VRA]ITORUL

DIN OZ

-,"f'HKEN
gFload€dyStet30
 c
BIBLIOTEC,4
PENTRO
TOTI COPM
 L. Frunk Baum

VRAIITORUL
DIN OZ
Traducer€in limbaengl€zA
limbaengl€zA
loszefina iCamilBaltazar
B altazar

YEKE{
up{oadedvSfet30
*c
 ne hbnrefutWt?sd
Wt?sd f O.
L. Irsh Bau

r\1r_
EdituM Uten
OP 53iC,l
53i C,l 212,&ctof
& ctof 4,BeuEtti,
4, BeuEtti, Romlhia
tcl.,021
tcl.,021319
3196990i
6990i091425
0 91425 1619t 752548
5483
372
e-mait comcnzi@lircn.m

Itdjibtul dir O.
L, Iladl Baum

CoplridlA 2013 itca

pcntfu lchiunca ln linb. rcnan
Toak dnptudlc rczcMt.

Ediior: \4dh cu i Aii

Rcda.loFcoodotutofl Iriua lic
RsdactolJ8rina Bsdol
Copcns: Andri Canar,
Tcb&ed&taft i pepc$: Ofet qotmd

Desdcm cIP E BibliotecnNalionatc

Nalionatca a Rohadei
B,{UM, FRANK
$tjitolul din oz / Irb Bauhj tr d. rJoyefina
ii Cdil Balted - BucuEld:Ute6,20L3
ISBN 978-606-666"093_?
r. Ball:zd, rorefina (had)
n. Baltazar cun (Md.)
821,1 \73)-93.34=135.1
 TABEL RoNoLoGIC

1856, 15 Se narte Llnan Frank Baum, in ora;ul Chitend&o din

'rrai
statul New Yo*. Numit L)md dupa unchiul s;u) Baum i-a urer
intotdeaunaprimul
intotdeauna primul nume ii a aless;
aless; fie numit cu cel de-atdoilea,

1868 Educa$a nceputnacas:,cu ajutoml rurorilor,continuecu inrarea

la AcademiaMnitar; P€elskitl,h vnr$a de 12 mi. Doi ani mai
terziu, dupi o crizn in urma cnreia a fost digaos ticatcu probleme I
digaosticat
la inirM, Baun per;se9telcoala, firi si mai obtini w€odatn o
diplomd de absolvirea unei 9co1i.
1870 intors acad, Frank se apud de scris.
scris.Dupn
Dupn ce p
primett€
rimett€ de la iatnl
sauo mid pres;, Fianl infinJeazn
infinJeaznun
un zid impreunncu ftarelemai
ftarelemai
mic Harry, Thr Rry IaM Hanr Jaurnal
l88l La drna de 25 de ani, semutn
semutn a New Yo.k p€ntru a studia
acroria.
Tatil siu il numegte dministratoral pmpriului lanl de teatre, ar in
1882Frai*
1882 Frai* sebucure
bucurede
de primul snusucces
snusucces a autot regizor
regizorqi
qi actor
1882 Pe I noiembrie,Frmk se ds:torctte cu Maud Gage,cu care va
areapatru fii. Dupi moart€a adlui sdu,
sdu,averea
avereaamfiei
amfiei incepe# se
micEorcze,ar ar FraDl abandonead teatrul pentru a intra in afaceri.
Cariera sa din urm;torii
urm;torii mi parc sn fi€ o seriede semjdezasrre,
afacedlesale
afacedle equanddesg hsendul i:rn niciun ban. incepe s; se
saleequand
concenueze supn scrisului.
rc97 Pnblicl Motlw Goar,?,
?, Prorr,o
Prorr,o cole.fie de cent€cep€ntru
cent€cep€ntru copii pe
care e scdsesenilial pentru fiii s;i. Cart€aaie
Cart€aaie un succesmodest,
modest,ar
in anulurmitor o urmeaznFarher
urmeaznFarhercoosei coosei His Book,caredevin€
devin€cea
cea
mai vanduti carte
cartedin
din acelm.
acelm.
1900 Frant p$Icn Umffiatut Yrditn din Oz..nnosc\tn apoi caVr;jitorul
din Oz, in carecombinncu mii$rrie elementemagice njpirale de

L. FMNK EAUM

bdmele sal€ ndrngire vr4jitoare,

vr4jitoare,unjirori,
unjirori, animalecuvant;toare
i finF fantdtice cu p€hajul fmiliar a.l
a.lMidwestului
Midwestului american.
Cdtea are ur succesm€diat.
succesm€diat.
1904 Puuicn prima conrinnte desprcOz, MinmatutTbAn dia 0..
l9l0 Frank qi Maud r mut; in California, stabilindu-sen orn €tul pe
arunciamo4it Ho[rIood. Casa or de aco]oajung€
ajung€3;
3; ne cunoscud
sub numele
numelede
de ,,Ozcot", ar Fra:rkse
Fra:rkseautodechrn
autodechrn ,lstoricut rega.t l
tnr6mului Oz", adaugend eriei
erieicat€
cat€o
o noui can€ n fi€cde an, deg
nu a mai awt parte niciodad de suc.esulprimului
primului rctum.
l9l9 P . o m aim or in ur na unui, nldf l.
1920 Este
Estepublicad
publicad postw ultma sa.aft., clindadin Oz.

intr-o dedicati€penbu
dedicati€
celebritatea penbu sora ui, Frank scria: ,Am invdlar
invdlarsa
sapri
pri €sc
a pe o flncnruiepe
flncnruiepe carer
carerdad
dad reutqti sn o p.inzi, nici
nu meritn sn o ai; dd a face plicere unui copil esteun
esteun ]ucru dulc€
9i drnguJ, are ndlze$e inina d coDsrituie rdsplad n siae...
siae...Sper
Sper
ca volumd meu s; Ieu €dci acest ucru iar copin l vor indrrgi,..
$i, intr-adevnr,h 113 ani dupn ce a fost publicad pentru plima
oari, povestea a nemuritoar€continun
continunsn
sn faci dncere copiilor din
lumea nireagn.
 AceasL;i :trt estededicati
bunuluimeu
m euliekx Si ai)ai1t)
sa ;amea,
;amea,LFB.
 bsStefS0
INTRODUCERI

Folclorul, egendele,miturile qi basmele

basmeleauau insogit
insogitsecole
secole
rAnd copiliria tinerilor insufleli$ de o pasiune ireasci qi
la rAnd
instinctivi pentru povegtile antastice, niraculoase
niraculoaseqi
qi vidit
ireale.ZAnele naripate ale ui Andersenqi ale ragilorGrimm
au adus mai multi fericire in inimile copiilor decat toate
celelaltecreagii
celelalte creagiiomeneqti.
omeneqti.
b asmul strivechi, care a fost de folos
Cu toate acestea,basmul
generalii intregi, poate fi acum clasat drept,,istoric" in
biblioteca pentru copii; a sositmomentul pentru o serieseriem
m ai
noue fantastrce", din care spiridugii, piticii qi
zinele,de,,poveqti
devenili stereotipuri, si fie inlituraji, impreund cu
roate intAmplirile oribile 5i infioritoare crcate de autod
pentru cafiecarepoveste daibidaibi o morali de temut. Educa{ia
moderni. include qi rnoralitatea; prin urmare, copilul mo-
dern caute in poveltile miraculoasenumai amuzarnentul5i
s e ipseqte ucuros de toate ntamplirile neplicute.
Cu aceasti idee in minte, pwestea Minunatului VrQjitor
/in O; a fost scrisi nurnai apentrt a fi pe pla
placul
cul copiilor din
ziua de astizi. Se dorclte fi un basm rnodernizat, n care
bucuria,, iar sulerinlele i coima-
sunt pestrate uimirea qi bucuria
rurile sunt inliturate.

L . Frank
FrankBaum
Baum
Chicago, prilie 1900

CAPITOLUT I

C IC LoN U L

Dorothy triia in mijlocul cAmpiilor intinse din Kansasc u

unchiul ei Henry care era fermier, gi cu mituqa
mituqa Ern, care
era nevasta fermierului. Casa in care locuiau era mici,
pentnr cd mate alul trebuincios pentru dicarea ei fusese
aduscu cirula de l a mare depirtare. Casaavea
aveapatru
patru pereli,
o podea gi un tavan care inchipuiau o odaie. Aceast6 odaie
conlinea i o maline de gitit ruginitd, u n dulap pentru vase,
o masA) rei sau patru scauneqi paturile. Unchiul
mituqa Em aveau
aveaupatul
patul lor mare intr-un col1,
col1,qi Henry
qi n alt gi
coll se
afla patul cel mic al Dorothy. Casa n-aveapod,
n-aveapod, nici pivnili,
doar o gauri mici, sipati in p5ment qi numiti ,,pivni1a
penffu ciclon", unde familia purea s; se adiposteasci i n
cazul cAnd se
seridica
ridica unul dintre acele
acelemari
mari vArtejuri d e vdnt
care erau destul
destulde
de puternice pentru a slArdmaorice aqezare
omeneasci din calea or in mijlocul podelei se afla un che-

peng pe careJ
careJdaci
daci il ridicai, vedeai o scari.
scari.ce
ce ducea ntr-o
gauri mici qi intunecoasi.
Cdnd Dorothy stitea in pragul caseiqi
caseiqi iqi rotea privirea
i n jurul ei, cAt vedea cu ochii era numai o cAmpie vasti gi
cenugie.Niciun
N iciun pom qi nicio casi nu intrerupeau intinderea
lesului care, pretr-rtindeni, e apropia parce de cer Soarele
pArjolise p6mAntul arat, prelic6ndu-l intr-o masi cenugie

12 I. FRANK BAUM

i n care se vedeaumici crlpituri. Nici micar iarba nu era

verde, entruci
entruci soarele scase regtetulirelor
regtetulirelor ei lungipAni
lungipAni
cAndc;.pitaseri aceeali uloarccenulie cenuliece
ce sevedea
sevedeapretu-
pretu-
tindeni njur. Casa usese i ea odati zugdviti, dar soarele
colcoviseencuiala,arploile
a rploileo spilaseri,q
spilaseri,q iacum
acumcasa
casa e nJE-
liqa a fel d e posomorAtdi de cenu5iea
cenu5ie a orice ucru de aici.
CAndmituqa Em venise i locuiasci n locurileac€stea,
locurile ac€stea,
fusese femeie anird 9 i driguli. Soarele ivantul o schim-
baseri nsi g i p e ea. i furaseri sclipirea chilor, 6sAnduJe
o culoareposaci g i cenuqie;i furaserd i roqeaga
roqeagabrajilor
brajilor gi
abuzelor, alealeacum
acumerau
eraug g iele
elecenu5ii.
cenu5ii. ra slabi q iprdpiditi
l i n u zambea
zambeanicicAnd,
nicicAnd,Cind Dorcthy, care era orfdni,
sosise ici, metugaEm tresirise
tresiriseata
ata de tare a rdsul
rdsulei,
ei, ncAt
fusese Atp
Atp e c es i gipe,q i apisapieptulcu mAnaori de cAte
ori voceavesele fetilei i ajungeaajungeaaa ureche.$ i acum n c i
priveacu maremimre a acest opil, opil,care
caremai
mai puteagisi
puteagisi u n

lucru ca siJHenry
Unchiul imbie s i rAd6.
imbies
nr: rAdeaniciodatd,
rAdeaniciodatd, ucra sdrguincios e
dimineap pAni ln noapteq
noapteq i n u 0tia ce inseamn; bucuda.
$ i el era cenu$iu,De
D e la barba ungi pand a cizmele
cizmelebutu-
butu-
 canoaseJveaq
canoaseJvea q i el o inliligare aspre i grav, q i vorbea,d e
obicei, oartepu1in.
Numai Toto o ficea pe Dorothy si rAdi, ajutAnd-o stfel
s i n u devin; qi ea a fel de cenuqie a tot ce o inconjura.
Toto n u era
Toton eracenugiul
cenugiul rau
rau n cAinemic ginegru,
ginegru, u pirul lung
Dim6tisos i c u ochii mici gi negri,care
carestriluceau
striluceauveseli
veselid e
o parte q i de alta a nasuluimicug q i caraghios. oto s e u c a
micugq
toate ziulica i Dorothy se uca q i ea cu cdpluqulq
toateziulica cdpluqulq i l iubea
nespus e mult.
Astizi insi, nu se ucau. Unchiul Henry gedean pragul
casei iprivea
ipriveacu ngrijorarecitre cer,care
careera,
era,de
de asti dati,

VRAJITORULDIN OZ 13

mai cenuliuc
cenuliu
brage, c a deea
iprivea
iprivea obicei.
obicei.Dorothy
spre Dorothy
sprecer
cer Mitugastitea
Em n uqi, cu Toto n
si spila vasele.
Dinspremiazinoapte
Dinspre miazinoapteauziri.jelania
auziri.jelanianceati
nceati gi
gigrea
greaavAn-
tului, qi unchiul Henry cu Dorothy vizurd cum firele ungi
de iarbi unduiau ri.mantate, resimlindapropierea
apropiereaurtu-
urtu-
nii, Deodati seauzi,
seauzi,dinspremiazizi, un guierasculit n aer,
$i, cend li intoarseriprivirea
intoarseriprivirea ntr-acolo, izuri iarba miq-
candu-se,rimAntatd
candu-se, rimAntatdgi gi n parteaaceea.
Deodatiunchiul
DeodatiunchiulHenry
*Vine ciclonul, Henrysese idicdqi
idicdqistrigi
strigi cdrrenevaste-sa:
ciclonul,Em
Em Mi duc si vid de vite.
Apoi fugi spregopronul nde ndess eadeposteauacile
acilegi
gi caii.
Mituga Em inced lucrul gi veni a ugi. O singuri privire
afard i fu de ajunsca si intrevadi primejdiacare i pigtea.
-Repede,Dorothylstlige
stligemdtuF,
mdtuF, Fugi n pivnilt
Toto o zbughi din bmlele ui Dorothy 5i zdup se bdgd
subpat, ar fata seciznea
seciznea si-l scoatide
scoati de acolo,Mituga Em,
grozavde speriati,deschise
grozavde speriati, deschisehepengul
hepengul i n podea
podeagi
gi cobori
scam areducea
duceann gauramici i intunecoasi. orothy cuqi,
in prindd
 sfarlit, seJ pe Toto qivoi s'o urmezepe mitugh n
pivnigd.CAnd u lajumdtatea rumului, eauzi eauzideodati
deodatiurle-
tul ingrozitoral vAntului, i casa ezgudui
ezguduiatAt
atAtde
de tare, ncAt
fata gi pierdu echilibrul
echilibrulqi
qi cezupe nea$teptate
nea$teptatee e podea.
Apoi se ntAmpli un lucru ciudat.
Casa u invartiti de cAteva ri pe loc, apoi se ridici i n-
cet-incetn
cet-incet n aer,Dorothy
aer,Dorothysimlea
simleacici parci s-ar i in;llat cu un
balon.
Ventudle potrivnicedin miazdnoapte
miazdnoapte i din miazizi se
intilniseri pe ocul unde
undes s eafla casaqilhcuseri din ea toc-
mai centrulciclonului. n mijlocul unui ciclonaerul
ciclonaerul este
estedde
obicei mai linigtit, dar mareaprcsiunea vAnturilor idica
mica locuinli din ce in ce mai sus,pdni
sus,pdni cind ajunse n
culmeavArtejuluiciclonului.
c iclonului.Rimase acolo i fu purtatAh

14 T . IMNK BAUM

depirtare de muld kilometri, rot aga de u$or cum ai purta

un fulg
Era intuneric g i vAntul urla groaznic, dar Dorothy se
sesim-
sim-
lea de parc; em plimbati uqurel, cdlare. Dup6 primele in in--
v a ituri ale casei gi apoi dupi un moment cand aceasta
s e aplecase ileluq mai tare, fetila se simlea acum ca gi cu
cumm
a r fi fo$ cletinate u or, ca un prunc in leaganul sAu.
Lui Toto insi nu-i pldcea treaba asta. Alerga dintr-un
colg ntr-altul a l odiii, lStrand cu putere. Dorothy inse qedea
foarte cuminte pe podea, a$teptandse vadi ce o si se mai
intample.
Deodate, Toto s eaprcpie de chepenguldeschis i aluneci
afari. I n prima clipi, Dorothy crezu ci il pierduse, dar in-
data zeri o ureche
urechecare
care isirea din gauri, pentru ci ap;sarea
puternici a aerului 1ineacalelul sus,
sus,astlel
astlel ncat nu putea s;
cad;. Fata se ari pe brdnci pAni la gauri, il in$lAc; p e Toto
 d e urechi qi-l trase napoi, in odaie, dupi care inchise che-
pengul, c a sA
sAnu
nu semai
se mai poati intampla alt accident.
Ceasuri intregi trecuri qi, incetul cu incetul, spaima ii
pied, dar se simlea oarte singuri gi vAntul urla atat de cum-
plit imprejurul ei, ci aproape o asurzea. n prima clipi i;i
inchipuise ci, atunci cdnd va cidea, casa
casava
va I sfframate i n
bucili; dar, cum orele treceau li n u se intAmpla nimic
groaznic, Dorothy inceti de a se mai neciji li se hotiri s i

altepte cuminte si vadi ce i va aduceziua aduce ziua de mAine.Se

mAine. Se sui
i n p a t . a r T o t o o u r m a : } i c ec ul c i l dngae a .
C u toate ci inciperea se egina qi vintul urla, fatainchise
ochii gi adormi indati.

CAPITOIUTI
SFATUL U ALTINEZII

Dorothy f u degteptati de o zguduituri atat de puternic;

incit, daci n u s-ar Ii aflat intinsi pe patul moale, s-ar {i
lovit. Aqa insi, paraitul o lecu si-gi lini respiragiaqi-gizise
cu uimire: ,,Ce s-o fi intamplat?"
Toto igi puse nasul lui mic qi rece pe obrazul fetigei gi
scheuni inspiimAntat. Dorothy privi jurul
 in ei qi-gi didu
seamaci odaia nu se mai migca;
seamaci migca;nu
nu mai era nici intune c,
pentru c d razelesoarelui ntrau
ntrau pe fercastri qi 4undau toat;
odaia. Siri din pat qi,
qi,cu
cu Toto incurcAndu-i,se rintre picioa-
re, alergi gi deschise g a.
Privind inainte, fetigascoase n gipit d e uluire gi ochii i s e
md.riri din ce n ce mai rnult la vedereaminunatei priveliqti
din fala ei
ei..
Ciclonul depusese asa oarte uqurelpe pimant ala
ulurel cum e i n starc s-o faci un ciclon - , in mijlocul unui de
inut d e o frumusele iri seamin. Se aflau injurut lor pajiqti
verzi, cu copaci ce puftau fructe bogate i dulci. Flori stri-
lucitoare erau respandire rerulindeni i i piiiiri cu pene
frumos colorate cintau qi zburau prin pomi gi prin tufiguri.
Pulin mai incolo, printre malurile inverzite,curgeaun pdrA-
iaq qi murrnura cu un sunet de-a dreptul fermecetor pentru

fetila care tdise atat timp in cAmpiileuscate

cAmpiile uscate i cenulii.

l6 T. IRANK BAUM

Stand ala i privind cu luare-aminte la pdveliltea d i n

jurul ei, Dorothy observi venind spre ea un grup de oameni
atat de ciuda{i, cum nu mai vizuse plni atunci. Nu erau
inalli cit oamenii mari, dar nu aritau nici prea mici; d e
fapt, pireau si fie tot atar de inalli ca g i Dorothy, care e ra
o fetili foarte bine crescutepentru va$ta €i; oricum, ar;tau,
p e cat iqi putea d a ea seama,mult
seama,mult mai bitrini ca e a .
Erau trei birbagi gi o femeie, oli imbdcali foarte curios.
Purtau pildrii rotunde, cu calota inalti qi pguiati, iar i n
jurul borului aveau clopolei mici, care sunau melodios l a
orice mipLare. dlirijle bdrbatilorerau alba.tre:
alba.tre:pilaria
pilaria f e -
meii era albi. Aceasta
Aceastapurta
purta o rochie care cddea n falduri
de Ia umeri injos, preserut; cu mici stelu{escanteietoare e
 striluceau in soare ca diamantele. Berbalii emu imbricali
i n haine albastre,de aceea5i uloare capdliriile lo4 qi purtau
pantofi frumos lustruili, cu vAful albastru.
Dorothy se gAndi ci birbaqii trebuie si lie cam tot atat
de b;trani ca unchiul Henry pentru ci doi din ei purtau
birbi, dar femeia era, fEri indoiali, mult mai bitrAni: faga
ii era zbArciti gi pirul il aveaaproape alb, ar umbletul i i e ra
foarte leapin.
CAnd se apropiari de casapea
casapea l cirei pragsteteaDorothy,
oamenii ace$tiase opriri qi quqotiri intre ei, de parci s-ar fi
temut sd meargi mii departe. Dar betanica inainti cAgiva
pali spre etil; i , dupi o pleciciune, i spuse u un glasblAnd:
Fii bine,venite, nobili domnigi plini d e vraji, in Jara
Altinezilor I1i suntem adanc recunosc;to ci ai omorAt-o
pe ticdloasa de vrijitoare din Risirit qi ai scipat norodul
nostm de robie.
Dorothy asculti uimit; aceastacuvAntare.Oare ce voia
sA spun; b;tranica atunci cAnd o numea ,,dornnigi plini d e
vraji" qicdnd
qi cdnd spunea
spuneacici a omorAt-op
omorAt-op e ticiloasade vrijitoare

VRAJITORULDIN OZ
17
a Rfu;ritului?Dorothyeraerao
o feti{e nocent6, evinovad, a r e
fusese dusi aici, a mii de kilometridepirtare d e casi, de
un ciclonq
ciclonq i car'e u omor6.se
omor6.seiciodati
iciodati niciun e l d e vietate.
Dar pesemne i bibu{a alteptaun rispuns de la ea,a ea,a q a
ci Dorothygrii
Dorothygrii cu sfiali:
-Sunteti lbartebunA,dar trebuies
trebuies A ie o greqeah;ltiu ci

n.am omoretatunci
omoretp
-Odcum, p e nimeni.
atuncicasa
casa a a lacut-o, ispunsebitrena, re-
zAnd.$ i asta nseamn6 celagi
celagiucru.
ucru. $ i continud,aritAnd
spreu
spreu n coll al casei:Privegte,
P rivegte, ici suntdoui picioare.., u b
bucataastade emn.
Dorothyprivi
Dorothy privi intr-acolo.ntr-adevir, ntr-un coll al casei
rimiseseri lipit€ doui picioare ncilgacen pantofi de ar-
gint, cu vArfurileascugite.
-Vai, Doamne srrige etila, frimAntdndu-qi nAinil€ nAinil€d
de
spaimi. Pesemned a cizut casa e vrijitoare. Ce ne facem
acum?
-Nu-i nimic de Ecut,spuse etranica oarte inigtiti.
-Dar cine era? ntrcbi Dorothy.
- A fostvr5jitoarea ea icAloasidin Ris6rit, dupi cu cumm
gi-ammai spus.
spus.DeDe ani de zile ii gineap e rofl altinezii n
robie, icAndu-i sclavii
sclaviieiei zi qi noapte.Acum sunt cu tolii
liberi qi f suntrecunoscetori
sunt recunoscetorientru entru apta a .
Cine sunt
suntaltinezii?
altinezii? mai intrebatDorothy.
- Poporuldind in 1ara sta, Risiritului, undea domnit
domnitpana
pana
acumvrijitoarea
acum vrijitoarea cea ea.
Dumneataeqtio altinezi?
-Nu, rispunsebihena. Dar suntprietena
suntprietena or, cu toatec6
toatec6
trAiescn lara de a Miazinoapte.CAndaltineziiau vizut ci
vr;jitoarea e moarte,
numaidecat. unt au trimis
untvrijitoarea
vrijitoarea deun sol la mine gi am venit
Ia Miaz5noapte.
-O, strigi Dorothy, umneata lti o vd.jitoareadevimt;?

L, FRANKBAUM

-Da, fireqte, ispunse bibuga. Dar sunt o vrijitoare buni,

i poporul meu m;. iube$te.Nu sunt atat de puternic.i pe cat
a fost wijitoarea cea rea care a domnit aici, pentru ci altfel
aq i eliberat singud acestpopor.
_Bine, dar eu qtiam ci toate vrijitoarele
sunt rcle, spuse
fetila, care era inci speriati ci seafla
seafla in fap unei vrijitoare
adevi.mte
 O, nu, greqeqti Au fost numai patru vrijitoare i n
Jara
Oz. Doui dintre ele, aceleacarc iocuiesc n Miazinoapte
i
in Miaz;;zl, sunt vr;jitoarc bLrne.$tiu c;. acest lucru este
adeveratpentru ce eu ins;mi sunt una dintre ele,
ele,gi
gi de aceea
nu pot greli. Acelea care locuiau la Risirit i la Apus erau
intr-adevir vri.jitoare rele; dar acum, daci tu ai omorat p e

iuna dintrc ele,O2...

n toati Tara
nu mai eristi decAto
i anume
decAt o singuri vr;jitoare r e a
cea care ocuieqte a Apus.
Dar, spuse Dorothy, dupi o scurt; chibzuire, mituqa
Em mi-a spusci toate vrijitoarele a u murit de ani de zile.
Cine-i mituqa E m ?
- E m;tu$a mea, care locuieqte n Kansas, de unde a m
venit i e u .
Vrijitoarea de la Miazinoapte p;ru ci st; o clipi pe

gAnduri, cu privirea alintiri in pimant. Apoi ridici privirea

gAnduri,cu
q i spuse:
-Nu gtiu unde se afl; Kansasul, pentru c; nu am auzit
niciodati de acest {inut. Dar, spune-mi, rogu-te, Kansasul
esteo
este o far; civilizate?
-O, da, rispunse Dorothy.
Atunci in{eleg. Cred ci in girile civilizate n u se gisesc
vrijitoare, nici vdjitori, nici scamatori,nici magicieni. Dar,
vezi,Jara
vezi, Jara Oz nu a fost
fostniciodati
niciodati civilizati, fiindce noi tr;im
despirligi de restul umii, de aceeamai
aceeamai avem nci vrijitori g i
vrejitoare intre noi.

VP.AJITORUL iN OZ 19

_Dar cine sunt vr;jitorii?

-Oz insuqi este Marele Vrijitor, rispunse bibuta cu un

glas abia goptit gi plin de respect.E
respect.E mai putemic decat tofi
ceilalli impreuni gi locuieqte n Oraqul Srnaraldelor.
 Dorothy era cAt p e ce s; puni o noud intrebare, dar toc-
mai atunci altinezii, carc stituseri pane in clipa aceea iculi
l i nemilcali deoparteJ coaseri
coaseriun
un stdgit, privind spre colgul
casei,unde cizuse picitoasa de vrijitoare.
-Ce s-a ntAmplat? ntrebi bibufa.
Privind intr-acolo, incepu si ridd. Picioarele vrijitoarei
moarte diSperuseri i in urmi nu mai rimiseseri decAtdecAtpan-
pan-
tofii de argint.

Era atet de bitrani, ii explici vrijitoarea de la Miazi-

Mi azi-
noapre erilei. ncir picioarele s-au u"card e soore.Asta
s-auu"car A sta -a
fostsferlitul.
fost sferlitul. Darpantofii de argint sunt ai tii i poli sn-ipor{i.
Intinse mAna qi lui pantohi, iar dupi. ce ii scuturi d e
pra ii dirui lui Dorothy.
Vrijitoarea d e l a Risirit a fost foarte mandd d e pan-
tofii ei de argint, spuseun altinez, i inc;1l6rile au o putere
pe care noi nu o cunoaltem.
Dorcthy se duse cu pantolii in casi gi ii aqezi pe masi.
Apoi ieqi din nou gi zise:
Mi gAndesc,ngrljoratd,
gAndesc,ngrljoratd, cum si m; intorc la mituqa qi
la unchiul meu. Sunt incredinpti. ci ei m; caute. Puteti se
m A ajutali s; g;sescdrumul intr-acolo?
Altinezii qi vrijitoarea schimbari o privire, apoi diduri
din cap.
L a Risirit, nu departe de aici, spuse
pustiumare,p
pustiumare, p e care
carenul
nul poatestr;.bate unul,omeneasci.
poatestr;.bate icio frin$ se afli u n
-Acelali pustiu este$ilaMiazlzi. Eu am fost pe acolo qi
am vezut. Sudul estelara ouadlingilor, spuse
spusealtul.
altul.

20 L, f RANK BAUM

Mie mi s-auspus,
s-auspus,grii
grii al treilea b;rbat, cam aceleali
lucruri qi despreApus.Aceasti {ari unde riiesc winkiezii,
stipani$ de duticioasa wijitoare aApusului,care e-ar ace
sclava i daci ai trecep
trecep e acolo,
acolo,este
estedeci
deciq
q i e aprimejdioasi.

se-Miazinoapte
afli aceleaqimarieste ara mea
meade
pustiuri de baltini,
care nconjoarii la capetele i
g i Jara O z,
spuse rijitoarea, Mi tem, draga
dragamea,
mea, ci vei h nevoiti s d
r6mAiaici qi si triiegti laolalti cu noi,
Dorothy izbucni ntr-un hohot d e plAns,cici se simgea
prea singuri printre oamenii aceltia strdini i ciudali.
Lacrimileei ii migcaripe
migcaripe nimoSiialtinezi,
a ltinezi, are gi scoaseri
batistele i ncepuri s i plAngi 9 i ei. Cet p velte p e betdna

vrijitoare, ea qi scoase ilaria li, trecAndu-qi

trecAndu-qiorul
orul e i p e I a
nas,numira
nas, numira cu o vocegravi:,,Unul,doi, trei", in clipa
urmitoare, p6liria i se preficu lntr-o placi de ardeziep
ardeziep e
carescria
care scriac u creti (cu itere
iteremari):
mari):

DOI?OTI{YA 5 E DUCA
3 N TARATMARALDEL0R.

Dupd ce ciriplaca,bdlrana
ciriplaca,bdlrana nrrebA.
-Te cheamd Dorothy, drigula mea?
-Da, respunse etila, ltergendu-qi acrimile cu batista.
-Atunci rebuie si te duci in Oragul Smaraldelor.
Smaraldelor.Poate
Poate
ce Oz va fi in stare sd te ajute.
-Unde se afli acestora
acestora ? intrebi Dorothy.
Se afli tocmai in mijlocul ISdi li este stipAnit de Oz,
Marele Vrajiror.dupi cum 1i-ammai po\rsril.
-E un om bun? ntrebi fetifa, nifelu speriate.
E un wijitor bun. Daci o fi birbat sau femeie,asta
femeie, asta n u
pot si-{i spun, fiindci nu l-am vizut niciodati.
-Cum pot se ajung pAn5.acolo?

VRAJITORULDIN OZ 21
 - Trebuies-o ei zdravin Ia pi
picior.
cior.Ai un drum lung de ficut,
printr-o lari care
careuneori
uneorieste l;cut;, alteoriestemohorAti
qi groaznic5.Oricum,
O ricum, mi voi foloside dibicia meavrijito-
reascipentru a te apira de oriceriu
orice riu saud e
Dumneatanu m-ai putea insoli? se rugi supemre.
fetila, care
incepuse.i adi i n batrinica prietcna.
-Nu, asta
astanu
nu pot face,dar ili voi da sirutarea mea, l i
nimenin
nimeni n u va mai cureza e pricinuiascan neajuns n e i
fiinge area fost sE.rutate
sE.rutateee vrdjitoarcade a Miazdnoapte,
S eapropiede DorothyD io siruti domol
domolp p e ftunte,Acolo
undebuzele
buzeleee i o atinseri,remase
atinseri,remase n semn uminos.p e care
Dororhy
- Caleavea d Jzdreascd
zdreascdbiabiamai
mai jrrziu.
spreOra5ul
Ora5ulSmaraldelor
Smaraldelor stepietruiti c u cir;-
mizi galbene, puse rijitoarea, ala c4 n u te poli ritici,
CAndvei ajunge a Oz, si nu tte e speriide el, ci spune-ip o -
vesteaa gi roagi-l sd e ajute.Bun
ajute.Bun remas,draga
d ragameal
Cei trei altinezise ncJinari n fala ui Dorothy$ i i urard
drum bun.dupi caredispiruri prinrre opaci.
Vrdjitoarea i fbcu semn din cap, prietenegte, poi se
inr rLi de rei
reiori
ori njurulcilcaiului
njurul cilcaiului rdng i ieri. premarca
surprinderea micului Toto, care litri tare in urma ei,
pentru ce fusese rea speriatca sAme.aie
sAme.aie cend b;.tranica
fusese e fa9i.
Insi Dorothy,care tia ci avuseseri e-a ace cu o vri-
Jrtoare, ealteptase i dispari in felul acestaDjn u era
eradeloc
deloc
uimiti,

sb Sfef30
 CAPITOLULI I
DOROTHY SALVEAZAO SPERIETOARE

CAnd Dorothy rimase singuri, simgici i se face

foame,
aga i re duse a dulap. gi diecdrera elii d e pdine
; i l e gnsq
c u unr. i d.idu i lui Toro
Toross i imdndnee
imdndnee i . uand
uando o gilearad
gilearad i n
raft, cobori spre pArdiaqgi umplu gdleatac u
api limpede qi
strilucitoare.
Toto alergi printre copaci, litrand c;tre pisirile
. care
zburau printre ramuri. Dorcthy se duse siJ prindi
q i vizu
nilte ftucre pl;cute atemand p e crengr,
a$a ce lue $i ea
cAtera, gisind c i tocmai poamele ii lipsiseri
ca slli intre_
geasci gustarcad e dimineali.
Apoi s e napoie i n casi qj biuri, atdt ea, cat $ i Toto, o in_
.
ghilituri bund d e api proaspiti g i rece.Dupd
aceease seprc_
prc_
gati pentru c;litoria spre Ora5ul Smaraldelor
N u mai aveadecAt nci o rochie, care se ntdmplase
si fie
curate i atarna intr-un cui in spatelepatului.
Rochia er eraa
din pAnzi cadrilati cu alb q i albastru cteoarece
1r lbastrul
esre o cutoare care rezisti l a spilat, rochiga
era inci fru_
moasd. Fetila se spili cu griji,
ili puse boneta de soare p e cap.imbrici rochia curati q i
Lui un colulef, pe care
i l umplu c u pAine din dulap, gi puse deasupra
un Derr,,etl b.
Apoi se uiti injos, la picioarele ei, qi igi didu
seamacAt d e
reehi q i de purrate i eraugherulele.
 VRAIITORULDIN
VRAIITORULDIN O Z 23

-De buni seami ci nu sunt bune penhu o cilitorie atet

d e lungi. Aqa-i, Toto? il intrebi fata pe cetel.
Toto o privi drept in fa1i, cu ochiqorii lui negri, qi didu

din coadi, ca si-i arate.ce n{elegedespre

n{elegedesprece ce e vorba.
i n clipa aceea,Dorothy
aceea,Dorothy ziri pe masi pantolii de argint
care apartinuser;
apartinuser; vrijitoarei de la Reserit.
-Ce bine ar h daci mi s-ar potrivi pantofiil Ar fi tocmai
c e mi-ar trcbui pentru
pentru o cSlitorie atAtde
atAtde ungi, findciaceqtia
n u se pot strica.
lqi descilgi ghetele vechi de
de piele gi incerci pantofri de
argintJ care i se potriveau de minune, de parci ar h fost

croili anumepentru
anume pentru ea.
ea.II n sfdrqit, qi anini coqulegul e brag.
-Haide, Toto, trebuie si mergempAni
mergempAni in Omlul Smaral-
delor qi si-l intrebim pe Marele Oz cum si facem ca si ne
putem inapoia in Kansas.
Trase uga, ncuie qi puse cheia cu griji in buzunaml ro-
chipi. Qi asifel, cu Toto pigind bucuros n urma ei, Dorothy
purcese a drum,
La inceput vizu mai multe riscruci inaintea ei, dar, dup;

pulin timp, gisi poteca pietruiti cu ciri.mizi galbene.O

galbene.O lui
sprinteni inainte. Pantofii d e argint sunau voios pe calda-
rAmul galben, soarele
soarelestrelucea,
strelucea,pisirile
pisirile ciripeau dulce, gi
Dorothy nici nu se simlea atat de de r;u precum v-ali putea
inchipui ci ar trebui si se simti o feti{i aruncati din prc-
pria-i lari i n mijlocul unui linut striin.
in timp c e mergea, fu mimti sAvadi
sAvadi cAt de frumos erera
a
$nutul. Treceau
Treceaupe pe lAngi
lAngi garduri curate,
curate,vopsite
vopsite n culoarea
albastri, i , dincolo de ele, v;zu campuri imbelqugate
imbelqugatede
de
grane qi de legume.Neindoios,
legume.Neindoios,altinezii
altinezii erau gospodaribuni,
in stares
stares ; "roara eLolle ogare.
 Cirnd trec.a prin drcprul cjre unci ca.e.oamenii eleau
afari s-o priveasci qi se nclinau respectuoqi
respectuoqin
n fagaei qtiind

