Sunteți pe pagina 1din 23

p5n5.

lntiiul reproduce, pentru prima oari, nu-


mele celor care au adus bolgevisnnut in Rom6nia
9i au fost promotorii teroarei gi crimei din pugci-
rli sau din' instituliile de stat. Acest veritabll ,,do-
sar'o a lost imbog5lit prin eontribuliile ilnof citi-
tori care Re-au cCImunieat elennente 'unui
noi. Urmdto-
rul este un fragnrent din rnernoriile definut
politic, Ernii Secarescu. Ornul cu pricina s-a pre-
zentat la redaclia Revistei ,,Flotrndnia Matre", in
vare anului 1991, gi ne-a prcpus spre pubtieare
usr volum masiv. flfidrturisim ci nu-l putenr pu-
blica, intrucft costurile tipograf iee au atsns este
dernenliale qi, .cj s5 fEm sinceri pin6 fa eapdt, lu-
erarea e inegalS qi ar trebui ca un condeler redel:
tabil sd refacd totul sau s5 ti ia interviuri d-lui
Hm il Secirescu pentru a extrage adevdrata
esen!6 vitali Ei speetaculoasd a ace!CIr lntimpt{rl
de demuft. Dar, pe spaqii rnici, unele re$atfrri sfnt
deesebite, aga cd vi le in{#ligdm aeu$}. Pneeia#m
s# dl" See*rescu a fsst pilot in avia{ia ros?'!*n6, in-
8re anii "1S44-I945, hrptind in rdzbdi eu gradul de
8*c*tenes"Et" Ulterior, et s-a lmscris la Faeultatea de
dn*p€ ryi $a Falitehnicd, de unde a fost dat afar# in
T $#aS" ffiotivul? €xprimase unele pirerE e ritcce de-

$pfle ocwpa{ia sovietieE, iar un pnofespr. l-a turnat.


Se atuncE a lnceput ealvarul" ln pericad*
t$4$*tSSS a fsst delinut pelitic Ia F*eq*nin Ga-
la{l ryi S$birs" Supd cFrea 1S ani de *ibertate, sn
care e fost supraveghedt ze gi noapte, ton{Ecnarii
instalali de rugi au apreclat cd nu e sufieient de
reedu*at, s$a c6 i-au rffiai pils c*tugele o dqt&, !i-
nirrdu-E inchis in intervslu! 1S59*1964" f n tot
acest timp, et a colindat pe la pugcdriile de Ia ffia-
ciu, *!ilava, din nsu Galali, Feriprava gi Gheria.
in ultima vrerile, Rusneroase publicalii au tipdrit Hpisodul pe eare ll reprdducem se re$br& ta de-
mdrturii gi dccunreslte referitoare la hga-nurnitul tenlia de la Periprava gi s-a petreci.lt ln iarna lut
Gulag ronru*nesc. Totsdat*, 6Lr v&eut tumina tipa- 't 962.
rufui gi unsf;e cdrfi care reeompun msuaicu! ace- Al trellea text ne-a fost furnizat de v*duve poe*
l*r €inlpurE dramatice pe f;are le traversa peporul tului Vasile Militaru, actrila pensionar& Telly
rcn'l*m" Toate sint interesant€, toate cuprind tap€e Barbu Sili$itarul. Poetul, aprsape neeunoscut de t0-
de vi*{6 gi de moarte, toate atestfr s rezistenfs ndra generalie, a fost un creator-patniot de s
de*a dreptul eroicd a rorn8nstor innpotriva sasft&* larg6 netorietate in RosnAnia lnterbelis6. Doud
valnieiei, & oeupeliei s*r*ine" Ssm aeest punct de dintne poeeiile sale '- nnA venit asear$ rfiama'u gi
wed€re, formul6m $ntregul n*stsu re*peet fa{6 de ,,Ttrece*sn c&r eu boi pe drum" * au dewemit rs-
f*stil delrgn{i politici de $a $neepr"lturile bol$evie- man{e populane gi au intrat $n legend6. Dar erea-
mulE"ri $nt RCIrn&mia, deseoperirsdu-ne cregtetele di- sa a fsst mult mai ampl6 gi mai diversfr. Fi-
$$a
reeEntea m*rnoriei tutursr eeelera c&Fe, aldssfia reqt*, n$ei \dasile ftJil{Sitaru n-a sedpat fureilen hol-
umeE ogtiri de miei dupi la t5iststr, au rnurit Gu sar* Eevree, sn$nuite de toli str*inii de nesm 98 lege
ts$e de srrii pe tot cuprEnsu$ Rcrnfiniei, ba *xrtesri er*gtln*. ASa dup6 eum au iratrat la temni!# grea
e hiar gi af $!ber$ei" Aceste tr*g.dre aie nrcr{3l *Li
san?eni ca lullu Maniu, Niehifor Craintc, Gh-eor-
f***u pentru obiditul pepon reRn6n, eef; de-aF f;ii-flee gh* Sr'5tianu, C.e . Giureseu gi algi p*trio{i, tot
rdeb*i mendiafl, pe s&re $-am e$gtigat abia aeuruE" s*tfel . a fost arrnilit gi n#ruit ca fiim!* um*nd gi de-
Adt*# dsan atunci e6*d &r?? pret*l€ $p{Iffi€ Adev*rutr" licaterl poet" lmprejurdrlle morlii sale au $cst aS-
Va pr*prlsem $pre le*trar#, *tirna{i *iti*oni, *$- ternute ulterior pe hirtie de'dl. *. Hadu-LJdar.
€eve t*x€e s*fl?s&*na€e acefe[ epcci $e $r€& sL*ByF* *start*r xf prermaturtx!rsi s#e.a sf$r+*t.."
rii rug'i fiind prezenli pretutindeni. Vom detalia
iecare structurA a noii securit;iti a statului. in
'i l;{
.. €;"; I F'€ #- e} L"F*$ f
fr,untea majoritdlii posturilor-cheie au fost cele
iJ, r-,' i,i , .i;; ii:, tf i ,iu fii$ [,,ij [., ,
mai fidele etemente dispuse sd trddeze tara: evre-
-il'il: il. A$a dupd cum 9i in tgl0:t918 ei au'fost prin-
fft tj; c r+ L;a +i. +] ii # g{$
H
F?**ft
-dq: cipalii colaboratori ai trupelor germane de ocupa-
tie.
r *'*i !"iii":' liji,,l4 go,fr
:,{*r, Direefia l, care se ocupa cu probiernele in-
- era
terne, condusei de coionelul Srghei Nicolau,
Daca am simf it cu adevdrat o placere mare, piasat ulterior Tntr-un post gi mai irnportant
uliaga, ?n viala noastrd de dupd ZZ decembrre $eful Direc{iei de lnforrna{ii ale Armatei {D.l.A.}.
1S89, atunci aceasta a fcst: ABOLIREA CENZU-
ftll. Nu va dati s-earna ce povara a fost cenzura pe
. * Direcfia a lt-a, de contraspionaj, ?l avea
drept lap pe Petre Gonciaruc, urmat apoi de
umerii acelor ziarigti si scriitari care-n;l
aveau ceva
-iriii $zqbp $te{a1 ;i Hdlingh.gr lsidor. Er,a Direclia cea
de spuql De_parte de a-i cenzura G mai impestritatd; datorita rela{iilor vaste cu strai*
{cum? de ee?i, aga curn au ?neercat unii sd rnintii n.itatea. Privi{i numele e?torva dintre gefii de ser-
opinia public*, nsi, *ei de ia,,seiptam?ria". traiarn vieii +i de birouri: Adarn llfiauriciu, zalman ft#areun
aprcape numar de nurndr cc$rnaru! faarfecii. ln Hida TlberiU, Alexeev laka, Nicolau Marcel, De-
mod normal, fiecare maierial mai deosebit ?n metrescu Haoul, Bucikov Mira, Elerner $ilvla, *{o-
speciai de istorie na{ionalfr ._ trecea prin furcile Bie* &dellnan Farcag Andrel, l-ucian Toni, Maxi-
caudine ale c?torva cerberi: 1i Seegia be presd e meneo Tesdsr, $ahdoviei ililiga, Kcler Adolf, fS#
C.C. al F.C.fi.; 2j Comitetul P-C.F. at fl*tunicipiutui vcdaru Luiza. De remarcat ca unii dintre ei aveau
Sucuresti; 3) Comitetul pent;.u Cultura +i Educatie :- nurn.€ unguresti Si slave, iar al{ii nume romdnegti
socialista al capitaiei: 4) consiliul cuiturii si cum a fost, de pildd, aceastd Ndvodaru, scra
HCr.lcaliei Socialiste. Uneori, paza se dubla *i. din agentului komirrternist Pelre Nivodaru, care ovoa
{ perechi de och!, ne p*r?}eneam cu B" in funclie sii fie un rnembru marcafit al guvernului. Aceasta
de riscurile pe care le comportau articorere-noas- ffi#vodaru Luiza, rniiritatd Avram, provenea din
" tre. Nu mai intram ln amAnunte. Cine vrea s*-Si $erviciul Secret de Informa{ii, unde se ?ncadrase
ir* prospateze memoria n-are dec?t sa rasf ciasca ?n 1947; autentica femeie-co!"nisar. ea a taiat si a
cclee{ia revistei cu pr:icina, si va vedea ca tot ea a sp?nzurat in aceasta directie, apoi a fost transfe-
purtat un stindard natianal, nu aitele care s-au t?-
gi atunci {subventianate maslv de stat}, $i se ti* latd pe poslyl de $et de catedrai {1953-;195s) ta
r?t $coala de Filaj-lnvestiga{ii, dupd care a fost mu-
rasc $i aeum, pTni Na pragul faiirnentul'ui. tatd la secretoasa Directie F din Ministerul de In-
A$adar, glorie si dragoste eterna aeelcra- care terne* Nu din dorinta de a se asimila cu romAnii,
ner&u vindecat de plaga rnonstruoasa a cenzurii! ci tocnnai din dorin{a de a acfiona'mascat, nunne-
Adio, elipe de spaimdl'Adio. convorbiri telefonice r_spi evrei $i-au luat nume foarte neao$e, gen:
cu inima cTt un purice! Rdirnas bun, $edin{e d*- *erbu, Corbu, Lupu, Pidure, Pescaru, Albu, -lrle-
ma$catoare Tn care erann puqi la zid'penir.u *ir Sru, Brazdd, Brateg, $i. iatd, chiar N&odaru.
scriam despre Basarabia, ori propuneani, sii fi* ti-
pdrite cuv?ntarile mari!or romdn'i lon*l l"c. sr*- - Direclia a llt:a-era condusa de colonel
Jano$. , Birtaq ,

tiai^*u, lr:liu Maniu, Take lonescu, Vaicla-Volevod Direclia a lV-a i! avea drept capetenie pe co-
$.4" ln absen{a cenzurii, totul pare mai frumCIs, lonelul Braban $Jlihai Eugen {tol evreu}, deven it
pnrca insugi plfabetul s-a iniil.tat cu iln iat de ulterrior loc{iitor de comandant al' gcolii de Secu-
palm&. ritati; de la tsdneasa, tree ut ?n rezervri in 1961.
fata, bi.rnaoarii, L:n subiect dramatie :' cine a
adus tercarea stalinista in RomAnia? De o vrerne Bucieov Valeriu. Acest Naurn a fost parasr_rtat in
?ncoace, se tat bate moneda pe procesl;l con:lu* Romdnia ?n zana Predealuiui, ?n primavare lui
nismului. Dar, cum oriee lucru' bu'n inc'epe cu ?n- . 1944, impreund cu goferul lui Pantiurga, criminalul
ceputul, haid*li sa vedem ?mpreund cine au fost Mitea {nu Gonstantin). Naum a devenit in scurt
,,descsileciitorii" comunisrnului Tn ffiomania. Ei , tlmp g*fui Direegiel eJe CCIntrainform'aiii 6i, ap*i,
ri-au fost niqi rugi, nici chinezi, nici^ de alte nralio- al Dire*{!er a V-a.
nalitiiti. Cui ?i e teamei de adevar? ?n urma cu Lin * Direeiia de anehet*: colonel Butiea Franeisk,
ari, citiva redactori rnuzieai! ai Hadiodif uziu nii din av?ndu-i ea locliitori Be tcr{i*narii Antonsviei $;
Fuqyregti se lanientau fa o $r.:*tii: ,,Ce ne facer*, Dullegher.
fra{ilor? Am dec$angat o treabfr pe care n-CI mai
putem cpri! Atita esn tot eerut prec€sul esfrruunis* - bireclia
evreil
eadre: genera! ilerneter Aiex&ndtru""
rnaghiar.
-";-mlr--Ed-f:
mulqri lneit se v& alunge, ineviiah$|, la epoea de cCIlone! $z*esko Sandor. lntere*
lnceput. Sri pior:ierii eomunisrnului ir.l Hcm$nis, sant este ce loc{iit*rul s*u era eolonelul F€6rseh,
ca qi ln celete$€* !6rt, arJ fsst evreii!'* Deei, fara tat6l eelui care avea.$a devind lt.-eoloneii.:i
prs€ multe csnrentarir, sa adueem !a lurninti ceea H$rscfi, alies.nns{q h{aidqxe, trimis de securitat*a
c* unii doreau sa ranrina ascuns pe veci. fir4entic- rsr"!'rnne cu m!gii,:ni 'in ,Frania, unde & tradat, in*
narn ce ne-am acoperit e?teva laeune Snseurin- ventind aeea poveste inf antild e {r uciderea iu I

du*ne unele intornna{ii supiimentare din docu* Fsul G*me gi Tdnnse priri mijloeir€a. unui".,.
n:entarut ,ofrin€ a esndus seselritatea pin* !n stii*u *travit. ^Virg!*
In prezent, f!ul fcstului caleiu staii-
lg$g', publicat ?n 3CI august 1$g* de revidta ,,Tri* nist Hirsch $i-e mai schlnibat o data identitatsa, a
bur-ra" din Cluj-Nepoca. irr anui 1g4B a luat "fiin{ii d*vpn it fonathieu Forestlenne $i trage !a Hotel in*
Direcfie Generala a $ecuritdtii P*porului, c*n- terr,,ontinental, unde pozeaza ?n om de afaeeri.
-dusa de Fanteiie Esdnarenkc Gine ziee *l cd e pr*st sa-l mai ereadc,?
{Pai'ltletsa}, seful
unei puterni*e retele de agenii N.K"V"D. A*iunc- Mai nCIu, dupa cum afiEisn din revista,,spio.
tulsar-r a devenit generalui Al. fr..Iikslski, de-ase- n*j-Contraspionaj", dl. Petre Honran s-a Tritre{inut
m'enea agent scvietic. Totul era subcrdanat inte- tocmai Ia Faris, vrerTle ?ndelurrgata, eu F{irseh jr.
rss*lcr sovietiee, consilierii. expertii gi traducdto- Ce interese de spionaj ?i leag* acum, diR nou, pe
copiii fogtilor lideri staliniEti? $i pe urrnd profesor !a $coala din $oseaua Clteni-'
. -$eful Cifrului: colone! Smerller. tei; trecut ?n rezervd in 1962.
$eful Filaiului: general Kovacs Pius, 4I Cslonef Bilteanu Mihall, evreu rus, ndscut la
$eful lnvestigaliilor:
-Militarcoiorrei Leibovici. Lublin {U.R.S,S.}: profesor de gtiinte sociaie, tre-
$eful Spitalul*i al Ministerului de !n- cut in rezervd ?n 1962.
terne: colonel dr. Hergcoviei, tatdl lui Hergcovici 5) Maior..Ereban Mihai Eugen, de care am mai
Afain, cunoscut azi Tn mediile iudeo-fiance2e sub vorbit, trecut Tn rezervi in 1961.
, numeie ingeidtor Alain Parruit, omuf de casd al 6) Locotenent-nnaior Kertesz Andrei-Francisc,
Monicdi Lovinescu Eef de blrou la $coafa de ofileri'pentru Filaj-ln-
-"- Sful Casei de Culturd a Ministerului de In-- vestiga{ii; trecut in rezervd, in 1 g5S, ca necores-
terne: colonel Fux Beria {ce nun'}e qi pe-dsta!}. ounzator.
O puzderie de evrrei se cd{draserd ca nigte c6- "?l'-e'a-pitan Cohn $mil Zissu, gef de catedra la
puse gi in ,,Blanal Direcliei de Informa[ii Externe" $coaf a de ofileri de securitate nr. J, trecut ?n re-
Sd trecem acum la unitdtife teritoriale, unde ge- zerva in 1958.
--8i-Caranlcoto*
fii discrelionari erau urrniitorii rupdtori de oaie: Mihai Boris, ioctiitor gi apoi sef
Regiunea Ploiegti: colonel gtrul Mauriciu; af $colii de Filaj-lnvestigatii, trecut ?n rezervi ?n-
Regiunea Clui: colonel Patriciu Mihail; 1
'-;i Chusid Aizie Doran profesoard civ!ld, de
957.
:* Regiunea Bra$ov: colonel Kalusek Coloman;
negiunea Suceava: colonel Popictl Adalbert; !irnba ebraicd; scoasi ?n 't959'
Regiunea Baia Mare: colonel Dascilu Eugen; 10) Maior. Demetrescu David Raoul, Set dei ca-
- Regiunea Oradea: cofonel Kiss Ladistau, de- tedr*, p?nd Tn 1961, la $coala de ofileri de securi-
ven- it apoi general gi locliitor al gefului Direcliei tate
-- nr. 1.
Filaj-fnvestigatii din Ministerul de Interne; 1 1i Fedotova Alexandru Angara, profes oara ci-
: Regiun-ea'Pitegti:" colonel Wisting Eugen (pe- vil6, de f imba rusd; scoasi in 1958.
rintele,,Fenomenului Pitegti", domnule Virgil le- 12'l Locotenent-m aior Florian lancu loan, Frofe.
-.nbgiuneaGa|ati:ca|one||jakAda|bert;.
ru nca!); .sor ta $coata"de Filaj si lnvestigalii p-ina ?n 1g5g.
13) Fridman Marcu Hary, profesor civil de
-- Regiunea Timigoara: colonel Steikal William. limba ebraicd la $coa,la de ofiteri de securitate
Se mai pomenim qi c?liva gefi de pugcdrii, nr. 1; scos in 1959.
unde au putrezit oasele muftor romdni nevinovati: 14)'L;y;;son Cazimir Claude (evreu ndscut ?n
Otto Schechter, directorul inchisori!or din tadi, Franfa), profesor civil de fimba francezi, la
apoi madam Radnev, muiere care a mitraliat iu $coaf a de ofiferi de securitate nr. 1; scos in 1958.
qinge r_ece oameni la Canal, pi, nu in,ultimuf
* rind, 15) Maior Negru Litman Nelu, profesor a ca.te-
f

Jeah Coller, crirninalul care astdzi pozeazd, in dra de drept a $colii de ofileri de securitate nf. 1;
mare neinleles in lsrael, semnind Tn ,,Revlsta scos ?n 1961
mea" cu numele Haim Goldstein (sau cam a$a 16) Nfi-vodaru Avram Luiza, arn scris despre ea
ceva) gi ?ndrdznind si susfin6 ci hu- e ef aceia - -Davidson
anterior.
care a ucis, a torturat. De notat cd ef a fost sefu! ill $aim Avram e intrat in i'v{inisterut
inf,ernafei pugcdrii de fa Aiud, apoi a fost transfe* de lnterne ?n 1949; a func[ionat mai rnult la
rat, tot ca diiector, ,la Vdcdrdsti, unde l-a avut ca $coafa de ofi{eri de milifie, unde era geful Birbu-
adjunc! pe un alt corefigionar, coloneluf Tesster. fui planificare-invitdm?nt; trecut ?n rezervd ?n
Acest Coller a lucrat ulterior si la Agerpres, pdrea 1 960.
spegit gi infelept. Colegii, card mai -s-tiau c?teiceva, 1S} Locotenent-m alar Grank $. Reiza, €vreu
?l tachinau prin 1965 cu vorbe din acestea: ,,illii, !'us, translator de f imba rusa al otiterifor de ocu-
Coller, spuire tu cum te rdbdi .inima 'se-i' dai pa{ie; ciin 1956 a func!ionat ca ofi[er la secretaria-
qegt-e sFrat lui Lucretiu Pdtrdgcanu, gi pe urnni tul $colii _de mili{ie pTni in 1958, cfnd a fost trecut
doira zile si nu-i dai dpd?" $i Cof fer'ringeh strlmb, Tn rezerva
inc.uviinla cd aga.este, ba clriar se minuha gi ef de 19) Locotenent-colone! Kintebruner Moise [tti-
rafinamentuf sddismului sdu. Acum face pe libe- che!, pr:eofesor la $coafa de ofi{eri de mi!i{ie, tre-
ralistuf 'prin lsraef , bea-suc de Bortocale cu cuburi cut in rezerva in 1960.
de g heafd, dar setea lu i Pitrdgcanu ?i arde Tncd' 2S) Klein MarJrlliu fosif, profesor la .gcoala de
inima, de dincolb de mqrrnfnt. Arestat qi schin- ofileri de Fifilie pind ?n 1962; apoi a ajqns gef de
Sluit pentru cd afirmase ,,fnainte de a fi cbmunist, cadre la Cornandamentul Serviciilor si lnzestririi
sint rorn6n!", Pitrigcanu a fost
"

um ilii ;i chinuii din Ministerul de Interne {Direclla Spate}.


