p5n5.
lntiiul reproduce, pentru prima oari, nu-
in ultima vrerile, Rusneroase publicalii au tipdrit
mdrturii gi dccunreslte referitoare la hga-nurnitul
Gulag ronru*nesc. Totsdat*, 6Lr v&eut tumina tipa-
rufui gi unsf;e cdrfi care reeompun msuaicu! ace-
l*r €inlpurE dramatice pe f;are le traversa peporul
rcn'l*m" Toate sint interesant€, toate cuprind tap€e
de vi*{6 gi de moarte, toate atestfr s rezistenfs
de*a dreptul eroicd a rorn8nstor innpotriva sasft&*
valnieiei, & oeupeliei s*r*ine" Ssm aeest punct de
wed€re, formul6m $ntregul n*stsu re*peet fa{6 de
f*stil delrgn{i politici de $a $neepr"lturile bol$evie-
mulE"ri $nt RCIrn&mia, deseoperirsdu-ne cregtetele di-
reeEntea m*rnoriei tutursr eeelera c&Fe, aldssfia
umeE ogtiri de miei dupi la t5iststr, au rnurit Gu sar*
ts$e de srrii pe tot cuprEnsu$ Rcrnfiniei, ba *xrtesri
e hiar gi af $!ber$ei" Aceste tr*g.dre aie nrcr{3l *Li
f***u pentru obiditul pepon reRn6n, eef; de-aF f;ii-flee
rdeb*i mendiafl, pe s&re $-am e$gtigat abia aeuruE"
Adt*# dsan atunci e6*d &r?? pret*l€ $p{Iffi€ Adev*rutr"
Va pr*prlsem $pre le*trar#, *tirna{i *iti*oni, *$-
€eve t*x€e s*fl?s&*na€e acefe[ epcci $e $r€& sL*ByF*
mele celor care au adus bolgevisnnut in Rom6nia
9i au fost promotorii teroarei gi crimei din pugci-
rli sau din' instituliile de stat. Acest veritabll ,,do-
sar'o a lost imbog5lit prin eontribuliile ilnof citi-
tori care Re-au cCImunieat elennente 'unui
noi. Urmdto-
rul este un fragnrent din rnernoriile definut
politic, Ernii Secarescu. Ornul cu pricina s-a pre-
zentat la redaclia Revistei ,,Flotrndnia Matre", in
vare anului 1991, gi ne-a prcpus spre pubtieare
usr volum masiv. flfidrturisim ci nu-l putenr pu-
blica, intrucft costurile tipograf iee au atsns este
dernenliale qi, .cj s5 fEm sinceri pin6 fa eapdt, lu-
erarea e inegalS qi ar trebui ca un condeler redel:
tabil sd refacd totul sau s5 ti ia interviuri d-lui
Hm il Secirescu pentru a extrage adevdrata
esen!6 vitali Ei speetaculoasd a ace!CIr lntimpt{rl
de demuft. Dar, pe spaqii rnici, unele re$atfrri sfnt
deesebite, aga cd vi le in{#ligdm aeu$}. Pneeia#m
s# dl" See*rescu a fsst pilot in avia{ia ros?'!*n6, in-
8re anii "1S44-I945, hrptind in rdzbdi eu gradul de
8*c*tenes"Et" Ulterior, et s-a lmscris la Faeultatea de
dn*p€ ryi $a Falitehnicd, de unde a fost dat afar# in
T $#aS" ffiotivul? €xprimase unele pirerE e ritcce de-
$pfle ocwpa{ia sovietieE, iar un pnofespr. l-a turnat.
Se atuncE a lnceput ealvarul" ln pericad*
t$4$*tSSS a fsst delinut pelitic Ia F*eq*nin Ga-
la{l ryi S$birs" Supd cFrea 1S ani de *ibertate, sn
care e fost supraveghedt ze gi noapte, ton{Ecnarii
instalali de rugi au apreclat cd nu e sufieient de
reedu*at, s$a c6 i-au rffiai pils c*tugele o dqt&, !i-
nirrdu-E inchis in intervslu! 1S59*1964" f n tot
acest timp, et a colindat pe la pugcdriile de Ia ffia-
ciu, *!ilava, din nsu Galali, Feriprava gi Gheria.
Hpisodul pe eare ll reprdducem se re$br& ta de-
tenlia de la Periprava gi s-a petreci.lt ln iarna lut
't 962.
Al trellea text ne-a fost furnizat de v*duve poe*
tului Vasile Militaru, actrila pensionar& Telly
Barbu Sili$itarul. Poetul, aprsape neeunoscut de t0-
ndra generalie, a fost un creator-patniot de s
larg6 netorietate in RosnAnia lnterbelis6. Doud
dintne poeeiile sale '- nnA venit asear$ rfiama'u gi
,,Ttrece*sn c&r eu boi pe drum" * au dewemit rs-
man{e populane gi au intrat $n legend6. Dar erea-
sa a fsst mult mai ampl6 gi mai diversfr. Fi-
$$a
reqt*, n$ei \dasile ftJil{Sitaru n-a sedpat fureilen hol-
Eevree, sn$nuite de toli str*inii de nesm 98 lege
er*gtln*. ASa dup6 eum au iratrat la temni!# grea
san?eni ca lullu Maniu, Niehifor Craintc, Gh-eor-
gh* Sr'5tianu, C.e . Giureseu gi algi p*trio{i, tot
s*tfel . a fost arrnilit gi n#ruit ca fiim!* um*nd gi de-
licaterl poet" lmprejurdrlle morlii sale au $cst aS-
ternute ulterior pe hirtie de'dl. *. Hadu-LJdar.
*start*r xf prermaturtx!rsi s#e.a sf$r+*t.."
 rii rug'i fiind prezenli pretutindeni. Vom detalia
iecare structurA a noii securit;iti a statului. in
'i l;{
.. €;"; I F'€ #- e} L"F*$ f
fr,untea majoritdlii posturilor-cheie au fost cele
iJ, r-,' i,i , .i;; ii:, tf i ,iu fii$ [,,ij [., ,
mai fidele etemente dispuse sd trddeze tara: evre-
-il'il: il. A$a dupd cum 9i in tgl0:t918 ei au'fost prin-
fft tj; c r+ L;a +i. +] ii # g{$
H
F?**ft
-dq: cipalii colaboratori ai trupelor germane de ocupa-
tie.
r *'*i !"iii":' liji,,l4 go,fr
:,{*r, Direefia l, care se ocupa cu probiernele in-
- era
terne, condusei de coionelul Srghei Nicolau,
Daca am simf it cu adevdrat o placere mare, piasat ulterior Tntr-un post gi mai irnportant
uliaga, ?n viala noastrd de dupd ZZ decembrre $eful Direc{iei de lnforrna{ii ale Armatei {D.l.A.}.
1S89, atunci aceasta a fcst: ABOLIREA CENZU-
ftll. Nu va dati s-earna ce povara a fost cenzura pe
. * Direcfia a lt-a, de contraspionaj, ?l avea
drept lap pe Petre Gonciaruc, urmat apoi de
umerii acelor ziarigti si scriitari care-n;l
aveau ceva
-iriii $zqbp $te{a1 ;i Hdlingh.gr lsidor. Er,a Direclia cea
de spuql De_parte de a-i cenzura G mai impestritatd; datorita rela{iilor vaste cu strai*
{cum? de ee?i, aga curn au ?neercat unii sd rnintii n.itatea. Privi{i numele e?torva dintre gefii de ser-
opinia public*, nsi, *ei de ia,,seiptam?ria". traiarn vieii +i de birouri: Adarn llfiauriciu, zalman ft#areun
aprcape numar de nurndr cc$rnaru! faarfecii. ln Hida TlberiU, Alexeev laka, Nicolau Marcel, De-
mod normal, fiecare maierial mai deosebit ?n metrescu Haoul, Bucikov Mira, Elerner $ilvla, *{o-
speciai de istorie na{ionalfr ._ trecea prin furcile Bie* &dellnan Farcag Andrel, l-ucian Toni, Maxi-
caudine ale c?torva cerberi: 1i Seegia be presd e meneo Tesdsr, $ahdoviei ililiga, Kcler Adolf, fS#
C.C. al F.C.fi.; 2j Comitetul P-C.F. at fl*tunicipiutui vcdaru Luiza. De remarcat ca unii dintre ei aveau
Sucuresti; 3) Comitetul pent;.u Cultura +i Educatie :- nurn.€ unguresti Si slave, iar al{ii nume romdnegti
socialista al capitaiei: 4) consiliul cuiturii si cum a fost, de pildd, aceastd Ndvodaru, scra
HCr.lcaliei Socialiste. Uneori, paza se dubla *i. din agentului komirrternist Pelre Nivodaru, care ovoa
{ perechi de och!, ne p*r?}eneam cu B" in funclie sii fie un rnembru marcafit al guvernului. Aceasta
de riscurile pe care le comportau articorere-noas- ffi#vodaru Luiza, rniiritatd Avram, provenea din
" tre. Nu mai intram ln amAnunte. Cine vrea s*-Si $erviciul Secret de Informa{ii, unde se ?ncadrase
ir* prospateze memoria n-are dec?t sa rasf ciasca ?n 1947; autentica femeie-co!"nisar. ea a taiat si a
cclee{ia revistei cu pr:icina, si va vedea ca tot ea a sp?nzurat in aceasta directie, apoi a fost transfe-
purtat un stindard natianal, nu aitele care s-au t?-
gi atunci {subventianate maslv de stat}, $i se ti* latd pe poslyl de $et de catedrai {1953-;195s) ta
r?t $coala de Filaj-lnvestiga{ii, dupd care a fost mu-
rasc $i aeum, pTni Na pragul faiirnentul'ui. tatd la secretoasa Directie F din Ministerul de In-
A$adar, glorie si dragoste eterna aeelcra- care terne* Nu din dorinta de a se asimila cu romAnii,
ner&u vindecat de plaga rnonstruoasa a cenzurii! ci tocnnai din dorin{a de a acfiona'mascat, nunne-
Adio, elipe de spaimdl'Adio. convorbiri telefonice r_spi evrei $i-au luat nume foarte neao$e, gen:
cu inima cTt un purice! Rdirnas bun, $edin{e d*- *erbu, Corbu, Lupu, Pidure, Pescaru, Albu, -lrle-
ma$catoare Tn care erann puqi la zid'penir.u *ir Sru, Brazdd, Brateg, $i. iatd, chiar N&odaru.
scriam despre Basarabia, ori propuneani, sii fi* ti-
pdrite cuv?ntarile mari!or romdn'i lon*l l"c. sr*- - Direclia a llt:a-era condusa de colonel
Jano$. , Birtaq ,

tiai^*u, lr:liu Maniu, Take lonescu, Vaicla-Volevod Direclia a lV-a i! avea drept capetenie pe co-
$.4" ln absen{a cenzurii, totul pare mai frumCIs, lonelul Braban $Jlihai Eugen {tol evreu}, deven it
pnrca insugi plfabetul s-a iniil.tat cu iln iat de ulterrior loc{iitor de comandant al' gcolii de Secu-
palm&. ritati; de la tsdneasa, tree ut ?n rezervri in 1961.
fata, bi.rnaoarii, L:n subiect dramatie :' cine a
adus tercarea stalinista in RomAnia? De o vrerne Bucieov Valeriu. Acest Naurn a fost parasr_rtat in
?ncoace, se tat bate moneda pe procesl;l con:lu* Romdnia ?n zana Predealuiui, ?n primavare lui
nismului. Dar, cum oriee lucru' bu'n inc'epe cu ?n- . 1944, impreund cu goferul lui Pantiurga, criminalul
ceputul, haid*li sa vedem ?mpreund cine au fost Mitea {nu Gonstantin). Naum a devenit in scurt
,,descsileciitorii" comunisrnului Tn ffiomania. Ei , tlmp g*fui Direegiel eJe CCIntrainform'aiii 6i, ap*i,
ri-au fost niqi rugi, nici chinezi, nici^ de alte nralio- al Dire*{!er a V-a.
nalitiiti. Cui ?i e teamei de adevar? ?n urma cu Lin * Direeiia de anehet*: colonel Butiea Franeisk,
ari, citiva redactori rnuzieai! ai Hadiodif uziu nii din av?ndu-i ea locliitori Be tcr{i*narii Antonsviei $;
Fuqyregti se lanientau fa o $r.:*tii: ,,Ce ne facer*, Dullegher.
fra{ilor? Am dec$angat o treabfr pe care n-CI mai
putem cpri! Atita esn tot eerut prec€sul esfrruunis* - bireclia
evreil
eadre: genera! ilerneter Aiex&ndtru""
rnaghiar.
-";-mlr--Ed-f:
mulqri lneit se v& alunge, ineviiah$|, la epoea de cCIlone! $z*esko Sandor. lntere*
lnceput. Sri pior:ierii eomunisrnului ir.l Hcm$nis, sant este ce loc{iit*rul s*u era eolonelul F€6rseh,
ca qi ln celete$€* !6rt, arJ fsst evreii!'* Deei, fara tat6l eelui care avea.$a devind lt.-eoloneii.:i
prs€ multe csnrentarir, sa adueem !a lurninti ceea H$rscfi, alies.nns{q h{aidqxe, trimis de securitat*a
c* unii doreau sa ranrina ascuns pe veci. fir4entic- rsr"!'rnne cu m!gii,:ni 'in ,Frania, unde & tradat, in*
narn ce ne-am acoperit e?teva laeune Snseurin- ventind aeea poveste inf antild e {r uciderea iu I

