,"

MONVMENTVL
DELA

ADAMKLISSI
^41

TROPAEVM TRAIANI A

PVBLICAT IN COLLABORATIVNE CV ,

- oh

g
OTTO BENNDORF 51 GEORGE NIEMANN
S.

DE

GR. G. TOCILESCV

' CV 3 TABELE F;;I EIGER t fN TEXT

A
.4.
4;8

Y'

'VIENNA 1895 ,
,

, ALFRED HOELDER, EDITOR .

8,
LIBRARVL CESARO-CRAESC AL CV.KTI1 SI VNIVERsITATI1
o '

tfll

www.dacoromanica.ro 4? I
CI 6; I ?f "1`...4. , 1141426:-It t'
 MONVMENTVL
DELA

ADAMKLISSI
TROPAEVM TRAIANI

PVBLICAT IN COLLABORATIVNE CV

OTTO BENNDORF BSI GEORGE NIEMANN

DE

GR. G. TOCILESCV

CV 3 TABELE I 134 FIGVRI IN TEXT

VIENNA 1895
ALFRED HOELDER, EDITOR
LIBRARVL CESARO- CRAESC AL CVRTII SI VNIVERSITATIT

www.dacoromanica.ro
Imprimeria luI ADOLF HOLZHAIJSEN din Vienna,
TIPOORAFUL CESARO- CRAESC AL CURTII §t Inimatasakcif

www.dacoromanica.ro
 MAIESTATII SALE

CAROL I REGE AL ROMANIEI

HOMMAGIV DE CEL MAI ADINC RESPECT

SI ETERNA RECVNOSCINTA.

www.dacoromanica.ro
 ,Traian marele imperat Taste s'aditoriul 0 rasAditoriul nostru.
Romanii sint buciumii viii Dachiel, nOstre, §i not vastarele ion'

Dim. Cantemyr.

www.dacoromanica.ro
 Sub Regele Carol Iiu Romania §T-a redobendit posesiunea sa de odinidra Do-
brogea, §i cu &Ansa : monumentul sea architectonic cel mai vechiu, cel maT maret §i maT
impunetor. Nascerea acestd monument sta in strinsa legatura cu insusT leganul istorieT
nemuld romanesc. Uria§ul trofeu, ce Imparatul Traian a inaltat la Dunarea de jos, dupe ce
in doua crunte pi grele rasbdie a sfaramat pe vitejil Dad Si le-a supus tara, are pentru not
RomaniT o'ndoita. insemnatate : el serva de neperitdre marturie nu numaT pentru prefacerea
DacieT in provincie romand, dar Inca §i pentru minunatul proces inceput odata cu acesta
prefacere, din care a rdsarit cel d'antai vlastar al natiunel ndstre. TimpurT aspre, vijelidse
§i cu totul protivnice ors -cares desvoltarT all impedicat crescerea prielnica a acestuT nobil
vlastar ; ba at fost (Jule chiar cand el pare ca are sa [Aar& sub greutatea du§manelor incal-
carT. Asta4I insa, prin mana grijuliva. Si parintesca a Regelui Carol, sadul ales imprantat
de marele acela intemeTetorul nostru Traian, a fost rechemat la o noun viata ; tot prin
acesta mans el cresce meret i mereu infloresce, avend de sigur sa ajunga intr'un apropiat
viitor vigurosul stejar al vite latine din Orient. Acosta e credinta tare Si puternica a tutu-
lor acelora, carT in virtejul luptelor politice de t6ta diva, o clipa nu perd din ochi mersul
sigur al desvoltariT ndstre. De acela impreuna cu den§ii salut ca un semn bun, prevestitor de
mindre ursite, faptul semnificativ ca natiunea, prin primul eT Rege §T-a recapatat documentul
monumental al origineT sale istorice, actul eT de nascere; i simt o satisfacere deplina, publi-
cand acest pretios document, de a'l pute impodobi cu Augustul nume al SuveranuluT nostru.
Ceea-ce paginile de mai la vale presinta cititorulul, este rodul uneT muncT indelungate
i anevoT6se. Greutatile ce am avut de Infruntat at fost multe §i de tot felul, dar nu maT
pre sus de arddrea §i rabdarea mea. Cu atat maT adinca 'mT este recunoscinta pentru mij16-
cele multiple, ce Guvernul mT -a pus la dispositiune Inca de la inceput ; pentru interesul
vii Si fratesca imbrati§are, ce am intimpinat in sinul Academies ndstre pentru sfaturile §i
incuragTarea, ce am priimit de la distin§T invatatT cu ocasiunea comunicatiunilor mele asupra
monumentuluT Adamklissi facute in diferite locurT din strainatate : la Viena, Roma, Paris §i
Londra.' Multamirea mea cea maT intima priim6sca-o insa ceT dour amicT, carT m'all ajutat
acum in urma la indeplinirea greleT mele sarcinT §i mT-au daruit pretidsa for colaboratie la
intocmirea opereT de fata.
in fine, daca monumentul ese astacli la lumina., acesta o datoresc unel favors deose-
bite : Un amic al tariT ndstre, un barbat care Ta o villa parte la tote destinele eT §1 in multe
ocasiunI dovedesce cu fapta interesul ce porta progreselor arteT §i sciinteT, d. senator
Nicolae Dumb a din Viena, a luat asupra-§T editarea aceSteT cartT, care apare Si in
limba germana; a luat-o singur, precum singur a facut-o cu putinta. Fie ca atuncT, Cand
barbatul cel pretutindenT venerat va percurge intrega lucrare, sa pota gasi ca darul, ce
face cu acesta literature ndstre §i literature sciintifice in genere, nu este nevrednic de
ajutorul sea §i ca rasplatesce silintele din tote partile oferite.

Gr. G. T.

www.dacoromanica.ro
 ar
=

lirir
NIVIPW.Il
k.
\,-. \I .1.41
1
ip
er
tip
r,
x-`-,,,a.

tie
- Guiv.
\asD .w sulula..

-Int-itew
If
,7 M
B adag Spil0.111PIF.%
Wilt 1111114Xik ) PiIF
K `ir
A111444k rv;

II 1....,illt sti .1 %

Slk'.. Ziamarada, ARE A.

,.
N
.
rte,

_ ....,0 . .u.
a antsta7Zca
OM i

AGRA
1
It vk OP VM
\ M TRTIAIA IC N
Ghoytu. .

MI& MIL
Fig. i. Delta Dunaril.

www.dacoromanica.ro
 7-

-
j f. E'-
1:2& -v-", "
p."

I
- --oz.-, -
-- VA,

ik
..... , t .V
II. (Iv,` ,,,,..:
- ',lei"'
-s..
-.. _.-- -.c....k.:.
S ....-7.1.-;.,
-,..,:).....,
.A....:0:.
.04...,:o
...
n ..._,.0.....

c ,... ht .1.----,
4- ...ti I
r;.. Pte:Alliiy: ,,,,
4.....iitkil1/41*

--..c.i, -:/-'" ,,.7

,.
eM -. i 7 - ,.., ,,, -........--1
--- s, '''.5
,, ,4
A: ".
.1.A..? ut I,' ' 4P,' kor,
..1.:..111#0AtIM, '
'6.. ,......:.-
,.1Irr,17414.1riti,,,,v1), !
, ...... frt,' 1,1,. c
fe. -' '74 .., .0. cw#4, '"40"
N- /47, .,'../../TILI
;;.,,,,.,,)0..;,,,,;I:i:J''ir,.t,1,1.,t114.4,,,,,1.,;/t7e.4,7,/,47-(1,,11/f94,fgs:,1$1,,,mtpl;fri24r1,,,,,//f;,;,411.,-
'/(7470,,,* 27,../11 litiil ,i,likot?6,/ .41t.,,,/,,..ifr:.ito;
*0,4 '.,1'4Y,k.; ,,la , / / . ,,
, ' ,,,,,,,h4., ,,if ,a,,,t,truhm,..,## ...f;o' !q.,44:,..17..,-,7.11144;,,,,, ,,, Alb, ,,_ , ,

Fig. 2. Vederea monumentulut de catra miada-nOpte.

I. Situatiunea.
unarea, dupe ce a curs sese-deci de mile geografice departe spre resarit
intre Alpil transylvanici §i Balkan, cand vine cu totul in apropiere de
Marea-Neagra, se vede nevoita din causa teramuluT inaltat ce'T sta in
cale, ca sa. faa un cot spre mTada-napte in chipul unul unghit drept.
Verful unghiuluT it determine, localitatea Rassova. De aci maretul fluvia
duce valurile sale latindu-se mereu Si formand marl ostrdve, lacurl §i
baltT pene la GallatT, unde atinge marginea resaritend a basinulul romanesc. Apol I§T rela
cursul sea de maT inainte, §i intocmaT ca o funie grasa de corabie la capataia despletita, el
se desface in numer6se brate, care '§T croTesc cu grew §i tot maT a lene calea spre Pontul-
Euxin printr'o regiune intretaiata de smircurl §i acoperita pe ton. a el intindere de 1 o mile
numai cu tufi§uri §i trestie. (Fig. 0'
Vastul podi§ dintre Dunarea de jos Si Marea-Neagra, Dobrogea de asta-c1T, este despartit
printr'o vale, ce plea. dela Cernavoda spre Constanta, in doue partT apr6pe egale: una maT
accidentata, cea despre miada-nopte, in care se formeza pe langa. Macin o grupa isolate. de
1E. Suess, Ueber den Lauf der Donau, Oesterreichische Revue 1863, vol. 4, p. 262 ci urm. K. F. Peters,
Ueber die geographische Gliederung der unteren Donau, Sitzungsberichte der kaiserl. Akademie der Wissen-
schaften, math.-naturw. Classe, LII, p. 6 §i urm.
1

www.dacoromanica.ro
 2

munti in miniature; alta la miacja-qi, o campie intinsa, un sir de podisuri undulate, despar-
site prin vai Inguste si putin adinci.
Acea vale larga,' o taietura late umpluta de baltile Karasului si care pene mai de-und-
oi se Linea drept un vechit brat al Dunarei, este legatura cea mai scurta a fluviului cu marea.
De vre-o 25 ani si mai bine, circuld printr'ensa un drum de fer, carele, in Oita cand maretul
pod,2 ce se construesce acum peste Dundre dela Fetesti la Cernavoda, va fi terminat, se va
lega cu reteata de comunicatiune a continentului. in vechime, d'alungul marginei despre
miaqa-cji a vaii, se inaltat vestitele valuri, care porta in gura poporului numele lui Traian.
Sint trei linii marl de fortificatiune, ce se pot urmari pe teren Inca si asta-di pe o Intindere
de 60-70 kilometri: un val mic de pament, un altul mai mare tot de pament cu un sir des
de lagare sat cetati de pament, in fine un al treilea val de zid construit din piatra cubica si
Intarit din distanta in distanta cu castre permanente tot de piatra.3 Aceste trei valuri, ridi-
cate pe rend la diferite epoce, anume cel mic de pament mai anteit, apoi cel mare de pament
si mai in urma cel de piatra, si intrecendu-se unul pe altul prin a for Carle, aparau, pe vremea
imperatilor romani, fruntaria nordicd a imperiului la unul din punctele lui cele mai amerin-
tate. Avend valea despre miacja-n6pte inaintea for ca un an de cetatuie, valurile opuneat o
ultima impotrivire, intaritd dupe tate regulele artei, semintiilor barbare care, navalind prin
sesul despre resarit de Carpati, ar fi putut birui piedicele naturale ale basinului dundrean.
in vedita legatura cu aceste constructiuni militare sta spre miacla.-di de ele monumentul
triumfal roman, ce'l publicam cu numele set modern: Monumentul dela Adamklissi. Este
cladirea cea mai mare si mai impuuatore, ce anticitatea a lasat-o terii n6stre si una din cele
mai Insemnate din cite marturisesc domnia universals a Romei din cace de Alpi.
De multd vreme monumentul se afla despuiat de podOba care-1 imbraca odini6ra de
tate partile; dar chiar in starea lui de asta-di, informs si rudimentara, se ridica ca o movila
colosald, care in mijlocul sesului larg si intins pare si mai mare de cat este in realitate. El
ne produce o impresiune adinca, rapit6re, mai cu serna sera, cand venim de catre Dundre,
avend s6rele la spate, cerul albastru- Inchis in f4a. Esti Inca la o jumatate de ora de densul;
urci un deal si de o data el ti se arata la orizont ca o mass galbena-cenusie. Nu -T vedem
Inca temelia; nu stim la ce departare se afla de not si ce marime are; par' ca ar pluti in aer,
ca o vedenie, ca o fantazma misteri6sa. Nici un porn, nici-o case, nimic care sa.. ne dea un
punct de comparatie pentru a lui inaltime.
In aceste Intinse stepe, care prin grandiOsa for simplicitate to umplu de graza si tot-
deodatd de extaz, se inalta monumentul nostru, el insu-si mare si simplu, el insu-si excitand
admiratiunea n6stra, starnind in not un fior, at'at prin aspectul set, cat si prin reamintirile ce
desteptd anume in acest loc.

' Gesammelte Schriften and Denkwurdigkeiten des General-Feldmarschalls Grafen Helmuth von Moltke,
II, p. 315 §1 urm.
2 Ve4T comunicatiunile technice la Franz Toula, Eine geologische Reise in die Dobrudscha, Wien 1893,
p. 22 §i urm.
3 La valul cel mare de pament am constatat in intervale de to minute 26 castre mai marl §i 23 castele mani-
pulare; Tar la valul cel de piatra am gasit i am inesurat 26 castre permanente.

www.dacoromanica.ro
 3

In on -ce alt punct al lumeT, el ar fi fard efect; ba inca, din causa executdreT nedibace
a unora din elementele sale, ar parea pate chiar urit; dar aci el este la locul sell; aci se
inaltd el mandru catre cer, aci el predomnesce intrega natura; el este simbolul barbariel
invinse, acolo unde natura inse-sT sernand unui barbar necioplit.
Astfel impresiunea majestesd ce ne face monumentul este marita peste mesura de situa-
tiunea singuratica intr'o lard pustie si tristd, precum nu mai putin si de miseria conditiunilor
traTuluT de acolo.

v.. N.
.....:..:. -...,r,4

tii'V:
-,
far-
SPir pd v - )6(1

Fig. 3. Patu le de porumb.

Regiunea la sud de valurile lu! Traian, compusa din calcar jurasic cu straturl suprapuse
de argila, are un relief uniform de Soo -600 picTere d'asupra niveluluT mare!. inteo pe-
rindare monotona alternezd lung! delurT undulase cu vaT ca albia scobite, in fundul carora
une-ori se afla piatrd. Dacd te urci pe virful unuT asemenea del cu usor suis, vecIT cum se
intinde in culorT palide o campie lucie fara margin!, in zarea cdreia nu se arata nicT-o casd,
nicT -un porn, nicT -o stincd, ci numaT multime de pitici movile, tall.* ale trecutuluT, care par
ca niste mosor6Te de cirtite inteo livada. Nicairea 061111 nu zaresce un luciu sail o sclipi-
turd de apa; nicT-o verdetd nu destdinuesce serpuitul vr'unuT pirITTas binefacetor. Pdmentul
este acoperit numal de buruenT inalte si ma! ales de pelin; iarba, uscata si fara nicT-o flare,
care se cleating sub adierea ventului departe, mult departe pe pamentul cel secetos, pe cand
printr'ensa misue un soiti de ldcuste forte marT si multime nenumeratd de soreci de camp si
sopirle. In contrast cu acestd priveliste de monotonie maretd, cerul ti se pare maT albastru,
cerul care la resaritul si apusul sorelui infatisezd ochiulul coloritul cel mai minunat.
Dacd te urci pe o inaltime drumurile se afla mai tote pe culmea delurilor, fiind-ca
vdile sint intrerupte prin bd1Vi te gasesti asa de izolat, asa de parasit, singuratatea asa
de mult te inspaimintd ca nicaTerT in alta parte de lume. Cre4T cg te afli in plina pustietate,
in mijlocul stepelor, si te simti ca poetul Ovidit acum doue mil de ant la marginile lumei:
«Lassus in extremis iaceo populisque locisque» (Trist. 1. III, ill).
Numal daca te uitT cu bagare de sema, observl ici si colo cate un ogor lucrat, Cate o
turmd ce pasce imprastiatd, carduri de corbi car! all pendit vre-o prada; remai in ulmire
1*

www.dacoromanica.ro
 4

cand veal un fir de telegraf, pe stilpul caruTa stall aciuiatT vulturiT cer ple§uvi Si puternici.
Iaca ce vine din departare in departare sa turbure singuratatea acesteT naturT, al careia
sore de plumb pare ca mare§ce monotonia mareta a pustiulur. Astfel ni se prezinta natura
asta-cji, §i tot a§a a trebuit sa fie totdeauna acolo, cad marele forte ale natureT all ramas
neschimbate. Numai norul de praf al uneT harabale, ce alerga in fuga mare, te vestesce ca
tralesc §i prin acele locuri 6menT. Dar trebule sa mergi cesurT intregi pene sa dal de un sat.
Lacuintele sint pitulate in vaT, unde apa se sc6te la mare adencime din pament Si unde
6menii pot fi la adapostul venturilor. Acestea sufla cu o violenta puternica in tot timpul
anuluT, §i ridica pe drumurile late Si croite in tote sensurile non uria§i de praf pentru chinul
tutulor fiintelor ce respira. In fundul acelor vaT apele de ploie neavend scurs6re, formeza
din cand in cand mla§tine pricinuit6re de frigurr. Singura vegetatiune a teriT cresce prielnic
numai pe vaT: un tufi§ pitic §i rar §i cringuri de maracini, din care sb6ra selbatecT §oimT §i
cotofene tot doue Cate doue; id §i colo se vede cate un porn roditor sat cate un teiu umbros.

,
l'4-K-.-', 1- - : :, '..! 1 - IZ__ 1., A 'L.,,,;,1_,. _le' "!..1 #
" I__ i J d _J. -...::.--r
_-_,=

--_1
_,_
-i,
1 .. _ _.1
i .

1- i---=.-
_ ...1
I
i
,i

if?6?,/a N t

Fig. 4. Ci9meatm de la Adamklissi.

Cu totul apr6pe de aceste locuri adeverat binefacet6re se grupeza apol sala§ele, care daca
numera vre-o cate-va slecirni de case, apoi tree deja printre localitatile insemnate. OmeniT
mai saracT traiesc in bordee sapate de jumatate in pament, avend coperi§ul oblu tot de pa-
ment §i co§uri de nuiele impletite. Cel mai cu dare de mana all casciare de lut cu stuh aco-
perite, cu intrarea spre sud Si in fata pridvor de lemn simplu, fara nicT -o pod6ba. Stoguri
inalte de grill, aril deschise, oborurT de nude pentru vite §i ni§te patule de forma particulars
pentru porumb (fig. 3), alcatuesc dependintele primitive ale curtilor mai marl, care, dupe
modul antic, sint imprejmuite cu val §i Sant. 0 casa noun de piatra cu un singur etaj, avend
doue sail de clasa pentru §c61a publics primara, face impresiunea unuT palat al localitater.
Nu exists biserica sail moschee. Locurile sfinte ale satelor, unde totT se duc in pelerinagiU
Si tot' le ingrijesc ca averea cea mai preti6sa, sint puturile sapate la mare adincime cu forte
mare cheltuiala. 0 idee despre adincimea for ne-o pot da fringhiile, cu care se scOte apa
Si care all lungimea funiilor de ancora; aceste fringhii se infa§6rs in jurul unuT virtej de
lemn cu totul primitiv Si asurclitor prin scirtiitul seri; el e pus in mi§care prin car sari boi, ce
se'nvirtesc intr'un cerc jur in prejur (manege). Alte masuri de edilitate din partea admini-
stratiunei sint necunoscute. Schelete de animale asvirlite pretutindeni Si stirvurT in putrejune
desavir§esc o impresiune, ce de sigur nu' tT -o p6te face mai placuta, calatorule, cand o harts
de canT ce semana a lupT te latra Si se reped furio§T asupra-ti.

www.dacoromanica.ro
 5

$7,1o,w!,Y,..0,744;%1.4.0

Fig. 5. tmprejurimile monumentului Adamklissi.

Dela Tristele lul Ovidiu si pene asta-cli se pare, ca nici-o imbunatatire n'a incercat
starea acesta de lucrurT, care porta pe densa pecetia unor nenorocirl seculare. Chiar faptul
cum este compusa populatiunea, amestecul acela pestrit de tot soTul de nemuri: tatarT,
turd, greci, tigani, bulgarT si romani ardeleni, pe carT istoria I-a venturat in aceste locurl
ca pe un gunoiu al pop6relor, ne da o icOna a mizeriel stationare in cursul schimbator al
sorteT. De cand inse Dobrogea face parte din tenerul regat al Romaniel, care se desvolta
cu noue forte pe t6te terenurile activitatei publice, un viitor mai plin de sperante zimbesce
si acestel provincil, unde deja in timpil din urma s'a adus multe imbunatatiri; dar va fi Inca
nevoTe de temeinice sfortarT pene sa se pan. desvolta intr'ensa Inceputurl prospere de
cultura.
Printre satele DobrogeT, Adamklissi, care e situat la 15 kilometri spre sud de Rassova,
se bucura de unicul avantagiu, ca poseda un isvor de apa curget6re: din el se scurge un
mititel piriias spre nord-vest in valea Url6iei; existenta luT a fost pare-se motivul aseclarei
aci a unuT oral in epoca romans (fig. 5). 0 porta a acestei mid cetati romane sta Inca .i
asta-cli in piciare, de si ruinata. Temeliile zidurilor el imprejmuit6re, ale turnurilor de
aparare si ale cladirilor mai marl' din interior, s'at pastrat asa de bine, ca se pot recunoste
in configuratiunea terenului.

www.dacoromanica.ro
 Sapaturile ce am facut aci din insarcinarea guvernului fura resplatite Intre altele cu in-
scriptiuni, care ne dedera la lumina numele ora§uluT vechiu «Tropaeum Traianiz. §i al celui
maT noti din epoca lui Constantin cel Mare «Tropeensium civitas Falnicul acesta nume l'a
primit de sigur Si l'a purtat ora5u1 nostru dupe monumentul triumfal al lui Traian, ce se in-
alta mandru la calf -va kilometri mai sus, pe o sprincena de del ple§uv, la nord-est de vechia
cetate. $i lucru curios, acest raport originar al numelui a trecut in alta limba §i cu Insem-
nare schimbata asupra satului de asta-ce Adamklissi, care a mo§tenit locul anticului ora§,
iar numele §i-1 datoresce numirei turceti a ruinelor monumentului triumfal.
Monumentul e situat dupe carta statului major roman la 15o de metri d'asupra nivelu-
lui mare, sub 44° 6' 20" latitudine nordica §i 25° 37' 30" longitudine resaritena (dupe meri-
dianul de Paris). El are forma unuT turn circular cladit masiv numai din piatra Si ciment,
cu un diametru de 27 metri Si inaltime de 18 metri. .A5a de mare fiind, poti privi de pe
densul, ca de pe un observator uria, in nemarginita zare, campiile lunge §i de tote partile
deschise; pe sute de kilometri el domina tot terenul jur imprejur, Si prin ridicarea lui im-
punetOre catre cer amintesce omnipresenta catedralei Santului Petru in tot §esul din jurul
Romeo. Un cutremur Ingrozitor trebuie sa fi rasturnat jos la pament curonamentul coperi§u-
lui, acel maret trofeu construit din gigantice stane de piatra, a§eclate una peste alta. Acosta
intimplare a pus Inceputul unei derimarT, pe care manile barbarilor au dus-o maT departe §i
all desavir§it-o. $i totu§T monumentul, prin maestria planului sea a§a de bine calculat in cele
mai mice amanunte, prin iscusinta technica cea mai mare cu care a fost lucrat, prin taria
constructiunei sale, cad tote pietrele cioplite, ca Si cele cu sculpture care compuneti ve§t-
mentul sou exterior, erati legate tepan pre din launtru cu scObe de fer, prin tote acestea,
4ic, monumentul parea facut pentru vecie. Numai dupe ce scabele all fost cu silnicie sfari-
mate Si scase din piatra in piatra., ve§tmintul acela artistic s'ati putut desface iarasT in buca-
tile sale de mai Inainte, lasand in goliciunea luI informa meeclul masiv, care din parte-T Ike
batea joc cu dispret de ore -ce atac. Timpul cand acesta a avut loc, nu se pate sci cu sigu-
ranta, 8i este maT mult o ipotesa, ca edificiul ar fi pastrat Inca pod6ba sa sculpturala pene
in epoca dominatiunei Osmanilor, de cand dateza denumirea sa turcesca Adamklissi, adica
biserica omuluT. Ore -cum ar fi insa, ruina in care el a caclut, l'a cotropit din tote partile,
ingropandu-1 aprope de jumatate; d'asupra luT pamentul adus de vent a crescut prin vege-
tatiune, iar in prejurul set s'a format o mica. padurice. in acesta stare de completa ruina
monumentul a servit din timpurT immemoriale drept cariera de piatra lacuitorilor din prejma,
la trebuintele for slilnice. Din fericire, ei n'aveu nevoie de un material a§a de costisitor pen-
tru construirea §ubredelor for colibe; se cerea din parte-le osteneli prea neobicinuite, spre
a face in bucati acele grele pietrOie Si a le transporta aTurea. Astfel, putine din pietrele cu
sculpture fura ulterior intrebuintate in scopurf profane, cum buniara metopa 36, care s'a
gaurit la mijloc spre a servi ca colac de put, sail cum sent bucatile din frisa* 5i pilastrii dela
ci§meata satului Adamklissi, prefacute in §ghiaburT pentru adaparea vitelor. Cu atat mai
mult ele all fost exploatate in scopuri pi6se, cad se scie farmecul tainic ce exercita pururea
asupra spirituluT omenesc ore -ce ruina antica. Pe c,lecimi de kilometri jur imprejur, in tote
cimitirele din partea loculuT, au fost duse bucatile de piatra, pentru-ca intocmaT a§a cum

www.dacoromanica.ro
 7

erau, fara nicT-o schimbare a former in care s'aa aflat, sa fie wcjate la capetiTul §i la picT6-
rele mormintelor ca cele maT minunate monumente funerariT, §i sa sfintesca ultimele lacwri
de repaos ale mortilor. Pe glecimi de kilometri jur Imprejur, cu mare greutate §i ostenela
multa, am fost nevoitT sa le cautam prin padurile de piatra ale parasitelor cimitire (fig. 6),
Si apoT tot cu mare greutate i staruinta, sa le desgropam Si sa le aducem iara§i la picidrele
cladireT, de unde fusesera luate in curs de vecuri. Dar in acesta jalnica sfaramare §i distru-
gere nemil6sa, ce com6ra de elocinta §i de invataminte nu afla fantasia exploratoruluT, cand
ochTul acestuTa ratacesce obosit in ar§ita sorelui peste intinsele campii de nemangaiata mono-
tonie? Ele povestesc despre ale vremilor trecute cu o tarie §i grandiositate, ce nu 1)6te
vre-o data sa le ajunga, necum sa le intreca, traditiunea scrisa. CacT nimica, intr'adever,
nu ne infati§ezd mai plastic i maT energic marimea istorica a Romanilor, de cat o uria§a
cladire, pe care eT, ca prin farmec §i par'ca s'ar fi jucat, a facut'o" sa rasara din pament nu-
maT in cati-va anT, pe cand nevoia§iT for urma§T, in curs de atatea vecuri, rod §i se hranesc
dintr'ensa ca dintr'o comora nesecata, Tar ea sta Inca. in piciare cu miecjul eT virtos, inegrit
§i macinat de multimea anilor, dispretuind elementele natureT Si mana piticeT omenirT; nimica
de asemenea nu face sa reiasa maT cu putere mersul nimicnitor al Sortei in istoria omenesca,
de cat acele nobile stane de piatra, care, minunT de arta in Cara barbara, erau odini6rd
menite sa vestesca de apururea omnipotenta RomeT, Tar asta-di, facute farimi §i impra§tiate,
(lac la pament, umile semne de amintire ale unor morminte fara de nume.

-,....-..-. -..
.. . ..

'' '
''..7 ''..;.'7. ,,. . . . . . . 1:
-
.. ..,.....=
.,,,
..,...... ...
..-..-,.
.-.--..... ..,..
_-..-

.1...= ..''
--.-,_-
7.----,- ,
-...

.,
...,....... -......-.,-..,.:::....
-

41,
.-, .
,
..=EIZ.,,,,a.
-.-.i. -...-3=.- -
-- .,.7, .. A g, 0, , ...:. _

------ --
_
------=-7-------' - -
---.--
.. -

----r: - ---
'-'''''''',..._:7----;:i"'-",

-S"
-_,;,3---.---. ..4.__.
:-. ----_
,_...,,...0,,-__.:*......,-.-:-

--,... ..,...,....e
-'
--'1-''.:

--
--ftc-
[,-:-.-., -:.3...t.:.,...-.....-----__ _,.....:17-
--'-,..?-a----
1
F.7=
r''''- :-''---=--

-.Sur

Fig. 6. Cimitirul de la Enige.

www.dacoromanica.ro
 Fig. 7. Vederea monumentulut decpre nord, Sn urma sapaturilor.

1I. Istoricul cercetarilor de pene acum.

A. Cercetarile pene in a. 1880.
ea d'anteia scire ce avem asupra monumentului se datoresce unei mis-
siunT de 4 ofiteri prusieni, pe carT Sultanul Mahmud II II ceruse dela
regele Friederich Wilhelm Ill, ca sa introduca reformele necesarii in or-
ganizatia military a Turciei.' Missiunea era compusa din capitanul de
genit Henrich de Miihlbach i din treT capitani de stat-maior:. Frie-
derich Leopold Fischer, Carol baron de Vincke-Olbendorf si
Generalul-Feldmaresal de mai tarclin Contele Helmuth de Moltke. Prima insarcinare, ce
ace§tTa primira. in Constantinopole, fu de a se duce in Bulgaria, ca sa examineze fortifica-
tiunile linieT Balcanilor Si Dunarei; in acesta calatorie, facuta in tomna anulul 1837, ei i§i in-
tinsera cercetarile Si asupra antichitatilor militare ale DobrogeT. Insotiti de mu§irul dela
Silistria, Sayd Pasa, el' venira dela Rusciuk la Rassova, unde furs gazduiti de mu§ir la o
proprietate a sa. De aci plecara calare in cjiaa de 23 Octombrie la Mahmudkioi trecend
prin Adamklissi, iar a dota-cji se dusera la baltile Carasului in valea Cernavoda-Constanta.

1 Informatiuni mai amenuntite ne daii: Reinhold Wagner, Moltke und Miihlbach, zusammen unter dem
Halbmonde 1837-1839, Berlin 1893, p. 44 §i urm.; von Leszczynski, Gesammelte Schriften und Denkwurdig-
keiten des General-Feldmarschalls Grafen Helmuth von Moltke, V, p. 140 $i urm.; Gustav Hirschfeld, Helmuth
von Moltke, Briefe Ober Zustande und Begebenheiten in der Tiirkei aus den Jahren 1835-1839, ed. 6, p. LXXII.

www.dacoromanica.ro
Moltke i Fischer luara apoi drumul in josul Dunarei prin Hirova la Tulcea §i de aci
prin Babadag la mare, la Constanta-Tomi ;' pe cand Vincke si Miihlb a ch remasera ca
sa ridice planul acelei vai in vederea proiectului mult discutat atunci de a se deschide
printr'ensa un canal, care sä puna Dunarea in legAturd. directa §i maT scurta cu marea.
Nivelmentul a ardtat inse greutatea, chiar imposibilitatea esecutdreT unui asemenea proTect,
precum Si netemeinicia hypotesei unor geografi, ca Dunarea s'ar fi varsat odiniara in mare
prin valea Cernavoda-Constanta. Cu aceia§i ocaziune numitii ofiteri facura Si descrierea
technica a valurilor lux Traian, ce tree d'alungul vaiT pe marginea sudicd a eT. Despre
aceste studii facute in comun exista doue relatiuni, a lux Vincke §i a lux Moltke. Vincke
publica2 la 1840 resultatele cercetarilor asupra vaii Carasu §i a valurilor lux Traian, ca ex-
plicatiune la planurile Si schitele topografice ce insoteU lucrarea sa. Cu acesta ocaziune el
observa: (Amintim Inca aci despre o ruina curidsa din acea regiune, care, pe cat not scim,
nicT-un calator n'a mentionat'o. Tree ore spre miacja-di de Rassova Si patru ore dela Mach-
mudkoi ... se inalta pre un tap§an deschis, incongiuratd de putin tufi§, o namila de zidarie
rotunjita acum in forma de cupola, avend vre-o 4o picidre inaltime Si too pa§T in circuit.
Ea consta astaciT Inca numai dintr'o forte compacta, f6rte solida masa de bucati mid de
piatrd mestecate cu var, fard vre-o piatrd taiata, lard vre-o urma de intrare, asa ca s'ar
putea crede, ca zidaria este cu totul masiva. S'a facut incercarT de a se patrunde in interi-
orul ei prin partea superiara, dar ele n'au isbutit; se afla numai o gaura sparta in adencime
de to picidre. Acolo s'a mai gasit Inca si cate-va pietre taiate. Este Invederat inse, ca
mai Inainte tOta masa aceea fusese imbracata cu pietre taiate, ca avusese probabil forma
octogona §i ca in cursul timpului manele barbarilor o despuiara de vetmentul ei exterior;
cad nu numai prin cimitirele din vecinatate, care indica sate turcesci disparute, se gasesc
o multime de pietre lucrate: coldne, architrave, capiteluri, etc., care, dupe spusa lacuitorilor,
sint luate de la acest monument, dar Inca la piciOrele lux se afla basoreliefuri sfaramate,

' D-1 de Mahlbach a fost cel d'anteid care a recunoscut, dupe done inscriptiuni descoperite si copiate de
densul, ca Tomi este Constanta de astadi; inscriptiunile au fost publicate maT Cardin de catre altiT (C. I. L. III, 765;
770), comp. Reinhold Wagner, Moltke und Mahlbach, p. 47, nota 1. Parerea d-lui A. Pappadopulos
Vretos, La Bulgarie ancienne et moderne, St. Petersbourg 1856, ca Tomi ar fi fost la Anadolkioi este gresitd, de
Ore-ce satul acesta nu se afla situat la mare, ci langi£ lacul de apd. duke SiidgOl, si nu are nici-o ruind antica; din
contra, tote inscriptiunile vechi grece si romane, monete, sculpturi, etc. s'ad gasit si continuo se descoperd in co-
prinsul orasului de all Constanta, care e semenat numai de ruinele edificiilor si de mormintele anticului Tomi.
D-nii Ch. Robert, Note sur des debris antiques recueillis en 1855 a Kustendje, Metz 1862, p. 4; Jules Michel,
Les travaux de defense des Romains dans la Dobroudcha, Memoires des antiquaires de France, XXV, p.219-220;
Ern. Desjardins, Lettre a M. Henzen sur quelques inscriptions inedites de Valachie et de Bulgarie, Annali
dell' instituto, x868, p. 271; G. Perrot, Memoires d'archeologie, d'epigraphie et d'histoire, Paris 1875, p. 182 si
M. C. So utzo, Coup d'ceil sur les monuments antiques de la Dobrudja, Revue archeologique 1881, XL1I, p. 287
si urm., s'ad pronuntat cu drept cuvent pentru identitatea ConstanteT cu Tomis. D-1 Th. Mom msen se declarase
mai anteid (C. I. L. III, p.144) pentru Anadolkioi, dar a renuntat in urmd. (p. 997), dupe ce a fost facut atent de catre
d. H. Kiepert. 0 parere de curend emisa (Chroniques d'Orient, Paris 1891, par Sal o m. Reinach), ca ar fi existat
doue orase Tomis, la distantil. de 14 kilom. unul de altul, si anume, orasul mai vechiu, colonia Miletulul, Ia Canara,
Tar orasul roman Ia Constanta de astadT, nu se rezdnid pe nici-o dovadd seriOsa.
2 von Vincke, Das Karassu-Thal zwischen der Donau unterhalb Rassowa und dem schwarzen Meere bei
Kdstendschi, in Monatsberichte iiber die Verhandlungen der Gesellschaft fur Erdkunde zu Berlin, I. Jahrgang,
Berlin 1840, p. 179-186.
2

www.dacoromanica.ro
 I0

care in mare parte sint stricate de vreme §i nu denota vre-un grad inalt de arts. Acest
monument a fost probabil un mausoleg, pate al unui imparat, pate chiar al constructoreluT
valurilor lul Traian. Despre vre-o inscriptiune nicairea nu este urmd. Cam vre-o jumatate
de cos la sudvest de acel monument al anticitatiT, intr'o vale unde mai multe rapT se intilnesc,
se afla ruinele unuT vechig ora§, din care se p6te Inca forte bine recun6sce jur imprejur
temeliile ziduluT cetateT. in partea sudostica maT sta. Inca in piciare o parte din zidurT cu
cite -va boltl, dar §i aci e numaT o masa bruta de zid, de la care tate pletrele taiete sint
luate.)) 0 schita deslu§e§te situatiunea ora§ului fats de monument Si ne da vederea interio-
rulul until turn, pe care inse Vincke l'a luat drept o 'Arta a cetateT.
Moltke scrie aprope acele§T lucrurT, de§i maT pe scurt, intr'o epistola din Varna cu
data de 2 Noembrie 1837, care figurezd in celebra sa opera asupra Turciei, aparutd in
anul 1841 :'
«De asemenea spre Dunare, dour ore §i jumatate de Rassova, gasirdm o ruins vrednica
de Insemnat; TurciT o numesc Adamklissi sag biserica luT Adam. Este o constructiune
solids de piatra, burdu§ita in chip de cupola.; inainte ea a fost imbracata cu reliefuri §i cu
col6ne, ale caror resturi zac acum impra§tiate pe o mare distanta. jur imprejur. Doue diferite
incercari s'ag facut de a patrunde in miedul acesteT tad claddrii ; dar amendoue au fost in
de§ert ; un fel de galerie s'a sapat penis sub temelil cu pretul a marl ostenell, fara a da peste
ceva. Ruina, in starea sa actuald, presinta pe din afara aspectul numai al uneT namile de
pietre nelucrate amestecate cu mortarig tot a§a de tare ca §i piatra; in mijlocul inse a acesteT
mase se afla un fel de mied compus din marl* pietraie regulat taiate. Probabil totul este
monumentul funerar al until' general roman.)) Isbitor in acesta relatiune este faptul, ca Moltke
cun6sce doue incercarT de a se patrunde in interior, dar cand vine sa le descrie, vorbesce
numaT de spartura verticals de d'asupra, pe care o designs in mod improprig cu numele de
galerie (stollen).
In t6mna anulul 1856 medicul §i naturalistul C. W. Wutzer (1789-1863), profesor de
chirurgie la Universitatea din Bonn, intreprindend o calatorie in Turcia, avu ocasiune sa
visiteze Si Adamklissi, venind despre sud. Fara sd cun6sca cele scrise de-Moltke sag de
Vincke, densul ne da o descriere amenuntita,2 nu inse tot a§a de precisa Si de esactd ca a
ofiterilor, asupra monumentulul nostru. El lua materialul de constructie drept marmurd; ba
i se paru chiar, ca descopera prin Imprejurimile edificiulul urme pr6spete de arderea mar-
mureT, pentru a se face var dinteensa. in partea de resarit el gasi risipite prin tufi§ 25-3o
eplacT de marmura» care «tate aveti un diametru gros de 3-4 degite» pe cand «in partea
apusena despre drum Si care probabil a trebuit sa parte inscriptiunea, nu se maT vedea
nimic din lespecjile de marmura. Wutzer, de§i observa ca ornamentul in forma de vita al
unei bucatT din frisa IT amintesce ceea-ce vecluse in Roma la constructiunile antice, totul
crede, ca edificiul ca monument funerar a stat in Ore§T-care legaturd cu expeditiunea Per§ilor
sub Darius. in consecinta el nu esita a recun6§ce in ornamentul linear geometric de pe
1 Helmuth von Moltke, Briefe uber Zustande und Begebenheiten in der Turkei aus den Jahren 1835-1839,
6. Aufl., eingeleitet und mit Anmerkungen versehen von Gustav Hirschfeld, Berlin 1893, p. 173 si urm.
2 C. W. Wutzer, Reise in den Orient Europas und einen Theil Westasiens, Elberfeld 186o, vol. I, p. 254-259.

www.dacoromanica.ro
numer6sele bucati din parapetele crenelurilor aflatdre prin prejur, nimic mai mult de cat
semne dintr'un alfabet vechia oriental Inca necunoscut. Cat pentru presupusa destinatie origi-
nara a edificiuluT, el nu avu greutate ca s'o puna in acord cu cele ce-T spusese un betran bul-
gar din Rassova, caruTa nu-T lipsea darul betiei: cum ca adica pane la Inceputul acestuT secol
pe platforma superiara a monumentulul era un izvor de apa, care se scurgea dintr'un vas
de marmura in forma unui sicriti. Este adeverat Ca Wutzer se grabesce sa adauge, ca
pomenitul vas de marmura a disparut si ca nicT urma de vre-o scurs6re de apa nu se maT
observa. Pe metopa nr. 37 el veclu un car de resboia cu chipurT infricosatare: un serpe ce se
inalta in sus, capetele a doue animale, cane, lup, hyena, cerber, etc. Mai deslusit vorbesce
despre o bucata din reliefurile cu arme, pe care se represinta un arc si o tolba cu sage ;T.
Din contra, descrierea ce face la doue metope este asa de confusa, in cat nu scim sigur
despre care anume este vorba: de cele ce sint in fiinta.", sau de altele, care pOte s'or fi pierdut
de atunci inc6ce. De aceea reproducem acea descriere, desi ipotesa a doaa nu este nici
de cum probabila : <<0 aka placa ne arata doue figuri omenescl in bas-relief, de vre-o treT
picT6re inaltime, din care una, ceva mai mare, pare a fi barbatesca; cealalta, putin maT mica,
femeiasca, precum acesta results in deosebT din conformatiunea pieptului la figura din urma.
Din nenorocire inse amendoue asa de mult s'ati stricat de dintele timpuluT, in cat aprope nu
se mai cunosc; totusT, la figura cea mai mica se p6te forte bine constata, ca densa porta
niste na' dragi largT, lungi pane la glezne si cu multe cute in curmezis si piellis. Este curios,
ca peste nadragi nu vine nici-o tunica. Trasurile obrazulul el' s'at stricat, totusT se pate
distinge pe cap urmele unui larg conciu. Figura maT mare porta o tunica lunga pane aprope
de genunchT. Genunchil si pulpele sint gale. Piciarele ambelor figuri, ca si inaltamintea
lor, nu se maT pot recun6sce. Capul figurer celeT maT marT fiind forte stricat, nu e cu putin ;a
de a se sci daca persona a avut sat nu barba; pe cap nu purta nimica sail daca purta, era
ceva mic de tot. La figura femeiasca se mai observa pe langa acesta o linie, de asemenea
f6rte stersa, ce merge d'acurmezisul si pare a fi impreunat partea drepta a gitului cu bdrbia.»
Probabil este vorba de metopa nr. 18.
oPe alta placa, ceva maT departe de cea precedents, continua Wutzer, ne apare o
figura-basrelief omenesca in positiune pieclisa, avend bratul stang ridicat in sus, Tar un picTor
Indoit la genunchT si pus peste celalalt. Acesta figura arata o fisionomie nobila, desemnul e
bun si bine conservat. Ea porta o barba de vre-o 4 degite de lunga, taiata jos drepta,
putendu-se observa pe partea anteriara a el' niste taTeturT, ce merg d'alungul in jos in mod
paralel; aceste taleturi par a indica ca barba era impletita cam asa cum obicinuTau s'o p6rte
vechiT PersanT. De altfel partea anteriara a barbiT a devenit prin actiunea timpului forte
neteda. Arme sail Imbracaminte resboTnica nu se pot aci recundsce.» P6te, ca se refers la
metopa nr. 23.
TotusT relatiunea luT Wutzer nu este lipsita de interes. El observa, ca TurciT numesc
cladirea osi kiimbet, adica o cupola» fiind-ca semana cupolel unui dom; descrie «o deschi-
cletura* mare de Io-- 1 2 piciare ce merge orizontal in zidire si a careTa gura se afla cateva
picT6re d'asupra terenului, (cum era acesta atunci). LacuitoriT de prin prejur asigurati, ca
acesta gaura a fost facuta de un pasa turcesc cu un tun primitiv. Probabil, ca s'a cautat
2*

www.dacoromanica.ro
 I2

comori in interiorul edificiului, dar din causa tariei celel marl a zidulul n'a mai indraznit sa
mergs cu incercarea mai departe. Gaura se pate vedea destul de bine in fig. 7. LuiWutzer
nu-T scapa din vedere nice urmele unel frise, Si anume a celel superiare, cad' dice: «o dunga
exits in afard Si care merge jur imprejurul edificiului la o inaltime cam a trela parte din
totala clddire, pare a insemna, ca pe acolo se desfa*urase alts -data o frisa.» De o valare
inse particulars este urmatarea comunicare a luT: «Cu multi anT mal'nainte, se 'lice, ca. ar
fi venit un pasd din Silistria, insotit de mai multi streini francs; ace*ti din urmd ar fi ales
maT multe piaci de marmurd. Dupe aceea ldcuitorii invecinati at fost silici sa care cu vitele
for acele grele pletrdle One la Dundre, unde at fost apol imbarcate.» Nu incape nicl -o in-
dotala, ca aci este vorba de mu*irul din Silistria, Sayd Pa*a, care insotise misiunea celor
4 ofiteri prusienT mentionatT mai sus. Amintirl despre acesta vizitd s'ail pastrat acolo pene
astdcli. Si et am audit dela un betran de 8o anT, Ciorbagi Constandin, din satul Enige, ca
Sayd Pa*a, venind impreund cu ni*te Englezl sat Francezi la Adamklissi ca gasit o piatra
in trel colturi scrisa marunt cu flori pe cote -ST trele fetele Si a luat'o cu den*ii.» El mi-a mai
spus, ca in anul 1874 fiind insarcinat de Ismail Pa*a din Tulcea, ca sa facd sapaturl lingo
monument, a desgropat o piatra, pe care se vedea doT soldati tinend in mana drepta cote
o sulitd forte ascutitd, Tar cu cea stangd cate o condica mare patrata, ce ajungea pene la
*old (de sigur este vorba de scut).,. eT avet cdmasd cerchezescd, adica. za, sabie mica la brit,
in partea dreptd. Piatra a fost dusd la Medgidie Si de acolo la Constanta pentru Constantino-
pol.» Cu aceste precise indicatiuni am trimis pre d. Dr. Moriz Dr eger in luna Aprilie 1893
la Constantinopole, unde in adever a *i aflat piatra in cestiune intr'una din gradinele Muzeului
imperial (Tchinli Kiosk). Este metopa nr. 28. Ea fusese acolo dusd in a. 1875 prin ingrijirea
luT Asmi Bey, pe atuncl comisar imperatesc al liniei ferate CernavodaConstanta.'
Cu putin inainte de calatoria luT Wutzer, in anul 1855, o misiune francesd sub con-
ducerea d -luT L. L. Ch. Lalanne, inginer *ef de poduri Si *osele., fu insarcinata sa faca
studil in regiunea dundrend. Resultatul acestei misiuni fu construirea unui drum intre Rassova
Si Constanta *i mai tarcjit, in 1862, a ail ferate CernavodaConstanta. Un membru al misi-
unei,2 d. Jules Michel, inginer, avu ocasiune sd studieze de aprope valurile lul Traian
publics asupra-le, in 1862, un memorit forte interesant,3 in care consacrd vre-o doue pagini
1 Datoresc acesta informatiune amabilitata Excellentiel sale Ham dy Bey, director al Muzeului imperial
otoman de antichitati din Constantinopole, care a binevoit a ne scrie urmatorele (28 Dec. 1893): aque la metope
qui appartient au monument triomphal de Trajan a Adam-Kilisse et qui se trouve dans notre jardin, avait etc
transportee, it y a environ dix-huit ans, par les soins d'Azmi Bey, alors Commissaire Imperial du chemin de fer
Kiustendje et Tsernawoda.x.
:Pour les deux autres metopes, dont vous faites mention dans votre lettre, je n'ai pu, malheureusement, ob-
tenir aucun renseignement qui puisse nous aider a les retrouver; mais it se trouve dans le sous-sol du Musee
Imperial le haut de corps d'un fragment de sculpture qui me semble devoir appartenir a ce meme monument; j'en
ferai faire, par consequent, une photographie que j'aurai le plaisir de vous envoyer aussitot qu'elle sera prete.,
Fotografia inse trimisa de eminentul director al Muzeului ne-a incredintat, ca aces fragment de sculpture nu
aparcine monumentuluI Adamklissi.
2 Misiunea se compunea din dd. Lalanne, Jules Michel, doi conductor) francezi de poduri §i §osele, un
medic sanitar, d. Allard (despre care vedi nota 2 din pagina urmatare) qi un topograf roman, d. Anino§anu.
3 Les travaux de defense des Romains dans la Dobroudcha, Memoires de la Societe imperiale des antiquaires
de France, XXV, 3' scrie, t. V, Paris 1862, p. 215 258.

www.dacoromanica.ro
 i3

monumentuluT nostru si orasuluT antic de lingd densul. Fara a cunasce cele sciise de Vincke,
Moltke si Wutzer, el vede ca si acestia in edificiul de la Adamklissi un monument funerar;
ba presupune chiar, ca deschicletura de d'asupra cladireT n'ar fi moderns; ci ar corespunde cu
camera mortuard, unde at' fost depuse remdsitele insemnatel persone ingropate acolo. Asupra
reliefurilor, el observa cd: «profilul persdnelor, poza lor, forma vestmintelor for amintesc
operile RomeT imperiale, dar desemnul este de o incorectiune care face sa se vacja o mana
barbara ... in cimitirele vecine am recunoscut cateva fragmente de cornice, de pietre sculp-
tate purtand pe ele ornamente puse unele peste altele, ca solcliT de peste.)' Era lucru firesc
ca sa i se para., ca edificiul a avut pe lingd acesta si o insemnetate militara. «Credem, ca in
alegerea positiuneT, in inaltimea data acestuT monument a fost o alts cugetare: aceea a
apardriT comune. Cumbetul este admirabil aseclat ca turn de observatiune. El se inalta
d'asupra podisului si sentinela,. veclend de departe, ca. sosesc bandele de barbarT, putea sa
dea alarms cetatiT, ce se gasea la un kilometru aprope in fundul vail si la seTcjecT sau opt-
clecT metri maT jos.
Catl-va anT maT tarclia, in 1864, meritosul geolog si geograf, reposatul Dr. Carol Fer-
dinand Peters, profesor la Universitatea din Graz, fiind insarcinat de Academia de Stiinte
din Viena, ca sa studieze Dobrogea din punctul de vedere geologic, visits si monumentul
nostru. in clasica sa opera. tincercari asupra GeografieT si GeologieT Dobrogeb3 el ne da
o scurta. descriere a acesteT ruine,' pe care o considers si densul ca un mausoleil, si inter-
caleza in text: o vedere generals a eT, asa cum se presenta atuncT, o sectiune transversals
= (Le profil des personnages, leur pose, la forme de leurs vetements rappellent les oeuvres de la Rome
imperiale, mais le dessin est d'une incorrection qui accuse une main barbare ... Dans les cimetieres voisins,
nous avons reconnu quelques debris de corniches, des pierres sculptees, portant des ornements imbriques comme
des ecailles de poissons.x.
2 Nous croyons qu'il y a eu dans le choix de la position, dans la hauteur donnee a ce monument une autre
pensee: celle de la defense commune. Le cumbett est admirablement place comme tour d'observation. Il s'eleve
au-dessus du plateau et la sentinelle, voyant de loin arriver les bandes de barbares, -pouvait donner l'alarme a la
cite qui se trouvait a un kilometre environ au fond de la vallee et a soixante ou quatre-vingts metres plus baso>
Dr. C. Allard, La Bulgarie Orientale, Paris 1864, reproduce pe sCurt cele spuse de d. Michel.
3 Grundlinien zur Geographie and Geologie der Dobrudscha, Denkschriften der' kaiserl. Akademie der
Wissenschaften; math.-naturw. Classe, XXVII, 1867, p. 83-207. Comp. Sitzungsberichte der kaiserl. Akademie
der Wissenschaften, LII, p. 6 II. Asupra valorii insemnate a acestei opere vecji Franz Toula, Eine geo-
logische Reise in the Dobrudscha, Wien 1893, p. 5 seq.
4 Iaca o parte din acesta. descriere (op. cit. p. 143-144): go rotonda de piatra din gros cladita, inalta ca de
35 piciore i avend 55 pone la 6o piciOre in diametru, sta inconjurata de un val de deramaturi si de tuffs indesat,
faro a se vedea unde-va in cuprinsul ei vre-o intrare. Linga crestetul boltiturei, care este pretutindeni acoperita
de vegetatiune, se afla o gaura sparta, cunoscuta deja d-lui de Vincke gi destul de larga, pentiu-ca un om sa
pota a se Lisa in jos pe densa. Pe cand me gasem la fata loculul eram in asa stare din causa unel cacjeturi, in cat
nici nu putem sa me gandesc ca sa me urc pe ziduri. Dar tovarasul meg Weikum se urea sus si intra in acea
scobitura, pe care mi-a representat'o in alaturata schitii. Peretele vertical al urloiului, care este aprope rotund,
dar invederat afara din centrul cladirei, el l'a gasit noted, bine tencuit; partea inse ce vine mai aprope de zidul
din Eta. (partea nordvesticil) a aflat'o nepotrivita, cu tencuiala cacluta, dar tot din zidarie tepana. La fund era cacjut
moloz 1i cate-va marl pietrOie din imbracamintea de odiniora. Batend cu ciocanul in peretii urloiului, nu s'a putut
constata nicaieri vre-un spatia gol ascuns 1i Weikum crede, ca interiorul urloiului este umplut mai bine de 0.9
parti din lie-care diametru, cu zid sail moloz. Cu atata pot oil completes informatiunile predecesorilor mel.x) Comp.
inch de acelas: tVorlaufiger Bericht uber eine geologische Untersuchung der Dobrudscha in Sitzungsberichte
der kaiserl. Akademie der Wissenschaften, L, p. 250-251.

www.dacoromanica.ro
 cu aproximatie a deschicleturei din partea superiara a edificiului si in fine metopa nr.i9, intr'o
schita us6ra, in care totusi baron de Sacken a recunoscut figura until' Dac. Despre aka
piatra el observes to figures barbatesca, imbracata cu o tunica in felul unel camesT ce-I ajunge
pene la genunchT, din nefericire fares cap si Intr'o postures cu totul intepenita) ; ne maT spune,
ca «a mai veclut resarind din pament si un trunchiu colosal de om, ce pare a sedea jos sail
pe vine; dar n'a putut sa se pronunte daca este un alto-relief sari o statues). Curios lucru, si
densul 'lice, ca pietrele care compuneu Imbracamintea din afara a monumentuluT sunt de
marmura, pe cand in realitate, e un calcar conchillier f6rte tare, scos din carierile vecine,
unde se vede Inca si astacli urmele exploatatiuneT antice.
Acestea sint indicatiunile maT mult sau maT putin exacte, ce ni le procura diferitiT ale-
tori car! all visitat monumentul nostru inainte de i 88o si all vorbit despre el numai in trecet.'
Pentru densii, ca si pentru lumea cea-lalta, acesta cladire remanea tcea mai enigmatica din
ruinele antice ale DobrogieTz.a

B. Ultimele exploratiuni.
Cu anexarea provincieT dobrogene la corona Romanier, in urma resboiulul ruso-turc
din 1877-1878, un camp cu totul not s'a deschis cerceta'rilor archeologice si istorice.
Atatea ruine si urme vedite de orase grecesti, de coloniT si municipii, de castre si castele,
intarituri de valuri, retele de drumurT si alte resturi din epoca romans, asteptau sa fie ex-
plorate; vechia topografie a provincieT sa fie restabilita, istoria asecjamintelor antice, sa fie
recompusa, monumentele in fine sculpturale si epigrafice, pentru care nimenl pene atunci
nu Ingrijise, ba pe cele mai multe vandalizmul turc si tatar le nimicise, trebuia sa fie adunate
de pe drumurT, de prin valuri, cimitire, de pretutindenl; si °data smulse dela peire, sa fie
sc6se la lumina. Acosta sarcina se impunea in special Romaniei prin insusi faptul, ca. era
cel d'anteiu stat cu aspiratiuni la o cultures mai inalta, care prin propria lul virtute si vitejie
redevenea, dupe scurgere de 13 vecurf, stapan peste partea nord-reseritena a MoesieT
inferiare. Si in Indeplinirea acesteT sarcinT guvernul roman s'a pus numai de cat pe lucru,
si nu s'a dat inapoi dela nicl -un sacrificiti. Inca. din anul 188o el a luat mesurT prin autori-
tatile administrative, ca sa se stringd pietrele cu inscriptiunT. Multamita maT cu soma zelului
.
si energiel d -lu! Remus Opreanu, prefectul de atunci al judetului Constanta, o buna
colectiune se formase deja la resedinta prefecture!; Tar din luna Martie 1881, de cand
guvernul mT-a incredintat directiunea Museulu! National de Anticitati, si pene astacli, un
minut n'am pregetat de a urmari descoperirea, depunerea in colectiunile statuluT si publi-
carea bogatelor materialurT istorice si archeologice, sc6se din ruinele si din sinul DobrogieT;

' Este curios ca Ami Bone (La Turquie d'Europe, 4 volume, Paris 1840, qi Recueil d'itineraires dans la
Turquie d'Europe, 2 vol., Vienne 1854), X. Hom mai r e de Hell, care a traversat Dobrogea in octobre 1846 qi a
descris voiagiul sea (Voyage en Turquie et en Perse, tome premier, Paris 1854), A. Viquesnel (Voyage dans la
Turquie d'Europe, Paris 1855, 1861, 1863), G. B oissi ere (Rapport sur une mission archeologique en Moldavie et en
Valachie, Archives des missions scientifiques, 2me serie, torn. IV, Paris 1867, p. 181 seq.), in fine F. Kanitz (Donau-
Bulgarien and der Balkan, 3 vol., II edit., Leipzig 1882), pentru a tacea alte opere mai neinsemnate nu
cunosc macar din nume monumentul de la Adamklissi.
2 K. F. Peters, 1. c.

www.dacoromanica.ro
mai bine de 500 inscriptiuni greceti Si latine au veclut lumina in revista vieneza Archeo-
logisch-Epigraphische Mittheilungen aus Oesterreich ;' alte atatea inscriptiuni, fragmente
sculpturale, reliefuri, statue, etc., a§tepta sa fie publicate. Valurile dela Rassova-Constanta
impreuna cu castrele §i castelele for at fost de apr6pe cercetate, descrise Si mesurate, ca §i
ruinele de pe termul maxii Negre, dela Mangalia pene la gurile Dunare; ca §i valurile,
cetatile §i drumurile antice pe tot lungul Dunarei pene la Ostrov, precum si cele din interiorul
provincieT. SapaturT s'a intreprins la Constanta, Mangalia, Igli ;a, Ceatal-Orman $i in alte
locuri.2 Dar acolo unde am pus mai mare staruintai §i unde resultatele sapaturilor at fost
mai pretiese Si nea§teptate, este de sigur la Adamklissi; ele at scos la iv61a un maret
monument al arteT romane din epoca imperatului Traian, un monument unic in felul luT §i
interesant din tote punctele de vedere: architectonic, artistic, istoric §i antictaric. Monu-
mentul §i ruinele oraplui de langa densul mi-aa reclamat 12 ani de muncd, de cercetari,
investigatiuni; Si asta4i, cand Si unul Si altul at incetat de a mai fi o enigma, cand unul
VT -acapatat locul sea de onere in istoria artei, celalalt analele Si numele set stravechit,
scase din deramaturile ce-1 acoperise cincisprecjece sute de anT, ami fie permis sa arat cat
mai in scurt, in ce mod am ajuns la resultatele ce at determinat epoca i caracterul monu-
mentului triumfal, caruia este inchinata opera de fata; cad cat pentru ora§ul Tropaeum
Traiani, el va forma, speram, obiectul unei deosebite publicatiuni.
Inca pene a nu me interce in tiara dela studiile din strainatate, d. Remus 0 pre a nu avu
meritul ca printr'o notitd sumard inserata in c;liarul local cFarul Constantieiv din t 2 Mai 188o,
sa atraga atentiunea publics asupra monumentului, pe care it considera, ca §i Wutzer,
drept o lucrare persana din epoca luT Darius. Tot in acel an se aduse prin ingrijirea d-sale
la conacul Prefecture din Constanta patru metope de langa monument. Acestea sint cele
patru baso-reliefuri, pe care stimatul met coleg §i amic d. Michail C. Sutzu le-a reprodus
pentru prima 6ra in chip esact prin fototipie impreuna cu cinci bucati architectonice, intr'un
important studit asupra anticitatilor Dobrogiei,3 aparut in «Revue archeologique din Paris
pe anul i88i.
Cum se pate u§or esplica, in lipsa unei amenuntite cercetari technice a intregeT con-
structiuni, savantul numismat a creclut, ca trebuie sä, conchicla din imperfectiunea sculpturilor,
precum §i din portul persenelor representate pe ele, ca monumentul ar fi anterior domina-
tiunei romane la Dunare. Anume d-sa it atribuia Thracilor Odrysi, cad, traind in contact cu
GreciT, ajunsesera la un ore-care grad de cultura.
Pentru prima 6ra in luna main 1882 am avut ocasiune ca sa visitez Adamklissi. tnainte
de a expune resultatele sapaturilor nestre, sa facem o scurtd descriere a drumulul de la
Medgidie pene acolo, §i sa aratam in putine cuvinte posiOunea monumentului cu imprejuri-
mile sale.
' a. 1877, p. 73; 1879, p. 40-46; x882, p. 1-52; 1884, p. 1-34; 1887, p. 19-70; 1890, p. 10-37; 1894,
p. 81-113; 1895, p. 224 -227.
2 Asupra acestor cercetari Academia romans, precum §i cjiaristica, au fost imparta§ite la timp; publicatiunea
asupra valurilor este deja sub press, *far pentru celelalte puncte explorate, cuget a da la lumina o opera specials.
Despre Iglita a se vedea a mea Revista pentru istor., arch., qi filolog. I, 97-132, 293-330; II, 248-282.
3 Coup d'ceil sur les monuments antiques de la Dobrudja, Revue archeologique, Paris 1881, XLII, p. 287 qi urm.

www.dacoromanica.ro
 16

Cel care is drumul de fer la Cernavoda sat la Constan ;a, trebuie sa descinda la statiunea
Medgidie, daca voiesce a se duce la Adamklissi. Trasurile ce pots avea la dispositiune sint
din cele mai primitive: o h arab a, facuta numai din lemn Si de tot descoperita. fntr'un
astfel de echipagiti aT sa faci un drum de 4-5 ore, care cu tote sdruncinarile, cu tot praful
sat plaia ce ar putea sa to supere, nu este lipsit de 6re-care placere. Medgidie, punctul
de unde iti incepT calatoria, este un ora§el care numera vre o 1750 familii, ceT mai multi
TatarT din Crimela, emigra ;T in Dobrogea in urma resboiului dela 1853. Guvernatorul de
atunci al provincieT, Sayd Pa§a, avu idea sa stranga la olalta aceste familii risipite §i funda
intr'o vale mla§tin6sa langa baltile Karasulul, in apropiere de ruinele vechiului tirg Kara -Su,
distrus de Ru§i in 1829, un not ora, pe care-1 numi Medgidie, in on6rea Sultanului
Abdul Medgid. Cu tot situatiunea lui nesanatdsa, ora§ul prospera forte iute; cate-va lunT
.

numai dela intemeierea luT, el numera deja mai bine de o mie de case, avend 15-20000
suflete. Astacji, de§i populatiunea sa a scaclut, din causa emigrareT Tatarilor, dar insemnatatea
luT comerciala §i industriala cre§ce din Ili in cji, fiind a§edat la respintia principalelor cal ale
DobrogeT *i langa o statiune ferata. Chiar §i fisionomia ora§ului a inceput sa se schimbe,
devenind din ce in ce mai romanesca. Langa frum6sa geamie, cea mai mare §i mai insem-
nata din tan. Dobrogea, se inalta o biserica, ce in curend are 85, fie deschisa drept-cre-
dincio§ilor. Trecem prin fata palatuluT administrativ Si pe langa biserica, i ieim din ora§,
urcand Incontinuti costa delului Ali Bei Ceair Bair. Ajun§i pe culmea delului, ni se desfaOra
o priveli§te, ce cata sa ne surprinda in stepele dobrogene, cad spre sud se ridica deluri
dupe deur% care de care mai inalte, intretaiate de vaT adenci; catre nord, o campie larga
se pTerde departe in orizont; Tar pe costa delului valul cel mare de pament it vecji cum trece
mindru, ca o brazda.' uria§a dela apus spre resarit. Ne scoborim apoT pe o pant& repede
intr'o vale ingusta Biringi Medgidie Dere, numita Si All Bei Ceair, din care ie§im urcand pas
la pas delul Congas Bair; sus pe del trecem pe langa doue movili inalte. La 200 metri mai
departe calcam valul cel mic de pament, Tar la 500 metri inainte spre inTada"-di ne apare,
intre miile de movile resfirate pe campii, una mai resarita: sint ruinele monumentuluT, care,
in albeta lor, sclipesc ca un punct stralucitor in orizont, dar pene la ele mai avem cale de
21 kilometri. Drumul merge de aci oblu spre vale, pene ce intram intr'o vilcea ingusta si
lunga numita Iuuruk Dere, pe ale carer caste intilnesci id si colo stand* marl. Dupe un mers
monoton de vr'o jumetate de ora ajungT la Saidia, o mica. circiuma cu vr'o 3-4 casciare
imprejur. Aci afli primul Si singurul put cu apa de beut, prima §i singura lacuinta omenesca
in tot drumul pene la Adamklissi. Putin mai departe, in dreptul Pe§terei, este un cimitir
turcesc parasit, un mizarlic sat mezarlik, cu multe §i marl pietre ; acolo descoperiram
primele buca4T provenind de sigur de la monument. Ele se recunosceat de departe prin
dimensiunile for considerabile Si prin frum6sa for cioplitura. Am numerat patru asemenea
blocurT; §i mai departe, in cimitirul dela Dr obely Tep e, Inca cjece, tote cu cavitatile for
la marginile superiare, destinate a face loc pieselor de lemn care asigurat contactul bolo-
vanilor de piatra la ridicarea cladirei. Acestea erati din pTetrele cubice, care imbracasera
odiniara mareta constructiune, Si care se gasesc imprastiate mai in tot judetul Constanta.
Dela Petera ne suim cu grew pe delul Ivrinez, unde monumentul se arata TarasT ochilor

www.dacoromanica.ro
no§tri §i mai deslu§it, inse numai pentru putin timp, cacT in valea Caramancea it pierdem
din vedere. in capul delului Can li lasam drumul Medgidie-Ostrov §i ne abatem la stino-a
pene ce dam in frum6sa vale Calfa sat Ci§m e-Cul a ; aci drumul ingust §erpuie§ce prin
dese tufi§uri si livecli cu frum6se florT de camp; ici, colo, stinci inalte §i prapastil adenci,
umbra §i rec6re placuta, pare ca to -a' gasi in munti. Dupe 4 kilometri acesta vale cote§ce
spre sud catre satul Enige, devenind din ce in ce mai lata; calea inse care duce direct la
monument urca printr'o rips adenca delul Giatri-Bair, dupe un kilometru delul Curu-Bair,
§i in fine Adamklissi-Bair, despartit de precedentul del printr'o vale romantics numitd.
Enigea Alceag.
Acum avem monumentul in fata; cate-va sute de pa§T Inca §i sintem la palele lui.
Impresiunea ce-ti produce este din cele mai impunet6re; numai acum itT dai soma de gran-
diositatea, taria §i inaltimea cladirei; Tar, dupe ce agatandu-te de col ;urile bolovanilor, §i
mai mult pe brand' ajungi sus pe cre§tetul el, remai catva timp nemi§cat intr'o mutd con-
templatie Inaintea maretuluT §i variatulul spectacol, ce se infati§eza ochilor. Tata colo spre
nord in zarea departata, delurile d'asupra satelor Arabagi §i Mulciova, pe care se zaresc,
ca ni§te mo§oraie, inaltele movili; mai aprope, in costa vaii dela Arabagi, albe stinci prin
tufi §uri inverclite; sub delul Giatri-Bair std, pitulat satul Mulciova; pe sprincena deluluT se
vede marginea uneT dese padurT; aprope de ruine incepe o valcea impadurita, care intra
pierclendu-se in valea Muldovei. Spre nord-est se zaresc ca o dunga albastrue Muffle din
sudul Endek Karakioiulu!. Drept spre resarit ni se arata la orizont un §es larg §i intins,
podi§ul CopadinuluT, din colo de care ne am atepta ca sa vedem marea, dar ea e ascunsa
sub terimul ridicat. Mai apr6pe de no' sint Muffle late de langa Cocargea, Tar sub costa
deluld Adamklissi, acolo unde se aft' doue morT de vent, zace ascuns satul Enige. Daca
ne'nt6rcem apoT privirile spre sud §i sud-vest, avem in departare frum6sele paduri de pe
fruntaria BulgarieT; langa monument cringurile incantatare dela Ghiolpunar, satul Adam-
klissi, din care se ved numai virfurile pomilor §i cate-va case; in st'anga, pe culmea delului,
cimitirul turcesc de langa sat cu o movila inalta in mijlocul luT §i acoperit peste tot de p!etre
si col6ne din ruinele antice invecinate ; pe un del §i mai mare °chilli se opresce cu placere
asupra satulu! Kerim-Cuiusu, asupra gradinelor §i liveclilor lui frum6se, asupra tirlelor luT
Imprejmuite cu garduri lung! de nuele; in valea Urluia este satul cu acela5 nume, Tar in
mijlocul unuT circ format de coline Impadurite, albesc zidurile deramate ale uneT vechi cetati
cu un an adenc jur imprejur, cu temeliile turnurilor bine deosebite, din care o bolta std.
Inca in picTOre imbracata de tote partile cu Tedera. in fine, indreptandu-ne privirile Tard§i
catre miacjd-napte, vedem in departare sclipind Balta Baciulu! §i dupe un colt de del, cand
timpul e senin, lucesc ca un ochit apele DunariT, confundandu-se cu cerul la spatele u§orilor
aburi ai diminete!.
Astfel monumentul fiind bine situat, era veclut din tote partile, insufla respect §i ad-
mira ;iune tuturor si era menit sa eterniseze printre vecuri gloria §i marirea ziditorulu! lui.
Dar cine era acest ziditor? in ce timp traise el? Ce fapte marl voise el sa nemuresca?
Ce erat aceste trainice ruine, care stand in piclOre de atit'amar de an!, ved cu aceia§i
indiferen ;a cum se scurg vecurile §i 6menii? cum vecurile §i omenii IT smulg una cate una
3

www.dacoromanica.ro
 18

din pod6bele sale? $i cu cat intrebarile se gramddeti in mintea mea, cu atat §i greuta4ile
cresceaU intru deslegarea acestor probleme. Me indoiam chiar, dacd vre-o data voiu putea
sd rup Si sa cuceresc tainele seculare ale monumentului, care ascundea sub grdme4ile pro-
prielor sale deramdturi, o carte inchisA, a card descifrare era grew de inceput.
Cad in adever: de unde sa atacT ruina? Nu avem nici-un indiciU ca sä. incep intr'un
punct mar mult de cat intr'altul; monumentul era aprope de jumatate ingropat in pament,
jur imprejurul se0 crescuse o pAdure desd de tufA Si maracinT; pietraie marl zaceu in drepta
§i in stinga, unele d'asupra altora; multe trebuTa sa fie ascunse in pdment, multe fusese
luate Si duse prin cimitire §i pe la fintani, Si tote acestea, era de presupus, ca imbracaserd
odiniord acea despuTatd clddire.
Prin urmare, programul lucrdrilor, ce avem de intreprins, se putea resuma in chipul
urmator:
I° SA curatam intregul edificiu de materialele Si sfardmaturile provenite din ddramare;
2° Sa sapdm la palele sale jur imprejur, spre a desgropa bucAtile ve§tmentului seu
exterior;
3° Sa cercetam tote cimitirele, fintanele Si satele din apropiere, ca §i cele departate,
spre a regasi pietrele provenite dela monument;
4° SA adundm la olaltd §i sa punem la pdstrare in Muzeul din Bucure§ti tote bucdtile
architectonice §i cu sculpturT ale clAdirei, spre a putea fi studiate mar cu inlesnire de cAtre
special4ti;
5° Sa facem cunoscut publiculuT din Cara Si din strainAtate resultatele cercetArilor
nastre, pe care in fine,
6° Sa le resumdm intr'o opera ilustratA.
Punctele I, 2 i 3 din acest program le-am indeplinit intr'un fir de cinci campanil intre
anil 1882 §i 189o; punctele 4 Si 5 au reclamat 12 anT (1882-1894); punctul final it realisez
astd-dl ca un coronament al intregei lucrdri, incepute in qiva de 20 Maiti 1882.
Asupra resultatelor primer campanii (2o Maiiiio Iunie 1892), la care a participat i
d. M. Sutzu, am citit in §ediina dela 5 Noembre 1882 a Academies romane o relaiune, care
nefiind publicata, o dam aci in f6rte scurt resumat:
Sapdturile au inceput la baza turnuluT, in doue puncte deosebite, unde s'ati aflat :
a) doue metope (nr. 3 §i 24); b) fragmentele a trey status colosale; c) trey bucdti decorate cu
trofee de arme pe ele ; d) cele doue mars bucati ale trofeului propriu-cis, un scut tot din
trofeU, cu cap de MeduzA pe fie-care fats; e) cinci pilastri, din care unul dela baza sexa-
gonald a trofeului; f) cate-va bucdti din parapetul crenelurilor Si g) numer6se alte pietre
nesculptate, dar bine cToplite.
SApaturi mar departe ar fi necesitat o muncd, ce intrecea cu mult mijI6cele de timp §i
de credit ce avem de o camdatA la indemand. Cat despre construc ;iunea insa-0", iaca ce
spunem in relaOunea nostra: «Ruina invederat romans se compune dintr'un simbure massiv
rectangular, facut din pietre cubice §i dintr'o cdma§A exteriord de beton in forma circulars.