de indivizi ca Golter, vTnat prin vizeta celu!ei, p?nii 21t Locotenent-major Sh6nberger Alexandru
cing adormit ?ntr-o buna zi qi, astfel, du'putut Francis, profesor la $Co4la de ofileri de rnifilie,
sd-l ^a
irnpugte p?nd ?n 1956, c?nd - a fost trecut ?n rezbrva.
. vom trece acum [a prezentarea unor investlgatii 22j Locotenent-rnajor tYalter lchil Paul, profe-
pe care le-am efectuat de curind pe cont prq- sor fa $coafa de ofiteri de nnili{ie pinri in 19G8,
priu: cine au fost gefii $colii de Securitate de la cind a f ost trecut in rezerva.
, tsineasa? Adicd fa principdla pepinier6 de cadre 23lr Locotenent-major Valdman Leon Jean, pro-
a aparatului de represiune, asttizi blarnat at?t de fesor la $coaia de ofileri de mif ilie p?nd ?n 1956,
, mult. Fdrd o' prea mare introducere sd trecenn la cind a fost trecut ?n rezervd"
f apte: 241 Rozenberg Miti Hermina, profesoari civila
1) Cdpitan Abramovici Flergcu Morltz {Miga}, de limbi strdine la $coala de ofileri de securitate,
inspector cll propaganda gi apoi sef la $coala de plnd ?n 1956, c?nd a fost scoasd.
mili{ie din $oseaua Oltenilei pind in 1960. 25) Locctenent $toianocivi Gh. Sofia-Alexan-
'profesoari
2, Colonel Auer lmre Eugen :'Geza, profesor la dra, la $coala de ofi{eri de secuiitate
't965;
$coala din $osealra Olteni{ei pind ?n a fost trecutd ?n rezerva ?n 1960.
di +ef de seiviciu ]n f nspecioratul General al Mili- 26} Singer Lgon Henrietten profesoard tivila la
tiei. $coala de of i{eri de securitate; a fost scoasd ?n
3) Maior Alberti Dezideriu losif, ofi[er de mililie 1 960.
?7| Locotenent Strauber Bernard fillalca, profe- le facavint. lar ?ncepind cu 196s, Nicolae Geau-
soi{rd la $coala de ofileri de securit&te, tr,ecute in gescu scos aBroape de peste' tot, ceea ce Si
rezervd in 1959. e.xp!icd-i-a
2q) Locotenent-maior , $chilter Matiag fl/lina, -ura.dg moarte pe care i-au purtat-o. Asta
degi intiiul lui nepot a fost un rnicu'i evreu
profesoard la $coala de ofi{eri de securifate, tre- lui Valentin $i al Danei Borili, pe nume Daniel- fiul
cuti in rezervd, in 1959. -,
care deci ii very-ea drept nepot post-rnortem ;i ?n-
29) ,Tokatlian Garabet Leon {evreu armean, tunecatului stalinist Petre Borird" sronlsmul' ko-
ndscut in Bul,garia), gef de catedrd la $coala'de minternlg! patrunsese si aici. Referitor ra tor{iena-
ofiferi de securitate, cunostea timbile tured, fran- rii de altd. nafionalitate, n*avem dec?t s'i cdnsul-
cezd, bulgard, gerrnand, armeani, rusd gi italiana. tam recentul raport Harghita-covasna, de r.rnde,
30) Cdpitan Winkler Ellas Ayram, profesor la
Igigse..ci peste 90 Ia sutd din conducerea secur-i-
$coala de ofileri de securitate, trec,ut in rezervi in teili din Transilvania erau unguri si secui! At?ta
1 959. timp cit nu sufld o vorbd despre marii criminali
31) Maior VSfeanu Sandu Luigi, profesor si apoi evrei Ei maghiar.i, referindu-s€ ?n schimb, pind la
gef de catedrd la $coala de ofi{er.i de securitate; sat.ura{ie, fa cifiva romdni ca furcanu gi Goiciu,
trecut ln rezervd in 1962. serialul t.v. ,,Memorialul dureriir' este tat's Ji nert-
32) Col_onef Voiculescu Franz Enrin (evreu nis- culos. Este fafs pe,ntru cd minte cu delibeiarb, fn
c_ut ?n U.R.S.S.), comagldant al gcolii de sf,iferi de conformitate cu'pof itica visfent sionistd a lui nae-
decuritate din ig+g pini in 196b, cind a fo'st tre- van Theodorescu gi a Luciei. Hossu
cut in rezervd: fireste, & emigrat in lsrael. -, estec*peri-
cu-tog. pentru c5 se poate frage coneluzia rs*
33) Cdpitan Zaharia-[vfendel Mihai, a intrat in mAnii sint un popqr de bestii, de unde gi imagi-
securitate in 1949 gi a fost trecut in rezerva ?n nea care ?ncepe sd ni se contureze acuhr ln.tu-
1960; a fost profesor la $coala de ofifer:i de secu- mea largd.
ritate. Nu am putea inchela acest tablou fard ciieva
Si lista ar putea continua cu inci vreo citeva referiri la principalii capi ai rdutr*lilor: aqentii poli-
mii de nume afe tuturor acefora care au acaparat tici, adici itegatiEtii, cei care au inecinri't din inte-
nu numai $colile de la, Bineasa sau din $oseaua rio1, incd din 192I, monolitul Romdnlei Mari" Au
Oltenitei, ci si pe acefea din restul {drii. Ei erau poftd evreii sd demagte comunismul? N-au dec?t
puterea.atunci, tptul li se cuvenea, totul li se pu- sint invitalii nogtri, 'dar o eternentari- co.E-tj
nea la picioare. f ndrdznea sd spund cineva ceva? bun-sirnt ii 9}{ge si ,inceapd cu el ?ngigi. .pentru
Era imediat gtarnpilat ca antisemit, fascist, dug- cd fdrd ei, fdrd tenacitatea diabolicd cd care au
man al poporului gi al regimului comunist,' dupd ,,irnplementat" o ideologie strdini de fiinta popo-
care urmau un simulacru de proces gi inchisoa- . ruf ui romdn, Romdnia n-ar fi devenit niciociatl o
rea!,De mii de ori, de zeci de mii de ori s-au re- t?rd cornunistd. Dar, fird prea mult* teorie, cinstit
petat aceste odioase crime ?mpotriva romAnilor.f gi gospodaregte,.sa vedem cine erau principalii li-
Orice ar spune astdzi unii gi alfii, evreli au'fost deri ai cefor cca $00 de membri ,ai p:C.R. inainte
aceia care'au sosit pe tancurile Aimatel RoSii, au 'dg .?3 aug_ust 1944. Vonn ?ncepe prin a arita, de
' adus bolgevismul in Romdnia Ei au contribuit de- pildd,. cd ?n perioada lggg-igg4 {deci ?n pfin& ,

cisiv la masacrarea cetor mai' de searnd patriofi ilegalitate) secretarul general al p.C.R. era'Ale-
romdni, la ?nibugirea ?n fagd a oricdrei urrne de xandr Danieluk Stefanski (Gorn! fost mennbru al
rezistenta populard. Parcurgeli, rogu-vd, ?ncd o P.C. Polonez. Aceasti funclie a-mai fost ?ndepli-
dati listele publicate astdzi de n-oi. Ce ziceli? n!td, ulterior, de urmitorii aiogeni: Eugen tacebo-
Parcd nici n-am fi fost in Romania, numai nume vici, Fofiq Stgfqn_ov, Nicole Goldber$er" Din Bi-
de doroban{i gi ciciulari! roul tulitic al C.C. al P.C.R. (care i$lvea sediut
Am auzit u,nele justif icdri eare spuneau cam 1.". Vorlgqva) mai fdceau parte: Elena Filipovici,
aSa: evreii au pdtimit prea multe din pricina fas- (zisi Ciobanu ifraria|, Ernil Halltky, Vtrrda -Flicol-
cismului european, aga cd au imbriligat ideologia sll {Elena Feodorovna Nikolskaia}. Enurnerdm gi
comunisti, ca reaclie fireascd. Nimic mai fals! c?{iva membri ai secretariatului C.C. al p.C.R.:
Evreii nu au imbrdligat ideologiu cornunistd, ci au Gayrili Birtag, Bela Ereiner, Gh. Crosnef, *ll. Dia-
creat-o. Ca dovadd ci, cu mult timp lnaintea fas- ciuc-DEscilqseg-, Dimitir Ganey, Gheorghe
cismului gi a nazismului, ei au condus Revolulia Stoica (Gohn), Alexandru Seneoyici. Din cotidu-
bolgevicd din Octombrie, din Rusia, pe cea simi- cerea comitetelor regionale P.C.R. sau U.T.C. fe-
lara _dil1 Gqrmania 9i pe cea_din Ungaria, ?n frunte ceau parte: J-azdr GriinheFg, Eernath Andrei, Al.
cu Bela Kun, evreu nnaghiar, secietarul lui Le-
nin. $i asta pentru cd de fiecare datd ?n acest se- {ggliorog, .Eela losza, Gh. RSdulescu {!igan, cd-
satorit ulterior cu o evr"eicd rusoaicd, Eloilna Ru-
col XX au existat, ?n fiecare !ard, grupuri de pre- dic_h). lnteresantd este gi compozif ia delegaliei
siune evreiegti pregdtite pentru a lua puterea, in. P.C.R. la cef de-al Vll-lea Congres al lnternafio-
, diferent de ideologia ?n numele cdreia se ficea nalei a lll-a kominterniste: BoriC gtefanev (cu nu-
acest act terorist. Desigur, ni se va putea spune mele conspirativ Draganoyl, Nicotae Goldberger
cd, in ceea ce privegte Romdnia, nu numai evreii (qq numele conspirativ Ardeleanu), Varda Nikbl-
au fost aceia care au condus partidul, securitatea $H, llllarcel Pauker (zis gi lfiarin Stepanovie! $e-
gi temnifele" ASa este, au fost gi romani, dar mionovlgil, M. tlubinski {zig $i _f*" Garelki}, Rfia-
foarte pulini. Cei mai muffi au fost evreii, secon- nea Erlich (zisd qi Etena Feodorovna fifraiakov-
dali ?ndeaproape de unguri, ligani gi rugi. lar acei sk_alq! g.a.- Sri nnai pornenirn de gtefan Voicu (Au-
dintre romdni care se ldsau nnai greu au fost ra- rel Rotenberg!,' de Petre Lrupu, Walter Ro*an,
pid cointeresa{i prin cdsdtorii mixte, cu evreice 41tg Kugnir-iltihailoviqi, Steia frf,oghiegG$, toEka
din rezerva de cadre a Kominternului. Aceste -
GhlglneuskE, l-ecn Tismdneanu, frfrihait- Rcl$er,
anomalii politice is":i prelungesc tentaculele pind Barbu Cimpina, Ana Fauker, Ofelia f,fianole, V&-
astdzi $i o mare parte dintre agitatorii de acum ai sile Luca,, Silviu Brucann A[ex*ndra Siderorric$,
viefii noastre social-politice nu s?nt al!ii dec?t bas- ktre lssif? Nenorocirea unora dintre ei a fost
tarzii acelor mezaliante ideotogice. aceea cd au dat peste Sta3in, om nu tccrxrai zdra*
in anii 1962--1964, Ghecrgfiiii-nei a inceput s,g vdn la cap, care a cdsdpit in stinga $i ?n dreapt&,
fara afegere, at?t ruEi gi gruaini de-ai fui, c?t si alte Din 1918, directsr al Securifdfii Regionate Clui
na{ionalit&ti. Aga $e face e& ?n perioada a.fcsf PATRICIt-J MlttAl, evreu, *.n trp*deosebff d6
193S-iS38, zisd a n:ariler epur*ri, au pidtit cu dyr, la indicaliite cdruia s-a declanpef s ar.iriune
viala curajul lor de a dsri s* ecsrduefi lumea, ur- de reprimare a paput'a{iei ranrdne$ri din Vatea
n'i*torii megrbri ai conducerii P.e.ft. aflafi in b?r* ,someg ului {ware. Pretextu! l-a eonsfifuif urmfrri--
{ogul Nupului, la Masccva: lrglre Aladar, Al" Sobro: rea lui *Ofrtu LEANI?A ffast ptutani*r T.R.)
Se&fir*-Gtrerea, Elena Fitipoviei, Eavid Fabian FiR- care, in timpul rdzb*iu[ui, a fosf luat prizanier di;
kelsteln, Jaques Kon[ge, Elek K6b[iis, Lesn L$ch- trupete germane. Dupd razbai a fosf acuzat cd a
tah$auo f$aree| Leonino &lareel Pauker, Gheller dezertat Cin armata rairn&nd Si a pactizaf cu tru-
frfuseovici {Ghita ffiscu, zis Al. B&duleecu}, Al. pgte fascrsfe. A fgsf_ gdzduit de dive,r.$e p#rsoane
Nicolau, Eugen Rdwan, Atter Zatie-Abrambvici, din zana montand. Din arCinul tui pATRtCIU Ml-
Fetre l$ssu $.a. Cam asta e, mai devreme sau mai HAI au fosf arestali numeragi gdzduitorl gi s-a in-
tirziu, soarta tuturor aventurierilor. incheiem scenaf existen{a unei organizafir srr&lrersiye a la-
acest pomelnic al acelora car€ aL! ?nrddicinat fd- cuitarilar romdni 'din zond, denurnitd ,,Garda
ridelegea in !ard, cu precizarea cd nu-i incrir"ni- Albd". pegi unii dintre subordonali au propus s-d
ndm pentru cd au fost qi sint evrei, ci pentru alt se procedeze la inforrnarea pa'puta,ti'ei ast,rpra
rnotiv: au fost gi s?nt ticdtogi. tar ticdlogia nu are consecinlei la care se expune. a reslins aedsfe
tar_a,nici nalionalitate. Cu evreii cinstili gi devo- prapuneri gi a pre{erat a reprirnare oarbd, aresfdri
tati acestei !dri, n-a avut nirneni nimic,'niciodatd. i.n masd, precum-gi cercetarea prin rniiloace vio-
Cum" am putea noi si aducern vreo doianii unor lente. a celar irnpticali. Prin insdilarea a.pa-zisei
oameni de o valoarb incornensurabild, cum au crganiza{ii,,Garda Albd".'s:a reupif culpahilizarea
fost scriitorii lsac hltz, !#ihail $ebastian, Ury Be- ip masd a multar ramdni de pe Valea Someg ului.
nador sau Aurel Baranga? Cum arn putea 5fl zi- Peisonal a stimylat oblinerea de'informa{ii fante-
cem vorbe de ocard despre slujitorii be rnarcd ai ziste, ai cdrar furnizori principati au fosl notarur
rnuzicii romdnegti, ca Anatol Vieru, Atlred Men- {g acea perioadd din camuna ftebrigoara gi RIE-
delsohn, Radr Lupu, ori ai gtiinfei, medicinei, so- 3EL, evreu, gefuj coaperaliei din Ndsdud. Asffe/
ciologiei, istoriei literare, picturii? Niciodatd nu s-a inventat existenla tinui anume _Lt. pave-
vgnn face aga ceva, pentru cd in acea clipd ne-arn lescu", inspiratarpl gi orga nizatarul pretinsei can-
pierde calitatea de oarneni ggira{!i .antistatale. Rom6nut URS FLAV\LJ, peful
Cu cdldii insd e altceva. Pe ei trebuie sd-i sepa- biroului de cereetdri penale cata in sadrur unei
rdm de colectivititi, pentru ca au fdcut riu $i'au gedin{e profesionale a ridicat probtema necesifd-
destine pe ,,congtiinf6". Fe cine sup6rd lumina zi- tii prevenirii . popula{iei pentr-u a nu ajunge fn
lei, pe cine doare adevdrul? Normal cd ni se va aresf a fosf "dat afard, iar ulterior a fosf arasrar gi
aplica aceea$i etichetd de antiserni{i, cu care tot anchetat prin .torturd gi amen in{are ca -,,prasupus
s?ntem intoxiea{i pind la vomd. Mai ncu, prin agent al serviciilor de informa{ii germane". Aies-
unele cereuri ale puterii, slntern categorisili diept tarea gi anchetarea sa au durat g luni, parioadd
trcglodi{i $i desereiera{i, ceea ce developeazd cr^l pent.ru *qfe nu s-a# intocmif acfe tegale.
exactitate rgmifiea{iile iudaice ale evenimer:telsr Din ordinul lui PATfrlCtrJ MIHAt au fosf exscu-
care au rdstLgrnat ordinea de stat ?n Flcm8nia. Nu tafi BADTU LEONIDA, fiut tui loan Si paraschiya,
ne speriern. it recitim pe Enrinesgu gi fudrn tArie. ndscuf la 16. A1.1918 in saful Poian.a !!vei, BU R^
Aga ci daca se doregte sd se facd lunnind ?n cefe fl€f IOA,V, fiul lui gfefan pi Flaarea, nsscut la
dou6 mari procese '15.08.?9S5 fn caffiana Rebrigoa"a,
- al cornunisrnului
ritdlii -- s& se in*eap*"eu
gi al secu-
eine tr*buie. Nu e nici
Si fOADEfi
# UMITRA, f iut tui Mihaitd 6i Maria, ndscuf la
o suparare. ffifin;le s*au cieatrizat gi pspsrut ro- tr 4.'1"!:1914 in contuna Rebra - su$ prefexf wl e d ar
mdn e biind p?nd la Dumneueu. E! nu'vr&a r&zbu- f i fncercaf s# fug# de sr.rb e.scorfd. tn rea/jfafe
nare. Dar niei 'nu va ingddui sd tie ?nvincv&{it la executarea cet'ar*fn aauzd s-a iea tizat penfru a fi
infinlt pentru p&c*tele ait*ra, #are acum {ea 6i inuin.ui{f ca fiind tonducdtarii argaiizaiiei
"0S. ,,Gaidla
atunci) afigeaz& c *brdzn!*ie inchizitorialii.. ." Alb*r'.Exee,utarea a fosf realizafd Ja 07,lg4g
SORNHtIU VAp*ffi TA.rpfiR * de a gruipd af latd sub comanda subf*cofens ntu-
lui de seeurlfafe PAJVG RATTU LlVlU, evrett, iar
cercetarea cazultsi s-a incredin{at unei grupe
conduse..ds maiarul GtfGOfr WAREL, fssf Tegio-
fiar, al cdrui dosar, ce-i inorimina activif*fea enge-
riaard, era deflnut de PATR|CIU MlHAl, Fr scopul
' $antaidrii sale pentru a execufa orbegfe ordinele
primi{e. Din aceeag i echiBd a fdcut parte medicul
legrsf VIANU VAS|LE, evreu.
Scriscarea ! ln luna octombrie "t948, din acelea.si ordine, a
Dupd X.AI.7g44, in func{ii de conducere fn ar- fost executat cetd{aanul C |RCU IzIACFDON, f iut
ganele de siguranfd gt, ulterior, de seeurifafe a tui Somicd gi Firuca, ndscrrf la 10.01" ?Ste domi.
fost incadrat un numdr ffi&re de offferi de atta na- ciliat in safu/ Gersa, carnuna Rebrigoard. .

