#F

IRVIN D.
YALOM

Efemeride

Traducere din limba englezd

de Alex Moldovan si Mariana Buruianl

W" EI!ANT
cARTi ?Ns€,/.1^rATE.
CupnrNs

1. O vindecare cu cintec..................... 9

2. Despre cum si fii autentic .....".. 20

3. Arabesc .............-.. 33
4. ifl mulgumesc,Molly.... ............ 50
5. Nu mi ingrndi,ti...... .................. 76
6. De dragul copiilor, di dovadi de pugini clasi! ...............,.. 93
7. Tiebuie si renunli la speranfa unui trecut mai bun...........116
8. Face,ti-vi rost singuri de-o boald mortali:
omagiu lui Ellie.......
9. Trei reprize de plins....... ..........749
10. Totul efemer.......
e ....................757
Postfaya ....... ................ 779
Notd fentru cititori......... .................782
Multumiri... ................ 183
 r. O vTNDEcARE cu cANrBc

Dr.Yalom, a; dori o consultayie. Am citit romanul

dumneapoastr4 Pldnsul lui Nietzsche, ;i md tntreb
dacd alifi dispus s,i ad intdlnili cu un coleg sriitor
cnre se confruntd cu blocajul scriitorului.

-PaulAndrews

FirI indoiali ci Paul Andrews a incercat si-mi stirneascl

interesul cu e-mailul sdu. $i a reugit: n-ag fi rcfuzat un coleg
scriitor. ir, ...u ce privegte blocajul scriitorului, mi simt bine-
cuvintat ci n-am fostvizitat niciodati de una dintre dihnniile
astea s,i eram dornic s5-l ajut si-l invingl. Zece z:dle mzi tdriru,
Paul a venit la intilnirea programatX. M-a surprins felul in care
arIta. Dintr-un motiv oarecare, md agteptam si v[d un scriitor
nelinigtit, chinuit, intre dou[ virste, dar in cabinetul meu a intrat
un bitrin uscat, atat de cocosat, cd pilrea si caute ceva pe jos.
in timp ce intra incet pe ugi, m-am intrebat curn Dumnezeu
reu,sise si ajungl la cabinetul meu din cartierul Russian Hill.
Aproape ci puteam auzi cum ii scA4iie articula,tiile, a9a ci i-am
luat servieta grea 9i ponositl,1-am prins de bral 9i l-am invitat
sI ia loc pe scaun.
-Mul1am, tinere, mulgam. Cili ani ai?
-Opl:zeci de ani, i-am rispuns.
-Ah, ce n-ag da si am din nou B0 de ani!
-Dumneavoastri? Ci! ani ave1i?
-84.Da, aga-i, 84. $tiu cI egti surprins. Cei mai mul1i cred
ci am injur de 30 de ani.
L-am privit cu atenfie 9i, pentru o clipi, privirile ni s-au
lntAlnit. Am fost fermecat de ochii lui poznagi 9i de zimbetul
timid care-i juca pe buze. Am rimas ticufi citeva momente,
Itl
'll/'
10 InuND.Yalou
privindu-ne,9i m-am gindit ci impdrtigim camaraderia celor in
vArstl, de parci am fi cil[torit cu acelagi vapor, intr-o noapte
rece gi celoasi, gi am fi inceput o disculie pe punte' descoperind
ci am crescut in acelagi cartier. Ne-am recunoscut instantaneu:
pirinlii nogtri suferiseri din pricina Marii Depresii, asistaserlm
ia duelurile legendare dintre DiMaggio gi Ted Williams 9i ne
aminteam de cartelele pentru raliile de unt 9i benzind 9i de Ziua
Victoriei gi de Fructele miniei, de Steinbeck, 9i de romanul lui
Farrell, Studs Lonigaa. Nu era nevoie si discutim despre toate
astea: ne erau cunoscute amindurora, iar legitura dintre noi ne
didea siguranll. Era momentul si trecem la treabi.
-Deci, Paul, dacl ne Putem tutui...
A aprobat din cap.
-Desigur.
-Tot.i gtiu despre tine am aflat din acest scurt e-mail' Spui