www.dacoromanica.ro
 19

Pe acesta cdma§d se ved adencimi, unele verticale §i altele orizontale, ce erat probabil
destinate a servi de baza decoratiunei monumentului; dispositiunea for ne va putea ajuta
forte mult la determinarea esactd a naturei Si a forme constructiunei primitive. In partea
despre resdrit a turnului, sapaturile au dat de ni§te pietre cioplite 6ble mai lungs, care
se aflail in locul originar §i par a fi fost trepte de scara; in acesta parte se afla gramadite
multe pietre mari grew de ridicat. Exploratiunea ce am facut'o in galeria verticals, care
cob6ra inauntrul turnului, nu ne-a dat sema positiva de destinatiunea acestui culuar ; pro-
babil este, ca el a servit a scobori cineva ping la baza monumentului (cea-ce s'a dovedit
mai in urma, ca nu este esact); o scard inse, fie chiar de lemn, nu prea avea loc in acest
strimt pasagit.»
Tot atunci am facut Si recun4terea cetatiT romane din vale §i am visitat cimitirele tur-
ce§ti din prejur, unde aflaram f6rte multe bucati provenite dela monument. Dar descoperirea
de capetenie imi era reservata in liva de 2 I Main: rasturnasem tote pietrele din cimitirul
Iuzfanar, afara de una singura, pe care o trecusem cu vederea din causa ca se gasea
tocmai la margine, n' avea o forma regulata. Si era pe jumetate acoperita (lit, a)
de iarba ; cand sa me urc inse in trasura, o obsery de departe, o rastorn, §i RVA
care-mi fu bucuria ved'end pe densa ni§te litere marT, frumos §i bine sapate : IAN
nu am stat un minut la indoiala, ca avem inaintea mea un pretios fragment (lit. a)
din inscriptiunea dedicatorie a vechiului monument. Acosta nemerita descoperire a fixat in
mod hotaritor ideile nastre asupra naturei constructiunei §i ne-a facut sd incheiam astfel
men ;ionata relatiune :
cFragmentul cu inscriptie nu arata numele imparatuluT, care a inaltat zidirea, barbaria
inse a sculpturilor §i a statuelor pare a vorbi pentru secolul al IV'ea. Acosta colosala con-
structiune este un trofeu de victorie, un monument triumfal, ridicat de un imparat roman din
secolul al IV'ea, probabil de catre Valens, pentru a celebra victorii stralucite ci§tigate de den-
sul asupra pop6relor barbare, care navaleti merea din campiile Terii-Romane§ti pe teritoriul
roman din drepta Dunarii. Scenele salbatice representate pe baso-reliefuri §i teribilele ca-
pete de Medusa, care decorau monumentul, erau destinate a inspaimanta bandele barbare,
care s'ar fi apropiat de densul Si a le insufla o gr6za mintuitoreS. Si ceva mai la vale: «Re-
sumand resultatele obtinute la Adamklissi vedem, ca acestd localitate merits din tote punctele
de vedere interesul nostru. Acolo zac de sigur multe antichitati romane. De§i monumentul nu
are vechimea departata, care i se atribuise pe nedrept, el ne infati§eza o dovada elocuenta
de lucrarile romane din vremile Elise de decadenta; caracterul istoric al constructiunei IT da
o importanta capitara §i studiul scenelor barbare representate ne vor permite de a completa
notiunile ce avem asupra nemurilor barbare, care lacuiati pe atunci in Romania, de a cun6§te
tipurile, portul Si armele lor. Studiul architectural al cladirei va putea permite restituirea
completa a intregului monument. Dimensiunile colosale ale bucatilor a preservat multe
pietre de destructiune; ele zac la o mica distanta de locul for primitiv; se p6te esact deter-
mina unde erat a§eclate §i care a fost in trecut forma reala a acestui trofeu uria§. Am notat
cu grije positiunea relativa a bucatilor descoperite, §i escursiunea n6stra nu va fi lipsita de
folos chiar pentru studiul complet al statiuneT, care va fi opera viitorului».
3*

www.dacoromanica.ro
 20

Din cele pene aci clise se pate vedea, ca noT deja in 1882 recunoscusem insemnatatea
cea mare a edificiului circular, forma luT aproximativa, caracterul sea de monument triumfal,
elementele sale constitutive: mieclul rectangular, camasa inconjuratare, ce purtase odiniars
un vestment decorativ, scara (cel putin intr'o parte), frisele, metapele si pilastriT dintre
densele ; trofeul propriu-clis de d'asupra. 0 idee inse clara despre cum fusese odiniard
monumentul, cum era acoperit, cote frise, metope, pilastri a avut, dace avea sat. nu un
coronament de crenelurT, unde anume statuse cele treT statue colosale, inscriptiunea, trofeul
cel mare, acestea si alte Inca cestiunT, remaneu in mintea mea tot atatea probleme, ca si
epoca esactI a clddireT si motivul pentru care ea se indltase. Cad ipotesa, ca monumentul
ar proveni din secolul al IVi" si anume din timpul lul Valens, era bazata mai mult pe apre-
cierea stiluluT de architecture, a caracteruluT si executarei sculpturilor, singurul mijloc de
datare, ce avem la dispositiune in lipsa unei inscriptiunT ceva mai complete sail a doveclilor
scrise ale istorieT.
Cele trel campanii urmdtare,' Intreprinse in aniT 1883 (August si Octobre) si 1884
(Aprile), all avut de resultat : a) descoperirea a 37 metope si anume nr. I, 2, 4-6, 8-18,
20, 22, 26, 29, 30-35, 38, 39, 41-49, tate desgropate la basa monumentuluT aprope unele
de altele, printre multimea de slardmaturT si de pietre cToplite ; b) a 6 prinsT de rezboiU
barbari din coronamentul crenelurilor si a 4 bucatT din parapetul aceluTasT coronament ;
c) a cinci bucdtT din frisa superiara si patru din cea inferiard; d) a opt pilastri de metope;
e) a unuT relief cu arme ; f) a doT lei Intregi si doue fragmente de leo. (partea anteriard si
posteri6ra) si g) a catorva bucdp architectonice dela trunchiul trofeuluT si din acoperisul
edificiuluT.
De asemenea s'a dovedit: a) ca monumentul are jur imprejurul set o scare de piatra.
cu 7 trepte periferice, cu muchille pe alocurea stricate prin caderea pietrelor de d'asupra;
b) ca dupe scare venea o platforms TardsT circulars si c) ca imbracdmintea mieduluT con-
structiuneT sail a cilindrulul de beton se compunea pe langs partea sculpturala, si din cateva
oft. b) sirurT de pietre lucrate, din care primul se pastrase intact, Tar din al doilea mai
OR ramasese la locul for numaT doue bucdti.
DIVI In anul 1885 avem sa notarn descoperirT nu mai puffin insemnate. Primarul
RVA din Enige, apucandu-se din capul set, fdra autorizatiunea cuiva, sä. face sapa-
turT d'asupra turnului de piatrd, a dat, langa deschicletura verticals, in partea
despre resarit, peste un fragment (lit. b) din inscriptiunea monumentala.2

1 Asupra sapa'turilor din August 1883 a se vedea raportul, ce am presentat MinisteruluT Instructiund publice
gi care se aflA tipArit in Monitorul Oficial 1883, p. 3131; Tar despre cea din Octobre acelaq an am intrecinut
Academia Romans in §edinta dela g Martie 1884 (Analele Acad. Rom., seria II, t. VI, p. 49).
2 iacA raportul nr. 15 din 6 Octobre 1885 al invetAtoruldi J. Ionescu, cAtre Directiunea Muzeulul: cEri,
orele 41/, postmeridiane, fund informat de gasirea unei pietre cu inscriptie de cAtre d. Primar local, in urma sApl-
turilor de intemplare ce s'aa facut in acestA Ili de asupra turnului, subsemnatul in a constata adeverul imediat
m'am qi transportat la fata loculuT ci suindu-me sus, am veclut ca in partea de resArit a subteraneT, care ve este
deja cunoscutA, eras fAcute niqte mid sApAturi, unde se afla resturnatA o platrA de o lAcime ca de un metru §i lun-
gimea ca de un metru qi ceva. In urma careia imediat s'ati luat dispositiunea spre a fi transportatA in comunri
spre maT multA sigurantd ci care actualmente se OA la d. Primar.,

www.dacoromanica.ro
 21

Cand am sosit la fata loculut fragmentul era deja adus la primarie impreuna cu cincr
sfaramaturi de alte litere, aflate tot acolo. Cercetarile ce am facut avura de resultat desco-
perirea Inca a doue fragmente, unul (lit. c) d'asupra turnuluT spre sud cu fata (lit. c)
scrisa d'asupra si acoperita cu putin moloz; cel d'al doilea (lit. d) la Cismeaua T XIII
b
dela Iuzfanar.
VvPP
Lange fragmentul de pe turn s'a gasit si o jumatate de colOna dela basa ITV
sexagonala a trofeului. Acum avem la indemana destule elemente, spre a in- k SV
cerca deslegarea cestiunel din ce in ce mai ardetore a originel si epocei monu- E
mentului. Dar pene a ne ocupa de densa, sa vedem ce trebuia sa facem cu
insesi ruinele si cu sculpturile desgropate in prejma-T. Se va restaura edificiul pe loc? Se
va transporta partea lul decorative si architecturala la Bucuresti spre a se pastra (lit. d)
in Muzeti? Se va recladi vechia construc ;iune pe una din pie ;ele Capitalei? Pentru AI
o restaurare pe loc n'a fost niciodata vorba. Ilustrul barbat de stat de eterna me- I E
morie M. Co galnic enu, carele intelesese dela prima data insemnatatea istorica a lul
Adamklissi,' a propus in sinul Parlamentului restaurarea edificiuluT in Bucuresti. Camera a
votat de o cam data un fond de Soon lei pentru transportul pietrelor.
Deja in 1881 adusesem la Muzeu cele patru metope dela prefectura Constan ;eT. In
aniT 1885 si 1886 s'a adunat pe malul Dunarei, langa Rassova, pietrele desgropate. In prima-
vara anului urmator se facu primul transport in doue ciamuri pene la Giurgiu si de acolo cu
drumul de fer la Bucuresti. Din causa lipsei de spa ;iu, pietrele fura depuse Intr'una din
gradinele laterale ale Palatului Universita4ei, unde se aft' si asta-di. Cu ocasiunea asedarei
acestor pietraie avuiti nefericirea sa'mi frang un picior, pe care, dupe doue lunT de suferinte,
era aprOpe chiar sa-1 pierd. Al doilea transport avu loc in t6mna anului 1888. Patrudeci si
treT metope, ciece prisonierT dela crenelurT, cincispredece buca4T din frisa de jos, tot atatea
din cea de sus, ciece pilastri, doT lei, patru fragmente ale inscrip ;iuneT, cincT bucati din trofet
si una din parapet, peste tot 105 bucati, erat acum, dupe multa truda si ostenela, asigurate
si smulse dela peire. La Rassova mai ramasese cateva Inca, ce nu se putuse incarca, Tar
la monument pe langa forte multe pietre, sese bucatT colosale din trunchiul trofeului, intre
care si lorica, compusa din doue blocurT marl. Am luat mesuri, ca ruinele sa se ingradesca
si sa fie pazite, ca sa." nu se mai strice de lacuitori. Ele fura vizitate de ministrul de atunci
al invatamentului public, d. D. Sturza, care urmarea cu mult interes lucrarile mele si le
incuragia pe tote caile.
In sedinta dela 17 Martie 1887, Academia romans Ta in desbatere cestiunea restaurarii
monumentuluT, propusa de Cogalnice nu. Se presenta, chiar un amendament spre «a se
cere guvernulul ca Turnul dela Adamklissi sa se reconstruiasca pe una din pietele Capitalei
Romaniei, cu atit mai mult ca pietrele sculptate ce adorneza acest turn, sint deja trans-
portate in parte in Bucuresti si altele sint in cale de a fi transportate tot aid). D. Sturza
respunde ca. 1pina adi nu se stie cum era forma architectonics a aceluT turn, din care causa

1 A se vedea Analele Academiel, seria II, tom. III, p.27, sedinta din 19 Sept. 1880: cExista un monument,
un turn din stinca, atribuit Persianilor.,

www.dacoromanica.ro
 22

ar fi de o cam data imposibila. orT-ce reconstruirev. Distinsul meth coleg, d. A. Odobescu,

adaogea : cDe ce ss reconstruim un monument, pe care nu-1 tim cum era facut, nici dela
cine este, nicT ce represintd. Importanta. istorica nu are, pene cand nu se va precisa ce este
anume acest monument; importanta. artistica. nu are de fel, pentru-ca. baso-reliefurile sent
sculptate forte grosolan. Yn privinta istorica este aci o cestiune archeologica forte insem-
flats de studiat., Eminentul archeolog a maT avut ocasiune in treacat sd se ocupe de monu-
mentul nostru intr'o conferinta. tinuta la Atheneul roman cu ocasiunea inaugurdreT partiale
a noulul edificin (14/26 Fevruarie 1888) §i avend de obiect desvoltarea stilistica a edifi-
ciilor circulare in anticitate.' Cu cele gasite la Peters, cu cele aflate dela mine despre
resultatele sapaturilor, cu desemnurile §i fotografiile luate de pe pTetre, ilustrul archeolog a

"14" ".:kidATia:WAP146%40:k:kieire;
1:Irr

1116110 00.1 11 II.' I

Wr.911
Ere' ragl, 6 771'1,11
OVErrelliktlatifikftivil
i VONVICialih jtalkij,r) 10.
!Pit -1'21711
ftEIENN I: v Evem xxim Ir r

Fig. 8. Incercare de restituire, comunicata de d. A. J. Odobescu.

publicat anteia incercare de restituire a monumentuluT, pe care o reproducem in reductiune

aci (fig. 8) spre a putea fi comparata cu reconstruirea d -luT architect George Niemann.
Pe de aka parte cercetdrile urmarite §i des repetate la fata loculuT in aniT 1888 Si 1889
me convinsesera, ca, interiorul edificiuluT, adica mieclul rectangular, merge dela suprafatA
Inca cu 75o m. sub pament ; ca. jur imprejurul scareT, este un fel de trotuar facut din
bucati mid de pTatra a§ternute cu nisip galben, §i lat de 7.5o m. in diametru; ca. edificiul se
termina sus in forma de cupola, ca. leiT trebule sa fi servit pentru scurgerea apes de ploie de
pe coperi§, ca. atat statuele cat Si inscriptiunea fuseserd d'asupra cladireT, $i ca. in fine cele
doue bucatT marl ale trofeuluT aratail pe fetele care fusese ingropate in pament, o lorica
imperials cu diferite arme i decoratiunT. Dar, de care imparat pute fi vorba ? Din ce
epoca era monumentul? Combinand cele patru fragmente pene atuncT gasite ale inscripti-
uneT, am ajuns la urmatorea restituire:
1 A. J. Odobescu, Atheneul roman qi cladirele antice cu dom circular, conferente rostita la XIV Februarie
Bucuresti 1888, 63 pagini folio.

www.dacoromanica.ro
 23

imperat OR
caesar DIVI
neRVae f neRVA
tralAnus augustus
gerM dacicus
pontif maximus
trib - poT XIII - a. dupe Chr. 108/9
imp VI cos V- P P
ITV
2;) SV
E

Conchidem deci, acesta in 1888, ca monumentul dela Adamklissi a fost inaltat de

Imperatul Traian in anul 108/9.
Desi restituirea rendului anteiu presenta 6re-care dificultati din causa neobisnuintei
de a se scrie Intreg cuventul imp er ator, totusi numele de Nerva de doue on repetat in
rendul al Urea, ca si Tr aianus din al IV'ea, mi se pareu decisive pentru conclusiunea de mai
sus. Cu acesta datare, monumentul isi asigura un loc in istoria artei antice; ceva mai mult,
el capata pentru not Romanis o insemnatate nationala. Cel mai mare nume din istoria nostra,
imparatul Traian, era alipit de minunatele ruine, care devenea o a doua column a a lui
Traian; barbaric de pe met6pe, dela creneluri, &au Dad; pentru a nemuri cucerirea DacieT
se inaltase triumfalul monument in campiile Dobrogei. De aci, cu un interes si mai via si
cu entusiasm m'am pus din not. pe lucru.
in Aprile 1889, insotit de d. Fr. Hartmann, architectul Societatei de constructiuni
din Bucuresti, am studiat la fata locului ruinele in vederea unei schite de restau- (lit. e)
rare, am pus sa se Ta fotografii si desemnuri dupe reliefurile din Adamklissi; am VL
resturnat Inca odata cimitirul dela Iuzfanar si am avut norocul ca ostenela sa SAR
fie rasplatita", cu un not. fragment (lit. e) din monumentala inscriptiune.
Resultatul cercetarilor mele l'am anuntat publicului intr'o conferinta asupra orasului
Tomis, tinuta in Atheneul roman la 23 Aprile 1889; iar in sedinta dela 2 Februarie 1890
am facut Academies romane o dare de sema amanuntita, din care reproducem urmat6rele:'
«Din presenta schita.' lucrata." de d. Hartmann, dupe datele culese la fata locului si
dupe indicatiunile ce i-am dat, se p6te vedea cat de insemnata era cladirea si cat de
impunatore era densa ca conceptie si esecutiune. Sculpturile met6pelor sau baso-reliefurilor
destainuesc o decadere pronuntata." a artei sculpturale si ne fac sa cugetam la o epoca
tarclie ; dar monumentul in intregul set, cu dispositiunile sale architectonice, cu cele doue
frise ale sale destul de frumos lucrate, cu realismul sea nepoetic, de si inca fresc si sandtos,
prin analogiile sale isbit6re cu reliefurile triumfale de pe arcurile de triumf si columnele lui
Traian si M. Aureliu, si mai ales cu ideia pompOsa a acestor monumente, ne determina

' Analele Acad. Rom., seria II, t. XI, dg numai un resumat al comunicatiunei: D. To cilescu dice el a
aflat Inca un fragment din inscrip ;ia monumentului Adamklissi, care I-a permis sa combine celelalte patru fragmente
si sa conchidg, ca monumentul in cestiune a fost inaltat de impgratul Traian in a.1o9 d. Chr. pentru amintirea rez-
boielor, ce a avut cu Dacii.x.

www.dacoromanica.ro
a-T cauta data nasterei sale inteo epoca cu mult mai apropiata, pe la inceputul seco-
luluT al flea
Ceea-ce inse pene eri era chiar pentru noT o indoTala", cacT primul fragment de
inscriptiune descoperit in 1882 ne autorizase a banui, ca monumentul apartine lui Valens
Si ca sculpturile sale ar representa victoriile acestui imparat asupra Gotilor, astacli cu
deplina satisfactiune si cu convingere nestramutata putem spune, ca monumentul de la
Adamklissi este al lui Traian Si numai al lui _2> Comunicam apoi inscriptiunea, pe care in
urma intercalariT nouluT fragment, o citem astfel:

victor popVLOR (urn)

iMp CaeSAR DIVI
NERVae f neRVA
TraIANus etc. etc.
i conchidem:
«Prin urmare monumentul a fost ridicat in a. 108/9 d. Chr., indata dupe cucerire, cinci
anT inainte de Columna traiana la Roma (113 d. Chr.). Planul it va fi dat pate chiar archi-
tectul Apollodoros, care a facut si Forul luT Traian in capitala imperiuluT. In loc de statua
era d'asupra monumentuluT nostru, trofee.)
Despre acesta descoperire am avut onare a vorbi si in sedinta solemna a Academies
dela 25 Martie 189o, in care M. S. Regina a citit admirabila Sa poema Sola.' AugustiT
Suverani au binevoit a se interesa personal de monumentul lui Traian; din Oa aceea el
iii regasise pre aT lui protectors; patru lunT in urma plecam, mai bine de cat totdeauna pre-
gatit, spre a intreprinde a cincea Si ultima campanie de sapaturi la Adamklissi.
Inca. de mult simtisem trebuinta de un architect, care sa face o cercetare technica de-
finitive a cladireT Si sa me ajute la restaurarea eT. In 1886, trecend prin Bucuresti spre a se
duce la Pergamon dd. Alexandru Conze, secretarul general al institutului archeologic
german, si profesoriT Adolf Michaelis' si Friedrich v. Duhn, acesti invetati m'at sfatuit
sa me adresez pentru acesta amicilor meT de la Viena Otto Benndorf si Eugen Bormann.
Acestia mi-at recomandat pe d. architect George Niemann, profesor la Academia artelor
plastice din Viena Si cunoscut prin excelentele sale lucrarT asupra antichitatilor SamothracieT,
PamphilieT §i PisidieT.3 D. Niemann fiind chemat de Dr. Schliemann la Hissarlik-Ilion, ca
arbitru in certa archeologica iscata intre densul Si Botticher, s'a oprit o chi in Bucuresti spre

Analele Acad. Rom., seria II, t. XII. Mo ni to rul 0 nr. 283 din 27 Martie 189o.
a Cu acesta ocasiune d-1 A. Michaelis, profesor de archeologie dela universitatea din Strasburg, mi-a
communicat printr'o scrisOre din Constanta (as Aug. 1886) pasagiul lui Moltke citat mai sus asupra monumentului
Adamklissi, adaogand incd cele urmatOre: eIndem ich Ihnen diese Mittheilung zu beliebiger Verwendung anheim-
stelle, kann ich den lebhaften Wunsch nicht unterdriicken, dass Sie recht bald zur Herausgabe dieses grossartigen
Monuments schreiten mOchten, das ohne Zweifel in der wissenschaftlichen Welt grosses Aufsehen machen und leb-
haftes Interesse erregen wird. Die Mitwirkung eines Architekten ist freilich unerlasslich. Ihre Wiener Freunde
werden ja aber auch sehr gern bereit sein, Ihnen dazu zu verhelfen Uebrigens gefallt uns Tomi sehr, und wir
begreifen nicht recht, weshalb es dem seligen Ovid in dies= trefflichen Hotel nicht gefallen hat.,
3 Archaeologische Untersuchungen auf Samothrake von Alexander Conze, Alois Hauser, George
Niemann, I, Wien 1875. Stadte Pamphyliens und Pisidiens, herausgegeben von Karl Grafen Lanckoronski,
Wien 189o, 18132.

www.dacoromanica.ro
 25

a ne intelege asupra unet viit6re colaborari. Ac6sta a devenit o realitate, gratie d-lui Te odor
Rosetti, ministrul Instructiunet publice, care mi-a pus la dispositiune fondurile necesare,'
pentru-ca impreuna" cu d. Niemann sa reincep lucrarile in t6mna anului 189o.'
Lacuinta ne-am stabilit'o in satul Enige, in localul parasit al scale, pe care a trebuit
s&-1 reparam in mod radical. Sapaturile au inceput la 16 August 1890 cu 40 soldati din
regimentul al DT" dela Ostrov, i 2 Turd Kurdistani si 3oqucratori romans din Adamklissi.
La acestia s'a adaogit mai tarcjiti 40 dorobanti si alts 20-3o lucratori. S'a lucrat fara
intrerupere, afara de ciilele de pl6ie si de serbatori, pene la 15 Septembre, acelas an. Un
jurnal, tinut in regula, a insemnat amenuntele fie -cares descoperiri. Cu un aparat fotografic
s'a -luat positiunea blocurilor celor marl, inainte de a le misca din loc, spre a ne putea da
serna despre directiunea si causele caderei Tor, spre a constata dace sint rasturnate prin
cutremur sail prin many de om. Partea superiors a ruinelor a fost curatata de terina §i
vegetatiunea, ce le acoperea; stanele de piatra, desgropate in sapaturile anteri6re, impie-
dicand circulatiunea, s'au transportat la 6re-care distanta. Castigandu-se astfel loc Tiber,
lucra' torii impartitt in done grupuri, unul la NW, celalalt la SW, au putut sapa sistematic
pe intindere de 7.5o m. jur imprejurul scares, pene ce au dat de trotuarul mentionat mat sus.
Scara, de si forte stricata prin caderea blocurilor, era aprope intrega; numat pe alo-
curea lips6u cate-va lespe4T, unele scose intr'adins spre a se pute constata adincimea mie-
duluT rectangular. Pe scara, in tote directiunile: bucati sfaramate din prisoniert si din
parapetul crenelurilor, din trofet,' din coperis, cornice si imbracaminte; id §i colo let intregt
sail sfaramati, insa totd'auna Tanga un parapet cu gaura si la acelas nivel cu densul; bucati
din frisa de jos, ceva mai departe, din cea de sus; pilastri, unul cu glafuri alaturea de altul
ornat cu doue siruri de vita incolacita: dovada ca in rinduiala for primitive et alternau;
bucati din briusor, unele gasite la locul for originar; in fine cite -va sfaramaturi de litere din
inscriptiunea monumentala. In chipul acesta ruinele au fost cercetate si curatite pene la teme-
lie; scara circulars si trotuarul, desvalite in intregime, si de asemenea tot ce mai ramasese in
prejur nedesgropat din sculptura decorativa si din celelalte bucati architectonice ale cladirei.3

' Raportul Directiunei Muzeului no. 42 din 6 Iunie z8go.

2 Iaca ce ne scria d. B or mann (8 Febr. ago, Viena) relativ la reinceperea sapaturilor $i la restituirea
inscriptiunei: cDanach ist die Hoffnung begrundet, dass es zu einer grundlichen Erforschung und stattlicher Publi-
cation dieses ewigen Denkmals kommen wird, das vielleicht das wichtigste rOmische Denkmal ist, welches ausser-
halb der Stadt Rom existirt. Mit mir werden in alien Landern viele Ihnen dafur dankbar sein. Mich lassen Sie
schon jetzt meinen Dank aussprechen und meinen besten Gluckwunsch dazu, dass durch Ihren Eifer, Ihre Einsicht
und Thatkraft dieses Denkmal unserer Kenntniss gewonnen wird. Die Bruchstucke der Inschrift haben mich
Ausserst interessirt. Ihre treffliche Herstellung derselben ist im Wesentlichen naturlich vollig sicher, und dass der
Bau Kaiser Trajan angehort, danach vollig unzweifelhaft.) Tot asemenea ne scrise §i d-1 professor Otto Hirsch-
feld (Berlin, 21 Aprile 18go): tIhre Erganzung der Inschriftfragmente auf Traian, und zwar auf das Jahr io8/g,
scheint mir so gut wie sicher.)
3 intre bucatile gasite vom mentiona: a) done fragmente de metope (nr. 25 si capul unui soldat de pe
metopa nr. 32); b) 17 bucati, prin de resboie dela creneluri, din care caliva intregi; c) 55 bucati dela parapete, din
care II gAurite; d) 29 fragmente de lei; e) 17 bucati de frise; f) xi pilastri; g) 35 fragmente tigle de piatra, cu
care era acoperita cladirea; h) 5 reliefuri cu arme; 1) 4 bucati din trunchiul trofeului si z3 fragmente din loricl;
j) 63 bucati din cornice; k) 3 pietre dela basa sexagona15., fall a mai enumera pietrile provenite dela sock si din
restul imbrAcAmintei, pene la suma totalA de z68o bucati. Din inscriptiune s'a gasit cinci bucati de litere, far din
4

www.dacoromanica.ro
 26

In acela§ timp cercetari dilnice, acute prin cimitirele Si satele din judetul Constanta,
at scos la ivela multe alte pietre provenite dela monument, intre care mentionam: met6pele
nr. 7, 21, 36 §i. 40, patru pila§tri cu doue fete dela basa sexagonala a trofeulul §i o bucata. din
frisa de jos, care se deosibesce de celelalte bucati prin aceea, ca foile de acanth cresc
dintr'un vas avend de o parte §i de alta cate o pasere.' In valea Enige, doue ore departe
de Adamklissi, am constatat carierile din care s'a estras materialul ce a servit la constructie.
Dupe-ce, in chipul acesta, o cercetare technics definitive Si o descriere complete a cladirei
at devenit posibile, §i dupe-ce tate elementele necesarii at fost adunate, d. architect
Niemann a isbutit sa ne dea o restitutiune apr6pe desavir§it sigurd a intregului monument :
reconstitutiunea sa pate servi de model lucrarilor de acest fel; totul se rezama pre mesura-
tore §i calcul; fantasia sat imagina ;iunea nu j6ca aci nici-un rol. Cum cititorul va putea sa
vacjd din relatiunea de mai la vale a d-lui Niemann, inscriptiunea monumentala.' nu era
sapatd pe o singurd lespede, ci probabil pe doue lature opuse ale base sexagonale, asupra
careia se inalta trofeul.
Studiul din not al inscriptiunei, cu ajutorul celor cinci bucati de litere gasite in ultimele
sapaturi§i a altor doue fragmente aflate puffin dupe aceea in cimitirul Akpunar, a confirmat
restituirea nostra, afara de primul rind, unde trebuie citit: Marti Ultori.2 Prin urmare
acum nu mai pute sa incape nici-o indoiala, ca gigaritica cladire de la Adamklissi era un
trofet inchinat c euluI rezboiului, lui Marte rezbun at orul, de catre marele imparat Traian
in anul 108/9 in semn de recunoscinta pentru invingerea Si nimicirea poporului dac, pentru
prefacerea Daciei in provincie romans. Turnul, ce std ined in piciare, a servit de basa tro-
feului proprit-dis, care, pentru a fi vedut de departe, pentru a inspira temere §i a opri pre
barbari ca sa nu'l strice, a fost a§edat pe o temelie a§a de colosala, inalta mai bine de
20 metri. Astfel un monument istoric de primul rang era smuls din negura uitarei; printeensul
o noun paging se introducea in analele glori6se ale patriei; dar istoria vechie, ca Si istoria
artei antice, dobendet no& probleme de deslegat : trofeul pentru isbandile repurtate in
Transilvania §i Banat, ce cauta sa se inalte in campiile Dobrogei? In epoca lui Traian, cand
arta la Roma, ca §i in marile centre de culture, se gdsea in plina prosperitate, creand opere
ca Columna traiana, cum se putea sculpta a§a de urit, de grosolan §i de stangacit pietraiele
cele in patru muchii dela Adamklissi, destinate ca sa imbrace o cladire de minunata intoc-
mire architectonica, opera in. diastrd a unui mare architect? Si apoi subiectele de rezboit de
pe acele pietr6ie, nu avet intre densele vre-o legatura? vre-o succesiune logica? nu glasuiat
ele o limbs intelesa? Era aci o adeverata revelatiune istorica Si artistica, care trebuia til-
cuita, multe cestiuni, care trebuiat lamurite. Deci, o noun campanie de cercetari, de muncd
Si silinte. La 20 Decembre 1890 am supus la cuno§tinta M. S. Regelui, in audienta privata,
obiecte numaI done sageci, ate 2,3 monete de bronz (Aurelian, Constantin si Justinian) si o piatra de rijnicA. In
partea de NE pe trotuar jos, o parte din maxilla inferiors a unui ow.
' Numerul total al pietrelor provenite dela monument si aflate pita la i Ianuarie 1892 se urcA la suma de 2200;
peste 8o de cimitire si localitAti vizitat, dar numai in 24 din ele sail eisit pietre dela Adamklissi.
2 Observand mai de aprope fragmentele, am constatat urmele unui T intre VL §i OR si ale lui I dupe OR,
de aci cuventul VLTORI. De asemenea este sigurA litera A dupe M la inceputul primului rind, de unde results
lectura Ma [rti] Ultori, in loc de Moesiae Ultor, cum propusessem mai inainte.

www.dacoromanica.ro
 27

resultatele sapaturilor; in sedinta dela 21 Decembre a Academiel romane, comunicatiunea

ce am facut dede nascere la o vita interesanta discutiune.' 0 4i dupe aceea, d. T. Maio-
rescu, ministrul de atunci al invetementuluT public, binevoTa a'me inlesni mijlocele, ca sa
merg in Italia penfru studiul comparativ al monumentelor din epoca traianica. Doue lung
apr6pe, cat am stat la Roma, am visitat cu amefuntul milzeele, in particular Muzeul Latera-
nuluT, unde in timp de patru septdmani am studiat mulajele in gyps de pe bdso-reliefurile
Columne lul Traian i alte sculpture referitare la resboTul dacic. Sculpturile arculuT de
triumf dela Benevent le-am examinat la fata loculuT; cat pentru arcul dela Susa, regretatul
senator Fabretti, directorul MuzeuluT din Turin, a binevoit a'mT pune la dispositiune uni-
cele fotegrafiT, ce exists dupe acele reliefurT. In sedinta dela 23 Ianuarie 18gi a InstitutuluT
Archeologic German din Roma, am citit o relatiune asupra monumentuIuT Adamklissi,' de
care apoT s'a ocupat cu mare interes presa italiana din capitals §i provincie.3 M. S. Regele
Umberto a binevoit a me piimi in audientd §i a examina de aprope numer6Sele fotografil
si desemnurT ale Trofeulul dobrogean. La intOrcere, oprindu-me in Viena, am tinut o con-
ferinta la Societatea archeologica Si .filologica (.edin %a din 24 Februarie) asupra aceluTasT
subiect, Tar in sedintele dela 15 Aprile si 5 Julie, acelas an, Academia romans a luat
cunoscinta -de resultatele studiilor, ce intreprinsesem in clasica Si frum6sa Italie. l7ece Mile
dupe aceea imi era reservata o pracuta surprisa: Parerea, ce sustinusem in sinul Institu-
tulul archeologic din Roma, ca orasul antic de langa monumentul Adamklisk s'a numit
Tropaeum Tr aiani4 9i ca este identic cu Tpalcatoc din listele luT Hierocles, a fost con-
firmata prin aflarea in ruinele orasuluT, in cliva de 15 Julie 1891, a uneT inscriptiunT din
a. 115/116, dedicata imperatuluT Traian de care lacuitoriT Tropeenil Tr aian e ni (Traia-
nenses Tropeenses) :5
NER
I AVG. GERM . DAC PARTHIC
.

OT XX - IMP -.XII- COS VI PP -

IANENSES-TROPAEENSES
OSCIOMVRENACOELIOPOM
I0 FALCONE. LEG AVG PR .

[Imp(eraiori) Caes(ari) divi Nervae f(ilio)] Ner[vae Tra-

[iano Opt(imo)] Aug(usto) Germ(anico) Dac(ico) Parthic(o), [pont(ifici) max(imo),
[trib(unicia) p]ot(estate) XX, imp(eratori) XII, co(n)s(uli) VI, p(atri).p(atriae)
[Tra]ianenses Tropaeenses
[O. R] oscio Murena Coelio Po[mpe-]
io Falcone leg(ato) Aug(usti) pr(o) [pr(aetore)].
An alel e Academiei r °man e, seria II, vol. XIII, p. 29 -41.
2 Bullettino dell' Imp. Istituto Archeologico Germanico, vol. VI, Anno 1891, Fasc. x, p. 151 seq.
3 Din multele diare italiene, care -au vorbit despre monument cu ocasiunea conferincei mele dela Institut,
void cita: Fanfulla (x Febr.) art. de L. Borsari. C9 rrier. e di Napoli (r4 Febr. i891) art. de.V. Spinazzola.
4 Acesta ipotesa o basam mai Anteiii pe inscriptiunea C. I. L., III supplementum nr. 7484: ordo splendi-
dissima mun(icipii) Trop(ei) §i pe analogia cu T r o p a e a A u gu s ti, astAdi la T o r b i a sail T u r b i a de 15110 Monaco.
Vedi despre ipotesa mea, J. To utain, Une nouvelle inscription de Troesmis, Rome 1891, p. 13 seq.
5 Vedi Gr. G. To cilescu, Castrul Tropaeum Traianum dela Adamklissi, Bucuresci 1892, in f. Arch.-
epigr. Mitth. XVII, p. Io6.
4*

www.dacoromanica.ro
 28

Tot acolo se gasi cate-va Vile mai tdrcjii.1 o aka inscriptiune cu numele municipium
Tropaei:
D M
IVLIAVALENTINAQW
VIXANNXIDIESLVIIII
IVLVALENTINVSBIS
IIVIRALMVNICTROP
PATER EIVS CVM IVLIA
SVRILLAAVIAEIVS
POSVIT NEQVIPOSH0C
APERVERIT DABETFIS
Co X DVOMILOVINGEM0S

D. M.
Iulia Valentina, quae
vix(it) ann(os) XI dies LVIIII,
Iul(ius) Valentinus bis
5 (duum)viral(is) munic(ipii) Trop(aei),
pater eius cum Iulia
Surilla avia eius
posuit. Ne qui(s) pos(tea) hoc
aperuerit, dabet fis-
io co (denarios) duo mil(ia) quingentos.

Cam tot pe atund d. Pick din Zurich recunoscea trofeul dobrogean pe reversul unei
monete batute de ora§ul Tomis cu efigia Imperatului Traian.' Dupd multe *i stdruit6re
cercetari izbutii sä. determin cu 6re-care probabilitate ordinea, in care se succedaa cele
54 metope, precum i principalele scene ce ele represintd. In acesta migal6sa lucrare mi-ati
fost de folos sfaturile pretiose ale d-lui Otto B enn dorf, distinsul professor de archeologia
classicd de la Universitatea din Vienna, care a asistat ca 6spe Vece Vile la sapaturile nastre
din tamna anului 189o. D-sa a aprobat parerea, ce emisessem Inca de la inceput .5i pe care
studiile ulteriare n'ari fdcut de cat s'o confirme, ca.' architectul clddirei a trebuit sa. fie
Apollodor de la Damasc, constructorul minunatului pod de petra de la Turnu-Severin §i al
strdlucitului for al lui Traian din Roma; dar ca esecutiunea sculpturilor cata s'o atribuim
unor meseria§i cu totul inculti, unor incepetori in arta sculpturald. Pentru acesta insa nu
urmeza sa conchidem, ca monumentul n'ar fi din epoca lui Traian, cad pe cand la Roma Si
alurea stateu la dispositiune artitii cei mai marl, cei mai talentaV, aci in Dobrogea, la
sfir§itul lumii, ca sa clicem astfel, era silit cineva sä se multamesca cu artistic ce aye la
indem'and. Astfel se esplicd, cum frisa arcului de triumf al lui August de la Susa (Segovium)
este de o barbarie, care contrastezd cu monumentele Capitalei din epoca cea mai inflorit6re
a artei greco-romane, de Si Segovium se gasea aprope la portile Roma Afard de acesta

' Das Monument von Adamklissi auf Miinzen von Tomis, in Arch.-epigr. Mittheilungen aus Oesterreich-
Ungarn, XV 18-2o.

www.dacoromanica.ro
nu trebue sa uitam, ca o lucrare a§a de uria§a ca trofeul Adamklissi, inaltata numai in doui
aril', presupune nu numai un mare architect, dar mil' §i mil' de brake, un intreg corp de genie,
De aceTa nu este imposibil, ca me§teriT legionary din statiunile militarescs de la Dunare sa fi
fost el' in§i§T sculptoriT intrebuintatT la decoratiunea monumentuluT commemorativ al victo-
rielor lor. Cat pentru cestiunea locului unde se afla trofeul, este de presupus ca Romani' a
trebuit sa alba acolo o mare batalie cu DaciT, sail cu aliatiT for Si ca dupa sfir§itul rezboiului
de cucerire a DacieT, Traian a tinut sa indite monumentul triumfal tocmai la p6rta, pe unde
barbaric norduluT obicinuTat sa navalesca in imperiul roman. Acesta esplica Si existenta
pre linia dintre Rassova §i Constant a a celor trey valuri de aparare, de cad am vorbit maT
sus §i cars stat intr'o legatura strinsa cu monumentul, ca Si cu cetatea Tropaeum de
langa densul.
Ca sa dam o idee despre constructiunea architectonics a cladireT, ca §i despre rin-
duTala met6pelor Si a parth sale decorative, avuram recurs la facerea until' model in gyps'
(a 332 parte din original). In acesta lucrare am fost ajutat de tinerul Dr. Moriz Dreger
din Vienna.
Comunicatiunile mele citite in sinul Academies de InscriptiunT i Frum6se Litere din
Paris,' ca §i la congresurile archeologice din Orleans (1892)3 Si Abbeville (I893),4 la Con-
gresul filologic german din Vienna (1893), conferenta in fine tinuta la Atheneul Roman
(15 Aprile 1893), in presenta M. Sale RegeluT,5 at de§teptat in lumea invetata din streinetate,
ca i din tara, un mare interes pentru monumentul dobrogean. Presa s'a ocupat de densul
in may multe rindurT,6 dar barbatul care a facut cu putinta scOterea la lumina a operei de
fata, este venerabilul d. N. D um b a din Vienna ; generositatiT acestuT amic al Romanilor,
protector al sciinteT Si artelor, se datoresce, ca munca §i silintele mele de 12 any n'all remas
perdute Si fara de folos pentru TubitoriT antichitatiT §i monumentelor strabune. In t6mna
anuluT 1893 d-1 Otto Benndorf a venit cu fotograful vienez J. Brand, ca sa fotografieze
tote sculpturile aflatdre in Bucuresci, Rassova §i Adamklissi. Dupa aceste fotografil, din
care unele at reu§it cu multa greutate, s'a facut apoT de catre firma M. Jaffe din Vienna
fototipiile ce le publicam in text.

1 tin exemplar din acest model se afla expus in Muzeul de Antichitati din Bucuresci, langa inscriptiunea

monumentalg, pe care de asemenea am reconstruit-o. Alte exemplare sunt la Palatul din Bucuresci, la Academia
romans si la Academia de arte plastice din Vienna.
2 edin t a de la 8 Iulie 1892 si 21 Iulie 1893. Comunicatiunile sint publicate in Revista pentru istorie, archeo-
logie si filologie, Bucuresci, v. VII, 241-259.
3 Congres archeologique de France, seances generales tenues a Orleans en 1892, Paris 1894. Journal du
Loiret, nr. 15o, 152, 154 din 1892. Le Patriote Orleanais 1892.
4 Les congres archeologiques d'Abbeville et de Londres, compte-rendu sommaire par le Co mte de Ma rsy,
Caen 1893.
5 Revista pentru istorie, archeologie si filologie VII, 260-300.
6 Vom cita din scrierile cele may recente conferenta d-lui Otto Benndorf tinutg. la Societatea antropologicg.
din Vienna si publicata in Neue Freie Presse 1895; de asemenea studiul d-lui Otto Eduard Schmidt, Die Winter
in der Dobrudscha and das Denkmal von Adamklissi, apairut in revista germang: Grenzboten, I, 1895. piaristica
nostrA, in special Timpul si Constitutionalul, a publicat may multe articole si dari de setmi asupra comunicatiunilor
mele relative la monument.

www.dacoromanica.ro
 3o

fn fine imi mai remanea sa ved aduse in Bucuresci bucatile cele marl ale trofeului,
statuele si tot ce se mai descoperise din pod6ba sculpturala. Cate dificultati technice am
avut de infruntat, ate suparari si necazuri, deceptiuni amare de lucruri si de 6meni! Mai
ales cele dout bucati ale trunchiului cu lorica, gindem ca n'ati sa maT sosesca la destinatie;
cad nu scapam de o greutate, si alte doue se iveu in loc: cand carul-tavaluc, facut intr'adins
pentru transport, se resturna la hopuri cu petra, cu tot, si trebuia o septemana pent ce sä.
fie din nou urnit ; cand osia de otel a carului, cu tam grosimea eT, se manca si se subtia
sub greutatea pietrelor si trebuia inlocuita; cand tavalucul se infunda si petra remanea la
pament; cand cele 40 perechT de boT, cu mare cheltuiala si dificultate procurati, rupeu lan-
turile, jugurile, si nu faceU. pe 4i maT mult de 8o ioo metri ! In cele din urml atrebuit sa
renunt la tavaluc si sa me sery cu rote de vagon si cu sine de fer. Inceput transportul in
tomna anului 1893, abia in vara anuluT urmator pietrele au .fost aduse cu bacul Directiunei
Cailor Ferate de la Rassova la Braila, si de acolo in vag6ne speciale, la Bucuresci. In
15 Iunie 1894 isT face' intrarea for in Capitala cele mai colosale si mai grele monolithe din
cate densa vecluse pene atunci: ele er' semn de bun augur trofeele inaltate de cel
mai mare din imperatiT Rome, de parintele nationalitatiT romane ; era' sp oli a opim a ale
vecurilor trecute, reinviate din pintecele avare ale pamentuluT si cucerite cu pretul ata*tor
silinte; la vederea for to cuprinde un adinc respect pentru 6meniT cars le-au taiat din stinca,
le au lucrat si au avut curaglul sa le ridice si sa le asege pe o temelie inalta de 20 §i mai
bine de metri ; ele destepta, chiar si in starea in care se gasesc, idea unei arte decorative
inaintate, unei technice superiare.
Astacli gradina din aripa stinga a Palatulul Universitatii este plina de preti6sele bucati
sculptate ;` ele (lac cluntite si desmembrate, expuse la pl6Ta si la nins6re ; ele reclama." un
adepost, invocand cinstea betranetelor lort numele si gloria ziditorulul lor.
Fie ca tesaurul istoric, ce Muzeul national a dobendit pe langa renumitul odor de la
Petrosa, sa fie motivul cladirii cat mai 'lute a unui edificiu .monumental, in care bucatile
scapate cu atata ostenela de la o perdere sigurd, sä. pota fi expuse in chip vrednic impreuna
cu multimea antichitatilor, carT ne yin in numer tot mai mare, din t6te partile terii!
Ba chiar n'ar fi ceva imposibil, de a reconstrui intregul monument si de a inzestra in'
modul acesta Capitala regatului Romanies cu o pod6ba unica in felul set.
Traianeul de la Adamklissi este tot asa de vechit cat si nemul romainesc ; este actul
lui de nascere; el a fost cucerit la Plevna de Regele si vitejil lul soldati o data cu Cara unde
el se afla; el lega pentru nos presentul cu trecutul, nouile isbinzi cu cele ale stremosilor ;
«astfel a devenit el, cum cjicem sfirsind conferinta de la Athenet,2 un indouit monument

Am creclut qi cred de cuviinca de a aduce la Bucuresci on -ce fragment provenit de la monument, ce ar pute
face obiectul unui studiu sciincific, cad asemenea petre lasate in localitate ar fi expuse cu timpul sA piara, on -cater
ingrijire am pune pentru a for pastrare. Ca exemplu, de ce se pcite intimpla cu monumentele dobrogene, citam
raportul Prefectures Constance nr. 556 din 1889 adresat d -lut Ministru al Cultelor §i Invecemintule public, prin.care
cere autorisare ca ridica petra bruta qi cioplita in muchie de la monumentul Adamklissi, care n'ar aye pe densa
vre-o inscripciune*. In acela§ timp se ofera as continua la monument opera de cercetare prin distrugerea zidariilor,
ridicand pietrele brute pentru trebuinca §osele qi a podurilor".
2 Revista pentru istorie, archeologie §i filologie VII, 3oo.

www.dacoromanica.ro
 31 .
triumfal. inaltat de primul impera-t roman, care a calcat pre acest pament, primul nostru
rege ni l'a redobindit prin barbatia si intelepciunea cu care ne-a condus. Astfel numele
Carol se alipeste d'a dreptul de numele luT Traian ; acelas monument destepta in nos si pe
unul si pe altul >.

Si acum, cand istoricul siliptelor gramadite spre a duce la bun capet o lucrare atata de
grea, este pe sfirsit, fie -ms permis, ca ultimul cuvent din acest capitol sa fie pentru ruinele
insult, pentru acel trunchiti de petra, pe care nici lacomia de jaf a barbarilor, nici fanatismul
Chrestinilor, nici cutremurele cele maT violente, n'at putut sa.-T cleatine trainicile luT temelii!
El sfa, Inca in piciore si insemna aci ca o p6tra de hotar cursul victorios al Romanilor de la
Gallia si pene laEufrat! El remane ca o marturie limpede despre gloria si a-tot-puternicia
romana, amintind pururea si de acum inainte numele temut si respectat al RomeT si al
mareluT Imperat.
Ruine singuratice si d'o elocuenta majestuasa! UTtarea ye infasurase Intr'un giulgiu
de morte maT gros de cat deramaturile d'asupra -ve gramadite. Perdute in pulberea vecurilor,
vremea, care totul vremuesce, ye stersese pene si numele din istorie. Astadi vol atT capetat
o farina europena, un loc in analele artei, in analele lumen. De voi se lega atatea amintirT !
in prejma \rostra. am gustat atatea amaracTunT amestecate cu atatea bucurii; caldura, praful,
setea, ostenela, muscaturile insectelor celor mai variate ale invidiosilor pdtimasi sa le
mai amintesc? tote acestea au fost trecetare, pe langa placerea infinita d'a fi trait cu vol
si cu vecul ce voi infatisati ! De aceia ors -de cate-ors me departez de voi, de misterele
adorabile ale singura'tatii vostre, sint cu inima plina de tristete. De voi este legata o
particica din sufletul met. La voi imi zbara gindul, ori-de cate-ori luptele aprige ale vieteT
reale imi clag regaz, ea sa las imaginatiunea-ms vagabunda sa ratacesca pe aripele fantasies.
Atunci pare ca asist la urdirea cladirei uriase, in primul moment dupa sfirsitul rezboiuluT,
cand soldatul roman a putut gasi timpul priincTos sa intreprincla prima lucrare pacinica;
ciocanele mesterilor-soldati fac sa resune carierile de petra dela Ienige, daltele artistilor
scot din enorme pietrOie, acele frumose forme sculptate, podoba a trofeului; si petrele
regulat taiete, se asecla unele langa altele ; monumentul se inalta ca prin minune in maT
putin de dour anT, si in diva de i August cjiva de praznic a templuluT lui Marte din
Roma anul 109, el este inaugurat cu mare pompa. incet cu incetul regiunea pene atunci
pustie capata un nog aspect; jur imprejur se latesc sate, castele, orase; la cate-va sute de
pass spre sudvest de monument, intr'o vale frumosa, se intemeTaza, p data cu trofeul, primele
salase ale unul oral, as caruia lacuitorT pOrta cu mindrie numele de Tr op e enii Tr aian eni.
0 epoca de mare prosperitate incepe sa domnesca in regiunea dunarena One catra stir-
situl secolului al IIT", cand furtuna nemurilor barbare se deslantue tot mai cumplit asu-
pra-I; orasele sint prefacute in cenuse ; populatiunile sint duse in robie ; cetele Gotilor
predalnici si a altor semintii din nordul Marii-Negre ajung in cutrierarile for pustiitare
pene la Adamklissi, derima municipiul Tropaeum, dar nu indraznesc a se atinge de monu-
mentul triumfal: el pare a le fi uTmit si infricosat prin marimea si splenclorea luT, prin
scenele de graza pre el representate: numai barbari injunghTati, cu capetele taTate, striyitT

www.dacoromanica.ro
 32

de piciarele cailor, principi robs legati cot la cot si infricosat6re capete de Meduza cu
serpT incolacitT!
Cand pe la 316 Constantin cel Mare rezidesce din temelii orasul, dandu-T numele de
Tr op e ensium civitas, trofeul lui Traian era Inca intact; si e probabil, ca tot astfel a remas
multe secule in urma, fara ca mana omenesca sa cuteze sail sa pata a resturna colosul de
petra de d'asupra lui, on sa smulga reliefurile cladireT, ce parea zidita pentru eternitate.
Barbaric, ca §i Romanis, considerail ca sacre si inviolabile atari semne ale Victories, si numai
cutremurul a fost in stare ca sa incepa lucrarea de distrugere, pe care a dus-o apoi mac
departe timpul si mana omen6sca.
Asa se face, ca pe cand atatea opere ale generatiunilor disparute sunt de mult distruse,
pe cand racela nemilosa a mortis a intepenit de mult bratele puternicilor cuceritori, si T-a
Ingropat in cenusa monarchies universale a Romei; pe cand cantecul de morte a resunat
de apr6pe 15 v6curT in templurile, palatele, casele oraselor derimate, pe cand selbatacia si
tacerea mormintului domnesc acolo, unde odiniara fusese o viata activa si sgomot6sa, o
civilisatiune inaintata, singure vol ruine Inegrite atI remas izolate, ca un vit.' radcit in
mijlocul intinsului pustit, atl supravietuit timpilor si 6menilor; timpurile si 6menii v'aU
incredintat taina gindurilor si ispravilor lor, pe care vol ads sciut s'o pastrati pene astacli
si sä ne-o descoperiti si noua, dupa scurgere de 18 vecuri!

www.dacoromanica.ro
 Fig. 9. Basa scaril Sn partea sudestica..

III. Constructiunea
de

George Niemann.

and in tomna anuluT 1890 m'am insarcinat a cerceta la fata loculuT monu-
mentul, despre care trateza prezenta publicatiune, unele par ;T esentiale
din el Ifni' eraa deja cunoscute, fiind aduse in Muzeul din Bucuresti prin
ostenelile, mar sus aratate, ale d-luT To cil escu. Anume se gasead aci:
reliefurT in forma de metope, cats -va pilastri, multime de bucatT din doue
frize circulare cu ornament diferit, mar multe parti ale unuT parapet si
curonament crenelat Si cate-va fragmente dintr'o inscriptiune monumental& si dintr'un trofea
colosal, ce pe atuncT nu era Inca recunoscut ca atare. Din acestea se putea conchide, ca
monumentul era circular si ca apartinea uneT epoce, precum se parea, tarclia, dar de o
forma cu totul caracteristica §i de o marime extraordinara; asemenea nu pute remane nici-o
indoiala despre legatura dintre sine a pietrelor sculptate, depuse in Muzea, §i in genere
despre locul ce ele ocupasera in cladire.
Vederea monumentuluT dela Adamklissi Intrecu tote asteptarile. Masa puternica a ruiner,
ve4uta de departe in mijlocul unei campil gale, 'IT face o impresiune adenca, Tar numerul cel
mare de pietre impr'4tiate prin prejur, ne dede speranta, ca in ele vom gasi basele necesare
5

www.dacoromanica.ro
 34

pentru o sigur& restauratiune grafica a monumentului. Si Intr'adever, in cursul uneT munci

de patru septamani acest scop a si fost atins. Naruirile, ce Inconjurau ruina, fiind sapate
maT Inainte numaT pe alocurea, fura acum date cu totul in laturT, Intregul corp al edificiuluT
fu cura ;it, tote bucatile lucrate, ce zaceat Inca ascunse in pament, resit-5.1a lumina*, multe din
fragmentele duse prin alte parts fura cercetate si mesurate. Astfel isbutiram a ne lamuri
asupra constructiuneT in tote punctele principale. Resultatul dobendit ni-1 arata tabela I,
care represinta monumentul restaurat, in forma luT de odiniara.
Ruina, in starea es actuala, asa precum ne-o da fig. 7, reprodusa din partea nordica,
alcatuesce un corp de zid, apr6pe cilindric, rotundit d'asupra in chip de cupola. si cladit
masiv din mid sfaramaturi de pietre, legate Intre ele cu mocirla de var forte tepana. Despre
taria aceste mase de beton ne incredintam prin doue incercari, acute in timpurT maT noT,
dar indata parasite, de a patrunde prin sfredelire in simburele zidirei: o gaura orizontala,
ce se afla in mijlocul jumatateT nordice a cladire si un fel de put scobit de sus pene la
6re-care adencime (c in fig. I 7). Acest put se p6te vedea cand to sui pe mina', spre partea
de nord-est, singurul loc pe unde s'a putut face in masa betonuluT o poteca, ce-o urcT cu
mare anevointa. Pe verf de tot se \red cate-va pietre lucrate, ridicandu-se in centrul zidireT.
Iarba si tufaris rar acopereail verful, o vegetatiune maT abundenta crescuse preste gramedile
de moloz si de pietre sfaramate, care ascundeau picTorul monumentului.
Ruina se inalta pe o basa. circulars, construita cu buca4T taiete din piatra calcarie.
Acosta basa se gasesce acum desgropata si formeza o platforma. pastrata aprope in intre-
gime ; la densa ajungi urcand septe trepte periferice, ce merg jur in prejur. De-asupra plat-
formeT se inalta corpul de beton, care odiniara fusese imbracat din tote partile cu o mantie
de pietre calcare taiete. Din acesta imbracaminte s'ati gasit Inca la locul for numal soclul
asedat pe platforma. si de-asupra luT ici-colea cate-va pietre din rendul inferior al imbraca."-
minte cilindrului; cat despre tote celelalte pietre lucrate, din care se compunea vestmentul
exterior al constructiuneT, ele erat ca4ute jos si se gaseat unele la picTOrele monumentului,
altele au trebuit cautate si adunate de prin satele si cimitirile din Imprejurime.
Reconstruirea de pe tabela I ne reprezinta un edificiu circular, bogat impodobit cu
crenelurT si sculpturT, avend acoperisul set conic Incoronat de o constructiune de piatra
f6rte inalta. In diametru, edificiul are 3o2 m., platforma 3414 m., trepta cea mai de jos a
scares aprope 38.62 m. Inaltimea scares, cat era visibild, este de 2.4 m., a cilindrului dela
platforma pene la muchia de sus a cornice 7.53 m., a acoperisuluT pene la basa trofeuluT
cam 1 r5 m., Tar trofeul insusi trecea cu mult peste 1 o.o m.: inaltimea totals a cladireT,
inclusiv trofeul, se pote decT evalua la 32o m. Tabela II ne da Intr'o sec ;iune partials o
reconstruire a vederei monumentului de jos pene la crenelurT.
In partea inferior& a cilindrului, de-asupra socluluT, imbracamintea se compunea din
sese renduri de pietre taiete patrat. Al septelea rend it forma o friza cu un frumos orna-
ment de vrejuri incovoTate, sculptat Intre doue chenare de astragale. Pe acesta friza eraa
asedate intr'o alternare regulata pilastri si blocurT in relief cu reprezentatiunT figurale. Acosta
dispositiune, prin proportiile sale largT, ne amintesce triglifiT si met6pele. Urma apoT in sus
o architrava si de-asupra-T cornicea, alcatuita dintr'o sima profilata in forma de S cu un

www.dacoromanica.ro
 =

LID

W,I110
MT ink

_ -, ....r-s7.7-_=----7_,-:_-___
________.7 ,_

':"....C. .;Se2:!`-- 77-1311101.;53,05 %or, .

1,11111
---- _

,ILL:111" 11WE jiMMERMENIMI1157117- comii

I r
1.-
.1 11,- III !;r1 gldli I J I 0211figEMB I 116 Il I i '3, I1 1
L:4
.. _,_L--1
t ,k91111111MIM r- =1.4.111,51i4s1k113141
.- 1-71-71-
. 1

-
I

'4
I I
1 11,"!o ,H!!ik
ono II
1- .
1'110

- I
MIINIfir r--
__
......._--*-111 ____
.
I

-----
_---- I I I

---1
..
.
I

,,,,,,,,,,,,,,.
1L111101111. 16
,_
11.101101.

I1I

_
rif - I if
-
. -.7,4
.

Kelt Paver. de 4 N eehtniier 'LIAM ,0eaellachaft fide verneltaltigende Kunst. din Vienna

MONVM NTVL A AMKLISSI STAVRAT

www.dacoromanica.ro
 35

torus, ce-o incinge pe de desubt. Capetul de-asupra acesteT cornice it alcatuia un parapet
cu creneluri impodobite cu figuri izolate. Lei, servind drept urlaie de apa, stateau singu-
raticT pe cornice, in facia acestul parapet.
Suprafata conica a acoperisului era invelita.' cu Odd de pratra, aseclate unele peste
altele ca niste solcIT; far de-asupra coperisului venea o basa rotunda, pe care se inalta o con-
structiune sexagonala, intarita la colturT cu pilastrii. Pe acesta constructiune se afla sapata
in litere monumentale inscriptiunea cladiret, din care un mare fragment s'a gasit d'asupra
mine. Constructiunea se termina cu o friza sexagonala, ornata cu sculpturi de arme Si Linea
d'asupra-i un trofeu colosal, al caruta trunchiu se inalta in mij-
locul a doue grupe de figuri omenesti de marime supranaturala.
Cotful trofeuluT xi lancile sale lipsesc, amendoue inse sint
complectaie in desemn. Pentru sustinerea greutatii enorme a

oo

I
\\X \\\
47ir ,N\
11111101k. m Do°
0
\ \\\ "10

<-7 0
J. OD13

'11 s\ \ \
\ 0 0-
3DEC-1) OD
o00
o- chf7)
11111111111° 11 MET

= cz;,
Fig. zo. Sec ;iune a temeliei searii.

s7Y,C:"Ar;
constructiunet sexagonale de pe acoperis, era fa-
V..4- it 0-1b, cut un fundament special f6rte solid, construindu-
FV a
g()
Q$6 se din temelie mteclul monumentuluT cu pTatra ta-
:,OZ1 Tata. Acest miecj fundamental are chiar acum,
mesurat dela platforma, o inaltime de vre-o i o m.
si se ridica peste masa de beton in sus; are ceva mat mult de 9.0 m. in lungime Si latime; nu-
maT rendurile de tot superiare sint circulare. Deci, intregul plan al cladiret era astfel intocmit,
ca sa serve de postament monumental al trofeuluT, ca sa rnaresca efectul acestuta prin stralu-
cirea decoruluT self Si ca sa-T garanteze la o inaltime inaccesibila, positiunea cea mat sigura.
Acum, in cele ce urmeza, vom descrie mar de aprope diferitele partt ale edificiulut Si
vom arata in particular indiciile intrebuintareT Si succesiunei lor.
Constructiunea platformeT si dispositiunea scarif sint aratate in fig. I°. Tr6pta cea mat Partea de jos
de sus, ce form6za marginea platformet, are o inaltime de o24. m., celelalte, in termen mediU a monumentului.

o36 m. Fetele for orizontale, largl de o32 m., sint mult inclinate; cele verticale, tot asa
de povirnite. Platforma, de asemenea aplecata, avend o latime de r75 m., consista din
doue siruri concentrice de lespecli de piatra, pe care in unele locurt se afla ref' sapate niste
santulete radiale putin adenct, ca sa inlesnesca scurgerea apeT. In acetasT figura se pate de
5*

www.dacoromanica.ro
 36

asemenea vedea Si temelia platformeT Si a scariT.

Sub cea d'anteiti trepta visibila se gasesc Inca
doue rendurT de pietre, asedate pe un strat de
beton de o grosime de 1.5 m.; nu s'a cercetat
daca fundamentul edificiuluT insusT merge si
maT in jos. .

Soclu. Precum s'a amintit deja, soclul cladireT ce

sta pe platforma s'a pastrat in intregime, afara
de o singura parte, unde cu ocasiunea cerce-
tarilor facute in a. 1888 a fost ridicat Impreuna
cu platforma Si cu scara pe o lungime de 7.5 m.
Soclul, represintat in fig. i i, arata, intr'un profil
care semana in sens contrar profilulul cornices,
'0
particularitatea, Ca o parte din structura lul,
0
torus superior C, este lucrat separat si incastrat ;
numai intr'un singur loc al constructiunei briul
acesta se afla lucrat pe o lungime de vre-o
Fig. it. Soda. 1/2 metru chTar din corpul socluluT. Acosta in-
castrare n'a fost ceruta. de vr'un motiv con-
structiv, ci se pdte d6ra. esplica ca o corectura adusa in urma la esecutarea technica, din
vr'un motiv 6re-care. Pietrele socluluT intra in zid cu vre-o o6 m. si erat legate intre ele
cu sc6be de metal lungT de o3 m. si late de o04 m.
imbracAmintea In figura 9 este reprodus din partea de jos a monumentuluT un loc ce se afla spre
cu pietre taiete sud-est. Aci se gasesc Inca la locul for un numer 6re-care de pietre Mete din imbraca-
d'asupra soclulut
mintea de de-asupra socluluT, Si anume din cel d'anteia rend inferior un-spre-cjece, Tar din
al doilea rend numai una. Pietrele taiete au in termen medic 0.59 m. (adica 2 piciare
romane) inaltime, r.i8 m. lungime Si o68 m. grosime; partea for visibila este lucrata cu un
chenar lat de 0.025 m., care margineste o facia neteda cu 0.015 m. scosa mai in afara. Un
mare numer de asemenea pietre s'aU gasit in Imprejurimea mine. Ele tote at la facia
superiors gauri pentru sc6be de lemn sat de piatra, in forma de coda de randunea lungT
de C3 m., late la extremitati o.I 2 m. pi gr6se oo6 m.; afara. de acesta ele mai poseda. tot
acolo niste cavitati destinate a servi ca puncte de reazam la miscarea 1i asezarea pietrelori
cavitati aflat6re cele mai multe cam in mijlocul pietreT. Precum vom dovedi mai la vale,
pene la friza veneati 6 rendurT de pietre taiete.
Ornament de In opozitie cu simplicitatea acestuT zid de pietre Mete, sta. bogata ornamentare sculp-
vrejuri incovoiate. turala dela partea superi6ra a imbracaminteT cilindrului. Indata dupe rendul al seselea de
pietre taiete urmeza friza representata in fig. 12. Acosta friza are intre doue chenare de
astragale un ornament de vrejuri incolacite, bine desemnat, si aprope in genere tot asa de
bine executat. 0 singularitate a ornamentului sint capetele de animale, ce amintesc tipurT
de lupi si care sint puse in acele locurT ale intorseturei vrejuluT, unde, dupe ornamentica
obicInuita, am astepta sa vedem o flOre sau o roseta. Una din bucatile frizei represinta. un

www.dacoromanica.ro
 II

77-.Ltr7 '

r jj .h:1 1 41

f17177 f17,1971777,.97,17/7RIM77f/72727,77.17/7177M771M7 1509W)07

s."

se.esueee

f
I
I

,
4:,,Z
, -aI
.......-r-e-

I
. ee.,
IL-.
-.'4,S4JF,
r.,,, ....e ,
,
SICL-r-Srrl
.I,-,
i:...:
4.

Me. -a;ztr31Laz..--7.-04.

.---e-ne-- 4 ''
1

1 C .I I
? .6::').
N

tiS.;
->
:'V.
'..":
t.
eVr))
%)..'.t ....E ,s-
i
, 1

-3 t."....__.
taIrt 1411,* 4.10.0.1. 4. INIM. 1 ........1 ...1.1. aw
.,... _ KWJP,"

"--;. 7"-1-
-Ii.1.0: :'..WI4 C
,,.,,..... . ...
..,...4, Ir flikkm....& '
e 119)10, V
-
i...:P.FP4." ...

IT_ .... ..-717.SS_ZSpIC.ITL._=.":=1:3IT.-_-. wed xtr.,==;>Z"I.,.....u., . ..1i---11...

....._.

016
1

411111MitIIIMM_

Tor,-77-t.'- ` 4.--.1-- 1
4

drIrsMer CZ.:4".77=1, '1

-.*
-r
>?.:*"51.4,

0 r-7"Ki.04,-
1
I

1 i
+
I

J J.
t
1 I
I
, ... I. I - I

-1... . t
1

1
..01.4.-tit-s-',.
1

., ,,, ::-f-,. I4 15 METER

Ir I 1 1 10 11 12 13
0 110 ROM.FVSS
i I 1 i- 15 I I I I

Relieve/teen: de J Bled, ner Tiparul nesellsehart f11r eervielte Uganda Kun t din V emir

M NVMENTVL ADAMKLIS I C RPVL CILINTDRIC

www.dacoromanica.ro
 37

vas; dintr'ensul foile cresc intro parte afara, in cealalta parte inse pare ca ar cresce in
lduntru, cad ornamentul se desfd§Ord continua tot spre stanga. TocmaT bucata acesta este
r6U lucrata. inaltimea acesteT frize este de o59o6 m., lungimea fie-caref pTetre in parte

Fig. 12. Friza cu ornament de vrejuri Incovolate §i pilastru.

variaza intre T*6 $i 1'8 m.; erau legate intre ele prin sccibe delemn said de piatra, in forma
de code de randunica, avend aproximativ o lungime de o16 m., o grosime de oo7 m. $i o
latime de o-1 pena la 0'12 m. Muchia de jos §i de sus a fqer visibile este scobita in inalOme
§i adencime cam de oo3 m. Pe muchia de jos, acesta scobitura continua fara intrerupere,
pe muchia de sus ea este lucrata numai intermitent; Tar partea muchiei de cate-orT e lasata

www.dacoromanica.ro
 38

intrega, formezd o ridicatura lunga de 0.57-0.6 m. Acesta proeminenta, a-b in fig. 12

Pila§triI. arata locul unde era asecjat un pilastru pe bucata din friza. Ea nu se afla la mijlocul buca-
tilor frizel si nu la tote bucatile in acela§ loc, de ore-ce rosturile verticale ale acestora sint
renduite fard a se fi tinut seams de positiunea pilastrilor. Pilastrii insisi, a caror largime
variaza, dar care in termen media este de 058 m., au o inaltime de i.48r49 m. (1.478 m. =
5 pici6re romane). Fete le for exteriare sint lucrate intr'un relief scos afara cu vr'o 0.03 m.,
formand o coland cu basa si capitel. Unele sint canelate, altele impodobite cu doue vrejuri
incolacite in spirale si crescute simetric unele lunga altele. Probe din amendoue felurile de
decoratiuni se gasesc reunite in tabela III. Pilastrii se departeza dela regula architectonics
obisnuitd, maT cu sama prin aceea, ca nu numai capitelurile lor, darn si basele sint numai in
laturi scase afara, Tar nu si in fats. Distant a pilastrilor nu se pate constata din positiunea for

AIR 4
.1

-W7"..f47-7.4,P7.1374.7.2517:217:71==n=rt=?..
0-- If.

IllfI .,1,
11i1,;,, ,iri1,1 ' ' "Ic. il',
Y. -- :
// 1hlit:. I. ,!11.::::
.I.
..-- ...,
ii

-...,
II,
ii
4.,
i, _
,

.. ,-_) -
- .. , .. ...,,
....-
.....-:._ ,...... 0
( '... ....I.; , ., . .. :

4 -
. .
, .... ..;,..4.,:;,...:.,,
..,:;,...,Lwa:v16441..4, ,...
.r.';'...-..'. ,...;16.,:
:jt:*:.1i/1,,4, .1.
1 ,,,,,..4.144,,,14-,,i .

1lit4.0,1 Aill-': 4-44r4l1faritpii41. t 0044- : 4P49'

;MI. filtrillrAr .

4 a- 1,75 CL.
------
. .....

Fig. i3. Architrava.

pe buca ;ile frizeT, totusT inse ea se pate deduce prin calcul din latimea pilastrilor si a blocu-
rilor intermediare de forma metapelor, pe care, pentru scurtime, be vom numi pur si simplu
Metope. metope, desi nu sint tocmaT identice cu met6pele. Ca latime medie a acestor metope a resultat
din mesuratarea in parte a patru -4ecT de bucati : r 66 m.; si anume cea maT mica 1.094 m.,
Distanta intre cea maT mare 1.218 m. DecT distanta medie intre axele pilastrilor este de 1.166 0.58 =
axele pila§trilor. 1'746 m. Pilastrii ca si met6pele au o grosime de 06-07 m. si erati legate intre densele
prin scabe de metal, lung" aprape 03 m., late 003 m. si gr6se 0.015 m. Pe suprafata
superiara a acestor bucati sculptate se aft.' gaurT, ce au servit la ridicarea pietrelor si care
au 0.14 m. in lung, 0'02 m. in lat si 0.12 m. in adencime.
Architrava De-asupra sistemulul de pilastri si de metope urmeza architrava tractata ca friza; ea
ornamentatL este ceva maT inalta decat friza inferiard si are un ornament deosebit de al acesteTa, anume
spirale impletite ca niste funiT si palmete alternativ opuse, ornament adaptat distantei dintre
axele pilastrilor. Rosturile verticale ale bucatilor architrave' vin fireste asecjate d'asupra
mijlocului pilastrilor ; de aceea lungimea fie-carui bloc in parte corespunde cu distanta
dintre axele pilastrilor. Lungimea for mijlocie, calculate dupe doue-spre-clece mesura'torT
partiale, este de 1.742 m. Intocmai ca si friza inferiors, muchiTle din afara orizontale ale
architrave' sint scobite, sus fara intrerupere, jos in mod intermitent. MuchiTle de jos la

www.dacoromanica.ro
 III

11111110X11=11220:020112111117311111r

-
=.=4;=

n.!.,:!1!-a.ifill.,:,1,,I,-0,111,111,:t.s.16.Olualirdien111,1A, . 011 1,1H ,' I _.1' " .

Allartril. "'III two' 1.111 i11111111171 1pIIIII PER ta.t.olv 1111 irewti I 06'boill1101111.1 1110,111441011IV1 tuu i111114110111111111-111

giAtiz_11. of& annifiusugaranonalmssenumainaniamansansmaggrarianimarzionrwroramormr_ww

I
110.6tEgq,{41/0-611PH 4.1.1P4441P4441$ 4PWALItt,44.044
:
,,

.
a
. ,
,g,,===
. ,
.
-s. ...'''-'ii;;;
:;-"* 1,.2/
: .

.: . '41,1;
1121. ...--"--"`"`-=
e ,

1 !,' 14i --?.)

Aill1111:i.!:!!,
11;1

. _
nj Ogoso oo 1..1 , Or I. d I 'if, Wel lllLlP I( 1111.111 l'e rt 11117fIa1111 outdid II.

t ,Lopt,(11,4r,i441441eft ,(44eN40.*:4_14,41
I .

_7 101..v.initsir4.44-444,X,6,5217.7-44' TIE; ,, /11 r

1

; ' .
,"` .

ot) s
tro;_,,,,,:..12

:171 6.111;z1\ ...41611/4 Ai It .; :N. Al

1 rat==1=10 f r 43 1 1
.,

r
I' '4:'ll' :If
le* .1i110,.=2nOP
;
1 11.

401#1,4114 14:,=a", Or; i.

%Ca11 1
1

41111101, oHAP it 101.0. ,1011144P. opoqUele. 1121.411

14

B. II' .i1IIiBJ !kit

'Nor
V ,
.1. t.
...

,I
a
,e '
.
: ; .

I il
...1,.....
1' '''-''47'.. ''
...4 W/-i1
.,. , .
,
11 '1
.;'. 5.,,,,74 ...' Er '
x.
. ft
1
.:112''.,? ..1.
N
1 ' 1 ,u,"
. V
2 ., ,..
11,,. , 4,14 m:1111111. till/
ow( 40.41 - 41!
,,omr Jo:a
./
rttieitisag4 Itzeignextmovemtiortuinutotormnumatiouaromsramioniiiimeror
1.1-s--
0 5 10 p.....-7,...,4,:..........
114 )
Heliograsura de J Bleehinger. Tiperul Gesell shaft far vervielfIlltigende hunt din Vienne.

MONVMENEVL ADAMKLISSI DETALI /L AL CORPVLVr CILINDRIC

www.dacoromanica.ro
 39

1.1.11i1111111i11,1!)!Oiii

inrnnrii#*frntinifirriirrirtntnmr In

Fig. 14. Cornicea.

ambele capatiie ale fie-cardia bloc, aU ramas intregi pe o lungime de 0.29 m. Aceste
proeminen;e (a-a din fig. 13), care impreunate corespund cu lungimea proeminentelor
frizel inferiOre (a-b din fig. 12), ne dovedesc, ca friza superidra a stat direct pe pila§triT in
locul architrave) obicinuite. *i la suprafa%a superidra a acestor grindT de piatra se gasesc
gaud' pentru scribe de lemn in forma de cdda de rindunica, de aceia§i marime ca la friza
inferi6ra.

1r,o11,111111111

,t

co ...
A
0

114 1
ILI -. : ;!..,., .,%..
/
11 ,
6:111L11: .
:g._.,, .
. .
. .

1 ---'
Il
I,ILtir.x;", -'4,1.1 ' 1,11 till 5Ati'III 16 lii'llii'l(111i11110,1,1troilthip:ii,:,...----,--
APIII NIP I 1 11 , 1(1
I,11.
1I iltil I
r

1M
I t I I I

Fig. 15. Parapet crenelat.

www.dacoromanica.ro
 40

Numerul total al pila§trilor, Si deci §i al blocurilor architrave Si al met6pelor, era de 54.