lionalitd{i, in
special evrei gi maghiari, cu un Cu taate cd GOTSSTE{N LECN din camuna
caffipoftaffient dur in rela{iile cu cetd{enii, pe $anf, IVANOV|CI LUBANIM din Rorina pi SA LDE'
care ii terorizau in timput anchetelor, participfnd CAROL din Bisfrifa, sfrada gf. O. /osif ni. AT, toti
la o.pera{iuni de depr'sfa,'s $i lichidare a unor fu- &vrei, au fosf depisfa{i ca legdturi a/e tui BODIU
gari" LEONIDA, nu au fosf aresfafi Si niei ancheta{i.
Astfe{ in perioada 1945*1947, peful siguranlei La 8isfrifa,.,iy1 pstrioada 7S4S*t944 a fosf $ef a/
A/dsdud a fosf PAGHER FRAwCISC, fiul tui M#Ft Sjgurantei lOl'Vt FRANCISC, ori'ginar din oraqu/
Si fiEcfflfil*, ndscr.rf la 2S. ffi. 1921 ?n oraluf fij;i- AliiS*ud, irc prszert,t deeedat.
sdud, evreu, de pr*fesie pdldrier, pleaat detinitiv fntre 1946-t 947, ae seag i f unc{ie a fcst oe upatd
din fard in grry! _!99,, aptualmente sfabf/if {n Ger- de RdASStgff tULIU, ndscut la 34.A7"?S?3, Fvreu,
rn arii a, Aff eibacf--Kai'SAisiiassd n i.- 4. fosr CorvzeiCianf de- sfofe rn Bisfrufa, rudd bpro:
piala a unui fosf cadru de cshducere al ,,Mos- . -^.-
tULtUS WtLHELM, fosf cadru la Securitatea
in lsrael, unde a decedat.
sad"-ului. 'S-a stabilit jude{ului Someg, Gare a participat la impuscarea
Din 1947-1948, func{ia respectivd a fosf inde: unor romdni considerati a fi fuqari, dezertori etc'
p.tinitQ de cdtre SCHWEBEL JOHANAI, originar -
pnrtSzrci - ltui' S;mAi-E
dir\ Saf{,r Nou, stabilit in lsrael. 'ndscut sttutbrtt, riut Ei' a)t
lntre 94811,952, gef a/ Securitd{ii raionale Bis-
Razaliei ta 03. 08. 1922 , in Gdldutag, fosf
'N
afilerla Securitatea iudelului Some,s, evrerJ, ple-
trlla g. folf GLIGOR VIOREL, fosf' legionar, origi- cat def initiv din lard fn anul 1970, fn lsrael;
nar din Bricqni, jude{ul ltotin, fdrd studii, up lip - DASZKEL EIJGEN, fiul lui tgnat pi Pepi, nds-
excesiy de,,'dur. L-a avut ca 'lbcfiitor
pe LOTH'E cut. lq ffi.A8,1910 in Turda, ptecat Aeiyinitiv in ls-
ANDREI' care a urmat dai ani faiuttatda de drent. fog{ fe{ al Serviciului 4'la Direclia Regionata
r.a.e!,
A fost ulterior tehnician cd protec{ia muncii ta Tn, M.A.l. Clui;
treprinderea de Re{ele Electrice Mureg, de unde EREINER SIG/SM|JND, evreu, fosf loctiitor at
s-a pensionat. gef ului Serviciului drlc;l1s[s ta Direclia Re'gionald
'
de . Securitate Clu j, u n cadru zelos gi tar-a m itd;
-
Prin intermediut acestorai, PATRtCtu MtHAt,
iar apoi OfrNFSCU ALEXANDRIJ, evrei, Sefi ai - DAVID LUPU, subofiler la Securif atea judefu-
Securifdlilor Clui $,; respec,tiv., Radna, au aclionat lui Someg, insdrcinat cu paza delinulilor pe care
pentru reprimarea populafiei ram6neg ti din
'ap.'.grt ii lovea pi schingiuia;
aceasfd parte de lar,d, uo substa'n{ial in - BREBAN IAS/F, evreu, fost comandant al Se-
' acesf sens l-a avut SZABO I_'OR\NCZ, de'nafia- curitdlii rqionale Clui; ulterior gef al Direcfie:i a
nalitate maghiard, din locatitatea Sdrata, care,'in- tV,a in Ministerul de lnterne (contrasabataj).
tre 1948-1952, a indeplinit funclia de gef at birou- Un corespondent din Bistrifa
r lui anchete la serviciul raianat' de seburitate B,s-
tri{a, care s-a remarcat printr-o deosebftd rafiarc. Scriso area a ll-a
. Camandanfii acesfor orgAne represive, de na-
{ionalit.ate evrei, revenili de pe front sau din ta- DOMNULE REDACTOR-$EF,
gdre de c.?nc?nJra{e, aq imprimat aotivitdlii tar o Cifesc revista. ,,Romdnia Mare",.incd de ta pri-
tentd vindicativd, drasticd ce a fosf abil canatizatd mele sa/e numere, pi mi-am formulat a pdiere
de elemente de nalionalitate maghiard strecurate pozitivd, despre modul in care abordeazd htn te,-
in str.uc.tu.ri te politibe pi adm inisIrat'ive, tmpo,tiivA mgle .majore ce intereseazd o mare parte a aces-
gopqlaliei r,omdnepti gi germane din zond.'Astfel, tei tdri (problerne economice, potitice, sociale,
i,n 1?46, cind un romdn- a fosf depistat cd de{ine pr.obleme privind suveranitatea de stat, rapotrtu-
la domiciliu an Thales (vesmint' atb utitizat' de '
rite inferetnice, abuzurile, coruplia etc. ), cit pl
evrei in cadrul ritualului religios) a, fosf , irnediat unele aspecte. ce tin de cotidian. De asemenea,'
areqtat, torturat .gi condamnai, d6gi" dyea 4 capii, socof ideea de a crea in jurul ,acesfei reviste un
a situa{ie materiald grea, iar in anchetd s-a stdbl- p.artid, un act nu numai de curaj, ci pi de patrio-
lit cd materialul in cauzd il primise de ta nigte li- tl1ry, pentru cd oricit de penetrante gi credibile ar
gani. fi promulgate in paginile revistei, dacd nu
Edificator esfe gi cazul cetd{eanul'ui rom6n de -ideileconsemnate
grnf intr-un program bine echiti-
Si
ryalianqlitate gerrnand REGER' MATHYAS,- caie,, brat, program care sd aibd in v6dere o evbntuatd
in 1948, finpre.uJtd.cy un prieten de aceea.t i nalio- guvernare, atunci acesfea nu au nici credibilitate
nalitatg, yrmdrind la cinematograf un iurnatl de pi nici forld. Esfe $tiut faptul cd, cel mai comod'
aotualita{i i7 care e-r.a prezentat-urt episod din pe- miiloc de a fi semnalat Si a te menline in aten[ia
' rioada nazistd, a f dcut came,ntarii in limba ger-. p_ublicului, e per.pgtuarea poziliei dA opazilioni'st,
mand, pe marginea secven{elor vizianate; au Tosf Problerna' esen{iala e sd f aci ceva, sd creezi, sa
re{inu{i arnindoi Sr maltrata{i de un grup de evrei, zidepti,'nu doar sd negi. Cd, vorba marelui nastru
ggre. i-au pre{at organelar de secuVitdte, acepfia poet, M. Eminescu: ,,E usor a scrie versuri cind
fiind candamnafi. 'sdDe altfet, REGER MAT|4YAS a nimic nu ai a spLtne". Am citit cu luare-aminte
solicitat expres f ie can:damnat, intrucit a fosf programul Partidului Rom.6nia Mare gi, aproape
q.ryenin{at de evreii ?n eauzd cd dacd va fi pus in s igi r, voi f i un vot ant al acest uia.
tibertate va fi omarit. Cu toate acestea, dffi gi unele rezerve in tega-
Au mai fosf semnata,ti cd au fosf implicali in turd cu madul cum ,,atacafi" anumite probte-me
ac,tiunile de reprimare a poputa{iei romanegti: foarte irytFortarlte; institufli gl chi,ar persq ane.
GRUIA"MANEA, fiul lui llie gi al Luizei, nds-
iut la 26.10.'tgz4 in oira$ul Doroi.oi, i^ude;ut'Fotg- lcesta insd, in mod cert, esfe- perfecti'bil. fncet,
incpt, md apropi:i de motiiul pen'trLt care vd scriu'.
,s_ani, evreu, fosf ofiler activ in perioada ln numdrul 69 al revistei ,,Rorndnia Mare" (vi-
01.11.1947-30.6.1962 la Bacdu, Radna ca sef neri 25 act. a.c.) apdruse un articat semnat de'
secfie, iar intre 1951-19G1 a fosf sef al biroului'de C.V.T., ,,Cine a adus bolpevis mul, teraarea, $l
anchete ta fdsta Direclie regioitald Clui a Ui- crima in Ramdnid", articol in aare sint ardta'ti
nisterului Afacerilor lnterne, flind un tip sadic in ,,descdlecd.torii" camunismului in Romdnia.,q.s
relaliile cu cei anchetali pe care ii louea pi fero- dori sd femarc f aptut cd toate gradele ,gi functiiti
nza; pe care Ie menliana{i in dreptul numelor respec-
RCITH FRANCISC, fiul lui Sigismund pi at tive, in eea f ai ,mare, parte coresp und (cu foarte
Mariei, ndscut la data de Ag.A6.t{A4 in Aradea, mici excep{ii), dar, dupd pdrerea rnea, nu ei; in
evrert,a fosf cadru de securitate la Oradea, Su- primul rind, au adus bol.seuis mul, teroarea Si
geava gi Turda intre 1945-lgS4. A fast ,detagat de crima. ,Ace.sfia, in principal, au ajutat ta eansoli-
lg Turda. la Clui pentru anchetarea definiufilor. darea bal€evismului, Ia men{inere'a lui ca forma
lnainte de anchetd ?i lavea gi batiacorea; de sfaf , ou canstituit o pirghie foarte importanta.
* SIEFru EUGEN, fosf lacliitar al. gefului" Secu- la. fel ca gi ce/elafte structuri, cum-ar f i armata,
ritQ{ii iudelului Someg, a participat la acliuni de
,. prindere justi{ia, presa, cultura, administralia gi chiar bise-
pi impu1care a urtor fugari dln fostul ju- rica. Altii au fosf cei care de{ineau cu adevdrat'
del Some-s. Ulterior a fosf mufat la* Secu ritatea mgn,apolul p.uteirii. Acegtia erau grupu! de acti-
, judef ului Maramu,re$; rzisfl de partid, dar mai ales din apa,ratul ce;ntral,
$i aici, evident, exisfd o stratif ic'are. Se in,telege O altd gcoa/d era situatd intr-a ctddire din sfr..
cd un activist oarecare al unui sector din Eucu- $tirbei tlodd. Aceasfa reeicla ofi{eri de contrain-
regti, de pitdd, nu avea,niei o putere de decizie, in formalii, dupa Un pragram asemdndtor cu al ce-
ceea ce privegte introducdrea sau nu a bolgeyis- lorlalte pco/i. tn sfirgif, mai exrsfa in acea pe-
mului. Chiar in" spatele grupulur' resfrins, care -in rioadd gi o gcoald ce apar{inea tot de Direc{ia ge-
mod real de{inea puterea decizionald (secretarul nerala a Securitdtii slatului, denumitd $coala de
general al partidu!ui, secret'ariatul, membrii tirnbi strdine. A,ici, elevii invd{au ctJ precddere
biraului politic etc.) se aflau puteri strdine. Pro- limbile {arilor unde urmau sd lucreze in viitor,'fi-
blema esfe ampld Si nu md incumet a o aborda ind destinagi pentru a desfdpura activitdli in ca-
aici. drul direcliei A, c{rrn se numea in acel timp DIE
Doresc doar sd completez cu unele date, care actual.
poate nd intereseazd, lista acesfor elemente, din
citeva sectoare, rJesf u/ de im portante. Fdrd indaiald cd ar fi deosebit de interesant
Asa. curn a{i _men{ionat sl dys., in 1948 a luat f i-
pentru opinia publicd sd cunoascd ,pi programa
in{d Direc{ia generald a Securitdlii poporului de invdldmint a aceslor pco/i (ea nu esle secrefa
(transformatd peste pu{in timp in Direc[ia gene- ' - in cea mai mare parte), din ea-s-ar putea des-
rald 8 Securitd{ii statului). Era in ace! timp; ca $i prinde modul in care acegf i tineri au fast instruili,
partidul de altfel, o secfie a unor organisme in- indoctrina{i ,efc. pe linie de specialitate, pe linie
terna{ionale pi numirea in funclii de conducere politicd gi de culturd generald. Ar exisfa o mai
era un atribut exclusiv al acestor otrganisme. mare ;i rnai exactd in{elegere a multor particula-
Aparatul de securitate vechi (Siguran{a sfafului gi ritd{i ale acestui organism. Poate ar dispare in
afiiar SS/j nu a putut fi eliminat complet intr-un bund parte sentimentul ostil f ald de aceastd
timp scurf, fiindcd se crea un- calaps (termenul e structurd statald, care f drd fndo,iald a avut un ral
la modd), dar s-a avut ii vedere inlocuirea.lui coercitiv pri11 9xe9t.enl.d, dar gi .de infolm?re gi de
tre_ptatd. Au fost adugi direct din fabrici munci- apdrare, atit in interior,, cit pi in exterior.
toii, of i{eri sq,u subof ileri, a$ezati in
avansa,ti Sd revenim insd la peribada 1950-51, cind
scaunele goale ldsate de fogtii agenti ai Siguran'. $coala de ofileri de securitate de la Mdgurele a
tei, aresfali ori fugili. Allii au fost se/ecfafi si fri-
fost adusd 7n Bucuregti. Desigur, gefut acesteia
migi la Eucure,sti, pentru a urma o gcoald de ofi- era in primul rind rninistrul Theohari Georgescu,
apai a mai avea in griid lac{iitarul sdu Nicalski
{eri, cu duratd de 6-8 luni. lntre 1949-1950 scoala (cred cd aga se scnel ,si mai a/es gef ul direcliei
a func{ionat la Mdgurele, iar dupd,aceasfd datd de cadre, fostul general Demeter. Tot in acea pe-
au fost gdsife, citeva elddiri in Bucuregti, pina la rioadd se infiinfase in interiorul acestei directii de
term inarea, in 1 953, a ;colii actuale de la Ba-
neasa (cunoscutd gi ca gcoala de la km 11). Prin- cadre un serviciu de invd{dmint care.se ocu pa di-
retct de toatte probtemele'privitoare la proceiut de
cipalele ,scoli in Bucu regti; intre 1 950-1953, au 'invdldmint, incepind cu incadrarea,scttemei, pla-
fost; $coala de of i ,teri din sfr. 11 lunie, aga-zisul nul de pcolarizare, recrutarea de elevi gi ofi{eri
,ocentru", denumit astfel pentru cd aici se'aflau pentru reciclare; clddire, aprovizionare efc. $eful
comandantul Si catedrele (in acea vreme se nu-
rneau ,,cicluri"/ $i pregdtea ofi{eri operativi pentru acestui serviciu . era cpt. Ady, f ratele generalului
taate profilurile (aproape toate) activitdlii de se- Ady (geful direc{iei penitenciarelor), cdsdtorit cu
Consf an{a' Crdc'iun (evreicd), care printre alte!e
curitate. O $ccald asemdndtoare ca progiam, dar se ocupa de culturd gi artd, invdldmint etc, Cpt.
cu un numdr mai redus de elevr, se afla pe sfr. Sf. Ady era un tip foarte plin de el, trufag, cu velei-
laan cel Nou, nu departe de biserica,,Bdrd{ia", td{i de intelectual, dar destul de limitat. Cind par-
denumitd ,,Schuler". ln cadrul acesfei Sco/i mai ticipa /a $edin{e, vorbea intotdeauna ultimul, can-
exista o c/asi (diviziune i se spunea) care pretgd-
tea radia-transmisionigti. Era {inuta la mare se- cluziona, folosindu-se de f raze scurfe, de tip ca-
cret, d ar, binein{ele:s, taatd lumea pfia cu ce se zon. Cum nu sfia bine romdnegte, in celg mai
ocupd ,,bdie{ii". Upile fuseser d capitonate, dar ori- multe cazuri gaf a gi .intenfiile sa/e direc{ionale rd-
cifd strddanie se depunea pentru etangarea fonicd mineau in coadd de pe$fe. Avea un adiunct,
a sdlii de curs, lof se auzea pe coridor ldcdnitul afturne Kardas, tot ungur, dar acesta era opusul
aparatelor Morse gi al teleimprimatoarelor, pe sdu. Era mult mai scund, adus de spaf e, c!-t capul
catrg exersau cursan{ii. Apoi atmosfera de mister
rnare gi urechile cldpdugg.Cred cd nici ungu-
pe care vroiau sd o creeze neapdrat (absolut totul regte nu gfia Brea bine, in resf ,,nem tudom,..".
era secrefl,) mai marii $eolii, incita pe ceilalli, Tot in acesf serviciu de invd,tdmint, ca instruc-
darnici sd afle tot ce-i inconjoard. Nu era'de mi- tor (un fel de amploaiat) lucra in acea perioadd Si
rare cd si locatarii vecini gtiau cam ce se ascande generalul de mai tirziu, lulian Vlad. Avea gradul
in spatele acestor g arduri Si cliid iri cu ziduri ce- de lt. sau lt. maior, o linuta corectd, cazond, dis-
nugii. ' tantd pi cu un aer misterios. Och ii verzi dddeau
O intimplare nostimd din acele vremuri im.,i rc- ,, im'presia cd sfau in permanen{d la pindd. Nu se
vine in memorie. Era toamnd gi un soare incd pu- rernarca in vreun fel oarecare, prin ceva anLJrrTe,
ternic incdlzea lespezile de piatrd ale curlii de. dar se vedea cit de colo cd e un ^tip perseverent,
formi hexagonatd. Md plimbam 9i recitam in gind . tenace S,; mai a/es, rdzbdtdtor. lmi amintese cd
,,Balada chiriapului grdbit" a lui G. TopirceanLt, intr-un interviu televizat, dat pe tv.r. nu cu prea
'cfnd m-am trezit ca o minge aru'ncaId pegte gard, mult timp in urmd, dl. S. Brucan (alias Srukner)
de nigle copii ce iucau fotbal in stradd. Deadatd, il ,,flata" pe l. Vlad, atribuindu-i merite deosebite
un cap de'prichindel se ivi deasupra g91d.ului ce in preEdtirea ideologicd, politicd gi mai a/es pro-
era dbsfu/ de inalt (probabit un altul il {inea pe fesionald a ofi,terilor de securitate. Chiar numai
umeri) gi rni se adreseazd: ,,Nene spioryul_e, urei din schema reievatd mai sus, se deduce limpede
matat'e sd-mi arunci mingea pesfe gard?" Deci ce cine anume a pus bazele acestei gcoli, cine
sfia tat satul nu Sfia (Sr nici nu voia sd $lie, de aname au fosf diriguitorii, cine a adus de fapt
asfa mi-am daf seama mult mai tirziu) comandan- balgevismul, teroai'rea gi crima. De-abia pesfe
tul! rnuf{i, ani, c?nd lucrurile au f ost bine ,,puse la
punet", t. .vtad' treptat, a inceput sd urce scdrile che de chitali tetra, sfigiafd in citeva lacuri. N-am
ierarhiei internelar. rnai aflat niciodatd c€ se fntimplase cu ffir. ffd_
Un'amdnuryt, poate mai pu{in semni{ieativ .per}-
' tru temati.ca in discu{ie, dar_intgresant pr:in inedi- descu dupd gedin{a de, excludere, fn care a f*sr
qc_uzat in principal de faptul cd nu s-a puf ut cez-
tul sdu. La inceputut anului $co/ar lg;ffi vine la bdra d.e apucdturile burgfteze, retrograde Bi de o,
'gcoala de la Edneasa, pentru reciclare, un subla- rnentalifafe vddit irnorald, {n contradic{ie fla-
cofeRenf, secforist intr-unu! din raiaanefe jude{u- grantd eu rnorala praletard. 'fn
l,ui lapi. Cam s.cund, cu hainele matatslite, pdyin tocu! acs,siuia, fu-
tungi p*n{ru el. La, mfneci gi btszunre, un'o'bser- sese numit adiunct al camandantului $ca/ii u.rz
vafor atent putea zdri u$oare urrne de ieg. sfios,
anuffe I'tf aearian Dinar, cu gradul Ce maior. 0 fi
fosf arrnean, a fi fosf evre!.h n-a$ pufsa baga mina
/ipslt de fndrdznea{a caracferusflcd ceioi lmbrd- in fac. Era un am desful de btind pentiu acele
cq{i in wni.{orma ca petlile de culoarea cerului, timpuri, agezat, f ara veteitdti de cornandanf. se
pdrea un .{dran venit la orag Ce curind. Dupa p{i- acupa Qoar de lucruri utlitare, c& aprovizionarea,
rnele cuvinte schimbate, fti dddear seama rie e'for- aurd{en ia etc"
fu/ exfraardinar ce-! f ace pentru
'

a se debarasa de
'moldoienesc. Un rol important fn gcoafd- il avea cpt" Haimo-
limbaiu! colorat, iipic Avea G vici Haim, care era $eful invd{dmintului. Lui f, $g
voin{d forrnidabile, a tunaaitate apraape iesitd din subardonau direct faafe catedrcle {cicfurile}, fi-
aamun ,si o rezisten{d la ,,tdvdleald"'iemarcabild. ind cel care. aproba sai/ dazaproba'
ln clipele sa/e de linigfe suflefeascd, j se citea fn planurife de
. tnva,tdmfryt gi tat ce era iegaf 'de *ursuri. verif ica
oc.hl . gi pe ta{a;i cgm col{uraasd a teribitd forla prelegerile, asrsfa la seminarii etc. Aysa o fizio-
interioard cg-/ Tmpingea -perrnanent spre arivism.. namie tipica de evre,u, e vcce pi{ig6iara=; nasr I r,o*
' La I
irygepu tu recicldri i, n ivelu I sd* de' cu tturd gd- roiat ,sr, cind vorbea, f &eea spi:nrb fn e*ffuf gurii"
nerald ni,o depdpea cu rnult pe cel al unui elev-de lmper{ifient, Cur, fdrd caracfer, CecS *inevd din
z class primare, car dupd aproxirnativ un deceniu mai marii lui ft dddea afard pe u$d, *i rnfra pe
a/erns€se absolvenf af {acufta{ii de s tiin{e juridice, g?ary. fmi imaginez ed da*a cbi Ae sr,,,s ig sesipaJ,
prnfeso r la $coa/a de *fi{er'i de se*uiitat:e, 'apoi el zicea ed ptaud. Era tipul ornurui ferrry cs,nyins
direofaruf {cbrnandentuf } Acelei $**ri, apai 'profe- cd oCatii ee a fosf inal{at in gradut de mpifan,l I
scr unlversi.tg{, apoi consilie r af ministrulwi, apoi s-au {ar.gl intef igenf;i sl euttu'ia" Titr-una din zile,
rapartar Pidu, apoi dizidenf si chiar prim-vice- ne adund pe vreo doi-trei in biroal s;iu si ns cs*
Brim-minlstru. Acum aud cd esfe peful unui partid mynjcd. cu glasut sdu i*figfaf, Ce ,pare d a fost lu-
pofiffc. O earierfr extraordinar6! ' Dar, pe iaiAut gdnit de haharn: ,,vd dau o vesfe sxtra*rdinard,
sdc"r pslfrie Gbm fabi{ sl haotic (avea 'intr-ad*vdr ce*ta 'nemaipemenit, ceva carg nun'tai in *rfndui-
uneori un #CImportement pu{in'carn bizar), i.au {ea noasfrd socialisfd se poate.intimpla,,. Arta #ra-
sfrafiflcaf earec.teristicile tipalogice are cbtu; pe idei ndsfrup nice. poate apciruse
f.ulqeyaser#. yip'.e
care merefe caragiale t{ nwrnea simplu: f'rtftii.a" iardgi Ltn Maise, ori $-fi reclddif fermp u,{"".
frin cauza asfa, toatd lumea ft dezavua. Apdruse f

fy cCImpartanientul $du, in exferiorizare, in ge$- hlfunic Cin toate acesfea. Mafturil


tlcd, eev& qere_" resplngea. Numai a$e se exftnA ,,Tavardgi, nfi vin consilieri!" ,Asra era! fl/e ys-
f a'ptul ed, fnc6' eley fn f iind, s-a pr'opu| ftG&u **nsifi*rr" Si e u venit, intr-adevdr ! gi-afunci,
'scCIaferea sa si trimiter*a'la
"*coa/dunitate {unitate'a ?f rni*arc adus a:rnint* de s vsr&# a &unfcerfuf meu
frirnrses e .!a..pccald, tocgtai fn speranf i ci- nu ciitispre tatd, pe car& o sp#riea *ind ?ntirnea f n
scdpa definiiiv de elj.Apoi, ca piofesor, a crea{ ca{€i un err} n'tai slab de rninfe, srl zdfud:,,furisr €f,
rnuft* dlsensluni gi sf6ru tensianale in rfndul cofe- ' ,
sdracu f n-ar {rea s6 ffe ag€I"
gifar" ,tre ?{ffid, c& F*f af pr,r.tit', dup6 c func{i*- Fiecare dt'n selef elt* tr*i $scfi av*& eit* uft ca-
i?are d* ci{iva &ni, * {rebuit.d* asemnea s& tie'fn* nranderui- d-& ,"-Scfteif#r" g*n:aruCami #r# ft. mai*r
faturat. As* se inifmplase apai fn cacirul DlE, in ffemef.r€scrr ffa*J {numele ca care-f fu*fe;sse
cadruf Guvernului etc. Parcj" un hlestem rs ui*a- rahi, inalnie ce circumciziune, nu-mi esfe cd,Jnss-
ree pas ci.r pas , f drfr sd poa td f ace ceva. Am uitat e ut),
-
ia sooala de reciclare a af ilerilar de c{}n^
' gq fpun c6 e varba de calsnelut{r} Dumitru trainf*rma{ii -go{narydant e!.F, cpf" ' plafrnan {tipurf
Mazilu senrdrta Gu jldo$e Dayan, doar e& avea doi *i:hi,
Oar si'f revin t'a $eoafa de *f {teri de -di
securitate. nasul mai -c*raiat gr &drb ia mult ma! pr*eminentd;
&cesf r#stimp era concus,x 'iferfiu
in it.-*ol. ar fi fasf cet pu{in haztiu sii-gl schim'be fium*fe {n
Ervin v*icufesc#, de na{ianat'itate sv{eu, avfndu-f P*p*scu, sd zicern), t'ar fa gccafa de t'imbi sfrdln*
ca adiunct pe maiarul Riidesc{r. Acesfa era fiuf sorftanda*t sr& Gpt. lde5rescrs {de rr.serner?##
gens{at'ufui fid_d_escu, fosfu/ preBed inte rie guverri, evr*u), cdssfcrit *u C-na Ferbasz, &l *&rui frafe
imediat dupa 23 august 1944. Fddese u iuni*r e{& era pr*feg* r de E**gra{i* a *csasf6 p**afuj $d ;
f

