CE ESTE EDUCATIA

FINANCIARA... DE FAPT?
DE CE BOGATII DEVIN SI MAI BOGATI?

ROBERT T. KIYOSAKI
Autor al bestsellertluiTatd Bogat, Tatd Sdrac
in colaborare cu
TOM WHEELWRIGHT, expert contabil
Autor al bestselle r:ului Tax-Free Wealth

cuRrEA @vEcHE
 CUPRINS

PREFATA De ce crizele economice

i-au imbogilit qi mai mult pe Robert gi pe Kim ....... 37

INTRODUCERE .. .......... 42

Partea intAi De ce bogalii devin mai boga{i. ......... 53

Capitolul 1 Ce ar trebui sd fac cu banii mei? ........ 57
Capitolul 2 Din ce motiv cei care pun bani deoparte
suntperdanti ..... ........62
Capitolul 3 De ce impozitele ii imbogifesc
gi mai mult pe bogafi... in mod legal.. ..... 76
Capitolul 4 De ce gregelile ii imbogilesc qi mai mult pe bogali ... 93
Capitolul 5 De ce crizele ii imbogilesc Ai mai mult pe bogafi .... 106
Capitolul 6 De ce datoria ii imbogilegte gi mai mult pe bogafi. . . 121

financiari
Partea a doua Ce nu este educalia .........137
Capitolul 7 Ce nu este educalia financiari ......... 140
Capitolul 8 Egti analfabet din punct de vedere financiar? ........ 153

Partea a treia .
Ce este educafia financiari reali? ..... 173
Capitolul 9 De ce boga{ii joaci Monopoly ......... 178
Capitolul l0 Venitul fantomi: venitul boga{ilor. . ... 189
Capitolul ll Cadranul I: Maegtrii banilor ...213
Capitolul 12 Aiunplan derezervl? ..........230
Capitolul 13 Cum si eradicim siricia:
studenlii ii invafi pe studenfi ..........244
Partea a patra Economia plicticoasi ...257
Capitolul 14 Cum poate un porsche
si te imbogileasce 9i mai mult . . . ......260

iNcuuenr .273

POSTFATA .........27s

SECTTUNT BONUS ........277

 CAPITOLUL 1

Ce ar trebui si fac cu banii mei?

Tatil sirac:
,,Nu md intereseazd banii."

Tatil bogat:
,,Dacd pe tine nu te intereseazd banii tdi,
pe alsit ii intereseazd."

Iati o lntrebare care mi se pune frecvent ,,Am 10 000 de dolari. Ce ar

trebui si fac cu banii mei?"
Am pierdut evidenla numirului de persoane, de peste tot, care mi-au pus
aceasti intrebare. Toati lumea cauti pastila-minune, o solulie ugoarl.
$i, degi suma de bani poate varia-de la 1 000 de dolari la 2,5 milioane
de dolari - sunt intotdeauna intrebat acelaqi lucru. Ce ar trebui sd fac cu
banii mei?
Rispunsul meu standard este:

,,Te rog nu da de ;tire lumii cd <habar n-ai ce sd faci cu banii>. Dacd nu

gtii ce sd faci cu banii tdi, sunt milioane de oameni care tyi vor spune ce sd
faci cu ei. in multe cazuri, ipi vor spune: <Dd-mi mie banii tdbr.'

Imaginea de detaliu
Ce faci cu banii tii este imaginea de detaliu-pasul final-, ultima piesi
din puzzle-ril tiu financiar.

Aceasti carte este despre imaginea de ansamilu- o incercare de a privi

intregul puzzle. Apoi, po{i deiide care dintre piese sunt cele mai bune
pentru tine.
Dupd cum spunea adesea tatdl meu bogat:

,,Existd multe cdi de acces cdtre paradisulfnanciar."

s8 cE ESTE EDUCATTA FTNANCTARA... DE FAPT?

Clasa de mijloc gi siracii... siricesc si mai tare

Lumea imprimi bani. Banii nogtri sunt toxici. Banii nogtri sunt instabili,
provocand instabilitate in economia mondiali. cu cit sunt mai toxici
banii care sunt creafi, cu atdt este mai mare decalajul dintre boga{i,
siraci gi clasa de mijloc.

un alt motiv pentru care bogafii devin din ce in ce mai bogali este pen-
tru ci siracii gi clasa de mijloc se concentreazi excesiv pe detalii. cei
mai mul$ oameni au fost invifafi sd munceascd din greu,-sd-si pldteascd
taxele, sd economiseascd, sd cumpere o casd, sd-;i ichite datoriile
si sa
investeascd la bursa de valori.

Acegtia sunt pagi de urmat pentru imaginea de detaliu. Sunt aceiagi pagi
pe care cei mai mulfi dintre pirinfi, profesori qi experli financiari te sft-
tuiesc si-i urmezi.

Pirerea lui Warren

Warren Bufett, unul dintre cei mai bogali oameni din lume gi, ftri
indoiali, unul dintre cei mai degtepli investitori are aceasti pirere des-
pre consilierii financiari:

,,wall street este singurul loc unde oamenii vin la volanur unui Rolls Royce
pentru a primi sfuturi de Ia cei care circuld cu metroul.,,

Tatil bogat spunea despre asta; ,,Motivul pentru care crasa de mijloc
se zbate din punct de vedere financiar este pentru cd urmeazd sfoturite
agenlilor de vdnzdri, nu ale oamenilor bogali".

un agent trebuie si vandi pentru a avea ce pune pe masi. Are nevoie de

bani. Dac6 nu vinde nimic, nu mlndnci nimic. De aceea, este o prostie
si dai de gtire lumii: ,,Am l0 000 de dolari ;i sunt un idiot din pinct de
vedere financiar Spune-mi ce sd
fac."
Warren Buffett a mai spus:

,,Nu intreba niciodqtd un vhnzdtor de asigurdri dacd mai ai nevoie de incd

o polild. Rdspunsul va
f intotdeauna unul afirmativ."

$tie Bufett ce gtie. Doar deline una dintre cele mai mari companii de
asiguriri auto din America, GEICO. Este un om foarte bogat care anga-
jeazL agenli care si vindi pentru el.
:DUC-{TrA FTNANCTARA... DE FAPT?
icesc gi mai tare
It torr-ici. Banii
nogtri sunt instabili,
mondiald. Cu cAt sunt mai toxici
nai mare decalajul dintre bogafi,
l din ce in ce mai bogafi este pen_
rcentreazd excesiv pe detalii. Cei
:unceascd din greu, sd_;i pldteascd
r iri*(li, sa-;i achite datoriile ;i sd
ql-uea de detaliu. Sunt
aceiagi pagi
rtesori 9i experfi financiari te sft_
nga{i oameni din lume gi, ftri
nr-estitori are aceasti pirere des_
::!',in tra volanul unui Rolls Royce
.; ;u metroul."
zwl pentru care clasa de mijloc
..te pentru cd urmeazd sfaturile
wbult .
ce pune pe masi. Are nevoie de
I nimic. De aceea, este o prostie
'cri
-<i sunt un idiot din punct de
urari dacd mai ai nevoie de incd
. a-irntativ."
rtre cele mai mari companii de
r un om foarte bogat care anga_
CE AR TREBUI SA FAC CU BANII MEI?
intreabl-i pe agenfii de vdnziri ce educalie financiari au. Rispunsul
onest in cazul multora dintre ei este ,,Nu prea multi'.
intreabi-i cat de multe cirli despre bani au citit, iar rlspunsul este
probabil la fel: nu prea multe.
Atunci, intreabi-i daci sunt bogafi. intreabi-i: daci ar renunfa acum la
serviciu, ar mai avea ce si pund pe masi?
Omul vs. Maimut[
,
Cu ani in urmi, am vizut la televizor un concurs intre o maimuti si
niste manageri de fonduri de investi(ii.
Maimula a ales actiunile aruncdnd cu sigefile intr-un panou de darts, cu
numele companiilor drept linte.
Managerii de fonduri qi-au folosit educatia, instruirea gi abilitilile inte,
lectuale pentru a analizavalorile companiilor inainte de a alege.
Maimula a cAgtigat.
Perdanfi cu state mari de plati
12 martie 2015, CNNMoney apublicat un articol in care se spunea:
,,lJn procent incredibil de 86% dintre managerii activi de fonduri cu
capltalizare mare nu au reugit sd bati valorile de referinfi."
Experli cu studii peste studii gi venituri mari nu au putut si bati piala.
Articolul continui cu:
,,$i nu, nu a fost o simpll intdmplare. Aproape 897o dintre acei manageri
de fonduri nu au atins valorile de referinfi in ultimii cinci ani, iar 82o/o
au fbcut acelagi lucru in ultimul deceniu, conform S&P-.'
Cu alte cuvinte, dac[ o maimuld ar fi ales pur gi simplu indicele bursier
S&P 500, ar fi b[tut 90% din experfi pe cinci ani gi B07o dintre experfi
de-a lungul a zece ani. Leclia care poate fi invilati de aici este ci, daci
* standard & Poor's - companie americani de rating, care realizeazd indicii bursieri
S&P 100 qi S&P 500. (n. red.)
 CE ESTE EDUCATIA FINANCTARA... DE FAPT?

maimuta poate bate expertii cu state de plati mari... atunci gi tu o pofi

face.

Indicele S&P 500

Doar pentru cd o maimufd poate si bati S&p 500, nu inseamn[ ci S&p
caEtigi bani. Maimu[a gi s&P pierd bani. Dupi cum po{i vedea in dia-
grama de mai jos, S&P a avut gi suiguri gi coboriquri.

lstoricul indiceluiStandard & Poort 500

4 ianuarie 1960 - 30 decembrie 20'l6

ff "g:f1lrcl:.9:1:.6yyy:1,".{L'iT"11!:.-.17
$EB5BSS5SE5$ES8R$5HHSE€€EEEsEE FF_;iF_d_fl_F__

EEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE
Sursa: FedPrimeRate.com I Istoricul indicelui S&p 500

Deci, de ce si investegti pe termen lung? De ce si pierzi bani atunci cdnd

piefele se pribugesc? Diversificarea nu te va ajuta si nu pierzi bani. s&p
este un grup extrem de diversificat de 500 de acliuni.

Warren Buffett
chiar gi compania lui warren Buffett, Berkshire Hathaway, nu a d.us-o
mult mai bine decat s&P 500 dupi ce au inceput pribuqiriie din 2000.
 EDUCATIA FINANCIARA... DE FAPT?
CE ARTREBUI SA FAC CU BANII MEI? 6I

de plati mari... atunci 9i tu o po{i Berkshire Hathaway vs. S&P 500

(Declaraliifiscale pe 5 ani)

ati S&P 500, nu inseamnd ci S&p

ani pup[ cum po{i vedea in dia-
:i 5i cobordquri. :a

dard & Poor's 500

E
derembde 2016

.r{.$t .t$ .tS *Pn ^.tO .rs"$tS

"t$' "t$ ""$ "o+.o+
S:ur sa: Bu sin es s In sider

Mi intreb ce se va intAmpla cdnd va avea loc urmitoarea pribus,ire.

+ --
i: Vrei sd spui cd Warren B"frt nu a bdtut SdlP 500? Spui cd ;i el a
pierdut bani?
:*C-t e Z:!
R: Uiti-te la diagrami!
iEFEESF
i: Deci cine investegte cu el?
iE€EEEE R: Oamenii care pun intrebarea: ,,Ce ar trebui si fac cu banii mei?"
rr-::l indicelui S&p 500
i: Dar cum rdmhne cu oamenii care Pierd bani? Nu ili pare rdu de ei?
R: Absolut. De ce crezi ci predau, scriu cirli gi creez jocuri financi-
' De ce si pierzi bani atunci cAnd are? Am fost falimentar. Am pierdut bani, aga ci gtiu cum te simli

e ra aiuta sd nu pierzi bani. S&p intr-o astfel de situalie. Mi se frAnge inima si vid cum lumea se
00 de actiuni. zbate din punct de vedere financiar.

terksirire Hathaway, nu a dus_o
r inceput prdbugirile din
2000.
Dacl o persoani ca Warren Buffett pierde bani, nu crezi cd. ar fi. cazul
si iei in considerare sd investegti ln educalia ta financiard inainte de a-ti
llsa banii pe mAna experfilor?
La urma urmei, daci o maimuli ii poate bate pe experli, tu de ce nu ai
putea s-o faci?
 CAPITOLUL2
Din ce motiv cei care pun bani deoparte
sunt perdanli

Thtil sirac:
,,Sd pui bani deoparte este o alegere inteligentd."

Tatil bogat:
,,Cei care pun bani deoparte sunt perdanfi."

15 august r97l a fost data oficiali a inceputului crizei financiare pe

care o traversi.m.

15 august 197 | a fost ziua in care Preqedintele Richard Nixon a renunfat

la etalonul aur pentru dolarul american.

Banii, bati-i vina!

15 augustr97r a fost data la care Statele unite ale Americii au inceput
si imprime bani.

15 august l97r a fost data oficiall cind bogafii au inceput si devini

gi mai bogafi-iar sdracii qi clasa de mijloc au inceput si devini din ce
in ce mai slraci.

15 august r97L a fost ziua in care cei care economisesc au devenit

perdan{i.
 DIN CE MOTIV CEI CARE PUN BANI DEOPARTE SUNT PERDANTI

Avertizarea
La 8 aprilie 1997, Tatd bogat, tatd sdrac afostlansati oficial. Cartea a fost
publicati in regim independent deoarece fiecare editor la care am dus-o
LUL2 arefuzat-o, cdliva comentind: ,,Nu gtii despre ce vorbegti."

pun bani deoparte Editorii nu au fost de acord cu multe lecfii despre bani ale tatdlui meu
bogat, dar mai ales cu leclia nr. 1:
da4i
,,Bogalii nu muncesc pentru bani."

Thtil sirac: Lec{ia nr. I a tatilui meu bogat este piatra de temelie a educaliei finan-
Wfrte este o alegere inteligentd.,, ciare reale.

Sunt mai multe motive pentru care bogalii nu lucreazi pentru bani.
Thtil bogat:
qmbani deoparte sunt perdaiyi." Unul dintre acestea il constituie impozitele. Tatil bogat imi spunea ade-
sea: ,Oamenii care lucreazi pentru bani plltesc cel mai mare procent de
impozitare."

irceputului crizei financiare pe Motivul principal este c6, dupi 1971, dolarii americani au incetat si mai
fie bani, ci au devenit monede fiduciare.

fotde Richard Nixon

i: Ce este o moneddfiduciard?
a renuntat R: Bani lipsifi de valoare gi nesuslinuli de nimic altceva decit de un
n decret guvernamental.

i' Ce este decretul guvernamental?

R: Pe scurt, guvernul creeazd legi, spunAnd cd o bucati de hArtie
: fhite ale Americii au inceput reprezint| bani, mijloc legal de platd. De exemplu, oamenii tre-
buie s[-gi pliteasci impozitele in moneda fiduciari a lirii respec-
tive. Nu poli achita impozitele cu aur sau cu giini.

i: Ce e in nereguld cu monedafiduciard?
R: Guvernele tind si cheltuiasci mai mult decit colecteazi prin
impozite. Fac promisiuni pe care nu le pot respecta intotdeauna.
Deci, ei imprimi valuti fiduciari pentru a pliti facturile, fbcdnd
ca acea valuti si valoreze din ce in ce mai putin.

i: Deci trebuie sd muncesc mai mult... ;i viala devine mai scumpd?

fue$t au inceput si devini R: Exact!
F au inceput si devini din ce
i: Monedele fiduciare devin lipsite de valoare?
R: In cele din urmd, toate devin lipsite de valoare din cauzi cd
:re csonomisesc au devenit funcfionarii guvernamentali nu qtiu cum sd faci bani. $tiu doar
cum s6-i cheltuiasci.
 CE ESTE EDUCATIA FINANCIARA... DE FAPT?

Filozoful francez Voltaire (1694-1778) a spus:

,,Banii din hhrtie revin in cele din urmd la valoarea lor intrinsecd - zero."

Atat timp cAt dolarul american a fost susfinut de aur, era dificil si
imprimi bani. Odati ce dolarul american nu a mai fost suslinut de aur,
maginile tipografice au lnceput si imprime, iar cei care puneau bani
deoparte au devenit perdanli.

Banii sunt toxici

Dupi 1971, dolarul american a devenit toxic. in 1971, dolarul american
a devenit datorie - o recunoastere formali a unei datorii a contribuabi-
lilor americani. AtAt timp cAt contribuabilul nu se plAngea, tipografiile
continuau sd duduie. Era ca gi cum i-ai fi dat de biut unui marinar deja
beat. Alcoolul il face pe alcoolic si se simtl bine. La fel gi banii, chiar
dacd este vorba de bani toxici.

Timp de 29 de ani, intre 1971 gi 2000, lumea a trlit intr-o petrecere con-
tinui. Din nefericire, petrecerea s-a terminat.

Petrecerea de 30 de ani
Diagrama urmitoare descrie povestea petrecerii care a tinut 30 de ani.

120 de anide Dow-Jones

Sursi: FRED - Date Economice Rezerva Federali

EDUCATIA FINANCIARA... DE
FAPT?
l) a spus:
n la valoarea lor intrinsecd _ zero.,,
rst sustinut de aur, era dificil
ican nu a mai fost sustinut de
aur,
nprime, iar cei care puneau bani
it toxic. in IgTI,dolarul american
nali a unei
datorii a contribuabi_
u-bi]ul nu se pldngea, tipografiile
-r h dat de bdut unui marinar
deja
simtd bine. La fel gi banii, chiar
umea a trdit intr-o petrecere con_
-mhat.
petrecerii care a linut 30 de ani.
)ow-Jones
; Lezen'a Federali
DIN CE MOTIV CEI CARE PUN BANI DEOPARTE SUNT PERDANTI 65
Dupi cum poti vedea, petrecerea a inceput sd se calmeze in jurul anului
2000, la inceputul secolului al XXI-lea.
sd
Trei crize uriage
in primii 10 ani ai acestui secol, lumea a trecut prin trei crize uriase.
Prima, criza dot-com, in anul 2000, apoi prlbugirea imobiliarelor, ln
2007, rrmati de pribugirea burselor, din 2008.
De fiecare dati cAnd pielele s-au prdbugit, imprimeriile au fost turate la
maximum, tipirind tot mai mul1i bani, sperdnd cd economia nu va intra
in colaps.
i: Deci boomul din intervalul 1971-2000 a fost creat de banii tipdrifi?
R: Da.
i, Dar acum petrecerea s-a terminat?
R: Da.
i, $i banii incd mai sunt imprimafi? Cu speranla cd dscd existd mai
mulli bani tipdrili, economia vafi salvatd?
R: Da. $i acesta este motil.ul pentru care cei care pun bani deoparte
sunt perdanfi.
Astlzi, ratele dobAnzilor pentru economii sunt aproape de zero sau
chiar sub zero. Din nou, cei care pun deoparte sunt perdanli.
in mod ironic, bdncile din zilele noastre au prea mulli bani. Cu toate
acestea, oamenii devin din ce in ce mai siraci. Explicalia pentru acest
lucru este ci banii nogtri sunt toxici. Banii ii siricesc gi mai tare pe
oameni. Oamenii care lacreazi pentru bani qi pun bani deoparte se
imbolnivesc.
Din ce motiv cei care pun bani deoparte sunt perdan{i
in 1976, o persoani putea economisi gi, astfel, se putea imbogili.
De exemplu:
in 1976,1 milion de dolari economisili x t'o/o dobindi = 150 000 de
dolari pe an. Puteai trii bine-mersi cu 150 000 de dolari pe anin 1976.
 CE ESTE EDUCATIA FINANCIARA... DE FAPT?

Lucrurile stau altfel astLzi.

Astizi, I milion de dolari economisili x 2o/o dobdndir = 20 000 de

dolari pe an. Atit de mult s-au devalorizat banii!
Si dobinda de 2o/o este una mare pentru zilele noastre.
Si analizim ratele dobanzilor in raport cu inflafia. Daci
inflafia este de
5%o inseamnd cd'pierzi3o/o dinbani pe an. Inflafia existd
deoarece guver-
nele continui si tipdreasci bani.

Adaugd si asta ecuatiei: in 30o/o din {dri, nivelul rateror dobanzilor este
sub zero.

i, Bdncile imi vor percepe comision ca sd tmi pdstreze

banii?
A: Asta inseamni rate negative al dobAnzii.

i: De ce a; mai incerca sd economisesc chnd banca imi

iabani pentru
pdstrarea economiilor mele?
R: Nu gtiu. Pentru mine este ilogic.
un motiv pentru care bogafii se imbogdlesc din ce in ce mai
mult constd
in faptul ci acegtia iubesc creditele. Bogafii gtiu cum
si se foloseascd de
credite pentru a deveni mai bogati.

Ratele scizute ale dobdnzilor mie imi spun: rugim, vino si impru_
,,Te
mu{i bani. Banii sunt lavilnzare.*

Profefiile tatilui bogat

rn2002, a fost publicati cartea profepiire tatdrui bogat.Tatiibogat
a pre-
zis cd cea mai mare crizd din istorie va fi in 2oto,
prus sau mirius cdtiva
ani.

El a mai prezis si ci vor fi mai murte crize mari inainte

de cea mai mare
crizi dintre toate, pe care a preco nizat_o in jurul anului 2016.
i: Acele crize au avut loc tn 2000, 2007 ;i tn 200g?
R: Da.
Cum a reu;it sdfie atdt de precis in predicliile sale?
IR: sunt
mai multe motive. Motivur principal este ci nu e prima dati
cAnd guvernele au tipdrit bani pentru a-gi achita
datoriile.