cut pentru prima dat5 in iarna dintre 1983 si 1984,
daci nu mi ins,el. Am fosl cfiernat la ifiinisterul
DOCUMIENTE
l{efiind eu prea dus la biserici gi aind intr-o zi
o dozi de curai cn an allii intr-o via!5, Yoi splne
din capul locului sentimenlul care mi ince'aci:
generalul-locoten€nt dr. llie Ceau;e*cu a tost $i a
tisnas un om exceplbnal! Nu xn ni.ci t@ $ nici
dicpozili,e si deu erplicalii le toli lariceii cre fac
alergie nurnai cind aud nutnele gentic de
Ceangescu, iar btqia ne va da noui &e$atc,
acelora care arn avut curaiul Si caractertd de a
roSti adeyirul, krdiferent de reactiile hatrdeloi dl-
lirom&req{i. Pe generalul Ceaufscu l-am cunos-
Apiririi Nalionale, Si aveam reale nostalgii, pen-
tru ciin acea cledire a funclionat $coala de ofi-
leri de rezervi nr" 1, pe care am absolvil-o !n sep-
tembrie 1975.
Deci, mi atlam acdo, chemat pentru scenariul
unui spectacol dedicat Armiei Romine" gi
printr-un ooReurs de imprejurdri'am intral gi in
biroul fratelui mai mic al lui Nicolae.Ceausescv.
Am avut o mare surprizi: in -nrcigere era un frig
de cripau aripile unei machete de avion, geamu-
rile ficeau flori de ger pe diniuntru, nu pe dina-
far5, iar la modestul birou stilea un om infotolit
cu manla 9i cu fular kafti pini aproape de guri,
scolind aburi pe neri. l{eprotocolar gi surprinzS-
tor, ca de obicei, in loc de salui am intrebat gaz-
da: ,,Bine, tovarese general, dar de ce e asa frig la
dvs. in birou? Nu se poate sta asa, face[i ceva,
aduceli un radiator mdcar...". Ornul mi-a strins
mina 9i a r-a, vizibil surprins, nimeni nu-l fiai l$-
6e aga tare chiar in biroul h.ri. ,,Mr pot sd fac aqa
ceva r*puns - daci eu nu dau primul
- mi-a atunci
un exemplu, nu mai am dreptul rnoral sd
vorbesc si sd le cer altora sd respecte restricliile
energetice". Fi e,sa ne-trrr inprietenit. 3n a&lg
h uriega lui modestie S t+td ci toati uiats lui.
.aut o 3ln$fli maginn, un lel de Fiat nftiteil" J*
bricd prin 1$5, ctr care nbi n:acr irgrifiicul
gezorwlui * lg $adi,on n-ar fi rners..- F urai,
m colaborat fo.de binc in prottane dc be6.b
nilitari, un& nu mi-a trehrit mult si+ri dau
*erna ci omd gie o cate sdidi' e *fipin dedin
pe doraerid dc lucru, aiungind detor ir iibri!
gi autor de tratate pur qi simplu pe meritele lui
personale, nu ca frale al gefului statului. Omul
cucerea prin faptul ci era popular 9i deschis la
suflet, niciodati nu didea de inleles ci el ar pro-
veni din familia ,domnitoare": A aiutat pe toarte
mulli oameni, nu numai pe istoricii gi cadrele din
iurul siu, ci 9i pe sporlivii Clubului Armatei
,,Sleaua", lie cu case, fie cu pagapoarte sau alte
facilitdli. Rolul sdu in. inchegarea gi ascensiunea
mondiali a echipei de aur d fotbaligtilor de la
,,Steaua" a lost covirgitor. N-a fEbut abuzuri, n-a
luat daruri, nici m6car n-a insolit echipa in zecile
de deplas-ri, pentru ci era foarte ocupat gi, pe
deasupra, avea gi o superstilie, pe care rni-a mir-
turisit-o dupd Finala Cupei lntercontinentale de la
Tokyo, din decembrie 1986: ,,De cite ori vin si eu
la vreun ineci peste hotare, echipa pierde, a$a ca
mai bine stau acasa...''.
Pentru marile sale calitdla umane si civice, pen-
tru curajul iegil din comun cu care a abordal pro.
blema Transilvaniei, dar gi pentru contribulia re-
marcabila la afirmarea cu tdrie a militariior in
viala lirii la propunerea mea i-a fost decernat
in urmd cu - vreo 5 ani Premiul Revistei ,,Sdpt6-
mina". ll merita cu prisosinli. ln aprilie 1989, cind
si-a cdlcal iar pe inimd gi C venit la Giiteborg (iar
.,Steaua" a pierdut din nou) ne-am plimbat tiriiu
dupi miezul noplii pe strdzile oragului pustiu gi
rece, insolili de locotgnent-coloneii Mihai lo-
nescu gi llie Zavragiu. ln contextul unei inflic6-
raie discutii despre obriznicia tot mai periculoasa
a ungurilor, i-am spus atunci generalului: ,.Dom-
nule, dugmanii v-au jurat moarte! Vor se ve ter-
mine cu orice pret, si aici nu mai e vorba de o fa-
milie sau de un regim, ci de Romania! Noud nu
ne este indiferent ce se petrece in lara asta!" Tir-
ziu, pe la doui noaptea, am luat mbsa la Restau-
rantul Hotelului, erau mulli suporteri romAni so-
sili tocmai din Germania gi Canada pentru a-i in-
curaia pe steligti, timpul parci se oprise in loc, a
doua zi urma acel meci ,oa.te greu, iar generalul
a rugat orcheslra suedezilor si cinte ,,Valurile
Dundrii". $i in unduirea acelui vals nemuritor, cu
reflexe pulin mortuare, de tirgugor dunirean
unde se inliripi o dragosle mare intre doi tineri
scapali dintr;o epidemie de holerS, in leginarea
aceea dureroase care ne aducea aromele primS-
verii de.acasi, arn presimlil ce aripa morlii va bate
in curind gi la fereastra lirii mele 9i de-6bia dupi
marlirai gi purilicare prin foc va iesi soarele mull
agteptat. ,,Nea llie, uite ce frumos traiesc oamenii
Astia, toata lumea se simte bine,'se cinte si se
ai la noi asa?
danseazd pind tirziu, de ce nu e
Nu-ti dai seama ce pierdere economicd uria$e
este sa dai oamenii atara la'10 seara, ca sd nu
mai vorbim de aspectul moral, dar si de sezonul
turistic care se apropie, cum ii vom tine noi pe
straini la munte si la mare, tocmai la ora cind in
tdrile lor incepe vi4fa de noapte, noi ii ddm afard
ca la grddinifd?!" lntrebarea i-am pus-o cu mar-
lori, iar el nu s-a sliil si r6spundi: ,,Crezi cd eu
nu-mi dau seama? Mereu le-am spus, dar acum
nici nu md mai bagd in seama...". Am continuat
se-l intreb: ,,De la femeia asta pleaca totul... E
adevdrat cd fi-a scos din planul editorial niste
ca4i?" A incuyiinlat ci aga era si mi-am dal
seama de marea lui neputintd, de prizonieratul pe
care il lreia inlre respectul pentru fratele mai
mare gi disprelul lali de femeia care avea si il
lragi in groapi. Dupi revolla din decembrie
1989, aidoma luturor rudelor apropiate ale lui
Ceaugescu (fra!i, surori, copii, nepoli, nord, gi-
nere) gi generalul a fosl inchis. Abuzii, brutal, ru-
$inos pentru iustilia noaslrS. La primut inleroga-
toriu care i-a fost lual, un procuror i-a reprolat
vehement ci se face vinoyat de jignirea gravi (?l)
a demnitelii poporului frate maghiar. prin ianla-
rie 1990, daci nu mi ingel, doi colonei (Arddi-
voaicei 9i Cenugd) l-au bSlicirit la leleviziune ca
pe ultimul lilhar din aceaste tari, Si daci nici eu
nu gtiu cum se gudurau inainte p6 tingi el! prin
vara lui 1990, venerabilul. istoric american de ori-
gine romAni Stephen Fischer-Galali ne-a mdrtu-
risit (mie 9i isloricului Mircea Mugat) cd cea mai
mare bucurie a ungurilor este cd generalul llie
Ceaugescu sti in pugcdrie. Ce gregise acest om?
Omorise pe cineva? Furase ceva? Nici yorbd. lo-
tul intra in aceeagi mascaradi ordinari intretinute
de indivizi razbund'tori ca Dumitru Mazitu, Silviu
Brucan gi Gh. Robu. Ulterior, dreptatea tot a
triumfal, iar generalul a vizut iardgi lumina soare-
lui. lnlors acase, a aflal cd toate bi.rnurile i-au fost
furate, copiii au fosl dali afard din serviciu, iar
.vinzitoarele din coltul strizii nu vor si le dea nici
piine. Pot fi romAnii nostri atit Ae ticaiosiZ Cine
i-a inrdit intr-atit, cd doar nu Ceaugescri?! l-am
ficut in urmi cu citva timp o vizitd acasi, impre-
und cu Eugen Barbu 9i Mircea Mugat. Bdtrinul
general licrima discrel. Ne spunea cd l-au pirisit
to!i, locolenent-colonelul Mihai lonescu (p-e care
l-a fecul om, l-a trimis de vreo trei ori prih Ame-
rica, i-a dat funclii, premii Si teme de lucru
g.a.m.d.) a dispirul brusc, ca speriat de ciumi,
nu j.a mai dat nici micar up telefon.