o fire de baern; eafi aventurisf, dar cm cu suf!*t, ave& graciul de lcc*fen*rTf" Fe df" Ldzd"rescu ft'Li
patriat gi cancii{ional" Desigur, cr*scaf fntr-un bam rnai' reint?fnif dupd acesa niciadata. Cred *ii
-anumit mediu, avea a mental-ftate diferitd de'a ce- acum se afla le umbra unui portocat din Nazar*t.
lor cu cars s€ ,.incuscrlse' . Se spu ftea atunci ori pr*ajma Zidului Ffingerii, -si isl scrie m#*
S.i.n
cespre ,ef cd a fosf atres fn migcarea carnunisfd, moriiie
cd d aiutat la aresfarea lui Antcnescu si la arte $efii de catedre, in majoritatea {ar, *raa tat cs-
ae{iuni ce la Palat, unde avea aces$'datc,rita refigionari ai {t'" cof. Voicule,se{r Ervin. A$a, bund,-
tatafui sdu" cine poate sfl cif adevdr e fn t*ate aar&, geful catedrei de inf*rma{ii era tt. mei. De-
aeestea si cifd fabula{ie?! Era un asa-els ,,tavariJ,$ msfrescu ftaut, despre care &m amintit ceva ntai
de drum"" Evident cd ft. cal, Voicutescu Ervin Si iygi.nt*, Sef ul catedrei de contraspianaj era'"cpt.
careligionarii sdi din gcoa/d nu-! puteau rnentiie Sirig {evreu }, gef u! catedrei de drept era me'ior
muitd vreme printre ei'. Aga ca, in:tr-o bund ei, se Negri; rVe/u {probabit S*hwarz la nastere}, iar ad-
{srezentase in biroul comandantului rnsdgr bufe- iunatuf sdu era lt. V#{eanu [-uigi (evreul..gef u! ca.-
tiera, o anume Marika, sau carn a$a ceva, indig- tedrei de *u{turd gen*rafd era mr. ianeu Zisu
natd nevoie mare, reclamind cd mr. fiddescu a fn- (evreu), geful cateCrei- de filai : era It. Nicolau
cercaf s-o violeze. Drep{ arguffient suprern,. a de- {e,treu }, peful muzeului Sccfti era cpf" Drexler,
pus pe biroul mai sus-eisu{ui camandant o nere- fosf prapri*tar al unei fdbdcufe de patarii din Ti-
miF*ara, ,,Drexl*r gi {iii", ciin car# cauzd era pCIre- diriiat Ce dr. SinEer, ajutat de Cr. Mesinger.
ctit,,pdldrierulu' efc. Nici fostele raioane nu au ,scdp-af Ce alogeni,
.gxibtau aifi{et'i-gl *e alte nalionali&{i, tr:a unii Astfel, raianuf Lugaj, ctl tradilie in cultura rom6-
e,"au "sefi de catedr&. Asf fej, -sefuf cafedre i de neascd Si o popula{iein rnaisritate ramdneascd, a
sporf era cpt" frcbrescu, geful cafedrei Ce socia- fosf pricapsit cu un Sef al serviciului securitdlii
Jism *ra lt" malor Man {un ardelean ce pdrea eo- pe nurne Kfing. la Car4nsebeg a fosf inscdunat
bcrif direct de /a o st?nd, dar, persey€rerlt, inteli- unu! Filip, h Aravi{a altul f}ahanu, iar la Timi-
'g€nf gl cu a {neffiorie bun&, a a/#ffs sd cunoascd $oara {raionul firnr.s oara) $m itovicl f fosfu/ socru
€proeps la perfecfle istaria p. C. U. S. pi chiar al fCIstu{ui ministru adiunct de la culturd, C. 8a-
s+urfa biograf ie a r??a reiLii /osrf Uissario n*vici ), iar beyi). La Bozovici .sef de raion sra la{ka, ia Fdget
adiuncful sdu era tt. mai" Kohn, u.n om *&lm, ce trana Weber Si aga mai Ceparte.
nL{ se abatea cu nici * virguli5
-sdrecde la cele zer€ po- Sinf multe intimpldri iragice petrecute fn acesf
runci ale lui Maise, cam *u duhuf gi care rdstimp istoric, 'intfrnpldt'i ce puf*au f i eyllafe,
avea boala samnultsi, de par*d fusese rnfepaf de chiar in situa{ia cind directivels, srientiirit'a ve*
r??#sea {e{e. Nu exr'sfa sedlnfd la care sd nu fie neau din afar4grani{efar, dar oarnenii acelor tirv?-
sles fn prezidiu, dupd care ii'ttreaga sa/d rfdea eo- puri (diriguitarii) erau apaciza{i la minte Fr; f iind
piosl fttfedicul-6e{ al disBens aru{ui e:ra" dr" Kesler, fn cea mai rnare parte alageni, nu aveau an senfi-
ca{e apraape pentru arice boal$ r*Comar"iCa fre ment prafund fa{a de {ara.sr poporul rarnfrn" Do-
$ffrs &trnard, fie un antin*vr*igic. Dacd nu scdpai vadd certd fn aceasfd prlvinld CI consfifuie faptut
de boa/d, fe trirnitea la spifal. cd in anul 1962 au fosl scogr din aparatuf Ce se-
La Tirnigaar.a, unde md fransferfiserri fa rsrers curitate. foff' evreii, deoarere tati devenrserd Si
in ?S$4 (spre a nu md cantamina de,,tniticis{n", agenti ai Mcssad-ului, lucru cs s-a sp{Js in $e-
#ar gi spre a scdpa de acegfi alogeni, fn n:agorf- dinie cu apraape intreg person alu!" frupa puf in
fafe eyreo-r?l eghiari, impianta!! in centrui fdrii ir: tirnp, aceeagi mdsurd s-a luaf gi cu sfiterii *e er'au
centra! Capitatel "sl fn centrul puteriii" slferatia. din recruta{i de KG8"
g:nr:cf Ce vedere etnic &{& aserndndfcare. Cu pu- un exernp[u de sirnplitate sl go/ic iune ntintafd
fim tn urrnd, t&cmaf fusese {*locuff gefu/ rnspeefc- pcafe f i urmdtcrul:
cum spffnea m mei fnainte, Se-
rafufus reglcna I {fn aeej tirnp avea denumire de faf raianuf wi Caransebeg a fasf numit un oarecare
directar j, r;rl &ftums Ambrus Koloman, cu ft" e"*f" Fiiip, evreu .si fosf shetner. Acesf a, cutn s*a v#euf
fvfarE Aurel {evreu}, uft avocat ce fu*ra fn servfeg- Fnscdecnaf, dupd cfteva zife a chemat {n biroud sdu
rfe secrefe ronp&ne Tnad din 194.5 s&u tg46 fn"ier vre& f G-|2 oti{eri sl fe-a crdonat ca fn termen de
tfrziu affi af{at cd de fept &r f! f,uerat pr penfru 3 ziie sd-si schimbe numele, pentru cd ef nu
iresd affe daud servicii seicrefe j"'Adiunc{ii s&l ereu pcafe adrnite ea fn aparatuf din Su&ordin*a sa sd
Sfeskaf Wifiam i*f lnslsfa sd p se scrre 'seryref
prenwnzef* tie cacire cu nurnefe de Lupu, t-irsu, Cocog, Ga-
c€r t/,} Sr 8*nd*r Petru {ungur}, gefuf uf ui vrig, Gfaru, Ciobanu, Bivotaru, Gic.ard, efc" rV-a
de e*ntraspionai fusese nurniit Keeskemefy Sfe- pre*izaf flnsd cs ffc;r??& ar pre{era, p*ate $fruf, ffs,
f afi, dup6^ce yenise de f a un ##r$ de pregEtire fn vacs, ffiaurr{iu, K/fng gl alfele de aeesl fef.
#.fr"S.S" t'n cadral aeesfui seryrclu aa rnai luqret A*egffa €{"i fcsf *ameruri gi a$a .s-a seri$ fsfaria
in a*e/ flntp gi ai{ii, printre car# Katz, zis Pupi, ur} acelor trmpuri!
evre# be{iv, dar altfei foart* srmpafr* {dup& ee & Ar mai ti Oe addl,gat o prablemd, fn legdturd cu
gafaf. de mai muffe ori gi nu mei pufea'ff redres*f, ear# s*a bdtut rnuftd maneCd, atft la'r'toi, cff E:l
a f*sf frimrs secrefar 3 fe Am*asad* frcnrdnd de aiurea: pr anume pr*bfema iniarmatorilor sec*ri-
fa VienaS, rVrfru/a Ferdinand, ldoyeer, Iofft, Icf- tatii. Fsfe a prabiemd exfa*rdt'nard (a$ zice de in-
d&n, frc{oaea gi attii" reres na{ianat} cars ruecesifd o discufie arnpld gr
Serviciui 1. de *orrtrainforma,tii interne, il avea femeini*d, p*ntru. tr o *fueid* clt de eif,
Ga _sef pe $fernsfeln Pavef, gef ut serviefE"sfur 2 de Decd exfsfd inrbres si cineya Coresfe sd se bage
c*rpfrarnf*rma{it e**n*mi** er& ffafcg, apoi S*- in v*rbd, sinf dlsp*nibt'f, pentru' cd *datd pi odat;i
ffiagy, apoi &r*ker San:sifd sl affrr. La seryferc"ri fre{ure {Emurite ntgfe fucruri'
de an*hetd, inifial fe*sese nurnit $€f url sir&, cs,[ane$ {r}
a{'Fuirne Z*ran Vwt'etici, apoi, du pd ? S5S, Earfog, c. trA$cALLJ-pAUt\I'6
d-upd care a renrf le ,sefie Schnefbach fuf artin,
apoi Deithet', T*fh Si un *areca{e *rczik. Seryi-
ciuf ,,C" {arfiive} era condys de Szabadose d-ofi gl
d* adiun*tul sdu Szemeny" SeruiciuI adminlsfrafiv
il avea ea gef pe Sfep unyak, ajutat de Farasky. la
#ffiffiw$e #ffi Le PffiffigFffieWA
eadre, un tirhp a fosf gef leslfer, fnt'scuit apoi de
lakafas, ,gr rnaf tfrziu de Kappel. Ieslfer acesfa Sine eraftl *u?! Un rab folosrf fa munci brute
era tare zdnati* {be{ii,,fem*i, afaceri}, fapf penf,'r.r ca i* epoc6 selaragisf;a. Mi se dddea rninr;are cit
c&re a fosf {ndepdrfaf de la serriciul de *adre, iar sd fia rnor, ea sd rnai pat rnunci. Eram uft biet
pentru reabilitare gl revenire la narmaf a fosf nu- CIffi, sldbif de 'an ii de infometare .si priva{iuni.
mit,,nici rnai mult nici rnai pu{in, decit directorul D*ar dfrzenia $i ccn.sfiin{a curafd cii n-am eomis
minelr.r de aur de fa &'rad! nimie infamant ma mai ,tineau pe piciofrrar. Md cfr-
Fxlsfa si un serviciu iehnic care, dupa cum frsem $i.mi crescuse sfi'ma fa{a de mine insumi.
fcafa lurnea Sfie dela, se acupa 9i cu in.tercepta- Cind a$ii s-au frfnt gl au ceCal eu &m' rdmas fn
rea canvzrbirilar telefonice, de fapt a fosf pus la prcfoare. Pufini oarneni fn viafa lar trecuserd prin
punct de ing" Kaf{ar. A mai exis-faf sf un birou de
'intercepfare inceredri.le prin ca,re frecusem eu. Foarfe pu{ini
a coresps nrlen{ei ^iera: un fel de hi- dintre cei care trdiau liberi pufeau realiza eu'm
brid, fntre servicii aserndnataare afe KGB pl CtA), ' trdiam n}i. Chiar daed fe-ai f i povesfif, n-a r f i cre-
mai rnuf{i ani a fosf su$ comanda unui enume zut. $i era sr greu de crezut cd samenii paf su-
Avram sa{l Avraam" Dupd acesfa a c*ntinuat acti- pravie{ui in acele *ondi{id. Aveam congfiinfa serpe-
vitatea ufi ofifer pe nume Eira aiutat de un aftul, riaritd{ii mele marale .pi eram mtndru c& rdmdse-
Malar Ladislau. Pina gi" dlsp ensarul meCicaf ey se,?? om. C& putearn privi in achii Gricui, fdr# sii
rogesc. Allli loviserd in existenla mea, eu aiuta- porta represalii caire ne.ar fi cosfaf viata. Am
sern pe al{ii la greu. $fiarn cd Eientru regimul co- fransmrs ?q toafe brigdzile cd, a doua zi, brigada
munist eram un ,,par'ia", Ltn indezirabil.- Dar asta noastrd va refuza iegirea la -lucru, dar nu impu-
nu md impiedica sd lupt mai departe, cL! mijlosi neam nimdnui sd ne urrneze in aceasfd actiune.
cele.pe care.le aveam lq.dispozilie, contra orin- Am ti avut noi nevioie ba ta actiinea noajiij sj
duirii acesfeia nedrtepte. in Oi:teniie am vdzut oa- participe toatd colonia, dar pe 'de attd parte
.meni de mare valoare profesionald si umand, voiam sd pornim la aceasfd acliune cu oameni si-
car?.,s-.au prdbupit, glevenind delatori pentru o ga- guri, curajogi, pe car? sd ne bfzuim in orice im-
meld de arpacas, Eu eram un om obi , nuit, care prelurare. A doua zi, dimineala, dupd numdrd-
{ofupi reu.pise sd-,si depdpeascd frica stimulatd de toare, .s-a dat ordin de, incolonare pentru iegifea
instinctul de conservare. Putean fi tare pentru cd pe poartd. Brigada noasfrd - de intelectuali - a
eram singur, n-aveam nici un ,,cdlCii a lui Achile" rdm.as, pe pl.alo.q $i de-asemenea, vreo 40 de de;i-
pe unde sd pdtrundd sdgeafa. Nu aveam familie, nuli din celelalte brigdzi. C?nd au vdzut ce se in-
nici sofle, nici copii. Put-eam muri in voie, fdrd ca timpla", karaliii qy inceput sd lipe la nor $i sd ne
allii sg lle p.grsectlta{i din cauza mea. AS fi vrut gi aytenin,te. Noi, tdrd sd ripostdm, am rdmas pe loc
eu sd fiu liber Ei sd md bucur de vial{i/ Sd md pi am eerut sd. vind comandantul sd-i spunem de
scald in mare, sd urc pe un munfe, sd' mdninc o ce refuzdrn iepirea la lucru. Ne-a intrebat gardia-
fripturd, o piersicd, sau sd sfau seara in pat cu o nul de serviciu ce mative avem sd refuidm sd
femeie care sd md iubeascd. fn def initiv,'cite vieiSi mergem la lucru. spus cd sfntem stanii, irfr;-
aveam de trdit, ca sd-mi sacrific cei mai frumoii m,eta{i, ni se furd -Am
din hrand, nu primim ialia de
ani, tirit prin p'ugcdrii?l Pu{ini gtiu ce-nseaiia,-cje p.iine pentru munqd gi sinfem folosili ca animale
exernplq, sd dore;ti ani in gir sd smli incd.A dafi de povard. -Nu-gi credeat urechilor' cele ce au-
gustul unui sirop de zme,urd sau mdcar gustut zeau. l-au chemat pe ceilalli $1 cu lovituri de
unei ape cLtrate, nesdratd pi rece. Ani in gii n-&tn basfoane de cauciuc, 6u vrut sd ne impingd afard
avut parte de qceste lucruri elem,entare d/e' exr:s- din colonie, Am incepul sri strigdm cu toSii, eram
tenlei umane. lp! pot da seama unii ce-nseamnd cam 100 de oameni, gi cind gi-au dat seama de
sd doregti ani de zile a$a ceva?! MA indoiesc. gravitatea sit.ua,tiei, ne-au ldsai acolo pe ptatou gl
Unii vor spune cd mint, cd exagerez, cd nimeni aa plecat sd raporteze.
nu poate supravielui ani de zile a$a. Celor scep- C'omandantul i-a veiit sd slea de vorb,d cu noi
tiei le voi spung cd organismul omenesc e Tnzes- pi ,gardienii ne-au inchis cu cheia in dormitoare,
trat cu uimitoare .si nebdnuite resurse. Se poate cu interzicerea oricdrei comunicdri cu cei'din
supravielui in cgn'dilii inimaginabite, dacd inaiii- curtei iau alte brigazi. Dupd o ord a inUat ii ci:te
dul Bfie sd-$i mobilizeze resursele psihice. Omul tot. efectivul de .gardieni, care a deschis usite ta
e mii tare ia f ierut gi mai moale ca'oul, dupd fm- dar'mitoare9ia-ordonatadunareapeplatou.La
prejurdri. Fiecare individ e un caz aparte. Da, sint primul goc deia ne pdrdsr'serd unii. Nu eram su-
convins cd gi credinla in Dumnezeu m-a ajutat pe pdrali, de lagi n-aveam nevoie. Am cerut sd vind o
mine. Nici inainte ,si nici dupLdeten,tie nu am fost { com'isie de fa Bucure,sti ca sd analizeze situalia.
prea sirgqincios.in credin{d... , .-' Cet ce vorbea cu nai',ne-a indemnaf sd facem o
delega,tie, care sd raporteze la comandant'neca-
..Toyi eram intristali, demoratizali, ,,lrlu mai scd- zurile noastre. Dacd ar fi iepif 2-g in fald; sigur
pdm, aici murim", auzeai adesea. IIi trebuia o
voinld de f ier sd nu te /api inf luenlat de opin ia i-ar fi fdcut insligatorii acliunii. Ne-am dat'seima
generald. Eram la miilociul lui mariie, dar 'iarna - cd e a cursd. ln concluzie, am cerut hirtie si foc
.ca sd scriem- doleanlele ntaastre. Eineinlele's, nu
S,-a mai ardltat incd o datd fata $l a venit un viscol
neobignuit pentru Deltd. Ca bn ldcut, in f iecare zi ne-au dat. Am rezurnat verbal motivele grevei.
ne scofeau sd mergem la pddure sd aducem cu 1) Murncim si nu primim ralia de hrand cuve-
spinarea lemne peitru Xaratii gi sotdali, Fdceam nitd,,potrivit regulamentului;
drumuri.lungi cu picioarele inghelate, fdrd sd ni 2) H rana esfe proasfii pi insuf icientd;
se dea hrana'pentru rnuncd (350 grame de piine). 3) Alimentele ce se aduc'sinf stricate, de ne-
Uneori fdceam gi daud drumuri p'e zi (cam 16 ki- consumat (porumb mucegdii, cartofi degera{i, oi
lometri) cu lemnele grele in spinare. Toatd apro- moarte de foame); '
vizionarea noastrd cddea in sarcina qospoddriei 4) \ram pu$i, ba anirnalele, sd cdrdm in spafe,
ag.ricole M.A.!., care avea tractoare, rbmbrei etc. kilometri intregi, lemne foarte grele. Un singur
Hrana devenise groaznicd. Gospoddria dddea tractor cu remarcd ar fi cdrat intr-o zi cit noi in
tot ceea ce era degradat.
p_eritru frrana noarstrd doud-trei sdptdmin i;
Parumb mucegdit, cartofi degerali pi oi mearte, 5) Consiilerdm cd se face intenlionat acesf /u-
qumai piele si os. Voiau s5-pi acopere-pagubele, cru gi cd sintem supugi unui regim de .extermi-
infometindu-ne pe noi, Sinf - sigur cd se mai -si -
nare;
'sanitard
fura destul. Asfa echivata cu o crimd cu premedi- 6J Asisten{a e inexistentd, Medicul
tare. To;i eram la timita puterilor. incet,'au ince- delinut executd ordinele administra.tiei. Balnavii
puf sd cadd bolnavi unii dintre noi. lnfirmeria se n-au hrand .si meciicamente;
umpluse, nu mai incdpea nimeni. Scutiri medi- 7) Sintem prosf imbrdcafi Si de aceea se fm-
cale de la lucru nu se fdceau. Karatiii asrsfau ta bolndvesc oamenii;
vizita medicald gi ei erau cei . eare hotdrau scufr- 8) Dormim in bardci cu pereli sub{iri gi un srn-
rea,"nu medicul de{inut. Dacd, cantinuau cu acest gur geam. Nu ni se dau lemne pentru in,cdlzit;
regim nu mai ajungeam sd md vdd liber pi eu.
Ne-am. sfrins cfliva pe seard din toate brigdzile,
. .9)_ rya avem ape pohbilii pi riscdm sd ne im-
bol.ndvim;
am analizat situalia gi ne-am dat seama bd nu 1 A) N u avetn contact cu ' f amiliile;
mai era de supartaf, Eram pe punctul de a f i ex-' 11) Nu mai ,primim pachete. Cele trimise .s/nf
terminali. Era ma! rdu ca in iarna lui 196A. Atunci retu rn ate.
am hatdrit sd nu mai iesim la cdratul lemnelor. Gardianul a raportat tot ce am spus noi gi dupa
AJeasumam un risc efiorcn; pentru cd nu puteam, o iumdtate de ord am fosf dugi cu toSii in baraca
conta decit pe citeva zeci de oameni. Puteam su- goald .pi inchisi in doud. dormitaare, despdrlite
-
printr-un culaair. fn darmitoare er^au paturi de fier ?nvd{dtor, cdzut prizonier pe f rontul rqsesc Sl'
suprapuse, f drd sa/fele ;i pdturi. in fiecare drsrmi- refntors in divizia de voluntari H.C.C. fn 3 ziie
tor s-a adus un hirddu mare cu ap*, o cand gi fr- men{ianez cd nici un ofiler nu intrase in tagdr.
neta (butaiut in care ne fdceam ievoile). De'obi- Cei veni{i de la Bucuregti nu se coborau sd ior-
cei, tinetele erau linute pe sa/a dintre dormitaare, beascd cu noi, prebabil cd i-au spus camandan-
dar acurn, ca sd-pi batd ioc de -noi, le aduseserd tului sd ne convingd el sd renunldm la grevd, cd
in dormitor. A rnai trecut o ord gi iardEi au ndvdlit altfel o incurcd. Nici nu m-am agteptaf sd fre apa
vreo 20 de karalii Bi au inceput Sd.ne perchezilio- de degfepf gi diplomat. A vorbit pu{in, f drd sd r-
nqz?, dezbrdcindu'-ne pind ia^p'iele, cbnfiscfnci ii- dice tanul si fdrd sd ne ameninle. printre altele'.
gdri, bucali de zahdr, pfine. lnc:ercau sd ne gica- fio.a spus cd multe din lipsurile in ceea ce pri-
neze ca sd ne timoreze. Geamurile de la usile ce vegfe hrana, lemnele efc. se datoreazd izatdrii
dddeau in euloar fiind sparfe pute:am vordi intre noasfre. Dundrea fiind inghelatd, numai cu avio-
noi. Vorbeam iranluzegte sau nemlepte unii cu al*, nul se aducea ce se aducea. Zahdr, pe.gfe, fdind,
lii, ca sd -nu in ,teleag d cel ce ne pdzea af a1d. mdlai, sldnindi. Cu restul eram aprovizionali 'de
Dupd un timp am auzit zgomot la poartd. lntrau gospoddria M.A.I., care prafita de situa{ie ca sd-pi
brigdzile care fuseserd la cdrat lemne. l-au inchis acapere pierderile in animale, livrind animate
Si pe ei in bflldtcile respective ca-sd nu ia contact bolnave (ele erau moarte sadea, nu tdiate). Cd el,
cu nai. Un ii ne-au f dcut semne de solidaritate. persorfal, a rapartat de mai multe'ori gi a sernna-
Pesfe vrea ord, dupd ce am vdzut cd fa brigdzi se lat situa{ia, dar sinf nigfe relalii care-l depdgesc Ai
adtrsese mincarea,. au venit 3 karatii cu 6 delinuSi pe el. Ne-a spus cd lemnele vor fi de'acum in-
sd ne aducd si )fbud min'carea. Au deschis'usit'e colo cdrate cu tractaarele (cd a venit motorina
la dormitoare pi au bdgat in f iecare un hirddu poo aiurea, de unde sd vind, dacd Dundrea era cu
plangetd pe care puseserd mdmdligile. Noi sfabr- sloiuri?!) pi delinulii nu vor mai cdra cu spinarea.
lisern sd declardm pi greva foamei. Nimeni n-a Cei ce vor lucra la incdrcarea gi desc drcarea lem-
venit sd ib masa. Au agleptat ei vreo 1A minufe gi nelor din remarci vor primi ralia, de hrand. Se vor
cind au vdzut cd nimen'i n.u vine sd ia gameia aduce medicamente .gi o cornisie medicald va
pentru a primi mincarea, au ldsat totul in Camere, ueni sd ne trieze ;i, eventual, ,cum .se reia circufa- ,
au fnchis .si au plecat. Au revenit dupd 30 de mi- lia pe Dundre, cei grav bolnavi voi fi trimigi la pe-
nute si au constatat cd cinci mdmdligi erau con- nitenciarul-spital Vdcdre$ti. CA numai datoritd lui .
sumaie. Cei care mfncaserd au ios{ tfimisi- la aor- (ca n-a d&t ordin sd se tragd - dar min{ea, fiindca-
mitoare. el nu avea dreptut sd comande trupele de escorta,
fn hirddu era o zeamd deasd de fasole cu multe care aveau ofilerii lor) nu s-au inregistrat victime
iumdri. De luni de zile nu n*ddduserd'pe
.