La mesuratorea directs a edificiuluT a resit ca circumferinta a cilindruluT 94.88 m.; decT un
diametru de 30.2 m. Distanta medie resultata din calcul Intre axele pila§trilor este de
1.746 m., ceea-ce imultindu-se de 54 ors ne da 94.28 m. Prin urmare Intre circumferinta
direct mesurata la edificiu Si Intre cea calculate dupe distanta axulare a pila§trilor, exists o
diferinta numaT de o6 m., care esclude posibilitatea unuT numer maT mare sae maT mic de
pila.tri. Cu acesta sts in acord §i faptul, ca numerul met6pelor aflate Inca intregT sau in
fragmente, este de 49.
Cornicea. De-asupra architraves urmeza cornicea, fig. 14. Inaltimea acesteTa este de 0.67 m.,
partea intrata in zid este cam 06 m., partea Te§ita. afara 0.365 m. Fie-care platra este
ceva maT lungs decat roo m. §i tote sint legate Intre ele cu scabe de fer. Forma cornices,
care pentru o stralucita cladire monumentala este neobienuit de gre6ie Si de simple jos
un torus invirtit in forma de spirals, sus o unda de fruncle masiv modelata pare a se fi
imprumutat dela architectura fortaretelor (un exemplu ne ofera curonamentul turnuluT rotund
dela Adalia) §i ne pregate§te pentru parapetul crenelat sustinut de cornice, parapet cu care
se termina partea cilindrica a edificiuluT.
Parapet Crenelurile, ce se ridica din acesta corona de parapet, as 1.48 m. inaltime (5 picT6re
crenelat. romane) §i o la%ime medie de 0.882 m.; fie-care din ele este impodobit cu alto-relieful unuT
barbar in picT6re legat cot la cot. Parapetul dintre crenelurT este 0.9 m. inalt ; fie-care
bucata intermediara, lungs 1-61 m., formeza un cadru divisat in trey parti egale umplute in
mod alternativ cu panourT, ce represinta figurT geometrice simple: cerc, quadrat pus pe un
colt, octaedru cu marginile concave. Repartisarea diferitelor bucatT este astfel facuta, ca
fie-care crenel Si fie-care bucata intermediara consists dintr'o piatra de variata largime, a§a
incat rosturile verticale taie in mersul for panourile in parts diferite. Partea superiors a
pietrelor, care stateau pe cornice fare se fie legate cu vre-o sc6ba, este putin bombata,
spre a Inlesni scurgerea apeT ; Tar partea dinapoT, intOrsa spre acoperi§, este nelucrata.
Aci se gasesce o taTetura facuta primitiv si putin adencb., de vre-o 0.24 m. inaltime, care
indica locul unde lespecjile acoperipluT se impreunati cu parapetul crenelat, fig. 18. Mai
multe bucati din parapet sint gaurite in directiune pie4i§a de-asupra taTetureT, imediat peste
punctul cel maT de jos al suprafete acoperi§ului, acesta spre a da scurgere apeT; gaurile
sint aprope rotunde, dara paretele for nu este neted.
UrlOie Explicarea acesteT surprincletdre intocmirT ne-o dete gasirea cator-va status de le cul-
figurale. catT avend gura deschisa §i capul gaurit; aceste status sint pe partea dinapoi nelucrate sau
numaT grosolan cToplite. DecT ele erail destinate a functiona ca urloie pentru scurgerea
apeT, stand izolate pe cornice inaintea parapetelor. 0 leave, ce trecea prin gaura parape-
tuluT Si capul leuluT, servea la conducerea apeT. Acosta Ova pare a fi fost de metal, de
ore -ce largimea gaurei este abia de 0.15 m. §i gura gaurei este Inconjurata pe partea din
spre acoperi§ de o scobitura, care permitea indoirea level de metal, dispositiune ce im-
piedica ca apa sa se strecOre pe langa Ova. Numerul inca in fiinta al crenelurilor cu robitl
in resboiu este de 25, numerul bucatilor intermediare ce s'aU gasit, in care intra §i doue
forte stricate, este de 36. In aceste din urma figureza io bucap gaurite; gaurile coincid

www.dacoromanica.ro
 41

totdeauna cu una din cadrele perpendiculare, §i adica ele se afla la cincT parapete in stanga,
la celelalte cinci in drepta, din mijlocul cadrulut Asemenea §i leil, cad s'au gasit mai cu
seamy in mid' fragmente de la partea for anteriora, sint intorsT uniT spre stanga, altiT spre
drepta. Dupe fragmente se pot deosebi cel putin cincT exemplare din categoria d'antaiu si
cel putin patru exemplare din categoria din urma.

Fig. 16. Url6ie figurate.

Latimea crenelurilor variaza intre 0.94 m. pene la 1.26 m., aceea a pieselor intermediare, Distanta intre
intre 1-o m. §i I -49 m. Latimea medie a crenelurilor, mesurata la 13 exemplare, este de axele crenelurilor.

1.12 m., aceea a pieselor intermediare, mesurata la 3i exemplare, 1-28 m. Distanta medie
a distributiunei crenelurilor este deci cam de 2.4o m., adica ceva maT putin decat 1 V, a
distanteT dintre axele pila§trilor, de cari prin urmare nu s'a %inut soma. A§a dar numerul
crenelurilor ar fi de 39, cifra care, fata de starea incomplecta a pieselor conservate ca §i
de marea variatiune a latimeT tor, presinta o val6re aproximativa.
in desemnuri inaltimea cladirei dela basa soclului pene la muchla superiors a cornice! Intiltimea
principale este indicata ca avend 6.97 m., o supositiune care trebule Inca dovedita. Con- edificiului.

statarile la facia locului ne arata, ca. la executarea constructieT masivul de beton a fost facut
straturT straturT in acela§ timp cu imbracamintea de piatra, astfel in cat totdeauna cand un
§ir de piatra din imbracaminte era a§ecjat, se batea in interiorul lui §i betonul pene la aceea§i
inaltime, Tar suprafata stratuluT se nivela cu sfaramaturi de piatra. cioplita §i cu bucati maT
mid de piatra bruta. Urmele acestor straturT sint Inca visibile in multe locurl, cu tote ca.
intemperiile Si surparea au deteriorat forte mult fetele exteri6re ale corpuluT existent. Ma!
cu sema se pot bine deosebi straturile cele mai de sus spre partea de Nord-est (vet! fig. 2
§1 7), acolo am mesurat dela soclu pene de desubtul stratului celuT mai superior (cornice)
6.3 m. Acum, de ore -ce inaltimea frisel ornamentate inferi6re, a pila§trilor §i a archi-
travel este in total 2.74 m., ne remane deci pentru partea de jos a fatadei neornamentate
6

www.dacoromanica.ro
 A \\\

N
`Zt

9., 2 0
...... ...... ........... 1 a 10

o 42011

Fig. 17. Sectiunea transversals a edificiulut dela Sudvest spre Nordest.

(Pletrele tAiete ce se alb. Inca la locul for sint umbrite mat negru decAt partile completate.)

www.dacoromanica.ro
 43

6.3 m. 2.74 m. == 3.56 m., si tocmai acesta tifra de 3.56 m. ne-o dais cele sese rinduri de
pietre taiete de d'asupra soclului, socotind inaltimea medie a unei pietre taiete 0.59 m.
Mai grea decal restaurarea fa ;adei coronate cu creneluri a edificiului circular este Miedul
aceea a acoperisului si a constructiunei, ce se ridica din mijlocul acestuia. Fundamentul edificiului.

acestei constructiuni, miedul interior al cladirei, compus din pietre taiete, este ridicat pene
la inalOmea de it.i8 m. de-asupra platformei pe un plan apr6pe patrat in mesura de 9.6 m.

:Z11*'151111r4060-11,1ivii:0',12-

Fig. 18. Aspectul parapetulul crenelat si al coperisulul.

lungime si 9'2 M. latime. Urmeza apoi Inca doue renduri circulare de pietre avend impre-
una o inaltime de aprope un metru; diametrul arcului este cam de 9.1 m.; fie-care piatra
de pe marginea acestor renduri nu corespunde tocmai Enid cercului, sint taiate aprope in
linii drepte Si arata pe fetele exteriore excedentele necioplite. Cele doue renduri circulare,
ca cele trei renduri patrate mai superi6re, sint in parte distruse. Pe langa acesta, cu ocasi-
unea unei cautari intreprinsa mai de demult, p6te chiar forte de demult, de catre niste
Omeni ce umblaa dupe comori ascunse, s'a facut pe partea din sudvest a mieqului de pietre
taiete in masivul de beton o gaura in forma de put, prin care s'ali desvalit noue pene la
6*

www.dacoromanica.ro
 44

`.

.wttk,
,wW
ovaeW\.

I \'Wttk\T
N

it 13M

4
12 13 14

Fig. 19. DisposiOunea sol4ilor acoperiplul.

ilece renduri Inca existente (c in fig. i 7). De 6re-ce masivul de beton se inalta Inca cu
ceva peste rendul circular cel mai de sus, putem deduce chiar din acest fapt, ca dedesubtul
acoperisului a mai fost Inca unul sau mai multe rinduri de pietre, Si numai dupe aceea a
urmat constructiunea ce se inalta d'asupra aco-
perisului.
Acoperipl. Dar punctul de rezam, care ne serva la
determinarea inaltimei simburelui de pietre ta-
iete, este inclinatiunea acoperisului, care se
p6te precisa cu mare probabilitate.
Numerul pieselor gasite care apartin aco-
perisului este minim, dar suficient spre a stabili
I
5 t felul cum a fost acest acoperis. Fata superiara in
Fig 20. Bucata B in fig. 19. forma de acoperii a monumentului era, precum

www.dacoromanica.ro
 45

se p6te vedea in fig. 18, invelita cu lespedi de piatra Mate in semicerc §i dispuse una peste
alta in forma de sold; rendul cel mai de jos al acestora se rezima pe un inel de plese
a§eclate orizontal (B in fig. 18 Si 19). Prin incli-
narea fetei superi6re a acestor pietre este deter- ,....0,20
minata" §i inclinarea acoperi§ului (fig. 19). Natural
ca directiunea linie ED a inclinarei acoperi§ului
depinde §i de marimea §i grosimea lespe4ilor ;
pe langa acesta, fiind-ca marimea lespedilor scade
din ce in ce spre virf, socotim ca acoperi§ul a
fost saa un con concav, sau daca era un con
exact, precum este parerea mea, atuncl unghlul
de inclinare al deosebitelor cercuri de lespecli tre-
hula sa se mic§oreze succesiv catre virf.
0 singura lespede din acoperi§ s'a pastrat
intrega (fig. 21), din cate-va altele am gasit frag- Fig. 21. P1atra de acoperis In forma de sold.
mente (fig. 22). La ;imea lespecle desemnata in
fig. 21 Si care este putin rupta numai la marginea din ape, mes6ra la scobitura de sus in
linie drepta c63 m., Tar diametral semicerculul 0.715 m.
Fragmentul fig. 22, pe care sint trase semnele pentru straturile de lespecli ce urmeza,
are o latime de o84 m. Pe un alt fragment sem-
nele indicate arata o raga de o 75 m., acesta les-
pede avea prin urmare o latime de 1.5 m. Se
pare dee, ca impartirea radiala a acoperi§ului
corespunde cu distant a dintre axele pila§trilor
(r74 m.). in acest cas lespedile cele mai marl'
Fig. 22.
erati cam de 1.6 m., cele mai mid de o6 m.
Numerul inelelor de solar suprapuse era de 18 Fragment dintr'un sold de coperiq.

pina la 20 Si unghlul de inclinare al coperi§ului

avea 3o". Acesta se intilnea cu miecjul de pietre talete in punctul D din fig. 19 la un
nivel de 6 metri de-asupra cornice principale; felul legaturel nu se p6te precisa mai de
aprdpe, nici nu se gasesce vre-un rest dintr'o cor-
nice, care ar fi apartinut aci ; p6te ca lespecjile
inelulul celul mai de sus se imbucaU in simburele
de pietre talete.
Solclii acoperi§ului, fie-care in parte, eraa
legati intre el' cu scabe de lemn in forma de cede
de rindunica, a§a incat fie-care rend forma un inel
bine determinat asemenea pieselor indicate cu Bin Fig. 23. Placa A in fig. 19.
fig. 19. tntre aceste din urma §i rendul cel mai de
jos al sollilor semicerculari era a§eclat, precum presupun, un rend de piaci C, din care s'a
gasit numai o singura bucata. Acesta este intrebuintata la ci§meatia din satul Kerim Koisu.

www.dacoromanica.ro
 46

Fig. 18 si 19 ne arata in fine dispositiunea unuT rend de piaci A. Sub dardmaturT s'aa gasit
treT sail patru din aceste place, fie-care de vre-o 118 m. lungime in forma de trapez. Ele au la
partile inguste marginile putin rotundite, Si anume la partile inguste maT marl marginile sint
maT subtiri, Tar la cele mai mid sint maT grilse, diferinta intre ele find de 0'02 m. Ele mai au
sapatd ca semn, la cdpetaiul superior maT ingust, o linie periferica., in fig. 23; totusl aceste
pietre n'au, precum ar trebui sa ne asteptam, sghiaburi sapate prin care apa de ploie s'ar fi
putut scurge in gaurile urldielor figurale; dar n'as sti sa indic un alt loc pentru aceste placT.

.... ..........
................ - 1.-45 ......
Fig. 24. Placa stylobatulul construcciunet d'asupra coperisulut.

Constructiunea Trec acum la descrierea constructiuneT d'asupra acoperisuluT, cdreia constructiunT IT

d'asupra servea ca fundament inTedul de pietre taTete zidit in masivul de beton. Forma acesteT con-
acoperisului.
structiuni este asigurata in partea esentiald prin gdsirea a numerOse piese dinteensa. Stylo-
batul acesteTa it forma o place sail o trepta rotunda. de 0.45 m. grosime, care era compusd
din multime de bucall. Din curbura marginilor pietrei nu se putea determina raga sa, din
causa neexactitatii executdreT si a dimensiuneT neinsemnate a diferitelor lungimi ale arcurilor.
Una din aceste placi, figurate in desemnul alaturat (fig. 24), are la marginea aprdpe
circulars din afard, o lungime de 1.46 m., mesurata in arc. Arcul corespunde uneT rage
cam de 3 metri. Aproximativ in departare de 0'2 m. dela margine trece o circumferinta
DE putin sapatd, a carer radd este de aprope 4.8 m. Nici una nicT alta din aceste mesurT
nu corespund adeveratulul diametru al trepteT circulare; mesura cea maT mare a acesteTa
ne este data prin rendul circular cel mai de sus al fundamentuluT, este de 9.1 m. in dia-
metru; pe cand mesura el cea mai mica reTese din consideratiunile urmatdre asupra mdrimeT
constructiuneT ce se ridica d'asupra trepteT.
Cate-si patru bucdtile de margine ale treptei at fost gasite; pe fata for superiard se
observe niste liniT drepte sapate care probezd, ca d'asupra trepteT a stat o constructie cu un

www.dacoromanica.ro
 47

plan in linii drepte, pentru care fu-

sese conturat §ablonul. Pe trei din
aceste piece de margine se p6te ve-
dea numai o linie dreptA, care trece
in curmeclis peste suprafata lor; pe
cea d'a patra se intilnesc doue linii
(A B Si B C in fig. 24) sub unghiul de
el
apr6pe I 23°; prin urmare e evident,
constructiunea ce se Indi1a de-
asupra acestui stylobat era sexago-
C
B

Fig. 25. Pilastru unghlular al constructiunel sexagonale. Figs 26. Fata de sus a pilastrului din fig. 15.

a.

' T -

Fig. 27. Planul bucatft sexagonale a cornices A in fig. 25.

www.dacoromanica.ro
 48

nala, cu tote ca. unghiul nu corespunde intocmaT unuT unghiu de sexagon (i 20 °). Virful
unghiuluT, ale cdruia laturT au in lungime una o98 m., cea-lalta o94 m., este departat cu
0.15 m. de marginea placii de petrd.
Am gasit maT departe maT mul;T pilastriT unghiularT cu amendoue fetele lucrate in forma
celuT represintat in fig. 25. Unul din acesti pilastri, forte stricat, s'a gasit chiar d'asupra
monumentulul; un al doilea, de o conservatiune maT buna, la piciorul cladireT; fragmente

Fig. 28. Bucata intermediary a cornice!. Fig. 29. Basa.

din alte patru s'ald aflat intrebuintate ca petre de morment in cimitirele din apropiere.
AcestT pilastriT unghiularT au un unghiu exterior de 120"; apartin prin urmare constructiuneT
presupusa sexagonala; inaltitnea for este de 2.05 m.
Fata de sus orizontala s'a gasit bine conservata numaT la un pilastru ; ea are trel
taTeturT pentru scobe de lemn in forma de coda: de randunica, §i o gaurd pentru ridicarea
pietreT la aseclare.
Latimea fetelor lucrate nu este pe deplin aceTasT la tot! pilastriT; ea numera in termen
miscllociu o42 m.

Fig. 3o. BucntI Impreunate ale frisel sexagonale cu arme pe densa sculptate.

www.dacoromanica.ro
 49

PilastriT aid sese canelurl ionice ; capitelele for sunt pre putin elite afara, basele lor,
chiar nicT de cum, acesta pe cat starea de stricaciune a pilastrilor a permis Inca sa se ve4a.
De constructiunea sexagonale se mai tine si bucata de cornice representata in fig. 25 si 27;

Fig. 31. Composiliunea frizei sexagonale cu arme pe densa sculptate.

partea eT scesa afara corespunde latimei pilastrilor; o a doua bucata a aceleiasi cornice fare
esitura aceea masera o8 m. in lungime; la amendoue bucatile sint facute pe fetele superi-
6re gaurT pentru sc6be.
De aceeasi grosime ca si cornicea este bucata de piatra lucrata, ce se represinta in
fig. 29; ea se caracteriza ca basa, grin gaura de scabe aflat6re la fata superior-a; acesta
piatra mes6ra 1'22 m. in lungime, esitura e de o-435 m., este forte grosolan lucrata si rect
conservata. Cred ca trebuTe sa admitem, ca aci avem aface cu o bucata a socluluT construc-
tiuneT sexagonale de d'asupra monumentulul si ca acest soclu, intocmai ca si cornicea, era
la colturT scos afara.
Pilastrif si bucatile de cornice ne deslusesc numaT inaltimea, Tara nu §i lungimea la-
turilor sexagonulur. S'aU gasit inse sub ruine cinci bucatT dintr'o friza in relief, ce apar-
tinea acestel constructiuni superiere; din dimensiunile for se p6te deduce acea lungime a
laturilor.
TreT din aceste pTese de frize sint bucati de colturi, celelalte doue, bucati interrnediare. Friza cu arme
Unghful exterior al unel bucati de colt este de i i 8 °, al uneT a doua 120°, al celer de-a treTa sculptate in relief.
122°, cifre la care este de observat, ca nu s'a putut face o mesuratere pe deplin exacta,
din cause ca fetele nu sint netede si tote muchiile sint stricate. In fig. 31 se represinta o
parte a frizeT sexagonale in compositiunea eT, indicate de forma pietrelor lucrate. Pe fetele
vizibile ale acestor pietre, a caror inaltime este de o89 m. (3 piciere romane), se afla repro-
duse scuturl si arme, al caror desemn permite a se recunesce ca bucata unghTulara A se
tine de bucata intermediary B.

www.dacoromanica.ro
 5o

c 3.54 - .4

,AttNIZOI 61141 111111011111114111 11111111 I

1:1,

B ;.4...........1.11111111111111111111111 11111111111111 Lillhlillill

111 MI ill .1111 1111.1.01.P..1
4.0.N1
retitueftemoot

"l'-';'va I Aa.
1 1

.1
A
e'"fi iring-
; - 40
JuiLe-
1
JI )144Wisdrii
2,1.0
. umilmnruirmatt bion.cu.h.
t

s 0 :2 5M
I'' 1' 13 14

Fig. 32. Construcciunea d'asupra sexagonului.

www.dacoromanica.ro
 51

1.-
.'

'4\1 \

Pe bucata intermediary
este aratata partea din mijloc
a compositiunei reliefuldi, cad
pe partea stanga a fetei sculp-
Fig. 33. Fragmertte de placi cu inscriptiune.
tate scuturile sint aplecate
spre stanga, pe partea drepta
sint aplecate spre drepta se p6te deci calcula direct lungimea laturei sexagonulul dupe
dimensiunile de lungime ale amendorora pietre. Cu t6te astea, la cele doue bucati inter-
mediare gasite, linia de mijloc a compositiunei nu coincida cu mijlocul pietrei, rosturile

cp

. t
cw4'' M A \ RTI -VETORi
,

ii m l'ICAESAR DIM
O'
NERVAEFNE KVA::
TRAIANVSACCERM
-A- DAC (CVS-I'sNIFMAXR4/
<13
,e/

tit
q to ...........

o 1 .z
Fig. 34. Constructiunea de sus sexagonala cu inscriptiune.
7*

www.dacoromanica.ro
verticale nu erau asa dar renduite simetric. Bucata indicata cu B in fig. mesora dela 31
linia de mijloc a b pene la rostul vertical din stanga, o6 m.; lungimea bucateT unghiulare A,
cu care se lovesce, este de 1.17 m., prin
urmare jumatate din lungimea laturei sexa-
gonuluT este o6 m. r i 7 m. = 1.77 m.,
lungimea totala a laturel 3.54 m., prin ur-
mare tocmaT 12 picTore romane. Pe basa
acestor dimensiuni fig. 32 represinta in
plan si in elevatiune intrega constructiune
sexagonala de d'asupra, la care am ad-
mis, ca friza cu arme se gasea d'asupra
c
cornices.
Fetele dintre pilastrif unghTularT eraa
formate din lespedi de piatra asedate pe
- muchiT, din care una s'a aflat prin darama-
turi. Aceasta pe o parte este neteda, pe par-
tea cealalta e lucrata grosolan, are I.23 m.
latime, 0.42 m. grosime Si, deli sparta la
muchia de jos, tot maT are Inca 19 m.
inaltime; grosimea se potrivesce cu dimen-
7.46.--VJAr
siunile pilastrulul (fig. 25). Largimea core-
-
spunde cam jumatatei spatiului intre pila-
-71
A 7 1:: 41111&:.1.771-`7.
1
stri; afara de acesta gaurile de scobe taiate
L.,11111:N
-,
-t-
pe fata superiors si care alb aceiasi forma si
raj; grosime ca acele ale pilastrilor unghiularl,
dovedesc ca acesta lespede apartinea aicT.
11

Diametrul baser circulare ar lasa de

16,1111110111
WO 11110
presupus un sexagon ceva maT mare decat
r"1

_. . -

.111
GI
diIii'"

kr? 19.
Mer
11
= .

-_

Fig. 35. Locul ruinelor cu bucatile lucrate ale trofeului.

www.dacoromanica.ro
 53

it arata fig. 32. Dacd admitem, ca diametrul treptei B, egal cu acela al baser, mes6rd 9-1 m.,
atunci lungimea laturer sexagonuluT, mesurata din muchie in muchie a pila§trilor, cresce cu
3.9 m. De ore-ce inse, dupe cum s'a probat mar sus, latura frizeT cu arme trebure in on -ce cas
sa alba o lungime de 3.54 m., atunci ar fi fost necesar un rend de pretre intre cornicea cu resi-
tura afard, E §i friza F, precum se *i represintd ac6sta in fig. 34. E adeverat, ca nu exist& nicr-o
urmd din pretrele lucrate, care ar fi putut face parte dintr'un asemenea aternut intermediar;
totuS" acest lucru n'ar parea in sine surprinclaor fata de neinsemnata mdrime a parte de cla-
dire in cestiune. Pentru ac6sta parere inse vorbesce imprejurarea, ca prin rendul acela de pie-
tre friza cu arme s'ar fi inaltat mar sus, ar fi devenit mar visibila; dar in admiterea unor dimen-
siunl maT marl ale sexagonulul sintem condu.5i inainte de tote de urmatcirea consideratiune:
fetele dintre pila§trii unghTulari ofereau spatiul cel maT nemerit pentru inscriptiunea cladirer, InscriNiunea
din care s'au gasit fragmente maT mid si mar marl. In fig. 33 sint reproduse cele tree frag- clAdiret

mente maT insemnate, anume: cele dour= bucatT din colturile de sus ale lespedei de 'Matra. §i
un fragment, ce apartine bunter de colt din drepta. Forma §i modul lucrareT acestor dour=
bucati unghiulare ne arata forte probabil, ca ele sint parti ale unel piaci intocmai ca aceea
far& inscriptiune din fig. 25.
Lespecjile cu inscriptiune au o grosime de o29o3 m., adica sint ceva mar subtirl ca
cele nescrise. Pe fata de sus neteclit& a bucatel unghiulare din drepta, al carer rost vertical e
forte bine pastrat, se gasesce la a o gaurd de ridicat, la b o gaurd largd pentru scObe, dar la
margine in punctul c era o sc6ba de metal de apr6pe (33 m. lungime, dupe cum multe sc6be
de acest fel at fost intrebuintate in cladire; asemenea si la bucata unghTulard din stanga s'a
pastrat pe fata de sus orizontald o taietura e, potrivita pentru o sc6bd de metal. Este de mi-
rare, ca aci s'ati intrebuintat sc6be de metal, cad pilastrul unghrular figurat mar sus (fig. 25) §i
lespedea de langd densul arata la locurile respective gdurT pentru sc6be late de lemn. Totu;;T
ac6sta se p6te constata numai la pilastrul in cestiune, si nu este esclusa posibilitatea, ca s'ati
intrebuintat sc6be de metal si de lemn unele langd altele; chiar si la bucata unghrulard din
drepta, in punctul b, o sc6ba de lemn a servit pentru legatura lespedei cu zidaria din dosul el.
Inscriptiunea edificiulu!, dupe cum resultd din completarea bucdtilor gasite (vecli mar la
vale desemnul tutulor fragmentelor), cuprindea cel putin Ic renduri, a caror inaltime se
micora treptat de sus in jos. Fiind-ca lungimea rendurilor este de 2.85-2-88 m., inscrip-
tiunea dupe latimea eT se potrivesce intocmai cu spatiul dintre pila§trir sexagonulur, pre-
supunend ca lungimea latureT sale, mesurata dela muchie la muchie, a avut 3.9 m. (fig. 34).
De Ore-ce maT departe, cele 5 rendurr de sus, me surate dela muchia superi6rd conservata a
placer de pratra ping la marginea de jos a until' fragment din rendul al cincilea, all peste
tot o indltime de 2'05 m., mesurd care corespunde intocmar indltimeT pilastrilor, atunci acesta
concordanta de dimensiuni ne silesce a admite, ca acele cinci rendurT au acoperit una din
fetele corpuluT sexagonal, pe cand sfirsitul inscriptiunei venea pe o a doua fata a aceleiaT
constructiunT: o dispositiune curi6sa din punctul de vedere tectonic, darn pe deplin sigura.
Corpul constructiuneT sexagonale a servit drept temelie pentru trofeul, care incununa 'l'rofeul.
virful monumentului, §i pentru figurile din jurul trunchiului sea, care se inaltaU imediat
d'asupra frizer cu arme.

www.dacoromanica.ro
 54

Din forma caracteristica a bucatilor intermediare B §i C din fig. 31, ale caror muchii
sint tdiete oblic in partea dinapoi, pe aprope o3 m., se p6te conchide, ca d'asupra frize cu
arme nu venei piaci d'ale cornice, cad' pentru
suprapunerea for tdietura in piatrd nu ar fi
avut nici un scop ; ci din contra, ca basele
figurilor, mutilate acum pina a nu se mai putea
recun6sce, erail virite intre blocuri la o aden-
cime de o3 m. si fusese adaptate pentru pe-
retii interior' ai acestora.
Vederea de laturf
a fragmentului A. Trofeul este represintat in fig. 36 pe cat
s'a putut reconstrui din bucatile existente. Nu
are o fata anteri6ra said alta posteriors, ci este lucrat cu
totul de o potriva inainte ca Si in dos. Se compune dintr'o
za (lorica), o tunics, patru perechi de scuturi §i doue pere-
chi de pulpare (ocreae) fixate pe trunchiti. Coiful lipsesce
printre bucatile descoperite; el a fost de repetite on cdu-
tat prin sapaturi, ca $i prin cercetarile cimitirelor, dar
fara succes.
Surprinclet6re Si putin placuta, dar conditionata prin
cerintele une stabilitati suficiente, este grosimea trunchiului
0
in proportiune cu putina eitura laterala a partilor de sus.
In scop de a reduce sus cat se pute mai mult largimea, scu-
turile sint ass de apropiate unul de altul, incat din lorica
nu remane visibile intre ele decat o mica parte.
De Ore-ce formele bucatilor cu
0
arme se vor descrie amenuntit mai la
ti

vale, nu avem acum cleat sd are -

tam legatura tutulor acestor pietre,
care at format un singur corp.
Trunchiul, care se ingusteza
putin in sus, era construit din mai rfr
multe renduri, din care cele patru
Fig. 36. Trofeul. de d'asupra se pot proba cum yin
wzate unul peste altul.
Rendul semnat cu I in fig. 36, de o.91 m. inalt, se compunea
din doue pietre lucrate, despartite printr'un rost vertical Si legate
intre ele prin doue scObe in forma de coda de rindunica; pietrele
s'ail gasit amendoue sparte, nu departe una de alta, printre dara- III

maturi. Acestea sint pietrele insemnate cu A §i B in fig. 35; fata

de desubt, forte putin departata de forma circulara, are un diametru
de aprope 2'2 m. Fig. 37. Pulpare (ocreae).

www.dacoromanica.ro
 55

,i-.4t-:-:-:-.--,-,
......_,-.......4...!..... :,.......____,
tf',.-..-' ,i

--;--------
kr
c-,/,.
1:1 .)
....S...

..,,,-...
--- 41 .:-:
A -s it'i -- ,, ''...
._ ......K'

o
1.

//,
ISM

Fig. 38. Bucatt din trunchiul trofeulut.

Rendul al doilea, 1.12 m. inalt, se compunea dintr'o singura bucata, care cand a cadut,
s'a spart in doue parti inegale; suprafata exteri6ra a acestel bucati se apropie, prin neregu-
laritatea sa, ceva maT mult de forma unui trunchiu de copac, decat cum este cazul la
rendul antait ; pe densa se ved in doue locuri te§iturT, care represinta. resturile unor
craci tdiete (fig. 35 C i D). Atat pe fata de d'asupra, cat §i pe cea de desubt a acesteT
pietre, sint taiate gdurT pentru cepurT de piatra. De ore -ce pe fata de sus a renduluT Iifl
nu se gasesce nicl -o asemenea purl pentru cepuri, atuncT ar parea cam indoTelnic cum
aceste doue rendurT yin unul dupe altul; cu tote acestea nu exista alte pietre care ar fi
posibile la acest loc, Tar dimensiunile
acestor blocuri sint prea marl, spre a
.,.
se putea crede, ca ar fi disparut pene 6'....5.
-J. ?-4
.......,
'fij. ,-.1"--;"
2
(! f '' i-
( -...

la unul. _,....... ....

:
1( 0
. \ i,...! x5....iJO......... .'
Rendul al treilea este inalt de
I .

-----..::-.------

r 2 m.; la acesta parte a trunchTuluT ;T!)-Li:`.

sint sculptate extremitatile de jos ale ,--_---%-:.:-'

t 1. il
pulparelor, a caror parti de sus, ieind
;FF,1\at\\:
mult in relief, impodobesc suprafata
exteri6ra a rendului al patrulea de
2 m. inalt. Aceste doue rendurT de
piatra de d'asupra sint forte ruinate, aq
f
nr. IV Inca maT mult decat nr. III. Din ,,t;c,
cel d'antait se desemneza alaturat doue
fragmente A Si B, care alb format o sin- 1M

gura bucata, dar acum nu se maT potri-

vesc intre ele. Fig. 39. BucatA din trunchiul trofeului.

www.dacoromanica.ro
 56

.1 Fig. 41. Sectiune la fig. 4o.

re. .. ... ..... 1. 5 3
%
------ ------- .

Ele infatiOza cele doue variante de pul- 11Nt

I

Fig. 4o. Bucata lucrata dela trunchlul trofeuluI. pare a§ezate pe laturile opuse ale trunchTuluT
§i deosebite intre ele prin felul ornamentuluT;
acesta incepe la extremitatea de jos §i inconjora capul Meduzei, ce se aft. la marginea de
sus. Fragmentele fig. 37 5i fig. 38 B au acela ornament Si apartin prin urmare aceleIa§T
lature a trunchTului. In fig. 38 A §i fig. 39 sint reproduse bucatT, ce fac parte dintr'un al
treilea pulpar.
Este de observat Inca o platra enigmatica, fig. 4o, 41, care probabil a apartinut trun-
chiuluT trofeuluT, fara inse a putea stabili cu siguranta locul eT.

0."%,..

----
ph" .r,V7
-A0.4

f''' .
.).-.,.,,..!,-;.,--;,..N.,,,.
'42 p;-......,::; .

.it. 4,....
!iiv:::::

1,-it...f.,t11,7.N$.1,...-..
.1.;f...... tut.
;..:-- ,..
t Ii4i$0,..
....::. 10 . P\sk T (..
r17, . .7.17.,....-...:-...." .e.. 4:4 ^
. i4. ." 7 .', ,
)...f. .'
t
4 tv
", .%
I :r1.-, 0."''.
' 4.,
L' stir i
,_--- til.......'t .1 4 A ,'..r.04
--- :, 1-. .- ' 1 lit
...' 4 I'
13"'"'...4:4-"+.41"17'. ' .1'
,../..-
....
\ litiw...e.Va's,.I.Flir
01, tZ., ...$ se.-3,1,7'
.4., ,11...i..
---1.---,--,3-,-.:-.-
_..... ..,..
',,,F,...4,____,,...-a. ,.; .,,,kloie_ ,...,,,,_,-,.!-,
.4.- .\.;-\. =i4-....,%....-__-- ..,.....-..
___-.........
,r- ----:- .1-';'.1-5.,:re ,-- 2
//

- .+r
Fig. 42. Partea de jos a loricel.

www.dacoromanica.ro
 57

Fig. 43. Bucata din partea de sus a trofeului.

Una din fetele orizontale ale acestei pietre curi6se este in 4 colturi (153 m. lunga, §i
1.36 I .39 m. larga); fata cealaltd opusa este ovala (diametrul cel mai mare aprdpe To m.),
grosimea, de i.o9 m. Fata ovala este tan.
netedd §i cu o gaura de cep adenc tdiata,
o. 13 m. adencime, o3 m. latime §i o35 m.
lungime; gaura nu se afla tocmai la mij-
loc. Fata cea in patru colturi opusa are
o scobiturd cam de 0'02 m. adencime §i
oo4 m. latime, ce merge paralel cu mu-
chiile, fiind departe cam 02 m. de la
margine; Si pe acesta fata se afla o gaura
(pentru cepuri de piatra?) de o4 m. lun-
gime, (333 m. latime Si 02 1-0 24 m.
adencime.
Suprafata exteriord a petrel' mai Fig. 44. Bucata din trofett (A Sn fig. 36).
mult conice decat cilindrice nu are aceia§i
inaltime peste tot; ea atirna 6re§i-cum in jos peste fetele parte de desubt cubice; muchiile
sint scobite in chip neegal §i nu s'au pastrat intacte.
8

www.dacoromanica.ro
 58

Periferia de sus a trunchiului nu se p6te evalua decat cu aproximatiune dupe forma

acelor fragmente, pe care sint a§ezate pulparele; din contra, pe partea de jos a bucalei cu
armature V, desemnata in fig. 36, este tras un contur, care corespunde acelei periferii.
Prin urmare fata superiord a trunchTuluT a fost ovala, 1.4 m. large Si i75 m. lunge.
Bucata V a loriceT, sparta inteo parte §i care venea a§ecjata d'asupra bucatei a IV,
masord la fata de desubt 3.o m. lungime §i cam r6 m. largime ; inaltimea este de 225 m.
Fata superi6rd are numaT aprope 1.8 m. lungime §i 1 o m. largime.
Acesta piatra lucrata se afla reprodusd in fig. 42 in positiunea in care am gasit'o. Mai
mult ca un sfert dintr'ensa este sfardmata. §i pierduta, decT §i fetele et orizontale nu s'au
pastrat decat numai pe trei sferturi. Cele doue fete ale loricei au aceia.§1 forma, una inse e
forte reti stricata.
Tot in a§a stare se
afla §i partea su-
perior:al a loriceT re-
produsa in fig. 43
de asemenea in po-
sitiunea in care am
gasit'o, cand eram
r' // /,! 'z not acolo. Dar nu
o,a6 .... 0,66
acesta a fost posi-
Fig. 45. Bucata lucrata gIsita la cladire.
tiunea celor doue
bucatT la a for ca-
dere; din contra, o incercare anteri6rd de a le transporta be pusese in acesta positiune.
Imprejurarea, ca la amendoue bucatile o fata. este forte bine pastrata i alta forte stricata,
dovedesce ca amendoue stdtuserd la pa.ment cu partea cea Ian. §i decT numaT fata intorsa
spre sus a suferit injuriele timpuluT.'
Partea superi6rd a armatures se compunea impreund cu scuturile dintr'o singurd bucata
de aprOpe 2-7m. inaltime (masurata pent la marginea de sus a scutuluT completat in desenul
din fig. 36), aprope 3.5 m. lungime intre marginile din afara ale scuturilor, §i numaT ro m.
grosime. La gat, unde trebuTa sa urmeze continuarea trunchTuluT §i coiful pus d'asupra,
latura orizontale este stricata; cu tote acestea se p6te vedea aci printre marginile scuturilor
scobiturT deteriorate, in care p6te ca erat infipte virfurT de land, ce Te§Taa in afard. Orna-
mentele loriceT sint acelea§T pe amendoue fetele, tot asemenea se repetezd §i spada. Frag-
mentul representat in fig. 44 este acela§ fragment insemnat pe fig. 36 cu A; aci inse el
infati§ezd partea opusa.. Corpul rotunjor ce se ridica intre scuturT nu este altceva decat
stinghia, de care atirnati scuturile. Amendoue aceste pietre colosale erat a§ecjate pur §i
simplu una peste alta, fare nici-o alta legatura; se gasesce inse pe fata inferi6rd a fie-cdreTa
din ele cite o dunga late lucrata din gros in lungul el"; acesta dunga este scobita la bucata

1 [In acesta positiune amendoue buatile loricei au §i fost descoperite; not n'am filcut cleat a le intorce pe
Gr. G. T.]
fe ;ele for mai bine pastrate, in posi ;iunea ce ail in fig. 42 §i 43.

www.dacoromanica.ro
inferi6ra (a se vedea fig. 36, jos) de o taietura piecjisa drept-unghiulara, 0'2 m. lata. si 0.15 m
adenca ; la bucata de sus dunga e sapata mai mult in forma de albie si are apr6pe
o23 m. latime si tot atata adencime. Eu nu stia pentru acesta alta esplicare decat ca
dungile in cestiune au fost intrebuintate pentru trecerea funiilor saa lan;urilor la ase4area
pTetrelor.
incheind trebuie sa mentionarn Inca o piatra, care deli zacea intre daramaturile care
inconjuraa monumentul, nu si-a gasit un loc in edificiu. Este piatra taiata ce se represinta
in fig. 45, avend o55 m. inaltime; pe partea din fata se afla sus un pervaz mergend orizon-
tal, si de desubt o iesitura in forma de arc. PTatra, o86 m. lunga, o66 m. adenca, are
rosturi verticale in ambele parti, Tar pe fata de sus lucrata, o gaura de ridicat, doue gaud
facute prin dalta, si la mu-
chiT scobituri pentru scobe
M IllL
de lemn in forma de coda 1,721M12111"airip,11j1157717--'-'.-

de randunica. Doue alte

pietre de acelas fel s'au ga- tr.
sit Intr'un cimitir la distan-
ta apr6pe V/2 ora de mo-
nument; ele sint represin-
tate in fig. 46. Una este
NM,

un fragment f6rte stricat, .4- o, 5 5

Fig. 46. Bucali g3site intr'un cimitir.
cealalta, bine conservata,
avend pe fata superiora
gauri pentru sc6be, masora o55 m. lungime, o.59 m. inaltime si r 2 m. adencime. Acesta
era infipta prin urmare in zidul, caruia a apartinut, mai adenc decat orT -ce alta piatra lucrata
a monumentuluT, cu singura excep%iune a frizei cu arme descrisa mai sus, care, dupe cum
trebuie sa admitem, alcatuia basa proprit-clisa a trofeului; deja din acest motiv ea nu
cred, ca piatra sa fi apartinut monumentului. Pentru aceste pietre lucrate, ce se represinta
in fig. 45 si 46 si din care exists de sigur un mare numer, nu este, dupe parerea mea, nici
un loc la cladirea circulars. Tot astfel sta lucrul si cu un pilastru unghiular de forma iden-
tica cu a pilastrilor constructiunei sexagonale de d'asupra; acest pilastru nu s'a gasit la
monument, este mai Malt decat ace pilastri, are anume 2.14 m. inaltime, o aka basa, §i,
dupe masurdtorea d -luT Dr.eger, Dr, un unghiu exterior de apr6pe 114°. Apartinea prin
urmare probabil unel constructiuni sexagonale, dara nici de cum constructiunei de d'asupra
acoperisului dela monumentul nostru.
Eu cred; ca prin presenta descriere a partilor ce alcatuiaa edificiul in raportul dintre
ele si cu intrega cladire, am dovedit ca acesta, abstractiune facend de mid detalii ale aco-
perisului si ale constructiunei de d'asupra, nu a putut avea alta forma deal numaT aceea
pe care ne-o da reconstructiunea. Mai trebuie Inca. sa observam, ca intregul monument
pare a fi turnat dintr'o singura bucata, ca lucrarea technics a tutulor partilor este uniforms
si ca nici un indicia nu vorbesce despre vre-o restauratiune saa completare, ce ar fi avut loc
in total saa in parte.
8*

www.dacoromanica.ro
 6o

Asupra materialuluT din care se compune cladirea, ca5i asupra cariereT, care a pro-
curat acest material, am primit dela d. Gr. G. T o ci 1 es cu urmatarea relatiune technica:
Cariera. «Cariera de piatra, din care s'a extras materialul pentru Adamklissi, se afla la 150o m.
spre nord de satul Enige si 3700 m. spre est de Adamklissi, pe costa sudica a vaii Enige,
75 too m. d'asupra niveluluT marei.z.
«Ea consista din trei grope una langa alta, sapate pe costa de sud a vaii Enige, 3o m.
d'asupra niveluluT vaiT. Aceste grog': sent astacji in parte astupate §i inconjurate cu tufi§,
a§a ca din vale nu se pot nicT de cum cun6sce; numaT cand vii apr6pe de ele, observe ca
au fost cariere de piatra. Cea mai mare e cea din spre nord ; ea are o latime de too m., o
adencime §i o inaltime de 5o m. Aproximativ 5o m. maT departe spre sud, se deschide cea
d'a doua, avend o largime de too m., o adencime de 20 m.; a trela in fine, too m. mai
departe, are aceTa§T latime Si o adencime numaT de 10 m.,
«Marginile gropilor permit a se recun6sce forte deslu§it formatiunea geologica. De
sus in jos se distinge un strat de pament galben, adenc de 5 m. Dupe aceea urmeza in
adencime de 5 to m. un conglomerat de var poros, tare §i strabatut de scold mare; are
straturT orizontale si prin el trec vine roptice de piatra. De desubt, un strat galben de
argila margOsa, 3-5 m. adenc ; aTurea acesta argila formeza peterT, de multe ore in a§a
Intindere, Ca pot servi de adepost la turme intregT de of. Jos de tot in adencime dam de
pTatra de calcar tare, fin granulata, care se sparge in blocuri extraordinar de mad; in spar-
tura ea se asemana cu marmora.,
«Prima gr6pa, cea dinspre nord, este scobita semicircular Si inconjurate la marginea
de sus cu un val Inalt de 1-3 m.; acest val a avut probabil destinatiunea, ca sa Impiedice
scurgerea apelor de pl6Te. Ea confine in adencimea el' pretiosul material, din care s'a
executat ve§tmentul exterior al monumentuluT. Inca §i asta4T se vede la o inaltime de 6 m.
§i pe o latime de 1 2 m. urmele cTopliturilor vechT, facute cu dalta, intocmaT a§a cum, de
exemplu, se \red la partea dinapoi a met6pelor. Jos, cam in mijlocul pereteluT de stanca;
se afla sapat Inca din vechime un 0. Gr6pa nu este catu§I de putin sleita §i ar putea Inca
procura plata minunata pentru constructiuni Si pentru lucrari de decoratiune sculpturald;
maT cu soma, Ca piatra se pate transporta u§or pen! la Dunare. Din contra, se pare ca
celelalte doue gropT, care nu sent asa de adenc scobite, e posibil inse ca acum ele sa
fie numaT astupate, all dat materialul pentru miedul monumentului.,
«Transportul blocurilor de calce Mate pentru Adamklissi, din care multe se disting prin
dimensiuni neobidnuite, unele fiend de o marime extraordinara, a trebuit sa fie insotit de
greutati deosebite, date fiind inaltimea loculuT cladire!, variata schimbare a terenulu! §i
lungimea drumuluT din causa acestei variatiunT de teren. Drumul mai scurt §i cu urcwuri
maT mid este pe acolo unde, cum e§T din valea EnigeT, apucT drept catre cimitirul parasit
dela Akbunar, Si de acolo apoi urci pre costa Adamklissi Bair. Ac6sta solutiune se pre-
sinta a§a de limpede, in cat este imposibil ca Romani! s'o fi trecut cu vederea. Dare urmele
uneT cai antice pe acesta linie nu s'a observat Inca pen! acum.)
Afara de pietrele calcare, estrase din aceste grope, alt soia de material nu s'a gasit
Intrebuin ;at la monument. De asemenea, cu tote sapaturile destul de Insemnate, este vrednic

www.dacoromanica.ro
 61

de mirare ca nu s'a dat peste mid obiecte antice, precum de altminterea se intimpla de
ordinar a se descoperi in asemenea locuri. Cate-va monete de bronz din secolul al treilea
§i al patrulea, vreo doue, treT sageti sau virfuri de land, cate-va fragmente de vase romane
de lut §i oseminte de animale, este apr6pe tot ce s'a aflat printre daramaturi.
De sigur ca monurnentul a remas intact multe vecuri in urma. Cel putin sapaturile
intreprinse de d. Tocilescu in ruinele cetatii invecinate n'au descoperit pene in present
vreo piatra din uriasa cladire care sa se fi intrebuintat ca material de constructiune cu
ocasia reintemeierii vechTuluT municipiu al lui Traian de catre Constantin cel mare. Din
contra, multe monumente ale anticulul municipiu s'aa gasit utilisate in zidurile §i casele Ce-
tatii Constantinice, intre cars amintim pretiOsa dedicatiune a lacuitorilor Traianenses Tro-
paeenses catre imperatul Traian din a. 15/116 (mai sus, pag. 27) precum Si cateva altare
cu inscriptiuni in parte stricate din vechime cu ciocanul.

44

0-

.
Av. v
" .
'A.....

..
A
41..),L.-e
. =
.1. . 41,
,-......7,4.,
'''.. --.: ... --'".e5.=1:-.-...
. 1

a__n ,..-st ta :sr,: _ :I.........._ _ ..c, ..7, , --/.1KANG/7,MINIMIMMIM""1.111;14/

Fig. 47. Transportul unel bucatt lucrate dela trofei.

www.dacoromanica.ro
 Fig. 48. Fragment in relief dintr'un crater colosal de marmura
in posesiunea contelul Carol Lanckorof ski.

IV. Sculpturile.
cum cand cun6scem cladirea in tote elementele sale, sa ne ocupam cu
d'amenuntul de partea sculpturala. Tree feluri de sculpture se pot deo-
sebi la monument:
I. Trofeul cu grupurile de statue dela picTorul sea si cu friza cu
arme a base' sale;
2. Ornamentatiunea crenelatd cu reliefurile de barbari legati
,si cu leis puss inaintea lor, servind drept urldie de apa;
3. Cununa cea mare de reliefuri in forma de metope, pe care, pentru scurtime,
le vom numi metope, cu representatiuni referitOre la resMiele dacice ale imperatului Traian.
Din punctul de vedere artistic aceste sculpture ail o val6re forte diferita. Pe cand
trofeul si friza cu arme dovedesc o iscusintd mare si sigurd in dispositiunea for si o lucrare
calculata ca sa produca impresiune de departe, reliefurile crenelurilor, cum nu maT putin
si ale met6pelor, sent facute de niste mainT neexercitate, cu o saracie si o imperfectiune
copildresca a former si destul de grosolana, in cat la prima vedere be dai o valOre cu mult
mar mica si le considers ca opere dintr'o epoca maT tarclie. Dar nicT for nu le lipsesce o
claritate a subiectului ce vor sa expund, si fiend velute din inaltime, diferenta aceea de
executiune artistica disparea de sigur. Privindu-le chiar numaT in trecat, nu putem a nu
recun6sce, ca fie-care motiv in parte are de basa un model determinat maT din'nainte, ca
intrega decoratiune are un plan artistic bine definit. Fata de insemnatatea istorica a monu-
mentuluT, nu sintem dar scutiti de obligatiunea, de a urmari in tote amanuntele executiunea

www.dacoromanica.ro
 -- 63

proprie in felul set a decoratiunei lut plastice ; tocmat caracterul acestei executiuni de
meserias oferd o problems stilistica de cel mai mare interes. Incepem cu met6pele, cad
ele s'ati pastrat mai bine si in numer mai complet decat celelalte sculpture.

A. MetOpe.
Peste tot avem 49 metope, din care cate-va numai in fragmente. pn cele 49 intra si
metopa ce se bAnuia a fi pierit in Dunare cu ocasiunea transportului pietrelor la Bucuresti.
Ne mai lipsesc deci cinci din numerul total ce a fost la inceput (vecili mai sus pag. 4o).
0 greutate particulars ne presintd rindutala primitiva a for. Dupe chipul cum sapa-
turile au fost mai inainte intreprinse, nici-o singura notita nu ne pate servi la ac6sta lucrare;
si apol, chiar data am avea o chart& precis& a desgroparilor facute, din care sd se vaeld
positiunea fie-cdrei pletre sub ruinele edificiului inainte de cercetarile mele, totusi con -
clusiunt sigure nu s'ar putea dobandi dintr'un asemenea tablou acesta pentru motivul
simplu, ca nu cun6scem nici cum s'a intimplat stricarea monumentulul, nici ce schimbari au
incercat grameclile de ddramaturi in cursul timpulul. Prin acestea voim a dice, ca nu numai
nu se pate fixa locul unel singure bucati macar in cununa met6pelor, dar ca, abstractiune
facend de pune casuri, nu este posibil a determina cu siguranta nici chiar sirul for pentru
fie-care in parte.
Dar simpla privire asupra -le ne arata invederat, ca representatiunile met6pelor, deli
se intincleu peste pilastrii despartitori, aveu insd o intima legatura intre ele. Acest pro -
cedeu al decoratiunei, indicat prin caracterul frizei, a ramas totdeauna in us dupe exemplul
templurilor grecesti, la care sirurile de metope erau forte adesea combinate doue cite
doue, sau erau in genere concepute in chip unitar. Gratie chsului procedeu ne-a fost posibil
de-a ne pune sub oche evenimentele istorice, ce au dat nascere edificariT monumentulut.
Talerea materiel inteo mul ;ime de scene mai mid impunea totusi margin! hotarite. Pe
cand cordeatia de reliefuri de pe Columna traiana permitea o naratiune continua a acelor
evenimente, acestea nu se puteau aci de cat indica in cuvinte scurte paratactice, a caror
sintaxd latentd trebuta Ore-cum suplinitd. Era de lipsd, pentru ca povestirea sa fie intel6sd,
a se margini cineva numai la ceea ce este mai necesar, mai general; din acesta, cu tots
accentuarea exteriorului realistic firescd simtului mecanicesc al mesterilor executor! a
resultat ore -care infatisare ideals a totulut. Tocmat intentiunile de capetenie ale acestei
representdri ideale trebutesc acum ghicite, deli la uncle bucati o legatura directs intre den-
sele p6te fi constatata sau este numai probabila. Dupe cuprinsul for, diversele serii se
despart uncle de altele, si in lduntrul acestor serif, ca si intre aceste seri!" insesi, se deschid
raporturt asa de multiple si de variate, in cat cel putin punctele de inlantuire ale clasi-
ficatiunei in totalitatea el', nu pot fi indoielnice; acesta cu atat mai mult, ca ele se confirma
prin analogic, ce gasim pe Columna lui Traian.
Vom presenta mai anteit in figure si descrieri complimentare starea reald a lucrului;
apoi vom motiva la fine, pe cat va fi posibil, ordinea urmata in insirarea met6pelor.
9*

www.dacoromanica.ro
 64
-4.1;414411t
: . : 4. i
----71"mstgigmwegart
1.5 "" 4 ***4`
.
.
tr.
AP

_
,5. . 1;
tITiY 7 A...7-:** f,
. f

.4
14 .* 4-- .:,W--4:".- . . ........, . . *1
;* %..-,-"itrt::,1;-
- 174:1 te.- 7 .
.
f_ ,, .

- '' '
r
sY
f.16C'

4-
_st.

.t.
-.it. - ke.s."'t
t-'. - IP?
.

Fig. 49. Metopa nr. t. Fig. 50. Metopa nr. 2.

Metopa nr. i. Calaret alergand spre drepta, gasita impreund cu nr. 2 3 in

Nordvest. Calaretul este fara barba, perul capului ii merge dela frunte pene pe cefa in
lung! §uvite paralele. Porta cisme scurte, pantaloni strimti, precum se vede din cutele dela
pulp, o cama0a de zale de fier cu manece pene la cot §i o curea d'a curmecli§ul (balteus)
cu sabie drepta, dela care se observa numai manerul d'asupra gitului calului; piciorul sting
nu este indicat. Cu mina drepta intinde lancea, care in partea de sus pare a fi rupta pene
la virful eT, ce se vede pe fundul reliefului; cu stanga manuesce un mic scut de forma
sferica la cele doue margin! lung! ale sale. C6ma calului e tunsa scurt pi legata top intre
urechi. Din friu s'a pastrat obraji!, botnita §i o parte din dirlogi; d'asupra dirlogilor sint
infa§urate dupe gitul animalului trei curele, din care cea mai de sus este impodobita cu
mid discuri rotunde. Dela ar.5aUa sau imbracamintea cu ciucurT a §eliT merge spre coda
calului pofilul, de care atirna oece curelu§e cu cite doue nodur! fie-care, Tar in directiunea
opusa, un pieptar lat inainte §i ornat cu §ese disculete §i o lunula intre marginile sc6se mai
in afara. Odata cu coltul de sus al metope! a pierit §i cadrul sapat in adinc §i care incon-
j6ra reliefurile de cite -ST patru laturile.
Metopa nr. 2 ne presinta aceea§T figura, inse in mi§care ceva mai vie. Si aci piciorul
sting nu se vede; afara de acesta, pe marginea de jos a plato§ei s'a omis gaurile facute
cu sfredel. Piciorul drept apare gol. Scutul e ceva mai maricel; pieptarul calului este
ornat cu opt discuri mic! Si cu lunula; extremitatea de jos a lancii este rupta, cea superiard
a fost p6te lucrata numai in parte. Indicatiunea terenulul de sub picture lipsesce aci, ca la
reliefuri in genere.

www.dacoromanica.ro
 65

Fig. 51. Metopa nr. 3. Fig. 52. Metopa nr. 4.

Metopa nr. 3. Doi stegari calari alergand spre drepta, gasitd in a. 1882, cu
fata reliefului in sus. Cail Si cdldretii sint representati mai-mici decat in nr. I si 2, dar in
mi§care Si armatura el' se asemand; caldretul de dincolo alerga mai inainte. Amendoi %in
cu mina drepta plecata in jos dirlogii, cu cea stanga d'asupra capului calului. in lemnul
stegului (vexillum). Stegul din drepta este rupt pene la mina calaretului, cel din stanga
s'a pastrat numal ca un ghemotoc inform, apr6pe dreptunghTular. Se ved resturi din cama-
sile de zale de tier §i s'a pTerdut cureata d'a curmezi§ a sdbiei §i coifurile, din care totu§i
o urma pare a se fi pastrat la conturnul capului calaretului de dincoce. Marea stricaciune
a reliefului se esplicd, ca in tote celelalte casuri, prin faptul, ca metopa a stat in sus cu fata
cea sculptatd.
Metopa nr. 4. Caldre% alergand spre drepta, in lupta cu lancea contra until
barbar. Lipsesce o treime din metopa, partea inferiOrd, §i cu densa: piciarele dela genuche
pene jos ale barbarulul, piciarele calului §i probabil un accesoria de umpluturd, pate figura
unuT barbar cdclut in lupta. Caldretul pOrts armatura dela nr. 1 §i 2, avea inse coif. Bar-
barul tine cu amendoue manile inaintea trupulul un mic scut oval cu umbo; are barbs,
porta perul scurt pene pe celd; din imbracamintea lui nu se mai cun6sce decat o refecatura
la git. Pieptarul calului este impodobit cu discuri rotunde, la pofil atirna de micele curele
foi in forma de inima. Darda sail lancea de aruncat (tragula) este mai scurta §i mai putin
tare, decat lancea de impuns (contus) dela nr. 1 §i 2. Din coif se vede coda aparatare a
cefei §i ceva din virful lul. Mic§orimea prea mare a calului §i a ambilor luptatori era impusa
de compositiunea mai bogata, cum este §i la met6pele nr. 3 Si 5.

www.dacoromanica.ro
 66

..7,4;-,&44" - _

L
7" .6
"r"
a .-
r :Vt.
". 47
12!

;3

4,

7.:-',...'"'.-. -
A

!
-1/F'Z'Orrt
."

pkt:: "'

ei..' 4.
,. ;.. r
., .. , -,,,r,..0,..,---
:,,,,0..)..,..,:.
ki.
,,....,
.........._
A
. _ .
N.

. .1/4! 1,t__

ye' - . At' -' ; %A°

4 t:C

mr,.A.A.40", Y. '..1:;42,;
Fig. 53. Metopa nr. 5. Fig. 54. Metopa nr. 6.

Metopa nr. 5. Calaret alergand spre drepta, in lupta cu treT barbarl ce

porta barbs. Unul este calcat in picT6rele caluluT, al doilea fuge, cel d'al treilea este un
cadavru ce apare in fund. CeT doT d'anteiu porta nadragT si au perul taiat scurt. Cel
rasturnat la pament e fare arme, capul sett este representat in fats; la umer si ureche se
ved copitele de din'ainte ale caluluT. Cel care fuge isT int6rce capul inapoT si inaltd mana
stanga in semn de supunere; din mana luT cea drepta sabia curbs pare ca-T aluneca. La
cel omorit i se vede, in positiune pieclisd, pieptul cu mintenul spintecat si cu resturl din
capul sell, care cade in jos. Cal si calaret ca la nr. 4, numai ca lancea nu este lucrata plastic.
Metopa nr. 6. Imperatul spre drepta strivind cu calul un barbar, representat
ca statue, de Ere -ce picT6rele de dindardt ale caluluT stau pe o base. Calul este decorat in
chip particular; pieptarul si pofilul, liniate pe marginT si cu cTucurT pendinti, cum este si la
arse; pe langa acesta, pieptarul are din'nainte o mascd de animal, Ere -cum un cap de leu
cu gura cascata; cureaua cea maT de sus dela git este cu un rind indoit de bumbi; coma
este legate intre urechT. Calaretul porta. o cama5a de zale cu solcIT cu doue siruri de suvite
taTate in colturT; sub za o tunics, d'asupra zaliT un briu cu marginile tivite si impodobit cu
placT patrate, o mantie fluturanda; n'are nicT coif, nicT scut; in mana drepta o lancie. Bar-
barul porta nadragi si o cacTuld; bratul sting ii atarna liber in jos; fata luT, cu gura deschisa
si cu ochiT ridicatT, privesce catre imperat; mana drepta a luT inchisd este ridicata de cea-
lalta parte sub piciorul sting de din'nainte al caluluT. Metopa a fost gasita tocmaT in sudul
monumentuluT; dupe cum se va esplica maT la vale, ea p6te fi rinduita dupe nr. 28 si e proba-
bil ca a tatat ciclul in jumetate, ca o representatiune neutra, considerate isolat de celelalte.

www.dacoromanica.ro
 67

, it y

"34

/ -
).4 k4
3"

41)/
tiTi4
141?41:7.*,
);,.0

1
:10

Fig. 55. Metopa nr. 7. Fig. 56. Metopa nr. 8.

Metopa nr. 7. Calaret alergand spre drepta, tinend in sus capul taiat al
unuT barbar care cade; platra este scobita indarat ca o albie; a fost gasita in cimitirul
Akbunar. Calul are coma maT lunga, coda facuta in bucle; o ar§a care sta indoitd; tote
celelalte sint ca la nr. 4; resturi din piciarele de din'nainte se ved la drepta pe camp
deschis. Calaretul purta incaltaminte, camase de zale cu solar, curea la sabie, scut oval si
coif ascutit; mina drepta tine, cum se vede, sabia sc6sa. Barbarul purta nadragi strimti
si probabil n'avea arms; are barba, ochil IT sint inchisi si capul indreptat inainte; miscarea
bratelor sale, intorse indarat, nu se esplica destul de bine. Camasa de zale, ce se pate
vedea forte lamurit pe original, n'are suvite la brate si piciare. Latimea cea mica a me-
tope a scurtat proportiunile calulul.
Metopa nr. 8. 0 turma de or. Jos merg trei of spre drepta; carnele for sint invirtite
in spirala si arcate in jurul urechilor; blana for lan6sa este indicata prin siruri de linii
semicirculare. D'asupra, doi tapi sar unul asupra altuia; lungile for come sint invirtite
indarat, barbile for tocite, blana este si aid desemnata in acelas mod schematic. PiciOrele
animalelor de mai indarat sint omise. Positiunea tapilor pate fi esplicata prin nazuinta de
a se umple spatiul gol si de a se da tabloului un efect mai vitt §i maT complet. Ac6std
metopa o aseqam aci, pentru-ca a fost gasita imediat langa metopa nr. 9, care represinta
o familie de barbari venind cu rugaciune inaintea imperatului (metopa nr. 1o) si oferindu-i
tot avutul lor. Am putea inse s'o punem forte bine si la sfirsitul unei batalir, ore -cum dupe
nr. 37, in legatura cu luarea fortaretei de care, tot asa precum vedem maT multe reliefuri
cu cireli de vite pe Columna lui Traian, indicand sfirsitul celor doue resbOie.

www.dacoromanica.ro
 68

.....,;,.....i.-=:-
, iplimiormi",01"roMPIPPIPTIMPlerleglik,
.,'., -. .,
,, ,. T, 4- L .

"-
'r"
C-it
".
4.91/..r-k .1417*
,,,,
,:
; *At .
..Z;
F-4.
a. iN ...04
t,V
. .

.,.. ' . "' .)k-. . . -'.

?
. '.
,..-
-, .-- :.:,-,id i.....A,..4.. 0_16.

i.: --;. : r
to ." . 'Pk
4...?:-4.
it. .. --- .
, s'Isi.
..... -1......-;;k4
. - -- A_ r. .... . .. ..
, : - v_,-.; , '.* ',1,.. '-: +3=i yy
., -.. --4*.u,
' Ar
, 1- , /' ...,, ... , :4
, -N : '- ',e4 . .-41, ,
es 7

-it'reA rS_C
4,.. y
--..1..t_ , .5 ,A ../7
1.:',1.';'"
,Ori 7 'j
: *tr,.-..
_
--!", ..'
+14 .
4,, k -.42
......, . , --- s, ...-'''',:, -:_
1 ,, ,,t,,,. . ..,:-
',...- ,. A 7,',..2
:,.. ..,,,' - - ,::.: _ ""'.., , ..: '......
s ; Ri~ '
.
404.,:(..4' :4/ '.1 ; :I. '-- ."
-' fir.t.'-%,- - - A
;. _
.
7-.,- '41

'N '.',.. . '',' ;-.

..
. .. - ,..
. - ,, I-
.--Q. .,,,, "":":-.---:"-',47a, ".i''.i , 1'.
.r-"4;
II, C..... ,
-4 .-
.! . .,),.
.7 ,-.4
:-.A'..:f

4 agitioili.i.,:c.;,...,.:),.. .,* ...,-... A""'

,....44,101%jaSin ': ;.)e"47, : , 4 AKIWatt."
'---'.1111.---t'4Wa414.;Q:144..4.0,40"Vio
Fig. 57. Metopa nr. 9. Fig. 58. Metopa nr. 10.

Metopa nr. 9. 0 familie de barbari venind cu rugacTune inaintea imperatului

intr'un car cu patru rote, tras de o vita cornuta. Peste rote se vede un drug a§eclat de-a
lungul §i capataile altor cincT drugi pu§i d'a curmecji§u1; peste densele o podea de scan-
duel. Acosta din urma la capataiul set din drepta este legate cu drugul pus in lung prin
nuele impletite; la stanga legatura intr'adins nu e facuta pentru ca sa se path: vedea o lade.
Lada e ferecata pe margine cu dungi Si cu liniT verticale mergend paralel; ea are d'asupra
la mijloc o brOsca. patrata cu gaura pentru cheTe; numaT piciorul eT din stanga este visibil.
Pe densa bode cu fata intorsa o femee in haTna lunga, tinend mana stanga pe p6le §i
inchisa; mana drepta este pe umeriT unui copil gol, care §ede pe podeata de scandurT.
Langa densa sta in genuchi un barbat; el are nadragi §i o haTna cu maned lungi; bratele
ii sint intinse inainte in semn de rugaciune. Alaturi cu boul care trage, merge conduca-
torul caruluT, avend ciomagul pe umere §i mana stanga indreptata inainte Si deschisa. El
se uita in sus, ca §i barbatul ingenuchTat §i copilul.
Metopa nr. 1o. imperatul intre doi rezboinici respingend rugaciunea bar-
barilor ; gasita la vest. El p6rta o lorica grecesca. cu §uvite pe marginT, decorate cu vreji
incolacite, cu cingulum §i cu aquila aripata intOrsa spre drepta, un palo§ la capsa stanga
Si o mantie peste piept §i umeri; in stanga un toTag lung, mana drepta cu degetul cel mare
strans o tine inaintea pTeptuluT, podul palmeT este intors in afara. Cei ce-1 insotesc at ca.-
ma§T de zale cu doue §iruri de §uvite, la cel din stanga se vede restul uneT cingatori; mana
luT stanga se pare lasata in jos, tinend lancea. Atat plato§a, ce se p6te observa destul de
bine pe original, cat Si lipsa scutului, caracteriza pe imperat.

www.dacoromanica.ro
 69

gt. jk-s 6.66.6 ":-.;, AA. 0.1:611111

1^, _.
;-; ._ a

:vs .
-1-1

"- ;. k.;ftz`.
744,

c -.;,...?",*.k
-1,1761:
s= '
a e
Li-*,F=rzir
.r. Fill Inlicit2-12`.- .,.;kl*:5 .... ..'17`f-
. .

_
.-- A ..` ''

: ,,,,-4--:*-..i,.,tc.._ :,..,4,i,:::t.;i:.-
-,--...
:511 "VI

la

!kC.:P t. ut.
I7 6," 6.7 _

Fig. 59. Metopa nr. I 1 . Fig. 6o. Metopa nr. 12.

Metopa nr. ii. Trei cornisti spre drepta; s'a gasit la vest. Cel d'anteia din
stanga are camase de zale cu sold, ceilalti camase simpla de zale; tote sint cu trel si patru
siruri de suvite; manecile camasilor de zale se arata inse Si ele cu sold. Cel d'anteia porta
un pumnal la o curea lucrata cu piaci patrate, ceilalti porta sabii scurte, probabil si man-
tale indicate prin dungi diagonale in spate. Coperisuri de cap nu se recunosc. Cornurile
se termina sus in forma de pilnie Si sint tinute cu stanga mai jos de bocal; mana drepta
sta pe o vergea transversala esita de ambele parti afara si legata cu bocalul; pe densa
sint resturT de ornamente.
Metopa nr. 12. Trei legionari spre drepta tinend in jos cu mana pilum intins
in fata a trei stegari. Legionarii porta incaltaminte cu sireturi, zale cu sold avend doue
siruri de suvite Mate in colturi si tunici mai lung! decat zalele; sabii scurte, bratare la
mana drepta, coifuri, scuturi semicilindrice cu umbo lipite strans de corp. Coda de lemn a
pilului se ingrOsa de sus in jos in -forma unei pilnii indoite; la virful ei vine partea de
metal, in care probabil lemnul trebuie sa fi fost imbucat; metalul se subtiaza din ce in ce si
se- termina intr'un virf deosebit. Signiferii, in zale cu sold, focale si incaltaminte, la care
se distinge talpa, calcaiu si curele de-asupra piciorului; et porta coda stegului la drepta
inaintea pieptului, in stanga la inaltimea fruntii. C6dele stegului se termina intr'un capitel
in forma de trapez. Pe capitelul code steguluT din mijloc sta direct aquila legiunei cu
aripele destinse, p6te si chiar incinse de corona. La celelalte steguri cadele aa de-asupra
doue saa trei discuri rotunde, o vergea transversala cu cordele atarnand in jos si Inca un
ornament, ce nu se p6te determina; cordelele sint legate in curmedis.
10

www.dacoromanica.ro
 7o
-- -.. ttela....1,4 ' :-. .,,,,,,:,..,For--.- --.77,-...i.,.m..,,,,,
-tIy,fiv.-au, .."Alt:fc....-it.,.7....; S.
go __ c

7 :-,-1.7.---::-..,21 . 3. 4.

olwei.i4A

%, --.:-.-- '11,44-

rrs' ..

. =

;;;Vbk
,04.
-71" % --rr.' .
'-044.4001se
:.

,.;.
.,
Si.. .

-- P
,.'.;.

!:.
,

.
c
:It -
:
'
.
.
.

4
-11

t.! . , r

Fig. 61. Metopa nr. 13. Fig. 62. Metopa nr. 14.

Metopa nr. 13. TreT legionari spre drepta tinend in jos cu mina pilum intins
in fata a treT stegarl. Figura semana cu cea precedents; numaT ca signa sint deosebite,
pila sint mar scurte, coifurile mar visibile, plato§ele numai cu un rind de suvite §i piciorul
sting al primuluT legionar cu pulpar la stanga; al doilea legionar ese afara din front si
astfel sirul se raresce. Signiferil se ved numaT cu partea de sus a figurer lor; anteiul din
stanga are barba scurta, cel din mijloc nu porta focal, top sint cu capetele gale si la ante-
bratul drept au cite un bratar. Cadele stegurilor sint fara. capitel. D'asupra for aquila
legionary cu aripele destinse tine un manunchiu de fulgere in ghiare. Signa ale legiunel
au forma de zabrele. La cel din stanga sty fixat un dreptunghiu impartit prin doue ver-
gele transversale; la colturile superiare ale acestuTa atirnd doue cordele miscate ca de
vent; in mijlocul lul sint doue cor6ne §i un ornament in chip de corona, putin deslusit, in
care se presupune a fi fost o aquila; de-asupra este o man& simbolizata prin cincl dungi
divergente. Celalt stag este maT mic, dar de aceTa§T forma; ornamentul seu superior este
stricat.
Metopa nr. 14. TreT pretorieni(?) spre drepta cu sabia scasa. Armatura for
consista din camasi de zale cu tunica mar lunga decat zata (?), scuturl ovale, curele de sabie
care tin teca in sus aprope sub subtiara, sabiT lungs cu latul convex si cu doue taisurT, coT-
furl in forma de bonet, prelungite peste cefa, avend curele ca sa fie prinse sub barbie. Din
incaltaminte se pate distinge numaT talpa. Figurile sint forte marl Si inalte ca §i la nr. 32,
unde aceTa§T uniforms se repeta. Faptul ca imperatul se afla in apropiere, precum §i mari-
mea deosebita §i batatare la ochl a acestor figurT, ne fac sa conchidem ca sint pretorieni.

www.dacoromanica.ro
 I

-477-6141,

14.$15;0"t777"77744,ifl,c;:'
'E

tikr.14' tt.
-

!'i e :- t t' ...4. '..1 .

t P le.1 z, 4.; 76.e

.-f4i, ..--`-'. '"LA2,

',
4... A . .
r 1.,_ --.
?./, 4
, '

41'

-
L .
''
1)';.,?-
-
4 'ytr jr.
-17
4.1

"?".'

, .... 414:1,-,

.1

Fig. 63. Metopa nr. 15. Fig. 64. Metopa nr. 16.

Metopa nr. 15. Starea de stricacTune a reliefuluT, gasit la sud impreuna cu nr. 14, ne
permite sa recun6scem numaT ca pe el an fost represintatT treT Romani de asemenea in
cola nd de atac. Din armatura for Inca se mai deosibesc camasa de zale, incaltamintea,
ce se p6te recun6sce dupe cate-va urme risipite, sabii scurte in manile drepte lasate in jos,
si la ultima figura in drepta un scut oval ve4ut din fata; umbonele scutului este indicat cu
marginT imprejur, Si sub densul muchia in lung a scutuluT merge vertical; daca aparenta
nu ne ins6la, tecile sabiilor erau atirnate la c6psa drepta. Aci am reprodus metopa din
Bucuresti, dar partea superidra, ce lipsesce in desemn Si care cd4use in Dundre cu ocasi-
unea transportuluT, fiind acum adusa dela Rassova se potrivesce perfect dupe masurd, dupe
modul stricacTuneT, ca si dupe mersul spartureT, cu metopa nostra. Fragmentul este in
adever forte stricat, totusT credem a distinge in partea drepta conturul capuluT celui d'al
treilea soldat, Tar d'asupra luT ceva care se ridica in sus spre drepta, representand probabil
o trompeta (tuba). Si resboinicii acesteT metope se disting prin statura for cea mare si
semana in armatura cu figurile dela nr. 14 si 32, in care presupunem a fi pretorienT.
Metopa nr. 16. Legionar spre drepta in lupta cu doT barbarT, gasita la sudvest.
Schema figurilor Si armatura legionaruluT corespund numeruluT 17. Barbarul ca4ut jos
este lovit in pTept de o lance sau de un pilum si tine in stanga o sabie curba, mina drepta
o are pe sold, probabil gura 1-a fost deschisa, fata contrasa. de durere. Celalt barbar se
pune cu lancea in aparare Si manuesce un scut oval cu umbo ; pe capul luT stricat recu-
n6scem barba intorsa in afara Si perul strans ghimotoc pe timpla drepta. Vestmintul, pro-
babil o mantie, filfie dela subtiora din drepta in jos.
10*

www.dacoromanica.ro
 72

5114477 'ii";;;;;;;-""ft.
- ,..,. ...

- __
.
tt'?" t.04z4...1 -.9.4:41

,
.4

..'. '4. Z.:f I:V. . i h., .n .' 1:41r.ti .7V!

.'....' ,7., '. *T. ,I''

r. Z. . -
-,
.:-. ' ..... . .. ..1.'.' .. : :. . --; 1:6-: .''. 4:1,0-.i
.,-,;-?-4-..ort....r.
-41,
,.
.,-.--. . -.

..- . , ;-
-.4.-10.71-s-
1,41r41
tc . - w'T. 4
y ...... Lir....
R-r
1'......":41
....._
7---
kl,i
- ''," '.
t -4- .
i, ..
:"1$.;
,j4'.-- t '' 1%.: ,
.117' '''f ... ,.. -
4:1" ,- .-.4.::::!-.17:1_,A.1 .t
1,,?;
-44 1 z-.
4--' --:.
''.' 4-.t.
' 44.44,....V.Vit!.1td
.0'":- ..

