rrfirh SEBASTIAN BARRY

r*b
lE0!tB{)
ZiIe firi sfdrsit
hmne,
'Iqq,mfl,
hDooftcr $ la
H. Rmanul siu
trEl a6tt ffnalist la
kil hmThit Black Traducere din limba englezd gi note
MsS& (2011) a OANA CELIA GHEORGHIU
t' ac$tigt Premiul
rJcsrnt TlrTlmPorary
Valm*EnL2olA'
h PrEaiul Man Booker 9i
h,cmiului Walter Scoa.
M&lowdinlrlanda,

*#
Bucuregti,2018
 CAPITOLUL 1

Metoda de a pregiti un mort pentru inmormintare

in Missouri lua, cu siguranEi, premiul cel mare. Parci ii
dichiseau pentru insuritoare pe biegii nogtri soldagi ci-
zugi, nu pentru moarte. Toate uniformele periate cu ulei
de lampi pAni ajungeau intr-o stare pe care nu o vlzu-
seri niciodati pe c6.nd erau in viagi. Fegele perfect bir-
bierite, ca;i cum imbilsamitorul nu voia si se vadi nici
un fir de pir. Nimeni dintre cei care-l ;tiau nu l-ar fi
putut recunoa;te pe soldatul \Tatchorn pentru ci cele-
brii lui favorigi dispiruseri. in orice caz, morlii ii place
si faci un striin din tine. E adevirat ci sicriele erau nu-
mai din lemn ieftin, dar nu asta era ideea. Ridicai unul
dintre ele gi greutatea trupului flcea ca sicriul si se de-
formeze. Lemnul era tiiat atAt de subpre la gater ci era
mai degrabi o gipci decit o scAnduri. Dar biiegilor
morti nu le pasi de asemenea lucruri. Ideea era ci ne
bucuram si-i vedem atit de dichisiEi, in condigiile date.
Vorbesc acum despre sfhr;itul primei mele impliciri
in treburi de rizboi. Tiebuie si fi fost prin 1851. Din
moment ce mi maturizasem, mi inrolasem voluntar la
gaptesprezece ani in Missouri. Daci. aveai doui mi.ini
gi doui picioare, te primeau. Daci erai un pugti cu un

,W'
 10 Sebastian Barry
ZlcJ
singur ochi, pesemne re-ar fi primit si aga. Singura leaft
asa, foarte diferit. Asra a r
mai proasti decit cea mai proasti leaft" din America
era E timpul, bi.ieti, nu mai c
solda din armati". Si te hrineau cu chestii ciudate
pAni necati, ochi negri, ochi d
puti rahatul. Dar erai bucuros si ai ceva
incepea si-gi
aia. Stralucitori. Tipii m
.de lucru pentru ci,, daci. nu munceai pentru cd,tiva
ci indienii sunr doar nip
dolari in America, flceai foamea, lecEia asta o invita_
presie pe fati, gata si re
sem. Ei bine, eu mi. si.turasem si-mi fie foame.
Spuneau ci indienii trebt
Crede-ml cAnd igi spun ci, existi un anumir tip de
mai mult, ci. asta ar fi cee
birbat care iubqte si slujeasci in armari", oricAt de mes_
le place si spuna lucruri r
chinl" ar fi plata. in primul rAnd, ti se didea un cal. putea
curajul, cel mai probabil
fi o md.rtoagi terminati, purea fi chinuit de colici, pu_ r