o mincare in rfndurile naastre. Cd el s-a gindit cd pe fiecare


apa de bund. Noi nu i-am apastrofat cei care 'il apfe ptau o mamd, o sofie, in copil... Am can-
Qu mincat gi nu au mai putut sd se stdpineascd. sfafaf cd totupl era informat despre ceea ce gin-
fmi reaminfesc momentui. t-lnut,dintre n'oi, un ar- deam nai gi cd gtia sd varbeascd in aga fel, incit
delean de vreo 50 de ani, fosf avacat, sfdfea reze- sd ne cigtrge inerederea. A incheiat spuni,nd cd
. mat de unul dintre sti!1tii ce suslineau tavanul Ei nai eram numai o mind de rdzvrdtili gi n-avem
se uifa l"ung ta.hirddul cu mirots' imbietoi. A sfaf
aga vreo 1A minute. Era cu bralete incrucigate la -se $anse sd oblinem ceva in felul acesfa. $i, dacd nu
piept gi se uita fix la hirddu. Eu n-aveam astimpdr va putea altfel, tlom f i impdrfi{i pe grape gi tri-
migi in toate inchisarile din {ard, sd fim ,,educafi"
Si - de frig gi faame - $i md plimbam F;rrn baraca cum se cuvine. Ne-am consultat din ochi unii cu
goald. Cind am ses izat situalia, m-am oprit sd vdd allii gi am hotdrit tacit sd tdsdm luct'urile sd curgd,
ce se ?ntimpld. Respectivul /uase o decizie. Cu o spre destindere, nu sprg canfrufitare. Ne-a mai
mind Sr-a giers a tdcrimd de pe obraz, s-a dus, a spus sd ne ducem fiecare la brigada lui ,si sd nu
luat o gameld gr-a umplut'-o ochi cu fasale, a luat discutdm, sd nu facem agitafie.- Tatuf trebuia sd
a mdmaliga . i a inceBut sd mdnince. Minca, r??ug- reintre in normal: Vom primi mincarea de azi fm-
cind din mamdliEd $l.sorb ind din garneld, in tim'p bunatdlitA $i la darmitaare vam gdsi raliile noas-
ce facrimile i se scurgeau pe fa{d. Am fntors c&- tre de piine
.
pentru trei zile. Cei bolnavi diseard
put cu discrelie, specfac olul irni f dcea rdu. , Faa- sd se prezinte la vizita medicald. La urrnd a arun-
mea era mai tare ca voinfa. Omului ii era ru,sine cat Si o bombd, cA s-a an'alizat cum muncegte
piehtru asfa. Dupd el s-au rnai ,luat gi al{i patru medicul definuf s-a decls sd fie inlacuit S.o ri'
care, de ESOft1efiGo; au rnfncat. Nimeini nu le-a dicat in picioare rsipi a mai sptrs cd nimeni nu va fi :

gpus nirnic, Jati ne.f dceam cd dormim rezemali pe pedepsif sau persecutlt pentru sgE.-ZrsE ,,grevd"
/os, pe lingd pere{i. Pe paturi nu puteai sfa, f ierul (nu voia nici o clipd sd consemneze oficial cd a
,,ardea", era f rig. -
fosf o grevd). Mai mult decit ab{inusem in acea
Hotdrisem sd rezistdm, pentru cd sr/nf,se m cd situafie,' fru puteam obline. Am aeceptat cu to{ii
cei din administralie fdcuserd fel de fel de hoyii gi
ilegaliteff si se temeau de o anchetd ce ar veni de Totugi greva noasfrd avusese efect, ablinuserx
sus. Eram siguri cd slfua',ia nu va putea fi muga- ca mdcar regulamentul de detenlie sd fie respec-
rnalizatd fn stadiul fn care erau lucrurile. Ministe- tat. Era ceva, sub dictatura comunistd gi in deten-
rul ptia deia ce se petrece ia Periprava-Grind. lie ne manifestasem rezisten{a! Greya noastrd era
Eram o mind de disperali care luptam sd ni se cu adevdrat o grevd politicd. Puf ini d in cei de
respecte nrgfe elementare drepturi umane. Lup- peste hotare pfiau in ce condi{ii trdiam noi. Nici
tam si pentru lagii care dormeau in bardcile cele- statutut cie delinuli poiitici nu _ne era recunascuf,
lalte, trdiam mult iiai ieu decit deiinuEii de drepl ca-
Cam ta fel au rnai trecut incd doud zile, cu inti- tnun, ce, aveau drept' la 'vorbitof, la pachet, chiar
middri gi umilin{e, in timp ce noi, greviBtii, eram fn fiecare lund. Dar ce sd mai vorbirn de cei de
neclintili pi disperali. afard? Nici cei care locuiau in lara naastrd nu
ln sf,rpil ti venit Si comandantul lagdrului nos- gfiau, sau nu voiau sd gfie cum trdiarn nai, cei
tru (era un lagdr safelif - centru'l era in attd. care ridieasem glasul sd ne cerem drepturile pen-
parte). Era un cdpitan, care se spunea cd a fosf tru noi, dar gi pen{ru ei. Cd ne iroseam zi ile zi
*j*fF pl nimeni nu {re va pufea de inapoi aniipfer*
:#ufr, asfa sra. sigu,r.
tn gera Fiatra-Aft arn fpsf rnartarul un*! seer?e
fi# #er* nu e vai uita niclaCaf;i gl eare mi-a #es-
chrs cs,hil pentru a ,aedea cine erau ,,alia{ii"
*opfrl. Pe inia a //-a de la pero{l sra oprit un tr*n
f

ssr??prrs din zea# yffgsane de clasa t. ffgile va- -


Eoian*la4 ca 6r af* *ornpartlrnentefr.r, srau larg
{escftrse. Jos, pe terasamstrf, circulau sanfine/e.
frnpins de curioxi{ate, rTi*am urcat pe tampoanele
unui v€gon sd ydd ce era {n trenul pdzit. Perde-
Jef* de fa-ferestre eirau rupte, apa cd an putut ve-
dea tot. fn luxoase/e noasfre v"agaane d"e c/asa f ,
sc'J eanapele de p/up verCe $au -re u, erau ofi{eri
nupr. TCIfi, dar abso/uf t*gi, zdceau cwlcali fie pe
JOs, f ie ps canapefe, f ie rr: plasele de sus (unde
.se pcrneau de abicei bagai*t*}. Erau oref* I dim'i-
neala pr; repet, n-am vdzut un om in pibiaare.
Fesfe tot pe /os se vedeau sfic/e goafe. Din va-
goane venea un^miros de alcool .si resfuri de min-
sare vomitatd. ln taate vagaanele era acelapi ta-
blou. Am atlat cd era un tren de camandament
cu un mare sfaf maior ce se Ceplasa spre front.
Oecr, cei ce zdceau be{i si incongfienfl erau togi
ofi{eri superiori, cu pregdtire, care trebuiau sd
canstituie un exemplu pentru intreaga arrnatd,
ba, mai rnult, aveau respons abititatea-conduceri"i
apera{iilor gi e{au in-rdzboi,
.irytr-a larp strdind. Eu
nu vreau sE spun cd ai nagtri nu se fmbdtau cife-
odafd pe frant, slavd Domnului, se mai imbdtau gi
et; dar numai la papasuri gi cite unul sau ci{iva..
Ceea ce agrava situa,tia era cd acel comandament
sra ,,arebrul" {ea fe/ de creier?!) unei armate. O
deeizie putea cauza zeci de rnii de pierderi cind ;:

\ era luatd din gregeald, darmite cind era luatd la


begfe?! Aici ni era vorba de o fncdlcare gravd a lapidar enuniat, ele se ffternorau cu ugurin{a pi"
discipf inei la cel mai fnalt nive[, era chiar-a dozd *
de irnensd irespcnsabilitate. Un fntreg comanda- circulau
- fie gi fragmentat ?fi masa popcrului
{precum $i acelea afe celor doi clasici eita{i}, ase*
ment scos din func{iune, fn urma unei besii cum- menea crea!iilor fclelorice {adesea, cef ee le eita
plite *aleetive! Noroc cd e{au treii scldafii care fi nu le cunagtea autonui). Fatriotismul eatd al poe-
p &zeau...
tului, curajul sdu n'lerg?nd p?n+. la temerar nrr nu-
f;MIL SH*ARtrSCU g mai ca nu eonvenefru dugmanilar n*gtri {eare mi-
z&u p* d*zagressree noastr* na{i*nal&, p* esru'?*
pnsn'literea pi inab.uslr*.a . ry*ei-lin{elcl Tpnstre
*LJffi & ffiUffiIY p # ffi TU t iJH,?"fS.' g?3iil:f.y??1-$i? Xff:?y,'i$:i:ii-$j &:
eeau ca Vasiie ilrtilitaru s5 fie trecut Be lista eei*r
VES*Lffi ffiEKgTAffiU proseriqi s& moard lent, prin supt:Rere& l*r unui
regim de un':iiire Ei suferin{e cumplit* al p*nit*n-
ciareior pentru de{ii:u[ii politici. Cunosc;*te r *l
La Iiulie 195g se siinge din viala, induntrul pe- limbii, stip?n pe uriagul volurn de cuvinte al ei,
relilor reci ai ?nchisarii de la Ocnele ll4ari, Vasile dar mai cu searnd cuncsedtar ai mar!lor {qi intra*
hylilitaru, eeela . care, printr-* ae tivitate literard duetibilelor) noastre locr-rliuni pi siritagrire, p*etu!
prodigioasd, desf*guratd cu "deosebire ?n anii pre-'pd- a gtiut s5 ob{ina ".- prin fs|csirea mdiastr* e aces-
merE&tori celui de-af doilea rdzboi mondial, 'ro- tara cele ntai putennl*e efecte ?n e*n$tiinta Ei
trundea tot rnai ad?nc in congtiin{a poporului sensibilitatea citiiorilor s6i",,A smu/ge's#flefuf
nnan. Devenise un tel de Bolintineanu sau Alec- din noapte; neam c{r {ara foaid ffori; cu zari de
"sandri al epocii safe, cdci nu era serbare sco.larfr gene; a te f ace munte f drd c&rdruie; scrie{ i {ldcd-
sau nnanifestare festivii in als cdror programb artis- rile sfinfe; cirpa steagurilor rasii", iat& numai c?-
o fabulii sau mdcar o po-
tice sd nu figureze mdcal --nfilittiu. teva dintre imaginile dintr-o . singurd poezie e are
ezie patriotici de Va5lte Este de retinut
ed, de citeva ori, in cursul aceleiagi siptimini,
vddesc
- cE gitalent
-: nu nunnai
acelea din oricare a,ltd crea{ie a sa
artistic, dar gi o eunoester*,
ernisiunile radio ?i rezervau zeci de minute acestui cu^ fofos, a disponibilitetilor alesei naastre iimni.
poet, devenit nu numai atit de popular, dar gi In via{a lui relativ lungd, degi scurtatd de vici*i-
poate cel ma! reprezentativ, f acTndu-se ecou al tudinile ?nchisorii, Vasife Militaru a avut parte si
aspiratiilor gi atitudinii unui popor, fa af cdrui ori- de noroc, $i de nenoroc. in adev&r, este uit nsr*c
zont ss iveau nori tot mai negri. s5 te nagti cu talent, care si se afirme din ad*l*s-
Degi pline de tumuft gi unele chiar de rdzvrd- cen|5 gi si $e confirrne ?n prag de tinere{e.
tire, versurile lui Vasile Militaru erau ,,cantabile". iPrima poezie, la 15 ani, prirnef e po*zii pub!icats,
Cu ritrnul .for perfoct si adecvat fondufui, cu ri- la 18 ani, ?n ,,Literaturd gi Artd HCIrndnd", !a care
rnefe for nrefodioase pi armonice, bogate ?n idei cofabsrau strdlucite perscnafitdti al+ vremii, pre-
care !inteau cdtre un adevdr logic, demonstrat gi cum: Hasdeu, Cogbuc, Duiliu Zamfirescu, Afexan-
dru Vlahu{a.} A fost un noroc decsebit pentru nut, era cizut din pat cu fa{a in iqs. Gardianul-tl-
poet {ie apr.eciat qi ocrotit de cdtre un Vlahu}d
s_a ran n i s-a adresat cu u ra care-l ' caract eriza:
$! un Delavrancea. A fost, de asemefiea, un noroc * Eanditu/ dsta trage sd m oard; ridicaii-t pe
sd se vadd urcTnd pe scara catre glorie, scari ale pat"
c*rei _trepte se marcau an de ail, prin aparifiile L-am intors cu fa{a ?n sus. Acest om era Vasile
poeziilor ?nmdnuncheate ?n volurnele: ,,Stropi' de Militaru, cu ochii dali peste cap, fala brdzdatd de
roud'n,,,Vorbe cu t?fc",,,Viermi gi stele",,,Chiot chinurile m_orlii ?n care se zbdtea.: Nu mai avea
catre neamul meu", ,,BeR Hamar einti", ,,Mgrele nici o sc6pare. Dar ochii parcii mai cereau salva-
de aur",,,C?ntecele v?ntufui",,.Poemele nennuririi", rea din ghearele morlii.
fa care se adauga poeziile pu blicate ?n ,,Gorja- , ,Arn trecut la picioare, fac?ndu:i semn preotului
Rul",,,Ufiiversul",,,Convorbiri literare", precu.m $i sd treacd la cap. Din privire gi prin migcarea bu-
yersuri inspirate din religie. Despre nenoibcul zelor Eardianul stiitea la' ugd --: ne-am ,in.teles
lui? A fost acela de a fi impdr"tdgit soarta miilor - sa-i spund rugdciunea cea de pe urrnd,
ca preotul
de ,,vinova{i" cd gi-au iubit -si gi-au slujit !ara, in- pentru dezlegare. Cind preotul a inceput prin
tegritatea ei, ca gi dernnitatea,gi aspira!iile sfinte miqcarea buzelor -- sd-i facd rugdciunea in - timp
ate poporului'din care s-au niscut. Precum cei pe-l ridica p'e Ra1, my"ribundul a ldsat plgoepele ?n
rnai mulli dintre marii oameni care s-au ales in jos Ei, parcd mul{umit, s.-a ?nseninat la fa!6, iar in
dubla milenara noastrd istorie, Vasile Militaru s-a clipa cind l-arn aEezat pe pat si-a dat sufletul. A*a
ndscut gi a trdit din gi printre {drani. Este succe- i-a fost .dat, sd nu aibd o lurninare aprinsd la cd-
sor al zecilorde genera{ii care au pdstorit turrne, pdtiir in acele ultime clipe ale viefii.. frl#am dat
au cintat din cav-af Si au fuptat pentru apdrarea seama cit de. p.rofundd a fost crddinla in Durnne-
gliei. in copildrie a fbst asemened lor, intru totui- zeu a poetufui-patriot.
Devenind apoi ,,citadin" gi ldrgindu-gi prin in- Cu vocea strangulatd, i-am adresat pdg?nului
strucliune qcolard gi cultur.d - orizontul cunoa$- care statea la u$6:
terii, poetul s-a angajat in altfel de luptd, fdcind A murit de{inutul!
sulifd din peni|6 gi .din vers caval, fapt ce i-a atras
ura dugmanilor rorndnilor care i-au grdbit drumuf a Jost rdspunsul tiranului.
cdtre martiriu qi moarte lnrnirmur.ili de durere, aEteptam alte. porunci.
Am fost aldturi' de Vasile Militaru atunci cind. --,Sfafi aici, a tunat gjardianul, lnchiz?nd u$a,
pe^ dinafard.
in conditiile tragice impuse de geniile raului, de ln scurtul rdgaz Ge l-orn avut, ne-am putut face
fortele intunecate ale com:unismului, a trecut in semnul crucii gi sd zicem: ,,Dumnezeu sd-l ierte
eternitate. Era zi de inceput de iulie al anului pe cel trecut in netiint6!" Am putut constata c6
1959, ?nsoritd, perceputd de noi, detinutii, doar poetul stdtea sin:gur in celuld, fdra- nici un ajutor.
prin ajutorul pufinelor raze ale soarelui care p5-
Pe, mica masd de fier tablA se gisea o c8rl5
trundeau prin desele 'gi grelele ialuzele pironite pe cu acelagi ceai apos -pe care-l- beam $i noi, cei-
la ferestr:e. Cdtre ora prlnzului, detinutii politici in- lalfi, o bucdfici de turtoi gi un castron de tahfi' in
cepuserd sa devind tacufi. lpi spuseserd ce aveau
de spus in primele ore ale diminelii- Cred de cu- care era pu{in arpaca$
viinfi-sd spun cE in timpul acestor sporoviiefi de Am tresdrit cind a zdrilngdnit zdvoiul gi qi-a fd-
dupd servirea aposului ceai, printre altele se ma- cut aparilia gardianul. Ne-a aruncat din.u$d o cd-
nifesta gi ingrijorarea fa{d de starea gravd :a sdnd- magd gi o pereche de indispensabili, curate, gi
tetii poetului Vasile Militaru, scos din celufd gi in- ne-a poruncit:,
ternat ?n infirmeria inchisorii. fl gtiam acolCI, dar T Dezbrdcafi-l pe bandit de ce arc pe el pi im-
alte vegti despre sdndtatea lui .nu mai aveam. brdea{i-t cu rufele asfeal
Ml-l arnintesc pe delinutul Profir V., care recita Am executat opera{ia su b supravegherea lu i.
adesea in celuld * versuri din poeziile poetu- Gind a vizut cd este gata, ni s-a adresei't autoritar:
lui, eurn ar fi poezia ,,Mog Andre!",' ,,$ase ptri gi-o
biatd rramd" qi altele. Versurile din poeziile lui mai pulin fn {ard. -' '

Vasile Militaru creau intstdeauna o stare de me- _Ne-a condus la cgiuld, ?n car-e timp a avut grijd
lancolie, de tflcere in celuld, indemnau la med!ta- sd ne atragd atentia:
lie.Ne plirnbarn pe intervalui dintre paturi, pe
mijlocu I ceiulei (paturile erau de neat'ins ?ntre fosf pt ce ali f dcut.
orele 5,m gi 21, cind se diidea stingerea),. c?nd Am intrat in celuld, s-a tras greul zdvor.CUrn
bestia care supraveghea celula pe dinefari a tras a.m _intrat, am fost lnconjurati de frafii de sufe-
brusc.greul rely?t Si a deschis uqa. Ne-am gp,rit rintd.
d:in plimbare gi increrneni{i am aEteptat urmdrile. Nu am stat ?n rnijlocuf lor, am pfecat prin cB:
Pentru intimidare, gardianul ?ncruntat si-a plim- rnerd, $tiam cd paznicuf se poate uita pe vizor si
bat privirea peste to{i cei din celul6. Aflindu-md vadd ce facem, dar cu vocea trennurindd le-am
?n acel rnoment ?n preajma uqii, am fost scos goptit ci a murit Vasife Militaru. Instantaneu, s-a
afari ctr incd un de{inut, icesta era un preot, nu-i pdslrat un moment de reculegere. Le-am povestit
mai ref in numele, care, du pi spusele lui, ?mi apoi .ceea ce am -fost_pugi sd facem, in timpul clt,
amintesc cd era de prin comuna Fr:incegti-Vilcea, am lipsit din celdl6. Dupd semnefe gtiute de noi,
pe atunci fic?nd pgrie din regiunea Argeg. Nu bd- am urmdrit trecerea acelui cdrut
- vestea ci
nuiam ce se va ?ntirnpla cu noi. Scogi afar6, ne trece ne-o didea chiar el prin sci4lituf roiifor cu .

agteptam totuEi la schingiuire, lucru ce se petre- lada pe el


cea din cind in cind, pentru a se bdEa spaima in groapd, in cimitirul din dosul inchisorii. $i in ade-
to{i cei ce se'aflau in celuld, invoc?nd te miri ce vdr, l-am auzit gi vdzut prin jaluzele, - trec?nd in-
rnotive" A dat Dumnezeu cd r'lu s-a intimplat a$a. spre seard prin fata geamurilor noastre, tras de
Am fost dugi pe un coridor ?ntunecai, nb-a oprit doi detinuti de drept comun. Pe el avea lada
?n fala unei u$i. A deschis-o Si ne-a poruncit si aceea$i ladd pe care o mai vdzusem in care
intrim ?ngiuntru, aici fiind o camer6-celuld a infir- era dus la groapd poetul qi patriotul Vasile Mili-
meriei ?nchisorii. Singur in carnerd, ufl om, deti- taru. Dupd circa 30 de minute, cdruciorul cu fada
goale pe el,- tr4s de aceiagi doi detinuli de drept c?nd de actualitate, ca mesaj qducativ-patriotic gi
comun, se.intorcea de fa cimitir. ca rnodel de lim bi artistie i. In ceea ce ne pri-
.. n celula s-au evocat indelung, ?n acea zi Ei in
f vegte, sperim ?ntr-o antologie a unor scriitori ro-
urn'idtoarele zile, viala gi opera s?riitorului patriot. mAni mari, dar uitati. Printre acegtia gi printre pri-
Ne aplecdm cu admirafie Ei piogenie in fala mii, Vasile Militaru trebuie sd fie prezent.
acestui ,,pro.d.us Ei exponent" al unei naliuni. Fa-
bulele, poeziile-iffiRn precum ,,]ara nlea", s?nt ori- D. RADI.J.UDAR E
stlvfu BRUCAN tsAut sRuKilfERl .,G UtTlMuL cqre si-o sdsit sd opereze tocmoi oiunci in sectorul lui,
OCUPANT STALINIST At NOMAFIIEI strictndu-i-toote'soc&elile. Si indiqnqreo ceo moi rnore ero
provocof6: de foptul c6 ,,noto".ilin stili-
iotd ,,co orgumint tnqrotrivo libert6tii '"Ardaoluf'este
presei" ! Nu mqi
,,Srzganii frgsei" vorbim de ctiludineo unei clici politice pusd direct tn cou'
Au trecut cttevs zile de ls Ertlcolul nostru privifor la zdl prin legdturile cu ziorul ,,Ardeoluf' gi core nu o simlit
octivifsteo prohitleristd, pB cqre o continud ostdzi fostul nici-un moment obligqlio de o luo pozifie lmpotrivo tonu-
redoctor a[ lui Kilfingir, BO$CA-MALIN. Nimic nu s-s lui rqsist ol ,,nolei" incriminqfe. Pentru cd chior docd om
tntimplot intre tirnp. Din contr6, cu oceo sctivitote ti cc!n- presupune - prin obsurd - cd nulxistou ,rlegdturi" cu fooio
doqre corocf,erisficd legionarilor $i nozi$tilor cqmuflafi in irArdiolrf', ilico munistd, core nu pierdC ocoziq nicigdotd
rtndurile nofionol-fdrdn'iste, Bogca-tvtfilinl impreund cu ce- de o-si ofirmo sentimentele ,,curol democrotice", or fi fre-
ldfslt diqgctgr, dglicaful poet sl ,,cintecilor'de pe frontul buit id schileze mdcqr un umil prole$. Dor, gozetorul cu
rusesc", D. CONSTANTIN HAGEA, su mai scos un numdr pricinq se lntrebo ieri cu cqndoqre : ,,De ce nu este fora
ditt ,,Voinfa TrsnsilyEniei". Nestingherifi. Bs rnoi mult. de#oscizotd?". Ar fi cozul sd-i oferim o primd mostrd de
Bqgcu-irtdlin ne srneninfd cu judecqlo. Indrfizneala cirqcu- rtipuns dintr-un orticoi ,,ERORI GRAVE'i semnot tot de
lui lui $eicoru e$e, ?ntr-odevdl, unicd. dorirnio-sE si publicot lo'i2 ionuqrie 1945 : ,,Criminoli de
Dcr, dacd orgbnele oficisle nu s-su sesizst incd, iotd rffioi ? Peisdnol cred cd problemo ne depd;egte gi cd eo
ce ne scrie un,cetifor. Dl. llarie Ghego din Brogov : ,,Dorn- se vo solutiono pe plon iriternqfionol". Inlr-un' moment
nule Redacfor. Arn cetit ozi cu muff interes articoldl dvs. . ctnd forleli dembcrotice din Romdnio, tn frunte cu Pqrti-
din pogina l, lntitulct ^GVZGANII PRESEI*. Dcr, irentru dut no*'ru, duceou o -energicd gi hotdiit6 componie de
cd ocofb E fost stif d" pufin Sus, din ceeo ce trebdid spus, desfoscizore, core trebuio id lnceqpd cu sonclionoreo se'
?mi permit sd vd dau urrndtoorele informqtiuni , I I Boico- verd gi exemploril o criminolilor de rdzhrbi, in momeniul
Mdlin si-o fdcuf debutul in presd cs asenf ol lui Mordzov 'clnd poporul-se ridico pentru susfinereo qcestei componii,
lq Cluj g! snume tn redocfic ziqruf ui ""Tribuno*. 2i n ln- cqndidul nosfru ziorist lncercq sd demobilizeze mosele,
trat la- oCurantul*, protejal de d-ns Gogo $i o reqlt sd stdtuindu-le sd qtepfe procesele de lo Lueneburg, N0rn-
devind, in scurt tim$, omul lui Psmfil $eicqru. Ctnd $eicsru berg etc. De ce pe noi ,,ne depdgegle" oceostd problemd
s plecct din far6, Bo;cc-Mdlin l-s condus pind fa frontierd gi p- celelolle popoore nu, despre oceostd ,,grovd eroore"
Ii o rdmss upo; un rnundatsr ol lui ln ceec ce privegte nu qdses Recesor'sd vorbeoscd qenerosul nostru confrote.
conservsreq overii *Cwenfului* t.cr. 3l Bogca-Mdlin este Am-oles qceste doud exemple, 6l unei grupdri politice
director [q trei ziare, $i onume : *Voiniu,Tnrngilvaniei*, F€ -exem-plele unui com-.
unsd de tofi sfinfii cu ,,horul dbmocrofiei"-;i-o-l
ctlre q pus-o in slujbc partidului nofioncl fdrdnist ; n Pio.- oion of ..liSertdtii oreiii", omtndoud reflecttn{
irni Nii6udene-, cu coie pornpeczd boni de ls *'Fondul bceeqsi ilernqodqi6 core bleznesie si se dimoscd tn fofo'
Grdniceresc> sl celor U de cornune din jud. Ndsdud ; fqotel6r. Si nu?Je chiqr dttt de intlmpldtoore oceostd o16-
*.Caleidoscop*r ccre este tn curs de rsorganizcre, 4l D. ful'ore. Dir oroblemo nu se rezumd lo cqzurile citqte moi
Bogcc-Mdlin este geful presei din Ministdrul de Juitilie, sus, core-;i iu, totugi, importonfo 9i semnificofio lor. Fop-
unde o fost plqsst direcf de d-ns Goqq. 5l D. Bosca-Mdlin tul cd un criminql de rdzboi cu miinile pffote de stngele o
e$e peful presei Comissriatufui Refu[iafil6r, unde nu foce sute de oqmeni, cum e$e sinistrul gendrql Popescu-Corbu,
nimic, decit incoseszd un sqluriu copios. 6l D. Bo;ccrMd- se int'fuleozd sfiddtor ,,gef de portid", ior fqimosul huligon
lin este administrator sf unsi .rnori fntreprihderi serrncne. lskqte Micescu igi podrfd umbro ,,frilmooselor'zile gogo-
cu numire in resuld fo Monitorul Oficidl si cu u; sofsriu cuziste" prin sdliie irniversitdlii ti tribunolelor, ilustreozd o
d.* -130 W0 tei lilnar" latd cine este omul cirre practicd go- store de'lucruri cdreiq poporul romdn trebuie sd'i pund
vinismul $i iti permife sd dea lecfii fovordgei Ana Pauker copdt. Este cozul se qr&dm cd in fofo sorcioilor puse Ro-
gi sd o scuze cfi este.ln sf ujbo iredentirmului rnashior. Al mdniei de Conferinto de lo Moscovd se deschide lntreba-
dvs. stotornic cefitor, -llarie Ghego, din Brapoy''. reo ln ce mdsurd,Sirro noo$rd o tndeplihif hotdrtrile isto-
Dup6. curn se vede, Bogcc-lillilin este un orn cu frecut, rice d.e lo Yolts pi'ivito-r lo ,fistrugerlo rdmdgitelor fgu:
cu €xperienfd tMoruuov ercl un fehnician de se{xmd in rno- ci$e", conditie esentiold oenlru consolidqreo democrofiei
terie polifisfdl, cu. relolii fnofte (d-na Gogc|. Poote' cd, de si q dtcii ln'lume. tiesiqur cd orice om de bund-credinfd,
{ofc ssta {pocte I}, orgsnele cimpeteild ie vor inteiess idtnd interesot lo exi*ei'lo unei democrofii romdnegti, con-
de scest coz cu oibecte ot?t de... vqricfe. Sau poste cd siderd oceostd chesliune-co fiind slrlns legot6 de ceo o li-
B-9gco;[Adlin trebuie ldsot sd execute p?nd la cspdt dispo- be*dtilor. uno condition?nd oe ceqloltd eioct ln mdsurq ln
-preienfo
zlfiunile ldsofe de trdddtorul $eicoru' in lungul' gi tristul core rdmdiifelor foscisle In oporotul de slot, in
voicj de qdio spre frontierd ? oresd-cq si ln oortidele oolitice reoclionore, periclileozd
sttvtu sRucAN insdsi boiele libe*Uii. r'bEimul dem6crotie. A fo$ sufi-
cienfd rtlbufnireo rosi'st8 o
-rArdeslulut', co cei moi vojnici
{lnfamuf tsrt erlG reprodu* din ziarul ,$ctnleic" rfr. 65
din 25 noiembrie 1944! oooloqeli oi ..libertdtii obsolute" stl-si pund ?ntrebtlri ln
kioffuid'cu o?ezento- elementelor imbibbte de spirit fos
De ce? cii tn preso'romdn'eoscd. Dor core este concluzib lo core
;
oiunoem docd ne oindim cd oreso esfe totusi unul din sec-
Miosmele de ls Moidan,ek, rdspindite r€cent tri stmo- t6orile ln core ep-urofio o fist mcri severd'? $i otunci nu.
sfera rorndneoscd de foois monisfd rrArdqEful'f, cu,pus pe qpqre presiuneo de q-se ocordo ,,liberfdfi" gi elementelor
topet problemo epurofiei. Din insugi moduf cum o funcfio- fdscisfe, co o octiune de subminqre o democrofiei rom6-
ndt reirlico ls odress descreierofilor discipoli nemingiicfi gi nesti, dircd oceosid ,,l6rgire o libertdfilor" nu se foce odotd
unui Alfred Rosenberg, s-o putut observo ci, chisr in rin- cu-suprimoreo rrestiqiilo? intunecote ole fqscismului ? Fdrd
durile celor ccre populgqzd bstezi sreno.polificd pi gozetd- tndoiild cd qso trebuie pusd chestiuneq. Sd punem deci tn
resscd, sint lncd-unii defoc ,,convingi" de grovitsteo fop- ordineo zilci EPURATTA - 9i odotd cu reolizqieo ei LARGI-
tului in sine, iar cf ;ii - ,rrniopi" - par a nu fi vdzut efectele
blestemqfe qle s€estei rdbufniri rssiste. Els, intr-un qrticol REA LTBERTAT|LOR. ,sltnu Bn$cAlrl
cfocoteo cevs din furis spdrgdtorufui infarrnat tn preziuct Itnfiemul text ode rcprodur din ziorul,,SciiHr*,firtrl
unei lovifuri bine pregdtite despre neghiobia unui ,,coleg"
CARTEA ALBA A SHCURITATN
a - cazianU postfc cdturlel{tiintlfice tl rpot{fve -
illinisterul Afocerilor Inierne socret shict
lr..qrgli in Frnntg,.cu.core
comisio de vize f eqoeo"'r" A'S;itini 5 -,,'Dt, corerpondeczd.
;;;;; ii. i e,3,' vot. t, r. s2_53.
els.Fii'i;"d
'dlExallDngqtqpTA
xetP'nt *. ," s*,*secra
frctur din p.ri.r. , ,,lrrinj{erglAtaceritor,r#r,f
c"riil['Ji ri_ii iJ#il;
lsoz, Timfooro. No- -:
,#H:il"t:rl,jdt" ""..-Ei"'"o, Respins
ffi p*;;t'' *,'lkT1ffifiH;#"ii,"jiiffi
or{rt liric, colcbc xi.eri,*
l;,#n:Hlrr'"**:'j:L'*:rt[-,%xui-1ff u "*,ffi:#$n*. *"";'1"",,**

