CENZURAT

NUMĂR DUBLU |||||H

EXEMPLARUL V LEI

Cine stă totdeauna acasă, are

spirit numai pentru casă.
Shakespeare
Or ce om poate greși} dar nu:
mai nebunul stăruește în greșală.
CLUJ, APRILIE, 1934. ANUL II. No. 13-16. Cicerone
 2 CUCU

Delà moara Cucului cetire

întrebare:
Are oare vre»un rost, că toate țările, fie amice,
fie inamice fac pacturi de neagresiune între olaltă?
Răspuns :
Tâlvan și Stan sunt dușmani de moarte, înfr’o zi totuși
merg ambii de braț pe corzo. À doua zi un prieten al lui Stan
îl întreabă :
— Cum se face, că ai mers eri de braț cu cel mai mare
dușman al tău? Când acela te-ar fi aruncat cu cea mai mare
satisfacție jos delà etajul al zecelea !
— Mie mi *o spui? — răspunde Stan — păi chiar de
aceia merg de braț cu iei !
întrebare :
Oare de ce să tem așa tare Maniiștii, de tac­
tica lui Vaida?
Răspuns :
Șapte ovrei se duc să se plângă la primar, că un student
i-o bătut măr.
— Asta nu o pricep — le răspunde primarul — șapte
contra unul nu ați putut să vă apărați ?
— Nu s’a putut — au răspuns jidanii în cor — fricosul
acela nc-a încercuit.
întrebare :
Oare de ce voiește Tătărăscu să-și reînnoiască
cabinetul său cu elemente mai tânăre?
Răspuns :
Bătrânul voiajor al firmei Pârlescu și fii sosește într’o
localitate din Banat și trage la un hotel. Intrând în restaurant,
recunoaște în caseriță o veche cunoștință a sa,
— Na, cum îți mai merge pe aci? — o întreabă.
— Nu prea bine.
— Și apoi din ce cauză ?
— Păi știți d*v., aci vin numai voiajori bătrâni, cari de
și plătesc pentru sărutul lor cei doi trei poli, dar astfel omul
nui nici bine'plătit, nici cumsăcade sărutat!
întrebare :
Oare dacă se va face remanierea cabinetului
Tătărăscu, se va înbunăfăți situația Țării?
Răspuns :
In timpul mesei Titi Simionescu țipă la chelnăr:
— Păi bine șefule, dar ciorba asta pute de o poștă, o
grozăvie nemai pomenită, chiamă repede patronul încoace 1 F'ugi !
Chelnărul dînd din mână îi răspunde :
— In zadar dom’le mărog, nici iei n’o să poată înghiți
ciorba asia.
întrebare :
Oare cum stăm cu discuția aceia, că agricul
*
lorilor, sau industriașilor și meseriașilor le merge
mai rău?
Răspuns :
Iorgovan și Stan să întâlnesc pe promenada delà Sovata.
— Ce boală ai? — Întreabă iorgovan.
— Reumatizm — răspunde Stan.
— Reumatism, și asta»i o boală? Isiașul, scumpul meu
amic, pe care îl am ieu, îi o boală grozavă de tot !
— Dute și nu mai vorbi de isiașul tău. Știi tu ce *i reu»
matismul ?
— Na, ce *i?
— Ascultă aci ! Dacă ți se pune genunchiul între două
plăci de fer și strângi odată, de crezi că îți pleznesc oasele,
mai strângi odată, de crezi, că sa sfrărămat piciorul, apoi mai
strângi odată, de crezi că ți-a pleznit capul, apoi asfa-i reuma
*
fismul !
— Na —- răspunde Iorgovan — și dacă mai strângi o*
dată, asta-i isiașul !
ÎNAINTE de alegeri

întrebare :
Oare de ce are acum după ce nu-i maî prim
*
mînistru Jorga, așa păreri minunate în toate pro­
blemele ce se ivesc?
Răspuns :
Cohn și Grün, cei doi dughenari ai urbiei se concurează
grozav unul pe altul. Dacă unul cere pe ceva 8 Lei, celalalt
vinde deja cu 6 Lei. Asta merge așa amu de câțiva ani.
într’o bună zi intră în prăvălia lui Cohn o femeie și’l
întreabă :
— Cu cât dai peștele?
— Șapte Lei bucata !
— Șapte Lei ? Păi la Grün îi scris cu cinci !
Cohn se enervează și zice :
— Atunci dute la Grün !
— Da, dar la Grün s’a isprăvit chiar acum peștele. Haide fraților la luptă Căci, doar sântem faini feciori !
— S’o isprăvit? Na, dacă se isprăvește și la mine și Cu topoare, cu măciucă Vai o fi de ei Vaidiști
eu îl voi da cu cinci. Vom ieși biruitori *i
Că mâncăm pe toți fripți !
 cucu
PICĂTURI DE NECTAR
1. Mareșalului Averescu nu i«a apus steaua.
2. Doctorul Lupu nu face demagogie.
3. Octavian Goga nu-i dezorientat și desperat.
4. Gh. Brătianu nu«i supărat pe liberalii bătrâni, după
cum nici Dinu nu«i supărat pe Gheorghe.
6. Argetoianu nu«i reprezentantul Fanarului la noi.
?. Academia de drept din Oradea nu merită să moară-
8. Nepojii lui Maniu se înfăleg la perfecție cu Victor
Moldovan.
9. Ghifă Crișan nu terorizează deloc organizația din ju«
dejul Bihor.
10. Bucoveanu a ajuns deputat fiindcă nu a dat nimic
de băut alegătorilor.
11. Părintele Manu în articolele din Chemarea Români­
lor nu a afăcat pe nime, nici nu a bătut șeaua ca să pri»
ceapă iapa.
12. Tineretul liberal e complect mulțumii și satisfăcut.
Nu-i adevărat că Seracin l’ar lucra pe Lăpădatu și că a scris
un articol în „Românul“, în care n’ar fi protestat în contra fra«
jilor din V. Regat, că au ocupat prea multe locuri de depufaji
în Ardeal.
13. Mihai Popovici nu«i deloc supărat, că doamna Vaida
Fa închis ușa în fată, când a venit cu căldărușa cu apă sfin«
fifă și cu traista cu minciuni delà Bădăcini.
14. Profesorii universitari nu s’au supărat deloc, ca Bu«
coveanu a fost preferit înaintea lor pe lista electorală la Cluj.
15. Mihai Popovici nu a căzut în alegeri la Satu Mare
cu o mie de voturi.
DUPĂ ALEGERI
Tulvai ! Doamne ce«am păfit Cerem milă și iertare
Că amar ni s-o sfeclit, Că doar avefi suflet mare.
Am fost băeji îngânfafi Ce? Să rămânem morji ?
Și iată«ne îngenunchiaji Ne lăpădăm de nepofi ! 1 !
3
16. Bănescu nu-1 lucră pe Lapedatu, după cum nici
Lapedatu nud lucră pe Bănescu.
lî. Maniu nu face politică.
18. Un domn din Cluj nu are arme în valoare de cinci«
sufemii de Lei, nici nu e într’o sută de consilii de admi­
nistrate.
19. Chemarea Românilor nu susfine deloc pe vaidiști.
20. Teodor Giurgiu nud supărat pe Bucoveanu că Pa
luat«o înainte cu brevetul de țuică și că nu are mai multă Ire«
cere ca iei, la matadorii liberali.
21. Aurel Buteanu nu și«a trădat omul.
22. Ion Jucu nu-i certat cu uica Dobrin.
23. Romul Ancușa nu ar vrea să fie protă la Lugoj.
24. Bârsan nu vrea să fie director general al Teatrului
National din Cluj.
25. Socol nu o picat cu glorie la alegerile din judeful
Cluj.
26. Bancherul Iliescu nu a fost exclus din partidul li«
beral.
2?. Chestorul polijiei Simion Hafieganu nu--i transferat la
București.
29. Este o calomnie ordinară, că to(i tinerii liberali mă«
nâncă la crâșme, fără să plătească cu. bonuri de masă.
30. România Nouă nu are nimic cu Maniu.
31. I. C. Cătuneanu nu-i antisemit.
32. Sabin Drăgoi nu vrea să fie director general al O«
perei Române din Cluj.
33. Maxi Radovan nu cunoaște faraonii din Ciclova.
34. Stoichifă nu«i abandonat de Tilea.
35. Voicu Nifescu nu l«a păcălit pe Ghifă Pop la
Brașov.
36. Partidul liberal nu va cădea în curând delà putere.
3?. Doamna Oii Deleu nu s’a supărat deloc, că la ceaiul
nepolitic delà Romul Boilă, unde lui Maniu nici nu i«a trăznit
prin gând să vorbească de politică, d«sa nu a fost invitată.
40. Arai Cazi nu«l cunoaște pe Arai Zachi, iar acesta '
nu«l cunoaște pe Gheorghe Ohăbeanu, precum nici acesta pe
Zachi Boilă.
41. Pordea nu a vrut să fie ministru, după cum nici
Iuliu Maniu nu a vrut să fie președintele partidului national«
țărănesc.
42. Romul Boilă se declară.
43. Lapedatu nu«și face palat.
44. Tilea nud certat cu Maniu.
45. Tinerii liberali nu«i lucră pe bătrâni deloc, nici bătrâ«
nii nu
*l lucră pe cei tineri.
46. Zachi nu scrie la România Nouă, Paul nu răspunde,
iar Romul nu o finanțează.
Stop
Citiți și răspândiți „Cucu”
 4 c ü c ii
IN CRIZĂ DE GUVERN
(DI Maniu va fi chemat la București)
Maniu : Hai scumpule ! Hai dragule ! Amu pornește*o mintenaș
la Bădăcini, că sunt chemat la București.
PE FRONT
— S’trăiți do’n căpitan — i se adre
* a sezonului
sează țiganul comandantului său, în timp
ce tunurile trăgeau cu o risipă nemaipo­
menită deasupra lor — (ucați-aș tălpi
* în fine acasă logofăt Răjoi și sofia îl și
șoarele, fă bine de arafă
*mi, *
care duș»
mânui meu ?
—- Dar ce vrei cu el măi figane ?
— Hapoi să frăiți do’n căpitan, tare
aș vrea să mă împac cu el.
Vânfu.
Humor adoocațial
Intre advocafii din Cluj există un ad
* Pe urmă logofăt Ră(oi o întreabă :
vocat foarte antipatic. L
*au numit hidra
de Lochness ot Scofia.
— Nae ști pe cine am văzut săpfă»
mâna trecută în București?
— Pe cine?
— Pe Titulescu !
— Nae, nu te bărberi..,
Oare de ce se fac luntre șt punte anumifi
membrii ai partidului nafionakțărănesc din
organizata de Sibiu, ca să*l vadă pe Viorel
Ziarele Tilea eșit din acea organizație?
Părerea Cucului t
Pe o vale delà Rășinari pășteau patru măgari și un
cal. Cei patru măgari sau dus la Leu, ca la regele ani»
malelor cu cererea, ca să alunge calul dintre iei.
— Dar de ce? întrebă leul — nu vă dă oare pace?
— Asta nul răspund în cor măgarii.
— Sau vă paște iarba dinaintea nasului?
— Nici asta !
— Păi atunci, ca ce să *l alung de acolo?
— Oh, doamne ! — răspunde unul — dacă *i calul
acela între noi, prea tare se observă că suntem măgari.
Trenul se oprește pe linia deschisă între Timișoara
și Arad. Gogu Simionescu își scoate enervat capul pe
geam și întreabă :
— Alo șefule ! Da ce s’a întâmplat ?
— Cineva a tras semnalul de alarmă și acum ne
trebue cel pujin o juma de oră să pierdem pe aci.
r~ Dar atunci eu pierd legătura — zice Gogu.
— Ce legătură?
— Eu îmi am azi cununia și dacă întârziem mult
îmi pierd legătura la trenul de Cluj.
Conductorul se uită aspru la Simionescu și îl întreabă :
— Oare nu cumva d-ta mi»ai fost acela care a tras
frâna de alarmă? Ada Kaleh
In tren
Cea mai nouă gluma Săptămâna trecută călătorea Ia Bucu
*
rești conu Bârsan. Și cum șădea în va»
gonul restaurant, din când în când tot
După o lungă călătorie la Paris sosește dădea din mână.
Vis
*avis șădea un străin, care îl pri»
ia la interogator: vea cu atențiune, până ce se hotărâ să
— Menelucă dragă, dar ia spune *mi pună o întrebare :
tu mie, mi*ai fost oare credincios mie — Vă rog, dece dafi mereu din mână.
tot timpul? — Vezi și matale — îi explică conu
— Ce credincios? Păi să poate una Bârsan — tare mă plictisesc și ca să» mi
ca asta, ca eu să nu*fi fiu fost credin
* treacă, îmi povestesc anecdote, dar când
cios ? Să o știi delà mine scumpa mea ajung pe sfârșite, îmi aduc aminte, că le
Elenă, că numai fie fi *am fost ere
* cunosc pe toate.
dincios !
— Dar tu scumpa mea Elenujă, mi *ai
fost credincioasă ?
— Na auzi așa ceva? — se revoltă
frumoasa Elenă — păi poate omul să te
înșale pe tine?
Ambii sunt foarte fericiți, se îmbrăfi
*
șează, se sărută, apoi merg la culcare și
în scurt timp dorm duși ambii sofi.
Deodată începe să țipe în vis madam
logofăt Räpi :
—- Sfinte Ieronime ! Bărbatul meu ! 1
Logofăt Răpi sare speriat din somn
și o tulește buzna pe geam afară.
*Kaleh
Ada
— Mori}, de ce nu ai fost ieri la
înainte de balul Presei, Cohn școală ?
atrage atențiunea neveste
* sei: — Fiind
*că a fost un eveniment mare
la noi în familie.
— Zali, ori îți faci rochie mai înaltă, — Felicitările mele! Băiat sau fată??
sau începe deja de acum să *(i spel — O fată de optsprăzece ani și
gâtul ! Taticu !
 cucu 5

Oare cum se face, că în marile procese SISTEMUL SOLAR

sunt totdeauna atâtea contraziceri între
depozițiile diferiților martorii
Părerea Cucului:

Stan și Jorgovan stau în faja judecătorului, fiind

acuzafi de escrocherie. Judecătorul se adresează lui Stan :
— Cum se face, că declarația matale se contrazice
cap în cap cu aceea a complicelui?
— Păi vedeji bine că se poate — răspunde Stan
— dacă el minte cu totul alt ceva.

Oare cum stăm cu fagăduelile acelea multe,

cu cari ne-au cotropit candidafii guvernului
în alegeri?
Párét ea Cucului:

Doua artiste șăd în loja artiștilor la premiera unei

operete.
— Uite — spune una arătând la primadona de pe
scenă — ce perle frumoase are la gât. Sunt trei rânduri
de perle adevărate.
— Nu’s trei numai două — răspunde flegmatic a
doua — rândul al treilea îi sbârcitură. O lună veșnic în eclipsă.

IN EROARE LA MAMOȘ A doua zi după ședința biroului Na»

Un chiriaș întră foarte înfuriat la por­
tarul casei și țipă la iei:
— Na, î(i mulțumesc frumos supra»
vegherea matale 1 Acum aud, că un iâ»
năr se furișează în fiecare seară la gu»
vernania mea...
— Scuza|i»mă, dom’le ; cunosc bine
tânărul acela, dar credeam, că vine la
conită. Âdelina
tional»Țărănesc întâmplător Maniu intră
Cohn se duce la un mamoș și ocupă la un frizer spre a își aranja frizura.
loc în sala de așteptare, unde așteptau După ce bărbierul gătase. cu aranjarea
frizurei întreabă foarte complezant :
deja vre»o câteva doamne. Medicul pof»
tește se între următoarea damă și obser» — Poftiți să vă spălăm capul?
vându-1 pe Cohn îi spune : Maniu îi răspunde cu o privire foarte
— Bärbaji nu consult ! glacială :
Scena aceasta se repetă, de câte ori — Mersi, sa făcut ieri !
intra o damă în cabinetul său. Dar Cohn Cin»Fu
șade liniștit mai departe pe loc. După ce
a plecat și ultima damă, intră în cabinet. Tânăra mamă întreabă pe uncheșul său:
— Bine dom’le, dar nu (i»am spus — Na spune»mi dragă uncheșule, cu
că bărbați nu consult? — îi se adre» cine seamănă copilașul meu?
sează mamoșul. — Nu știu — răspunde uncheșul —
— Am auzit — răspunde Cohn — nu sunt cunoscut aci în Ibășfălău.
dar eu aș vrea numai o mică întrebare
de pus d-v.
— S’auzim !
— Spune»Ji»îmi vă rog spune
Cohn arătând pe pântăce — dacă ci»
neva îi tăiat de aci până aci, aceia îi
făitură cezariană?
— Da. Dar ce te interesează asta pe
matale ?
— De aceia, că ieri am fost în petite.

Intr’un hotel din Sibiu, unde portarul

IUBIREA IN ZILELE NOASTRE
— Mitică mi»a scris, că îmi trimite un
milion de sărutări și zece mii de lei,
imediat ce își va ridica diurnele delà
Cameră.
— Invers era mai bine !
îi ovreu, noaptea un client se preumblă
în costumul lui Adam pe coridoare. Por»
tarul i se adresează, la care clientul ast»
fel se scuză :
— Iartă»mă d»le portar, dar eu sunt — Sper, că acum te văd pentru ul»
somnambul. tima dată aci !
— Ia — spune portarul — ce religie
vei avea d»ta mi»e tot egal, dar să mergi — Dar cum dom’le președinte, oare
în pielea goală pe aici nu»i permis! și pe d»voastră vreu barosanii să vă mufe
Za mă de aci?
 6 CUCU
întâlnire cu „Cetățeanul suveran“ înainte de alegerile libere, Delà masa Scorpionilor
sau DIN
Când perceptorul se poartă „cu mănuși“ din ordinul lui do’n ministru. cetire ! TRANS
— ...Și cum vă spusăi — povestește
un vânător pasionat — chiar când eram în
dreptul unei insule din Atlantic, explo­
dează...
— Plosca ta cu vin — îl întrerupe
doctorul Șepejianu.
— Alt drac ! O explodat cazanul va­
porului și mă aruncă în luft, amejâi și
mă deșteptai de abea pe marginea insulei
tot ud. Disperat o ieu spre interiorul
insulei. Mi-e era frică, că îi locuită de
canibali. Numai ce de odată văd un fum
eșind dintr’o fufă. Chiar vroiam să o iau
la fugă, când colo aud următoarea frază
din tufă :
— Păi ferește că cu asul de ghindă
trebuia, să ieși dobitocule !
— Auzind, îmi slăbiră ghenunchii și
Perceptorul : — Să frăifi do’n Trânpéscu ! Săr’ mâna ! Sluga ! privind spre cer zisăi :
Cetățeanul suveran : — Bun’ ziua !
Sergentul: — Bine dom’le perceptor se poate să te milogești'într’atâfa ? — Doamne ajută, că’s creștini ! LEUL Al
Perceptorul: Lasa-l pe mine Cristache! Io ieu cu camătă după ce votează! Stan.

Cele mai bune glume.

Un profesor mamoș îi chemat seara la zece telefonic în Mănășfur, unde o femeie a născut un
copil nelegitim și îl declară de tată pe Nae Rătoi, din strada Iorga, No. 69.
De abea ajuns acas profesorul, i se telelonează să meargă urgent la Sorneș-Sat, unde o femeie
a născut un copil nelegitim și îl declară de fată pe Nae Răfoi, din strada Iorga, No. 69.
In zorii zilei i se telefonează profesorului din piața Mihai Viteazul. Merge și acolo, unde o fată
dă naștere unui copil nelegitim, tatăl copilului îi Nae Răjoi, din strada Iorga, 69.
— Ei, drăcia dracului — spune în sine profesorul — pe omul acesta trebue să-1 văd și a doua
zi se duce în strada Iorga, 69, unde dă de o zgriburitură de om.
— Ian spune-mi —- îl îrifrebă profesorul — cum poți să răzbești atâta?
— Apoi să ști d=le profesor numai dumneafale Ji-o mărturisesc. Merg cu bicicleta. Fârnu
* •Of

La profesorul Hajieganu se prezintă un bolnav delà tară cu aceia, că îi foarte bolnav, și să facă
bine să-1 viziteze.
— Dar ce-i baiu? îl întrebă profesorul Ha(ieganu.
— Domnule profesor, mărog — se plânge bolnavul — așa la repezeală nici nu pot să vă spun.
Pe gât am un furuncul mare, pe picior o sgaibă, în stomac sâmf o durere surdă, în spate sîmt parcă
m’ar împunge cu o sută de furci, capu îmi amețește, mâna stângă n’o pot ridica și la inimă am
sgârciuri grozave.
Profesorul Hajieganu foarte mirat îi răspunde :
— Doamne, ce sănătos trebue d-ta să fi când poji suporta atâtea boli !.. Pop '
*
Despre neam} îi știut, că îi puncfuos și organizează totul.
O pereche tânără nemțească în voiaj de nuntă sosește la Venezia, după ce au rămas singuri
în camera delà hotel, astfel grăeșfe noul bărbat :
— Mein Schatz, natural și iubirea noastră trebue să o reglementăm!
— Da, mein Schatz !
— Also, eu propun ca în fiecare Marjă și Vinere ne vom săruta.
— Da, mein Schatz !
— Also, azi îi Joi, dormi liniștită mein Schatz !
*
Grigore Popescu îi membru în corul lui Vidu. Intr’o zi dirijorul corului comunică membrilor
următoarele :
— Dumineca viitoare vom cânta robilor din închisoare.
— Eu nu! — răspunde Popescu.
— Și de ce nu?
— Pentru că un tip m’o excrocat cu două mii de lei, l’am denunjai, o fost pedepsit cu două
luni închisoare, pe cari acum le săde. Părinte sfinte ui
— Na, și ?
— Na și, nu-i destul că m’a excrocat, acum să-i mai și cânt pe deasupra? Ada Kaleh apa cu foc
 cucu 7

'LITÄ Ultima noutate din Scoția întâlnire cu „Cetățeanul suveran“ după alegerile libere,
sau
LVÄNIEI Doi scoțieni călătoresc la Copșa^Mică Când reprezentantul fiscului nu mai poartă „mănuși“.
să vadă focul. Ambii intră într’o tutun­
gerie să cumpere ilustrate cu focul. După
multă alegere aleg patru bucă{i, dumni-
șoara cere douăzeci de lei pentru ilustrate.
— Asta
*i prea scump — zice scoțianul
— dă-mi-le cu zece !
— Regret, dar nu se poate, dar lua *
ti-le cu șasesprăzece.
Scoțianul vrea să achite suma, dar
colegul său îl ghiontește :
Tu ! Nu le cumpăra. Acuma văd, de
abea, că nici n’au timbre pe iele !
Miramar.
*

Scoțianul se preumblă pe stradă și

duce în pălărie un cățel. Să întâlnește
i — cu un prieten, care îl întreabă :
— Dar de când îfi plac jie așa de
mult câinii?
— Place pe naiba !
— Păi atunci de ce-1 duci în pălărie ? Cefăfeanul suveran : — Păi, că era vorba...
EÀLULUI — Ieri a înghețat un penny! Perceptorul : — Lasă vorba șefule ! Am venit după sunători, ori îfi
mătrășim inventarul !
Sam. Sergentul : — „Mănușile“ le-am depozitat pentru alegerile viitoare !

Din ale boierilor cetiri.