du*ne unele intornna{ii supiimentare din docu*
n:entarut ,ofrin€ a esndus seselritatea pin* !n
lg$g', publicat ?n 3CI august 1$g* de revidta ,,Tri*
bur-ra" din Cluj-Nepoca. irr anui 1g4B a luat "fiin{ii
Direcfie Generala a $ecuritdtii P*porului, c*n-
-dusa de Fanteiie Esdnarenkc
{Pai'ltletsa}, seful
unei puterni*e retele de agenii N.K"V"D. A*iunc-
tulsar-r a devenit generalui Al. fr..Iikslski, de-ase-
m'enea agent scvietic. Totul era subcrdanat inte-
rss*lcr sovietiee, consilierii. expertii gi traducdto-
Fsul G*me gi Tdnnse priri mijloeir€a. unui".,.
stii*u *travit. ^Virg!*
In prezent, f!ul fcstului caleiu staii-
nist Hirsch $i-e mai schlnibat o data identitatsa, a
d*vpn it fonathieu Forestlenne $i trage !a Hotel in*
terr,,ontinental, unde pozeaza ?n om de afaeeri.
Gine ziee *l cd e pr*st sa-l mai ereadc,?
Mai nCIu, dupa cum afiEisn din revista,,spio.
n*j-Contraspionaj", dl. Petre Honran s-a Tritre{inut
tocmai Ia Faris, vrerTle ?ndelurrgata, eu F{irseh jr.
Ce interese de spionaj ?i leag* acum, diR nou, pe
 copiii fogtilor lideri staliniEti?
. -$eful Cifrului: colone! Smerller.
$eful Filaiului: general Kovacs Pius,
$eful lnvestigaliilor:
-Militarcoiorrei Leibovici.
$eful Spitalul*i al Ministerului de !n-
terne: colonel dr. Hergcoviei, tatdl lui Hergcovici
Afain, cunoscut azi Tn mediile iudeo-fiance2e sub
, numeie ingeidtor Alain Parruit, omuf de casd al
Monicdi Lovinescu
-"- Sful Casei de Culturd a Ministerului de In--
terne: colonel Fux Beria {ce nun'}e qi pe-dsta!}.
O puzderie de evrrei se cd{draserd ca nigte c6-
puse gi in ,,Blanal Direcliei de Informa[ii Externe"
Sd trecem acum la unitdtife teritoriale, unde ge-
fii discrelionari erau urrniitorii rupdtori de oaie:
Regiunea Ploiegti: colonel gtrul Mauriciu;
Regiunea Clui: colonel Patriciu Mihail;
:* Regiunea Bra$ov: colonel Kalusek Coloman;
negiunea Suceava: colonel Popictl Adalbert;
Regiunea Baia Mare: colonel Dascilu Eugen;
- Regiunea Oradea: cofonel Kiss Ladistau, de-
ven- it apoi general gi locliitor al gefului Direcliei
Filaj-fnvestigatii din Ministerul de Interne;
: Regiun-ea'Pitegti:" colonel Wisting Eugen (pe-
rintele,,Fenomenului Pitegti", domnule Virgil le-
-.nbgiuneaGa|ati:ca|one||jakAda|bert;.
ru nca!);
-- Regiunea Timigoara: colonel Steikal William.
Se mai pomenim qi c?liva gefi de pugcdrii,
unde au putrezit oasele muftor romdni nevinovati:
Otto Schechter, directorul inchisori!or din tadi,
apoi madam Radnev, muiere care a mitraliat iu
qinge r_ece oameni la Canal, pi, nu in,ultimuf
* rind,
Jeah Coller, crirninalul care astdzi pozeazd, in
mare neinleles in lsrael, semnind Tn ,,Revlsta
mea" cu numele Haim Goldstein (sau cam a$a
ceva) gi ?ndrdznind si susfin6 ci hu- e ef aceia
care a ucis, a torturat. De notat cd ef a fost sefu!
inf,ernafei pugcdrii de fa Aiud, apoi a fost transfe*
rat, tot ca diiector, ,la Vdcdrdsti, unde l-a avut ca
adjunc! pe un alt corefigionar, coloneluf Tesster.
Acest Coller a lucrat ulterior si la Agerpres, pdrea
spegit gi infelept. Colegii, card mai -s-tiau c?teiceva,
?l tachinau prin 1965 cu vorbe din acestea: ,,illii,
Coller, spuire tu cum te rdbdi .inima 'se-i' dai
qegt-e sFrat lui Lucretiu Pdtrdgcanu, gi pe urnni
doira zile si nu-i dai dpd?" $i Cof fer'ringeh strlmb,
inc.uviinla cd aga.este, ba clriar se minuha gi ef de
rafinamentuf sddismului sdu. Acum face pe libe-
ralistuf 'prin lsraef , bea-suc de Bortocale cu cuburi
de g heafd, dar setea lu i Pitrdgcanu ?i arde Tncd'
inima, de dincolb de mqrrnfnt. Arestat qi schin-
Sluit pentru cd afirmase ,,fnainte de a fi cbmunist,
sint rorn6n!", Pitrigcanu a fost
um ilii ;i chinuii
de indivizi ca Golter, vTnat prin vizeta celu!ei, p?nii
cing adormit ?ntr-o buna zi qi, astfel, du'putut
sd-l ^a
irnpugte
. vom trece acum [a prezentarea unor investlgatii
pe care le-am efectuat de curind pe cont prq-
priu: cine au fost gefii $colii de Securitate de la
, tsineasa? Adicd fa principdla pepinier6 de cadre
a aparatului de represiune, asttizi blarnat at?t de
, mult. Fdrd o' prea mare introducere sd trecenn la
f apte:
1) Cdpitan Abramovici Flergcu Morltz {Miga},
inspector cll propaganda gi apoi sef la $coala de
mili{ie din $oseaua Oltenilei pind in 1960.
2, Colonel Auer lmre Eugen :'Geza, profesor la
't965;
$coala din $osealra Olteni{ei pind ?n a fost
di +ef de seiviciu ]n f nspecioratul General al Mili-
tiei.
3) Maior Alberti Dezideriu losif, ofi[er de mililie
$i pe urrnd profesor !a $coala din $oseaua Clteni-'
tei; trecut ?n rezervd in 1962.
4I Cslonef Bilteanu Mihall, evreu rus, ndscut la
Lublin {U.R.S,S.}: profesor de gtiinte sociaie, tre-
cut in rezervd ?n 1962.
5) Maior..Ereban Mihai Eugen, de care am mai
vorbit, trecut Tn rezervi in 1961.
6) Locotenent-nnaior Kertesz Andrei-Francisc,
Eef de blrou la $coafa de ofileri'pentru Filaj-ln-
vestiga{ii; trecut in rezervd, in 1 g5S, ca necores-
ounzator.
"?l'-e'a-pitan Cohn $mil Zissu, gef de catedra la
$coaf a de ofileri de securitate nr. J, trecut ?n re-
zerva in 1958.
--8i-Caranlcoto*
Mihai Boris, ioctiitor gi apoi sef
af $colii de Filaj-lnvestigatii, trecut ?n rezervi ?n-
1
'-;i Chusid Aizie Doran profesoard civ!ld, de
957.
!irnba ebraicd; scoasi ?n 't959'
10) Maior. Demetrescu David Raoul, Set dei ca-
tedr*, p?nd Tn 1961, la $coala de ofileri de securi-
tate
-- nr. 1.
1 1i Fedotova Alexandru Angara, profes oara ci-
vil6, de f imba rusd; scoasi in 1958.
12'l Locotenent-m aior Florian lancu loan, Frofe.
.sor ta $coata"de Filaj si lnvestigalii p-ina ?n 1g5g.
13) Fridman Marcu Hary, profesor civil de
limba ebraicd la $coa,la de ofiteri de securitate
nr. 1; scos in 1959.
14)'L;y;;son Cazimir Claude (evreu ndscut ?n
Franfa), profesor civil de fimba francezi, la
$coaf a de ofiferi de securitate nr. 1; scos in 1958.
15) Maior Negru Litman Nelu, profesor a ca.te-
f
dra de drept a $colii de ofileri de securitate nf. 1;
scos ?n 1961
16) Nfi-vodaru Avram Luiza, arn scris despre ea
- -Davidson
anterior.
ill $aim Avram e intrat in i'v{inisterut
de lnterne ?n 1949; a func[ionat mai rnult la
$coafa de ofi{eri de milifie, unde era geful Birbu-
fui planificare-invitdm?nt; trecut ?n rezervd ?n
1 960.
1S} Locotenent-m alar Grank $. Reiza, €vreu
!'us, translator de f imba rusa al otiterifor de ocu-
pa{ie; ciin 1956 a func!ionat ca ofi[er la secretaria-
tul $colii _de mili{ie pTni in 1958, cfnd a fost trecut
Tn rezerva
19) Locotenent-colone! Kintebruner Moise [tti-
che!, pr:eofesor la $coafa de ofi{eri de mi!i{ie, tre-
cut in rezerva in 1960.
2S) Klein MarJrlliu fosif, profesor la .gcoala de
ofileri de Fifilie pind ?n 1962; apoi a ajqns gef de
cadre la Cornandamentul Serviciilor si lnzestririi
"
din Ministerul de Interne {Direclla Spate}.
21t Locotenent-major Sh6nberger Alexandru
Francis, profesor la $Co4la de ofileri de rnifilie,
p?nd ?n 1956, c?nd - a fost trecut ?n rezbrva.
22j Locotenent-rnajor tYalter lchil Paul, profe-
sor fa $coafa de ofiteri de nnili{ie pinri in 19G8,
cind a f ost trecut in rezerva.
23lr Locotenent-major Valdman Leon Jean, pro-
fesor la $coaia de ofileri de mif ilie p?nd ?n 1956,
cind a fost trecut ?n rezervd"
241 Rozenberg Miti Hermina, profesoari civila
de limbi strdine la $coala de ofileri de securitate,
plnd ?n 1956, c?nd a fost scoasd.
25) Locctenent $toianocivi Gh. Sofia-Alexan-
'profesoari
dra, la $coala de ofi{eri de secuiitate
trecutd ?n rezerva ?n 1960.
26} Singer Lgon Henrietten profesoard tivila la
$coala de of i{eri de securitate; a fost scoasd ?n
1 960.
 ?7| Locotenent Strauber Bernard fillalca, profe-
soi{rd la $coala de ofileri de securit&te, tr,ecute in
rezervd in 1959.
2q) Locotenent-maior , $chilter Matiag fl/lina,
profesoard la $coala de ofi{eri de securifate, tre-
cuti in rezervd, in 1959.
29) ,Tokatlian Garabet Leon {evreu armean,
ndscut in Bul,garia), gef de catedrd la $coala'de
ofiferi de securitate, cunostea timbile tured, fran-
cezd, bulgard, gerrnand, armeani, rusd gi italiana.
30) Cdpitan Winkler Ellas Ayram, profesor la
$coala de ofileri de securitate, trec,ut in rezervi in
1 959.
31) Maior VSfeanu Sandu Luigi, profesor si apoi
gef de catedrd la $coala de ofi{er.i de securitate;
trecut ln rezervd in 1962.
32) Col_onef Voiculescu Franz Enrin (evreu nis-
c_ut ?n U.R.S.S.), comagldant al gcolii de sf,iferi de
decuritate din ig+g pini in 196b, cind a fo'st tre-
cut in rezervd: fireste, & emigrat in lsrael.
33) Cdpitan Zaharia-[vfendel Mihai, a intrat in
securitate in 1949 gi a fost trecut in rezerva ?n
1960; a fost profesor la $coala de ofifer:i de secu-
ritate.
Si lista ar putea continua cu inci vreo citeva
mii de nume afe tuturor acefora care au acaparat
nu numai $colile de la, Bineasa sau din $oseaua
Oltenitei, ci si pe acefea din restul {drii. Ei erau
puterea.atunci, tptul li se cuvenea, totul li se pu-
nea la picioare. f ndrdznea sd spund cineva ceva?
Era imediat gtarnpilat ca antisemit, fascist, dug-
man al poporului gi al regimului comunist,' dupd
care urmau un simulacru de proces gi inchisoa-
rea!,De mii de ori, de zeci de mii de ori s-au re-
petat aceste odioase crime ?mpotriva romAnilor.f
Orice ar spune astdzi unii gi alfii, evreli au'fost
aceia care'au sosit pe tancurile Aimatel RoSii, au
' adus bolgevismul in Romdnia Ei au contribuit de-
cisiv la masacrarea cetor mai' de searnd patriofi
romdni, la ?nibugirea ?n fagd a oricdrei urrne de
rezistenta populard. Parcurgeli, rogu-vd, ?ncd o
dati listele publicate astdzi de n-oi. Ce ziceli?
Parcd nici n-am fi fost in Romania, numai nume
de doroban{i gi ciciulari!
Am auzit u,nele justif icdri eare spuneau cam
aSa: evreii au pdtimit prea multe din pricina fas-
cismului european, aga cd au imbriligat ideologia
comunisti, ca reaclie fireascd. Nimic mai fals!
Evreii nu au imbrdligat ideologiu cornunistd, ci au
creat-o. Ca dovadd ci, cu mult timp lnaintea fas-
cismului gi a nazismului, ei au condus Revolulia
bolgevicd din Octombrie, din Rusia, pe cea simi-
lara _dil1 Gqrmania 9i pe cea_din Ungaria, ?n frunte
cu Bela Kun, evreu nnaghiar, secietarul lui Le-
nin. $i asta pentru cd de fiecare datd ?n acest se-
col XX au existat, ?n fiecare !ard, grupuri de pre-
siune evreiegti pregdtite pentru a lua puterea, in.
, diferent de ideologia ?n numele cdreia se ficea
acest act terorist. Desigur, ni se va putea spune
cd, in ceea ce privegte Romdnia, nu numai evreii
au fost aceia care au condus partidul, securitatea
gi temnifele" ASa este, au fost gi romani, dar
foarte pulini. Cei mai muffi au fost evreii, secon-
dali ?ndeaproape de unguri, ligani gi rugi. lar acei
dintre romdni care se ldsau nnai greu au fost ra-
pid cointeresa{i prin cdsdtorii mixte, cu evreice
din rezerva de cadre a Kominternului. Aceste
anomalii politice is":i prelungesc tentaculele pind
astdzi $i o mare parte dintre agitatorii de acum ai
viefii noastre social-politice nu s?nt al!ii dec?t bas-
tarzii acelor mezaliante ideotogice.
in anii 1962--1964, Ghecrgfiiii-nei a inceput s,g
le facavint. lar ?ncepind cu 196s, Nicolae Geau-
gescu scos aBroape de peste' tot, ceea ce Si
e.xp!icd-i-a
-ura.dg moarte pe care i-au purtat-o. Asta
degi intiiul lui nepot a fost un rnicu'i evreu
lui Valentin $i al Danei Borili, pe nume Daniel- fiul
-,
care deci ii very-ea drept nepot post-rnortem ;i ?n-
tunecatului stalinist Petre Borird" sronlsmul' ko-
minternlg! patrunsese si aici. Referitor ra tor{iena-
rii de altd. nafionalitate, n*avem dec?t s'i cdnsul-
tam recentul raport Harghita-covasna, de r.rnde,
Igigse..ci peste 90 Ia sutd din conducerea secur-i-
teili din Transilvania erau unguri si secui! At?ta
timp cit nu sufld o vorbd despre marii criminali
evrei Ei maghiar.i, referindu-s€ ?n schimb, pind la
sat.ura{ie, fa cifiva romdni ca furcanu gi Goiciu,
serialul t.v. ,,Memorialul dureriir' este tat's Ji nert-
culos. Este fafs pe,ntru cd minte cu delibeiarb, fn
conformitate cu'pof itica visfent sionistd a lui nae-
van Theodorescu gi a Luciei. Hossu
-, estec*peri-
cu-tog. pentru c5 se poate frage coneluzia rs*
mAnii sint un popqr de bestii, de unde gi imagi-
nea care ?ncepe sd ni se contureze acuhr ln.tu-
mea largd.
Nu am putea inchela acest tablou fard ciieva
referiri la principalii capi ai rdutr*lilor: aqentii poli-
tici, adici itegatiEtii, cei care au inecinri't din inte-
rio1, incd din 192I, monolitul Romdnlei Mari" Au
poftd evreii sd demagte comunismul? N-au dec?t
sint invitalii nogtri, 'dar o eternentari- co.E-tj
bun-sirnt ii 9}{ge si ,inceapd cu el ?ngigi. .pentru
cd fdrd ei, fdrd tenacitatea diabolicd cd care au
,,irnplementat" o ideologie strdini de fiinta popo-
. ruf ui romdn, Romdnia n-ar fi devenit niciociatl o
t?rd cornunistd. Dar, fird prea mult* teorie, cinstit
gi gospodaregte,.sa vedem cine erau principalii li-
deri ai cefor cca $00 de membri ,ai p:C.R. inainte
'dg .?3 aug_ust 1944. Vonn ?ncepe prin a arita, de
pildd,. cd ?n perioada lggg-igg4 {deci ?n pfin& ,
ilegalitate) secretarul general al p.C.R. era'Ale-
xandr Danieluk Stefanski (Gorn! fost mennbru al
P.C. Polonez. Aceasti funclie a-mai fost ?ndepli-
n!td, ulterior, de urmitorii aiogeni: Eugen tacebo-
vici, Fofiq Stgfqn_ov, Nicole Goldber$er" Din Bi-
roul tulitic al C.C. al P.C.R. (care i$lvea sediut
1.". Vorlgqva) mai fdceau parte: Elena Filipovici,
(zisi Ciobanu ifraria|, Ernil Halltky, Vtrrda -Flicol-
sll {Elena Feodorovna Nikolskaia}. Enurnerdm gi
c?{iva membri ai secretariatului C.C. al p.C.R.:
Gayrili Birtag, Bela Ereiner, Gh. Crosnef, *ll. Dia-
ciuc-DEscilqseg-, Dimitir Ganey, Gheorghe
Stoica (Gohn), Alexandru Seneoyici. Din cotidu-
cerea comitetelor regionale P.C.R. sau U.T.C. fe-
ceau parte: J-azdr GriinheFg, Eernath Andrei, Al.
{ggliorog, .Eela losza, Gh. RSdulescu {!igan, cd-
satorit ulterior cu o evr"eicd rusoaicd, Eloilna Ru-
dic_h). lnteresantd este gi compozif ia delegaliei
P.C.R. la cef de-al Vll-lea Congres al lnternafio-
nalei a lll-a kominterniste: BoriC gtefanev (cu nu-
mele conspirativ Draganoyl, Nicotae Goldberger
(qq numele conspirativ Ardeleanu), Varda Nikbl-
$H, llllarcel Pauker (zis gi lfiarin Stepanovie! $e-
mionovlgil, M. tlubinski {zig $i _f*" Garelki}, Rfia-
nea Erlich (zisd qi Etena Feodorovna fifraiakov-
sk_alq! g.a.- Sri nnai pornenirn de gtefan Voicu (Au-
rel Rotenberg!,' de Petre Lrupu, Walter Ro*an,
41tg Kugnir-iltihailoviqi, Steia frf,oghiegG$, toEka
-
GhlglneuskE, l-ecn Tismdneanu, frfrihait- Rcl$er,
Barbu Cimpina, Ana Fauker, Ofelia f,fianole, V&-
sile Luca,, Silviu Brucann A[ex*ndra Siderorric$,
ktre lssif? Nenorocirea unora dintre ei a fost
aceea cd au dat peste Sta3in, om nu tccrxrai zdra*
vdn la cap, care a cdsdpit in stinga $i ?n dreapt&,
fara afegere, at?t ruEi gi gruaini de-ai fui, c?t si alte
na{ionalit&ti. Aga $e face e& ?n perioada
193S-iS38, zisd a n:ariler epur*ri, au pidtit cu
viala curajul lor de a dsri s* ecsrduefi lumea, ur-
n'i*torii megrbri ai conducerii P.e.ft. aflafi in b?r*
{ogul Nupului, la Masccva: lrglre Aladar, Al" Sobro:
Se&fir*-Gtrerea, Elena Fitipoviei, Eavid Fabian FiR-
kelsteln, Jaques Kon[ge, Elek K6b[iis, Lesn L$ch-
tah$auo f$aree| Leonino &lareel Pauker, Gheller
frfuseovici {Ghita ffiscu, zis Al. B&duleecu}, Al.
Nicolau, Eugen Rdwan, Atter Zatie-Abrambvici,
Fetre l$ssu $.a. Cam asta e, mai devreme sau mai
tirziu, soarta tuturor aventurierilor. incheiem
acest pomelnic al acelora car€ aL! ?nrddicinat fd-
ridelegea in !ard, cu precizarea cd nu-i incrir"ni-
ndm pentru cd au fost qi sint evrei, ci pentru alt
rnotiv: au fost gi s?nt ticdtogi. tar ticdlogia nu are
tar_a,nici nalionalitate. Cu evreii cinstili gi devo-
tati acestei !dri, n-a avut nirneni nimic,'niciodatd.
Cum" am putea noi si aducern vreo doianii unor
oameni de o valoarb incornensurabild, cum au
fost scriitorii lsac hltz, !#ihail $ebastian, Ury Be-
nador sau Aurel Baranga? Cum arn putea 5fl zi-
cem vorbe de ocard despre slujitorii be rnarcd ai
rnuzicii romdnegti, ca Anatol Vieru, Atlred Men-
delsohn, Radr Lupu, ori ai gtiinfei, medicinei, so-
ciologiei, istoriei literare, picturii? Niciodatd
vgnn face aga ceva, pentru cd in acea clipd ne-arn
pierde calitatea de oarneni
Cu cdldii insd e altceva. Pe ei trebuie sd-i sepa-
rdm de colectivititi, pentru ca au fdcut riu $i'au
destine pe ,,congtiinf6". Fe cine sup6rd lumina zi-
lei, pe cine doare adevdrul? Normal cd ni se va
aplica aceea$i etichetd de antiserni{i, cu care tot
s?ntem intoxiea{i pind la vomd. Mai ncu, prin
unele cereuri ale puterii, slntern categorisili diept
trcglodi{i $i desereiera{i, ceea ce developeazd cr^l
exactitate rgmifiea{iile iudaice ale evenimer:telsr
care au rdstLgrnat ordinea de stat ?n Flcm8nia. Nu
ne speriern. it recitim pe Enrinesgu gi fudrn tArie.
Aga ci daca se doregte sd se facd lunnind ?n cefe
dou6 mari procese
- al cornunisrnului
ritdlii -- s& se in*eap*"eu
gi al secu-
eine tr*buie. Nu e nici
o suparare. ffifin;le s*au cieatrizat gi pspsrut ro-
mdn e biind p?nd la Dumneueu. E! nu'vr&a r&zbu-
nare. Dar niei 'nu va ingddui sd tie ?nvincv&{it la
infinlt pentru p&c*tele ait*ra, #are acum {ea 6i
atunci) afigeaz& c *brdzn!*ie inchizitorialii.. ."
SORNHtIU VAp*ffi TA.rpfiR
Scriscarea ! ln luna octombrie "t948, din acelea.si ordine, a
Dupd X.AI.7g44, in func{ii de conducere fn ar-
ganele de siguranfd gt, ulterior, de seeurifafe a
fost incadrat un numdr ffi&re de offferi de atta na-
Din 1918, directsr al Securifdfii Regionate Clui
a.fcsf PATRICIt-J MlttAl, evreu, *.n trp*deosebff d6
dyr, la indicaliite cdruia s-a declanpef s ar.iriune
de reprimare a paput'a{iei ranrdne$ri din Vatea
,someg ului {ware. Pretextu! l-a eonsfifuif urmfrri--
rea lui *Ofrtu LEANI?A ffast ptutani*r T.R.)
care, in timpul rdzb*iu[ui, a fosf luat prizanier di;
trupete germane. Dupd razbai a fosf acuzat cd a
dezertat Cin armata rairn&nd Si a pactizaf cu tru-
pgte fascrsfe. A fgsf_ gdzduit de dive,r.$e p#rsoane
din zana montand. Din arCinul tui pATRtCIU Ml-
HAI au fosf arestali numeragi gdzduitorl gi s-a in-
scenaf existen{a unei organizafir srr&lrersiye a la-
cuitarilar romdni 'din zond, denurnitd ,,Garda
Albd". pegi unii dintre subordonali au propus s-d
se procedeze la inforrnarea pa'puta,ti'ei ast,rpra
consecinlei la care se expune. a reslins aedsfe
prapuneri gi a pre{erat a reprirnare oarbd, aresfdri
i.n masd, precum-gi cercetarea prin rniiloace vio-
lente. a celar irnpticali. Prin insdilarea a.pa-zisei
crganiza{ii,,Garda Albd".'s:a reupif culpahilizarea
ip masd a multar ramdni de pe Valea Someg ului.
Peisonal a stimylat oblinerea de'informa{ii fante-
ziste, ai cdrar furnizori principati au fosl notarur
{g acea perioadd din camuna ftebrigoara gi RIE-
3EL, evreu, gefuj coaperaliei din Ndsdud. Asffe/
nu s-a inventat existenla tinui anume _Lt. pave-
lescu", inspiratarpl gi orga nizatarul pretinsei can-
ggira{!i .antistatale. Rom6nut URS FLAV\LJ, peful
biroului de cereetdri penale cata in sadrur unei
gedin{e profesionale a ridicat probtema necesifd-
tii prevenirii . popula{iei pentr-u a nu ajunge fn
aresf a fosf "dat afard, iar ulterior a fosf arasrar gi
anchetat prin .torturd gi amen in{are ca -,,prasupus
agent al serviciilor de informa{ii germane". Aies-
tarea gi anchetarea sa au durat g luni, parioadd
pent.ru *qfe nu s-a# intocmif acfe tegale.
Din ordinul lui PATfrlCtrJ MIHAt au fosf exscu-
tafi BADTU LEONIDA, fiut tui loan Si paraschiya,
ndscuf la 16. A1.1918 in saful Poian.a !!vei, BU R^
fl€f IOA,V, fiul lui gfefan pi Flaarea, nsscut la
'15.08.?9S5 fn caffiana Rebrigoa"a,
Si fOADEfi
# UMITRA, f iut tui Mihaitd 6i Maria, ndscuf la
tr 4.'1"!:1914 in contuna Rebra - su$ prefexf wl e d ar
f i fncercaf s# fug# de sr.rb e.scorfd. tn rea/jfafe
executarea cet'ar*fn aauzd s-a iea tizat penfru a fi
inuin.ui{f ca fiind tonducdtarii argaiizaiiei
"0S. ,,Gaidla
Alb*r'.Exee,utarea a fosf realizafd Ja 07,lg4g
* de a gruipd af latd sub comanda subf*cofens ntu-
lui de seeurlfafe PAJVG RATTU LlVlU, evrett, iar
cercetarea cazultsi s-a incredin{at unei grupe
conduse..ds maiarul GtfGOfr WAREL, fssf Tegio-
fiar, al cdrui dosar, ce-i inorimina activif*fea enge-
riaard, era deflnut de PATR|CIU MlHAl, Fr scopul
' $antaidrii sale pentru a execufa orbegfe ordinele
primi{e. Din aceeag i echiBd a fdcut parte medicul
legrsf VIANU VAS|LE, evreu.
fost executat cetd{aanul C |RCU IzIACFDON, f iut
tui Somicd gi Firuca, ndscrrf la 10.01" ?Ste domi.
ciliat in safu/ Gersa, carnuna Rebrigoard. .