om intelegitor.
tea avea o gugd tn gAt de mirimea unei bile,
dar era un
cal. In al doilea rAnd, primeai o uniformi.. purea John Cole si cu mine n
avea de voluntariat, fireste. I*
oaresce lipsuri la capitolul cusituri, dar era o
uniformi. gi el arita la fel de rupt il
Albastri ca fundul unei muste albasrre de carne.
Ei, cAnd am terminar la c
Pe cinstea mea, armata a fost o viagi buni..
Aveam Cred ca aratam ca nisre c
saptesprezece ani sau pe acolo, n_as putea si spun
cu Anglie, unde vigoarea di
siguranti,. N-am si spun ci anii de pAni lazilelemele
in siu. John Cole nu a,r,'ea (
armatd. au fost usori. Dar tot dansul i.la a pus
muschi fugit de-acasa in pribegia
pe mine, eram slab si vAnos. Nu imi vorbesc de riu cli_
mi-am zis in gind, uite un
,entii, ii vorbesc de bine. Daci dai un dolar pe un dans,
zis cd, aratd ca un filfizon-
vrei si zboare pe podea de banii isria, numai Dumne_
de foame. Am dat pesre c
zeu stie.
citul de Missouri. Nu enn
Da, armara m-a primit o spun cu mAndrie. Slava
9i mare a faptului ca se dr
Domnului ca John Cole a fost primul meu prieten din
asupra noastri. Deparre il
America gi la fel si din armati, si ultimul meu prieren,
dincolo de batrAnul St- I
de fapt. A fost lA.ngi mine in aproape roari aceasre
trem de surprinzitoare viati" d. yank.u care afost
ex_ rati adi,postindu-se acoh
buni deschide. Scormonesc ce I
ln toate privingele. Doar un biiat ca qi mine, dar chiar
acolo. Altfel poate nici nu
si la saisprezece ani ardta caun bi.rbat in torti
firea. pri_ O intAlnire ciudari, mini
ma data l-am vizut c6.nd avea paisprezece ani sau
cam Norocos. Dar prima oari
 Zile ftrd sfnr;it 11

rya- Singura leafl ;i proprietarul circiumii.

a;a, foarte'diferit. Asta a spus
din,{.merica era E timpul, biiegi, nu mai sunteti copii, zice el. Fagi intu-
rtii ciudate pAni necati, ochi negri, ochi de indian le spunea pe vremea
rcuros sa ai ceva aia. Strilucitori. Tipii mai in vArsta din pluton ziceat
r,i pentru cAtiva ci indienii sunt doar nigte biieli rii, biiegi rii ftri ex-
ie asta o invita- presie pe faga, gata si te ucid5" de cum se uiti la tine.
ic foame. Spuneau ci indienii trebuie ragi de pe faga pimAntului,
m anumir tip de mai mult, ci asta ar fi cea mai buni politici. Soldagilor
E" oricat de mes- le place si spuni lucruri neobignuite. Din asta e fhcut
dca un cal. Putea curajul, cel mai probabil, sPunea John Cole, din a fi un
nit de colici, pu- om ingelegitor.
ibile, dar era un John Cole gi cu mine ne-am dus impreuni la centrul
rmi. Putea avea de voluntariat, firegte. Ne ofeream la pachet, binuiesc,
rcra o uniformi..
;i el ari.ta la fel de rupt in cur ca si mine. Ca gemenii.
)de carne. Ei, cAnd am terminat la cArciumi, n-am plecat ingolili'
p buna. Aveam Cred ci aritam ca nigte cergetori. Era niscut in Noua
rrtea si spun cu Anglie, unde vigoarea disparuse din pimAntul tatilui
i h zilele mele ln si.u. John Cole nu avea decit doisprezece ani cAnd a
[e a pus muschi fugit de-acasi in pribegie. Prima dati cAnd l-am vizut,
rbesc de riu cli- mi-am zis in gAnd, uite un tovara;. Asta a gi fost. Mi-am
blar pe un dans, zis ci aratica un filfizon. Chiar aga tras cum era la fagi
numai Dumne- de foame. Am dat peste el sub un gard viu in nenoro-
citul de Missouri. Nu eram sub gardul viu decAt ca ur-
rmandrie. Slavi mare a faptului ca se deschisese cerul si se revirsa
mcu prieten din asupra noastri. Departe in cAmpiile alea mlS"gtinoase de
tul meu prieren, dincolo de bitrA.nul St. Louis. M-agteptam si vid o
Eti aceasta ex- rag5. adipostindu-se acolo, nu o fiinga umani. Cerul se
clre a fbst buni. deschide. Scormonesc ca si mi ascund gi deodati iati-l
mine, dar chiar acolo. Altfel poate nici nu l-a; fivbzut. Prieten pe viagi.
I toati firea. Pri- O intAlnire ciudati, mina destinului, ai putea spune.
rce ani sau cam Norocos. Dar prima oari scoate un culitag asculit pe
 12 Sebastian Barry zib-
care-l avea cu el, fXcut dintr-un piron rupt. Avea de lucrau sute de mineri aq
gAnd siJ infigi in mine daci incercam sa-i fac riu. Era
cArciumi turbulenre de ;
un biiat de treisprezece ani care pl"rea foarte retinur, duiau si-i distreze.
socot eu. Oricum, sub gardul viu de care am pome_
Nu ca noi am fi ;tiut
nit, cAnd am inceput si stim de vorbi, mi-a zis ci mea aceea, John Cole en
1

stri-stribunicS-sa era o indiancl al cirei trib dispiruse m-am chinuit sa exp[c, c

din est de multl vreme. Acum erau in teritoriul indi- uscitivi. ascugid. ca a unu
enilor. Nu ii cunoscuse niciodati. Nu stiu de ce mi-a t6.niri a mea. Adici, desi
spus toate astea atXt de repede, doar ci eram foarte
cred, dupa aventurile n
prietenos si poate ci s-a gAndit ci. o si piardi prietenia
aritam la fel de tinar ca
aia daci nu sdam rapid de lucrurile rele. in fine. I-am
arit. Copiii se por simd I
spus cum si priveasci cel mai bine asta. Eu, copilul
mai niste flrime vazuEi <
unor irlandezi siraci din Sligo, la fel de bitugi de soarti. _ M_am 5[1upxg 5a rrrr
Nu, noi, familia McNulty, nu aveam prea multe cu descurci mai bine impre
care si ne liudim.
A9a ci apoi ne-a venit
Poate din respect penrru sufletul vulnerabil al lui
curitam rahat sau orice d
John Cole, ar uebui sL sar mai departe brusc si si evit oamenii cuviinciosi. )iu
relatirile despre primii nostri ani. Doar ci. s-ar putea si soanele adulte. Nu prea
recunoasci si el ci anii aceia au fost importanti in felul
nimic. Eram dispugi si t
lor si nici n-as putea si spun ci au constituit in vreun glndul i.sta. Eram gata si
fel o vreme a unei suferinge rusinoase. Au fost rusinosi?
cem ci.catul cu lopata. .,