încă pe timpurile fericite avea covaciul satului o cauză spre dezbatere în fa(a primpretorului. Nu
să sgârcea deloc cu fitulările, în vederea dobândirei procesului său.
— Cristos mi *e martor, sărut mâna conașule, că eu sunt feciorul tatălui meu și nu Peti; fi
atât de bun fafă de mine venerabile și dăm posibilitatea de a intra în posesiunea moștenirei mele, a
celor doi porci. Pe veci voi fi recunoscător excelentei voastre, le voi săruta și strănepoților matale
mâinile și picioarele, dacă alfefa voastră îmi va permite.
Pretorul voind să facă o glumă cu covaciul, la rugămintele astea îi răspunde :
— Ah doamne ! Din partea mea cu toată dragostea (i-aș împlini cererea, dar asta depinde
numai de primpretor, roagă-te deci de iei. Dar un lucru să știi, că primpretorul îi un om foarte în *
ERTĂȚII» (fey chipuit, iei nu se mulțumește cu asemenea fleacuri de titulari, de aceea întitulează
*l mai mișto.
5ĂDÂC1NI Țr"-
* — Păi am zis, onorabile, venerabile, excelentă, alléja !... ce să mai zic măria ta? — să
frământă covaciul — Băgasar dracul în pielea domnilor astora !
Pretorul era deja la șeful său:
— Sunt foarte curios, cu ce titluri vă va onora tipul acesta.
Covaciul intrând în curtea primpretorului, aplecat cu pălăria în mână, prima persoană pe care
o zărise, era fiica primpretorului.
Imediat se repede la ea, se lapădă la pământ și foarte smerit o întreabă :
— O sfântă maică fecioară! Nu mi *ai putea spune: îi oare acas Dumnezeu Tatăl?
Sfinx
*
Moșierul își surprinde lucrătorii trândăvind la umbră și le zice :
— Bravo ! Nu-i vorbă, merge lucrul de minune, dar ia să vedem tofuș, care-i mai leneș
dintre voi? Ăluia îi dau cincizeci de lei!
Tofi săriră dintr’o dată, numai țiganul o rămas culcat la umbră, zicând :
— Au, tucu-fi mânujile și picioarele conașule, dar n’ai fi așa de bun să *mi bagi banii aci în
buzunar, că tare mi *e lene să mă mai scol de aci pentru ei.
Și țiganul a câștigat polul ! Âda Kaleh

Popa Miloș ot Hodoș să căznește de o grămadă de vreme să*l învefe pe Gică Solomon,
tâganul satului, să spue „Credul“.
— Ce să mai fac eu cu tine Faraoane? — i se adresează năcăjit popa Miloș.
— Hapoi nu te mai năcăji măria fa, ci *lflueră
mi odată pe credul ăla, că mintenaș (i*l frag
pe lăută ! Ăli Baba
*
Doi boieri călătoresc cu rapidul de Abrud și încep să discute.
vezi! In zadar — Matale unde fe *ai născut, întrebă primul boer.
— M’am născut la Iași — răspunde al doilea boer — și am umblat în București la școală.
e potrivește. — La Iași v’ați născut și la București a(i umblat la școală? Frumos drumușor în fiecare zi.
 EN AVANT, SAVOYARDS!
Tineretul liberal și-a asigurat „independența"
în alegerile Comunale, după cum să-și vede aci.
TELEGRAMĂ
Romancieri
București
Dacă voi scrieți min­
ciuni căpătați onoraruri
delà editori, iar dacă
noi scriem prostii, ne
tae cenzura. Unde-i aci
dreptatea ?
Gheorghe Ohăbeanu
— Știi cine-i optimișt?
— Cine?
— Acela care se însoară bogat și
își închipue că noul născut îi va să-
mâna lui !
VÂNTUj
Inrebare:
Știi matale oare ce-î comerțul cu străinătatea
prin recompenzafie ?
Răspuns :
Ștefănescu, voiajor Ia o firmă mare de ceasuri din Cluj,
sosește într’o localitate mică și ne mai căpătând loc la hotel, să
hoterește să se ducă la un client al său să doarmă.
— Uite dom’le Ștefănescu — îi spune clientul — foarte
bucuros, dar noi avem numai două camere, în una dormim noi,
iar în cealaltă dorm copii mici.
— O să fie bine în cealaltă!
— Da, dar cu copii îi bai, căci la zgomotul cel mai mic
se trezesc și fac o larmă, de se trezesc și vecini din prejur. Așa,
că dacă credeji că putefi sta absolut liniștit, puteji rămânea.
— Mă rog, voi rămânea în perfectă liniște !
De fapt Ștefănescu se culcă în cea mai mare liniște și îi
gata să adoarmă, când constată, că nu fusese afară. Na, acum
ceL de făcut? Natura poruncește și iei trebue să te supui!
După o lungă chibzuire să scoală fără zgomot din pat,
pune copilașul atent în patul său, iei se culcă în patul copilului,
spunând în sine, că cine o să se mire dimineața, dacă pătu{ul
va fi ud?
Zis și făcut ! Se scoboară fără zgomot din pătuf, pune
copilașul iar la loc, dar ce grozăvie sa întâmplat? Copilașul
fusese în acest timp afară în patul lui.
Apoi asta-i comer|ul prin recompenza}ie !
«FOBISHE 6EOGRHF8Œ Din preocupările lui
conu Mălăescu deputat
Bădăcinul este Mecca protestărilor
constitutionale.
Topolovenii este monetăria nationaLfă«
rănească a înflajiei.
Florica este mesajul de devotament
către Coroană din 8 Iunie.
Valea Seacă este persoasiunea iluziilor
regale.
Ciucea este castelul fermecat din
Spania.
Târgu-Jiu esle monetăria expropriată
de Ion Mihalache.
Turnu Severin este sabia în odihnă.
Arsura este frigarea alegătorilor naivi.
Ultima ?
La judecătorul de ■ instrucție este in­
trodus acuzatul. *
Caizer Vilhelm i-a dăruit ne
A.: — Am onoare. veste-sei rangul de împărăteasă.
J. : — Dacă ai fi avut onoare n’ai fi *
Oere îeu nu i l-aș putea da ne
ajuns în faja mea. Dar în sfârșit ce-ai veste-mi?...
. făcut de ești aici. Din ce pricină fe-au adus?
! > ■* A. : — Din pricina revelionului.
®ÎJ.: - Cum? — Citesc, că Wells a scris, că
g ’ A.: Da, domnule judecător, în seara ce va fi după o sută de ani. Un
de revelion, ca ori care român care ține vax. Să ne spune iei nouă ce va
la datină, am turnat și eu plumb topit;
j . și ce sunt eu de vină dacă au ieșit mo­ fi mâine?
nede de 100 de Lei?
 C UCU

întrebare : *ri partidul liberal

Oare se va reface Țara, dacă ministeriabilii domnește armonia.
nu vor primi leafă?
Răspuns :
Răjoi întră îngrozit la Trandafîrescu :
— O grozăvie, mă Nae, mă, lui Fănică io tăiat o ma­
șină ambele mâini !
— Na, nu-i așa de grozav.
— Iești nebun ?... Păi rămâne schilav pe toată viata, nu
va ști să mănânce singur, nu va ști să se îmbrace singur...
Trandafîrescu îl întrerupe :
• — Bine, dar gândește-te și tu, câte parale va econo *
mi si pe manșetei?

întrebare :
Pe agricultori ia ajutat conversiunea. Oare
cum dorește guvernul să ajute acum pe orășeni?
Răspuns :
Pe poarta unei case de pe Mănăștur spânzură o fițuică,
pe care îi scris: „Pat de închiriat“.
Un tip întră în casa respectivă, unde o femee îi arată
patul de închiriat.
— Dar cuptor nu-i? — întreabă tipul.
— Nu=i — răspunde femeia — dar nici nu«i nevoie,
fiindcă exact lângă d«ta stă un chiriaș, ăla are febră. Și fofus se mișcă !

Din elita tineretului Ardelean Intre două lumi 0 plângere justă

Sever Stoica îi grăbit să meargă ia Un voiajor se spovedește :
gară. — Mie îmi merge mai rău pe lumea
Se adresează primului birjar din piaja aceasta. Ori dorm acas, ori dorm la ho»
Unirii : tel, nici când nu știu cine a dormit ieri
Hai șefule, să mergem la gară ! în patul meu.
Birjarul își sucește mustafa și zice :
— Să trăiji conașule, noi doi putem
merge, dar cine îmi păzește calul până
atunci.
A. O.