lionalitd{i, in
special evrei gi maghiari, cu un
caffipoftaffient dur in rela{iile cu cetd{enii, pe
care ii terorizau in timput anchetelor, participfnd
la o.pera{iuni de depr'sfa,'s $i lichidare a unor fu-
gari"
Astfe{ in perioada 1945*1947, peful siguranlei
A/dsdud a fosf PAGHER FRAwCISC, fiul tui M#Ft
Si fiEcfflfil*, ndscr.rf la 2S. ffi. 1921 ?n oraluf fij;i-
sdud, evreu, de pr*fesie pdldrier, pleaat detinitiv
din fard in grry! _!99,, aptualmente sfabf/if {n Ger-
rn arii a, Aff eibacf--Kai'SAisiiassd n i.- 4.
Cu taate cd GOTSSTE{N LECN din camuna
$anf, IVANOV|CI LUBANIM din Rorina pi SA LDE'
CAROL din Bisfrifa, sfrada gf. O. /osif ni. AT, toti
&vrei, au fosf depisfa{i ca legdturi a/e tui BODIU
LEONIDA, nu au fosf aresfafi Si niei ancheta{i.
La 8isfrifa,.,iy1 pstrioada 7S4S*t944 a fosf $ef a/
Sjgurantei lOl'Vt FRANCISC, ori'ginar din oraqu/
AliiS*ud, irc prszert,t deeedat.
fntre 1946-t 947, ae seag i f unc{ie a fcst oe upatd
de RdASStgff tULIU, ndscut la 34.A7"?S?3, Fvreu,
fosr CorvzeiCianf de- sfofe rn Bisfrufa, rudd bpro:
 piala a unui fosf cadru de cshducere al ,,Mos-
in lsrael, unde a decedat.
sad"-ului. 'S-a stabilit
Din 1947-1948, func{ia respectivd a fosf inde:
p.tinitQ de cdtre SCHWEBEL JOHANAI, originar
dir\ Saf{,r Nou, stabilit in lsrael.
lntre 94811,952, gef a/ Securitd{ii raionale Bis-
'N
trlla g. folf GLIGOR VIOREL, fosf' legionar, origi-
nar din Bricqni, jude{ul ltotin, fdrd studii, up lip
excesiy de,,'dur. L-a avut ca 'lbcfiitor
pe LOTH'E
ANDREI' care a urmat dai ani faiuttatda de drent.
A fost ulterior tehnician cd protec{ia muncii ta Tn,
treprinderea de Re{ele Electrice Mureg, de unde
s-a pensionat.
Prin intermediut acestorai, PATRtCtu MtHAt,
iar apoi OfrNFSCU ALEXANDRIJ, evrei, Sefi ai
Securifdlilor Clui $,; respec,tiv., Radna, au aclionat
pentru reprimarea populafiei ram6neg ti din
'ap.'.grt
aceasfd parte de lar,d, uo substa'n{ial in
' acesf sens l-a avut SZABO I_'OR\NCZ, de'nafia-
nalitate maghiard, din locatitatea Sdrata, care,'in-
tre 1948-1952, a indeplinit funclia de gef at birou-
r lui anchete la serviciul raianat' de seburitate B,s-
tri{a, care s-a remarcat printr-o deosebftd rafiarc.
. Camandanfii acesfor orgAne represive, de na-
{ionalit.ate evrei, revenili de pe front sau din ta-
gdre de c.?nc?nJra{e, aq imprimat aotivitdlii tar o
tentd vindicativd, drasticd ce a fosf abil canatizatd
de elemente de nalionalitate maghiard strecurate
in str.uc.tu.ri te politibe pi adm inisIrat'ive, tmpo,tiivA
gopqlaliei r,omdnepti gi germane din zond.'Astfel,
i,n 1?46, cind un romdn- a fosf depistat cd de{ine
la domiciliu an Thales (vesmint' atb utitizat' de
evrei in cadrul ritualului religios) a, fosf , irnediat
areqtat, torturat .gi condamnai, d6gi" dyea 4 capii,
a situa{ie materiald grea, iar in anchetd s-a stdbl-
lit cd materialul in cauzd il primise de ta nigte li-
gani.
Edificator esfe gi cazul cetd{eanul'ui rom6n de
ryalianqlitate gerrnand REGER' MATHYAS,- caie,,
in 1948, finpre.uJtd.cy un prieten de aceea.t i nalio-
nalitatg, yrmdrind la cinematograf un iurnatl de
aotualita{i i7 care e-r.a prezentat-urt episod din pe-
' rioada nazistd, a f dcut came,ntarii in limba ger-.
mand, pe marginea secven{elor vizianate; au Tosf
re{inu{i arnindoi Sr maltrata{i de un grup de evrei,
ggre. i-au pre{at organelar de secuVitdte, acepfia
fiind candamnafi. 'sdDe altfet, REGER MAT|4YAS a
solicitat expres f ie can:damnat, intrucit a fosf
q.ryenin{at de evreii ?n eauzd cd dacd va fi pus in
tibertate va fi omarit.
Au mai fosf semnata,ti cd au fosf implicali in
ac,tiunile de reprimare a poputa{iei romanegti:
GRUIA"MANEA, fiul lui llie gi al Luizei, nds-
iut la 26.10.'tgz4 in oira$ul Doroi.oi, i^ude;ut'Fotg-
,s_ani, evreu, fosf ofiler activ in perioada
01.11.1947-30.6.1962 la Bacdu, Radna ca sef
secfie, iar intre 1951-19G1 a fosf sef al biroului'de
anchete ta fdsta Direclie regioitald Clui a Ui-
nisterului Afacerilor lnterne, flind un tip sadic in
relaliile cu cei anchetali pe care ii louea pi fero-
nza;
RCITH FRANCISC, fiul lui Sigismund pi at
Mariei, ndscut la data de Ag.A6.t{A4 in Aradea,
evrert,a fosf cadru de securitate la Oradea, Su-
geava gi Turda intre 1945-lgS4. A fast ,detagat de
lg Turda. la Clui pentru anchetarea definiufilor.
lnainte de anchetd ?i lavea gi batiacorea;
* SIEFru EUGEN, fosf lacliitar al. gefului" Secu-
ritQ{ii iudelului Someg, a participat la acliuni de
,. prindere
pi impu1care a urtor fugari dln fostul ju-
del Some-s. Ulterior a fosf mufat la* Secu ritatea
, judef ului Maramu,re$;
. -^.-
tULtUS WtLHELM, fosf cadru la Securitatea
jude{ului Someg, Gare a participat la impuscarea
unor romdni considerati a fi fuqari, dezertori etc'
-
pnrtSzrci - ltui' S;mAi-E
'ndscut sttutbrtt, riut Ei' a)t
Razaliei ta 03. 08. 1922 , in Gdldutag, fosf
afilerla Securitatea iudelului Some,s, evrerJ, ple-
cat def initiv din lard fn anul 1970, fn lsrael;
- DASZKEL EIJGEN, fiul lui tgnat pi Pepi, nds-
cut. lq ffi.A8,1910 in Turda, ptecat Aeiyinitiv in ls-
fog{ fe{ al Serviciului 4'la Direclia Regionata
r.a.e!,
M.A.l. Clui;
EREINER SIG/SM|JND, evreu, fosf loctiitor at
gef ului Serviciului drlc;l1s[s ta Direclia Re'gionald
'
de . Securitate Clu j, u n cadru zelos gi tar-a m itd;
-
- DAVID LUPU, subofiler la Securif atea judefu-
lui Someg, insdrcinat cu paza delinulilor pe care
ii lovea pi schingiuia;
- BREBAN IAS/F, evreu, fost comandant al Se-
curitdlii rqionale Clui; ulterior gef al Direcfie:i a
tV,a in Ministerul de lnterne (contrasabataj).
Un corespondent din Bistrifa
Scriso area a ll-a
DOMNULE REDACTOR-$EF,
Cifesc revista. ,,Romdnia Mare",.incd de ta pri-
mele sa/e numere, pi mi-am formulat a pdiere
pozitivd, despre modul in care abordeazd htn te,-
mgle .majore ce intereseazd o mare parte a aces-
tei tdri (problerne economice, potitice, sociale,
pr.obleme privind suveranitatea de stat, rapotrtu-
'
rite inferetnice, abuzurile, coruplia etc. ), cit pl
unele aspecte. ce tin de cotidian. De asemenea,'
socof ideea de a crea in jurul ,acesfei reviste un
p.artid, un act nu numai de curaj, ci pi de patrio-
tl1ry, pentru cd oricit de penetrante gi credibile ar
fi promulgate in paginile revistei, dacd nu
-ideileconsemnate
grnf intr-un program bine echiti-
Si
brat, program care sd aibd in v6dere o evbntuatd
guvernare, atunci acesfea nu au nici credibilitate
pi nici forld. Esfe $tiut faptul cd, cel mai comod'
miiloc de a fi semnalat Si a te menline in aten[ia
p_ublicului, e per.pgtuarea poziliei dA opazilioni'st,
Problerna' esen{iala e sd f aci ceva, sd creezi, sa
zidepti,'nu doar sd negi. Cd, vorba marelui nastru
poet, M. Eminescu: ,,E usor a scrie versuri cind
nimic nu ai a spLtne". Am citit cu luare-aminte
programul Partidului Rom.6nia Mare gi, aproape
s igi r, voi f i un vot ant al acest uia.
Cu toate acestea, dffi gi unele rezerve in tega-
turd cu madul cum ,,atacafi" anumite probte-me
foarte irytFortarlte; institufli gl chi,ar persq ane.
lcesta insd, in mod cert, esfe- perfecti'bil. fncet,
incpt, md apropi:i de motiiul pen'trLt care vd scriu'.
ln numdrul 69 al revistei ,,Rorndnia Mare" (vi-
neri 25 act. a.c.) apdruse un articat semnat de'
C.V.T., ,,Cine a adus bolpevis mul, teraarea, $l
crima in Ramdnid", articol in aare sint ardta'ti
,,descdlecd.torii" camunismului in Romdnia.,q.s
dori sd femarc f aptut cd toate gradele ,gi functiiti
pe care Ie menliana{i in dreptul numelor respec-
tive, in eea f ai ,mare, parte coresp und (cu foarte
mici excep{ii), dar, dupd pdrerea rnea, nu ei; in
primul rind, au adus bol.seuis mul, teroarea Si
crima. ,Ace.sfia, in principal, au ajutat ta eansoli-
darea bal€evismului, Ia men{inere'a lui ca forma
de sfaf , ou canstituit o pirghie foarte importanta.
la. fel ca gi ce/elafte structuri, cum-ar f i armata,
justi{ia, presa, cultura, administralia gi chiar bise-
rica. Altii au fosf cei care de{ineau cu adevdrat'
mgn,apolul p.uteirii. Acegtia erau grupu! de acti-
rzisfl de partid, dar mai ales din apa,ratul ce;ntral,
$i aici, evident, exisfd o stratif ic'are. Se in,telege
cd un activist oarecare al unui sector din Eucu-
regti, de pitdd, nu avea,niei o putere de decizie, in
ceea ce privegte introducdrea sau nu a bolgeyis-
mului. Chiar in" spatele grupulur' resfrins, care -in
mod real de{inea puterea decizionald (secretarul
general al partidu!ui, secret'ariatul, membrii
biraului politic etc.) se aflau puteri strdine. Pro-
blema esfe ampld Si nu md incumet a o aborda
aici.
Doresc doar sd completez cu unele date, care
poate nd intereseazd, lista acesfor elemente, din
citeva sectoare, rJesf u/ de im portante.
Asa. curn a{i _men{ionat sl dys., in 1948 a luat f i-
in{d Direc{ia generald a Securitdlii poporului
(transformatd peste pu{in timp in Direc[ia gene-
rald 8 Securitd{ii statului). Era in ace! timp; ca $i
partidul de altfel, o secfie a unor organisme in-
terna{ionale pi numirea in funclii de conducere
era un atribut exclusiv al acestor otrganisme.
Aparatul de securitate vechi (Siguran{a sfafului gi
afiiar SS/j nu a putut fi eliminat complet intr-un
timp scurf, fiindcd se crea un- calaps (termenul e
la modd), dar s-a avut ii vedere inlocuirea.lui
tre_ptatd. Au fost adugi direct din fabrici munci-
toii, of i{eri sq,u subof ileri, a$ezati in
avansa,ti
scaunele goale ldsate de fogtii agenti ai Siguran'.
tei, aresfali ori fugili. Allii au fost se/ecfafi si fri-
migi la Eucure,sti, pentru a urma o gcoald de ofi-
{eri, cu duratd de 6-8 luni. lntre 1949-1950 scoala
a func{ionat la Mdgurele, iar dupd,aceasfd datd
au fost gdsife, citeva elddiri in Bucuregti, pina la
term inarea, in 1 953, a ;colii actuale de la Ba-
neasa (cunoscutd gi ca gcoala de la km 11). Prin-
cipalele ,scoli in Bucu regti; intre 1 950-1953, au
fost; $coala de of i ,teri din sfr. 11 lunie, aga-zisul
,ocentru", denumit astfel pentru cd aici se'aflau
comandantul Si catedrele (in acea vreme se nu-
rneau ,,cicluri"/ $i pregdtea ofi{eri operativi pentru
taate profilurile (aproape toate) activitdlii de se-
curitate. O $ccald asemdndtoare ca progiam, dar
cu un numdr mai redus de elevr, se afla pe sfr. Sf.
laan cel Nou, nu departe de biserica,,Bdrd{ia",
denumitd ,,Schuler". ln cadrul acesfei Sco/i mai
exista o c/asi (diviziune i se spunea) care pretgd-
tea radia-transmisionigti. Era {inuta la mare se-
cret, d ar, binein{ele:s, taatd lumea pfia cu ce se
ocupd ,,bdie{ii". Upile fuseser d capitonate, dar ori-
cifd strddanie se depunea pentru etangarea fonicd
a sdlii de curs, lof se auzea pe coridor ldcdnitul
aparatelor Morse gi al teleimprimatoarelor, pe
catrg exersau cursan{ii. Apoi atmosfera de mister
pe care vroiau sd o creeze neapdrat (absolut totul
era secrefl,) mai marii $eolii, incita pe ceilalli,
darnici sd afle tot ce-i inconjoard. Nu era'de mi-
rare cd si locatarii vecini gtiau cam ce se ascande
in spatele acestor g arduri Si cliid iri cu ziduri ce-
nugii.
O intimplare nostimd din acele vremuri im.,i rc-
vine in memorie. Era toamnd gi un soare incd pu-
ternic incdlzea lespezile de piatrd ale curlii de.
formi hexagonatd. Md plimbam 9i recitam in gind .
,,Balada chiriapului grdbit" a lui G. TopirceanLt,
'cfnd m-am trezit ca o minge aru'ncaId pegte gard,
de nigle copii ce iucau fotbal in stradd. Deadatd,
un cap de'prichindel se ivi deasupra g91d.ului ce
era dbsfu/ de inalt (probabit un altul il {inea pe
umeri) gi rni se adreseazd: ,,Nene spioryul_e, urei
matat'e sd-mi arunci mingea pesfe gard?" Deci ce
sfia tat satul nu Sfia (Sr nici nu voia sd $lie, de
asfa mi-am daf seama mult mai tirziu) comandan-
tul!
O altd gcoa/d era situatd intr-a ctddire din sfr..
$tirbei tlodd. Aceasfa reeicla ofi{eri de contrain-
formalii, dupa Un pragram asemdndtor cu al ce-
lorlalte pco/i. tn sfirgif, mai exrsfa in acea pe-
rioadd gi o gcoald ce apar{inea tot de Direc{ia ge-
nerala a Securitdtii slatului, denumitd $coala de
tirnbi strdine. A,ici, elevii invd{au ctJ precddere
limbile {arilor unde urmau sd lucreze in viitor,'fi-
ind destinagi pentru a desfdpura activitdli in ca-
drul direcliei A, c{rrn se numea in acel timp DIE
actual.
Fdrd indaiald cd ar fi deosebit de interesant
pentru opinia publicd sd cunoascd ,pi programa
de invdldmint a aceslor pco/i (ea nu esle secrefa
' - in cea mai mare parte), din ea-s-ar putea des-
prinde modul in care acegf i tineri au fast instruili,
indoctrina{i ,efc. pe linie de specialitate, pe linie
politicd gi de culturd generald. Ar exisfa o mai
mare ;i rnai exactd in{elegere a multor particula-
ritd{i ale acestui organism. Poate ar dispare in
bund parte sentimentul ostil f ald de aceastd
structurd statald, care f drd fndo,iald a avut un ral
coercitiv pri11 9xe9t.enl.d, dar gi .de infolm?re gi de
apdrare, atit in interior,, cit pi in exterior.
Sd revenim insd la peribada 1950-51, cind
$coala de ofileri de securitate de la Mdgurele a
fost adusd 7n Bucuregti. Desigur, gefut acesteia
era in primul rind rninistrul Theohari Georgescu,
apai a mai avea in griid lac{iitarul sdu Nicalski
(cred cd aga se scnel ,si mai a/es gef ul direcliei
de cadre, fostul general Demeter. Tot in acea pe-
rioadd se infiinfase in interiorul acestei directii de
cadre un serviciu de invd{dmint care.se ocu pa di-
retct de toatte probtemele'privitoare la proceiut de
'invdldmint, incepind cu incadrarea,scttemei, pla-
nul de pcolarizare, recrutarea de elevi gi ofi{eri
pentru reciclare; clddire, aprovizionare efc. $eful
acestui serviciu . era cpt. Ady, f ratele generalului
Ady (geful direc{iei penitenciarelor), cdsdtorit cu
Consf an{a' Crdc'iun (evreicd), care printre alte!e
se ocupa de culturd gi artd, invdldmint etc, Cpt.
Ady era un tip foarte plin de el, trufag, cu velei-
td{i de intelectual, dar destul de limitat. Cind par-
ticipa /a $edin{e, vorbea intotdeauna ultimul, can-
cluziona, folosindu-se de f raze scurfe, de tip ca-
zon. Cum nu sfia bine romdnegte, in celg mai
multe cazuri gaf a gi .intenfiile sa/e direc{ionale rd-
mineau in coadd de pe$fe. Avea un adiunct,
afturne Kardas, tot ungur, dar acesta era opusul
sdu. Era mult mai scund, adus de spaf e, c!-t capul
rnare gi urechile cldpdugg.Cred cd nici ungu-
regte nu gfia Brea bine, in resf ,,nem tudom,..".
Tot in acesf serviciu de invd,tdmint, ca instruc-
tor (un fel de amploaiat) lucra in acea perioadd Si
generalul de mai tirziu, lulian Vlad. Avea gradul
de lt. sau lt. maior, o linuta corectd, cazond, dis-
' tantd pi cu un aer misterios. Och ii verzi dddeau
,, im'presia cd sfau in permanen{d la pindd. Nu se
rernarca in vreun fel oarecare, prin ceva anLJrrTe,
dar se vedea cit de colo cd e un ^tip perseverent,
tenace S,; mai a/es, rdzbdtdtor. lmi amintese cd
intr-un interviu televizat, dat pe tv.r. nu cu prea
mult timp in urmd, dl. S. Brucan (alias Srukner)
il ,,flata" pe l. Vlad, atribuindu-i merite deosebite
in preEdtirea ideologicd, politicd gi mai a/es pro-
fesionald a ofi,terilor de securitate. Chiar numai
din schema reievatd mai sus, se deduce limpede
cine anume a pus bazele acestei gcoli, cine
aname au fosf diriguitorii, cine a adus de fapt
balgevismul, teroai'rea gi crima. De-abia pesfe
rnuf{i, ani, c?nd lucrurile au f ost bine ,,puse la
 punet", t. .vtad' treptat, a inceput sd urce scdrile
ierarhiei internelar.
Un'amdnuryt, poate mai pu{in semni{ieativ .per}-
' tru temati.ca in discu{ie, dar_intgresant pr:in inedi-
tul sdu. La inceputut anului $co/ar lg;ffi vine la
'gcoala de la Edneasa, pentru reciclare, un subla-
cofeRenf, secforist intr-unu! din raiaanefe jude{u-
l,ui lapi. Cam s.cund, cu hainele matatslite, pdyin
tungi p*n{ru el. La, mfneci gi btszunre, un'o'bser-
vafor atent putea zdri u$oare urrne de ieg. sfios,
/ipslt de fndrdznea{a caracferusflcd ceioi lmbrd-
cq{i in wni.{orma ca petlile de culoarea cerului,
pdrea un .{dran venit la orag Ce curind. Dupa p{i-
rnele cuvinte schimbate, fti dddear seama rie e'for-
fu/ exfraardinar ce-! f ace pentru
a se debarasa de
'moldoienesc.
limbaiu! colorat, iipic Avea G
voin{d forrnidabile, a tunaaitate apraape iesitd din
aamun ,si o rezisten{d la ,,tdvdleald"'iemarcabild.
ln clipele sa/e de linigfe suflefeascd, j se citea fn
. tnva,tdmfryt
oc.hl . gi pe ta{a;i cgm col{uraasd a teribitd forla
interioard cg-/ Tmpingea -perrnanent spre arivism..
' La I
irygepu tu recicldri i, n ivelu I sd* de' cu tturd gd-
nerald ni,o depdpea cu rnult pe cel al unui elev-de
z class primare, car dupd aproxirnativ un deceniu
a/erns€se absolvenf af {acufta{ii de s tiin{e juridice,
prnfeso r la $coa/a de *fi{er'i de se*uiitat:e, 'apoi
direofaruf {cbrnandentuf } Acelei $**ri, apai 'profe-
scr unlversi.tg{, apoi consilie r af ministrulwi, apoi
rapartar Pidu, apoi dizidenf si chiar prim-vice-
Brim-minlstru. Acum aud cd esfe peful unui partid
pofiffc. O earierfr extraordinar6! ' Dar, pe iaiAut
sdc"r pslfrie Gbm fabi{ sl haotic (avea 'intr-ad*vdr
uneori un #CImportement pu{in'carn bizar), i.au
sfrafiflcaf earec.teristicile tipalogice are cbtu; pe
care merefe caragiale t{ nwrnea simplu: f'rtftii.a"
frin cauza asfa, toatd lumea ft dezavua. Apdruse
fy cCImpartanientul $du, in exferiorizare, in ge$-
tlcd, eev& qere_" resplngea. Numai a$e se exftnA
f a'ptul ed, fnc6' eley fn f iind, s-a pr'opu|
'scCIaferea sa si trimiter*a'la
"*coa/dunitate {unitate'a ?f
frirnrses e .!a..pccald, tocgtai fn speranf i ci- nu
scdpa definiiiv de elj.Apoi, ca piofesor, a crea{
rnuft* dlsensluni gi sf6ru tensianale in rfndul cofe-
gifar" ,tre ?{ffid, c& F*f af pr,r.tit', dup6 c func{i*-
i?are d* ci{iva &ni, * {rebuit.d* asemnea s& tie'fn*
faturat. As* se inifmplase apai fn cacirul DlE, in
cadruf Guvernului etc. Parcj" un hlestem rs ui*a-
ree pas ci.r pas , f drfr sd poa td f ace ceva. Am uitat
' gq fpun c6 e varba de calsnelut{r} Dumitru
Mazilu
Oar si'f revin t'a $eoafa de *f {teri de -di
securitate.
&cesf r#stimp era concus,x 'iferfiu
in it.-*ol.
Ervin v*icufesc#, de na{ianat'itate sv{eu, avfndu-f
ca adiunct pe maiarul Riidesc{r. Acesfa era fiuf
gens{at'ufui fid_d_escu, fosfu/ preBed inte rie guverri,
imediat dupa 23 august 1944. Fddese u iuni*r e{&
o fire de baern; eafi aventurisf, dar cm cu suf!*t,
patriat gi cancii{ional" Desigur, cr*scaf fntr-un
-anumit mediu, avea a mental-ftate diferitd de'a ce-
lor cu cars s€ ,.incuscrlse' . Se spu ftea atunci
cespre ,ef cd a fosf atres fn migcarea carnunisfd,
cd d aiutat la aresfarea lui Antcnescu si la arte
ae{iuni ce la Palat, unde avea aces$'datc,rita
tatafui sdu" cine poate sfl cif adevdr e fn t*ate
aeestea si cifd fabula{ie?! Era un asa-els ,,tavariJ,$
de drum"" Evident cd ft. cal, Voicutescu Ervin Si
careligionarii sdi din gcoa/d nu-! puteau rnentiie
muitd vreme printre ei'. Aga ca, in:tr-o bund ei, se
{srezentase in biroul comandantului rnsdgr bufe-
tiera, o anume Marika, sau carn a$a ceva, indig-
natd nevoie mare, reclamind cd mr. fiddescu a fn-
cercaf s-o violeze. Drep{ arguffient suprern,. a de-
pus pe biroul mai sus-eisu{ui camandant o nere-
che de chitali tetra, sfigiafd in citeva lacuri. N-am
rnai aflat niciodatd c€ se fntimplase cu ffir. ffd_
descu dupd gedin{a de, excludere, fn care a f*sr
qc_uzat in principal de faptul cd nu s-a puf ut cez-
bdra d.e apucdturile burgfteze, retrograde Bi de o,
rnentalifafe vddit irnorald, {n contradic{ie fla-
grantd eu rnorala praletard. 'fn
tocu! acs,siuia, fu-
sese numit adiunct al camandantului $ca/ii u.rz
anuffe I'tf aearian Dinar, cu gradul Ce maior. 0 fi
fosf arrnean, a fi fosf evre!.h n-a$ pufsa baga mina
in fac. Era un am desful de btind pentiu acele
timpuri, agezat, f ara veteitdti de cornandanf. se
acupa Qoar de lucruri utlitare, c& aprovizionarea,
aurd{en ia etc"
'
Un rol important fn gcoafd- il avea cpt" Haimo-
vici Haim, care era $eful invd{dmintului. Lui f, $g
subardonau direct faafe catedrcle {cicfurile}, fi-
ind cel care. aproba sai/ dazaproba'
planurife de
gi tat ce era iegaf 'de *ursuri. verif ica
prelegerile, asrsfa la seminarii etc. Aysa o fizio-
namie tipica de evre,u, e vcce pi{ig6iara=; nasr I r,o*
roiat ,sr, cind vorbea, f &eea spi:nrb fn e*ffuf gurii"
lmper{ifient, Cur, fdrd caracfer, CecS *inevd din
mai marii lui ft dddea afard pe u$d, *i rnfra pe
g?ary. fmi imaginez ed da*a cbi Ae sr,,,s ig sesipaJ,
el zicea ed ptaud. Era tipul ornurui ferrry cs,nyins
cd oCatii ee a fosf inal{at in gradut de mpifan,l I
s-au {ar.gl intef igenf;i sl euttu'ia" Titr-una din zile,
ne adund pe vreo doi-trei in biroal s;iu si ns cs*
mynjcd. cu glasut sdu i*figfaf, Ce ,pare d a fost lu-
gdnit de haharn: ,,vd dau o vesfe sxtra*rdinard,
ce*ta 'nemaipemenit, ceva carg nun'tai in *rfndui-
{ea noasfrd socialisfd se poate.intimpla,,. Arta #ra-
idei ndsfrup nice. poate apciruse
f.ulqeyaser#. yip'.e
iardgi Ltn Maise, ori $-fi reclddif fermp u,{"".
f
hlfunic Cin toate acesfea. Mafturil
,,Tavardgi, nfi vin consilieri!" ,Asra era! fl/e ys-
ftG&u **nsifi*rr" Si e u venit, intr-adevdr ! gi-afunci,
rni*arc adus a:rnint* de s vsr&# a &unfcerfuf meu
ciitispre tatd, pe car& o sp#riea *ind ?ntirnea f n
ca{€i un err} n'tai slab de rninfe, srl zdfud:,,furisr €f,
' ,
sdracu f n-ar {rea s6 ffe ag€I"
Fiecare dt'n selef elt* tr*i $scfi av*& eit* uft ca-
nranderui- d-& ,"-Scfteif#r" g*n:aruCami #r# ft. mai*r
ffemef.r€scrr ffa*J {numele ca care-f fu*fe;sse
rahi, inalnie ce circumciziune, nu-mi esfe cd,Jnss-
e ut),
-
ia sooala de reciclare a af ilerilar de c{}n^
trainf*rma{ii -go{narydant e!.F, cpf" ' plafrnan {tipurf
senrdrta Gu jldo$e Dayan, doar e& avea doi *i:hi,
nasul mai -c*raiat gr &drb ia mult ma! pr*eminentd;
ar fi fasf cet pu{in haztiu sii-gl schim'be fium*fe {n
P*p*scu, sd zicern), t'ar fa gccafa de t'imbi sfrdln*
sorftanda*t sr& Gpt. lde5rescrs {de rr.serner?##
evr*u), cdssfcrit *u C-na Ferbasz, &l *&rui frafe
era pr*feg* r de E**gra{i* a *csasf6 p**afuj $d ;
f
ave& graciul de lcc*fen*rTf" Fe df" Ldzd"rescu ft'Li
bam rnai' reint?fnif dupd acesa niciadata. Cred *ii
acum se afla le umbra unui portocat din Nazar*t.
ori pr*ajma Zidului Ffingerii, -si isl scrie m#*
S.i.n
moriiie
$efii de catedre, in majoritatea {ar, *raa tat cs-
refigionari ai {t'" cof. Voicule,se{r Ervin. A$a, bund,-
aar&, geful catedrei de inf*rma{ii era tt. mei. De-
msfrescu ftaut, despre care &m amintit ceva ntai
iygi.nt*, Sef ul catedrei de contraspianaj era'"cpt.
Sirig {evreu }, gef u! catedrei de drept era me'ior
Negri; rVe/u {probabit S*hwarz la nastere}, iar ad-
iunatuf sdu era lt. V#{eanu [-uigi (evreul..gef u! ca.-
tedrei de *u{turd gen*rafd era mr. ianeu Zisu
(evreu), geful cateCrei- de filai : era It. Nicolau
{e,treu }, peful muzeului Sccfti era cpf" Drexler,
fosf prapri*tar al unei fdbdcufe de patarii din Ti-
 miF*ara, ,,Drexl*r gi {iii", ciin car# cauzd era pCIre-
ctit,,pdldrierulu' efc.
.gxibtau aifi{et'i-gl *e alte nalionali&{i, tr:a unii
e,"au "sefi de catedr&. Asf fej, -sefuf cafedre i de
sporf era cpt" frcbrescu, geful cafedrei Ce socia-
Jism *ra lt" malor Man {un ardelean ce pdrea eo-
bcrif direct de /a o st?nd, dar, persey€rerlt, inteli-
'g€nf gl cu a {neffiorie bun&, a a/#ffs sd cunoascd
€proeps la perfecfle istaria p. C. U. S. pi chiar
s+urfa biograf ie a r??a reiLii /osrf Uissario n*vici ), iar
adiuncful sdu era tt. mai" Kohn, u.n om *&lm, ce
nL{ se abatea cu nici * virguli5
-sdrecde la cele zer€ po-
runci ale lui Maise, cam *u duhuf gi care
avea boala samnultsi, de par*d fusese rnfepaf de
r??#sea {e{e. Nu exr'sfa sedlnfd la care sd nu fie
sles fn prezidiu, dupd care ii'ttreaga sa/d rfdea eo-
piosl fttfedicul-6e{ al disBens aru{ui e:ra" dr" Kesler,
ca{e apraape pentru arice boal$ r*Comar"iCa fre
$ffrs &trnard, fie un antin*vr*igic. Dacd nu scdpai
de boa/d, fe trirnitea la spifal.
La Tirnigaar.a, unde md fransferfiserri fa rsrers
in ?S$4 (spre a nu md cantamina de,,tniticis{n",
#ar gi spre a scdpa de acegfi alogeni, fn n:agorf-
fafe eyreo-r?l eghiari, impianta!! in centrui fdrii ir:
centra! Capitatel "sl fn centrul puteriii" slferatia. din
g:nr:cf Ce vedere etnic &{& aserndndfcare. Cu pu-
fim tn urrnd, t&cmaf fusese {*locuff gefu/ rnspeefc-
rafufus reglcna I {fn aeej tirnp avea denumire de
directar j, r;rl &ftums Ambrus Koloman, cu ft" e"*f"
fvfarE Aurel {evreu}, uft avocat ce fu*ra fn servfeg-
rfe secrefe ronp&ne Tnad din 194.5 s&u tg46 fn"ier
tfrziu affi af{at cd de fept &r f! f,uerat pr penfru
iresd affe daud servicii seicrefe j"'Adiunc{ii s&l ereu
Sfeskaf Wifiam i*f lnslsfa sd p se scrre 'seryref
prenwnzef*
c€r t/,} Sr 8*nd*r Petru {ungur}, gefuf uf ui
de e*ntraspionai fusese nurniit Keeskemefy Sfe-
f afi, dup6^ce yenise de f a un ##r$ de pregEtire fn
#.fr"S.S" t'n cadral aeesfui seryrclu aa rnai luqret
in a*e/ flntp gi ai{ii, printre car# Katz, zis Pupi, ur}
evre# be{iv, dar altfei foart* srmpafr* {dup& ee &
gafaf. de mai muffe ori gi nu mei pufea'ff redres*f,
a f*sf frimrs secrefar 3 fe Am*asad* frcnrdnd de
fa VienaS, rVrfru/a Ferdinand, ldoyeer, Iofft, Icf-
d&n, frc{oaea gi attii"
Serviciui 1. de *orrtrainforma,tii interne, il avea
Ga _sef pe $fernsfeln Pavef, gef ut serviefE"sfur 2 de
c*rpfrarnf*rma{it e**n*mi** er& ffafcg, apoi S*-
ffiagy, apoi &r*ker San:sifd sl affrr. La seryferc"ri
de an*hetd, inifial fe*sese nurnit $€f url sir&,
a{'Fuirne Z*ran Vwt'etici, apoi, du pd ? S5S, Earfog,
d-upd care a renrf le ,sefie Schnefbach fuf artin,
apoi Deithet', T*fh Si un *areca{e *rczik. Seryi-
ciuf ,,C" {arfiive} era condys de Szabadose d-ofi gl
d* adiun*tul sdu Szemeny" SeruiciuI adminlsfrafiv
il avea ea gef pe Sfep unyak, ajutat de Farasky. la
eadre, un tirhp a fosf gef leslfer, fnt'scuit apoi de
lakafas, ,gr rnaf tfrziu de Kappel. Ieslfer acesfa
era tare zdnati* {be{ii,,fem*i, afaceri}, fapf penf,'r.r
c&re a fosf {ndepdrfaf de la serriciul de *adre, iar
pentru reabilitare gl revenire la narmaf a fosf nu-
mit,,nici rnai mult nici rnai pu{in, decit directorul
minelr.r de aur de fa &'rad!
Fxlsfa si un serviciu iehnic care, dupa cum
fcafa lurnea Sfie dela, se acupa 9i cu in.tercepta-
rea canvzrbirilar telefonice, de fapt a fosf pus la
punct de ing" Kaf{ar. A mai exis-faf sf un birou de
'intercepfare
a coresps nrlen{ei ^iera: un fel de hi-
brid, fntre servicii aserndnataare afe KGB pl CtA),
mai rnuf{i ani a fosf su$ comanda unui enume
Avram sa{l Avraam" Dupd acesfa a c*ntinuat acti-
vitatea ufi ofifer pe nume Eira aiutat de un aftul,
Malar Ladislau. Pina gi" dlsp ensarul meCicaf ey
diriiat Ce dr. SinEer, ajutat de Cr. Mesinger.
Nici fostele raioane nu au ,scdp-af Ce alogeni,
Astfel, raianuf Lugaj, ctl tradilie in cultura rom6-
neascd Si o popula{iein rnaisritate ramdneascd, a
fosf pricapsit cu un Sef al serviciului securitdlii
pe nurne Kfing. la Car4nsebeg a fosf inscdunat
unu! Filip, h Aravi{a altul f}ahanu, iar la Timi-
$oara {raionul firnr.s oara) $m itovicl f fosfu/ socru
al fCIstu{ui ministru adiunct de la culturd, C. 8a-
beyi). La Bozovici .sef de raion sra la{ka, ia Fdget
trana Weber Si aga mai Ceparte.
Sinf multe intimpldri iragice petrecute fn acesf
rdstimp istoric, 'intfrnpldt'i ce puf*au f i eyllafe,
chiar in situa{ia cind directivels, srientiirit'a ve*
neau din afar4grani{efar, dar oarnenii acelor tirv?-
puri (diriguitarii) erau apaciza{i la minte Fr; f iind
fn cea mai rnare parte alageni, nu aveau an senfi-
ment prafund fa{a de {ara.sr poporul rarnfrn" Do-
vadd certd fn aceasfd prlvinld CI consfifuie faptut
cd in anul 1962 au fosl scogr din aparatuf Ce se-
curitate. foff' evreii, deoarere tati devenrserd Si
agenti ai Mcssad-ului, lucru cs s-a sp{Js in $e-
dinie cu apraape intreg person alu!" frupa puf in
tirnp, aceeagi mdsurd s-a luaf gi cu sfiterii *e er'au
recruta{i de KG8"
un exernp[u de sirnplitate sl go/ic iune ntintafd
pcafe f i urmdtcrul:
cum spffnea m mei fnainte, Se-
faf raianuf wi Caransebeg a fasf numit un oarecare
Fiiip, evreu .si fosf shetner. Acesf a, cutn s*a v#euf
Fnscdecnaf, dupd cfteva zife a chemat {n biroud sdu
vre& f G-|2 oti{eri sl fe-a crdonat ca fn termen de
3 ziie sd-si schimbe numele, pentru cd ef nu
pcafe adrnite ea fn aparatuf din Su&ordin*a sa sd
tie cacire cu nurnefe de Lupu, t-irsu, Cocog, Ga-
vrig, Gfaru, Ciobanu, Bivotaru, Gic.ard, efc" rV-a
pre*izaf flnsd cs ffc;r??& ar pre{era, p*ate $fruf, ffs,
vacs, ffiaurr{iu, K/fng gl alfele de aeesl fef.
A*egffa €{"i fcsf *ameruri gi a$a .s-a seri$ fsfaria
acelor trmpuri!
Ar mai ti Oe addl,gat o prablemd, fn legdturd cu
ear# s*a bdtut rnuftd maneCd, atft la'r'toi, cff E:l
aiurea: pr anume pr*bfema iniarmatorilor sec*ri-
tatii. Fsfe a prabiemd exfa*rdt'nard (a$ zice de in-
reres na{ianat} cars ruecesifd o discufie arnpld gr
femeini*d, p*ntru. tr o *fueid* clt de eif,
Decd exfsfd inrbres si cineya Coresfe sd se bage
in v*rbd, sinf dlsp*nibt'f, pentru' cd *datd pi odat;i
fre{ure {Emurite ntgfe fucruri'
cs,[ane$ {r}
c. trA$cALLJ-pAUt\I'6
#ffiffiw$e #ffi Le PffiffigFffieWA
Sine eraftl *u?! Un rab folosrf fa munci brute
ca i* epoc6 selaragisf;a. Mi se dddea rninr;are cit
sd fia rnor, ea sd rnai pat rnunci. Eram uft biet
CIffi, sldbif de 'an ii de infometare .si priva{iuni.
D*ar dfrzenia $i ccn.sfiin{a curafd cii n-am eomis
nimie infamant ma mai ,tineau pe piciofrrar. Md cfr-
frsem $i.mi crescuse sfi'ma fa{a de mine insumi.
Cind a$ii s-au frfnt gl au ceCal eu &m' rdmas fn
prcfoare. Pufini oarneni fn viafa lar trecuserd prin
inceredri.le prin ca,re frecusem eu. Foarfe pu{ini
dintre cei care trdiau liberi pufeau realiza eu'm
' trdiam n}i. Chiar daed fe-ai f i povesfif, n-a r f i cre-
zut. $i era sr greu de crezut cd samenii paf su-
pravie{ui in acele *ondi{id. Aveam congfiinfa serpe-
riaritd{ii mele marale .pi eram mtndru c& rdmdse-
se,?? om. C& putearn privi in achii Gricui, fdr# sii
rogesc. Allli loviserd in existenla mea, eu aiuta-
sern pe al{ii la greu. $fiarn cd Eientru regimul co-
munist eram un ,,par'ia", Ltn indezirabil.- Dar asta
nu md impiedica sd lupt mai departe, cL! mijlosi
cele.pe care.le aveam lq.dispozilie, contra orin-
duirii acesfeia nedrtepte. in Oi:teniie am vdzut oa-
.meni de mare valoare profesionald si umand,
car?.,s-.au prdbupit, glevenind delatori pentru o ga-
meld de arpacas, Eu eram un om obi , nuit, care
{ofupi reu.pise sd-,si depdpeascd frica stimulatd de
instinctul de conservare. Putean fi tare pentru cd
eram singur, n-aveam nici un ,,cdlCii a lui Achile"
pe unde sd pdtrundd sdgeafa. Nu aveam familie,
nici sofle, nici copii. Put-eam muri in voie, fdrd ca
allii sg lle p.grsectlta{i din cauza mea. AS fi vrut gi
eu sd fiu liber Ei sd md bucur de vial{i/ Sd md
scald in mare, sd urc pe un munfe, sd' mdninc o
fripturd, o piersicd, sau sd sfau seara in pat cu o
femeie care sd md iubeascd. fn def initiv,'cite vieiSi
aveam de trdit, ca sd-mi sacrific cei mai frumoii
ani, tirit prin p'ugcdrii?l Pu{ini gtiu ce-nseaiia,-cje
exernplq, sd dore;ti ani in gir sd smli incd.A dafi
gustul unui sirop de zme,urd sau mdcar gustut
unei ape cLtrate, nesdratd pi rece. Ani in gii n-&tn
avut parte de qceste lucruri elem,entare d/e' exr:s-
tenlei umane. lp! pot da seama unii ce-nseamnd
sd doregti ani de zile a$a ceva?! MA indoiesc.
Unii vor spune cd mint, cd exagerez, cd nimeni
nu poate supravielui ani de zile a$a. Celor scep-
tiei le voi spung cd organismul omenesc e Tnzes-
trat cu uimitoare .si nebdnuite resurse. Se poate
supravielui in cgn'dilii inimaginabite, dacd inaiii-
dul Bfie sd-$i mobilizeze resursele psihice. Omul
e mii tare ia f ierut gi mai moale ca'oul, dupd fm-
prejurdri. Fiecare individ e un caz aparte. Da, sint
convins cd gi credinla in Dumnezeu m-a ajutat pe
mine. Nici inainte ,si nici dupLdeten,tie nu am fost {
prea sirgqincios.in credin{d... , .-'
..Toyi eram intristali, demoratizali, ,,lrlu mai scd-
pdm, aici murim", auzeai adesea. IIi trebuia o
voinld de f ier sd nu te /api inf luenlat de opin ia
generald. Eram la miilociul lui mariie, dar 'iarna -
S,-a mai ardltat incd o datd fata $l a venit un viscol
neobignuit pentru Deltd. Ca bn ldcut, in f iecare zi
ne scofeau sd mergem la pddure sd aducem cu
spinarea lemne peitru Xaratii gi sotdali, Fdceam
drumuri.lungi cu picioarele inghelate, fdrd sd ni
se dea hrana'pentru rnuncd (350 grame de piine).
Uneori fdceam gi daud drumuri p'e zi (cam 16 ki-
lometri) cu lemnele grele in spinare. Toatd apro-
vizionarea noastrd cddea in sarcina qospoddriei
ag.ricole M.A.!., care avea tractoare, rbmbrei etc.
Hrana devenise groaznicd. Gospoddria dddea
tot ceea ce era degradat.
p_eritru frrana noarstrd
Parumb mucegdit, cartofi degerali pi oi mearte,
qumai piele si os. Voiau s5-pi acopere-pagubele,
infometindu-ne pe noi, Sinf - sigur cd se mai -si -
fura destul. Asfa echivata cu o crimd cu premedi-
tare. To;i eram la timita puterilor. incet,'au ince-
puf sd cadd bolnavi unii dintre noi. lnfirmeria se
umpluse, nu mai incdpea nimeni. Scutiri medi-
cale de la lucru nu se fdceau. Karatiii asrsfau ta
vizita medicald gi ei erau cei . eare hotdrau scufr-
rea,"nu medicul de{inut. Dacd, cantinuau cu acest
regim nu mai ajungeam sd md vdd liber pi eu.
Ne-am. sfrins cfliva pe seard din toate brigdzile,
am analizat situalia gi ne-am dat seama bd nu
mai era de supartaf, Eram pe punctul de a f i ex-'
terminali. Era ma! rdu ca in iarna lui 196A. Atunci
am hatdrit sd nu mai iesim la cdratul lemnelor.
AJeasumam un risc efiorcn; pentru cd nu puteam,
conta decit pe citeva zeci de oameni. Puteam su-
porta represalii caire ne.ar fi cosfaf viata. Am
fransmrs ?q toafe brigdzile cd, a doua zi, brigada
noastrd va refuza iegirea la -lucru, dar nu impu-
neam nimdnui sd ne urrneze in aceasfd actiune.
Am ti avut noi nevioie ba ta actiinea noajiij sj
participe toatd colonia, dar pe 'de attd parte
voiam sd pornim la aceasfd acliune cu oameni si-
guri, curajogi, pe car? sd ne bfzuim in orice im-
prelurare. A doua zi, dimineala, dupd numdrd-
toare, .s-a dat ordin de, incolonare pentru iegifea
pe poartd. Brigada noasfrd - de intelectuali - a
rdm.as, pe pl.alo.q $i de-asemenea, vreo 40 de de;i-
nuli din celelalte brigdzi. C?nd au vdzut ce se in-
timpla", karaliii qy inceput sd lipe la nor $i sd ne
aytenin,te. Noi, tdrd sd ripostdm, am rdmas pe loc
pi am eerut sd. vind comandantul sd-i spunem de
ce refuzdrn iepirea la lucru. Ne-a intrebat gardia-
nul de serviciu ce mative avem sd refuidm sd
mergem la lucru. spus cd sfntem stanii, irfr;-
m,eta{i, ni se furd -Am
din hrand, nu primim ialia de
p.iine pentru munqd gi sinfem folosili ca animale
de povard. -Nu-gi credeat urechilor' cele ce au-
zeau. l-au chemat pe ceilalli $1 cu lovituri de
basfoane de cauciuc, 6u vrut sd ne impingd afard
din colonie, Am incepul sri strigdm cu toSii, eram
cam 100 de oameni, gi cind gi-au dat seama de
gravitatea sit.ua,tiei, ne-au ldsai acolo pe ptatou gl
aa plecat sd raporteze.
C'omandantul i-a veiit sd slea de vorb,d cu noi
pi ,gardienii ne-au inchis cu cheia in dormitoare,
cu interzicerea oricdrei comunicdri cu cei'din
curtei iau alte brigazi. Dupd o ord a inUat ii ci:te
tot. efectivul de .gardieni, care a deschis usite ta
dar'mitoare9ia-ordonatadunareapeplatou.La
primul goc deia ne pdrdsr'serd unii. Nu eram su-
pdrali, de lagi n-aveam nevoie. Am cerut sd vind o
com'isie de fa Bucure,sti ca sd analizeze situalia.
Cet ce vorbea cu nai',ne-a indemnaf sd facem o
delega,tie, care sd raporteze la comandant'neca-
zurile noastre. Dacd ar fi iepif 2-g in fald; sigur
i-ar fi fdcut insligatorii acliunii. Ne-am dat'seima
cd e a cursd. ln concluzie, am cerut hirtie si foc
.ca sd scriem- doleanlele ntaastre. Eineinlele's, nu
ne-au dat. Am rezurnat verbal motivele grevei.
1) Murncim si nu primim ralia de hrand cuve-
nitd,,potrivit regulamentului;
2) H rana esfe proasfii pi insuf icientd;
3) Alimentele ce se aduc'sinf stricate, de ne-
consumat (porumb mucegdii, cartofi degera{i, oi
moarte de foame); '
4) \ram pu$i, ba anirnalele, sd cdrdm in spafe,
kilometri intregi, lemne foarte grele. Un singur
tractor cu remarcd ar fi cdrat intr-o zi cit noi in
doud-trei sdptdmin i;
5) Consiilerdm cd se face intenlionat acesf /u-
cru gi cd sintem supugi unui regim de .extermi-
nare;
'sanitard
6J Asisten{a e inexistentd, Medicul
delinut executd ordinele administra.tiei. Balnavii
n-au hrand .si meciicamente;
7) Sintem prosf imbrdcafi Si de aceea se fm-
bolndvesc oamenii;
8) Dormim in bardci cu pereli sub{iri gi un srn-
gur geam. Nu ni se dau lemne pentru in,cdlzit;
. .9)_ rya avem ape pohbilii pi riscdm sd ne im-
bol.ndvim;
1 A) N u avetn contact cu ' f amiliile;
11) Nu mai ,primim pachete. Cele trimise .s/nf
retu rn ate.
Gardianul a raportat tot ce am spus noi gi dupa
o iumdtate de ord am fosf dugi cu toSii in baraca
goald .pi inchisi in doud. dormitaare, despdrlite
-
printr-un culaair. fn darmitoare er^au paturi de fier
suprapuse, f drd sa/fele ;i pdturi. in fiecare drsrmi-
tor s-a adus un hirddu mare cu ap*, o cand gi fr-
neta (butaiut in care ne fdceam ievoile). De'obi-
cei, tinetele erau linute pe sa/a dintre dormitaare,
dar acurn, ca sd-pi batd ioc de -noi, le aduseserd
in dormitor. A rnai trecut o ord gi iardEi au ndvdlit
vreo 20 de karalii Bi au inceput Sd.ne perchezilio-
nqz?, dezbrdcindu'-ne pind ia^p'iele, cbnfiscfnci ii-
gdri, bucali de zahdr, pfine. lnc:ercau sd ne gica-
neze ca sd ne timoreze. Geamurile de la usile ce
dddeau in euloar fiind sparfe pute:am vordi intre
noi. Vorbeam iranluzegte sau nemlepte unii cu al*,
lii, ca sd -nu in ,teleag d cel ce ne pdzea af a1d.
Dupd un timp am auzit zgomot la poartd. lntrau
brigdzile care fuseserd la cdrat lemne. l-au inchis
Si pe ei in bflldtcile respective ca-sd nu ia contact
cu nai. Un ii ne-au f dcut semne de solidaritate.
Pesfe vrea ord, dupd ce am vdzut cd fa brigdzi se
adtrsese mincarea,. au venit 3 karatii cu 6 delinuSi
sd ne aducd si )fbud min'carea. Au deschis'usit'e
la dormitoare pi au bdgat in f iecare un hirddu poo
plangetd pe care puseserd mdmdligile. Noi sfabr-
lisern sd declardm pi greva foamei. Nimeni n-a
venit sd ib masa. Au agleptat ei vreo 1A minufe gi
cind au vdzut cd nimen'i n.u vine sd ia gameia
pentru a primi mincarea, au ldsat totul in Camere,
au fnchis .si au plecat. Au revenit dupd 30 de mi-
nute si au constatat cd cinci mdmdligi erau con-
sumaie. Cei care mfncaserd au ios{ tfimisi- la aor-
mitoare.
fn hirddu era o zeamd deasd de fasole cu multe
iumdri. De luni de zile nu n*ddduserd'pe
?nvd{dtor, cdzut prizonier pe f rontul rqsesc Sl'
refntors in divizia de voluntari H.C.C. fn 3 ziie
men{ianez cd nici un ofiler nu intrase in tagdr.
Cei veni{i de la Bucuregti nu se coborau sd ior-
beascd cu noi, prebabil cd i-au spus camandan-
tului sd ne convingd el sd renunldm la grevd, cd
altfel o incurcd. Nici nu m-am agteptaf sd fre apa
de degfepf gi diplomat. A vorbit pu{in, f drd sd r-
dice tanul si fdrd sd ne ameninle. printre altele'.
fio.a spus cd multe din lipsurile in ceea ce pri-
vegfe hrana, lemnele efc. se datoreazd izatdrii
noasfre. Dundrea fiind inghelatd, numai cu avio-
nul se aducea ce se aducea. Zahdr, pe.gfe, fdind,
mdlai, sldnindi. Cu restul eram aprovizionali 'de
gospoddria M.A.I., care prafita de situa{ie ca sd-pi
acapere pierderile in animale, livrind animate
bolnave (ele erau moarte sadea, nu tdiate). Cd el,
persorfal, a rapartat de mai multe'ori gi a sernna-
lat situa{ia, dar sinf nigfe relalii care-l depdgesc Ai
pe el. Ne-a spus cd lemnele vor fi de'acum in-
colo cdrate cu tractaarele (cd a venit motorina
aiurea, de unde sd vind, dacd Dundrea era cu
sloiuri?!) pi delinulii nu vor mai cdra cu spinarea.
Cei ce vor lucra la incdrcarea gi desc drcarea lem-
nelor din remarci vor primi ralia, de hrand. Se vor
aduce medicamente .gi o cornisie medicald va
ueni sd ne trieze ;i, eventual, ,cum .se reia circufa- ,
lia pe Dundre, cei grav bolnavi voi fi trimigi la pe-
nitenciarul-spital Vdcdre$ti. CA numai datoritd lui .
(ca n-a d&t ordin sd se tragd - dar min{ea, fiindca-
el nu avea dreptut sd comande trupele de escorta,
care aveau ofilerii lor) nu s-au inregistrat victime
.

o mincare in rfndurile naastre. Cd el s-a gindit cd pe fiecare

apa de bund. Noi nu i-am apastrofat cei care 'il apfe ptau o mamd, o sofie, in copil... Am can-
Qu mincat gi nu au mai putut sd se stdpineascd. sfafaf cd totupl era informat despre ceea ce gin-
fmi reaminfesc momentui. t-lnut,dintre n'oi, un ar- deam nai gi cd gtia sd varbeascd in aga fel, incit
delean de vreo 50 de ani, fosf avacat, sfdfea reze- sd ne cigtrge inerederea. A incheiat spuni,nd cd
. mat de unul dintre sti!1tii ce suslineau tavanul Ei nai eram numai o mind de rdzvrdtili gi n-avem
se uifa l"ung ta.hirddul cu mirots' imbietoi. A sfaf
aga vreo 1A minute. Era cu bralete incrucigate la -se $anse sd oblinem ceva in felul acesfa. $i, dacd nu
piept gi se uita fix la hirddu. Eu n-aveam astimpdr va putea altfel, tlom f i impdrfi{i pe grape gi tri-
migi in toate inchisarile din {ard, sd fim ,,educafi"
Si - de frig gi faame - $i md plimbam F;rrn baraca cum se cuvine. Ne-am consultat din ochi unii cu
goald. Cind am ses izat situalia, m-am oprit sd vdd allii gi am hotdrit tacit sd tdsdm luct'urile sd curgd,
ce se ?ntimpld. Respectivul /uase o decizie. Cu o spre destindere, nu sprg canfrufitare. Ne-a mai
mind Sr-a giers a tdcrimd de pe obraz, s-a dus, a spus sd ne ducem fiecare la brigada lui ,si sd nu
luat o gameld gr-a umplut'-o ochi cu fasale, a luat discutdm, sd nu facem agitafie.- Tatuf trebuia sd
a mdmaliga . i a inceBut sd mdnince. Minca, r??ug- reintre in normal: Vom primi mincarea de azi fm-
cind din mamdliEd $l.sorb ind din garneld, in tim'p bunatdlitA $i la darmitaare vam gdsi raliile noas-
ce facrimile i se scurgeau pe fa{d. Am fntors c&- tre de piine
.
pentru trei zile. Cei bolnavi diseard
put cu discrelie, specfac olul irni f dcea rdu. , Faa- sd se prezinte la vizita medicald. La urrnd a arun-
mea era mai tare ca voinfa. Omului ii era ru,sine cat Si o bombd, cA s-a an'alizat cum muncegte
piehtru asfa. Dupd el s-au rnai ,luat gi al{i patru medicul definuf s-a decls sd fie inlacuit S.o ri'
care, de ESOft1efiGo; au rnfncat. Nimeini nu le-a dicat in picioare rsipi a mai sptrs cd nimeni nu va fi :

gpus nirnic, Jati ne.f dceam cd dormim rezemali pe pedepsif sau persecutlt pentru sgE.-ZrsE ,,grevd"
/os, pe lingd pere{i. Pe paturi nu puteai sfa, f ierul (nu voia nici o clipd sd consemneze oficial cd a
,,ardea", era f rig. -
fosf o grevd). Mai mult decit ab{inusem in acea
Hotdrisem sd rezistdm, pentru cd sr/nf,se m cd situafie,' fru puteam obline. Am aeceptat cu to{ii
cei din administralie fdcuserd fel de fel de hoyii gi
ilegaliteff si se temeau de o anchetd ce ar veni de Totugi greva noasfrd avusese efect, ablinuserx
sus. Eram siguri cd slfua',ia nu va putea fi muga- ca mdcar regulamentul de detenlie sd fie respec-
rnalizatd fn stadiul fn care erau lucrurile. Ministe- tat. Era ceva, sub dictatura comunistd gi in deten-
rul ptia deia ce se petrece ia Periprava-Grind. lie ne manifestasem rezisten{a! Greya noastrd era
Eram o mind de disperali care luptam sd ni se cu adevdrat o grevd politicd. Puf ini d in cei de
respecte nrgfe elementare drepturi umane. Lup- peste hotare pfiau in ce condi{ii trdiam noi. Nici
tam si pentru lagii care dormeau in bardcile cele- statutut cie delinuli poiitici nu _ne era recunascuf,
lalte, trdiam mult iiai ieu decit deiinuEii de drepl ca-
Cam ta fel au rnai trecut incd doud zile, cu inti- tnun, ce, aveau drept' la 'vorbitof, la pachet, chiar
middri gi umilin{e, in timp ce noi, greviBtii, eram fn fiecare lund. Dar ce sd mai vorbirn de cei de
neclintili pi disperali. afard? Nici cei care locuiau in lara naastrd nu
ln sf,rpil ti venit Si comandantul lagdrului nos- gfiau, sau nu voiau sd gfie cum trdiarn nai, cei
tru (era un lagdr safelif - centru'l era in attd. care ridieasem glasul sd ne cerem drepturile pen-
parte). Era un cdpitan, care se spunea cd a fosf tru noi, dar gi pen{ru ei. Cd ne iroseam zi ile zi
 *j*fF pl nimeni nu {re va pufea de inapoi aniipfer*
:#ufr, asfa sra. sigu,r.
tn gera Fiatra-Aft arn fpsf rnartarul un*! seer?e
fi# #er* nu e vai uita niclaCaf;i gl eare mi-a #es-
chrs cs,hil pentru a ,aedea cine erau ,,alia{ii"
*opfrl. Pe inia a //-a de la pero{l sra oprit un tr*n
f

ssr??prrs din zea# yffgsane de clasa t. ffgile va- -

Eoian*la4 ca 6r af* *ornpartlrnentefr.r, srau larg
{escftrse. Jos, pe terasamstrf, circulau sanfine/e.
frnpins de curioxi{ate, rTi*am urcat pe tampoanele
unui v€gon sd ydd ce era {n trenul pdzit. Perde-
Jef* de fa-ferestre eirau rupte, apa cd an putut ve-
dea tot. fn luxoase/e noasfre v"agaane d"e c/asa f ,
sc'J eanapele de p/up verCe $au -re u, erau ofi{eri
nupr. TCIfi, dar abso/uf t*gi, zdceau cwlcali fie pe
JOs, f ie ps canapefe, f ie rr: plasele de sus (unde
.se pcrneau de abicei bagai*t*}. Erau oref* I dim'i-
neala pr; repet, n-am vdzut un om in pibiaare.
Fesfe tot pe /os se vedeau sfic/e goafe. Din va-
goane venea un^miros de alcool .si resfuri de min-
sare vomitatd. ln taate vagaanele era acelapi ta-
blou. Am atlat cd era un tren de camandament
cu un mare sfaf maior ce se Ceplasa spre front.
Oecr, cei ce zdceau be{i si incongfienfl erau togi
ofi{eri superiori, cu pregdtire, care trebuiau sd
canstituie un exemplu pentru intreaga arrnatd,
ba, mai rnult, aveau respons abititatea-conduceri"i
apera{iilor gi e{au in-rdzboi,
.irytr-a larp strdind. Eu
nu vreau sE spun cd ai nagtri nu se fmbdtau cife-
odafd pe frant, slavd Domnului, se mai imbdtau gi
et; dar numai la papasuri gi cite unul sau ci{iva..
Ceea ce agrava situa,tia era cd acel comandament
sra ,,arebrul" {ea fe/ de creier?!) unei armate. O
deeizie putea cauza zeci de rnii de pierderi cind ;:

\ era luatd din gregeald, darmite cind era luatd la

begfe?! Aici ni era vorba de o fncdlcare gravd a
discipf inei la cel mai fnalt nive[, era chiar-a dozd
de irnensd irespcnsabilitate. Un fntreg comanda-
ment scos din func{iune, fn urma unei besii cum-
plite *aleetive! Noroc cd e{au treii scldafii care fi
p &zeau...
f;MIL SH*ARtrSCU g
*LJffi & ffiUffiIY p # ffi TU
VES*Lffi ffiEKgTAffiU
La Iiulie 195g se siinge din viala, induntrul pe-
relilor reci ai ?nchisarii de la Ocnele ll4ari, Vasile
hylilitaru, eeela . care, printr-* ae tivitate literard
prodigioasd, desf*guratd cu "deosebire ?n anii pre-'pd-
merE&tori celui de-af doilea rdzboi mondial, 'ro-
trundea tot rnai ad?nc in congtiin{a poporului
nnan. Devenise un tel de Bolintineanu sau Alec-
"sandri al epocii safe, cdci nu era serbare sco.larfr
sau nnanifestare festivii in als cdror programb artis-
o fabulii sau mdcar o po-
tice sd nu figureze mdcal --nfilittiu.
ezie patriotici de Va5lte Este de retinut
ed, de citeva ori, in cursul aceleiagi siptimini,
ernisiunile radio ?i rezervau zeci de minute acestui
poet, devenit nu numai atit de popular, dar gi
poate cel ma! reprezentativ, f acTndu-se ecou al
aspiratiilor gi atitudinii unui popor, fa af cdrui ori-
zont ss iveau nori tot mai negri.
Degi pline de tumuft gi unele chiar de rdzvrd-
tire, versurile lui Vasile Militaru erau ,,cantabile".
Cu ritrnul .for perfoct si adecvat fondufui, cu ri-
rnefe for nrefodioase pi armonice, bogate ?n idei
care !inteau cdtre un adevdr logic, demonstrat gi
lapidar enuniat, ele se ffternorau cu ugurin{a pi"
*
circulau
- fie gi fragmentat ?fi masa popcrului
{precum $i acelea afe celor doi clasici eita{i}, ase*
menea crea!iilor fclelorice {adesea, cef ee le eita
nu le cunagtea autonui). Fatriotismul eatd al poe-
tului, curajul sdu n'lerg?nd p?n+. la temerar nrr nu-
mai ca nu eonvenefru dugmanilar n*gtri {eare mi-
z&u p* d*zagressree noastr* na{i*nal&, p* esru'?*
pnsn'literea pi inab.uslr*.a . ry*ei-lin{elcl Tpnstre
t iJH,?"fS.' g?3iil:f.y??1-$i? Xff:?y,'i$:i:ii-$j &:
eeau ca Vasiie ilrtilitaru s5 fie trecut Be lista eei*r
proseriqi s& moard lent, prin supt:Rere& l*r unui
regim de un':iiire Ei suferin{e cumplit* al p*nit*n-
ciareior pentru de{ii:u[ii politici. Cunosc;*te r *l
limbii, stip?n pe uriagul volurn de cuvinte al ei,
dar mai cu searnd cuncsedtar ai mar!lor {qi intra*
duetibilelor) noastre locr-rliuni pi siritagrire, p*etu!
a gtiut s5 ob{ina ".- prin fs|csirea mdiastr* e aces-
tara cele ntai putennl*e efecte ?n e*n$tiinta Ei
sensibilitatea citiiorilor s6i",,A smu/ge's#flefuf
din noapte; neam c{r {ara foaid ffori; cu zari de
gene; a te f ace munte f drd c&rdruie; scrie{ i {ldcd-
rile sfinfe; cirpa steagurilor rasii", iat& numai c?-
teva dintre imaginile dintr-o . singurd poezie e are
vddesc
- cE gitalent
-: nu nunnai
acelea din oricare a,ltd crea{ie a sa
artistic, dar gi o eunoester*,
cu^ fofos, a disponibilitetilor alesei naastre iimni.
In via{a lui relativ lungd, degi scurtatd de vici*i-
tudinile ?nchisorii, Vasife Militaru a avut parte si
de noroc, $i de nenoroc. in adev&r, este uit nsr*c
s5 te nagti cu talent, care si se afirme din ad*l*s-
cen|5 gi si $e confirrne ?n prag de tinere{e.
iPrima poezie, la 15 ani, prirnef e po*zii pub!icats,
la 18 ani, ?n ,,Literaturd gi Artd HCIrndnd", !a care
cofabsrau strdlucite perscnafitdti al+ vremii, pre-
cum: Hasdeu, Cogbuc, Duiliu Zamfirescu, Afexan-
dru Vlahu{a.} A fost un noroc decsebit pentru
poet {ie apr.eciat qi ocrotit de cdtre un Vlahu}d
s_a
$! un Delavrancea. A fost, de asemefiea, un noroc
sd se vadd urcTnd pe scara catre glorie, scari ale
c*rei _trepte se marcau an de ail, prin aparifiile
poeziilor ?nmdnuncheate ?n volurnele: ,,Stropi' de
roud'n,,,Vorbe cu t?fc",,,Viermi gi stele",,,Chiot
catre neamul meu", ,,BeR Hamar einti", ,,Mgrele
de aur",,,C?ntecele v?ntufui",,.Poemele nennuririi",
fa care se adauga poeziile pu blicate ?n ,,Gorja-
Rul",,,Ufiiversul",,,Convorbiri literare", precu.m $i
yersuri inspirate din religie. Despre nenoibcul
lui? A fost acela de a fi impdr"tdgit soarta miilor
de ,,vinova{i" cd gi-au iubit -si gi-au slujit !ara, in-
tegritatea ei, ca gi dernnitatea,gi aspira!iile sfinte
ate poporului'din care s-au niscut. Precum cei
rnai mulli dintre marii oameni care s-au ales in
dubla milenara noastrd istorie, Vasile Militaru s-a
ndscut gi a trdit din gi printre {drani. Este succe-
sor al zecilorde genera{ii care au pdstorit turrne,
au cintat din cav-af Si au fuptat pentru apdrarea
gliei. in copildrie a fbst asemened lor, intru totui-
Devenind apoi ,,citadin" gi ldrgindu-gi prin in-
strucliune qcolard gi cultur.d - orizontul cunoa$-
terii, poetul s-a angajat in altfel de luptd, fdcind
sulifd din peni|6 gi .din vers caval, fapt ce i-a atras
ura dugmanilor rorndnilor care i-au grdbit drumuf
cdtre martiriu qi moarte
Am fost aldturi' de Vasile Militaru atunci cind.
in conditiile tragice impuse de geniile raului, de
fortele intunecate ale com:unismului, a trecut in
eternitate. Era zi de inceput de iulie al anului
1959, ?nsoritd, perceputd de noi, detinutii, doar
prin ajutorul pufinelor raze ale soarelui care p5-
trundeau prin desele 'gi grelele ialuzele pironite pe
la ferestr:e. Cdtre ora prlnzului, detinutii politici in-
cepuserd sa devind tacufi. lpi spuseserd ce aveau
de spus in primele ore ale diminelii- Cred de cu-
viinfi-sd spun cE in timpul acestor sporoviiefi de
dupd servirea aposului ceai, printre altele se ma-
nifesta gi ingrijorarea fa{d de starea gravd :a sdnd-
tetii poetului Vasile Militaru, scos din celufd gi in-
ternat ?n infirmeria inchisorii. fl gtiam acolCI, dar
alte vegti despre sdndtatea lui .nu mai aveam.
Ml-l arnintesc pe delinutul Profir V., care recita
adesea in celuld * versuri din poeziile poetu-
lui, eurn ar fi poezia ,,Mog Andre!",' ,,$ase ptri gi-o
biatd rramd" qi altele. Versurile din poeziile lui
Vasile Militaru creau intstdeauna o stare de me-
lancolie, de tflcere in celuld, indemnau la med!ta-
lie.Ne plirnbarn pe intervalui dintre paturi, pe
mijlocu I ceiulei (paturile erau de neat'ins ?ntre
orele 5,m gi 21, cind se diidea stingerea),. c?nd
bestia care supraveghea celula pe dinefari a tras
brusc.greul rely?t Si a deschis uqa. Ne-am gp,rit
d:in plimbare gi increrneni{i am aEteptat urmdrile.
Pentru intimidare, gardianul ?ncruntat si-a plim-
bat privirea peste to{i cei din celul6. Aflindu-md
?n acel rnoment ?n preajma uqii, am fost scos
afari ctr incd un de{inut, icesta era un preot, nu-i
mai ref in numele, care, du pi spusele lui, ?mi
amintesc cd era de prin comuna Fr:incegti-Vilcea,
pe atunci fic?nd pgrie din regiunea Argeg. Nu bd-
nuiam ce se va ?ntirnpla cu noi. Scogi afar6, ne
agteptam totuEi la schingiuire, lucru ce se petre-
cea din cind in cind, pentru a se bdEa spaima in
to{i cei ce se'aflau in celuld, invoc?nd te miri ce
rnotive" A dat Dumnezeu cd r'lu s-a intimplat a$a.
Am fost dugi pe un coridor ?ntunecai, nb-a oprit
?n fala unei u$i. A deschis-o Si ne-a poruncit si
intrim ?ngiuntru, aici fiind o camer6-celuld a infir-
meriei ?nchisorii. Singur in carnerd, ufl om, deti-
nut, era cizut din pat cu fa{a in iqs. Gardianul-tl-
ran n i s-a adresat cu u ra care-l ' caract eriza:
* Eanditu/ dsta trage sd m oard; ridicaii-t pe
pat"
L-am intors cu fa{a ?n sus. Acest om era Vasile
Militaru, cu ochii dali peste cap, fala brdzdatd de
chinurile m_orlii ?n care se zbdtea.: Nu mai avea
nici o sc6pare. Dar ochii parcii mai cereau salva-
rea din ghearele morlii.
, ,Arn trecut la picioare, fac?ndu:i semn preotului
sd treacd la cap. Din privire gi prin migcarea bu-
zelor Eardianul stiitea la' ugd --: ne-am ,in.teles
- sa-i spund rugdciunea cea de pe urrnd,
ca preotul
pentru dezlegare. Cind preotul a inceput prin
miqcarea buzelor -- sd-i facd rugdciunea in - timp
pe-l ridica p'e Ra1, my"ribundul a ldsat plgoepele ?n
jos Ei, parcd mul{umit, s.-a ?nseninat la fa!6, iar in
clipa cind l-arn aEezat pe pat si-a dat sufletul. A*a
i-a fost .dat, sd nu aibd o lurninare aprinsd la cd-
pdtiir in acele ultime clipe ale viefii.. frl#am dat
seama cit de. p.rofundd a fost crddinla in Durnne-
zeu a poetufui-patriot.
Cu vocea strangulatd, i-am adresat pdg?nului
care statea la u$6:
A murit de{inutul!
a Jost rdspunsul tiranului.
lnrnirmur.ili de durere, aEteptam alte. porunci.
--,Sfafi aici, a tunat gjardianul, lnchiz?nd u$a,
pe^ dinafard.
ln scurtul rdgaz Ge l-orn avut, ne-am putut face
semnul crucii gi sd zicem: ,,Dumnezeu sd-l ierte
pe cel trecut in netiint6!" Am putut constata c6
poetul stdtea sin:gur in celuld, fdra- nici un ajutor.
Pe, mica masd de fier tablA se gisea o c8rl5
cu acelagi ceai apos -pe care-l- beam $i noi, cei-
lalfi, o bucdfici de turtoi gi un castron de tahfi' in
care era pu{in arpaca$
Am tresdrit cind a zdrilngdnit zdvoiul gi qi-a fd-
cut aparilia gardianul. Ne-a aruncat din.u$d o cd-
magd gi o pereche de indispensabili, curate, gi
ne-a poruncit:,
T Dezbrdcafi-l pe bandit de ce arc pe el pi im-
brdea{i-t cu rufele asfeal
Am executat opera{ia su b supravegherea lu i.
Gind a vizut cd este gata, ni s-a adresei't autoritar:
mai pulin fn {ard. -' '
_Ne-a condus la cgiuld, ?n car-e timp a avut grijd
sd ne atragd atentia:
fosf pt ce ali f dcut.
Am intrat in celuld, s-a tras greul zdvor.CUrn
a.m _intrat, am fost lnconjurati de frafii de sufe-
rintd.
Nu am stat ?n rnijlocuf lor, am pfecat prin cB:
rnerd, $tiam cd paznicuf se poate uita pe vizor si
vadd ce facem, dar cu vocea trennurindd le-am
goptit ci a murit Vasife Militaru. Instantaneu, s-a
pdslrat un moment de reculegere. Le-am povestit
apoi .ceea ce am -fost_pugi sd facem, in timpul clt,
am lipsit din celdl6. Dupd semnefe gtiute de noi,
am urmdrit trecerea acelui cdrut
- vestea ci
trece ne-o didea chiar el prin sci4lituf roiifor cu .
lada pe el
groapd, in cimitirul din dosul inchisorii. $i in ade-
vdr, l-am auzit gi vdzut prin jaluzele, - trec?nd in-
spre seard prin fata geamurilor noastre, tras de
doi detinuti de drept comun. Pe el avea lada
aceea$i ladd pe care o mai vdzusem in care
era dus la groapd poetul qi patriotul Vasile Mili-
taru. Dupd circa 30 de minute, cdruciorul cu fada
 goale pe el,- tr4s de aceiagi doi detinuli de drept c?nd de actualitate, ca mesaj qducativ-patriotic gi
comun, se.intorcea de fa cimitir. ca rnodel de lim bi artistie i. In ceea ce ne pri-
.. n celula s-au evocat indelung, ?n acea zi Ei in
f vegte, sperim ?ntr-o antologie a unor scriitori ro-
urn'idtoarele zile, viala gi opera s?riitorului patriot. mAni mari, dar uitati. Printre acegtia gi printre pri-
Ne aplecdm cu admirafie Ei piogenie in fala mii, Vasile Militaru trebuie sd fie prezent.
acestui ,,pro.d.us Ei exponent" al unei naliuni. Fa-
bulele, poeziile-iffiRn precum ,,]ara nlea", s?nt ori- D. RADI.J.UDAR E
 stlvfu BRUCAN tsAut sRuKilfERl .,G UtTlMuL
OCUPANT STALINIST At NOMAFIIEI
,,Srzganii frgsei"
Au trecut cttevs zile de ls Ertlcolul nostru privifor la
octivifsteo prohitleristd, pB cqre o continud ostdzi fostul
redoctor a[ lui Kilfingir, BO$CA-MALIN. Nimic nu s-s
tntimplot intre tirnp. Din contr6, cu oceo sctivitote ti cc!n-
doqre corocf,erisficd legionarilor $i nozi$tilor cqmuflafi in
rtndurile nofionol-fdrdn'iste, Bogca-tvtfilinl impreund cu ce-
ldfslt diqgctgr, dglicaful poet sl ,,cintecilor'de pe frontul
rusesc", D. CONSTANTIN HAGEA, su mai scos un numdr
ditt ,,Voinfa TrsnsilyEniei". Nestingherifi. Bs rnoi mult.
Bqgcu-irtdlin ne srneninfd cu judecqlo. Indrfizneala cirqcu-
lui lui $eicoru e$e, ?ntr-odevdl, unicd.
Dcr, dacd orgbnele oficisle nu s-su sesizst incd, iotd
ce ne scrie un,cetifor. Dl. llarie Ghego din Brogov : ,,Dorn-
nule Redacfor. Arn cetit ozi cu muff interes articoldl dvs.
din pogina l, lntitulct ^GVZGANII PRESEI*. Dcr, irentru
cd ocofb E fost stif d" pufin Sus, din ceeo ce trebdid spus,
?mi permit sd vd dau urrndtoorele informqtiuni , I I Boico-
Mdlin si-o fdcuf debutul in presd cs asenf ol lui Mordzov
lq Cluj g! snume tn redocfic ziqruf ui ""Tribuno*. 2i n ln-
trat la- oCurantul*, protejal de d-ns Gogo $i o reqlt sd
devind, in scurt tim$, omul lui Psmfil $eicqru. Ctnd $eicsru
s plecct din far6, Bo;cc-Mdlin l-s condus pind fa frontierd
Ii o rdmss upo; un rnundatsr ol lui ln ceec ce privegte
conservsreq overii *Cwenfului* t.cr. 3l Bogca-Mdlin este
director [q trei ziare, $i onume : *Voiniu,Tnrngilvaniei*, F€
ctlre q pus-o in slujbc partidului nofioncl fdrdnist ; n Pio.-
irni Nii6udene-, cu coie pornpeczd boni de ls *'Fondul
Grdniceresc> sl celor U de cornune din jud. Ndsdud ;
*.Caleidoscop*r ccre este tn curs de rsorganizcre, 4l D.
Bogcc-Mdlin este geful presei din Ministdrul de Juitilie,
unde o fost plqsst direcf de d-ns Goqq. 5l D. Bosca-Mdlin
e$e peful presei Comissriatufui Refu[iafil6r, unde nu foce
nimic, decit incoseszd un sqluriu copios. 6l D. Bo;ccrMd-
lin este administrator sf unsi .rnori fntreprihderi serrncne.
cu numire in resuld fo Monitorul Oficidl si cu u; sofsriu
d.* -130 W0 tei lilnar" latd cine este omul cirre practicd go-
vinismul $i iti permife sd dea lecfii fovordgei Ana Pauker
gi sd o scuze cfi este.ln sf ujbo iredentirmului rnashior. Al
dvs. stotornic cefitor, -llarie Ghego, din Brapoy''.
Dup6. curn se vede, Bogcc-lillilin este un orn cu frecut,
cu €xperienfd tMoruuov ercl un fehnician de se{xmd in rno-
terie polifisfdl, cu. relolii fnofte (d-na Gogc|. Poote' cd, de
{ofc ssta {pocte I}, orgsnele cimpeteild ie vor inteiess
de scest coz cu oibecte ot?t de... vqricfe. Sau poste cd
B-9gco;[Adlin trebuie ldsot sd execute p?nd la cspdt dispo-
zlfiunile ldsofe de trdddtorul $eicoru' in lungul' gi tristul
voicj de qdio spre frontierd ?
sttvtu sRucAN
{lnfamuf tsrt erlG reprodu* din ziarul ,$ctnleic" rfr. 65
din 25 noiembrie 1944!
De ce?
;
Miosmele de ls Moidan,ek, rdspindite r€cent tri stmo-
sfera rorndneoscd de foois monisfd rrArdqEful'f, cu,pus pe
topet problemo epurofiei. Din insugi moduf cum o funcfio-
ndt reirlico ls odress descreierofilor discipoli nemingiicfi gi
unui Alfred Rosenberg, s-o putut observo ci, chisr in rin-
durile celor ccre populgqzd bstezi sreno.polificd pi gozetd-
resscd, sint lncd-unii defoc ,,convingi" de grovitsteo fop-
tului in sine, iar cf ;ii - ,rrniopi" - par a nu fi vdzut efectele
blestemqfe qle s€estei rdbufniri rssiste. Els, intr-un qrticol
cfocoteo cevs din furis spdrgdtorufui infarrnat tn preziuct
unei lovifuri bine pregdtite despre neghiobia unui ,,coleg"
cqre si-o sdsit sd opereze tocmoi oiunci in sectorul lui,
strictndu-i-toote'soc&elile. Si indiqnqreo ceo moi rnore ero
provocof6: de foptul c6 ,,noto".ilin stili-
iotd ,,co orgumint tnqrotrivo libert6tii '"Ardaoluf'este
presei" ! Nu mqi
vorbim de ctiludineo unei clici politice pusd direct tn cou'
zdl prin legdturile cu ziorul ,,Ardeoluf' gi core nu o simlit
nici-un moment obligqlio de o luo pozifie lmpotrivo tonu-
lui rqsist ol ,,nolei" incriminqfe. Pentru cd chior docd om
presupune - prin obsurd - cd nulxistou ,rlegdturi" cu fooio
irArdiolrf', ilico munistd, core nu pierdC ocoziq nicigdotd
de o-si ofirmo sentimentele ,,curol democrotice", or fi fre-
buit id schileze mdcqr un umil prole$. Dor, gozetorul cu
pricinq se lntrebo ieri cu cqndoqre : ,,De ce nu este fora
de#oscizotd?". Ar fi cozul sd-i oferim o primd mostrd de
rtipuns dintr-un orticoi ,,ERORI GRAVE'i semnot tot de
dorirnio-sE si publicot lo'i2 ionuqrie 1945 : ,,Criminoli de
rffioi ? Peisdnol cred cd problemo ne depd;egte gi cd eo
se vo solutiono pe plon iriternqfionol". Inlr-un' moment
. ctnd forleli dembcrotice din Romdnio, tn frunte cu Pqrti-
dut no*'ru, duceou o -energicd gi hotdiit6 componie de
desfoscizore, core trebuio id lnceqpd cu sonclionoreo se'
verd gi exemploril o criminolilor de rdzhrbi, in momeniul
'clnd poporul-se ridico pentru susfinereo qcestei componii,
cqndidul nosfru ziorist lncercq sd demobilizeze mosele,
stdtuindu-le sd qtepfe procesele de lo Lueneburg, N0rn-
berg etc. De ce pe noi ,,ne depdgegle" oceostd problemd
gi p- celelolle popoore nu, despre oceostd ,,grovd eroore"
nu qdses Recesor'sd vorbeoscd qenerosul nostru confrote.
Am-oles qceste doud exemple, 6l unei grupdri politice
-exem-plele unui com-.
unsd de tofi sfinfii cu ,,horul dbmocrofiei"-;i-o-l
oion of ..liSertdtii oreiii", omtndoud reflecttn{
bceeqsi ilernqodqi6 core bleznesie si se dimoscd tn fofo'
fqotel6r. Si nu?Je chiqr dttt de intlmpldtoore oceostd o16-
ful'ore. Dir oroblemo nu se rezumd lo cqzurile citqte moi
sus, core-;i iu, totugi, importonfo 9i semnificofio lor. Fop-
tul cd un criminql de rdzboi cu miinile pffote de stngele o
sute de oqmeni, cum e$e sinistrul gendrql Popescu-Corbu,
se int'fuleozd sfiddtor ,,gef de portid", ior fqimosul huligon
lskqte Micescu igi podrfd umbro ,,frilmooselor'zile gogo-
cuziste" prin sdliie irniversitdlii ti tribunolelor, ilustreozd o
store de'lucruri cdreiq poporul romdn trebuie sd'i pund
copdt. Este cozul se qr&dm cd in fofo sorcioilor puse Ro-
mdniei de Conferinto de lo Moscovd se deschide lntreba-
reo ln ce mdsurd,Sirro noo$rd o tndeplihif hotdrtrile isto-
rice d.e lo Yolts pi'ivito-r lo ,fistrugerlo rdmdgitelor fgu:
ci$e", conditie esentiold oenlru consolidqreo democrofiei
si q dtcii ln'lume. tiesiqur cd orice om de bund-credinfd,
idtnd interesot lo exi*ei'lo unei democrofii romdnegti, con-
siderd oceostd chesliune-co fiind slrlns legot6 de ceo o li-
be*dtilor. uno condition?nd oe ceqloltd eioct ln mdsurq ln
-preienfo
core rdmdiifelor foscisle In oporotul de slot, in
oresd-cq si ln oortidele oolitice reoclionore, periclileozd
insdsi boiele libe*Uii. r'bEimul dem6crotie. A fo$ sufi-
cienfd rtlbufnireo rosi'st8 o
-rArdeslulut', co cei moi vojnici
oooloqeli oi ..libertdtii obsolute" stl-si pund ?ntrebtlri ln
kioffuid'cu o?ezento- elementelor imbibbte de spirit fos
cii tn preso'romdn'eoscd. Dor core este concluzib lo core
oiunoem docd ne oindim cd oreso esfe totusi unul din sec-
t6orile ln core ep-urofio o fist mcri severd'? $i otunci nu.
qpqre presiuneo de q-se ocordo ,,liberfdfi" gi elementelor
fdscisfe, co o octiune de subminqre o democrofiei rom6-
nesti, dircd oceosid ,,l6rgire o libertdfilor" nu se foce odotd
cu-suprimoreo rrestiqiilo? intunecote ole fqscismului ? Fdrd
tndoiild cd qso trebuie pusd chestiuneq. Sd punem deci tn
ordineo zilci EPURATTA - 9i odotd cu reolizqieo ei LARGI-
REA LTBERTAT|LOR. ,sltnu Bn$cAlrl
Itnfiemul text ode rcprodur din ziorul,,SciiHr*,firtrl
 CARTEA ALBA A SHCURITATN
a - cazianU postfc cdturlel{tiintlfice tl rpot{fve -
illinisterul Afocerilor Inierne socret shict
lr..qrgli in Frnntg,.cu.core
comisio de vize f eqoeo"'r" A'S;itini 5 -,,'Dt, corerpondeczd.
;;;;; ii. i e,3,' vot. t, r. s2_53.
els.Fii'i;"d
'dlExallDngqtqpTA
xetP'nt *. ," s*,*secra
frctur din p.ri.r. , ,,lrrinj{erglAtaceritor,r#r,f
c"riil['Ji ri_ii iJ#il;
lsoz, Timfooro. No- -:
,#H:il"t:rl,jdt" ""..-Ei"'"o, Respins
ffi p*;;t'' *,'lkT1ffifiH;#"ii,"jiiffi
or{rt liric, colcbc xi.eri,*
l;,#n:Hlrr'"**:'j:L'*:rt[-,%xui-1ff u "*,ffi:#$n*. *"";'1"",,**

u'R's.s.
plecol
!91d^ rDoi_n_c Argegului,,.
irest --n.?.r. E:te crnori'r.;q;ili'?""ii'rlsr- filf
in f#ilTi$;*fr {4h*T,'id;:ifi,,tl
r.'il j''iii,H#;i;fi;i"'i.i:i. siptece in R.p. uns
iifi';'i:l;ln
litia' HrjlffiT"l,'h"i:l,T#lF,:l;flI [*.i:rjft*i',ffi1'luhj#:'Tff"u"hx'i"g
o A's'R'l', Fond ,,D", dosor nr-9 643, vol. l, f.88. 11t"-y,-r'ii';-din l9al. A tucrir oliruri de profesor6l to,
* l*1ift,--i'iqiirrporre din p.N.L ri lri sfirm6 odmirorio fq
F.H!:ffirirffii"f
-ninicter-utAfscerirorrJf**"
coTs.t -.spic1ssc1e!--
4", ui* * paloposb $ti;ilfr;ie5s r };-iii[b*rr* d;::.1;.r,]ilF,1ilfry,i"tiffi
-E
.&*qn'* $ r,ti p

,i;d;ir*,iii,nF : q""rlf?llnn'{*r-[?*
: romtn6. ;il;;;io"i['in[*l"lliffiX' '?ilHi:liff ;*r;l
Ndrcut la 24 irryruqrie t889.'l{o;ionolitreo
,.Jt,j;fi;tl#jl l*i*;";fft:l#ifu ::+t*i o R,,,""fd,fi:?:","fl? 6€, vo,,, r
As 53
lo
ciqn n.p.*.-!'r"'i-ln[i"$-/il';;ili:i:il:
Acodemio tlinisrerutAfsceritorl"*rnf, * Srricrsecrer
;6 plece imprcund cg:oliq;a ln a,ir*"; F;"d
medicol. tlinisrerut sin6t6tii s oprobor
ild;;;; coiitirJiiize $ paroposrrG Decernbrie l95g
Chelruielite de rronrporf ei-cetetoi* t"; i"J;d ;i;;;:
fi-;,p;;;r;;;;: pASCU
Recpins
:onol de el. STEFAN
Exclw din p.li.R.
Vize oprobsle:-1955 -.R.P.8. ; l?57 Elvefio, Austrio.
Vize respinse : 1958 - Arrtrio.
- .. Ndscuf lo 14 octombrie lgl4, Apohido, Cluj. Ncfonr
-ve"*ili'ii'
il-tin-i-'riJ'c.purqr in.l.N.T, ltonir+-icr
^ 1934 o qctivqf
in
;ln"tre';t-lAi
ln Froncmssonirie - tojile _;;til
F;"til,ffit iE#"r. prote-rio, protooi.'dg:!br?:t"r?TTro,
t9nfio1 uniyirsitor ;i o"1 de secror lo un
i
nole" ei ,,Promele'f'. Esld cuno.cut cd odiivaT
el lntclligence Sen
ii-Liiir ;;il;;. U'b-;p;Ii-l;;!ffi;T;"_tslorie ctuj. Esre propr
ie;s, ;iiiffii;
"
legdruri cu *lorcitschis c.
.iltrdl*;Hffi
-
:1,:: *i$:*Hfi *l-l ij'ij# hT$#*;i,ff::,"
[!i'ffl#:"?
ultinrui,.i.rt'e;; .trio;i;i'.."jiiir]'ii j?$
ry izurlo.r grsa_nilarorrr fiioiior'p.ir.i. I'ris*
"ti-ipJi.". I
tor ol consulqtului grec. Tot in ocet on,
"dff inilrh in p.5.o:, ior ln lg45- in p.S.D.t., lo cluj, fiind secre
Porir, penrru s repr-ezenro portidele 6;gh;-ir-;EnE il; G"!1.ii;acesruipcrrid, unde o dealdgurot ocfivitor
.r!-r f{r ..r l9{8
tole,ior-in o rrysr.Gs,rrrssr
rt.ac s luet.conticr cs rnr-onuilen,roil*ii"r
cu rnr,snurnGAuotDeftfrOyr COnffU p.c.n., impfeUn;
contrq p.C.R, imrretmi gU pauilidn lfiCtAfr-pgp
cu pgpiliqn lffcmr- pon sarnorri
Semeni;,
1ond, ziorist.englcz,_11_cu_lgrirutt(alusr'ron L;;;ijiiiil _

s"*!$1"".:,T',I#ir*,!,,fisiffio#1""J',Il*H
zentote firE
zcnmre rcrc oprobcrec
oprobcrea' pcrfidutui. dbs6
l-o dsr qcqteis
su6
por.tidului. t-o iilt--Eifi;;f[iili .,i.i-d."ilii-f t;H;i:igit ilil
oceiteis

rr#*ifi diJ:rui:ft ru,fi:i#{,*Hil".l;il stsg# ffiffi"r'HT*n''ty.il$,'.r1ill

.'i. ',xflr;l[;'J.a''ii'Xdit'; {t""!"J. :
"d;,r;;;Fi;;:
altii. ln prezent, inlreline legituri cu elemente ce su un tre- Este propus6 de lllinisterul Invftdmintslui gi Culturil :i
cut dubios. C.Edre : in 1944, in timpul guverndrii Sdnfilereu, plece in Ausfric. in cursul nnului 195?. Din yerificfirile efec-
o primit surcind din porleo orgoniztrliei Moniu de a orgo- luole, reiese cd sus-numilo, in perioadc rizboiului. o nvut
nizo qdrzile manisle.- 50 de studenti si muncitori. refqlii cu unii ofileri germoni. Dupd 23 ougust 1944, o Evuf
O A,S.R.|., Fond ,,D", ciosor nr. 9 6hl vol. l. f. 180. relolii cu Eduord Sdliceonu, de origine germon6, fost di-
**x reclor trl contabilifdtii Operei gi scol din-munci, {iind cu-
Ministerul Afccerilor Inlerne Strict secrel noscul ca element prohitlerist, afncerisl pi cu monifestiri
Comisio de Yire gi popopoqrle lonuarie l95t dugm6noqse, AceslE o incercst.si fugi din !cr6, ?nsi nu
Respins o reupit. Sus-numito c fo$ cdsdtoritd cu lllihsi $tirbei, de
BALACI ALEXANDRU ccref ulterior, a divorfol; In aceEsti periocdi, se qflo in on-
*tembru P.iil.R, turojul elementelor dugm6necse. [n prezent, Florescu Arlq
Niscut la l2 iunie 1915, in comuno Aurorei. Nafionolito- esle cunosculi cd ore msnifestiri dupnndnoose la sdreso
leei : romdn6. Oiiginea sociold : lutilo fosl plutonier de regimutui nosfru. Penlru meritele sale nrtistice, a fost'de-
jondormi. Profesis : profesor. Cdsilorit. nu ere copii. coiotd cu Medoliq cr V-q sniversore E R.P.*. gi disti'nsfi'cu
Funcfia : redoctor-t€* ls E.S.P,L.A. Este propus de Minis- titlul de Artisfi Emeritd o R.P.R. Rude : in strdindtste ore
terul lnvildmi'nlului gi Culturii si plece in lfolio, penlru o pe bunico ei gi un unchi in R.P. Bulgaric.
porticipo lq un Congres sl Induslriei Poligrafice. Vize C A.S.R.|., Fond ,,D", dosor*r 643, vol. l, f. 50.
aprobcte: 1937 - Frwrla; 1939 - Fronta i li56 - C.S.B., f
R.'D.G., haliq i 1957 - n.D.G., U.R,S.S. ; 1958 - R.P.P. Verifi- iiinisterul AfocerilorInterne Stricr se*el
cdri : in diferife disculii, sus-numitul diminueszd rolul or- Comisis de vize gi popopoErle 25 mortie | 959
mqtelor sovielice in elibbroreq lugosloviei, utribuind meri- vOtcu toN
ruf pi rolul pnincipol pcrtizonilor iugoslovi" A fost sonclio- , *lembru P.il.R.
nol eu vot de blqm pentru otitudine injustd fold de exclude- Niscur lo 8 octombrie 1923, in Bucuregti. Nofionaliisten :
reu unui membru d! pqrtid. ln 195I, a vizitot Institutul de romfini. Slcreo civild : cis6toril, ore un copil. Origineo
Culturd ltaliqnd din Bucurelli, si cdror directori au fost de- sociold : totdl, muzicGrnl" Profesiq de bazd : artisl instru-
moscr:fi cE cu desfdgurat sclivitote du;mdnoasd conlrcr re- mentist. Funclio ocluqti : violonisl. Esfe propus de Minis-
gimului noslru. Solia so, urlisld, e crnroscutd ctr rrn elemenf
cqre i9i monifesld nemullumirec fo16 de regimul noslnu. To-
tdl ei, in timpul guvern6rii P.N.!., c fost deputof, senclor gi
primor al orcgulii Chigindu. E cunoscul foplul cE sperd in
ideeE venirii onglo-onnericanilor. Sus-numitul, in 1936, c
crrnoscut mipcordu munciloresscd. De atunci, o desfEgurct
o uctivifclte snti{ascisid. ln cEso lui clu fost tinule o serie de
gedinle de poriid gi ou fost udfipostili comunigti, ce €rrlu
urmirifi tie Siguran!6. Pentr"u meritele sqle in ,octivilales
culturald, c fosl decorcl de doui ori cu Ordinul ftluncii
cl. o lll-o.
I A.S.R.|., Fond ,,D" )dosqr nr. I 643, vol. 3, f . 250-251.
***
lllinisterul AfocerilorInterne Stricr'secret
comisio de vize u! lI mcrtie lese
Ef;ffittlinu iilrHAr
Neincqdrat politic
N6scut la 14 iunie 1920, in orogul Stalin. Nalionolitsteo :
rom6n6. Originea sociElfi ; talfil, compozilor. StErea ci-
vild : cisdtorit. Profesio de bczd : dirijor, compozitcr.
Funclio : dirijor ls Teatrul de Operi gi Bclet ul R.P,R. Este
propus de frlinislerul lnvdldrnintului gi Culturii sd plece in
R.P.F. !ugoslovia, in eursul onului 1959. Din verificirile efec-
luote, reiese cd, dupd 23 cugusl 1944, o f6cut porle din
Frtrncmcsonerie, sctivind in Lojo ,rPhoenix", G6 discipol, in
Bucuregti. Tctdl sdu, Tiheriu Brediceanu, este cunoscul cd
c primil de lo geful serviciului de spion*j din Auslric, iiidy , Soldot sovietic'pdiind Poortei Bnrndenbtrrg din Berlin.,'
l'luw'er, $umll de 30 000 de lei, prin intermediul numitei Le-
rer Terezia, oreslatd in 1950 pontru activitote de spionojin terul invdldmintului gi Culrurii sd plece in R.F. Germond,
fcvoeirea cmericonilor. Are un vdr, fiu de mogier, ccre in Fronlo, Elvelia, Olondo, icr solia so in R.F.F. lugoslovio, in
timpul reqimului anlonescion q fost directcr in 1fi.A.1., ior cursul anului 1959. Verificdri : ln oprilie 1954, a fost vizi-
dui,f 23 lugusr 1944 a lost sre-sfof gi condcmnat la 25 de tol lu domiciliu de fostul ctogol ol Legoliei fronceze lo
oni rnuncd si-lnic6, penlru crimE de rizboi. Bucuregfi, cnume Tqddei Geibriel, cunoscut cd s desfd;urcl
I A.S.R.f ., Fond ,,D",OT"T?? 641, vol. 1, f. 226. crctivitote de spioncj. ln noiembrie 1955, in drum spre
Belqrod, a luoi leodturo in Timisosrq cu un doctor urrnd-
Interne
iAinisterul Afocerilor Strict secret rit ie oigonele de-stct, cc tegdturd q unor diplomoli frqn-
Comisia de vize uto;igfffFu II martie lese cezi gi finlandezi. ln decembrie 1955, reinlo_rcinds-se de Io
o*ro Belqiqd, o luot din nou leqdturq cu ocel docior de lo Ti-
migEcrol iar cind o ojuns li Bu.utegti t-a vizitct pe diplo-
frfembrd P.l,i.n,
Ndsculi Iq t0 morlie 1921, in Bucuregti. Nolionolittrlec : malsl frEncez Tqddei Gabriel. Voicu lon o msi fosl cdsd-
romfinE. Origineo socisli : tatdl, inginer silvic. Stares ci- toril, cu numita Contor frituria, cu ccre nu q colrvieluit de-
yili : cfsfitoritfi, nu ore copii, Profesiq de bazi : ortisld li- cil un an, dupi ccre s-o recdsitorit cu Ecluolo sofie, Crelu
ric6. Funcliu : silistfi lo TeEtrul de Oper6 gi Bolet ol R.P.R. Illtsris lfiogdhlenc, €unosctdd cc un element u;urolic, pro-
vine dintr-o fsmilie de erplostotori gi c ovn{ legituri cu
sofio primului secrelor ol Legoliei engleze. Socrul lui Voicu
lon o posedot, co slqre moteliolE, un otelier meconic, unde
exploito forlil de muncd, o mogie gi un bloc, loote nolio1
nqlizole. A simpctizol cu migccreo legionori, in otelierul
siu fiind expus portretul lui Corneliu Zeleo Codreonu.
Soucro k i lon Voicu, in limpul rizboiului, a lucrEt cu Ms-
rio Antonescu lE Consiliul de Pnhonaj. Cumnota lui Voi-
cu lon, unume Grecu Florico, s-o cisitorit in 1957 cu un
cetdtean froncez, Gu Gcre o plecoi in .Frcn!o, unde s-tru
stobilir.
I A.S.R.f , Fond ,,D", O"Tr vol. 1, f. 216.
S #*,
lltinigterul Afqcerilor Inlerne Stricl tecrel
Comisia de vize ot r"lgifiilirrno Aprilie tese
Scoosd din P.*l.R. (gregit incodrot6f
Este ndscut6lo I oprilie l924,in U.R.S.S. Nolionolitotes :
romdnd. Origineo sociald : tol6l, ogricultor' Gu ll ho. Sts-
rea civild : divorfold. Profesiq : ortil$d lirici. Funcfio : Eo-
fisti lo Testrul de Operd gi Bolet. Esle proprnd de lJlinis-
terul Invifdmintului fi Cutiurii si plece-in R.P.F. !ugoll"-
vio, Auslrio, ltolio, Anglio gi Finlondo, in cursul snului 1959.
Veiificiri : [n qnul 1944, irnpreuni cu pirinfii sdi, o fugit
din R.5.5. llloldoveneosci gi s-ou stobilit in comuno Vidro.
Esle cunoscutd ci o petrecut in moi multe rinduri cu Cos-
tin llircec, Vnnceo Andrei gi Cilinescu lllnnu, lo locuinlo
lui Delfino, insdrcinol cu sfoceri lo Legolio Argentinei din
Bucuregti. Cernei Eleno, liind in lurneu in R.Sf. lugoslovio,
o lost conlscloli de doi impressri englezi. De 6semeneo'
mai esle cunosctt'i ci intenlioneqzd sd rdmind in sfriind'
lale, lo primn deplosore ce o vs foce. Toril siu s fosl
chioburr-o posedeil ll ho leren. Are o sord ce esle cunos-
-msnifes$ri
cut6 s*nd dugminoose lo odrelE regimului
noslru.
o A's'R'l'' Fond
"D"' oTtft'it 643' vol' 1' f' 230'
ll ini*erul Afscerilor lnlerne Srricr secret
Comisic de uize gi pagopoorle llci 1959
Respins
GHEONGHIU IIIHAI.I'IIHNEA
Erclus din P.lll.R.
Ndscur lc 5 mrli 1919, in Bucure$i. Nofionolituteo : ro-
m6ni. Origineo sociqli : lntil, fost mic meseriog. Profesin :
scriilor. CEsiroril, ore un copil. Funcfio : scriilor lo Uniu-
netl Scriitorilor din R.P.R. Esle propus de ARLUS si plece
in U.R.S.S., penlru ei s$dio relo$ile istorice romino-gruzi-
no. A moi'iosl supus Comisiei guYernomentale de vize pi
patopoarte in pedinto din 8.04.U!8 1! -i _s-g_ respins- viza
ieirtru Fronlo. Vize aprobote,'!?fl-: 9.S'n.-Vize re-spinse^:
igsS - C.S.E., R.P,P,'-Frcnfo. Verificdri,: [n onul 1940,
Gheorghiu ltihsi dep_une! activilqte inlirmotivi in fovoo-
reo Leloliei engleze din Bucuregli, cireitl ii trnnsmiteo ro-
poortJsirise cJ informolii din rindul srudenfilor,_ prin-.To-
*escu Corlionu Sofio, corer ln ocel ti*p, erE asislenti la
Cotedrs de limbc englezi o Institutului Britonic. Tof in
ocesl sn, ius-nsmitul -E cunoscul pe picforul TomCziu
Gheorghe (in prezenl orestot Si cond_amnol penlru Ectiv-i-
fote di spibnqil, core, in ocel timp, lucrq informotiv prin
prof. Eck'Alerd-nder in {ayooreo serviciului de spionoi -en-
ilez. Tomaziu Gheorghe l-o i-ncodreil t! pe Gheorghlu Mih-
ieo in aceosti orgonizotie de spionoi englez gi o inceput
si culg3lgi informdii cri corocler economic, politic ;i mi-
lilEr. A fErnizat informalii cu corscler militar dqn reglwre-o
Olte.niu, !*rde pi-o desf&gurrrt srogiul milit-trr' Grupul de
spio,rnci- enqlez- din RomG'nis, din ctlre fdces por*e $
Gtreotihiu- fillihneo, lrqnsmiieo informoliile la lsronbul
prinh-&r post de radioemisie, des€rsit de {oi cuieri
ln rrioada rdzbciului nntisovielic, a des{i*rrct
o octiyilote intensi de spionoj, impreund cu olli spioni
printre csre gi Tomoziu Gheorghe. Penlru oclivitolea de
spionsi depusd, Gheorqhiu Mif,neo c primit treptot de lc
Tbmoziu Gheorghe sumE de bani pin6 ld 70 000 de lei lunsr
ior orgonizolio - ,,lntelligence Service" l-o prop_us penlrt
brever de ofi;er in .ormota britoniqd. In 1944, s fo$ trimir
pe frontul ontisovietic, unde c indeplinit funclio d-e offier
lu informofile pe molul Niprului. Pe' fronl,,a conlinuot si
duc6 o octivitotl de spionoi pind ln iunie 1944, cind orgo
Fg-rte o lost oreslolE. O
nizofio de spionoj din core ficeo -Gheorghiu
durd .u o."o.to I fosl orestot 9i Mihneq. Lt
cercefirile ce s-qu ficul, o recunoscut taati actiYilslet
dus6 de el in codrul oceslei orgonizofii. A oritof ci, prir
trudq lui, q dot informalii de ceo moi more importonfii, r
oreslol, q oncherot gi predot outoritElilor fqscisle o serir
de porlizcni sovielici, evocuind populolio civili 9i semno
lind suspecfii. In codiul cerceldriloi, Gheorghirr ltihneo r
cerul sd fie trimis inopoi pe frqnlul ontisovietic, penlnr -t
se ,,reobilito" gi pentru o dovedi otogomeniul siu fn!6 dr
dictqturq sntoneicioni. Dupi cercelEri, rofi spionii dir
Eceel grup, inclusiv Gheorghiu ltllihneo, ou fost pugi ir
liberlore,liri o fi rrimigi in jusrifle.
Dupd Zl ougusr l}U, speculind legiturile sporodice p,
cqre lis ovur cu U.T.C.-ul in timpul sludenfiei, o reugit rd s,
strecoqre in U.T.C,, fiind oles in C,C, ol U.T.C., fi o fosl se
crelor senerol ol C.C. ol Tineretului Proqresist. Pqrslel c'
ocfiviroieo ce o desfiguro in csdrul coiducerii U.T.C., g
opoi c Tineretului Progresist, o f6cut porte gi din Asociotir
,,Amicii Stotelor Unitet', liind membru in comifetul de re
doclie sl revistei tomdno-smericane. Gheorghiu Mihneo
impreuni cu fosto so solie, Neomlu Frcgo, qu vizitol i,
mdd frecvenl oficiile de presi britanic gi omericon din Bt
curegli. ln 1945 o fod ongojot consilier de presi lo Minir
terul Informotiilor. ln ocesr- fimp, a fdcuf porle pi din co
lccrivul ce te ocupo lq rodio cu ,pro Ncliunilor Unile'
de unde o fost ?ndep6rtot in 1949, deocrece s-s dercoperi
cE suLnumitul, in ofsrd de soloriu, primec bani gi de l
Legolia britonisd din Bucuregli, prin lvor Porler, spion en
glez. In 1948, o sprijinit pe Tomcziu Gheorghe si oGup'
un post de rdspundere in lAinisterul Informoliilor. ln 1941
a ocup.rt postul de profesor de limbo englezi la Univer
sitstec C.l. Pnrhon, de unde o fost scos in 195{1. [n l?48 ,
devenit membru P.IA,R., isr in 1952 n fost suspenrdot d
comisio controlului de portid, penlru s se verifica uclivi
totes desf6guror6 de el in $mpul celui de-ql doilea rdzbt
mondiol ln iunie 1956., o fost erclus din P.lt.f,. penlru cfi
ludine dugminoosi fofd de portid pi nesinceritole. Lc snc
lizo r:ctivitdfi sole, rus-numitul nu o'sr6lot qctiviloten degfi
purati pentru englezi in timpul rdzboiului, deoqrece i-
fost leomd si nu aibd repercuriuni ir viilor. Are o stitudl
ne dugmdnoas6 impotrivo Uniunii Sovierice gi o regimuh
de democrolie populord, preoslivind cuhrrs ,si modul c
vio!6 occidentol. 3e comploce in onruiojul elementelt
du.sminoose din mediul burghez. Toldl siu o posedol u
stelier de cizmdrie, unde ou fost circa 4 ucerici, cpoi o r
vul tm anlicorioL
t A.S.R.f ., Fond ,,D", dosor nr. ? 641, vol. 1, f. 64&,
*
lllinisterul Afocerilo, hLf $rict seqet
pcaopo*re *fi?frl?rt
,
comisio de vize ei
CONSTANTINESCU PAUI
Neincsdrol poli$c
Niscrf la 1l isnie l90ft, Ploiegri. No$onolitateo : n
mfini. Originec "sociolE : tctil, fost farmscisi. Profesio
prcfeeor de muzici gi compozilor. C6sdtoril, nu ore iopi
Frngia cctuoli : profesor lo Conseryctorul ,rGpricn Pr
rtmbescr/', Esle propus de tlinisterul lnvif6mlnrului
Culturii sd plece in Austrio, imprermi ss, .sot s sci tre*rfr
lrolEment medical. Vize aprobcte : 1955 - n.P.P., U.R.S.S. ;
1956 - Auslrio, Rf,,P., C.S.R. i 1957 - Frcnfc, U.R.S.S., AI-
oliq ; 1958 - Belqiq t 7959 - Austric. Vize respinse : 1959
i Austrio. VerifiJfri i Este cunoscul ci o ficui porte din
mipcorec legionori, unde o desf6puruf o intensd sclivito-
re gi E luEt pcrle lE rebeliune, impreund cu frunlEgii legio-
nari Conslqntin Domicn, Stcyre Cutuminq t.s. Acordq o-
julocre legionorilor aresfofi. In lrn, s fost lo Odesso,,unde
o dirijct premiero unei lucriri proprii, intirulstE ,,Nunto
Garnetul de Partid
al lui llalter Roman ,
aggnt l(omintern ln $pania
Locul de muncf :
Brigada Walter
CANNET DE AFIIIADO
ANO t938 Nr. 2501?8 l
Nombre y opelfido : Volnr lomon
Prolesion : militor
lugor de trobqjo': Brigcdo Wolter
Crilufg....
'Rgdio,...
C. Provirrciql : C.C.
Borcelono . . . .al ''t.. t *a
de Enero de tf,l8
Ili inisterul A{ocerilor lnlerne Strict secrel
Ccmisis de vize gi pogopoorte lsnie t95t
Res,ilins
VANCEA ZENO OCTAVIAN
Erclus din P.M.R.
Ndscut lE I octomhrie t900, in Ccrug, Timigooro" Nolio-
nslitofeo : rom&ni. Originetr sociald :'iatdl,'fost funciio-
rrdr. Profesiq : compozitor, muzicolog. C6sdiorit, ore doi
eopii, Funclio : profesor gi redocror-lef la Conservotor fi
revistc_,,il[uzico". Esle propus de Ministerul lnvfidminru-
lui gi Culturii sE plece_in R.D. Germnnd, pentru a forticipc
la comemorcreo lui Fr. Hiindel. Verificdri : Esle -cunosiut
ci_ o !6cur porlg din migccreo legioncri, eidivind in Cuibul
,Jlod Tepqt". ln l94l s-o inscrif in Asocictic rom&no-ger-
mun6, penlru csra E compus cinlece c$ ccrqcter govii'. A
fdcut parte din redqcfio fosrului ziqr ,,Vremeo" din Timi-
tooro, condus de legionorul Udres Stoico lon. A intrelinut
relolii suspecle cu fostul direcfor cll lnstitutului de cuitur.fr
irclicrni din -TimiFodrs, expulzot pentru qctivitote suspectd
de spioncj. ln prezenfn eite un elemenl dugminos. ln cs-
drul Conservotorului, a desfdgurot o qctivifate dugm6noosfi.
.Sofio sc esle fiic6 de motier, s posedd o motie in Regiu-
neo Autonomi Moghiori, kr prezenl expropriotd. Esfelu-
ncsculd cvind msnifestdri dupmdnoEse. Torfif sofiei s fost
censilier lo curteE regclfi din Budspesto, descendent din-
tr-o fomilie de ,,nob,ili unguri", fost froprietnr al b6ilor So-
vclo, 9i c posedct 25 ho pdminl, o vili ri un conoc. Are o
sor6, fost6 legimnrd, exclusi din P.l,l.R. Are un cumnot,
core se afl6 in Ausfrio, plecct cu frupele
-
fascisle, cu csre
Zeno Vonceq poorti corerpondenlE.
{D A.S"R"|". Fond ,,D",dossr nr. 9 643, vol. l, f. I92.
romdneqsci". ln onul 1947, o fost consilier ls cinemoto-
grofie, in Ministerul Propogondei. Are legdluri cu Mihoil
Andricu. intreline coresfonlenld cu PetrC- Munleonu, le-
nor lq ,,Scolo'7 din Mils'no. Frqlele siu s {ost sreslEt de
organele de slot, fiind implicot intr-un proces de sobotcj.
ArE o rud6, fost colonel, ln prezent pensionqr. Se ptie cfi
solio lui Constanfinescu Poul, in Austrio, esle in legdtur6
cu diferite persoone suspecle.
O A.S.R.|., Fond ,,D", d6sor nr.9 643, vol. l. f.36.
(rilffi 0[ iFttitD0
Cnrnat
dc pilrfd
o
illinisterul Afgcerilor lnlerne Strict secrel
Comisie de vize gi pcacpoqrte 29 iulie I?59
Respins
i otstt cRtGoRE
., l/lembru P.M.R.
Ndscut fa I0 ionuorie 1906, in Tulceq. Notionqlitates
romtn6. Oiigineo socisld : totil, fost profesor uniyersilar
Profesio : prolesor universilqr. C6silorit, nu sre co
pil. Funclic : Ecsdemician gi profesor universitor k
Acodemio R.PI. Este propur de Acqdemio R.P.R. si
,
plece in S.U.A., penlru o participq lq oduncrec generolE r
Federoliei InternElionole de Fizicd Atomicd. Vize oprobote
t953 - R.P.P. ; 1955 - R.P.P.. C.S.n., R.D.G. ; 1956 - U.R.S.S.
Fronfu, Belgic, ltolio. R.P.B. i 1957 - ltdlio, R.D.G., Fron
!o, U"R.S.S" ; 1958 - R.P.P., Anglic ; t959 - ltolio, C.S.R. ;
R.P.P. Verificfiri : A fosf membru in Consiliul de ad
ministrolie al Socierdfii .,S.A.R. Pehol". Dupi n rlu
gust 1944, pini in 1146, s-c inscris gi o Ectivot ir
grupores politici o lui Titdriscu, Este cunoscrrt cd s-l
monifestnt cc oportunisf gi filoenglez. lntre rlnii 1946.
1949, E fost omhosodor lo Ankoro, propus de Pd
h6gccnu. ln aceoslfi colitole, nu a avsl o Etitudinr
corespunzdtoqre fo!6 de personolul legofiei. Cu eutoritE
lile turcegti o ciutst sE se oihfi intotdequno bine. ln oce
timp, o dus in Turcia, pentru studii, doi triditori de po
trie. [n ougust*S156, sus-numitul E vizitot legolic ltsliei d,
lq Bucurepti. Esfe in onlurcjul elementelor burgheze, spri
jinindu-le gi in prezent, in'codrul institutului. Totdl siu I
fost membru activ P.N.L. si leqionor. Se ofl6 sub influent,
sofiei, cqre se monifest6 bsfit-folE de regimuf nosrru. Sir
lia ec g vizitct lc domiciliu mqi mulfi legionari elibercl
ilin inchisocre, cu scopul de a oflc vegti?espte soru sc
crse erF eetcrti $ condcrurCi pentru aaivlnre conlro- lnvi;Emintultf gi Culrwii fi phce in lrclio, panlru o prrr.
reuolAionca fiopn h uo corlcur3 de nnruici. Vize oprobon : l*53 -
O A..S.R.|., Fond ,,D", dosor.nr. ? 613, vol. 3, 1.261-262. Aurrrio i l}5/l - LP.P. ; 1955 - Fronfo, l.P.P., lmlio, Elve.
' *** fio, Bebh, U.R.S.S. ; l95F - U.R.S.9., l.PJ.; Il58 - l.P.B. ,

fil&rkterd Afacsilor lnlerne Sficr secrel 1959 --n P.B. Yerificiri : E$e grrnoscul ci, in onii 195,7 g
Comish de uize f eqcrpoorte l0 octor*rie lg5? Iffi, s-n lmilnit de dnvo ori cu secrelorul cmbsdd Grc-
AProbcr ciei lo Bucunegri, Dinmcrdopulor Nicoftr, origino dir
LAUIEIIITU PnOFETA R.PI. ln l?51, o vizitot ambosodo greacE, rmde a gtat cir'
ca l0 minrile de rorbi cu Dinmondopulos Nicoleir, in ren
Hincur ta l4 t***f!#;T;nir*,r"ot. Ndronntirn- sul de o cunrpira mrryinc acesluio. llo mnilegtcl do1it*
leo : romini. Originea sociolE : tctil, fost func;ionar [de- cei culorilitih romine si nu csrocci acesl lucru. Dipb
cedortr Prclesia : Jompozilor. CEsAorL nu cre copii. FrLrc- molul nu o wuf si vindd mogino. Tatil s6u +o ocrryol de
fic : conrpoziror in codrul Uniqrii Compozitorilor. Esre comercicliznrsr cereolelor, o perioodi da dmp, in Piafc
propus de *linigcrtil Invfrim-nlrdui gi Crilturii ri plee in Obor, iar in 1953 ficeo ofoceri cu piere oulo, ovind, in lo
n D. Germsni, penFu n ponicipo h zilele festire nle Ber- vir$ie Gu rlr ah cetipqr, un nuronrinn pe pic;d. 'ln
li,nului. Yize oproboie : 195{-156 * U.n S.S., la dudii ; 1959 prezenl, ecre bucifcr lo TAPL. Dctoriti tolentutui $u, G
-o Belgio. Yerlfictri : Este rn etemer* oporttnisl- ln l9S, obFnut titlul de lnureot ol feslivolului tineretufui de lc
refuzot ri fie ohl in Biroul Orgonizgiei de Bsz6, srfi Berlin gi Bucurefli. De rrsemGneo, o ob$nul premiul I lc
preierlul ci fimpul piednt penlru mrrrco de pottid nui fesrivalul Prlmivorc lc Progo, ior in onul 195, o o$inu'
oduce boni. De orernaneo, c svtril ofirudtre neporfinic6 lo lilorefe Premiu ol concurcululi de lo Vorgoyio.
excluderes din P.tlI. c unui iort legionor. Tatil tdu a fort O A.S.R.|., Fond ,,D", dosor nr.f U*, vol. 3, f. 160.
ogent liscol $ o ficul mari ofoceri cu aur ;i devize ln brn-
sa neogri. Are un unchi, fott monE qfocerisl lo burro nec- llinirterul Afscerilor Interne Stric* recrel
gri gi membru octiy in P.N.f. - Lupu. Are doi ueri fqgili, Comiris dc vize gi pogoposrte I? oaoinbrie 1959
rnrul in Froefo gi rmul in lrnel. lloi ore un unchi al rofiei lespinr
in lroel, icr in Elvefo o mitr46. De hrtitutie esta opre-
cist ca un elemcnt bine nreofrlt pro[esional. Are o serie gffffIilT:
de lucrEri core as lost ptdmi&e. tri t953 gi 1959 o fogr de- Niscuf lo 5 or4grlrt 1894, Sibiu. No;ionnlitolea : rom6.
corol cu Ordinuf lilrncii cl. o lll{. gri. Origineo socisli : lotil, fo* ogricuhor, e.t 2,12 hc {de"
a A.S.R.|., Fond ,,D", OT"rS vol. 3, f..190. cedoq, Proferie: proferor rniversilor. Cisitorit, ore do,
T*, copii.- Funclio : direclor lc Academiq R.P.R. ;i prolesor uni.
ttinisterul Afccerilor'lnfGrne Shict recret versilor. Esre prcpus de Acodenrin R.P.R. si plece in lrclio
Comida de vize gi pogoposrte I7 ocionh'ris t959 pentru o porticipo la odunnreo generold o comitetului ere
Aprobot cutiv trl ,Nepertoriului izvoorclbr igtorice ole Euului lte
BALAS TOLANDA diu". Vize oprobate: 1956 - l.P.lJ., U.R.S.S.i l95il - An
llembri U.T.H. glio, R.P.P. ; 1958 - l.P.P,, R.P.A., R.P"B. i 1959 - U.RS.S.
Ndrcufi ls 12 decembrie t936, in Timiloonr. No;iono- n.D.G. Yize respinse : 1958 - Anglio ; 1959 - Fronlc. Co.
litoreo : moghiori. Originetr :ociol6 : |o16l, coofor. Prof'e- mirio gwernomentcli, in gedinlo fin l0 iunie 1959, i-s re*
sis : functionorE. Nec6sitoriti. Functio : frncfionori lo pins viza pentru Fronlo, ior in gedinlc din 2it iulie l?58
l,l.F.A,, Bucuregfi. Egfe propu.si de U.C.F.S. sd plece in lto- i-o rerpins vizq penlru Anglio. Verificdri : A fost memhrr
lic, cu lorul R.P,R. de srlerism. A msi lost supds6 Comisiei P.N.T.,'P.N.L. gi FI.N., undE o deginrt luncfii de rispunde"
gwernamenloh, in gedintc din Zl eeplembrie 1959, pqn- re, lopt penlru c,orer in 1950, a fost erclus din P.lll.R. ,
hu Anglio gi R.F. Germoni. Vize oprobote : 1955 - C.S.ll., ficrn borte din Frsncmsronerie. In 1950, la o perchezifie
R.P.B., R.P.P., Norurgh, R.D.G.; 1955 R,P.A., R.P.P., domicilicri, efectuoti ls locuinfo lrorelui sdu, ro girit ur
R.D.G,, ltalig, Turcic, R.P.F,!., n.P.U., Austrslio, Fronlo ; numdr de reviste li broguri cu csrqcler ontidemo-rotic a
1957 - R.P.P., C.S.n., R.D.G.; UI.S.S., Fronfo, Grecio, lto- monsrhisl, core opcrrtineou 3t 3-numitului llui Andrei Ota
llo ; 1958 - R.D.G., R.P.B., C,S.n., n.P.F.l., Dsnemarco, Sue* tesl. A ficur porle din comiretul de conducone ol societ{i
dio, R.P,P, ; 1959 - R.P. Chinezd, R.P.P., U.RS,S., Aurtrio, cu copilol frcncez ,,Luh;ic". Esle opreciot de in*iru4ie cr
Itolia. Veriliedri in cviden;i : Sus-nurnilo este curorcu06 ci, un element bine pregEril profesionol 9i depune mult inte
in deplosirile in slote copitoliste, intretine rel4ii 5i io rer in muncrl profisionold.-
legiturc cu peruoone plecote di,n for6. De osemeneo, O A.S.R.L., Fond ,,D", dosor nr.lt*, vol. 3, I. 192.
cumpiri lucluri de volosre, pe csre le comarciolizeozE
prin intermediul msmei sole, cunoscut6 co o femeie ce re- lll inisterul Afucarilor lntarne SJrict recnet
greti regimul trecut gi core, otunci, s l6cut porte din or- Comirio de Yize gi pcgopoorte ll mqi t960
gonizolio de tip foscist GEG. Intenfioneszi sd rimind in Aprobct
strdindtole, impreund cu Soler lon, in core scop loce di- NICUTESCU ANGELO
ferite inlervantii lo U.C.F.S. penlru ocordoreo yizei de ie- Neincodror poliric ,
gire din lo16 gi numitului Sotel lon Nigcut lo I octombrie I92t, Crciova; Notionolitntea: ro,
O A.S.R.|., Fond ,,D", _*t"Tr.Ir*, vol. 3, f. lS. mind. Origineo sociold : totdi, fost munciior C.F.R. fpen,
sionotf. Proilecio de bozi : profesor de educolie frzici. CEsd
lliinisterul Afscerilor lnteme Strict secrel torit, ore I copil. Furcfin : ontrenor federol lc U.C,F,S. Estr
Comisis de vize gi pngopoarte 17 octombrie l?59 propuc de U.C.F.S. si plece in R.P. Cehodoyocio, eu ec{ripr
Aminnl nolioncld de fotbol, penrn, o luo pcrte lo o intilnire ofi,
HERLEA NICOI-AE ciali in cndrul ,rCupei Europei". Vize aprobcrte : 1955 -
Neincadrot polilic .. R.P.U., ltclio i 1955 - R.P.B., Belgio, lsltrnds, Turcis i l95i
DfdtSutlg 28 ousuT
J3T,-i1_?u.yr"r3r: Nogonolitoteo : - R.D.G., R.P.IJ., U.R.S.S. ; 1958- - R.P.B., R.P.U. ; 1959 -
romini, Origineo sociali : tctil, bucEtor tr mrc comer- n.P.B. Verificiri: Sus-numitul este cunorcsl ci, ln onu
cionl. Profesio : grll:)l
Profesia
LrLlrl. rtlrrr'trl; nrtist llflGr €irEtoril,
ortisl liric. nu gfe
Cds6torif, n|J
r.g5gl9flf, copii. FFunctio
ore S|9pll. funcflg; ; \95_6, cu ocozio deplosirii in Turcio-lstonbul, cu echipo dr
gqtqtls
solict ln Teolrul de Operi yi ri Bolet Ein
Eite propus lii
rropu* de iliinistlrul fotbul ,rDinomo" Bucurelt-r.u rr.,srrf,finwt scirsofr titg uno

elemenle urmirite de orgonele l,l.A.l. Tot in o.celogi on,
eu ocozio venirii echipei turce$i lq Bucu_ret!!, o ficrt bgn-
lurs unor elemente urmdrite de orgonele i .A.l. cu Entre-
norul lurc, fopl penlru c,qre s {osf refibuit moleriql. in
onul l95S; peirtru lipso de interer in anlrenoreo 9i instrui'
reo echipei' ,,Dinomb" Bucurqti, o fosl scos de lo- ,-rDino-
mo". Are un'irote, fog colonel ?n vechea ormold' debloccrt
in onul 1946.
o ;.S.i.i., F"nd ,,D", dossr nr. 9 644, vol. 3, f. 81-
l/linisterul Afacerito, ll[.rnt
* Strict secret
Augusl 19tr
Comisio de vize ;i pagopoorle
Aprobot
ROSETTI ALEHNDRU
lllembru P.IA.R.
Niscut lq 20 octombrie 1895, in Bucuregti. Notionslito-
tes : romdn6. Origineo sociol6: tot6l, fost avocot (dece-
dotl. Profesio : profesor universitqr filolog. Cdrftoril, ore
un topil. Funclio : profesor ;i gef seclie lo Focultoles de
Filoloiie 9i lnsiiturdl de Lingi'isiici. Esie propus de Acode-
mio RIP.R. si plece in ltolio, p€nlru o line un ciclu de con-
ferinte. Vize oprohote z 1956 - ltolis i 1957 - R.D.G., Nor-
vegiE, Finlsndir, R.P.B. ; 1958 - U.R.S.S., R.P.U. i 1959 -
poftubolio, R.D:G., Suedio, R.P.P. Verificfiri : lntre onii
1935--1937' a fosl membru P.N,!.-ltoniu, o fost membru ln
directorotul orgcnizoliei F.R'N. (Frontul Renopterii No-
lionole noto red.f gi tl ovul legiruri ,ctt pcrso{r-
ne din familiE Anlonegfilor" Dupi 1i44, a fost membru
de onoqre in comitetui de conducere ol secfiei de culturd
ql Asocisliei ,,Amicii Americii de Sud" (Amisudf. Sus-nu-
mitul o msi delinut funclic de gef cl Fundafei culturole re-
qEle, timp itr core o svut relctii apropiote cu fsmilio rego-
iA. n fosi proprielor ol moi multdr mogii, fiind descendEnt
sl unor vechi-fqmilii de boieri. A mqi ovul doud imobile,
€cre i g-eu nolionclizal i cu ocazio deplosirii in Porbgo-
, lio, lo inqoiere, o odus de lo un fugol' un pochel pe-ntru
msmtr ccesluio. Are un fiu, core, in 1952, cind ero student,
u fost erclus din U.T.M., pentru mqnifestdri dugminocse.
Fentru sceleeiti motive, in 1953 q forl areslsl cthvo luni.
Taldl celui in iEuzd o lost mogier gi primcr in Fistro Neomf.
Are un lrate ccre o fdcut porle din F.R.N., o fosl -om de
incredere ol lui Armond C6linescu; A mqi fost gi deprdot
de lcpi. Un cumnot (frote ol solieif o erecuiat o condom;
Ministerul nfqcerilor lnlerne Strict recrel
- pentru
Co*irio popcpoorfe 25 februsr'e 1964
' Ei
. vizi Aprobot
PARASCHIVESCU MIRON.RADU
Exclus din P.IA.R'
Ndscut lE 2 octombrie 1911, in Zimnices. Nofionolitotes
j bolnsv. Vize cprobote : 1955 -' RI.P" t l9!2- R.P.B. Evider
ro*ai;.- CiiigirJo i.iirU r roldl, fost.lnvildlir {decedof}.
Profesis r rcrfilot. Stqreo civilfi :- cisdtorit, nu ore copii.
Funciio : scrihor lo Uniuneo Scriitorilor' Esle propus de
nqre de doi oni, fiind implicot inlr-un Proces de sobotoj in
losl membrl ol qlver'
srmol6. lAoi ore li olte rude, ccre ou
;;il';ilii; eil[i*-di' il"u1 ji dintre
ou fosr proprietori dc
buriii n"t€_di!
*oiii.-itr. "prJii"i ""'iii;J;dt
tor8, in strdindtote. Are ocumulofi o erperienf-
si
"unotcui
in #un.o'rtiinfifici de peste ilt de oni, fiind oulor o n$me.
roose opeie gtiinfifice voloroose-
5;-S.f.l.;}fii ',,it', ddsor nr. 9 644, val. 2, l- 14l*l^145'
*
illinisterul Afqcerilo, tnrt n"* Si plece cu sotr-o.
Comisio de vize gi pogopoorle Strict lecrel
Septembrie 196{l
"t^f::f,Lut:,H3:*
Nistut ls 24 oprilie l9ll, Cimpino- Nclionolitsteo : ro
-A;d:-O;oin"o sicioli : tot6l, fost mic comerciqnf (dece
datl. Profelis : scriitor. Cirsdtoril, ore 2 copii. Funclia-
scriitor lo Uniuneo Scriiforilor din R.P.R. Este propus dr
Uniuneo Scriitorilor din R.P.R. sd plece in R.F.G., impreuni
iu sotio sE. Vize oprobqle : li54 - U.R.S.S. ; 1955 - n'P'U'
Jooonio ; li55 - inponio, Befgic, Fronfo i 1957 - R'P'U'
lgbs - R.D.G. i l95i - R.P.U. Verificiri : Sus-numitul, intrt
qniitgg4-lg3S; cind ero ziorisl, sgio penlru press de stunc
,n.oti cu corocler progresist democrotic, glpor
"rfic"t", curentul gi mi'gcoieo legionarE. ln 1956, c,
"r"ifie'inspre
ocozio depiasdrii ficufe in Fr_onfo, impreund cu -lolio sc
o luot leq|trno cu fuqori romdni core loc porle din ,,emi
qrotio roir6n6". Cu oiest prilej a fdcut comisioone- fugore
forinercu Monico, spichei lo emiriuneo postului de radir
Psris in limba romdn6, cunosculi ctt sctivitEte de spionoj
De osemeneo, a l6cnf comisioqne 9i mqmei oces-teia di
!o16, qrestoti in mai 1958, p?nrrg - -sqiongi in foroarer
itio4ei. Are un lrate exclue'din- P.M.R., deoarece s fos
rne*Lru p.N.L. ln timpul reqimului ontdnesciorr, c fost ge
de csbinet lo Ministerul Si-nfrAlii. So$o lui Eugen Jeb€
leonu ore relolii de prietenie cu unele elemente fegio-nore
A posedot doid opsrlomenle; core i-ou lost nolionolizste
Din referotul de codre, rezuhd ci or li lucrot_ penlru expo
zitio de piauri snlisoviefici. Tot6l soliei c lost colonel -:
mbgier, s' lost membru P.N.L. llicms Sofiej s-u despdrft d'
so;, in'1938, recdsilorindu-se cu un fgft-!"giqnor' cu corc
in igstl, o piecot in Sponio, unde re sll6 { il P11z91r!:
f-A.S.R.t,,'Fond ,,D")dosor nr. ? 644, vol.2, 1.202-203.
Mqnifestotie comunisfd in Bucuregti. - Ne ofl6m in
;;t it46]-F.rr*"o ero cuceritd de iuFi, toro 1e allo,
t.iU o.npotie. Nu gim chior - toole p-ersonciele din
oceosti'pdzi ro16, dgr vom incercu o prezenlore s
il *-fi-Jris" d da&pio: *icoloe cloueescu, Lu-
creliu P6trdrinu, Emil Constontinesc-u (pordon, -Emil
Boinirosl, opoi ttn necunoscul, lorif Ronghe[ Teo-
hori Ce#'geicu, Ano Pouker, Gheorghe Gheorghi*
Deil Vorili Luco lloszlol. lloi devreme ssu moi tir-
ziu,'romAnii Pir$conu,'Dei $ Ceougescu s-ou dezh
de'rirti, ior Bodn&ol o fosr drior fac{orul decisiv si
t"oo6rii din lord, i; 1958, o lrupelor sovietice. Nu
ocelogi lucru syeou siJ foci evreii- -Pgrl.9t' Luc-o,
TeohEri gi Ronghet, core ou r6mol fideli illoscovei-
Unisneo Scriitorilor s6 plece in Franfer, lo trotcmenl ml
dicEl. pe o perioodi d; 30 de zile. cheltuielile pentru r
ceost6'deplosore vor fi suportote de Ministerul Sin6td!
pi Prevederilor Sociole, in liozo oprobirii Comisiei Gwe
nomentsle nr. fi81196:4, ior controvaloareo in leit { 9!rr
te, referot cEdre : A fost erclus din P.M.R-, la verificiri, ir
irucif o fost de msi multe ori internol in spitol, fiind bolno
mintcl. ln prezenl, esle cunorcul cd are legdturi cu unel
elemente foste legionore. Se viziteozi reciproc cu sotio lui
Lucrefiu P6rdgcciu. Din referotul de codri, rezulti
rarchivescu iliron-Rsdu o oc{ivst in U,T.C. incepind din
po- ii
cnul l93il. PenFu merite litarare deorabite, o foit decorot
c-u Ordinul llluncii closo I li Ordinul SteEuo R.p,R. clogs {r
V-o, ior in 1952 i s-o ocordrlr Premiul de Stqt.
O A.S.R.|., Fond ,,D", dosor nr. ? 648, vol. 6, ,f. I l.
iliinirterul Alocarilo, in*rnJ
* ocesleio mqi dslca pi mai umon. Avind in v-edere succesl
$iris sacrel
Comisio pe?try pstopoorre 4 mortie fg61
9i vizc Aprobsl
',H#rIjtJ.ff:*.
Nsscut la 24 februcrie l9l2lo liul sodului. Nofioncli-
lsleo : romfini. Origineo sociold : totdl, fost dulshei {dece-
dofJ. Profesio : regiior de film. stqrec' civild :- c6sdrorit,
nu ore copii. Funclic : regizor de film lo Centrul de Pro-
duclie Cinemotogroficd Buiuregti. E$e propus de Ministerul
sindt{ii gi Prevederilor socioie sd pfece'in lrslis, ls t.o-
lnrnent medicol, pe o perioodi de 2 iuni. fn sceqstd deplo-
19re_, urF-eozd si plece impreund cu solio so, tliu Sjfia.
cheltuielile vor fi iuportqt6 de lAinisrerirl s6ndr6rii si pre-
vederilor Sociole, in Lozo aprobdrii Comisiei Guvernor"n-
lofe de coordonore nr. fi711964. Yize aprobote: Ig54 -
Arrstria ; 1955 - Angiio ; lg56 - Thsilonds'; lgST - Frqnto,
9rSnR. ; 1958 - R.D,G. ; t959 - llslls ;. 1960-- C.S.R., R.P.b.:
Graciu, Tgtlo ;J961 1f,.S.f.|.,i lg62 - lrolio, BrEziiio, Ar,i
gentino, chile, cubo, iieric, Ecuador. Evidentd, verificdri.
referat codre : fntre onii 1937-1941 o lucrot.io-functionoi
ls fostE Societofe ,,Vocuum Oil - Compony". Aie un
{rnte, csle- in_1943 a plecot. la studii, niai inrii in lrs-
lio, opoi in Fronfo, de unde nu i-s 'moi inlors. Aces-
lo, in perioodo eit q locuil in Fronlo, o qyut leqdturi
€u etemenle ce duceou octivilqte iG spionoi i-mpo-
t;'ivq R.P.n. [n prezenl, se ofli in Biqzilici. Sdtis
ocesluio, in 1?61, o venil cs turisli ln R.P.R,, GU csre
ocozie- l-s vizitst ti p9 lliu Vi-cror. Un vdr, fosl legionor, o
fugit dln lcrd in onirl l947.ln prezenf, se sfli ii Fronio,
unde desffigoarfi scfivitote dugminoast impolriyo R.p.n.
En oprilie 1957,lliu Victor, fiind Fimis in inreres de serviciu
in Fronfc, o fosl contaclot de un cEenl sl spionoiului ome-
r.icon, prin intermediul ydrului siu- lliu lori. fn onul 196?,
lfiu Victor ers cunoscut cd inrrelinea relafii cu fuqorii men-
!iono!i, prin intermediul unei lisstii sfrEine. Tot-dt sdu o
locuif in s.u.A., rimp de 2 oni, rfrde s-o ocupor cu dulohe.
rio. Din referotul ife cgdre, rezuh6 cd ttiu victor a Juot
legituro cu migcoreo munciioreoscd, incenind din anul
l^937, parficipind octiv lo lupto ontifoscisri.'Cir o lucrst la
S.ocietot-ec ,,vocuum oil compont'' o ficut porte din sin-
Jicalul f-uncfionorilor petrolipti. ln-onul 1942, a syut o Gom.
porlore bun6. institugio il opreciqzi cs bine-preqdtit profe-
sionql. Pentru sclivitateo ddpusi, o losf decorot-cu Ordinul
llluncii cJEso o ll-s pi i s-a,ocordqf fitlul da Loureot q!, pre-
miului de Stot.
O A.S.R,I., Fond ,,D", dosor g.648, vol. 6, f. 8-g
*** :r,
Direclio q lll-o Stricf secret
Nr.307/?ttnl?jffil[ cttombri; f96G
16
Citre Direcljo Controlufui Striinilor gi pogopoorfe
Lq odreso dys. nr. tl3/3t0709139712 din l7 bcrcmbrie
196#,, privind pe numiful Constontinescu Pe|re {Everac poull,
vd comunicdm ci, din dqtele ce le delinem, rezulri urmi-
toarele : s se oprobo punerec in filoj, in periosda 24 iecimbrir
PAUL EVERAC-este de pErere cE, in R.S. Romffnio, or fi
nevoie de o lorg6 migcare intelectuali, insd nu vede cum
:-qr. purcg- infEprui oceostc, deoorece, dupi el, o foloii
'
intelectuclitqtetr- lo posibiliiigile ei or insemnq gubrezireo
regimului sociqlist, dupd cLrm, in egoli misur6,'or foce-o
loptul de s nu-i l6ss liberi pe intelectuali. Este de scor
c-u ide-gocd, in prezent, ore Joc un Froces lent gi dhijor d
liberclizqre o viefii. In concepfio si, intelectudlii sini gn
poli dupd dou6 criterii t copddinFo profesioncld ti ,,6n
mq de ologomenl" foli de orinduire, core sd-!i deo sigr
ronla ci nu ai de-o firce cu nitte duimqni. Cinsiderd-c
inlervenlic'intelectuclilor in evdldia.iocietitii foce drumr
de cors s-o bucurci pi-eso sfTntul Miiiad Bfojihu[ sfrrm
cd-,,ocum este cozul sE focem gi noi putind gdiigii, yizin,
prin cceasle lonul operelor pe core icriitoril le ior scrie,
Esre de p6rere c6, in prezeni, singurul loc unde s-sr pute
ocfiono ar fi riminereo in striinilore, la o eyentuoti'cdli
torie pesle holore, ins6 consideri c5, doeE osmenii c
sv-ec siguronlo ci pot pleco in rtriindtEte de mui muh
ori, nu le-or conyeni sd rimind qcolo. Plecind de lo idee
ci toota revoluliile nu ou ficut decit sd inlocuissci o Eris
tocrolie cu olta, slirm6 ci ,,ocirm s-cu ridicsf olfi orisro
cro!i". Discutind despre rituolio msshiorifor de kr noi dir
!orE, Psui Ey-ersc considerd ld pro6lemo moghiari vo i
glgu- de rezofvat, fiind de pirerd cE ocegtio oI in"eput o,
o ibc, tolug i,
Solr.tpof-are_ moi - bun6. Cre Je cd Regiuneo.llrl u
.
reg A.utonoln6
ffisghlgti yr li derfiinfotd, ots cum ruflr ol
desfiin;ot Republicc Korelo-Finlsndeid gi Bcsorobio. '
*
llinisterul Afqcerilo, Inr*n"* Strict secrel
Csblnet Secrelsr Gene'rsl l0 decembrie 1966
Nr. 27005
REFERAT
Gu p rop uneri de_ q_ull€lg ilJrlqJ _q le g i o no ru I ui
o r go ne te no o srr:il':lH'3#
t0",
noJX ur i nrorm otiv p (
legionorul groliot Colciu Ghaorghe, in eiole de 4I de sni
fost condqmnol ls 15 qni munci silnicd penlru r.nreltire, ir
prezent student bursier ln lnirirutul Pedogogic, Facultoht
de Filologie, seclio fruncezE, cisdlorit, - c[ domiciliul ir
Bucuregti, b-dul Armnla Poporului, b-loc 41, scora 3, etoj 2
cp. 91, roionul 16 Februqrie. LeEionorul Cslciu Gheoryhe
in trecut, o desfigurot gctivitote iitensE fegioncrd, octiviictr
pe csre s continuot-q gi dupi 23 uugust 1944, fopt pentrr
core, in cnul 1948, o fosl condomnat la 8 sni temnild greo
ln dltenfie, se situeszi_ pe o pozigie recolcitrantfi, po'rtici
S3d lo o;u-zisele reeduciri din Penitencisr.ul Pitagti t
Gherlo, in grupul condus de legionqrul - Jurconu Eugen
moliv penlru cqre este rejudecEl gi condamnol lo 15 on
muncd rilnici. Dup6 grcliereo lui, continud sE se situeze pr
o pozi;ie profund d-gminoosi 9i sE intrelind legdruri cl
elemente legionore,_ cum_ or fi : Petr$or fi/lorcel, Andrones,
cu Demoslene, losif losif, Dumitreqss lon, Drogot Hoinic
toli din Bucurepti, pracum gi cu Co|rug-iAore Ovidiu-Si,bin, dit
Timigooro, lon Vidolmon din Arsd pi lon din Con,
ston!o.^De- menlion_ct este {optul ci legdturile sole, in pre,
z9nl, sinl lucrste de orgoneie nooslre, prin forme sirpe
rioore de evidenfE, gi Junoscufe prin pdzifo dugminossi
prezentd. lntrucit legionorul Cclciu Glieorghe Gontinui si
se silueze pe_ o pozilie dqminoosd ;i si intrelind legitur
cu elemente legionore grofiote, precum ;i dotorit6 fqbtulu
cd, recent, o primit o noud locuinfE, considerim util q I
pus-in filcj, in-scopul de o srobili legdturife sole, elementelr
ce-f viziteozd lo domiciliu sEu pJ cqre le viziteozd el ir
acessti,perioodda plec.um gi locJrile unde se intilne;te cr
scesle elemenla, Fald de cele roportote moi sus, propunen
1966"- 5 ionucrie Ii57, a legionoiului Colciu Gheorghe
De ocord :
Buiss lfinrcel
It inisterul Afscerilor lnterne Sria recrel
Comisia pentru pogopoorle il decsmbrie 1966
tr uze
PREDA lutARlN
Neincodrot politic
Nircut lo 5 cugusl lfin, lo Siligteo, regiuneo Bucu-
regti. Nofionolitoteo : romdni. Origine_o sociold : liu notu-
toi, -o-L, in cooperqtivo ogricol6.-Profesio: scriilor. Storeq
civil! : cirilorit, nu ore copii. Funcfio: membru in Biroul
de conducenE oi Uniunii Sciiitorilor. Este propus
-inc6de- Uniu"
nes Scriitorilor sE plece in R.F. Germonic cu doi de-
legofi, core ou tosi oprobclir penfiu o lua conlrrcte cs di-
o$;:trfin5lu-Dei bea epril
Revelion le4s. ei
yerss edifui, in vedereo foducerii gi o publicirii de lucrdri
rom6nesti in oceasti lori. Plecqreo orl loc in cursul lunii
isnusrie 1967. Vize oprobqte : 1956-1962 - 56fi secisliste ;
1965 - Frqnlo, penlru iroducereo unor cdrti in edirurile fron-
ceze i 1965'-'listio, penlru c participo lo Adunsreq Gene-
ro16 Comex ; 1955 -'Auslric, h inviiofio AsocloJiei Scriito.-
rilor Auslrieci i l9(ft - Anglio, in codrul ccordului culturol'
firpi gcolii pr-i-o,re, urmeozi gcoolo normsld
"ftofii"o
din Bucsregti, pe cqre o ierminfi in onul t94l-. In oceloti .sn
se ahgojeizi iq ziqrul ,,Timpul", in funcJio de- cprector' lu-
crind -pinf in onul I943.'in pbrioodo 19491945, o s-otisfdcul
stqgiui militor, dupi core s-o ongoiot coreclor lo ziorul
..R,i*anio liberd".'isr in qnul 1947 se honsferd in {unclin
[" t..t"tar de presi la liinislerul Informofiilor. lntre trnii
ti+g-igsi, nu itt ongojot co coloriol, ocupindu-se de
scriereo unor romone. Jn anul .1952, se ongojeozi co re-
doctor lo revislq ,,Viofo Romdneosgd", f-uncfrionind pind in
onul t958. ln ocelogi on, esle lransferot lE Uniunes Scriito-
iitot, fiind oles ca'membru in biroul de conducele, unde
lucreozi si in prezent. Tstil nslurcl. llomo 9i o sorfi coope-
rotisle ogricofe, neincodrcte politic. Are un frote muncilor,
membru?.C.R.-Predo Morin,-in qnul 1961, s-o cisitorit cu
Verler Elo, cosnici, de nalionclitote evreic6, neln-cadroti
potific. Din verifiediile efectuste ssupro so, rezult6 urm6-
ioorele: esle cunoscul ovind mcnifestdri dugminoose. ln
anul 1965, cind se oflo lo Poris, a lutrt legdtrno cu fug.orul
PoulCelon, ior in discufiile ovute cu scesto o ofirmEt-c6, in
Republicq Sociqlisti Rom6nin, e$e un curenl qntisemil. So-
!ic'so, Predq Eto, se ofl6 in prezent in Fronlo,in vizit6-!o-o
rtruji gi un vir. Predo Morin o moi fosr cdsit-orit cu Chi!-u
Auroio (Auroro Cornu - nolo red.; qq[i!o-ore,-de core- g dj-
vorlot ii onul 1959. Aceosfo, in onul 1965, q fo$ bimisd de
Uniuneo Scriitorilor penlru o pqrticipo lq lnternolionolo po'
eziei de lo Knokke-li Zoute - Selgio, refuzind c se msi re'
tntolrce in tor6.
. SecretErul comisiei,
Sricr recret
ll mnrtie 1968
REFERAT
cu propwreri de averlizoro o numirului TUTEA PETRE.
Lq dot'tr de 3l ionuorie 1967 s-s deschis dosor de veri-
ficore o legionorului Tuteo Pehe, niscul la 6 octombrie
l9/0fl, in coiluno Boteni, filluscel, de profesie economi$, fosl
director generol in .ltinisterul Economiei Nofionole, in
prezenl Iird ocupotie, domiciliat in Bucuregti, slr._ $tir-
bei Yodi nr. 164, iir bozo - moteriolelor. furnizote de in-
{ormotori, din core rezulti pozi;io ro dugm6noosd p{e-
zenl6. Simpotizont legionqr din srul l9Ft7, Tul.o Petre de-
vine membru ol orgonizoliei legionore gi tef sl Cuibu-
lui ,,Noe lonescu", in onul 1940- Dupi 1l ougust 1944,
continui sE se menfini pe pozilie dugm6noosd, fopt- pen-
lru core, in onii 1948-t953, este r"$inu[ gi cercetot de or-
sanele m.A.l. Pus in libcrrtl|e, impreuni cu bgionorii Bi-
l-oiu Motei, Coftsngioglu Gheorghe li locobescu ?gul,
con$iluie o orgoniiotie subversivE, ctlre preconizo *him-
boreq regimului sociolist, qstfel incit, in onul 1959, esle
din nou -qreslof li condomnot ls lit sni nnuncd silnicd.
ln perioods de derenfie, o ovtil o comportore bYn6, dup6
cLrm rezulti din coroclerizores infocmiti lo eliberore. I
porticipot lo octivitotes culturnl-educotivi cu diferite elpu'
neri, d-emonsrrind detin{ilor ci orgonizolio legionorE, prin
conlinutul ei, o fost retrogrcdfi, ior gefii ei, oventurieri pi
triditori. De lo dsfo grofierii, Tqeo -Petre s qvul o evo'
h{ie contreididorie, cdii, inreticruhl de mare !inut6, consi'
dirqt o biblioteci ambrrlonfi, cu o vervd sclipitoore,' ce-i
permite s6-gi -coptele -9i sd-;i gimeoscd ouditoriul, se oratd
intuzicsmoi de ivolufio p-olitieo-economic6 o !6rii nooslre
oritind cE procesul qrondios de fionsformsre o economie
romiinegti i depfi$tniziune_E sq despre viitorul fericit o
lirii, pe q iubit-o intotdecuno. ,,...md bucur reolmenle
- tprt. "*" cd se cldf.tt" o !o1d noyi., dupi o formuli
"l -^
proprrc romunesscd gi in interesul aceslui popoi nec6jit, se'
told de-o rindul". Dor, fire de boem, dominof puternic de
eul sfiu, cdruio nu-i gdsette corespondenld in lumeo eco
nornici-din loro nooltr6, n-q crcceptqt sd intre in cimpu
mpncii, cici,-pe lingi foprul ci nu oprecioz6 munco in co'
lectiv, n,, esisdispui,,sd se boge slugd lo dirloog6".-.. tN9-1.
informolorufui ,Joicrl' din 5 septembrie I95{. Declo-rofiilt
entuzioste de moi sus slnl infirmule prin outocoroclerizorec
de om ,,incdoplobil lo situalio politicd gi economicd oetus
16". Tuleo Petie considerd d6 ,.Romdnio trebuie si oibd ur
sril pioiriu ol ei, atit in politici, economie, ci1 9i in toalr
monife*drile epiiituoler €cre nu Febuie si fie mcrriste
penlru ci otunci nu mai sint romdnepti". D99i. crede c6 r
ocumulqt tot ce gindirec umonE o produs pinE in prezeni
incit o reutil sE qiunsfi lo ,resen!e", lipsindu-i un criterir
cu Edev6rdt ltiinffic ile seleclore, se scoldE in cel moi o
finc eclectism gi, vorbind despre hitlerism cu prelenlii criti
ce, ?l vede pe ilitler un fel de opostol, un Christos, o ciru
doctrini tinipul o yq lrsnsformc-in religie, cc si concluzio
nez€ qpgi ci dogmele-h!{elisle -r,se legdsesc sst6zi in lr,,
meo zrso s comrirismului". Vorbind deipre cei de lo Aco
demia R.S.R., core i-cu respins lucrareo Autohtonizore,
revolufiei proletore, ii etichehozi ,,fol$ infe[ecl.yoli, cor,
au intrct dcum 0 de oni pe lingd comunipti li, din pricinr
incopocitilii fe ol;ifsfi se ridice". Avind in ve
nu los6 nici -sus,
-roporlote
derd cele moi propun : o se oprobo over
tizoreo numitului luleo Petre de cdtre orgonele nooslre
ldri oudiereo uttot morlori, deoqrece poiilio so dqmi
nossfi a lost semnslstd de mci mulfi informqtori.
De ocord,
geful Serviciului Ll. colone! lfcul.Drcgg
Ll. moi. Gheorsh
t A.S.R.|., Fond ,,D", dosor nr. 11 098 I,lu:l!: