It. VI. Nr.
9056 :} Iulie 1938
• BUCUREŞTI: B-dul Dada 20.
Uln se scrie roDtâneşte
- UD document senzaţional, sustras dintr'un...
Crecventat de funcţionarI romAni -
n tinuturile revenite, prin unirea
acum 19 ani, in cadrul lor fi-
, de existentă ca unitalÎ ale
'i noastre, limba română - vor-
şi scrisă - de către toncetă­
'i nostri, deveniţi minoritar, prin
rarea unei nedreptătl istorice,
st întotdeauna o problemă grt:u
rezolvat. Cu toate aceste, in
ul timp, se părea că minoritaril
Irevenit la sentimente mal bune
ţă au început să-şi insuşească
un grad acceptabil 11mba ofi-
. a Statului, considerând această
ifestaHe drept un prim pas spre
!Iare şi incadrare În organls..
românesc, unde trăesc şl·şl
nisesc în bună pace pâinea de
e zilele. O manifestatie exte-
Iă a acestei mentalităti a mira-
ilor, am avut-o în raplditatea
, omptitudinea cu care şi-au ro-
.fIzat inscriptiuoiIe şi firmele,
]1d să df~p;1r~ oric~ Jndicatiunf
Jte in vreo hmbă streină. Du
'~i acum, când situatia aceasta
urma să fie contabilizată In
rea minoritarilor, primim un
ment, care este in hIgrantă
adicfle cu cumintenia mani-
, tă de minoritarI.
cum sntu] acesta ne parvina
lIpova - fara dlu! Sever Bocu !
nstă intr'o listă de mâncare,
enltă din restaurantul .Japonla-
acel oră Şt.3J. care formează pro-
i atea unui oarecare domn An-
, Budal.
in te de a reda continutul lui.
em interesant de amintit, că
, ura n tul • Japonia • este locul
I iau masa aproape toti func-
, ril celibatari din Lipova. în
cu unul dintre judecători. In
i:mpul acesta, domnU funct!o-
şi-au ales mâncările de pe
scrise in ungureşte sau debi-
de chelneri, poate, fat În limba
hiară. Iată Însă, că intr'o bună
, poseşte la restaurantul • Ja-
'. un arădan. care, pfE'zintân-
- o listă de mâncare scrisă
~gureşte. o refuză şi ceru să
prfzinte alta, scrisă in româ-
. Pretentia aceasta a arădanu·
: produs o legitimă tulburare
j 'ndul personalului dela restau-
tulburare de care s'a sesfzal
l şi patronul. PânA la urmă.
nd că arădanul pretinde şi stă"
Sâ I se dea o listă scrisă În
'neşte, patronul împreună cu
eri! şi-au pu~ fortele iotelec..
la contrlbufjune şi au fabricat
ă de mâncare, cum nu credem
alta.
să nu se creadă că vrem să
'oatem joc de cimori sau că
glume proaste, o reproducem
li facsimll ş!·i redăm şi tradu·
tipograflcă, În caractere nor-
~. ________ ------~.~-=-~~~
.'J-
MENU
male, pentru a fi citită cu
multa uşurlntă. paranteză indi-
In
căm şi numirea corectă a celor ce
figureazA pe listă. Să incepem dar:
"Zupa karnye zama si prezitura
(Supă de carne şi pră jitura); Zupa
de albe (Supă aibă); Zupa Rose
(Supă de roşii); Karnye de vake cu
sos (Carne de vacă cu sos); Karfof
kll unt; Varze umplut: fikanda de
vkel (fricando de vite)); Carnyede
Pok (carne de porc); Pulpede Pork
(pulpă de porc); farta de Pune
(Tortă cu punch); Pleclnta duJcaca
(Plăcintă - cUtite - cu dulceaţă)".
Iată frumusete de limbă româ·
nească, servita de un minoritar ro·
mânilor ... Cel căruia i s'a prezentat teau samavolniciile, nedreptăţile ori josnicii le tuturor razbunarilor. In v(chiul 1Ck
această list~. scandalizat de batjo-
cura făcută limbii româneştJ, Umbii
statului, şf,a manifestat nemultu-
mirea şi amărăciunea de care a
lost cuprins apoi a confiscat lista,
pentru a-J servi drept document de
loialitate şi conştilnciozltate mino-
ritară. Când proprietarul restauran-
tului - d. Andrei Budai - a fost iubirea pe altarul blestemat al sectarismului de partid şi nici nu va mai fi stân-
incunoştlntat de lucrul acesta, l-a' jenit de lanţurile biurocraţiei.
rugat şi a stăruit ca lista să-i fie
restituiti, ceiace arată că-şi. dă plan general de muncă al Su:tului unitar•..
4 pagini 2 LEI
I
Director: SIMION MICLEA
Telefon: 10-83
Redacţia ~i administ13\ia:
ARAD. Bdul Carol:No,i I2 .
=:-.....!. ABONAMENTE:
In ocat: 150 lei anual
In judeţ: 120 lei anual
Pentru: instituţiuni publice, societiti
industriale ,i comerciale, intreprinderi
,i firme: 1000 lei anual.
In lf gătură cu a(e~st~, ne am~,z:t­
laLipova t m de stăruinfele şi mlervt I1flHe
ce s'au facut acum câtHa luni.
restaurant pentru ca prcprietarii de restaurante
şi (ârciumarii să fie ~c~tili de E xa-
meI1ul de llrr,ba romana, demersuri
aCCEptate de forurile In dffpt, cari
au şi renuntat la acest Ha men.
care după cum se vede din cele
de mai SUf, e~te (xtrem de nec€-
sar. Nu numai prntru restauratorii
şi ploprietarii de brevl te ptnlru
desfaC{ re a bl ulurilor spÎJfoase
dela jara, ci şi pe~tn!- c,.ei del~ oraş.
căci sunt. dr sfgt.:r, mea m ammtlrea
tuturor. monstruozitfltile de limbă
ce au fost extrase "cum câtva 1imp
din lista de mâncare a celui mai mare
restaurant din Arad. Or, toate a-
cesff', pledează per.lru recfsltatea
unui eX<lmen de limba română la
care să fi~ ~upuşi domni! restau-
ratori cari se imbog<ltesc in fara
noastră.
