, -,, : .

A -nalele Bobrogei
.-

REVISTE1 SOGIETATII CUhTURAILE DOBROGENE

, :k-*,*:
Director : CBRUESCU
- ' -

o .." 1 =MENU
=.
. y

.......',. I -12;,,-- .- .2'....:/».

--
. '

s'*6-1 I 6 --,
- I
. -,

19ZZ, Anul III, No. 2 ...,.. Aprilie- tunic

,
'2. -
. . .
'

N.
a,
, 7-2 .

.."
.,,,' - 4 24;n4:, `,7" ,.:Z.
-4' 4
,r4ek.....,_ .,-.
.'
-' ".N.
_

Sumarul:
'i ......,: '
... ' ...= .-.i e7 "
`,.
..' ,:::. ''..-t.

...Prof. Dr. L j. Miletici : Vechimea elementului bulgäresc In N.-E. ..

.., . Bulgariei i in Dobrogea ; Distributia actualä a Hárcoilor In
..,. -,-.' N-E Bulgariei. (Traducere de C. Breitescu).
," .

Stoicescu D.: Negustorul de femei. (mimiamb de Herondas) .

Cuatrene de Omar Kaiam. .--, :'.... .- .:.-:- - . ': , .';

. Pericle Papahagi: ,Sulumbria. - -'' :.. " '" - ' - -., -

Stoicescu D.: Insemnäri : I Noutatea ; II Spre Soroca ; III Rep -

,

tilele Sf. Vineri ; IV Silistra.

. - -. :' . ., . .. . -

Pericle Papahagi: Drains. .

' , . -

P. P. Steinescu: Pe un camp de maci (Gustav Falke).

, Al. P. Arbore: 0 incercare de reconstruire a trecutului Roma-
nilor din Dobrogea. i, ' '.' - i -; ,%, ' w N. :
Stoicescu D.: Azima. - ., ''''..";',..,....'
.-,...s.::
-...

Dr. George Ulieru: Prin grädina lui Esculap. ,-.74',,-;.1;-,4::-.. .

' '..,
M. Pricopie: Orasul natal (Th ' Storm). -",...2.,Y
- f',. ,;.'..: it":
,

H. v. Vincke : Valea Cara-su (Trad.' de C. Br.)

4. I. Dumitrescu: Folklor Mare. din Pervelia-Constanta. -.',..-.'''.! .-.»
DIVERSE : V. Parcae: In chestiunea etimologiei Dunärii ; St
,,','" .... Hepites : Cea mai mare cantitate de ploaie intr'o zi.
.

Erata.
.,. .,,,..r.:t ,. ::' , .. ,.7
.
.-2 .": . ' -..,' : '-' -,'-'..::.:::,.. '..,..ii4,--4:x,,.4,.'.1'.'..).:'-'.-
... :;: ,Z'..1 .!, , .¡2e221. .:.... '
.,,. 7,1,.. :-... ).
:e--` n

,sa-da
2 I. 42-11.12 -iY. i ..

TIPOGRAFIA VICTORIA"

o
:: CONSTANTA
11, Strada General Lahoyari, 11
1922 140
www.dacoromanica.ro .
 Manuscrisele se trimit d-lui C. Bratescu, pro-
fesor la ,5'coala normalei din Constanfa.

Redacfia nu ia sub a sa relspundere 2rdCj una din

épiniunile emise de autorii articolelor publicate.

Revistefe i Ablicatide
cu care ginale(e Do6roger fac sc6im6:
1. Convorbiri Literare, Bucuresti.
2. Rev. Viintifica Aclamachi.
3. Rev. Transilvania, Sibiiu.
4. *Nap Románeasca, 140.
5. Viata Noua, Bucuresti.
6. Neamul Romanesc pentru popor, Bucuresti.
7. Arhivele Olteniei, Craiova.
8. Lamura, Bucuresti.
9. .Arhiva, Iasi.
Io. Revista vremii, Bucuresti.
I. Rev. .coala, Cernauti.
12. Bra¡ele addnci, Bucuresti.
13. Buletinul de informafii al gradznil botanice,
Cluj.
14. Buletinul Soc. Numismatice Române, Bucuresti
15. Ioan Neculce, Iasi.
16. SeVitoarea, Folticeni.

www.dacoromanica.ro
 L/ECIIIMEA ELEMENTULUI 13(ILGARE3C IN N-e,
f3ULUIRIEI 31 IN DOI3ROGEfl
DE raw.. ON. 14. PIILE718

I.

Col. 9-10. 1. Se stie cA elementul turcesc din nordul Bulgarlei se afli

massat mai ales in p5rtile risAritene ale tArii. In ceea ce priveste
numArul Turcilor in raport cu al Bulgarilor, fnainte de rilzbolul
ruso-turc dela 1877, nu avem deck cunostinte fozrfe putine si
nesigure, pe care trebuie s5 le scoatem din publicatiunile sta-
Col. 1 1. tistice turcesti, din asa numitele Salname" ale vilaietului Dung.-
rean, dar, cArora nu le putem acorda destulA incredere. Penfru
aceea se astepta cu mare curiozitate publicarea rezultatului primei
numA15tori statistice a populatiei principatuhii bulgar.
Din aceastA statisticA s'a vAzut c§, la 1 lanuarie 1888, fa
pärtile r5s5ritene a!e Bulgariei nordice,-dacA socotim flul lantra
ca lirnh apuseanA - inclusiv cercurile administrative de Muni
TArnova i Sevlievo, - alAturi de 482349 Turci se aflau numai
477.132 Bulgari. Elementul turcesc reprezenta aci 490/G din in-
treaga populatie, pe and in Bulgaria apuseanA numArul Turcilor
de atunci nu alcAtula mai mult de 7.30/0 din toatA populatia. (Vezi
datele la M. Sarafou in Periodic. Spis. V 1-18 si VIII.)

I) Acest studiu a aptirut in limba germane in publicatiunea

Kaieerliche Akademie der 117issenschaften. Sehriftin der Balkaneontateistsim
Liwguistische Abtheilung. II. Das Ostbulgarisehe. Wien 1903. Tradu-
cerea de niai sus formeaz6 capitolul II din velum ai poarte titlul :
«Die altansiissige Bevölkerung int Gebiete des 0-Dialeetes-
(Nordostdialeetes), cuprinzAnd coloanele 9-22 ; iar Capitolul III e in-
titulat «Die jetzige Verbreitung des -Dialektes», gi cupriai eeletk
lobe 21-34.-C, Br. www.dacoromanica.ro
 190

ilurnArul Turcilor se pune inteo lumina nod, dad privim

rezultatele statisticei dupa districte. In acest caz se vede ea ele-
mentul turcesc, cu toata emigrarea în massg, in timpul razboiu-
lui ruso-turc (1877) si In timpul ocupatiunii rusesti a tarn, re-
prezinta In cercul Osmanpazar 8540/0, pe and elementul bul-
garesc abia 12.50/0; In cercul Haschiol (districtul Silistrei) nu-
marul Turcilor se urca la 83.20/0, iar al Bulgarilor la 8 6 Ve ; In
cercul Bazaurt erau 75.2 clo Turd si numai 1470 Bulgari ; In cercul
Sumen (timla) Turcii reprezentau 69.60/0, iar Bulgari 24.37o ;
In cercul Eschi-Giumaia: Turd 73°/0, Bulgari 23.00; In Bal-
bunar Turci 78.7010, Bulgari 17.8010 etc.
Procentul cel mai mare al Turcilor, dupd cum s'a spus, se
afla In cercul Osman-pazar: 8540/0, dad 1 consideram dupa
cercuri ; far daca-1 consideram dupa districterel se afla In Eschi-
Giumaia 82.70/o.
Se mai constata ea, In unele din aceste cercuri, mai mult
de jumatate din populatia bulgareasca locueste In orasele capi-
tale, cum este d. ex. $umen, Eschi-Giumaia i Osman-pazar, -
adeca tocmai contrariul de ceea ce se observa in Bulgaria apu-
seank unde Turcii, putini la numar, locuesc mai ales In orase.
2. Aceste rezultate ale statisticei dovedesc, fära Indoiald, ca
In nord-estul Bulgariei, In secolii trecuti, i anume nu multa vreme
col. 12, dupa invazia turceasca, trebue sA fi avut loc evenimente istorice
Insemnate, pe urma carora au rezultat mari schimbilri etnografice,
asa in cal, in locul populatiunii bastinase, bulgäreasca fara In-
doiala (?), a castigat preponderanta în numitele tinuturi, care In
totdeauna au fost de o mare Insemndtate strategica si politico-
economica, un element strein i anume cel turcesc 1). Cand si
cum s'a petrecut aceasta, este Inca o Intrebare deschisa In istoria
Bulgaria Profesorul M. Drinov a incercat sd raspuncla la ches-
film, frisk din nefericire, nu si-a dus !Ana la capdt prea intere-
santul sdu studiu, publicat in Periodic. Spis. VII- VIII". Dupa
indicatiile sale, se poate admite ea dominatiunea turceasca, In
Bulgaria Dunäreanä, In sec. XV semana cu o ocupatie mili-
tará Inca nu pe deplin asigurata" ; totusi, dupa parerea mea, nu

') Pre$umptia cA toath populatia era afar& P9rloial6 bulga'rectsca» se

peat. dovedi cAt de neterneinicA este din isvoar8le conternporane cu-
lupta dela Varna (1444) i din altele, pentru care trimitern pe cititor la
Arhiva Dobrogai Vol. I. No. 1 pag. 18-31 i No. 2 pag. 96-115.-C. Br.
www.dacoromanica.ro
 ioi
e mai putin sigur ca elementul turcesc sporise mult in sec. XVÌ,
chiar dad nu se poate afirma sigur ca, în pomenitele tinuturf
ale Bulgariei risäritene, astazi puternic turcisate, Crestinii erau
in minoritate Inca de atuncl. Din datele adunate de Prof. Drinop
se vede ca nurnärul turcilor a crescut foarte repede dupl sec. XV.
Probabil ca invazia ungara a regelui Vladislav, in 1444, - care
a dovedit i Turcilor ce situatie precati aveau in Bulgaria Du-
nareara - le-a dat indemnul, in urma victoriei castigate la Varna
cu atata greutate de dtre Turd, sä porniasca o puternid colo-
nizare cu elemente musulmane care, probabil, au lost intarite tlf
prin turcizarea fortatä a populatiei bästinase si care a fost ter-
minatä cu energie In scurt timp.
3. In orice caz, nu rämane nici o indoiali ci vechea popu-
latie bulgáreasca din nord-estul Bulgariei s'a imputinat simlitor
chiar de acum câteva secole. Se stie cif dela mijlocul sec. XVIII
Col. 13. au Inceput emigrári In massa din Bulgaria Dunareana i cea su-
did in Tara Româneasca, Basarabia i sudul Rusiei. Mi§carea
aceasta a durat peste un secol, asa cä, prin aceasta, numarul ve-
chilor Bulgari din Bulgaria Dunareana se Imputinä si mai mutt.
Din isvoare oficiale rusesti se poate constata ca prima coloni-
zare s'a fäcut cu 620 familii bulgare, in guvernärnantul Cherson
intre anii 1752 si 1754 (vezi A. Skalkovskij, Bolgarskija kolonii
v. Bessarabii i Novorossijskom krae, Odessa 1848). Apol urmara
nentrerupte coloniski WA in anul 1791. Dupl o mica Nitta
avu loc marea colonizare bulgareasca a Basarabiei si a sudulul
Rusiei, intre 1801 si 1812. Razbolul ruso-turc din 1828 provoad
o emigrare si mai puternica. Dupi cum se stie, o insemnata
parte dintre emigrantii de atunci, i anume dintre cei din sudil
Bulgariei, ajunseri numai pänä la Duran si se asezara îi1 regf-
unile din nord estul Bulgariei, despopulate prin continua emi-
grare i starpire a elementului bulgar. La acesti colonfsti bulgari
din sud se adaogirä si multi emigranti intorsi din Rusia, cari
erau de asemenea, In majoritate, din sudul Bulgariei. Dupe riz-
boiul din 1853 (al Crimeii) i dui:4 cel din 1877, nord-estul But-
gariei se coloniza cu tin nou val de emigranti din sud i din
B alcani.
Afa se face cd astdzi populatia bulgard din nord-estul
Bulgariei, i in special cea din Dobrogea fi din cercurile !fame,
Silistra iSumla, promine, tn marea ei majdritate, din sucliq
www.dacoromanica.ro
 192

Bulgariei §i din regiunile muntoase ale Balcanilor (Stara Pla-

nina).
4. Dupd cum am spus- o mai sus, vechea populatie hula.
reascii din nord-estul Bulgariei a fost din vechime imputinatä
printr'o sistematica turcizare in massa. Ceea ce s'a petrecut In
aceastä privinti in timpurile mai vechi, se poate mai mult pre-
supune decdt dovedi. De asemenea, In ceeace priveste incercarile
mai importante ale guvernului turcesc de a rdspândi cu sila isla-
cot. i4. mismul printre crestinii subjugati, nu avem, pentru vremurile mai
_ nod, cleat putine dovezi. Cdteva dintre acestea din urmä se vor
mentiona aici.
Printre Turcii stabiliti in cele vre-o 30 sate turcesti din asa
numitul t Gerlovo» -un tinut in cercut Osman-Pazar,-trie§te
kid traditia ci strämosii lor au fast Bulgari turciti ; si astäzi
Inca se mai Old in graiul actual al numitilor Turci din Gerlovo
unele urme slabe, care vorbesc destul de clar pentru vechea lor
origine bulgäreascd. Forma bulgáreascd mai veche a numelui ti-
nutului eGerlovo» sund Gerilovo", iar a numelui locuitorilor
Gerilec" (vezi Jirecek : Cestg po Bulliarsku 650). Turcisarea
trebue si fi avut loc acum vre un secol i jumátate i anume in
timpul and i inutul numit Tuzlue, al cärui centru este Os-
man-Pazar, a fost colonizat cu Turci din Asia-mid. Probabil cd o
parte dintre acesti Turci asiatici au fost agezati printre Bulgarii
din Gerilovo cu intentia de a-i turciza 1). Scopul fu repede atins,
deoarece astazi toi mahornedanii din Gerlovo se simt In toate
privintele adevärati Turci, de si Gerlovo, dupd märturia Raguza-
nului Gjorgici, era populat, IncA In sec. XVI, de Cregtini viteji".
(Vezi Makupv: Monurnenta etc. II, 244). Pentru a asigura mai
bine pasurile Baicanilor spre nord, s'au colonizat o parte, pro-
babil, din aceiasi Turd i spre est i sud, In Balcani, unde de
asemenea vechea populatie bulgäreascä a fost turcisatá in scur t
timp In cea mai mare parte. Asa s. ex. satul curat turcesc de
astäzi Saret-Cuvankic (In cercul Provadia), la nord de muntii
Col. 0. Carnobat, in Balcani, trebue sA fi fost bulgäresc, ceeace se cer-
Mica l prin ruinele unei biserici pástrate In apropierea satului.

1) Se poate ca multi Bulgari din Gerlovo", cari nu voiau tgäii

piardd neamul i religia, s fi ernigrat in alte pArti i cd o parte dintre
oi sd. se fi refugiat spre Tdrnova i anume in satul din apropiere
.Arbeincte». Dupd o traditie, locuitorii actuali din ArbAna§i ar proyeni
¡fin florlevo", (ifezi www.dacoromanica.ro
Jirecek : Gosohichte der Bulgaren, 58g).
 193

Dupá o traditie a locuitorilor, satul trebue s fl elevenit turcesc

acum vreo 150 an!. Pe atunci trebue sa se fi asezat aci, ca si
In satul vecin, azi curat turcesc, numit Becci, Turd din Cier-
lovo". De asemenea i In satele turcesti din Imprejurimi, Aivagíc
§i Lopufna, Turcii cred cä au venit din Gerlovo de mai bine de
o suta de an!, dupi o traditie comunicata mie de d-1 K. Porpil.
Satul turcesc Tufovica, la apus de pasul Rif (Cialykavak) din
Balaani, dupi spusa localnicilor, trebue sit fi fost Inainte un sat
bulgaresc §I s'a turcisat scum 150 an!. Populatia bulgareasca din
Imprejurimi numeste si azi acest sat cu numele sau cel vechiu
T6$ovec". Dad tinem seama ca i celelalte numeroase sate tur-
cesti din muntii Balcani, pana la M. Neagra, dateaza mai ales
din secolul trecut, i cá multe din ele poarti nume bulgaresti,
cum e s. ex. Gancevo In cercul Provadia, atunci se pare foarte
probabila ipoteza ca colonizarea turceasca dela Tuzluc si Cler-
lovo, unita cu turcizatea In massä a vechiului element bulgaresc,
s'a Intins sistematic peste toata partea rasdriteana a Balcanilor.
Din nefericire resturile linguistice, amintite In Gerlovo, nu ne pot
duce la nici o concluzie mai precisä. Toate numele de persoane
sunt astral turcesti, Insä, pana nu de mult, In satul Tdrnovca
s. ex. au trait Turci cu nume semi-bulgäresti precum Costoolu,
Hasanaga i Stoianoolu. In satul Jam la o familie turd se nu-
meste Mussulmanollar (Musulmani) Acest nume este explicat de
catre Turcii din sat In sensul ca familia sus pomenitä descinde
din adevärati musulmani, sositi din Asia-Mica (Anadol), In timp
ce restul populatiunii din sat se socoate descendenti din locul-
torii stravechi (erli"), cari au prima dela Musulmani adevarata
credinta". Aceasta dovedeste ca, multä vreme dupa convertirea
Crestinilor la islamism, se obisnuia a se distinge in Ger love, a-
Col. le. deväratii Musulmani de Bulgarii convertiti.
Vechea toponimie bulgäreasca a regiunii s'a pastrat In parte.
In afara de nume de sate ca Tdrnovca I Cercovna, unde si azi
se mai vad ruinele unei biserici vechi, se mai pomenesc de catre
Turcil din Gerlovo i multe altele precum : Zajci-bair (movila
iepurilor), Livada.ciajirla, Brut (dela brod), o localitate In a-
propiere de Cercovna, langä un rau, Papaz-ejdinde (probabil In
loc de Popovdol" Valea Popei), Kakonun-cegnesi (In loc de
Kakina-cegna), §i apoi numirile de Seiige" si Grc1d4te, cu
care sunt numite diverse locuri, i mai Insemnate sunt Tnc4 nu-
www.dacoromanica.ro
 194

mirile bu1gire4ti ale unor obiecte, intrebuintate in graiul turcesc

din Gerlovo, precum Krivica", adici Kriva bradva", dupii
cum se zice azi la Bulgarii din satul vecin Vardun. Numirea de
Krivica" e mai veche i s'a p5strat la Turci. In satul Jam la o
parte a cfirutei se nume§te la Turd prócep", In timp ce Bul-
garii din Imprejurimi se folosesc azi de vorba turceascä ardr.
Unii Turci mai bAtrâni Intrebuinteaza cuvantul pur bulgäresc
sdbici", ce se rapoartli tot la o parte a cirutei §i pentru care
Bulgarii din Vardun folosesc numai cuvantul turcesc kanatu, etc.
La cele spuse mai sus, se mai pot adäogi §i urtnätoarele
date luate din opera profes. Jirecek : Ethnographische Tertin-
derungen in Bulgarien seit der Errichtung des Farstenthums",
tipAritil în Oesterr.-Ungar. Revue, 1890, XI-XII :
Satul Sadovo, ce se aflä In apropiere de Gerlovo, astäzi e
locuit In Intregime de Turci ; Insä In apropierea sa se mai NTH
ruinele unei biserici. In satul vecin, de asernenea turcesc, Ka-
ddrfakli, oamenii stiu precis cä ei sunt de origine bulgarl gi ci
inainta§ii lor se numlau Sto ian, sau Vas ile, deci cä au fost
crgtini.
Elementul turcesc s'a latit dela Kotel spre apus. Satul
i. j7. hovo, situat la est de Gradec (cercul Kotel), astäzi e curat tur-
cesc ; totu§i In Gradec se gäsesc ativa Bulgari, cari s'au näscut
In ebovo. De asemenea satul Mokreni trebue sä fi fost Orbit
acum 60 ani de ultimii din vechii säi locuitori Bulgari.
Dupil profeserul Jirecek, In Imp,ejurimile dela Cenge i Lo-
papa, in actualele sate turce§ti, Turcoaicele purtau nu de mult
un fel de hid, care aminte§te portul Bulgarcelor din Impreju-
rimile Sofiei. Cele mai mari schimbäri etnografice s'au petrecut
pe laturea de nord a Balcanilor, §i anume In Gerlovo, unde o
puternid colonizare de Turci osmanlai a Inläturat cu totul vechea
populatie bulgäreascil. Satele Razboina, Stratigea i Dervent (din
cercul Eschi-Giumaia) erau nu de mult bulgäre§ti, etc.
5, DO turcizarea nu s'a efectuat in câmpie cu atäta silnicie
ca in numitele regiuni muntoase, In ultimele clod veacuri, totu§i
vechea populatie bulgarä din provinciile räsiritene ale Bulgarlei
Dunärene- unde elementul turcesc a ca§tigat de mult suprematia
numai cu greu putea sä-§i pästreze nationalitatea In Impreju-
ride grele de atunci, a§a cä §i aci relativ putin numeroasa popu-
latie bulgäreascä, care n'a emigrat, a cRzut pradi in cea mai
www.dacoromanica.ro
 195

mare parte acelelasi sorti, adicA a trebuit si se convertiascit la

Islamism. Totusi, ar fi de cercetat dad nu cumva o ink& parte
dintre acestia nu si-au salvat mAcar pe jumAtate fisionomla lor
RationalA prin conservarea religiunii crestine. De fapt, se poate
ajunge u§or la o asemenea ipotezi din pricina existentii, In po-
menitele provincii rAsAritene, a multor Crestini ce vorbesc tur-
ceste i cari sunt numiti de cAtre conlocuitoril lor Gagauzi.
Inainte de toate trebue sA accentuiim asupra faptului el toll
GAgAutij, fArA exceptie, se socot ca bAstinasi Gull') §i tot asa
sunt considerati si de traditia popularA. Sub numele de Gagauz
poporul Intelege un crestin, a cArui limbA maternA este turceasca.
Totusi trebuie sA distingem douI feluri de GAgAuti cari, de fapt,
Col. ra, stint denumiti de popor, ici-colo, cu douA numiri diferite. Exist&
adevärati" GAg5uzi (hast11-Gagauzi"), cad sunt priviti ca o
natiune cu totul streid. Ei M4 nu se simt sl nu se socot Bul-
gar!. El sunt numiti i primorski GagauzP, pentru cl locuesc
mai ales In apropierea MArii i anume : In orasul Varna §i In
satele Chestrici Cara Huseim, Gevizli, Geferli, Alaclise (azi Bo-
-, tevsco), Ghiaur-Suiuciuc §i Caracurt. De acestia se deosebesc
acei GAgAtizi cari, cu toate cA vorbesc turceste, totu§i se socot
ca Bulgari, simpatizeazA cu populatia bulgarA si nu se deosebesc
In viata lor, In rtlatiile lor de rudenie, In moravurile lor l chiar
In antecele lor populare bulgAresti, pe care le cAnd, de ceilalti
Bulgari. Chiar i numele !or de rudenie suht bulgäre§ti. Ei zic s
ex. maica (mamA), caca (sor& mai mare), lelia (mAtuse) etc. De
asemenea cunt bulgäiesti aunt i numele lor de persoane. Age»
menea GAgäuzi, cari se numesc i Geigeinti bulgäregi", am %limit
In satul Voivoda din cercul Novi-Pazar. Acum se aflii aci numaf
vre-o zece familii dintre ei, In timp ce, cu patruzeci de ani In
urmA, erau peste douheci. Cu cel mai bAtrán dintre ei, anume
cu Diado Calcio Toncioolu (adecA mosul Calcio, fiul lui Tondo),
care trebue sA numere acum 93 ani, am vorbit eu In Novi-Pazar,
unde locueste. El vorbeste numai turceste ; totusi pricepe destul
de bine când i se vorbcste bulgAreste, dar rAspunde numai tur-
ceste. Intre altele mi-a povestit cA toti GAgAutii din Voivoda-chioi
se socot ca Bulgari din vechime i cA ei In§i§i nu se numesc GA-
gAuti, ceea ce se IntamplA tocmai dimpotrivA la GrägAuzii de langA
Mare. StrAmosii lor au argAtit la Turci i asa §i-au uitat propria
lor limbA. i tatAl bAtrAnului Diado Calcio vorbia tot numai tur-
www.dacoromanica.ro
 106

caste. route idesea se insoari acesti GAgAuti cu Bulgäroaice din

satele vecine, care in curAnd 41 uiti limba lor matemä i invatA
or, i. turceste. Asa s. ex. nevasta lui Diado Calcio era o Bulgaroaid
din *umla. GAgAuti, la fel cu cei din Voivoda chioi, se gAsesc it
in satul apropiat Teche-Cozlugea, unde azi au rAmas numai trei
frail, pe cand ceilalti s'au strAmutat la Novi-Pazar. i In satul
Kajkel GAgiutil s'au imputinat Ora la 7 8 famHii. In numAr mai
mare - panA la 40 familii - trAesc in satul Hambarld Caraagaci.
Printre acestia e foarte cunoscut un oarecare Slav ciorbag1". El
se tine drept Bulgar si tot asa i ceilalti Gagdutir, din sat. RAma-
site din acesti GrägAuti se MIA si In satele Caramanld, Cdzeilgilar
apoi mai spre sud de Caddchioi (la est de Provadia), in 'adelchioi
§1 Sultanlar. In acest din urmA sat mal trAesc Ind : Diado Sta-
niu Bhiolu, Diado Gherghi Bhiolu (familia lor se chiamA Bai-ol-
lar), Diado PetAr Vasil-olu si altii. Se mai pAstreazA amintirea si
a altora mal batrAni, cari au murit, precum : Diado Costa i Diado
Manol si un oarecare Terzi Demir (aded Demir Croitorul), cari
et' totil vorbiau numal turceste ; InsA, altcum, se simtiau numai
ea Bulgari i anume ca Bulgari bAstinasi.
Dintre GAgAutii bulgAresti" se gAsesc emigranti si in Do-
brogea i in Basarabia i anume, in satul Beidaud (plasa Baba-
dag), trAesc GAgAuti, cari sunt originari din mai sus numitul sat
Caraagaci.
6. Este nesigur dacA acesti GagAuti sunt inteadevär resturi
turcizate din vechea populatie bulgäreasch de odinioarA a acestor
tinuturi, dupA cum cred eu cu multA probabilitate, sau dacA spar-
- tin acelor enigmatici Gagauti adevArati", cari nu stint de loc de
originA slavA, dupl cum crede profesorul Jirecek (Cesty 607).
Este insd un fapt neindoios cd, in afard de acegi Gdgd-
Rti, fi, in afard de coloniile grece§ti, patine la numár, intreaga
populatie creftind din cercurile Varna, Balcic, Dobrici, §i in
mare parte §i din Novi-Pazar, Provadia, Curtbunar i Silistra,
precum fi in toatd Dobrogea se uovedqte a 11 recent colonizatá,
adicd nu e mai veche de 100 ani i, numai in cazuri foarte
rare, de un secol §i jumdtate.
S'ar putea limita precis numitul linut de curAnd colonizat,
Col. 20. dacd Am socoti ca granitä sudicei valea Provadia, dela Mare
pand la ordfelul Provadia ; ca granitei vesticd o lizzk verticald

www.dacoromanica.ro
 1.97

dasci dela Dundre patnci la Provadia ; iar ea granitd nordieet

si rdsdriteand tnsdd Dundrea gi Marea Neagrd.
Chiar $i la apus de sus numila linie verticald qi anume
la nord de linia feratd dintre Provadia i Razgrad pánd la
Dundre, apzeirile bulgáre0i, cu putine exceptii, pe care le vain
aminti mai jos, sunt cu total noud, infrucdt ele se gtisesa ri-
sipite In massa compactd tureeased din Deliorman.
Abia la sud de valéa Provadiei san, mai bine zis, de link
ferald dintre Varna i Razgrad s'au mai putut pdstra, ici-colo
resturi din populatia bulgdreascci b4tinqe. 0 exceptie la acea-
sta o fac satele DerechiOi, Niaguga §i lanevo din cercurile Pro-
vadia §i Novi-Pazar, precum §i Thirsovo §i Topcichioi din cercul
Chemanlar (la nard de Razgrad).
Trebuie sä facem o deosebire ad intre vechli locultori ai
podi§ului de lat,gd Dunäre-a caror granitä sudicA s'ar putf'a so-
coli rAul Camcicul mare, socotind la acest tinut §i satele Smiadovo
§i Dragoievo §i intre locuitorii Balcanilor. Cu toate ca curen-
tul de colonizare al Balcanicilor (balkanci" sau balkangii") catre
nord a atras dui:4 siLe amestecul celor douR elemente, totusi
cele douA gt upe se pot distinge u§or dupd cloud caractere : dupl
dialect si clupa imbracciminte.
7. Cel mai caractetistic sema, dupä care putem deosebi pe
vechii locuitori din spre Dunäre de veneticii (pri§elci) din Balcanl
(Stara Planina) sau din Tracia, este acea forma aiiiculatä a sub-
stantivelor masculine, care la gtAtetiv singular se terminä in -
accentuat §i In 6 (intre o §i u), SFL1 chiar în u neaccentuat ; s. ex.:
Col. 21. nosó, mostò - stôlu, cileâcu, p6pu. La Balcanici §i la cei din
Tracia, dimpotrivä, aceia§i formä se termina in At, sau numai in
A : nosd(t), stold(t), cileacd(1). Vechii locuitori din spre Dunare
sunt, apoi, denumiti nu numai cu obi§nuitul nume de Erlijci ",
sau Erlii", adeca pAmAnteni localnici, a§ezati din vechime, (de
la vorba turceascä jer=loc); ci Ind §i cu un nume particular §i
foarte ciudat Hdrcoi", sau mai precis Arcoi". Härcoii, precum
am spus, se deosebesc §i la imbräcämictte de Balcangii", sau
Balcanci", aded locuitori dela munte, precum §i de cei imi-
grati din Tracia, de a§a numitii Olejuzlii", sau Otejofciani",
aded ,,de dincolo" (dela vorba turceasc5 otejuz"). Mai ales ca-
racteristic este portul femeilor, de oarece acestea tin cu multa
grije la tradifie.
www.dacoromanica.ro
 198

remeia din Balcani (Balcangiica") poartA o hainA ingustA

de Ma ,neagrA, In unele locuri i albastra trichis5, care se nu-
meste sucman" (sau ciucman"), pe cind HArcoalca (1-Iiirco'ca")
41 atArnA in fatA si in spate ate o fota. Fotele au forme si cu-
lori diferite, din care cauzA sunt cunoscute sub numele de (peq-
ternal" (cuvAnt turcesc), zaviqca" §i ceirlenca". Tot la fel se
poartA i Inteo parte din jungtatea de apus a Bulgariei nord-
estice precum i tn nord-vestul Bulgariei, sub numele de teicmenic"
'1 veilnenic"; InsA ad asemenea port .nu se mai poate socoti
ca un semn caracteristic In raport cu dialectul, de oare ce locui-
24. torii din munte, asezati In cAmpie, i mai ales in pArtile apusene
ale nord-estului Bulgariei, gi-au Insusit portul HArcoilor.
Portul vechiu al HArcoilor se caracterizeazA mai ales prin
pantaloni albi i strimti, numiti beirdenci", birneci", benevreci"
etc., in timp ce locuitorii din Balcani poartA pantaloni foarte largi
de !Anti neagrA, sau cafenie inchisA si de aceea sunt porecliti de
cAtre FiArcoi Bulgari negri", sau simplu Negri". (Cerni BAI-
gari", Cernite".) TotodatA trebue si mentionAm cA astAzi vorba
HArcoi" se IntrebuinteazA mai rar, de oarece colonistii din Bal-
cani i Tracia, superiori In numAr si in inteligentä, If iau ca nume
de batjocurA, In care sens este Intrebuintat mai ales prin orase.
Insä, ca dovadA cA la origine numele nu avea nimic supArAtor
pentru tArani, e faptul cA i astAzi Ind tkanii se numesc adesea
cu mandrie 1-1Arcoi", cu toate cA la oras, sub acest nume se
intelege de obicei un orn de rAnd, un prostAnac. Acelas nume
de HArcoi este cunoscut l lAngA DunAre, spre apus, pe la Vidin,
gi anume tot ca nume de batjocurA. Etimologia cuvantului e In-
tunecoad i).

se semletEiNt1=11161=22.

1) Mai amiinuntit tratez acest subiect In lucrarea mai sus po me-

nita : «Vechea populatie din nord-estul Bulgariei».-Nota autorului,
www.dacoromanica.ro
 199

DISTRINTIA ACTUALA A HAR(OILOR IN N-E.

DULGARIEI

IL
Col. 21. Pr In faptul cä am stärult asupra sus-pomenitelor caractare
If m'am ostenit a descoperf vechile asez5ri ale Härco ilor, am
ajuns in fine la Incheerea cä dialectul in -o se intindea odini-
oarl peste toatä cämpia ce se lasá spre Dunire, dela M. Neagri
spre apus pânä la räul Isker, care se poate socoti ca o graffiti
Col. 92. mai veche a limbii bulgare de apus. Astäzi dialectul in -o se
tntinde dela Varna pänä la raul Iantra si de aci mai departe,
spre sud-vest, are Sevlievo. Ace las dialect se vorbeste l Tn cercul
Svistovului, în cateva sate de pe malul stâng al lantrel , ca do-
vadä ca el st5pAnia si in Svistov acum 150 ani, este i limba
Svistoveanului Damaskin, din care am dat numeroale exemple
in Sbornik" XVIII.
Col. 23, Dialectul in -0 se intdlnefte qi in multe agzdri noud din
Dobrogea i in cercul Silistrei; aci a fost adus mai ales de e-
migranlii din imprejurimile um lei, Provadiei qi Razgradului
pe la inceputul sec. X/X i mai ales dupd rdzboiul ruso-turc
din 1828. Din aceeaqi vreme daleaz i coloniqtii ce vorbesc
acest dialect in Basarabia qi sudal Rusiei. Prin neintrerupte si
neobservate miscari spre sud, i anume prin pasurile Balcanilor
dela Cenge i Ris (Cialicavac), dialectul in o s'a lAtit, din 1m-
prejurimile umlei i Provadiei, în campia Tracief, spre Adrla-
nopole i spre sud-est in muntii Strangea, pánä la Mare, In cercul
Burgasului. Dupi cum am mai arätat aiurea (vezi Anzeiger, 1897,
XVIII), locuitorii numiti Zagorci", cari ocupä coltul de nord,
dela satul Sf. Nicola (la sud de Burgas) pânä la Rusocastro §i
cad se intind i mai spre sud lângä Ur-Harman, peste granita
turd, la Ghioc-tepe, sunt färä indoialä emigranti din numitele
tinuturi ale nordului Bulgariei. Aceasta se confirmä mai bine prin
faptul cä Zagorci, ce vorbesc dialectul In -o, se intAlnesc si pe
coastele de sud ale Balcanilor, pe la Altos §i Carnobat, aded
tocmai pe drumul ce duce Ia amintitele pasuri ale Balcanilor. Ca
www.dacoromanica.ro
 200

dovadi stg nu numai numele de Zagorci" dar si faptul c acesti

locuitori nu se Intind mai mult spre sud : Intre raul Tumgea i ora-
sul Lozen (Carcclise) din tinutul Adrianopolei, Zagorcil locuesc
numai in cateva sate ; dimpotrivg, la sud de Adrianopole se In-
tind frá intrerupere dialectele rupcilor", dela est spre vest.
Dialectul In -o s'a pgstrat cel mai curat i mai arhaic In
tinutul umIei, adica pe 1âng. §urnla, Preslav, Novi-Pazar si Pro-
co. 24. vadia. Pentru aceea am si studiat acest dialect mai ales in sa-
tele acestor tinuturi, dupA cum am aratat amänuntit cu alt prilej.
(vezi : Anzeiger, etc. 1897, No. XXIII, 1899, No. II). i la apus
de umla, tri cercurile Razgrad, Tarnova, Biala, Rusciuc, Turtu-
caia i Silistra, dialectul In -o s'a pgstrat destul de curat. In ge-
neral, vorbind despre acest dialect, se poate socoti graiul dela
§umla ca cel mai bun reprezentant al sAu. Bazandu-mg in spe-
cial pe acest dialect, pe care I-am studiat foarte bine In asa nu-
mitele sate sárt" (Sgrtove, Särtschi sela, turceste : Sártchioiler)
dintre umIa, Novi-Pazar i Provadia,-volu trata fonetica i mor-
fologla dialectului de nord, sau a dialectului in -o. Insg mal Ina-
inte voiu cauta sâ Insir toate asezgrile vechi ale Hgrcoilor, pre-
cum si colonillor lor catre nord i cgtre sud. Prin aceasta se va
evidentia mai bine aria numerica i räspandirea geografica a a-
cestul dialect. Spre mai mare claritate, voiu numgra aceste wad
dupg Impgrtirea administrativg actualg, adica dui:4 plgsi i judete.
1. Cercul Sum/a. Dialectul In o se vorbeste In orasul umla
de catre vechil locuitori ai orasului, ca si de dare cei ce se sta-
bilesc In el, sosind incontinuu din imprejurimi, unde s'a pästrat
acelas dialect i anume din satele : Dividiadovo sau Cenghel,
Topalchioi, Biala Copitovo, Durmuf, Cadd-Hasá §i, in parte, din
Casaplar, unde majoritatea locuitorilor e originarg din Tracia,
de pe la lambol. Locuitorii din Gorni- §i Dolni-Ingic vorbesc o
limba amestecatä.
2. Cercul Novl-Pazar. In orasul Novi-Pazar elementul bul-
Cel. 9$. Ores; i astäzi Ind In minoritate fatä de cel turcesc, se corn-
pune din oamenii sositi de prin sateie vecine. Ad dialectul In -o
se aude In satele : Enevo (mai Inainte se zicea Ianevo, turceste
Ionus-chioi), Caspician (mai inainte: Cazdpciane), Moghila (tur-
ceste : Muhla), Calugher(i)ta, Culevet sau Culehle (turc. Chiu-
lefcea), Ofciarovo (turc. Ciobanchioi), Cosovet (turc. Cusofcea),
Marcavef (turc. Marcojcea), Costina-riaca (turc. Chemiccidere),
www.dacoromanica.ro
 201.

si In parte in Imrihor (4 familii), unde majoritatea emigrantilor

sunt de pe la Iambol si mai ales din satul Dermendere.
3. Cercul Proved la. Aci dialectul in -o s'a pAstrat foarte
curat j arhaic ca i in satele din cercul Novi-Pazar. Sate le sunt
asezate, cele mai multe, pe largul podis al Provadiei si de aceea
se numesc sártchioiler, adicA sate de podis, (turc. sArt=cAmp
Malt, podis). Dialectul e vorbit de neinsemnata populatie bulgA-
reascA din orasul Provadia ; apoi din satele : Nenovo, Ravna,
Crivna, Cercovna, Aiazma (mai inainte sat turcesc, iar acum
locuit de venitii din Cercovna i Crivna si de cAteva familii din
Cenghe, care vorbesc dialectul mijlociu), Cheredi (turc. Cará-ktgcl)
Carachiose, Chiopecli, Asálbeili, Petrovariaca (turc. Derechioi),
Niagnqa (turc. New?). In satele Maracovo (turc. Muradsofu),
Fetichioi, Comarevo, Novose/o, locuitorii sunt amestecati din co-
lonistii de prin satele vecine ale podisului (sArt) si din Cenghe.
Satul, odinioarä turcesc, Beili, se colonizeazA din ce In ce mai
mult cu locuitorii din sad".
4. Cercul Preslav. Dialectul in -o se vorbeste in orasul
Preslav §i In satele : Dragoievo, Besevlie, Zlatar, Salmanovo,
Cociovo sau Cdte$, Osmar, Ciatalar, Mara$ §i Ccilnovo.
5. Cercul Osman Pazar I Eschi Glumata. Elementul bul-
gAresc din aceste douA cercuri era cu totul neinsemnat inainte
de rázboiul ruso-turc dela 1877 ; numai pe ici pe cclo s'a mai
putut mentinea intre Turci. Dintre putinele sate, ce existau Ina-
col. 26. inte de acest rAzboiu, apartin dialectului In -o numai urmAtoarele :
Hasanfacá (numit mal Inainte Alaclise), in care azi se aflA §i
cAteva familii din 1mprejurimile TArnovei ; apoi Conac, Vardar?,
Dalgeici, Alvanovo, Iavqevo, Geren §i Cichindel (cu locuitorl
din Vardun).
6, Cercul Popovo. Si in acest cerc vechiul element bulgi-
resc este neinsemnat. In Popovo, centrul tinutului, populatia bul-
garA constA mai ales din colonisti recenti dela Razgrad i Gornia
Oriahovita, apoi din locuitori dela munte, originari de pe k Dria-
novo i imprejurimi. Locuitorii din Razgrad §i Gonda Oriaho-
pita vorbesc dialectul in -o. Acelas dialect se vorbeste qi in sa-
tele : Palamarca, Opac, Sadina, apoi partial in Crapita (turc.
Crepcea), Caraaci, Balgi. Omar, Haidar, Araplar §i Cázállar.
7. Cercul Razgrad pl Chemanlar. In aceste cercuri ele-
mentul bulgAresc vechiu este de asemenea rar. In orasul Razgrad
www.dacoromanica.ro
 202

se aflä o mahala veche numita Dobroxa mahala", unde locui-

torii vorbesc ca i ceilalti Harcoi din imprejurimi si au acelas
port. Dialectului In -o apartin locuitorii satelor : Caba-colac, Ha-
sanlar, Osertet (turc. Hiuserzce), Drianovet, Ezeret (turc. Ezerce),
Topciie §i lopciiete (turc. Topcichioi), Ghiuzelge-alan, Demir-
giler, Dichilitap, Sianovo, Crivnia, Torlac §i Zavet. Pe langa
aceasta s'a pastrat In satul Thirsovo o mahala veche (erliiscata
mahala") cu locuitori vechi, cari vorbesc dialectul In -o.
8. Cercul Varna §i Balcic. Dupa cum am aratat i mai
ir ainte, Intreaga populatie bulgäreasca din aceste tfnuturi constä
din colonisti, cari, incetul cu incetul, incepand dela sfarsitul sec.
XVIII, au sosit aci din Tracia si din Balcani. Slabe ramasite din
vechiul element cu dialectul In -o am gasit numai In doua sate,
la sud de Varna, anume In Derechioi, - unde vechii locuitori
(erlii") se deosebesc de colonistii din satul vecin Avren, sositi
acolo dela munte, din satele Gulita si Ercheci, i dupa dialect
CoL 27.
si dupä port - i in satul Bielevo (turc. Ghebege), unde de a-
semenea traesc Oliva erlii". Mai existä cateva sate In cercul
Varna si Dobrici, ai caror locuitori s'au colonizat de curand a-
colo, anume Zagorcii cu dialectul In .o, sositi de pe la Adria-
nopol. Acestia s'au asezat dupa razboiul din 1877 in cateva sate
parasite de Cerchezi. Asa In satul Difbudac (cercul Balcic) lo-
cuesc Zagorci veniti din satele Tatarlar, Cogea-Tarla si Chiu-
chiuler din cercul Adrianopolei ; In satul Teche, Zagorcii au venit
din satul Vaisal, cercul Adrianopciei. Zagorci de aceeasi prove-
nientA se aflä si In satul Ecrene. In cercul Varnei, satul Rusktr
e locuit de aceiasi Zagorci, cari au venit mai ales din satul adria-
nopolitan Salioglu, ca si din Vaisal, Tatarlar, etc.
9. Cercul Dobrici. In acest tinut n'arn putut descoperi nid
o urmä a dialectului In -0 i aceasta se expká prin faptul mai
sus pomenit, ca populatia se alcatueste aci din colonisti no) din
Balcani i Tracta. Vechii locuitori ai acestui tinut, In parte s'au
turcit, in parte au fost nimiciti i In parte au emigrat in Munte-
nia i Basarabia. (Vezi Vorlaufige Berichte" In Anzeiger, 1897,
No. XXIII).
10. Cercul Silistea, Curibunar, Accadânlar §I Turtucala.
Aläturi de majoritatea covarsitoare a elementului turcesc, se afla
ad i un numar frumusel de asezari mari i Infloritoare de Bul-
sari de data recanti-format din emigrauti, cari voiau sa se sta.
www.dacoromanica.ro
 208

biliascA In Rush, sau cad s'au reintors de acolo. Pentru aceea

hi ceea-ce priveste dialecte'e, gisim aci o mare varietate, fiindcl
locuitorii sunt veniti din diferite locuri din Bulgaria de nord Il
de sud. Majoritatea sunt emigranti din Imprejurimile oraselor
Iambol i Adrianopole; apoi din satele din Balcani : Ercheci,
Gulita §i altele ; pe urmA din regiunea Razgradului si din a§a
numitele sate virtu (de podi§) de lana Sumla l Provadia. A-
col. 28. ceVia din urma, cari locuesc amestecatl cu muntenii din Balcani
si cu Traci, stint denumiti cu termenul special de icovii".
Dialectul în -o, asa dar, este vorbit ad de emigrantii sositl de
pe la Razgrad, din sate vechi, i prin numitii icovti'" Mari de
a ceasta insä, spre mirarea mea, am descoperit i rAmAsite dirt
vechea populatie, care a indurat grozavele evenimente din timpul
luptelor ruso-turce. Ace0 locuitori vechi, cari vorbesc de aseme-
nea dialectul In -0, 1cari, in aceastA privinta, diferA putin de
emigrantii de pe la Razgrad si de cos/1i, sunt cunoscuti sub
numele particular de Grebenci". Numele acesta vine dela o po-
dosbA In formä de pieptene, pe care o purtau femeile pe cap
panA nu de mult. Grebenci se numesc ei înii i Heircoi" ca vi
t Aranii cari vorbesc dialectul In -O. Trebue sa observant ca Gre-
bencii, fn timpurile anterioare, se refugiau adesea In Romania,
peste Dunäre, i ca mai tarziu s'au intors in parte, in vechile
lor sate. j acum existA in Romania, In irnprejurimile Giurgiului
si Oltenitei, lângä Dunare, sate unde locuesc Grebenci. De oarece
ace§tia trAiesc in cam*, langA Dui-are, aunt denumiti ,Eliici"
(dela vorba turceascä eli=campie)--=-Campeni. Asa s. ex. in satul
Ciaca din fata Silistrei (jud. lalomita) locuesc numai Grebenci.
Asemenea i satul Cioodne0 e locuit tot de Grebenci (EHici).
SA insirAm satele In care traesc Grebenci :
Un sat de Grebenci adevarati este Popina, IfingA Dutare,
la apus de Silistra. In satul vecin, Vetren, locuesc Grebenci a-
mestecati cu .colonisti noi din Balcani. Jumatate din populatia
satului apropiat, Srebeirna, e formata din Grebenci. In satul Ai-
demir se afla numai 4-5 familii de Grebenci. Aproape jumatate
din locuitorii din Calipetrovo se compun din Grebenci, iar cu-
laltä jumätate din icovti. Satul Chiuchic-Cainargi (la SE de
Col. 29. Silistra) este locuit aproape exclusiv de Grebenci. Si dincolo,
hi jud. Constants, la est de Silistra, trAesc In satul Almaldtz,
Grebenci, amestecati pe din doui cu icovti. Nu de mult satul
www.dacoromanica.ro
 04

odinioard curat turcesc, Topci, a fost colonizat cu Grebenci.

Grebenci amestecati cu icovi trdesc azi In satul Hadórcelebi,
care mai inainte era turcesc, iar acum, dupd ce Turcii au emi-
grat, a fost ocupat de numitii Bulgari sositi din Alma Mu.
In cercul Accaddalar se aflä Grebenci In satele Garvan §i
Hogeachioi. In Haschioi s'au asezat câteva familii de Grebenci
veniti din satul românesc Cionnesti, dupd 1877. De asemenea
In Doimuflar se aflä Grebenci din Ciocdnesti.
In cercul Turtucaia vechea populatie s'a pdstrat In satele
Caddell lot, Star-Smil, SarscInlar, Be lita §i Denizler. In Spancevo
locuitorii vechi sunt amestecati cu aii veniti din munti. In Bref-
len sunt putini locuitori vechi ; majoritatea sunt colonisti din
Drianovo. Ace la§ trebue sd fie cazul cu Spancevo.
icuvtii Inruditi cu Grebenci locuesc la olaltd cu acestia in
satul Catipetrovo. Acestia au venit din satele sárt" : Cercovna,
Cosovet, Marcovet, Derechioi i Aiazma (cercul Provadia). In Ain-
ddcli au sosit icovti nu de mult din satul Alma lau (jud. Constanta),
dupd ce Turcii din Pandk li au emigrat. In Hadar-celebi, Topci §i
Baiuc-Cainargi (toate In cercul Curtbunar) icovii trdesc ames-
tecati cu Grebenci. i satul Beibunar, odinioard turcesc, este
ocupat azi pe jumatate de Bulgari din satele vecine, mal ales
din Alma ILI, asa dar de icovti i Grebenci. Sate le Oluclu qi
Ghiulerchioi, care odinioard erau curat turcesti, azi au locuitori
Bulgari, veniti mai ales din satul Calipetrovo, unde trdesc Si-
covti i Grebenci.
Em1granti din vechile sate de Härcoi din tinutul Razgrad
se aflä In Caraorman (jud. Silistra) i anurne sositi mai ales
din satele Cabacolac î Hârsovo. De asemenea in Bracima, unde
Col. 30, locuesc amestecati cu Macedoneni Arnauti" din satul Cara-ar-
naut de lângd Razgrad. (Vezi L. Miletici : Abhandlung iiber die
Arnauten bei Silistra In Periodic: Spis. 1900 No. 10). Emigranti
din Cabacolac, Hdrsovo i Arnautchioi se gäsesc si In Babuc,
Caraomur, Sianovo §i Vischioi (jud. Durostor).
11. Dobrogca. Am mai pomenit cd Intreaga poptjatie bul-
gireasci a Dobrogei se compune din diferiti colonistl noi. Ace-
iai impestrijare, care se vede la colonistii bulgari In Impreju-
rimile Silistrei, din cauza feluritelor tinuturi de unde au sosit,
se observä si In Dobrogea. Este cunoscut cd cei mai rnulti lep-
cuitori bulgari dinwww.dacoromanica.ro
jurul Silistrel au locuit mai Inainte un rastinali
 205

pi in Dobrog(a. Pentru aceea i aci gäsim dialectul In -o in

apezäri venite din spre Varna, umla, Provadia, Preslav I Razgrad.
In afarä de satul amintit, Ahnaldu, locuit de Grebenci §i
Sicovti, se mai aflá icovti pi in satul apropiat Esechioi (ames-
tecali cu Turci) i in Gala (amestecati cu emigranti de pe la
Sliven).
In tinutul Tuicei i Babadagului se afli icovti In Congaz
(unii veniti dela Ghebege Iângä Varna, altii din satul seirt" Cer-
covoa, lngä Provad;a) ; apoi in Cerna (unii sunt din Dragoievo
lângä Preslav, al(ii din Smiadovo pi Ri§ ; ultimii nu vorbesc dia-
lectul in -o); apoi In Ceamurlia de sus (din satele stirt" Crivna,
Ravna, etc.); in Ceamurlia de jos (din Dragoievo pe la Preslav,
amestecati cu Traci de pe la lambol). In Pqa-Cdfla §i Casap-
chioi se AA de asemenea emigranti din Dragoievo, amestecati
cu allii din Sm;adovo, Rip pi din Trala. In fine se aflä .Sicovti
In Sard-ghioll).
Trad. de C. EIRATESCU

1) Autorul cerceteazit .apoi in cap. 12-.17 distributia populatiei

bulgárqti vechi cu dialectul in -0 in cercurile Rusciuc, Biala, Tarno-
va, Gornia-Oriabovita, Chesarevo, Svistov si in sudul Balcanilor rasa-
riteni,
www.dacoromanica.ro 2
 DIN LITERATURA GREACA
lg'iOSAK'e6AVCk.e'ArtGAY4-i'iAKd.gALA-6G-AVe,'G"At

NEGUSTORUL DE FEMEI
-M IPA pu3 De H ERONDS -

Scoria: Un tribunal din insula Cos 1).

Persoane : Battaros, negustor de femei.
Thales, clientul scandalagiu.
Grefierul tribunalului.
Aprodul.
Myrta, o fata a lui Battaros.
Judeatori, popor.
Battaros (pledand)
Boen, n'aveti a judeca
Nici nearnul i nici cinstea mea.
0 fl el Tha les, mai bogat,
Dar nici eu nu s de lepädat;
De are-o navd mai de pret
Si eu sunt un calic istet.
-
Curn poate s'aib'd el dreptate
CAnd eu sunt pAgubita parte?
De scap el curat la f
Voiu alerga sd strig în piatä
0 zei, am fost nedrept'átit I
Nu se mai poate orn tihnit,
Nici liber, nici cu cine i place,
Cand Thales nu ne lasä 'n pace!
') scena se petrece in insula Cos din Marea Egee, iu secolul III
d. Cr. and a tritit si Ileroudas. In parte a fost reconstituitti de Grusin.%
filolog clasic german. Traduclitorul a gâsit iu acest Mimiamb un do-
cument juridic al acelui timp ; in rorniinete a mai fost tradus, frag-
mentar, de ()dolmen.
www.dacoromanica.ro
 207

Mi-aleg pe Mennes ca patron,

Ce l-a picnit pe-Aristoton,
Care si el, desi picnit,
Pe Filisteu a tAvälit
Si se tot laudA c'azi-noapte
A sävársit si mai mari fapte I 2)
Câ Thales e bine 'mbrAcat,
Dar si eu pot sá stau la sfat ;
Eu.., am si eu apárátor.
CA el din A cca 3)- negustor -
Adus-a grâu spre-a ajuta
In loamete? Dar marfa mea,
Drägute fete de la Tyr,4)
Pentru popor nu-i chilipir?
CA eu cer bani, e-adevärat,
Dar el degeaba cui dat ?
Ce? dacd el colindd märi
Avand manta din depärtAri,
Trei ((mine atice» costând,
Jar eu la adundri, umblând
Ca vai de mine imbracat,
Vai de picioare Incaltat -
S'ajungA el In asa hal,
Sd-mi guste marfa cu scandal
Si Inca noaptea VA ganditi
Cu asta undc potk-miti
Cum vAd, atatea bunuri-toate.
Si liniste si libertate,
Si ordine.., le harbui
Acest pirat. ce ar trebui
SA si amintiascá de gunoiul
Din care i se trage soiul.
Sá ne respecte i-ar sta bine
Ludndu-si pilda de la mine,-
SA stie cA cei inältati
Aci 'n cetate sunt bärbati,
Ce, neam din neam, au rang obstesc,
Rentru cä legile cinstese;
9 Mennes, Aristofon, Filislen, sunt lAtäusi din localitate, la cari
apelau neclreptnitii.
4) Acca, port la Mediterana, in Fenicia.
4) Idem.
www.dacoromanica.ro
 208

Si mie, care sunt strein,

Nu mi-a läcut vr'unul venin,
Nici poarta nu mi-a sguduit,
Nici casa nu mi-a pârjolit
Si nici vr'o fatä mi-a furat;
Dar el, boeri, 1-am prins In fapt-,
Licheaua, ce-si zicea Artim
Si Thales azi,-sd nu glumim,
De stdpdnire sau de lege,
E frigian si nu 'ntelege!
(Catre grefier)
Ia vezi, de schingiuiri In cod
Se pedepsesc i In ce mod?
(Care aprod)
Tar tu, prietene, fä bine,
La gaura clepsidrei tine,
Sä nu se scuture nisipu1,5)
Cum vorba vine si e chipui
Ca sä am timp pentru proces
Si pentru vorbá mai ales °).
Grefierul (citqte)
E scris : Iar dacá vr'un bärbat
De-o sclavä 'n rds s'a lost legat
$i ea i s'a. läsat
Atunci amenda e 'ndoitä. -
Battaros (intrerupand)
Chairondas scrise-asa, hoer',
lar nu vr'un Battaros mai eri.
Pe-un Thales el mi-ti inflereazd;
Si-apoi cu-o «minä» s'amendeazd
Acela care-o poartd stricd;
lar cel ce dä, pentru-o nimic,
Cu pumnii, legea ii prescrie
fried pe-atat ; ba chiar si-o mie,
De-a spart ceva sau foc a dat,
$i dublu pentru ce-a stricat.
Ash, ca cetätean vorbesti :
5) Clepsidra-orologiul din acel Limp, iin vas en nisip.
5) Pledoariile pe-atunci erau nArginite in Limp cu clepsidra ; deci,
când partea nu vorbia, aprodul avea indatorirea de a opri cu degetul
curgerea nisipului.
') Chalrondas, legiuitor din Catana-Sicilia ; legile lui se aplican
in cetätile grece§ti din rAsitrit,
www.dacoromanica.ro
 209

Tu insä. venetic ce-mi esti,

Tu nu stii nici din basme ce-i
Cetatea, carmuirea ei,-
Cäci astázi e 'n Brikinderä,
Ce In Abdera 9) eri era,
Si mdine 'n Fasalis 0) vei fi,
Cástigul de ti-o porunci.
Iar vorba, ca sd n'o lungesc,
Boeri judecätori, vorbesc
Pe scurt, cä azi i s'a 'ntâmplat
Ca soarecelui, care-a dat
inteo capcanä,-lovind poarta
in casd mi-1 aruncä soarta,
Unde cu sarg, statornicie,
Plätesc de mä spetesc chirie
Si mi-a si ars intreg portalul.
(Catre Myrta).
Tu, Myrto, vin, sa-ti vadd halul
Boerii, nu ti fie rusine, -
Judecätorii ne vor bine
Ca si parintii ori ca fratii.
Priviti si-atentiune dati-i
I3ietei fetite. Prea cinstitul
I-a stricat pielea cu ciupitul
Si a 'ntins-o... dincolo de punct.
0, dacä n'ar fi lost cärunt,
Eu i-as fl tras o calcavurd
Cä-i da chiar sängele pc gurd l
Tu räzi ? S'auclä cine o vrea!
Sunt pezevenchiu si casa mea,
De la bunic, cand a murit,
Tätuca-al meu o-a mostenit;
E-un cuib de vitii din bâtrâni,
Da-mi face cinste ca stapiln,
Si cinc Imi atinge seaua
Cu mine si capätä beleaua.
(Schiroband tonup
Te cred 1 E-un chip cu o.:,.hi adânci
Si inima ti o fi dat brânci l
Si mie-mi lasd gura apä.
0), 9,10) Brikindera, Abdera, Fasalis-localitAti _omerciale in acel
tiny.
www.dacoromanica.ro
 210

Cand vAd frumoasa paine alt4;

Dar schimb fâceam, pläteai ceva,
Dacd 'ntr'atAt te.ademenea ;
Si-atunci cu fata, ca amic,
Nu te oprearn de la nimic.
Acuma ? Nu md las nici mort I
La judecatä mi te port,
Ca sd-ti VAd cinstea ; aici fratc,
FArd pedeapsd nu i dreptate!
Da, dacâ el, care-a 'ndrAznit,
Voeste sA fiu schingiuít
Ca sclavii,-iatA, niciun cleste,
Nici roata chiar nu mi.% 'ngroz.este.
GAtiti tortura , iar el punä
Pe masA legea 'n care sunA
Pedeapsa mea, cAci eu sunt gata.
De-ar face Minos judecata
N'or fi mai dreaptâ. Ca 'ncheere
Ingäduiti a mea pArere:
Prin voi, nu Battaros-se stie,
Un negustor de carne vie -
Se judecA ; Nu! Ci oricine
Ce 'n Cos afiat-a al säu bine.
Hercul in insula-asta fu,
De gloria-i o strAbátu,
De Merop voiu a v'aminti.
De Thessal, Foibe, cari-aci
Pentru Letone pätimird
*i de Asclep! 12 De nu vA mirá
Si pledoaria mi-e luatä
De voi In seamá-atunci, indatä,
Dreptätii arAtati valoarca,
SA se 'InpliniascA zicâtoarea :
CA scoti din frigian licheaua
De-i scuturi pielea cu nuiaua!
Ttadusg. de STOICESCL3 D.

") Precurn se vede, toi tura era unul din mijloa'ele de ('erLetare
pandit in uz pe-atunei *i se exeuita eu clete1e, roata, etc.
12) Eroi i zei ce-si aveau eultul in insula Cos.
www.dacoromanica.ro
0!)
DIN LITERATURA PERSANÁ
a.15tTG.f. 7bW4-1.471>R56 ;-k-s5v z4k5G-Ark1;4- 371Vg1-4S1r*

CTIA:111:2,M1\TM DE

OMMC KMAM

Frumoaso, joacd iard0 in rilmuri iii ori calme

Cum le-o addi picioru fi si eu voiu bale 'n palme;
Sub ochii kii e-o sele cd trebui, sci nu mori,
Nu dou2izeci pahare, ci-aldlea de trei ori !
De ce cocoul cdnki in orice dimineald ?
El soarelui nimica nu spune, ci te 'nvaki
Cd din a la viald ai mai pierdut o noaple
cdOigat din calea ce duce cdtre moarte.
Prietene, las' grija de ziva ce i pe drum !
0 fericire nalld e clipa de acum.
Cdnd ne-om mula din lwne, pe mdine, reci i vani,
VO»2 fi loyal-6).0 celor de eapte mii de ani !

Ascultd sfatu-acesta de bine, fine-I minte :

Cu haina lin,usiiii sd nu iei inainte
Nici unui om, cáci iald, minciund-i lingu0rea,
lar viala o scóntee lurburi strdlucirea.

De lernen -
Turnafi in cupa care viala ni-o desleagd
i regrete zdidrnicia 'ntreagd1
Mdini... unde vom J mdine !Addnc, addnc pierdufi,
Sub secole sdrmani necunosculi 1
Dac'ai stropi un munle 0 el s'ar cldtina I
Dar nu-i om cum se cade cel ce nu stie bea,-
Si pentru cei ce nu .,stiu o lege ne oprete
aind vinul este sujiel, ceici ne insujletefte.
www.dacoromanica.ro
 212

0, vin suav, garafa candida, cristalina,

Intunecat sorbil-am 0 am vapt lumina;
Aq vrea sa vcr sorb toate... Cei trqi i cei chefliz,
Cand m'or vedea s 'ntrebe Ei, vin, de unde vii?
Qdata, intr'o seara-sfar0t de 'Ramagan,
a0ep1area lunei pe-al cerului cadran,
Eu slam pe pragul casei unui olar, slam mut,
Sorbind intelepciunea unui popor de lut.
Era un sfat de oale facule din pamcint.
Z'orbiau unele, alte steleau lard cuvant.
De-odatä una spuse c'un hol2ot hdrbuit:
Ce-i oala, ce-i olarul? Nimic deosebil
O oala, Mire alle, se plânse : E 'n zadar
Cei din panutnt netrebnic ma smulse un olar,
Caci cel ce-mi dete forma clupli dorinla sa
Curánd cu-acem mana pamcIntului m'o da!
0 oala-a spus: copilul cel mai suparacios
Nu sparge-un vas din care el a baut voios,-
Deci care-ar fi acela, ce-un vas a 'nfiripal
Din propria-i placere, sa-1 sparga-mdnial?
Printre lacute oale, dui:a o cli,á, una,
O oala stramba zise, saltánd ca toldeauna :
Ztoi radeli ea ma clatin si ca m'aplec prea, prea,-
Dar celui olar mdna-n'a tremurat 0 ea?
O oala iar : Aud cä stapanul ni-i ursul
Cá fata-i este neagra, salbateca, de urs
cä prin grele chinuri el ne va incerca.--
De, poate-i om de treaba, ca-i ¡ugravit (*z!
Din multe-o oala striga, rupdnd un lung oftat:
Oh, mi-a secat si lutul, aldta m'au uitat,
Dar scalde-ma in vinul batrdn i eu indata
111'oiu face iar vioae, de sete vindecata.
Traduse de STOICESCU_ D,

www.dacoromanica.ro
DIN VIATA AROMANA

SULUMBRIA
DL

PC11. PAPANAGI

In familia noastra era o tains, de care se pomenia

deseori, dar afara de doi, de Maia-Ceama, bunica, si de
Lala-Ghiti, unchiul, nimeni nu stia despre ce este vorba.
Auziam Insa deseori pomenindu-se : Sufariul dela
Sulumbrie", sau simplu Sulumbria", and era vorba sa
atraga bagarea de seama a cuiva ca sit fie tacut, sa-$i
tin& gura, sa nu marturisiasca vreo taina. Intrebuintam
si noi, copii, Sulumbrie" In Intelesul aratat, dar I5.r. O.
ne dam seama, ce legatura poate fi intre pune-ti !swat
gurii" i Intre Sulumbrie sau Sufariul dela Sulurnbrie.
De multe ori Incercaram sa aflam ce se ascunde
sub aceasta, dar de geaba ; numai Maia-Ceama si Lala-
Ghiti schimbau priviri de Inteles, suradeau, dar vorba nu
scapau despre taina Sulumbriei.
Adevarul este cä ne ispitia mult, ne framanta si, nu
odata, am chinuit-o pe Maia, sarindu-i de gat si sttru-
tand-o i alintand-o, staruind sa ne sputa, ce-i cu Su-
lumbria ?"
Maia ne trimitea la Lala-Ghiti, iar lala la Teta-Stamula
tetei1), 11 era gura muta ca piatra.
v

1) Tetri=tw, inKtuqe.

www.dacoromanica.ro
 214

Trecurtt ani multi. Noi am creacut si am apucat pc

clile care ne au departat asa de mult de viata compa-
triotilor nostri, pe cari nu-i vedeam decal verile, In va-
canta, si nu totdeauna, nu In toate verile, caci unele erau
petrecute la Malacasi, la Vlaho-Clisura, Calive-Badralexi,
etc. Dar cand ne Intorceam vara dela liceul din Bitule in
Incantatoarea hoard') Ave la (Avdela, Abe la), rudele noastre
ne artitau atata dragoste calda, cum numai sufletul celor
ce Wiese la olaltit Impreuna este In stare 0, o produa.
Se uitau la noi ca la soare. Noi, liceenii, eram mandria
satului, frumusetea lui. Ne iubiau.
Ce de viata, ce de petreceri.
Invitati azi la teta Ou IA, petrecand maine la teta Sta-
mula, poimane la unchiul Guciuni, Gh:ti, etc., bucurlile
noastre se tineau lant, nesfarite, papa toa mum la plecare.
ce de mese ! Inconjurati de dragostea plina Je
apropicre a verilor si veriparelor noastre, a unchilor, te-
telor, -o lume tntreagd,- cu eantece, cu lâutari, le lun-
geam uneori zile Intregi de rasuna si se tnveselia toattl.
Avda cu noi.
-Petrecerile acestea, nuntile §i särbatorile au sa
v5 faca sa suspinati doar dup. Avda noastra", ne spunca
teta Stamuld, intr'o zi, când ne stränsescan mai multi pe
patic (salonas) la ea, si sa vä aducd Indardt acasd, ca
55, nu se 3t.rice hoara §i sä nu dispard numele familidor
voastre, al celor fristreinati !"
La Aromani nu-i nimic mai trist, mai durcros, mai
fârâ ntidejde pe lume, ca ounul färd. mo§tenitori ;;;.i ca cel
care, de0 cu mo§tenitori, ace§tia se indepârteazd dela
caminul parintesc, ca-i r:lindne casa pustie, mändrele tot
asa ! In cat teta-Stamula ne atingea, prin cuvintele ei,
tocmai la suflet. ,

-Cd vom suspina dupa oamenii din Avela, dupd iubi-

rea lor calda §i sincerti, dupd. Avela cea frumoasä cu fata la
soare, dupa muntii §i apele r6coritoare, dupd aerul cel
datAtor de viatA, dupa parecerile, nuntile §i sarbatorile
Avelei, fartt Indoiala, drag tetä ! Dar eâ ne vom Intoarce

2) Comuni, sat mkricel.

www.dacoromanica.ro
 215

el c1J, intorcandu-ne, ya vorn rcvedea pe voi, iubitii nob-

tri, cine stie ?
Si cine stie dacd, intorcindu-ne vre-odata din amar-
nica streindtate, io loc de lacrimi de bucurie, nu vom
varsa lacrimi de durere lu desertdciunea ce ne va Impre-
\ sura, cand atatea i atätea suflete iubitoare, atatea vi a-
tätea fcte drifgastoase intipdrite in sufletul nostru, nu le
vom mai vedea I Si cdt de dureros va fi pentru noi golul
d n jurul 1,ostru !'
Si ass.. Eram Inteo zi de yard, pe pdticul dela teta-
Stamul3, acea Fri* blandd, curatd la suflet, cumpiltata ca
toate Aromânele, chibzuitd i cumpitnitd In toate in casá
de era data de pildd in coma., crestind in Intelesul fru-
rnos al kgii noastre, neinstare sä, facd cea mai mica ne-
dretztate §i cel mai mic rau cuiva.
Eram pe päticul acela, unde In ajunul plecárii lui
Georgea Beza, supranumitul Doti, la ospatul dat de teta
noastra, tu cantecele de 1nstreinare, Vantia, nevasta lui
Beza i vara iroastrd, induiosata, Orsa atätea lacrimi I
Pared presimtia, nenorocita, ca nu se va mai Intoarce in
Avela sa iubitd niciodatd, stinsá departe pe la Calivele-
Badralexi.
Pe cand teta-Starnula torcea firul de caier pi-1 prefk-
cea In ustura la cecrichea sa, careia abia-abia i se auzia
gura, mtd-I §i pe M tie, flul ei mai mare, picat din cd-
nivane.
Era slab si galben, ca omul care trece printr'o gro-
zava prirnejdie. Biata teta e sperie, vázrindu-1 aa i in-
cepu s 1 inghesuie cu intrebarile. Iar Mitre, surdzand In
sikt, ca sd pund capdt intrebdrilor scrutdtoare ale mamei
sale, care, yacht, il Indurerau, zise semnificativ : Sulum-
bi ia, mama., Sulumbria I"
Fu de sjuns,'ca teta sá priceapd cit Mitre nu pate
spune deocamclatá mai mult. Pe noi insd ne intriga din
nou Sulumbria i tabdrariim asupra ei, sä ne spund ce-i
cu Sulumbria?
-
Dupd multe stáruinti, teta n'avu incotro i incepu :
Fiindcd tineti atata sl aflati ce ascunde Sulumbria
vá fa, pe Oar.. Taimi, pdnii in acest minut, n'o cunoaste
www.dacoromanica.ro
 216

afara de mine ai nora-mea, cleat Maia-Ceama, mama si

Ghiti fratele. Tosi sunt legati s5 taca si eu hni propuse-
sem sa nu vorbesc niciodata, pentruca numai placere nu-mi
face amintirea Intamplarii dela Sulumbrie, 'uncle trecui prin
frigurile mortii i prin chinurile ca voiu fi prada celei mai
cumplite rusini ce poate napastui pe cineva. Dar, flindca
se scursera ani de-atunci si fiindca dorinta vi-i asa de
mare Qi de arzatoare, ca sä titi taina Sulumbriei, ma
supun".
Apoi teta, facand un semn nora-sii, pe care istorisi-
rea o privea de aproape, ca sa ne lase singuri, povesti :
Era iarna dela Zarcu ! (Aromanii oieri socotesc anii
dupa iernile -de iernat). Cine cunoaste Zarcul, stie cd-i
locuit de Garaguni, romani grecizati. Aci ierna pentru a
- treia sau a patra iarna fälcarea tatei Teja Papahagi. $e-
deam In sat ; nu faceam catune. Chiria caselor nu ne costa
aproape ohmic, iar locuitorii sunt oameni buni Aduc cu
noi, doar numai ca vorbesc greceste. Aceleasi obiceiuri,
acele0 moravuri, datini i, in buna parte, acelasi port.
Numai ea n'au sufletul Aromanilor. Ei sunt oameni plecati,
supusi, dara-s deprinsi cu suferintele si rabda. Aproape
toti clacasi ai beilor. Acestia, mai toti Albanezi musuhnani
Din partea noastra, cum stiti, aveau numai foloase :
lapte, branzeturi, carne, lân, ceva toale, aproape de dar
capatate. Apoi Ii Inlesneam la lemne cu caii nostri, la targ,
la moara, si la cate altele. Pentru toate acestea ne aco-
periau de binecuvantari oamenii. Noi dela ei, primavara,
la plecare, ne alegeam cu ceva gaini ouatoare. Asta era
tot darul ce 1 capatam.
Dar si ei ce ' aveau ?"
Aci teta-Stamula incepu sa numeasca gainile capa-
tate Tn primavara aceea dela Garaguni, poreclite dupa
numele membrilor de sexul femenin al familiilor däruito-
rilor.
La o departare bunisoara de Zarcu se afla Sulum-
bria. Viile Zdrchinesti sunt cu spafele spre Sulumbria ei
o Inagua se ridica Intre ele.
,,Pe aici este o apa maricica Valea Ornlui" ce se
www.dacoromanica.ro
 217

varsä in Sulumbrie. La aceastä apA ne duceam noi, Aro-

mänele, de späläin rufe.
Era Inteo Luni, zi de primävarä.. Toatä lumea ie-
sise la vii, unde incepuse munca, iarä eu cu nora-mea,
inchcarAm pe Vasa (nume de catär) ca sä ne ducem doc
vale, la spalat. De obiceiu niciodatä nu ne duceam -
vale singure. In totdeauna cafe zece i cincisprezece cdl-
ddri" (familii ce spalä). Dar atunci, pard. fu ceva fitcut,
s. ne pomenim singure-singurele, eu i nora I
Fricä ? ce sä vä spun? Nu ne era de loc. Atka
lume la vii, cine s'ar fi gandit mäcar ct i se poate In-
tampla vre-o neplacere, cu toate cä eram du$ magura,
loc cam retras, neumblat.
Era o zi asa de senina, cu un soare asa de ran.-
tor, cä-ti era drag sä. tot tr5esti. Numai in Tesalia i nu-
mai prinavara, cat nu incep cAldurile, poti gusta asa fe-
ricire.
Noi, aproape sä sfärsim cu spalatul.
Tocmai cand intindeam rufele, ca din pAm5nt ne
pomenim cu un sufariu (jandarm cälare) inalt, mustacios,
cu niste sprincene cerchezesti i cu piste buzo groase a-
ra pesti, de te cutremurai, cälare pe un cal griv, strasnic.
Pusca, iatagan, vre-o trei pistoale in sileaf i cu fesul cu
canaf panft la piept. Erau infioratori sufarii pe atunci.
,,Cand ne trezirlim, riimaseräm incremenitel *i CU i
nora, care tremura ca varga, ingälbenirdm ca turta de ceara.
Noi arme... un toporas tot-tot, cu care täiam vreascuri
pentru focul de sub aildarea de fiert apa trebuitoare la
spalat.
Namila de Turc &scaled, Îi legä calul de o tut&
de ligdrei (soiu de rächitä), i apoi, ca omul care crede
cä dete norocul peste el, se indreptä spre noi.
Nora Imi era tänärä. Sä tot fi avut 16-17 ani. Fru-
moasä, de, ce sä spun ? cum vedeti. Pica de frumusete.
,,Ne gAndiram un minut s'o rupem la fug peste inti-
gurä, dar ni se inclestarä picioarele. i apoi nici chip sä
scApAm prin fug& Ne-ar fi omorät pe amändoult ca pe
niste ciori. Ce insemna pe vremea aceea moartea unor
crestini pentru un Turc !

www.dacoromanica.ro
 218

Sufariul se apropie, apucA nora de mina si o tart

pe sub gNaltul, - un arbore malt, singurul arbore prin
partea locului, - ca pe un fulg.
VA marturisesc, cAnd imi vgzui porumbita apucata
de mAnA, de turc, mi se urea sAngele In cap si fierbea
in mine ca tn o fiarA ; iar inima batea sl mi se rupg.
Incepui sl-mi revl din spaima si in fatA nu vedeam de
cat rusinea.
ParcA mg vedeam arAtatA cu dcgetul, huiduitA de
ai mei, batjocorita i impinsl dela fantAn'1, ocolitA la bi-
sericA, alungata din sanul falcariil), parcA vedeam in tatA
chipul crunt si'mustrAtor al lui Gusu (barbatul), gata sa
ma strApungA, sA mA ucidA.
Deal rusinea, mi-am zis mai bine 'n pgmant !"
- Mama, mama, tipà nora, zbätandu-se din its-
puteri i impotrivindu-se cu desnAdAjduire, mamA, tipa mi-
titica ca gull de sarpe, scapa-ma, scapg-ma!
Atunci, mutA o chi* dar hotArata ca o lupoaicd
ce-vi vede puii rApiti, cu ochli tinta la nemerni(ul, 'Ash
spre el, chipurile, rugMottre, i, ajungand la locul unde
se afla toporasul, mA prefAcui cA mA Impiedh vi cad, iar
in ridicare pusei mama pe toporas si I Infipsci In brau, In
dos, sA nu vada.
- Nu te teme, spun norei pe roman( vte. Nu te
teme ti impotrivevtc-te cat vei putea!
Dar spre Turc, pe greccste, CA PA rn't ieteleaga,
mereu rugMoare, sg-mi lase fata In pa .e.
Ti-ai gAsit ! Intoarse buzatul piste ochi spre mine,
scravnind horos din dinti de parcA v.ea sA bag, spaima
in mine. VA mArturisesc mnsA, ca fricA nu mai simtearn
de fel. Din minutul ce-mi propusei sg-mi scap nora, chiar
ea primejdia de a ma vedea strApunsA, rtu mai vtiui ce-i
frica. Numai ma prefaceam cA tremur, ca sr: nu dau de
bAnnit Turcului.
ce sA vA spun ? Turcul tranti puica jos si se
nApusti asupra ei, dar mg repezii dinteodata la el, it pocnii
dupa ceafd cu toporul, cu atata putere, cA se rostogoli
1) Serail**.
www.dacoromanica.ro
 219

gritmadä i, dupA ce se zvarcoli dihania de cateva ori,

pare& n'a mai fast !
PareA mil apucA i acuma fiorii, urmA buns tetä,
stergandu-si sudoarea de pe frunte.
Astea nu tinura mai mult decat un minut, doul.
Dar dupii aceasta, ne apuca pe amandouà o tremuritturit,
un sughit, i o spaimA, de credeam ea ne pritpadim
Dar nici asta nu durA mult. Repede mit desmeticii
Incepui sit gandesc la urmari, de s'o descoperi crima.
SA fi fost la munte, putin ne-ar fi pasat ! In Tesalia ins&
eram aproape la buna pläcere a pagamilor pe atunci. Pen-
tru un omor, ar fi prApadit Intreaga feilcare.
Dupa ce ne uitaram cateva clipe una la alta, la Tureul
scaldat In stinge i färA suflare, la calul ce sforAia i da
din picior, de ziceai ca simte näpastea ce dete pe sta-
panu-sau, la rufele semi-Intinse, la limpezimea, rauletului,
la seninlitatea cerului...."
Iute", spun cAtre nevasta ; iute, sA-1 facem dis-
piirut !"
Pietre prin partea locului, nu-s, ca sa-i putem lega
de gat si sa-i darn drumul in Sulumbria cea liniUtit, dar
cu apa adancit si de-a pururea turbure.
Cei de facut ?
,,Desseir,m calul si umplem scaua cu ptimant, eu pie-
tricelo din raulil cu armele ucisului ; apoi i-o legAm
i

de gat si cu scArbil peste mAsurli de mare, reugirn

facern vflut in apA.
si
Cand II vAzuri m dus sub apA, dispärut sub luciul
intunecat a] Sulumbrki, ni se ridicA o piaträ de peste
piept.
Acum calul..
Eu de frau, nora eu vergeaua dupa el, reusim, cu
rnultA greutate, sa-1 impingem In Sulumbrie. Zor-nevole,
grivul de vre-o doult trei ori, sit e reintoarca spre cest
mal. Speriat insft intCuna de noi, trebui sä treacA innot
peste malul celfilalt.
Se Meuse tärziii.
Soarele aproape sit sfinteasca. Calul necheza peste

www.dacoromanica.ro
 - 220 -
cellalt mal i fugea ca turbat In nestire. Nu mai era vreme
de pierdut. Spälaritm locul Insangerat, cum puturdm ; ar-
serim sau asvarlirdin in râu rämäsitele scoase din sea,
Indircardm rufele si hi ! Vase ! p'aci ti-e drumul !"
Tocmai se Intorcea lumea dela vii cu uneltele In-
circate pe magari. Ce de lume In calea mare", ce de
cunostinte, ce de fntrebAri .pe tot drumul. Dar noi parca
nu vedeam i n'auzeam nimic.
Ajunseram acasä. Norii Ii spusei sit nu scoatä un
cuvant din gulä la nimeni, nici chiar lui Mitre (bärbatul
ei), care pi el acuma and ; iar eu dedei fuga la Mama-
Ceama i la fratele Ghiti, singurii carora le märturisii a-
minuntit toatä Intamplarea, cdci Ghiti, ca orn amestecat
In trebile fälcärii i ale comunei, sä stie cum s'o carpeas-
ci si ce trebuie sä raspundit la vre-o cercetare.
,In vale, la Naltul, zilele ce le-am mai petrecut la
Zarcu, nici eu nici nora nu mai calcardrn. Aveam groazd.
,,Ce de cercetäri nu se flcurd dupa sufariul dispärut !
Ne tremura inima, cand vedeam O. vine ate un fes rosu
la Zarcu pe la autoritati. Toti Turcii cari treceau pe aci,
credeam cä pentru noi yin ! Nu ne linistirdm decät vd-
zandu-ne porniti spre muntii nostri, pästrdnd fn suflete
tainult Intämplarea, noi i Sulumbria cea cu apa dormi-
toare, tacutä i vesnic intunecatd.
Asta-i taina Sulumbriei !" sfdrsi teta-Stamuld, rosie
-
la fatä, aprinsä i cu picuri reci de nAduseall pe frunte.
Ah ! tetä, tetä ! sä ai colea pe suflet o faptd,
atilt de frumoasä, atat de inältätoare, taptä sublimd, plind
de barbätie, cu care s'ar fi putut mândri i un gione') de
ai lui Caciandoni 2) sau Tosca 3), tu nord de Suliata i sä
ne-o ascunzi atilt amar de vreme, sä nu ne-o Impärtd-
sesti, ca sä ne bucuram i sä te Imbrätisem?"
pe cAnd noi fmbrätisam pe teta noasträ, soacra
ei, bitrana Tal-Cealera, suliata, i§i §tergea lacrimile, la-
crimi de bucurie, cu oarecare supdrare, cd nora-sa nu se

2) Voinic.
2) Ranumit erou aromin de pe timpul 1u A1i.paa, tiranul.
3) Erou din Avela.

www.dacoromanica.ro
 - 221 -
invrednici sa o impartaseasca si pe dams& cu taina Su-
lumbriei din primul minut.
- Numai vitezele Su Hate erau In stare de aga sträq-
nicie, inchee batrana Tal-Cealera, din vestita familie Tapu.
Numai ele preferau moartea, rusinei si cate zile voiu
mai numara, nu voiu uita hora mortii Suliatelor", poyes-
titä atatea ori de mama, and neintrecutele Suliate, sur-
prinse de gazii Arbäne§i ai nelegiuitului Ali-Pasa, ca sa
nu fie prada rusinei, incinsera hora morlii pe law& o apa
adanca si cand cea din fruntea horei ajungea pe malul
apei, se desprindea din hora si se asvarlea in adanc, ca
sa fie inghitita de valuri, pentru a nu mai vedea lumina
soarelui ! Urma alta, pana ce se stinsera toate !"

www.dacoromanica.ro
 t212 21212

INSEMN A RI
I. Houtatea
Plictisit ca nu mai avea niciun subiect nou, un mes-
ter al condeiului mä intreba deunazi : Despre ce sä mai
scriu ?"
L-am luat de mâna i l-am dus la fereastra.
Pe strada trecea o batrana cu privirea aspra, cu haina
ponosita si respingatoare. In maim ei, stransa ca inteo
crispare, tinea o batista rupta ici-colo, cu margini negre,
spälacite. Prin ochiurile batistei, rupte, se zariau fnfasurate
dotal mere rosii.
Mesterul condeiului privi cu oroare la vechitura asta,
care-si tr-dgea pasul atat de disgratios pe drumul prafuit.
-
- Oh ! facu el, retragându-se dela fereastra.
Da . . . dar urmareste pe aceasta batrana. Unde
merge ea ? In dreptul unei case modeste se va opri, as-
primea privirii i se va indulci ca liniile orizontului-prima-
vara, cu ochii va cerceta batista i va zâmbi asigurator,
cu mana-i slaba va clantani la portita curtii i pasul ei
ovaitor va trece incetinel pragul.
Iata un catelus, o minge, alearga alarmand caminul,
vesel ca vesteste asemenea mosafir.
Iata copil zburdalnic. El sare de gâtul batränei
metamorfozate i striga cu cea mai cristalinä bucurie : bu-
nica, bunicuta !
A, dar nici gestul unei domnite daruind bijuterlile ei
pentru binefaceri nu e primit cu strigatul Iericit al copi-
www.dacoromanica.ro
 223

lului, ce-si umple manusitele cu cele doul mere mil din

batista saraca si Indoliata !
Chiar mama copilului a ie0t din casi surazatoare si
iata i säriturile catelusului sunt in ritmul fericirei cämi-
nulul!
- Ai dreptate, zise mesterul condeiului inviorat. Ni-
mic nu e vechiu i anost. Batranica ce trecu mi-a deve-
nit simpaticl i merele ce ducea in batista i-au adaus un
element do Simbol : E... Noutatea, da, Noutatea !
.13

Spre Soroca
- 1918 -
Poposisem pe noapte la Floresti, in drumul spre
Soroca.
Eram cativa cälätori i, pentru cä n'aveam Incotro,
dormiam pe scaunele unui hen.
Unirea Basarabiei cu tara-mamä era proaspätä i e-
venimentul acesta îi desfäsura perspectivele inaintea fie-
cäruia dupa sufletul lui, iar sutletul ti punea nota lui in
discutiile zilnice.
Mai aproape de mine era un locotenent i un soldat
din partea Rmnicului i un invätätor dela Piatra, tova-
räsi de cälätorie si de votbd, caci dupä miezul noptii,
asteptând ziva, in odaia hanului, luminatä de lunä i fri-
guroasä, simtiam cä trebuie sä, ne apropiem In vre-un fel,
ca sä ne inazim. Si vorba veni despre (Unire).
- Eu, zise locotenentul, m'am unit cu Basarabia. Nu
pot uita cât sange mi-a curs pe malul Nistrului, Magi So-
roca, din cea de pe urmä ranä. Pe pietrele albe am in-
semnat pentru sufletul meu, hotarul ! Cum as putea sä
uit sangele ce-a Inrosit piatra alba ?
- Eu, spuse invätätorul, de mult am citit acasä la
noi niste hartii vechi, acte de cumpärätoarea unor vii de
strdbuni. CtInd aud pe Basarabeni vorbind, mi se pare
ca-mi ascult sträbunii cum chibzuesc, parca n'au murit,
au trecut incoa, sä www.dacoromanica.ro
tot coprindä, O. tot stapaniasca si su-
 224

fletul mi se leaga de ei cu fiecare vorba. pe care o aud,

iar Imprejurul Sorocei parca e la noi; dealurile, iarba,
pomii, apa, cerul, toate,-par'ca stau de vorba cu cei de
scum o sutA de ani dela noi, Mina prispa noastra.
-.Da, e 'ntocmai ca la noi, s'amesteca pi soldatul
Induiosat. Eu am sosit inteo seara la Bocpa dinspre Multi
pi, prafuit, m'am oprit la o fantand. 0 fata scotea apa.
Mi-a dat O. be.au. Mi-a placut fata. Am intrebat-o glu-
mind : A cui esti tu, fa? A lui Maxim, mi-a raspuns ea.
Tocmai ca la noi si semana asa de bine cu fata lui Maxim
din Ghergheasa! A doua zi, umbland prin sat, am dat de
o casa ce semana cu a lui Maxim al nostru. Mi am scos
arma cum era, cu baioneta cu tot, si am rezemat-o de
poata pi-am ramas asa cu ochii la fereastra. Mi se pArea
ca sunt In sat la noi, ca la fereastra aceea creste o floare
care nu stiu ce amestec avea cu inima mea. Din casa a
iesit fata dela Mntana. Am Intrebat-o : Da, ma-ta, unde-i,
fa ? Mama, a strigat ea. Cand a venit ma-sa, m'am dus
prietenos pi-am sarutat maim batranei si m'a sarutat pi
ea. De-atunci par'cä sunt din Basarabia, - m'am logodit
ea fata !
- Dar ei ce gandesc despre noi ? Am intrebat eu.
Nimeni dintre noi nu raspunse.
- Ei ! A trebuit sa rezernärn baioneta de por rta lor,
ea sa se uniascr) 1 s'amestecä un clas din fund.
M'am uitat sa vad cine a spus vorbele acstea, dar
razele lunei au paht si n'am zarit in fundul oda:i deal
un ora, ce se mipca In Intuneric pi mi-am inchipuit el
este vr'un... om politic !
.IMINESOMMID215.12.I211

In. Reptilele Sfintei Vlneri

De una-zi o profesoara mi-a zis : «Nu cunosc la noi
un poem mai frumos ca basmul (Fata uncheaplui cea
cuminte !*
0 privii nedumerit. Ma intrebam: Cum a aj. ns ea sa
pretuiasca aceasta istorisire, asa de simpl6 in aparenta,
www.dacoromanica.ro
 225

dar cu iLtelesul atAt de voalat in sirnboluri, cd pentru a-i

nrinde intreaga frumusete i intelepciune, trebue retorta
unei minti istete, care sti descompund elementele, sa iden-
tifice simbolurile ?...
- Da, urind ea, fdrd sd tin& seamd de nedumerirea
rum -1mi pare cd acest basin vechiu, de and cultul Ye-
neri era prigonit, e opera unui poet 1ntelept i delicat,
cu instinctul binclui si frinnosului. latd eroinele cum ac-
tioneazá pantie!, povestirea pare linbinarea a douti por-
tret.
Una-fata cea cuminte, un suflet infrAtit cu cAminul
grddina, cuptorul i fäntana, munca i stAruinta, nevi-
novetia i bunul simt,-ajunge, fArA sd stie, In impärAtia
iubiiii, hriparätie decdzutá Inteo sihdstrie, a Sfintei Vineri 1
Ar'olo ea, al sufletul curat Intre monstrii pe cari Stânta
Ii l'ngrijeste si-i oerotete spre a-i Intrebuinta contra celor
iLi, indulceste clipele stApdnei sihastre. La sfarsit Sfânta
Ii d'Arue4e nestimatele, care-i aduc destinul senin....
Cealaltd,- fata babei, rdsfatatd i lenesti, suflet egoist,
duce in imparatia iubirii gdndul 'la cAstigul fdra muncit
si se alege cu osteneala nipunatoare i cu reptilele, care
o
Uite, pAnd acum am crezut cd, in adevar, reptilele
au sfdsiat pe fata cea rAsfatatd.
Ei bine, nu ! Acum pared mi s'au deschis ochii: yid
cd reptile au fost tot ce poate naste din legatura egoismului
feroce cu iubirea : trufia, invidia, gelozia, remuscarea, fu-
riile sufletului inselat de propria-i goliciune ! Copil - am
citit acest basin, sorbinci cu sete miraculosul ; dar Yule-
leociunea lui, in ce clipe 'am prins-o
Aceste din urind cuvinte, biata profesoard, le spuse
cu multä amArAciune i cu un gest de destdinuire tragica.
Adevdrat, zic i eu consternat, copiii nu pot scoate
din basme cornoara ce-o intrevede omul matur. Dar ele
curg ca isvoarele din lumina lumii, oglindind viata,- ele
n'o contrazic i n'o diformeazd. Cu cdt ai trait j simtit
mai mull, cu atAt mai multd frumusete i adevAr se oglin-
desc In aceste isvoare i cu atat miraculosul dispare, Id-
andu-te sä vezi, desbräcatti de metafore, realitatea.
www.dacoromanica.ro
 226

Insit... am Inteles din ceea ce mi-ai spus i altceva!

Ce drama te-a dus sa desbraci de haina lor solzoasa rep-
tilele Sfintei Vineri ?
- Sunt In divort cu sotul meu, marturisi ea,-6i o
podidira lacrimile.

Iv. Silistra
In timpul campaniei ma imprietenisem cu un ofiter
rus, un bibliotecar dela Harkov, mobilizat la telegraf.
Eram In Megidia, cam pe la jumatatea lui Septembre
1916. Frontul ruso-roman din Dobrogea, comandat de ge-
neralul rus Zaiancicovski, care apatase experienta raz-
noiului Inca dela Port-Artur, cedase cam mult... iar de
2-3 zile fusese restabilit printr'o mare Wane castigata cu
trupele romane rnasate mitestrit de un general al nostru.
Rusul meu pitrea foarte Incantat, - cauza comuna
-
castigase.
Acum doar nu ne'ti face ca la Plevna, Ii zic eu.
El ma privi Intrebator.
- Ei, da, apasai pe cuvinte, ati castigat campania
din 1877 cu ajutorul arrnatei noastre si nu pomeniti ni-
-
mic In Istoriile voastre de Romani i armata noastra.
Adevarat, dar asta e pentru ca nu ne-am despartit
ca prieteni, lamuri el. Noi 1nsä cunoastem de mult va-
loarea Romanilor si a tärii lor : Petru cel mare, Ecate-
rina II-a. Uite, nici nu e nevoe sa mergem tocmai la
Plevna, mergem numai 100 de kilometri de aid. i ne
oprim la Silistra.
Nu inte1egeam ce voia sa spuna ; credeam ca urea sa
- Iata, la Silistra, in 1773, am castigat batalia cu
se retraga strategic din chestie.
ajutorul Romanilor !
Un gest de surpriza, pe care nu-1 putui stapani, facu
pe savantul telegrafist sa urmeze serios :
-D ta poti sit nu stii, nu esti istoric,-e un episod
al marelui razboiu ruso-turc din 1768-1774, dar foarte
1nsemnat chiar i pentru Romani. Mafia a fost decisivA,
www.dacoromanica.ro
 227

am luat Silistra, am trecut mai departe) s'a Incheiat tra-

tatul dela Kuciuk-Kainargi i fiecare am castigat ceva.
- Nu inteleg de unde era armata romana la 1773 !
- Si totusi a fost, urma Rusul cu convingere, tre-
buia O. fie reinviata pentru o idee ! Ecaterina II-a a fost
o imparateasa ideala. Ea visa un stat la Dunare indepen-
dent, sub domnia unui Hohenzollern, anume principele
Enric de Prusia, fratele lui Frederic cel mare. Se Intelege
ca, In acest scop, trebuia o Injghebare armata, ce urma
sa fie miezul noii puteri. Prin feldmaresalul Rumianzov
forma Intdi un regiment de hucari romani- usarskoi vo-
loskoi polk-sub comainda clucerului Raducan Cantacu-
zen, care lua parte efectiva la luptele contra Turcilor. *tiu
astea chiar din memoriile lui Rurnianzov !
Pe cand vorbiam astfel, trecu pe strada un ()liter ro-
man imbracat in dolman verde.
- Vezi, Inii zise Rusul, aratandu-mi-1, OM, regimen-
tul roman din 1773 purta chiar dolman verde ; avea doar
pantalonii rosii cum au cazacii notri. A, Rurnianzov ii
iubia foarte mult pe Romani, §i de doud ori §i-a publicat
bucuria pentru vitejia lor cu ordin de zi pe intreaga ar-
matA, cum am zice noi azi.
Dar sä revenim la Silistra : generalul r1f3 Kakavinski
avea ordin sä ia Silistra dela Turci. In miscarea de in-
conjurare, Turcü atacara chiar aripa comandata de Ka-
kavinski batura, luandu-i toata artileria i punandu-1
pe fuga.
Ai vazut i D-ta cum fug Rusii nostri !

Partida era pierduta, cand se Intampla un lucru la

care nu se astepta nimeni : Polcul roman, sub comanda
clucerului Cantacuzen, se svarli in lupta contra artilerit i
turcesti. Este o nebunie sa ataci tunurile cu sabia. Totusi
ataeul a fost fulgerator. Romanii pusera mama pe 12 tu-
nuri turcesti i dadura navald In toata armata turceasca
care gonia pe Kakavinski. Turcii acum se rasp andira in
debandada, cautand drumul spre cetate.
Turcul e pierdut MIA meterez !
Acum Rornanii, stapâni pe campul de bataie, !tiara

www.dacoromanica.ro
 228

dela Turci 10 artileria lui Kakavinski si, multumitä lor,

onoarea armatei rusesti fu salvata si Silistra azu.
WA dar cit si la Silistra, in mic si cu 100 de ani
Inainte de ultimul nostru razboiu cu Turcii la Dunäre, gl-
sim fapte din care sit scoatem rneritul Românilor
- Da, dar numai cand suntem prieteni le relevati,
sic eu.
- Natural ! exclamä Rusul ambind amabil.
Eu insl nu-mi putui stäpfini räsul, parandu-mi se acel
Kakavinski un tip de general rus prea caracteristic : Za-
iancikovski, Kakavinski. .. par'cit erau tot una !
lar In urma, in timpul campaniei, de cilte ori ai nos-
tri dregeau ceva din ce stricau Rusii, unA gandearn la vi-
teazul vitejilor dela 1773, clucerul Raducan Cantacuzen
si parcit II vedeam in tot ce dregeau ai nostri !
STOICESCU D.

"APZ1

www.dacoromanica.ro
%zarkagrar ir,tr222-4.1

DUNAREA
D-1 V. Párvart (in Revista lstoriecl, anul al VII-lea, N-rele
1Q-12, pag. 248) se ocupd de etimologia cuvântului Dundrea.
lnainte de a desbate aceastä etimologie, socotesc cä oarecari con-
siderat;uni istoricl filologice, pentru lämurirea mai de aproape a
etimologiei propuse de subsemnatul, sunt necesare.
Se §tie cä ceea ce incurcä pe istoricii §1 filologii, cari se o-
cupä cu trecutul poporului nostru, cautand sä 15muriasca locul
unde s'a format limba §i nationalitatea romând, este, intre altele,
§i u ritatea limbii noastre.
Pentru un om de §tiintd limba româneascä, vorbiti de 110-
manii din Dacia §i de cei din Peninsula Balcanici, este una tri
aceea§i.
Aceastä pärere, as'Azi, a devenit un adevär Imbriti§at de
toti filologii §i istoricii serio§i romäni sau strelni, That nu se
mai poate sustinea de nimeni, cum fAcea istoricul A. Xenopol §i
altii 1) cä Daco-romaria §i Aromäna ar fi limbi romanice deo-
sebite.
Unitatea ambit ronulnegi Insd provoacd nedumeriri cu pri-
vire la locul unde s'a format Hmba §i naticnalitatea noastrd.
Pentru ca limba sä fie una i aceeqi, a trebuit sid se for-
meze sau Intr'un anumit loc, sau, dacd s'a format pe un terito-
riu Intins, a trebuit ca anumite Imprejurari sa-i fi pdstrat unitatea.
Aci intervin apoi pdrerile deosebite ale istoricilor §i filolo-
gilor §i anume :
1) Printre a1t.ii ai d-1 N. lorga, In Pesch. 4. rum. VOA:, eats tot de a-
eeeal p4rere.

www.dacoromanica.ro
 230

Acel cari sustin continuitatea Romnilor in Dacia-Traiana,

explicit unitatea limbii romanesti ca rezultat al unui amestec al
limbli latine cu a Dacilor la nord si cu a Traco-Ilirilor la sud.
lar intrucat se presupune ci Dacii se Infratiau cu Traco-
Brit $i vorbiau deci acelas idiom, in mod firesc a trebuit ca re-
zulta(ul amestecului sa fie aceeasi limba la nord i sud pentru
Romani.
Limba romani, prin modul acesta, s'a putut forma indepen-
dent la Daco-Romani i Aromanl, producand rezultate identice :
unitatea limbii rometneftii).
Anil nu admit aceasta §i sustin ci limba i nationalitatea
romanit s'au format Intr'un teritoriu mai restrans, la sud, unde
a trait intregul popor roman dupi retragerea Romanilor din Dacia
pad s'a sfarsit procesul formarii i apoi, mai tarziu, o bung parte
dintre Romani s'a despârtit si a ernigrat in Dacia-Traianä.
Nu lipsesc nici cei cari admit, pentru formarea limbli l na-
tionalitatil noastre, un teritoriu Intins, cam cel locuit astazi de
Romani l cari explica unitatea limbii prin legaturile continue
dintre Românii dela Nord cu cei dela Sud.
Pare ca parerea acestor din urrna sa fie adevarata, dad se
tine seamä de indeletnicirea de veacuri a Romanilor, care a fost
pdstoritul§i corelativul acestuia, ceirdu§itul sau ceirdaindritul, cum
i se zice la Aromani, in stransa legatura intotdeauna cu pastoritul.
Acestor doua ocupatiuni, mijlocitoare unor legaturi i tin-
geri de aproape intre Romani si Romani, se datoreste surprinza-
toarea imitate a limbii noastre.
Aceste ocupatiuni faceau ca mutarile Romanilor dela nord
la sud i dela sud la nord, de doua ori pe an, toamna i prima-
vara, sa fie si firesti i lesnicioase, tot asa cum le vedem facan-
du-se azi ziva toata la Românii din muntii Pindului. Acestia se
coboara toamna i ierneazi in sesurile Tesaliei papa la Teba, in
campla Salonicului i pe lirmurile Marii Adriatice, penbu ca la
primivara sa se suie din nou prin muntii lor, prin locurile vi-
ratice. Tot asa Aromanii, cari vireazi prin Balcani, ierneaza pe
lirmurii Archipelagului sau ai NUM Marmara. Nu altfel fac
Vlahil de prin Serbia sau din Bosnia si Herzegovina.
Socotesc de prisos si amintesc aci de o intreaga literatura

9 Ve2i 13. Onciul, Chestisfnea Romdna, Bucureqti.

www.dacoromanica.ro
 231

cu privire la aceste ocupatiuni, precum mutAri si transmutiri to-

mânesti, despre care mentionead Miklosi (Die Wanderungen),
Hasdeu (Pistoritul la Români, Columna lui Traian), Jireek (1st.
Bu lg.), Novacovie, De Martonne, Densusianu si altil.
Nu incape indoialä cl si Românii din Carpati, pAstori de
veacuri in cea mai mare parte a lor, vor fi parcurs, toamna,
drumul dela Carpati pâra jos prin bältile Dunärii, cum fac ;I azf
Mocanii si vor fi stribAtut, multi din el, Dunärea, ca sA ierneze
cu turmele lor prin sesurile Dobrogei 1), prin regiunile adApos-
tite ale Plevnei si Cervenbrecului si alte asemenea locuri, dad nu
vor fi mers chiar si mai departe.
Poate unor asemenea imprejudri se va fi datorit, in mare
parte, si asezarea Românilor din Serbia.
Se va obiecta de unii, ca e greu de admis o asemenea pi-
rere, intrudt Dunärea va fi fost o piedicA mare a acestor dru-
mull bi-anuale ale Românilor din Dacia. Pentru cei nestiutori numai.
Nu si pentru cei cari stiu cum Aromânii, de doul ori pe
an, tree cu cea mai mare usurintä fluvii aproape tot asa de mad
ca Dunärea, pentru trecerea cArora, in orice caz, chiar de ar fi
mai mici, se cer aceleasi mijloace ca si pentru trecerea DunArli.
Asa se intAmplä cu trecerea Vardarului, a Bistritei (Arfiulu-Mare),
a Placiarului din regiunea Grebenei, a Mestei, a Drinului, etc.
A ceste mutAri ale Românilcr pe dreapta si stânga Dunärii,
in cursul veacurilor trecute, färä indoialä, au fost foarte intense
si ne explid, pe !Ana unitatea limbii noastre, prin stabilirea unor
raporturi de aproape dintre Romani si Români si etimologia cu-
vântului Dandrea.
Asa, dup.A pärerea noastrO, etimologiile propuse pâta acuma
pentru DunAre nu se pot sustinea, incepAnd at cea propusä de
B. P. Hasdeu. Acesta, luandu-se dupl autorii greci, cari atribuiau
cuvântuloi Danubius sensul de purtAtor de nori", explici Dundrea
ca o rämäsitä a idiomului autocton dac2) \land in -re dela stir-
situl Dunärei, pe albanezul -ré", nori".
Faptul cA nu gäsim cuvinte albaneze- cele presupuse ca ele-
mente vechi albanezesti se explid altfel - in limba noasträ, cu
atat mai putin cuvântul re", ar fi o consideratie destul de pu-
ternicä pentru inläturarea acestei etimologii.
9 In tratatul Incheiat la Chiuciuc-Cainargi, intr. allele, se prevede li e
clauzi pentru Românii, cari sunt nevoiti sli pistoriascii prin Dobroges.
2) In IsMia critici a Românilor.
www.dacoromanica.ro
 232

. Tot acela§ lucre ti putem some §1 pentru etimologia pro-

pusä, dad .nu mä in§el, de, Densu§ianu Ov., infruna din §edin-
tele societätii filologice, ynai de rnult, (WO care Dunärea ar fi o
rdmd§itä dela Iranicul. ,arra" (verriickt, nebun), Dun-Arra (Du-
nära, Dunirea) Cau nebun".
, ii tot atat de putin satisfäcätoare ni se pare §i etimologia
pmpusä, de curand de d-1 V.Parvan, la locul cite mai sus, anume
eä Punärea s'ar deriva dela o formä Dunaris, reconstituitä dupd
analogia rAurilor cu denumiri sc,fice ca : Hipakyris, Naparis,,
Sagaris, diu Duna plus sufixel ris, etimologie combdtutd de d-1
Victor Motogna (Rev. 1st., anul' al VW-lea, N-le 1-3, pag. 62),
Intru cat admiterea unui sufix ris la formarea numelor de râuri
pe teritoriul locuit odinioard de Sciti §i mai tärziu de Daci nu
i sA pare. intemeiatä din exemplele citate de d-1 V. PArvan,
In afarä de consideratiunile invocate de d 1 V. Motogna,
pentru ,combaterea etimologiei propusz de d-1 V. ['Aryan, faptul
a nu se pomene§te nicdieri, in afard de Daeo-Români, forma
Dundre, ne arat câ alta tfebuie sä fie origina acestei denumiri.
Nici un document vechiu nu pomene§te de vre o formä, care sd
se apropie de Dundrea i la niciun popor din cele care locuese
azi pe langä Dundre,.in afarä de Roman', nu gäsim àceastä formd,
Dundrea fiind numitA Danubius, Dunavis, Donau, Donaj, Dunaj,
etc., dar niciodatä Dundre sau Dunaris.`
Dupd pdrerea noasträ, Duddrea este o nurnire curat ro-
maneasa §i anume daco-romAnd §i dezivä dela Duna, a§a cum
se aude in graiul aromänese, ce adaosul epit:tului de rea, adaos
ca sd desemneze un râu Oat pentru RomAnii din stanga Dundrii,
' nevoiti, dupd cum am spus, sä-1 tread de doud ori pe an cu
turmele lor §i care nu -putine rele le va fi cd§unat, cäci trecerea
unui asemenea fluviu cu tame §i cu Intregul avut purtat pe spi-
narea cailor, este legatä deseori de nenorociri. Asemenea neno-
rociri, ce vor fi indreptätit poreclirea de rea" a Dundi, le eons-
tatärn §i azi, arid Mocariii îi tree oile peste Dundrea. Nu o sin-
gurd datd, de and suntem la Silistra, ni s'a dat prilejul sä asis-
tdm la trecerea oilor peste Dunärea de cdtre Mocani §i la ne-
norocirile ce li se intAmplä. In adear, cu toate mijloacele ce oierii
le au azi la Indernând, li se infamplä nenorociri, scdpAndu-le vite
in Dunäre, fie cand le apazd pe podul" anumit fAcut, fie and

www.dacoromanica.ro
 238

le debarci de pe pod" §i, adeseori, în cursul mersului cu npadill

pe Dundre 1).
Chiar In primävara anului acesta, in zilele de- Pa§ti, venind
apele Dundrii mari, Mocanii, cari iernead In baltä tClidra§i) cu
turmele, au fost nevoiti, cu oarecari pierderi In- of, si-§i tread
oile pe poduri" 2), anume fäcute, de pe malul stang pe cel drept
al Dunäril, care nu-i expus la surptinderi nepläcute din pricina
revirsirilor.
i stand de vorbi cu ciobanii mocanului Poenaru, de§bucu-
ro§i cä §iau .scäpat avutul de valurile furioase ale Dundrii,ii áuzi
spunandu-ti, in graiul lor a§ezat §i resemnat : Ce sd-i faci ? A§a
e Dunärea uneori, rea ; rea §i hoatä, ci te apucä pe nea§teptate.
Si dad acuma iDundrea e rea §i hoatd, dud Mijloacele de
saivare sunt repezi §i Indestulätoare, ne putem Inchipui' ce va fi
fost atunci,. and mijloacele de salvare nu puteau fi la. Indemanä
a§a de u§or §i când podurile" fiedrui frunta§ nu vor fi Jost ii-
gure la locurile läsate, pentru a fi regäsite.
Unor asemenea împrejuräri, putem spune cu certitudine, se
datore§te Poreclirea Duneii de rea"; intocmai cum gäsim, tot la
Romani, asemenea denumiri, ca Valea-Ra (Pind, comuna Avela),
Valea-Rea (Prahova) §i alte asemenea ape, desemnate cu ealifi-
.

.4) Nee, inecare, este un cuvant prin ex2elenta pastoral la Romani,

care aminteste In destul de nenorocirile lor la trecerea raurilor.
1) Ciobanii cari i ierneaza vitele mici in.balta isi au tpodul» lor. In
orasul Silistra mocanul Dorde a Coman isi are podul) sax propriu, agatat la tfirla
din Wt . si gata oricand, and 11 apuca apele, ca sa-si treaca oile pe.cest
mal incoace. Podul este incapätor de 120 de oi. Sunt alte poduri, cari, pot
transporta i pang. la. 200.de oi. In orasul Silistra i Ostrov sunt. paste tot,
cinci asmenea poduri apartinand oierilor. Podurile sunt conduse de ciobani.
Far a. ele ar fi expusi sl-ai piarda oPe la o revarsare a Dunarii. Cu ajutorul
lor insa, pot oricand sa-si treack' vitele pe malul drept al Dunarii, iar cei
cari le ierneaza in Dobrogea si la primavara apuca drumut Carpatilor le
pot trece cu aceiasi usurinta in Muntenia. Sunt usor conduse cu lopetile 'de
fnsäi ciObanii, cari pazesc vitele. Cei cari nu au poduri proprii, cum a ost
cazul cu mocanul ardelean Poenaru, despre care amintesc aci, se tmprurnuti
dela cei cari posed& asemenea poduri. Mocanii cu oi multe insil i cari anual
trec Dunarea, au toti poduri la locurile pe unde fac trecerea. Podurile aunt
asezate pe grinzi mari de cate 10 metri lungime si trei sau trei metri si ju-
matate libtime. Cand cineva are el muite, azi, se mai serveste $ i de slepuri
pentru trecerea Dunarii.
www.dacoromanica.ro
 234

cativul de du, ca sA arate asprimea väilor and se revarsA si

Mead totul dinaintea lor.
Etimologia propusA aci pare a fi singura adevAratä din punct
de vedere al sensului si indreptätitä din punct de vedere istoric,
amintind de trecutul zbuclumat al poporului roman, atunci and
se afla inteo continuA miscare, mutandu-si asezArile, dupd fmpre-
Odd si anotimpuri, dela nord la sud si viceversa, considerând
Danubiul un simplu au, usor de trecut, cu toate nenorocirile
eventuale, dui:4 cum usor se trec si azi duffle amintite mai sus,
Vardarul, Bistrita, etc.
AceastA poreclire 'a Dunirii ne aratA de asemenea cA acest
fluviu a fost din timpuri strävechi un tit' curat romdnesc, stApd-
nit pe ambele maluri de Rom Atli, si servind drept legAturA intre
Rom Anil dela nord cu cei dela sud.
CAM va fi incetat trecerea regulatA, in mase mari, a Roma-
nilor dela Carpati peste Dun Are, pentru iernarea vitelor lor, nu
numai in Dobrogea de astäzi, ci in toatä Misia inferioarA, fireste
nu se poate stabili deocamdati. Ce se poate spune este cä, dad
niciodatä n'au incetat aceste treceri pentru Romani pdra in ziva
de astAzi, cdnd Mocanii regulat ierneaza in Dobrogea veche sau
noui, ele vor fi devenit insA mai rare si mai anevoioase pentru
anumite puncte ale Dunärii, datoritd unor impiejurAri, pe care fi-
lologii §i istoricii sunt chemati sA le deslu§iasc5 §i atunci se vor
lAmuri, poate, mai limpede, de ce Dobrogea era privitA cal tarA
romdneascA pdnA la cople§irea ei de puterea InsemnatA a Mu-
sulmanilor si n'a Incetat niciodatä de a fi privitA ca atare in con-
stlinta Rombilor ; si, in acela§ timp, se va putea determina mai
cu preciziune epoca aproximativA de and graiul RomAnilor dela
nord si sud incepe sA se desvolte independent §i sA se diferen-
tieze din ce in ce, ca sA dea na§tere la dialecte. Ceeace putem
afirma cu oarecare siguranIA este cA, datoritä luptelor ce aveau
de suportat Aromdnii cu Bizantinii la Inceput §i apoi cu Turcii,
dupd invazia acestora in Peninsula BalcanicA, trecerile Daco-ro-
mAnilor peste DunArea se rAresc ; in schimb Aromânii i§i muta
asezärile lor inteuna spre Nord.
Aceasta ar rezulta si din constatarea particularitAtilor dia-
lectale aromdnesti in graiul Daco-Românesc, Cad aromAnisme
sunt palatalizarea labialelor b > g'(ghe, ghi), f > h'(he, hi), m > n'
(n, muiat), p > k' (che, chi), v > v' (v muiat ca In yin, cum se ros-
www.dacoromanica.ro
 235

te§te la tad), binet---ghine. fier=iderii, mic=tic, piele=threle,

piept=chrept, vin=yin, etc. pe cand nici o particularitate pur daco-
romaneascA nu se constatA in dialectul aromanesc.
Cred cA nu se poate sustinea cA aceste prefaced fonetice ar
fi ni§te desvoltAri fire§ti in Daco-romana. Constatarea lor par-
Valk nu numai in cuvintele de origine latinA ci chiar §i streine
pe de-o parte, apoi cate-odatA ambele forme (aromane§tI §1 daco-
romane§ti) §i alte constatAri, pe care nu-i aci locul a le aprofunda
arat5 cA acestea sunt particularitAti aromanelti §i cl Aromanii au
simtit mereu nevoia si-§i caute adAposturi lini§tite in regiunile
carpatine sigure, bogate In pA§une §i din bel§ug, din pricina vie-
tii mereu turburate din Peninsula BalcanicA.
Forme ca auct" (strugure) din latinescul ove cu proteti-
cul a-, amiroand, sulinar, prámeitor, §i altele, ne-ar indica
in acela§ timp, cu oarecare precizie, cA epoca emigrirli Aro-
rnanilor ar fi din timpul nAvAlirii Turcilor in Peninsula Balcanici ;
' §i poate chiar o epocA §i mai recentA, cAci a" protetic nu este
general la Aromani §i nici a§a vechiu la toti. De pildA in graiul
Aromanilor din Albania constatam, pe la sfar§itul secolului al XVIII,
neexistenta lui in cuvinte ca yidmu, yiie, pe cand in graiul no-
mazilor dela Pind, a Desaretilor, se zice ayizum, ayite (cu t,
si n muiat.
Ca incheere, putem spune cA Du mirea este un termen din
domeniul pAstoritului, strans legal de trecutul poporului romAneec.
PER. PAPAHAGI
Directorul Liceului din Silietra

www.dacoromanica.ro
FE UN CAMP CU MACI
(GUSTAV PALKE)

A fost odatä, nu stiu când

ii nu stiu unde,-poate 'n vis:
Ieseam din des breidet cânteind
Spre-un camp täcut, in loc deschis.
Mac langei mac sta nemiscat
'Pe almput ce pärea aprins :
Un ros covor invelpdiat
Spre golul zärilor intins,
Si, toropitei pe covor,
Pe mii de flori ce-o au privit,
Frumoas'd si trudiki-usor
0 zi de varei-a adormit.
Un iepure inspaimântat
'De grabä 'n iarbä se piti :
Doar o ureche si-a uitpt -
Si-1 dä de gol prin beilärii.
Täcere peste tot. In sbor
O pasäre plutind s'a dus :
De-abia zdresc ca printr'un nor
Aripa-i neagrei in apus.
Eu nu stiu unde-a fost. Vre-un vis 1
De-aMt limp te infiori !
Dar vád si azi in loc desclzis
O mare rosie de fiori.
Traci. de P. P. STÂNESCU

www.dacoromanica.ro
 4-AZ,

0 INCERCARE DE RECONSTRUIRE- fi
TRECURRII ROMÂNILOR DIN DOBROGEli

Cercetärile istorice i arheologice din ultimile timpuri,

fäcute asupra Dobrogei, au impus nediscutabil cOncluziu-
nea cä nideri, din toate provinciile locuite astäzi de nea-
mu! romänesc, n'a fost o asa de puternicA, activä i In-
floritoare viatä romanä ca in aceastä, provincie. Inaintarea
vietii romane, ca urmare a cuceririlor, armate ce se faceau
in peninsula balcanicä, a atras dupä sine o serioasä co-
lonizare cu elementul roman care, incetul cu incetul, a schim-
bat ea desävärsire intätisarea acestui tinut. Astfel treptat,
elementul dobrogean a fost inglobat in aceastä massä de
populatiune nouä in mijlocul cäreia s'a dizolvat, perzan-
du-i-se paste. cäteva veacuri mice urmä. Cercetärile d-lui
V. PArvan ca privire la descoperirile arheologice dela Ul-
metum, Histria i Tropaeum Traiani ne permit, pänä la un
punct, sä putem chiar urmäri procesul de romanizare al
elementulai autohton. Färd a arata in mod amanuntit a-
cest lucru, ce-1 rezerväm pentru un studiu ulterior, putem
afirma cä din amestecul GeiIor, populatiunea bästinasà,
cu populatiunea rornanä a rezultat i in Dobrogea ca si
aiurea in Dacia si peninsula balcanicl o populatiune noua.
In manila orase sau In apropierea lor aristocratia
pämânteanä, sedusä da civilizatiunea latinä, a trebuit sä.
adopte moravuille acesteia pentru a se pierde in cele din
urmä In massa ei. Populatiunea de tara insä s'a asimilat
aici, ca si in alte pärti ale Imperiului, datoritä necesitätii
de a inväta limba www.dacoromanica.ro
latinä dupä urma servichilui militar, pe
 238

care-I faceau In alte parti ale tarii, precum si faptului

ca unii dintr'Insii, land in casatorie femei romane, copii
rezultati din aceste casatorii invitau evident limbo, latina,
a mamei lor. 'In acest fel mici colonii, pe jumatate ro -
mane si pe cale de a se romaniza, complect dupti doll&
sau trei generatiuni, se asezau in mijlocul populatiunilor
autohlone, care se vedeau astfel din ce in ce amenintate
in existenta lor 1)».
Sdavi eliberati, intorcandu-se acasa, aduceau cunos-
Ulna limbei latine, dupa cum ridicarea de cetati ca cea
dela Tropaeum sau Ulmetum, necesitand brate de munca
si populatiunea bastinasa filni In mod fortat silita sa ia
parte la zidirea lor, a facut ca limba latind sa patrunza
mai departe ; deasemenea latirea din ce in ce a cresti--
nismului mijlocia inaintarea acestei 'Arabi, mai ales cä a-
ceasta rehgiune, adresandu-se celor umili, se raspandia
consEquent si printre populatiunea rurala indigena, dupä
cum indica marturia lui Tei tullian 2).
Nenumarate alte imprejurari, creiate de necesitatea
lucrurilor si a situatiunii, au facut ca in decursul a doua
trei generatiuni romanizarea sa fie savarsitl in parte a-
colo unde putea sa lucreze asupra elementului aborigen
influenta romana, t au acela§ element a fost atras in sfera
de influenta greceasca a oraselor de langä mare care, din
cauza administratiunii romane, bucurandu-se de o corn-
plecta siguranta, luasera un puternic avant comeicial. Unele
inscriptii cu numiri trace, scrise îu grecote, dovedesc
ceasta, Astfd Tracii ce locuiau la Anadolchioi erau nevoiti,
ca vecini, sa lucreze chiar la fortificatiunile cetatii Torni3).
Colonizarea romana a avut ca urmare inflorirea unor nu-
1) 0. Densusianu: Histoire de la langue roumaine I pg. 41.
2) Adversus Judaeos inaccessa Romanis loca, Christo vero
subdita, et Sarmatarum et Dacorum, et Germanorum et Scytharum
in quibus omnibus locis Christi nomen, (jui iam venit, regnat (Align°,
Patrologia latind II, 650).
3) V. Pârvan, Zidul Cetdfii Tonti in Au. Ac. rom. t. XXXVII pg.
434, 443 nota 1 ; despre invecinarea Getilor cu eetatea vezi C. Bra-
teseu, Dobrogea ta Ovidiu, in Anuarul de Geografie i antropogeografie
pg. 18. Alta inscriptiuni grecqti, ea celo dela llasicluluk sau Ulrnetum,
pomem.sc nume traee. V. Prvan, Ulmetum in An. Ac. romane torn.
XXXIV pg. 501, 502, 505.
www.dacoromanica.ro
 239

meroase sate «vici), i orase. «In toate aceste sate ro-

mane, rastirite In scurtul timp a trei generatiuni, a NO -
200, 1ntocmai ca iarba din pamant, dug o ploaie abun-
dentg, populatia e formatä deopotrivä de indigeni daci pi
de colonisti cromani,. InscripOile ne ingaduie si urmirim
In toatä provincia dintre Dunitre si Mare alcatuirea po-
pulatiei ei, 4).
Deci, In ceiace priveste etnografia Dobrogei, era si ea
inundatä, ca intreaga peninsula balcan;cg, de elemcntul ro-
man, care se intindea dela coastele Adriaticei i pang la
gurile Dung rii i Marea Neagrit, mai cu seami dealungul
ramanand numai pe litoralul märii o portiune
fluviului,
de pamant ce cgdea In cercul de Inraurire greceasca.
0 limbit romang se vorbi aici dela August si pang la
Phokas.5) Cat de puternicg era romanizarea in provincia
noastra se vede si din influenta pe care aceastä roma-
nizare o exercitä chiar departe i dincolo de gurile Dunitrii.
Procopius spune el un slay din neamul Antilor, cari lo-
cuiau peste guri, stia 1atineste.6)
Elementul indigen rgmas fu cu vremea castigat sub
influenta celor doug. culturi, - mai mult de cea romang.
Insg, catre care se qi asimileazg o bung parte. In uncle
locuri vedem tritind alitturi Romani, Greci si Traci, pang
and unul din elemente, devenind preponderant, initboe pe
celalt. Astfel ^trebue sä ne Tnchipuim populatiunea Dobro-
gei pang la Inceputul miscarii popoarelor, care si aici ca
pi pretutindeni aiurea In Europa au provocat mari si a-
danci schimbäri in alcatuirea etnograficg.
4) V. Plirvan, Cetatea Tropaeum, Bucureqti, 1912 pg. 24.
5) C. Jire6ek, die Romanan in den Stddten Dalmatians Wihrend
des Mitlelalters, in Denkschriften d. K. K, AK. d. Wiss. in Wien (phil.
hist. classe) Bd. XLIX pg. 12 13 : In ilussersten Osten schloss sie
sich den Territorien der hellenischen Gemeinden an, die sich Wigs
der Pontuskiiste bis zur Mfindang der Donau erstrecken". Acelap in
Arch. epigr. Mitt X pg. 44.
6) Prokopius : De Bello Gothico I 3 cap 14, editia Bonn 2, 337 ;
ed. Comparetti 2 pg. 296. Interpretarea din Jirgek, die Remanan
pg. 18 : Also auch ein Fremder aus dem transdanubischen Gebieta
konnnte lateinisch sprechen lernen, natarlich in der Worm, wie es
darnels in lebenden Gebrauche war, und sich far einen Grenzfeldherrn
des Reiches ausgeben."
www.dacoromanica.ro
 240

Când Gotii se pun in miscare, celelalte populatiuni, care

se aflau inaintea lor, in mod fatal au fost nevoite sa se
miste, iar acelea ce se gasiau in imediata vecindtate a flu-
viului I-au trecut, intrand astfel in Scythia minor. La 238
d. Chr. Carpii se aseaza in Dobrogea. In aceasta navälire
cetatea Histria a fost devastata 7). Facându-se din ei a-
paratori ai granitelor, s'au asezat stabil. Ammianus Mar-
cellinus pomeneste printre alte localitati din Dobrogea
un Vicus Carporumk , care nu putea sa-si aiba numele
deal dela populatiunea cu acelas nume pe care o co-
prindea.8) Sub Constantin cel Mare sunt asezati in Do-
brogea si Sarmati din numarul de 30.000 cu care se rhea
colonizarea i pentru Tracia, Macedonia si Italia 9).
Gotii îi fac i ei loc in Scythia, pe care o locuesc
si o prada in anii 378 ; unele inscriptii, ca aceia dela Car-
caliu de fang Iglita-Troesmis, sau aceia dela Azarldc a-
rata masurile care au fost luate pentru a pune capat a-
cestor neorândueli, precum i märturia unui scriitor ade-
vereste ca tot timpul cat Gotii au locuit in diocezele Tr4.-
dei, Scythiei i Moesiei au pradat necontenit.") Iii vremea
impäratului Theodorian Gotii au fost asezati prin partile
Constantei 11). Ca o urmare a tuturor miscarilor de popo are
o puternica schimbare se petrecu In alcatuirea etnografica
a Dobrogei. Weiss crede ca asezarile de noi populatiuni
asa de eterogene au fost trebuincioase pentru a umplea
golul cauzat de rarirea populatiunei in urma atâtor nava-
liri. N'am gresi, cred, dacä am pune o micsorare a popu-
latiunii in seama persecutiunilor, pe care oficialitatea roman&
le exercita pretutindeni impotriva crestinilor, mai ales di

7) Citatul din Vitta Maximi et Balbini 16-3 la Weiss Dobroudcha

in Alterthum pg. 36 : Sub his pugnaturn est a Carpis contra Moesos.
Fuit et Scythici belli principiurn, fuit et Histrium excidium eo tern-
pore, ut antea Dexippus dicit, Histricae civitatis." cf. Tropaeum pg. 83.
8) I. Weiss /. c. pg. 37.
9) Weiss /. c. pg. 37 dupä Excerpta Valesiana 32: Quos Sarma-
tos pulsos Constantinus libenter accepit et amplius trecenta millia
hominum mixtae aetatis et sexus per Thraciam, Scythiam, in Macedo-
niam Italiarnque divisit.
10) V. Pilrvan, Ulmetum pg. 592 nota 2 ; 1. Weiss, /. c pg. 38.
11) Ulmetum pg. www.dacoromanica.ro
596 note 1.
 241

stim intensitatea pe care a avut-o crestinismul in par(ile

noastre 12).
Viata romana continua aici i mai departe, desi nu
asa de stralucitoare ca In veacurile II si III, dar totusi
destul de puternica, ca sa-si supuie sufleteste pe barbarii
federati, asimilandu-i iar nu lasandu-se barbarizata de
acestia". Faptul ca Gotii sunt admisi ca federati i pazesc
granita alaturea cu provincialii bastinasi, locuind orasele
si satele in comun locuite de Romani si de GO" 13) i ca
ei tree la crestinism prin predicarea lui Ulfila, ce raspan-
deste noua religie i In Scythia minor, cat i prin influ-
enta episcopilor de Torni, cari îi 1ntindeau jurisdictiunea
lor asupra intregului tinut dobrogean,-arata ca viata ro-
mana, de sigur cu o nuanta schimbata prin noile adau-
suri primite, . continua mai departe. Ridicarea unor castele
nouk ca acela al lui Valens la Hasarlak, langa Harsova,
cum si cele ale lui Valentinian i Gratian-Valentiniana
Gratiana,- reparate numai de Iustinian, Inseamna ca se
simtia nevoia ca sa se puna la adapost populatiunea pro-
vinciei.
.Navalirea Hunilor atinge i provincia dobrogeana in
aceiasi vreme cand toata peninsula balcanica cade prada
jafurilor Ingrozitoare ale lor. Nu numai ca au devastat in-
treaga Scythie, dupa cum afirma Iordanes [Romana 331],
dar chiar unii dinteansii s'au i asezat in Dobrogea im-
preuna cu Alanii i Skirii, dupa ce puterea mare a rega-
tului lui Atila s'a sfaramat i s'au ivit certuri pentru mos-
teniré. Asezarea lor" in numar de 50.000, Weiss o soco-
teste cu drept cuvant o exageratie, presupunand ca trebue
inteles in acest numar mai degraba Bulgari.14)
Elementul care determina insa coloritul de mai tärziu
al intregei peninsule balcanice, aducand pentru Scythia mi-
nor complecte transformari In etnografia ei, a fost cel slav.
Daca navalirile Intamplate pana acum n'au avut puterea
12) V. Pârvan, Contributiuni epigrafice la istoria creqtinismului
daco-romdn Bucurqti 19U.
13) V Pârvan, Cetatea Tropaeum pg. 130.
14) Julius Jung Römer und Romanen in den Donaulaendern Inns-
bruck 1887 pg. 197, 212 dapit Prokopius, Get, pag. 50 : So Ernac, ein
junger Sohn Athilas, in extrema Scythiae sedes delegit.`

www.dacoromanica.ro
 242

sA desrAdAcineze viata romanl dela gurile Dun Aril, prin

caracterul lor de putinA stabilitate In aceste locuri, nu tot
ava s'a Intamp lat Insit cu Intinderea inceatA, sAvArvitl pe
nesimPe a elementului slay, care aducea cu el o viatA
primitiva dar aezat I dotatA cu elementele culturale ne-
cesare unei convietuiri linivtite. 0 astfel de invadare pa--
nicA s'a sAvArvit Incetul cu incetul, strecurandu-se acest
element pe lng satele i oravele ocupate de elementul
roman. Ina din primele veacuri dupl Cristos, al II, III vi
IV, Slavii apar nu departe de gurile Dunitrii In Basarabia,
puvi In mivcare de nAvAlirile Gotilor vi Hunilor. Nu e ex-
clusi posibilitatea ca unii dintrInvii s fi trecut Impreunl
cu Gotii In Moesia inferioar1.15)
Dupä ce Ostrogotii se Indreptarl cMre Italia (488)
atunci ceto puternice de Slavi Incepurit a trece dincolo de
DunAre, avezAndu-se durabil In provincia noastrA, ca vi fn
toate tinuturile dela Istria vi pftn1 la gurile DunArii. Ce-
tatea Ulmetum, din interiorul Dobrogei, cade InsAvi pradA
valurilor InaintAnde slave, iar locuitorii vechi sunt nevoiti
s'o pArAsiascA. CAnd Iustinian voevte sA stabiliasa ce-
tAtile de apArare ale Imperiului, cerand prin aceasta sA
aducA ii retnvierea Ulmetului, el gásevte aceastA cetate
pustiitA vi servind ca sAlav Slavilor.16) Devi citatul lui Pro-
kopius spune ca restaurarea cetAtii de cAtre Iustinian are
ca urmare i IndepArtarea Slavilor din ea, totuvi nu putem
afirma dacA ei pArAsesc provincia ; din contra, e mai lesne
de Inteles cA ei locuesc In preajma setrttii, de oarece sta..

15) L. Niederle, Ein Beiirctg aur Geschichte der suctslavischen Wan-

derungen in Archiv fur slavische Philologie XV (-1903) pg, 315 ; pentru
veacul al II e Marin St Drinov, Colonizarea prin Slavi a peninsulei bal-
conies (ruseste) Moscova 1873.
16) Prokopios, de Aedificiis ed Bonn. Lib. IV pg. 293 : Sic in
Mysia Istri ripe cum vicinia munita est: nunc ad Scythes procedam.
lhc primuin sese offert castollum, nomine S. Cyrilli insigne : in quo
quidquid ternpori succubuerat, id Instinianus Aug. accurate renovavit.
Post, arx vetus orat, Ulmiton dicta : quae quoniam Sclavensis barbaris
grassatoribus diu sedem praebuerat, vacabat penitus, nec iam nisi
nomen servabat. Tota a fundatnentis aedificata, cram illam ab incur-
sibus et Insidiis Sclavenorum liberam reddidit.
V. Parvan Cetatea Ulmetton An. Ac. rom. t. XXXIV p. 594, 596;
Weiss I. c pg. 39 ; C. Jrreek, Geschichts der Serben pg. 70 nota 2.

www.dacoromanica.ro
 243

biciunea imperiului roman de räsarit recursese in ultimul

timp, in locul räzboaielor de izgonire a vrajma§ilor peste
hotare, la cedarea de teritorii in imparätie §i la aducerea
nävälitorilor la o viatä pa§nicA si la liniVe. Asa ii intal-
nim pe Slavi locuind In imprejurimile Noviodunvlui, in
nordul Dobrogei, precum §i tn sudul ei, Mug Durostorum,
in castelul Palmatis i Adina, de unde ascun§i se repe-
ziau asupra aldtorilor, tmpiedecându-i de a-§i continua
drumul.17) Un trib slay Severci sau Séverane [Severeis]
locuia In Dobrogea la nävälirea Bulgarilor §i a fost ae-
zat de cdtre ace§tia in apropierea märii, längl pasul Be-
regava 18). Cu toate acestea nu trebuie sä ne inchipuim
provincia dobrogeanä pustiitä cu desivär§ire in urma ase-
zdrilor slave. Intre veacurile IV-VI viata romanä continuä
?ilea totu§i multumitor, de§i DU a§a de prospera ca mai
inainte.
Desvoltarea unei vieti org§ene§ti la Tropaeum, in a§a
f el, Inca trece dincolo de zidurile cetätii, precum §i räs-
pandirea crestinismului in Dobrogea vorbesc indeajuns pen-
tru aceasta. Dezvoltarea cre§tinismului, atre care desigur
ca fuseserA atraij §i Slavii, o dovedcsc, tntre altele, i cele
patru biserici crestine ce se gäsesc la Tropaeum 19) pre-
curn i unele nume topice crestine, care se gäsesc in Scy-
thia minor ca : cetatea St. Cyrillus i numele Sf. Gheor-
ghe, dat probabil dupä vre-o bisericI cu vre o micä a§ezare
bratului sudic al Sf Gheorghe. Numirile acestea probabil
cä se datoresc primelor timpuri ale cre§tinismului
17) Procopios liber IV pg 292-293 In arco situm castelurn Pal-
matis auxit plurimum laxavitijue : quamquam hoc ab ora fluminis dis-
tat Huic etiarn proximurn de novo statuit castellum A(1inic: propterea
food Sclaveni barbari ibt delitescere et ex insidiis in viatores gras-
sari soliti, ne iter illae fieret impediebant." Pentru identificarea loca-
litätii Palmatis, länga Durostorum C. Jireek, Geschichte der Serben pg.
70 nota 2.
18) Jireek, Geschichte der Bulgaren pg. 118, 131 ; N. Iorga : Notes
d'un historien retail fs aux événements des Balkans, Bucarest 1913 pg. 4.
19) V. Parvan, Cetatea Tropaelcm pg. '145-146.
20) Jireek, Das cristliche Element in der topographischen Nomen-
clatur der Balkanliinder pg. 8, 9, 45. Ca o complectare a elementului
cretin intrebuintat in toponimia provinciei dobrogene ar ti de adäti-
gat i numele de a bisericuta» dat mai multor localititti din Dobrogea.
Aa avem o BisericuP Iânget Mahmudia, alta pe dealul Boclogea Iângä

www.dacoromanica.ro
 244

0 viata romand In felul celei atestate In Noricurn de

Vita Sancti Severini a existat t i pentru tinutul nostru.
Sub zidurile cetatfior romanismul Inca traia, agiicultorii
cultivandu-si ogoarele la adapostul lor, gata insa de a le
apara ei mnii, atuncl cand vremuri grele sosiau, pätrunsi
din predicele episcopilor ca o viat6 nenorocita ti asteapta
dupa. orice Infrangere. Conducatorii In viata sufleteasc6
ca i in razboaie erau tot acesti episcopi cari cafgau
pentru crestinism pe acesti barbari. Auxentius de Du-
rostor, episcop i elev al predicatorului romano-gotic al
acestei erezii, apostolul Ulfilas, §i moartea pentru credinta
a martirului Aemilian in timpul Imparatului ban arata
Inca persistenta romanismului In aceste parti 21\ Une le
nume topice romanice, nu romane, sunt de asemenea
caracteristice : Monte regione, Mauro valle, .Pauli-man-
dra, alaturi de Valentiniana qi Eratiana 22). Observatia
lui Mommsen asupra felului cum Iordannes ne relateaza
totdeauna despre Moesia §i Scythia minor, vorbind de
ele cu foarte mult respect si dandu.-ne informatiuni geo-
grafice cat se poate de bogate, pe cand, cu cat se depar-
teaza de ele, tirile lui sunt din ce in ce mai slabe, ne-ar
face sa credem deasemenea ca latineasca, pe care o scrie
el, trebuie sa fi fost Invatata in unul din castelele romane
dela Dunare, din aceste proviecii, ceiace Insemneaza câ
ea se vorbia intins Inca pe vremea lui.
pupa asezarea Slavilor In Dobrogea, aspectul etno-
grafic al acestei provincii se va fi prezentat foarte pcstr:t.
Printre Slavi existau resturi ale vechii populatiuni romane,
grecesti i tracice chiar. Elementul roman nu va fi fugit
dinaintea asezarii Slavilor, ci s'a mentinut, flind asimilat

Meidanchioi, alta pe dealul Bugeac, picuiti si aceia din lacul Razim la

capul Dolojman. Adamelissi inseamnd in turce,2te de asemenea «hise-
rica omuluis, ceia ce ne-ir face sh credem ch numele turcesc a foA
dat unui nume pe care populatiunea anterioara elementului turcesc
il dhdea acestei Iocalitäti. C Moisil, c(Bisericyfele» in Buletiuul Comi -
siunii monumentelor istorice An. [H No. 1 pg. 28.
21) Jireilek, Die Romanen in den Steid(en Dalmatiens weihrend des
Mittelalters I. pg. 16-17 ; N. Iorga, Geschichte des rumanischen Volkes
I pg. 102-103.
22) Jireilek : Die Romanen . pg. 15.

www.dacoromanica.ro
 245

si sfaramat In cele din urma de numsárul covdrsitor al a-

cestora. Asezarea lor In Dobrogea s'a facut insä numai
in sate, deoarece erau prea fnapoiati In cultura pentru a
putea locui in orasele parasite de Romani i, de aceia, a-
mintirea nurnekir lor n'a ajuns /Anti la noi 23).
Avarii Inaspresc Insä vremurile de nenorociri pentru
Dobrogea, cici ei îi facuserä un obiceiu de a nu 'mai a-
taca ostirile Impäratului Mauriciu peste Naissus i Serdica,
ci dealungul Dunarii, prin Dobrogea, cum s'a intamplat la
anul 578. Chaganul Avarilor ierna chiar In Dobrogea langa
Torni, pentru ca In primavara sa se arunce asupra Tra-
ciei 24) Dupa unul din räzboaiele purtate de Mauriciu Im-
potriva Avarilor in mlastinele Tisei, au fost asezati laugh
Torni, In Dobrogea, 3000 Avari, 8000 Slavi si 6000 alti
barbari 25).
Bulgarii, sub conducerea lui Asparuch, dupa ce stau
catva tirnp In unghiul Bugeacului, tree Dunärea in penin-
sula balcanica trecand prin Dobrogea. Acum deci numai
se poate vorbi de o adevarata aparitie a Bulgarilor la
Dunäre ; iar cei, despre cari izvoarele din preajrna anului
487 ne krorbesc, erau numai mici franturi aduse de awl-
lirile altor popoare 26). Asezarea lor se va fi petrecut In
regiunea sudica a Durostorului si a tinutului dimprejur, in
spre Marea Neagra, spre Varna si raul Karncija, ce curge
Intre Varna si Anchiaios, In care parti si-au avut panä
in veacul al X punctul lor central, capitala fiindu-le
Preslavulii Incotro se Indreptau toate expeditiunile bi-
zantine din veacurile VIIW IX. Ei reorezinta Insa numai
o clasä razboinicA, care se pierde In massa poporului slav;
iar cata vreme träesc in cete räzboinice, nu a veau ce cauta
In linutul stepic si uscat al Dobrogei, caci privirile lor erau
indreptate Inteuna catre straludrile Bizantului.
In veacurile IX -X campia dobrogeana o locuese
Pecenegii cari, Inlocuind pe Maghiari in Bugeac, îi intind
' 23) V. Pârvan Cetatea Tropaeum pg. 147.
24) Weiss, t. c pg. 40; Jireeek, Geschichte der Serben 83, 89, 90;
N. Iorga Geschichte des rumänischen Volkes I 69.
25) N. Iorga, Geschichte des rnmanischen Volkes I 107.
26) I. Schafarik, Slavische Alterthilmer II pg. 163.

www.dacoromanica.ro
 246

cetele lor nomade cu case miscAtoare", condusi numai de

turmelor pa la Silistra In 1048 Kegen cu
strigatele
20.000 de Pecengi se boteaa, si se stabileste in apro-
pierea Durostorului, probabil in Dobrogea. Dupä urma a-
cestei populatiuni a r6mas numirea satului, insulei ii pl-
räului din Judetul Tulcea, Peceneaga. La inceput ei s'ar
ti apzat pe o insulä in apropierea Durostorului, de unde
au trecut pe Duniirea inghetata in tinutul nostru. Aceastä
insula, pare a fi Borcea, care se intinde dela CAlarasi la
Harsova 27). Epidemii grozave imputineazti, numarul lor.
Cu veacul XI un nou popor apare pe teritoriul Dobrogei
si anume Curnanii. Cei mai multi colonisti cumani au
fost asezati in regiunea gurilor Dundrii i dealungul
coastelor. Numele Deliorman din Dobrogea ca i Ba-
reiganut din Tara româneasca sunt urmele lor läsate
in toponimia tarilor -pe uncle au trecut. Jirecek derivä din
cumanul ianarvar, janouar, anima!, inrudit cu ogmanul
dzanavar ce se intdlneste in traducerea, pentru Kara-
manläi, a Apocalipsului, locatatea dela nord de 0311-
sta*, pe care diferite härti din evul mediu o inseamnä
sub urmgtoarele denumiri : Zuanarda, Zananarda, Z4nau-
arda, Zunauarda, Cinauarda, Zanauarda §i Zarual 28).
Care va-fi fost situatiunea populatiunii bästinase, an-
terioare epocei näväliribor, dupä urma acestor främântäri
si vicisitudirii pe care a avut sä . le sufere pr Lvincia noa-
stra, nu s'ar putea spune inch' astäzi pe baza tuturor
studiilor i informatiunilor pe care le avem in aceastä pri-
vintd. Gandindu-ne la evenimentele care s'au petrecut
in alte párti ale Daciei sau ale peninsulei balcanice, unde
elementul rornanesc a persistat dealungul veacurilor, s'ar
putea admite, ea o ipote. numai, eontioustatea unor res-
tun oarecari de popnlatinne romanicä devenita roma-
27) N. Iorga, Geschichte des Rumetnischen Volkes I pg. 79 nota 2.
28) E. Taibout de Marigny : Hydrographie dela Mer-Noire et dela
Mer d' Azov) Triest 1856 pg. 36.
G. Jireöek, Einige Bemerkungen ilber die überresten der Petschenegen
und Kumanen . . in Sitzungsberichte der Königl. Böhm. Gesellschaft
der wiss Prag 1889, p. 5, 8, 11, 14, 16.
Idem Fiirstentum Bulgarien pg. 145. N. Iorga Geschichte des Rum.
Volkes I, 79, 80, 82.

www.dacoromanica.ro
 247

neasca si in Dobrogea, ffindea dupa veacul al XI, infor-

matiunile istorice, care ni s'au pastrat, incept sa ne pome-
niasca despre acest element in aceasta provincie.
Dupa anul 1000 izvoarele bizantine pomenesc despre
niste Vlahi pontici ce locuiau la S. de Dobrogea, pe Ian-
ga Anchialos in 1095 si 1164, Mel Bizye i langa golful
Burgas. Aceiasi cronicari adauga ca ei erau urmasii colo-
nistilor it alieni.
Astfel cronicarul loannes Cinnarnus (sec. XII), des-
criind razboaele intreprinse de dire Manuil Comnenul in
potriva Ungurilor, spune ca una din armate, care trebuia
sa atace pe dusman din spre partite vecine cu M. Nea-
gra", era formata dinteo multime de Vlahi, despre earl
se zice ca au fost colonisti din Italia". Expeditia s'a pe-
trecut la anul 1166 si Dunarea a lost trecuta prin Do-
brogea de catre aceasta armata romaneasca 29).
In anul 1253 cMugarul minorit Wilhelm de Rubru-
quis, dupa calatoria pe care o intreprinde la Tatarii din
stepele Ucrainei, aratand care sunt teritoriile supuse aces-
toa pomeneste si dc Valachia lui Asan, ce se int:ndea
dela gurile Dundrii spre miazdzi, in diree(ia Consfan-
. tinopolei, pana In muntii Balcani, precum si de Bulgaria-
mica, in deosebire de Bulgaria-mare dela Volga, ling
Urali, dar i de Valahia Asanizilor" 39. Din stirile strecu-
rate pentru aceste parti in cronica lui Geoffrey de V ille-
Hardouin se poate vedea clar ca Balcanii rasariteni e-
rau locuiti de Vlahi ; ca ei aparau clisurile muntilor de
29) Ioannis Cinnami, De rebus (jestis Imperatori Constantinopoi.
loannis et Manuelis Comnenorunt Historiarum liber IV, ed. Corneliw:
Tollius (1562) pg. 282-283 : «Istrum versus misiL, speciem praebitu-
rum Hunnis, velut ex consuetis rursum locis in eos facturus esset
impetum Leonem autem Batatzen nomine, aliunde cum exercitu alio
magno et Blachorum ingenti numero qui quondam fuisse coloni Italorum
memorantur, ex locis Ponto Euxino vicinis imimpere Huimicam jubet,
unde nullo pisquam seculo eos invaserat n. cf. N Iorga, Geschichte des
rumdnischen Volkes I pg. '120 ; C. Jireiek, Geschichte der Bulgaren pg. 218;
Robert Roesler Rumeinische Studien pg. 85, 105-106; C. Jirecek,
Fürstenthum Bulgarien pg. 123; F. Kanitz, la Bulgarie danubienne et le
Balkan pg. 55 ; N. Iorga, Notes d'un. historien relatifs aux évenements
des Balkans pg. 34.
30) C. Briitescu, Nume neat ale Dobrogii : Vlahia li Ass in, Vla-
hia albd in. Arliiva Dobrogei 4919, pag. 18 §i urmAt.
www.dacoromanica.ro
 248

atacurile ce veniau din spre miaza-zi ; c lantul munillor

Balcani, de pe la orasul Elena spre mare se numiau
muntii Vlahiei"-la montaigne de Blaquie" i c, prin
urmare, tara dela acesti mun0 se numea Vlahia, dupä
cum rezultä si din pasagiile anterioare, privitoare la tran-
sportul captivilor" 31). De asemenea Ansbertus, cronicarul
expeditiei cruciate a lui Frideric Barba-rosie scrie intr'un
pasaj urmatoarele : Pe leingd aceasta, in cea mai mare
parte a Bulgariei, precum i edtre Dundre, unde se
varsd in mare (adeca in Dobrogea) stdpeinia un oare-
care Roman Calo-Petru i fratele situ Crasian, im-
preund eu supuqii lor Romcinii" 32).
In acelas sens ar suna i informatiunea lui Nicetas
Choniates care, pomenind cum Isaac Angelul, jefuind pär-
tile din spre Anchialos ca sd-ei adune bogätiile in vederea
casatoriei sale cu fica regelui ungur Bela, si-a ridicat ca
neinipcica(i dumani pe acei barbari ce locuesc peste
tot cuprinsul muntelui Hemus i cari mai inainte se
numiau Mysi, iar acum Vlahi se chiamd" 33).
Insemnätatea acestei regiuni pectru apararea impe-
riului bizantin a dus cu necesitate la alatuirea urnii tinut
de granitä care incepea din sus mult de Silistra i mer-.
gea catre gurile Dundrii, pentru a fi statornic amintit ca
unitate administrativä a oraselor i Tinuturilor dela Du-
Mire", si a avea de resedintä a carmuitorului bizantin
cetatea Silistra (Dristra, Dorostolon), care tinut este po-
menit de scriitorii bizantini din veacurile XI si XII sub
numele de Parisirion 34). In aceastä formatiune admini-
31) Ibidem pg. 20.
:32) Ibidem pg. 23 : relatiunea se ea publicatá in Fontes rerum
Austriacarum torn V partea I sub titlul : «lstoria de espeditione Fn-
derici imperatoris edita a quodam austriensi clerico, qui eidem inter-
fuit, nomine Ansbertus.»
Pasajul reprodus, in textul latin este urmeitorul : «Praeterea Bui-
gariae in maxima parte ac versus Danubium quousque mare influit,
quidam Kalopetrus Flachus et frater ejus Crassianus cum subditis Fla-
chis tvrannizabat».
33) Ibidem pg. 25.
34) N. Bänescu, «Panistrion un ducat de granitd bizantin in Do-
brogea de astazi in Analele Dobrogei (1921) pg. 314 ; C. Brátescu, Do_
brogea in sec. XII: Bergean, Paristrion in An. Dobrogei (1920) pg. 13 :
«In afoul de acesti Uzi si de Schitii sau Pecenegii cari, trecând prin

www.dacoromanica.ro
 249

strativa, Ana Comnena aminteste fn opera sa «Alexiada»

despre niste fundatiuni trecatoare fnjghebate intre anii
1086 si 1091 sub conducerea unor capetenii cu numele
de Sacea, Seslav, Chalis si Tatul, cari nu puteau fi ale
Scitilor, Bulgarilor sau Grecilor, ci ale Romeinilor. Aceste
formatiuni s'au putut injgheba, de oarece Pecenegii, std-
pâni aici, aveau nevoie de oarecare organizatie a supu-
silor cari altfel nu i-ar fi putut hrani cu siguranta', dupa
cum faceau mai tarziu si Tatarii cu populatiunile asupra
carora se exercita stapanirea lor. Formatiunile acestea
avand o oarecare independenta erau mai bine vazute de
catre Bizantini deal cetele nomade ale altor popoare ce
erau fntr'o continua miscare ; cristalizarile aceste de viata
politic& ale Romanilor, care Incep fn aceste parti dobro-
gene ale Silistrei, nu erau cleat o imitatie a ducatelor
bizantine de granita, cum, mai pe urrna, Banatul ungu-
resc a adus interneerea unui Banat de imitatie al Ro-
manilor fnsisi". Prin urmare perzistenta elementului ro-
manesc In aceste parti dobrogene devine sigura prin a-
ceste surprinzatoare formatiuni amintite mai sus, iar In-
semnatatea elementului nostru este foarte mare cand gi'n
mijlocul situafiei internationale de la sfeirqitul vea-
cului al XI-lea, corespunzdtoare silt) toate raporturile
aceleia de la jumeitatea celui de-al X1II-lea, ni apar
injgliebeirile politice de la Sud, la Dundrea de jos, cm
fata spre Bizanf -cum Domnia de la Argeq nu era cu
leap spre Duneire, ca mai teirziu, ci spre munte,-
voevodatele lui Tatu, lui (Clialis» lui Sacea qi lui
Seslav» 85).
Ana Comnena arata, In adevar, di In aceste regiuni
era o populatiune deosebita de Pecenegi, una cu care a-
vadurile Dunärii, ajung Oa. in Tracia, unde isi afld mormântul, Ana
Comnena, mai cunoaste spre gurile Dunärii si poporuf mult mai vecki
si mai statornic al Vlahilor, cari traiau sub conducerea unor capetenii
ale lor : eccritoi. Pe când imparatul Alexe se afla cu tahdra pe malu-
rile limanului sacru" pe lngri Anchial, iath ,sose.Fte in timpul nop(i
Pudilus - probabil nit Blidil4 -o cdpetenie a Vtahilor, care-1 vesteqte cii
Cumanii an trecnt Duneirea.0
35) N. Iorga, Cele diutdi cristalizari de stat ale Romeindor in Re-
vista istoricä V (6-7) pg. 106, 110, 112-113.
www.dacoromanica.ro
 250

cestia In pornirile lor trebuiau sâ fael o intelegere, una

care era de lege cresting, flindca rebelii bizantini puteau
lua in cdsätorie pe ficele stgpanitorilor dunäreni i, in
sftrsit, o populatiune deosebitd de Pecenegi, prin urmare
ei crestinl-- fatä de paganâtatea indärätnicI a acestora-
care cultiva mein], ale drei ogoare sunt de doul ori po-
menite, meiul indatinat al celei dintai mämAligi a noastre
o simpld turtd. i graul. Dar aceasta populatiune nu
poate sd fie dealt ronmineascd qi nu ronadneascd din
sud, in legaturd cu Aronuinii, ci romeineasca din nord,
vorbind graiul nostru ca noi insine" 36).
La curbatura ee o face Dundrea la Galati se gäsesc
asezati, pe la anul 1300, niste Allani, crestini prin mijloci-
rea episcopului de Vicina 37). Pachimeres (Chronicon II pag.
106-8) ti numeste Tatari creqtini ; dupä parerea d-lui
Iorga, acesti Mani par O. fi fost Români, stiind cä de multe
ori scriitorii bizantini numiau popoarele nouä din Haemus
cu numirile vechi. Episcopii de Vicina erau sefi in mijlo-
cul Alanilor ronwini" §i unul din ei a si mijlocit tre-
cerea i asezarea lor in imperiul bizantin 38).
36) N. Iorga. 1. c. Vezi si C. Brätescu, Dobrogea la 1444, in Arhiva
Dobrogei (1919) pg. 107-108.
37) N. Dobrescu, Intemeerea Mitropoliilor i celor dintai mantis-
tiri din tara, Bucilresti 1906 pg. 46 ; Thornaschek sub numele de Mani
îfl Real-Encyclopadie (Pauly Wissova) col 1283-1284 ; M. T. Dumi-
trescu, Alanii Buc. 1907 pg. 8.
38) N. forgo., Notes d'un historien . . . pg. 39 : On a vir la situa-
tion des chefs que garch,rent pendant quelques dizaines &années au
milieu des «A laines roumains» les evéques de Vicina A l'endroit ou
se s6parent les bouches du Danube». N. Iorga, Geschichte des Rumli-
nischen Volkes I pg. 144 si 252 : «Neben dem Zaren Iohannitius findet
sich ein Bischof von Widdin ; und es ist schon angedeutet worden dass
den rumanischen Alanen, durch die Vermittelung des Bischofs von Vi-
eina, in der Dobroudscha, an der unteren Donau, die Erlaubnis zuteil
ward, den Fluss zu ilberschreiten und sich im griechischen Reiche
festzusetzen».
In legaturä cu prezenta Romänilor in Dobrogea ne vin in aju-
tor si alte argumente. In cursul luptei legitimistilor din Constantino-
pol impoti iva uzurpatorului loan Cantacuzino, Ana, care era regentä,
face apel la ajutorul mad Balica din Karbona, Balcicul de azi. Balica
trimise pe Theodor si pe Dobrotici Cu o mie de soldati, cari fac ca
orasele Marii sa se revolte. (N. Iorga, Notes pg. 40). Numele Balica
( roman pe de-a-intregul. B(a.7. apropiat de cel dintAiu este o deriva-
tiune siava, intAlniudu-se numai in Serbia, Muntenia si Moldova. Pen-
www.dacoromanica.ro
 251.

Dupa dezastrul inthmplat in lupta dela Varna, 1444,

armatele crestine s'au imprästiat i o buna parte au strä-
tru intiliasi data se intâlneste la Românii din Serbia. Jireeek renun-
tilnd la etimologia cumana, pe care o daduse pentru acest nume (Ei-
nige Bemerkungen, iiber die Petschenegen und Cionanen pg, .14) admite
origina neindoioasa româneascä.
Jireöek, Geschichte der Serben pg. 424 : «Der name Balsa kommt nur
in Serbien und in der Moldau vor; er hat zwar eine slawische Ablei-
tungssilbe, ist aber nicht Slavischen Ursprungs, und wird schon früher
bei den Rnmânen Serbiens erwähnt. In nota 5 pe aceiasi pagina se spune:
«Zuerst ein Barbat 13alsi in dem Wlachendorf der Gjiwasevici oder
Srémljane um 1330: Urk. von Deilani 53,125. Neben Balsa, urn 15
Jahrh. Baosa (so wie in Jaksa, Niksa aus Jacobus, Nice taus) in Ser-
bien die verwandten Personennamen Bal, Bala, Balica, lija, Baleta,
Baloje, Balosin, Bales lav, (ein Dmitr Baloslaliö : Urk. Decani 30), in
der Moldau Balomir. Vgl. den illyrischen König. Ballaios.» Numele lui
Dobrotici, despotul Dobrogei, ne apropie de aceiasi concluzie. Numirea
ea radácinä e slav, ea formatiune nominalai nu inseamnä alta ceva
deck «fiul lui Dobrotd» si se intrebuinteazá in toata peninsula balca-
nicá si de Bomâni, in nume ea Dobrotesti, Dobroteasa, cu o intreaga
serie de nume asemandteare ; Laiotä, Balotâ, Calota, Cosota, Baiota,
Cocotâ, Gerota, N. Iorga, Notes pg. 40, Idem : Chestiunea Dandrii 143),
V. Bogrea, Note de prosopografie dobrogeand in An. Dobrogei (1921) pg.
43. Numele de Dobrotici se intâlneste la Vlahi, in apusul peninsulei
balcanice.
Maree, Tornich, Vlahoe Bogdanich, Vlahoe Dobrochnic de Zup-
pana. in minore consilio, sono campano more solito congregate, dati
fuerunt tutores filie Belie Dobrochnich de Zuppana.» Monumenta spec-
tantia historiam Slavorunt meridionalium vol. III tom. II pg. 101 (anul
1350).
Vlachota Dobrotich in minore consilio se obligavit de faciendo
conduci Regusirn suo nomine de Narento usque ad carnisprimum pro-
xime futurum staria frumenti e, sub pena de grossis III pro quolibet
stario quod non aduxerit et debet Inhere a comuni pro quolibet sta-
rio, quod aducet infra dictum terminum grossum unum. Qui Vlachota
secundum relacionem camarlengariorum (?) conduci fecit Ragusinum
de Narento ,staria frumenti C die XVIII Februarii.» (Ibidem vol. XXVIII
pg. 78 Anul .1366).
Cúvântul vlah avea in peninsula balcanic douri insemniiri : pe-
curarius i romanus, intelegându-se pnin acesta din lima' un cetatean,
italian de pe coasta Dalmatiei, I numind de asemenea si pe Ronnini.
Pentru numirea a doua, in ceiace priveste Italienii i Raguzanii, ter -
menul dispare cu desäviirsire ditre 1250 si numai in Raguza mai in-
semna incá pe la 1600 «vlagri» (wlachisch) «italienisch». (Fr. Miklosich
-Ueber die Wanderungen der Rumunen in, den dalmatinischen Alpen und
den Karpathen pg. 2 C. Jireee, Die Wlachen und Mauro wlachen in den
Denkmalern von Ragusa (1879) pp. 110-111 ; C. JireöPk, Geschichoe
der Serben I pg. 155 ; C. Jireöek, Staat und Geselschaft in mittekater
lichen Serbien I pg. 25). Fiindcâ in pasajul reprodns mai sus e vorba
de earausie, desigur ea numele de Dohrotici e al unui Viali, in ,zensul
de romiin, eici «Als Besitzer von Sammthierren brachten die 11 lachen
www.dacoromanica.ro
 252

bätut in fug Dobrogea. Descrierea fugei acestor resturi

de Wire este foarte interesantä prin uncle arndnunte, care
ne silesc sd tragem anumite concluziuni in ceea ce pri-
ve§te existenta Romdnilor in Dobrogea.
Dup. amdnuntitul studiu, fdeut asupra acestei lupte
de d-1 C. Brätescu, reproducem concluziunile care se des-
prind din aceastä cercetare : Unii din fugari, din necu-
noasterea regiunii, se indreptard chiar spre loeurile Tur-
cilor, unde parte furl ucii, parte luati in robie ; altii se
indreptard spre apus, rätdcind prin toatä. Peninsula Bal-
conied pand In Albania. Cardinalul luban, pierzandu-se de
Ion Corvin, nu se stie cum, reusi sä ajungd in toväräsia
unor soti de arme pand la Dundre, unde un Vtah" tre-
cea pe fugari peste fluviu, unul Cate unul, inteo luntre
foarte micd. Pescarul, observand dupd scufundarea luntrii
sale cä nobilul cardinal, imbrdcat In vestminte de pret,
poartä cu sine o mare cantitate. de aur, ti ucise pe la mij-
locul Dundrii i, luändu-i hainele i aurul, îl aruncd In apd.
Ion Corvin insotit de aldrime i mai ales de Romani cari
sunt singurii ce cunosc aceste locuri", apucd spre mia-
nach Ragusa bosnisches Blei und nahmen . aus Ragusa und anderen
bestimmten Kiistenstädten unter anderen Waren vornelnlich Salz mit,
das in der Geschichte dieser Lander eine grosse Rolle spielt». (Mi-
klosich, Ueber die Wanderungen pg. 4)-
aDie Treiber (sl. ponosnici) waren fast insgesamint Wlachen aus
den IIirtenderfern der Gebirge des Binnenlandes, Unterthanen verschie-
dener Edelleute oder Kloster" (C. Jireeek, Die Handelstraswn vnd Berg-
werke von Serbien und Bosnien weihrencl des Mittelalters (cap. VIII, Der
ragusanische Handel pg. 58/.
Pe baza acestor argumente de ordin linguisti', s'ar putea dcci
admite concluziunile d-lui lorga din Chestiunea Dundrit pg. '43 : «Supns
poruncilor unui Balica din Karbona (si Balica e nume rona41es,c), to-
varà, al unui Teodor, de nationalitate neclard, acest Dobrotici, care ))utea
foarte bine s fle Vlah, macedenean, se amesteca mult in luptele acestea.
El strange in jurul lui un numär de trupe i rezultatul este ea i se
cedeazä anume cetäti, Midia, apoi Kozeakon, Emona, längi Mesembria,
cu acel titlu de Despot, pe care 13izantul il dädea cum s'ar da astázi
un mare cordon al unui ordin ,i, in acela, timp, i se face onoarea u-
nei inrudiri impärätqti.» StiipAnirea lui se intindea, odatit, pand la gn-
rile Dunárii i dincolo de ele, coprinzand i Chilia (C. Moisil, Despo-
tatul lui Dobrotici in Convorbiri Literare XL pg. 681-682.) Pentru un
mime asemaniitor intrebuintat :a Romani a se vedea inca : N. Iorga,
Documente XIV, coprinzand acte privitoare la familiile Caziinescu si
Stoenescu. (Actul XVII pg. 2'54 De la Dobroge, Vd 6, oc(a) 1. E vorba
:

de o socoteala de Vindriciu).
www.dacoromanica.ro
 253

za-noapte de Varna i strabittand stepa pustie a Dobro-

gei, trecu Dunarea in Muntenia pe din jos de Harsova, la
localitatea numita La Floci". Resturile acestor armate
au strabatut Dobrogea ca printeun pustiu in care nu se
gaseste nimic pentru trebuintele ornului ; i multi, calarind
cate trei zile, n'au descoperit nici o apa si nu putini Un-
cezeau de sete si de foame. Cdci in alard de Vlahi ni-
meni nu q(ia incotro s'o apace i fiecare se indruma
intr'acolo unde Si fmpingea frica i norocul. i i$ ale-
geau drumul fdrd nici o judecatd cei cari fugeau förd
de Romani. Iar acestia din urma, orientandu-se ziva dupli
soare i noaptea dupd stele, chiar i claca ocoleau totusi
ajungeau cu bine la Dunare. Aceia inset cari n'avurd
ailduze Romani, ajunsera sau In locurile Turcilor pe care
le socotiau ca sunt crestine, sau pierira, fie ratacindu-se,
fie de foame, fie de frig" 39). Aceste afirmatiuni asa de
categorice, care ne arata pe Romani ca singurii cunosca-
tori a tinuturilor dobrogene, credem ca impun neindoelnic
concluziunea ca f(in evul mediu, prin sec. XI, XII si XIII,
Dobrogea si regiunile mai meridionale din actuala Bul-
gario rasariteana, aveau o numeroasa populatie de agri-
cultori i pdstori romani, cari reiwsc sa inchege, la In-
ceput, mici voevodate In jurul cetatilor, iar mai titrziu
sub Asanizi, sa joace un rol de frunte in istoria medie
vala a Peninsulei Balcarlice" 40).
NävUrile si pustiirile Tatarilor si ale Cumanilor de
buna seam& ca au avut efecte dezastroase pentru popu-
latiunea Dobrogii. Desi se va fi imputinat, totusi va fi ra-
mas Inca oarecare populatiune cre%ina care mn majori-
fate nu putea fi decal romaneasca".
Organizarea episcopatului de Vicina din nordul Do-
brogei va fl corespuns unei reale necesititti religioase faVi
de aceasta populatie crestind. Faptul ca acelas episcop
de Vieina ajunge mai tarziu mitropolit al Tarii Romanesti
ar putea sa ne dea oarecari banueli de identitate si In
39) C. 13ratescu, Dobrogea la 1344 in Arbiva Dobrogui (1919) pg.
103-104 dup6 Ioannis DIngosi, Historiae Poloniae, Frankfurt (1711) li-
ber XII col. 809. 0
40) Ibidem pg. 109.
www.dacoromanica.ro
 254

privinta elementului peste care pdstorise mai Inainte si

peste care era chemat sä pastoreasca acum acelas mi-
tropolit.
Cautand sä precizarn, pe baza tuturor celor spuse
pang. acum, care ar fi lost aspectul etnografic al Dobro-
gei pana la lupta dela Varna din 1 444, credern ca ar fi
fost cam urmatorul: pCtrtile de nord ale Dobrogei §i zona
dundreana era locuitä mai ales de Romnni ; partite de sud
si In special stepa din spre Cavarna-Balcic, mai ales de
Cumani. Orasele erau amestecate ca toate timpur,le.
In cele maritime predominau negustorii Greci; iar in ra-
sdritul Bulgariei se accentud preponderanta elementului
bulgäresc, destul de amestecat cu Romani, Cumani i alte
neamuri." 41)
Pupa aceasta lupta si din motive strategice a Inceput
colonizarea turceasca in aceasta regiune, care a adus in-
cetul cu Incetul o complectä schimbare 101 Infatisarea
nografica a provinciei noastre, ceia ce a avut ca conse-
cinta Incetarea primei faze romanesti a etnografiei Do-
brogei.42)
**
Cum va fi fost situatiunea elementului romanesc ra-
mas In Pobrogea, dupa colonizarea turceasca, claca va fi
mai rdmas, nu putem i, pand catre starsitul veacului al
XVI si Inceputul celui urmdtor, cand acest clement incepe
din nou sa, fie pomenit in izvoare.
Desele navaliri ale Tatarilor dobrugenses" in Tara-
Romdneasca si Moldova aduceau cu ele i luarea unui
insemnat numiir de robi din aceste tinuturi, cari mai apoi
erau Intrebuintati la munca campului sau la alte munci
dupa urma carora traiau aceste horde de jafuitori.43)
Navalirile Turcilor i expeditiunile tntreprinse de clan-
ii aduceau mari perturbdri In populatiunea 101 ii. 0 ase-
menea miscare printre populatiunea Tärii-Române§ti s'a
41) Ibidem, pg. 114.
42) Asupra acestei colonizäri a se vedea Al. . Arbore, Contri-
butiunitia studiul asezdrilor Tdtarilor si Turcilor in Dobrogea în Arhiva
Dobrogei (1919) pg. 213 i urmatoarele.
43) Ibidem, pg. 219.
www.dacoromanica.ro
 255

intâmplat in 1595, In urma intrarii in tar& a lui Sinan-

Pasa 44)
Regimul vremurilor de stoarcere a clasei tOranesti,
care a urmat dupa decaderea politica a Principatelor, and
birurile grele i alte gloabe ce apasau aceastä clasa a
silit targnimea sa-si vanda ocina strämoseascd, a facut
ca aceastá clasa säracita i despoiatä de tot avutul ei sä
p-efere o viata scutit& de toate angaralele, birurile i dä-
rile ce trebuiau raspunse fatä de boer si de stat chiar In
Tara-turceascO, uncle plätiau dare numai care Stat, deck
In Principate. Asa erau de inversunati chiar lmpotriva re-
girnului din Tarä, 'neat nu puteau sä. vada chiar pe acei
cari veniau de pe cellalt mal románesc. Bolintineanu, cand
lu transportat ca prizonier in 1848, a fost primit de niste
Romani de pe malul drept al Dunärii cu blesteme, soco-
tindu-I ca pe un boier impilator.45) Astfel malul drept al
Dunärii, pe tot intinsul ei, a inceput sá primiasc& pe a-
cesti refugiati sau robi.46) De pe urma unor astfel de stäri
Dobrogea deci, a inceput märiasca contingentul
elementului románesc. Tot asa de inversunati impotriva
stäpânirii românesti erau i acestia ca i acei despre cari
aminteste Bolintineanu. Numai asa ne putem explica pen-
truce in luptele pe care Radu §erban, succesorul lui Mi-
hai-Viteazul, le poartä in Dobrogea se ciocneste i cu Ro-
mânii de aici, cari locuiau in satul Daiani,47) Dlenii de
44) C. Giurescu, Legatura lui Mihai-Viteazul Vechimea Rumel-
niei in Tara-Romdneascd in An. Ac. rom. t. XXXVII (m. sect. ist.)
pg. 508.
45) G. Vâlsan, Romdnii din Bulgaria 6i Serbia in Romdnia qi po-
poarele balcanice (Bucuresti) pg. 15.
46) N. Iorga, Constakiri istorice cu privire la viata agrard a Ro-
mdnilor. Buc. 1908, pg. 40, 77.
47) N. Iorga, Studii i Documente, IV, pg. XXIV si 116 : «Li nos-
tri, per la dificulta del poco numerro delle barche, non potevano pas-
sar ultra in gran quantal, ma pasarano a pochi et, non essendo al-
tri habitatori sula ripa (lel Danubio, solo che il vilagio che si chiama
Daiani, che si p6 aqualiare a una bona citti dove si sono riccolti
molti migliaia di Valachi, con le loro famiglie, fugendo la tiranide delli
principi pasati di Moldavia et Walachia non pensando li nostri che in
quelli vilani fosse tanti ardire di voler combatere et starsegli contra,
sbarcorno nella detta villa.
I villani, alla usanza loro, si restriusero tutti in uno gropo, che
pareva uno deusisisimewww.dacoromanica.ro
et formato exercito, et quardando della somita
 256

astizi, In numar de cateva mii i cari fugiserd din Moldo-

va i Valachia din cauza persecutiunilor si tiraniei princi-
pilor trecuti.
Vecindtatea de hotare ademenia pe altii, färd sit pu-
tern bänui motivele, de a trece hotarul ducdndu-se in Do-
brogea i turcindu-se chiar, cum se intdmpld cu un Invd-
tdcel al unui oarecare Stanislav care, trecdnd la Hársova,
nu mai poate fi readus inapoi, - pentru care Cdrstian,
vornicul lui Radu al IV, scrie Brasovenilor.48)
In 1612 Thomas Alberti cahficä satul Straggia"
din Dobrogea villa grandissima, abitata la piu part e
de Valachi" 49). Se pare cd Turcii, dupd ce au mice-
rit tinuturile crestine pand la Dundre, au adus i Mun-
teni ca colonisti. In acest sens este asertiunea lui Can-
ternir, pe care Hasdeu o citeaz5, spunand cit Turcii dupd
ce prin cucerirea Bulgariei deveniserd stdpáni ter itoriali
ai Dobrogei fsi aduceau acolo plugari Scirbi §i Munteni,
cirora le acordau prin tocmele de bund voie clauze
dintre cele mai ademenitoare.50) Pbiceiul de a se colomza
tdrani crestini pe vakufurile turcesti se intdlneste de alt-
mintrelea si fn pdrtile Bulgariei ; din veacurile XVI si XViI
avem pentru aceasta chiar mdrturii scrise.51)
Cu toate acestea, principalele motive ale asezdrii Ro-
di colli alli nostri che erano gill, et vedendo esser pochi, le venero
asaltare con tanto impeto che apena li nostri ebero tempo di imbar-
carsi. Et perche le navicelli la maggior parte erano fatte (h un solo
legno, i finalmente si tra (hu) cavano, dove si angorno circha cento.
et altri tanti ucisi.»
N. Iorga, Geschichte des rumänisehen Volkes, II, pg. 88 ; N. Iorga.
Chestia Dundrii, pg. 194-195.
48) I. Bogdan, Documente i regeste privitoare la relatide Prii-Ro-
usdresti cu Brasovul si Tara-Ungureascd in sec, XV si XVI, Bucuresti,
1905, pg. 303.
49) Bulletin de l'Institut pour l'étude de l'Europe sud-orientale, II,
(10-12) pg. 235.
50) B. P. Hasdeu, Istoria criticd a Romdailor cap. 36, Coloniile
romilne din Dobrogea, dupli opera lui Cantemir. Kniga Systima ili Fos-
toianie muchammedanskia religii, Petersburg, 1722, in fol. P. 241.
51) C. Jireisek, Das Furstenthum Bulgarien, pg. 48: «Langsam
breitete sich wieder das bulgarische Element aus, (lurch das Anstre-
ben der Osmanen, auf denen alles Ungemach des Krievdienstes las-
tete, und (lurch Colonisation christlieber Bauer auf turkisehen Lehens-
gutten und Vakufs wofiir es auch dem 16 un 17 Iahrhundert auch
8chriftliche Zeugnisse gibt.»
www.dacoromanica.ro
 257

manilur in Dobrogea trebuie s. le cautäm tot in reaua

stare economicd a tdranilor cari, sub acest raport, deed-
deau din ce in ce mai mult. In veacul al XVII conditiu-
nile sociale devenird asa de grele, fuck multi din tdrani
preferau sd, trdiascd sub Turc, cdruia nu-i datorau deck
dijma, pe cand boierului din tara trebuiau sd.-i rdspundd,
pe king aceasta fuel cu data §i cu alte o multime de
pocloane". Fata de avantagiile pe care situatiunea lor ca
noi locuitori le creia dincolo de Dundre, lolosindu-se de
o multime de privilegii speciale, multi s'au vtizut nevoiti
sä treacd «Ja Turcp in aceastä vreme. Veacul al XVIII
nu aduce, cu toate mdsurile luate pentru protejarea tara-
nilor, vre-o modificare sau vre-o stdinjenire a acestui cu-
rent de emigrare in dreapta Dundrii.
Neregularitatea ddrilor, provenita din faptul cd. In orice
moment Domnul era pus in situatia de a cere o noua
contributiune neasteptatä, cu care sä poatä face fata in-
cercdrilor unui alt competitor la tronul sdu, precum §i mo-
dul neoincnes i barbar in care se strangeau (Wile au
determinat formarea unui alt curent de trecere dincolo
peste Dundre, hi veacul al XVIII. Astfel spori al doilea
curent de emigrare spre rno§iile de peste Dundre ale Spa-
hiilor, cnrent care imboggi cu locuitori satele intemeiate
mai mult in raiele sau pe längd Mecin, Ildrsova, Silistra,
Turtucaia, Rusciuc chiar, Nicopole §i mai ales pe Lang
Vidin, sau aduse chiar crcarea de sate noud in acelea§i
tinuturi, in care pand astazi rasa noastra se pästreaza cu
caracterul ei deosebit".52)
Chiar in timpul regularnentului organic se petrec emi-
grdri peste hotare. Atunci Moldovenii tree in Bucovina, Ba-

52) N. Iorga, Constatari istorice cu privire k viafa aDrara- a Ro-

winiior, pg. 40-41 ; N. Iorga, Cc 1.cprezentam, î Dobrogea, Välenli de
Monte, 1910, pg. 1S : «De acum malul Dobrogean capiitä o fizionomie
rometneasa,.pe care socotim c a mentinut-o neincetat. Totdeauna e-
lementele cele mai drze, mai harnice si mai capabile, care nu puteau
soferi o robie acasa la ei, luau drumul pribegiei, asezdndu-se astfel in
tara Turcului, care ii primia aid trat mai omeneste deck acasä, pe
ogoarele pe care odinioarä le stäpAniau ei, Cu ei, acestia aduceau o cul-
tuna adâncd, straveche, ruralä».
www.dacoromanica.ro
 258

sarabia i Dobrogea, Romanii de peste Milcov in Tran-

silvania, Serbia si Bulgaria.53)
' Se socotiau cam 40.000 de familü care au parasit
Tarile romane, devi se luau serioase rrOsuri de paz a. la
botare. In timpul krnii, and Dunarea era inghetata, se
intamplau mai usor asemenea emigrAri.54)
La slarsitul veacului al XVII si inceputul celui ur-
mator, in desele calatorii pe care D. Cantemir le facea la
Constantinopol, a trecut de multe ori prin Dobrogea. In-
tr'un popas pe care l-a facut in satul Alibegu a vtizut In
ziva de Sf. Foca o suta de crestini ce erau tocmiti la
lucru la un turc bogat din acel sat, cari sedeau MI a
face nimic. Intreband Cantemir de ce stau oamenii in re-
paos, proprietarul turc a räspuri cä serbeaza pe Sf. Fo, a
desi este o sarbatoare crestineasa, aci asa i odinioara
Turcii au trimis pe lucrnorii crestini in aceasta zi sfanta
la lucru i, pe and ei se intorceau cu carele, le-a iesit
inainte un Wirral venerabil care cu o faclie aprinsä a pus
carelor foc 55)
Aceastil legenda e raspludit si astazi ln Dobrogea
mi-au povestit-o de ateva ori i mie unii bâtrani ro-
mani din satele dobzngpne. Cantemir nu spune nimic mai
preck asupra nat onalitatd a.stor lueratori cre§tini".
Poate sä fi fost i Romani, de oarece mai departe el a
53) D. Elias Regnault, lstorie politica si socialet a Principatelor
dmiarene, trad. (le L Fatu, Iasi, 1356, pg. 356.
54) N. (lb. Dinculescu, Contributiuni la misceirile de poptilatie, in
Anuarul de geogratie i antropogeografie 1914 Sä se vada inch' Robert
Roesler, Rometnische studien, pg. 100 ; C. Allard, Mission médicale clans
la Tartarie-Dobroudscha pg. 64: «Ils í.inigrent sans cesse sur le te)ri-
Loire ottoman, pour se soustraire soit au service militaire, soit ü l'op-
pression des Boyards.»
S. Weigand ; Rumelnen usd Aromunen in Btagarien in lahresbe-
richt d. inst. f. rumänische Sprache X (1908) pg. 31. «Die Zeit der
Einwanderung ist, wie ich bei i inzelnen Orten angegeben habe, sehr
verschieden, sie begann, von vereinzelten Fallen in früheren Iahrhun-
derten abgesehen, in 18 Ih., wurde besondet s stark nach Einführung
des Statut organic, also in dyn dreiF.siger lahren de 19 lh. un(I dan-
ert seitdem ununterbrochen fort, so da-,s es keinen Bezirk gibt, in
dem nicht Rumänen anssasig waren.» I;. Weigand, Die nanaWschen
Dialekte der kleinen Walachei. Serbiens und Bulgarien in lahresbericht....
VII (1900) pg. 19.
55) D. Cantemir, Istoria imperuini otomon, pg. :309, 'iota 123.

www.dacoromanica.ro
 259

daoga vorbind despre Silistra : «Locuitorii Turci sunt foarte

putini in Silistra ; mai mult sunt crestini, in special Slavi,
Bulgari i Romcini.56)
La 1659, printre rapoartele episcopului catolic din Ni-
copole, Stanislav, se aratä ca locuitori ai orasului Baba-
dag i Valachii, aläturi de Bulgari i ()red, cari toti im-
preund sunt vre-o 200 de case cu o populatiune de 2000
de suflete, avand o biserica i fnnd vizitati din vreme in
vreme de arhiepiscopul de Durostor.57)
La Motraye, pe hang multe Iucruri foarte inte-
resante,,pe care ni le spune cu privire la Dobrogea, ne dâ
si alte amanunte. Vorbind despre Tomi, spune ca Turcii
nutriesc acest Gras Pangal a, iar Moliaii, Tomisvoara. Se
pare ea prin Moldavi intelege In general pe Romani. Desi
e inconsequent in felul cum ne prezinta ordinea oraselor
pe care le stabate, caci dela Timis se duce la Varna,
pentru a se intoarce inapoi la Callatis sau Mangalia,
totusi se vede foarte clar ca despre acest din urma ora
e you ba si nu de altul, caci spune precis ch. dela Varna
s'a rcintors inapoi in crawl pe care, la ducere, I-a läsat
in partea dreaptä. Orasul, foarte mizerabil ca infatisare,
era locuit. pcfr des Grecs, la plupart Moldaves, ou Bul-
gariens" .58)
Boscovici intâlne;-ite o familie de Vlahi, care locuia in
1egmbasar, neinai putand sa supoarte darile principilor din
ANdova i Valdhia, iar in nordul Dobrogei, mergálad spre
un sat, Ienikioi, ajunge triteo localitate pe care n'o nu-
meste, ai cärei locuitori insä vorbiau limba valacei, foarte
diferitä de cea bulgarä, find compusa dintr'o amesteca-
tura de mai multe idiome, dar In mod principal din ita-
liana si latina 59)
56) Ibidem pg. 445 nota 27.
57) Monumenta speetantia historiam Slavorum meridionalium, vol.
XVIII pg. 264.
58) La Motraye, Voyage en Europe, Assie et en Afrique, vol. II, pg.
207, 209. (editia it la Haye '1727).
59) I. B. P. Boscovich, Voyage de Constantinople en Pologne, pg.
167 : «nous emes pour Konak plusieurs maisons de ehrétiens aussi
misérables qu' l'ordinaire ; les habitants parlaient la langue valaque fort
différente dela Bnlgare, étant composé d'un mélange de plusieurs idi-
omes, mais prineipalement de l'italien et de latin».

www.dacoromanica.ro
 260

Pe langa aceste cauze care au provocat asezarea Ro-

manilor in aceste parti, înc i anumite raporturi de natura
comerciala poate sa fi mijlocit stabilirea unor elemente ro-
manesti-cel putin in orase- dupa cum s'a intamplat cu
Armenii, Grecii i Evreii in tarile noastre. Prin Dobrogea,
mai cu seama, pe la gurile Dunarii, se transporta lemnul
din Valachia.60) Icrele din Dobrogea se desfaceau in Mol-
dova, dupa cum prin Sulina se scurgea din Moldova vinul
pieile de vulpi, care schimburi necesitau miscarea si a
elementelor romanesti prin aceste parti.61)
Vecinatatea malului romanesc dunarean trimitea popu-
latiunea i pe celalt mal, caci Dunarea, in aceasta pri-
vinta, n'a fost niciodata un hotar despartitor. Asa s'a pu-
tut forma o compacta .populatiune romaneasca atestata,
dad, nu prin altfel de marturii, apoi cel putin prin cele
toponimice, care sunt numeroase i foarte convingatoare
In aceasta privintä. Astfel harta Plans, o incercare a Aus-
triacilor facuta inainte de 1775, insemneaza o serie in-
treaga de localitati, care evident, au In ele ceva din pecetia
graiului nostru.62) Numiri românesti se intalnesc chiar hi
delta Dunarii, ca rusca vechia", dupa cum atesta o harta
austriaca din 1783.63)
Pe o har,a din 1777 vedem ca uncle localitati pre-
zinta nurne care, mai malt sau rnai putin, amintesc forme
românesti, ca bunaoarri Rosesty, Barteni, V ister, Rakel.")
Alte cloud harti posterioare inseawna pe ele urmatoarele
Petschenjaga, Rakel, Tchokanesti (putin mai
la sud de Silistra) - (ca curiozitate putem adaoga ca harta
giului) -
a doua are un sat Bessaraba, in Bulgaria, in fata Giur-
Lukow (Luncavi(a ?) Nam (sigur ca e vorba de
un sat .Nou, transcris grqit), Parches, Somova, lglitza,
60) Lechevalier, Voyage de la Propontide et da Pont-Euxin, Pari,
1800, pg. 364
61) Elie Primaudie, Eticde sar le commerce (le la Her-Noire (an
moyen-iige). 1848, p. 216, 317.
62) G. Vzilsan, Romtinii în Dobrogea (de pe o hartá din ca
1769-1774) in A n. Debroyei (1920) pg. 536-540.
63) N. Docan, Exploratiuni austriace pe Dancire Oita la sf(etOtut
veaculai al XVIII (in. Ac. Rom. XXXVI).
64) Carte de la partie septentrionale de l'empire ottoman. contenant
la Crimée, la Moldovie, la Valakie etc . . par Rizzi Zannoui, Veni.4e 1777

www.dacoromanica.ro
 261

un alt 111au la sud de Rotschesty, Doen (Ddeni), Gisda-

rescht (Ghizdaresti), Owsenescht putin mai la nord de
Cernavoc15, etc.65) In privinta toponimiei, alaturi de forma
.Picineaga, o alta numire topica, chiar dupa criterii
pur linguistice ne-ar dace la concluziunea ea elementul
romdnesc dateaza destul de timpuri, in Dobrogea. Printre
formele topice cu sufaul -oae, oaia care, astazi in
limba vorbita a fost inlocuit in cea mai mare 'ante cu
- oaicd, se afla i Turcoaia, numele unui sat locuit de
Romani, pe malul Dunarii, In jud. Tulcea, formd care se
mai intalneste si in jud. 011.66) Harta cea mare ruseascd ne
da numirea de Portita, pentru stramtoarea care face le-
gätura dintre marile lacuri i Marea-Neagrä si tot In apro-
piere de ea, la punctul de astazi Bisericufa, se inseamna
pe aceiasi harta o Guserika, care nu e decal transcrierea
gresita pentru Biserica. Nurnirea de Portifa se 7ntalneste
pentru mai tarziu, ba chiar insula Dranov de astäzi
insemnata tot cu acest nume.67) In delta intalnim uncle
lacuri c.c poartd numele de Rochoul", Pouil", Ro-
chuletse", Pouilétse".68)
Toate acestia arata precis di la sfärsitul veacului al
XV1II-lea, tot malul romanesc al Dunrii, incepand dela
Silistra i pana anroape de gurile ei, era locuit de ele-
ment romänesc, care daduse aceastä infatisare chiar to-
punimiei.
Studierea amanurtita a toponimiei Dobrogoi impune
w matoarele concluziuni :
Gasim in cele 738 Wirti ale vechei Dobrogi, 3.776
topice : 367 sunt nume dc s,Ite alte 3 409 sutlt nume de
väi, coline, ridicaturi, rdpi, lacmi, ruri, bal0, cru.i si t)n-
tani izolate, ruine, cariere, etc.
Dupa origina ler, se gäsesc: 2.338 nume turco-tatare,
.1.260 rontelliqti, 145 rusesti, 28 bulgaresti si 6 diverse,
65) Kriegs+heater oiler Graenzkarte (178). t;i Neueste karte volt dcr
iIoltZac ete... von Bauer et Schmidt.
66) O. Densu,ianu. Urme vech( (le Umbel in toponimia romaneaseri,
III Anuarul seminarubli de 1imba ronaInti, Bucuresti, 1894, pg 1.
67) Adalbert Mailer, Die untere donau Regensburg 1841, pg. 272-
271.
68) Taibout de Marignv. Hydrographie de la Mer-Noire, Trieste,
1856, pg. 40 ; Bull. de l'Institut p. l'Europe sta-or. (1914) pg. 130.
www.dacoromanica.ro
 262

dintre care 4 de origind greceasca i Mid, de origind im-

gureasc, printr'un canal slavo roman (\Taro, langa Har-
soya). Ca procent : 61.89(7e turco Ware, 33.34°/e romei-
atepti, 3.84% rusesti (mai eu seama in delta), 0 70/0 bul-
garesti si 0.22 diverse.,69)
Uneori, anumite neIntelegeri de hotare dintre Rusi §i
Turci au contribuit la anumite miscari de populat'une ro-
maneascd de pe malul Dunarii, cum s'a intamplat cu a-
ceia din Cotul Bugeacului", regiune coprinsa intre ma-
rile lacuri si gurile Dundrii, despre care chestiune ne-am
ocupat Inteun studiu anterior.9
Sfarsitul veacului al XVIII i inceputul celui urmgtor
cu intreaga serie de razboaie, care s'au purtat pe Oman-
tul acestei provincii intre Busi i Turci, au transformat-o
intiun adevarat pustiu, care de sigur ca a avut dezas-
troase influente i pentru populatiunea rom5neasca de aici.
0 mare hartd ruseascg, intocmitä la inceputul veacului al
XIX pentru necesitati operative, ne arata amanuntit, cat
cu sat, situatiunea Dobrogei din punctul de vedere al den-
sitatii populatiunii. Dupd aceasta harta populatiunea Do-
brogei nu se ridich atunci nici la patruzeci dc mii de lo-
cuitori. Pe langa satele existente, harta aceasta ne arata
de asemenea i pe cele devastate, ceia ce-i mareste in-
teresul, putandu-ne face astfel o ideie mai clara despre
vremurile tulburi ce-au trecut asupra provinciei noastre.
Astfel pe atunl abia mai erau 5 locuitori pe kmp. ceia
ce o i facea sg samene a pustiu. Asupra acestei situa-
tiuni ne vorbesc si calatorii cari au strabatut Dobrogea
atunci cu prilejul diferitelor razboaie.71)
69) C. Brätescu, Contributions â la question de la Dobrogea in La
Dobrogea roumaine, Bucarest, 1919, pg. 87.
70) Al. P. Arbore, cow Bugeacului in Analele Dobrogei, 1921'
pg. 351-354.
71) Apemi critique des passages du Danube pendant les guerres
turco-ruses depuis 1828 et des operations respectives qui s'en suivi-
rent, par un officier supdrieur turc. Constantinople, 1896, pg. 13: «Pour-
taut, cette faon d'agir n'était pas exempt d'inconvenients non plus,
car le pays qu'on avait a traverser La Dobroudja" n'étant qu'un dé-
sea comme on n'en rencontre nulle part en Europe. La population
était trés peu nombreuse it 5 habitants par Km. carré",
F. Ritter, Briefe iiber Zustande sind Begebenheiten in der Turkei

www.dacoromanica.ro
 263

0 mai precisd descriere a malului dundrean, locuit

aproape numai de Romäni, o avem dela ieromonahul rus
Parthenie care, in cdlAtoriile lui, fdcute in jumdtatea pri-
ma a veacului al XIX prin aceste parti, ne vorbeste si
despre Romanii dobrogeni. Tree 5nd dela Galati la Mdcin
Partenie a vdzut biserica Ror.anilor afard din oras, sin-
gun in pustie, ruinatä si saracd. Biserica std gag din
oras ca un ambar, fdcutd din scdnduri, mdnjitä cu glod,
acuperitd cu olane si cu o lature deschisd, nu are nici _
cruce pe ea, nici clopote..-" I s'a spus cd crestinul care
a vroit s'o acopere a fost spanzurat, iar biserica din Ba-
badag ars6, neimpotrivindu-se nimeni la aceasta, de oarece
cpiscopul e grec si nu se amestecd în lucrurile noastre
si nu ne apdrd". Tdranii crestini despre cari e vorba nu-
milt Romcini, au portal bulgetresc*) qi vorba valahei".
aus den Iahren 1835 bis 1839, Berlin, 184'1, pg. 162: «Dieses ganize,
wohl 200 quadrat meilen grosse Land zwischen dem Meere und einem
schiffbaren Strome ist eine so trostlose Einöde wie man sich nur vor-
stellen kann und ich glaube nicht, dass es 20.000 Einwohner zahlt.
So weit das Auge tragt, siehst du nirgeuds einen Baum oder strauch ;
(lie stark gewölbten llOgelrucken sind mit einem hohen von der Sonne
gelb verbrannten Grase bedekt, welches sich unter dem Winde wellein-
förmig s_haftkelt, und ganze stunden lang reitest du fiber diese ein-
fOrmigen Waste, bevor du ein elendes Dorf ohne Baume oder Görten
in irgend einem wasserlosen Thal entdeckst. Es ist als ob dies bele-
betide Element in dem lockern Boden versankte, denn in den Thaler
sieht man keine Spur von den trocknen Bett eines Bach's ; nur aus
Brunnen wird an laugen Dastseilen das Wasser aus dem Grunde der
Erde gezogen». Populatiunea se compunea dintr'un mozaic de «Ta-
tari, Wlachi, Moldoveni, Bulgaii si putine riimasite (le Tnrci (pg.
'163). Pentru Ilarsova ni se da numarul caselor, rare era de 3().
Moltke, Campagnes des Russes clans la Tul (tut,. d'Europe en 1528
et 1829 (Demmler éd. Paris 1854) pg; 36 : «C'est un véritable désert
qu'on s'étonne de renconti er au milieu (le l'Europe. En comptant la
population des villes, il n'y a guerre plus de 300 habitants par mille
carre». Dintre orase Maciniji avea 1000-'1300 locuito, i (pg. '75), tlarsova
4000 (pg. 76), iar Constanta numai 40 de rase locuite, eu toate ea o-
dinioarä avea aproape 2000 suflete (pg. 79).
C. Allard, La Bulgarie orienta7e. pg. 163 : oL'abandon de ces fer-
tiles terres, fine nous avons visitées s'explique ainsi depuis l'invasion
:

de 1829 une grande partie de la Bnlgarie orientale, la réion des pla-

teaux surtout éta it it peu prés déserte. Un assez ;rand nombre (le fa-
ndlles chrétiennes et musultnanes (taient revenues depuis peu dans h
Dobroudscha. quand en 1854 la derniére invasion russe, et aprés elle
les bachi-bouzoncks désolérent (le nouveau le pays».
*) De fapt e un port intluentat de cel turcesc.
www.dacoromanica.ro
 264

Intreband de drumurile care duc la Sf. Munte, täranii i-au

spus ca din cele dout drurnuri, care duc inteacolo, cel
dintai duce prin munti §i sate turce§ti - iar al doilea
drum pe malul Dunärii in sus putt la Rusciuk, cu beni-
tori de.ai no§tri, Români. Iar dela Rusciuk, umblati prin
Bulgari, iari cu graiul vostru, aproape pang. la Sf. Munte".
Täranii erau foarte primitori. Tot drumul dela Mäcin la
Rusciuk a fost gazduit la dânii ca la rude. Pe tot acel
drum, n'a väzut deal trei biserici, ap de särace cum
nici nu se pot descrie, neavând induntru icoane zugra-
vite, ci numai de hârtie, iar de iconostas enici vorbä nu
poate fi. Preotii sunt câte unul, doi in fiecare sat.
Intrebändu-i despre aceasta stare nenorocitä i s'a
spus : (Din vechirne tara noasträ stä in hotar §i deseori
räzboaiele se fac pe aid, din zece, mult doisprezece ani.
Abia ne Mai indreptäm, crqtem vite i cultiväm gradinile
§i iard§i se face räzboiu. Si atunci, cine poate, fuge in Va-
lachia, iar pe cari Ii prind Turcii, ii duc cu dâmii In tara
lor, turmde ni le mänânca, caselor le dau foc §i grädi-
nile ni le pustiesc. Dupd ce trece rdzboiul, cari mai rrt-
nadnem vii, iard§i ne Intoarcem pe la vetrele noastre si
ne facem pe ruine .bordee §i iar ne apucam de gospoda-
rie. Gände§te acum, când ne mai pntem indrepta ? Se mai
intämplä ilia i altd nevoie. Dupä frecare räLboiu in(epe
ciuma, care incepe a ne secera ; atunci iar läsam toate
§i fugim care incotro poate i ne ascundem prin munti ei
päduri i ne ternem de altii, frate de f:ate i fugim unii
de altii. Cu aceastä mânie ne mai inceara D-zeu adesea.
Inca §i Turcii pe aici sunt tare rdi i salbatici, mereu ne
asupresc §i ne ruineazd : bisericile ni le ard, la care ga-
sesc argint 11 fura, icoanele le nimicesc §i la nimeni nu
ne putem jälui. . . " Si cel care se tänguqte astfel, ter-
mina aceasta cu speranta cá va veni ajatorul Rusiei4 (?!)72)
Acest element românesc despre care am arnintit pand
acum, cu un caracter rural- agricol, a crescut §i prin a-
daosul unui necontenit cont'ngent dc pästori, cari au stra-
batut cu turmele regiunea dobrogeanä.
72) Din calatoride ieromonahului rus Partenie prin Moldova in juin.
intdia a veac XIX (trad. diii rusete) de Arhim. V. Puiu (Valenii de
Munte, 1910, pg. 39, 40, 42).
www.dacoromanica.ro
 265

Situatiunea geografica a Dobrogei precum i consti-

tutiunea variat d. a solului ei o fac ca ea sd aibä o fiord
speciald care, in caracterele preponderatoare, e identicd cu
aceia a regiunii sarmatice numitä si a stepelor. Aldturi de
flora asemAndtoare celei sarmatice, se gasese o multime
de plante-peste 150 de specii- care o apropie i de cea
mediteranee. In aceste conditiuni ea se prezintd ca regi-
unea uncle se ating marginile finale ale ambelor flore i
punctul cel mai indepártat nord-ostic pand la care se ri-
died flora mediteranee.")
Variatiunea asa de izbitoare a solului dobrogean
fiind in vecindtatea märii, având munti stancosi, dune de
-
nisip, dealuri aride i stepe intinse, pdcluri i tufisuri, lacuri,
lagune, &le, etc., - determind flora ei asa de
bogatd, find as!fel unul din cele mai interesante teritorii
botanice de tranzitiune.74) Aceste conditiuni speciale geo-
grafice botanice au facut ca o viatä pástoreascd in-
i
tensd sa se poata desvolta, determinatd mai cu searnd
de conditiunile climaterice i vegetale pe care le prezintd.
Dobrogea. In aceastd privintá ea se aseamand intr'un mod
izbitor cu pusta Ungariei, cu vastele stepe ale Rusiei si
cu sesurile Dundrii inferioare, mai ales cu Baraganul.
Campia goald i intinsd a Dobrogei, pe ldngd asemá-
närile topografice de sesuri intinse, cu usoare ondulatiuni
ici colea, cu tinuturi pustii sau prielnice pentru cultura,
cu mlastini si JAM, oferd, ca i câmpiile mai sus pome-
nite, aceiasi vegetatiune caracteristia prin aspectul sdu
ierbos, rigid si uscat. Suprafata pland, foarte intinsd, con-
diiunile climatului continental, care determinä starea se-
cetoasä, vânturile continue fac ca perioada de vegetatiune,
necesard pentru sávârsirea actelor interne de nutritiune,
sâ devie mai scurtá i insuflcientd pentru cerintele arbo-
rilor fructiteri. Starea secetoasd face ca aceste ierburi, ce
cresc iute i abundent primIvara, O. se usuce la ince-
73) Dr. O. Brandza, Flora Dobrogei (ed. RV. rorn.) Dicuresti, 1b98,
pg XI.
74) Dr. O. Brarulza, l'egetafinnea, Dobrogei (An. Ae. rornine seria
II torn. IV 0882) pg. 40, 409, 419, 427. 429, 431-432. I. Sirnionescu,
Dobrogea in An. Dobrogei (1920) pg. 351.
www.dacoromanica.ro
 266

putul verei cand pämäntul devine uscat. iar atmosfera se

umple de värtejuri de praf, care dau un aspect asa de
trist si de curios tinuturilor continentale dobrogene. Cic
de desvoltare anualä a plantelur unor asemenea regiuni
trebuie sâ aiba o scurta duratd, adaptatd acestui climat.
Asa se cxplicd i primavara timpurie i desvoltarea grab-
nia a ierburilor ce dureazd putind vreme i apoi se u-
sua75) Pe langä aceasta, influenta mdrii face ea lama
sä fie mai duke. Asemenea conditiuni, pe land care se
mai adauga i raritatea localitätilor locuite, dupä cum ani
vazut din expuncrea etnografica anterioard a acestei pIo-
vincii, au favorizat o intensiva desvoltare a vietii pasto-
resti. Am vazut in altd parte cä chiar unele din asezä -
rile Bulgarilor se datoresc unor contingente pästoresti din
Cote1.76) Dintre toti insd cei mai numerosi pastori au fost
Romanii. Vesti prea vechi asupra lor in aceste parti, nu
avem. Lana de Dobrogea insä era renumitä, cad Bravo-
venii o hitrebuintau probabil la facerea postavurilor cu care
fäceau un intins comert.9
Pentru ocrotirea ogoarelor säsesti de stricäciunile oi-
lor §i de focurile provocate de pe urma sälaprilor pas-
toresti, s'au luat severe rnäsuri Impotriva pdstorilor, de
catre diferiti stapänitori ai Ardealului. Ne mai având unde
sä-si päsuneze oile, ciobanii barsani au fost nevoiti sa si
caute In altd parte iarba necesara, creindu se astfel mis-
cärile turmelor cu pastori dincoace in ,,Tard". Dupd 1670
ei capätä privilegii dela Domnii munteni, prin care li se
ingacluia sederea dela Simpetru la Sf. Gheorghe, scutiti
de orice vamä i plätind cäte ceva numai la bälciuri, iar
daca lese din muntii pentru care au prinsoare, spre a se
scobort la baltd, ei rdspund adetiul celui cu mosia i pla-
tesc i oieritul de zece bani vechi de oaie ; ca despägu-
bire pentru stricarea pädurilor de salcii, se cla la plecare
75) D. Grecescu, Conspeclul fiord Romaniei, Buc. 4898, pg. 754-
756.
Asupra clirnei Dobrogei sd se vadd : St. lIepites, Clima Trmu
lui rominesc al Meirei-Negre in An. Dobrogei (1920) pg. 510-528.
76) Al. P. Arbore, Asezeirile Bulgarilor in Dobrogea in Arldva Do-
brogei (1916) pg. 37-38.
77) N. Iorga, Brasovul i Românii (Studii i Documente), X, pg 49.
www.dacoromanica.ro
 267

un miel de turmd i doi bani de cal". AstM au trecut

in Moldova, Inaintand pand. la Prut i Nistru, si chiar
dincolo de acest din urtnä rdu", iar alaturi de Bdrsani
gäsim i pe Fdgdrdseni. Inaintarea treptatä in sesul mun-
tean i a adus la Dundre, pe care au trecut-o apoi ajun-
gand astfel pand, in Dobrogea.78) Aldtmi de pästorii Ar-
deleni au venit in aceste pdrti, mai tdrziu, si pdstori din
murii no§tri, uncle proprietatea mare intinvandu-se me-
reu, li s'au stramtorat locurile de päsune, iar ei s'au gd-
sit nevoiti sa-si caute pdsunatul in (Tara turceascd».
Amintirea pribegiei lor prin aceste parti se pdstreazd
inca la tdranii cari odinioard se ocupau cu pästoritul.
Iatd ce povesteste un than din &Este, comitatul
Sibiiu :
.Aicea a fos intdi tot cu marh, cu yite i iel In vre-
murile de demult nu trecea nici in Ruminuia, nici in Do-
brogea, ci sä tinea mai mult in tara ungureascd cu oile ;
dup'aceia o'nceput a trece in Rurniniia, s'apäi a trecut si
Dundrea in Dobrogea, s'apti acolo a trait multi ani ;
venia vara la munte i toamna sd ducea iar prin Dobro-
gea prin tam rumäneascii, era locu mai väratic. O'nceput
apdi oamenii de rdindnea t i pi-acolo, apoi mult o Minas
pi-acolo cu yitele, cd s'o strlintat locu de n'o mai putut
urnbla cu fele pe drumuri i ästia-mai tinerirne-s'o a-
pucat de negot si de meste§ug s'asa o apucat mai bine
Sälistea".79)
De asemenea un than din Gorj povestia : Plecam
cu oile toamna clan munte, ne duam pdnd la Marea-Nia-
grd, doboram pe plaiü Novacilor, o lüam pe Dealu Muie-
rif si r?sarn toamna la Craiova ; acolo luatn drumu 'n jos,
tream Oltu la vale 'n jos i merglam pe main Dundrii ;
tream Dundrea pe la Ottenita tri tara turascd. ; eft ii Do-
brogea §i cdt ii Bulgaria pe-acolo umblam. Dan. tream
Dundrea, nu ne 'ntreba niminea de unde vii i un te duct ;

78) N. Iorga, Istoria Howinilor din Ardeal i Ungaria, vol. I, Bu-

care5ti, 1915, pg. 288-289.
79) I. A. Candrea, ON. Densusiauu, Th. D. Sperantia, Grain nos-
tru, Bac. vol. II, pg. 103.
www.dacoromanica.ro
 268

la Turci plgtiam o sfrintuic g. pintru o oaie. Tera di-ai nosti

die stil'a turce§te i asa ne 'ntglegeam. Mergam citie sasä
saptgmäni, s'acolo sädiam pang pe la Sfintu-Ghiorghie." 8(/)
Am fos Ong. 'n tara turasa in Dobroga, cu oile,
6stg. péstä patru-zaci de ani. Am fos pri la Marea. Iera
Iume mai putinä pe-acolo i d'aia ne dueam ; nu da zI-
pada ca pe ia, putinica, az o da, mine o lua. Acu s'a
'nmultit lumea si Turcii nu ne mai Msg.. Plecam toanma
di la munte, de-aici d'acasä ; mai lera Ungureni de dincolo
mergam cu oile acolo, cu totii ; mergam cite trei-patiu
ciopoarä (turme de ate o mie de oi), de oi la un loc ;
mergarn cam pitng dreptu Bucurestilor î pe urmä tre-
am Dunärea pi la schile ; puneam oile 'n pod si trcam
dincolo i umblam pe camp pe-acolo in tara turasa. Pâ-
unam de toamna pet primAvara."81) (Cerr.ädiia - Ion
Dungan de 75 ani.)
Dupg, al se vede din celv. povestita de acesti tgrani
-fosti pästori odinioarg.- Dobrogea le era un tinut bine
cunoscut. Iernile dulci Ii dispensau de a aduna fânete,
purtându-si oile pe Mug:a bâIi1e Dungrii, dar mai cu sea-
m g. pe. la gurile ei, In deltä i In insula Dranow, coprinsä
intre bratul Sf. Gheorghe i lacul Razim. Pând târziu,
cand delta Dunärii a inceput sä Ile in unele pärti sträbä-
tutä de canale pentru a premeni apa marilor lacuri -
ajutându-se astfel desvoltarea pesariilor pänä atunci
încä toate oile Dobrogei, mijlocii i sudice, precum si o
bun g. parte din ciobanii Bärgganului se scurgeau dela Sf.
Dumitru in spre blIlile pe care le strabate mai cu seama
bratul Sf. Gheorghe.
Grindul Crasnicolului i altele erau odinioard refu-
giul acestor ciobani, atunci and iarba lipsia in alte Orti,
sau and apele veniau mari.
Transhumanta aceasta se Ikea regulat in &care an.
Ca pretutindeni i aici drumul de miscare al oierilor se
coprindea intre muntii ce pot fi locuiti o parte a anului
-adia and nu sunt acoperiti cu zapezi mari, ci au pe dâiii
80) Ibidem, vol. L pg. 15.
81) Ibidem, vol. 1, pg. 23. A se . edea inch Ov. Densusiann, Peis-
ori(n k popoarde romanice, in 'Vie* Nonb, VIII (Decembrie 1912).
www.dacoromanica.ro
 269

pasune de varti, si campii cu caracter semi stepic, care

se usucá tn timpul verei de cildura soarelui. MiscArile
acestea, determinate de caracterul climei, de constituliunea
si relieful solului i al vegetatiunii, se fac numai Intre
cAmpii cu o productiune mai neroditoare si mai saracit
In apit dectlt regiunile vecine i regiuni cu platouri !flake
ce ating tnAltimi care nu permit sa mai crease& copaci82).
, Acesta a fost si cazul Dobrogei, care nu este decal
o continuare a cAmpiei muntene cu Bartiganul, cu a ca-
rui InfOsare se si aseanatInA si In care se adApostiau
numeroase turme, cAci nu era cultivat i locuit pAnA In
veacul al XIX, de oarece negotul de cereale era ca si
neexistent pAnit dupA pacea dela Adrianopol (1829). Ase-
menea regiuni acoperite cu iarbA nu puteau fi bune deck
pentru o viatA pAstoreascit. Descrierea Dobrogei Mutt&
de Boscovici ne-o InfAtiseaza ca o _ cAmpie necultivati
unde de-abia ici colo se vedea ate un petec de pamint
semAnat.83) 0 bunä i frumoasit descriere a pustiului do-
brogean, cu stepele imense, cu erburile ce se usucit In
bätaia vAnturilor i cu focurile care luau nastere din vreme
In vreme pentru a preface intreaga campie Inteun desert
plin de cenusit si ruine, ne-o dä doctorul C, Allard.")
82) Ern. Madonna : La vie pa.storeas et la transhumance clans tee
Karpathos miridionales in Zu Friedrich Ratzels Gedächtniss. Leipzig,
1904, pg. 238.
83) Boscovieh, Z. c. pg. 149 : ePendant tout le chemin de eette
journée nous ne trownimes pas un seul arbre, ni la moindre source ;
eepandant la campagne était riante, et l'herbe haute, forte et melee
de fleurs ; elle daft si inculte qu'a peine trouvimes nous un petit es-
paee de terra labeurée, nous ne vimes point non plus de tertres arti-
fieielless.
84) Dr. C. Allard, La Bulgaria Oriental., Paris, 1864, pg. 29-31 : «Din
Marti@ in Noembrie turmele indigeniler Wiese pe aceste platouri ; can-
titatea relativ minima de nutret, neeesari animalelor in timpul celor
patru luni de iarni, se strange la sfirsitul lui lunie ; locuitorii nu co-
sesc cleat ceia ce au nevoie pentru hranitul animalelor ; restul finuba
se nsued pe loe si citre iaceputul lui August in cep si izbucniasci focuri
grozave, care au se sting cleat and nu mai au ce arde.
0 lunl dupi sosirea noasträ in Dobrogea, inteo aura pe and
poposeam le Kara-Keui, un mie sat tatirese in interior, tot orizontul
spre räsärit se lumina i un fun) gros i negru se ridica de langli ma-
lurile apriuse ale lacului Kara-Sou. Nimic nu poate si reprezinte ace-
ate focuri, pe care traznetul, o scanteie de ciubuc, un foc de bivuac le
www.dacoromanica.ro
 270

0 proprietate individuald, in ceiace priveste pdmân-

tul de culturd, aproape nu exista i o supraveghere se-
rioasä nu se fAcea nici chiar asupri proprietatii statului,
fiecare Wand sd, cultive orice pdmant voia si sj ia
roadele"). Asa Hind, neapdrat c. pdstoritul trebuia s. He
aprind intr'o zi si care däinuesc luni, intinzandu-se pe mai mult de
patruzeci de leghe pritrate. Am vdzut de asemeni focul aprins la inee-
putul hinei August pe maliwile Dunärii, ajungand, o luna dupä aceia,
pe coastele Constantei, arzand tot in druniul lui. Intendenta franceza
pierdu de asemenea intr'o zi, trei sute de cläi de fan, preparat in stepe.
Aspectul tärii se schimbä cu desivarsire dupa" incendiu ; focul desco-
pere atunci pietrele tumulare, ruinele dela suprafata phmantuluL sche-
letele animalelor cu care e acoperit pámantul in unele locuri si des-
chide mii de drumuri fantastice, dupä cum vântul a impins flachrile
in cutare directiune. Vegetatiunea insä nu incepe sä se redestepte si
covorul, care acopere pärnantul, trece prin toate nuaratele, dela negrid
eel mai inchis pan& la verdele cel mai gingas. Se vede adesea in mij-
locul stepelor urmele pasilor i drumuri incrucisandu-se in toate sen-
zurile. Fiecare, dupä voia lui, isi croieste drumul stiu ; in aceasta con-
stä greutatea, in toate clipele, pentru cällitorul care, prea increzlitor in
aducerea awinte a prirnei chlätorii, crede ch poate sä se dispenseze de
orientator intr'o directiune pe care a mai acut-o.
Multi dintre noi s'au rätäcit astfel intre Rasseva i Coustanta.
Relatiile intro micile centre de populatiune sunt aproape nule ; astfel.
drumuri adeverrate, care sá strdbatii tara nu sunt de loc. E greu de a
descrie majestatea acestor câmpii pustii, a cäror tumuli si foarte rare
sate nu yin sá intreruph monotonia grandioasä deck diu distant() in
distante. Singuri scaii, de o märime gigantica si tulpinele inalte ale
marii angelica se ridicd primlivara ca copaceii deasupra ierburilor.
Chlatorul cälare este adesea desteptat din visarea pe care o tre-
zeste spectacolul desertului, prin intalnirea acestor plante, a earor vh-
furi spinoase sau onibele ii bicinesc pe neasteptate fata..Pretutindeni
made ornul a trecut lasand ruine in urma lui pe painantel Dobrogei,
iarba acopere indath ultimele räniiisite de, locuinte, care de-ahia tre(
de nivelul pamântului si care ar ramanea de ale mai multe ori ne-
observate, dach marile tufe ale inaltei angelica n'ar aprirea, ea santi-
nele ale niortii, sa le descopere existenta. Mirosul greu si patriinzator
al aeestor Plante parcä adaegii cAte ceva mai tri:t inch la amitairile
pe care ele le desteaptä. Fará petele negre, pe care le formeazn, din
hina lui lithe, pe primant tulpinele lor uscate. s'ar putea crede. tra-
versand aceastá imensri pasune, ea omul n'a lasat aiei mai mult urine
decal turmele care o strilbat. Dar apropiindu-te de aceste punete insert,-
nate, nu intarzii sii descoperi tenieliije zidurilor, siloznrile (gropile) i.1
care se pästreaza cerealele si fantanile partisite, de tare trebuie sn m
teamä calatorii». -

Pen tru aceasta se poate vedea inch : Dr. Moritz Busch. Die Turkei
Reisehandbuch fiir Ruinelien, die nntere Donau. Anatolien. Syrien, Paliis-
tina, Rho(Zus wnd Cypren. Tripst, 1870, pg. 274.
b4) C. A Ilard, Mission médicale duns la Tartarie-Dobroutscha, Paris,
1857, pg. 7 : «La terre www.dacoromanica.ro
n'y appartient a pet sonue, pas mêrne au beylik
 271

ta floare odinioara, mai ales ca dupa razboaele dela In-

ceputul veacului al XIX Dobrogea devenise aproape un
pustiu, nerainanand din foarte multe sate deck urmele
lor, dui:4 cum am vazut din cele spuse mai fnainte i dupa
cele ce arata marea harta ruseasca.
Desvoltarea vieii pastoresti nu s'a cercetat nici pen-
tru Baragan Inca, ca sä ne putem da searna de intensa
viata pastoreasca ce s'a desvoltat fn el si cu care Do-
brogea a stat inteo stransa legatura. 0 buna parte din
satele Baraganului, caracterizate printr'o regularitate a-
mericana, spre deosebire de cele vechi cu o forma ne-
regulata provin din asezarile stabile ale ciobanilor tre-
cuti la viata agrara 85). Legaturile acestea dintre Do-
brogea i Baragan se vad dealmintreli si din cateva
nume topice ca Vadul oilor la värsarea Ialoniiei - pe
unde se facea trecerea lor in Dobrogea sau Vadul-
cailor, langa Calarasi. Lecuitori satelor Seicele, Sälieea,
Vale, Tliqca, Gale$, Rdqinari, Poiana, ,Rod §i altele
din jud. Sibiu, veniau catre sfarsitul toamnei tu Dobro-
(domaines de l'état); tout le monde peut, A son gré, s'y établir et en
tirer des produits.»
a.... cAmpurile intregei Turcii, priu urmare si ale Dobrogei, ne-
find pAnd acum proprietAti ale particularilor, ca intr'alte taxi, ci toate
numai ale Statului, liindc toatA intinderea imperiului otoman e o mosie
mare, al cArei proprietar este Sultanul, acolo, daca un stApAn de vite
la Sf. Gheorghe, de fatA cu zapciul gbiumurucciului (vamesului) îi nu-
márâ vitele i, plätind acestuia pentru ele taxa cuvenitli, isi Ina Hive-
sul cA a plAtit, apoi el putea cu vitele lui sA umble pe toate cAmpiile,
dealurile i vAile, prin toate tufele si pädurile, prin toatei Dobrogea, o-
prindu-se numai acolo unde vrea, seznd unde vrea, et îi plAcea ; ni-
meni nu avea sA-1 supere cu nimic, ck el cu vitele lui e stApAn, avAnd
voia sh umble pe uncle vrea un an de zile, pAnA iar la Sf. Gheorghe,
pentru cA si a plAtit bind Sultanuluin.
N. BalAsescu, Rometnii din Turcia in Cefr(ile säteanului romeln, 1878,
30 (dupA Ov. Densusianu, "Fiala pastoreascä in poesia noastret popularet,
Bucuresti, 1922, pg. 122).
85) S. Mehedinti, Die rumeinische steppe in Zu Ratzels GedAchtniss
pg. 254. Informatiuni incidentale ne dim nurnArul Ungurenilor i BAr-
sanilor din ctimpia BArAganului. Astfel in jud. Ialomita eran 366 Un-
gureni (Diouisiu Fotino, Istoria generald a Daciei, Bucuresti, 1859, vol.
1V, pg. 163 La «Odaia Vizirulubi din jud. BrAila, se adunan Barsanii
ce coborau eu oile din Ardeal, impotriva cArora se luase hotilrirea de
a nu li se permite ca numArul oilor sA trearA de 70.000. (Fratii Tunuslil
Isteria Prii Romeinesti, Bucuresti 1863, pg. 103.
www.dacoromanica.ro
 272

gea pentru a erna acolo, iar odatä cu venirea primave-

rii se intorceau din nou catre locuintele lor, ramanand
unii dintransii pentru a strange fanul necesar iernei vi-
itoare. Autorul acestor informatiuni adauga ca Secelenii,
Si1itenii §i Poenarii titian de demult in Dobrogea86). Ma-
joritatea s'au a§ezat in plasa IFIr§ova, Megidia si Con-
stanta, si mai putin in spre Mangalia unde, dupa o mar-
turie autentica, 4i-se imbolnavesc oile de- carcian in tim-
pul verii. Cu toate acestea, aici fanul fiind abundent,
revin iarna din celelalte arondismente cu oile 1or»87) In
judetul Tulcea numärul lor este mult mai neinseninat, iar
cei cari s'au asezat aci locuesc mai mult prin preajma
Babadagului. Tot mocanilor se datoreste inflintarea ma-
nastirii Coco§ din jud. Tulcea, al carei ctitor e un oare-
care Visarion.
La 1850 se socoteau mai mult de un milion de oi,
care cutreerau Dobrogea intreagä, tinutul Siilistrei si al
Varnei88). Acesti oeri trebuiau sa ipläteasca urmatoarele
86) L Ionescu, Voyage agricole dans la. plaine de Dobroudja pg. 116.
87) Mocanii din Dobrogea in Gazeta Transilvaniei (1881) No. (lin
11 si 12 Iulie.
88) Skyzze von Bulgarien. Nach den Berichten tie K. K. Consular-
Agenten zur Rustschuk und Sofia, in Mitteilungen aus dem Gebiete
der Statistik, herausgegeben von der Direktion der administrativen Sta-
tistik in K. K. IIandels-Ministerium, Wien, III, Iahrgang, 4 Heft, 1854
IV- 60.
. . Tutuienii sau Märginenii se numesc locuitorii dela Säliste, Rfi-
sinari, Poiana, etc. tot fosti mari econorni de oi, cari cutreerau mun-
lii si carnpiile prin Romania, Basarabia, pain spre Cancas.... In luna
April 1911 imi spuneau niste Tutuieni dela Rodu cä oamenii lor ar
avea in Crimeia la 200.000 oi,-altii au ajuns in muntii Caucas.
(Mocanii §i Tufuienii, in Gazeta Iransilvaniei, 1911, 22 Iulie).
... foarte multi Brâneni aveau pe timpurile cele vechi tarle mari
de oi, cate 5000-10000, aveau herghelii de cate 50-300 de cai i sute
de vaci. Oile le iernau in Romania, pe Bärägan, in baltile Dunärei si
in Dobrogea. Primävara le aduceau in rnuntii Bucegilor.
(De-ale lui Mos Barbd-Albd, in Gazeta Transilvaniei, 1909, Ianuar
14 dup5. Ov. Densusianu, Vic/4a pdstoreascd, pg. 119).
Cine nu cunoaste pe asa numitii Mocani dela Sacele ? Cei dintai
economi de vite cari cutreerau odatä cu tarlele lor nembrginite Ro-
mania si Bulgaria pink in Balcani, Moldova si Basarabia, ha chiar panti
la Don.
Ar. Densusianu, Calul fermecut, naratiune din viata Secelenilor
www.dacoromanica.ro
tu Gazeta Trausdvaniei, 1884, Mai 20 (dupá Ov. Densusianii, i. c. pg. 120.
Turrnele de oi ale Mocanilor din Skala, RA§nov i Bran ierneaza
 273

däri : 1) un piastru de oaie, patenta consulului austriac,

2) taxa pentru a putea sträbate tara, data mudirului, a-
proape un piastru de oaie, 3) Chiria pämäntului de care
dirului, subasei sau satului, -
aveau nevoe pentru hrana turmelor, care se plätia mu-
uneori la toti trei, - sau
antreprenorului care inchiriase pämânturile neocupate,
4) beiticni sau zeciuiala oilor sale.
La 1 830 plätoau numai 4 parLle de cap de oaie §i
una din cinci5prezece89).
la balth si in Dobrogea, iar de primtivara - vin la munte, nude ritmAn
Oita la Sf. Maria mare, ceind se reiutorc iarAsi la amp pentru iernat.
(I. G. Babes, Din plaint Pelegului, Bucuresti, 1893, 59-60 (0v. Den-
susianu, 1. c. p. 120). Ocupatiunea de epetenie a Romiinilor din 13relcu
este economia de vite. Ca si Secelenii cutreora Bretcanii cu turmele
lor Moldova, Muntenia, Dobrogea si pâtiä mai ieri alaltdieri i Basarabia.
Nemo, La Bretcu qi ta Sldnic, in Gazeta Transilvaniei, 1882, tulio
25 (apud. Ov. Densusianu, i. c. 121).
lohann Hintz Das wandernde Siebenbürgen (Eine statistische stu-
die) herausgegeben von der Handels und Gewerbekammer in Kronstadt
(1876) pg. 6 : «Zurnichst auf der aussersten Linie der von den Karpa-
then gebildeten Landesgrenze, soweit sie in Osten und Sfiden unser
Hochland Siebenburren von Rumfinien trennt, lagert eine viebzüch-
tende Bevälkerung, '.die man zu 200.000 Seelen annehmen kann. Sie
lünft in ziemlich geschlossener Kette, angefangen von der Angrenzung
au die Dukovina im Nordor:ten Siebenbärgens herab und die sudöstliche
spitze Siebenbürgens herum, dann in gerader Linie fort bis beinahe
an die Donau am Eiserntbor im Sudwesten des Landes. Diese romii-
nische Bevölkerimg besitzt an den neun his zehn Grenzpassen ihre
knotenpunkte, und belebt mit ihren Ileerden unsere Alpweiden, aus-
gehend von ihnen grossen Siedlungen im Gebirge, die meistens aus
verstreuten Gehäften bestehen. Far die Winterung führen sie die Heer-
den auf den Zahlreichen Wegen und Stegen in die Ebenen an der unkren
Donau hernieder.,
89) E. Ritter, Briefe über Zustande ... pg. 163 : aViele Tausende
von Schafen und ziegen kommen jahrlieh von Siebcnbfirgen und der
militiirgrenze herüber urn hier zu weiden : ffir diese Erlaubniss wird
4 Para oder 21/2 Pfennig prokopf gezahlt mid das fünfzigste Stuck Vieh »
Pentru ptistoritul Românilor in Dobrogea se pot vedea Ina r Em.
De Martonne op. cit., pg. 237 ;
F. Kanitz, La Bulgarie danubienne, pg. 482 : «Depuis des annks,
la Dobroudja est un pays que les bergers nomades visitent periodique-
ment. Il y a encore vingt ans, des mocani de la Transvlvanie venaient
des Carpathes par la Valachie pour hiverner dans la Dobroudja leurs
brebis et leurs bRes â cornes. Ils payaient au pacha de Toultcha.
comme droit de paturage 4 paras par täte de Mail, et lui donnaient
la cinquantikne partie de lent troupeau.» C. Jire6ek, Furstentum Bui-
garien, pg. 186 ; C. Jireöek, Geschichte der Bulgaren, pg. 12 ; N. lorga,
Geschichte des rumanischen Volkes, 11, 394 ; N. Iorga, Ce reprezentdm noi

www.dacoromanica.ro
 274

Unii dintre acesti ciobani se värau ca servitori pe

la Turd, iar deseori se Insurau cu fete de ale Romandor
dobrogeni stabilindu-se astfel acolo i devenind "raia".
Cateodati unii din ei, intrati slugi pe la bogltasii
turci, ajungeau sa-si piard5. i limban Unii dintednsii nu
vorbiau decat turceste, facându- se a nu intelege limba
românä, fiindca Turcii nu-i priveau nici pe ei nici pe Bul-
gari cu ochi buni91).
De pe urma vietii pastoresti au amas i termeni in
toponimie ca : aga, mandra, Coiumpunar (fântiina ber-
becului), Groapa ciobanului, etc92).
Prin 1867 ii aveau acesti ciobani tarlele lor pe
si Dobrogea, pg. 19-20; Ami Boné, Melted d:itin*aires dans la Turquie
&Europe, Vienne, 1854, vol. I, pg. 136 : all y a assez des bergers».
Cuvantul mocan, care se dä unora dintre ciobanii ardeleni este de ori-
gini maghiari : «Das Wort mocan ist magy. Ursprungs und bedeutet
«baueriscb » etiilpelhaft». «-G. Weigand in Vierter Tahresbericht (1807)
pg. 286.
90) G. Popa-Lisseanu, hicercare de monografie asupra ceki4ii Brits-
torta-Silistra, Bucuresti (1913), pg. 55, nota 2.
91) C. Allard, MiSsion médicale, pg. 64.
92) Pentru atea vezi: Fr. Miklosich, Die tiirkische Elements in den
Stidost und osteuropaische Sprachen, I, pg. 97 (Kes1a, Keslak=---Winter-
gnarlier ; Kaserne ; Ilerman-Vámberv, Das Turkenvolk in seine» ethno-
logischen und ethuographischen Bezieh'Uligen, pg. 193 : « Winterwohmmg» ;
H. Tiktin, Rumanisches-deutsches Wörterbuch, I, 305 ; N. lorga, Gesch
d. rum. Volkes, 11, 180.
Pentru mandra : Fr. Miklosich, Die turkische Elemente, II, pg. 20 :
«mandra=Hurde, bldg. mandra=Schafstall, serb. mandra=.--Sennerei ; C.
Jirer.ek, Das Furst. Bulgarien, pg. 188 : «Gross ist die Manniglaltigkeit
der Ausdrucke Mr die Ilirtenhiltte : Koliba, Kosare. dann die von *at.
his in die Dobrudja bekannte mandra Hen oberhirten oder Kaser-
macher heisst man mandradjija (auch. rom. mandrajiu). Das Wintv-
quartier der lIeerde wird in der Hegel init einem turkisch Ausdruck
kysla genannt.» Termenul existh si la Aromani. N. Iorga, Gesch d. rum
Volkes, I, 117 : «Die thessalischen Wlachen schickten ebenso ihre Iler-
den während des Sommers in die bulgarischen Berge und bis heute ha-
ben die am Ilirtenkhen festhaltenden Makedowlachen einen Winter
und einen Sommer-aufenthalt, im Flachlande die gemietete Mandra,
und die in den Talern (Ls hohen Gebirgs kammes, die his ihnen die
ertimanischen Berge» munfile arminesti heissen : Metier kommen sie
mit dem Monate Mai, wenn die Felder sonnverbrannt «hert» zu wer-
den beginnen»
O localitate Kara- Mandra se allä ,si in Bu'garia. (G. Weigand.
Alte Orisnamen runainischTn Ursprungs im Innern Bulgariens, in lahres-
bericht, XIII, pg. 53).
www.dacoromanica.ro
 275

terasele de pc malul Dunärii dela Turkoaia §i pe pla-

tourile dela nord de Allah'bair.9
Dezvoltarea agriculturii, care a adus restrangerea
intinderii pämäntului, noile asezari ale Cerchezilor í Ta-
tarilor ce si-au intins stapanirea asupra campiilor pline
dc ierburi si care amenintau, prin felul de a fi a acestor
cloud populatiuni, siguranta turmelor, cresterea därilor
pentru Osunat i noile impozite, necunoscute pan& acum
pricinuird o grabnicä decadere a vietii pästoresti. Numai
in doi 'ani numärul oilor din districtele Tulcea, lsaccea,
Babadag i Niacin scazu dela 50.000 la 10.000. Cu a-
ceasta decazurd i o multime de negustori greci i bul-
gari, cari se ecupau cu comertul casului si al branzei, a-
ducand astfel o scadere snntitoare si in venitul Statului.
Dec Aderca Ostoritului a avut ca consecintä asezarea a-
eestor Ungureni" prin sate alaturi de Cojani", tarani
tigrieultori din judetele Ialomita, Buzau, Braila, etc. mai
u scarab, dealungul Dunftrii dela Mdcin i panä la Megi-
dta i Cernavoda, paralel cu vechile asezäri romanesti
de pe m ilul drept al Dullard, - apoi dealungul drumului
de tier Cernavodä- Constanta, arnestecati cu alte natiopi
papa aproape de vechiul liotar al Bulgariei i, In fine, hi
pre,jma Manjaliei, unde au in stapanirea lor cel mai
produt-Aiv ptimant al liobrogei, numdrându-se printre dáii-
ii maxi propiietari ce posed.ä, unii, pana la cateva mii
de hectare.
Dupä lo. bl lor de originä s'ar afla grupati cam in
felul urrablor : Casimcea (Saceleni), Corugea (d.n tara
Oltului), Rahrnan (sNeleni, mocani veniti de demult pi
tr5ind alAturi de cojani (calfa §i Canat Cal fa (din tara
Ohulw), Pamazanchioi (din tara O tului), Hagi Omar
(lin tara Oltului), Doerani (din tara atului), Rigarasul
nou (din partea FAgarasului), Aigcir Ahmet (mocani de
amesteatur), Aiorman (mocani de amestecätur i pu-
tini lAnateni), Cârjelari (rnocani de amestecaturä), Urum-
bei (mocani de amestecatur), Coium-Punar (coi mai
multi saceleni). Amestecati cu Cojani si Bulgari, ardelenii
93) K. F. Peters, Grundlinien cur Geographic und Geologie der Do-
broudecha, pg. 52.
www.dacoromanica.ro
 276

se gasesc In jud. Constanta In Rdninieu, Mahomekea,

Cuciucchioi, Caceamac, Siriu Tortoman, Bäl1cgei, Sa-
rai, Carla!, Carol 1, Caramurat (cu Nemti) Tavu-
nar, etc.
Urluia din apropiere de Adam-Klissi este un sat
curat mocanesc. Banitteni se Intalnesc In lifulcloya, Ara-
bagi, §i Velichioi. Spre Mare numarul lor se micrpreaza
din ce In ce. in mic numb., disparuti aproapc In massa
populatiunii conlocuitoare, se regasesc presdrati Inca In-
teo multime de sate din Dobrogea ca In Ortackioi, Ba-
labancea, Ac-Punar, (M. Von), Eniealet, Cauca, Sari,-
nasuf pänâ la ambele Drawly*, unde am Intalnit arde-
leni din Tdiva §i alte sate din marginimea Ardealului. In
unele sate, a§ezandu-se In mijlocul unei compacte popu-
latiuni straine i flied Inteun numar mic, au ajuns sa. fie
desnationalizati, numai amintinduli cleat doara ca pa-
rintii lor erau austrene §i deosebindu-se Inca prin ate
un nume dc familie ca Moroianu, Trandafir, Oprea, Cioaca,
ca in sahib Frecatei din jud. Tulcea. Pe langa locuitorii
satelor de origin& ardeleana, populatiunea oril§eneasca a
negustorilor i industria§ilor are de asemenea un bun
num0 r de ardeleni94).
Romanii ba§tina§i dobrogeni, veniti mare parte din
ei cal mult mai Innainte, se aflau dealungul Intregului
mal dunarean, dela guri gi pana la Silistra, urmand ca
numär imediat dui:a Turci, cari locuiau pe marginea Ma-
rii, iar Intre Turci §i Romani se gasiau MI6 In mij-
locul Dobrogei9. Numärul lor se ridica la cifra de 33000
de suflete, repartizati astfel, dupa satele i districtde
Dobrogei :

94) Ap. D. Culea, Romtinii ardeleni in Dobrogea in Tribuna din

20 i 21 lanuarie 1912.
95) 1. 1onescu, Voyage agricole, pg. 82.
www.dacoromanica.ro
 277

Tablou sinoptic al statisticei locuitorilor Valahi, cari

locuesc n Dobrogea.
-... r.,
_ c.
. . -
...... 2 O_A_MENT
Li
L.
-
-i5
as
Numele 1-1 g
¡o Numele
Cazale.
. .ti
as
Cazalei 41'4 7) *it *z7 1 *.a. 'aQ (0
--
a Z 6 4, 43 7.;
__... . . .. _ _ i
,t4 ...
w A ...... C.' ..- E
1

9 Tulcea 29 Tulcea 7 1310 1349 44601580 421 222

',
1

le : 11 Isaccea 363 Isaccea 377 556 580 139 178

6 360
18 M M.:in 591l 676 6671 8381014 196 225
'
MAcin 9! j
3 IIirova 496 IIár§ova 8 561 581 845 962 256 301
71 Baba 67 1

/ Baba 1 664 694 1409 2096 364 355

a 37 Chiustenge 242
E ; 361 Ma ngalta -- I
Silistra
Chiust.
.201
6
815, 838 1368 1602 303 368
2171 226 303 120 120 95
ce II
I
841 Balcic
89 Bazargic
8
,
-
.5
,
1
1 I
460314 /2816789 8367 18OU 1744
1 i

II
i
Satele pe care le locuiau de-alungui Dunarii, se af1a
Msemnate pc harta etnograca, alipita la luerarea eitatit
mai sus.
Locuite numai de Romani erau urmatoarele : Rasova,
Cochirleni, Cuciuc- Seimeni, B uiuc- Seimeni, Topalo, Va-
roo, Groapa-Ciobanului, Gdrliciu, Ddeni, Ostrov, len
sala, Visterul, Cinele, Picineaga Turcoaia, Bed je, Ze-
bil, Saban la, Sari ghiol, Agighiol, Is.1albant, Me klanchioi,
Nicul Somova, Parchef, Rakel, Pisica, Luncavi(a ,
Vdcdren i, Garvdn, Jijila
Amesteca¡i cu alte naliona1itgi se aflau in urmatoa-
reie : Periclia (jum. Romani, jum. Turci), Turc-.Rdmnic
(jum. Romani, jum. Turd), Urumbei (doua parti Turci,
una Romani), Pasa-Cdsla (jum. Romani, juin. Bulgari),
Baba (o parte Bulgari, una Romani i una Turd), Ka f-
sankzr (jum. Romani, jum. Turd), Ortachioi (jum. Ro-
mani, jum. Turci), Balabancea (o parte Romani i trei
parsi Turd), Teresinik (jum. Romani jum. Turd), Calica
(jum. Romani, jum. R4), Celic (jum. Romani, jum, Turei),
Greci rjum. Romani, jum. Turci), Mdcin (cloud treimi Turd,
una Romani), Taita (trei pärti Rusi, una Romani), Telila
(doll& parti Ru i, una Romani), Frecdfei (jum Romani,
, Ortografia nurnelor sa plistrat aci ca 'n original.
www.dacoromanica.ro
 278

jum. Turci), Tulcea (doua parti Bulgari, una Romani si

una Turci), CCiOa (jum Romani, jum. Tura Isaccea (o
treime Bulgari, una Romani i una Turd), Zatoka (jum.
Bulgari, jum. Roman». In Niculitel se tinea, In fiecare an
la 2 Maiu, un balciu uncle veniau oameni de prin împre-
jurimi, cand se scotea i apa dintr'un put, carula i se- a-
tribuia i call-tali terapeutice.
La 1850, o buna parte din Satele, pe care harta ru-
seasca nt le arata ca puAii, nu se -populasera Ina, de
oarece I. Ionescu le insearnna ca neexistente.
Uncle din ele ca Satu-Nou, Crucea, Rosesti, Häntána
_Nedelii, Stâmile, Heisänesti, araR, ca fusescra loccute de
o populatiune tománeasc5..
Lista coprinde 65 de sate care nu mai existau"
Prislava, Bestepea tared, Bes-
pi care erau urW.toarele :
tepea valahä (Mahmudia), Dunavcit, Tort-Karaboni (c,.m
1,e unde se atli astazi Saraturile mari langa. Sarinasul),
Sarinasuf, Karaibil, Amofalki (intre Caratbil i Calica),
Illicomanti (la coada lacului langa care se fla satol Ca-
lica de astazi), Ciardac (langa mana.stirea Cocos), Satu-
Nou (intre Balabancea i satal 'raga), 1glia, Souiakli
(la sud de Turcoaia), Cernichioi (langa Souiaki.), Crucea
(pe malul Dunarii langa Cernichioi), Fântana- Ned:44 (la
nord de Tatar-Pecineaga), Mangina (la apu' de Acpunar),
RopOi (pe malul Dunarii, la nord de Tatar-Pccineaga),
Kaludupa (la nord de Garlita), Rumbeca (la nord-est
de Az klar), Melodifa (intre Rahman i Garlty», Gaidar
(la sud de Garlita), Caracla (intro Karapellal .si Saraine),
Kanoski (la rasant de Harsova), Ceciiirché (la nord dt
satul Topalu), Topolog (intre Aziclar i Pecineaga), Cartat
(la apus de Terzichio», Didgher (intre Karapelal si Alec-
ma.lcea), Caciamac (intre Tkeli asi Gundar), Cadiceisla (la
rasant de Harsova), Fental (Intre Satischioi si Camp,
Stragea. (intre Topalu si Terzichioi), Zaval Oa rarit de
Garlita), Cucilbas (la rasarit de Garlita), Arlessik Ontre
Tekeh Si Capug», Ciaus-chioi (la apusul isatului
arini (la nord de Capup), Stäncele (la nord de Aleme-
cea), Batakli (la sud de Casmcea), Usubei (la nord dc
Ceatal-Orman), Visteri (intre Ghelengic i Cheresid, Ha-
www.dacoromanica.ro
 279

saneqll (la sud de Topalo) Calichioi (la nord de Boaz-

gic), Tamunar (la rasarit de Cuciuc-Seimeni), Tortoman
(la est de Buiuc-Seimeni), Mongol (la sud de Cuciuk-Sei-
meni), Berdari (la sud de Mongol), Cilibichioi (la est de
Berdari), Kusteli (la sud-est de Docuzol). Karatai (la nord-
est de Docuzol), Karasu, Ali-Bey, Caradurat, Aloant,
Gliiaur Amsal, Turc-Amsal, leirnes, Pestera, Acarged,
Dautlar (se aflau toate la sud de valea Carasu), Cacea-
macul mare, caceamacul mic (la nord de Cobadin), Ca-
kal (la sud de valea Carasu), Drandalar (la apus de A-
nado)chiol), Uzun Amet (la sud de lacurile vaii Carasu).
Am vazut cä elementul romanesc locuia compact a-
proape numai pe malul Dun Arii. In altd parte I. Ionescu ne
spune, cd existau 71 de sate locuite numai de Romani,
dela Mare h Dundre si pe malul ei pana !a Silistra, nu-
inarandu-se 3656 familii cu 4603 barbati, 4728 fernei,
6789 bdeti, 8667 fete, 1800 juni ficiori, 1744 fete mari,
cu o avere in vite, miere i oloi ce se poate estima la 15
milioane 410 mii i cinci sute lei". Aceasta populatiune,
adauga autorul, este adunata din Basarabia, Moldova, Bu-
covina, Banat si mai ales din Tara-Romaneasca. Ca stare
materiald se prezentau bine, mplatind atatea dad cat rds-
pundeau eel din Tara-Rornaneascä si nefiind datori cu
beilicul decat atunci cand se facea recolta. Din pima de
vedere cultural sunt inapoiati, totusi doritori dc lumina,
cad insusi autorul, in cateva sate a gAsit dascali pe cari
ei ii tin pe cheltuiala lor". Este cutare sat care a um-
blat si nu s'a lasat, pana n'a furat din Tara-RemAneasea
un bict dascal, pe care-1 tin Romanii in sanul lor. ruai binu
de cum n'ar H in sanul lui Avram".
Lucru dernn do remarcat este cá autorul s'a putut
intelege romaneste cu Turcii i Tatarii In biscrica, chiar
acolo uncle sunt Bulgari, popii anta i citese romaneste.
In Silistra se cant& romaneste in biserica greceasen, jar
in scoala dascalul, care este bulgar, invata pe tineri in
lanba romaneasca, ca una ce Este inteleasa de toti". Ro-
manii aveau i doud manastiri: cea dela Amcerca §i cea
dela Cocoq, care &I. carmuirii 7000 lei pe an, ce repre-
zintd o exploatare agricold de mai bine de 100.000 de lei.
www.dacoromanica.ro
 280

Ca proportie Rom Anii nurnärati inteo scamd cu Turcii,

figureaza mai mult de jumatate. Aldturea cu 15 mii si mai
bine de tamilii, de toate celelalte neamuri la olaltd, lto-
manii dimpreund cu Turcii, se socotesc peste 15 mii 1 .

mai bine de familii".96)

Asa fiind, se vede foarte bine de ce in manuscriptuf
gäsit de d-1 lorga la biserica din satul Azaclau, din fata
Galat.ilor i intitulat Condieä de milostenii, eu ajutorul
Tatalui si al Fiului si al Sfeintului Duh, amin; 1859,
16 August"-, printre ninnete tuturor acelora cari au con-
tribuit la ridicarea bisericei dela Ahbechioi, se gäsesc pi
numele a foarte multi Romani ce locuiau in sate dobro-
gene destul de indepärtate de malul Dunarii, cceace face
ca sä se poatd oak a oarecum o idee despre caracterul
national al locuitorilor acestor sate care, prin singurul fa pt.
c. ele contribuie la zidirea unei biserici romanesti arata,
sau ca täranii, pdstori i pescari, apartin natiei, sau cä
träesc inteun grup de majoritate romäneasca, ale carei
dispozitii trebue sd le impartäseasca".9
Lejean dd, dupd I. Iones,.u, cifra de 33.000 de Ro-
mani").
In 1864 se gäsesc grupati de-aiungul Duntrii, lo-
wind in sate care se aseamfwa toate intre cle, intocmite
ca i cele tatäresti sau bulgare, avand comun cu acestea
aspectul destul de rnizerabil. Locuintele erau zicl,te chn
pamant acoperite 'cu paie, cu trestie sau cu pa.mant pi
aveau un mic cerdac innainte. Interiorul era format din
trei despärtdminte: sala sau tinda", servind i ca bu-
cdtdrie i avand un horn mare, deschis mult in afarä §i
din care porneste soba odfAii de locuit, pe care horn
Allard il socoteste ea a doua despärtitura a casei i, in
fine, odaia de locuit. Mobikrul dinnatru e ca si in ca-
sele turcesti. Ferestrele sunt astupate cu hartie, sfida
fiind aproape necunoscutd. In casele bulgare i rusesti
96) I. Ionescu, Romanii din Dobrogea in Romania titerard (No. 2
din 8 Ianuarie 1855).
97) N. Iorga, Cele trei Dobrogi pe care le-am Osit in Analele Do-
brogei (III, pg. 32) ; Bulletin de l'institut pour l'étude de Euope sud-
orientale I ( 0-12 pg. 238) 1915.
98) Lejean, Ethnographie der eurapaischen Turkei, pg. 19.

www.dacoromanica.ro
 281

se gasesc atarnate pe pärei tablouri rusesti". Toata

zestrea tinerelor fete este expusä in aceasta odaie. Te-
säturile se disting prin varietatea culorilor. Numai in sa-
tele romanesti de pe malul Dunri se gasesc bordee ce
au Ina:ntea lor un fel de vestibul inclinat in jos i prin
care se intra in interiorul locuintei, care e luminata de o
shigura fereastra ce se afla in fund. Case le sunt asezate
fara de nici o ordine99).
Ocupatiunea locuitorilor de pe malul Dunärii era mai
ales pescaria.
Dupl. Allard, malul Dunarii era populat de Romani
numai dela satul Seimeni in jos, iar spre nord pâna la
Tulcea era pustin100). Localitatie cu populatiune roma-
neasca erau : Ceruavodd, Raqova, Merland, (in care se
aflau ii Bulgari), Ostrov, Silistra, otii nous y vlmes
beaucoup de femmes valculues et bulgares, vètues de leur
gracieux costumes nationaux»; Tulcea cu un bun numar
de familii romaneptim), Jenichioi, pe malul Dunarii sub
Rasova, Cuciuk-Seimeni la nord de Rasova earn 21 km.,
Buiuk-Seimeni 26 kin. la nord de Rasoval").
Pentru partea nordica a Dobrogei, sigure i clare
informatiuni asupra Romanilor ne da Peters, cativa ani
mai tarzin. Intre ale doua cifre asupra numarului lor -
de 33.000 la Lejean si de 120000 la Viscovich - Peters
se hotaraste pentru cca dintai ea fiind cea adevarata.
Dupa ce ne spune ca prezenta lor in Dobrogea e dato-
rita curentului de emigratiune di Principate -
fail a fixa
vreo data In aceasta privinta - ni-i arata locuind 4 5000
in jurul Tulcei prin saMe lirnitrofc, apoi in Mdcin vre-o
1000 suflete, Mahmudia §i Isuccea. ln satul Greci se
gaseau intre 300 - 400 dupd cum i In marile sate - die
grossen Dörfer -IV ukuli!,el, opalo, mai mult mocani
stabili. i Rasova care avea nmnai Romani. Alte sate lo-
elute exclusiv, san avand ca rnajoritate o populatiune ro
maneasca - Incepand dela rasarit la apus - erau ur-
99) C. Allard, La Bidgarie orieviale, pg. 10L4-110
100) Ibidem c., pg. 114.
101) C. Allard, Mission méd icicle, pg. 164.
102) Ibidem, pg. 8. www.dacoromanica.ro
 282

maeoarele : Saranus (Sarinasuf, jud. Tulcea) cu 20 fami-

lii Romani si 70 Mari, Caraibil, Sarighiol, Agi-
ghiolt"), Calica (locuind i Rusi) Sobangia (numai Ro-
máni), Catalui, .Nalbant, astsla, Somova, Parches (cu
Rusi ortodox° Rachel, Luncavila, Zufirka i Taita (cu
Rusi) in fata Galatilor, Wicareni1"), Garbiva (Garvan)
Jijita. La sud de Macin : Turcoaia, Satu-nou, care
inainte de räzbolul din 1854 era asezat cu o miM ger-
mann. mai la nord, i Recineaga.
Amestecati cu mocani instOriti, bästinasi ansassige
si cu Bulgari, Moldovenii, cum Ii numeste Pelers pe Ro-
mani, locuiau in marele sat .Ddeni - mai mult mocani
stabili, - Coiumpunar, (Fantana Berbecului) Igrumat,
Cemsiler, Araklar §i altele.
In regiunea Hârsovei traiau intr'un numar mai mic;
mai numerosi se gäsieu in satele dinprejurul Rasovei
dintre care Coclzirleni §i Ohlakioi (satul Vlahllor erau pe
deantregul romanesti. Amestecati cu Tätarii si Bulga-
rii se mai gäsiau in Mahmudkioi (sud-vest de Megidia),
unde tormau majoritatea, precum i in Adamklissi §i
lüspuvlar. Manastirea Cocos, avand 30 de calugari si
tot pe atatia lucrOteri ca i cea dela Cilic langrt TOO,
se afla tot inteo stapanire romaneasca.'5)
Amestecati cu Bulgari, se gasiau în cele cloud sate
din districtul Babadagului : Kamber §i Satu-Nou.
103) Liingh acest sat se afla un deal, al clirui vilrf principal se
numia Djalu cn curvva, care arata deci o continuitate mai indephrtatä
a acestui element. Desi cuvântul se giseste 5i in limba bulgara ca un
imprumut romanic (St. Bomansky, Lehniviirter lateinischen Ursprungs
im Bulgarischen in fahresbericht far rum. Spralie, XV, pg. 114 (vezi
si rectificArile 5i adaosurile lui Jirekk in Archly fiir slavische Philolo-
(lie, XXXI (1909) pg. 449-452), numele este dat de Romani, chci Be-
tels adaogâ «Unter diesen Gruppen besitzt das Gebirge von Adschi-
gjol die besten wickelten Urnrise.Sein Hauptgipfel der mir (rumânisch)
Djalu cu curunA (Kronenberg) genannt wurde ist fiber '100 klafter
hoch, Milt gegen Norden ab».
104) Un sat cu asemenea mime, având o terminaliune in el §i
nu in en se aflä si in Bulgaria. Etimologia e sigur romaneasca. (I. Wei-
gand, Alte ortsnamen rumiinisehen Ursprungs im Innern Bylgaricn in la-
bresbericht (XIII pg. 46).
105) Dunrea de jos, (1009) No. 8 pg. 22 ; «sat vechiu i curat
românesc»; No. 9 pg. 23 aBuliga, Cocargea» sate românesti
www.dacoromanica.ro
 ,283

Mocani trecuti de la nomadism la viata de plugari in-

tälne§te Peters in Varoq, unde unul dintre fruntasi, Zirka
(Tama) indeplinia functiunea unui agent consular austriac ;
deasemenea mocani se mai gäsiau in Gârlita §i Groapa
Ciobanului.109
Informatiuni posterioare lui Peters ne dau cifre asu-
pra populatiunii romalnesti, care variazd Intre 35-40.000.107)
Afirmatrunea lui Hard despre populatiunea romitneas-
c6 dela Silistra este intlrita i clarificatsa, din fericire, foarte
arnsanunttt pntru acest ora i pentru satele invecinate,
(Viva, (aga, Beilie, Ostrov i Bugeac, de cätre sta
trsticele foarte amAnuntite, intocrnite pentrn trebu;nte de
ordine practicV ;,3i rdmase dela Costache Petrescu, unnl
din cei mai inimoi i mai harnici invät6Ori dela scoala
106) K. F. Peters, / c., pg. 52.
107) C. Sax, Geographisch-ethnograpisehe Skizze von Bulgarien (Das
Donau-Wila jet) in Mittheilungen der K. K. geographischen Gesellschaft,
Wien, Bd. XII (1869) pg. 449-482 (neue Folge 2 Bd) (35-40000 Romani
«ortodox-cristlich».
Franz Bradaska, Die Slawen in der Tarkei (Petermann's Mittei-
Iungen 1860) pg. 44S : Die Rumänen haben fast das ganze rechte
Ufen der unteren Donan von Dunavec nahe der Mündung der südlichen
Donau-Armes bis nahe an Silistra besetzt ;- man zählt in der Dobrucea
an 33.000 Rumänen ; nach K. F. Peters wären ihrer indess nur 25.000
Welche zahl er auch Mr die Bulgaren der Dobruca anführt (oester-
reichische Revue 1866 Heft 12 5. 232). Ausserdem haben die sich im
innern ibligariens bei Vraca und die Iskra augesiedelt und mögen
daselbst ungefähr 40.001 Seelen stark sein so dass man die Zahl alter
Rnmänen auf bulgarischen Territorium mit etwa 70.000 annehmen
kann». -

pg. 454 . ..vorbind despre Dobrogea zice . . . «denn die Mehr-

zahl der Bevölkerung bilden hier, die TurkiSchen-Nogaier, deren Io-
nesco etwa 33.000 zählt, und die Rumiinen.
' C. Jirei'ek, Gesehiehte der Bulgaren pg. 576, dä cifra de 15:512
ceiace i'redem cä e putiu fatä de informatimiile despre care am amin-
tit - Colonia dela Vidin nnmörä 14.690 in 14 sate. Pentru intreg xis
laetul Dunitrii era nmnörul de 30,702.
In timpul räzboiului ruso-româno-turc numarul lor, dupa unele
statistice, ar fi fost, impreund cu acel al Ticranilor, de 35.000. E. G.
Ravenstein, The populations of Rusia mut Arkey, in Journal of the
statistical Society of London vol. 40 (1877).
h. Dottaiu, La Turquie d'Evrope d'après le traite de Berlin in
_ Revue de Geographie 187 8 August pg. 122.
www.dacoromanica.ro
 284

româneascil. din Silistra. Statistica coprinde populatiunea

româneasc d. dintre anii 1870-1874. Ea insemneazi numi-
rul de familii, numdrul de suflete, arätänd amdnuntit bär-
baii, femeile, tinerii, fetele, bäeii, fetitele, bdtränii si bi-
tränele. .Pe langd acestea, reproducerea numelor proprii
aratti cd. In aceste localitäti era un element neaos mina-
nesc, care desigur cä avea inainte un Indepartat trecut,
formand populatiunea de , Dicieni", cum. ii spun Roma-
nil stabiliti din vechime pe malul Dundrii, 4re a se deo-
sebi de Cojeni §i de Mocani, adicd. de Romdnii veniti In
urind, din judetele de peste Dunäre si de peste munti'.
Urmätorul tablou rezumativ din cele sase localitäti, ne a-
ratä populatiunea romdneasci din preajma anului 1870 : "sr

o 1

T. t -ar 4
LOCALITATEA .1
4 .1. vex
I. E.
11 frf, E-4
4)
n
Er. gra
0
'12. 1 117

1 Silistra (1870) 249 201 178 951 152 131 8, 28 837

2 Oltina (1873) 170 167 157 401 3
185 169, 13, 14 779
3 CA& (1873) 29 28 27 61 8 29 25' 21 2 127
4 Beilic (1873) 127 125 124 311 36 41 80 111 111 459
5 Ostrov (1874) 294 263 280 119 93 270 268, id 23 1330
6' Bugeac (1874) 53 531 54 21 23 46 29' d' I 230
922-7 820
1 11111
312' 238 723. 702 o2 78 37-67

Asupra vechimei lor nu ni se spune nimic. Picot

crede cd in Dobrogea ei par a avea o vechime mai
mare decal cei din Bulgaria si Serbia Si cä puternice con-
tingente de pe malul românesc s'au aditogat in timpurile
din urmi.1°9) Roesler Ii considera ca un element aserni-
nator .Daco Romänilor" i ne dä cifra de 33.000 dupit
Lejean.1")
Toate aceste cifre se Invärtesc In jurul numärului de -
35 40.000 de suflete, cad toate pleaci dela lucritrile lui
I. lonescu i Lejean.
108) Ion N. Roman, Pagini din ishnda cuIturii rost4nefii in Do-
brogea inainte de 1877 in Analek Dobrogii (1920) pg. 387-392.
109) E. Picot, Le Ronmailto dela Maddoine, Paris (Ernest-Leroux)
1875 pg. 7.
110) R. Roesler, Romdnische Shtdien pg. 100.
www.dacoromanica.ro
 285

Statistica lui Bieloserkovici, guvernator al Dobrogei

In timpul ocupatiunei rusesti, arata cifra de 5.542 familii
de Romani pentru districtele Tulcea, Mein, Harsova, Ba-
badag, Kiustengea, Megidia, Sulina, care Impreuna cu Man-
galia, Cernavoda, si alte liste-ce nu sunt coprinse in a-
ceasta statistica-alcatuiau Sangiacatul Tulcei. Dupä aceiasi
statistica, in orasul Tulcea erau 417 famili, In districtul
Tulcei 1522 familii, distr. MUM 1399, distr. Babadag 424,
Su lina 211.111)
Relatiunile date de baron d'Hogguer in 1879, din care
se vede cä numarul Romani lor se ridica la 18159 formand
28.9% din populatiunea judetului Tulcea nu par sä fie
adevarate.'12)
In 1878 Macinul avea 324 familii romanesti sau 1436
suflete. -

DupA darea de seama a judetului Tulcea pe anul

1878, Romanii erau In numar de 490 tamilii in pl. Baba-
dag, 1389 in pl. Tulcea, 1867 in pl. Mein, 163 in pl.
Sulina, in orasul Mahrnudia 39 si In Isaccea 134. Din
cele 3000 familii ale orasului Tulcea, 600 erau romanesti.113)
- Statistica din 1879 da cifra de 4182 familii romanesti
pentru jud. Tulcea. Un bun numar de familii romanesti,
s'au a§ezat dupa 1877 in Dobrogea. Pentru jud. Tulcea,
se ajunge, in mod aproximativ, sa se stabileasca cati din
locuitori sunt dobrogeni vechi i call au venit aici dupa
anexare. Tabloul e urmatorul: pl. Babadag 887 dobrogeni
vechi, 1152 noi ; pl. Macin 3056 vechi, 1152 noi; pl. Su-
lina 381 vechi, 238 noi ; pl. Tulcea 2412 vechi, 332 noi;
orasul Tulcea 429 vechi si 672 noi. Totalul ar fi deci 7165
bastinasi si 3946 noi.114)
Despre preponderanta elementului romanesc, cel putin
pentru partea nordica a judetului Tulcea, vorbesc si nu-
mete primarilor pe cari stapanirea romaneasca i-a gasit
111) Luca Ionescu, Darea de nomad a judetuiui Tuleea pe 1904
pg. 26-29.
112) Ibidem pg. 32; Duph altä informatiune numarul Românilor
din Dobrogea atingea cifra de 31.177 Tribuna poporului (Arad) 1897,
Main 25.
113) Luca Ionescu, l.c. pg. 34.
114) Ibidem pg. 36.
www.dacoromanica.ro 7
 286

in unele din comunele acestei regiuni : Prislava, Ioan Ca-

sian ; Be*tepe, Ignat Vasile ; Calica, Izidor Andronic ; Sa-
righiol, Ion Dumitru ; Agighiol, Gheorghe Ratä ; Sabangia,
Vasile Lupu ; Cataloi, Iacob Casian ; Nicolitel, Mihalciu
Zipa ; Parche*, Ion Dumitru ; Somova, Gheorghe Grecu ;
Csla, Zaharia Grigora*.1'5)
0 dare de seaml, alcatuitä din acest punct de ve-
. der& pentru jud. Constanta n'avem, a*a ca nu putem da
informatiuni a*a de precise ca *i pentru judetu1 Tulcea.
In 1882 se aflau Romanii in numär de 34840 in jud.
Tulcea *i 14884 in jud. Constanta.116)
Felul cum sunt reprezentati ei pe intervalul 1880-1902,
In jud. Constanta, se poate vedea din tabloul urmätor.117)
At-

1880 1890 1900 1902

Plasa Constanta 317 .3.231 9.004 10.866

» Har§ova 5.953 16.743 22.409 23.726
» Mangalia 35 1.521 8.370 9.888
» Medgidia 2.708 8.905 17.771 18.660
» Silistra-nouä 6.238 9.429 17.238 16.997
..
Tota 1 . . 15.251 89.829 74.792 80.137

Aceia*i dare de seaml ne infäti§eazd §i numärul lor

amänuntit pe sate *i ora*e pentru anul in curs.
Dupä cum se vede din tabloul reprodus mai sus, nu-
mitrul lor cre*te deei foarte repede, a*a cä citra de 40499
pe care o gäsim ca totalul tuturor Romanilor, se ridica
in 1900 la aceia de 125.035.'18)
In 1905, jud. Constanta coprindea 93.806, iar jud.
Tulcea 51.422 de Romani. De aci vedem ca inundarea
cu element romanesc a jud. Constanta s'a fäcut mai re-
pede *i mai imbel*ugat deck in jud. Tulcea. In mare nu -
mar s'au a*ezat mai cu seamd in jud. Constanta, Romani
115. Ibidem pg. 43.
116) I. A. Nazarettean, Notite istorice i geografice asupra provin-
ciei Dobrogea Tulcea (1882) pg. 27.
117) Scarlat C. Vârnav, Situatinnea judetului Constanta (a rime-
putul anului 1903, Const nta (1904) pg. 24-25.
118) M. lonescu Dobrogea in pragul veacutai XIX pg. 905.
www.dacoromanica.ro
 287

transilvaneni, dupá cum am vitzut §i mai sus §i In deo-

sebi la 1882, dupa ce s'a pus In aplicare legea rurala de
vanzare a pitmantului dobrogean.
Numarul transilvänenilor era de 25.000 pentru toata
Dobrogea, fatit de cei ba§tina§i §i cei veniti din tara, cari
dupa. d-1 Pariano, se ridica in intervalul dela 1879-1880
la 51.951.119)
Cei veniti din ,,Tara" se numesc Cojani, ta jud. Cons-
tanta mai cu seama, i provin din diferite parti. Aqa In
Hairanchioi ei sunt din judetele Teleorman, Via§ca, 1110v,
Olt, Arge§ §i Muscel, traind alaturi cu Transilvaneniiin,
iar in Pasarlia, locuitorii provin din satele Gradi§tea qi
Nicule§ti jud. Rtimnicu-Sarat, §i unii din jud. Braila, ca gi
In Ghelengic, unde alaturi de coloni§ti din cele doua ju-
dete de mai sus, se gäsesc §i mocani ardeleni, precum §i
In ,5'eremet, Cavargic i Ester.121)
Malul Dunärii din nordul judetului Tulcea e populat
mai mult cu Moldoveni, nume sub care sunt cunoscuti
Romanü din acest judet, de catre toate natiunile conlocui-
toare, proveniti din Basarabia, ca in comuna Ralbant,
uncle locuitorii provin din satele basarabene Albota §i Mu-
saitu, a§ezati aici in primavara anului 1830.122)
Dupa statistica din 1913, erau in Dobrogea 216.425
de Romani, reprezentand un procent de 56.9°4 din tota-
lul general, repartiza0 astfel : in jud. Constanta 30.920
populatiune urbana §i 98.157 pop. rurala, total 129.086 ;
iar in jud. Tulcea 19.171 pop. urbana §i 68.168 pop. ru-
cu un total de 87.339.123)

119) C. D. Pariano Dobrogea qi Dobrogenii, Constanta 1905 Pg.

25, 29, 32-33.
120) Monografia comunei Hairanchioi tn Dobrogea fund din 30
lanuarie 1911.
121) Pr. Gheorghe I. Grigorag, Parohia Pararlia, Gonstanta 1909
pg. 8, 9-13.
122) Pr. V. Urslicescu, Monogralla Parohiei Nalbant, Tuicea
1908 pg. 6.
Pr. S. Monzov, Monografla comunei Zebil din jud , Tulcea, Bucu-
regti 1917 pg 40.
123) I. N. Roman, La population de la Darogea in La Dobrogea
routnaine pg. 92.

www.dacoromanica.ro
 .288

Dupä, statistica din 1914 in jud. Durostor se aflau

7.353 Româii, in sate si :orase.1.24)
**
- Trecutul elementului nostru românesc in Dobrogea,
-este marturisit nu numai de informatiunile precise pe care
ne-am incercat sä le stabilira mai sus. Opera de culturd
datoritä, neamului nostru, aici, Ii Intinde rädäcinile i mai
departe. Aceasta o arata i faptul c In biSerica chiar,
cartea bulgareasc a. se gäseste numai de pe la 1860, car-
tea ruseasca, de pe la 1830, jar inainte de aceste date
numai caitea româneasca purtând pe ea in graiu româ-
nesc Insemnarea vechilor preoti i dascAli, vechilor cti-
tori, itärani 'din neamul nostru.
Amestecul domnilor nostri in chestiunile bisericesti
din Dobrogea, se poate urmäri 'inch' de pe la 1672, când Gri-
gore Ghica I a midit la Silistra o biserica, dupä cum se
pomeneste in hrisovul lui Alexandru Ipsilanti Domnul Tärii
RomAnesti, din 21 Martie 1777, prin care därueste
' si bi-
-sericilor A;n Babadag si Boazchioi (Cernavada), amândoua
din eparhia Ddrstorului, cdte 25 taleri de fiecare, platibili
la Sf. Glicarghe si la Sf. Dimítrie, - ca sa-si cumpere
tarndie, untdelerrn i fâclii de ceare. Se pare ca. dupä
desfiintarea episcopiei de Proilav, a stat Ia Silistra un mi-
tropolit, a carui jurisdictiune se intindea asupra intregei
Dobrogi. T25)
Satele roenesti si-au aviit totdeauna preotii lor, cari
slujeau in române§te i cari intrebuintau in serviciul bi-
sericii cartea româneasa.
Locuitorii Mecinului, alcatuiti din Mocani ardeleni, Co-
jani rIilent, Dobrogeni de bastinä, cumpärau Inca, de prin
anii 1830, Míneile cu viet-le de sfinti pentru biserica sa-
tului ler, in care se gäseste i pânti astäzi, din vremuri
' mai vechi, un triod rámnicean din 1731. Cartea biseri-
eemä slavä, pe care biserica Mecinului o are, provine
124) I. N. Chniaräpscu., Expunerea situatiunii ludetului Durostor
la 1 Dec. 1914.
125) N. Iorga, Droits nationaux et politiques des Romnains clans
c Dobrogea, Iassy 1917, pg. 77.
www.dacoromanica.ro
 289

dupä aceia, adusä de Bulgari basarabani, colonkatt dopa

1812 si cari lugind de serviciul militar de acolo, S.3 sta-
bilesc la Mecin i in satul Cerna, din apropiere Avem si
din 1867 o insemnare romaneasca cu lttere latine, sub o
icoanä din pridvor, de preotul dela St. Apostoli.12G)
Alte ori ciobanli aduceau cu dansii ptn i abece-
dare si bucoavne dela Sighii", dap care se facea in- .

viltätura cärii in scolile de pe langa biserici, ce erau con-

duse adeseori de cantaretii bisericilor i numai foarte rare
ori de preoti.19 De asemenea cärtile lisericesti erau aduse
din tart, dupä cum arata unele Insonadri ce se gäsesc
pe ele, ca Chiriacodromionul din 1801 dela mInästirea
Cocos, ce poartä pe el cäteva note asuora unor eveni-
mente petrecute in Iasi pe la 1848.123) Printre c1.rtiIe bi-
sericei din Sarinasuf, am gäsit un Eaho!ogliion tioärit la
Buzau in 1742, un Apostol tipärit la Ict§i in 1756, alatari
de cärtile bulgäresti ce sant o Evanghelie din 1858 si un
triod din 1872 -, acestea din urmi, dupä cum se vede,
de provenientä notia.
Scoall dobrogeand, de asernenea, la inceputurile ei
a numärat o intreagä serie de in ítoi i apostoli de
dincolo de Dundre si mai cu seamä dh Basarabia, eau
nepregetat i in mijlocul unor mari greutAti au fost prig-
tre cei dintai luptätori pentru cauza noastra io aceste
pärti.129)
Ce s'a fäcut in aceastä privinta o dovedete trecutul
scoalei românesti din Sd;stra unde constaV1m Inca din
1847 invätittor roman, §i unde in 1869 se 'n:Inted.'.a chiar
o aSocietate romfinä pentru culturä si limba".T30)
Destol de semnificativ5 in aceasta privintä este apari-
126) N. Iorga, De la Braila la Macin pe Dunarea inghetata in
Floarea Darurilor (1907) pg. 378 ; N. Iorga. Studit i Documente, XV,
pg. 53-55.
127) D. Nitescu, Dobrogea in ajunul reanexarii in Dtvnarea de jos
I (No. 12), pg. 13.
128) N. Btinescu, Cateva insemnari pe o carte veche in Ransuri,
(VII, 1912), No. 4 din Tebruarie 15.
129) V, Helgin, $coala primara in Dobrogea in curs de 40 de a ni
(1879-1919 , in Analele Dobrogei (1920) Iv. 233-235.
130) I. N. Roman, Pagini din istoria culturii romanegi in Dobro-
gea inainto de 1877, in An. Dobrogei (1920), pg. 363, 362.
www.dacoromanica.ro
 290

titmea In 1 874, la Rusciuc, a unui abecedar turco-romdn

al carui autor este C. Petrescu institutorele §coalei ro-
mane din Silistra".139
t Proba prezentei Romanilor trebue sâ fie cautatä de
asemenea In bogatul material al cantecelor populare, ra-
portandu-se la aceasta Dobroge, pe and nimic nu-i co-
respunde In balada bulgäreascd.Este vorba aici de 'la-
tinii» bogati, adicit de Raguzani, locuind in ora§e, de c Stirbi
delicati din Tulcea», de Turci din Baba (Babadag) despre
Caimacami cari se opresc pe maluri, de hotii cari vin din
Braila, de pästori saegii", de lomitori romani din Chilia,
de Donmul Constantin din Mein' (asemânittor vechilor
stäpani de castele aproape de Vicina veacului al XI) §i
chiar de Voevozi, ca lancu (o oarecare amintire a bdtrd-
nului Ivanco ?) cdrora li se cere ca sä treaca la inahome-
danism §i cari rewsc sit In§ele pe Sultan, pe tImpära-
Iulb Insu0 sä-1 romanizeze" vdrAndu-i purcei blestemati
de Islam, In sacul care avuse pretul convertirii lor. , Aia-
nii de Chiustengea" se Invecineaza cu cboierii din Dobro-
gea ) .132) -
Din punctul de vedere al graiului, gei din nordul Do-
brogei vorbesc mai mult moldovene§te, pe and cei de
la Babadag In jos dialectul muntean.133)
Asupra particularitgii culturii populare romdne§tt §i
a elementelor ei distinctive §i caracteristice fatä. de ele-
mentele sträine conlocuitoare, n'am putea spune mare
lucru, de oarece cercetari metodice §i §tiintifice in aceasta
privintä nu s'au fäcut Inca. Institutiunile Indreptatite §i
chemate pentru tin asemenea scop ar trebui sä intre-
prindit eau a sprijineasca asemenea cercetari, care ar fi
de dorit ea sit nu mai intärzie.
*
**
Ca Ineheiere a acestor modeste incereari, ce au avut
131) N. Cartojan, Un document privitor la istoria culturii romd-
neeti in Dobrogea inainte de anexarein Arhiva Dobrogei (1919) pg. 72-76.
132) N. lorga, Droits nationaux, pg. 73-74.
133) G. Weigand in Iahresbericht des rum. Sprache, IX, pg. 145.
Asupra acestei chestiuni am strâns un numeros material linguistic,
cars supus unui studiu filologic, va fi publicat ulterior.
www.dacoromanica.ro
 291

de scop sd. lamuriascd, cat s'a putut, trecutul neamului

nostru in Dobrogea, n'am putea aduce o ilustrare mai
frumoas ii. a tot ceeace reprezintä si a läcut acest popor
pentru viata acestei provincii, decdt paginile d-lui Iorga,
scrise in vremuri de grea cumpand si de amard restriste
pentru Statul i natiunea noasträ : Mult mai numerosi
asta'zi, Rumanii au pentru ei Inteo destul de mare md.-
:.:urd, caracterul autohton, care a fost aratat in aceste pa-
gini i amintirile neintrerupte ale trecutului care, daca a
cunoscut nävalirile altora, n'a fost atins in perzistenta In-
darätnicd, ce este una din caracterele distinctive ale rasei.
Daca a fost o dominatiune aici, ea nu et a decal conti-
nuarea Imperiului ale cdrui creatiuni etnice sunt Romanii
insusi ; Genovezii, stäpanii Chiliei i ai gurilor Dundrii, ve-
niau aici ca auxiliafi i clienti ai Paleologilor, i urmasul
lur a fost un print roman, cdruia Bizantul ti trecuse odati
cu titlul de despot si stdpanirea litoralului. El o pdräsi
Turcilor, pentru ca dupa cinci sute de ani, urmasul lui
s'o reia dela aceiaSi Turci. Aceasta este, In cateva cu-
vinte, (oatd istoria acestei provincii, (aril roman& a Im-
peniului, sub raportul politic si etnografic, tinut dundrean
mirand in raza expansiunei românesti.
5i in sfars't, dacd natura a creiat pdmantul sau, in-
teligenta i munca Romanilor sunt acelea care addugard
aici tot ceea ce se gdsia eri Inca, inainte de opera de
distrugere a Bulgarilor liberatori".134)
ALEXANDRU P. ARBORE
- Prufosor la Liceul GIL Lazar. din Sibiiu
1922, Maiu 12, &Mu.

134) N. Iorga, Droits nationaux, pg. 88-89.

www.dacoromanica.ro
 AZIPA A
Ai väzut la marginea de räsArit a satului, cum vii dinspre
pädurea Coltel, niste därämäturi, o cas3 pustie ? A fost acolo,
pe and eram eu Oar, un han la drumu- mare, vestitul han al
Verbinei. Ar fi i azi, cä nu-i nimeni sä nu s'a§eze unde-i vad ;
acolo nu pick curge ; dar toti se feresc de-a§a loc blestemat. Ai
v5zut lAngl drum patru cruci färA nume ? Sunt ale Verbinei si
celor trei feciori ai el.
Yerbina a fost femeie apria Era cunoscutA de nurlie si
dräcoas5, din Cheile BuzAului si Ora 'n Schela BrAilei.
IntAmplarea-pleaci din dragostea Verbinei cu un cäräus
tAnär, pe care-I prinsese din drum, cu cAldur5 iarna, cu umbri
vara, cu vorbä dulce legänati 'n vArful Umbel, cu bäuturi cu mi-
rodenii, cu bratele-i rotunde pe care oricine, ntrnai cAt le privia
rAmAnea cu ochil In gol, pArAndu-i se cä tot le vede, onduind
momitoare, §erpuind Incoläcitoare imprejurul gAtului.
- A§ vrea sä märfanc o azimä frAmAntatA de bratele astea I
ti zisese Verbinei cärägul, privind-o viteaz In ochi.
Ciräusul avea inimä pAtimasä ; atunci se oprise inti la han
si inima îl tAra spre apele ciragostei, Iar Verbina, cAt te-ai InvArti,
arse vatra si testul, cermi, frimAntä si coapse, toate ca pe scripti
si-i aduse azima gata, cald5, Infioritä §i aromindu-I cu mireasmä
de schinduf...
De-atunci, doi-trei ani tot asa, c5rAu§ul nostru poposia lung
la hanul Verbinei si pleca cu azima In traista lui cu merinde...
He 1 Era mai vestitA Varbina ca hanul ei §i-avusese §l de
ce si timp- sä fie cunoscutä I Fusese frumoas5 si era tot frumoa-
s5, desi ani multi si cAbA'ori si mai multi o desmierd.--iserä. Acutn
era cam trecutA-ayea bäeti mari-flacAi tri lege §i harnici,- por-
niti la treburi.
Era toamnä. Cat zäreai, se uscase campul subt brum5 §i
Trant rece.
www.dacoromanica.ro
 293

Fläcaii Verbinei, plecasera la deal, fn podgoriile Mereilor,

dupa vin. Cat n'a5teptaserä ei drumul acesta, plin de petreceri §i
Intamplari minunate I Prieteni, fete mandre, - fiecare popas cu
comoara lui I
Verbina-acasi, era tot cu ochii pe drum. tia ca o si-i
pice dragulul. Bobii invartili pe sita descantata II vesfiau pe drum
de zi, färä zabava, dar... grabnic la plecare I Si tottqi bobii min-
tiau pe jumatate, Invartiti de mana ei Infierbantata §i menili de
sufletul doritor sa-1 soarba. Carau§ul n'a venit o zi, n'a venit
douä. Verbina era foc. Toad lumea de afarä fi cazuse p3 suflet.
Calätorii par'd erau jurati. Carl poposiau la han, spu teau ca
I au lasat In vadul lencei, la plopi. far acolo era o hangiti ta-
nark alba §i Malta §i tremura de milfoasa, jaca par'd. Plopii
din fata hanului paea-i erau parinti, a§a tremu-a ca frunza de
plop sub väpaia privirilor. Si hangita asta o ura pe Verbina. Cr
facea el acolo, cu ce vorbe viclene §i clipiri din ochii vineti, cu
ce farmece fl tinea du§manca ?
Verbina fnebunise aqteptandu-'. E3, dupa care se pierdeau
Inca atatia, sä-i dud dorul lui ? Mai bine moarta I i gandul ei
vijelios o ducea sä se vada pe ea moartä §i pe el in bratele han-
gitei de'a plopi, care tremura §'-1 strangea, iar el se !Asa fericit
fmbrati§arilor.
- A, mi, mai bine si moarä el I
El l Si In Ord fi sunara cele dintai vor be ale lui ,a§ vrea
o azima frarnantata de bratele astea I" l§i privi bratele §i un fior
i le desmorti §i ele se intinseri sälbatece, ingrozitoare ca doi
balauri, fiecare cu cafe cinci limbi, gata sä incolkeasa sa su-
g ume, sa suga sâ7ge.
- Azimä din bratele astea scra§ni ea.
I

In ziva aceea carau§ul nu sosi.

II Wepta de trei zile.
A patra zi, pe la pi-Ariz, in lumina until soare upratee, care
mangâia cu raze de ceara nori albi,-caraupl i§i opri fncet, pre-
lung, caruta fnaintea hanului. Din fereastra Verbina II cantari
dintr'o privh e, far cand infra peste prag, It privi clätinand din
cap a batjocura. -
- Nu pot sä räman mai mult, am intarziat, treburile
spuse amorezul §optit.
- Nid cat fac o azima ?
www.dacoromanica.ro
 294

- A, atata pot, rase el Inviorat.

0 azima aria, rumed, mirezmatg, se strecurä in traista
cu merinde a drAuplui. El îi luä ziva bunä §i pled gräbit, bi-
ciuind caii neobicinuiti cu Ufl popas a§a de scurt.
In urmA, In pragul hanului, Verbina rämase ghiatä.
- - Netrebnicul ! Eu-de rftsul lui ? Cand va gusta din azhnä,
va simti veninul din sufletul meu ! Azima cea de pe urmä....
Adedrat, era atata venin In sufletul ei ! In sufletul oridrei
femei, and se desparte de ce-a fost... e cel putin atata venin ca
sA oträveasd lumea Intreaga
Verbina planse desadajduitä un ceas.... doug.... Manse ca
dui:4 un mort, privind In urma drAuplui, care s'afundase In
zarea toamnei spre apus, Infie pädurea galbera §i dmpul cu
märkini§ ruginit. Ea mana fnteacolo, pe vântul din suspine, lot
ce mai era dorintä in sufletul ei, agonia celui din urea strigat
al suffètului dupa farmecele iubirii...
Pulberea se topise de mult In apus. Nu mai Aria nimic,
totul pierise. Hangita se smulse din durerea ei. Din spre pädu-
rea galbeni aparuse un dlätor. CAnd sos;, aflA din vorba lui cA
bäietii erau cu butile de yin, cafe de un ceas.
- Bäetii mei ! §opti ea §i ochii i se umezirä lucitori sub
altfel de lac,imi. Sufletul ei obosit trecuse par'd intealtä fume.
Se främantase în noapte §i i se iviau zorile. 0 lume de bucurie
fi ie§ia In cart. In ce adânc de peser ii fusese sufletul Inläutuit
- Vin, vin bäetii mei ! Para nu i väzuse de ani. Par'd i
manase intr'o bAtälie fära näclejde.
- Adevärat, nu f-am dzut de mult ! Ce mai vedeam eu ?
Acum u§oarä ca o suveid aluned prin firele gosoodäriel,
gätind rnâncarea, a§ezand masa, direticand ca §i cum îi pica mu-
safiri cu mare bucurie In cask fete alese.
Insera. Soarele aluneca pe-o punte de nori ro§ii spre mun-
tii sangerki de raze.
Trei care, pächnind greoiu pe roate, se oprid la poartä.
Nici un glas nu s'auzi pe lAngA ele, doar mugetul prelung al
boilor §i clinchetul de acioaie a trei clopote.
- Meta melt i Verbina stranse In bratele-i rotunde, a§e-
zându-le lAnga masa plini de bunätAti, cele trei scaune, pe care
vedea, par'd ospâtandu-se, pe cei trei feciori.
S'auzise sgomot la poartä. dar nu se vedea nimic : poarta
www.dacoromanica.ro
 295

nu se deschidea, vr'unul din ei nu pi§ea pe lâng carele Incre-

rnenite.
Ii crezu oboiti i se topi de mila lor.
- Bieii baeti 1 AlergA4 deschise poarta.
Primul car se urni greoiu §i boii inaintari domoi, p5zind
urmele insemnate din vechiu. In car, cAzut pe spate ca tintuit de
un somn greu, Hiatul cel mai mare.
- 0, somnorosule f Ingânä Verbina cu duiqe.
Al doilea car pA§i iar5§1. Mijlociului i-atârnau picioarele pe
prctap, ca unui orn beat, 'jar capul i se bAlAbAnia pe fundul Mitei
ca pe o tavi.
- Ce poate fi asta ? se intren ea cu inima säritä.
Al treilea car, inaintând, purta pe mezin rAsturnat cu capul
in jos pe crucea carului, gata sä fie smuls de invârtitura rotii.
Un muget de fiatA ränitä e§i din pieptul Verbinei. Un ar-
gat alergA mut. Strânse ingrozit din carele sosite, trei corpuri ti-
nere §i moarte, pe care le a§ezA pe prispa lati a han'ului.
Verbina cAzu peste ele stins5.
Argatul vAzu cA nu mai poate scoate nici un cuvânt, 1§i fAcu
cruce §I alergA in sat sä dea de veste.
Lumea veni ca la o mimine §i vAzu pe cei trei morti §i pe
Verbina de-asupra lor, tânguindu-se in lntkneric. Din =girlie, din
tipetele, din blestemele, din bocetele, din desmierdärile ei,-lumea
intelese douä-trei vorbe : un cAräu§ irnpärtise o azimä datA de
ea, cu bäetii fiAmänziti pe cale.
- SA se vestiascA subprefectul, a strigat cineva.
TArziu Verbina se ridicA In mijlocul celor ce-o inconjura-
sera, neindrAznind sA-i rupä cursul durerii, chemi prin semne
câteva bätrâne §i le duse arätându-le lAzile ei. Iar de pe coarda
casei cobori o sticlutä din care sorbi cu sete. .

Nimeni n'o opri.

A treia zi, patru mormnite aVeptau *ate pektru Verbina §i
cei trei feciori ai ei, iar cArAu§ul cel tânär, adus de cAlAra§i, mAr-
turisi subprefectului §i lumei din fata mormintelor deschise, cum
prietenos §i cu voie bunä §i-a dat azirmi fAcutä de marnA-bAie-
tilor flämânzi de drum, fArA s'o guste : era satul ind dela hanul
cu plopi, din Vadul lencei t
STOICESCU D.

www.dacoromanica.ro
 PRIN GRADINA LUI ESCULAP

Florae stint leicute ca sei meingde omenirea" spune

Ruskin Iar Goethe spune : Florile stint- rnaretele icro-
gilt e de care se foloseste natura ca sä ne arate dra-
gostea ei"
Frumusetna culorilor, fr,Igezimea tesutulai for, par-
fumul pe care il risipesc in jur, irierea potirului, ne
farmeca i ne imbata sirnturile, ne imblanzesc inima
ne fac viata surazatoae. In adancul sufletului lor, fiiutele
inferioare omului tresar i ele de placere in fata Indor.
In viata pasarilor i insectelor rolul florllor este co-
varsitor.
Natura a dat florilor o nobila menire, pe care ele o
indeplinesc cu prisosinta atat in timpul vietii lor, cat si
durá moarte.
- Toata, ma dau tie ! spune floarea umila omului.
Cat trae.se, potoleste ti cu parfumul si gingasia mea du-
rerea sufletului tAu, iar dupa moartca mea, potoleste-ti
cu sucurile trupului meu durerea trupului tau urgisit.
- Fjj binecuvantat, red feriz:it al pamantului ! räs-
punde omul recunoscator.
Din timpurile cele mai vechi oamenii au recurs la
flori pentru lecuirea boalelor.
Zeul- Apollon, care era si marele vindeca.tor de boli,
turna in zilele insorite, in cupele smallate ale campiilor
esentele potolitoare de necazuri i dereri s' ddtatoare de
viata. In anumite zile din an, tinandu-se seal-n[1 si de po-
zitia soarelui pe cer, vracii, cari se indeletniceau cu ma-
www.dacoromanica.ro
 29!

nuirea leacurilor, culegeau de pe camp florile cunoscute

ca bune, le uscau si le pastrau, ca pe niste cumuli scumpe,
in camärile lor. Ei intariau puterea de Iecuire a farme-
celor prin puterea de lecuire a florilor, i una i alta
tot atât de misterioase pentru ei.
0 zeamd din flori fierte, insotita de un descântec,
era primitä. cu incredere de bolnav.
Increderea In puterea de lecuire a florilor a sträba-
tut toate timpurile päna in vremurile noastre cand, gra-
tie chimiei, s'a aflat ea aceasta putere se datoreste unor
substante ascunse in corpul floarei si care ingIntite sau
aplicate, vindeca prin proprietätile lor organele bolnave.
In planta se gaseste taninul, destinat sâ impiedice
actiunea de putrezire a umiditatei asupra plantei, se ga-
sesc corpi grasi i uleiuri, care o ferese de faceala, sub-
stante antiseptice, care prin puterea lor o alphâ de microbi
si de insecte.
Aceste substante, care au de scop conservarea plan-
tei, trebue O. fie puse in libertate, sä scape de Incatusa-
rea celulara, ca sä poatä folosi omului.
Ele se pot pune in lit ertate, fie tinând planta in apa
sau alt liquid, ca sa se macereze fie fierband-o in apa
clocotindâ (decoct), fie turnänd apa fiarta peste ea (infuzia).
Florile trebue sa se culeagä la timp, adica atunci
când criptele lor sunt pline de sucuri ; trebue sd se usuce
si sit se pästreze in asa fel, ca aceste sucuri sä ramänd
multä vreme neschimbate tu celulele floarei.
Pe länga substantele arätate mai sus, unele flori mai
contin principii oträvitoare, flori cum ar fi mdtraguna, lau-
rul, mäselarita, etc. Florile acestea se strang numai de
catre specialiti, cari stiu sa extraga oträvurile br. Otra-
vurile acestea se intrebuinteazd i ele ca leacuri, dar nu-
mai in anumite doze, foarte mici.
Alte flori contin sucuri tari i sunt vätämatoare and
se dau in doze mari i unde nu trebue. Ele sunt ca sa-
bale cu cloud täisuri si nu se pot mânui deal dupd sfa-
tul medicului, asa Ont.: märgäritarelul, arnica, spantul, di-
gitala. Sunt insd foarte multe, care fart nici o ceremonie
ei fara nici o grije pot sta la indemäna orLicui. Ele se
www.dacoromanica.ro
 98

gAsesc pe toate potecile §i ocupa un loc de frunte printre

leacuri.
Despre unele dintre acestea vom spune cateva cu-
vinte :
Floarea de tei Se recolteazA in luna lui Iunie §i Iulie.
Se culeg numai florile, farA frunzele acelea mici, care apArA
floarea (bractee) 0 care dau un gust amar ceaiului. Se
usucA. Se pAstreazA in sAculete la loc uscat. Floarea de
tei contine tanin, un ulei esential cu miros plAcut, sAruri
de potasiu §i de calciu §i un mucilagiu unsuros. Ceaiul de
floare de tei lini§te§te nervii, produce sudoare, potoleste
durerile. Cand voim sA preparAm ceaiul, luäm un pumn
de floare de tei, pe care II impArtim In douA jumAtAti.
Prima jumAtate o punem la 1/2 litru de apA qi o flerbem
1/2 orl. Acest decoct 11 vArsAm,peste a doua jumAtate pus&
in fundul ceainicului. Ca O. mArim puterea lini0.itoare a
bAuturii, mai putem pune douA lingurite de apA de flori
de portocale i putina zeamA de lamaie. Mamele pot pune
flori de tei in bAile copiilor mici, cand ace§tia au spasmuri.
Mugetelul. Crete prin locuri virane, necultivate, pe
langA drumuri, ograzi, grAdini. Florile au miros plAcut, a-
romatic. Ele se culeg in Iunie. Floarea de mu§etel con-
tine un ulei volatil §i chiar putinA strichnina. Se prepara
ca §i ceaiul de floare de tei. Ceaiul de mu§etel e foarte
bun pentru cei cari §i-au obosit §i §i-au dilatat stomacul
prin mancAri abundente.
El potoleste durerile stomacului §i intestinelor. Floa-
rea de muptel ca i floarea de tel exercitA asupra mu-
coasei gastrice o actiune favorabilA, care scurteazA qede-
rea alimentelor in stomac'. (Germain Sée).
La cei cari duc viata sedentarA §i manancA malt, tu-
nica muscularA a stomacului se intinde din cauza alimen-
telor ; iar stomacul se Intampla ca sA fermeze, inteo anu-
mitA parte a sa, ca un fel de pungit, unde alimentele in-
grAmAdindu-se i imbibandu-se de acizii glandelor gastrice,
iritA pilorul, adicA orifleiul care face legAtura stomacului
cu intestinul §i Il strange. Venind ceaiul cald de tei sau
de muqetel, principiile alcaline ale acestora neutralizeazA
www.dacoromanica.ro
 299

aciditatea alimentelor, excitä in acela timp §i tunica mus-

chiulard a stomacului, facand ca pilorul sd se deschida,
iar alimentele sä treacd mai departe.
Ceaiul de mu§etel produce sudori, tae fierbinteala.
Ccaiul acesta, bine strecurat §i cald, se poate turna in can-
titate mica in urechi, potolindu-le durerile.
Rozmarinul. Cre§te prin locuri batute de soare, pe
stânci, pe ziduri, prin paduri. Viirfurile inflorite §i frunzele
se recolteazd in Mai, florile In Iunie. Are miros pdtrun-
zator ea de camphor, gustul amar, aromatic. Ceaiul de
rozmarin e o doctorie bund pentru stomac, pe care il cu-
r* de toate mucozitätile, de§teaptd pofta de mâncare §i
inlesne§te digestia. Spirtul de rozmarin se intrebuinteazd
contra mdtretei. Egiptenii se serviau intre altele §i de su-
curile rozmarinului la Imbalsämarea mumiilor.
Levdntica. Cre§te prin fänete. Are miros aromatic,
pläcut. Varfurile florifere se recolteazi in Julie §i August,
se taie si se usucd. Leväntica intrd in prepararea apei de
Co Ionia. Se pune Intre haine pentru a le apara de molii.
Oleiul de leväntica inlesne§te mistuirea. Se dä contra
gretei, contra gazelor din stomac.
Nalba mare. Cre§te prin locuri umede pe malul räu-
rilor. Se cultivd prin grädini, prin seminte. Se intrebuin-
teaza rädäcina, frunzele §i florile. Se recolteadt in Iu lie
§i Auost. Se usucä. Contine un mucilagiu, care are pro-
prietate emolientd (de a innluia). Ceaiul se intrebuinteazd
contra tusei, ragu§elei. Nalba, pusd in bai, calmeazd spa-
tele iritat al copiilor mici ; iar in clistire, ca decoct, inles-
ne§te e§irea afarä.
.Florile de Soc. Socul cre§te prin zavoiuri, märäci-
ni§uri, pe Ring garduri. Floarea se recolteazd, in luna lui
Mai, se usucd, se pune in Aculete la loc ferit de urne-
zeald.
Socul contine tanin, malatul de potasiu *i de calciu,
un ulei volatil §i gulf. Ceaiul cu flori de soc se Intre-
www.dacoromanica.ro
 500

buinteaz a. in cazuri de raceall i lucreazd producand su-

doare. Ceaiul de fructe de soc este bun contra diareei.
Coaja i radacina sunt diuretice (pornesc urine).

Trandafind. Florile contin un ulei volatil. Ele se

recolteazd in luna lui Iunie. Din flori se prepard : ofe-
tul de trandafir, care se intrebuinteazd ca frictiuni in
bolile febrile, racorind corpul ; siropul de trandafir, care
impreunat cu sinamichie, da un bun purgativ ; apa de
trandafir, care vindeci inflamatiile usoare ale conjuncti-
velor ; esenfa de trandafir, unitä cu unturd, da, pomadd
rozatd.

Toporagii (viorelele). Cresc pe la marginea dambu-

rilor, prin stufisuri, livezi, pe land vii, fânete. Se recol-
teaza in Martie i Aprilie. Contin zahar, sdruri de pota-
siu, violina, substantä putin excitantä a sistemului ner-
vos simpattc. Se Intrebuinteaza raddcina, frunzele, florile.
Ceaiul de frunze vindecd tusea la copii. 0 lingua la 2
ceasuri. Se Intrebuinteazd In gargara. liadacina, ca praf,
tu cantitate de 2- 4 grame, produce varsäturi.
Hameiul. Cre§te prin lund, prin cranguri, pe la
marginea pädurilor, pe laud garduri. Se intrebuinteazd
rodul (coma care se recolteazä in luna August. Rodul
este amar. Contine lupulind. Se Intrebuinteazä la facerea
berei. Ceaiul de hamei, luat rece la masa, este o bdu-
turd tutaritoare, stimulentä. Se recomandd la copii fimfa-
tici. Se pune 5 grame la un litru de al:4, din care se ia
la orä o lingurä.
Florile pectorale, sau florile care potolesc tusea, aunt
cinci principale : macul rosu, nalba, podbalul, topora§ii,
lumandrica. Ele se pot amesteca cu : lemnul dulce, rd-
dacina de micsunea, anasonul stelat, formand la un loc
speciile ectorale. Ceaiul din aceste specii nu lucreazil
asupra plämanilor ca sA potoleascd tusea ; el lucreazd
linistind bulbul (maduva prelungita), unde se afla. centrul
www.dacoromanica.ro
 301

tusigen, centru care poate 6 iritat de diferite cauze cu

sediul in bronsii, esofag, faringe, plevra, etc.
Isma. Se cultiva prin gradini si se aduna in Iu fie
§i August. Varfurile inflorite eu frunze se usuca la umbrä
si se pastreaza in loc uscat. Contine mentol. Ceaiul de
izma stimuleaza stomacul, ajuta mistuirea, grabeste cir-
culatia sangelui. Se recomanda contra colicilor de intes-
tine, contra gretei i varsaturilor.
In treacat prin gradina lui Esculap, am cules un
buchet din cateva flori bune de leac, pe care le cunoaste
aproape toata lumea. Ele fac parte din florile modeste,
cu parfum discret i vestminte simple. Le vezi in ju-
rul casei, agitate pe ziduri, pe fang poteci i pe fang
ape, pare& ar urmari pretutindeni pa0i omului.
Dar inapoia rnodestiei §i lipsei for de pretentii cite
virtuti ascunse, cate calitati, care atrag stima i recu-
nostinta omului !
DR. GEORGE ULIERU

www.dacoromanica.ro 8
c.12*W2 W212

-
ORA5UL NATAL
- TH. STORM -

Pe leirmul sur, chiar längei mare,

Se'ntinde-orasu 'nsingurat;
Pe stresini cearapeisätoare,..
De-vn vuet monoton de mare
Orasul este 'nconjurat.
Nu-s flori, nu-s pomi sen lunga vara
Nu'nceint'al pdsärilor cant;
Doar gd.,ste aspru lip afard,
Pierzändu-se 'ntr'a toamnei sarä...
Pe farm s'apleacei iarba 'n veint.
Dar mil gandesc mereu la tine,
Oras incremenit pe tar&
A tinerelii vräji senine
La sânut täu dorm clipe line,
Oras incremenit pe tärm.
Trad. mlliAIL PRICOPIE

Ngz.

Juristul Th. Storm s'a n5seut la 14 Septennhrie 1817 in orasul

liuzurn §i a milt la 4 Iulie 1888 in Ilademarschen, hingd llanerau,
www.dacoromanica.ro
Matt 012222 MOM'

VALEA CARA-SU')
de
HERR v. VINCKE

In repetite rAnduri, tinutul dintre Dunäre §i M. NeagrA s'a

impus atentiei cercetatorului numai din simpla privire a unei hArti
§i s'au emis tot felul de hipoteze §i proiecte, bazate pe härti de-
fectuoase, aa cA o notitA explicativA asupra acestei regiuni cred
cA nu va fi färä de interes. Din ea vom vedea cA hipoteza unor
geografi, cari socot valea Cara-su ca o veche albie de Dunäre,
este tot atAt de nefundatä, cAt §i afirmarea posibilitätii unei ware
legaturi a Midi cu Dunärea printr'un canal navigabil.
In cursul sau, dela Vidin Oa la Rasova, Dunärea se apropie
de M. NeagrA, in acest din urmä punct, la o distantä de 55 km.2)
De acolo ea se Indreaptä spre N. §i, dupi ce face o cotiturA la
Galati, se varsä in M. NeagrA prin gura Sulinei, dupA un curs
de circa 323 km.3) Tinutul cuprins intre larga §i joasa lund Du-
1) Preocupârile pentru siparea unui canal navigabil intre Cerna-
voda si Constanta, clevenite de actualitate in toamna anului 1921, sunt
mult mai vechi decât ne inchipuim. Pentru cei ce se intereseazei de
aceastA chestiune, därn in traducere prezentul articol, extras din a Mo-
natsberichte fiber die Verhandlungen der Gesellschaft ffir Erdkunde 011, Berlina
1840 No. 10 pao.. 179-186.
2) In text': 7 mile geografice sau 11 ceasuri turcesti. 0 mili
geograficA=.-7422 m. ; un ceas turcesc ar II de 4723 m. 7 mile geogra-
lice ar da 51 km. 954 metri. Dela Rasova la Mare insä, pe linia cea
mai scurtä, adicA chiar pe paralelul Rasovei (44 °.15'), sunt 55 km. De
oarece masurile in acest articol sunt date in diferite sisterne ; mile
geografice, ceasuri turcesti, picioare, pasi, arini, oli, etc., si prin UF-
mare ne ingreuiazA intelegerea, am transformat toate acest6 mäsuri
in sistemul metric, dând in plus, in text, cifrele . exaqte, acolo uncle
autorul le greseste, insä mentionând in note cifrele sale. C. B.
3) In text 80 mile, sau 50 ceasuri turcesti, adica 222 km. in
cazul întâi i 236 in al doilea. De fapt Duniirea, dela Rasova la Su-
lina, pe bratul navigabil, are 323 km,
www.dacoromanica.ro
 tat
dread §i M. Neagr5, pe tot acest parcurs, e un podi§ calcaros 9
inalt de 39-65 m.5), usor vAlurit si aproape peste tot acoperit
cu pAmant vegetal roditor, InsA extrem de sArac In apä. Podisul
e brAzdat de vAi inguste si adanci, in care, cele mai adese ori,
nu gAse§ti nici o urea de apA curgAtoare §i din ale cAror coaste
adesea ies la ivealA grAmezi de stand.
La vre-o 7.8 km. din jos de Rasova 6), la satul Bog haschioi,
care pe hArti se numesIe Cernavoda, se deschide pe dreapta Du-
nArli, o vale micA i minunata care, urcandu-se domol spre Cons-
tanta, se apropie de Mare panA la o departare de vre-o 6 km.
de ora§.') Acolo, la originea vAii, la o inältime de 56 m. se OA
cota cea mai joasä pe cumpAna apelor dintre Dun Are si M. Nea-
grA §i anume pe o §ea foarte largA si netedA, care se lasA, domol
atat spre rAsArit, cat §i spre apus.
Dela aceastA §ea panA la DunAre, valea e sculptata in po-
di§ul vMurit, avand o pantA foarte dulce. Abia din apropiere de
Saia ), unde sunt ruinele Hasancei, la vre-o 6 km. 500
dela originea vAii 8), Incep sA aparA coaste mai inalte si o talpä
mai precisA §i mai largA a väii. De acolo panA la Allahcapu,
11 km. mal departe 9), valea coboarA simtitor, iar marginile ei
se fac §i mai inalte §i mai drepte ; dar nicaeri nu vezi o urtnä
de ap5, iar puturile ce se gAsesc printre ruinele unor sate, sunt
foarte adanci. Un asemenea put, la Hasancea, mAsoarA aproape
24 m.1°)
Din jos de Allahcapu nu mai simti panta vAii. Ea apare
ca o ample orizontalä. La Burlac 19 se afra urmele unui lac
vechiu ; de asemenea la Cealapgea 12), la 25 km. dela originea
vAil ").

4) Dupä. cuno*tiintele geologice de la 1840.

5) Cifre foarte relative.
6) In text: o milä : 7422 m.
7) In text : 3000 pai, sau o jumátate (le mila. Un pas ar 11
de 0 m. 81.
8) In text: 0 milá i jumätate, adicä 11 km. 133 m.
9) In text : o milá 7422 m.
10) In text : 72 picioare = 23 m. 38. Un picior = 0,32484.
11) Burlac venia pe partea dreaptd a vaii intre Allahcapu si
Chiostel, aproape de Valul lui Traian.
12) Cealargea venia pe stnga vaii, la 4 km. 400 m. spre E. (le
Megidia.
13) In text 4 11, mile = 33 km. 399.

www.dacoromanica.ro
 305

De aci phi la puntea dela Cara-su, talpa väii se lirgeste

tot mai mult i e acoperitä cu bälti, vara mai ales secate i aco-
perite cu stuf i papurä ; iar apa Dunärii, in timpul marilor inun-
datii, ajunge pänä la Cea/apgea, adici, dupi cum se spune, cind
nivelul iluviului se urea cu 5-6 m. peste nivelul sAu obisnuit.")
Dela puntea Carasu-vre-o 13 km. dela Allahcapu i vre-o
31 dela originea väii ")-Incepe o serie de lacuri mari, care se
Intind In directia E-W, pe o lungime de aproape 26 km. si anume
IAA la vre-o 5 km. departare de Dunire "), formand o pänzi
continua de api. Numai intre primul si al doilea lac, legitura
dintre ele e acoperitä cu trestii i uneori se usuci. Lacurile insi
acopere aproape in intregime talpa NTH i pe partea din spre sud
ele sunt märginite de coaste asa de drepte, in cit nu se poate
face un drum nelntrerupt de-alungul acestui tirm.
Din capitul de jos al lacurilor iese un rau cu multe coti-
turi. Lärgimea sa ") este de 6-16 m. i curge Inteo vale cotitä,
largi ") de 250-550 m. i märginitä de coaste Matte si ripoase,
phi la Dunire, sträbitând vre-o 5 km.
Lacurile se numesc Cara-su, iar riul de asemenea Cara-su,
adecä Apa-Neagra.
Dela seaua mai sus pomenitä, la originea viii, se coboari
spre räsärit, citre coasta Mirii, o poalä de vale fill urmä de riu
avand o lungime ") de vre-o 5 km. si se termini la Mare cu un
perete 20) inalt de 16 m. Aid este unicul loc unde, pe o buni
intindere a coastei, ripa Malta a Midi nu e facuti din stand,
ci din pimint.
O ridicare topografici facuti peste punctele cele mai Insem-
nate ale acestui profil, a dat urmitoarele rezultate :
La gura riului Cara-su, panta Dunärii, pe o lungime 21) de

14) In text : 7 -- 8 arsini, sau 17 - 19 picioare. Un argin tur-

(ase = 0 m. 75774.
15) In text : 2 mile dela Allah capu gi 5 mile dela originea väii,
adied : I) 14 km. 844 ; II) 37 km.110. Puntea dela Cara-su astazi Megkiia.
16) In text : pe o lungime de 2 mile = 14 km. 844 gi la 11, milä
depärtare de Dunäre = 3711 m.
17) In text : 8-20 pagi.
18) In text : 300-700 pagi.
19) In text : jurnätate de milä.
20) In text : 21 arini, sau 50 pieioare parisiene.
21) In text : 2400 pagi.
www.dacoromanica.ro
 306

1944 m. este de 0 m. 12,22) de unde rezult cä, pe o lungime de

297 km.,23) ar fi o diferentä de nivel peste fata märii de 14 m. 68.2k)
De oarece InsA, panta DunArii spre gurä este din ce in ce mai
slabä, nu e o gre§ealä mare dacä am socoti fata Dunärii, la gura
väii Cara-su, la 11 m. 36 25) peste nivelul märii.
Un nivelment al vAii Cara-su, dela Dunäre in sus, spre
lacuri-care nivelment insä n'a fost dus pAnä la aceste lacuri,-
ne indreptAte§te sä admitem cA fata lacurilor se aflä la aproxi-
mativ 3 m. 03 peste fata Dunärii 26), a§a dar la 14 m. 39 peste fata
Märii.27) Mai departe, se poate admite pentru tarmul deja podul
Cara-su o altitudine de 28) 15 m.-16 m., iar pentru fundul vAii la
Cealapgea 17 m. 42 peste fata märii 26), mai ales cä iii timpul ma-
' rilor inundatii, and apa cre§te cu 5 m.-6 m. peste nivelul obis-
nuit,m) apa Dunärii pätrunde panA acolo.
Inältimea §elei, la originea väii, in fine, este de ") 57 m.
Dupä o apreciere din ochi, altitudinea, la ruinele Ilasarzcea,32)
ar fi de 23 m., iar la Allahcapu 9 de 20 m.
In fine, dupä cum s'a mai spus, rapa Mrii, in dreptul val-
celii de care am pomenit, are 16 m. 34)
Dupä toate aceste cifre s'a fAcut un profil. De oarece iii-
velmentul acesta s'a fäcut cu mijloace irsuficiente i In timp prea

22) In text: 04584 arsr , sau 3 '1, toli francezi.

23) In text: 40 mile it 1 000 ar§ini.
24) In text: 19.3722 arsini, sau 46.07 picioare pariziene. Cifrele
de la nota 21-24 sunt gresite.
25) In text: 15 arsini, sau 35 picioare pariziene. Dupa harta
Stat. Maj. Rom. 11100.000 cota ijä1ii, la gura väii Cara-su, este de
7-9 rn.; Dupd profilul ridicat cu prilejul construirii podului dela
Gerna-voda, Dunärea la etiaj are 4 rn. 50; nivelul apelor maxime re-
värsate este de peste 10 m., ceeace explicä foarte bine de:!e, in tim-
pul acestor revärsäri, Dunärea intra pe valea Cara-su panä aproape
de Allah-capu, unde cota vAii este de 10 m.- C. Br.
26) In text : 4 arsini. De fapt sunt cam la nivelal Dunarii.
27) In text: 19 arsini, sau 45 picioare, cifrä foarte exageratti.
De fapt e la circa 5 metri de la nivelal Mara.
28) In text: 20-21 arsini. De fapt ceva peste 5 meta Idem la
Cealapgea.
29) In text : 23 arsini.
30) In text: 7-8 jum. arsini, sau 17-20 picioare.
31) In text: 69 arsini, sau 161 picioare pariziene, deci 52 m. 284
(gresit).
32) In text: 30 arsini. De fapt cota este 27 m.
-33) In text : 26 arsini. De fapt cota este 10 m.
34) In text: 21 ar§ini, sau 50 picioare pariziene.
www.dacoromanica.ro
 307

scurt, e posibil ca sä se fi strecurat o gresealä de cativa metri.

Insä, pentru chestiunea existentii unei vdi a fluviului prin aceasti
parte, sau a posibilitätii sapärii unui canal pe aceastá linie, cifrele
sunt destul de eloquente.
In ceea ce priveste säparea unui astfel de canal, e de ob-
servat mai intaiu, cd el nu poate fi alimentat decat din Dundre
si din lacurile Cara-su, de oarece pe podi§ nu se gäsesc deloc
izvoare sau ape de altd provenientä, care sä poatä fi folosite
pentru nest scop. D aceea saparea unui asemenea canal nu
poate fi realizabild decat in doua moduri :
1) Dad se utirzeazA lacurile Cara-su ca basin superior, din
care sa piece un canal spre Dunäre, avand clod, sau mdcar o
ecluzä §i un alt canal, care sä taie podisul din spre Mare §i care
de asemenea sä aibä mai multe ecluze, cad altfel apa din Cara-su
s'ar scurge imediat si in intregime de pe vale. Dar, abstractie fi-
cand de marile cheltueli cauzate de tdierea podisului Malt ") pang
la 57 m. si pe o distantä de 11 km. intr'o parte 1 §i de 33 km.
in cealaltä "), unde ar da de stanca de calcar mai peste tot, -
ne intraAm dacá cumva apa lacurilor Cara-su ar ajunge pentru
nevoile canalului i dacä insäsi lacurile sunt navigabile pentru co-
räbii mai mari. De asemenea e de cercetat dad un canal cu
eclu7e ar aduce mu4 folos navigatiei vaselor Dundrene.
2) Dad' se taie intregul podis la asa adancime, in cat Du-
närea sä se verse prin canal direct In Mare. Numai un asemenea
caw!, executat in stil mare, asa Meat §i vasele marine de tonaj
mai rnic sa 1 poatä trece, ar aduce in adevär rezultate insemnate,
In acest caz, fundul canalului ar trebui sdpat la cel putin 2 m. 60
sub nivelul cel mai sariut al Dundrii ") si la 3 m. 25 sub nivelul
Märii.") A dancimea tdeturii ar fi, asa dar, In punctul cel mai
inalt al podisu ui, de aproximativ iO) 60 ire, iar in punctul cel mai
Jos, pe malul Duniärif, de41) 6 m.
Aceste date, impreund cu considerata cA terenul este pro-
35) In text : 69 arsini, sau 161 pasi parizieni.
36) In text : 1 mild jum.
37) In text : 4 mile jum.
38) In text : 8 picioare. Un picior are 0 rn. 32484.
39) In text : 10 picioare.
40) In text : 72 arsini, sau 170 pibioare. deci 54 m. 557, dupd
nu nivelment neexact.
41) In text : 8 aqini, sau 19 picioare.
www.dacoromanica.ro
 308

babil, cu totul stAncos, sunt suficiente pentru specialiti, spre a

putea calcula cheltuelile aura canal cu asemenea dimensiani,
§i spre a-ii da pirerea asupra avantagiilor unei astfel de intre-
prindéri. Mari de aceasta mai e o problemA ce trebue hied in
consideratie, anume : ce influenld va avea canalul asupra navi-
galiei Dundrene din sus de valea Cara-su, and se va scurta .

cursul fluviului Ora la Mare CI] de patru ori mai mult de c3t
e azi ?
In ceea ce priveste portul de Mare, ce se va crea la gura
canalului, e de observat cA Marea, in locul amintit, nu oferA nici
o conditie favorabili, fiindcA fundul ei e putii zdânc si tArmul e
nisipos ; cA orice lucrare tehnicA e foarte grea i amenintat5 cii
Innisiparea i cA Constants, cu golful ei foarte Ingust i putin
adanc, 8§3 Ci abia pot intra in el trei corAbii de câte patru tone
incArcAturi,") se aflA spre nord, la abia vre-o câtiva chilometri.
Prin urmare, oricAt de avantajos ar fi pentru comertul tA-
rilor DuriArene un canal In stil mare, sau un brat de Dunäre
dus prin valea Cara-su, totusi, intreprinderea se aratA asa de
grea §i de costisitoare, incat realizarea ei cu drept cuvânt ne lasA
sceptIci. 43)
Trad. de C. BRÁTESCU

42) Aceasta la 1840. Azi, in 1922, se pot a(Mposti In portul Con-

stantei circa 25-30 vapoare, cele mai mari avilnd o capacitate chiar
de 20.000 tone (King Alexander s. ex.)
43) Dupit aceasta autorul (IA interesante date asupra valurilor
lni Trajan i supra monumentului dela Adam-Clissi.
Nota In numarul viitor al Analelor vom publica un interesant
§iluminos articol asupra posibílitátii saparii unui canal intre Cerna-
voda i Constanta, articol datorit d-lui inginer I. Stoenescu-Dunäre.

www.dacoromanica.ro
 o<e

FOLKLOR TÄTÄRESC DIN PERVELIA 6'4)

CULES DE

I. DUMITRESCU
hivätiitor

CUVANT INTRODUCTIV

La Mari, intalne§ti foarte multe cântece, proverbe, ghici-

tori §i jocuri turce§ti. Acestea au pätruns in urmätoarele impre-
jurki :
Trebue §tiut intk cä Tätarii tin la limba turceasca §i cautä
sä §tie s'o vorbeasd bine, fiinicä ei o considerä mai delicatä"
ca a lor. Astfel, terenul fiind favorabil, importarea se face u§or.
Multi Tätari,--din deosebite cauze,-se duc pe la Constan-
tinopol §i prin Turcia. Çand se intorc, a:Luc cu ei o multime de
cantece, proverbe, ghicitori §i jocuri turce§ti,- auzite pe acolo,-
§i top ceilalti se sträng In jurul lui, ca sä mai Invete noutäti. De
acum inainte, - din gurä in gurI, - räspandirea se face cu in-
lesnire.
Pove§tile ce urmeazä, le-am cules dela locuitorul Ramazan
Demir,-care are in totdeauna cu 0 dte un sac de noutäti ; dn-
tecele §i ghicitorile le-am prins de pe la mai multi flädi din sat,
iar jocurile dela copiii din §coall
Mull au comori intregi de frumuseti, - neculese Ind
§i poate cä. alii, dad vor cäuta, vor da peste lucruri mult mai
de seami deck am gäsit eu.

www.dacoromanica.ro
 310

FMTM DIN LEMN

Un hoge, un croitor i un lemnar au plecat odatä la targ.

Pe drum i-a apucat noaptea i ei au rämas inteo *lure ca sä
stea pánd a doua zi. Stand la sfat, s'au hotárit sä se odihneasca
pe rand i ate doi sä doarmä, iar unul sä bed de pazä, ca sä
nu-i prindä pe neasteptate hotii sau fiarele sälbatice. Ts si fácut.
S'au culcat hogea i croitorul, iar lemnarul a rämas de strajä.
Ne-avAnd ce face si ca sd-si mai alunge urâtul, lemnarul
tale un trunchiu mare de copac, fl clopli i fäcu din el un chip
de fatä ca de optsprence ani.
Dupä ce fsi fácu rándul de paza, "se culd, i în locul lui
ramase strájer croitorul. Ne-avAnd i acesta ce face, s'apuci si
jupui coaja cátorva tel si din aceastá coaje eroitorul fácu ehipu-
lui de fatä niste haine frumoase.
Dupä ce si ficu si el rándul, croitorul se culcd, l 'n locul
lui rämase sitter hogea. Acesta, and vdzu chipul de fatä fäcut
din lemn i imbracat In haine de coajd de tei, incepu sâ sp roage
cu credintä lui Dumnezeu ea sä dea suHet chipului de lemn si
sä-1 prefacä cu adevdrat Inteo fata. Dumnezeu ascultá ruga hogii,
insufleti chipul de lemn, dându-i viatä i prefäcándu-1 inteo
fatá foarte frumoasá.
Dimineata, cand se scularä cu totii f väzurä minunea aceea
de mándrete, incepurä sd se ia la ceartil, fiecare din ei voind s'o
aibi pe fan de soft ; n'du putut în ä sá se fnteleagä si au mers
la judecatä.
Judecätorul a hotärit ca fata sä fie a lemnarului si a zis
celorlalti doi :
--- Tie, hoge, nu ti dau fata, fiinda n'ai dreptul, cäci su-
fletul i I-a dat Dumnezeu si nu tu ; iar tie, croitorule, iarasi nu
ti-o dau, cáci n'ai fäcut mare lucru cu hainele din scoartä de tei.
Numai lemnarului i se cuvine darul acest, fiindcä l este acela
care s'a gándit si a fnceput intái lucrul, cioplipd chipul fetii de
lemn 1"

www.dacoromanica.ro
 311

INTELEPMJNEFI TARANULUI

Un Sultan, - Insotit de doi mari Pa§i vestiti,- urnbla piiri

tarä. Trecând pe un drum, Sultanul väzu un täran, care 1.§i arà
ogorul §i vorbi cu dânsul In felul acesta :
Impäratul : - Bunä ziva, rästurnitorule de prnânt 1"
Täranul: - .Bine ai venit, cel ce tii lumea 1"
Impäratul:- De ce te-ai invrednicit tu singur ?"
Teiranul: - Jumatate In pâmânt, jumätate In alte maini 1"
Impeiratul:- Cu cti de departe cum e§ti ?"
Tdranul: - Acurn de aproape
Imparalul: - Cu cei doisprezece cum stai ?"
Teiranul:- Am ramas numai cu doi !"
Impäratul:- Dacä-ti voiu trimite doträ gâ§te, ce ai sá
faci cu ele ?"
Tdranul: - Le jumol §i le iau penele, iar capetele ti le
trimet Inapoi, dacä n'or fi bune d nimic !"
Dupä a-easta Sultanul i insotitorii säi plecarä mai departe ;
dar, peste catva timp, cei doi Pa§i nu se puturä stäpâni §i unul
din ei intrebi pe Impärat ;
- Marite padi§ah, nu poti sä ne spui §i noträ ce ai vorbit
cu täranul, c5ci noi n'am Inteles nimic !"
-Dacä voiti sä §titi totul, duceti-vä indärät la Oran §i el
vä va spune !"
Cei dui Pa§i se intoars..rä la omul cu pricina §i-1 rugarä sä
le spunä intdesul vorbirii ce au avut-o cu Sultnul. pranul le
ceru insä ca fiecare sä i dea întâi câte o sutä de lire de aur §i
apoi ti va lámuri.
Pa§ii îi dädurrt bami ceruti §i táranul, dupä ce primi cele
dou5 sute de lire de aur, incepu
- Sultanul mi-a zis : Bunä ziva, rästurnitorule de pä-
mânt 1" fiirdc5 eu ar §i rästorn pämântul cu pugul. Atunci eu
i-am räspuns : Bine ai venit ccl ce tii lumea 1" fiindc5 el este
Impärat §i stäpAn pe vietile oamenilor.
Apoi m'a Intrebat Sultanul : De ce te-ai Invrednicit tu sin-
gur1" fiindca lu :ram numai eu. Atunci i-am räspuns cä jumá-
tate in pämânt, jumätate In alte mâini", de oarece am avut bäeti,
www.dacoromanica.ro
 312

dar Ira-au murit §i i-am ingropat In pätnânt ; am avut fete, dar

le-am märitat §i le-am dat pe mâini streine, rämânând astfel singur.
M'a mai intrebat impäratul : Cu cei de departe cum e§ti ?"
-adica ochii, cari väd departe. Eu i-am räspuns c acum de
aproape", fiindd am Imbätrânit §i vád numai de aproape.
Când m'a intrebat Imparatul cum stau cu cei doisprezece",
eu i-am räspuns cä am rämas numai cu doi", - fiindca odatä,
In tinerete, aveam doisprezece dinti, dar acum am rämas numai
cu doi.
La urmä Sultanul m'a intrebat ca ce am sä fac, dacA-mi
va trimite douä gil§te" §i eu i-am räspuns cd le voiu jumuli, le
voiu lua penele, iar capetele i le voiu trimite indärät, dacä nu
vor fi bum, de nimic". Inteadevär, Sultanul s'a tinut de cuvânt,
§i v'a trimis pe voi amândoi aici. Eu v'am jumulit, v'am luat
dou5 sute de lire de aur §i acum puteti merge indärät la Impärat I"

dOCUR1 DE COPII
I. «AINn»
Toate fetele se ascazä in cere, tinändu se do mâini
si btând in picioare. Apoi incep cu toatele s joacc,
cantând :
Ainza,
Ai remezan
Ai sevenj meropn,
Clzelcheu serd puruft-an,
An tantica
Se vereus cannel."
La sfarsitul cântecului, de-odatä, toate fotele se
aseazä repcde jos si cea care intdrzie, este pedepsitd
si trebue sd sard de vre-o cfiteva ori intr'un picior.
Cuvintele din dintecul acestui joc nu lc-lm pu-
tut traduce. Bänuiesc cä uncle din ele ar fi din
limba arabd a Coranului, sau niste intorsâturi de
limbä copiläresti, cum avem si la Romäni :
Ala-bala portocala"...
Ap papana, iata cui i-o Iasi ?"...

www.dacoromanica.ro
 313

II. CÁM CUIC ? (Cine deschide fdritd.na?)

Cantecul i jocul este tdtdresc i numai pentru
fete. Ele se aseazd pe doud rdnduri, fatä 'n fatd, ti--
ndndu-se de mdini. Intre cele cloud siruri de fete este
o distantd de vre o 3-4 metti. Apoi o fatd, dintr'un
sir si alta dintealtul zic cuvintele urmdtoare :
. Cam cuiù as ? 1. Cine -deschide fantana ?
2. Cuiù as. 2. Fântana-i desclzisei.
1. Arada su. 1. hare noi este o apa.
2. Atlap ches. 2. Trece o sarind.
i. Sasde bcisden cam ghe- 1. La voi, cine vei trebue de
rec? la noi ?
2. Uriè alli caz gherec. 2. Ne trebue o fata cu nu-
mele Uriè.
La sfarsitul acestor vorbe, fata care a zis ulti-
mele cuvinte se repede la sirul din fatd, ca sd des-
prindd mâinile i sä rupd sirul. Dacd reuseste ia
cu sine o fatä prizonierd, iar dad,- nu, rdmâne ea
prizonierd acolo.
Când una din cele cloud cete a pierdut pc toatc
fetele, jocul se, sfarseste, dar poate reincepe.

III. SOBAN. (Ciobanul)

Jocul este tätdresc si nurnai pentru fete. Ele se
prind de maini si se aseazd în forma unui semicerc,
stând în picioare. Cele cloud fete din cdpätul semi-
cercului spun cuvintele :
r. ,oban I 1. Ciobane !
9. Ne dar o? 2. Ce-i asta ?
1. Coiun caidd ? . Unde-s oile ?
2. Bar bac cardal 2. Du-te si le cauta in camp ?
1. Ne oflai? . Ce pasc ?
2. Leblemè. 2. Naut.
r. Ne asai? 1. Ce meinanca ?
2. Cara curma. 2. Curmale negre.
1. Ne suie ? 1. Ce beau?
2. Ac siut. 2. Lapte alb.
r. Bosagan ne den? r. Pragul de ce-1 lii?
www.dacoromanica.ro
 314

2. Bolactan. 2. De látáni.
1. Sâbárlcî ne den? . Meitura de ce-o lii?
2. Telden. 2. De sármei.
1. Casi ten? 1. Cdte fire.
2. Bin len. 2. 0 mie de fire.
. Bmnî magd I. 0 mie pentru mine.
Third saga, 0 mie pentru tine,
Chemanèmen Cu vioara,
Darèmen, Cu tamburina,
Chet de ches, Vin de treci,
Chet de che's ! Vin de treci.
Odatä eu spunerea celor din urmd cuvinte, o fatä
dinteun capdt sade pc loc, iar cealaltd din celdlalt
capät trece mereu cu tovaräsele ei pe sub mânile
celorlalte, pand când toate devin cu mâinile I.ncruci-
sate pe piept. Pe urmd, cele cloud fete din capete
trag de sir In directii opuse, pânä când se rupe de
pe la mijloc. Apoi jocul poate reincepe.

IV. ALAILEN, MALAILEN.

Jocul este turcese si numai pentru fete. Ele ti-
nându-se de mAini, se aseazd pe douä randuri fatd
in fatä, la depärtare de vre-o doi metri, stnd In pi-
cioare. Dupä aceasta incep sä cânte,-dansând unele
In fata altora-cuvintele acestea :
1. A lailen . Mdtusei
Malailen Cu meilaiu
Bir top sarailen ..i cu un pumn de palate,
Ne istersdn2 Ce vrei 2
2. Dizim alailen 2 . Cu .Wausa mea,
Ordi bir ghiuzel var Acolo este o frumoas'd
Oni isterdm. ,i pe aceea o vreau.
Aadaddr Numele ei
Daadddeir Gustul
Chianid deghendar. Numele ei Chianiè.
Arsdnlan - Cu cotul,
Pursetnlar Cu peria,
,Ainali cdrpulan Cu oglinda cu pervaq,
www.dacoromanica.ro
 315

'73in daul Cu o mie de lobe

Bin ,-jurnai Si o mie de flaule,
Bi¡ vardr alards. Noi mergem s'o lueim.
Apoi douä fete dintr'un sir se duc, dansand si
antând ultimcle cuvinte ale cAntecului, cätre ceata
din fatá si,-fäcând mainile brancardd,-iau cu ele o
latä. Jocul continuä astfel pAnd sfarsesc toate fetcle
dintr'un sir.

"Ngz

www.dacoromanica.ro
 316

1DI-V=PdSM
Y. Pitrvan: .m 12. chestiunea etimologiei Dundrii, : «In leghturd cu
«Dundrea», insirând in cartea IV. cap. 47 si urm., rdurile care curg
prin tare sciticd si, in amänunte, pe acelea care ingroase Dunärea, He-
rodot ne citeazd un Jpálcyris, un Araros, un Naparis i, pornind din
tare vecind a Agathyrsilor, pe Md/ris. Se poate ca i Araros sd fie, de
fapt, tot Araris,-aci manuscriptele lui Herodot au destule mici erori
de acelas gen. Dar chiar Araros nu face nici o supärare pentru ce ne
trebue aici.
Deed e acurn .sä reconstituim numele epihoric al Dundrii, e lim-
pede a la binecunoscutul si de toti acceptatul Douna suntem oarecum
datori sd legäin sufixul indigen -ris, obtinând pe firescul Dounaris, a-
láturea de Islaparis i celelalte.
Dad addogdm la numirile lui Herodot pe Sagaris al lui Ovidiu
(ex Ponto, IV, 10, 47) §i insusi numele Niprului, Danapris, cunoscut
incd din antichitate i ludm in consideratie i alte numiri scitice de
riuri ca : Agaros, Oaros i Thessyris (art. lui K. Kretschnter, Sarmatia,
la Pauly-Kroll-Witte, II A, 4 *i urm.), numele reconstituit al Dundrii,
Dounaris, devine oarecum indispensabil. (Revista istoricä, An. VII, p. 248).
St. Replies: Cea mai mare cantitate de ploaie o et.
La Cherrapungi, in muntii Himalaia, la 1250 m. de altitudine,
care era On& mai deunázi localitatea unde ploua mai mult in cursul unui
an, s'a strâns in ziva de 14 Iunie 1876, in curs de 24 ore, o cantitate
totald de apd de 1036 mm. Ei bine, in anul 1911 s'a constatat cd in
ziva de 14 Julie dela prAnz pánä la 15 Julie la prânz, adicä in 24 ore
s'a adunat o cantitate de apä de 1168 mm. pe un platou al muntelui
Baguio (tam la 1450 m. altitudine) din insula Luzon, fácand parte din
arhipelagul insulelor Filipine. Cantitatea de 1168 mm. de apri este dar
cea mai mare constatatá pänd acum pe fata pämântului, in curs de
24 ore.
Se stie pe de altä parte cá cea mai mare cantitate de apd, care
a cdzut inteun minut pe fata globului, este pänä acum de 10,25 mm.
ceea ee s'a intämplat la 7 Iulie 1889 la statiunea meteorologicä dela
Curtea de Arge§, unde in interval de 20 minnte s'a adunat 205 mm.
de apd. Se mai stie de asemeni cä la Caraomer in Dobrogea au clizut
320 mm. de ploaie in 4 ore, in ziva de 17 August 1900. (Vezi Hepites
Rupere de noH la Caraomer in Dobrogea, Analele Acad. Rom. Tom.
23, pag. 48).
(Din Bulet, Soc. Regale Rom. de geografie, Tom. XL, 1921, pag. 388).

MR-A..11/
--
In No. 1 An. III pag. 33 rândul 4 si 3 de jos in sus :
In loc de : Nu ineetase btu% noua emigratie kgdreasea.
Sä se citeascd : nu ineepuse inca, noua imigratie butgareaseet.

www.dacoromanica.ro
 diducem vine noastre mulfuatiri urmdtoarelor
:persoane, care au binevoit a sprijini baneste tipdrirea
revistei cAnalele Dobrogeb:
Comitetul scolar judetean, Constanta 2500 Lei
Primäria din Bazargic . . 58o »
Vasile Helgiu . . . 200 »
Dr. Pilescu . . . 6o »
D-1 Turbatu. . IC) »

Comitetul.

s
_

9u6licafiuni primite
George Georgescu: Lámuriri asupra chestiunii pro-
prieatii rurale din Dobrogea nouä, Bucu-
resti, 1922, Tiparul românesc.
I. G. Marinescu : Cele mai frmoase pagini din Peda-
gogie §i Psihologie. Bucuresti 1922. Editura
Librariei H. Steinberg a Fiu.

www.dacoromanica.ro
 '

44.7.

h "

' -

Abonamentul la Analele Dobrogei" este pe an:

,
;
,
La editia obi§nuitä . . . . 40 lei .

La editia pe velina
. . . 80 ", . .

Abonamentele se trimit d-lui C. Britescu, la Scoala,

normalá din Constanta, prin mandat postal.
Colectia intreagit a anului I si 11
La editia obisnuite : cede 60 lei
La edifia pe veline : dOte 100 lei. .
;
.049,,p ' M^z, Aiqxj-rf-5.41,:iitI`

"_;- ?
--STV
f
tet

COMUNICAT1 SCHIMBARILE DE ADRESE !

" . .:- y

-.4. r 4.'47
st C. t
Pretul unui volum 10 lei.
eZ:44L
h. r 4,,
;
. . . '
. ..! 1
r
' -":, 1
v

4..

www.dacoromanica.ro
lei .1 I WI II I I I II:171'
t
'