, -. e. 4-1 `''l ...' :::-

1TIi=er-l'tt;.-
--- 4.:
it"' t2)4.,
..
., A rot41.40 .,j;0-te:..-,4..,
....:.
-..-...t-oilp-,._. ;.- ',.-.
. ---;,,or . . :-..;,-. -.
..---.........
,-.-...i
.v.--,

-r t- ,;.<
. ....
.,
.

4.'
.;:,
,' --. ' :
'''-';"2.-41-17C77_.,%:.77-.-
.4'-t.'1/ 4. . :

"
t
41'
4 4,
!et rs.
' 4:1

ti

a.
t- -:-
. 4
NI,
*. r
'N .1,-
.

-
or It,
,,,- T

Fig. 65. Metopa nr. 17. Fig. 66. Metopa nr. 18.

Metopa nr. 17. Legionarspre drepta, in lupta cu doT barbari. Platosa sa con-
sista din soli in forma unor fol cu muchii Si ascutite, avend marginile ridicate si se terming
peste ,sold in doue siruri de suvite jos rotunjite, Tar la brat intr'un singur sir mai lung.
Ante-bratul este aparat de unspre4ece bratare anulare, virite unele intr'altele. Minerul sabiei
are un bumb si o torn. grOsa ca talon de aparare, lama este lunga, cu doue taisurt Si cu
muchie la mijloc; teca atirnata in sus, pe margine cu dung! scose in afara, se termini
printr'un bumb rotund. Coiful se compune din aparatarea la spate, curelele obrazuluT
(bucculae) Si bonet conic cu cerc Si muchil, care se'mpreuna sus in forma uneT cor6ne
inelate. Scutul are un chenar, un umbo mare la mijloc, Tar la colturT, ornamente de liniT
dreptunghiulare, ale cdror extremitati se continua in forma de ata. Un focal (?) Si incalta-
minte inalta cu §ireturi completeza uniforma. Barbarul, care Slide jos, tine un baston cu
virful in forma de foie, de sigur o lance ; perul set" este facut nod peste timpla drepta,
$irul cutelor pe bratul sea drept nu se pate determina. Barbarul in picidre porta un vest-
ment cu manecile lungi deschis la piept (?) si se apard cu sabia curba, perul sea se pare
taTat scurt.
Metopa nr. i8. Legionar strapungend un barbar. Aceia§i uniforma ca la nr. 17.
Teca sabiei, atirnata de o cingat6re, este impodobita cu vreji incolacite, Tar sus cu un
quadrifolium intr'un quadrat; scutuluT if lipsesce umbo, coiful are virf. Sabia curba are
d'asupra manerului de lemn o proeminenta metalled in forma unui talon de aparare si o lama
cu doue taisurT, la mijloc cu muchie. Barbarul porta nadragT, gitul sett este anormal umflat,
spatele facut aprope in forma pieptului.

www.dacoromanica.ro
 73

...
",

_ T,;

A 4,4; .11
'tart
s,-
= 9
ft.
`'
-1,tf
It*
. ?P..1"1"1.- i ",- 'Net
''''
. -....... . .. s
.7-.... et ' ... . 0<-1-4 .401:4674:,
.
.)-ilF....it--... .,-- -t. ,..,A,,.. t;)
S ..r.1.2.....6"01'.4;' ,-'.'.- t
-- )i'.',,,..: ''' ....7..r.W--'4"
,

1:11C7f.-
Fig. 67. Metopa nr. 19. Fig. 68. Metopa nr. 20.

Metopa nr. 19. Legionar cu lance saa pilum strapungend un barbar. Publicata
in Denkschriften der kaiserl. Akademie der Wissenschaften, math. - natures. Cl., XXVII, p. 14o,
fig. 20, Revue archeol. 1881, pl. XXIII. Uniforma s6mana cu nr. 17. Scutul are pe el batute
trei dung! in pieclis, cea dela mijloc este in parte acoperita de umbo. Din camasa de zale
se pot recunosce Inca resturi. Coiful are curele de obraz, aparatore la spate si se termina
sus printr'un virf. Barbarul a lasat sa-i cacla, sabia curbs si a apucat tepan lancea cu amen-
doue mainile. El porta nadragi largi; brazdaturile, ce se ved pe pieptul luT si cart la prima
data ar pute fi luate drept o paveza, sint efectul stricaciunei timpului. $i aid ne surprinde
barba intOrsa in afara, perul capului probabil este taiat scurt. Bratul s'a scos in relief
printr'o sapatura facuta in corp.
Metopa nr. 20. Legionar in lupta de sabie cu un barbar ingenuchiat si cu
altul caclut. Uniforma ca Si la nr. I 7, numai suvitele dela platosa sint mai marl Si inelele
zale nu sint reproduse prin gaud de burghia, ci prin midi alcale; pe langa acesta legionarul
pOrta bratar la subtiara si cinget6rea sabieT este visibila. Mai jos de cinget6re se afla o
dunga in relief de forma arculul, care intre acestea este ornata cu inele de zale. Piciorul
stang dela genuchi in jos pare a fi aparat de un pulpar. Representatiunea barbarilor este
cu totul neizbutita. Piciare le celui cacjut, facute in baso-relief, semand unor nadragi go!
si trebule sa fi fost executate ulterior; o haina aruncata peste piept n'are continuatiune,
ochil sint lard gene. Barbarului ingenuchiat it lipsesce partea de sus a piclorulul drept, nu
din causa reductiunei perspective, ci pentru-ca Romanul este apr6pe de densul; perul sea
pare talat scurt.

www.dacoromanica.ro
 74

X41
-

1.!
r 1,Fn
.)
r

n 41
4."
Pt-

. ... .
., 4:, . .,-,.:. ...,_zoK: f.tt--:- :4'
i
5 k .- I.4z..:
. -.... , , _._ .....
.24
=
,..

.,Vi '5...
-I .....
I

;4 C' . r
r, I

Fig. 69. Metopa nr. 21. Fig. 70. Metopa nr. 22.

Metopa nr. 2r. Legionar in atac cu sabia spre drepta contra unuT barbar
ingenuchiat. Partea superiora a metopes dela cimitirul Akbunar, cea inferiard dela cimi-
tirul Urlukioi. Barbarul sta in genuchi pe picTorul drept, sub care a ramas o bucatd de
platra d'asupra marginei reliefulul, §i intinde rugator ambele brate inainte. imbracat este
de sigur cu nadragi, dar deslu§it nu se vede decat cingetdrea dela brit. Scutul luT it vedem
in partea sa interlard., are marginea impletitd, §i cam pela mijloc o bandy transversals, ce
se termini prin extremitati incovoiate. Dincolo de scut este o lance rupta. Scutul Roma-
nului era impodobit cu un fulger in forma uneT sagetT de trasnet cu doue colturT, ce merg
erpuind. Uniforma sa de altmintrelea semand cu cea dela nr. 17, muchiile coifului se im-
preunau sus intr'un bumb.
Metopa nr. 22. Legionar strapungend un barbar, un al doilea barbar lungit
la pament. Legionarul implinta sabia in cavitatea subtiarei. Cama§a sa de zale are doue
§iruri de uvite peste marginea tunicel (?), ce este maT lunga decat zata, Tar la brat intra in
bratarul anular; teca este ornata cu vreji invirtite Si sus cu un quadrifolium intr'un patrat.
Barbaril aU nadragi incretiti §i perul Mat scurt. Sabia curb& este cu muchie prin mijloc,
deci cu doue tai§uri. Figura celul calut jos nu e de loc izbutitd, o tdieturd in mijlocul
ochilor trebuie sa arate ca este deja mort. Remane nelamurit cum se leg& intre densele
partile visibile, piclorul drept indoit, bratul drept de sus cu umer §i pieptul. Barbarul care
cade se pare a sta cu genuchiul pe umerul drept al celuT omorit, ceea-ce de sigur este
din intemplare; myna stanga a cestul din urma nu se indica §i pare ca se pierde indaratul
partii superi6re a capsei.

www.dacoromanica.ro
 75

A.-.4.--1'.'4,
- 47 .Y.'ic:.

,...
4 V
tl
<.:*

",..
'. . '' ' t.A..
kir '. 4.- *C'

,... J 4Z-'' %1.3; \

i,-...2.1.,
..:,*
.' ...0 .1'..4.4.1; N. te.
. ,... .-,,, , ,...;...., '6,;06:(..... 4"
li.t .

!.01.
I iq "t0-..:"

l. N
-

v..
2.. . -
t' t?'-Z".''' .. .
),
4
i..,
.f . ft, ''.,,,;97..1rf,,
'`- 'A. Ai, ,
' ,.'- .,14, '':',$""',,,,. , `'.. i

". .1
. , f.. 1 0
. ..," .......A .4, -V. CI 2
;;- :7 '7.
t. -,--, i

Fig. 71. Metopa nr. 23. Fig. 72. Metopa nr. 24.

Metopa nr. 23. Legionar cu sabia sc6sa indaratul a trel barb arI, carT cad la
pament. Publicat in Revue archeol. 1881, pl. XXII. Figurile sint dispuse cu fata inainte
treptat una dupe alta, si una peste alta. Barbarul din'nainte cade spre drepta si tine o
sabie mare curbata. Din al doilea, care cade spre stanga, se ved capul, pleptul si extremi-
tatea unuT picior. Cel d'al treilea este Inca pe jumetate in piciOre, bratele sale inse cad in
jos obosite, drepta sa tine o lance. Miscarei gradate corespunde o variatiune a costu-
muluT. Cel doT d'anteiu au nadragi, cel d'al doilea mai are si o mantie, cel d'al treilea o
haina cu manecile lung! si incins peste densa; perul este la cel d'anteiu taTat scurt, la al
doilea rasucit in ghimotoc, la cel d'al treilea intreg si liber. La Roman se pot recun6sce
bratare, camasa de zale si aparatdrea dela spate a coifulul, nici-un scut inse. PicTorul im-
bracat, ce se vede la coltul de jos in drepta metope!, trebule sa fie al celui d'al doilea
barbar.
Metopa nr. 24. TreT barbarT ucisi. Cel din mijloc cade jos dintr'o inaltime pe
spate cu un scut oval, ce-1 tine Inca de curea cu stanga; intre spete sta Infipta o darda.
Dincolo, cel d'al doilea cade sail deja e culcat la pament; capul sett taTat cade vertical
intre bratele ce-T atirna in jos, in partea cealalta este un scut oval cu umbo. Cel d'al
treilea, singurul care e imbracat, lovit in piept de o lance(?), sade la pament pe jumetate
ridicat, probabil cu ochil inch* si fara arme; piciorul stang pare Indoit, cel drept e'ntins,
bratele IT cad inerte la pament. Pe scutul ce primul barbar tine Inca in mans se vede
cureaua transversala ca si la nr. 2 1 , pusa ceva maT sus de mijlocul scutuluT. Cu deosebire
Ingrozitor e capul taTat, care trebula sa produca o impresiune adeverat gorgonica.

www.dacoromanica.ro
 76

_ o.r - '
'
4-
.
er.-

:17.;

FiQ

ttp "
r

,
V:.

",%;,,+
`41'4

Fig. 73. Metopa nr. 25. Fig. 74. Metopa nr. 26.

Metopa nr. 25. Fragment, inalt de o6 m., din coltul superior dela stanga al unel
metope, arata pe margine la stanga, intr'un relief tare stricat si sters, pieptul si capul re-
presentate cu fata Inainte, dela o figura in pici6re; langa densa, la drepta, se vede probabil
capul unei figuri ceva mai inalte, cu gitul mai lung si mai subtire, si intre amendOue in fund
in catva virful unel land ce sta, drepta in sus, ceea-ce ne face sa presupunem, ca tine de o
grupa mai mare de figuri, ce steteati linistite in pici6re; grupa trebule sa se refere de sigur
la o scena de adlocutiune; totusi stricaciunea fragmentului este prea mare, pentru-ca ama-
gela sa fie esclusX:
'Metopa nr. 26. Trel purtatori de steguri spre drepta, gasita in satul Ienige
servind ca sghiab la o fintana. ET porta incaltaminte cu siret, nadragi scurte, camasa de zale
cu doue rinduri de suvite si tunica mai lungs in jos, sabii scurte cu cing6tori la brio, mantale
acoperind pieptul si spatele. Stegul din mijloc are Inca trei cor6ne, cele doue vexille con-
sista din table dreptunghiulare cu margin!, garniture la colturi si ciucuri resfirati in jos ;
virfurile lancilor trec in sus peste table. Din extremitatea superior& a stegului dela mijloc
exists restart, in care s'ar putea recun6sce mai mult ca on -ce mersul in linii frinte al unul
fulger orizontal. Camasile de zale n'au suvite la brate ; la prima figura in stanga briul s'a
ultat. ModUl cum figurile isi tin capul ridicat in sus spre drepta arata ca imperatul se afla in
apropiere. Lipsesc focale si coperi§ de cap; la capul cel mai bine conservat al prime! figuri
se vede lamurit in partea stanga perul indicat in forma de bucle. Decide dela steguri sint
tinute iarasi sus cu mina stanga, jos cu cea drepta. Blocurile de sub pici6re sint bucati de
piatrit, care au remas nelucrate la esecutiunea reliefului.

www.dacoromanica.ro
 77
. ..u2kroignagw,
, .
.
- , ' t'.

4'

V-

'p

- '

Fig. 75. Metopa nr. 27. Fig. 76. Metopa nr. 28.

Metopa nr. 27. Traian spre stanga in adlocutiune insotit de un locotenent

al sea. Amendoue figurile porta incaltaminte, tunica, focale, paenula §i un palo§ la capsa
stanga; e de mirare ca imperatul se represinta aci ceva ma' mic decat de ordinar; el tine
in stanga un baston de comandant, care nu atinge pamentul. Mana stanga a locotenentulut
pare a fi fost deschisa, fata lui este stricata.
Metopa nr. 28, in gradina d-luT Halil-bey din Constantinopol, dupe o fotografie da-
torita Excelentei sale Hamdy-bey. Doi resboTnicT roman' in tunica cu maned, incinsi
peste densa, cu incaltaminte legate, cu focale §i paenula, sprijinind lancea in pament Si
presentand scutul. Scutul este semicilindric §i probabil de piele, cu laturile sale lungT in-
covolate sferic. Umbonele acopera punctul unde se incruci§eaza o garniture de liniT ori-
zontale cu o sageta de trasnet verticals; acesta are muchia oblica §i este insotita sus si jos
de scantei de fulger diverginte, din care una merge in linie frinta meandric, cealalta este
invirtita ca §erpele; in campul liber al cuartierelor scutului sint in fie-care cite o stea §i
cite doue. 0 sabie scurta, cu bumbul mare §i cu manerul lucrat in dungT transversale,
atirna la stanga in teca; acesta e legata de un cingulum Si ornata cu vrejl incolacite. La
spintecatura paenuler, in stanga, sint 4 nasturT. Tunica are d'asupra cingetorei incretituri
largi, sub densa cutele sint subtirT. Cunoscinta despre sdrta acestel metope o datorim unui
batren, Mo§ Ciorbagi Constantin, din Ienige, care a fost de fata la ridicarea pietreT si a
dus'o la Medgidie, ca sa fie transportata cu drumul de tier. El a descris'o destul de lamurit
in tote partile eT, aducendu-*T aminte pene chiar i de to carte mare ce ajungea pent la
*oldurile soldatilor, si ca metopa a fost desgropata in sudvestul monumentulul langa nr. 27.
II

www.dacoromanica.ro
 78

r---7-...7."--77.7 , ......!,,.:..,..;k..
''.--- : ,-,:77....,--,:.........--:.,..4,:c..,...,..;..A.........'...-
. 4- --,
._ ... .
.
..,,,,,..,,,,-...,,:........,,....--,
...

. ke
li ..: .-. %.'.. ,... -
b
:
. ...... ,
iii7P- ...:''t ;A-?'''71.
.
S ii... ;
:CI.
.\
.,.
Ilfr.7.4;

-
,
V''
..,.-: - -
... ,
.
.
it.
, -4-:.
c-
;
_.
.,

,,..4,...
i-'
,--
...

.
.
4 F-' ,. 7,. ""
-:
,
.
. {
. lz.
, t4'"`I ::
..
' .,

- --,...1,_ 'N" ';::...: ". 4

, .e.,, '', - '.. .
L ".......
.. 4 ..r - . -.:%%- :.. -7. th '-- w...'''
... '..1 ' ki 4 .. 1.,
-,
, p.: z -: ' .;. .. , . i
.. r ..
AY .

4 . t t,
-2 1
, 4 .
..t ''

.
..i
' - ,.., k., .s..
-
.. -*' i

1 - i
st . . ,
. SI ", . .. . -, ..
9' '.''''F`l-ssaiir.--;, .- 7'. ':

t, 7,

4 :

rr ,,, -1414;--, .-. I. es, -;1

:r.:-; ': 9' ;f:

...
--,
-
. ,..
-

1%'4 i lal,
' 41.....
jr

...111 wi,
' --r
ElPi...
'.I, --,

,
00. .....SF"_-..-ei=-."- _7 -,r.i..,' .---_-7:7.7,...!

Fig. 77. Metopa nr. 29. Fig. 78. Metopa nr. 3o.

Metopa nr. 29. Legionar urmarind cu sabia pe un barbar. Barbarul este fara
arme, mina lui stings e inchisd. El porta nadragi incin§i, o haind care cade dela umeri
peste piept ascutindu-se. Coperi,u1 capului sea e de sigur de o stofa impletita. Legionarul
are un coif ascutit cu aparat6re la spate, camas de zale cu sold' avend la brat doue rinduri
de §uvite, "teca este prinsa de cinget6re la cdpsa drepta; el porta incaltaminte scurta .i un
scut semicilindric cu umbo §i cu garniture transversals. Nu se ved urme de tunics, nici
de §uvite la marginea de jos a plato§ei. Vrednic de observat este, ca legionarul are privi-
rea indreptata in sus, ceea-ce ar arata, dupe alte exemple ce avem, ca imperatul este in
apropiere_
Metopa nr. 3o. Decebal calare, trecend peste un barbar cadut, este apucat
de un legionar. Ca rege urmaritul este singurul intre toti barbarii ce-1 vedem calare; se
distinge §i prin portul sea, ca §i prin amenuntele particulare ale representatiunei. Calul
sare cu capul ridicat peste barbarul cadut, pe care l'a lovit o lance in cap ; de §i piatra
e stricatd, totu§i se p6te recun6sce o arse mare cu chinga §i pofil, precum §i coma tunsa
§i coda resucita. Calaretul se intOrce inapoi catre legionarul care-1 urmaresce, lancea inse
n'o tine in positiune de aparare; porta o haind deschisa la piept; liniile, care ar parea
ca indica existenta unei mantale fluturande, nu sint decat crapaturT accidentale ale pie-
trei. Romanul, in camw de zale §i incins la mijloc, calca pe cat se vede pe genuchele ce-
lui cadut, apuca pe caldret si-1 amerinta cu sabia, de aceea scutul lipsesce; pe umerul
sea sting se lase in jos o curea. Barbarul cadut porta nadragi incretiti §i probabil este
farb. arme.

www.dacoromanica.ro
 79
-

:-.1pr p
,
, ,
.4*
...fr 4
.:
..: -, . , 4.- ,,.'
-4-
fast*,
"."'"tir
.. -
. _.

°
-
C.(0-.. :: . -,--7,.,
. of ,- .,4,4, 1. - 7-..-. 7";;$,k,c,
.- 17,..,

;I ' --_Pf:-;';;:*:ct ...

.
'11r,T...:
.,
'
........: .-
4; rly

4- ,..t;,,,r;;;:-....,.:
'I .r. ,-,
.,
- .
`
.N74:1,

-:-.-7*-,-
-*it; -s:
e. 71. Ilk
'4', t
.

1.1
S.
Ar.r-
e
1
Pt.

. i. a .X` rThc- it
41( 1 di .? "`.
r

lrt.,
.'1:41;fr' °?- .tt:114-1 '*11)til.1/421
-3 7
e-- -
pria."' 4;, ; '
14:et. jot, .4..fr ;t-,Iffit;

4
-.I
A
"

Fig. 79. Metopa nr. 31. Fig. 80. Metopa nr. 32.

Metopa nr. 31. Legionar in lupta cu un arcas refugiat intr'un arbore. Jos
sta lungit un barbar gol cu partile genitale stricate si cu capul taiat §i despartit de trunchiu;
bratul lul stang este intins spre stanga drept pe pament; bratul drept e incovoiat pe dupe
cap Si atirna in jos; la spatele cadavruluT, sabia §i scutul oval. Arcasul, ve4ut din spate,
sta in genuche si se pregatesce a trage cu arcul. Romanul armat cu un coif, camasa de
zale i sabie, se acopera cu scutul §i impunge spre densul cu lance saa pilum. Intre cap si
umerul stang-al barbarulul ucis, un rest de relief a ramas nelucrat. Din armatura legiona-
rului lipsesce cingulum sail balteus, adica curelele pentru purtat sabia.
Metopa nr. 32. Imperatul imbracat cu platosa grecesca spre stanga in pa-
dure cu doi soldatT. Imperatul sta pe o inaltime si'sT rezama mina drepta de un trunchiu
de arbore in positiune de observare. Bastonul sett cel lung dispare intre piciarele sale
intr'un bloc de pTatra ramas din intemplare nelucrat. Platosa se termina la brat cu doue
siruri de suvite, jos cu patru $iron, si este impodobita cu un calicia de fokpeste care sint
resturT dintr'o aquila intarsa spre drepta. Langa clapa dela umerul drept cade jos cureaaa
curme4isa a sabieT; manerul sabieT se termina intr'un cap de pasere. Pe umerul din stanga,
indicatiune schematics a uneT mantale; incaltaminte inalta cu patru nasturl d'asupra picioru-
. luT. SoldatiT (pretorieni?) pOrts coifurl, ca'masT de zale cu tunica maT lungs decat zaua, scu-
turT ovale cu umbo, nadragT scurtT §i incaltaminte; bratele for nu apar; se vede forte bine
ca marimea soldatilor a fort cu intentiune accentuate (comp. nr. 14 $i 15). Intre densii §i
capul imperatuluT apare corona de foi a unuT al doilea arbore, pe cand trunchiul acestuTa
este indicat maT in jos numal in trecat.

www.dacoromanica.ro
 8o

.!Prs,
2,4
- 1-41

, i . .
)
1,
AA/

. 7 :4
. ??7,1

_
:akt.

w.

.1'. .. I . ; -,.
:-..A....i. ....,
'. '.',.: -:
'
.. ''':: S:. - .1.142,
40, " 6, ad 1
.0 -,,IP
.
N.1
. ' ,-, A
jt. 'Co..

...1,, AI .- :0,

t1 '1..-
--, IS '

z._. - ; -41"
24:

Fig. 81. Metopa nr. 33. Fig. 82. Metopa nr. 34.

Metopa nr. 33. Legionar spre drepta, urmarind cu sabia un barbar. Legiona-
rul porta pantaloni scurti, o platosd cu soldi mari in forma de cuarturi de ou cu doue clape
pe umerl si un sir de suvite peste tunica ce este maT lunga decat zaua; el maT are cinge-
tore, curea pentru sabie, coif cu virf si cu aparatore de cefa, bratare pe bratul drept si in
fine pulpare la piciorul stang. Ca sa pats apuca pe barbarul, care a lasat sa-T calla din
mina sabia sa curbd si voesce sa fuga, el si-a aruncat scutul. La sabia in forma de Tatagan
numal virful este cu doue taisuri.
Metopa nr. 34. Pretorian (?) spre stanga in lupta cu trei barbarl. Sus sta Intins
pe spate cadavrul gol al unul barbar; piciarele si bratele IT atirnd in jos, asemenea si perul
capului; cu t6te ca la git se vede o mare thieturd, capul nu e Inca deslipit de trunchiu.
Jos al doilea barbar se lupta cu sabia curbd, ce o tine cu amendoud manile, contra Roma -
nuluT, pe cand cel d'al treilea, uitandu-se inapoi, fuge cu sabia sa curba. Romanul ridica o
spadd lunga; el porta pantaloni scurti, camase de zale fard tunica si fard suvite, coif si un
scut oval cu umbo. Teca sabiei, peste mesurd de lunga, o tine la c6psa stanga. CeT doT
barbarl, ce se afld in lupta, sint cu barbd plind si porta bonet on au perul tdiat scurt. Vest-
mentul for se reduce numaT la nadragT; barbarul care fuge si care de sigur numai din stan-
gacia intemplatore a compositiunei e represintat in marime colosald, are nddragii la drepta
in cea maT mare parte numaT schitati si cretiturile for au remas neexecutate. Tare se accen-
tuezd privirea sa indreptata in sus; acesta, ca si aflarea cadavrului pe un del maT sus de
scena lupteT, destepta ideea uneT batalii in munti. Uniforma Romanulul corespunde solda-
tilor din metdpele nr. 14, 15 si 32, in carT sunt de presupus pretorienT.

www.dacoromanica.ro
 8i

itrat%.. - _ . ?r :77
.4 iO? a

J.
O.

4 1.11

.* '
vs."-N;,,, rt-. ---

Fig. 83. Metopa nr. 35. Fig. 84. Metopa nr. 36.

Metopa nr. 35. Un legionar s'a urcat in carul unei familil de barbarT si stra-
punge cu lancea pe barbat. Carul are doue rote cu cate 8 spite; peste rota din stanga
se vede o ridicatura in forma de lada, Tar d'asupra celeT din drepta, aka ridicatura in chip
de podea. La stanga sta in piciOre in car Romanul visibil dela genuchT in sus; el porta
coif, camase de zale, sabie lunga si scut. Barbarul cade sub lancea luT, fara sa se apere cu
sabia sa curba; este fara barbs Si porta nadragi incretiti si incinsi la brit'', un bonet lipit pe
cap, daca n'ar fi de presupus ca perul este taiat scurt. La drepta slide in car o femee
imbracata in haina cu maned lungT; ea ig ridica rugatore capul Si manile care Roman.
Jos fuge un bliat de tot gol, cu genuchil tremurand. Barbat, femee $i copil formeza aid,
ca si la met6pele nr. 9 Si 39, equipagiul carului.
Metopa nr. 36. Lupta in jurul unei fortarete de care, doT Romani $i treT bar-
bari; din cimitirul Dedebal, la mijloc o gaura de o64 m. in diametru, a servit drept colac
de put. In stanga, sus, doue rate de car; cea din stanga, in intregime conservata, are qece
spite; intre densele o tolba patrulatera, cilindrica, plina cu sageti. De-asupra rotes din
stanga se vede stricata partea superiOra a unul barbar intors spre drepta, dela care un brat
este indicat intre spita, Tar un picior, dedesubtul rote. Contra lui navalesc dincolo si din-
c6ce de car doT Romani cu scut si lance, ambit veluti in spate, avend camasa, de zale, coif
si curea de sabie. Uniforma for semana cu a pretorienilor presupusi in nr. 14, 15, 32. Pe
cureaua sabiei (balteus) luptatoruluT de dinc6ce de car se observa un sir de ornamente in
forma capetelor de cue. Jos doT barbarl cacluti, cel mai mare porta nadragi; amendoi, ca
si barbarul postat dincolo de car, au, cum se pare, perul capulul scurt.

www.dacoromanica.ro
 82

V 4r*::
f.-- ,
t dui -7:: -'"-----L'I'5- - '
.,...7.4,--- :-.1..":4-.- .. '?.. ,,,,,,
','.5Q,:,, _,---7-..,,,:_o_rA-sr: -.!--. .,..4, A .,
4 Ir.. ,*,71 .-; .
r.,.
., ,
.
1,.. .2:

4.,!4

"

;1
.

4 '
:
-
C. vF
0
-
.
,71:"

111

v-44
--1116$02 , - t
- ---..1;,-,z-,Jzofc

Fig. 85. Metopa nr. 37. Fig. 86. Metopa nr. 33.

Metopa nr. 37. Car cu o familie de barbari. Publicat in Revue archeol. 1881,
pl. XXIV. Sus doue rote cu cite opt spite, de-asupra o podea de scanduri cu capatiie la
amendoue marginile si o figura omenesca (femee) culcata pe densa. La car sint atirnate
dela drepta incoce: o sabie curba, scut oval cu umbo, tolba cu sag-eti si sabie cu manerul
intors si cu teed ascutita la virf. Sub rata din drepta pe o ridicatura cede, intors spre drepta,
un om cu capul plecat; el tine-o sabie curba rezama mina stanga pe marginea unui
scut oval cu umbo. Sub rota din stanga, cadavrul unui copil, al carUia cap si piciOre Ii
atirna in jos. Proportiunile figurilor sint, cum se vede, cu intentiune tare mult gradate;
din acesta imprejurare si din compararea cu representatiunile analoge de pe metopele nr. 9
si 35, intelegem, ca aci avem barbat, femee si copil. Starea de stricaciune a pietrei si care
provine din imprejurarea, ca metopa a fost expusa la intemperii cu fata cea sculptata, nu ne
permite sa stabilim, daca mai jos de copil, unde s'ar astepta o umplutura, mai era Inca un
accesoriu; Cu acesta scena de totala nimicire se incheie descrierea resboiului.
Metopa nr. 38. Patru Romani in doue colone inaintand spre drepta, au incalta-
minte Cu sireturi, pantaloni scurti, imbracaminte la mijloc incinsa si spintecata la git ca o
paenula; dela umerul drept in jos atirna niste bendi late de materie forte neteda si, cum se
vede, tare, bra incretitura. Lipit de corp ei tin scutul, care este oblu incovoiat si lard
umbo, Tar pe umer porta pilum; ceT doT din'nainte au la copsa drepta o sabie lunga cu teca
ornata in vrejT incolacite si cu un bumb mare. Capetele for lard coifurT sint indreptate in
sus catre imperat, perul merge in lungi suvite dela frunte indarat peste cap; Impresiune
comica face desemnul consecinte al manilor.

www.dacoromanica.ro
 83

'erif00,1t
*AN.,,,,:cr-":"..
,
'
.
119
r, l.""rett16
if"'
...i4 -t
i
%

.
,
4". . r
'

If ti../ .: '
. :
a ,
'A
l'ii ' ../. ''f'''M.:; 4:
-,-
\ ''''''''°'
\<......: ''. ''','""foi --'''',- 4..
, - ql .., 1 i ellreN:.1
kitii.,-;. I, 4'1. 1.1.1.. **2 7.. ..,,

1.; 1- i 'Ow
-1 1 '.., '.,,,,
... % -...-e'
44
---
.
i .

,t, . : .1,
....'--.2.2r,,I e:
y ...."kJ .0,,,i 11i , --_,
.:
4 , 'I&Iti., .... :,:Pr'1 :
. 4
. ,-. 'A... \11,..--...,,,, -' s- '1.1."Fc.4.-?i,-.1:-Ii. .t.r..::kT.A.:!-;.
4,17.7v -.::::. 1 .-.*crig..20.
-, -. - .,
:f
,...---, - . ---.....t.'" .'t- '-. %.

.;$6, '."-
c
.
.2 ._,
ia.....r.z.
4- .. .4 ..... .
t
._ ,

.1
.t. t
. ^
1
v. ' . .
r
; N:i34
;
.' .
- .
, 7,.*
ao
G ,

rix.e
4!.a-441"44itait`q4i;

Fig. 87. Metopa nr. 39. Fig. 88. Metopa nr. 4o.

Metopa nr. 39. Imperatul spre stanga cu un locotenent. Figurile porta acelas
costum si tin amendoue in stanga un sul. Locotenentul inse este representat stand inapoT,
aparitiunea imperatuluT este puss in evidenta prin marimea stature, gestul adlocutiuneT §i
diferinte de executiune. Mantatia lui este maT lungs si la spate TarasT ridicata ca p6lele uneT
rochiT; cinget6rea are margin!, tunica cute maT fine; sulul este maT mare; capul, cum se
vede din partile conservate, a fost tractat cu deosebita ingrijire, maT cu soma la per. Dace
picTorul stang al imperatuluT calca in aparenta peste cel drept al companionuluT sea, acesta
e o stangacie, ce se repeta si la alte metope, comp. nr. 29, 34, 38, 44; totusT artistul care
a executat relieful a fost mai bine exercitat decat tovarasii seT, precum acesta se vede deja
din deSemnul manilor.
Metopa nr. go. TreT stegarT in drepta, stand in piciare si privind la stanga,
au incaltaminte cu sireturT, pantaloni scum, camase de zale si manta, sabie scurta, legata
de un cingulum la c6psa drepta si virita inteo tees ascutita cu liniT pe margin!. Lipsesc
coperisurT de cap si focale; platosele all suvite numal la marginile de jos, nu si la brace.
C6dele stegurilor all virful ca o lance; coda stegulur din mijloc are d'asupra mane! stangT
un inel gros sferic cu muchiT si Inca doue cor6ne ce all mai remas, cad metopa este in locul
acesta stricata. Celelalte doue stegurT formeza dreptunghiurT in positiime verticals, la mar-
ginea de jos sint cu ciucurT, la celelalte laturi au chenare, Tar la colturi garniturr drept-
unghTulare. Directiunea privireT, fiind opusa intregeT miscarT a figurilor, dovedesce, ca
metopa in partea sa drepta venea langa-o representatiune a imperatuluT, apartinend anume
unei scene de adlocutiune.

www.dacoromanica.ro
 84
4.6.11.-.-- _

JM4 -44'
't .df
n

'Prritr4
!.' 4.* J..:
.d.

..idF,,

.
-1
..- l'-`
. A :0 1
1 r"
.-,- `. 7., :-
'.
7,,:V

cff i r irr:i ;..

',;-
' 'Y J 42 ..: 1,e IN

' .
.. .. ,t
, ....
111
2..r.42 ;,,,-.'ke,
. Ok ' ei -.ri' ^ ,'`
V-
"' Vddr.
NKr, - :Tee

Fig. 89. Metopa nr. 41. Fig. 90. Metopa nr. 42.

Metopa nr. 41. TreT corni§ti inaintand spre drepta. Representatiunea se ase-
mama cu cea de pe metopa nr. I I, este inse in parte maT bine pastrata. Cama§ile de zale
nu sint jos asa de bogat ornate, sabia scurta sta cu cinget6rea mar jos pe c6psa drepta, o
mantie este aruncata peste piept §i umere. Sub genuchii celui din stanga se observe des-
lu* marginea pantalonilor. Mena stanga a cator-§i trei tine instrumentul mar jos de bocal,
cea drepta, bara transversals impodobita cu rosete; acestd bara trece §i sus §i jos peste
incovaitura metalica a cornuluT Si are la rendul eT o bara maT mica transversals, ce merge
catre bocal. Perul capuluT la figura din mijloc este facut in forma de bucle, la celelalte in
§uvite. Coperisuri de cap sint escluse, deli ne-am a§tepta ca sa vedem capete de animale,
ca pe Columna traiana Si alte monumente; de asemenea lipsesc focalia; plato§ele au §uvite
numaT la marginea de jos, nu Si la partea de sus a bratelor.
Metopa nr. 42. DoT stegarT spre drepta, au cisme cu §ireturT, pantalonT scurti,
tunics vargata fin cu maned §i mantie cu focale. COdele stegurilor se termina jos printr'un
deosebit virf, invederat de metal. Stegul consists dintr'o tablie patrata cu caucus jos §i
garniture dreptunghiulara la colturi, pe urma vine d'asupra un ornament figural, la cel din
drepta o pasere, la cel din stanga o figura omenesca represintata cu fata inainte; acesta
figurina s'a pierdut cu ocasiunea transportulul in Bucure§tT, dar se \red Inca resturl din
picT6rele §i din bratul drept, ce era intins. Sabia scurta e legate de un cingulum pe c6psa
stanga; manerul este cu dungT transversale §i are la virf un bumb. Dimensiunile extra-
ordinar de mid ale figurilor se esplica, ca §i la met6pele nr. 12 i 13, din dorinta mar cu
sema de a representa lamurit forma stegurilor.

www.dacoromanica.ro
 85

1.-,.7 1%.

- 4-

,..,
i I:- 'II 1 -;:' -:

. e -------
(

101, .
14.
,
- r

k''
-"-..4-1:EZZL -1- .--..-,:l_ ..1-1.4.0.i--..

Fig. 91. Metopa nr. 43. Fig. 92. Metopa nr. 44.

Metopa nr. 43. Patru Romani spre drepta in doue col6ne, all incaltaminte cu
§ireturi, pantaloni scurti, tunica cu maned scurte si paenula, tinend forte aprope de corp
scutul oblu incovoiat fara umbo, Tar pe umer pilum. Figura primului din stanga e scOsa in
evidenta prin ornamentele tecei si prin banda de materie, ce cade oblic in jos de pe umerul
drept. Figurile din apoT sint lucrate intr'un baso-relief mar putin ridicat. Pi la at o forma
cu deosebire grea, lemnul §i ferul lancer all aprOpe aceiaji lungime. La acesta din urma
deosebim de sus in jos un virf triunghiular §i la Ere -care distanta de acolo, o forma de
piramida subtire patrulatera, care se large§te in jos. Lemnul pare ca se ingr6,a in sus, ca
sa intre in el ferul lance, si se termina intr'un glob cu dou'e inele.
Metopa nr. 44. tmperatul cu un locotenent spre drepta. Representatiunea core-
spunde in sens contrarill celeia din metopa nr. 39. Ca si acolo positiunea, diferinta de
marime §i costumul ambelor figuri, corespund. Totusi cu schimbarea orientatiunei sta in
legatura faptul, ca mana drepta a imperatului, tinuta in gest de adlocutiune, este dusa peste
piept. Mana sa stanga, ca si mana drepta a locotenentulul, in pulpana haTneT, ceea-ce se
arata, in chip neiscusit dar destul de clar, printr'o materie, ce se latesce conic dela mana in
jos §i se pierde iri haina: un motiv ce ne surprinde, dar care de altmintrelea totdeauna se
intrebuinteza pentru expresiunea artistica a unel emotiuni Ere -care. Acest lucru este nein-
doios ,j nu se Foote admite ca ei ar aye in mana suluri cu scrisOre. Portretul lui Traian este
a§a de bine reu§it, in cat pare imposibil a nu fi recunoscut; caracteristic pentru densul este
perul, care-i cade stufos pe frunte, ceea-ce nu se repeta la nici-o aka figura din metOpele
n6stre. Sabia lui este mar mare.
12

www.dacoromanica.ro
 -- 86

£,
.
- --

;Vh tot: \
-
. v.. 4

k4i ; .

-,14i
, 10.t1 . , .1 ..:1,,e

;...0 :..74-:11;- - '4L.-I,. ' ' -.:_ II- .'

.-.1-f
g

Y .

.1,, : ... _
k
: '. ek,
::.
.-.-.1. Jo .7,":
i ..--1 ., ; ri, 4 '
- - g C
7-'...,,
._
iz- ,- 4.
-I., t L
1 0 ... i

---,-4,,,,-......:.............. ,- .

. k -.-. .4_,::. 4. _:.m-7, .

6.,....... vs

Fig. 93. Metopa nr. 45. Fig. 94. Metopa nr. 46.

Metopa nr. 45. Un Roman presinta spre stanga doT barbarT print in rezboia.
BarbariT sint legatT cu un lant, care se termina printr'un mare belciug. Costumul for core-
spunde representatiuneT din nr. 46, tot asa este imbracat §i Romanul; desemnul paenuleT
aci se deosibesce forte bine. Privirile tuturor figurilor sint inaltate catre imperat. Tipul
fete! la capul cel conservat al barbarului face impresiunea unuT portret. Metopa a fost
desgropata impreuna cu met6pele urmat6re la nordest de monument, in ordinea aci aratata.
Mai anteiti sint presentatT doT captivi, pe urma unul singur, dupe care urmeza un barbar
cu femele, in fine doue femeT. Inca §i modul cum este data directiunea capuluT §i a pri-
virel figurilor, las& a se recundsce o gradatiune a representarei in vedere cu presenta im-
peratuluT.
Metopa nr. 46. DoT barbarT stand in picT6re spre stanga, condusi de un
Roman. BarbariT p6rta nadragT strimti si o haina cu maned fara cretituri; ea este spinte-
cata de ambele par ;T dela capsa in jos §i merge pene dincolo de genuche; e stransa cu o
cinget6re, la care se observa destul de bine in mijlocul corpulul o inchiet6re cu copca saU
o catarama cu o curea lasata in jos. Mainile for sint legate intr'un lant, ce Romanul it tine
cu mana stanga; §i aid nu este in sine sigur, daca el' porta un bonet pe cap sau daca sint
cu perul taTat scurt. Er privesc spre stanga cu fruntea incretita si par a av6 un aer de
distinctiune, Romanul se uTta in drepta ; totT sint cu pupilele marl. Romanul p6rta incalta-
minte cu sireturi, pantalonT scurti, focale, tunica cu maned si paenula; acesta din urma este
numaT in parte spintecata in jos de git, pe cand la nr. 45 §i 47 taietura trece peste pTept in
jos pene la marginea hairier.

www.dacoromanica.ro
 87

d:- ,- to
As
5:1

4.4-1 - 11
1.;
. iiY
TI :it ,1;11.,..
"; 14:0 I. ;r'.!.
.1. " I

A '1
4C% .

.
.::
;
a. -,
,....z,_, -5-
!..

:
. ;114 al I

i 4

5. -.4.,
4 1'

',`
l'.1.," \i
, . :

vi1 s.

, 7 11[...

1. :Aiit
_

Fig. 95. Metopa nr. 47. Fig. 96. Metopa nr. 48.

Metopa nr. 47. Un Roman duce un barbar spre stanga. Barbarul porta nadragi
cu incretituri in curmeclis si la mijloc incinsi, precum si o iaca ce cade jos ascutindu-se; perul
sea este cu carare §i resucit intr'un mot d'asupra urechei drepte; mainile ii sint puse in ca-
tuse, al carora lant it tine Romanul. Acesta are incaltaminte cu sireturi, focal, lorica de
piele, tunics mai lungd decat lorica si o paenula inainte spintecata si la drepta aruncata pe
umer. Din piciorul sea drept ar trebui sa se vacja partea anteriard cu degetele; s'a uitat de
asemenea si incaltamintea la piciorul drept. Chipul cum sireturile sint legate, se pate ob-
serva aci cu deosebita claritate.
Metopa nr. 48. Barbarul spre stanga ducend o barbara. Barbarul este, cum se
pare, fara barbs si are perul capului lung. El porta nadragi strimti, o haina lungs, aprOpe
fara nicr-o cretitura, cu lungs maned strinse pe brat si spintecata la git; haina, taiata la
solduri de ambele parts, vine pene in jos de genuchi si este incinsa cu un brig sau curea;
la acesta se observa in mijlocul corpului o chiotOre cu copca sail o catarama, fara sd atirne
in jos cdpatilul curelei, ca la nr. 45 si 46. Maria drepta este in jos lasata inactiva, cea
stanga tine pe femeTe de inchietura manes drepte. Femeia porta o cama§a incretita cu ben-
dita la git si cu maned scurte; pe langa acesta, o haina pe d'asupra lunga pene la glesne
si resucita d'asupra soldurilor intr'un sul, pe care ea-1 tine cu mana stanga. Figura eT este
mai tare m4catd, capul inaltat in sus cu mandrie; perul, probabil cu carare, ii cade'n jos pe
cefa. Forma femeiasca a pieptului este slab indicata din causa cretiturilor camases. De
sigur n'are incaltaminte, ca si femeile de pe metopa urmatOre. Sub picidre as remas bucati
de piatra nelucrate.
12*

www.dacoromanica.ro
 --- 88

,,,,=. _.. .. Metopa nr. 49. Doue barbare in-

.,
-7:,
:.. , .. 4
aintand spre stanga, amendoue in acelas
: -11,,401 F.
q, costum ca pe metopa nr. 48. Cea care se
. AA
A pare mai tanerd porta la drepta in brate un
. ,
A; lf- ti °.` ...--; (--...1 I/ 4 , bdietel gol stand in picidre, care se tine cu
.
.

..1
JP; , '-, ..-s/ mana drepta de pieptul ei. Perul este la
ri
r . ......, ',J
amendoue cu carare, si la cea mai betrand
........ r

se lass pe spate. Forma pieptului nu este

nicairea categoric femeiascd; precum de
asemenea §i la celelalte figuri feminine de
pe metope se evitd o designare express a
former sexului.
in seria reliefurilor descrise pone aci,
OfigreWP
figurile imperatului sint mai anteia impor-
tante. 0 data, in metopa nr. 6, el luptand
,
strivesce cu calul un barbar. Acesta scend
t.
este inchipuita statuaric, de 6re-ce patru-
laterul de sub piciorele calului nu p6te fi
Fig. 97. Metopa nr. 49. interpretat decat ca postament ; ea amin-
tesce in gruparea sa monumentul luT Domi-
tian cantat de Statius, compositiunea originara a statue! equestre de bronz a luT Marcu
Aureliu' si numer6se representatiunT de reliefuri i monete; intre acestea din urma mai cu
sernd o serie a luT Traian din aniT 1N-110 d. Chr.2 corespunde metopeT in cestiune. De
doue ori, in met6pele nr. to §i 32, el apare imbracat cu plato0. grecescd. Faptul acesta,
ca si lipsa coifului §i a scutului, lipsa tipica pentru imperat, it disting de ceTlaltT purtatori
de arme. De treT ori, in met6pele nr. 27, 39 Si 44, el porta costum civil si este scos in
evidenta prin insotirea unui adjutant, ca si prin gestul semnificativ al adlocutiunei, sail prin
tinerea in mand a unui sul cu scrisore. Incontestabila este in metopa nr. 44 asemanarea
fete' cu portretele lul Traian, ce s'au pastrat. Aci, ca Si in genere pretutindenea, unde
starea pietrelor permite comparatiuni, mai cu soma perul in forma de perucd este tractat
cu particulars ingrijire, §i dupe forma sa, el se deosibesce de perul tuturor celorlalte figuri.
Acosta forma de perucd reiese totdeauna ca o particularitate la statuele Si busturile lui
Traian.3 De asemenea cu gra' putem admite a fi numai intemplator faptul, ca Traian, in

' Friedrich Lohr in Eranos Vindobonensis, p. 56-59.

3 H. Cohen, Description historique des monnaies frappees sous l'empire Romain, 112, p. 68 seq.
3 Comp. J. J. Bernouilli, Riimische Ikonographie 11z, tab. XXIVaXXVII, p. 74 seq., carele a scapat
din vedere acesta particularitate. La bustul din Muzeul Capitolinic perul panes anteriore a capului are, lucru
curios, un relief deosebit, §i tot aqa de curios, §i un desemn deosebit de perul parcel posteriore a capului, par'ca
ar fi fals. La mai multe exemplare, cum de pilda la cela din Braccio nuovo, les afara din masa perului inaintea
urechilor mid patrulatere, aprOpe ca niste extremitati de peruca. Acosta e cu deosebire accentuat la exemplarul
din Viena (E. v. Sacken, Die antiken Sculpturen des Miinz- and Antikencabinets tab. 24, unde autorul face aceiasi
observare). Perul de timpuriil cilnuncit al imperatului it laudg in a. zoo d. Chr. Plinius, Paneg. cap. 4 cu vorbele:

www.dacoromanica.ro
 ---- 89

metopele cele mai bine pastrate nr. 39 si 44, Intrece prin statura pe adjutantul sou; acesta
corespunde cel putin unei atestatiuni precise asupra marimei corpului seit;' de hceia si
reliefurile Columnei, cum se pate usor recundsce pe mulagele in gyps, dau imperatului, he
cand cede jos, fie cand sta. in piciare, aprOpe fara exceptiune o statura mai inalta decat a
celor ce-1 insotesc. in cele cinci metope, care acum ne lipsesc, el venea pate Inca pentru a
septea Ora.
De aci se vede, ca figurile imperatului erait puncte de legatura ale actiunei represen-
tate, cum ele sint in reliefurile Columnei traiane si la monumentele posteriare, pendinte de
densa. Prin urmare intregul complex trebuie sa he coordonat dupe figurile imperatului.
Afara de acesta va trebui sa presupunem, ca aceste figuri, cum se vede si pe Columna, nu
erau aduse totdeauna la distante egale : o batalie trebuia firesce sa ocupe un spatia mai
intins cleat scena unei adlocutiuni. Dar pentru insasi coordonarea, orientatiunea artistica
a reliefurilor ne procura un punct de reazam determinat. Daca adica se lasa la o parte
metopa cu statua equestra, ca ceva in tot casul Inchipuit isolat, atunci patru figuri ale im-
peratului (nr. To, 27, 32, 39) sint alcatuite la stanga, st numai una (nr. 44) la drepta. in
raport invers cu acesta, numal o mica serie din celelalte reliefuri (nr. 45-49) sint intocmite
spre stanga, tate celelalte sint intocmite spre drepta. De aci urmezd, ca imperatul era tot-
deauna Intors cu fata catre o grupa de representatiuni si ca seria nr. 45-49 se tine intrega
sail in parte de numerul 44.
Spre stanga it avem:
t. pe metopa nr. to, unde el, in costumul de parada al loricei grecesti, Inconjurat de
dot soldati armati din garda sa, face cu mina drepta intOrsa gestul tare pronuntat al res-
pingerei,2 tocmai ca Hippolyt pe sarcofagele Phedrei. Acosta figuri tine imediat de me-
topa nr. 9, in care o familie de barbari se apropie rugatOre aduce in car o 'add, de
sigur cu daruri sau cu bani pentru rescumparare. Legatura devine evidenta mai cu semi
prin privirea indreptata in sus a figurilor; acesta privire, ca tit mainile for suplicante 5,4i

positiunea in genuche a barbatului, se esplica numai prin aflarea in apropiere a imperatului.

Remane din contra nesigur, daca turma, care vine in urma familiei pe metopa 8, este cu
drept aseciata aci, ca sa indice oferta altor avutii mai departe, sau daca ea incheia o scena
de resboiii, Ore-cum dupe metopa nr. 32; in acest din urma cas am ave ceva analog tur-
melor ce ne intimpind pe Columna la finele ambelor resbOie, ca pracli cucerite ale Invinge-
torilor sau ca avere remasa emig-rantilor. Intre numer6sele scene de suplicatiune ale Co-
lumnei (Bartoli nr. 141-143, 165, 195, 201, 248, 262, 291, 295, 301, 3IC), nici-una nu

«nee sine quodam munere deum festinatis senectutis insignibus ad augendam maiestatem ornata caesaries.b Bustu-
rile qi statuele it aratd, cum uvr se intelege, in virsta mai inaintata.
' Plinius, Paneg. cap. 22, Tu sola corporis proceritate elatior aliis et excelsior etc.
2 C. Sittl, Die Geberden der Griechen and Romer, p. 85 seq.

3 Citam dupe editiunea lui Bartoli, tar nu dupE opera infolio a lui Frciliner, mai rar accesibild §i mai
grea de utilisat, §i observdm ca pentru controlul absolut necesar am avut la dispositie copii dupe excelentele foto-
g-rafii facute din nod prin ingrijirea Doctorului Conrad Cichorius dupe mulagele in gyps, ce se and in Muzeul
Lateranului. Commentariul amenuntit, ce se pregatesce de acest invatat §i care promite sit inlesnesca prin rout
puncte de vedere priceperea cea enorm de grea a amenuntelor Columnei traiane, va aduce o lumina mai clara si

www.dacoromanica.ro
 90

corespunde pe deplin, cel mat mult Inca nr. 311, unde se ofera imperatulut, cum se pare,
drugi de metal pe un taler ; de asemenea Si com6ra lut Decebal cucerita (nr. 308) este re-
presentata altfel acolo. Cat pentru intelesul lucrulut, nu pate incapea nict-o Indotala. In
lungul mar triumfal dacic, care decoreza friza arculut lut Traian dela Benevent, vedem
purtat pe o targa un sipet cu patru laturl, frumos Impodobit i care se esplica drept tesaurul
lut Decebal.'
2. in metopa nr. 32, unde el apare tara§T in lorica greca §i sty in padure cu o garda de
corp, prin urmare conduce ca general o actiune military. Acosta figura trebuie mat anteiU
sa stea in legatura cu metopa nr. 31, singura pe care de altmintrelea intimpinam un arbore.
3. in metopele nr. 27 Si 39, unde dupe gestul adlocutiunet trebute sä. ni-1 Inchipuim
intr'o solemnitate 6re-care. Aci se grupeza evident dupe norma reliefurilor Columnet, fara
alta consideratie mat departe, soldatil pedestra§Y, purtatorit de stegurT Si corni§tit, aflatt in
parada; et se deosibesc de figurile de trupe analoge, care indica inceputul luptei (nr. I 1 -15),
nu numal prin repaosul armelor, dar §i prin obligata privire a for in sus sail indarat catre
imperat. In launtrul acestor grupe sint de presupus dislocart, fara ca ele cu tote acestea sa
schimbe ceva esential din intelesul evenimentulut. Pentru metopa nr. 28, dusa la Constan-
tinopol Inainte de sapaturile mele, avem marturia amenuntita §i nesuspecta a unul lucrator,
ce participase la acest transport, ca. ptatra se afla imediat langa nr. 27. Ace§ti soldati cart
ateptX ca sentinels, stand cu arma la pictor, apartin in tot casul unei figure a Imperatulut
indreptata spre stanga.
Apol avem spre drepta pe imperat in metopa nr. 44; Si aid se vede o situatiune deter-
minate cu un caracter propriu in felul seu, care in ort-ce cas s'a representat in chip forte
stangaciu. Executorul reliefulul nu se pricepea mai bine decat ceilaltt lucratori de ptatra,
ca sa represinte forme mat fine ale mi§caret la main! §i la cretiturt de stofa; se vede bine
ca el §1-a dat multa ostenela, sa exprime clar idea, ca imperatul, ca §i locotenentul seu de
asemenea, apuca o parte din haina sa proprie §i o tine, ca sa. qicem astfel, convulsiv in
mina; atare intentiune totu§T mat mult o ghicim decat o vedem. Pentru casul de fata nu
p6te fi fara insemnatate ac6sta ocupatiune incidentals a mane cu haina; ea este un termen
compositional forte expresiv, pe care arta antics it intrebuinteza de timpuriu sub diverse
forme §i gradatiunt, spre a indica o uOra mi§care interns in momente de perplexitate, de
mils, de pasiune retinuta. Unica serie ce este intocmita spre stanga (nr. 45-49) infati§eza
defilarea prin.ilor de resboiU. Si de Ore-ce acesta serie se presints unitary in subiect, apot
ea sty cu metopa nr. 44 in relatiune nu numal partials, dar totals §i necesara. Dect, in acea
miKare a mane naiv representata, a putut sa se reflecte priveli§tea miscatore a nenorocirel
prisonierilor, si sa face sensibil umanul caracter al acelut general, care cu drept cuvent sty

asupra diverselor ccstiuni de interpretare, ce se tin de Monumentul dela Adamklissi. Bunavointa, cu care ne-a
dat acele copii, ne oblige sa-i aducem aci sincere multAmirt
' Al m e rico Meo mar tin i, I monumenti e le opere d'arte della citta di Benevento, tay. XXVIII, fig. z, p.202.
intre darurile persane oferite §i care se represents pe arcul lui Galerius din Salonic, se afla eun coffre bas ou vase
plat a pied et a deux ansesv, K inch, L'arc de triomphe de Salonique V, p. 38; in Budapesta se aflii garnitura de
bronz a unei lAqi de bad( romane in patru col ;uri, E. D esj a r dins, Monuments du musee national Hongrois XIV, 8g.

www.dacoromanica.ro
in §ireada imperatilor ca cel d'anteid Optimus, ca omul §i imperatul cel mai bun. Ceva
analog ne intimpind in doue episode ale reliefurilor Columnei (Bartoli nr. 13I, 2 z 4), unde se
aduce imperatului ni§te capete tdiate ale barbarilor; acolo emotiunea indignarii sad a uitnirii
se imprima prin miscarea violentd a bratului set, odata chiar pare c'ar voi sa lovesca; ace-
stea, bine inteles, all disparut in gravurile lui Bartoli. De altfel legatura dintre met6pele in
cestiune este confirmata prin datele, ce avem asupra sapaturilor. T6te aceste bucati se
aflad cdcjute in Nordestul §i Nordul ruiner, acolo adicd unde suia drumul dela cetate, si
unde se presinta ochilor vederea principals a monumentului. Judecand dupe subject, defi-
larea prin§ilor de resboid, mai ales ca ea se face cu a§a de marl' amenunte, formeza finele
resboiului. Prin urmare, in acesta serie avem se recun6scem incheierea totului §i trebuie sd
presupunem, ca met6pele pierdute o completad la nord prin representarea unui sacrificid.
Un sacrificid nu e posibil sa fie trecut cu vederea; el ar putea fi chiar considerat ca dovedit,
dace metopa nr. 15, prin §ederea el' mai mult timp in Dunare, nu s'ar fi stricat a§a de red,
in cat tubele drepte de pe densa aprdpe nu se mai recunosc.' In on -ce cas, la nord intre
inceputul Si sfir§itul §irului, scena sacrificiului §1-ar avea locul .§i intelesul see deplin. Cao,
din punct de vedere artistic, in acest loc ea se raporteza §i la o laturd §i la cealalta, ea ar
putea deci valora 6re-cum pro itu et pro reditu in acela§ timp, ea ar fi legat intre ele in
chip fericit sfir§itul §i inceputul totului.
Cu acesta sta in acord faptul, ca met6pele nr. 1-5 cu calareti all fost gasite in nord-
vest, prin urmare ele incepead §irul, de 6re-ce obicinuit cavaleria pregatesce §i deschide
resboiul. Rinduirea met6pelor, a§a cum not am dat'o, '41 afld o sigura garantie interns in
faptul, ca miscarea cresce in ele treptat: la inceput cite un singur calaret alergand inainte,
apoi abreviatura unei colOne, in fine lupte de impetuositate crescendi. Asemenea §i metopa
nr. 7, care fusese luata de langa monument §i dusa aiurea, se adapteza aci mai bine decat
on -unde. Motivul el* special, presentarea capului taiat al unui barbar, ne-a parut, dupe
paralelele mentionate adineauri ale Columnei (Bartoli nr. 131, 2 14), Ca cere numai decat pre-
senta imperatului. De aceea am a§eclat langa densa, ca exemplu, metopa nr. 6 cu chipul
generalului, care luptand strivesce pe un barbar cu picldrele calului. Acosta bucata inse
s'a gasit, in cursul penultimei sdpaturi, tocmai esact la sudul monumentului ; §i fiind-ca
dupe ideia sa statuarica nu sta. in legatura cu figurile reale ce represinta lupta, este cu
mult mai probabil, ca in locul acesta ea Ma ciclul in jumetate §i-i dedea 6re-cum o axe
prin presupusa scena a sacrificiului cu sens indoit din nordul monumentului. In scrierea
figurative a Columnei traiane cele doue resb6ie dacice sint despartite intre densele, ca
printr'o punctuatiune ideals, de o Victoria, ce serie pe scut isbinda §i este postatd intre
marete trofee (Bartoli nr. 228-23o). Aci, la mijlocul intregului ciclu, isolata representati-
une ideals a invingetorului imperial ar putea aduce acela§ servicid. Pe langa ac6sta, lunga
naratiune a evenimentelor resboiului este lamurit divisata in doue 041 prin adlocutiunea,
ce se repeta in met6pele nr. 27 §i 39. Prin acesta ar resulta dela sine, fare a fi cautata, o
' In c)iarul sapAturilor gasesc de mine astfel descrisa acesta metopl: cbas- relief intreg, inse mult stricat;
plesnit Inca din vechime §i cu TarbA crescuta pe la mijloc. Se v&I trei soldafi romans, din cari doi cu fluere drepte
in gura.x.

www.dacoromanica.ro
 92

despartire corespunzatdre a ambelor resb6Te (101-102 i 105-107 d. Ch.'). Statua equestra,

a imperatuluT ar marca intervalul for §i impreund cu barbarul cel invins ar capdta valdrea
unui simbol pentru primul triumf dacic. Cu acesta sta in legatura faptul, ca mentionata
serie de monete ale luT Traian, care arata acela§ tip, incepe cu anul 104 d. Chr. Lipsa din
ciclul figurilor a unuT simbol pentru triumful al dailea dacic,...in _Qri-se cas int xprbeace
contra parerei de mai sus, de dre-ce, pentru acest al doilea triumf, intregul edificia inter-
venea ca factum monumental. Subiectul metopeT in cestiune fiind forte respindit, nu este in
tot casul sigur, daca ar trebui sa presupunem ca avem inainte-ne reproductiunea until' monu-
ment determinat. Dupe datele scrise ce posedem, cu grew ar fi de cugetat la un monument
din Roma; de aceea n'ar putea in adever sa fie vorba, decat de un monument provincial, §i
in realitate avem cunoscinta despre o status equestra a luT Traian aflatore in Byzant.2 De ase-
menea, scena de pe metopa nr. 3o, prinderea luT Decebal, care ca rege este singurul dintre
totT barbaric representat calare, .T -ar gasi f6rte bine locul sea in resboYul posterior. In adever
felul mortis sale, pe care Columna it descrie cu amdnuntul, cum densul, inconjurat de cald-
rime, cade la pament §i cu sabia sa curbs IT taTe arterele gituluT (Bartoli nr. 312), nu se putea
indica pe monumentul nostru, decat intr'o formula, f6rte scurta, potrivit spatiuluT disponibil.
In expunerea de pene aci nu sint multe momente sigure, cele mai multe avend un grad
mai mare sau mai mic de probabilitate; din nefericire insa dupe starea lucrurilof nu putem
remane decat in sfera ipoteselor: cu tote acestea credem, ca din cele desvoltate mai sus
Tese la lumina cu destuld claritate, ca ordinea met6pelor a avut de basa un plan real.
Schema urmatore p6te arata mai bine, cum sintem dispu§T de a ne representa succesiunea
met6pelor, mutand metopa nr. 6 la punctul corespunletor loculuT in sud, ufide s'a descoperit:
I. Primul resboia dacic nr. 1-27.
1. Atacul calaretilor nr. 1-6.
2. Suplicatiunea inaintea imperatuluT cu oferirea tributului nr. 7-9.
3. Batalia principala. nr. 10-23.
4. Adlocutiunea nr. 24-2 7.
II. Ideala representatiune statuarica a imperatuluT victorios, ca simbol al primuluT
triumf dacic nr. 28.
III. Al doilea resboia dacic nr. 29-54.
1 . Lupta, prinderea luT Decebal, luarea uneT fortarete de care nr. 29-37.

2. Adlocutiunea nr. 3 8 -4o.

3. Defilarea prin§ilor de resboia nr. 41-49.
4. Sacrificiul nr. 50-54.

' Dupe T h. Mommsen, Hermes III p. i3o seq. C. I. L. III, 55o. Romische Geschichte V, p. 202 seq. Comp.
Otto Hirschfeld in C. I. L. XII, 1o5; Selmar Peine, De ornamentis triumphalibus p.76. Tot a§a imparte
reliefurile Salomon Reinach, La colonne Trajane, Paris 1886, p. 47-52; comp. J. H. Pollen, Trajan column,
London' 1874.
2 Georgii Cedreni Historiarum compendium I, pag. 564, 3, ed. B. "0-ct indvto frj; Toii ilt)siou citPoc TaTCMCCE
=Vat at;o, Tot). to p.eyiXou Ktovrcanivou xai ffiG p.r,tp'.;; ai.n.c15, p.ico Exsucat eTaupciv, 6rE6eev Zi Tpaiavb; Ept=0;
gzori cthveiyu; ..t'ov Nato., 'Mptav'a bothrv.

www.dacoromanica.ro
 93

La acestea trebuie sa. spunem Inca. °data, ca. in cestiunile de detaliti reman multe nedes-
legate, de aceia le lasam cercetarilor ulteriOre, neputend pretinde credement decat numai
pentru clasificarea in total a met6pelor.

Representatiunile dela Adamklissi, on -cat de departe sint ele de nesecabila avutie a

Columnei traiane, totu§i un studio mai de aprOpe al lor, nu remane fara un castig antictiaric.
Inca. dela Inceput ar trebui sa ne gandim, ca. sapdtoriT in piatrd romani, cars executard
sculpturile, erati inclinati, dupe felul meseriei lor, ca 6re-care amenunte, mai ales ale unifor-
mei, ss le observe cu mai mare fidelitate decat sculptorii de sigur Greci, cars impodobira
Columna cu bel§ugul inventiunilor lor artistice. Pe de alts parte, trebue a se tine'n soma §i
nevoia impusa de spatiul disponibil, cum nu mai putin §i limitele facultatilor personale.
Astfel uneori se nasc deosebiri, a cdrora desavir§ita esplicare pate Intr'adever fi a§teptata.
numai dela un studio comparativ al tuturor representatiunilor militare ce s'ati pastrat din
timpul Romanilor; dar in total, firesca acea a§teptare de mai sus se adeveresce.
In starea de conservatiune a met6pelor, trebuie considerat ca ceva accidental faptul,
ca la Romani capetele fara coifuri §i car! arata figura libera, cu esceptiune de un signifer
de pe nr. 13, sint tote fara barba, pe cand in reliefurile Columnei lipsa de barba nu este
nici de cum regula. Din contra, barbaric pe metope sint totT cu barba, afara de cite o
figura de pe nr. 33 §i 48; tot cu barba este si marea majoritate a barbarilor pe creneluri.
Calarimea, rar representata, nu arata vre-o varietate esentiala §i corespunde descrierei,
ce ne-a lasat asuprd-T Arrian in Tactica sa, opera compusa. in 4ilele imperatului Hadrian.'
Caii ati acela§ hamut ce se vede pe cele doue Columne romane ; ei sint impodobiti, ca §i
acolo, cu ducuri, foi, lunulae la balteus, etc. Tot acolo se ga'sesce adesea, chiar §i la calul
lui Traian (de ex. Bartoli nr. 124, 131, 174, 247, 267), §i infa§urarea de mai multe on a
gitului cu o curea garnisitd cate-odatd cu discuri,2 precum ne intimpind intre altele §i pe
monumentul funerar al unui calaret din Ala Claudia, in Muzeul din Mainz.3 Daca acesta
nu este decat o simpla decoratiune, lucru posibil, dar Area putin probabil, atuncT trebuie
sa. ne gindim la un capastru (capistrum), care in epoca imperials avea asemenea ornamente,
dupe cum se pate proba.4 Lancea de impuns (contus) pe metopa nr. 1 §i 2 pare a se deo-

Arriani Tact. IV 7. 'Poy.cv.'ot; ak c41 iTMET.; of ply =nob; Tipcuat, xai i.neXatJvouctv ES TGV Tp.ixov TOv 'AXa-
vueov xcci Tio-v Mccupp.xttIiv, of It -rtce; i'MUrSt. 8. cr.201 ai p.gpa xai irxece.2 «..4pvirott c6.,.c.tc ere° Teilv 4.tov, *y.ca
6upeol4 7.),CCTST.; Wap1 ti:0.st; cpipc.um, xcci xpivz; acBripotiv xai 06pcxxcx fov IrE7CXeypivov xxi xvigiBa; p.ty.pci;. g. Xery2;
a1 i; ip.p6Tepa cpipouat, xai Etxtmiatzt wor.p60ev, (=C.c.s Toir.ou Sioc, x d iTy150ev ix zetpb; Etwcp.ixecOat cruivrAaxf,vm 6i
ci SeAcroc ei; )tips; ii.06vtac, Taic axciOacc p.cizovuu . of ak xit weisixetc p.txpol.); cpipoum wcivtceiv fiy x67.),(1) immix;
Ixonac. Calarimea de pe arcul dela Orange cor6spunde cu acesta descriere, Caristie, Monuments a Orange,
pl. XXI; Brunn-Bruckmann, Denkmaler griechischer and rOmischer Sculptur, nr.gz -95.
2 Comp. Lindenschmit, Alterthumer unserer heidnischen Vorzeit, II, fasc. X, tab. 4, 2.
3 Lindenschmit, 1. c., I, fasc. XI, tab. 6,2.
4 Litre articolele de §elarie edictul lui Diocletian mentioneza, C. I. L. III, suppl. p. 1938, zo, 4 5, pe langa
friul (frenum equestre cum salibario instructum) de zoo denari, Inca 5i capastru cu disculee $i cu funia capastruluI
(capistrum equestre cum circulis et ducali) de 75 denari; comp. Bllimner, Maximaltarif des Diocletian, p.129 seq.
Ornamentals este legatura intre altele pe arcul lui Titus, Bellori, Veteres arcus, t. 4. Comp. J. Arneth, Gold-
and Silber-Monumente, p. I z. Compte-rendu de la commission imp. archeol. 1865, p.168; 1867, t. III, x.
13

www.dacoromanica.ro
 94

sibi de lancea de aruncat (tragula) din metopele nr. 4, 5, 7 prin lungime Si tarie maT mare,
precum §i prin chipul cum este tinutd. E lucru de mirare, Ca in metopele nr. i Si 2 calaretil
sint cu capul gol inspectiunea for esclude existenta unui bonet de metal in forma de per
natural, a5a cum ne intimpina de multe-orT in representatiunile de calaret1 de pe monu-
mentele funerariT dela Rhin,' pe cand imperatuluT din nr. 6 IT lipsesce coiful dupe usul
consacrat, precum in genere i scutul. Scutul oval fara chenar este reprodus tocmaT a§a2
pe platra mormintala a until calaret din Ala Noricilor in Muzeul din Mainz. Instructiv este
desemnul clar al camasiT de zale, care in representatiunT mai putin deslu§ite se Ta de obiceiu
drept un minten de pTele (pourpoint). Un calaret in nr. 7 are plato§a cu sol4T, ceTlalti porta
cama§a de zale. Forma vexillelor in nr. 3 din nefericire s'a pierdut.
Tot! soldatii pedewi, pe carl ii vedem luptandu-se saa mergend la lupta, sint greft
armati, decT in esential, legion arT de sigur. Diferentele ce exista in armatura lor, se reduc
la prea putin lucru ; ele se datoresc unor negligente invederate ale executiuneT, precum Si
chipuluT deosebit cum fie-care mester-pIetrar a inteles lucrul. Aceste diferinte, luate in total,
apr6pe dispar fata de suma trasurilor comune dintre ele. Dar scuturile carT, precum se scie,
alcdtuTat distinctivul principal al trupelor pedestre,3 ne destainuTesc vedita intentiune de a
se representa maT multe legiuni. Distingem in lungimea maT mare saa maT mica a structureT:
1. Scutum semicilindric cu marginile cele lungi drepte, fara ornament nr. 18, 22, 35;
cu umbo nr. 29, cu fulger nr. 2 I ;
2. Scutum semicilindric cu marginile cele lungT incovoiate in forma. sferica sail in forma
until unghiu obtus, fara ornament nr. 31; cu umbo nr. 12, I3, 16, 20, cu umbo §i garnituri
la colturT nr. r 7; cu umbo §i trel garniturT transversale nr. 19; cu fulger Si stele nr. 28;
3. Scutul oval nr. 14, cu umbo nr. 32, 34, cu umbo §i muchiT in lungime nr. 15 51 36.
Pentru-ca luptatorii armati cu scutul oval sint imbracatT in mod uniform, Si pentru-ca
de uniforma se tine sena Si aiurea (comp. nr. 13, 38, 41, 43), vom avea sa recunOscem in eT
o trupa deosebita ; acea trupa nu p6te fi decat pretorienT,4 cum dovedesce §i faptul, ca
luptatoriT de care vorbim, se disting totdeauna pe metopele nostre prin marimea stature!,
Tar in nr. 32, pate §i in nr. 1o, eT formeza chiar corpul de garda al imperatuluT. fntrebuin-
tarea pretorienilor in rezboTele dacice este incontestabila, Tar ca armatura a for relieful
pietreT mormentale din Aquilea5 ne atesta un scut de forma rotunjita. De asemenea Si me-

Lindenschmit, Tracht and Bewaffnung des romischen Heeres, p. 5.

