latul rusesc.
indata dupa luarea in stapanire, Ruii numii a
pe Ipsilanti ajutor al generaliior lor la insemnata
Insarcinare a strngerii birurilor, si tot lui i se In-
credinta si administratia ambelor Prin,ipate. Acesta
Insa nu se purta mai bine ca pe timpul functio-
narii sale supt suzeranitatea turceasca, si dupa
armistitiul din Slobozia se duse in Rusia, ca sa nu
se mai intoarca niciodata. Dupa ce imparatul dis-
puse pensionarea acestei unelte grecesti a politi-
cei sale, se alipi pe langa administratia militara
numai un Sfat de boieri. Cu aceasta nu se schimba
insa nimic Insemnat din cererile ordinare i extra-
ordinare si la urrna bagara de sama Moldovenii
ca numai un alt Imperiu i*i intinsese granitele
'Ana la Prut.
Parra acum Inca n'a iesit la lumina vre-o jalba
a Moldovenilor catre Poarta turceasca sau catre
protectorii rui ; in schimb Insa avem o suplica adre-
sata catre Domnul nou-numit al Moldovei micsu-
rate, cad aceasta trebuia sa plateasca acum suzera-
nilor, cu toate ca-i lipsiau Bucovina si noua Basa-
rabie, tot atat de mult ca mai Inainte, din moment
ce Principatul t,t mai exista ca atare. In acest act,
oricum Insemnat, boierii apar mult inferiori fa ta
de cei munteni din 1791, in ce priveste patriotis-
mul,. cum si inaljimea si practicismul ideilor !or
politice. In Basarabia, ei nu regreta sngerata
bucata de parrint romnesc smulsa fara drept de
o m'ana straina pentru a se' fali cu lin succes ob-

www.dacoromanica.ro
 254

tinut la marea licitatie de popoare a lui Napoleon;

nu, ei se gandesc numai la pierdutele pa$uni bo-
gate, la manoasele ampli ale jumatatii de-acum
ruse$ti a Moldovei, la prejuditiul pe care aceasta
pierdere il pricinuieVe tesaurului, veniturilor vamale,
Voevodului, $i nu in ultimul rand lor in$ile ca
proprietari de mo$ii $i de scutelnici 1.
Asupra insernnatatii acestui act nu trebue sa ne
invlam, caci un act ca acel din 1791 nu sta nicio-
data isolat in viata unui popor ; el i$i are, din po-
triva, in mod necesar raddcini adanci in toata viata
sa launtrica. Conviinta nationala in sens modern
se trezi In sfar$it iara$i in neamul romnesc, dupa
ce multa vreme zacuse ca intr'un somn de moarte.
Din Ardeal, dela bietli preoti $i calugari ai ioba-
giior, se lati vestea cea buna a unui mare trecut
roman $i a unui frumos viitor cu putinta, in mici
carti $i cartulii prost tiparite, cu slave cirilice ;
ea trezise dupa o lunga lupta pe adormiti $i li
deprinsese iara$i ochl cu lumina. Mandrul $i bo-
gatul boier, care guverna tara, inaltul prelat, care
rnai ieri urase bun-venit in semnul crucii grece$ti
Ru$ilor, represintantii ortodoxiei, stropind cu a-
ghiasma uniforma straina, modestul dasall, fiu de
popa sau de taran, precum $i vlastarul unei mici
familii de targoveti, ei aveau cu totii acelea$1 sen-
timente $i nazuiau spre acela$i stralucit ideal ca $i
sarmanul locuitor din departatul $i robitul pamnt
al Ardealului. Acum consulul rus trebuia pur $i
simplu sa porunceasca pentru ca Domnul grec sa-i
dea ascultare; puteau chiar un Gobdelas, un Latu-
bru Photiadis, un Neofit Ducas, toll Greci savanti,
sa conduca stralucit $colile reformate, pe care le
1 Uricariul, IV, p. 343 1 urm.: 26 Octombre 1812.

