Sunteți pe pagina 1din 304

DRUMUL CĂTRE LIBERTATEA FINANCIARĂ

The Road to Financial Freedom


Copyright © 2013 by The Rights Company, Maastricht
First published in 2000 in Germany by Campus Verlag, Frankfurt/New York
Translated from the original title:
DER WEG ZUR FINANZIELLEN FREIHEIT

© 2017 Editura ACT și Politon pentru prezenta ediție românească

Editura ACT și Politon


Str. Înclinată, nr. 129, Sector 5, București, România, C.P. 050202.
tel: 0723 150 590, e-mail: office@actsipoliton.ro
www.actsipoliton.ro/blog

Traducător: Ana Mănescu


Redactor: Adina Mihaela Popa
Tehnoredactor: Teodora Vlădescu
Coperta: Mădălina Ioniță
Copyright Manager: Andrei Popa

Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României


Sch�fer, Bodo
    Drumul către libertatea financiară/ Bodo Schäfer; trad.: Ana Mănescu – Bucu-
rești : ACT și Politon, 2017
    ISBN 978-606-913-310-1
I. Mănescu, Ana (trad.)
336

AVERTISMENT: Distribuirea, copierea sau piratarea în orice fel a acestei cărți nu


este pedepsită numai prin lege, dar contravine și tuturor normelor și principiilor
etice și sănătoase pe care un astfel de titlu le promovează. Ce fel de efect va avea
energia pe care vreți să o transmiteți mai departe, dacă aceasta vine prin furt,
ilegalitate și lipsă de respect față de autor și față de toți cei care au contribuit
la crearea acestei cărți, astfel ca ea să ajungă la dumneavoastră? Împărtășiți cu
ceilalți informațiile importante, valorile și lecțiile pe care le-ați aflat din acest ma-
terial, într-un mod corect și responsabil.
BODO SCHÄFER

DRUMUL CĂTRE
LIBERTATEA
FINANCIARĂ
Primul tău milion în șapte ani

Traducere de Ana Mănescu

2017
Cuprins

Mulțumiri 7
Prefață 9
Chestionar: Care este situația ta financiară? 12

Principiile de bază

1. Ce vrei de fapt? 19
2. Ce înseamnă responsabilitatea? 33
3. Este un milion un miracol? 51
4. De ce nu sunt mai mulți oameni bogați? 69
5. Ce simți cu adevărat în legătură cu banii? 89

Îndrumări practice
pentru realizarea primului milion
6. Datoriile 119
7. Cum să-ți mărești venitul 143
8. Economiile – plătește-te pe tine însuți 167
9. Miracolul dobânzii capitalizate 181
10. De ce trebuie să-ți cultivi banii 193
11. Principii fundamentale pentru capitaliști și investitori 205
12. Protecție financiară, securitate financiară
și libertate financiară 231
13. Coachul și o rețea de experți 267
14. Poți semăna bani 285

Perspectivă: Ce se întâmplă acum? 293


Mulțumiri

Realizările extraordinare sunt î�ntotdeauna rezultatul interacț�i-


unii minunate dintre oameni diverș� i.
Am avut privilegiul de a î�nvăț�a de la niș� te oameni cu adevărat
unici. Din păcate, este imposibil să menț�ionez numele tuturor aici,
dar vreau să î�mi exprim recunoș� tinț�a profundă faț�ă de ei. Aș� vrea,
totuș� i, să menț�ionez câteva persoane care m-au influenț�at î�n mod
special: reverendul dr. Winfried Noack, Peter Hövelmann, primul
meu coach, care m-a î�nvăț�at nu doar principiile de bază ale succesu-
lui, ci ș� i frumuseț�ea unei relaț�ii de î�ncredere, Shami Dhillon, maes-
trul comunicării, ș� i miliardarul Daniel S. Peña Sr., care m-a iniț�iat î�n
lumea finanț�elor la nivel î�nalt.
Această carte este atât rezultatul relaț�iilor mele cu ei, cât ș� i al
criticii constructive din partea editorilor mei de la Campus
Publishing, doamna Querfurth ș� i domnul Schickerling. Ei nu mi-au
făcut niciodată treaba uș� oară, dar se pare că acest lucru este benefic
pentru dezvoltare.
Prefață

Ce î�i î�mpiedică pe majoritatea oamenilor să trăiască viaț�a pe


care o visează? Răspunsul este simplu. Banii! Banii reprezintă o
anumită atitudine faț�ă de viaț�ă; ei reflectă starea noastră de spirit.
Banii nu intră accidental î�n posesia noastră. Sunt o formă de ener-
gie: cu cât cheltuim mai multă energie pentru lucrurile importante
din viaț�ă, cu atât mai mulț�i bani vor veni către noi. Oamenii de mare
succes au abilitatea de a acumula mulț�i bani. Unii î�i economisesc,
iar alț�ii î�i folosesc pentru a-ș� i ajuta semenii. Oamenii aceș� tia au î�n
comun abilitatea de a continua să facă bani.
Nu ar trebui să supraestimăm importanț�a banilor. Când devin
esenț�iali? Atunci când ai nevoie de ei ș� i nu î�i ai! Când ai probleme
financiare, tinzi să te gândeș� ti mult prea mult la bani. Trebuie să ne
redefinim atitudinea faț�ă de bani. Î�n loc să ne dicteze fiecare acț�iu-
ne, ar trebui să servească doar la „susț�inerea” tuturor aspectelor
vieț�ii noastre.
Toată lumea are visuri. Avem o anumită idee despre cum vrem
să ne trăim viaț�a ș� i despre ce ni se cuvine. Î�n adâncul nostru vrem
să credem că avem de jucat un anumit rol, care va face lumea un loc
mai bun î�n care să trăim. Din păcate, văd mult prea des cum rutina
zilnică ș� i „realitatea” stau î�n calea realizării visurilor noastre. Din ce
î�n ce mai mult, uităm că merităm să ne trăim visurile.
Treptat, cădem victimă ideii că nu ne putem elibera din situaț�ia
noastră actuală ș� i î�ncepem să facem compromisuri. „Imaginea” mo-
dului î�n care vrem să ne trăim viaț� a dispare î�n cele din urmă ș� i,
î�nainte să ne dăm seama, viaț�a a trecut pe lângă noi.
Am deja mai bine de un deceniu de când î�mi dedic timpul ș� i
energia conceptelor de bani, succes ș� i fericire. De-a lungul anilor,
am î�nvăț�at să privesc banii din perspective diferite, căci banii ne pot
î�mpiedica să profităm la maximum de potenț�ialul nostru, dar ne pot
ajuta totodată să fim cât putem noi de buni.
10 DRUMUL CĂTRE LIBERTATEA FINANCIARĂ

Vreau să fiu coachul tău financiar personal; vreau să te î�nvăț�


cum să-ț�i creezi propria maș� ină de făcut bani. Vreau să î�mpărtăș� esc
cu tine ce am î�nvăț�at din experienț�a personală. Să ai bani nu î�n-
seamnă doar libertate, î�nseamnă ș� i să poț�i trăi o viaț�ă mai indepen-
dentă. Când î�n sfârș� it am î�nț�eles asta, am simț�it nevoia să transmit
aceste cunoș� tinț�e fiecărei persoane pe care o î�ntâlnesc ș� i care râv-
neș� te la libertatea adevărată. Sunt convins că absolut fiecare dintre
noi poate deveni bogat, exact cum absolut fiecare dintre noi poate
î�nvăț�a să piloteze, să facă salturi î�n apă sau chiar să programeze un
computer. Există totuș� i niș� te lucruri de bază importante pe care
trebuie să le î�nveț�i mai î�ntâi.
Există mai multe metode pentru a face primul milion. O metodă
este descrisă î�n această carte ș� i constă î�n urmărirea celor patru
strategii enumerate mai jos.
1. Economiseș� te un anumit procent din venitul tău.
2. Investeș� te-ț�i economiile.
3. Măreș� te-ț�i venitul.
4. Economiseș� te un anumit procent din toate măririle de venit.
Dacă faci asta – având î�n vedere unde te situezi acum din punct
de vedere financiar –, vei acumula î�ntre unul ș� i două milioane de
euro î�ntr-un interval de timp de cincisprezece până la douăzeci de
ani. Acesta nu este un miracol. Dacă, de exemplu, vrei să câș� tigi
această sumă î�n jumătate din timp, de exemplu î�n ș� apte ani, atunci
va trebui să aplici cât mai multe dintre strategiile descrise î�n aceas-
tă carte. Fiecare strategie pe care o adopț�i te va ajuta să î�ț�i atingi
scopul mai repede.
Cum poț�i deveni bogat î�n ș� apte ani? Î�nț�elegi că nu vorbim doar
despre banii pe care î�i vei acumula, ci ș� i despre persoana care vei
deveni.
Cu siguranț�ă, nu e un lucru uș� or, dar e mult mai dificil să trăieș� ti
viaț�a pe care o vrei dacă eș� ti limitat de finanț�ele tale. Dacă totuș� i
urmezi sfaturile din această carte, atunci poț�i fi sigur că î�ț�i vei atin-
ge scopul. � n cadrul seminarelor mele, am ajutat mii de oameni
aflaț�i pe drumul către libertatea financiară ș� i î�ncă mă minunez cum
le schimbă viaț�a aceste cunoș� tinț�e.
Prefață 11

Nu vei deveni bogat cumpărând această carte; nu vei deveni


bogat nici dacă doar citeș� ti această carte; vei avea succes numai
dacă vei adopta strategiile din această carte ș� i le vei integra î�n viaț�a
ta. Abilităț�ile tale adevărate vor ieș� i atunci la suprafaț�ă.
Acum, hai să pornim î�mpreună pe acest drum. Primul pas este
să evaluăm situaț�ia ta financiară actuală. Pe pagina următoare vei
găsi un chestionar î�n acest scop. Continuă lectură doar după ce afli
unde te situezi din punct de vedere financiar.
Sper că această carte nu te va face doar bogat, ci î�ț�i va oferi ș� i o
viziune cu adevărat valoroasă. Nu te cunosc personal, dar ș� tiu că,
dacă citeș� ti aceste cuvinte, trebuie să fii o persoană specială, care
nu este dispusă să se mulț�umească cu situaț�ia actuală. Eș� ti o persoa-
nă care vrea să î�ș�i scrie singură scenariul vieț�i. Vrei să-ț�i modelezi ș� i
să-ț�i proiectezi viitorul ș� i să-ț�i faci viaț�a unică.
Sper foarte mult că această carte va contribui la realizarea sco-
purilor tale.

Bodo Schäfer

Nota autorului:
Am folosit forma masculină în această carte doar pentru a facilita
citirea; vreau să știi că mă adresez femeilor și bărbaților deopotrivă
și că nu am intenția să supăr pe nimeni.
Chestionar:
Care este situația ta financiară?
Te rog să nu începi să citești această carte până nu completezi răs-
punsurile la aceste întrebări.

1. Cum ț�i-ai evalua venitul?


 Excelent  Suficient
 Foarte bine  Slab
 Bine  Foarte slab
 Satisfăcător

2. Cum ț�i-ai estima activele nete?


 Excelent  Suficient
 Foarte bine  Slab
 Bine  Foarte slab
 Satisfăcător

3. Cum ț�i-ai estima investiț�iile?


 Excelent  Suficient
 Foarte bine  Slab
 Bine  Foarte slab
 Satisfăcător

4. Cum ț�i-ai evalua cunoș� tinț�ele despre bani ș� i capital?


 Excelent  Suficient
 Foarte bine  Slab
 Bine  Foarte slab
 Satisfăcător
5. Ai planuri financiare bine definite ș� i ș� tii exact ce vrei, cât cos-
tă ș� i de unde vei obț�ine banii?
 Excelent  Suficient
 Foarte bine  Slab
 Bine  Foarte slab
 Satisfăcător

6. Ai un coach pentru chestiuni financiare?


 Da  Nu

7. Majoritatea persoanelor pe care le cunoș� ti sunt


 Mai bogate decât tine
 Î�ntr-o situaț�ie financiară similară cu a ta
 Mai puț�in î�nstărite decât tine?

8. Economiseș� ti cel puț�in 10-20% din venitul tău lunar?


 Da
 Uneori
 Nu

9. Donezi î�n mod regulat către organizaț�ii de binefacere?


 Da  Nu

10. Crezi că meriț�i să ai foarte mulț�i bani?


 Da
 Nu m-am gândit niciodată la asta
 Nu

11. Cât timp ai putea trăi din banii tăi dacă nu ai mai câș� tiga
niciun ban?
________ luni
12. Poț�i să-ț�i imaginezi ziua î�n care vei putea trăi din dobânda
pe care o câș� tigi la economiile tale?
 Da  Nu

13. Ai fi mulț�umit dacă următorii cinci ani s-ar desfăș� ura î�n ace-
laș� i fel ca ultimii cinci ani?
 Da  Nu

14. Ș� tii ce simț�i cu adevărat î�n legătură cu banii?


 Exact
 Mai mult sau mai puț�in
 Nu

15. Cum ț�i-ai descrie situaț�ia financiară actuală?


____________________________________________

16. Dacă ai putea da un nume pentru a te descrie din punct de vede-


re financiar, care ar fi (ex. Scrooge McDuck1, Novice, Ratat, Tipul
Ghinionist, Magnetul de Bani, Antreprenor etc.)?
_______________________________________________

17. Banii
 susț�in felul î�n care î�ț�i trăieș� ti viaț�a?
 dictează felul î�n care î�ț�i trăieș� ti viaț�a?

18. Cum ț�i-ai evalua cunoș� tinț�ele despre fondurile de investiț�ii?


 Excelent  Suficient
 Foarte bine  Slab
 Bine  Foarte slab
 Satisfăcător
1
 Un faimos personaj de desene animate, unchiul lui Donald Duck și cel mai bogat perso-
naj din lume în universul fictiv Disney. Este denumit după Ebenezer Scrooge, personajul
principal din Poveste de Crăciun de Charles Dickens, un om bogat, dar zgârcit. (n.tr.)
19. Cum ț�i-ai estima cunoș� tinț�ele despre acț�iuni?
 Excelent  Suficient
 Foarte bine  Slab
 Bine  Foarte slab
 Satisfăcător

20. Cunoș� ti criteriile de bază pentru a investi ș� i le aplici?


 Da  Nu

21. Simț�i că banii sunt importanț�i pentru tine?


 Nu
 Oarecum
 Destul de
 Foarte
 Sunt extrem de importanț�i

22. Care este atitudinea ta faț�ă de bani, cifre ș� i finanț�e?


_______________________________________________

23. Per ansamblu, cum ț�i-ai descrie situaț�ia financiară după ce


ai răspuns la aceste î�ntrebări?
 Excelent  Suficient
 Foarte bine  Slab
 Bine  Foarte slab
 Satisfăcător

24. Cum te simț�i acum?


_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
Principiile de bază
1
Ce vrei de fapt?

„Cauți deja de prea mult timp.


Acum renunță la căutare și învață să găsești.”

Heinz Körner, Johannes

Conflictul este unul clasic: există o diferenț�ă î�ntre cum ne simț�im î�n
adâncul nostru ș� i cum este viaț�a noastră de fapt. Ideea despre cum
ar trebui să ne trăim viaț�a este adesea la fel de diferită de realitate
cum e ziua faț�ă de noapte.
Cu toț�ii vrem să ne dezvoltăm ș� i să fim fericiț�i. Î�n adâncul nos-
tru, cu toț�ii dorim să aducem o schimbare î�n bine î�n această lume.
Cu toț�ii vrem să credem că merităm o viaț�ă bună.

Care sunt șansele de a deveni bogat?


Ș� i atunci ce ne opreș� te să ne î�ndeplinim visurile? Ce ne î�mpiedică să
obț�inem ceea ce dorim cel mai mult? Desigur, mulț�i dintre noi trăim
î�n medii care nu sunt tocmai propice î�mbogăț�irii. Nici măcar guver-
nul nu dă un exemplu bun, căci an de an se afundă tot mai adânc î�n
datorii ș� i creș� te impozitele pentru a plăti dobânda.
Sistemul nostru educaț�ional nu reuș� eș� te să ne ofere răspunsuri
la î�ntrebări cruciale, cum ar fi: „Cum pot duce o viaț�ă fericită?” ș� i
„Cum pot deveni bogat?”. La ș� coală î�nvăț�ăm despre cum William
Cuceritorul l-a î�nvins pe Harold î�n bătălia de la Hastings, î�n 1066.
Nu suntem î�nvăț�aț�i cum să facem primul nostru milion. Atunci cine
ar trebui să ne î�nveț� e cum să devenim bogaț� i? Părinț� ii noș� tri?
Majoritatea dintre noi nu avem părinț�i bogaț�i, aș� a că orice sfat pe
care ei ar putea să ni-l dea î�n privinț�a bogăț�iei ar fi probabil irele-
vant. Î�n plus, societatea noastră î�ncurajează supraconsumul, ș� i nici
prietenii ș� i colegii noș� tri nu prea ne stimulează. Aș� a că mulț�i oa-
meni pierd ceea ce eu consider a fi un drept din naștere: fericirea ș� i
prosperitatea.
Când mă uit la viaț�a mea de astăzi, sunt profund recunoscător.
Trăiesc exact viaț�a pe care am visat dintotdeauna s-o trăiesc ș� i sunt
liber din punct de vedere financiar.
Totuș� i, nu a fost î�ntotdeauna aș� a. Ca mulț�i dintre voi, am avut perioa-
de când m-am simț�it aproape paralizat de î�ndoială ș� i de confuzie.

Experiențele unice ne modelează


Cu toț�ii am avut experienț�e care au avut o influenț�ă î�ndelungă asu-
pra noastră. E vorba de acele momente cruciale care ne fac să ne
schimbăm atitudinea faț� ă de oameni, oportunităț� i, bani, lume ș� i
imaginea noastră despre lume. Astfel de evenimente ne schimbă
viaț�a î�n bine sau î�n rău.
Când am î�mplinit ș� ase ani, a avut loc o î�ntâmplare care a lăsat o
impresie de neș� ters asupra mea ș� i mi-a stabilit clar atitudinea faț�ă
de bani. Tatăl meu a fost internat î�n spital î�n urma cirozei hepatice. A
trebuit să rămână spitalizat un an î�ntreg, pentru că avea nevoie de
repaus complet. I s-a spus, de asemenea, să se abț�ină de la citit pe
cât de mult posibil.
Î� ntr-o zi, l-am auzit pe doctor spunându-i mamei mele că nu
mai avusese până atunci un pacient care să primească atâț�ia vizita-
tori. Î�n fiecare zi veneau câte ș� ase oameni să î�l viziteze, chiar dacă
ar fi trebuit să fie î�n repaus complet. Aș� a am descoperit că tatăl meu
lucra din patul de spital. Era avocat ș� i î�n timpul liber î�nființ�ase ceea
ce numea un „cabinet pentru săraci”. Oferea consultanț�ă juridică
gratuită celor nevoiaș� i. Mama l-a mustrat imediat ș� i i-a cerut să nu
mai lucreze, căci altfel nu va ieș� i viu din spital. Chiar ș� i doctorii au
î�ncercat să-l convingă să „î�nț�eleagă de vorbă bună”. Dar tata era î�n-
căpăț�ânat ș� i a continuat să facă ceea ce simț�ea el că e corect.
Obiș� nuiam să stau la căpătâiul lui ore î�n ș� ir, ascultând ce î�i spu-
neau vizitatorii săi. Ș� i ș� tii ce? Era vorba î�ntotdeauna despre bani. Se
plângeau î�ntruna. Dădeau vina mereu pe circumstanț�e sau pe alț�i
oameni pentru problemele lor financiare. Nu î�nț�elegeam limbajul
juridic, aș� a că mi se părea a fi mereu acelaș� i subiect: dificultăț�i fi-
nanciare, dificultăț�i financiare, dificultăț�i financiare etc. La î�nceput,
mi s-a părut interesant să stau ș� i să-i ascult vorbind, dar, după un
timp, totul a î�nceput să mă irite. Am î�nceput să capăt o repulsie pro-
fundă faț�ă de sărăcie. Sărăcia î�i făcea pe oameni nefericiț�i. Î�i făcea să
vină gârboviț�i să î�l viziteze pe tatăl meu î�n spital ș� i să-l implore să-i
ajute.
Această scenă din spital m-a inspirat să devin bogat ș� i atunci
am decis că voi fi milionar până la vârsta de treizeci de ani.

Să decizi nu e suficient
Acela nu a fost î�nsă î�nceputul unei poveș� ti de succes peste noapte.
Î�ntr-adevăr, mi-am atins scopul până la vârsta de treizeci de ani, dar
cu cinci ani î�nainte de asta aveam datorii, un exces de greutate de
optsprezece kilograme ș� i mă î�ndoiam de mine î�nsumi. Din cauza
situaț�iei financiare tensionate, banii deveniseră punctul central al
existenț�ei mele.
Banii au doar importanț�a pe care le-o atribuim. Iar când ai pro-
bleme financiare, devin mult prea importanț�i.
Aveam î�nsă credința că totul se va î�mbunătăț�i. Cumva ș� tiam că
totul va ieș� i bine. Dar nimic nu se î�ntâmplă dacă tot ce faci este să
speri.
Speranț� a este un tranchilizant intelectual, un mijloc ingenios
de autoamăgire. Pe cine aș� teptăm? Ce aș� teptăm? Pe Dumnezeu?
Destinul? Dumnezeu cu siguranț� ă nu este un babysitter cosmic
care să ne răsplătească când nu facem nimic. Există un sâmbure
de adevăr î�n proverbul: Doar nebunii trăiesc în speranță și în
așteptare.
22 DRUMUL CĂTRE LIBERTATEA FINANCIARĂ

Valorile noastre trebuie să fie compatibile


cu scopurile noastre
Eram disperat. Cum puteam să mai am datorii, deș� i câș� tigam o sumă
respectabilă de bani?
Am fost uimit când am aflat î�n sfârș� it răspunsul la această î�ntre-
bare. Î�n adâncul meu, nu credeam cu adevărat că banii sunt un lucru
bun. Chiar eu î�mi sabotam succesul.
Tatăl meu a murit î�n cele din urmă, după o boală de opt ani. Ș� i
oamenii continuau să spună că murise de prea multă muncă.
Î� n niciun caz nu voiam să am acelaș� i sfârș� it. Pe de altă parte
î�nsă, nici nu voiam să fiu ca acei oameni săraci care î�l vizitaseră pe
tatăl meu î�n spital ș� i î�l imploraseră să le ofere consultanț�ă juridică.
Voiam să fiu bogat, dar î�n acelaș� i timp voiam să fac cât mai pu-
ț�in efort pentru asta.
După moartea tatălui meu, mama a căutat refugiu î�n religie.
Credea cu fermitate că „e mai uș� or pentru o cămilă să intre prin
urechea acului decât pentru un om bogat să intre î�n î�mpărăț�ia lui
Dumnezeu”. Pe de o parte, voiam să fiu bun ș� i credeam că a fi sărac
î�nseamnă a fi bun. Pe de altă parte, voiam să fiu bogat pentru că
dispreț�uiam sărăcia.
Aceste valori contradictorii mă trăgeau î�n toate direcț�iile. Cât
timp aceste valori se aflau î�n discordanț�ă, ș� tiam că nu voi ajunge
nicăieri.
Î�n cel mai bun caz, am î�ncercat să devin bogat. Ș� i, aș� a cum se
î�ntâmplă de obicei când facem o î�ncercare, asta ne î�mpiedică să
luăm măsuri concrete. Lăsăm deschisă o uș� ă de rezervă. Oamenii
care î�ncearcă aș� teaptă de fapt ca ceva să î�i î�mpiedice să reuș� ească.
Aș� teptăm obstacole pentru că nu suntem convinș� i că lucrul pe
care î�l căutăm este î�ntr-adevăr bun pentru noi; nu simț�im că sun-
tem destul de buni ca să ne atingem efectiv ț�elul.
Ce vrei de fapt? 23

Optimism și încredere în sine


Lasă-ț�i tot optimismul la o parte pentru o clipă. De ce? Î�ț�i voi expli-
ca. Optimismul este î�ntr-adevăr o caracteristică pozitivă ș� i te ajută
să vezi totul î�ntr-o lumină pozitivă. Dar optimismul este î�nș� elător,
dacă nu este combinat cu alte attribute, ș� i este adesea confundat cu
î�ncrederea î�n sine.
Î�n timp ce optimismul î�ț�i permite să vezi lucrurile î�ntr-o lumină
pozitivă, î�ncrederea î�n sine î�ț�i permite să faci faț�ă aspectelor mai
dificile ale vieț�ii. Viaț�a nu este doar o simfonie de note frumoase ș� i
î�nalte, ea are ș� i note î�ntunecate ș� i joase. Oamenii care au î�ncredere
î�n sine nu trebuie î�nsă să se teamă de situaț�ii nefavorabile.
O persoană este încrezătoare în sine când știe că poate conta pe
ea însăși pe baza experienței sale trecute. O persoană î�ncrezătoare î�n
sine nu poate fi oprită de nimeni ș� i de nimic, pentru că ș� tie că poate
face faț�ă obstacolelor care i-ar putea ieș� i î�n cale. Ș� i-a demonstrat-o
deja î�n numeroase ocazii. Î�n capitolul 3, vei afla cum î�ț�i poț�i dezvol-
ta î�ncrederea î�n sine î�ntr-un interval de timp foarte scurt.
O situaț�ie financiară solidă este esenț�ială pentru a-ț�i dezvolta
î�ncrederea î�n sine. Finanț�ele lasă puț�in loc pentru optimism nejus-
tificat. Extrasele tale de cont sunt clare ș� i directe; nu ai cum să te
amăgeș� ti. Dacă vrei să-ț�i măreș� ti î�ncrederea î�n sine, atunci trebuie
să-ț�i pui situaț�ia financiară î�n ordine. Situația ta financiară trebuie
să-ți demonstreze că nimic nu te poate opri.
Nu trebuie să permiț�i ca situaț�ia financiară să î�ț�i saboteze î�n-
crederea î�n sine, pentru că fără î�ncredere î�n sine trăieș� ti doar o
existenț�ă minimă. Nu vei ș� ti niciodată ce eș� ti capabil să realizezi. Nu
î�ț�i vei asuma riscuri. Nu vei creș� te ca persoană. Nu vei face ceea ce
eș� ti capabil să faci. Nu î�ț�i vei exploata potenț�ialul. O persoană fără
î�ncredere î�n sine nu face nimic, nu are nimic ș� i nu este nimic.
Toate acestea nu au nimic de-a face cu optimismul. Contul tău
din bancă trebuie să-ț�i demonstreze că finanț�ele î�ț�i susț�in felul î�n
care trăieș� ti. Finanț�ele tale trebuie să-ț�i dea î�ncredere î�n propriile
abilităț�i. Ș� i despre asta este această carte. Este despre organizarea
situaț� i ei tale financiare, astfel î� n cât finanț� e le să nu lucreze
24 DRUMUL CĂTRE LIBERTATEA FINANCIARĂ

î�mpotriva ta, ci pentru tine. Banii î�ț�i pot face viaț�a mai uș� oară sau o
pot face mai dificilă.

Unde te situezi?
Simț�i că eș� ti menit pentru lucruri mai mari? Crezi că „nu se poate ca
asta să fie totul”? Meriț�i mai mult decât ceea ce ai î�n prezent? Este
doar o chestiune de timp până vei fi bogat?
Lasă-ț�i tot optimismul la o parte pentru o clipă. Cum s-a dezvol-
tat venitul tău personal î�n ultimii ș� apte ani? Notează î�n spaț�iul de
mai jos cât de mult a crescut sau a scăzut venitul tău î�n ultimii ș� apte
ani.

_______________ euro

Această cifră te pune pe gânduri, dar este eficace. Dacă vei con-
tinua la fel î�n următorii ș� apte ani, atunci vei vedea probabil aceeaș� i
cifră. Această tendinț�ă chiar se va accentua î�n anii ce vor veni.
Dacă totuș� i vrei un rezultat diferit, atunci trebuie să iei măsuri.
Trebuie să porneș� ti î�ntr-o direcț�ie diferită, iar primul pas este să î�ț�i
schimbi felul de a gândi.
Felul tău de a gândi te-a făcut cine ești astăzi. Continuând să
gândești în același fel, nu îți vei atinge scopurile.
Ce simț�i cu adevărat î�n legătură cu banii?
Ai un dialog continuu cu tine î�nsuț�i. Dacă î�n adâncul tău simț�i că
banii sunt răi sau nefaș� ti, nu vei deveni niciodată bogat. Deci, ce simț�i
cu adevărat î�n legătură cu ei? Vom discuta mai mult despre această
î�ntrebare î�n capitolul 5.
Vei descoperi cum priveș� ti banii, la un nivel profund. Ș� i vei
vedea cum î�ț�i poț�i schimba atitudinea faț�ă de ei.
Ce vrei de fapt? 25

Banii sunt buni


Când aveam 26 de ani, am cunoscut un om care m-a î�nvăț�at princi-
piile de bază ale bogăț�iei. La doar patru ani după aceea, puteam trăi
din dobânda banilor mei. Acest lucru s-a î�ntâmplat atât de repede
pentru că visurile, valorile, scopurile ș� i strategiile mele erau î�n sfâr-
ș� it compatibile unele cu altele.
Fie că o crezi sau nu, banii chiar schimbă o mulț�ime de lucruri
î�n viaț�ă. Se poate să nu î�ț�i rezolve toate problemele ș� i cu siguranț�ă
nu sunt tot ce contează. Totuș� i, grijile financiare chiar tind să-ț�i um-
brească fericirea. Banii î�ț�i permit să abordezi alte probleme î�ntr-un
mod mai elegant. Vei avea, de asemenea, ocazia să cunoș� ti oameni
noi, să vizitezi locuri fascinante, să te dedici unei munci mai intere-
sante, să câș� tigi î�ncredere î�n tine, să dobândeș� ti mai multă recu-
noaș� tere ș� i să profiț�i de alte oportunităț�i.

Cele cinci zone ale vieții noastre


Pentru a simplifica lucrurile, voi î�mpărț�i viaț�a î�n cinci zone: sănăta-
te, finanț�e, relaț�ii, emoț�ii ș� i scopul î�n viaț�ă. Fiecare dintre aceste
zone este la fel de importantă.
Dacă nu suntem sănătoș� i, atunci nimic nu este important. Dacă
nu ne putem controla emoț�iile, atunci nu putem, de exemplu, să ne
motivăm să facem ceea ce ne-am propus. Relaț�iile bune sunt funda-
mentale. Când vorbesc de scop î�n viaț�ă, mă refer la a face ceea ce î�ț�i
place cu adevărat să faci, ceea ce corespunde talentului tău ș� i ceea
ce le aduce beneficii celorlalț� i. Finanț�ele noastre aparț� in acestei
zone.
Nu ar trebui să te ocupi niciodată de activități nedorite doar pen-
tru recompense financiare. Ai nevoie de ceea ce numesc „libertate
financiară”.
Ia fiecare dintre aceste zone ș� i atribuie-i câte un deget de la
mână. Să zicem că degetul mijlociu reprezintă finanț�ele tale. Acum,
cineva ia un ciocan ș� i loveș� te acest deget. Ai spune oare: „Nicio pro-
blemă, e doar un deget. Mai am î�ncă patru”? Sau ț�i-ai dedica toată
atenț�ia degetului care simte durere?
26 DRUMUL CĂTRE LIBERTATEA FINANCIARĂ

Este important ca aceste cinci zone să fie î�n armonie una cu


alta. Trebuie să stăpâneș� ti această noț� iune î�n fiecare dintre cele
cinci zone. O persoană cu probleme financiare nu a reuș� it să echili-
breze aceste cinci zone. Problemele financiare vor umbri î�ntotdeau-
na celelalte zone. Banii sunt esenț�iali pentru o viaț�ă echilibrată ș� i
armonioasă.
De ce se î�mbogăț�esc oamenii î�ntr-un interval scurt de timp? Ei
reuș� esc să realizeze acest lucru pentru că au destui bani care lu-
crează pentru ei. Ei vor să aibă o maș� ină de făcut bani î�n loc să fie o
maș� ină de făcut bani. Ei vor să aibă destui bani pentru a trăi o viaț�ă
cu adevărat armonioasă.
Cum se face că majoritatea oamenilor nu se ocupă de activi-
tăț� i ideale? Pur ș� i simplu pentru că nu au fonduri disponibile.
Este un cerc vicios. Mulț� i oameni nu reuș� esc să se implice î�n ac-
tivitatea aleasă de ei doar pentru că nu ș� tiu cum pot câș� tiga bani
făcând asta. Totuș� i, este binecunoscut faptul că nimeni nu acu-
mulează o mulț� ime de bani făcând ceva ce nu î�l bucură î�n mod
deosebit. Prin urmare, neavând bani, persoana rămâne prinsă î�n
rutina realizării unei munci nedorite, aș� a că nu reuș� eș� te să câș� ti-
ge sume considerabile.
Soluț�ia este să î�ț�i transformi hobby-ul preferat î�ntr-o carieră.
Câș� tigă bani cu hobby-ul tău. Poț�i face asta doar dacă î�ț�i acorzi timp
să identifici ceea ce î�ț�i place cu adevărat să faci ș� i î�n ce constau ta-
lentele tale.
Cu mulț�i ani î�n urmă, am î�ntâlnit un om foarte bogat î�n New
York, iar deasupra biroului său erau agăț� ate cuvintele: „Oamenii
care lucrează toată ziua nu vor avea niciodată timp să facă bani”.
Evident, ar trebui să ne acordăm timp pentru a gândi. Când am
î�ntrebat la ce ar trebui să ne gândim, el mi-a răspuns: „Cunoaș� te-te
pe tine î�nsuț� i ș� i află ce î�ț�i place să faci. Ș� i apoi gândeș� te-te cum
poț�i câș� tiga bani făcând ceea ce î�ț�i place să faci. Ar fi de preferat să
î�ț�i pui această î�ntrebare î�n fiecare zi ș� i să cauț�i zilnic răspunsuri
mai bune”.
Ce vrei de fapt? 27

Optimizezi sau minimalizezi?


Avem nevoie de timp î�n care să ne gândim la noi î�nș� ine, pentru a
descoperi ce ne face realmente fericiț�i. Vom fi cu adevărat buni la
ceva doar când respectivul lucru ne va umple de pasiune ș� i entuzi-
asm. Î�n acel moment, banii vor curge către noi aproape de la sine.
Ne trebuie timp să ne dăm seama care sunt talentele noastre ș� i să
dezvoltăm abilităț�i din aceste talente. Avem nevoie de timp cu noi
î�nș� ine pentru a ne scrie propriul scenariu de viaț�ă ș� i a-l transforma
î�ntr-o capodoperă. Dacă nu î�ț�i acorzi timp să faci asta, î�ț�i vei irosi
viaț� a. Ne trebuie timp ca să luăm decizii fundamentale ș� i să ne
forț� ăm să luăm măsuri î�n conformitate cu aceste decizii. Î� n acest
fel, fiecare va decide conș� tient la un moment dat î�n viaț� a sa să
optimizeze sau să minimalizeze.
Optimizarea î�nseamnă să î�nveț�i cum să foloseș� ti cel mai bine
timpul, posibilităț�ile, talentele, banii ș� i chiar pe celelalte persoane.
Este vorba de obț�inerea celui mai bun rezultat posibil. Dacă vrei să
î�ț�i optimizezi viaț� a, atunci ar trebui să te străduieș� ti î�ntotdeauna
să fii cât se poate de bun.
Majoritatea oamenilor î�nsă trec prin viaț�ă la î�ntâmplare, fără
planuri concrete. Ei minimalizează. Scopul lor este doar să supra-
vieț�uiască zilei de azi. Pentru astfel de oameni, săptămâna de lucru
este doar o î�ntrerupere necesară î�ntre weekenduri. Ei muncesc
pentru a câș� tiga bani, ș� i nu pentru a găsi î�mplinire. Ei nu î�ș�i recu-
nosc talentele, ș� i nici nu sunt conș� tienț�i de oportunităț�ile din faț�a
lor.

Planificarea este primordială


Mulț�i oameni î�ș�i planifică vacanț�ele cu mai multă atenț�ie decât î�ș�i
planifică viaț�a. Totuș� i, există doar două posibilităț�i: ori îți plănuiești
viața tu însuți, ori o vor plănui alții pentru tine.
Mulț�i oameni au î�ncercat de câteva ori să facă planuri ș� i au eș� uat.
Cineva a spus cândva: „Cu cât plănuiesc mai mult, cu atât mă loveș� te
mai mult soarta. Prin urmare, nu mai plănuiesc, aș� a că soarta nu mă
mai afectează atât de mult”. Există un motiv simplu pentru care atât
28 DRUMUL CĂTRE LIBERTATEA FINANCIARĂ

de mulț�i oameni nu se ț�in de planurile lor. Ei nu reuș� esc să î�mbine


visurile, scopurile, valorile ș� i strategiile unele cu altele.
Timp de doisprezece ani, profesorul Thomas Stanley de la
Universitatea de Stat din Georgia, din Statele Unite, a studiat viaț�a
celor bogaț�i. A ajuns la concluzia că aceș� ti oameni erau printre cei
mai fericiț�i oameni din lume pentru că visurile, scopurile, valorile ș� i
strategiile lor erau î�n armonie unele cu celelalte.

Cei patru stâlpi, adică visurile, scopurile,


valorile și strategiile reprezintă
baza pe care îți poți construi averea
Ceea ce faci cu viaț�a ta nu depinde î�n primul rând de voinț�a ta de
fier, ci mai degrabă de visurile, scopurile, valorile ș� i strategiile tale.
Î�n capitolele următoare ne vom ocupa sistematic de aceș� ti pa-
tru stâlpi. Aș� a î�ț�i vei construi fundaț�ia pentru bogăț�ie î�n următorii
ș� apte ani. Este incredibil ce poate realiza o persoană atunci când
armonizează aceste patru forț�e.
Ce vrei de fapt? 29

Visurile
Visurile tale sunt un bun indicator pentru ceea ce te-ar face fericit.
Gândeș� te-te ce ai face dacă ai avea destul timp ș� i bani. Ai fi surprins
să afli cât de multe dintre visurile tale necesită susț� i nere
financiară.

Scopurile
Trebuie apoi să-ț�i formulezi scopurile pornind de la aceste visuri. Î�n
această etapă trebuie să iei o decizie conș� tientă. Atât timp cât nu ne
luăm un angajament, vom continua doar să visăm. Aș� a că î�ntrea-
bă-te ce vrei să fii, ce vrei să faci ș� i ce vrei să ai. Pe parcursul acestei
cărț�i, vei î�nvăț�a o cale simplă de a-ț�i clarifica scopurile ș� i atunci vei
lua o decizie conș� tientă.

Valorile
Acum ajungem la un punct foarte important: visurile ș� i scopurile
trebuie să fie î�n armonie cu valorile tale.
Î� ntreabă-te ce vrei cu adevărat. Ce anume este absolut vital
pentru tine? � n capitolul 5 vei descoperi care este atitudinea ta
adevărată faț�ă de bani. Valorile tale nu sunt invariabile; sunt mai
degrabă o selecț�ie de posibilităț�i. Această alegere a fost stabilită de
timpuriu î�n viaț�a noastră. Suntem influenț�aț�i de părinț�ii noș� tri ș� i de
mediu ș� i ne-am î�nsuș� it valorile lor.
Astăzi î�nsă, putem face o alegere.
Eș� ti liber să-ț�i stabileș� ti propriul set de valori, căci ele nu sunt
bătute î�n cuie. Unele dintre valorile noastre contrazic circumstanț�e-
le, cum a fost î�n cazul meu. Aminteș� te-ț�i când, pe de o parte, voiai să
fii bogat, iar pe de altă parte, credeai că trebuie să munceș� ti pe
brânci ca să atingi acea ț�intă.
Dacă valorile noastre ne trag î�n mai multe direcț�ii, atunci nu
vom ajunge nicăieri. Este aș� adar important ca valorile tale să cores-
pundă scopurilor tale. Vei afla exact cum poț� i face asta tot î�n
30 DRUMUL CĂTRE LIBERTATEA FINANCIARĂ

capitolul 5. Vei căpăta control asupra vieț�ii tale doar după ce vei
decide conș� tient ce valori vrei să te ghideze.

Strategiile
Când visurile, scopurile ș� i valorile tale sunt î�n armonie unele cu
altele, atunci trebuie să dezvolț�i strategii care î�ț�i vor permite să ac-
ț�ionezi cu succes. Î�n această carte vei citi despre strategiile care te
vor face bogat. Aș� vrea să î�ț�i fac o scurtă prezentare.
Î�n capitolul 6, vei descoperi cum să î�ț�i gestionezi datoriile actu-
ale. Ai nevoie de cunoș� tinț�e ș� i abilitate pentru a elabora un plan.
Trebuie să ș� tii cum să obț� ii fondurile necesare. Î� n capitolul 7, vei
afla cum î�ț�i poț� i creș� te spectaculos venitul.
Î�n capitolul 8, vei î�nvăț�a cum să î�ț�i păstrezi banii, pentru că a
avea un venit mare nu este suficient ca să te facă bogat. Devii bogat
doar din banii pe care î�i economiseș� ti.
Apoi, î�n capitolele 9, 10 ș� i 11 vei afla cum să produci bani.
Î�n capitolul 12, vei afla cum să faci un plan detaliat al scopurilor
tale financiare.
Î�n cele din urmă, ne vom asigura că î�ț�i vei pune î�n aplicare pla-
nul. Ai nevoie de cineva care î�ț�i va arăta cum să devii bogat. Î�n capi-
tolul 13, vei î�nvăț�a cum să găseș� ti o astfel de persoană. Vei afla, de
asemenea, cum să creezi un mediu optim care să-ț�i permită să î�ț�i
atingi scopurile, un mediu care să te forț�eze să perseverezi.
Capitolul 14 demonstrează că asta nu e tot ce contează, î�ntrucât
există o diferenț�ă î�ntre succes ș� i fericire. Succesul î�nseamnă să obț�ii
ce vrei, fericirea î�nseamnă să î�ț�i placă ce obț�ii. Din acest motiv, î�ț�i
voi arăta cea mai bună cale să te bucuri de banii tăi.
�nainte de asta, ne vom concentra pe ceea ce este necesar pen-
tru a deveni bogat. Î�n capitolul 3, vei vedea cum poț�i face miracole.
E uș� or să devii bogat. Dacă acest lucru este adevărat, atunci
trebuie să ne î�ntrebăm de ce nu sunt mai mulț�i oameni bogaț�i. Vei
afla răspunsul la această î�ntrebare î�n capitolul 4.
Ce vrei de fapt? 31

Aș� dori î�nsă mai î�ntâi să discut î�n capitolul următor despre cel
mai important concept necesar pentru a crea bogăț�ie ș� i fericire. Cât
timp nu ne dăm seama că putem prelua controlul deplin asupra
vieț�ii noastre, vom fi niș� te simple victime. Totul î�ncepe cu atitudi-
nea de a ne ț�ine viaț�a î�n propriile mâini.
Î�nainte să continui lectura, te rog citeș� te cuprinsul. Subliniază
subiectele care te interesează cel mai mult. Factorul decisiv este
ceea ce faci cu această carte. Cu fiecare ocazie, pune-ț�i î�ntrebările:
„Cum mi se aplică mie asta?”, „Cum pot lua măsuri imediate?”.
Integrează conț�inutul acestei cărț�i î�n viaț�a ta ș� i acț�ionează î�n con-
formitate. Aceasta se aplică ș� i exerciț�iilor scrise individuale. Ț� ine
minte: nimeni nu a devenit bogat doar citind. Puterea nu stă î�n cu-
noș� tinț�e, ci î�n cunoș� tinț�ele care sunt aplicate.
Acum, hai să î�ncepem să î�ț�i construim averea. Poț�i deveni bogat
î�n ș� apte ani. Poate chiar mai devreme...
Rezumat al punctelor forte
• Banii au î�ntotdeauna importanț�a pe care le-o atribuim. Î�nsă,
când ai probleme financiare, devin mult prea importanț�i.
• Valorile ș� i scopurile noastre trebuie să fie î�n armonie unele cu
celelalte; altfel, nu vom ajunge nicăieri.
• Optimismul î�ț�i permite să vezi totul î�ntr-o lumină pozitivă.
• Î�ncrederea î�n sine te ajută să faci faț�ă aspectelor mai dificile ale
vieț�ii.
• O persoană are î�ncredere î�n sine când ș� tie că poate conta pe ea
î�nsăș� i pe baza experienț�elor sale anterioare.
• Felul tău de a gândi te-a făcut cine eș� ti astăzi. Acelaș� i fel de a
gândi nu te va duce acolo unde vrei să ajungi.
• Succesul î�nseamnă să fii cât poț�i tu de bun. Fericirea î�nseamnă
să î�ț�i placă ceea ce ai devenit.
• Problemele financiare î�ț�i umbresc toate celelalte zone ale vieț�ii.
• Decide dacă vrei să ai o maș� ină de făcut bani sau dacă tu vei fi
una pentru tot restul vieț�ii.
• Fă o carieră din hobby-ul tău preferat.
• Oamenii care lucrează toată ziua nu vor avea timp să facă bani.
• Vei obț�ine controlul asupra vieț�ii tale doar după ce vei decide
conș� tient ce valori vrei să te ghideze.
• Ceea ce faci cu viaț�a ta nu depinde î�n primul rând de o voinț�ă de
fier, ci mai degrabă de visurile, scopurile, valorile ș� i strategiile
tale.
2
Ce înseamnă responsabilitatea?

„Pe cel încărcat cu vină, îl încarci și cu putere”2

Dr. Wayne Dyer, How to Be a No-Limit Person


(Cum să fii o persoană fără limite)

Este imposibil să strângem o avere dacă nu recunoaș� tem că sun-


tem î�ntotdeauna responsabili pentru ceea ce ni se î�ntâmplă. Nu
sunt de vină guvernul, circumstanț�ele, partenerul, copilăria noas-
tră, sănătatea sau situaț� ia noastră financiară. Noi suntem cei
responsabili.
„Stai puț�in”, vei spune, „cum rămâne cu boala, cum rămâne cu ghini-
onul? Dacă mă î�nș� ală cineva? Dacă are loc un accident care nu este
din vina mea? Chiar suntem î�ntotdeauna responsabili?”
Hai să ne imaginăm că, din senin, cineva î�ț�i loveș� te maș� ina par-
cată. Eș� ti responsabil? Nu eș� ti responsabil pentru ce a făcut cealaltă
persoană, dar eș� ti responsabil pentru reacț�ia ta. Ai putea să-ț�i iei
puș� ca ș� i să î�l î�mpuș� ti pe ticălos „î�n legitimă apărare”.
Poate î�ț�i vei freca palmele de bucurie, ș� tiind că asigurarea va
acoperi daunele ș� i vopseaua de pe maș� ină poate fi acum reî�nnoită.
Î�n aceste circumstanț�e, ai putea chiar scoate un profit.
Prin urmare, nu eș� ti responsabil pentru fiecare incident. Î� n
schimb, eș� ti î�ntotdeauna responsabil pentru felul î�n care interpre-
tezi evenimentele ș� i pentru felul î�n care reacț�ionezi la ele.

2 
În orig. – ‘To whom you give the blame, you give the power.’ (n.red.)
34 DRUMUL CĂTRE LIBERTATEA FINANCIARĂ

Responsabilitate
Desigur, există î�ntâmplări care ne rănesc fizic ș� i economic ș� i ne fac
să ne î�ngrijorăm.
Nu incidentul î�n sine este relevant, ci mai degrabă felul î�n care
reacț�ionăm faț�ă de el. Indiferent de ceea ce se petrece, noi decidem
dacă ne afectează sau nu identitatea.
Să luăm o portocală. Ce iese dacă o strângem î�n palmă? „O î�ntre-
bare prostească”, vei spune, „suc de portocale, desigur”. Ce iese din
aceeaș� i portocală dacă o strivim? Suc de portocale. Ș� i dacă aș� arun-
ca portocala de perete? Suc de portocale, din nou.
Portocala nu este „responsabilă” pentru ceea ce î�i fac, dar este
responsabilă pentru sucul pe care î�l produce. Portocala reacț�ionea-
ză î�ntotdeauna cu ceea ce are î�n interior. Î�n acelaș� i fel, noi suntem
responsabili pentru ceea ce se î�ntâmplă î�n interiorul nostru, pentru
atitudinea ș� i pentru reacț�iile noastre.
Responsabilitatea î�nseamnă să fii capabil să răspunzi potrivit.
Suntem î�ntotdeauna responsabili pentru reacț�iile ș� i interpretările
noastre. Desigur, e greu să recunoaș� tem că deț�inem controlul asu-
pra propriilor noastre reacț�ii, î�n special când răspunsul nu a fost
unul bun. Nu are sens să te cerț�i doar pentru că cealaltă persoană a
î�nceput.
Există ș� i alte soluț�ii î�n afară de ceartă ș� i război. Să pornim î�n
urmărirea unui ș� arpe veninos care ne-a muș� cat nu face decât să
pompeze ș� i mai repede veninul î�n sângele nostru. Ar fi mai bine să
luăm măsuri imediate pentru a extrage veninul. Î�n loc să î�ncepem
î�ntr-o ceartă, ar trebui să ne oprim ș� i să ne gândim cum să interpre-
tăm î�ntâmplarea. De exemplu, am putea să ne î�ntrebăm dacă nu
cumva ceea ce a făcut partenerul a fost doar o reacț�ie la comporta-
mentul nostru nepotrivit.
Reacț�ia noastră este răspunsul faț�ă de o î�ntâmplare. Suntem
responsabili pentru acest răspuns. Hai să ne uităm mai atent la cu-
vântul „responsabilitate”. Este format din „răspuns” ș� i „abilitate”. Î�n
consecinț�ă, responsabilitatea î�nseamnă a răspunde cu abilitate.
Ce înseamnă responsabilitatea? 35

A răspunde la ceartă cu ceartă sau la provocare cu război nu


este cu siguranț�ă soluț�ia optimă.
Majoritatea oamenilor fug de responsabilitate. Auzim î�ntot-
deauna aceleaș� i trei răspunsuri când oamenii nu vor să î�ș�i asume
responsabilitatea:
„Genele sunt de vină.”
„Părinț�ii sunt de vină.”
„Mediul este de vină.”

Un tânăr a î�njunghiat mortal doi oameni. Niș� te jurnaliș� ti l-au î�n-


trebat despre viaț�a sa ș� i ce l-a determinat să comită crima.
El le-a spus că a crescut î�ntr-o familie „disfuncț�ională”. De când
se ș� tia, tatăl său alcoolic o bătea pe mama sa. Trăiau din ceea ce fura
tatăl lui. Desigur că a î�nceput ș� i el să fure de la vârsta de ș� ase ani.
Fusese deja î�nchis pentru tentativă de omor, iar acum se confrunta
din nou cu î�nchisoarea pentru două omoruri. Ș� i-a î�ncheiat povestea
prin cuvintele: „Î� n aceste circumstanț� e, cum aș� fi putut deveni
altceva?”
Tânărul avea un frate geamăn. Când jurnaliș� tii au descoperit
acest lucru, i-au făcut o vizită acestuia. Spre surprinderea lor, era
exact opusul fratelui său. Era un avocat respectat. Avea o reputaț�ie
impecabilă ș� i lucra î�n consiliul municipal ș� i î�n cel parohial. Era căsă-
torit, avea doi copii ș� i ducea, î�n mod evident, o viaț�ă de familie foarte
fericită.
Jurnaliș� tii au fost uluiț�i. Când a fost î�ntrebat cum s-a putut dez-
volta î�n acest fel, a spus aceeaș� i poveste ca fratele său. Ș� i-a î�ncheiat
povestea spunând: „După toț�i acei ani î�n care am văzut la ce duce
acest tip de viaț�ă, cum aș� fi putut deveni altceva?”
Au avut aceleaș� i gene, aceiaș� i părinț�i, aceeaș� i copilărie ș� i ace-
laș� i mediu. Au avut, î�n schimb, două interpretări ș� i două răspunsuri
complet diferite la circumstanț�e. Cum au putut doi indivizi care au
trăit î�n condiț�ii identice să ducă vieț�i atât de divergente? Poate că
amândoi au î�ntâlnit pe cineva care a avut o influenț�ă pozitivă asu-
pra lor ș� i numai unul a răspuns acestui stimul. E posibil ca amândoi
36 DRUMUL CĂTRE LIBERTATEA FINANCIARĂ

să fi avut aceeaș� i carte î�n mână ș� i să fi î�nceput să o citească. Poate că


numai unul a terminat-o. Adevărul este că nu ș� tim. Î�n orice caz, cei
doi au mers pe drumuri complet diferite.
Î�n ciuda adversităț�ilor, noi suntem responsabili. Noi decidem
cum vrem să interpretăm situaț�ia ș� i cum reacț�ionăm faț�ă de ea. Hai
să presupunem că s-ar aduna toț�i banii din lume ș� i fiecare persoană
ar primi numai 5.000 de euro. Ce s-ar î�ntâmpla? Până seara, unii
oameni ar avea cu 3.000 de euro mai puț�in, iar alț�ii ar avea mai bine
de 5.000 de euro. După câteva săptămâni, am avea din nou oameni
bogaț�i ș� i oameni săraci. Cercetătorii susț�in că, î�n decurs de un an,
distribuț�ia banilor ar fi aceeaș� i ca la î�nceput.

Cum ar trebui să reacționezi la această carte?


Apropo, acum că discutăm subiectul responsabilităț�ii, eu sunt res-
ponsabil pentru ceea ce scriu î�n această carte. Tu eș� ti responsabil
pentru ceea ce î�nveț�i din această carte.
Acelaș� i lucru se aplică ș� i seminarelor mele. Aflăm î�n repetate
rânduri cum, după seminar, oamenii au reuș� it să î�ș�i crească venitul.
Unii chiar l-au dublat. Majoritatea au economisit cel puț�in 20% din
venitul lor ș� i au î�nceput să î�ș�i construiască averea.
Mulț�i au î�nceput să facă sport, să mănânce ș� i să trăiască mai sănă-
tos. Meditaț�ia de grup i-a determinat pe mulț�i să î�nceapă să mediteze
15 minute pe zi; au reuș� it să elimine î�n î�ntregime stresul din viaț�ă.
Primim apeluri telefonice de la foș� ti participanț�i care au obț�inut î�ntre
12 ș� i 20% de pe urma investiț�iilor lor timp de mulț�i ani la rând.
Suntem î�n special mulț�umiț�i atunci când oamenii ș� i-au schim-
bat î�n mod evident atitudinea faț�ă de bani ș� i fac fapte bune cu veni-
tul lor crescut. Ar trebui să auzi satisfacț� ia din vocea lor. Ș� i-au
achitat datoriile ș� i au descoperit noi surse de venit. Majoritatea au
î�nvăț�at să le placă banii ș� i să se simtă confortabil cu ei.
Dar mai sunt ș� i dintre aceia care au participat la seminarele
mele ș� i nu au făcut nimic cu cunoș� tinț�ele acumulate. Poate sperau
că voi flutura o baghetă magică pentru a le schimba viaț�a ș� i că le voi
umple subsolurile cu lingouri de aur.
Ce înseamnă responsabilitatea? 37

„Alții sunt de vină”


Cu puț�in timp î�n urmă, m-am î�ntâlnit cu un tânăr care participase la
seminarul nostru, „Progres către succesul financiar”, cu trei ani mai
devreme. M-a î�ntâmpinat cu cuvintele: „Nu a mers. Ce m-ai î�nvăț�at
tu nu m-a ajutat”. Comentariile sale m-au deranjat, căci voiam cu
adevărat să ajut ș� i să aduc schimbări î�n bine. Tânărul a povestit: „La
î�nceput a fost grozav. La sfârș� itul primului an, câș� tigasem deja cu
15.000 de euro mai mult ș� i economisisem 25% din ei. Î�n al doilea
an, aveam 36.000 de euro î�n cont ș� i î�mi plătisem toate datoriile.
Î�mpreună cu doi prieteni am î�nființ�at un Club de Economii, exact
cum ai recomandat. Am investit bani î�mpreună ș� i am obț�inut un
câș� tig mediu de 17,3% anual. Totuș� i, undeva pe parcurs am renunț�at
ș� i am î�ncetat să mai economisesc. Ș� i ș� tii ce am făcut cu economiile
mele? Sunt chiar afară. Un Porsche nou-nouț� ...”
Acest om î�ș�i schimbase convingerile. Î�ș�i ț�inuse finanț�ele sub con-
trol timp de doi ani ș� i î�ncepuse să î�ș�i construiască averea. Văzuse
chiar că mergea. Apoi a devenit neglijent ș� i „ș� i-a omorât gâsca de
aur”3 ca să î�ș�i poată cumpăra o maș� ină. Nu a vrut î�nsă să î�ș�i asume
vina.
Cine este responsabil? Nu este oare uman să le faci reproș� uri al-
tora? Punctul-cheie de reț�inut este: Pe cel încărcat cu vină, îl încarci și
cu putere. Este foarte uș� or ș� i tentant să î�i acuzi pe alț�ii. De ce? Pentru
că ieș� i neș� ifonat. Compania este de vină că nu î�mi pot dezvolta abi-
lităț�ile; partenerul meu este de vină; nu pot face asta din cauza să-
nătăț� ii mele etc. Vrem să aibă putere asupra noastră compania,
partenerul sau sănătatea noastră? Gândeș� te-te la asta. Cel care are
vina, are ș� i puterea. Din acest motiv, î�mi asum de bunăvoie vina,
pentru că prefer să am putere asupra propriei mele vieț�i.

Consecințe și greșeli
Cum rămâne cu greș� elile noastre din trecut? Cine este responsabil
pentru ele? Iată câteva exemple de incidente care au repercusiuni
î�ntr-o etapă ulterioară: Un om divorț�ează ș� i trebuie să plătească

3 
Referire la fabula lui Esop, Gâsca de aur, de Frații Grimm. (n.red.)
38 DRUMUL CĂTRE LIBERTATEA FINANCIARĂ

pensie alimentară. Cineva î�ș�i distruge sănătatea ș� i, î�n consecinț�ă,


trebuie să respecte o dietă strictă. Altcineva are datorii mari ș� i tre-
buie să depună o declaraț�ie de venit pentru datornici. Altă persoană
comite o crimă ș� i trebuie să facă î�nchisoare.
Este clar. Noi suntem responsabili pentru acț�iunile noastre ș� i,
prin urmare, trebuie să suportăm consecinț�ele. Cine ridică un capăt
al bățului, trebuie să-l ridice și pe celălalt. Dacă admitem acest lucru,
atunci ar trebui să fim inspiraț�i să trăim mai responsabil.
Ei bine, cum rămâne cu toate acele evenimente care s-au petre-
cut deja? Î�n multe cazuri, trebuie să admitem că nu avem control
asupra consecinț�elor greș� elilor noastre. Asta nu î�nseamnă î�nsă că
putem transfera responsabilitatea asupra trecutului. Suntem res-
ponsabili pentru cum interpretăm consecinț�ele ș� i cum reacț�ionăm
faț�ă de ele. Reacț�ia noastră la ceea ce rezultă din greș� elile noastre
afectează calitatea momentului următor. Î�ntrebarea este dacă vrem
sau nu să fim capabili să controlăm momentul următor. Sau ar tre-
bui ca greșelile noastre și consecințele lor să aibă puterea să dicteze
evenimentele viitoare? Absolut orice emoț�ie negativă î�ș�i pierde din
putere din momentul î�n care ne asumăm responsabilitatea.

Viitorul este în mâinile tale


Cea mai bună cale să te pregăteș� ti pentru viitor este să î�l proiectezi
tu î�nsuț�i. Crezi că poț�i face asta? Dacă nu, atunci eș� ti ca majoritatea
oamenilor care nu sunt conș� tienț�i de posibilităț�ile pe care le vor
avea î�n următorii zece ani.
Capacitatea de a recunoș� te că î�ț�i poț� i modela viitorul î�ncepe
cu trecutul tău. Această abilitate apare atunci când ș� tii că te-ai
schimbat foarte mult î�n trecut. Noi nu vedem micile schimbări
treptate pe măsură ce se petrec. De fapt, modificările sunt atât de
minuscule, î�ncât trec neobservate.
Î�ntreabă-te unde erai acum zece ani. Cum erai ca persoană, ca
personalitate, ca expert, ca partener? Care erau experienț�ele tale,
scopurile ș� i competenț�ele tale? Cum te descurcai cu oamenii ș� i care
era situaț�ia ta financiară? Te rog să-ț�i notezi mai jos răspunsurile.
Ce înseamnă responsabilitatea? 39

__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________

Cu cât te gândeș� ti mai mult, cu atât mai bine vei vedea cât de
responsabil ai fost. Vei fi mult mai conș� tient, pentru că, dacă a fost
posibil să te schimbi î�n aș� a mare măsură î�n ultimii zece ani, gândeș� -
te-te doar ce ai putea face î�n următorii zece ani.
Te-ai fi gândit vreodată acum zece ani că vei fi ceea ce eș� ti astăzi?
Ce decizii au fost î�n principal responsabile pentru ceea ce eș� ti, pentru
ceea ce faci ș� i pentru ceea ce ai astăzi?
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________

Tu singur ai luat aceste decizii. Tu ț�i-ai stabilit dorinț�ele ș� i aspi-


raț�iile. Tu ai avut puterea î�n propriile mâini. Î�ncă o deț�ii. Poț�i î�ncepe
prin a reduce perioada de timp de la zece ani la ș� apte. Poț�i stabili
acum ceea ce vrei să fii peste ș� apte ani. Poț�i decide ce vrei să ai ș� i ce
vrei să faci. Gândeș� te-te amănunț�it la asta, pentru că, dacă lucrezi
î�mpreună cu această carte, atunci vei obț�ine ce vrei.
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________

Va deveni viziunea ta realitate? Trecutul te ajută să ai î�ncredere


că se va î�mplini. Prelungeș� te-ț�i experienț�ele ș� i rezultatele pozitive
ș� i notează-le undeva. Dacă faci asta, vei fi mai conș� tient de ele, iar
î�ncrederea î�n tine va creș� te ș� i ea.
40 DRUMUL CĂTRE LIBERTATEA FINANCIARĂ

Asumă-ți responsabilitatea
și lărgește-ți sfera de control
Poț�i controla ș� i influenț�a anumite lucruri î�n mod direct – voi numi
asta sfera ta de control –, iar alte lucruri s-a putea să te intereseze,
dar nu le poț�i influenț�a. Gândeș� te-te la persoana care ț�i-a izbit ma-
ș� ina parcată. Cu siguranț�ă e un lucru care te priveș� te, aș� a că se află
î�n universul tău personal, dar se află î�n afara controlului tău.

Orice s-ar î�ntâmpla î�n universul tău personal, tu eș� ti responsa-


bil pentru felul î�n care reacț�ionezi ș� i interpretezi evenimentele.
Asta nu î�nseamnă î�nsă că trebuie să ne mulț�umim cu dimensiu-
nea sferei noastre de control. Toț�i ș� tim, din proprie experienț�ă, că
putem lărgi această sferă. Când eram copii, sfera noastră de control
era destul de mică. La 20 de ani, ea era considerabil mai mare, iar
din acel moment ș� i până astăzi a devenit cu siguranț�ă mai extinsă.
Bogăț� ia apare atunci când mărim sfera asupra căreia deț� inem
controlul.
Dacă decidem că o problemă este î�n afara controlului nostru, ș� i
deci neabordabilă, atunci felul nostru de a gândi este î�nsăș� i proble-
ma. Atunci când dăm vina pe alț�ii sau pe circumstanț�e, renunț�ăm la
putere. Dacă ne văităm ș� i ne plângem, dăm dovadă doar de slăbiciune.
Ce înseamnă responsabilitatea? 41

Abilitatea noastră de a ne influenț� a situaț� ia î�ntr-o manieră


pozitivă se diminuează ș� i, î�ntr-un final, dispare complet. Dacă
î�ntr-adevăr vrem să ne î�mbunătăț�im situaț�ia, atunci putem î�ncepe
imediat.
Soluț� ia vine din interior; nu o vom găsi î�n forț� e exterioare.
Putem să ne asumăm responsabilitatea aici ș� i acum pentru ceea ce
se î�ntâmplă î�n universul nostru personal. Putem lărgi simultan
sfera noastră de control. Am reuș� it să facem asta î�n trecut, deci o
putem face ș� i î�n viitor.
Când aveam 16 ani, am decis să mă mut î�n California. Când am
ajuns acolo, totul era diferit de cum mă aș� teptasem. Stăteam pe pat,
î�n camera mea de hotel, ș� i mă simț�eam î�ngrozitor de descurajat. Nu
î�nț�elegeam engleza pe care o vorbeau americanii. Engleza mea era
practic inexistentă. Cum puteam să mă duc la ș� coală ș� i să câș� tig
bani? Aveam o problemă. Am plâns teribil ș� i m-am simț�it deznădăj-
duit. Totuș� i, î�ncet dar sigur, mândria ș� i î�ndrăzneala au luat locul
disperărării. La urma urmei, venisem î�n California pentru a-mi do-
vedi abilităț�ile. Ș� tiusem de la î�nceput că nu va fi uș� or.
Există patru moduri de a ne lărgi sfera de control:

1. Părăsește-ți zona de confort


Trebuie să ne părăsim zona de confort – acea zonă unde ne simț�im
bine ș� i î�n siguranț�ă.
Când stăteam pe pat î�n hotelul acela din California, eram mult
î�n afara zonei mele de confort. Totuș� i, odată ce am î�nceput să-mi
găsesc locul, sfera de control a crescut substanț�ial. Nu a durat mult
până să mă simt ca acasă î�n orice ț�ară. Atunci s-a petrecut ceva fas-
cinant: am î�nceput să mă simt î�n largul meu î�n afara zonei mele de
confort.
Î� n cazul î�n care călătoreș� ti frecvent, ai avut experienț� a asta.
Fiecare călătorie te scoate din mediul tău familiar. La urma urmei,
să î�nveț�i despre culturi noi ș� i diferite este chiar ceea ce î�ț�i place la
călătorii. Ai î�nvăț�at deci să te simț�i confortabil î�n afara zonei tale de
confort.
42 DRUMUL CĂTRE LIBERTATEA FINANCIARĂ

Dacă ne facem un obicei din a î�nlocui fiecare provocare pe care


am reuș� it să o depăș� im cu o nouă provocare ș� i mai mare, atunci
sfera noastră de control va creș� te cu rapiditate. Cred, de asemenea,
că această atitudine se apropie cel mai mult de natura omului ș� i de
destinul său. Ne simț�im cu adevărat plini de viaț�ă atunci când păș� im
pe un teren nou, ne dedicăm cu totul ș� i apoi reuș� im. Bineî�nț�eles că
vaporul e mai î�n siguranț�ă când se află î�n port, dar nu pentru asta a
fost construit vaporul. Avem nevoie de securitate, dar avem nevoie
ș� i de schimbare ș� i aventură. Creș� tem atunci când î�ndrăznim să î�n-
cercăm lucruri noi ș� i să acceptăm provocări noi. Oamenii cu cele
mai mari sfere de control sunt aproape î�ntotdeauna î�n afara zonei
lor de confort. Ei aproape că se plictisesc dacă nu pot î�nlocui o criză
cu alta. Exact ca un atlet care trebuie să facă exerciț�ii fizice pentru a
se simț�i viu, ș� i noi avem nevoie de mereu alte provocări.

2. Problemele
Ș� i problemele reprezintă oportunităț�i bune pentru a ne mări sfera
de control. O problemă există pentru că se află î�n interiorul univer-
sului nostru personal, dar î�n afara sferei noastre de control.
Fiecare complicaț�ie poate ascunde î�n mod inerent oportunitatea
de a creș� te. Dacă ne î�ntrebăm doar cum putem rezolva dificultatea,
atunci nu facem mare lucru. Am putea î�nsă să ne î�ntrebăm cum să
creăm circumstanț�ele care să î�mpiedice reapariț�ia acestei situaț�ii.
Noua situaț�ie va reprezenta î�ntotdeauna o creș� tere î�n sfera noastră
de control.
De exemplu, hai să spunem că vii acasă de la o petrecere ș� i des-
coperi că cineva ț�i-a jefuit locuinț�a. Uș� a a fost forț�ată ș� i lipsesc foar-
te multe lucruri. Dacă vrei doar să rezolvi problema, atunci chemi
un lăcătuș� ș� i compania de asigurări. Dar, dacă vrei să creezi o situa-
ț� ie care va face ca asta să nu se mai î�ntâmple, atunci adopț� i alte
măsuri. Ai putea să instalezi un sistem de alarmă ș� i să-ț�i cumperi un
câine.
Ce înseamnă responsabilitatea? 43

Creând condiț�ii foarte nefavorabile pentru un eventual hoț� , ț�i-ai


lărgit sfera de control. Casa ta este păzită chiar dacă tu nu eș� ti fizic
prezent.
Nu ajungi î�nstărit dacă eviț�i dificultăț�ile. Cine vrea să aibă bani, ar
trebui să aibă î�n vedere o listă lungă de probleme.

3. Întrebările potrivite
Am discutat deja despre calitatea î�ntrebărilor, care determină ș� i
calitatea vieț�ii. De ce? Avem o conversaț�ie continuă cu noi î�nș� ine.
Creierul continuă să pună î�ntrebări la care răspundem.
Dacă ne î�ntrebăm: „Pot să reuș� esc?”, atunci nu excludem posibi-
litatea eș� ecului. Cuvântul „pot”, folosit singur, ne duce cu gândul la
î�ndoială. O î�ntrebare mai bună ar fi: „Cum pot să reuș� esc?”. Aceasta
elimină orice probabilitate a eș� ecului. Vei avea succes. Î�ntreabă-te
„cum”. Asta î�ț�i permite să cauț�i posibilităț�i, care se află î�n afara sfe-
rei tale de control.
Prima noastră î�ntrebare nu ar trebui să fie „de ce?”, ci mai de-
grabă „cum?”. „Cum?” caută răspunsuri, î�n timp ce „de ce?” caută
scuze. Găsim ceea ce căutăm. Cine vrea ș� i găseș� te scuze nu are ne-
voie să î�ș�i lărgească sfera de control pentru că, la urma urmei, el nu
44 DRUMUL CĂTRE LIBERTATEA FINANCIARĂ

este de vină. El renunț�ă astfel la puterea sa. Cine î�ntreabă „cum” va


găsi î�n curând răspunsuri care î�l vor conduce î�n afara sferei sale de
control, pentru că î�ntrebarea sa î�l implică ș� i pe „de ce?”. Pe de altă
parte, î�ntrebarea „de ce?” nu î�l include ș� i pe „cum?” ș� i nu ne moti-
vează să căutăm soluț�ii.
„Ce pot face?” este, de asemenea, o î�ntrebare fundamentală.
Imaginează-ț�i doar ce s-ar fi î�ntâmplat î�n California dacă m-aș� fi
concentrat pe ceea ce nu puteam face ș� i pe ceea ce nu ș� tiam. Aș� fi
găsit multe motive să mă î�ntorc imediat acasă.
Există multe obstacole î�n calea tinerilor de ș� aisprezece ani aflaț�i
î�ntr-o ț�ară străină. Dacă m-aș� fi gândit prea mult la asta, nu aș� fi
câș� tigat niciun ban.
Î�n schimb, a trebuit să mă concentrez pe ceea ce eram capabil
să fac.
Prin urmare, î�ntrebările potrivite sunt: „Ce pot face, ce ș� tiu ș� i
care sunt posibilităț�ile mele?”. Spre exemplu, puteam să vorbesc
limba germană. Î�n consecinț�ă, am predat germană. Apropo, engleza
mea era atât de slabă, î�ncât nu aș� fi fost capabil să predau nici cinci
minute, dacă ar fi trebuit să explic ceva î�n engleză. Aș� a că am decis
să ț�in lecț�iile î�n î�ntregime î�n germană. La î�nceput a fost greu, dar
elevii mei au î�nvăț�at destul de repede. Astăzi ș� tiu că aceasta este cea
mai bună metodă pentru a stăpâni o limbă străină.
Dacă ne î�ntrebăm „cine este de vină”, atunci căutăm scuze. Dacă
spunem: „Tu eș� ti de vină”, atunci eliminăm toate ș� ansele pentru o
schimbare pozitivă.
De asemenea, problema vinovăț�iei ne-ar duce mereu î�napoi î�n
trecut. Î� ntrebarea corectă din punct de vedere gramatical ar fi;
„Cine a fost de vină?”.
Este î�nsă imposibil să î�ț�i măreș� ti retroactiv sfera de control.
Avem nevoie de energia noastră pentru prezent. De asemenea, î�n-
trebările noastre ar trebui să se concentreze pe ceea ce putem face
acum.
Permite-mi să dau un ultim exemplu de î�ntrebare care î�ț�i poate
extinde sfera de control. Majoritatea oamenilor î�ncurcă momentele
potrivite pentru a î�ntreba cum ș� i dacă. Cu toț� ii ș� tim că este
Ce înseamnă responsabilitatea? 45

important să fii capabil să iei decizii rapide. Î�n ciuda acestui lucru,
multor oameni le este greu să facă asta. De ce? Pentru că se gândesc
deja cum ar face totul. „Cum?” este o î�ntrebare bună, dar nu dacă
vrei să iei o decizie.
Hai să luăm din nou exemplul călătoriei mele î�n California.
Imaginează-ț�i doar ce s-ar fi î�ntâmplat dacă m-aș� fi î�ntrebat: „Cum
exact m-aș� pune pe treabă dacă mă hotărăsc să merg acolo?” Crezi
că aș� fi plecat vreodată?
Când iei o decizie, î�ntreabă-te cu privire la „dacă”. Apoi, vei pune
automat î�ntrebarea „de ce?”. De ce ar trebui să te apuci de ceva? Ce
motive există pentru a o face? „Cum” este relevant doar î�ntr-o etapă
ulterioară.
Odată ce ai luat decizia, nu ar trebui să te mai î�ntorci la „dacă”.
Când î�ntâmpini prima problemă, nu te poț�i î�ntreba: „A fost decizia
mea î�ntr-adevăr cea corectă? Poate ar trebui mai degrabă să fac
altceva”.
Î�n loc să te gândeș� ti cum vei î�ncepe să rezolvi problema, ț�i-ai
putea pune î�ntrebarea iniț�ială, „dacă”. Cunoaș� tem cu toț�ii persoane
care stau o veș� nicie să ia o decizie ș� i care se răzgândesc repede.
Ordinea corectă a î�ntrebărilor este după cum urmează:

1. De ce ar trebui să faci asta? Decide dacă răspunsul tău este da


sau nu.
2. Cum vei î�ncepe să faci asta? Cum vei rezolva următoarea pro-
blemă? Ț� ine minte î�ntotdeauna care sunt motivele tale pentru a
persevera.

Î�ntrebările pe care ni le punem determină direcț�ia î�n care mer-


gem. Ele fac ca sfera noastră de control să se diminueze sau să se
mărească.
46 DRUMUL CĂTRE LIBERTATEA FINANCIARĂ

4. Lărgirea universului tău personal


Universul tău personal conț�ine tot ceea ce te afectează, tot ce este
important ș� i de interes pentru tine. Dacă simț�i că un lucru este im-
portant, vrei să exerciț� i o anumită influenț� ă asupra lui. Automat
î�ncepi să te î�ntrebi cum î�ț�i poț�i extinde sfera de control, pentru că
vrei să aranjezi lucrurile după bunul tău plac î�n universul tău
personal.
Hai să ne imaginăm că Steven Small ș� i Bobby Big lucrează î�n ace-
laș� i departament î�ntr-o companie multinaț� ională. Dacă Steven
Small este interesat doar de ceea ce se î�ntâmplă î�n departamentul
lui, atunci sfera sa de control nu trebuie să fie foarte mare.
Î�n schimb, Bobby Big se gândeș� te la direcț�ia î�n care merge com-
pania, la păstrarea clienț�ilor ș� i la strategia sa de marketing. Pentru
a avea mai multă influenț�ă, Bobby Big interacț�ionează cu multe alte
departamente ale companiei. Este nemulț�umit pentru că nu a văzut
î�ncă sediul principal al companiei. El ș� tie ce face concurenț�a. Sfera
de control a domnului Big devine inevitabil mai mare.
Cercetările au arătat că baza de clienț�i a unei companii creș� te
direct proporț�ional cu universul definit al companiei. Multe afaceri
se concentrează î�n primul rând pe clienț�ii lor ș� i se î�ntreabă de ce
cumpără clienț�ii. Alte corporaț�ii se concentrează pe toate aspectele,
cu excepț�ia clienț�ilor lor. Apoi se î�ntreabă: „De ce nu cumpără aceș� ti
oameni de la noi? Cum î�i putem face să vină la noi?”. Universul com-
paniei din urmă este mult mai mare, iar datorită acestui lucru, î�ș�i va
creș� te î�n curând baza de clienț�i.

Este mai ușor să trăiești fără responsabilitate?


Suntem responsabili pentru ceea ce facem, dar ș� i pentru ceea ce nu
facem. Uneori, tentaț�ia de a evita responsabilitatea este foarte pu-
ternică. Pare adesea mai uș� or ș� i mai plăcut să nu trebuiască să î�ț�i
asumi responsabilitatea tot timpul. Î�n schimb, trebuie să plătim un
preț� foarte mare când facem asta, pentru că, atunci, vom deveni
unealta altor oameni ș� i vom fi forț�aț�i să trăim o viaț�ă pe care alț�ii o
hotărăsc pentru noi.
Ce înseamnă responsabilitatea? 47

Obț�inem cea mai mare satisfacț�ie atunci când ne exploatăm î�n


î�ntregime potenț�ialul. Definiț�ia mea pentru succes este să fiu cât pot
eu de bun. Mă simt cu adevărat plin de viaț�ă atunci când lucrez la
capacitatea mea maximă.

Asumă-ți responsabilitatea
pentru finanțele tale
Mulț�i oameni sunt neglijenț�i când vine vorba de finanț�ele lor. Unde
ar fi trebuit să î�nveț�e să fie altfel? Părinț�ii nu sunt de obicei modele
edificatoare. Nici la ș� coală nu exista vreun opț�ional numit Cum să îmi
construiesc averea. Societatea î�ncurajează oamenii să cumpere
mult. Supraconsumul domneș� te.
Majoritatea oamenilor din jurul nostru nu sunt nici ei exemple
bune. Este „modern” să te plângi că nu ai destui bani. Proverbe pre-
cum: „Banii nu fac casă bună cu nebunii” sunt binecunoscute. Pentru
cei mai mulț�i, banii sunt un subiect plictisitor ș� i neplăcut. „Poț�i avea
bani, dar nu ar trebui să vorbeș� ti despre ei” ș� i „Banii nu sunt totul”.
Am văzut î�nsă î�n capitolul 1 că banii sunt chiar foarte impor-
tanț�i. Dacă nu acorzi atenț�ie banilor ș� i ulterior ajungi î�ntr-o situaț�ie
dificilă, vor deveni mult prea importanț�i. Nu trebuie să laș� i banii să
joace un rol principal î�n viaț�a ta. Asta î�nseamnă că trebuie să î�ț�i
asumi responsabilitatea.
Evident, ar fi absurd să presupui că banii sunt răspunsul la ori-
ce problemă. Ar fi î�nsă la fel de nesăbuit să î�ț�i î�nchipui că a avea bani
te-ar î�mpiedica să cunoș� ti oameni interesanț�i, să vizitezi locuri fas-
cinante, să-ț� i dezvolț� i potenț� ialul sau să te concentrezi pe alte
activităț�i.
Doar viitorul va decide ce vom face cu banii noș� tri. Ceea ce facem
pentru banii noș� tri va produce efecte î�n viitor. Ne clădim viitorul
precum un proiectant: desenăm o schiț�ă a felului î�n care vom trăi
mâine. La urma urmei, babilonienii antici ș� tiau deja că „deciziile
î�nț�elepte ne î�nsoț�esc prin viaț�ă pentru a ne ajuta ș� i a ne face fericiț�i.
Cu aceeaș� i certitudine, deciziile neî�nț�elepte ne vor bântui, ne vor
chinui ș� i tortura”.
48 DRUMUL CĂTRE LIBERTATEA FINANCIARĂ

Vei vedea că banii sunt mult mai frumoș� i decât cred cei mai
mulț�i oameni. De asemenea, să construieș� ti o avere e mai uș� or de-
cât î�ț�i imaginezi. Trebuie î�nsă să î�ț�i asumi responsabilitatea ș� i să ai
grijă de bani. Sărăcia nu se iveș� te fără motiv. Sărăcia apare atunci
când refuzi să î�ț�i asumi responsabilitatea. Pentru a fi î�nstărit, trebu-
ie să urmezi câț�iva paș� i de bază, care vor fi explicaț�i î�n detaliu mai
târziu. Totul î�ncepe î�n mintea ta. Tu ș� i numai tu eș� ti responsabil
pentru cât de mulț�i bani vei avea peste ș� apte ani.

Sfat important
Asumă-ț�i responsabilitatea pentru viaț�a ta ș� i pentru fi-
nanț�ele tale
• Părăsește-ți zona de confort.
• Gândește-te la probleme ca la oportunități de creș� tere.
• Pune î�ntrebările potrivite.
• Lărgeș� te-ț�i universul personal.

Nu poț�i influenț�a unele î�ntâmplări, dar poț�i decide cum să le


interpretezi ș� i cum să reacț�ionezi faț�ă de ele. Dacă faci asta, vei avea
î�ntotdeauna puterea î�n mâinile tale.
Responsabilitatea î�nseamnă că nimic nu î�ț�i poate schimba ati-
tudinea sau integritatea, pentru că reacț�ia tău reflectă ce fel de per-
soană eș� ti. Tu stabileș� ti cum vei trăi. Această atitudine î�ț�i va permite
să trăieș� ti o viaț�ă fericită ș� i să fii cât poț�i tu de bun. După ce î�ț�i vei
asuma responsabilitatea, î�n ș� apte ani vei fi bogat.
Rezumat al punctelor forte
• Nu eș� ti responsabil pentru fiecare incident. Î� n schimb, eș� ti
î�ntotdeauna responsabil pentru interpretarea pe care o dai î�n-
tâmplărilor ș� i pentru reacț�iile tale faț�ă de ele.
• Când ai vină, ai ș� i putere.
• Ceea ce ai decis ieri determină prezentul. Ceea ce hotărăș� ti as-
tăzi î�ț�i va defini viitorul.
• Dorinț�ele sunt vestitorii viitorului nostru. Noi decidem care sunt
dorinț�ele noastre ș� i astfel stabilim ce vom avea mai târziu.
• Există patru moduri pentru a-ț�i lărgi sfera de control:
1. Părăsește-ți zona de confort.
2. Gândește-te la probleme ca la oportunități de creștere
și întreabă-te: „Cum pot împiedica această problemă să
apară din nou?”
3. Pune întrebările potrivite.
4. Lărgește-ți universul personal, iar sfera de control ți se
va mări automat.
• Când vei î�mbătrâni, vei regreta doar ceea ce nu ai realizat.
• Să refuzi asumarea responsabilităț�ii î�nseamnă să devii nepu-
tincios. Î�nseamnă să trăieș� ti o viaț�ă pe care alț�ii o hotărăsc pen-
tru tine.
• Toate emoț�iile negative î�ș�i pierd din putere din momentul î�n
care ne asumăm responsabilitatea.
• Doar tu eș� ti responsabil pentru cât de mulț�i bani vei acumula î�n
ș� apte ani.
3
Este un milion un miracol?

„Majoritatea oamenilor supreaestimează


ceea ce pot realiza într-un an și subestimează
ceea ce pot dobândi în zece ani.”

Jim Rohn, The Power of Ambition (Puterea ambiției)

Dacă ar trebui să alegi î�ntre a câș� tiga 50.000 de euro î�n plus î�n ur-
mătoarele ș� ase luni sau 1.000.000 de euro î�n ș� apte ani, ce ai prefe-
ra? Ai opta pentru 50.000 de euro î�n numerar sau pentru un „cufăr
plin de oportunităț�i”? Pentru a câș� tiga mai mulț�i bani pe termen
scurt, trebuie să depui probabil ceva efort. Î� nsă, pentru a face
1.000.000 de euro î�n ș� apte ani, trebuie să cheltuieș� ti semnificativ
mai mult timp ș� i energie.

Cele cinci niveluri la care se petrec schimbările


Există mai multe niveluri la care trebuie să aibă loc schimbările. Aș�
vrea să discut toate cele cinci niveluri î�n această carte. Schimbările
ample se pot petrece doar când se fac ajustări la toate cele cinci
niveluri.

Nivelul 1: Recunoș� ti nemulț�umirea faț�ă de situaț�ia ta actuală. Prin


urmare, decizi să iei măsuri.
De exemplu, corespondenț�a î�ncepe să se strângă pe biroul tău ș� i
decizi să te ocupi de ea până î�ț�i vezi biroul din nou curat.
52 DRUMUL CĂTRE LIBERTATEA FINANCIARĂ

Nivelul 2: Nu obț�ii rezultatele dorite ș� i decizi că planul tău de acț�i-


une nu este suficient. Trebuie să iei niș� te măsuri pentru
a ajunge la o soluț�ie. Te î�ntrebi: „Cum î�mi pot î�mbunătăț�i
rezultatul? Cum pot lucra mai competent î�n loc să lucrez
cu mai multă asiduitate?”
De exemplu, lucrezi cu sârguinț�ă, dar tot nu poț�i să o scoț�i la capăt
la sfârș� itul lunii. Aplicarea de noi tehnici ș� i strategii ar trebui să î�ți� re-
zolve problemele. Apropo, mulț�i oameni se aș� teaptă ca aceste tipuri de
cărț�i să î�i î�nveț�e formule care produc rezultate. Î�n capitolele următoare
vei î�nvăț� a tehnici, strategii ș� i formule mai concrete. Schimbările
permanente, decisive au loc î�nsă la nivelurile mai ridicate.

Nivelul 3: Tehnicile te-au ajutat î�ntr-o anumită măsură. Dar, dacă te


compari cu alț�i oameni mai de succes, observi că ei par
să î�ș�i atingă scopurile fără efort. Ei au probabil prieteni
influenț�i care le deschid anumite uș� i.
De exemplu, hai să spunem că te confrunț�i cu o problemă neaș� tep-
tată ș� i deosebit de dificilă. Timpul ș� i energia pe care le dedici de
obicei afacerii tale trebuie să fie acum î�ndreptate către rezolvarea
acestei probleme. Planurile ș� i programul tău sunt perturbate ș� i afa-
cerea ta are de suferit.
Nu mai este uș� or să găseș� ti soluț�ia. Acum trebuie să ne î�ndrep-
tăm atenț�ia către dezvoltarea sau creș� terea personală. Se pare că
acesta nu va fi un proces rapid, mai ales fiindcă nu câș� tigi prieteni
influenț�i ș� i de succes aplicând tehnici.
Î� n această etapă, este esenț� ial să investeș� ti timp î�n a deveni
persoana care ț�i-ar plăcea să fii. Permite-mi să-ț�i dau un sfat despre
cum ar putea fi această persoană. Ai probabil modele sau oameni pe
care î�i admiri. Poț�i fi la fel de respectat ș� i de admirat ca ei printr-o
organizare corespunzătoare a vieț�ii.

Nivelul 4: Î�n măsura î�n care te gândeș� ti la alț�ii ș� i la tine, reconsideri


felul î�n care priveș� ti lumea. Mulț�i percep lumea noastră
frumoasă ca pe o junglă. Aceș� ti oameni cred că trebuie
să te lupț�i din răsputeri pentru a supravieț�ui.
Este un milion un miracol? 53

De exemplu, unii oameni nu au î�ncredere î�n nimeni. Poate că au


avut niș� te experienț�e negative ș� i, î�n consecinț�ă, sunt mereu cu ochii
î�n patru. Sunt suspicioș� i î�n legătură cu orice ș� i oricine ș� i caută con-
stant „ș� iretlicul” î�n orice situaț�ie. De obicei, „ș� iretlicul” sunt chiar ei,
pentru că, î�n general, nu sunt cei mai ș� armanț�i oameni cu care să ai
de-a face. De obicei, atitudinea lor î�i face pe ceilalț�i să se retragă.
Trebuie să vedem lumea î�ntr-o manieră diferită, printr-o nouă
„pereche de ochelari”. Nu există o singură realitate, doar una pe care
o percepem. Când privim lumea printr-o nouă „pereche de ochelari”,
vedem o imagine complet diferită. Binecunoscutul coach de manage-
ment, Stephen Covey, a povestit următoarea î�ntâmplare:
Î�ntr-o zi, Covey călătorea cu trenul către o î�ntâlnire unde urma
să facă o prezentare. Voia să folosească timpul din tren pentru a-ș� i
pregăti discursul. Deodată, î�n compartiment a intrat un bărbat cu
trei copii. Copiii erau indisciplinaț�i. Au î�nceput să strige ș� i să ț�ipe.
Săreau pe scaune ș� i deranjau destul de evident călătorii. Bărbatul,
probabil tatăl lor, nu făcea nimic altceva decât să privească apatic
pe fereastră.
Copiii au devenit chiar mai agitaț�i: au tras de scaune ș� i chiar de
hainele unor călători. Î� ntr-un final, unul a tras o doamnă de păr.
Tatăl tot nu s-a deranjat. Aceea a fost ultima picătură pentru Stephen
Covey. Forț� â ndu-se să î� ș� i păstreze autocontrolul, a decis să
intervină.
S-a ridicat energic pentru a atrage î�n mod eficace atenț�ia tatălui.
„Scuzaț�i-mă, domnule, nu vedeț�i că deranjează foarte tare pe toată
lumea din compartiment copiii dumneavoastră? Aț�i putea, vă rog,
să î�i ț�ineț�i sub control?”
Mândru de autocontrolul său ș� i de cât de elocvent î�ș�i făcuse
cererea, s-a aș� ezat la loc. Î�ncet, tatăl s-a dezmeticit din amorț�eala
sa, s-a î�ntors către vorbitor ș� i a răspuns cu o voce slabă: „Da, da, î�mi
cer scuze pentru comportamentul copiilor mei. Nu observasem că
se comportă urât. Soț�ia mea ș� i mama copiilor tocmai a murit acum
câteva ore. Pur ș� i simplu î�ncă nu ș� tiu exact cum să fac faț�ă situaț�iei.
Este de neî�nț�eles. Probabil copiii se manifestă ș� i ei î�n felul lor... scu-
zele mele”.
54 DRUMUL CĂTRE LIBERTATEA FINANCIARĂ

Există cu siguranț�ă „ochelari” care ne pot face pe noi ș� i pe alț�ii


mai fericiț�i decât dacă am privi totul doar prin alb ș� i negru. Alte
perechi de ochelari ne vor permite să recunoaș� tem oportunităț�ile,
iar nu capcanele ș� i greș� elile.
Există o „pereche de ochelari” care te face să percepi banii ca pe
o unealtă care cumpără arme, î�ncepe războaie, provoacă lăcomie ș� i
î�i face pe oameni să se simtă singuri. Trebuie să ne amintim că ne
uităm doar printr-o „pereche de ochelari”. Contează doar care este
percepț�ia ta. Cu altă „pereche de ochelari”, vom vedea că banii sunt
folosiț�i ș� i pentru a construi spitale, pentru a reduce foametea ș� i a
descoperi medicamente care ne ajută să tăim o viaț�ă mai lungă ș� i
mai sănătoasă. Se pot asigura condiț�ii mai bune de trai cu ajutorul
banilor. De fapt, se pot obț�ine multe lucruri bune.
Ce atitudine sau „pereche de ochelari” simț�i că va atrage bani ș� i
te va face mai fericit?

Nivelul 5: Putem provoca cea mai amplă schimbare atunci când ne


modificăm identitatea sau percepț�ia pe care o avem des-
pre noi î�nș� ine.
De exemplu, să prezentăm cazul lui David Diligent, un agent de vân-
zări. El munceș� te din greu ș� i stăpâneș� te deja cele mai importante
tehnici: a făcut progrese î�n dezvoltarea sa personală, iar oamenilor
le place să fie î�n jurul său. Nu se uită la clienț�i cu ochi de prădător ș� i,
î�n consecinț�ă, nu se gândeș� te doar la banii care vor veni din vânzări.
Acum, î�ș�i sfătuieș� te clienț�ii bine ș� i se bucură de î�ncrederea lor. Î�nsă
clienț�ii tot nu vin î�n mod automat la el. Diferenț�a-cheie stă î�n felul î�n
care David Diligent se percepe pe sine. Dacă se consideră un agent
de vânzări, atunci trebuie să î�ș�i atragă clienț�ii. Dacă se socoteș� te un
expert, aceș� tia î�l vor căuta pe el.
Multe decizii vor fi luate diferit î�n funcț�ie de felul î�n care David
Diligent se percepe pe sine: ca agent de vânzări sau ca expert.
Percepț�ia pe care o avem despre noi î�nș� ine este o profeț�ie care se
autoî�mplineș� te.
Am avut odată un partener de afaceri căruia î�i plăcea să se con-
sidere o victimă. Era convins că era î�nș� elat ș� i că alț�ii profitau de el
Este un milion un miracol? 55

mai mult decât de oricine altcineva. Se î�ncăpăț�âna să poarte „oche-


larii toată-lumea-este-rea”.
Ș� i, dacă î�ț�i vine să crezi, a fost î�nș� elat î�n trei ocazii diferite de
aceeaș� i companie. Nu a putut să o demonstreze niciodată ș� i a pier-
dut astfel o sumă substanț� ială de bani. Acest incident i-a î�ntărit
convingerea că el atrăgea î�nș� elătoria ca un magnet. Simț�ea că era
prea bun pentru lumea aceasta. Din păcate, nu a reuș� it să rupă legă-
turile cu acea companie, din cauza unor obligaț�ii contractuale. Nu a
vrut nici să plece cu totul din companie, pentru că astfel putea să
continue să facă pe victima.
Î�n scurt timp, aproape că m-a făcut să î�i cred povestea. „Domnule
Schäfer, niciodată nu suntem destul de atenț�i.” La scurt timp după
aceea, m-am apucat să schiț�ez un „plan de protecț�ie” î�mpreună cu
el. La o companie nouă, acesta cu siguranț�ă nu e cel mai inteligent
mod de a î�ncepe. Mai î�ntâi, ai nevoie de o cifră de afaceri pe care să
o protejezi. Î�n al doilea rând, nu corespundea percepț�iei mele despre
mine î�nsumi. Voiam să văd aspectul pozitiv din această greș� eală.
Sunt convins că totul are o latură pozitivă.
Aș� a că am bătut cu pumnul î�n masă ș� i am zis: „Destul! Nu vreau
să gândesc aș� a. Hai să găsim partea bună î�n faptul că ai fost î�nș� elat
de trei ori”. Partenerul meu s-a î�nroș� it ș� i părea să se sufoce. „Partea
bună? Ț� i-ai pierdut minț�ile?” Ca să scurtăm povestea, până la urmă
am găsit partea bună î�n faptul că a fost î�nș� elat de trei ori.
Simț�indu-se vinovaț�i, managerii de la vârful companiei au fost
dispuș� i să ia măsuri extraordinare pentru a ne ajuta. Am reuș� it să
„câș� tigăm” foarte mulț�i bani cu o singură conversaț�ie.

Miracolul se petrece la cinci niveluri


Dacă vrei să acumulezi un milion rapid ș� i fără efort, doar aplicând
câteva tehnici, atunci trebuie să te dezamăgesc. Această carte nu
este o mâncare gata preparată pe care doar s-o î�ncălzeș� ti la cuptor.
Cu alte cuvinte, nu vei crea bogăț�ie doar citind această carte. Asta
nu va funcț�iona, pentru că mai î�ntâi trebuie să aibă loc schimbări
56 DRUMUL CĂTRE LIBERTATEA FINANCIARĂ

decisive la toate cele cinci niveluri. Dacă ț�ii cont de toate cele cinci
niveluri, vei produce miracolul.
Î�ntr-o zi, Petru a venit la Iisus ș� i a spus: „Î�nvăț�ătorule, avem o
problemă. Mâine trebuie să plătim taxele ș� i nu avem niciun ban”.
Iisus a răspuns: „Nicio problemă”. Petru s-a enervat puț�in ș� i a răs-
puns: „Î�nvăț�ătorule, nu î�nț�elegi. Am spus că trebuie să plătim taxele
mâine ș� i nu avem niciun ban. Avem o problemă”. Iisus a răspuns din
nou: „Nicio problemă”.
Este avantajos să te î�nconjori de oameni care fac tot posibilul să
rezolve o problemă. Dacă e nevoie, ei se trezesc devreme ș� i se culcă
târziu. Dacă trebuie, citesc multe articole ș� i cărț�i despre acel su-
biect. Vorbesc de asemenea cu cât mai mulț�i oameni posibil ș� i con-
tinuă să lucreze la asta până când problema este rezolvată.
Aceș� tia sunt oameni pe care nu î�i apucă disperarea imediat ce
este menț�ionat cuvântul „problemă”. De asemenea, ei nu se plâng:
„O, nu, de ce eu?”
Iisus a rezolvat problema î�ntr-un mod foarte simplu. I-a porun-
cit lui Petru să se ducă la pescuit. Din moment ce Petru era pescar,
nu i s-a părut că era o cerere neobiș� nuită. Primul peș� te pe care l-a
prins Petru avea o monedă î�n gură. Acei bani s-au dus la plata
taxelor.
Este o lecț�ie simplă de î�nvăț�at:

Nivelul 1: Miracolul se petrece dacă î�i oferim o mână de ajutor.


Nivelul 2: Când te duci la pescuit, e de folos să ș� tii tehnicile
potrivite.
Nivelul 3: Ar trebui să fii o personalitate de care alț�ii sunt atraș� i
pentru că eș� ti cunoscut ca fiind puternic ș� i competent.
Petru s-a dus imediat la Iisus pentru că s-a gândit: „Iisus
va ș� ti ce să facă”.
Nivelul 4: Taxele nu sunt o problemă. Guvernul nu urmăreș� te să te
stoarcă de bani.
Nivelul 5: Identitatea ta ar trebui să fie aceea a unei persoane de
tipul „nicio problemă”.
Este un milion un miracol? 57

Lumea este plină de oameni care au făcut miracole. Pentru noi,


miracolele sunt î�ntâmplări î�n timp ș� i spaț�iu care ne contrazic expe-
rienț�a; ele sunt de neimaginat din cauza experienț�ei noastre. Mulț�i
oameni consideră că o avere deosebit de mare sau un venit ridicat
sunt ceva miraculos. Majoritatea î�ș�i pot imagina un câș� tig dublu
faț�ă de venitul lor lunar curent, dar simt că a câș� tiga de cinci sau de
zece ori mai mult ar fi un fenomen de-a dreptul nemaipomenit.
A fost o vreme când credeam că un venit de 11.000 de euro pe
lună ar fi un miracol. Să câș� tig 28.000 de euro î�n fiecare lună era de
neconceput. Doi ani ș� i jumătate mai târziu, am câș� tigat pentru pri-
ma dată mai bine de 56.000 de euro î�ntr-o lună. Privind î�n urmă,
chiar nu părea să fie un miracol atât de mare. Ș� tiam cum î�i obț�inu-
sem ș� i ș� tiam că muncisem foarte mult pentru miracolul meu în
numerar.
Miracolul se petrece atunci când facem schimbări la nivelul al
treilea, al patrulea ș� i al cincilea. Ne putem pregăti pentru aceste
schimbări.
E absurd să stai ș� i să aș� tepț�i să se î�ntâmple miracole. Este com-
parabil cu un atlet care stă î�n faț�a televizorului, se uită la Jocurile
Olimpice ș� i speră să câș� tige medalia de aur. Miracolele nu vin la noi;
noi trebuie să le facem. Cele patru discipline care pot produce mira-
cole pot fi reunite sub numele de î�nvăț�are ș� i creș� tere continuă: căr-
țile, jurnalul de succes personal, seminarele și modelele umane.
Î�nvăț�area ș� i creș� terea continuă au devenit un mod de viaț�ă pen-
tru mine. Când î�ncetăm să creș� tem, murim. Î�nvăț�area ș� i creș� terea
continuă î�nseamnă să te simț�i î�n viaț�ă. Î�nseamnă să fii cât se poate
de bun.

Cărțile
Ai observat vreodată că î�n casa fiecărei persoane bogate există
o bibliotecă? Crezi că aceș� ti oameni au biblioteci doar pentru că î�ș�i
permit să le cumpere? Sau crezi că sunt bogaț�i pentru că au citit
foarte mult la viaț�a lor?
58 DRUMUL CĂTRE LIBERTATEA FINANCIARĂ

Un om î�nț�elept a spus odată: „O persoană este suma tuturor


cărț�ilor pe care le-a citit”. De ce este cititul atât de important? Pe de
o parte, este important deoarece cuvintele î�nseamnă idei, iar aces-
tea nu pot fi cumpărate. Pe de altă parte, venitul nostru se dezvoltă
proporț�ional cu vocabularul nostru.
Avem un mare avantaj î�n faptul că, î�n ziua de azi, cărț�ile fac par-
te din viaț�a noastră. Nu a fost î�ntotdeauna aș� a. Dacă ai fi studiat î�n
secolul trecut, nu ai fi avut acces la cărț�i. Consider un mare avantaj
faptul că putem citi î�n doar câteva ore esenț�a multor ani de experien-
ț�ă ș� i cercetare. Nu mai e nevoie să repetăm aceleaș� i greș� eli. Toată
cunoaș� terea este scrisă undeva. Totuș� i, trebuie să facem un efort să
o căutăm. Avem libertatea de opinie ș� i libertatea presei ș� i am desco-
perit arta tiparului.
Vei beneficia de această oportunitate? Citeș� ti cărț�i privind toate
cele cinci zone ale vieț�ii tale? Dacă citeș� ti două cărț�i pe săptămână,
atunci vei citi mai bine de 100 de cărț�i î�ntr-un an. Î�n total, sunt 700
de cărț�i î�n ș� apte ani. Nu crezi că 700 de cărț�i te-ar schimba?
Poate că te î�ntrebi cum oare ai putea citi două cărț�i pe săptămâ-
nă. Pur ș� i simplu nu ai timp. Atunci, prima carte pe care ar trebui să
o citeș� ti ar trebui să fie despre citirea rapidă. La urma urmei, timpul
î�nseamnă bani. Dacă exersezi timp de trei ore, atunci vei reuș� i deja
să î�ț�i măreș� ti viteza la 1.000 de cuvinte pe minut. Asta î�nseamnă că
ai putea citi o carte de 300 de pagini î�n mai puț�in de două ore.
Aș� recomanda, de asemenea, ca de fiecare dată când î�ntâlneș� ti
o persoană interesantă să î�ț�i foloseș� ti timpul î�n mod î�nț�elept î�n loc
să faci conversaț�ie banală. Î�ntreabă-a care sunt cele două sau trei
cărț�i preferate ale sale despre un anumit subiect. Mergi ș� i mai de-
parte ș� i află de ce i s-au părut aceste cărț� i atât de interesante. Vei
afla astfel imediat despre î�ncă trei cărț�i care au fost citite de un ci-
titor competent.
Î�ntr-un timp foarte scurt, vei ș� ti dacă vrei sau nu să citeș� ti ș� i tu
acele cărț� i. Am descoperit unele dintre cărț� ile mele preferate î�n
acest fel.
Este un milion un miracol? 59

Jurnalul de succes personal


Jurnalele sunt cărț�i formate din pagini goale. Sunt cărț�i pe care le
scrii doar pentru tine.
Toată lumea ar trebui să ț�ină un jurnal de succes. Notează-ț�i tot
ce a mers bine î�n timpul zilei. Notează, de exemplu, fiecare laudă pe
care ai primit-o, fiecare apreciere pe care ai obț�inut-o, dacă ai fost
disciplinat, dacă ai terminat o sarcină sau dacă ai făcut pe cineva
fericit.
Din păcate, nu ne putem baza î�ntotdeauna pe memoria noastră
pentru a ne aminti aceste evenimente. Ne amintim greș� elile ș� i gafe-
le de unsprezece ori mai uș� or ș� i de unsprezece ori mai mult decât
succesele noastre. Î�n general, tindem să avem o impresie proastă
despre noi. Mediul din jur ș� i copilăria susț�in această tendinț�ă nega-
tivă. Copiii, până la vârsta de doisprezece ani, aud ș� aptesprezece
„nu”-uri pentru fiecare „da”. Cel puț�in 80% din ș� tiri au un caracter
negativ. Este deci important să ne ridicăm deasupra criticii ș� i să
obț�inem o imagine adevărată despre noi î�nș� ine.
S-au păstrat jurnalele unor bărbaț�i ș� i femei de prestigiu. Este
interesant de remarcat că aceste personalităț� i au î�nceput să î�ș�i
scrie jurnalele din tinereț�e, î�nainte să fi realizat ceva remarcabil ș� i
î�nainte să fi devenit faimoș� i. Nu puteau ș� ti la acea vreme că vor fi
glorificaț�i î�ntr-o zi. E posibil oare ca notiț�ele pe care le-au scris să fi
contribuit la consacrarea lor? Oricum ar fi, scrierile lor le-au pre-
lungit gândurile pozitive.
Ia-te în serios destul încât să scrii despre tine însuți.
Î�nainte să î�mi î�ncep ziua de lucru, scriu î�n jurnalul meu de suc-
ces ș� i î�mi cresc sistematic î�ncrederea î�n mine. (Î�n capitolul 7, vei
î�nvăț�a că venitul tău este dependent î�n mod direct de î�ncrederea ta
î�n tine.)
De-a lungul anilor, am î�nceput să ț�in alte jurnale: am un jurnal
de idei, î�n care î�mi scriu toate ideile; un jurnal de relaț�ii, unde scriu
tot ceea ce mă face foarte fericit; un jurnal de î�nvăț�ăminte, î�n care
notez ce am î�nvăț�at din greș� elile mele, aș� a î�ncât să nu le repet, ș� i
alte câteva jurnale.
60 DRUMUL CĂTRE LIBERTATEA FINANCIARĂ

Î�ncrederea î�n sine nu este un accident. Nu putem avea niciodată


suficientă. Dacă stagnăm sau progresăm depinde î�ntotdeauna de
faptul că deț� inem sau nu î�ncrederea de a risca să facem pasul
următor.
Observăm iar ș� i iar cum oamenii cu puțină încredere în sine se
protejează prin evitarea riscului. Dar o persoană care nu își asumă
riscuri nu va face niciodată nimic, nu va avea niciodată nimic și nu va
însemna niciodată nimic. Î� ncrederea î�n sine este esenț�ială. Nimic
nu-ț�i creș� te î�ncrederea î�n sine mai mult decât să ț�ii cu regularitate
ș� i cu eficienț�ă un jurnal de succes.
Acordă-ț�i un moment să te gândeș� ti la ce a mers bine pentru
tine astăzi sau ieri. Ce ai realizat? Pe cine ai ajutat? Cine ț�i-a făcut un
compliment?
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________

Dacă ț�i-e greu să te gândeș� ti la ceva, atunci î�ncrederea ta î�n sine


ar avea nevoie de un imbold. Cu cât ai mai puț�ine lucruri de scris, cu
atât mai important este să î�ncepi să ț�ii un jurnal de succes imediat.
Chiar dacă acum explodezi de î�ncredere î�n tine, te aș� teaptă urmă-
toarea sarcină pentru creș� terea personală. Î�ncrederea ta î�n tine va
determina dacă î�ț�i asumi sau nu acest efort. Dacă vrei să ș� tii cât de
adevărat este acest lucru, pune-ț�i î�ntrebarea următoare:
Presupunând că eș� ecul este imposibil, ce scop te-ai strădui să
atingi? (Preș� edinte, autor, campion de Formula 1, salvator al pădurii
tropicale, proprietar î�n Canada, partener al unei anumite persoane
etc.)
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________

Din comoditate sau dintr-o anumită î�ndestulare, adesea nu


reuș� im să facem următorul pas important. Comoditatea î�nsă este
doar o scuză. Pur ș� i simplu nu credem că putem reuș� i.
Este un milion un miracol? 61

Sfat important
Creș� te-ț�i î�ncrederea î�n tine ț�inând un jurnal zilnic de succes.
• Î�ncrederea î�n noi î�nș� ine decide dacă ne asumăm sau
nu riscuri.
• Este imposibil să creș� ti dacă nu î�ț�i asumi riscuri.
• Mintea, educaț�ia ș� i mediul nostru nu î�ncurajează î�n
mod normal î�ncrederea î�n sine. O stimă de sine soli-
dă î�nseamnă î�ncredere î�n sine. Jurnalul tău de succes
te va face conș� tient de cât de bun eș� ti.
• Ț� inând un jurnal, vei î�nvăț�a să te concentrezi pe
punctele tale forte.
• După un timp, vei î�ncepe să observi ce merge bine î�n
timpul zilei ș� i să te gândeș� ti: „Asta este ceva ce pot
nota î�n jurnalul meu de succes”.
• Aș� teptările noastre decid ce vom obț�ine î�n cele din urmă.
• Î�ncrederea î�n noi î�nș� ine determină măsura aș� teptă-
rilor noastre.

Seminarele
Seminarele au câteva avantaje î�n plus faț�ă de cărț�i: le simț�im, auzim,
vedem ș� i le trăim simultan. Î�nvăț�area este perfecț�ionată atunci când
sunt implicate mai multe simț� uri. Î� ntr-un seminar poț� i vorbi, de
asemenea, cu coachul. Am reuș� it î�ntotdeauna să vorbesc cu coachul
ș� i să dezvolt o anumită relaț�ie cu el, chiar ș� i î�n grupuri mari.
Seminarele î�ț�i permit totodată să evadezi complet din rutina ta
zilnică de lucru. Aici te poț�i observa de la distanț�ă. Este astfel mai
uș� or să faci ceea ce eu numesc „gândire laterală”. Putem să fim des-
chiș� i la minte ș� i să privim lucrurile din diferite perspective. Uneori,
acordăm mai multă atenț�ie intuiț�iei noastre la aceste evenimente.
Atmosfera de î�nvăț�are concentrată de la seminare este î�mbună-
tăț�ită de faptul că eș� ti î�nconjurat de alț�i oameni cu aceleaș� i idei. Se
62 DRUMUL CĂTRE LIBERTATEA FINANCIARĂ

î�ntâmplă adesea să dezvolț�i relaț�ii valoroase cu unii dintre oamenii


noi pe care î�i cunoș� ti aici.
Multe persoane nu participă la seminare pentru că cele bune
sunt de obicei scumpe. Am decis î�n tinereț�e să particip la cel puț�in
patru seminare pe an. Nu aveam prea mulț�i bani la vremea respec-
tivă ș� i chiar nu-mi puteam permite asta. Totuș� i, mi-am dat seama că
nu î�mi puteam permite să nu beneficiez î�n continuare de coaching.
Prețul pe care îl plătim pentru educația noastră este un fleac î�n com-
paraț�ie cu preț�ul pe care î�l plătim pentru ignoranț�ă. De atunci, nici
măcar un preț� ridicat nu m-a î�mpiedicat să particip la seminare. Am
participat la seminare care m-au costat 17.000 de euro. De fiecare
dată când am făcut asta, timp de două luni, am reuș� it să câș� tig î�n
plus mai mult decât dublul taxei de î�nscriere la seminar.
Ceea ce europenilor li se pare de neconceput este considerat ab-
solut esenț�ial î�n Statele Unite. Companiile americane î�ș�i trimit anga-
jaț�ii la seminare î�n medie 40 de zile pe an. Aceasta î�nseamnă că ei nu
lucrează 40 de zile î�ntregi, iar compania plăteș� te pentru asta. Dar s-a
dovedit că merită. Î�n Japonia, numărul zilelor este mult mai mare.
Piaț�a pentru seminare din Statele Unite produce o cifră de afa-
ceri de peste 391 de miliarde de dolari anual (dublul cifrei de afa-
ceri a pieț�ei calculatoarelor personale)! Europenii trebuie să se
asigure că nu sunt excluș� i de la această dezvoltare.

Modelele
Din momentul î�n care ne naș� tem, î�nvăț�ăm aproape totul prin imita-
re. Suntem mult mai puternic influenț�aț�i de mediul din jurul nostru
decât am vrea să recunoaș� tem. Nicio carte ș� i niciun curs nu ne influ-
enț�ează ș� i modelează mai mult decât oamenii din jur.
Dacă ne înconjurăm de oameni care sunt mai buni decât noi, vom
crește. În schimb, dacă oamenii din jurul nostru sunt mai puțin califi-
cați decât noi, vom stagna. Tindem să subestimăm influenț�a persoa-
nelor din cercul nostru de cunoș� tinț�e ș� i prieteni, pentru că ne place
să ne considerăm ființ�e independente. Aș� a cum a formulat-o ulti-
mul meu coach: „Dacă dormi cu un câine, te vei trezi cu purici”.
Este un milion un miracol? 63

Acest subiect este extrem de important ș� i foarte dificil de ac-


ceptat. Consecinț�ele sunt î�ntr-atât de serioase, î�ncât am dedicat un
î�ntreg capitol acestei teme: capitolul 13, intitulat Un coach și o rețea
de experți.

Ai nevoie de curaj pentru a face minuni


La î�nceputul acestui capitol, ai citit proverbul: Majoritatea oameni-
lor supreaestimează ceea ce pot realiza într-un an și subestimează
ceea ce pot dobândi în zece ani. Pentru a realiza foarte multe lucruri,
trebuie să faci schimbări ample la toate cele cinci niveluri. Pentru
asta e nevoie de timp. Poate că nu vei observa î�ntotdeauna imediat
rezultatele creș� terii, dar ea va „exploda” brusc.
Bambusul, de exemplu, ilustrează perfect această chestiune. Un
crescător de bambus plantează o sămânț�ă de bambus î�n pământ ș� i
o acoperă cu cenuș� ă. Acolo, ea zace î�n stare latentă timp de patru
ani. Î�n fiecare dimineaț�ă, fermierul udă zona î�nsămânț�ată. Face asta
timp de patru ani. La sfârș� itul celui de-al patrulea an, planta î�n sfâr-
ș� it î�ncolț�eș� te. Apoi creș� te 18 metri î�n 90 de zile!
Î�n primii patru ani, fermierul nu poate ș� ti cu siguranț�ă dacă să-
mânț�a lui a supravieț�uit. Dar are î�ncredere că î�ntr-o zi aceasta va creș� te
ș� i continuă să o ude. Cine gândeș� te pe termen lung trebuie să aibă
această convingere. Totul este să nu te laș� i descurajat. Nimic nu te î�ncu-
rajează mai mult decât să reuș� eș� ti să faci schimbări la toate cele cinci
niveluri simultan.

Nu există miracole fără riscuri


Pentru a strânge avere î�n decurs de ș� apte ani, trebuie să fii pregătit
să î�ț�i asumi riscuri. Ce î�nseamnă riscul pentru tine? Un faimos to-
reador a spus odată: „Dacă nu ț�i-e frică atunci când te lupț�i cu un
taur, nu realizezi prea multe; nu î�nseamnă nimic nici dacă nu te
lupț�i cu taurul pentru că ț�i-e frică. Dar dacă ț�i-e frică ș� i chiar te lupț�i
cu taurul, atunci realizezi foarte multe lucruri”.
Un om foarte bogat a formulat-o astfel: „Orice lucru care merita
să-l am mă speria de moarte la î�nceput”. Dacă nu î�ț�i este frică
64 DRUMUL CĂTRE LIBERTATEA FINANCIARĂ

î�nainte să faci un pas nou, î�nseamnă că pasul pe care urmează să î�l


faci este prea mic.
Î�n capitolul 1, am discutat conceptul de a avea realizări mari. Ce
vreau să spun prin realizări mari? Poate că tu faci ceva care este
foarte uș� or pentru tine, dar alț�ii te admiră pentru asta. Poate că este
invers: trebuie să te chinui ș� i să î�ț�i depăș� eș� ti fricile, iar oamenii nici
măcar nu î�ș�i dau seama de eforturile tale. Acesta este exact motivul
pentru care nu ar trebui să ne măsurăm î�n funcț�ie de alț�ii, ci mai
degrabă î�n funcț�ie de ceea ce putem realiza. Te rog, citeș� te următoa-
rele propoziț�ii ș� i gândeș� te-te dacă eș� ti dispus să-ț�i asumi riscuri.

• Uităm că poate fi la fel de riscant să continuăm pe drumul pe


care mergeam î�nainte. Nu este neapărat mai sigur doar pentru
că ne este familiar.
• Viaț� a este un joc. Dacă nu î�ț�i asumi riscuri, nu vei câș� tiga
niciodată.
• Nimic nu este garantat pe acest pământ, î�n afară de oportunităț�i.
• Ia î�ntotdeauna măsuri imediate, pentru că nu poț�i fi niciodată
destul de pregătit pentru un mare succes.
• Singura persoană care nu face niciodată greș� eli este persoana
care nu face niciodată nimic. (Theodore Roosevelt)
• Durerea nesiguranț�ei este mult mai mare decât siguranț�a durerii.
• Există riscuri ș� i un preț� pentru fiecare plan de acț�iune. Dar
acestea sunt mult mai mici decât riscurile ș� i preț�ul pe termen
lung ale unei stări de inacț�iune confortabile. (John F. Kennedy)
• Dacă î�ț�i este frică să pierzi, nu vei câș� tiga niciodată.
• Asumă-ț�i riscuri; nu poț�i cădea de pe pământ. (Daniel S. Peña)

Dacă vrem să aibă loc schimbări, atunci trebuie să ne schimbăm


mai î�ntâi pe noi î�nș� ine. Absolut orice schimbare î�nseamnă un risc,
pentru că renunț�ăm î�ntr-un fel sau altul la mediul nostru familiar.
Creș� terea se petrece î�n afara zonei noastre de confort. Un mentor de-al
meu spunea î�ntotdeauna: „Părăseș� te-ț�i zona de confort. Î� nlocuieș� te
fiecare problemă rezolvată cu o problemă nouă, mai mare”.
Este un milion un miracol? 65

Î�n această carte vei găsi, de asemenea, un plan pentru a-ț�i construi
averea î�n decurs de 20 de ani. Vei putea trăi foarte bine din dobânda
câș� tigată de pe urma banilor tăi. Poț�i î�nsă să acumulezi această avere î�n
decurs de ș� apte ani. Miracolele se petrec atunci când au avut loc schim-
bări. Trebuie î�nsă să fii pregătit să-ț�i părăseș� ti zona de confort ș� i să-ț�i
asumi riscuri. E nevoie, de asemenea, ș� i de puț�in noroc.

Chiar ai nevoie de noroc?


Ai nevoie de foarte mult noroc. Cum î�l defineș� ti? Permite-mi mai î�ntâi
să î�ț�i spun ce nu este norocul. Nu este de dorit atunci când e ceva ce
se î�ntâmplă pur ș� i simplu unei persoane fără ca aceasta să fi făcut
vreun efort.
Frank Sinatra a devenit un succes peste noapte. A avut o apari-
ț�ie live la televizor ș� i a devenit celebru î�n toată ț�ara. Când a fost î�n-
trebat despre norocul incredibil pe care l-a avut, se pare că ar fi
răspuns: „Î�n primul rând, nu am dormit toată noaptea; î�n al doilea
rând, m-am pregătit zece ani pentru această noapte”.
Jucătorul profesionist de golf, Bernhard Langer, a aruncat odată
mingea î�ntr-un copac. Nu a căzut, ci a rămas pe o creangă foarte sus.
Jocul părea să fie pierdut. Langer s-a urcat atunci î�n copac, s-a aș� e-
zat pe creangă ș� i a lovit mingea. Mingea a aterizat î�n mijlocul pelu-
zei. El a băgat mingea î�n gaură ș� i a câș� tigat turneul. Un jurnalist l-a
î�ntrebat: „Domnule Langer, aț�i avut un noroc extraordinar acolo,
nu-i aș� a?”. Bernhard Langer a răspuns: „Da, mi-am dat seama că, pe
măsură ce exersez mai mult, devin mai norocos”.
Conform unei cercetări minuț�ioase, norocul extraordinar este de
multe ori doar rezultatul multor ani neextraordinari de pregătire.

Cum se ivește norocul?


Există î�ntotdeauna oameni care sunt extrem de norocoș� i când vine
vorba de bani. Dar, dacă examinezi acest noroc puț�in mai atent, vei
recunoaș� te o pregătire similară. Ca regulă generală, aceș� tia sunt
oameni care au î�nvăț�at să economisească. Au o anumită cantitate de
bani ș� i au î�nvăț�at să profite de oportunităț�i.
66 DRUMUL CĂTRE LIBERTATEA FINANCIARĂ

Norocul bate la uș� a tuturor sub forma oportunităț�ilor. Unii nu


aud bătaia, pentru că nu recunosc oportunitatea. Oamenii care î�ș�i
fac griji cu privire la modul î�n care î�ș�i vor plăti facturile nu vor avea
loc î�n gândurile lor pentru conș� tientizarea oportunităț�ilor.
Alț�ii percep oportunităț�ile, dar nu reuș� esc să ia decizia de a le ur-
mări ș� i amână să acț�ioneze pe baza lor. Oportunităț�ile bune trec î�n vi-
teză pe lângă noi. Ele nu aș� teaptă ca oamenii lenț�i să le prindă. Trebuie
să profităm de ele imediat.
Doar puț�ini oameni recunosc, au capitalul necesar ș� i profită de
o oportunitate. Ei sunt norocoș� i. Foarte puț�ini oameni caută activ
oportunităț�i. Ei sunt foarte norocoș� i.
Componentele norocului sunt:
• economiseș� te capital
• recunoaș� te oportunităț�ile
• hotărăș� te-te repede ș� i profită imediat de oportunităț�i.
Dacă cineva este incredibil de norocos, atunci s-a dovedit ade-
sea la î�nălț�imea situaț�iei ș� i ș� i-a asumat riscuri. Vedem trandafirii,
dar nu ș� i spinii lor. Recunoaș� tem norocul, dar nu ș� i pregătirea. Nu
vedem erorile. Am fi surprinș� i să descoperim cum un „băftos” se
pregăteș� te sistematic.
Dacă nu î�nț�elegem un lucru, tindem să-l punem pe seama miracolu-
lui sau a norocului. Am văzut î�nsă că miracolele pot fi „construite” ș� i că
norocul este rezultatul anilor de pregătire.
Î�n cele din urmă, atitudinea noastră decide dacă punem mira-
colele pe seama supranaturalului atunci când nu le putem explica.
Atitudinea noastră determină, de asemenea, dacă susț�inem sau nu
că suntem pur ș� i simplu ghinioniș� ti. Atunci nu ai fi responsabil ș� i
ghinionul tău ar fi o scuză excelentă. Totuș� i, dacă î�ț�i asumi respon-
sabilitatea, atunci norocul poate fi plănuit. Fiecare persoană are
ș� ansele sale.
Î�ntrebarea fundamentală este dacă vrem să ne asumăm î�ntrea-
ga responsabilitate, chiar ș� i pentru miracole ș� i pentru noroc. Dacă
răspunsul este da, vei fi uimit de miracolele pe care le poț� i face.
Dacă nu î�ț�i asumi responsabilitatea, atunci vei pretinde că ai „avut
Este un milion un miracol? 67

ghinion” (ș� i cine se poate lupta cu asta?). Dacă î�ț�i asumi responsabi-
litatea, atunci î�ț�i poț�i plănui norocul.

Este ușor să înfăptuiești miracole?


Când vei citi capitolul următor, vei afla că nimic nu este greu de î�n-
ț�eles. Este chiar simplu să devii bogat. E uș� or să î�nț�elegi regulile
individuale ș� i să le aplici.
Ai fi capabil să stai astăzi ș� i să citeș� ti timp de o oră? Ai putea să
petreci de asemenea cinci minute scriind î�n jurnalul tău de succes?
Ar fi posibil să te duci la un seminar de patru ori pe an? Te-ai putea
î�nconjura de un grup mai select de oameni? Sigur că poț�i, pentru că
este un concept simplu de î�nț�eles. Nu este î�nsă uș� or de făcut. Chiar
ș� i cele mai simple sarcini pot fi uneori dificile, î�n special când trebu-
ie să fie făcute î�n mod continuu. Să fii disciplinat ș� i să-ț�i schimbi
vechile obiceiuri nu sunt lucruri uș� oare. De fapt, sunt aproape
imposibil de realizat. Cât de des am decis să facem ceva ș� i nu am
făcut-o? Vei găsi răspunsul la această î�ntrebare î�n capitolul 5. Vei
vedea că a fi disciplinat ș� i a dobândi noi obiceiuri sunt lucruri care
î�ncep odată cu schimbarea convingerilor ș� i valorilor tale. Dacă nu le
schimbi, nu vei fi capabil să dobândeș� ti noi obiceiuri; î�nsă, dacă ne
formăm convingeri noi, atunci nu va fi o problemă să ne schimbăm
obiceiurile.
Oportunităț�ile nu î�ș�i pierd timpul cu oameni care sunt slab pre-
gătiț�i. Când faci pregătiri, î�ncepi prin a-ț�i schimba atitudinea. Crezi
cu tărie că doar tu eș� ti responsabil? Să fii dispus să î�ț�i asumi î�ntrea-
ga responsabilitate este esenț�ial pentru a face un miracol. Oricine
î�ș�i asumă responsabilitatea funcț�ionează la cote maxime.
Rezumat de puncte forte
• Majoritatea oamenilor supreaestimează ceea ce pot realiza
î�ntr-un an ș� i subestimează ceea ce pot dobândi î�n zece ani.
• O schimbare amplă are loc la cinci niveluri: fapte, tehnici, dez-
voltare personală, viziune asupra lumii ș� i percepț�ie de sine.
• Poț�i găsi riscurile ascunse î�n posibilităț�i sau poț�i vedea posibi-
lităț�ile din spatele riscurilor.
• Este mai satisfăcător să fii milionar, o persoană care are abilitatea
de a face miracole, decât să deț�ii un milion.
• Oamenii care au puț�ină î�ncredere î�n sine se protejează prin evi-
tarea riscurilor.
• Pentru a face miracole, trebuie să fii dispus să î�ț�i asumi riscuri.
• Dacă nu ț�i-ar fi frică î�nainte să faci un pas nou, atunci acesta
este un semn că pasul este prea mic.
• Norocul incredibil este de cele mai multe ori rezultatul multor
ani nespectaculoș� i de pregătire.
• Suntem responsabili pentru cât de mult noroc avem ș� i pentru
numărul de miracole care se petrec î�n viaț�a noastră.
4
De ce nu sunt mai mulți
oameni bogați?

„Este o mare diferență între a juca pentru a câștiga


și a juca pentru a nu pierde.”

Daniel S. Peña, Raising Capital (Creșterea capitalului)

În Statele Unite, majoritatea oamenilor î�ș�i î�ncep cariera la vârsta de


22 de ani. Acesta este probabil ș� i cazul tău. Cât de mari crezi că sunt
ș� ansele tale de a deveni milionar până î�mplineș� ti 65 de ani?
Statistic, ș� ansele sunt de aproximativ 0,2%. Hai să analizăm
câș� tigurile brute anuale ale persoanelor angajate î� n tr-o ț� ară
prosperă.

• 87,3% câș� tigă mai puț�in de 25.000 de euro anual;


• 10,4% câș� tigă î�ntre 25.000 de euro – 50.000 de euro;
• 1,6% câș� tigă î�ntre 50.000 de euro – 100.000 de euro;
• 0,5% câș� tigă î�ntre 100.000 de euro – 250.000 de euro;
• 0,1% câș� tigă î�ntre 250.000 de euro – 500.000 de euro;
Mai puț�in de 0,05% câș� tigă peste 1.000.000 de euro anual.

E simplu să î�nveț�i principiile de bază ale bogăț�iei, care sunt de-


scrise î�n această carte. De ce nu sunt atunci mai mulț�i oameni bo-
gaț�i? Fiindcă e la fel de uș� or să rămâi sărac. Bineî�nț�eles că nu e greu
să scrii î�n jurnalul de succes zilnic, dar este la fel de simplu să nu o
faci. Poț�i economisi cu uș� urinț�ă 10% din venitul din fiecare lună,
dar poț�i, de asemenea, să î�ț�i cheltuieș� ti toț�i banii fără efort. E simplu
70 DRUMUL CĂTRE LIBERTATEA FINANCIARĂ

să câș� tigi mai mulț�i bani; dar este, de asemenea, uș� or să câș� tigi pu-
ț�ini bani. Valorile ș� i convingerile noastre decid ce variantă alegem.
Gândeș� te-te la vacanț�ă. Unii oameni preferă să stea î�ntinș� i la
soare ș� i să se prăjească, î�n timp ce altora le place să se miș� te ș� i să
joace volei pe plajă timp de ore î�n ș� ir. Ambele categorii cred că varianta
lor este cea mai bună pentru a petrece o vacanț�ă ș� i este o alegere
uș� oară pentru ei.
Oamenii cu puț� ini bani au caracteristici similare. Ei aderă la
principii care î�i î�mpiedică să strângă o avere.

Oamenii fără bani nu definesc


niciodată clar bogăția
Ce î�nseamnă bogăț� ia pentru tine? Ai definit-o vreodată î�n cifre?
Viața este ca o companie cu comandă prin poștă. Primești exact ceea
ce comanzi. Nu este suficient să defineș� ti bogăț�ia prin „a dobândi
foarte mulț�i bani î�ntr-o bună zi”. Cu siguranț�ă, nu ai scrie pe coman-
da ta: „Vă rog să-mi trimiteț�i ceva drăguț�”. Ai nevoie de o anumită
sumă pentru a exprima ce î�nseamnă bogăț�ia. Stabileș� te ce sumă de
bani ai vrea să ai ș� i până când vrei să o acumulezi.

Până î�n anul _________ voi avea ______________de euro î�n posesia mea.

Nu vei atinge niciodată acest scop dacă nu stabileș� ti o anumită


sumă. Iată un sfat. Poț�i oricând să măreș� ti suma respectivă mai târ-
ziu, dar asigură-te că ț�i-o notezi undeva.
Există trei cerinț�e atunci când defineș� ti bogăț�ia: trebuie să ai o
sumă exactă, să î�ț�i notezi suma ș� i să fii capabil să o transpui î�n
imagini.
Gândeș� te-te la un pat. Mintea ta vizualizează literele P.A.T. sau
evocă o imagine a unui pat? Este patul proaspăt făcut sau dezordonat?
Era gol sau era cineva î�ntins pe el? Subconș� tientul reacț�ionează la
imagini, nu la cuvinte ș� i numere.
De ce nu sunt mai mulți oameni bogați? 71

Dacă vrem cu adevărat să strângem avere, atunci subconș� tien-


tul nostru trebuie să acț�ioneze ca un aliat. Drept rezultat, vom fi
automat capabili să facem ceea ce este necesar.
I-ai asigurat subconș� tientului tău imaginile de care are nevoie?
Ai decupat vreodată fotografii cu o maș� ină, o casă sau un ceas ș� i le-ai
purtat cu tine? De fiecare dată când te uitai la aceste fotografii, con-
solidai imaginea. Asta a funcț�ionat î�ntotdeauna pentru mine.
Cred că nu ne putem permite să nu o facem. Creierul are nevoie
de astfel de „hărț�i” pentru a fi capabil să se orienteze. Dacă ne lăsăm
expuș� i excesului normal ș� i zilnic de stimuli, atunci nu ar trebui să
ne mirăm că nu progresăm.
Am cunoscut un tânăr de succes care a avansat de la postul de
lăcătuș� până a ajuns î�n vârful companiei sale î�n decursul a ș� ase ani.
Mi-a spus: „Am făcut rost de o fotografie cu toț�i oamenii din
companie care câș� tigau peste un milion de euro pe an. Voiam nea-
părat să fiu unul dintre ei. Am decupat capul unei persoane din
grup ș� i am lipit î�n loc o fotografie de-a mea. Î�n fiecare zi mă uitam la
acea fotografie ș� i apoi î�nchideam puț�in ochii. Î�mi imaginam cum ar
fi să aparț�in acestui cerc de persoane. Mă î�ntrebam ce mi-ar spune,
unde aș� călători, ce aș� mânca ș� i aș� bea ș� i cum m-aș� simț�i î�n general.
După aproximativ un an, ș� tiam că trebuie să ating acest scop. Mi-am
impus asta. Această decizie mi-a dat mai multă energie decât î�ț�i poț�i
imagina. Cât timp m-am concentrat la scopul meu, nu am simț� it
frică sau î�ndoieli. Imaginea era deja o realitate pentru mine, chiar
î�nainte să fi atins respectivul statut”.
El ș� i-a atins scopul î�n ș� ase ani. Persoana al cărei cap îl decupase
din fotografie și-a dat demisia și a plecat din companie.
Aș� vrea î�nsă să te anunț� că am obț�inut suma de bani pe care
mi-am imaginat-o acum zece ani. Atunci părea un miracol. Nu am
un cent mai puț�in decât mi-am dorit î�n acel moment. Ș� tiu că această
metodă este eficace. Totuș� i, nu am mai mult decât mi-am dorit
atunci.
72 DRUMUL CĂTRE LIBERTATEA FINANCIARĂ

Sfat important
Stabileș� te exact ce vrei ș� i î�ncepe un Album de visuri
• Lipeș� te î�ntr-un album fotografii cu toate elementele
care vor fi o parte integrantă din viaț�a ta.
• Gândeș� te-te la tot ce vei face, tot ce vei avea ș� i tot ce vei fi.
• Foloseș� te fotografii care î�ț�i trezesc emoț�ii.
• Uită-te cât mai des la Albumul tău de visuri.
• Î�nchide apoi ochii pentru o clipă ș� i observă tot ce vezi,
auzi, simț�i, miroș� i ș� i guș� ti odată ce devine realitate.

Oamenii fără bani transformă averea


într-o țintă în mișcare
Atunci când ne simț�im fericiț�i, tindem să ne stabilim scopuri mai î�n-
alte. Când suntem deprimaț�i, le coborâm. Subconș� tientul nostru î�nsă
lucrează î�n funcț�ie de durată ș� i frecvenț�ă. Este, prin urmare, impor-
tant să î�ț�i modifici cât mai puț�in posibil scopurile pe termen lung. Cu
cât este mai î�nalt scopul, cu atât mai puț�in va trebui să î�l modifici.
Poate ț�i-ai pus deja î�ntrebarea dacă ar fi preferabil să stabileș� ti
scopuri mai mici, realiste, sau să ț�inteș� ti spre „castele de nisip” care
par de neatins?
După părerea mea, scopurile mai mari sunt mai realiste decât
cele modeste. Permite-mi să clarific această idee.
Hai să ne imaginăm că ai un scop modest. Imediat ce o compli-
caț�ie se iveș� te î�ntre tine ș� i scopul tău, problema blochează observa-
rea ț�intei finale.
De ce nu sunt mai mulți oameni bogați? 73

Când te uiț� i spre scopul tău, tot ce vei vedea este problema.
Scopul tău nu mai este vizibil. Când ne pierdem din vedere scopul,
frica și îndoielile î�ș�i fac apariț�ia. Ș� tii ce fac mulț�i oameni pentru a
evita să î�nfrunte problema? Caută un nou scop.
Desigur, î�n cele din urmă, o nouă problemă se va materializa
î�ntre ei ș� i noul scop ș� i, î�n aceste î�mprejurări, pentru a o evita, vor
stabili probabil un alt scop.

Aș� a că, î�n loc de un scop modest, trebuie să creezi un scop mare.
Î�n acest fel, o problemă nu va bloca vederea obiectivului tău. Nu î�ț�i
vei pierde din vedere obiectivul.

Există î�ncă un motiv pentru care scopurile măreț�e sunt benefi-


ce: ele ne î�mbunătăț�esc capacitatea de a recunoaș� te oportunităț�i.
Oamenii tind să fie atenț�i doar când ceva merită osteneala. Astfel,
dacă avem scopuri mai importante, vom fi interesaț�i de mai multe
lucruri ș� i î�n acest fel vom descoperi oportunităț�i suplimentare ș� i
vom face cunoș� tinț�ă cu oameni noi.
74 DRUMUL CĂTRE LIBERTATEA FINANCIARĂ

Cei care au strâns o avere mare au avut de la î�nceput scopuri


î�nalte. Fiecare problemă e î�ntotdeauna proporț�ională cu scopul, aș� a
că problemele lor erau relativ mici, chiar dacă păreau insurmontabile.
De exemplu, să luăm cazul lui Ted Turner, fondatorul CNN. Când
era tânăr, a î�nvăț�at următorul principiu de la tatăl său: Stabilește-ți
scopuri pe care nu le poți atinge în decursul vieții.
El ș� i-a propus să creeze cea mai mare staț�ie de televiziune din
lume. Î� ț�i poț� i da seama că a î�ntâlnit niș� te probleme de-a lungul
drumului.
Ted Turner a spus: „Nu conta ce probleme se iveau. Erau î�ntot-
deauna relativ mici comparativ cu scopul meu. Prin urmare, nu
m-am rătăcit niciodată din cauza dificultăț�ilor mele. Nu am pierdut
niciodată din vedere scopul final”.

Oamenii fără bani nu consideră bogăția


o necesitate absolută
Imaginează-ț� i că mergi printr-o pădure ș� i ajungi la o trecătoare.
Cam la 14 metri ș� i jumătate depărtare, î�n jos, zăreș� ti o geantă. Se
pot vedea niș� te bancnote de cinci euro. Cu grijă, î�ncepi să cobori î�n
trecătoare. Deodată, aluneci pe pietre ș� i î�n ultimul moment reuș� eș� ti
să te prinzi de o rădăcină. Vei decide probabil că riscul de a-ț�i rupe
gâtul este prea mare ș� i vei urca î�napoi.
Î�ț�i poț�i imagina cum s-ar schimba această situaț�ie dacă î�n trecă-
toare s-ar afla o fetiț�ă î�n locul unei genț�i? Dacă ar fi rănită ș� i ar plân-
ge de frică? Mintea ta formulează acum î�ntrebarea î�ntr-un mod
diferit. Nu te mai î�ntrebi: „Să cobor sau nu î�n trecătoare?”. E de la
sine î�nț�eles că nu o vei lăsa să zacă acolo. Acum este o chestiune de
„cum o pot scoate de acolo?”. Să ajuț� i fetiț� a este o necesitate
incontestabilă.
Vedem î�n repetate rânduri cum oamenii de succes se poziț�io-
nează conș� tient î�ntr-o situaț�ie de necesitate. Ei î�ș�i iau angajamentul
î�n public ș� i se ajunge la punctul î�n care informează pe toată lumea
din jurul lor: „Voi coborî� î�n trecătoare. Ori mă vei vedea făcând cu
mâna când ies la suprafaț�ă, ori mă vei găsi mort pe fundul ei”.
De ce nu sunt mai mulți oameni bogați? 75

Oamenii care au strâns o avere mare nu sunt neapărat exemple


perfecte de disciplină de fier. Ei fac pur ș� i simplu ceea ce simt că
este necesar. Ei nu pot acț�iona altfel. Ar fi imposibil pentru ei să fie
săraci sau mediocri.
Stă în puterea ta să faci din fiecare scop o necesitate absolută.
Creează-ț�i Albumul de visuri ș� i uită-te la el cu regularitate. Î�nchide
ochii ș� i imaginează-ț�i cum ar fi să trăieș� ti aș� a. Fă acest exerciț�iu la fi-
ecare trei luni ș� i vei observa cum subconștientul tău începe să accepte
că nu ai putea fi fericit dacă nu ți-ai atinge scopurile și că ar fi extrem
de dureros pentru tine dacă nimic nu s-ar schimba. Pur și simplu trebu-
ie să-ți atingi țelurile. Poț�i apoi să î�ț�i iei ș� i î�n faț�a altora angajamentul
că vei urmări obiectivul de a deveni bogat.
Vei acț�iona î�n modul î�n care toț�i se aș� teaptă de la tine să acț�io-
nezi. Î�ț�i anunț�i scopul cu atâta convingere, î�ncât ceilalț�i ar râde de
tine dacă nu l-ai realiza. Î�n acest fel, nu mai este cale de î�ntoarcere.
S-ar putea să pară dur ș� i poate nu eș� ti sigur dacă ai î�ntr-adevăr ne-
voie de bogăț�ie. Vei putea să hotărăș� ti acest lucru odată pentru tot-
deauna î�n capitolul următor.

Oamenii fără bani nu perseverează


Când Winston Churchill era foarte bătrân, a fost invitat să ț�ină un
discurs la o universitate aflată aproape de locul său de naș� tere. A
fost evenimentul suprem î�n Anglia. Oamenii au venit de peste tot ca
să-l vadă pe cel mai mare ș� i mai faimos englez î�n viaț�ă. Se zvonea că
plănuieș� te să ț�ină cel mai elocvent discurs al său din totdeauna. Se
spunea că intenț�ionează să exprime toată î�nț�elepciunea pe care o
acumulase î�n decursul vieț�ii.
Î�n cele din urmă, a venit ziua aș� teptată ș� i mii de oameni stăteau
î�nghesuiț�i î�n cel mai mare amfiteatru al universităț�ii, aș� teptându-l
cu nerăbdare pe marele om ș� i discursul său impresionant. Churchill
s-a ridicat, s-a dus la microfon ș� i a spus: „Niciodată, niciodată, nicio-
dată, niciodată să nu renunț�i”.
Apoi s-a aș� ezat la loc. Acesta fusese finalul discursului său. Nu
s-a ridicat din nou. După un timp, publicul ș� i-a dat seama că
76 DRUMUL CĂTRE LIBERTATEA FINANCIARĂ

Churchill nu a vrut să spună altceva pentru că nimic altceva nu era


la fel de important pentru el. Să nu renunț�i era chintesenț�a vieț�ii sale.
Dacă discursul său se dovedise deja a fi scurt, de ce nu s-a mulț�u-
mit să spună: Niciodată să nu renunț�i”? De ce a repetat cuvântul nicio-
dată de patru ori? Churchill cunoș� tea prea bine natura umană.
Oamenii tind să stabilească limite.
E simplu să găseș� ti un motiv pentru a renunț�a la obiectivele
tale. Dacă impunem limite, le vom atinge. Dacă stabileș� ti un scop,
atunci nimic nu ar trebui să te î�mpiedice să-l atingi – absolut nimic.
Dacă ceva te poate opri, atunci vei fi, î�n cele din urmă, descurajat. Ar
fi mai bine pentru tine să î�ț�i păstrezi energia ș� i să nu mai î�ncepi
deloc.
Când avioanele germane bombardau Londra, consilierii lui
Churchill î�l presau să se predea. Formaseră un cerc î�n jurul său ș� i
spuneau: „Î�ț�i dai seama câț�i englezi sunt omorâț�i cu fiecare bombă
care cade? Să ne predăm! Germanii vor câș� tiga oricum. Î�n acest mo-
ment, are loc o vărsare inutilă de sânge ș� i tu eș� ti responsabil pentru
asta. Î�ț�i vezi conaț�ionalii pedepsiț�i cu cruzime doar pentru că tu eș� ti
î�ncăpăț�ânat. Fii rezonabil...” Se spune că Churchill ș� i-a ridicat apoi
pumnii î�n direcț�ia avioanelor de luptă germane ș� i a strigat: „Nu mă
veț� i cuceri. Niciodată nu mă voi preda, niciodată, niciodată,
niciodată!”
Această situaț�ie ar fi reprezentat limita pentru mulț�i oameni.
Toț� i prietenii ș� i consilierii tăi î�ț�i î�ntorc spatele. Aceste persoane
care te-au ajutat ș� i ț�i-au dat putere se distanț�ează de tine. Î�ncearcă
să te facă să te simț�i vinovat ș� i te declară nebun.
„Limita” lui Martin Luther nu a fost Biserica Catolică, aceea care
nu l-a acceptat ș� i care l-a persecutat. Au fost prietenii ș� i aliaț�ii săi
care au î�ncercat să-l facă să se î�ndoiască. „Dacă greș� eș� ti? Câte vieț�i
omeneș� ti vei avea pe conș� tiinț�ă? Nu poț�i fi sigur că eș� ti dispus să-ț�i
asumi riscul acesta. Ai fi responsabil pentru suferinț�a eternă a aces-
tor oameni...”

Desigur, î�nainte să te lipeș� ti de scopul tău ca un timbru de scrisoare,


trebuie să descoperi dacă î�ntr-adevăr vrei să atingi acea ț�intă. Î�n
De ce nu sunt mai mulți oameni bogați? 77

unele cazuri, î�ț�i atingi scopul doar ca să descoperi cu dezamăgire că


nu te mulț�umeș� te. E ca ș� i cum ț�i-ai dori să deț�ii o casă cu o curte
mare ș� i apoi, când locuieș� ti î�n sfârș� it î�n casa ta de vis, realizezi că
este mult prea mult de muncă. Trebuie să tunzi constant gazonul, să
cureț�i, să renovezi, să repari etc. Î�n aceste condiț�ii, ai fi fost mult mai
fericit î�ntr-o casă drăguț�ă la oraș� .
Ai vrea să ș� tii dacă scopul tău te va face î�ntr-adevăr mulț�umit ș� i
fericit? Fiindcă s-ar putea să ajungi să călătoreș� ti pe un drum dificil
doar pentru a descoperi la final că voiai de fapt cu totul altceva.
Totuș� i, dacă eș� ti absolut sigur, această certitudine î�ț�i va oferi ș� i mai
multă putere ș� i motivaț�ie. Te poț�i testa printr-o metodă simplă:
Te rog să-ț�i notezi un scop mare (casă, maș� ină, slujbă, activitate,
companie, partener, călătorie etc.). Descrie-l cât mai amănunț�it po-
sibil. Nu exclude niciun detaliu.
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________

Acum î�nchide ochii ș� i imaginează-ț�i cum ar fi să ai casa, maș� ina,


slujba sau compania respectivă. Gândeș� te-te cum ar fi o zi obiș� nui-
tă. Cum te simț�i? Ce trebuie să faci? Ce activităț�i sunt necesare? Ce
probleme se pot ivi?
Dacă poț�i face acest exerciț�iu timp de zece minute ș� i te simț�i
bine, atunci poț�i fi aproape sigur că vei fi satisfăcut odată ce ț�i-ai
atins scopul. Până la urmă, e avantajos să nu renunț�i niciodată.

Oamenii fără bani nu își asumă responsabilitatea


Dacă ne consumăm energia cu î�ntrebări precum „de ce”, vom găsi
doar scuze. Ne uităm î�nspre trecut pentru că nu putem schimba
ceea ce s-a petrecut deja. Î�n schimb, oamenii care se concentrează
pe „cum?” caută soluț�ii. Ei caută căi pe care pot merge acum sau î�n
viitor.
78 DRUMUL CĂTRE LIBERTATEA FINANCIARĂ

Suntem î�ntotdeauna responsabili dacă ceva nu reuș� eș� te. E imposi-


bil să delegăm responsabilitatea pentru propria viaț�ă – nici măcar
doctorilor, avocaț�ilor sau consultanț�ilor fiscali. Ar fi de ajutor, to-
tuș� i, să-i privim pe aceș� ti specialiș� ti ca fiind managerii noș� tri care
ne ajută î�n chestiuni specifice. Noi rămânem totuș� i responsabili.
Trebuie să menț�inem controlul ș� i să ne dirijăm managerii. Niciodată
să nu accepți o situație în care altă persoană își asumă responsabili-
tatea î�n locul tău. Fie că este vorba de sănătatea ta, de litigiile sau de
declaraț�iile tale fiscale, responsabilitatea î�ț�i revine ț�ie. Specialiș� tii
te pot ajuta cu aceste chestiuni, dar tu rămâi ș� eful.
Î�n mod remarcabil, mulț�i oameni sunt din ce î�n ce mai pregătiț�i
să î�ș�i asume responsabilitatea pentru eș� ec decât să dea vina pe alte
circumstanț�e. Cu toate acestea, ei tot nu î�ș�i asumă responsabilitatea
pentru realizările lor.
Te rog să răspunzi la două î�ntrebări simple:
• Presupunând că depui foarte mult efort, care este cea mai mare
sumă de bani pe care ai putea să o câș� tigi î�n decursul următoa-
relor 12 luni?
______________ €

• Cum ai stabilit această sumă?


_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________

Ce părere ai despre următorul calcul? Ia venitul din cea mai bună


lună pe care ai avut-o vreodată în viața ta și înmulțește-l cu 12.
După ce ai făcut asta, adaugă 10% venitului tău lunar cel mai
mare. Te-ai simț�it inconfortabil când ț�i-ai calculat cifra? Ț� i s-a pă-
rut nerealistă?
Dacă da, atunci e timpul să îți asumi responsabilitatea pentru
succesul tău. Nu a fost un rezultat al circumstanț�elor favorabile sau
o lună neobiș� nuită. Nu a fost vorba de noroc, de alț�i oameni sau de
constelaț�ia de pe cer. Tu ai obț�inut acel succes ș� i nimeni altcineva.
Tu ai fost responsabil. Acest lucru î�nseamnă, desigur, că poț� i face
să se î�ntâmple asta din nou. Poț� i crea circumstanț� ele necesare.
De ce nu sunt mai mulți oameni bogați? 79

La urma urmei, ai făcut-o deja o dată. Cu siguranț� ă poț� i repeta


rezultatul.
Dacă te autoconvingi să crezi că nu poți realiza asta din nou,
atunci îți sabotezi șansa de a-ți crește stima de sine. De aceea este
esenț�ial să obț�ii din nou, cât mai curând, rezultatul tău cel mai bun.
Î�ț�i vei dovedi ț�ie î�nsuț�i că tu ai fost responsabil pentru acel succes ș� i
că nu s-a datorat unor circumstanț�e favorabile. Acceptă faptul că
eș� ti competent. Asumă-ț�i responsabilitatea pentru cele mai bune
rezultate ale tale.

Oamenii fără bani nu sunt pregătiți


să se dedice 110%
Dacă eș� ti î�n căutare de scuze, le vei găsi. Iată două dintre cele mai
periculoase alibiuri. Sunt riscante pentru că acț�ionează ca o atitudi-
ne faț�ă de viaț�ă. De fapt, ele sunt minciuni sau scuze.
• „Voi fi mulț�umit ș� i pe viitor cu ceea ce am.”
• „Dacă aș� depune foarte mult efort, aș� fi cel mai bun.”
Fiecare dintre aceste scuze conț�ine autoamăgire, frică ș� i stimă
de sine scăzută. Obț�inerea satisfacț�iei este un scop măreț� . Vom face
orice pentru a fi mulț�umiț�i ș� i fericiț�i. Dar ce ne face fericiț�i? Suntem
fericiț�i dacă trăim î�n armonie cu natura noastră umană. Este firesc
uman să te maturizezi ș� i să ai succes. Creș� terea ș� i dezvoltarea pro-
duc î�n cele din urmă satisfacț�ie.
Te poț�i gândi la o ocazie de care eș� ti extrem de mândru? Ai rea-
lizat ceva extraordinar, ceva la care te gândeș� ti cu mare satisfacț�ie?
Nu este corect să susț�ii că ai făcut posibilă această mare realiza-
re pentru că nu ai fi fost complet satisfăcut dacă totul ar fi rămas la
fel?
Este esențial să fim recunoscători pentru ceea ce avem astăzi.
Dar să rămânem satisfăcuți și mâine cu ceea ce avem astăzi contrazi-
ce nevoia umană de a crește. Un copac creș� te cât timp este î�n viaț�ă.
O ființ�ă umană care î�ncetează să evolueze î�ncepe să moară. Obț�inem
cea mai mare satisfacț�ie când depunem foarte mult efort.
80 DRUMUL CĂTRE LIBERTATEA FINANCIARĂ

Mulț�i oameni foarte talentaț�i găsesc scuze î�n î�ntreaga lor viaț�ă
ș� i susț�in: „Aș� putea fi foarte bun dacă aș� depune efort”. De ce este
aceasta o scuză? Gândeș� te-te ce s-ar î�ntâmpla dacă acea persoană
ar depune î�ntr-adevăr foarte mult efort ș� i cu toate acestea ar eș� ua?
De aceea se teme. Cine perseverează cât mai mult, elimină ultimele
sale scuze ș� i trebuie să reuș� ească. Nu se mai poate ascunde î�n spa-
tele unei faț� ade. Î� ț�i poț� i asuma î�ntreaga responsabilitate pentru
viaț�a ta doar când te dedici 110%. Nu vrei să ai ș� i nici nu mai ai alte
scuze. Trebuie să reuș� eș� ti ș� i o vei face.
Să te dedici 110% î�nseamnă creș� tere. Hai să presupunem că ț�i-ar
plăcea ca muș� chii tăi să fie ca oț�elul. Ridici greutăț�i de zece ori. Care
dintre cele zece repetiț�ii este cea mai importantă? Când vor creș� te
muș� chii tăi cel mai mult? Bulgarul care a câș� tigat cele mai multe
medalii la proba de haltere declară că este a unsprezecea repetiție.
Majoritatea oamenilor î�ș�i propun să realizeze 100% ș� i ajung să atingă
80%. Dacă te direcț�ionezi î�n schimb spre 110%, vei realiza cu uș� urinț�ă
100%. Î�ți� vei da repede seama că 100% este relativ.

Oamenii fără bani nu au un coach bun


Cel mai important temei al bogăț� iei este să ai un coach. Această
persoană are infinit mai mult succes decât tine ș� i este pregătită să
te ia sub aripa sa ș� i să te î�ncurajeze. Fiecare persoană extrem de
bogată pe care am cunoscut-o a avut la un moment dat un coach ș� i
cel puț�in câteva modele pe care a ajuns să le cunoască bine.
Toț�i oamenii î�nstăriț�i pe care î�i cunosc sunt extrem de î�ncreză-
tori î�n sine. Î�ncrederea se află la un nivel atât de î�nalt, î�ncât este di-
ficil pentru ei să-ș� i recunoască greș� elile. S-au programat î�n aș� a
manieră î�ncât, î�n caz de î�ndoială, ajung î�ntotdeauna î�ntr-o poziț�ie
favorabilă. Nu au niciun fel de dificultate î�n a se simț�i responsabili
pentru succesul lor. Chiar dimpotrivă. Le place să î�nvârtă lucrurile
î�n mintea lor aș� a î�ncât să se vadă î�ntr-o lumină mai bună.
Există totuș� i o persoană pe care le place să o laude – coachul lor.
Ei singuri recunosc că î�i datorează acestuia mai mult de 80% din
succesul lor. Chiar ș� i Ross Perot ș� i Richard Branson au susț� inut
acest lucru.
De ce nu sunt mai mulți oameni bogați? 81

Hai să luăm drept exemplu atleț�ii noș� tri de vârf. De ce au cu toț�ii


un antrenor? De ce î�ș�i păstrează antrenorii chiar după ce au ajuns
î�n vârf? Doar un antrenor experimentat poate profita din plin de
talentele unui atlet în cel mai scurt timp posibil. Ei nu trebuie să
facă toate greș� elile. Pot beneficia de legăturile ș� i experienț� a
antrenorului.
Hai să spunem că tocmai ai terminat un program universitar de
patru ani î�n domeniul silviculturii. Acum poț�i aplica pentru slujba
de pădurar-ș� ef ș� i emigrezi î�n Canada. Nu ș� tii nimic despre caracte-
risticile locale ale pădurii ș� i nici despre obiceiurile animalelor ș� i
particularităț�ile plantelor. Ț� i se oferă ș� ansa să fii pădurarul-ș� ef al
unei zone frumoase din munț�i, cu o suprafaț�ă de aproape 5.000 de
hectare. Abia ș� tii de unde să î�ncepi. Totuș� i, afli că un pădurar foarte
bătrân, domnul Greybeard, locuieș� te î�n zonă.
Descoperi că a locuit aici timp de 67 de ani ș� i cunoaș� te fiecare
cărare, fiecare plantă ș� i fiecare animal din zonă. Ș� tie unde sunt nisi-
puri miș� cătoare ș� i ș� tie unde e cel mai probabil să se producă ava-
lanș� e. Ș� tie unde sunt toate cuiburile de ș� erpi ș� i care sunt cei mai
răspândiț�i dăunători. Crezi că ar merita să ai parte de coaching din
partea domnului Greybeard timp de ș� ase luni? Gândeș� te-te doar, vei
dobândi 67 de ani de experienț�ă î�n doar ș� ase luni!
Mai mult, un coach bun va fi capabil să exercite asupra ta exact
presiunea potrivită, pentru o perioadă mai lungă de timp. Î�n acest
fel, eș� ti forț�at să dai 110%. Vom face orice ca să evităm durerea ș� i să
resimț�im plăcerea. Evitarea durerii este, totuș� i, cea mai puternică
dintre cele două. Hai să spunem că eș� ti î�ntr-o cameră ș� i faci cea mai
agreabilă activitate imaginabilă. Deodată, izbucneș� te un incendiu.
Dorinț�a ta de a evita durerea ș� i de a scăpa de flăcări este mai mare
decât să î�ț�i dedici atenț�ia către acea activitate minunată de care erai
absorbit. Un coach bun î�nț�elege interacț�iunea dintre durere ș� i plă-
cere ș� i este, prin urmare, capabil să î�ș�i motiveze cel mai bine elevul.
El î�nț�elege că durerea poate motiva mai mult. Ș� tie, de asemenea, că
prea multă durere poate dăuna.
Î�n plus, un coach î�ț�i monitorizează progresul mai obiectiv decât
ai face-o tu. Aș� a că, dacă deviezi de la planul tău, te vei dezamăgi pe
82 DRUMUL CĂTRE LIBERTATEA FINANCIARĂ

tine, dar ș� i pe coachul tău. Te supui unei presiuni mai puternice.


„Trebuie” este mai puternic. Oamenii care sunt orientaț�i către suc-
ces tocmai de aceea nu deviază atunci când sunt supuș� i controlului.
Î�n schimb, ei î�l acceptă cu bucurie.
Un coach aș� teaptă mai mult de la tine decât aș� tepț�i chiar tu.
Aș� teptările seamănă cu o busolă. Ele determină direcț�ia spre care
ne î�ndreptăm î�n viaț�ă. Atunci când este folosit acul de măsură al
coachului, trebuie să î�ț�i dai silinț�a mai mult.

Sfat important
Găseș� te-ț�i un coach.
• Un coach financiar ar trebui să aibă cel puț�in de zece
ori mai mulț�i bani decât tine.
• Te poate ajuta să eviț�i greș� elile.
• El î�ț�i î�ncurajează talentele ș� i te î�mpiedică să pierzi
timpul.
• Un coach te poate motiva considerabil, î�n special
când nu se teme să provoace ș� i puț�ină durere.
• Î� ț�i monitorizează progresul ș� i î�ț�i controlează
performanț� a.
• Adesea te î�mpinge să realizezi obiective mai î�nalte
decât ț�i-ai stabili tu vreodată.

Vrei să te asiguri că aplici toate informaț�iile din această carte?


Să ai un coach este calea ideală pentru a realiza acest lucru.
Nicio altă metodă nu este la fel de rapidă, eficace ș� i nu creș� te
posibilitatea unui mare succes precum un coach extrem de compe-
tent. Fireș� te, sunt ș� i alte î�ntrebări la care trebuie să răspundem. Ce
defineș� te un coach bun? Cum î�l găseș� ti? Cum î�l poț�i convinge să te
asiste? Ce reguli trebuie să urmezi? Acestea sunt î�ntrebări impor-
tante, aș� a că le-am dedicat capitolul 13.
De ce nu sunt mai mulți oameni bogați? 83

Oamenii fără bani se concentrează


pe slăbiciunile lor
Te rog să scrii de ce simț�i că meriț�i să devii foarte bogat ș� i de ce crezi
că nu meriț�i. Care sunt punctele forte ș� i care sunt slăbiciunile tale?

Puncte forte Slăbiciuni

Î�n care coloană ai î�nceput să scrii mai î�ntâi? Cine se concentrea-


ză pe slăbiciunile sale nu va deveni niciodată bogat. Desigur, asta nu
î�nseamnă neapărat că ar trebui să î�ț�i ignori slăbiciunile. Suntem
preocupaț�i aici de ordinea î�n care ț�i-ai pus pe listă punctele forte ș� i
slăbiciunile ș� i, prin urmare, de ceea ce te va face să devii bogat.
Poate ai auzit deja că poț�i obț�ine succesul doar dacă î�ț�i elimini
complet slăbiciunile. Astăzi nu mai este aceeaș� i situaț�ie. Ș� tim acum
că nu poț�i deveni bogat prin eliminarea unei slăbiciuni. Lupta cu
slăbiciunea ta te va face doar să consumi o cantitate mare de ener-
gie, pentru ca î�n final să devii doar mediocru.

Punctele tale forte te fac bogat


Punctele tale forte te vor face bogat. Să luăm de exemplu tenisul.
Lovitura de dreapta a lui Steffi Graf era un punct forte deosebit. De
câte ori era posibil, ea folosea acest avantaj. Î�n loc să se concentreze
să-ș� i î�mbunătăț�ească reverul destul de slab, ea î�ncerca î�ntotdeauna
să alerge după mingi pentru a-ș� i folosi lovitura de dreapta.
Prin urmare, adversarele sale î�ncercau î�ntotdeauna să lovească
mingea cât mai mult posibil spre reverul ei. Aș� a că a trebuit să î�ș�i
schimbe antrenamentul pentru a-ș� i î�mbunătăț�i reverul. Drept con-
secinț�ă, nu s-a mai bucurat de joc. A î�nceput să se concentreze pe un
joc î�n care să nu piardă î�n loc să joace pentru a câș� tiga.
84 DRUMUL CĂTRE LIBERTATEA FINANCIARĂ

Este o mare diferență între a juca pentru a câștiga și a juca pen-


tru a nu pierde.
Câț�i oameni nu-ș� i distrug bucuria ș� i nu-ș� i dau peste cap ș� ansele
de a dobândi bogăț�ie, î�ncercând cu disperare să î�ș�i elimine slăbiciu-
nile? Este adesea o luptă fără speranț�ă, care î�ț�i strică distracț�ia. Nu
î�ț�i poț�i ignora slăbiciunile, dar nici nu ar trebui să te lupț�i cu ele,
pentru că asta nu te va face bogat. Așadar, trebuie să găsești o soluție
pentru slăbiciunile tale. Dacă nu ai devenit un bun contabil până
acum, probabil nu vei număra niciodată contabilitatea printre
punctele tale forte. Î�mpacă-te cu ideea ș� i angajează un contabil.
Nu î�ț�i poț�i lăsa punctele forte la voia î�ntâmplării. Ai nevoie de
un coach pentru talentele tale. Ai nevoie de o persoană care î�ț�i î�ncu-
rajează sistematic abilităț�ile ș� i-ț�i oferă coaching până când punctele
tale forte sunt dominante. Excelenț�a aduce bani. Î�n concluzie, gă-
seș� te o soluț�ie pentru slăbiciunile tale ș� i un coach pentru punctele
tale forte.

Cât de mare este prețul bogăției?


Sunt nenumărate poveș� ti de groază despre preț�ul mare pe care tre-
buie să-l plăteș� ti pentru belș� ug. Nu este neobiș� nuit să auzi de oa-
meni obsedaț�i de bani care î�ș�i distrug sănătatea sau î�ș�i neglijează
familia. Nimic nu scapă î�nvinuirii atunci când e vorba de căutarea
bogăț�iei.
Atitudinea faț�ă de sănătate ș� i familie se reflectă asupra condiț�i-
ei tale fizice ș� i asupra vieț�ii tale de familie. Dacă banii joacă un rol
primordial î�n atitudinea ta, probabil că î�ț�i vei deteriora sănătatea
mai mult dacă nu ai bani. Lipsa groaznică de fonduri va arunca o
umbră mai î�ntunecată asupra vieț�ii tale de familie decât ar face-o
bogăț�ia. Sunt mai multe ș� anse să comiț�i delicte atunci când ai nevo-
ie de bani decât atunci când te scalzi î�n ei.
E destul de simplu să devii bogat. Vei vedea că paș� ii individuali
spre a deveni bogat sunt descriș� i î�n această carte î�ntr-o manieră
clară ș� i inteligibilă. Desigur, trebuie să plăteș� ti un preț� . Preț�ul este
timpul. Nu ar trebui să î�ț�i î�ndepărtezi familia, dar ai nevoie de timp
De ce nu sunt mai mulți oameni bogați? 85

pentru a asimila această carte ș� i de câteva zile pentru a-ț�i pune î�n
ordine finanț�ele. Va trebui de asemenea să î�ț�i acorzi cu regularitate
câteva ore pe lună. Acel timp î�nsă va fi nesemnificativ î�n comparaț�ie
cu timpul pe care î�l vei economisi pe termen lung.

Un an sabatic
Imaginează-ț�i că ai putea să-ț�i iei liber un an î�ntreg la un moment
dat î�n următorii cinci ani. Ai putea face orice î�ț�i doreș� ti timp de un
an î�ntreg ș� i tot ai putea să î�ț�i plăteș� ti facturile. Ai putea face călătorii
ș� i orice alte lucruri care î�ț�i fac plăcere, pentru care nu ai avea timp
î�n mod normal î�n viaț�a ta.
Ideea de „sabatic” vine din Vechiul Testament. Semiț�ii lucrau
î�ntotdeauna nouă ani ș� i apoi î�ș�i luau un an liber. Era un timp î�n care
omul putea să lase totul baltă ș� i să reflecteze. Putea să examineze
liniș� tit direcț�ia vieț�ii sale ș� i să facă planuri pentru următorul dece-
niu. Putea face o călătorie sau putea să nu facă nimic.
După ce lucrasem nouă ani, banii nu î�mi mai stânjeneau activi-
tăț�ile. Deveniseră un factor de sprijin î�n viaț�a mea, exact cum ar
trebui să fie. Puteam să trăiesc din dobânda pe care o câș� tigam de
pe urma banilor mei. Aș� a că mi-am luat un an liber. Nu am făcut
aproape nimic î�n primele săptămâni. Apoi am călătorit mult ș� i am
participat la seminare. Am î�nvăț�at să meditez ș� i am găsit pacea. Am
citit cărț�i care mi-au î�mbogăț�it viaț�a, deș� i nu aveau legătură cu sluj-
ba mea anterioară. Am î�nvăț�at din nou să î�mi ascult vocea interioa-
ră. Am vrut să î�mi planific viitorul ș� i mi-am dat repede seama că nu
găseam răspunsuri, ci doar î�ntrebări.
Î�ntrebările continuau să se ivească. Î�ntr-un final, am reuș� it să le
reduc la două î�ntrebări-cheie: „Cine sunt?” ș� i „Care este scopul meu
î�n viaț�ă?”. Pentru a găsi răspunsuri, am î�nceput să scriu. M-am dus
î�n Caraibe, m-am aș� ezat sub un palmier ș� i am decis cu fermitate să
răspund la fiecare î�ntrebare î�ntr-o propoziț�ie.
Cred că î�ț�i imaginezi cât de valoros a fost acest timp pentru
mine. După unsprezece zile ș� i multe pagini scrise, a devenit clar.
Mi-am găsit scopul î�n viaț�ă. Puterea, energia ș� i pasiunea care se
86 DRUMUL CĂTRE LIBERTATEA FINANCIARĂ

nasc atunci când afli scopul vieț�ii tale sunt copleș� itoare. Î�mi desco-
perisem pasiunea.
Poate că ș� i tu ai amânat unele lucruri pentru care ai nevoie de
pace, liniș� te ș� i timp. Ce ai face dacă ai avea un concediu sabatic de
un an? Î�ț�i poț�i imagina un an î�ntreg care să î�ț�i aparț�ină î�n totalitate
ș� i î�n care banii nu sunt o problemă?
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________

Sigur că nu trebuie să fii independent financiar pentru a-ț�i des-


coperi scopul î�n viaț� ă. Dar cred că eș� ti de acord cu mine că asta
ajută. Prea mulț�i oameni consideră că nu au timp să se gândească la
î�ntrebările esenț�iale ale vieț�ii din cauza grijilor zilnice.
De aceea ș� tiu că preț�ul este mult mai mare dacă nu î�ț�i constru-
ieș� ti averea. Stima ta de sine suferă. Securitatea financiară este
esenț�ială pentru o stare optimă de sănătate. Tu investeș� ti timp pen-
tru a dobândi bogăț�ie î�n mod inteligent cu ajutorul acestei cărț�i.
Această investiț�ie va da rezultate mult mai mari. Î�ntr-un final, câș� -
tigi infinit mai mult timp, de exemplu un an sabatic.
Susț�in că este benefic să ai bani. E mai bine să fii bogat ș� i sănă-
tos decât sărac ș� i bolnav. A avea bani corespunde mai bine naturii
omului. Este natural să creș� ti ș� i acelaș� i lucru e valabil ș� i pentru bani.
Tocmai am pus niș� te î�ntrebări care probabil că ț�i-au dat un sen-
timent de neliniș� te. Poate că ele sunt î�n contradicț�ie cu cele mai
profunde valori ș� i convingeri ale tale. Aș� a că hai să aflăm ce simț�i cu
adevărat î�n legătură cu banii.
Rezumat de puncte forte
• Scopurile î�nalte sunt mai realiste decât cele modeste, din mo-
ment ce problemele nu pot ascunde complet viziunea unui scop
mare.
• Oamenii de succes au î�nț�eles î�ntotdeauna nevoia de a se pune
î�ntr-o situaț�ie „necesară”. Ei nu ar fi niciodată fericiț�i dacă nu
ș� i-ar atinge scopurile.
• Dacă stabileș� ti limite, î�n cele din urmă le vei atinge.
• Asumă-ț�i responsabilitatea nu doar pentru greș� elile tale, ci ș� i
pentru realizările tale. Dacă te autoconvingi să crezi că nu poț�i
obț�ine din nou cel mai bun venit al tău, atunci î�ț�i sabotezi ș� an-
sele de a-ț�i creș� te stima de sine, care este esenț�ială.
• Cine dă 110% elimină ultimele sale scuze ș� i trebuie să reuș� ească.
• Ai nevoie de un coach bun care î�ș�i va folosi experienț�a pentru
a-ț�i î�ncuraja talentele.
• O persoană care se concentrează î�n primul rând pe slăbiciunile
sale nu va atinge niciodată bogăț�ia.
• E cu totul altceva dacă jucăm pentru a câș� tiga sau dacă jucăm
pentru a nu pierde.
• Unii oameni î�ș�i distrug bucuria ș� i î�ș�i dau peste cap ș� ansele de a
atinge bogăț�ia atunci când î�ncearcă cu disperare să î�ș�i elimine
slăbiciunile.
• Preț�ul pe care trebuie să-l plăteș� ti pentru bogăț�ie este timpul.
Totuș� i, asta nu e nimic î�n comparaț�ie cu timpul pe care î�l vei
câș� tiga prin faptul de a fi bogat. Bogăț�ia î�ț�i permite să reflectezi
asupra scopului tău î�n viaț�ă, î�n pace ș� i liniș� te ș� i fără griji
financiare.
5
Ce simți cu adevărat
în legătură cu banii?

„Situația actuală a unei persoane


reflectă întocmai convingerile sale.”

Anthony Robbins, The Power Principle (Principiul puterii)

Dacă te-aș� î�ntreba dacă ț�i-ar plăcea să ai mai mulț�i bani, ai răspunde
probabil: „Ce î�ntrebare ridicolă! Evident că aș� vrea mai mulț�i bani”.
Ai dreptate. Fireș� te, te gândeș� ti că vrei mai mulț�i bani. Ce î�ș�i
doreș� te î�nsă subconș� tientul tău? Ț� ii minte când am făcut o compa-
raț�ie cu compania cu comandă prin poș� tă? Comanzi exact ceea ce
eș� ti convins că este bun pentru tine. Practic deții astăzi exact ceea ce
simți că este potrivit și bun pentru tine.
Cât timp simț�i asta î�n privinț�a banilor, vei plasa î�ntotdeauna
aceeaș� i „comandă”. Nu va funcț�iona, chiar dacă tu crezi că vrei mai
mulț�i bani. E ca ș� i cum ai aș� tepta poș� taș� ul, sperând că î�ț�i va livra
ceva diferit (sau mai mult) decât ai comandat. Dacă tu continui să
„comanzi” acelaș� i produs, speranț�ele tale vor fi zadarnice.
Te rog să răspunzi la următoarele î�ntrebări:
• Ai cheltuit vreodată mai mulț�i bani decât intenț�ionai? De ce?
• Ai vrut vreodată să pierzi î�n greutate ș� i ai dat greș� ? De ce?
• Ai decis vreodată să economiseș� ti ș� i nu ai făcut-o? De ce?
• Ai decis vreodată să nu cumperi haine timp de trei luni ș� i ai fă-
cut-o î�n ciuda deciziei tale? De ce?
• Ț� i-ai lăsat vreodată contul bancar fără acoperire? De ce?
90 DRUMUL CĂTRE LIBERTATEA FINANCIARĂ

• Ai î�nceput vreodată un plan de economii, iar apoi l-ai î�ntrerupt


sau l-ai oprit complet? De ce?
• Ai fost vreodată hotărât să realizezi un lucru ș� i nu l-ai dus la
bun sfârș� it? De ce?

Totuș� i, probabil că ț�i-ai propus să realizezi niș� te lucruri pe care


chiar le-ai realizat. De ce? Ce a fost diferit? E posibil oare să exis-
te î�n ființ� a ta interioară „o forț� ă superioară” care ignoră uneori
planurile ș� i intenț�iile tale bune?
Există o diferență între ceea ce vrei și ceea ce crezi. Poate că ț�i-ar
plăcea să ai mai mulț�i bani, dar simț�i că banii ar putea să î�ț�i distrugă
caracterul.
Hai să descoperim ce simț�i cu adevărat î�n adâncul tău î�n legătură
cu banii. Vom vedea cum funcț�ionează subconș� tientul tău. După ace-
ea, vei analiza cum s-a dezvoltat atitudinea ta faț�ă de bani, iar pentru
asta folosesc termenul set de valori. Vei putea să decizi dacă convin-
gerile individuale pot susț�ine sau nu realizarea scopurilor tale. Dacă
este necesar, vei î�nvăț�a cum să le modifici î�n funcț�ie de nevoile tale.

Câți bani ai la tine?


Când pleci de-acasă dimineaț�a, câț�i bani ai de obicei la tine? Scrie mai
jos suma medie:
____________________ de euro

De ce această sumă? De ce nu mai mult? De ce nu iei cel puț�in


500 de euro la tine? Majoritatea oamenilor au mai puț�in de 50 de
euro la ei. De ce? Răspunsurile pe care le aud cel mai des la semina-
rele mele sunt:
• Mi-e teamă că aș� pierde cei 500 de euro.
• Mi-ar fi teamă că i-aș� putea cheltui.
• Aș� putea fi jefuit.
• Nu m-aș� simț�i confortabil.
• Nu am această sumă.
Ce simți cu adevărat în legătură cu banii? 91

Ce tip de mesaj trimit aceș� ti oameni subconș� tientului lor atunci


când gândesc aș� a? Sunt speriaț�i ș� i stânjeniț�i. Nu au î�ncredere că pot
avea grijă de o simplă sumă de 500 de euro. Cum s-ar simț�i cu sume
mai mari? Cea mai bună cale de a te pregăti pentru bogăț�ie este să
te simț�i confortabil cu banii.
Pentru acest scop, î�ț�i recomand să ai 500 de euro la tine tot tim-
pul. Ț� ine-i separat de ceilalț�i bani pe care î�i ai la tine ș� i nu î�i cheltui.
Sunt doar rezerva ta. Exact cum o ganteră î�ț�i î�ntăreș� te muș� chii, aceas-
tă metodă î�ț�i mobilizează subconș� tientul să dezvolte o conș� tientizare
a bogăț�iei. Î�n cazul î�n care ai deja la tine suma respectivă, atunci mă-
reș� te-o la 1.000 de euro. Nu vei găsi mulț�i oameni bogaț�i care să nu
aibă cel puț�in 500 de euro numerar la ei. Vei descoperi că oamenii
bogaț�i dezvoltă acest obicei cu mult î�nainte să devină î�nstăriț�i.

Sfat important
Poartă î�ntotdeauna 500 de euro numerar la tine.
• Te simț�i bogat. Î�nveț�i să te simț�i confortabil cu banii.
• Te obiș� nuieș� ti să ai bani.
• Î�nveț�i să ai î�ncredere că poț�i avea grijă de bani.
• Î�ț�i elimini frica de a pierde bani sau de a fi jefuit.
• Eș� ti pregătit pentru o urgenț�ă ș� i ai î�ntotdeauna des-
tui bani la tine pentru a da un avans dacă î�ț�i iese î�n
cale o achiziț�ie bună.
• Î�ț�i antrenezi „muș� chii disciplinei”.
• Subconș� tientul tău te va ajuta să obț�ii mai mulț�i bani,
pentru că recunoaș� te că banii te fac fericit.

Majoritatea acț�iunilor ș� i proceselor din corp au loc automat,


aș� a î�ncât nu le conș� tientizăm. Astfel, nu ne gândim când ș� i cum res-
pirăm. Aici, setul nostru de valori adânc î�nrădăcinat ne î�ndrumă
subconș� tientul. Te-ai gândit vreodată cum se aplică asta modului î�n
care manevrezi banii?
92 DRUMUL CĂTRE LIBERTATEA FINANCIARĂ

Cum te simți în legătură cu banii și bogăția?


Te rog să evaluezi cum te simț�i î�n legătură cu banii. Bifează î�n drep-
tul propoziț� iilor care ț� i se aplică. Refor­mulează propoziț�iile pen-
tru a se potrivi cu convingerile tale.

€ Banii duhnesc.
€ Dacă aș fi bogat, oamenii m-ar iubi doar pentru banii mei.
€ Banii îmi scapă printre degete.
€ Fiecare să se mulțumească cu meseria lui!
€ Ai grijă de mărunțiș și bancnotele vor veni singure la tine.
€ Banii îți distrug caracterul.
€ Banii pot face lucruri bune.
€ Banii nu sunt totul.
€ De fiecare dată când obțin bani, altcineva îi pierde.
€ Poți deveni bogat doar dacă ești dur și egoist.
€ E mai ușor pentru o cămilă să treacă prin urechea acului
decât pentru un om bogat să ajungă în Rai.
€ Banii îi fac pe oameni să fie mândri și aroganți.
€ Vei deveni bogat doar dacă economisești.
€ Dumnezeu îi iubește pe cei săraci.
€ Banii sunt măsura succesului meu.
€ Dacă aș avea foarte mulți bani, nu m-aș mai bucura de lu-
crurile mărunte.
€ Banii îi fac pe oameni să fie leneși.
€ Banii sunt frumoși și buni.
€ Banii sunt energie pură.
€ Bogăția te face să fii singur.
€ Iubesc banii.
Ce simți cu adevărat în legătură cu banii? 93

€ Dacă ești bogat, nu ai niciun prieten adevărat.


€ Bogăția atrage invidia.
€ Bogații nu dorm bine noaptea.
€ Nu poți lua bogăția cu tine.
€ A avea foarte mulți bani provoacă griji și probleme.
€ Dacă m-aș îmbogăți, asta mi-ar distruge sănătatea.
€ Voi fi satisfăcut în viitor cu ceea ce am acum.
€ Dacă aș vrea și dacă aș depune foarte mult efort, aș fi bogat,
dar nu doresc acest lucru.
€ Dacă m-aș îmbogăți, asta ar însemna să-mi sacrific familia.
€ Banii pot face mult bine.
€ Practic, tot ce avem este un rezultat al încercării nobile și
bune de a face bani.
€ Banii te fac fericit.
€ Cine crede că banii nu pot cumpăra fericirea, nu știe unde
să se ducă la cumpărături.
€ Banii nu sunt totul, dar fără bani totul este nimic.
€ Sunt un eșec total dacă nu am bani.
€ Totul este predestinat.
€ Sărăcia este rea, demnă de milă și jalnică.
€ Numai ratații și oamenii netalentați fac economii.
€ Fii mulțumit cu ceea ce ai.
€ Dacă aș avea o mulțime de bani, aș fi leneș și inactiv.
€ Nu merit mai mult decât ce am acum.
€ Dacă aș vrea să câștig mai mulți bani, ar trebui să mă schimb
atât de mult, încât partenerul meu nu m-ar mai iubi.
€ Oamenii buni și inteligenți ar trebui să fie întotdeauna în-
stăriți.
€ Dacă voi fi sau nu bogat este scris în stele.
94 DRUMUL CĂTRE LIBERTATEA FINANCIARĂ

€ Modestia este o virtute.


€ Bogăția excesivă este respingătoare.
€ Nu am avut niciodată disciplina necesară de a economi.
€ Sunt ghinionist.
€ Dacă aș fi bogat, aș fi o persoană imorală.
€ Dacă ar crește în bogăție copiii mei, atunci ar fi lipsiți de
caracter și ar deveni niște drogați.
€ Bogăția este nedreaptă. Sunt atâția oameni flămânzi în
lume!
€ În viață sunt lucruri mai importante decât banii.
€ Dacă aș câștiga mai mulți bani, ar trebui doar să plătesc mai
multe taxe.
€ Sunt un magnet pentru bani.
€ __________________________________________________________________
€ __________________________________________________________________

Ce efecte au convingerile tale?


Suntem pe cale să determinăm cum a evoluat atitudinea ta faț�ă de
bani. Te rog, mai uită-te o dată la propoziț�iile pe care le-ai bifat. Cum
crezi că ț�i-au afectat viaț�a aceste convingeri? Poț�i recunoaș� te deja
felul î�n care situaț�ia ta financiară actuală reflectă convingerile tale?
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________

E posibil să deț�ii de fapt ceea ce simț�i că este bun pentru tine?

Trecutul nu este același cu viitorul


Cu ani î�n urmă, cântăream 95 de kilograme ș� i uram joggingul. Nimic
nu mă dezgusta mai tare ca ideea de a merge î�n pas alert printr-o
pădure. Simț� e am că joggingul e pentru oameni cu un defect
Ce simți cu adevărat în legătură cu banii? 95

congenital. O cantitate imensă de cromozomi trebuie să se fi î�ncâlcit


pentru ca cineva să iasă prin frig ș� i ploaie ca să alerge î�n cerc, î�n loc
să se cuibărească î�ntr-un pat cald.
Î�n timpul orelor de sport, trebuia să alergăm î�ntotdeuna de la
vestiar până pe teren. Î�ntr-o zi, profesorul meu de sport alerga chiar
î�n spatele meu. Cu o mare fineț�e pedagogică, a urlat: „Schäfer, trebu-
ie să alergi, nu să mergi cu paș� i apăsaț�i. Ș� i un elefant calcă mai uș� or
decât tine. Zgomotul pe care î�l faci cu picioarele e î�ndeajuns să spe-
rie toată fauna pe o rază de cinci kilometri!” A continuat timp de
zece minute. Toată clasa era amuzată. Nu aveam î�ncă destulă î�ncre-
dere î�n mine î�ncât să pot râde î�mpreună cu ei. Am î�nceput să urăsc
joggingul. Î�mi plăceau toate sporturile care mi se păreau că au sens.
Joggingul, î�n schimb, mi se părea stupid. De-a lungul anilor, această
părere s-a transformat î�ntr-o convingere profundă. Î�n consecinț�ă,
condiț�ia mea fizică nu era foarte bună.
Am simț�it acest lucru până când l-am î�ntâlnit pe Stu Middleman
acum câț�iva ani, î�n Hawaii. La vremea aceea, avea puț�in peste patru-
zeci de ani ș� i câș� tigase aproape fiecare maraton la care te poț�i gândi,
stabilind ș� i câteva recorduri mondiale: A alergat î�ntr-o cursă de
1.600 de kilometri î�n unsprezece zile, î�n Cursa Munț�ilor Stâncoș� i
(965 de kilometri), î�n Cursa de 6 Zile din Franț�a ș� i î�n Campionatul
Statelor Unite la peste 160 de kilometri etc.
Când i-am spus că urăsc joggingul, faț�a sa a căpătat o expresie de
propovăduitor, după care mi-a făcut o propunere ridicolă: „Pune-ț�i
pantofii de sport ș� i hai să mergem la jogging î�mpreună. Î� mi dau
seama din felul î�n care te miș� ti că ai fi un alergător bun”. Dezvoltase,
de asemenea, o metodă de a alerga care î�ț�i dădea mai multă energie
ș� i î�ț�i permitea să reziș� ti zile î�ntregi din rezervele de grăsime ale
corpului. Eram curios. Am protestat puț�in, spunând că e mijlocul
zilei, că trebuie să fiu precaut ș� i să-mi ț�in cele 95 de kilograme la
umbră ș� i că nu aș� rezista, cu siguranț�ă, mai mult de cinci minute î�n
soarele arzător. Stu era î�nsă hotărât să mă convertească.
Aș� a că am î�nceput î�ncetiș� or. Î�n primele minute, Stu mi-a anali-
zat stilul î�n detaliu ș� i a numărat lucrurile pe care le făceam bine.
Mi-a dat, de asemenea, câteva ponturi î�n legătură cu respiraț�ia ș� i
96 DRUMUL CĂTRE LIBERTATEA FINANCIARĂ

poziț� ionarea mâinilor ș� i picioarelor. Î� n mod surprinzător, nu am


obosit. Am alergat î�n total două ore ș� i jumătate. Eram atât de mân-
dru, î�ncât a fost chiar distractiv. De atunci, alerg î�n fiecare zi. De
zece ani deja cântăresc 77 de kilograme ș� i sunt î�n formă. Acum mi-e
greu să î�nț�eleg de ce nu aleargă toată lumea. Te simț�i atât de sănă-
tos, atât de viu ș� i plin de energie!
Orice ai crede despre tine ș� i despre bogăț�ie, î�ț�i poț�i schimba
atitudinea imediat.

Descoperă ce simți cu adevărat


în legătură cu banii
Imaginează-ț�i o cantitate excesivă de bani. Vreau să spun o sumă
exorbitantă de bani. Scrie ce anume asociezi cu un surplus de capi-
tal, cu o cantitate abundentă de bani, bunuri ș� i proprietăț�i.
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________

Care sunt argumentele pro ș� i contra la a avea o sumă foarte


mare de bani? Care ar fi avantajele ș� i dezavantajele? Mai uită-te o
dată la lista de propoziț�ii pe care le-ai bifat.

Avantaje Dezavantaje

Care este proporț�ia de avantaje faț�ă de dezavantaje? S-ar putea


î�ntâmpla să scrii mai multe avantaje decât dezavantaje. Totuș� i, când
vorbim despre convingeri ș� i valori, nu suntem preocupaț�i de princi-
piul „majoritatea câș� tigă”. Aici avem de-a face cu principiul puterii
emoț�ionale.
Ce simți cu adevărat în legătură cu banii? 97

O singură convingere poate fi factorul determinant


Este irelevant câte convingeri ș� i valori ai sau dacă sunt pozitive sau
negative. La majoritatea oamenilor, sentimentele negative legate de
abundența financiară sunt mai puternice decât asocierile pozitive pe
care le fac cu libertatea financiară.
De exemplu, una dintre cunoș� tinț�ele mele a ajuns la concluzia
că sunt mai multe avantaje atunci când eș� ti bogat. Putea petrece
mai mult timp cu familia; putea duce o viaț�ă mai luxoasă ș� i mai con-
fortabilă. Putea, de asemenea, să î�ș�i ofere sieș� i ș� i familiei sale mai
mult; el ș� i soț�ia sa nu trebuiau să muncească atât de mult, ci puteau
avea angajaț�i care să î�i scutească de o parte din muncă. Puteau să
călătorească ș� i să cunoască oameni interesanț�i.
Practic, acest prieten făcea o singură asociere negativă î�n legă-
tură cu bogăț�ia. Credea că banii î�ț�i distrug caracterul. Tăria de ca-
racter ș� i integritatea erau î�nsă esenț� iale pentru el. Era atât de
important pentru el să aibă un bun caracter, î�ncât ar fi renunț�at „cu
bucurie” la bogăț�ia sa. Astfel, subconș� tientul său l-a ajutat să „î�ș�i
menț�ină bunul caracter”. Drept rezultat, a cheltuit prea mult ș� i nu a
economisit nimic. Privind obiectiv, aceasta a fost o atitudine absur-
dă pentru cineva atât de inteligent ca el. De fapt, a fost atât de ridi-
colă, î�ncât nici nu i se potrivea. Totuș� i, ș� i-a păstrat caracterul „pur ș� i
curat” î�n acest fel.

AVERTISMENT
Exercițiile următoare sunt cele mai importante din
întreaga carte, pentru că totul se construiește por-
nind de la convingerile tale. Să vrei să devii bogat fără
să-ți cunoști sau să-ți schimbi valorile și convingerile
este ca și cum te-ai lupta cu morile de vânt. Nu uita:
subconștientul tău vrea ce e mai bine pentru tine și se
asigură că obții ceea ce tu ești profund convins că e cel
mai bine pentru tine.
98 DRUMUL CĂTRE LIBERTATEA FINANCIARĂ

Dacă tot ce faci este să citeș� ti această carte, atunci cu siguranț�ă


vei acumula niș� te informaț�ii folositoare ș� i interesante. Î� nsă, dacă
intenționezi să îți schimbi situația financiară în mod eficace, atunci
ar trebui să faci exercițiile în scris. Este viaț�a ta, dar dacă ai investit
deja timp ș� i bani î�n cartea aceasta, atunci ai putea să o faci corect ș� i
să devii semnificativ mai î�nstărit pe parcurs.

Care sunt cele mai puternice convingeri


ale tale legate de bani?
1 _________________________________________________________________________

2 _________________________________________________________________________

3 _________________________________________________________________________

Cum au evoluat convingerile și valorile tale?


Am stabilit deja că probabil majoritatea convingerilor ș� i valorilor
tale au evoluat accidental. E posibil ca oamenii care au jucat un rol
important î�n viaț�a ta să-ț�i fi transmis î�nț�elepciunea lor. Uneori este
suficient doar să observi oamenii din jur. Ai auzit probabil vorbin-
du-se despre bani de nenumărate ori. Poate ai fost martor la felul î�n
care părinț�ii tăi gestionau banii.
Notează mai jos de la trei până la zece oameni care te-au influen-
ț�at cel mai mult până la vârsta de optsprezece ani (mamă, tată, pri-
eteni, rude, modele, profesori etc.).
________________________ ________________________
________________________ ________________________
________________________ ________________________

Cine exercită cea mai mare influenț�ă asupra ta astăzi? Permite-mi


să-ț�i dau un sfat: oamenii care petrec cel mai mult timp cu tine astăzi
(partenerul, prietenii, colegii, părinț�ii, colaboratorii, coechipierii de
sport) sunt oamenii care au cea mai mare influenț�ă asupra ta.
Ce simți cu adevărat în legătură cu banii? 99

________________________ ________________________
________________________ ________________________
________________________ ________________________

Ce asociază aceste persoane cu banii? Cum se descurcă ei cu


banii? Ce sfaturi ț�i-au dat?

Persoana 1:
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
Persoana 2:
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
Persoana 3:
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________

A intenționat vreunul dintre acești


oameni să te rănească?
Sunt mai multe motive pentru care sfaturile trebuie urmate cu pru-
denț�ă. Desigur, î�n general oamenii au intenț�ii bune când dau sfaturi.
Î�n majoritatea cazurilor, poț�i să-ț�i crezi părinț�ii atunci când spun:
„Ar trebui să o duci mai bine decât am dus-o noi”. Totuși, nu mult
mai bine, ci doar puțin mai bine. Altfel, succesul tău ar fi dovada eș� e-
cului părinț�ilor tăi. Sfaturile ar trebui să te î�ndrepte î�n direcț�ia po-
trivită, dar ar trebui, de asemenea, să definească limitele. Ar trebui
să ai succes, dar nu prea mult.
Majoritatea oamenilor care dau sfaturi vor să î�ș�i justifice propria
situaț�ie. Sfatul unei persoane dezvăluie adesea exact punctul î�n care
ea î�nsăș� i a dat greș� . Cineva care te sfătuieș� te să nu riș� ti ș� i-a limitat
probabil foarte mult viaț�a pentru că nu ș� i-a asumat riscurile necesa-
re. Sfaturile sunt adesea o justificare ascunsă pentru situația proprie a
unei persoane.
100 DRUMUL CĂTRE LIBERTATEA FINANCIARĂ

Î�n plus, oamenii care dau sfaturi se gândesc de obicei la propriile


interese. Părinț�ii care nu vor să se despartă de copiii lor nu i-ar sfătui
pe aceș� tia să accepte un post î�n străinătate.
Ca regulă, niciodată nu urma sfatul cuiva care nu este într-o po-
ziție în care ți-ar plăcea să fii.

Acum știi ce simți în legătură cu banii.


Ce urmează?
Dacă ai convingerile pe care majoritatea oamenilor le au î�n pri-
vinț�a banilor, nu vei deveni niciodată bogat. Î�ț�i vei sabota eforturile
ș� i nu vei progresa. Eș� ti mulț�umit de atitudinea ta faț�ă de bani? Dacă
nu crezi că banii sunt buni ș� i frumoș� i, nu vei deveni niciodată bogat,
chiar dacă vrei mai mulț�i bani. Totul e să î�ț�i dezvolț�i convingeri care
te pot ajuta să obț�ii ce î�ț�i doreș� ti.
Există o tehnică simplă care î�ț�i va permite să-ț�i schimbi atitudi-
nea faț�ă de bani ș� i convingerile de bază care î�ț�i definesc atitudinea
î�n decurs de 30 de minute. Trebuie î�nsă mai î�ntâi să clarificăm dacă
avem dreptul să ne „jucăm” cu convingerile ș� i valorile noastre.

Sunt banii buni sau răi?


Sunt deci convingerile individuale despre bani corecte sau
greș� ite?
Spiritele se î�ncing frecvent atunci când se vorbeș� te despre bine
ș� i rău sau despre corect ș� i greș� it.
Cu multe secole î�n urmă, se credea că pământul este plat.
Oricine susț�inea că e rotund risca să fie ars pe rug. Credeam, de
asemenea, că plantele sunt verzi, până când am descoperit că obiec-
tele absorb culorile luminii. Culoarea care nu este absorbită pare să
fie culoarea obiectului. Niciun lucru nu este de fapt aș� a cum î�l per-
cep ochii noș� tri. Nu are rost să clasificăm toate lucrurile ca fiind
corecte sau greș� ite, pentru că noi continuăm să facem erori de
judecată.
Ce simți cu adevărat în legătură cu banii? 101

Totuș� i, felul î�n care percepem lucrurile ni se pare dificil din mai
multe motive. Un motiv de bază este nevoia de securitate. Vrem să
fim capabili să ne bazăm pe noi î�nș� ine, precum ș� i pe alț�ii. Poate că
nu suntem de acord cu Konrad Adenauer, care a declarat: „Ce-mi
pasă mie de lucrurile absurde pe care le-am spus ieri?” Iată o for-
mulare chiar mai î�ndrăzneaț�ă: „Ce-mi pasă mie de convingerea mea
absurdă de ieri?” Un cuvânt care-mi vine î�n minte aici este „consec-
venț�ă”. Poate că î�ț�i vei reevalua atitudinea după ce vei citi următoa-
rele cuvinte ale lui Mahatma Gandhi: „Consecvenț�a nu este o virtute
absolută. Dacă am o altă perspectivă astăzi decât am avut ieri, nu
sunt oare consecvent dacă î�mi schimb calea? Sunt inconsecvent cu
privire la trecutul meu, dar sunt consecvent cu adevărul... Consecvenț�a
î�nseamnă urmărirea adevărului, aș� a cum î�l recunoaș� te fiecare”.
Când Gandhi s-a căsătorit, avea probabil convingeri diferite
despre sex ș� i căsnicie decât a avut mai târziu, când a decis să î�nce-
teze să se mai culce cu soț�ia sa pentru a se concentra complet asu-
pra misiunii sale. Voia să se dedice î�n î�ntregime Indiei. Dacă a fost
sau nu decizia sa „corectă”, asta nu e treaba noastră să judecăm.
Acesta este exact miezul problemei, pentru că oamenii tind să
clasifice totul î�n corect ș� i greș� it. A categorisi totul ca „bun” sau „rău”
este o invenț�ie a omului. Natura nu face acest lucru.

Cum evoluează o convingere?


Un fermier avea un cal frumos ș� i oamenii din satul său erau invi-
dioș� i pe el. Spuneau: „Toată lumea ar trebui să aibă un cal frumos ca
acesta”. Fermierul a răspuns: „Cine ș� tie!?”
Î�ntr-o zi, calul a fugit ș� i sătenii au spus: „Ghinion”. Fermierul a
răspuns: „Cine ș� tie!?”
După câteva săptămâni, calul s-a î�ntors cu alț�i trei cai sălbatici
care î�l urmaseră. Sătenilor nu le venea să creadă. „Este atât de noro-
cos!”, au spus. Fermierul a răspuns din nou: „Cine ș� tie!?”
Î�n timp ce fiul fermierului î�ncerca să domesticească unul dintre
caii sălbatici, a căzut ș� i ș� i-a rupt piciorul. Sătenii erau ș� ocaț�i: „Averea
sa nu i-a adus deloc noroc. Dacă nu ar fi avut caii, fiul său ar fi fost
î�ncă sănătos”. Fermierul a răspuns: „Cine ș� tie?”
102 DRUMUL CĂTRE LIBERTATEA FINANCIARĂ

La scurt timp după aceea a izbucnit un război. Toț�i tinerii sănătoș� i


din sat au fost î�nrolaț�i î�n armată. Fiul fermierului î�nsă a trebuit să
rămână acasă din cauza piciorului rupt ș� i era foarte supărat din
cauza asta. Fermierul l-a consolat ș� i a spus: „Cine ș� tie!?”
Niciunul dintre tinerii care au fost î�nrolaț�i î�n armată nu a scăpat
cu viaț�ă. Sătenii au ș� optit: „Omul ăsta are un noroc incredibil”.
Nu există realitate obiectivă. De la Einstein î�ncoace ș� tim că ob-
servatorul î�ș�i creează propria realitate. Ceea ce vedem există doar
pentru că noi vedem î�ntr-un anumit fel. Această carte există pentru
tine doar aș� a cum vrei să o citeș� ti ș� i să o î�nț�elegi. Realitatea unei
cărț�i ar fi cu totul diferită pentru un ș� arpe, căci ș� arpele poate vedea
doar î�n infraroș� u.
Dacă tu oricum î�ț�i creezi propria realitate, nu ar fi mult mai
uș� or să-ț�i stabileș� ti propriile convingeri? Ț� i-ai schimbat deja atitu-
dinile (convingerile) de mai multe ori î�n viaț�ă. Te-ai î�ndrăgostit de
cineva ș� i te-ai despărț�it de acea persoană. Ț� i-a plăcut o haină, iar
apoi ț�i s-a părut urâtă. Poț�i, prin urmare, să î�ț�i schimbi convingerile
ș� i să fii î�n continuare aceeaș� i persoană. Oricum te-ai privi pe tine
î�nsuț�i, eș� ti tot tu. Atitudinea ta faț�ă de tine ș� i faț�ă de lume te „creea-
ză”. Ceea ce crezi determină situaț�ia ta.
Imaginează-ț�i că opinia ta este un blat de masă:
Ce simți cu adevărat în legătură cu banii? 103

Pentru a forma o convingere dintr-o opinie, ai nevoie de cel


puț�in trei, dar preferabil patru sau mai multe, „picioare de masă”
(experienț�e care confirmă opinia).
Ai î�ncercat vreodată să cumperi ș� i să vinzi acț�iuni? Cum a mers?
Cunosc mulț�i oameni care au cumpărat acț�iuni o dată sau de două ori
ș� i au î�ncălcat toate regulile rezonabile î�n acele tranzacț�ii. Bursa de
valori a căzut. Pentru a preî�ntâmpina pierderi mai mari, ș� i-au vân-
dut bunurile cât mai repede posibil. Din cauza acestei experienț�e,
au ajuns să fie convinș� i că sunt „ghinioniș� ti” la bursa de valori.
Partea vătămată se î�ntreabă acum cine altcineva a mai avut experien-
ț�e negative la bursă ș� i, prin urmare, î�ncepe să colecț�ioneze cu zel
„picioare de masă”. Pentru a ne cristaliza opinia, „împrumutăm” expe-
riențele altora. Căutăm evenimente care ne confirmă opinia.
Te poț�i descurca bine cu banii? Mulț�i oameni răspund „nu” ș� i
caută dovezi care le vor susț�ine convingerile. Situațiile în care ne
aflăm reprezintă convingerile noastre.
Banii distrug caracterul omului? Câț�i oameni cunoș� ti care să
confirme această opinie? Poate că parcurgi î�n grabă ziarul ca să
aduni mai multe argumente pentru convingerile tale. Ar putea găsi
aceș� ti oameni ș� i dovezi că banii fac lucruri bune? Sigur că ar putea.
Putem găsi dovezi pentru orice. De aceea există atât de multe religii,
filosofii, partide politice etc.

Cum să îți schimbi atitudinea față de bani


Nu există convingeri corecte sau greș� ite. Există o expresie:
„Bogaț�ii sunt invidiaț�i de mulț�i oameni”. Este adevărat? Este fiecare
persoană bogată invidiată? Este la fel de corect să susț�inem că bo-
gaț�ii au mult mai mulț�i admiratori. E irelevant dacă atitudinea ta
este corectă sau greș� ită. Important e dacă te ajută î�n atingerea sco-
pului tău. Fireș� te, trebuie mai î�ntâi să î�ț�i stabileș� ti scopurile. Dacă
nu ai făcut asta deja, notează-le î�n detaliu. Gândeș� te-te ce ț�i-ar plă-
cea să fii, să ai ș� i să faci. Î�ncepe cu obiectivele pe termen lung, căci
ele acț�ionează ca o busolă pentru scopurile tale pe termen scurt ș� i
mediu.
104 DRUMUL CĂTRE LIBERTATEA FINANCIARĂ

Ia î�n considerare cele cinci zone din viaț�a ta: sănătatea, finanț�e-
le, relaț�iile, emoț�iile ș� i scopul î�n viaț�ă.
Peste ș� apte ani ș� i mai departe aș� dori...
• ... să fiu: Cum ț�i-ar plăcea să te percepi? Cum te-ar vedea alț�ii?
_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
• ... să fac: Cum ar fi o zi obiș� nuită? Ce ai face sau ce nu ai mai face?
_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
• ... să am: Ce bunuri, prieteni, sănătate, familie ț�i-ar plăcea să ai?
_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________

Peste trei ani ș� i mai departe aș� dori...


• ... să fiu: Cum ț�i-ar plăcea să te percepi? Cum te-ar vedea alț�ii?
_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
• ... să fac: Cum ar fi o zi obiș� nuită? Ce ai alege să faci sau să nu
mai faci?
_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
• ... să am: Ce bunuri, prieteni, sănătate, familie ț�i-ar plăcea să ai?
_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________

Mai uită-te o dată la convingerile tale. Care dintre ele te-ar spri-
jini î�n realizarea scopurilor tale? Care ț�i-ar pune piedici î�n căutarea
ta? Ț� ine minte, tu cauț�i î�ntotdeauna dovezi care î�ț�i confirmă convin-
gerile. Ceea ce vezi este, de fapt, lucrul asupra căruia te concentrezi
datorită convingerilor tale. De aceea, lumea ta este aș� a cum crezi
tu că este. Din acest motiv trebuie să stabileș� ti care dintre
Ce simți cu adevărat în legătură cu banii? 105

convingerile tale î�ț�i va pune de fapt piedici, din cauză că te forț�ează


să te concentrezi asupra chestiunilor greș� ite.
Scrie ce convingeri urmăreș� ti să schimbi:
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________

Gândeș� te-te la imaginea mesei. O convingere constă î�ntr-o opinie


(blatul mesei) ș� i diverse experienț�e (picioarele mesei) care susț�in
opinia.
Pentru a modifica o convingere, trebuie mai î�ntâi să î�nlături
„picioarele mesei”. Distanț� ează-te de toate dovezile ș� i priveș� te
obiectiv opinia respectivă. Apoi gândeș� te-te dacă această opinie are
sens pentru tine. Dacă nu, atunci pune-o sub semnul î�ntrebării.
Hai să luăm exemplul „banii distrug caracterul omului”. Am
enumerat niș� te î�ntrebări care vor pune la î�ndoială această opinie
relativ lipsită de valoare. Vei vedea cum a răspuns la ele un partici-
pant la seminar, care obiș� nuia să creadă acest lucru:
1. De ce este această convingere eronată în aceste condiții?
Este inexactă, deoarece cunosc mulț�i oameni foarte bogaț�i care au
integritate ș� i un caracter puternic. Cunosc, de asemenea, oameni mai
puț�in avuț�i care sunt niș� te ticăloș� i. Caracterul cuiva nu are, evident, ni-
mic de-a face cu banii. Bogăț�ia era o caracteristică pozitivă î�ncă din
Biblie. Î�n Vechiul Testament, toț�i eroii erau, de asemenea, bogaț�i.
2. Persoana de la care am învățat această convingere era bogată?
Nu! Nici nu aș� schimba locul cu cei care cred asta. Nu aș� vrea să
am slujba, casa, maș� ina sau prietenii lor. Nu aș� vrea să fiu î�n locul
lor, nici nu aș� vrea să am convingerile lor. Sunt probabil oameni
plăcuț�i, dar nu aș� vrea să fiu ca ei.
3. Cât de mare ar fi prețul financiar și emoțional dacă aș conti-
nua să ader la această convingere?
106 DRUMUL CĂTRE LIBERTATEA FINANCIARĂ

Aș� continua probabil să mă implic î�n activităț�i care nu î�mi plac


ș� i care m-ar afecta. A fi sărac î�ț�i distruge caracterul pentru că te li-
mitează. Mi-aș� pierde tot respectul de sine ș� i aș� duce o existenț�ă
minimă. Aș� trăi o viaț�ă fără entuziasm ș� i m-aș� detesta.
4. Ce preț ar plăti familia mea și oamenii pe care îi iubesc?
Nu aș� fi capabil să le ofer standardul de viaț�ă pe care î�l merită.
Ba chiar ar fi mult mai rău. Ei ar fi condamnaț�i la sărăcie î�n urma
sfaturilor mele ș� i din cauza exemplului negativ pe care î�l reprezint.
Le-aș� î�mpiedica dezvoltarea pentru a-mi justifica propria situaț�ie.
5. Dacă mi-aș schimba convingerea acum, cum mi s-ar îmbună-
tăți viața? Cum m-aș simți?
M-aș� concentra asupra aspectelor care mi-ar î�mbogăț�i viaț�a ș� i
ar face-o frumoasă. Aș� căuta oportunităț�i. M-aș� respecta pe mine
î�nsumi pentru că sunt sincer cu mine. Aș� putea să lucrez la caracte-
rul meu ș� i la sporirea bogăț�iei mele. Cu cât aș� acumula mai mult
capital, cu atât ar ieș� i la iveală mai mult din caracterul meu adevă-
rat. M-aș� simț�i liber.
Acum ia prima dintre convingerile pe care ai vrea să le modifici
ș� i răspunde la aceleaș� i î�ntrebări.

1. De ce este această convingere eronată în aceste condiții?


___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
2. Persoana de la care am învățat această convingere era bogată?
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
3. Cât de mare ar fi prețul financiar și emoțional dacă aș conti-
nua să ader la această convingere?
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
4. Ce preț ar plăti familia mea și oamenii pe care îi iubesc?
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
Ce simți cu adevărat în legătură cu banii? 107

5. Dacă mi-aș schimba convingerea acum, cum mi s-ar îmbună-


tăți viața? Cum m-aș simți?
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________

Dacă îți schimbi convingerile,


îți vei schimba viața
Ai făcut deja patru paș� i esenț�iali:
1. Ai descoperit ce simț�i î�n legătură cu banii. De fiecare dată
când ceva î�n viaț�a ta nu este cum ț�i-ar plăcea să fie, află ce convin-
geri reprezintă cauza principală.
2. Ai stabilit dacă aceste convingeri te ajută î�n realizarea scopu-
rilor tale. Obiectivele tale te-au făcut conș� tient de ele. Ai izolat pen-
tru un timp convingerea de dovezile ș� i experienț�ele sale ș� i asta ț�i-a
permis să te gândeș� ti î�n mod obiectiv la opinia ta.
3. Ai examinat opinia î�n mod critic. Î�n consecinț�ă, apar î�ndoieli
substanț�iale î�n legătură cu acurateț�ea convingerii vechi.
4. Acum eș� ti pregătit să î�ț�i î�nlocuieș� ti opiniile vechi cu unele
noi. Apoi poț�i transforma acea opinie î�ntr-o convingere, î�n momen-
tul î�n care găseș� ti dovezile ș� i experienț�ele necesare.
Poate te gândeș� ti acum: „Nu poate fi atât de uș� or”. Te invit să
î�ncerci, cu condiț�ia, desigur, să o faci î�n scris. Vei fi inspirat.
108 DRUMUL CĂTRE LIBERTATEA FINANCIARĂ

Înlocuiește-ți opinia veche cu una nouă


Acum caută o nouă opinie, care te va ajuta mai mult î�n realizarea
scopului tău. Ar trebui să fie o opinie care î�ț�i dă putere ș� i prin care
te poț�i concentra pe aspectele importante. Apoi caută dovezile ș� i
experienț�ele care vor transforma această opinie î�ntr-o convingere.
Exact cum o masă are nevoie de cel puț�in trei picioare pentru a fi
stabilă, ș� i tu ai nevoie de cel puț� in atâtea experienț�e pentru a-ț� i
susț�ine convingerea. Poț�i „î�mprumuta” cu uș� urinț�ă dovezile ș� i ex-
perienț�ele din viaț�a altcuiva.
Acum ia vechea convingere „banii distrug caracterul omului” ș� i
hai să formulăm o nouă convingere. De exemplu: „Pot obț�ine multe
lucruri bune cu banii. Asta depinde de mine ș� i nu de bani”. Acum
caută dovada acurateț�ei sale. Hai să vedem ce a scris participantul
la seminar:

1. L-am î�ntâlnit odată pe Karl-Heinz Böhm. Ș� i-a folosit faima ș� i


banii pentru a ajuta oameni din Africa de Est. Banii l-au ajutat să-i
ajute pe alț�ii.
2. Fostul meu ș� ef este foarte bogat ș� i a î�nființ�at î�n compania sa
un departament pentru oamenii cu handicap. I-am admirat adesea
caracterul. Faptul că are bani i-a oferit de multe ori ș� ansa să ajute
oamenii î�n mod practic.
3. Banii î�ț�i descriu caracterul ș� i î�ț�i oferă multe oportunităț� i.
Dacă voi folosi banii pentru a face mai mult bine sau pentru a face
mai mult rău depinde de mine. Banii sunt, prin urmare, pe mâini
bune cu mine. Am deja doi copii adoptivi î�n Venezuela.
4. Î�l admir pe Sir John Templeton. Este miliardar ș� i a rămas un
om modest. Sprijină 18 fundaț�ii pe care le finanț�ează ș� i le gestio-
nează. A renunț�at la conducerea companiilor sale pentru a-ș� i dedica
timpul fundaț�iilor.
Ce simți cu adevărat în legătură cu banii? 109

Banii pot realiza fapte bune. Depinde de tine.


Ia exemplul tău ș� i transformă-ț�i vechea convingere:

Convingerea veche:
____________________________________________________________

Convingerea nouă:
____________________________________________________________

Dovezi ș� i experienț�e:
____________________________________________________________
____________________________________________________________
____________________________________________________________
____________________________________________________________
____________________________________________________________
110 DRUMUL CĂTRE LIBERTATEA FINANCIARĂ

Sfat important
Schimbă-ț�i convingerile pentru a-ț�i atinge scopul financiar.
• Nu uita că viaț�a ta reflectă convingerile tale.
• Descoperă care dintre convingerile tale sunt
„responsabile”.
• Separă dovezile de opinii ș� i î�nlocuieș� te opinia cu una
nouă care este mai folositoare î�n realizarea scopuri-
lor tale.
• Formează o nouă convingere pornind de la noua ta
opinie, găsind dovezi care să o sprijine.
• După ce î�ț�i modifici convingerile, implică-te î�n activi-
tăț�i noi ș� i creează-ț�i obiceiuri noi, schimbându-ț�i
astfel viaț�a.
• Fixează-ț�i imediat noile convingeri î�n sistemul nervos,
prin intermediul impulsurilor. Pe scurt, fă primul
pas acum.
• Ai stabilit acum premisele obligatorii pentru succe-
sul financiar.

Ai nevoie de trei convingeri pentru a-ț� i atinge obiectivele


financiare:
1. Ceva trebuie să se schimbe.
2. Eu trebuie să schimb asta.
3. Eu pot să schimb asta.

De fiecare dată când un om reuș� eș� te să-ș� i modifice efectiv si-


tuaț�ia, el a pornit de la sentimentul: „Trebuie să fac o schimbare”.
Ș� tie că doar el este responsabil. Are, de asemenea, foarte multă
î�ncredere î�n sine, care î�i permite să creadă că poate face ajustările
necesare.
Ce simți cu adevărat în legătură cu banii? 111

Napoleon Hill a scris cea mai cunoscută carte despre succes: De


la ideee la bani4. Cuvintele următoare rostite de mama sa vitregă
l-au inspirat:
„Această colibă pe care noi o numim casă este o ruș� ine pentru
noi ș� i un obstacol pentru copiii noș� tri. Suntem cu toț�ii fizic sănătoș� i
ș� i nu există niciun motiv să acceptăm sărăcia, când ș� tim bine că ea
este doar rezultatul lenei sau indiferenț�ei. Dacă rămânem aici ș� i
acceptăm condiț�iile î�n care trăim, copiii noș� tri vor creș� te ș� i ei î�n
aceste circumstanț�e ș� i le vor accepta ș� i ei la rândul lor. Nu î�mi place
sărăcia! Nu am acceptat niciodată că sărăcia este destinul meu ș� i
refuz să î�ncep acum!
Î�n acest moment, nu ș� tiu care va fi primul nostru pas pentru a
scăpa din sărăcie ș� i a atinge libertatea, dar ș� tiu că vom reuș� i să ne
eliberăm. Nu î�mi pasă cât de mult durează ș� i câte sacrificii trebuie
să facem. Intenț�ionez să le ofer copiilor noș� tri avantajul unei educa-
ț�ii bune. Mai mult decât atât, vreau ca ei să fie destul de ambiț�ioș� i
pentru a î�nvinge sărăcia. Sărăcia este o boală care devine cronică ș� i
greu de vindecat odată ce ai acceptat-o.
Nu este o ruș� ine să te naș� ti sărac. Este î�nsă o ruș� ine să primeș� ti
această moș� tenire cu convingerea că nu o poț�i modifica. Trăim î�n-
tr-una din cele mai bogate ș� i mai dezvoltate ț�ări din lume. Aici opor-
tunităț�ile le fac cu ochiul celor care fac efortul să le recunoască ș� i să
profite de ele. Î�n ceea ce priveș� te familia noastră, dacă nicio oportu-
nitate nu ne iese î�n cale, atunci vom crea noi oportunitatea să scă-
păm de situaț�ia noastră prezentă! Sărăcia este ca o paralizie care se
furiș� ează asupra ta. Î�ț�i distruge dorinț�a de libertate, te privează de
dorinț�a de a te bucura de lucrurile mai bune din viaț�ă ș� i subminea-
ză iniț�iativa personală. Î�i face, de asemenea, pe oameni să le fie frică
de boală, de critică ș� i de durere fizică.
Copiii noș� tri sunt prea mici să recunoască pericolele care se
ivesc atunci când accepț�i sărăcia ca destin. Eu mă voi asigura î�nsă că
vor dobândi o conș� tientizare a bogăț�iei! Se vor aș� tepta la ea ș� i vor fi
pregătiț�i să plătească preț�ul pentru ea!”

 Think and Grow Rich, în orig.; Editura Curtea Veche, București, 2013. (n.red.)
4
112 DRUMUL CĂTRE LIBERTATEA FINANCIARĂ

Cum rămâne cu tine? Trebuie să se schimbe situaț�ia ta? Dacă da,


atunci tu trebuie să produci schimbarea ș� i tu poți avea succes î�n
această î�ncercare. Dacă trebuie sau nu, asta depinde de convingerile
tale. Ș� i î�n acest caz, î�ț�i poț�i reprograma „software-ul”.

Efectul de pârghie
Pentru a transforma ceva î�ntr-o necesitate absolută, avem nevoie
de efectul de pârghie, ceea ce î�nseamnă să aplici presiune la fel ca o
pârghie. Efectul de pârghie apare atunci când ai suferi o durere ex-
tremă dacă nu ai face ceva, dar ai avea parte de o mare bucurie dacă
ai face-o.
Poț�i produce artificial efectul de pârghie î�n felul următor: asociază
durerea cu faptul că situaț�ia ta financiară nu se schimbă.
Scrie toate elementele la care renunț�i cel mai des. Ce ț�i-ar lipsi
cel mai mult dacă nu ai avea niciodată siguranț�ă sau libertate finan-
ciară î�n viaț�ă? Cum ț�i-ar afecta acest lucru relaț�iile, sănătatea, nive-
lul de stres, stima de sine ș� i nevoia de libertate? Cum te-ai simț�i
dacă ar trebui să te chinui aș� a ș� i mai târziu î�n viaț�ă?
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________

Doar evitarea durerii nu este suficientă pentru a exercita presiune


asupra ta. Ai nevoie de durere ș� i de bucurie pentru a face din scopu-
rile tale o „necesitate” absolută. Este necesar să simț�i durere când
nu î�ț�i atingi ț�inta ș� i plăcere când o faci.
Notează-ț�i tot ce ai avea dacă ai fi independent financiar ș� i nu ar
mai trebui să munceș� ti niciodată. Ai putea menț�iona acele aspecte
care sunt plăcute pentru tine ș� i care î�i ajută pe alț�ii. Cum ar afecta
acest lucru pofta ta de viaț�ă, stima ta de sine ș� i relaț�iile tale? Câtă
libertate ș� i plăcere ai avea? Cum ț�i-ar afecta această situaț�ie sănăta-
tea ș� i scopul î�n viaț�ă? Cum ar î�mbogăț�i asta viaț�a ta ș� i a celor din
jurul tău?
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
Ce simți cu adevărat în legătură cu banii? 113

Pentru a face din dorinț�ele tale o necesitate absolută, ai nevoie


de motive bune. Trebuie să stabileș� ti de ce vrei ș� i de ce trebuie să
î�ntreprinzi ceva. Pune-ț�i î�ntrebarea „de ce?” î�n loc de „cum?” La î�n-
ceput, toț�i cei ce au atins scopuri măreț�e s-au concentrat, 90% din
timp, pe „de ce?” ș� i doar 10% pe „cum?”. Majoritatea oamenilor tind
să se concentreze 90% din timp pe „cum?” ș� i 10% pe „de ce?”. De
aceea, cei mai mulț�i nu î�ș�i ating niciodată scopurile.
După ce ai parcurs acest capitol, vei primi cele mai sincere feli-
citări din partea mea. E nevoie de foarte mult efort, dar astfel ai pus
bazele pentru bogăț�ia ta. Acum vei ș� ti cu mai multă exactitate ce
vrei.
Ceea ce unii oameni consideră a fi un miracol, tu poț�i obț�ine î�n
ș� apte ani. Totul e î�n mâinile tale. Ai puterea de a-ț�i controla propriul
viitor. Ai o idee exactă despre ceea ce este necesar pentru a deveni
bogat. Ai făcut primul pas ș� i ai aflat ce simț�i cu adevărat î�n legătură
cu banii. Dacă a fost nevoie, ț�i-ai modificat convingerile astfel î�ncât
să te ajute î�n misiunea de a-ț�i atinge scopurile.
Rezumat de puncte forte
• Situaț�ia actuală a unei persoane reflectă exact convingerile sale.
• Practic, deț�ii astăzi ceea ce simț�i că este potrivit ș� i bun pentru
tine.
• Cea mai bună pregătire pentru bogăț�ie este să î�nveț�i să te simț�i
confortabil cu banii.
• Sentimentele negative ale majorităț�ii oamenilor î�n legătură cu
supraabundenț�a financiară sunt mai puternice decât asocierile
pozitive pe care le fac cu libertatea financiară.
• Situaț�ia financiară î�n care ai fost crescut te afectează la fel de
pregnant ca lucrurile pe care le-ai auzit sau le-ai observat ade-
seori î�n privinț�a gestionării banilor.
• Dacă vrei să-ț�i schimbi efectiv situaț�ia financiară, trebuie mai
î�ntâi să-ț�i modifici atitudinea nefavorabilă.
• Să vrei să devii bogat fără să-ț�i cunoș� ti sau să-ț�i schimbi convin-
gerile ar fi la fel de inutil ca lupta cu morile de vânt.
• Sfaturile î�ț�i arată calea, dar ș� i limitele. Sfaturile sunt de multe
ori o justificare ascunsă a situaț�iei unei persoane.
• Caută sfaturi acolo unde le poț�i găsi cel mai bine, nu unde este
convenabil.
• Este important să dezvolț�i convingeri care te vor ajuta să obț�ii
ceea ce vrei cu adevărat.
• Este posibil să schimbi orice convingere î�n decurs de 30 de
minute.
• Fiecare dintre noi ș� i-a schimbat atitudinea sau opinia î�n trecut.
Ceea ce ai reuș� it deja să faci accidental sau din neatenț�ie poț�i
face acum intenț�ionat.
• Criteriul decisiv pentru convingerile tale trebuie să fie: mă poa-
te ajuta această opinie î�n realizarea scopurilor mele?
• De fiecare dată când ceva din viaț�a ta nu este aș� a cum ț�i-ar plă-
cea să fie, află ce convingeri sunt responsabile de asta.
• Ai nevoie de trei convingeri pentru a-ț�i atinge obiectivele
financiare:
1. Situația trebuie să se schimbe.
2. Eu trebuie să schimb situația.
3. Eu pot să schimb situația.
• Pentru a transforma ceva î�ntr-o necesitate absolută, avem ne-
voie de efectul de pârghie. Acest efect constă î�n evitarea durerii
ș� i resimț�irea bucuriei.
• Poț�i crea artificial efectul de pârghie prin asocierea durerii cu
faptul că nu ț�i-ai atins scopul ș� i prin resimț�irea bucuriei atunci
când o faci.

Fiecare persoană care a atins scopuri măreț�e s-a concentrat la


î�nceput 90% din timpul său pe „de ce?” ș� i doar 10% pe „cum?”.
Îndrumări practice
pentru realizarea primului milion
6
Datoriile

„Nu accepta niciodată o soluție pe termen scurt


pentru o problemă pe termen lung.”

Daniel S. Peña, Deals and Acquisitions


(Înțelegeri și achiziții)

Pentru mulț�i oameni, datorile sunt un lucru firesc. Trei din patru
gospodării au credite de consum. De ce nu? La urma urmei, cine
vrea să-ș� i trăiască viaț�a ca un avar?
După ce mi-am terminat studiile, mi-a luat aproximativ un an să
ajung la o datorie de 42.000 de euro. Nu aveam nicio intenț�ie să fiu
ca tatăl meu. De fiecare dată când cumpăra ceva, î�ș�i scotea carneț�e-
lul ș� i un creion ascuț�it ș� i scria: „Bodo, î�ngheț�ată la cornet, 0,25 de
euro, 8/3/68”. Toț�i erau martori la acest fapt, iar eu eram profund
jenat!
Nu simț�eam niciun strop de zgârcenie î�n ființ�a mea. Achitam
nota când eu ș� i prietenii mei mergeam la restaurant. Aveam o maș� i-
nă mare, căci la urma urmei trebuia să mă prezint bine. Trebuia să
suport, de asemenea, niș� te costuri pentru a putea deduce niș� te arti-
cole din taxele mele. Apoi a venit minunata invenț�ie a cardului de
credit. Nu trebuia niciodată să plătesc personal. Oamenii de la com-
pania de carduri de credit aveau grijă de facturi... cel puț� in la
î�nceput.
Auzisem de asemenea: „Câș� tigătorul călătoreș� te prin viaț�ă doar
la clasa I”. Aș� a că am călătorit la clasa I, unde nu era vin spumant, ci
ș� ampanie, iar î�n loc de friptură la minut se servea file.
120 DRUMUL CĂTRE LIBERTATEA FINANCIARĂ

Voiam deja să trăiesc î�n viitor ca o persoană bogată. Î�n curând


î�nsă, trecutul a î�nceput să mă bântuie cu o frecvenț�ă tot mai mare
sub formă de facturi, î�nș� tiinț�ări de plată ș� i rate din ce î�n ce mai mari
ale dobânzilor la credite. Fiind un agent de vânzări bun, cu un venit
decent, am reuș� it î�ntotdeauna să obț�in un nou credit pentru a-l plăti
pe cel vechi. Am î�nceput să regrupez banii, adică luam credite noi ca
să reuș� esc să plătesc dobânda pentru creditele vechi. Î�ncet, dar si-
gur, am ajuns î�ntr-o spirală descendentă.
Nu ș� tiu care este situaț�ia ta. Poate că trebuie să citeș� ti acest ca-
pitol ca pe proverbiala „ultimă picătură”. Poate nu ai niciun credit
de consum. Dacă nu ai, citeș� te măcar primele ș� ase pagini. Poate că
ai un credit de consum foarte mic. Î�n acest caz, citeș� te totuș� i î�ntre-
gul capitol. Vei câș� tiga probabil o altă perspectivă, aș� a cum spune
motto-ul: „Apără-te de la î�nceput”.

Datorii absurde și datorii inteligente


Există multe tipuri de datorii. Când cumperi o casă, ipoteca este de
obicei susț�inută de valoarea sa. Există, totuș� i, câteva reguli de ț�inut
minte. Altfel, ai reuș� i doar să iei un credit pentru tine sau pentru
compania ta. Cred că este extrem de periculos să faci credite de
consum. Exemple clasice de credite de consum sunt maș� inile, mobi-
la, vacanț�ele, sistemele audio, televizoarele ș� i aparatele de uz cas-
nic. Astăzi, mulț�i tineri cred că locuinț�a lor trebuie să fie complet
mobilată până se mută î�n ea. Te î�ndemn cu tărie să te abț�ii să faci
vreun credit de consum. Ț� ine minte: „Ceea ce vrem nu este acelaș� i
lucru cu ceea ce ne trebuie”.
Situaț�ia este complet diferită atunci când pui bazele unei compa-
nii. Fără următorii stâlpi de suport, creș� terea rapidă este imposibilă:
O.P.. (Other People ‒ Alț�i Oameni) ș� i O.P.M. (Other People’s Money
‒ Banii Altor Oameni).
Hai să studiem avantajele ș� i dezavantajele creditelor de con-
sum. Vom î�ncepe cu avantajele:
Datoriile 121

Nu există avantaje. Î�ț�i voi spune î�n mod evident că un credit de


consum este stupid, distructiv, demotivant, consumator de energie
ș� i adesea devine un cerc vicios.
De ce? Există două moduri î�n care ne putem consuma energia:
putem căuta o soluț�ie pe termen lung sau putem lucra la un „reme-
diu” de moment. Î�nsă cu o soluț�ie pe termen scurt ne î�ndepărtăm de
scopul nostru pe termen lung. Scopul nostru, să nu uităm, e să deve-
nim bogaț�i.
Dacă î�nsă intrăm î�n datorii ca să ne putem bucura de bogăț�ia pe
care nu am câș� tigat-o î�ncă, devenim mult mai puț�in motivaț�i să do-
bândim acea bogăț�ie. Având o motivaț�ie scăzută, vom face mai puț�i-
ne progrese. Banii pot fi cheltuiț� i doar o dată. Dacă ne calculăm
venitul de astăzi ș� i descoperim că ieș� im î�n minus la socoteală, atunci
ne vom î�ntreba: „Pentru ce muncim?”.
Ne pierdem motivaț�ia de a câș� tiga bani atunci când am cheltuit
deja banii pe care î�ncercăm să-i câș� tigăm. Mai mult decât atât, ș� tim
sau cel puț�in bănuim că nu este avantajos creditul de consum. Dacă
acț� ionăm î�n cunoș� tinț� ă de cauză î�mpotriva intuiț� iei noastre, ne
pierdem î�ncrederea î�n sine. O î�ncredere î�n sine scăzută duce la mo-
tivaț�ie scăzută.
Ceea ce ne inspiră este î�n mare parte speranț�a că situaț�ia noastră
se va î�mbunătăț�i î�n viitor. Vom crea acea î�mbunătăț�ire atunci când
vom lucra la o strategie pe termen lung care ne va poziț�iona ca ex-
perț�i. Dacă datoria privată î�ncepe să te î�mpovăreze, vei avea mai
puț�in timp ș� i mai puț�ină motivaț�ie să-ț�i implementezi strategia ș� i
să-ț�i atingi scopul final. Î�n schimb, va trebui să te concentrezi pe
chestiuni neimportante, din moment ce s-au transformat subit î�n
probleme urgente.
Dacă e ceva la care ne putem aștepta întotdeauna, acel lucru e
însuși neprevăzutul. Oricine î�mprumută bani pentru a cumpăra ceva
astăzi va trebui să plătească î�napoi acei bani cu venitul pe care el
122 DRUMUL CĂTRE LIBERTATEA FINANCIARĂ

sau ea î�l va câș� tiga î�n viitor. Este posibil, totuș� i, să nu câș� tigi venitul
pe care î�l anticipezi.
Mai mult decât atât, se pot ivi circumstanț�e neaș� teptate. Ne
dăm seama cu toț�ii că băncile devin agitate dacă nu ne achităm ra-
tele la timp sau dacă venitul nostru a scăzut din cauza unor circum-
stanț�e neprevăzute. O persoană devine mai puț� in motivată ș� i se
bucură mai puț� in de viaț� ă atunci când bancherii agitaț� i î�i dau
târcoale.
Ne dăm seama că este imprudent să ai credit de consum. De ce
este atunci atât de normal să ai credit de consum?

Cum apar datoriile?


Este important să î�nț�elegi că nu ajungi să ai pur ș� i simplu un credit
de consum fără să vrei. Ai făcut această alegere pentru că ai avut,
sau î�ncă ai, convingeri eronate.
Î�ț�i aminteș� ti cum funcț�ionează mintea noastră? Vom face orice
pentru a evita durerea ș� i a ne bucura de plăcere. Datoriile apar pen-
tru a evita o anumită „durere”. Dacă nu î�ț�i poț�i permite să cumperi
ceea ce-ț�i doreș� ti, asta î�nseamnă că trebuie să te descurci fără acel
lucru.
Această lipsă este î�nsă dureroasă pentru tine. Am resimț�i î�nsă
plăcere dacă am cumpăra o rochie nouă sau dacă am rezerva o va-
canț�ă de vis. Creierul răspunde mai puternic la lucrurile imediate.
Faptul că mai târziu putem ajunge î�ntr-o situaț�ie periculoasă dacă o
să cumpărăm ceea ce nu ne putem permite nu este important pentru
creier. El vrea să evite durerea ș� i să se bucure de plăcere imediată pe
termen scurt.
Oamenii ș� i-au dezvoltat î�ntr-adevăr abilitatea de a plănui stra-
tegic ș� i de a analiza. Totuș� i, „programul” de a evita durerea prezentă
ș� i a resimț�i plăcere este mai puternic decât „programul” analitic.
Cu toț�ii ș� tim că durerea este mult mai mare pe termen lung,
atunci când suntem î�nglodaț�i î�n datorii până peste cap, decât dure-
rea relativ scurtă pe care o simț� im atunci când renunț� ăm să
Datoriile 123

cumpărăm ceva. Ce descoperire isteaț�ă! Din păcate, asta nu a ajutat


la scăderea volumului de credite de consum î�n ultimii 4.000 de ani.
Datoriile nu iau naș� tere pe baza raț�iunii.
Pentru a î�nț�elege măsura î�n care programul evită-durerea-bu-
cură-te-de-plăcere-acum ne influenț�ează acț�iunile, aș� dori să-ț�i spun
o poveste despre babilonieni.
Babilonienii antici erau ș� i ei î�mpovăraț�i de credite de consum.
Ei mergeau la strămoș� ii băncilor de astăzi, cămătarii. Cămătarii pu-
neau î�ntrebări similare celor pe care le auzim î�n conversaț�iile noas-
tre cu bancherii de astăzi. „Ai garanț�ie?”. Î�n plus faț�ă de garanț�iile
obiș� nuite, babilonienii se puteau oferi pe ei î�nș� iș� i. Î� n consecinț�ă,
afacerea cămătăriei î�nflorea enorm. Oricine putea obț� ine credit,
pentru că oricine se putea oferi pe el î�nsuș� i drept garanț�ie. Dacă
babilonianul nu î�ș�i mai putea achita datoria, era vândut ca sclav.
Exact cum o casă este vândută la licitaț�ie, la fel era scoasă la
mezat ș� i o persoană. Nouă din zece sclavi ajungeau „pe ziduri”.
Conform descrierilor făcute de istoricii antici precum grecul
Herodot, impresionantele ziduri de apărare ale Babilonului erau
una din cele Ș� apte Minuni ale Lumii Antice. Zidurile, care fuseseră
extinse de Nabucodonosor, aveau peste 50 de metri î�nălț� ime ș� i
aproximativ 18 km lungime. Zidurile erau atât de groase, î�ncât ș� ase
cai puteau merge unul lângă altul pe partea superioară a zidului.
Aceste ziduri au fost construite de sclavi. Era o muncă incredi-
bil de grea. Soarele î�i ardea fără milă pe sclavii care cărau pietrele
pentru ziduri.
Speranț� a medie de viaț� ă pentru aceș� ti sclavi era de trei ani.
Dacă se prăbuș� eau de epuizare, erau biciuiț�i de paznic. Dacă nu re-
uș� eau să se ridice la loc, erau î�mpinș� i de pe zid ș� i cădeau, găsindu-ș� i
sfârș� itul pe pietrele de dedesubt. Î� n timpul nopț� ii se strângeau
cadavrele.
Locuitorii Babilonului erau zilnic martori la această scenă.
Sclavii muncitori erau un adevăr constant, care era omniprezent
pentru absolut fiecare babilonian. Este interesant de observat că
două treimi dintre sclavi nu erau prizonieri de război, ci babiloni-
eni care î�ș�i pierduseră libertatea.
124 DRUMUL CĂTRE LIBERTATEA FINANCIARĂ

Am putea pune î�ntrebarea: „Cine ar fi atât de imbecil î�ncât să-ș� i


asume un asemenea risc? Ce om î�n toate minț�ile ar lua un î�mpru-
mut ș� i s-ar oferi pe el î�nsuș� i drept garanț�ie, când î�i este amintit î�n
mod constant ce i s-ar putea î�ntâmpla?”
Asta se î�ntâmplă pentru că mintea umană vrea să resimtă plă-
cere imediat ș� i să evite durerea. Viitorul, o mai mare renunț�are la
libertate ș� i durerea de a muri ca sclav nu aveau atâta greutate pre-
cum prezentul.
Nu avansăm cu o minte analitică. Să susț�ii că „pot calcula ce se
va î�ntâmpla ș� i, prin urmare, voi fi deș� tept ș� i voi evita creditul de
consum” nu a funcț� ionat atunci ș� i nu va fi suficient nici î�n zilele
noastre. Rezultatul final nu este nicidecum atât de devastator ca î�n
cazul babilonienilor antici, dar vom ajunge î�ntr-o situaț�ie asemănă-
toare sclaviei dacă intrăm î�n datorii.

Cum pot evita datoriile?


Existau babilonieni care luau î�mprumuturi. Mulț�i dintre aceș� tia au
devenit sclavi. Existau î�nsă alț�ii care nu se duceau la cămătar ș� i reu-
ș� eau să-ș� i gestioneze banii foarte eficace. Cei din urmă au făcut ca
Babilonul să devină cel mai bogat oraș� care existase vreodată. Care
era diferenț�a?
Există oameni talentaț�i ș� i capabili care s-au ruinat financiar ș� i
există persoane care au î�nceput cu nimic ș� i acum deț�in o avere. Ei
au cu toț� i i acelaș� i program-evită-durerea-bucură-te-de-plăce-
re-acum î�n mintea lor.
Diferenț�a constă î�n felul î�n care definim durerea ș� i plăcerea, iar
convingerile noastre sunt cele care determină când simț�im aceste
emoț�ii. Cunosc bărbaț�i care nu ar purta o cravată dacă nu ar fi făcu-
tă 100% din mătase, dacă nu ar avea eticheta unui designer faimos
ș� i dacă ar costa mai puț�in de 50 de euro. Aceș� ti oameni ar resimț�i un
disconfort fizic dacă ar fi forț�aț�i să poarte o cravată din poliester, cu
o etichetă de la un magazin universal ieftin. Imaginează-ț�i ce mâh-
niț�i ar fi dacă ar bate vântul ș� i toată lumea ar vedea de unde a fost
cumpărată! Cunosc î�nsă alț�i bărbaț�i care ar simț�i durere fizică dacă
Datoriile 125

ar trebui să plătească 50 de euro pentru o cravată. Ei simt plăcere


atunci când economisesc. Putem concluziona astfel: convingerile
sunt cele care determină felul î�n care resimț�im durerea ș� i plăcerea.
Nu acționăm în urma „percepțiilor logice” și a intențiilor noastre.
Comportamentul nostru este mai degrabă un rezultat al convingeri-
lor și atitudinilor noastre. Doar când ne modificăm convingerile ne
putem schimba și situația financiară.
Te rog să răspunzi la următoarea î�ntrebare: „De ce merit să de-
ț�in o sumă enormă de bani?”
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
Î� ntreabă-te ce convingeri sunt responsabile pentru datoriile
tale. Iată o listă de î�ntrebări care te-ar putea ajuta să răspunzi la
această î�ntrebare:
• Care ar fi dezavantajele dacă mi-aș� plăti toate datoriile? (Dacă
nu ar fi niciun dezavantaj, atunci nu ai avea nicio datorie).
Câteva exemple ar putea fi: pierderea libertăț�ii, restricț�ii, pier-
derea de imagine, confortul etc.
____________________________________________________________________________

• Care ar fi avantajele dacă mi-aș� achita datoriile?


____________________________________________________________________________

• Ce beneficii suplimentare ar reieș� i din acele avantaje?


____________________________________________________________________________

• Ce convingeri m-au făcut să intru î�n datorii?


____________________________________________________________________________

• Ce dezvantaje trebuie să accept dacă rămân cu datorii?


____________________________________________________________________________

• Cum voi lua decizia?


____________________________________________________________________________
126 DRUMUL CĂTRE LIBERTATEA FINANCIARĂ

Te rog î�ntoarce-te la exerciț� iile din capitolul 5 ș� i modifică-ț� i


convingerile. Reprogramează-te. Eș� ti stăpânul vieț�ii tale, ș� i nu scla-
vul unei convingeri dobândite accidental.

Treisprezece căi practice pentru


a reduce datoriile
1. Orientează-te către scopul tău pe termen lung. Î�ntreabă-te dacă tot
ceea ce gândeș� ti, spui ș� i faci contribuie la atingerea acelei ț�inte.
2. Schimbă-ț�i convingerile. Să vrei să aplici sfaturile practice fără să-ț�i
modifici convingerile e ca ș� i cum te-ai lupta cu morile de vânt.
3. Nu spune niciodată: „Suma aceea nesemnificativă nu va schimba
situaț�ia cu nimic”. Fiecare bănuț� contează.
4. Fă o listă cu toate cheltuielile tale. Ș� tiu că e cam plictisitor, dar î�ț�i
promit că va merita. Lucrează cu un buget.
5. Distruge-ț�i cardurile de credit imediat. Achiziț�ionează unul nou
abia după ce ai 55.000 de euro î�n cont.
6. Schimbă-ț�i contul descoperit î�ntr-un î�mprumut normal. Dobânda
este mai mică ș� i poț�i î�ncepe să î�l achiț�i.
7. Fă o listă cu creanț�ele tale. Î�ntâlneș� te-te personal cu datornicii tăi
ș� i colectează banii datoraț�i. Oferă-le oportunitatea de a plăti î�n
rate. Mulț�umeș� te-le nespus pentru fiecare plată.
8. Vorbeș� te deschis cu creditorii tăi. Dacă î�i eviț� i, nu faci decât să
le provoci furie ș� i nerăbdare. Vorbeș� te sincer cu ei ș� i majori-
tatea vor fi deschiș� i î� n privinț� a sugestiilor de returnare a
î�mprumutului.
9. Oferă-le maximum jumătate din suma care î�ț�i rămâne î�n fiecare
lună. Sunt două motive pentru asta: î�n primul rând, pentru că
vrei să î�ncepi să economiseș� ti imediat; î�n al doilea rând, vrei să
fii sigur de suma pe care o poț�i rambursa, astfel î�ncât creditorii
să nu fie dezamăgiț�i.
10. Cu fiecare cheltuială, î�ntreabă-te: „Este aceasta într-adevăr nece-
sară? Chiar trebuie să cumpăr asta?”
11. Caută noi surse de venit.
Datoriile 127

12. Specifică suma maximă pe care o vei cheltui pe lună ș� i suma


minimă pe care o vei câș� tiga.
13. Dezvoltă un simț� al urgenț�ei. Simulează cazul cel mai grav.
Acț�ionează imediat. Î�ntr-un final, nu ț�i-ai schimbat convingerile
ș� i ț�i-ai distrus cardurile de credit?

Strategii pentru gestionarea datoriilor


Cea mai bună manieră de a te ocupa de datoriile tale este să le achi-
ț�i. Nu este î�nsă atât de simplu. Poate va trebui să trăieș� ti cu datoriile
o vreme. De aceea, aș� vrea să te ajut să-ț�i menț�ii starea de bine î�n
ciuda datoriilor tale.

Atitudinea față de datorii


Ș� tii de acum care este atitudinea mea î�n privinț� a problemelor.
Problemele au două aspecte, ceea ce î�nseamnă că o latură este favo-
rabilă. Acum trebuie să schimbăm ceva. Trebuie să creș� tem. Aș� dori,
prin urmare, să pun niș� te î�ntrebări: Care ar fi aspectul pozitiv atunci
când ai datorii? Ce trebuie să faci acum ș� i nu ai fi făcut altfel nicio-
dată? Ce fel de oameni trebuie să cunoș� ti acum? Ce lucruri bune pot
rezulta din noile tale convingeri? Cum poț�i transforma presiunea
sub care te afli î�ntr-o energie pozitivă?

Atitudinea ta față de tine însuți


Din păcate, văd adesea î�n consultaț�iile mele cum oamenii cu datorii
continuă să se desființ�eze singuri cu reproș� uri. Poate că au datorii,
dar astea nu sunt eș� ecuri. Stăpâneș� te-te să te autodefineș� ti î�n funcț�ie
de valoarea ta financiară. La urma urmei, eș� ti o ființ�ă umană, ș� i nu o
bancnotă euro. Eș� ti o persoană valoroasă, cu multe calităț�i plăcute.
La orice curs bun de management î�nveț�i că ar trebui să-ț�i critici
colegii cât mai puț�in posibil. Atunci când este absolut necesar, ar
trebui să urmezi niș� te reguli de bază. Î�nainte să î�i reproș� ezi cuiva
ceva, ar trebui mai î�ntâi să stai să-ț�i notezi care sunt cele zece carac-
teristici pe care le preț�uieș� ti la acea persoană. Î�n al doilea rând, ar
128 DRUMUL CĂTRE LIBERTATEA FINANCIARĂ

trebui să separi î�ntotdeauna acț�iunea de persoană. Î�n consecinț�ă,


nu ar trebui niciodată să pui la î�ndoială persoana î�n sine.
Te rog, dă-mi un motiv pentru care ar trebui să ne purtăm cu
noi î�nș� ine mai rău decât ne purtăm cu alț�ii. Mulț�i oameni se distrug
î�nvinuindu-se. Se torturează. Aș� vrea deci să sugerez următoarele:
î�n viitor, când eș� ti pe cale să te aduci singur î�n faț�a tribunalului,
spune „STOP!” cu voce tare. Ia-ț�i jurnalul de succes ș� i enumeră zece
caracteristici pozitive care î�ț�i plac la tine. Î�n al doilea rând, trebuie
să î�nț�elegi: convingerile tale sunt cauza situaț�iei tale actuale. Ne
putem schimba convingerile oricând.

Niciodată nu-i învinui pe alții


Tindem să dăm vina pe alț�ii sau pe anumite circumstanț�e. Ț� ine min-
te: cine are vină, are ș� i putere. Acum tu ai nevoie de cât mai multă
forț�ă ș� i putere.
Când am î�nț�eles asta acum câț�iva ani, am putut să î�mi reduc
datoriile rapid. Obiș� nuiam să-mi î�nvinuiesc compania, clienț�ii care
nu plăteau, guvernul ș� i politica sa fiscală. Adevărul era că eu intra-
sem î�n situaț�ia aceea ș� i eram singurul care mă putea scoate din ea.
Această constatare mi-a oferit o cantitate enormă de energie –
energie pe care să o folosesc pentru a-mi achita datoriile, ș� i nu pen-
tru a-i î�nvinui pe alț�ii.

Nu-ți fie frică


Î�n această situaț�ie, frica poate doar să te paralizeze. Care este cauza
panicii? Dacă s-ar petrece un dezastru, ai găsi ș� i o latură pozitivă a
lui. Imaginează-ț�i cel mai grav scenariu posibil. Viaț�a ar merge î�na-
inte, nu-i aș� a? E greu să accepț�i această atitudine, dar dacă reuș� eș� ti
să o adopț�i, vei vedea că este eliberatoare.
Î�ț�i permite să laș� i totul î�n urmă, pentru că un dezastru este sfâr-
ș� itul situaț�iei „vechi”. Distrugi ceea ce exista î�nainte ș� i faci loc pen-
tru o renaș� tere. Dacă situaț�ia „veche” este distrusă, va apărea un vid
care va fi umplut cu o nouă creaț�ie.
Datoriile 129

Astfel, un dezastru are un aspect pozitiv dacă î�l cauț�i: oportuni-


tatea de a î�ncepe din nou. Se ș� tie că un număr semnificativ de po-
veș� ti de succes au pornit de la un dezastru.

Nu asculta de alții
La consultaț�ii legate de datorii, aud î�ntotdeauna oamenii rostind:
„Ce vor crede vecinii? Ce scandal! Părinț�ii mei ar muri de î�ngrijorare
etc.”.
Valoarea ta ca persoană este stabilită î�ntr-o măsură relativ mică
de situaț�ia ta financiară. Poț�i cu siguranț�ă să trăieș� ti fără prieteni
care te plac doar pentru că ai bani. Î�n plus, dacă cineva vrea să moară
de anxietate, este alegerea sa. Starea ta de bine nu trebuie să depin-
dă de opiniile altora.

Evită compătimirea
Niciodată nu afiș� a î�ndoială. Evită să vorbeș� ti cu alț�ii despre datoriile
tale. Mulț�i oameni î�ș�i expun situaț�ia dificilă din dorinț�a de a obț�ine
un ajutor.
Ajutorul î�nsă nu vine la cei care au nevoie de el, ci mai degrabă
la cei care î�l câș� tigă. Dacă le spui altora problemele tale, vei primi
compătimire. Când primeș� ti compătimire, vei dori tot mai multă ș� i
vei spune poveș� ti chiar mai groaznice. Pentru a menț�ine această
relaț�ie plăcută de „compătimire”, trebuie să rămâi î�n situaț�ia ta jal-
nică. Altfel nu vei avea cum să mai relatezi poveș� ti î�ngrozitoare. Cu
toț�ii vrem compătimire. Trebuie să evităm să ne asumăm o identi-
tate care ne permite să primim compătimire sub forma milei. Î� n
schimb, ar trebui să câș� tigăm respect.
Trebuie să avem identitatea unui câș� tigător, pentru că ei sunt cei
care atrag oportunităț�i. Câș� tigătorii nu au î�ndoieli.
130 DRUMUL CĂTRE LIBERTATEA FINANCIARĂ

Păstrează întotdeauna niște bani cash,


chiar dacă oficial nu ai deloc
David Debtpile5 are datorii de 180.000 de euro ș� i nu are deloc bani.
Nu î�i poate obț�ine de la nimeni. Prietenii săi î�ș�i baricadează uș� ile
când î�l văd venind; băncile ș� i-au programat alarmele să sune dacă
faț�a sa apare pe camera video.
David î�nsă trebuie să-ș� i plătească î�n continuare chiria. Cardurile
sale de credit au fost anulate ș� i de săptămâna viitoare î�i va fi greu
să-ș� i cumpere de mâncare. Compania telefonică î�l ameninț�ă că î�i va
deconecta telefonul dacă nu î�ș�i plăteș� te facturile restante î�n decur-
sul săptămânii următoare. Compania de electricitate a ameninț�at că
va face acelaș� i lucru. David nu poate merge nici cu maș� ina. Nu are
niciun ban să cumpere benzină!
Ce î�ncerc să spun este că 80% din problema lui David Debtpile
nu este datoria sa de 180.000 de euro. Problema sa este că nu are la
î�ndemână 5.000 de euro î�n numerar. Nu vreau să insinuez că o da-
torie de 180.000 de euro nu este o chestiune serioasă. Dar David î�ș�i
iroseș� te 80% din energie pentru că nu are 5.000 de euro î�n nume-
rar. Î�n consecinț�ă, el nu se poate concentra pe ceea ce ar trebui să fie
prioritatea sa principală, adică să genereze venit. De aceea este
esenț�ial să ai cel puț�in 5.000 de euro puș� i deoparte î�ntr-un seif sau
î�ntr-o cutie de valori pentru zile neagre.
Hai să mergem ș� i mai departe cu povestea lui David. Hai să spu-
nem că David nu are nicio posibilitate de a restitui acei 180.000 de
euro. Nu s-a sinchisit niciodată să î�ș�i separe contul personal de con-
tul său de afaceri. Î�n ambele cazuri, situaț�ia sa este fără speranț�ă.
Trebuie să-ș� i declare falimentul.
Gândeș� te-te doar cât de diferită ar fi situaț�ia lui David dacă ar fi
avut 30.000 de euro î�n numerar de care să nu fi ș� tiut nimeni.
Probabil că nu ar fi putut să evite falimentul, dar ar fi putut să aibă
o perioadă de ș� ase până la douăsprezece luni relativ lipsită de griji.
Ar fi putut să-ș� i plătească toate facturile urgente ș� i ar fi avut timp să
se gândească la niș� te idei noi ș� i poate chiar să î�nceapă o nouă afacere.

5 
Debtpile – o grămadă de datorii. (n.tr.)
Datoriile 131

Te-ai î�ntrebat vreodată cum pot unii oameni bogaț�i să î�ș�i men-
ț�ină stilul de viaț�ă chiar ș� i după ce ș� i-au declarat falimentul?

Sfat important
Î�ntotdeauna păstrează o rezervă de bani cash de cel pu-
ț�in 30.000 de euro î�n seiful tău.
• Peste 80% din problemele grave vor fi astfel rezolva-
te. Volumul imens de anxietăț�i neî�nsemnate este cel
care pune presiune pe tine, nu volumul datoriilor.
• Aceasta este o rezervă de bani pentru urgenț�e. Asta
î�nseamnă că o poț�i cheltui doar după ce ai dat fali-
ment sau a trebuit să depui o declaraț�ie de venit pen-
tru datornici. Î�nainte de acest moment, trebuie să
faci tot ce î�ț�i stă î�n putinț�ă să te porț�i ca ș� i cum acei
bani nu ar exista.
• Aceș� ti bani î�ț�i vor da o ș� ansă să î�ncepi din nou.
• Aceș� ti 30.000 de euro sunt benefici pentru î�ncrede-
rea ta î�n sine ș� i pentru nevoia de securitate.
• Î�ț�i datorezi ț�ie, sănătăț�ii tale ș� i familiei tale să adopț�i
această strategie.

Alege cu grijă momentul falimentului tău


Dacă falimentul este inevitabil, atunci trebuie să alegi inteligent
momentul când va avea loc. Ar trebui să contactezi un avocat spe-
cializat î�n faliment cât mai curând posibil. El va putea să î�ț�i spună
dacă are sens să continui să lupț�i. Să scoț�i roaba din noroi e adese-
ori mai greu decât să-ț�i cumperi una nouă.
Dacă decizi să depui dosarul pentru faliment, atunci momentul
î�n care o faci este esenț�ial. „Douăsprezece fără cinci” este mai bine
decât „douăsprezece fix” din numeroase motive. Asemenea decizii
sunt dificile pentru că uneori se referă la „copilul” tău. Eș� ti probabil
132 DRUMUL CĂTRE LIBERTATEA FINANCIARĂ

implicat emoț�ional ș� i ai investit foarte mult timp, putere, energie ș� i


bani î�n demersul tău. Î� n plus, ai o calitate importantă î�n afaceri:
optimismul. Observă î�nsă legea evenimentelor î�n serie. Dacă ceva
s-a deteriorat î�n timp, sunt puț�ine ș� anse să se î�mbunătăț�ească con-
siderabil î�ntr-un interval scurt fără ca tu să schimbi ceva ș� i să por-
neș� ti pe un nou drum. Î�n această situaț�ie, caută un specialist care să
te ajute.

Urmează regula 50/50


Niciodată nu folosi pentru achitarea datoriilor mai mult de 50% din
banii care î�ț�i rămân la sfârș� itul lunii. Dacă, de exemplu, câș� tigi
3.500 de euro ș� i ai nevoie de 2.500 de euro ca să trăieș� ti, î�ț�i vor ră-
mâne 1.000 de euro. Foloseș� te 500 de euro pentru achitarea datori-
ilor ș� i economiseș� te ceilalț�i 500 de euro fără să ș� tie nimeni de ei.
Ai primit probabil niș� te sfaturi contradictorii de la părinț�i ș� i de
la bancherii tăi. Gândeș� te-te la asta: cât de motivant poate fi scopul
tău atunci când scapi î�n sfârș� it de datorii după mulț�i ani? Te gân-
deș� ti că ț�i se va lua î�n sfârș� it o povară imensă de pe umeri. Asta te va
consola pentru puț�ină vreme. De fapt, nu ai nimic, absolut nimic. Ai
la fel de mult cât aveai atunci când te-ai născut. „Nimic” nu este un
scop. A scăpa de datorii nu este o viziune atrăgătoare pentru emoț�i-
ile tale.
Este un scop să strângi primii tăi 30.000 de euro, primul tău sfert
de milion sau primul tău milion. Dezvoltă-ț�i conș� tientizarea bogăț�i-
ei prin faptul că î�ncepi să economiseș� ti acum. Stabileș� te-ț�i scopuri
care te pot motiva cu adevărat.
Odată ce am î�nț�eles regula 50/50, identitatea mea s-a schimbat
brusc. Am reușit să încep să economisesc imediat. Nu a trebuit să aștept
să scap complet de datorii.
Ș� i tu poț�i î�ncepe acum.
Nu contează cât de mult datorezi. Î�ncepe imediat. Vei avea ne-
voie doar de puț�in mai mult timp decât dacă n-ai fi avut datorii,
adică exact dublul timpului. Prin urmare, trebuie să ai grijă să câș� -
tigi mai mult, astfel î�ncât cei 50% pe care reuș� eș� ti să-i economiseș� ti
Datoriile 133

să fie tot atât cât cei 100% pe care i-ai pune deoparte dacă ai avea
doar obligaț�ii financiare minore.

Sfat important
Din banii care î�ț�i rămân la sfârș� itul lunii, foloseș� te doar
50% pentru achitarea datoriilor tale ș� i economiseș� te
restul de 50%.
• Aș� a poț�i î�ncepe imediat să î�ț�i construieș� ti averea.
• Te străduieș� ti să atingi scopuri care te motivează. Î�ț�i
construieș� ti averea ș� i î�ț�i plăteș� ti datoriile simultan.
• Dezvoltă-ț�i conș� tientizarea bogăț�iei prin faptul că î�ț�i
creezi o rezervă î�n numerar.
• Ai î�ntotdeauna bani î�n caz de urgenț�ă. Acesta este un
lucru bun, pentru că, dacă eș� ti î�ndatorat, e greu să
obț�ii î�mprumuturi suplimentare.

Afișează disciplină
Î�n trecut, când voiam să-mi plătesc datoriile cât mai repede posibil,
am stabilit următorul plan: mai î�ntâi, am vorbit cu toț�i creditorii
mei. Le-am prezentat situaț�ia mea ș� i i-am asigurat că vor primi î�na-
poi fiecare cent din banii lor.
I-am rugat totuș� i să î�mi acorde î�ncă trei luni pentru a face rost
de bani.
Toate instituț�iile, cu excepț�ia uneia, au fost de acord cu planul
meu. Am putut astfel să-mi fac o rezervă de bani imediat. Această
situaț�ie neplăcută mi-a schimbat atitudinea faț�ă de bani. Am î�nce-
put să mă simt bogat.
Î�n acelaș� i timp, voiam să ș� tiu cât de disciplinat pot fi. Am decis
să trăiesc cu doar 5 euro pe zi, excluzând locuinț�a, telefonul, maș� i-
na, asigurarea ș� i alte costuri fixe. Trebuia să mănânc ș� i să acopăr
toate cheltuielile neprevăzute cu 5 euro pe zi.
134 DRUMUL CĂTRE LIBERTATEA FINANCIARĂ

La acea vreme, defineam libertatea ca fiind posibilitatea de a face


exact ceea ce doream ș� i ce nu. Acum, libertatea î�nseamnă pentru
mine să am disciplina de a realiza scopuri specifice.
Am fost inspirat de babilonieni: ei strângeau averi mari ș� i aveau
disciplina să nu apeleze la cămătari. Babilonienii antici î�ntrebau
î�ntotdeauna: „Cum te poț�i numi un om liber când slăbiciunea ta te-a
adus î�n situaț�ia actuală? Eș� ti ca o bucată de lut, care poate fi mode-
lată î�n orice formă de oricine sau de orice dorinț�ă, sau eș� ti ca o bu-
cată de bronz care este puternică ș� i fermă?”
Nu a fost uș� or să respect programul meu de 5 euro pe zi. La
scurt timp î�nsă, am fost incredibil de mândru de consecvenț�a mea.
Pe vremea aceea, conduceam un Ford Fiesta. Portiera de pe partea
ș� oferului nu avea mâner, pentru că zgâriasem maș� ina de un gard.
Nu o puteam deschide din afară, aș� a că trebuia să mă urc î�ntotdeau-
na ca o veveriț� ă pe locul ș� oferului dinspre partea pasagerului.
Veveriț�ele sunt o comparaț�ie măgulitoare, dacă te gândeș� ti că aveam
o greutate de peste nouăzeci de kilograme atunci. Î�mi era constant
teamă că mă vor vedea clienț�ii ș� i eram speriat că î�ncrederea lor î�n
mine va fi zdruncinată.
Î�ț�i poț�i imagina cât de tentat am fost să cheltuiesc 100 de euro
pe un nou mâner? Î�ț�i poț�i da seama cât de mult voiam să consider
acea cheltuială o „necesitate absolută”, din moment ce î�mi afecta
munca î�ntr-o manieră negativă? Nu era î�nsă posibil să cheltuiesc
100 de euro dacă voiam să-mi respect programul de 5 euro pe zi.
Prin urmare, î�ntotdeauna î�mi parcam maș� ina cât mai aproape de un
zid sau de o altă maș� ină, astfel î�ncât toată lumea să creadă că pu-
team ieș� i din maș� ină doar pe partea pasagerului.
Această situaț�ie a continuat timp de opt luni. Î�n acel timp, nu
doar că am reuș� it să strâng prima mea rezervă î�n numerar, dar am
reuș� it să î�mi plătesc ș� i toate datoriile. Mai presus de toate, mi-am
î�ntărit î�ncrederea î�n mine. De atunci ș� tiu că sunt destul de discipli-
nat să î�ndeplinesc orice m-aș� hotărî� să realizez.
Eram extrem de nedisciplinat î�nainte să î�ncep programul de 5
euro pe zi. Nu ș� tiam că această caracteristică î�ț�i dă libertate (con-
vingere). Pe atunci consideram că disciplina este o caracteristică
Datoriile 135

demodată a oamenilor mai puț� in inteligenț� i. La urma urmei, am


reuș� it să triș� ez î�n anii de ș� coală ș� i am obț�inut note mai bune decât
elevii harnici ș� i disciplinaț�i.
Astăzi ș� tiu că nu din cauza lipsei mele de disciplină, ci de fapt î�n
ciuda ei, am reuș� it să trec examenele finale cu brio. Vreau să explic
cum am î�nvăț�at să devin disciplinat ș� i cum s-a schimbat atitudinea
mea faț�ă de disciplină.
Î�ntr-o zi m-am dus cu coachul meu î�n bucătărie să luăm niș� te
cafea. A luat vasul cu cafea ș� i a î�nceput să toarne lichidul pe podea.
Am sărit î�ntr-o parte ca să nu mă stropească ș� i am strigat: „Stai!
Stai, nu ai cană!” El a continuat să toarne impasibil. Î�n timp ce mă
uitam complet consternat la băltoaca de pe podea, coachul meu a
spus î�ncet ș� i convingător: „Vezi, domnule Schäfer, cafeaa asta de pe
podea reprezintă talentele tale care sunt pur ș� i simplu irosite. Fără
o cană, cafeaua asta e inutilă, chiar dacă ai o cantitate foarte mare.
Talentele tale sunt inutile dacă nu ai disciplină”.
Î�nț�elegi ce a reuș� it coachul meu să facă? Mi-a schimbat efectiv
convingerea despre disciplină. Î�n timp ce ș� tergeam cu mopul cafea-
ua de pe podea, m-am gândit pentru prima oară la disciplină ca la o
pârghie pentru talentele mele. Disciplina este energie ș� i ea mode-
lează potenț� i alul infinit din noi. Orice talent este irosit fără
disciplină.

Ce faci când datoriile sunt fără speranță?


Alege cu mare grijă momentul când vei depune dosarul pentru fali-
ment sau declaraț�ia de venit pentru datornici, dacă o astfel de acț�i-
une este inevitabilă. Nu uita: dacă ai destul numerar (care nu „î�ț�i
aparț�ine”), atunci niciuna dintre situaț�iile de mai sus nu va fi sfârș� i-
tul lumii. Î�ț�i vei reveni atât de repede, î�ncât vei reuș� i să propui cre-
ditorilor o î�nț�elegere prin care să obț�ii diminuarea sumei datorate.
Dacă un creditor este convins că nu va mai obț�ine prea mult din
partea ta, va fi mulț�umit cu o sumă uimitor de mică. De cele mai
multe ori va funcț�iona mottoul „30% este mai bine decât nimic”.
136 DRUMUL CĂTRE LIBERTATEA FINANCIARĂ

Nu vreau să te î�ncurajez să depui dosarul pentru faliment sau


să depui o declaraț�ie de venit pentru datornici, ci aș� dori să demon-
strez că ai o alternativă rezonabilă.
Nu uita că strategia ta ar trebui să fie î�ntotdeauna î�n acord cu
scopul tău pe termen lung. Evitarea falimentului sau a unei declara-
ț�ii de venit pentru datornici nu este cu siguranț�ă un obiectiv. Primul
milion, pe de altă parte, ar putea fi un scop. Studiile de caz arată
mereu că o conș� tientizare a datoriei faț�ă de instituț�ii nu duce î�n
mod necesar la cele mai bune soluț�ii din punct de vedere strategic.
Un fost coleg de-al meu avea la un moment dat datorii de aproa-
pe 100.000 de euro. Ca un om de cuvânt, nu a văzut altă alternativă
decât să î�napoieze numaidecât banii. A î�nceput să lucreze peste
program. Pe lângă faptul că avea grijă de casă ș� i de cei doi copii mici
ai lor, soț�ia lui a î�nceput să facă menajul î�n alte case ș� i să lucreze ca
profesor de limbi străine. Î�mpreună câș� tigau un venit net ce trecea
cu puț�in peste 3.000 de euro. Mai mult de jumătate din suma aceea
mergea la plata î�mprumutului.
Le era imposibil să aibă o maș� ină ș� i să meargă î�n vacanț�e. Din
păcate, niș� te creanț�e mici din trecut continuau să apară. S-au ivit
circumstanț�e neprevăzute.
Drept rezultat, nu au reuș� it să î�ș�i ț�ină promisiunile de plată. Î�n
consecinț�ă, prietenii lor erau mereu supăraț�i pe ei. Ș� apte ani mai târ-
ziu, m-am î�ntâlnit cu el ș� i i-am analizat situaț�ia. Nu uita că plăteau
1.700 de euro lunar ș� i nu trăiau bine. El slăbise ș� i era deprimat din
cauza tulburărilor de somn. Cât crezi că mai avea de achitat din dato-
rie? Î�ncă datora 95.000 de euro! Cea mai mare parte a banilor din
plăț�ile sale lunare abia î�i acopereau dobânda î�mprumutului. Restul
mergeau către alte creanț�e care apăreau ș� i către autorităț�ile fiscale!
Dacă ar fi depus o declaraț�ie de venit pentru datornici (numită
ș� i declaraț�ie sub jurământ a debitorului privind situaț�ia financiară)
ș� i ar fi convins creditorii să-i reducă datoria la 28.000 de euro, nu ar
fi scăpat de datorii, dar ar fi acumulat deja 28.000 de euro.
Dacă ar fi economisit 1.700 de euro î�n plus, ar fi avut aproape 140.000
de euro î�n ș� apte ani. Î�nsă acest om respectabil era î�ncă î�ndatorat cu
95.000 de euro. La urma urmei, le dăduse bancherilor cuvântul său.
Datoriile 137

Stabilește-ți scopuri și mai înalte


Majoritatea oamenilor cu datorii ajung la concluzii inevitabile. Ei
cred că ar trebui mai degrabă să ț�intească spre scopuri minime. Î�ș�i
reprimă dorinț�ele ș� i î�ș�i î�ngroapă visurile. Decid să î�i asculte pe cei
care spun: „Te poț�i mulț�umi ș� i cu mai puț�in”. Noul lor motto este
moderaț� ia. Ajung să creadă că nu sunt „făcuț� i pentru bogăț� ie”.
Convingeri limitative precum „fiecare să se mulț�umească cu mese-
ria lui!” devin ancorate î�n conș� tiinț�a lor.
Cine începe să se mulțumească cu mai puțin, deja a renunțat.
Acesta vrea să se mulț�umească cu o existenț�ă minimă ș� i să ducă o
viaț�ă ș� tearsă. Se va ascunde î�n î�ntuneric ca o insectă nocturnă.
Aminteș� te-ț�i î�nsă că ai ajuns datornic nu pentru că nu eș� ti des-
tul de talentat ca să obț�ii bogăț�ia, ci pentru că ai avut un set nefavo-
rabil de convingeri.
Singurul motiv pentru care atât de mulț�i oameni î�ș�i reduc sco-
purile atunci când sunt î�ndatoraț�i este pentru că au o lipsă de î�ncre-
dere î�n sine. Cel care este î�nglodat î�n datorii ș� i are foarte multă
î�ncredere î�n sine ș� tie că nu are altă opț�iune decât să depună foarte
mult efort. El î�nț�elege că nu va avea niciodată succes cu aș� teptările
sale din trecut. Așteptările noastre determină ceea ce dobândim.
Oamenii care aș� teaptă foarte mult de la viaț� ă oferă mult î�n
schimb vieț�ii. Jonathan Swift a spus odată ironic: „Binecuvântat este
cel care nu aș� teaptă nimic, pentru că nu va fi niciodată dezamăgit”.
Deci, creș� te-ț�i aș� teptările. Cel mai important moment î�n care î�ț�i
trebuie lumină este î�n î�ntunericul cel mai adânc al nopț�ii. Acum este
timpul să î�ncepi un Album de visuri. Ia un album de fotografii ș� i li-
peș� te î�n el imagini cu tot ce î�ț�i place ș� i tot ce ai vrea să fii, să realizezi
ș� i să deț�ii î�n viitorul apropiat. Fă asta cât de curând posibil. Î�n defi-
nitiv, vrei ca aș� teptările tale să devină realitate cât mai repede.
Când î�mi conduceam Fordul Fiesta pe străzi, ș� tiam că voiam să
conduc o maș� ină de 60.000 de euro î�n viitorul foarte apropiat. O
voiam, o aș� teptam ș� i ș� tiam că se va î�ntâmpla. Î�mi imaginam cum voi
plăti î�n numerar pentru ea. Doi ani ș� i jumătate mai târziu, exact asta
am făcut.
138 DRUMUL CĂTRE LIBERTATEA FINANCIARĂ

Niciodată nu te mulț�umi cu mai puț�in decât î�ț�i doreș� ti. Niciodată


nu te convinge că nu o „meriț�i”. Tu singur stabileș� ti ce ce meriț�i.
Aș� teptările tale hotărăsc ce vei obț�ine. Meriț�i să fii fericit.

Cum te poți distra?


Mulț�i oameni simt că pot fi fericiț�i doar dacă nu au nicio problemă.
Atâta timp cât problema rămâne nerezolvată, ei simt că trebuie să
afiș� eze mereu o expresie sumbră. Tu î�nsă ș� tii deja că „cine vrea să
devină bogat trebuie aibă î�n vedere î�ntotdeauna o listă mai lungă de
probleme”.
Dificultăț� i vor exista î�ntotdeauna. Dacă râdem doar când nu
avem probleme sau când am uitat de ele pentru o vreme, nu vom
putea niciodată să ne bucurăm conș� tient de problema respectivă.
Gândeș� te-te la momentul î�n care eș� ti mândru de o anumită realiza-
re. Asta se î�ntâmplă pentru că ai stăpânit o situaț�ie dificilă ș� i proble-
matică. O problemă este totodată ș� i un dar. Prin urmare, căutăm
problemele pentru că avem nevoie de cadouri. Î�n spatele fiecărei
dureri zace o mină de aur.
Avem nevoie de oportunităț�ile care î�ș�i au originea î�n probleme.
Există deci suficiente motive să ne bucurăm de ele. Î�n cel mai rău
caz, ar trebui să ne distrăm î�n ciuda problemelor noastre. Prin ur-
mare, î�ntreabă-te cum te poț�i bucura de acest proces ș� i cum te poț�i
distra.

Cea mai mare înțelepciune în privința datoriilor


A fost odată ca niciodată un copil care mergea printr-o pădure ș� i a
dat peste o casă î�ntr-un luminiș� mare. De o parte ș� i de alta a casei,
se î�ntindea o grădină mare. Î�n fiecare grădină stătea un grădinar.
Parcelele de pământ erau î�nsă foarte diferite. Una era neî�ngrijită ș� i
plină de buruieni, iar grădinarul de acolo era un om foarte nervos.
Smulgea buruienile ș� i î�njura î�n mod constant.
Cealaltă grădină era armonie pură. Creș� teau flori peste tot ș� i
totul era frumos ș� i natural. Grădinarul din partea aceasta părea să
Datoriile 139

aibă totul sub control fără niciun efort. Stătea rezemat de un copac
ș� i fluiera voios o melodie.
Copilul a decis să meargă la grădinarul relaxat ș� i fericit. L-a î�n-
trebat cum putea să-ș� i menț�ină grădina ordonată cu atâta uș� urinț�ă,
î�n timp ce celălalt grădinar lucra fără oprire ș� i nu reuș� ea să aibă o
grădină frumoasă.
Grădinarul cel relaxat a spus: „Ș� tii, a fost o vreme când mă stră-
duiam la fel de mult precum colegul meu de acolo. Smulgeam buru-
ienile, dar mi-am dat seama că nu le pot î�nvinge. Rădăcinile
rămâneau î�n pământ, iar seminț�ele lor se scuturau când le rupeam.
Buruienile se refăceau pur ș� i simplu. Abia terminam de plivit, că
trebuia să î�ncep din nou. Am decis apoi să aplic o nouă strategie.
Am căutat plante ș� i flori care cresc mai repede decât buruienile. Ele
au nimicit rapid toate buruienile. Oriunde cresc aceste flori, nu sunt
buruieni. Grădina mea se păstrează singură fără buruieni”.
Î�ntre timp, aproape se î�ntunecase, ș� i copilul s-a dus cu grădina-
rul acasă la acesta. Când toată lumea era î�n cameră, grădinarul a
stins deodată lumina. Era î�ntuneric beznă. El l-a î�ntrebat pe copil:
„Poț�i smulge î�ntunericul?” Când a aprins iar lumina, a continuat:
„Singura cale să î�nvingi î�ntunericul este să î�l străpungi cu lumină.
Nu poț�i să-l dai la o parte sau să te lupț�i cu el”.
Nu este, de exemplu, foarte eficicient să te războieș� ti cu fricile
tale. Pe de altă parte, gratitudinea este un mijloc foarte util de a
combate frica. Dacă ț�i-e frică de viitor, te î�ndoieș� ti că poț�i realiza ce
ț�i-ai propus ș� i nu eș� ti sigur că totul va merge bine, î�ncearcă următo-
rul exerciț�iu: notează cinci aspecte pentru care eș� ti recunoscător.
Frica este ca î�ntunericul. Nu o putem smulge, nici nu o putem da la
o parte. Poț�i î�nsă să î�ț�i „eclipsezi” fricile cu gratitudine, exact cum
face lumina cu î�ntunericul.
A nu cheltui ș� i a economisi sunt două chestiuni la fel de diferite
ca două perechi de pantofi. Acelaș� i lucru este valabil pentru datorii.
A te strădui să scapi de datorie este aproape la fel cu a î�ncerca să
scapi de î�ntuneric.
De aceea regula 50/50 este atât de importantă. Cea mai bună
metodă pentru a î�nvinge datoria este să construiești o avere.
140 DRUMUL CĂTRE LIBERTATEA FINANCIARĂ

Î�n dimineaț�a următoare, când copilul a vrut să î�ș�i continue dru-


mul, a văzut o a treia grădină. A î�ntrebat familia prietenoasă care
locuia acolo ce era special la grădina aceea. Grădinarul a răspuns:
„Bărbatul care deț�ine această grădină este un mare vindecător. El
face medicamente din plantele otrăvitoare care cresc aici”.
Transformă-ț�i situaț�ia „nefastă” î�n „medicament”. Fii inspirat de
situaț�ia ta. Nu î�ț�i dori situaț�ii mai uș� oare. Doreș� te-ț�i, î�n schimb, mai
multe abilităț�i. Nu spera ca problemele tale să dispară pur ș� i sim-
plu, doreș� te-ț�i abilitatea de a le face faț�ă.
Presiunea poate fi benefică. Te î�mpiedică să-ț�i iroseș� ti potenț�i-
alul. Acum trebuie să fii activ ș� i creativ. Trebuie să acț�ionezi î�ntr-o
manieră creativă. Presiunea poate fi ori otravă, ori medicament.
Depinde de tine. Cum te consideri? Eș� ti un profesionist? Un profesi-
onist este cel care poate face cea mai bună treabă chiar ș� i atunci
când nu are dorinț�a de a lucra. Ca să o spun mai simplu: oricine
poate gestiona succesul, dar totul se î�nvârte î�n jurul gestionării eș� e-
cului. Problema nu este niciodată datoria î�n sine, ci mai degrabă
felul î�n care percepem datoria.

Fă câțiva pași înapoi


Distanț�ează-te de situaț�ia ta. Nu-ț�i lua atât de mult problemele î�n
serios. Dacă joci Monopoly ș� i pierzi, nu o să mori. Nu o să mori nici
din cauza datoriilor. Prin urmare, nu te lua atât de mult î�n serios.
Ultimul meu mentor, un miliardar, î�mi spunea î�ntotdeauna
atunci când trebuia să iau o decizie dificilă de afaceri: „Bodo, ur-
mează-ț�i intuiț�ia. Fiecare decizie pe care o iei este decât un fleac î�n
imensitatea timpului”.
Ai avut un set nefavorabil de convingeri ș� i de aceea a apărut
această situaț�ie. Acum, î�n î�ncercarea de a te î�mbogăț�i, ț�i-ai schimbat
vechile convingeri cu altele care sunt mai benefice. Ai î�nceput să î�ț�i
construieș� ti averea. Datorită acestei situaț�ii, vei face probabil lu-
cruri pe care, altfel, nu le-ai fi făcut niciodată. Cine ș� tie ce se va ivi
din această situaț�ie?
Rezumat de puncte forte
• Nu accepta niciodată o soluț�ie pe termen scurt pentru o proble-
mă pe termen lung.
• Creditul de consum î�ț�i distruge motivaț�ia ș� i î�ncrederea î�n sine.
• Convingerile noastre stabilesc dacă facem sau nu datorii. Ne
putem schimba convingerile oricând.
• Concentrează-ț�i energia pe datoriile tale, ș� i nu gândindu-te pe cine
să î�nvinovăț�eș� ti. Niciodată nu acuza pe nimeni, nici măcar pe
tine.
• Foloseș� te-ț�i datoriile pentru a î�nvăț�a să fii disciplinat. Când î�ț�i
vei schimba convingerile, vei î�nvăț�a uș� or disciplina.
• Stabileș� te scopuri mai î�nalte, pentru că aș� teptările tale deter-
mină ce obț�ii.
• Fiecare problemă poartă cu ea un dar. Problemele sunt distractive.
• Presiunea financiară poate fi o otravă sau un medicament pen-
tru tine. Este decizia ta.
• Oricine poate gestiona succesul. Adevărata artă constă î�n gestio-
narea eș� ecului.
• Problema nu este datoria î�n sine, ci mai degrabă felul î�n care o
percepem.
7
Cum să-ți mărești venitul

„Oamenii care lucrează toată ziua


nu au timp să câștige bani.”

John D. Rockefeller

Fiecare obț�ine exact ce merită. Î�ntr-adevăr, adesea aud oameni of-


tând: „Merit mult mai mult decât primesc”. Acest mod de gândire
este î�nsă incorect. O afirmaț�ie adevărată ar fi: Dacă ai „câștiga” mai
mult, atunci ai avea mai mult.
Î�n general, venitul tău corespunde valorii tale pe piaț�ă. Piaț�a nu te
iubeș� te sau te urăș� te; ea te plăteș� te î�n concordanț�ă cu valoarea ta. Fii
atent, nu vorbim despre valoarea ta ca partener, prieten, mamă sau tată.
Avem de-a face cu valoarea ta economică. Nu eș� ti, prin urmare,
un geniu ghinionist ș� i nerecunoscut, î�mpotriva căruia au conspirat
alț�i oameni, circumstanț�e sau ș� efi ignoranț�i. Doar tu poț�i stabili cât
de mult câș� tigi.
Trebuie să cunoș� ti legile pieț�ei de care depinde venitul tău.
Atâta timp cât nu înțelegi că venitul tău prezent este rezultatul unei
decizii luate ieri, nu poți spune: „Acum voi face altă alegere”. Ca pro-
iectant al propriei vieț�i, tu trebuie să î�ț�i sistematizezi venitul sau o
mărire. Nu primeș� ti o mărire de salariu; câș� tigi una. Dacă alț�ii ar
putea stabili nivelul venitului tău, atunci aceș� ti oameni ar avea pu-
tere asupra vieț�ii tale. Tu ș� i numai tu poț�i să-ț�i măreș� ti venitul. Tu
singur eș� ti responsabil. Tu singur iei această decizie.
Următoarele reguli pentru a-ț�i mări venitul funcț�ionează de mai
multe decenii. Ele se aplică atât angajaț�ilor, cât ș� i antreprenorilor.
144 DRUMUL CĂTRE LIBERTATEA FINANCIARĂ

Odată ce ai parcurs acest capitol, vei putea să-ț�i măreș� ti venitul cu


20 până la 100% î�n decursul unui an.

Arată-ți puterea
Banii și oportunitățile nu răspund nevoii, ci mai degrabă abilităților.
Nu obții o mărire de salariu pentru că ai nevoie de una, ci pentru că
ai câștigat una.
Aproape toate discuț� iile despre o creș� tere a salariului merg
prost exact î�n acest punct.
Matt Moneypenny6 i-a spus ș� efului său, Paul Power7: „Tocmai ni
s-a născut un copil ș� i acum avem nevoie de o casă mai mare. Avem
nevoie neapărat ș� i de o maș� ină nouă, altfel nu pot ajunge la serviciu...
am nevoie de o mărire”. Paul Power nu doar că va refuza mărirea,
dar va ajunge probabil ș� i la concluzia că firma nu va mai avea nevoie
de serviciile lui Matt Moneypenny.
Astfel, dacă doreș� ti o mărire de salariu, trebuie să explici de ce
ai câștigat-o. Pregăteș� te-te pentru î�ntâlnirea cu ș� eful, î�ntocmind o
listă cu beneficiile pe care le aduci î�n companie ș� i cu avantajele su-
plimentare pe care le oferi. Fă o listă cu toate punctele tale forte. Fă
o programare pentru discuț�ia cu ș� eful. Nu uita că obiectivul discuț�i-
ei este să stabileș� ti valoarea ta î�n cadrul companiei.
Dacă abilităț�ile tale de negociere sunt inexistente, exersează-ț�i
discursul î�n faț� a oglinzii sau cu partenerul tău. Afiș� ează putere.
Aceasta se aplică ș� i antreprenorilor. Niciodată nu împărtăși nimănui
îndoielile tale. Arată-ț�i punctele forte. Oamenii nu î�i urmează pe cei
care se î�ndoiesc, ei î�i urmează pe cei care lucrează cu sârguinț�ă ș� i cu
hotărâre pentru a-ș� i realiza scopurile. Punctele forte sunt pur ș� i
simplu mai bine plătite.

6 
Moneypenny – mărunțiș. (n.tr.)
7
  Power – putere. (n.tr.)
Cum să-ți mărești venitul 145

Întreabă despre obligațiile tale,


nu despre drepturile tale
Nu vei ajunge foarte departe dacă te concentrezi prea mult pe
drepturile tale. Î�ntreabă ce poț�i face tu pentru companie, î�n loc să
î�ncerci î�n mod constant să analizezi ce poate face compania pentru
tine. O societate care se concentrează î�n primul rând pe drepturile
sale va da greș� . O relaț�ie î�n care fiecare partener se concentrează pe
drepturile sale va da greș� .
Aș� a cum a spus John F. Kennedy odată: „Nu î�ntreba ce poate
face ț� ara ta pentru tine, î�ntreabă ce poț� i face tu pentru ț� ara ta”.
Motivul poate fi pur ș� i simplu egoist. Vei avansa mult mai mult cu
această atitudine. Meriț�i mai mult. Creș� ti. Eș� ti mai fericit pentru că
ai realizări î�n loc să revendici performanț�ele altora.

Dacă ești plătit pentru opt ore, lucrează zece


Fă î�ntotdeauna mai mult decât se aș� teaptă de la tine. Surprinde-i pe
toț�i cei din jurul tău. Depăș� eș� te-le aș� teptările.
Odată, î�n timpul vacanț�ei de vară, am lucrat la o companie ai
cărei angajaț�i vechi descoperiseră tot felul de căi pentru a „lucra” ș� i
care s-au oferit prieteneș� te să mă iniț�ieze. Puteai să pleci î�n pauză
cu optsprezece minute mai devreme ș� i să te î�ntorci cu nouă minute
mai târziu; puteai citi ziarul î�n baie timp de douăzeci de minute;
dacă trebuia să te duci să iei niș� te materiale, pe drum puteai să faci
pe î�ndelete o plimbare la cantină. Î�n total, era posibil să fii plătit
pentru opt ore ș� i să lucrezi doar ș� ase.
Dacă eș� ti plătit pentru opt ore, atunci te sfătuiesc să lucrezi
timp de zece ore. Câștigă mai mulț�i bani. Dezvoltă practici de lucru
care te vor face bogat. Nu ar trebui să conteze pentru tine dacă fir-
ma obț�ine „prea multă” muncă pentru banii pe care î�i plăteș� te. Dacă
gătești prea mult timp la foc mic, flacăra se va stinge în cele din urmă.
Chiar dacă angajatorul nu-ț� i recunoaș� te ș� i nu-ț� i recompensează
eforturile, tot vei realiza ceva care te va ajuta să avansezi. Vei dez-
volta obiceiurile de lucru ale unei persoane de succes.
146 DRUMUL CĂTRE LIBERTATEA FINANCIARĂ

Poartă-te ca și cum totul ar fi


o chestiune urgentă
Dacă există un ultim secret al succesului, atunci acesta este abilita-
tea de a transforma activităț�i obiș� nuite î�n chestiuni incredibil de
urgente. Mottoul tău ar trebui să fie: Cât mai repede posibil.
Fă-ț�i un obicei din a-i surprinde pe toț�i cu viteza ta. Asigură-te
că ceasul tău merge mai repede decât al celorlalț� i. S-ar putea să
crezi că vei face mai multe greș� eli dacă lucrezi repede. E posibil.
Cine realizează foarte multe lucruri î�ntr-un timp scurt, inevitabil va
face ș� i greș� eli.
Î�n primul rând î�nsă, volumul de muncă bine făcută depăș� eș� te
cu mult aceste greș� eli.
Î�n al doilea rând, greș� elile pot fi, de asemenea, pozitive. Dacă î�ț�i
este teamă că vei face gafe, nu vei dobândi niciodată un mare succes.
Nimeni nu caută perfecț�iunea.
Perfecț�iunea este paralizantă. Oamenii caută extraordinarul. Cei
care se tem să nu facă greș� eli, sunt cei care vor să facă totul corect.
Oamenii care nu se tem să facă greș� eli realizează lucruri extraordinare.
Î�ntreabă-te, prin urmare, cum poț�i î�ndeplini lucruri extraordi-
nare cât mai repede posibil.
Fă-te observat. Răspunde la faxuri î�n decurs de trei minute. Sună
imediat î�napoi dacă ai fost căutat la telefon. Nu tolera amânarea.

Nimic nu este insignifiant


Tot ceea ce merită făcut, merită să fie făcut bine. Fie că scrii o scrisoa-
re, că suni pe cineva sau aranjezi scaunele î�ntr-o sală de conferinț�e
pentru o î�ntâlnire, nimic nu este insignifiant.
Dă î�ntotdeauna tot ce se poate. Imaginează-ț�i că un miliardar
urmăreș� te cum î�ț�i î�ndeplineș� ti următoarea activitate pentru a sta-
bili dacă vei fi următorul partener î�n compania sa.
Nu uita: nu susț�in că ar trebui să faci totul perfect. Perfecț�iunea
î�nseamnă să nu faci nicio greș� eală. Frica de erori este paralizantă.
Cum să-ți mărești venitul 147

Arată-mi o companie care caută perfecț�iunea ș� i eu î�ț�i voi dovedi că


stagnează.
Totuș� i, î�ndeplineș� te-ț�i sarcinile extraordinar de bine. Fă lucrurile
cu totul altfel: î�ndeplineș� te-le excelent, pentru că doar realizările
remarcabile lasă o impresie de lungă durată.

Sfat important
Realizează totul cât mai repede posibil.
• Nu-ț�i fie frică de eș� ec.
• Thomas J. Watson de la IBM a spus: „Cine vrea să
avanseze î�n compania mea, trebuie să-ș� i dubleze nu-
mărul de greș� eli”.
• Greș� elile î�nseamnă experienț�ă. Experienț�a te ajută
să iei rapid deciziile corecte.
• Î�nvaț�ă să ai î�ncredere î�n intuiț�ia ta. Ia decizii rapid.
• Reacț�ionează la primul tău impuls. Vei face greș� eli,
dar vei lucra corect.
• Dacă 51% dintre toate deciziile tale grăbite ar fi co-
recte, ai deveni bogat.

Fă-te indispensabil
Asumă-ț�i responsabilitatea dincolo de fiș� a postului. Fă-te remarcat.
Î�n fiecare companie există unul sau doi oameni care sunt indispen-
sabili. Devino unul dintre acei indivizi. Asta nu î�nseamnă că ar tre-
bui să-ț� i asumi toată munca, ci, mai degrabă, responsabilitatea.
Extinde-ț�i sfera de influenț�ă. Oferă-te voluntar pentru diverse sar-
cini. Asumă-ț�i gestionarea unor proiecte. Schimbă-ț�i atitudinea î�n
„eu sunt compania”.
Pe de altă parte, î�ncearcă să te faci dispensabil î�n propriul de-
partament. Niciodată nu presupune că, dacă nu faci tu î�nsuț�i treaba,
148 DRUMUL CĂTRE LIBERTATEA FINANCIARĂ

atunci nu va fi făcută cum trebuie. Dacă tu crezi asta, vei deveni


sclavul companiei.
Prin urmare, fă-te indispensabil prin faptul că ești dispus să-ți
asumi responsabilitatea ș� i fă-te dispensabil prin faptul că delegi
munca și autoritatea.

Continuă-ți educația
La î�nceputul evoluț�iei, mintea umană reacț�iona mai mult spontan.
Dacă prada era la vedere, atacai imediat. Dacă exista un pericol, te
urcai î�n copaci. Ne-am transformat din popoare nomade î�n seden-
tari, pentru că am î�nceput să recunoaș� tem contexte ș� i să facem
plănuri.
Să cultivi pământul pentru a culege roadele după câteva luni a
fost o transformare decisivă a conș� tientizării noastre. Dacă faci un
curs de trei ani sau dacă studiezi î�ntre patru ș� i ș� ase ani pentru a
câș� tiga mai mult după aceea, ai ajuns la aceeaș� i concluzie.
Totuș� i, nu te gândi că ai terminat de î�nvăț�at odată ce ai î�ncheiat
ș� coala. Este doar î�nceputul. Din păcate, nu am extins această noț�iu-
ne ș� i la celelalte aspecte din viaț�a noastră, altfel nu am acț�iona atât
de des cu imprudenț�ă. Zece ani de cheltuieli te fac sărac; zece ani de
mâncat ciocolată te fac gras ș� i bolnav; zece ani de privit prea mult la
televizor te fac prost.
Oamenii care abia dacă se uită la televizor timp de zece ani, dar
citesc literatură educaț�ională, poate că nu vor ș� ti cine este echipa de
top din NFL8, dar vor câș� tiga î�n medie de două până la trei ori mai mult
decât persoana care se uită la televizor î�ntre două ș� i trei ore pe zi.

Oferă-te voluntar dacă sunt probleme


Cine vrea să câș� tige mai mult nu ar trebui să evite problemele. Î�n
schimb, ar fi o idee bună să le abordeze. Să nu eziț�i să te oferi volun-
tar, când se î�mpart sarcini dificile.

 NFL – National Football League (Liga Națională de Fotbal). (n.tr.)


8
Cum să-ți mărești venitul 149

Afirmă-te ca expert
Dacă faci acelaș� i lucru ca toată lumea, vei fi la fel de special ca un fir
de nisip î�n deș� ert. Dacă ai avea o platformă petrolieră de foraj î�n
Marea Nordului ș� i aceasta ar lua foc, pe cine ai suna? Pe Red Adair.
Aproape toată lumea a auzit de el.
Totuș� i, există probabil un milion de pompieri î�n lume de care
nu ai auzit niciodată. De ce suntem familiarizaț� i cu numele Red
Adair? Pentru că el este considerat expertul. El se ocupă doar de
incendii petroliere mari.
Dacă faci același lucru ca alții, vei dobândi ceea ce au toți ceilalți.
Nu este suficient să afirmi că tu faci lucrurile mai bine decât oricine
altcineva, chiar dacă acest lucru este adevărat, deș� i mulț�i oameni
cred asta. Dacă faci ce fac toț�i ceilalț�i, atunci trebuie să cauț�i clienț�i.
Î�nsă dacă te poziț�ionezi ca un expert î�ntr-un anumit domeniu, clienț�ii
vor veni la tine. Cheia nu este să fii mai bun, ci diferit.
Ce ai făcut ca să te afirmi ca expert?
Iei decizii urmărind scopul de a câș� tiga destul pentru anul cu-
rent? Crezi că dacă acț�ionezi astfel vei fi automat î�ntr-o poziț�ie sigu-
ră ș� i peste vreo doi ani? Sau mai ai de furcă cu obiectivul de a atinge
statutul de expert?
Totul î�ncepe cu percepț� ia pe care o ai despre tine î�nsuț� i.
Î�ndreaptă-ț�i toate deciziile către ț�elul de a deveni expertul cel mai
bun dintr-un anumit domeniu sau din zona ta de activitate î�n de-
cursul următorilor trei ani. Nu-ț�i dezvolta afacerea având î�n minte
clientela ta din prezent. Î�n schimb, construieș� te-o gândindu-te la
clienț�ii viitori.
Viziunea ta decide. Poate că eș� ti doctor ș� i scopul tău este să
devii mai cunoscut decât Dr. Dollars. Deodată, Betty Currie te sună
ca să te informeze că reputaț�ia ta î�n ț�ară a ajuns la cele mai î�nalte
cote ș� i că Preș� edintele ar fi onorat dacă ai accepta un post î�n cabinetul
ministerial. Mottoul atestă: „Dacă puterea te cheamă, resemnează-te
ș� i acceptă”.
Dintr-odată, viziunea ta s-a schimbat. Crezi că noua ta viziune
î�ț�i va influenț�a complet viaț�a? Vei privi diferit ș� tirile din ziare?
150 DRUMUL CĂTRE LIBERTATEA FINANCIARĂ

Secretul este să dezvolț�i o astfel de viziune fără acel telefon de


la Betty Currie. Descoperă care sunt pasiunile ș� i talentele tale. Ce
zonă poț�i acoperi î�n trei ani î�n calitate de cel mai bun expert? Odată
ce te-ai decis, lucrează consecvent pentru a atinge statutul de
expert.

Dacă tu nu te schimbi, nimic nu se va schimba


Dacă doreș� ti să ț�i se schimbe situaț�ia, trebuie mai î�ntâi să te schimbi
pe tine î�nsuț�i. Dacă ț�i-ar plăcea să faci ceva diferit peste trei, cinci
sau ș� apte ani, trebuie să te pregăteș� ti ș� i să faci ca acel rezultat să se
vadă. Gândeș� te-te cum va fi peste ș� apte ani. Zilele tale ar fi la fel? Ai
avea aceleaș� i rezultate? Ai aș� tepta să primeș� ti acelaș� i respect de la
ceilalț�i?
Ce vrei să faci? Nu te vei trezi î�ntr-o zi ș� i vei citi î�n ziar că ai fost
declarat expert peste noapte. Un om dobândeș� te această distincț�ie
doar atunci când creează el î�nsuș� i acest rol. Astfel, dacă vrei să se
schimbe ceva, atunci ia ceva timp din programul tău î�ncărcat de
lucru.
Rezervă-ț�i timp să î�ți� construieș� ti statutul de expert. Pregăteș� te-te
prin a nu renunț�a la educaț�ie. Î�nconjoară-te de grupuri-ț�intă speciale.
Caută căi de a te î�ncadra î�n aceste grupuri. Ieș� i î�n evidenț�ă. Scrie
articole î�n publicaț�ii de specialitate etc.
Dacă vrei ca situația ta să se î�mbunătăț�ească, atunci trebuie să
devii mai bun.
Hai să î�ț�i vorbesc despre cea mai bună tehnică pe care o ș� tiu
pentru a atinge rapid statutul de expert.
Scrie chiar astăzi un anunț� publicitar de o pagină. Î� n acest
anunț� , descrie-ț�i expertiza ș� i serviciile pe care le poț�i oferi. Acest
lucru are multe avantaje:
1. Te forț�ează să te gândeș� ti la fiecare dintre avantajele tale din
perspectiva clientului.
2. Î�ț�i permite, de asemenea, să te concentrezi mai bine la lucru-
rile esenț�iale.
Cum să-ți mărești venitul 151

3. E posibil să descoperi că nu eș� ti de fapt mulț�umit cu poziț�ia


ta de expert. Poț�i să-ț�i reexaminezi apoi poziț�ia ș� i, î�n cele din urmă,
poț�i economisi foarte mult timp ș� i efort.
4. Vei avea, de asemenea, o mai bună idee despre paș� ii individu-
ali care sunt necesari pentru a deveni acel expert. Vei putea să î�ț�i
identifici mai uș� or grupul-ț�intă.
5. Vei putea afla cum să satisfaci cel mai bine nevoile clienț�ilor
tăi. Trebuie să te î�ntrebi constant ce le-ar aduce cele mai multe
beneficii.
6. Vei grăbi î�ntregul proces prin care devii expert ș� i poț�i î�ncepe
imediat.

Sfat important
Afirmă-te ca expert. Găseș� te o niș� ă nouă sau creează un
nou domeniu.
• Viziunea ta se schimbă ș� i te duce î�n direcț�ia aleasă de
tine.
• Te aliniezi cu situaț�ia ta preferată, ș� i nu cu situaț�ia ta
prezentă.
• Să ai un scop te face creativ. După ce ai „văzut imagi-
nea de ansamblu”, î�ț�i dai seama unde se potrivesc
piesele puzzle-ului.
• Dacă ai drept ț�intă un grup general, va trebui să oferi
cel mai mic preț�. Dacă te concentrezi pe un grup-ț�intă
„mic”, specializat, serviciile tale pot fi mai scumpe.
• Dacă eș� ti expert, clienț�ii vor veni singuri la tine.
• Să te afirmi ca expert nu este dificil. De multe ori se
î�ntâmplă ca o persoană să fie considerată expert
pentru că este privită astfel de către amatori.
152 DRUMUL CĂTRE LIBERTATEA FINANCIARĂ

Nu există nicio diferență între angajați și liber


profesioniști în ceea ce privește salariile
Dacă ai sau nu succes ca liber profesionist depinde î�n mare mă-
sură de modul î�n care eș� ti pregătit să fii angajat ș� i ș� ef î�n acelaș� i
timp. Asta î�nseamnă că, ș� i dacă eș� ti liber profesionist, trebuie să î�ț�i
plăteș� ti salariul din contul companiei tale î�n contul tău personal. Î�n
plus, acest lucru î�nseamnă că trebuie să î�ț�i separi cheltuielile de
afaceri de cele private. Î� n fiecare lună î�ț�i plăteș� ti acelaș� i salariu.
Dacă nu faci asta, atunci s-ar putea produce un scenariu similar cu
cel pe care î�l voi relata mai jos.
Cameron Carefree9 câș� tigă î�ntre 2.500 ș� i 11.500 de euro pe lună.
El retrage cât mai mult numerar. Î�n lunile î�n care câș� tigă mai puț�in,
ia un mic î�mprumut pentru a-ș� i menț�ine standardul lunar de trai
de 6.000 de euro. Î� n lunile prospere se răsplăteș� te. La urma urmei,
a lucrat cu multă sârguinț�ă.
Î�n medie, Cameron Carefree câș� tigă 8.500 de euro ș� ase luni pe an.
Trăieș� te bine. Î�n celelalte ș� ase luni î�nsă, câș� tigă doar o medie de 3.500
de euro ș� i tot trăieș� te bine. La urma urmei, Cameron Carefree nu e
chiar un om de rând. Ș� tie ce „datorează” ș� i face un î�mprumut de 15.000
de euro. Cu venitul său, simte că acest î�mprumut este fezabil ș� i 15.000
de euro sunt „foarte uș� or de gestionat”. Este, de asemenea, optimist.
Cameron Carefree reuș� eș� te să traverseze cu dibăcie următorii
doi ani ș� i jumătate. Datoriile sale au crescut la „un uș� or de gestio-
nat” 30.000 de euro. Nu include ș� i maș� ina aflată î�n leasing, din mo-
ment ce leasingul aduce „avantaje fiscale”. Impozitele pentru primul
an nu sunt o problemă, pentru că poate declara „o pierdere”. Î�n anul
următor î�nsă, trebuie să plătească impozite de 6.000 de euro ș� i ve-
nitul său va scădea. Î�n momentul î�n care î�ș�i î�napoiază maș� ina, va
trebui să plătească firmei de leasing 4.350 de euro.
Până să-ș� i dea seama, are datorii de 50.000 de euro ș� i trebuie să
returneze 1.500 de euro lunar. Î�n prezent, venitul său este de 3.250
de euro din cauza unor „circumstanț�e neprevăzute”. Apar acum im-
pozitele sale pentru al treilea an, plata î�n avans a impozitului ș� i

9 
Carefree – fără griji. (n.tr.)
Cum să-ți mărești venitul 153

niș� te facturi vechi. Cameron Carefree decide cu amărăciune că oa-


menii care vorbesc despre optimism „zugrăvesc fals realitatea”.
Adevărul e că viaț�a este dificilă ș� i brutală. Fireș� te, noua atitudine a
lui Cameron Carefree are un efect negativ asupra venitului său.
Ș� i când te gândeș� ti cât de simplu putea să fie! Î�n cazul î�n care
Cameron Carefree ș� i-ar fi plătit un salariu constant de 3.500 de
euro pe lună, ar fi putut să trăiască bine ș� i să economisească 30.000
de euro anual. După aceiaș� i trei ani, ar fi acumulat aproape 65.000
de euro rămaș� i după impozitare. Aceș� ti bani i-ar fi adus o dobândă
de peste 7.500 de euro pe an (la 12%). Ar fi fost foarte motivat ș� i
venitul său ar fi crescut. El calculează că în șapte ani ar fi ajuns la
primul său milion, dacă ar fi câștigat 10% î�n plus pe an.
Recomand deci următoarele: plăteș� te-ț�i un salariu fix care să se
bazeze pe cea mai mică cifră de afaceri pe care o ai.

Sfat important
Dacă eș� ti liber profesionist, plăteș� te-ț�i un salariu fix.
• Obiș� nuieș� te-te să te descurci cu o sumă fixă î�n fieca-
re lună.
• Separă-ț�i cu stricteț�e contul de afaceri de contul
privat.
• Strânge bani. Î�n acest fel, eș� ti mai conș� tient de sco-
purile tale ș� i motivaț�ia ta va creș� te. Î�n consecinț�ă, ve-
nitul ț�i se va mări.
• După doi ani, vei fi protejat financiar timp de 12 luni.
Dacă ai vrea, ai putea trăi apoi din economii timp de
un an î�ntreg, fără să faci nimic altceva. Ai fi liber.
• Î�n doar ș� apte până la zece ani, vei obț�ine securitate
financiară. „Gâsca” ta a crescut. Vei câș� tiga aproxima-
tiv 5.000 de euro pe lună din dobânzi.
• Nu mai munceș� ti pentru că trebuie, ci pentru că este
un hobby.
154 DRUMUL CĂTRE LIBERTATEA FINANCIARĂ

Ca liber profesionist,
trebuie să-ți construiești averea personală
Poate că ș� i tu eș� ti tentat să î�ț�i reinvesteș� ti toț�i banii î�n companie.
Aceasta este cea mai des î�ntâlnită greș� eală a persoanelor liber pro-
fesioniste. Nu î�ț�i construieș� ti averea î�n afara companiei tale. Faci ca
bunăstarea personală să depindă de succesul companiei tale ș� i de
posibilitatea de a o vinde la un preț� bun î�n viitor.
Dacă vrei î�ntr-adevăr să investeș� ti foarte mulț�i bani î�n compa-
nia ta, atunci ar fi î�nț�elept să adopț�i principiul O.P.M. (Banii Altor
Oameni). Ia un î�mprumut. Obț�ine cât mai mulț�i bani, pentru că, î�n
primul rând, nu ș� tii de cât vei avea nevoie ș� i, î�n al doilea rând, vei
putea î�ntotdeauna să î�i foloseș� ti mai devreme sau mai târziu.
Î�n acest caz, este adevărat exact opusul creditului de consum.
Repet, niciodată nu apela la credite de consum. Mai degrabă finan-
ț�ează î�nființ�area ș� i extinderea companiei tale cu banii altor oameni.
Acest lucru are un efect pozitiv. Capitalul tău investit î�ț�i măreș� te cifra
de afaceri. Valoarea companiei tale creș� te. Î�n acelaș� i timp, valoarea
banilor pe care trebuie să î�i returnezi scade datorită inflaț�iei. Dacă,
de exemplu, reuș� eș� ti să î�ț�i măreș� ti cifra de afaceri cu 12% anual,
făcând o investiț�ie î�nț�eleaptă cu bani î�mprumutaț�i, î�ț�i vei dubla cifra
de afaceri î�n decurs de ș� ase ani.
Hai să presupunem că, î�n acelaș� i interval de timp, rata reală a
inflaț�iei reduce rata la care trebuie să î�ț�i restitui datoria cu 5% anu-
al. După ș� apte ani, valoarea reală a banilor (cu dobândă) s-ar ridica
la doar 69,8% din valoarea lor î� n momentul î� n care ai luat
î�mprumutul.
Din acest motiv, este î�ntotdeauna recomandabil să retragi bani
de la companie ș� i să faci investiț�ii private bune. Dacă va fi necesar,
poț�i folosi aceste investiț�ii private drept garanț�ie pentru a obț�ine
O.P.M (Banii Altor Oameni). Acest lucru nu este î�nsă de obicei necesar.
Prin urmare, retrage bani regulat de la compania ta ș� i finanț�ează-ț�i
compania cu bani î�mprumutaț�i.
Cum să-ți mărești venitul 155

Cum să-ți analizezi venitul


Dacă un atlet vrea să-ș� i î�mbunătăț�ească performanț�a, î�ș�i va diseca
performanț�a î�n componente individuale precum elasticitatea, con-
diț�ia, forț�a săriturii, masa musculară, flexibilitatea, stilul, tehnica ș� i
viteza. Apoi, va analiza fiecare componentă individual ș� i ulterior va
stabili un program de antrenament. Asta vrem să facem ș� i cu venitul
tău. Mai î�ntâi vrem să punem un diagnostic ș� i apoi să scriem o
reț�etă.
Te rog să citeș� ti următoarele paragrafe ș� i să-ț�i dai o notă î�ntre 1
(slab) ș� i 10 (excelent).

Calitate
Cât de competent eș� ti î�n domeniul tău? Te-ai poziț�ionat ca expert?
Î� ț�i cunoș� ti domeniul? Ai mentori buni? Ț� i-ai construit o reț�ea de
experț�i î�n jur, care î�ț�i î�mbunătăț�esc cunoș� tinț�ele ș� i calitatea? Creș� te
calitatea ta ca om odată cu calitatea ta de expert? Cunoș� ti legile suc-
cesului ș� i le aplici? Ai calităț�i de leadership? Comparativ cu persoa-
nele de vârf din domeniul tău, cât de î�naltă este calitatea ta?
Propria ta evaluare: ____________ puncte (maximum 10 puncte)

Energie
Cât de multă energie eș� ti pregătit să investeș� ti î�n progresul tău pro-
fesional? Cât de mult eș� ti dispus să oferi? Î�n general, cât de multă
energie ai? Î�ț�i poț�i focaliza energia, adică să te concentrezi pe deplin
la ceva? Cât de puternică este pasiunea ta ș� i cât de mare este entu-
ziasmul tău pentru ceea ce faci? Î�ț�i iubeș� ti slujba? Î�ț�i acorzi timp
pentru sănătatea ta, pentru sport, familie ș� i pentru î�nvăț�are ș� i creș� -
tere continuă, pentru că astfel vei obț�ine mai multă energie pe ter-
men lung?
Propria ta evaluare: ____________ puncte (maximum 10 puncte)
156 DRUMUL CĂTRE LIBERTATEA FINANCIARĂ

Extindere
Ș� tii că aceasta este cea mai importantă componentă a venitului tău?
Extinderea este cel mai puternic multiplicator. La câț�i oameni ajungi
cu produsele ș� i/sau serviciile tale? Jucătorul de tenis Rafael Nadal
câș� tigă bani pentru că este bun ș� i dedică foarte multă energie.
Câș� tigă cei mai mulț�i bani î�nsă pentru că milioane de oameni î�l ur-
măresc jucând. Astăzi sunt disponibile î�n masă cunoș� tinț�e, abilităț�i
ș� i produse numeroase. Dacă vei câș� tiga mult cu produsul tău depin-
de de cât de mulț�i oameni ș� tiu despre el. Notă: Pentru acest aspect
există un maximum de 100 de puncte.
Propria ta evaluare: ____________ puncte (maximum 100 puncte)

Stima de sine
Ș� tii că percepț�ia este realitate? Cât de bine te poț�i vinde? Cât de î�ncre-
zător pari? Cât de mare este î�ncrederea ta î�n tine? Eș� ti conș� tient că
eș� ti extraordinar de competent? Ș� tii să te prezinț�i? Ceilalț�i te conside-
ră un expert? Vor oamenii să î�ț�i facă favoruri gratis doar pentru că
eș� ti competent? Li se pare celorlalț�i profitabil să te cunoască? Te poț�i
afirma?
Propria ta evaluare: ____________ puncte (maximum 10 puncte)

Idei
Eș� ti creativ? Eș� ti deschis către noi concepte? Î�ți� urmăreș� ti scopurile ș� i
rămâi î�n acelaș� i timp dispus să experimentezi noi metode de a le
atinge? Eș� ti flexibil? Î�ț�i notezi ideile imediat? Ai î�ncredere î�n ele ș� i le
implementezi? Î�n ce măsură ai dezvoltat „fabrica ta personală de
idei”? Te î�ntrebi î�ntotdeauna: „Cum mi se aplică mie asta?” ș� i „Cum
pot acț�iona imediat?” Î�nț�elegi că fiecare informaț�ie ș� i fiecare soluț�ie
de care ai nevoie există undeva? Realizezi că î�ntotdeauna trebuie să
dezvolț�i idei noi pentru a obț�ine această informaț�ie?
Propria ta evaluare: ____________ puncte (maximum 10 puncte)
Cum să-ți mărești venitul 157

Pentru a-ț�i calcula scorul total, trebuie să î�nmulț�eș� ti toate punc-


tele pe care le-ai realizat. Poț�i obț�ine un maximum de un milion de
puncte (=10 x 10 x 100 x 10 x10)
Iată o mostră de calcul: ț�i-ai dat 5 puncte pentru Calitate, 10
puncte pentru Energie, 3 puncte pentru Extindere, 6 puncte pentru
Stima de sine ș� i 6 puncte pentru Idei. Î�nmulț�ind aceste puncte, ai
obț�ine 5.400 de puncte. Dacă î�mpărț�im 5.400 la 1,8, aflăm câș� tigu-
rile tale lunare î�n euro, adică 3.000 de euro. Dacă ai fi î�nregistrat 30
de puncte pentru Extindere, ai fi avut 54.000 de puncte sau 30.000
de euro pe lună.
Scorul tău total: ___________ puncte

Acum probabil că î�ț�i dai seama care dintre zone trebuie dezvol-
tate. Eu vreau să-ț�i dau de gândit. Tu î�nsă trebuie să faci munca.

Cum să îmbunătățești componentele


individuale ale venitului tău
Calitate
Ai obț�inut probabil deja niș� te indicaț�ii din î�ntrebările pe care toc-
mai le-am pus. Citeș� te literatură ș� i publicaț� ii de specialitate.
Studiază alte ț�ări. Dacă nu vorbeș� ti î�ncă o limbă străină, ar fi o idee
bună să î�ncepi să stăpâneș� ti una. Î�nvăț�area de care vorbim acum
depăș� eș� te cu mult domeniul tău de lucru. Acest studiu suplimentar
î�ț�i va permite să devii un om complet ș� i o personalitate care atrage
succesul ca prin minune.
Cred că î�mprejurările noastre imediate exercită cea mai mare
influenț�ă asupra calităț�ii noastre ca experț�i ș� i asupra calităț�ii noas-
tre ca personalitate. Dacă ne înconjurăm de oameni care sunt „mai
buni” decât noi, vom deveni ș� i noi mai buni. Dacă ne înconjurăm de
oameni „demotivați”, vom stagna.
Când suntem mici, î�nvăț�ăm cel mai bine prin observaț�ie subcon-
ș� tientă ș� i imitare. Acestea sunt ș� i astăzi cele mai bune metode. Avem
nevoie de oameni î�n jurul nostru pe care să î�i putem observa ș� i de la
158 DRUMUL CĂTRE LIBERTATEA FINANCIARĂ

care să putem î�nvăț�a. Mi-am făcut prin urmare un obicei din a î�ntâlni
î�n fiecare lună cel puț�in o persoană nouă ș� i interesantă care are mai
mult succes decât mine î�ntr-un anumit domeniu.
Acordă-ț�i un moment să te gândeș� ti ce paș� i concreț�i ai putea
face î�n următoarele 72 de ore pentru a dobândi mai multă calitate
ca expert ș� i ca personalitate.
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________

Energie
Ne blocăm adesea energia prin modul nesăbuit ș� i autodistruc-
tiv î�n care trăim. Majoritatea oamenilor subestimează acest aspect.
Nu poț�i să te trezeș� ti î�ntr-o dimineaț�ă ș� i să cucereș� ti lumea dacă
nici măcar nu te poț�i da jos din pat pentru că eș� ti bolnav. Dacă ai o
viaț�ă sănătoasă, vei ajunge la următoarea concluzie: Cu cât consumi
mai multă energie, cu atât vei avea mai multă energie.
Energia este viaț�ă, ș� i asta pe bună dreptate. Nu este intenț�ia
mea să scriu o carte despre sănătate, dar dacă vrei să î�ț�i creș� ti veni-
tul, atunci gândeș� te-te cum te poț�i simț�i mai energizat.
Ce paș� i concreț�i poț�i face pentru a obț�ine mai multă energie?
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________

Extindere
Trebuie să faci tot ce e posibil pentru a-ț�i face produsul sau nu-
mele cunoscut. Scrie articole î�n reviste. Apari î�n dezbateri televiza-
te. Angajează o agenț� ie bună de relaț� ii publice. Trimite mesaje
direct prin poș� tă.
Fă î�nț�elegeri de cooperare cu alț� i comercianț� i locali. Dacă te
duci la croitorul meu din Londra, el î�ț�i va recomanda imediat un
croitor de cămăș� i, un magazin pentru pantofi la comandă, restau-
rantul său preferat etc. Organizează evenimente ș� i invită potenț�iali
clienț�i ș� i parteneri de cooperare.
Cum să-ți mărești venitul 159

Nu contează ce faci ș� i cât de mult timp petreci î�n activitatea ta.


Ar trebui să acorzi mai mult timp pentru promovarea ș� i extinderea
persoanei tale sau a produsului tău. Fă tot ce poț�i pentru recunoaș� tere.
Ț� ine minte: specialiș� ti competenț�i ș� i informaț�ii corecte se găsesc
din plin. Nu e suficient să fii bun. Ceilalț�i trebuie să recunoască î�n
tine o calitate unică ș� i este treaba ta să le-o arăț�i.
Ce ai putea face pentru a deveni mai cunoscut?
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________

Stima de sine
De regulă, oamenii doar visează că vor câș� tiga un venit mai
mare cu 100%. Acesta este doar dublul sumei pe care o câș� tigă î�n
prezent.
Cei mai mulț�i simt că ar fi suspect să-ș� i imagineze mai mult de
atât ș� i î�ncep să aibă o senzaț�ie de neliniș� te. Este, fără î�ndoială, doar
o chestiune de stimă de sine. Dacă î�ț�i creș� ti stima de sine, î�ț�i vei
mări venitul.
Abilitatea ș� i iscusinț�a de a te vinde bine sunt părț�i integrante
ale stimei de sine. Dacă nu ai nicio experienț�ă î�n vânzări, ț�i-aș� reco-
manda să citeș� ti niș� te cărț�i potrivite acestui subiect ș� i apoi să mergi
î�n vânzări pentru aproximativ un an. Există un motiv î�n spatele ex-
presiei: „Oricât de mică e afacerea, vei câș� tiga mai mult decât efor-
tul depus pentru î�nființ�area ei”. Poate î�ț�i vei găsi pasiunea. Î�n orice
caz, vei î�nvăț�a cum să te vinzi.
Ce paș� i poț�i face pentru a-ț�i creș� te stima de sine ș� i a te vinde
mai bine?
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
160 DRUMUL CĂTRE LIBERTATEA FINANCIARĂ

Idei
Cele mai bune idei î�ț�i vin î�n minte î�n timp ce conduci, mergi, faci
sport sau când eș� ti pe jumătate adormit. Avem nevoie de un carne-
ț�el sau de un reportofon pentru a ne aminti ideile; altfel, adesea
dispar pentru totdeauna.
Am un jurnal de idei pentru toate ideile mele. Pe cele mai multe
nu le voi pune î�n aplicare, dar „fabrica mea de idei” funcț�ionează la
capacitate maximă.
Napoleon Hill a spus: „Fiecare afacere, fiecare mare succes a
î�nceput cu o idee”. Dacă ideile noastre sunt bune, atunci ș� i banii vor
veni de undeva î�n viaț� a noastră. O singură idee poate valora
milioane.
Ce paș� i concreț�i ai face astfel î�ncât „fabrica ta de idei” să poată
funcț�iona la capacitate maximă?
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
Vezi tu, venitul tău nu este determinat arbitrar de către ș� eful
tău sau de către piaț�ă. Dacă vrei să-l măreș� ti, atunci identifică care
este cea mai mare slăbiciune a ta. Î�ncearcă să o atenuezi. Caută so-
luț�ii. Ț� ine minte că cea mai bună pârghie este extinderea.
Î�ț�i garantez că, dacă lucrezi continuu la toate cele cinci compo-
nente, î�ț�i vei creș� te venitul cu cel puț�in 20% î�n decurs de un an. Este
mai probabil î�nsă că î�l vei mări cu 100%.

Caută alte surse de venit


Pe de o parte, nu ar trebui să faci prea multe deodată, deoarece
focalizarea energiei este ceea ce asigură puterea. Pe de altă parte,
există oportunităț�i bune de care ar trebui pur ș� i simplu să profiț�i.
Cum putem rezolva acest contrast? Este simplu. Cât timp nu obț�ii
nivelul de venit pe care ț�i-l imaginezi, ar trebui să te concentrezi doar
pe o activitate. Stabileș� te-ț�i destul de sus nivelul venitului pe care î�l
doreș� ti. Este absurd să eviț�i dificultăț�ile concentrându-ț�i atenț�ia la o
activitate nouă.
Cum să-ți mărești venitul 161

Î�nsă, odată ce ai î�nvăț�at cum să câș� tigi sume mari de bani, vei reuș� i
să faci asta ș� i î�n alte domenii. Cum ș� i unde putem găsi astfel de oportu-
nităț�i? Î�n primul rând, este important să î�nț�elegi că venitul reprezintă
banii care intră î�n viaț�a ta.
Te rog, î�ncearcă să faci următorul exerciț�iu: uită-te î�n jurul tău î�n
camera î�n care te afli acum. Î�ncearcă să găseș� ti zece obiecte de culoare
roș� ie. Le-ai găsit? Bine. Acum citeș� te următorul exerciț�iu ș� i î�nchide re-
pede ochii fără să te uiț�i din nou î�n jur. Numeș� te ș� ase obiecte din came-
ră care sunt albastre.
Tindem să vedem doar lucrurile pe care ne focusăm.
Oportunităț�ile bune de venit pot fi găsite ș� i î�n afara activităț�ii noas-
tre prezente.

Cele patru surse de venit


Î�n principiu, suntem plătiț�i pentru valoarea pe care o aducem
pe piaț�ă. Există patru valori:
• Produse • Servicii
• Cunoș� tinț�e • Idei

Cu care dintre aceste valori ai putea câș� tiga bani? Cum î�ți� poț�i co-
mercializa cunoaș� terea? Prin ce mijloace î�ț�i poț�i transforma ideile î�n
bani? Ce produse ai putea vinde? Ț� ine minte că venitul reprezintă toț�i
banii care intră î�n viaț�a ta. Cine î�ți� datorează bani? Ce bunuri ai putea
vinde? Gândeș� te-te la asta!

Cere bani
Eș� ti genul de persoană care oferă uneori un serviciu fără să
ceară plată? Te rog să ai î�n vedere faptul că a cere bani este adesea
o chestiune de stimă de sine. De fiecare dată când aduci valoare,
este firesc ș� i complet justificat să primeș� ti bani pentru asta. Dacă tu
consideri sau nu valoros respectivul serviciu depinde de cât de ca-
pabil te consideri. Dacă un serviciu de valoare poate fi obț�inut la un
preț� mare de la un specialist ș� i poate fi obț�inut gratis de la tine,
162 DRUMUL CĂTRE LIBERTATEA FINANCIARĂ

î�nseamnă că î�ț�i lipseș� te î�ncrederea de sine. Specialistul este conș� ti-


ent de valoarea sa, î�n timp ce tu nu eș� ti.
Aș� spune-o sub o formă ș� i mai drastică: tu eș� ti responsabil pen-
tru calitatea vieț�ii tale. Este, prin urmare, datoria ta să câș� tigi bani.
De aceea trebuie să ceri bani, cel puț�in până când ajungi la libertate
financiară.
Vezi tu, succesul este mai degrabă o atitudine decât o abilitate.
Ocupă-te să-ț�i dezvolț�i convingerea că eș� ti valoros. Scrie î�n jurnalul
tău de succes.

Concentrează-te pe activități care produc bani


Este foarte simplu. Foloseș� te-ț�i timpul doar pentru activităț� i
care produc bani. Determină ce zone din domeniul tău pot să-ț� i
aducă venit. Mulț� i oameni sunt probabil capabili să facă cea mai
mare parte a muncii pe care o faci tu. Puț�ini indivizi au î�nsă disciplina
să se concentreze (aproape) î�n exclusivitate la activităț�i generatoare
de venit.
Vei vedea că este mult mai satisfăcător să te implici î�n proiecte
care produc bani. Este î�nsă mai uș� or să faci celelalte slujbe. Dar nu
uita că nivelul venitului tău depinde foarte mult de numărul de ac-
tivităț�i pe care nimeni altcineva nu le poate face î�n afară de tine.
Expresia „cât mai repede posibil” se aplică ș� i aici. Nu aș� tepta
până când ț�i-o poț�i permite. Deleagă cât mai repede posibil. Deleagă
toate activităț�ile care pot fi realizate de altcineva ș� i foloseș� te acest timp
pentru a te concentra pe activităț�i care produc bani. Va merita, atâta
timp cât câș� tigi mai mult î�n acest timp decât suma cu care î�l plăteș� ti pe
asistentul tău.
Majoritatea companiilor vor să crească mai î�ntâi, pentru a-i pu-
tea plăti pe oamenii de care au nevoie. Ar fi mai bine totuș� i să anga-
jezi aceș� ti oameni cât mai repede posibil pentru a creș� te.
Prin urmare, î�ntreabă-te care dintre activităț�ile tale pot fi î�ndepli-
nite de altcineva. Cine ar putea să preia aceste activităț�i î�n locul tău?
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
Cum să-ți mărești venitul 163

Venitul nu înseamnă bogăție


Mulț�i oameni nu ș� tiu ce este bogăț�ia: a câș� tiga foarte mulț�i bani
nu î�nseamnă abundenț�ă. De regulă, standardul de viaț�ă ne creș� te
odată cu venitul. Pur ș� i simplu „avem nevoie” de mai mult. Î�n mod
remarcabil, î�ntotdeauna avem nevoie de exact atât cât câș� tigăm. Nu
trebuie să confundăm „nevoile” cu „dorințele”.
Babilonienii antici ș� tiau deja: „Ceea ce numeș� ti cheltuieli nece-
sare se va extinde î�ntotdeauna până la nivelul venitului tău actual”.
Eș� ti bogat doar atunci când poț�i trăi din capitalul tău fără să
trebuiască să ai o slujbă – banii tăi lucrează pentru tine. Nu vei de-
veni bogat datorită banilor pe care î�i câș� tigi, ci datorită banilor pe
care î�i economiseș� ti. A economisi î�nseamnă diferenț�a dintre a fi o
maș� ină de făcut bani ș� i a avea o maș� ină de făcut bani. Voi vorbi mai
mult despre asta î�n capitolul următor.

Nu te opri niciodată
Niciodată nu î�nceta să-ț�i măreș� ti venitul până nu ai acumulat
destul capital î�ncât să trăieș� ti din dobânda câș� tigată.
Fireș� te, putem ș� i ar trebui să luăm pauze. Mi-am făcut un obicei
din a mă recompensa de fiecare dată când ating un scop preliminar.
Lucrez ș� ase zile pe săptămână ș� i î�mi iau liber o zi. Î�mi iau concediu
de patru ori pe an. Un concediu durează trei săptămâni. Am obser-
vat că sunt mult mai productiv aș� a. Sunt mai concentrat ș� i mai plin
de energie. De asemenea, petrec acel timp cu folos. Citesc aproxi-
mativ 150 de cărț�i pe an; citesc 50 dintre ele î�n concediu. Î�n timpul
vacanț�ei de Crăciun evaluez anul anterior ș� i î�l plănuiesc pe următo-
rul. Pentru fiecare sector din viaț�a mea, stabilesc scopuri ș� i scriu
motivele pentru care vreau să le ating. Î�mi scriu, de asemenea, jur-
nalul de î�nvăț�ăminte mai ales î�n timpul concediului. Î�n acest jurnal
î�mi notez ce am î�nvăț�at. Î� n acest fel, fiecare eș� ec devine o lecț�ie.
Pentru a mă asigura că nu repet greș� eala, mi-o notez. Aș� adar, conce-
diile sunt pentru mine un timp î�n care evadez complet de la munca
mea zilnică. Atunci mă concentrez doar pe partenerul meu ș� i pe
mine.
164 DRUMUL CĂTRE LIBERTATEA FINANCIARĂ

Când mă î�ntorc acasă, motivele pentru care fac ceea ce fac î�mi
sunt chiar mai clare. Mă concentrez din nou, ș� i chiar mai bine, pe
scopurile mele î�n loc să mă concentrez pe căile care duc spre ele.
Acestea sunt doar câteva motive pentru care spun că sunt î�n gene-
ral mai productiv atunci când î�mi iau concediu de patru ori pe an.
Ia pauze, astfel î�ncât să nu te epuizezi. Totuș� i, nu te opri până nu
ai obț�inut libertatea financiară. Nimic nu este mai greu decât să pui
iar î�n miș� care o locomotivă care s-a oprit. Este î�nsă la fel de greu să
opreș� ti una care î�naintează cu viteză maximă. Nu trebuie să ț�ii î�n-
totdeauna piciorul pe acceleraț�ie, dar, dacă este posibil, nu te opri
decât atunci când poț�i trăi din dobânda câș� tigată din capitalul tău.
Atunci nu va mai trebui să lucrezi. De ce ai î�nceta î�nsă să faci
ceea ce î�ț�i place? Dacă nu mai e nevoie să lucrezi ș� i faci doar ce î�ț�i
place să faci, ș� tii ce se î�ntâmplă? Acum devine foarte interesant!
Rezumat de puncte forte
• Fiecare obț�ine exact ce merită. Doar tu poț�i hotărî� cât de mult
vei câș� tiga.
• Nu vei primi mai mulț�i bani pentru că ai nevoie de ei, ci pentru
că i-ai câș� tigat. Cere informaț�ii despre obligaț�iile tale, nu despre
drepturi.
• Î�ntotdeauna dă mai mult decât se aș� teaptă ceilalț�i de la tine.
Surprinde-i pe toț�i, depăș� indu-le aș� teptările. Nu este suficient
să fii foarte bun. Fii excelent!
• Fă-te indispensabil prin faptul că eș� ti dispus să î�ț�i asumi res-
ponsabilitatea. Fă-te dispensabil prin faptul că delegi munca ș� i
autoritatea.
• Cine vrea să câș� tige mai mult trebuie să aibă î�n vedere o listă
mai lungă de probleme.
• Să faci ce face toată lumea este la fel de folositor ca un fir de
nisip î�n deș� ert. Nu trebuie să fii mai bun, ci unic. Găseș� te-ț�i niș� a.
• Venitul tău creș� te î�n paralel cu î�ncrederea ta î�n tine.
• Venitul tău constă î�n următoarele componente: Calitate, Energie,
Extindere, Stimă de sine, Abilitatea de a te vinde ș� i Idei.
• Dedică mai mult timp promovării ș� i dezvoltării persoanei tale
(ș� i produselor tale).
• Concentrează-te pe activităț�i care generează venit. Î�ntreabă-te
dacă trebuie să faci tu o anumită muncă sau dacă o poate face
altcineva.
8
Economiile – plătește-te pe tine însuți

„Un om care cheltuiește la fel de mult cât economisește


este cel mai mulțumit om, pentru că are ambele plăceri.”

Samuel Johnson

A fost odată ca niciodată un ț�ăran sărac care s-a dus la coteț�ul de


păsări ș� i a descoperit un ou de aur î�n cuibarul gâș� tei. Primul său
gând a fost: „Cineva glumeș� te pe seama mea”. Dar. ca să fie sigur, a
dus oul la un aurar. Aurarul a testat oul, l-a cântărit ș� i i-a spus ț�ăra-
nului: „100% aur, aur masiv!”.
Ț� ăranul a vândut oul ș� i s-a î�ntors acasă cu o pungă plină cu
bani. Î�n acea seară a dat un ospăț� . A doua zi î�n zori, î�ntreaga familie
s-a dus să vadă dacă gâsca va mai face un ou de aur. Desigur, au găsit
un alt ou de aur î�n cuibar. De atunci î�nainte, gâsca a făcut câte un ou
de aur î�n fiecare dimineaț�ă, ou pe care fermierul apoi î�l vindea. Î�n
foarte scurt timp a devenit bogat.
Dar acest fermier era un om lacom. A î�nceput să se î�ntrebe de ce
face gâsca doar un ou pe zi. Totodată, era curios să ș� tie cum de pu-
tea pasărea să producă ouă de aur.
A devenit din ce î�n ce mai agitat din cauza asta. Î�ntr-un final, s-a
dus la coteț� ș� i a tăiat gâsca î�n două cu cuț�itul. Tot ce a găsit î�n interiorul
ei a fost un ou de aur format pe jumătate.
Morala poveș� tii: nu î�ț�i omorî� gâsca.
De fapt nu se poartă majoritatea oamenilor î�ntr-un mod asemă-
nător? Gâsca reprezintă capitalul, iar ouăle de aur dobânda câș� tiga-
tă de pe urma acestor bani. Dacă nu ai capital, nu primeș� ti dobândă.
168 DRUMUL CĂTRE LIBERTATEA FINANCIARĂ

Majoritatea oamenilor î�ș�i cheltuiesc toț�i banii. De aceea nu pot să


crească o gâscă. Ei î�ș�i omoară gâsca atunci când e tânără ș� i î�nainte
să aibă ș� ansa de a face ouă de aur.
Atâta timp cât nu ai o „gâscă” sau o „maș� ină de făcut bani”,
trebuie să fii tu î�nsuț�i maș� ina de făcut bani, indiferent cât câș� tigi.
„Cheltuieș� te mai puț�in decât câș� tigi” nu sună tocmai senzaț�ional. Cu
toate acestea, vei vedea că poate fi distractiv să economiseș� ti ș� i că
este un lucru rezonabil.

Patru motive pentru care oamenii


nu economisesc
Există motive bune pentru a economisi, dar pentru majoritatea oa-
menilor există patru motive principale pentru a nu economisi:
1. Ei cred că vor câș� tiga atât de mult î�n viitor, î�ncât nu trebuie să
î�nceapă să economisească acum.
2. Vor să se bucure de viaț�ă acum. Ei cred că ar fi dificil să economi-
sească ș� i că asta ar î�nsemna să se limiteze.
3. Nu cred că este important să economiseș� ti ș� i sunt convinș� i că vor
avea î�ntotdeauna această atitudine.
4. Cred că nu merită să economiseș� ti (rate mici ale dobânzii,
inflaț�ie).
Hai să aruncăm o privire mai atentă asupra celor patru argu-
mente. Vei vedea că, de fapt, lucrurile stau altfel decât credeai.
Citeș� te cele patru afirmaț�ii aș� a cum ar trebui formulate:
1. Economiile te fac bogat, nu venitul.
2. A economisi este uș� or ș� i plăcut pentru toată lumea.
3. Î� ț�i poț� i schimba oricând convingerile ș� i atitudinea faț� ă de
economii.
4. Economiile te vor face milionar. Poț�i câș� tiga o dobândă de 12%
sau mai mult, iar inflaț�ia chiar te va ajuta!
Ț� i se pare greu de crezut? Vei fi î�ncântat când vei î�nț�elege ade-
vărul acestor afirmaț� ii. Acum hai să ne uităm la fiecare enunț� î�n
parte.
Economiile – plătește-te pe tine însuți 169

Economiile te fac bogat, nu venitul


Nimeni nu devine bogat doar pentru că are un venit mare. Bogăț�ia
ia naș� tere atunci când păstrezi bani. Prea mulț�i oameni au următoa-
rea speranț�ă absurdă: „Atunci când voi câș� tiga destul, totul se va
î�mbunătăț�i”. Cu toate acestea, adevărul este că standardul de viaț�ă
creș� te î�ntotdeauna odată cu venitul. Aproape î�ntotdeauna ai nevoie
de tot ce câș� tigi. Adevărul este, mai degrabă, că singurul lucru pe
care î�l au oamenii care nu economisesc este datoria.
Primul meu coach era un om de succes pe care î�l simpatizam ș� i
î�l admiram foarte mult. Am fost î�ncântat când s-a oferit să fie coac-
hul meu personal. Mi-a cerut î�nsă să economisc 50% din venitul
meu. Imposibil, m-am gândit. I-am spus că aveam nevoie de 100%
din venitul meu ș� i că nu puteam economisi, din moment ce 100%
din el era insuficient pentru a-mi acoperi cheltuielile obiș� nuite.
Î�n afară de asta, eram un optimist. Credeam cu adevărat că totul
va fi î�n regulă odată ce voi î�ncepe să câș� tig o mulț� ime de bani.
Trebuia să î�nț�eleg că aceasta era o speranț�ă stupidă. Nimic nu se va
schimba vreodată dacă nu ne schimbăm pe noi î�nș� ine.
Este complet greș� it să crezi că bogăț�ia vine automat ș� i că nu e
nevoie să-ț�i schimbi atitudinea faț�ă de bani. Ceea ce faci de fapt este
să eviț�i responsabilitatea. E ca ș� i cum ai spune: „Pot face ce vreau cu
banii î�n acest moment, pentru că mai târziu, când voi î�ncepe să câș� -
tig sume enorme, voi compensa pentru tot. De ce ar trebui să sufăr
acum, dacă mai târziu mă voi scălda î�n bani?”
Aș� a că venitul tău ar trebui să fie formula magică, să facă ceea ce
tu nu reuș� eș� ti, adică să te facă bogat? Crede-mă, nu se va î�ntâmpla
niciodată. Va rămâne o simplă speranț�ă.
De fapt, poț�i câș� tiga cât de mult vrei, dar situaț�ia ta financiară nu se
va schimba. Am cunoscut sute de oameni care câș� tigau 25.000 de euro
pe lună ș� i care nu aveau altceva decât datorii. De ce situaț�ia ta financi-
ară rămâne neschimbată atunci când venitul î�ți� creș� te? Din cauza fap-
tului că doi factori rămân la fel: procentul – de economii versus venitul
net – ș� i tu.
170 DRUMUL CĂTRE LIBERTATEA FINANCIARĂ

Dacă nu te poț�i descurca cu ce câș� tigi astăzi, atunci nu vei reuș� i


să o faci nici când vei câș� tiga de două ori mai mult. Procentele ră-
mân a fel. Î�n cazul î�n care astăzi câș� tigi 1.000 de euro ș� i economi-
seș� ti 10% din ei, atunci vei economisi 100 de euro. Aceiaș� i 10% din
25.000 de euro (adică 2.500 de euro) sunt mai greu de economisit,
pentru că suma este mai mare. Este mai uș� or de fapt să economi-
seș� ti când venitul tău este mai mic. Este mai uș� or să pui deoparte
100 de euro decât să pui deoparte 2.500 de euro. Cu cât este mai
mare suma, cu atât mai greu cântăreș� te procentul.
Prin urmare, ar trebui să î� n cepi să economiseș� ti ACUM.
Indiferent cât de dificilă este situaț�ia î�n care te afli, nu va fi niciodată
atât de uș� or cum este astăzi. Î�ncepe chiar de azi să economiseș� ti
10% din venitul tău net.
Î�ncepe să economiseș� ti cât mai repede posibil. Dacă ai 18 sau
20 de ani ș� i locuieș� ti cu părinț�ii, acum este cel mai bun moment. Nu
va mai fi niciodată atât de uș� or.
Când vei mai avea vreodată cheltuieli atât de mici? Chiar dacă
trebuie să „pierzi” niș� te bani, va fi puț�in comparativ cu costurile pe
care le vei avea când te vei muta de acasă. Nu vei mai avea niciodată
ș� ansa asta: economiseș� te cât de mult posibil.

Majoritatea oamenilor nu își schimbă obiceiurile


financiare, nici când câștigă mai mult
Atitudinile de bază se schimbă arareori (doar atunci când î�ț�i schim-
bi conș� tient vechiul set de convingeri). O atitudine care î�i î�mpiedică
pe oameni să economisească este: „Am nevoie de asta”. Cu siguranț�ă
î�ț�i aminteș� ti expresia: „Nu trebuie să confunzi nevoile elementare
cu dorințele”. Ș� i „cheltuielile pe care le considerăm necesare se vor
ridica până la nivelul venitului”.
Cea mai stupidă scuză pentru o cheltuială inutilă este: „Am ne-
voie de asta. Trebuie s-o am”. Avem nevoie cu adevărat doar de câ-
teva lucruri. Susț�inem că avem nevoie de una sau alta doar ca să ne
justificăm faț�ă de noi î�nș� ine. Ca lucrurile să devină mai bune pentru
noi, mai î�ntâi trebuie să devenim noi î�nș� ine mai buni.
Economiile – plătește-te pe tine însuți 171

Cumpătarea este o virtute a bogaților


Când Sir John Templeton avea 19 ani, el ș� i soț�ia lui au decis să eco-
nomisească 50% din venitul său lunar. El a declarat că era dificil
uneori, î�n special î�n lunile î�n care comisionul său era destul de mic.
A devenit miliardar ș� i unul dintre cei mai prestigioș� i ș� i respectaț�i
manageri de fonduri de investiț�ii din lume. El susț�ine astăzi că perioa-
dele decisive au fost cele î�n care câș� tiga atât de puț� in, î�ncât era
aproape imposibil să economisească 50%.
Warren Buffett a fost cel mai bogat om din Statele Unite. Deja î�n
1993, revista Forbes î�i estima averea la 17 miliarde de dolari. Cum a
devenit atât de bogat? Iată reț�eta sa: economiseș� te ș� i investeș� te, eco-
nomiseș� te ș� i investeș� te din nou.
Warren Buffett ș� i-a î�nceput activitatea ca băiat care livrează ziare.
El economisea fiecare dolar de care se putea lipsi. Nu-ș� i cumpăra
aproape nimic, pentru că niciodată nu vedea banii pe care i-ar fi
cheltuit. Î�ș�i imagina doar cât ar valora acea sumă î�n viitor. Nici mă-
car nu ș� i-a cumpărat o maș� ină. Nu din cauza celor 10.000 de dolari
cât l-ar fi costat, ci pentru că ș� tia cât vor valora acei zece mii de do-
lari douăzeci de ani mai târziu. Sună extrem de plictisitor? Totuș� i,
ș� tii deja că este plictisitor sau captivant î�n funcț�ie de convingerile
tale. Dacă ai fi investit 10.000 de dolari pentru o perioadă de patru-
zeci de ani, cu Warren Buffett, acei bani ar fi valorat acum niș� te de-
loc plictisitoare 80 de milioane de dolari!
Ș� tii ce au î�n comun următorii fondatori de companii – Werner
von Siemens, Ferdinand Porsche, Gottlieb Daimler, Adam Opel, Karl
Benz, Fritz Henkel, Heinz Nixdorf, Heinrich Nestlé ș� i fraț�ii Aldi? Toț�i
au fost cumpătaț�i, cumpătaț�i ș� i iar cumpătaț�i. Au cheltuit mai puț�in
decât câș� tigau ș� i au investit banii inteligent. Cu siguranț�ă, nu doar
faptul că au fost cumpătaț�i a fost responsabil pentru bogăț�ia lor.
Aceasta a fost î�nsă o condiț�ie obligatorie, fără de care bogăț�ia este
de neatins. Nu vei găsi niciun fondator al vreunei mari companii
care să nu fi fost foarte cumpătat.
172 DRUMUL CĂTRE LIBERTATEA FINANCIARĂ

Mulți oameni de afaceri au fost faliți


Poate că te gândeș� ti la toate poveș� tile pe care le-ai auzit despre oa-
meni de afaceri care au dat faliment – ș� i chiar de multe ori! Da, este
adevărat. Dar acei oameni nu aveau credite de consum ș� i nici un stil
de viaț�ă luxos.
Ei erau cumpătaț�i. Au dat faliment nu din cauză că nu erau cum-
pătaț� i î�n privat, ci din cauza unor circumstanț�e nefavorabile sau
pentru că au speculat greș� it.
Datorită cumpătării combinate cu valorile lor antreprenoriale,
au supravieț�uit totuș� i acestor crize. Adesea o puteau scoate la capăt
cu minimul necesar timp de ani la rând. Ei cheltuiau puț�in pentru ei
ș� i se privau de orice fel de confort.
Î�ntr-o anumită măsură, erau atât de cumpătaț�i î�ncât mulț�i oa-
meni exclamau: „Asta nu mi-ar plăcea. Nu aș� putea ș� i nici nu aș� vrea
să trăiesc aș� a”. Dar ț�ine minte, oamenii de succes sunt pregătiți să
facă eforturi pe care majoritatea oamenilor fără succes nu le-ar face.
Majoritatea oamenilor refuză să economisească. Ei vor să tră-
iască aici ș� i acum. Goethe a recunoscut fenomenul când a spus: „Toț�i
vor să fie cineva, dar nimeni nu vrea să devină cineva”.
Fondatorii companiilor mari voiau să devină bogaț�i. De fapt, să
devină bogaț�i era prioritatea lor numărul unu. Toate celelalte ches-
tiuni erau secundare. Ei nu se purtau ca ș� i cum aveau bani.
Aparenț�ele erau neimportante pentru ei. Ei voiau să devină cineva
ș� i din acest motiv erau cumpătaț�i.
Poate că aparț�ii acelui grup de oameni care spun: „Eu sunt o
excepț�ie. Pot să-mi cheltui toț�i banii ș� i tot voi deveni bogat”. Eu nu
susț�in că acest lucru este imposibil. La urma urmei, evenimente in-
credibile ș� i inexplicabile chiar se petrec. Statistic î�nsă este puț�in
probabil. Ar fi probabil mai uș� or să î�ț�i schimbi convingerile, pentru
că a economisi chiar nu este atât de dificil.
Economiile – plătește-te pe tine însuți 173

A economisi este distractiv


și ușor pentru toată lumea
Exact perioada î�n care alegi să te bucuri de viaț�ă este timpul potrivit
pentru a economisi. Nu ar trebui totuș� i să î�ncerci î�n felul î�n care ai
mai făcut-o poate deja de câteva ori ș� i ai dat greș� .
Majoritatea oamenilor se aventurează să economisească î�n-
tr-un mod greș� it. Ei î�ș�i fac singuri viaț�a grea. Î�ncearcă să se limiteze
toată luna. Ciupesc bănuț�i dintr-o parte ș� i fac sacrificii î�n cealaltă
parte. La sfârș� itul lunii, tot nu le rămâne mai nimic. Poate că apare
o reparaț�ie neaș� teptată sau o factură uitată neplătită.
Poate ar trebui să analizezi acest scenariu dintr-o altă perspectivă.
Practic plăteș� ti pe toată lumea î�n afară de tine. Plăteș� ti brutarul când
cumperi pâine, bancherul când plăteș� ti dobândă, măcelarul când
cumperi carne, coafeza când te tunzi. Dar când te plăteș� ti pe tine?
Ar trebui să fii cel puț�in la fel de important ca brutarul, banche-
rul, măcelarul sau coafeza.

A economisi înseamnă a te plăti pe tine


Ar trebui să te plăteș� ti pe tine. Plăteș� te-te î�nainte să plăteș� ti pe ori-
cine altcineva. Plăteș� te-ț�i un salariu. Fă aș� a î�ncât să depui automat
10% din venitul tău lunar î�ntr-un cont separat. Cu aceș� ti 10% vei
deveni bogat. Cu restul de 90% î�i vei plăti pe toț�i ceilalț�i.
Vei fi uimit să descoperi că este la fel de ușor sau de greu să te
descurci cu 90% din venitul tău cum este ș� i cu 100%. Nici măcar nu
î�ț�i vor lipsi acei 10%.
Probabil că ț�i se pare greu de crezut. Vei fi î�nsă surprins dacă
î�ncerci cu adevărat. Niciodată să nu susț�ii că ceva nu merge până
când nu î�ncerci chiar tu.
Nu include planurile existente de economii sau asigurarea de
viaț�ă î�n aceș� ti 10%. Î�n planurile de asigurare economiseș� ti pentru
două elemente esenț�iale: acoperirea asigurării ș� i planul tău de pen-
sie. Acestea sunt pentru majoritatea oamenilor o necesitate absolu-
tă. Prin planurile de economii î�ț�i plăteș� ti cumpărăturile pe termen
mediu, cum ar fi o maș� ină nouă, mobilă sau o vacanț�ă.
174 DRUMUL CĂTRE LIBERTATEA FINANCIARĂ

Cu 10% îți crești gâsca


Niciodată nu te atinge de cei 10%. Vei folosi aceș� ti bani pentru a-ț�i
creș� te „gâsca” care face „ouă de aur”. Acest procent te va face bogat.
Vei vedea î�n continuare cum aceș� ti 10% te vor face atât de bogat,
î�ncât vei putea trăi de pe urma dobânzii ș� i nu va mai trebui să mun-
ceș� ti niciodată.
Este la fel de uș� or sau de greu să te descurci cu 90% din venit
cum este ș� i cu 100%. Aproape că nu-ț�i va veni să crezi, aș� a cum se
î�ntâmplă cu majoritatea participanț�ilor la seminarele mele. Totuș� i,
odată ce au î�ncercat, î�mi dau un feedback de genul: „Niciodată nu
am crezut că ar putea merge. Cu toate acestea, î�ntre timp am pus
constant deoparte 10% timp de câteva luni ș� i nici măcar nu-mi lip-
sesc. E bine de ș� tiut că aceș� ti 10% mă fac bogat”.

Sfat important
Plăteș� te-te mai î�ntâi pe tine. Fă aș� a î�ncât să depui auto-
mat 10% din venitul tău lunar î�ntr-un cont separat, la
î�nceputul fiecărei luni.
• Deschide un cont „gâscă”. Fă un ordin de plată pro-
gramată din contul tău curent î�n contul tău „gâscă”.
Aranjează ca 10% din venitul personal să fie virat î�n
contul „gâscă” la î�nceputul fiecărei luni.
• Niciodată nu te atinge de banii din contul separat
„gâscă”.
• Investeș� te-ț�i banii de la „gâscă” conform principiilor
pe care le vei î�nvăț�a î�n această carte.
• Te vei bucura mai mult de viaț�ă ș� i vei deveni mai î�n-
crezător î�n tine, î�n timp ce contul „gâscă” va creș� te.
• Contul „gâscă” este un mod uș� or ș� i folositor de a-ț�i
î�mbunătăț�i disciplina.
Economiile – plătește-te pe tine însuți 175

Ce ar trebui să faci cu o mărire de salariu?


Î� n anumite perioade, ai câș� tigat probabil mai puț�in decât câș� tigi
astăzi. Aminteș� te-ț�i de zilele studenț�iei. Î�n acea vreme reuș� eai să o
scoț�i la capăt cu puț�ini bani. Dar la prima ta slujbă?
Î�n mod normal, câș� tigăm mai mult pe măsură ce î�naintăm î�n
vârstă. Î� n timp ce ne creș� te venitul, ne creș� te ș� i standardul de
viaț�ă.
Cum poț�i face ca asta să nu se î�ntâmple î�n viitor? Ia 50% din fi-
ecare mărire de salariu ș� i depune-i î�n contul „gâscă”. Din moment ce
eș� ti obiș� nuit să trăieș� ti cu venitul actual, nu î�ț�i va fi greu să econo-
miseș� ti 50% din fiecare mărire de salariu. Te vei obiș� nui doar cu
jumătate de mărire de salariu. Restul de 50% vor fi pentru „gâsca”
ta.
Dacă, de exemplu, ai î�n prezent un venit net de 1.500 de euro î�n
fiecare lună, atunci vei depune 10% din acea sumă, adică 150 de
euro, î�n contul „gâscă” la î�nceputul fiecărei luni.
Acum să presupunem că primeș� ti o mărire de 400 de euro. Vei
transfera lunar 50% din acei bani, adică 200 de euro, î�n contul
„gâscă”. Făcând asta, î�ț�i vei mări deja rata de economii cu 133%

De ce eșuează planurile de economii


Există două motive esenț� iale pentru care majoritatea oamenilor
nu-ș� i respectă planurile de economii:
Î�n primul rând, ei încearcă să economisească o sumă nerealistă.
De aceea ar trebui să î�ncepi să economiseș� ti „doar” 10% din salariul
actual. Nici nu-ț�i vor lipsi acei 10%. Dacă î�nsă î�ncerci imediat să pui
deoparte 15-20% din venitul tău, va fi mult mai dificil.
Î�n al doilea rând, majoritatea oamenilor economisesc doar ceea
ce le-a rămas la sfârș� itul lunii.
De regulă, este vorba de o sumă mică. De aceea ar trebui să te
plăteș� ti î�ntotdeauna mai î�ntâi pe tine, la î�nceputul fiecărei luni.
176 DRUMUL CĂTRE LIBERTATEA FINANCIARĂ

Sfat important
Transferă 50% din fiecare mărire netă de salariu î�n con-
tul „gâscă”. Astfel, standardul tău de viaț�ă nu va creș� te
atât de repede.
• Aceș� ti 50% nu te vor afecta, pentru că î�ncă nu te vei
fi obiș� nuit cu venitul mai mare.
• Cu fiecare majorare, gâsca ta va obț�ine o rată de creș� -
tere extinsă.
• Ș� tii pentru ce munceș� ti. Î�i arăț�i conș� tiinț�ei tale că
poț�i avea grijă de bani.
• Automat, fiecare mărire de salariu î�ț�i aduce Scopul
Final mai aproape.
• Ca liber profesionist, eș� ti ș� ef ș� i angajat î�n acelaș� i
timp. Oferă-ț�i o mărire de salariu î�n mod regulat.

Îți poți schimba oricând convingerile


și atitudinea față de economii
Mulț�i oameni nu au convingeri î�ncurajatoare atunci când vine vor-
ba de economii. Iată niș� te exemple:
1. „Nu am disciplina necesară pentru a economisi.”
2. „Economiile sunt doar pentru oameni netalentaț� i ș� i
plictisitori.”
3. „Mă bucur de viaț�ă acum, iar să economisesc ar î�nsemna să-
mi pun limite. Nu sunt pregătit să fac asta.”
Dacă ai citit acest capitol, eș� ti conș� tient de argumentele logice
care contrazic aceste convingeri descurajante. Le poț�i î�nsă schimba
oricând cu unele noi ș� i mai folositoare, aplicând metoda descrisă î�n
capitolul 5. Poate că una dintre următoarele afirmaț�ii te va ajuta î�n
demersul tău:
1. „Fermierului care mănâncă tot porumbul bun nu î�i mai rămâ-
ne nimic pentru î�nsămânț�at.”
Economiile – plătește-te pe tine însuți 177

A nu economisi este o dovadă de incompetenț�ă absolută î�n afa-


ceri, naivitate ș� i stupiditate. Cine a arătat că nu poate gestiona banii,
nu prea poate fi luat î�n serios.
2. „Admir oamenii care au atâta control asupra vieț�ii lor, î�ncât
î�ș�i pot folosi energia pentru a face lucrurile care î�i bucură. Să ai o
situaț�ie financiară solidă este o condiț�ie obligatorie pentru asta.”
3. „Î�mi voi petrece restul vieț�ii î�n viitor. Prin urmare, aș� vrea să
fiu destul de sigur de ceea ce î�mi va aduce viitorul. De aceea
economisesc.”

Economiile te fac milionar


La î�nceputul acestui capitol ai citit că poț�i câș� tiga un profit de 12%
sau mai mult fără dificultate. Inflaț�ia chiar te ajută să faci asta.
Ș� tiu că cele mai des promovate rate ale dobânzii pentru econo-
mii sunt mult mai mici decât atât – î�n jur de 6% oferă momentan
societăț�ile de credit ipotecar ș� i băncile, de parcă asta ar fi mult, ș� i se
sugerează că orice rată mai mare ar fi o chestiune ambiguă.
Î�nsă aceș� ti 6% abia acoperă nivelul real al inflaț�iei. Dacă accepț�i
mai puț�in de atât, te î�ndrepț�i spre sărăcie. Adică banii tăi î�ș�i pierd
puterea de cumpărare mai repede decât reuș� eș� te rata dobânzii să
le-o mărească. Î�n astfel de circumstanț�e nu merită să î�i investeș� ti.
Chiar ș� i î�n privinț�a investiț�iilor se aplică regula de bază – dacă
faci acelaș� i lucru ca toată lumea, vei obț�ine doar ce obț�ine toată lu-
mea. Aș� a că nu te mulț�umi cu aceste rate obiș� nuite ale dobânzii.
Primul pas este să dobândeș� ti niș� te cunoș� tinț�e de bază despre in-
vestiț�ii, aș� a cum vor fi descrise î�n această carte.

Ce pot deveni 100.000 de euro


Vei resimț� i puterea dobânzii capitalizate. Mai î�ntâi un exemplu:
imaginează-ț�i că moș� teneș� ti 100.000 de euro. Î�i investeș� ti la 7% pe
an pentru treizeci de ani. După 30 de ani vei acumula 761.220 de
euro. Dacă ai investi aceș� ti bani la 16% pe an, atunci ai obț� ine
8.584.980 de euro î�n acelaș� i interval de timp.
178 DRUMUL CĂTRE LIBERTATEA FINANCIARĂ

Hai să presupunem că ț�i-ai fi î�mpărț�it banii î�n cinci investiț�ii


diferite, fiecare de câte 20.000 de euro. Să presupunem î�n continu-
are că ai suferit o pierdere totală î�ntr-o investiț�ie, a doua nu a făcut
niciun profit, a treia a câș� tigat doar 7%, a patra 12% ș� i a cincea
16%.
Î�n acest caz, numai a cincea investiț�ie ț�i-ar fi adus mai mult de
1,7 milioane de euro. Asta î�nseamnă dublul a ceea ce ai fi câș� tigat
dacă ai fi investit banii la 7%. Î�n total, ai fi câș� tigat mai mult de 2,6
milioane de euro – î�n ciuda a două investiț�ii proaste.
Acum te vei î�ntreba cum poț�i atinge profituri de 10, 12, 16 sau
chiar 20% anual ș� i cum î�ț�i poț�i î�mpărț�i riscurile, pentru a evita o
pierdere totală, pe de o parte, ș� i pentru a-ț�i creș� te ș� ansele de a da
lovitura, pe de altă parte.
Aș� vrea să-ț�i arăt patru planuri financiare pentru diferite sco-
puri, unde fiecare scop se construieș� te pe baza celui anterior. Vei
descoperi că economiile inteligente te vor face bogat.

Învață-ți copiii să se plătească


Copiii când ar trebui să î�nceapă să economisească? Ar trebui să î�n-
ceapă atunci când primesc prima lor alocaț� ie sau primii bani de
buzunar. Prezintă-le cât mai repede conceptul de a te plăti pe tine
î�nsuț�i. Asigură-te că copiii tăi dobândesc convingeri folositoare pri-
vind economiile ș� i bogăț�ia.
Când un prieten de-al meu a decis să î�nceapă să î�i dea fiicei sale
de opt ani o alocaț�ie, i-a dat zece euro ș� i i-a spus să se urce î�n maș� i-
nă. A spus că are ceva foarte important să-i explice. A dus-o î�n cea
mai săracă parte a oraș� ului. Totul era gri ș� i monoton. Nu era nimic
verde, doar praf ș� i beton. A î�ntrebat-o dacă ar prefera să locuiască
acolo sau î�n cartierul prietenos unde se afla casa lor. I-a explicat că
va locui cu ei acasă pentru următorii 10 până la 15 ani, dar că, după
aceea, va fi responsabilă pentru viaț�a ei. Va trăi fie î�n acel mediu
î�ngrozitor, fie î�ntr-o casă drăguț�ă, asemănătoare cu cea î�n care locu-
iau ei. A informat-o, de asemenea, că putea lua acea decizie pe loc.
Economiile – plătește-te pe tine însuți 179

Ș� i-a petrecut toată dimineaț�a explicând conceptul de a econo-


misi ș� i a te plăti pe tine î�nsuț�i. S-au dat jos din maș� ină î�n acel cartier
sărac ș� i s-au plimbat. Au luat prânzul î�ntr-un restaurant groaznic,
iar când fiica sa aproape că s-a simț�it rău din cauza disconfortului,
i-a spus: „Aici locuiesc oamenii care î�ș�i cheltuiesc fiecare cent din
cei zece euro ai lor”.
Când au ajuns acasă, au stabilit un plan de economii: fiica voia
să economisească jumătate din alocaț�ie, iar pentru fiecare euro pe
care î�l economisea, tată ei urma să investească 50 de euro pentru
ea. Asta î�nsemna că el investea 250 de euro lunar î�n numele ei.
Hai să presupunem că ei respectă acest plan de economii timp
de ș� apte ani. Apoi el î�ncetează să mai investească 250 de euro pe
lună. Chiar dacă face acest lucru, fiica tot va strânge peste 200.000
de euro până la vârsta de 32 de ani. Acest om investise doar 21.000
de euro.
Î�nsă cel mai important lucru este că fiica prietenului meu a î�nvă-
ț�at cu uș� urinț�ă despre conceptul de bani la o vârstă foarte fragedă. Nu
va avea probabil niciodată nevoie de bani de la tatăl ei.
Gândeș� te-te câte bunuri ai deț�ine dacă ai fi economisit î�ntot-
deauna 50%. Bineî�nț�eles, ar fi trebuit să î�ncepi î�nainte să te gân-
deș� ti că ai „nevoie” de 100% pentru a-ț�i acoperi toate cheltuielile
„necesare”.
A le da pur ș� i simplu bani copiilor noș� tri poate fi un lucru ires-
ponsabil. Durează ceva timp să le explicăm conceptul de bani ș� i
bogăț�ie, dar apoi ar avea o mare oportunitate, pe care majoritatea
oamenilor nu o au: banii ș� i-ar primi locul pe care î�l merită. Ar fi ceva
firesc ș� i plăcut. Banii devin cel mai important factor din viaț�a cuiva
doar atunci când persoana respectivă nu are bani. Astfel, mulț�i pă-
rinț�i î�ș�i pot ajuta copiii î�nvăț�ându-i să nu supraaprecieze banii, ci să
considere bogăț�ia o parte necesară ș� i firească a vieț�ii.
Rezumat de puncte forte
• Eș� ti cu adevărat bogat ș� i independent doar dacă ai suficienț�i
bani î�ncât să trăieș� ti din dobândă.
• Până nu vei avea o maș� ină de făcut bani, tu vei fi maș� ina de fă-
cut bani, indiferent cât câș� tigi.
• Economiile te fac bogat, nu venitul. Devii bogat atunci când păs-
trezi bani.
• Obiceiurile devin mai greu de schimbat pe măsură ce venitul
tău creș� te. Dacă nu î�ț�i poț�i gestiona banii astăzi, nu vei putea să
o faci nici după ce î�ncepi să câș� tigi mai mult.
• Este mai uș� or să economiseș� ti când ai un venit mic, căci, cu cât
suma este mai mare, cu atât procentul cântăreș� te mai greu.
• Avem nevoie de foarte puț�ine lucruri. Susț�inem î�nsă că avem ne-
voie de mai mult pentru a ne justifica nouă î�nș� ine cheltuielile.
• Nu vei găsi niciun fondator de companie de succes care să nu fi
fost cumpătat.
• Nu te uita la valoarea de astăzi a banilor. Gândeș� te-te cât vor
valora î�n 10, 15 sau 20 de ani.
• Oamenii de succes sunt pregătiț�i să facă lucrurile pe care majo-
ritatea oamenilor fără succes le-ar refuza.
• Este la fel de greu sau de uș� or să te descurci cu 90% cum este ș� i
cu 100%.
• Standardul de viaț�ă creș� te î�ntotdeauna proporț�ional cu venitul
disponibil.
• Î�ți� poț�i schimba oricând convingerile ș� i atitudinea faț�ă de economii.
• Indiferent cât de dificil poate părea să economiseș� ti, a nu eco-
nomisi va fi î�ntotdeauna mai dificil decât a economisi.
• Dacă faci ce fac alț�ii, vei obț�ine ceea ce au toț�i ceilalț�i.
• Banii ajung de obicei cel mai important factor î�n viaț�ă atunci
când nu î�i ai.
• Î�nvaț�ă-ț�i copiii să economisească.
9
Miracolul dobânzii capitalizate

„Banii le sunt rezervați acelora care cunosc


și respectă legile capitalului.”

George S. Clason, Cel mai bogat om din Babilon10

Cine î�ș�i î�nmulț�eș� te banii va deveni bogat. Cine ignoră legile acumulării
de bani î�ș�i va pierde iarăș� i banii. Este atât de simplu!
Dacă te uiț�i la miracolul dobânzii capitalizate, vei vedea că ai fi
iresponsabil de ignorant dacă nu ai cunoaș� te ș� i nu ai aplica puterea
sa pentru a dobândi libertate financiară. Din această perspectivă,
sărăcia nu este o virtute, ci mai degrabă ignoranț�ă.
Aș� dori mai î�ntâi să-ț�i dau niș� te exemple ale puterii creș� terii
geometrice.

Creează o nouă sursă de venit


Î�ț�i sugerez să deschizi un cont de economii ș� i să depui doar 0,10
euro î�n prima lună. Î�n a doua lună, dublează acea sumă ș� i depune
0,20 de euro.
Î�n acelaș� i timp, î�ncepe să cauț�i noi surse de venit. Ai 14 luni până
capătă cu adevărat proporț�ii ș� i sumele depuse î�ncep să devină destul de
semnificative. Prin urmare, trebuie să-ț�i foloseș� ti timpul cu î�nț�elepciune
ș� i să dezvolț�i noi surse de câș� tig.

10 
The Richest Man in Babylon, în orig – Cel mai bogat om din Babilon. Secretele
eterne ale succesului, Editura Amaltea, București, 2004. (n.tr.)
182 DRUMUL CĂTRE LIBERTATEA FINANCIARĂ

Î�n a ș� aisprezecea lună, vei avea nevoie de 3.276,80 de euro; î�n a


ș� aptesprezecea, de 6.553,60 de euro ș� i, î�n a optsprezecea lună, de
13.107,20 de euro.
Acesta este planul:

Trebuie să te extinzi ș� i să creș� ti. Trebuie să-ț�i pui la î�ncercare


creativitatea ș� i să faci un efort credibil. Totuș� i, va merita. Vei acu-
mula 26.004,30 de euro î�n exact un an ș� i jumătate. Nu i-ai fi avut
altfel î�n posesia ta.
Ai putea, de exemplu, să te răsplăteș� ti cu 6.000 de euro din acei
bani ș� i să investeș� ti restul de 20.000 de euro. Î�n 20 de ani vei acu-
mula 200.000 de euro (la 12%).

Sfat important
Deschide un cont de economii ș� i dublează suma depusă
î�n fiecare lună timp de 18 luni.
• Vei î�nvăț�a să cauț�i noi surse de venit.
• Vei avea suficient timp să acumulezi noi câș� tiguri.
• Î�ț�i antrenezi „muș� chii de câș� tig”.
• Î�ncrederea de sine creș� te. Î�n curând vei reuș� i să-ț�i
creezi noi provocări.
• Devii mai independent de câș� tigurile tale prezente.
• Dacă investeș� ti banii, vei pune bazele unei averi
considerabile.
Miracolul dobânzii capitalizate 183

Factori care-ți determină profitul


Doar trei factori sunt importanț�i î�n ceea ce priveș� te dobânda capita-
lizată: timpul, rata dobânzii ș� i suma investită.
Aș� dori să le discut pe toate trei î�n detaliu. Permite-mi să folo-
sesc rate ridicate ale dobânzii, precum 12 ș� i 20% î�n exemplele mele.

Timpul
Ai auzit probabil deja că este avantajos să î�ncepi cât mai repede
posibil. Hai să-ț�i dau un exemplu:
Să presupunem că economiseș� ti 400 de euro pe lună î�ncepând
cu vârsta de 30 de ani. Dacă acei bani câș� tigă o rată de profit anuală
de 12%, vei acumula 2.099.140 de euro până la vârsta de 65 de ani.
Această sumă incredibilă va fi atinsă pentru că ai lăsat banii să lu-
creze pentru tine timp de 35 de ani.
Dacă ai î�ncepe î�nsă să economiseș� ti la vârsta de 45 de ani,
atunci ț�i-ar rămâne „doar” 20 de ani. Hai să presupunem că vrei ș� i
tu să ajungi la 2,1 milioane de euro la aceeaș� i rată a dobânzii de
12%. Atunci ar trebui să-ț�i măreș� ti rata de economii lunare de ș� ase
ori, de la 400 de euro la 2.400 de euro.
Dacă ai î�ncepe să economiseș� ti la vârsta de 55 de ani, ai avea
doar 10 ani. Dacă vrei î�ncă să ajungi la 2,1 milioane de euro, ar tre-
bui să pui deoparte mai mult de 10.000 de euro lunar.
Pentru a câș� tiga 2,1 milioane de euro, trebuie să economiseș� ti:
• 35 ani x 400 de euro/lună sau
• 20 ani x 2.400 de euro/lună sau
• 10 ani x 10.000 de euro/lună.
Ț� ine minte: cu cât î�ncepi mai devreme, cu atât e mai uș� or.
De aceea ar trebui să economiseș� ti pentru copiii tăi. Este chiar
mai important î�nsă să le arăț�i ș� i lor cum să economisească. Dacă
î�ncepi să investeș� ti 100 de euro pe lună atunci când se naș� te copilul
tău, vei câș� tiga 524.785 de euro (la 12%) până când va î�mplini 35
de ani.
184 DRUMUL CĂTRE LIBERTATEA FINANCIARĂ

Rata dobânzii
La fel de importantă este ș� i rata dobânzii. „Timpul î�nseamnă bani”,
aș� a se spune. Am putea susț�ine ș� i că: „Timpul î�ț�i aduce bani”. Hai
să-ț�i prezint acum ș� i ratele ridicate ale dobânzii, deș� i mulț�i cred că
ideea este frivolă.
Mii de oameni obț�in profituri din investiț�ii de 20% ș� i mai mult.
Orice soț�ie casnică din America ar fi total neimpresionată de ratele
dobânzilor din Europa.
Rate de 4, 5, 6 sau 7% sunt jalnic de mici pentru investitorii din
SUA. La germani este chiar mai rău – au reputaț�ia dublă de a face cele
mai multe economii, dar ș� i cele mai proaste investiț�ii!
Dacă vei compara cifrele, vei vedea cât de important este să
câș� tigi o dobândă mare. Diferenț�ele dintre 7, 12, 15 ș� i 21% sunt
impresionante. Presupunând că investeș� ti 100 de euro î�n fiecare
lună pentru mai bine de 35 de ani, care ar fi rezultatul final, dacă
investeș� ti la 7, 12, 15 ș� i 21% dobândă anuală?

• 7% 166.722 de euro
• 12% 524.785 de euro
• 15% 1.078.249 de euro
• 21% 4.671.602 de euro

Dacă ai o rată a dobânzii de trei ori mai mare, nu obț�ii de trei ori
suma la final. De fapt, obț�ii aproape de 30 de ori mai mult decât
suma iniț�ială!
Hai să-ț�i dau un alt exemplu. Dacă ai investi 1.000 de euro, ce ai
obț�ine după 30 de ani la o rată a dobânzii de 7, 12, 15 ș� i 20% pe an?

• 7% p.a. 7.612 de euro


• 12% p.a. 29.960 de euro
• 15% p.a. 66.212 de euro
• 20% p.a. 237.376 de euro
Miracolul dobânzii capitalizate 185

Acum să fim sinceri, să faci 7.612 de euro î�n 30 de ani dintr-o


investiț�ie iniț�ială de 1000 de euro cu siguranț�ă nu te va frapa, nu-i
aș� a? La această rată de profit, recunosc, ș� i eu aș� cheltui mai degrabă
banii acum. Dacă î�nsă banii tăi ar creș� te cu un coeficient de x 30
(=12%) sau chiar x 237 (=20%), asta ar fi cu siguranț�ă palpitant,
nu-i aș� a?
Ș� tii ce s-ar fi î�ntâmplat dacă bunica ta ar fi investit 1.000 de
euro î�n numele tău acum cincizeci de ani ș� i ar fi primit efectiv o do-
bândă de 20% p.a.? Ei bine, moș� tenirea ar fi crescut până acum la 9
milioane de euro. Aș� a că bunica ta este de vină! Tu î�nsă poț�i face
lucrurile mai bine. Tu te poț�i gândi la nepoț�i din timp.
Hai să ne uităm acum la Tabelul dobânzii capitalizate, care ara-
tă cum î�ț�i poț�i î�nmulț�i banii.

Cum să înțelegi ușor dobânda capitalizată


Ca să nu ai nevoie î�ntotdeauna de tabele, aș� vrea să î�ț�i prezint o re-
gulă de bază:
Î�mparte 72 la rata dobânzii și vei obține numărul de ani necesari
pentru a-ți dubla capitalul.

72: rata dobânzii = numărul de ani pentru dublarea capitalului

Presupunând că primeș� ti o dobândă de 12% p.a. ș� i vrei să ș� tii


cât de mult va dura să se dubleze cei 10.000 de euro ai tăi:
7:12 = 6 ani
La fiecare ș� ase ani, banii tăi se vor dubla la o dobândă de 12%.
Dacă ai fi investit acei bani la 5%, atunci calculul nostru ar fi: 72:5
= 14 ani.
Acum recunoș� ti că 5% este o cifră plictisitoare, pentru că ar
trebui să aș� tepț�i 14 ani ca să-ț�i dublezi banii ș� i î�ncă 14 pentru ca ei
să se dubleze din nou.
186 DRUMUL CĂTRE LIBERTATEA FINANCIARĂ

Tabelul dobânzii capitalizate: 1.200 de euro investiți anual


(100 de euro pe lună)

Î�n 30 de ani, vei câș� tiga abia 45.000 de euro cu investiț�ia ta ini-
ț�ială de 10.000 de euro. Dacă, pe de altă parte, î�i investeș� ti la 12%,
banii tăi s-ar dubla î�n ș� ase ani.
Miracolul dobânzii capitalizate 187

Cum vor crește 1.000 de euro chiar dacă nu le adaugi niciun bănuț!

După 12 ani se va dubla din nou ș� i tot aș� a. Î�n 30 de ani, cei 10.000
de euro ai tăi vor deveni aproximativ 300.000 de euro. La 20%, vei
câș� tiga aproape 2,4 milioane de euro.
Î�n concluzie, rata dobânzii este esenț�ială. Cu cât ai (sau vrei să
î�ț�i acorzi) mai puț�in timp, cu atât trebuie să obț�ii o dobândă mai
mare dacă vrei să-ț�i construieș� ti averea.

Ce se va alege de banii tăi?


Din cele de mai sus se desprind două î�ntrebări:
1. Cât de des vrei să î�ț�i dublezi banii? (Rata dobânzii!)
2. Câț�i bani vrei să dublezi? (Economiseș� te!)
188 DRUMUL CĂTRE LIBERTATEA FINANCIARĂ

Chiar ș� i cea mai mare rată a dobânzii este inutilă dacă o î�nmul-
ț�eș� ti cu zero. 100.000 de euro nu este o sumă mare de bani î�n zilele
noastre. Poț�i cumpăra o maș� ină bună cu ei.
Privind astfel lucrurile, 100.000 de euro nu reprezintă un scop
foarte atractiv. Dacă î�nsă investeș� ti cei 100.000 de euro, atunci vor
deveni un milion după 20 de ani (la o dobândă de 12% p.a.). De
aceea economisesc oamenii deș� tepț�i. Ei nu văd cei 100.000 de euro,
ci 1.000.000 de euro.

Capitalism fără capital înseamnă


Epoca de Piatră financiară
Pentru prima dată, capitalismul a oferit tuturor posibilitatea de a
dobândi bogăț�ie ș� i prosperitate. Nenumăraț�i milionari ș� i chiar mili-
ardari ș� i-au atins statutul pe baza unei premise economice – posibi-
litatea creș� terii capitalului prin investiț� ie. Pentru prima dată î�n
capitalism, dobânda capitalizată a jucat un rol decisiv.
Investiț�ia de capital oferă avantaje investitorului, pentru că el pri-
meș� te profitul. Poate fi implicat î�n î�ntreprinderi fără ca el să fie
antreprenor.
Ș� i sunt avantaje ș� i pentru antreprenor. El î�ș�i poate construi î�n-
treprinderea mai repede ș� i o poate extinde cu O.P.M. (Banii Altor
Oameni). Fără O.P.M., nu ar fi posibilă o creș� tere rapidă. Toate com-
paniile mari din timpurile recente au crescut pe baza banilor
î�mprumutaț�i.
Să luăm exemplul lui Sam Walton. A cumpărat un magazin mic
î�ntr-un orăș� el din Statele Unite. Socrul său i-a î�mprumutat banii
pentru asta. El a creat conceptul magazinului de tip „discount”. Sam
Walton le-a garantat clienț�ilor săi: „Dacă găseș� ti mai ieftin decât î�n
magazinul meu, î�ț�i vei primi banii î�napoi”.
După câteva piedici iniț� iale, Sam ar fi trebuit să renunț�e. Î� n
schimb, el a î�mprumutat ș� i mai mulț�i bani ș� i a mai cumpărat câteva
magazine.
Miracolul dobânzii capitalizate 189

A doua sa idee î�nț�eleaptă a fost să î�ș�i construiască magazinele


î�n locuri unde competiț�ia simț�ea că era slab potenț�ialul profitului
– î�n oraș� ele mai mici.
Profitul pe care l-a adus ț� ării a fost incredibil: a creat slujbe
pentru mii de oameni. Milioane de oameni au putut, ș� i î�ncă pot, să
cumpere produse la preț�uri mici.
Nu eș� ti de acord că Sam Walton merita să devină bogat? La un
moment dat era considerat cel mai bogat om din Statele Unite.
Cu toate acestea, a rămas foarte modest. Locuia î�n continuare î�n
prima sa casă ș� i conducea o camionetă veche. El a simț�it că era o
binecuvântare să poată î�mprumuta bani. Î�ș�i trăia visul.
Hai să ne gândim acum ce au câș� tigat investitorii care au investit
î�n Wal-Martul lui Sam Walton î�n 1975. Un investitor care a investit
30.000 de dolari avea 1,3 milioane de dolari zece ani mai târziu.
Dacă nu s-ar fi atins de banii aceia, ar fi acumulat 14,9 milioane de
dolari până pe 31 iulie 1995. Să transformi 50.000 de dolari î�n 14,9
milioane de dolari î�n 20 de ani reprezintă puterea dobânzii capita-
lizate atunci când investeș� ti. Povestea Wal-Martului este una dintre
multele de acest fel.
Nu pierde din vedere, capitalismul conț�ine cuvântul „capital”.
Dacă nu permiț�i capitalului ș� i investiț�iilor să lucreze pentru tine,
atunci capitalismul va trece pe lângă tine. Economic, vei trăi î�ntr-un
stadiu comparabil cu Epoca de Piatră. Fie că ne place sau nu, siste-
mul nostru î�i fortifică pe cei puternici ș� i î�i slăbeș� te pe cei săraci î�n
multe privinț�e. Acest lucru pare să fie o condiț�ie inerentă a evoluț�iei
noastre.
Sistemul nostru fiscal, de exemplu, ar trebui să asigure o anu-
mită egalitate de oportunităț�i. Se ș� tie î�nsă că sistemul nostru fiscal
este avantajos doar pentru oamenii inteligenț�i ș� i bine informaț�i.
Î�n acelaș� i fel, capitalismul este benefic doar pentru cei care pot
gestiona banii. Pe alț� ii î�i poate distruge. Până ș� i babilonienii au
spus: „Banii le sunt rezervaț�i celor care cunosc ș� i respectă legile
capitalului”.
Cel care are bani î�ș�i poate permite să angajeze consilieri care
cunosc chichiț�ele legilor. Î�n mod normal, oamenii î�ncep să devină
190 DRUMUL CĂTRE LIBERTATEA FINANCIARĂ

interesaț�i de ratele favorabile ale dobânzilor după ce au atins un


anumit nivel al economiilor. Î�nainte de asta, puterea dobânzii capi-
talizate nu î�i afectează.

De ce banii fac mai mulți bani


Consilierii competenț�i costă bani. Soluț�iile fiscale legale costă bani.
Contabilii fiscali buni costă bani. Dar astfel vei economisi mult mai
mult decât suma pe care le-o plăteș� ti lor.
Oricine are bani ș� i consilieri buni poate obț�ine 12-30% pe an
pentru banii săi, ș� i asta fără impozite – legal!
Oricine are mai puț�ini bani ș� i nu este bine informat obț�ine 2,5-
7,5% anual. Aceste profituri jalnice sunt apoi consumate de taxe ș� i
de inflaț�ie.
Vei fi o maș� ină de făcut bani toată viaț�a dacă nu decizi conș� tient
să î�ț�i faci propria maș� ină de făcut bani. Creează o „gâscă” ce face ouă
de aur. Tocmai ai văzut cât de rapid poate creș� te o astfel de gâscă.
Dar gâș� tele nu vin de bunăvoie la oamenii care le omoară imediat...

Este important să fim luminați


Î�n general, capitalismul a î�mbunătăț�it calitatea vieț�ii multor persoa-
ne. Chiar oamenii săraci care trăiesc î�n ț�ări capitaliste o duc mai bine
decât cei din alte sisteme economice.
Un om va deveni bogat î�n statele noastre doar dacă aduce bene-
ficii multor oameni. Cei care vor să devină bogaț�i creează slujbe,
produse sau servicii pe care le vor alț�ii. Oamenii nu au mai avut ni-
ciodată atâtea oportunităț�i ca astăzi. Ș� i toate acestea sunt rezultatul
capitalismului.
Ș� i totuș� i, capitalismul este departe de a ne permite tuturor să
ducem vieț� i î�ndestulate. Nu este deloc o „binecuvântare” pentru
toată lumea. A creat un nou sistem de clasă î�n societate.
Î�n această privinț�ă, avântul intern pe care l-a dezvoltat capita-
lismul nu mă atrage. Este timpul să facem „capitalismul celor puțini”
accesibil tuturor. Acț� i unile, adică participarea î� n companii,
Miracolul dobânzii capitalizate 191

reprezintă paș� i uriaș� i. Fondurile de investiț�ii permit unui număr tot


mai mare de oameni să fie implicaț�i î�n diverse companii, aproape
fără riscuri.
Capitalismul luminat este factorul lipsă. O politică de informa-
re, nu condusă de grupuri de interese, ci informaț�ie de dragul in-
formaț�iei, informaț�ie pentru a face posibilă o existenț�ă mai bună
pentru mai mulț�i oameni de pe această planetă – o viaț�ă cu o forț�ă
î�ncurajatoare.
Vreau să contribui la asta cu cartea mea. Ș� i tu poț�i contribui,
generând propria bogăț�ie personală ș� i dând un exemplu.
Rezumat de puncte forte
• Î�n privinț�a banilor, se aplică principiul responsabilităț�ii. Cei
care î�ș�i măresc capitalul vor deveni bogaț�i. Cei care ignoră re-
gulile despre î�nmulț�irea banilor î�ș�i vor pierde câș� tigurile.
• Este iresponsabil de ignorant să cunoș� ti puterea dobânzii capi-
talizate ș� i să nu o aplici pentru a dobândi libertate financiară.
• Doar trei factori sunt importanț�i î�n privinț�a dobânzii capitaliza-
te: timpul, rata dobânzii ș� i suma investită.
• Cu cât î�ncepi mai devreme, cu atât va fi mai uș� or.
• Dacă primeș� ti o rată a dobânzii de trei ori mai mare, primeș� ti
aproape de 30 de ori mai mult profit.
• Dacă nu laș� i capitalul ș� i investiț�iile să lucreze pentru tine, atunci
beneficiile capitalismului vor trece pe lângă tine.
• Banii le sunt rezervaț�i celor care le î�nț�eleg ș� i le respectă regulile.
• Capitalismul î�i face pe cei bogaț�i mai puternici ș� i ia totul de la cei
care nu î�i respectă regulile.
• Este timpul să facem „capitalismul celor puț�ini” disponibil tutu-
ror. Ș� i tu poț�i contribui, construindu-ț�i averea personală ș� i dând
un exemplu care să-i inspire pe alț�ii.
10
De ce trebuie să-ți cultivi banii

„Germanii sunt campioni mondiali la economisit. Și totuși,


ocupă ultimul loc la investițiile cu adevărat profitabile.”

Franz Rapf, Alles über Aktien (Totul despre acțiuni)

Coachului meu î�i plăcea să spună poveș� ti din Biblie. Folosea aceste
poveș� ti pentru a mă î�nvăț�a lecț�ii importante. Vorbea adesea de ce-
lebrul vis al Faraonului:
Faraonul a avut un vis care l-a tulburat. Î�n visul său a văzut ș� ap-
te vaci frumoase, bine hrănite, urcând de pe malul Nilului. După ele
au ieș� it din apă ș� apte vaci urâte. Erau atât de slabe, î�ncât le numărai
coastele. Deodată, vacile slabe au atacat vacile grase ș� i le-au mân-
cat. Chiar ș� i aș� a, au rămas la fel de sfrijite ca î�nainte.
Iosif a fost adus î�n faț�a Faraonului, căci era cunoscut ca inter-
pret de vise. El a spus: „Cele ș� apte vaci grase reprezintă cei ș� apte ani
î�n care vei avea recolte bogate ș� i suficientă mâncare pentru toată
lumea din regat. Cele ș� apte vaci slabe prevestesc cei ș� apte ani care
vor urma, î�n care va fi foamete mare”.
Faraonul era î�ngrijorat ș� i a î�ntrebat: „Nu putem face nimic pen-
tru a opri această foamete?” Iosif a răspuns: „Nu poț�i schimba recol-
ta, dar te poț�i pregăti pentru ea. Numeș� te un ministru care se va
asigura că î�n timpul anilor buni toț�i oamenii tăi adună o cincime din
recoltă î�n grânare. Dacă fac asta, vom avea suficiente provizii pen-
tru anii săraci ș� i nu va trebui să flămânzim”.
Planul a fost aplicat. Timp de ș� apte ani, egiptenii au avut o recoltă
bogată ș� i toț�i ș� i-au putut permite să predea o cincime din culturile lor.
194 DRUMUL CĂTRE LIBERTATEA FINANCIARĂ

Anii săraci
După asta, coachul meu a spus: „Majoritatea oamenilor trăiesc
de parcă nu vor exista niciodată ani săraci. Dar ei vor veni cu
siguranț� ă.
El a fost printre primii care au î�nț�eles că sistemul nostru va fi
forț�at să se schimbe. Oamenii erau susț�inuț�i bine dacă lucraseră
toată viaț�a lor pentru un salariu decent. Compania ș� i statul aveau
grijă de aceș� ti oameni atunci când se pensionau.
Pensiile urmau să fie asigurate prin aș� a-numitul contract î�ntre
generaț�ii. Acest contract afirmă că generaț�ia muncitoare trebuie să
hrănească generaț�ia mai bătrână, pensionată. Când generaț�ia mai
tânără este la rândul ei bătrână, o nouă generaț�ie de tineri î�i va asi-
gura pensiile.
Acum ș� tim că acest contract va î�nceta să funcț�ioneze î�n viitor.
Din anul 2020, vor fi pur ș� i simplu prea mulț�i pensionari care trebuie
să fie hrăniț�i de mult prea puț�ini oameni care muncesc. Astăzi ne este
clar că odată ca niciodată un om a străbătut ț�inutul spunându-le tu-
turor că pensiile lor sunt sigure. Odată ca niciodată... din păcate, aș� a
î�ncep basmele de obicei. Poveș� ti imaginare. Neadevăruri pe care ne
place să le ascultăm, dar care sunt totuș� i false. Ș� i î�n acest caz avem
de-a face cu un basm.
Egiptenii foloseau o formulă simplă pentru a se proteja de anii
săraci: un ministru de finanț�e colecta 20% din î�ntreaga recoltă. Î�ncă
avem miniș� tri de finanț�e ș� i ei colectează mult mai mult de 20% de
la majoritatea oamenilor. Există î�nsă o mare diferenț� ă: î�n zilele
noastre, miniș� trii colectează banii ș� i imediat î�i cheltuiesc din nou.
Nu pun nimic deoparte pentru anii săraci, absolut nimic.
Aș� a că nu ai de fapt nicio alegere decât să devii propriul tău
ministru de finanț�e ș� i să economiseș� ti cel puț�in 10% din venitul tău.
Ar fi ș� i mai bine dacă ai urma exemplul egiptenilor ș� i ai economisi
20%.
De ce trebuie să-ți cultivi banii 195

Nu te lăsa păcălit
Citind asta, te poț�i gândi la mai mulț�i pensionari pe care î�i cunoș� ti ș� i
care o duc destul de bine. Poate că acest scenariu ț�i se pare prea
negativ. Nu te lăsa păcălit. Din 2020 î�ncolo vom trăi vremuri foarte
diferite. Făcând niș� te calcule simple, este clar pentru oricine că nu
ne putem baza pe pensiile noastre de la stat.
Schema de pensii nu va mai putea acoperi plăț� ile datorate.
Oamenii ajung la vârste tot mai î�naintate; asigurările de sănătate
devin tot mai scumpe. Cine va plăti pentru toate acestea?
Nu va exista niciun Iosif care să deschidă deodată vastele lui
hambare ca să aibă grijă de noi toț�i. Nu există niciun grânar. Am
trecut din epoca industrială î�n epoca informaț�iei. Un rezultat, pe
care prea puț�ini oameni l-au î�nț�eles, este că trebuie să avem grijă de
pensiile noastre. Oricine se va pensiona peste 20 de ani sau mai
mulț�i, trebuie să plănuiască î�n avans, astfel î�ncât acei ani să nu fie
prea săraci. Acest lucru ar fi trebuit să fie clar deja de mult timp ș� i
oamenilor ar fi trebuit să li se spună, dar incriminările nu ne vor
ajuta acum. Trebuie să ne construim propriile grânare ș� i să deve-
nim propriii noș� tri miniș� tri de finanț�e. Trebuie să luăm această
responsabilitate î�n mâinile noastre.

Câștigători și învinși
Nu găseș� ti ș� i tu nedreptatea din lumea aceasta de nesuportat?
Gândindu-ne la asta, putem î�ncepe rapid să ne deprimăm ș� i să ne
î�ntrebăm mereu „de ce”. Aș� a cum am văzut î�n capitolul 2, î�ntrebarea
„de ce” nu este î�ntotdeauna benefică. Ea caută explicaț�ii, iar explica-
ț�iile sunt folosite cu uș� urinț�ă ca scuze. Î�n plus, dacă ne gândim prea
mult la această î�ntrebare, î�ntârziem să acț�ionăm.
Marile schimbări au separat dintotdeauna câș� tigătorii de î�n-
vinș� i. S-au creat mari nedreptăț�i. Dar nu ajută cu nimic să disperi
din cauza asta. Deprimarea nu va schimba situaț�ia.
Î�n epoca de astăzi a informaț� iei, î�nvinș� ii sunt cei care conti-
nuă să se bazeze pe stat ș� i pe angajatorii lor. Câș� tigătorii î�ș�i asumă
responsabilitatea pentru ei î�nș� iș� i. Există o societate a victimelor ș� i
196 DRUMUL CĂTRE LIBERTATEA FINANCIARĂ

o societate a responsabilităț�ii. Cei care se consideră victime continuă


să se bazeze pe promisiunile moarte ale trecutului, pe care nimeni
nu le mai poate ț�ine. Ei se bazează pe stat ș� i pe angajatorul lor.
Cei care î�ș�i asumă responsabilitatea nu acceptă ca fericirea lor
să depindă de promisiunile altora. Ei au fost marcaț�i de maxima lui
Goethe: „Există un lucru la care te poț�i aș� tepta î�ntotdeauna: nepre-
văzutul”. Aceș� ti oameni consideră că a fi pregătiț�i este propria lor
responsabilitate.

Dilema începe adesea cu mult înaintea pensionării


Vom resimț�i chiar mai devreme un alt efect al acestor relaț�ii schim-
bătoare: î�n zilele noastre există puț�ine slujbe care garantează anga-
jarea pe viaț�ă. Astăzi, mulț�i oameni trebuie să treacă prin cei „ș� apte
ani de sărăcie” cu mult î�naintea pensionării, pentru că nu au reuș� it
să pună deoparte 20% î�n timpul anilor î�mbelș� ugaț�i.
De ce li se î�ntâmplă acest lucru oamenilor? Cu toț�ii avem ten-
dinț�a de a fi victimele a două iluzii:
Mai î�ntâi, ne gândim că, atunci când economia î�nfloreș� te, lucruri-
le vor continua aș� a. Când î�ncepem să câș� tigăm bine, ne aș� teptăm ca î�n
curând să câș� tigăm chiar mai mult. Dar, aș� a cum î�i plăcea î�ntotdeauna
coachului meu să spună: „Vacile slabe apar adesea mai repede decât
ne aș� teptăm”.
Î�n al doilea rând, adesea nu reușim nici măcar să recunoaștem anii
îmbelșugați. Abia când vin anii săraci realizăm cât de bine ne mer-
gea de fapt. Câț�i oameni amână să facă economii ș� i să investească,
având convingerea că î�i aș� teaptă ani î�mbelș� ugaț�i?

Realitatea
Majoritatea oamenilor economisesc prea puț�in. Ei trăiesc î�n case ș� i
apartamente frumoase, conduc maș� ini sclipitoare, au cele mai noi
televizoare ș� i sisteme audio. Î�n afară de contracte de î�mprumut, o
mică poliț�ă de asigurare de viaț�ă ș� i un cont de economii subț�ire, nu
au nimic. Au căzut pradă ambelor iluzii. Cei care economisesc nu
De ce trebuie să-ți cultivi banii 197

reuș� esc să investească. Nu sunt investitori reali. Mulț�i î�ș�i pun banii
deoparte î�n niș� te bunuri care le aduc puț�in profit. Alț�ii confundă
speculația cu investițiile. Dar există o mare prăpastie î�ntre aceste
concepte. Ne vom ocupa mai mult de asta î�n capitolul 11.
Această distincț�ie este incredibil de importantă. Cel care specu-
lează nu poate fi niciodată sigur că va creș� te o gâscă. Cu siguranț�ă
nu se poate aș� tepta să adune ouă de aur cu regularitate. Speculanț�ii
nu primesc un venit pasiv. Ei acumulează doar atunci când î�ș�i vând
bunurile.
Cine vrea să dea naș� tere la bogăț�ie trebuie mai î�ntâi să inves-
tească, ș� i nu să speculeze. Cine economiseș� te ș� i cumpără bunuri nu
este neapărat un investitor. Coachul meu spunea: Un investitor face
profit atunci când cumpără, nu când vinde. Din păcate, mi-a luat
mult timp să urmez acest sfat ș� i asta m-a costat mulț�i bani. Greș� eala
este să te aș� tepț�i la un profit î�n viitor: cine se aș� teaptă să facă profit
atunci când vinde nu investeș� te, ci speculează. Speculantul este
uneori norocos, iar alteori ghinionist. Î�n orice caz, el va avea puț�ină
influenț�ă asupra rezultatului acț�iunilor sale ș� i o foarte limitată pu-
tere de anticipare.

2000, 2001 și 2002


Mulț�i oameni au pierdut mulț�i bani la bursa de valori î�n anii 2000,
2001 ș� i 2002. Principalul motiv pentru acest lucru este că speculau
î�n loc să investească.
Ne vom ocupa de o altă distincț�ie importantă î�n capitolul 11:
diferenț�a dintre o investiție ș� i o obligație. Vei spune probabil: „Ei
bine, pentru mine cel puț�in această diferenț�ă este perfect clară”. Dar
vei vedea că majoritatea oamenilor au făcut aici o eroare – o eroare
fatală. Mulț�i oameni, de exemplu, î�ș�i consideră propria casă o inves-
tiț�ie. Aș� a că ei se consideră investitori, deș� i pur ș� i simplu î�ș�i cheltu-
iesc banii.
Coachul meu spunea î�ntotdeauna: „O investiț�ie î�ț�i aduce bani î�n
buzunar; o obligaț�ie î�ț�i scoate bani din buzunar”. Direcția fluxului de
numerar îți va arăta dacă ai de-a face într-adevăr cu o investiție sau
cu o obligație.
198 DRUMUL CĂTRE LIBERTATEA FINANCIARĂ

Partea dezastruoasă este că mulț�i oameni cred că au investit


bani, când de fapt s-au angajat î�ntr-o obligaț�ie. Î�n consecinț�ă, ei de-
vin mai săraci î�n loc să devină mai bogaț�i. Cheltuiesc bani î�n loc să
facă bani. Deș� i ei cred că au făcut totul corect, au mai puț�ini bani î�n
fiecare lună. Din păcate, cei mai mulț�i oameni nu fac de obicei lucrul
corect. Chiar dacă cineva spune că a deț�ine o casă este o investiț�ie
inteligentă, tot greș� eș� te. Este un lux. Este plăcut să deț�ii casa î�n care
locuieș� ti. E ș� i cazul meu. Dar nu este o investiț�ie. Nu î�ț�i aduce niciun
ban. Nu te ajută să te pregăteș� ti pentru anii săraci.

Vom suferi o altă mare criză economică?


După al Doilea Război Mondial au avut loc câteva mici crize ale bursei
de valori. Privind retrospectiv, niciuna dintre ele nu a fost deosebit
de severă ș� i pieț�ele ș� i-au revenit rapid. Putem considera aceste mici
fluctuaț�ii comparabile cu acelea dintre zi și noapte.
Acestea nu au fost perioade mari ca cele dintre vară și iarnă.
Puț�ini au crezut că e posibil să aibă loc o altă mare criză economică
precum criza financiară din 1929-1932.
De ani de zile am atras atenț�ia că perioadele ciclice nu dispar
pur ș� i simplu. Cu toate acestea, de fiecare dată când economia a î�n-
florit, ziarele au scris că totul este diferit de data asta. Niciodată nu
mai poate avea loc o criză financiară globală. La aceasta, Sir John
Templeton, venerabilul maestru al fondurilor de investiț�ii, a răs-
puns: „Cele mai periculoase cuvinte î�n domeniul investiț�iei de capi-
tal sunt: totul este diferit de data asta”.
Recent, am urmărit o familie care construia un castel de nisip
pe plajă. Toț�i adunau ș� i modelau cu entuziasm nisipul. Când au ter-
minat, castelul era cu adevărat remarcabil, dar, din păcate, fluxul se
apropia. Î�ntreaga familie s-a grăbit să construiască un baraj pentru
a-ș� i proteja castelul. Au î�nceput să sape frenetic, î�n timp ce valurile
veneau din ce î�n ce mai aproape. Î�ntr-un final, valurile au stricat
barajul, strecurându-se pe la margini ș� i trăgându-l î�n mare. Când
vine fluxul, nimic nu-i poate sta î�n cale.
De ce trebuie să-ți cultivi banii 199

Poate să aibă loc ș� i chiar va avea loc un alt mare crah. Ziua ș� i
noaptea nu sunt singurul ciclu natural. Există ș� i anotimpuri. Oricât
de lungă ar fi vara, iarna va veni î�ntotdeauna. Exact cum există ten-
dinț�e mici ș� i faze lungi. Lucrurile au fost ș� i vor rămâne î�ntotdeauna
astfel. Acest lucru este valabil pentru lumea naturală ș� i pentru lu-
mea economică. Fluxul va veni din nou.
Asemenea crize se vor petrece atâta timp cât există oameni
care sunt conduș� i de lăcomie, pe de o parte, ș� i de frică, pe de altă
parte. Noua economie, bula internetului ș� i noua piaț�ă le-au dovedit
că s-au î�nș� elat celor care credeau că economia s-a ridicat deasupra
influenț�ei unor astfel de impulsuri „josnice”.
Aș� putea enumera numeroase cauze pentru un nou crah, dar
cea mai importantă este următoarea: va exista un alt crah, pentru
că au existat dintotdeauna crahuri, iar oamenii nu s-au schimbat.
Î�n anii 2000, 2001 ș� i 2002, investitorii au pierdut mulț�i bani la
bursele de valori î�n trei ani consecutivi. Acest lucru nu se mai î�n-
tâmplase de la sfârș� itul celui de-al Doilea Război Mondial. Aproape
nimeni nu credea că un astfel de scenariu este realist – inclusiv eu.
Nu m-am aș� teptat ca tendinț�ele să se schimbe ș� i să aducă pierderi
semnificative î�nainte de 2010. Deodată, oamenii au î�nceput din nou
să se gândească la ciclurile mai mari ale economiei ș� i ale pieț�elor.
Partea cu adevărat dezastruoasă a crizei a fost că rezervele pe
care oamenii ș� i le făcuseră pentru anii săraci au fost distruse.
Pierderea a fost deosebit de grea pentru mulț�i oameni mai î�n vârstă
care se pensionaseră deja. Î� n plus, mulț� i tineri economisiseră ș� i
credeau că î�ș�i investiseră banii cu î�nț�elepciune. Deodată, ș� i-au pier-
dut atât slujbele, cât ș� i economiile – o situaț�ie teribilă. Este impor-
tant să ș� tii cum să investeș� ti ș� i să nu confunzi niciodată obligaț�iile ș� i
speculaț�iile cu investiț�iile.
Sunt de părere că î�ncă ne aș� teaptă o mare criză economică. Deș� i
se poate să nu fie î�n curând.
Totuș� i, cine ar susț�ine că poate prezice viitorul? Eu am î�ncercat
de multe ori. Uneori am reuș� it, alteori nu. Am avut aceeaș� i experi-
enț�ă ca alț�ii care au î�ncercat acest truc: când o previziune se adeve-
reș� te, ne felicităm. Când o previziune este greș� ită, ne amintim că
200 DRUMUL CĂTRE LIBERTATEA FINANCIARĂ

nimeni nu poate cunoaș� te viitorul. Î� n acest fel, prognozele nu se


demodează niciodată.
Ca investitori, este esenț�ial să nu uităm niciodată posibilitatea
unei crize financiare globale atunci când ne facem calculele. Chiar ș� i
aș� a, nu ar trebui să ne lăsăm descurajaț�i de această posibilitate. Un
investitor deș� tept î�ș�i poate î�ngrăș� a gâsca ș� i poate obț�ine profituri
bune î�n toate perioadele ciclice. Pentru a face asta, el va trebui să
ș� tie câteva lucruri importante. Chiar se î�ntâmplă ca investitorii să
obț�ină profituri grozave î�n timpul unei crize. Î�n timp ce speculanț�ii
devin victime î�ntr-o criză, investitorii prosperă.

Nu te abate de la pregătirile tale


Ș� tii povestea lui Noe? El trăia î�ntr-un ț�inut unde nu plouase nicioda-
tă de când î�ș�i aminteau oamenii. Dumnezeu i-a poruncit deodată să
construiască o barcă mare, o barcă ce avea să fie salvarea sa de la un
potop catastrofal.
Î�ț�i poț�i da seama ce au spus ș� i ce au gândit oamenii despre Noe
când a î�nceput să construiască o arcă î�ntr-un mediu care era la un
pas de a fi deș� ert? Nu existau nici măcar bărci mici unde locuia el,
iar Noe î�ncepuse construcț�ia unei arce gigantice. Prietenii ș� i cunoș� -
tinț�ele au î�ncercat să-l convingă că î�ntregul proiect nu avea sens.
Î�mi imaginez că i-au spus: „De ce î�ț�i pierzi vremea cu acest proiect
fără sens? O viaț�ă are omul de trăit”.
Din moment ce Noe nu s-a lăsat influenț�at, prietenii săi au re-
nunț�at să-l mai convingă. Cei î�nț�elepț�i ș� i inteligenț�i i-au explicat î�n
detaliu de ce un potop nu ar putea niciodată să aibă loc. Î�n curând a
ajuns să fie considerat un nebun î�ncăpăț� ânat. Cu siguranț� ă nu e
uș� or să te ț�ii de un plan atunci când toț�i ceilalț�i sunt convinș� i că eș� ti
nebun. Dar istoria i-a dat dreptate lui Noe. Potopul chiar a venit.
Nu ș� tiu când vei citi această carte. Bineî�nț�eles că nu ș� tiu care va
fi starea economiei sau a pieț�elor. Poate că va fi o perioadă euforică
ș� i nu „se face” să avertizezi oamenii despre posibile crize economi-
ce. Ș� i totuș� i, e bine să nu uităm de Noe î�ntr-o astfel de situaț�ie.
De ce trebuie să-ți cultivi banii 201

Pe de altă parte, poate citeș� ti cartea î�ntr-o perioadă mai î�ntune-


cată ș� i va părea nechibzuit să crezi î�n profituri de pe urma investiț�i-
ilor. Î�n timpul unei recesiuni, mulț�i cred că este imposibil să aduni o
rezervă. Î�ndemnul meu de a investi este la fel de popular pentru
aceș� ti oameni precum î�ndemnul de a construi o arcă î�n deș� ert.
Ș� i totuș� i este esenț�ial să nu te laș� i influenț�at de extreme. Cât timp
nu suntem în mijlocul unei crize financiare globale, este întotdeauna
posibil să economisim. Crede-mă. O criză financiară globală cum a
fost î�n 1929 este mult mai gravă decât ne place să ne imaginăm. Î� n
asemenea perioade, realitatea depăș� eș� te chiar ș� i aș� teptările celui
mai mare pesimist. Pregăteș� te-te!
Vor exista î�ntotdeauna ani î�mbelș� ugaț�i ș� i vor exista î�ntotdeauna
ani săraci. Nu fi descurajat ș� i nu cădea niciodată î�ntr-un fals senti-
ment de securitate. Dezvoltă o mai mare inteligenț�ă financiară. Ia
deciziile care sunt importante pentru tine. Când faci asta, ț�ine cont
de principiile din următorul capitol. Acest lucru nu va face ca toate
deciziile tale să devină automat infailibile, dar vei vedea că nu aces-
ta este scopul. Un investitor bun î�ș�i va spori bogăț�ia indiferent de
perioadele ciclice. Bogăț�ia sa va spori, chiar dacă din când î�n când
va mai face câte o alegere greș� ită, atâta timp cât respectă anumite
principii.

Nu, scuzelor
Coachul meu spunea adesea: „Scuzele sunt cuvintele rostite de eș� e-
cul din noi”. M-a î�ntrebat care sunt scopurile mele ș� i a reacț�ionat la
răspunsurile mele spunând: „Nu este important cât de mult vei avea
î�ntr-o zi. Important este cum va fi caracterul tău”. Pentru el, un om
de caracter e î�ntotdeauna sincer cu el î�nsuș� i.
Î�ț�i aminteș� ti capitolul 2? Oriunde are vină, are ș� i putere. Nu este
de niciun ajutor să spui: „Recesiunea este de vină. Sunt prea tânăr
sau prea bătrân. Este vina guvernului. Părinț�ii mei...” Bogăț�iile nu
pot fi create acolo unde se refuză responsabilitatea. Bogăț�ia nu va
veni dacă nu suntem sinceri cu noi î�nș� ine ș� i dacă ne folosim energia
ca să căutăm scuze î�n loc de soluț�ii.
202 DRUMUL CĂTRE LIBERTATEA FINANCIARĂ

Scuzele sunt minciuni pe care ni le spunem nouă înșine. Ne asu-


măm tot mai mult responsabilitatea pe măsură ce devenim tot mai
sinceri cu noi î�nș� ine. Foarte mulț�i oameni susț�in că „nu au timp să
î�nveț�e cum să investească bine”. Este adevărat? Este chiar î�ntregul
adevăr? Sau ar putea fi aceș� ti oameni mai sinceri cu ei î�nș� iș� i? Nu ar
fi mai sincer să spui: „Nu sunt pregătit să acord mai mult timp acestui
lucru”? O persoană cu un caracter autentic nu foloseș� te niciodată
situaț�iile din viaț�ă ca motive sau scuze. Scuzele ne mențin în sărăcie.

Cele două voci interioare


Există diferite creaturi ce trăiesc î�n fiecare dintre noi. Avem î�n noi
vocea unui eș� ec financiar ș� i vocea inteligenț�ei financiare. Există vo-
cea unei victime ș� i vocea responsabilităț�ii. Ceva din noi caută scuze,
dar o putere diferită se străduieș� te să obț�ină rezultate. Acestea sunt
două forț�e opuse. Motivul pentru care avem î�n noi aceste două forț�e
este acela că am fost modelaț�i de multe impresii ș� i persoane diferite.
Factorul decisiv î�n dobândirea libertăț�ii financiare este vocea
pe care o ascultăm: vocea victimei sau vocea responsabilă.
Nu trebuie să î�i permiț�i niciodată persoanei mărunte din tine să
o domine pe cea măreaț�ă.

Un cuvânt final despre „previziunile”


din acest capitol
Nu cred că există vreun profet care să se bucure atunci când i se
adeveresc previziunile cele mai sumbre. Ș� i eu sunt la fel. Nu î�ncerc
să te fac să te î�ntrebi dacă se va adeveri sau nu previziunea mea.
Sper doar să te pregătesc pentru cazul î�n care se adevereș� te. Ceea
ce contează nu este previziunea, ci precauția. Astfel, vei fi gata să
faci faț�ă oricăror vaci slabe care ar putea să apară. Î�n plus, dacă are
loc o criză financiară globală, iar tu ai o rezervă de bani, vei avea
niș� te oportunităț�i incredibile. Chiar dacă vacile slabe nu apar nicio-
dată, cu siguranț�ă nu vei regreta că ai devenit un bun investitor.
Aș� a cum a spus Warren Buffett, cel mai bogat investitor din lume:
„Până la urmă, doar la reflux î�ț�i dai seama cine î�noată dezbrăcat”.
Rezumat de puncte forte
• Trebuie să î�ț�i asumi responsabilitatea pentru propriul viitor.
Devino propriul tău ministru de finanț�e ș� i economiseș� te 10%
sau, ș� i mai bine, 20% din venit.
• Dacă vrei să produci bani, trebuie să î�i investeș� ti profitabil.
• Fluctuaț�iile pieț�ei sunt î�ntotdeauna ciclice. Este important ca î�n
calculele tale să ț�ii cont de riscul unei crize.
• Î�n timp ce simplii speculanț�i devin victimele crizelor, investitorii
devin mai bogaț�i.
• Nu lăsa extremele să te tulbure. Nu asculta mulț�imea. Respectă-ț�i
planul.
• Respectă principiile de bază ș� i lasă-le să-ț�i ghideze deciziile.
• Scuzele sunt minciuni pe care ni le spunem nouă î�nș� ine. Ele ne
menț�in î�n sărăcie.
• Î�n fiecare dintre noi există vocea unui eș� ec financiar ș� i vocea
inteligenț�ei financiare. Factorul decisiv î�n dobândirea libertăț�ii
financiare î�l reprezintă vocea căreia î�i dăm ascultare dintre cele
două.
11
Principii fundamentale pentru
capitaliști și investitori

„Diferența dintre capitalism și socialism este ușor


de explicat. Un tort mare care este împărțit nedrept
sau un tort mic care este împărțit drept; rezultatul fiind
că feliile echitabile ale tortului mic sunt mult mai subțiri
decât cele mai mici felii ale tortului mare.”
André Kostolany

Mulț�i jurnaliș� ti naț�ionali ș� i internaț�ionali mă numesc un guru al


banilor. Dar eu nu sunt deloc un guru. Un guru al banilor nu face
niciodată greș� eli, iar eu ș� tiu că am făcut multe ș� i sigur voi mai face
î�n viitor. Sigur că sunt interesat să-i ajut pe alț�ii să-ș� i facă o viaț�ă mai
bună ș� i să se simtă mai demni. Un anumit nivel de bogăț�ie este foar-
te folositor pentru asta.
Î� n acest capitol vei descoperi cum să î� ț� i creș� ti gâsca ș� i să
obț� i i profituri excelente. Tot ce trebuie să faci este să urmezi
principiile expuse î�n acest capitol ș� i să fii pregătit să faci ale-
geri importante.
Î�n prima parte a acestui capitol, vei găsi principiile care te vor
face un investitor de succes. �n a doua parte, vom discuta despre
deciziile importante pe care va trebui să le faci.
206 DRUMUL CĂTRE LIBERTATEA FINANCIARĂ

Partea I

Principiile
Următoarele principii sunt naturale, astfel că rămân general valabile.
Scopul acestei cărț�i nu poate fi să î�ț�i dea sfaturi specifice de investi-
ț�ii. Acest lucru nu ar fi doar neglijent, ci ar putea fi chiar periculos.
Produsele ș� i posibilităț�ile timpurilor noastre trepidante se schimbă
prea repede. Din acest motiv, î�n cele ce urmează mă voi limita la
principiile fundamentale ș� i la cele mai importante decizii.

Învață să diferențiezi
Ai făcut vreodată intoxicaț�ie alimentară? Cu ani î�n urmă, î�n Mexic,
am mâncat un fel de mâncare cu ouă care fusese „condimentată” cu
insecticid. S-a dovedit mai târziu că bucătarul crezuse că otrava era
făină ș� i o amestecase î�n produsul de patiserie. Dacă nu ar fi fost un
doctor la faț�a locului, nu aș� fi supravieț�uit.
Peste tot î�n natură există plante ș� i animale care sunt inofensive
ș� i folositoare ș� i altele care reprezintă un pericol pentru noi. Unele
sunt chiar mortale. Unele ciuperci sunt foarte gustoase, iar altele
sunt otrăvitoare.
Acelaș� i lucru este valabil când e vorba de banii tăi, după cum
este ș� i cu sănătatea ta: unele investiț�ii te vor face bogat, î�n timp ce
altele te vor face sărac. Cine nu le poate diferenț�ia trăieș� te foarte
periculos. Poate fi adesea foarte greu să distingi î�ntre ce este folosi-
tor ș� i ce este periculos. Chiar ș� i insecticidul poate fi confundat cu
făina.
Trebuie să î�nvăț�ăm ca să supravieț�uim. Trebuie să î�nvăț�ăm să
devenim liberi din punct de vedere financiar. Trebuie să continuăm
să î�nvăț�ăm pentru a rămâne liberi din punct de vedere financiar. A
învăța î�nseamnă a recunoaște diferențele. Odată ce poț�i recunoaș� te
diferenț�ele, poț�i lua decizii inteligente. Este cel mai uș� or să î�ncepi
prin a accepta câteva criterii simple.
Principii fundamentale pentru capitaliști și investitori 207

Următoarele pagini vor prezenta mai multe distincț�ii impor-


tante. Asimilându-le pe acestea, î�ț�i vei dezvolta inteligenț�a financia-
ră. Vei fi capabil să iei decizii rapide ș� i î�n general corecte, pentru că
vei ș� ti ce se potriveș� te cu planurile tale ș� i ce nu.
Diferenț�ele-cheie sunt î�ntre:
1. investiț�ie ș� i speculaț�ie
2. obligaț�ii ș� i investiț�ii
3. cele trei tipuri de investiț�ii
4. un investitor mediu ș� i un capitalist de succes

Primul principiu

Dă-ți seama când investești și când speculezi


Î�n vremurile noastre nu există probabil niciun principiu mai neglijat
decât acesta. Oamenii economisesc ș� i î�ș�i transformă economiile î�n
bunuri. Apoi se consideră investitori. Î�n realitate, ei fie au rămas oa-
meni strângători, fie au devenit speculanț�i. Ei nu sunt investitori.
Prima variantă este uș� or de î�nț�eles: cine î�ș�i pune banii econo-
misiț�i î�ntr-un cont de economii este puț�in probabil să se considere
investitor. Acesta este un om strângător. Omul strângător pune bani
deoparte î�ntr-un cont de economii ș� i î�i lasă acolo. De-asta se nu-
meș� te cont de economii ș� i nu cont de investiț�ii. Când vom ajunge la
al treilea principiu, vei vedea că nu este nimic greș� it î�n asta.
Dimpotrivă, o persoană strângătoare se află î�ntr-o poziț�ie mai bună
decât cineva care nu economiseș� te. Î�nsă doar investitorul face ca
banii pe care î�i pune deoparte să sporească semnificativ.
Când vine vorba de speculaț�ie, există neî�nț�elegeri ș� i mai mari.
Chiar ș� i eu am fost odată confuz î�n privinț�a diferenț�ei fundamentale
dintre investiț�ie ș� i speculaț�ie. Nu este nimic surprinzător î�n asta.
Am crescut î�ntr-o familie de clasă mijlocie, unde totul era privit ca o
investiț� i e. Chiar ș� i casa noastră era considerată o investiț� i e.
Renovările casei erau văzute ca o menț�inere a valorii sale ș� i deci
208 DRUMUL CĂTRE LIBERTATEA FINANCIARĂ

erau considerate investiț�ii necesare. Bijuteriile, maș� ina... aproape


orice era privit ca fiind „o investiț�ie”.
Cu ani î�n urmă, am cumpărat un ceas scump. Eram sigur că va-
loarea sa va creș� te mult odată cu trecerea timpului ș� i că voi putea
să-l vând î�ntr-o zi pentru un profit extraordinar. Sigur că mă gân-
deam la asta ca la o investiț�ie deș� teaptă. I-am spus cu mândrie
c***oachului meu ce făcusem.
Reacț� ia coachului meu m-a luat total prin surprindere. Mi-a
spus că ceasul era o speculaț�ie, ș� i nicidecum o investiț�ie. A spus: „Un
investitor face profit atunci când cumpără, nu când vinde”.
O investiț� ie reală aduce profituri regulate de la î�nceput. Cât
timp nu ai văzut niciun ban, se poate să fi depus bani, dar nu i-ai
investit. Coachul meu a spus: „Investitorii obț�in profituri regulate
de pe urma investiț�iilor lor. Cineva care nu vede niciun ban până nu
vinde nu este un investitor, este un speculant”.
Majoritatea oamenilor economisesc prea puț�in, iar cei care eco-
nomisesc alocă adesea banii bunurilor fără profituri regulate.

Speculațiile
Cu toate acestea, nu este nimic inerent greș� it î�n a face speculaț�ii.
André Kostolany a fost un speculant – ș� i unul cu foarte mult
succes, de altfel. Speculaț�iile sale l-au făcut foarte bogat. Pentru el,
nu a fost doar o ocupaț�ie, a fost o pasiune de-o viaț�ă.
Totuș� i, Kostolany a avertizat: „Nu trebuie să te aș� tepț�i să câștigi
venituri regulate prin speculaț�ie. Poț�i obț�ine ș� i poț�i pierde mult la
bursa de valori, dar nu este posibil să câștigi bani pe pieț�e”.
Putem spune de asemenea: un investitor câștigă bani, iar un
speculant poate să obțină bani. Din nou: o speculaț�ie nu e neapărat
ceva rău. Este rău să crezi că ai investit când de fapt ai speculat.
Trebuie să fii conș� tient î�n ce ț�i-ai băgat banii. Nu ar trebui să speri
la un venit regulat, care nu poate veni niciodată.
Poț�i specula cu succes, dar poț�i de asemenea să dai greș� . De
obicei, succesul sau eș� ecul vor fi î�n afara controlului tău. Î�n cea mai
mare parte, tu nu vei putea să influenț�ezi rezultatul. A da greș�
Principii fundamentale pentru capitaliști și investitori 209

ocazional nu este dezastruos î�n sine. Câteva profituri bune sunt de


obicei suficiente pentru a-ț�i spori bogăț�ia. Ș� i eu am speculat ani de
zile. Nu doar că î�mi place, dar am ș� i făcut bani buni cu asta. Nu aș� -
tept un venit regulat din această sursă, pentru că speculaț�iile nu pot
oferi acest lucru.

Acțiuni și fonduri mutuale


Aș� vrea să repet asta din nou. Singurul lucru pe care nu trebuie să-l
aș� tepț�i de la o speculaț�ie este un venit regulat. Dacă o faci, poț�i avea
parte de surprize neplăcute. Mulț�i oameni au avut astfel de surprize
cu acț�iunile ș� i cu fondurile mutuale. Au sperat să primească un venit
regulat din acț�iunile ș� i fondurile lor. Au ignorat faptul că acț�iunile
sunt î�n general speculaț�ii.
Ca să fie clar, eu nu te sfătuiesc î�mpotriva acț�iunilor ș� i fondurilor
mutuale. Dimpotrivă, e greu să le neglijezi. Î�n plus, acț�iunile sunt funda-
ț�ia î�ntregului nostru sistem economic. Totul este construit î�n jurul lor.
Fără investitori care să ofere banii de care au nevoie companiile
pentru a angaja muncitori ș� i a face investiț� ii, permiț� ându-le să
crească, î�ntreaga lume de astăzi s-ar nărui. Majoritatea slujbelor ar
dispărea ș� i nimic nu ar mai funcț�iona.
Eu personal speculez de ani buni cu fonduri mutuale. �n ciuda
multor greș� eli, am putut să realizez o foarte bună creș� tere î�n valoa-
re a sumei iniț�iale. Î�n ultimii ani, fondurile mutuale au fost o foarte
bună metodă de î�nmulț�ire a banilor. Î�n ciuda acestui lucru, acț�iunile
ș� i fondurile mutuale rămân speculaț�ii. Ele nu sunt investiț�ii.
Cu excepț�ia dividendelor, nu poț�i câș� tiga bani din acț�iuni până
nu le vinzi. Ai putea să le vinzi cu profit, dar ai putea, de asemenea,
să le vinzi î�n pierdere.

Ce e de făcut?
Din acest motiv, nu ar trebui să aloci mai mult de un anumit procent
din banii tăi pentru speculaț�ii. Î�n jur de jumătate este de obicei su-
ficient. Asta pentru că nimeni nu ș� tie ce va aduce viitorul. Până nu
210 DRUMUL CĂTRE LIBERTATEA FINANCIARĂ

vinzi, speculaț� iile tale nu î�ț�i vor aduce niciun ban. Ca să fiu mai
exact, nu ai absolut nimic până î�n momentul î�n care vinzi.
Există aici o caracteristică importantă: poț�i reduce semnificativ
caracterul aleatoriu cumpărând acț�iuni ș� i fonduri care plătesc divi-
dende bune. Dividendele sunt o plată regulată, un venit, cu alte cu-
vinte. Asta face ca acț�iunile care sunt ț�inute pentru dividendele lor
să devină o investiț�ie.
Alternativ, există doar alte două tipuri clasice de investiț�ii: achi-
ziț�ionarea unei proprietăț�i care aduce profit ș� i î�nființ�area unei com-
panii. Dacă alegi proprietatea imobiliară cu grijă, poț�i obț�ine de la
î�nceput un venit regulat. O companie de succes î�ț�i va oferi, de ase-
menea, un venit regulat. Este important să ș� tii exact ce să faci î�n
ambele cazuri. Durează până î�nveț�i cum să investeș� ti abil. Pentru
cei care preferă să nu dedice atâtea ore din timpul lor, o selecț�ie
bună de fonduri de investiț�ii este singura soluț�ie. Î�n acest caz, tre-
buie să ai grijă să păstrezi suficiente rezerve de numerar.

Speculanții sunt dealeri


Strict vorbind, un speculant este un dealer. Mulț�i oameni care se
consideră investitori sunt de fapt dealeri. Investitorii cumpără pen-
tru a-ș� i păstra bunurile, câș� tigând bani de la î�nceput. Un dealer î�ș�i
cumpără produsele la un preț� cât mai mic posibil ș� i speră să le vândă
din nou la un preț� mai mare. Poț�i cumpăra o găină din două motive:
ca să ai ouă î�n fiecare zi sau ca să o vinzi cu profit unui măcelar.
Ambele necesită cunoș� tinț�e. Un dealer trebuie să ș� tie când să
cumpere ș� i să vândă. Asta nu are neapărat legătură cu valoarea re-
ală a bunului. Este suficient să vinzi la un preț mai mare decât ai
plătit la cumpărare. Cu alte cuvinte, trebuie să poț� i „citi” piaț� a.
Investitorul trebuie să fie capabil să evalueze o clădire sau o compa-
nie ș� i să calculeze câș� tigul probabil.
Desigur, este evident că ideal ar fi să le poț�i face pe ambele; să ș� tii
când să cumperi ș� i să vinzi ș� i să ș� tii cum să calculezi valoarea reală ș� i
rentabilitatea. Un bun investitor le poate face pe amândouă.
Principii fundamentale pentru capitaliști și investitori 211

Din acest motiv, un bun investitor va ș� i specula. Mai î�ntâi, pentru


că asta î�l ajută să investească mai bine, să î�nveț�e pieț�ele ș� i tendinț�ele,
dar ș� i pentru a-ș� i menț�ine un portofoliu care nu necesită gestionare
activă. Speculaț�ia creș� te securitatea ș� i necesită o î�ntreț�inere redusă.

Al doilea principiu

Diferențiază obligațiile de investiții


Am schiț�at deja distincț�ia dintre obligaț�ii ș� i investiț�ii î�n capitolul
trecut. Distincț�ia devine clară când pui î�ntrebarea decisivă: Î�n ce
direcț�ie curg banii? Curg î�nspre tine sau dinspre tine? Î�n cazul î�n
care curg dinspre tine, este o obligaț�ie. Î�n cazul î�n care curg î�nspre
tine, este o investiț�ie.
Mulț�i oameni abia reuș� esc să se menț�ină la suprafaț�ă când vine
vorba de finanț�ele lor. Nu pentru că au un venit prea mic, ci pentru
că ei cheltuiesc prea mult sau investesc prea puț�in. Cu cât ne anga-
jăm î�n mai multe obligaț�ii, cu atât mai puț�in putem investi. Coachul
meu voia să cresc o „gâscă” de făcut bani. Gâsca era simbolul său
pentru investiț�ii. O maș� ină scumpă era pentru el simbolul obligaț�ii-
lor. Grafic, putem reprezenta obligaț�iile astfel:

Reprezentarea grafică a unei investiț�ii arată foarte diferit:


212 DRUMUL CĂTRE LIBERTATEA FINANCIARĂ

Calea pe care o ia fluxul tău de numerar spune totul. Dacă banii


tăi se î�ndepărtează de tine, atunci ai o obligaț�ie. Î�n schimb, investi-
ț�iile î�ț�i măresc venitul.

Ce legătură are asta cu casa ta?


Ț� ii minte când î�ț�i spuneam că părinț�ii mei î�ș�i considerau casa o in-
vestiț�ie? Dar o casă sau un apartament î�n care locuim noi î�nș� ine nu
este o investiț�ie. Este o obligaț�ie.
Î�mi dau seama că ai auzit probabil spunându-se cu totul altce-
va. Nu susț�in mulț�i oameni că „o casă este cea mai bună investiț�ie”?
Dar gândeș� te-te puț� in cine susț� ine acest lucru. Cine răspândeș� te
acest zvon? Sunt de obicei societăț�ile de construcț�ii ș� i băncile. Când
le-am explicat acest lucru participanț�ilor la unul dintre seminarele
mele, o doamnă mai î�n vârstă m-a î�ntrebat: „De ce susț� in atunci
bancherii că o casă proprietate privată este o investiț�ie?” Răspunsul
meu a surprins-o: „Pentru că este adevărat”.
Derutată, a spus: „Tocmai ne-ai spus că locuinț�ele noastre sunt
obligaț�ii, ș� i nu investiț�ii. Acum spui că locuinț�ele sunt investiț�ii. Care
dintre aceste afirmaț�ii este adevărată?”
Am explicat: „Ambele sunt adevărate. Î�ntrebarea decisivă este:
Pentru cine este o investiție? O investiț�ie î�ț�i garantează că banii vin la
tine î�n mod regulat. O obligaț�ie face ca banii să-ț�i curgă din buzunar.
Dacă iei un credit ipotecar pentru a-ț�i cumpăra casa, va trebui să
plăteș� ti dobândă pentru acest î�mprumut î�n fiecare lună. Aș� a că banii
î�ț�i ies din buzunar. Asta î�nseamnă că locuinț�a ta nu este o investiț�ie.
Este o obligaț�ie”.
Doamna drăguț� ă a î�ncuviinț� at: „Î� nț�eleg asta”. Am continuat:
„Aceleaș� i rate ale dobânzii care ies din buzunarul tău se duc î�n buzu-
narul bancherului. Aceasta este o afacere excelentă pentru bancă: î�ț�i
î�mprumută bani, primeș� te o dobândă bună ș� i ț�ine casa ș� i toate bu-
nurile tale ca garanț�ie”.
Asta î�nseamnă că banca are perfectă dreptate să considere casa
o investiț�ie, doar că ei nu spun răspicat pentru cine este o investiț�ie
– cu siguranț� ă, nu pentru tine. Pentru tine este o obligaț� ie. Dar,
Principii fundamentale pentru capitaliști și investitori 213

pentru bancă, locuinț�a ta este o investiț�ie. Banca primeș� te dobân-


dă (venit) de la î�nceput, iar casa î�i aparț� ine până când î�ț�i achiț� i
î�mprumutul.

Și dacă ai achitat integral casa?


Insist pe această distincț�ie pentru că vreau să clarific faptul că in-
vestim doar atunci când abordăm lucrurile aș� a cum face o bancă.
Cheltuielile noastre sunt î�ntotdeauna venitul unei alte persoane.
Obligaț�iile noastre sunt investiț�iile altor oameni.
Doamna î�n vârstă a mai pus o î�ntrebare: „Dar, î�ntr-un final, casa
este achitată complet. Atunci î�mi aparț�ine mie. Este acum o investiț�ie?”
Am răspuns: „I-am pus coachului meu aceeaș� i î�ntrebare când
mi-a explicat această distincț�ie. Răspunsul său a fost: Î�ntr-un final
î�nseamnă după 25 sau 30 de ani pentru majoritatea oamenilor. Dar,
chiar dacă ai plătit tot î�mprumutul, casa tot nu î�ț�i aduce bani î�n bu-
zunar. Nu vei vedea niciun ban până nu o vinzi”.
Doamna a răspuns: „Bine, î�nț�eleg că locuinț� a mea nu este o
investiț�ie, dar ce este atunci?”
I-am spus: „Casa ta va fi î�n continuare o obligaț�ie, chiar dacă ț�i-ai
plătit î�mprumutul integral. Va trebui să plăteș� ti mereu pentru alte
lucruri: impozite, plăț�i de asigurare, costuri de reparaț�ii, î�mbunătă-
ț�iri î�n casă, achiziț�ii... Este cel mai bine să nu-ț�i consideri casa unul
dintre bunurile tale de investiț�ii, ci să î�ț�i dai seama că este un bun
de lux. Ai vrea să-ț�i poț�i considera casa un bun de investiț�ii doar ca
să te simț�i mai liniș� tit. Bunurile de lux te costă bani”.

Mai întâi investițiile


Nu î�ncerc să te conving să nu-ț�i cumperi o casă. Dimpotrivă, să deț� ii
o casă sau un apartament oferă o calitate semnificativă vieț�ii tale.
Este cu siguranț�ă un lux, dar un lux semnificativ. Singura î�ntrebare
este: Când ar trebui să cumpărăm o casă? Ar trebui mai î�ntâi să in-
vestim sau ne angajăm î�ntr-o obligaț�ie?
214 DRUMUL CĂTRE LIBERTATEA FINANCIARĂ

Î�n cazul î�n care cumperi o casă fără să fi investit mai î�ntâi, se poate
să nu-ț�i rămână destui bani pentru investiț�ii. Î�nsă, dacă mai î�ntâi
investeș� ti, cu venitul tău mărit î�ț�i vei permite mai uș� or o casă.
Coachul meu mi-a spus odată să observ câte familii trăiesc î�n
sărăcie din cauză că nu au reuș� it să respecte această ordine. Mulț�i
î�ș�i cumpără o casă care este atât de scumpă pe cât le permite veni-
tul lor. Apoi abia dacă le mai rămân bani pentru a investi. Coachul
meu avea un nume pentru aceș� ti oameni: „săraci-cu-casă”. Ei mun-
cesc din greu ș� i pot avea un venit mare, dar muncesc î�n principal
pentru bancă. Poate cred că muncesc pentru casa lor, dar î�n realita-
te muncesc pentru bănci. Plăț�ile dobânzii pe care le fac sunt venitul
băncii.
Cel mai rău este că mulț�i nici măcar nu recunosc diferenț�a din-
tre o obligaț�ie ș� i o investiț�ie. Aș� a că, adesea oamenii î�ș�i cumpără
locuinț�a ca pe o „investiț�ie”. Ei cred că au făcut totul bine... ș� i nu pot
î�nț�elege de ce finanț�ele lor sunt î�ntr-o asemenea dezordine.

Al treilea principiu

Stabilește ce tip de bunuri ai în vedere


Trebuie să recunoș� ti ce tip de bunuri ț�i se oferă. Aceasta este singu-
ra cale de a investi conform principiilor fundamentale. Există doar
trei categorii principale de investiț�ii financiare:
1. Bunuri monetare
2. Bunuri tangibile
3. Jocuri de noroc
Investiț�iile cu bunuri monetare î�nseamnă să-ț�i păstrezi banii
sub formă de bani. Dezavantajul este că inflaț�ia ș� i impozitele reduc
marjele de profit, care ș� i aș� a sunt mici. Avantajul acestor bunuri
este că sunt foarte sigure. Cu siguranț�ă nu ar trebui să renunț�i la ele.
Î�n investiț�iile cu bunuri tangibile î�ț�i schimbi banii pe un bun
material, cum ar fi bunuri imobiliare, participare î�ntr-o companie,
acț�iuni sau fonduri mutuale. Bunurile tangibile au un risc mai î�nalt
Principii fundamentale pentru capitaliști și investitori 215

ș� i necesită mai multe cunoș� tinț�e, dar î�n acelaș� i timp pot aduce pro-
fituri mari.
Î�n cazul jocurilor de noroc, te joci cu banii tăi. Coachul meu î�mi
spunea: „Este î�n regulă să te joci, dar numai pentru distracț� ie.
Niciodată nu confunda jocurile de noroc cu investiț�iile”. Sfatul meu
este să stai departe de jocuri de noroc până când ș� tii exact ce faci.
De ce ai nevoie de această distincț�ie? Răspunsul este simplu:
pentru a dezvolta un sistem. Nu investi ș� i nu cheltui bani aleatoriu
niciodată!
Stabileș� te cu exactitate câț�i bani vrei să aloci bunurilor moneta-
re ș� i cât de mult ar trebui investit î�n bunuri tangibile. Î�ntrebarea
aici nu este dacă investiț�iile î�n bunuri monetare sunt mai bune de-
cât investiț�iile î�n bunuri tangibile.
Î�ntrebarea reală este: Câți bani ar trebui să investesc în bunuri
monetare și câți în bunuri tangibile?
Nu î�ți� pot da un răspuns simplu. Depinde de cel puț�in patru factori:
1. Care sunt scopurile tale? (Următorul capitol se va ocupa de
stabilirea scopurilor financiare.)
2. Câț�i bani ai pentru investiț�ii?
3. Cât de mult eș� ti dispus să riș� ti?
4. Ce vârstă ai? Sau mai degrabă: Vrei să primeș� ti anumite pro-
fituri până la o dată fixă?
Pentru a ș� ti câț�i bani să aloci investiț�iilor î�n bunuri monetare ș� i
câț�i investiț�iilor î�n bunuri tangibile trebuie să iei câteva decizii im-
portante, pe care le vom discuta la sfârș� itul acestui capitol.

Al patrulea principiu

Bunurile tangibile întrec bunurile monetare


Investiț�iile î�n bunuri tangibile au î�ntrecut ș� i vor î�ntrece î�ntotdeauna
investiț�iile bunuri monetare pe termen lung. Motivul principal pen-
tru acest lucru este inflaț�ia. Dacă investeș� ti o anumită sumă sub
formă de bani, valoarea acestor bani va scădea din cauza inflaț�iei.
216 DRUMUL CĂTRE LIBERTATEA FINANCIARĂ

Cu aceeaș� i sumă de bani, astăzi poț�i cumpăra mai puț�in decât acum
zece ani, pentru că totul a devenit mai scump. A intervenit inflaț�ia.
Asta î�nseamnă ș� i că a-ț�i pune banii î�ntr-un cont de economii
este o cale de a „economisi î�nspre sărăcie”. Hai să spunem că ai un
cont de economii cu 1.000 de euro. La o rată medie a inflaț�iei de 3%,
banii tăi vor valora doar 970 de euro î�ntr-un an. Pe de altă parte, vei
primi 2% dobândă, adică 20 de euro. Vei pierde mai mulț�i bani din
cauza inflaț�iei decât vei câș� tiga din dobândă.
Inflaț�ia î�ț�i distruge banii, pentru că totul devine mai scump. Dar,
dacă totul devine mai scump, atunci bunurile tale tangibile câș� tigă
ș� i ele valoare. Dacă investeș� ti î�n imobiliare, valoarea lor va creș� te.
Î�ntotdeauna auzim că inflaț�ia reală (deprecierea monedei) are
o medie de circa 3% î�n fiecare an. Dacă asta este adevărat ș� i presu-
punem că această tendinț�ă va continua î�n viitor, î�nseamnă că valoarea
celor 1.000 de euro ai tăi va fi următoarea:
• După 10 ani: 737,40 de euro
• După 20 de ani: 543,80 de euro
• După 25 de ani: 481,40 de euro

Adevărata rată a inflației


Asta cu siguranț�ă nu arată prea î�ncurajator. Î�n realitate î�nsă, totul
este mult mai dramatic. O rată a inflaț�iei de 3% nu corespunde de
fapt cu realitatea. Aminteș� te-ț� i de introducerea monedei euro.
Statisticile pot distorsiona cu uș� urinț�ă o imagine. După introduce-
rea monedei euro, aproape totul a devenit mai scump. Cu toț�ii am
observat asta. Dar statisticienii î�ncercau să ne convingă că rata in-
flaț�iei era de doar 1%! Inflaț�ia adevărată era undeva î�ntre 4 ș� i 5%.
Ț� ii minte cât costa o chiflă î�n 1965? Doar 10 pfenigi = 5 cenț�i.
Un timbru? 20 pfenigi = 10 cenț�i. Un ziar german costa 10 pfenigi
sau 5 cenț�i. O tuns pentru un bărbat era 3,8 mărci germane, mai
puț�in de 2 euro, iar pe atunci un Mercedes 200 D costa echivalentul
a 4.300 de euro.
Principii fundamentale pentru capitaliști și investitori 217

Aceste exemple arată că preț�urile reale ale lucrurilor au crescut


cu 4 până la 5% î�n fiecare an. Asta î�nseamnă că ele se dublează cam
la fiecare 18 ani. Privind din cealaltă parte, valoarea banilor tăi este
î�njumătăț�ită la fiecare 18 ani. Î�n acelaș� i timp, asta î�nseamnă ș� i că
valoarea investiț�iilor tale î�n bunuri tangibile se dublează î�n medie
la fiecare 18 ani.
O formulă aproximativă pentru calcularea consecinț�elor inflaț�i-
ei este:

72: rata inflației = numărul de ani în care bunurile tale moneta-


re se înjumătățesc

Dacă rata anuală a inflaț�iei este de 4% de exemplu, atunci î�m-


parț�i 72 la 4. Rezultatul este 18. Asta î�nseamnă că banii tăi vor avea
jumătate din puterea lor de cumpărare peste 18 ani. La o rată a in-
flaț�iei de 9%, va dura doar opt ani pentru ca banii tăi să-ș� i î�njumă-
tăț�ească valoarea. 9% nu este o rată a inflaț�iei nemaiî�ntâlnită. A fost
atât de mare nu cu mult timp î�n urmă.

Inflația este de partea ta


Pe scurt, putem spune că inflaț�ia este un duș� man al banilor tăi ș� i un
prieten al bunurilor tale tangibile. Vestea bună este: valoarea bani-
lor tăi scade î�n aceeaș� i măsură î�n care creș� te valoarea bunurilor
tale tangibile.
Mai simplu spus: Ceea ce numim inflație în termeni monetari se
numește apreciere a valorii pentru bunurile tangibile. Aș� a că, dacă
investeș� ti î�n bunuri tangibile, nu trebuie să te temi de inflaț� ie.
Aceeaș� i inflaț�ie care distruge valoarea banilor creș� te valoarea bu-
nurilor tangibile. Nu există nicio alternativă la a investi î�n bunuri
tangibile. Spectrul deflaț�iei...
218 DRUMUL CĂTRE LIBERTATEA FINANCIARĂ

Al cincilea principiu

Trebuie să-ți asumi riscuri


Vrei să obț�ii libertate financiară? Sau ai prefera cea mai bună secu-
ritate posibilă? Numeroș� i oameni răspund la această î�ntrebare spu-
nând: „Le vreau pe ambele”. Din păcate, aceasta nu este o opț�iune.
Nimeni nu poate să meargă pe drumul către libertatea financiară ș� i
să se menț�ină î�n totalitate î�n siguranț�ă.
Motivul este simplu: libertatea ș� i securitatea se exclud reciproc.
Le putem considera două drumuri care duc î�n direcț�ii opuse. De fieca-
re dată când facem un pas î�ntr-o direcț�ie, ne î�ndepărtăm de cealaltă.
Mulț�i oameni pot visa la libertatea financiară ș� i pot face câț�iva
paș� i î�n această direcț�ie. Î�n acelaș� i timp, ei consideră că un nivel î�nalt
de securitate este vital ș� i se î�ndreaptă î�n respectiva direcț�ie. Este ca
ș� i cum ar face un pas î�ntr-o direcț�ie ș� i apoi s-ar î�ntoarce ș� i ar face un
pas î�napoi î�n cealaltă direcț�ie. Rezultatul este că stau mereu î�n ace-
laș� i loc. Precum un hamster care aleragă pe roata lui; el fuge ș� i fuge
ș� i nu ajunge niciodată nicăieri.
Libertatea ș� i securitatea sunt forț�e opuse. Oamenii care caută
să fie liberi au o atitudine diferită faț�ă de oamenii care vor multă
libertate. Cei din urmă sunt dispuș� i să î�ș�i sacrifice libertatea pentru
mai multă siguranț�ă. Cu cât caută mai multă securitate, cu atât au
mai puț�ină libertate.

Securitatea nu este sigură


și libertatea nu este gratuită
Cel mai important lucru pentru cel care caută securitate este să nu
piardă. Frica de a pierde este mai mare decât dorinț�a de a câș� tiga, î�n
timp ce acela care alege libertatea vrea să câș� tige. Dorinț�a acestor
oameni de a avea bogăț� ii este mai mare decât frica de a pierde.
Coachul meu spunea î�ntotdeauna: „Nu juca pentru a nu pierde.
Joacă pentru a câș� tiga”. Putem traduce acest sfat astfel: investește-ți
banii pentru a-i înmulți și nu economisi până ajungi la sărăcie.
Principii fundamentale pentru capitaliști și investitori 219

Grija privind securitatea are dezavantaje serioase. Cine care


caută securitate absolută va găsi doar frică. Aceș� tia sunt de fapt cei
mai fricoș� i oameni. Lumea lor devine din ce î�n ce mai neagră ș� i mai
î�nfricoș� ătoare. Cel care e fixat pe securitate va dezvolta o viziune
din ce î�n ce mai negativă asupra lumii. Astfel de oameni descoperă
noi pericole la fiecare colț� .
Securitatea nu este niciodată î�n totalitate sigură. La urma ur-
mei, dacă investeș� ti doar î�n bunuri foarte sigure, poț�i avea o singură
certitudine: inflaț�ia ș� i taxele î�ț�i vor devora banii. Cineva care alege
doar bunuri „sigure” va rămâne pe termen lung cu mult mai puț�ini
bani decât un investitor care î�ș�i asumă niș� te riscuri.
Totuș� i, nici libertatea nu este gratuită. Libertatea vine cu un
preț�: curaj, putere ș� i disponibilitatea de a face greș� eli. Preț�ul liber-
tăț�ii nu este unul mic: frici curente, dubii, lipsa î�nț�elegerii din par-
tea celorlalț� i... dar când ai curajul să profiț� i de o ș� ansă, când ai
puterea de a face greș� eli ș� i de a î�nvăț�a să faci faț�ă eș� ecurilor, atunci
vei resimț�i o libertate pe care puț�ini oameni o cunosc vreodată.

Eșecurile
Doar oamenii care sunt pregătiț�i să suporte eș� ecurile î�ș�i pot asuma
riscuri. Când cineva spune: „Asta este prea riscant pentru mine”,
spune, de asemenea: „Nu vreau să fac o greș� eală”. Ș� i spune:
„Consider greș� elile ca fiind ceva esenț�ialmente rău”.
Adevăraț� ii investitori ș� tiu că a pierde face parte din câș� tig.
Oricine a iubit vreodată cu adevărat a avut ș� i inima frântă la un mo-
ment dat. Ș� i nimeni nu a devenit vreodată bogat fără a pierde niș� te
bani pe parcurs. Î�ncă nu am cunoscut niciun investitor bogat care
nu a pierdut niciodată bani. Dar ș� tiu mulț�i oameni săraci care nu au
pierdut niciodată bani cu acț�iunile la bursă...
Este prea periculos să eviț�i complet riscul. Astfel, vei pierde mai
mulț�i bani decât î�ț�i poț�i permite. Vom putea să câș� tigăm pe termen
lung doar dacă ne asumăm riscul de a î�ncerca lucruri noi. Desigur,
cine î�ncearcă lucruri noi va face ș� i greș� eli. Greș� elile au un efect
220 DRUMUL CĂTRE LIBERTATEA FINANCIARĂ

extraordinar: ne fac atenț�i ș� i ne menț�in umili. Oamenii umili î�nvaț�ă


mai multe decât oamenii care cred că au toate răspunsurile.
Singura î�ntrebare este ce vrem să vedem î�ntr-o greș� eală. O ve-
dem ca pe o ipotecă, o povară pentru viitor? Sau o vedem ca pe o
investiț�ie î�n viitor?

Concluzie
Care sunt implicaț�iile practice ale acestor lucruri? Ar trebui, cu si-
guranț�ă, să î�ț�i păstrezi o parte din bani sub formă de bunuri mone-
tare, precum conturi cu depozite la termen, fonduri de numerar ș� i
obligaț�ii. Dar cealaltă jumătate ar trebui alocată investiț�ilor î�n bu-
nuri tangibile. Dacă nu ai timp să investeș� ti î�n acț�iuni, alege un fond
mutual. Dacă vrei să te străduieș� ti să devii investitor, vei vrea, de
asemenea, să investeș� ti î�n imobiliare ș� i companii.

Al șaselea principiu

Repartizează-ți investițiile
Acesta este cel mai important principiu dintre toate. Indiferent de
deciziile pe care le iei, fie că preferi să mergi pe drumul rapid sau pe
cel lent, repartizează-ț�i investiț�iile.
Niciunul dintre noi nu poate ș� ti ce rezervă viitorul ș� i din cauza
asta vor trece mulț�i ani până să ne putem uita î�n urmă ș� i să ș� tim
care acț�iuni au fost î�ntr-adevăr cele mai rentabile. Singura soluț�ie
este să î�ț�i repartizezi banii.
Nu ș� tim dacă următorii zece ani vor duce la inflaț�ie sau deflaț�ie.
O î�nflorire economică, o recesiune sau chiar o criză economică, sau
poate nu se va schimba mai nimic. Pentru că nu putem ș� ti asta, in-
vesteș� te-ț�i o parte din capital î�n bunuri monetare ș� i o parte î�n bu-
nuri tangibile. Alege o varietate de investiț�ii î�n bunuri monetare. Nu
ș� tim nici care bunuri tangibile se vor dezvolta cel mai bine. Pentru
că nu ș� tim asta, ar trebui să î�ț�i repartizezi capitalul ș� i aici. Cumpără
fonduri care acț� ionează la scară globală. Cumpără imobiliare
Principii fundamentale pentru capitaliști și investitori 221

(acț�iuni). Dacă nu ai prea mult capital, alocă jumătate fondurilor


monetare ș� i repartizează cealaltă jumătate î�n mai multe fonduri
mutuale mari.

Al șaptelea principiu

Există o diferență între un capitalist


și un investitor mediu
Investitorul mediu este interesat de valori medii. El ar putea î�ntre-
ba: „Care a fost evoluț�ia medie a acestor acț�iuni î�n ultimii 5, 10 sau
20 de ani? Valorile medii sunt pentru investitori medii. Ruta lentă
duce adesea la rezultate medii. Dacă vrei să te î�mbogăț�eș� ti rapid,
trebuie să fii mai bun decât media.
Investitorul mediu face profit î�n perioadele î�n care pieț�ele au
tendinț�e ascendente. Când pieț�ele scad, el are o singură variantă: să
aș� tepte vremuri mai bune. Un capitalist adevărat nu aș� teaptă pur ș� i
simplu să treacă vremurile grele. El acț�ionează. Pentru asta e nevo-
ie de timp ș� i de cunoș� tinț�e.
El nu va avea niciodată un succes total, dar va î�nvăț�a din greș� eli
ș� i nu va fi niciodată descurajat. Capitalistul î�ș�i acceptă greș� elile ca
fiind o parte necesară a succesului peste medie. Investitorului me-
diu nu-i plac greș� elile; le vede ca pe niș� te î�nfrângeri personale.
Investitorul mediu crede că urcările ș� i scăderile pieț�ei vor atin-
ge o medie cu o valoare pozitivă. Î�ntr-un fel, el î�ș�i pune avionul pe
pilot automat ș� i apoi aș� teaptă.
Î�n ultimii 50 de ani, aceasta a rezultat î�ntr-o creș� tere medie pe
termen lung de peste 12% î�n ciuda multor crize, eș� ecuri ș� i a câtorva
războaie. Valorile medii cu siguranță nu sunt rele. Valorile medii
sunt pur ș� i simplu medii, atâta tot. Este doar o chestiune de alegere.
Î�ntotdeauna plătim un preț�: dacă pariezi pe valorile medii, vei
rămâne aproape neputincios î�n timpul perioadelor nefavorabile.
Poț�i doar să vinzi, ș� i atunci nu vei face profit. Sau poț�i să rămâi pe
poziț�ii ș� i să aș� tepț�i să vină vremuri mai bune. Dar nici nu vei obț�ine
222 DRUMUL CĂTRE LIBERTATEA FINANCIARĂ

profit până nu se redresează situaț�ia economică. Desigur, ai avanta-


jul extraordinar că nu trebuie să dedici prea mult timp acț�iunilor
tale. Cu toate acestea, dacă tendinț�ele din trecut continuă, vei avea
câș� tiguri medii de peste 12%.
Î�nsă dacă vrei să fii un capitalist adevărat, trebuie să continui
mereu să î�nveț�i ș� i să dedici mult din timpul tău.

Fondurile speculative
Aș� a cum am spus deja, capitaliș� tii adevăraț�i nu se mulț�umesc să
facă bani doar atunci când pieț�ele î�nfloresc, aș� a cum fac investitorii
medii. Din acest motiv, investitorii bogaț�i deț�in adesea fonduri spe-
culative. Exact aș� a cum un gard î�mpiedică o turmă de oi să fugă, un
fond speculativ11 are rolul de a î�mpiedica acț�iunile să piardă prea
mult din valoare. Un fond speculativ î�ncearcă să se protejeze de
perioadele proaste prin opț� iuni. Acoperire î�nseamnă asigurare,
protecț�ie î�mpotriva pierderilor.
�n timp ce investitorul mediu nu este protejat de pierdere, un
fond speeculativ î�ncearcă să se protejeze. Un fond speculativ poate
face profit ș� i pe pieț�ele aflate î�n cădere, ba chiar profituri mari.
Desigur, nu există siguranț�ă nici aici – chiar dacă oamenii au
crezut multă vreme că fondurile speculative reprezintă culmea î�n-
ț�elepciunii. Adevărul este că tranzacț� iile complicate pot chiar să
crească riscul. Investitorul mediu consideră că opț�iunile sunt foarte
riscante. Ș� i ele chiar sunt. Dar un capitalist adevărat ș� tie: „Riscul de
a nu-ț�i salva acț�iunile este mai mare”.
Î�n această situaț�ie nu e vorba de ce este „corect”. Orice monedă
are două feț�e. Aici avem de-a face cu un principiu al capitaliș� tilor
adevăraț� i: să nu stai să aș� tepț� i, ci să î�ntreprinzi mai mult decât
media; să nu accepț�i niciodată o situaț�ie aș� a cum este, ci să cauț�i
noi căi.

11 
Fondurile speculative se numesc hedge funds în engleză, hedge însemnând gard
viu. (n.tr.)
Principii fundamentale pentru capitaliști și investitori 223

Două căi

Î�n viaț�ă ș� i î�n această carte ne confruntăm neî�ncetat cu o alegere î�n-


tre două căi: calea lentă ș� i calea rapidă. Dacă te mulț�umeș� ti să obț�ii
libertatea financiară î�n 20 de ani, atunci alege calea lentă, calea in-
vestitorilor medii. Nu este nimic greș� it î�n asta. Este vorba de planul
tău de viaț�ă, de valorile ș� i priorităț�ile tale. Este alegerea ta ș� i trebuie
să te simț�i confortabil cu ea.
Dacă alegi calea rapidă, trebuie să fii mai bun decât media. Fie
trebuie să câș� tigi semnificativ mai mult sau să î�nființ�ezi o compa-
nie, fie trebuie să fii un capitalist cu succese peste medie. Î�n fiecare
dintre aceste trei cazuri trebuie să investeș� ti mult timp ș� i studiu,
studiu ș� i iar studiu. Ț� ine minte: î�nveț�i cel mai repede cu un coach.
Acum am ajuns la deciziile importante pe care trebuie să le iei...

Partea a II-a

Decizii importante
Odată ce ai citit principiile, este timpul să iei câteva decizii impor-
tante. O decizie se referă la faptul că nu poț�i alege ambele alternative
deodată. Trebuie să alegi î�ntotdeauna una dintre ele.
Din moment ce ai citit această carte până aici, presupun că nu
vrei să economiseș� ti până ajungi sărac. Vom scoate deci din calcul
alegerea de a investi doar î�n fonduri monetare.
Î�ntrebarea 1: Când vei intra î�ntr-o obligaț�ie?
Ce este mai important pentru tine: să trăieș� ti bine ș� i distins cât
mai repede posibil sau să atingi anumite praguri financiare mai î�n-
tâi? Te rog să citeș� ti mai î�ntâi capitolul 12 î�nainte de a da un răs-
puns final la această î�ntrebare. Vei deveni bogat cel mai rapid dacă
te angajezi î�n obligaț�ii după ce ai obț�inut securitatea financiară. Cei
mai bogaț�i oameni sunt cei care ajung chiar atât de departe î�ncât ob-
ț�in libertatea financiară î�nainte de a se angaja î�ntr-o obligaț�ie.
224 DRUMUL CĂTRE LIBERTATEA FINANCIARĂ

Î�ntrebarea 2: Vrei să investeș� ti sau să speculezi?


Aș� a cum am discutat, ar trebui să depui cel puț�in o parte din bani
î�n acț�iuni sau fonduri mutuale. Chiar dacă decizi să fii investitor,
recomand î�n continuare aceste bunuri. La urma urmei, cel mai im-
portant principiu al investiț�iei este să î�ț�i repartizezi investiț�iile.
Aș� a că, de fapt î�ntrebarea este doar: Este suficient pentru tine
să fii un speculant sau ț� i-ar plăcea să acț� ionezi ș� i ca investitor?
Gândeș� te-te la următoarele î�ntrebări: Cât timp vrei să dedici aces-
tui lucru? Î�ț�i permit angajamentele tale să acț�ionezi ș� i ca investitor?
Vrei să speri la câș� tiguri medii sau să câș� tigi un venit din investiț�iile
tale chiar de la î�nceput?
Permite-mi să-ț�i dau î�ncă un motiv pentru care calea investiț�iei
este mai rapidă. Dacă doreș� ti să cumperi o proprietate care aduce
profit, banca ta î�ț�i va da un î�mprumut pentru asta. Băncile inteli-
gente nu î�ț�i vor da un î�mprumut pentru a cumpăra acț�iuni.
Ce crezi că va fi mai rapid, să economiseș� ti 500.000 de euro din
propriii tăi bani pentru a specula cu ei sau să economiseș� ti 100.000
de euro ș� i să î�mprumuț�i restul de 400.000 de euro pentru a cumpă-
ra o proprietate de 500.000 de euro?
Dar nu uita: vei avea nevoie de multe cunoș� tinț�e ș� i experienț�ă
pentru această cale. Pentru a descoperi cum poț�i fi investitor, ar
trebui cu siguranț�ă să citeș� ti mult mai multe cărț�i, să mergi la semi-
nare ș� i să î�nveț�i de la oamenii de succes.
Î�ntrebarea 3: Dorești să investești pe cont propriu sau ai prefera
să acționezi alături de un consultant?
De-a lungul istoriei, oamenii ș� i-au î�mbunătăț�it cel mai mult ca-
litatea vieț�ii atunci când fiecare dintre ei s-a concentrat pe lucrul pe
care î�l face cel mai bine. Diverse domenii au fost delegate acelor
oameni care erau cei mai buni î�n rolurile respective. Odată ce am
î�nț�eles acest adevăr, mi-am pus î�ntotdeauna î�ncrederea î�n sfatul
unui bun consultant. Aceasta a fost o decizie bună.
Decide dacă preferi să î�ț�i stabileș� ti singur acț�iunile ș� i să le ges-
tionezi sau dacă preferi să cauț�i un consultant competent. Cea mai
bună cale de a găsi un expert este prin recomandări: î�ntreabă-ț� i
cunoș� tinț�ele bogate dacă î�ț�i pot recomanda un consultant bun.
Principii fundamentale pentru capitaliști și investitori 225

Î�ntrebarea 4: Cum doreș� ti să-ț�i î�mparț�i banii î�ntre investiț�iile î�n


bunuri monetare și cele în bunuri tangibile?
Aș� a cum am menț�ionat deja, această î�ntrebare depinde de fapt
de scopurile tale. Î�ț�i poț�i da seama de acestea î�n capitolul următor
ș� i poț�i găsi sugestii pentru o î�mpărț�ire rezonabilă.
Sensibilitatea ta la risc va fi decisivă aici. Acest lucru poate fi
greu de descoperit, pentru că situaț�iile ș� i condiț�iile de piaț�ă diferite
vor duce la estimări diferite.
Î�mpărț�irea banilor depinde, de asemenea, de câț�i bani deț�ii î�n
prezent. Uitându-te la rezultatele acestui test, vei vedea recoman-
dări pentru o î�mpărț�ire diferită, î�n funcț�ie de capitalul tău disponibil.
Î�n cele din urmă, trebuie să iei î�n considerare vârsta pe care o
ai. Vechea regulă de bază se aplică bine aici:
100 minus vârstă = procentul maxim pentru acț�iuni ș� i fonduri
mutuale.
Î�ntrebarea 5: Ce produse ar trebui să alegi?
Există câteva opț�iuni pentru a găsi produsele potrivite: î�ntreabă
un bun consultant sau citeș� te o revistă economică recentă.
De exemplu, ș� tiai că ș� i unele asigurări de viaț�ă oferă profituri
medii de 12%?

Basme și iluzii
Î�n următorul capitol, te-aș� invita să dezvolț�i trei planuri financiare.
Planificarea viitorului este o chestiune dificilă. Viitorul pe care ni-l
imaginăm nu va veni niciodată. Lucrurile ies î�ntotdeauna diferit de
cum ne aș� teptăm. Adesea, complet diferit, câteodată, doar puț� in
diferit. Uneori mai rău, alteori mai bine, dar î�ntotdeauna diferit.
Ideea noastră privind viitorul este î�n general un basm. Nici chiar
propriul nostru viitor nu va fi niciodată aș� a cum ni-l imaginăm.
Tot ce spunem despre propriul nostru viitor este, prin urmare,
ori un basm, ori o iluzie. Nu ne putem prezice viitorul. Aș� a că putem
pune la î�ndoială orice tip de planificare. Are vreun rost să planifi-
căm, din moment ce nu putem ș� ti ce va aduce viitorul?
226 DRUMUL CĂTRE LIBERTATEA FINANCIARĂ

Răspunsul este da. Din contră, ar trebui categoric să facem pla-


nuri, fiindcă lucrurile pe care le gândim ș� i le spunem au tendinț�a de
a se adeveri. Multe dintre basmele ș� i iluziile pe care ni le spunem
despre viitorul nostru chiar se adeveresc.

Modelarea viitorului
Pe lângă asta, mereu se fac planuri. Dacă tu nu planifici, atunci o
face altcineva. Ori faci o schiț�ă a vieț�ii tale, ori o va face altcineva
pentru tine. Cine se ț�ine de planurile sale, va î�ncepe să modeleze
viitorul. Aceș� ti oameni î�ș�i fac visurile să se adeverească, puț�in câte
puț�in.
Nu putem prezice viitorul, dar î�l putem modela. Acest lucru
este adevărat nu doar pentru gândurile ș� i cuvintele pozitive, ci se
aplică la fel de bine ș� i celor negative. Ș� i gândurile pesimiste au ten-
dinț�a de a se î�ndeplini. Mulț�i oameni se conving singuri că viaț�a lor
sigur va fi plină de probleme. Pericolul este că aceste gânduri devin
un adevăr.
Vorbeș� te cu oameni care sunt foarte nefericiț�i ș� i au parte de
prea puț�ine succese sau î�mpliniri. De multe ori, aceș� tia vor fi oame-
nii care creează viziuni teribile cu privire la viitorul lor. Ei spun lu-
cruri precum: „Nu voi fi niciodată bogat.”, „Libertatea financiară
este doar un basm pentru mine.”, „Viitorul meu pare sumbru.”.
Ș� i acestea sunt basme ș� i iluzii, sunt doar niș� te scenarii, dar sunt
scenarii care au puterea de a deveni realitate.
Aceș� ti oameni î�ș�i î�ntăresc convingerile discutând cu alț�i oameni
care au previziuni la fel de negative privind viitorul. Oamenii nega-
tivi se atrag unii pe alț�ii.
Cel care prezice constant un viitor î�ntunecat va ajunge să tră-
iască exact î�ntr-un astfel de viitor î�ntunecat. Ș� i atunci va spune:
„Ș� tiam că am dreptate. Optimiș� tii aceș� tia sunt nerealiș� ti”.
Adevărul nu este că aceș� ti oameni ș� i-au prezis corect viitorul, ci
că ș� i-au creat viitorul.
Principii fundamentale pentru capitaliști și investitori 227

O mare oportunitate
O mare oportunitate decurge de aici: pe de o parte, tot ce spunem
despre viitor este un basm ș� i o iluzie, dar, pe de altă parte, acestea
au tendinț�a de a se î�ndeplini. Acest lucru este la fel de adevărat pen-
tru î�nchipuirile negative ca ș� i pentru visurile frumoase.
Aș� a că de ce nu preferăm să ne imaginăm scenarii care ne plac?
De ce nu ne imaginăm viitorul î�n care ne-ar plăcea să trăim? Dintre
toate variantele de viitor, de ce am alege una î�n care nu ne-ar plăcea
să trăim?
Reuniunile de clasă confirmă acest adevăr î�ntr-un mod izbitor.
Cu puț�in timp î�n urmă, am participat la reuniunea de 30 de ani a
clasei mele. M-am î�ntâlnit cu vechi prieteni ș� i colegi ș� i mi-am amin-
tit ce spuseseră cu mulț�i ani î�n urmă. Unul dintre ei spusese î�ntot-
deauna că va fi bogat î�ntr-o zi. Î�ș�i imagina viitorul minunat, î�n culori
vii. A fost interesant să văd că î�ntr-adevăr devenise un om bogat.
Un altul spusese: „Vreau să am î�ntr-o zi propria mea companie.
Dar î�ntotdeauna mă voi chinui cu calculele”. Î�n ș� coală vânduse deja
cârnăciori ș� i dulciuri până i s-a permis să î�ș�i deschidă un mic stand
î�n atelierul de creaț�ie al ș� colii. La reuniune mi-a spus: „Am avut o
afacere de succes, dar, din cauza problemei mele cu calculele, parte-
nerul meu a reuș� it să mă î�nș� ele”.
Fiecare dintre ei î�ș�i spusese sieș� i ș� i oamenilor din jurul lor bas-
me total diferite despre viitorul lor. Niciunul dintre ei nu ar fi putut
prezice cu exactitate viitorul, dar basmele lor s-au adeverit.

Dar dacă într-adevăr nu cred într-un viitor strălucit?


Din experienț�a mea, acestea sunt cuvintele care le vin tuturor î�n
minte. Unii participanț�i î�mi spun î�nainte de seminar: „Aceste scena-
rii negative î�mi vin î�n minte fără să vreau. Ș� tiu că nu este î�nț�elept,
dar nu le pot controla”.
Aceasta este o problemă reală. Sunt două lucruri pe care aș� dori
să le spun î�n această privinț�ă: primul, că am avut odată această pro-
blemă eu î�nsumi. Imediat î�ț�i voi spune cum m-a ajutat coachul meu î�n
privinț�a asta. O descriere detaliată ar depăș� i î�nsă scopul acestei cărț�i.
228 DRUMUL CĂTRE LIBERTATEA FINANCIARĂ

Gândurile noastre în cele mai întunecate momente


Ce î�ț�i spui î�n cele mai î�ntunecate momente ale tale? Ce basme î�ț�i
spui ț�ie î�nsuț�i ș� i altora? Ce scenariu ț�i se pare cel mai probabil?
Eram falit la 26 de ani. Chiar mă chinuiam. Mama î�mi spunea:
„Vezi ce se î�ntâmplă când renunț� i la studii ș� i nu obț� ii o slujbă
potrivită?”
Pe atunci aveam tendinț�a să-mi plâng de milă. Mi-ar fi plăcut să
mă ascund î�n pat ș� i să dorm toată ziua. Nu aveam nici măcar o frac-
ț�iune din puterea pe care o am astăzi, putere pe care mi-am creat-o
depăș� ind situaț�ii dificile.
Totuș� i, nu voiam ca mama să aibă dreptate cu avertismentele ei,
aș� a că i-am spus: „Î�ntr-o zi voi fi bogat, poț�i paria pe asta. Vei fi foar-
te mândră de mine î�ntr-o zi. Î�ț�i promit”.
Pe atunci aveam o dilemă. Tocmai î�i promisesem mamei că voi
fi bogat î�ntr-o zi. Făcusem deja câteva planuri financiare cu coachul
meu, exact cum vei face ș� i tu î�n capitolul următor. Î�n plus, î�i promi-
sesem acestuia că mă voi strădui ș� i că nu voi renunț�a. Le spusesem
chiar ș� i prietenilor ș� i colegilor mei că voi avea succes. Nu voiam să-mi
î�ncalc promisiunea. Pe de altă parte, eram chinuit de dubii.
E uș� or să fim optimiș� ti î�n privinț�a viitorului atunci când lucrurile
merg bine, dar cum rămâne cu momentele î�ntunecate? Î�n timpul
colaborării cu coachul meu am trecut prin niș� te situaț�ii foarte difi-
cile. Î�n acele situaț�ii m-a î�ncurajat să spun: „Acum a venit timpul să
î�mi stabilesc scopuri mai î�nalte”. L-am contrazis: „Asta chiar nu este
realist”.
La asta, coachul meu a răspuns: „Tot ce ce î�ț�i spui ț�ie ș� i altora
despre viitorul tău este un basm. Aș� a că cel mai bine e să î�ț�i spui un
basm frumos. Când basmul se adevereș� te, vei trăi un vis, ș� i nu un
coș� mar”.
Uneori mă î�ntreba din senin: „Care este basmul tău despre vii-
tor?” Nu accepta scenarii negative. Aș� a că i-am povestit despre un
viitor glorios, î�n care nici eu nu credeam cu adevărat uneori. I-am
spus despre dubiile mele.
Principii fundamentale pentru capitaliști și investitori 229

El a spus: „Dubiile sunt normale. Aceasta este doar o idee nega-


tivă despre viitor. Două lucruri sunt importante î�n continuare: î�n
primul rând, nu spune nimănui î�n afară de mine despre aceste du-
bii. Ș� i î�n al doilea rând, sună-mă imediat ce unul dintre aceste dubii
î�ț�i intră î�n minte. Atunci vom putea vorbi despre un basm frumos”.
Exact asta am făcut. Cu timpul, dubiile mele s-au stins ș� i scena-
riile mele pozitive au dobândit din ce î�n ce mai multă putere.
Aici aș� repeta un mic sfat din prima parte a acestei cărț�i: î�ncon-
joară-te de oameni pozitivi, de oameni care vor să î�ț�i asculte visele,
ș� i nu coș� marurile.

Cui i-e frică de Bau Bau?


Când erai copil te-ai jucat vreodată „Cui i-e frică de Bau Bau”? Mi-a
fost frică de Bau Bau mult timp. Mă uitam sub pat ș� i î�n dulap. Nu mă
duceam î�n pivniț�ă după lăsarea serii.
Mulț�i oameni au rămas speriaț�i de Bau Bau toată viaț�a lor – mult
timp după ce au ajuns la maturitate. Bau Bau capătă atunci alte nume:
ș� eful cel rău, funcț�ionarul fiscal, competitorul... aș� a că stai treaz noap-
tea ș� i schiț�ezi scenarii groaznice î�n nuanț�e î�ntunecate. Coș� maruri.
Rezultatele sunt aceleaș� i pentru mulț�i adulț�i ca ș� i pentru copii:
„Când î�l vedem, o să fugim”. Cine fuge de viitor evită nu doar ghini-
onul, ci ș� i fericirea. Ș� i astfel fugi de viitorul care ț�i se cuvine. Fuga
devine un plan – un plan care î�nlocuieș� te planurile financiare opti-
miste ș� i utile.
Aminteș� te-ț�i de cele două creaturi pe care fiecare dintre noi le
poartă î�n sine. O creatură vorbeș� te cu vocea unui ratat financiar,
cealaltă are vocea inteligenț�ei financiare. O creatură vede coș� ma-
ruri, cealaltă vede un viitor minunat. Amândouă î�ț�i spun basme.
Dar ambele visuri au tendinț�a de a se adeveri.
Urmăreș� te vocea care duce spre un viitor extraordinar. Nu asculta
dubiile ș� i scenariile negative. Ascultă visurile frumoase. Alege bas-
mul care ț�i-ar plăcea să devină realitate î�ntr-o zi. Apoi plănuieș� te-l
folosindu-te de următorul capitol.
Urmărind aceste planuri pas cu pas, basmul tău se va adeveri.
Rezumat de puncte forte
• Î�nvaț�ă să distingi î�ntre investiț�ii, speculaț�ii ș� i obligaț�ii.
• Un investitor face profit atunci când cumpără, nu când vinde.
• Nu te angaja î�n obligaț�ii prea devreme. Ar trebui să economi-
seș� ti o anumită sumă î�nainte să-ț�i cumperi propria casă.
• Casa ta nu este un bun de investiț�ii; este un bun de lux.
• Un investitor câștigă bani; un speculant obține bani.
• Bunurile tangibile î�ntrec bunurile monetare.
• Dacă vrei să obț�ii libertate financiară, trebuie să î�ți� asumi riscuri.
• Repartizează-ț�i investiț�iile: pune o parte din banii tăi î�n bunuri
monetare ș� i restul î�n investiț�ii de bunuri tangibile.
• Investitorii trebuie să fie pregătiț�i să î�nveț�e mereu ș� i să dedice
multe ore din timpul lor.
• Ia decizii: Te bucură să obț�ii securitatea financiară î�n 15 sau 20
de ani sau vrei să mergi pe ruta rapidă? Te bucură să fii specu-
lant sau vrei să fii investitor?
• Nu putem prezice viitorul, dar î�l putem modela.
• Urmează-ț�i vocea care prezice un viitor extraordinar. Visurile
au tendinț�a de a se adeveri.
12
Protecție financiară, securitate
și libertate financiară

„Există două căi pentru a atinge fericirea. Trebuie fie


să ne diminuăm dorințele, fie să ne sporim mijloacele...
Dacă ești înțelept, le vei face pe amândouă în același timp.”

Benjamin Franklin

Oricine are dreptul să î�ș�i urmeze visurile financiare. Ș� i tu î�l ai!


Totuș� i, pentru a-ț�i face visurile să se adeverească, trebuie mai î�ntâi
să le defineș� ti.
Când obț�ii protecț�ia financiară, securitatea sau libertatea finan-
ciară? Care sunt diferenț�ele dintre ele? De câț�i bani ai nevoie ș� i cât
durează să atingi aceste scopuri?

Primul plan: Protecție financiară


Probabil ai auzit deja despre stabilirea adecvată a scopurilor. Te-ai
gândit vreodată să foloseș� ti această putere pentru finanț�ele tale?
Te rog să răspunzi la o î�ntrebare. Să presupunem că sursele tale
de venit dispar deodată complet ș� i nimeni nu este dispus să î�ț�i mai
î�mprumute bani. Compania ta dă faliment sau eș� ti concediat sau te
î�mbolnăveș� ti. Cât timp ai putea să î�ț�i plăteș� ti facturile ș� i să trăieș� ti
de pe urma banilor pe care î�i deț�ii acum?
Exact asta î�nseamnă protecț�ie financiară – dacă s-ar î�ntâmpla
ceva neaș� teptat, ai putea trăi bine î�n continuare pentru că ai o re-
zervă. Î�n celebrele sale Legi, Dr. Murphy a spus: „Dacă ceva poate să
meargă prost, va merge prost”.
232 DRUMUL CĂTRE LIBERTATEA FINANCIARĂ

Hai să stabilim mai î�ntâi ce sumă ț�i-ar trebui lunar dacă s-ar ivi
o urgenț�ă. Notează-ț�i toate costurile fixe care ar trebui plătite chiar
dacă te-ai î�mbolnăvi. Dacă eș� ti angajat, scrie doar costurile tale fixe
private. Ca liber profesionist, include ș� i costurile afacerii.
Privat:

Ipotecă / Chirie ___________euro

Mâncare / Gospodărie ___________ euro

Mașină ___________ euro

Asigurări ___________ euro

Impozite ___________ euro

Rambursarea creditului ___________ euro

Telefon / Internet ___________ euro

Rambursarea

împrumuturilor ___________ euro

..................................... ___________ euro

................................ ___________ euro

Total lunar ___________ euro

Afacere:

Ipotecă / Chirie ___________ euro

Costuri de birou ___________ euro

Salarii ___________ euro

Telefon / Internet ___________ euro

Înlocuitorul tău ___________ euro


Protecție financiară, securitate și libertate financiară 233

Rambursarea creditului ___________ euro

Mașină ___________ euro

..................................... ___________ euro

................................ ___________ euro

Total lunar ___________ euro

Conform acestei liste, de ce venit ai nevoie lunar pentru a te


proteja din punct de vedere financiar?

Privat ___________ euro

Afacere ___________ euro

Pentru cât timp ai nevoie de protecție financiară?


Numărul de luni pentru care vrei protecț�ie financiară depinde de
nevoia de securitate ș� i de optimismul tău.
Hai să presupunem că te î�mbolnăveș� ti ș� i î�ț�i pierzi slujba. Câte
luni ar dura până ț� i-ai reveni ș� i ai găsi o nouă slujbă potrivită?
Majoritatea oamenilor au nevoie de rezerve pentru ș� ase până la
douăsprezece luni pentru a se simț�i protejaț�i.
De cât timp ai avea nevoie până să-ț�i găseș� ti o slujbă potrivită ș� i
să primeș� ti iarăș� i un venit?
__________ luni
Acum ia suma lunară de care ai nevoie pentru protecț�ia ta fi-
nanciară ș� i î�nmulț� eș� te-o cu numărul de luni pentru care vrei
protecț�ie.
___________euro x __________ luni =___________euro

Ultima cifră pe care tocmai ai scris-o este minimul absolut de


care ai avea nevoie pentru protecț�ie financiară. Îți datorezi ție însuți
234 DRUMUL CĂTRE LIBERTATEA FINANCIARĂ

și sănătății tale fizice și emoționale să deții această rezervă. I-o dato-


rezi, de asemenea, familiei tale.
Vei putea să te relaxezi ș� i vei avea timp să cauț�i o slujbă satisfă-
cătoare doar dacă ai suma pe care ai calculat-o mai sus. Doar atunci
poț�i să te relaxezi ș� i să î�ț�i revii. Fiecare persoană are nevoie să se
simtă protejată. Oricât de puternici sunt nervii tăi, tot mai bine te
descurci dintr-o poziț�ie de putere. Protecț�ia financiară este această
poziț�ie de putere.
Nimeni nu este scutit de nenorociri, accidente ș� i lovituri ale
sorț� ii. Dar toată lumea î�ș�i poate lua măsuri de precauț�ie pentru a
putea să î�nfrunte cu demnitate astfel de evenimente. Cât de umilitor
este dacă, pe lângă o nenorocire, ajungi ș� i î�n sărăcie acută – dacă, din
cauza problemelor financiare, eș� ti forț�at să faci compromisuri!

Protecție financiară pentru afacerea ta


Î� n 1996, aproximativ 500.000 de afaceri germane s-au lansat ș� i
400.000 ș� i-au î�nchis porț�ile. Motivul principal pentru care 80% din
toate afacerile noi eș� uează î�n primii doi ani de activitate este lipsa
de capital.
O altă cauză la fel de importantă este rata neî�ndeplinirii obligaț�i-
ilor de plată de către clienț�i, aș� a cum au confirmat două treimi dintre
deț�inătorii de companii intervievaț�i. Ei au afirmat că plăț�ile necolec-
tate ș� i cele î�ntârziate sunt ceilalț�i factori care contribuie la eș� ec.
Prin urmare, ai nevoie de protecț�ie financiară, nu doar pentru
tine, ci ș� i pentru afacerea ta. Gândeș� te-te, dacă firma ta nu ar mai
primi deodată nicio plată, pentru cât timp ai avea nevoie de protec-
ț�ie financiară? Mulț�i dintre clienț�ii tăi plătesc cu î�ntârziere, iar unii
doar după o scrisoare trimisă de avocatul tău. Alț� ii plătesc doar
după ce î�i dai î�n judecată. Uneori poț�i pierde procesul din cauza
unor circumstanț�e neaș� teptate, alteori î�l poț�i câș� tiga, dar tot te con-
frunț�i doar cu costuri, pentru simplul fapt că partea adversă nu are
niciun ban să te plătească ș� i astfel nu poț�i primi nimic de la ei.
Creează pentru afacerea ta o protecț�ie financiară de care să nu
te atingi niciodată.
Protecție financiară, securitate și libertate financiară 235

Dar vreau să investesc...


Se prea poate să î�ț�i fie rănit spiritul antreprenorial dacă, î�n special
la î�nceputul unei faze de creș� tere, nu î�ț�i poț�i folosi toț�i banii pentru
î�nființ�area sau extinderea afacerii. Gândeș� te-te î�nsă la circumstanț�e
neprevăzute. Bazează-te î�ntotdeauna pe Legea lui Murphy: E bine
să investești. Dar să investești la timpul potrivit e și mai bine.
Economia este ciclică. Următoarea recesiune se va petrece ine-
vitabil. Compania ta ar putea fi î�ngropată la următoarea cădere a
pieț�elor. Este î�nsă posibil să ai destui bani pentru a profita de opor-
tunităț�ile care apar î�n această perioadă de criză. Oportunităț�ile de
investiț�ie sunt cele mai mari î�n timpul unei recesiuni severe. Dar
numai dacă ai bani! Ne-ar trebui mii de cărț�i pentru a enumera nu-
mele companiilor care au trebuit să fie î�nchise pentru că nu au avut
protecț�ie financiară, dar ș� i pentru a enumera toate afacerile care, î�n
perioade de criză – pentru că au putut plăti î�n numerar – au putut
să se dezvolte, ajungând niș� te companii gigantice.
De aceea ar trebui – atunci când ai î�n piept o inimă de antrepre-
nor adevărat – să î�ț�i creezi protecț�ia financiară. Î�n vremuri de criză,
aceasta te va salva de la faliment ș� i va finanț�a oportunităț�ile care
apar.

Cât de mult va dura să obțin protecția financiară?


Aici se aplică o regulă simplă: cu cât scopul tău este mai mic, cu atât
î�l atingi mai rapid. Asta nu contrazice expresia menț�ionată î�n capi-
tolul 4. Acolo vorbeam despre scopuri pe termen lung. Cu cât scopul
tău pe termen lung este mai î�nalt, cu atât „mai realistă” este realiza-
rea lui.
Protecț�ia financiară este un scop pe termen scurt. Ar trebui să fie
următoarea ta ț�intă, una pe care trebuie să o atingi cât mai repede po-
sibil (î�n cazul î�n care nu ai atins-o deja).
Există trei motive pentru care este avantajos să î�ț�i stabileș� ti un
scop mic pentru î�nceput. Hai să luăm un exemplu:
236 DRUMUL CĂTRE LIBERTATEA FINANCIARĂ

Lester Luxury12 obț�ine un venit net de 2.800 de euro ș� i are ne-


voie de 2.650 de euro, ceea ce î�nseamnă că poate economisi 150 de
euro pe lună. Pentru a se simț�i î�n siguranț�ă, el crede că ar avea ne-
voie de protecț�ie financiară pentru o perioadă de zece luni. Ar avea
deci nevoie de 26.500 de euro. Pentru a economisi acea sumă pu-
nând deoparte 150 de euro pe lună, ar avea nevoie de aproximativ
15 ani (excluzând dobânda). Din moment ce protecț�ia financiară
este un plan minim pentru î�nceput, Lester Luxury î�ș�i pierde rapid
interesul ș� i renunț�ă complet la eforturile sale. Legea lui Murphy
este desigur pe cale să se aplice.
Mitch Miser13 câș� tigă, de asemenea, 2.800 de euro pe lună ș� i î�ș�i
doreș� te ș� i el protecț�ie financiară pentru zece luni. El î�nsă are nevoie
de numai 1.950 de euro pe lună, aș� a că scopul său este mai mic. Are
nevoie doar de 19.500 de euro pentru protecț�ie financiară. Î�n plus,
el economiseș� te mai mult ș� i î�ș�i poate realiza obiectivul mai repede:
î�ș�i atinge scopul î�n decurs de doi ani!
Există trei motive pentru care este avantajos să ai un scop mic
pentru protecț�ia financiară:
1. Dacă scopul tău este mai mic, îl vei atinge mai repede.
2. Dacă poți trăi cu mai puțin, poți economisi mai mult și îți poți
obține protecția financiară mai repede.
3. Perseverezi pentru că aproape îți poți „atinge” primul scop.

Planul de buget
Nu sunt un mare admirator al bugetelor stricte. Totuș� i, fiecare ar
trebui să aibă de-a face cu un buget din când î�n când – doar pentru
a deveni conș� tient de cât de mult cheltuieș� te de fapt î�ntr-o lună.
Până obții protecția financiară, ar trebui să te gândești să-ți faci un
buget.
Dacă eș� ti conș� tiincios î�n privinț�a asta, vei avea surprize plăcute.
Mai jos vei găsi o foaie de lucru pentru un plan de buget. Mai î�ntâi,
fă-ț�i o listă cu toate veniturile ș� i cheltuielile.
  Luxury – lux. (n.tr.)
12

  Misery – avar. (n.tr.)


13
Protecție financiară, securitate și libertate financiară 237

Evident, nu realizezi un plan de buget făcând o listă. Cu toate


acestea, dobândeș� ti informaț�ii valoroase ș� i o privire de ansamblu
asupra cheltuielilor tale reale.
Un plan de buget este mai complex decât o simplă listă. Î�ncepi
să planifici doar după ce ț� i-ai notat toate costurile. Apoi ai două
posibilităț�i:
1. După fiecare element din listă, scrie cât de mult vrei de fapt
să cheltuieș� ti pentru acel punct. Nu te gândi dacă este realist sau cât
de mult trebuie să economiseș� ti. Planul î�ș�i găseș� te adesea singur
rezolvarea, chiar când totul părea imposibil la î�nceput.
2. Mai î�ntâi scrie suma maximă pe care vrei să o cheltuieș� ti î�n
fiecare lună, iar apoi vezi la ce puncte poț�i reduce cheltuielile, aș� a
î�ncât să nu depăș� eș� ti această sumă.

Prezent Viitor
Venit Brut Net Brut Net
Angajare
Activitate independentă
Agricultură și silvicultură
Chirii de pe urma proprie-
tăților
Ocupații adiționale
Pensii
Asigurări directe
Investiții de capital
Beneficii de asigurare
Alocație pentru studii
Alocații familiale
Alte alocații sociale
Alte surse
Plăți de concediu
Bonusuri
238 DRUMUL CĂTRE LIBERTATEA FINANCIARĂ

Total
Toate sursele de venit
Venit anual impozabil
Tranșă de impozitare
Deduceri

Prezent Viitor
Cheltuieli Brut Net Brut Net
Transport
Impozite pe mașină
Benzină
Service și reparații
Asigurarea mașinii
Zboruri
Autobuz, tren, taxi
Leasing sau finanțare
Comunicații
Telefon
Telefon mobil
e-mail, internet, computer
Relaxare
Facturi televiziune prin cablu
Cluburi
Hobby-uri
Sporturi
Timp liber
Vacanțe
Costuri de trai
Grădiniță
Școală privată
Protecție financiară, securitate și libertate financiară 239

Animale de companie
Tutun
Mâncare și băuturi
Gospodărie
Haine
Achiziții majore
Restaurante
Coafor și cosmetice
Bani de buzunar
Seminare și cursuri
Ziare, reviste, cărți
Subtotal

Prezent Viitor
Cheltuieli Brut Net Brut Net
Casă
Chirie, tarife pentru
servicii
Rambursarea ipotecii
Reparaț�ii ș� i amenajare
interioară
Electricitate, gaz, petrol
Tarife apă
Impozit pe proprietate
Altele:
Birou
Chirie, tarife pentru
servicii
Rambursarea ipotecii
Accesorii
Echipamente pentru birou
240 DRUMUL CĂTRE LIBERTATEA FINANCIARĂ

Poș� tă ș� i servicii de curierat


Mobilă de birou
Angajaț�i
Subcontractori
Altele:
Economii, î�mprumuturi,
asigurare
Donaț�ii
Fundaț�ii de binefacere
Contract de economii 1
Contract de economii 2
Contract de economii 3
Impozite
�mprumut 1
�mprumut 2
�mprumut 3
Asigurare privată de
sănătate
Asigurare privată î�n caz de
accident
Asigurare privată de pensie 1
Asigurare privată de pensie 2
Asigurare privată de pensie 3
Asigurare de răspundere
profesională
Asigurare pentru servicii
juridice
Asigurare de conț�inut
Asigurare de răspundere
civilă
Diverse
Protecție financiară, securitate și libertate financiară 241

Alte plăț�i regulate 1


Alte plăț�i regulate 2
Alte plăț�i regulate 3
Alte plăț�i regulate 4
Alte plăț�i regulate 5
Total

Și dacă bugetul nu este punctul tău forte?


Expresia găsește un coach pentru punctele tale forte și o soluție pentru
slăbiciunile tale se aplică î�n special î�n cazul bugetului. Mulț�i oameni
simt că sunt slabi când vine vorba de buget. Dacă acesta este cazul
tău, atunci trebuie să găseș� ti o soluț�ie.
Dacă nu ai reuș� it î�ncă să schiț�ezi un plan bun de buget, probabil
că asta nu va deveni niciodată unul dintre punctele tale forte. Î�n loc
să cumperi zece î�ngheț�ate pe lună, ai putea î�ncepe prin a lua doar
trei, iar î�n loc de î�ngheț�ată normală ai putea comanda apă cu ghea-
ț�ă. Acest lucru are sens dacă este punctul tău forte. Dar dacă nu este,
iarăș� i trebuie să găseș� ti o soluț�ie.
„Nu deveni un specialist î�n lucruri neimportante” sau „Nu trans-
forma chestiunile secundare î�n treaba ta principală” este un sfat
bun. Caută soluț�ii pentru acele puncte din buget care sunt cu adevă-
rat importante – impozite, maș� ină, telefon. Dacă eș� ti bun la respecta-
rea unui buget, atunci la aceste trei puncte ai putea face adevărate
minuni.

1. Impozite
Î�n Germania, salariatul mediu lucrează până pe data de 20 iulie a
fiecărui an pentru el î�nsuș� i, iar de pe 21 iulie î�ncolo, câș� tigurile sale
se duc către stat (care foloseș� te o mare parte din ele pentru a plăti
dobânda la datoriile sale). Impozitele noastre cresc mereu ș� i rămâ-
nem cu tot mai puț� in. Situaț� ia este cam la fel î�n toată lumea
dezvoltată.
242 DRUMUL CĂTRE LIBERTATEA FINANCIARĂ

Impozitele reprezintă cea mai mare cheltuială din viaț�a ta. Dacă
câș� tigi 2,5 milioane de euro î�ntr-o viaț�ă de muncă, aproape jumăta-
te din ei se va duce la guvern. Există î�ntotdeauna numeroș� i oameni
care câș� tigă foarte mult ș� i plătesc puț�ine impozite, î�n parte pentru
că declară pierderi ș� i î�n parte prin structuri legale ale companiei
străine.
Dacă trăieș� ti î�ntr-o anumită ț� ară pentru a câș� tiga un venit
bun, atunci sunt de părere că ar trebui să plăteș� ti ș� i impozite î�n
acea ț�ară. Cred î�nsă că impozitele pe care le plăteș� ti ar trebui să fie
î�n limite rezonabile, pe care un expert le ș� tie ș� i pe care legile fisca-
le le permit. Există, de asemenea, ș� i alte locuri unde î�ț�i poț�i câș� tiga
banii.
Recomand cu tărie să găseș� ti un consultant competent. Nu
vreau să spun un consultant fiscal care î�ș�i limitează activităț�ile la
contabilitate, ci pe cineva care te ajută î�n mod special să economi-
seș� ti bani din impozite. De regulă, merită să ai astfel de experț�i odată
ce atingi un nivel de venit de 100.000 de euro. Peste 150.000 de
euro, ei sunt esenț�iali. Sau, aș� a cum a spus Aristotel Onassis: „Aș�
face totul la fel ca prima oară, cu o singură excepț�ie. Aș� găsi consul-
tanț�i buni mai devreme”.

2. Mașină
Majoritatea oamenilor cheltuiesc mult prea mult pe maș� inile lor. O
maș� ină nu este o investiț�ie; este un obiect practic.
Dacă te uiț�i la tabelul ratelor de dobândă, î�ț�i vei privi maș� ina
din altă perspectivă. Dacă î�n următorii zece ani ai conduce o maș� ină
de două ori mai ieftină decât cea actuală, î�n 25 de ani vei economisi
probabil, cel puț�in, î�ntre unul ș� i două milioane de euro. Pentru fi-
ecare 5.000 de euro pe care î�i cheltuieș� ti atunci când cumperi o
maș� ină, benzină, asigurare, impozite, reparaț� ii etc., ai economisi
100.000 de euro î�n zece ani. Aș� vrea deci să-ț�i transmit o „regulă” pe
care am î�nvăț�at-o de la un fost coach: „Niciodată nu cheltui pe o
maș� ină mai mult decât salariul tău pe două luni”.
Protecție financiară, securitate și libertate financiară 243

S-ar putea să te gândeș� ti imediat: „Ce ar crede toată lumea?”


Opinia altor oameni nu are nicio importanț�ă. Un lucru este sigur: nu
î�ț�i va afecta afacerea atât de mult pe cât crezi, dar va avea un mare
impact asupra averii tale.
Î�n cele din urmă, diferenț�a dintre o maș� ină cu preț� mediu ș� i o
maș� ină de lux nu este atât de mare î�ncât să justifice î�ntre un milion
ș� i două milioane de euro. Cel puț�in nu până ai î�ntr-adevăr primul
tău milion!

3. Telefon
Petrecem prea mult timp la telefon ș� i, î�n consecinț� ă, cheltuim
prea mulț� i bani pe el. Acum câț� iva ani am adoptat un obicei care
mi-a î�njumătăț� it aproape imediat facturile la telefon. Î� nainte să
sun pe cineva, î� m i scriu motivul pentru care sun. Nu vorbesc
mult ș� i trec direct la subiect. Odată ce mi-am atins scopul, î�nchei
conversaț� ia.
Descoperă care sunt cele mai mari trei cheltuieli din viaț�a ta. Pe
lângă cele menț�ionate anterior, ai putea adăuga călătoriile, hainele,
sporturile, hobby-urile etc.

Plănuiește acum
Ș� tii acum de câț� i bani ai nevoie pentru protecț� ia ta financiară.
Ș� tii, de asemenea, de unde trebuie să obț� ii aceș� ti bani. Să sperăm
că eș� ti gata să faci un plan de buget până î�ț�i atingi primul scop
financiar.
Acum trebuie să decizi câț�i bani vrei să economiseș� ti pentru a
avea suficientă protecț�ie financiară:
Voi economisi _______euro î�n fiecare lună.
Prin urmare, voi obț� ine protecț� ia financiară până î�n data de
___________.
244 DRUMUL CĂTRE LIBERTATEA FINANCIARĂ

Sfat important
Obț�ine-ț�i protecț�ia financiară cât mai repede posibil.
• Ț� i-o datorezi ț�ie î�nsuț�i, sănătăț�ii, familiei ș� i î�ncrede-
rii tale î�n tine.
• Nu este acceptabil ca o persoană să nu î�ș�i poată atin-
ge măcar acest scop minim.
• Indiferent ce s-ar î�ntâmpla, eș� ti protejat din punct de
vedere financiar.
• Depune aceș� ti bani î�n siguranț�ă ș� i asigură-te că sunt
disponibili imediat.
• Î�n acelaș� i timp, ai pus ș� i bazele averii tale.
• Astfel ai stabilit cel puț�in un minimum de libertate
adevărată.

Câștigă mai mult sau cheltuiește mai puțin


Ar fi preferabil să câș� tigi mai mult mai degrabă decât să cheltuieș� ti
mai puț� in? Practic ai aceste două opț� iuni ș� i î�ncă o posibilitate.
Benjamin Franklin a spus-o foarte succint astfel: „Există două căi
pentru a atinge fericirea. Trebuie fie să ne diminuăm dorinț�ele, fie
să ne sporim mijloacele – oricare din ele s-ar putea să meargă – re-
zultatul este acelaș� i ș� i fiecare om trebuie să decidă pentru el î�nsuș� i
ș� i să facă ceea ce î�i este mai uș� or. Dacă eș� ti bolnav sau sărac, indife-
rent cât de greu ar fi să î�ț�i diminuezi dorinț�ele, va fi chiar mai dificil
să î�ț�i sporeș� ti mijloacele. Dacă eș� ti tânăr, activ ș� i bogat, sănătos ș� i
puternic, poate fi mai uș� or să î�ț�i sporeș� ti mijloacele decât să î�ț�i di-
minuezi dorinț�ele. Dacă î�nsă eș� ti î�nț�elept, le vei face pe amândouă
î�n acelaș� i timp, tânăr sau bătrân, bogat sau sărac, bolnav sau sănă-
tos; ș� i dacă eș� ti foarte î�nț�elept, le vei face pe amândouă î�n aș� a fel
î�ncât asta să contribuie la fericirea societăț�ii”.
Prin urmare, fă ce este cel mai uș� or pentru tine ș� i, dacă e posi-
bil, î�ncearcă să le faci pe amândouă î�n acelaș� i timp, măcar până
Protecție financiară, securitate și libertate financiară 245

obț�ii protecț�ie financiară. Atunci vei ajunge deja la jumătatea dru-


mului. Ce se î�ntâmplă după aceea este relativ uș� or. La î�nceput este
dificil. Trebuie să î�ți� modifici convingerile ș� i obiceiurile.
Aspectele uș� oare sunt dificile la î�nceput, iar chestiunile dificile
par uș� oare mai târziu. Nu este dificil să economiseș� ti dar, pentru că
poate fi ceva nou pentru tine, ar putea fi ciudat la î�nceput. Să-ț�i in-
vesteș� ti economiile î�n mod inteligent este ceva mai complicat. Va fi
totuș� i simplu pentru tine, pentru că există forme de investiț�ie care
î�ț�i uș� urează munca ș� i pentru că vei avea consultanț�i competenț�i,
colegi bine informaț�i ș� i alte practici bune.

Ce ar trebui să faci cu capitalul


pentru protecția ta financiară?
Ai nevoie de un plan ș� i de o filosofie pentru a-ț�i gestiona banii. La
sfârș� itul acestui capitol î�ț�i vei stabili filozofia decisivă î�n privinț�a
investiț�iilor, după ce vei termina ambele planuri financiare care î�ț�i
lipseau.
Hai totuș� i să facem mai î� n tâi câteva observaț� i i de bază.
Aminteș� te-ț�i ce s-a discutat despre datorii î�n capitolul 6. Ai nevoie
de o sumă de aproximativ 28.000 de euro care să fie complet secretă.
Î�n plus, această sumă sau o parte din ea ar trebui să fie disponibilă
imediat. Ai putea pune o parte din banii tăi de protecț�ie financiară
î�ntr-o cutie de valori, iar suma rămasă poate fi investită î�n aș� a fel
î�ncât să ai acces imediat la ea. Î�n orice caz, ar trebui să investeș� ti
aceș� ti bani î�n siguranț�ă. Dacă investeș� ti cu risc scăzut, vei obț�ine
doar câș� tiguri moderate.
Suntem î�nsă interesaț�i î�n primul rând de protecț�ia ta. De aceea
nu ar trebui să te atingi niciodată de aceș� ti bani, cu excepț�ia unei
situaț�ii urgente. Speculaț�ia cu aceș� ti bani nici nu intră î�n discuț�ie.
Investiț� iile sunt proiectate să câș� tige un profit anual. Speculaț� ia
este foarte diferită, î�n sensul că achiziț�ionezi ceva pentru a-l vinde
mai târziu cu profit. Î�ntre timp, nu obț�ii profit din acest tip de inves-
tiț�ie. O casă sau un ceas scump nu sunt astfel o investiț�ie, ci, mai
degrabă, o speculaț�ie.
246 DRUMUL CĂTRE LIBERTATEA FINANCIARĂ

Istoria Coca-Cola
Î�nainte se considera o infracț�iune incapacitatea de a rambursa î�m-
prumuturile. Î�n Antichitate, î�n Babilon, puteai chiar să fii vândut ca
sclav ș� i să ajungi mai târziu î�n aș� a numitul turn al datornicilor.
Astăzi î�nsă observăm iar ș� i iar că viaț�a î�i pedepseș� te pe cei care nu
au protecț� ie financiară. Povestea î�nființ� ării companiei Coca-Cola
demonstrează această teorie.
Dr. John Styth Pemberton a creat un amestec exotic de zahăr, apă,
frunze de cacao, un tip de nucă ș� i cafeină. El susț�inea că băutura pu-
tea vindeca orice tulburare nervoasă, precum durerile de cap, isteria
ș� i melancolia. Î�n plus, clienț�ii s-ar fi bucurat ș� i de o stare de spirit
nemaipomenită.
Î�n primul an î�n care a î�ncercat să î�ș�i promoveze produsul, dr.
Pemberton a cheltuit 73,96 de dolari pe publicitate. A vândut î�nsă
produse î�n valoare de numai 50 de dolari. Această proporț�ie nu s-a
î�mbunătăț�it prea mult î�n următorii cinci ani. Din lipsă de capital, dr.
Pemberton a renunț�at ș� i a vândut reț�eta unui farmacist din Atlanta
pentru 2.300 de euro.
Candler avea suficiente fonduri pentru a promova inteligent
băutura. Cu doar 11 ani mai târziu, ș� i-a vândut Compania Coca-Cola
ș� i reț�eta lui Ernest Woodruff, pentru 25 de milioane de dolari.
Woodruff era bancher ș� i a făcut compania publică. Î�n primul an, a
vândut acț�iuni î�n valoare de 40 de milioane de dolari. A recuperat
astfel preț�ul pe care î�l plătise ș� i a obț�inut un profit net de 15 milioa-
ne de dolari.
Criza economică mondială a durat din 1929 până î�n 1937.
Existau totuș� i ș� i oameni care aveau bani de investit. Cine a cumpă-
rat acț� iuni Coca-Cola î�n 1932, cu 20 de dolari bucata, le-a putut
vinde î�n 1937, cu 160 de dolari. Î�ntr-o perioadă î�n care toată lumea
vorbea despre sfârș� itul lumii, existau oameni care reuș� iseră să î�ș�i
î�nmulț�ească banii de opt ori î�n decursul a cinci ani!
Cu ce erau ei diferiț�i? Aveau bani! Nu lăsa banii să-ț�i scape prin-
tre degete. Economiseș� te o parte dintre ei. Te vor recompensa din
belș� ug î�n toate felurile, nu doar financiar.
Protecție financiară, securitate și libertate financiară 247

Ar putea părea dificil să î�ncepi imediat să obț�ii protecț�ia finan-


ciară. Crede-mă, va fi cu siguranț�ă mult mai greu pentru tine dacă
nu ai nicio protecț�ie financiară.
Odată ce ai obț�inut protecț�ia financiară, ai î�ndeplinit prima ce-
rinț�ă pentru a-ț�i atinge marile scopuri financiare. Dacă ai nevoie, de
exemplu, de 84.000 de euro pentru protecț�ia ta financiară ș� i inves-
teș� ti această sumă timp de douăzeci de ani, cu 15%, vei câș� tiga
aproximativ 1,34 milioane de euro. Î�n capitolul anterior ai văzut că
poț�i obț�ine astfel de rate.
Dacă economiseș� ti î�ntr-adevăr 840 de euro pe lună ș� i î�i inves-
teș� ti cu doar 12%, atunci vei câș� tiga alț�i 726.000 de euro.
Singura î�ntrebare este: asta e suficient pentru tine?
Î�ț�i poț�i î�ndeplini cu adevărat visurile cu atât? Ce î�nseamnă li-
bertatea financiară pentru tine ș� i de câț�i bani ai avea nevoie pentru
a obț�ine această situaț�ie? Î�nainte să răspundem la aceste î�ntrebări,
vrem mai î�ntâi să î�ț�i obț�inem securitatea financiară.

Al doilea plan: Securitatea financiară


Primul tău scop, protecț�ia financiară, are multe avantaje. Poț�i depă-
ș� i cu bine o criză, te simț�i î�n siguranț�ă ș� i eș� ti pregătit pentru circum-
stanț�e neprevăzute. Există î�nsă un dezavantaj: dacă intervine o
urgenț�ă, trebuie să cheltuieș� ti acei bani. Î�ntr-adevăr, ai depăș� it criza
din punct de vedere financiar, dar banii tăi au dispărut. Eș� ti cu ade-
vărat protejat doar când ai strâns destui bani î�ncât să trăieș� ti din
dobândă.
Mai î�ntâi notează lucrurile pentru care trebuie să plăteș� ti ori-
cum, indiferent de situaț�ie. Nu e nevoie să faci salturi mari. Vom
schiț�a mai târziu un plan pentru libertatea ta financiară care va cu-
prinde ș� i visurile tale. Î�n acest stadiu vrem să obț�inem securitatea
ta, astfel î�ncât, indiferent de ce se î�ntâmplă, să poț�i trăi bine, fără a
te î�ngrijora de unde ar trebui să vină banii. Vei avea astfel deja ma-
ș� ina ta de făcut bani. Vei creș� te o „gâscă” ce face „ouă de aur” pentru
tine.
248 DRUMUL CĂTRE LIBERTATEA FINANCIARĂ

Fă o listă cu toate costurile ș� i cheltuielile esenț�iale din fiecare


lună:
Ipotecă sau chirie _______euro
Mâncare / Gospodărie _______ euro
Maș� ină _______euro
Asigurări _______ euro
Impozit _______ euro
Pensie alimentară _______ euro
Telefon _______ euro
�mprumuturi _______ euro
Altele _______ euro
Economii (pentru achiziț�ii majore) _______ euro
Educaț�ie _______ euro
Donaț�ii _______ euro

Total pe lună _______ euro

De câți bani ai nevoie?


Ai stabilit acum suma minimă de care ai nevoie lunar pentru a trăi
rezonabil. Tu ș� tii deci cât de mari trebuie să fie „ouăle de aur” de
care ai nevoie î�n fiecare lună. Este acum foarte simplu să calculezi
cât de mare trebuie să fie „gâsca” ta. Cu alte cuvinte, ai nevoie de
suficient capital care, odată investit inteligent, va câș� tiga suficientă
dobândă lunară î�ncât să poț�i plăti elementele pe care le-ai enume-
rat. Î�ntrebarea rămâne cu ce rată a dobânzii poț�i investi acea sumă.
Hai să fim precauț�i ș� i să presupunem că î�i investim cu „doar”
8% net. La urma urmei, vorbim despre securitate. Regula de bază
este simplă:

Suma de care ai nevoie lunar x 150 = Suma de capital


Protecție financiară, securitate și libertate financiară 249

De exemplu, Mitch Miser are nevoie de 2.800 de euro lunar


pentru a-ș� i asigura costurile. El face calculul:
2.800 de euro x 150 = 420.000 de euro
Lui Mitch î�i trebuie doar 420.000 de euro pentru a avea lunar
cei 2.800 de euro de care are nevoie. El nu trebuie să se mai atingă
niciodată de „gâsca” lui. Cei 420.000 de euro produc „ouăle de
aur”, fără ca el să trebuiască să ia nici măcar un euro din acea
sumă. Î� ș�i poate plăti astfel toate facturile ș� i poate economisi niș� te
bani pentru a face cumpărături ș� i a pleca î�n concedii. Mitch ș� i-a
obț�inut astfel securitatea financiară cu 420.000 de euro. El poate
trăi din capitalul său ș� i teoretic nu ar mai trebui să lucreze
niciodată.
Acum calculează de cât ai tu nevoie pentru securitatea
financiară.

Suma necesară în fiecare lună ____ x 150 = _______de euro

Gândeș� te-te la tot ce ai putea face dacă ai deț�ine chiar acum


această sumă. Aș� vrea să-ț�i transmit un sfat care î�ț�i va permite să
răspunzi la această î�ntrebare mult mai uș� or. Imaginează-ț�i că mai ai
doar ș� ase luni de trăit. Ce ai vrea să faci î�n acest timp? Ce locuri ț�i-ar
plăcea să vizitezi? Cu cine ai vrea să-ț�i petreci timpul? Ce realizări ai
vrea să laș� i î�n urma ta?
Vei trăi probabil mult mai mult de ș� ase luni, dar cu siguranț�ă nu
vei trăi o veș� nicie. Dacă nu banii, atunci ce te oprește să faci ce simți
că este foarte important? Vezi cât de periculos este să nu acorzi ba-
nilor atenț�ia pe care o merită? Î�ț�i datorezi pur ș� i simplu ț�ie î�nsuț�i să
duci o viaț�ă minunată. Suma pe care tocmai ai notat-o ar face o dife-
renț�ă notabilă î�n viaț�a ta. Prin urmare, î�ntreabă-te î�n ce măsură ț�i-
ar schimba aceș� ti bani rutina zilnică. Ai mai face munca pe care o
faci î�n prezent?
Î�ntr-o zi, î�n timp ce Francisc de Assisi tundea iarba, un alt călu-
găr l-a î�ntrebat: „Dacă ai muri î�ntr-o oră, ce ai face?” Francisc de
Assisi a răspuns: „Aș� continua să tund iarba”. Asta a fost tot ce a
spus. Ar fi continuat să tundă iarba, pentru că ceea ce făcea î�i oferea
250 DRUMUL CĂTRE LIBERTATEA FINANCIARĂ

cea mai mare bucurie. Ar trebui să observăm că nu a spus: „Aș� tun-


de mai repede” sau „Aș� termina de tuns”, ci doar „Aș� continua să
tund iarba”.
Dacă nu ai ales tocmai siguranț�a zidurilor mănăstirii pentru a-ț�i
găsi securitatea financiară, atunci ar trebui să te gândeș� ti serios să
strângi suma necesară de bani cât mai repede posibil.

Îți datorezi prosperitate


Peste ș� apte ani, vei avea fie aceeaș� i situaț�ie financiară pe care o ai
î�n prezent, fie vei obț�ine măcar o parte din securitatea ta financi-
ară. Peste ș� apte ani, va î�ncepe viitorul pentru care te pregăteș� ti
astăzi.
Motivul principal pentru care oamenii nu participă la activită-
ț�ile lor preferate î�l constituie lipsa banilor. Este un lucru trist ș� i o
risipă de energie. Este tragic mai ales pentru că suntem cu adevă-
rat buni doar dacă facem ce ne place să facem. Dacă nu ai lucrat
niciodată pentru o perioadă lungă de timp la un proiect care î�ț�i
face plăcere ș� i te î�mplineș� te, atunci nu î�ț�i dai seama de potenț�ialul
pe care-l ai.
Faptul că oamenii nu fac pasul decisiv ș� i nu î�ș�i dedică timpul
activităț� ilor care le fac plăcere se î�ntâmplă î�ntotdeauna din lipa
banilor.
Î�n tabelul următor vei putea vedea ce capital î�ț�i trebuie la o rată
a dobânzii de 8% (adică 0,67% pe lună) pentru a-ț�i asigura costuri-
le lunare. Aceste cifre pornesc de la premisa că î�ncepi să economi-
seș� ti imediat.
Ș� tii deja din capitolul 5 că există strategii profesioniste ș� i stra-
tegii amatoare. Cele amatoare sunt gândite doar pentru a atinge
fericirea pe termen scurt. Strategiile profesioniste sunt orientate
către fericirea pe termen lung. După cum ș� tii, finanț�ele î�ț�i afectează
toate aspectele vieț�ii.
Protecție financiară, securitate și libertate financiară 251

Sfat important
Obț� i ne securitatea financiară cât mai curând
posibil.
• Imediat ce ai protecț�ie financiară, investeș� te-ț�i banii
disponibili pentru a obț�ine securitate financiară.
• Doar când vei avea securitate financiară nu va mai
trebui să te atingi de capitalul tău.
• Vei putea să trăieș� ti oriunde vrei, să faci ceea ce î�ț�i
place, ș� i tot vei putea să-ț�i plăteș� ti toate facturile.
• Te poț�i dedica apoi acelor activităț�i care î�ț�i fac plăce-
re ș� i care corespund talentelor tale.
• Adoptă această zicală a lui W. Clement Stone: „O per-
soană care nu poate economisi nu merită să fie nu-
mită rezonabilă ș� i inteligentă”.
• Ai două opț�iuni:
1. Lași timpul să lucreze pentru tine și îți atingi
treptat scopul în 20 de ani.

2. Poți lucra la capitolul 7 și îți poți crește venitul de


multe ori. Îți vei atinge astfel scopul în decurs de
șapte ani.

Amatorii se concentrează pe „aici ș� i acum” ș� i nu reuș� esc să î�nț�e-


leagă că î�ntr-o zi vor trebui să trăiască î�n viitor. Astfel, ei vor trebui
să se confrunte cu aceleaș� i probleme toată viaț�a. Fiindcă nu au eco-
nomisit inteligent, ei nu au reuș� it să-ș� i creeze o situaț�ie lipsită de
griji financiare.
Profesioniș� tii abordează problema î�ntr-o manieră diferită. Ei
trăiesc acum și se pregătesc pentru viitor. Ei se plătesc mai î�ntâi pe
ei î�nș� iș� i. Dacă respecț� i planul, vei deveni ș� i tu un profesionist al
banilor!
252 DRUMUL CĂTRE LIBERTATEA FINANCIARĂ

Dacă ai citit până aici, ș� tii că nu există scuze. Tu eș� ti responsa-


bil. Tu deț�ii puterea asupra vieț�ii tale ș� i tu î�ț�i poț�i schimba oricând
convingerile. Î�ț�i poț�i asuma o nouă atitudine. Ș� i acum să trecem la
visurile tale...

Al treilea plan: Libertatea financiară


Este posibil ca securitatea financiară să fie cel mai î�nalt scop al tău.
Poate totuș� i vrei mai mult, ș� i anume să fii liber din punct de vedere
financiar. Astfel, vom urma acum aceleaș� i proceduri pentru a dez-
volta un plan pentru libertatea ta financiară. Acest plan are de-a
face cu visurile tale.
Ș� tiai că majoritatea oamenilor nu î�ș�i trăiesc visurile pentru că
nu s-au gândit niciodată ce ar trebui să facă pentru a ș� i le î�ndeplini?
Ei nu știu cât i-ar costa visurile lor. Exact asta vom stabili acum.

Nu te mai atinge niciodată de capitalul tău


Trebuie să stabilim mai î�ntâi o regulă importantă – nu î�ț�i vei omorî�
niciodată gâsca. Nu vei tăia niciodată nici măcar mici bucăț�i din ea.
Nu te vei mai atinge niciodată de capitalul tău. Î�ț�i vei î�ndeplini toate
Protecție financiară, securitate și libertate financiară 253

visurile cu ouăle de aur. Asta î�nseamnă că ouăle tale de aur trebuie


să fie destul de mari ca să-ț�i plătească visurile.
Dacă, de exemplu, ai vrea să cumperi o casă, ai putea cu siguranț�ă
să o plăteș� ti din capitalul tău, dacă ai obț�inut libertatea financiară. Dar
apoi averea ta se va î�mpuț�ina, iar tu nu vrei asta. Prin urmare, plăteș� ti
î�n rate pentru toate achiziț�iile tale mari, pe care ț�i le poț�i permite din
dobânda lunară.

Cum să calculezi costul visurilor tale


Mai întâi fă o listă cu toate dorințele tale. Nu te gândi cât de realiste
sunt. Vrem doar să î�ți� cunoaș� tem dorinț�ele ș� i să stabilim cât ar costa.
Odată ce ai terminat lista, scrie după fiecare punct prețul aproxi-
mativ de cumpărare.
Ț� ine minte că nu vrei să te atingi niciodată de „banii-gâscă”. Aș� a
că toate achiziț�iile mai mari vor fi cumpărate doar prin rate lunare.
Acum calculează cât de mari vor fi plățile lunare. Pentru a-ț�i uș� ura
calculul, î�ț�i sugerez să î�mparț�i imobiliarele la 120. Toate celelalte
puncte le vei î�mpărț�i la 50.
Hai să spunem că vrei să cumperi o casă de 1,2 milioane de
euro. Î�mparte această sumă la 120 ș� i vei obț�ine rata ta lunară de
10.000 de euro (pentru dobândă ș� i 4 până la 6% rambursare de
capital). Î�n plus, vrei să cumperi un iaht de 200.000 de euro. Î�mparte
preț�ul de achiziț�ie la 50 ș� i vei obț�ine 4.000 de euro, pe care î�i vei
plăti lunar pentru dobândă ș� i rambursare de capital, pe o perioadă
de cinci ani.
Hai să presupunem că î�ț�i place să călătoreș� ti ș� i ț�i-ar plăcea să
faci câteva călătorii pe an care te-ar costa î�n total 24.000 de euro.
Î�mparte această sumă la 12 ș� i vei vedea că î�n fiecare lună trebuie să
pui deoparte 2.000 de euro pentru călătorii.
Fă o listă cu toate visurile tale ș� i calculează ce venit din dobânzi
î�ț�i trebuie lunar pentru a plăti pentru toate acestea.
254 DRUMUL CĂTRE LIBERTATEA FINANCIARĂ

Obiect de vis Cost de achiziție Plăți lunare


1. Casă
2. Casă de vacanță
3. Mașină
4.
5.
6.
7.
8.
Plăți lunare totale pentru visurile tale: _________euro

Costuri lunare curente:


1. Mâncare / Gospodărie _______ euro
2. Angajați _______ euro
3. Mașini _______ euro
4. Asigurări _______ euro
5. Impozite _______ euro
6. Telefon _______ euro
7. Vacanțe _______ euro
8. Achiziții mai mici _______ euro
9. Distracție _______ euro
10. Cadouri _______ euro
11. Educație și training _______ euro
12. Donații _______ euro
13. Diverse _______ euro
Costuri totale curente: _______ euro
Costuri lunare totale pentru visuri: _______ euro
Costuri lunare totale pentru libertatea financiară: _______ euro
Protecție financiară, securitate și libertate financiară 255

Ș� tii acum de câț�i bani ai nevoie pentru un trai bun. De asemenea,


ș� tii cât de mari trebuie să fie „ouăle tale de aur” pentru a-ț�i finanț�a
stilul de viaț�ă visat.
Acum trebuie să aflăm mărimea „gâș� tei” tale. Î�ț�i trebuie destul
capital î�ncât, bine investit, să-ț�i aducă î�n fiecare lună destui bani din
dobânzi ca să plăteș� ti pentru toate elementele din lista ta. Dacă presu-
punem din nou o rată a dobânzii de 8% pe an (0,67% pe lună), trebuie
să î�nmulț�eș� ti suma de care ai avea nevoie î�n fiecare lună cu 150:
_______euro x 150 = ______________euro
Aceasta este suma de care ai nevoie pentru a-ț�i î�ndeplini toate
dorinț�ele. Acum trebuie să te gândeș� ti cum să-ț�i investeș� ti cel mai
bine banii pentru a-ț�i atinge scopurile.

Strategia ta de investiție
Acum ai trei planuri financiare diferite, fiecare fiind o bază pentru
următorul. Î�ț�i trebuie o strategie de investiț�ie diferită pentru fieca-
re plan.

Niciun risc pentru protecția ta financiară


Nu ar trebui să î�ț�i asumi niciun risc până nu ai obț�inut protecț�ia
financiară. Î� n consecinț� ă, ar trebui să î�ț�i iei deja precauț� ia de a
dispersa riscul. Niciodată nu î�ț�i pune toț�i banii î�ntr-o singură in-
vestiț� ie, chiar dacă „toț� ii banii tăi” sunt doar 550 de euro. Ț� ine
minte că dispersarea riscului înseamnă întotdeauna mărirea șanse-
lor de profit.
Investiț�ii sigure sunt, de exemplu, asigurările de viaț�ă, î�n care,
datorită profitabilităț�ii lor scăzute, nu ar trebui să pui niciodată mai
mult de 10-20% din investiț�ia ta. Alege poliț�e care au protecț�ie de
asigurare minimă sau deloc. Recomandate, de asemenea, sunt cele
mai mari ș� i mai î�ndelungate Fonduri de Investiț�ii Gestionate. Pentru
primul tău plan ar trebui să te limitezi la Fonduri de Investiț�ii sau
Fonduri Mixte conservatoare.
256 DRUMUL CĂTRE LIBERTATEA FINANCIARĂ

Nu uita că siguranț�a este factorul-cheie atunci când vine vorba


de protecț�ia ta financiară. Ar trebui să accepț�i profituri mai mici. De
asemenea, depune o parte din banii tăi î�n bancă, î�ntr-o cutie de
valori.

40-40-20 pentru securitatea ta financiară


Pentru a obț�ine securitatea financiară, trebuie să-ț�i repartizezi banii
î�ntr-un mod diferit. Deș� i majoritatea banilor tăi rămân î�n investiț�ii
cu risc scăzut, poț�i totuș� i investi 40% din ei cu risc moderat. Din
moment ce nu intenț�ionezi să te atingi de banii tăi pentru o perioa-
dă lungă de timp, de exemplu prin efectul de cost mediu, î�ț�i reduci
riscul considerabil. Poț�i plasa cei 20% rămaș� i din banii tăi î�n inves-
tiț�ii mai riscante. Exemple ar fi Fonduri pe Pieț�e î�n Curs de Dezvoltare
sau fonduri din anumite ț�ări ș� i Fonduri Speciale. Ș� i aici poț�i diminua
riscul datorită timpului ș� i efectului de cost mediu. Pe de altă parte,
ai un mare potenț�ial de profit.
Este esențial ca banii tăi pentru securitatea financiară să nu fie
niciodată folosiți pentru investiții cu risc înalt sau speculative. Nu ar
trebui să te atingi niciodată de aceș� ti bani. Investeș� te-i î�n aș� a fel
î�ncât securitatea ta să nu fie niciodată pusă î�n pericol.

50% moderat, 50% risc înalt pentru


libertatea ta financiară
Odată ce ai atins securitatea financiară, ia o parte din bani ș� i inves-
teș� te-i î�n construirea libertăț�ii tale financiare. Aici î�ț�i poț�i asuma
riscuri mai mari. Caută investiț�ii cu profituri de cel puț�in 20% sau
chiar 30%. Chiar dacă vei avea pierderi cu una sau mai multe inves-
tiț� ii, vei compensa pentru acele pierderi cu investiț� ia care aduce
profituri mai mari. Chiar ș� i î�n cel mai rău caz, ț� i-ai riscat doar
acea parte din capital de care nu ai nevoie pentru securitate
financiară.
Protecție financiară, securitate și libertate financiară 257

Privire de ansamblu
Pentru a rezuma, putem ilustra acest concept cu cele trei coș� uri de
mai jos.

Notă: Î�ntotdeauna umple î�ntâi primul coș� , iar apoi pe al doilea.


Doar suma care se revarsă din al doilea coș� (banii de care nu ai ne-
voie pentru securitatea ta financiară) este folosită pentru a-l umple
pe cel de-al treilea. Î� n acest fel nu î�ț�i riș� ti niciodată securitatea
financiară.
Dacă urmezi această filosofie de investiț�ie, eș� ti î�ntotdeauna î�n
siguranț�ă ș� i ai, cu toate acestea, posibilitatea de a-ț�i realiza visurile.

Stabilirea unui scop este


deja jumătate din drum
Acum e timpul să faci pasul decisiv: trebuie să iei o decizie con-
ș� tientă. Chiar î�ț�i doreș� ti să obț� ii libertatea financiară? Vrei să te
dedici complet acestui scop?
Eș� ti pregătit î�ntotdeauna, iar ș� i iar, să vizualizezi scenariul pe
care ț�i l-ai schiț�at î�n listă, până când devine o necesitate absolută
pentru tine?
258 DRUMUL CĂTRE LIBERTATEA FINANCIARĂ

Te rog să nu citeș� ti mai departe până nu ai iei o decizie conș� ti-


entă. Această decizie î�nseamnă ș� i ca tu să faci î�ntr-adevăr tot ceea
ce ș� tii că este necesar. Ș� tii că trebuie să î�ncepi prin a-ț� i schimba
convingerile. Trebuie să asociezi o mare durere cu ideea de a nu-ț�i
atinge scopurile ș� i o mare bucurie cu gândul de a le atinge.
Trebuie să devii conș� tient de motivul pentru care trebuie să
duci acest tip de viaț�ă. Ț� ine minte, î�n fiecare zi trebuie să-ț�i depă-
ș� eș� ti limitele ș� i să dai tot ce ai mai bun. Trebuie să continui să î�nveț�i
ș� i să creș� ti. Trebuie să dai 110%. Trebuie să dai totul pentru a fi cât
poț�i tu de bun.
Vrei cu adevărat asta? Eș� ti î�ntr-adevăr pregătit să accepț�i preț�ul
pe care trebuie să-l plătească toț�i cei care vor să devină bogaț�i ș� i
fericiț�i? Dacă decizia ta este afirmativă – iar eu te î�ncurajez î�n deme-
rsul tău – atunci ia-ț�i următorul angajament: Promite-ți că nu te vei
mai mulțumi niciodată cu mai puțin decât cel mai bun lucru posibil.
Când am auzit prima oară de acest concept, cu mulț� i ani î�n
urmă, nu mi-a venit să cred. Dar chiar este adevărat. Dacă te decizi
asupra unui scop ș� i î�ț�i faci un plan scris, ai atins deja 50% din acel
scop. Sunt patru motive importante pentru asta:

1. Scopurile te fac mai conștient de oportunități


După ce ț�i-ai luat acest angajament, î�ncepi să priveș� ti toate persoane-
le care trec prin viaț�a ta dintr-o perspectivă diferită. Fiecare situaț�ie
are un nou î�nț�eles. Te î�ntrebi constant: Cum mă poate ajuta asta
să-mi ating scopul? Cum pot transforma asta î�ntr-o acț�iune imedia-
tă? Cu cât ț�i-ai formulat mai clar scopul ș� i cu cât angajamentul tău
este mai puternic, cu atât mai mult poț�i folosi următoarele două
î�ntrebări decisive:
Cum mă afectează asta?
Cum pot lua măsuri imediate?

2. Scopurile te ajută să vezi soluții


Majoritatea oamenilor î�ș�i pierd vremea gândindu-se prea mult la
probleme. Oamenii cu scopuri nu au timp pentru asta. Ei vor să se
Protecție financiară, securitate și libertate financiară 259

apropie de scopurile lor ș� i, prin urmare, caută constant soluț�ii ș� i


metode. Ei se concentrează asupra scopului. Cât timp acorzi atenție
scopului tău, nu are cum să-ț�i fie frică.

3. Scopurile îți permit să joci pentru a câștiga


Există o mare diferenț�ă î�ntre a juca pentru a nu pierde ș� i a juca pen-
tru a câș� tiga. Când faci cunoș� tinț�ă cu o persoană, simț�i imediat dacă
vrea doar să nu piardă sau dacă vrea să câș� tige. Poț�i vedea asta î�n
ochii săi. O recunoș� ti din felul î�n care merge. O auzi î�n cuvintele sale.
Pentru scopurile î�nalte trebuie să ai atitudinea cuiva care joacă
pentru a câș� tiga.

4. Totul este important dacă ai un scop


Oamenii fără scopuri trăiesc conform mottoului: „O mică parte din
ceva rău nu mă va răni”. Pentru cineva care are un scop, toate lucru-
rile ș� i fiecare detaliu sunt importante.
Uită-te la un ciclist de curse. Crezi că ar spune: „Câteva kilogra-
me î�n plus nu mă vor afecta”? Nu ar gândi niciodată aș� a, pentru că
ș� tie că fiecare kilogram î�n plus l-ar putea î�ncetini pe un traseu mon-
tan î�n momentele cruciale.
Î�n momentul î�n care ai un scop, totul devine important. Tot ceea
ce faci fie te va aduce mai aproape, fie te va î�ndepărta de scopul tău.
Aș� a cum am menț�ionat anterior, o decizie conș� tientă este pre-
misa obligatorie. Cine susț�ine că poate lua acea decizie mai târziu se
minte singur. Dacă nu iei o decizie, atunci deja ai decis. Ai decis să
laș� i totul aș� a cum era ș� i să nu faci schimbări. Ai decis să te î�ndepăr-
tezi ș� i mai mult de scopul tău. Aș� a că decide pentru tine chiar ACUM.

Este greu să obții libertatea financiară?


Cred că ș� tii deja răspunsul. Da, este greu. Dar este mult mai greu să
nu o obț�ii. Este greu să-ț�i depăș� eș� ti limitele, dar este mult mai greu
să mori lent. Nu e bine să trăim pe această lume ș� i să nu ș� tim ce
anume suntem capabili să realizăm. Pentru că abia după ce am
260 DRUMUL CĂTRE LIBERTATEA FINANCIARĂ

depus foarte mult efort vom ș� ti ce î�nseamnă viaț�a cu adevărat. Doar


atunci ne vom î�ndeplini misiunea î�n viaț�ă. Doar atunci viaț�a va avea
un scop.
Nu voi pretinde că totul va fi uș� or. Dar voi susț�ine că nu avem
nicio alternativă dacă vrem să ne trăim viaț�a la maximum.
Heinz Körner a scris î�n cartea sa, Johannes:
În adâncul său, fiecare percepe oportunitatea de a părăsi mlaști-
na și de a trăi la soare. Cu toate acestea, frica de soare, de libertate,
chiar frica de propriile noastre posibilități ne împiedică să părăsim
mediul nostru obișnuit. Ne face să acceptăm duhoarea, inerția, întu-
nericul și mocirla. Astfel, cu fiecare zi ce trece, toată lumea se scufun-
dă puțin mai adânc în mlaștină. Cu fiecare zi pe care o petreci în acest
mediu, cu atât mai greu îți vine să-l părăsești. Așa că toată lumea este
ocupată încercând să-și dea seama cum să îndepărteze cel mai bine
mirosul, cum să tolereze mocirla detestabilă și murdară și cum să-și
petreacă timpul în cea mai plăcută manieră posibilă în timp ce se
scufundă mai departe. Totuși, orice om înțelept trebuie să-și asume
responsabilitatea și să găsească cea mai bună cale pentru a ajunge
să-și trăiască viața la soare.
Ceea ce distinge o persoană de alta, iar î�n cele din urmă separă
oamenii, sunt satisfacț�ia ș� i indolenț�a. Nu ar trebui niciodată să ne
permitem să devenim satisfăcuț�i.
O lume mai bună nu va exista niciodată atâta timp cât fiecare
doar visează la asta. Numai dacă î�ncepi să acț�ionezi, atât cât î�ț�i per-
mit posibilităț�ile, visurile tale vor deveni realitate. Nu e vorba doar
să î�ncerci sau să speri că ceva se va î�ntâmpla. E vorba de a-ț�i asuma
responsabilitatea pentru talentele ș� i oportunităț�ile tale ș� i a-ț�i face
visurile să se î�ndeplinească.
Sarcina noastră nu este să visăm o lume fără mocirle, ci să ne
asigurăm că acea lume devine o realitate. Avem nevoie de oameni cu
integritate, indivizi care fac ceea ce spun ș� i oameni care î�ș�i fac visu-
rile să se î�ndeplinească.
Protecție financiară, securitate și libertate financiară 261

Frica este un sfetnic prost


Ș� tii ce î�i î�mpiedică pe majoritatea oamenilor să trăiască viaț�a la care
visează? Frica. Frica de a trăi un eș� ec, de a se face de râs, de a-i
dezamăgi pe alț�ii ș� i pe ei î�nș� iș� i, frica de a lua deciziile greș� ite: frica
de eș� ec.
Frica nu ar trebui să fie sfetnicul tău. Da, ai citit corect. Eș� ecul
este imposibil. Oprah Winfrey, gazda unui talk-show celebru î�n
toată lumea, a spus următorul lucru: „Nu cred î�n eș� ec, pentru că
nu poate fi considerat niciodată un eș� ec dacă ț� i-a plăcut ce ai
făcut”.
Eș� ecul nu există; există doar un rezultat. Î�n cel puț�in 70% din
munca mea de consultanț�ă, frica de eș� ec este cel mai mare obstacol
pe care î�l î�ntâlnesc. Totuș� i, ar fi adevărat să spunem că aproape fie-
care mare succes a luat naș� tere după î�nceputuri turbulente, pline
de greș� eli. E timpul să ne schimbăm atitudinea faț�ă de eș� ec ș� i gre-
ș� eli, pentru că aceasta ne î�mpiedică să trecem prin viaț�ă ca niș� te
î�nvingători.

Greșelile sunt bune


Trebuie să acț�ionăm fără să ne temem că vom face greș� eli. Nu ar tre-
bui să devenim oameni care nu fac niciodată greș� eli, ci, mai degrabă,
indivizi care nu renunț�ă.
Watson Senior, fondatorul IBM, a fost î�ntrebat odată ce ar trebui
să facă o persoană pentru a avansa î�ntr-o companie. El a răspuns:
„Dublează-ț�i numărul de greș� eli”.
Dacă cercetezi poveș� tile oamenilor de succes, vei descoperi î�n-
totdeauna un trecut cu numeroase erori.
Thomas Edison a descoperit becul. După ce a făcut aproximativ
9.000 de î�ncercări care au eș� uat, niș� te prieteni l-au î�ntrebat: „Chiar
vrei să eș� uezi pentru a zecea mia oară?” Edison a răspuns: „Nu am
eș� uat. Am î�nvăț�at doar o altă cale de a nu descoperi becul. Fiecare
experiment mă aduce mai aproape de a-l inventa”.
262 DRUMUL CĂTRE LIBERTATEA FINANCIARĂ

Gerd Müller a intrat î�n istorie ca omul care a î�nscris cele mai
multe goluri î�ntr-o echipă naț�ională de fotbal. El conducea î�nsă ș� i î�n
altă statistică. Nimeni altcineva dintr-o echipă naț�ională nu ratase
atât de multe ș� uturi la poartă.
Î�ț�i aminteș� ti de o persoană care renunț�ă cum î�ț�i aminteș� ti de un
eș� ec, iar de cineva care perseverează ca de o personalitate puterni-
că. Nu e vorba de evitarea greș� elilor. Î�n schimb, important este să
nu laș� i pe nimeni ș� i nimic să te î�mpiedice să continui pe calea ta.
Alții te pot întârzia temporar, dar tu ești singurul care te poate opri
pentru totdeauna.

Chiar vrei libertate financiară?


Pentru a răspunde la această î�ntrebare, ar trebui să analizăm ș� anse-
le noastre de a deveni milionari. Milionarii pot fi î�mpărț� iț� i după
cum urmează:
74% Proprietari de afaceri
10% Manageri de top (î�n special membri ai consiliului de acț�ionari)
10% Liber profesioniș� ti (î�n principal doctori, avocaț�i, arhitecț�i)
5% Agenț�i de vânzări
1% Alț�ii

Două aspecte sunt clare: î�n primul rând, nu ai multe ș� anse să


devii milionar dacă eș� ti liber profesionist sau dacă eș� ti membru al
consiliului î�ntr-o companie.
Î�n al doilea rând, ai cele mai mari ș� anse să devii bogat dacă eș� ti
proprietar de afacere. Există multe dezavantaje ș� i riscuri când eș� ti
propriul tău ș� ef, dar trei din patru milionari sunt proprietari de
afaceri.
De aceea Paul Getty, cel mai bogat om din lume la vremea sa,
susț�inea: „Există doar o singură cale, cu doar câteva excepț�ii, pentru
a construi o avere adevărată: trebuie să î�ț�i î�nființ� ezi propria
companie”.
Protecție financiară, securitate și libertate financiară 263

Alț�ii au opinii diferite referitor la această chestiune. Trebuie să


faci mai mult decât doar să economiseș� ti ș� i să investeș� ti. Nu e sufi-
cient să mergi î�n direcț�ia corectă. Trebuie să faci un salt mare î�n
direcț�ia corectă. Frica de eș� ec ș� i de riscuri nu ar trebui niciodată să
ne facă să ducem o existenț�ă minimă, căci suntem cu adevărat satis-
făcuț�i doar dacă depunem foarte mult efort.

Cel care nu face nimic nu face greșeli


Opinia ultimului meu mentor era: „Dacă nu faci greș� eli î�n mod regu-
lat, atunci este un semn că nu riș� ti destul ș� i că nu depui foarte mult
efort”.
Mentorii scot la iveală ce e mai bun î�n noi. Ne î�ndeamnă să ne
asumăm riscuri. Ei spun lucruri precum: „Cine nu riscă nimic nu
face nimic, nu are nimic ș� i nu este nimic”. Mentorii ne lovesc cu cu-
vintele lor. Ș� i ar trebui să fim bucuroș� i că putem fi loviț�i, pentru că
este o dovadă că suntem vii.
Drumul către succes este adesea plin de greș� eli. Atunci când
î�naintăm fără să ne temem că vom face greș� eli, viaț�a se revarsă î�n
toată abundenț�a sa. Ne dăm atunci seama că destinul joacă un rol î�n
viaț� a noastră. Tot ceea ce trăim are un scop. Toate experienț�ele
noastre se î�mbină î�n sarcina pe care trebuie s-o î�ndeplinim. Totul
are un sens. Trebuie doar să-l recunoaș� tem. Fiecare greș� eală pe
care o facem ne ajută. Fiecare persoană pe care am î�ntâlnit-o ne
duce spre noi oameni ș� i noi oportunităț�i. Depinde de noi să recu-
noaș� tem conexiunile. Pentru asta e nevoie să î�nvăț�ăm ș� i să creș� tem
continuu, î�n ciuda fricilor noastre. Recompensele pentru o astfel de
atitudine ne vor depăș� i toate aș� teptările.
Acum, că ai luat decizia, î�n următorul capitol aș� vrea să-ț� i
arăt cum te poț� i asigura că nu „aluneci peste bord”. Vei vedea
cum poț� i găsi mediul potrivit care să te ajute ș� i să te susț� ină cel
mai bine.
264 DRUMUL CĂTRE LIBERTATEA FINANCIARĂ

Sfat important
Decide dacă vrei sau nu să fii liber din punct de vedere
financiar î�n viaț�ă.
• Nu te mulț�umi niciodată cu mai puț�in decât cel mai
bun lucru posibil.
• Devino tot mai conș� tient de oportunităț�i.
• Joacă pentru a câș� tiga.
• Fiecare detaliu devine semnificativ.
• Totul devine important.
• Trăieș� te conform principiului de a fi cât poț�i tu de bun.
• Nu-ț�i fie frică să faci greș� eli.
• Trebuie să fii propriul tău ș� ef pentru a deveni foarte
bogat.
Rezumat de puncte forte
• Poț�i fi î�ntotdeauna sigur de un lucru – neprevăzutul.
• Î�ț�i datorezi ț�ie î�nsuț�i, sănătăț�ii tale fizice ș� i emoț�ionale ș� i fami-
liei tale să obț�ii protecț�ia financiară cât mai curând posibil.
• Protecț�ia financiară te pune î�ntr-o poziț�ie de putere.
• Nimeni nu este imun la accidente ș� i nenorociri, dar poț�i fi pre-
gătit ș� i le poț�i î�nfrunta cu eleganț�ă.
• Ar trebui să te gândeș� ti să schiț�ezi un buget până obț�ii protecț�ia
financiară.
• Onassis a spus: „Aș� face totul la fel ca prima oară, cu o singură ex-
cepț�ie. Aș� găsi consultanț�i buni mai devreme”.
• Există două feluri de a fi fericit – î�ț�i reduci aș� teptările sau î�ț�i
creș� ti mijloacele. Dacă eș� ti î�nț�elept, le vei face pe amândouă î�n
acelaș� i timp.
• Ai securitate financiară atunci când ai destul capital să plăteș� ti
pentru cheltuielile tale lunare din dobânda pe care o obț�ii la
acest capital.
• Suntem cu adevărat buni doar când ne implicăm î�n activităț�i
care ne plac.
• Pentru a afla ce potenț�ial ai, trebuie să lucrezi la un proiect care
î�ț�i face plăcere ș� i care te î�mplineș� te.
• Devino un profesionist al banilor. Trăieș� te acum ș� i pregăteș� -
te-te pentru viitorul tău.
• Pentru a obț�ine protecț�ia financiară, ar trebui să-ț�i investeș� ti
banii cu cel mai mic risc posibil. Pentru securitatea financiară,
alege investiț�ii care aduc profit de 12%. Pentru a dobândi liber-
tatea financiară, foloseș� te banii de care nu ai nevoie pentru se-
curitatea financiară ș� i investeș� te câte 50% î�n investiț�ii cu risc
moderat ș� i ridicat.
• Primul ș� i cel mai important pas pentru dobândirea libertăț�ii fi-
nanciare este să iei o decizie conș� tientă. Dacă nu te decizi acum,
atunci ai decis deja: să laș� i totul aș� a cum este.
• Cine î�ș�i notează scopurile ș� i decide să le atingă cu orice preț� a
făcut deja jumătate din drumul către ele, pentru că:
1. scopurile te fac mai conștient de oportunități,
2. scopurile ne direcționează către soluții,
3. scopurile ne permit să jucăm pentru a câștiga și
4. totul devine important dacă avem un scop.
• Ar trebui să vrem mai mult decât să fim satisfăcuț�i.
• Nu e nevoie să ne transformăm î�n oameni care nu fac nicio greș� ea-
lă, dar ar trebui să ne transformăm î�n oameni care nu renunț�ă.
• Alț�i oameni ne pot î�ntârzia pentru un timp, dar numai noi sin-
guri ne putem opri pentru totdeauna.
• Dacă nu faci greș� eli î�n mod regulat, atunci este un semn că nu î�ț�i
asumi destule riscuri ș� i că nu depui foarte mult efort.
13
Coachul și o rețea de experți

„Milioane de oameni rămân unde sunt – aceasta este decizia lor.


Dacă te înconjori de oameni săraci, și tu vei fi sărac.
Și îți vei petrece restul vieții plângându-te de asta.”

Richard de Vos

Nu vei deveni bogat doar citind această carte. Trebuie să iei măsuri
cât mai repede posibil. Î�nsă cel mai important lucru este că trebuie să
creezi o situație care te forțează să ai succes.
Rutina de zi cu zi î�i trage î�napoi mult prea repede pe cei mai
mulț�i oameni. Să ș� tii că problemele reprezintă oportunităț�i de creș� -
tere este una, dar dacă problemele chiar ț�i se interpun, atunci este
altceva. De obicei, ele vin î�ntr-un moment inoportun ș� i dintr-o di-
recț� ie care chiar doare. Iar când problemele î�ncep să se adune,
atunci chiar ș� i cele mai nobile intenț�ii sunt de multe ori uitate.

Influența mediului personal


Ai nevoie de un mediu care să-ț�i amintească î�n mod constant de
intenț�iile tale bune. S-ar putea să simț�i deja că aceste î�mprejurări
dorite nu constau î�n oamenii care se află î�n prezent î�n jurul tău.
Cu siguranț�ă ai auzit expresia: „Spune-mi cu cine te-nsoț�eș� ti ca
să-ț�i spun cine eș� ti”. Credem că suntem destul de puternici î�ncât să
nu ne lăsăm influenț�aț�i de oamenii din jur. Totuș� i, din clipa î�n care
ne naș� tem, î�nvăț� ăm prin imitare. Este î�n mare parte un proces
subconș� tient. Prietenii ș� i colegii noș� tri ne influenț�ează mai mult
decât credem, ș� i fără ca noi să conș� tientizam acest lucru.
268 DRUMUL CĂTRE LIBERTATEA FINANCIARĂ

Imaginează-ț�i că stai î�n picioare pe o masă ș� i î�i ceri unei persoa-


ne mai firave, care se află lângă masă, să î�ș�i măsoare forț�ele cu tine.
Vei î�ncerca să î�l ridici pe celălalt pe masă, î�n timp ce el î�ncearcă să te
tragă pe tine î�n jos. Cine va câș� tiga?

Conform legilor fizicii, e mai uș� or să tragi pe cineva î�n jos decât
să ridici o persoană. Î�n cele din urmă, nu poț�i câș� tiga, pentru că cea-
laltă persoană trebuie doar să te ț�ină bine ș� i să aș� tepte până rămâi
fără putere.
Putem rezuma asta î�n doar câteva cuvinte: dacă te î�nconjori de
oameni care sunt mai săraci decât tine, vei stagna. Î�nsă dacă te î�n-
conjori de oameni mai bogaț�i decât tine, ș� i tu vei deveni mai bogat.
Viața noastră este întotdeauna luată ca exemplu de alți oameni. Noi
suntem fie un model, fie un avertisment pentru ei. Care dintre ele ai
prefera să fii?

Trei grupuri care te ajută cel mai mult


Ai nevoie de modele, oameni al căror succes î�l poț�i observa, analiza
ș� i copia. Vei vedea că oamenii de succes au avut î�ntotdeauna mode-
le. Tehnica pe care au folosit-o pentru a copia succesul este numită
modelare pentru excelență – un termen derivat din sport. Modelele
Coachul și o rețea de experți 269

sunt uș� or de găsit. Caută-l pe cel mai bun din domeniul tău. Adună
cât mai multe informaț�ii despre această persoană, din cărț�i sau din
articole de ziar. Află-i numărul de telefon ș� i fă-ț�i o programare. Este
mai uș� or decât ai crede.
Ai nevoie de cel puț�in un coach sau un mentor. 99% dintre oa-
menii de succes au avut un coach. Î�n acest capitol aș� vrea să-ț�i de-
scriu cum î�ț�i poate schimba viaț�a un coach. Ultimul meu mentor era
miliardar. De la astfel de oameni poț�i î�nvăț�a î�n ș� ase luni mai mult
decât ai î�nvăț�a î�n mod normal î�ntr-un deceniu. Am vorbit deja des-
pre importanț�a unui coach î�n capitolul 4.
Ai nevoie să fii î�nconjurat de experț�i, de oameni care te trag
după ei. Aceș� tia sunt oameni care î�nț�eleg conceptul de responsabi-
litate ș� i care l-au aplicat cu măiestrie î�n domeniul lor. Ai nevoie de o
reț�ea de experț�i. Despre asta vom discuta î�n acest capitol. Vei afla
cum poț�i construi o astfel de reț�ea.

Ascultă-i pe cei cu mai mult succes decât tine


Mediul tău ar trebui să fie format dintr-un coach ș� i, î�ntr-o etapă ul-
terioară, din modele ș� i o reț�ea de experț�i. Cum rămâne cu ceilalț�i
oameni din jurul tău?
Vreau să spun că nu ar trebui să te laș� i niciodată influenț�at de
persoane care nu au mai mult succes decât tine. Pericolul ca tu să
deviezi de la scopurile tale ar fi altfel prea mare. Este mai bine să
ignori tot ce spun aceș� ti oameni î�mpotriva planurilor ș� i ideilor tale.
Oamenii de succes iau î�n serios următoarele aforisme:

• Oamenii care nu „au reuș� it” ei î�nș� iș� i nu au niciun drept să dea
sfaturi, iar tu nu ai niciun motiv să le asculț�i.
• E uș� or să ai succes dacă te î�nconjori de oameni de succes.
• Pentru a deveni bogat, trebuie mai î�ntâi să te simț�i confortabil
cu bogăț�ia. Cea mai uș� oară cale pentru a realiza acest lucru este
să te î�nconjori de oameni de succes.
270 DRUMUL CĂTRE LIBERTATEA FINANCIARĂ

• „Cea mai bună metodă de a aprecia inteligenț�a unui conducător


este să studiezi oamenii din jurul său.” (Niccolo Machiavelli)
• Caută consilieri buni cu mult î�nainte să ai nevoie de ei.
• Dacă nu î�ț�i pasă de ce spun alț�i oameni, atunci nimic nu te poate
opri.
• Î�ntreabă-i doar pe oamenii care sunt aș� a cum ț�i-ar plăcea să
devii.
Poate că te î�ntrebi dacă aceste afirmaț�ii nu sunt prea radicale.
Cum rămâne cu familia ta ș� i cu responsabilitatea faț�ă de alț�ii care au
nevoie de ajutorul tău?
Desigur, există cei care au nevoie de ajutorul tău ș� i care sunt
dependenț�i de tine. Fireș� te, este responsabilitatea ta să ai grijă de ei
ș� i să-i ajuț�i.
Dacă ț�i se pare că există un conflict î�ntre ideea de a ajuta ș� i ideea
de a te asocia cu oameni de succes, ai dreptate – există unul. Această
contradicț�ie există. Ș� i î�n natură sunt multe contraste: zi ș� i noapte,
vară ș� i iarnă, ploaie ș� i soare. Dar î�mpreună constituie î�ntregul.
Contrastele nu trebuie să se excludă unul pe altul, ci să se completeze.
Gândeș� te-te – cu cât ai mai mult succes î�n gestionarea vieț� ii
tale, cu atât mai mult î�i vei putea ajuta pe alț�ii. De asemenea, nu
există nimic mai satisfăcător decât să î�mparț�i succesul ș� i bogăț�ia cu
cei mai puț�in norocoș� i. Nu amesteca î�nsă rolurile. Abț�ine-te să as-
culț�i sfaturile celor pe care î�i ajuț�i.

Coachul meu miliardar


Am luat o pauză pentru mai bine de un an. Am dedicat acest timp
aspectelor care fuseseră nedreptăț�ite î�n timpul rutinei mele obiș� -
nuite. Cu cât mă relaxam mai mult, cu atât mai intens creș� tea do-
rinț� a de a descoperi o misiune care să mă umple de pasiune ș� i
entuziasm.
Î�ntr-un final am găsit această misiune, ș� i anume să î�i aduc pe
alț�ii mai aproape de subiectul banilor. Apoi trebuia să găsesc cea
mai bună cale de a-mi răspândi mesajul cât mai eficace posibil. Cu
Coachul și o rețea de experți 271

alte cuvinte, trebuia să cresc pentru a atinge eu î�nsumi un nivel mai


î�nalt. Aș� a că am î�nceput să caut un coach.
Mi s-a părut î�ntotdeauna că o bună cale de a î�ntâlni oameni im-
presionanț�i este prin participarea la seminare. Î�ntr-o zi am partici-
pat la un eveniment î�n Londra, unde un miliardar a ț�inut un discurs.
Fondase o companie petrolieră cu mai puț�in de 1.000 de dolari din
propriii săi bani. După doar opt ani, compania sa avea o valoare a
capitalizării de 800 de milioane de dolari. Î� n faț�a unui public de
antreprenori britanici, el a vorbit despre cum poț�i realiza orice idee
cu ajutorul altor oameni ș� i cu banii altor oameni. Ș� i el a primit un
î�mprumut de mai bine de un miliard de dolari pentru compania sa
petrolieră, atunci când preț�ul unui baril de petrol brut scăzuse de la
40 de dolari la 8 dolari. De atunci, el a reuș� it de zeci de ori să-ș� i im-
plementeze sistemul î�n diferite sectoare.
Î�n timp ce-l ascultam, am decis să mă asigur că va fi coachul
meu. Am luat prânzul cu el î�n timpul pauzei ș� i, î�ntr-un final, am ob-
ț�inut o convorbire telefonică. Când l-am sunat la ora stabilită, nu mi
s-a făcut legătura. Am î�ncercat de câteva ori, dar î�ntotdeauna răs-
pundea secretara sau majordomul. Abia la a ș� aptea î�ncercare am
reuș� it să vorbesc cu el personal. M-a invitat să petrec două zile î�n
castelul său din Scoț�ia. Trebuia să fiu acolo duminică seara la ora 6.
Când am ajuns la castel, am fost î�ntâmpinat de secretara sa per-
sonală ș� i condus î�n camera mea.
Î�n cele din urmă, două ore mai târziu, ne-am î�ntâlnit personal.
Nu era î�ntr-o dispoziț�ie bună ș� i nu a î�ncercat să o ascundă. Î�n loc de
o î�ntâmpinare caldă, am auzit: „De ce ar trebui să-mi irosesc seara
de duminică alături de tine?”
Primul meu instinct a fost să plec imediat. Cu toate acestea, ve-
nisem cu un motiv anume. Voiam să î�nvăț� . Aș� a că am î�ncercat să aflu
de ce se purta î�n acest fel. Poate că mă punea doar la î�ncercare.
Poate voia să-mi evalueze perseverenț�a. Î�ntr-adevăr, aveam nevoie
de multă determinare ș� i de un obraz gros. Timp de câteva ore mi-a
pus î�ntrebări care m-au rănit ș� i m-au insultat. Voia să ș� tie de ce î�mi
irosisem viaț�a î�n ultimii ani. Î� ntr-un final, mi-a povestit ceva din
viaț�a sa.
272 DRUMUL CĂTRE LIBERTATEA FINANCIARĂ

Cam pe la ora 2:30 dimineaț�a ș� i-a î�ndreptat deodată degetul


spre mine ș� i mi-a cerut: „Bine, Bodo, acum vreau să î�mi spui ce poț�i
face pentru mine ș� i ce aș� tepț�i exact de la mine. Ai exact zece minute.
Dacă mă convingi, bine. Dacă nu, poț�i să dormi aici î�n seara asta, iar
mâine î�n zori să părăseș� ti î�n liniș� te castelul”.
Am reuș� it să-l conving ș� i, î�n cele din urmă, am î�nființ�at o com-
panie î�mpreună. Cu toate acestea, dacă nu aș� fi fost absolut clar
asupra a ceea ce voiam să realizez, nu aș� fi reuș� it niciodată. Î�mi no-
tasem scopul ș� i î�l vizualizasem.
Î�n următoarele ș� ase luni am î�nvăț�at mai multe despre tranzac-
ț�iile financiare decât î�nvăț�asem î�n toată viaț�a mea. Î�n cele din urmă
am luat-o pe căi diferite, pentru că eu voiam să mă dedic complet
sarcinii mele.
O mână de oameni de succes care mi-au oferit coaching m-au
î�nvăț�at ceea ce ș� tiu astăzi despre bani. Primul meu coach a pus te-
meliile. M-a î�nvăț�at nu doar să economisesc, ci ș� i principiile succe-
sului. Î�nainte să-l î�ntâlnesc, venitul meu anual era puț�in sub 35.000
de euro. A durat doar doi ani ș� i jumătate până când, sub î�ndruma-
rea sa, am reuș� it să câș� tig mai bine de 35.000 de euro î�ntr-o singură
lună, pentru prima oară.
Sunt î�ncă foarte recunoscător tuturor celor care mi-au oferit
coaching.

Cum să găsești un mentor și cum să lucrezi cu el


99 % dintre toț�i oamenii de succes au avut un coach. Să luăm exem-
plul ultimului meu coach. Cum crezi că a fost posibil pentru el să-ș� i
dezvolte o companie petrolieră î�n valoare de 800 de milioane de
dolari î�n numai opt ani, fără să aibă cea mai mică idee despre pe-
trol? Ai ghicit deja. A avut mentori excelenț� i. A î�nvăț� at de la
Constantin Gratsos, prietenul de-o viaț�ă al lui Aristotel Onassis ș� i
preș� edintele consiliului companiei navale Onassis Shipping Lines.
Dacă vrei să condensezi experienț�a sau succesul unuia sau mai
multor oameni î�n doar câț�iva ani, ai nevoie de un coach. Aș� vrea
Coachul și o rețea de experți 273

să-ț�i dau acum 17 sfaturi practice care te vor ajuta să găseș� ti un


mentor ș� i să lucrezi cu el.

1. Scrie de ce vrei un mentor.


Alege-ț�i mentorul cu grijă. Ai nevoie de cineva care are mult mai
mult succes decât tine ș� i care ș� i-a perfecț�ionat abilităț�ile pe care tu
le doreș� ti. Alege bine această persoană. Î�ntreabă-te dacă ai î�ncrede-
re î�n această persoană ș� i dacă ai putea lucra intensiv cu ea. Să bene-
ficiezi de coaching din partea cuiva î�nseamnă să ai î�ncredere totală
î�n acea persoană, iar asta poate fi dificil. Gândeș� te-te î�nsă la urmă-
torul lucru: dacă nu î�ț�i asumi niciun risc, nu poț�i câș� tiga niciodată.
Doar dacă eș� ti creativ ș� i persistent vei reuș� i să intri î�n contact cu
această persoană.
Ț� ine minte că cel mai bun coach are cei mai talentaț�i elevi. Asta
î�nseamnă ș� i că cei mai buni elevi beneficiază de cei mai buni trai-
neri. Prin urmare, nu renunț� a dacă nu obț� ii imediat cel mai bun
mentor din lume î�n domeniul tău. Trebuie să meriț� i ca să atragi
atenț�ia celor mai buni mentori. Trebuie să poț�i dovedi că ai avut
succese anterioare ș� i trebuie, de asemenea, să ai o conduită convin-
gătoare. Ar fi de preferat să le ai pe amândouă. Dacă tu însuți faci
progrese, te vei alege, de asemenea, cu mentori mai buni.

2. Gândește-te ce poți face tu pentru coachul tău.


Găseș� te răspunsul la o î�ntrebare foarte importantă: Cum poți aduce
valoare mentorului tău? Ce poți face pentru el? Trebuie să fii creativ.
Fiecare dintre noi are puncte forte ș� i oportunitatea de a le folosi
pentru alț�ii. Trebuie î�nsă să fii conș� tient de aceste puncte forte. Cea
mai bună cale să faci asta este să ț�ii un jurnal de succes î�n fiecare zi.

3. Ai nevoie de motive întemeiate și de entuziasm.


Mai mult decât atât, prezintă-ț�i ideile cu mare pasiune ș� i entuziasm.
Nu este atât de important ce spui. Modul î�n care vrei să-ț�i atingi
scopul se va schimba oricum sub tutela mentorului tău. La urma
urmei, pentru asta ai nevoie de el î�n primul rând. Mentorul ș� tie că
vrei să î�nveț�i de la el cum să-ț�i pui î�n practică cel mai bine ideile.
274 DRUMUL CĂTRE LIBERTATEA FINANCIARĂ

Mentorul tău î�nsă vrea să vadă că eș� ti hotărât. Vrea să ș� tie de ce


vrei să implementezi o anumită idee. Vrea să fie convins că ideea ta
este una bună ș� i că nu vei renunț�a. Vrea să ș� tie că tu eș� ti pregătit să
faci ce este necesar. Vrea să identifice î�n tine spiritul care lui i-a
adus succesul. Î�l convingi de asta prin maniera î�n care te exprimi.

4. Fii perseverent.
Uneori poate dura luni î�ntregi până câș� tigi cu adevărat inima men-
torului tău. Alteori ai putea avea nevoie de aceeaș� i perioadă de timp
doar ca să obț�ii o programare. Dacă î�nsă nu renunț�i ș� i continui să-l
suni ș� i să-i scrii (ș� i chiar să-i trimiț�i un mic cadou) î�ntr-un mod crea-
tiv ș� i care atrage simpatie, vei câș� tiga un mentor.

5. Mentorii foarte calificați te testează mai întâi.


Gândeș� te-te la „î�ntâmpinarea” de care am avut parte la castelul din
Scoț�ia. Î�ntregul scenariu a fost doar un test. Ai putea crede că men-
torul tău este nepoliticos ș� i lipsit de inimă, dar de ce ar trebui să-ș� i
folosească timpul valoros fără să ș� tie dacă eș� ti demn de investiț�ia
sa? El nu poate aș� tepta până când se iveș� te prima criză. Mentorul
tău vrea să fie convins de calităț�ile tale î�nainte să î�nceapă coachingul.
Prin urmare, te va pune sub presiune artificială, pentru că î�nveț�i cel
mai bine despre o persoană atunci când este sub presiune.
Dacă ai scopuri î�nalte – ș� i doar atunci prezinț�i interes pentru un
coach de top – ai nevoie de perseverenț�ă, entuziasm ș� i î�ncredere î�n
sine. Trebuie să fii pregătit să faci tot ce este necesar. Coachul vrea
dovezi î�n acest sens ș� i de aceea te va testa.

6. Un coach ar trebui să-ți stimuleze punctele forte, nu să-ți


rezolve problemele.
Nu î�ț�i tensiona relaț�ia cu mentorul vorbindu-i despre problemele
tale. Asigură-te că relaț�ia dintre voi este una plăcută pentru el. Poț�i
folosi mai avantajos timpul petrecut cu el dacă lucraț�i î�mpreună la
extinderea ș� i î�mbunătăț�irea punctelor tale forte.
Coachul și o rețea de experți 275

El ș� tie că ai probleme, pentru că acestea sunt o parte integrantă


din viaț�a oricui vrea să realizeze ceva extraordinar. Prin urmare,
convinge-l că ai puterea să-ț�i rezolvi singur problemele personale.
Niciodată nu arăta că te î�ndoieș� ti de demersul tău. Dacă pari
nesigur, mentorul tău va crede că eș� ti persoana nepotrivită pentru
proiect. Dacă vrei să discuț�i probleme privind proiectul, atunci pro-
pune î�ntotdeauna mai multe soluț�ii posibile. Î�ntreabă-l care crede
că ar fi cea mai bună.

7. Păstrează constant legătura cu mentorul tău.


Oferă-i mentorului proprietatea parț�ială a companiei tale. Asta î�n-
seamnă, desigur, că va trebui să predai o parte din compania ta,
ceea ce nu este uș� or. Poate te-ar ajuta să ș� tii că a avea 50% din 10
milioane de euro e mai bine decât a deț� ine 100% din 50.000 de
euro. Indiferent cât de bună este relaț� ia cu mentorul tău, veț� i
avea î�ntotdeauna o legătură ș� i mai puternică printr-un partene-
riat de afaceri.
Există î�ncă un motiv pentru care un parteneriat cu o personali-
tate cunoscută este avantajos. CV-ul tău va căpăta imediat o mai
mare respectabilitate datorită parteneriatului cu mentorul tău. Un
nume armonios î�n antetul scrisorilor tale de afaceri î�ț�i poate des-
chide î�n mod miraculos niș� te uș� i, de exemplu la bănci. Acestea te
consideră automat demn de î�ncredere, pentru că ai reuș� it să con-
vingi o personalitate cunoscută.

8. Respectă timpul mentorului tău.


Timpul mentorului tău este mai preț�ios ș� i mai scump decât al tău.
Î�n consecinț�ă, î�nainte de a î�ncepe o conversaț�ie, ar trebui să verifici î�n-
totdeauna dacă este un moment bun pentru el. Spune-i de cât timp ai
nevoie. Explică-i clar cât timp crezi că ar trebui să dureze î�ntâlnirea
voastră ș� i respectă un orar. Mulț�umeș� te-i cât de des posibil pentru tim-
pul său. El este probabil chiar mai conș� tient de timp decât eș� ti tu. Ț� ine
minte că timpul său este mult mai scump decât al tău.
276 DRUMUL CĂTRE LIBERTATEA FINANCIARĂ

9. Trebuie să știi exact care sunt întrebările tale.


Î�ntotdeauna î�ntreabă-te mai î�ntâi dacă poț�i găsi singur răspunsul la
î�ntrebarea ta. Apoi gândeș� te-te cum va răspunde mentorul tău. De
obicei, vei rezolva problema singur ș� i nu va trebui să î�i ocupi timpul.
Făcând asta, vei deveni propriul tău mentor ș� i acesta este rezultatul
pe care te străduieș� ti să î�l obț�ii. Obiș� nuieș� te-te să prezinț�i trei solu-
ț�ii posibile î�mpreună cu fiecare problemă.

10. Arată că ești deschis către orice.


Ascultă cu o minte deschisă ș� i fără scepticism. Ai î�ncredere î�n men-
torul tău ș� i î�n ideile sale. Coachingul nu poate funcț�iona fără î�ncre-
dere. Procesul de gândire ș� i metodele coachului tău ar putea părea
complet ciudate ș� i ilogice, dar ț�ine minte că tocmai acest mod de
gândire l-a făcut mult mai de succes decât pe tine.
Prin urmare, profită de fiecare oportunitate cât mai eficient
posibil. Î�nvaț�ă cum gândeș� te mentorul tău. Cu cât reuș� eș� ti mai re-
pede să faci asta, cu atât mai curând î�ț�i poț�i transforma relaț�ia de
mentorat î�ntr-un parteneriat.

11. Câștigă inima mentorului tău.


Oferă-i cadouri mentorului tău cât mai des. Scrie-i bilete de mulț�u-
mire ș� i faxuri î�n care î�i comunici cât de valoroasă a fost discuț�ia ta
cu el. Depinde de tine dacă vei câș� tiga sau nu afecț�iunea mentorului
tău. Tu eș� ti responsabil de asta.
Asigură-te că relaț�ia merge î�n direcț�ia pe care ț�i-o doreș� ti. De
exemplu, plăteș� te î�ntotdeauna nota dacă tu ș� i mentorul tău luaț�i
masa î�n oraș� . Mulț�i oameni nu fac asta pentru că ș� tiu că mentorul
are mai mulț�i bani decât au ei. Totuș� i, î�n acest fel î�i poț�i demonstra
mentorului tău cât de mult î�i apreciezi timpul. Fii creativ cu daruri-
le tale. Observă î�nclinaț�iile coachului tău ș� i studiază discret ce î�i
place. Descoperă lucruri neobiș� nuite. Î�ntr-adevăr, coachul tău are
foarte mulț�i bani, dar adesea nu are timp să caute astfel de obiecte
neobiș� nuite.
Coachul și o rețea de experți 277

12. Răspunde imediat la mesajele coachului tău.


De câte ori ai lăsat un mesaj important pe robotul telefonic al cuiva
ș� i nu ai fost sigur dacă persoana l-a primit? Dacă trimiț�i un e-mail,
nici măcar nu poț�i fi sigur că destinatarul l-a citit. Din acest motiv,
răspunde cât mai repede la mesajele pe care le primeș� ti. Surprinde-ți
mentorul sunându-l înapoi cât mai repede.
Sună-l î�napoi, chiar dacă nu ai nimic de comunicat. De exemplu,
tu propui să te î�ntâlneș� ti cu mentorul la biroul său, luni la 10 dimi-
neaț�a. Î�ț�i trimite un fax î�napoi că 10:00 este î�n regulă pentru el ș� i că
abia aș� teaptă î�ntâlnirea voastră. Răspunde ș� i la acest mesaj.
Mulț�umeș� te-i pentru confirmarea î�ntâlnirii.

13. Oferă-i feedback mentorului tău.


Mentorului tău i-ar plăcea, fireș� te, să ș� tie ce efect au sfaturile sale.
Ar trebui, prin urmare, să î�i comunici constant situaț�ia ta. Oferă-i
cât de mult feedback posibil. Făcând asta, î�l î�ncurajezi să te ajute
chiar mai mult. Informează-l, de asemenea, când ceva nu funcț�io-
nează. I-ar plăcea cu siguranț�ă să ș� tie că pui î�n practică î�ntr-adevăr
toate sugestiile sale. Din când î�n când, informează-ț�i coachul că nu
ai î�ncetat să crezi î�n scopul tău. Manifestă-ț�i entuziasmul î�n repeta-
te rânduri. Demonstrează-i că susț�ine un câș� tigător.

14. Mulțumește-i prin a avea succes.


Cea mai bună cale de a-ț�i exprima recunoș� tinț�a este să depăș� eș� ti
toate aș� teptările coachului tău ș� i să ai un succes incredibil.
Asigură-te că umpli cu bani buzunarele coachului ș� i pe ale tale.
Surprinde-ț�i mentorul arătându-i că eș� ti mai rapid ș� i ai mai mult
succes decât s-ar fi aș� teptat vreodată.

15. Imită-ți coachul.


Să î�nveț�i î�nseamnă ș� i să-ț�i imiț�i coachul. Fii atent, dar ș� i relaxat.
Absoarbe fiecare informaț�ie ca un burete, dar vorbeș� te cu el î�n ace-
laș� i timp. Asigură-te că î�i face plăcere să lucreze cu tine. Ț� ine minte
că a devenit bogat pentru că iubeș� te ceea ce face.
278 DRUMUL CĂTRE LIBERTATEA FINANCIARĂ

Laudă-ț�i mentorul cât mai mult posibil, dar nu-l măguli. Lauda
ar trebui să vină din inimă. Nu te abț�ine doar pentru că el oricum
ș� tie că este bun. Crede-mă, î�i va plăcea î�ntotdeauna să audă niș� te
laude sincere.
Imită-ț�i coachul. Dacă eș� ti hotărât să î�ncepi să mergi, să vor-
beș� ti ș� i să te î�mbraci ca el, atunci eș� ti pe calea cea bună. Asta te ajută
să gândeș� ti ș� i să simț�i la fel ca el. Oamenii care preiau expresii ș� i
limbajul trupului de la altcineva î�mprumută ș� i sentimentele acelei
persoane.
Doar imitând acum vei î�nvăț�a să stai pe picioarele tale mai târ-
ziu. Î�nsă nu uita niciodată să î�ț�i rămâi fidel.

16. Nu căuta slăbiciuni.


Nimeni nu susț�ine că trebuie să ai un coach perfect. Multe relaț�ii de men-
torat eș� uează pentru că elevul aș� teaptă prea mult de la mentorul său. Nu
te aș� tepta la perfecț�iune. Nu o vei găsi. Aș� teaptă-te la o ființ�ă umană cu
puncte forte ș� i slăbiciuni.
Concentrează-te pe punctele forte ale coachului tău, ș� i nu pe
slăbiciunile sale. La urma urmei, vrei să î�nveț�i de la el, nu să î�l dai
jos de pe tron. Cel mai important lucru este că el î�ț�i poate dezvolta
punctele forte.
Mulț�i oameni de succes tind să deformeze adevărul î�n favoarea
lor. Nu uita î�nsă că vrei să î�nveț�i de la el; nu vrei să î�i demonstrezi că
ai dreptate.
Î�n plus, vei fi surprins cât de repede se răzgândesc cei mai mulț�i
oameni de succes. Chiar ieri afirmau că „A” este cea mai bună meto-
dă, iar astăzi susț�in că „B” este mai bună. Spre deosebire de majori-
tatea oamenilor, mentorii buni nu se agaț� ă de o metodă anume,
dacă aceasta nu duce la succes. Dacă ceva nu funcț� ionează, va fi
schimbat imediat. Asta nu î�nseamnă că nu î�ș�i ț�in cuvântul, ci î�n-
seamnă mai degrabă gândire de succes ș� i flexibilitate. Pe de altă
parte, oamenii de succes aderă la sisteme care s-au dovedit de suc-
ces, mult mai mult decât alț� ii. Trebuie să-ț� i găseș� ti propria cale
printre toate acestea. La urma urmei, doar tu eș� ti responsabil pen-
tru viaț�a ta.
Coachul și o rețea de experți 279

17. Dă înapoi.
Nu trebuie să aș� tepț�i până când ai foarte mult succes ș� i eș� ti aproape
perfect pentru a-i ajuta pe alț�ii, exact cum te-a asistat pe tine men-
torul tău. Cei mai buni elevi devin adesea cei mai buni mentori.
Dacă principiul mentoratului te-a ajutat să ai succes, atunci nu uita
niciodată cui ar trebui să-i mulț� u meș� ti pentru succesul tău.
Compensează prin a le oferi celorlalț�i coaching.

Cât ar trebui să dureze coachingul?


Cu timpul, veț�i deveni atât de apropiaț�i, î�ncât relaț�ia coach-elev va
evolua î�n prietenie. La un moment dat, aț�i putea dori pur ș� i simplu
să deveniț�i parteneri egali. Î�n orice caz, î�nvaț�ă cât mai mult posibil
cât timp durează relaț�ia cu mentorul tău. Este cea mai bună manie-
ră de a î�nvăț�a.
Mai devreme sau mai târziu, coachul tău te va î�ndemna să devii
independent. Ar trebui să-l î�nlocuieș� ti atunci cu o reț�ea de experț�i.

Cum să construiești o rețea de experți


De mulț�i ani deja, mi-am făcut un obicei din a face cunoș� tinț�ă cu o
persoană de succes î�n fiecare lună. Am reuș� it să păstrez legătura cu
cei mai mulț�i dintre aceș� ti oameni. Toț�i sunt experț�i î�n domeniile
lor. Câteodată există zone care se suprapun pentru o posibilă coo-
perare î� n tre noi. Alteori avem doar discuț� i i constructive ș� i
motivaț�ionale.
Există niș� te sfaturi simple pentru a menț�ine aceste contacte.
Î�nainte de fiecare î�ntâlnire, gândește-te cum poți fi de folos celeilalte
părți. Pune-te î�n pielea ei. Ce ai face î�n locul ei? Care dintre oportu-
nităț�ile sau contractele tale î�i pot fi de folos? Dacă cealaltă parte
face acelaș� i lucru, veț�i avea î�ntotdeauna î�ntâlniri foarte productive.
Î� ntotdeauna gândeș� te-te mai î�ntâi cum î�i poț� i fi de folos ce-
luilalt. Desigur, menț�ine doar contactele î�n care aveț�i amândoi de
câș� tigat. Fiecare om de succes a î�nvăț�at foarte bine arta creării de
reț�ele cu experț�i care gândesc la fel ca ei.
280 DRUMUL CĂTRE LIBERTATEA FINANCIARĂ

Sfat important
Construieș� te-ț�i o reț�ea de experț�i făcând cunoș� tinț�ă cu o
persoană de succes î�n fiecare lună.
• Î�ncepe prin a-i î�ntreba pe cei mai de succes oameni pe
care î�i cunoș� ti despre cea mai de succes cunoș� tinț�ă a lor.
• Obț�ine o recomandare de la ei ș� i fă-ț�i pur ș� i simplu o
programare.
• Mai î�ntâi gândeș� te-te la beneficiile pe care i le poț�i
oferi celeilalte persoane.
• Aproape nimic nu te va motiva mai bine să evoluezi
î�n fiecare zi decât contactul pe care î�l ai cu aceș� ti ex-
perț�i. Ei nu acceptă scuze. Aici doar succesul contează.
• Vei cunoaș� te alte persoane de succes prin aceș� ti
oameni.
• Î�ntreabă-te ce ai putea tu să oferi unei reț�ele de ex-
perț�i. Fă tot ce poț�i pentru a merita să intri î�n această
reț�ea.
• Eș� ti pe calea cea bună atunci când ai o reț�ea de experț�i.

Înconjoară-te de oameni
care se așteaptă la succes
Cu ceva timp î�n urmă, eram la petrecerea unui antreprenor de suc-
ces î�n construcț�ii. Din câte î�mi puteam da seama, toț�i oaspeț�ii erau
independenț�i ș� i aveau mare succes î�n domeniile lor specifice. Unii
dintre noi ne ș� tiam deja de mai mulț�i ani.
Stăteam de vorbă î�ntr-un grup ș� i o veche cunoș� tinț�ă ni s-a ală-
turat. Nu puteai să nu-l observi, pentru că devenise extrem de cor-
polent. Asta era deosebit de surprinzător, pentru că, î�n urmă cu
câț�iva ani, era obsedat de sănătate ș� i î�ncerca continuu să î�i conver-
tească pe toț�i cei din jurul său. Un bărbat din grup a adus î�n discuț�ie
subiectul greutăț�ii sale.
Coachul și o rețea de experți 281

A răspuns că nu are ce să facă, pentru că partenera sa găteș� te


î�ntotdeauna mâncăruri delicioase. La î�nceput s-a î�mpotrivit ș� i i-a
cerut să gătească vegetarian. A renunț�at î�n curând î�nsă. Cu toț�ii ar
trebui să fim fericiț�i că partenerii noș� tri sunt mai chibzuiț�i.
Î�n alte cercuri ar fi putut să aibă un public î�nț�elegător, dar gru-
pul nostru l-a admonestat de-a binelea. O persoană a exclamat: „Nu
pot asculta asemenea prostii. Chiar vrei să credem că soț�ia ta a pre-
luat complet controlul asupra vieț�ii tale? Ne poț�i spune că ai redes-
coperit o pasiune pentru mâncare, dar nu da vina pe altcineva. Mă
aș� teptam la mai mult de la tine!”
Avem nevoie de oameni î�n jurul nostru care aș� teaptă pur ș� i sim-
plu mai mult de la noi, oameni care ne forț�ează să fim sinceri cu noi
î�nș� ine ș� i care pretind să dăm tot ce avem mai bun.

Modelarea pentru excelență


Î�nainte să poț�i imita o persoană, trebuie să o studiezi ș� i să o anali-
zezi individual. Desigur, ar fi folositor să devii apropiat de modelele
tale, dar nu este absolut necesar. Poț�i î�nregistra interviuri televizate
cu ele, pe care apoi să le analizezi. Le poț�i studia limbajul trupului,
felul î�n care vorbesc, modul de exprimare, î�ntreaga retorică, modul
de gândire, felul î�n care î�ș�i controlează emoț�iile, obiceiurile, convin-
gerile ș� i valorile, pentru a le adopta tu î�nsuț�i ulterior.
Î�n cea mai mare parte, faptul că î�nvăț�ăm prin imitare este un
proces subconș� tient. Am î�nceput să vorbim ș� i să ne miș� căm exact ca
oamenii care erau î�n jurul nostru. Le-am preluat valorile ș� i convin-
gerile. Le-am adoptat felul de a vorbi, felul de a mânca ș� i multe alte
lucruri.
A-ț� i schimba cu adevărat viaț� a î�nseamnă să faci toate aceste
lucruri conș� tient, pentru a-ț�i asuma complet responsabilitatea pen-
tru schimbările viitoare.
A fi adult nu î�nseamnă altceva decât să dirijezi acest proces tu
î�nsuț�i. Tu decizi cine ar trebui să aibă o influență asupra ta. Tu imiț�i
oamenii î�n a căror piele ț�i-ar plăcea să fii. Tu faci ce face fiecare om.
Imiți. Tu însă o faci conștient și selectiv.
282 DRUMUL CĂTRE LIBERTATEA FINANCIARĂ

Descoperă ce convingeri ș� i ce valori are modelul tău î�n ceea ce


priveș� te banii. Ce simte această persoană când se gândeș� te la bani ș� i
la bogăț�ie? Cum î�ș�i structurează ziua? Ce face pentru a câș� tiga atât de
bine? Cine sunt prietenii săi? Care sunt obiceiurile sale de muncă?
Niciodată nu te gândi că nu poț�i avea la fel de mult succes ca
alț�ii. Majoritatea oamenilor cred că nu pot câș� tiga niciodată un ve-
nit mare pentru că nu au stat niciodată lângă o persoană cu venituri
mari ș� i nu au văzut cum a ajuns ea la acest nivel.
Pe bună dreptate, Ella D. Williams – care a fost „Femeia de
Afaceri a Anului” î�n 1993 – a spus: „Cu cât ajungi mai aproape de
ș� eful tău, cu atât mai mult vei realiza că poț�i face munca lui”.

Sfat important
Găseș� te cel puț�in un model pe care î�l poț�i imita.
• Află cât mai multe despre această persoană ș� i anali-
zează-ț�i cât mai atent modelul.
• Notează-ț�i observaț�iile ș� i stabileș� te-ț�i î�n scris strate-
gia de „modelare”.
• Î�ncearcă să descoperi cum acț�ionează modelul tău î�n
cele cinci zone ale vieț�ii: sănătate, relaț�ii, finanț�e, scop
î�n viaț�ă ș� i emoț�ii.
• Găseș� te un model pentru fiecare dintre zonele im-
portante din viaț�a ta.
• Modelarea pentru excelenț�ă î�nseamnă că î�ț�i vei diri-
ja conș� tient procesul de î�nvăț�are. Î�n acest fel devii
proiectantul propriului tău viitor.
Coachul și o rețea de experți 283

Acest capitol este cheia aplicării practice


Î�n primul capitol ai văzut cât de necesar este să devii bogat. După ce
ț�i-ai reevaluat convingerile î�n capitolul 5, ai putut î�ncepe să obț�ii
libertatea financiară. Prin disciplină ai adoptat noi atitudini ș� i, cu
ajutorul unor obiceiuri noi, ai menț�inut aceste atitudini.
Obiceiurile î�ț�i permit să faci lucrurile importante ș� i corecte î�n
mod automat ș� i fără efort. Cheia pentru aceste obiceiuri este î�nsă
reprezentată de oamenii din jurul tău. Coachul tău, modelele tale ș� i
reț�eaua ta de experț�i sunt cele trei ajutoare esenț�iale pentru a-ț�i
susț�ine obiceiurile bune ș� i disciplina necesară.
O persoană este cu adevărat puternică dacă are putere asupra
ei î�nsăș� i. Sau, aș� a cum a spus Confucius: „Cine î�i cucereș� te pe alț�ii
este puternic. Cine se cucereș� te pe el î�nsuș� i este î�nț�elept”.
Rezumat de puncte forte
• Trebuie să creezi o situaț�ie care te impulsionează să ai succes.
• Alege cine vrei să te influenț�eze. Ascultă-i doar pe cei care au
mai mult succes decât tine.
• E simplu să ai succes când te î�nconjori de oameni de succes.
• Când construieș� ti o reț�ea de experț�i, gândeș� te-te î�ntotdeauna
cum î�i poț�i fi de folos celeilalte persoane.
• Avem nevoie să fim î�nconjuraț�i de oameni care ne ajută să fim
cât putem de buni.
14
Poți semăna bani

„Satisfacția care provine din bogăție nu vine pur și simplu


din faptul că te afli în posesia ei sau că o cheltuiești
cu generozitate, ci din faptul că o folosești cu înțelepciune.”

Miguel de Cervantes, Don Quijote

Vrei să ș� tii cum te poț�i asigura că te bucuri de banii tăi la maximum?


La urma urmei, totul î�n viaț�ă se î�nvârte î�n jurul fericirii ș� i succesului.
Acum ș� tii cum să î�ț�i schimbi atitudinea faț�ă de bani ș� i ce strategii să
foloseș� ti pentru a dobândi bogăț�ia.
Dacă succesul înseamnă să obții lucrurile pe care le iubești, feri-
cirea î�nseamnă să fii capabil să te ș� i bucuri de ele.
Scopul tău ar trebui să fie să î�ț�i construieș� ti averea ș� i fericirea
simultan. Punctul de pornire al strategiei pe care o vom descrie
acum te-ar putea surprinde. Rezultatul î�nsă te va ului complet.

Banii pe care îi câștigi nu sunt doar ai tăi


Dacă studiezi viaț� a oamenilor fericiț� i ș� i de succes, vei afla î�ntot-
deauna că ș� i-au î�mpărț�it averea cu alț�ii. Aceș� ti oameni sunt profund
recunoscători pentru ceea ce au realizat. Ei au fost conș� tienț�i de
responsabilitatea lor. Nu vreau să susț�in că toț�i oamenii bogaț�i sunt
responsabili cu banii lor. Totuș� i, aș� spune că cei care sunt fericiț�i ș� i
bogaț�i sunt conș� tienț�i de responsabilitatea lor.
O persoană care are dreptul ș� i oportunitatea de a câș� tiga o
sumă mare de bani are de asemenea obligaț�ia de a avea grijă de cei
286 DRUMUL CĂTRE LIBERTATEA FINANCIARĂ

care au mai puț�in. Andrew Carnegie, marele magnat al oț�elului, a


spus-o după cum urmează: „O bogăț�ie abundentă este un bun î�ncre-
dinț�at cu sfinț�enie, care î�ș�i obligă proprietarul să-ș� i dedice î�ntreaga
viaț�ă î�n beneficiul societăț�ii”.
Mulț�i oameni sunt foarte dispuș� i să ajute oameni care au mai
puț�in decât ei. Dar mai î�ntâi vor să î�ș�i facă propria lor avere. Vor să
se ajute mai î�ntâi pe ei. Totuș� i, nu funcț�ionează aș� a. Nu poț�i culege
î�nainte să semeni.
A fost odată un fermier lacom care a cumpărat un câmp nou.
Î�nainte să investească mai mult, a vrut să se asigure că investiț�ia sa
merita. Aș� a că a stat î�n faț�a câmpului ș� i l-a studiat. Ș� i-a spus: „Dacă
î�mi aduce o recoltă bună toamna asta, atunci voi cumpăra seminț�e
anul viitor ș� i le voi planta. Mai î�ntâi î�nsă vreau ca acest câmp să dove-
dească dacă merită”. Desigur, fermierul a fost dezamăgit amarnic.
Există o binecunoscută regulă î�n agricultură: mai î�ntâi seamănă
ș� i apoi culege. Nu a fost î�ntotdeauna aș� a. Ideea că acț�iunile trebuie
să se petreacă î�n această ordine a permis tranziț�ia de la vânători la
agricultorii sedentari.
Fiecare om î�ntâlneș� te provocări similare î�n cursul dezvoltării sale.
El trebuie să aleagă dacă să consume totul sau să economisească.
Poate cheltui totul pentru el î�nsuș� i, epuizându-ș� i astfel „seminț�ele”,
sau poate să ia o parte din banii săi ș� i să î�i „cultive”. Indiferent care
este situaț�ia ta, eș� ti bogat î�n comparaț�ie cu cea mai mare parte a
lumii. Două treimi din populaț� ia lumii ar schimba locul cu tine
imediat.

Cum poți semăna bani?


Napoleon Hill ș� i-a petrecut 25 de ani din viaț�ă studiind stilul de
viaț�ă al super-bogaț�ilor. Ar trebui să-i urmăm sfatul cu privire la
bani: „Un om fericit este cel care a î�nvăț�at că cea mai sigură cale
către bani este ca mai î�ntâi să î�i dăruieș� ti”.
Vei descoperi că oamenii bogaț�i ș� i fericiț�i nu doar că au donat
sume substanț�iale de bani, dar chiar au î�nceput să facă asta din ti-
nereț�e. Au î�nceput de fapt când nu ș� i-o puteau permite. Dacă citeș� ti
Poți semăna bani 287

despre oameni precum Kellogg, Carnegie, Walton, Rockefeller,


Templeton, vei vedea că au fost recunoscători chiar de foarte devre-
me, iar din acest sentiment de recunoș� tinț�ă au î�nceput să doneze
bani organizaț�iilor de binefacere. Este interesant de observat că se
simț�eau recunoscători chiar dacă nu aveau mai nimic.

O zecime din venitul tău


� n vremurile din Vechiul Testament exista obiceiul ca oamenii
Israelului să doneze o zecime din tot venitul lor. Î�n agricultură, de
asemenea, o zecime din recoltă era pusă î�napoi î�n pământ, pentru a
nu-l seca de energie. Î�ncă o zecime din recoltă era păstrată pentru
seminț�e necesare următoarei recolte ș� i, î�n cele din urmă, un câmp
era lăsat î�n paragină la fiecare zece ani, aș� a î�ncât să î�ș�i poată
reveni.
Î�n mod special î�nsă, a devenit un obicei al oamenilor de suc-
ces să dea 10% din venitul lor oamenilor mai puț� in norocoș� i. Vei
descoperi adesea că oamenii de succes sunt afaceriș� ti foarte
duri, dar că au o slăbiciune pentru nevoiaș� i.
Cu siguranț�ă, banii sunt adesea donaț�i din motive pur egoiste.
Există oameni care preferă să doneze bani public, considerând că
asta le va face o reclamă bună. Nu este adevărat atunci să spunem
că tot ce face o persoană este, până la urmă, un lucru egoist? Nu î�i
ajută pe alț�ii doar pentru că se simte el î�nsuș� i mai bine când face
asta?
Această discuț� ie este irelevantă pentru nevoiaș� i. Dacă banii
sunt donaț� i cuiva, nu trebuie să vină cu o etichetă care spune:
„Donat din motive nobile”.

Cine dăruiește obține mai mulți bani


Î�n mod surprinzător, oamenii care donează o zecime din venitul lor
nu au niciodată probleme financiare. Nu doar că sunt mai fericiț�i cu
banii lor; ei chiar au mai mulț�i.
288 DRUMUL CĂTRE LIBERTATEA FINANCIARĂ

M-am î�ntrebat adesea ș� i i-am î�ntrebat ș� i pe alț�ii care ar putea fi


motivul pentru acest lucru. Cum este posibil ca cineva care dăruieș� te
î�n mod regulat o zecime din venitul său să acumuleze mult mai mul-
ț�i bani decât cei care păstrează 100% din venit? Cum poate 90% să
fie mai mult decât 100%? Acesta este, î�n mod evident, un fenomen
pentru care nu există explicaț�ie ș� tiinț�ifică. Nu sunt sigur nici măcar
dacă există o explicaț�ie logică. Aș� dori totuș� i să-ț�i î�mpărtăș� esc niș� te
gânduri pentru a face acest miracol mai uș� or de î�nț�eles.

Să dăruiești te face să te simți bine


Adesea ne face mai multă plăcere să dăruim decât să primim.
Oamenii cărora le pasă doar de ei î�nș� iș� i sunt singuri, nefericiț�i ș� i
deprimaț�i. Cea mai bună cale de a-ți „reveni” din sentimente de insig-
nifianță și lipsă de sens este pur și simplu să ai grijă de alții. Dacă eș� ti
trist ș� i deprimat, te concentrezi adesea prea mult asupra ta. Î� n
schimb, dacă te concentrezi să î�i ajuț�i pe alț�ii, vei fi distras de la
propria tristeț�e. Cine î�i ajută pe alț�ii, se ajută pe sine. Cine duce o
altă persoană cu barca pe celălalt mal, ajunge și el tot acolo.

Dacă dăruiești, dovedești că banii


sunt pe mâini bune
Acum î�ț�i poț�i dovedi ț�ie î�nsuț�i că poț�i „face bine” cu banii. Poț�i de-
monstra că banii sunt benefici. Î�ntăreș� ti această idee atunci când
faci viaț�a cuiva mai uș� oară ș� i mai frumoasă cu banii tăi.
Astfel î�ți� dovedeș� ti ț�ie î�nsuț�i că poț�i gestiona banii responsabil ș� i că
banii sunt pe mâini bune, pentru că tu î�i cheltuieș� ti î�n scopuri bune.

Să dăruiești este un semn de abundență


Să dăruieș� ti bani este un semn către univers care spune: „Mulț�umesc.
Am mai mult decât î�mi trebuie. De aceea pot renunț�a la o parte”.
Această idee de abundenț�ă te ajută să adopț�i un sentiment firesc
faț�ă de bogăț�ie. Te bucuri de bani mai mult pentru că nu î�i priveș� ti
ca fiind prea importanț�i.
Poți semăna bani 289

Eș� ti mai conș� tient că banii sunt o formă de energie care te influ-
enț�ează. Cu cât dăruieș� ti mai mult, cu atât mai mult vor veni î�napoi î�n
viaț�a ta. De asemenea, vei avea mai multă î�ncredere că ș� i mai mulț�i
bani se vor revărsa î�n viaț�a ta.
A dona bani este o dovadă a î�ncrederii tale î�n tine ș� i î�n fluxul de
energie al universului. Dacă î�ț�i î�ntăreș� ti î�ncrederea î�n tine ș� i î�n uni-
vers î�n acest fel, te aș� tepț�i să ai parte de ș� i mai mulț�i bani î�n viaț�ă.
Anticipezi bogăț�ii, aș� a că bogăț�ia devine pentru tine ceva normal.
Nu uita că aș� teptările noastre determină ceea ce obț�inem.

Cine îi ajută pe alții înțelege că trăim într-o lume


interconectată
Cu siguranț�ă nu ar fi un semn de î�nț�elepciune să trăieș� ti de parcă ai
fi singur pe planetă. Ș� i cu siguranț�ă o astfel de atitudine nu te-ar
ajuta foarte mult nici pe tine, nici pe ceilalț�i. Pentru a obț�ine ce e
mai bun din noi avem nevoie de ceilalț�i, iar ceilalț�i au nevoie de noi.
Putem recunoaș� te aici două fragmente de î�nț�elepciune simple, dar
profunde: î�n primul rând, faptul că putem realiza mai multe î�mpre-
ună ș� i, î�n al doilea rând, că lucrurile sunt mai bune pentru fiecare î�n
parte atunci când sunt mai bune pentru toată lumea.
Nu ne putem gândi la fericirea noastră personală î�ntr-o manie-
ră izolată, ignorând starea umanităț�ii din jur. Dalai Lama a spus: „Î�n
lumea interconectată de astăzi, indivizii ș� i naț�iunile izolate nu î�ș�i
mai pot rezolva problemele singuri. Avem nevoie unii de alț�ii. Prin
urmare, trebuie să dezvoltăm sentimentul de responsabilitate uni-
versală. Este datoria noastră individuală ș� i colectivă să conservăm
ș� i să protejăm rasa umană de pe această planetă ș� i să î�i susț�inem pe
membrii săi mai slabi”.
Sogyal Rinpoche a dat exemplul unui copac atunci când a vrut
să explice că, î�n cele din urmă, nimeni nu trăieș� te o existenț�ă com-
plet independentă: „Ne dăm seama că un copac pune î�n miș� care o
reț�ea extrem de subtilă de relaț�ii care cuprinde î�ntregul univers:
ploaia care cade pe frunzele sale, vântul care î�l leagănă, pământul
care î�l hrăneș� te ș� i î�l susț�ine, anotimpurile ș� i vremea, lumina de la
290 DRUMUL CĂTRE LIBERTATEA FINANCIARĂ

soare, lună ș� i stele. Toate fac parte din acest copac ș� i contribuie la
identitatea lui. Nu poate fi niciodată separat de ele”.
Bunăstarea generală ne afectează astăzi mai mult decât putem
dovedi ș� tiinț�ific. Totuș� i, nu putem nega că î�i influenț�ăm pe alț�ii ș� i că
starea altora cu siguranț�ă are un impact asupra noastră.
Cu toț� ii ș� tim că ceea ce oferim este ceea ce primim î�napoi.
Aceasta se aplică lucrurilor simple, cum ar fi un zâmbet sau amabi-
litatea. Oamenii care iubesc lumea vor fi iubiț�i de lume la rândul lor.
Acest lucru este valabil ș� i pentru bani. Dacă dăruieș� ti bani lumii, ș� i
lumea î�ț�i va dărui bani ț�ie.

Numai cei care dăruiesc își asumă


cu adevărat responsabilitatea
Responsabilitatea î�nseamnă să fii capabil să răspunzi. Dacă eș� ti o
persoană responsabilă, e imposibil să î�nchizi ochii la lipsurile care
î�i afectează pe alț�ii, î�n comparaț�ie cu cât de bine î�ț�i merge ț�ie. Lumea
este î�ntunecată de griji. Inegalitatea cu care este distribuită bogaț�ia
ameninț�ă pacea ș� i fericirea. Chiar ș� i calea spre o distribuire corectă
este î�ntunecată ș� i duce la controverse. Orice „indicator luminos” î�n
direcț�ia bună este deci important. Lumea are nevoie de oameni care
sunt astfel de indicatoare.
Poate că de ceea aceș� ti oameni au mai mulț�i bani, pentru a pu-
tea străluci mai tare.

Cine dăruiește se simte plin de viață


Foarte puț�ine lucruri le dau oamenilor un sentiment mai puternic
de vivacitate ș� i energie decât faptul de a dărui. De aceea, nu există
un medicament mai bun decât să dăruieș� ti din recunoș� tinț�ă ș� i dintr-un
sentiment de responsabilitate, sau poate pur ș� i simplu din dragoste
pentru viaț�ă ș� i pentru umanitate.
Ca să fim fericiț�i, trebuie să ne bucurăm de ceea ce avem. Cea mai
bună cale de a face asta este să acț�ionăm responsabil ș� i să răspundem
prin a dărui ceva î�napoi. Putem cultiva fericirea donând fonduri. De
Poți semăna bani 291

asemenea, putem produce bani. Conceptul de responsabilitate pune


î�n miș� care miracolul de a obț�ine î�n final mai mult decât am dăruit.
Cu siguranț�ă, nu putem afla astfel natura profundă a miracolu-
lui. Cu toate acestea, ca î�n cazul tuturor miracolelor, nu trebuie să
ș� tim exact de ce ș� i cum s-a petrecut.
Ne putem mulț�umi să observăm rezultatul. Acesta este efectul
atunci când donezi 10% din venitul tău: vei fi bogat ș� i fericit. Vei
obț�ine ceea ce vrei ș� i te vei bucura de asta. Aș� a că î�ț�i sugerez să î�n-
cerci. Ș� tii deja: „Mulț�i caută rădăcinile, î�n timp ce unii culeg fructe-
le”. Poate că nu vei găsi niciodată rădăcinile acestui miracol. Totuș� i,
dacă ai iniț�iativă ș� i donezi 10% din venitul tău, vei culege roadele.

Sfat important
Donează o sumă fixă din venit.
• Asta te va convinge că banii sunt buni ș� i că banii sunt
pe mâini bune cu tine.
• Dacă decizi să faci asta, notează-ț�i undeva decizia ș� i
motivele pentru care ai luat-o.
• Schiț�ează un plan pentru a-ț�i folosi banii responsa-
bil. Asigură-te că î�ș�i î�ndeplinesc scopul.
• Ajută-i tot timpul pe ceilalț�i.
• Î�ncepe să dăruieș� ti chiar î�nainte să ț�i-o poț�i permite.

Banii aduc fericirea


Banii te pot face fericit. Î�ț�i vor î�mbogăț�i viaț�a î�n cel mai adevărat
sens al cuvântului. Asta se va î�ntâmpla î�nsă doar dacă iei măsuri.
Trebuie să faci ceva.
Dacă ai citit doar textul ș� i nu ai făcut exerciț�iile, î�ntoarce-te ș� i
ia-o de la capăt. Convinge-te că banii pot aduce fericirea.
Rezumat de puncte forte
• Succesul î�nseamnă să obț�ii lucrurile pe care le vrei; fericirea
î�nseamnă să te bucuri de lucrurile pe care le ai.
• O bogăț�ie abundentă este un bun î�ncredinț�at cu sfinț�enie, care
impune deț�inătorului său datoria de a-l folosi î�n beneficiul
societăț�ii.
• Cea mai bună metodă pentru a-ț�i „reveni” din sentimente de
insignifianț�ă ș� i lipsă de sens este să ai grijă de alț�i oameni.
• Dacă donezi bani, î�ț�i dovedeș� ti ț�ie î�nsuț�i că î�i poț�i gestiona res-
ponsabil ș� i că banii sunt pe mâini bune cu tine.
• Faptul că donezi bani este o dovadă că ai î�ncredere î�n tine.
• Faptul că donezi î�nseamnă că te aș� tepț�i la bogăț�ie, iar aș� teptări-
le noastre determină ceea ce obț�inem î�n cele din urmă.
• Atunci când dăruieș� ti, vei avea un sentiment de vioiciune ș� i
energie.
• Să fii bogat fără să-ț�i asumi responsabilitatea î�nseamnă să fii
nefericit.
Perspectivă:
Ce se întâmplă acum?

„Cunoașterea elimină cei doi dușmani


ai bogăției: riscul și frica.”

Charles Givens, Wealth Without Risk (Bogăție fără risc)

Cunoș� ti acum tehnicile ș� i strategiile pentru a schimba viaț�a ta ș� i a


oamenilor din jurul tău. Când vei pune jos această carte, vei avea
două posibilităț�i: fie vei avea sentimentul că ai î�nvăț�at ceva nou ș� i
vei continua ca î�nainte, fie vei face un efort concentrat pentru a-ț�i
schimba viaț�a ș� i situaț�ia financiară. Poț�i să aplici conceptele pentru
a produce miracolul ș� i a proiecta o viaț�ă complet nouă pentru tine.

Cicero sau Demostene


Î�n Roma antică erau doi oratori excelenț�i: Cicero ș� i Demostene. De
fiecare dată când Cicero termina un discurs, oamenii se ridicau,
aplaudau ș� i strigau entuziasmaț�i: „Ce discurs minunat!” Dar de fie-
care dată când Demostene î�ncheia un discurs, oamenii ț�ipau: „Hai
să acț�ionăm! Hai să î�ncepem imediat!” Ș� i î�ntocmai asta făceau.
Dacă ai citit această carte ș� i î�ț�i spui: „O, asta a fost o carte bună.
Au fost niș� te idei ș� i niș� te tehnici foarte interesante”, dar nu aplici
nimic din ce ai î�nvăț�at, atunci ș� i tu, ș� i eu ne-am pierdut timpul.
Jim Rohn a spus odată: „Există două feluri de oameni. Amândoi
citesc î�ntr-o carte că merele sunt delicioase. Amândoi î�nvaț�ă pro-
verbul «un măr pe zi ț�ine doctorul departe». Unul susț�ine că are
294 DRUMUL CĂTRE LIBERTATEA FINANCIARĂ

nevoie de mai multe informaț�ii, iar celălalt se duce la cel mai apro-
piat supermarket ș� i cumpără mere”.
Expresia „cunoaș� terea este putere” este falsă. Ar fi corect să
spunem „cunoaș� terea aplicată este putere”. Prin urmare, gândeș� -
te-te pe care dintre obiectivele de putere ai vrea să ț�i le asumi ime-
diat. Pornește chiar acum într-o călătorie nouă și unică ce va eclipsa
chiar și cele mai îndrăznețe visuri pe care le-ai avut vreodată. Exact
asta mi s-a î�ntâmplat ș� i mie atunci când mentorii mei au intrat î�n
viaț�a mea ș� i am î�nceput să-mi orientez viaț�a conform principiilor
descrise î�n această carte. Transformă-ț�i viaț�a î�ntr-o capodoperă.

Sfat important
Devino bogat. Fă tot ce este necesar pentru asta.
Banii te fac fericit. Ș� i pentru că te fac fericit, trebuie să fie
scopul tău să devii bogat.
• Dacă donezi bani, î�i faci ș� i pe alț�ii ș� i pe tine fericiț�i.
• Dacă ai bani, ai sentimentul că eș� ti protejat ș� i î�n
siguranț�ă.
• Prin î�nmulț�irea banilor care vin î�n viaț�a ta î�ț�i recu-
noș� ti creș� terea ca personalitate.
• Banii fac posibil ca tu să trăieș� ti î�n libertate. Poț�i face
ceea ce î�ț�i place să faci, ceea ce î�ț�i reflectă talentele ș� i
este folositor pentru alț�ii.
• Cu bani poț�i î�ncuraja abilităț�ile tale ș� i pe cele ale al-
tor oameni.
• Doar dacă ai bani, î�i poț�i î�mpiedica pe aceș� tia să de-
vină prea importanț�i î�n viaț�a ta. Revendică pur ș� i
simplu banii.
• Banii te susț�in î�n loc să devină scopul principal î�n viaț�ă.
• Te poț�i concentra la cele mai importante lucruri din
viaț�ă.
Ce se întâmplă acum? 295

• Banii vor scoate la iveală ce e bun din tine ș� i î�ț�i vor


î�ntări ideile.
• Poț�i atinge echilibrul doar cu bani. Dacă ai bani, ai ș� i
timp să te ocupi liniș� tit de celelalte zone ale vieț�ii
tale.
• Banii î�ț�i fac viaț�a mai interesantă ș� i mai bogată î�n va-
rietate. Trăieș� ti unde î�ț�i place ș� i î�i cunoș� ti pe oamenii
pe care î�ț�i doreș� ti să-i cunoș� ti.
• Când ai bani, î�ț�i poț�i î�mpărț�i timpul cum doreș� ti. Nu
trebuie să fii ghidat de necesitate, ci î�ț�i poț�i urma
scopul î�n viaț�ă.
• Banii î�nseamnă putere ș� i cu ei ai mai multe posibili-
tăț�i să ai o influenț�ă bună ș� i să î�i î�ncurajezi pe alț�ii.
• Când ai bani, poț�i să te î�nconjori mai uș� or de oameni
care nu se mulț�umesc cu mai puț�in decât ar putea avea.

Imaginează-ți următoarea situație


Peste ș� apte ani, cineva va apărea î�n viaț�a ta. Î�ț�i va folosi cheile pen-
tru a-ț�i pătrunde î�n casă. Î�ț�i va folosi toate lucrurile pentru care ai
muncit din greu ș� i care î�ț�i sunt foarte dragi.
Această persoană te va urmări la fiecare pas. Te va observa î�n
timp ce munceș� ti ș� i î�ț�i va citi extrasele de cont. Î�ț�i va citi planurile
pe care tocmai le-ai făcut ș� i va verifica dacă le-ai pus î�n aplicare sau
dacă le-ai depăș� it. Această persoană se va uita î�n ochii tăi atunci
când te priveș� ti critic î�n oglindă.
Această persoană eș� ti tu, personalitatea pe care ai creat-o pen-
tru că ai făcut î�ntr-adevăr ceva. Singurele î�ntrebări care rămân sunt:
Ce fel de om este acesta? Ce crede el? Ce face el? Ce fel de prieteni
are? Pe cine iubeș� te? Unde locuieș� te ș� i de ce este mândru?
Î�n ce direcț�ie te î�ndrepț�i acum? La î�nceputul cărț�ii ț�i-ai pus urmă-
toarea î�ntrebare: Unde voi fi peste ș� apte ani dacă nu schimb nimic?
Chiar vrei să rămâi în locul în care vei ajunge inevitabil dacă nu
schimbi direcția?
296 DRUMUL CĂTRE LIBERTATEA FINANCIARĂ

John Naisbitt a spus odată: „Cea mai bună cale de a prezice vii-
torul este să ș� tii exact ce se î�ntâmplă î�n prezent”. Prin urmare, fii
sincer cu tine. După ce ai terminat cartea aceasta, stai puț� in ș� i
gândeș� te-te la direcț�ia î�n care mergi.
Vrei să mergi de-a lungul drumului format din î�nvăț�are ș� i creș� -
tere constantă? Dacă această carte a contribuit la asta, atunci sunt
foarte recunoscător. Scrie-mi. Aș� fi foarte fericit să aud oricare din-
tre ideile tale. Poate voi putea chiar să vorbesc despre povestea ta
de succes. E foarte probabil să ne î�ntâlnim î�ntr-o zi. Oamenii care
produc miracole ar putea fi î�n minoritate, dar, pentru că se miș� că
atât de repede, ei sunt peste tot.

Construiește-ți o echipă pentru


a nu te abate de la drumul către bogăție
Odată ce ai luat decizia, intră î�n legătură cu un grup de oameni care
vor scoate la iveală ce e mai bun din tine. Ar trebui să fie indivizi
care fac miracole, care fac tot ce este necesar pentru a-ș� i atinge sco-
purile. Ei sunt cei care obț�in rezultate ș� i care cresc zilnic ș� i te susț�in.
Ei sunt oamenii care nu te lasă niciodată să te mulț�umeș� ti să fii mai
puț�in decât ceea ce poț�i tu să fii. Î�n prezenț�a acestor persoane te vei
simț� i constant î�ncurajat să continui să te dezvolț� i ș� i să creș� ti.
Apropierea de un astfel de grup este cea mai mare binecuvântare
pe care ț�i-ai putea-o dori.
Este, de asemenea, distractiv să fii î�n jurul lor. Dacă î�ntrebi pe
cineva care a fost cea mai frumoasă experienț�ă din viaț�ă, deseori ț�i se
va spune că e vorba de ceva ce a făcut î�n cadrul unei echipe. A fi parte
dintr-o echipă î�ț�i permite să te extinzi ș� i să creș� ti. Alț�i oameni te pot
provoca ș� i susț�ine î�n mai multe feluri decât ai putea să o faci vreodată
tu î�nsuț�i.

Transmite această informație mai departe


Ș� i iată ultima mea provocare pentru tine: transmite această infor-
maț�ie mai departe. Asigură-te că toată lumea ș� tie că bogăția adevă-
rată este dreptul nostru din naștere.
Ce se întâmplă acum? 297

Există două motive bune pentru a face asta: Mai î�ntâi, î�ntot-
deauna î�i î�nvăț�ăm pe alț�ii exact ceea ce a trebuit să î�nvăț�ăm noi î�n-
ș� ine. Atunci când ne î�mpărtăș� im ideile cu alț�ii, ne confruntăm din
nou cu acele concepte. Î�n acest fel, ne amintim î�ntotdeauna ce este
important pentru noi. Î� n al doilea rând, este incredibil să observi
bogăț� ia ș� i fericirea inexplicabile care apar atunci când î�i ajuț� i pe
alț� ii să facă o schimbăre cu adevărat importantă ș� i pozitivă î�n
viaț� a lor.
Ș� tii acum ce ai de făcut ș� i cum trebuie să abordezi situaț� ia.
Acum vine pasul cel mai important: ia măsuri. Acț�ionează cât mai
repede posibil. Fă-o pentru tine ș� i pentru alț�ii. Fă mai mult decât
s-ar aș� tepta cineva de la tine vreodată. Aș� a vei deveni cât poț�i tu de
bun. Sunt ferm convins că toț�i avem o misiune de î�ndeplinit ș� i că toț�i
avem un scop î�n viaț�ă. Nu contează unde eș� ti acum. Relevantă este
direcț�ia î�n care porneș� ti.
BOGĂ� Ț� IA ESTE DREPTUL TĂ� U DIN NAȘ� TERE – nu uita nicio-
dată asta! Meriț� i un loc la soare. Transformă-ț� i viaț� a î�ntr-o capo-
doperă. Arată-ț� i ț� ie ș� i celorlalț� i că poț� i deveni bogat î�n decurs de
ș� apte ani.
298 DRUMUL CĂTRE LIBERTATEA FINANCIARĂ

Dorința mea personală pentru tine


Acum trebuie să-ț�i spun la revedere ș� i să-ț�i transmit dorinț�a mea
personală, ca să o iei cu tine pe drumul tău.
Să-ț� i revendici drepturile care ț� i-au fost date de când te-ai
născut.
Să ai o abundenț�ă de succes ș� i bogăț�ie, î�n spirit, suflet ș� i bani.
Să te bucuri de o viaț�ă cu sănătate, fericire ș� i pace, cu relaț�ii
puternice.
Să-ț�i î�ndeplineș� ti scopul î�n viaț�ă, făcând ce î�ț�i place să faci, ceea
ce î�ț�i reflectă talentele ș� i le este de folos celorlalț�i.
Să continui să î�nveț�i ș� i să creș� ti pentru a deveni cât poț�i tu de bun.
Să găseș� ti î�mplinire î�mpărtăș� ind bogăț�ia ș� i fericirea ta cu ceilalț�i.
Să-ț� i revendici dreptul din naș� tere ș� i să faci din viaț� a ta o
capodoperă.
Bodo Schäfer
Editura ACT și Politon
Str. Înclinată, nr. 129, Sector 5, București, România,
C.P. 050202.
tel: 0723.150.590, e-mail: office@actsipoliton.ro
www.actsipoliton.ro | www.blog.actsipoliton.ro