.IILJ' .

- - -

4
7\n. VI N ... 96îf 2'0 1\10"'. 1938.
. , .e J""
pagini::! LEI
#'u 4
-
f I
1
.....-Ia ......' "~,
Vizita la Londra
Fara niCi o deosebire de atitu·
dine pollUcd, intreaga pfesd eneJeza
se ocupd de Importanta pe care o
replezinfd viZIta M. jestalU Sale R~­
~A." gelui Carol al JJ.lea la Londl a,
ca PALATUL CUlJ Ar . pentru intreaga sUuatt internatona,d
bliote Personalitatea Suveranului Ra
mânielt întreaea Sa activ.tat~. re·
formele infaptu/it, câl şi l'lala Sa .1.

de familie, esle comentatd pe co-

loane ifltTlgl de către cel mai de
seamd mânuUorJ oi scrisu/ul, din
(ara de peste mare.
V/zifa ngaM, in timpurile aceslea

s. ~e~ele ocrotitorul stu~entimei

• ~
D. Armand Călinescu, ministrul Educaţiei Naţionale, anunţa
o mare acţiune de sprijinire a tineretului universitar -
D. Ministru al Educatiei N~fio-
le ră:spunzând i.,tr'un cerc de
zetari, la o intrebara i' s'Jpra
vătământului universitar, a facut
'rmatoarea Imporf:lntă deciaratiune:
- .Reglmul actual arata o deo·
bîtă grije pentru nevoile tinere·
i' !ui. pe care vrei sH pregătească
I conditii optime In vederei rolu-
[ re·) IJa avea mâine.
"Prin reformel~, ce am .dus la
inisterul Educatiei Nallonak, p.m
i s~htat aceasta po:itica. Sporirea
rselor. concentrarea invăt"mân.
. lui universitar, întinerirea Corpu-
i D!d~ctlr:. sunt măsuri cari ilus-
ează ace~stă concepte. Dar a·
asta este numai un inct-put. Stu·
'ez acum un program de larg! in-
~~1p!uirl privind vlata tinerilor ulil~
'~e\":;it;:1fl. Cam;nuri:(', ~ .. nHt;t:h>1 bi-
potriva eflor cari întrebujr+~ază ca·fi du pentru a cre~a ceIor ce Sf
lItatea de student pentru agitatii
R; nieG sub raportul sufletesc şi ma-
ma~ mult decât tu,bu,i~ depdşite prin
covâTşttoarea ti tmportan/d, e mai
mult decât satisfacerea unui PIOto-
col obişnUit.
Păzitor al pdcll şi al celor mai
bune relatlunt cu marile ţari apu-
sene, Reeele României va duce la
d~vuteazâ studiilor, conditii prieI-
terla].
"Voiu prl'Z~nt2 deasemenea Con·
siliu"ul de Mlniştr!, un proect, dupa
care recrutarea in functiunHe pu-
blice sa uu mai fie ii'i,sată haz.udu-
lui personal, ci să se facă în raporl Familia RegaJă brltanicl!:, având in mijloc
cu calificafla obtinuta la studiile pe M. S. Regele George al Vl·lea şi
universitare. AstfeJ, orice tânăr va M. S. Regina Elisabetha.
311ea o guantie că eforturile sah· Londra cuvântul unui patl0r dorn'c
vor ii în viat3. just recom;Jensate dt linişte, muncitor şi pl'n de iubire
Mî s'a întâmpliilt de atâtea ori sa recunoscatoare jala de toli pIle-
v2d tineri, cari au făcut studii stră- tent sdi.
IUdte, rămânând fără intrebuintare, Iri comenforiUe pe care le face
in vreme ce altii, slabi, işl aslgura- presa eneleză, în alt/colele şl upor-
seră SltU.,tiJ. grafia unor impreju. tagiJJe cart apar zilnic, se vede in·
rări Iăhnainict'. Aceasta este abso- te;-estl1 pe cale Intreoga opinie pu-
lut nedrept şi nu poate constitui o bllcd a malelui tmpmu U are faţa
it-,wr",j ,re ~entru şcolarHat~. de SuvcrarzuJ no.r;tru. . --~.

htlotec,le, sportu:'lle treb..l:;sc astfel ~ .Voiu intreprjnde aşa dar p~ d!- Amanunte şi miel dftalti dirz v!ota
1,~g,mizate. j"c·H stud.:ntH mHituoşl ~'. ferite cai o acţiune de sprijlnire a M. S Regtlul ŞI a Mareilli VOI vad
\ii g~sea5că toate in'emirila şi să U t1netelu!ui. Mihai de Alba lul/a, sunt scormo-
ele cree>ze o vbtA plăcufă şi prld- M, S. Regele Carol n. IIM. S. R~gale. care este un mara nitt şi infcllşate in./regel luml bri-
l lcăfnvăfăturei. priml'j-:!roase ordinei in stat, ia pl'otp.cfor al studentimH, dores-ta să tontce.
. .Dacă am Illat m{ls~.JrI severe im- s.hlmb nu volu cruta niciun sacri- sa d~a un sprijin larg acestei âc!lunl." Pe noi ca romdni, ne măguleşte
I ~iiiiiiiiiililiiiiilliliiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii_iiilii_ _ _ _illiiliilî_liiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiil557iiiiiiiiliii-iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiio-iiliiiiiiii-ii-iii-iii'li-.-iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiilJ Ş t ne Impreslonea za in b j ne, t oa tti
aeeastil atentie pe care preso celUi
mal mare imperiu al lumii, o arată
j Dar la Arad? Premieră Asta da!... şi o man:festa lald de Suveranul
It Dlreclorul personalului din mfnls· După cum se şlie din cele scrise Merc.uri - a doua zi a vizitei nostTU.
'. rul finantelor, un Ol'lrecare domn de ziarele zilnice, la primaria ore- Suveranului la Londra - şi, mai România. nu numai are nevoie ca

~
OUOfel'lnUt a fost inlocuit din ser- şului nostru, au fosl flum!U şi tran-
puţin Joi, Aradul a fost Imbrac3t de prietenia Angliei, nu numa.I cd
: ciu seu c6 f s'a dl'lt.,. consllium intr'o ceaţă deasa ('e a persistat intelege sa stea in slujba un el idei
.. beundl. - nu ştim bine, Aceaslfl sferalf din alte oraşe un număr mare toată ziua. Asta. pentru a revanşa mart, dar face toate sfoTlarile pen
" ntrucă unele ntlmid de functionari de funcllonarl. UnII mal mari a1t!1 Londrei simpatia şi dragostea cu Iru a duce aci la Dunare, o 'Ilata
r cute de dsa n'ar ti fost tocmai pe mici. Asupra celorlalte caltlăll nu care a primit pe iubitul nostru cinstită, de frumoase realizdTI ŞI
:}>cIDai. In fine asta nu ne intere. vrem să ne pronunlărn până ce·i vom Suveran t plina de cele mai bune intentiUni faţa
lecze. iiiiiiiiOiiiiiiiOiiiiiiiOiiiiiiiOiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiitiiiiiiiiiiiiiOiiiiiiiOiiiiiiiiiii} de toa te popoareIt lumii.
vedea la lucru, Dar până aluncl no·
~ In schimb, am nes s5 şllm dadi
~~ Arad, in rândurile tunclionarilor Him aci, că .,reo 2 -3 functionari •
Cuvintele şi dlscursurUe rostde cu
~cali, nu l'a avea nici o urmare din cel transferati la Ar8d, au ars ocazl'J festiv.tatJor prJlejulte de vi·
lecare8 dlu! Coltofeanu 1... Bine noptile trecute ş"n tOl'ărăşia lui zita M·Sale Regelui la Londra,aratd
, leles dacă in materia 8cel'lsta A· Popila, un chef cum de mult n'a toata Importanta politlcd ce se a·
l'uzut Ar8dul. Chef In stil de cam- ('orda lntâlnlrli dintre M·Sa Regele
- deşi după câte ştim noi sunt Geofge Vl·a şi Suveranul nostru.
multe ~azurl de locuri Iinute pe pionat In cursul c5rula Popila larăş Inlâlnlrea dela Londra este ur-
nedrept " ffirfi nici O justificare nici s'a urcal pe mese şi- 8 Inceput si marita cu o deostbitd atenllune de
de sfudJi ,1 nici de l'echime şi nici 'nJure 18 ziarişti, parcă aceşti8 ar toate cercurile polWce ale Europtl,
de pricepere 1... ft vinovali de... cuJturalUalea sa fru· M';.~"':·.:"::"::·::;::'~_=; cart vad în t.venlmttele din capitala
. Oare vor auzi cel ce .•• au urech 1 moad ...

~
Cana scump I
'e Un membru al redactiei noastre,
J~Ufmiirlnd peste umăr pe colegul
:u1tare redacta nota de aparitie Il re. Iremediabd !
!llInstel .Llter8" a exchtma':
Imperiului Britanic, inceputul unei
epoci de pace şi prospuUate, pentru
Tinem sii precIzam el 8stfel de mt~jiWt:JtM@
intreaga Europd. Ca o dovadd du-
premiere şl'n tov8ră,la lui Popila, ore acest Iltcru. este faptul cd In-
compromit - la nof In Arad- treaga dlplomalte europeand' şi-a
suspendat activitatea, aşteptând eVi!-
n/menitle dela Lsndra pentru a se

~
- Cam mult 1S lei pentru o pune de acord ca elt.·
li. ,Ltleri!" 1 . .. Motiv" In aceste condlllunl- adduR~nd
- De ce ceri divorţul t domnule? şi o declaralle semioficiald lnrtEiS-
Cine se bucuri - lau de ce. Acum trei ani ne.- tratt} de un ,edactoT al 'fjCurtntu~
- Cinematograful .. Central- din In. vasti mea «cetit ItU nicul copil" şi lui", cd ETanlleu A"eliel sunt co·
CalBlntarea ,1 imbodobirea cirula D. mi-a dăruit un băiat; acum doi ani munt. cu ale Rom' nit I ' -
~'r. Cornel Lutal ficuse· punct de a cetit .Cele două gemene- şi mi~a. cinstJrell ~ # adtlU SlNtranuJul

l
L3noare, a fost Inchis. dăruit doua fetiţe' gemene; acum' D. Chamberlain.primul ministru
LŞ Vorba e: dne se bucurlcie'ln-' însi s'a apucat săciteasci ~Nll'Ştereâ· Britanic realizatorul acordului dela -
.. 'chlderea cinematografului .Central-? unei Daţiuni~ atunci ;inţelege~ deoef_ Munchen.
nost,,. Ia LondraJ't"bue ne um·
ple Immlle cU' bucurie.
om ".e
sa
U ..'ţ

B ro-vot Nr, 267 PaQ. 2
• Nemai văzut
Preturi fixe extrelll. de
Buteni
localitate
A fost realizată o vecha dorintă
a locuitori'or din Buteni: satuJ să
albs lumină electrica.
Şi după ce ani intregi dorinta a-
ceasta a f05t desba.tuta şi pe fată
şi pe do~, ea a fost realizată În a-
anul acesta. Butenlul are deci lumi-
nă electrică. D~ocamd,l tă pe străzi,
in vre'o patru sau cinci locur!. Nu
importă cât o are, ci că o are. ŞI
o are ••• Electricitatea deja Buten!,
se rezum~, in ultima analiză, la
patru lampşoare - ca să nu intre-
buintam alt dimInutiv - cu gaz de
petrol!... Nu va scandalizati. căci
acea tita este prima formâ a elec-
tricitalli. Şi dacă nu ne credeti, fa-
ceti o priză eleclrică d.:1a aceste
Semiac
- Laţi Guşetu, ar face bine să şi cu sotia. Când lucru era in toi,
achite datoria de un pol. luat im
prumut când a platit ciocanul de ~şli
govita" iu nLenuţa, in şatra lui Co
târciu, jar acum sa 1 intrebam ce a perfecta arman:e... Insa atunci de
făcul" cu sacul cu faini unde 1 a a-
dus sau unde 1 a du~ Simbăta seara, . când trEce pe strJdă ?
când sacul era jos in poarta linga
un felinar a(umat .•
- Duduiţa de !ânga primarie prea maioru;ui !u~ru: In două rândurI.
îşi plimba nasul prin stratostera -
Oare de ce?
- In Sâmbăta târgului când che- numar d' funclionari dela Guta-
ful era mai în toi, bletul Petru Prot.l barza. ZIarEle poarta pe ele m2n- lrecute o "domn~~omi" a dormit
pe când voia să ciocnească. paharul liullea rt'fuz !t scrJsă de ac€iaş rnâni?
cu "Struguri graşi" apare pe uşe, mână mob ~nui1a cu 5C1':sul ceiau idilo, ::.a r.lI care cumva, intr'o.
cu o cârpa roşit'! in cap, Eliţa iu Indic"f om de sar viciu, tare pe si- noapte vre·\ln nc-pJft.t. să poftească
Veta c'am supărată şi. ii zice: ...h.U..aca- .. tU~--E.·iH' .şi p .. rmite luxul de • _fa. tin~:,-.s'O s!_ t~ 5-pE'ri', şi ID11 ~_.ş1i
să că-ţi fata vaca",..
. Şeblş
- Un domuişor din Bârsa, - cd
care ŞI a pt: trecut concediul la ŞE.­
blş, - a voit Într'o s€ară, să cală­
torea:,că la Arad. Ce·a facut, ce nu,
dar a doua zi dImineaţa. s'a trez t
tol in Şebiş şi tot in sala restau-
rantulUi undt! fusese seara .••
- Un aIt dcmnlşor - acesta
din Ş,b:ş - şi-a CHldit casa în stil
modem, numai ca sa~ I iubeasca h:-
tele, d<~r ele nl:i gând n'au de aşa
ceva. Dincontră îl evită pe cât pot,
Clim s'a intâmplat şi ia o petrecere
de ilcum câteva zile, când amicul
nostru jucând un rol de căpitan,
nu şi-a desbrăcat toată seara h3i-
ne le miJilare. pentru că fusese a·-
plaudat În ele.
Brad
, - In pofida aşteptărilor, cele
două 5urori par a se fi cumintit.
Li s'a făcut o propunere de căsti­
torie cere a fost cu bucurie primită.
Astfel că fericitul s'a şi dus acasa
să-ii hcă. actele, în veder('a Jogod·
nici, Nouă. ne este tare frică sa nu
prindă !!plzmaşli" de veste şi fetele
să ramâe - ca fata lui "Hin den·
surg" - cu buzele umflate.
- O domnişoară a pierdut sluj-
ba fiindcă - zic oamenii că... n'a
făcut putină dragoste ... Auzi, să dai
. fata afara pentru atâta lucru? Noi
credem că de vină este nevasta şe·
fulul...
. - Un prea cunoscut domn, a vl-
zitat mai zilele trecute Aradul. II
intrebam dacă"a plăcut oraşul. S'au
poate ,. o fi fi plăcut mai mult doa...
moa cu care a. schimbat camera.
De. aHă. dată n'are de::ât sa ineue
ma.! bine uşa... . ~ -1
de eftln
.căzute la
electrică
MUZS~~Y
lămpi electrice şi legati aparatele
de rdd10 la ele să vedeti cum cântă.
ln felul acesta vă vzti conviog3 de
două lucruri: că petro:ul poate fi
numit şi curent eie.:tric şi că. apa-
ratele d~ radio cu petrol - im:en-
tale tot de un Butln~e3n - sunt o
realitate practică ...
In:heindu-ne aci consideratlile a-
supra electridt~tii dela Butenl, do-
rim acestei fruntaşe comuni ca în aşteptări.
timpul cel ma! scurt să aibe doua . Muzica a f03t dm Arad, du.••
centrale electrice, - cum are Chi~ pentru Curtiei aş,! ca nit'lltni n'are de
slnd:a două biserici, fiind vecine ce se plânge.
aceste sale, Buteniul nu po lte ra-
mâne in urma ChisindieÎ, - cel pu· mai vorbm ce i·a mâ!lcat muz ca,
tin pe feren electric: J.,. că erau d:ntr'lll pich<2ruIUl.
La o clacă de de5puiat cucu-
ruz erau printre invitd· şi un domn
doamna a eşit o teacă la.. ..tr.
alare, nu ştim ce s'a intâmpht.
dar cde doua famlH trăesc într'o
ce unul dintre dom 'ii Înch:de ochii
-' Atragam aten!iunea cor,ducă­
tarilor soci,'tjlii .M:ca" asupra ur·
in int.:rv.îl de o lună jlmatate. am Mesteacăn
primt reI unt ziareie adresate unul
cu UŞl deschisa p~5t:l noapte. Vt'Zi
ce se lillâGi;)'5... DO.3mne apare,
Hp:;j flln: t o HHi! da ziarul pe care
pot Ob\lEnl pa.lpit"fii la inimă ...
poate dn! ti l-au p!ătil.
Chlşlneu-Crfş
. Rasputinul Catolic, care şI-a luat
In obiceIUri să facă. plimbari no.:-
turne, a fost vJzut in ultimul tlmp
şi irlcă prea des indreptându-şi pa-
şII, spre un club care serveşte loc
de adnnal'6 celor din neamul arpa-
dian. Cum aceste lucruri nu sunt
fL'umoase, ar fi bIne ca .micul să-şi
schimbe obiceiurile ...
Mlnlş
Din sorginte sigură am aflat ca
În seara de 30 Oct. s'a aran-
jat o serbare cu program, bogat şi
foarte variat. Programul a fost atât
de bine combinat incât un punct
proeminent, ca un cucul. a fost un
match de box.
Bravo şi foarte frumos. Asta
spunem şi noi că·l aranjare. In rân-
du] vUor, veniti cu ceva şi mai şi
e'o să vă. mulfumim.
Curtlcl
Şi curlicenU cu obo:ul lor ...
Un bal. ce numai in trecut mal
are asemănare a fost ticluit, de cu·
lesu] viilor.
Partea leului, din capul locului.
trebuie să spunem că·1 revine, in,.;
tru cele de aranj are, neobosltulul
nostru • Văduv Vesel-, arhaiculul
E~op,şl a solitarului Demnitar. Du
nu putem uita ajutoarele neprecu-
petlte, date de cei notati mai ios:
Boxerul, Lan Chaney, Vânatorul şi
al Trâdosului de COi:, că am putea
fi faxati de. nedrepti şi asta nu başi
am .vrea... . . .
_.. De bal ce să mtd spunem. Ca'n
-----~-- ~ ,.",.-
bA."băteo8cA
-~e
magazin de DJ.odA
(vls-.-vls de Teatrul
poveşti. fetele fete. blH- le noro-
cul, multe Doamne şi frumoase •.•
Şi ata de care erau atarm·fi stru-
Orăşenellc)
Chiui/uri şi strigălun'p,f:
Aseara pe 'Vremea cînii
• P4
't PIfj
b
gurii nu a fost nici mal joasa nici M-asmuţa mândra cu câinii
mai inaltă, ca batucii vulp<ti din M·asmuţa şi nu prea'prea,
poV'eşti; nu e mirare, că strug:nii Că ştia ca merg Ia ea.
nu s'aU mâncat numai când a val- *
sat WI heJm TeU. Dar atunci a.u că­ Hai mândro la Camlăuş.
zut şi boabeie verzi de pe dor- Ba ia zau, ca n'am paşuş,
chini. Haida numa, şi i ~'edea,
Gurile rele spun că mli r~ u s'a Ca paşuş ii gura mea.
simtit Cab a, in 10ată fungimea lut, p,
strugurii filnd m~i presus de orice * . jl
Leliţa cu casa-tJ colţ
Vinde cârpe şi mgoţ. p,
Eu ma duc sa târgue~c, eb
Ea ma 'Ilihie s'o Îtlbesc. (~
Da c-::le 3 K~r. da rârnati nici nu *
Lucra maică ce'i lucra, Vi
Du,. ci uratu nu ma da,
Că Ilrâtu-i boală mare, C
- RectiJicare. - 10 numărul trecul
Ca nu·ţi trehe de mâncare na
- 266 - la rubrica aceasta - Cur-
Şi te usca pe picioare. pel
tiei - au aparut două nole, cari din-
tr'un concura nefericit de împrejurări,
cu
* sa
n'au fost verificate la redacţie, note pline De cât muerea urâtă
de răutale şi neadevăr. Precizăm aci că Mai bitle sa wnhlu'n bâtă il
cele cuprinse in cele două note nu sunt Acasa sa TiU mai trag,
conforme ou rea1:talea şi că autorul lor, lvLi bine sa mor sub gard.
care a abuzat de osp~taiilatea ce i a'a
<
*
acordat, o fost ea dus din rândurile co Fugi urâlo d'â/lgă mine.
laboratorilor nostri. Cari sunt acele două Ba eu zau, ca ne sta bi'le.
note se ştie. 8sUel că nu mai produce FI/gi urâto de pe 'Vatra,
o nouă supărare unor oameni de inimi • B.:l. eu zau, ca-s CutlUnata.
şi cu rol conducător în comună.
* rr
Mori muere. mori urâtă, tI
Sd·mi gasesc alta mai mândra.
* a
Sa zice că într'una dIn S~l'i1f~
FZJgi l4râto d'â,lgă mine
Ca md prind friguri de tine.
Fugi unita dd.1 spat~, rt
. Că md prind frigi4ri de moaTk. _
. *
m
De cât 'cu urâta-n casă
Mai bine cu boala n oasa. :. r.~
De boală te mântueşti, el
-
Şepreuş Din
De urata - cât trăeşti.
colecţia P. Popovici - culese de
P. Rdzman
- Nil d:::mult a aVilt 10,'. in comuna
nOClstia~ o m.IS?, mate. Da mar~, ce
Ha, au fost invitati !;J masa numai Monorime fufurisfe
oameni, (f3ra femei). Ş;. se zice că
Dacă m'am amQrezat r
dintre o~meni au luat parte numai
e {:ă s'a 'nLamplot
şi cu neamurile lor. Aşa de fxemp : T
şi-s ne~usfârntJarat
tati a aranj ,t O masa şi a iu ~t parte al
trlaml şi (u r:et.<ml.1rlle te i. S'au mai pentru [Q m'01 frapat
d-c prsma dur re
cored: o masă comun<:\ htre ..•• ·. şi
la acea măsâ a fost invit::: tă o fa- Er;, nu· s v ·nov,lt
mitie din S3t. D l' ..!1' când au ajuns şi nu te-om rugat
1:.1 uşe dna nu a fost primittl. DI d:JT T"tlm'am inlăi1.!rat
indignat de cele Văzut~ s'a int'br::;
cân.d mi-ai cedat Il
acasa, mul1umit că a 5C~p,t de a de'nlâtiJ d'if.
mai mân;a la masa cu astfel de
In sfârş:t fi
perşoane.
- Un sectant de aici, s'a bătut fe~ ti am dUmit
că m'ai pUcUsit I
meia pâMt a lăsat- o întinsă jos.
Sărmană fEmei?, când ş'a venit în La infinit. 'U
fire a fugit la p.1.r;nlii ei in altă 1. Vodă 1~
comună
Ce zic se:::fan1ii de fapta ace~sta 7 Cuvinfe rele
Aşa şerle în cărti'e sectante?
- Alaltăieri seacă a avut loc inau' Amicul Sandi lung,
gurarea dt:schlderli clubului "NoDti lung, lung....
pierdute-. In cadrUl programului Trdeşti cu capu'n siratosfera?
s'au cuprins recitări, mono:oage şi Se 'Vede dela kilometri,
dialoage. Cu acei!stâ ocazie s'a a- Caci din ndscaTe, cum se ştie,
problt proectul programului de ac· Măsori 'Vreo douăzeci de metri.
tivită te pe anul in curs.
Cuvinte potrivite
despre un bun amic. r
D~ o să 'Vă spună
multă minte,
Căutăm oorespondenti C'are
harnioi şi coreoli in toate Nu-l luaţi În seama
Fiindcă... veşnic minte•
comunele frunta,. din ju-
deţ. Ofertele, cuprinzând Sava R. in actualitate.
mater,al de probl,i pre- Te<;Ju Gbemat la concentrare?
J::aptuI nu e de miraTe.
tenliqnile, se vor adresa Se cerea. zau, conceutrat
~.dactiei, arătându-se p. Creeru-ţi prea... diluat.
pliCI COJOe.spolienfă de proba. '
 ~e se cere...
I! Pentruca să fii artilerist, se cere
I~ fii sănătos ... tunl
1. Pentruca să fii infanterist,' se cere
, fii gol", puşcă!
pentruca să fii adevărat marinar,
ebue si tragi targa pe uscat.
f Pentruca sa fii advocat, se cere să
rbeşti ca o moară stricată.
iPentruca să fii inginer, trebue să
'ci pe dracu ghem!
Pentruca si fii zugrav, trebue să
, să faci cai verzi pe pereti!
Pentruca si fii măcelar, se cere
. tai in carne vie ...
Pentruca să fii mare artist, se cere
, jo.:i, şi pentru o bucată de pâine!
Pentruca să scrii .cum scriu eu,
ebue să ai toc şi cerneală!
(Rom.) Gh, PtJtracS8
vreo I poliţist
De când cu revoluţia din Pales~
Da, foarte mulţi evrei, - ca să-şi
pere fraţii de urgia arabilor, - s'au
cut poliţişti. Dar politistul nostru
să numai ziua se plimba pe strad~,
'in tovărăşia cu mai mulţi tova'
'şi, aşa era de curajos. Peste noapte
abii puteau juca sârba de grija
liţistului.
Intr'o zi un detaşament de trupe UrI!:! so.:\:;.t::lfl P lfE~ulare
ngleze urmăreau o ceată de arabi . oarece nu .. du:e nidun C{lŞ/ig, Şi Aţi anunţat că la 12 dati drumul
Ii se rdugiaseră peste un râu. Râul autorul arti:o u Id din JIU .1:Vt!r :.>u,"
ind umflat de ploi şi podul de lemn.
mandantuI detaşamentului englez sforma prin conJ'S onare in1r'o ţionului" dela uzină - noi i am dat
trimite pe po1iţist sa vadă dacă. intrrprindl;'r<! €xc,:den1al'ă1
, ate trece cu soldaţii peste pod.
La inapoiere, poliţistul care era det. Dar noi îlllreb~Hn în conllnua-
n evreu din România, dădu urma-
rul raport:
, - Pisti podă, poati treci un re
'ment---d.j .cav .. lerÎe, POilti treci şi un tat~?
~~jment di artilerie. Dar un regio
e.Dt di infanterie, nu poati treci!
- De ce, ma rog, intrebă coman~
) :!'ltul?
I _ Pentrucă in mijlocul podului
află un maare, maare cane negru".
reu d~ convhlS
Tatal: A rtrebuui să te scoli tot~ StrubE:'f su~t mai C~ tolice dccât Papa. fului Central. a grădinei şi pe o parte
auna de 'I'renre. Nu uita ca omul
re s'a swlat ele ~'re,ne a găsit o
ngă plină cu bani.
Fiul: Da, taticule, dar acela care a
,-rdut punga, trebue sa se fi sculat
mai de vreme I
flţer şi ţăran
. Doi Ofiţeri prusaci intră inttr'un
. 'taurant de periferie şi strigă ebelne- •
lui:
i _ Asculta, băiete, două balbe o
"ţîcă de salam, pâine, brânză. azi
1111: să trăim şi noi ca ţăranii. " pd carie o, dusa ela Arad la sat
Doi sat~ni, cari şedeau la o masa
r'turata, strigară şi ei;
- Picoto, doua dineuri, două sticle
şampanie - dar pe datorie! Azi
ttn să trăim şi noi ea ofiţerii 1
r!cina de w.oarte
- Ce plângi, miii t geme 1
- Cum să nu plâng, că li murit
etul cel botrAn.
- O fi murit de foame. ,
,... Ba nu, mânca lea-şi Doară fi
~t' înlre două plifn;.
- Cum Intre dOHu8 pâlni 1
, .,:." DopQl -aŞ!)'. 'Pe una a mâncat. o,
:.' pe, ce6la1tă fncă n'a căplitat.o".
BravoJ Nr. 267 Pag. 3
-
Iuăn Nojîfă scrie să
luăm amince!
Iacd md ca cd-
rlnda,lu mnieu o
ieşit şi tartt mnlo
, .~
pldcut şt mnie cum
U da mnio plticut
mal tarte ca iuce
ati şI înşlepilt sdl
cumparati. Dapu
'arie bJnJe oţi lacut cd aruş sa ea·
d şI ee aşeia ;0 zî~ cd şet şe noIi
'umparal p~nă amu cărlndariu sa
~rahtl sdl cumparati ca tarie md
eem ca pasta vo dOllel saptdmânl
noi mat ave nl~i ee leac gln leI.
Dapu amu sd vd ma~ spun una
şi band cd mnlo pOVdst!t domnu
drectof anost ella Bdravu ca o
fost la Sibli la nu şeiu şe aduna~
tura ee 'ZuarişU ş1 acolo o lost şi
domnu Tittanu minister" nos! a lu
ăşcla carie şralbdUm la Idttuneurl
DI. Hitler nI Musolini L IIm zlşie domnu MJulerca elia Ci-
_ _ _ _ _ _ _ _iiJiiiiIÎJO
iJiioiiiiiiii_iiiIoiio.....ooiIoiiiiiiiooiil_ _ _ _ _ _ _ _ _ _- mişoara. Ş1 mnlo zis domnu drec-
iiiiiiioiiiiiiiiiiiliii - tor a nost ta iei o ehmgtt că zua~
riştU aieşcta şelu numa scrie nil ş1
Oare CUftl? che, a deschis radio... Ddr spre ma'
rea sa scandalizarc t nici pomana de vorbi ca dtJmni oşeia ş/e pa vrie-
.Universul" s-:rla mal zi-
Ziarul muri or lost ablegali la IJbdrar' şi
curent. Puse mana pe telefon.
lele trecu1e, că bbrh.:a de gn va - AUo, uzina? naţionalţăranlştii iu domnu B:lbescu
fi conces'o;ntl num:1i particular S2U şeI amu mai mare pasta ţenzura.
- Da!
de - Uite ce, aici". cutare şi cutart". Nllma domni zuar:şti or înşieput
acoJo la S,bil sd vorbasciJ mai mult
la curent şi acum e 2 jumătate şi ca prota Cosma pd vremla alieele-
5..: Îa:--( b.?: la mine nu e curent... filor $1 mai faina ca domnu Ho,oga
- O. re bbrica de g; z seva tran- mat amus va câţiva ani când o
- Apol, - veni răspunsul ninspec
ir/eeut la va/dlsc/. Şi or vorbit zua-
drumul de un ceas." Poate că înci r/şti aşeia ia SlbU gl domnu drec-
•.• R '3SpU ns, bilw înţeles, nu o m3i n'a ajuns la dvs L.. tor a nost cât lel ei tarie la cap
da eala eata o fost să st1 Îmbece
re: ştiri mărunte gl câce o auzit pac/o. lşie ifl cd şi
- Nu se pl'fgăleş'(;! din nou nu' amu să v/sază noapcea la adund-
contract în g"cnul a:eiuia' dintre - BIroul abonamentelar pe Qldobuse, lura ena Stbli şi sd trezeşce tdt a-
prImărie şt societatea de elec1dci· a fost mutată dela primărie in Clădirea slldat ei fricd ('d Iara li acolo. Apa
Uzinei de gaz din str, MuciuB Scac'iola. tarie aşi II VI al 10 sd ma duc acJo - ,-
Telefon: 2.7-09., săi auri da nui bat ca o zls domnu
Ce·1 doare pe ei? - George E,uscu la Arad - Dis- drictor că geamU in/on an când
Unsul şi reputatul violinisl. George E. iară o fi adunatura ee aşela ma
Mal acum câteva zile când romano- nescu, fala şi mândria neamului româ· duşie şi pa mmie să mă mai ees-
catolidi din Arad inventaseră un . nesct soseşte la Arad în ziua de 30 chid O Ilra la cap ca gto vreme
fel d ~ piebiscit clandestin. z~dărnicit Noembrie. Cu această ocazie va da un zlşie domnII dreeto, mam cam ln~
de preS-1 româ lească, monltoarfle mare concert de gală in sala mare a cuiet.
iudeo-rnf!ghlare din Arad au sărit palatului cultural. Apa şe/Il da nu tumna baş blnie
pe capele În apâr,'rea că:ugiri'or - EdijicClrea ltalelor centrale se va Ca l1inge mi sa tragle mie hiba
minoflli, - dovedlndll·sr~ şi de a?,tlî începe in primăvara anului viitor, Ele asia. Că dară am Vazut lnto sara
'dată ca zI; rele evrd.iOl' M-;~ JOI' şi 'ior fi edificate pe terenul c!nematogra- pa an domn ptetec/of elim duşle o
I rată e/la Arad la sat acio Inee fa.
faptu: ace:;;t<~ a d,tnmmaf pe un a curţii cazărmii pompierilor. ş/e dumnealui siniM şi nam vrllt
bun român s~ intrebe pe d. Karoly - D. dr. Al. Marta. rezidentul re. să scriu atunşl E numa doamna lu
Şândo.: dela tHrlap: tidentul ţinutului Timiş, a vizttat comuna domnu prffector mo vazut şi so ce.
- Ce-avdi dvs. bă apăraU bise- ele colonişti Şofronea. S'a interesat de mut cd o scriu ca duşle gâ-;că eUa
rica rom. Ci1, când dvs. wntefi re..
formati r.umal de vri'O 3-4 an! ?
Răspunsul primit la intrebarE', din
nevoile comunei şi a promis un 1nsem,
nat sprijin pentru ed;rkarea bisericei.
- Net10rocjrHa ,.,Astra" - dela
I ola$ la sat şi o zis cdtă an alt
prtteetor şei precln cu minie că da-
cel scriu vinie la noi la reda/ţie ~t
(;;;uza repez'lii. nOa. fo,t perceptibil Marţi d!lpă amiazi la fabrica "Astra'" prav nie laşle idee zdlemtăle şi PO-
şi d. Kâ,o:y Sâ:1dof, a p:ecat grabit.,. s'a prăbuş t un acoperiş, îngwpând sub piruşllrWe şleite avem a/şi. Si 10
el 25 muncitori. Cinci au fost mai grav, cum domnu dredor no fast acasa
far restul mal uşor răniţi, mam cemllt să sefill ca sa nul fac
- In viitor rubrica aceasta va fi paguba pa când vin/e acaşd, Apu
mărită până la o coloar:ă ei ea va cu- ,amll ş/e să fac. laed intreb $i pa
prinde fapteI!! mai Însemnllto petrecute dom,zn drector ŞÎ pa domnu preţep.
în oraş şi judet. tor şi pa doamna la domnu prt lec-
iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiZSiiliiiiii_ iar dacăt slobod Să scriu el gâsca
euriozitaţl
Cd 10 dară am fost eedat se} Vdd
In Saraj~vo,
acum rece:::t a fost în· t ca eâşcile vIn glia Sat la oraş. Apu
un ciub al celor cari uresc femeia
fiinţ~t pâruJ oi capata răspuns la as/el in-
Membrii la ÎnscrÎilre depun j ,lrământul că trebarie. ia vd lăs sănătoş! ş( va
nu vor fi văzuţi în societate feminină, spun sd nle Irămlceti aboUmtntu ca
ori in caz contrar să fi" supuşi unei a. soprop,e Crdşlunu şI navem bani ei
mende băneşti de 50 dinari, ci1rnafl cti. porşi art uitat sa nit tra.
Clubul e abia înfiinţat numără, deja mlcetl când va Idtat sc,ooflle.
I câteva suIe d~ membrii,
La o !iroal! primară din New York,
• Al vostru
IUĂN NOj!ŢĂ
... Creşterea spectatorului clandestin
~colarl au format un hibunal, compus
de football1...
naturat din ei, unde sunt judecaţi micii
colegI, cart aLl comis fapte lIecoleglak,
N'a ajulJs'!
sau alte mici informnţiuni. Citili şi raspândiU
, Pentru ziua 'de Duminecă, 6 crt, cu- Au şi inchisoare, cu gratlt din sfoari
•
rentul· electric a fost suspendat până. unde sunt închişi 'micii păcăto~i
la ora 12. Pe la 2 jumatate, cineva· Rezultatel. ;,obţinute par foarte' fruc
BRAV OI
voind să. asculte pe Stroe şi Vaiila' tuoe.se pedepsele f\ind foarte neplăcute.
:

B ,. a v o J Nr. 267
--------------------.....
. Rente şi efecte
Bonuri de impozite
pentru plata imrozitu/ul
Il pdmântululjorţat.
Banca
Goldschmidt
A. R A. D I
Str. Emines cu No.
A apărut:
Revista literara wLITERA" sub
recţiuma dlu~ Fane George Pajişte.
Litera se prezinta condiţiuni tehnice
absolut superioare. Eleganţa ei este un
îndemn şi un indiciu asupra conţÎnu;
tului bogat şi viu. Prin • Litera • Ara-
dul se'mbogciţeşte cu un nou organ de eul·
tură.
"Litera" se vinde cu 15 lei, iar re;
dacţia o are in Arad, Piaţa A. Iancu
18, et. II.
Mai Iăsaţl.l niţel! .•.
Ocunoscută cucoană, extrem de
agresivă când cineva, - fi9 chiar
un cop!laş - S~ uită .thiorâş" la
cei doui câini deg'.~ner2tl pe care ii
plimbă. leg;;,tl d~ sfoaril, de·a lun-
gul corsoulu l, a Bjuns într'una din
Ziif', tocma.i la ab:!tor. Şi aici sub
supl'avţgher~a doctorilor Bica -
ce n'.lm~ predestinat! - Si Blag?,
sa pr.>g.1tea to:mai tă~rea unui vi-
tel. Cuwana noastră, care se vedt'-!
că iubeşte şi alte jivlnf, 11U I1Uma1
spurcăciunile latrătoare, sa adresa
celor cu cutitul destinat vitelulu'~·
- Fie·vl mII!", Iă safH_ nu·l fă·
laii, că abia·j un biet vitei: lasatH
măcar până ce--ajunge bour
Cărindariu
lu
luăn Nojîţă
se găseşte de vânzare In:
Brad, Llbrlrll .. Minerva".
Nldlac, Ltb'irla RomâneascA.
Baia de eriŞ, Oolea IOID. comer-
ciant.
Ph~,cata, Al. Mera, fllDcţlooar.
Chlşlnea·Crlş, 10ln IIleşlu, şi chlo,:.
Alm~ş, Ioan lIca, plclcu.
Oarahonţ, Pelru Oaocea, comerciant.
Peclc" Iosif Ju.ncla, comerciant.
Şlria, OctavlilD llpravnfca. comer-
ciant•.
Hălmaglu, Sima Dumitru din Boo-
ţeştl.
PIallş, Crlşan 1. (Cloale) şi
P. corn.
Mlniş, D. Vlad, dlr. şc.
Seml.c, Graţz Francisc.
Pâncot., Clneg.
Covăajnt,' Mtclea, comerciaot.
Şeb!" J. Dariu, td de gari.
MAndruloc, Dimitrie PăuJl,aa po-
IItllt. . .
Şlcula, Alb!şl Marca, croitor.
Butenl) Florata lovi. comerclaot.
Comlla" Slntana 1. Car.clonl.
Cartlcl~ Clopuligi P. funcţionar, cir.
SocodOf, NAdAbiil Oh. (Gtdacla).
ŞeitlDi Sllclgan Dumltra, (Liptia),
lioall. Praga ajunul. in ultimul timp.
focar,·pe jucluIJm ,i impUcit, bol.. oruu.. se resumă in cuvintel~ . diui din.
şi.; raspan dili
Cititi
Aceaati ata.re d. JuClnl DU mai put..-., . spate.
,.BJlAVO" coa.llftUI.. ~t Dat~aI, germanU fUnd mi
Dorit.tea ~a mal maro ~S.500 000) el. lăpădaţi p.ilăria din cap. că nu văd!.. .
A~~~. SimiQ,.JI~
P8q. 4
Constatări
Ceeace am creionat În cronlcele noa!ltre
anterioare din acesl ziar, spre dezolarea
noaslră, s'a înfăptuit. Cronkari fideli al
evenimentelor, şi n'am fllcut alt~eva de:ât
să împărtăşim cititorilor Doatei, in mod
obiectiv, evenimentele externe aşa cum
s'au petreout iar nu aşa Cilm ar fi do.
! iti cineva să se intâmple. Sllnt anumite.
Inpo;)deub,le grele ca o fata,itate-inlătu­
rarea lor so poate face doar printr'o mi-
nune, ori, şt:m că minunile se il/esa
foarte rar da·-i nu deloJ Conchlzia pe
caro noi vroiam să o tragem era doar
dj; ţelltru cor.sen1'area fiintei r,oastre naţio­
nale in actualelo ei fruntarii care Îi sunt
naturale. Esenţialul este d ne oţelim noi
cât mai mult pentru a fj gata oricând
sa ne bizuim mai Întâi ~i mai Întâi pe
forţele noastre: sufleteşti· şi materiale -
indestructibile. Ajutorul vecinului e bun
dar e lIl·xiJiar. dovada ora mal perem-
ptori;) am avut o abia neum una 1I1Oă:
Dupli conferinta dela
Munchen.
A trecut mai bine de una lună do lntrurâtva au foSI 'silite căci armamen
de dind s'au Înt;unit la Munchen - în tul, şi în general prtgătirca sub toatfl as.
vechiul oraş german - d·nil Hitler, pecte!e lui, a răsboiulul, de către Gtr-
Muasolinf, Daludier şi Chamberlain, res· mani a d~ră~!l cu mult pe a celorlalte
pectiv repr~zentantij Germaniei t Italiei, ţări
Franţei ~i Angliei pentru ajeci de împăr­
ţirea Cehoslovaciei, pentru a disloca o
parte din n' ţiona 1ită tile pe care această
ţuă ce treb..a.ia .. ă a fIe doua Elveţie t le
cuprin.:!e Între g'!lniţ~le el. Cauzele? sunt p~rtante pentru reÎnoirea şi Înzestrarea ar..
multipie ŞI adevărate.
-~- mitralierei. Nu·1 -vrea nimeni (ca tot-
D. Daladier
Politica dusă de f08tul preşedinte Beneş
a fOIJt deslructivă. Toleranţa dată, îa
deosebi, transfug.lor evrei, alungaţi pentru
inatigaţjj din alte ţări_ (31a ce ~i o ară~
Stolan
tau cehii prin alhmţa lor cu Slatul bol-
~evio a lui Stalin le a f08t falală. In.
conjulaţi de GU'mania, Polonia ~i Uo-
garia ţări r.are au suferit deslulă desbi-
ure dt pe \ITma aventurilor bol~evice,
jidovli adăpoatiţI in Praga lI'au eonhnU
niciun moment să asmuţe, în deosebi
regimul d:n Germania ,t să-I denunţe
lumii iudaice ca p. un pencol ce tre-
buie inăbul$it. proslăvind in acela, timp
regimul de teroare din RuBia bolşevki,
Toate aceate stări el- luc,uri au creiat
Cehoslovaciei o atmosferi InposibUă. Sub
mUlC»t uaei democraţi.i .. ascundea ger-
meaiul dislo=ant al iudaiBmulul interna...
•
- Domnulo.· d~d; eşti. aşa de: bun,
; " Tiparul Iipogr-ua .Diece:u.o.e~"
Cronica. 'externi
a~ fost a,ei care au venit ma! Întâi cu
pretenţiile. Franţa fiind garanta prlnci-
pală a Ceh"slovaciei s'a văzut nevoiti
a nu· şi sacrific.a feciorii de dragul exl.
biţiilor ideologice ale jLldaismului înscău­
eat tare şi maro la Praga (Dovada cea
mai concludentă este seria de măsun
antisemite luate de actualul guvern al
generalului Sirovy) De toat4 l:Iceste stări
d' lucru se pare că actuala conducer~
a statului Cehoslovac acuzi direct pe
fostul preşedinte Eduard Beneş şi dlJpă
ultimele ştiri s'ar consUtul o ar.chetă
care să i verifi.::e politica dusă cot la
cot CI:1 Stalin şi sub influenta directă a
Internaţionalej a 1lI. condusă de evrej.
•
Din tonte aceete ee desprinde clar cA
forţil e aceea care primează şi că sub
egida ei istoria ae mlădiază în: fe] şi
chip. Germania, dela venirea lui HHler
ş'a fortifkllt atât de mult că celelalte
puterI, Angla şi Franţa au fost silite
eă i aprobe Fuhrerului german pretenţil1a
pentru a nu ae deslăntul un nou măcel
Astăzi pentru că nu se mai pun~ în-
căodată ac('astă penibilă stare, Anglia şi
Franţa au început o verificare a mate-
rialului armatei şi au dllsehis cr~dite im-
matei cu armamentul cel mai modern.
Starea do nevroză în care se găseşte
intregul continent e semnIficativ: teama
de o connagraţie, de muzica ucigătoare
a tunului ş! de clinchetul năprasnic. al._.
desuna există·o excepţie: Rusia bolşe.
-q
Un beţlv
Se ci1zlleau de zor pompierII
Să stine'o-ca5d ce ardea
laf fi trecând deaproape, zise:
$1 apu.'i blind... Ia ceva.
E. GENU
După o «!oDslaJa ..e ••.•
'- )
a primăriei. te"trul de iarnă. nu pre~
ziotă d~stulă siguranţi şi sufidente
mijloac.e de salvare în caz de #n~
cendiu..
C}jşeuL nostru. a.rau.., CUJlL. "coau
teatrul pe dinlăuntru" după ce con~
statările primăriei au fost cunocute.
Conversaţia din cei cloui cetăţeni
_. rs' 1
I.nstîtut de- Arte It . , Arad. : ~ I
~------- - ~,,-...-
l.
j
\
vlsmulu i ) şI pentru a-l cl/ita se Înll.rmea
ză care m. i de care Focarul de ne
nişte pe continent îl forma până
conferinţa dela MU:!chen, Germania. A
cum fiind satisfăcuti. complecl, încorpo.
rându şi conaţionalil În Relch ul dlu
H tler, din această pa[te nu mal e ni
o grijă. Mai rămân douA mari chestiuni
exclusivisme ale statelor imperialiste
Industriale: coloniile germane şi acapa
rarea de debuşee pentru desfacere pr
dtlselor fabricate Situ~te solidă econ
mtkă pe o piaţă streină Înseamnă
puţina lnfh:enţă politică. Acest hop II
va fi eterna discordie. Dar de8pre acea
sia în n-nll viitor. Emil H. Non
Mica ~u~li&it81~
BACALAUREAT meditează elev I
şi eleve·· in condiţiuni avantajoase u1
Adresa: Administraţia "Bravo"! Gol \.Ii
diş 5. Tel. 1678. a
ul
A. B. C şcoală particulară. P. A al
Iancu No. 2. InvAţaţi limbile: en Cl
gleză, franceză, germana, română st
etc. precum şi: contabilitate, dacti I
lografie, stenografie. Se pregate Înt
elevi in particular. reI
------.-------......,1 br
Cele mai frumoase bijuterii, ce lie
soruicele cele mai precise, tacâmu~all
şi obiecte peutru cadouri la COL~rt l
MAN HARTMANN, bijutier, Arad/de
Palatul Mi. nori ţi lor. Preţuri solide. jZ~~
_ _ _ _ _ _ •_ _ _ _ _ _ _---.j~jOl
Vizitaţi frizeria modernă. ŞTEF A~U
CAMPEANU Piaţa Luther. - &- 1'·01
viciu conştiincios şi igienic. :.:e.
.··Ia
_____ ._________
Ceasuri şi bijtl terii din aur veri lUI
tabil cu preţurile cele mai dtine I
firma IOSIF RElNER Arad. str. C că
Ionel Pi riei 3., in dosul Teatrulu' de
Comunal.
_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _-;pli eh
Dt. IULIETA CALOGHlRU me pll
dic dentist Arad, Str. Lt. Aviato
Sava 9. Consultaţii: 11-1 a. m. pt
3-6 d. m. fal
ce
MAŞINI DE SCRIS de vânzare ~ in
de imprumut, la M. SZEGF(J Arad~rh
str. Brătianu 7. Tel. 11-44. Atelitrlaf
special de reparaţiuni pentru: ma~'O
şini de scris, maşini de calculat tt
tocuri rezervoare. Depo7.it de hâr te
tie - şapirograf - indigo şi toat CE
accesoriîle pentru maşinile de scris al
-----------!dl
CASA de VANZARE, in cat'la
tierui Pârneava - Casa are "'tal
grădină mare. Informaţiuni la a· la
dministratia Bravo J - Alexan . fi
5, Tel. 1678.
==========:=====~c,rl
B R A V O 1" Iri
.Id
"Director: SIMION MlCLEA 1d
Redacţia şi administratia: t~
ARAD, Str. V. Alexandri No. 5 . II
weg. la Trib. Arad S. m. No. Zll93S ., m
ABONAMENT: ,d
In «8fe 150 lei anual
In judeţ: 120 lei. anual
500 lei anual pentru ;ntteprinderiJe
indu.triale ,i comerci.Ie mijlocii. .
1000 Mi· anual pentru instituţiile pub- .
lice fi ma.rile intrepl'inderi ooma:ciaJ. 'I!
ti indu.triale. ·1;.
. :&eJ. .