AMik X mo.
19 <318'
■■mumi*s-**de»■
FULGERUL
ABONAMENTE
[> >!I
Pe an . . \ 8 Iei.
Pe 6 luni . 4 *
Pentru «tr&inAtate se
sdmofr* porto 2 lei
ANUNGUR)
Pag. IV 80 b. r&ndtti
„ ,
[nserţiuni şi reclame
*0 bani rftnduli*i Redacţia şi Ad-traţia Tipografia .P rogresul* laţi, Slr. Stefan-crt-w ure
Ucr*int, vrei să-ţi fim duşmani?'
In trecutul nostru am avut mult
de suferit delà regatul polon şi
multe râzbouie a trebuit sa poarte
strămoşii noştr Moldoveni ea sa’ri-
frâi ga pofta regilor poloni ne
râpi ţara sau o bucata din ea.
Regatul polon a vlLpanit defa ho­
tarul nostru şi, deşi s’a fo ui t acu­
ţii« diu nuli, spei am că, ne.fi-rid ve­
cin cu ei, c*ei ut ci. sp ric ^tpuhlfv-a.
Uciaui t, şt fi.ndcft va. dt-vcni un stat
tlernoci »tic, tom pai cu el în turna
p *Ce.
Noii i # îcrainian a foşţ p ;v ii
de uri q, npatie. In nud ca j
el r . rau», sa steie'n b«iii" reh-ii j
ou noi RoiiiAnn, dnoi rece l «tr.iifiiH*
Iul, »a C III li <♦ ZI hljSîia-
cn Hu\\ V *lo Ruş i au «vut, tu ve­
chime, «a >ufere-acelns jug g eu
delà i ‘ g unii sirain ta ş; fr*ut hoş
li i dtn Ainsiro-Ungaria ş R «N ţa-ista.
D. P. R aiippa, vicepf eşe-bnie e
»talului ţaiei, tu con v o i bnva cn ita
riştn ieşeni, a araint cü gnv^r^itl
ucraifiiau rerdainft delà Raţii noştri
ţinutul H oitului şi parte, din Soro«.»
ia Nord, şi ţinutul Akermanului pana
la guriie Dunărei, Ia Sudul Moldo­
vei de peste Prut.
Aceasta ştire ne-a alarmat cu dfept
cuvânt. „ !
Unicul motiv ai 4U<iairtei pen-
tm cererea ei cau acele Aţinuturi j
»'ar afla şi locuitori Ruteni, nu édte
un argument care sa èi'éeie un drept
de a cere anexarea acelor teritorii
române. «*»'*<
Din vechime îneft Nistrul era ho­
tar al »talului Moldova, iar delà rA
puea Basarabiei din trupul Moldo­
vei, tot Nistrul « rama» hotar al a-
cestui teritoiiu românesc. / le’nsămuez aici.
Nici un palmac de pământ din­
coace de Nistru n’a aparţinut vr’o-
dalâ Ucrainiei, tiiudc’aceasta n'a exis­
tat niciodată ca stat do sine statâtor.
Deci lipseşte dreptul istoric.
Dar moi poporul ueţaiuian n'are
de baştină posesiunea de pământ din­
coace de Nistru.
Deci lipseşte şi dreptul etnic.
In ţinuturile Hotin şi Soroca nu
există spre Sud nici un şir de munţi
şi trecători înguste cari sä formeze un
hotar uşor de aparat în viitor şi deci
o siguranţă pentru statul ucrainian ;
de-auemenea nici in ţinutul Akerman
din Sudul Moldovei de peste Prut, ca
să fit un hotar sigur contra pflrtei
dinspre Nord.
Lipseşte deci şi nevoia strategică
pentru asigurarea statului rutean,
N istrul fu n d hotar mai bun.
Pentru oomerciuj Ucrainiei pe Ma»
rea Neagra exista maieleport Odessa
şi cel delà Sewastopol, etc. tari-asi-
gur'acestui nou stat exportul şi im­
portul maritim, pciând Iu ţinuturile
*) Survenind o chestie de o Importanţă ca­
pitală sântem nevoiţi a ainpenda, p. ntru nu­
mărul, acesta, continuarea studiului .Pentru ina-
ntarea civilizaţiei notstra.“
Luni 19 Martie 1918
Ur» nu mâr 10 bani.
abonam ente
Pe an . . 81«.
Pe 8 Ioni . 4 ,
adaoge p*rto fl lei
ZI AR I N D E P E N D E N T ANUNCIUR
Pag. IV 30 b. rândul
. m&o„ ,
»Apare
■‘t ' ” “ w in
“ — fie-care luni % \
-------------- ------- -------------- \o ^ ln**rţinni şi redame
80 hani rftndni
volo>ktem), câei locuitorii erau Ro­ La o masă mică, am stat de vorbă c'nn
mâni coioni.
Tot o moşie'n Galiţia primeşte’n
Turc stabilit In capitala Dobrogei de
şase ani.
— La dv. m**rg lucrurile răpide —
dar Moldovanul Iosif fini lui Petru îmi spune mahomedanul m tr’o româ­
Hotin şi Sorooa din nordul Basara­ Românul în 1383 d *la Maria fiica nească stricată.
biei nu r-xvvta mal de mare mei por­ regelui ungaro-poluu Ludovic şi drep­ — Da — i-am răspuns oftând.
tul de-a administra şi jud«ca dupA E trist, dar adevarat de constatat :
turi maritime. când e vorba de-o faptă ră, imorală, lu­
%Lipseşte deci nevoia şi argumen­ Rg le româneşti pe locuitorii Ro­ crurile merg răpide’n Romania. Cazinoul
tul comercial, economic, sinç qua mani de-acofo. din Constauţa, projeotat* cl&dit, aranjat
non. Locuitorilor Români din satul Lu- c*o iuţeală am eţitoare ! Statul l-a con­
Din vechime încâ, pecâud exista bici «lin Polo ii.» li s’acorda în 1420, cesionat dându’i biuecuVânt ea. Ţaţa
d- Zieinovit principele de M*zovia românească şi-a capatat „Mon e Carlo“
reg.ttul polon, Rut» nii (Ukrainien!!) sau. Toate patimile omeneşti şi-au găsit
s’aflau in cuudiţii de duşmănie con­ dreptul d»--a ti administraţi şi ju d e­ refugiu a- olo. Cocotele dm Orient ş<
tinuă cu Polonii, şi chiar dupa drs cat1 dup « li gue române. Ocoideut veneau în oraşul lui Ovidiu.
fiinţarea statului poioo, ace «sta duş R om âiri colo nz ni îu G d 'ţia şi Beţivi, jucători, aventurieri. Preotesei©
mame perzista ni rea paua’n ziua de Pocuţia îşi aveau preoţi b ir/to n i-iţi temp ului Venerei se gaseau mai mal-
a-iU Zi. dr M tropolitul diu Sn o ava, oapi- ţâmite’n <*azinoul di ti Tomuis de altădată
decât în Moulin-Uougo ori la Maxim.
Astfel iu Galiţia, Rutenii p in ’acu t-da M'ddov^i, iar când, cu tim p il, Sodoma, în toată puterea cuvamului,
ma aâut Iu duşmănie şi’n luptă po­ Vi s’au siaviz.<t, sLu ru le o z * !, se prin graţia lui Dumuezeu şi voinţa g u ­
litici, soci «lă şi ecOoom'Oâ cu Polo­ dliCeaU totuş Iii S o e^ V a şi »e llTO- vernului!
nii, urâudu-se reciproc pană la moarte louiseau a* ol** dH. M it'opo itiil S uce­ Desfrâul face progres. Sinaea'şi capătă
şi ea caz noul. Oamenii politici îşi iu­
în actual ui 'star polon, alcătuit de vei şi ,U*ddo¥iM. ţind mâna, sânt dt-acord, nu se ceartă
G r mani a, suborna aceiaş ura. Fiind de-a- elaş u um cu noi, a-
câud e vorba de-o ti- âloşie. Râul merge
Iu Bucovina aşişd erea. ■ie şti preoţi, veni ) i la Sn eova, ţi- înainte. Viciurile sânt protejate de cei
Aceasta ura’i atâta de tradiţională neau in curant j e Domuitoiul M i- mari.
iwcât, daca ordin le u atrâmai.jte se d o v k despi» tor ce p'- u ia regele Dar e groz «v !
Când e vorba de o faptă mare, de ceva
îutâin- şte-uu Poion q’uh Rn»a •, î P-iiOiiiei cont- a M »I I-»V-». frumos, înălţător, politician» •« sfădesc
mediat se maniLslâ ivpulsiuu* a re De a. eia, reg I Sigism und da or-
ca la uşa cortului. Interesele lor proprii
c»prwk: dui lui lo*ne W n c z tk a iln -p is opul ti pr*»ocnpă, nu «cele «I« ţftr-»?.'
Este s gur ca Polonia se va re- de Leopole (Lem lie g) in 2 april Lucr u'ile bune merg ia noi încet. Ches­
c nat tui şi va deveui v cin du hotar 1511 s ’opro sca pe popii ru.trin tia ţărănească, de pildă, de aproupe-un
(popoiD s R itlieiioriiin) sa mai eft viac decand « la i-idinea zilei, gravă, a r­
cu Ucraiuia. zătoare, dar n'a fost încă rezolvată*
Vioeşte oare noul format stat rus laioreaVcâ n Moldova 5 ;b cu"\â i d- de vorhrştţ-, se scrie, dar nu s’a făcut
mac oh, p- !â ga P» »lotira ue»impa­ hir- to u L n e, c ci Iu re ib täte i ira ni tu na până azi. .
rtea «b;* sa’si mo creVze’u no- R »- d aza s*a;ret*-îe şi |. itérés ie P <O Toate p .rtidete politice au In progra­
mâiUj uti alt yccyi iiu^ui.uos ^cu ui i ( A -la l1 -nnvniiA t. 1, p. 154) mul lor chestia agi ară. Boiiuctanli la
Uu viitor? Dm atseste d »cumente loesa *xis Otpşa, la Tulfli, la Az-iga, ia Riegier sânt
te . .ţa’u P o lo n ia d r coloun roihânV, toţi p-iporamşti, toţi deuiocr .ţi, po râud
Lipseşte deci şi nu numai ncvoea Iu Parlament, în viaţa praotica, In ţara
politica, dar şi prevederea şi bunul caii msa, cu timpul, s’au slavizat, eminamente agricolă, agricultorul e cu
sim ţ patriotic, cu «tata mai mult ca s'au ruleuizat totul déconsidérât. Pentru el uu se gân
Ucraiiiiemi nici cu Ruşii adevaraţi Faţă cu lipsa de braţe/n ţarâ la deşte nimeni. El — delà care trăim cu
nu s’au aflat în bune relaţii. noi, boerii aduceau, pentru munca toţii — pare-a ti ceva de prisos.
câmpului, grupe de Rusuiaci din Ga­ Sângele vărsat la 1907 a folosit Insă
Paţâ cu cele expuse mai sus In la ceva : Boerii au aflat că şi ţăranul e
scurt, reiesa cât de lipsită d# temei liţia. Diu aceştia au rămas mulţi la om.
este cererea guvi-rnului ucrainian. noi. Câţi erau Români slavizaţi s'au Sângele vărsat tn războiul actual, In
Câteva alte lămuriri nu strică să reromânizat, iar ceilalţi au rămas ca imensa sa majoritate de ţărani, va folosi
bejenari rusniaci, căci erau şi de*a- şi el; căci va sili pe-acei cari vor avea
conducerea trobilor ţărei să’şi îndrepte
Nici o part« diu vechea Moldovă cei fugiţi de recrutare din Austria privirile spre această pătură a locuito­
din trecut n’a avut pe Ruteni ca lo­ şi Ru*ia.. rilor ei, pe cât de mare, pe-atâta de o-
cuitori băştinaşi. Unde ei s'au aflat Dacă din aceşti bejenari rnsniaci bijduită, pentru a’i asigura o viaţă mai
şi se afla pe teritoriul moldovenesc, se afla ca locuitori în ţinuturile de omeneasca decât cea din trecut ş’a scoa-
fie din Bucovina, Moldova sau Basa­ diucoaco de Nistru, această împreju­ te-o din bezna ignoranţei în care-a lă­
rare nu'i un drept pemtru statul u- sat-o să trăiască până astă-zi.
rabia, ei sânt veniţi de-afară, pentru _____ Carol D rivaex
care cuvânt ei erau trecuţi ca „be- crainian să ceara şi teritoriul nostru
jeuari ruteniM sau «bejenari ma­ băştinaş, pe car» se află aşezaţi a-
ceşti bejenari.
niaci f. V
Mulţi din ei însă nu erau şi nu Pe-asemenea motiv guvernul diD 0 cornons enj . Pan. Qalia
sâut decât Români slavizaţi şi eatâ Kiev ar putea cere d. e. multe pro­
vincii din Statcle-Unite din America, Vicepreşedintele Sfatului Ţârei, d.
cum : Panteliinon Halipp:i, a fost însărci­
Thadäus Czacki, în opera sa: «O căci ş'acelo ae află bejenari rusniaci.
Cererea, Ucrainiei trebue pusă deci nat de eonsiliul Moldovenesc de mi­
litetvskich i polski^ch praw achu niştri spre a lua legătura cu noul
arata câ: R gn Poloniei îu evul me­ la dosar, ca document de ce acte
guvern.
diu, chemau ostaşi români din Mol­ pot emana delà harbaţi tineri ajunşi întâlnind pe d. Halippa, am pro­
dova, renumiţi ca viteji, şi'i preferau miniştri, far'a fi Napoleoni I.
fitat de ocazie ca sâ putem comu­
chiar propriilor lor ostaşi. T\ nica cetitorilor noştri câteva ştiri
Cnejii din Galiţia, în secolul XIII sigurc-asupra stârei de lucruri din
şi XVI colonizau Galiţia cu Români
Moldoveni. Li ui i H ţ _ M i m t republica populară moldovenească.
D. Halippa, simţind câ vrem să’l
Arcaşul Altxandru Românul (Woloch) intervievăm, ni-a spus câ ţine sä nu
Era lntr'o dupăamiază. Am vizitat ca­
primeşte’n 1378 în dar delà Vladis zinoul delà Constanţa, unde-am asistat s ’amestece’n treburile interne din
lav principele de Opolin şi guver- la jocurile de-acolo. Sutele de mii de lei ţarâ, câci, deşi e şi el Român, îi
natornl Poloniei, câmpul şi satul ö’aruncau pe masa verde. Jucan Români, sânt deajuos treburile basarabene.
Holdo pe apa Tarnavei în Galiţia, Turci, Bulgari, Ruşi, Greci, etc., barbaţi, Ideea care preocupă mai mult pe
cu drept pentru dânsul şi urmaşii limbi femei, tineri şi bătrâni. 0 babilonie de
a’auzia In sall. Au fost mulţi no­ d. Halippa e aceea a unirei cu Ro­
8âi de-a administra şi judeca acolo rocoşi şi nenorocoşi. Toţi erau pasionaţi, mânia. D-sa este, dintre fruntaşii de
dupâ dreptul românesc (na pravia adânciţi în literatura lui Grimaud, pesto Prut, acela care-o reprezintă