24 L. TRANK BAUM

c A ea e fata
fa ta care
careoo omorase e vr5jitoarea e a rea { i ii slo-
bozisedin
bozise din robie. Caselealtinezilorerau nigte ocuinle c u

infigigare eche, e orm; rotundi, c u acoperiqul

acoperiqula ao cupold
mare.Toate
Toateerau
erauvopsite
vopsiten
n albastru,
albastru,iindci,
iindci, i n ginutuld e a
Resirit, albastrul ra culoarea referati.
Spreseari, cAndDorothy
cAndDorothy se simf obositddupi o zi d e
mers li s e gAndeaa un loc unde si- i petreaci.noaptea,
ajuns€ n dreptul
dreptulunei
unei case
casemai
mai aritoasedecatcelelalte.
celelalte.n
n
fafa ei, p e o pajilte verde,dinluiau birba$ 9 i femei.Cinci
viorilti micuf cantau e rputeaude are, i norodulstrAns strAnsn n
jurul lor rAdea5 i chiuia, n timp ce n apropiere ra ntinsi
o masi mare, ncircate c u fructe gustoase, uci, plicinte,
prijituri | i multe
multealte
alte bunitili.
Oameniio salutari p e Dorothycu prietenie, poftiri l a
cini qio rugardsi petreacinoaptea u ei, pentruci astae r a
casaunuia dintre cci mai avu$ altinezi,9 i prietenii u i s e
adunas€rea omul acesta a si,sirbitorcasci
si, sirbitorcasci eliberareao r

din robie.
Dorothys ebucuri de masa mbelgugati i u ospitati de
insugi ogatulaltinez,
altinez,a a l cirui numeera Boq.Apoi
Boq.Apoi s eagezi
p e o banci 9 i privi la cei care
caredi.nluiau.
di.nluiau.
Cind Boq
Boqziiri
ziiripantofii
pantofii i de arginr. rdi:
-Trebuie sd ii o marevrdjitoarel
D e ce? ntrcbi fata.
-Pentru c i porgipanto{ide argint arg int qi ai omoret-op e vre-
jitoareacea
jitoarea cea ead
ea d e a Risirit. in afari de asta, ;d culoarea
albi pe rochia a, qi q i numai vrijitoarelepoarti alb.
 -Rochia mea are pitrilele albe D i p;trilele albastre,
spuseDorothy,netezindu-qi u miinile cutele cchiei.
- E foartedrigu din partea a ci porli rochia asta,
asta,zise
zise
Boq.Culoarea lbastrieste uloarea ltinezilor,a r culoarea

VPWITORUL IN o Z 25

albe estea
estea vrijitoarelor; in felul ista gtim cd egti o vrijitoare
care ne esteprieteni.
Dorothy nu ltia cum si rispundi Ia aceste orbe, pentru
c i toi pereau s-o creada vrijitoare, in timp ce ea qtia oafte
bine ci mr era decat o fetiF obi$nuiti, p e care un ciclon
o adusesentr-o
adusesentr-o lari str;ini.
CAnd obosiprilind
obosiprilind ia cei ce dinfuia
dinfuiau,
u, Boq.o pofti in casi,
unde ii didu o odaie cu un pat mic. Aqternutul era qi e l
albastru, qi Dorothy dorrni in el un somn addnc, pan; dimi-
neala, cu Toto incolicit pe un covora albastrud e lengi pat.
Dimineaga i5i lui mica gustare, privind la un copilaq
altinez care sejuca voios c u Toto; il tr;gea de coad5, striga
qi rAdea ntr-un fel care o inveselea oarte mult pe Dorothy.
Toro era.
era.de alrfe. o , u iozitare ent u oamenii
de alrfe. meniiaa ' elr a . La re
n u mai vizuseri pAni atunci un cAine.
-Cam cat de departe de aici seafli
se afli Oraqul Smaraldeior?
il intrebi Dorothy pe Boq.
-Nu qtiu, rispunse acesta
acestagrav,
grav, deoarece
deoarecen-am
n-am fost nicio-
dati acolo. E mai s;netos pentru popor s i stea cat mai
departe de Oz, atAt timp cat n-are trebu cu el. Dar este
un drum lung qi o si- i trebuiasci mai multe zile si ajungi
acolo. Jinutul de aici este
estebogat
bogat i pbcut, dar vei {i nevoiti
sA reci prin locuri aspre
aspreqi
qi primejdioase nainte de a ajunge
la slalqitul cilitoriei tale.
Vorbele acesteao cam inspiimAntari pe Dorothn insi
 c; numai Marcle Oz em in stare stares-o
s-o ajute se se ntoarce
ltia
i n Kansas, aqa ci, plini de curaj, se hotiri si-qi continue
cilitoria. Iqi lui rimas-bun de la prieteni qi purcese
purcesedin
din nou
p e ciriruia cu c;rimizi galbene.Dupi
galbene.Dupi ce mai umbli cAliva
kiJomerri.5i
kiJomerri. 5i , .e e i ar fi bine.i la.a un mir popas. qa - d
s ec[1iri pe o uluci din marginea drumului gi seaqezi
se aqezi pe e a.
Dincolo d e gard se ntindea un ogor mare de grau i , pulin

26 L, FRANK BAUM

mai depafte, z;ri o speieroarc d e pisiri prolipiti s u s

de tot, pe o prijini, pentru
pentruc c a p;s;rile si nu seseapropie
apropied de
gdul copt.
Dorothy qi propti obrazul n palmeq
palmeq i privi linti qi gAn-
ditoare a sperietoare.mpiiatul
m piiatul aveaun cap mic, d e sac,
umplut cu paie,p
paie,p e care
careerau
eraudesenali chii,nasul
chii,nasulq q igura,ce
trebuiausi infbg\ezeun obmz. O pilxrie veche, uguiata,
albastri, care
careaparlinuse
aparlinuse dndvaunui altinez, usese rogi-
pite pe acest regtet.Restul
R estul rupului era mbricat in haine
albastrer zate qi pdlite de soar€,umplute
soar€,umplute qi ele cu paie.
i n picioare,sperietoarea vea veani$te
ni$teghete
ghetevechi,cu virfuri
albastre, g a u m purtau oli oameniidin d in linutul ista, g ie r a
indlpti un cap deasupra rAului cu ajutorul unei prijini
inlipte n spate.
in timp ce Dorothy s euita Ia fala atdt de caraghios o p "
siti, fu uimitd s-o
s-ovadi
vadi fEcAndu-i u ochiul.La inceputcrezu
inceputcrezu
ce e numai pirere
o
rietorilenu liceau a ceva.Dar
ei, pentru
a5aceva.
a5a ci acase,n
Dar iati acase,
cr.omul
cr. omuln dKansas, pe,
e paie didu
apoi prietenos in cap.Dorothy
cap.Dorothy sdrijos d e pe gard gi o l ui
spreel, n timp ce Toto alerga njurul prijinii gi 6tra.
Bundziual i spuse perietoareau voce iguqitA,
Tu ai vorbirl nrrebj eri1a,oarLc
o arLc urprin"d.
 Da, fireqte, ispunsespedetoarea. e mai faci?
-Eu, mulgumesc,ine, rispunseDorothy,cuviincioasi.

Q i dumneata, e mai faci?

-Nu misimtpreabine, r;spunse
r;spunsemp;iatul
mp;iatul cu un zamber;
e foarte plicticossi stai cocolat n lan zi gi noapterca si
speriiciorile.
$i nu te poli
poli dajos? ntreb; Doroth).
Nu, pentrucipr;jina asta
astae
e nfipti in spatelemeu.
m eu.Daci
ai fi buni si-mi scoli
scoliprijina,
prijina, 1i-aqr foarte ecunoscitoare.

VRAJITORULDIN OZ 27

Dorothy\i ridici bralele q i trase

trasesperietoarea
sperietoarea in prijini.
I i fu foarte uDor
uDors-o
s-o face, ceci momaia, imblicat; in straie
birbiteqti, era umplut; cu paie.
If mulpmesc din toati inima. Acum mi simt ca un

Dorothy era cam zipiciti, pentru c; i se pirea foarte

cudos si audi vorbind un o m impiiat qi si-l vadi incli-
nindu-se qi pigind ling lingii ea.
Cine elti? intreb; sperietoareadupi
sperietoareadupi ce se intinsese i
ciscase,qi incotro te duci?
-Numele meu esteDorcthy.
esteDorcthy. Arn pornit pornit spreOraqul Sma-
raldelo4si-lrogpe Marele Oz si m i trimiti inapoi n Kansas.
Unde se alli Ora;ul Smaraldelor qi cine e Oz? intrebi
omul de paie.
- C u m. n u q r i i l n r r e b i D o r o th ) ..u r p r i ns
ns a .
Nu, fireqte c; nu qtiu, nu qtiu nimic. Dupi cum vezi,
suntimpiiat, ala cen-am minte deloc, espunse perietoarea
mahniti.
-O, imi pare grozav de riul
-Crezi ci, daci aqveni cu tine in Oralul Smaraldelor, Smaraldelor,s
si
mi rog de O Oz,
z, mi'ar da qi rnie pulin creier?
 Asta nu a qputea si-gi spun, rispunse fata, dar, oricum,
daci vrei, poli si mi insoleqti.Chiar
insoleqti.Chiar daci Oz n-o si-gi dea
n i c i u np
np i c d e c r e i e r .o
.o l n-o sa e .i ml i ma i r a u c a a c u m.

-Asta e adev;rat, spuse Sperie-Ciori. Cum vezi, urmi

el cu sinceritate,mie
sinceritate,mie nu-mi pasi ci bralele qi picioarele mi
sunt umplute cu paie, pentru cA nu me dor cind mi lovesc.
Daci cineva m-ar cilca pe bddturi sau a r infige un ac
i n bralele mele, n-aq simli nimic. Dar nu-mi place si mi
se zic: ,om firi minte", qi, dacd craniui meu e umplut
cu paie, in loc de creier, cum ai tuj inseamni ci nu pot si
$tiu nimic.

28 L TRANKBAUM
TRANKBAUM

-Te inleleg, gr5i feti(a, care se simlea cu adevirat i n -

tristate din pdcina lui. Daci vii cu mine, arn si-l rog gi eu pe
Oz si faci tot ce o putea pentru tine.
lgi mulgumesc, ispunse mpiiatul, plin d e recunogtinld.
O luari inapoi spre dmm, gi Dorothy il ajuti si sari
gardul, apoi porniri inainte, pe cirareapietruite cu c;rimizi
galbene.
L a inceput, Iui Toto nu-i plicu noul tovarig de drum. il il
tot adulmeca p e Sperie-Ciori, de parci ar fr binuit ci in
paiele lui se afli un cuib de qobolani, se purta neprietenos
cu e l D imaraia.
Nu-gi {ie frici de Toto, nu muqci niciodati, il liniqti
Dorothy.
Nu mi sperie, ispunse irnpiiatul, imi poate vetima c e l
mult paiele.Lasi-mi pe mine si-gi duc cogulelul,e u n u obo-
sesc.S;-Ii
sesc. S;-Ii spun un secret)
secret)continui.
continui. Existi un singur lucru
care m-ar putea speria,
Ce anume? intrebi Dorothy Fermierul altinez care
 te-a ntocmit?
-Nu, rispunse Sperie-Ciori... un chibrit aprins.

CAPITOLULV
CAPITOLULV
DRUMUL PRIN PADURE

DupI cAtevaore, drumul pe cirare incepu si fie anevoios

gi mersul e deveni din ce n ce mai greu, aqaci Sperie-Ciori
s e mpiedica adesea e cirimizile care ie nu emu bine potri-
vite, fie lipsea
lipseauuc u totul,lSsAnd
totul,lSsAndgiuri.
giuri. Toto sireape deasupra
lor, Dorothy le inconjura, dar bietul Sperie-Ciori, neavind

minte, o lua drept inainte gi cidea, lovindu-se

lovindu-sede
de cirimizi.
Dar nu-l durea. Dorothy trebuia si-l ridice qi si-l aqeze
aqezed
din
nou in picioare, qi acesta adea, nveselitde pigania lui.
Fetmele e ldngi care receau u mai erau arit de bine
ingrijite ca aceleadinainte, caselese mpuginau gi gridinile
asemenea.$i, cu cat mergeau mai departe, c u atat linutul
deveneamai
devenea mai pustiu Dimai posomordt.
Cind ieqi una, s e aqezari Ia marginea drumuiui, lAngi un
mic pArAu. Dorothy scoase
scoasepulini
pulini pAine. ii intinse impd-
iatului o bucati, dar el i-o inapoie, zicindu-i:
-Mie nu-mi esteniciodati
esteniciodati foame, qi am noroc c i e aqa.
Gura mea e numai desenate i, daci mi-ag ace o giurici in
ea, al putea manca, dar paiele cu care sunt umplut a r {alni
afari gi atunci mi-ar srica forma capului.
Dorothy recunoscu5 i de asti dati ce era adeveratceeac e
spuneasperietoarea,astfel
spuneasperietoarea,astfel ci didu numai din cap q i conti-
nui s i imbuce.

30 L . ER.A.NKA U M

-Poveste$e-mi espre ine qi spune-mi atecevadespre

fara t a de baqtini, o rugi Sperie-Cioripe
pe fet\i dupi c e
aceastasprivises ; minance.
Fata i istorisi otul despreKansas, espre A t de cenuqii
erau toatepe acolo,despre ind 5i cum o luaseciclonulgi
o adusesen ciudataTari. Oz. Sperie-Ciori, areascultase
c u luare-amrnte,puse:
. -Nu ingeleg e ce i1i doregti
doregtiatAt
atAtde
de mulr si pirisegti
{inutul ;sta a$ade frumos ca s6 te inapoiezi ntr_un ginut
uscatl i cenuliu,pe care l numegtiKansas.
K ansas.
*Vorbelti aEa entru ci n-ai
minte, dspunseata,N_are
a face A tde
depustiu
pustiupi de cenugiu stelinutuiin care dim noi,
oameniidin carne9i sdnge;maim ai degrabi am vrease ocuim
 p e meleagurile oastredecAt n oric€ alti
are, oricat de
frumoas5 r fi ea.ea.NN u s eafle oc mai drag
dragpe
pe ume ca acase.
Sperie-Ciori ftdftdgi
gi spuse:
-Firegte, eu nu pot lnlelegea9aceva,Dac6 capetele
|i
voastr€ r fi umplutec u paie,ca al m€u, poateci ali locui
cu tolii i n linuturi frumoase, i atunciKansasul _armai f i
plin de ocuitori. E un norocpentruKansas d avef minte.
-In timp ce ne odihnim, nu vrei si-mi spui o poveste?
intrebi Dorothy.
Sperie-Ciori rivi Ia fetigi cu dojani, apoi rispunse:
-Via1amea
-Via1a meaeste
este tdt
tdtdd e scurt;, ncat
ncatnu
nu $tiunimic despre
nimeni.Am fostzimislit abiaalaldieri. Ce s_antAmplat
s_antAmplat n
lume inainte de a mi naqtemi-e cu totul necunoscut, i n
fericire,atunci
a tuncicAnd ermierulmi-a m i-a icut capul,
capul,primul
primul ucru
pe caremi l-a desenat u fosturechile, l a ci am putut auzi
c e se ntAmpli. C u el semai afla un altinez,qi ntAiul ucru
pe care -am auzit au fostvorbele ermierului:
Cum i9i plac urechileastea?
-Nu au eqit ocmai
ocmaidrcpte,
drcpte,aa rispunscelelalr.

VRAIITORULDIN
VRAIITORULDIN OZ 31
-Nu facefacenimic,
nimic, a spus ermierul, ot urechisunt ceea e
em destulde
destulde adevirat).Acurn
adevirat).Acurn weau se-i ac ochii, a zis el
apoi. $ i astfelmi-a
m i-a desenat chiul drept,D e cum a ispr;vit,
m-am porrenit privind la fermier gi a tot c e m A nconjura
cu o mare curiozitate, ici era prima mea icerirc de viaF
pe ume.
E un ochi aredr6gug,
are dr6gug, fost
fostd
d epirere celilalt, culoarea
albastri e tocmai
tocmaiculoarea
culoarea imedtdpentru
imedtdpentru ochi.
-Cred ci am s6-icroiesc
s6-i croiesc chir.rl eldlaltmai
eldlaltmai mare,
mare,a a zis
fermierul. $i, cAnd
cAnda a l doilea ochi mi-a fost gata,am putut
doileaochi
vedeamult mai bine ca nainte.P
nainte.P eurme mi-a icut nasulq i
gura,dar nci nu vorbeam,iindci
vorbeam,iindci pe vremea ceea u $tiam
l a ce e buni gura. M-am amuzatprivind cum imi croiau
trupul, bralele gi picioarele.$ i cAnd, n sferDit,mi-au n e-
penit capul, m-am simlit foarte
foartemdndru,
mdndru,cici cici gAndeam i
arit ca oriceo
oriceo m obignuit.
-Prietenul Asta si sperie ioriledestul
ioriledestulded e repede, spus
fermierul,Arati
fermierul, Arati lntocmaica
lntocmaica un om.
-Pii bine,
bine,ee un om, a ziscelilalt,
ziscelilalt, l i eu n sineameagan.
deam a fel. Fermierulm-am -a uat sub
subbra
bra , m-a trasspre
trasspre anul
d e grAu 5 i m-a cocofatpe prdjina aceea nalti unde m-ai
g'sit tu. NumaidecAt upAupAaceea, ermierul pri€tenul u i
aceea,ermierul
a u plecatli m-au isat singur. i
Nu mi-a plicut ci m-au pirisit in felul ista, agaciagaci am
incercats ; m e duc dupi ei, dar picioarelemelc nu puteau
atingepimantul
atinge pimantul gi a m fost silit si rimAn infipt in prijina
aceea.Eram
Eram menit si duc o viafi singuratici,
singuratici,{iindci
{iindci nu aveam
la cemi
cemi gAndi, usesem oar oarzimislit
zimislit numaide
numaide cAteva lipe.
Ciori gi altepisiri
altepisiri zbumupeste
zbumupeste gorulde
gorulde grAu,dar de cum

m; vedeau,
imiplicea e ntorceau,
gimificeasi rezAnd
mi simto
simt i sunt
o iingi de un altinez.Asta
demare
mare altinez.Asta
nsemnetate.
Dupi o vreme,o cioari bitrAni s-a apropiatde
apropiat de mine in

32 L, FRANKBAUM

zbor i , dupi ce m-a privit c u de-am;nuntul, s-a coco{at pe

umirul meu i a spus: ,Tarc m; mir cum i-a inchipuit fer-
mierul ci o s; mi prosteasci p e mine in lelul ista, atar de
stAngaci Orice cioard. steali ar putea s i vadi cA u eqtiplin
eqtiplin
doar cu paie." Apoi a seritjos, a picioarelemele,
mele,qi
qi a mincat
grAu cAt i-a plicut. Celelalte pisiri, vizind ci nu li se i n-
tAmpli niciun riu lAngi mine, s-au mbulzit Q iele se ciugu_
 leasci grinele; aqa
aqaci,
ci, in scurt timp, se adunase njurul me meuu
un stol mare. VizAnd ce se ntampli, m-am intdstat, fiindce
maam dat seamaci ru sunt, mai la urma urmei, bun nici
de sperietoare, dar cioara mi-a dat curaj, spunindu-mi:
,,Daci ai avea creier n capul tiu, ai fi la fel de bun la roate
c a once om qi poate chiar mai bun la treabi ca unii dintrc

ei. Creierul este

estesingurul
singurul lucru de preg n lumea asta, ie ci
e vorba de o cioari, fie cA e vorba de un om.',
Dupi plecareaciorilor m-am gAndit mult la aceste orbe
l i m-am hotirat si fac totul spre a dobAndi pulin creier.
Spre norocul meu, ai trecut tu pe acolo, m-ai datjos qi, di
dinn
tot ce miai spus, sunt incredinfat ci Marele Oz imi va da
creier indati ce vom ajunge n Oragul Smaraldelor
-Aqa nidijduicsc gi eu, spuse
spuseDorothy
Dorothy serioasi, deoarece
ili dorelti atat de mult se-l ai.
-Da, de buni seami, imi dorcsc, rispunse Sperie-Ciori,
esteun siml;ment foarte chinuitor si te ltii prost.
-Bine... dar acum hai s-o luim din loc zise fata gi_i
inmAni cogulelul.
Nu se vedeau deloc uluci in marginea drumului, qi pi-
mantul se ar;ta aspru gi nelucrat. Spre seareajunsed. ntr_o
pddure mare, unde pomii crescuseri atat de inalf de ,
incat crengile se impreunau deasupra potecii d e cirimizi
i
galbene.Era cam intuneric sub bolta deasi, cici crengile n u

VRAJITORULDIN OZ 33

l6sau si se strecoare umina zilei. Dar cilitorii nogtri nu s e

opriri gi pitrunseri in pidure.
Daci drumul ista are u n inceput, trebuie si aibi qi u n
sflrqit, spuse mpiiatu
mpiiatul;l; gi, cum Oraqul Smaraldelor se afli
i n celilalt capit al drumului, noi rebuie si mergem pe unde
ne _Oricine
poarte cirarea.
a r presupuneasta, i rispunse fetiia.
-Negreqit, de aia o qtiu qi eu. Daci ar Ii fost nevoie d e
minte pentru
pentru asta,
asta,n-ag
n-agh
h putut s-o spun.
Dupi vreun ceasde
ceasde umblat se pomeniri orbeciind prin
intuneric. Dorothy nu mai vedea deloc, Toto insi putea
umbla, deoarececAinii vid, de obicei, foarte bine qi pe in-
tuneric. Cum Sperie-Ciori vedea a fel de bine ca ziua, fata

il lui de bra1,q
bra1, q i astfel zbutiri si-qi continue drumul.
Daci ziregti vreo casi sau vreun loc unde am putea s i
ne adipostim pestenoapte, spune-mi, pentru ci nu-i plicut
si umbli prin intuneric.
Pulin dupi aceea,Sperie-Ciori rimase locului, griind:
La dreapta noastr; vid o colibi mici, {6cut; din butuci
qi din crici. Ne adipostim acolo?
-Da, de buni seame, rispunse fetifa. Sunt grozav d e

obosit;.
Sperie-Ciori o duseprintre pomi pAni ajunseri la colibi.
Dorothy intd l i gesi acolo, ntr-un col , un pat intocmit di
din
n
frunze uscate. Se culci indatS, c u Toto lAngi ea, gi cizu
numaidecat ntr-un somn adinc qi plicut.
Sperie-Ciori, care nu em niciodati obosit, r;mase intr-alt
colgal
colgal colibei qi aqtepti cu r;bdarc pani s e viri zorile.
 CAPITOLUT

ELIBERARIA AIETORULUI E LEMNE

Cdnd Dorothy se rezi, soarele

soarelestr;lucea
str;lucea pdntre pomi, iar
Toto iegisede mult din colibi gi alerga dupi pisiri. Spe-
rie-Ciori stitea inci ribditor in collul seu i o agtepta.
- Trebuie si mergem si ciutim api., ii spuse
spuseDorothy
Dorothy
La ce-gi rebuie api?
C a si-mi spil fagade tot pmful pe care -am adunat pe
drum gi si beau, ca si nu-mi rimini pAinea uscati in get.
- Trebuie si fie un mare neajuns si {ii licut din carne,
spuse mpAiatul, cici trebuie si dormi, si minAnci, si bei.
Cu toate ci voi avegiminte,
m inte, i asta e de mare prcl, tot aveti
destule ncurcituri.
Pirisiri
mic izvor cucoliba qi o luari printre copaci pAni gisiri un
ap6 limpede, unde Dorothy biu, se spili qi i qi
mdnci drobul de pAine.Vizu c i i se mpuginasemerindead i n
coqulel i f u foarte recunoscAtoareu i Sperie-Ciori ci el nu
manca nimic; painea abia de le mai ajungea, ei qi ui Toto.
Dupi ce mAnci qi cind tocmai era gata si se indrepte
sprecd.riruia de cirimizi galbene,Dorothy
D orothy se nfiori, auzind
u n geam;t adinc ce venea din apropierc.

-Ce-o rnai fi gi asta? ntrebt ea cu sliali.

-Nu pot si-mi inchipui ce-o li, da{ ne putem duce s e
vedem, zise Sperie-Ciori.

V R A JTOR U LD IN O Z 35

Tocmai atunci le ajunse a ureche alt geam;t, q i sunetul

pirea ci vine din spatele or. Se ntoarseri gi o luari inapoi
prin pidure. Ficuri cAliva
cAlivapa6i,
pa6i,cAndDorothy z;ri cevacare
strilucea sub razele soarelui ce r;zbituser; printre pomi.

Alergi citre locul acelaqi

acela qi seopri
se opri deodati, scoland
scolanduu n fipit
de uimire.
Unul dintre copacii cei mari fusese pintecat n p a e
liJ
rezemat de trunchi, stitea u n om lEcut din tinichea, care
linea in mana ddicat; u n topor. Capul qi bragele i erau
legatede trup, dar omul stitea remiqcat, c a i cum nu s-ar h
putut clinti de acolo.
Dorothy il privi uluitS, qi la fel qi impiiatul, in timp ce Toto
lihi ascugit is i s e repezi si mugtedintr-un
mugtedintr-un picior de tinichea,
lovindu-se a dinf.
Dumneata te-ai viitat? il intrebi Dorothy.
-Da, rispunse Omul de Tinichea. E u a m gemut. G e m
aici de mai bine de un an qi nimeni n u m-a auzit pAni azi qi
n-a venit s;-mi dea o mAni de ajutor
-Ce pot sA ac pentm rine? nhebi Dorothy c u bhnde{e,
cici fusesemiqcati d e vocea tristi. c u care vorbise Omul d e
Tinichea.
-Adu u n bidon cu ulei gi unge-mi incheieturile, rispunse
acesta.Au ruginit atat de tare, incAt nu le pot miqca; daci
sunt bine uns, am si-mi revin indati. Gise$ti bidonul cu ulei
pe polili, i n coliba mea.
Dorothy fugi numaidecath colib; qis e ntoarsec u bidonul.
Unde-$ sunt ncheieturile?
-Unge-mi mai intAi ceafa, ispunse Omul de Tinichea.
Fata turne ulei qi, pentru ci ceafa Omului de Tinichea
era foarte ruginiti, Sperie-Ciori ii lui capul in rnAini gi il
miqci grijuliu dinr-o parte intr-alta, pani ce stipAnul l u i
putu se-l ntoarci singur.

36 I. FRANK BAUM
 Acum, incheieturilebmlelor, se ug; Omul de Tinichea.
Dorothy turni uleiul peste ncheieturi q i Sperie-Ciori i n -
tinse i r;suci bralele pdni scipari qi ele d e rugini gi furi
ca nol,
Omul de Tinichea scoase n oftat de mullumire gi, i.sAnd
jos toporul, il rezemi de un copac.
- E o mare ulurare, spuse
spuseel.
el. Jineam toporul in sus d e
cAnd am ruginit qi sunt foarte bucuros
bucuross5-l
s5-l pot pune, in s{hr-
it, jos. Acum, hi buni qi unge-mi qi incheieturile picioare-
loq ;i atunci voi fi cu desivl
desivlrqire
rqire tealdr
Cei doi ii unseri gi picioarele, pdni putu sd le miqte in
voie. Omul de Tinichea n u mai conteneasA e mul{umeasc;
pentru sciparca lui qi pirea si fie un ins plin de cuviinli q i
foarle recunoscitor,
--Aq i putut si srauala de-a pururi dac; n-ati fi trecut vo
voii
pe aici, ala c; mi-afi salvat viafa. Cum se ace ci vi afla1i
prin locurile acestea?
Suntem n drum spre Oraqul Smaraldelor Ne ducem Ia
Marele Oz gi am ficut un popas de o noapte n coliba ta ta..
Pentru ce vreli sAJ vedef pe Oz?
- E u vreau
vreausi
si mi trimitiinapoi in Kansas, ar Sperie-Ciori
vrea si-i pund pugin creier in cap.
Omul de Tinichea piru ci rimAne o clipi pe gdnduri,
apoi grii:
-Credef cd.
cd.Oz
Oz ar putea si-mi dea qi mie o inimi?
De ce nu? Ar fr to1 atat de ugor ca qi si-i dea lui Spe-
rie-Ciori creier.
Foarte adev;rar, fu de pirere Omul d e Tinichea. Aqa-
dar, dacS mi ingiduigi si mi alitur voui, aq veni gi eu in
Oraqul Smaraldelor,siJ rog pe Oz si mi ajute.
-Hai cu noi zise Sperie-Ciori nirnos, ar Dorothy ad;u-
ga cd tovir;lia Omului de Tinichea i-ar face plicere.
 VRAJI TORUDI N OZ 37

Aga ci Omul d e Tinichea iqi puse oporul pe umer i str5-

b;tur; cu to{ii pidurea pAni ajunser; la c;mrca pietruiti
cu cirimizi galbene.

cu Omul
ulei in de Tinichea
cogulepl o rugasepe
rugasepe Dorothy si puni bidonul
ei pentru cd, spuneae
spuneae l :
-Daci mi apuci o ploaie, ruginescdin nou, si atunci a m
mare nevoie de ulei.
intr-un fel, noul lor tovariq era qi un noroc, fiindci, dupi
oarecarevreme,
oarecare vreme, trecuri printr-un loc unde arborii qi cricile
lor crescuseri atat de aproape de poteci., incit drumegii
noltri nu puteau rdzbate. Dar Omul de Tinichea gtia s i

manuiasce oporul cu atatadibicie,

atatadibicie, incet despici tr-unchiurile
qi e croi poteci spre umini.
MergAnd, Dorothy chibzuia atat de adenc, ncAt nu bigi
de seami ci. Sperie-Ciori se mpiedicasecilcand intr-o grca-
pi qi se
serostogolise
rostogolisen marginea drumului. Fu nevoit si ceari
iar ajutorul fetei.
D e ce nu ocole5tigropile? ntrebi Omul de Tinichea.
Nu prea qtiu multe, rispunse acesta
acestavoios,
voios, capul meu
esteumplut cu paieJ
esteumplut paieJprecum
precum se vede,i
vede, i i de aceeam
aceeam e duc la
Oz, siJ rog si-mi dea pufini minre.
A... aqa,
aq a, nqeleg,spuse iietorul de lemne, dar, la urma
urmei, mintea nu-i chiar cel mai bun lucru din lume.
Dar tu ai cevaminte? intrebi Sperie-Ciori.
-Nu, rispunse Omul d e Tinichea. Capul meu e gol cu
totul, dar am avut i i eu odat; creier, qi am a\,ut i inim; i ,
deoarece e-am incercat pe amAndouS,a
amAndouS,a dod acum m a i
mult si am o inimi.
_ Curn aqa?
Am si-1i spun povestea
povesteamea
mea gi atunci vei afla.
$i, i n timp ce treceau prin pidure, tiietorul de lemne le
istorisi cele ce urmeazi:
38 L . TRANK
TRANKBAUM
BAUM

M-am ndscut ca fiu al unui tiietor de lemne ce dobora

copaci n pidure qi vindea emnul ca si aibi cu ce trii. Cind
a m crescut mai mare, m-am lecut q i eu tiietor de lemne
ii,
dupi moartea tat;lui meur am avut griji de bitAna m e a
mam5. car rimp a rriit. Dupa c e a murir qi mama, m-am
gandit c;, in loc s; triiesc singur, ar h mai bine si mi insor
Triia pe vremea aceea o fati de altinez nespusde fru-
moasi, pe care am iubit-o din toate nima. Ea mi-a {egiduii
sa se m5rite cu mine de indati ce voi caltiga destui bani
pentru aputea cl6di pentru ea o casi mai buni. $ i am purces
la lucru mai vArtos ca oricAnd.Dar
oricAnd. Dar fata locuia irnpreuni c u
o femeie
femeiebAtdni,
bAtdni, care nu o lisa si se mi.rite pentru ci bi-
bula era lenegi.
lenegi.q
q i voia ca fata se r;mani c u ea, si-i giteasci
gi si-i strAngiin casi. De aceeabitrAna s-a s-adus
dus avrijitoarea
cea rca de la Riserit qi -a ligiduit doui oi gi o vaci daci ne
va impiedica si ne cisito m. Atunci vrr.jitoareacea cearea
rea mi-a
descintat toporul qi, intr-o buni zi, pe cAnd t;iam lemne,
toporul a alunecat deodati qi mi-a tiiat piciord stang.
In prima clipi m i s-a pirut ci a dat peste mine o mare
nenoroclreJpentru ce ltiam ci un tiietor de lemne gchiop
nenoroclreJpentru
nu poate munci i ca$tigaatAt de bine, aqacd m-am dus a u n
tinichigiu se-mi ntocmeasceun picior de tinichea. piciorul
acesta qi ficea foarte bine treaba, qi eu munceam de zor ca
si mi pot insura cAt mai curAnd. Dar fapta mea a mAniat-o
p e vrijitoarea cea
cearea
rea d e l a Risdrit, deoareceea i figiduise
biftAnei ci eu n-am si pot si mi mai insor cu fata altinezi.
Intr-o zi, pe cand diam lemne, toporul mi-a alunecatd i n
nou din mAni q i mi-a tiiat piciorul drept. M-am dus iar i a
tinichigiu g i acesra
acesrami-a
mi-a ficut inci un picior de tinichea.
Dupi aceea, oporul descentatmi-a teiat bralele, unul dupi
ceHlalt, dar nimic nlr m-a putut descuraja:
 e-am inlocuit
cu altele d e tinichea. Atunci vr;jitoarea cea rea a 1icut c a

VR-AJIToRULtN oz 39

toporul s5-micadi in cap.Mi-am

toporuls5-mi cap.Mi-am zis: ,Gata, ini aici mi-a
fost "Dar s-a ntlmplat ca inichigiulsi treaci tocmaiarunci

p e acolo
acoloqq i mi-a licut ul capde
capde tinichea.
Am crezut, n sfArgit, i o invinseseme vrijitoare, qi u-
cramc u q imai multa Avni, dar habarn-aveam
habarn-aveam A tde crudi
mi-era dugmanca. rAjitoarea - agandit a un chip nou d e
a-mi omo dmgostea e o purtam rumoasei ltineze. f f -
cut i n a$a el ca toporul si alunece in nou i d e data asta
s i cadi p e rrupul
rrupulmeu.
meu."pintecanduJn doui buc5Ji.n
buc5Ji.n c i
o datea venit inichigiulsi
inichigiulsi mi ajuteq imi-a ntocmitu n trup
de inichea,alipindu-i
a lipindu-ibrafele, icioareJeicapul
capuldd e inichea
prin nilte incheieturi,a9aci puteam sd le miqc a fel c a
inainte.Dar...
Dar...vaivai acum nu mai aveam nim6, agac i pier-
dusem i dragostea entru fate i nu-mi mai pisa dac6 dac6mmi
insuramc
insuram c u ea saunu,
saunu, Crcd ci. mai
mai locuielte i acum
acumcu cu fe-
meiaaceea ilrinS. a;reprdndu-mii vin s-o au.
Trupul meu strilucea
striluceaacum
acumaga
agade
de frumos n soare,
soare,ncat
ncat
cram mendrude
mendru de el, gi nu-mi mai pisa daci-mi aluneci t o -
porul, cici nu mi mai putea iia, Mi piqtea o singuri pri-
mejdie c;-mi vor rugini
rugin i incheieturiie,
incheieturiieDar
, ar pdstrasem n
D
bidoncu ulei n coliba
coli bameaq iaveam riji si.
si.mi
mi le ungla timp.
Cu toate asteal nh-o bune zi, am uitat s-o fac i m- m-a
a
pdns tocmai atuncio ploaieca un porop.
po rop.PAni
PAni si mi gAn-
desc eu bine, incheieturile
inche ieturilemi-au ruginit. Astfel am losr

nevoit
nevoitsi.
A lost usi.zebovesc
zebovescn p6durepAni
p6durepAni a1ivenitvoi
v enitvoi si-mi ajutali.
n lucru greud e ndurat,dar n timpul acestui n cet
am stataici,
stataici, am avut timp s i mi gindesc
gindesccici pierderea e a
mai mare p e care
careaa m suferit-o reodati a fost atunci cAnd
mi-am pierdut inima. in rdstimpulcat am iubit, am fost
omul cel mai fericit d e pe pemanr.$ir cum cine n-are nimi
nu poate ubi, m-am hotiret se il rog pe Oz si-mi d e a

40 L. TMNK BAUM

o inim6. Daci a m s-o primesc,atunci m i intorc la fata

ahinezd i mi insor cu e a .
$ i Dorothy,q i Sperie.Ciori ur6 miqcalide povestea;ie-
torului de emne,aflAndastfeld e ce qi dorcaacesta tat
de
mult o noui inimd.
-Cu toateastear puseSperie-Cion, u am sa cer creier
in_loc e nimd, pentru c ; un prostn_ar
n_argti
gti ce poate acec u
inima, chiar daci ar avea-o.
-Iar eu voi cere o inime. rdspunseOmd d e Tinichea,
pentru
lucrul celcdmai
mintea
minteanu nu facep
de preJ face p e nimeni
p e ume,nimenifericit,
fericit,QQ i ericirea
ericireaeste
este
Dorothy nu zise nimic, fiind prea uluiti ca sd-si de dea
a
seama aredin cei doi prieteniaveadreprate, e aceia h o_
teri ce,
ce,daca
dacase
seva
va purea napoiavreodaran Kansas, .avea
sd conteze rea mult daci Omul de Tinichean_aveanimd.
iar Sperie-Ciori -avea reiersau saudaci
daci fiecareprimeaceea
ce gi dorea.
, Cel maimult
mai mult o necijea aptul
aptulci
ci pAinea r a p e sfbriite
sfbriite0
0i
ci n-avea lte merindepentru e a Toto, D e fapt, nicitiie_
i
torul de emneq inici Sperie-Ciori u mdncau reodati.d a r
Dororhy n u era Gcuri nici din rinichea. ici din paie n u
5i
putea rdiGra hran5
 {b

CAPIToLUL I
LEUL CELLA$

In timpul acesta,
acesta,Dorothy
Dorothy qi tovariqii ei stdb;teau p;.-
durea deasa.Drumul
deasa.Drumul era tot pietruit cu cirimizi galbene,
dar ele erau acoperite de crengi uscate
uscategigi de frunze veltede,
gi mersul le era tot mai anevoios.
Prin aceastiparte apidurii s e aflau puline pisiri, fiindci
pisirilor le plac locudle mai deschise,mai
m ai insorite. Dar din
cAndin cdnd seauzea
seauzeamerAitul
merAitul adanc al unui animal silbatic
ascuns ntre copaci.Aceste
copaci.Acestesunete eceaus e bat; mai rcpede
inima fetilei, cici ea nu qtia cine l e scoate;
scoate;dar
dar Toto tia, $i
de aceea igi urma drumul stdns lipit de Dorothy gi nu
rispundea. a de obicei,cu un ldrrat.
Cit o si mai dureze pAnd ie5im din pidure? il intrebi
Ietiga e riietorul de lemne. ar acesra;\punse:
acesra ;\punse:
 Nu pot se-Jispun, n-am fost niciodate in Oralul Sma-
raldelor, dar tatil meu a fost, pe vremuri, cdnd era copil, gi
mi-a spus
spuscici a fhcut o cilitorie lungi, printr-un plin de
primejdii; cu toate ci, atunci cand te apropii de 1iaut
oraqulunde
oraqul unde
locuiegte Oz, locurile sunt foafte frumoase. Mie nu mi-e
fric; at^t timp catambidonul
catambidonul cu ulei c u mine, pe Sperie-Ciori
nu-l poate r;ni nimic, iar tu, cat timp po4ipe frunte pecetea
sirutului vrijitoarei celei bune, n-ai de ce sA e temi, fiindci
semnul Asta e apiri de orice riu.

42 L. FMNK BAUM

Dar Toto? grei fata, ingrijorate. Pe cigeluqulmeu cine

o sd-l apere?
Daci va fi in pri mejdie. l vom apira noi.
Nu isprivise bine vorba, ci seseauzi
auzi un riget ingrozitor qiqi,,
imediat dupe aceea, n drumul lor sdri un leu mare. Cu o
singuri lovituri de labi, il ficu pe Sperie-Ciori si se nvAr-
teasca,asemenea
teasca, asemenea nei sfArleze, Ani la marginea drumului,
apoi serepezi
se repezi a Omul de Tinichea cu ghearele ui asculite.
Dar,
asupraspre surprindereaLeului, atacul nu {icu nicio impresie
surprindereaLeului,
tinicheleij cu toate ci tiietorul de lemne cizuse in
drum qi zicea liniqtit acolo.
Acum, cAnd qi vizu duqmanul n fagi, micul Toto alerg;
letdnd spre eu, qi iam deschise ura sA-lsA-lmuqte.
muqte.Dar,
D ar, in clipa
aceea,Dorothy, temandu-sece Toto va I omodt qi fir5 s a
,tini seami de primejdie, se repezi inaintea leului, ii trase
o palm; pestebot cat putu de tare qi-i st gi:

-Si nu indrizlepti d-l multi pe Totol Ar trebui si-li fie

ruqine, cogeamite dihanie ca tine, s5 te pui cu un s;rman
cilelul ca Toto
Nu l-am muqcat, respunse Leul, frecAndu-qibotul cu
 laba in locul unde fuseseovit.
fusese ovit.
-Nu, dar ai incercar s-o faci se risti lata la el. Nu eqti
decat un mare la .
-$tiu, spuse
spuseLeul,
Leul, Iisind capul in jos, ruqinat. Am qtiut
dintotdeauna. Dar c e pot si fac?...
dintotdeauna.Dar
Chiar nu qtiu qi nu-mi pasi. Cind t e gAndeqtici l-ai
lovit pe bietul Sperie-Cior
Sperie-Ciori,
i, care nu e decAtun om de paiel
Cum, e om de paie? intreb; Leul uimit, in timp ce
privea cum Dorothy il ridici pe Sperie-Ciori, ovinduJ uqor
. a .5-i dea orma pc carc o arusese
ar usesenainre.
nainre.
Firegteci e om de ppaie,
aie, se ofiri Dorothy, nci supirati.

VRAJITORULDIN OZ 43

De aceeas-a
aceeas-a rostogolit {icu
ram eu cdnd il priveam cumaga
agade
de uqor,
se rostogolelte. Leul.
$i
Mi mi-
celilalt, e i
acela de paie?
-Nu, rispunse fata. Acela e ficut din tinichea. $ i il ajuti
pe tiietoi'ulde
tiietoi'ul de emnesi
emnesi se idice n picioarc.
-Aha, de aceeaaproape
aceeaaproape c 5 mi-am tocit ghearele CAnd
am atins tinicheaua m-a trecut un fior rece pe spate. Ce-i
animalul ista mic pe care l iubeqti atdt de mult?
- E cilelulul meu, Toto.
E de tinichea sau e de paie? ntrebi Leul.
-Nici una, nici alta, rispunse Do Dorothy.
rothy. E un caine lbcut
din carne qi oase.
-Aha Ce anirnal ciudat ... $i-mi pare grozav de mititel,
acum, cand stau i mi uit la el. Nimeni nu s-ar gdndi
s i multe o {epture atet de mirundce, in afari de un laq ca
mine, adbugi Leul, intristat.
Ce te face si fii laq? zise fetila, privind mirati la fiara
laq?zise
uriaqi.
 Asta e un mister imi inchipui ci aqam-am
aqam-am n;scut; toate
celelalteanimale din pidure presupunci suntviteaz, pentru
e d leul e pretutindcni e' unoscurdrept
unoscurdrept regeleanimalelot.
Mi-am dat seamaci,
seamaci, de cAte ori rag mai tare, orice vietate
se inspiimAnti i o Stergedin drumul meu. De cAte ori

am intahit \,Teun
\,Teunom,
om, am fost grozav de speriat,dar
speriat, dar em de
ajuns si udu o singud dati la e l gi o lua la fugi. Daci
elefantii, tigrii pi urgii ar fi incercat vreodati s i lupte c u
mine, e u a$ i fost cel care ar fi fugit primul. Aga sunt de lag
Dar, de cum imi aud urletul, toli caud s; se ascundi din
calea mea, i eu, bineinieles, i las s e plece.
Asta nu e drcpq regele fiarelor n-ar trebui se fie la$,
spuseSperie-Ciori.
spuse Sperie-Ciori.

44 L, FMNK BAUM

$tiu, dspunse Leui, qtergAndu-gi lacrimi cu vArful

cozii, asta este
esteqi
qi marea mea durere qi imi face viaga nesu-
feritS. Dar, ori de cdte ori presimt o primejdie, inima incepe
si-mi bati cu mare repeziciune.
Poate ci suferi de o boali d e inimi? spuse Omul de
Tinichea.
-Se poate li asta, ;spunse Leul.
In caz ci
fii buru o.. cd,suferi,
bur u o..cd, adiugi tiietorul
a"tadovedelre
dovedelre.i de lemne,
.i ai inima. ar trebui
n cema
ce ma s;
pri\ e (e.
eu n-am inimi, ala c; nu pot sufe de o asemenea oali.
Poate."pusr Leul. qindiror.daca dacan-aq
n-aqarea
area nima. n-ag
purea {i nici lag.
Creier ai? intrebi Sperie-Ciori.
Ala cred, dar n-am putut niciodad sAme sAme uit in;untru,
i n cap, se vi
vid.
d.
Eu mi duc la Marele
 cAci capul meu este
esteplin Ozpaie.
plin cu si-l rog si-mi dea pulin creier,
- $ i eu mi duc si-l rog si-mi dea o inimi, spuse ;ietorul
de lemne.
-$i e u vreau siJ rog si ne trimid, pc mine qi pe Toto,
inapoi in Kansas, l inform; Dorothy.
Credeli ci Oz ar putea si-mi dea q i mie curaj? intrebi
Leul cel Laq.
-La fel de uqor cum i-ar fi si-mi
Spcrie-Ciori. dea mie creier, zise
-Ori mie inim5, intri, in vorbi gi Omul de Tinichea.
Sau pe mine se m; trimiti inapoi in Kansas.
-At unci. dacS
dacSn-ave1i
n-ave1i imic mpot rira.merg) i e u ru roi.
cici mi-e sili de viala asta eri curaj.
Eqti bine venit, pentru ci tu vei inde
indepirta
pirta de noi cele-
Ialte fraresilbatice. Cred ci acestea rcbuie si. fie gi mai lage
ca tine, daci igi ngi.duie si le sperii atAt de ugor

V RiJLT oF ULI N o Z 45

Sunt ntr-adevir aqe, ar astan

astan u mi lacep
lacep e mine mai
viteaz.$i, atet timp cAtm i voi qti un la5,voi fi nenorocit.
$i, din nou, micul grup o porni la drum. Leul umbla c u
paqimari,
m ari, al;turi deDorothy.Totonu
T otonu ncuviinli, la inceput,
noua ovArelie, entru c i nu puteauita c i fusese A t p e c e
s i fre slirAmat n {ilcile mari ale Leului. Dupi o bucati
d e vreme nsi, s esimli n largul siu gi, n scurt imp, cilelul
g i Leul cel
celLag
Lagdeveniri
deveniri cei mai buni pneteni.
In restulzilei
restul zilei nu se mai ivi nicio intAmplare are si le
strice iniltea cilitoriei. Doar o dati numai, cdndOmul de
Tinicheacdlcd
cdlcdun
un cdrXbu ce se ara de-a ungul drumului
gi-l omori, ceeace-l
ceeace-l ficu sA ie foarte nefericit,
nefericit,pentru
pentru c i
era totdeauna u luare-aminte Anu loveascivreo v reo nsccti.
Virsi chiar acrimi de supirare g i d e pirere de rdu, care"i
cursera ncetilor pe fali pestebalamalele
balamalelenn care li erau
prinse ilcile, fbcdnduJe i rugineasci $i, cdnd
cdndDorothy
Dorothy l
inl.rebiapoi
inl.rebiapoiceva,Omul
O mul de Tinicheanu putu deschide ura,
cici incheietu le obrazului i erau uginite.VdzAndasta, e
sperie oart€ tare li-i fecu semn ui Dorothy se-l ajutc s d
scape e necaz.Dorothy nsi nuJ inlelegea. eul era q i e l
nedumerit)negtiindce \e.az aveadietorul
aveadietorul de lemne,d ar
Sperie-Ciori puc5. idonulcu
idonulcu ulei din cogulclulu
cogulclulu i Dorothy
i unse ncheieturilcegei
ncheieturilc egeiOmului
O mului de Tinichea,Dupl cdteva
clipe,acesta
clipe, acesta uteas
uteas dvorbeasci a fel de bine ca qi nainte.
-Asta o si-mi fie de nv6{etur; i alii dati o sem
sem i uit p e
undecalc,
calc,cici,
cici, daci mai
m ai omor vleun ciribug sau
sauvreo
vreo alti
gAnganie,oi pldnge ariqi, gi plAnsulm
plAnsulm i va rugini din nou
incheieturile.
De aici inainte,Omul de Tinicheapiqi
Tinicheapiqi cu multi bigare
de seami, cu ochii alintili asupradrumului, i , cend z;rea
vreo furnici micugi fudindu-se pe cirarej o ocoleaca si
nu-i faci vreun riu. $tia foartebine ci el nu are nimi, d e

L, FMNK BAUM

aceea avea mare grij; si nu fie niciodati crud sau aspru

cu nimeni.
-Voi, oamenii care avegi nimi, spuseel, avegiceva care
vi indeamni si nu facegi rAuJ dar eu nu am inimi
9i de
aceea rebuie sA iu c u luare-aminte. Cdnd Oz o si-mi d e a
$i mie o inimi, n-o si mai trebuiasci si fiu atat d e grijuliu.
 CAPITOTULII I
CAPITOTUL
CALATORIASPRE
SPREMARELE
MARELEOZ
 Drume{i furi silili si. poposeasci peste noapte sub un
copac mare din pidure, pentru c e n u era niciun silaq ome-
nesc prin apropiere. Copacul inchipuia un acoperimAnt
bun gi des,
des,care
care aveasi-i
aveasi-i fereasci de roui; Omul de Tinichea
sparsecu
sparse cu toporul un bral de lemne, iar Dorothy aprinse u n
foc straqnic,
straqnic,care
care o inc;lzi qi o lacu s; nu se mai simd atet
de singuri. Ea qi 'foto mAncard restul de pdine c e i l m a i
aveau,S iacum nu ltia ce aveausA aci la micul dejun.
Daci doreqti, spuse Leul, intru in pidure gi-gi omor
o ciuti. Poli s-o frigi pe loc, intrucat gusturile voasrre
voasrresunt
sunt
lbarte ciudate qi vi place mai mult mAncareag;titi, D iastfel
veqiavea
aveaunun mic dejun excelent.

-O, nu, t e rog, nu face una ca asta se rugd Omul d e

Tinichea. Fdrd indoialS ci am si plAng cAnd ai si omori
sirmana ciuti, g i ncheieturile mele vor rugini din nou.
Dar Leul se duse in pidure gi igi Iicu rost de cini. C e
mancase u afli nimeniJpentru
nimeniJpentru ce el nu pomeni nimic desprc
asta. Iar Sperie-Ciori gisi un copac plin de nuci gi umplu
coqul ui Dorothy cu ele, aqacd fetila nu avea si sufere d e
foame o bucati buni de timp. Dorothy se gAndi ci Spe-
de-Ciod este bun gi plin d e griji lag de ea. dar rise din
toati inima d e felul neindemAnatic n care bietul impaiat

48 L. fRANK BAUM

culegeanucile. M6inile sale ciptuqite cu paie erau atat de

stangace, i nucile erau atAt de mici, incat scipa pe jos to
tott
atatea cate punea in coq. Dar lui Sperie-Ciori nu-i pisi
cAt ii lui si umple coqul,
coqul,pentru
pentru ci asta i didu prilejul si
steacat
stea cat mai mult; vreme departe de foc, deoarece
deoarecese
se emea
sa rru sari vreo scAnteie n paiele sale qi siJ aprind6. A qa
c j rima"e la o oarecare isranld e fl;cAri si nu s e apropie
 decAtatunci cAndDorotiy seculci,
decAtatunci seculci, spre a o acopericu frun-
ze uscate.Ele ii ficuri culcugul mai moale gi mai cald, q i
fetigadormi zdravin pini dimineaga.
Cdnd se umind de ziui, Dorothy iqi spili obrajii intr-un
pArAiag e clipocea ncetilor li, pulin dupe aceea,cil;todi
aceea,cil;todi
porniri din nou spre Oragul Smaraldelor.
Aceastdzi
Aceastd zi avea fie grea qi
drumelii noltri. Dupisd vreo ori de plini
mersdetemeinic,
intampliri pentru
ziriri in
Ia1a or o adAncituri mare care t;ia drumul qi, cet puteau
cuprinde cu ochii, impirgea pidurea in doud. Era un lan1
foarte lat, $i, dupi ce se c;t
c;t;rari
;rari sus,p e o muchie, qi priviri
inlduntrul lui, vizuri ci era foarte adanc, ar fundul era plin
de stinci mari qi ascu{ite.Povardlu
P ovardlu le erau atat d e rApoase,
incat niciunul dintre ei n-ar fi putut s; coboare. Pentru o cJipi,

toli a\,.ulasimlimantul
a\,.ulasimlimantul cA se spr;vise c;l5toria l o r
Ce ne facem? ntrebi Dorothy, dezn;d;jduiti.
-Habar nu am, spuse
spuseOmul
Omul de Tinichea,
Tinichea, iar Leul igi scu-
tura coama zbarliti i privi gAnditor.
Dar Sperie-Ciori intri in vorbi:
-Nu putem zbura, asta e neindoios, nici nu putem si
coborim in pr;pastia asta. De aceea,daci nu putem siri
peste ea, trebuie si rimanem unde suntem.
Cred ce eu aqputea
aqputea si sar peste
pesteea,
ea, spuseLeul
spuseLeul cel Laq,
dupi ce misurase cu luare-aminte i$mea adAnciturii.

V Ri JIT ORULDIN O Z 49

Atunci e bine, ispunseSperie-Ciori,iindci poti s; ne

duci n spate nul cate
cateunul.
unul.
Bine,hai
Bine, hai si incercim Ecu Leul. Cine
Cinewea
wea si freprimul?
freprimul?
Eu, rispunseSperie-Ciori, entm cS,daci nu vei putea
sari pestepripastie,
pestepripastie, Dorothy va h omorAtdsau Omul d e
 y2
Tinichea
Dar, daci e u605*
pic deOrea
Oreamulte
multe iu,
pe spatele cucuieacolo,
cucuie
spateleiu, n-oacolo,os,
si aibios,a;apde
e stAnci.
mare
insemnitate, entru cd eu nu mi pot lovi in cidere,
-Dar eu md tem grozavse nu cad, spuse eul cel Lag.
.
Insi altceva ot nu ne rimane de ficut; agaci urci-te pe
sparelemeu i se acem ncercarea.
Sperie-Ciori eaburci
eaburci pe spatele eului, 9 i frara
frarapiqi
piqi pe
muchiapripastiei,
muchia pripastiei,unde
undess eghemuijos

-De ce nu alergimai
*Pentru alergimai ntAi, ca apoi si siri?
ci noi. leii. nu sirim in felul dsta,
Apoi, printr-o siritufi. aranjate,Leul stribitu vazduhul
$ i ajunse evitimat de cealalti parte.
Prieteniisii, carepriveauspectacolul,uriu ri incAntagi 6 -
zdnd cAt de u$or ecuseLeul
ecuseLeul ispravaasta
astagi,
gi, dupi ce Spe-
rie-Ciori se
sedddujos
dddujosde p e spateleui, Leul siri inapoipeste
inapoipeste
prepastie.
Dorothy voiasi
voia si fie ea urmitoarea,a5a
urmitoarea,a5acici il lui pe Toto
in brale 5 i s eurci p e spatele eului, inandu-se u manade
manade
coama ui. In clipa urmitoare i s epiru ci zboari prin a e r
gi,pani
gi, pani si segAndeasci ine, seafla,
seafla, neatinsi, de cealalti
palte a pripastiei.
Leul se ntoarse entru a rreia oari D i l lui pe Omul de
Tinichea.Apoi
Tinichea. Apoi stituri locului cu togii,cAteva lipe,ca si-i
dea imp prietenului or si. seodihneasci.;
seodihneasci.; bosise i gAfAia
ca un caineh;,ituit.
caineh;,ituit.
De cealalteparte pripastieigisiri
g isiri o pidure foar.te eas;,
intunecoasi imohorAti.
mohorAti.Dupi
Dupi ce semai
semai odihni
odihnipugin
puginLeul,

50 T FRANKBAUM
FRANKBAUM

purceserd ar pe cirarea cu cirimizi galbene l i fiecare se

intreba in sinea lui daci vor sc;pa vreodat; de pidurile
stufoase; i daci vor md iegi cAndva a soare. Ca si le mi-
reasci parci supirarea, auziri indati un zgomot ciudat in
adAnculpidurii,
adAncul pidurii, 5 i Leul le gopti ci in partea aceastaa (inu-
tului tr;iau kalidahii.
Ce sunt kalidahii? ntrebe fetila.
-Sunt ni$te fiare monstruoase,cu trup de urs 5i cap de
tigru, rispunse Leul. Au ghearc atAt de de lungi i de asculite,
incat ar putea tot atat de uqor si mi sfdqie n doui. pe cAt ag
{ i putut eu adineauri si-l omor pe Toto. Mi-e grozav de frici
de aceqtikalidahi.
Nu mi mir cl (i-e teami, zise Dorothy, trebuie si fie
nigte ighioane inspiimantetoare.
Leul era cAt pe ce si-i rispundd, cAnd,deodati, ajunseri
in la{a altei pripesdiJ dar aceastaera mult mai largi qi mai
adAnci, aqaci Leul igi didu numaidecAtseama seamacece peste e a
nu va mai putea siri.
Ei, astfel, r;maser; cAtva timp pe gAnduri, pAni cdnd
Sperie-Ciori spuse:
Vid un copac
omul din pidure l-armarc ceala
tiia in cre$te aproape
fel incat de rApi.
s; cadi Daci
cu coroana
de cealalti parte a gangului, am pulca trcce uqor pesre
plapastie.
Asta e o idee de primi mAni, spuse Leul; s-ar purea
crede ci ai creier in cap in loc de paie.
Omul de Tinichea se altcrnu pe lucru, i roporul ii era
atat de ascufit, ncat intr-o clipi copacul fu aproape rctezat

de la ridicini. Atunci Leul se opinti pe picioarele sale

ternice salep
pu-
i il impinse atat de tare, c; se risturni q i c;zu cu
un trosnet mare peste rApi, ajunglnd cu cricile de partea
cealalt5.

VRAJITORULDIN OZ

Abia trecuseri pe aceasti punte curioasi, cand un muget

ascu(it ii fAcu pe toli
tol i s; trcsar; qi, spre groaza 1or, zirir;
iegindu-le nainte doui liare uriale, cu trup de urs u rs qi cap
de tigm.

-Altia sunttriqi
kalidahii, spuse
spuseLeul,
Leul, incepAndsi
incepAndsi tremure.
Repede. Sperie-Ciori. d o luim inapoil
Astfel ci Dorothy fiecu inapoi puntea, tinand pe Toto i n
brale, urmat; de Omul d e Tinichea qi apoi de Sperie-Ciori.
Leul, cu toate c6 era cuprins
cuprins de team;, se ntoarse citre kalidahi
qi scoase n urlet atAtd e furios, ncAt Dorothy didu un lipit,
iar Sperie-Ciori cizu pe spate. O vreme, chiar lighioanele
cele s;lbatice se opriri locului qi priviri surprinse a Leu.

Dar, constatAnd i sunt mai mari ca el gi gAndindu-se i

erau doi, iar Leul, unul singur,kalidahii
singur,kalidahii se repezir; din n o u
inainte, q i Leul trecu pestepunte,
pestepunte, ntorcandu-seapoi si vadi
ce vor face urmiritorii sii. Fira s e zeboveascio clp;, lighi-
oanele silbatice {icuri qi ele primii pagi pe copacul c;zut,
iar Leul ii spuse ui Dorothy:
Suntempierduf,
Suntem pierduf, e$tia,la sigur,ne
sigur,ne vor sihqia u ghearele
lor asculite. Dar stati stranqi Angi mine q i voi lupta cu ei
atat cat mi vor line puterile.
-Stali pulin strige Sperie-Ciod.
Se gAndise ot timpul care ar fi lucrul cel mai nimerit de
ficut i ii spuse
spuse cum omului dinpddure si taie cu desivArqire
copacul de la ridicini. Omul de Tinichea sepusese puse din nou,
zorit, pe lucru, li, tocmai in clipa cand cei doi kali
kalidahi
dahi erau
h jumetatea copaculuir acestacizu bubuind in pripastie,
triglnd dupi el flarele urate qi rele. Izbindu-se de v6rfu-
rile stencilor ascufite din fundul pripastiei, ele se {hcuri
budli-buci{i.
Hm licu Leul cel Laq, espiranduqurat.
uqurat.Vid
Vid ci ne-a ost
herazit s Amai tdim, i ziu ci imi pare bine, pentru ce trebuie

52
 L. TRANK BAUM

si lie foarte neplScuts; i se a viafa. Aceste ighioane m-au

speriat atat de cumplit, incAt inci simt cum imi bate inima.
Ah, ofti Omul de Tinichea, tare a dori si am qi eu
o inim; care se badl
Pigania astaavu
Piganiaasta avu darul si-i ingrijoreze
ingrijorezepp e drumelii no$tri,
carevruri si iasi cAt
cAtmai
mai repededin pidure, astfelcAcAoo luari
la picior cAtputuri de iute. Dorothy, iind obositi, fu nevoiti
se se
seurce
urce n spatele
spateleLeului.
Leului. Spre
Sprebucuria
bucuria 1o cu cet inaintau,
cu atet copacii se r;reau $i, in dupi-amiaza aceleiagizile,
z ile,
ajunseri in fala unui rAu larg ce curgea cu vuiet in fap lor.
De partea cealalti a apei se putea deosebicirarea de ciri-
mizi galbene care gerpuiaprintr-un linut frumos, cu pajigti
verzi, smillate cu flori strilucitoare
strilucitoare,, g i care era miginiti d e
pomi pliDi de fructe. FuIi foarte mullumili vi_zandlinutul
acestaminunat in fala lor.
Cum trecem rAul? ntrebi Dorothy.
O Foarte ugor zise Sperie-Ciori. Omul de Tinichea
trcbuie s; ne construiasci o plute, qi cu ea vom putea pluti
plni pe partea cealalti a rAului.
Omul din pidure iqi lui toporul qi tiie nigte copaci mai
mici, ca si intocmeasc; o pluti din lemnul 1or,
1or,qi,
qi, n timpul
ista, Sperie-Ciori gisi la rnalul apei un pom plin de fructe
r;co toare.Dorcthy, carc nu mincase toati ziua decit nuci,
se desihti mancAnd ructele coapte.
Chiar cAnd e;ti atlt de sirguincios a lucru cum era Omul
de I inichea. plutd nu ,e consLruie rerea epede.;i. cind
se ;si noaptea, rcaba nu era inc; gata. G;sir; un loc mai
lerit,lapoalele norcopaci, idormir5acolopAnidimineaga.

$ i Dorothy visi Oraqul Smaraldelor qi pe Marele Vrijitor

Oz, care aveas-o trimiti acasi.
 CAPIToLUL I I I
CAMPUL DE MACI UCIGATORI

Cdlitorii noqtri se sculari a doua zi dis-de-diminea ;, cu

puterile imprcspetate gi plini de nidejde. Dorcthy se osp;ti
ca o domnili., cu piersici qiprune
qi prune luate din pomii ce cregteau
l a malul apei. in spateie or se afla pidurea intunecoas;,
pnn care trecuseri neved.mafi, ar in fal; se ntindeau me me--
leaguri zAmbitoare gi insorite ce pireau ci-i imbie spre
Oraqul Smaraldelor
La dreptvorbind, riul lat le t;ia caleaspre inutul frumos,
dar pluta e.a aproape terminat5 qi, dupi ce tiietorul d e

lemne ii mai adiugi caliva butuci qi i injepeni cu nigte cuie

din lemn, furi gata si porneasci. Dorothy s e aqezi n mijio-
cul plutei, linAnduJ pe Toto in brage.CAnd Leul cel Laq pdqi
pe pluti,, aceastase clitine tare sub greutatea ui, dar Spe-
rie-Ciori qi Omul de Tinichea se aqezari de partea cealalt;
qi-i restabiliri echilibml cu ajr.rtorulunor
u nor prijini lungi care
lbloseauqi
lbloseau qi Ia impins.
L a inceput merser; bine, insi, cAnd ajunseri i n mijlocul
raului, curentul puternic al apei i tase la vale qi i indep;fti
de calea pietruiti cu cirimizi galbene.
galbene.Apa
Apa deveni atat de
adAnci, incAt pri-jinile nu-i mai puteau atinge fundul.
Asta e foarte riu, spuse Omul de Tinichea, hindci,
daci nu ajungem Ia gintanoastri, vom fi dugi de api in lara
 T IRANK BAUM

vrejitoarei celei rele de la Apus, care ne va lermeca qi ne v a

face robii e i.
-$i atunci nu mai capit crciet spuse
spuseSperie-Ciori.
Sperie-Ciori.
-$i eu nu mai capit cumj, se v;iti Leul.
-$i eu nu mai capit inimi, spuse
spuseOmul
Omul de Tinichea.
Iar eu nu mi mai inapoiez niciodati. in Kansas, strigi
Dorothy.
Trebuie neapirat s i ajungem in Oraqul Smaraldelor,
spuseSperie-Ciori
spuse Sperie-Ciori qi impinse atet de vartos prijina lui lun-
gir incat.aceasta e ngepeni n nimolul din fundul apei, qi,
inainte ca el s-o poati scoatesau s-o lase din mAini, pluta
f u tms; de curent, qi sirmanul Sperie-Ciori r;mase atarnat
de prdjini in mljlocul rAului.
Adio strigi. el dupi ceilalgi,care emu foarte mahni{i
cil lisau acolo.
intr-adevir, Omul de Tinichea incepu si pldngi. Dar,
din fericire, amintindu-li ci ar putea si rugineasci, iqi qterse
lacrimile de $o4uleiul lui Dorothy.
Fdriindoiali, aceasti ntAmplareera o nenorocir
nenorocireepentru
bietul Sperie-Cio
Sperie-Ciori.
ri. ,Stauprost acum, mai prost decat atunci
cand m-am intelnit cu Dorothy", gindi el. ,,Atunci eram
infipt intr-o pr{in; in mijlocul unui lan de grdu, unde, ori-
cum, eramj cice, in stare si sperii micar ciorile. Dar, cu
siguranl5, o sperietoarc nfipd intr-o prijini, in mljlocul
unui riu, nu e de niciun folos. fare mi tem ci pAni Ia urmd
n-am si mai capit creierl"
Pluta se egina injosul apei. Leul spuse:
Totuli, trebuie sA acem ceva ca s; ne salvim. Cred c i
aqputea
aq putea sd not pan5 a girm gi si tragpluta dupi mine. Voi
trebuie numai s; ve 1inegi e vArful cozii mele.
 Aga ci. siri in api, gi Omul de Tinichea ii apuci coada i
o linu strans n mXini, iar Leul incepu s; inoate cu toati

VRAJITORULDIN OZ 55

puterca sprc mal. Era o treabe foarte obositoare,cu toate c ;

Leul era foarte puternic, dar, incetul cu incetul, dnrmegii
furi scogi din vArtejul curentului. Atunci Dorothy apuci
prijina Omului d e Tinichea gi didu qi ea un ajutor, impin-
gand pluta spre mal.
C6nd ajunseri la gi.rm g i piqiri pe iarba verde qi plicut6,
se simleau foarte obosi,ti
obosi,tigi
gi iqi dideau foarte bine seamac i
forgaapei
forga apei ii dusese eparte de c;rarca pietruiti cu cirimizi
galbenece
galbene ce mergea spre Oraqul Smaraldelor
-Ce ne facem acum? ntrebi Omul de Tinichea, in timp
ce Leul se intindea pe iarbi i arbi pentlu ca soarelesi-i
soarele si-i usuce
blana udi.
Trebuie, ntr-un fel sau altul, sAne
sAne intoarcem la drumul
cunoscut,
-Planul cel mai bun ar fi si o luim de-a ungul lirmului,
pAni ajungem din nou la cirarea noastri, fu de pirere Leul.
Aga c5, dupi. ce semai
semai odihniripulin, o luari de-a ungul
inverzit, inapoi spre drumul de la care ii abituse
firmului
reul. Era u n linut incantitor, plin d e flori, pomi fructiferi
gi raze strilucitoare de soarecarc-i
soarecarc-i inveseleau.Daci
D aci nu s-ar
{ i simjit atat de intristali
intristali din pricina bietului Sperie-Ciori,
ar fi fost de-a dreptul fericigi.
Merseri asdel cat putur;
putur; d e repede. Dorothy sc opri o
singur; dati si culeageo
culeage o floare frurnoasi. Dupi o vreme,
Om ul de linichca slr igape nealr eplale:
- I a uitagi-vi
Priviri cu tolii
 spre riu gi l vizuri pe Sperie-Ciori coco-
lat pe prejine in mijlocul apei. Era singur qi foarte trist.
Ce putem face ca si-l scipim? intrebi Dorothy.
Leul qi Omul de Tinichea clitinari amindoi din cap,
neqtiind ce s i faci. Se alezari pe lirmul apei qi de acolo

56 L. f RANK BAUM

priviri amiragi a Sperie-Ciori, anAce o barze,ce zbura

pe Angi ei, se
seopri
opri qi-i ntrebi:
Cine sunteliO iundev;
Cinesunteli u ndev; ducefi?
E u sunt Dorothy, a r ei sunt prieteoii mei, Omul de
Tinicheaq i Leul cel La5.Mergem
La5.Mergem n OragulSmaraldelor.
-Pii nu-i ista drumul, dspunse arza, i.sucindu-giAtul
lung gi privind curios
curiosspre
spredAngii.
-$tiu, rispunseDorothy,dar noi l-am pierdut p e Spe-
rie-Ciori. iacumn e gandim u msal recdparam.
- Unde-i? nrebi barza,
-Colo, in mijloculrAului,
mijloculrAului, ispunse etila.
Daci n-ar fi arir de mare
maregi
gi greu,v
greu,v i l-agaducc.
-O, dar nu e greu deloc,
deloc,o
o asiguri Dorothy,doar e um-
plut c u paie.$i, dacdni-l aduci napoi, g i vom mulgumid in
toati inima.
-Bine, voi incerca, puse arza,
arza,dar
dar daci.o si mi s epar6
prea greu.s i 5ri1i i ii dau drumul n apd,
ZicAndacestea, asi.rea bule pesteapi pdni. ajunse a
Sperie-Ciori, e stacocolat
stacocolatpe
pe prijina lui, 9i,cu ghearele i
mari, l prinsed e brage i l sui sus,
sus,n n vizduh, apoi o lu6 c u
el spre15rm,unde l a$teptau eilalli,
C6nd Sperie-Ciori evizu din nou printre prietenii u i,
f u atAt
atAtde
de fericit, ocAt i imbriliqi pe toli. $i, cAnd
cAndporniri.
porniri.
din nou la drum, la fiece pas pe care il lEcea e cAnta:
,,O-la-ri-o",atAt
atAtdede vesel esimlea.
 M; temeamci voi fi nevoit si rimAn de-a de-apururi
pururi c o-
colat deasupra pei, dar m-a sc;pat ddgula de barzi, gi,
daci vreodati voi avea reier, oi qti s; o risplitesc precum
ise cuvine,)rdndu-ig i e u u n serviciu rietenese.
- Foartebine, spuseb arza, care zbttra chiar deasupra or,
mie imi place ntotdeauna ; ajut pe cel care
caress eafl; in n e -
voie;dar
voie;dar acum rebuie i vi pirisesc,pentruci puii mei mi

VRAJITORULDIN OZ 57

a teaptein cuib.
cuib.T.ag
T.ag nAdejde ive igisi Oralul Smaraldelor
i ci Oz o si vi ajute.
-Mulpmim, zise Dorothy, qi barza se nilp in vizduh qi
curind nu s e mai vizu.
iqi continuari drumul, ascultAndciipitul pis;.relelor cu
aripile smilluite in culori luminoase pi privind frumoasele
flori care erau acum atat de multe, incAt acopereau otul
ca un covor Se giseau in aceste ocuri flori galbene, albe qi
albastre,p e lingi minunchiuri mari de maci roqii atAt de
stdlucitori, incat parci ii luau ochii lui Dorothy.
Nu-i aga ci sunt frumoase? ntrebi fetila, respirAnd
ad6nc mireasma lorilor
-Aqa mi separe...
separe... rispunse Sperie-Ciori. Poareci, dace
a avea creier)
creier)mi-ar
mi-ar plicea mai mult.
Ei, daci aq
aqavea
avea nimi, le-ag ubi qi eu, adiug; Omul de
Tinichea.
-Mie intotdeauna mi-au plicut florile. Par atat d e fragile
g ide gingaqe.nsi
gingaqe.nsi in pidure florile nu suntatAt
sunt atAtd
d eviu colorate.
I n drumul lor se veau, printre alte soiuri de flori, din ce
in ce mai muld maci rolii i , la un moment dat, se gisird in
mijlocul unei pajilti intinse, plini numai de maci. Dupi
cum se tie, atunci cand aceste
a ceste lori cresc multe la un loc,
mireasma or e atat de puternici gi d e imbdtitoare, incat ori-
cine trece pe lAngd ei adoarme
adoar me pe loc, gi, daci nu e grabnic

scos dintre flori, adoarme pentru totdeauna. Dar Dorothy

scosdintre
nu gtia ucrul ista, nici nu putea pleca din puzderia de flori
rciii ce r;s;reau pretutindeni, aqa
aqacici pleoapele se rnpreu-
nari gi simli ci trebuie numaidecAtsi seculce
se culce gi si doarmi.
Omd de Tinichea insi nu o li.si si faci una ca asta.
-Trebuie s i n e gribim, ca sd ajungem a ciriruia de ciri-
mizigalbene nainte si se nnopteze,o rugi el, qi Sperie-Ciori
fu de aceeagi irere.

58 T- FMNK BAUM

iqi continuari drumul, dar, de la o vreme, Dorothy nu

mai fu in starc si selini pe picioare. Ochii i se nchiseri firi
si vrea, uiti unde se afli qi cizu in mijlocul macilor, unde
adormi addnc.
Ce ne lacem acum? ntrebi Omd de Tinichea.
Daci o lisim aici, moare negreqit,spuse
spuseLeul.
Leul. in ce mi
p velte, abia de-mi mai pot gineochii deschiqi,ar cileluqul,
iatiJ, a qi adormit.
Intr-adevir, Toto cizuse lAngi mica lui stipdni. p e Spe-
rie-Ciori qi pe Omul de Tinichea, neliind ficuli din came i
oase,nu-i supera
superamireasma
mireasmavi.timitoare a florilor
Alearg; iute inainte, spuse Sperie,Ciori cirre Leu, qi
caud sA eqi cat md repede din aceasti pajigte de flori uci-
gitoare. Noi o vom aduce
aducepe
pe feti16.Daci gi tu ai cidea biruit
de somn, ai fi prea mare ca si te putem teri.
Leul se stridui s51i vini in fire gi o lui la fug6 atAt d e
repede, ncit pieri intr-o clip; din fata ochilor celor doi.

mai Hai
uqor.
si facem scaun din mAinile noastre,
noastre,cc a s-o ducem
I l ridicari pc Toto qi il puseri in poala lui Dorothy, apoi
{icuri din mAinile lor impletite un scaun qi o aqezari pe
 fati, adormitS, intre ei. Astfel merseri q i merseri, qi pirea
ci marele covor de flori ucigitoare din jurul lor nu se ma maii
sfer$elte.Urmare qerpuirea rAului qi ajunseri, i n slbrgit,
ldngiprietenul lor, Leul, care zicea, dormind adnnc,printre
maci. Florile fuseseri atit de puternice, incit uriaga fiari
se isase nvinsi de mireasma or qi cizuse cAnd cAndnu
nu mai avea
de iicut decat cAliva paqi pini la cimpul de iarbi verde
din apropiere.
Nu putem face nimic pentru elj spusemahnit Omul de
'Iinichea, pentru c i e prea greu ca si-lputem ridica. Trebuie
siJ lisim locului, si doarme pentru totdeauna, poate c i
i
va visa ci qi-agisit, in sf6rqit,curajul.

VR'ITORUL DIN OZ 59

-imi pare foarte riu, spuse Sperie-Ciori, Leul a fost un

tovareq prea bun pentru o vietate care se socoate h 4. Dar
s-o uim inainte.
Duseri fetila adormiti i o atezad pe o pajigte lAngi rAu,
destul de departe de cimpul cu rraci, ca s-o fercasce si mai
respire mireasma otr;vitoa.re a florilor.
O intinseri biniqor jos, pe iarba moale, i alteptare ca
adierea proaspiti a aerului s-o hezeasci din somn.
 CAPITOLULX
I{EGINA TOARECTLOR E CAMP

Cred c; nu suntem depa e de poteca pietruiti cu ceri-

mizi galbene, spuse Sperie-Ciori, care stitea lingi fetili,
pentru c; am ajuns aproape pani acolo de unde ne-a d u s
curentd reului.
Omul de Tinichea era gata se dspundi, dar auzi un mi-
dit slab qi, cAnd ntoarse capul (care se miqca oarte bine
in balamale),vizu o fiari ciudati sirind prin iarbi qi 'enind
 sprc ei. Era o pisici silbatici, mare qi galbeni. Omul din
pidure iqi didu seama
seamacici pisica goneadupi un vAnat, iind-
ci urechile ii erau lipite de cap qi avea gura larg deschisi,
aritAnd doui qiruri de dinf lioroqi, iar ochii ei rogii luceau
ca niqte globuri de foc. CAnd pisica se apropie, Omul de
Tinichea o vdzu c i gonea dupi un qoarece e cAmp,miccAmp, mic qi
cenuliu. $i, cu toate ci nu avea nim5, simgi
simgici
ci era o cruzime
ca animalul silbatic si omoare o vierate atat de mici gi d e
nevinovat;.
Ala ci ddici toporul i , i n ciipa cAnd pisica selbatici
trecu pe lingi el, ii didu o lovituri fulgeritoare, tiindu-i
capul, despi4induJ de trup gi licAnduJ si se priv;-leasci
la picioarele u i .
$oarecelede cAmp,cAnd cAnds s evizu scipat de dulmanul siu,
s e opri din fugi qi,
qi,verrind
verrindspre Omul d e Tinichea, ii spuse u
o voce mici gi ascugiti:

VIIAJITORULDIN OZ 61

i1i mul,tumescgi mulgumescoarte

oartemult
mult ci mi-ai scipat
viala.
-N-are nicio nsemn;tate,e rog,rdspunse
rog, rdspunse mul din p i -
dure.$tii, eu n-am nime, aqa
aqace
ce sunt oarte
oartedornic
dornic si.-i
si.-iajut
ajut
pe toli cei carc au nevoiede un prieten,chiar daci s e n-
tdmpl6si
tdmpl6 si fie vorba numaide un qoa.ece.
-Numai de un toarece?l trigi micul animal mAniat.

Ei
de bine,afli
bine,
camp. afli ci eu sunto
sunto regin6 rcgina uturor toarecilor
-Agaaalll spuseOmul de Ti Tinichea
nicheagi
gi icu o pleciciune,
In clipaaceea,
clipaaceea, earitar; mai mulJi oareci,alergAnd t A t
de repede e cAt e ing iduiau piciorugele,9i,cAnd
ingiduiau cAndo
o vi,zurd
p e regina or, strigari.:
-O, Miria Ta, noi ne gAndeam i ai sd ii omorAti, c u m
ai izbutit s i scapide
d e uriaga isici silbatici?
$ i toqj
toqjgoarecii
goareciibcuri
bcuri o pleciciune
pleciciuneatAt
atAtde
de adAnci n fbp
micii Ior regine, ncAt
ncAtpirure
pirure si sepropteasci n cap.
-Omul ista curios,de
curios,de tinichea, ispunseea, a omorAt
pisicasilbatic; gi mi-a scipat via1a.De D e aceea rebuie
rebuies s 6l
slujili toli i si-i indeplinigi rice
ricedorinli.
dorinli.
-Vom face ntocmai slrigari toli $oareciin cor,ccor,c u glasul
lor ascujit.
Deodati incepuri si lirgi, penhu ci Toto s esculase in
somn5i,vizAnd
somn5i, vizAnd iota d e qoarcci
qoarccinjurul
njurul lui, litrd de pldcere
qi siri tocmai n mijlocul or li plicuse totdeauna A ug;-
reasci oarecii)acasi, n Kansas, i nu vedeanimic
vedeanimic riu in
treabaasta.
Dar Omul de Tinicheaprinse
prinsecilelul
cilelul qi l linu strans n
brage,n
brage, n timp ce striga
strigacitre
citre qoareci:
Venili napoi,venigi
napoi,veniginapoi,
napoi,Toto nu vi faceniciun
faceniciun riu
L a vorbele
vorbeleacestea,
acestea,egina
eginaqoarecilor
qoarecilor coase apuld
apuld e d e-
desubtul nui smocd
smocd e arbi qi,cu
qi,cu glassfios,
glassfios,ntebi:
ntebi:

62 L. FMNK BAUM

-E$ti sigul ca n-o si ne mu$te?

N-am si-J as eu, rispunse Omul de Tinichea, aga agaci
ci nu
vd temeli.
Unul cAtecAteunul,
unul, qoareciiveniri tArAq, i Toto de asti date
nu mai litri, cu toate c i incerca si scapecu orice chip di din
n
bralele omului din pidure, pe care l-ar h muqcat, daci
n-ar f i ltiut prea bine ci e de tinichea. n cele
celedin
din urmi, unul
dintre goareciicei mari vorbi:
_Ce-am putea oare face ca s; te r;splitim ci ai
scipat
viala rcginei noastre?
Dupi cAtecAtegtiu,
gtiu, nimic, rispunse Omul de Tinichea.
Insd Sperie-Ciori,care n timpul acesta estreduia
estreduiasi gan-
 deasci, dar nu izbuieaj pentru c; tigva sa era umpluta doar
cu paie, spuse epede:
-O, ba da, voi puteli sAl scipali pe p etenul nosru,
Leul cel Laq, care a adormit in cimpul de maci.
Un leul? strigi mica regin;. P;i Asta o si ne inghiti
pe roFr
-O, nu, o incredingi Sperie-Ciori, acest eu e un lal.
Cu adevirat? intrebi qoarecele.
Aqa spune el insugi,rispunse
insugi, rispunse Sperie-Ciori, qi n-ai fi in
stare si lac; vreun riu niciunuia dintre prietenii noqtd.

Dac;. vreli
va purta se m; ajutaf sil scipim, ve ligiduiesc ci leul se
thlmos cu voi.
Foafte bine, spuse egina. Ne incredem n vorbele dumi-
tale. Dar ce trebuie se acem?
-Sunt mulli qoarecicare te socot cipetenia lor gi care ar
6 gata si-ti asculteporuncile?
Regina goarecilor ispunse:
-Sunt mii i mii.

-Atunci cheami-i pe to{i incoace,cat

incoace, cat pot ei de repede,
qi liecare si aduci o bucati mare de frAnghie.

VRAJI TORUL I N OZ 63

Regina se ntoarse citre Eoarecii e asteptauS i e spusese

plece numaidecit qi si aduc6 o t norodul loricesc.De indati
ce auziri poruncile, poarecii
poareciialergari
alergari cAt puturi d e repede,
fiecare n alti parte.
' Acum, spuse
spuseSperie-Ciori
Sperie-Ciori citre Omul de Tinichea, tu
trebuie se te duci colo sus, a malul riului, gi si intocmegti
din copaci un car cu care siJ tragem pe Leu.
Astfel ci Omul din pidure se apuci din nou de lucru qi
indati intocmi, din crengile d e p e care cioplea crengulele
q i fi'unzele, un car Fixi. crengile una de alta cu cuie d i n
lemn i f;cu patru roli din trunchiul unui copac mare. L u -
craseatat
crase atat de bine qi cu ateta grabi, incat, atunci cind ince-
pur6 si soseasceloarecii, carul era gata.
$oarecii sosiri cu miile, din toate p;rfle, loarcci mari,
qoarecimici
qoareci mici qi qoareci mijlocii, 5 i fiecare dintre ei aducea
o bucatd de lrdnghie in botic.
Cam in timpul ;sta se trezi qi Dorothy din somnul c e l
lung, qi cAnd deschiseochii, f u foarte mirati si se vadi in-
ipe i arbi 1 i nj urul e i m i i d e oarec i . are
Li ns ipe areoo pri \ eau. u
sfiali. Sperie-Ciori i povesti oatit;rilenia qi, ntorcAndu-se
spre una rcgin;, spuse:
Ingiduie-mi si te iniiliqez Miriei Sale.
Dorothy didu cu seriozitate din cap, q i regina o saluti
curtenitor Dup; aceea,deveni foarte p etenoasi cu fetila.
Sperie-Ciori qi tiietorul de lemne se aiternur; pe lucru.
Legari qoarccii de car, intrebuingAnd ringhiile aduse d e
aceqtia.Un capit al frenghiei era legat lega t in jurul gatului fie-
cirui loarece, celSlalt era legat de car. Fireqte,carul era de
mii de ori mai mare decAtoricare
decAtoricare dintre qoareciice trcbuiau

sil tragi, dar, cand toli loarccii furi inhimali, izbutir;

si-l milte cu destuli uquringi. Ba chiar qi Sperie-Ciori q i
Omul de Tinichea, aqezati n cat fur; trali cu sprinteneali

L. FMNK EAUM

de ciiqorii acegtiamici qi caraghioqipini.la

p ini.la locul unde zicea
Leul adormit.
Dupi o munci foarte obositoare) cici Leul era greu,
izbutirS si-l urce n car.
car.Apoiregina
Apoiregina didu porunce norcdului
sau seporneasci
se porneasci grabnic, hindci se emea ci goarccii,st6nd
prea mult printre maci, vor adormi gi ei la rAndul lor.
La inceput, micile vietiqi, cu toate ce erau foarte nume-
roasejnu putur; trage carul incArcat cu asemenea rcutate,
dar Omul de Tinichea qi Sperie-Ciori impinseri amAndoi
din spate,se opintiri, qi carul o porni. in scurt timp, Leul fu
scosafari
scos afari din cAmpul de maci gi adus pe pajiqtile nverzite,
unde putea si respire aerul proaspit S i dulce, n locul miro-
sului otrivitor al florilor
Dorothy le ieli inainte gi le rr1ulpmi cilduros micuflor
goarecipentru ci. ii scipaseri tovarbqul
goarecipentru tovarbqulde
de la moarte. il in-
drigise acum intr-atdt pe marele Leu, incAt em foarte bucu-
roase cA usese alvat.
Apoi qoarecii uri deshimagi de la car qi o luari prin
iarbi spre cuiburile lor, iar regina qoarecilor mai zibovi
puFn $ i spuse:
-Daci mai aveli vreodati nevoie de noi, venili in cdrnp
i strigafi-ne. V 6 vom auzi qi vi vom veni in ajutor Vi las
cu bine.
$i, cu aceste orbe, egina se ndepirti., in timp ceDorothy
ce Dorothy
i l fnea strAnspe Toto in bra1e,ca si- nu fugi dupi ea gi s-o
sperie.Dupi
sperie. Dupi aceastase a$ezarAang; Leu, aqteptAnd i s e
trezeasci. Sperie-Ciori i i aduse ui Dorothy cateva fructe
dintr-un pomr pe care fata Ie mAnci cu pofti.

CAPITOLUL
 PAzNrcuLoRTtLoR
PAzNrcuL oRTtLoR

Trecu citiva r.remepani ce sedeltepre

sedeltepre Leul cel Laq,cici
zicuse cam multiqor printre maci, respirind rnireasma o r
otrdvitoare,dar, c6nd deschise chii, sedidujos
se didujos din car q i s e
simli foarte bucuros ci se mai alla in via1i.
-Am fugit cat am purut de repederspusespuseel,
el, ciscAnd, d a r
florile au fost prea tari pentru mine. Cum de m-agi scos
de acolo?
li povestiri. despre goarecii de cimp gi despre cum aceltia,
mirinimoqi, il scipaseri de la moarte. Inrl cel La5 rise, zicAnd:
Totdeaunam-am crezut oa-rtemare l i tare; totugi, ni$te
flori micule au fost cet pe ce si mi omoare, iar nigte anirnale

micufe, precum qoarecii,

qoarecii,mi-au
mi-au scipat viala. C e curioase
sunt toate astea Dat dragi camarazi, ce ne facem acum?
- Trebuie si ne continuim drumul pind cAnd vom regisi
poteca de c;r;-rnizi galbene, spuse Dorothy, gi apoi o vom
porni inainte. preOraqul
OraqulSmaraldelor.
Smaraldelor.
Simgindu-se nviorat gi din nou in puteri, Iful porni ahturi
de ei, pdqind veselprin iarba moale gi fragedi. Nu duri mult
qi ajunser; la cirarea de cirimizi galbene, se indreptari
din nou spre Oragl Smaraldelo4unde locuia 9i Marele O z .
Calea era acum netedi $ bine pietruiti, iar locurile p e
unde treceaur oarte frumoase, aga ci drumelii noltri e m u

T. FRANKBAUIT

bucurogici
c i lisaseri in urmi pidurea gi, odati cu ea, gi
primejdiile ecare e ntahiseri in umbrarele iiDrunecoase.
Din nou vizuri uluci rAnduite a margineadrumului, dar
 acestea rau acum vopsite n culoareaverde gi, gi, cand se
apropiari de o casi mici, in care iri indoialS d ocuiau n
fermier,observarici
fermier,observari c i qicasa
qi casaela
ela zugreviti n verde. n tim-
pul dupi-amiezii recuri pe Angi multe case e elul acesta
g i uneori oamenii egeau
egeaun n uqi privind spremica ceati, de
parci ar fi vrut s6-i ntrebeceva;
ntrebeceva;dar niciunulnu seapropie
seapropie
de drumef qi nici nu le spuse spusevreun
vreun cuvant, din prjcina
Leului,dc carese emcau rozavOamenii ntehi1i erau oli
imbricali in culoarea erde
erdea a smara.lduluii
smara.lduluiiaveau ilirii c u
vArfulguguiat, a acelea e care e purtar-r ltinezii.
-Asta trebuie
trebuiesA
sA ie Tara Oz, spuseDorothy,5i,
Dorothy,5i,dd e buni
seame, e apropiem e OragulSmaraldelor.
-Da, rispunseSperie-Ciori, ici otuleste erde,n
erde,n vreme
c e a altineziculoarea rcferati era albastrul.Dar D ar poporul
ista nu pares, fie atat
atatd d e prietenos a altineziiq imi tem ci
nu vom Ii ln stares i gisim u n adipostpenttu noapte.
-A9 dori si mai minAnc ti altcevadecAt ructe, zisc
Dorothy,li sunt ncredinlatd i q i Toto e lihnit de foame.
S dne oprim I a prima
primacasi
casi q i si le vorbim ocuitorilor.
Ala c;, atunci cand se apropiari de o gospodiriema maii
aritoasirDorothyavu ndriznealasi bati la o uqi. O femeie
cr'pa u$a,
u$a,numai
numai atat cat sd poati aruncao privire afari,
i i spuse:
-Ce doregti, opilo,
opilo,gi
gi de ce e insolelte eul sta marc?
. A m vrea s; petrecemnoapteaasta cu voi, daci ne
ingiduili, bineingeles,ispunse
i spunseDorothy, ar leul esteprie-
esteprie-
tenul qi tovar;lul meu qi pentru nimic in lume rruv-ar
rru v-ar face
vreunreu.
vreun reu.
E imblAnzit?ntrebi femeia, ntredeschizAndq a .

VRAJITORULDIN OZ 67

-Da, imblAnzit, ispunse ata, i p e deasupramai este

esteq
qi
lag,aga
agaci
ci se
seva
va speriamai tare
tareel
el de voi decdt
decdtvoi
voi de el,
-Bine, spuse
spuseemeia,
emeia, upi c emai chibzui,uitlndu-se
u itlndu-se n ci
o dati, pe furi , la Leu. Daci aqa tau ucrurile,atunci
atunciputeli
puteli
intra, $ i a m se
si v; odihnii. sevi
vi dau cAte
cAteceva
cevad d e mancare
mancareii un loc unde
Intrard cu toJii in casaunde se mai aflau, n afar6 d e
femeie, o i copii g iun birbat, Bdrbatulse inise l a u n picior
$ i zecea e un pat dintr-unco\ al odiii. Pilu foarteuimit la
vederea cestui rup curioscuriosqi,
qi, n timp ce emeiase ndelet-
niceacu rAnduireamesei, drbatul i intreb6t
- incotro mergegi?
-Spre Oragul
OragulSmaraldelor,
Smaraldelor,puse
puseDorothy, a s6-lvedem
s6-lvedem
p e MareleOz Oz..
-Aga, lEcu birbatul, dar sunteli ncredinlali ci Marele
Oz vreag i e l si vi vadi?
-De c€ nu? ntrebi fata.
-Pdi fiindci se sespune
spune d el nu asi niciodati p e cineva i
intre la
la dAnsul, m fost n omlul Oz de mai multe multeori,
ori, e u n
loc minunatde frumos,dar nu mi s-a ngiduit niciodati s d J
vEdp
vEd p e Marele
MareleOz Oz ginici
ginici nu cunosc reunmuriror
reunmurirorcare
carese-l
se-l i
vezutpanx acum.
-Nu ieseniciodati la plimbare?ntrcbi Sperie-Ciori,
-Niciodati $adezi de zi in sala narea tronuluidin pala-
tul siu, q i nici aceia are l pS,zescu-i vid niciodati faga,
-Dar cum arati? ntrebi copila.
-Asta e greu de spus, ise isebirbatul,
birbatul, ingAndurat.OzO z este
un marevrdjitor gipoate,
gipoate,dacevrea,
d acevrea,s;
s; ia orice
oricechip
chip doreqte.
Aqac;
Aqa c; unii spun
spunc c Aamti ca o pas
pas;re,
;re,alfi spunci arati ca
un elefant$ sunt$ i al1iicarespun
c arespunci are nlhgigaree pisici.
Unora li se ntruchipeazd a o zAn^ rumoasi sau ca un
spiriduq, au n orice alti formi care-i place ui; dar c u m
68 L RANK BAUM

arata adev;mtul Oz, atunci caDdeste

caDdestecucu propriul chip, vezi,
asta nu o poate spune
spuneniciun
niciun om.
Toate astea sunt foarte ciudate, spuse Dorothy, da darr
trebuie totuqi si incercim, intr-un fel sau altul, sil vedem;
d e n u . a m f icu r cd liro riaa
ria a . rad
rad e g e a b a .
De ce vleli atet de mult Ei-l vedeli pe Oz cel cumplit?
Eu vleau sAl vid ca si-mi dea pugini minte, spuse
Sperie-Ciori neribditor
O-ho-ho Oz ar putea foarte uqor si faci una ca astar
rispunse birbatul. Are, oricum, mult ma maii muld minte decat
i i trebuie.
Iar eu vreau si-l vid ca si-mi dea o inim6, se amesteci
Omul de Tinichea.
Asta nu o siJ supere,continue birbatul, pentru c; Oz
are o coleclie mare de inimi, de toate mirimile qi de toate
formele.
Iar eu vreau si-mi dea curaj, spuse
spuseLeul
Leul cel blAnd.
Oz p'astreazl n sala tronului un borcan mare plin cu
curaJ. puse mul nostru.pe care -a acoperir L ru n ,3p2.
din aur, ca si nu se reve$e cumva in afari; sunt incredinlat
ci i1i va da bucurospuqin
bucurospuqin din el.
Iar eu vreau si mi trimiti inapoi in Kansas, spuse
Dorothy.
Unde este
esteKansasul?
Kansasul? ntrebi omul, plin de uimire.
Nu qtiu, rispunse Dorothy, ndurerati, dar acolo se seafli
afli
casamea i sunt ncredinlati ci trebuie si existe
existepe
pe undeva.
-De buni seamd.Ei bine,
bine , Oz poat
poatee orice, aqaci bdnuiesc
ci va gisi gi Kansasul iu. Dar mai intAi va trebui s;l vedefi,
q i asta
astaoo s; fie o treabi greu de indeplinit, pentru ci Marclui
Vrijitor nu-i place s d vadi pe nimeni qi, de obicei,
ob icei, face cum
vrea el. Dar tu ce doreqti? l intrebi el pe Toto.
 VRAJITORULDIN O Z 69

lbto didu numai din coadi, cici, foarte curios de spus,

c;telul nu ltia s ; vorbeasc;.
i n cl i paace" a em ei a e srri gi ci m ancaree ra gat a.a
a.a l a
c A se a$ezard mprcjurul mesei.
mesei.Dorothy
Dorothy mAnc; nilte pesat
de gri gustos,o po4ie d e umiri de oui 5 i o felie de pAine
albd buni qi fu cat se poate de bucuroasi d e aceastd
aceastdmasi.
masi.
Leul mAnci pulin pisat de griq, dar nu-i prea plicu qi spuse
ci asemeneamancare e ficuti din oviz, iar ovizul e hrani
pentru cai, nu pentru lei. Sperie-Ciori q i Omul de Tinichea
n u mancari deloc. Toto gust; cete pulin din roate i f u feri-
cit ci avea din nou mancare buna.
Femeia i didu apoi lui Dorothy un pat unde si se culce.
Toto seculci lAngXea, n timp ce Leul pizea uqaoddii, ca s i
nu-i tulbure nimeni somnul. Sperie-Ciori qi Omul d e 'lini-
chea stdturi, liniqtid, toati noaptea, n cAte un coll; firelte
cd nu puteau dormi.
A doua zi de dimineafi, cum se nilti soarele,o porniri
Ia drum gi indati ziriri, tocmai in fala lor, o vdpaie verde
frumoas; pe cer
$ i Asta trebuie si fre Oraqul Smaraldelor,spuse
spuseDorothy.
Dorothy.
Pe misuri ce inaintau, vipaia verde se f:.cea din ce i n c e
mai stralucitoare gi se pirea ci, in cele din urmi, se apro-
piau de sfArqitulcilitoriei lor. Cu toate asteaajunseri
asteaajunseri abia
dupi-masi l a marele zid care inconjura oraqul. Zidul era
inalt, gros gi de culoare
c uloareverde.
verde.
In mijlocul zidului, la capitul drumului pietruit cu cir;-
mizi galbene,se
galbene, se afla o poarte mare, impodobiti toati cu
smaraldeJ are scanteiau
scanteiauatat
atat de tare i n soare, ncat le luau
vedereapan;
vederea pan; ; i ochilor desenagi i lui Sperie-Ciori. intr-o
parte a po4ii se afla un clopolel. Dorothy trase de un carlg
si auziindati un sunet
sunetargintiu.
argintiu. Apoipoarta mare s edeschise
incet, scar{eind.
scar{eind.Trecuri
Trecuri pragul qi se trezire intr-o inc;pere

70 I-, FMNK EAUM

inald qi boltit;, ai cirei pereli sclipeau, mpodobili cu nenu-

mrrate smaralde.
in fa1a or stitea un birbat scund, cam de inillimea unui
altinez.
Era imbricat, din cap pAni in picioare, cu totul in verde,
chiar qi pielea u i a\ea o nuanle
nuanleverzuie.
verzuie. nrr-o pane linea
o cutie marej verde,
CAndo vizu pe Dororhy cu tovariqii ei, birbatul ointrebi:
Ce ciutali in Oraqul Smaraldelor?
Am venit aici se il vedem pe Marele Oz, rispunse
Dorothy
B;rbatul lu atat de uimit de acest ispuns, incAt se aqezi
ca si poati chibzui.
A u trecut mulli ani de cAnd mi-a spus cineva ultima
oare c; vlea se-l
se-lvadi
vadi pe Oz, ziseel, clitinAnd uimit din cap.
O z e puternic g i cumplit, i, daci venili cu o cerere nefolo-
sitoarc sau neroade si superali nleleapta gAndirea Marelui
Vrdjitor, acesta ar putea s e se manie i si vi nimiceasci
intr-o clipite.
-Dar nu venim cu o cerere neroadi, nici nefolositoare,
rispunse Sperie-Ciori, ci plini de insemnitateJl i ni s-a spus
ci Oz este
esteun
un vr;jitor bun.
Ala i este, puseomul verde,
verde,g g i domneqte ine qi rrlelept
pesteOralul Smaraldelor Dar fali de cei care se apropie d e
vrijitor numai din curiozitate, Oz este cumplit, gi pugini
sunt acei c e i-au ing;.duit s i ceari vreodati si-i vadi fap.

Sunt paznicul po4ilor gi, deoarece

deoarecevoivoi imi ceregi
ceregisiJ
siJ vede$
p e Marele Oz, sunt nevoit si vi conduc la palatul lui. Dar
mai iniai trebuie se vi puneli nigte ochelari.
 De ce? ntrebi Doroth;r
Pentru ci, dac; nu vi. punegiochelari, strilucirea Ora-
qului Smaraldelor vi va orbi. Chiar gi cei ce locuiesc n orag

VRAJITORUIDIN OZ 7l

sunt nevoili sA poarte ochelari zi $i noapte. Toli ochelarii

sunt incuiali, fiindce aqa
aqaa
a dat porunci Oz la inceput, cAnd

a fost ntemeiat
ntemeiatoraqul,
Birbatul oraqul,gg inumai eu 1in
1incheia
cheiacu
cu caresi
caresi descui.
deschise utia cea mare gi Dorothy vizu ci era
plini cu ochelari de totfelul de mdrimi q i de forme. Togi nsi
aveausticla verde. Paznicul porlilor gisi o perechepotriviti
pentru Dorothy gi i-i puse pe nas. Doui panglicugedin aur,
ce treceau njurul capului, erau egate a spate i incuiate c u
o cheif;. pe care paznicul o purta pe un lintiqor aternat
de gat. Dupd ce ii furi aninagi, Dorothy n-ar mai h putut

si-i scoati chiar daci ar fi wut, dar fata nu voia una ca astaJ
pentru ce nu ginea si orbeasci din pricirra strilucirii prea
mari a Oraqului Smaraldelor
Omul verde Ie puse apoi ochelari q qii ui Sperie-Ciori, iie-
torului de lemne, Leului gi micului Toto; qi toli furi incuia{i
cu aceeaqi heili. Dupd aceea,
aceea,paznicul
paznicul po4ilor iqi puse qi
el ochelari gi le spusec;, e gata se le arate palatul. Luand
dintr-un cui o cheie mare, din aur, deschisealtd poarti qi

toati ceata l urm; pe strizile Oraqului Smaraldelor

 CAPITOLULII
CAPITOLUL
O z s I MINUNATULORASAL SMARALDELOR

Chiar qi cu ochii ocrotili de ochelarii verzi, Dorothy g i

prietenii ei erau orbili de strilucirea minunatului oraq.Sri-
zile erau mirginite de case rumoase, intocmite toate din
marmuri verde5 i mpodobite pretutindeni cu smaraldescAn-
teietoare. PeFau pe un caldardm din aceea5i marmuri
verde,qi,
verde, qi,acoloundepietreledin caldarim s euneau,
uneau,s s evedeau
giruri d e smaralde,alezate des, qi ele scinteiau in sclipirea
soarelui. Geamurile feresffelor erau din sticli verde. Chiar

gi cerul de deasupraoralului
deasupraoralului batea pulin in verzui, gi razele
soareluierau
soarelui erau verzi.
Pe strizi era mult norod: birbaf, femei gi copii ce se
plimbau agale, ogi mbricagi in haine ve*i qi cu pielea ver-
zuie. Mullimea privea la Dorothy qi a ciudafi ei tovariqi c u
mirare, iar copiii, cdnd vedeau eul, o luau la fugi sau se
ascundeau n spatelemamelor Pe strizi se aflau multe pri-
 vilii, qi Dorothy obseNi c; tot ce se vindea in magazinee r a
verde; erau in{elilate sprc vitnzate zahir candel verde qi
porumb verde, tot astfel l i ghete verzi, haine verzi, pilirii
verzi. intr-un loc, un om viodea limonadi verde, gi, atunci
cAnd copiii o pliteau, Dorothy ziri ci scoteaudin buzunar
binuliverzi. Pirea ciin oraq
oraqnunu seaflau
seaflau cai saualte
saualte animale.
Bnrbalii \ i duceau marfa in roabe mici, verzi, pe care le

VRAIITORULDIN
VRAIITORULDIN OZ 73

impingeau cu mina. Fiecarepirea fericit, mullumit qi toate

infloreau in oralul acesta.
Paznicul po4ilor ii duse pe strdzi peni la o case mare,
care se gisea tocmai in mijlocul oragului.
oragului.Era,
Era, de fapt, pala-
tul lui Oz, Marele Vrijitor in fagauqii
fagauqii pizea un ostag mbri-
cat in uniformi verde i care purta o barbi lung:, tot verde.
Iati nigte striini, ii spuse
spusepaznicul
paznicul ostaqului.
ostaqului.Cer
Cer s;-l
vadi pe Marele Oz.
-IntrafiJ spuse
spuseostalul,
ostalul, 9 i a m si-i duc solia voastri.
Cei patru prieteni
intr-o odaie mareJ cu trecuri
un covorpo4ile palatului
verde qi urifrumr:asi,
qi mobili ciliuzili
verde, impodobiti cu smaralde. nainte de a intra, ostaqul
ii rug; pe toli s;-qi $tearyepicioarele pe o rogojini verde,
apoi le spuse cspectuos:
-Lua4i loc, vi rog, in timp ce eu mi duc la uga silii tro-
sprea J vesripeOz cd .unteli aici.
nului sprea
Aqteptari cAtva imp pani si se napoiezeostaqul. ostaqul.Cand,
Cand,

in cele
-L-ardin urmi, acesta
acestase
se ntoarse,Dorothy
ntoarse,Dorothy il intebi:
ldzut pe O z?
O, nu, rispunse ostaqul,nu l-am vazut niciodati, d a r
i-am vorbit in timp ce el gedea n dosul paravanului siu qi
i-am transmis solia voastri. A spus ce vi oferi o audienf;,
daci dorili; dar fiecare dintre voi trebuie si intre singur
qi fiecare n alti zi; d e aceea,
aceea,pentru
pentru ci trebuie si rimXnef
in palat cAteva zile, am se pun s; vi se amte odeile voastre,
cAtevazile,

unde veli locui in acest imp.

Mulgumesc, ispunse fetila, e foade ddguf din partea
lui Oz.
Ostagulsufli
Ostagul sufli de asti dat; intr-un fluier verde q i de indati
intri in odaie o fati tAnirar imbr;cate intr-o rochie de ml-
verde. Avea pirul frumos buclat,
taseverde.
tase bucla t, v
verde,
erde, ochii tot verzi,
qi ficu o adAnci pleciciune inain
inaintea
tea lui Dorothy, rostind:

74 L. fRANK BAUM

-Urmeazi-mi gi am si- i arit odaia ta.

Dorothy le spuse a revedereprietenilor
revedereprietenilor
brageg i o urmd pe fata verdel trecu prin ei,
in brageg il luicoridoare
lapte
pe Toto
qi urci trei rAnduri de sciri, pini. ajunse intr-o cameri ce se
afla in mijlocul palatului.
Era cea mai aritoasl odeiti din lume, cu u n pat moale i
pl5cut,cu cearqafuride d e mitase verdeq
verde q i o plapumi de catifea
verde. In mijlocul odiii susura o {antani micute, carc im-
priltia un fuior de parfum verde ce cedea inapoi intr-un

bazin de marmuri verde. Ferestreleerau

Ferestrele erau impodobite cu flori
frumoase, verzi. Pe peretele odiii se mai alla un raft cu un
fel de cirli mici, verzi. Cind Dorothy avu rigaz si le deschi-
di, vizu ci erau impodobite cu poze verzi 5 i ncepu si ridi,
pentru cA desenele mu nespusde camghioase.
_ Intr-un dulap at6rnau multe rochii verzi, croite din mi-
tase,satin i catifea, l i toate se potriveau de minune.
Simte-te ca la tine acasi, rosti fata verde, qi, daci do-
re$ti ceva, sune din clopogel.Oz
clopogel.Oz o si te cheme la el mdine
dimineali.
O lisi pe Dorothy singuri qi s e duse a ceilalgi.$ i pe aceq-
tia i i conduse n odii, qi fiecare fu gizduit intr-o incipere
 incantatoare a palatului. Aceasti purtare cur.tenitoare era
de prisos pentru Sperie-Ciori, care, atunci cend se vizu
singur in odaie, rimase prostelte loculi, tocmai in dreptul
u$ii, ca si altepte acolo pdni dimineala. Nu-i trecu prin c a p
si se culce qi nici n-ar fi putut sa inchidi ochii, astfel c i
r:mase toat; noaptea privind fnti un piianjen mic ce igi
teseacasa ntr-un ungher al odiii, de parci n-ar fi fost u n a
dintre cele mai frumoase inciperi din lume. Omul de Tini-
chea, prin puterea obilnuintei, se trinti in patul siu, ceci
ili mai amintea cum ficea atunci cand era din oaseoasegi
gi car-
ne. Dar, nehind in stare si doarmi, iqi petrecu noaptea

vnAltToRUL rNo z 75

miDcandu-li ncheieturile n susgi susgi njos, ca s; fie incredinlat

ci funclioneazi bine. Leul a r f r dorit mai degrabi un pat c u
frunze uscate, n pidure, gi nu-i plicea ci fusesenchis ntr-o
odaie.Dar,
odaie. Dar, cum n-aveaprea
n-aveaprea multi minte ca sd senecijeasci
senecijeasci
din pricina asta,
asta,siri
siri in pat, s eghemui ca o pisici qi, orcAnd,
adormi de indati.
A doua zi, dupi ce Dorothy igi biu cafeauac
cafeauac u lapte, fara
verde veni s-o ia qi o imbrici intr-una dintre rochiile cele
mai frumoase
frumoasedindin dulap, ficuti din brocart verde; Dorothy
igi puse pe deasupra
deasupraun un qorlulel de mitase verde qi legi in
jurul gatului lui Toto o panglici verde. Apoi o porniri spre
sala ronului Marelui Oz.
intii ajunseri intr-o incipere mare, unde gisiri multe
doamne q i domni de la curte, to(i imbdcali in costume
bogate.Aceqti
bogate. Aceqti oameni n-aveau nimic d e ficut decat s Avor-

beasci unul cu altul, dar veneau ntotdeauna sA agtepte n

liecare dirnineagi n preajma silii tronului, cu toate c i n u l i
s e ngi.duiseniciodati siJ vadi pe Oz. CAnd ntri Dorothy,
o priviri cu multi curiozitate,gi
curiozitate,gi una dintre doamne i qopti:
Vrei intr-adevir si vezi faga ui Oz cel cumplit?
Negreqit,spuse
Negreqit, spuse etila, daci el vrea si mi vadil
O, vrea si te vadi, rosti ostalul carc dusese olia or la
Marele Vrijito cu toate
toateci
ci nu-i places i hevezur. Bineinjeles
c;, la inceput, a fost mAnios gi mi-a spuss
spuss i vi t mit inapoi
de unde agivenit,dupi
agivenit,dupi aceeainsi s-aimbunat qim-a intrebat
cum ar61i qi, cAnd -am atras uarea-aminte ci porgi pantofi
de argint,
argint, asta -a interesat n chip deosebit.Apoi,
deosebit.Apoi, cAnd -am
spus ci polIi pe ftunte i un semn luminos, s-a hotirAt i n
cele din urmi si vi primeasci.
i n clipa aceeasuni
aceeasuni un clopo1el,$ i fata imbricat; in verde

ii spuse ui Dorothy:

76 L. FRANKBAUM

Acesta e semnalul. Trebuie sI intri singuri in sala

ffonului.
ii deschise uqi rnici, gi Dorothy trecu pragul cu indriz-
neal;, pomenindu-se ntr-un loc fermecitor. Em o iincipere
ncipere
mare, cu acoperigul nalt qi boltit. Perelii, tavanul $i dulu-
meauaerau acoperili u smaraldemari. in mijlocul
mijloculacop.-
acop.-
rigului lucea o lumini rnare, strdlucitoare ca soarele,care
ficea ca smaraldelesi sclipeasci ntr-un chip neobiqnuit.

Dar ceea
ceeace
ce o atrasecel
atrasecel mai mult fu marele tron de mar-
muri verde ce strijuia in mijlocul inciperii. Avea Ibrma
unui scaun i str;lucea plin de pietre prelioase. n mijlocul
scaunului se afla un cap enorm, fEri un trup care si-l sus-
Iini, fid bmte sau picioare. Pe cap nu se vedea per, d a r
aveaochi,
avea ochi, nas qi
qi gurd qi era mult mai mare decAt
decAtcapul
capul celui
mai lalnic uriaq.
Cum Dorothy stetea
steteacu
cu privirea alintiti, plini de uimire
 qi de teami, ochii urialului s e nvAr-tiri ncet qio
qi o priviri ascu-
it ii neciintit. Apoi gura se miqcd gi Dorothy auzi o voce
care grdia:
- Sunt Oz cel mare qi cumplit. Cine e$ti tu qi de ce mi
caugi?
Vocea nu era atat de lioroasi pe cat se altepra fetita se
iasi din acest
acestcap
cap mare, aqa
aqacici ea prinse curaj g i rispunse:
Sunt Dorothy cea neinsemnati qi smeriti gi am venit
la tine ca si mi aju1i.
Ochii o priviri c u luarc-aminte cAtevaclipe, apoi
apoi glasul
se auzi din noul
-De unde ai luat pantofi de aryint?
Ii am de la vr4itoarea cea rca de h Resirit. Casa mea
a cazut pestee a i a omorit-o.
Cum ai dobendit semnul acela pe frunte? continu;
Marele OzOz..

VRAJITORULDIN OZ 77

-L-am cep;tat pe locul unde m-a s;rutat vrijitoarea d e

la MiazinoaptecAnd
cAndgi-a
gi-a uat rimas-bunde a mine gi m-a
trimis a tine, spuse
spuseata.
ata.
Ochii o priviri din nou c u petrundere, a si-qidea
deaseama
seama
daci spune aunu adevirul, apoi Oz intrebi:
-$i acum
acumcc evrei de a mine?
-Tdmite-mi inapoi n Kansas, nde ndeseseafl6
afl6 mitula me
mea a
E m g i unchiul
unchiulHenry,
Henry, ispunseea cu hotildre gi seriozitate.
Mie nu-mi placelara voastri, cu toate ci esteesteaga
agad e fru-
moas6, i apoi gtiu ci mituga Em tlebuie sA ie nespus c
mAhnitddin cauzaabsenlei
cauzaabsenleimele ndelungate,
Ochii sclipiri de trei ori, apoi priviri spre tavan,
tavan,spre
spre
duSumeaiis e nvdrtiri lmprejur,
duSumea lmprejur,atdt
atdtde ciudat,lncetpireau
ciudat,lncetpireau
ci vid fiecare olligor
olligordin
din odaie. n sfArgit, junseridin nou
la Dorothy.
-Dc c c a faceastapentru ine? ntr€bi O z.
-Pentru ci tu elti puternicr a r eu sunt siabA,pentru
p entru
ci tu egti Marele Vrijitor, iar eu nu sunt decAt
decAto o copili
neputincioasd.
-Dar ai fost destul
destuldd e puternicdpentru a o omo p e
vrijitoarea cea ea de Ia Risiritl
-Asta s-a ntamplat er; voia mea, ispunse
ispunseDorothy
Dorothy cu
simplitate.
-Bine, grii capul, 1i voi da rispunsulmeu. N-ai niciun
drept si a$tepfide
d e la mine sA e tdmit inapoi in Kansas,
pind e e nu-mi aci qi tu in schimb n bine. n lara asra
oricine rebuies6
rebuies6 pllteasci pentru ceea
ceeace
ce p melte, DacA
doregti a eu si intrebuinJez utereamea
utereameavrijitoreasci
vrijitoreasci spre
a te trimite acasi, u trebuiesi faci md intei cevapentru
cevapentru
mine.Ajuti-mi $ i e voi ajuta.
mine.Ajuti-mi
Ce trebuiesi
trebuiesi fac? ntrebe etila.

78 I. FRANK B,{UM

-Omoar-o p e tic;loasa de vrijitoare de la Apusl ris-

punse O z .
-Dar nu pot strigi Dorothy, foarte uimite de cererea
lui Oz.
Ai omorat-o pe \'-rijitoarea cearea
cea rea de la Risirit
Risi rit i po4i
panto{ii de argint, care au o puterc nemirginiti. In lara asta
n u s e mai afli decAt
decAto
o singuri vrijitoare ticiloasi gi, cAnda
cAnda i
s5-mi po{i spune ci e moart6, atunci am si te trimit inapoi
in Kansas in niciun caz inainte.
Fetila ncepu si plAngi tare, atAt era de descurajatd; chii
 aceia clipir; din nou qi o priviri rugitori, de parci Marele
Vrijitor simlea ci Dorothy putea s;-1 ajute, daci voia.
N-am omorAt niciodad pe cineva de bun;voie, spuse
ea in hohote de plAns, gi, chiar daci ag i de acord s-o fac,
cum s-o omor e u p e vrijitoarea cearea?...
cea rea?...Daci
Daci tu, careelti
care elti
mare qi cumplit, nu pogi s-o omori, cum te altepli s; fac eu
una ca asta?
-Nu qtiu, grii capul, dar acestae
acestae rispunsul meu. $i, pAnd
n u moare vrijitoarea cea rea, n-ai si-{i revezi unchiul qi pe
mituqa Em. Aminteqte-fi ci vrijitoarea este rea inspii-
mantAtor de rea qi trebuie si fie ucisi Acum, du-te i s i
nu ceri sd me vezi pand nu gi-ai ndeplinit sarcina
Dorothy pirisi indurerati sala trcnului gi se duse in
inciperea unde Leul, Sperie-Ciori gi Omul de Tinichea o
alteptau neribdetori si afle c e vorbise cu Oz.
Pentru mine nu mai e nicio nidejde, spuse etila intris-
Iari. Oz nu vrca sa ma tlimira a.asi pini n-o omor q i p e
vrijitoarea cea rea d e l a Apus. $ i asta n-am s-o pot face
niciodat;.

Prietenii lui Dorothy se ntdstar;, dar nu puteau s-o ajute

cu nimic. Dorothy se duse n odaia ei, se trenti pe pat D i n -
cercds
cercd s 5 adoarmd.

VRA]ITORULDIN
VRA]ITORULDIN oz 79

A doua zi, ostaqul

ostaqulcu
cu favorigiverzi
favorigiverzi veni la Sperie-Ciori gi
i i spuse:
-Vino cu mine, Oz a trimis dupi dumneata
Sperie-Ciori l urmi qi u introdus in salamare a tronului,
unde vizu o femeie rumoasi ;ezAndpe tronul de smaralde.
Era imbricati in viluri de m;tase verde purta i n jurul
buclelor verzi o coroani de nestemate-Din $i
D in umeri ii creqteau
aripi in culori strilucitoare l i atat emu de ulsoare,
ulsoare,ncat
ncat adiau
l a cea mai mici respiralie care Ie atingea.
Dupi ce Sperie-Ciori fecu in lala acesrei iinre ftumoase
o plececiuneatat de indemenaticep
indemenatice p e cat ii ingiduiau paiele
cu care era umplut, aceasta l privi blind qi ii grii:
-Sunt Oz cel mare qi cumplit; cine eqtiqi
eqti qi de ce ma caufi?

Sperie-Ciori, care se alteptase si vadi capul uriaq d e

care ii vorbise Dorothy, era foarte incurcat, dar rispunse
curajos:
Sunt numai o biari sperietoare,umpluti cu paie. D e
aceeanu
aceea nu am minte, $ i am venit la tine ca si t e rog si pui in
capul meu creier in loc de paie, si devin astfel $ cu un om
ca orice alt om dintre supuqii ii.
De ce si fac astapentru tine? ntrebe ffptura din faga ui.
-Pentru ci tu elti inlelept i puternic qi nimeni altul nu
m e poale
poaleajura.
ajura. 5spun.e perie-Ciori.
-Nu lac niciodati favoruri lEri obligalii, spuse
spuseOz,
Oz, dar
igi lEgiduiesc urmitoarele. Dace ai s-o omori pentr mine
pe vrijitoarea cea rea de la Apus, o si-f diruiesc multi
minte i un creier atAt de bun, incdt I'ei fi cel mai ingelept
o m din Jara O z .
Eu credeam c i i-ai cerut lui Dorothy si o omoarc pe
wijitoare, spuse
spusemirat
mirat Sperie-Ciori.
Ala am i ficut, insi nu-mi pase cine o omoari. DarJ
pe]1;n
pe]1; n u v a l i omorad, nu iti indeplinesc orinta. Acum du,te

80 L, FRANK BAUM

i nu me mai ciuta pani nu- i vei me ta creierii pe care i i

dorelti atat de mult.
Sperie-Ciori se ntoarsemAhnit
ntoarsemAhnit Ia tovarigii sii qi e povesti
ceea ce ii ceruse Oz. Dorothy fu foarte mirati afldnd ci
 Marele Oz nu-i mai apiruse ca un cap, cum il vizuse ea,
c i ca o {epturi frumoasi.
Totuna e, spuse Sperie-Ciori; partea mai importanti
e cA i ea aveanevoie
aveanevoie de o inirni, ca 5 i Omul de Tinichea.
A doua zi dimineaga, ostalul cu favorigi verzi veni la
Omul de Tinichea qi spuse:
-Oz a trimis dupi dumneata, urmeazi-mi
$ i astfel, Omul de Tinichea sosi n sa-lamare a tronului.
Nu gtia daci il va gisi
ftumoasi, dar niddjduia peciOzv apreficut in cap sau n fipture
{i femeie ,,pentru ce, ili spu-
nea elJ dace esteun capj sunt incredinfat ci n-o si-mi d e a
inimd. deoarece n cap n-are nimd 1 i nu poare imli nimic
pentru mine.
mine.Dar.
Dar. dacit e o femeie rumoa'i. md roi ruga
mult si-mi dea inimS qi, dupi cum se spune, femeile sunt
foarte inimoase."
Dar, cAnd intri in sala tronului, Omul de Tinichea
Tinichea nu
vdzu nici un cap, nici o femeie, pentru ci Oz se prelicuse
intr-o hari groaznici. Era mare aproape clt un elefant, gi
tronul verde nu pirea ci arputea suporta asemenea ovari.
Lighioana avea un cap de rinocer, doar ci nu cu doi, ci cu
cinci ochi. Avea gi cinci brage ungi ce-i creqteau
creqteaudin
din trup i
cinci picioare subgiri.Era in intregime acoperiti c u pir d e s
q i lAnos
lAnosqi
qi nimeni n u i-ar fr putut inchipui un monstru ma maii
inspiimantitor.
inimi, pentru ci Era
i-ar un noroc ci tiietorul de lemne n-avea
fi bitutprea repedeqi tare d e frici, d a r
aqa, iind numai d e tinichea, el nu se sperie,cu toate c; e r a
foarte dezamigit de ceeace
ceeace vedea n faga u i .

VRAJITORULDIN OZ 81

Eu sunt Oz cel mare qi cumplit, ricni fiara, cu un mu-

get. Tu cine elti de ce mi cauli?
 Sunt un fost t;ietor de lemne, ficut din tinichea. De
aceean-am
aceea n-am inimi qi nu pot iubi. Mi rog 1iesi-mi dai o ini-
mi, ca si hu qi eu ca toli oamenii.
D e ce aq ace una ca asta? nftebi lighioana.
Pentru ci te rog qi pentru ci. numai tu poli
po li si-mi inde-
pliueqti rug;mintea.
Oz mArAi ncet gi rispunse aqigos:
aqig os:
Daci i1i doreqti cu adevirat o inimi, trebuie s i gi-o
cnqtigi.
Cum? intrebi dietorul d e lemne.
-Ajut-o pe Dorothy s-o omoare pe vrijitoarea
la Apus. CAnd vrijitoarea va fi repus;, vino la mine ceaqi-gi
rea doei
d a inima cea mai mare qi cea mai iubitoare din Oz.
Astfel, Omul d e Tinichea fu nevoit si se intoarci gi el,
necijit, la prietenii lui gi si le povesteasca espre fiara pe
carc o vezuse.Toli
vezuse.Toli furi uimigi de cate chipud poate se ia
Marele Vrijitor, q i Leul grii:
Daci $ i cind am se me duc eu o si fie tot o fiari, am si

udu atat de tare, ncat o si sesperie

se sperieqq i o si-mi indeplineasci
odce dodnlr. Daci va fi o femeie frumoasi, mi voi preface
c i sar I a dansa qi astfel
a stfel o voi sili si-mi indeplineascdcere-
rea. Iar dac; va fi marele cap, va fi in puterea mea, fiindci
am sel rostogoiescprin toati sala pAni va ligidui ci ne
di ceea ce dorim. Aqa ci frli voiogi, prieteni, totul o si
meargi strun;l
A doua zi de dimineali, ostalul cu favorili verzi il conduse
pe Leu in salamare
sala mare a tronului. De cum piqi pragul, Leul i q i
arunci privirea imprejur, dar, spre mirarca lui) vizu ci in
fala tronului se afla un glob
g lob d e foc atet de
d e dogoritor,
dogor itor, incAt
abia putea si-lpriveasci. Primul lui gind fu ci Oz, printr-un

82 L. FRANK BAUM
accident,cezuse n foc qi ardea;
ardea;dar,
dar, cend incerc; si seapro-
se apro-
pie, cildura fu atat de aprig;, ci i i pa i mustala, ala ci se
retrase remurand qi rdmase ntr-un loc mai aproape
aproaped d e uqi.
O vocejoasi venind din globul de foc spuse:
Sunt Oz cel mare gi cumplit; tu cine eqti qi de ce mi
caugi?
$ i Leul rispunse:
Sunt Leul cel Laq, care se sperie de oriqicine, gi vin la
tiDe sA te rog se-mi d;ruie$ti cumj, ca si pot deveni cu
adev S ra(egel
ra(egel e ni m al el ot . l a. um m a num e. coam eni i .
De c e li-aq d a eu curaj? ntrebi Oz.
-Pentru ci,
numai tu ai puteadintre toliindeplinegti
si'mi vd,jitodi, turugimintea,
elti cel mai mare l i
rispunse
Leul.
Globul de loc dogori un timp. apoi voce.r dspun.e:
Adu-mi o dovadi ci vrijitoarea cea rea e moarte i i l i
voi da curaj, dar, atat dmp cat vdjitoarea tdieqter vei r d -
mane un leu lal.
Leul fu mAnios din cale afari de acestecuvinte) dar n u
putu rispunde nimic i , in timp ce st;tea nem\cat, privind
fr-x a globul de foc, ciidura deveni atAt de nesuferiti, incAt
spili putina. Era bucuros si-qi reintAlneasci prietenii care
i l aqteptau qi le povesti despre groaznica lui intilnire c u
vrijitorul.
-Ce si facem acum? nueb; Dorothy, tdste.
Un singur lucru ne rdmAne de ficut, rispunse Leul,
q i anume s5 ne ducem n lVinkiezilor, ca s-o ciutim pe
vrijitoarea cea rea i s-o JaraomorAm.
Dar, daci n-o si izbutim, atunci ce n e facem?
- Arunci
Aruncictr
ctr n u o \tr am niriodaLicutaj.
niriodaLicutaj. declara
declaraLeul.
Leul.
Iar eu nu o si am niciodati minte, spuseSperie-Ciori.
 VRAJITORULDIN OZ 83

Iar eu nu am si dobAndescniciodad.
dobAndescniciodad. inimi, infit i n
vorbi Omd de Tinichea.
Iar sirmana d e mine n-am si mi pot intoarce niciodati
la mituga Em qi aunchiul Henry, se seviiti
viiti Dorothy, ncepAnd
sAplangi.
sA plangi.
-Fii cu bigare de seami, s strigi
trigi fata verde, acrimile o s;
cade p e rcchia verde de mitase qi o s-o piteze.
Dorothy iqi qterseochii
qterseochii qi spuse:
Cred ci trebuie sd ncercim; dar gtiu bine c; nu doresc
sA omor pe nimeni, nici chiar cu prepl de-a o revedea revedeappe
mituga Em.
Merg 5 i eu cu tine, zise Leul; sunt nsi prea la si omor
o vrijitoare.
Merg qi eu, adiugi Sperie-CioriJdar nu-ti voi putea fi
de mare folos, cici sunt un prost.
E u nu am inimi nici cat si lac r;u unei vrijitoare, zise
tiietoml de.lemne, dar, daci voi vi duceli, bineinleles ce
vin i i e u .
Astfel ci hotireri s ; porneasc; a doua zi de dimineali.
Omul de Tinichea iqi asculi toporul pe o piatr; de moar;
verde qi-giunse toate incheieturile cu griji. Sperie-Ciori se
umplu el insugi cu paie proaspete, ar Dorotiy ii aqternu
vopseanoui
vopsea noui la ochi, ca si vade mai bin bine.
e. Fata verde, care
fusese oarte buni cu drumelii, ii umplu iui Dorothy cogu-
lelul cu merinde gi atarne de gatul lui Toto un clopogelp e o
panglici verde.
Se duseri devreme a culcare gi dormiri bine pani ce se

cripi qi
verde dede
ziui, cind furXunei
cotcodicitul deqteptalide
deqteptali deouase
giini ce cucurigul umri cocog
un ou verde.
 CAPITOIUL I I
I N C A U T A R E AR
AR A J I T O A R E IE L E IRTL
R TL E

Ostaqul cu favorili verzi ii ciliuzi pe strizile Oragului

SmaraldelorpAni ce ajunseri
ajunseri la inciperea unde ocuiapazni-
cul po4ilor Acesta e descuie acitele ochelarilor,pe
ochelarilor,pe care i
puse napoi n ruria ui mare. poidcschiseespe.ruoqpoafla
pdetenilor noqtri.
-Care e drumul ce duce avr;jitoarea cea rea de aApus?
intrebari ei in cor.
- Nu existi drum intr-acolo, raspunsepaznicul po4ilor,
nimeni nu-gi doreqte
doreqtevreodati
vreodati si meargi in direclia aceea.
Atunci cum putem s-o g;sim? inheb; fara.
Asta va fi uqor, rispunse el, cici, daci vrijitoarea afli
ci sunteli in Jara Winkiezilor, v a 5ti si vi giseasce i si v;
laci robii e i .
-Poate ci nu va
va izbuti, spuse
spuseSperie-Ciori,
Sperie-Ciori, pentru c i n o i
socotim cA o vom ripune,
A, asta e cu totul altceva, rispunse paznicul po4ilor,
pAni acum nimeni n-a putut s-o r;puni, ala c; am crezut,
bineinleles,ci o si ajungeli sclavii ei, cum s-a intampht l i
cu ceilalgi.Dar,
ceilalgi.Dar, bigaf de seami, wijitoarea aceea
aceeaeste
esterr ca
q i Iioroasi qi n-o si v i ingiduie s-o ripunegi. Luali-o spre
Apus.pe unde apune
apunesoarele.
soarele. i o vegi i'i.
Prietenii no fii ii mulpmiri, iqi luari rdmas-bun qi pur-
 ceserespre Apus, trecand peste campuri de iarbi moale,

VRAJITORULDIN O Z 85

prcsirati ici-colo cu bAnutei ,sicalce. Dorothy purta inci

rochia strAvezie e mitase pe care o imbricase la palat, d ar
acum) spre mirarea ei, rcchia rcchia nu mai era verde, ci albi, qi
panglica dinjurul gAtului ui Toto era qi ea albi ca rochia.
I n curAnd, isari departe Oraqul Smaraldelor Pe misuri
ce inaintau, pimentul devenea mai aspru qi mai deluros.
I n ginutul acestade l a Apus nu se aflau ferme, nici locuinle,
l i pimantul era nelucrat.
Dupi-masi soareie e bitu in fagi, cici in 1inut nu erau
pomi care si face umbri, ata ci, inainte si cad; noaptea,
Dorothy,
Toto l i Leul,
iarbi, qi adormiri. Omulfiinddeobosiqi,
Tinicheaecuicari
eqi
cuicari pe pimAnt,
Sperie-Cio in
st;turi
de vcghe n preajma l or
Vri.jitoarea cea rea d e I a Apus nu aveadecit
aveadecit un ochi, dar dar
acestaera
acesta era puternic,
puternic, intocmai ca un telescop,
telescop,qi qi cu e l putea
privi odunde. Aqa ci, stAnd n uga castelului ei, arunci o
ciutitud li o vizu pe Dorothy adormiti qi alituri pe prie-
tenii ei. Se aflau lla a mare depirtare, dar vrijitoarea
vrijitoarea cea r e a

s e mAnie ci-i vedea n lara e i i sufli intr-un fluier de argint

ce-i aterna
aterna la get.
Numaidecit veni in fugi spre ea o haitd de lupi mari;
aveaupicioare
aveau picioare ungi. ochi fioroqi i dinli a.cu1i1i.
Duceli-vi la striinii aceia, spuse
spusevri.jitoarea,
vri.jitoarea, qi facelii
buc;li
Nu wei sd 1i-i faci robi? intrebi cipetenia lupilor
-Nu, rispunse ea. E unul de tinichea,
tinichea,unul din paie, o fati
g i un leu. Niciunul nu e bun de lucru, aga ci putef se-i
sfarteca{i,
 Foarte bine, spuse upul cel mare i o lu6 Ia goani,
urmat de ceilalF.
Noroc ci Sperie-Ciori qi Omul de Tinichea erau cu des6-
vArqire reji,
reji, agac i ii auziri venind pe lupi.

86 L. FRANK BAUM

-Acum e rXndul meu si lupt, spuse iietorul de lemne.

Treci in spatele meu qi ii voi intAmpina cum se cu\.1ne.

Apuca toporul, pe care il ascugiseoarte

ascugiseoarte tare, $i, atunci
cAnd cipetenia lupilor se apropie, Omul de Tinichea ridici
bratul i lds5 si cadi secureap e capul lupului, despi4indu-i
capul de trup. Lupul muri imediat. De indati ce tiietorul de
lemne ridici toporul, se apropie alt lup qi q i cizu qi acesta
acestas
sub
ascufqul lamei. Erau cu totul patruzeci de lupi, qi de patru-
zeci de ori tiiqul se dici i-i spintece
spinteceunul
unul dupd altul, aqa
ci, la sfirgit, zi.ceau toli morli intr-o grimadi in fala Omu-
Iui de Tinichea.
Acesta $i lep;di toporul qi se agezi l6ngi Sperie-Ciori,
care-i zise:
A fost o lupti frumoasi, prietene.
Aqteptad pane a doua zi dimineali, cand setrezi Dorothy,
care fu grozav de speriate vizand marea grimadi de lupi
ucigi. Omul de Tinichea ii povesti cele ntamplate. Dorothy
ii mulgumi ci ii scipase qi se agezari si imbuce ceva. Apoi
o porniri din nou la drum.
Vrijitoarea cea rea veni la uqa castelului qi privi din nou
afari, cu singurul ei ochi care putea vedea h;t, departe.
Vizu lupii zicind mo4i 9i pe striini continuandu-$i cel;to a
prin {ala. Asta o licu gi mai mAnioasi c a inainte. Sufli d e
doui ori in fluierul de argint.
Un c6rd mare de corbi silbatici se apropie in zbor Erau
 atat
cetrede mulli, ci intunecau cerul, i viijitoarea cea rea grii
cipetenia corbilor:
Zburali numaidec6t a striinii aceia, scoatelile ochii i
sflgiagi-i apoi in buc{i
Corbii silbatici zburari inrr-un stol mare cdtre Dorothy
qi tovariqii ei. Cind fetila ii vizu, se inspiimdnti, dar Spe-
rie-Ciori i i liniqti:

VRAJITORULDIN OZ

Asta e bitilia mea, aqacd ve slAtuiesc ; vi culcalijos,

linqi mine. s i n-o s d vi.e inramplenimic
inramplenimic rdu.
Se rantid la piment, iar Sperie-Ciori rimase in picioare
qi intinse bralele. Cind il vizuri, corbii se speriard de el gi
nu indrizniri si se apropie. Dar cipetenia corbilor rosti:
_Asta e numai un impiiat, am s;-i scot ochii.
Zic6.ndastfel,
astfel,zburi
zburi spre Sperie-Ciori, care l gi prinse de
cap i ii risuci gatd pAni ce rnuri. Apoi alt corb zbur; spre
sperietoare,gi
sperietoare, gi ea ii risuci i lui gatul. Erau patruzeci d e
corbi mari q i de patruzeci de
cAteunul,
cAte orisfirqit,
unul, giturile, pAni ce, la S perie-Ciori
Sperie-Ciori e risuci,
tof ziceau mo4iunul
pe
p;mant. Apoi le strigi tovari,silorsdi
tovari,silorsdi si se idice qi purceserS
mai vartos la drum.
CAnd wijitoarea cea rca pdvi iariqi afari l i vizu tofi
corbii mo4i, fu cuprinse de o fuie cumpliti qi sufle de trei
ori i n fluierul de argint.
Deodat; se auzi un bAzAit nemaipomenit qi un roi de

albine negre veni in zbor spre vrijitoare.

Duceli-vd la acelti striini q i inlepagi-i pini vor muril
Ie porunci ea. $ i albinele se intoarser; qi o porniri citre
Dorothy qi tovariqii ei.
Omul de Tinichea le vizu venind, qi Sperie-Ciori hotiri
ce mXsuri rebuie si ia:
 Scoatepaiele din mine qi mprigtie-le peste
Scoatepaiele pest e etili, ciine
gi Leu, spuseel
spuseel citre Omul de Tinichea. Astfel albinele
albinele n-au
si-i poate inlepa.
Tiietorul d e emne ecu intocmai. Dorothy s eculci lAngi
Leu, ginAnduJ pe Toto in bra1e, i paiele ii acopereau n
intregime,
Albinele sosiri qi nu-l gdsiri decat p e Omul de Tinichea
ca sil inlepe. Zburare sprc acesta i-gi rupseri acele zbin-
du-sede
du-se de el, thri s5-i poati pricinui vreun riu. $i, deoarece

88 I]. FRANK BAUM

albinele mor cAnd acele or se rup, acesta u sfdrqitul

sfdr qitul albi-
nelor negre, carc ziceau acum impriqtiate, ca nigte mici
grimezi de cirbuni, injurul Omului de Tinichea.
Apoi Dorothy qi Leul se ridicari, qi fata il ajuti pe Omul
de Tinichea si. vire la loc paiele n Sperie-Ciori, iar acesta
redevenicel dinainte. $ i astfel
astfelo
o intinseri voinicelte la drum.
Vrijitoarea cea rea se infurie aqa de tare cend vezu i
albinele negre zicAnd la pimAnt, ca ni$te mici grimezi

de cirbune,in incat
qi scrAqni dingi.bitu din picior, iqi smulse
smulsepirul
pirul din cap
Chemi apoi o duzini de robi winkiezi qi
Ie didu sulile asculite,poruncinduJe
asculite,poruncinduJe s; se duci. q i s6-i omoa-
re pe cil;torii streini.
Winkiezii nu erau un popor de viteji, dar erau nevoili se
asculted e porunca vrdjitoarei, aqacd
aqacd o pornir; inainte peni
s e apropiari de Dorothy. Atunci Leul scoase n urlet grozav
g i siri intre ei. Bielii winkiezi se speriari aqa de riu, incAt
o luari inapoi, fugind de rupeau pimantul.
CAnd se napoiari la castel,vr;jitoarea
castel,vr;jitoarea ii bitu ingrozitor
cu o curea. Dupi aceea
aceease
se aqezi pentru
pen tru a chibzui ce si mai
l.aci. Nu putea inlelege de ce toate planurile de a-i ripune
 p e c6l;toii striini nu-i izbutiseri. Dar era o vrijitoare pe
cAI de rea. pe alir de puternicA. qaci in curand pricepu
ce misuri trebuie si ia.
in dulapul ei se afla o boneti de aur mirginiti de un qir
de diamante
diaman te qi rubine. Aceasti boneti de aur avea o vraje:
oricine o stipinea putea si cheme de trci ori maimu{ele
ina pate, care ascultau de orice porunci. Dar nicio fiinp
nu putea porunci de mai mult de trei ori acestor ighioane
ciudate. Vrijitoarea cea rea se folosisede doui. ori de vraja
bonetei: o dat5, atunci cind ii robise pe winkiezi qi se Ecuse
stipani peste lara lor Atunci o ajutaseri maimugele nari-
pate. A doua oar; Ie folosise
folosiseatunci
atunci cAnd uptase mpotriva

VRAJITORULDIN OZ 89

Marelui
mai putea Oz,folosi
dAnduJ afari
decit dingurA
Jaradati
o singurA
sin d e I aboneta
Risirit. Acum n u
de aur De
aceea n-o intrebuinlase pAni nu epuizaseepuizasecelelalte
celelalte puteri.
Dar, fiindci igi pierduse upii fiorogi, corbii qi albinele, i a r
sclavii i fuseseri
fuseserisperiaf
speriaf d e Leu, iqi zisecinu-i
zisecinu-i mai rimAnea
decAtacest
decAt acestultim
ultim mijloc de a-i ripune pe Dorothy qi pe tova-
riqii e i .
Lu6 bonetad e aur din dulap r i Si-opusep e r-ap. poi s e
invafti pe piciorul steng qi spuse ncet:
-Ep-pe, pep-pe, tak-ke Dupi aceea sritu in piciorul
drcpt i spuse:
spuse:Hil-lo,
Hil-lo, hol-lo, hel-lo Dupi aceea, nfepe-
nindu-se pe ambele picioare, strigi cu o voce puternice:
Z|z-zy, zttz-zy, zlkl
in clipa urmitoare, descAnteculncepu
descAnteculncepu si-qi faci efectul.
Cerul se ntuneci gi se auziri un huruit in aer, ca vajaitul
a mii de aripi, o mare giligie gi rAsete.Soarele egi din nou
pe cerul o clipi intunecat, qi atunci wijitoarea cea rea putu
fi vizuti imprejmuiti de o droaie de maimule, liecare cu
o perechede aripi uriaqeqi
uriaqe qi puternice aninate de umeri.
O maimuld mai mare decat celelalte, care pirea s i fr fre
e
.;pcrenia or. veni n zbor anqavrijiroare q i .puse:
vrijiroareq
Ne-ai chemat pentru a treia g i ultima oari. Ce po-
runcelti?
Ducegi-vi la striinii care sunt ince in mea
lighiJara
oana asta $ai
ripuneli-i pe toli, in afard de Leu. Aduceli lighioana
mine, pentru c; vreau s-o inham c a p e un cal gi s-o p u n
Ia lucru.
Poruncile taie vor f i ascultate, spuse cipetenia mai-
mulelor Apoi maimugele naripate zburari,, cu mare gilSgie
gi armi, spre ocul unde se aflau Dorothy i prietenii e i .
Citeva il apucari pe Omd de Tinichea qi-l putari prin

aer pani se vizuri deasupraunui

deasupraunui linut acoperit de stAnci

90 I-, IRANK BAUM

asculite. Acolo i i diduri dmmul bierului taietor de lemne)

asculite.Acolo
care cizu de Ia o mare inAllime p e stanci, unde rimase atAt
de zdrobit q i plin de cucuie, incAt nu mai putea nici s; se
miqte,nici sd se vaite.
Alte maimuje il apucare pe Sperie-Ciori gi, cu degetele
lor lungi, i i scoaser; oate paiele din cap qi din haine. Din
pilirie, din ghete qi din haine thcuri o mici legituri, p e
care o aruncari in vArful unui copac nalt.
Cele care mai rimaseri, trei perechi d e maimule ven-
joase, il legari pe Leu cu nigte frdnghii qi risuciri cXteva
gheme de sArmi i n jurul capului qi picioarelor lui, pdni
cand nu mai fu in stare si muqte, si zgArie,ba nici micar
si sezbati.
se zbati. Apoi il ridicari. gi zburari c u el la castelulvriji-
toarei, unde il inchiseri intr-o curte mici, imprejmuiti c u
u r gard de fier, ca si nu poat; fugi.
 Lui Dorothy insi nu-i ficuri niciun riu. Fata st;tea
cu
Toto in brale qi privea la pigania tristi a tovar6qilor sii,
gAndindu-seci in curdnd va veni gi rAndul
rAndul ei. Cipetenia
maimufelor inaripate zburi spre Dorothy cu bralele lungi qi
percase ntinse inainte qi cu fa{a-i ur^te rinjind groaznic.
Da4 vizAnd semnul lisat pe frunte de sirutul vrijitoarei
celei bune, se opri deodad qi le spuse celorlalte rnaimule
sd nu se atingi de fbtili.

-N-avem voie s; facem vreun riu acestei etife, ceci e

ocrotit; de puterea Binelui, i aceastaeste mai mare decAt
puterea R;ului. Tot ce putem face estes-o ducem la castelul
vr;jitoarei celei rele qi s-o es;m acoio.
Astlel ci o ridicari cu griji p e Dorothy
5 i o duseri la
castel,unde o agezari n fala ugii delaintrare. Apoi cipetenia
maimulelor spusevri.jitoarei:
Te-am ascultatatAt
atAtpp e cat ne-a stat n putinli. Omul d e
Tinichea q i Sperie-Ciori sunt omorAli, iar Leul se afld legat

VRAJITORULDIN OZ 91

in curtea ta. De fetiF nu cutezim s; ne atingem, nici d e

cainelepe
cainele pe care l Fne n bm e. Puterea a pesteceatanoastr;
a incetat, gi tu n-ai si ne mai vezi niciodati..
Apoi toate maimulele inaripate se ridicar:a\n aer, indtd
qi pilivrigind, qi in curAnd pieriri.
Vr;jitoarea cea rea fu in acela$ timp uimiti gi necijiti
cAnd vizu semnul d e p e fruntea lui Dorothy, pentru c i ltia
prea birrece
birre ce nici maimulele naripareqi
naripareqi nici ea nu a eau
voie si faci. vreun riu fetilei. Privi Ia picioarele ui Dorothy
gi, vizAnd pantofri de argint, incepu si tremure de teami,
qtiind ce vraji puternicd aveau.La inceput fu ispititi si fugi
din fala copileir dar, privind in ochii ei, ili didu seamacacatt
de nevinovat ii era sufletul i c e fetiJa n u itia ce putere
minunati ii dddeau
dddeaupantofii
pantofii de argint. AF
AF ci vrijitoarea i g i
zise n sinea
sineaei:
ei: ,,Mai pot ince s; o fac roaba mea, pentru ci
n u ltie cum si- i intrebuin{eze puterea"j apoi ii spuse ui
Dorothy cu asprime
-Vno cu mine l i ia seama si faci tot ce if poruncesc,
ceci de nu, s{erqesc u tine ala cum am ficut cu Omul d e
Tinichea qi cu Sperie-Ciori.
Dorothy o urmi prin multe l i frumoase odii, pAni ce
ajunsere a bucitirie, unde vrijitoarea ii porunci s; curcle

oalele qi cratigele,
cratigele,si
si miture duqumeauaq
duqumeaua q i $ alale focu
cu lemne.
Dorothy, supusi, se apuci d e lucru, gAndindu-sesi-gi
vadi de treabi cu rAvni. gi mulgumiti ci vrijitoarea cea rea
s e hoterase
hoterases;-i
s;-i crute viafa.
Vrijitoarea o lisi si munceasci qi se
seduse
duse n cuftea unde
s e afla Leul, ca sil inhame ca pe un cal. I-ar fr ficut plicere
si-l sileasc; si-i tragi trisun cend ieqea a plimbare. Dar, de
cum deschise oarta,Leul
oarta,Leul scoase n riget ingrozitorgi
ingrozitor gi sezburli
sezburli

92 L TRANI BAUM

la ea atdt de fioro
fioros,
s, ncat vr;jitoarea se sperie, ugi afari din
curte qi inch
inchise
ise din nou poarta.
-Daci nu pot si te inham la cdru1;, spusevrijitoarea
spusevrijitoarea
citre Leu, vorbindu-i printre gratii, pot si te fac s; moli de
foame. Nu vei cipita nimic de mancare pini nu vei face
intocmai cum i1i cer eu.
De aici inainte nu-i mai duse merinde, ci in fiecare zi
venea a gratii i intrcba:
Eqti gata si te laqi nhimat ca un cal?
Iar Leul rispundea:
 N u Daci intri, te mugc.
Pricina pentru care Leul ii putea fine piept era ci in
liecare noapte, cAnd dormca vr;jitoareal Dorothy ii aducea
hrani luati din dulap. Dupi ce mAnca, Leul se trAnteajos,

pe patul lui
qi punea de pe
capul paie, iar fetila se culca lingi prietenul ei
coama lui moale g gii zbArliti. Stand a a,
vorbeau desprenecazurile or gi ficeau pianuri cum si eva-
deze. Dar nu puteau gisi niciun mljloc de scipare, pentru
ci erau tot rimpul pizili de winkiezii galbeni, robii wijitoa-
rei, care se emeau prea tare de aceastaca si n-o asculte.
Fata trebuia sd munceasci dirr greu in timpul zilei, qi vri-
jitoarea o ameninla adesea i o va lovi cu umbrela vechevechep pe
care o purta totdeauna asupra ei. Dar, de fapt, nu cuteza
sd se ating; de Dorothy din pricina semnului d e p e frunte.
Fetila nu ltia astaD ise emea are pentnr sine li pentru Toto.
O datiwijitoarea il lovi pe'foto cu umbrela, qi viteazulc6(e-
luq, drept dzbunare, aiergi la ea q i o muqc6de picior. Vriji-
toarca nu sangeri. cAnd fu muqcati, cici era atdt de rea,
incAt sAngele e uscase e multi vreme in trupul ei.
Vap lui Dorothy deveni din ce in in ce mai tristi, liindci
fetilaiqi didu seama
seamac;iivafi
c;iivafi cumplit de greu si seinapoieze
in Kansas, a mituqa Em. Clteodati plingea arnarnic o r e

VRAJITORULDIN OZ 93
intregi, cu Toto in bra1e.Cdgelul
bra1e. Cdgelul scAncea
scAnceac
c a si-i arate ci
simte qi el durerea micii salestipAne.
sale stipAne. La drept vorbind,
vorbind, Iui
Toto nu-i pisa dac6 este n Kansas sau in Jara Oz, atAt
timp cAt Dorothy era cu ell dar ltia ce fet\a e nefericiti,
; i aceasta l ficea si fie qi el nefericit.
Vrijitoarea cearea
cea rea aveaun chef grozav si puni mana pe
pantolii pe care copila ii purta tot timpul in picioare. Albi-
nele, corbii gi lupii ziceau grimezi qi se uscau,qi
uscau,qi ea folosise
toati puterca pe care o avea asupra bonetei de de aur Dar,
daci ar fi cipitat pantofii de argint, acellia i-ar Ii adus mai
multi. putere decat aveau a un loc toate lucrurile pe care e
pierduse. O pizea deci pe Dorot\ cu striqnicie, si vadi
daci igi descalli vreodati
vreodati pantofii, gdndi
gdndindu-se
ndu-sesi incerce
si-i fure. Dar copila era atat de mandd de frumoqii ei pan-
toli, ci nu-i scotea
scoteadecet
decetnoaptea,
noaptea,cend seculca,
se culca,qi
qi cAnd icea
baie. Vrdjitoarea era prea inspiimanhti d e intuneric ca si
cuteze s; intre noaptea in odaia lui Dorothy gi s5-i fure
panto{ii. Iar groaza de api ii era inci mai mare decat frica
de intunedc,
intunedc, aqa ci nu se apropia niciodati d e Dorothy
cand fetiia se spila. lntr-adeviq bitrana \Tajitoare nu se
atingcaniciodati
atingca niciodati de api qi nici nu lisa
lisa apa sd o atingi catuli
d e putin.
Dar fiinla aceasta ea era foarte viclean; qi pane la urm;
g;si u D liredic pdn care reugi si capete ceea
ceeace ce dorca. Puse
u n drug de fier in mijlocul duqumeleidin
duqumeleidin buci.tdrie qi apoi,
prin meqtequgul i vrijitoresc, ficu fierul invizibil pentru ochii
omenelti. Ala c;, atunci cend Dorothy trecu prin bucitdrie,
nefiind in stare siJ vadi, se mpiedici de drug g i cizu de-a
Iungul duqumelei.
duqumelei.Nu Nu se ovi prea tare, dar, in cidere, unul
din pantolii d e argint ii scepeqi, pAni siJ ridice ea, vriji-
toarea l inhili gi-qipuse
gi-qipuse n el piciorul sfrijit.

94 I RANt. BAUM

Femeiaceaceariutecioasi
riutecioasi era foarte mulgumid ci ii izbutise
qiredicul, ntrucit, dacd avea
aveaunul
unul dintre pantofr, aveajuma-
tate din vraja lor, i Dorcthy nu mai putea s-o ntrebuinleze
impotrira ei, chiar daci ar fi gtiut cum s-o face.
Fetila, vizAnd ci iqi pierduseunul din frumolii ei pantofi,
se mAnie qi-i strigi
s trigi vrijitoarei:
 - Di.-mi inapoi pantoful
Nu weau, fiindci acum este estepantoful
pantoful meu, i n u al teu.
E$ti o fiinld. rea, stdgi Dorothy N-ai niciun drept si-mi
iei pantoful
C u tbate asteaam sel pestrez,zisevrijito area, i,ziLrrd.
$ i intr-o buni zi am si $-l iau qi pe celilatt.
Asta o infurie pe Dorothy aqa aqade
de tare, incAt apuci o gi-
leati cu api, ce se afla in apropierea ei, qi-o turni. peste
vrijitoare, udAnd-o din cap pAni in picroare.
I n aceeagi lipi, femeia cearea
cea rea scoase n lipit de spaimi,
qi, cAnd Dorothy privi la ea, vizu, cu uluire, ci. vrijitoarea
incepu.e i s e miclorezc i ie sechir(se chir(eas.a.
Uiti-te ce-ai lbcut dp5 aceasta. ntr-o clipi am si mi
topesc.
-imi pare, ntr-adevir, foarte riu, zise Dorothy, care e r a
sincer ngroziti vizAnd cum vrijitoarea se opea ca zahirul
ars in Iala ochilor ei ei..
-Tu n-ai qtiut ci apa mi va aduce riroartea? ntrebi vri-
jitoarea, bocindu-sedeznddijduiti, cu o voce stinsi.
De buni seami ce nu r5spunseDorothy. De unde si
f i ltiut?
-Ei bine, in cinci minute voi fi toat; topi6, qi tu vei ri-
mane sdpana castelului. Am fost rea in zilele mele, dar
niciodatd
invingi in-am crezutcapit
s i pun; ci o fetigi ca tine
faptelor va fi in stare s; m;
mele rele. Privelte...
M-am dusl

VRAJITORULDIN OZ 95

In aceeaqiclipi, vrijitoarea se prelicu intr-o masi i n -

forme, neagr;, topite qi incepu si se mpriqtie pe dugumelele
din bucitirie. Vizind-o ci. se topeqte intr-ade
intr-adevir
vir pAni nu
mai rimdsese nimic din ea, Dorothy azvirli inci o gileati
de apd peste mormalul acela, apoi cu o mituri il scoase
p e u$A
u$Aafard.
afard.
Dupi aceea igi lui pantoful de argint (singurul lucru 16-
mas de la bitrdna wijitoar4, il speE, il qtersecu o carpi
gi il puse din nou in picior. Apoi, in s{6rqit liberi si faci
orice voia, alergi in curte si-i povesteasci Leului ci s-a
s{e$it cu wijitoarea cea rea de la Apus $i ci nu mai sunt
pdzonieri intr-o tali ciudati.
 CAPITOTULI I I

ELIBERAREA

Leul cel Lag fu incAntat cAnd afli ci vrijitoarea se opise

din cauza unei gileli d e api, qi Dorothy ii descuie ndati
poarta inchisorii, punindu-l in libertate. ntrari amandoi in
castel,gi primul lucru pe care il {icu Dorothy fu
s6-inu
pe togi winkiezii q i s ; l e spuni ci, de aici inainte, cheme
mai
sunt robi.
Winkiezii cei galbeni uri foarte bucuroqi, rindci fuseseri
nevoili se munceasci din greu de-a ungul anilor pentru vr;-
jitoarea cea rea, qi aceasta
aceastase se purtase cu multi cruzime fagi
d e dAnqii. Ficuri din ziua aceasta o sirbitoare atunci l i
totdeauna gi-li petrccure timpul veselindu-se i dinluind.
-Daci Sperie-Ciori qi Omul de Tinichea ar Ii I i qi ei cu noi,
ag i foarte fericit, spuse
spuseLeul.
Leul.
-Nu crezi cd i-am putea scepa? ntrebA fata, ingrljorata
q i ea de soarta prietenilor sii.
-Putem incerca, r;spunse Leul.
Aqa c i i i chemari pe winkiezii cei galbeni i ii intrebad.
daci vor si-i ajute si- i scapep etenii. $ i winkiezii spuseri
c; arfi incantafi si fac; tot ce e sti in puterc pentnr a o selwi
p e Dorothy, care i scipasede robie. Aqaci aleseri un numir
de winLiezi ce pireau mai destoinici qi o porniri la treabi..
Cel6torir;ozilijum;tatepaneajunsedlacampiastancoas5

VR,{JITORULIN oZ
unde zicea Omul de Tinichea, zdrcbit qi plin de cucuie.
Toporul lui seafla
seafla alituri, dar lama ii era rtginiti, iar coada,
ruptd in bucifele.
Winkiezii il ridicari cu duio$ie in brale ca s5-1 duci
la castelul galben. Dorothy virsi multe lacrimi, vizAnd i n
ce hal ajunsese echiul ei ei prieten, iar Leul il privi grav qi cu
pirere de riu. Cind ajunseri la castelr Dorothy l e spuse
winkiezilor:
-Aveli printre oamenii vogtri vreun tinichigiu?
-Da, da, rispunseri aceqtia,sunt printre noi ca$va tini-
chigii foarte buni.

-Atunci aducegi-i ncoace

$i, cAnd sosiri tinichigiii, cu sculele or aqezate
aqezaten
n coquri,
Iata intreb;:
Putegi voi s i indreptali acesre
acesrecucuie
cucuie ale Omului d e
Tinichea. e-[ nerezili.
nerezili.aducdnduJ
aducdnduJ a forma pe carecareoo avea
inainte, 9i siJ lipiEipe
lipiEipe unde estespart?
estespart?
Tinichigiii priviri cu luare-aminte la Omul d e Tinichea
l i spusere
spuserec;
c; socoteauci pot si-l dreagi, ca se fie la fel ca
inainte. Astfel c; se a$ternuri pe treabe intr-una dintre in-
ciperile galbene ale castelului. Muncir; ffei zile gi patru
nopli, ciocenind, risucind, indoind, lipind, lustruind qi b i-
tind in picioare a trupul qi capul Omului de Tinichea, pAni
il aduseri Ia inli.giqareasa de mai inainte gi vizuri- ci in-
cheieturile ii lucmu tot a|a de bine ca la inceput. Ca s5
spunem drept, avea cAteva peticeJ dar tinichigiii lucrari

totuqi bine. CAt despre

despreOmul
Omul de Tinichea, acesta
acestanu nu era un
ingAmfat, aga
agaci
ci pugin i pisa de peticele de pe el
el..
Cdnd, in s{brgit, fu gata li intri in odaia lui Dorothy
ca si-i mullumeasci pentru sciparea lui, em atat de fe cit,
ci vi.rsi lacrimi de bucu e, i Dorcthy trebui si i-o qteargi
pe {iecare c u lorlulelul ei, c a nu cumva si-i rugineascd a r
98 L. FRANKBAUM
FRANKBAUM

incheietuile. q i hcrimile fetilei cideau din belgug,dar aces-

tea nu trebuiri gterse.Car desprc Leu, el se ltergea atat de
des la ochi cu virful cozii, incit o udi complet gi fu nevoit
si se duc; in curte si qi-o usuce la soare.
-Daci qi Sperie-Ciori ar fi cu noi, aq i deplin mulgumit,
grii Omul de Tinichea, dupi ce Dorothy ii istodsise tot ce
se ntemphse intre timp.
- Trebuie si incercim si-l gisim, spuse ata.
Chemi winliezii in ajutor, qi acegtiaumblari doui zile
in qir pini ajunseri la copacul cel mar€ in ale cirui crici
maimulele na ipatezvirliseri hainele perieroarei.
Era un arborc tare inalt, 9i trunchiul lui era a$ade neted,
cd nimeni nu seputea
seputea cilira pe el- Atunci Omul d e Tinichea
spusenumaidecat:
AIn s;l dobor Ia pirnant, i astfel vom putea lua hainele
lui Soerie-Ciori.
In timp ce tinichigiii munciser5 si-l dreagi pe tiietorul
de lemne, alf winkiezi, care erau giuvaiergii pricepuli, in-

tocmiseri o coadi din aur curat i inlepeniserd toporul

in ea. Allii lustruiseri limba toporului atat de bine, pdni ii
scoseseri oati rugina, $ i acum strilucea ca argintul.
Dupi cum figiduise, Omul de Tinichea se gi apuci si
taie copacul; n scurt timp, acestacizu cu un trosnet mare,
gi hainele u i Sperie-Ciori alunecari dintre crici gi se rosto-
goliri la pimint. Dorothy le ridici gi le didu winkiezilor
si le duci la castel,
castel,unde
unde furi umplute cu parc proasp€re l
curate, $i iati-l din nou pe prietenul Sperie-Ciori la fel ca
$ i inainte, multumind de mii de ori ci a fost scipat.
Acum, c i se aflau din nou cu tolii laolalti, petrecuri
cateva zile fericite in castelul galben, unde gisiri tot ce le
 trebuia ca si se simt; bine. Dar, intr-o buni zi, fata isi aduse
aminte de mituqa Em gi spuse:

VRAJITORULDIN OZ 99

Trebuie si ne inapoiem Ia Oz q i si-i cerem vrijitorului

si-qi lini {igiduiala.
Da, spuse Omul de Tinichea, i, in sfa4it, atunci imi
voi cipita i eu inima.
$ i e u creierul. diugd Sperie-Ciori.
-Qi eu curajul, spuse
spuseLeul
Leul gAnditor.
$ i eu mi voi intoarce
intoarce n Kansas,
Kansas,strigi
strigi Dorothy, bitand
din palme. Haideli s-o pornim chiar de mAine spre Oraqul
Smaraldelor
$i aqa rimase. A doua zi ii adunari pe toli winkiezii
laolalti, ca si-gi ia rimas-bun de la ei. Winkiezilor le pirea
tare reu c; plecau. il indr;giser; aqa de mult pe Omul d e
Tinichea, incAt il rugari sd rimAni cu e i i si domneasci
peste Jara galbeni a Apusului. Cum insi prietenii no5tri
erau nevoili si plece, winkiezii le diruiri lui Toto qi Leutui
cate o zgardi de aur, iar lui Dorothy, o brilad frumoasi,
impodobiti cu diamante. Sperie-Ciori primi un baston cu
miciulic de aur. n cares; sepoalS.prijini
se poalS.prijini c a si nu se mai
impiedice, iar Omului de Tinichea ii diduri
un bidon d e
argint, incrustat cu aur qi impodobit cu pietre prejioase.
Fiecaredintre cilitori spuse etevacuvinte de mulpmire,
apoi diduri mina c u togi winkiezii pini simliri ci-i d or
bralele.
Dorothy se duse la dulapul vri-jitoarei c a s6- i umple
coqulepl cu merinde pentru c;l;torie, S i acolo didu peste
boneta de aur. O incerci pe cap i g;si ci o prinde de m i-

nune. N u ltia nimic despre vraja din stipinirea ei, d ar

vizind cAt e de frumoasi, se gandi s-o poarte qi si-qi duci
boneta veche n coD.
Apoi, pregitid pentru drum, o porniri cu tolii sprc
OraqulSmaraldelor, rmagi
rmagidede strigitele de ,,Ura Ura Ura ,,
ale winkiezilor gi de uririle lor de bine

CAPITOLULI V
MATMUTEtE
NrRrpnrr

Dupi cum vi amintigi, nu existaniciun

existaniciun drum, nici micar
o poteci intre castehilvrijitoarei
castehilvrijitoarei celei rele qiOraqul
qi Oraqul Smaral-
delor CAnd cei patru drxmeli plecaseri in ciutarea vr;ji-
toarei, aceasta i vizuse venind i trimisese pe maimuiele
inaripate si ii aduc5. Era de asti dati mult mai greu si
gaseascd n drum printre cAmpurilepline
cAmpurilepline de bimrlei qi calce.
Ceea c e ltiau e m numai ci trebuie sd o lini drept, tot spre
dsirit, adici spre locul de unde se vedea riiirind soarele.

Aga ci oera
soarele porniri pe drumul potrivit. Dar la amiazi, ciLttd
deasupra or, nu mai puture deosebi care era
risiritul g i care, apusul gi, din pricina asta, se pierduri pe
cAmpiile intinse. Merseri totuqi mai departe qi, cind cizu
noaptea, luna ieqi strilucitoare pe cet aF ci se culcari
printre florile rogii, frumos mircsitoare i dormid tof pane
dimineala in afari de Sperie-Ciori qi de Omul de Tinichea.
A doua zi dimineafa, soareleera ascuns
 sub un nor, dar
ei purceseri la drum, c a $ i cum ar ft fost ncredinpqi ci o iau
p e drumul cel bun.
Daci mergem ntruna, spuseDorothyrvom ajunge ajungeodati
odati
l i odad la dnt;, sunt sigurd de asta.
Dar trecuri zile qi zile, qi nu vedeau in lala lor decat
cimpul. Sperie-Ciori n.Fpu s e mormdie:

VRAJITORULDIN OZ 101

-De buni seami ci ne-amdtecit, i, daci nu regisi

regisimm

drumul bun uca

dobirrdesc si ajungem a Oragul
mintea. OragulSmaraldelor,
Smaraldelor, u mai
-Nici eu nima, adiugi Omul de Tinichea.Mi separe separeci
abiamaipot
abiamai pot aqteptasim;v;d
m ;v;d la Oz,li tfebuie i rccunoaStefi
c i drumul estaeste
estaeste am ung.
Iar eu, zise Leul cu un scAncet, u mai am curaj si
umblu ntruna Erdsi ajungniciieri.
ajungniciieri.
D e asti dati, Dorothy q i pierducurajul.S eagezdn iarbi
i pdvi spre ovaritii ei de suferingi,Aceqtia
A ceqtia eagezari
agezariggi o
privird l i ei la rdndul or. $ i Toto simleac5, pentru prima
simleac5,
dati, era preaobosit
obositca
ca si alergedupd
dupdun
un fluturecare
carese
se ot
roteap e angi capul ui; a5acd
a5acd scoaseimba, gafei$ i s euiti
l a Dorothy de parci a r { i vrut s-o intrebe ce au de fhcut
mai intAi.
-Ce-ar fi s6-i chemim p e loarecii de cAmp n ajutor?
f u d e pirere Dorothy. S-ar putea ca ei sd gtie ncotro s . o
Dorothy.S-ar
apuctm.
-Fird indoiali ci ar putea, spuse
spuseSperie-Cio
Sperie-Cio . De ccee
oarenu
oare nu ne-amgAndit
ne-amgAnditpeni
peni acum a ei?
Dorothy sufli in micul fluier p e care l purta atAmatd e
gAt din ziua n care -l ddduse egina oarecilor, n cercva
clipe,auziri tropiitul miculelor
clipe,auziri miculelorpicioare
picioareqi
qi nenumirali o a -
reci cenugii lergari spre
spreea.
ea.Printre
Printreaceltia
aceltiase
seafla
afla gi regina
1or, are ntrebi cu un glas
glaspiligiiat:
piligiiat:
-Ce putem ace
acepentru
pentrupdetenii
pdeteniinoltri?
-Am grelit drumul,
drumul,spuse
spuseDorothy,n e puteii spuneunde
s eafli OragulSmaraldelor?
OragulSmaraldelor?
-Binein{eles, ispunse egina, nse este
esteuu n drum foarte
lung,pentruci agimers
m ersdepirtAndu-vi nereude el. Dar d e
ce nu folosegti armecul bonetei qi nu chemi maimutele

102 T- FRANK BAUM

inaripate in ajutor? Ele o si vi duci in Oragul Smaraldelor

in mai pulin de un ceas.
N-am ltiut ci boneta mea e dAt;toare de puteri, spuse
fata, uimitd. Dar ce trebuie sA ac?
-Sd scris n;untrul ei, o limuri regina qoarecilor Dar,
daci vei chema maimulele inaripate, noi trebuie si fugim,
pentru ci ace.tea at o multime de pozne;i o s A s e amuze
chinuindu-ne.
N-au si md loveascS?ntrebi fata ingrijorati.
O, nu, maimulele trebuie sd asculted e purtitoarea b o -
netei de aur Adio
$i regina ugi in goand,urmati
goand,urmati de togi qoareciice
c e gribeau
pc urmeiee i .
Dororhy prir inaunlrul boncreid e aur 5 i vdzu scrise e
ci.ptuqeali cAteva
cAtevacuvinte.
cuvinte. Acestea,gandi ea, trebuie si fie
\,Taja, Da i citi cu luare-aminted puseboneta a locr pe cap.
-Ep-pe,
pep-pe,tak-kel
pep-pe,
Ce-ai spus? tak-kel
ntrebi spuseea, stind in piciorul stAng
spuseea,
Sperie-Ciori, care nu ingelegea e
spune eti(a.
-Hil-lo, hol-lo, hel-lo continui Dorothy, stand aclrm pe
 picioml drept.
-Hello o imiti Omul de Tinichea, linigtit.
-Zlz-zy, zttz, zy, zik zise Dorothy, care stitea inlepeniti
acum pe amindoui picioarele.

Cum rermind rojlirFa descanlecului,

descanlecului,e e auzire o mare
pilivrigeali q i o fAllbire de aripi, qi cArdul maimulelor
inaipate se ivi in faga or Cipetenia s e incfni in fala lui
Dorothy i intiebi:
-_Care 1i esteporunca?
esteporunca?
Dorim si ne ducem n Oraqul Smaraldelor$ i am riticit
drumul.
O si vi ducem noi, r;spunse cipetenia.

V&\JITORUL DIN OZ 103

$i, cum sfArqi de vorbit, doui maimuge o prinseri p e

Dorothy in brale qi zburari cu ea. Altele ii luari pe Spe-
rie-Ciori, pe Omul de Tinichea gi pe Leu, iar o maimule
mici il apuci pe Toto qi zburi dupi celelalte,cu toate ci
Toto incerci s-o muqte
Sperie-Ciori qi Omul d e Tinichea furi mai intAi speriaqi,
pentru ce inci ili aminteau ce r;u se purtaseri maimufele
cu ei, dar, dAndu-gi
dAndu-giseama
seamaci de data aceastan-aveaugan-
duri rele, c5.litoriri prin vizduh foarte voioqi, uitAndu-se
c u plicere la pddurile qi gridinilc de sub ei.
Dorothy se rezi c;litorind foarte comfortabil intre doui
cele mai mari maimufe, dintre carc una era chiar cipetenia
cirdului. intocmiseri un scaun din mAinile lor impletite
q i aveau
aveaugriji
griji si n-o loveasci.
-De ce sunteli nevoite si. ascultagid
ascultagid e vraja bonetei d e
aur? intreb; e a .
. Asta e o poveste ungi, rispunse cipetenra, rdziLnd,d a 4
cum averno
averno cilitorie lungi inaintea noastri, o si am timpul
trebuincios s ; i'o istorisesc oari, dac; dorelti a|a de mult.
Aq fi bucuroasi s-o aud, rispunse Dorothy.
$ i cipetenia maimulelor incepu:
Noi a m fost pe vremuri un popor liber, ce triia fericit in
pedurca mar€J
mar€Jzburand
zburand din copac n copac, hrinindu-ne c u
nuci qi fructe gi licind numai ceea ce ne plScea, firi si
avem un stipan peste noi. Poate ci unele dintre noi erau
prea poznaler zburAnd os, ca si tragi de coadi animalele
ce nu aveauaripi, gonind pisirile sausauaruncAnd
aruncAndcu nuci dupi
oamenii ce seplimbau
se plimbau prin pddure. Dar triiam {iri griji qi
Iericite, ficeam mult haz gi gi ne bucuram de fiecare clipl a
zilei. Asta s-a ntemplat cu mulli ani inin urmi., inainte ca Oz
si fi coborAt din cer spre
s pre a carmui aceast;
Iar6.

1 04 L . FRANK
FRANKBAUM
BAUM

Pe atunci triia in ginuturile acestea,

acestea,mai
mai departe insi,
spre miazinoapte, o domnili frumoasi, care era in acelaqi
timpo
timp o vrijitoarec
vrijitoarec u puteri
puterimari.
mari.Tor me letugul i .,r.ejiloresc
era lblosit pentru a veni in ajutorul norodului qi n-a lovit
niciodati pe cel care era om de treabi. Se numea pdnlesa
Gayelette i locuia intr-un palat frumos, ntocmit din pitrate
mari de rubine. Toati lumea o iubea, dar durerea ei c e a
mare era c A nu gisea pe cineva pe care s5-l iubeasci., a
rAndul ei, deoarece o$ birbalii erau fie prea proqti, fie prea
urafi ca se
sess epoatd misura cu domnila, atAtera de frumoas;
gi de ingeleapti. I n sfArqit,
sfArqit,a
a gisit totugi un b;iat care era
minunat mbrdcat l i foarte
foartedelteptpentnr
delteptpentnr varsta ui. Gayelette
$i-a pus in gAnd si faci din el, atunci cAnd va mai creqte,
sopl ei. Aga ci l-a luat la palat qi gi-a olosit toat; iscusinla
vrijitoreasci spre al face puternic, bun qi iubitor, agaagac
c um
 orice limeie qi-ar dori si fie soF ei. CAnd a ajuns mare,
Quelala cici aqas enumea tanirul - era cel mai bun gi mai
inJeleptb;rbat din gardgi frumusegeaui era atat de marc,
incdt Gayelette -a indrigit nespus
nespusqi
qi sezorea
se zorea sd
sdpregiteasci
pregiteasci
totul pentru nunta lor.
Pe vremea aceea,bunicul meu era cipetenia maimulelor
inaripate, care triiau in pd.dureadin apropierea palatului
lui Gayelette, i batdnului ii plicea mai mult o glumi buni

decdt bucatele
bucatelealese.
nicul meu alese. ntr-o zi, tocmai in ajunul nungii, bu-
gi-a luat zborul cu droaia lui, cAnd I-a vizut pe
Quelala plimbAndu-se p e marginea rAului. Era imbricat
intr-un costumbogat,
bogat,croit
croit din mitase roz qicatifeapurpurie,
iar bunicul gi-a zis ci ar wea s; vade ce e in stare si faci
Quelala. A dat porunci droaiei iui, i aceastaa zburat jos,
l-a apucat pe Quelala in brage qi I-a tras pAni deasupra
rAului, iar acolo i-a dat drumul in ap;.

VMJITORUL DIN OZ 10s

-inoati, frumosule, a stigat bunicul, i vezi dace apa nu

fr-a pitat cumva hainele
Quelala era prea isteg a si nu inoate q i nici norocul nu_l
pirisise. A rAscAnd
rAscAnd a ajuns a suprafala apei { i a inotat spre
mal. Dar, cAnd Gayelettea venit alergAndspre el, i-a vizut
hainele de catilea gi mitase cu totul mototolite gi murdare.
Domniga a fost foarte mAnioasi gi, bineinleles, a qtiut

cine ficuse pozna, ala incat a chemat

chemattoate
toate maimulele inari-
pate inaintea ei qi le-a spus ci le va lega aripile ci le v a
5i
face ceea ce acestea i f;cusbr; lui Quelala: l e va arunca i n
rAu. Dar bunicul s-a rugat mult de ea si n-o faci, qtiind c i
maimulele s-ar ineca daci ar: fi aruncate in rAu cu aripile
legate. Q;relala a pus gi el un cuvAnt bun, ala ce Gayelette,
pAni la urmi, le-a crulai, cu condigia
 ca maimulele inari-
pate s; fie osindite de aici inainte si asculte de trci ori
poruncile celui ce are n stipAnirea u i boneta de aur Boneta
fusesegesuti ca dar de nunt;. pentru quelala q i s espuneac i
o costase e Gayelettejumitate din regat. Firegteci bunicul
q i celelalte
celelaltemaimule
maimule au primit indati aceasti condigie,
condigie,g gi de
atunci suntemincd l i asrizi de trei ori robii celui c e st;paneqte
boneta de aur, oricine ar fr acesta.
-$i ce s-amai
s-amai intAmplat cu maimulele inadpate? ntrebi
Dorothy, ci.reia i plicuse povestea.
-Quelala, fiind primul posesoral bonetei de aur, a fost qi
cel dintAi care ne-a poruncit. Pentru ce mireasa ui nu putea
suferi si ne vadi in fala ochilot ne-a chemar ntr-o zi, dupi
ce se nsurasec u ea, n pidure qi ne-a poruncit se dmanem
acolo, pentru ca Gayelettesi nu vad; niciodati o maimuli
inaripati, ceea
ceeace
ce noi am 15cutbucurogi, 'ntrucetn e temeam
d e domnili.

Asta e tot ce am avut de facut pani ce boneta de aur

a cdzut n miinile vrijitoarei celei rele de la Apus, care ne-a

106 L, FRANKBAUM

lolosit pre
prea-i
a-i robi pe winkiezi i . alra dala.
dala.cc d .il alungim
pe Oz din Jara de la Risirit. Acum boneta de aur e a ra qi
a i dreptul si ne poruncelti d e trei ori.
Cind regele maimulelor igi termini povestea,privind p rivind in
jos, Dorothy vizu zidurile verzi ale a le Oragului Smaraldelor
S e miri cAt d e repedezburaseri maimulele, dar segi segi bucuri
ca se terminase c;litoda lor. Ciudatele fiin1e puseri cu
bigare de seami dlitorii chiar in faga fagapo4ilor.
po4ilor. Cipetenia
fZcu o pleciciune addnci inaintea lui Dorothy, apoi zburi
voios, urmat d e intreaga ceati.
- A fbst o cil;torie stralnice
 Da, gi un mijloc rapid de a scipa de necazuri, :idiug5.
Leul; ce fericire c; ai luat de la vri.jitoarea cea rea boneta
astaminunat;
asta minunat;

CAPIToLULX V
ACUAADESCOPERIM
CINE ESTEO Z CEL
CELCUMPLIT
CUMPLIT
 Cei patru cilitori, ajungi la marea poarti a Oralului
Smaraldeloq raseri de clopo1el.Uqa
clopo1el.Uqa fu deschisi de acelaqi
paznic al po4ilor pe care il intAlnised i inainte.
Ce, v-aji inapoiat?
ntrcbi Sperie-Ciori.
Pii, nu ne vezi? rispunse el mimt.
-Bine, dar gtiam ci v-a1i dus s-o vizitali pe vrijitoarea
cea rea a Apr.rsului.
-Arrr vizitat-o, spuseSperie-Ciori.
$ i v-a lisat se plecali? ntrebi omul, nespusde uimit.
entnr c i s-a opir.
N-a avut ncorro. entnrc
-S-a topit ? Dar bine, asta e o veste grozav6 $ i cine a
ripus-o?
-Asta a ficut-o Dorothy, zise Leul, senos.
Extraordinarl exclami omul, Iicind o adAnci plecdciu-
ne in fala ei. Apoi ii ciliuzi in inciperea cea mic;, descuie
cutia in care se aflau ochelarii qi Ie anini cAte o pereche a
ochi, aga cum licuse gi prima dati. Dupi aceea trecuri
pragul po4ii qi intrari in Oraqul Smaraldelor $i, cdnd

norodul
ripuseser;afl;.
p ede la pazni,ul
pazni,ul po4ilor. c ; e i sunr cei .are o
vrijitoarea cea rea a Apusului, mulgimea
s e linu scai dup; denqii, pAni la palatul lui O z .

108 L. FRANKBAUM
FRANKBAUM

Tot ostaqul
ostaqulcu
cu favoriti verzi era de gardi in fap uqii, dar
i i les;. numaidecet si intre, gi furi din nou inui.mpinagid e
fata aceea rumoasi, verde, care i ciliuzi pe fiecare n odaia
in care mai fuse
fuseseri
seri gizduili, ca s; altepte acolo pini c e
Marele Oz avea s;-i primeasci. Ostagul duse vestea de-a
 dreptul lui Oz, cum ci Dorothy qi ceilald drumeti se ina-
poiaseredupe ce o ripuseseri pe vrijitoarea cea rea d e l a
Apus, dar Oz nu didu niciun rispuns. Prietenii noltri
crezuri ci Marele Vrijitor ii va chema indati, dar nu se
intAmpli aqa.
aqa.Nu
Nu primiri de a O z niciun cuvant,
cuvant,nici
nici a doua,
nici a treia zi, nici a patra. Alteptarea aceasta ra obositoare
qi, pAnd la urmi, cilitorii se supirari ci. Oz s e purta c u
ei atAt de urAt dupi ce ii lhcusesi
lhcuse si indure primejdii grele qi
chiar robia.
Aqa ci Sperie-Ciori o rugi in celeceledin
din urmi pe fata verde
sa duci o noui solie, rimilAndu-i lui Oz vorbi ci, daci nu-i
primeqte ndati, vor chema maimugele naripate in ajutor l i
vor alla astfeldaci
astfeldaci vrijitorul arede gAndsi-qi giniligiduiala.
are de gAndsi-qi
CAnd vrijitorul primi aceasta este u atat de insp5imentat,
incat le timise vorbi si vini a doua zi de dimineagi, la

ceasulnou; i patru minute. Se mai intAlniseo

ceasulnou; intAlniseo dati cu mai-
mulele in Jara de la Apus gi nu mai voia si dea ochii cu ele.
Cei patm drumeli petrecuri o noapte d e nesomn, iecare
gAndindu-sea
gAndindu-se a darul pe care O z {igiduise si i-lfaci. intr-un
tArziu, Dorothy adormi qi visi ci se afla in Kansas, unde
mituga Em ii spunea cAt d e mulpmiti e ci o vede din
nou acasi.
A doua zi de dimineali, la ceasui noui hx, ostaqul cu
favorigiverzi veni si-i ia $i, patru minute mai tarziu, intrara
favorigiverzi
c u lofii in sala tronului. fiecare dinrre prierenii nolrri se
altepta s:-l giseasci pe marele Oz intruchipat ala cum

VRAJITORULDIN OZ 109

i l vizuse inainte qi to(i fur6

fu r6 foarte mirali cdnd, privind in
jur, nu ziriri pe nimeni in incipere.
Rimiseseri aproape de uqi, strAnsal;tumli.
strAnsal;tumli. Liniltea i i
inciperea goali erau mai inspiimAntitoare
inspiimAntitoa re decat orice infi-
fqare ar fi luat Oz.
Deodati auziri o voce ce pirea ci vine de undeva d i n
marea cupoli qi care rosti solemn:
-Eu sunt Oz cel mare qi cumplit. De ce mi ciutafi?
Prietenii priviri din nou in frecareungher
frecareungher al odiii qi, c u m
n u vizuri pe nimeni, Dorothy intrebe:
Unde e5ti?
E u sunt pretutindeni, rispunse vocea.
vocea.Dar
Dar pentru ochii
muritodlor sunt nevizut. Acum mi voi aleza pe trcn ca s i
pot sra
srad
d e \orba cu voi. $i. intr-ade\er. oceap;rea
ocea p;rea ce vine
de asti dati de-a dreptul din tron,
tro n, aqa ncAt cei patru cilitori
se nqirari in fala trcnului, iar Dorothy rosti respicat:
Am venit si-ji cercm si-1i $ i ligiduiala, O z.
-Care {Egiduiali? intrebi Oz.
Mi-ai figiduit ci, daci o voi ripune pe vrijitoarea c e a
rea, mA vei t mite inapoi in Kansas, osti fata.
mie mi-ai {egeduit c;-mi dai minte, interveni Spe-
$i
rie-Ciori.
Iar mie mi-ai ligiduit ci-mi dai inimi, cem Omul d e
Tinichea.
Iar rnie, strigi Leul cel La5, ci-mi dai curaj.
Vrijitoarea cea rea este intr-adevir ripuse? intrebi
v oc ea. _areui D orot h) i \ e paru. a rrem uri .
Da, rispunse fata, s-a topit intr-o g;leatx de ap;.

-Extraordinar exclami vocea,pe

vocea,pe nealteptate.Bine.
nealteptate.Bine. V e -
nigi mAine, pentru ci am nevoie de timp si chibzuiesc.
-Ai avut pAni acum destul timp de chibzuit, zisemAnios
zisemAnios
Omul de Tinichea.

110 L, TRANK BAUM

 -Nu aqteptim nicio zi mai mult, declari Sperie-Ciori.
Trebuie se-f lii ligiduiala fa ; d e noi, s e rugi Dorothy.
Iar Leul, socotind c i ar fi bine si-l sperie nipluq pe vr6-
jitot scoase n reget puternic, atat d e fioros i de nsp;iman-

r; l or. ncarToro
ncarToros; s; ri \ peri at nt r-oparre.n
r-oparre. n 'pai m a ui . di du
pesteparavanulallat a llat intr-un ccol
ol . Acestac;zu cu o pocnituri,
i cei de fa{i priviri cu tofii'intr-acolo. Mare le fu mirarea
de ceeace
ceeace e vizuri ochii. Pentru c i in fa{a or stitea, tocmai
in locul in care alunecaseparavanul, un orn mic qi bitrdn,
cu capul chel ti fala zbArciti. Pirea s d fie la fel de uimit ca
q i vizitatorii s;i. Omd de Tinichea ridicd toporul qi se epezi
inaintea omulelului, strigAnd:
Cine elti tu?
Sunt Oz cei mare qi cumplit, spuse spuseomulepl,
omulepl, cu un glas
tremuretor.Dar nu mi lovi, te rog Am si fac tot ce-mi cerefi.
Priereniinoltri
Prierenii noltri privirdL
privirdLu u uluireq
uluire q i descuraj,re:
-Eu am crezut ci Oz are ar e un cap mare, rosti Dorothy.
q i e u am crezut ci Oz e o femeie frumoas5, spuse
Sperie-Ciori.

Iar eu am crezut ci Oz e o fiari cumpliti, grii Omul d e

Tinichea.
Iar eu am crczut ci Oz este
esteuu n glob de foc
Nu a1i greqit niciunul, spuseomulegul,
spuse omulegul, blajin. Totul a
fost numai o prcficitorie,
O prefic5to e ?stdgi Dorcth)r.N
Dorcth)r.N u elti Marcle Vrijitor?
Md incet, draga mea, spuse
spuseOz,
Oz, nu vorbi aqa de tare,
cici s-ar putea sd te audi cineva i voi fi nimicit. Togi mi
cred un mare vrijitor
$ i nu eqti? ntrebi e a .
-Nu, cAtugi
cAtugide
de puginJsunt doar un om ca toti oamenii.
-Egti mai mult decAt atAt, spuse
spuseSperie-Ciori,
Sperie-Ciori, supirat.
Eqti un mincinos.
 VRAJITORULDIN O Z 111

Intocmai, recunoscu omulelul, ftecandu-li mAinile, d e

placurcu\intul dsra. unr u n mincinos.
parc; i-ar fi placurcu\intul
-Dar asta e groaznic, spuseOmul de Tinichea. Eu cum
am si-mi mai capit inima?
-Qi e u curajul? ntrebi Leul.
$ i eu creierii? se ingui Sperie-Ciori, qterg6ndu-qiacri-
mile cu mdneca.
Dragii mei prieteni, spuse spuseOz,
Oz, vi rog si nu mai vorbili
despre ucruriie astea iri insemnitate. Gindili-vi la mine,
in ce incurcituri groaznici mi a[lu. Dac; sunt descoperit?
-Nu mai qtiu qi q i algii
algiicc i egti
egtiuu n mincinos? ntreba Dorcthy.
Nimeni, in afari de voi qi eu. Am ingelat cu atAta
stdruinli li tiretenie, incat am crezut ce nu voi 6 vreodati
descoperit.A
descoperit. A fost o mare greleal; din partea mea ci v-am
lisat s d ntmli pdma dati in salamare a tronului. De obicei,
nu-mi vid niciodatd supugii,
supugii,gi,gi, astfel,aceqtia
astfel,aceqtiacrcd ci sunt o
IiinF grozavi.
Bine, dar nu in{eleg, zise Dorothy nedumeritb, cum s - a
intAmplat ci mie mi-ai apirut ca un cap mare?

E unul dintre qiredicurile mele, rispunse Oz. Lua -o,

vi rog, pe partea asta, qi am si vi limuresc totul.
Ii condusespre
condusespre o odiigi in partea dinapoi a silii. Acolo Ie
ariti cu degetul,
de getul, intr-un col , capul cel mare, ficut din
hArtie presati qi desenatcu multi pricepere.
-Atirnam asta de tavan cu o sarmej ii limuri Oz. Sti-
team n dosul paravanului qi trigeam de o sfoari ca si fac se
se milte ochii qi si se deschidi gura.
Dar cu vocea e e?
O, suntventriloc, i limuri omulegul,
omulegul,g g ipot s d ispdndesc
sunetulvocii
sunetul vocii mele unde voiesc,aga
voiesc,agacici tu, Dorothy, ai crezut
ci vine din cap. Aici se afli qi celelalte ucnrri cu care v-am
amiglt.
lt2
lt 2 t RANK BAUM

ii ariti lui Sperie-Ciori rcchia qi masca

mascapp e care e purtase
cAndsepre{icuse
cAnd sepre{icuse n femeia cea rumoasi. Omul d e Tinichea
vizu ci fiara cea groaznici nu era decAt
decAto
o mullime de bli-
nud cusute aolalti i sus{inute
sus{inutecucu nilte vergele
vergeledejaluzele.
dejaluzele.
Iar cat privelte globul de foc, vrijitorul il atArnasegi
atArnasegi pe
el de tavan, i acestanu era altcevadecAt
altcevadecAtu n ghem de bum-
bac care, mbibat cu ulei, lua foc qi ardea cu flaciri mare.
-Zdu, spuse
spuseSperie-Ciori,
Sperie-Ciori, ar trebui si-li fie ru$ine ce elti
aqade
aqa de prefi,cut.
-Da, mi-e ruqine, ispunse omulelul nostru cu perere d e
r;u, dar a fost singurul ucru pe care am putut s;-l fac. Luafi
loc, v i rog, aici sunt o mullime de scaune,1
scaune,1 i am si vi spun
toati. povestea ielii mele.
S e aqezar6, i Oz incepu a povesticele
povesticele de maijos:
M-am niscut in Omaha...
- P;-i, asta nu e departe de Kansas strige Dorothy.
Da, dar e departe de ginutul acesta,
acesta,adiug;
adiug; el, dAnd din
cap cu mahnire. CAnd am crescut mare, m-am ffcut ven-
triloc, ala am lost invipt de un dascil priceput. Pot s i imit
orice fel de pasire sau de animal. $ i Oz rnieuni deodati ca
o pisiculi, iar Toto ciuli urechile qi se uiti imprejur, si vadi
de unde vine sunetul.Dupi un timp, continud Oz, am obosit
s; lac meseriaasta i m-am {Ecut balonist.
Ce inseamna asta? ntrcbi Dorothy.
-Un o m care, n zilele de bAlci, se suie ntr-un balon, ca
si adune o mulgime de lume in jurul lui 5 i apoi sd-i faci
p e oameni si pliteasci intrarea la circ, limuri el.
-A, rosti Dorothy, ingeleg
Ei bine, intr-o buni zi, m-am ridicat cu balonul gi, i n
timp ce mi inilpm, fringhiile s-au risucit intrc ele, incat
 n-am mai putut si cobor. Balonul s-a ridicat sus, pAni l a
nori, pend ce a dat de un curent de aer care -a tras kilometri

VRAIITORULDIN OZ 113

i kilometri mai departe.Am

departe. Am cilitorit o zi ; i o noapte prin
aer qi, n dimineala zilei uimitoare, m-arn trezit ci balonul
plutelte peste
pesteu u n linut ciudat de frumos.
incetul cu incetul s-a lisat in jos qi, n cidere, nu m-am
lovit deloc. Dar la coborare
coborarem-am
m-am trezit deodati in mljlocul
unui popor curios, care, cand m-a v;zut sosinddintre nori,
s-a gendit ci sunt un mare vri.jitor. Bineinlelesci i-am Esat
si stiruie in credinp asta,pentru
asta,pentru ce emu grozav de speriagi
de ivirea mea gi ffigiduiau
igiduiau s; fac; tot ce am si le cecerr
Ca si-mi fac o plicere qi ca si-i dau de lucru acestui
popor cumsecade,
cumsecade,am am poruncit oamenilor si intocmeasc;
oraqulqipalatul
oraqul qipalatul meu, i ei au ficut-o temeinic a i de bunivoie.
Apoi, pentru cd finutul em verde i frumos, m-am gAndit
si-l numesc Oragul Smaraldelor.Ca si fac se sepotriveasc;
se potriveasc;
numele ;sta mai bine, am aninat ochelari verzi p e ochii
tuturor locuitorilor, in a$a el incat tot ce vid aceltia sX ie
de culoare
culoar e verde,
-Dar cum, pe aici nu-s toate verzi? nuebi Dorothy.

Nu sunt
ochelari mai
verzi, verzi ca
firclte in orice a1t
a1toraq.
oraq. Dar, daci porji
c ; l e vezi p e toate verzi. Ora5ul Sma-
raldelor a fost zidit cu mul1i ani in urmi. Fiindci, pe vremea
cind m-a adus balonul aici, eram un birbat taner i acum
sunt un om foarte betran. Dar poporul meu a purtat to tott
timpul ochelari verzi, incat cei mai mulgi dintre ei cred,
intr-adev;r, c; acestae un Orag al Smaraldelor $i, I a drept
vorbind, e un linut frumos, in care prisosesc estematele i

metalele prelioaseqi
prelioase qi toate lucrurile bune de care ai nevoie
ca si te simti fericit.
 Am fost bun cu poporul meu, gi acestami iubeqte,dar, de
cand s-a cl;.dit acest palat, rn-am inchis inliuntrul lui qi
n-am mai vizut pe niciunul dintre supuqii
supuqiimei.
mei. Una dintre
temeile mele cele mai mari erau vrijitoarele, pentru c i J

r14 I, FRANK BAUM

in timp ce eu nu aveam nicio putere vdjitoreasc;, mi-am

dat seamaci. vrijitoarele adevemte puteau face isprivi d e
toati spaima. Erau patru vrijitoare in aceasri ar; $i sti-
pAneau popoarele d e la Miazinoapte, Miaz;zi, Reserit i
Apus. Din fericire, vrijitoarele d e a Miazizi i Miaz;noapte
crau bune $i ltiam ce n-o si-mi pricinuiasci niciun riu; dar
wijitoarele de la Risirit i Apus erau grozav de r;ut;cioase
qi, daci n-ar {i fost incredinjate c; sunt mai puternic decit
ele, de buni seam; ci m-ar {i ripus. Din pdcina asta am
trdit mulli ani cu teame de moarte;
moa rte; asace
asace vi puteli inchipui
ce bucurosam
bucurosam fostcAnd am auzitau zit ci a ci.zut casa a, Dorothy,
pe vrijitoarea cea rea de la Risidt.
CAnd a1i venit la mine eram gata se vi figiduiesc orice
daci a1i i lbst in stare s-o ripuneli qi pe cealalli
ceala lli vrijitoare,
dar acum.dupd
acum. dupd ce a(i ucis-o.mdm d ruiineTsii spun c A nu-mi
pot line ftgiduiala.
Socot ci eqti un om foarte riu.
O, nu, draga mea, sunt un om foarte bun, dar sunt un
vrijitor foarte prost, asta rebuie s-o recunosc.
-Nu poli si-mi dai creier? ntrebi Sperie-Ciori.
N-ai nevoie de ei. Ai invilat in hecare zi clte ceva. Un
prunc are creier,dar n u ltie prea multe. Experienja este estesin-
sin-
gurul lucru prin care dobandelti cunolrinle i , cu cat tdielti
mai multpe pdmant, cu atat fii incredinlat ci vei cipita mai
multi experienli.
 -Asta poate s; fie adevirat, spuseSperie-Cio
spuseSperie-Cio , dar, atat
timp r ar nu-mi dai rreier.voi fi nenorocit.
Falsul vrijitor il privi cu luare-aminte.
Bine, zise el, oftind. Dupi cum i-am spusj nu sunr
u n mare vrijitor, dar, daci vii mdine dimineafi la mine, a m
si-1i umplu capul cu creieri. Nu pot si-1i spun nsi cum s;-i
foloselti. Asta va fi treaba ta.

VRAJITORULDIN O Z

q id mulfumesc, igi mullumesc strigi de doui ori

Sperie-Ciori. Voi gisi mljlocul si-i inrrebuinJez,n
inrrebuinJez, n u avea
nicio g{;.
-Dar ce se ntAmpli cu curajul meu? ntrebi Leul ingri-
jomt.
-Tu ai mult curaj, sunt incredinlat q i de asta, rispunse
Oz, tot ce li trebuie este ncrederea n tine insugi.Nu existi
vietatecare
caresi
si nu simti teamiinfaF primejdiilor. Adevi.ratul
curaj esteacela care te impinge s i faci fali primejdiei chiar
ii atunci cand eqti nspiimantat. $ i acest soi de curaj il a i ,
Leule, ntr-o mare mesuri.
-Poate cA il am, dar cu toate astea
asteami-e
mi-e frici, rispunse
Leul, gi voi h nenorocit pini nu voi avea acei fel de curaj
care m-ar lace s; uit ci mi-e teami.
Foarte bine, i1i voi insufla mAine acest el de curaj, ris-
punseO z .

$ i cu nnima mea
-Eh, meacum
cum rimAne? ntrebi Omul de Tinichea.
pivinla asta, rispunse Oz, cred ci gregeqti e -
rand o inimi. Ea ii face pe mul{i oameni nenorocifi. Dac;
i-ai da seamad
seamad e acest ucru, ai lri i cat de fericit eqti
eqtic6
c6 nu
ai inimi.
Asta e numai o pdrere, spuse
spuseOmul
Omul
 de Tinichea. in c e
me pdvelteJ eu sunt gata s; sufir toate nenorocirileJ ir;
ir ;
cArtire, daci-mi dai o inim;.
Foarte bine, d.spunseOz,
Foartebine, d.spunseOz, blajin. Vino mAine a mine gi
vei avea nim;. M-am jucat atA;ia ani de-a vri_jitorul incAt
pot .i mai conrinuipulin ocul.
$ i acum, zise Dorothy, cum mi intorc eu in Kansas?
-La acest lucru trebuie se ne mai gAndin, rispunse
omulelul. Di-mi doui sau trei zile de chibzuiali qi voi in-
cerca si gisesc un mijloc de a trece peste pustiul ista. ln
acest istimp veli fi oaspelii mei. Deoarece ocuili in palatul

116 L FRANK BAUM

meu, oamenii mei vi vor sluji S ivor ascultade cea mai mici
dodn ;. a voastri; ulr singur lucru vi ceq ca r;splati pentru
ajutorul meu... aqa currr r,'a fi eL si pxstrati secret faptul c;
sunt un inseletor.
Togi furi de pirere si nu spuni niminui nirnic despre
ceea ce qtiau gi se napoiari in odiile lor foarte veseli. Chiar
gi Dorothy nidi.jduia c.i acum ,,marele gi cumplitul adatan,,,
cum ii spunea in gind, r:a gisi un mijloc s-o trimit; inapoi
in Kansas,
gi, daci avea s-o faci, era gata si-i ierte orice.
 CAPITOLUL VI
ME$TE$UGULRAJ
RAJTORESC
TORESC
AL MARELUTN$ELATOR

A doua zi de dimineagi,Speric-Ciori e spuse rieteni-

lor s6i:
-Felicitali.md,m i duc a Oz sd-mi sd-midea
deaminte.
minte.Cdnd am
si mi
m i inrorc, oi
o i i la e l ca roli oamenii,
-Mie mi-ai plicut aga
agacumcum erai,
erai,zise
ziseDorothy.
Dorothy.
- E foarte rumos partea
 din seamicia ai
rdspunse i, dar de buni sAsdai
ubelti
sd o sperictoare,
ai o pirere mai bunii
despremine
despre mine cdnd ai si auzi gAndurileminunatep e care
noul meu creier e va da a ivea16. poi le spuse
spusea a revedere
cu o voceveseliq i o lui spre
spresala
sala onului, undebitu la ugd.
-Intri ziseO z .
Sperie-Ciorintri qi l gisi pe omulelulnostrulezand a
fereasri, adAncit n gAnduri.
-Am venit si-mi
stingherit. dai creier,spuse
creier, spuseSperie-Ciori,
Sperie-Ciori,ccam
O, da, da... a loc in acest caun, e rog Trebuiesi mi
iergidaci
d aci am si-1iscot
si-1iscotcapul,
capul,dar
dar suntnevoit
suntnevoits-o ac,pentru
ac,pentru
ci numai astfelpot
p ot pune creierii n locul unde rebuie.
-Foarte bine,
bine,spuse
spuse perie-Ciori. d c esocotelti d e bine.
Scoate-mi apul, iindci mi-l vei nlocui cu unul mai bun.
Vrdjitorul i scoase ipilAna qi o goli de paie.Apoi intri
intr-o odrit; dosnice,
ui o mdsuri de tirale, amestecend-o

118 L. FRANK BAUM

cu fbarle multe cuie qi ace.Bdtu

ace.Bdtu bine acestamestec
acestamestec i umplu
cu el partea de sus a capului; restul i-l umplu iar cu paie.
Dupi ce fixi capul pe trupul lui Sperie-Ciori, ii zise:
-De acum inainte vei fi un om mare, frindci f-am intro-
dus o mullime de creier
Sperie-Ciori era deopotrivi satislacut i mandru cA i se
implinise doringa arzatoare.
arzatoare.Mullumindu-i
Mullumindu-i cilduros lui O z ,
se intoarse la prietenii sii. Dorothy se uiti la sperietoare,
foade mirati. Capul ii era umflat in partea de sus, acolo
unde aveacreler,
Cum te simli acurn? ntrebe fata.
-Ma simt foarte inlelept, r;spunse acesta
acestaserios,
serios, ar cAnd
am sd ncep
 si-mi folosescmintea, am si ltiu de toate.
-Dar ce sunt acele qi cuiele care se vid iegind afari d i n

capul tru? intrcbi tiietorul de lemne.

Asta inseamnec; mintea lui este
esteasculid,
asculid, fu d e pirere
Leul.
Bine, acum m i duc q i eu la Oz, si-mi dea inimi, spuse
Omul de Tinichea, gi o lud spre sala tronului, unde bitu
l a ugi.
Intri spuseOz, qi tiietorul de lemne intri qi zise:
-Am venit si-mi dai inimi.
Foarte bine, rispunse omulelul nostru, dar am si fiu
nevoit se-ji tai o bucati de piept, ca si pot ageza nima la
locul ei. Nu cred ci o se e doad.
O, nu rispunse Omul d e Tinichea. N-am si simt deloc.
Oz lui o perechede foarfeci gi iie o gauri mici l i p;trat;
inpartea stAngi apieptului Omului d e Tinichea. Apoi scoase
dintr-un scrin o inimi micu15,croiti din mitase qi umpluti

|-u rumegu$.
Nu-i agaci-i driguli? intrebi e l .

VRAJITORULDIN OZ 119

Este, intr-adev;-r, recunoscu teietorul de lemne, tare

bucuros. Dar esteesteo
o inimi plini de bunitate?
O, da, rispunse O z .
A4ezi inima in pieptul Omului din pidure qi apoi puse a
loc petr;'elul de tinichea, lipinduJ frumos acolo de unde
il tiiase.
O ficurim gi pe asta, zise satis{icut. Acum ai o inimi
d e care poli fi mindru. imi pare riu ci am fost nevoit se-Ji
pun un petic pe piept, dar n-am a\,'ut ncotro.
Nu face nimic, exclami fericitul Om de Tinichea. i1i
sunt foafie recuroscitor $i n-am si uit niciodad fapta dumi-
tale frumoase.
Si nu mai rorbim de asta iseO
iseO z .
Omul de Tinichea se inapoie la prietenii sii, care il feli-

citari pentru norocul lui.

De asti dati fu iandul Leului si o ia spre sa.la ronului
1 i s i bati la uq6.
-Intril ziseO z .
Am venit si-mi dai curaj, anungi Leul, intrAnd in odaie.
Foarte bine, Ii-l voi da.
Omulelul nostru se duse la un dulap gi, intinzandu-se
pini la u n raft inalt, lui de acolo o sticli verde, pitmti, a l
cirei conlinut il virsi intr-un castron verde-auriu qi-l puse
in fap Leului celui La1, care stiembi din nas de parci nu-i
plicea biutura.
Vrejitorul ii zise
-Bea.
Ce-i asta? ntrebi Leul.
-Pii, rispunse Oz, cind va fi in tine, licoarca asta s e
v a numi cumj. Dupi cum gtigi,curajul se afli intotdeauna
iniuntrul corpului vietilii, aga ci nu poate fi numit curaj
pan; ce nu-l inghili. De aceea, li spun, bea cit poli de repede.

120 L FRANK BAUM

Leul nu se mai codi 9i biu pini ce goJi tot castronul.

Cum te simli acum? intrebi Oz.
-Plin de curaj, rispunse kul, care se intoarse fericit la
prietenii sii si. le vorbe
vorbeasci
asci despre marele siu noroc.
CAnd Oz rimase singur, zimbi de succesul pe care il
avusesea
avusese a Sperie-Ciori, a Omul de Tinichea la Leu, dAn-
du-le tocmai ceea ce credeau cX dor€sc. ..Cum $ si nu fiu
inqelStor, iqi zise el, daci iofi mi silesc si fac lucruri despre
care oicine ltie ci uu se pot face? A fost foarte uqor uqor si-i
l-ericesc e Sperie-Ciori, pe Omul de Tinichea qi pe Leu,
pentru ci ace$tia li-au inchipuit ci pot face orice pentru ei,
Dar imi va trebui mult mai multi imaginalie ca s; o pot
trimite pe Dorcthy inapoi, in Kansas, qi nu qtiu, drept si

spun, cum s-ar putea face una ca asta."

CAPITOLUI- V I I
 CUM A FOST
FOSTLANSAT
LANSATBALONUL
BALONUL

Trei zile Dorothy nu mai auzi nimic despre Oz. Zilele

acestea ur; triste pentru fetili, cu toate ci prietenii ei erau
bucurogi gi mulgumili. Sperie-Ciori le povesteac a i n capul
lui urnblau gAnduri rninunate, dar n u voia si spuni ce gAn-
duri anume emu, fiind incredin{at ci nimeni in afari de e l
nu poate si le inleleagi. CAnd Omd de Tinichea se seplimba,
plimba,
sim{eaci
sim{ea ci i semiqci
se miqci qi i suni. nima in piept. $ i ii povesti ui
Dorothy ci bigase de seame c;. inima asta e mai duioase
decAt cea pe care a ar,-ut-o And era din carne gi g i oase.Leul
oase.Leul
spuneaqi
spunea qi el ci nu se mai sperie de nimeni pe pdmAnt qi ci
arluptavoios cu o armate ntrcag; de oamenisau
oameni saucu o duzini
de kalidahi.
Deci to{i erau satisficuf, numai Dororhy nu. $ i fata dorea
acum mai mult ca oricdnd si se napoieze n Kansas-
In ziua apatra, spre marea ei bucurie, Oz o chemi. CAnd
intri in sala rcnului, ii spusel
Ia loc, draga mea. Socot ci am gisit mijlocul si te scot
din lara asta.
$i... inapoi in Kansas? ntrebi fata cu avint.
Hm Nu sunt sigur de Kansas, rispunse Oz, pentru ci
n-am nici cea mai mici idee unde se afli Kansasul, d a r
primul lucru ce trebuie lecut estesA trecem pestepustiu
peste pustiu q i
apoi va fi mai ugor si giseqti drumul spre casa a .

122 L, FMNK BAUM

-Cum pot trece pestepustiu? ntreb; Dorothy.

Iati, ili voi spune ce gAndesc,zise omuleful. Vezi ru,
cind am venit in linutul ista, am venit cu un balon. $ i tu ai
venit pin vizduh, purtati fiind de un ciclon. De aceea
aceeacred
cred
ci mijlocul cel mai bun de a trece peste acest
acestpustiu
pustiu e tot
prin vizduh, Acum, s i fac un ciclon nu mi-e cu putinfi, d a r
m-am gAndit mult la lucrul ista qi pot si construiescpentru
drum un balon.
i n r c l e l .'i n r r e b iD o r o r h y .
Un balon se ace din mitase gi esteacoperit esteacoperit cu clei, ca
s A s e pestreze n el gazele.A gazele.A m destuli m;tase in palat, a q a
ci putem construi balonul, darin tot Ii[utul esta estanu
nu seg;sesc
seg;sesc
gazelecu carc si umplem balonul ca si-l facem se zboare.
Daci n-o sd zboare, u d e pirere Dorothy, atunci nu ne
e de niciun folos.
Adev;rat, respunse Oz. Dar mai este ua mijloc si-l
facern si zboare, qi anume s6-l umplem cu aer cald. Aerul
cald nu e la fel de bun cum sunt gazele,cici, gazele,cici, daci ser5ceqte
se r5ceqte
in balon, atunci acesta cade i n e putem trezi pirisili
in pustiu.
Cum,,ne" putem
cu mine? trezi? ntrebifetiga. Mergi i dumneata
-Dar bineingeles, ispunse Oz. Am obosit sA tot in$el
lumea. Daci aq egi din palatul ista, poporul meu ar desco-
peri indati ci nu sunt vri.jitor gi s-ar supira ci l-am amigit,
de aceea unt silit si stau ot timpul inchis n aceste ncape ,
q i asta
astam-a
m-a plictisit grozav Aqa ci mai bine m-ag napoia in
Kansa., u rine,ca sd ntru intr-un circ

-Am si fiu foarte incentate de tovidqia dumitale.

Mullumesc, rispunse Oz. $ i acum, daci vrei se mX
ajugi si cos mitasea, vom incepe numaidecit si lucrim la
balonul nostru.

VRAITTORUL IN OZ

Dorothy lui. ac qi
 ag. in vreme ce Oz tiia leqii de m;tase,
fata Ie cosea, nnidindu-le fiumos laolalti. Mai intdi venea
o faqie de mitase de culoare verde deschis, apoi una d e
culoare verde ca smaraldul, pentru ci Oz nizuia se ac; un
balon intocmit din diferitele nuanp ale aceleiaqi ulori.
Trei zile cusu e a laolaltS fh4iile gi, cind furi gata, se
vizurd in faqaunui sacmare,
sacmare, de m;tase verde, ung de peste
douizeci de picioare. Apoi Oz vopsi sacul p e diniuntru c u
un strat subfire d e clei, ca siJ faci impermeabil, dupi care
anunle c; balonul e gata.
Dar acum n e fiebuie i un co , in care si cilitorim.
Aqa cA rimise pe ostaqul u favorigiverzi si aduci un c oq

mare, pe care il legi cu multe fringhii de fundul balonului.

CAnd totul fu gata, Oz trimise vorbi poporului p e care l
carmuia c; va pleca si viziteze pe un mare frate vrijito4
ce triia in impiriqia norilor Aceasti veste se rispAndi c a
lirlgerul in orag,
orag,gi
gi ocuitodi venir; si vad; cutolii minun;lia.
Oz poruncise ca balonul si {ie fias in fafa palatului, i
mul{imea stitea uluiti imprejur. Omul de Tinichea tiiase
o mare grdmadi de lemne din care icu un foc m mare,
are, gi Oz
linea cap;tul balonului peste oc, in ala fel ca aerul cald ce
s e r i d i c a s a i n t r e i n . a c u l d e m d l a s c . n c e r u lc u i n r e r u l ,
balonul s eumfli qi se idici in aerpAni cind doar coqulma coqulmaii
atingeapimantul.
atingea pimantul.
Oz intri apoi in col l i spuse spusecc u voce tare citre norodul
adunat:
Plec acum s ; fac o vizitS. In timpul cit lipsesc, Spe-
rie-Ciori v a domni pestevoi. Vi poruncescsil asculta{ic a
qi cum a5 i eu in persoani.
i n timpul acesta,
acesta,balonul
balonul stitea c u fianghiile care il ma maii
Jineau nc; de pemant intinse, c;ci aerul diniuntru, fiind
124 L. FRANKBAUM
FRANKBAUM

fierbinte, il Iicea mult mai ulor decet aerul din afarir qi acesta
il impingea n sus.
-Vino, Dorothy, strige b;tdnul, gribeqte-te, balonul iqi
i a zborull
-Nu-l gisesc
gisescniciieri
niciieri pe Toto, rispunse Dorothy, care nu
voia si-gi piriseasci astfel c;teluqul. Toto se furigaseprin
furigaseprin
mulfme, luAndu-sedupi o pisicu15.Dorothy D orothy il g;si, in s{er-
Dit, l lu; in brafe i fugi spre balon. O mai despirgeau
despirgeaude de el
cAlivapaqi,
cAliva paqi, Oz stitea cu bralele intinse ca s-o ajute s i intre
i n coq,
coq,cind
cind deodati, cracl frdnghiile se smuciri, qi balonul
s e nilp in vizduh liri ea.
intoarce-tel rrigi Dorothy.Vre"ru
Dorothy.Vre"ru merg;i eu cu dne.
N u pot s; me mai intorc, draga " Astrig; Oz din cogul
dr aga mea,
sdu.Rimas-bun
sdu. Rimas-bun
-Rimas-bun strige roat; lumea, qi ochii tuturor erau
indreptali i n sus,
sus,unde
unde vrijitorul cilitorea in balon, ridicdn-
du-se spre cer
Asta a fost ultima dati cAnd l mai vizuri pe Oz, mirru-
natul vrijitor Poate ci a ajuns in Omaha sinitos qi se afli

acum acolo. Dar norodul lui ili amintelte cu drag de dAnsul

i vorbeqteastfel
astfeldespre
despree l :
Oz ne-a fost totdeauna
totdeaunap p eten. Cat timp a fost mai-ma-
rele nostru, a cledit pentru noi oraqul acesta frumos a l
Smaraldelor qi acum, cAnd a plecat, a l;sat pe aceasti spe-
detoare infeleapti si ne sripaneasce.
$ i multe zile inci d e aici inainte furi mAhnigi de lipsa
minunatului vrijitor qi nimic nu-i putea mingdia d e pier-
derea suferiti.
 CAPIToLUT V I I
SPREMIAZAZI

Dorothy plAnseamarnic cAnd vizu c i q i de data asta

sd
niruise nidejdea de a se napoia acasi, i n Kansas.Dar cAnd
iqi lEcu mai bine socoteala,
socoteala,uu bucuroasi ci nu s e nillase i n
aer intr-un balon. Ii pirea insi rdu d e pierderea u i Oz qi,
de asemenea.c perea d u ; i rovardgilor i .
Omul d e Tinichea se apropie q i zise:
mrrturisesc ci m-aq simginerecunoscitor daci n_aq
. ..-Id
jeli p e omul care mi-a dat o inimi atat de r_luioasi.
q vrea
si plAng q i e u c; a plecat Oz, daci tu ai vrea s d fii buni
sd-mi qtergi acrimile, c a si nu ruginesc.
-Cu plicere, rispunse Dorothy. $ i aduse
adusenumaidecAt
numaidecAtu n
prosop.Omul de TinicheaplAnsecAtevaminute q i ata_iqter-
se,cu b5gare de seam;, lacrimile c u
ltergarul. CAnd isprivi
de plAns,Omul d e Tinicheaii mulqumi,q i apoi iqi unse nche_
ieturile cu ulei din bidonul prelios, mpodobit c u nesremate.
Sperie-Ciori era acum mai-marele Oraqului Smaraldelor.
$i, cu toate c i n u era wijitor, poporul era m6.ndru d e
cirmuitorul siu. ,,Pentruc6, spuneamulfmea, n u existi
ora5 n lume care s i fie cArmuit d e un impiiat.,, alt
doua z i dimineaga,dupi ce balonul se ridicase c u O z ,
.A
cei patru cilitod se intAlniri i n sala tronului. Sperie_Ciori
ledea p e tronul cel mare, ceilalgi
 i stiteau, respectuoqi,n
faga u i .

126 T. ERANKBAUM
ERANKBAUM

Nu suntem atat de nefericiji, spuse noul cirmuitor,

pent ru ; ac e\ l P al ara
ara l S m aral del or e apaqi neq
neq i purem
faceceeac e ne place.Cand mi-aducaminte
mi-aducamintec c ) pin.i nu d e
mult am stat cocolat intr-o prijini, pe cAmpul unui fermier,
l i acum sunt conducitorul acestui rumos oraq, sunt foarte
mulgumit cu soarta mea,
$ i eu, spuseOmul de Tinichea, sunt incantat d e noua
mea inirni qi ziu ci 6sta a fost singurul lucru pe care mi
l-am dorit.
-Dinspre partea mea, sunt mulJumit si ltiu ci sunt la fel

de curajos
curajos, ca Leul
oricecu
spuseLeul
spuse alt;modestie.
fiari care tdielte, daci n u g i m a i
Daci Dorothy ar fi mulpmiti si locuiasci aici, in Ora-
gul Smaraldelor,am putea fr toJi laolalti fericili, il completi
Sperie-Ciori.
-Dar eu nu vreau si locuiescaicil
locuiescaicil strigi Dorothy Vreau
si. mi inapoiez in Kansas qi si stau acolo cu mituqa mea.
Bine, atunci ce putem face? ntrebi Omul de Tinichea.

Sperie-Ciori ui hotirirea s d gAndeasci,

gAndeasci,q q i se gi.ndi atAt
de vArtos, ncAt cuiele $ i acele ncepur; s;-i iasi qi mai mult
afard din cap. il cele din urmi spuse:
-De ce nu chemi maimugele naripate, si le ceri si te
trcaca pestepustiu?
pestepustiu?
-Nu m-am gAndit pAni acum Ia una ca asta, e tocmai
ceeace
ceea ce trebuie si. fac. Mi duc si iau boneta de aur.
CAnd o aduse in sala tronului, rosti cuvintele ltiute q i
numaidecat ceata maimulelor inaripate intr, pe fereastra
deschisAi se opri in fala ei.
 Asta e a doua oari cand ne chemiJ spuse cipetenia
maimulelor, plecAndu-sen fala fetifei. Ce dorinla a i?
Doresc si zbori cu mine in Kansas) o rugi Dorothy.
Cipetenia maimugelorclitini capul.

VRAJITORULDIN O Z 127

Asta nu putem face,spuseea.Aparlinem numai acestui

linut q i nu-l putem p;risi. PAni acum n-au existat nci in
Kansas
vreodati.maimuge naripate, qi socot cA nici nu o sA existe
Te vom sluji bucuroqi dupi putinJelenoastre)dadarr
nu putem stribate pustiul. Rimas-bunI
FicAnd din nou o pleciciune, cipetenia maimugelor qi
intinse aripile 5i zburi pe fereastri, urmati de toati droaia.
Dorothy era gata si inceapi si plAngi de deznidejde.
Am risipit I6ri niciun folos puterea bonetei de aur,
s e viiti ea, cici maimulele inadpate nu mi pot ajuta.

Asta este
esteprca
prca de tot, ficu inimosul o m din pidure.
Sperie-Ciori se gAndi iar, gi capul i se umfle atat de i n -
grozitor, ncAt Dorothy se emu ci va plesni.
Si-l chemim pe ostagulcu favorili verzi qi si-i cerem gi
lui sfatul, qi didu cu pirerea Sperie-Ciori.
Ostaqul u chemat qi ntri cu sfiald n sala ronului, pentru
ci, pe vremeacAt domnise
domniseOz,Oz, lui nu i sepermisese
sepermisese ; treaci
mai depa e de uqi.
-Aceasd fetip, spuse
spuseSperie-Ciori
Sperie-Ciori cetre osta , vrea s A
saebati pustiul. Cum poate si faci asta?
Asta nu pot si spun, rispunse ostagul,
ostagul,hindci
hindci nimeni
n-a str;bitut inc; pustiul, in afare de Oz.
Nu existi nimeni care ar putea sA mi ajute? intrebi
Dorothy
PoateGlinda, ii rispunse ostaqul.
-Cine este
 Glinda? se nformi Sperie-Ciori.
Vrijitoarea de la Miazizi. E cea mai puternici dintre
toate \'Tejitoarele
\'Tejitoarelegg i domneSte
domneStepeste
peste Quadlingi. i n afari d e
aceasta,castelul
aceasta, castelul ei se afli la marginea pustiului, aga ci ea
ltie cum poate sd-l stribati.
- Glinda este
esteo
o vrijitoare buni, nu-i aga? ntrebi copila.

128 I. FILANK BAUM

- Quadlingii spun c i estebuni, zise ostalul.

A m auzit c ;
Glinda esteo femeie rumoasi, care gties i s epistreze
mereu
tendr;, i n ciuda anilor mulli p e carc i_a tr5it.
Cum pot s i ajung l a castelulGlindei? ntrebi Dorothy
drept spremiazizi, lispunse ostaqul, a r s espune
- .Mergi
c;.drumul e piin d e primejdii pentru c;letori. i n
p;duri
trdiesc iare silbatice q i un neam d e oameni ciudagi,
care n u
ingiduie striinilor s i rreaceprin
lara lor. IatA pricina pentm
careniciodatiun Quadling n u avenitin Ora;ul Smaraldelor.

Cind osralul i pErdsi. perie-Ciori

perie-Cioripu.e:
pu.e:
Pare+e ci, in ciuda primejdiilor, cel mai bun lucru
pe
care l are de ficut Dorothy e si plecespre
lara de la Miazi_
zi qi si o roage p e Glinda s-o ajute, pentru c a _
i asta e
neindoios- , dac; Dorothy rimAne aici, n u v a ajunge
nicio_
dati i n Kansas.
Dupi cum s e vede, te-ai gAndit iaq spuse Omul
__ de
Tinichea.
Asta a m q i ficut
- O insolescp e Dorothy, gdi Leul, pentru
ce sunt obosit
d c oralul vosrrut i am chet de pdduri q i d e iberrare.
unrc u
adev;rato fidr; s6lbaricd.n afardd e a.ra. Dororhy
a avea
nevoie d e cineva care s-o ocroteasc; n c;litoria
ei.
-Asta e adevirat, f u
 d e pirere g i Omd d e Tinichea.
_
mcu ar pureas-o slujeasci.
.loporul
Insolcq' n dlumul , drre S a d s i eu d vrea
vreass_o
Tara de Ia Miazazr.
CAnd o pornim? intrebi Sperie-Cron.
-Vii l i tu? intrcbara c u to1ii, miragi.
-Fireqte. Daci n-ar f i fost Dorothy, n-aq i
avut niciodate
creier, Pdetena noastri m-a dat jos de pe prijini q i m _ a
adus n Oraqul Smaraldelor Deci ei ii datorez
norocul m e u
q tn u o voi pirisi pAni ce nuva ajungeacasila
ea, n Kansas.

VR^JITORULDIN OZ 129

-Vi rnulgumesc, spuse Dorotly, plini de recunogtinli.

Sunteli
curand. toli foarte buni cu mine. Aq dori s-o pornim cAt mai
-Vom plecamiine dimineali, r5spunse perie-Ciori.$i
acum si ne pregitim de drum, pentru ci va fr o cilitorie
lungi.
 CAPITOIULX I X
ATACAITDE COPACIT UPTATOzu

In dirnineagaurmitoare, Dorothy o siruti pe fata verde

gi frumoasi, apoi didu mana cu ostalul cu favorigi verzi,
care ii intovirigi pAni la poarta oraqului. CAnd paznicul
porlilor ii vizu din nou) fu mirat c; suntin stare
stares;piriseasc;
s;piriseasc;
un ora atet de frumos spre a porni in intAmpinarea unor
noi necazuri.Dar le descuieq
descuieq i de asti dati. ochelarii, pe care
i i puse n cutia verde, i le uri drum bun.
_Dumneavoastri sunteli acum cermuitorul nostru spuse
el citre Spe e-Ciori, aqa
aqaci
ci trebuie si vi inapoiali cdt mai
 rcpede cu purinle.
Firegte ci aqaa
aqa a m s; fac, daci voi fi in stare, r5spunse
Sperie-Ciori, dar trebuie mai intai si o ajut pe
p e Dorothy s i
ajungi acasd.
CAnd Dorothy igi lui rimas-bun d e l a paznicul cel cum-

secade,
secade,i
-Voi itoli
spuse:
din oragul acestaminunat v-a1i purtat frumos
q i ali fost buri cu mine. Nici nu pot si-1i spun ce recunosci-
toare ili sunt.
O, nu-1i face griji, draga mea, rSspunseacesta.
acesta.A
Am fi
dorit se te p;stdm aici, dar, daci tu vrei si pleci spre a t e
inapoia n Kansas,gi-o
Kansas,gi-ourez din toateinima i sunt ncredinlat
ci vei gisi drumul.

VRAJITORULDIN OZ 131

Apoi deschise poarta

gi apoi purceseri la drum.zidului din afari, trecuri ruspatru
Soarele strilucea cind prietenii noqtri iqi intoarseri faga
spre Tam de Miazizi. Erau toli veseli, ddeau 9i piliwigeau
impreuni. Dorothy em din nou plini de nidejdea ci va
ajunge acasi. Iar Sperie-Ciori si Omul de Tinichea erau
bucuroqici
bucuroqi ci ii pot fi de folos.CAtdespre
folos.CAtdespreLeu, acesta
acestaadulmeca
adulmeca
aerul proaspi.t cu nesag qi-gi mijca coada ittr-o parte qi
intr-alta de bucurie ci se alla din nou in cnmp, in timp ce
Toto alerga in jurul lor, gonind dupi molii 9i dupi fluturi,
qi litra voios tot timpul.
Viala de orag nu mi se pare potriviti deloc 9 i nu-mi
priegte, grii Leul, in timp c e mergeau c u pas sprinten. A m
sl5bit mult iin
n timpul cat am locuit acolo i acum sunt nerib-
ditor sAaret i celorlalte fiare cit de curajos m-am {ecut.
In clipa asta, grupul se ntoarse si mai arunce o ultimi
privire spre Oraqul Smaraldelor. Tot ce puturi \,edea em
o mullime de turnuri qi clopotnile, in dosul zidurilor verzi,
li deasupra tuturor striluceau virfurile qi cupola palatului
lui O z .
-La urma urmei, Oz nici nu era un r,.rijitor atet de prcst)
spuseOmul
spuse Omul d e Tinichea, simgindcum ii suni inima in piept.
-S-a priceput cum si-mi dea creier, gi incd din cel bun,

spuse
spuseSperie-Ciori.
Sperie-Ciori.
-Daci Oz ar fr luat gi el o porlie din acelagi curaj din
care mi-a dat mie, adiugi Leul, ar fi fost un birbat viteaz.
Dorothy nu spusenimic.
spusenimic. Oz nu-gi linuse {hgiduiala f a$
de ea, dar {icuse tot ce putuse pentru ea, aqa
aqaci
ci il iertd. Era
un om bun, chiar daci nu era un wijitor bun.
Prima zi a drumului ii purti prin cimpuri verzi cu flori
pline de strilucire, ce se intindeau pretutindeni imprc-
juml Oraqului Smaraldelor.
Smaraldelor.Dormiri
Dormiri noaptea
noapteaasta
asta n iarbi,

132 L. FMNK BAUM

liri alt acoperlmint decat a$ternutul stelelor, gi se odihniri

foarte bine.
In zori, igi continuar5 ceEtoria pan; ce ajunseri intr-o
pidure deasi. Nu era drum b;t;torit ca s-o poli ocoli, de-
oarececodrul
oarece codrul pirea ci se ntinde gi la dreapta, qi la stanga,
atat cat puteai cuprinde cu privirea, 9i, in afari de asta, nu
cutezau s; schimbe direcgia
direcgiade
de teami se nu se r;ticeasc6.
Astfel incit ciutari poteci pe care em mai u$or s;. stribati
prin pidure.
Sperie-Ciori, care mergea inaintea lor, descoperi, in sfAr-
rt, u n copac mare, cu crengi atit de mari, incAt pe sub ele
puteau trece tofi linigtili. O lui inainte spre copac, darr toc-
mai cAnd ajunse sub prirnele crecir acesteas e indoiri qi-l
 incoliciri gi, in clipa urmitoare, fu ridicat de pe pimant
i i zburi valv6nej irapoi la rovariqii sbi.
Lovitura nu-l duru, dar il uimi, 9i cind Dorothy il ridici
de pejos, privi injur buinicit.
Iati un alt loc gol printre copaci, strig6 Leul.
Lisagi-mi intii pe mine si incerc, spuse spuseSperie-Ciori,
Sperie-Ciori,
pentlu ca pe mine n-o si mi doari daci voi fi aruncat in aer.
In timp ce vorbea, o lui spre alt copac, dar crecile aces-
tuia ll apucari imcdiar qi-l aruncari inapoi.
-Asta e foarte ciudat exclami Dorothy Ce ne facem?
S e pare ci arborii gi-au
gi-aupus
pus n g6.nd i nu ne laseslase s i trecem.
Ia sd incerc eu, spuseOmul
spuseOmul de Tinichea, ridicAndrid icAnd t o -
porul qi punindu-l pe umir.
O lui spreprimut pom, cel celcare
care l zgilliise p e Sperie-Ciori.
Cdnd o craci mare se aplecesi-l
aplecesi-l apuce, Omul d e Tinichea
o lovi cu atita mAnie, incat o spinteci in doue.
Copacul incepu s5- i scuture crengile de parci suferea,

9i Omul de Tinichea trecu neatins sub porn_

-Haide$, strigi spre ceilalli, grnbigi-vn

VPWITORUL IN o Z 133

O luari inaitte { i ajunser; sub pom {Are nicio supirare,

i n afari de Toto, care fu prins de o craci mici qi ala de tarc,
incit incepu si. urle. Dar Omul d e Tinichea t5ie cu topoml
cmca i-l sc5pi qi pe Toto.
Ceilalgicopaci ai pidurii nu se mpotrivid l a trecerea or,
aqa ci iqi spuseri c i numai primul qir al copacilor putea
si-gi indoaie cricile qi ci, pesemne)aceltia
pesemne)aceltia alcituiau un fel
d e paznici ai pidurii l i aveau
aveauputerea
puterea minunate de-a impie-
dica strdinii se o stribat6.
Cei paru cileto trecur; cu ulurinle pdntre copaci,
pAni ce ajunseri la capitul pidurii. Aici, spre mirarea lor,
se gisiri in fagaunui zid inalt, ce pirea ficut din porlelan
alb. Era neted ca o farfurie qi mai inalt decAt
decAtcapetele
capetele or
Ce ne facem acum? ntrebi Dorothy.

Voi construi
con strui o scari, spuse
spuseOmul
Omul de Tinichea, pentru
c5, de buni seam6, rebuie si ne urcim pe zid pi siJ sirim
pentru a ajunge dincolo.

CAPIToLULX X
GINGAIA
TARA DE PORIELAN
 i n timp ce Omul de Tinichea construia
construiascara
scaradin lemnele
pe care e gisise npi.dure, Dorothy s eculci gi dormi, pentru
c; em obositi de plimbarea lungi ce o fdcuse.Leul s e n -
covrigi qi el ca si doarmi, iar Toto se incolici lAngi prie-

tenul seu.
Sperie-Ciori privea la omul din pidure, in timp ce acesta
lucra, qi spuse:
-Tu poti inlelege de ce se afli zidul ista aici q i din ce
anume-i ldcut?
Odihneqte-1icreierii gi nici nu te neciji din pricina
zidului, grii tiietorul d e lemnej cand ne vom cil;ra sus,
o si vedem
ve dem c e se afli de cealald paparte
rte a lui.
Dup; catva imp scara u gata. Pirea cam grosolanald a r
Omul de Tinichea era ncredingatc5, iind destul destulde
de trainici,
i i v a fine p e toli. Sperie-Ciori i deqtepti pe Dorothy, pe L e u
qi pe Toto qi ii informi ci scara e gata.
gata . Sperie-Ciori fu pri-
mul care se urci pe scari, dar era atat de neindemAnadc,
incAt Dorothy s e gr;bi sil urmeze, ca si-l fereasci si nu
cadi. Cdnd Sperie-Ciori ajunse cu capul pestepartea
pestepartea de sus

a zidului, strigS:
Aoleu
-Ia-o inainte, il indemni Dorothy

VRAJITORULDIN OZ 135

Sperie-Ciori mai sui o treapte qi se aleze pe creastazidu-

lui. Dorothy se ridici gi ea si priveasci peste
pestezid
zid i stdg6:
Aoleu intocmai cum strigasepi
strigasepi Sperie-Ciori.
Apoi se urci Toto pe scari qi incepu indatd si latre, d ar
Dorothy il ficu se tace.
 Acum era rAndul Leului si urce scara, dupi acesta, a
sfbrgit,veni
sfbrgit, i
veni la rAnd Omul de Tinichea, iar amendoi strigari
la rindul lor,,aoleu " de cum priviri peste
pestezid.
zid. Se aqezari
cu tofii in lir pe streaqinazidului
streaqinazidului uitAndu-se n jos, l i s e
"si,
infiliq; o priveli$te ciudati.
in faga or s eafla o intindere mare ca o pardoseali netedi,
str;lucitoare gi albi. Pe aceasti indnderc netedi erau im-
praltiate multe case icute pe de-a-nhegul din po4elan qi

pictate in culorile cele mai vii. Casele

Caseleerau
erau foarte mici, cea
mai marc dintre cisule nu ajungea decat pan; la mijlocul
lui Dororhl. Se mai q i s e a u acolo p i mi r i loproane m -
p r e i mu i te u uluci din porlelan i v a c i .o i . c a i . porci 1 i pui.
ulucidin
toate ntocmite din po4elan i carc stiteau in grupuri.
Dar cei mai ciudaf erau oamenii carc tr;iau in tara asta
ciudati. Giseai aici mulgitoare 5i pistorige cu laibira5e v i u
colorate qi c u rochiile smilgate
smilgatecucu piciple aurii, domnige domnigec cu
veqmintestrilucitoare
veqminte strilucitoare d e argint, aur 5 i purpuri, ciobani c e
purtau pantaloni scurli, virgagi cu roz, galben gi albastru gi
c u pantolii mpodobili cu Lararame e aur. cl;ilori c u c o -
roane pline de nestemate, purtend pelerine de hermini
qi pieptare de satin. Mai erau acolo misc;rici caraghioqi, n
rochii largi, increlite, c u pete roqii pe obraji gi cu pdlirii
inalte, luguiate p e cap. $ i inc; i mai ciudat era ci toli oame-

nii aceltia erau ficuli din po4elan, pAni qi hainele or erau

atet de mici, incAt cel mai inalt dintre ei nu-i ajungea.lui
Dorothy nici pAni la genunchi.
genunchi.

136 L. FMNK BAUM

Nimeni din muliimea asta nu-i v;zu pe cilitorii nolri,

in afare de un cifeluq de porgelan,cu un cap mare, care se
apropie de zid gi ii litri cu o i'oce subliric5, iar dup5 aceea
o lud Ia fugi.
Cum si ne cobor6rn? intrebi DorotlSr
Cum scara em prea grea ca s-o a;eze de cealalti parte
a zidului, Sperie-Ciori se aruncijos, gi ceilalf siriri pe e l ,
ca se nu- i loveasci picioarele de pardosea.la in porgelan.
Bineinlelesci iqi diduri silin-ta i nu pice pe capul lui, ca sd
nu le intrc cuiele in picioare. Cind se aflari to1i.jos, l ridi-
cari pe Sperie-Ciori, al cirui trup era cu totul amo{it,
5 i bituri ugor paiele, ca si se aqezea
aqeze a loc.

- Trebuie s i stribatem locul acestaciudar

acestaciudar cu chibzuiali,
ca sAajungem
sAajungem de cealalti parte, pentru ci ar fi o gregeali de
neie at s-o apucdm pe alt drum decet acela spre miazizi.
Incepuri s i strdbati garapoporului dinporgelan, gi prima
fiin1i pe care o intAlniri fu o mulgitoare din po4elan, c u
vaca ei din po4elan- Cum cei parru iinairtau,
nairtau, \,?ca d;du o
lovituri cu piciorul gi risturni sciunelul, gileara qi pe mul-
gitoare. Toli c;zuri cu giligie mare pe pardoseala d i n
po4elan.
Dorothy fu mAhniti vizdnd ci vaca gi-a rupt piciorul
steng,ce gileata era sparti in buciti, iar biata mulgitoare
aveao plesnituri la cotul stang.
Iati strigi mulgitoarea, manioasi, uitali-vi ce aIi lecut.
Vaca mea gi-a rupt piciorul gi trebuie si mi duc cu ea la
meqte ca seJ lpeasci cu clei. Cine v-apus si treceli pe aici
gi si-mi speriali vaca?
_Imi pare foade r;u, rispunse Dorothy, te rog si ne ierli.
Dar frumoasa mulgitoare era prea supirati ca si ris-
pundi ceva. Ridici piciorul spart, imbufnate, i mAn;.
vaca. Bietul animal ichiopita. La plecare,mulgitoarea
plecare,mulgitoarea m a i

VRAJITORULDIN OZ 't37
arunca peste um;r nilte p viri pline de mustrare acestor
stdini neindemanatici.
Dorothy era foarte nec;jit; de aceasd
ace asd intamplare.
_Trebuie si umblim cu luare-aminte prin locurile astea,
spuse.inimosulo
spuse.inimosul o m din pidure, de nu, vom face striciciuni
acestoroameni
acestor oameni mici i pliculi.
Ceva mai incolo, Dorothy intahi o domniti tenir;,
imbricati nespus
nespusde de frumos. La vederea striinilor se opri
locului, apoi o lui ia fugi.
Dorothy, dorind s-o vadi mai bine, alergi dupi ea, dar
fata de porlelan s t g i :
-Nu md fugiri Nu mi fugiri

Avea o voce mici qi atAt de speriati,

speri ati, incat Dorcthy se
opri l i o intreb;:
De ce si nu t e fugircsc?
Pentru ci, rispunse domniga, ri.mdnind u n pic locu-
lui, la o oarecare depirtare, daci fug, aq putea si cad qi
si mi sparg
Dar nu pogi i rreparati?
eparati? intrebi lata.
B a da; o, ba da, dar nu md elti atat de dr;gup dup; ce
ai lbst lipiti, rispunse domnifa.
Cred q i eu cd nu, incuviinp Dorothy.
Iat;, aici se a{14mister Joke unul dintre misciricii
noqtriJ care tot timpul incearc; si stea n cap. S-a spart d e
reaori . i n. . r e l i oi L n reo 5 u r ade
at ; reaori ade oc uri 1 i nu m ai pare
deloc atdg;tor IatiJ ci vine qi o si vezi qi ru.
intr-adevi.r, un miscirici mic qi simpatic le venea in
intAmpinare, qi Dorothy putu obserwa i, in ciuda veqmAn-
tului siu frumos, roqu,galben
roqu, galben i verde, era plin de cripdturi,
semn ce fusese ipit in multe locuri.
Misciriciul bigi mAinile n buzunar gi, dupi ce gi g i umfli
obrajii, didu
did u din cap qi apoi reciti cu neobrizare:
138 I, FRANKBAUM
FRANKBAUM

Frumoasa ea omnild,
dece
de ce e4diesti
la bi.tulJoker,
Joker,etild
etild
J\U A.<t u e | q
apdpu;d n\emeni.td.,
dulceli tnlepenitd,
pltatd. a&m din rai,
parcd ai tnghilit un fitrai ?

-Stai locului, domnule, spusedomnila, nu vezi ci aceqtia

sunt streini i trebuie si fii cuviincios cu ei?
Bine, daci e vorba pe-aqa, e presupunemce astae cu-
iin(e. spusemdscariciul i s ealezii
aleziide
de indard n cap.
-Nu vi supirali pe mister Joker, ii spuse domnifa lui
Dorothy Capul lui e tarc cr;pat, qi asta -a cam smintit.
N-am nimic impotriva lui, spuseDorothy.
spuse Dorothy. Dar tu elti
a|a de frumoas;, incet sunt incrcdinlati ce a putea s; t e
iubesc oarte mult. Nu vrei si mi lagi si t e iau cu mine in
Kansas gi si te a$ez pe prichiciul sobei, la mituqa E m ?
A S putea se te iau cu mine in cog.
Asta m-ar nenorociJ ispunse domnigade porgelan.Vezi V ezi
dumneata, aici, in Jara noastr;, tr;im liniDti{i,putem
liniDti{i, putem vorbi
i ne putem milca ala cum ne place noui, dar, daci unul
dintre noi este uat din aceste ocuri, incheieturile i infepe-
resc qi altcevanu mai poate s; facd decat si stea drept l i s ;
arate rumos, BineinlelescA numai asta se aiteapt; de la noi
cand suntem alezali pe pdchiciuri de sobe, n cabinete d e
doctori
sau avocali
riala e mulr i pe meselesalonului)
mai placurii mesele salonului)dar,
n tara noa\1r6. dar, pentrrr noi,
Pentru nimic in lume n-ag vrea si te nenorocesc,zise
Dorothy, aqaci i1i spun rimas-bun.
-Rimas-bun, rispunse domniga.
 VRAJITORULDIN O Z 139

Umblari cu luare-aminte prin gara de porgelan.Micile

animale q i oamenii fugeau din calea1or, emAndu-se d stri_
inii i-arputea lovi gi sfirama. Dupi un ceasd e mers, ajunseri

i n cealalti.parte
cealalti.parte a ferii, l a un nou zid de porgelan.
Nu era atat de inalt ca prir4ul qi izbutid siJ treaci, u r -
cAndu-se nul dupi altul pe spateleLeului.
Apoi Leul iqi aduni picioarele sub el qi siri zidul. Dar, i n
salt, resturn; cu coada o bisericugi din porplan q i o sfirami
i n bucefi.
Asta e prea de tot spuse
spuseDorcthy,
Dorcthy, dar zAu c ; suntem
fericili ci n-am {i.cut mai multi pagub; acestui mic popor
decat piciorul rupt al vacii qi bisericuga firdmati. Sunt atAt
decatpiciorul
de gingagi
Adev;mt cA sunt, spuseSperie-Ciori, dar eu suntfoarte
mullumit ce sunt ecut din paie gi nu potfi aqad e u$or
u$orstricat.
stricat.
 CAPIToLUL X I
LEULDEVINEREGELE NIMALELoR

Dupi c e trecuri zidul d e porgelan,se gisiri intr-un

linut
neprietenos,
inalt;. Mersulplin
em de mlaqtini,
anevoios, acopeit cu iarbi multi qi
pentru c; picau adesea n gro-
pile pline de noroi ce nu s e vedeau,dat fiind ci le ascundea
iarba deasi..Oricum, cAutandcu luare-amintedrumul, ajun-
seri cu bine pe pimAnt uscat. Dar aici regiunea pirea m a i
selbatici decat oriunde. $ i dupi un drum lung obositor
i
prin miriciniguri, intrari intr-o alti pidure, unde copacii
erau mai inal,tiq i mai b;trani decet v;zuseri vreodati.

lui cuPidurea
plicere.eN-am
fermecitoare, grii Leul, privind imprejurul
vizut niciodati un loc mai ftumos.
imi pare cam intunecos,spuseSperie-Ciori.
-Nicidecum, rispunse Leul, mi-ar plicea si locuiescaici
bata viala. Ia uiti-te c e moi se simt frunzele uscate s u b
cilcitura piciorului meu qi ce verde este
estemuqchiul
muqchiul c e s e urci
p e copacii 64tia bi.trani. D e buni seami ci orice fiari qi-ar
dori un silaq atit de plicut.

Poatece
Poate ce seaflA
se aflA i acum fiare silbatice prin pddure,
pddure,zise
zise
 Dorothy.
-Cred c ; sunt, r;spunse Leul, dar nu v;d niciuna prim-
prejur
Merseri prin pidure pAnd ce se fi.cu prea intuneric c a
si. mai poati inainta. Dorothy, Toto gi Leul se a5ezari o s ,

vR4 TTORUL
TTORULrr N O Z t41

sA doarm;, in timp ce tiietorul de lemne q i Sperie-Ciori

ii vegheau a de obicei.
Cdnd se viri zorile,o
zorile,o porniri iar la drum. Nu ajunseri
departe, And Andauziri
auziri un hArditslab, a mAraitulmai multor
fiare.Toto
fiare. Toto scheuni ncetiqor, ar ceilalgi u emu speriatiq i
iqiurmari
iqi urmari drumul
drumulpepe potecabititoriti, pandajunseri a u n
lumini; unde erau adunatesute
adunatesutede de fiare de toate soiurile.
Se aflau aici tigri, elefangi, rqi, lupi, vulpi g i alte multe
dejivine. n prima clipi, Dorothyse nspiimAntd, a r
soiuridejivine.
soiuri
Leul o Iimuri
cA animalele
raitul or, li didea A$neau
$neauo
av€auo rnar€
seama Aav€au adunare i, dupi mA-
sup;rarc.
De cum vorbi, mai multe dinte lighioane l vizuri q i
lndata toati adunarea icu, de parci Leul avea aveao o puterc
nemaipomenitiasupla or. Cel mai mare dintre tigri veni
el, fi.cu o pleciciuneg i rosti:
spreel,
spre
-Fii binevenit,o,
binevenit,o, regeal
rege al animalelorlA i sosit a timpul
pot vit ca si. upf impotrivaduqmanului ostrucomun i s A

aduci
aducidin
din nou pacea uturor animalelor cestei iduri.
-Care e supirareavoastri? ntrebi Le Leul,
ul, Iiniqtit.
-Suntem cu tolii ameninfafi, spunse igrul, de un vrij-
mal fioros,carc a sositacum,
sositacum, n ultimul timp, in pddurea
asta.E
asta. E un monstru nspdimantdtor. a un piianjen mare,
cu un trup grosde elefantq i c u picioare ungi cit un trunchi
d e copac.
copac.Monstrul
Monstrul are opt picioare,din acelea ungi, gi,
cands
cand s estrecoar;
strecoar;prin
prin padurc,apuci un animalc
animalc u u n picior
 gi,aducAnduJa
gi,aducAnduJ a guri, il inghitea5a
inghitea5a umar
um ar inghili un piian-
jen o musci. Niciunul dintre noi nu e sigurd
sigurd e viata ui atat
timp cat triielte pe aici acest
acestmonstru.
monstru.DD e aceea
aceeane-am
ne-am
adunataici,
adunat aici,si hoteramcum si ne apirim via1a, And e-am
vdzutp
vdzut p e tine venind ncoace.
Leul segAndi
segAndio clipi.
-Mai sunt i alfi lei prin pidure? ntrebi e l.

142 L, FRAN K BAUM

Nu. Au fost, dar monstrul i-a mancatpe to1i.$i, in afari

de asta)nici
asta)
Dacinici nu erau
il ripun peaga
agadd e mari vostru,
vrijmalul qi de viteji ca tine.
ve veli supune mie
qi mi veji ascultac a pe regelepidurii?
regelepidurii? intrebi Leul.
- O vom face bucuros, rispunse tigrul, gi toate celelalte
fiare consimliri cu un riget puternic, care voia si insemne:
,,Ne vom supune "
Unde se afl; acum piianjenul cel mare? ntrebi Leul.
-Colo, printre stejari,spuseigrul, ar;tand c u aba dinainte.
-Ai griji
de prietenii
si se a la lupti mei, spuse
cu monstrul. spuseLeul
Leul gi o porni d e indati
Iqi lui rimas-bun de la prieteni qi pleci, mAndru, spre
bitilia cu duqmanul.
Marele piianjen zicea, adormit) clnd il gisi Leul. Avea
o infitiqare atat de urAti, incAt vrijmaqul lui intoarse capul,
cu si16.Picioarele
P icioarele i erau intocmai aqad e lungi cum spusese
tigrul, qi trupul ii era acope t de un p;r negru. Avea o guri
mare, cu lrn qir de dingi ascufiti, dar capul ii era legat d e
trup printr-un get atat de subgireca
subgireca mijlocul unei viespi.
Gatul Ssta lacu pe Leu si-gi dea seamacare
seamacare era mijlocul
cel mai bun de al ataca. $i, pentrh c e $tia ci era u$or se-l
atace n timp ce dormea, fecu un salt mare qi siri tocmai pe
spatelemonstrului
spatele monstrului apoi, cu o singuri lovituri a labei sale
 grelei inarmate cu gheare asculite, despirli capul piianje-
nului de trup. Sirind apoi jos, agtepri pana ce picioarcle
lungi nu semai
se mai zbituri, ca si s e ncredingeze i e mort de-a
binelea. Dupi care s e napoie in luminiq, lrnde il alteptau
fiarele pidurii, qi rosti mlndru:
D e aici inainte, nu mai aveli de ce s; ve terneli de duq-
manul vostru.
Atunci fiarele se aplecari in fala Leului ca in faga egelui
lor, l i acesta e figidui ci seva
seva inapoia qi va domni peste o li
de indati ce Dorothy va porni, sinitoasi, in drumul ei spre
Kansas,

CAPIToLULX X

TARAQUADLINGITOR

Cei patru drumeli trecurd cu bine restul pidurii qi, cdnd

ie5iri din intunecimea frunziqului, ziriri in fata lor un deal
abrupt, acoperit de suspAnijos
suspAnijos de stAncr.
_ O si lie un urcuq
urcuqcam
cam anevoios, puseSperie-Ciori, dar,
cu toate acestea, rebuie si trecem dealui.
Ala ca o iua inainte. i ceilalli l urmarA.Ajunser; a pri-
ma stanc; i deodad auziri o voce aspri c e striga:
-Lua1i-o inapoi
-Cine elti? intrebi Sperie-Ciori.
Peste tAnci se vi un cap q i acelaqi
acelaqiglas
glas spuse:
Dealul acesta
acestane
ne aparqinenoui qi nu ingiduim
 niminui
sA reace peste coline.
Dar noi trebuie si trecem, spuse
spuseSperie-Ciori.
Sperie-Ciori. Suntem
in drum spre lara Quadlingilor
Insi nu veli trece rispunse vocea, D idin spatele
spatelestancii
stancii
p; i berbatul cel mai ciudat din cali vizuseri cilStorii noqtri
pand acum.
Era mic de sraruri.ddr aved.apuLmare i ereoi. prijinir
pe un gAt gros qi p)in de zbircituri. Dar n-avea brale deloc,
q i Sperie-Ciori, vizAnduJ asdel, nu se mai temu c; fiinfa
aceasta evolnice l va impiedica si urce dealul, agaci spuse:
-Imi pare riu ci nu pot face precum doreqti, dar, fie c i
i1i place, fie ci nu, noi trebuie s; trecem pestedealul t;u. $ i
o porni cu indrizneali inainte.

t4'4 T FRANI\ BAUM

insi capul bdrbatului se repezi inainte cu iufeala fulg€-

rului, gAtul lui se ntinse pini ce partea luguiati a capului
siu il lovipe Sperie-Ciori i il {ecu s5s e ostogoleasci a poa-
lele dealului. La fel de repedep
repedep e cet laqnise, apul se ntoarse
la locul siu, gi bdrbatul rase cu cruzime, spunAnd:
Nu-i agade ugor cum igi inchipuil
Din celelaltestinci se ridici un cor de rAsete urtunoase,
qi Dorothy v5zu sure de capete-ciocane, iri brage, eqind
unul cAteunul
cAteunul din spatele recirei stAncr.
Leul se mAnie grozav de rasetul scat d e p;1ania lui Spe-
rie-Ciori gi, scoland un riget cumplit, care risuni ca u n
trdsnet, se azvarl inainte, pe deal.
Din nou lAqni un cap, qi Leul cel mare se rostogoli c a u n
tivilug pe povam\ injos, de parci ar Ii fost ovit de un obuz.
Dorothy cobori dealul ca si-l ridice pe Sperie-Ciori. Leul
se ridici singur, veni spre eal cu trupul plin
dureroase,gi zise: de vAnitii
 N-are niciun rost s i luptim cu nilte oameni cu capete
impuqcitoare. Nimeni nu li sepoate
se poate mpotrivi.
Atunci c e e de thcut? ntrcbi e a .
CheamiJe p e maimulele inaripate, o sfitui tiietorul d e
lemne. Mai ai drcptul si I e porunceqti o dati.
-Foarte bine, rispunse fata Ei,punandu-ii boneta de aur

p e cap, rosti cuvintelc

cuvintelcpline
pline de putere.N{aimugele
putere. N{aimugele egribiri,
ca toideauna, s i vini cAt ai clipi din ochi,
Care-i porunca? intrebi cepetenia maimugelor,EcAnd
o pleciciune.
Ducegi-nepestemungi, n Jara Quadlingilor
- Se acelzisecipetenia, qi maimulele naripate i apucari
p e cei patru cilitori qi pe Toto in bragele or qi porniri in
zbor CAnd trecuri peste deal, capetele-ciocanurlari d e
necaz i-li repeziri i n aer crcqtetele, ar nu puturi ajunge

VRAJITORULDIN OZ 145

maimutele raripate care i duceaupe Dorothy i p e tovar5qii

e i p e deasupraca si-i lase n frumoasa Jari a Quadlingilor.
-Asta a fost ultima dati cAnd m-ai putut chema, spuse
agaci ili zic rimas-bun qi noroc bun
cipetenia maimulelor, agaci
-Adio, qi vi mullumesc foa.te mult, rispunse fata. Iar
maimuEele e ridicari in aer qi, cat ai clipi din ochi, nu se
mai vizuri.
pirea bogati gi frumoasi. CAmpiile
c u Jara
grine Quadlirrgilor
ntindeau una dupi alta cAtvedeai
coaptese ntindeauuna
coaptese cAtvedeaicu
cu ochii
,si,printre ele, lerpuiau poteci frumos pietruite qi pAriiage
siltdrep, deasupra cirora se arcuiau punli trainice. Ulucile,
deasupracirora
casele, unlile, toate erau vopsite ntr-o culoare roqu-aprins,
Ia lel cum fuseseri vopsite n albastru n Jara Altinezilor q i
in galben i n Jara \{'inkiezilor. Quadlingii inqigi erau nigte
inldliqare de birbagi rotunjori,
oameni scurli qi graqi, cu o
cumsecade.ErauE rau toli imbricati in roqu, ceea
ceeacc e arlta loarte
frumos pe ldngi birbile lor verzi ; i grAul galben.
Maimulele ii lisarijos in apropierea unei ferme, qi cili-
torii noqtri bituri la u$a ermierului. Nevasta ermierului I e
deschiseqi, cand Dorothy ii ceru ceva de mancarc, femeia
le didu un prAnz imbelqugat compus din trei feluri de priji-
imbelqugatcompus
turi gi patru feluri d e bucate, ar lui Toto, o strachini plini
c u lapte.

CAt de departede
departe de aici seafli
se afli castelulGlindei?
castelulGlindei?
Nu eun drum lung, rispunsenevasta ermierului. Luali-o
spre miazizi gi veli ajunge curAnd acolo.
feme i, o porniri luspatru, cu putedle
Mulpmind bunei femei,
imprcspitate. Trecura pe lAngi cAmpuri q i pestepun{i, peni
vizurd in faga or un castel rumos. n lala porlii seallau
seallau t.ei
fete tinere, imbricate in uniformi militari birbdteasci,
rogie, mpodobiti cu galoane
galoaned d e aur CAnd Dorothv seapro-
se apro-

pie, una dintre

di ntre ele spuse:

146 I-. FRANK BAUM

- D e c e ai venit in J ara de la MiazLzi?

S-o vidpe vrijitoarea buni, care domnelte aici. Vrei si
mi duci la e a?
Spune-mi mai intAi numele tiu q i o voi intreba pe
Glinda daci vrea si te primeasci.
Spuseri cine sunt, qi ata-osta ntre in castel.Dupi citeva
clipe se napoie c a s5.le puni ci Dorothy 6 i cei ce o insoleau
erau poftili si inre numaidecat.