C6 g;eu se inva!6 omenia! Adevir griia intelep-
lul care spunea ci oameni adevirali sint loarle
pulini pe pdmint, restul sint antropoiiii fiinle inci
neevoluate, care trdiesc firi un cod morai inalt.
se bucuri doar de plicerile pintecelor, nu inainte,
firegle, de a crea toale aparenlele vestimentare $i
comportamenlale ci ar fi nigti fiinle cu tolul su-
perioare. Trisl gi mihnlt trebuie si'fie acest om,
intr-o casi pustie 9i cu spaima zilei de miine, bu-
curindu-se doar de devotamentul desivirsil al so-
!iei, dar 9i de nizdriviniile unui citdlub negru,
maidanez, pe care l-a cules de pe itradi 9f cu
care imparte bucata lui de piine.
Generalul llie Ceau$escu e in mizerie! Daci am
pune unul pesle altul toate tratatele, atlasurile gi
celelalte volume de istorie nationale la care a tost
autor, coautor sau pe care le-a girat cu functia 9i
prestigiul lui am face o columni inaltd cit
Mausoleul de -la M6rigegti. Dar e prea timpuriu
acum, patimile sinl incd mari, iar pini va aitupa
pimintul gurile de canal ale huliganilor 9i pini
vom recunoagle cu lolii cd numele Ceaugescu a
insemnat ceva p_entru poporul romAn
TIA NATIONALA - cu toate picatele - DIREC:
lui, cu
loate privallunile noastre, va mai curge multd api
pe Oll. Vedeti dvs., noi il judecam aspru pe
Nicolae Ceausescu raportindu-l la un conducdtor
ideal, la o sobietate ideali. in clipa in care el a
tost asasinat mi$ele$te gi ne-am dat seama cd is-
toria e cu mult mai drdmatici gi mai complicatd
decit proiectiile noaslre ideale, atunci era prea
lirziu.
Aveli posibilitale acum, stimali cititori, se luati
cunogtinli de un document remarcabil. Este De-
claratia pe care a scris-o cu mini proprie genera-
lul llie Ceaugescu in condiliile umilitoare ale de-
tenliei, in ziua de 5 februarie 1990. Veli avea posi-
bilitatea si spulberali singuri minciuna ruginoas6
care se acredilase despre el, cum ci nu gtia carte
gi nu gi-a scris studiile gi cirlile. Veti vedeb ce
condei sAnSlos, ce logici bun6, ce erudilie reali
putea etala acest om in pugcirie, intre patru pe-
re!i, unde nu-i sufla nimeni gi n-avea nici o sursi
de inspiratie. $i veli mai simli gi amara ironie
care scalda aceste pagini indurerate, innegrite de
un om allat la mare nenorocire, care iqi dd seama
pe prqpria piele cit de cumplili e degerteciunea
vielii. In mare, Declaralia a fost solicitali de pro-
curaturi ca rispuns la o Anonimd gi la un articol
publicat in ,,Armata poporului" de colonel dr.
Al.G. Savu ambele denigratoare, amb€le minci-
noase. Nu -l-am cunoscut pe colonelul Savu, am
aflat in urmi cu c?tva timp ci a 9i murit, ne pare
riu pentru pripddirea lui - dar ceea ce a incer-
cat si facd el atunci, la inceputul lui 199O infio-
triva generalului llie Ceausescu, a lost un asasi-
nat moral. Dumnezeu nu bate, ci triznegte in
moalele caPultii!
!dd'&f# *{e-ffi}a:* : :.'rb+p "# .4. 5+S#A. ffi
DECLARATTE
Subsemnatul gl. lt. llii: Ceausescu, ndscut la 8
iunie 1926, in comuna Scornicesti,_ iud. Olt, fiul
lui Andruli si al Alexandrei Ceausescu, cesdtorit,
am doi copii, Veronica, cdsdtoritd, Si Dan, necd-
sdtorit. Sint absolvent al Academiei Militare. Fa-
cultatea de stiinte sociale de 4 ani. al Facultdtii
de istorie a Univbrsitalii Bucuresti. al doctoratuli.ri
de istorie de la Academia de studii social-politice
,,$t. Gheorghiu" Bucuresti, de profesie militar,
domic!liat in Bucuresti, str. Bruxelles nr. 3, secto-
rUl 1. In legdturd cu activitdfile desfesurate perso-
nal si impreund cu alli colaboratori ?n cadrul in-
Stitutiilor de Culture ale armatei, in special, si ale
culturii rom6nesti, in gen6ral, declar urmdtoarele:
Am luat la cunogtinld cu indignare si dispret de-
spre acuzatiile grave, insultele, jignirile gi deni-
grarea mea gi a sute de istorici din Romania, unii
din ei oameni de stiintd de reputafie interna{io-
nale, ca: acad. Pascu $tefan, acad. David Prodan,
acad. $tefan $tefanescu, prof. univ. Platdn, prof.
univ. Kdning, conf. univ. Ardeleanu lon, conf.
univ. Mircea Musat Si multi altii, acuzatii inserate
intr-o anonimd (citd lasitate si lipsd de elemen-
tara demnitate, de rdspdndere, caie de fapt spune
totul) care falsificd, fdra scrupule, adevdrul si rea-
litdfile privind activitatea gtiinfificd a unei institulii
de cercetare a armatei, care s-a impus prin lucrd-
rile sale ?n tare si in strainetate este vorba de
Centrul de studii si cercetdri de- istorie si teorie
militard. Din continutul anonimei se Doate vedea.
fdrd dubii, cd est6 vorba de o actiune premeditatd
de fals, insulte, denigrdri si inciiare, ientru a se
lua mdsuri represive impotriva autorilor lucrdrilor
elaborate de-a lungul multor ani de cercetdri asi-
due si scrupuloase, deci se urmdreste in mod de-
liberat a se crea o irnagine deformati, ireald, ur-
mdrind evident actiuni coercitive. socotind in
mod inuman cd momentele actuale sint propice
pentru asa ceva. De aici se vede profilul, care nu
are nimic comun cu trdsdturile umane ale autoru-
lui anonimei, cit si scopu.rile evidente de a se im-
pune ?n fa{a autoritd{ilor militare pentru a fi re-
marcat si mai ales promovat. O funclie cit mai
mare si pe cit posibil fara a solicita eforturi cit de
cit. Asemenea oameni nu au limite. Din toate
acestea se poate vedea, fdrd a face efort, ce este
vorba de un caracter bolnevicios. nociv. ros de
ambitii si urd, dorin{d de parvenire si ridicare prin
miiloaae murdare, trdsdturi proprii Lnui individ
lipsit de cele mai elementare atribute specifice
omului ajuns in pragul Mileniului al treilea. in fata
unei asemenea situatii penibile, in mod normal nu
merite form.ulat un rdspuns. Dentru cd ar insemna
se se creeze imaginea falsd ca i se iau in seama
toate ineptiile si mirsdviile. Motivele ar putea fi
foarte multe, din care Am se enumdr urmdtoarele:
1) Autorul anonimei, dupd felul cum abordeaze
problemele, in necunostinld de cauzd, nu a citit
lucrdrile pe care le menlioneazd, lucru explicabil
prin ura pe care o afiseazd fatd de autori si de lu-
crdrile resoective.
2) in tot'cuprinsul anonimei sint inserate numai
falsuri, insulte, denigrdri, insinudri, indemnuri la
' masuri reoresive.
c. v. T. 3) Se neagd toate ideile din lucrdrile respective,
intregul continut al lor, dar nu se vine, in mod
rFfgeq,EElq normal, cu alte solutii.
4) Face aprecieri absolutiste, arbitrare, -impu-
nind ideea cd .ce spune el constltuie adevdrul ab-
_
solut; deci emand idei totalitare, lucru inadmisibil
in abordarea problemelor de istorie si in relatiile
dintre oameni.
5) Nu admite ideea opiniilor diferite, chiar c.on-
tradictorii. in tratarea problemelor de istorie. lu-
cru nociv.
6) Denatureazd, ?n mod nepermis, problemele
fundamentale ale istoriei Romaniei, fapt ce in-
deamnd la actiuni de anexare a unor teritorii ro-
manesti de cdire state strdine (afirmd gi susfine in
anonime cd poporul romAn s-a forrnat in sec.
lX-X, deci dupd venirea slavilor. bulg&rilor si un-
gurilor in Europa, care, dupd cum se afirmd,.au
gesit vid demografic, lucru cu totul contrar ade-
vdrului istoric).
