\Tilliam Joyce

rt

OD,SQ€ALui Otl, lC
Tiaducere din englezi
de Thtiana Dragomir

Cu ilustragiile autorului

a[fiun
 Cuprins

1. Pierdut, dar regisit. 7

2. O luni noul . t3
3. Purtltorul de Griji . 18

4. Regele Zozo. 25

5. O aventi teribil de uriagl. 40

6. Pocigii 49

7. Unvechi prieten . . 55

8. Super, mergem la nunti!

Da'ce-iaia,,nunti'?.... 58

9. Un milion de catralioane de oameni .. . 65

10. Adevirul despre nungi (dupl relatlrile Pocigilor) .. . 7L

11. CeamaimareAventidepiniacum 76

12. BirlogtlluiZozo 82

13. Cagcaval impletit;i slbii laser . 96

14. Camera faptelor intunecate 99

15. Miezul nopgii in Sala Maimugelor Gigantice l0Z

16. Carnavalul intunecat . 106
Licuricii ttz
Jocul de-a prinselea . . 119

Cind lnchipuirea o ia razna 126

Omul cu Dozele 131

(Jrme... 136
(Jn nou prieten. 138

Cimitirul Prietenilor Uitati 146

Zozoin actiune
t
162

Cavaleria! 172

Carnavalul intrrn.cat si un cAntec din alte vremuri . 176

Fati
,t
in fa:.j. . 183

TLnelul 189

Canalul 194

Ecoul. 200
La atac!!! 203

Licuricii adevirului 216

Amintirea 220

,,Rimasul bun" nu e Iprea bun . . 226

Poteca de juci.rii 235

In prag 240
 t
Pier&ut dar rgti$*

Cind s-a nlscut Billy, piringii clt pe ce sa-I

plrinqii lui au fost cAt sIJ
piardi. Billy avenit pe lumea aceasta cu o micl gauri in inimi
gi in primele zile ale viegii lui nu a Petrecut decAt foarte pugin
timp cu mama gi cu tatll lui. A fost mutat intruna dintr-o
inclpere intr-alta, trecAndprin labirintul de coridoare ce alcl-
tuiau spitalul in care se niscuse. Doctorii i-au fhcut lui Billy
analizepeste analize, mai ales ca sl-gi poati da seama cAt de
mare era gaura din inima lui gi, dupi cum s-a exprimat unul
dintre doctori, ca sl gtie ,dacdavem intr-adevir motive sI ne
A r. v t' .K
rngruoram om Pnclna el .
CAnd li s-a spus despre existenga acelei giuri, mama gi tatil
lui Billy nu doar ci s-au ingrijorat, ci li s-a fbcut gi o frici gro-
zavl. Aqa frici nu mai simgiseri de Pe vremea cind erau mici,
de pe vremea cind inci nu invigaseri nici micar cuvintele cu
care si-gi poati descrie sentimentele. Iar de data aceasta nici
nu existau cuvinte cu care sipoati descrie ceea ce simgeau sau
care sI le mai domoleasci nelinigtea 9i adAnca disperare. CAnd
se nagte, un copilag devine brusc pentru mama gi tatil lui cea

mai dragi fiingi din lume. intr-o singurl clipi, o clipi ferme-
catl, ia nagtere o legituri mai puternici decAt oricare alti
lv
legatura ln Y1a9a.

,,Billy are o gauri ln inimi. Oare se va face bine? Trebuie

sl se faci bine!"
Pirinqii lui Billy nici micar nu-gi ingiduiau si gAndeascl
altfel.
A;a ci, in timp ce stiteau in spital, a;teptAnd, agtepdnd gi
iar agteptind ca si afle noutlgi despre Billy, plrinEii lui se tot
frimAntau in sufletele lor gi erau inspiimintagi fiindci nu
gtiau ce se intAmpli.
Atunci cind ii este teami, un copil se ascunde sub pituri,
plinge sau !ipi: ,,Mi-e fricl!" Oamenii mari insi doar stau
firi sI zici nimic qi incearcl si se poarte de parci totul ar fi
tuv

bine. Cu toate .l 9l ascundi, s[ plingl sau si

lor le vine si se

Eipe, de obicei oamenii mari nu fac aga. A9a se Poarti

oamenii
mari. E un lucru care se numegte ,,afacefagil". De fapt e un
mod mai politicos de a spune ci sunt ingrozigi.
miinile
Ca si facd.faEL,tatil lui Billy igi inclegta foarte tare
gi srringea din frlci pAni incepeau si-l doari. Mama lui in
schimb se apuci sl-i facl lui Billy o jucirie din plug. Aga fbcea
eafagl,fricii.
CuvAntul,juclrie" de obicei igi dl o senzagie plicutl gi igi
stArnegte numai amintiri incAntltoare. Dar cuvAntul acesta
nu exprimi tot ce inseamnl o juc5.rie, fiindci in anumite
situaEii, o juclrie poate deveni mult mai mult decAt un simplu
obiect cu care si te joci sau care si te distreze.
Poate deveni miraculoasl.

Juciria pe care o cosea mama lui Billy era deja speciall. Era
ficuti din mai multe feluri de materiale foarte phcute si moi,
pe care mamalui Billyle alesese cu foarte mare griji. $i forma
juclriei Arita ca un ursuleg, dar (de ce
era foarte simpatici.
anume, mama lui Billy n-ar fi putut spune) ii ficuse nigte
urechi lungi, care aduceau pugin cu ni;te urechi de iepure.
Aga cI pAni la urmi nu iegea nici urs, nici iepure; era cu totul
aparte .Juciria era imbrlcatl cu un hanorac cu dungi albastre
;i avea in jurul gAtului un fular rogu. $i mai avea o mutrigl
. tv
simpli, increzatoare, mottv Pentru care arata Prletenos.
CAt lucri la juciria aceasta nostimi care semlna cu un
iepurag, mama lui Billy se lisa condusi doar de ochiul ei atent

;i de instinctul ei de mami. O cusu cu mare indemAnare.

Chiar daci era frcuti in casl, juciria nu arlta ciudat sau sir5.-
cicios, ci trainic gi incintltor.
,Jaci"ria aceasta va fi foarte importanti pentru Bil$', igi
spuse mama in sinea ei.
 CuusABE*27

F'qff"'
t
-""n
^""'
.,S'"-.l1of"l'

'4 odPr * I

\
*\.i.. r*ro
'trllrrlsln
**""S ,.*or"
cB:o,G

G[uea
CutoAlE# 57

iloo'rc
aulcort* 65
 $i cum gedea ea in sala de agteptare a spitalului, strS.du-
indu-se s5. nu se teaml pentru micul Billy, mama ii adlugi
juciriei ceva ce avea si o deosebeasci de orice altl juclrie din
lume: ii cusu cu mare grijl in piept o inimioarS.. Inimioara
era fbcuti dintr-o bucati. de material rlmasI de la o jucS.rie ce
li fusese ei foarte dragd",una la care tinuse foarte mult in copi-
lirie - juciria ei preferati.
O botezase Nina. Era o pipu;i incAntS.toare. Numele li
venise in minte de la sine prima oar5. cAnd o luase in brate
gi de la inceput i se piruse perfect.
Toati copiliria ei Nina o insogise peste tot. Iar dupi ce
mult iubita ei pipugi se zdrenEui de tot, mama lui Billy pistri
o buclgicl din rochiga pipugii, altidati atAt de frumoasi,
lmpreuni cu micul clopogel care cAndva fusese cusut in piep-
cul Ninei.
A;adar aceste doui simboluri ale propriei ei copilarii aveau
si trS.iascL de-acum in juciria pe care mama o cosea pentru
Billy. Clopogelul era in locul inimii;i chiar dacl era infhsurat
frumugel in pA.nza din bumbac albastru, ori de cite ori se
misca, juciria scotea un clinchet u;urel, foarte phcut.
TerminAnd gi ultima cuslturI, mama lui Billy inchise
ochii penrru o clipi. in minte ii nlviliri sute de amintiri des-
pre Nina. Dar girul gAndurilor i se intrerupse brusc cAnd igi
dndu seama ci doctorul stitea lAngi ea. il ginea in brage pe
Billy, care era invelit cu nigte piturele gi nu misca.

tt
 clipi inimile pirinEilor incetari sl mai batl. Dar
Preq de o
doctorul le zimbea qi indatl ilauzirlpe Billy c[scAnd'
Gaura e foarte mici, le explici doctorul. Acum cAgiva ani
-
nici mlcar n-am fi putut si ne dlm seama ci e acolo. O si se
inchidi de la sine, iar Billy nu rra gti niciodat1'claavut-o.
Billy era bine!
Teama plringilor se topi gi indatl se Pomenirl cu el in
brage. Billy ginea una din urechile juciriei intr-o mAni 9i o
strangea uimitor pentru un bebelug. Apoi Billy scoase
de tare
un sunet ciudat: OLI OLI OLI!
$i in clipa aceeaplringii lui Billy stiuri care avea
si fie
numele juciriei: Oliver, sau mai scurt, Ollie.
Ce nu au realizat ei arunci a fost ci tocmai asistaseri Ia
o altl mici minune.
$i Ollie igi gtia numele.

t?
 O luni nou6

Toatl seata aceea, in timp ce cilitoreau de la spital spre

casi, Billy nu didu drumul urechii lui Ollie. in timp ce
mama lui Billy ii ducea in brage pe amindoi prin spital, juci-
ria se tot billbinea gi se legina. indreptAndu-se spre uga spi-
talului, tatil lui Billy se ginea aProaPe de ei, cirAnd in brage
de-avalma teancuri de scutece, medicamente, Prosoape gi alte
lucruri pentru bebelugi primite de la asistente. Mama gi tatll
lui Billy nu se mai puteau opri din zAmbit 9i nu mai aveau
ochi pentr.u nimic altceva decAt Pentru Billy. Uitaseri cu
totul cderagi Ollie pe acolo.
CAnd ajunseri la iegirea din spital, niciunul dintre ei nu
wwI
Ibaga cte seama ca uirile automate se deschiseri de la sine, nici ci

cerul nopgii era senin gi spuzit cu stele gi nici ci luna ca o seceri

t3
strS.lucea deasupra capetelor lor. Numai Billy gi Ollie blgari de
seami. Era prima oarl cind ei doi vedeau cerul.
Abia in timp ce ii ajuta si urce tn maginl, tatil lui Billy in
sfArgit privi in sus.
Uite lunl frumoasl! spuse el.
ce
-
Mama lui Billy inllgl gi ea capul.
Chiar semilunl.
aga, zise ea. E o
-
Billy strAnse gi mai tare in mAni urechea moale, gal-
ben-brunl a lui Ollie. Dar pe Ollie nu-l duru. in schimb se
intAmpli ceva foarte important, un lucru care se intAmpli
numai atunci cAnd un copil gine in mAna o jucirie mai mult
timp. Cum se uita la luna cAt o agchie, in mintea lui Ollie se
niscu primul lui gind adevirat:
,,Luna asta arati de parci si ea ar avea o gaurl in ea. Sper
c-o sI i se inchidl, ca;i lui Billy."
CAnd se instalau in masini, clopogelul din inimalui scoase
un clinchet usor. Tata inchise portiera.
Ollie nu stia ci luna se tot schimbl. Dar mai erau ne-
numirate alte lucruri pe care Ollie nu le ingelegea incl. Pri-
mele ore din viaga unei jucirii,in care juciria este noui,
cele
sunt foarte intense. E ca gi cAnd s-ar degtepta din somn dupi
foarte mult timp gi ar inviga din nou totul despre viagi. Mai
ales in cazulunei jucirii fbcute in casI. Cici dedesubtul tutu-
ror cuslturilor gi al urzelii, se simt sau se aud, ca nigte ecouri,
frinturi din trecutul persoanei care a flcut-o.

t4
 Aqadar Ollie avea un fel de intuitie in legituri cu o mul-
gime de lucruri: cu oamenii mari gi bebelu;ii, cu noaptea gi
ziua..Dar incl nu gtia cuvintele potrivite pentru aceste lucruri.
Nu gtia nici ce nume sl-i dea sentimentului care il incerca. Aga
cL aceaprimi clhtorie cu magina fu plini de tlcute uimiri
pentru Ollie. BIgi de seami multe lucruri, multe ii trecuri
prin minte gi igi puse o mulgime de intreblri.
,,Cei inalgi sunt oamenii mari. Atunci Billy o fi un om
mlct
,,Oamenii igtia mari sunt piringii lui Billy. Ei l-au fbcut pe
Billy. Pirintele-maml m-a ficut si pe mine. Billy este al ei.
Dar eu sunt diferit."
$i tot restul drumului se intrebl in ce fel era el diferit.
Asculti cu atentie atunci cAnd ajunseri tntr-un loc pe care
pirinqii lui Billy il numeau ,,acasI" gi cAnd il puseri pe Billy
intr-un lucru pe care il numiri,pltut". Privi cum piringii
stinseri ,,luminile" gi apoi cum ,,se cufundari" intr-un loc
care se numea,,somn". $i ingelese toate aceste lucruri aproape
imediat. Erau buc1Ei din viaga din care de acum incolo avea
si faclparte gi el. Dar Ollie simgea si alte lucruri, cirora nu le
gisea un nume.
Acolo, in pitug, Billy cuprinsese gitul lui Ollie cu mAinile,
iar fegele lor aproape ci se atingeau. AmAndoi erau moi si
cildugi. Lui Ollie ii pllceau obiectele moi gi cllduge. ii pli..,
senzatia pe care i-o dldeau; il fbceau sI simtl un cuvint care

t)
se numea ,,apdrai'. Dar mai simtea el gi altceva, un lucru foarte
intens, penffu care lsi tot scotoci si isi scotoci mintea de jucirie
nouI, in c5.utarea unui cuvint cu care si-l descrie.
$i in sfirgit, in timp ce stelele gi luna luminau din viz-
duh prin fereastri., ollie ingelese cum anume era el diferit.
Billy le aparginea si mamei, 9i tatilui lui, pe cAnd el, Ollie,
gtia ci ii apargine unei singure persoane. Acela era cuvantul
pe care 1l tot clurase: ,apargine". El ii aparrinea lui Billy.
$i ingelese ci acel cuvAnt era, penrru el, cel mai important.
Era ca o piturr crlduroasi care avea si-l incilzeascr intreaga
viaEi.