Eu nu vid lucrurile a;a. Hai si le spun zilele noast re'ca

comitem infractiuni ob6r
dansatori. De ce dracu' nu le-as spune a9a? pi,ni la urmi,
capturare si pedeapsa, c
eram doar niste copii siligi si supravietuiasci. pe un
de umanitate intr-o lumr
teren periculos. $i am supravieruir si, dupi cum vezi,
tia noastri de hrani era 1
am triit ca si. povestesc. Pentru ci fbcuserim cunosrinri
tim. PAinea paradisului i
sub un gard oarccare, ni s-a pirut normal u;or si ne
;i dupi pribugirea taralui I
asociem demersului curajos de a continua si. supra_
acelea in care bigau in c
vietuim. Adici John Cole, ca minor, si cu mine ne_am
gioase si mAncare neindc
aliturat pa;ii pe drumul bi.tut de ploaie si am intrat in
Nu erau multe asemr
urmitorul orag din tinutul acela de frontieri unde fapt, nici unul. Daggwil
br|
un piron rupt. Avea de
merc:rm si-i fac ri.u. Era
rrc pi.rea foarte refinur,
lviu de care am pome-
r de vorba, mi-a zis cL
ci al cirei trib dispiruse
I Grau in teritoriul indi-
hi- Nu gtiu de ce mi-a
lc, doar ca eram foarte
I ci o sa piardi prietenia
rurile rele. in fine. I-am
i bine asra. Eu, copilul
hfe\ debitu,u de soarti.
tr aveaJn prea multe cu
r0etul vulnerabil al lui
i&parte brusc si si evit
ni. Doar ci s-ar putea si
i6st importanti in felul
i au constituit in vreun
Lms€. Au fost rusinosi?
lrrp* zilele noastre ca
tpune a;a? PAnI la urmi,
supravietuiasci pe un
+rit si. dupi cum vezi,
ri Ecuseram cunosdnle
Iut normal si usor si. ne
lc a continua sL supra-
rinor. gi cu mine ne-am
le ploaie si a-m intrat in
nle de frontiera unde
Zile fird sfdr;it 13
lucrau sute de mineri aspri ;i o jumitate de duzini de
circiumi turbulente de pe o stradi noroioasi se stri-
duiau si-i distreze.
Nu ci noi am fi stiut prea multe despre asta. Pe vre-
mea aceea, John Cole era un biiat plipind, dupi cum
m-am chinuit si explic, cu ochii lui negri ticiune 9i faEa
uscigivi asculiti ca a unui ogar. Eu eram o versiune mai
tinari a mea. Adici, degi aveam vreo cincisprezece ani,
cred, dupa aventurile mele prin America gi Canada,
arLtam la fel de tinir ca el. Dar habar nu aveam cum
arit. Copiii se pot simgi mari gi viteji 9i totugi si. fie nu-
mai nigte ftrAme vizuti din afari.
- M-am siturat si umblu de colo pAni colo. Doi se
descurci mai bine impreunS., a spus el.
Aga c5" apoi ne-a venit ideea si ne gisim de lucru, si
curigim rahat sau orice alti slujbi dezgustitoare Pentru
oamenii cuviincio;i. Nu gtiam prea multe despre per-
soanele adulte. Nu prea ;tiam noi prea multe despre
nimic. Eram dispusi si facem orice gi chiar jubilam la
gindul ista. Eram gata si intrim in haznale si si intoar-
cem cicatul cu lopata. Am fi fost poate fericigi gi si
comitem infracgiuni obscure, daci asta nu Presupunea
capturare ;i pedeapsi, ci nu gtiam. Eram doui a;chii
de umanitate intr-o lume duri. Eram de pirere ci por-
tia noastr5. de hrani era pe acolo, trebuia doar s-o ciu-
tim. Pd.inea paradisului ii spunea John Cole, pentru ci
dupi pribusirea tatilui lui frecventase adesea locurile
acelei in care bigau in el in egali misuri. imnuri reli-
gioase gi mincare neindestulitoare.
Nu erau multe asemenea locuri'in Daggsville. De
fapt, nici unul. Daggsville insemna numai tiriboi, cai
 14 Sebastian Barry zbl
jegosi, usi trAntite, strigite ciudate. ir,,..rt moment al ciprioari., lustruia filoso
aventurilor mele biografice, trebuie si mirturisesc ci. nevoie de lustru. Se vedear
purtam un sac vechi de fhina legat in jurul taliei. Arita Un tAmplar finisa scarile r
oarecum a imbriciminre, dar nu cine srie ce. John Cole ultima sectiune a unei bal
arilta mai bine intr-un costum vechi si ciudat care ffebe inchigi, altfel ne-ar fi r.izu
ch" avea trei sure de ani, judecind dupi giurile din el. fi izgonit. Apoi ochii i s-r
Oricum, 1l cam bitea vintul pe la vintre, din cAte-mi pu- inapoi ;i si ne injure. cur
team da eu seama. Aproape ci puteai si intinzi mAna mai profund a zimbir, fr
gi si-i misori birbitia, asa ci ochii nostri flceau ror ce
- Ciuta;i baiegi cura;i?
puteau si. se uite in alti parre. Am pus la cale o metodi, tul de bitiios, inca profr
buni de a mi descurca cu ara ceva si mi-am fixat cu hoti-
-Suntegi bine-veniti, r
r1re privirea asupra fegei lui, ceea ce nu era vreun efort,
-Suntem? intreabi Jd
cd. era o fagi pl5"cuti.. Cum mergeam asa, ne apare inain-
-Sunteti. Sunteti e*"c
te o clidire noui-nougi din lemn proaspit ti.iat si cu de aici, ri.spunde el. [a n
cuiele recenr bitute inci. strilucind. ,,Saloon" scria pe o s-ar fi temur ci John Cd
pancarte, nici mai muh, nici mai pulin. Si, mai jos, intinde-o: Dar si ru esri, r
o pancarti mai mici atArnAnd de-o sfoari, ,,Angajim de centi pe noapte, cincil
biieti curati". ciulI", si de bi.ur cit puuq
-Ia uite aici, spune John Cole, care nu avea multi putefi si dormiti in graii
;tiingl de carte, ca mine, dar avea totugi cAte ceva. Ei, pli.cut si confortabil gi d
zice el, pe inima scumpi. a mamei mele, chiar tndepli- sunt mulrumit de voi.
nim jumitare din cerinta. *$i ce-avem de fhcuC
Am intrat direct si iati o canrirate extrem de plicuti
-Cea mai simpli mur
de lemn negru de buni calitate, de la podelele intune-
- Care-i aia?
cate la tavan, un bar lung, la fel de subgire si de negru
- Pai, si dansati, dans
ca o balt5. de petrol. Apoi ne-am simgit ca ni;te piduchi stiu io, nu r
-Din cAte
in boneta unei fete. De pe alti lume. Imagini ale acelor hibiuc acum, cumplir &
scene americane de grandoare care sunt mai conforta-
-Nu trebuie sa fid d^n
bile cAnd le privesti deci.t cAnd te afli in ele. Birbatul nar acceptati a cuvinrulu
de acolo, din spatele barului, intr-o haina din piele de s5, vi azvArliti picioarele i
. fur1
iudare. in acest moment al
, trebuie sa mirturisesc ci"
i legar in jurul taliei. Arita
n nu cine stie ce. John Cole
m vechi si ciudat care rrebe
Gcind dupi giurile din el.
pe la r-intre. din cAte-mi pu-
: ci puteai sa intinzi mi"na
i ahii nosrri fhceau ror ce
e- Am pus la cde o metodi
cra si mi-am fixat cu hoti-
Ga ce nu era vreun efort,
E{geam asa, ne apare inain-
r lemn proaspat tiiat si cu
ilrrcind. -Saloon" scria pe o
ci rnai pugin. Si, mai jos,
md de-o sfoari, ,,Angajam
r Coie . care nu avea mulri
r ar-ea rotusi cnte ceva. Ei,
namei mele, chiar indepli-
candtare exrrem de placutl.
are. de la podelele intune-
r El de subtire si de negru
am simrit ca ni;te piduchi
ti lume. Imagini ale acelor
[E care sunr mai conforta-
lnd re afli in ele. Birbatul
L inrr-o haini din piele de
Zile fard sfar;it 15
ciprioari, lustruia filosofic o suprafali care nu ayea
nevoie de lustru. Se vedea usor ci nou'
era un stabiliment
Un timplar finisa scirile spre camerele de sus, montand
ultima secgiune a unei balustrade. Barmanul avea ochii
inchisi, altfel ne-ar fivizut mai repede. Poate chiar ne-ar
fi izgonit. Apoi ochii i s-au deschis si, in loc si se dea
inapoi si si ne lnjure, cum ne agteptam, individul acesta
mai profund a zAmbit, pirAnd mulgumit si ne vadi.
- Ciutagi biiegi curati? zice John Cole, pe un ton des-
tul de bitiios, inci profegind pericole'
-Sunteti bine-veniti, zice birbatul.
-Suntem? intreabi John Cole.
-Sunteti. Sunteti exact ce trebuie, mai ales ista mic
de aici, rispunde el. La mine se referea. Apoi, de parci
s-ar fi temut ci John Cole s-ar putea sim;i jignit gi ar
intinde-o: Dar;i tu e;ti, mai spune el. \6 dau cincizeci
de centi pe noapte, cincizeci de cengi Pe noaPte de ci-
ciuli, gi de baut ci.t putegi duce, daca Puteli si' begi, si
putegi si dormiti in grajdul din spate, da, intr-adevir,
plicut si confortabil ;i al naibii de cilduros. Asta daci
sunt multumit de voi.
-$i ce-avem de frcut? intreabi,John, suspicios.
-Cea mai simpli munci din lume, rispunde el.
- Care-i aia?
-Pii, si dansali, dansul e totul. Numai dans.
- Din cAte gtiu io, nu suntem dansatori, spune John,
hibiuc acum, cumplit de dezamS.git.
-Nu trebuie si fi1i dansatori dupi definigia de dicgio-
nar acceptati a cuvAntului, spune birbatul. Nu trebuie
si vi azvArli;i picioarele in sus, in orice caz.
 16 Sebastian Barry

-Bine, spune John, pierdut acum, avAnd totusi in femei, dar nu-r
minte un aspecr de bun-simt dar noi nu
- h"irr. magazionerulu
in care si dansim, asta-i sigur, adaugi el, "rr.- etalAndu_si is numa-i birba
starea foarte speciali.
sa sufere. Le ai
-Pi"i, vi se pun la dispozitie, vi se pun la dispozitie, am de gand si
spune barmanul.
domnule. in m
TAmplarul se oprise din lucru si stitea pe trepre
iluzia. numai il
acum, zXmbind cu gura plni la urechi.
acceprati sluibt
_ -Venigi cu mine, domnilor, spune barmanul, proba_ tari, mangaieri"
bil gi patron, cu aerele lui, gi o si vi arit hainele ,o"rrr.
frumos. cel rnai
de lucru. Apoi a pi;it pe podeaua noui._nouti. in
ghe_ de frumos. cir
tele lui zgomoroase;i a deschis ufa spre birou.
Au.l, p. iti vine si plinl
ea o plicugi pe care scria ,,Birou,,, asa am
stiut. pii, bi- destul de dragi
ie1i, dupi voi, a spus el, tinAnd uga. Am maniere.
Sper cI vi zic. rnai d
ci aveti si voi maniere, penrru ci p6,ni. si minerilor
tu esri bun. spr
neciopliti le plac manierele, da, chiai asa.
acumulara mi-n
Asa ci am intrat, cu ochii ln toate direcgiile. Era
un ridici din spriu
cuier cu haine ca un cArd de femei spinzurate. penrru
]ohn C,cie sr
ci erau toale de femeie. Rochii. Nu mai era nimic alt_
decit si mor dr
ceva, si ne-am uitat in jur cu mare luare-aminte,
chiar - Bine . spur
ne-am uitat.
-Osir-apr
-Dansul incepe la opt fix, ne zice el. Alegeti ceva Osavipunlad
care si vi vini. Cincizeci de centi, fiecare.
$i orice bac_ Am adus-o cu r
9i9 primigi e al vosrru.
bine, baieri. lvl
-Dar, domnule, ii spuneJohn Cole, de parci ar fi vor_ si ca dupi cars
bit cu o persoani. nebuni demni" de mili. Noi nu sun_
n-o si comente
,:T
FT.i. Nu vedeti? Eu sunt biiat si la fel si Thomas,
aici de fagi.
ville. in care H
seze. Si rotul in
. -Nu, nu sunteri femei, vid asta. Mi_am dat seama plini de qrarie-
de cAnd ati intrat. Sunteti biieti tineri drigugi.
9i Anun_ Asa ci a-m n
tul spune ci se cauta biieti. Ag angaja cu mare drag
parca am ti spu
q Zile fard
f acum, avAnd totusi in
- &r noi nu avem haine
; adauga el, etalindu-;i
; vi se pun la dispozigie,
rcru ;i statea pe rrepre
e urechi.
spune barmanul, proba-
i rd arir hainele voasrre
eua noui-nouta in ghe-
iusa spre birou. Avea pe
u'. asa am stiut. PaJ, bi-
l"+". -1r" maniere. Sper
u ca pani si minerilor
chiar asa.
"
r toare directiile. Era un
mei spanzurate. Pentru
L Nu mai era nimic alt-
nere luare-aminte, chiar
ne zice el. Alegeti ceva
ld.fiecare. Si orice bac-
l C.ole. de parci ar fi vor-
d de mila. Noi nu sun-
biiar si la fel gi Thomas,
esta. \Ii-am dat seama
itineri 9i driguti. Anun-
\{ aoeaia cu mare drag
sfar;it 17
femei, dar nu-s femei in Daggsville, in afari de nevasta
magazionerului ;i de fiica a mici a grijdarului. in rest
is numai blrbagi aici. Dar birbagii firi femei Pot incePe
si sufere. Le ajunge un soi de amiriciune la inimi. Io
am de gind si deschid si si fac ceva parale cu asta, da,
domnule, in miregul stil american. Nu le trebuie decAt
iluzia, numai iluzia sexului frumos. Voi suntegi aia, dac|
acceptali slujba asta. Nu-i vorba decit de dans. Firi siru-
tiri, mAngAieri, atingeri sau pipiiala. Nu, e doar cel mai
frumos, cel mai politicos dans. Nici nu vi imaginali cat
de frumos, cAt de elegant danseazi un miner necioplit.
iti vine si plAngi cind vezi asta. Voi suntei cu sigurangi
destul de drigilagi in felul vostru, daci nu vi supirati
cLvLzic, mai ales ista mai mititel. Dar ;i tu e;ti bun, si
tu egti bun, spune el, vizAnd cum iese la iveali recent
acumulata mAndrie profesionali a lui John Cole. Apoi
ridici din sprAnceani, intrebitor, asa.
John Cole se uiti la mine. Mie nu-mi pisa. Mai bine
decAt si mor de foame ingolit intr-un sac de frin5.
- Bine, spune el.
-O si, va pun o cadi in grajd. O si vi dau s5.pun.
O sivi pun la dispozitie lenjerie intimi, muy importante.
Am adus-o cu mine din St. Louis. O si vi vini numai
bine, biieti. Mi gindesc ci o si vi vini numai bine
gi ci dupa cAteva pahare nici un birbat pe care-l gtiu eu
n-o si comenteze. O noui eri in istoria oragului Daggs-
ville. in care birbagii singuri au femei cu care si dan-
seze. Si totul intr-o manieri plini de grafle, o manieri
plinide gratie.
Asa ci am mar;aluit afard', ridicAnd din umeri, de
parci am fi spus ci e o lume nebuni, dar si norocoasi
 18 Sebasiian Barry

din cAnd in cAnd. Cincizeci de cenqi

de ciciuli. De cAte
ori, in cAte paturi inainte de a adormi, un om nou acum. o
in zilele peffecu_ si fie sclavii aia in r
te in armati, in prerie, pe cAte
pante singuratice n_am pregltit penrru oric
rePetat asta cu plicere,
John si cu mine, iar si iar, neui_ imbunitatit. Asu-i i
tAnd niciodati sa rAdem . Cincizecide
centi _ de ciciuli. Cole, nu mi-a spus
in norptea aceea anume din istoria pierduti
.
domnul Titus Noone, ci. asa_l chema,
a lumii, folos. Dar nu a zis n
.r._a ,yut"t cu un ala de munci, nici n
soi de_discretie masculina sa ne
punem pe noi rochiile. tru noi, nu. Eram p
Ce-i al lui e-al lui, pirea.i ,. pri.."pi
la nasturi si pan_ chiar cele mai rele-
glici gi afa-mai departe. Se gandise
iarra;i sI ne dea cu Se stie ci printre
parfum. Nu mai fusesem atAt de
curat de trei ani, poate intr-un tinut, am r*
dintotdeauna. N-as fi fost remarcar
in Irlanda p.rrr.,.r de toata frumuserea
curigenia mea, drept si spun, riranii li si copacii par pur
si.raci nu vid bii.
CAnd nu e nimic de mAncare, primul re ofensate. Le plel
lucru care dispare
e pdni si cea mai vagi notiune aspru, noprile cu x
de igiene.
Saloonul s-a umplut repede. SJpusesera dianci, o sa re placi
iute afise
prin oras, iar minerii rispunseseri trivite. Minerii inu
la apel. Eu ,,ilolrn
Cole stiteam pe doui ,.",r.r. de lAngiperere. au existat niciodari
Foame
feminini, politicosi, calmi si drigilagf AIti mineri sunr inr
Nu ne_am uitat
deloc la mineri, ne holbam drept inainte. lizate, preoti cazu;i
Nu vizuserim
noi vreodati prea multe fete linistite, falimentati, barbagi:
dar ,._, pelit
inspiratia. Eu o aveam o peruci blondi, niste accesorii inutil
si John avea
una roscarl. Cred ci aritam ca drapelul testi, cum ar spune
vreunei tiri de
la gbit in sus, cum sri.team acolo. bomrul spune. Dar au r-enit
Noone ne
umpluse prevdzitor corsajele cu bumbac. apirut o schimbare,
Toate bune,
dar eram in picioarel" go"l., a spus noi eram niste fete
ci a uitat pantofii I

in St. Louis. Pureau si se adauge mai Si, oricum, domnul

tnrziu. Ne_a spus
fim atenti unde calci *irr.Iii, noi am indemAna, chiar in I
f
fim. Ciudat ci, de indati ce am irr,r",l,
spus ci o si
misurl permir legil
,o.hiil. si. impuste mineri, r
totul s-a schimbat. Nu m_am simgit "1.r,
mai multumit in Poate ci erarn ca
viaga mea. Toate nefericirile
gi grijile au zburat. Eram
ci eram fetele riner

de caciuli. De cAte
ri, in zilele perrecu-
e singuratice n-am
ine. iar si iar, neui-
: cenri
- de caciuli.
ia pierdura a lumii,
L ne-a ajutat cu un
:m pe noi rochiile.
i la nasruri si pan-
ini si sa ne dea cu
rt de trei ani, poate
in Irlanda pentru
i siraci nu vId bii.
l lucru care dispare
icrli.
pusesera iute afise
r apel. Eu 9i John
rgi perete. Foarte
F- Nu ne-am uitar
nte. Nu vizuseri.m
te, dar ne-a pilit
,nda, gi John avea
lul vreunei giri de
omnul Noone ne
nbac. Toate bune,
il a uirat pantofii
tirz iu. Ne-a spus
i am spus ci o si,
u in rochiile alea,
mei multumit in
: au zburat. Eram
llllil,r
Zilefird sftr;it 19
un om nou acum, o fati noui. Eram eliberat, cum aYeau
si fie sclavii aia in rizboiul care aYea si urmeze. Eram
pregatit pentru orice. Mi simteam elegant, puternic ;i
imbunati;it. lsta-i adevirul. Nu ;tiu cum a luat-o John
Cole, nu mi-a spus niciodati. A spus destule lucruri cu
folos. Dar nu a zis niciodati nimic de riu despre genul
ala de munci, nici micar cAnd lucrurile au mers riu pen-
tru noi, nu. Eram primele fete din Daggsville 9i nu eram
chiar cele mai rele.
Se gtie ci printre mineri sunt tot soiul de suflete' Vin
intr-un tinut, am vizut asta de o mie de ori, ;i il despoaie
de toati frumusegea, ;i apoi riurile se umplu de negrea-
li.;i copacii par pur ;i simplu a se vegteji ca n\te fecioa-
,.'of.rrr"t.. Le place mincarea grosolani, whisky-ul
aspru, noplile cu scandal si, drept s5' zic, daci esti in-
dianci, o sI te placi gi pe tine, in toate chipurile nepo-
trivite. Minerii intri in :abiri gi fac ce-i mai riu. Nu
au existat niciodatS" violatori ca minerii, unii dintre ei'
Alti mineri sunt invefitori, profesori in zone mai civi-
lizate, preoti clzugi in picat si proprietari de magazine
falimentati, barbagi ale ciror femei i-au abandonat ca pe
niste accesorii inutile. Toate modelele si gradatiile sufle-
tegti, cum ar sPune cel care le pune in balangi, si o va
spune. Dar au venit cu totii in saloonul lui Noone 9i a
apirut o schimbare, o schimbare importanti. Pentru ci
,roi .r"- niste fete frumusele, drigugele sufletelor lor'
$i, oricum, domnul Noone stetea la bar cu o pugci
la
indemAna, chiar in faga lui, [a vedere. N-o si crezi in ce
misuri permit legile americane unui patron de saloon
si impqte mineri, dar e o misuri mare.
Poate ci eram ca ni;te amintiri din alte locuri. Poate
ci eram fetele tineregii lor, primele fete pe care le-au