www.dacoromanica.ro
 255

organisasera Scarlat Callimachi si loan Caragea,

noii Domni pusi in 1812. *colarii romni se furl-
sau incet pe lnga Academia Domneasca, uncle
acum nu se putea invata cleat ellna, greceasca
noua, latineste si frantuzeste si ceva stiinta, pen-
tru ca sa mearga la o cu totul alta scoala, cu
toate ca mai simpla, dar romAneasca. In anul 1821
putu sa vina cluar Alexandru 1psilanti, fiul lui
Constantin-Voda, general rus si tot odata fiu de
Domn grec, ca sa cheme pe boierii cunoscatori
de greceste la razboiul de independenta pentru
Elada, ce trebuia din nou Inaltata. Insa, numai
cativa tined idealisti, Arnauti din garda, Greci de
prin birouri, baieti cie pravalie si ucenici greci
trecura supt steagurile lui Alexandru, ca sa lupte
pentru ideia nationala greceasca la Scuieni, In fata
granitei rusesti, la Secu, in muntii Moldovei, sau
la Dragasani, in Oltenia, pentru o 1ntreprindere
neizbutita oameni cari nu tinusera socoteala
de spiritul cel nou. Ceilalti insa, si acestia formau
grosul, se gAndiau la Invierea propriei, vechii
si nobilei lor natiuni. Puteau Turcii in 1819 1 sa
faca un regulament special pentru stapanirea ro-
rnaneasca, prin care numai membrii catorva familii
grecesti, cari fusesera dragomani, puteau fi alesi
Domni si prin care impartira si pe boieri ca o clien-
tela acelor familii, caci cu totii simtiau ca aceste
masuri nu pot SA aiba viata lunga. Dupa revolu-
tia greceasca Rusii ajunsera, prin tratatul de la
Acherman din 1826, In situatia de a putea smulge
Portii noi conditii pentru binele Domnilor ; ei con-
tinuara apoi si dupa noul razboiu cu Turcii, prin
pacea de la Adrianopol din 1829, aceasta buna
' Acte fl fragm., II, p. 545 i urm.

www.dacoromanica.ro
 - 256 -
opera si daruira In sfarsit ambelor tari bine-chib-
zuitul si bine-Indeplinitul Regulament organic din
1832. De acum incolo, de la acest punct hotara-
tor pe care-1 formeaza anii 1812 pana la 1821,
grija poporului romanesc pentru viitorul sail nu mai
fu legata nici de planurile, nutrite de Rusi, ale unei
1mpartiri a Turciei, nici de poftele de a unl pe
toti ortodocsii si nici de filantropica dragoste a
vecinilor rasariteni pentru crestini. De un fard da se
nu erau, fireste, In stare storsii locuitori din Prin-
cipate, dar ei lucrara pe tacutele, atat cat li in-
ga duiau puterile, si niciun moment priincios al po-
liticei europene nu 1- au lasat ei sa treaca nefolo-
sit. Aceasta propasire, aceasta lunga si Indarat-
flea lupta impotriva strainilor, si nu mai putin
chiar contra propriilor conationali, 1nceputa de u-
milul, bolnaviciosul si neindemanatecul calugar
ardelean Samuil Clain din Biaj si dusa 'Ana tarziu
la invingatorul rege roman Carol 1-iu, o vom des-
crie acum.

www.dacoromanica.ro
TABLA DE MATERII

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII
Pag.
PREFATA la edltia germanA . 3

Partea a patra
Apilstoarea suzeranitate turceasch /Asia la epoca Fanariotilor.
Dediderea taranindi romane. Statul fiscal ca izvor de castig
pentru arenda01 aventurieri.
CAP. I. Relatille RomAnilor cu Turcii. Raiaua trceasc pe
pdmant romanesc. Asezarea TatariLr in Basarabia
(Bugeac) . . . . .
-
, 5
CAP. II. Alegerea si Investirea Domnilor la Constantinopol . 27
CAP. III. Influenta greceasc . . . . . 61
CAP. IV. Tribut, pocloane si al' e poveti ale tail . 96

Partea a cincea
Decaderea clasei taranesti. Noua boierime qi activitatca ei po-
litica. Partidt.1 national razboinic.
CAP. I. 'obagla tAranilor .. . . . 1108
CAP. II. Mihai Viteazul si luptele sale . . . 117
CAP. III. Cele din urm't lupte polidce ale partidei nationde.
Prod isele ei literare . . . . . 142

Partea a *asea
Epoca Fanariotilor. A dministratia europeana sub suzeranitate
turceasa i ruso-turca.
CAP. I. Relatiile ultirnilor Domni ptunAlteni cu Puterile crestine,
nurnirea lor la Constantinopol. Caracterul Domnilor
fanarioti" in tirnpul primel jumnti a veaculd al
XVIII-lea . . . . . . . 157
CAP. II. Finantele Statdul, incercdrile de refortn si (Wile . 183
CAP. III. Reiormele luI Constanth Mavrocordat si urmArile lor 200
CAP. IV. Deciderea chsei tirdnesti. Evreii. Viata boierilor . 209
GAP. V. RA7boaiele Ecatermei a II-a ci Tara si Principatele
Rornane . . . . . . . 222

www.dacoromanica.ro
 ,
DIN PUBLICATIUNILE CASEI SCOALELOR
_
Lei B.
No. 1. Amos Comenius-Didactica Magna, trad. de P. Garboviceanu 12.-
, 2. J. Locke-Cateva idei asupt a educ tiunii, vol. 1 trad. G. Cosbuc 26.-
3. J. Locke-Cateva idei asupra educatiunii, vol. II trad. G. Cosbuc 18.-
, 4. Chr. Ufer-Introduc. in pedag. lui Herbart trad de G. Cosbuc . 18.-
, 5. Em. Martig-Psihologia pedagogicA, trad. de G. Cosbuc . . . 30.-
, 6. Pestalozzi-Leonard si Gertruda, trad. de I. A. RaduleSeu-Pog. 42.- ,
. 7. Jean Jacques Rousseau-Emil, trad. de G. Adamescu . . . 45.-
2;
-
8. Th. Crlyle-Eroii, bad. de C. Antoniad . . . .
. 9. Kerschensteiner Educatia cetateneasca, trad. de C. Bondescu . 26.-
40 -
7 10. Paulsen-Introducere in filosofie, trad. de I. Lupu si D. Puschila . 45.-
. .

11. Dr. Claparede - Psihologia copilului, trad. de V. Dulculescu . ' 70.-

, 13. G. G. Antonescu -
, 12. Adolf Mattldas Pedagogia practicA, trad. de G. Bogdan-DuicA . 32
Pedagogia lui Spencer . .
14. G. G. Antonescu - Pedagogia lui Pestalozzi .
4.50
.
-;
. 5. N. Moisescu - .

16. N. Moisescu - Conducerea vietei emot. instr., intelect. si soc.

Scoala educativA . .
6.50
8.- :
--

17. N. Moisescu - Cultivarea mintii cu ajutorul biologiei

I

n 32.- : -_
. . 15.- ....,- .
26.-
, 19. F. Collard - Metodologia, trad. de I. Isb4eanu
18. I. Nisipeanu - Psihologia pentru scoalele normale . .
. . 30.-
Educatia fetelor, trad. de C. Sudeteanu 10.- :;:
, 21. Gr. TAusan - Filosofia lui Plotin
, 20. Fnelon -. , ''
. . . . 30.-
22. Gr. TAusan - Trei studii filosofice 4.50
23. Gr. TAusan - Evolutia sistemelor de moral " -.. 15.- ',
, 24. I. Petrovici - Probleme de logia
, 25. I. Petrovici - Introducere in metafizicA ..
n
20.-
I 10.- . -
, 26. I. Petrovici -- Teoria Notiunilor 30.-
, 27. I. Petrovici - 45.-
, 28. Apostol D. Culea - Litetatura copiilor
Studii istorico-filosofice . . . . . . .
i ezAtorile cu copiii . 23.- !.
, 29. N. Nicolaescu - Predarea invAt. agricol in sc. prim. sl normale . 6.-
31. G. Bucovineanu -
30. C. Diaconescu i I. Nichitescu CAlAuza invAtAtorului . .
Manual de gimnasticA suedezd . . ..
.
.
2.50
28.-
-.-
,y;
33. P. P. Negulescu
35. M. Dumitrescu -
-
Reforma invAtAmantului
34. St. Negulescu - Atentiunea, conferintA ...... .
32. D. lonescu - ConducAtor pentru predarea gimnasticei . .

Scoalele secundare din Frankfurt p. Main

_
.

.
52.-
0.50
-.- -
,
-
,

. O36. M. Tilenschi - Organizarea gimnaziilor in Saxonia . . .

, 38. J. Herbart -
37. An. M Irinescit - SchitA asupra s:oalelor secund. in Italia .
Prelegeri pedagogice -
trad. de I. C. Petrescu si.
.
.
0.50
6.50 ,
2"
I. I. Gabrea, cu studiul introductiv de G. G. Antonescu 46.- .
, 39. Eug. Th. Sperantia - Mic tratat despre corelatlunile psihice in
viata copilului . 14.-
' 07 40. G. Cosbuc - Conferinte pentru cercurile culturale vol. I . . . 18.-
, 41. G. Cosbuc - Conferinte pentru cercurile culturale vol. 11 . . 22.50
, 42. Dr. C. Angelescu - Legea invAtAmantului primer si normal pri-

,
43. Dr. C. Angelescu -
mar, insotit de expunerea de motive (in frantuzeste) . . . 100.-
Legea invAtamantului primar si normal pri-
mar, insotit de expunerile de motive, discursurile din AdunArile
Nationale Constituante si 8 grafice ..... . . . 100.-
44. Dr. Godin - Cresterea copilului in epoca scoalei, trad. de Eliza
Alexandrescu i Filoteia Diaconescu . . . . . . 45.- ;----:-
45. G. Popa-Lisseanu - Studii pedagogice . . . 28.- - ---
, 46. S. Smiles - Caractere tari, trad. de P. R. Petrescu 20.-
-
47. Paul I. Papadopol Metoda limbei materne in gimnazii
. .
licee 27.50
- --- -____

_
c,, i -
45 - _
49. G. Popa-Lisseanu Romanica -
48. I. Petrovici - CercetAri filosofice . . . . . . . .
Studil . ,
50. I. C. Petrescu - Scoala activA . . . . . . .
-
.
55.-
60.-
51. Mihai D. Ralea - Ipoteze i precizAri in stiinta sufletului . 60.-
, 52. Mihai D. Ralea - Contributii la stiinta societatii . . 70.- ,1,
www.dacoromanica.ro
.

M.ezAmAntul tipografic Datina Rotnfineasch", VAlenii-de-Munte

ri-
www.dacoromanica.ro