u'R's.s.
plecol
!91d^ rDoi_n_c Argegului,,.
irest --n.?.r. E:te crnori'r.;q;ili'?""ii'rlsr- filf
in f#ilTi$;*fr {4h*T,'id;:ifi,,tl
r.'il j''iii,H#;i;fi;i"'i.i:i. siptece in R.p. uns
iifi';'i:l;ln
litia' HrjlffiT"l,'h"i:l,T#lF,:l;flI [*.i:rjft*i',ffi1'luhj#:'Tff"u"hx'i"g
o A's'R'l', Fond ,,D", dosor nr-9 643, vol. l, f.88. 11t"-y,-r'ii';-din l9al. A tucrir oliruri de profesor6l to,
* l*1ift,--i'iqiirrporre din p.N.L ri lri sfirm6 odmirorio fq
F.H!:ffirirffii"f
-ninicter-utAfscerirorrJf**"
coTs.t -.spic1ssc1e!--
4", ui* * paloposb $ti;ilfr;ie5s r };-iii[b*rr* d;::.1;.r,]ilF,1ilfry,i"tiffi
-E
.&*qn'* $ r,ti p

,i;d;ir*,iii,nF : q""rlf?llnn'{*r-[?*
: romtn6. ;il;;;io"i['in[*l"lliffiX' '?ilHi:liff ;*r;l
Ndrcut la 24 irryruqrie t889.'l{o;ionolitreo
,.Jt,j;fi;tl#jl l*i*;";fft:l#ifu ::+t*i o R,,,""fd,fi:?:","fl? 6€, vo,,, r
As 53
lo
ciqn n.p.*.-!'r"'i-ln[i"$-/il';;ili:i:il:
Acodemio tlinisrerutAfsceritorl"*rnf, * Srricrsecrer
;6 plece imprcund cg:oliq;a ln a,ir*"; F;"d
medicol. tlinisrerut sin6t6tii s oprobor
ild;;;; coiitirJiiize $ paroposrrG Decernbrie l95g
Chelruielite de rronrporf ei-cetetoi* t"; i"J;d ;i;;;:
fi-;,p;;;r;;;;: pASCU
Recpins
:onol de el. STEFAN
Exclw din p.li.R.
Vize oprobsle:-1955 -.R.P.8. ; l?57 Elvefio, Austrio.
Vize respinse : 1958 - Arrtrio.
- .. Ndscuf lo 14 octombrie lgl4, Apohido, Cluj. Ncfonr
-ve"*ili'ii'
il-tin-i-'riJ'c.purqr in.l.N.T, ltonir+-icr
^ 1934 o qctivqf
in
;ln"tre';t-lAi
ln Froncmssonirie - tojile _;;til
F;"til,ffit iE#"r. prote-rio, protooi.'dg:!br?:t"r?TTro,
t9nfio1 uniyirsitor ;i o"1 de secror lo un
i
nole" ei ,,Promele'f'. Esld cuno.cut cd odiivaT
el lntclligence Sen
ii-Liiir ;;il;;. U'b-;p;Ii-l;;!ffi;T;"_tslorie ctuj. Esre propr
ie;s, ;iiiffii;
"
legdruri cu *lorcitschis c.
.iltrdl*;Hffi
-
:1,:: *i$:*Hfi *l-l ij'ij# hT$#*;i,ff::,"
[!i'ffl#:"?
ultinrui,.i.rt'e;; .trio;i;i'.."jiiir]'ii j?$
ry izurlo.r grsa_nilarorrr fiioiior'p.ir.i. I'ris*
"ti-ipJi.". I
tor ol consulqtului grec. Tot in ocet on,
"dff inilrh in p.5.o:, ior ln lg45- in p.S.D.t., lo cluj, fiind secre
Porir, penrru s repr-ezenro portidele 6;gh;-ir-;EnE il; G"!1.ii;acesruipcrrid, unde o dealdgurot ocfivitor
.r!-r f{r ..r l9{8
tole,ior-in o rrysr.Gs,rrrssr
rt.ac s luet.conticr cs rnr-onuilen,roil*ii"r
cu rnr,snurnGAuotDeftfrOyr COnffU p.c.n., impfeUn;
contrq p.C.R, imrretmi gU pauilidn lfiCtAfr-pgp
cu pgpiliqn lffcmr- pon sarnorri
Semeni;,
1ond, ziorist.englcz,_11_cu_lgrirutt(alusr'ron L;;;ijiiiil _

s"*!$1"".:,T',I#ir*,!,,fisiffio#1""J',Il*H
zentote firE
zcnmre rcrc oprobcrec
oprobcrea' pcrfidutui. dbs6
l-o dsr qcqteis
su6
por.tidului. t-o iilt--Eifi;;f[iili .,i.i-d."ilii-f t;H;i:igit ilil
oceiteis

rr#*ifi diJ:rui:ft ru,fi:i#{,*Hil".l;il stsg# ffiffi"r'HT*n''ty.il$,'.r1ill


.'i. ',xflr;l[;'J.a''ii'Xdit'; {t""!"J. :
"d;,r;;;Fi;;:
altii. ln prezent, inlreline legituri cu elemente ce su un tre- Este propus6 de lllinisterul Invftdmintslui gi Culturil :i
cut dubios. C.Edre : in 1944, in timpul guverndrii Sdnfilereu, plece in Ausfric. in cursul nnului 195?. Din yerificfirile efec-
o primit surcind din porleo orgoniztrliei Moniu de a orgo- luole, reiese cd sus-numilo, in perioadc rizboiului. o nvut
nizo qdrzile manisle.- 50 de studenti si muncitori. refqlii cu unii ofileri germoni. Dupd 23 ougust 1944, o Evuf
O A,S.R.|., Fond ,,D", ciosor nr. 9 6hl vol. l. f. 180. relolii cu Eduord Sdliceonu, de origine germon6, fost di-
**x reclor trl contabilifdtii Operei gi scol din-munci, {iind cu-
Ministerul Afccerilor Inlerne Strict secrel noscul ca element prohitlerist, afncerisl pi cu monifestiri
Comisio de Yire gi popopoqrle lonuarie l95t dugm6noqse, AceslE o incercst.si fugi din !cr6, ?nsi nu
Respins o reupit. Sus-numito c fo$ cdsdtoritd cu lllihsi $tirbei, de
BALACI ALEXANDRU ccref ulterior, a divorfol; In aceEsti periocdi, se qflo in on-
*tembru P.iil.R, turojul elementelor dugm6necse. [n prezent, Florescu Arlq
Niscut la l2 iunie 1915, in comuno Aurorei. Nafionolito- esle cunosculi cd ore msnifestiri dupnndnoose la sdreso
leei : romdn6. Oiiginea sociold : lutilo fosl plutonier de regimutui nosfru. Penlru meritele sale nrtistice, a fost'de-
jondormi. Profesis : profesor. Cdsilorit. nu ere copii. coiotd cu Medoliq cr V-q sniversore E R.P.*. gi disti'nsfi'cu
Funcfia : redoctor-t€* ls E.S.P,L.A. Este propus de Minis- titlul de Artisfi Emeritd o R.P.R. Rude : in strdindtste ore
terul lnvildmi'nlului gi Culturii si plece in lfolio, penlru o pe bunico ei gi un unchi in R.P. Bulgaric.
porticipo lq un Congres sl Induslriei Poligrafice. Vize C A.S.R.|., Fond ,,D", dosor*r 643, vol. l, f. 50.
aprobcte: 1937 - Frwrla; 1939 - Fronta i li56 - C.S.B., f
R.'D.G., haliq i 1957 - n.D.G., U.R,S.S. ; 1958 - R.P.P. Verifi- iiinisterul AfocerilorInterne Stricr se*el
cdri : in diferife disculii, sus-numitul diminueszd rolul or- Comisis de vize gi popopoErle 25 mortie | 959
mqtelor sovielice in elibbroreq lugosloviei, utribuind meri- vOtcu toN
ruf pi rolul pnincipol pcrtizonilor iugoslovi" A fost sonclio- , *lembru P.il.R.
nol eu vot de blqm pentru otitudine injustd fold de exclude- Niscur lo 8 octombrie 1923, in Bucuregti. Nofionaliisten :
reu unui membru d! pqrtid. ln 195I, a vizitot Institutul de romfini. Slcreo civild : cis6toril, ore un copil. Origineo
Culturd ltaliqnd din Bucurelli, si cdror directori au fost de- sociold : totdl, muzicGrnl" Profesiq de bazd : artisl instru-
moscr:fi cE cu desfdgurat sclivitote du;mdnoasd conlrcr re- mentist. Funclio ocluqti : violonisl. Esfe propus de Minis-
gimului noslru. Solia so, urlisld, e crnroscutd ctr rrn elemenf
cqre i9i monifesld nemullumirec fo16 de regimul noslnu. To-
tdl ei, in timpul guvern6rii P.N.!., c fost deputof, senclor gi
primor al orcgulii Chigindu. E cunoscul foplul cE sperd in
ideeE venirii onglo-onnericanilor. Sus-numitul, in 1936, c
crrnoscut mipcordu munciloresscd. De atunci, o desfEgurct
o uctivifclte snti{ascisid. ln cEso lui clu fost tinule o serie de
gedinle de poriid gi ou fost udfipostili comunigti, ce €rrlu
urmirifi tie Siguran!6. Pentr"u meritele sqle in ,octivilales
culturald, c fosl decorcl de doui ori cu Ordinul ftluncii
cl. o lll-o.
I A.S.R.|., Fond ,,D" )dosqr nr. I 643, vol. 3, f . 250-251.
***
lllinisterul AfocerilorInterne Stricr'secret
comisio de vize u! lI mcrtie lese
Ef;ffittlinu iilrHAr
Neincqdrat politic
N6scut la 14 iunie 1920, in orogul Stalin. Nalionolitsteo :
rom6n6. Originea sociElfi ; talfil, compozilor. StErea ci-
vild : cisdtorit. Profesio de bczd : dirijor, compozitcr.
Funclio : dirijor ls Teatrul de Operi gi Bclet ul R.P,R. Este
propus de frlinislerul lnvdldrnintului gi Culturii sd plece in
R.P.F. !ugoslovia, in eursul onului 1959. Din verificirile efec-
luote, reiese cd, dupd 23 cugusl 1944, o f6cut porle din
Frtrncmcsonerie, sctivind in Lojo ,rPhoenix", G6 discipol, in
Bucuregti. Tctdl sdu, Tiheriu Brediceanu, este cunoscul cd
c primil de lo geful serviciului de spion*j din Auslric, iiidy , Soldot sovietic'pdiind Poortei Bnrndenbtrrg din Berlin.,'
l'luw'er, $umll de 30 000 de lei, prin intermediul numitei Le-
rer Terezia, oreslatd in 1950 pontru activitote de spionojin terul invdldmintului gi Culrurii sd plece in R.F. Germond,
fcvoeirea cmericonilor. Are un vdr, fiu de mogier, ccre in Fronlo, Elvelia, Olondo, icr solia so in R.F.F. lugoslovio, in
timpul reqimului anlonescion q fost directcr in 1fi.A.1., ior cursul anului 1959. Verificdri : ln oprilie 1954, a fost vizi-
dui,f 23 lugusr 1944 a lost sre-sfof gi condcmnat la 25 de tol lu domiciliu de fostul ctogol ol Legoliei fronceze lo
oni rnuncd si-lnic6, penlru crimE de rizboi. Bucuregfi, cnume Tqddei Geibriel, cunoscut cd s desfd;urcl
I A.S.R.f ., Fond ,,D",OT"T?? 641, vol. 1, f. 226. crctivitote de spioncj. ln noiembrie 1955, in drum spre
Belqrod, a luoi leodturo in Timisosrq cu un doctor urrnd-
Interne
iAinisterul Afocerilor Strict secret rit ie oigonele de-stct, cc tegdturd q unor diplomoli frqn-
Comisia de vize uto;igfffFu II martie lese cezi gi finlandezi. ln decembrie 1955, reinlo_rcinds-se de Io
o*ro Belqiqd, o luot din nou leqdturq cu ocel docior de lo Ti-
migEcrol iar cind o ojuns li Bu.utegti t-a vizitct pe diplo-
frfembrd P.l,i.n,
Ndsculi Iq t0 morlie 1921, in Bucuregti. Nolionolittrlec : malsl frEncez Tqddei Gabriel. Voicu lon o msi fosl cdsd-
romfinE. Origineo socisli : tatdl, inginer silvic. Stares ci- toril, cu numita Contor frituria, cu ccre nu q colrvieluit de-
yili : cfsfitoritfi, nu ore copii, Profesiq de bazi : ortisld li- cil un an, dupi ccre s-o recdsitorit cu Ecluolo sofie, Crelu
ric6. Funcliu : silistfi lo TeEtrul de Oper6 gi Bolet ol R.P.R. Illtsris lfiogdhlenc, €unosctdd cc un element u;urolic, pro-
vine dintr-o fsmilie de erplostotori gi c ovn{ legituri cu o octiyilote intensi de spionoj, impreund cu olli spioni
sofio primului secrelor ol Legoliei engleze. Socrul lui Voicu printre csre gi Tomoziu Gheorghe. Penlru oclivitolea de
lon o posedot, co slqre moteliolE, un otelier meconic, unde spionsi depusd, Gheorqhiu Mif,neo c primit treptot de lc
exploito forlil de muncd, o mogie gi un bloc, loote nolio1 Tbmoziu Gheorghe sumE de bani pin6 ld 70 000 de lei lunsr
nqlizole. A simpctizol cu migccreo legionori, in otelierul ior orgonizolio - ,,lntelligence Service" l-o prop_us penlrt
siu fiind expus portretul lui Corneliu Zeleo Codreonu. brever de ofi;er in .ormota britoniqd. In 1944, s fo$ trimir
Soucro k i lon Voicu, in limpul rizboiului, a lucrEt cu Ms- pe frontul ontisovietic, unde c indeplinit funclio d-e offier
rio Antonescu lE Consiliul de Pnhonaj. Cumnota lui Voi- lu informofile pe molul Niprului. Pe' fronl,,a conlinuot si
cu lon, unume Grecu Florico, s-o cisitorit in 1957 cu un duc6 o octivitotl de spionoi pind ln iunie 1944, cind orgo
cetdtean froncez, Gu Gcre o plecoi in .Frcn!o, unde s-tru Fg-rte o lost oreslolE. O
nizofio de spionoj din core ficeo -Gheorghiu
stobilir. durd .u o."o.to I fosl orestot 9i Mihneq. Lt
I A.S.R.f , Fond ,,D", O"Tr vol. 1, f. 216. cercefirile ce s-qu ficul, o recunoscut taati actiYilslet
S #*, dus6 de el in codrul oceslei orgonizofii. A oritof ci, prir
lltinigterul Afqcerilor Inlerne Stricl tecrel trudq lui, q dot informalii de ceo moi more importonfii, r
Comisia de vize ot r"lgifiilirrno Aprilie tese oreslol, q oncherot gi predot outoritElilor fqscisle o serir
de porlizcni sovielici, evocuind populolio civili 9i semno
Scoosd din P.*l.R. (gregit incodrot6f lind suspecfii. In codiul cerceldriloi, Gheorghirr ltihneo r
Este ndscut6lo I oprilie l924,in U.R.S.S. Nolionolitotes : cerul sd fie trimis inopoi pe frqnlul ontisovietic, penlnr -t
romdnd. Origineo sociald : tol6l, ogricultor' Gu ll ho. Sts- se ,,reobilito" gi pentru o dovedi otogomeniul siu fn!6 dr
rea civild : divorfold. Profesiq : ortil$d lirici. Funcfio : Eo- dictqturq sntoneicioni. Dupi cercelEri, rofi spionii dir
fisti lo Testrul de Operd gi Bolet. Esle proprnd de lJlinis- Eceel grup, inclusiv Gheorghiu ltllihneo, ou fost pugi ir
terul Invifdmintului fi Cutiurii si plece-in R.P.F. !ugoll"- liberlore,liri o fi rrimigi in jusrifle.
vio, Auslrio, ltolio, Anglio gi Finlondo, in cursul snului 1959. Dupd Zl ougusr l}U, speculind legiturile sporodice p,
Veiificiri : [n qnul 1944, irnpreuni cu pirinfii sdi, o fugit cqre lis ovur cu U.T.C.-ul in timpul sludenfiei, o reugit rd s,
din R.5.5. llloldoveneosci gi s-ou stobilit in comuno Vidro. strecoqre in U.T.C,, fiind oles in C,C, ol U.T.C., fi o fosl se
Esle cunoscutd ci o petrecut in moi multe rinduri cu Cos- crelor senerol ol C.C. ol Tineretului Proqresist. Pqrslel c'
tin llircec, Vnnceo Andrei gi Cilinescu lllnnu, lo locuinlo ocfiviroieo ce o desfiguro in csdrul coiducerii U.T.C., g
lui Delfino, insdrcinol cu sfoceri lo Legolio Argentinei din opoi c Tineretului Progresist, o f6cut porte gi din Asociotir
Bucuregti. Cernei Eleno, liind in lurneu in R.Sf. lugoslovio, ,,Amicii Stotelor Unitet', liind membru in comifetul de re
o lost conlscloli de doi impressri englezi. De 6semeneo' doclie sl revistei tomdno-smericane. Gheorghiu Mihneo
mai esle cunosctt'i ci intenlioneqzd sd rdmind in sfriind' impreuni cu fosto so solie, Neomlu Frcgo, qu vizitol i,
lale, lo primn deplosore ce o vs foce. Toril siu s fosl mdd frecvenl oficiile de presi britanic gi omericon din Bt
chioburr-o posedeil ll ho leren. Are o sord ce esle cunos-
-msnifes$ri curegli. ln 1945 o fod ongojot consilier de presi lo Minir
cut6 s*nd dugminoose lo odrelE regimului terul Informotiilor. ln ocesr- fimp, a fdcuf porle pi din co
noslru. lccrivul ce te ocupo lq rodio cu ,pro Ncliunilor Unile'
o A's'R'l'' Fond
"D"' oTtft'it 643' vol' 1' f' 230' de unde o fost ?ndep6rtot in 1949, deocrece s-s dercoperi
cE suLnumitul, in ofsrd de soloriu, primec bani gi de l
ll ini*erul Afscerilor lnlerne Srricr secret Legolia britonisd din Bucuregli, prin lvor Porler, spion en
Comisic de uize gi pagopoorle llci 1959 glez. In 1948, o sprijinit pe Tomcziu Gheorghe si oGup'
Respins un post de rdspundere in lAinisterul Informoliilor. ln 1941
GHEONGHIU IIIHAI.I'IIHNEA a ocup.rt postul de profesor de limbo englezi la Univer
Erclus din P.lll.R.
sitstec C.l. Pnrhon, de unde o fost scos in 195{1. [n l?48 ,