7) Aduce jigniri inadmisibile, nepermise istorici.
lor romdni si chiar straini care au abordat unele
. aspecte ale. istoriei RomAniei gi denigreazd isto-
riogralia rom6neascd, mai pulin pe cea antiroma-
n easca.
8) Se denigreaza qi se defdimeazd activitatea
unor academii.de Stiinti, institute de cercetare de
specialitate, institulii de invdtamint superior, unor
oameni de qtiinld din Rom6nia, care, in urma stu-
dierii, au fecut referate stiintilice, recomandind
publicarea lucrarilor incriminate de autor.
9) Se blameazi presa de specialitate $i oamenii
de $tiinle care au recenzat sau prezentat amplu,
cu aprecieri elogioase, lucrarile respective.
10) Asemenea probleme, normal, se dezbat pu-
blic ?n presii si in forurile de
specialitate.
Asemenea considerente md determind sd nu
rdspun^d la asa-zisele probleme cuprinse in ano-
nimd. Insd din respect pentru autoritdti am si in-
cerc. in limita conditiilor de care disoun acum. sa
prezint unele considerente orivind activitatea mea
pe linia istoriei militare a poporului rom6n si pd-
reri privind unele aspecte ale acesteia, care din
pdcate vor .constitui si explicalii la problemele in-
serate in anonimai sau publicate in presd dupi
evenimentele din 22.12.1989.
Am inceput sa scriu istorie militard (nu am
scris niciodatd istorie generala a Romaniei sau
universald) dupd ce am fost numit lector de jsto-
rie la Academia militari, in 1959, deci obligai de
functie. Evident cd mai tirziu, cind i-am in{eles
tainelerrolul determinant in educalia patriotica sr
ostaseasca a tineretului oatriei care satisfdcea
stagiul militar, a devenit o pasiune, una puternica
 si pldcuti. rentru aceasta insd a trebuit sa fac
eJorqr-ri intense, sd ma pregdtesc.
Am"alsolvit scoala militarE in 1953. Academia
militare in 1959, Facultatea de istorie a Universi-
tdlii Bucuresti in 1963, la fdr.d frecventa, ddcto-
ratul- in istorie. la zi, in anii 1964-1968. cursul
postuniversitar de limbd engleza de 10 tuni. in
anii 1974-1975. Absolut toate cu calificative
bune si foarte bune; {a gcoala mititara si la cursr.il
postacademic am fost declarat 5ef de prornolie.
Specific aceasta nu pentru ca sint lipsii de mo-
destie, ci pentru ca mi s-a spus in delidere ce la
gcoala primard am oblinut unele note mici (4).
deci nu ag fi avut talefit pentru a scrie istorie mili-
tara, 9i cd, chipurile, ar'fi fost scrisd fdr6 a avea
eu competenta necesard. Nu am sustinut nicio-
Cata ca am fost talentat. Fentru aceasta am abor-
dal numai istorie militari, p€ntru care am convin-
gerea morala ce am fost pregerft si apt. A pre-
zenta ca argumente unele note din cbrtificitele
de scoala primard peritru a clovedi lips6 de pregd-
tire, cum mi s-a prezentat mie, o sobotesc b sie-
culatie sau ceutare"asidud de .'argumente.,- Orice
orn cu o cultura medie nu poate sa nu gtie din is-
toria mullor dom€nii de activitate cd certificatele
de scoali primara nu au fost editicatoare-
Am tost lector de istorie la Ac#mia Mititare
intre anii 1959-1971, cea mai mica functie in ie-
rarhia invilimintului militar superior- Precizez
aceasta p€ntru a se vedea ci nu am tost Drivile-
giat. Am fost cercetdtor la Centrut de Sludii si
Cerceteri de lstorie si Teorie,Militari
{C.S.C,I.T.M.} din 1971 pina in 1975. Eram dodor
in .istoriq allii, cae nu avau nici pregithea de
specialitatq nici pe cea de profil milita-. tiind ci-
vili, erau tie sefi de sec.tie (cazul lui AL Gh.
Savu). fie Eefi de sector (C. Cdzinistenu)_ Deci
rar mi s-a facut nici un favor pe motiv de-nume.
Fe timpul ?ndeplinirii ac€stor functii, cft si in se-
rioada doctoranturii, irrtre anii tina-tge8. 'am
avut posibilitatea, pe care am folosit-o din plin. s6
studiez in majoritatea arhivelor din Bucuiesti sl
iudetene foade rnulte lucriri, ur€le unicat. oresa
de toate categoriile 9i profilurile, realizinct mii cle
fise din care nu am folos;t decit o mice parte
pentru ef.ectuarea tezei de doctorat cu terna: Le.
gislalia muncii din Fominia ir*fe anii jg2g-1933.
suslinutA in anul 1968 la Academia ,,gtefan Ghe-
orghiu''.
Am incepui se scriu materiale de istorie miiitara
din anul !9d6, cind €ram la doctorai, lucriri srm
sint: Constantin Ene, erou al rizboiului din
1877-1878; Simion lttehedinteanu" capitan de
panduri in revdutia din 1821; Asalt la redute
- tieipst ft.col,_ lonescl f,lihd, care a fost ales vie-
1877, in colaborare; fstoriografia razboiufui din
1377-1878, in colaborere: articole, studii in presa
9e specbtitab. Ac€stea pe timpul doctoranlurii.
lntre anii 1S8-f971. cit arn hrcrat in Acade**a
lvfilitara, la catedra de istorie, ca locliitor at $e&F
lui catedrei, am scrb si publicat: teza de docloral
cil litlul Luptele elasei muncitoare din Rsminia ?n
anii 192$-1$til; lstoria contractului colectiv de
muncd din Rorndnia: Din istoria legisl4iei muncii
in Romania de la ?nceputuri pini in 1944, ?n cola-
porare; studii si articole in presa. de specialitate.
lntre anii 1971-1975, cit am lircrat ca cerceidtor
la C-S.C.|.T.M., am scris si publicat lucririie: Flaz-
boiul intregului pspor la romili pentru aperarea
independenlei {de-a lungul a 2000 de ani): Activi-
tatea P.C.R. in armate in anii 1921-1944. in cola-
borare; Activitatea U-T-C. in armati; File de isto-
rie militard a poporului romdn, culegere de stucrii,
la care colaborau foarte multi istorici, eu fiind co-
ordonalor; Monografia razboiului din 1877-1878,
coordonale c,e Al- Gh. Savu; Sludii de istorie rniti-
tare romaneasca, coordonatd de Al. Gh. Savu: ar-
ticole gi studii ?n reviste de specialitate. Am parti-
cipat la elaborarea si publicarea dnor volume de
istorie militara din corpuSul de documenle prevd-
zut a se elabora la C-S.C.|.T.M.. conceput pentru
a apdrea in 50 de volume, coordonat de Al. Gh.
Savu. Cred ce au apdrut cca 25 de volume. Deci
majoritatea lucrdrilor de istorie militara le-am
scris cind activitatea mea cu acest profil consti-
tuia. in fapt, o preocupare de serviciu. Nu mi
le-bu Scris allii. cum in mod jignitor, acuzator, os-
tentativ a scris Al, Gh. Savu in ziarul ,,Armata po-
porului" nr" 3 sau 4 din ultima parte a.luhii de-
cembrie 1989- Din anul 1975, luirind la Consiliul
Politic Supeiior al Armalei {C.P.S.A.), ca Sef al
Directiei organizatorice, am continuat se cerce-
tez, se predau istorie in Academia Militara, sd
scriu istorie militara, si conduc lucriri de docto-
rat, insd in propo4ii mult mai mici, preocupdrile
mele funclionale tiind de altd naturd, insa pasiu-
nsa mea pentru istoria militara nu s-a'diminuat,
mai ales ca mi ajuta in munca de educatie pa-
triotice gi ostiseascd, inclusiv politico-ideologica
pe care o efectuarn in noua tunctie. Dupi.1975
am participat la unele sesiuni gtiintifice si simpo-
zioane in lare Si streinetate ca membru dl Comi-
siei Roroine de lstorie Militara {C.R"I-M-), in pe-
taoE,da 1977-1984 am participat la programul de
cercetdri gi dezbateri intitulat ,,Rdzboi si Socie-
tate", iniliat de Universitatea Broo,ftlyn din New
YOrk, S-U.A,, care a organizat se$Iini-dezbateri in
SU.A-, Austria, ltalia, Franla, Grecia, Bulgaria,
Ungaria, Rominia {1984}, lqcrarile dezbdtute tiind
publicate in cca 10 volume. Au participai istorici
din rnajoritatea firilor lurnii, De la rom5ni au par-
ticipat: subseslnatul in S,U.A. Si Romdnia, Cizi-
nisteanu C-tin, col. Alexandrescu Vasile. col. Tu-
dor Gh-, lt. col. lonscu, la cele mai multe, lt- col.
Talpes lon, lt. col. Filip A-, Al, Gh. Savu, Giurescu
Dinu, Florin Conslantiniu. Dau aceste daie pentru
a se vedea ci nu a fost restrinsi sau monopoli-
zatd participarea la activitdii stttn{iJice internati+.
nale
- a se inlelege cit de tenden{ioase sint afir-
matirle din anonime.
. **izez cd ?n tg82 am fost ales presedinte al
pensionarea gl. Banteb Eugen. De
ra aceasra-prin
9.R-1.M.,.
cata nu am mai participat la nici o.ac_
tivitate stiintificd peste hotbre. Au earticioat Al.
Gh. Savu, care era vic@resedinte al'Comi;iei tn_
ternatio*ale de lstorie Militare, iar din 1995 a oar-
pr.e$e$ntF al Comisiei Internalionale de lstorie
Flilitara Incepind din 1SS s-au cor€tituit tiliaie
ale C-R.|.M. in maioritat% resedinlelor & iudete.
ar s@gC de a desfdsura activitaie de eriucaiid
O41tolica ostesesce, a 'nrgriii de monumentdb
si cimitirele rnilitae. nu de a rispirdi tezf{e rnele.
qim se afirmd in anofiime tn mod osteniativ si
fals. Eu nu arn edaborat nicioclatd te=e, p6"iru cC
nu- aveam capacitatea si nici ialitatea-
ln 1983 am fost numit in {unc{ia de secretar al
C P-S.fl. si adjunct al ministrulJi apdrarii natio-
nale. ln aceastd caliiate indrumam'si controlam
activitatea celor 17 instilutii de culturd si sportive
ate armatei, ca: presa, editura, ifuzeul 'militar
cefii.el, studioul cinematografic, studioul de arta
plastica, C.S-C.l.T-M-, ansamblut,,Doina.,, clubul
sportiv al armatei _S[eaua" etc. Activitatea nemii_
hcita a institutiitor de cultura o coordona Direi-
tia propagandi si presa, carc a\rea un comparti-
ment special, Sectia de cultura. ce le aoroba te-
maticile si le veded continutul materialeior si acti-
vitd!ilor. De activitatea clubului ,.steaua" se
ocupa Direclia organizatorica, concret, gl. llie pe-
tre,_ presedintele colegiului de partid al C.p.S.A.
in felui acesta se poate inteleger fara efort, cEi nu
puteau fi transformate in instrumente ale _mele
personate institutiile C.P.S.A., cum in rnod groso-
lan si fals, tendentios se afirma in anonimd. Se
impune sa subliniez ca C.S.C.l.T.M. a fost infiin.
lat legal cu scopul special de a elabora Si publica
Tratatul de istorie militard a poporului roman. Di-
rector a fost numit gl. Baniea Eugen. iar seful
secliei de'istorie militara P.M.C., Alexandru Gh.
Savu, care imediat a fost avansat la qradul de co-
lonel. Centrul avea cca 70 de cadrd. multi colo-
nei. maiori si personal civil. Timp de 14 ani nu s-a
scris nici o pagina din Tratatul de istorie militara.
Multe cadre, in special colonei (Matei Dtru. Ata-
nasiu Victor, Constantin Nicolad etc.). au iesit la
pensie cercetatori cu numele si pe statele de sa-
larii,
in 1983 am cerut col. Al.Gh. Savu, Seful sectiei
de istorie, sa prezinte situatia Tratatului de istorie
militarii si planul calendaristic de aparitie. Nu
avea nimic. l-am stabilit termene pentru planul
calendaristic de aparilie a volumelor si peniru
discu{ie: sa prezinte in sase luni vol. l. S-a pre-
zentat vol. I pentru discufie
zator. Cuprindea perioada 514 - total necorespun-
i.e.n. -- sec. al
Xll-lea e-n. si era un fel de istorie a lmperiului ro-
man, cu biografiile impdra{ilor Romei. l-am spus
ca aceasta s-o scrie italienii, fiind istoria lor, noi
sa scraem istoria militara a poporului romdn. Vol.
I a fost respins. Practic, s-a scris din nou in ci-
teva luni. Ce nu s-a lucrat ?n 14 ani, s-a realizat in
6-8 luni. Sigur, acest fapt a deraniat. Dupa apa-
rilia vol. | (1983) am propus Biroului C.P.S.A.,
care aproba planurile de'cercetare ale
C.S.C.l.T.M.. in martie 198t. ca. concomitent cu
Traiaiul de istorie militard, Centrui sd elaboreze
doua monogrdfii: a primului rdzboi mondial, in
doua volume, pind in 1987
- a Mirdsesti,
bdtdiiilor din Moldova (MiraSti,
7&a aniversare a
Oituz);
a celui de-al doilea razboi mondial, in trei vo-
iume. pind in 19Bg
- aBiroul
!iei din august '1944.
4Ga aniversare a insurec-
C.P.S.A. a aprobat,
dar Al. Gh. Savu a primit cu multa reticenta
aceasta sarcine. De altfel, el se gasea in conflict
permanent cu col. Tudor, cu col- Cez?inisieanu,
It. col. lonescu si alte cadre. Incepind cu anii
1979-*1983; venea la mine, frecvent, gl. lt. Go-
moiu Gh., secretarul'C.P.S.A. pind in 1983, spu-
nindu-mi, sd propun ca Savu sai fie mutat de la
Centru. Am insistat sd rdmind $i am reugit, pild
in 1984. Cind a vazut ca se punea problema Ca
anuai sai apard un volum din Tratatul de istorie
militara, inclusiv cele doud monografii care in-
semnau inca cinci volume, pentru care se apro-
baser,i tematica si planurile-calendar de realizare
si aparitie, s-a speriat ?n asa fel, el, care nu fa-
cuse nimic timp de '14 ani, incit .a venit la
C.P.S.A. la secretariat si a spus hotdrit cai nu mai
ramine la Centru, motivind ca nu este inleles si
c,i nu e de acord cu unele probleme din vol. I al
Tratatului. Cind l-am intrebat de ce nu a obiectat
in faza de elaborare. oentru ca semnase ca autor
multe capitole, iar altelr in calitate de coordona-
tor, ceea ce insemna ca acceptase continuiul vo-
lumului, nu a putut sa dea explicalii in situalia
respectivii, care punea in pericol aparilia celor-
* lalte volume. S-a hotdrit, de critre secretariatut
C.P.S.A., sa fie mutat. de la Centru,'mai ales ca
acesi lucru il cereau multi dinire cercetaitori, pen-
tru stilul seu de munca deosebit de defectuos. A
fost incadrat la ziarul ,,Apdrarea Patriei", ca sef
de rubricd. unde timp de Sase ani abia daca a
scris 20 de articolage, adici muncd pentru 2--3
luni de zile.
Plecarea colonelului Savu Al. de la Centru a
stimulat activitatea; pind in 1989 au fost elaborate
si tioarite incd cinci volume din Tratatul de istorie
si air rfost pregdtite ultimele doud, 7 si 8. Au fost
elaborate si tipdrite cele doua monografii ale
-
primului qi. celui de-al doilea rdzboi mondial.
Prima, in doud volume, a aperut in vara anului
1987. S-a epuizat in citeva zile. S-a vindut de sub
teighea la preluri incredibil de mari. A doua a
ap,irut in vara anului 1989. in trei volume. Un
succes de public deosebit.
iri legature cu cele $ase volume din Tratatul de
istorie si cu cele doud monografii,.in total 11 vo-
lume in gase ani, se impune sd precizez citeva as-
pecte. mai ales ca sint incriminate cu atita ure s.
invidie in anonima trimisd la forurile suDerioare
militare 9i in articoluI lui Al.Gh. Savu din ziarut
,,Armata poporului" din decembrie 1989: planurile
tematice ale fiecdrui volum au fost discutate de
colectivele de autori, care au stabilit si repartitia
pe capitole a celor ce participau'la realizarea lor,
cit si modul de acfiune si termenele. Au fost or-
ganizate gi dezbateri, pe colective, ale probleme-
lor controversate. A fost discutat, de autori si co-
lectivul de coordonare, continutul fiecdrui volum
si s-au stabilit observatiile pentru imbundtalirea
continutului Etiin!if ic, structurii, formei f iecdru,
volum. Toatd aceasta activitate a fost organizate
si s-a desfesurat de cetre C.S.C.l.T.M. si Editura
Militard, ai caror directori erau la Centru col. Tu-
dor Gh., iar la editura col. Zamti C-tin. La -elabo-
rarea celor 'l 1 volume au participat peste 100 de
istorici din centrele principale ale tdrii (Bucuregti.
Cluj, lagi, Sibiu, Oradea) - academicieni, profe-
sori universitari, cercetetori gtiintifici,istorici,
economigti, pol.itologi etc. Sint consemnati in vo-
lumele resDective. Toate volumele au fost dezbe-
tute si aprobate in consiliul stiinlific al
C.S.C.l.T.M., au fost studiat6 si
prezentate refe-
rate cu afirmatii si cu recomandarea de a fi publi-
cate de cdtre academiile de profil, institutele de
cercetdri de istorie din Bucuresti, laFi 9i Cluj, de
institutii de invetemint superior, de oameni de
specialitate. Au fost trimise si aprobate de Consi-
liul Culturii Si Educatiei Socialiste si de Sectia
propaganda si presd a C.C. al P.C.R. Asemenea
metodologie scrupuloasa, dupd stiinta mea, s-a
folosit in foarte putine situatii in lar?i'.'noastre,
poate in premieri la aceste lucrdriiiar in strdini--
tate nu se obignuie$te.
Deci, in mod practic, nu se putea ca o singura
persoane s6-si impund punctul de vedere, asa
cum se afirmd in anonime si in articolul lui Al.
Gh. Savu, in mod iresponsabil si rusinost acuzin-
du-md de asemenea practici, care erau imposi-
bile.
De altfel, tin sa precizez cd nu am participat la
nici o sedinfd a Consiliului 'Ftiintific a'l centrulur,
nu am participat la dezbateri in colectivele de au-
tori, deci nu puteam sd influenlez in nici un fel
continutul volumelor si si-mi.impun pdrerile, cum
se aiirma cu atita ura si invidie in anonimd si in
articolul lui Savu. Am citit fiecare volum in parte,
in calitate de coordonator, si am fdcut observati.
 care au fost greu de controlat dacd s-au rezolvat
sau nu, La volumele unu, {oi si trei din tratat nu
sint autbr- Nu am iicasat nici un teu ca drept de
autor sau de coordonare, lucru prevdzut in lege.
Se po] controla statele de ptatd ate Editurii Mili-
tare. In perioada 1975-1989 am elaborat citeva
lucrdri ca: Transilvania, slriyechi pSmint rom&
nF:sc, cca 120 pagini dactilografiate, Lupta popo.
rutua romen penlru independenl5, o necesitate
obiectivi, unele studii si -articolri; de asemenea.
am scris in colaborare citeva lucrdri: 200 de zile
mai devreme, Politica mititard a P.C.R. 9i altele.
Unele din ele au fos! tipirite si in strdindtate: In-
dia, S.U.A., Belgia. in 'tndia iu fost tipirite'mai
multe lucreri, pldtindu-se in rupii hirtia si mano-
pera. Au fost scoase reviste speciale pentru
Romdnia, tegate de anumite mombnte din istoria
Romdniei: 1 Decembrie 1918, 23 Auqust 1944. g
Mai 1877 Si 1945, 26 ianuarie 1918 eti.. in revista
editorului Guppta din India, ,,Sociallook". Toate
materialele erau realizate in tara de un numdr
mare de autori, pentru a nu fi denaturat continu-
tul, iar costul era derizoriu. Scopul era de a po-
pulariza ;storia poporului romAn peste hotare,
unul din obiectivele C.P.S.A., care avea un com-
partiment specializat in aceastd directie. Lucrdrile
publicate in S.U.A. si Belgia, acliuhe realizatd
fara a se stabili conditii financiare sau drepturi de
autor cum fdrd scrupule se afirmd in anonimd
- acelasi scop.
aveau:
-, cele prezentate mai sus se poate vedqa,
--Din.
dubii, cd lucrarile rcalizate de niine nu outba
fard
sd le scrie altcineva, asa cum afirmd in presi A.
Gh. Savu, in mod calomniator, fdri iend si consti-
inte. A$a cum se obisnuieste, citeva- tucrbri le-im
dat sd fie citite si de unii specialisti (inclusiv Savu
a-lecturat lucrarea Actiyitatea. U_T.C, iin armata.)
Afirm cu toata respunderea: nefiind istqric, a stiil
cat-o- Nu am putut prelua nimic din indicatiile tui
in calitate de sef de sectie. El a lucrat ca'la re-
vista ,,Magazin istoric'r, de unde venise. Am ldsar
exemplarul pe care-l maltratase si am lucrat oe
alt exemplar. La fel s-a intimplai si cu lucrar'ea
,,Transilvania, strivechi pdmini rom6nesc,,.
In intreaga mea activitate in domeniul istorio_
grafiei arn abordat numai teme de istorie militard,
pentru care socotesc ce aveam pregetirea Si com_
petenla necesare. .Nu am scris luCrdri de istorie
generald rorndneascd sau de istorie. universald.
Nu am'emis, nici mdcar aluziv, cd am fost un is-
toric desdvirgit, riu am.dat indicatii niminui in do-
meniul istoriei. Am colaborat cu multi istorici mi-
litari qi -civili. Au fost multe pdreri cbntradictorir,
normal, rezolvate in comun. Este necesar sd su-
bliniez cd la cele 11 volume tipdrite. unii autori ar,
venit cu materiale slabe, gendrale, care nu se in-
" cadrau in ternatica Tratatului., au adus miteriale
respinse de alte edituri ca necorespunzdtoare,
crezind cd la armati merg. Sigur cd iu fost res-
pinse, cer?ndu-li-se s6 le refaCd. Unii le-au refd-
cu.t, allii s-au supdrat, unii nu au putut sd le
aduci la nivelul cerut de tematica Traiatutui, pe6-
tru. cd. nu aveau pregdtirea necesard, specific6 ii-
toricului militar. Dar de toate acestea s-au ocuoat
Cehtrul $i Editura Militara,-deci in mod necindtit,
tendenlios mi se imputd mie. Unele capitole si
paragrate au fost refdcute la Centru. dai au fost
vdzute de autori si acceptate. Sigur, acum s-ar
putea sa nege, mai ales dacd li sE cere sau im-
pune asa ceva. In viald tolul este posibil; Tema-
tica generala a Tratatului de istori.e militari si a
lucrdrilor mele a constituit-o vechimea poporirtui
romdn, originea lui daco-romand, Jupta acestuia
indelungata, de peste 2000 de ani, pentru a apdra
pemintul romdnesc, independenla $i fiinta sat
drepturile istorice incontestabile ale poporului ro-
mdn asupra gliei strdbune; vechinied de circa
2@0 de ani a organismului militar la rom6ni; rela-
|iile -militare internationale, contribulia poporului
romdn la dezvoltarea stiintei militare uhiversale;
structurile romAnegti specifice de-a lungul celor
doud milenii; eroismul maselor populare pentru
apdrarea gliei strdbune, rolul maiildr voievdzi ro-
mdni in respingerea agresiunilor straine; relaliile
bune cu populatiile de altd nationalitate stabilite
pe pdqintul romAnesc de-a lungul vremurilor si
altele. In elaborarea lucrdrilor nu am sustinut idei
totalitare de conducere, cum in mod nedemn $r
din motive de parvenire, de a fi promovati, suslin
autorii anonimei si articolului din ziarul ,,Armata
poporului". De altfel, acesta este singurul mobil 9r
lel al articolultji lui Savu - de a..acredita ideea cd
prin lucrdrile de istorie.militard s-a sustinut poli-
tica totalitarai. O afirmd de mai mul-te ori, deci nu
con,tinutul lucrarilor i-a preocupat, ci discredita-
rea, calomnia, ura gi invidia, prin denaturarea to-
tala a continutuluj lucrdrilor elaborate cu atita
trudi de sute de istorici. Evidentierea calit€itilor
exceplionale, de mari comandanti de osti, a
eroismului dus pind la sacrificiu de marii domni-
tori romdni, ca Mircea, $tefan, lancu de Hune-
doara, Mihai $i atitia allii,.nu.are nimic comun cu
ideile totalitare, declt in mintea Qi conceptia bol-
ndvicioase ale autorilor celor douii materiale
amintite mai sus. Evidenlierea calitatilor de ex-
ceplie ale marilor voievozi romAni a fost fdcutd de
cronicarii romAni qi strdini ai Evului Mbdiu, de
marii istor.ici Si oameni de Stiintd ai secolelor
XVlll, XlX, XX. Ar fi un act de incultur6, o nedrep-
tate condamnabila dace acum s-ar oroceda asa
cuni indeamnd cei doi oameni cu 'idei nocive.
ln intreaga mba activitate. ca istoric militar nu
am emis teze proprii, obligatorii pentru istorio:
grafia romand. Am formulat unele concluzii si
considerente ca vechimea poporului romAn de
circa 2000 de ani. Aceasta este foarte controver-
sata, or,n-iile fiind impa(ite: N. lorga
ani, ',. Pdrvan.- pini la ocupatia-romand, - 4000A.D.
de
X.-,lopol pe timpul ocupaflei romane, St. Pascu
sec. Vl- e.n., istorici striini (sovietici. maohiari)
- sec. Xlll, XlV, chiar XVl, cei maghiari. peitru i
-nega vechimea poporului romAn si-drepturile sale
istorice pe aceste meleaguri. Autorul anonimei
sustine sec.lX-X, duod venirea slavilor si unou-
rilor in Europa, care aiirmd cd au gdsit viiJ der;o-
grafic in aceasta parte a Europei. Eu am mai sus-
finut vechimea organismului militar de circa 2000
de ahi Ei specificul romanesc al dezvoltdrii aces-
tuia, contribulia esenliald a poporului rom6n la
dezvoltarea culturii si civilizaliei universale si al-
tele.
in multe din concluziile pe care eu le-am for-
mulat sint puncte de vedere diferite. Lucrul e nor-
mal 9i-necesai pentru dezvoltared cercetdrii stiin:
tifice. In Romdnia opiniile diferite au lost tot tim-
pul un sistem. Andrei Otetea avea pdreri diferite
de ale altora despre revolutia de la 1821, Prodan
gi Pascu au opinii diferite despre revofutia de la
'1784, Daicoviciu trata diferit de altii nubleul de
lormare a poporului romdin, C. Giurescu comb6-
tea pe N. lorga in multe probleme, si alte nume-
roase exemple de genul acesla, dar asemenea
dispute nu i-au dus niciodatd in fata justiliei. Fap-
tul cd istorici ca R. Popa, N. Stoicescu, Dinu Giu-
rescu gi altii aveau pdreri diferite nu constituie ni-
mic ariormal si nici nu au fost obstacole in calea
unei bune colabor'*ri.'Toti sint autori ai volumelor
Tratatului de istorie militara.
Am scris ca poporul romdn a luatliinfd prin im-
pletirea celor doud mari civilizatii antice dacd
si romand - si prin preluarea limbii latine- de cd-
tre daci, tezd unanim -acceptata in tara noastra.
Data cind a fost prelilatd limba latina de catre
daci diferi. Unii istorici suslin cd procesul a avut
loc inainte de ocupafia romand, eu cred $i am
scris cd in sec.' ll-lll, pe timpul ocupaliei ro-
mane, atunci cind au trdit impreune, altii suslin
cd fenomenul s-a produs mai tirziu, in sec. Vl,
lX-X, Xll etc. Faptul-cd am scris cd cele doud ci-
vilizalii s-au ?mpletit, s-au completat, ce dacii au
preluat llmba latind pe timpul conviefuirii, nu ex-
clude romanizarea. Chiar la Muzeul Militar Cen-
tral si la Casa Centrald a Armatei, momentul'res-
pectiv este redat, la sugestia mea, printr-o lerheie
dacd. impreund cu un roman cu care are un co-
pil. Ce pbate fi mai evident ce este vorba despre
o acuzatie bolnavicioasa in anonima, decit atir-
malia ci am ne$at rolul romanilor in formarea
poliorului roman-li cd am sdslinut ideea rasei
pure, de esenli nazisti?! Ce aberafie, citd lipsd
de culturd, de cunostinte elementarel
in unele lucrdri ale meie am formulat concluzia
privind denumirea fdrilor rom6ne in Evul Mediu
(Tara RomAneascd Moldova, Tara Romaneasce
Muntenia gi lara RomAneascd Transilvania), din
mai multe- considerente: in istoriografia rom6-
neascd se foloseste frecvent notiunea Tdrilor Ro-
mAne Moldova, Transilvania si Muntenia, deci im-
plicit se folosegte formularea, denumirea respec-
tivd, pentru a evita speculatiile tendenlioase cu
aspect anexionist, anume: numai lara Romd-
neascd (Muntenia) era romdneasce, celelalte
ooie tdri'romAnesti erau Moldova si Transilvania,
deci rierom6nesti. Despre Moldova cd nu este o
lard romdneasce e scrisd o intreagd literatura in
streindtate, despre Transilvania la fel. Denumirile
folosite de mine au fost intrebuinlate de mulli is-
torici romani din sec. XIX si XX. Nu constituie
nici cel mai mic impediment sau prejudiciu. Daca
formuldrile se vor dovedi nejustificate nu insist si
fie menfinute, nici nu am insistat sd fie folosite in
exclusivitate. Nu am renun.tat la denumirea de.
voievodatul sau principatul Transilvaniei, este o
afirmafie falsd, gratuitd gi o dovadd cd nu a fost
cititd Tnainte lucrarea ,,Transilvania, strdvechi pd-
mint romanesc", unde aceste denumiri sint folo-
site frecvent.
in ceea ce priveqte Bucovina, Oltenia, Dobro-
qea, Crisana ii altele, orice elev de gcoald pri-
mard gtie cd sint pd(i organice ale Moldovei,
Munteniei qi Transilvaniei. Ele sint tratate in mod
oroanic in cadrul spatiului romAnesc. Autorul
an'onimei a simlit ndvoia sd piezinte acest fals
pentiu a sustine ideea care-l obsedeazd'- cd am
sprijinit idei dictatpriale. Care a fost raliunea au-
tordlui anonimei, e greu de infeles. Pentru elabo-
rarea Tratatului de istorie militare si a celor doud
monogr:afii, am cerut Centrului si organizeze
speciat cercetarea documentelor'de arhivd din
Bucuresti gi din centrele principale. Am facilitat
sapeturile arheologice, care se exe.cutau dupi un
plan anual' special. S-au efectuat sepeturi pe
multe $antiere arheologice, unele cu arheologi ci-
vili. Au participat Zahariade, losipescu, de la cen-
tru, Cdpdfind gi altii de la M.M.C. Si fie intrebat
acad. $t. Pascu cit sprijin a primit in cercetdrile
arheologice de la Sarmizegetusa si de pe alte
santiere. Am insistat timp de citiva ani sd fie pu-
blicate cartea lui Kirilescu despre prirnul razbol
.col.s-a Stabilit se fie tipdritd la Editura
mondial. Initial
Militara. Lt. Talpeg l. fdcuse pregatirile nece-
sare. Din dispozitiuni'superioare s-a hbtirit si fie
tipdritd la Editura $tiintifice gi Enciclopedicd. Pe
liiria intensificdrii activitdfii de educalie patriotica
s-a hotdrit in secretariatul C.P.S"A. s5 fie refacute
si dezvoltate muzeele militare din unitdli..Tema-
iica realizatd de Direcfia propagandd a C.P.S.A. a
fost discutatd in secretariat si avizatd de Seclia
de propaganda Si presa a C.C. al P.C.R. 9i de
Consiliul Culturii gi Educaliei Socialiste. Deci nu
am impus ideile mele in muzeele-respective, ci pe
cele avizate de lorurile superioare. Nu am vazdt 9i
nu am dat nici o sugestie la tematicile muzeelor
iude{ene, pentru ce nu aveam nici calitatea 9i nici
competenla necesare.
O afirmatie mai mult decit murdara in anonime
este cea privind conlinutul manualelor $colare.
Acum am inleleg mai bine pini unde p-ot merge
.ura si invidia, cum dau na$tere la imaginatii bol-
ndviiioase; nocive, pentru a sustine o idee fixd'
din pornirea animalicd de parvenire cu orice chip.
Scobul scuzd milloacele (nu e ideea mea). De-
sore activitatea Comisiei Romdne de lstorie Mili-
tira orecizeazd cd s-a desfdgurat dupd un plan
anuai aprobat de catre Secretarialul C.P.S.A' Te-
matica
'activitdtii comisiei o constituia educalia
Datriotica Si oste$easce, in special in armati, dar
bi in rindul populatiei civile. De asemenea, avea
ia obiectiv slringerea relatiilor de prietenie si co-
laborare cu islorici militari gi institulii similare-de
peste hotare. in acest scop, C.Ft.l.M. era afiliata la
bomisia InternationalS de lstorie Militare, unde
ca vicepresedintb a fost un timp gl. Bantea Eu-
oen. apoi col. Al. Gh. Savu, iar din 1985, lt. col-
ionescu Mihai. La activitdtile internationale ale
C.R.|.M. au participat frecvent Bantea, Savu ;i lo-
nescu. Am participat si eu la citeva acliuni inter-
naiionale, pind in anut 1979- De atunci nu am mai
oarticipat la nici o actiune a C.R.|.M. peste ho-
iare. Apreciez ca C.R.t.M. a desfigurat o activitate
utili. 6rivind cunoa$terea istoriei poporului ro-
man. d istoriei sale mititare atit in !ari, cit 9i peste
hotare. Afirmaliile din anonimd nici nu merita sd
fie tuate in seamd, din considerentele enunlate
mai sus. Despre faptul ci as fi fost i'npotriva pu-
blicirii unei cir!i a istoricului Buzatu, din lagi'
'acum aud, iar alirmatia ci a fost anchetat la C.C-
al P.C.R. din cauza mea nu poate fi considerata
nici mdcar imaginalie, ci ura si actiune pdtimagA,
lipsite de cel mai elementar bun-sim!. ale autoru-
-lui acestora" $tiu 9i Buzatu este unul din autorii
Tratdtului de'istorie militari. De asemenea, gtiu
cd mi-a publicat un studiu intr-o culegere de ma-,
teriale tiidrite la lagi acum citiva ani. Deci motive
sd-i cre6z dificultdti nu puteau sd existe.
Tin sd precizez ca nu am gestionat s-i nu am fo-
losit foniluri ale armatei in scopuri personale-
in teoiturd cu problematica sr actrvitatea Muze-
ufui Miiitar Cential vreau sd precizez ca a fost si
este o institutie utild gi de prestigiu pe plan intern
si international. ln anul 1984 s-a primit ordin de
ia ministrul de atunci, gl. col. Olteanu Constantin,
sd fie mutat M.M.C. dih B-dul '13 Septembrie pe
str. $tefan Furtune, in -localul comandamentului
Truoblor de Grdniceri. in acest scop Direclia In-
vesitii Constructii a M.Ap.N. a intocmit proiec-
tele ii a- stabilit suma de 82 milioane lei, necesara
oentiu mutarea M.M.C. S-a interzis sd se faci in-
 vestilii pentru constructii noi, ci se fie renovate
cele existente. Au fost restructurate incdperile in-
terioare pentru a satisface nevoile de amehaiare
muzeisticd. Nu s-a umblat la zidurile exterio'are,
la fundalii gi acoperisuri, menlinindu-se cele exis-
tente, care au fost consolidate. Este falsd ideea
cA mai putin costa o constructie noua. Aceasta a
fost o vorba aruncata in mod gratuit, pentru a-si
susline parerea aberante cd toiul a iost o crima
pe care am comis-o eii. Cred cd era ferm convins
ci numa-i a$a va putea parveni, se va putea ridica
spre functii cit mai inalte. Altfel nu se poate ex-
plica noianul de falsuri si aberatii. Tematica cle-
nerald si parliald a M.M.C. a fost vazuta si avizita
de C.C.E.S., periodic, pe faze de executie, lucra-
rile au fost vAzute de specialisti din C.C.E.S., avi-
-zate cu observatiile necesare si executate pe baze
de contract cu institutii de stat sDecializate: Uniu-
nea Artistilor Plastici si Cooperairva ,,Decorativa...
Deci nu au fost ldsate pe seama celor neavi-
zati. Receptia si verificarea calitatii lucrarilor
au fost facute pe faze de execufie. Au fost mulie
neajunsuri. Nu s-au respectdt termenele de
execulie. Au fost unele abateri de la proiectele
initiale, impuse de nevoi muzeistice. Cdstul unor
lucrdri a fost exagerat si inclus in contricte. A
lost nevoie de interventii ferme pentru a corecta
greselile. Inclusiv lucrdiile au fodt reevaluate.-im:
preuna cu Uniunea Artistilor plastici, si facute co_
rectunte necesare. Au fost reduse sumele initiale
cu cca 6 mitioane tei, pentiJ-iJer"n"i
grave unele cadre au.fost inlocuite din colect,ve
"olii-r,
sau li s-au reziliat contractele. Lucrdrile muzeului
au fost previzionate si .vizionate de colective de
specialisti conduse de presedinta C.C.E.S., Su_
zana Gidea, si ministrul aparerii nationale. el. col.
Milea V., cu Consilrul de conducerb al min'isteru-
lui. Lucrdrile .su.mele
au fost apreciate si aprobate. NL
s-au depagit aprobate de Consiliul de
conducere al ministerului. M.M.C. este unanim
gpreciat de vizitatori din !ard qi strdindtate. De
fapt este unicat, din punct de vedere al conceo-
tiei si realizerii, in tara si peste hotare. Numai un
om lipsit de simlul ratiunii si ros de invidie. olin
de urd, poate improsca cu vorbe urite, llpsiie de
sens, o lucrare atit de utila armatei pentru educa-
tia patrioticd si ostdseascd, pentru ionservarea sr
valorificarea patrimoniului cultural militar.natid-
nal. ln virtutea atributiilor functionale vedeani sr
avizam impreund cu secretariatul C.p.S.A.-fucrd-
rile executate de studioul de filme, de studioul de
arte plast,ce, lucrdrile ce urmau sd fie tipdrite si
altele. La asemenea activiteti se faceau o6servati'i
se.dddeau noi indicalii. Este greu oe coniepjilj
o tucrare de arta este perfectd din faza initiald.
Astfel, unele filme au fost refdcute din ideea be a
raspunde mai bine nevoilor de educatie pentru
militari. Cel pulin, aga s-a intentionat. La iel s-a
procedat la cd(ile si revistele armatei. De nlentio-
nat insd cd de activitatea tuturor institutiilor'de
culturi ale armate'i rdspundea nemiilocit 'Directia
de propagandd a C.P.S.A., care,le abroba temaii-
cile si le indruma corect activitateb, inclusiv la
presa militard, prin Biroul de presd gi edituri al
C.P.S.A., care activa in cadrul Direitiei orooa-
qandd. Secretariatut C.p.S.A. te aprobb plinuiite
de activitate si vedea unele lucrdri, nu ioate. in
f.aza tinali, dupd ce, in mod normal, se finisau la
Directia propagande. Nu pot concepe cd as'eme-
nea mod de actiune nu era normal si ar fi creat'
dificultali si neajunsuri grave. Ce ar fi facilitat im-
punerea unor idei diundtoare ale mele. CA le-am
folosit in interesul meu personal. Asemenea afir_
mafii sint inchipuiri bolndvicioase, generate de
ura st Invtote rara margtnt, propagate in situatia
actuala cu scopul vddit de rdzbunare,. stiinO
foarte bine ci eu nu le pot demasca si ddzhinti
ca falsuri si calomnii grosolane, nedemne de un
om normal. Asemenea idei nocive le-am citit si in
ziarul ,,Armata poporului" nr.3 sau 4/1ggg,
Intr-un arttcot semnat de dl. Al. Gh. Savu. Insul_
tele, jignirile, calomniile, denigrarile, indemnurile
la violenle si rdzbunare constituie trdsdtura oene-
rala a articolului. Un asemenea procedeu i 66-
lomnierea mea in mod public, in mod incredibil
este_greu de inteles. Am lucrat cu Al. Gh. Savu
-la C.S.C.l.T.M. cinci ani, apoi am colaborat o pe_
rioadd de noud ani. Nu am avut nici cel mai mic
conflict cu el. L-am sprijinit in unele activitati. in-
clusiv in participarea la ac!iuni peste hotare. Sin_
gurul lucru care mi se poate imputa este acela ca
am fost de acord, ciuph trei ani de insistente. sa
fie mutat din C.S.C.t.T.M;, in 1984. Mai tirziu am
infeles cd de fapt ,,insistenlele,, lui de a pleca din
Centru erau o incercare dd santai pentru a -fi nu-
mit directorul Centrului in locul generalului Ban_
tea, care- se pensionase. Aga se"explica noiinur
de injurii, calomnii si- falsuri facute publice orin
presd la adresa mea. ln fapt a fost si este un om
dificil, ros de ambitii si urA, intrind in conflict cu
toate colectivele pe unde a lucrat, si unde nu a
fost tinut mai mult de 4-5 ani (Macrazinul istoric
Institutul de istorie a P.C.R., Anatele de istorie).
La Centru a stat mai mult, 15 ani, dar nu a fdcut
nimic, nu a realizat nici un obiectiv ce-i revenea
in virtutea functiei ce o avea. Din cei 15 ani la
Centru, mai bine de cinci ani a generat numa,
confljcte gi nein{elegeri, creind un climat oreu de
suportat. Frecvent, se efectuau cercetiri p?ntru a
aplana certurile prelungite. La ziarul ..Aodrarea
Patriei", pe funclia de sef de rubrica, tinip de 6
ani._a_scris" cca 20 de articolase, munca'pentrL
3-4 luni. In felul acesta, se tot traiestil
in.realitate, nu are pregatirea profesionala si
mOrala.necesare pentru a luCra in institutiile ar
matei. In 1969 a fost avansat, din civil, la oradul
de colonel, pentru care nu avea nici cea maimica
justificare si nici cea mai elementara preqat;re
Nu cunoaste problemele esentiale, simoie iie ai_
matei. Ca pregatire, a absolvit Facultatea de filo_
zotre,..ctecl practic nu esie apt sa lucreze ca isto_
flc militar, decit in mod abuziv si cu implicatii ne_
gative incalculabile. Este inapt pentru a fi bfite;,
avind .mina .dreapta atrofiatd. D6 aceea folo.seste
uneori masina de scris. Este foarte orqolios si
dusmanos, ranchiunos. are o minte bolnivicioasb
este ro.s de ambifii, preocupat, pind la obsesie, de
parvenire, de a ocupa functii cit mai mari, fara sa
aiba mustrari de constiin(a ca nu este apt pentru
orice functie. Asa se bxptica oe ce jlndsaiirnai
6000---7000 de lei fara sa faca aproape nimic.
Asemenea triisaturi de caracter, pronabii 9i altele,
l-au impins pe panta actiunilor iocive ale urei si
razbunerii, a insultelor si ealomniilor. Neoared.
fara remuscari. a tot ce au realizai sute de iStorici
este mai mult declt elocventd. Sustinerea fdra
jene ca numai ce a fiieut .si face el edte valabil si
util, ca numai el este apt si capabil sa scrie istorie
militara (nu stie ce este o grupd de militari sau
un pluton) consiituie, o spun fdrd teama de a
gresi, o manifestare a cultuiui siiu personal. o su_
praaprectere a unor calitdli pe care in rSrod prac,
tic nu le posede. Ac-reditedzd si sustine idei li
preocupzlri totalitare. In articolul publicat in ziarul
militar, cred ce Si in alteler a insultat in mod gre-
solan gi a jignit familia rnea, pe care nu o cu-
noa$te $i nu a vdzut-o niciodate. Aceasta arate
cd, desi a absolvit Facultatea de filozofie, nu cu-
noasje conlinutul si sensul notiunii de familie-
Este un luc.ru elementar, care poate fi lesne de
inleles, ca familia, in adeviratul sens al cuvintu-
lui, se compune din tata, mama si copii p?nd nu
se cdsdtoresc, moment iG care constituie in fapt
alti familie. ln caz concret. la noi, ce asta il otise'
deazi permanent, cind tata $i mama aveau noui
copi!, to.ti necisatorili, constituiau o lamilie reali.
Fralii tatalui gi ai mamei faceau gi ei parte din
aceeagi familie, dar pe un aft plan, mai indepertat,
cu relalii 9i obligalii mai generale. Cind cei noua
copii ai tatei $i ai mamei s-au caseiorit, ei gi-au
constituit fiecare familia lui, cu copiii lui, cu preo-
cuparile 9i gindurile lor, conceplii care nu mai
puteau in mod practic se coincide- Deseori erau
chiar divergenle. Deci familia iniliala, compusi
din nou6 copii, pierduse o serie de trasaluri pro-
prii familiei reale, care trecus'ere la noile familii
ce se constituiserd- Cele noue familii s-au divizat
in alte zeci de familii, prin casatoria copiilor lor.
Deci familia nu e un proces static, ci un lenotnen
in permanentd transformare 9i evolulie- Fornind
de aici, se pune intrebarea fireascd: pe care fami-
lie a insulta-c si calomniat-o Al- Gh. Savu -n mod
publ.ic? Pe a mea, pe a fiicei mele, care are fami-
lia ei, sau lamilia in geneial? Greu de inleles. l.Jn
lucru este sigur: a calomniat pefitru a crea confu-
zii si repulsii, ostilitate fala de mine 9i familia
mea, pe care nu o cunoasje, a indemna la rdzbu-
nare, crezind cd in felul acsta va fi pe placul ge.
filor, va fi promovat- Acest lucru l-a $i oblinut, fi-
ind numit geful M.M.G., funclie pentru care nu
are nici pregdtirea profesionald, nici creditul mo-
ral, pentru ce la rsalizarca acestei institutii nu a
contribuit cu nimic, nu a betd un cui, fiind chiar
ostil, $i-a irsusit si prolitd in mod fraudulos de
munca efectuata zi Si noapte de allii, pe care
acum i-a dat deoparte- Aceasta este etica lui
Savu, acesta este profilarl sdu moral.
Eu nu neg, si nu o voi lace niciodata' ci fac
parte din familia Andru!a ;i Alexandra
Ceaus,escu- Dar nu port raspunderea pen_tru ce
au fdbut sau nu au ficut ceilalti tr4i - fiecare
are familia lui, responsabilitatea lui- Nu am cola-
borat gi nu am fost c-onsultat in nici o probleme
de fan;ilie gi de stat. ln unele probleme 9i acliuni
nu am fost'S; nu sint de acord cu modul de rezol-
vare, insa nu am avut puterea Ei {reptul de expri--
mare pentru a-mi spune pdrerea. In multe Privinle
am avut pereri contradictorii cu Elena Si Nicolae
Ceausescu. Chiar si in anonima trimisa la forurile
superioare se precizeazd de doui ori ci Elena,
cu-nrnata mea, avea o mare aversiune fale de
mine, deci st;a toate lumea situa{ia. Aces? lucru a
facut sa nu mai fie pesibi! nici un fel de dialog,
staie de fapt care nu a fost singuiard. ln istorle se
cunosc numeroase cazuri c?nd tatdl cu liul nu
s-au inleles .in probleme politice. nu cie farnilie.
care sint infinit mai tnulie. Cezar a fsst smorit de
in care'se afla $i {iul seu- Fet!'u
"Maie,de tineri
un sruo
cel tarul Busiei. a inchis pe liul sau Alexei
pentru divergente po{itice, Molotov, Mikstan si al-
iii sr-au deportat sotiiie in Siberia, tot pentru di-
vergenle politice. Tito i-a stabilit sotiei sale .lo-
vania dorniciliu to{at pentru acelea$i mstive"
Exempleie ar Putea continua-
in dazul nreu, concret, nu am fost de acord cu
sistemut de alimenialie. cu slstemul de incaiztre'
cu deposedarea leranilor de un lot de pamint
care sd le asigure cele necesare provenite din
aqiicutturd, sd si le produca, nu sd le curnpere"
cu lormularea .,dictatura militaro-fascista a lui
Antonescu" $i cu cea de ,dictature militara", cu
preaslivirea celor doi,'care nu avea nici o lustifi-
participat la aceastd acfiune; nu
care
- nu am
am admis"sd se execute in M.M-C. portretele ce-
tsr doi in lucrdri de arta tundamentale fixe
(fresce, mozaicuri, tapiserii etc.). Deci, nu am ac-
lionat mecanic, fdrd discerndmint, cum au fecut-o
inulti altii. care acum nu-si mai amintesc.
in'piiuinta problemelol din anonimd si din arti-
colul lui Al- Gh. Savu, ele const;tuie o incercare
murdaia, lasd de a demonstra un lucru evident
neadevdrat gi anume ca prin toata activitatea mea
, am suslinut in mod premeditat politica totalitare
dusa in ultimii ani in Romdnia, ori faPtele sint cu
totul altele. Un alt exemplu este edificator. $eful
fanfarei mllitare a Bg. P. Gr. din Timigoara, un
cdpitan de origine maghiara, a spus ce nu este de
acord cu realegerea secretarului general al P-C.R.
la Conqresul al XIV-lea al P.C.R., lucru afirmat in
adunar6a de partid. Gl. Milea, ministrul aperarii
na{ionale, a dat ordin sa fie trecut in rezervd. Am
primit documentele de la Direclia-cadre in acest
sens. Nu am fost de acord. Am stabilit sa.fie mu-
tat in alta unitate militara. Este $i acum otiter" sr
probabit tot la Timisoara. Este unul din multele
cazuri prin care mai anihilam mesurile abuzive
frecvente ale lui Milea V. Deci, problematica ano-
nimei, precum Si cea a.articolului lui Savu au un
singur scop: acreditarea ideii cd eu am susfinut qi
proniovat in armati decizii si actiuni totalitare- Eu
nu pot tace altceva decit sd insist sa dovedeascd
cu probe 9i fapte concrete acest lucru. Dezbate'
rile crntradiclorii decente, civilazate nu pot fi
oprite, ele sint utile cind se desfdgoara in condilii
de egalitate, nu in mod las, din umbrd, cind par-
tenerul nu poale ac.tiona pentru a-si apera punc-
tele de vedere. Nu cunosc cazuri cind cineva si fi
avut opinii diferite in probleme de istorie, filozo-
fie, economie politica, sociologie, politico-statale
si sa fi tost tras la rispundere sau aclionat in ju-
decatd. Oricum, este penibil si trist ca acum, in
pragul Mileniului al lll-lea, se mai gdsesc oameni
ca autorul anonimei gi al articolului din ,Armata
poporului", care prin actiunile si canduita lor inu-
mang nu au nimic comun cu etica si corectitudi-
nea profesional- gi civica. Este regretabil gi grav
cd din cauza unor asemenea oameni, ldra profil
moral gi etic, suferd sute de oarneni nevinovafi,
putlndu-li-se imputa numai faptul cd, in virtutea
obtigaliilor de serviciu, pe care nu te puteam
eviia, au conlucrat cu mine, sau au semnat pe
acelasi material cu rnine. Dar chiar ,Al- Gh. Savu a
cotaborat si a semnal cu mine si au alti autori
multe tucreri- Chiar el a elogiat pe cei doi -
Elena si Nicalae si cind epuiza argumentele.
destul de serace.-venea cu citate din cul'intiri,
dar lui nu i se imputa asa ceva-
Eu, din tot ce nri s-a spus si cerut pina acum,
am afuns ia concluzia cE :nd fac vinovat pentru
faptul ca m-am ndscut din aceeagi mama cu
Nicclae, ,ucru. pe care hu l-am cerut eu, dar pe
care. nici nu-l regrei. Procesele obiective nu Fct ?l
si ftu trebuie reEietate. Am inca vaga sperantd cA
dreptatea, prin tot ncianul Ce calonnii si porniri
pitirnas€. i'a iesi la slrtr!'aaata. Aeeasia este d€cla-
ratia pe care o semnez:
.LrE CEAU$ESCU
5.02.1Sfft