2 Lindenschmit, I. c., III, fasc. VIII, tab. 4.
3 Tacitus, Hist. III 23, despre lupta dela Cremona In anul 69 d. Chr.: magnitudine eximia quintae decumae
legionis ballista ingentibus saxis hostilem aciem proruebat lateque cladem intulisset, ni duo milites praeclarum
facinus ausi, arreptis e strage scutis ignorati, vincla ac libramenta tormento abscidissent. statim confossi
sunt eoque intercidere nomina: de facto baud ambigitur.) La acestea, mArturia directs a lui Vegetius II, IS.
4 Comp. Albert Muller, Philologus XL 231 seq.; IIIL 530 si in Baumeister, Denkmaler des classischen
Alterthums III, 2058.
5Bertoli, Antichita d'Aquileia n. CLV, p.153 seq.; C. I. L. V912 cu literatura mai departe. Mai timid
pretorieniI, de sigur dela Septimius Severus, care a reorganisat praetorium din legionari, portA scutum, pe
care Macrinus it Ia din nou dela densii, Dio Cassius, LXXVIII 37, 41 p. v wpoeul.tict r v.7>v Sopupopon ixpirve
TO6G TE 'Op 06paxa; 'sob; Aucchnol.); v.2I T icrgia cc; Tat; ccu'Arro o Et; ecps),61.1.Evo; cci.r4v xoutin,Tipou; ccri; iS Ta;
µz/a; ire7C0C4vEt Wei, 0 parma apare qi pe piatra pretoriana din Este, Pais, C. I. L. suppl. Soo.

www.dacoromanica.ro
 95

sura corpului, ceruta pentru garda, era, ca si in timpii modern, mai mare decat pentru
celelalte trupe ;' sculpturile n6stre, in naivitatea ce le caracterisa, tocmai accentuiaza, ca
ceva esential si Insemnat, acea inaltime a taliei cu mai multa tarie, decat se putea permite
in representatiunile fine ale artei. Din contra, soldatii cu scuturi sint legionari. 0 armatura
mai us6ra, din care s'ar putea deduce existenta de trupe auxiliare, in genere nu o gasim
representata in scenele de lupta.
E vrednic de observat, ca legionarii, fara nici-o exceptiune, 'Arta camasa de zale sal
camasa cu solcji, mai mult cu suvite la marginea de jos, ca si la bratul superior; deci nica-
Teri densii nu all asa numita clorica segmentata). Acest soil de platosa, deli predomina
pe monumentele triumfale, dar, lucru de mirare, nu o intilnim nici in traditiunea ndstra, nici
pe reliefurile sepulchrale militaresci, deja destul de numer6se. Acest fapt sta in acord cu o
marturie cunoscuta a lui Vegetius' in reliefurile funerare, pe care s'a creclut a se recu-
n6sce un mintean de piele, este omisa indicatiunea de detalii a solcjilor sal a inelelor loricei,
oil pate, ca acestea all fost lasate sa fie mai in urma zugravite dar maresce o enigma, a
care deslegare este Inca departe de noi. Pe lunga platosa de zale sal de solcji, legionarul
mai porter: incaltaminte cu sireturi, bratari la mina drepta, sabie lunga, un coif de piele
intarit prin muchii de metal si avend la virf un inel sal un bumb, aparat6re pentru aid
(bucculae) §i pentru cad, une-ori pantaloni scurti, de treT on (nr. 13, 20, 33) un pulpar la
piciorul stang ;3 sub camasa de zale iese afara. une-ori o haina, tunica, sal mai bine p6te
un pieptar de piele servindu-T 6re-cum de captusela; un interes particular are representati-

' Hadrian refuza pe un voluntar, care ceruse sa intre in serviciul pretorienilor (Th. Mommsen, Hermes
XIX 18), fiind-ca nu avea deck 5 piciOre si 6 degete (1.62 metri) §i-1 dede la cohortele urbane; dar ii fAgadui, ca
daca va servi in acest corp tree anT cu distinctiune, apoi ii va implini dorinta: Dositheus, Hadriani sententiae 2
AiToi.ivr6; Tmc, `6)a atperceUr,Tat, 'Aa.pt2v:.; er.V) [IOU eiXEL; CapcmincOat; 'ExCvou Xiyowro; El; TO apava4tov, 'ASptavb;
gi,Tacrev lloTov 1.15.,xo; i's:;; [Aiyowro; ixst'vou ] 11ElvE a60a; xai filAtau, 'Aiiptavb; chev 'Ev Tocroky el; t4 v woXttcxr,v
crspaTs15.su, xai Eicv xaVc; azpatu;yrtl; i0-ro tpiry Ccptop.'y Buviacil ai; TO wparr6pcov p.etakvat. Vegetius I 5 dice, ca
talia obicinuitd *linter alares equites vel in primis legionum cohortibusz. era 6 piciOre (1.77 metri) sau 5 piciore
10 degete (172 metri). Astfel notita lui S ue to niu despre Nero, cap. 19: parabat et ad Caspias portas expeditionem,
conscripta ex Italicis senum pedum tironibus nova legione, quam Magni Alexandri phalanga appellabat* se refers
de sigur numai la prima cohorts a legiunel I italice, creata de catre Nero (W. Pfitzner, Geschichte der Kaiser-
legionen, p. 220). Comp. Appiani Bellum civile III 45 AZreo; S'ixikEicii.Levo; ex iscivuov cmpaTriy(ax GiCeipor, CoBp6v
cipiattov Ta Ts atbiAa-ca rai Tbv zpinrov xTA. Festi epic. p. 223 M. cPraetoria cohors est dicta, quod a praetore non
discedebat. Scipio enim Africanus primus fortissimum quemque delegit, etc.
2 Veget. I w: Ab urbe enim condita usque ad tempus divi Gratiani et catafractis et galeis muniebatur
pedestris exercitus.
3 Comp. Hermes XVI, 3o6 (E. Hubner); Archaologisch- epigraphische Mittheilungen aus Oesterreich V 206,
13 (A. von Domaszewski); VI 67 (E. Hubner); Philologus IIIL 528 (A. Muller); Vegetius I 2o: Unde enim
apud antiquos murus dicebatur pedestris exercitus, nisi quod pilatae legiones praeter scuta etiam catafractis galeis-
que fulgebant? Usque eo, ut sagittarii sinistra bracchia manicis munirentur; pedites autem scutati praeter cata-
fractas et galeas etiam ferreas ocreas in dextris (!) cruribus cogerentur accipere. Dupe desvoltarile lui Wolf-
gang Reich el, Ueber homerische Waffen, p.72 seq., ar trebui sa asteptam un pulpar la partea de jos a piciorului
stang, pentru -ca acesta mai mult deck piciorul drept avea sa sufere din causa sdreliturilor produse de scut, de
asemenea §i SamniciT, cart se luptail cu scutul, avert pulpar numai la piciorul stang, Tar Thracil luptand cu parma,
purtail pulpare la ambele piclore; comp. P. J. Meier, De gladiatura Romana, p. 14 seq.; Westdeutsche Zeitschrift
I 153 seq. Un pulpar se atesta de Arrian, Tact. III, 4; Polybius VI 23, 8. 0 status romans de bronz cu pulpar:
Doublet, Musee de Constantine pl. X.
13*

www.dacoromanica.ro
 96

unea destul de clara a piluluT in nr. 12, 13, 38, 43 Si pe care not pentru mai buna intelegere o
reproducem in schitele de contur fig. 98 §i 99. Pila Si pulpare lipsesc cu totul pe Columna,
precum lipsesc asemenea si cate-va alte atribute intentionale, a caror esecutiune n'a avut
loc, sat daca ar fi fost efectuate prin adaose deosebite, apoT aceste din urma de sigur ca.
ate pierit. Pe de alto. parte lipsesc la Adamklissi curelele atarn'and dela cinget6re in jos
in chip de §ort, despre care s'a vorbit atat de mult; cele doue Columne §i arcul luT Septimius
Severus le arata ici si colo in forma redusa, ptetrele mormentale dela Rhin, mat vechi decat
aceste monumente, le reproduc mai amanuntit Si cu o enigmatica prelungire in patru col-
turT in regiunea cavitatei stomachulut; asemenea curele se esplica obictnuit, contra on -caret
probabilitatT, nu ca ornament, ci ca un obiect de aparare.

Fig. 98. Pila In metopa nr. 12. Fig. 99. Pila In metopa nr. 43.

Din nefericire nu tote amanuntele s'au pastrat la fie-care pilum; cu tote acestea recu-
n6scem prin comparatiune o forma rotunda mai subtire Si alta in colturi mat tare a feruluT
in partea unde este fixat pe coda de lemn: forma rotunda mai subtire in nr. 12 §1 13, unde
ferul se termina spre coda intr'un con de sigur gol in partea lut de jos; in acest con virful
code de lemn era intrat Si tintuit d'asupra unet infarituri, ce remanea visibila (fig. 98);
forma in colturi mai tare in nr. 38 §i 43, unde ferul ca piramida concava imbued lemnul;
reproduc;iunea in perspectiva a acestuT fer ne face sd conchidem, ca era cu patru laturT
(fig. 99). C6dele de asemenea sint diferit construite, dar se sfiresc tote in josul partiT de
fer intr'un glob sferic sat in chip de pilnie. Inelele din nr. 43 (fig. 99), visibile mat jos de
acest glob, cu grew ar putea fi un ornament al lemnului; ele par mai mult a arata, ca ferul
nu numat ca se Intorcea aci peste coda ca o bucea piramidala, care'l intepenea in directiune
radiala, dar Inca, ca intra in lemn cu o limba lungs, tinutd bine acolo prin cercurt puse pe
din afara jur Imprejur, Intocmat ca la angonele france.' Problema pilului, de a lega tepan,
ca sa nu se flip., un virf de fer lung §i gren cu un cilindru de lemn u§or de manuit, a condus
in cursul timpulut, precum ne arata originalele conservate Si representatiunile for pe operile
de arta,' la multiple solutiunT, pe care apr6pe fie-care descoperire noun le immultesce cu
Lindenschmit, Alterthumer unserer heidnischen Vorzeit III 9, tab. V.
2 Comp. resumatul dat de Linden schmit, op. cit., III 6 anexa la tab. VII §i Tracht and Bewaffnung des
romischen Heeres, tab. XI, p. it, dupe cercetdrile lui Quicherat ci propriile sale investigatiuni.

www.dacoromanica.ro
 97

noui varietati. Cele clout forme, ce se pot aci recunOsce, corespund trasurilor generale ale
descriptiuneT, ce ne-o da Polybius despre pilum cel grew al Romanilor;' chiar §i virful in
forma de lanceta al arme!, precum pi lungimea aprope egala a partilor de lemn Si de fer, se
potrivesc cu datele sale. NumaT lungimea totala a incercat, se'ntelege, o reducere din causa
cadruluT restrans al representatiuneT.
De tot not Si surprinq.etor este mai sus mentionatul bratar la mana drepta, care pene
acum s'a socotit, ca a fost purtat esclusiv numaT de gladiator!. Nu-1 gasim la pretorieni, la
car!, cel putin pe metopa nr. 36, ar fi trebuit sa se va$45.; el ne intimpinA la legionarT §i
purtatorT de steguri Si numai in scenele de batalie, aci inse fara exceptiune, or! -unde starea
de conservare a pietrelor sat situatiunea figurilor permit a-1 observa. Literatura nu ne
procurd marturiT directe, Si tot asa de putine lamurirT ne dat scenele de bataiii de pe monu-
mentele publice. Dar tocmaT pentru-ca aci el a putut fi trecut cu vederea din motive
artistice, ponderosa luT vorbire pe metOpele dela Adamklissi merita deplina credinta. Este
posibil, ca Vegetius in pasagiul citat mai sus, pag. 95, nota 2 si 3, relativ la armatura
legionarului, sä. intelega la olalta prin cuventul ecatafractis, §i bratariT dela mana, de are-ce
in fapt acestia continua. platosa, Si pane la un punct ore-care fac parte chiar din ea ; in
structura lor, in or! -ce cas, eT se deosibesc cu totul de pulpar!. $i Cicerone' intrebuinteza
°data" expresiunea . accipere manicas, in in ;eles de ca intra in lupta, a lovi); alte mentiunT
despre bratari privesc gladiatura. Dar tocmaT acum pot sa'si gasesca explicatiune doue
pietre de morment militare din Muzeul din Mainz; ele at pe chenarele for reliefuri de arme,
§i printre ele fie-care o manusa lunga pentru bratul drept compusa. din cercuri late.3 0 ase-
menea manusa ne intimpina si printre armele romane dela un relief de trofeu din Italia de
jos, care se aft. in Muzeul regal din Berlin, si pare dupe inscriptiunea sa a fi din epoca luT
Traian.4 In definitiv nu presinta de sigur nimica in sine contradictorill parerea, ca acesta.

Polybius VI 23, 9 Tilly S' bcracav Eia v ot ply 7razeic, of Zi /.mot' st7.)v SE eTapEtuTiptov Ot VEY CITpOrDsOt 112).2t-
crri2i2v i'zcuat rry Btciii.E.Tpov, OS SE TeTpciywvot TTjv r.),Eupciv . OL .ye 1.1.41v 7,ersol etPuviotc ioxacrt owykrpotc, ot; TopoGat
9222 TCri rpostprip.ivcov dotcivTwv SE ToOTtov SOU 15),ou TO p.ti-,x6; iGMV the Tpec ItthEtc. 11:poatvocnclt 8' iy.ciatot; (30,o;
atBripoUv apt taTpws6v, key iyov TO p.:422; Tot; Vimn.; or, Ti-,v EVBEZEV 7.21 Tip /pair; arm; Etc cp2),CCovTat (34326;, io); p.iawv
Tio'v t'.)).Goy ivBiovTs; Y.21 Toxvi;:c Tat; Wicst xaTaimpovarnsc, Cysts p.i 7.p6Tepov TOv Becp.bv iv Tat; zpitz; iek emccOilvat
9 fov caripov Opakceat, 2.2,..17sp 6vTa TO ,rci-hc; iv Tw 7Cu0p.ivt xat 4111 IT O; TO V.,)scv cruvacA Sptiov' ilp.aaxTu)situv iit
Tocrotrrov v.21 Tot2oTry 7rp6votav 7Cotot5vTat Ti); ivOiceco;.
2 Cicero, Philippica XI it, 26 Marcum Brutum retinet etiam nunc (in Graecia) C. Antonius, qui tenet Apol-
lonian, magnam urbem et gravem; tenet, opinor, Byllidem, tenet Amantiam, instat Epiro, urget Oricum, habet
aliquot cohortis, habet equitatum: hinc si Brutus erit traductus ad aliud bellum, Graeciam certe amiserimus . . .
quanquam miror tam diu morari Antonium; solet enim ipse accipere manicas nec diutius obsidionis metum
sustinere. Aci se pare, ca. s'a 4is taccipere) pentru-ca nu putea cineva singur sa imbrace brAtarii, ci trebuia
strangi in catarama qi ipse e spas in glumd ca ceva neobicInuit despre general in oposiciune cu soldatul de rind,
care porta regulat bratari. Note inse cd carriperes a fost in textul original.
3 Lindenschmit, op. cit., I8, tab. IV 2 (piatra funerard a lui C. Annius Solutus, soldat al legiunei a XXII;
Brambach, C. I. Rh. 1208); III 5, tab. V3 si anexd la fascicula XI p. 3. (BratarI) de asemenea intre relieful de
arme al unei pietre mormentale, descrise de Becker, Inschriften and Steinsculpturen des Museums der Stadt
Mainz, nr. 201 §i privitOre la Sex. Valerius, soldat al legiunei XXII (Brambach, C. I. Rh. 1223).
. 4 Archaologische Zeitung 1859, tab. CCXXVIII. CCXXIX; Beschreibung der antiken Sculpturen (ale Mu-
zeului regal) Berlin 1891, nr. 958. Inscriptiunea Mati]dia Aug(usta) suplinitd de d. Theodor Mom msen lipsesce
in C. I. L.

www.dacoromanica.ro
 98

parte de armature vechie grecesca,' cunoscuta din Xenofonte, din bronzurile desgropate la
Olympia si din vestitele reliefurl de balustrade dela templul Athenei din Pergamon, a fost
introdusa si in armata romans. Ori-cat de neplacut aceti bras ari pot a ne aminti lacunele
sciintei n6stre, totusi nu se pate admite ca sa-T fi plasmuit naivil sapdtorT de piatra. dela
Adamklissi.
Intr'o armatura mai uOra, fare platosa §i coif, sae chiar cu totul fare arme, Romanii
apar numal in scenele de adlocutiune. De aceea nu trebule catu§i de putin, precum deja
am observat, ca se vedem in ace§ti militari mai u§or armati o trupa deosebita. In tunics §i
paenula, pe care de altminterea le porta. une-orl §i Traian pe Columna, el' ne presinta acel
costum, ce'ntilnim a§a de des pe monumentele funerarii ale soldatilor si care se designs cu
numele de ecostum interimar,. Un soldat pe metopa nr. 43, cate-§1 patru pe metopa nr. 38,
mai au pe langa acesta, si o bands late, care vine dela umerul drept d'a curme4i§ul peste
piept, si este asa de neteda peste tot, in cat nu pate fi luata, cum as facut unit, drept o indi-
catiune uOra a unei mantale infa§urate. Nu putem presupune acolo vre-un clavus sae vre-un
balteus, cad amendoue acestea au totdeauna pe monumente aka. forma. Curios, ea semana
cordonului de mare cruce, §i fiind-ca sintem la finele resboiului, parerea ce in tot casul ni
se presinta este, ca ar fi un semn de distinctiune, o decoratie ; cu t6te acestea ceva pe
deplin analog n'am intilnit pent acum in representatiuni antice.a
Corni§til din met6pele nr. f I 41 se asemana in equipament cu camaraclii for de pe
Columna traiana (de ex. Bartoli nr. 195, 272), lipsindu-le numai pielea de animal, care pate
c'a fost omisa pentru usurarea representatiuneT; totusi pe metopa nr. 4 1 se afla indicate
mantale. De asemenea §i forma cornului, cad denumirea obicinuita de bucina data
instrumentului pe Columna traiana se pare gre§ita,3 corespunde in totul. $i acolo barele
transversale as felurite ornamente, de§i in nici inteun cas, a§a de deslu§ite ca aci; si acolo
ele sint garnisite cu rosete i trec in de regula peste curbatura cornului; manipulatiunea
instrumentului este aceiasi, §i cel putin odata,4 legatura transversals a bocalului cu bara
impodobita cu rosete, o gasim reprodusa pe Columna, pe cand pe met6pele nastre ea nu
lipsesce nici-odata ; largimea gurii pilniei variaza. (comp. Bartoli nr. 139 si 12o), dar are
mai mult forma, ce se represinta in mod uniform pe amendoue met6pele.
Asupra formel stegurilor pe met6pele nr. 12, 13, 26, 4o, 42, este greU a ne pronunta
din causa stares, in care se afla reliefurile Si din causa perplexitatii invederate, ce me§terii
o destainuiesc in representarea elementelor caracteristice. La mar§ul in batalie pe met6pele
1 Xenophon, de re equestri XII 7; Furt wangler, Bronzen von Olympia, tab. LX. LXI, p. 161 seq.; Alter-
thumer von Pergamon II tab. 43-50, p. 95 seq.
2 Comp. Wilhelm Meyer, Zwei antike Elfenbeintafeln, Munchen 1879, p. 23 seq. qi scenele de adlocutiune
pe arcul lui Constantin: B ell o ri, Veteres arcus 47,4. Theodor Schreiber, Kulturhistorischer Bilderatlas, tab.
LXXXVII 13. Asemenea un relief din Codex Pighianus, Otto Jahn, Berichte der sachsischen Gesellschaft der
Wissenschaften 1868, tab. IV, p.195.
3 Comp. A. von Domaszewski, Die Fahnen im romischen Heere, p. 7 seq.; Baumeister, Denkmftler des
classischen Alterthums III p. 1659 (de Jan); Daremberg et Saglio, Dictionnaire des antiquites s. v. bucina
(E. Saglio). 0 bucina e presupusa de Lind enschm it in curiosul instrument de suflat de pe piatra mormental6 citata
mai sus p. 93, 3 §i care ar putea corespunde descrierei lui Vegetius cBucina quae in semet aereo circulo flectitur,.
4 Bartoli nr. 195; A. von Domaszewski, op. cit., p. 7, fig. 1.

www.dacoromanica.ro
 99

nr. 1 2 §1 1 3 aquila legionary se vede, in chipul obidnuit, intre doue signa manipulare, si
anume in urma uneT col6ne de antesignanT; ' coda de lemn a aquilei legionare are sus
bumbul piramidal, ce figurezd de ordinar pe Columna traiana; una din aquile tine un
fulger, cealalta, o corona impletitd in jurul aripelor in sus ridicate. Forma signelor mani-
pulare pe metopa nr. 12 nu se abate, pe cat ea se p6te cun6sce, dela regula; dar legaturile
transversale ale fisielor sint de o speta. particulars; ba in metopa nr. i3 ele formezd intocmaT
niste zdbrele, pentru care nu gasim exemple alurea. De sigur, chipul inform si grosolan al
executiunei cunoscutelor main' din virful stegurilor, ne da masura erorilor, in care cad6a
mesteriT pietrarT, Indata ce avail Inainte niste amenunte maT grele de executat. Cele doue
signa necomplete dela nr. 26 si 40 cu cor6nele for stand in picTore, ar putea apartine trupeT
pretorienilor. Vexilla aflat6re langd densele sint, ca vexillele in genere, desenate nu in
chipul stindardelor de materie, dar ca tablie de stofd sail de piele, cu garniturl la colturi si
cu cIucurT la marginea de jos; decT, deosebite de ceea-ce pe Columna este regula, nu insa
fard sa gasesca aci analogiT.
Acea forma deosebita se gasesce Intre stegurile dace (comp. Bartoli nr. 134, deslusit
maT ales Intre manubiile primuluT resboia langd Victoria nr. 218, unde tablia este de doue
orT despartita ca un dreptunghia Intins tepan de coda steguluT aplecata in jos) si este repre-
sentata ca varietate si in multimea de forme ale stindardelor romane (comp. Bartoli nr. 89,
259, 264*, 295; odatd, nr. 169, chenarul de jos transversal al cadruluT, pe care sty intinsa,
materia, se pate vedea ca o dungy a reliefuluT). Amicul meil, d. A. de Domaszewski, in
fundamentala sa monografie asupra stegurilor romane, intelege totdeauna prin vexilla dra-
pele filfiinde, ceea-ce este in contraclicere cu ce se vede pe monumente, precum ne aratd
cate-va exemple timpuriT date de insu% autorul ;2 maT trebuTe Inca de observat ca in acesta
schimbare a forme' nu se p6te cauta, dupe limba clara a monumentelor, vre-o deosebire
de epoca. Vexillum tepan intins, ca si cel filfiind liber, ail putut exista unul langd altul in
anticitate, ca si totdeauna si pretutindeni in timpi! modern!. Ca si cornistiT, sint fara piele
de animal si purtatoriT de stegurT, cum ne intimpind cel putin de doue off si pe Columna
(Bartoli nr. 127, 152); in locul pieleT inse eT porta uneori mantale, cum sint imbrdcatT signi-
ferii pe monumentele anteri6re.3

' T h. Mommsen, Archaologisch-epigraphische Mittheilungen X p. 5 seq.; A. von Do maszewsk i,

op. cit., p. 3.
2 A. von Domaszewski, op. cit., fig. 40 (denar din anul 734 dela f. R), 49, 5o, 94, 95. Dovad:I ca unele
varietati n'ait Post inca tinute in sernii, sint intre altele reliefurile arcului lui Traian dela Benevent: aci gasim un
vexillum avend d'asupra chici aquile insirate unele langa altele, M eo m a rtin i, I monumenti e le opere d'arte della
citta di Benevento, tab. XVI p. 9z; Petersen, Mittheilungen des kaiserl. deutschen archaologischen Institutes,
rOmische Abtheilung VII 252. Vechiul vexillum persan al mosaicului cu batalia lui Alexandru formezd un cadru
in patru colcuri cu garnituri de cuie (Museo Borbonico VIII 36; Conze, Vorlegeblatter fur archiiologische
Uebungen IV 8), semana deci formei predomnitOre mai tar4ia a labarului. Exemple pentru drapele fixe $i filfiinde
din evul-meclitl si cel modern ne presinta A. D em min, Die Kriegswaffen 3 p. 689-695; W. Bo eh ei m, Handbuch
der Waffenkunde p. 502-514.
3 Adolf Philip pi, Ueber die rOmischen Triumphalreliefe, Abhandlungen der philologisch-historischen Classe
der konigl. sachsischen Gesellschaft der Wissenschaften VI 1872 tab. I, relief dela arcul lui Claudius in Villa
Borghese. Monumenti inediti dell' instituto X 21.

www.dacoromanica.ro
 I00

Caracteristica barbarilor' este, cu ton, insuficienta ei, mai amanuntita, de cat ne-am
astepta dupe prima inspectiune. Dupe vechiul obiceiu al artei unele cadavre sint g6le
merita ss observam, ca numai barbariT all cadavre, nisi -un Roman nu este ranit sag mort
imbracamintea altfel lipsesce numai arcasuluT de pe metopa nr. 31. Straele obicinuite sint
nadragiT incretitT, la carT une-orT se indica si cinget6re. BarbariT ports sat numai nadragT
sail nadragT impreuna cu o mantie aruncata pe umeri, sail mai adesea pe langa acestea Inca.
si o haina lungs pene la genuchT, cu manecile lungT; in representatiunile mai deslusite acesta
haina se vede spintecata de ambele parts dela solduri in jos si este incinsa cu o curea
incheTata in catarame. Mai venea o cacTula rasucita transversal (nr. 6, 29, 46) saU un fes
lipit pe cap, dace nu cumva in casurile din urma trebuTe sa vedem mai sigur perul tuns:
acesta nu se esclude prin observarea de apr6pe a capetelor, ba chiar ne este recomandata
de reliefurile crenelurilor. Perul de altminterea se ports Intreg si liber sau rasucit Intr'un
nod pe timpla drepta (nr. 16, 17, 20, 23, 24, 47). Din arme se represinta mai des cunoscuta
sabie curbs cu doue taisurT; une -orl odata sag de doue orT, sabie drepta, arc, tolba, lance,
de mai multe or! scutul oval cu reclematore transversals in launtru si cu un umbo pe fata
din afara. Pe treT metope figureza un car cu patru rote; cel din metopa nr. 36, dupe modul
cum se da lupta in jurul lul, este Inchipuit ca facend parte dintr'o fortareta de care. To ;!
barbaril se lupta pe jos, numai comandantul for este calare.
Representatiunea Dacilor pe Columna este mai bogata si mai variata, dar ceea-ce ne
isbesce sint deosebiri de arta, nu deosebirT de subiect. Printre costume ne intimpina mai
putin des nadragiT singuri ; haina spintecata este uneorT si cu manecile scurte, mantaila
prinsa cu agraf are cite -odata si cTucurT; coperisurile de cap presinta mai mare varietate;
Intre ele se regasesce de asemenea intrebuintata ca semn distinctiv de class' acea cacTula
curi6sa, rasucita transversal, care amintesce forme cunoscute din anticitatea cea mai depar-
tata;3 mai rar (Bartoli nr. 141, 227, 262) ne apare specialitatea perulul Inodat pe timpla
drepta, ca varietate a portuluT preistoric cunoscut, in care buclele erall prinse cu ace de
metal ;4 de mai multe-orT vedem barbari calare; printre armele ofensive mai adesea pum-
nale, sabii, macTucT; scuturile all ornament mai amenuntit, dar aceTasT structure antics cu
primitiva reclemat6re in launtru ;5 absolut identice sint carele de resboiu cu patru rate, rota
tot asa cu opt spite si aseclata la o carrago.6 In scurt, din tots descrierea ce Columna ne-o

' Comp. W. FrOhner, La colonne Trajane IV p. IX; Gr. G. Tocil es cu, Dacia inainte de Romani, Bucu-
resci z88o p. 296-301; W. Stassoff, Compte-rendu de la commission imp. archeologique 1872, p. 296.
2 Dio Cassius, Epit. LXVIII g, I wii,o;56pwv T:U; Ccp:c7oug; Crito, Getica fragm.3 (C. Muller, Fragm.histor.
graec. IV 374) 70,o0pou; firs;; Dio Chrysostomus, Orat. LXXII 3 p.730 Emp.; Petrus Patricius, Fragm. 5
(Fragm. histor. graec. IV 185) ESL Ami(icaoc wpb; Tpal'avbv Tcp.i4etc Er.si.4e wt),o<pdpouy orrcot Yap eat sap' aka; at
Tcp.t6Tepot. Pe langa acestea caciula Daciel PROVINCIA DACIA pe monete, Eckel doctrina num. 114.
3 Comp. W. Helbig, Ueber den Pileus der alten Italiker, Sitzungsberichte der Munchener Akademie, philos.-
philologische Classe 188o p. 53o seq.; Herodot VII go Tat; ply xecpcac et),:x2To p.i.rpr,ct at ciaati.ei; cciitiord despre
Kyprieni; C. Schuchhardt, Schliemanns Ausgrabungen2, p. 342.
4 Comp. W. Helbig, Das homerische Epos aus den Denkmalern erlautert 2, p. 244 seq.
5 Comp. Wolfgang Reichel, Ueber homerische Waffen, p. zo §i 23 seq.
6 De o forma deosebita sint carele in marea procesiune triumfala, ce impodobesce frisa arcului lui Traian
din Benevent §i care in genere e raportata la resbOiele dacice: Meo martini, I monumenti e le opere d'arte della

www.dacoromanica.ro
 I0I

schitezd despre barbarT, nici-un element nu este afard d6rd de cunoscutul stindard
dacic in forma de balaur, care sa nu-1 constatam si la Adamklissi. Prin urmare compara-
tiunea minuti6sa si inevitabil obosit6re confirm si aci, ca in tote celelalte, un acord forte
Intins si maT presus de on -ce indoTald, in subiectul representatiuna
Dacd acum facem bilantul general, gasim ca met6pele sint cu mult maT importante,
decat lass a spera tristul for aspect. Ele ne procura o copie din Bros a obiceTurilor militare,
pe cand friza ColumneT ne cid un resumat ideal. Din acesta causa, pe cat ingadue cercul
Ingust al motivelor lor, metOpele ne permit o aruncaturd de ochi asupra caracteristiceT
aceluT resumat ; cu acesta, ele desvolta. maT departe problema principals ce se impune
comentatoruluT, de a pricepe bogatia si inlantuirea logics a expresiunilor artistice din acel
resumat. in special metOpele ne fac acum sä. recun6scem, ca tabloul armateT romane, asa
de puternic desfasurat pe friza ColumneT, are si el o identica limitare, si ca in fond densul
nu se compune decat din doue tipurT cardinale bine caracterisate, care cu putine modifi-
catiunT se repeta continutt Dupe cum la Adamklissi legionarl si pretorieni alcdtuesc ele-
mentul principal, tot asa pe Columna traiand, pe langd soldatii in platose cu suvite si pur-
tand constant semicilindricul scut legionar, gasim risipit<T peste tote partile cordelel
soldatT in camas& de zale, cart, pe jos ca si calare, porta pururea scutul oval si represinta
trupele de garda.' Ambele aceste elemente, asa de gratios Intretesute, dar cu putintd de a
fi strict urmarite, constituiesc pretutindenT fundamentul compositiuneT scenice si sint adevera-
tele organe vorbitare ale actiuneT zugravite; trupe auxiliare se ved admise numaT de probrt
si'n chip isolat; la Adamklissi ele au fost lasate cu totul la o parte. Este deci minunat de
simpla reteta, cu care ndscocitorul frizeT a combatut, dupe un procedeu transmis de arta
antics, uTmitorea sa avutie; si curat numal dorint1 anticuarice care asa de des ingreuTazd
priceperea monumentelor Insemnate, pot fi in joc, decd. acesta observatiune nu s'a for-
mulat mai de timpuriu, asa ca un punct decisiv pentru interpretare : aparitiunea adica a
pretorienilor, a remas pene acum in Intuneric. Pene la ce punct deosebirT mai fine sint
fixate in lduntrul acelor categoric, ne va ardta notia prelucrare de top* asteptata a ColumneT
traiane, careTa no! nu voim sa -T anticipam prin cercetdri, ce ar trebui aci sa fie inlaturate.
Sa. speram, ca ea va deslega de asemenea o cestiune Inca pene acIT deschisa si interesantd,
nu numai din punctul de vedere anticaaric: este vorba de a se sci, dacd curiosa platosd cu
suvite, pe care n'o cun6sce nici-un autor antic, nici-unul din multele portrete militare, si din
care pene acum nu s'a gasit nicT macar fragmentul vr'unui original,' este ea ceva mai mult
citta di Benevento tab. XXVIII, XXIX fig. 2; E. Petersen in Mittheilungen des kaiserl. deutschen archaologischen
Institutes, rOmische Abtheilung VII 258 si 243 evetture evidentemente nazionali*.
Un soldat in camasa de zale cu scutum (Bartoli nr. 163) formeza singura exceptiune, care, intre mai bine
de o mie de figuri desemnate corect, confirma asa dar observatiunea nOstra. Exceptiunea din nr. 170 se baseza pe
o scapare din vedere a lui Bartoli. In scenele de imbarcare pi debarcare nr. 151, 157 soldatii in ca'masa de zale
porta tot felul de bagage militaresci, intre cari de trel on un scutum, inse ca marfa (colet) (de doue on incarcat
pe umeri ca un butoi6), nu ca army proprie, precum acesta o lamuresce situatiunea.
2 A. Mailer, Philologus XL 130 seq. amintesce in deslegarea circumspecta a acestor dificultati trei repre-
sentatiuni ale platosei cu suvite (care nu provin dela monumente triumfalex.. Una inse (Benndorf and Schiine,
Die antiken Bildwerke des lateranensischen Museums nr. 38, tab. I 1, din gresela descrisa aid ca fragment al unui
cippus) se gasesce pe blocul coltului unel frize; a doua se Oa pe doi stilpi, fie-care de patru metri inaltime
14

www.dacoromanica.ro
 102

decat un mijloc fericit de representatiune al artei, spre a deosebi cat maT accentuat pe
legionari de celelalte trupe? Anticuluf nu I-a lipsit nici-odatd curagiul in asemenea trans-
formdri creatrice ale realitatei; si afar dacd i aci ar fi vorba de un atare cas forte batator
la ochi, totuvi s'ar putea uvor intelege urrnatorul fapt : tocmai pentru -ca efectul a fost cu
desdvirvire norocit, o atare formula vi-a gasit intrare libera in stilul istoric al altor monu-
mente publice. Firesce ca din causa saraciei artistice a acestora, ea a trebuit saisi piarcla
numai decat valOrea primitive.

B. Trofeul.
Sculpturile trofeului, din nefericire nu putem sa le presintam in legatura for intregd,. si
trebuTe ss reproducem deosebit: partile loricei, statuele, ce se aflau la piciorul trunchiului,
friza cu arme a base, vi din bucatile sparte, pe cele Inca proprii de-a fi comunicate. 0
imagine totals cu mai mad amanunte, decat cum s'a dat in fig. 36, n'ar fi fost posibila, decat
numai prin reconstruirea originalelor ; acesta lucrare inse de-o cam data nu s'a putut face,
din causa greutateT enorme a pietrelor i pentru starea for fragmentara, care necesitezd mul-
tiple completari. Cate muncd vi osteneli a costat deja transportul lor, s'a putut vedea din
cele Vise mai inainte (pag. 3o), precum vi din exemplul ce ne aratd fig. 47. 0 adevarata tor-
turd ne-a cavunat colosalele blocuri ale loricei, pentru care a trebuit sa construim inteadins
mai anteia un car cu tavaluci, mai apoi un drum de vine vi sa ne servim cu macarale Si cu
tot felul de unelte; cu tote acestea patru-Veci boT injugati rare -ors puteg face mai mult de
oo metri pe Vi. 0 lucrare atat de grea, condusd, din cand in cand de d. inginer Siller, a
devenit, din causa lipseT mij16celor de comunicatiune in Dobrogea, un eveniment, care
multi aril' de-a rindul a pus lumea d'acolo in mirare vi a dat materie de poveva din cele mai
fantastice pentru mult timp Inca.
Stanele de piatrd ale loricei (V Si VI in fig. 36) le-am gasit in nordvestul ruinei, nu
departe de scara monumentului. Cele ale trunchiului de arbor (fig. 35) steteU in sudest,
partea principals a statuelor in nordest, fragmente mai mid erati impra§tiate in diferite
locuri. Cutremurul prin urmare, cdruia no! Ii atribuim distrugerea cladirei, a desfacut par-
tile trofeului vi le-a asvirlit in tote directiunile. CoTful, care Incorona virful trunchiului Si pe
care in desert pene acum l'am cautat, p6te, fiind cel mai de sus, sä fi fost aruncat mai de-
parte decat linia pene unde s'a Intins sapaturile n6stre. Cad, dupe dimensiunile lui, nece-
sarmente considerabile, vi dupe starea relativ complete in care s'a pastrat atat de multe
part! ale edificiului, nu e tocmai de creclut, ca acest coif sa fi pierit cu totul, fare sa lase
nici-o urma.
Forma trofeului este cu doue fete, Si socotindu-se vi grupele de status, ce le presupunem
a fi fost la piciorul sea, ambele fete au fost lucrate de-o potriva. Numai in amanunte se

(Da tschk e, Antike Bildwerke in Oberitalien III nr. 44 qi 45); a treTa este un torso de marmura incastrat in villa
Albani, care tocmai fiind-ca a putut fi pus in slid, trebuie sa fie un alto-relief qi Foote forte bine sa proving dela un
edificiii; deci in tot casul, pentru acea afirmatiune, el abia daca este ceva ma! valabil deciit celelalte dou'e
monumente.

www.dacoromanica.ro
 I03

Fig. 100. Fata nordica a par/ii de sus din lorica.

.
:, :

/- e .

;
.
.

.
,(oI' r.
/ ;
4,
'(;t
'0
I
"FT '

)1)
; ..., r* (t
,,....:
,,

'4 .: .

:.;

.'-... ,4' 4ig .'4V

'
'4

;r , f . , , 4.-':4- N ...;
AT

, ,r,o,
-..,_.:Lltrv.ir,t,,,i. .'....
V.. . '-' '''',VW 7 VPN.^PLZ -.507% N4: "' 90d1

Fig. 101. Fata sudica a pArtil de jos din lorica.

14*

www.dacoromanica.ro
 I04

constata deosebiri de executiune, care indica, ca una din laturi era fata principala. Atare
fata cu anevoe ar fi avut alta directiune, decat spre nord, pentru-ca. aci urea drumul dela
orasul militar din vale si tot aci incepea sirul metOpelor, care prin a for orientare, faced pe
visitator sa ocolesca monumentul spre drepta. Directiunea acelul drum, care potrivit con-
formatiunei terenului nu putea trece, ca si astadi, decat pe culmea delului dela nord spre
sud, a trebuit de sigur sa serve de norma la aseglarea monumentulul. Pentru acesta vor-
besce si patratul mieclului cladirel, construit din pietre taiete §i servind de fundament solid
greutatei enorme a trofeului (A C in fig. i 7); de aceea in descriptiunea ce urmeza, am ad-
mis latura de nord ca fata principala.
Indoita fata a trofeului se arata in modul cel mai pronuntat pe lorica ; acesta n'are
spate, ci consista din doue parts ale pieptului unite intre ele, precum deja se dovedesce
prin mersul curelil sabiei (balteus). Legatura lor, fara indoTala, nu se indica; din contra, ea
e tainuita prin bendile late si cu ciucuri ale loricei, care merg de jur imprejur, ca si prin
depasirea reliefuluT pe la copse. E adeverat ca acest lucru acum nu se mai vede, dar se
pate deduce cu siguranta. Anume, la bucata de sus, ca si la cea de jos, cate o fata s'a
pastrat mai bine, dupe positiunea intimplatOre ce a avut in ruina edificiuluT; fetele inse cele
bine conservate nu se potrivesc, cand sint puse una d'asupra alteia; ci fata mai buna din
bucata de sus corespunde fetes mai rele din bucata de jos, si vice-versa. Dar acest incon-
venient nu impiedica in mod simtitor inte-
lesul decoratiuneT.
Figurile 101, 102, 104 ne presinta trei
i rir f:
vederT ale bucatiT de jos, Tar figurile too,
103, ambele fete ale partil de sus. La bu-
,t-
cata din urma se potrivesce un fragment
mai mare A in fig. 36, pe care-1 repeta fig. 4

105, 106 in positiune oblica. Vre-o cite -va 1 S r*,;

fragmente, grupate la un loc in fig. 108, pro- t,

v. . i, ,

. ,.
4' #1

vin dela partile de jos ale loricei. -",r.:::? <, kyQ ,

La acesta vedem jos de tot de jur impre- ,r'-i( - v., 1., A , 1...s

jur un sir de hemp oblungT de piele cu che-

;.; J ;.- '''.11,
ar 1,0,
nare pe margini si cu cinci sau §ese ciucuri i:
$414:(7-'

-111;
.,
C lil A.... t:
atirnati. Pe urma yin, randuiti orizontal si tot ;/ .. *: r In f ,

1 L

jur imprejur, soldi lunguetT de metal, call t

f e
L. f
A4 :.
.1' Y

t1
-

porta intr'o perindare regulata, ca ornament h

el" '). '4 fp'''. .11,
0 rg*,, ,

scos in baso-relief, o ramura de mai multe-orT ". E-

'1'1.! ;4- -,-.!
II IV
,- . t:
cu sese for si o flare cu coda avend patru for. ,,
.,i ,,
.=
Sirurile de soldi descresc treptat in lungime, e i,k,,,,, ..
...... .. r

cu cat inainteza in sus; cresc inse in numer. i . .

a.
,...,.
VC:
... a

Sub c6psa se afla cincT; inainte, din contra, . --- F 74

numai doue sau trel sirurT, fiind-ca sint ta-

Tate d'asupra de o lorica, a care margine Fig. 102. Latura vesticn a partil de jos din Plato. .

www.dacoromanica.ro
 105

e .
t. r9r1 44A.
. ,

Ly-
-"
E .
". Nt, e
-7,-

.,e14: ,
,
,

.1(

:e3 ,,,,,11;" -
7%. 4*.14 41
i,_rs,,'
r,
74.,?ti -"T - I

Co 1`.:(.4f Vi .4(A.t.:
,gIffe.
'AC.;
V "I''.4.t.
.

%IV
A6.
*tt
Wof?" 1,* ?J:, r ;1.4t

!C-it4C-AF.I;r4:41.04:"
- - ":410601.01"

.
Fig. io3. Fata sudica a partil superiore din lorica.

Fig. 104. Fata nordica a partil inferibre din lorica.

www.dacoromanica.ro
 I 06

,,
E o-
.
0, ,.. Ic.
.
4111, F

t 26i 1**. y-
,)," -.7"" .' X
'', . ..,
.
.. r:7- .:
°Ac-1

, -.,.
.;osi, ...."
-e
1,:: ,..... . ..... .,..
..
.. .,?,
*, : ,
.Y1.

.A: ,
, , -.1: - wr,,,

'as
' .-

.;

, .44." ,.- ..
41.
i,..,
/. -
..11".
- "r4 _,r)4';. :

?.p ,. '..e.`-,.e*--
.--6.--
)'
- .2,.
-
. ,

'44li T.

r V,24,
-.;
-% `fl-

- ''
w."-!' kre'..0
..3...0...-
, ..
# rti4_,' '......5
,11441N°:.S ",-. g", -,,.. i
.r.""r--".
'-or
.,.-r =. : Js
-'6' "..
,

- :
:
'
-.1., %

0k.. I '' I lif' ? ;

- .
,
-.-sue.`
..`,
--7-" ' " .1 ....
sYTI IP

.
r,..
. y 1 ii,., et..--"3%it'" ,.+' .2.;
:,,' .",:, , .
--s! Irk fr - q .
r/ /I 4.71.11.2r".;0011-.6
;;,.

'
- , .,----- 11.: o pl
. ...- .
...-75,40.-, =
e,,,e: ,...,- :4' ' -
! A', '''
.1 ..-. .2 .41?-:. -4 ; .7. '''S/ 0 4. -1;44>2 ._ : 74-r7i ''.

Fig. 105. Latara sudica a fragmentului A In fig. 36.

se lass in jos, in regiunea abdominala. Neegalitatile provenite de aci in taietura arata, ca

solclii nu sint catusT de putin fixatT pe lorica, ci statatorT de sine si represinta partea de jos
din fats a unei platose, careia apartin bencjile cele late de piele. Lorica atnintesce prin
decoratiunea sa in relief platosele metalice de parada ale statuelor de imperati roman!; se
deosibesce inse de ele prin aceea, ca nu exprima structura anatornica a corpuluT, ii lipsesce
de asemenea bordura, constants la platosele de parada si compusa din unul pene la trei
rendurt de piaci mid metalice, care se mince in sarniere.' Acesta lorica ar fi dar mai bine
s'o consideram ca un pieptar de materie grosa saU de piele impodobit toreutic, ceea-ce se
vede ma! ales din banda lats de pe margine, garnisita cu foT libere. formand florT; acesta
banda pare a fi cusuta pe marginile loricel, in scopul de-a le face sa fie mai tar!; in tot
casul, asa cum este, n'ar fi natural s'o privim ca forma terminative a unui lucru de placa
' Comp. Warwick Wroth, Journal of hellenic studies VII p. 126-142, si mai cu sena Hermann von
Rhoden, Die Panzerstatuen mit Reliefverzierung, Bonner Studien, Aufsatze aus der Alterthumswissenschaft, Rein-
hard Kekule zur Erinnerung an seine Lehrthatigkeit in Bonn gewidmet von seinen Schiilern. Berlin 18go, p. 1-20.

www.dacoromanica.ro
 107

4 --

, ,.. ?... 44 - ,. f'

t .) i
." '' ''','::Pl-teii;;''' tl- 'I', :.:, 1 .:'-'.2

t
v. c..:g....-.4;' .::'. 4 fi
r' ..r kla, j
f,t .,.
t.r?..4.4
40,.
.....'"..4

., : .
e.
.
r .4
. f ;
".:

'r :1 I

';"

. .-:e.14-77-,tgi'-% '4.1--T6:111.'
-z.--1-
-
4,;-.:
,,... . ..1;;;2.2.11.....:-

-.: : :-'4:.'"ItiLlit9; 4:-..."=.1;....-- ...-s.;,.*'r*

i..'

-::"..7."5:0. 1.-.4.4 .".t- siitJ ''''A' :''''frr:.'1..."

1:41:6+.4." .'-' ,'" :":51,

Fig. 106. Latura nordica a fragmentulul A In fig. 36.

metalica. De asemenea ea are la git o bordura lata, aci inse fara ornament, si la bucata
de sus a trofeuluT s'a pastrat odata (fig. roc)) i agraful colturat al uneT clape dela umeri.
Campul de representatiune al pieptarulul de piele este redus si ingustat de un balteus
§i doue scuturi, legate transversal peste umer. Scuturile sint able §i de forma eliptica
taTata; lungimea for o indica o varga scasa in relief, Tar centrul lor, un cap de Medusa sau
Gorgoneion nituit peste varga. Sabia atirna de o curea, puss de-a curmeqiul dela drepta
spre stanga Si impodobita intre marginile cele inguste cu rosete alternand cu discuri con-
vexe ; teca e lucrata cu vrejT incolacite in spirala, manerul, cu inele si cu o maciulie in
verf. Aceste arme de d'asupra au fost tinute in sem& la impartirea reliefurilor pe pieptarul
de piele.
La banda de jos un trifolia de acant, ce cresce in sus in forma unul caliciu, ocupa mij-
locul abdomenului; din acest caliciu se ridica la o parte un cotor gros, care la inaltimea
pieptuluT desvolta un boboc; din boboc Tes afara vreji de doue on incolacite, avend la
fie-care intorsatura cate o flare. D'asupra acestor vreji este apoT wqata o aquila cu aripele

www.dacoromanica.ro
 I08

a b

Fig. 107. Medalidne de our (dupa Frdhner).

intinse; peste densa trece curetia curmeclia. a sabiei. Pe cand aceste ornamente implu cam-
pul dintre scuturT, de desubt a remas spatit pentru o friza cu figurT avend legatura.' intre ele.
Pe latura sudica bine conservata a bucatii de jos (fig. um) un calaret sare peste cali-
cTul de acant; calul este ca pe metope, cu arsa, cu pofil si cu pTeptar ornat cu discuri Si
kitindu-se inainte; maT are si frea cu dirlogi lasati slobod, nefiind tinuti cu mina. Drepta
cdlaretului trebuie decT sa fi fost ridicata, tot asa cum o vedem in realitate pe latura despre
nord a bucatii de sus (fig. mo), aruncand de sigur lancea. Ca si pe metope, calul are aid',
de desubtul freului, un capestru (?) garnisit cu placi convexe, Tar calaretul imberb, perul
lung, pieptenat pe spate; porta pantaloni scurti, incaltaminte care semana cu ghetrele, o
haina cu balteus mergend spre drepta si mantie, din care se vede numaT un guler ascutit
pe piept si pe umeri. DecT jumetatile de calareti se Intregesc una cu alta, deli nu se lipesc
intre ele; iar originalele constata acesta prin ridicaturile tesite, in care s'au ghemuit relie-
furile fetelor for stricate de timp. Cu tote acestea figurile, care se corespund exact intre ele,
nu sint echivalente: calaretul dela nord se lupta cu barbell, cel dela sud n'are adversarT.
inaintea calulul celui din urma calaret, la marginea spartureT Inca se maT observa restul
figurer unui Roman, care
alerga cu sabia scOsa ; in
locul acesta se potrivesce
fragmentul reprodus in fig.
ro8, pe care se represinta
alti doT Romani inaintand
maT departe cu paST marl, la / I 14
in aceTai directiune. Ace- s
.

sta cetd, care merge inainte g-;

cu scutul si cu sabia, forma . .

_F` a rAt
741 1`,_
prin urmare o colOna, ce 0"1' ".
t.
-
°
.

venea dupe imperat; cad *vg--

situatiunea nu lasa nicT -o

_ -
indoiala, ca imperatul in-
sus! e representat prin ca- Fig. io8. Fragmente ale 'dried 0 a unui pulpar.

www.dacoromanica.ro
 109

laretul de pe latura din nord, chiar daca acesta n'ar avea trasurile portretului lui Traian.
Situatiunea se repeta in acelas chip in reliefurile monumentale, cum este buni6ra pe gran-
di6sa friza a lui Traian,' asecjata in bucati la arcul lui Constantin, precum si de obiceia in
representatiunile monetelor. Pentru comparatiune p6te servi reversul until medalion al lui
Maximin I, unde dupe imperatescul comandant, care strivesce cu calul doT barbarT, urmeza
un pretorian luptand in urma lui, pe cand inaintea comandantuluT alerga o deity a victories
cu corona ridicata in mana; legenda inse din prejur VICTORIA GERMANICA stabilesce inte-
lesul scene! (fig. I07 c).2 Elementele compositiunei serva de baza si cunoscutei represen-
tatiuni a sosireT sail a plecarei imperatului (adventus Augusti, profectio Augusti), obidnuita
pe monete dela Traian inc6ce (fig. 107 a, b) ;3 tot asemenea, in conceptie inse maT larga, le
gasim ca baza si la o compositiune de relief, constatabila in maT multe exemplare si despre
care in timpiT din urma s'a vorbit adesea; ea a fost intrebuintata ca podOba la pofilele cai-
lor dela statuele de calareti sail dela carele de triumf.4 Trofeul fiind cu totul stricat, n'a
mai remas de sigur din protivnicii imperatului decat o figura, care se vede la soldul de pe
latura vestica ; este un barbar imbracat cu o haTna cu maned lung! si purtand barba ; se
afla cacjut la pament, si-a aruncat scutul si cu mana drepta ridicata pare a se ruga de Ter-
tare. !ntre densul Inse si imperat lacuna e a§a de mare, in cat trebuie sa presupunem, ca
a maT fost acolo si alte figurT, posibil si o Victorie, cum se vede pe tipul moneteT, ce am
citat maT sus spre comparatiune.
Cordeita frizei descrise, cu semnificativul loc ce ocupa in lupta imperatuluT, este prin
urmare punctul de capetenie, dar nici de cum sin-
gurul, care caracterisd, cum vecjuram, drept fata
principala, una din laturile trofeuluT, si anume cea
dela nord; la acesta se maT adauga spre intarire
si alte diferinte maT putin batatore la ochi. Pe nu-
mita latura, adica pe cea despre nord, manerul
sabieT este maT forte, ornamentul de vita este maT " -t 1

I Bellori, Veteres arcus Augustorum, tab. 44; comp. of

E u g en Petersen, Mittheilungen des kaiserl. deutschen archao-

logischen Institutes, romische Abtheilung, IV 316.
2 W. FrOhner, Les medaillons de l'empire romain, p. 180.
3 Comp. Cohen, Medailles imperiales II', p. 17, n. z. 2;
p. 49, n. 3og. 310 (Traian); Friedrich Kenner, Jahrbuch der
kunsthistorischen Sammlungen des Allerhochsten Kaiserhauses,
p. 75; Grueber, Roman medallions in the British Museum,
pl. XXXIX. L.
4 Jahrbuch der kunsthistorischen Sammlungen des Aller-
h6chsten Kaiserhauses, I, tab. IV, p. 59 seq. (E. von Sack en);
<Jo "co
Archaologisch-epigraphische Mittheilungen aus Oesterreich, XII,
tab.IV, p. 138 seq. (A. von Dom as z e w ski); XV, p. 21(O. B en n-
d o r 0 ; Th. Schreiber, Kulturhistorischer Bilderatlas, tab. XL,
14. Este de comparat §i scena de lupta pe partea din apol a
coifului de bronz dela Ribchester, 0. Benndorf, Antike Sepul-
cralmasken and Gesichtshelme, tab. VI, 32. 3b. Fig. 109. Barbar In picldre, dela picking trofeulut.
15

www.dacoromanica.ro
 II0

Fig. 110. Barbara(?) stand jos, dela piciorul trofeulut.

detaliat, tipul Medusei este pitoresce mai plin nu numai prin largimea mai mare a formelor
obrazului, dar §i prin tractarea mai libera a perului §i prin chipul variat al incolaciturei
napircilor pe sub barbie. De asemenea i gorgoneele pulparelor (fig. 37 Si 38) ne permit a
recun6sce modul particular de lucrare a diferite mani, perechia de pulpare ornamental mai
bogata cu vitele de vie are tipul pitoresc mai plin de efect, este in genere favorisata
printr'un relief mai forte, scos mai din adenc, pentru efectul umbrelor ; ea trebuie deci sa
apartina tot fetes dela nord. Urechile lipsesc la amendoue tipurile de gorgonee, care au
in comun forma colturilor gurei lasate in jos, a nasului turtit, a aripelor frontale Si a ochilor
mult desch4I cu luminele for privind oblic.
Pentru efectul conturnului la trofet e de regretat, ca extremitatile lemnului transversal,
de care atirnd lorica, nu sint ie§ite afara ceva mai mult, Si in desert cautam a afla vre-un
indiciu, care sa arate, ca ele erau cumva prelungite cu buditi addogate ; asemenea bucati
pot fi cu siguranta constatate numal la umer. in fig. 105, care ne presinta vederea oblica
luata de sus a fragmentului insemnat cu litera A in fig. 36, exista gaurile unde fusesera fixate
aceste anexe. Pacat ca in fotografie ele nu sint reproduse mai clar. in locul propriu al
umerului se afla o gaura eliptica cam de 4 centimetri adenca §i 27 centimetri lata; judecand
dupe aceste dimensiuni, gaura a trebuit sä sup6rte numai o bucata grea, mai masiva, care
se inalta oblic in sus : mai probabil decat tote, un manunchiu de land, cum vedem pe

www.dacoromanica.ro
 III

trofeele in relief ale arcurilor de triumf dela Orange, Saint-Remy si Carpentras,' ce sint maT
vechT decat monumentul nostru. to partea bratelor urmeza apol doue gaud coltur6se mai
mid si maT putin adenci, sapate forte apr6pe de scuturT, la o departare de 0.7 metri una
de alta. Aid a putut fi intepenite steguri, instrumente de suflat sag cate-va sulite.
Grozav de ciuntite si reduse la o grosolana masa informa sint statuele, care inconjurau
trunchTul trofeulul. Doue din ele, una in picT6re si alta stand jos spre stanga, s'au gasit la
basa cladireT, in nordest (fig. 109, I 10); a treia statua, seclend jos spre drepta, a fost desco-
perita in directiunea diametral opusa (fig. II I); fragmente, intre care si partea de din'nainte
a unuT picior drept, le-am cules in diferite locuri. De 6re-ce cate-va din aceste fragmente
nu ni s'a parut a fi apartinend nicT-unuTa din trunchil conservati, am dedus din charta topo-
grafica a sapaturilor, si sub impresiunea unei distrugeri invederat exceptionale, ca nu a
existat o singura grupa compusa din trel statul, ci doue grupe, repetate in acelas chip la
nord si la sud. Totusi can. sa convenim, ca n'ar fi imposibil, ca aceste indicil sa ne insele,
si ca daca bucatile conservate se pot uni intr'un tot, pot forma o grupa, acesta nu se
datoresce intimplarii. Este sigur in on -ce cas numaT, ca in partea de nord a trunchTuluT era
un barbar in pici6re cu manile legate intre doue figuri, probabil de femeT, ce stateg jos;
cad simetria cere, ca la figura ce sta jos spre stanga, sa. corespunda o a doga figura in
sensul contrariil. Cu tote acestea o atare limitatiune ar fi neprobabila in cel maT inalt grad.
Ea ar fi dat trofeului cu facia dupla o unitate de directiune ; edificiulul circular, de tote
partile uniform, I-ar fi procurat Ore-cum
o fata, cu mai mult efect de sigur, inse in
acela§ timp maT din gros si mai cu silni-
cie decat tote celelalte mijiOce intrebuin-
tate in acest sens; ea ar fi stricat in fine
in mod simtitor echilibrul architectonic.
Figura 109 represinta statua barba-
4,44,
rului; ea are acum 1.87 metri inaltime,
peste umeri e lata de I.08 metri, Tar jos
e grosa de 0.75 metri. Statea in sus pe 1: :.;',,i..,4:4°'
.-.st2:-.':;, !,,
. :. S:..,
piciorul drept si tinea pe cel stang in- - .
_11}S'
. 6.1 .1

ainte. P6te ca dintr'ensa facea parte ,.,f- -, % -, .._,,--, -.,

,;,' -',1 4. .3'1., .
-,, -1- .
i.`,!4.-75 , ,, 1, .. ::1t-,'5.!':1" .--..
fragmentul de picior lung de 038 m., RLI .1",,, . . ,.!...,.., % : ..' .

lat de 03 m., mai sus mentionat, la care i al . ;4.1,, .

-,,.-
..;,..
3,, r.
, .1,, ;1'
ft! .. ., .4 .. Ei),. ,s
nu se vede decat incaltamintea: este o t 14. *- -
i)..,,..04
- ; , t 1 'II,- ' .
--. it3
t11'. .'

talpa incovoTata in sus jur imprejur, cu 1.. , .

e., ,
,
,,:.
11
t
fs' , ,
1
/ /!1 .1.
7, ,
verful in forma cioculul si legata d'asu- -f4
1

,, : i:,-
,
11'.:7'.
,....
44
"2:1"
i::.:.4 . 7...,' A;:g
pra piciorului cu niste curele impletite 4 aE 11* ..... .
-ww- '-,psf:-.'"' 1."..rr t - '.4' i-
?, 4!..- , ,..
,$$$ air , °.

1 A. Caristie, Monuments antiques a Orange . ,:,

-!'-,....-;::, r
ti ."--1,1-,
-
. ",, .-:;a 101-42'.1 ;Tit 'seca

-
g uI
....W. D . '1- 2 '''' ,

p1. XIX. XXIX; J. Gilles, Precis historique et ,Wir,t,,,,,,. 're' re'!" t.:..
t,
....
.a.5 . 'alit" Zgiii .11........ ...... %.6*.:1116 :.-': -J f, . . ..ail
chronologique des monuments triomphaux dans les
Gaules, Paris 1873, p. no; C. I. L. XII 123o. Fig. III. 0 barbara §e4 nd jos, dela picioru trofeulul.
i54

www.dacoromanica.ro
 II2

ca la o plasa, cum sint nojitele la opinci.' Judecand dupe resturile de cretiturT, statua era
imbrdcata cu nadragT §i cu o haina incinsa la breu Si spintecata dela c6pse in jos. Umerul
sting aratd, ca bratul era lasat in jos dupe spate, §i acolo trebuie sd se fi unit cu densul
bratul drept, de are -ce, dupe tote analogiele, e de presupus ca manele erau legate dindaret.
Inaltimca de odini6ra a statue pate fi calculata la patru metri §i jumetate. Cu capul eT deci
ajungea pene la spatiul dintre ambele pulpare, Tar impreuna cu statuele de ling. densa ea
acoperea partile de jos cele g6le ale trunchiului de arbore. La stanga apoi vine statua, ce
sta jos indreptata spre stanga (fig. I Jo) si care acum e inalta. de 1.55 m., prin urmare era
cu mult maT scurtd. Ea mas6ra in latime la umeri 0.95 m., la fundament r8 m., pe cand
grosimea este de 1.034 m. §i are jos la spate o u§6ra scobitura ca pentru a fi prinsa de supra-
fata cilindrica a trunchiului. Ambit genuchi erau ridicatT; cel drept, care lipsesce, fiind cu
mult maT sus si fiind visibil liber, cum se p6te observa la ruptura copse piciorului §i dupe
starea fetelor care se aft. dedesubt. De asemenea Si piciorul sting, ce se pare gol, Tese
afar& la mijlocul §oldului superior, din haina cea cu brew incinsa. Bratul sting a fost de
sigur rezemat de pament, pe cand cel drept era tinut in positiune de tristeta pe genuchiul
ridicat. NicT aid capul nu a fost pus, tote statua fiind dintr'o bucatd.
Portul figurer a doua care sta jos §i are 1.75 m. inaltime, apr6pe 1 m. latime peste
umeri (fig. III), este pronuntat ca de femee. Pe spatele eT, maT putin stricat, se deosibesce
o haina cu cretituri strimta pe corp si o mantie, care reTese bine in afara, aruncata dinainte
peste piciare. Miscarea extremitatilor era aceia§i, in sensul inse contrar, piciorul sting
fiind maT mult indoit la genuchiu.

1
2a 2b
Fig. 112. I. Medalionul de our al lui DoiniOan; 2a 2 b Moneda de bronz a lui Traian.

Drept plinta comuna acestor status servea friza cu arm e, al care loc d'asupra baser
trofeului s'a stabilit la pag. 49 Si urm., dupe caractere technice. Ca plinta nu are apofiga
nici sus, nici jos, §i ornamentul seu ciselat in relieful cel maT oblu it porta. decorativ cu
acelas drept, cu care gr6sele talpT ale AtheneT Parthenos a lui Phidias erau impodobite pe
1 Despre acest fel de incaltaminte primitive, raspindita mai cu semd in nordul Europei, tracteza Linden-
sch mit, Handbuch der deutschen Alterthumskunde, I, 345 seq. Comp. de acelas autor Alterthamer unserer heid-
nischen Vorzeit, II, fasc. VII, tab. V. Tot asa trebuie intelesa incaltamintea cArAusilor, mentionatd in 'I'ariful
maximal al lui Diocletian 9, 5a: caligae mulionicae sive rusticae, par sine clavis* CXX; lipsa de cuie,
Blum ner op. cit. p. zz6, o esplica astfel: ese pare, a incAltamintea nu se vindea batuta in cuie, ci se ldsa cumperd-
torului sd bat cuiele, sad ca numai dupe comandd cuiele erau batute).

www.dacoromanica.ro
 113

=OW -111440417
' "--a 1;..411
marginile for verticale cu relieful unel
lupte de centaur!.' Constatarea tech-
; '. nica a d-lui Niemann mai este spriji-
1;,

7g nita pe langa acestea de intelesul re-

.1,..144,11''
presintatiuneT. Gramada de arme pe
era, friza sint, fara nici o indoTala, prach de
resboiu dacice, dupe cum result& clar
,
din tolbele §i din sabiele recurbate ;
4t4 44,4, ' t; 1 Tar pe monumentele triumfale nimic
e,44, it
nu este maT obicinuit, cleat a vedea,
ca prisonieriT ed jos saa in picT6re
Fig. 113. 0 bucati mijlocie a frizel de arme. imediat d'asupra armelor luate ca pra-
da. Drept exemplu de acest fapt, pe
care tipurile monetare i1 indica forte adesea §i la piciorul trofeelor, reproducem in fig. 112, I
un medalion de our al luT Domitian, asemenea in fig. 112, 2 a, 2 b o moneta a luT Traian,
privit6re la al doilea triumf dacic §i care p6te ca amintesce monumentul nostru.'
Din causa stariT de stricacTune in care se afla reliefurile cu arme, renuntam a le comu-
nica dupe fotografir pe tote, §i dam
ca proba in fig. 113 numal pe unul
maT bine conservat. Este una din
cele doue bucatl dela mijloc, sin-
gurele care, impreuna cu treT bu- .pa13 I

cap' dela colturi §i cateva fragmente, :.;;

-
s'aU conservat din intregul sexagon 1: .
, !

(comp. pag. 49). Din descriptiunea

: 104
celorlalte resulta o corectura ne- 4.7 'enr msm
yi
insemnata a reconstructiunei din
17, -
fig. 31:
a) Bucata dela colt A in fig. 31, IL.-

fata stanga 1.09 m., cea drepta T;11'

1.17 m. latime. Pe fata stanga sese C -
1

.e
scuturi, doue land §i o tolba cadri- c 011

' Plinius, Nat. hist. XXXVI i8: in

scuto eius Amazonum proelium caelavit in
tumescence ambitu, in parmae eiusdem con-
cava parte deorum et Gigantum dimica-
tiones, in soleis vero Lapitharum et Cen- I4,' ''iPtFk.f-'"
ii.... .
r.;1 '.,, F-.' zt.i.... 44 .
-,.,.
,4,.
.......
, ..z..,t4
..." -r4tvr
taurorum adeo momenta omnia capacia ..
.re:
..c.'"" .: ., P ? ".., -
..
artis illi fuere. Comp. Pollux, Onom. VI187. is e '' ,, m 21-' °'
''-...:'
.

2 Dupe W. Frooeh eh ner,

ner, Medaillons de -
('empire romain p. 17. Cohen, n. 532, dupe
un mulagiu in gyps datorit d -Iui F. Kenner. Fig. 114. Barbar prins In resboiti (pag. 116, 1).

www.dacoromanica.ro
 114

lata transversal cu sagetT Tesite afard

si cu panglice plutind in aer. Pe cea
drepta cinci scuturT, parts din cind land,
doue fiind dispuse diagonal spre drepta
si o tolba plina cu sageti si ornata cu o
panglica impletita.
b) Bucata dela mijloc legandu-se
spre stanga in a, B in fig. 31, de r1 m.
latime. In mijloc o tunica cu cretituri
si un guler, ldsat ascutit pe piept, de
t!.
sigur al uneT haine de d'asupra ;' de
ambele laturT doue scuturT si verfurile
..v
uneT parechi de land, la drepta sus o
taletura coltur6sa pentru repararea uneT
stricacTunT.
c) Bucata dela colt, legandu-se
spre stanga la b, fata stanga r34 m.,
cea drepta. I 1 2 m. ldtime. Pe fata
c.1 41
stanga sese scuturi, codele a doue lan-
cT, care trec cu verfurile peste b, inda-
2,-
retul scuturilor se vede Tesind inainte
Fig. 115. Barbar prins In rdsboiil (pag. 116, 4).
verful uneT sabii si al uneT lancT si o
tolba plina cu sagetT, in jurul careia se
incolacesce o panglica; pe fata drepta cinci scuturT, o sabie curba si o tolba cadrilata
umpluta cu sag-eV avend doue panglicT plutind in aer. Blocurile a, b, c, formezd impreund
o laturd a sexagonulul si at latimea totala de 3.61 m., adicd ceva mai mult decat s'a
admis la pag. 52.
d) Bucata din mijloc reprodusa dupe fotografie in fig. 113, insemnata cu C in fig. 31,
lata de 1.31 m. La mijloc o za cu soldT, scobita la git, cum maT adesea se vede intre manu-
biele de pe basa ColumneT lui Traian; treT scuturT la drepta, doue la stanga, doue sabiT
lungs bagate in tech si o sabie recurbata cu manerul intors si cu garda (mora, remora,
xvcoScov). 2
e) Bucata de colt cu muchiile stricate, fata stanga o56 m., cea drepta o82 m. ldtime.
Pe cea stanga Inca treT scuturT, doue lancT incrucisate si o sabie cu doue taisurT, panglice
.
plutind in aer. Pe cea drepta treT scuturT si restul uneT c6de de lance indreptata diagonal
spre drepta, care nu se continua pe bucata din mijloc d, deli acesta din urma s'ar putea
potrivi la densa cu muchia-T stanga.

' Compara un relief de trofea dacic gAsit in Piazza di Pietra la Roma, despre care a vorbit Lanciani,
Bulletino della commissione archeologica municipale VI Io seq. §i a fost publicat de C. L. Vi sconti tot acolo
VII 140.
2 Comp. Lob eck, la Aias al lui Sophokles 814, p. 35o, Jacobs, la Philostratus sen. imagines 1. 28, p. 380.

www.dacoromanica.ro
 I15

f) TreT mid fragmente, din care unul dela o bucata din mijloc cu restul uneT halne si
cu inceputul unuT sir de scuturi.
Mijlocul fie -cares laturl a sexagonuluT era decT indicat printr'o haTna sau o camase de
zale, si dela acest mijloc mergea diverg8nd in mod simetric ambele sire de scuturT impreuna
cu celelalte adaose de arme; intre acestea este vrednic de observat ca lipsesce, ca si pe
metope, stegul in forma de balaur al Dacilor.
Ideea de a grupa prinsT de resboiU in giurul trofeuluT o repeta si o desvolta maT de-
parte pe o scars cat maT mare

C. Ornamentatiunea crenelata,
care represinta, in alto-relief; jur imprejur vre-o patru4ecT de barbarT legati in lanturT (comp.
pag. 40). Din acestia optspreclece 11 avem intregi, desi spartT pe icT si colo; afara de asta,
dela cincT s'a pastrat partile superi6re, dela sese partile inferi6re, din care cateva se aju-
steza intre ele, ceea-ce se p6te confirma prin reunirea originalelor. Peste tot, in orT §i ce
cas, exists doueclecT si cincT de creneluri deosebite, prin urmare maT mult ca jumetate din
cate au fost la inceput. Schema e pentru tote aceeasT: pe fie-care crenel un arbure, in fata
caruTa sta un barbar cu picT6rele rescaerate si cu manele legate la spate. Speta si forma
arborilor variaza; in port si forma capuluT se deosibesc tipuri determinate de barbarT; si
fiind-ca pe fetele acestor captivT pusT
in lanturT se citesce cand resignatiune,
and neliniste sau obstinatiune, si pen-
tru ca, eT par a se uTta cand la drepta, N.
,

cand la stanga, sau a merge inainte cu .- .46.7

'
pasT marl, de sigur ca un ritm 6re-care
a trebuit sa. dea viata cerculuT acela mo- '-'9,'-', i'..,,
"' ;-:. iAt f 74
noton. In total si in parte inse aceste !'t, $ ,
0 tea' */;7
diferinte sint asa de micT, in cat repro- . , R

ducem din ele numai bucatile carac- _

teristice, Tar pentru rest dam o scurta

descriere. Dupe port reies grupe prin-
cipale, in care predomina absolut saU z

prevaleza acelesT tipuri ale capuluT.

Prima grupa e caracterisata prin ; ...!."1
'4,;: , ,
niste nadragT incretitT, strinsi pe corp, - ,

si cele de maT multe orT printr'o haina

cu guler; lasata dela umerT ascutit pe - - .--;
4, "..111: tv; :t
....t ,I.. t, t . it. *A...,.
--rjr- ' Of....'':717_ 4' . ; - -It.:0'..-'
plept, indarat inse ea nu trece peste - "r '' . '', .:. - ....,
N' e 1.-'-' lit:at::: ..,...1,.'

spate in jos, fiind-ca nicT °data nu ?C.C.... U ; ...... ".0 .

se vede cu siguranta ceva dinteensa

printre picT6re. Statura este svelta, Fig. 116. Barbar pries in resboin (pag 117, 7).

www.dacoromanica.ro
 '16

. r-' s.

s'

v"-,
_

Z' ;:o.44

as

:
fry , . r' e

F -Ito
1' ,
' w I

Fig. 117. Barbar prins In resboin (pag. 117, 8). Fig. 118. Barbar prins In resboin (pag. 117, 9).

capul cu deosibire inalt, perul de regula resucit intr'un ghem d'asupra templei drepte; la
unul fata este invederat rasa peste tot; ceilalti au barba plina, care merge ascutindu-se la
barbie. Mesurile aci indicate sint luate la marginea de jos dela o linie de jonctiune la cea-
'aka linie.
1. Reprodus in fig. 114, lat 1.18 m. Curmal cu fructe §i cu sese ramuri, ce stau in sus
ca o corona. HaTna cu guler are pe piept trel colturT; la nadragi se indica cingetdrea; la
pici6re p6te incaltaminte visibila.
2. Spart oblic in jos, maT sus de partea superiora a piciorului drept ca §i de partea in-
feriora a picToruluT stang, altfel bine conservat, 1.26 m. latime. La drepta un trunchiu de
arbure cu taieturi transverse Si doue ramuri langa cap divergin %T, de care atirna frunde de
stejar lucrate in relief oblu §i treT ghinde. Figura cu spete late, fata rasa peste tot, cinge-
t6rea nadragilor pronuntata, sprincenile tare incretite. Gulerul atirna in jos pent la lin-
gurea. La drepta Si la stanga jumetatea unuT patrat stand in verf.
3. intrebuintat pentru fig. 15, latime de 1I8 m. La drepta un trunchiu noduros de ar-
bure cu ramuri taTate §i cu fol amintind fruncja de stejar: PicTOrele stricate, urechia drepta
lipsesce, gulerul se lass peste cinget6re in jos printr'un verf cu deosebire de lung.
4. Reprodus in fig. 115, latime de 0.94 m. Nu se vede trunchiu, ci numal ramuri cu
fruncle de stejar Si ghinda. Piciarele sint stricate; in stanga pe margine ornamentul de cre-
nelura corespun4etor nu se represintd.

www.dacoromanica.ro
 I17

5. Co 1;111 de sus din stanga, cap .i picIOre lipsesc, relieful intreg tare stricat, latime de
i I I m. La drepta trunchia de arbure in forma finiculuT cu doue ramuri divergent!, de care
atirna fol marl de stejar(?). Pleptul gol, intre piciare o accidentals ridicatura in relief, Tar nu
ceva din haina. Ornamentele de crenelurl, la drepta o parte dintr'un octogon cu laturile con-
cave, Tar la stanga verfurile unui patrat, sint despartite spre figura cu un cadru scos in relief.
6. Spart transversal peste umerul stang §i peste bratul drept superior, bucata de sus
rupta incd odata la drepta de cap, latime de 1.18 m. La stanga trunchia de arbure cu cinci
ramuri taTete; pe ramura cea mai de sus, langa umer, sta o mica. pasere si se mta in sus la
prisonier; d'asupra frumle diverginti cu ghinda. Guler pare ca lipsesce, ghemul saa intor-
satura perului d'asupra temple! drepte e rupt. De ambele laturl jumetatile unor patrate
stand in verf.
Grupa a do a este caracterisata. printr'un caftan cu maned lung!, care fara a fi incins
merge pene la mijlocul genuchilor si formeza din'nainte doue pulpane; acestea sint inchelate
la plept, in jos inse ele se desfac §i anume de mai multe ori cu bordurile in asa chip res-
frinte in afara, in cat ne face sa conchidem, ca erat captusite. In exemplarele maI bine con-
servate sail mai bine executate se gasesc pe langa acesta i niste nadragi strimti, a caror
cinget6re e visibila intre bordurile pulpanelor, precum §i cismulite inalte tivite sus saa
legate cu nojite d'asupra picioru-
luT. Capetele all un oval inalt, per
lasat in jos liber, fara carare, Si
barbs plina, care merge ascutin-
du-se spre barbie. -Atd.4301r"!'
7. Reprodus in fig. 116, lati-
me i.oz m. La drepta trunchia de ecYtj
,
1
1

finic, sus doue ramuri de stejar(?).

- ,
Perul se indica latos, cingetOrea s,
...
nadragilor este exprimata. Din or- 7: 4

namentul de crenelurl la stanga

partea unul octogon, la drepta re- kr,

.
,1
stul unui cerc si un cadru vertical
cu mai multe linil.
t!.e.
.
-1
,
8. Reprodus in fig. 117, lati-
LI;
.11 .;
R

me r2 m. Trunchia de arbure cu
sold, cu doue cracI de platan. Pe .
plept, in punctul unde cele doue
pulpane ale halnel sint inchelate, A
r
IT P 44:4
:

se afla un nastur cu o curea, care *ke `n-tea

atirna in jos la drepta si la stanga.
Se distinge forte bine cinget6rea
nadragilor incretiti, si la marginea Ill&WV-412r-z-4C-41, 4," -

de sus a cismel o legaturd cu doue rig. 119. Barbar prins In restrain (pag. 119, 13).
16

www.dacoromanica.ro
 I18

capatiie lasate in jos. De ambele

laturi bucati dela un octogon.
9. Reprodus in fig. 118, lati-
me o93 m. Fruncjetul cu deose-
bire bogat $i amenuntit, la piciorul
drept cretitun de stofa, de ambele
park remasite de patrate.
to. Rupt transversal peste
umeri, latime 1.02 m. La stanga
trunchia cu sob:A avend langa ca-
pul figurer doue ramuri de platan
divergentl. Piept de tot stricat,
cap numai in contur, partea de
jos a figure bine conservata ; se
vede cinget6rea nadragilor si ame- OW.
'717

rr

nuntele mentionate ale cismulite-

-14 .-e
lor. La drepta rest dintr'un octo-
gon, la stanga, dintr'un patrat. _ 7. (74,1" -7;
I. Fragment dela marginea r744'

de sus a unul crenel cu capul stri-

cat si cu umerul stang al prison- 0 '-
:31
_

ierului, langa care stall in sus doue Fig. 120. Barbar prins in resboiu (pag. 119, 14).
tufisurf de stejar, o.88 m. in latime,
o61 m. inaltime. Per liber, fara carare. Din haina se vede deslusit numai bordura dela gat
resfrinta afara; fragmentul deci nu se p6te cu siguranta rindui in a doila grupa.
12. Partea de jos a unuT crenel cu resturi pe ambele laturi de patrate stand pe verf in
sus, latime 1.15 m. Figura s'a conservat numai dela solduri in jos, picidrele sint rupte si
lipsesc, caftanul e represintat cu prea putina iscusinta. Esecutorul l'a facut mai anteia ca
un sac inchis, lung pene la pulpe, si apol in acesta forma elementary T-a adaogit intre pi-
ci6re marginile pulpanelor desfacute, inse numai ca relief, fara sa urmaresca despicatura
maT adenc si sa duca marginile cu totul pene la impreunarea for cu bordura de jos a
haTneT.
Grupa a treia este caracterisata printr'o bluza cu maned lungi si incinsa, care merge
pene pe la genuchT; este spintecata dela sold in jos de ambele parti, Tar la gat in de regula,
asa de larga, incat bordura dela gat se lasa adenc in jos pe piept in forma unui unghiu ascutit.
Nadragi si incaltaminte trebuTe in on -Si -ce cas sl-T presupunem aicT, desi numai cate-odata
sint clar indicatT si starea de conservatiune mar adesea ne lasa in indoTala. Tipurile capului
variaza. In general predomnesc formele deplin rotunde, mol Si grasulil, care par a fi peste
tot rase. Perul in cele mar multe casurl este [Mat scurt, cad observatiunea de apr6pe ne
da aci tot asa de putin, ca Si la metope, un punct de rezam sigur intru admiterea unui
bonet strimt pe cap; acesta de altfel ar sta in contraclicere Si cu situatiunea, de 6re-ce tots

www.dacoromanica.ro
 119

ceilalti prinT de resboiu aT deco- V4re.:45.i;

ratiunei crenelate sint cu capul gol.
, .