Ripostă
El: Da, dragă domnişoară, m'aş
insura cu prietc-na ta, dar ~ă' ţi spun,
prea e proastă. '
Ea: Ai dreptate,~ ţie iţi trebue una
inteligentă cât doi.
Răspuns discret
- Nu cumva ştii dac.l Mitică e
băutor? K:
- Asta nu ştiu; dar dac 'aş fi o
sticlăde coniac. n'aş vrea să r.imin
singur .. u el intr'o cameră.
Fericirea
- Sou ta s'a măritat? Ei, e feri-
cităÎn căsătorie?
- Da. Foarte fericită? Doar pe
bărbatu·său nu-l poate suferi, - dar
ce vreti, toate nu te po~i prcdinde
mal s~ama de gravifaiea faplu·uJ. dela viaţă.
o nouă viaţă· se va împărtăşi ţinuturilor ţării,
prin noua lege administrativă
Prin noua reformă administrati"ă iniţiată de d, Armand ('ălinescu mjnis~
trul Internelor, ţinuturile sunt chemate Ia o nouă viaţa, Pri'l legea administrativă
se obţine mult dorita descentralizare a serviciilor administrative f, ră un pTejudi~
du adus unitaţii Statului. Ministerele vor fi descongesti{mate şi 1tribuţiile res-
pective VOT fi trecute aSI(pra ţinuturilor conduse de guvernatori.
Intre centralismul excesiv şi o descentralizare utopică şi nellăsurată, care
nu ar cadra cu necesităţile unui Stat modern, s'a ajuns Ia o linie medie. care
ţine socoteală de nevoile locale si de unitatea de comandă a Statului.
Politicianismul partideioT reuşite să dezorganizeze aparatul administrativ
prin aşa zisul mit al ~centrului" .. La ~centru" se ptmeau la cale -narile şi micile
combinaţii. Cu investitura dela ~centru" se eludau responsabilitaţile şi se comi,
gim se obţineau toate drepturile pentru clica Ti:spectivă şi nici o 1lhpundere,
Noua indrumare crelaza un cadru atat pentru drepturile c it şi pentru ras-
punderile conducatorilor investiţi cu o parcela mai mare ori mai mică de suve-
ranitate. Funcţionarul este un de/egat al naţiunii, care rezolvă problemele de re-
sort, angajându-şi întreaga responsabilitatf, Nu se mai pune Ia adăpostul ano~
nimatului şi nici nu se mai poate retrage în tranşeia inamovibilitaţii.
Legea administrativa oferă posibilitatea und eflorescenţe a personalităţilor
dotate cu vocaţia conducerii şi a construcţiei. Meşterul Manole nu· şi va mai jzbl
Tinuturile vor fi şantierele de lucru al energiilor creiatoare locale, după un
______ ------------~~~~~_#A
":-~

--E~g.___ 2_____________________________________
NelDal 'Văzul de efUn
p .. eturl ti ...
Chişineu-Criş
- O duduiţă venită la noi ca
oaspe e indrăgostita de costumul
ţărănesc, d('şÎ e de neam strein. E
drept merită laudă pentru treaba
asta, dar ar trebui să umble în rochii
ţărăneşti nu in izmene băeţeşti.
Poate datorita ace stui fapt n'a reu-
şit la examenul la care a fost su-
pusa şi din care s'a ales numai cu
izmenele Înverzite...
..'.....................................
, '
: <:ele Du..i fru_oase •• iju ..... U \
•
: c:eft.llornh:ele ",ele D'IIal pr .. eI",e :
i
•
'a~"'"nuyi.'
penlru
oLlede
c: ... douri l a t
·I! COLOMAN
,:
HARTI\1AUN i
i BIJUTIER i Triepanal ,hind io fost la lege pen-
:• 1\ R,\ O, Palatul Minorl,Uor
•\
-..Pre$ur' solide
• •••••• _ ••'.............. o~ .....t) • • • • • •
Pec:ca
- Duduiţa dela Sântamaş, sa nu
mai plinga după aviatorul nostru,
şi nu ştim dacă sa mai dă jos la
Sintămaş. Dar pe Semne ni-se pare
că aviatorul ŞI' a schimbat direcţia
de sburat, făcând vitaj mult în Ca
lea Turnului, ba şi staţionează in
C. Turnului la duduia cu plimbă'
riIe de pela Nădlac, dar după cum
suntem informaţi va sbura şi din
Calea Turnului, şi în urmă va ră·
manea numai dor şi jale.
Păi grijeşte duduie să: n'o păţeşti,
şi să nu dai exemple şi vecinului ..
Se ,.-inde loc:: de UD
-casă In Calea Aurel Vlafcu
Nr. 207-209, lângă holta Au·
toblisuluÎ. Locul e de 200 sI. p.
Intormatii la locul mai sus no1at.
Covăslnţ
Aţi auzit că la Covăsinţ există un
singur loc unde se poate fita viţei,
vitele şi etc. in .şanţul lui Peterca.
La cooperativa "Covăsânţana" a
sosit un vagon de mititei şi unul
de bere pentru clasificarea definiti-
vă a mâncăcioşilor şi beţivilor de
categoria grea.
Temerarul ~Baritonjst" Ghiţă con.
tabilul, după '-ea rupt 5 perechi de
pingele pe drumul dela Cuvin, a
spus că deocamdată stopează in ca-
mera discretă a cooperativei până
la rezolvarea următoarelor proble.
me de contabilitate: Rezultatul an~
gajării unui mare capital de speran-
ţe în bunătatea aparentă a unei fete
din lume; bilanţul in prezent şi
contul de profit şi pierdere al pin-
gelelor rupte. Şi rezultatul a fost că
a început să cinte. "Năcăjit ca mi-
ne nui".
Cititi şi răspanditi
"BRAVO"
o Două intreprindere' rODuiDea!!il~ă
In bdul Regele Ferdinand No. 50, s'a deschis un nou depozit
de Bohe de teracota şi articole de faianţe.
Ono public este rugat să acorde binevoitorul sprijin acestei
intreprinderi noui.
Propr'e'::;TRl\IAN GIVUlESCU
ARAD, Bdul Regele Ferd'nand No. SOt
~B~r~a~v~o~!~
e:clre.". de Ac:ăzDle
Dela năcăjitul
Mândruloc
Com'orbirea de mai jos s'a
petrecut între un român din
Mândru loc şi un şWlb din Glo·
gm,ăţ, vechi ctmoscuţi.
Românul: Ei, noroc jupânc.", da
unde-ai fest?
Şvabu\: Fost aici la Munustire la
Radna.
Românul: Dar ce s·a intimplat
• că te văd aşa de abatut. îngândurat?
i " Şvabul: 0, Icsus schot! Ce vazut
eu! Chind vinit acum dela munus-
tire cătră casa ia vazut ceva şi nu
pricep inel o, Chind vinit, io uitat
la luntru la joc avost şi văzut ado
un domn pe care in văzut pi iei la
•
: tru prunc a mea, păntrucă nu pus
I•
..
~
notarăş pe iel la protocol, aşe trebit
merge la Trief-anal şi atunci io vazut
ado pă domnu asta chind iel scris
ado şi io vorbit cu iel, acum văzut
pi iel la joc a vost aclo la hopţzaig
şi ici zis ada in muzic in lautâ şi
spus la mine un om că iei toată
ziua zis a~lo in bută la hopţdig şi
iel zis aelo în muz:c in laută şi spus
la mine un om că ici toată ziua zis
ado in laura la hopţzaig cu un ţi­
gan pe care cheama la el hârţu şi
ŞI {race Cli domn asta, aşa cum spus
la mine C1reVJ.
ŞebLJ
- Un tanar macclar de curând
d.$~torit, in;li'ltc de plecare& lui la
căsători,l rc!:gioasă, a declarat in
primarie (.i plateşte şi taxa de aba-
tor.
- Două domnişoare intr'o Sâm
bătă dupa masa :s'au prezentat la
primărie, zicând cii vreau să se ma-
rite. Credem şi noi, pentru că 1e ar
fi vremea, ..
-° frumuşică fetişoară de ţăran,
are marea dorinţa si se mărite şi
ea cu un funcţionâraş, dar nu poţi
face tot ce vrei, şi de cât la urmă
să nu reuşească, mai bine nu fugi
după trăsura care nu te aşteaptă.
- O domnişorică nu poate face
lucrul de mână acasă, numai in
piaţă. ada că in fata prăvăliei lui
Scwartz intre orele 13-15 şi seara
19-21.
- Câţiva din Şebiş sunt decişi
să dea sămânţă de cânepă şi apa
bună de beut, păsăruicei care a ci-
ripit adevăratul cântec de pasăre cu
alea dela gara Şebiş. Frumoasă pa-
săre şi bine ştie cânta.
Gurahonţ
- Czeizler ca şi aci să facă. puţin
ghişeft, şi-a scris singur firma, cu
următoarele inscriptii. "Czeizler Ma-
• director să conducă pe toti pen-
tilda şi Samuil beuturi spirituoasa in
detail" autoritaţile locale sunt rugate
sa ia măsuri de îndreptare.
» nm:şta să stee prin co'turi şi pela
-- - 4#41! _ _
----- --- .."..".
__________________________________ ~N_r_.~2~56~ J~·
__
•
•
':~
luagazln de Diodă Lăit'Lăleasc:ă ~
-1
el. ~ călătorit Zilele trecute spre"
vesel din Arad, dar pa trtll !:l'd purtat atât<
de gentjl, încât la Ş~bi$ 1 s';! dre•.
sat pro:es VeI bl~. Dar să-l mân
găem câta: după ce !e va însur j
va scapa de tOlfi1 buducurile! ,~
Api ia tare mirat cum poace asta
- Ezermeş'erul când a Plecat~.
face un "domn" io nu pricep,
Românul: Apoi nu te mira aşa
la cursuri a spus că se va înapoia'.
tare jupâne de treaba asta pentru
of tu şi abia atunci se va căsători.;"
că, acel "domn" tot aşa zice la horă
Du de c%alorit s'a căsătorit da ,"{
in laută şi cum am auzit că vrea
gradul n'a m;l,i Vi nit. iar ca ur .~~
mare, a aranj;:;t în câmp o repre·",~
sa.şi Înve~e si pruncu să scirţie ca
tată su. Aşa i romanul nostru, cauta
senLţie d'.'! d"n:; spr~ mlrea PIă:I
să facă "bioe", dar vezi că - ai drep-
cere a sau:nllor aduocti de sune'
tele IDlZicd,
tate - nU-1 c'am frumos pentru a·
cel "domn" lucrul acela, căci În lo-
cul lui putea să zid la joc un alt
D,u o liP3ă tol s'a Obif'rllat 1
rt'prEzentatie: vinul roşu fară car 1
sarăntoc, numai că. la acd "donm"
ii trebuie azi, mâne, permis de vâ-
nat şi aşa îşi adună omul bani pen
tru permis.
nu se poate bce ni,nic !
- Un domn. scurt şi gras şi se ;1
cre1ar de plas{J, a facut un pari a
ser.z., tional pe care l~a şi câşHgll,
~c
obţinând mEdalia "Piatra·. M"!dali -
Aşa i iei ce să i faci.
l s'a mai acord'lt şi pstru it:lul ar
Apoi mai ceva, dacă vrea cineva
să pescuiască, iei" momentan ştie
unde, dacă ii trebue cuiva peşte, el
tistic în car~ a sarit de cât€V3 o 'ta
de pe punte În vale. Că el n'a pă
tit nimic, î! credf:m noi când ~1
promite ~i atunci să aştepţi pană la spunr. dar am v:ca să stăm njl~ I
paşti le cailor, sau cum se zice, lun· de vorbă cu pantalonii S?J i.. DeSI
geşte i Doamne boala, până se coa gur ne-ar s;mne lucruri interesan
ce poama. h~ 1. ..
Şvabul: No, io tare mirat, că nu
ie
ştiut cinei "domnu" asta. Acum ştiu
io cunoaşte pe ieI, ho, ieI fost şi la
Instruclie
noi la Glogovaţ, la hopţzaig şi la.
Li briria .. Cult ura li din localita tt, a î
chervai, tarc place la iel răcia cu pi-
parcă, că vădra şi cu pumnu să beie. treprios o vasti operă de instruire ...
Batil tracu la ieI. Zo tare fain. •.• Cu o singură deosebire că ins
rea se face de către parchet 1...
,/
.. - ni
Duduia blonda nHirtelen szo~
ke~ iar a incevut cu grandomania iiI
şi să şi dea aere. Ştrand
~-- Noi o sfatuim s'o lase moale,
' .. ~th
căci contrar i se vor scurta aripile
Dl
Ţi·a»: prins profilu' înflorit, , Iii
şi ni-e frică să nu cadă.
Cost"":" ţi ptrforat de soare
Şi ca un ,,4uc, le·am îndr4git,
Nădlac
Dela cap p12n' la picioare.
- O doamnă • in poz!iia- socială Făceai grimas"ri, tolăni/eI
demn?, este regata ca să poarte Pe un jilţ la colţ de mal
cu dânso un coş cu batlste, ••
- Un dascăl cu multe ocupatii Şi nu·ţi ieşeau diK drts a/ard
priv.>tf', într'una djn zilele după Dect1t sânU. ICi teral
revărsare a Mureşu 1 ui îşi luă .~er­
EşH modenl4 Il.c4. a Evei
samurile· la spinare şi pleca la Ce în fugd îji faci siesta,
pescuit 5pre frontieră. Când Îşi 1
vâri coadl in apă şi v~zu că.! prea Dar ţi o jur. tiU meI surprinde şi
adâncă şi recE', renunlă la noua
~
Dac4 ",iva îi faci jesta.
ocupatie. Ţi am trimis bilet de Mozi,
- Directorul şcolii a avut noro Rj
eul (hiar să (â;;tige mi'lonul. Cât Patefon, o cheie, placa,
a fost dansul de umflat in pene- Dar mondena mea - mazdroancd, ~
astăzi îi de nerecunoscut. Să te fe· Tu cu altul, mi-ai tras clopa. c,
rească Dzeu, umblă ca un curcan c
cu capul prin nori, visesză vilă, 1. VODA c
castel pEla Vala. Coasta de au1' h
etc, Suntem curioşi ce se va alege
din suma câ~tlgată. dacă se va
conduce după visurile sale extra- Serviciul Publicităţii de St
vagante. da pe lâng\ Directia G~n~raIă
- Pleacă o parte din d'lscăli şi Presei şi Pro;lagandei N3fioml .1;
dăscălltele din Nădlac. li Ireacă înştilnteazâ că toate cererile ce
Tăutil la Cataramă - Aşa le tre-
băe - Pe viitor va rămâne d.
se adreseaz\ din putea zlarel0 l
socletătUor dg fot fel
reviste1or,
sionarii lui Faur Cafănarul. Ii mân. şi persoane particulare trebuesC
dru şi frumos pentru noi românii tlmbratz conform legii timbru!
mergem înainte ca racul. (tim brul de petitiunl).
- 01 deja perceptie, ce abis- Fac ex :eplie răspunsurile la ci
fere5tre - se ştie la care - este
culările adresat şI 13 anchetele! fi
sfătu't să se încostumeze mal În- treprlnse d" ace5t serviciu.
chIs şi să se acomodeze tlmpulu!. Deasemenea t toate autorftaFle '
când vrea să stea.. să între... să stat Sau comunale cari tr-mit P
lasă ... ca să nu fIe cunoscut. bUcaHuni spre inserare, sunt ruga
I
a le trimita rn afâtea exemplar
Hălmaglu
în câte zIare urmează să apar
- Un tinăr functIonar şi Inte- adă\lgând t:n exeplar mai UluI
lectual, pare-ni-se, tare mândru da pentru evlder ta acestui serviciu.
 Bravo!
Gila Iuăn Nojîtă şicire
13că md cd iara
vini vliemea sd vd
mJi salu o ţîra la
joa'e că dată jusdi
pd la Fii şt~ţa o
itril tUlTina pd vrlc-
mea când paclo ie·
_,_._. rau goangJ!e ş1tle
şie mâncă marhă!e gl nu Ue poţi
scoace zÎua ltn poiata. Si mam îi,-
fâin t paL 10 cu on domn care ftra
la păzit gl m 11 ha $1 umbla cu şllbd
gl oule şi cu rerina în ~pace gi
ghnget căi altu minutle pada pâu-
tră marhă. Am stat şi /0 paclo os-
cuns pein colibe şi grojgluri ca să
nil mă ftâflşJe goangile ~l numa
D.M. ~~,,<,gnH!gean:J nODpcea am Ieşit ~'ă mai umblu În·
ul lucrârilor publice şi al comuni- coaşîesj1lclo după una şi după alta
. c.are .1 inceput o vastă upera de pând răta glm~m atd râ;,d am l'dzut
.il drumurilor dm ţuă. iniţiativă pă on frace po~aIt carfe ~ 'o /iegat
adus recunoştinţa întregei populaţii
româneşti
o son'l gl capdstru. 1 arlt aşi ft
vrut io sa ~ciu şe:o fost ma~ gl-
parte da nanz aVIJi vrieme că o Inblt
sd mă dllc mal g'parte sd vad cum
mtre m he{u el ghşt gin ulita şiun.
, 'taţi frizeria modernă
ganlas'ă glla Hălmagi că danl am
;~f~n CnmUOHU
'avut e~ gând sd gdsQSC o mu'ere
pdntru on prifCin gea mnJeu da tăI
"am eăsât aşe cum am vrut şi CUlTI
n am gh,ngU că 10 pidşe şi luI.
Piaţa Luther 1umna ei aşâa am ghingIt căi
mai b nle !o pUţa/iesc gi pacio pâna
iciu conştiincios şi igienic
mlS Ipinie izmenil e cd văzui pă unu
că ~d Liita cam iflto dungd la minie
aşe că vmll la Arad napoi da in
lariatul cerclllJ.1 ŞE- biş
drum md opri o tiră pa la Săbiş
judetul Anid
Inge am auzit ca ieste unu carie
taTe it plaşle sef se preumble cu le-
Concurs elle pd drumul cătd Barsa. Dopu 10
nu şciu dacâ ltl Şc" o nu şei că pa.
ele nUl bfll,e sd sd şpaldI'Gs,ă că
ncursul publicat pentru
Unirea postului vlicant de numa să lntâlrreşce cu baron" aş/Ela
gila Bdrsa ~i fluma il trcgle o ma·
Iar dela acest notariat r!-
mă /li peirecanle el no ultd căl Uhdc • ..
'~nd fără rezultat, pentru Noa opt! pa ghezaş am auzit pa
~l[nirea acestui post pu- unll cum grdla singur cd nu şelu
din nou concurs şi in· şe girăee Ilarl (şi wmpărd opif1ş/
pe cei ce voiesc a ocu- noauă totg.un~ sef ultd cdld tele,
foeu so bată da ama când şo
st r€lrlbuit cu plata de bato
cumpărat coJop nou no vrut sd să
750. ca cererile adjusta- ulee la Iei şi tarie af fi VIul sd Il
actele recerute sli le lna- vada ca dara iel tarie mai ieTa fă·
la notariat pân! Ia data los gi colapu luI. Dopul nu poace Ji
omu şI cu colop nou şi sd sd uiee
Iulie 1938.
tăti ia lei. Sef fie numa sdnătos cd
Primăria
are coloo nou.
oria modernă pt. Doamne Apu ş!e sti vă mat spun că gl
cald li cald şi pd iel noi şi pa la
'şi Domni
vot da nul bal că să eoaşie grdul
,~H~IU l~~IH~
a/dudu gl dOGld o fi atâta cât 110
fost g/mult şi cucuruz. iara îi mân-
ReI!:. Ferdinand No. 60 dru g/ţl crJeşce inima când ce u ti
. gara Electrica. ia Ifi.
'Executi cele mai moderne E amu îmi adusc:fl amlnce cd um·
costume şi uniforme c.F.R. blând pac/o cdid Hă/mogl am Jost
cu preţuri foarte reduse', şi
auzit cd or 10 t ;.( şee domni paclo
: cu mari avantagii de plată gl or dat Cărţi la lJoamtnt sd mal
lunare în rate. fnvlete şi il şifva. Si sor dus domni
a:eşcea cătă Bfusturl şi o paTce gln
il or luata na/net ş1 o parce or ra-
it mbaca mas mal nopoi şi ăşcla sar tat dlls
pănd inton loc Inee or întâlnit on
11 irati c·C!şa d' odată moş surd cOTte paşce n;şce capre şi
:e' j o grozăvie. cum erau obosfjl şi asudalf lor in-
10 e Corso, bine frate, triebat cd cât mai ieste pând la
el zilnic... gongărie?
Brusturl şi moşu lea spus cd mal
fste cale gl 'UIlIl ceas şf atunşi
1. Vodă. domni or zis 'il nu mal măre mal
ci le mai bune biciclete de pe lume
i renumite fabrica1ii. Se pot
păra eftin În rate lumare.'
eiucuri senzational de eftin la firma ~~.~1.·~i.i.;~.. .,.
i: I~MUnD HHMMfll1 fiUl ~r~'
ar ,O-duI Reg. Ferdlnand 111 ~~",}i,~~_ _I!iiIiCii6!p
-
luI Reparaţii se execută eftin şi punctual
- să luăm amince!
gipal te numa să duc napot. Si abg~
când or agluns aelo ging, or lndă­
lit Of auzit Of auzit ca abge mal a-
veu gi măls vreun sia/tai gi ceas
pând la Brusturl. Apa mi sor năcă­
fit domnI ccl nor vczut ~i ti Brus-
turl da mal tarie SOf ,;ded;ît când
ar auzÎt că la BI u~turl la şeilalti
damn~ leo dat ş1 ge mâncaTt, şi cd
ii or trebit sd flbge pâna sala când
or mâncat ablle la QurahontuluJ gi
ghingei că nu sil mal satură aşe
mâncau.
Dapu şle să JIJşl cd aşe pdfăşce
şltlle ni/şi le meringe Instraija eJ
acasa să a:bd pd drum cd dară pa-
cl0 Iloamln! 1$ săraşi ş1nus blrfur}
la Mt eollu ca la oraş.
Noa opu sd nle ţrămtetti aboll-
meniu cd tarie nle trebe bani pântru
clpari
Ai vostru
{UAN NOIIT Ă.
Ceasuri şi bijuterii din aur veritabil
cu preţurile cele mai eftine la firma
IO~IF REINE R
Arad. str. Colonel Pirici 3, în dosul
Teatrului Comunal.
AI auzit că. ? fa vorabile. Restituirea in trei rate;
.. :a doua zi de Rusalii. la Araneag,
un dascăl a apărut la biserică in ca·
maşă? (Oare unde a lasat 0, la Fuchs
sau la .... ?)
... Dănila dela Chişineu.criş n'are
nici o considerare faţii de "domnul
meze birău" ~
Aviz
...s'a deschis strandul militar. Bi·
lete şi abonamente se primesc la
strand.
I v!~R~i !:i!~~mUţ
d. 1.
M. Szegfu
Arad, str. Brătianu 7. Tel. 11-44
Atelier special de reparaţiuru
p,entru:
maşini de scris
maşini de calculat
tocuri rezervoare
hărtie:- ,apirograf - indigo ,i
toate accensoriile p,entru maşinile de
scris.
COpii de azi
Elena are cinci ani.
- Mamă, şi dacă mă voiu mărita,
bărbatul meu o să fie ca tata?
- Da, puiule!
- Dar dacă nu mă mărit, am să
mă fac ca mătuşa Aglaia?
- Probabil, copila mea t
- Frumoase perspective!
Exemplu
- Na, Lino, citeşte 1 In America,
un ciclon a măturat într'un minut
toate casele unui oraş, şi tu nu eşti
in stare in două ceasuri să mături
o odae!
La restaurant
- ~Scuzati, puteţi să·mi daţi un
chibrit ~a
- .Nu, dar vă pot imprumuta
bricheta mea".
- "Hm ... te poţi scobi in dinţi
cu ea?"
Pa.Q.3
Impăratul lumii
Era un flăcău frumos într'un sat
O baba ori de câte ori il întâlnea
11 Zlcea:
- Bună ziua, impăratul lumii.
După ce sa insurat, baba il salut.i :
- Bună ziua om ca toţi oamenii
Neimpăcându-se cu soţia, a alun-
gat~o.
Atunci toţi ii spuneau:
Bună ziua, rasul lumii t
In tren
Doi negustori călătoreau cu tre-
nul acelerat. In timpul mersului li
s'a făcut foame la amândoi şi au
mers în vagonul restaurant să mă~
nănce. Au mâncat ei bine, dar la
plată chelnerul i-a înşelat. Le-a soco~
tit preturi cu mult prea mari. Atunci
unul din ei mai religios a zis:
Măi Moisă, are să i bată Dumne~
zeu că iau preţuri prea mari.
- Dragă Iţic , i-a bătut deja Dum-
nezeu. răspunse celălalt, în timp
ce scoase din ghete patru linguriţe
de argint, pe care le luase din va-
gonul restaurant.
Anunţ in ziare
Sunt dispus a lua cu imprumut
orice sumă de bani, cu 50 procente
dobăndă, in următoarele condiţiuni
1. Cănd voiu avea.
2. Cănd voiu putea.
3. După moartea mea.
Testamentul unui avocat
H Las toată averea mea unei case
de nebuni. Dela nebuni am câşti~
gat 0, nebunilor °
dăruesc~.
Ceartăintre copii
Doi copii s'au luat Ia ceartă. Unul,
vrând să;i taie apa celuialalt, îi zise
cu răutate:
- Măi prostule. tu să taci din
gură, că tu n'ai tată!...
- Ba tu eşti prost şi nu ştii că eu
am mai mulţi decât tine!
INTELECTUALII, cari vor să se
documenteze după ultimele cerinţe
ale ştiinţei, trebue să citească "Do~
cumentarea" privire fugară asupra e·
v?lutiei ei, -lucrarea d lui Th. Iorga,
dIrectorul agenţiei .Serviciul Gaze-
telor". Zace mii de exemplare din
această lucrare sunt puse gratuit la
dispoziţia intelectualiJor - liber.pro-
fesionişti sau conducatori de insti-
tuţii publice sau particulare'. Exem-
plarul se trimite franco de orice
spese la prima cerere telefonică sau
scrisă, adresată agenţiei
"Serviciul Gazetelor"',
str. Si. Constantin 24, Bucureşti 1,
telefon 3-16--15.
Du,
- Ce noroc că sunteţi singura.
d-ra Martha!
- .eAm impresia că vrei sa-mi ră ...
peşti acest noroc !...
Vremuri grele
- Câte odată aş vrea să fiu un
câine.
- Cum aşa?
- Ca să mai plătească şi alţii imI
pozite pentru mine 1...
Sinceritate
- Ce~ai făcut când te..a sarutat
Teodor?
- Cind am vrut să ţip n'am pu,
tut şi când am putut n'am mai vrut.

Pa.g. 4
Şcoala, tn continuare ...
lntrând in vacanţa cea mare nu Îa·
lemneazi că asistăm la o suspendare to.
ţall a ~colaritătii. Nu există o vacanţă a
creIerului. Evident, nutriţia intelectuală
trebue schimbati, d~pi anotimpul şi după
capacitatea de asimilare.
E~hipele studenţeşti regale au purces
la muncă rispândindu se la sale, Un alt
lolu de muncă: studenţii au fost timp
de 9 luni învăţ.ăcei la universităţi. Alte
trei luni sunt dascăli in serviciul popo·
rulul. Facia aprinsă la universitate o
poartă in beana sstelor.
In timp de vacanţă, şcoala se află în
continuare pe teran rural: Învăţând pe
alţii şi aiI ând rea1ilăţile sociale,
Din ordin şi inIţiativă regală, universi-
tatea a dnenit focar de I\lmină pentru
1ărăoime.
Până, !slbi, lntre shedeoţtme şi ţără­
nime nu exista o legătură organică. A-
ceastă legătură a fOlt făcută do
S. Regele Carol II pentru binele
intregi. Astăzi circulă acelaş fluid de
. viaţă intre cărturarii ţărU şi modeştii plu-
gari ai ogoarelor. Naţiunea formează o
unitate armati, cu o identică armătură
Bufletea.scă, În slujba Coroanei şi a mi-
....
.lunli sale istorlco.
...........
. '......................
' .-
· Dr. luliela \•
Caloghiru i•
medic dentist
Arad 1 Se spune fabula a fost cre-
Str. Lt. Aviator Sava 9
i Iată
ca m'jfoc de
Consultatlll 1 în care gând[rea nu se bucura în-
_
-................. .........._'...... O fabula
• 11-1 a. m. si 3-6 d. m. i
'
Geografie
Locotenentul explicănd recruţilor
despre aşez.area 10calităţilor pe hartă,
un ţigan întreabă:
- Să trăiţi Dom' locotinent este
satul meu pe acolo?
- Uite aici e şi satul tău.
- Fă bine uită te, nu vezi cumva
pe uliţă pe mama ? ..
Infernul
Doi artişti stau de vorbă la cafe-
nea asupra temei: cum o fi in iad.
- Eu ştiu, zice unul.
- Spune!
- Ai văzut tu vreodată cum sfâ-
râie şi produce vapori apa pe un
fier înroşit in foc?
- fireşte.
Ei bine, in iad asta e ingheţ.ată.
S'a trădat
Ea. - Mă iubeşti?
El. -Mă mai intrebi? Aşa
mă iubeşti şi tu.
Ea. - Atunci nu mă iubeşti.
Or. MIRON FElEA,
advocat şi-a mutat biroul din
Rovine~Pedca în A RAD, Bdul
Ferdinand No. 15.
Tradiţiuni
- Anglia e tara tradltiunilor.
lean, ce intelegi tu prin tradi1iuni 1
- Traduceri.
- Absurd 1 Traditlunlle sunt lu-
cruri cari se moştenesc din tată in
liu. Compune·mi o frază corespun·
zătoare.
- La gimnastică ml·au pleznit
tradiţiunHe.
o
La o importantă instituţie publică
din localitate, a devenit vacant un post
de avocat t iar pentru complectarea lui
s'a publicat concurs.
In vederea concursului, şi-au inain·
tat cereri o seama de avocaţi titler" ca·
pabili, energiei şi... saraci, cărora le-ar
fi venit bine şi i-ar fi ajutat mult nu
mirea... Deodată cu ei şi-a cerut numi,
rea şi un avocat mai in vârstă - a-
proximativ 50 ani - cu casă de ra-
port în Arad. cu câteva zeci de iugare
de pământ, cu avere şi cu un birou
care-, aduce un caştig frumos. N 'am fi
remarcat pretenţia acestui avocat, dar
odata cu cererea a inceput sa aducă
şi bileţele de lecomandaţie şi staruinţe
pentru a fi numit el şi nu altul ...
Ciudat 1... şi bătrânii se mai mira ca
tinerii sunt nemulţumiţi J... Pai, cum să
nu fie daca faţa de ei balranii proce
către M
deaui astfel I
naţiunii
* O fi l...
,..... , , ' . 'V?
KODlâni I - Aprovizionaţi-vă cu Lrânzeturi de primăvară
direct dela producător, - premiate cu două l'Dedalii de aur
Mărfuri proaspete, curate, extrem de eftine,
FIR.MĂ ROMÂ~E"SCĂ
,, r.
"ROMJ\T"
.....·WbE cetl\ n,...,
Fabulă modernă
că
ca gen IIterar pen1ru a servi t care ii dă o valoare pedagogică.
în vremuripolemică
că
de libertatea
versiune mai
că
altă
s:rise.
este
apar11nând genului poe·
tic, se
t
exprimărei
foloseşte de animale tn chIp
plauz;bilă,
alegoric, poezia năzuind în princi-
piu spre forme ncui de redue a
idee!..
Amb~le teorii, însă, conchId că
fabula trebuie să aibă o concluzie
La poliţie
Domnul Ionescu se prezintă la
Prefec1ura Politiei şi cere să 1 se
elibereze un permis de purtat arme.
- .. Dece al dota nevoie de un
asemenea permis de arme?" -
întreabă comisarul.
- .. Din cauza ocupatiei mele, am
foarte multi duşmani".
- .. Dar ce ocupatie aveti 1 Sun-
teti procuror?"
- "Nu, dar sunt de zece ani
proprietarul unul birou de căsă­
cum torie".
Adaptare
-[a spune-mit Petrescu!e, poti
să-mi dai un exemplu despre fa-
cultatea de adaptare a corpului
omenesc?
- Da. domnule profesor. Intr'un
an de zile, mătuşă-mea s'a îngrăşat
cu patruzeci de kilograme. fără să-j
crape pielea.
Succes
- Bună ziua, domnule Popescule!
Ia spune- mi cum merge cu albină­
ritul?
- Minunat! Miere, e adevărat că
n'am scos incă, in schimb drăguţele
de albine au avut grijă să inţepe
până acum de trei ori pe soacră..
mea.
Tiparul Tipografiei .Diecezane- Institut de Arte p'afice, Arad
Bravo!
La ureche...
Un cunoscut funcţionar - semn dis·
tinctiv, burta şi chelie - a ars, intr'o
noapte un chef, pâna a doua zi pe
la ora 9 dimineaţa, cand s'a dus a-
casa şi s'a culcat, la serviciu trimitând
un certificat medical că. i bolnav... Şi
aceasta a făcut- o la cateva zile după
ce d. primar Orezeanu ceruse funcţio
narilor conştiinciozitate şi punctualitate
în serviciu ...
• furidice, de altminteri destul
Un inteIe:tual venit de curând la
Arad, crezand ca ... nu ştim ce, a adop-
tat o atitudine tare ciudată şi... gro-
biană, care nici decum nu- i permite să
salute şi să ridice pălăria când intră
in birourile colegilor săi.
...Se spune ca din anumite puncte
de vedere această atitudine a intelec-
tualului este considerata drept superio,
ritate I
~WA .-u 'V? ,,/? ....
Calea Banatului 3
V\ AI "'S.' "" .,,,.
.,v u
m)rală sau un invătământ, fapt
Se ştie într'adevăr că fabula e uti-
lizată in Educalia copiilor.
Profesorul Explică elevaor fabula
«Lupul ş; mielul", După aceea trage
CUVenita inchaere morală.:
- la spune, Popescul~t dacă mie·
luI ar fi fost cumjnte, nu i aşa că
n'ar fi fost mâncat de lup 1
- Nu, domnule profesor, răs·
punde elevul Popes::u cu convin-
gere. L'am fi mâncat noi.
T
De in~Lirial
una cameră mobilată modern, şi
bae, pt. 2 domni eventual şi pen·
siune.
Doritorii se vor adresa: Dnei E.
BaJog, str. M, Nicoară Nr. 1. Arad.
Câştig indirect
Doctorul. - CU11't găseşti că nota
mea e prea urcată? Uiti că am
venit de treizeci de ori să văd pe
fiul d·talp.
- Negreşit, dar şi dota uiti că el
a molipSit jumătate clasă cu scar-
latIna lui.
Leacul indicat
- Ce s'ar putea face, domnule
doctor, ca să vindecăm pe bărbatul
meu, care suferă de nervi 1
- Plecaţi amândoi în călătorie.
- Unde?
- Fiecare în altă direcţie.
,
La cursul de higienA
- Prin urmare, de ce trebue sa
fie intotdeauna locuinţa curată?
- fiindcă poate veni cineva in
vizită dintr'un moment Într'altul.
eiţiţi şi răspândiţi
BRAVO"
"
---- ..... ~~
,
1
!
Nr: ~,~
Elevii fg carte,
rit la catedre r
prOfe:r'.
Cuvantarea d l!~i Armand eâ-/
linescu, ministrul Internelor cu 0-'
cazia illstalarii sale ca ministru
interimar la Educaţia Naţionala
reprezintă o pagina important'
din istoria constituţională a t,~
purilor noastre. .l·
Noul ministru la Educaţia 1\
ţiotlala a precizat câteva regu
limpezi, Care întrasera În desue.
tudine.
D, Călinescu a insistat asu
pra dreptului suveran al Statu-
lui de a organiza educaţia ti"e-
relor vlastare in conformitate cui
ritmul său specific. Nu se md'
pot permite abateri in învăţdmân
dela linia generală a Statuluq
Care este linia generală în ma
terie de educaţie naţională?
Se poate defini pe scurt aşa
ele\'ii la carte şi profesorii la ca
tedre 1
Nu se va mai ingădui ca l'
larii sa şi piardă timpul cel ma
preţios în agitaţiuni politice sub
versive şi sterile .
Epoca minunată a şcolarjtd~
trebue să rămână epoca acumu
lării de cunoştinţe. Ştiinţa esl
greJ, viaţa este scurtă. Anii . e
mvdţământ şi şcolile trebue sa n
vină la misiunea lor iniţia~
Şcoala este un stup intr'o lin:' rl
tita şi înflori ta livadă, iar şcola i~
rii harnicile albine care adu\ m;
mierea ştiin;elor şi a artelor ui
fagurii ccrebrali.
Naţiunea noastră este atmn~.r
ţată cu regresul da:ă tine .
vlăstare nu vor fi la curent .
li
progresul $tiinţei. Generatia no' ;1
/1U trebuie rapită prin diversi« . E
falacioase politice dela 1nvăţcitur~JeI
In acdaş timp, profesorii trei
buie să rămană la catedre p. S
tru a pregati tinmtul.
Obsesle l~l
(
- Nu pot suferi să aud clax U
de automobil,
_ Dece?
CI
Ci
- Un tip a fugit cu nevast.l'
intr'o maşina şi acum, ori de
ori aud claxoane, mI e teamă;
se'ntoarce.
Concordat
- Cum a fost cu procesul,
nule Popescu?
- Care proces?
- Ala cu voiajorul,
rat o jumătate milion!
- A, da! Ne-am împăcat: I
luat fata in căsătorie_ .E
Cum vrei s'o iei
Gospodina ; Eşti destul de
văn şi tânăr, ca să poţi munci.
înţeleg de ce cerşeşti ? !
Cerşetorul: Şi dumneata eşti
tul de frumoasă, ca să poti
o stea a filmului. De ce stai
cătărie ?
Definiţie
Căsătoria e un lanţ greu; ~
poate duce se intovărăşesc do:'
meni.
- Şi uneori chiar trei.