cI tu egti scriitor, ci mi-ai citit romanul despre Nietzsche 9i ci
9i
ai blocajul scriitorului.
-iniocmai, gi i,ti solicit o singuri consultagie. Asta-i tot' Am
un venit fix 9i nu-mi permit mai mult.
-Voi face tot ce-mi sti in putinfi. Si incepem imediat 9i si fim
cit mai eficienEi. Spune-mi ce trebuie sI gtiu despre blocajul tlu'
- Daci nu te deranj eazL, o sI-!i spun cite ceva despre mine'
-in regull.
-Ttebuie sI revin la perioada studenfiei. Studiam filosofia la
Princeton ;i-mi scriam doctoratul despre incompatibilitatea
dintre ideile lui Nietzsche despre determinism 9i atagamentul
siu fap de transformarea de sine. Dar n-o Puteam finaliza. Eram
distras incontinuu de lucruri precum extraordinara coresPon-
denl[ a lui Nietzsche, in special de scrisorile adresate unor
prieienii 9i scriitori ca Strindberg. Tieptat, mi-am pierdut total
interesul fagn de opera lui filosoficl ;i am inceput si-1 apreciez
mai mult ca artist. Am ajuns si-l consider poetul cu cea mai
puternici voce din istorie, o voce atAt de maiestuoasi, incit ii
eclipsa ideile 9i, in scurt timp, am tealizat ci singurul lucru
care-mi rimdnea de fhcut era sI schimb departamentul ;i s[-mi
dau doctoratul in literaturi, nu in filosofie. Anii au trecut'
Efemeride 11
cercetarea a progresat, dar pur gi simplu nu puteam scrie. in cele
din urmi, mi-am dat seama ci un artist poate fi pus in luminl
doar prin arti gi am abandonat cu totul proiectul disertagiei,
hotirindu-mi, in schimb, si scriu un roman despre Nietzsche.
Dar blocajul scriitorului nu s-a hsat plcelit sau descurajat de
faptul c[ mi-am schimbat proiectul. A rimas puternic 9i neclin-
tit, ca un munte de granit. Nu puteam progresa. $i a continuat
astfel pdni in ziua de azi.
Eram uluit. Paul avea 84 de ani.Trebuie si fi inceput s5-9i
scrie teza pe la 20 de ani, cu 60 ani tn urrnd. Mai auzisem de
studenfi ve,snici, dar 60 ani? Viala lui se oprise timp de 60 de
ani? Nu, speram ci nu. Ar fi fost imposibil.
-Paul, povestegte-mi ce ai fbcut dupi facultate.
-Nu-s prea multe de spus. DupI cum era gi normal, in cele
din urmi, cei de la universitate au hot[rit ci am exagerat,
clopolelul a sunat 9i viafa mea de student s-a incheiat. Dar
cirgile imi erau in sdnge 9i n-am putut sta departe de ele. M-am
angajat ca bibliotecar la o universitate de stat, unde am rimas
pini la pensionare, incercdnd, fXri succes, si scriu in togi acegti
ani. Asta-i tot. Asta e viala mea. Punct.
- Spune-mi mai multe. Familia ta? Oamenii din viala ta?
Paul mi s-a pirut nerlbdltor gi a scuipat cuvintele rapid:
-N-am fragi. Cisltorit de doui ori. Divo4at de doui ori. Din
fericire, cIsltorii scurte. N-am copii, mulgumesc lui Dumnezeu.
Situayia devinefoarte ciudatd, m-am gdndit.Atdt de afabil la
inceput, Paul pare acum hotdrdt sd-mi dea ctht mai pu{ine infornalii.
Ce se inthmpld?
Am perseverat.
-Planul tIu era sX scrii un roman despre Nietzsche 9i spuneai
in e-mailul tIu ci mi-ai citit romanul, Pl,insul lui. Nietzsche.Poli
sI dezvolgi?
- Nu inleleg intrebarea.
-Ce pirere ai avwt despre romanul meu?
-Un pic cam lent la inceput, dar igi revine pe parcurs. In ciuda
limbajului pompos 9i a dialogului stilizat, improbabil, a fost, in
general, o lecturl captivantl.
12 IRvtN D.Yer,ou
-Nu, nu, ceea mi intereseazd'e reacfia ta la faptul ci romanul
a aplrut in timp ce tu insufi te striduiai si scrii un roman despre
Nietzsche. Tiebuie si fi avut o pirere despre asta.
Paul a clitinat din cap ca 9i cum intrebarea nu-l preocupa.
Negtiind ce sI mai facram continuat.
-Spune-mi, cum ai ajuns la mine? Romanul meu a fost mo-
tivul pentru care m-ai ales pentru consultape?
- Ei bine, oricare ar fi motivul, principalul e cI suntem aici'
Lucrurile de'uin tot mai ciudate, m-am gdndit. Dar dacd eta
si-i ofer o consultalie utih, trebuia neapdrat si aflu mai multe
despre el. Am apelatla de n[dejde", o intrebare care
"prietenul
imi oferi intotdeauna o mulgime de informagii:
-Tiebuie s[ gtiu mai multe despre tine, Paul. Cred c-am
putea progresa dacl mi-ai descrie, in detaliu, o zi tipici de 24 de
ore din viata ta,A1ege o zi din siptdmina asta 9i si incepem cu
momentul in care te trezeqti dimineala.
Aproape intotdeauna pun intrebarea asta in timpul consul-
tagiilor p"ttttn ci imi oferl informagii valoroase despre multe
aspecte din viaga pacientului - despre somn' vise, obiceiuri
legate de mincare 9i de muncl -, dar mai ales aflu despre oame-
nii din viala pacientului.
Fird si-mi impirt[geascd entuziasmul detectivistic, Paul
s-a mulgumit s[ clatine ugor din cap, vrAnd parcl si respingi
intrebarea.
ceva mai important. Timp de
-Tiebuie si discutim despre
mulgi ani am purtat o corespondenli indelungati cu coordona-
torul disertaliei mele, profesorul Claude Mueller. Ii cunogti
opera?
-Da, gtiu biografia lui despre Nietzsche. Este minunatd'
-Bine. Foarte bine. Mi bucur teribil cd crezi asta' a spus
Paul, apoi abigat mina in servieti 9i a scos un dosar masiv'
Ei bine, am adus corespondenga cu mine gi a9 dori s-o citegti'
-Cdnd? Acurn,vrei si sPui?
-Da, n-avem nimic mai important de fhcut in timpul acestei
consulta$i.
M-am uitat la ceas.
Efemeride 13
-Dar avem la dispozilie doar o geding[ 9i mi-ar lua o orl sau
doui si citesc asta gi e mult mai important ca noi sI...
-Dr.Yalom, ai incredere in mine, gtiu ce-!i cer. incepe.Te rog.
Eram consternat. Ce-i defdcut? E absolut botdrdt. I-am amin-
tit cd tintpul e linitat;i e perfect con;tient cd are la dispozilie doar
aceastd intdlnire. Pe de altd parte, Poate cd Paul;tie ceface. Poate
crede cd ooi gtisi in coresponden{d toate informa;iile despre el de care
am nevoie. Da, da, cu cdt rtd gdndesc mai mult, cu atd.t sunt mai
sigur: asta trebuie sdfie.
-Paul, vrei si spui cI aceasti corespondengi imi oferl infor-
mafiile despre tine de care am nevoie?
-Dac[ presupunerea asta e necesari ca s-o citegti, atunci
rlspunsul este da.
E tare ciudat. Dialogul intim reprezintd esenla profesiei mele,
teritoriul meufarniliar. E locul unde md simt mereu in largul meu
;i, totu;i, in acest dialog totul e anapoda, nelalocul lui. Poate c-ar
trebui sd nu md rnai strdduiesc atdt de tare ;i sd rnd las dus de r.tal.
La urma urmei, e consulta\ia lui. El pldte;te pentru timpul meu.
Eram pulin nelimurit, dar am cedat 9i am intins mina pentru
a acrepta manuscrisul pe care mi-l oferea.
In timp ce-mi inmina voluminosul dosar, Paul mi-a spus ci
acea corespondenli se intinsese pe mai bine de 45 ani 9i se in-
cheiase odati cu moartea profesorului Mueller, in 2002. Am
inceput si r[sfoiesc paginile pentru a m[ familiariza cu subiectul.
Dosarul fusese realizat cu multi grijn. Se pare c5, Paul p[strase,
indexase 9i datase toate schimburile dintre ei, de la note coti-
diene la lungi scrisori discursive. Scrisorile profesorului Mueller
erau bitute ingrijit la magini, cu formule de incheiere extrem de
elaborate, in timp ce scrisorile lui Paul - deopotrivl cele mai
vechi, copiate la indigo 9i cele mai recente, fotocopiate - se in-
cheiau pur 9i simplu cu litera P.
Paul mi-a fhcut un semn cu capul.
-Te rog si incepi.
Am citit primele cdteva scrisori 9i am vizut cil era o cores-
pondengi extrem de rafinati 9i antrenantn. Degi profesorul
Mueller avea, in mod evident, un mare respect pentru Paul,
14 IRVIND.YALOM
ilcerta pentru pasiunea sa pentru jocurile de cuvinte' Chiar in
prima scriso"re, spunea: ,,VId ci suntefi indrigostit de cuvinte,
iolnrr.rl. Andrewi. Vi place si valsafi cu ele. Dar cuvintele sunt
doar note. Ideile dau nagtere melodiei. Ideile sunt cele care oferd
structurX vielilor noastre.
,,Mi declar vinovat", a replicat Paul in scrisoarea urmltoare'
,,Nu-mi place si inghit 9i si metabotizez cuvintele, ci sd dansez
cu ele. sper din tot sufletul si nu incetez niciodatl sI fiu vinovat
de aceasti infracEiune."
Citeva scrisori maitdrztu,in ciuda pozigiei lor 9i a jumltl1ii
de secol care-i despirfea' au renuntat la adresarea formald cu
Paul
,,domnule" 9i ,,domnule profesor" in favoarea prenumelor,
si Claude.
intr-o alti scrisoare, privirea mi-a cdztt pe o propozilie
scris[ de Paul:,,Nu incetez si-mi uimesc cunoscufii'" Agadar, nu
eram singurul. Paul continua:,,De aceea imbrdli9ez pentru tot-
ci fac gregeala de-a presupune ci ceilal$
deauna sirguritatea. $tiu
imi impirilgesc pasiunea pentru cuvintele mari' $tiu cI imi
impun pasiunile asupra 1or. Cred cn-gi 9i pofi imagina cum.toate
9i se imprigtie cind mI apropil'"
fhpturiie o iau la fugd Pare
iiportant,m-am gandit. ,s4 imbrdliSa singurdtatea" e ofigur'd de
stiifrumoasd ;i dd un aer poetic, dar cred c,i e un bdtrAnfoarte singur'
Iar apoi, dupi alte cdteva scrisori, am avut un moment reve-
lator cAnd am iat peste un pasaj care mi*a oferit probabij cheia
pentru a inlelege toatd aceastil consultatie ireald.. Paul scria:
-,Decr,ve"itu,
Claude, nu mi-a mai rimas altceva de fhcut decdt
si caut cea mai sprinfari 9i nobili minte pe care o Pot gisi' Am
nevoie de o minte care sd*mi aprecieze sensibilit[ple, dragostea
pentru poezie, o minte suficient de incisivi 9i indr5;zneagil sd
ii"logh."" cu mine. Vorbele mele fl-au fbcut pulsul si creasc[,
ChuJe? Am nevoie de un partener sprinten pentru dansul acesta.
imi acorzi tu onoarea asta?
in mintea mea s-a fXcut lumini - Acurn ;tiam de ce Paul insis-
E atdt de evident! Cum de nu-mi dddu-
tase sd citesc corespondenla.
sem seama? Profesorul Mueller murise acum doisprezece ani, iar-
Paul i;i cautd un nou ?artener de dans! Aici intra in scend romanul
Eferneride 15
rneu despre Nietzsclte! Nu-i de rnirare cd erarn atdt de nedurnerit.
Credeam cd eu il interoi.eaarn pe el, cdnd, in realitate, el md inter-
oie,oa pe mine. Probabil cd asta se tntimpla.
Am ridicat ochii spre tavan pentru o clipl, intrebdndu-mi
cum as putea verbaliza ceea ce realizasem, cdnd Paul mi-a intre-
rupt reveria arltind spre ceas si spundnd:
-Te rog, doctore Yalom, timpul trece. Te rog si continui
si citegti.
I-am respectat do^rinfa. Scrisorile erau pasionante si am reve-
nit cu plicere la ele. In primele zeci de scrisori, intre ei plrea si
existe un raport clar de student-profesor. Claude ii sugera adesea
teme pentru acasi, precum: ,,Paul, te rog si scrii un eseu in care
sI compari misoginismul lui Nietzsche cu misoginismul lui
Strindberg". Am presupus ci Paul si-a fXcut temele de genul ista,
dar n-am maivdzut nicio mengiune despre ele in corespondengi.
Probabil cI discutaseri despre ele fa1[ in fagd,. Dar, treptat, cam
pe la jumitatea anului, rolurile de profesor gi elev au inceput si
pileasci. Nu s-a mai pomenit aproape nimic despre teme si,
citeodati, era dificil s[-gi dai seama cine era profesorul 9i cine
elevul. Claude i-a trimis c6.teva poezii in care ii cerea plrerea lui
Paul, iar rispunsurile lui Paul nu erau deloc respectuoase, el
cerdndu-i lui Claude si renunte la intelect si si. acorde atenfie
virtejului liuntric al sentimentelor. Claude, pe de alti, parte,
critica poeziile lui Paul pentru ci erau pasionale, dar nu aveau
un continut inteligibil.
Relalia lor a devenit mai intiml 9i mai intensi cu fiecare
schimb de scrisori. M-am intrebat dacl nu cumva am in mnini
cenusa unei mari iubiri, probabil singura iubire, atuiPauJ. Poate
cd Paul suferd de tristele cronicd nerezoktatd. Da, da, cu siguranld
cd despre asta-i vorba. Asta incearcd sd-ni spund cdnd irni cere sd
citesc aceste scrisori adresate unui ntort.
Pe misuri ce trecea timpul, am formulat o ipotezl, dupi alta,
dar in cele din urmi niciuna nu-mi oferea explicafia completl
pe care o ciutam. Cu cit citeam mai mult, cu atit aveam mai
multe semne de intrebare. De ce venise Paul si mivadi? imi spu-
sese ci principala lui problemi e blocajul scriitorului, dar atunci
16 Innu D.Ynlolr
de ce nu pirea defel interesat de explorarea blocajului scriitoru-
lui? De ce rcfvzase si-mi ofere detalii despre viaga lui? $i de ce
insista atdta si-mi petfec tot timpul alocat citind aceste scrisori
vechi? Tlebuia si punem lucrurile la punct. M-am hotirat se
discut toate aceste probleme cu Paul inainte si ne despirlim'
Apoi am vizut un schimb de scrisori care m-a fXcut si mi
opresc. ,,Paul, glorificarea excesivi a experienlei pure duce
intr-o direcqie periculoasi. Tiebuie si-1i reamintesc, inci o datl',
de maxima lui Socrate care spune c5, via,ta neexaminati nu
meriti triit5.
Braoo, Claude! l-am aprobat euintdcerc.Asta cred;i eu' Sunt
perfect de acord cu insistenla ta de a-lface pe Paul sd-;i examineze
oiala.
Dar Paul i-a rispuns tiios in urmitoarea scrisoare: ,,Dacil e
si aleg intre triire 9i examinare, aleg triirea la orice ori. Mi feresc
de maladia explicirii gi te indemn si faci acelagi lucru. Dorinla
de-a oferi explicalii este o epidemie a gindirii moderne, iar prin-
cipalii ei purtltori sunt teraPeufii contemporani: tofi psihiatrii
p. ."t. ijam intAlnit vreodatl suferi de maladia asta, care di
dependenEi gi e contagioasl. Explicalia este o iluzie, un miraj,
un construct, un cintec de leagin linigtitor. Explicalia nu existS''
S-o numim asa cum meriti, apdrarcalagi impotriva terorii pline
de nelinigte, doboritoare, a precarit[lii' indiferenfei 9i capri-
ciozite,tiiexistenfei pure." Am citit acest pasaj inc[ o dati 9i inci
o datd 9i m-am simlit destabilizat. Hotirdrea mea de-a rosti
oricare dintre ideile care-mi treceau prin minte a inceput s[ se
clatine. $tiam ci sunt zero ganse ca Paul sI accePte inv\tatia mea
la dans.
Din cind in cind ridicam ochi 9i vedeam cum Paul md !in-
tuiegte cu privirea, inregistrind fiecare reaclie a mea,fhcdndu-mi
semn si continui si citesc. Dar, in cele din urm[, cind amvdzvt
ci mai rlmlseseri doar zece minute, am inchis dosarul 9i am
atacat hotdrit.
-Paul, mai avem pulin timp gi a9 vrea ci discut cu tine cateva
lucruri. Mi supirl faptul ci ne apropiem de finalul gedingei 9i
Efemeride 77
nu m-am ocupat efectiv de motivul pentru care m-ai clutat *
problema ta principal[, blocajul scriitorului.
-N*am spus niciodati asta.
-Dar, in e-mailul tiu spuneai... uite, l-am printat... Mi-am
deschis dosarul, dar inainte si-l glsesc, Paul a spus:
- $tiu ce-am spus: ,,As dori o consultalie. Am citit romanul
dumneavoastril, Pldnsul lui Nietzsche, gi m5. intreb dacd' agi ft
dispus si vi intilnifi cu un coleg scriitor care se confrunti cu
blocajul scrii torului."
M-am uitat la el agteptind sd zdmbeascd., dar era profund
serios. Spusese ci are blocajul scriitorului, dar nu-l numise nici-
odatl in mod explicit drept problema pentru care avea nevoie de
ajutor. Fusese o capcani de cuvinte gi mi-am ascuns cu greu
iritarea de a-mi fi pierdut vremea.
- Sunt obignuit si-i ajut pe oamenii cu probleme. Cu asta se
ocupi terapeufii. Deci e usor de ghicit de ce am presupus asta.
*Inleleg perfect.
-Pii atunci, s-o luim de la caplt. Spune-mi, cum te-ag Putea
ajuta?
-Ce pirere ai despre corespondenEi?
-Poli si fii mai precis? Asta m-ar ajuta si-mi focalizez
comentariile.
-Absolut orice observafie mi-ar fi de folos.
-in reguli. Am deschis carnegelul 9i l-am frunzirit' Dupl
cum gtii, n-am apucat sI citesc decdt o mici parte a coresPon-
dengei, dar, in general, Paul, am fost captivat de ea 9i am consta-
tat cil e plind de inteligenli gi erudigie de cel mai inalt nivel. Am
fost surprins de schimbarea rolurilor. La inceput, tu ai fost
elevul, iar el, profesorul. Dar, evident, ai fost un elev foarte
special gi, dupi cAteva luni, tdndrul student gi celebrul profesor
au ajuns si corespundeze de lz egilla egaI. Firi indoiali c-a
avut un mare respect pentru comentariile 9i judecilile tale.
Ji-a admirat proza, a apreciat criticile pe care le-ai adus scrie-
rilor lui gi nu pot decAt si binuiesc ci timpul gi energia pe care fi
le-a oferit au deplgit cu mult ceea ce le-ar fi putut oferi studen-
jilor obignuili. $i, desigur, dat fiind ci corespondenla a continuat
18 IRVIN D,YALOM Efemeride 79

mult timp dup[ ce ai incetat si mai fii student, nu incape in- te-ar ajuta in viitor si mi-ar putea fi utile mie 9i viitorilor mei
doialn c-a1i fost extrem de importangi unul pentru celilalt. paciengi.
*Irv, imi pare rdu c[ trebuip sd las atdtea ghicitori nerezolvate,
M-am uitat la Paul. Stitea nemigcat, cu ochii plini de lacrimi,
absorbind cu nesat tot ce-i spuneam, insetat vizibiL de 9i mai dar mil tem cI gedinga noastrl s-a incheiat.
mult. in sfdrgit, ne intilniserlm. In sfdrgit, ii didusem ceva. S-a ridicat cu greutate, clitindndu-se. Am intins mina gi
l-am apucat de cot ca si-l susfin. Apoi s-a indreptat, mi-a strins
Eram martorul unui eveniment de o importanli extraordinari
rnd.na si, cu un mers mai sprinfar, a iegit din cabinet"
pentru Paul. Eu, 9i numai eu, puteam depune mirturie cI un
mare om il considera pe Paul Andrews important. Dar marele
om murise cu ani in urmI, iar Paul ajunsese prea fragil ca sI
poarte povara asta de unul singur. Avea nevoie de un martor, de
cineva important, iar eu fusesem ales pentru a juca acest ro1.
Da, nu mai aveam nicio indoiald in acest sens. Aceasti explicagie
se apropia de adevlr.
Acum, lui Paul i-ar fi fost de mare ajutor si-i transmit o
parte dintre aceste gdnduri. Analizl'nd ideile care imi trecuserd
prin minte gi pentru cd. aveam la dispozigie doar citeva minute,
nu eram sigur de unde si incep 9i, in cele din urmi, m-am hoti-
rit sI incep cu ce era mai evident:
-Paul, ceea ce m-a impresionat cel mai puternic la cores-
ponden;i a fost intensitatea gi tandrelea leglturii dintre tine si
profesorul Mueller Mi s-a pirut c-a fost o dragoste profundi.
Probabil ci moartea lui a fost ingrozitoare Pentru tine. Mi intreb
daci aceasti pierdere dureroasi inci te chinuie 9i daci' acesta
e motivul pentru care ai dorit o consulta$e. Ce spui?
Paul nu mi-a rdspuns. in schimb, a intins mdna dupd manu-
scris, gi i l-am inapoiat. $i-a deschis servieta, a pus la adipost
dosarul cu corespondenfe gi a inchis servieta.
-Am dreptate, Paul?
-Am vrut o consultafie cu tine pentru cil aqa am vrut eu.
Iar acum am avut consulta,tia 9i am oblinut exact ceea ce mi-am
dorit. Mi-ai fost de ajutor, de foarte mare ajutor. Este tocmai ce
mi-am dorit. ipi mulgumesc.
-inainte s[ pleci, Paul, incl un moment' te rog. intotdeauna
am crezut cd. e important sI ingeleg ce antune a fost de ajutor. Mi-ai
putea spune ce-ai primit de la mine? Cred ci nigte clarificiri