devenit membru P.IA,R., isr in 1952 n fost suspenrdot d


Ndscur lc 5 mrli 1919, in Bucure$i. Nofionolituteo : ro- comisio controlului de portid, penlru s se verifica uclivi
m6ni. Origineo sociqli : lntil, fost mic meseriog. Profesin : totes desf6guror6 de el in $mpul celui de-ql doilea rdzbt
scriilor. CEsiroril, ore un copil. Funcfio : scriilor lo Uniu- mondiol ln iunie 1956., o fost erclus din P.lt.f,. penlru cfi
netl Scriitorilor din R.P.R. Esle propus de ARLUS si plece ludine dugminoosi fofd de portid pi nesinceritole. Lc snc
in U.R.S.S., penlru ei s$dio relo$ile istorice romino-gruzi- lizo r:ctivitdfi sole, rus-numitul nu o'sr6lot qctiviloten degfi
no. A moi'iosl supus Comisiei guYernomentale de vize pi purati pentru englezi in timpul rdzboiului, deoqrece i-
patopoarte in pedinto din 8.04.U!8 1! -i _s-g_ respins- viza fost leomd si nu aibd repercuriuni ir viilor. Are o stitudl
ieirtru Fronlo. Vize aprobote,'!?fl-: 9.S'n.-Vize re-spinse^: ne dugmdnoas6 impotrivo Uniunii Sovierice gi o regimuh
igsS - C.S.E., R.P,P,'-Frcnfo. Verificdri,: [n onul 1940, de democrolie populord, preoslivind cuhrrs ,si modul c
Gheorghiu ltihsi dep_une! activilqte inlirmotivi in fovoo- vio!6 occidentol. 3e comploce in onruiojul elementelt
reo Leloliei engleze din Bucuregli, cireitl ii trnnsmiteo ro- du.sminoose din mediul burghez. Toldl siu o posedol u
poortJsirise cJ informolii din rindul srudenfilor,_ prin-.To- stelier de cizmdrie, unde ou fost circa 4 ucerici, cpoi o r
*escu Corlionu Sofio, corer ln ocel ti*p, erE asislenti la vul tm anlicorioL
Cotedrs de limbc englezi o Institutului Britonic. Tof in t A.S.R.f ., Fond ,,D", dosor nr. ? 641, vol. 1, f. 64&,
ocesl sn, ius-nsmitul -E cunoscul pe picforul TomCziu *
Gheorghe (in prezenl orestot Si cond_amnol penlru Ectiv-i- lllinisterul Afocerilo, hLf $rict seqet
fote di spibnqil, core, in ocel timp, lucrq informotiv prin pcaopo*re *fi?frl?rt
,

prof. Eck'Alerd-nder in {ayooreo serviciului de spionoi -en- comisio de vize ei


ilez. Tomaziu Gheorghe l-o i-ncodreil t! pe Gheorghlu Mih- CONSTANTINESCU PAUI
ieo in aceosti orgonizotie de spionoi englez gi o inceput
si culg3lgi informdii cri corocler economic, politic ;i mi- Neincsdrol poli$c
lilEr. A fErnizat informalii cu corscler militar dqn reglwre-o Niscrf la 1l isnie l90ft, Ploiegri. No$onolitateo : n
Olte.niu, !*rde pi-o desf&gurrrt srogiul milit-trr' Grupul de mfini. Originec "sociolE : tctil, fost farmscisi. Profesio
spio,rnci- enqlez- din RomG'nis, din ctlre fdces por*e $ prcfeeor de muzici gi compozilor. C6sdtoril, nu ore iopi
Gtreotihiu- fillihneo, lrqnsmiieo informoliile la lsronbul Frngia cctuoli : profesor lo Conseryctorul ,rGpricn Pr
prinh-&r post de radioemisie, des€rsit de {oi cuieri rtmbescr/', Esle propus de tlinisterul lnvif6mlnrului
ln rrioada rdzbciului nntisovielic, a des{i*rrct Culturii sd plece in Austrio, imprermi ss, .sot s sci tre*rfr
lrolEment medical. Vize aprobcte : 1955 - n.P.P., U.R.S.S. ; romdneqsci". ln onul 1947, o fost consilier ls cinemoto-
1956 - Auslrio, Rf,,P., C.S.R. i 1957 - Frcnfc, U.R.S.S., AI- grofie, in Ministerul Propogondei. Are legdluri cu Mihoil
oliq ; 1958 - Belqiq t 7959 - Austric. Vize respinse : 1959 Andricu. intreline coresfonlenld cu PetrC- Munleonu, le-
i Austrio. VerifiJfri i Este cunoscul ci o ficui porte din nor lq ,,Scolo'7 din Mils'no. Frqlele siu s {ost sreslEt de
mipcorec legionori, unde o desf6puruf o intensd sclivito- organele de slot, fiind implicot intr-un proces de sobotcj.
re gi E luEt pcrle lE rebeliune, impreund cu frunlEgii legio- ArE o rud6, fost colonel, ln prezent pensionqr. Se ptie cfi
nari Conslqntin Domicn, Stcyre Cutuminq t.s. Acordq o- solio lui Constanfinescu Poul, in Austrio, esle in legdtur6
julocre legionorilor aresfofi. In lrn, s fost lo Odesso,,unde cu diferite persoone suspecle.
o dirijct premiero unei lucriri proprii, intirulstE ,,Nunto O A.S.R.|., Fond ,,D", d6sor nr.9 643, vol. l. f.36.

Garnetul de Partid
al lui llalter Roman , (rilffi 0[ iFttitD0
aggnt l(omintern ln $pania
Cnrnat
dc pilrfd

Locul de muncf :
Brigada Walter
CANNET DE AFIIIADO
ANO t938 Nr. 2501?8 l

Nombre y opelfido : Volnr lomon


Prolesion : militor
lugor de trobqjo': Brigcdo Wolter
Crilufg....
'Rgdio,...
C. Provirrciql : C.C.
Borcelono . . . .al ''t.. t *a o

de Enero de tf,l8

Ili inisterul A{ocerilor lnlerne Strict secrel illinisterul Afgcerilor lnlerne Strict secrel
Ccmisis de vize gi pogopoorte lsnie t95t Comisie de vize gi pcacpoqrte 29 iulie I?59
Res,ilins Respins
VANCEA ZENO OCTAVIAN i otstt cRtGoRE
Erclus din P.M.R. ., l/lembru P.M.R.
Ndscut lE I octomhrie t900, in Ccrug, Timigooro" Nolio-
Ndscut fa I0 ionuorie 1906, in Tulceq. Notionqlitates
nslitofeo : rom&ni. Originetr sociald :'iatdl,'fost funciio-
romtn6. Oiigineo socisld : totil, fost profesor uniyersilar
Profesio : prolesor universilqr. C6silorit, nu sre co
rrdr. Profesiq : compozitor, muzicolog. C6sdiorit, ore doi pil. Funclic : Ecsdemician gi profesor universitor k
eopii, Funclio : profesor gi redocror-lef la Conservotor fi Acodemio R.PI. Este propur de Acqdemio R.P.R. si
revistc_,,il[uzico". Esle propus de Ministerul lnvfidminru- ,
plece in S.U.A., penlru o participq lq oduncrec generolE r
lui gi Culturii sE plece_in R.D. Germnnd, pentru a forticipc Federoliei InternElionole de Fizicd Atomicd. Vize oprobote
la comemorcreo lui Fr. Hiindel. Verificdri : Esle -cunosiut t953 - R.P.P. ; 1955 - R.P.P.. C.S.n., R.D.G. ; 1956 - U.R.S.S.
ci_ o !6cur porlg din migccreo legioncri, eidivind in Cuibul
Fronfu, Belgic, ltolio. R.P.B. i 1957 - ltdlio, R.D.G., Fron
,Jlod Tepqt". ln l94l s-o inscrif in Asocictic rom&no-ger- !o, U"R.S.S" ; 1958 - R.P.P., Anglic ; t959 - ltolio, C.S.R. ;
mun6, penlru csra E compus cinlece c$ ccrqcter govii'. A
R.P.P. Verificfiri : A fosf membru in Consiliul de ad
fdcut parte din redqcfio fosrului ziqr ,,Vremeo" din Timi- ministrolie al Socierdfii .,S.A.R. Pehol". Dupi n rlu
tooro, condus de legionorul Udres Stoico lon. A intrelinut gust 1944, pini in 1146, s-c inscris gi o Ectivot ir
relolii suspecle cu fostul direcfor cll lnstitutului de cuitur.fr grupores politici o lui Titdriscu, Este cunoscrrt cd s-l
irclicrni din -TimiFodrs, expulzot pentru qctivitote suspectd monifestnt cc oportunisf gi filoenglez. lntre rlnii 1946.
de spioncj. ln prezenfn eite un elemenl dugminos. ln cs- 1949, E fost omhosodor lo Ankoro, propus de Pd
drul Conservotorului, a desfdgurot o qctivifate dugm6noosfi. h6gccnu. ln aceoslfi colitole, nu a avsl o Etitudinr
.Sofio sc esle fiic6 de motier, s posedd o motie in Regiu-
corespunzdtoqre fo!6 de personolul legofiei. Cu eutoritE
neo Autonomi Moghiori, kr prezenl expropriotd. Esfelu-
ncsculd cvind msnifestdri dupmdnoEse. Torfif sofiei s fost lile turcegti o ciutst sE se oihfi intotdequno bine. ln oce
timp, o dus in Turcia, pentru studii, doi triditori de po
censilier lo curteE regclfi din Budspesto, descendent din- trie. [n ougust*S156, sus-numitul E vizitot legolic ltsliei d,
tr-o fomilie de ,,nob,ili unguri", fost froprietnr al b6ilor So- lq Bucurepti. Esfe in onlurcjul elementelor burgheze, spri
vclo, 9i c posedct 25 ho pdminl, o vili ri un conoc. Are o jinindu-le gi in prezent, in'codrul institutului. Totdl siu I
sor6, fost6 legimnrd, exclusi din P.l,l.R. Are un cumnot, fost membru activ P.N.L. si leqionor. Se ofl6 sub influent,
core se afl6 in Ausfrio, plecct cu frupele
-
fascisle, cu csre sofiei, cqre se monifest6 bsfit-folE de regimuf nosrru. Sir
Zeno Vonceq poorti corerpondenlE.
lia ec g vizitct lc domiciliu mqi mulfi legionari elibercl
{D A.S"R"|". Fond ,,D",dossr nr. 9 643, vol. l, f. I92. ilin inchisocre, cu scopul de a oflc vegti?espte soru sc
crse erF eetcrti $ condcrurCi pentru aaivlnre conlro- lnvi;Emintultf gi Culrwii fi phce in lrclio, panlru o prrr.
reuolAionca fiopn h uo corlcur3 de nnruici. Vize oprobon : l*53 -
O A..S.R.|., Fond ,,D", dosor.nr. ? 613, vol. 3, 1.261-262. Aurrrio i l}5/l - LP.P. ; 1955 - Fronfo, l.P.P., lmlio, Elve.
' *** fio, Bebh, U.R.S.S. ; l95F - U.R.S.9., l.PJ.; Il58 - l.P.B. ,

fil&rkterd Afacsilor lnlerne Sficr secrel 1959 --n P.B. Yerificiri : E$e grrnoscul ci, in onii 195,7 g
Comish de uize f eqcrpoorte l0 octor*rie lg5? Iffi, s-n lmilnit de dnvo ori cu secrelorul cmbsdd Grc-
AProbcr ciei lo Bucunegri, Dinmcrdopulor Nicoftr, origino dir
LAUIEIIITU PnOFETA R.PI. ln l?51, o vizitot ambosodo greacE, rmde a gtat cir'
ca l0 minrile de rorbi cu Dinmondopulos Nicoleir, in ren
Hincur ta l4 t***f!#;T;nir*,r"ot. Ndronntirn- sul de o cunrpira mrryinc acesluio. llo mnilegtcl do1it*
leo : romini. Originea sociolE : tctil, fost func;ionar [de- cei culorilitih romine si nu csrocci acesl lucru. Dipb
cedortr Prclesia : Jompozilor. CEsAorL nu cre copii. FrLrc- molul nu o wuf si vindd mogino. Tatil s6u +o ocrryol de
fic : conrpoziror in codrul Uniqrii Compozitorilor. Esre comercicliznrsr cereolelor, o perioodi da dmp, in Piafc
propus de *linigcrtil Invfrim-nlrdui gi Crilturii ri plee in Obor, iar in 1953 ficeo ofoceri cu piere oulo, ovind, in lo
n D. Germsni, penFu n ponicipo h zilele festire nle Ber- vir$ie Gu rlr ah cetipqr, un nuronrinn pe pic;d. 'ln
li,nului. Yize oproboie : 195{-156 * U.n S.S., la dudii ; 1959 prezenl, ecre bucifcr lo TAPL. Dctoriti tolentutui $u, G
-o Belgio. Yerlfictri : Este rn etemer* oporttnisl- ln l9S, obFnut titlul de lnureot ol feslivolului tineretufui de lc
refuzot ri fie ohl in Biroul Orgonizgiei de Bsz6, srfi Berlin gi Bucurefli. De rrsemGneo, o ob$nul premiul I lc
preierlul ci fimpul piednt penlru mrrrco de pottid nui fesrivalul Prlmivorc lc Progo, ior in onul 195, o o$inu'
oduce boni. De orernaneo, c svtril ofirudtre neporfinic6 lo lilorefe Premiu ol concurcululi de lo Vorgoyio.
excluderes din P.tlI. c unui iort legionor. Tatil tdu a fort O A.S.R.|., Fond ,,D", dosor nr.f U*, vol. 3, f. 160.
ogent liscol $ o ficul mari ofoceri cu aur ;i devize ln brn-
sa neogri. Are un unchi, fott monE qfocerisl lo burro nec- llinirterul Afscerilor Interne Stric* recrel
gri gi membru octiy in P.N.f. - Lupu. Are doi ueri fqgili, Comiris dc vize gi pogoposrte I? oaoinbrie 1959
rnrul in Froefo gi rmul in lrnel. lloi ore un unchi al rofiei lespinr
in lroel, icr in Elvefo o mitr46. De hrtitutie esta opre-
cist ca un elemcnt bine nreofrlt pro[esional. Are o serie gffffIilT:
de lucrEri core as lost ptdmi&e. tri t953 gi 1959 o fogr de- Niscuf lo 5 or4grlrt 1894, Sibiu. No;ionnlitolea : rom6.
corol cu Ordinuf lilrncii cl. o lll{. gri. Origineo socisli : lotil, fo* ogricuhor, e.t 2,12 hc {de"
a A.S.R.|., Fond ,,D", OT"rS vol. 3, f..190. cedoq, Proferie: proferor rniversilor. Cisitorit, ore do,
T*, copii.- Funclio : direclor lc Academiq R.P.R. ;i prolesor uni.
ttinisterul Afccerilor'lnfGrne Shict recret versilor. Esre prcpus de Acodenrin R.P.R. si plece in lrclio
Comida de vize gi pogoposrte I7 ocionh'ris t959 pentru o porticipo la odunnreo generold o comitetului ere
Aprobot cutiv trl ,Nepertoriului izvoorclbr igtorice ole Euului lte
BALAS TOLANDA diu". Vize oprobate: 1956 - l.P.lJ., U.R.S.S.i l95il - An
llembri U.T.H. glio, R.P.P. ; 1958 - l.P.P,, R.P.A., R.P"B. i 1959 - U.RS.S.
Ndrcufi ls 12 decembrie t936, in Timiloonr. No;iono- n.D.G. Yize respinse : 1958 - Anglio ; 1959 - Fronlc. Co.
litoreo : moghiori. Originetr :ociol6 : |o16l, coofor. Prof'e- mirio gwernomentcli, in gedinlo fin l0 iunie 1959, i-s re*
sis : functionorE. Nec6sitoriti. Functio : frncfionori lo pins viza pentru Fronlo, ior in gedinlc din 2it iulie l?58
l,l.F.A,, Bucuregfi. Egfe propu.si de U.C.F.S. sd plece in lto- i-o rerpins vizq penlru Anglio. Verificdri : A fost memhrr
lic, cu lorul R.P,R. de srlerism. A msi lost supds6 Comisiei P.N.T.,'P.N.L. gi FI.N., undE o deginrt luncfii de rispunde"
gwernamenloh, in gedintc din Zl eeplembrie 1959, pqn- re, lopt penlru c,orer in 1950, a fost erclus din P.lll.R. ,
hu Anglio gi R.F. Germoni. Vize oprobote : 1955 - C.S.ll., ficrn borte din Frsncmsronerie. In 1950, la o perchezifie
R.P.B., R.P.P., Norurgh, R.D.G.; 1955 R,P.A., R.P.P., domicilicri, efectuoti ls locuinfo lrorelui sdu, ro girit ur
R.D.G,, ltalig, Turcic, R.P.F,!., n.P.U., Austrslio, Fronlo ; numdr de reviste li broguri cu csrqcler ontidemo-rotic a
1957 - R.P.P., C.S.n., R.D.G.; UI.S.S., Fronfo, Grecio, lto- monsrhisl, core opcrrtineou 3t 3-numitului llui Andrei Ota
llo ; 1958 - R.D.G., R.P.B., C,S.n., n.P.F.l., Dsnemarco, Sue* tesl. A ficur porle din comiretul de conducone ol societ{i
dio, R.P,P, ; 1959 - R.P. Chinezd, R.P.P., U.RS,S., Aurtrio, cu copilol frcncez ,,Luh;ic". Esle opreciot de in*iru4ie cr
Itolia. Veriliedri in cviden;i : Sus-nurnilo este curorcu06 ci, un element bine pregEril profesionol 9i depune mult inte
in deplosirile in slote copitoliste, intretine rel4ii 5i io rer in muncrl profisionold.-
legiturc cu peruoone plecote di,n for6. De osemeneo, O A.S.R.L., Fond ,,D", dosor nr.lt*, vol. 3, I. 192.
cumpiri lucluri de volosre, pe csre le comarciolizeozE
prin intermediul msmei sole, cunoscut6 co o femeie ce re- lll inisterul Afucarilor lntarne SJrict recnet
greti regimul trecut gi core, otunci, s l6cut porte din or- Comirio de Yize gi pcgopoorte ll mqi t960
gonizolio de tip foscist GEG. Intenfioneszi sd rimind in Aprobct
strdindtole, impreund cu Soler lon, in core scop loce di- NICUTESCU ANGELO
ferite inlervantii lo U.C.F.S. penlru ocordoreo yizei de ie- Neincodror poliric ,
gire din lo16 gi numitului Sotel lon Nigcut lo I octombrie I92t, Crciova; Notionolitntea: ro,
O A.S.R.|., Fond ,,D", _*t"Tr.Ir*, vol. 3, f. lS. mind. Origineo sociold : totdi, fost munciior C.F.R. fpen,
sionotf. Proilecio de bozi : profesor de educolie frzici. CEsd
lliinisterul Afscerilor lnteme Strict secrel torit, ore I copil. Furcfin : ontrenor federol lc U.C,F,S. Estr
Comisis de vize gi pngopoarte 17 octombrie l?59 propuc de U.C.F.S. si plece in R.P. Cehodoyocio, eu ec{ripr
Aminnl nolioncld de fotbol, penrn, o luo pcrte lo o intilnire ofi,
HERLEA NICOI-AE ciali in cndrul ,rCupei Europei". Vize aprobcrte : 1955 -
Neincadrot polilic .. R.P.U., ltclio i 1955 - R.P.B., Belgio, lsltrnds, Turcis i l95i
DfdtSutlg 28 ousuT
J3T,-i1_?u.yr"r3r: Nogonolitoteo : - R.D.G., R.P.IJ., U.R.S.S. ; 1958- - R.P.B., R.P.U. ; 1959 -
romini, Origineo sociali : tctil, bucEtor tr mrc comer- n.P.B. Verificiri: Sus-numitul este cunorcsl ci, ln onu
cionl. Profesio : grll:)l
Profesia
LrLlrl. rtlrrr'trl; nrtist llflGr €irEtoril,
ortisl liric. nu gfe
Cds6torif, n|J
r.g5gl9flf, copii. FFunctio
ore S|9pll. funcflg; ; \95_6, cu ocozio deplosirii in Turcio-lstonbul, cu echipo dr
gqtqtls
solict ln Teolrul de Operi yi ri Bolet Ein
Eite propus lii
rropu* de iliinistlrul fotbul ,rDinomo" Bucurelt-r.u rr.,srrf,finwt scirsofr titg uno
nqre de doi oni, fiind implicot inlr-un Proces de sobotoj in
elemenle urmirite de orgonele l,l.A.l. Tot in o.celogi on, losl membrl ol qlver'
eu ocozio venirii echipei turce$i lq Bucu_ret!!, o ficrt bgn- srmol6. lAoi ore li olte rude, ccre ou
lurs unor elemente urmdrite de orgonele i .A.l. cu Entre- ;;il';ilii; eil[i*-di' il"u1 ji dintre
ou fosr proprietori dc
buriii n"t€_di!
norul lurc, fopl penlru c,qre s {osf refibuit moleriql. in *oiii.-itr. "prJii"i ""'iii;J;dt
tor8, in strdindtote. Are ocumulofi o erperienf-
onul l95S; peirtru lipso de interer in anlrenoreo 9i instrui' si
reo echipei' ,,Dinomb" Bucurqti, o fosl scos de lo- ,-rDino-
"unotcui
in #un.o'rtiinfifici de peste ilt de oni, fiind oulor o n$me.
mo". Are un'irote, fog colonel ?n vechea ormold' debloccrt roose opeie gtiinfifice voloroose-
in onul 1946. 5;-S.f.l.;}fii ',,it', ddsor nr. 9 644, val. 2, l- 14l*l^145'
o ;.S.i.i., F"nd ,,D", dossr nr. 9 644, vol. 3, f. 81- *
illinisterul Afqcerilo, tnrt n"* Si plece cu sotr-o.
l/linisterul Afacerito, ll[.rnt
* Strict secret Comisio de vize gi pogopoorle Strict lecrel
Augusl 19tr Septembrie 196{l
Comisio de vize ;i pagopoorle
Aprobot
ROSETTI ALEHNDRU "t^f::f,Lut:,H3:*
lllembru P.IA.R. Nistut ls 24 oprilie l9ll, Cimpino- Nclionolitsteo : ro
Niscut lq 20 octombrie 1895, in Bucuregti. Notionslito- -A;d:-O;oin"o sicioli : tot6l, fost mic comerciqnf (dece
tes : romdn6. Origineo sociol6: tot6l, fost avocot (dece- datl. Profelis : scriitor. Cirsdtoril, ore 2 copii. Funclia-
dotl. Profesio : profesor universitqr filolog. Cdrftoril, ore scriitor lo Uniuneo Scriiforilor din R.P.R. Este propus dr
un topil. Funclio : profesor ;i gef seclie lo Focultoles de Uniuneo Scriitorilor din R.P.R. sd plece in R.F.G., impreuni
Filoloiie 9i lnsiiturdl de Lingi'isiici. Esie propus de Acode- iu sotio sE. Vize oprobqle : li54 - U.R.S.S. ; 1955 - n'P'U'
mio RIP.R. si plece in ltolio, p€nlru o line un ciclu de con- Jooonio ; li55 - inponio, Befgic, Fronfo i 1957 - R'P'U'
ferinte. Vize oprohote z 1956 - ltolis i 1957 - R.D.G., Nor- lgbs - R.D.G. i l95i - R.P.U. Verificiri : Sus-numitul, intrt
vegiE, Finlsndir, R.P.B. ; 1958 - U.R.S.S., R.P.U. i 1959 - qniitgg4-lg3S; cind ero ziorisl, sgio penlru press de stunc
poftubolio, R.D:G., Suedio, R.P.P. Verificfiri : lntre onii ,n.oti cu corocler progresist democrotic, glpor
1935--1937' a fosl membru P.N,!.-ltoniu, o fost membru ln
"rfic"t", curentul gi mi'gcoieo legionarE. ln 1956, c,
directorotul orgcnizoliei F.R'N. (Frontul Renopterii No- "r"ifie'inspre
ocozio depiasdrii ficufe in Fr_onfo, impreund cu -lolio sc
lionole noto red.f gi tl ovul legiruri ,ctt pcrso{r- o luot leq|trno cu fuqori romdni core loc porle din ,,emi
ne din familiE Anlonegfilor" Dupi 1i44, a fost membru qrotio roir6n6". Cu oiest prilej a fdcut comisioone- fugore
de onoqre in comitetui de conducere ol secfiei de culturd forinercu Monico, spichei lo emiriuneo postului de radir
ql Asocisliei ,,Amicii Americii de Sud" (Amisudf. Sus-nu- Psris in limba romdn6, cunosculi ctt sctivitEte de spionoj
mitul o msi delinut funclic de gef cl Fundafei culturole re- De osemeneo, a l6cnf comisioqne 9i mqmei oces-teia di
qEle, timp itr core o svut relctii apropiote cu fsmilio rego- !o16, qrestoti in mai 1958, p?nrrg - -sqiongi in foroarer
iA. n fosi proprielor ol moi multdr mogii, fiind descendEnt itio4ei. Are un lrate exclue'din- P.M.R., deoarece s fos
sl unor vechi-fqmilii de boieri. A mqi ovul doud imobile, rne*Lru p.N.L. ln timpul reqimului ontdnesciorr, c fost ge
€cre i g-eu nolionclizal i cu ocazio deplosirii in Porbgo- de csbinet lo Ministerul Si-nfrAlii. So$o lui Eugen Jeb€
, lio, lo inqoiere, o odus de lo un fugol' un pochel pe-ntru leonu ore relolii de prietenie cu unele elemente fegio-nore
msmtr ccesluio. Are un fiu, core, in 1952, cind ero student, A posedot doid opsrlomenle; core i-ou lost nolionolizste
u fost erclus din U.T.M., pentru mqnifestdri dugminocse. Din referotul de codre, rezuhd ci or li lucrot_ penlru expo
Fentru sceleeiti motive, in 1953 q forl areslsl cthvo luni. zitio de piauri snlisoviefici. Tot6l soliei c lost colonel -:
Taldl celui in iEuzd o lost mogier gi primcr in Fistro Neomf. mbgier, s' lost membru P.N.L. llicms Sofiej s-u despdrft d'
Are un lrate ccre o fdcut porle din F.R.N., o fosl -om de so;, in'1938, recdsilorindu-se cu un fgft-!"giqnor' cu corc
incredere ol lui Armond C6linescu; A mqi fost gi deprdot in igstl, o piecot in Sponio, unde re sll6 { il P11z91r!:
de lcpi. Un cumnot (frote ol solieif o erecuiat o condom; f-A.S.R.t,,'Fond ,,D")dosor nr. ? 644, vol.2, 1.202-203.