Dar se gasesce representat .i por- '"; /its -40

tul perulul din a doua grupa, Tar
tipuluT din prima grupa IT core-
spunde o singura data, atat prin
structura luT, cat §i prin forma bar-.
biT, un cap cu perul tdiat scurt ;
ri°14r 3
acest cap prin esecutiunea lul mar ;WE
ingrijita a capatat chiar 6re-care ,e
r tisl;
.f? 4'4 44tArti
fineta de .expresiune (fig. 122). V

13. Reprodus in fig. 119, la- ",, ,

time 1.2 m. La drepta un trunchiu
de arbure neted, tare abatendu-se
la inaltimea cotulul maneT, avend
doue ramuri de stejar cu foile marl.
Ornamentul de crenel in drepta -
pierdut, la stanga rest dintr'un e: -
; 1; '0!
- .".;
octogon. Daca n'avem inaintea
nostra niste cretituri cu stangacie sr
. .
:
. rte
-
executate, atuncl o banda trebule -7

sa se lase dela umeri pe piept Fig. 121. Barbar prins fn rdsboin (pag. 119, 15).
in jos.
14. Reprodus in fig. 120, latime 1.19 m. La stanga trunchiu de arbure cu soli!, sus cu
doue ramuri de stejar. Obraz betran spongios cu guse la gitul care e sbircit. De ambele
laturT bucati de octogdne.
15. Reprodus in fig. 121, intrebuintat pentru fig. 18, latime r2 m. La drepta un trun-
chiu de arbure cu maT multe taieturi, sus cu doue craci, de care atirna for de stejar §i
ghinda. La piciorul drept se disting f6rte bine nadragil si o incaltaminte cu nojite de forma
opincel, analogs cu incaltamintea figura in picT6re dela basa trofeului (comp. pag. 112, I).
De ambele laturi sint jumetatile unul patrat.
16. Reprodus in fig. 122, latime o.82 m. Din arbure sint numal doue craci cu foT de
stejar §i cu ghinda, spintecaturile bluzel fac sa se vada cretiturT de nadragi. Lucrarea in
jos a peruluT pe frunte s'a accentuat mai mult din causa stricaciuniT pricinuite de timp.
17. De ambele laturi bucati de octog6ne, limitat spre figura prin cadrurT compuse
din maT multe liniT, latime 1.17 m. La stanga un trunchiu de forma finiculuT, sus ter-
minat in doue ramuri cu &uncle de platan. Capul sfaramat, cretituri de haina la picT6re;
in regiunea ombilicala ducuri nu destul de bine visibill, briul de forma uneT impletituri
cu ochTurT.
18. Coltul de sus din stanga lipsind, relieful de tot sters, figura recunoscibila numai in
trasurile principale, latime r1 m. La drepta un trunchiu de arbure cu solo).!, sus cu doue
16

www.dacoromanica.ro
 I20

ramurT, al caror fruncjet nu se mar p6te determina. Ornamentul de crenel in stanga dis-
parut, la drepta bucata unui patrat.
19. La stanga in sus rupt oblic peste §oldurT, latime v26 m. La drepta un trunchiu de
arbure patrat, sus doue ramuri de stejar, de ambele laturi bucati de patrate. Trasurile fete
ordinare, grase, per taTat scurt, barba plina ascutita.
20. Coltul de jos din drepta, rupt i pierdut, cum se pare, impreuna cu ornamentul
de crenel, latime i.ot m. La stanga trunchiu de arbure in forma finicului, sus cu doue ramurT
de stejar. Din capul sfaramat s'a pastrat numai perul, care corespunde tipulul din a clam
grupa, o curea lata formeza cinget6rea; la picidre se observa cretiturT de stofa. La stanga
verful unui patrat.
21. Spart in patru parts, figura asigurata numai in contur, latimea 0.98 m. La stanga
trunchiu de arbure in forma finicului, din care se ridica la stanga capului o ramura cu
frunda de stejar §i ghinda. La piciorul stang, pe cat se pare, o incaltaminte cu §ireturT. De
ambele laturi bucati de octog6ne.
22. Rupt d'asupra c6pselor, in drepta §i stanga verfurile de patrate, latime 1.09 m.
Fara sa se arate vr'un trunchiu de arbure, se ridica dela umerl in sus doue craci cu frunde
de stejar §i cu ghinda. Capul e tare stricat, cu formele gitului depline Si cu perul lung Inca
de recunoscut, probabil fara barba.
23. Partea de sus ajungend pene la cdpsele figurer, unde incepe despicatura uneT
haine, latimea dela un punct de jonctiune
la celalalt al marginel inferibre .o7 m.
.

Obrazul i pTeptul mutilate, pe fundul relie-

fuluT nicT-un arbure, numai ramuri de stejar
langa capul cu perul lung, cinget6rea in
forma unui inel Indoit.
24. Jumetatea de sus §i cea de jos din rf.kk e..01
stanga, de sigur tinend una de alta, cu ar-
bure Si figura de tot stricata, latime o.65 m. .:1
,
.-
...
.,
25. Partea de jos mergend pene la 4,.. I A

'' )
cdpsa dr6pta §i la cotul maneT stangi a figu-
reT, de ambele laturi bucatT de patrate, la
drepta un trunchiu de arbure neted cu-o ).
.............
.
i R .:;

,......
,
:(
' 1

ramura grasa, latime de 1.11 m. ;-P., 1, t.

I t!

Celelalte bucatT marunte nu merita vre-o .:, -

descriere, ele sint inse adunate cu ingrijire
):.:
,- --4,,,...,.,:,-4-t.

i
,', ' -.-.
§i depuse in Muzeul din Bucure§ti. :r7 l, .
o
:.' "s,'.
s .- T
ArboriT de care sint legatT barbaric, in . -,- -:-1.-fi.
. . ..-:" oi .- .z.,..7,...--- ..
4--. _?...... ----0 -9

de regula stejarT, une -orT platanT, pot sa de- .

,.
-H- . - --.-, ;.." -
signe theatrul resboTuluT. De acesta inse
este strein finicul, care in fig. I14 e repre- Fig. 122. Barbar prins In resboia (pag. 119, 16).

www.dacoromanica.ro
 I2I

sentat forte cu amenuntul. 0 inten %iune particulars nu este aci de presupus, ci dupe obi -
celul grecesc, se pate in genere recun6sce numai un simbol de victorie; ast-fel intre altele
un altar din orasul Roma, Inchinat invingetorului Daciel, este impodobit cu relieful pe de
o parte al unui trofeti, pe de alts parte al unui prisonier legat de un finic: posibil si acesta
iarasi ca sa amintesce monumentul dobrogen.' Placuta trasura caracteristica ca odate sbara
o pasere ca in bataie de joc pe langa omul inofensiv, se lass pe o craca forte apr6pe de
capul lui si privesce sus la densul fare nici o friza (pag. 117, 6), ne surprinde ca o recrea %iune
in obosit6rea monotonie.
Cu barbaria crenelurilor sint pusi in legatura simetrica leiT cornices, cari arunca ape din
gura (tab. II, fig. 16 si 18), precum tot asemenea pe monetele de mai tarclia2 ale Moesiel de
sus si ale Daciei, aquila si left sail taur si leu inconjura, ca figurl de animale ale legiunilor,
figurile in piciare ale provinciilor personificate. !ntreg ni s'a conservat un singur leu, care
se misca spre stanga; afara de asta numerase fragmente, intre care exists patru parti dela
spate spre stanga si tot atatea spre drepta. Deci trebuie sa presupunem de sigur sese pa-
rechl de lei aseclati liber inaintea crenelurilor si cari staii are-cum in corespondenta cu cele
sese colturT ale base trofeului; astfel fiind puss la intervale regulate, el insufleteu cornicea
rotunda cu umbrele lor. Forma for proprie este in adever peste mesura de saraca. Cada
for a fost totdeauna liber lucrata si incolacita3 Inainte pe piciorul dinapol din partea de din-
cace; coma e tractata ca o masa unitard, in care buclele sint desenate in chip schematic.
Slabs si grease in amenuntul tuturor membrelor, ca si in aspectul general, forma for e tot de
odata disgratiasa in functiunea architectonica, fara sa primesca dela densa mai mult decat
o simetrie exteriara a positiunei for si o determinate stampila a stiluluT.
Reliefurile cerculul de creneluri variaza cugetarea, ce o exprima ca theme statuele de
pe verful coperisului. Ea deriva din vechTul obiceiu de a omori pe prinsii de resboiu in fa ;a
trofeului. Este adeverat, ca prisonierii stau toti numai ferecati la stilp, dar aci nu pate fi
vorba de o simple expunerespre batjocura, s6rta for de-a fi sacrificati se intelege dela sine.
Generalului it remanea in on -ce timp facultatea, asupra cdror prisonieri vola el sa execute
pedepsa cu mdrte, si este numai un frumos privilegiu al artei, dace ea se impaca cu simple
alusiuni la cel mai crud si mai aspru drept al resboTului;4 acest drept, se'ntelege dela sine,
ca fata de barbari se punea.in practica mai adesea si cu mai multa' lipsa de considera ;iune.
Uciderea inaintea trofeului e represintata Intr'o friza de lupta pe Heroonul dela Gjolbaschi,5
mai pe larg Inca si Intr'o grupare din cele mai vii, pe un mare crater de marmura din timpul

I C. I. L. VI, 962. Imp. Caesari Nervae Traiano Aug. Germanico Dacico optimo principi. Pe latura drepta
trofeul, pe cea stanga de sigur stand in piciare 'captivus retractis post tergum manibus alligatus palmae'.
2 Eckhel, Doctrina numorum; A. von Domaszewski, Die Thierbilder der Signa, Archaologisch-epi-
graphische Mittheilungen XV, 282 seq. Leul este figura de animal a legiunei XIII gemina.
3 Comp. Delamare, Exploration scientifique de l'Algerie, p1. 129,3 si 4.
4 Theodor Mommsen, ROmisches Staatsrecht III mo; 1202, 3. Leopold Schmidt, Die Ethik der
Griechen II 280 seq. Imhoof-Blumer and Percy Gardner, A numismatic commentary on Pausanias, p.151,20.
E E VII, VIII raporteza la trofeul de marmura dela Marathon si la monumentul lui Miltiades aflator acolo, Pau-
sanias I 32, 4, o moneda attics de bronz, ce infaciseza un resboinic punend un Med prisonier inaintea unui trofea.
5 0. Benndorf and G. Niemann, Das Heroon von Gjolbaschi-Thrysa, tab. IX, A4 si 5, p. 219.

www.dacoromanica.ro
 I22

republicel, odiniOra in Roma Si acum in posesiunea contelui Carol Lanckororiski din

Viena (fig. 48, pag. 62), Vasul are forma unei cupe i o inaltime de apr6pe dos metri. S'a
pastrat numai o parte a cupel, totu§T atata cat sa permita a recun6sce Inca dispositiunea
reliefurilor sale. Acolo unde ea incepe jos, se ved cele doue apendice ale manures resucite;
sus pe bun un ornament de ramuri cu fruncle, ale caror code se incruci§ed peste manua,
tot asemenea si verfurile lor, de amendoue partile d'asupra mijlocului representatiunei. Re-
presentatiunile ambelor fete erad de sigur similare sad identice. Pe o ridicatura de teren la
mijloc, un trofed jumetate in profil spre drepta, cu un coif corinthian, o lorica cu §uvite, o
sabie atirnata de umer Si o pareche de pulpare, wclate pe trunchiul de arbure; un scut pare
a se rezema de pament. La drepta, in posiOune -agitatd, o figura femeasca stand jos, perul
el despletit §i mana-i suplicanta exprima culmea desperare. La stanga o grupa infati§and
uciderea unui prisonier. Invingetorul l'a inhatat de cap, it dob6ra cu piciorul la pament §i
ridica asupra-i sabia ca sa-1 tale, pe cand el se apara plangator; o haina, ce aluneca in jos
de pe piciorul invingetorului, maresce impresiunea scene. Representatiunea era incadrata
la amendoue extremitatile de catre o Nike de o grati6sa forma archaica; Nike vine cu o
ramura de finic Intr'o mand, cu cealalta Intinde o corona spre trofed. Locul d'asupra ma-
nwi este umplut cu doi prisonieri goT, cars inainteza cu pass marl la locul de suplicid.

Astfel se incheia d'asupra tabloulul de resboiti desfaprat pe metope, intr6ga decora-

tiune figurala a coperi§ului; ea este intocmia dupe un plan unitar i face sä. predomine ideia
triumfului, pe care o imprima maretei cladirl. Lucrul de capetenie in acesta ornamentatie
it formeza de sigur trofeul; totul se refera la densul Si silintele intregi ale architecture IT
serva pur i simplu de basa. Dar trofeul insu§i n'are sensul unei practi de resboid, ci el este
un semn ideal al victories. Armele luate dela vrajma5 zac grame41 la pickirele lui la olalta
cu incatuatii robs, care'§i plang cumplita sorta; armele trofeului inse sint romane, deli in
forma ce ad aci, ele n'ad putut fi purtate in nici-o batalie. Este ceva imposibil de probat i
abia de gandit, ca un pieptar de piele garnisit peste tot cu reliefuri de metal, cum este cel
descris mai sus pe pagina 104, sa fi fost vre-odata imbracat in scop de aparare, peste o
plato§a cu solcji. Precum plato§a insa§i este incarcata cu ornamente, tot astfel §i pieptarul
are caracterul unei bucati de parada artistice; §i precum soldatii Si ofiterii i§i in§irad peste
platosa decoratiunile' for militare fixate pe o impletitura de curele, tot asemenea Si pieptarul
pate fi considerat ca cea mai mare decora;iune a comandantulul suprem; persona acestuTa
este motivul esential al scenelor representate pe metope; ilustrarea i eternisarea numelui
.5i a faptelor sale stralucite este scopul principal al monumentului; prin acest monument
consacrat, urzitorul lui venea sa-§iachite catre cjeul resboiului §i datatorul biruintelor da-
toria de recunoscinta, eternisand plastic in el un instrument sail o amintire a Victoriei.2 Este
mai mult decat evident, cat de minunat se potrivea aci bogatia formelor unor asemenea arme
de parada, Si cum ea contribuia sa inalte pod6ba fantastica a unei mostre sat semn monu-

3 Comp. gruparile acute In Anna li dell' instituto 186o, tay. d'agg. 3.

2 Emil Reisch, Griechische Weihgeschenke, Abhandlungen des archaol.-epigraph. Seminars VIII, 14.

www.dacoromanica.ro
 I23

mental, a caruia destinatiune era sa produca in nedestructibila durata un efect de departe

cat mai energic posibil. Corespundetor formei absolut duble a trofeului, trebuie sa admitem
ca i coiful pierdut avea o forma ce se putea privi din doue parti, Si ca era impodobit cu
corona invingetorului. Vedut la distanta, pe basa lui inalta de mai bine de 20 metri, trofeul
singur produce o impresiune puternica asupra populatiunilor din prejur pene tardily incOce.
Acestea nu mai vedeti in el un simplu trunchia purtator de arme, ci un resboinic urias
armat din cap pene in piciore ; monumentul intreg era al lui, era pentru densul; era al
omului ce sta d'asupra: de aci numele de Adamklissi, adica biserica omului. Acolo iii
aye el lacuinta; acolo i se aduce apa de departe printr'un subteran, pe care inteo di it des-
coperi, dice-se, un vacar, pe cand vrea sa-1 caute un boa ce perduse; in acel subteran el
avu sa se lupte cu o namila mare de taur seu bivol, misteriosul paznic negresit al acelei
intrari. Asemenea legende se formeza totd'auna in jurul edificielor colosale, cari deli sint
in ruina, pot Inca sa uimesca §i sa farmece spiritele. Cu cat mai mare impresiune tre-
buia sa produca monumentul nostru atunci cand era intreg, de doue on mai inalt de cat
astacji, atunci cand fie-care figura exprima lamurit acelesi idei marete ale unei puteri invin-
cibile, neinvinse.

11.

'7. J,
4
%.
.......

aware./ KV-KJr(V.Wwwxkyzwy,s;_fmfAvy.j.im-gt

Fig. 123. Relief roman cu stegul dacic in forml de balaur (pag. 114, 1).

www.dacoromanica.ro
 -0,7 .110.""'"A

.11

..... L .1.1

c, ?

rr,rtz. r7
V :V V I;
\
L. ..1 \ LI L. 1.1

Fig. 124. Facsimile al inscriptiunil votive.

V. Inscriptiunea votiva.

epretuita inscriptiune a cladirei are o dimensiune monumentala, care

printre t6te resturile epigrafice ale regiunei, reiese ca ceva unic cu totul.
4 VA Dintr'ensa s'a pastrat douesprecjece fragmente; multe din ele se potri-
vesc in spartura §i se impreuna unul cu altul, a§a ca nu mi-a fost prea
(i
grew a le rindui dupe inteles Si a le completa in cea mai mare parte.
Acesta restaurare am facut'o in Muzeul national din Bucure§ti Si o re-
producer mai sus, in fig. 124, cu o reduc ;iune de apr6pe 20 on a originalului:
Marti ultori
Imp(erator) Caesar divi
Nervae f(ilius) Nerva
Traianus Aug(ustus) Germ(anicus)
5 Dacicus pont(ifex) max(imus),
trib(unicia) potest(ate) XIII,
imp(erator) VI, co(n)s(u1) V, p(ater) p(atriae),
? per exerc]itu[m

www.dacoromanica.ro
 I25

Cum tote fragmentele at fost gasite isolat, locul ce-a ocupat inscriptiunea in cladire, nu
se p6te stabili decat prin deduc ;iune; conclusiunea inse, intemeTata pe imprejurarile maT sus
aretate (pag. 20 §i urm.) ale aflarii fragmentelor, ca si pe criterii technice, se impune dela sine.
Cele doue bucati mai mars cjaceu d'asupra corpuluT cladiriT, acoperite de deramaturi si de pa-
ment vegetal. Banuiala, ca ele ar fi fost urcate pe coperis dupe ruinarea monumentuluT,
cu ce scop anume imposibil de a se inchipui trebuie dela prima data respinsa.: nu numai
pentru motivul, ca nu pate cineva a se sui acolo decat pe brinci si pe o poteca ingusta apu-
candu-se cu mana din piatra in piatra, dar si din causa greutatii acelor fragmente: cel din
urma este inalt de r4 m., lat 1.03 m., gros 0.37-0.38 m. si cantaresce cel putin 500 kilo. Asa
dar inscriptiunea era asedata in partea superiors a cladirii; aci inse nu este disponibila pen-
tru acesta, decat basa sexagonala a trofeuluT. D-1 Niemann a dovedit mai sus pag. 53, ca
dimensiunea laturii acestei base, mesurata intre pilastrii unghTulari, corespunde latimei in-
scriptiunei; de aseminea ca gaurile pentru scabe si pentru ridicatul pietreT, ce se ved pe mu-
chia superi6ra a amendorora fragmente dela colturi (fig. 33), ig ail analogia for cu o placa
laterals fara nimica scris pe densa si care s'a pastrat dela sexagon (fig. 25 si pag, 52). Este
adeverat, ca ac6sta placa laterals nescrisa are o grosime maT mare corespundet6re peretului
pilastrilor unghTulari, 0.42 m., pe cand din contra, fragmentele inscriptiuneT poseda in termen
media grosimea numai de 03 m.; totusi diferinta acesta, departe de a forma o obiectiune,
confirma. §i maT mult parerea, ca ambele piaci fac parte din basa sexagonala. Cdci ne arata
anume mesura largimei acelei piaci (r23 m.), ca laturile libere ale base erail alcatuite din
mai multe bucati puse cu colturile in sus, care din acesta causa putea fi maT grilse, pe cand
suprafata inscriptiuneT, consistand dintr'o singura placa, apr6pe 3 m. de lad, trebuTa pen-
tru acesta sa fie mai subtire. Concursul tuturor acestor indicii nu da pas nici unei indoTeli,
tot asa de putin ca si locul mai sus stabilit, care este firesc in sine. Acest loc doming. in-
trega constructiune si explica nu numaT marimea neobicinuita a literilor, ce variaza intre 24
si 35 cm., dar e cerut de insug continutul inscriptiuniT. Precum dedicatiunea unei status apar-
tine postamentului statue, tot asa documentul votiv al trofeului apartine base trofeului.'
Pentru-ca trofeul, cum s'a demonstrat la pag. IO2 §i urm., este intocmit in intregimea sa
strict cu doue fete si pentru-ca fata sa nordica este indicata numai prin lucruri accesorii ca
fruntal sail fata principala, trebuie atunci sa presupunem, ca si basa a fost tractata. tot ast-
fel, si prin urmare sa ne asteptam ca densa sa albs si la sud inscriptiune. ET bine, d-1
Niemann a admis inaltimea pilastrilor unghTulari ca norms pentru inaltimea suprafeteT in-
scriptiunii, si de aceea a cerut ca documentul sä, fie divisat in doue jumetati, ceea-ce, dupe

1 Comp. Cicero in Pisonem 38, 92. Atque ut duorum Epicureorum similitudinem in re militari imperioque
videatis, Albucius, cum in Sardinia triumphasset, Romae damnatus est: hic cum similem exitum expectaret, in Mace-
donia tropaea posuit; eaque, quae bellicae laudis victoriaeque omnes gentes insignia et monumenta esse voluerunt,
noster hic .... ad sempiternum dedecus sui generis et nominis funesta indicia constituit ; idemque, ut esset quod in
basi tropaeorum ins cribi incidique posset, Dyrrachium ut venit decedens, obsessus est ab eis ipsis militibus,
quos paulo ante Torquato respondit beneficii causa a se esse dimissos etc. Tacitus, Ann. II, 18. Miles in loco
proelii Tiberium imperatorem salutavit struxitque aggerem et in modum tropaeorum arma subscrip tis victarum
gentium nominibus imposuit. Plinius, Nat. historia III 136. Non alienum videtur hoc loco subicere inscriptionem
e tr o p a eo Alpium etc. La acesta, fig. 125 de mai la vale a inscriptiund dela basa trofeului lui Constantin (fig. 126).
17

www.dacoromanica.ro
 - 126 -
dimensiunile fragmentelor, n'ar fi in sine imposibil. Prin acesta inse titulatura ImperatuluT
s'ar taTa in doue §i ar resulta o propositiune, care Incepea la nord Si se termina la sud, pe
cand orT-unde aTurea textul monumental al inscriptiunilor de acest fel se repeta totdeauna
Intreg pe ambele fete ale unul monument, singurul lucru conform cerintelor epigrafice. La
acesta obiectiune d-1 Niemann respunde Tara.§T ca, daca inscriptiunea ar trebui sa'§i ga-
sesca loc fara Intrerupere pe o placa de cel putin 4 metri inaltime, intre cornicea coperi-
*uluT §i a pedestaluluT, atuncT ar deveni necesara o ridicare prea mult a baser, ceea-ce ar
strica armonia cladireT architectonice; Tar daca, spre a ajunge la acesta mesura, am voi sa
presupunem 6re-cum pila§trif unul peste altul in ordine indoita, sail o architrave on un soclu
intercalatT Intre cornicea coperi§uluT, pilastru §i cornicea pedestaluluT, atare ipotesa ar fi
imposibila pentru doue motive: maT anteiU, ea nu se confirms prin vre-o bucata de orl-ce
fel ar fi din cele descoperite, un argument ce cantaresce forte mult fate de bogata conser-
vare a tuturor partilor cladiriT; al doilea, atare lucru nici este de gandit, daca tinem s6ma
de formele §i maT ales de proportiunile restrinse ale pila§trilor, ceea-ce s'ar putea Invedera in
mod clar prin ori-ce Incercare de representatiune grafica. Chipul acesta de vedere cu totul
negativ al eminentuluT architect, care a studiat partea technics a monumentuluT, nu ne
simtim competintr de a-1 pune la indoiala, chTar §i'n privinta unor bucatT remase proble-
matice (pag. 56 Si urm.) i care pdte lasa de presupus a fi facut parte din cladire. Dace decT
d-1 Niemann are pe deplin dreptate, nu ne remane Inainte decat o anomalie epigrafica,
care nu s'ar putea explica decat in modul urmator: inscriptiunea de fundatie fiind compusa
dupe terminarea monumentuluT, a fost data constructoruluT; acesta trebuind s'o sape la
locul eT firesc, ales maT din'nainte, s'a gasit in dubla alternative: sail de a o grava acolo
intrega, inse cu litere mar micT, §i atuncT ea ar fi devenit putin citeta, sail s'o distribuTe
pe doue placT deosebite, pastrand marimea caracterelor; §i el, pre cat se vede, a preterit
casul din urma. Dovada ca ea a fost sapata ulterior este ultima litera. a primuluT rend, care
venind tocmaT in muchia unde se Incheia placa cu pilastrul (fig. 25), a trecut Si peste pila-
stru; o asemenea trecere ar avea ratiune, daca placa era deja a§eclata in cladire; din contra,
ar fi lipsita de Inteles,
.
daca. desemnatoruluT IT statea la dispositie o placa libera, Inca ne-
incheiata. Totu§T inscriptiuni de acest fel s'a putut in ori-ce timp adaogi ulterior la cll.-
dill deja terminate; faptul ar fi prin urmare fara importanta. In tote casurile intrega acesta
cestiune particulara formeza o problems curat architectonics §i nu atinge nici Intr'un chip
val6rea *tiintifica a inscriptiuneT. Indiferent, daca densa era divisata in doue jumetatT, sail
daca era scrisa intr6ga pe cate o singura placa, dar in duplu exemplar, destul numaT, ce
ea se afla la basa trofeulul §i ca fragmentele dinteensa pastrate ne-a permis sa-T cundscem
continutul principal Si sa fixam monumentulul o data chronologica certa.
Este de admirat scurtimea lapidara, care, ajutata de limba sculpturilor i a localitatii,
a spus numaT in doue cuvinte «Marti ultori, intelesul intreg al monumentuluT. In urma in-
fringerilor suferite de catre Domitian la Dunare Si a grelelor tribute, ce Imperatul roman
se inclatorase a plati luT Decebal, expeditiunile lul Traian in Dacia erat in realitate un mare
act de rezbunare. In intelesul acesta cleul e representat in picT6re privind InapoT, cum se
vede pe monetele luT August, sail facend pareche cu Nemesis, langa Jupiter, cum se afla

www.dacoromanica.ro
 I27

pe o piatrd din Roma cu inscriptiune relativa. la pretorienT.' Totusi pentru alegerea divini-
tatei a mai fost aci Inc. un motiv special care a servit de norms..
Cultul cel not al luT Mars ultor, fundat de imperatul August in Forul sea, era un
cult central al armatei romane; templul acestel divinitati, construit cu cea maT mare splen-
d6re si inaugurat cu strdlucite si variate jocurT, era sala de glorie, pantheonul poporulul
roman si al casel imperiale; aci se depuneu tote trofeele. Aid staa in siruri lungT, incepend
dela Aeneas si Romulus, statuele de bronz, impodobite cu mindre elogil, ale eroilor natio-
nail si ale triumfatorilor; langd. ele se alaturat statuT ale distinsilor dregetori imperialT, carT
primisera insemniele triumfuluT, orn am enta triumphali a. In cella templuluT, unde isT gd-
sisera ultimul loc de on6re vestitele stegurT pierdute in resboiul cu PartiT, delibera senatul
asupra afacerilor de resboia si de victorie. Pe altar faceau sacrificiT magistratii investiti cu
imperium, cand plecaa in provincie. Arcurl de triumf aminteaa marile fapte ale luT Drusus
si Germanicus, si intre privilegiile templuluT, enumerate in inscriptiunea dedicatorie, figura
si acesta: ca. stegurile cdclute in mana inimiculuT si luate inapoT dela densul, erati aduse aid
impreund cu insemniele triumfuluT, cu toiagul de comandant (scipio) si corona de laurT,
pentru-ca O. fie consacrate. Din acest templu pornise si Traian la resboiu si recucerise o
aquila legionard, care cdcluse maT din'nainte in mana Dacilor; el avea s'o incorporeze im-
preund cu simbOlele marelul sea triumf la thesaurul de acolo al amintirilor si insemnielor
glorieT na;ionale. De aceea nicT un Roman nu putea sesT represinte in fiinta sub cleul votiv
al monumentuluT nostru, altceva, decat pe 4eul acestuT sanctuar, pe care monetele din epoca
imperiald it represintd asa de des purtand un trofea; tot pentru aceea, sarbatorea celebrate
cu ocasiunea termindriT monumentuluT a trebuit de sigur sa. alba loc la un anteia August,
4iva consecratiuneT si a patronuluT acelui sanctuar. De altminterea se stie, cd acestd cli era,
dupe alte glori6se amintirT, cliva de on6re a istorieT imperatilor.2

i Bullettino della commissione archeologica municipale IV, tay. V, VI 8, p.65; C. I. L. VI 2821; Posnansky,
Nemesis and Adrasteia 124. Despre privirea inclAret a luT Mars ultor: Caved oni, Annali dell' instituto 1839,
p.297. Plumbul de prastie cu numele deului si cu un fulger (C. I. L. I 686) este fals dupe Zangemeister, Ephe-
meris epigraphica VI 102 n. 13*. Un altar votiv al lui Mars ultor in Nesce C. I. L. IX 4108 = Bullettino dell' insti-
tuto 1859, p. 115, uncle Henzen notez1 raritatea numelui pe monumentele epigrafice.
2 Despre sanctuarul lui Mars ultor, vedi Th. Momms en, C. I. L. 12, p. 318; Res gestae divi Augusti', p. 126;
Jordan, Topographic der Stadt Rom I 2, 442 sq. Asupra sApaturilor mai noul Ch. Hu elsen, Mittheilungen des
kais. deutschen archaol. Institutes, ram. Abth., 188g, 247-249, 1891, 94-101. Despre sacrificiile cAtre Mars ultor
Henzen, Acta fratrum Arvalium, p. 72: intre acestea, unul este pentru imperium al luT Vitellius, ceea-ce, dupe
cum ne face atent d. Eugen Bormann, si-are motivul seu in faptul, cl imperium al acestuT imperat era cucerit
prin puterea armelor. pitia dedicatiunei sanctuarului o numesce Dione Cassius LX 5, 3. Estracte din documentul
dedicatiund se gasesc la Dione si Suetoniii Augustus 29; sanxit ergo, ut de bellis triumphisque hic consuleretur
senatus, provincias cum imperio petituri hinc deducerentur, quique victores redissent, huc insignia triumphorum
conferrent. Dio Cassius LV to, 2 xca Tok ila TiG 47* Tic ix8.41).ou; crsiX4p.ivou; ixelOsv et?opp.ciaOcct, Tai; Ts ivd*c<;
'cl; Irepi TGAI vtxrirrlphov ixel Ay PouVrp 7Cecea0a:, xai Too; wip.tPccncq can& Tii) *Apse wimp x a I TG crxil7ccpov xai TOY asi-
cp ay ov avartOivac ... 'av re: izets crw.aa crspautintx& is woXepiou; ciXorra ivaxop.ccet, i; T'OV %lab,/ aura TiOecOac wTX. Estractul
din Dione l'a trecut cu vederea in descrierea triumfului Marquardt, Ramische Staatsverwaltung 112 589, 6. La
x August Octavian cuprinde Alexandria (3o a. Chr.), Drusu si Tiberiu inving pe RaetT (17 a. Chr.), se face con-
secratiunea altarulul (ara) lui Augustus in Lyon (to a. Chr.), a templuluT lui Mars ultor (2 a. Chr.), a templuluT deitei
Spes reinoit de Germanicus (17 d. Chr.); tot in acea 4i Marcellus acoperA Forul cu un velum (23 a. Chr.) si Clau-
dius se nasce (to a. Chr.). Comp. motivele senatului- consult la Macrobius I 12,35.
17*

www.dacoromanica.ro
 I28

Acum, cand cun6scem cliva terminarii monumentului, sa vedem i anul cand el s'a ter-
minat. NicT asupra acestut punct nu incape vre-o indoiala: puterea a treispreclecea tribuni-
ciana, ce se citesce lamurit in rendul al §eselea, fixeza timpul dela 10 Decembre to8 pene
la 10 Decembre 109 d. Chr.' A§a dar edificiul, daca a inceput sa se lucreze imediat dupe
finele resbotului al doilea, a fost gata in timp forte scurt, numai in curs de dot ant. Motivul
consecrariT salt modul executiunii trebuie sa le fi enuntat rendurile din urma, care nu se
mai pot restitui cu probabilitate. Dupe aratarea consulatuluT al cincilea se ved in rendul
al §eptelea urmele din pater patriae. Yn rendul al optulea as inclina sa presupun: per
exerc[itu]m, in al noulea cMoesiae inferioris s]u[b,, Tar in cele doue rendurT din urma nu-
mele §i titlul guvernatoruluT Moesiel inferi6re, care pentru anul 109 nu ne este cunoscut.2

't-t-4,-tr--no"vmPlaill100.941144040e44414400e--",

)14 1,\./.1A1 TA,F.,SE1/4.,_:- 4 J. .7)1(11.31/S -11P.

N N ELNAL i, N
,L . .

P..11
- is)--rc
f I 1

I 1b TA. i
-T, . t 7 t.,;f s
r,. 2
OV- := 1. (TE ETP R.0- DE r--1
Y" JOVE 1.\ 9 t 4 \ Psi \:Oi 4 i iv
D4,1
1.-)(-)DT_TTr",.\ ;
; ,
sc,";
4, TVP .

.4-01 .4 0.'1 %i .h I

EUCITER-. OPE C .A, T. c-11,

iti.r
r
r ;;:-= ipi)
4'
6 lit
,
."11
7
---r 1r
Fig. 125. Facsimile dupe inscriptiunea dela basa trofeulul lul Constantin (fig. 126).

La facsimilul din fig. 124 mai avem de observat, ca locul ce ocupa primul fragment din
rendul al cincilea cu o bucata de linie verticals pe densul nu e sigur, deci nici conclusiunea
d-luT Nie ma nn asupra inaltimei uneT fete de inscriptiune, basata pe acea positie (pag. 53 jos),
nu este infailibila. Dupe o noue examinare cred, ca pe acest fragment, in drepta jos la margine
se recun6sce urma unlit S, de asemenea la finele renduluT 7, restul unuT M, in rendul 8, inainte
de V, verful Si intorsura unlit S. Marginea tom din drepta a acestuT fragment e stricata.
Este interesant sa comparam o inscriptiune, care s'a descoperit impreuna cu un trofea
in ora§ul antic din vecinatate. Ea a fost gasita in vara anuluT 1893 cu ocasiunea desgro-
pariT portiT principale sudice a cetatii, §i anume intr'o positiune care arata, ca era caciuta de
d'asupra portii, unde imbracase basa trofeuluT. Este o tabla de marmura numai de 0.70 m.
inaltinte, 1.66 m. latime, 0.22 m. grosime, a§a dar de marime mediocra. Inscriptiunea §i
ornamentele sale le reproducem dupe o fotografie in fig. 125, pe cand fig. 126 ne da o

' Th. Mommsen, Romisches Staatsrecht II8 799 seq.

2 Ka),07coecbcric, xtoptcy.b; its crrpercittnix'r,; Itczi 7roXitocilc goucia; %al fi Twat:A Scar:rm; nap& fay %dead

1.105vciPtv, Athena 1894, p. 31.

www.dacoromanica.ro
 I29

fotografie a trofeului. Yn rendurile 2 §1 3 vorbele ET VAL. LICINIANO LICINIO sint stricate

forte reu cu docanul, abia mai distingendu-se cateva urme us6re.'
Romanae securitatis libertatisq(ue) [v]indicibus
d(ominis) n(ostris) Fl(avio) Val(erio) Constantino [et..Val.
.. ..Liciniano]
.. .. .. ..
[Licinio]
... -... Pfis Felicibus aeternis Aug(ustis),
quorum virtute et providentia edomitis
5 ubique barbararum gentium populis
ad confirmandam limitis tutelam etiam
Tropeensium civitas auspicato a fundamentis
feliciter opere constructa est.
Petr(onius) Annianus v(ir) c(larissimus) et Jul(ius) Julianus v(ir) em(inentissimus)
io praef(ecti) praet(orio) numini e[o]rum semper dicatissimi.
Inscriptiunea este posteriara mai bine de doue secole; ea dateza dupe 18 Octobre 315
si inainte de 26 Julie 317, probabil inainte de 1 Marte a. 317, dupe cum a aratat d.
Th. Mommsen, si serva tot-de-odata drept insemnata marturie pentru destinele de repetate
on acelesT ale provinciei. Orasul Tropaeum Trajani (pag. 5, fig. 5) intemeTat tot intr'un
timp cu monumentul triumfal al lui Traian, fusese, dupe inscriptiunile sale,' municipium si
inaltase imperatuluT Traian o statua in anul 116; dar o navalire a barbarilor, forte probabil
a Gotilor, pe la finele secoluluT al aka, it prefacu in mina.. imperatul Constantin si corre-
gentul set Licinianus batura pe barbarT, si spre maT trainica asigurare a teritoriulul dela
granita, intre alte mesurT proteguit6re, fu si recladirea cu noroc, dela fundamente chiar,
a orasuluT Tropeenilor. Trofeul era deci cu inscriptiunea bases sale un monument al ace-
lei victoriT, si in acelasi timp un semn distinctiv al noului oral, intocmaT cum fusese pentru
cel vechiu, cladirea triumfala a luT Traian. Dar cu distanta timpurilor les la ivell diferinte
de putere in efectul monumentului: diferinte ca dintre un copil si un urias, forte instructive
pentru decaderea generala a fiintei romane, si pe atat maT vrednice de mirare, cu cat moti-
vele istorice ale nascerei for erat de acelas fel, nu insa §i de acelas pret.
Trofeul lui Constantin e aprope de cinci on mai mic si de o deplorabila saracie in
aspectul set. Astacji el mes6ra 2.65 m. in inaltime si a fost de sigur lucrat, impreuna cu
coiful care lipsesce, dintr'un singur bloc de piatra calcara, cum resulta din faptul, ca locul
gitulus e rupt. La piept si la umerT erau aseclate bucati accesoriT. Trunchlul nu e cu fata
dupla ca la trofeul lul Traian, ci are o singurI fata §i spatele lucrat. Numal pe fata din'-
nainte se afla pulpare, urit lipite pe doue cracT ale unuT trunchit de arbore, servind cradle
tot intr'o vreme si ca rezematorT ale loricel; la locul genuchilor, cart contra natures stall
infundatT, se afla infipta in chip de emblema cate o roseta compusa din patru foi de acanth.
Lamurit grosolana in conformatiunea es si totusT neclara dupe inteles, este armatura trun-
chiului. Jos se recun6sce gramada de creturi scortos umflate ale unei tunice, peste densa
merg jur imprejur doue renduri de suvite din gros lucrate si banda lata a unei cingetorl
garnisita cu discurl convexe, si avend pe cat se pare la mijlocul corpulul o'ncheTet6re 6re-
' Gr. G. Tocilesco, Archaol.-epigraph. Mittheilungen aus Oesterreich-Ungarn XVII io8 seq., cu explica-
ciunile d-lui Eugen Bormann ci fixarea chronologia a d-lui Th. Mommsen, 1. c. p. 114-116.
2 Gr. G. Tocilesco, op. cit. XVII, p. Io6 n. 51, p. 105 n. 48, p. lit n. 55. Idem, Castrul Tropaeum Tra-
ianum dela Adamklissi, Bucuresci 1892.

www.dacoromanica.ro
 130

care; lorica inse numaT la inept e lucrata. ca za; la spate §i de ambele laturT e neteda; pe
langa ac6sta, partea caracterisata ca za este impodobita cu relieful unuT bust, lucru cu totul
neprobabil din punctul de vedere technic: pieptul bustuluT e imbracat, capul e fara barbs.,
cu fruntea mica. *i perul lung de ambele partT, coperit cu un coif, din al caruia bumb din
verf se lasa'n jos la drepta i la stinga cke o coda ornamental resucita. 0 curea de sabie
somata cu discurT lunga teca a sabiel" e umpluta cu o spirala de vice, care se ridica
dintr'un caliciu de foi merge peste umerul sting pene la mijlocul spatelui, unde inceteza.;
tot asemenea nu se imbina aci nicT §uvitele cinget6reT, ce yin dela copse. Dela umeri se
lasa'n jos oblic pe pTept §i pe spate scobituri lungi in forma de canale, care servisera ne-
gre§it la intepenirea scuturilor; peste capatiTele sc6se afara ale lemnuluT transversal sint
ni§te gaurT maT mid, de sigur pentru land saa steguri fixate in ele.
Arta trofeuluT luT Traian, nu §T-ar fi putut gasi o parodie maT plina de efect deck in
acesta opera schil6da §i vrednica de plins. NumaT nobletea anticuluT stil lapidar traiesce
Inca in inscriptiunea cea bine Si frumos intocmita.

61

Fig. 126. Trofeul lul Constantin dela porta principals a oralulul

Tropaeum Traiani.

www.dacoromanica.ro
 Fig. 127. Relief de pe Columna traiana represintand o lupta lino valuri de camp (dupe Bartoli nr. 256).

VI. Cestiuni istorice.

e acum nu ne mai remane de cat sa expunem originea istorica. a monu-

mentului Si sa vedem ci§tigul ce el aduce ca totalitate a traditiuneinastre.
Fiind-ca, atat continutul met6pelor cat Si data inscriptiunei votive stabi-
lesc cu siguranta relatiunea monumentului cu expeditiunile lui Traian
in Dacia, prima cestiune ce se presinta este de a explica: de ce trofeul
se afla inteun loc a§a departat de theatrul resboTului. Alegerea acestur
loc trebuie sa fi fost determinate de un motiv special. SA incercam a descoperi acel motiv,
pe cat este cu putinta.
1. Motivul constructiunei.
Din bogata literature antics, ce se formase asupra intreprinderilor lui Traian §i care
a perit apr6pe cu totul, cea mai importanta opera era de sigur comentariile imperatului
asupra expeditiunilor sale in Dacia. Dupe resultatele cercetarilor din urma, aceste comen-
tarii avea de baza diarele oficiale de campanie tinute 4i cu cli pentru fiecare comandant.'
In lipsa acestor izvare scrise, nu reman de cat reliefurile Columnei traiane, unde putem cauta
o eventuala informatiune. Acesta Columna, dupe stralucita imagina a d-lui Th. Mommsen,

i Dupe resultatele forte intinse ale cercetarilor luT Ulrich Wilken, '17cdp.vvip.aitcrp.ot, Philologus LIII, 8o seq.
ii6. Cele ce ni se raporteza despre cultura si deprinderile literare ale lui Traian (Dio LXVIII 7, 4 Isatbsia; i.o.ev
y2xp iotpcPolic, 8rt iv X6yotg, oi., p.nicxs. Aurelius Victor, Epitome XIII quamv.is ipse parcae esset scientiae. Juliani
Caesares p. 327B (420, 8 Hertlein) impiltstv y29 alias! T a 7C OW tii) lo6p tie ypclpetv kip airroii. Spartiani Hadrianus
3, xi et defuncto quidem Sura Traiani el familiatitas crebuit, causa. praecipue orationum quas pro. imperatore
dictaverat) prea putin ne inclemna, ca impress! cu d. Th. Mommsen, ROmische Geschichte V 205, O. ne inchipuim
a Traian tsi scria in persona resboTele sale, tot a§a cunt facea Friderich cel Mare. Numai un fragment s'a pastrat
la Priscian VI p. 682 Traianus in primo Dacicorum: inde Berzobim, deinde Aixim processimus. Comp. C. de la
Berge, Essai stir le regne de Trajan, Bibliotheque de People des hautes etudes XXXII 290 at fut pourtant ecri-
vain ou, pour mieux dire, quelques ouvrages portent son nom, etc.

www.dacoromanica.ro
 132

este in adever nu numaT co marturie fara pereche a dezolatel traditiuni istorice din epoca
imperials a Rome), dar este chiar o carte enigmatica cu septe pecetiT.' Starea in care se
afls studiul eT archeologic, cu tote insemnatele merite ale d -luT Wilhelm Fro ehn er, explica
acesta resemnatiune, si acela care s'apuca sa utiliseze pe sarite cursul minunat al sculptu-
rilor sale, inainte ca acestea sa fi fost examinate atat in total dupe intinderea si puterea
mij16celor for de expresiune, cat si in parte, ca opera de arta, acela, die, va incerca din
acesta causa marl indoeli si esitatiuni. NimenI cu tote acestea nu va gasi, cel putin de la
prima data, ca noila interpretatiune, ce propunem maT la vale, este lipsita de fundament,
deca va tine s6ma de urmatdrele consideratiunT; I° reliefurile Columnei nu ne ofera in reali-
tate ceva maT putin decat o istorie a resb6Telor dacice, o istorie insa, se'ntelege, scrisa mai
mult in sensul oficial, ca sa. placa Curtii imperiale, singurul sens aci fecund din punc-
tul de vedere al artei; 11° ele povestesc participarea la resboit a pre-inaltului suveran,
comandant suprem al armatel, presentandu-1 inteo succesiune de situatiunT personale mai
insemnate; si prin acesta ele ne procura un pretios extract ilustrat dupe mentionatele 4iare
de campanie asta.4T perdute; si in fine III° causa, pentru care un monument triumfal a fost
inaltat inteun anumit loc, nu pOte fi alta de cat ca acolo se petrecuse un eveniment, la care
insusi imperatescul ctitor al cladireT luase parte. De aci urmeza insa, ca artistiT reliefurilor
cu grew ar fi putut trece cu vederea tocmaT peste acest motiv ; prin urmare el trebue sa
figureze undeva pe Columna. Dar firesce ca si in casul de fata este mai usor de a resturna
vechT teoriT si esplicatiuni, de cat de a intemeTa altele none, Tar convingerea in cele din
urrna atirra numaT dela probele ce vom aduce. Interpretii inse de pene acum s'au multamit
a sustine in formule conclusive, aforistice, mai totdeauna numal ceea-ce crederi ca ved, fara
alta argumentare ; ni s'a parut, ca a face un pas maT departe peste aceste inceputurT chiar
si in cestiunT de amenunte, nu va fi cu totul fara de folos.
Descrierile, ce ne da Columna luT Traian despre inceputul celor doue resbdie, contras-
steza una cu alta. Cel d'anteia resboit incepe in Moesia superidra, acolo unde Traian trece
Dunarea la Viminacium-KostolaC, pe un pod de vase; cel d'al doilea incepe cu o calatorie
maT lungs pe mare, cand imperatul visitaa maT multe orase, inainte de a intra in tam inimica.
0 calatorie a luT Traian se represinta decT numaT in resboiul de mai tardit (1 05-1 07), la
cel anterior (10 II 03), ea este omisa; se nasce acum intrebarea in ce chip trebnie espli-
cata acesta diferinta.
Presinta luT Traian in Roma in luna Septembre anul 100 ne este atestata de Panegyri-
cul luT Plinio, care face alusiune la resboiul ce are sa vina, fara. sa-1 cun6sca ca deja hotarit.
Prin deductiune am putea sustine ca imperatul era acolo si la inceputul anuluT 101, find-ca.

I Th. Mo mms en, Romische Geschichte V 204 seq. Pentru istoria Columnei traiane in timpul mai nal
e importanta o notita In opera lui Albert Ilg, Joh. Bernh. Fischer's von Erlach Leben und Werke p. 658: aDas
Museum Sr. kais. und kOnigl. Hoheit des Herrn Erzherzogs Franz Ferdinand von Oesterreich-Este in Wien
(Modena-Sammlung) besitzt eine Handzeichnung von ungeheurer Lange, oder vielmehr einen Streifen aneinander-
gefugter Blatter, welche auf einer Walze angebracht sind, Federzeichnungen in Sepia-Ton, die Reliefs der Tra-
janischen Saule darstellend. Nach der Haustradition sind dieselben von der Hand des Giulio Romano). Despre
acesta importanta reproductiune se va publica in curend o relatiune mai amenuncita in revista vieneza Archaol.-
epigr. Mittheilungen.

www.dacoromanica.ro
 133

tocmaT atunci obtine in Roma consulatul pentru a patra 6ra.' Ca data a porniriT luT la
resboit Henzen' a admis cliva de 25 Martie En, pentru cuventul ca. In acesta di ArvaliT
invocara «pro salute et reditu et victoria) luT Traian §ese deT pi ese leite: Jupiter optimus
maximus, Juno regina, Minerva, Jovis victor, Salus rei publicae, Mars pater, Mars victor,
Victoria, Fortuna redux, Vesta mater, Neptunus pater, Hercules victor. Tot de o data
Henzen credea ca atat invocatiunea catre Neptun, cat §i dorinta acolo exprimata: ca deiT
sa se milostivesca a conduce inapoT cu norocire pe imperat din locurile Si provinciile ce va
atinge in drumul set pe uscat §i pe mare, ar indica o calatorie maritima, pe care relieful
Columnei o represinta la inceputul celuT d'al doilea resboit.
Aceste conclusiuni inse, de§i aprobate mai de tot! invetath, sint in intregimea for con-
testabile, precum insu§T Henzen nu le emisese decat ipotetic. Se intelege dela sine, ca
voiagIul maritim al resboiului al doilea, nimic nu ne pate spune despre cel d'anteit resboit.
Formula proverbiala «terra[e] mariquex. se concepe f6rte bine intr'un votum, ca se exprime
vicissitudinile necunoscute ale viitorulu!, fara a fi silitT sa presupunem vreo calatorie pe
mare in perspective. Neptun stapanesce de-o potriva apele continentale, ca Si marile; deca
el este enumerat tocmai dupe Fortuna redux Si inainte de Hercules victor, care in calitate
de cieu triumfal incheTe $irul, din acestea s'ar pute deduce cu mai multa siguranta o cala-
torie maritima la intarcere proiectata de Traian. Afar& de acesta, este grew de creclut ca
imperatul sä. se fi expus fa'ra nici-o absoluta nevoie la periculele unel navigatiuni pre marea
Adriatica, tocmai in epoca furtunelor echinoptiale.3 Dar inainte de tote este un fapt, care
trebue sa ne surprincla: dace in rugacTunea Arvalilor era in adever vorba de plecarea lui
Traian din Roma, de cel lipsesce tocmai espresiunea proprie Si cum s'ar dice necesara
pentru acesta, aceea de «pro ituD ? OrT-unde aTurea fratiT Arya' sacrifice «pro salute et
reditu' ale unul imperat sail principe, nici-odata nu se pate proba o calatorie, afara de un
singur cas, cu Vitellius, cand imperatul este in adever absent din Roma. MaT observam in
fine, ca Henzen inst4i cade in contraclicere cu sine §i cu conclusiunile sale expuse, cand
dice: ca obicinuitul sacrificiu de anul not al Arvalilor pentru imperat nu s'a facut probabil la
3 Ianuarie EDI, din causa p6te, ca Traian se afla deja plecat la theatrul resbomlui. Nume-
rose marturiT4 confirma faptul, ca densul trebuie sa nu fi fost present in Roma pentru intrarea

Dierauer in Max B iidinger, Untersuchungen zur romischen Kaisergeschichte I 72, 2 raportandu-se la

Plinius Panegyricus 6o: Atque ego video proximo anno consulatus recusandi hanc praecipuam fuisse rationem,
quod eum absens gerere non poteras. Comp. A. D. Xenopol, Les guerres daciques, Revue historique XXXI 294.
2 Guil. Henzen, Bullettino dell' instituto 1869, p. 118, Acta fratrum Arvalium p.CXL 97. 117. 124. Formula
repetata la fie-care 4ea apro salute et reditu et victoria) ni s'a transmis de opt on intregA, de done on a fost
suplinita cu siguranta dupe resturi, dar la Salus in v. 44 si la Mars in v. 48 a fost alterata prin erorile lapiciduluI,
erori ce nici de cum nu necesitezA o variatiune a textului formuleI.
3 Vegetius IV, 3g, mArginesce timpul pentru transportul trupelor dela mijlocul luI Mai gene la mijlocul lui
Septembre qi dice: post natalem vero, ut ita dicam, navigationis usque in idus Maias periculose maria temp-
tantur, non quo negotiatorum cesset industria, sed quia maior adhibenda cautela est, quando exercitus navigat
cum liburnis, quam cum privatorum mercium festinat audacia.
4 Th. Mo m m s en, Riimisches Staatsrecht 13 615. D. Wilhelm Ku b i tsch ek ne amintesce ca Maximus Thrax
qi Clodius Albinus, in timpul domniei tor, n'afi venit de loc la Roma, fAra ca prin acesta sA fie impIedicati de-a
ocupa consulatul.
18

www.dacoromanica.ro
 134

sa in consulat. Este dar cu totul posibil, ba chiar forte mult probabil, ca Traian s'a dus in
Moesia deja catre sfirsitul anului zoo, ca sa conduca in persona pregatirile pentru greul
resboiu, si ca actul fratilor Arvalf indeplinit la 25 Marte 1o1 fusese motivat numai de vestea
ce venise despre isbucnirea resboiului. Daca inse cu multe luni inainte de acesta prece-
dase calatoria imperatului, care nu se putea face pe uscat decat numai pe la Aquileia Si
Emona, prin valea Savel, atunci artistii Columnei traiane n'aveU nice -un cuvent sa se
ocupe de densa; din contra, ei se gaseu mar pe deplin indrituiti de a incepe imediat sub-
iectul lor. Ceea-ce preceda acest inceput, primele sculpture care serva de staffagiu, adica
sa umple, sa impopuleze intorsaturile in spirale din ce in ce mar inguste ale cordelil relie-
fului, si anume: gramedile acelea de material pentru constructie, grine inmagasinate, but6ie
cu provisiuni §i baloturi de marfa ce se transporta in luntri pe riul Sava, nu fac de cat
sa descrie pregatirile necesare ale campaniel. Si in adever aceste represintari sent forte
potrivite cu realitatea: deja August in resboiul cu Dacil si cu Bastarnii utilisase riul Sava
dela Sziszek, capitala PanonieT superi6re, pentru transporturi de material la Dunare.'
Altfel sta lucrul in anul 105, cand Arvalii se aduna la inceputul lul iunie2 cad vota su-
scipi[enda pro it]u et reditu [imp. C]aesa[ri]s Nervae Trai[ani]». Henzen raporteza cu tot
dreptul textul pe deplin sigur al acestui pasagiu la pornirea lul Traian pentru al doilea
resboiu dacic. Data plecaril cade in anotimpul cel mai favorabil pentru calatoriT pe mare,
si cu acesta sta in acord ca o confirmatiune relieful Columnei, unde intr'adever resboiul al
doilea incepe cu un voiagiu al imperatuluT pe mare. Acest voiagiu este caracterisat, cum
a observat deja od.ehner, Fr, prin delfinT, care se jOca dandu-se afund in valuri; apoi el
se deosibesce de cele dour calatoril din primul resboiu, acute cu barer pe Dunare (Bartoli
nr. 151-157 si 179), nu numai prin structura mar mare a vehiculelor cu catarturi §i prin
acel accesoriu decisiv, delfinii, dar inainte de tote prin urmat6rea imprejurare: pe cand la
calatoriile pe Dunare este vorba de imbarcarea Si debarcarea militarilor, assa dar despre
stramutarea ac ;iuneI in alte parti ale regiunei dunarene, aci caracterul solemnel al calatoriei
maritime a imperatului se accentuiaza ca atare prin particulare amenunte. Acesta calatorie
formeza deci un punct stralucitor al intregei naratiunf, cacl vine ca o binefacere sa." intre-
rupa spectacolul permanent al resboiuluT; ea reiese inteensa cu atat mai mult la ivela, fiind-
ca voiagiurile la int6rcere ale lui Traian sent omise la finele ambelor resb6Te. Omisiunea
de sigur isi are un motiv: dupe gradatiunile virtuoze ale catastrofel, calatoriile acelea n'ar
fi facut din punctul de vedere artistic, decat sa, slabesca efectul. Este de sigur grew Si p6te
fara speran ;a de izbinda de a determina in mod positiv mersul acestel calatoriT in tote ame-
nuntele. Mai mult decat punctul er de plecare Si direc ;iunea er considerata in totalitate,

1 Despre Sziszek-Siscia pe Sava (C. I. L. III p.501): Strabo VII 5, 2 p. 313 r a8 .7-spy.so-ruer, 7r6),t; Ecti IIav
vovitov Ev aup.f3o),?) 1:0721A6v w.)..sc6vwv, dmciviwv ri,wtwv, sil)pit; Opp.riztptov tw Tcpb; &axe.); wo)sip.w. Appian Illyr. c. ma
it t; i7Tiv izupci, Tel) TE 7:0T211q) Y.CC: Ti?py p.Eyi.arn 8tEtkr,p.p.ivil, Bio x21 pli,tara &Jr4; izpriev 6 Kalcap, 4.); Tap.tely
zpv;a4LEvo; ES .eov Aerial am: Batnapviav 6"'Asi).ov, as .zeisav sicri t05 IcTpou Xsyol.tivou p.ev ina502 AavouP(ou, -pro
vivou 8E p.vc' 6),;.-tov vlo-Tpou. ip.(30.),se 8' 6 Mci:r; i; T1-,v '17zpov tai al v-iisc iv Tii) Zdy lia:capt OyC- vovro, a?
i; :by Aavot5Ptov auto s'r,v aropacv atoicstv i1J.E.0.0V.
2 Guil. Henzen, Acta fratrum Arvalium p. CXLVII 40-43; p. II7.

www.dacoromanica.ro
 I35

nimica alt nu se p6te recunosce cu precisiune; dar ceea-ce se recunosce este suficient pentru
scopurile n6stre §i destul de important in sine spre a justifica o expunere.
Sa incercam mai anteiu printr'o scurta descriere, care lasa la o parte tote accesoriile
Si indrepteza mai mult tacend erorile neindoi6se ale comentatorilor, sa incercam, clic, a ne
infatip trasurile principale ale aceste grupe de representatii.

i. Bartoli nr. 231. Port cu mai multe case de corabii, cu un lung magasin, doue tern-
pluri Si un arc de triumf, situat forte apr6pe de mare pe un cheiu sag molo ce se ridica in
sus. Un drum §erpuit scobOra la arcul triumfal. In up sanctuarului mai mare inconjurat de
un portic se vede statua cultului pe un postament: o figura. femeasca stand pe piciorul
stang, intr'un lung chiton fara cinget6re, tine pe umerul drept pulpana unei mantic filfiind in
jos; bratul stang, de sigur indoit, it are la c6psa, de unde cad cutele une mantale pene pe
la genuchi: corespunde prin urmare pe deplin tipului dese-ori repetat al Aphrodite lui Al-
kamenes.' D'asupra arcului de triumf se inalta trei figuri de tineri unul langa altul, goi,
fara barba, tinend cu mana ridicata atribute in forma de vergea (care lipsesc): status de qlei,
ce nu mai pot fi designati pe nume.2
2. Bartoli nr. 232. Traian pornesce pe mare cu trei corabii de resboiu bogat
impodobite, folosindu-se de ventul de uscat in timpul noptii;3 portul e luminat cu
fade, care sint tinute in sus de pe term. Imperatul, in costum de calatorie, cum it vedem
continuo in reliefurile urmatore, sta pe puntea din claret a une trireme, de al caruia aphla-
ston atirna un felinar, pe cand la catartul anterior o pinza e umflata de vent;4 de ambele
laturi sint bireme, capitanul la drilla, a§tepta ordinul suprem al imperatului. Pe una din

' Ove rb eck, Geschichte der griechischen Plastik 14, 377, fig. too.
2 Dupe o cercetare a mulagiului in gyps din Lateran, datorita d-lui Dr. Julius J8 thner, se vede dela
stanga spre drepta:
A. Tener gol rezemat pe piciorul stang, pe cel drept tinendu-1 inderat, ca qi cum ar Ai inainte. Capul trei
sferturi la stanga, trasurile fetei qi perul seii in tot casul scurt, sint stricate. Maria stanga ridicata peste inaltimea
capului qi inchisa in positiune de a tine ceva. Ma.na drepta liisata in jos la gold cu degitele resfirate, tine un atri-
but lung pene la muqchlul deltoid, egal in tcita lungimea lui qi lat aprope cat incheletura manes; de sigur acest
atribut nu pOte fi teca de sabie.
B. Tener in positiune inclinata inainte, rezamandu-se cu piciorul sang pe o ridicatura in forma de basa,
pote pe o stancl. Capul aplecat spre drepta, fata tare stricata de sigur fara barba. Mana drepta ridicata ca cea
stanga dela A, inse mai sus, e asemenea fara atribut. Partea de jos a bratului stang repausa pe partea superiora
a qoldului, care e acoperita de haina, mana cu un atribut care merge pene la umer §i semana celui dela A, numai
a e ceva mai scurt qi se latesce putin in sus.
C. Tenet- in aceia§i positiune ca A, drepta tot aqa ridicata. Capul cu per mai lung qi mai bogat este trei
sferturi spre drepta, mana stanga cu degetul cel mare despartit, pusa la copsa; peste umerul stang §i partea de
jos a bratului stang, haina cacjend in jos pene la genuchi.
Parerea d-lui Fr o e hn er de a vedea in aceste trei figuri pe Joe, Mercur §i Marte e combatuta prin descrip-
tiunea de mai sus; afara de asta, Jupiter trebuia sa ocupe centrul. Mai aprOpe ar fi Neptun qi Dioscurii; totu§i,
aceqti 1.1-4 ar fi diferentiati in aspect, ceea-ce este contrariii obiceiului, 'far obrajil cei netecji esclud pe domni-
torul mares.
3 Ca Telemach 13 385, 0 2g6 §i Odysseus E 270, V 35, 75 (comp. IA 286). Despre venturile de uscat vi de
mare (dczcSietcct §i tpara1) Theophrast. fr. V de ventis c. 3 §i 4.
4 E. Ass mann in Baumeister, Denkmaler des classischen Alterthums III 1618, fig. 1685.
18*

www.dacoromanica.ro
 136

bireme o pimp. strinsa cu fringhii; la cabina ahem., un vexillum si trel steguri (signa) de
pretorienT, ceea-ce indica ca escorta imperials trupe de garda pedestre si calari. Un ve-
xillum este si pe trirema lul Traian; in valuri doT delfini. Tabloul pretuesce duplu, cad se
refers atat la cele ce preceda, cat si la cele ce urmezd.
3. Bartoli nr. 237. Localitate pe term, unde s'a preparat un sacrificiu pentru
debarcarea imperatului. Barbati si femei in tunics si mantale cu gluga, intre altii o fats
cu conciu inalt, alerga la cheiu ca sd salute de bung venire pe cei ce vor debarca. In prima
linie se aft, un barbat care, judecand dupe sulul (?) din mana stanga, pare a fi oratorul
solemnitatil; in acesta calitate el va felicita pe imperat; el tine de spate un baTat, care
astepta la marginea cheiului. La extremitatea termului un altar incoronat cu focul aprins
pe densul, Tanga altar un bou legat lungit la pament. Imprejur o colonada." corinthiana, care
spre drepta se terming cu cheiul.
4. Bartoli nr. 238. Uscat, oras grecesc situat intre localitatea de term prece-
dents si un port maT departe, deci pe o lunga limbs de pament sau pe un istm.
Insotit de Romanii can it preced si de doT adjutanti, Traian vorbesce consilierilor munici-
pall aT orasului veniti in corpore; ei porta himatia, si cu mainile intinse inainte se inching
imperatului;' in fund un templu in patrulaterul unui portic de columne corinthiane. MaT
departe un far rotund pe un cheiu, alaturea la mana drepta doue bireme, in care mari-
narii sint ocupa %i la lucru, preparand plecarea. D'asupra biremelor se intinde ca margine
de sus in jos o linie de munti, care servesce tabloului urmator drept scena si in parte si
ca teren.
5. Bartoli nr. 24o. Traian parasesce orasul, inainte de a-'sT relua calatoria,
ca sd asiste la un mare sacrificift, care astepta sosirea lui afara din oral intr'un
loc Tiber, unde drumul conduce peste un del. Din inaltimea orasului o procesiune
solemna de barbati, femei si copii, top' incoronati, scobara prin arcul unel porti. Pe del
inainte merge Traian grabit, cu un sul in mana stanga, inconjurat de lictori si de Romani
fara corane, ce inainteza cu pasi precipitati: e vorba de a se reimbarca cat mai 'lute posibil.
MaT departe amenuntite accesorii de sacrificiu, doue altare decorate cu ghirlande si cu focul
pe ele deja incins, patru tauri stralucit impodobiti, condusi de servi aT sacrificiului. Acestia
se disting prin sorturile for cu ciucuri si porta la briu teca cu doue cutite. In fine o multime
de barbati cu cordne pe cap, in tunica si paenula, inalta mainile spre stanga in atitudine de
rugaciune; ei represinta p6te escorta de calatorie a imperatului. Inderatul acestora un mic
castrum cu garnisona de legionari, can pentru oficiul cultului scot afara prin porta deschisa
stegurile for (signa) manipulare. Directiunea la stanga a legionarilor si a portii deschise,
precum si locul stegurilor manipulare, ce le apartine, aratd, cd acest castrum nu pate fi 6re-
cum atribuit tabloului ce urmeza imediat.

' Iosephus de Bello Iudaico VII, 5, 2 'o ai 76,0 'Avrtozitov Bijp.cc irei 7.),r,Gicv &out VTOV i'ZUVOiVOVTO, p.ivetv iiev
ivT:6 TEIZWV C170 zaea; cif/ incip.evov, ic7.EUBOV SE i7c1 TYV Cmc'orr,cw Y.aL TptchcovTa at2B(6.ro ir.1 TcMov wpoilAeov OUX CivSpEc
p.6vov cicX)si Xal 7uvccouliv 7:),T10:; ap.cc lanai Tii; 176).Et0; Exzecip.evot. YolitEEN7CEp ieecicrav To It pocuOvTa, 7cIp& Tiv OBbv
incripokev zatac:civre; T; TE SE Ede; Tcpoi.rretvov wp:cayopthovrE; X21 77.2v7of.oc5 irtfriptiaptccat xpthiisvot cruvuziasmov
cruosx'r,; SE 1 v airr6v wapac rata; &p.m Ta; ebrivAcc; BErict; iv.PaisEiv T.716 siAetoc rc Iouazioug.

www.dacoromanica.ro
 137

6. Bartoli nr. 242. Traian face un sacrificiu de debarcare pe %ermul unui in-
semnat ora§ grecesc. Avem in fund un sir de edificil publice, intre altele un templu ionic
cu patru colane, o colonada acoperita ie§ind dintre arborT si un mare theatru cu trei caturi,
ce se deschide spre mare: de altmintrelea in peisagele reliefului Columnei in nici intr'un loc
nu se vede theatru.' Ora§ul e situat pe un promontoriu §i are doue porturi, ambele incon-
jurate cu zid si unite printr'un cheiu, care se intinde in semicerc ca teren al representatiunet.
Traian sdde la capetul promontoriului, cu un sul in mana stanga, si face libatiuni pe focul
unui altar incoronat si incarcat cu fructe; langa altar un victimarius dobdra la pament o
vita; dincolo de altar, acolitul (camillus) cu acerra (cutiuta cu tamile) §i un cantaret cu
fluerul (symphoniacus). Despre stanga pretorienh in costum de drum Tes pe uscat dintr'o
birema; eT in la brat scutul rotund, la umer coiful §i duc dupe imperat alte treT signa ale
lor. La drepta pe cheiu privesce o grupa de barbati, femei §i copil, in haine grecescT; eT
§ed inactivi, numaT o femeie ridica mana. In stanga departe la margine stat in lin4te treT
corabii intr'unul din porturi; celalalt port in drepta langa margine are valuri mult agitate,
pe care se legana in sus o luntre cu ancora visibila §i cu pinza strinsa. Partea sa anteriora
e ascunsa de un inalt terim stincos, care marginesce tabloul §i de§tepta imaginea unui term
opus. (Luntrea e mi§cata mult mai tare decat se vede in desemnul luT Bartoli; dincolo de
densa in fund e teren nu bine lamurit, nu e munte ridicandu-se in sus; din contra, un edi-
ficiu enigmatic construit din scanduri §i avend fronton; el de sigur nu apartine luntreT.)
7. Bartoli nr. 245. Plecarea in interiorul ten T. Pretorienil se pun in mars cu
cele treT signa ale lor, defiland inaintea lui Traian, care sta pe o colina. Un ve-
hicul tras de o pereche de catiri cara armele lor; armata trece pe langa un ora§ intarit,
drumul urca continuil in sus.
8. Bartoli nr. 247. Calarimea din garda cu un vexillum s'a pus in capul tru-
peT; Traian merge calare inainte, intr'o regiune muntasa, unde mun ;ii se inalta
intr'o parte. 0 ceta de Daci cu copiiT lor it intimpina plini de respect §i rugatori.
9. Bartoli nr. 249. Localitate, indicata printr'un arc si prin abreviatiunea uneT case
sail templu, lacuita de sigur de catre Romani §i barbari. Traian ocupat cu un mare
sacrificiil;3 §ese altare, patru vite; o grupa de Romani in tunica si toga asista rugatorT
impreuna cu copii; la spatele lor familii de barbari, femeile cu talie majestasa §i privire no-
bila, cu mahrame pe cap §i cu mantale incinse.

Froehner, La colonne Trajane decrite p. 135, 78 a veclut in orasul din Moesia Bartoli nr. 262 un theatru,
care inse de sigur nu e deck un amfitheatru de lemn.
2 E. A ssmann, 1. cit. p. i6o3, fig. 2667. Din ereire d. Froehner, 1. cit. p. 128 raporteza luntrea la scena
urmAtore; tot asa face si Pollen, Description of the Trajan column p. '55 LXVII. Figurile urmAtore nu debarca,
nici corabia agitatA in acest mod nu permite o debarcare. Partea sa din'nainte nu e farA intentiune acoperita, asa
ca vasul servesce numal ca figurA accesorie de peisagiii: legAnatul lui caracterisA porturile duble ale orasulia, din
carT unul oferA totdeauna adapost contra ventului. Asupra situatiunei mull cautate a unor asemenea orase mari-
time a 264 v.ccXb; SE Lpiriv ixcitspes tarioc): Gustav Hirschfeld, Zur Typologie griechischer Ansiedlungen im
Alterthum, Historische and philologische Aufsatze, Festgabe an Ernst Curtius p. io seq. a tiragiului deosebit.
3 Directiunea surprincletore a imperatulta spre stinga nu e motivata prin vre-o necesitate a varietatiI, der
se repeta evident cu d'opotrivA intentiune in nr. 13.

www.dacoromanica.ro
 138

1o. Bartoli nr. 251. Soldatl de genie lucrand cu sapa, aruncand pdmentul, do-
b orind arburT, sint ocupaV sä faca un drum de munte. ET porta incaltdminte §i bluze
de lucrdtor, sau tunice fard manecT, scuturile sexagonale le a ldsat la o parte, un finer supra-
veghetor dd. ordine. In padure un mic loc intarit Si un castrum (?) de§ert, p6te inchipuit ca
loc de cantonare al soldatilor. tmperatul lipsesce.
Ir. Bartoli nr. 254. Dacii fug din tote partile in fortdreta din verful unul
munte. imperatul Tard§T lipsesce, tot asemenea §i in scena urmdt6re.
12. Bartoli nr. 255. inderdtul si inaintea ziduluT unui castrum pretorienil se
apara cu eroism contra barbarilor navalitori.
13. Bartoli nr. 256, reprodus in fig. 127. TreT zidurT de valurl paralele unul
dupe altul, cars traversezd d'acurmecji§ul tota suprafata reliefuluT. PretorienT
*i legionarl se lupta. in cel maT mare pericol contra unul asalt desperat al Dacilor;
ace§tia all trecut deja intr'un loc peste doue valurl. LegionarT cu tirndc6pe Si soldap: in
tunice, carT amestica mortariu §i dobOrd arburl, lucrad la al treilea §i cel maT din-launtru
zid al valulul, pe care Dacii nu Pail luat Inca. Selbateca, pept la pept i nedecisa lupta.
Pe cand trupe noul legionare sosesc de departe in dosul uneT linif de mun ;T, Traian aduce
imediat ajutor; armat cu loricd el al6rgd in capul unui escadron de gardd Si in-
fldcareza pe luptdtori cu gest vorbitor. Acosta e singura batalie de pe tdta.
Columna, in care Imperatul intervine personal. Dovadd ca prin muriT paralell nu
se'ntelege o fortificatiune obicinuitd, ci lungs valurl de camp, ce merg aprope paralel tra-
vers'and o intrega regiune, este comparatiunea for cu tote cele-lalte zidirT de fortifica %ie de
pe Columnd, precum §i o moneta a lul Numonius Vaala, care-§1 deriva numele dela asaltul
unul vallum (fig. 128).'
14. Bartoli nr. 259. Mare pod peste Dundre in Moesia de sus in dreptul Tur-
nulul- Severin, Traian face sacrificiu in costum de cdlatorie (tunics §i paenula), in
asistenta legionarilor.

Fig. 128. Aureus al lul Numonius Vaala.

Nu p6te incapea nicl cea maT mica. indointd, ca. exists o mare legaturd in §irul reliefu-
rilor pent aci descrise. Succesiunea partilor este simply Si firesca; transitiunile ideilor se
suplinesc mult maT u§or, de cat buniOrd in unele ode ale lul Horatio. Nu numaT pers6na
imperatuluT, der Si indiciT de alt soit, cum ar fi costumul seu de drum §i stegurile escorteT
sale, ne presinta o legatura ce percurge totul dela un cap la altul. Positiunea Si chipul de
a fi al ora§elor, ce visit6za imperatul, sint tractate a§a de amenuntit fie-care in parte, in cat

I Dupe E. Babelon, Monnaies de la republique romaine II 264. Cohen, Medailles imperiales 12 51.

www.dacoromanica.ro
 139

e cu neputinta sa nu recundscem intentiunea vedita de a destepta in spectator amintirT si

nume determinate. De aceea nu remane in cestiune de cat, deca din traditiunea nostra se
Foote capata Inca acea sums de cunoscinte, pe care nascocitorul compositiunil trebuia sa
compteze ca o presupunere necesara a priceperir.
D -nit Dierauer, Pollen si Xenopol, fara o argumentare mar de aprdpe, considers ca-
latoria ca facuta pe Dunare.' Cat de gresita este acesta parere, o dovedesc delfinil dintre
valuri, formele corabielor de resboiu, configuratia porturilor cu ale for case de navi, farurI
si Intinse constructiuni pe litoral, ca sa. trecem peste alte probe indirecte, dar carT nu combat
cu mar putina tarie acesta interpretatiune. E Inca de observat, ca asemenea interpretatiune
este tot Intr'o vreme si o renuntare dela orice legatura interns a evenimentelor presentate.
Cu drepta si petrunclet6re privire d. Froehner a recunnoscut caracterul calatoriei maritime,
totusi cursul ce da acestei calatorii trebue sa ne surprincla sub mar multe raporturT. Dacs
face pe Traian sa incepa voiagiul la Ancona, si it duce apot, cu nr. 3 al descriptiunii de mar
sus, la Ravenna, cu nr. 6 inteun port din Gallia cisalpina, cu nr. 7, in Istria, prin acesta
densul mar anteit. remane dator sa ne dea un motiv, pentru ce o calatorie in genere asa de
scurta a fost intrerupta prin mar multe debarcarT; al doilea, ajunge la urmatorul curios re-
sultat : este silit sa lase neexplicata atat fisionomia de peisagig a locurilor atinse in cala-
torie, cat si Vita succesiunea scenelor pene la consecratiunea podulut dela Dunare. Nu mar
mentionam Imprejurarea, ca. un port istrian ar fi fost punctul de plecare cel mar nepotrivit
pentru un mars catre Moesia superiOra. De aceea nu e de mirat, deca in editiunea cea mare
a Columnet traiane, publicata mar tarcliti, d. Froehner n'a mar repetat si acesta parere
nesigura, renuntand, pre cat se vede, la dinsa.2
Linia geografica cea mar scurta intre Roma si Viminacium o designs valea Narenta
din Dalmatia; prin defileurile marete ale acestei vat, in primele timpuri ale epocet imperiale
se deschisese o comunicatiune sau se completase una deja existenta.3 Dar pentru conti-
nuarea ei in valea Drinet si a Saver avem antiile marturir numal din secolul al treilea, deci
nu e probabil ca sa fi fost pe acolo drum deschis in epoca lut Traian; apot acela care cu-
nosce de visu mersul dificil, adesea-ori periculos, al acestei comunicatiuni, nici-odata nu va
pretinde dela vr'un imperat ca sa alega acesta cale. Inca si mar putin putem lua in con-
sideratiune Ingustele si repeclile drumurt ale pasurilor saU trecatorelor din Dalmatia nordica
peste Alpii Dinarici,4 de orece acestea serviau mar cu serna nevoilor locale si erau impro-
prit prin a for constructiune pentru marsuri militaresa Fats de frecuentata si usor accesi-
bila legatura pe uscat prin Aquileia si Emona in valea Sava,' si care se Impreuna cu cele
mar Insemnate artere de comerciu ale peninsuler italice, vechiul drum,' cum se pare, ce

' Dierauer op. cit. p. 98,2. Pollen, The Trajan column p. 151 LXII seq. Xenopol, Revue hist. XXXI 3m.
2 Froehner, La colonne Trajane IV p. XIII seq.
3 Philipp Ballif, Romische Strassen in Bosnien and der Hercegovina p. 36 qi Patsch tot acolo, p. 56
ci 64. C. I. L. III Suppl. 10164-10166.
4 Philipp Ballif, loc. cit. p. 8 seq. Adolf Bauer, Archaologisch-epigraphische Mittheilungen aus Oester-
reich-Ungarn XVII 136 seq.
5 Strabo VII 5, 2 p. 314. H. Nissen, Italische Landeskunde 166.
6 A. von Domaszewski, Archaologisch-epigraphische Mittheilungen aus Oesterreich-Ungarn XIII 151.

www.dacoromanica.ro
 140

conduce dela Lissum-Alessio, peste muntii AlbanieT, la Nisch in valea Morave, si apoi mai
departe la Viminacium, abia daca ar fi oferit celuT ce pleca din Roma avantagiul uneT maT
mad scurtimi, de sigur insa nu si al une comoditati maT matt Dar cu acesta tote cuno-
scutele de tot felul comunicatiuni imaginabile, ce putet fi utilisate dela Adriatica la Moesia
superiOra, sint sleite, si niciuna din ele, cum vedem, nu esplica enigma debarcarilor des
repetate ale imperatului; mat putin Inca lamuresc ele enigma si maT mare, cum pute densul
sa se ciocnesca cu DaciT, inainte de a fi sosit la podul cel nou construit langa Turnu-Severin.
Aceste probleme se deslega sau se limpeclesc numaT, daca acea calatorie ar fi avut cu totul
alte scopuri si ar fi trebuit sa aduca pe Imperat la Dunarea-de jos cat maT repede posibil.
Cu multa petrundere d. Fr oehner a presupus orasul Ancona ca locul de imbarcare pen-
tru voTagiu, si motivele invocate de densul in sprijinul acesteT parer' pot fi immultite si ridi-
cate la deplina probabilitate. Precum indica. acel drum serpuit, ce scobara la arcul de triumf
de pe proeminenta de langa term, orasul era situat pe o inaltime d'asupra mariT. Acesta nu
convine nicT-unui alt loc maritim al Italie pe Adriatica, de cat numaT Ancona Dupe mo-
nedele acestuT oral,' si dupe marturiile scriitorilor,2 divinitatea luT principals era Aphrodite,
al card sanctuar relieful it caracterisd in realitate ca atare si-1 so:Ste cat maT limpede in evi-
denta. El se afla pe muntele Guasco, unde i -a luat locul Sanctul Cyriacus, d'asupra diguluT
dela port, pe care se inalta incd pens astalli arcul de triumf al luT Traian. Relieful le repro-
duce cu tan. esactitatea pe amendoue: si acea inaltime din apropiere, si positiunea absolut
neobicinuita a arcului pe molo f6rte aprope de mare. Pentru Roma portul cel maT apropiat
de termul oriental era Ancona, care pe langa acesta maT aye si un drum bun, Inca un avan-
tagiu maT mult asupra departatuluT Brindisi.3 Deja in secolul II inainte de Chr. Ancona
servia marine romane ca basa de operatiune;4 chiar dupa ce Ravenna devenise portul de
capetenie al marine' pe Adriatica, Ancona poseda o statiune pentru flota.5 Traian imbuna-
tati acest port si-1 asigura printr'un molo, precum tot el facuse Capitala sa fie si in partea
eT de Vest ma' accesibile relatiunilor maritime. Se scie ca Senatul inaltase imperatuluT toc-
mai pe acel molo arcul de triumf inaugurat in anul 115 «quod accessum Italiae hoc etiam
addito ex pecunia sua portu tutiorem navigantibus reddiderit).6 Nimica in sine nu are

' Barclay V. Head, Historia numorum p. 19. British Museum Catalogue of Greek coins, Italy, p. 4o.
Th. Mommsen, R6misches Munzwesen 209.
2 Catull XXXVI II Nunc, o caeruleo creata ponto, quae sanctum Idalium Uriosque portus quaeque Ancona
Cnidumque arundinosam colis etc. Juvenal sat. IV 3g incidit Adriaci spatium admirabile rhombi ante domum
Veneris, quam Dorica sustinet Ancon, implevitque sinus etc. Cuventul sustinet zugravesce posiciunea cea inalta.
Fericitul pescar duce marele calcan dela Ancona la villa luT Domician din muntele Alban.
3 Via Trajana dela Benevent la Brindisi a fost inceputl, cum se vede din stilpii miliari (C. I. L. IX 5998 seq.),
la anul tog; monetele arata ca ea s'a dat in circulatiune la a. 112 sail 113, iar in 114 a fost infrumusetatA cu arcul
de triumf din Benevent.
4 Livius XXXXI 1, 3 adversus Illyriorum classem creati duumviri navales erant, qui tuendae viginti navibus
mar's superi orae Anconam velut cardinem haberent: inde L. Cornelius dextra litora usque ad Tarentum, C. Furius
laeva usque ad Aquileiam tueretur. Despre insemnatatea Anconei: Th. Mommsen, C. I. L. IX p. 572; Hu el sen
la Pauly-Wissowa, Realencyklopadie s. v.
5 Otto Fiebinger, De classium Italicarum historia et institutis, stud. Lips. vol. XV 336. Comp. Cicero,
Philipp. XII g, 23.
6 C. I. L. IX 5894.

www.dacoromanica.ro
 141

isbitor, ba chiar ni se pare natural faptul, ca. artistii ColumneT traiane, care se finise cu dour
anT mai inainte, avend sa tina soma, de ori-ce titlu glorios al imperatului, considerara acest
arc ca fiind deja terminat cu desavirsire si-1 infrumusetara cu figurT indiferente, inainte de a
se fi hotarit si cunoscut ultimul sea ornament: acesta consista dintr'o statua ecaestra a lul
Traian si din statuele sovieT si suroriT sale.' Diferenta in sine este destul de neinsemnata, si
ori-cum ar fi s'o judecam, ea nu pate aduce nici-o vatamare ponderositatii tutulor celor-alte
argumente. Cel ce pleca din Roma, in anotimpul cel bun, ca sa vina la Dunarea de jos pe
mare, nu pute alege un drum mai scurt de cat prin Ancona, si luT Traian nu-T remanea de
cat flota Adriaticei. Scim din Vegetius ca regiunea, in care acesta flota isi facea serviciul,
era cert limitata; a. flota dela Misenum se intrebuinta in Vest si in Sud pene la Egypt; dar
cea dela Ravenna av6 pe langa serviciul illyrico-grecesc, Inca si comunicatiunea cu Propon-
tidea, cu Marea-Negra si cu intreg Orientul spre Nord de Creta si de Cypru.2
Linia directa a OrientuluT, care fata de cursul in jurul Peloponnesulul era cu opt saa
ilece Bile mai scurta, trecea prin Corinth. Aci drumul de tiris al luT Diolkos nu transporta
de cat mid vase, decT eraa inevitabile: o debarcare la Lechaion si o noun imbarcare la
Kenchreai.3 Amendoue acestea sint represintate in scenele nr. 2-4, carT se esplica astfel
in modul cel mai natural; Tar orasul, situat intre doue porturi si,prin finele trasuri ale corn-
positiunei asa de tare diferen ;iat de orasul cu doue porturi dela nr. 6, se potrivesce nu se
pate mai bine cu Corinthul. Nu mai putin minunat convine si insemnatul sacrificia nr. 5,
facut afara din oral, pentru care Traian trebue sä. treca peste un del, ce'l urea cu o vedita
graba, ca sa nu-sl intalcjie calatoria. Este vorba de celebrul sanctuar isthmic al luT Posei-
don si Palaimon, care se afla departe o ora si jumetate, langa termul oriental. In acest
sanctuar calatorii, carT trecea pe acolo, avow interes sa-si asigure prin sacrificiT o navi-
gatiune favorabile. Calea scobora din inaltimea orasului mai anteiti in valea dela Hexa-
milia, si pe urma in sus peste coma lata a unuT (161,4 prin urmare din punct in punct intoc-

1 L. Rossini, Gli archi trionfali tay. XLIVXLVI p. 8 cSono salito sopra l'arco, e vi ho trovato un
foro quadrato nel mezzo, largo mezzo metro e profondo sino al principio della serraglia. Annesso a tal foro rimane
ancora it piantato di tre gambe del cavallo che sosteneva la statua di Trajano, e di qua e di a del cavallo due altri
perni nei quali si vede che erano conficcate due altre figure, cioe una Vittoria ed un Guerriero che teneva pel
freno it cavallo. Sugli angoli si osservano altri buchi e perni, nei quali dovettero essere le statue di Marciana
sorella di Trajano, e di Plotina sua moglie, come si rileva dalle sottoposte iscrizioni. Che vi fosse la statua equestre
di Trajano, to prova pure evidentemente, a mio credere, la gamba di un cavallo di bronzo trovata ai tempi
d'Innocenzo XI, nel fabbricare la moderna scala che mette all' arco, e che fit posta in una nicchia appositamente
fatta nella sala del palazzo comunale di Ancona sopra la porta d'ingresso, ove con una lunga iscrizione, che narra
it fatto, si ammira tuttavia., Arcul ave patru semicolOne corinthiane, o friza ca §i o attica fail decoratiuni, poseda
insa ornamente de bronz adeogite.
2 Vegetius IV 3z Apud Misenum igitur et Ravennam singulae legiones cum classibus stabant, ne longius a
tutela nobis abscederent et, cum ratio postulasset, sine mora, sine circuitu ad omnes mundi partes navigio perveni-
rent. Nam Misenatium classis Galliam Hispanias Mauretaniam Africam Aegyptum Sardiniam atque Siciliam habebat
in proximo. Classis autem Ravennatium Epiros Macedoniam Achaiam Propontidem Pontum Orientem Cretam Cy-
prum petere directa navigatioue consueverat, quia in rebus bellicis celeritas amplius solet prodesse quam virtus.
3 Ludwig Friedlander, Sittengeschichte Roms II 5 22 seq. Ernst Curtius, Peloponnesos I 14 §i 28, 33.
B. Gers ter, Bulletin de correspondance hellenique I AR4 225 seq.
4 Comp. fig. 329, desenata dupe charta topografica. din Baedeker, Griechenland 3 la p. 23g, care invederat
se refers la planurile cele mai noul ridicate de inginerii francezi.
'9

www.dacoromanica.ro
 142

ma! a§a cum vedem ca. se mi§ca lunga procesiune festivals de pe relief. Nu e nevoe sa
amintim, ca. aceste deosibirI de nivel, cu tarie marcate inteo compositiune, ce potrivit stilu-
lui era marginita la linie drepta, aveu insemnatate inainte de orIli-ce alt lucru. Asemenea,
faptul ca in relieful in cestiune locul sacrificiuluT se aft' mai sus, afara din portul de Imbar-
care, corespunde admirabil situatiuneI topografice, care in general nu s'ar fi putut traduce
in limbagiul sculpture! in chip ma! simplu §i mai fericit. Acesta. esacta reproductiune a
relatiunilor locale a scutit pe artist de necesitatea de a mai represinta §i templurile acelu!
loc ; afara de acesta ele erau de putind insemnatate, dupe cum ni s'a transmis prin tra-
ditiune §i s'a confirmat prin sapaturile fa.cute de invata0 francezI.' Ca un peisagiti se in-
ati§a inainte de t6te zidul cel Intarit cu turnurT al peribolului, care se lega cu strategicul
val transversal al isthmuluT §i a servit de fortareta inca din primiI timpI al' imperiuluI roman
penis tars*. inc6ce in
epoca turcesca.2 Prin
acesta p6te deveni in-
teligibile cladirea for-
tificatorica, ce apare
st/u/ it Y. "'"' la spatele sacrificiu-
lui. Inca §i din causa
- bri r* 71

lucrurilor sale pretiose

acest sanctuar, find-
ca era pre expus, a pu-
tut aye o mica garni-
sond militara; tot a§s
Fig. 129. Isthmul de Corinth. fortareta sanctuaruluT
Aphrodite! pe muntele
Eryx in Sicilia poseda o garnisona permanents de soldati roman!, car! steteu sub un tribun
titular.'
Ora§ul grecesc cu doue porturi dela nr. 6 este cea mai impunet6re veduta locals ce ne
Intimpina pe Columna luI Traian. Din acesta causa ar sta aprOpe in legatura. cu explica-
tiunile nOstre, ca s'o raportam la Byzantit,4 ora§ul cel mai populat, cel mai Insemnat din

1 Monceaux, Gazette archeologique IX 273-285, 354-363 p1.38. Pausanias II r, 7 to vaiii Si gra p.iii0c;
oi.) p.eiov c ipeartexacrt Tpintiveq za),xol. inalcimea colonelor se calculeza numaI la §ese metri.
2 Monceaux op. cit. p. 276 cAppuye au mur de defense du Peloponnese, ce sanctuaire commandait l'une
des routes strategiques de la region. Les grosses tours donnaient a l'enceinte l'aspect d'une petite place
d'arm es. Les fortifications que nous venons de decrire sont l'ceuvre des Romainss, §i cum se conchide la p. 284 seq.,
dupa criterii architectonice §i martura scrise (intre altele C. I. G. I nr. 114, din timpul lui August.
3 Diodor IV 83. C. I. L. X p.746 §i 75o n. 7258. I. G. S. et I. n.282; 355. A. Holm, Geschichte Siciliens 375.
Asupra acestei nemerite analogii ne facu atent d. E u gen Bormann.
4 Herodian III I, 5 B4cilrriov, 'raw TC5v ixi Opcix% p.eyCarr,v TOTE xai EZ,Ba4ova, w),iieet ci ecvSpGiv xal xpv.i-
TWV iotp.cioucrav xetp.dvl ytiy ixi Tip crrevorciTy Tips Bporovraoc xopOgi irpoc6Socc Talc sit o OaXciacrric Taiiiv Te xal
ci),Eta; p.sycatog tlipaXetto, Tilv TE T:oWry xai EUSailhova xsxrip.iwt) ii ixaTipou 'an crrotxsicov wAitcrsa ixipSatvay.
C. Plini et Traiani epist. LXXVIII i Ea conditio est civitatis Byzantiorum confluente undique in earn commeantium
turba, ut secundum consuetudinem praecedentium temporum honoribus eius praesidio centurionis legionarii con-

www.dacoromanica.ro
 143

provincia tracica, ca§i de pe intregul litoral resdriten al Europe!. Limba de pament Istambul,
care inaintezd in forma de semicerc Si in coprinsul careia se marg,inea vechiul oral, ambele
porturT la Nord-est Si la Sud-vest, puternicile zidurT car! in lupta luT Septimius Severus cu
Pescennius Niger opuserd resistentd an! indelungatT, multimea edificiilor publice, altarul de
debarcare al Athene! Ecbasia, care se afla aprope de virful promontoriulul, nimic din
tote acestea nu ne-ar contraclice. Atitudinea uTmitor de apaticd a populatiunii la sacrificiul
imperial, trasurd de sigur representata nu fat-a intentiune Si care reclame o esplicare,
ar pute caracterisa mandria traditionald a cetatiT libere, civitas libera. Traian a priimit o
magistrature sag un sacerdotin in Byzantiii, Si a fost acolo onorat impreund Cu companionul
seu din resboTele dacice, cu Hadrian, prin statuT ectiestre.' Neaparat insd ca. nicl-unul din
aceste indich nu este conclusiv, Si tablourile mai departe ne spun numa!, ca Traian a trecut
de doue or! (nr. 8 §i 1 oi t) peste un munte, ceea-ce presupune un port meridional. De
aceea nu pOte fi vorba de nici-un port al MariT-Negre, precum nic! de Mesembrie cea cu
doue porturT; acest ora§, legat cu Marcianopolis printr'o cale facutd peste extremul Balcan,
era afard de acesta pre mic din punctul de vedere topografic, se afla ridicat d'asupra mar!!
Si cu grew ar fi avut un theatru. Locul de debarcare aye sä-1 determine maT pre sus de trite
drumurile militare ale provincieT, despre car! posedam Inca. pre putine cunoscinte sigure din
epoca antetraianica;3 apoT Inca i sprijinul uneT piete frecuentate, care se dispund de bogate
resurse, trebuTa sa alba insemndtate pentru mar§ul inainte al armate!. Cum Perinth Si Ainos,
car! ar veni aci in considera ;iune, sint escluse din causa forme! litoralulul lor, n'ar mal re-
mane in cestiune decat Traianopolis la imbucatura Ebrulu!. AicT in realitate a §i debarcat
Ovidit, cand se ducea in exilic la Pontul-Euxin pe un drum care coincide de mirare cu al

sulendum habuerimus. Si Iuliopolitanis succurrendum eodem modo putaverimus, onerabimus nos exemplo: plures
enim, et quanto infirmiores erunt, idem petent. Dio Cassius LXXIV io, 5 of Te Xtp.ive; ivfog TEkou; (114,67epot
laettszost cakeatv ci.czy wX. Pentru theatru: Wieseler in Hermann Brockhaus, Griechenland IV 196, 71. Despre
altarul Athenei Ekbasia: Dionysii Byzantii anaplus fragm. 8 qi 54 Paulo supra mucronem promontorii Bospori,
in quo Byzantium situm est, ara Minervae Ecbasiae. Despre civitas libera: Dio Chrysostomus XXXI 105 seq.
Arn. §i W. Henze, De civitatibus liberis 6z seq. La H. von Moltke, Plan von Constantinopel (Bride fiber
Zustande und Begebenheiten in der Tiirkei, 6. Aufl., herausgegeben von Gustav Hirschfeld, la p. 192) locul
portulul de Sudvest, astA4I derimat, e indicat cu exactitate.
I Dupe pasagiul lui Cedrenus reprodus la p. 92, 1, care pare a indica o legatura intre ambele status ecilestre.
Despre monetele cu functiunea lui Traian: Svoronos, Ephimeris archaiol. 1888 p. 110 -115; Kalop o thak es,
De provincia romana 63 seq. §i urmAtorea comunicatiune datorita amabilitatii d-lui B. Pick : (Die Munzen von
Byzantion mit der Aufschrift ix! Tpitavoii licti(cmpoc) .tb "f' und dem Kopfe des Traian oder der Plotina auf der
Vorderseite (eine greissere Anzahl neuer Exemplare erganzen und berichtigen die bisher edirten) sind nach dem
ersten Dakerkriege gepragt, da Trajan liberal! den Beinamen ,Dacicus' fuhrt. Auf den Munzen vor Trajan sind
keine Beamten genannt, was mit der Seltenheit der Sache einen besondern personlichen Anlass wahrscheinlich
macht.,
2 H. v. Moltke in opera sa despre resboiul ruso-turc dI planul Mesembriei-Misivri pe a treia tabela all-
turatl. Despre positiunea qi anticiatile ()rapid, precum §i despre trecetorea pe acolo a Balcanilor, veep: Con-
stantin Jiraek, Archaologisch-epigraphische Mittheilungen aus Oesterreich-Ungarn X 157, 273 seq.
3 C. I. L. III 6123 p. 991, dupe care Nerone in anul 61 prin procuratorul provinciei ,tabernas et praetoria
per vias militares fieri iussit'. Petra a fost gAsitl la 36 kilometri de Philippopol, 8 kilometri de Karlova, deci dela
calea spre Oescus la Dunare, cale ce este indicate in Tabula Peutingeriana. Comp. pentru acesta Jiraek,
op. cit. 99.
19*

www.dacoromanica.ro
 144

lul Traian; el a trebuit sa pardsescd Roma tamna tdrdit, s'a aflat in decembre pe la mij-
locul Adriaticei, unde furtunele rat Impins catre termul occidental relatiunea sa lasd a se
conchide ca locul imbarcariT a fost un port din Italia de sus, asa dar Ancona sat Rimini,
Tar nu Brindisi , pe urma a taiat diametral Marea Jonica, a trecut isthmul si s'a dus peste
Samotrake la Tempyra, ca sa traverseze in fine Thracia, pe cand corabia sa isi urma inainte
cursul litoraluluT la Tomis.' Drumul set prin Thracia, nu pute sa-1 faca decat numaT prin
frum6sa vale a EbruluT penis la Uscudama-Adrianopolis; de aci prin muntiT Isdrantscha, (fie
ca era maT comod prin valea de alaturl a Tonzului sat maT direct prin Sadama), la termul
Pontulul, Si pe urma prin defileul-litoral peste ultima ramifica ;iune a Balkanilor. Acest drum
era ca o corda la arcul depdrtat, ce trebuTa sa descrie corabia sa, si-1 facea sa evite peri-
culele calatorieT pe mare in Pontul-Euxin.2 Acestd cale trebue sa fi corespuns unuT vechit
drum de comercit si ar indica si pentru Traian linia cea maT apr6pe si maT naturala a mar-
sului set. inainte. Se pate insa pune cu tot dreptul la indoiald, decd orasul luT Traian
(Traianopolis), al cdruT an de fundatiune nu se cun6sce Si ale cdruTa intinse ruine, departate
astacji o ord de la mare, dac d'asupra unuT deal pe un pament de aluviunT, merita deja sa
alba pe Columnd o vedutd asa de mdreta.; de asemenea deed in genere el era un adeverat
port maritim.3 Prin urmare si aceste consideratiuni ne conduc tot la Byzantiu. MaT e Inca
de observat, ca pentru acest loc cade in cumpana din punctul de vedere compositional maT
cu sema acea stinca strania, care desteptd idea unul term opus. Decisiunea in definitiv
p6te re mane aci, cad pentru scopul nostru ea are o val6re secundara.
Dela term Traian petrunde in interior, si in ceT d'anteiu muntT pe unde trece, este
priimit cu veneratiune ca un mintuitor, de catre .barbarii ce yin sa-1 Intimpine; acestia nu se
pot deosebi de DacT prin portul si aspectul lor, Si se simt Invederat ingrijati si amerintati
de nevoia resboiuluT de pe tablourile urmat6re. Acest episod n'are nici-un Inteles, d6cd
trebue sa-1 cautam undeva in regiunea riului Sava, fie in Carniol, fie in Croatia sat in Bos-
nia; cacT maT anteia, precum se scie, nici-odatd n'at lacuit DacT, in aceste par ;T; Si al doilea,
era cu neputintd ca resboiul sä fie aci sim ;it ca un pericol care amerinta sa sugrume Cara
lor. Din contra, la nordul PropontideT, episodul 41 gasesce locul set. Dacd Traian intil-
nesce in calea sa barbarT pacinici, cu totul asemenati Dacilor, inainte de ce el sa incepd
ostilitatile cu insisT Dacit, lucrul nu trebue sa, ne mire : aceT barbari nu pot fi de cat un trib
din marea natiune a Thracilor cea mult respinditd in Orient, si careTa DaciT II apartin ca

1 Ovid Tristium I ii, 2 gelido tremerem cum mense Decembri, scribentem mediis Hadria vidit aquis.
I 4, 3 nos tamen Ionium non nostra findimus aequor sponte ... v. 19 nam procul Illyriis laeva de parte relictis
interdicta mihi cernitur Italia. I II, 5 postquam bimarem cursu superavimus Isthmon. I xo, scrisa in Samothrake,
nareazd calltoria prin Marea Egeic6. v. 20 Threiciam tetigit fessa carina Samon. Saltus ab hac terra brevis est
Tempyra petenti: hac dominum tenus est illa secuta suum. Nam mihi Bistonios placuit pede carpere campos:
Hellespontiacas ilia relegit aquas. Fastorum I 389 Exta canum vidi Triviae libare Sapaeos, et quicunque tuas
accolit, Haeme, nives.
2 Cu acest drum se asemAnl, in Lycia, calea LimyraSaradschikAdalia, care taia cursul in arc din
giurul periculosului cap Chelidonia; comp. Reisen im sudwestlichen Kleinasien II 151.
3 Albert Dumont, Melanges d'archeologie et d'epigraphie, reunis par Th. Homolle p. 225 asupra posi-
;iunii §i antichitAtilor ora§ului Trajanopolis. K alop o thak es, De Thracia provincia romana 35 seq.

www.dacoromanica.ro
 145

grupa cea maT nordica.' Dupe revolta for desperate sub Tiberia, Thracil fusesera supusT
pentru totd'auna domina4iuner romane, si in unghiurile muntilor for eT remasesera neatinsi
de elenisarea teriT, pe care politica imperials o continua cu pass nouT. Aceste fapte explica
cele precedente. Dace acum linia marsutuluT lui Traian nu se pate determina maT exact,
totusT lui nu-T mai remanea sa trees in sudul Balcanilor decat un singur sir de muntl, lantul
Istrandscha,2 pe care-1 strabate riul Tonzus, afluentul nordic al HebruluT; eT bine, dupe cum
recun6scem din chartile statulul -major rusesc, acesta vale laterals oferea cea mai usara
comunicatiune catre nord. DecT in acesta regiune trebue sa asedam scena de maT sus. Aid
lacuiaa Odrysil, al' caror principi anca de multa vreme aveA sentiments amicale pentru im-
peratiT roman, si inainte de ce Claudius sa fi creat provincia, eT stetusera in legaturT de
vasalitate cu Roma.'
Lange tabloul muntilor se alatura cu nr. 9 un sacrificia mai mare. Locul in care el se
face este ses, si pentru ca in nr. 10 urmeza un noti munte, locul acela trebue neaparat sa se
gasesca intr'o vale; el are o populatiune mixta. de Romani si de barbarT. Acestor conditiunT
ar corespunde tracicul Deultus, nu departe de Marea-Negra, ridicat de Vespasian la rangul
de colonie.4 Al douilea munte, prin a caruia padure se construesce, in cotiturT, o cale cu
pants forte repede, este inchipuit maT departe si maT in sus, prin urmare este Balcanul; si
imediat dincolo de densul resboiul isbucnesce. Aid insa, casi in scenele urmatare nr. II
si 12, acolo unde barbarii fug in fortareta de pe verful unuT munte unity cu o vale barica-
data, precum si maT departe, acolo unde eT se mesara. cu pretorienil intr'un asediu grew,
imperatul dispare de odata. El reapare tocmaT in lupta dela valurile de camp (nr. 13), si
anume alergand acolo spre stanga, deci contraria directiunii constante de pene acum ; tot
astfel, putin maT 'nainte la sacrificiul nr. 9, el este, lucru curios, intors spre stanga. Acesta
schimbare a orientariT din nr. 9 si 13, care ne izbesce, coincida de sigur nu fara intentiune
cu absentia ImperatuluT in nr. ro pene la 12, absents care la rendul sea cere si ea o expli-
care. Prin combinatiune results ideia, ca putin inainte de nr. 9, sat cu insusT acest numer,
se stabilesce o divisiune a marsuluT in doue col6ne. Infanteria de garda, faia imperatul,
merge peste pasul cel repede si are sd sustina singurd prima lupta crancena de dincolo ;
cavaleria de garde cu imperatul inainteza pre drum deschis si aduce legionarilor strimtoratT
la valurile de camp ajutorul dorit. Faptele inchipuite de arta pe reliefurT, le-ar pune in lu-
mina pentru prima colana. trecerea Balcanilor la Nicopolis ad Haemum, si pentru cea de
a doila, calea comoda pe langa term catre Marcianopolis. Nicopolis era o nots fundatiune
a lui Traian in amintirea unel victoril asupra Dacilor ; acesta victorie nu sl-a gasit Inca pene

' Comp. ultima esplicatiune erudite a scirilor ethnografice data de Wilhelm To maschek, Die alten Thraker,
Sitzungsberichte der kais. Akademie der Wissenschaften in Wien, phil.-hist. Classe, CXXVIII, IV; CXXXI, I.
2 ,Mons Asticus' dupa Tabula Peutingeriana, lipsind in charta luT Kiepert; comp. W. Tomaschek, Zur
Kunde der Hamus-Halbinsel II 3g, Sitzungsberichte der phil.-hist. Classe der kais. Akademie der Wissenschaften
CXIII I 321.
3 Th. Mo m ms en, Riimische Geschichte V21 seq., 192 seq., 278 seq.
4 Wilhelm Tomaschek op. cit. II 2, p. 71. C. I. L. VI 3828. Colonia Flavia Pacis Deultensium. K alop o-
th ak es, De Thracia provincia romana 33 seq.

www.dacoromanica.ro
 146

acum nicl -o consideratiune si nici-un loc in comentariile ColumneT.' Valurile de camp insa
din marea batalie, a care sorta o decide Traian, si care e singura lupta de pe ton. Columna,
cum veluram, unde imperatul intervine personal, sint cunoscutele valurl ale DobrogeT, in
vecinetatea carora se inalta monumentul triumfal al intreguluT resboiu.
Cu acesta dar am pute lice ca. s'a aflat ceea-ce cautam, si ca. positiunea surprinclet6re
a monumentulul dela Adamklissi are acum o firesca explicatiune. Cele ce urmezn maT de-
parte pe Columna cu nr. 14 inainte, inaugurarea mareluT pod de la Turnu-Severin, unde
Imperatul nu mar are ImpregTurul seu pretorienT, ci legionari, precum si tote cele-lalte intre-
prinderi facute din c6ce de Dunare, alcatuesc destul de clar un not capitol in sine desa-
virsit al resboiuluT. Dar dace dintr'o singura saritura sintem transport4I pe acesta non
scene, Tar caletoria imperatuluT in susul DunariT, fie pe uscat, fie pe ape, a fost lasata cu
totul afara, acesta n'are nevoTe de vr'o justificare. Programul n'ar fi oferit nimic din ce se
pute representa saU era vrednic de representat, si in transitiuni de acest fel, met6dele ex-
puneriT difera. Acolo unde scriitorul lega intr'una fare intrerupere, desenatorul compuitor,
care nu p6te de cat discretul sa-1 puna in sir, este constrins sa faca omisiunT, earl totusT
la locul for potrivit intaresc mar mult Intelesul, de cat it strica.

Cel ce este Inclinat a simti claritatea delicata, a mersuluT ideilor artistice, si nu-sT cruta
ostenela, ca luand in mane admirabila charta cea mar noun a d-luT Kiepert,' sa. urmarescd*
controland cercetarile pene aci expuse, in fototipiile opereT d-luT Fr o ehner sau in B artoli,
care in total se maT pate Inca utiliza, acela nu va lipsi, sa speram, a recunOsce calitatile
cercetarilor nostre : ele pun in val6re ceea-ce se vede limpede cu ochTul ; in lucrurile acce-
soriT, remase nesigure, ele nu lase Inapol nimic deschis care se se contralied, in fine in tote
cestiunile de capetenie ele stabilesc o legatura destul de intelesa. La prima vedere, e ade-
verat, s'ar parea si trebue sa se pare, pre multa indrasnela, ca pe nisce mute sculpturi sa
le facT sa graiasca despre o bucata perduta a istorieT, si p6te pentru prima 6ra impulsiunea
data de Adamklissi ne-a facut capabilT de acesta; dar si povestirl figurate isT at logica lor,
care cu tote neajunsurile fortuite ale intellectiuneT, nu romane maT putin logica posibile de
urmarit ; si apoT aceste povestirT sint traditiune, tot asa de bine cum este si cea scrisa. Ar
fi permis, nicT- de-cum insa necesar, sa admitem ca autorul proiectuluT a facut parte din
statul-major al lul Traian si a fost tot-d'auna in escorta luT. E destul, ca el fiind Grec, cu-
noscea locurile de capetenie ale calatoriei pe mare ; concisa claritate, proprie raporturilor
strategice in genere, si celor romane in deosebT, trebuia, de la sine evident, ca sub mainT
exercitate si sub ochT creatorT, sa treca din textul scris in conceptul figurat. Munca a co-
stat pe artist numaT resignatiunea, cu care a trebuit sa ingrepe Intr'o inaltime inaccesibile
tot ce aye maT bun dupe o scurta expositiune a subiectuluT.
' Ammian XXXI 5, 14 Anchialos capta et tempore eodem Nicopolis, quam indicium victoriae contra Dacos
Traianus condidit imperator. Iordanes Getica c. 18 p. 83, 26 M. Nicopolim accedit, quae iuxta Iatrum fluvium est
constituta notissima; quam devictis Sarmatis Traianus et fabricavit et appellavit Victoriae civitatem. Despre Nico-
polis: Th. Mommsen, R6mische Geschichte V 282, 1. Kalopothakes op. cit. 36 seq. Henrici Kiepert, Formae
orbis antiqui tab. XVII p. 2, 13.
2 Henrici Kiepert, Formae orbis antiqui, Berlin 1894, tab. XVII Illyricum et Thracia.

www.dacoromanica.ro
 '47
in legdturd cu ldmuririle ce ne da Columna lui Traian, principalul castig istoric procurat
de Adamklissi, este, C. pe theatrul resboiului se deschid dimensiuni mai mare ;e de cat cele
admise pene acum. Nu numai in Banat si sara Ardelului, dar pe intreg basinul dundren
penis la Marea-Negrd in jos, vedem cum se intinde si se ldtesce intregul foc si pirjol aprins
de vitezul rege dac si alimentat de ndprasnici vecini din apus si resdrit, cad ajutd pe De-
cebal. Barbari din Moldova, asa trebue sd ne inchipuim lucrul, incepurd al douilea resboia;
trecurd fluviul in primdvara anului 105 prin locurile for obicinuite, nu departe de mare;
strimtorard f6rte mult legiunile din Moesia si amerintara. sa rescOle triburile de acela§ sange
din provincia thracicd, cari putet Inca sd viseze in tacere perduta for libertate. Insciintat
de guvernatorul Moesiei inferidre despre pericolul imminent, Traian cu trupe de garda vine
aci, dupe o cdletorie grabnicd pe mare; remane pe timpul verei in Thracia, linistesce prin
aparitiunea sa provincia, si trecend dela sud prin doue locuri Balcanul, preintimpind peri-
colul, ce se desfasura in lung si in lat. Doue bataliT, una la Nicopolis, cea-laltd la valurile
lui Traian, incheid acestd expeditiune si dd imperatului putinta sd-sT is din nou actiunea sa
principals in Moesia de sus si Transilvania.
Dar nu lipsesc cu totul nici resturi imprastiate ale traditiunii, cari ss se aplice la acest
tabloil. Victoria repurtatd asupra Dacilor la Nicopolis, despre care vorbesce Ammian, isi
afld aid' pentru prima-Ord explicatiunea sa. Aurelius Victor mentioneza. pe un rege Sardo-
nius,' aliat pe cat se pare al lui Decebal si partas la sOrta lui. inteensul d. Tomaschek
presupune un principe sarmat;2 atund ar fi sd ni-1 inchipuim in resdritul TransilvanieT, si cu
acesta ar sta in acord faptul, ca. Jordanes raportezd fundarea orasului Nicopolis ad Haemum
la o victorie a lui Traian asupra Sarma ;ilor.3 0 amintire, cd provincia Dacia datoresce nas-
cerea ei isbindei lui Traian asupra Dacilor si Scythilor, ne-au conservat-o estractele chroni-
cei lui Eusebia ;4 si dacd nu cumva este la mijloc o confusiune, apoi chronica lui Cassio-
dorius vine sa. confirme acest fapt, cad la consulatul lui Candidus si Quadratus din a. 105
el observa: His conss. Traianus de Dacis et Scythis triumphavitz.5 Numer6sele insa. fun-
datiuni sau extinderi de orase, intreprinse de Traian in Thracia si Moesia de jos, si pe car'

' S. Aurelius Victor, De Caesaribus XIII Quippe primus, aut solus etiam, vires Romanas trans Istrum
propagavit, domitis in provinciam Dacorum pileatis Sacisque nationibus, Decibalo rege ac Sardonio : simul ad
ortum solis cunctae gentes, quae inter Indum et Euphratem amnes inclitos sunt, concussae Bello etc. Dupa prima
editiune critics a scrierii, fOcuta. de Fr. Pichlmayr, Munchen 1892, p. 15, 4, amendoue manuscriptele, pe cari se
baseza tradiviunea, au: satisque nationibus .... ac Sardonios. Pichl m ay r (Blatter fur das bayrische Gymnasial-
schulwesen 1888, p. 3o) citesce: ,pileatis capillatisque nationibus, Decibalo rege ac * Sardonios; simul etc.' ;
Th. M omms en, Sitzungsberichte der kOnigl. preuss. Akademie der Wissenschaften 1884, p. 954: ,aliisque natio-
nibus . . . ac Sar[mizegetusa .. .] donios. Dupl. d. To maschek nu'ncape nici-o indoiala despre numele
Sardonius, ultima literA a cuventului ar fi o dittografie. Mai bine de cat ,Jazygisque' al lui Schott si de cat
, aliisque' ar fi de recomandat dupa pasagiul lui Iordanes citat pe pagina 124, I Sa[rma]tisquel., cu Oa asprimea
de limbs ce ar resulta. (Auf Goldmanzen von Olbia ist ein sarmatischer Konig +APZOIOC etwa dieser Zeit
bezeugto> B. Pick.
' Wilhelm Tomaschek op. cit. II 2, 41.
3 Comp. pasagiul reprodus mai sus, p. 146, I.
4 Eusebi chronicorum II 62 ed. A. SchOne.
5 Cassiodori chronica p.140 ed. Mom msen (Chronica minora I). Hieronymus da aceiasi scire mai inainte, in
al patrulea an al lui Traian.

www.dacoromanica.ro
 148

de altmintrelea nu le egaleza de cat o identica favorisare a patriei luT spaniole, apar acum
ca naturala consecinta a acestei expeditium.
0 noun lumina in fine se face asupra monetelor batute de orasul Tomis; despre ace-
stea d. B. Pick a publicat un articol instructiv, al caruia continut principal it reproducem
aci.' Intre monetele batute de oral in primele timpurT ale epocei imperiale, acelea carT
porta efigia luT Traian atrag atentiunea prin reversul for particular. Din ele se cunosc
numai putine exemplare, carT se completeza unele cu altele. In fig. 13o reproducem unul
din exemplarele maT bine conservate, ce se afla. la Brera din Milan, dupe un model in gyps
datorit amabilitatii d. -luT Imho of-Blumer. Ele sint de bronz §i ate un diametru de 20 mili-
metri:
AYT KAIC NEPOYA TPAIANW CEI3 reP AAK Bust al lui Traian cu corona de lauri,
lorica §i manta, spre drepta.
TO MI
Rs.: Tropaion, compus din coif, lorica, doue scuturi §i doue pulpare, pe o baza.'
TEJ N
In numismatica ThracieT Si Moesiei rare-orT intimpinam trofee. Afara de Nicopolis
ad Istrum (sat ad Haemum), de Bizye §i de Serdica, le gasim numai la Tomis, §i numai aci
intr'o serie mai lunga. Sub domnia luT Septimius Severus, in loc de tipul luT
Traian, gasim pe monedele tomitane un altul maT bog'at, la care se adaoga
doue steguri in forma de balauri, doui Scythi seU Dad §eclend jos in calcaie
§i patru land, cate doue pe fie-care umer. Cun6scem atari monete, ce nu va-
riaza de cat putin intre ele, cu insu§i capul luT Severus, al luT Caracalla,3 al
Fig. z 3o. Reversul
unei monete a lui Plautillei 4 (in Paris, fig. 13 I) Si al luT Geta Caesar. MaT Val-1i% sub Sever §i
Traian, batuta sub Alexandru, trofeul se combina Si cu figura unuT imperat. Tote aceste tipuri
de orasul Tomis.
insa depind de monetaria oraplui Roma, §i ambele se deosibesc forte pronun-
tat de moneta traiana prin aceea, ca trofeul for sta totd'auna pe un terim oblu. Numai pe mo-
neta traianica el se ridica d'asupra unul postament, Si acesta imprejurare probeza ca s'at
avut in vedere a se reproduce monumentul vecin dela Adamklissi. Remane numai cestiu-
nea, deca acel postament, care pe originalele monetelor arata nisce inegalitati simtibile, ce
nu se pot cu siguranta esplica, designa numai baza sexagonala a trofeului dela Adamklissi,
salt intrega constructiune cilindrica de jos. 0 decisiune intru acesta nu putem a§tepta de
cat dela exemplare maT bine conservate.

B. Pick, Archaologisch-epigraphische Mittheilungen aus Oesterreich-Ungarn XV 18zo.

1

2Exemplare linden sich in der Brera, publicirt von Sestini, Descriptio p. 49, 2 ungenau, besser im Mus.
Sanclement. II i8z [daraus Mionnet, Suppl. II 184, 736]; im British Museum, Cat. Thrace p. 55, 9 (vielleicht
Numismatic Chronicle 1869, p. 159, 4); in der Bibliothek Winterthur und bei Rollin; ferner, mit anders ver-
theilter Inschrift der Ruckseite, im Pariser Cabinet (angefuhrt von Vaillant, Num. gr. p. 3o) und im Museum von
Bucarest; unsicher ist die Vertheilung der Inschrift auf dem verschollenen Exemplar von Wiczay 7392 = Sestini,
Mus. Hedervar. parte Europea I p. 40, 5. Die Inschrift der Vorderseite ist nur auf der Pariser Munze vollstandig,
der Dativ TPAIANW aber auch durch die Exemplare der Brera und des British Museum gesichert.* B. Pick.
3 c B. Pick, Wiener Numismatische Zeitschrift XXIII 57, 64. Tacchell a, Revue numismatique 1893,
p. 57. 32.) B. Pick.
4 e Blanch et, Revue numismatique 189z, p.78 n. 70, pl. I zo., B. Pick.

www.dacoromanica.ro
 '49
Obscura moneta castiga acum pe langa confirmatiunea ce ne da pentru epoca funda-
tiunei monumentuluT, o val6re istorica a parte. Tipul eT, cum am clis, nu e imprumutat dela
monetele Capita lei. Imitatiunea figurilor romane pe monete incepe tocmai maT tarcliU, cand
orasele din Moesia si din Thracia faceail speculatiune fraudulasa cu o batere de moneta
supraabondanta, cam dela Septimius Severus inc6ce. Pelle atunci domnea o limitatiune
voluntary sail involuntary a dreptulul de a bate moneta; si orasele bates moneta numal
atunci cand se simtea necesitate de bans merunti sail la vre-un alt cas particular. Monete
imperiale mai vechT ale acestel regiunT pene la Hadrian inclusiv, sunt relativ rare; in speta,
de la Tomis abia daca cun6scem in intreg primul secol vre-o douespreclece
baterl monetare. Daca acum intrebam, ce eveniment particular a putut
A 2,
motiva baterea moneteT sub Traian, respunsul precis ni-1 da expeditiunea )?17/4.\
sa thraco-moesiaca din anul 105. Doue circumstance vrednice de insemnat
maT sint de tinut in serna: mai anteit imperatul porta aci titlu de Dacicus, %

decl moneta a fost batuta dupe primul resboia dacic; al doilea, legenda
Fig. t 3 t. Reversul
ei arata, lucru neobiclnuit, numele lui Traian in casul dativ. Prin urmare tine monete a Plau-
baterea monetei se caracterisa ca o dedicatiune; ea este un omagiu mo- tillet batuta de orasul
Tomis.
dest adus de metropola tomitana vitezului capitan, care prin expeditiunea
sa o mintuise pe densa Si intrega provincie de un mare pericol. Ca stampila cea mai natu-
rals pentru acest omagiu, trebuia insa sa se presinte imperatescul monument, menit ca sa
eterniseze in acesti lard pre mult stralucita campanie.

2. Problema artistica.

Cand un monument triumfal trebue sa alba recurs la simbolica, vechii artisti avea fata
de cel modern! avantagiul, ca nu erat sili%T sa plasmuiasca sail sa imprumute pentru fie-ce
cas in parte imagini alegorice; ei putea salt arate talentul for modelator reproducend forme
nationale deja gata, car! fiind in permanents aplicatiune, se pastrau intacte, tot d'auna
prospete §i mladiOse. Intre aceste forme, gratiosa fedora. ceresc intraripata, care cu fiinta
ei aduce fericire, a remas pururea dupa sentimentul Grecilor, simbolul cel maT potrivit
a tot ce merits sa se doresca in eternitate; pe cand Romanilor, din contra, le era maT firesc
trofeul' prin claritatea-T isbit6re Si prin stralucirea military a expresiunel. In contrastul
acestor simbolurl se incorporeza o parte din natura intima a ambelor popOre. Cu moste-
nirea cultures lor, ele s'ail respandit asa de departe si in chip asa de general, sub forma ce
le-ail imprimat epoca imperiala, incat astayli, cel putin numal atunci, cand cercetam

1 Scrierile speciale ale lui A. D. Steger gi J. S. Boesner, Antiquissima tropaea populi Romani, Lipsiae

1738; P. Eker mann, De tropaeis, Upsalae 1743; Stanislaus Knolle a Knoll, De tropaeis quaestio, Lipsiae 18og,
nu presinta mai mult de cat nigte culegeri insuficiente de pasage din autori; aprope acelag lucru sint articolele lui
Westermann gi Rein in Pauly, Realencyklopadie VI 2165 seq.; manualele mai recenti despre antichitatile mili-
tare grecesci qi romane n'au aprofundat subiectul. 0 prelucrare mai noul se pare ca nu exista; indicatiuni dintr'o
prelegere a d-lui F. Adler schitand istoria trofeelor s'a publicat in Archaologische Zeitung XXXI 147. Cele ce
urmeza se marginesc la o simply incercare de a limpe4i gi stabili trasurile principale ale desvoltarii trofeului.
20

www.dacoromanica.ro
 150

propria for semnificatiune abia le maT simtim ca streine in limbs §i arts. Acesta se vede
maT bine de cat orT -unde la trofet, care, dupe ce a trecut peste tete revolutiunile arteT mili-
tare, consistd incd §i astdc)i in partea-T esentiald din armatura epocel luT August. Pelle la
6re-care punct §i densul, ca§i Nike, a crescut din rada'cini religiose; el este, ca§i Nike,
bunul allodial al anticitatii clasice, de§i sensul i originea luT trebuesc cautate in timpurT,
ce se perd in intunerec dincolo de luminesa culturd clasicd.
in deert cautam la Homer cuventul ca§i lucrul. Hector inainte de a incepe lupta cu
Aias se legd, prin jurament numaT, ca. dacd norocul IT va fi favorabil, voesce sa atirne in
sanctuarul luT Apollon din Troia armele luate dela inimic;' de asemenea, in Dolonie, Dio-
medes §i Odysseus desp6ie de arme pe cel omorit; Odysseus in rugaciune tine ridicate in
sus, spre bucuria AtheneT ce-a acordat prada, bonetul de bland, pelea de lup, arcul §i sulita
luT Do lon, ca sd le spin4ure maT pe urrnd de un tamarisc; dar trasurile de mult observate
ale acestuT tabloa, de§i par a aminti obiceiul trofeelor, abia decd sint ceva maT mult de
cat ni§te asemandri intimplatore. Caci lipsesce tocmaT esentialul: adicd armele trebue sa
formeze un monument; deed Odysseus le atirnd §i face langa. ele un semn din ramuri legate,
acesta n'are alt scop, de cat ca el sa pea a le regasi cu siguranta, cand se va interce neptea
la acel tu4, §i pentru ca sa pata a le lua cu densul.2

bieXov itci aria e gOvve,

oup.p.cipFac 66vcoca ilopEwric e 403-0,duc 6Coc.4,
Oot atiuc iovre Elotv Spa. VoX,TCt ligkOCENOCV.

Aceste versurT se numera pete intre indiciele uneT origini maT recente a cantului; in tot
casul ele nimic nu probeza contra tacerii tutulor celor-alte descriptiunT de lupta, §i, ceea-ce
nu este de maT putind insemnetate, contra tacerii tutulor representatiunilor artistice maT
vechi dependinti de epoped §i infati§and lupte eroice. Batrachomyomachia, care dupe
traditiune §i dupe cum se recunesce in genere datezd din secolul al cincilea saU al patrulea,
este cea d'antei0 care vorbesce de un tropaion (v. 159).
Astfel, mentiunea de tropee, ce nu e rara la tragicT, apare la deniT ca un anachronism,
§i lucrul se considera ca atare deja in antichitate.3 Vergiliu de asemenea, in versurile sale

' 11 82 TeUxect cu)Acrac craw 77poi "Atov 1pTv xca xpep.tito 7Cpc.ri vvfov 'A7.6),Xono; iXdS0t0 XT),.
2 Scholia Townleyana K. 466 Tb ai s crup.p.ciptimc Sovcritac, TpoltaCcu crhijp.a p.LIJ.ETTat. Eustathius K 465 Taal
ai et waXatol 6r Tpowcciou crjp.a ivtatiea pAlletat 6 7.0117L+Ic r TCLIV sovixon xal .3:2,*(ov auvaiast, 6 7CEp Oi 5atspov TO
zpOst Sti,p0pwaccv, Tp67C2I2 µEta Tat; NI(Y.2c taTrilVTE; 87000 TCSV 7.0),Eflt(OV T.Eptyivo tyro, xai 'mina E 37c)scov mapaia;,
i) ix Moo, cis xca YPaNNasa ivEx6),.ascv x-ek. Comp. K 57o.
3 Aeschylus Septem 262 Weckl. ' i7,:thzcp.at OAcetv rpo7cata. g38 Ecr72XE S' 'AT a; tpcmatov iv ici.,),ca;. Schol.
V. 263 wapcerlpirciov CTL onir.o) 2'? Tay Tpar.aCcov Ovop.acia xtry& Tbv 'Escoy.Xia. &me avePiPacE Tx xat& Tbv -Apo-
vov 6 Aiczt5Xoc. Sophokles Antigone 142. Trachin. 3o3. 751. 1102. Euripides Heraclid. 786 viy.C5ILev ixOpob;
xai rpozat' ISptistat ravreuzlav gxov-ca roAcp.(oro ciOev. 936 '11)4; p.iV 6 T' icrOVo; '1o),itA); f3piut; AL'oc TporaCou
0?J'10

X2XXiVOCOV TOTasay. Phoen. 573. 1250. IloMvaxec, iv col Zvivb; SpOOlaca ppita; sp6ratov ''Apyet T' Ei17.),ECI soroca X6iov.
1472. 66 8' ivtx.61p.Ev p.cin, ct p.iv Aio; Tp67CO20V TOT2C2V PpiT2; 0? a' i<O7CCBCCG GUIAPPTE; 'A FIE6V VE2p6V GUXEUV.Cre
Eras) TELXi(JV bcip.rop.sv. Helena 1380. Electra 469. 671. 1174. Andromache 694. 763. Orestes 713. Suppl. 647 tik
Yap tpoltata Zvivbc Aiiiw; TOxoq garr,crev OL te cup.p.EtaaxOvTE; Sop6q

www.dacoromanica.ro
 151

classice,' face, fara cea mai mica. esitatiune, pe Aeneas sa inalte lui Marte un tropaeum cu
armatura lui Mezentius, pe care-1 ucisese:

Ingentem quercum decisis undique ramis

constituit tumulo fulgentiaque induit arma,
Mezenti ducis exuvias, tibi, magne, tropaeum,
bellipotens: aptat rorantis sanguine cristas,
telaque trunca viri et bis sex thoraca petitum
perfossumque locis clipeumque ex aere sinistrae
subligat atque ensem collo suspendit eburnum.
turn socios (namque omnis eum stipata tegebat
turba ducum) sic incipiens hortatur ovantis:
,Maxima res effecta, viri; timor omnis abesto,
quod superest: haec sunt spolia et de rege superbo
primitiae, manibusque meis Mezentius hic est etc.'

Statius, urmand lui Vergilius, descrie in Thebaida sa, cum Tydeus fixeza pe trunchiul
unui betran stejar, ce se ridica in campie, armele Thebanilor omoriti prin cursa, cum apol
el se urca. pe o gramadd de arme si cadavre, §i rugandu-se cu voce tare, consacra cleiteT
Athenei monumentul de victorie astfel inaltat, cum in fine el se legs cu jurament ca ss ridice
§i un templu la Pleuron.2
Totu§i remane forte mult de discutat, deca tropaionul se considera, posterior luT Homer
in sensul, ca a intrat in us numai dupa ce se fixase deja epopea. Daca din sculpture nu
cun6scem nice -un exemplu care sa fie anterior secolului al cincilea, acesta nu probeza Ca,
tropaionul s'a nascut in epoca istorica. Inca si mai puffin p6te servi ca dovadd forma de
lorica.; cad, loricei a putut pre bine sa -e preceda in timp, precum in realitate T-a §i preces,
camasa simpla.; acesta se gasesce si mai tat-ca. forte des intrebuintata impreund cu cele-
lalte arme, in locul loricei (comp. fig. 123). Consideratiune merits in acesta privinta mai
cu sema, un caracteristic indiciu mitologic. Fiind-ca, tote cleii protectors acorda victorie, ar
fi sa, ne asteptam, ca densii sa nu pOrte numai in general epitetul de Tpoinaot, spoicatotixoc,
dar ca un numer mai mare de cieita.ti particulare, inainte de t6te, mai adesea 4eitatile res-
boiului, sa participe la on6re inaltandu-li-se trofee; acesta insa nu se intimpla nice-odata.3
Dedicatiunea catre Zeus Tropaios este a§a de generals in Grecia, si a remas in us apr6pe

Vergil Aeneis XI 5 seq. Tropaeum al unui arc de triumf it descrie Juvenal sat. X 133 seq. Un vechig tro-
paeum este utilisat la o comparaVie de catre Lucan Pharsal. I 136 seq.
2 Statius Thebais II 704 seq.

3 Hera Tropaia Etymol. magnum s. v. Tporal2; Schol. Lycophr. 1328; Wentzel, 'EmxLicetc II B. Poseidon
Tropaios dupa Athenaeus VIII 333 d nu este clew al victories maritime, ci datator de venturi de mare (sporatat); la
Plinius N. h. VI 152 este de observat expresiunea ,aestu reverso'. Aphrodite qi Pan tropaiophoros Anth. Pal.
V 294, 24; XVI 259, 2. Robert in Preller, Griechische Mythologie 14 215, 6 presupune pentru Athena epitetul
sub forma de intrebare dupa Dionys. Byzant. fr. ix (C. Muller, Geographi graeci minores II 2r) ara Minervae
dissipatoriae, designans ex circumclusione multitudinis dissipationem. Pentru Ares epitetul nu e probat in epoca
greca. Carneolul cu o figura de soldat, ce pOrta un tropaeum (Stephan i , Compte-rendu 1872, tab. III is) este
roman, ci interpretaciunea lui prin Ares nu e sigura.
20*

www.dacoromanica.ro
 152

esclusiv in tots timpiT, incat ea pare a fi fost un privilegiu al aceluT deft.' Acesta indica o
epoca primitive, in care religiunea 4euluT suprem a preponderat cu mult mai absolut de cat
cele-lalte culte maT tarcjiti. La acestea yin in considerare traditiuni, carT fac a se presupune,
ca. obiceiul fusese introdus de catre tribul doric. Pe cand in Attica sint cunoscute ca monu-
mente durabile numai cele doue trofee persice de la Marathone §i Salamine, §i unul ele-
nistic de pe piata AtheneT,2 in Peloponnes se gasesc in mare numer asemenea trofee §i din
timpurT forte vechi. Astfel din periada cucerireT teriT de care DorienT avem in Sparta un
tropaion §i un. sanctuar al luT Zeus Tropaios, care a fost raportat la invingerea Amykleir
sub regele Teleklos. In Sparta se mai afla un tropaion, ce se dice ca l'ar fi inaltat Poly-
deukes in urma victorieT asupra lul Lynkeus ; la Sellasia in Lakedaimon, un altul, ce l'ar fi
ridicat Herakles pentru invingerea luT Hippokoon; la Las, un al treilea pentru Victoria
contra Macedonenilor. Argos aye de asemenea un tropaion pentru isbinda repurtatd asupra
Corinthienilor, un al doilea pentru invingerea tirannului Laphaes, care fiind alungat voise
sa se restabilesce cu ajutorul Spartanilor ; un al treilea tropaion, pentru Victoria asupra
regeluT Pyrrhos in forma unel cladiri de marmura impodobita cu reliefuri; acest trofee pute
fi luat drept un monument funerar al regelui; Elis aye unul in Altis din Olympia lucrat in
acioaie de sculptorul Daidalos ; la gimnasiul de acolo se afla un altul inaltat pentru invin-
gerea Arcadienilor, Si din care s'a pastrat numai baza luT de petra ; Inca. unul in fine, numit
fare aretarea loculuT unde fusese inaltat, pentru o lupta cu SikyoniT dupe batalia dela
Leuctra ; Arcadia aye un tropaion de petra la Mantineia, dedicat, dupe victoria luT Aratos
asupra lui Agis, luT Neptun din vecinetate, fiind-ca deduse ajutor in lupta ; de asemenea Si
localitatea din Arcadia numita. Tropaia, pe calea de la Psophis la Telpusa in valea Ladonu-
lui, datora numele seu unuT monument triumfal, ca Si ora§ul roman de la Adamklissi Si alte
locurl cu acela5 nume.3 Pausanias insd, care \recluse pe campul de lupta dela Chaeronea
doue trofee romane din primul resboiu mithradatic, Si care se mira de sigur ca nu gasesce
nici-unul dela regele Philipp, ne da curiasa informatiune, ca Macedonenil nu obicinuTau sa
inalte monumente triumfale ; numai regele Karanos, Temenidul, care trece drept fundatorul
dinastieT regale a MacedonieT, cercase, urmand obiceiului argivic, ca sa ridice unul dupa
o victorie a sa asupra barbarilor ; dar trofeul fiind resturnat in chip miraculos, el trebui sa.
Comp. pasagele din tragici citate mai sus p. 15o, 3 §i Kai b el, Epigrammata graeca 24, r, 2; [25, 4; *62, 2;]
768, II; 768 a, 2 §1 5.
2 Pausanias I 15, 1; 32, 5; 36, 1. Aristoph. Equ. 1334; Vesp. 711; fr. 413 Kock. Hesych. s. V. MLArdviat. Schol.
Aesch. Pers. 3o3. Lycurg. in Leocratem 73. Un tropaion al la Solone s'a recunoscut la Demosthenes LXI 49
7..6)suria Si x21 V)vsa xal sE)..surii72vsa p.rricrs1; Sgr,c gtow.ivov 8; otrit keAr,i,ap.ivo; st1r) &Thin stp.tilv, eciaa sac
ply avapeCa; Tb icpso; Mcia,sia; Tp6watov 6.7s6p.vrp.a xasaAtrtilV, rijc B' EocicuMa; r'riv EiXaiivo; xop.t?div, sij; 8' Zara;
cruviaeci4 sob; v6p.ou; v.sX. Aid insa pare a fi vorba de sanctuarul lui Enyalios din Salamina intemeiat de Solon, §i
care era unit cu al Athenei Skiras; comp. Plutarch Solon g, 4, Lolling, Mittheilungen des archaologischen
Institutes in Athen I 133 seq. Un tropaion in insula Psyttaleia dupa batAlia dela Salamine se mentionez1 numai de
Plutarch Arist. g, 2, pe cand nici Herodot VIII 95, nici vre-un alt scriitor nu'l cunosc.
3 Pausanias II 2o, z; 21, 8 §i 4. III 2, 6; 1o, 5; 12, 9; 24, 6. IV 8, 12. V 27 II (Robert, Hermes XXIII
424). VI 2, 8; 3, 2; 21, 2. VIII 1o, 4; 25, 1. Celebrul tropaion al lui Othryades in Thyreatis nu e men ;ionat de
Herodot I 82, ci numai de scriitori de mai tar4iii; comp. interprecii la Anth. Pal. VII 430. 431. Romantica laconi-
sAtore a marturielor in aparinta opuse §i utilisarea for de cAtre 0 tfried Muller, Dorier 112 243, dispare la o cer-
cetare mai de aprope. Comp. Isokrates V 112. 148.

www.dacoromanica.ro
 153

renunte la densul, ca sa nu atite pe inimici in mod implacabil.' Acest logos, care de sigur
se refera la o lantana istorica escelinte, cunoscea dar tropaionul ca un obiceiu al Dorilor
anticT. Daca obiceiul era in realitate astfel, atuncT s'ar intelege, de ce el lipsesce in epo-
pea, cu tOta adinca luT vechime, §i de ce, relativ vorbind, tarcjit tocmaT a fost adoptat de
alte triburi. Cuventul pare a lipsi in tata grecitatea nostra maT veche, cuprinclend Si pre
Pindar Si Herodot, carT amendoT nici-odata nu'l intrebuintOza; probabil numaT in a dota
jumatate a secolulul al cincilea el a capatat cu incetul dreptul de cetatenie, ca Si represen-
tatiunea trofeelor in opere sculpturale. Pentru anteia Ora la Thukydides §i Xenophonte
tropaionul este conclusiunea tipica. §i indispensabilul semn distinctiv al orT-careT victoril
militarescT.
La inceput cu cat relatiunile viete sint maT simple, maT sarace, cu atat apararea res-
boTnica este la maT mare pret, cu atat resplata ostenelilor lupteT este cautata maT mult in
pracli consistand din arme. Cu scopul acesta pentru ca§tig merge impreuna un altul, acela
de a desonora pre cel caclut in lupta, despuindu-1 pene la pele ; cad armatura care-1 acopera
nu-T remane decat in casurT extraordinare, cand invingatorul voesce sa-1 trateze cu distinc-
tiune §i onorurT. Astfel Achille ingrapa pe tatal Andromache cu armele luT laolalta. Tot
asemenea Eneas ingrapa pe Lausus, care cade in lupta pe cand mantuesce pe tata.2 Dar
aceste doue motive nu esplica desavir§it ratiunea de a fi a obiceiuluT; un motiv religios ar
petrunde maT adinc, pentru ca in tractarea cadavruluT unuT inimic es pretutindeni la ivela
superstitiunile cele maT primitive. Epopea a continut Si contine in acesta priviniia o multime
de trasurT terribil de infioratore ; 3 ea de sigur insa a trecut, mai mult din nevoTa de a le in-
dulci sat de a le tacea, peste monstruositatile ce se propaga cu atata imbel§ugare in sub-
solul intunecos al civilisatiuneT. A mutila pe cel ucis nu e nici-decum regula in poesie, §i
cu tote acestea obiceiul maschalismuluT, de a taia bratele cadavrelor de la umer (p.ctaxeckii),
a trebuit sa fie in genere cunoscut penis in epocele cele maT luminate, pentru-ca tragiciT
intrebuinteza terminul intr'o concisiune expresiva, Tar arti§tiT, fara vre-o rea intentiune, ci
Pausanias IX 4o, 7 Xatpwviiict i = 86o icretv by xt:ipa Tp67cata, a Twilatot xal /6)3,a; gcrrowav, Ta;iXov
11

xai crcpcaticv er,v MtOptSitou xparijaawrs;. (1)am7ro; ai oby. EtviOvc.sv 5 'Ap.6vcou Tp6ratov, OUSE ivs250a cats 6-6c .0
pziza; eceact; PapPcipou; xai "EavIva; ivixviciv GU yip %I Maxe86atv la-ccivat cp67satx Ylv vivop.top.ivov. Myer= Se
irrb Maxi36voiv Kcipavov PactAi6ovta iv Maxe8ovia xpasiwat p.cin lima-1(14, B; auvicrceusv iv -hdipa ct 61).6pcp xai 6
pity sp6watov 6 Kcipavo; rata v0 µ0U; 'cob; 'Apyituiv krricrEv xi cp vixii ilze),OOvTa Si Tam ix Tor, '0X5p.wou
Xicvra etv2TiSi4J2: TE Tv [xal] dapancetat *** [cuviivat -ct] vt;ip.11, Kcipavov Bi GIZA Eu OouXi6cracOat, Pap-
Tp67Catcv
Pcipot; Tot; weptotxotiatvi; ixepav i0iXovta iati),),awscv maccariivat xpipit yip p.tce imso ai.rcori Kapivcu palre Cab
reiiv 5crczpov fiactLsua6vstov Mam8ovia; tpkata kraceat, et i; divotc'cv 7COTE TOZ); ZpOcittiyOU; imigovrat vapcupit Si TfJ
Mr!) xxi 'AXCiavSpo; cux avacrri,cra; cats Eri A2pE4 Tp6wata caTE E7ti 'cal; 'IvSocat; vixatc. Despre datele in apa,
rentA opuse: Wesseling la Diodor XVI 4; Jacobs, Animadversiones in epigrammata anthologiae graecae II 3,
312; Si ebelis la Pausanias. Aelian, Var. hist. VIII 15. Cicero, De pr.ov. cons. 2, 4.
2 Z 416 seq. Vergil Aeneis X 827 seq.
3 Welcker, Der epische Cyklus II 261, 364 seq. Pe urnele etrusce (Brunn I, tay. 62-65) Achille arunca
Troianilor in fata capul luT Troilos, acesta, bine inteles, dupa tragedia lui Sophokles, care a imprumutat trasura
caracteristica din Kypria (Nauck 2 n. 566); tot acolo Tydeus arunca in oraqul Thebanilor capul, probabil, al lui
Menoikeus (KOrte II 6o). Locrianul Aias asvirla N222 capul lui Imbrios la pidorele lui Hektor. Comp. c86, 7, 475.
Kyknos §i Oinomaos consacra tatalui for Ares craniele invinOor, Phorbas le atirna de arbure etc., ceea-ce se
afla bine tractat qi pe sir in scrierea d-lui L. Wojedowsky, Der Kannibalismus in den griechischen Mythen,
Petersburg 1874.

www.dacoromanica.ro
 154

in mod naiv si simplu fac pre (lei in§i§T sa comita asemenT selbatice crudimT.' Daca acest
obiceit are de baza ideia categoric manifestata, CA la cas cand corpul este in Intregul set,
sufletul celuT reposat poseda o putere de resbunare, atuncT de sigur trebue §i mat putin sa
remand acestut din urma la dispositiune instrumentele resbundriT. Amiculut i se da ca sacri-
ficiu al iubireT, armele impreuna cu tate cele necesare traiuluT, spre a le lua cu densul in la-
cuinta de pe lumea cea-lalta, §i i se aduce tate onorurile vieteT; vrajma§uluI i se rapesce
din principiu t6te acestea pene la ultima bucata, ca sa se ridice temutet Psyche orT-ce pu-
tinta de actiune contrarie. in acesta semi-obscuritate a primitivului chip de gandire spoliile
romane §i skyleumata grecescr apar ecuivalente.
Strigatul de bucurie al Invingatorulut culmineza in dorinta de a inalta faptuluT un semn
sat un monument, §i de a lega de sarta inimiculut un exemplu admonitiv. Asa, mai la inde-
mana, i se Infigea capul Intr'un par, ceea-ce in top' timpiT a remas un drept al resboiuluT §i
nicT-odata majoritatea 6menilor nu a considerat ca ceva nepomenit.2 A pune armatura luT
in verful unuT par, este numai o aka expresiune a aceleia§T dorinte, nu cu mai mula greu-
tate de Indeplinit, dar mai durabila in existenta sa §i cu decisivul avantagill de a fi mai wr
de suportat; se intelege ca pentru acesta ea nu perde ceva din forta4 petruncletOre. Cad
nu era de sigur mai putina batjocura faptul, de a implanta intr'un loc ve4ut din t6te partile
armele celul Invins, drept marturie a slabicTuneT §i neputinteT luT; nu mai putina batjocura
era de asemenea, ca jucandu-se se imbrace cu acele arme modelul unuT rezboinic; un a§a
manechin simula pe o fiintd viue, Intocmat ca o momie sat matahala de speriat paserile in
mijlocul uneT tarint; el impra§tia gr6za §i frica, intocmaT ca o spinclurat6re a§eclata." la locul
supliciulut. Intelesul cel mai vechit al unut tropaion trebue sa fie acela al unui apotropaion;
daca acest Inteles dispare Orecum in timpiT posteriori, cu atat mai accentuat el reapare in
relief sub formele istoricesce cele mai recente ale aplicatiuneT. Derivatiunea cuventuluT dela
fuga (tpoict), ce semnul de isbinda o perpetua, etimologie propusa nu pentru anteia--
data de Varrone,3 §i care se adopta Inca §i astdcli, nu atinge catu§T de putin fondul
lucruluT: nu fuga, ci nimicirea vrajma§uluT, este motivul inaltariT unut tropaion, §i dupa cum

I E. Rohde, Psyche 253 seq. tracteza la urma, in sirul cel mare al cercetArilor sale, despre datele privitOre

la maschalism. Aceste date de sigur provin absolut numai de la Aristophanes din Byzant. El adopta inse pArerea
gresitA din anticitate, dup. care omoritorul iyi atirna de cefa pe sub subtiori(1) sfOra pe care sta insirate membrele
tAiate, ceea-ce este imposibil $i se explicA pOte numai prin sensul indoit al frasel 8tEe Tio'v pac-haX6r) &Elf) Etv (traicere,
nectere). FrumOsa lui expunere mai are o lipsA regretabilA: nu tine sena de represinta ;iunile artistice, a carora
insemnetate, este adeverat, a remas penis acum nerecunoscutA. Dacl deci in lupta cu gigantii: Zeus, Herakles,
mat adesea Athena, smulg adversarilor bratul drept (M. Mayer, Die Giganten and Titanen tab. I p. 33g seq., 346),
acesta nu se mArginesce numai la sculpturile etrusce. Atare lucru ne intimpina isolat si sub o forma mai blajina si
la Greci. Monumentul cel mai important este metopa dela Selinunt, care represinta pe Athena cum calcA peste
cadavrul gigantelui si-i ridicA cu violentA bratul drept perpendicular in sus, ca sad desfacA dela subtiora cu un
verf de lance. Proverbial: Sophokles Antigone 1029 p.r18' OX0,6T2 StEVTEC TI; i0a211 fov 02VOVT' E7.Extaveiv.
2 Comp. Onosandri, De imperatoris officio XXXV 2 -colic S' 27.-0.2),(kou;, iio b 7.6XE.p.o; ETC auveatk t, a
lastviTto, p.dXtaTa Irk, vav 8oxif; ifivs1;,
7cpb; ofig icrcv 5 rOXep.oc, Tol.); crup.p.ixou; eoccipEiv, fixitna 8i xai TEns zoli;
i.VBCgOTGiTOK Val Xavirpob; imp& To% woXq.s.Cotc, ivOup.oi.y.Evo; tac davpsa TrS .thrt;; wrX. Dupii Plutarch, Pyrrhus 34, 4
Antigonos Gonatas bate $i rusinezA pe fiul seti Alkyoneus, care i-a asvirlit inainte capul regelui Pyrrhos; cu acesta
sint de comparat scenele Columnel traiane (Bartoli nr. 131, 214) despre care vorbim mai sus p. 91.
3 Varro in Bimarcus fragm. XVII Buecheler.

www.dacoromanica.ro
 155

ne incredinteza relatiunile ce avem despre bataiiT, trofeul nu este necesarmente legat de

locul unde victoria a fost ca§tigata. Beni Tpowodot eras intele§T ca emozponottoc.' Euripides
numesce pe uciga§ii ClytaimnestreT irscpopligvot tp Oiccuct t sEytica' tiOXEcov cpoccpcmicitow,2 §i
daca ThebaniT la Leuctra, cum nareza. Pausanias, inalta, dupa sfatul luT Trophonios, un tro-
paion inainte de inceperea lupteT, ca sa-§T asigure victoria, vedem in acesta exceptiune ree-
§ind intelesul acela primitiv, tot a§a de limpede ca§i in frisa dela Ghiolba§i, unde tropaionul
sta in mijlocul lupteT Inc& nehotarite. Vergilit ne spune, ca monumentul de arme facut de
invingator este in acelas timp umbra set spectrul celuT invins. El (lice cu deplina claritate:
cmanibusque meis Mezentius hic est).3 Acesta se confirma. Si prin forma maT vechie a tro-
feelor: ele at tot-d'auna numal un scut, Si acest unic scut este a§eclat numal in partea
stanga.; apoT cureata d'acurmeclis a sabieT §i lancea sint dispuse intocmaT cum se purta in
viata; ba cate-odata trofeele au chiar o ramura ce sta. oblic in sus despre partea umerului
drept, ceea ce cat . sa amintesca. bratul incovoiat.4 Tarclit numai, cand obiceiul anathemelor
se respandise, cand preclile victories se inchinat cerescului datator de biruinte, Si acesta con-
secratiune era insotita cu jertfe de animale in loc de ucidere a prisonierilors acel raport
individual de maT sus se uTta. §i se perde. Monumentul de arme al unuT singur inimic (spolia
provocatoria, spolia opima) devine prin sine d'adreptul monument de victorie, Si fiind-ca
in de regula el este inchinat 4eului celuT mai inalt, ba in aparin>r priimesce chiar onorurile
.

cultuluT, pate sa se de§tepte ideTa exprimata in versurile luT Euripides maT sus citate, C.
el represinta un agalma al luT Zeus ins41. Precum copiii sint coprin§T de fior la vederea
armurelor cavalerescT expuse in picTdre, tot astfel §i JudeiT se indigneza. inaintea trofeelor
luT Herodes, fiind-ca. ved intr'ensele or6rea idolilor.6
Un punct decisiv in desvoltarea trofeelor incepe atuncl, cand arta la asupra-§1 con-
structia for Si cand bruta cladarie de arme in fiinta, pe care inse§T manile vrajma5uluT o cruta.7
Si numai timpul o derima., este inlocuita printr'un monument durabil de marmura. sat de
acioaTe. Gustul pod6bei IT schimba indata forma; dar ceea-ce tate farmecele instructiunei
complete indulcesc Si aplaneza, le ridica." din not pe de alta parte sentimentul grecesc, care

, Plutarch, Parallela 19 p. 3ro c. Sapientum convivium 3 p. 149 d.

2 Euripides, Electra 1174, unde wpoccpaVATEJNO pentru wpocupertp.inov este correctat de Musgravius.
3 Comp. Vergil Aeneis XI 173 Tu quoque nunc stares inmanis truncus in armis. X 774 voveo praedonis cor-
pore raptis indutum spoliis ipsum te, Lause, tropaeum Aeneae.
4 Cu deosebire desluqit in fig. 133 qi pe monedele tirannilor Klearchos §i Satyros din Herakleia in Bithynia
de pe la jumAtatea secolului al patrulea (Imhoof-Blum er, Choix de monnaies grecques III g6; Zeitschrift Mr
Numismatik VII 21 tab. I it); ceva mai slab inca la scarabeoidul de timpuriti elenistic al lui Onatas (Jahrbuch des
archaologischen Institutes III 8, to).
5 Archaologische Zeitung 1865, tab. 199,3. Otto Jahn, De Minervae simulacris Atticis tab. III 2. Stephan i,
Compte-rendu 1868 p. 16t, care cu drept combate explicaOunea tropaionului prin dei%a Athena de catre Otto Jahn.
6 Iosephus antiquit. Iudaic. XV 8, 1 p. 381 N. tó ye p.iiv Oicapov imypacpal vi.JxXcp Tcepteizov Kafaapoc xai TO-
wata TC59 E0769, a ,oXeirlicac exelvc; ixnicsaso, xpunii TE kipOCU Y.cti expyUpou wavvolo akii) Tcercotrw.evoro . . . iccivtwv
Si p.61X).o.) ainte: Tii Tp67cata Soxciivse; y&p eix6vaq eTvat T246 Tot; OrXot; ICEpte0,711).p.ivaq, OTC Pi wisptov v aka.; to
TGE2Crct criPetv, oi., V.E7pio; iSuazipatvov.
7 Seneca rhetor suasoria 5 asupra themel : deliberant Athenienses an tropaea Persica tollant. Plutarch,
Quaestiones romanae 37. Dio Cassius XLII 48, 2. Vitruvius II 8, 15. Isokrates XIV 59. Xenophon, Hellenica
IV 5, to. 0 escepciune Thukydides VIII 24, 1.

www.dacoromanica.ro
 156

nu sufera prelungirea oprobriulul. P6te ca este o nascocire ceea-ce se spune despre Spar-
tan, ca at ridicat plangerr inaintea Amphictionilor din causa inaltdriT unuT tropaion de
acioaTe in Leuctra; cum tot a§a reclamasera maT inainte PlateeniT contra inscriptiuneT luT
Pausanias de pe darul votiv dela Delphi,' intr6ga grupa de marturir, care condamnd schim-
barea obicerulur §i o pun in opositiune cu simplicitatea obicerulur antic, p6te sa, fie unul din
locurile comune ale rhetoricel:2 nu pot insd a nu fi recunoscute intr'ensa directiunea modului
de cugetare ellenic, precum §i existenta unul fapt istoric. Tropaion ca opera de arty apare
relativ vorbind Virgil% s'a mentinut pururea in Grecia sub forme modeste i a remas aicT
totd'auna o aparitiune isolata.
fntre cele mai vechl exemple de atarT monumente se enumera tropaionul de acioaie
din Altis al SikyonianuluT Daidalos indltat in timpul resboiului peloponesiac sat putin dupd
aceea; §i un altul asemenea lul expus de cdtrd EfesienT espre ru§inea Athenienilor) dupd
batalia perduta de Thrasyll in anul 410.3 Din tropeul de la Leuctra4 exista pene acum ca
ruina temelia sa intr'un loc din campie numit astdcli at Tec Mcipp.apa, do T.pOicutov. Ulrichs
l'a descoperit in anul 1839, maT tarclit architectiT Schaubert §i Hansen at cercetat re-
ma§itele luT §i le-a mesurat.5 Era un turn ratund cladit din stane de petra calcarie frumos
lucrate; diametru luT mesord numal unspreclece picT6re, Tar indltimea, ce nu se pate deter-
mina esact, trebue de aseminea sd fi fost moderata. Peretir seT netegli se terminat jos intr'o
cornice a pedestaluluT, sus intr'o frizd cu dourspreclece triglifT lucratT cu picAturile pen-
dente dintr'una §i acela§T bucata Si avend 069 m. inaltime; din c6ma sat cor6na zidulul nu
s'a maT gasit nimic, din contra constructiunea coperi§uluT a putut fi restabilita. Ea aye forma
unel marl cupole cu diametru jos de 3.38 m.; jumetatea eT inferiard se compune din petre,

' Cicero, De inventione II 23, 6g. Cum Thebani Lacedaemonios bello superavissent et fere mos esset Graiis,
cum inter se bellum gessissent, ut ei, qui vicissent, tropaeum aliquod in finibus statuerent victoriae modo in prae-
sentiam declarandae causa, non ut in perpetuum belli memoria maneret, aeneum statuerunt tropaeum: accusantur
apud Amphictyonas, id est, apud commune Graecorum consilium. Demosthenes LIX 92.
2 Diodor XIII 24, 5 Tivoc Yap vim of ispoiovot iccivuov Ttilv `EXXiivon iv tai; =Cc 7r6),ip.ov Vim; xxsi8it'iav
ou 8c1 Moro, at& 8i T63V TUZOVICIP/ 5Xtov krcivat .r2t tp&rczuz; ctly. 67c6); bisi-rov zp6vov Btap.ivona tzzic.); 2?agr,-
Tat Ti ft); gzOpz; inzownip.zsai x206)sou 8' ei citiricov Tarczaczt TYjv 8tavpiv po5XEcy0e, vans Ti) iveew7.6,1, ace&
may intemovoi.ini; v.TX. Plutarch, Quaestiones romanae 37 p. 273 c 048e yap rap' "EVAriatv of rpt7yr:t Mow, xzl
zaXxorn artlomns; Sp67racav ei.)Boxt.LcZat. Dionysius Halicarn., Ars rhetorica 6 8.rt Ta Tp6watez eceo tokou Tv; tpuTo5
(scil. iXoda;) civiOecav of ircactcol. Cornutus, Theologiae graecae compendium rec. C. Lang C. 20 (rzpi riig 'AOrivoi;)
[x.21 avtatclatv Tp6rata ix 1 u),(vtov iXcztvwv].
3 Plutarch, Alcibiades 29, I xal y2tp ou 7ro)3. ii) wposepov ouvi(iskzet ir.safaczno; rep[ "Epecov eu) Opacti),Xou
'Co 7*Xxcilv avencivw. Tp6maEov &Teo sio-v 'Epsofwvin' cticzt.in TGro 'Afivrzitov. Tata' oir, veiKov of !Acta Tor) 'A),xt4iti8:1)
TOT; p.i.s& Tor) OpactAX:u xsa.Dupl Xenophon, Hellenica I 2, io eraii doue trofee, unul in rko;, cel alt xph; TiA;)

KoprioaC.1. Despre cele mai vechi representaciuni de trofee in opere sculpturale: Benndorf und Niemann,
Das Heroon von GjOlbaschi-Trysa 239.
4 Xenophon, Hellenica VI 4, 14 -15. Isokrates VI 10 x2i, woX1) aip.v6Tspov Tp6mztov Tcu iCepi Aiiivrpz xai
µwv aixtrov. Faptul el Pausanias n'a amintit Leuctra a fost observat de catre Ulrichs,
cpczVEp(jTEpOV crticop.Ev x20'
Reisen und Forschungen II ito, 21. C.I. G. p. 2462.
5 Ulrichs, Annali dell' instituto 1848, p. 37-0; Reisen und Forschungen in Griechenland II 102-113 ;
Baedeker, Griechenland3 p. 176; Forster und Kugler, Kunstblatt 1843, n. 12 p. 51 seq.; F. Koepp, Archao-
logischer Anzeiger 189o, p. 147 a. 0 restauratiune dupa schita lui Th. Hansen a fost presentatl de d. F. Adler
Societatii archeologice din Berlin, Archlologische Zeitung XXXI 148.

www.dacoromanica.ro
 157

car' sint in relief impodobite cu noue scuturi marl* de o98 m. in diametru; peste scuturi ve-
nea o cornice' a coronamentului consistand din doue petre. Un altar aflat intre deramaturt
cu inscriptiunea likeeEwv se pare cd. Ulrichs l'a considerat din erare ca apartinend aci Si
ra referit la cleii cari fusesera de ajutor in lupta;' dar parerea sa ca monumentul este tro-
paionul luI Epameinondas a fost pe nedrept pusa la indoiala.' Un monument funerar de
acestd forma Si marime ar fi in Grecia fara exemplu pentru o persona, privata, apoi din
causa multelor scuturi de pe densul ar fi putut fi cel mult un polyandrion; dar pentru ca scu-
turile se afla pe coperi§, lucru nepomenit la constructiunile sepulcrale, Si pentru ca ele re-
presintau giur-impregiurul base coronamentului de d'asupra o gramaclue de arme, cum se
obicinuia la trofee , din aceste motive interpretatiunea lui Ulrichs remane in piciare; ea
are in favorul seu nu numai situatiunea monumentului intr'o campie necunoscuta aiurea prin
vre-o alta lupta, dar Inca capata acum certitudine deplina prin analogia in forma Si in de-
coratiune cu monumentul dela Adamklissi. Trofeul ce era in verf pate sa fi fost in realitate,
cum spune Cicerone, de acioaie Si va fi avut la bass inscriptiunea dedicatorie ce a petit.
Nu mult posterior este minunatul tropaion, cu care Artemisia, socia lui Maussollos,
1"--a batut joc de Rhodieni chiar in Rhodos. El ne ofera primul exemplu de o grupare cu
doue statui, cari aci erat de acioaie. Una represinta ora§ul Rhodos, cea-lalta pe Artemisia
cum infierezd Rhodosul cu stigmatul robieT. Consciintio§ii Rhodieni nu cutezara mai tarcjia
ca sa profaneze consacratul monument, dar facura un edificiu in giurul lui §i'l acoperira
cu un mare turn d'asupra, ca trofeul sa nu pata fi vecjut de nimeni.3 Este necunoscuta, dar
de sigur preromand, pate timpuriu elenistica, epoca statuii Rhodogunei, pe care Philostrat
o descrie tinend un tropaion d'asupra unor prisonieri.4
Cel mult in a dam jumatate a secolului al patrulea e posibil a se fi indltat cele doue
monumente de la Marathon §i de la Salamine, despre cari ne dau o idee monetele batute,
dupe parerea d-lui Imho o f- Blum er, sub imperatul Hadrian. Cum monetele reproduc
cunoscutele copii ale grupei tiraniciclilor, tot astfel ele repeta Si structura originalelor, cand
dintr'o parte, cand din cea-lalta; Si aceste diferite vederl concorda intre ele a§a de exact,
incat dobendim o claritate deplina asupra form' acestor opere de alto-relief isolate.' Pre-
cum monetele sint contimpurane, tot asemenea Si monumentele par a fi ni§te creatiuni para-
lele, §i ca atari ele convin minunat de bine politicei de restauratiune a luT Lycurg dupe anul

1 C. I. G. p. 1669.
2 C. Keil, Sylloge inscriptionum Boeoticarum 97 seq., din obiectiunile cAruia crede cineva ca aude pe amicul
lui Ludwig Ross.
3 Vitruvius II 8, 15 tum Artemisia Rhodo capta principibus occisis tropaeum in urbe Rhodo suae vic-
toriae constituit aeneasque duas statuas fecit unam Rhodiorum civitatis alteram suae imaginis, et istam figu-
ravit Rhodiorum civitati stigmata imponentem . ideo autem postea Rhodii religione impediti quod nefas est tro-
paea dedicata removeri, circa eum locum aedificium struxerunt et id erecta Graia [?] statione texerunt ne qui
posset aspicere, et id aficzTov vocitari iusserunt.
4 Philostratus sen. imagines, ed. In. _n_.
d II _ 5 p. 6g, 12 of Si aZzimiXonoc xczi TO Er' duToT.4 TOITatov §i p. 71, is
Rhodogune ca victori6s5. la tropaion.
5 Imhoof-Blumer and Percy Gardner, A numismatic commentary on Pausanias E E VII, VIII qi
XXI, XXII.
21

www.dacoromanica.ro
 158

388 a. Chr., politics. expusa de curend cu atata maestrie.' Lupta pe uscat este designate
printr'un tropaion, inaintea arum. Miltiades pune sa stea in picidre un Med captiv, lupta
pe mare e indicate printr'o trireme, in care Themistocles cu un tropaion la umer, cu o
corona in mana drepta, pa§esce in grabs, deci cu scop ca sa ajungA maT repede la term *i
sa implante acolo tropaionul. Mai cu sema motivul din urma, care in esen %ial coincide cu
acela al Nike din Samothrake,2 este tardiv, cum dovedesce maT ales si pavezele duble ale
tropaionuluT.
Admirabilele tetradrachme ale luT Agathocles cu Nike intepenind un coif pe tropaion
si cu legenda ArAeOKADOE, referit6re, pe cat se vede la Nike, monete batute dupe victoriile
sale africanice din annil 3 o-3o7,3 de asemenea §i Nike le
lui Pirrhos si Seleucos I, tinend sail incoronand trofee, ca
§i alte cateva tipurl de monete din epoca elenistica, pate
ca sa amintesca nite monumente de victorie, despre carT
nu s'a pastrat nice -o cunoscinta. Informatiuni maT precise ne
lipsesc din nefericire §i in privinta mentionatuluT edificia de
marmura de pe agora din Argos, pe care ArgiviT '1 tinea
drept un tropaion ridicat pentru victoria asupra regelul Pyr-
rhos, Tar Pausanias, drept un mnema; sciut e numaT, ca edifi-
ciul in cestiune era impodobit cu reliefurl carT infa44au echi-
Fig. 132. Monete de bronz attice
cu trofeele de la Salamine 9i Marathon.
pagiul armatel in campanie Si elefantii regeluT, de sigur nu
in mod isolat, ci intr'o succesiune de scene resboTnice. Con-
clusiunea, trasa de Pausanias din aceste represintatiunT, e grew de priceput; informatiunea,
ce el insu§T ne-o da despre mormentul luT Pirrhos, aflator in apropiere, ca §i o traditiune pa-
strata de Justin, contraclic parerea luT. Ea se esplica pate prin faptul, ca tropaionul din vir-
ful edificiuluT nu maT exista pe timpul caletoruluT grec.4 Dupe decoratiune am puts presu-
pune in acest monument un precursor al luT Adamklissi, cu tote mic§orimea luT impusa, cum
deja se'ntelege, de dimensiunile unuT tirg grecesc.
SA mentionam in fine Si tropaionul, pe care it inaltara AitolieniT la Delphi spre amin-
tirea victorie repurtate de deniT asupra Galatilor, dupe ce ace§tia navalisera in teritoriul
for §i tractasera pe CallienT in chipul cel maT crud. Apararea si liberarea teriT for intregT

1 Ulrich von Wilamowitz-Moellendorff, Aristoteles and Athen I 351 seq.

2 Conze, Hauser, Benndorf, Untersuchungen auf Samothrake II 79 seq.; Benndorf and Niemann, Das
Heroon von Gyilbaschi-Trysa 212, 2.
3 F. Kenner, Munzsammlung des Stiftes St. Florian 13; Barclay V. Head, Numismatic Chronicle XIV N. S. 47.
4 Pausanias II 21, 4 To SE oixoB6p.v.a Xeuxoti Mou xaTi µsaov w.catTra fr,.; aiopci; cu (Facius, ou codd.)
Tp617.2cov F tti Hippy TW 'Iketpthrn, oath iliouolv al 'Apielot, xauOivTo; S evTailth TOU vexpoti I.vijp.a xai 'coin° eiv
eSpot Ttc, iv w TCL TE cracx Soot; 6 Hippo; expt:0 i; Tag p.ciza; xal of eXicpavTi; mien i,Tetpyacrp.ivot . TOUT° p.iv Sirl
xaTi Triv =pay oixo86iimp.a iyiviso aura Si urinal II6ppou Tet Soul iv Tii) lEpip T.7;; AtrriTpc;, rap' tit aup.(3rvai. of xai
TTY TeAckiiv iSi,Moca iv r 'Antis cuyipaq; Tot) Si rijc AAR.r,Tpoc lepoti Tokou tusk Tin+ gocaov India iSelv lEppou
xa),xf,v game irrip TWV 6upwv tivaxetp.ivr,v. Comp. Plutarch, Pyrrhus 34, 5 rip ply oiiv xerVriv xal TO 0i6p.2 TOU
Iloppou xoakca; /sauces ('Avthovoc). Justin XXV 5, 2 Caput eius Antigono refertur, qui victoria mitius usus
filium eius Helenum cum Epirotis sibi deditum in regnum remisit eique insepulti patris ossa in patriam referenda
tradidit.

www.dacoromanica.ro
era represintata pe monument in chip palpabil printr'o figure, a Aetoliei, in forma unei femei
intrarmate.'
in epoca romans, imitatiunile trofeelor se immultesc in astfel de chip, incat abia daca
se 'Ate arunca asupra. -le o repede privire, peste putinta insa. de a le tracta in fond. Caci
acest motiv transmis de la un loc la altul 41 continua existenta intr'o infinita varietate de
forme : nu numai pe edificiile publice de victorie cele mai diverse, dar i pe unelte casnice

Fig. 133. Rasa pe Acropolea din Athena.

(Dup. Richard Sch8ne, Griechische Reliefs, tab. XXIV 97.)

§i pe arme de tot felul,2 pe sarcofage *i pe urne,3 pe base i pe altare,4 in tablouri §i relie-

furi,5 pe petre gravate §i mai ales pe monete. Ca o planta el pare resadit pe un pament
nutritor, in care-§i desvolta suprema-i forts, productive.. La Romani, spre deosebire de obi-
ceiul grecesc, exista Inca din timpuri imemoriale datina, ca armele luate dela mimic sa nu
se utiliseze pentru monumente din campiile departate ale luptei, ci pentru monumente

' Pausanias X 18, 7.

2 0 verbeck -Mau, Pompei 619. Righetti, Museo del Campidoglio I io. Clara c, Musee de sculpture
p1. 953, 2447.
3 Museo Pioclementino V3r. Archaologisch- epigraphische Mittheilungen aus Oesterreich-Ungarn XIII 6 seq.
Caylus, Recueil d'antiquites III pl. LXII. Sarcofagul Ammendola. Matz-v. Duhn, Antike Bildwerke in Rom
n. 332o seq. L. von Syb el, Sculpturen zu Athen nr. 2974.
4 C. I. L. VI 961. Delamare, Exploration scientifique de l'Algerie pl. 156. Serradifalco, Antichita della
Sicilia V tay.V 1; tay. XXXIX r si 3. W. Helbig, Fiihrer durch die Offentlichen Sammlungen in Rom I n. 517.
Matz-v. Duhn op. cit. n. 3626. 3629. 3684.
5 Theodor Schreiber, Die hellenistischen Reliefbilder tab. XCI. XCII 1. Matz-v. Duhn op. cit. n. 3544
3547. Un fragment dintr'un mare vas de pament gdsit la Blain (Loire-Inferieure), despre care yell J. de Witte,
Memoires de la societe nationale des antiquaires de France 1870 p. 118 seq.; publicat de d. Froehner in al IV
volum din editiunea cea mare a Columnei lui Traian si d. A. J. 0 dobescu, Despre unu vasu de lutu, Bucuresci 1873),
cu reliefuri si inscriptiuni, referitore la resboiele lui Traian, infatiseza presintarea until prisonier pus in lanturi si,
cum se pare, un trofed format din scuturi; pe trofed se citesce cDecibal". Comp. reliefurile traianice J. de Witte,
Gazette archeologique I g3 seq. pl. 25.
21*

www.dacoromanica.ro
 I 60

in Roma; aci invingetorli puteu sd se bucure de gloria for ca de o fericire a patriel §i sd-o
lase de mo§tenire generatiunilor viit6re. La den§ii de asemenea, spoliile erat rinduite pe
pedestale in templurile §i sanctuarele Capita lei, dandu-li-se consecratiunea cultului, Tar in
casele particularilor ele aveu un loc permanent, ce nu pute fi schimbat cu mutatiunea pro-
prietatii. Astfel in cursul timpului a trebuit sa se gramadesca o avutie exuberanta de tro-
fee, car' decleti cetatii aparinta unuT mare arsenal. Efectul unor asemenT impresiunl, sub
car' puterea cuceritare a statului roman se intdrea din ce in ce maT mult, nu este de neso-
cotit nicT din punctul de vedere al istoriei artelor. Cu intinderea dominatiuneT romane peste
fruntariile ItalieT, maT ales in Nordul barbar, crescu §i necesitatea de a fora tote remediile
violente ale architecture', acolo unde era vorba sd se perpetue triumfurT; §i in legdturd cu
architectura trofeul a ca§tigat in realitate, catre finele Republicel §i in primele timpurl ale
epocel imperiale, caracterul seu monumental cel maT inalt. Ceea-ce in Grecia incepuse pe
o scara de tot mica, vedem ca se desvolta in repede grada4iune, ajunge la o splend6re din
ce in ce maT mare, pene ce in fine atinge gigantescul. Simplul semn facut din armele vrdj-
ma§ului omorit se preface intr'o cladire militaresca, a care' forma forte pomp6sa o deter-
mina absolut numal efectul decorativ. Arme de resboiu §i arme de parada, arme de ale
amicului §i arme de ale inimiculuT, sint amestecate una peste alta §i impodobite cat maT
bogat, Tar constructiunea for fantastica este intocmita dupe legile simetrieT. Frum6sele
Nike, prin ajutorul cdrora arta elenistica dedea viata receluT simbol, it facea sd participe
la ac %iune sau it reducea la accesoriU, dispar din alto-reliefurT. Simbolul domnesce Tar4I
singur, cum era la inceput ; figurile planget6re sau incatupte la pickirele sale realta. numaT
gloria luT. Exemplele cele ma' frum6se de acest nou tip sunt trofeele luT Marius, Trofei
di Mario, a§a de minunat compuse §i astacli visibile pe balustrada pieteT CapitoliuluT, unde
le stramutase papa Sixtus V, luandu-le din firidele unui castel de apa dela Aqua Julia.'
Judecand dupe impresiunea ce ne fac publicatiunile lor, aceste trofee apartin, sub raportul
stilistic, primului secol inainte de Christos, sail celei maT vechl epoce imperiale.
Seria monumentelor de victorie cladite in campie, dupe obiceiul Grecilor, incepe cu
doue turnuri de petra; ambele fura ridicate in regiunea Rhonulul de Care O. Fabius Ma-
ximus Aemilianus §i Cn. Domitius Ahenobarbus, in urma invingeril in doue batalii suferita
de Allobrogl §i de Arverni in anul 121 a. Chr. Trofee alcatuite din precjile castigate impo-
dobeU coperi§ul turnurilor.2 Monumentul luT Fabius se inalta pe campul de bataie la imbu-
catura riului Isere §i era de marmura alba.' Unit voesc sd recundsca aceste doue trofee in

' Jordan, Topographie der Stadt Rom II 518 seq. Michaelis, Mittheilungen des archaologischen Institutes,
rOmische Abtheilung, VI 44, 136.
' Florus epit. I 37 p. 6o, 1 Jahn. Domitius Ahenobarbus et Fabius Maximus ipsis quibus dimicaverant locis
saxeas erexere turres et desuper exornata armis hostilibus tropaea fixerunt; cum hic mos inusitatus fuerit nostris.
numquam enim populus Romanus hostibus domitis victoriam exprobravit. Th. Mo mms en, Remische Geschichte
117 Az seq. Istoria povestitA de Plutarch, Par. min. 3 dupe Aristides Milesius despre trofeul pe care l'ar fi Inaltat
Postumius Albinus in urma desastrulul dela Furcile Caudine, este o imitatiune a legendei lui Othryades.
3 Strabo IV p. 185 me 6 Si crui.u.cisztouatv 6 "kap atvcap.so; xal 6 'PaBavbc xai fo 1Up.p.svoy 6pog, 1(.6tvzo; (13ci-
Pto; Mcicp.,s; A:pAcav1-.5 oi.x Rat; Tptal p.uptciatv exact p.uptaBa; Kam iv xaTixock, xai Earrae Tp6wacov aixr6Ot Xeuxoil
Mau xtX.

www.dacoromanica.ro
 161

zidirile arcate de speta lui Janus, cari s'au pastrat la Vienne Si Cavaillon; acestea insa nu
puteu in nici intr'un cas sa fie numite tumult' Alte doue trofee fura ridicate de Su lla, dupe
batalia dela Cheronea in primul resboiti mithradatic: unul in campia de langa Molon, un
afluent al riuluT Kephisos, cel-lalt pe inaltimea muntelui Thurion; inscriptiunile grece§ti de
pe ele puneu in legatura numele invingetorului cu cleitatile votive ale Romanilor: Ares, Nike
Si Aphrodite.' La a doua batalie din acest resboit, data la Orchomenos in anul urmator, se
refera pate trunchiul unui trofeu de marmura in marime supranaturala, cunoscut numaT din
ni*te scurte descrieri;3 el merita in tot casul sa fie examinat mai de aprope in privinta acestei
posibilitati. Celebre, dar Inca. nedescoperite sint trofeele inaltate de Pompeiu dupe sfiritul
resboiuluT cu SertoriU, pe inaltimea until' defileU la extremitatea orientale a Pyreneilor. /n
inscriptiunea de pe ele, conceputa in termeni pompo§i, generalul lasa sub tacere, e ade-
verat, numele lui Sertorius, dar accentuTaza ca. dela Alpi Si pene la ultimele hotare ale Spa-
niel a pus sub domina ;iunea romand 876 orase.4 Magnificenta acestuT monument pare a fi
de§teptat susceptibilitati. Caesar se multami dupe resboiul din Spania sa construiasca
langa trofeu un simplu altar. Dela Caesar nu se cunasce in genere de cat un singur monu-
ment triumfal: este trofeul inaltat la Ziela cu ocasiunea expeditiuneT sale din Armenia contra
lui Pharnaces. Despre acest trofeu se dice cu lauda, ca lasa in umbra prin stralucirea lui
un altul mar vechiu al lui Mithradates aflator tot acolo, Si pe care Caesar avusese marinimia
sä. nu'l derame.5
Cu monumentul lui Pompeiu facea pareche, in privinta locului unde se gasea, un trofeu
al lui August; el insemna pe litoralul Mediterranei fruntaria resaritena a GallieT, precum cel
d'anteiu indica pre cea apusana.6 ,Si densul era wcjat pe inaltimea unul defilet in AlpiT ma-
ritime, nu departe de Nizza, mai sus de Monaco, Si glorifica incorporatiunea regiunei Alpilor
de catre August. Senatul Si poporul roman, in semn de recunoscetare amintire, inchinase
acest trofeu imperatului in anul 7/6 a. Chr. Din inscriptiunea votiva, care continea in sirurT
compacte numele a 46 pop6re alpestre, ce fusesera supuse dela golful de Triest pene la
golful de Genua, ni s'aU pastrat unsprecjece fragmente de marmura; ele confirma inse§T vor-
bele textuluT transmis de Pliniu in intregul sea. Localitatea de astacli La Turbie conserva

J. Gilles, Monuments triomphaux dans les Gaules 25 seq. Cu drept cuvent it combate Paul Graef in
'
Baumeister, Denkmaler des classischen Alterthums III 1886.
2 Plutarch, Su lla 19,5; 34,2; de fortuna Rom. 4 p.318 D. Pausanias IX 4o, 7. Comp. Dio Cassius XXXVII 21, 2.
3 Conze $i Michaelis, Anna li dell' instituto 1861 p. 81. KOrte, Mittheilungen des archaologischen Insti-
tutes in Athen III 418, zoo. Cum se confirma de fig. 126, adincitura facuta peste mAnerul sabiei servea ca O. puni.
acolo un scut.
4 Strabo III p. 156. 16o; IV p. 178 (Tat Ilop.rr,:cu TpOrata sail tivaqp.cvsa). Sal lust fr. III 89 Maur. (Summo
Pyrenaeo Itin. Ant. 397,7 W.). Dio Cassius XLI 24, 3 (Ka crap) St& T0i5 Iluprivziou rportopiLv spOratov vev cbSev er'airccii
gocram, Est p.riBe .fov Iloi.tri,tov mak axo6crawa eri to;rup iicreETO, Pcdp.bs, Si Sil ix ?Am+ ecrrGiv cuvwxseop.v.ivov piry
oi.) .r.ippto Tim) exeivco -:poraitov lap6acao. Plinius, Nat. hist. III 18; VII g6 excitatis in Pyrenaeo tropaeis, oppida
DCCCLXXVI ab Alpibus ad finis Hispaniae ulterioris in dicionem redacta victoriae suae adscripsit et maiore animo
Sertorium tacuit. XXXVII 15.
5 Dio Cassius XLII 48, 1 Y.21 'xi Ts Xcipopcz ircinix . .. tat; CrTpx-ccdrratc iScopijacrco, xal Tp6ratov, er.eiNrep 6
MceptScitri; eceo TOil Tpctxpiou enalleci rco ernipx.st, amevicrrriae. xathAelv p.ev i&p Tb Toll papPcipou c'w ETOXpl(rev WS
xcx: Tot; ep.roXsp.iot; key% lepow.avov, v Be Bil Toll iSt'ou rapacrnicet %al exeivo cruvecrhiacre xal Tp6rov Ttva xal xercicrspecl)e.
6 Itin. Anton. p. 296, 3 W. Ptolemaeus III x, z TpOrata ZePacrro5.

www.dacoromanica.ro
 162

vechTul nume, iar niste triste remasite de ruine, care astepta anca o cercetare technics,
permit a se recun6sce cel putin partT din constructiunea de odini6ra. Asupra acestela pose-
dam descried amenuntite din secolul al XVI si al XVII, cand era pastrat ceva maT mult
dinteensa.' Este adeverat, ca in aceste documente, la cad lipsesc desemnurT, sint contopite
de maT multe on lucrurl observate cu lucrurl mime deduse, maT ales in ce privesce partea
decorative. TotusT trasurile principale reles din ele fara nice -o indoTala. Mai importanta de
cat descrierea italiana a unul anonim, este o relatiune compusa in limba latina de un caluger
franciscan Pater Petrus Antonius Boier in anul 1564. Desi transmisa cu lacune si cu tot
felul de alteratiunT nu totd'auna inteligibile, esentialul eT insa nu este perdut; el p6te fi re-
stabilit cu sigurann.. Dupe acesta descriere edificiul se compunea:
1. Dintr'o platforms patrata. de 23o piciare lungime laterals (cifra e probabil reil citita
in loc de i3o, anonimul indica lungimea laturilor «passi 42 andanti)); ea nivela inegalitatile
terenuluT si era construita din stane marl de piatra in patru colturl estrase din vecinetate si
legate intre densele cu sc6be de fer plumbuite. Pe densa sta:
2. 0 masiva. substructiune patrata, care la fie-care latura era intratd maT inlauntru cu
10 piciOre (asa dar cu o lungime laterals de probabil 11 o picT6re) si aye inaintea eT, in nord
si in sud, cate o scar, diagonal ascendenta. Fatada apusana se alcatuia din pietre tdiete
legate forte bine intre ele; la cea resaritend mTeclul cimentat din interior era desvelit, de
unde s'a putut deduce ca odiniara el fusese imbracat cu marmura; pentru acesta pare-se cs
vorbesce si partile din derat ale sculpturilor existente. De sigur ca trebue sa se ascuncla
o er6re in asertiunea, ca inaltimea substructiuneT ar fi fost egala cu latimea eT. In mijlocul
substructiunei patrate se ridica apoT
3. Un turn masiv de forms rotunda., avend 100 picT6re in circuit si inaltime imposibile
de determinat; cu unsprecjece ante, late de 4y2picT6re si dispuse la intervale de cate 5 picT6re
Di X (5 ± 4V2) =10412 pici6re]. Dupe basa unei columne de marmura de Luna, si dupe par-
tile unul epistyl doric si ale altuia ionic sail corintic, s'a recunoscut ca turnul fusese incon-
gTurat de un peristil cu doue etaje; din contra, este cu totul gresita parerea ca edificiul se
termina sus in forma. boffita si ca o status a luT August, inalta ca de 18 picT6re, incorona
cupola; acesta er6re provine din aceea, ca s'a raportat in mod fall la monumentul dela
Turbia, relatiunea luT Dione Cassius despre un arc de triumf, cu care August fusese onorat
in a. 25 a. Chr. probabil la Aosta in AlpT;2 de asemenea s'a vecjut eronat in resturile unel
sculpturi colosale, statua imperatuluT. Dar tocmal pretiosele si atat de precise comunica-

1 C. I. L. V 7817, Add. p. 1092, unde d. Th. Mommsen, ca pretutindeni, puse §i aci basa pentru cercetArile
ulteriare. Un rest de sculpturA, asta41 in Museul de la Saint-Germain en Laye, s'a publicat in Revue archeo-
logique 187o, p1. I p. 59; descris de d. Salomon Reinach, Catalogue du Musee de Saint-Germain 37. La litera-
turA este de adaos H. Meyer, Zeitschrift fur Alterthumswissenschaft 1843, p. 449 seq., Gilles, op. cit. 76 seq. ci
E. D esjard ins, Geographic de la Gaule II 246 seq., 251; 575, unde se afla reprodus §i restul de sculptura lat
de 2.2 m. §i inalt de 0.96 M.
2 Dio Cassius LIII 26, 5 la anul Romel 729 &mei d' oin. .40iXrsev can& 7cip.+2c, citli( ; 'LE iv Tat; '1),;;Eac Tporar.-
Opp; of c;nteSop..40r,, xal goucia of i8c501 wris. AcestA informatiune d. Promis cu consimtimentul d-lui Th. Mommsen
(Res gestae divi Augusti2 1o4 ; C.I. L. V p. 757; 907) o raportezA la arcul de triumf din Aosta, a caruia inscriptiune
dedicatorie s'a perdut.

www.dacoromanica.ro
 i63

tiunr, ce avem asupra acestel sculpturr, dovedesc prin naivele neintelesuri ce contin, ca ea
represinta maT sigur trofeul Incoronator al cladirer. Cu mar multe amenunte se vorbesce
despre capul eT Inalt de 3 picT6re, §i purtand un coif cu bucculae lasate in jos Si impodobite
cu figurT vegetale; capul, bine inteles, n'axe fata, ceea-ce scriitorul releva in chip arid, fara
sa gasesca vre o explicatiune pentru acesta; el maT adaoge, ca in partea unde venea nasul
era «un cerc cu un cep care atirna in jos), adica de sigur tocmal gaura unei craci taiate
pe trunchiul arbureluT.' Mai putin clara in amenunte, dar in esential tot a§a de transpa-
rinte, e descrierea buca4iT din mijlocul trofeuluT ; Tar o figura stand jos in posi ;iune de
tristeta cu manele incrucipte (?) pe genuchiu apartinea uneT grupe de statuT care, ca§i la
Adamklissi, Inconglura trunchiul. Liniamentele generale ale edificiului le confirms o le-
gends provencala din secolul XIII, despre viata sfantuluT Honoratus (mort in anul 429), la
care ne trimite d. Tobler. Ea descrie cladirea ca o opera a luT Apollon, expune dere-
marea eT pricinuita de catre Honoratus, Si face sa reiasa despre densa, ca era construita din
marl stane de platra regulat taTete; ca aye treT etaje, §i jur-imprejurul set columne de mar-
mura; ca. in fine in verful el se afla dour. demonT cu un idol; in ace§tia din urma nu e grew
de ghicit trofeul cu cele doue statuT de la picT6rele luT.2 ExplicatiunT maT amenuntite ale
acestor date, pentru cari ar fi fost de lipsa o cercetare fundamentals la fata loculul, nu pu-
tern Incerca aid; dar din cele observate maT sus relese in mod cert, ca edificiul nu numal ca.
Intrecea in marime cunoscutele cladiri analdge din Aix Si Nimes, dar ea p6te fi numerat
intre operele romane cele mar insemnate, despre carT avem cunoscinta.
Tot astfel ar fi sa trecem peste cadrul lucrarii de fata, daca ne-am lua folositarea sar-
cina, de a urmari influentele architectonice ale acestuT model din epoca luT August, pe care
manualele nastre de istoria after nu'l cunosc nicT macar din nume. Sa amintim mar departe
numaT, ca. Drusus a inaltat un trofet3 in postul cel maT Inaintat al expeditiunir sale germa-
nice, pe malul ElbeT, Si ca Germanicus a plantat Inca unul aseminea pe o rip. de langa
fluviul Weser, Inscriind pe el numele tutulor populatiunilor supuse dincolo de Rhin Si con-
sacrandu-1 lul Mars, Jupiter Si Augustus.4 Dupe cum relese dintr'o naratiune a luT Suetoniu

' ,A capite exordiar, cuius tegumentum non satis dignosci poterat, thiara ne foret, aut regium quodvis aliud
ornamentum, seu potius galea. A collo sursum totum tegebat, facie tantum ad supercilia excepta, quae et ipsa
nescio quo obtecta. Vertex turbinatus, claviculis videbatur reliquo assutus. Strophio bullis distincto tempora
iuncta, et ad medias utrinque malas terna florum caelata folia. Oris species nulla, omnia inter malas a superciliis
ad mentum aequa, ac superficies una sub praefatum tegumentum undequaque desinens. Media in facie, pari ele-
vatione, orbis e regione narium erat, de quo ligula pendens, acuta admodum, extrema ritus (rictus?) non attin-
gebat. Intra orbem signum nullum: omnia tamen frontis rotunditatem imitabantur'.
2 A. L. Sar d o u, La Vida de Sant Honorat, legende en vers provencaux par Raymon Feraud, troubadour
nicois du XIII° siecle, Nizza 1874 p. 9x-93: ,Fetz ab encantament La torre de gran bastiment Am peyras de
gran cayradura E obras d'antigua figura, Colonnas de marme pesanz Y mes maravillosas grantz Que sufron
l'obra tot entor. E cant ac complida la for De tres dobles tot en viron, Bauzabuc e Matafellon Los demonis
fetz acampar ; Pueys fetz un' idola sagrar Que per forza d'encantament Rendia rason de mantenent De tot
cant horn li demandava Segon que li sortz demostrava.'
3 Florus epit. II 3o p. 118, 9 Jahn. Drusus ... Marcomannorum spoliis et insignibus quendam editum tumu-
lum in tropaei modum excoluit. Dio Cassius LV x. Ptolemaeus II xi, 13.
4 Tacitus, Ann. 1118 Miles in loco proelii Tiberium imperatorem salutavit struxitque aggerem et in modum
tropaeorum arma subscriptis victarum gentium nominibus imposuit. II 22 Caesar congeriem armorum struxit,

www.dacoromanica.ro
 164

despre aventurele din Germania ale lul Caligula,' obiceiul grecesc al trofeelor pare a se fi
respandit din ce in ce maT temeTnic in epoca imperials.
Acum daca aruncam o privire asupra intregei serif de monumente triumfale, particulari-
tatea caracteristica, ce ne isbesce, este ca tate se inalta pe pament barbar, Si ca'mbracate
in ornamentele for de serbatare TaU loc pe amvonurT cat se p6te maT inalte, pentru ca astfel
limba for sa fie auclita §i intelesa cat se p6te mar de departe. Cad in acesta limba se im-
plinesce intregul for scop. Sufletele celor resvratiti aveu nevoe, pentru ca sa li se inspire
frica numelul roman, de o priveli§te artistica extraordinara. OrT-de cate-ori ace§ti rebelT se
gasett inaintea uneT marete §i minunate cladirT, un fior de temere Si de respect IT cuprindea,
Si orT -ce incercare de a derima cladirea nu-T facea de cat a simti mai amarnic propria-le ne-
putinta. NicT-o perdere, nicT-o vatamare a corpulul, a vietiT, nimic, cum observe Tacitus,2
nu put sa infurieze mar tare pe GermanT, ca privirea monumentulul de victorie inaltat de
Germanicus. Puterea apotropeica a vechiuluT simbol serbatoresce triumful seu servindu-se
de cele maT extreme sfortarT ale techniceT; dar in acesta practica ascutire ea cade Tara§T din
sfera efectelor artistice permanente, la care o ridicase gustul grecesc: pentru organe maT
fine, mar delicate, ea detuna §i se perde, ca§i pompa oratorica a unel predice de victorie,
ce momentan to rapesce. MaT resolut de cat orl-care din predecesoriT seT §i mergend maT
drept la tints de cat den§iT, fare a tine sema de nimic, architectul dela Adamklissi §1-a croit
proiectul seu dupe ni§te asemenea intentiunT. Istoria arteT cunOsce putine frase architecto-
nice de un ascuti§ maT taros Si de o expresiune mar greoaie.

3. Executiunea.
Precum infati§area uneT statuT este calculate Si modelata pentru locul determinat al
uneT architecture, tot astfel Si monumentul nostru este cu precisiune adaptat positiuneT sale
in Cara unde se afla, Si pare a fi 6recum facut pentru densa. in forma sa curate conica Si
cilindrica, pe o inaltime dominants, el produce o impresiune d'opotriva in tate directiunile
orizonteluT departat. NumaT venind aprdpe de densul put& deosebi elementele ce com-
puneu fetele periferice, §i acesta gratie formelor ornamentale pe ele sculptate; numai atunci
schema, de t6te partile aceia§T, capeta farmecul uneT simetrii 6re-care, Si ca sa 4icem astfel,
o fatada printr'o orientatiune determinata. Cad, precum s'a dovedit maT inainte (pag. 104)
cu privire la drumul ce vene in sus dinspre ora§ul militaresc Si trecea pre culmea deluluT,
edificiul circular aye de sigur o axa §i o vedere principala categoric exprimate. Acesta
animatiune ornamentala incepea u§or a se simti la bipartitiunea cicluluT met6pelor (pag. 9 t),
cum §i la inceputul §i sfir§itul incolaciturilor vegetale ale frizeT de jos (pag. 37); pe urma
ea cresce treptat prin decoratiunea baser sexagonale, pregatindu-ne deja la acesta parechile
de lei ce stet6U isolate pe cornice (pag. 1 2 t); in fine ea resuna tare, cum ar fi cu o pause

superbo cum titulo: debellatis inter Rhenum Albimque nationibus exercitum Tiberii Caesaris ea monimenta Marti
et Jovi et Augusto sacravisse. De se nihil addidit, metu invidiae an rates conscientiam facti satis esse.
1 Sueton Caligula 45.
2 Tacitus, Ann. II 29 Haud perinde Germanos vulnera luctus excidia quam ea species dolore et ira adfecit.

www.dacoromanica.ro
 I65

sat. fermata, in frontul duplu al trofeuluT, care incununa edificiul. Daca caracterul con-
structiv al cladireT ne face in tot casul sa atribuim unui inginer insemnat monumentul, apoT
de sigur, ca si natura artistica a celuT care l'a creat nu se tradeza maT putin in acest mode-
lagit decorativ. Pe langa acestea, maT yin in consideratiune proportiunile armonice asa de
hotarit6re pentru efectul principal, pe carT numai un maestru architect cu indelunga ex-
perienta le atinge si numai el este in stare sä le atinga. Planul monumentulul se datoresce
decT fara nici-o indoTala unuT mare architect ; el nu trebue mult cautat, cad dela sine se
presinta ipotesa, ca este Apollodoros de la Damascos.' In acest cas Apollodor a avut sa
deslege una si aceTasT problema de doue on si in chip diferit odata aid, la Adamklissi,
a dota Ora, in Capitala lumiT, in Forul roman al imperatuluT.
Cercetarea cu grije a acestel ipotese este inevitabile, deli ea maT mult se recomanda
imediat, de cat se pOte sprijini prin argumente determinate, on se pOte macar dovedi. Era
de sigur o opera ingineresca de cel d'anteiil rang podul mult admirat, pe care Apollodor
l'a construit peste Dunare ; reliefurile Columnei traiane si representatiunile de pe monete
ne dali o idee despre densul.2 De sigur, ca. nu Hadrian, precum se pretinde, a pus sa-T
ridice boltile si podela, ci popOrele barbare ali stricat podul, pe la finele secoluluT al treilea,
lasand numai stalpii de zidarie; din acestia stall penis acum in fiinta insemnate resturl in
albia riuluT, intre Fetislan si Turnu-SeverinuluT. Acosta opera indrasneca, pentru a carer
restaurare chiar si asta-c1T, si in imprejurarile cele mai priinciOse, ar fi de lipsa un sir maT
lung de anT, nu se pOte inchipui fara presinta cel putin timporara a architectuluT. ET bine,
Apollodor insusT ne spune, in introducerea la Poliorcetica sa dedicata luT Hadrian, ca a
participat in persona la expeditiunile dacice ale luT Traian.3 Este dar usor de inteles, cum
un barbat pus de atatea orT la incercare, cu asa mare experienta si cunoscinte vaste in Cara,
a obtinut onOrea de a crea primul monument triumfal destinat pentru barbarT; ac6sta parere
e sprijinita de monumentul insusT, in care fantasia artistica se unesce cu bravura technica. Din
datele ce avem asupra luT Apollodor rees dispositiunile firesci ale caracteruluT sell, natura
infla'carata a unuT artist complex si inzestrat cu eminente calitatT; sciind cu energie si pri-

' H. Brunn, Geschichte der griechischen Kanst1Pr II 34o seq. Fabricius in Pauly-Wissowa, Realencyklo-
padie I 2896.
2 Procopius, De aedificiis IV 6, vol. III 288 seq. ed. Bonn. '0 Twp.alwv aiiroxpistop TpaiavOG, Oup.ostaii; TE 61.0
xai Spao-nip:o;, &oicep ec(avax.rorni igmEt, OTC Vt) OUY. ii7Ci Foto; aural A giceaaeCcx EN, O,).& wo:ap.ii) vIcr7py 6geTat.
teigat oUV aorbv yeptipic sta =oaf]; gaxev, WS 84=6; rs enc.) xal oiAap.:(1 ii.m6Sto; Err ES Tot); kixecva PapPcipou;
i6v7c. Or.u.); !Ai,/ oily Tip yeplipav imgato taicriv, EIJ.oi thv o'w av Ev ci ouiiij yivotto, 'AwoU6awpo; Si 6 Aap.acrxrl*,
6 XCet 7Caveo; yeyovio.; cipxmixTow TOL gpyou, cppaVuo. OU 14 iVTOC TLS Tb X0 t7:0V ygyovev 6vriat; evOivBe inop.alotc, riearl
xai viv yeptipav O .re "Io-rpo; iwrzuesi; 5asEpov xal 6 xp6voc ixtppeOcra; xalliaov. 0 expunere technica a construe-
tiunei, de importanta critica pentru reproductiunile in genere pe reliefurile Columnei traiane, ne-o da Auguste
Chois y, L'art de batir chez les Romains 16x seq.
3 C. Wescher, Poliorcetique des Grecs 138, 7 Twep.4,a Se xal Tixsovar; eyxtopEotc xac Tob; einou; ipiciaacOat
xal wotf,aat, suvailivouG. On'a yap, p.ni (IOU iv Tat; napa:c'cecr: YEVdp.EVOS OTE EUTUXOUV, olpaTturrCiv sixxopAacc; 7Cpb; TO
xa).61; ipiciaacrOcce auvriesia 73 ei)zepeict, joy at iv Tot; ItoAilxotc ix TO15 7.ccpaBOou xpEiat d iiicrtocpcdy xal iivOptl)-
7roo xal p.rixavv.cirtov Novrac. Acest text este inexact tradus de Ernest Lacoste, Revue des etudes grecques
III z35. J. Plew, Quellenuntersuchungen zur Geschichte des Kaisers Hadrian 94, 2, relevl cu drept cuvent ca
pasagiul nu se pote referi de cat numai la expeditiunile dacice ale lui Traian, la cari luasera parte impreuna
Apollodor si Hadrian.
22

www.dacoromanica.ro
 i66

cepere sa utiliseze norocul de a pune talentul sea in serviciul unui mare Si puternic monarch
Tubitor de constructii, ca Si in serviciul unor probleme architectonice incomparabile; cuge-
tand in fine inainte de tate §i in t6te, ca sa dea creatiunilor sale maTestre plenitudinea de
putere Si stralucirea unei aparitiunT suverane. Proiectul remas neexecutat, ca cel maT mare
colos sculptural al anticitatii, statua luT Nerone facuta de Zenodoros §i transformata Intr'un
Sol, sail capete sotie intr'un alt colos corespuncjetor represintand Luna, acest proiect clic,
se concepuse de sigur in vederea unui grandios efect architectonic al loculuT.' Magnificenta
opereT sale de capetenie, Forul luT Traian, alcatuia de aid inainte mandria cea mai popu-
lar' a superbei cetatT imperatesci; Tar caracterul eminamente practic al constructiunilor
architectului, cu tate aspira;iunile lui de grandiositate, se pate vede din urma'tarea Impre-
jurare: and Hadrian din complacere Iii trimise proiectul ce facuse pentru templul VeneriT
§i Romei, Apollodoros voind a stimula pe diletantul architect, IT observe ca.: edificiul ar fi
trebuit sa fie maT Inalt §i se alba de desubt subterane boltite, spre a pute servi ca deposit
de masindriT pentru amfitheatrul din vecinetate, si in acela§ timp sa presinte un aspect mai
impunetor, care sa predomine Via sacra.' Nu far' probabilitate in timpii din urmod s'a atri-
buit lui Apollodor, tot din motive analage, reconstruirea Pantheonului.3
Trebue sa mentionam Inca §i o analogie architectonics, ce se pate invoca pentru pa-
ternitatea lui Apollodor asupra monumentulul dobrogen, de§i acesta analogie se intemeTaza
pe simple traditiunT. Intre operele sale din Roma se numerd si un Odeum.4 Pentru acest
edificiti IT era indicat studiul unui tip particular de architecture, care se desvoltase deja de
multe secule in Athena; §i fiind-ca totd'auna Si pretutindenT este in natura productiunilor
artistice §i in special architectonice, ca pentru scopuri noui sa. se utiliseze Si sa se preface
forme vechT, nu este pate ceva intimplator faptul, ca. monumentul dela Adamklissi amintesce
forma principals a OdeonuluT pericleic.5 $i acest Odeon al luT Pericles avea un coperi§ ce
se lasa dela verf in jos oblic jur-imprejur, deci un coperi§ conic, despre care se dice ca era
facut din catartele §i antenele verticale ale floteT persane, o fabula ce n'ave sens de cat
numaT la un coperi§ de a§a fel ; maT departe, Odeonul poseda un cilindru relativ scund,
cad numaT un atare cilindru facea posibile cunoscutele comparatiunT cu cortul mareluT -rege
sae cu un coperi§ de cap; in fine, el mai aye un §ir periferic de columne de petra, carT

' Spartian, Hadrianus 19, 12 transtulit et colossum stantem atque suspensum per Decrianum architectum
de eo loco, in quo nunc templum urbis est, ingenti molimine, ita ut operi etiam elephantos viginti quattuor ex-
hiberet. et cum hoc simulacrum post Neronis vultum, cui ante dicatum fuerat, Soli consecrasset, aliud tale Apollo-
doro architecto auctore facere Lunae molitus est.
2 Dio Cassius LXIX 4, 3 aiscbc ply Yap Tal 'Tit; 'AppoBC-cr6 ti); Ts. `P4.11; yaw; .rb Bilypap.p.a atnip. Tr.ip42;,
SO iva4tv 8.ct xai diva) ixeivou pkra gpiov yiyvecrOat 86V2T3L, fpsro el Elj iyo TO xaracxF.Uacp.a 6 S' i'vtewiaTscle
r.er: Ts SOU vaoU ETL Xai p.nitopov atrrbv xal CrrExxexevtop.ivov iEviczeat izrilv, iv' g; .ce TT1Y tEpixv 68bv ixpavactspo; ii
NIXoTipou EIYI xai e6 TG maw, Tit parzav-i)p.ata icraixorco, &ate xai e%avr..); crup.ri,ruabt xxi E c xpo.scB6To; ES .to
Oixspov icriicAat xtX.
3 A. Michaelis, Preussische Jahrbucher vol. LXXI 223 seq.
4 Becker, Handbuch der rOmischen AlterthUmer I 67g. Otto Gilbert, Geschichte and Topographic der
Stadt Rom I 337.
5 Albert Muller, Lehrbuch der griechischen Buhnenalterthumer 68. Ernst Curtius, Stadtgeschichte von
Athen 142. Jane E. Harrison, Mythology and monuments of ancient Athens 263 seq.

www.dacoromanica.ro
 167

sustinel coperiul pe inaltimea cilindruluT Si permitel luminel sa patruncla in la-untru: o dis-

positiune prin urmare, a carei analogie ar e§i Si maT mult in evident., cand spatiurile inter-
mediare dintre mezzo- pilastril in Adamklissi ar fi putut remane gale, n'ar fi fost implinite cu
metope.' Din tote acestea se vede clar cel putin atata, ca ipotesa in sine naturala §i plau-
sibile relative la meciterul- architect al monumentulul nostru are multe Si de tot felul in favarea
sa, Si ca nimic din traditiunea scrisa nu-T sta. impotrivd.
Apollodor i§! aduce cu drag aminte, in pasagiul citat din Poliorcetica sa, despre situa-
tiunea fericita ce avusese el in timpul serviciulul de campanie de odiniara; atuncT, ne spune
densul, ca pentru esecutarea lucrarilor sale, dispunea de o ceta de soldati, cart se distin-
geau prin buns discipline Si prin firesca. abilitate. Acesta experienta de sigur, ca a trebuit
s'o faca §i in Moesia inferiors. Cad, fare nici-o indoiala, Adamklissi este o cladire inaltata
prin brace militaresci: acesta ne-o spune, dupe tan. aparinta, deja inscriptiunea dedicatorie
(pag. 128); dar chiar fare aka marturie, lucrul este acia de cert, ca abia ar maT aye nevoe
de o confirmatiune specials. Timpul de mirare scurt, ce s'a pus pentru construirea monu-
mentulul, se esplica numai, dace admitem ca. o multime f6rte mare de lucratorT exercitati
stetel la dispositiune. Este grew de admis, ca ace§tT lucratori sd. fi fost luati din alte locuri
maT departate, cum ar fi buniara carierile de petra dela Proconnesos, pentru ca sa. fie adult
in acesta regiune lipsita de tote mijlacele subsidiare; cu acesta s'ar fi merit Si mai mult anca
greutatile aprovisionari!; ba ar fi fost chiar o cheltuTala zadarnica, ban! risipiti in vent,
pentru cuventul forte simplu, ca in Moesia se gasel destule trupe permanente exercitate in
cladiri de tot soiul; acestor trupe trebuia sa. li se dea de lucru, ca nu cumva petrecerea for
in nicite locuri neplacute sa le devina. urita. Deci, cand se afla la dispositiune cel maT bun
i cel mai cu tragere de inima organ de munca, de ce s'ar fi adus alti lucratorT de aiurea?
Asemenea intrebuintarT ale armatei in timp de pace eral de vreme indelungata nu excep-
tiune, ci regula constanta.2 Numer6sele inscriptiuni din epoca imperials ne arata lucrarile
intreprinse de legiunT in tote terile vastului imperil: nu sint numai constructiunT de ca! Si de
apeducte, lucrari de fortificatiune §i cladiri militaresci, dar §i opere artistice ale architecture!,
portice, nymphaei, amfitheatre, septizonii, arcuri de triumf, sanctuare Si temple. Numai

I Plutarch, Perikles 13 'en 8"Qi8Elov, r ply ivth; SEA :last .zoVii'cip.T; xai 7.0),Cicrr,i),:v, 1 8' ipie/et rEptatvi;
x21 xci.savts; ix IA* xt-,pucpi"A Itiwctrit Livc.v, eix6v2 st,i-toucri yevicOzt xai pl ta= Tr,; pczatVw; crivr,vfA, inicrsatoiivToc xai
Tc&rcli lIspotXiouc. Ain xai IrCacv Kpca Ivo; iv Opcirtat; =get vp'oc ain6v 6 o-xivoxicpcOso; ZEUS 681 rpocipzerxt 6 IleptxXilc
Tql8.stov iiri Tot.3 xpav(ou izuri, iitet8i) To5cmpaxov 7ccipoixsuct. Vitruvius V 9, 1 Odeum, quod Themistocles columnis
lapideis dispositis navium malis et antennis e spoliis Persicis pertexit. Curt Wachsmuth, Die Stadt Athen im
Alterthum I 553, 41 inchipuesce coperisul ca o cupola, ceea-ce este contrariii textului lui Plutarch precum si des-
voltarii istorice a architecture'. ColOne le de petra se admite in general ca ail fost pe din-launtru, unde insa este
imposibilitate technics a fi represintate. BoVicrwAov in pasagiul lui Plutarch n'are nevoe sa fie raportat la ir:k,
deli on -si cand un intercollonament dublu este posibil pe inaltimea cilindrului. Dace Adolesches in Theophrast,
Char. 3, tracteza numerul columnelor dela Odeon ca o problems, acesta nu se pote intelege de cat numai la fata
exteriors a cladirei circulare, fiind-ca la num6ratorea facuta in ocolul jur-imprejur nu se pute aye nici-un semn,
de unde s'ar fi inceput cu numeratorea. in interior locurile de se4ut se inaltaii firesce in forma de amfitheatru in
giurul Thyme lei in mijloc, si spatiul dintre locurile de sec)ut era utilisat pentru magasine de grane.
2 Wilhelm Harster, Die Bauten der reimischen Soldaten zu offentlichem Nutzen, Speier, 1873. Rene
Cagnat, L'armee romaine d'Afrique 43o seq.
^ 2*

www.dacoromanica.ro
 i 68

cand aruncam o privire asupra acestora, ne putem face o complete si uimitOre idee despre
meritul ce *T-a ca*tigat armata pentru fundarea si respandirea civilisatiuneT romane; numal
atuncY pricepem mai bine, cat de indelungat *i de temeinic *'a conservat densa superiori-
tatea si iscusinta in asemenea lucrari, ca sa (jicem, oficiale. Astfel, dupe ce terminard res-
boiul cu noroc si isbinda, aceia*T vitejT soldati deprin*T cu munca si activitatea continua,
gaseu 6re-cum resplatd a ostenelelor lor, inaltandu-*T singuri monumentul propriel lor
gloriT; *i cu o diligenta. emulatiune, cu o rivna. fard sernan, el se apucard TardsT de lucru:
schimbara sabiile cu daltile, deschisera carierile de piatra din valea apropiata a EnigeT
(pag. 6o), scosera ca prin farmec, sub privirile uimite'ale unel populatiunT ce nu cladea de
cat cu lut, acele enorme blocurl de petra calcarie; le dusera apol, par'ca s'ar fi jucat, pene
pe culmea delului unde aye sa se zidescd cladirea, si aid facend din ele bucatT architecto-
nice minunat profilate, frise si pilastriT cu maret efect, &liar si reliefuri figurale, le a*ternura
*irurT *irurT, unele peste altele, pene la neaudita inaltime.'
Un semn special caracteristic faptuluT despre origina militaresca a monumentuluT, ni-1
procure particularitatea stranie a sculpturilor de pe creneluri si metope. °liar si epocele
cele maT fericite ale istorieT artel arata o deosebire intre lucrul de meseria* si inaltimile in
care mae*trii creaza pentru contimporanT si pentru posteritate; dar acesta deosebire adesea-
orT o nesocotim pre cu mare u*urinta, nu scim a o pretui dupe drepta el valOre. Ea devine
insd fara exemplu maT simtitore, de cat orT -unde aiurea, cand o comparam cu minunata pu-
tere artistica care ne Invite *i ne face s'o admiram pe Columna luT Traian, pe g,randiOsele
scene de resboit ale arculul luT Constantin *i in frum6sele opere din Benevent incd iriviorate
de preti6sele insu*iri attice. LucrarT de mestesugarT carT adesea repeta acele*T lucrurT de maT
multe orT ca de meserie, nu sint lipsite, cu tots neputin ;a lor, de 6re-care uniformitate, ce le
lega de stilul arti*tilor contimporani. Tocmai imperturbabila lor siguranta be fac sd alb. o
val6re maT mica sau sa fie putin satisfa*cetOre on neplacute. Nimic din acesta siguran ;a nu
e de cautat la Adamklissi ; nu exists despre densa nicTo urma aci. Din contra, aid avem o
schimbare continua de fasonagit, de forme, o stingdcie perplexa, deconcertata, o lucratura
pe dibuite, acesta este caracterul sculpturilor ndstre: de multe orT ele sint curat si simplu
opere copilaresci. Apdar cats sa presupunem, ca nu totd'auna si pretutindenT sapatori in
petra rutinatl lucrara la monumentul nostru; ci maT cu sema ni*te incepetorT in arta sculptu-
rald, deli cu 6re-care aptitudine firesca, incercara acum pentru anteia*-data sd se exercite in
sculpture. De aceea nu trebue cautat la den*ii ideT despre frumos, despre scold, despre stil.
Preocuparea lor de capetenie este sa infati*eze fidel *i lesne de priceput pentru ori-cine,
ceea-ce voiaa sa spuna, cel putin ideTa principals in genere; *i in acesta de sigur ca cele de
maT multe orT at isbutit. Cu can. naivitate interesul militar absorbia inteen*ii orT -ce aka con-
sideratiune, se p6te vede din silin ;ele ce-*T dat, de a reproduce figura imperatuluT lor cu cea
maT posibila perfectiune, sat de a copia intrega uniforms: arme, ve*tminte, hamutul cailor
etc., pene in cele maT mid amenunte, cu o rabdare penibila. si fara exemplu.

La clAdirea proprie pote fdrd schele; comp. W. Fro ehner, Melanges d'epigraphie et d'archeologie
XIX 66: les procedes mecaniques des architectes anciens.

www.dacoromanica.ro
 169

*i in definitiv, ca sa stim a pretui un monument, nu trebue sa'l judecam de cat dupe

scopul §i locul in care a fost inaltat. Cine erau chematl a admira pe al nostru? Pe atunci,
chiar in epoca romand, nu vorbim pentru timpii de astacli, putini erau in Dobrogea
amens cu un gust artistic mai inalt. Trofeul intreg aye misiunea mai ales sa impresioneze
masa soldatilor, 6meni simpli, fara cuno§tinte, fara scald, §i pe lacuitoriT semi-barbari sau
cu totul barbari de prin prejur, pe unii incurajandu-T la isbinda, pe ce-Palti infrico§andu-s;
Romanilor ilustrandu-le propriele for ispravi viteje§ti, barbarilor insuflandu-le, chiar prin
scenele de grazd ale rdsboiului, temerea numeluT roman. .Si din acest indoit punct de ve-
dere sculpturile de la Adamklissi pot'fi considerate ca reunite. Tocmai pentru ca acest mo-
nument se inaltase in mijlocul unor 6meni cu totul simpli, in parte streini de cultura romana.
§i de cercul de ides greco-italice, nu ne intimpina in sculpturile lui nimica alegoric, de §i ale-
goria j6ca un rol a§a de mare in arta antica. La monumentul nostru orT-si-ce figura este reala,
sint numai 6meni; nici-o divinitate nu intervine, nici mdcar o Victorie nu figurezd; nici-o idee
mai inalta, nici-un simbolism; tote acestea barbarii nu le-ar fi inteles catu-§s de putin, pate
nici chiar meterii legionary, cars pentru representarea obicinuita, a lumen reale, aveu destule
modele. ET au lucrat cum ail putut Si cum s'aU priceput, tinendu-se strict de un realism fOrte
pronuntat.
Astfel, numai ca opera datorita unor me§terT-soldatT, reliefurile dela Adamklissi pot sa
devina pe deplin inteligibile, Si tot a§a trebue sa admitem ca s'at petrecut lucrurile Si aiurea.
Dam aci la fine cateva probe de reliefurT' de la frumosul arc de triumf din Susa2 ( Segovium),
langa muntele Cenis, consacrat luT August in anul 8 dupe Christos (fig. 134). 0 aruncatura
de ochiu asupra-le ajunge, ca sa ne convingem, ca abisul stilistic care desparte asemenea
lucrari grosolane de majestatea grava. Si impunet6re a unei Ara Pacis din epoca lui August,
este fara comparatiune cu mult mai mare, cu mult maT adinc, de cat disproportiunea ana-
16ga, cu care de voie de nevoie cata sa ne familiarisam la Adamklissi. 5i nu trebue uitat,
acesta tot in favorul monumentului dobrogen ca Segovium se gasea apr6pe la portile
Romer, ca arcul saU de triumf dateza din epoca cea mai infloritore a arte greco-romane,
pe cand Adamklissi era la sfir§itul lumen, ca sa (limn astfel, Si a ve4ut lumina un vec
intreg mai tarcjiu, in vecul de argint al literature Si al artei. Cu tote calitatile si scaderile
lui, el nu romane mai putin una din cele maT minunate productiuni architectonice ale anti-
chitatii romane din c6ce de Alps, un monument de o technica superiara, un rest pretios
dintr'o intrega clasa de monumente disparute, a carora intelegere n'ar fi posibile fara den-
sul. in tara unde s'a inaltat, el a fost §i este: simbolul latinitatiT dela Dunarea de jos, ima-
ginea puterei Si majestatiT romane. Cladit flume din piatra legata cu fer §i plumb, cam in
acelas timp cu podul dela Turnu-Severin, Si de catre acelas mare intemeietorul nostru
Traian, el reapare astacli, dupe o mie opt sute de any, din daramaturile sale o data cu po-
dul de fer Si mai maret dela Cernavoda, cladit sub regele C a r o 1. Unul, ca §i altul, insem-
neza in istoria provincie dunarene o noun epoca tara clasica a plingerii §i desperarir din

I Dupe fotografiile hisate de mult regretatul Fabretti dupe mulagele in gyps aflatore in Museul din Turin.
2 C. I. L. V 7237.

www.dacoromanica.ro
 I 70

timpul luT Ovidiu nu s'a bucurat de o repede inflorire de cat in urma resbdielor dacice ale
luT Traian ; aceTasT tara, cufundata pene ell in piroteala generala a regimuluT turcesc, a in-
ceput o noun viata de libertate si propa§ire numaT in urma alipireT sale la corona RomanieT.
Precum vitejiT pretorienT si legionarT vedea cu mindrie in verful trofeuluT numele imperatu-
luT for sapat cu litere colosale alaturea de al luT Mars Ultor, vestind marirea unuTa Si a-tot-
puternicia altuTa, tot astfel on -si-cine astacIT vede in podul de fer dela Cernavoda semnul
neperitor al puteriT regatului roman, unul din titlurile de glorie ale Suveranului nostru.
Acosta opera de§tepta admiratiunea si recunoscinta catre Acela care a sciut sa consolideze
Romania moderna si sa -i asigure pentru tot-d'auna viitorul ; Tar monumentul dela Adam-
klissi acum reaflat, chTama pe toti Romanic la infratire, la marirea si virtutea stramosesca.

, ---8=5=9,g

uts

'e
,7. ...I
4 .
t'4t I 1,:

I
_./42, -

"rd

Fig. 134. Probe de reliefurl dela arcul lui August din Susa.

www.dacoromanica.ro
 Tabla de materie.
Pag. Pag.
I. Situatiunea 1 B. Trofeul 102
II. Istoricul cercetarilor de pene acum . . . 8 C. Ornamentatiunea crenelata . . . 115
A. Cercetarile pent in a. 188o . . . . 8 V. Inscriptiunea votiva. 124
B. Ultimele exploratiuni 14 VI. Cestiuni istorice 131
III. Constructiunea 33 i. Motivul constructiunei 131
IV. Sculpturile 62 2. Problema artistica 149
A. Met Ope 63 3. Executiunea 164

Lista tabelelor si figurilor.

I. Tabele.
Tab. I. Monumentul Adamklissi restaurat. Pag. 34.
2 II. Corpul cilindric. Pag. 34. 121.
s III. Detaliul corpului cilindric. Pag. 38.

II. Figuri in Text.

Fig. x. Delta Dunarii. Fag. 1.
2 2. Vederea monumentului de catra miada-nopte.
Pag. 41.
s 3. Patule de porumb. Pag. 4.
s 4. Ci§meatia de la Adamklissi. Pag. 6.
5. imprejurimile monumentului Adamklissi. Pag.
5. 129.
a 6. Cimitirul de la Enige. Pag. 7.
2 7. Vederea monumentului despre nord, in urma
sapaturilor. Pag. 12. 34. 41.
8. tncercare de restituire, comunicata de d. A. J.
Odobescu. Pag. 22.
a g. Basa scarii in partea sudestica. Pag. 36.
s io. Sectiune a temeliel scarii. Pag. 35.
ii. Soclu. Pag. 36.
12. Friza cu ornament de vrejuri incovoiate qi
pilastru. Pag. 36. 38. 3g.
i3. Architrave. Fag. 3g.
s 14. Cornicea. Fag. 40.
Fig. 15. Parapet crenelat. Pag. 115. 116.
16. Oriole figurale. Pag. 121.
z 17. Sectiunea transversals a edificiului dela Sud-
vest spre Nordest. Pag. 34. 44. 104.
a 18. Aspectul parapetului crenelat qi al coperiplui.
Fag. 40. 45. 46. 121.
19. Dispositiunea soldilor acoperi§ului. Fag. 45.46.
s 20. Bucata B in fig. 19. Pag. 45.
21. Plata de acoperil in forma de sold. Pag. 45.
2 22. Fragment dintr'un sold de coperiq. Fag. 45.
23. Placa A in fig. 19. Pag. 46.
z 24. Placa stylobatului constructiunei d'asupra co-
perisului. Pag. 46. 47.
D 25. Pilastru unghiular al constructiunel sexago-
nale. Pag. 48. 49. 52. 53. 125. 126.
26. Fata de sus a pilastrului din fig. 15. Pag. 47.
27. Planul bucatii sexagonale a cornicei A in fig.
25. Pag. 49.
28. Bucata intermediary a cornicei. Pag. 48.

www.dacoromanica.ro
 - 172 -
Fig. 29. Basa. Fag. 49.
3o. Bucati fmpreunate ale frizel sexagonale cu
arme pe densa sculptate. Pag. 48.
31. Compositiunea frizei sexagonale cu arme pe
densa sculptate. Pag. 49. 52. 54. 113. 114.
32. Constructiunea d'asupra sexagonului. Fag.
52. 53.
33. Fragmente de piaci cu inscriptiune. Pag. 53.
125.
O 34. Constructiunea de sus sexagonale cu inscrip-
;lune. Fag. 53.
* 35. Locul ruinelor cu bucatile lucrate ale trofeu-
lui. Pag. 54. 55. 102.
* 36. 'I rofeul. Pag. 54. 58. 59. 102. 104. II0.
37. Pulpare (ocreae). Pag. 56. no.
* 38. Bucati din trunchiul trofeului. Pag. 56. no.
3g. Bucata din trunchiul trofeului. Pag. 56.
40. Bucata lucrata dela trunchiul trofeului. Pag. 56.
41. Sectiune la fig. 4o. Pag. 56.
* 42. Partea de jos a loricei. Pag. 58.
* 43. Bucata din partea de sus a trofeului. Fag. 58.
44. Bucata din trofed (A in fig. 36). Pag. 58.
45. Bucata lucrata gasita la cladire. Pag. 59.
46. Bucati gasite fntr'un cimitir. Pag. 59.
* 47. Transportul unei bucati lucrate dela trofed.
Pag. 102.
* 48. Fragment in relief dintr'un crater colosal
de marmurA in posesiunea contelui Carol
Lanckoronski. Fag. 122.
49-97. Metopa I 49. Fag. 64-88.
g8. Pila fn metopa nr. 12. Pag. 96.
99. Pila in metopa nr. 33. Pag. g6.
ioo. Fata nordica a WO de sus din loricA. Pag.
104. 107. 1o8.
101. Fata sudica a partii de jos din loricA. Pag.
104. ,o8.
102. Latura vestica a WO de jos din platoqa.
Pag. 104.
103., Fata sudica a partil superiore din lorica.
Pag. 104.
104. Fata nordica a partil inferiore din lorica.
Pag. 104.
www.dacoromanica.ro
Fig. 105. Latura sudicA a fragmentului A in fig. 36.
Pag. 104. no.
io6. Latura nordica a fragmentului A in fig. 36.
Pag. 104. 107.
107. Medalione de aur (dup. FrOhner). Pag. 1o9.
* io8. Fragmente ale loricei si a unul pulpar. Pag.
104. 1o8.
zo9. Barbar in piciore, dela piciorul trofeului.
Pag.
no. Barbara (?) stand jos, dela piciorul trofeului.
Pag. III. 112.
III. 0 barbara §eclend jos, dela piciorul trofeului.
Pag. III. 112.
112. X Medalionul de aur al lui Domitian; 2a 2b
Moneta de bronz a lui Traian. Pag. 113.
113. 0 bucata mijlocie a frizei de arme. Pag. 113.114.
114-122. Barbari prin§i in resboid. Pag. 113-120.
A 123. Relief roman cu stegul dacic in forma de
balaur. Fag. 114i1. 151.
P 124. Facsimile al inscriptiunei votive. Pag. 53.
124. 128.
x25. Facsimile dupe inscriptiunea dela basa tro-
feului lui Constantin (fig. 126). Pag. 125. 129.
3 126. Trofeul lui Constantin dela porta principals
a oraqului Tropaeum Traiani. .Pag. 125, I.
128. 129. 161, 3.
127. Relief de pe Columna traiana represintand o
lupta lange valuri de camp (dupe Bartoli,
nr. 256). Pag. 138.
* 128. Aureus al lui Numonius Vaala. Pag. 138.
129. Isthmul de Corinth. Pag. 141.
* 13o. Reversul unei monete a lui Traian, batuta
de ora§ul Tomis. Pag. 148.
I31. Reversul unei monete a Plautillel batuta de
ora§ul Tomis. Pag. 148.
* 132. Monete de bronz attice cu trofeele dela Sala-
mine §i Marathon. Pag. 157. 158,
' 133. Basa pe Acropolea din Athena (dupe Richard
Schone, Griechische Reliefs, tab.X.XIV 97).
Pag. 155, 4. 159.
134. Probe de reliefuri dela arcul lui August din
Susa. Pag. 169.