SEVER STOICA
publicist
Ultima noutate din Scotia
Scofianul îi în voiaj de nuntă. Tre
* zice Severică.
când pe lângă o bonbonărie, bărbatul
intră și cumpără o tablă de ciocolată, o
desface, jumătate o dă nevesfe®sei, iar a
doua jumătate o împachetează din nou
la loc, și zice:
— Asta o punem bine pentru copii.
Sam.
Femeile altora
Cunoscutul publicist Sever Stoica a
fost trimis înfr’o delegație la Riga, unde
întâlnindu'Se cu un amic al său delà
legația noastră, fac împreună o preum­
blare în oraș. De odată le vine în fată
o damă, Severică se întoarce după ia și
observă :
— Ei, ce damă minunată !
— Pentru zece ruble poți să o săruji
— îi răspunde colegul.
Merg mai departe și iar se întâlnesc
cu o damă frumoasă.
— Ei, ce damă minunată îi și asta
— Pentru zece ruble pofi să o săruji
și pe asta — îi răspunde amicăl său. INTRE MANIIȘTI
— Nu întăleg un lucru scumpul meu
amic — se miră Stoica — păi aci la — Dar matale pe cine jălești ?
voi nu există deloc dame cumsecade ? — Pe Maniu!
— Ba da ! Dar alea costă cincizeci — Pe Maniu ? ? ? O murit ? ? ?
de ruble ! — Ași ! Dar s’o retras iar la Bădăcini.
Cin»Fu
D-» JOSEIÏE nevasta w
sau pe englezește :
Păcală păcălit
O piesă făcută pentru educajia. celiba»
tarilor și având în vedere, că viata aces»
tor soi de oameni e o prostie și piesa a
devenit o... comedie. Da ! Dar putea
foarte ușor să degenereze în dramă fa»
miliară, în urma căsătoriei vestitului celi»
baiar încercat, Andre Ternay. Ba încă
ceva mai mult, o tragedie antebelică, în
urma duelului avut cu ziaristul Sandu
Rădulescu, dar care s’a redus la o mică
zgârietură a soțului pro formă.
Nae Dimitriu în rolul celibatarului,
devenit peste noapte so{ pro formă, ca
pân’la urmă să înghită hapul ca soț de»
finitiv, cu dreptul la pensie, asta n’o ere»
deam noi. Dar și»a jucat rolul atât de
plăcut, că suntem dispuși să»l iertăm de
data aceasta.
*na
D Jana Popovici«Voina în rolul
Josette»i ne reamintește rolul ei din Hei»
delberg, dar aci îi emancipată cu iotul,
pretenjioasă și în acelaș timp blândă, în»
cât l’a încurcat pe propriul ei naș, care
pierzându»și minjile o luase de nevastă pro formă, ca să»i sa»
tisfacă, dar să»i satisfacă, păi da ... să»i satisfacă capriciul. E,
aci s’a păcălit Păcală ! Dar după cum am constatat»o noi, adecă
publicul, sojul pro formă nu și»a regretat fapta. Te cred! Iu
' 40 de ani, ea abea de 20 și cel ce n'a învăjat să numere,
de
îi dă numai de cât de rost.
Sandu Rădulescu, un amorez brevetat, care îi în stare
să»și dea inima și unui pai, numai să aibă fustă. Era firesc
să»și piardă mințile văzându»o pe blonda Josette, pentru care
era să»și piardă viata cu ocazia unei aventuri în munți. Dar a
scăpat cu bine, ar fi fost și păcat de el, căci joacă mișto !
Pe Virgil Vasilescu îi destul să»l anunțe șambelanul și
publicul isbucnește în hohote, iar când apare pe scenă, te
strâmbi de râs. E, îsta-i Virgilică adevărat. Uifi și datoriile și
bonurile de impozit și soacra și amanta, tot-tof. Cu toate că nu
are sexapil a fost în stare să seducă amanta pretenjioasă a lui
Dumitriu, pe frumoasa Miriana»Viorica Dimitriu, artista unui
teatru Parizian. Cum o făcuse n’o știm, totul s’a petrecut după
culise, așa ca politica nepojilor greco»catolici, cu o mică deose»
bire, căci până când alora iasă prost a lui Virgilică Vasilescu
a eșit țapănă.
In marea aglomerație Russey ca soț ramolit a fost aplau»
dat, dacă și în viaja de toate zilele s’ar prezenta așa nu l’am
felicita. Madam Mary Cupeea ca so(ie tânără cu găitani după
ea, confirma starea firică a sofului, vrând ne»vrând îți aduci
aminte de : nu învie morjii, în zadar copile, în cazul de față
d»l Sainf»Assises»Russey.
Àu mai strălucit Mateescu, Honae,
Potoroacă, Virgina Drăgoi, Aurelia Va»
siliu, Decu și Irimieș. In schimb scena
petrecută într’un penzión elvețian în
plină vară cu păduri înverzite și cu toa­
letele de schy a escurziuniștilor, iar a
publicului din hotel în haine albe de
vară se potrivea, ca badea Ion delà to«
loacă în loja directiunei.
Stop
Const. Simionescu
Monna-Vanna
Exact contrariul Josette»i, o piesă de
pe vremea când era bunica fată... Doar
atât seamănă una cu alta că iotul se în»
vărteșfe — vorba franțuzului — în jurul
unei femei și această femeie era Monna»
Vanna pe românește madam Athena
Dumitrescu.
Lui Ion Tálvan La venit o idee ! Să
cucereaseă Pisa vestită cu turnul ei în»
tr’o dungă? Ca șeful care s’o pilit după
culise și a eșit într’o dungă pe scenă în
Aida ? Nu»u ! Nici vorbă ! A vrut s’o
cucerească pe Monna Vanna, nevasta
lui Guido Colonna — Iosif Vanciu —
comandantul garnizoanei din Pisa.
După un asediu de trei luni de zile,
iafă»l cu Monna»Vanna în cortul lui. Și
când te gândești, că Maniu șăde de
atâtea ani la Bădăcini și nu a cucerit...
hidra din lacul Loch»Ness the Scojia,
păi să nu te miri?
E drept, că a fost ajutat în planul
său și de tatăl lui Guido, de Marco
Colonna — Braborescu, la care de abea
acum am descoperit însușirile sale ma»
chiaveliste sută la sută. Și ne miră fap»
iul, căci nu l’am știut pe conu Braborescu de așa mare sfo»
rar în politică. E, dacă așa se prezintă lucrurile, noi l’arn pre»
fera pe el, în locul lui Mișu Siefănescu, ca ofijer al stării civile
la Primăria Clujului; cel puțin am fi asiguraji, că i»ar lega pe
nouii însurăței pentru totdeauna.
Cine a fost vre»o dată la Paris și a văzut»o pe Monna»
Lisa la Louvre, să știe că e copia fidelă — cu mici retușări
— a Monne»i» Vanna. De și piesa ie face să căști gura,
când apare Gioconda de Pisa, închizi gura și căști ochii.
Guido» Vanciu a avut ghinionul să facă pe sojul care»și
împrumută nevasta pentru binele altora și și»a însușit rolul per»
fect, se incinta pe scenă de credea»!, că acum»acum sugrumă
întreaga Pisă.
Lapteș și Russey sau achitat rorurile la egal ca și ma»
eștrii Braborescu, Vanciu, Tâlvan. Stop
GSQ
. . . eseu la Naționalul clujan
O piesă ala Caragiale din zilele de azi, în care i Se dă
ocazie „alegătorului suveran“ să vadă nijeluș viaja intimă a
. . . eseului bucureștean, pentru a cărui biruință se dușmănește
și cu cel'e mai apropiate rudenii în alegeri. Viaja intimă a acelui
. . . eseu, care fără vre»o chibzuială mai temeinica își părăsește
partidul și partizanii de azi pe mâne, alergând mereu după mi»
rosul fripturei și zângăneful vițelului de aur, dealungul partidelor
la putere.
Dacă această piesă nu a avut la
București succesul pe care îl menită,
este din cauză, că acolo sunt prea multi
... ești, cari se identifică perfect cu cel
depe scenă.
Despre roluri în numărul viitor,
Acum doar atât, că și de data aceasta
elementele tinere au fost din nou vârâte
în rolurile boșorogilor, ca cei bătrâni se
poată triumfa în roluri de „băetași“ în alte
piese. Și ca ce s’ar deosebi chiar teatrul
de viaja noastră de toate zilele. Oare nu»i
chiar teatrul acela, care ne imitează?
 cucu
Sà nu’nțuri? !
Să nunjuri cînd azi cucoana
O apucă vecinie toana,
Pe nimica ea dă banul
Si Iu rabzi și-aștepți cu anul
Pătimind ca la scripturi...
Păi, să nu'n;uri?
Să nunjuri cînd mama soacră
ê din ce în ce mai acră
Ține întruniri, ședințe,
Și-are suie de cerințe,
Gasa ii-e loc de torturi...
Păi, să nunjuri?!
Să nunjuri cînd vezi codana
Gă le-aprinde ca satana ?
Dată-i dracului în toate,
Din țîțînă ea le scoate,
Si Iu ca un Grist înduri...
Păi, să nunjuri?!
Să nunjuri cînd vezi că strada
Jți ia banii cu grămada.
Tot conducte și canale,
Grezi că dealul este vale,
Si-ți rupi gîlun surpături...
Păi, să nunjuri ? 1
Să nunjuri cînd cetățenii
Sunt toți diplomați viclenii ? !
Prin partide vecinie ceartă.
Țara suferă și-i iartă,
Si toți fierb ca în călduri...
Păi, să nunjuri ? !
Să nunjuri cînd leul azi,
8 mai mult rost de necaz.
Rabzi, muncești și tu să-l ai,
Si~apoi pe nimic îl dai.
Gînd ți-1 dă, toți spun că-1 furi...
Păi, să nunjuri ? !
Să nunjuri cînd vezi că-s grîne
Si tu nai un strop de pîne.
Țara geme de bogată
Si'n mizerii e’nglodată
Si tù numai poți să'nduri...
Păi, să nunjuri?!
Să nunjuri cînd fu muncești
Si nimic nu isbutești ?
Mesteci pîinea cu sudori
“
Si te sbați din zori în zori,
Pentru-a da la zece guri...
Păi, să nunjuri ? 1
Să nunjuri cînd deal, cîmpii
Țoale gem de-atîlea vii,
Si alții mai falșific vinul,
Si-1 fac rău cum e veninul,
Pun otrava n băuturi...
Păi, să nunjuri?!
Să nunjuri cînd nai valută
dară țara e avută ? 1
Gei bătrâni azi sunt copiii,
Scriu romane, poezii,
Si-au uitat că sunt măsuri...
Păi, să nunjuri ? 1
G&R
DIN ELITA ARDEALULUI
EUGEN BESA
Directorul Industriei Sârmei
Noul Președinte al Camerei de Comerț
și Industrie — Cluf.
Știri politico-economice
Timpul. Institutul meteorologic delà
Ibășfălău ne comunică ; In urma cutre *
murului ce bântue pe Dealul Patriarchiei
s’a înzăpezit circulația între guvern și
opoziție. Din cauza norilor plini de experfi
străini la ministerul de finanțe s’a întune
* Tătărescu va fl fericit. Dinu
cat de
* a binelea. Sena a înghețat complect
din care cauză guvernele franceze alunecă
grozav delà putere. Prognosticul: Sifuafia
se va menjine neschimbată foiuș dacă se
va schimba ceva pe ici pe colo și atunci
numai în punctele esenfiale...
IONEL TELL et Co.
Valda : Pe la spate! In față tartatéin
il
Vești bune. Octavian Goga își va
schimba în curând programul de dreapta,
într’unul de stânga.
Nou cutremur de pământ.
In urma isbucnirei cratărului — toba —
fiscului în regiunea of „Cifiy“ the Cluj,
s’a scufundat, dispărând depe faja pă *
mântului acel templu al lui Cupido.
Șomajul în creștere. In urma
dispariției a „Cifiy“ toate damele de con
*
sumafie au rămas pe drum.
Accident în grup. Dolarul a
căzut iarăși săptămâna trecută și a lovit
o grămadă de cămătari delà bursa neagră.
In fine ceva, ce ne-a lipsit
Dân’acum. Ministrul finanțelor văzând
delirul contribuabililor în urma eliberării
bonurilor de impozit pe anul 1931, a
hotărît să le prelungească această fericire, |
lansând noi bonuri pe anul 1932.
Știri alarmiste. Unele ziare au
lansat zvonul că Iuliu Maniu s’ar fi re *
tras iarăș la Bădăcini. Că Titulescu se
va reîntoarce peste două»trei zile la Bu
*
curești și că Popa Manu a atacat din
nou nepoții în Chemarea Românilor.
l-a luat-o înainte. Angelescu
guvernatorul Băncii Nationale a demisio
*
nat din înalta sa slujbă, înainte ca Dem.
Dobrescu să fi avut timp a*si înainta
demisia din funtea municipiului București.
Rectificare. Proverbul acela, care
zice, că : toate noutățile durează numai
trei zile s’a constatat a fi greșit. Dovadă
cazul Stavinski, care a durat numai o
singură zi la Paris.
Brătianu i*a făgăduit, că îl va sprijini în
activitatea sa de guvernare.
Drumul spre fericire. Expert
străini au arătat guvernului calea, care
duce la fericirea noastră. Și guvernul
totuș mai stă pe gânduri. Ce sânge rece
la oamenii aceștia?
 12 CUCU

Oare sa fi tratat într’adeoăr rău gus Cam cărui plan ar o oi Tătarascu să

oernul cu opoziția în alegerile generale, pue la punct Țara?
de s’a revoltat toată opoziția în Parlament?
Părerea Cucului:
Părerea Cucului
Hariton Moldovan șăde pe o bancă în parc și vede cum
Directorul general discută cu procuristul : un copilaș adună atent tot gunoiul la olaltă. Chiamă copilașul
— Grozav — spune procuristul — duduile acestea nu la sine și îl întreabă :
fac alt ceva toată ziua de cât se vopsesc și se pudrează mereu. — Iești un copil cuminte, se vede că acas te-au învățat
— Mie mi-o spui ? — răspunde directorul general — și la rânduială. Cum te cheamă ?
azi am prins una, pe când își dădea cu ruj. — Mitica Răjoi
—- Și ce i-ați spus? — Bravo ! Și unde vrei să duci acum gunoiul acesta ?
— Nimic ! Numai am ciupiho nițel ! — II bag în cutia de scrisori !

PE FRONTUL DE VEST NIMIC NOU!

REVISTĂ /"X *■ > *■ W APARE

UMORISTICĂ Wl. ODATĂ PE LUNĂ
Director proprietar: DI O DOR DURE pictor acad.
Redacția și Administrația: CLUJ Strada Fcleacului No. 43

nești. Se căpătă în toate librăriile mai bune Abonamentul anual ..... 50'— LI îl
și depozite de ziare. ABONAMEN: Abonament de sprijin 500-— „
TUL ANUAL FOARTE REDUS Abonament pt. instituții și bănci 500 - „

TIPOGRAFIA „TRANSILVANIA“ CLUJ, PIAȚA CUZA VODĂ 16. - TELEFON.: 5--69