Mqnifestotie comunisfd in Bucuregti. - Ne ofl6m in


;;t it46]-F.rr*"o ero cuceritd de iuFi, toro 1e allo,
t.iU o.npotie. Nu gim chior - toole p-ersonciele din
oceosti'pdzi ro16, dgr vom incercu o prezenlore s
il *-fi-Jris" d da&pio: *icoloe cloueescu, Lu-
creliu P6trdrinu, Emil Constontinesc-u (pordon, -Emil
Boinirosl, opoi ttn necunoscul, lorif Ronghe[ Teo-
hori Ce#'geicu, Ano Pouker, Gheorghe Gheorghi*
Deil Vorili Luco lloszlol. lloi devreme ssu moi tir-
ziu,'romAnii Pir$conu,'Dei $ Ceougescu s-ou dezh
de'rirti, ior Bodn&ol o fosr drior fac{orul decisiv si
t"oo6rii din lord, i; 1958, o lrupelor sovietice. Nu
ocelogi lucru syeou siJ foci evreii- -Pgrl.9t' Luc-o,
TeohEri gi Ronghet, core ou r6mol fideli illoscovei-

Ministerul nfqcerilor lnlerne Strict recrel Unisneo Scriitorilor s6 plece in Franfer, lo trotcmenl ml
- pentru
Co*irio popcpoorfe 25 februsr'e 1964 dicEl. pe o perioodi d; 30 de zile. cheltuielile pentru r
' Ei
. vizi Aprobot ceost6'deplosore vor fi suportote de Ministerul Sin6td!
PARASCHIVESCU MIRON.RADU pi Prevederilor Sociole, in liozo oprobirii Comisiei Gwe
Exclus din P.IA.R' nomentsle nr. fi81196:4, ior controvaloareo in leit { 9!rr
Ndscut lE 2 octombrie 1911, in Zimnices. Nofionolitotes
j bolnsv. Vize cprobote : 1955 -' RI.P" t l9!2- R.P.B. Evider
ro*ai;.- CiiigirJo i.iirU r roldl, fost.lnvildlir {decedof}. te, referot cEdre : A fost erclus din P.M.R-, la verificiri, ir
Profesis r rcrfilot. Stqreo civilfi :- cisdtorit, nu ore copii. irucif o fost de msi multe ori internol in spitol, fiind bolno
Funciio : scrihor lo Uniuneo Scriitorilor' Esle propus de mintcl. ln prezenl, esle cunorcul cd are legdturi cu unel
elemente foste legionore. Se viziteozi reciproc cu sotio lui loptul de s nu-i l6ss liberi pe intelectuali. Este de scor
Lucrefiu P6rdgcciu. Din referotul de codri, rezulti
rarchivescu iliron-Rsdu o oc{ivst in U,T.C. incepind din
po- ii c-u ide-gocd, in prezent, ore Joc un Froces lent gi dhijor d
liberclizqre o viefii. In concepfio si, intelectudlii sini gn
cnul l93il. PenFu merite litarare deorabite, o foit decorot poli dupd dou6 criterii t copddinFo profesioncld ti ,,6n
c-u Ordinul llluncii closo I li Ordinul SteEuo R.p,R. clogs {r mq de ologomenl" foli de orinduire, core sd-!i deo sigr
V-o, ior in 1952 i s-o ocordrlr Premiul de Stqt. ronla ci nu ai de-o firce cu nitte duimqni. Cinsiderd-c
O A.S.R.|., Fond ,,D", dosor nr. ? 648, vol. 6, ,f. I l. inlervenlic'intelectuclilor in evdldia.iocietitii foce drumr
iliinirterul Alocarilo, in*rnJ
* ocesleio mqi dslca pi mai umon. Avind in v-edere succesl
$iris sacrel de cors s-o bucurci pi-eso sfTntul Miiiad Bfojihu[ sfrrm
Comisio pe?try pstopoorre 4 mortie fg61 cd-,,ocum este cozul sE focem gi noi putind gdiigii, yizin,
9i vizc Aprobsl prin cceasle lonul operelor pe core icriitoril le ior scrie,
Esre de p6rere c6, in prezeni, singurul loc unde s-sr pute
ocfiono ar fi riminereo in striinilore, la o eyentuoti'cdli
',H#rIjtJ.ff:*.
Nsscut la 24 februcrie l9l2lo liul sodului. Nofioncli- torie pesle holore, ins6 consideri c5, doeE osmenii c
lsleo : romfini. Origineo sociold : totdl, fost dulshei {dece- sv-ec siguronlo ci pot pleco in rtriindtEte de mui muh
dofJ. Profesio : regiior de film. stqrec' civild :- c6sdrorit, ori, nu le-or conyeni sd rimind qcolo. Plecind de lo idee
nu ore copii. Funclic : regizor de film lo Centrul de Pro- ci toota revoluliile nu ou ficut decit sd inlocuissci o Eris
duclie Cinemotogroficd Buiuregti. E$e propus de Ministerul tocrolie cu olta, slirm6 ci ,,ocirm s-cu ridicsf olfi orisro
sindt{ii gi Prevederilor socioie sd pfece'in lrslis, ls t.o- cro!i". Discutind despre rituolio msshiorifor de kr noi dir
lnrnent medicol, pe o perioodi de 2 iuni. fn sceqstd deplo- !orE, Psui Ey-ersc considerd ld pro6lemo moghiari vo i
19re_, urF-eozd si plece impreund cu solio so, tliu Sjfia. glgu- de rezofvat, fiind de pirerd cE ocegtio oI in"eput o,
cheltuielile vor fi iuportqt6 de lAinisrerirl s6ndr6rii si pre- o ibc, tolug i,
Solr.tpof-are_ moi - bun6. Cre Je cd Regiuneo.llrl u
.

vederilor Sociole, in Lozo aprobdrii Comisiei Guvernor"n-


lofe de coordonore nr. fi711964. Yize aprobote: Ig54 -
reg A.utonoln6
ffisghlgti yr li derfiinfotd, ots cum ruflr ol
desfiin;ot Republicc Korelo-Finlsndeid gi Bcsorobio. '
Arrstria ; 1955 - Angiio ; lg56 - Thsilonds'; lgST - Frqnto, *
9rSnR. ; 1958 - R.D,G. ; t959 - llslls ;. 1960-- C.S.R., R.P.b.: llinisterul Afqcerilo, Inr*n"* Strict secrel
Graciu, Tgtlo ;J961 1f,.S.f.|.,i lg62 - lrolio, BrEziiio, Ar,i Csblnet Secrelsr Gene'rsl l0 decembrie 1966
gentino, chile, cubo, iieric, Ecuador. Evidentd, verificdri. Nr. 27005
referat codre : fntre onii 1937-1941 o lucrot.io-functionoi REFERAT
ls fostE Societofe ,,Vocuum Oil - Compony". Aie un Gu p rop uneri de_ q_ull€lg ilJrlqJ _q le g i o no ru I ui
{rnte, csle- in_1943 a plecot. la studii, niai inrii in lrs-
lio, opoi in Fronfo, de unde nu i-s 'moi inlors. Aces- o r go ne te no o srr:il':lH'3#
t0",
noJX ur i nrorm otiv p (
lo, in perioodo eit q locuil in Fronlo, o qyut leqdturi legionorul groliot Colciu Ghaorghe, in eiole de 4I de sni
€u etemenle ce duceou octivilqte iG spionoi i-mpo- fost condqmnol ls 15 qni munci silnicd penlru r.nreltire, ir
t;'ivq R.P.n. [n prezenl, se ofli in Biqzilici. Sdtis prezent student bursier ln lnirirutul Pedogogic, Facultoht
ocesluio, in 1?61, o venil cs turisli ln R.P.R,, GU csre de Filologie, seclio fruncezE, cisdlorit, - c[ domiciliul ir
ocozie- l-s vizitst ti p9 lliu Vi-cror. Un vdr, fosl legionor, o Bucuregti, b-dul Armnla Poporului, b-loc 41, scora 3, etoj 2
fugit dln lcrd in onirl l947.ln prezenf, se sfli ii Fronio, cp. 91, roionul 16 Februqrie. LeEionorul Cslciu Gheoryhe
unde desffigoarfi scfivitote dugminoast impolriyo R.p.n. in trecut, o desfigurot gctivitote iitensE fegioncrd, octiviictr
En oprilie 1957,lliu Victor, fiind Fimis in inreres de serviciu pe csre s continuot-q gi dupi 23 uugust 1944, fopt pentrr
in Fronfc, o fosl contaclot de un cEenl sl spionoiului ome- core, in cnul 1948, o fosl condomnat la 8 sni temnild greo
r.icon, prin intermediul ydrului siu- lliu lori. fn onul 196?, ln dltenfie, se situeszi_ pe o pozigie recolcitrantfi, po'rtici
lfiu Victor ers cunoscut cd inrrelinea relafii cu fuqorii men-
S3d lo o;u-zisele reeduciri din Penitencisr.ul Pitagti t
!iono!i, prin intermediul unei lisstii sfrEine. Tot-dt sdu o Gherlo, in grupul condus de legionqrul - Jurconu Eugen
locuif in s.u.A., rimp de 2 oni, rfrde s-o ocupor cu dulohe. moliv penlru cqre este rejudecEl gi condamnol lo 15 on
rio. Din referotul ife cgdre, rezuh6 cd ttiu victor a Juot muncd rilnici. Dup6 grcliereo lui, continud sE se situeze pr
legituro cu migcoreo munciioreoscd, incenind din anul o pozi;ie profund d-gminoosi 9i sE intrelind legdruri cl
l^937, parficipind octiv lo lupto ontifoscisri.'Cir o lucrst la elemente legionore,_ cum_ or fi : Petr$or fi/lorcel, Andrones,
S.ocietot-ec ,,vocuum oil compont'' o ficut porte din sin- cu Demoslene, losif losif, Dumitreqss lon, Drogot Hoinic
Jicalul f-uncfionorilor petrolipti. ln-onul 1942, a syut o Gom. toli din Bucurepti, pracum gi cu Co|rug-iAore Ovidiu-Si,bin, dit
porlore bun6. institugio il opreciqzi cs bine-preqdtit profe- Timigooro, lon Vidolmon din Arsd pi lon din Con,
sionql. Pentru sclivitateo ddpusi, o losf decorot-cu Ordinul ston!o.^De- menlion_ct este {optul ci legdturile sole, in pre,
llluncii cJEso o ll-s pi i s-a,ocordqf fitlul da Loureot q!, pre- z9nl, sinl lucrste de orgoneie nooslre, prin forme sirpe
miului de Stot. rioore de evidenfE, gi Junoscufe prin pdzifo dugminossi
O A.S.R,I., Fond ,,D", dosor g.648, vol. 6, f. 8-g prezentd. lntrucit legionorul Cclciu Glieorghe Gontinui si
*** :r, se silueze pe_ o pozilie dqminoosd ;i si intrelind legitur
Direclio q lll-o Stricf secret cu elemente legionore grofiote, precum ;i dotorit6 fqbtulu
Nr.307/?ttnl?jffil[ cttombri; f96G
16 cd, recent, o primit o noud locuinfE, considerim util q I
Citre Direcljo Controlufui Striinilor gi pogopoorfe pus-in filcj, in-scopul de o srobili legdturife sole, elementelr
Lq odreso dys. nr. tl3/3t0709139712 din l7 bcrcmbrie ce-f viziteozd lo domiciliu sEu pJ cqre le viziteozd el ir
196#,, privind pe numiful Constontinescu Pe|re {Everac poull, acessti,perioodda plec.um gi locJrile unde se intilne;te cr
vd comunicdm ci, din dqtele ce le delinem, rezulri urmi- scesle elemenla, Fald de cele roportote moi sus, propunen
toarele : s se oprobo punerec in filoj, in periosda 24 iecimbrir
PAUL EVERAC-este de pErere cE, in R.S. Romffnio, or fi 1966"- 5 ionucrie Ii57, a legionoiului Colciu Gheorghe
nevoie de o lorg6 migcare intelectuali, insd nu vede cum De ocord :
:-qr. purcg- infEprui oceostc, deoorece, dupi el, o foloii
'
intelectuclitqtetr- lo posibiliiigile ei or insemnq gubrezireo
regimului sociqlist, dupd cLrm, in egoli misur6,'or foce-o
Buiss lfinrcel
It inisterul Afscerilor lnterne Sria recrel Sricr recret
Comisia pentru pogopoorle il decsmbrie 1966 ll mnrtie 1968
tr uze REFERAT
cu propwreri de averlizoro o numirului TUTEA PETRE.
PREDA lutARlN
Neincodrot politic Lq dot'tr de 3l ionuorie 1967 s-s deschis dosor de veri-
Nircut lo 5 cugusl lfin, lo Siligteo, regiuneo Bucu- ficore o legionorului Tuteo Pehe, niscul la 6 octombrie
regti. Nofionolitoteo : romdni. Origine_o sociold : liu notu- l9/0fl, in coiluno Boteni, filluscel, de profesie economi$, fosl
toi, -o-L, in cooperqtivo ogricol6.-Profesio: scriilor. Storeq director generol in .ltinisterul Economiei Nofionole, in
civil! : cirilorit, nu ore copii. Funcfio: membru in Biroul prezenl Iird ocupotie, domiciliat in Bucuregti, slr._ $tir-
de conducenE oi Uniunii Sciiitorilor. Este propus
-inc6de- Uniu" bei Yodi nr. 164, iir bozo - moteriolelor. furnizote de in-
nes Scriitorilor sE plece in R.F. Germonic cu doi de- {ormotori, din core rezulti pozi;io ro dugm6noosd p{e-
legofi, core ou tosi oprobclir penfiu o lua conlrrcte cs di- zenl6. Simpotizont legionqr din srul l9Ft7, Tul.o Petre de-
vine membru ol orgonizoliei legionore gi tef sl Cuibu-
lui ,,Noe lonescu", in onul 1940- Dupi 1l ougust 1944,
continui sE se menfini pe pozilie dugm6noosd, fopt- pen-
lru core, in onii 1948-t953, este r"$inu[ gi cercetot de or-
sanele m.A.l. Pus in libcrrtl|e, impreuni cu bgionorii Bi-
l-oiu Motei, Coftsngioglu Gheorghe li locobescu ?gul,
con$iluie o orgoniiotie subversivE, ctlre preconizo *him-
boreq regimului sociolist, qstfel incit, in onul 1959, esle
din nou -qreslof li condomnot ls lit sni nnuncd silnicd.
ln perioods de derenfie, o ovtil o comportore bYn6, dup6
cLrm rezulti din coroclerizores infocmiti lo eliberore. I
porticipot lo octivitotes culturnl-educotivi cu diferite elpu'
neri, d-emonsrrind detin{ilor ci orgonizolio legionorE, prin
conlinutul ei, o fost retrogrcdfi, ior gefii ei, oventurieri pi
triditori. De lo dsfo grofierii, Tqeo -Petre s qvul o evo'
o$;:trfin5lu-Dei bea epril h{ie contreididorie, cdii, inreticruhl de mare !inut6, consi'
Revelion le4s. ei
dirqt o biblioteci ambrrlonfi, cu o vervd sclipitoore,' ce-i
permite s6-gi -coptele -9i sd-;i gimeoscd ouditoriul, se oratd
yerss edifui, in vedereo foducerii gi o publicirii de lucrdri intuzicsmoi de ivolufio p-olitieo-economic6 o !6rii nooslre
rom6nesti in oceasti lori. Plecqreo orl loc in cursul lunii oritind cE procesul qrondios de fionsformsre o economie
isnusrie 1967. Vize oprobqte : 1956-1962 - 56fi secisliste ; romiinegti i depfi$tniziune_E sq despre viitorul fericit o
lirii, pe q iubit-o intotdecuno. ,,...md bucur reolmenle
1965 - Frqnlo, penlru iroducereo unor cdrti in edirurile fron-
ceze i 1965'-'listio, penlru c participo lo Adunsreq Gene- - tprt. "*" cd se cldf.tt" o !o1d noyi., dupi o formuli
ro16 Comex ; 1955 -'Auslric, h inviiofio AsocloJiei Scriito.-
"l -^
proprrc romunesscd gi in interesul aceslui popoi nec6jit, se'
rilor Auslrieci i l9(ft - Anglio, in codrul ccordului culturol' told de-o rindul". Dor, fire de boem, dominof puternic de
firpi gcolii pr-i-o,re, urmeozi gcoolo normsld eul sfiu, cdruio nu-i gdsette corespondenld in lumeo eco
"ftofii"o
din Bucsregti, pe cqre o ierminfi in onul t94l-. In oceloti .sn nornici-din loro nooltr6, n-q crcceptqt sd intre in cimpu
se ahgojeizi iq ziqrul ,,Timpul", in funcJio de- cprector' lu- mpncii, cici,-pe lingi foprul ci nu oprecioz6 munco in co'
crind -pinf in onul I943.'in pbrioodo 19491945, o s-otisfdcul lectiv, n,, esisdispui,,sd se boge slugd lo dirloog6".-.. tN9-1.
stqgiui militor, dupi core s-o ongoiot coreclor lo ziorul informolorufui ,Joicrl' din 5 septembrie I95{. Declo-rofiilt
..R,i*anio liberd".'isr in qnul 1947 se honsferd in {unclin entuzioste de moi sus slnl infirmule prin outocoroclerizorec
[" t..t"tar de presi la liinislerul Informofiilor. lntre trnii de om ,,incdoplobil lo situalio politicd gi economicd oetus
ti+g-igsi, nu itt ongojot co coloriol, ocupindu-se de 16". Tuleo Petie considerd d6 ,.Romdnio trebuie si oibd ur
scriereo unor romone. Jn anul .1952, se ongojeozi co re- sril pioiriu ol ei, atit in politici, economie, ci1 9i in toalr
doctor lo revislq ,,Viofo Romdneosgd", f-uncfrionind pind in monife*drile epiiituoler €cre nu Febuie si fie mcrriste
onul t958. ln ocelogi on, esle lransferot lE Uniunes Scriito- penlru ci otunci nu mai sint romdnepti". D99i. crede c6 r
iitot, fiind oles ca'membru in biroul de conducele, unde ocumulqt tot ce gindirec umonE o produs pinE in prezeni
lucreozi si in prezent. Tstil nslurcl. llomo 9i o sorfi coope- incit o reutil sE qiunsfi lo ,resen!e", lipsindu-i un criterir
rotisle ogricofe, neincodrcte politic. Are un frote muncilor, cu Edev6rdt ltiinffic ile seleclore, se scoldE in cel moi o
membru?.C.R.-Predo Morin,-in qnul 1961, s-o cisitorit cu finc eclectism gi, vorbind despre hitlerism cu prelenlii criti
Verler Elo, cosnici, de nalionclitote evreic6, neln-cadroti ce, ?l vede pe ilitler un fel de opostol, un Christos, o ciru
potific. Din verifiediile efectuste ssupro so, rezult6 urm6- doctrini tinipul o yq lrsnsformc-in religie, cc si concluzio
ioorele: esle cunoscul ovind mcnifestdri dugminoose. ln nez€ qpgi ci dogmele-h!{elisle -r,se legdsesc sst6zi in lr,,
anul 1965, cind se oflo lo Poris, a lutrt legdtrno cu fug.orul meo zrso s comrirismului". Vorbind deipre cei de lo Aco
PoulCelon, ior in discufiile ovute cu scesto o ofirmEt-c6, in demia R.S.R., core i-cu respins lucrareo Autohtonizore,
Republicq Sociqlisti Rom6nin, e$e un curenl qntisemil. So- revolufiei proletore, ii etichehozi ,,fol$ infe[ecl.yoli, cor,
!ic'so, Predq Eto, se ofl6 in prezent in Fronlo,in vizit6-!o-o au intrct dcum 0 de oni pe lingd comunipti li, din pricinr
rtruji gi un vir. Predo Morin o moi fosr cdsit-orit cu Chi!-u incopocitilii fe ol;ifsfi se ridice". Avind in ve
nu los6 nici -sus,
-roporlote
Auroio (Auroro Cornu - nolo red.; qq[i!o-ore,-de core- g dj- derd cele moi propun : o se oprobo over
vorlot ii onul 1959. Aceosfo, in onul 1965, q fo$ bimisd de tizoreo numitului luleo Petre de cdtre orgonele nooslre
Uniuneo Scriitorilor penlru o pqrticipo lq lnternolionolo po' ldri oudiereo uttot morlori, deoqrece poiilio so dqmi
eziei de lo Knokke-li Zoute - Selgio, refuzind c se msi re' nossfi a lost semnslstd de mci mulfi informqtori.
tntolrce in tor6. De ocord,
. SecretErul comisiei, geful Serviciului Ll. colone! lfcul.Drcgg
Ll. moi. Gheorsh
t A.S.R.|., Fond ,,D", dosor nr. 11 098 I,lu:l!: