Dokumen - Tips Jkrowling Harry Potter Prizonier La Azkabanrtf

8/14/2019 J.K.Rowling - Harry Potter Prizonier la Azkaban.
rtf
HARRY POTTER - PRIZONIER LA AZKABAN
— CAPITOLUL I —
POŞTA VIA BUFNIŢĂ
Harry Potter era un băiat neobişnuit din mai multe puncte de
vedere.
perioadăÎndin
primul rând,
an. În ura vacanţele
al doilea rând, îşide varădin
dorea maitot mult decât să-şi
sufletul oricefacă
altă
temele pentru vacanţă, însă era forţat să o facă pe ascuns, în puterea
nopţii. Şi pe deasupra, se mai întâmpla să fie şi vrăjitor.
ra aproape mie!ul nopţii, şi stătea pe burtă în pat, cu păturile trase
peste cap, ca într-un cort, cu o lanternă într-o mână şi cu o carte le"ată
în piele („Scurtă istorie a magiei”, de Adalbert Waffl in"# sprijinită de pernă.
$arry cerceta pa"ina cu vârful penei sale de uliu, căutând încruntat ceva
care să-l ajute să-şi scrie eseul. Şi "ăsi imediat% capitolul &'rderea pe
ru" a vrăjitoarelor în secolul al ()*-lea nu avea nici un rost - discuţii. ”
Pana se opri la începutul a ceea ce semăna cu un para"raf. $arry îşi
ridică oc+elarii rotun!i mai sus pe nas, apropie lanterna de carte şi citi%
Oamenilor non-magici (cunoscuţi mai degrabă sub numele de
Încuiaţi) le era deosebit de teamă de magie în perioada medievală , dar
de cele mai multe ori nu erau în stare să o recunoască . În rarele ocazii
când reuşeau să prindă un adevărat vrăitor sau o vrăitoare autentică ,
arderea pe rug nu avea absolut nici un efect . !răitorul sau vrăitoarea e"ecuta o
elementară !raă de Îng#eţare a $lăcării şi apoi se pre%ăcea că ţipă de
durere, bucurându-se între timp de o senzaţie de %urnicături şi pişcături blânde .
Într-adevăr, lui &endelin cea 'iudată îi plăcea atât de mult să %ie arsă ,
încât s-a lăsat prinsă de nu mai puţin de patruzeci şi şapte de ori , sub
diverse deg#izări.
$arry îşi luă pana între dinţi şi căută sub pernă călimara şi sulul de
per"ament. Încet şi cu foarte mare "rijă desc+ise călimara, îşi înmuie
pana în cerneală şi începu să scrie, întrerupându-se din când în când
pentru a asculta, fiindcă dacă vreun membru al familiei ursley au!ea în
drum spre baie scrijelitul penei, probabil că l-ar fi înc+is în nişa de sub
scări pentru tot restul verii.
amilia ursley de pe 'leea osc+etelor, de la numărul patru, era
motivul pentru care $arry nu se bucura niciodată de vacanţele sale de
vară. /nc+iul *ernon, 0ătuşa Petunia şi fiul lor, udley, erau sin"urele
rude în viaţă ale lui $arry. rau Încuiaţi, şi aveau o atitudine mai mult
decât medievală când venea vorba despre ma"ie. Părinţii lui $arry,
decedaţi de multă vreme, fuseseră ei înşişi vrăjitori şi din acest motiv nu
erau niciodată pomeniţi în casa familiei ursley. 'ni de !ile, 0ătuşa
Petunia şi /nc+iul *ernon speraseră că dacă îl vor c+inui cât mai mult
posibil pe $arry, vor stârpi ma"ia din el. 1pre disperarea lor, nu
reuşiseră şi acum trăiau cu "roa!a că s-ar fi putut să afle cineva că
$arry şi-a petrecut cea mai mare parte a ultimilor ani la $o"2arts,
Şcoala de 0a"ie, armece şi *răjitorii. 1in"urele lucruri pe care le mai
http://slidepdf.com/reader/full/jkrowling-harry-potter-prizonier-la-azkabanrtf 1/252
8/14/2019 J.K.Rowling - Harry Potter Prizonier la Azkaban.rtf
puteau face la momentul respectiv erau să-i înc+idă în nişa de sub scări
cărţile de vrăji, ba"+eta, ceaunul şi mătura, de îndată ce începea
vacanţa de vară, şi să-i inter!ică să vorbească cu vecinii.
espărţirea de cărţile de vrăji fusese o adevărată problemă pentru
$arry, pentru că profesorii săi de la $o"2arts îi dăduseră o "rămadă de
teme
desprepentru vacanţă.
&Poţiunile /nul ”dintre
de micşorat eseuri,profesorul
, era pentru unul deosebit
pe carede$arry
afurisit
nu
putea să-l sufere cel mai tare, Profesorul Plesneală. 1entimentul era
reciproc şi profesorul ar fi fost e3traordinar de bucuros dacă ar fi avut o
scu!ă ca să-l e3matricule!e pe $arry timp de o lună. 'şadar, $arry a
profitat de oca!ie în primele săptămâni de vacanţă. 4ând /nc+iul
*ernon, 0ătuşa Petunia şi udley se duseseră în partea din faţă a
"rădinii pentru a admira noua maşină dată de la firma la care lucra
/nc+iul *ernon 5în "ura mare, desi"ur, ca să afle şi restul cartierului#,
$arry se furişase la parter, desc+isese lacătul de la nişa de sub scări,
înşfăcase nişte cărţi de vrăji şi le ascunsese în camera sa. 'tâta timp cât
nu păta aşternutul cu cerneală, familia ursley nu avea de unde să afle
că el studia ma"ia în timpul nopţii.
$arry era +otărât să nu se certe cu mătuşa şi unc+iul lui, deşi se
purtau foarte urât cu el, numai din cau!ă că într-una dintre săptămânile
de vacanţă primise un telefon de la un prieten vrăjitor, de la 6on
7easley8
6on 7easley, care era unul dintre cei mai buni prieteni ai lui $arry,
cole"i amândoi la $o"2arts, provenea dintr-o familie de vrăjitori cu
tradiţie. 'sta însemna că ştia o "rămadă de lucruri pe care $arry nu le
ştia. 4u toate acestea, 6on nu mai folosise telefonul până atunci. in
nefericire, fusese /nc+iul *ernon cel care răspunsese la telefon.
— !er"#" $%r&le' la telef#"(
$arry, care se întâmplă să fie şi el în cameră în acel moment,
în"+eţă când au!i vocea lui 6on în continuare%
— '9:; '9:; 0< '/=)>); *6'/ 1<... *:614... 4/ $'66?...
P:@@68
6on ţipa atât de tare încât /nc+iul *ernon sări în picioare şi ţinu
receptorul la jumătate de metru de urec+e, privindu-l cu o e3presie
amestecată, de mânie,
— 4)A 1@; răcniindi"nare
la rândul şi
luiîn"rijorare.
în receptor. 4)A Ş@);
— 6:A... 7'19?8 îi răspunse 6on urlând, de parcă el şi /nc+iul
*ernon vorbeau din capetele opuse ale unui teren de fotbal. 1/A@ /A...
P6)@A  9'... Ş4:'9<...
:c+ii mici ai /nc+iului *ernon se aţintiseră asupra lui Harr', )are
*"le+"&e l#)%l%.
— ')4) A/ 1@ A)4) /A $'66? P:@@68 răcni el, ţinând receptorul
la depărtare de un braţ, de parcă îi era teamă că s-ar putea să
e3plode!e. A/ Ş@)/ 1P6 4 Ş4:'9< *:6Ş@)8 1< A/ 0< 0') 1/A)
A)4):'@<8 1<receptorul
Şi aruncă A/ 4/0*' în 1' @ de
furcă 'P6:P))
parcă '0)9)'
ar fi fost un0'8
şarpe veninos.
4earta care urmase fusese cea mai "roa!nică de până atunci.

— 4/0 ÎA6<=AŞ@) 1< ') A/0<6/9 <1@' /A:6' CA TINE

răcnise U")/%l !er"#", &tr#0"d%-l pe $arry cu salivă.
ra evident că 6on îşi dăduse seama că îi făcuse probleme lui $arry,
pentru că nu a mai revenit. 4elălalt bun prieten al lui $arry, de la
$o"2arts, $ermione Bran"er, nu dăduse nici ea nici un semn de viaţă.
$arry bănuiadeoarece
mare păcat că 6on o$ermione,
prevenise cea
pe $ermione să vrăjitoare
mai isteaţă nu sune, ceea ce era
din anul lui
$arry, care avea părinţi Încuiaţi, ştia foarte bine să folosească telefonul
şi ar fi avut bunul-simţ să nu menţione!e că era elevă la $o"2arts.
'şa că $arry nu primise nici o veste de la prietenii săi vrăjitori timp
de cinci săptămâni şi vara aceea începuse să pară aproape la fel de
nefericită ca şi cea de dinainte. 4u o sin"ură mică îmbunătăţire% după ce
jurase că nu o va folosi ca să le trimită scrisori prietenilor săi, lui $arry i
se permisese să-şi lase liberă bufniţa, pe $ed2i", în timpul nopţii. /n-
c+iul *ernon cedase din cau!a tărăboiului pe care îl făcea $ed2i" când
era înc+isă tot timpul în colivie.
$arry termină de scris despre 7endelin cea 4iudată şi mai făcu o
pau!ă, ciulind bine urec+ile. 9iniştea din casa întunecată nu era
întreruptă decât de sforăiturile îndepărtate ale imensului său văr,
udley. @rebuie să fi fost foarte târ!iu. Pe $arry îl usturau oc+ii de
oboseală. ecise să termine lucrarea noaptea următoare...
Înc+ise călimara, scoase de sub pat o faţă de pernă vec+e, în care
puse lanterna, &1curtă istorie a ma"iei ”, pana şi călimara şi cât scrisese
din eseul pentru şcoală, după care se dădu jos din pat şi ascunse totul
sub o scândură de!lipită din podea, aflată c+iar sub patul său. 'poi se
ridică, se întinse, şi se uită la ceasul luminos de pe noptieră.
ra unu dimineaţa. 1tomacul lui $arry tresăltă. e o oră întrea"ă,
avea treispre!ece ani şi nici măcar nu-şi dăduse seama8
Şi ăsta era un alt lucru neobişnuit la $arry% cu cât de puţin
entu!iasm îşi aştepta !ilele de naştere. Au primise niciodată o felicitare
de !iua lui. amilia ursley îi i"norase complet ultimele două aniversări
şi prin urmare nu avea de ce să presupună că îşi vor aminti de aceasta...
$arry traversă camera întunecată, pe lân"ă uriaşa colivie a lui
$ed2i", pentru a desc+ide fereastra. 1e aplecă peste perva! şi simţi
aerul plăcut
pătură. şi răcoros
$ed2i" atin"ându-i
lipsise deja faţa, fierbinte
de două nopţi. $arry nu după atâta stat
era în"rijorat sub
pentru
ea - se mai întâmplase să plece - însă spera să se întoarcă repede. ra
sin"ura fiinţă din casa aceea care se bucur a la 1ederea l%.
$arry, deşi destul de mic şi slăbuţ pentru vârsta lui, crescuse câţiva
centimetri de anul trecut. Părul său ne"ru-cărbune, era însă nesc+imbat%
ciufulit rebel, indiferent ce i-ar fi făcut. in spatele oc+elarilor, i se
vedeau oc+ii de un verde strălucitor, iar pe frunte, uşor de observat cu
toată claia de păr, avea o cicatrice subţire, de forma unui ful"er.
intre toate lucrurile neobişnuite la $arry, această cicatrice era cea
mai
!ecee3traordinară.
ani, o urmare aAuaccidentului
era, aşa cum
de pretinsese familia
maşină în care ursley
muriseră timp de
părinţii lui
$arry, pentru că 9ily şi Cames Potter nu muriseră într-un accident de
2
maşină. useseră omorâţi cu cru!ime de cel mai temut vrăjitor al Întune-

ricului din ultima sută de ani, de 4ap-de-0ort. $arry scăpase din acelaşi
atac doar cu cicatricea de pe frunte, când blestemul 9ordului
Întunericului, în loc să-l omoare pe $arry, se întorsese asupra celui care
îl proferase. 'proape mort, 4ap-de-0ort dispăruse...
$ar de at%") Harr' se mai înfruntase cu el, la $o"2arts. 'mintindu-şi
de ultima lor întâlnire, în timp ce stătea tot la fereastra întunecată,
$arry fu nevoit să recunoască că era un mare norocos că reuşise să
împlinească treispre!ece ani de viaţă.
4ercetă cerul în căutarea lui $ed2i", care probabil se întorcea
!burând la el cu un şoarece mort în cioc, aşteptându-se să fie lăudată.
Privind în "ol peste acoperişuri, trecură câteva secunde bune, până ca
$arry să îşi dea seama ce vedea.
În dreptul lunii aurii, mărindu-se cu fiecare secundă care trecea, se
profila silueta unei creaturi asimetrice, care se îndrepta către $arry.
6ămase aproape nemişcat, privind-o cum se apropia din ce în ce mai
mult. Pentru o fracţiune de secundă, e!ită, cu mâna pe mânerul
ferestrei, întrebându-se dacă să o înc+idă sau nu, dar atunci ciudata
creatură plană deasupra felinarelor de pe 'leea osc+etelor, şi $arry,
dându-şi seama ce era, se dădu la o parte dintr-o săritură.
Pe fereastră intrară trei bufniţe, două dintre ele susţinând-o pe o
cea de-a treia, care părea inconştientă. 'teri!ară cu o uşoară bufnitură
pe patul lui $arry, iar bufniţa din mijloc, care era mare şi "ri, că!u pe o
parte şi rămase nemişcată. e picioarele sale era le"at un pac+et mare.
$arry recunoscu de îndată bufniţa aflată în stare de inconştienţă.
ra rrol şi aparţinea familiei 7easley. $arry se repe!i imediat spre pat,
desfăcu sforile de la picioarele lui rrol, luă pac+etul şi apoi îl duse pe
rrol în colivia lui $ed2i". rrol desc+ise un oc+i înceţoşat, scoase un
mic ţipăt de mulţumire şi începu să bea apă.
$arry se întoarse către celelalte două bufniţe. /na dintre ele, mare
şi albă ca !ăpada, era $ed2i". Şi ea aducea un pac+et şi părea e3trem
de mulţumită de ea însăşi. Îl ciupi uşor pe $arry, cu multă afecţiune, în
timp ce el îi îndepărtă povara, apoi traversă camera în !bor pentru a i se
alătura lui rrol.
însă $arry nularecunoscu

ştia de a treia
cine venea, bufniţă,
pentru că în tânără
afară deşi un
de culoare
al treilearoşiatică,
pac+et,
aducea şi o scrisoare cu antet%l 3H#45art&”. 4ând $arry o eliberă şi pe ea
de "reutate, bufniţa îşi umflă penele cu importanţă, îşi întinse aripile şi
!bură pe fereastră în noapte.
$arry se aşe!ă pe pat, înşfăcă pac+etul lui rrol, rupse +ârtia maro
şi descoperi un cadou, împac+etat în +ârtie aurie, şi prima sa felicitare
aniversară. 4u de"etele tremurându-i uşor, desc+ise plicul. in el că!ură
două coli de +ârtie% o scrisoare şi o tăietură dintr-un !iar.
ra"mentul decupat era evident că provenea din !iarul vrăjitorilor,
&Profetu
$arry luăl 6le”
foaia, , deoarece
o nete!i şi toţi
citi% oamenii din po!a alb-ne"ru se mişcau.
AN8A9ATUL :INI;TERULUI :A8IEI PUNE :<NA PE :ARELE PRE:IU(
Arthur Weasley, e%ul O%iciului de „$olosire neregulamentară a

obiectelor %ăcute de Încuiaţi”, din Ministerul Magiei, a câştigat arele
*remiu anual o%erit de „*ro%etul zilei”.
Încântat, domnul Weasley a declarat ziarului nostru , „!om c#eltui galeonii
primiţi pe o vacanţă de vară în +gipt, unde lucrează %iul nostru cel mai
mare, Bill, angaat de Banca ,ringotts. ca distrugător de blesteme.”
$amilia &easle/ va petrece o lună în +gipt , întorcându-se abia la
începutul noului an şcolar la 0og1arts, unde învaţă cinci dintre copiii
&easle/.
$arry se uită la foto"rafia mişcătoare şi un !âmbet lar" i se aşternu
pe c+ip, vă!ându-i pe toţi cei nouă 7easley făcându-i entu!iasmaţi cu
mâna, din faţa unei piramide mari. 0icuţa şi dolofana doamnă 7easley,
înaltul şi c+eliosul domn 7easley, cei şase fii ai lor şi Binny, sin"ura lor
fiică, toţi 5deşi po!a alb-ne"ru nu o arăta# cu păr roşu-aprins. 4+iar în
mijlocul po!ei se afla 6on, înalt şi deşirat, cu Pun"aşul, şobolanul său, pe
umăr şi ţinând-o de după umeri pe sora lui mai mică, Binny.
$arry nu putea să se "ândească la altcineva care să fi meritat într-o
mai mare măsură premiul, fiindcă membrii familiei 7easley erau tare
săritori şi de treabă, dar e3trem de săraci.
2ragă 0arr/,
3a ulţi 4ni(
tii, îmi pare tare rău de tele%onul ăla . Sper că nu ţi-au %ăcut zile
%ripte Încuiaţii ăia. 3-am întrebat pe tata şi el a zis că probabil că nu ar %i
trebuit să strig la tele%on...
!ste minunat aici, în !gipt. 5ill ne-a %ăcut turul tuturor mormintelor
%araonilor şi n-o să-ţi vină să crezi ce blesteme au pus vrăitorii egipteni
din antic#itate asupra lor. ama nu a lăsat-o pe inn/ să intre în ultima
piramidă. +rau o grămadă de sc#elete mutante pe acolo , a unor Încuiaţi
care %orţaseră intrarea în piramidă şi cărora le crescuseră capete în plus
şi %el de %el de alte c#estii .
6u mi-a venit să cred când tata a câştigat prem iul oferit de "#rofetul
zilei”. apte
vacanţă , dar sute de galeoni
o să-mi cumpere ( 'ea maio mare
şi mie parte
bag#etă dinpentru
nouă ei s-au duscare
anul pe
vine.
$arry îşi amintea prea bine cum se rupsese ba"+eta lui 6on. 1e
întâmplase când maşina cu care !buraseră ei doi până la $o"2arts se
lovise de 1alcia ătăuşă, plantată pe terenul din jurul castelului
$o"2arts.
$e întoarcem cu apro"imativ o săptămână înainte să înceapă primul
trimestru
pentru şi an
noul o să mergem
şcolar la şansă
. + vreo 3ondrasăcanesă-mi cumpăr
întâlnim acolobag#eta
 şi cărţile
6u-i lăsa pe Încuiaţi să te supere(

Încearcă să vii la 3ondra,
%on
*S7 *erc/ e e% de *romoţie. 4 primit vestea săptămâna trecută.

$arry privi iar foto"rafia. Percy, care era în al şaptelea - şi ultimul -
an la $o"2arts, părea e3trem de plin de importanţă. Îşi pusese insi"na
de Şef de Promoţie pe fesul aşe!at într-o parte peste părul în"rijit, iar
oc+elarii săi cu rame de ba"ă luceau în soarele e"iptean.
$arry se întoarse acum către cadoul său şi îl despac+etă. Înăuntru
era ceea ce părea a fi un titire! luminos. 1ub el mai "ăsi încă un bilet de
la 6on.
&arry, acesta este un 'pionoscop de buzunar. 2acă se a%lă cineva necinstit
prin
spunepreamă
că este, se pare căvândută
o aiureală începe să luminezeturişti
vrăitorilor şi săşise
căînvârtească . Bill
nu te poţi baza
pe el, %iindcă ni se tot aprindea ieri seară , la cină. 2ar 5ill nu şi-a dat
seama că $red şi eorge îi puseseră cărăbuşi în supă(
#e curând,
%on
$arry puse 1pionoscopul pe noptieră, unde stătea destul de

nemişcat, ec+ilibrat în vârf, lăsând să se vadă limbile luminoase de pe
cadranul său. Îl privi mulţumit câteva secunde, apoi ridică pac+etul pe
care i-l adusese $ed2i".
Şi în acesta era un cadou împac+etat frumos, o felicitare şi o
scrisoare, de data aceasta de la $ermione.
2ragă 0arr/,
i-a scris 8on şi mi-a povestit despre conversaţia tele%onică pe care
a avut-o cu 9nc#iul !ernon. Sper că eşti bine.
+u eram în vacanţă, în $ranţa, şi nu ştiam cum să-ţi trimit cadoul ...
'e s-ar %i întâmplat dacă îl veri%icau la !amă  2ar a apărut 0ed1ig( 'red
că vroia să se asigure că vei primi ceva de ziua ta , nu ca în anii trecuţi .
:i-am luat cadoul prin comandă via bu%niţă ( 4m văzut o reclamă în
„*ro%etul zilei” (mi-am %ăcut abonament, este tare bine să %ii la curent
cu ce se întâmplă în lumea magiei) . 4i văzut poza aceea cu 8on şi
%amilia lui de acum o săptămână Sunt convinsă că învaţă atâtea
lucruri noi( Sunt c#iar geloasă( !răitorii +giptului 4ntic erau %ascinanţi.
i aici e"istă o istorie locală interesantă despre vrăitorie . Mi-am
rescris întregul eseu la "(storia magiei” ca să includă şi lucrurile pe care le-am
a%lat aici. Sper că nu este prea lung ... +ste cu două suluri de pergament
mai lung decât ne-a cerut #rofesorul Binns...
8on mi-a zis că o să %ie la 3ondra în ultima săptămână de vacanţă .
;u poţi să vii ;e lasă unc#iul şi mătuşa ta 2acă nu, ne vedem în !)presul de
&og*arts pe întâi septembrie(
>
+u drag,
&ermione
#.'. 8on mi-a spus că *erc/ este e% de *romoţie . *un pariu că *erc/
este tare mulţumit. %on nu pare prea fericit.
$arry râse iar, punând deoparte scrisoarea $ermionei, ridicând
cadoul de la ea. ra foarte "reu. upă cum o ştia pe $ermione, era
convins că îi trimisese o carte mare plină cu tot felul de vrăji dificile...
Însă nu era aşa8 )nima îi tresăltă puternic când rupse ambalajul şi
descoperi o cutie de piele nea"ră, lustruită, cu litere ar"intii încrustate
de-a curme!işul% &@rusa pentru întreţinerea co!ilor de mătură ”.
— /au, $ermione8 şopti $arry, desfăcând cutia pentru a se uita
înăuntru.
În pac+et, era un borcan mare cu 1uper-4remă pentru lustruit
mânere, un foarfece
o mică busolă pentru
de aramă, tunspe
prinsă rămurelele ar"intiicălătoriile
mătură pentru de la coada măturii,
lun"i, şi un
"+id intitulat &întreţine-ţi tu sin"ur mătura8”.
În afară de prietenii săi, lui $arry îi lipseau cel mai tare meciurile de
*âjt+aţ, cel mai popular sport din lumea ma"iei - e3trem de periculos,
foarte interesant şi care se juca pe mături. $arry era un foarte bun
jucător de *âjt+aţ, deşi era cel mai tânăr care fusese selecţionat
vreodată pentru vreuna dintre ec+ipele caselor de la $o"2arts, în ultimii
o sută de ani. /nul dintre cele mai preţuite obiecte ale lui $arry era
mătura lui, +ar)a 3N+b%& ???”.
$arry puse deoparte cutia de piele şi ridică ultimul pac+et.
6ecunoscu imediat scrijelitul de pe +ârtia maro% era al lui $a"rid,
păstrătorul c+eilor şi pa!nicul vânatului de la $o"2arts. 6upse primul
strat de ambalaj şi !ări ceva verde din piele, dar înainte de a-l
despac+eta cum trebuie, pac+etul tremură într-un mod straniu, şi ceea
ce se afla în el scoase un clănţănit puternic, de parcă ar fi avut fălci.
$arry încremeni. Ştia că $a"rid nu i-ar trimite niciodată ceva
periculos, însă $a"rid avea un fel aparte de a privi lucrurile periculoase.
Ştia toată lumea că $a"rid era prieten cu păianjeni uriaşi, că
ac+i!iţionase câini cu trei capete de la muşteriii berăriilor şi că adusese
ile"al ouă de dra"on în coliba sa.
Harr' atinse rapid pac+etul cu un de"et. 'cesta clănţăni iarăşi
puternic. $arry întinse mâna după veio!ă, o apucă bine şi o ridică
deasupra capului, pre"ătit să contraatace. 'poi apucă restul ambalajului
cu cealaltă mână şi trase.
Şi din el că!u o carte... $arry abia apucă să vadă frumoasa copertă
verde, inscripţionată cu litere aurii, „'artea monstruoasă despre
monştri”, înainte ca aceasta să se întoarcă pe o parte şi să o ia la "oană
pe pat, asemenea unui crab ciudat.
— O/( &esări
4artea &0ere
deHarr'.
pe pat cu o bufnitură puternică şi traversă camera în
vite!ă. $arry o urmă tiptil. 4artea se ascunsese în spaţiul întunecat de
dedesubtul biroului. 6u"ându-se ca familia ursley să doarmă buştean

în continuare, $arry se aşe!ă în patru labe şi întinse mâna cătr e ea.
—A%(
4artea îl muşcase de mână, după care trecuse pe lân"ă el. $arry se
ridică şi se aruncă asupra ei, reuşind să o imobili!e!e. /nc+iul *ernon
sforăi cu putere
$ed2i" din camera
şi rrol alăturată.
priviră cu interes cum $arry strân"ea )artea )are i se
!bătea în braţe. $arry fu"i spre dulap şi scoase o curea dintr-un sertar,
cu care le"ă strâns cartea. „'artea monstruoasă despre monştri” se
!bătea furioasă, însă nu se mai putea deplasa sau clănţăni, aşa că $arry
o aruncă pe pat şi luă felicitarea de la Ha4rd.
2ragă 0arr/,
3a ulţi 4ni(
'red că s-ar putea să-ţi %olosească la anu< . Mai departe nu mai zic nimic.
Îţi spun când te văd .
Sper că Încuiaţii nu-ţi %ac probleme .
,oate cele bune,
&agrid
9ui $arry i se păru că această carte muşcătoare de la $a"rid era de

rău au"ur, având în vedere că $a"rid spunea că îi va fi de ajutor, însă
puse felicitarea lân"ă cele primite de la 6on şi de la $ermione, !âmbind
mai lar" ca niciodată. 'cum nu mai rămăsese decât scrisoarea de la
$o"2arts.
Ob&er1"d că era mai "roasă decât de obicei, $arry desc+ise plicul,
scoase primul sul de per"ament şi citi%
2ragă 2omnule *otter,
!ă aducem la cunoştinţă că noul an şcolar începe la întâi
septembrie . !)presul de &og*arts va pleca din ara ".ing/s +ross”, la ora
unsprezece.
!levii din anul ((( pot vizita satul &ogsmeade, la %iecare s%ârşit de
săptămână. !ă rugăm să veniţi cu %ormularul inclus semnat de părintele
sau tutorele dumneavoastră. În plic, găsiţi şi o listă cu cărţile pentru anul
viitor.
'u salutări,
#rofesoara M. Mconagall 0irector-adunct
$arry scoase permisul pentru $o"smeade şi îl privi, fără să mai

!âmbească. 'r fi fost minunat să poată mer"e şi el la $o"smeade,
împreună cu cole"ii lui. Ştia că era un sat locuit numai de vrăjitori şi
vrăjitoare, dar nu pusese niciodată piciorul acolo. ar cum ar putea să-i
convin"ă pe /nc+iul *ernon şi pe 0ătuşa Petunia să semne!e
formularul;
Privi ceasul deşteptător. 1e făcuse două dimineaţa.
Bândindu-se că se va ocupa de permisul pentru $o"smeade a doua
!i, când se va tre!i, $arry se bă"ă la loc în pat, neuitând să bife!e o altă
!i de pe tabelul pe care şi-l făcuse, numărând cu nerăbdare !ilele care
mai rămăseseră
oc+elarii până înla pat,
şi se întinse întoarcerea
cu oc+ii sa la $o"2arts.
desc+işi, cu faţa'poi
cătreîşicele
scoase
trei
felicitări aniversare.
eşi complet neobişnuit pentru el, în acel moment $arry Potter se
simţea la fel ca toţi ceilalţi% bucuros pentru prima dată în viaţă că era
!iua lui8
— CAPITOLUL II —
CUMPLITA GREŞEALĂ A MĂTUŞE MARGE
imineaţa următoare, când coborî la micul dejun, $arry îi "ăsi pe
cei trei ursley deja aşe!aţi în jurul mesei de bucătărie. 1e uitau la un
televi!or nou-nouţ,
udley, care făcuse un
marecadou
!arvăde bun-venit-în-vacanţa-de-vară
şi se plânsese a"asant de lun"ulpentru
drum
dintre fri"ider şi televi!orul din sufra"erie. udley îşi petrecuse cea mai
mare parte a vacanţei în bucătărie, cu oc+ii lui mici, ca de porc, aţintiţi
pe ecranul televi!orului şi cu cele cinci bărbii tremurându-i în timp ce
mânca n#"-&t#0.
$arry se aşe!ă între udley şi /nc+iul *ernon, un bărbat masiv,
aproape fără "ât şi cu o mustaţă stufoasă. eparte de a-i ura &9a 0ulţi
'ni” lui $arry, nici unul dintre membrii familiei ursley nu dădu nici un
semn că ar fi observat că $arry intrase în bucătărie. $arry era însă mult
prea obişnuit cu purtarea lor, pentru a-i mai păsa. Îşi luă o bucată de
pâine prăjită şi apoi ridică privirea către crainicul de la televi!or, care
era la mijlocul unei relatări despre evadarea unui puşcăriaş.
— ... oamenii sunt avertizaţi că 5lac= este înarmat şi e"trem de
periculos. 4 %ost instalată o linie specială , la care se poate raporta
imediat orice in%ormaţie despre 5lac=.
— Au era nevoie să ne mai spună că e un răufăcător8 răcni /nc+iul
*ernon, +olbându-se la pri!onier, pe deasupra !iarului. /itaţi-vă în ce +al
e, para!it împuţit8 4e păr slinos8
'runcă o privire răutăcioasă către $arry, al cărui păr ciufulit a
constituit întotdeauna o sursă de enervare pentru /nc+iul *ernon. Însă,
în comparaţie cu omul de la televi!or, a cărui faţă suptă era înconjurată
de o încâlceală până la cot, $arry se simţi într-adevăr foarte în"rijit
pieptănat.
4rainicul reapăruse.
— inistrul 4griculturii şi *escuitului va anunţa astăzi ...
— 1tai aşa8 răcni /nc+iul *ernon, +olbându-se furios la crainic. Au
ne-ai spus de unde a evadat8 9a ce ajută asta; 1mintituD ar putea fi c+iar
acum pe strada noastră8
0ătuşa Petunia, osoasă şi cu o faţă ca de cal, se întoarse rapid şi se
uită imediat pe fereastra de la bucătărie. $arry ştia că 0ătuşa Petunia ar
fi fost pur şi simplu înnebunită de fericire să fie ea cea care sună la linia
specială. ra cea mai bă"ăcioasă femeie din lume şi îşi petrecuse cea
mai mare parte din viaţă spionându-şi vecinii, plictisitor de paş").
— 4ând or să înveţe, !ise /nc+iul *ernon, bătând cu pumnul său
mare şi vineţiu în masă, că numai spân!urătoarea îi poate potoli pe
oamenii ăştia;
— oarte adevărat, !ise 0ătuşa Petunia, care se mai uita încă în
curtea vecinilor.
/nc+iul *ernon
— 'r fi bine îşi "oli
să plec câtceaşca de ceai,
mai repede, se uitătrenul
Petunia, la ceasluişi0ar"e
adău"ă%
vine la
!ece.
?
$arry, care era cu "ândul la &@rusa pentru întreţinerea co!ilor de

mătură”, fu readus cu picioarele pe pământ, ca şi cum ar fi că!ut brusc,
cu o bufnitură puternică.
— 0ătuşa 0ar"e; spuse $arry pe nerăsuflate. *i-*ine aici; 0ătuşa
0ar"e era sora /nc+iului *ernon. eşi nu era rudă de sân"e cu $arry 5a
cărui mamă fusese sora 0ătuşii Petunia#, băiatul fusese obli"at să-i
spună &mătuşă”, de când se ştia. 0ătuşa 0ar"e trăia la ţară, într-o casă
cu o curte mare, unde creştea buldo"i. 6areori venea în casa de pe
'leea osc+etelor, pentru că nu se putea de!lipi de preţioşii ei câini,
însă fiecare vi!ită a ei rămânea întipărită dureros în +"tea l% Harr'.
9a petrecerea dată când udley împlinise cinci ani, 0ătuşa 0ar"e îl
pocnise pe $arry în fluierul piciorului pentru ca acesta să nu-i mai bată
nepotul la jocul pe care îl jucau cei doi copii. 4âţiva ani mai târ!iu,
apăruse de 4răciun cu un robot computeri!at pentru udley şi o cutie de
biscuiţi pentru câine, pe care i-o dăduse lui $arry. 4u oca!ia ultimei sale
vi!ite, cu un an înainte de a începe cursurile la $o"2arts, $arry îl
călcase din "reşeală pe labă pe câinele ei preferat. 1pintecătorul, căci
aşa îl c+ema pe câine, îl aler"ase pe $arry prin toată "rădina, forţându-l
să se urce într-un pom, iar 0ătuşa 0ar"e a refu!at să-l îndepărte!e pe
câine de copac, până după mie!ul nopţii. 'mintirea acestui incident încă
mai aducea lacrimi de râs în #)/ l% $%dle'.
— 0ar"e va rămâne aici timp de o săptămână, se răţoi /nc+iul
*ernon, şi dacă tot suntem la subiectul ăsta - îndreptă ameninţător un
de"et "ras către $arry - trebuie să lămurim nişte lucruri înainte să o
luăm de la "ară8
udley rânji şi îşi de!lipi privirea de pe televi!or. 0omentele în care
/nc+iul *ernon îl c+inuia pe $arry erau cele mai distractive pentru
udley.
— În primul rând, mârâi /nc+iul *ernon, să ai "rijă să foloseşti o
limbă civili!ată, când vorbeşti cu 0ătuşa 0ar"e.
— B"e, !ise $arry cu amărăciune, dacă va face şi ea la fel când
vorbeşte cu mine.
— În al doilea rând, !ise /nc+iul *ernon, purtându-se de parcă nici
nu au!ise răspunsul lui $arry, având în vedere că 0ar"e nu ştie nimic
despre
aici. 1ă anormalitatea ta, "%ai1rea%
te porţi frumos, ") %" fel de... c+estii de-ale tale, cât stă
înţeles;
— acă se va purta şi ea, spuse $arry printre dinţi.
— Şi în al treilea rând, !ise /nc+iul *ernon, oc+ii săi mici şi răi fiind
acum doar două cute pe faţa sa mare şi con"estionată, i-am spus lui
0ar"e că te duci la &1f. rutus ”, şcoala de corecţie pentru delincvenţi
incurabili.
— 4um; stri"ă $arry.
— 1i vei susţine şi tu această poveste, băiete, sau o să ai mari
probleme8 răcni /nc+iul *ernon.
abia$arry rămase
venindu-i săacolo, palid şiurec+ilor.
îşi creadă înfuriat, privindu-l pe /nc+iul
0ătuşa 0ar"e, *ernon,
în vi!ită o
săptămână întreagă... ra cel mai "roa!nic cadou de !iua lui, pe care i-l

făcuse familia ursley vreodată, c+iar dacă punea la socoteală şi

perec+ea de şosete 1e)/ ale U")/%l% !er"#".
— i bine, Petunia, !ise /nc+iul *ernon, ridicându-se "reoi, mă duc
la "ară. *rei să vii cu mine, udlicuţ;
— Au, !ise udley, a cărui atenţie se reîndreptase asupra
televi!orului, acum că /nc+iul *ernon terminase cu ameninţările la
adresa lui $arry.
— udlicuţ trebuie să se facă frumos pentru mătuşica lui, !ise
0ătuşa Petunia, nete!indu-i părul des şi blond. 0ămica i-a cumpărat un
papion nou, tare dră"uţ8
/nc+iul *ernon îl bătu pe udley pe umărul lui "răsan.
— At%"), "e 1edem curând, spuse el şi ieşi din bucătărie.
9ui $arry, care rămăsese în"ro!it, ca într-un fel de transă, îi veni
brusc o idee strălucită. 'bandonându-şi pâinea prăjită pe masă, se ridică
repede şi îl urmă pe /nc+iul *ernon până la uşă.
/nc+iul *ernon îşi punea +aina pe care şi-o punea întotdeauna când
mer"ea cu maşina.
— Au vorbeam cu tine, se răţoi el, vă!ându-l pe $arry când se
întoarse.
— e parcă aş vrea să vin, !ise $arry rece. *reau să te ro" ceva...
/nc+iul *ernon îl privi bănuitor.
— Ele1 d" al treilea an la $o"... *reau să spun, la şcoala mea, pot
vi!ita un sat din apropiere, începu $arry.
— Şi ce; se răţoi /nc+iul *ernon, luând c+eile de la maşină dintr-un
cui de lân"ă uşă.
— 'm nevoie să-mi semne!i un permis, ca să pot face lucrul acesta,
6&e Harr' d"tr-# &%flare.
— 1i de ce as face asta; se răsti /nc+iul *ernon.
— Păi, !ise $arry, ale"ându-şi cuvintele cu "rijă, nu-mi va fi foarte
uşor să o convin" pe 0ătuşa 0ar"e că mă duc la 1f... cum ai spus...
— 3;f. Br%t%&”, şcoala de corecţie pentru delincvenţi incurabili8 răcni
/nc+iul *ernon şi $arry fu mulţumit să distin"ă un car de disperare în
vocea /nc+iului *ernon.
— 3act, !ise $arry, uitându-se calm către faţa lătăreaţă şi
con"estionată
trebuiască să apar
/nc+iului *ernon.nu;
convin"ător, steacă
prea omult de ţinut
să-mi scapeminte...
ceva...:din
să
"reşeală;
— : să-ţi sune apa-n cap, asta o să ţi se întâmple8 tună /nc+iul
*ernon, apropiindu-se de $arry cu pumnul ridicat.
ar $arry rămase pe po!iţie.
— ;%"et%l a0e d" )a0%l +e% "-o s-o facă pe 0ătuşa 0ar"e să uite ce aş
putea să-i spun, spuse el încruntat.
/nc+iul *ernon se opri, cu pumnul încă ridicat, pe faţă întipărindu-i-
se o "rimasă în"ro!itoare.
ar dacă
— minte
să ţin la ceîmi semne!i
şcoală permisul, continuă
se presupune că mer" şi$arry
o să repede, jur căcao
mă comport
un Încu... de parcă aş fi normal şi toate celelalte.

$arry îşi putea da seama că /nc+iul *ernon cântărea faptele, c+iar

dacă dinţii îi erau de!"oliţi şi îi pulsa o venă la tâmplă.
— ine, răbufni el într-un sfârşit. : să-ţi urmăresc comportamentul
cu mare atenţie în timpul vi!itei lui 0ar"e. acă te porţi frumos până la
sfârşit, nu sari peste cal şi spui ce te-am învăţat eu, o să-ţi semne!
permisul ăla afurisit8
1e întoarse, desc+ise uşa cu putere şi o trânti atât de tare, încât
că!u unul dintre oc+iurile mici de "eam, din partea de sus.
$arry nu se mai întoarse în bucătărie. 1e duse la etaj, în camera lui.
acă urma să se comporte ca un Încuiat adevărat, era ca!ul să înceapă
de pe atunci. Încet şi cu tristeţe, îşi strânse toate cadourile şi felicitările
primite şi le ascunse sub scândura de!lipită din podea, lân"ă temele
pentru şcoală. 'poi se duse la colivia lui $ed2i". rrol părea să-şi fi
revenit. Şi el şi $ed2i" dormeau, cu capetele sub aripi. $arry oftă, apoi
îi tre!i pe amândoi.
— $ed2i", spuse el abătut, o să trebuiască să dispari o săptămână.
u-te cu rrol. 6on o să aibă "rijă de tine. : să-i scriu un bileţel, să-i
e3plic. Şi nu te mai uita aşa la mine - în oc+ii mari ca de c+i+limbar ai lui
$ed2i" se citea dispreţul - nu este vina mea8 ste sin"urul mod în care
mi se permite să vi!ite! $o"smeade, împreună cu 6on şi cu $ermione.
=ece minute mai târ!iu, rrol şi $ed2i" 5care aveau le"at de picior
câte un bileţel pentru 6on# se repe!iră afară, pe fereastră, şi curând
dispărură cu totul. $arry, care se simţea în"ro!itor, puse colivia "oală în
dulap.
ar lui $arry nu îi rămase mult timp să-şi plân"ă de milă, fiindcă
imediat se au!iră urletele 0ătuşii Petunia, care îl stri"a să vină să
întâmpine oaspetele )%+ &e )%1"e.
— ă ceva cu părul ăla8 îl în"+ionti ea, când $arry ajunse în +ol.
$arry ştia însă că de"eaba s-ar fi c+inuit să-şi aranje!e părul.
0ătuşa 0ar"e adora, pur şi simplu, să-l critice, aşa că era cu atât mai
fericită, cu cât "ăsea mai multe prilejuri să-l )erte.
4urând, se au!i scrâşnetul pneurilor maşinii /nc+iului *ernon, care
parca pe alee, apoi se au!iră uşi trântite şi paşi "răbiţi spre casă.
— u-te şi desc+ide uşa8 şuieră 0ătuşa Petunia printre dinţi.
$arry
0ar"e stăteasimţi unîn"+em
deja în stomac
pra". 1emăna cândbine
foarte desc+ise lar" *ernon.
cu /nc+iul uşa. 0ătuşa
'vea
aceeaşi faţă lătăreaţă, bovină, foarte con"estionată, cu mustaţă c+iar,
deşi nu aşa de stufoasă ca a /nc+iului *ernon . Dntr-o mână ţinea o vali!ă
uriaşă, iar cu cealaltă mân"âia creştetul unui buldo" bătrân şi fioros.
— /nde este udlicuţ, nepoţelul meu iubit;
udley păşi le"ănat spre ea, cu părul lins pe frunte şi cu un papion
la "ât, abia vi!ibil din cau!a multiplelor lui bărbii. 0ătuşa 0ar"e îşi
a!vârli vali!a către $arry, lovindu-l în stomac, şi îl strânse la piept pe
udley, după care îl sărută !"omotos pe obra!.
$arry
"rasă, ştiaca
numai prea bine
să se căîmbrăţişat
lase lui udleyde
i se promisese
0ătuşa 0ar"e,o aşa
recompensă
că nu fu
surprins când în mâna acestuia apăru aproape instantaneu o bancnotă
2
de două!eci şi cinci de lire.

— Petunia8 e3clamă iar 0ătuşa 0ar"e, trecând ca o furtună pe lân"ă
$arry, ca şi cum băiatul ar fi fost un simplu cuier neînsufleţit.
0ătuşa 0ar"e şi 0ătuşa Petunia se sărutară, sau mai de"rabă
0ătuşa 0ar"e îşi lipi ma3ilarul masiv de obrajii sc+eletici ai 0ătuşii
Petunia.
/nc+iul *ernon intră şi el în casă, !âmbind jovial şi înc+i!ând uşa
după el.
— *rei un ceai, 0ar"e; întrebă el. Şi 1pintecătorului, ce să-i dau;
— O &ă-i dau eu puţin ceai în farfurioara mea, !ise 0ătuşa 0ar"e şi
se îndreptară spre bucătărie cu toţii, lăsându-l pe $arry sin"urel şi cu
vali!a în mână.
ar $arry era mulţumit, profita de orice oca!ie ca să stea cât mai
departe de 0ătuşa 0ar"e. 'şa că începu să urce scările cu vali!a în
mână, spre dormitorul pentru oaspeţi. Încet, încetişor, ca să nu fie
nevoit să dea oc+ii cu 0ătuşa 0ar"e prea curând.
4ând se întoarse în bucătărie, 0ătuşa 0ar"e fusese deja servită cu
ceai şi prăjiturele, iar într-un colţ, 1pintecătorul sorbea !"omotos din
farfurioară. $arry o vă!u pe 0ătuşa Petunia clipind nervos din oc+i,
privind cum stropii de ceai şi balele câinelui îi murdăreau podeaua
sclipitoare. 0ătuşa Petunia ura animalele.
— 4ine are "rijă de ceilalţi câini, 0ar"e; întrebă /nc+iul *ernon.
— 9-am ru"at pe 4olonelul ubster să aibă "rijă de ei, cât lipsesc,
tună 0ătuşa 0ar"e. ' ieşit la pensie, aşa că nu-i strică să se ocupe cu
ceva. ar pe el trebuia să-l iau cu mine, suferă cumplit când sunt
plecată.
1pintecătorul scoase câteva mârâieli, în timp ce $arry se aşe!a pe
un scaun. 'sta atrase atenţia 0ătuşii 0ar"e către $arry.
— $m8 @ot aici eşti, nu-i aşa; se răsti ea.
— a, răspunse $arry.
— Şi nu mai spune &a” cu tonul ăsta nerecunoscător8 mârâi 0ătuşa
0ar"e. 'r trebui să le mulţumeşti lui *ernon şi Petuniei pentru că te-au
lăsat să stai la ei8 u te-aş fi trimis imediat la un orfelinat, dacă mi te-ar
fi lăsat cineva pe treptele casei mele8
@are
cu ea, ar "ândul
dar fi vrut să-i spună că arîlfifăcu
la $o"smeade preferat
să sesăabţină.
stea la 1c+iţă
orfelinat, decât
c+iar un
!âmbet c+inuit.
— Au te strâmba la mine8 stri"ă 0ătuşa 0ar"e. *ăd că nu s-a
sc+imbat nimic în purtările tale, de când am fost ultima dată aici8
1orbi o "ură de ceai, după care îşi şterse mustaţa şi întrebă%
— Şi unde l-ai trimis la şcoală, *ernon;
— 9a 1t. rutus, se "răbi /nc+iul *ernon să răspundă.  un institut
foarte bun pentru ca!urile disperate...
— '+a, aprobă 0ătuşa 0ar"e. Şi folosesc bastonul la institutul ăsta;
— Păi...!er"#n făcu apoi un semn scurt, pe la spatele 0ătuşii 0ar"e.
U")/%l
— a, !ise $arry, cu multă convin"ere.
7
Şi, ca să facă lucrurile cum trebuie, adău"ă repede%

— A0r#a0e t#t t+0%l(
— 3celent8 aprobă 0ătuşa 0ar"e, fericită. u nu sunt de acord cu
aiurelile astea, cum că bătaia ar trebui inter!isă.  meritată din plin în
nouă!eci şi nouă de ca!uri din o sută8 Şi te-a bătut des;
pe sub :, da, făcu $arry, nici nu mai ştiu de câte ori8 0ătuşa 0ar"e privi
—
sprâncene.
— :e t#t nu-mi place tonul cu care îmi vorbeşti, !ise ea, bănuitoare.
acă spui asta atât de liniştit, înseamnă că nu te-au altoit cum trebuie8
Petunia, dacă aş fi . D n locul tău, eu aş scrie la şcoală şi le-aş recomanda
să fie mai severi8
Poate fiindcă se temea că $arry o să uite de înţele"erea dintre ei,
/nc+iul *ernon sc+imbă brusc subiectul.
— 'i au!it la ştirile de dimineaţă despre pri!onierul evadat, 0ar"e;
întrebă el.

0ătuşa 0ar"e începea să se simtă ca acasă. $arry nu se putu

abţine să se "ândească la felul în care ar decur"e viaţa lui, dacă ea nu
ar fi venit în vi!ită. /nc+iul *ernon şi 0ătuşa Petunia îl încurajau mai tot
timpul să stea cât mai la o parte din calea lor, iar $arry profita din plin
de lucrul acesta. 0ătuşa 0ar"e însă ar fi dorit să-l ţină sub
suprave"+ere mereu şi să-l bombarde!e cu răutăţi şi sfaturi de bună
purtare. 1imţea o plăcere deosebită să-l compare pe $arry cu dra"ul ei
udley, căruia îi dădea o mulţime de cadouri, privindu-l cu reproş pe
$arry, ca şi cum s-ar fi mirat că băiatul nu avea şi el un cadou pentru
udlicuţ. 1ublinia foarte des anumite aspecte din înfăţişarea sau
purtarea lui $arry, care, după părerea ei, îl făceau atât de neplăcut *"
#)/ )el#r d" F%r.
— Au trebuie să te învinovăţeşti pe tine, *ernon, pentru ce a ieşit
din băiatul ăsta, !ise ea la masă, în a treia !i a şederii ei la familia
ursley. acă e ceva putred pe dinăuntru, n-ai ce să-i faci8
$arry încercă să se concentre!e asupra mâncării din farfurie, dar
simţea cum îi ard obrajii de mânie. &Bândeşte-te la H#4&+eade”, încerca el
să se calme!e. &Au !ice nimic, nu ridica tonul...”
0ătuşa 0ar"e se întinse după pa+arul ei cu vin.
— ste una dintre re"ulile de ba!ă la dresarea câinilor, spuse ea.
acă e ceva în nere"ulă cu căţeaua, atunci puiul...
Dn acel moment, pa+arul din mâna 0ătuşii 0ar"e se făcu ţăndări. :
mulţime de cioburi se împrăştiară peste tot, făcând-o pe 0ătuşa 0ar"e
să scuipe şi să înc+idă oc+ii.
— 0ar"e8 stri"ă 0ătuşa Petunia. 'i păţit ceva;
— Au te în"rijora, dra"ă, !ise 0ătuşa 0ar"e. Probabil că l-am strâns
prea tare.
trecute. 'şa
Au-ţi miprobleme,
face s-a întâmplat şi acasă
doar ştii cât dela 4olonelul
puternică ubster, !ilele
sunt...
ar 0ătuşa Petunia şi /nc+iul *ernon îl priveau deja, bănuitori, pe
=
$arry, care se "ândi că ar fi mai prudent să se scoale de la masă cât

mai repede. 'şa şi făcu, deşi încă nu se servise desertul.
'juns în +ol, se sprijini de perete şi respiră adânc. e multă vreme
nu-şi mai pierduse controlul, ca să facă lucrurile să e3plode!e. Au
trebuia să se mai întâmple aşa ceva. Învoirea pentru $o"smeade era tot
ce conta,cu
serioase iar0inisterul
dacă se mai întâmplau astfel de lucruri ar fi avut probleme
0a"iei.
$arry nu avea încă vârsta corespun!ătoare şi i se inter!icea să facă
vrăji în afara şcolii. Şi nu era la prima abatere. Aumai vara trecută i se
atrăsese atenţia că, dacă mai face vrăji în casa din 'leea osc+etelor,
de la numărul patru, 0inisterul 0a"iei îl va e3pul!a de la $o"2arts,
'cademia de 0a"ie, armece şi *răjitorii.
Harr' a%6 &)a%"ele la bucătărie şi ştiu că terminaseră masa, aşa că se
"răbi să se ducă în camera lui.

$arry îşi petrecu următoarele !ile, c+inuindu-se să se "ândească la
&@rusa pentru în"rijirea co!ilor de mătură ”, ori de câte ori 0ătuşa 0ar"e
se le"a de el. 'cest lucru îi era de mare ajutor, deşi probabil că avea o
privire absentă, care o făcea pe 0ătuşa 0ar"e să declare că băiatul nu
era în toate minţile, fără nici o discuţie.
În cele din urmă, 1lavă omnului, veni şi ultima !i a vi!itei 0ătuşii
0ar"e. 0ătuşa Petunia "ăti un prân! pe cinste, iar /nc+iul *ernon
destupă mai multe sticle de vin. @recuseră deja de supă şi de somonul
afumat, fără ca nimeni să facă vreo referire la defectele lui $arry. În
timpul desertului, /nc+iul *ernon îi plictisi pe toţi cu o tiradă des 0re &er-
1)%l l%, la 38r%"""4&”, )#+0a"a de fabr)at b%r4/e.
upă a)eea, 0ătuşa Petunia &er1 )afea%a, ar /nc+iul *ernon aduse o
sticlă de coniac.
— 0ar"e, nu vrei şi tu un pă+ărel; întrebă el.
0ătuşa 0ar"e băuse deja o "roa!ă de vin. aţa îi era şi mai roşie ca
de obicei.
— a, unul mic, c+icoti ea. Puţin mai mult, te ro"... 'şa, încă puţin...
ravo8
udley înfuleca a patra bucată de plăcintă. 0ătuşa Petunia îşi
sorbea cafeaua cu de"etul mic ridicat puţin. $arry ar fi dat orice să se
facă nevă!ut în camera lui, dar întâlni privirea cruntă a /nc+iului *ernon
şi înţelese că trebuia să mai suporte.
— '+, ce bun8 făcu 0ătuşa 0ar"e, plescăind !"omotos, în timp ce
lăsa pe masă pa+arul "ol. @e-ai întrecut pe tine, Petunia8 u, cu
doispre!ece câini, n-am timp de aşa o masă. Îmi pre"ătesc ceva rapid şi
"ata8
Îi veni să râ"âie şi o făcu, mân"âindu-şi stomacul umflat.
— 1cu!e8
mâncare, '+,admirativ,
!ise ea cât îmi place să văddră"ăstos
privindu-l un copil pe
sănătos şi cu
udley. poftă
: să de
ajun"i
un bărbat pe cinste, udlicuţ, ca tatăl tău8 *ernon, mai pune-mi puţin
>
coniac, te ro"8
— Pe când ăsta...
Şi 0ătuşa 0ar"e făcu un semn spre $arry, care îşi simţi stomacul
tresăltând. &@rusa8” &e 4"d el re0ede.
— Şi ce privire are8 continuă 0ătuşa 0ar"e. 'scunsă şi rea8 Şi la
câini poţi pe
să-l înece observa lucrul
unul, anul acesta
trecut. @areuneori. 9-am
era rău pus pe
şi neam 4olonelul ubster
prost8
$arry se străduia să-şi amintească ce scria pe pa"ina doispre!ece a
manualului „Întreţine-ţi tu singur mătura”, la capitolul &*răji pentru a
trata măturile încăpăţânate”.
—  c+estie de moştenire, aşa cum vă spuneam !ilele trecute.
Aeamul prost, tot neam prost rămâne8 Au că aş avea ceva cu familia
voastră, !ise ea şi o mân"âie afectuos pe braţ pe 0ătuşa Petunia, dar
sora ta a fost oaia nea"ră a familiei. 1e întâmplă şi în cele mai bune
familii. 1-a mai şi încurcat cu un derbedeu şi iată re!ultatul în faţa
noastră8
$arry se +olba în farfurie, dar ceva ciudat îi suna în urec+i. &'pucaţi
mătura strâns de coadă şi...”, mai încercă el în "ând, dar îi fu imposibil
să-şi mai amintească ce urma. *ocea 0ătuşii 0ar"e îi sfredelea creierii,
ca şi cum ar fi fost unul dintre bur"+iele /nc+iului *ernon.
— Şi Potter ăsta, nu mi-aţi !is niciodată cu ce se ocupa, continuă ea
şi îşi mai turnă coniac în pa+ar 5şi pe faţa de masă8#, spre "roa!a 0ătuşii
Petunia şi a /nc+iului *ernon, care erau cât se poate de crispaţi.
udley îşi ridicase capul din farfuria cu plăcintă, privindu-şi părinţii
cu interes.
— Păi... nu lucra, propriu-!is, începu /nc+iul *ernon, privindu-l cu
coada oc+iului pe $arry. ra şomer8
— N) "%-+ *")/0%a+ altfel( făcu 0ătuşa 0ar"e, sorbind satisfăcută
din pa+arul cu coniac şi şter"ându-şi apoi bărbia cu mâneca. /n
terc+ea-berc+ea, bun de nimic, un leneş, un...
— Au e adevărat8 stri"ă $arry, deodată.
1e făcu linişte deplină. $arry nu îşi mai amintea să fi fost vreodată
mai supărat.
— 1ă mai bem nişte coniac8 sări /nc+iul *ernon, care se făcuse alb
ca tu,
Şi varul, şi răsturnă
băiete, ce mai
te poţi duce rămăsese
la culcare, nuîntesticlă în pa+arul 0ătuşii 0ar"e.
mai +olba8
— Au, *ernon, de ce; întrebă 0ătuşa 0ar"e, cu oc+ii injectaţi fi3aţi
cu răutate asupra lui $arry. 4ontinuă, continuă8 şti mândru de părinţii
tăi, nu-i aşa; 'i şi de ce8 'u făcut acel accident de maşină, beţi,
probabil...
— A-au murit în nici un accident de maşină8 stri"ă $arry, ridicându-
se în picioare.
— a da, într-un accident de maşină, mincinosule, şi te-au lăsat pe
tine pe capul rudelor tale cinstite, care muncesc pe rupte, spume"a
0ătuşa
ar0ar"e,
0ătuşaca0ar"e
să te ţină pe tine,
se opri un 4uvintele
brusc. obra!nic şipăreau
un mincinos, un...să îi
că refu!ă
mai iasă din "âtlej. 0ătuşa 0ar"e se umfla de furie şi se tot umfla, fără
@
să se mai oprească8 aţa stracojie i se lăbărţase şi mai mult, oc+ii i se

bulbucaseră, iar limba îi ieşise afară. În clipele următoare îi plesniră
câţiva nasturi de la jac+eta ei roşie, de t2eed, fiind i!biţi cu putere de
perete. 'răta ca un balon monstruos, stomacul i se revărsa acum de sub
jac+eta fără nasturi, iar de"etele i se umflaseră ca nişte cârnaţi...
timp ce0ar"e8
corpul urlară
umflat /nc+iul *ernon
0ar"eşise0ătuşa Petunia
deîntr-un "las, în
—
al 0ătuşii desprinsese pe scaun şi se
îndrepta spre tavan.
'cum era rotundă, otova peste tot, ca o "eamandură cu oc+i mici
ca de purcea, cu mâinile şi picioarele depărtate, şi se îndrepta spre
tavan, abia icnind. 1pintecătorul lătra ca turbat, sărind cât p%tea de &%&.
— N%%%%%%(
/nc+iul *ernon o apucă de un picior şi încercă să o tra"ă spre
pământ, dar aproape că fu şi el ridicat de la podea8 În clipa următoare,
1pintecătorul se repe!i şi îşi înfipse colţii în piciorul /nc+iului *ernon8
Harr' # 6b%4/ d" &ufra"erie, înainte ca cineva să-l poată opri şi se
ascunse în nişa de sub scară. /şa nişei se desc+ise brusc, ca prin
farmec, când ajunse el în dreptul ei. În câteva secunde, $arry îşi dusese
deja cufărul până la uşa de la intrare. : !bu"+i apoi sus, pe scări, în
camera lui. 1e aplecă sub pat, desprinse scândura din podea şi îşi luă de
acolo cărţile şi cadourile pe care le primise de !iua lui. 9uă în "rabă şi
colivia "oală a lui $ed2i" şi ajunse lân"ă cufăr, tocmai când /nc+iul
*ernon ieşea din sufra"erie, şc+iopătând, cu piciorul însân"erat.
— !"# *"a0#( I:E$IAT( ;-# fa) )%+ era( ACU:(
ar o furie cumplită pusese stăpânire pe $arry. esc+ise cufărul şi
îşi scoate ba"+eta ma"ică, pe care o îndreptă către /nc+iul *ernon.
— A +ertat-#( A +ertat d" 0l n tot ce i s-a întâmplat8 Au vă apropiaţi de
mine8 mai !ise el ameninţător.
Prinse mânerul uşii şi dădu să iasă. - Plec8 !ise el. 0-am săturat8 0i-
a ajuns8 În clipa următoare &e şi afla în stradă, în întuneric, tră"ând
cufărul "reu după el şi ţinând colivia "oală sub braţ.

— CAPITOLUL III —
AUTOBUZUL SALVATOR
4âteva stră!i mai încolo, $arry se sprijini de un "ard jos, de pe

'leea 0a"noliei, epui!at de "reutatea cufărului. 1tătea liniştit, dar
mânia încă!ece
upă îi clocotea
minuteînde
vene, iar sân"ele
odi+nă, îi !vâcnea
pe strada la tâ +0le.
întunecată, fu cuprins de
panică. :ricum ai fi luat-o, nu fusese niciodată într-o situaţie mai
disperată. ra sin"ur în lumea Încuiaţilor, într-un întuneric deplin, fără să
ştie încotro să o ia. Şi, ceea ce era şi mai "rav, făcuse vrăji serioase, mai
mult ca si"ur că urma să fie e3matriculat de la $o"2arts8 încălcase "rav
de tot &ecretul de restricţie” impus vrăjitorilor minori şi c+iar era
surprins că 0inisterul 0a"iei nu-şi trimisese încă repre!entanţii.
Harr' tremura şi se uita în"rijorat în susul şi în josul 'leii 0a"noliilor.
4e urma să se întâmple cu el; : să fie arestat sau o să fie alun"at, pur
şi simplu, din lumea ma"iei; 1e "ândi la 6on şi la $ermione şi inima i se
făcu şi mai mică. elincvent sau nu, $arry era convins că prietenii lui ar
fi făcut orice ca să-l scape de pedeapsă. ar ei erau plecaţi în
străinătate şi, cum n-o avea pe $ed2i", nu putea să ia le"ătura cu ei.
Au avea nici bani de-ai Încuiaţilor la el. 'vea ceva aur vrăjitoresc la
fundul cufărului, dar averea pe care i-o lăsaseră părinţii se afla la
9ondra, în anca *răjitorilor, la &Brin"otts ”. Au va fi în stare să care
după el cufărul până la 9ondra niciodată. oar dacă...
1e uită la ba"+eta pe care o ţinea strâns în mână. acă tot era
e3matriculat 5bătăile inimii i se înteţiră#, ce mai contau câteva vrăji;
'vea şi pelerina care îl făcea invi!ibil, pe care o moştenise de la tatăl lui.
4e-ar fi să vrăjească puţin cufărul ca să-l facă mai uşor şi să-l le"e de
coada măturii; 'poi, îmbrăcat cu pelerina, să !boare până la 9ondra8 1ă
se ducă apoi la seiful lui de la &Brin"otts ” şi, cu banii lăsaţi de părinţi,
să-şi înceapă viaţa de proscris... ra o perspectivă în"ro!itoare, dar nici
să stea acolo, în puterea nopţii, lipit de perete8 4um le-ar fi e3plicat el
poliţiştilor din lumea Încuiaţilor ce căuta el acolo, în plină noapte, cu un
cufăr înţesat cu manuale vrăjitoreşti şi cu o coadă de mătură;
$arry se aplecă şi începu să scoată lucrurile din cufăr, punându-le
alături, în căutarea pelerinei ma"ice. ar se îndreptă brusc din şale şi
privi în jurul lui. 'vea o stranie sen!aţie că cineva îi urmărea mişcările.
1trada era pustie însă şi ferestrele întunecate.
1e aplecă din nou asupra cufărului, dar imediat se ridică iar, cu
mâna încleştată pe ba"+etă. 0ai de"rabă simţise, decât vă!use, că
cineva stătea în spaţiul dintre "arajul din spatele lui şi "ard. Au trebuia
decât să se întoarcă şi avea să se lămurească dacă era doar o pisică
fără stăpân sau... altceva în spatele lui.
— 1umos( şopti $arry şi capătul ba"+etei sale se aprinse, lumina
aproape orbindu-l.
6idică
piatră ba"+eta
ai casei de ladeasupra
numărul capului
doi. /şaşi"arajului
vă!u o lumină
strălucipeşi pereţii
ea, iar de
în
spaţiul dintre "araj şi "ard vă!u doi oc+i mari, strălucitori.

$arry se dădu câţiva paşi înapoi şi se împiedică de cufăr. a"+eta îi

!bură din mână, în timp ce el căuta să se sprijine în mâini, ca să-şi
amorti!e!e căderea.
1e au!i un... 'AB8... asur!itor şi $arry fu orbit de o lumină
puternică. 4u un stri"ăt se rosto"oli pe asfalt, tocmai la timp, fiindcă în
locul pe care
scrâşnind stătuse
din "reu. el cu
upă o clipă
cum înainte
se lămuri se opriră
imediat, roţiledouă
mariroţi mari,
şi ne"re
aparţineau unui autobu! mov-aprins, cu trei etaje, care apăruse ca din
senin. Pe parbri!, apăru scris cu litere aurii &'utobu!ul 1alvator ”. Preţ de
o secundă, $arry se întrebă dacă totul nu se datora loviturii primite la
cap în cădere. 'poi, din autobu! sări şoferul, într-o uniformă mov şi ea,
care începu să vorbească tare în liniştea nopţii%
— ii bine venit în 'utobu!ul 1alvator, care asi"ură transportul în
ca!uri e3treme pentru vrăjitori sau vrăjitoare8 )a-ţi ba"+eta şi urcă la
bord, te duc oriunde doreşti8 Aumele meu este 1tan 1+unpiEe şi o să fiu
şoferul tău în "#a0tea...
Şoferul se opri brusc, fiindcă tocmai atunci îl observă pe $arry, care
încă mai !ăcea pe asfalt. $arry apucă ba"+eta şi sări în picioare. 'juns
aproape, $arry vă!u că 1tan era doar cu puţin mai mare ca el. Au avea
mai mult de optspre!ece sau nouăspre!ece ani, cu pistrui decoloraţi şi
cu urec+i mari, clăpău"e.
— ar ce faci aici; întrebă 1tan, renunţând la tonul profesional.
— 'm că!ut8 !ise $arry.
— i, nu !ău; c+icoti 1tan.
— oar nu cre!i că stăteam de plăcere pe jos, mormăi $arry.
Îşi rănise unul dintre "enunc+i şi mâna pe care se sprijinise în
momentul că!ăturii. Îşi aminti brusc de ce că!use şi se uită în spaţiul
dintre "araj şi "ard. *ă!u 'utobu!ul 1alvator, cu luminile aprinse. Au se
vedea nimeni înăuntru.
— 9a ce te uiţi; întrebă 1tan.
— ra ceva mare şi... ne"ru acolo... 4a un câine... numai că era mult
mai mare, !ise $arry şi arătă cu de"etul spre "araj.
1e uită apoi la 1tan care rămăsese cu "ura căscată şi cu privirea
pironită la cicatricea lui $arry, de pe frunte.
— 4e-i
— aia;
Aimic, ceîntrebă
să fie; ;ta".
întrebă $arry, nete!indu-şi părul peste cicatrice.
În ca! că l-ar fi căutat cei de la 0inisterul 0a"iei, cicatricea l-ar fi
dat de "ol.
— 4um te c+eamă; insistă 1tan.
— Aeville Poponeaţă8 răspunse $arry, menţionând primul nume
c%"#&)%t )are * 1e"&e *" +"te.
$arry se urcă repede în autobu! şi spuse, sperând să-i distra"ă
atenţia lui 1tan%
— eci, ăsta este autobu!ul tău... 1i... merge
a,apă,
că pe—sub oriunde vrei tu8oar
nu mer"e8 făcumi-ai
1tan,făcut
mândru.
semnAumaD să fienu;
să opresc, pe 'i
pământ,
ridicat
ba"+eta, nu;
?
— a, !ise $arry, repede. 4ât mă costă până la 9ondra;

— /nşpe stecli, răspunse 1tan, dar pentru paişpe, ai ciocolată cu
lapte la discreţie, iar pentru cinşpe, o sticlă cu apă caldă şi o periuţă de
dinţi, de ce culoare vrei8
$arry scotoci în cufăr, scoase o monedă şi i-o dădu lui 1tan, după
care ridicară
ec+ilibru pe el.amândoi cufărul în autobu!, cu colivia "oală pusă în
Au e3istau scaune, ci şase paturi de alamă, ascunse de după nişte
draperii. 9a capătul fiecărui pat, se afla câte o lumânare care lumina
pereţii cu panele. /n vrăjitor pipernicit, din spatele autobu!ului, se ridică
în capul oaselor şi mormăi în somn%
— Au, nu acum, tocmai puneam la marinat nişte melci8 upă care
se lăsă pe pat, se întoarse pe partea cealaltă şi îşi continuă somnul.
— 'i numaD ăsta, nu; întrebă 1tan şi bă"ă cufărul sub patul care se
afla imediat în spatele fotoliului şoferului, care stătea cu mâinile pe
volan. l e rnie Pran", şoferul nostru. l e Aeville Poponeaţă, rn8
rnie Pran", un vrăjitor mai în vârstă, cu oc+elari cu multe dioptrii,
dădu din cap, în timp ce $arry îşi aranjă nervos părul peste cicatrice şi
se aşe!ă pe pat.
— 9a drum, rn, !ise 1tan şi se aşe!ă în fotoliul de lân"ă cel al
ş#fer%l%.
1e au!i iar un alt 'AB8 şi $arry se tre!i trântit în pat , pe spate, din
cau!a vite!ei autobu!ului. 6idicându-se cu "rijă, $arry privi pe fereastră
şi vă!u că acum se aflau pe alte stră!i. 1tan privea încântat faţa uimită
a lui $arry.
— A) "e aflam când am vă!ut că ne faci semn să oprim8 !ise 1tan.
/nde suntem, rn, prin 1coţia;
— Î+î, făcu rnie.
— ar cum de nu aud Încuiaţii !"omotul făcut de autobu!; întrebă
$arry.
— i, na8 pufni 1tan cu dispreţ. 'ia; Aici nu privesc, nici nu ascultă
cu atenţie8 $abar n-au de nimic8
— 0ai bine du-te şi tre!eşte-o pe doamna 0ars+, 1tan, !ise rnie.
'jun"em la 'ber"avenny într-un minut8
$arry1tan trecu pe
continua să lân"ă
se uitepatul lui $arry şi
pe fereastră, dispăru
încă foartepeneliniştit.
nişte scări de lemn.
rnie părea
să nu stăpânească volanul prea bine. 'utobu!ul se tot urca pe trotuar,
dar nu lovea nimic. elinarele, cutiile poştale, pubelele, săreau pur şi
simplu din faţa autobu!ului şi reveneau la po!iţia lor, imediat ce acesta
se îndepărta.
1tan reapăru la capătul scărilor, urmat de o vrăjitoare îmbrăcată
într-o pelerină verde-pal.
— 'ţi ajuns, doamnă 0ars+, !ise 1tan şi apăsă pe frână, în timp ce
paturile se deplasară câţiva centimetri spre partea din faţă a
autobu!ului.
$#a+"a :ar&/ *şi duse o batistă la "ură şi coborî din maşină. 1tan îi
aruncă ba"ajul şi înc+ise repede uşile. 'lt 'AB8 şi ajunseră pe o alee

de ţară, de data asta, dând la o parte copacii8

$arry n-ar fi fost în stare să doarmă nici dacă ar fi călătorit cu un
autobu! obişnuit, ca să nu mai vorbim de ăsta care făcea un !"omot
infernal şi făcea salturi bruşte, de sute de Eilometri. 1e lăsă pe spate şi
stomacul i se strânse din nou, "ândindu-se ce se va întâmpla cu el şi
dacă1tan
familia ursley
începu reuşise să o dea
să frun!ărească jos de pe tavan pe 0ătuşa 0ar"e.
"#rofetul 2ilei/ şi să citească printre dinţi.
: foto"rafie marc a unui bărbat cu faţa suptă şi cu păr lun", slinos şi
încâlcit, clipea spre $arry încetişor, de pe prima pa"ină a !iarului. 4+ipul
i se părea tare )%"#&)%t.
— @ipul ăsta8 sări $arry, uitând pentru o clipă de neca!urile lui. '
fost la buletinul de ştiri de la televi!iunea Încuiaţilor8
1tan se reîntoarse la prima pa"ină şi c+icoti%
— 1irius lacE, dădu el din cap. 1i"ur că a fost la televi!or, Ae1lle(
$aG 0e )e l%+e te afl
1tan îl privi cu superioritate pe $arry şi îi întinse !iarul.
— 'r trebui să citeşti mai mult, Aeville, !ise el.
$arry luă !iarul şi citi la lumina lumânării%
534'> Î6'? Î6 3@5+8;4;+(
'irius Blac3, probabil cel mai faimos prizonier din toate timpurile , înc#is în
$ortăreaţa 4z=aban, nu a reuşit sa %ie încă prins , aşa cum a con%irmat
astăzi inisterul agiei. „$acem tot ce putem ca să-l capturăm ”, a zis
Ministrul Magiei, +ornelius 4udge, în dimineaţa aceasta, „şi apelăm la
comunitatea vrăitorilor să-şi păstreze calmul”.
$udge a %ost criticat de câţiva membri ai $ederaţiei !răitorilor
pentru că l-a pus la curent pe *rimul-inistru al Încuiaţilor despre
această criză.
„*ăi, cum credeţi, am fost nevoi t să o %ac”, a zis +ornelius 4udge, foarte uitat.
"'irius Blac3 e un nebun furios , e un pericol pentru oricine îi iese în cale , vrăitor sau
nu. *rimul-inistru mi-a dat cuvântul său că nu va su%la o vorbă nimănui
despre adevărata identitate a lui Sirius Blac3. i , #ai să %im serioşi, oare l-
ar crede cineva, c#iar dacă ar %ace-o”
În timp ce Încuiaţilor li s-a adus la cunoştinţă că 5lac= are o puşcă
(un %el de bag#etă de metal %olosită de Încuiaţi pentru a se masacra
între ei), comunitatea magică se teme de un masacru ca cel de acum doisprezece
ani, când Blac3 a omorât treisprezece oameni cu un singur blestem (
$arry privi în oc+ii înfundaţi în orbite ai lui lacE, sin"urii care

păreau vii pe faţa aceea cadaverică. $arry nu se întâlnise niciodată cu
un vampir, dar vă!use po!e în cartea de la cursul &'părare contra
0a"iei Ae"re”, iar lacE, cu faţa lui ca ceara, arăta c+iar ca un vampir.
— >i se face părul măciucă, nu; întrebă 1tan, privindu-l pe $arry, în
timp— ceAacesta
#+#rtcitea.
treisprezece #a+e" )% %" singur blestem; întrebă $arry,
întin!ându-i !iarul lui 1tan.

— a, răspunse 1tan. În faţa tuturor, cu martori, ce mai8 =iua în

amia!a mare8 4âte neca!uri s-au întâmplat din cau!a lui, nu-i aşa, rn;
— $a, 6&e Er"e, *"4"d%rat.
;ta" &e *"t#ar&e *" f#t#l%, 0e"tr% a-l 0r1 +a b"e 0e Harr'.
— lacE a fost mare suporter al lui Ştii-@u-4ine, spuse 1tan.
— 'l lui 4ap-de-0ort; întrebă $arry, fără să-şi dea seama.
Pistruii lui 1tan se albiră şi ei, iar rnie trase aşa de tare de 1#la", *")t
o întrea"ă fermă trebui să se dea la o parte din faţa 'utobu!ului
1alvator.
— Au eşti în toate minţile; îl întrebă 1tan. Pentru ce a trebuit să-i
pomeneşti numele;
— : de &)%6e, 6&e Harr'. A+ %tat...
— Ai uitat( făcu 1tan. Îmi bate inima, mai să-mi sară din piept8
— eci, lacE a fost suporterul lui Ştim-Aoi-4ine; întrebă $arry,
precaut de data asta.
— a, !ise 1tan, încă frecându-se în dreptul inimii. 'şa e, i-a fost
foarte credincios lui Ştii-@u-4ui... 1e !ice că atunci când micul $arry
Potter - $arry îşi aranja iar părul pe frunte - l-a făcut pe Ştii-@u-4ine să-şi
piardă puterile, toţi credincioşii lui şi-au dat seama că nu mai era nimic
de făcut şi au încercat să scape neobservaţi. Au şi 1irius lacE8 l era
convins că îi va urma la conducere lui Ştii-@u-4ine... :ricum, când l-au
încolţit într-o stradă plină de Încuiaţi, lacE şi-a scos ba"+eta şi a
măturat jumătate de stradă. 'u fost omorâţi doispre!ece Încuiaţi şi un
vrăjitor. :ribil, nu; Şi ştii ce a mai făcut după asta;
— 4e; întrebă $arry.
;tan continuă, coborând şi mai mult vocea.
— ' râs8 !ise 1tan. 1tătea acolo şi râdea8 )ar când au sosit întăriri
de la 0inisterul 0a"iei, s-a supus şi a mers cu ei în linişte, dar tot
râ!ând. 'şa a făcut8 Şi ştii de ce; iindcă e nebun, de-aia8  nebun, nu-i
aşa, rn;
— acă nu era când a fost dus la '!Eaban, cu si"uranţă că acum e8
adău"ă rnie cu vocea lui joasă. u mi-aş pune capăt !ilelor, înainte de
a fi dus acolo. ar aşa-i trebuie, pentru tot ce-a făcut8
— 'u avut mari probleme până au şters urmele. 'u!i, doispre!ece
Încuiaţi
— :morţi în plină
e3plo!ie de la!i8o 4e au !is că
conductă des-a întâmplat,
"a!e8 mormăirn;
rnie.
— Şi acum e în libertate8 !ise 1tan, privind la faţa suptă a lui lacE.
Aimeni până la el nu a mai reuşit să scape de la '!Eaban8 Au-i aşa, rn;
1ă mă tai, dacă ştiu cum a făcut8 >i se ridică părul pe spinare, nu; oar
nu ai nici o şansă în faţa pa!nicilor de la '!Eaban, nu-i aşa, rn;
Pe rnie îl trecură fiorii.
— Au vrei să vorbim despre altceva, 1tan; întrebă el, cutremurându-
se. 0i se face rău numai când mă "ândesc8
1tan puse !iarul la o parte, fără prea mare tra"ere de inimă, iar
$arry îşi ce
înc+ipuia lipi ariarfi nasul de fereastră,
spus 1tan maisăi,neliniştit
pasa"erilor dacă arcafi niciodată. Îşi
ştiut pe cine
transporta în acel moment. 5&'i au!it ce-a făcut $arry Potter ăla, rn; '
2
umflat-o pe mătuşa lui până când a pocnit biata femeie8 Şi mai încerca
să scape cu faţa curată8”
Şi el, $arry, încălcase le"ea vrăjitorilor la fel ca 1irius lacE. aptul
că o umflase pe 0ătuşa 0ar"e nu era suficient ca să fie dus direct la
'!Eaban; $arry nu ştia nimic despre înc+isoarea vrăjitorilor, dar toţi
vorbeau
$o"2arts,despre ea cu
petrecuse cea
două mai
luni mare
acolo, teamă.
anul trecut.$a"rid,
$arry nupa!nicul
ui ta&e ")de la
a)%+
privirea în"ro!ită a lui $a"rid, când au!ise unde vor să-l ducă. Şi doar
$a"rid era unul dintre cei mai curajoşi oameni pe care îi cunoscuse
$arry8
'utobu!ul 1alvator mer"ea în întuneric, împrăştiind în toate părţile
tufişurile, cabinele telefonice, copacii, iar $arry !ăcea în"rijorat, pe patul
lui cu saltea de puf.
1tan îşi aminti că $arry plătise şi pentru ciocolată cu lapte, dar îi
vărsă cana pe pernă, la o mişcare mai bruscă a maşinii.
Pe rând, vrăjitori şi vrăjitoare, îmbrăcaţi în pelerine şi papuci,
coborau de la etajele de sus şi părăseau autobu!ul. @oţi păreau foarte
fericiţi că li s-a terminat călătoria. În cele din urmă, în autobu! rămase
numai $arry.
— i bine, Aeville, unde anume vrei să te lăsăm în 9ondra; întrebă
1tan, frecându-şi mâinile.
— Pe 'leea ia"on8 răspunse $arry.
— 'şa să fie8 e3clamă 1tan.
— BAN8(
0er"eau de-a lun"ul lui 4+arin" 4ross 6oad. $arry stătea în picioare
şi vedea cum clădirile şi băncile se dădeau la o parte din calea
autobu!ului. Începea să se lumine!e de !i. @rebuia să rămână cât mai
neobservat până când se desc+idea banca, să-şi ia banii şi apoi să
plece... /nde, +abar nu avea...
rnie apăsă pe frână şi autobu!ul se opri scrâşnind în faţa unei
cârciume dărăpănate, &4eaunul crăpat”, în spatele cărea &e afla "trarea 0e
Aleea $a4#".
— 0ulţumesc, îi !ise $arry lui rnie.
4oborî scările şi îl ajută pe 1tan să dea jos, pe trotuar, cufărul şi
colivia
— lui $ed2i". 1tan, îşi luă rămas-bun $arry.
9a revedere,
ar 1tan nu dădu semne că l-ar fi au!it. 1tătea în picioare, cu oc+ii
ţintă la intrarea în cârciumă.
— A, aici era, Harr', 6&e # 1#)e.
Înainte de a se întoarce să vadă a cui era vocea, $arry simţi o mână
pe umăr. În acelaşi timp, 1tan e3clamă%
— rn, rn, vino repede să ve!i şi tu8 0ăi să fie8
Harry se uită la posesorul mâinii de pe umărul său şi simţi cum i se
revarsă în stomac o "ăleată cu bucăţi de "+eaţă% era 4ornelius ud"e, în
persoană8
1tan veni imediat lân"ă ei.
— 4um i-aţi spus lui Aeville, domnule 0inistru; întrebă el emoţionat.
7
%d4e, %n omuleţ impo!ant, într-o pelerină prinsă cu un ac decorativ

pe umăr, se uită lipsit de e3presie şi obosit la 1tan.
— Aeville; repetă el, încruntându-se. l e $arry Potter8
— Ştiam eu8 stri"ă 1tan. rn, rn, ştii cine era Aeville; ra $arry
Potter8 *ino să- 1e6 ))atr)ea(
— a, bine, făcu ud"e, împăciuitor. 0ă bucur că 'utobu!ul 1alvator
l-a adus pe $arry Potter teafăr, dar eu şi $arry trebuie să intrăm, avem
de discutat ceva...
ud"e îl strânse şi mai mult de umăr şi $arry se tre!i condus în
cârciuma &4eaunul crăpat”. /n tip "ârbovit intră pe uşa din spatele
barului şi se apropie de tej"+ea, cu o lanternă în mână. ra @om,
proprietarul cârciumei, slab şi ştirb.
— 'ţi dat de el până la urmă, domnule 0inistru, !ise el. 4e doriţi; :
bere; /n coniac;
— :ai de"rabă nişte ceai, !ise ud"e, fără să-l slăbească din
strânsoare pe $arry.
1e au!iră nişte "âfâituri în spatele lor şi îşi făcură apariţia 1tan şi
rnie. 'duceau cufărul lui $arry şi colivia lui $ed2i" şi erau foarte
emoţionaţi.
— e ce ne-ai spus că te numeşti Aeville; întrebă 1tan, în timp ce
rnie se uita plin de interes peste umărul lui 1tan.
— T#+, d#r+ %" separeu, te r#4, a))e"t%a %d4e )%1"tele.
— 9a revedere, făcu $arry, cu o privire vinovată, în timp ce î l %r+a 0e
%d4e &0re &e0are%l, 0e )are *l ale&e&e T#+.
— La re1edere, $eville, stri"ă 1tan.
ud"e şi $arry merseră pe un culoar, conduşi de lumina lanternei lui
@om, şi ajunseră într-un mic separeu. @om pocni din de"ete şi un foc
vesel se aprinse în cămin, după care se înclină şi părăsi separeul.
— 1tai jos, $arry, îl îndemnă ud"e, arătându-i un scaun în
apropiere de foc.
$arry se aşe!ă, simţind că i se face pielea-"ăinii cu tot focul din
cămin. ud"e îşi scoase pelerina şi o puse alături, după care îşi ridică
puţin pantalonii de la costumul verde-pră!uliu şi se aşe!ă în faţa lui
$arry.
— 0ă numesc
$arry ştia deja4ornelius ud"e
acest lucru. şi sunt
Îl mai 0inistrul
vă!use 0a"iei,
o dată, dar !ise el. $arry
atunci
purta pelerina care îl făcea invi!ibil, pe care i-o lăsase moştenire tatăl
său. ud"e nu avea însă cum să ştie acel lucru.
@om, +an"iul, reapăru, cu un şorţ peste cămaşa de noapte şi cu o
tavă cu ceai şi pesmeciori. 'şe!ă tava pe masa dintre $arry şi ud"e şi
părăsi separeul, înc+i!ând uşa după el.
— i bine, $arry, începu ud"e, turnând ceai în căni, trebuie să-ţi
mărturisesc că ne-ai cam pus pe jar. 1ă-ţi părăseşti unc+iul şi mătuşa în
felul acesta... Începusem să cred că... i, slavă omnului, bine că eşti
între"8
ud"e îşi unse un pesmecior cu unt şi împinse tava spre $arry.
— 0ănâncă, $arry, pari foarte slăbit. i bine, cred că eşti curios să
=
ştii cum ne-am descurcat cu domnişoara 0arjorie ursley, pe care ai

lăsat-o pe tavan. În urmă cu câteva ore, am trimis în casa de pe 'leea
osc+etelor, de la numărul patru, doi repre!entanţi ai departamentului
&escântece şi e!le"ări de *răji”. omnişoara ursley a fost înţepată,
ca să se de!umfle, şi i s-a modificat memoria, ca să nu-şi mai
amintească
ud"e îiniciodată de $arry,
!âmbi lui incident. 4ammar"inea
peste asta e, nu ceşcuţei
s-a întâmpcu
lat "+) 4ra1.
ceai, mai
de"rabă ca un unc+i care îşi priveşte nepotul favorit. $arry, care nu-şi
mai revenea din uimire, desc+ise "ura să spună ceva, dar nu îşi "ăsi
cuvintele şi înc+ise "ura la loc.
— şti cumva în"rijorat de reacţia mătuşii şi a unc+iului tău;
continuă ud"e. i bine, trebuie să-ţi spun că sunt supăraţi la culme, dar
s-au învoit să te primească iar în vacanţă, cu condiţia să îţi petreci
4răciunul şi Paştele la $o"2arts.
$arry reuşi să-şi înlăture nodul din "ât şi stri"ă%
— Întotdeauna am rămas la $o"2arts de 4răciun şi de Paşte8 Şi nu
vreau să mă mai întorc niciodată la ei8
— i, şi tu8 încercă să-l potolească ud"e, în"rijorat. 1unt si"ur că o
să "ândeşti altfel după ce o să te mai calme!i. 1unt totuşi familia ta şi ţii
la ei, desi"ur... undeva acolo, foarte adânc, în sufletul tău...
$arry renunţă să-şi mai susţină punctul de vedere în faţa lui ud"e.
ra foarte curios să afle ce se va întâmpla cu el în continuare.
— Au mai rămâne decât să ne "ândim, !ise ud"e, un"ându-şi
tacticos un al doilea pesmecior, unde o să-ţi petreci restul vacanţei. Îţi
propun să-ţi iei o cameră la &4eaunul 4răpat ” în aceste două săptămâni
şi...
— ar ce pedeapsă o să primesc; întrebă $arry.
— Pedeapsă; se miră ud"e.
— oar am încălcat le"ea vrăjitorilor minori, !ise $arry.
— i, dra"ul meu băiat, doar n-o să te pedepsim pentru un nimic ca
ăsta8 !ise ud"e, fluturându-şi pesmetul, cu nerăbdare. ' fost un
accident8 Au trimitem oamenii la '!Eaban numai fiindcă şi-au umflat
mătuşa8
ar asta nu avu darul să -l liniştească, fiindcă $arry îşi aminti
e3perienţa
— 'nullui cu 0inisterul
trecut, 0a"iei.
începu $arry, am primit un avertisment serios fiindcă
un spiriduş a trântit pe jos tortul făcut de mătuşa mea8 0i s-a spus că
voi fi eliminat de la $o"2arts la următoarea abatere8
acă privirea nu-l înşela, lui $arry i se păru că ud"e nu se simte
tocmai la lar"ul lui.
— $e0"de de +#t1%l )are a 0r#1#)at 1raFa, începu ud"e, stânjenit,
lucrurile se mai sc+imbă... oar nu vrei să fii e3matriculat, nu-i aşa;
— 1i"ur că nu vreau8 sări $arry.
— 'tunci, ce-i cu a"itaţia asta; râse ud"e, uşurat. $ai, ia şi tu un
pesmecior, cât din
ud"e ieşi mă separeu,
duc eu săiar
văd dacărămase
$arry @om are
cuoprivirea
camerăaţintită
pentru după
tine. el.
1e întâmpla ceva ciudat, cât se poate de straniu. e ce l-ar fi aşteptat
>
ud"e la &4eaunul 4răpat”, dacă nu avea de "ând să-l pedepsească

pentru ce făcuse; acă se "ândea mai bine, era foarte neobişnuit ca un
ministru să &e +0l)e 0er&#"al *" treb%r +"#re )a a)e&tea...
ud"e se întoarse, însoţit de @om, +an"iul.
— 4amera unspre!ece e liberă, $arry, îl anunţă ud"e. 4red că o să
te odi+neşti bine. /n lucru vreau să lămurim% nu te plimba prin 9ondra
Încuiaţilor8 6ămâi în 'leea ia"on şi să te întorci la &4eaunul 4răpat ”
înainte de căderea nopţii, ne-am înţeles; 9-am ru"at pe @om să te
suprave"+e!e.
— B"e, f% de a)#rd Harr', dar de )e...
— iindcă nu vrem să te rătăceşti iar8 râse ud"e.  mult mai bine
să ştim unde eşti... 'dică, vreau să spun...
ud"e se opri şi îşi drese "lasul, luându-şi pelerina.
— u am plecat, am multă treabă, doar ştii...
— 'ţi aflat ceva de lacE sau încă nu; întrebă $arry.
0âinile lui ud"e dădură drumul mar"inii ar"intate a 0eler"e.
— $ar cum; stri"ă el. ', ai aflat din !iar, probabil... Au încă, dar e
doar o c+estiune de timp. Pa!nicii de la '!Eaban nu dau "reş niciodată
şi... sunt mai furioşi ca oricând8
ud"e se cutremură puţin.
— La re1edere(
În timp ce-şi strân"eau mâinile, lui $arry î  1e" # dee.
— omnule 0inistru, pot să vă întreb ceva;
— $a, &4%r, 6+b %d4e.
— În anul trei, la $o"2arts, ni se permite să vi!ităm $o"smeade,
dar unc+ii mei nu mi-au semnat învoirea. A-aţi putea dumneavoastră...
%d4e era f#arte &t"Fe"t.
— Păi... nu... Îmi pare rău, $arry, dar eu nu sunt nici tatăl, nici
tutorele tău...
— ar sunteţi 0inistrul 0a"iei8 acă mi-aţi da dumneavoastră
voie...
— Au, re"ret, $arry, dar re"ulile sunt re"uli, !ise ud"e, +otărât. :
să vi!ite!i $o"smeade anul viitor. e fapt, e mai bine dacă nu te-ai duce
anul ăsta... a... i, la revedere, distrea!ă-te cât mai eşti în vacanţă,
$arry8
Şi cu o ultimă strân"ere de mână, ud"e ieşi din încăpere. @om se
îndreptă spre $arry, privindu-l binevoitor.
— /rmaţi-mă, vă ro", domnule Potter, !ise el. 'm dus deja în
cameră cufărul şi colivia.
$arry îl urmă pe @om pe o scară frumoasă de lemn până la camera
cu numărul unspre!ece, "ravat pe o tăbliţă de aramă. @om desc+ise
respectuos uşa.
4amera avea un pat care părea foarte confortabil, mobilă de stejar
lustruit, un cămin în care ardea un foc îmbietor, iar pe mar"inea
dulapului stătea...
— $ed2i"8 stri"ă $arry.
ufniţa albă ca neaua desc+ise ciocul şi bătu dră"ăstos din aripi.
@
— 'veţi o bufniţă foarte deşteaptă, făcu @om. ' ajuns la !ece minute
după dumneavoastră. acă mai vreţi ceva, domnule Potter, nu e!itaţi să
spuneţi.
@om se mai înclină o dată şi ieşi din cameră.
$arry stătu multă vreme pe mar"inea patului, cu minţile aiurea,
mân"âind-o
la "ri-înc+is, pe
ca $ed2i". 4erul se sc+imbase
de oţel, străpuns rapid,
pe alocuri de de ro!alii
sclipiri la albastru-intens
şi aurii. 9ui
$arry nu îi venea să creadă că părăsise casa din 'leea osc+etelor doar
în urmă cu câteva ore, că nu fusese e3matriculat şi că urma să petreacă
două săptămâni fără nici un ursley8
— :+, a fost o noapte foarte a"itată, $ed2i", !ise $arry, căscând.
Şi, fără ca măcar să-şi scoată oc+elarii, se întinse pe pat şi adormi
buştean.

— CAPITOLUL I! —
„CEAUNUL CRĂPAT”
L% Harr' -a% treb%t )teva !ile bune să se obişnuiască să fie liber. ra
ciudat, fiindcă niciodată nu se sculase când dorise şi nici nu făcuse ce îi
trecuse prin cap.
'leea ia"on. Putea
1tră!ile să ticsite
erau mear"ădeoriunde, numai
ma"a!ine să nu
cu cele maipărăsească
fascinante
lucruri vrăjitoreşti din lume, aşa că $arry nu simţea nici un impuls să-şi
încalce promisiunea făcută lui ud"e, de a nu +oinări prin lumea
Încuiaţilor.
În fiecare dimineaţă, lua micul dejun la &4eaunul 4răpat ”, unde îi
plăcea să îi observe pe ceilalţi oaspeţi% vrăjitoare cara"+ioase, de la
ţară, venite la cumpărături în 9ondra, vrăjitori venerabili, care comentau
cele mai recente articole din ",ransfigurarea azi”, vârcolaci cu priviri
sălbatice, pitici ră"uşiţi şi c+iar o cotoroanţă, care comandă ficat crud cu
baclava.
upă masa de dimineaţă, $arry se ducea în curtea din spate, îşi
scotea ba"+eta şi ciocănea cărămida din partea stân"ă, de deasupra
cutiei de "unoi, dându-se câţiva paşi înapoi, în timp ce se desc+idea în
perete arcada spre 'leea  a4#".
$arry se bucura de !ilele însorite, e3plorând ma"a!inele şi mâncând
sub copertinele viu colorate ale cafenelelor, unde ceilalţi meseni îşi
arătau unul altuia ce cumpăraseră 5&/n lunascop, ve!i; 4a să nu mă mai
omor cu +ărţile alea lunare8” &a% )are discutau despre ce se mai
întâmplase în ca!ul lui 1irius lacE. 5&u nu-mi las niciodată copiii
sin"uri, )t t+0 el "% e la A6Jaba" d" "#%(”
$arry nu mai era nevoit să-şi facă lucrările pentru vacanţă pe
ascuns, noaptea, sub pătură, la lumina lanternei. 'cum, putea să îşi
scrie orice lucrare la o masă însorită de la cofetăria lui lorean
ortescue, beneficiind uneori c+iar de ajutorul lui lorean, care, pe lân"ă
că ştia o "rămadă de lucruri despre arderile pe ru" din vul 0ediu, îi mai
şi dădea lui $arry câte o în"+eţată pe "ratis, la fiecare jumătate de oră.
'vând în bu!unare atâţia "aleoni de aur, stecli de ar"int şi cnuţi de
bron!, din seiful lui de la banca &Brin"otts ”, $arry trebuia să dea dovadă
de multă stăpânire de sine să nu-şi c+eltuiască toţi banii deodată, pe fel
de fel de bunătăţi şi lucruri interesante. @rebuia să-şi repete că studiile
durau şapte ani la $o"2arts şi cum ar fi fost să ceară bani /nc+iului
*ernon pentru cărţile lui de vrăji, de fiecare dată când era tentat să-şi
cumpere &Pua+bile” 5un joc vrăjitoresc cu bile din aur masiv, în care
bilele împroşcau în faţa adversarului un lic+id cu un miros în"ro!itor, de
fiecare dată când acesta pierdea vreun punct#. 'ltă tentaţie teribilă era
şi o mac+etă a sistemului planetar, într-un "lob de cristal, ceea ce l-ar fi
scutit să mear"ă la orele de astronomie. ar atracţia care îi solicita
voinţa în cel mai înalt "rad era ma"a!inul cu ustensile şi ec+ipament de
*âjt+aţ.
mulţime9a deo oameni
săptămână după ce în
în"rămădiţi se faţa
instalase la &4eaunul
vitrinelor 4răp at”, 4urios,
unui ma"a!in. vă!u o
$arry îşi făcu drum printre vrăjitori şi vrăjitoare până la un podium, pe

care se afla cea mai modernă coadă de mătură pe care o vă!use

vreodată.
— E %" 0r#t#t0, de-aba a fost e3pus, îi spunea un vrăjitor prietenului
său.
—  cea mai rapidă mătură, nu-i aşa, tati; întreba un băieţel,
încântatederaţia
la culme.)nternaţională )rlande!ă a comandat şapte minuni din
—
acestea, spunea mulţimii proprietarul ma"a!inului, frecându-şi mâinile
încântat. oar sunt favoriţi în 4upa 0ondială la *âjt+aţ, nu-i aşa;
*răjitoarea din faţa lui se dădu mai la o parte şi $arry putu să
citească ce scria pe plăcuţa de pe podium%
451!%
4ceastă capodoperă este o mătură de per%ormanţă , dotată cu un

mâner de cenuşă solidi%icată, tratat cu praf de diamant. $ăcută în întregime
manual, i se dă număr de înregistrare la dorinţa clientului . $iecare
rămurică din coada măturii a %ost selectată manual şi individual şi a %ost
adaptată aerodinamic, ceea ce îi con%eră măturii „$ulger” o viteză
e"traordinară , echilibru, precizie de %rânare şi aterizare la punct %i".
"4ulger” are o acceleraţie de la A la BCA de =ilometri pe oră , în numai zece
secunde. *reţul se comunică la cerere.
3H+, la )erere...” 0intea lui $arry refu!a să-şi înc+ipuie cât aur era
necesar pentru ac+i!iţionarea unui &ul"er”. Au-şi dorise niciodată ceva
atât de mult, dar nu pierduse nici un meci de *âjt+aţ cu al său &Aimbus
FGGG”, aşa că la ce bun să-şi "olească seiful de la &Brin" #tt&”, când avea
o mătură atât de bună;
$arry nu întrebă care era preţul, dar reveni în fiecare !i să mai
admire o dată şi încă o dată acea minune a te+nicii.
rau totuşi unele lucruri, pe care $arry trebuia să le cumpere. 1e
duse la &ro"+eria ma"ică” să îşi complete!e stocul de in"rediente
pentru poţiuni ma"ice şi, deoarece pelerinele şi robele îi rămăseseră
mici, ajunse şi la ma"a!inul doamnei 0alEin, „8obe şi pelerine pentru
toate ocaziile”, de unde îşi cumpără îmbrăcămintea necesară. Şi mai
ales, cărţile pentru noul an de studii, când se adău"au şi alte două
materii &Brija pentru creaturile ma"ice ” şi &Previ!iuni despre viitor”.
$arry avu o mare surpri!ă când, în loc de cărţile de vrăji, cartonate
şi aurite, aliniate frumos, vă!u în vitrina librăriei o colivie mare de metal,
în interiorul căreia se aflau vreo sută de e3emplare din „'artea
monstruoasă despre monştri”. Pa"ini rupte !burau în toate părţile,
deoarece cărţile se luptau între ele cu multă a"resivitate.
Îşi scoase din bu!unar lista cărţilor obli"atorii şi o consultă pentru
prima oară. a, „'artea monstruoasă despre monştri” f4%ra 0r"tre
+a"%alele #bl4at#r că
$a"rid îi spusese la le
38rFa
va fi0e"tr%
foarte)reat%rle +a4)e”
utilă cartea . 'cum înţelese
respectivă. de ce
1e temuse ca
nu cumva $a"rid să îşi fi luat vreun alt monstru drept animal de casă.
2?
4ând intră în librăria &4ali"rafie şi pete ”, 0r#0retar%l 1e" re0ede &0re el.
— e la $o"2arts; 'i venit să-ţi cumperi noile manuale;
— a, răspunse $arry, aş avea nevoie de...
— N% te apropia8 !ise omul, nervos, şi îl împinse pe $arry la o parte.
1coase o perec+e de mănuşi foarte "roase, luă un băţ !dravăn şi se
apropie de cuşcă.
— 1taţi8 stri"ă $arry, am deja un e3emplar8
— a; făcu el şi o e3presie de mare uşurare i se întipări pe faţă.
1lavă 4erului8 'm fost muşcat de cinci ori în dimineaţa asta8
/n !"omot de pa"ini sfâşiate umplu încăperea. ouă cărţi
prinseseră o a treia şi îi smul"eau pa"inile.
— :priţi-vă8 :priţi-vă8 stri"ă proprietarul, bă"ând băţul printre "ratii
şi încercând să despartă cărţile. A-o să mai cer niciodată vreun
e3emplar din cartea asta8  curat balamuc8 'm cre!ut că n-o să mai
întâlnesc situaţie mai disperată ca atunci când am cumpărat două sute
de e3emplare din & 'artea invizibilă a invizibilităţii”... 0-a costat o avere
şi nici n-am recuperat câteva e3emplare... ar m-am înşelat8 4e mai
doreşti;
— Păi, începu $arry, aş mai avea nevoie de „2esluşirea viitorului” de
Ca&&a"dra !ablat&J'.
— A, te-a *"&)r& la 3Pre16%" de&0re 1t#r”, nu-i aşa;
Dntrebă proprietarul, care îşi scoase mănuşile şi îl conduse pe $arry
spre rafturile din spate.
'ici se "ăseau mai multe cărţi despre pre!icerea viitorului. Pe o
masă joasă erau în"rămădite mai multe e3emplare din „*revederea
imprevizibilului7 înarmaţi-vă contra şocurilor” şi „!ieţi distruse7 când
soarta devine potrivnică”.
— /nde eşti; întrebă omul, cocoţat pe o scară pentru a da jos un
volum "ros, le"at în piele nea"ră, un e3emplar din „2esluşirea
viitorului ”. E %" 4/d e)ele"t, )are 0%"e ba6ele +et#de 4/) tului în cărţi, "loburi
de cristal, măruntaie de pasăre...
ar $arry nu mai era atent. :c+ii îi că!useră pe un alt volum,
aşe!at pe o măsuţă% „Semne care anunţă moartea7 ce trebuie să %aci
când ştii că urmează să ţi se întâmple ceva groaznic”.
— :+, n-aş
observându-i citi cartea
privirile. : săasta, dacă
începi aş fi semne
să ve!i în locul la
tău,
tot!ise proprietarul,
pasul, îndeajuns
cât să te sperie cumplit.
ar $arry continua să se uite ţintă la carte. Pe copertă, se vedea un
câine mare şi ne"ru, care * a+"tea de )e1a...
Proprietarul îi dădu lui $arry „2esluşirea viitorului” şi îl întrebă dacă
mai doreşte ceva.
— a, !ise $arry, luându-şi cu "reu oc+ii de la câine şi uitându-se pe
lista lui. 0ai am nevoie de &;rans%igurări intermediare” şi de "Manualul
de vrăi” 0e"tr% a"%l III.
spre$arry plecă
&4eaunul de la”,librărie
crăpat cu braţele
neputând încărcate
să se uite pe undedemer"e
cărţi şi
şi se îndreptă
dând peste
oamenii din calea lui.
2
/rcă în fu"ă scările, intră în camera lui şi trânti cărţile pe pat.

usese cineva mai înainte şi făcuse ordine. erestrele erau desc+ise şi
soarele se revărsa în odaie. $arry au!ea !"omotele autobu!elor din
lumea nevă!ută a Încuiaţilor şi forfota trecătorilor de pe 'leea ia"on.
;e 0r1 *" #4l"da de dea&%0ra )/%1ete.
— Au se poate să fi fost un semn care îmi prevestea moartea, !ise
el, adunându-şi tot curajul. Probabil că mi s-a părut.
N-# f f#&t de)t %" bet )"e 1a4ab#"d(
Îşi ridică din refle3 mâna şi încercă să-şi aşe!e părul.
— ăiete, porţi o bătălie pierdută, din păcate, îi şopti o"linda.
=ilele treceau una după alta şi $arry începu să se uite după 6on şi
după $ermione. În 'leea ia"on, puteai întâlni acum o mulţime de
studenţi de la $o"2arts, dat fiind că se apropia începutul noului an. 1e
întâlni cu 1eamus inni"an şi cu ean @+omas, cole"ii lui de la
4ercetaşi, în ma"a!inul cu ec+ipament pentru *âjt+aţ, unde se +olbau şi
ei la fantasticul &ul"er”. 9ân"ă librărie, dădu şi peste Aeville Poponeaţă,
un băiat "răsuţ, cu faţa rotundă, uituc şi cu minţile împrăştiate. Îşi
rătăcise lista cu cărţile de şcoală şi era certat de bunica lui. $arry spera
din tot sufletul ca Aeville să nu afle niciodată că se folosise de numele
lui, pe când încerca să scape de repre!entanţii 0inisterulu :a4e.
În ultima !i de vacanţă, $arry se tre!i cu speranţa că îi va întâlni pe
6on şi pe $ermione măcar a doua !i, în 3presul de $o"2arts. 1e sculă,
se îmbrăcă şi se duse să arunce o ultimă privire la &ul"er ”. @ocmai se
întreba unde să mănânce de prâ"6, )"d &e a%6 &tr4at.
— Harr'( HARRY(
rau acolo, amândoi8 1tăteau pe terasa cofetăriei lui lorean
ortescue - 6on foarte pistruiat, $ermione foarte bron!ată - făcându-i
disperaţi cu mâna.
— În sfârşit8 e3clamă 6on. Ae-am dus la &4eaunul crăpat ”, dar au !is
că ai plecat. 'poi am mers la doamna 0alEin şi la &4ali"rafie şi pete ”,
dar...
— 0i-am luat cele necesare de săptămâna trecută, îl întrerupse
$arry. ar cum se face că ştiţi că stau la &4eaunul crăpat”
— Tata( 6&e R#" +#"#&lab).
$a, )%cu
la curent &4%ra"
ce seţă întâmplase
că domnul 7easley,
cu 0ătuşacare lucra la 0inisterul 0a"iei era
0ar"e.
— Şi chiar ai %+flat-# 0e mătuşa ta, $arry; întrebă $ermione, foarte
serioasă.
— A-am vrut asta, i!bucni $arry în râs, pur ş  &+0l% +-a+ 0erd%t
)#"tr#l%l(
— Au-i nimic de râs, $arry, îl puse $ermione la punct. 0ă mir că nu
ai fost e3matriculat8
— Şi eu mă mir8 0ă "ândeam c+iar că voi fi arestat8 @atăl tău nu
ştie cum de m-a iertat ud"e; întrebă $arry, uitându-se la 6on.
— Probabil
râ!ând. aimosul că din Potter,
$arry cau!ă nu;
că eAici
vorba despre
nu vreau tine,
să mă !ise 6on,
"ândesc încă
ce mi-ar
fi făcut 0inistrul 0a"iei, dacă mi-aş fi umflat eu mătuşa8 'sta dacă nu
2
m-ar fi omorât mama înainte8 :ricum, poţi să-l întrebi pe tata diseară,
stăm şi noi la noapte la &4eaunul crăpat”8 Şi $ermione8 'şa că mer"em
mâine împreună la "ară8
$ermione aprobă din cap, încântată.
— 0ama şi tata m-au lăsat aici, a!i-dimineaţă, cu tot ce-mi trebuie
pentru $o"2arts.
— E)ele"t( e)la+ă $arry, fericit. *-aţi luat şi voi cărţile şi tot ce
trebuia;
— /ite la asta8 făcu 6on şi scoase dintr-un sac o cutie lun"ă şi
subţire. : ba"+etă ma"ică nou-nouţă8 're patru metri, e din salcie şi
conţine păr de unicorn. 0i-am luat şi cărţile8
1i 6on arătă spre sacul de sub masă.
— 4e !ici de cărţile cu monştri; continuă 6on. *ân!ătorul aproape
că a i!bucnit în lacrimi, când i-am spus că vrem două e3emplare8
— ar acolo ce e; întrebă $arry, arătând către trei saci burduşiţi,
aflaţi pe scaunul de lân"ă $er +#"e.
— Păi, doar ştiţi că eu mi-am ales mai multe materii suplimentare
ca voi, !ise $ermione. 'm cărţi de &'ritmanţie ”, 0e"tr% 38rFa 0e"tr% )reat%rle
+a4)e”, 0e"tr% 3Pre16%" de&0re 1t#r”, 0e"tr% 3;t%d%l 1e)/l#r r%"e”, 0e"tr% 3;t%d%l
de&0re Dncuiaţi”...
— 9a ce ţi-o fi trebuit să-i studie!i pe Încuiaţi, nu ştiu, !ise 6on,
dându-şi oc+ii peste cap şi uitându-se semnificativ la $arry, doar ai trăit
într-o familie de Încuiaţi8 @atăl şi mama ta sunt persoane non-ma"ice8
Ştii totul despre lumea lor(
— a, dar este fascinant să-i studie!i din punctul de vedere al
vrăjitorilor, !ise $ermione cu pasiune.
— @e-ai +otărât să nu mai mănânci şi să nu mai dormi deloc anul
ăsta, $ermione; o întrebă $arry, în timp ce 6on se +li!ea.
$ermione dădu din umeri.
— 0ai am încă !ece "aleoni, !ise $ermione, uitându-se în poşeta ei.
0ama şi tata mi-au dat nişte bani în plus pentru !iua mea de naştere,
care este în septembrie.
— 4e-ai !ice să-ţi mai cumperi nişte dră"uţe de cărţi; o întrebă 6on,
făcând-o pe nevinovatul.
Au, onuare
/ite,—$arry cred, !ise $ermione
pe $ed2i", tu îl ai pe"ânditoare,
rrol... vreau şi eu o bufniţă8
— a nu8 rrol e bufniţa familiei, eu îl am pe Pun"aşul, sări 6on şi
scoase şobolanul din bu!unar. 'ş vrea să-l duc la doctor, nu prea i-a priit
călătoria în "ipt.
Pun"aşul arăta şi mai slab ca de obicei şi mustăţile îi erau pleoştite.
— 3istă un ma"a!in pentru creaturile ma"ice, !ise $arry, care
acum cunoştea 'leea ia"on ca pe bu!unarul lui.  foarte aproape,
si"ur "ăseşti ceva pentru Pun"aşul, iar $ermione îşi poate cumpăra o
bufniţă.
Plătiră
Au prea în"+eţatele şi traversară
era loc înăuntru, strada,
fiecare la &0enajeria
perete ma"ică
fiind ascuns ”.
de colivii şi
cuşti. 0irosea şi era mult !"omot, deoarece ocupanţii cuştilor şi coliviilor
22
ţipau, c+iţăiau, fâlfâiau din aripi sau sâsâiau. *ân!ătoarea tocmai îi

e3plica unui cumpărător cum trebuie să aibă "rijă de salamandrele cu
două capete, aşa că $arry, 6on şi $ermione se uitau la celelalte cuşti.
: perec+e de broaşte râioase purpurii, enorme, orăcăiau şi
înfulecau musculiţe. : broască ţestoasă uriaşă, cu un diamant încrustat
în carapace,
portocalii sclipea
veninoşi se în lumina
târau care se
pe "eamul strecuraîn prin
ba!inului care fereastră. Şerpi
erau înc+işi, iar
un iepuraş alb şi "răsuţ se transforma cu un pocnet asur!itor într-un
joben de mătase şi apoi iar în iepuraş. 0ai erau acolo pisici de felurite
culori, o colivie cu nişte corbi "ălă"ioşi, un coş cu animăluţe cu blană
cafenie şi o cuşcă mare cu şobolani ne"ri şi cu blana lucioasă, care
săreau de colo-colo, ajutându-se de coada c+eală.
upă ce plecă vrăjitorul cu salamandrele cu două capete, 6on se
apropie de tej"+ea.
—  vorba despre şobolanul meu, începu 6on, şi-a cam pierdut
culoarea de când am venit din "ipt.
— Pune-l pe tej"+ea, !ise vrăjitoarea, scoţând din bu!unar o
perec+e de oc+elari.
6on îl scoase pe Pun"aşul din bu!unar şi îl puse pe tej"+ea, alături
de cuşca în care se aflau confraţii lui, care se opriseră din sărituri şi se
apropiaseră de "ratii, ca să vadă mai bine.
4a mai toate lucrurile pe care le avea 6on, Pun"aşul aparţinuse
fratelui său mai mare, Percy. În comparaţie cu şobolanii în plină formă,
din cuşcă, Pun"aşul părea şi mai ji"ărit.
— $m, făcu vrăjitoarea, ridicându-l pe şobolan. 4e vârstă are
— $abar n-am, ridică 6on din umeri.  foarte bătrân, a fost al
fratelui meu.
— Şi ce puteri are; întrebă iar vrăjitoarea, continuând să-l
e3amine!e pe Pun"aşul.
— Păi, făcu 6on, adevărul e că Pun"aşul n-a făcut niciodată dovada
unor puteri deosebite.
!răjitoarea îşi plimbă privirile de la urec+ea stân"ă a Pun"aşului,
plină de cicatrice, la laba lui dreaptă, căreia îi lipsea un de"et, şi !ise
compătimitor%
Şobolanul
— ar eu nu ăsta
i-am afăcut
trecut prin multe
nimic, la viaţa
pe cuvânt, lui8 R#", aşa mi l-a dat
se apără
Per)'(
— /n şobolan obişnuit, de "rădină, aşa cum pare ăsta, nu trăieşte
mai mult de trei ani, continuă vrăjitoarea. 4red că ar trebui să te
"ândeşti să-l înlocuieşti cu unul dintre ăştia...
Şi vrăjitoarea arătă spre şobolanii din cuşcă. 'ceştia, ca la comandă,
începură să facă salturi peste salturi.
— 4e se mai "ro!ăvesc şi ăştia, murmură 6on.
— i, dacă nu vrei să -l înlocuieşti, atunci am un sirop tonic pentru
şobolani,
— :%l!ise vrăjitoarea
ţumesc, şi scoase
!ise 6on. Şi cât...de sub tej"+ea o sticluţă roşie.
'///8
6on se trase speriat, când ceva enorm şi portocaliu îi ateri!ă în cap,
27
dintr-o cuşcă aflată pe un raft de sus, după care se arcui şi se repe!i la

Pun"aşul, scuipând în toate părţile.
— A/, Ş04$6)9<, A/8 stri"ă vrăjitoarea, dar Pun"aşul reuşise să
scape din mâinile ei, că!use lat pe podea, după care se ridicase cu "reu
şi apoi se îndrepta spre uşă.
urmelePun"aşule8
Pun"aşului. stri"ă 6on şi ieşi pe stradă. $arry se repe!i şi el pe
—
9e-a trebuit cam cinci minute ca să -l "ăsească pe Pun"aşul, care se
ascunsese într-un coş de "unoi, lân"ă ma"a!inul cu ec+ipament pentru
*âjt+aţ. 6on se aplecă şi luă animalul speriat, după care îl puse iar în
bu!unar. 'poi se îndreptă din şale şi începu să-şi mase!e pielea capului.
— Ce-a f#&t chestia aia; întrebă 6on.
— :ri o pisică enormă, ori un ti"ru micuţ8 !ise $arry.
— U"de e Her+#"e
— Probabil că îşi cumpără bufniţa8
1e întoarseră la &0enajeria ma"ică”. 4ând ajunseră în dreptul
ma"a!inului, $ermione tocmai ieşea, dar nu îşi cumpărase nici o bufniţă.
>inea în braţe c+iar motanul portocaliu şi văr"at8
— 'i cumpărat monstrul ăsta; întrebă 6on şi rămase cu "ura
căscată.
—  minunat, nu; întrebă $ermione fericită.
3$e, fe)are )% fel%l l% de a 0r1 l%)r%rle”, &e 4"d Harr'. Bla"a motanului era
deasă şi moale, dar picioarele erau cam scurte şi avea faţa turtită, ca şi
cum ar fi intrat cu capul într-un !id. 'cum, că Pun"aşul nu mai era sub
privirile lui, motanul torcea fericit în braţele $ermionei.
— $ermione, ăsta aproape că m-a scalpat( e3clamă 6on.
— ar nu a vrut, nu-i aşa, 1mec+erilă; îl întrebă $ermione.
— Şi cu Pun"aşul, cum rămâne; întrebă 6on. 're nevoie de calm şi
rela3are8 4um să stea liniştit cu monstrul ăsta prin preajmă;
— A0r#0#, a %tat a)#l# &r#0%l t#")( 6&e ea şi îi dădu sticluţa roşie cu
tonicul pentru şobolani. Şi nu-ţi mai face atâtea "riji, 1mec+erilă o să
doarmă cu mine, iar Pun"aşul în dormitorul tău. 4are e problema; ietul
1mec+erilă8 *ân!ătoarea mi-a spus că stă la ea de ani de !ile şi nimeni
nu l-a 1r%t(
— ”.0ă întreb de ce oare; făcu 6on sarcastic şi o luă spre &4eaunul
4răpat
Îl "ăsiră pe domnul 7easley la bar, citind "#rofetul zilei”.
— $arry8 !ise el, când dădu cu oc+ii de băiat. 4e mai faci;
— ine, mulţumesc, !ise $arry, aşe!ându-se la masă, împreună cu
prietenii lui.
omnul 7easley puse !iarul jos şi $arry vă!u pe prima pa"ină
fi"ura, de-acum familiară, a lui 1irius lacE, care îl privea ţintă.
— eci încă nu l-au prins, nu-i aşa; întrebă $arry.
— Au, răspunse domnul 7easley, "ânditor, ne-au luat de la
îndatoririle
el, dar fără noastre obişnuite
nici un re!ultat şi ne-au
până acum.pus pe toţi să încercăm să dăm de
— Au se dă vreo recompensă, dacă punem mâna pe el; întrebă 6on.
2=
@are bine mi-ar prinde nişte fonduri suplimentare.

— 6on, termină cu prostiile8 îl certă domnul 7easley, care, la o
privire mai atentă, părea foarte obosit şi preocupat. lacE nu poate fi
prins de un vrăjitor de treispre!ece ani. acă lacE este prins, atunci să
fii si"ur că numai pa!nicii de la '!Eaban o pot face, ascultă la mine8
În acel moment,
cumpărături şi urmatăînîndeaproape
bar intră doamnade cei7easley,
doi "emeni,cu mâinile
red şi pline de
Beor"e,
care începeau anul ! la $o"2arts, de noul Şef de promoţie, Percy, şi de
me!ina familiei, sin"ura fată printre atâţia băieţi, Binny.
Binny, care întotdeauna se fâstâcea în pre!enţa lui $arry, se simţi
de data asta şi mai încurcată când dădu cu oc+ii de el, dat fiind faptul că
îi salvase viaţa, în ultimul trimestru al anului trecut. 1e înroşi până în
vârful urec+ilor şi !ise &ună !iua8 ”, fără să ridice oc+ii din pământ. 1pre
deosebire de ea, Percy se opri în faţa lui $arry şi îi întinse mâna, ca şi
cum nu mai fuseseră pre!entaţi vreodată.
— Harr', &al%t( 0ă bucur să te întâlnesc8 făcu Percy. 3traord"ar(
— 1alut, Percy, !ise şi $arry, străduindu-se să nu i!bucnească în râs.
— 1per că eşti bine, continuă Percy, plin de importanţă, ca şi cum el
ar fi fost primarul şi cineva i l-ar fi pre!entat pe $arry.
— oarte bine, mulţumesc...
— $arry8 stri"ă red, d"d%-l la # 0arte 0e Per)', )% )#atele.
1e înclină adânc în faţa lui $arry şi continuă%
— '+, cât mă bucur că ne vedem iar8 'plendid(
— Minunat( sări şi Beor"e, împin"ându-l pe red la o parte şi dând
mâna cu $arry. 'uper( A-"ta(
Percy strâmbă d" "a&.
— Bata, ajun"e8 !ise doamna 7easley. 9ăsaţi băiatul8
— 0amă8 făcu red, ca şi cum acum o vedea pentru prima dată şi
strân"ându-i mâna. 4e bucuros sunt să te văd8 !lectrizant(
— @erminaţi odată8 !ise doamna 7easley, punând cumpărăturile pe
un scaun liber. ună !iua, $arry, scumpule. 4red că ai au!it vestea%
Percy este al doilea Şef de promoţie din familie8
Şi arătă, mândră, insi"na de ar"int de pe pieptul lui Percy.
— a, marele moment, bombăni red pe sub mustaţă.
— AuPerfecţi8
ajun"eţi mai fi ironic, îl certă doamna 7easley, voi n-aţi fost în stare să
— Şi de ce să fim Perfecţi, mă ro"; 4e e aşa de "ro!av; !ise Beor"e,
revoltat numai şi la ideea de a fi aşa ceva. *iaţa n-ar mai avea nici un
+a!8
8""' )/)#t.
— oarte frumos e3emplu îi daţi su r#are 1#a&tre, "-a+ )e 6)e( 6b%)"
d#a+"a Wea&le'.
— Binny are alţi doi fraţi, mamă, care să-i fie e3emplu, interveni
Percy, cu nasul pe sus. 0ă duc să mă sc+imb pentru masă...
Percy
— O/, plecă şi Beor"e
Harr', a+ !ise,
*ncercat să-lprefăcându-se necăjit%
înc+idem într-o piramidă, dar "% "e-a +er&.
Ne-a #b&er1at +a+a(
2>

4ina din seara aceea a fost foarte distractivă. @om puse trei mese,
una în continuarea celeilalte, şi cei şapte 7easley, plus $arry şi
$ermione,
— 4umseajun"em
delectarălacu"ară,
cele cinci
tată;feluri de mâncare
întrebă pre"ătitecând
red, la desert, de @om.
li se
servi un minunat tort de ciocolată.
— 'm făcut rost de nişte maşini, mi le-a dat 0inistrul, răspunse
domnul 7easley.
— 4um aşa; întrebă Perc', )%r#&.
— Pentru tine, Percy, făcu Beor"e, cât se poate de serios. Şi or să
fie ornate cu ste"uleţe cu iniţialele 41...
— ... de la 4ap 1ec8 completă red.
@oată lumea, în afară de Percy şi doamna 7easley, pufni în felia de
tort din farfurie.
— !#rbe&) serios, tată, cum de ne dă 0inistrul maşini, ca să ajun"em
la "ară; întrebă Percy, cât se poate de demn.
— Păi, eu nu mai am maşină... acum, !ise domnul 7easley, şi,
fiindcă lucre! la 0inisterul 0a"iei, ca o favoare pentru mine...
*orbea părând să nu dea importanţă vorbelor sale, dar $arry
observă că urec+ile domnului 7easley se înroşiseră, la fel cum se făceau
şi ale lui 6on, când nu se simţea la lar"ul lui.
— #arte b"e, 6&e d#a+"a Wea&le', &)%rt. 4u atâta ba"aj... *ă daţi seama
ce spectacol o să oferiţi Încuiaţilor8 *-aţi făcut ba"ajele; ;oţi
— 6on mai are să-şi pună lucrurile noi, cumpărate a!i, !ise Percy, cu
o voce c+inuită. 9e-a trântit pe patul meu.
— u-te repede şi împac+etea!ă-ţi restul lucrurilor, !ise doamna
7easley spre capătul de masă unde &e afla R#".
6on nu se putu abţine şi se strâmbă la Percy.
upă masă, cu burţile pline şi somnoroşi, unul câte unul urcară
scările în camerele lor, să-şi facă ultimele pre"ătiri pentru a doua !i. 6on
şi Percy stăteau în camera de lân"ă $arry. @ocmai îşi înc+isese cufărul,
când au!i prin perete stri"ăte supărate. 1e duse până la ei, să vadă de
ce se certau.
/şa de la camera numărul doispre!ece era desc+isă lar" şi se
au!eau stri"ătele lui Percy.
— 'ici era, pe noptieră8 !icea Percy. 'm scos-o ca să o lustr%e&)(
— Aici n-am atins-o8 urla 6on. )a mai lasă-mă-n pace8
— 4e s-a întâmplat; întrebă $arry.
— 0i-a dispărut insi"na de Şef de promoţie8 ţipă Percy.
— Şi tonicul Pun"aşului, dacă vrei să ştii8 !ise 6on, scoţând lucrurile
din ba"ajele lui, ca să vadă dacă nu cumva era acolo.
— Au pleci nicăieri până nu-mi "ăseşti insi"na8 urlă Percy.
— 0ă
se oferi duc eu
$arry, să mi-am
văd dacă n-aba"ajele
făcut rămas ceva
deja8jos, la masa la care am stat,
4oborî scările pe întuneric şi se îndreptă spre sala de mese. 9a
2@
jumătatea drumului, au!i două voci supărate, care veneau dintr-un

separeu. : clipă mai târ!iu, recunoscu vocile. rau domnul şi doamna
7easley8 $arry rămase ne+otărât în loc, fiindcă nu vroia ca cei doi să-şi
dea seama că îi a%6&e )ertndu-se. eodată, au!i pomenit numele lui. 1e
apropie tiptil de separeu.
— 0olly, nu are nici un rost să nu-i spunem băiatului, !icea domnul
7easley. $arry are tot dreptul să ştie8 'm încercat să-i spun asta şi lui
ud"e, dar el insistă să-l trate!e ca pe un copil. 're treispre!ece ani
totuşi şi...
— 'rt+ur, adevărul o să-l sperie de moarte8 !ise doamna 7easley cu
tristeţe. 4um vrei să înveţe cu asemenea "riji pe cap; Pentru numele lui
umne!eu, mai bine să nu ştie, lasă-l să fie fericit8
— ar eu nu vreau să-l întriste!, dar e mai bine să fie pus în "ardă,
insistă domnul 7easley. oar ştii cum sunt $arry şi 6on8 $oinăresc de
capul lor toată !iua, au ajuns de două ori în Pădurea )nter!isă8 ar anul
acesta, $arry nu trebuie să pună piciorul acolo, cu nici un c+ip8
Bândeşte-te ce i se putea întâmpla în noaptea în care a fu"it de acasă8
acă nu l-ar fi cules de pe drum 'utobu!ul 1alvator, ar fi fost mort până
ar fi dat de el ud"e8
— ar n-a păţit nimic, e între", ce rost are să mai...
— :#ll', se !ice că 1irius lacE e nebun... Şi poate că aşa şi este, o
întrerupse domnul 7easley, dar a fost suficient de deştept să evade!e
din '!Eaban, lucru considerat imposibil până acum. 'u trecut trei
săptămâni şi nici urmă de el8 Au te lua după ce le spune  %d4e )el#r de la
"#rofetul zilei”, eu ştiu că suntem tot atât de departe de a pune mâna pe
el, ca şi de momentul inventării ba"+etelor care fac vrăji sin"ure8
1in"ura certitudine este că ştim după cine umblă lacE...
— ar $arry o să fie în si"uranţă la $o"2arts, nu se lăsă doamna
7easley.
— a, aşa am cre!ut şi că nu se poate evada de la '!Eaban. acă a
reuşit să facă asta, cu si"uranţă că poate pătrunde şi la $o"2arts8
— 9a urma urmelor de unde ştiţi că umblă după $arry; 1e au!i o
pocnitură şi $arry fu si"ur că domnul 7easley a i!bit cu pumnul în masă.
— 0olly, de câte ori să-ţi spun lucrul ăsta; Au scrie nimic în !iar,
fiindcă
în ud"e
noaptea a vruta să
în care fie păstrat
evadat lacE.secretul,
Bardieniidar
i-auel spus
a fostcălalacE
'!Eaban c+iar
începuse
să vorbească în somn. 0ereu aceleaşi cuvinte% &l e la $o"2arts...  la
$o"2arts”. lacE nu mai e în toate minţile, 0olly, şi vrea ca $arry să fie
omorât. 4red că este convins că, dacă îl omoară pe $arry, Ştim-Aoi-4ine
îşi poate recăpăta puterile. lacE a pierdut totul în noaptea în care Ştim-
Aoi-4ine a fost înfrânt de $arry şi a avut destul timp, doispre!ece ani la
'!Eaban, să se tot "ândească la acest lucru.
/rmă o clipă de tăcere, iar $arry se aplecă şi mai mult spre uşă, ca
să nu-i scape "+).
— ine,
dar cred 'rt+ur,
că tu fă cum
ai uitat cre!iumbledore.
de 'lbus de cuviinţă, înc+eie
4red cădoamna 7easley,
lui $arry nu i se
poate întâmpla nimic, atâta timp cât este el director la $o"2arts. l ştie
2
despre toate astea, nu;

— ineînţeles că ştie. ' trebuit să-i cerem permisiunea ca pa!nici de
la '!Eaban să pă!ească intrările în şcoală. Au a fost prea încântat, dar s-
a învoit până la urmă.
— Şi de ce, mă ro"; acă numai ei sunt în stare să-l prindă pe
lacE, de ce ledore
să nu stea
nu-i acolo;
a"reea!ă deloc. Aici eu, dacă tot veni vorba...
— $%+b
ar dacă vrem să-l prindem pe lacE, trebuie să ne aliem cu cei pe care
i-am vrea cât mai departe de noi.
— acă îl salvea!ă pe $arry...
— ... atunci n-am să mai !ic niciodată nimic rău despre ei8 !ise
domnul 7easley cu însufleţire.  târ!iu, 0olly, +ai să mer"em la
culcare...
$arry au!i !"omotul scaunelor şi se îndreptă spre bar, încercând să
nu facă nici cel mai mic !"omot. /şa separeului se desc+ise şi, după
!"omotul paşilor, $arry îşi dădu seama că domnul şi doamna 7easley
urcau scările spre camerele lor.
1ticluţa cu tonic !ăcea sub masa la care mâncaseră ei mai
devreme. $arry aşteptă până ce au!i uşa de la camera părinţilor lui 6on
înc+i!ându-se, apoi urcă scările în "rabă, cu sticluţa în mână.
red şi Beor"e c+icoteau pe palier, ascultând cum 6on şi Percy
întorceau camera cu susul în jos.
— Aoi am făcut-o8 c+icotiră ei. 'm... îmbunătăţit , #are)%+, "&4"a(
Pe insi"nă scria acum% &Şef de proşti”.
$arry îşi înăbuşi râsul, îi dădu sticluţa lui 6on şi se duse în camera
lui.
1e întinse pe pat. eci 1irius lacE era pe urmele lui... 'cum se
e3plicau toate. ud"e fusese atât de indul"ent cu el, fiindcă fusese
foarte fericit că îl "ăsise încă în viaţă. Îl pusese pe $arry să-i promită că
se va plimba doar pe 'leea ia"on, unde mişunau o mulţime de
vrăjitori, care puteau să ve"+e!e asupra lui. Şi din cau!a aceea, ud"e
le trimitea maşini% pentru ca soţii 7easley să îl poată suprave"+ea pe
$arry, până ajun"ea în tren.
$arry asculta stri"ătele înfundate din camera alăturată şi se întreba
cum de nu se
treispre!ece simţea
oameni maisin"ur
cu un înspăimântat.
blestem... oar 1irius
Pe bună lacE domnul
dreptate, omorâse şi
doamna 7easley cre!useră că $arry ar fi intrat în panică, dacă ştia
adevărul. $arry însă era de acord cu doamna 7easley% acolo unde se
afla umbledore era cel mai si"ur loc de pe pământ. Au spunea toată
lumea că sin"urul de care se temea 9ordul 6ăului era umbledore;
esi"ur că şi lacE, mâna dreaptă a lui 4ap-de-0ort, trebuia să fie la fel
de înspăimântat de umbledore.
Şi mai erau şi "ardienii de la '!Eaban, de care vorbea toată lumea.
Îi bă"au în sperieţi pe toţi, aşa că, dacă erau ei în jurul şcolii, lacE n-
avea1in"ura
cum să pătrundă
problemăîncare
castel.
îl preocupa cu adevărat pe $arry era că
şansele lui de a mer"e la $o"smeade erau acum e"ale cu !ero. Aimeni
2
nu ar fi fost de acord ca $arry să părăsească si"uranţa castelului, până

când lacE nu ar fi fost capturat. $arry era convins că va fi
suprave"+eat îndeaproape, până va trece pericolul.
1e încruntă, ridicându-şi privirile spre tavan. 4e, credeau că nu e în
stare să se apere sin"ur; Îl înfruntase de trei ori pe 4ap-de-0ort şi ieşise
învin"ător
ără sădeotot atâtea
c+eme ori. Auîiera
nimeni, în stare
apăru oricine,
în minte doar dacă...
ima"inea animalului din
întuneric, de pe 'leea 0a"noliei. „'e trebuie să %aci când ştii că
urmează să ţi se întâmple ceva groaznic”...
— În nici un ca! n-o să mă las omorât8 !ise $arry cu voce tare.
— 'şa te vreau, băiete, făcu o"linda, somnoroasă.
7?
— CAPITOLUL ! —
DEMENTORUL
' doua !i, @om, cu !âmbetul lui ştirb, îl tre!i pe $arry, aducându-i o
ceaşcă de ceai. $arry se îmbracă şi o convinse cu "reu pe $ed2i" să
intre în colivie.
nemulţumit În acel moment, 6on năvăli în încăpere, bombănind
şi iritat.
— 4u cât ajun"em mai repede în tren, cu atât mai bine8 i!bucni el.
4el puţin, acolo o să scap de Percy. 'cum, mă acu!ă că am vărsat ceai
pe foto"rafia 9uminiţei 9impede, ştii... prietena lui, accentuă 6on şi-i făcu
semn cu oc+iul. Şi acum ea şi-a ascuns faţa, fiindcă are o pată pe nas8
— @rebuie să-ţi spun ceva, începu $arry, dar fură întrerupţi de red
şi de Beor"e care veniseră să-l felicite pentru felul în care reuşise să-l
scoată iarăşi din sărite pe Percy.
C#b#rră să ia micul dejun. Îl "ăsiră pe domnul 7easley la masă,
citind "#rofetul zilei”, încruntat şi preocupat. oamna 7easley le povestea
lui Binny şi $ermionei despre poţiunea de dra"oste, pe care o preparase
ea când era tânără. @oate trei c+icoteau încânta te.
— 4e vroiai să-mi spui, $arry; întrebă 6on, în timp ce se aşe!au la
masă.
— 9asă, mai târ!iu, îi şopti $arry, în timp ce Percy năvălea în
restaurant.
În febra plecării, $arry nu reuşi să le adrese!e nici două cuvinte
prietenilor lui. @oţi se c+inuiau să îşi coboare cuferele pe scara în"ustă
de la &4eaunul 4răpat” şi să le pună lân"ă uşă. $ed2i" şi $ermes,
bufniţa lui Percy, stăteau în coliviile lor, pe deasupra ba"ajelor. 9ân"ă
toate acestea, se afla un coş de trestie, din care cineva scuipa fără
încetare.
— 1tai cuminte, Şmec+erilă, !ise $ermione, mân"âind motanul
printre trestii. Îţi promit că te las liber în tren8
— a n-ai să faci aşa ceva8 sări 6on. 4e vrei să facă bietul meu
şobolan;
Şi 6on arătă spre bu!unarul de la piept, puţin umflat, semn că
Pun"aşul stătea "+emuit acolo.
omnul 7easley, care ieşise afară să aştepte maşinile, bă"ă capul
pe uşă.
— 'u venit, anunţă el. $arry, vino puţin, te ro"... omnul 7easley îl
conduse pe o alee mai retrasă spre maşina din faţă, cam demodată, de
un verde intens. iecare maşină era condusă de câte un vrăjitor cu
priviri ascunse, îmbrăcat în uniformă de catifea, de culoare verde-
smarald.
— $ai, urcă, $arry, îl îndemnă domnul 7easley, privind în lun"ul
stră!ii a"lomerate.
$arry se aşe!ă pe banc+eta din spate şi imediat fu urmat de
$ermione, de 6on
4ălătoria spreşi,"ară
sprese
neplăcerea lui 6on,
dovedi lipsită dede însuşi Percy.
peripeţii, mult mai puţin
interesantă ca e3cursia pe care o făcuse cu 'utobu!ul 1alvator. 0aşinile
7
0inisterului 0a"iei păreau obişnuite, numai că $arry observă imediat că

puteau pluti peste "ropi, cum nu ar fi putut-o face maşina nou-nouţă a
/nc+iului *ernon. 'junseră la "ara Hin"Ds 4ross cu două!eci de minute
înainte de plecarea trenului. Şoferii 0inisterului le făcură rost de
cărucioare, pe care încărcară ba"ajele, după care îşi scoaseră pălăriile în
faţa domnului
reuşiră să ajun"ă7easley şi plecară.
în capătul Au interminabile
unei co!i se ştie cum, de darautomobile
maşinile lor
şi
acum stăteau cuminţi la stop.
$#+"%l Wea&le' l-a ţinut strâns de braţ pe $arry, tot timpul cât au
circulat prin "ară.
— i bine, a venit timpul, anunţă domnul 7easley. 1ă dispărem pe
rând, doi câte doi, suntem prea mulţi. : să trec e% )% Harr', +a *"t.
$#+"%l Wea&le' *l )#"d%&e 0e Harr' &0re barer a dintre peroanele I şi JG,
împin"ând căruciorul cu ba"ajele lui $arry, aparent foarte interesat de
trenul )ntercity JFK care sosise la peronul I. Îl privi cu înţeles pe $arry şi
se sprijini, ca din întâmplare, de barieră. $arry îi urmă e3emplul.
Dn clipa următoare, trecuseră prin bariera de metal şi se aflau acum
pe peronul I şi LMN. 3presul de $o"2arts, un tren purpuriu, cu
locomotivă cu aburi, "arase deja la peron. Pe peron erau o mulţime de
vrăjitori şi vrăjitoare, care îşi conduceau copiii la tre".
În spatele lui $arry, apărură 6on şi Binny, "âfâind. ra clar că
trecuseră de barieră în fu"ă.
— '+, uite-o şi pe 9uminiţa, remarcă Percy, nete!indu-şi părul pe
frunte.
Binny îl privi pe $arry cu înţeles şi amândoi se întoarseră, ca să-şi
ascundă !âmbetul, în timp ce Percy se "răbea spre o fată cu părul lun"
şi ondulat, aler"ând cu pieptul mult scos în afară, ca nu cumva fata să
nu-i vadă insi"na strălucitoare.
upă ce au trecut pe peron şi ceilalţi membri ai familiei 7easley,
împreună cu $ermione, domnul 7easley îi conduse către coada trenului,
trecând pe lân"ă compartimentele ticsite, până la un va"on care părea
mai "ol. Îşi încărcară ba"ajele în el, apoi $arry coborî să-şi ia rămas-bun
de la doamna şi domnul 7easley.
oamna 7easley îşi sărută copiii, apoi pe $ermione şi la sfârşit pe
$arry, care
acelaşi timpse simţiîncântat
foarte oarecum şi jenat
fericit.de îmbrăţişarea ei prelun"ită, dar în
— 1ă ai "rijă de tine, $arry, îmi promiţi, da; !ise ea cu dra"oste,
oc+ii strălucindu-i ciudat.
A0#, doamna 7easley desc+ise o sacoşă şi le !ise%
— *-am făcut sandviciuri la toţi. Poftim, 6on... Au, nu sunt cu carne
de vacă... red... red, unde eşti, mamă; )ar...
— $arry, !ise domnul 7easley, vrei să vii puţin;
Îi făcu semn cu capul spre un stâlp şi $arry îl urmă pe d#+"%l Wea&le',
lăsându-i pe ceilalţi în jurul d#a+"e Wea&le'.
— 'ş
7easley cu vrea
o vocesă-ţi spun ceva înainte de plecare, începu domnul
preocupată.
— În re"ulă, domnule 7easley, îl întrerupse $arry. Ştiu ce vreţi să-mi
7
spuneţi.
— Ştii; $ar )%+...
— Păi, v-am au!it aseară vorbind, pe dumneavoastră şi pe doamna
7easley, !ise $arry cam jenat. Îmi pare rău, dar nu m-am putut abţine
să nu ascult...
domnul'+, mie îmi pare rău, nu vroiam să afli în felul acesta, spuse
—
7easley, în"rijorat.
— Au-i nimic, nu vă faceţi "riji. 'stfel, nici nu v-aţi încălcat cuvântul
dat lui ud"e şi am aflat şi eu ce se întâmplă.
— $arry, cred că eşti foarte speriat...
— N% 0rea, 6&e Harr' )% &")ertate. Pe )%1"t(
upă care adău"ă, vă!ând privirea sceptică a d#+"%l% Wea&le'
— Au că vreau să po!e! în erou, dar 1irius lacE nu poate fi mai rău
decât 4ap-de-0ort, nu-i aşa;
omnul 7easley se cutremură la au!ul odiosului nume, dar îşi
reveni repede.
— $arry, eu sunt convins că eşti făcut dintr-un aluat mai puternic
decât crede ud"e şi sunt foarte mulţumit că nu ţi-e frică, dar...
— 'rt+ur8 stri"ă doamna 7easley, care îi e3pedia pe toţi în tren. 4e
faci;  "ata să plece8
— *ine imediat, 0olly, !ise el, dar se întoarse spre $arry,
continuând să-i vorbească pe şoptite. $arry, vreau să-mi dai cuvântul
că...
— ... o să fiu cuminte şi n-o să mă aventure! afară din castel;
întrebă $arry, posomorât.
— a mai mult, !ise domnul 7easley şi îl privi cu foarte multă
serio!itate, aşa cum $arry nu-l mai vă!use niciodată. Promite-mi că nu o
să-l cauţi t% 0e ;r%& Bla)J(
$arry +olbă oc+ii cât cepele.
— 4um; întrebă el.
1e au!i un şuierat prelun", iar conductorii înc+ideau uşile trenului.
— Promite-mi, $arry, continuă domnul 7easley, vorbind şi mai
repede, că orice s-ar întâ +0la...
— e ce aş căuta pe cineva despre care ştiu că vrea să mă omoare;
întrebă $arry. că orice ai au!i...
— Cură-mi
— 'rt+ur, repede8 stri"ă doamna 7easley.
9ocomotiva începu să scoată aburi. @renul se puse în mişcare. $arry
aler"ă spre uşa compartimentului, iar 6on îi desc+ise şi se dădu la o
parte, ca să-i facă loc să se urce.
1e buluciră toţi la fereastră, făcându-le cu mâna domnului şi
doamnei 7easley, până ce trenul luă o curbă şi aceştia dispărură din
vedere.
— @rebuie să vă spun ceva numai vouă, le !ise $arry lui 6on şi
$ermionei,
— Binny,în lasă-ne
timp ce puţin
trenulsin"uri,
câşti"a!ise
vite!ă.
6on.
— oarte frumos, n-am ce !ice, se bosumflă Binny, îndepărtându-se
72
de ei.
$arry, 6on şi $ermione înaintară pe culoar, căutând un
compartiment "ol, dar toate erau pline. Băsiră în sfârşit unul, la coada
va"onului. ra un sin"ur ocupant, care dormea buştean, aşe!at lân"ă
fereastră. $arry, 6on şi $ermione se opriră miraţi în pra". e obicei,
3presul
mari, cu dee3cepţia
$o"2artscelor
era re!ervat pentru studenţi,
care împin"eau nu şi pentru
cărucioarele oameni
cu mâncare.
1trăinul purta o robă foarte jerpelită, cârpită din loc în loc. Părea bolnav
sau e3tenuat. eşi destul de tânăr, părul îi încărunţise pe alocuri.
— 4ine să fie; întrebă 6on.
Dnc+iseră uşa compartimentului şi se aşe!ară pe locurile cele mai
îndepărtate de fereastră.
— Profesorul 6. C. 9upin8 !ise $ermione, deodată.
— e unde ştii;
— 1crie pe ba"aj, răspunse $ermione, arătând spre o vali!ă mică de
deasupra capului străinului, lân"ă care se afla un "+em de sfoară . Dntr-
adevăr, scria într-un colţ &Profesorul 6. C. 9upin”, )% ltere )#Fte de 1re+e.
— :are ce-o preda; întrebă 6on, uitându-se la profilul palid al
profesorului.
— 4um poţi să pui o astfel de întrebare; făcu $ermione.  un sin"ur
post vacant% &'părare contra 0a"iei Ae"re”(
$arry, 6on şi $ermione avuseseră până atunci doi profesori de
&'părare contra 0a"iei Ae"re”, fiecare nere!istând decât un sin"ur an.
/mblau !vonuri că postul era blestemat.
— 1per să fie în stare, !ise 6on, sceptic. 'rată ca şi cum un blestem
cât de cât serios l-ar da imediat "ata, nu-i aşa; ar ce vroiai să ne spui,
$arry;
$arry le povesti despre cearta dintre domnul şi doamna 7easley şi
despre avertismentul domnului 7easley. 4ând termină de povestit, 6on
rămăsese ca trăsnit, iar $ermione îşi acoperise "ura cu mâinile.
— 1irius lacE a evadat numai ca să poată pune mâna pe tine; reuşi
ea să în"aime. :, $arry, trebuie să fii foarte, foarte, atent... 1ă te ţii
departe de orice încurcătură...
— Să mă ţin departe( i!bucni $arry. oar ştii că încurcăturile mă
"ăsesc întotdeauna
— oar pe mine8
nu e sărit de pe fi3 să-l caute pe un sonat care vrea să îl
omoare8 întări 6on.
Primiseră veştile mai prost decât se aşteptase $arry. 'tât 6on, cât şi
$ermione, păreau mai înspăimântaţi de 1irius lacE decât era el.
— Aimeni nu ştie cum a evadat de la '!Eaban, !ise 6on, neliniştit.
Aimeni nu a mai reuşit până la el. În plus, era şi un pri!onier mult mai
bine pă!it ca ceilalţi.
— ar or să-l prindă, nu-i aşa; întrebă $ermione, plină de speranţă.
oar Încuiaţii îl caută şi ei...
/n4e
— felse
deaude; întrebă
fluierat 6on, venea
abia au!it deodată.
de undeva. ăcură oc+ii roată prin
compartiment.
77
— *ine din ba"ajul tău, $arry8 stri"ă el şi se ridică &0re 0la&a 0e"tr%
ba4aFe.
: clipă mai târ!iu, 6on scotea un 1pionoscop de bu!unar dintre
+ainele lui $arry.
'cesta se învârtea nebuneşte în palma lui 6on şi căpătase
strălucire.
— 4e-i ăsta; /n 1pionoscop; se miră $ermione, interesată,
apropiindu-se să-l vadă mai bine.
— a, aprobă 6on, dar unul ieftin, din păcate. ' început să se
învârtească încă din clipa în care încercam să -l le" de piciorul lui rrol,
ca să i-l trimit lui $arry.
— ăceai ceva... nepermis în acel moment; întrebă $ermione cu
şiretenie.
— Au8 i bine... n-ar fi trebuit să -l folosesc pe rrol... Ştiţi doar că
bietul de el nu re!istă la călătorii lun"i... ar cum era să-i trimit cadoul
lui $arry, de !iua lui de naştere;
— a"ă-l la loc, printre lucruri, îl sfătui $arry pe 6on, altfel o să -l
tre!ească8
Şi $arry arătă spre profesorul 9upin. 6on înveli 1pionoscopul în nişte
şosete oribile ale /nc+iului *ernon, care înăbuşiră !"omotul, şi înc+ise
capacul cufărului.
— : să-l poţi verifica atunci când mer"em la $o"smeade, !ise 6on,
aşe!ându-se pe bancă. red şi Beor"e mi-au spus că acolo "ăsesc de
cumpărat tot felul de astfel de instrumente ma"ice.
— Ce mai ştii despre H#4&+eade, întrebă $ermione curioasă. 'm citit
că este sin"ura localitate din 0area ritanie, a cărei populaţie este
formată în între"ime din vrăjitori şi vrăjitoare.
— a, aşa e, aprobă 6on, dar nu de-asta abia aştept să mer" acolo.
*reau să ajun" la &9or!ii 0ierii ”(
— 4e-i asta; întrebă $ermione.
— /n ma"a!in numai cu dulciuri, !ise 6on cu un !âmbet pofticios,
unde se "ăseşte absolut orice... rajeuri cu piper, care te fac să-ţi ia foc
"ura, bile de ciocolată, pline cu cremă de !meură şi marţipan, batoane
de !a+ăr-candel, o nebunie, nu alta, pe care le poţi su"e în clasă şi să
dai impresia, în acelaşi timp,
— ar $o"smeade e un că
loctefoarte
"ândeşti la )e a denu-i
interesant, &)r&...aşa; întrebă iar
$ermione. În "+ele mai interesante locuri magice istorice”, se spune că în +anul
de acolo s-a pus la cale 0area 6ebeliune a 1piriduşilor, din JOJF, şi că
&/rlet în Aoapte” este clădirea cea mai bântuită de stafii, din toată
0area ritanic..
— ... şi bul"ări uriaşi de şerbet "la!urat, care te fac să levite!i la
câţiva centimetri deasupra solului când îi mănânci, continuă 6on,
părând să n-o fi au!it pe $ermione.
Her+#"e &e *"t#ar&e &0re Harr'.
— A-ar
să facem fi interesant
nişte e3plorări; să o şter"em
întrebă ea. de la şcoală şi să mer"em acolo
— a, cred că ar fi, !ise $arry, simţind un nod în "ât. 1ă-mi povestiţi
7=
şi mie ce-aţi descoperit.

— 4e vrei să spui; se miră 6on.
— Păi, eu n-am voie să mer", !ise $arry. /nc+iul meu nu a apucat
să-mi semne!e învoirea, iar ud"e nu mi-a dat voie nici el.
6on e3clamă în"ro!it%
si"ur că4um adică, nu ai voie să sau

mer"i la $o"smeade; Auînvoire8
se poate8 1unt
—
profesoara 0cBona"all altcineva o să-ţi dea
$arry râse strâmb. Profesoara 0cBona"all era şefa casei
4ercetaşilor şi era foarte severă.
— 1au mai bine îi întrebăm pe red şi pe Beor"e care este tunelul
secret care lea"ă $o"2arts de $o"smeade...
— 6on8 stri"ă $ermione. Au cred că-i bine ca $arry să iasă din
şcoală pe furiş, cu lacE pe urmele lui8
— a, făcu $arry, descurajat, cred că asta o să !ică şi profesoara
0cBona"all, când o să-i cer voie...
— ar dacă suntem şi noi cu el, începu 6on, lacE n-o să
îndră!nească să...
— O, 6on, termină cu prostiile8 îl repe!i $ermione. lacE a omorât
deja o mulţime de oameni, în plină !i, c+iar cre!i că n-o să-l atace pe
$arry, numai fiindcă o să fim noi doi alături de el;
În timp ce vorbea, $ermione se juca, neatentă, cu baierele care
ţineau înc+is coşul lui Şmec+erilă.
— 1ă nu-i dai drumul monstrului să iasă8 stri"ă 6on, dar era prea
târ!iu.
Şmec+erilă ieşi alene din coş, se întinse, căscă şi sări pe "enunc+ii
lui 6on. 0o"âldeaţa din bu!unar începu să tremure şi 6on îl alun"ă cu
brutalitate 0e +#ta".
— %4 de-a)(
— 6on, nu8 stri"ă $ermione furioasă.
6on era "ata să-i răspundă cum se cuvenea, când profesorul 9upin
se mişcă puţin. 1e uitară spre el, sc+imbând priviri semnificative, dar
acesta se întoarse pe partea cealaltă şi îşi continuă somnul, cu "ura
uşor întredesc+isă.
3presul de $o"2arts se îndrepta tot mai mult spre nord, peisajul
devenind
cer. mai sălbatic
Pe coridorul dinşi faţa
mai întunecos, în timp celornorii
compartimentului erase mare
a"lomerau pe
forfotă.
Şmec+erilă se aşe!ase confortabil pe un scaun, cu faţa lui turtită
îndreptată spre 6on şi cu oc+ii urmărind umflătura din bu!unarul de la
pieptul băiatului.
9a ora unu, în uşa compartimentului se opri vrăjitoarea durdulie,
care împin"ea căruciorul cu mâncare.
— N% )redeţi că ar fi ca!ul să -l tre!im; întrebă 6on, fără prea mare
tra"ere de inimă, arătând spre profesorul 9upin. Pare că are mare nevoie
de mâncare...
$ermione
— omnuleseprofesor,
apropie cu "rijă ea.
începu de profesorul 9upin.
1cu!aţi-mă... omnule pro fe&#r...
A)e&ta "% &e )l"t.
7>
— 9asă-l, dră"uţo, !ise vrăjitoarea, împăciuitor, dacă o să-i fie

foame când se tre!eşte, sunt în faţă, stau de vorbă cu mecanicul.
— 4red că e doar adormit, !ise 6on. 1per că n-a murit...
— Au, nu-l ve!i că respiră; spuse $ermione, luând prăjitura pe care
i-o întindea $arry.
Poate că9upin
profesorului nu eraseun tovarăş
dovedi preafolositoare.
foarte interesant În
deplină
drum, dar pre!enţa
amia!ă, tocmai
când începuse să plouă şi se aburiseră "eamurile, de nu mai vedeau
nimic afară, au!iră paşi pe coridor şi cele mai nesuferite persoane
desc+iseră uşa compartimentului% raco 6eacredinţă, flancat de "orilele
sale, *incent 4rabbe şi Bre"ory Boyle.
raco şi $arry fuseseră adversari încă de la prima lor călătorie cu
3presul de $o"2arts. raco avea o faţă şireată, palidă şi ascuţită, şi
era în casa *iperinilor. ra căutător în meciurile de *âjt+aţ, pentru
ec+ipa *iperinilor, la fel ca $arry, pentru ec+ipa 4ercetaşilor. 4rabbe şi
Boyle păreau că nu e3istă decât ca să-l apere pe raco şi să-i satisfacă
toate capriciile. rau soli!i şi musculoşi. 4rabbe era mai înalt, cu o
tunsoare-castron şi ceafa lată. Boyle era tuns scurt şi avea braţe lun"i,
ca de maimuţă.
— 0ăi, măi, cinD să fie; începu el, cu tonul lui fle"matic. Potty ş 
Wea&le'(
4rabbe şi Boyle +o+otiră tâmp.
— 'm au!it că familia ta a câşti"at ceva mai mulţi bani vara asta,
aşa e, 7easley; Şi n-a făcut maică-ta stop cardiac;
6on se ridică atât de brusc, încât răsturnă coşul lui Şmec+erilă pe
podea şi profesorul 9upin scoase un mic sforăit.
— 4ine mai e şi ăsta; întrebă raco, făcând automat un pas înapoi.
— /n profesor nou, !ise $arry, care se ridicase şi el în picioare,
pentru ca!ul în care ar fi trebuit să îl ţină pe 6on, ca să nu sară la bătaie.
Şi ce spuneai, raco
:c+ii lui raco se în"ustară, cu răutate. oar nu era aşa de prost,
să se bată în faţa unui profesor...
— 1ă mer"em, nu merită, bombăni el şi dispărură toţi trei.
$arry şi 6on se aşe!ară la loc, 6on încă strân"ând din 0%+".
— A-am
*orbesc de acă
serios8 "ând se
să-imai
maiia suport răutăţile
vreodată şi anul
de familia ăsta,
mea, am!ise el furios.
de "ând să-l
prind de cap şi...
6on făcu un "est violent prin aer.
— 6on, ai "rijă, !ise $ermione, arătând spre profesorul 9upin.
$ar 0r#fe&#r%l d#r+ea "e*"t#r&.
Ploaia se înteţea, pe măsură ce trenul înainta spre nord. Au se mai
vedea nimic afară. erestrele se murdăriseră, iar la asta se adău"a şi
întunericul nopţii. În curând, se aprinseră luminile în tren. @renul
ţăcănea, ploaia plesnea în fereastră, vântul urla, dar profesorul 9upin
nici că avea că
— 4red de aproape
"ând să am
se tre!ească.
ajuns, !ise 6on, aplecându-se spre profesorul
9upin şi încercând să vadă ceva pe fereastră.
7@
e-abia termină propo!iţia, că trenul începu să încetinească.

— 4e bine8 se bucură 6on şi trecu atent pe lân"ă profesorul 9upin,
ca să se uite pe fereastră. 0or de foame, de-abia aştept să ajun" la
ospăţul de bun venit.
— Au cred că am ajuns încă, !ise $ermione, consultându-şi ceasul.
— At%"), de )e "e #0r+
Trenul mer"ea tot mai încet, ţăcănitul încetase, iar vântul şi ploaia
băteau cu furie în ferestre.
$arry, care era cel mai aproape de uşă, se ridică în picioare, să se
uite în lun"ul coridorului. 'lte capete curioase se iveau din
compartimente.
Tre"%l &e #pri cu o smucitură şi !"omote înfundate spuneau clar că
mai multe ba"aje au că!ut de la locul lor. 'poi, luminile se stinseră fără
de veste şi totul se cufundă într-o be!nă deplină.
— 4e se întâmplă; se au!i vocea lui 6on, din spatele lui $arry.
— A%%( &tri"ă $ermione. 6on, ăla era piciorul meu8 $arry se întoarse
la locul lui.
— 4redeţi că s-a stricat ceva;
— Habar "-a+...
1e au!i un scârţâit şi $arry reuşi să distin"ă silueta lui 6on, care
ştersese cu mâna o porţiune de fereastră şi privea afară.
— 1e vede ceva mişcându-se, anunţă 6on. 1e pare că mai urcă
cineva în tren.
/şa compartimentului se desc+ise brusc şi cineva îl călcă !dravăn
pe $arry.
— 1cu!ă-mă8 Ştiţi ce se întâmplă; Încă o dată, te ro" să mă scu!i...
— 1alut, Aeville, !ise $arry şi bâjbâi prin întuneric, până dădu de
pelerina lui Aeville.
— $arry, tu eşti; Ştii de ce ne-am oprit;
— Habar "-a+( ;ta F#&(
1e au!i un sâsâit şi un miorlăit de durere. Şmec+erilă fusese pe
punctul de a fi turtit de Aeville8
— : să mă duc să întreb conductorul ce se întâmplă, !ise $ermione.
$arry o simţi trecând pe lân"ă el, au!i uşa desc+i!ându-se, după
care—
urmară
C"e edouă stri"ăte de durere.
— 4ine eşti;
— 8""'
— Her+#"e
— Ce fa) t%...
— Îl căutam pe 6on...
— )ntră şi stai jos8
— i, nu aici8 'ici stau eu8 stri"ă $arry.
— 'uu8 făcu şi Aeville.
— 9inişte8 se
Profesorul au!ipărea
9upin deodată o voce
să se ră"uşită.
fi tre!it, în sfârşit. $arry au!i !"omote
din direcţia lui. Aimeni nu mai scoase o vorbă.
7
1e au!i un ţăcănit şi o lumină tremurătoare umplu compartimentul.

Profesorul 9upin părea să ţină în mână un mănunc+i de flăcări. 9a
lumina lor, vă!ură o faţă pământie, dar cu oc+i vioi şi inteli"enţi.
— 1taţi la locurile voastre, !ise el, cu aceeaşi voce ră"uşită , şi ridică
mănunc+iul de flăcări în dreptul oc+ilor.
la ea.ar uşa se desc+ise încetişor, înainte ca profesorul 9upin să ajun"ă

În uşă, luminat de flăcările din mâna profesorului 9upin, stătea
cineva, învăluit în pelerină. 'proape că atin"ea tavanul. aţa îi era
complet acoperită de "lu"ă.
:c+ii lui $arry coborâră mai jos, iar ceea ce vă!u acolo făcu să i se
strân"ă stomacul. e sub pelerină ieşea o mână pământie, umflată şi cu
pielea încreţită, care semăna cu ceva care a putre!it sub apă.
'sta pentru o fracţiune de secundă, ca şi cum cel înfăşurat în manta
ar fi simţit privirile lui $arry şi şi-ar fi tras repede mâna sub faldurile
ne"re.
'poi, acel ceva, orice ar fi fost, de sub pelerină, respiră şuierător şi
prelun", ca şi cum ar fi vrut să aspire nu numai aerul d+0reF%r.
/n aer în"+eţat se revărsă peste ei. $arry simţi că i se opreşte
respiraţia. 1uflul rece părea că-i pătrunde prin piele, îi ajun"e în piept şi
de acolo i se strecoară în inimă...
$arry dădu oc+ii peste cap. Au mai vedea nimic. ) se părea că se
prăbuşeşte în ceva rece ca "+eaţa, iar urec+ile îi vâjâiau, ca şi cum s-ar
fi aflat sub apă. ra tras tot mai jos, iar !"omotul devenea insuportabil...
'poi, au!i de undeva de departe ţipete în"ro!ite, teribile,
ru"ătoare... 1imţi nevoia să îi ajute pe cei care ţipau, implorând ajutor.
ădu să mişte mâna, dar aceasta nu îl mai asculta... : ceaţă densă îl
învăluia, îi pătrundea în suflet...
— $arry, $arry, ţi-ai revenit; 4ineva îl plesnea.
— Ce &e...
$arry desc+ise oc+ii. *ă!u mai multe lanterne îndreptate asupra lui
şi simţi podeaua clătinându-se. 3presul de $o"2arts se pusese din nou
în mişcare. 9uminile se reaprinseseră. 6on şi $ermione erau
în"enunc+eaţi lân"ă el, iar peste capetele lor vă!u privirile în"rijorate
ale profesorului
mâna 9upin
la faţă, să-şi şi ale lui Aeville.
potrivească 9ui pe
oc+elarii $arry îi era
nas, "reaţă.
simţi 4ând rece.
o sudoare duse
6on şi $ermione îl ajutară să se aşe!e la locul lui.
— 4um te simţi; 0ai bine; îl întrebă 6on în"rijorat.
— a, mormăi $arry, uitându-se repede spre uşă.
:ribila creatură dispăruse.
— 4a s-a întâmplat; întrebă el. /nde e... creatura aceea; 4ine ţipa;
— Au ţipa nimeni, !ise 6on şi mai în"rijorat.
$arry îşi roti privirile prin compartimentul luminat. Binny şi Aeville îl
priveau cu oc+ii ma r, a+"d# f#arte 0al6.
: ar
— am au!it
pocnitură ţipete...
îi făcu pe toţi să tresară. Profesorul 9upin rupea o
ciocolată mare în bucăţi.
7
— Poftim, !ise el, întin!ându-i lui $arry cea mai mare bucată de
ciocolată. 0ănânc-o, îţi face bine.
$arry luă ciocolata, dar nu "ustă din ea.
— 4e a fost arătarea aia; îl întrebă el pe profesorul 9upin.
— /n ementor, răspunse profesorul 9upin, împărţind ciocolată la
toată@oate
lumea. /nul dintre
privirile ementorii
se întoarseră spredeel.laProfesorul
'!Eaban. 9upin mototoli +ârtia
de la ciocolată şi o bă"ă în bu!unar.
— 0âncaţi, o să vă ajute, !ise el. u mă duc să vorbesc cu
conductorul, mă scu!aţi...
@recu pe lân"ă $arry şi dispăru pe coridor.
— 1i"ur ţi-a trecut, $arry; se interesă $ermione, foarte în"rijorată şi
ea.
— Au înţele"... 4e s-a întâmplat; întrebă $arry, şter"ându-şi
transpiraţia de pe frunte.
— Păi, ementorul ăla a apărut în uşă şi s-a uitat prin
compartiment... sau cel puţin aşa cred, că nu i se vedea faţa... Şi tu...
tu...
— 'm cre!ut că ai o cri!ă, !ise 6on, care încă mai era speriat. @e-ai
prăbuşit pe podea şi ai început să te contorsione!i...
— Iar 0r#fe&#r%l L%0" &-a a0le)at a&%0ra ta, a0# &-a *"dre0tat &0re ementor şi
şi-a &)#& ba4/eta, continuă Her+#"e. 3Aici unul dintre noi nu-l ascunde pe
1irius lacE sub pelerină8 Pleacă8 ” i-a !is el. ar cum ementorul nu
avea de "ând să plece, profesorul 9upin a murmurat câteva cuvinte şi a
ridicat ba"+eta către ementor. in ba"+etă a ieşit ceva ar"intiu, care
s-a rotit ce s-a rotit, apoi a plutit, cumva, până a dispărut.
— ' fost "roa!nic, e3clamă Aeville, cu o voce şi mai piţi"ăiată ca de
obicei. 'ţi simţit cât de rece s-a făcut când a intrat ementorul;
— a, şi mă simt foarte straniu, !ise 6on, cutremurându-se, ca şi
cum nu voi mai avea puterea să fiu vesel şi să mă bucur niciodată...
Binny, care se cuibărise într-un colţ şi care arăta tot atât de rău, pe
cât se simţea $arry, suspină încetişor. $ermione se apropie de ea şi o
cuprinse pe după umeri, pentru a o linişti.
— ar s-a mai prăbuşit cineva pe podea; întrebă $arry, cam jenat.
— Au,înc+eieturile,
din toate răspunse 6on, privindu-l iar în"rijorat pe $arry. Binny tremura
dar...
$arry nu înţele"ea ce se întâmplase. @remura şi se simţea slăbit, ca
şi cum nu şi-ar fi revenit după o "ripă puternică. Începea să-i fie şi
ruşine. 4um de făcuse cri!a aceea, când nimeni altcineva nu se mai
prăbuşise pe podea;
Profesorul 9upin se întoarse. 1e opri la uşă, îşi aruncă privirile în jur
şi !ise, !âmbind%
— 1ă ştiţi că nu am otrăvit ciocolata8
$arry muşcă o bucăţică şi, spre surprinderea lui, simţi o căldură
binefăcătoare,
de la picioare. care i se revărsă până în vârful de"etelor de la mâini şi
— 'jun"em la $o"2arts în !ece minute, le spuse el. @e simţi mai
=?
bine, $arry;
Harry nu îl întrebă pe profesorul 9upin cum de îi ştia numele.
— a, murmură $arry, ruşinat de-a binelea.
'u fost tăcuţi restul călătoriei. În cele din urmă, trenul se opri la
"ara $o"2arts şi urmă o îmbul!eală de nedescris la coborâre. ufniţele
scoteau
c+ircise substri"ăte jalnice,
pălăria pisicile
lui. ra foarte mieunau, iar broasca
rece, iar ploaia lui Aeville se
cădea neîntrerupt în
rafale în"+eţate.
— 'nul întâi, pe aici8 se au!i o voce prea bine cunoscută. $arry, 6on
şi $ermione se întoarseră şi vă!ură silueta "i"antică a lui $a"rid, la
capătul celălalt al peronului, adunându-i pe cei din primul an de studiu,
care îl priveau cu oc+i mari şi speriaţi, pentru a-i trece lacul spre castel.
— i, voi ăia trei de colo, aţi călătorit bine; stri"ă el peste capetele
mulţimii.
4ei trei dădură din cap şi îi făcură semn cu mâna, dar fără să poată
sc+imba nici un cuvânt cu el, deoarece mulţimea îi împin"ea spre ieşirea
de pe peron. $arry, 6on şi $ermione merseră cu restul cole"ilor, până
ajunseră pe un drumea" noroios, unde îi aşteptau cel puţin o sută de
trăsuri. $arry îşi !ise că trăsurile erau fără îndoială trase de cai invi!ibili,
deoarece trăsura lor se puse în mişcare şi începu să +urducăie, de
îndată ce se urcară în ea. *i!itiul mirosea va" a băle"ar şi a paie. e
când mâncase ciocolata, $arry se simţea mult mai bine, dar tot mai era
slăbit. 6on şi $ermione îl priveau pe furiş, din când în când, ca şi cum s-
ar fi temut ca $arry să nu leşine din nou.
În timp ce trăsura intra printr-o poartă cu două uşi ma"nifice, de fier
forjat, flancate de două coloane care se terminau cu nişte porci mistreţi
înaripaţi, $arry mai observă siluetele altor doi ementori, care stăteau
de pa!ă, de o parte şi de alta a porţii. /n val de fri" şi o sen!aţie de
"reaţă îl cuprinse iar. 1e lăsă pe perna scaunului şi înc+ise oc+ii, până ce
trecură de poartă.
@răsura prinse vite!ă pe aleea lun"ă şi în pantă, care ducea la
castel. $ermione îşi scosese capul pe fereastră şi privea la turnurile şi
turnuleţele care se apropiau tot mai mult. În cele din urmă, trăsura se
opri, iar 6on şi $ermione săriră pe alee.
În timp
mieroasă ce $arry
şi plină cobora şi el, în urec+i îi răsună o voce care se vroia
de compasiune%
— Şi c+iar ai leşinat, Potter; Au minte Poponeaţă;
raco 6eacredinţă o dădu la o parte pe $ermione şi se postă în faţa
lui $arry, blocându-i drumul spre castel. aţa îi strălucea de încântare,
iar oc+ii îi sclipeau de răutate.
— Şter"e-o, 6eacredinţă, îl repe!i 6on, cu fălcile încleştate.
— 'i leşinat şi tu, 7easley; întrebă raco, în "ura mare. @e-a speriat
şi pe tine bătrânul ementor;
— 1-a întâmplat ceva; întrebă o voce domoală.
ra profesorul
raco 9upin
îi aruncă care coborâse
profesorului din următoarea
o privire indolentă şitrăsură.
dispreţuitoare,
uitându-se la +ainele ponosite ale acestuia şi la vali!a lui scâlciată.
=
— :, dumeavoastră eraţi, domnule profesor, !ise el cu sarcasm,

după care râse spre 4rabbe şi Boyle, urcând împreună scările de piatră
ale castelului.
$ermione îl !ori din spate pe 6on şi cei trei începură şi ei să urce
scările, alături de ceilalţi cole"i. )ntrară pe uşile "i"antice, de stejar, şi
ajunseră
fundal, seînvedeau
+olul de la intrare,
scările care era
impunătoare, de luminat
marmură,decare
torţe uriaşe.
duceau În
spre
dormitoarele de la etaF.
9a dreapta, uşile erau lar" desc+ise spre 0area 1ală. $arry fu purtat
de mulţime în sala ma"nifică, dar de-abia avu timp să arunce o privire
spre tavanul vrăjit, care era întunecat şi plin de nori în seara aceea, că
se şi au!i o voce stridentă%
— P#tter( 8ra"4er( La +"e( A+"d#(
$arry şi $ermione se întoarseră surprinşi. ra 0inerva 0cBona"all,
profesoara lor de &@ransfi"urări” şi şefa casei 4ercetaşilor. 'vea o
înfăţişare severă, iar părul îi era strâns în coc. Îi privea cu oc+ii ei
pătrun!ători prin nişte oc+elari cu rama pătrată. $arry îşi făcu loc prin
mulţime până la ea, cu presentimente dintre cele mai rele. Întotdeauna,
profesoara 0cBona"all avea darul să îl facă să se simtă ca şi cum ar fi
făcut cine ştie ce trăsnăi.
— Au vă uitaţi aşa de speriaţi la mine, îi linişti ea. Au vreau decât să
vă spun două vorbe, în biroul meu. @u du-te la masă, 7easley8
6on vă!u cum profesoara 0cBona"all îi conduce departe de
mulţimea "ălă"ioasă.
$arry şi $ermione o urmară, traversând +olul de la intrare, apoi
urcară scările de marmură şi o luară de-a lun"ul unui coridor.
'junşi în biroul ei, o încăpere mică şi cu un foc primitor, profesoara
0cBona"all le făcu semn să ia loc. 1e aşe!ă şi ea şi începu, fără nici un
fel de altă introd%)ere
— Profesorul 9upin a trimis o bufniţă cu vestea că ţi-a fost rău în
tren, Potter...
ar $arry nici nu apucă să răspundă, că 0adam Pomfrey năvăli în
încăpere. $arry simţea cum se înroşeşte tot mai tare la faţă. ra
suficient că leşinase, sau ce fusese lucrul acela, dar să se mai facă şi
atâta—!arvă...
0ă simt bine, !ise el. Au am nevoie de nimic...
— :+, iar tu8 începu 0adam Pomfrey, ca şi cum nu l-ar fi au!it şi
privindu-l cercetător. 4e-ai mai făcut de data asta; 4eva periculos,
probabil...
— N%, P#00', "ter1e" 0r#fe&#ara :)8#"a4all, a f#&t d" )a%6a %"% $e+e"t#r.
1c+imbară priviri în"rijorate şi 0adam Pomfrey !ise de!aprobator%
— 1ă trimită un ementor la şcoală...
Îşi puse mâna pe fruntea lui $arry, ca să vadă dacă nu are febră.
— E tra"&0rat tot, continuă ea. Au e primul care leşină... 1unt teribili
ementorii ăştia8
— Au sunt Şi cesări
fra"il8 efect au asupra
$arry supărat.persoanelor fra"ile...
— 1i"ur că nu eşti, dra"ul meu, !ise 0adam Pomfrey absent,
=
luându-i pulsul.
— 4e trebuie să facă; întrebă profesoara 0cBona"all. 1ă se
odi+nească în camera lui sau să stea în aripa spitalului în "#a0tea a&ta
— ar n-am nimic8 sări $arry în picioare.
Aumai "ândul la ce ar fi !is raco dacă şi-ar fi petrecut noaptea la
spital era o adevărată tortură 0e"tr% el.
— Au, îi trebuie doar nişte ciocolată, !ise 0adam Pomfrey, care
acum căuta să scrute!e oc+ii lui $arry.
— 'm mâncat deja, !ise $arry. Profesorul 9upin ne-a dat la toţi câte
o bucăţică.
— a, aşa a făcut; întrebă 0adam Pomfrey aprobator. În sfârşit,
avem un profesor de &'părare contra 0a"iei Ae"re”, care ştie ce remedii
să aplice8
— şti si"ur că te simţi bine, Potter; întrebă profesoara 0cBona"all
cu severitate.
— a, răspunse $arry.
— oarte bine, atunci, te ro" să aştepţi puţin pe coridor. *reau să-i
spun două vorbe domnişoarei Bran"er despre orarul din trimestrul ăsta
şi apoi mer"em împreună la banc+et.
$arry ieşi pe coridor, împreună cu 0adam Pomfrey, dar ea plecă
repede spre aripa castelului în care se afla spitalul, murmurând ceva. Au
avu de aşteptat decât două minute până apăru $ermione, care părea
foarte fericită. Împreună cu profesoara 0cBona"all, coborâră iar scările
de marmură, spre 0area 1ală.
Îi întâmpină o mare de coifuri ne"re şi ascuţite. 9a mesele lun"i ale
fiecărei case, stăteau studenţi cu feţe strălucitoare, la lumina
lumânărilor care pluteau prin aer. Profesorul lit2icE, un vrăjitor scund,
cu o claie de păr, scotea afară din 0area 1ală Cobenul 0a"ic şi scăunelul
cu trei picioare.
— O/, a+ 0erd%t )ere+#"al%l de ;#rtare, &e 0l"&e Her+#"e.
Aoii elevi de la $o"2arts erau reparti!aţi în case după ce puneau pe
cap Cobenul 0a"ic, care se "ândea puţin şi stri"a în "ura mare la ce casă
se încadra mai bine fiecare student 54ercetaşi, 'stropufi, :c+i-de-Şoim
şi *iperini#. Profe&#ara 0cBona"all se îndreptă spre locul ei de la masa
profesorilor,
discret, în timp
la masa ce $arry @oţi
4ercetaşilor. şi $ermione seeiduceau,
se uitau la câtmulţi
şi cei mai puteau mai
arătau
spre $arry. :are povestea cu leşinul circulase c+iar atât de re0ede
$arry şi $ermione se aşe!ară la stân"a şi la dreapta lui 6on, pe
locurile pe care acesta le păstrase pentru ei.
— 4e a vrut; îl întrebă 6on pe $arry.
$arry începu să-i spună despre ce fusese vorba, dar se opri imediat,
fiindcă directorul se ridicase să-şi ţină discursul de început de an.
eşi foarte bătrân, profesorul umbledore dădea întotdeauna
impresia de multă ener"ie. 'vea păr lun", nins, şi barbă ar"intie,
oc+elari
drept celînmai
formă de vrăjitor
mare semilunăalşiveacului,
un nas foarte coroiat.
dar nu ra considerat
din cau!a aceasta îl
respecta $arry atât de mult. Au puteai să nu ai încredere în
=2
umbledore, şi $arry, vă!ându-l la masa profesorilor, se simţi pentru

prima oară liniştit după întâlnirea cu ementorul, recăpătându-şi calmul.
— iţi bine veniţi8 începu el, lumina lumânărilor făcându-i barba şi
mai strălucitoare. Începe un nou an la $o"2arts şi vreau să vă spun
câteva lucruri şi, cum unul dintre ele este cât se poate de serios, este
mai bine
nostru să vi-l spun acum, ca să vă puteţi apoi bucura de e3celentul
banc+et...
umbledore îşi drese "lasul şi continuă%
— 'şa cum aţi aflat deja, după verificarea pe care au făcut-o în
3presul de $o"2arts, şcoala noastră "ă!duieşte un "rup de ementori,
aflaţi aici cu însărcinări din partea 0inisterului 0a"iei.
ăcu o pau!ă şi $arry îşi aduse aminte că domnul 7easley spusese
că umbledore nu fusese prea încântat de cererea 0inistrului 0a"iei ca
ementorii să pă!ească şcoala.
— 1e află la porţile castelului şi cred că nu este nevoie să vă spun
că nimeni nu are voie să iasă din castel fără permisiune. ementorii nu
pot fi păcăliţi cu trucuri şi şmec+erii sau cu pelerine care te fac invi!ibil,
!ise el, sec, moment în care $arry şi 6on sc+imbară priviri semnificative.
Aatura ementorilor nu le permite să asculte ru"ăminţi sau să accepte
scu!e. e aceea, vă averti!e! în mod foarte serios să nu le daţi motive
să vă facă vreun rău. 9e atra" atenţia mai ales Perfecţilor şi noilor noştri
Şefi de Promoţie, la fete şi la băieţi, să aibă "rijă ca nu cumva cineva să
le joace feste ementorilor.
Percy, care stătea la câteva scaune depărtare de $arry, îşi umflă
pieptul şi privi în jurul lui cu aplomb. umbledore făcu o altă pau!ă şi,
vă!ându-l atât de serios, nimeni nu se clinti şi nici nu scoase vreo vorbă.
— Şi acum, o veste mai plăcută. *reau să le urâm bun venit celor
doi profesori noi, care ni se vor alătura anul acesta. 0ai întâi, vi-l pre!int
pe domnul 9upin, care a fost atât de amabil să preia postul de profesor
de &'părare contra 0a"iei Ae"re”.
1e au!iră câteva aplau!e ră!leţe, fără prea mare entu!iasm. Aumai
cei care se aflaseră în acelaşi compartiment cu profesorul 9upin
aplaudară cu frene!ie. $arry era şi el printre aceştia. $ainele
profesorului 9upin arătau şi mai jerpelite, în comparaţie cu robele
ele"ante ale celorlalţi
— /ită-te profesori.
la Plesneală8 şuieră 6on în urec+ea lui $arry.
Profesorul Plesneală, care le preda &Poţiunile ”, &e %ta insistent la
profesorul 9upin. @oată lumea ştia că Plesneală vâna de mult postul de
profesor de &'părare contra 0a"iei Ae"re ”, dar $arry fu surprins de
e3presia care se citea pe faţa acestuia. Au mai era furie, ci pur şi simplu
ură. $arry cunoştea prea bine acea e3presie, doar o vedea ori de câte
ori lui Plesneală îi cădeau privirile asupra lui.
— În le"ătură cu cea de-a doua numire, continuă umbledore şi
aplau!ele firave pentru profesorul 9upin încetară cu totul, îmi pare rău
să vă anunţ
creaturile că profesorul
+a4)e”, a ieşit la Hettleburn,
pensie. 0ă fostul
bucur profesor deanunţ
însă să vă &Brijacăpentru
locul
său va fi luat de nimeni altul decât de însuşi 6ubeus $a"rid, care a fost
=7
de acord să preia această funcţie, pe lân"ă îndatoririle sale de păstrător

al c+eilor şi pa!nic al vânatului.
Harr', R#n şi $ermione se uitară unii la alţii, muţi de uimire, după
care se alăturară aplau!elor furtunoase, mai ales de la masa
4ercetaşilor. $arry se ridică să-l vadă mai bine pe $a"rid, care se
înroşise
!âmbetultot lar"de emoţienea"ră
în barba şi stătea cu privirile plecate, ascun!ându-şi
şi deasă.
— @rebuia să ne fi înc+ipuit8 e3clamă 6on. 4ine altcineva ne-ar fi
recomandat o carte care muşcă;
$arry, 6on şi $ermione se opriră ultimii din aplau!e. În timp ce
profesorul umbledore îşi relua discursul, îl vă!ură pe $a"rid şter"ându-
şi pe furiş o lacrimă, cu faţa de masă.
— Păi, cred că asta ar fi totul, făcu umbledore. 1ă înceapă ospăţul8
arfuriile şi cupele din faţa lor se umplură pe dată cu mâncare şi
băuturi răcoritoare. 1imţindu-se brusc li+nit de foame, $arry se repe!i la
bucatele apetisante şi începu să mănânce.
1e încinse un ospăţ pe cinste. 0area 1ală răsuna de râsete şi de
!ăn"ănitul cuţitelor şi al furculiţelor. $arry, 6on şi $ermione se bucurară
totuşi când banc+etul de primire se sfârşi, fiindcă acum puteau vorbi cu
$a"rid. Ştiau prea bine ce însemna pentru $a"rid să devină profesor.
$a"rid nu era vrăjitor cu drepturi depline. usese e3matriculat în anul )))
de studii, pentru o abatere pe care n-o comisese el, de fapt. 'nul trecut,
$arry, 6on şi $ermione reuşiseră să lămurească lucrurile şi să îl absolve
de orice vină. În cele din urmă, când se topiră din farfurii şi ultimele
bucăţele de plăcintă de dovleac, umbledore anunţă că era timpul să
mear"ă în dormitoare, iar ei atât aşteptau.
— elicitări, $a"rid8 !ise $ermione, de cum se apropiară de masa
profesorilor.
— Şi totul, numaD datorită vouă, !ise $a"rid, şter"ându-se pe
şerveţel. Aici nu-mi vine să cred... mare om... umbledore... )mediat ce
profesorul Hettleburn şi-a anunţat demisia, a venit la coliba mea... oar
ştiţi că asta mi-am dorit întotdeauna...
4opleşit de emoţie, $a"rid îşi ascunse faţa în şerveţel şi profesoara
0cBona"all îi e3pedie repede pe cei trei prieteni.
$arry,
scările 6on şi $ermione
de marmură şi, foarte se "răbiră
obosiţi să urce
acum, alături coridoare
să străbată de ceilalţilun"i
cole"i
şi
să urce multe alte trepte, spre intrarea secretă în dormitoarele din
@urnul 4ercetaşilor. 4ând ajunseră, portretul doamnei foarte "rase,
îmbrăcată în ro!, îi întrebă%
— Par#la
— !", vin acum8 se au!i din spate "lasul lui Percy. Aoua parolă este
"4ortuna Maor”(
— :+, nu8 se plânse Aeville, care avea mereu probleme în a-şi
aminti parola.
după@recură prin "aura

care băieţii dinse
şi fetele tablou,
duserăapoi prin camera
fiecare de !i a 4ercetaşilor,
spre dormitoarele lor. $arry
urcă scările în spirală, fără să se "ândească la nimic, decât că era foarte
==
fericit că se întorsese la $o"2arts. 'junseră în sfârşit în dormitorul lor

circular, cu patru paturi, şi $arry se simţi într-adevăr acasă.
=>
— CAPITOLUL !I —
GHEARE ŞI FRUNZE DE CEAI
Primul de care dădură cu oc+ii 6on, $arry şi $ermione, a doua !i
când coborâră la micul dejun în 0area 1ală, fu raco 6eacredinţă, care
părea că le spunea
4ând trecură pe lân"ămai ei,
multor *iperini
raco o poveste
se prefăcu foarte
apucat de distractivă.
o cri!ă de
convulsii, spre marele +a! al celorlalţi.
— )"noră-i, !ise $ermione, care se afla în spatele lui $arry. Au
merită...
— He, P#tter, stri"ă Pansy ParEinson, o fată de la *iperini, cu faţa ca
de mops. Potter, vin ementorii8 Buhuhuuu(
$arry se lăsă să cadă într-un scaun de la masa 4ercetaşilor, alături
de Beor"e 7easley.
— :rarul celor din anul ))), !ise Beor"e, întin!ându-le niş te l&te. Harr',
)e- )% t"e
— 6eacredinţă, îl informă 6on, aşe!ându-se în partea cealaltă a lui
Beor"e şi aruncând priviri crunte spre masa *iperinilor.
Beor"e se uită şi el într-acolo, la timp să-l vadă pe raco
prefăcându-se că leşină.
— 4e bufon, făcu Beor"e, plictisit. A-o mai făcea atât pe vitea!ul
aseară, când a venit ementorul şi în partea noastră de tren. ' venit
fu"a în compartimentul nostru, nu-i aşa, red;
— 'proape că făcuse pe el, întări şi red, privind dispreţuitor spre
raco.
— N) e% nu eram în apele mele, admise Beor"e. În"ro!itori,
ementorii ăştia...
— Parcă simţeai că-ţi pătrunde fri"ul în oase, nu-i aşa;
— a, dar voi n-aţi leşinat, !ise $arry, şoptit.
— Au te mai "ândi la asta, îl îmbărbăta Beor"e. @ata a trebuit să se
ducă o dată la '!Eaban - îţi aminteşti, red; - şi ne-a !is că a fost cel mai
înfiorător loc, pe unde a mers vreodată. ' venit acasă slăbit şi
tremurând din toate înc+eieturile... ementorii su", pur şi simplu,
fericirea din jurul lor. 0ulţi pri!onieri înnebunes) d" )a%6a a&ta.
meci—dei*âjt+aţ,
lasă, că !ise
mai red.
vedem noi dacăcontra
4ercetaşii o să mai râdă atât,
*iperinilor, dupămeci
primul primul
al
campionatului, n-aţi uitat, nu;
1in"ura dată când s-au înfruntat direct, într-un meci de *âjt+aţ,
raco a ieşit şifonat rău. 1imţindu-se cât de cât mai vesel, $arry îşi luă
în farfurie cârnăciori şi roşii înăbuşite.
Her+#"e ea+"a "#%l #rar.
— :, ce bine8 e3clamă ea. Începem c+iar de a!i câteva noi materii.
— $ermione, !ise 6on, uitându-se peste umărul ei şi încruntându-se,
cred că ţi-au "reşit orarul. 'i peste !ece ore pe !i, nu e posibil... Au e
timp &%f)e"t.
— 0ă descurc eu, !ise $ermione. 'm aranjat cu doamna profesoară
0cBona"all.
=@
— ar, uite, numai în dimineaţa asta8 nu se lăsă 6on. :ra nouă , #ra
de 3Pre16%" de&0re 1t#r”. Şi mai jos, tot ora nouă, &1tudiul despre
Încuiaţi”... Şi, uite, 56on se aplecă şi mai mult asupra orarului,
nevenindu-i să creadă#, mai jos, tot ora nouă, &'ritmanţia ”8 u ştiu că
eşti "ro!avă, $ermione, dar nici c+iar aşa8 4um o să faci să fii în trei
locuri deodată;
— i şi tu, făcu $ermione. ineînţeles că n-o să fiu în trei locuri în
acelaşi timp...
— At%"), )%+...
— ă-mi şi mie marmelada, te ro", !ise $ermione.
— $ar...
— 6on, şi ce-ţi pasă ţie dacă orarul meu e... puţin cam încărcat; îl
repe!i $ermione. >i-am !is doar că am aranjat cu doamna profesoară
0cBona"all8
@ocmai atunci, în 0area 1ală intră $a"rid, îmbrăcat în jac+eta lui din
blană de cârtiţă şi ţinând în mâna lui enormă un di+or mort.
— 4um vă simţiţi; întrebă el, în drum spre masa profesorilor. '!i
avem prima oră împreună. )mediat după prân!8 'm timp să pre"ătesc
totul până atunci. 1per să iasă bine... Prima lecţie... u, profesor... :+8...
=âmbi spre ei, mer"ând spre masa profesorilor, încă le"ănând
di+orul în mână.
— 0ă întreb ce vrea să pre"ătească până la prân!, se miră 6on, cu
o undă de nelinişte în "las.
0area 1ală începu să se "olească, pe măsură ce elevii şi profesorii
plecau la ore. 6on se uită pe orarul lui.
— 'r trebui să plecăm, ora de & Pre16%" de&0re 1t#r” se ţine în @urnul
de Aord. Ae ia vreo !ece minute ca să ajun"em acolo.
@erminară de mâncat în "rabă, îşi luară la revedere de la red şi de
la Beor"e şi se îndreptară spre +olul de la intrare. 4ând trecură pe lân"ă
masa *iperinilor, raco se maimuţări iar, prefăcându-se că îi venea să
leşine. $o+otele *iperinilor îl urmăriră pe $arry până ajunse în +ol.
rumul până în @urnul de Aord a durat mult. eşi petrecuseră doi
ani la $o"2arts, nu vi!itaseră niciodată @urnul de Aord.
— Trebuie să fie vreo scurtătură, intră 6on în panică, atunci când
terminară
culoar de urcatunde
necunoscut, al şaptelea rând
nu se afla de în
nimic, trepte
afară şideajunseseră într-un
un tablou mare şi
de un snop de iarbă, a"ăţat pe perete.
— 4red că trebuie să o luăm pe aici, !ise $ermione, arătând spre un
culoar care se desc+idea în partea dreaptă.
— Au se poate, făcu 6on. Încolo e sudul. /ite, se vede şi un pic din
lac.
$arry se uita la tablou. 'cesta înfăţişa un ponei cenuşiu şi "ras, care
îşi bă"ase botul în iarba de pe perete şi păştea nepăsător. $arry se
obişnuise ca personajele picturilor de la $o"2arts să îşi părăsească
ramele
oprea săşilesăadmire.
se vi!ite!e întretimp,
9a puţin ele, în
dar, ori deîşicâte
pictură făcuori avea prilejul,
apariţia se
un cavaler
în armură, scund şi masiv, care îşi căuta poneiul. upă petele de iarbă
=
proaspete, de la "enunc+ii pantalonilor săi, se vedea clar că tocmai

că!use de pe cal.
— '+a8 începu el să urle, când îi vă!u pe 6on, pe $arry şi pe
$ermione. 4ine sunteţi voi, netrebnicilor, care îndră!niţi să-mi încălcaţi
teritoriul; 1au poate aţi venit să vă distraţi pe socoteala mea, fiindcă am
că!ut,
1eei; 1coateţi
uitau uimiţisabia imediat,
la cavalerul vă provoc
scund la duel8care îşi scosese sabia
şi cara"+ios,
şi o a"ita violent prin aer, ţopăind în sus şi în jos. ar, cum sabia era
prea lun"ă pentru el, la o mişcare "reşită, îşi pierdu ec+ilibrul şi că!u cu
faţa la pământ.
— 'i păţit ceva; întrebă $arry, în"rijorat şi apropiindu-se de tablou.
— D"a0#, fa"far#" "e&%fert( D"a0#, "e+er")%le(
4avalerul puse mâna iar pe sabie şi o folosi ca să se sprijine de ea şi
să se ridice din iarbă, dar lama se înfipse adânc în pământ, şi oricât s-a
străduit el nu a mai fost în stare să o tra"ă afară. În cele din urmă, se
lăsă iar în "enunc+i şi îşi ridică vi!iera ca să îşi ştear"ă faţa transpirată.
— Aoi căutăm @urnul de Aord, !ise $arry, profitând de oboseala
cavalerului. Au cumva ştiţi dumneavoastră drumul;
— : e3pediţie de cercetare8 stri"ă vesel cavalerul ş  f%ra i se topi pe
dată, clănţănindu-şi armura. /rmaţi-mă, prieteni, şi promit să "ăsim
drumul împreună sau să pierim până la unul8
0ai trase o dată de sabie, dar nu reuşi să o clintească din pământ,
şi încercă să încalece poneiul, dar fără succes.
— Pe jos, atunci8 !ise el. 9a drum, bravi cavaleri şi preafrumoasă
domniţă8
Şi dispăru imediat pe coridor, prin partea stân"ă a tabloului. 1e
luară după el, "+icind drumul după !"omotul armurii. in când în când,
reuşeau să îl şi vadă cum aler"a î"a"te, d" tabl#% *" tabl#%.
— 4apul sus, curaj, bravii mei, continua el să stri"e, "reul de-abia
acum începe8
6euşiră să îl vadă plecându-se în faţa unui "rup de doamne în
crinolină, într-un tablou de la ba!a unei scări în spirală.
8f"d d" 4re%, Harry, 6on şi $ermione urcară în fu"ă treptele în
spirală, simţind că ameţesc tot mai tare, până când au!iră murmur de
voci,—deasupra capetelor
9a revedere8 şi înţeleseră
îl au!iră că ajunseseră
pe cavaler, care acumunde trebuia.
se afla lân"ă nişte
călu"ări cu înfăţişări sinistre. rum bun, camara!ii mei de arme8 Şi dacă
vreodată o să aveţi nevoie de o inimă vitea!ă şi de o sabie de oţel, nu
e!itaţi să apelaţi la 1ir 4ado"an8
— a, mulţumim, aşa o să facem, stri"ă 6on, iar după ce cavalerul
dispăru iar din tablou adău"ă% acă o să avem nevoie de cineva deranat
la )a0(
/rcară şi ultimele câteva trepte şi ajunseră pe un culoar mic şi
în"ust, unde se adunase deja întrea"a clasă. Au e3ista nici o uşă pe
pereţii acestui
o plăcuţă culoar.de6on
de alamă, pe îitavan.
făcu semn lui $arry spre o trapă circulară cu
— 1ybil @rela2ney, citi $arry ce scria pe plăcuţă. Profesoară de
=
&Previ!iuni despre viitor”. Şi cum o să ajun"em acolo;

4a şi cum ar fi fost un răspuns la întrebarea lui, trapa se desc+ise
brusc şi o scară ar"intie se desfăşură până la picioarele lui $arry. @oţi
rămaseră tăcuţi.
— upă tine, !ise 6on, ironic, aşa că $arry trebui să urce primul.
$arryceva
vreodată, ajunse înocea
între mai stranie
mansardă sală de demodată.
şi o ceainărie curs pe care o vă!use
În clasă, erau
în"+esuite cel puţin două!eci de mese rotunde. În jurul meselor, se aflau
fotolii, acoperite cu +use de creton, şi perne moi, aşe!ate direct pe
podea. În clasă era o lumină difu!ă, purpurie. raperiile erau trase la
ferestre, iar veio!ele de la fiecare masă erau acoperite cu câte o eşarfă
de un roşu înc+is. ra foarte cald, iar focul care ardea în cămin de"aja şi
un miros puternic, cam "reţos. Pe foc era aşe!at un ceainic mare, de
cupru. Pe policioarele care se întindeau de-a lun"ul între"ului perete
circular se aflau pene prăfuite, cioturi de lumânări, !eci de pac+ete
jerpelite de cărţi de joc, nenumărate "loburi de cristal şi o mulţime de
ceşcuţe de ceai.
6on şi restul clasei se adunară în jurul lui $arry, vorbind pe şopti te.
— ar profa, unde este; întrebă 6on.
in umbră, se au!i deodată o voce domoală şi misterioasă.
— ine aţi venit, !ise vocea. 4e fericire să vă văd, în cele din urmă,
în lumea fi!ică, reală.
9a prima impresie, $arry fu convins că vede o insectă mare şi
strălucitoare.
Profesoara @rela2ney apăru în lumina focului şi cu toţii vă!ură că
era foarte slabă.
:c+elarii ei cu dioptrii foarte mari îi măreau şi mai mult oc+ii, şi aşa
destul de bulbucaţi. Profesoara avea pe umeri un şal străve!iu, cu
paiete, şi o mulţime de lănţişoare şi şira"uri de măr"ele îi atârnau în
jurul "âtului ca un fus. Pe braţe avea fel de fel de brăţări, iar pe de"ete,
o pu!derie de inele.
— 1taţi, copii, luaţi loc, !ise ea, în timp ce elevii se cocoţau în fotolii
sau se cufundau în pernele +#.
$arry, 6on şi $ermione se aşe!ară împreună, în jurul unei mese
rotunde.
— ine aţi venit la cursul pentru pre!icerea viitorului, !ise
profesoara @rela2ney, care se aşe!ă într-un fotoliu din faţa focului. 1unt
profesoara @rela2ney. Probabil că nu m-aţi mai vă!ut până acum, fiindcă
eu sunt convinsă că, dacă mă "ăsesc prea des în mijlocul lumii a"itate
din şcoală, îmi slăbeşte puterea :c+iului )nterior.
Aimeni nu făcu nici un comentariu la acea e3traordinară declaraţie.
Profesoara @rela2ney îşi aranja şalul cu delicateţe şi continuă%
— eci v-aţi +otărât să ale"eţi &Previ!iuni despre viitor ”, cea mai
dificilă dintre artele ma"ice. @rebuie să vă previn de la început că, dacă
nu aveţinu
)nterior, darul
preade a pot
o să vedea dincolo
să vă de lucrurile
învăţ mare palpabile,
lucru. 4ărţile nu văacel :c+i
pot duce
prea departe în ca!ul ăsta...
>?
9a aceste cuvinte, 6on şi $arry se uitară unul la altul, semnificativ,

şi apoi la $ermione.
— 0ulţi vrăjitori, oricât de talentaţi ar fi ei la transformări sau la
dispariţii misterioase, nu pot desluşi tainele viitorului, continuă
profesoara @rela2ney, oc+ii ei enormi urmărind cu atenţie feţele
în"rijorate din băiete
dintre noi. >ie, faţa ei.5şiste un spre
se uită $ar Aeville#,
oferit doar
ce-ţiunora - %oarte
mai face
puţini -
bunica;
— 4red că bine, se bâlbâi Aeville, tremurând nervos.
— u nu aş fi prea si"ură dacă aş fi în locul tău, !ise profesoara
@rela2ney, lumina focului făcând să îi sclipească cerceii de smarald.
L% Ne1lle  &e puse un nod în "ât Profesoara @rela2ney continuă%
— 'nul acesta vom vorbi despre metodele de ba!ă în arta pre!icerii
viitorului. În primul trimestru, vom învăţa să citim în frun!ele de ceai.
/rmătorul trimestru va II dedicat "+icitului în palmă. 'propo, dra"a mea
5şi se uită spre Parvati Patil#, teme-te de omul cu părul roşu8
Parvati îi aruncă o privire în"ro!ită lui 6on, care stătea c+iar lân"ă
ea, şi îşi întoarse capul în partea cealaltă.
— În trimestrul trei, continuă profesoara @rela2ney, vom învăţa să
"+icim în "lobul de cristal. 'sta numai dacă terminăm cu semnele
prevestite de limbile de foc. in păcate, cursurile vor )) întrerupte în
februarie, din cau!a unei epidemii serioase de "ripă. 4+iar şi eu îmi voi
pierde vocea, din cau!a ei. În jurul Paştelui, cineva dintre noi ne va
părăsi pentru totdeauna.
1e lăsă o tăcere apăsătoare, în urma acestei pre!iceri, dar
profesoara @rela2ney păru să nu îşi fi dat seama de acest lucru.
— ra"a mea, !ise ea către 9avander ro2n, care era cea mai
aproape şi se făcuse mică în fotoliul ei, vrei să-mi dai şi mie ceainicul
acela de ar"int;
9avander răsuflă uşurată, se ridică şi luă de pe raft ceainicul uriaş,
pe care îl puse pe masa din faţa profesoarei @rela2ney.
— 0ulţumesc, dra"a mea. Şi, apropo, lucrul acela, de care te temi
atât, se va întâmpla într-o vineri, pe şaispre!ece octombrie.
9avander începu să tremure.
— 'cum, vă ro" să vă împărţiţi pe perec+i. 9uaţi câte o ceşcuţă de
ceai şirămân
până veniţidoar
la mine să văpe
frun!ele pun ceai ceştii.
fundul în ea. 6ăsuciţi
'şe!aţi-vă apoi de
ceaşca şi beţi
trei tot,
ori,
apoi întoarceţi-o cu faţa în jos, pe farfurioară. 'şteptaţi până se usucă
puţin şi apoi daţi-i ceaşca partenerului, ca să o interprete!e. 9a pa"inile
cinci şi şase din cartea „2esluşirea viitorului”, veţi "ăsi câteva indicaţii
despre cum trebuie să &citiţi ” modelele formate de frun!e. u o să mă
plimb printre voi, ajutându-vă şi dându-vă indicaţii. :, dra"ul meu 5şi îl
prinse pe Aeville de braţ#, vrei să fii bun ca, după ce o să spar"i prima
ceşcuţă, să-ţi ale"i alta dintre cele albastre; 'stea ro! îmi plac foarte
mult...
Şi aşa
!"omot de se întâmplă8
porţelan e Profesoara
spart8 cum se apropie Aeville
@rela2ney sede raft, cu
repe!i se şi au!i un
mătura şi
făraşul să strân"ă cioburile.
>
— $a, aşa cum îţi spuneam, dra"ul meu, ia acum o ceşcuţă

albastră... 0ulţumesc...
$arry şi 6on merseră să li se umple ceştile, după care se întoarseră
la masa lor. 1e opăriră la limbă, în încercarea de a bea ceaiul cât mai
repede. Învârtiră frun!ele în ceşcuţă, aşa cum fuseseră instruiţi, apoi
întoarseră ceaşca pe dos şi o aşe!ară pe farfurioara ei.
— 'şa, !ise 6on şi amândoi desc+iseră cartea la pa"inile cinci şi
şase. 1ă vedem ce o să &citeşti” în ceaşca mea8
— Aişte c+estii maronii şi scârboase, râse $arry.
:irosul "reu din încăpere îl făcea să se simtă somnoros şi îi amorţea
simţurile.
— esc+ideţi-vă minţile, dra4 +e, stri"ă profesoara @rela2ney din
penumbră, şi încercaţi să vedeţi ce e dincolo de frun!e8
$arry încercă să se adune.
— $a, * 6&e el l% R# n, parcă văd un fel de cruce... 4artea !ice că asta
înseamnă că te aşteaptă multe încercări şi neca!uri - îmi pare rău - dar
văd şi ceva care ar putea însemna o ra!ă de soare... /ite ce scrie...
&mare fericire”... eci, o să suferi, dar o să ai şi o mare b%)%re(
— 4red că trebuie să-ţi duci :c+iul )nterior la oculist, crede-mă, îi
!ise 6on şi amândoi încercară să-şi înăbuşe râsul, vă!ând 0r1rle
0r#fe&#are Trela5"e' *"dre0tate &0re e.
—  rândul meu, !ise 6on, uitându-se în ceaşca lui $arry, cu fruntea
încruntată de efort. *ăd ceva ca un coif ne"ru... Poate că o să lucre!i la
0inisterul 0a"iei...
Întoarse ceaşca pe partea cealaltă şi continuă.
— )ar c+estia asta arată ca o "+indă... 1ă vedem ce înseamnă, !ise
el, uitându-se în carte. &acă o dă vântul jos, bani mulţi ”... 3celent, poţi
să-mi împrumuţi şi mie câţiva8 Şi aici, se mai vede ceva... /n animal...
a, ăsta parcă ar fi capul... Pare a fi un +ipopotam... ba nu, o oaie...
Profesoara @rela2ney se îndreptă spre ei, în momentul în care $arry
nu îşi mai putu stăpâni râsul.
9asă-mă să văd şi eu, dra"ă, !ise ea, privind cu reproş către 6on.
Începu să răsucească ceşcuţa lui $arry în sensul invers acelor
ceasornicului şi să o studie!e cu atenţie.
— $m...toată
— ar un şoim...
lumea 'i unasta8
ştie duşmansări put er"), dra4%le...
$ermione.
Pr#fe&#ara Trela5"e' &e *"t#ar&e &0re ea.
— a, aşa este, continuă $ermione cu +otărâre. @oată lumea ştie
despre $arry şi Ştim-Aoi-4ine8
$arry şi 6on se uitară la ea cu un amestec de uimire şi admiraţie.
Au o mai au!iseră pe $ermione să îi vorbească astfel unui profesor.
Profesoara @rela2ney nu se obosi să îi răspundă, ci continuă să
învârtească ceşcuţa lui $arry şi să se uite la ea.
— 0ăciucă... 'tac... :+, dra"ul meu, nu e o ceşcuţă prea fericită...
— 0ie mi s-a părut că văd un coif ascuţit, !ise 6on, cu o privire
şmec+eră.
— E %" )ra"%... Per)#l *" )alea ta, dra4%le...
>
@oată lumea asculta transfi"urată şi în"ro!ită, când o au!iră pe

profesoara @rela2ney scoţând un ţipăt ascuţit, după ce învârti o ultimă
dată ceşcuţa lui $arry.
1e au!i alt !"omot de porţelan spart% Aeville spărsese a doua
ceşcuţă8 Profesoara @rela2ney se prăbuşi într-un fotoliu din apropiere, cu
mâna la inimă şi cu oc+ii înc+işi.
— ra"ul meu, băiat... Au, e mai bine să nu-ţi spun... Au mă întreba,
se văită ea.
— 4e-aţi vă!ut, doamnă profesoară; întrebă ean @+omas curios.
@oată lumea se ridică în picioare şi se adună în jurul mesei la care
stăteau $arry şi 6on, în"+esuindu-se cât mai aproape de profesoara
@rela2ney, pentru a vedea mai bine ce arătau frun!ele din ceaşca lui
$arry.
— ra"ul meu, !ise profesoara @rela2ney şi desc+ise oc+ii în"ro!iţi,
ai 1pectrul8
— 4e am; făcu $arry.
*edea prea bine că nu era sin"urul care nu înţelesese. ean
@+omas ridica din umeri spre el, iar 9avander ro2n îl privea mirată. ar
cei mai mulţi dintre cole"ii lui îşi acoperiseră "ura cu palma, în"ro!iţi.
— 1pectrul, dra"ule, 1pectrul8 !ise profesoara @rela2ney, mirată că
$arry nu ştia despre ce era vorba. 1pectrul câinelui "i"antic, care
bântuie cimitirele8 /n semn, dra"ul meu, care prevesteşte... moartea(
1tomacul lui $arry se strânse dureros. 4âinele de pe coperta cărţii
„Semne care prevestesc moartea7 'e trebuie să %aci când ştii că
urmează să ţi se întâmple ceva groaznic”... 4âinele din întunecimile 'leii
0a"nolia... 9avander îşi duse şi ea mâna la "ură. @oată lumea, în afară
de $ermione, care se duse în spatele profesoarei @rela2ney şi !ise cu
+otărâre%
— 0ie nu mi se pare că arată a câine8 6&e ea &)%rt.
Profesoara @rela2ney se uită la $ermione cu o neplăcere crescândă.
— )artă-mă, dra"a mea, îi !ise ea, înţepat, dar nu prea se vede nici o
aură în jurul tău... şti foarte puţin receptivă la ce ne ascunde viitorul...
1eamus inni"an îşi încl "a )a0%l d"tr-# 0arte *" alta.
— acă priveşti din partea asta, pare un 1pectru, dar dacă priveşti
din partea
spre stân"a.cealaltă, pare mai de"rabă un mă"ar, !ise el, aplecându-se
— 1ă-mi spuneţi şi mie când vă +otărâţi, dacă o să mor sau nu8
stri"ă $arry, spre uimirea tuturor. 54+iar şi a lui8#
Aimeni însă nu părea dispus să îl privească în oc+i.
— 'jun"e pentru a!i, !ise profesoara @rela2ney, cu cea mai
misterioasă voce posibil. 1trân"eţi-vă lucrurile şi plecaţi...
În linişte, toată lumea duse ceşcuţele pe masa profesoarei
@rela2ney. @oţi îşi puseră cărţile în "enţi. Până şi 6on evita să îl privească
în oc+i pe $arry.
— Până
@rela2ney, când ne
vă doresc multvedem
noroc ladata viitoare,
toţi. :, dra"ule,le!ise
spuse profesoara
ea, arătând spre
Aeville, data viitoare o să întâr!ii, aşa că să pui mâna pe carte, să ne
>2
ajun"i din urmă8

$arry, 6on şi $ermione coborâră în tăcere pe scara profesoarei
@rela2ney şi se îndreptară spre clasa unde îşi ţinea lecţiile de
&@ransfi"urare ” profesoara 0cBona"all. 9e luă atât de mult timp să
"ăsească drumul înapoi, încât, deşi plecaseră mai devreme de la ora de
&Previ!iuni
$arry sedespre
aşe!ăviitor
c+iar, abia
” ajunseră
în fundul la timp.
clasei, dar tot i se părea că toţi oc+ii
sunt aţintiţi spre el. Într-adevăr, cole"ii lui îi aruncau tot timpul priviri
furişe, ca şi cum s-ar fi aşteptat ca $arry să moară din clipă în clipă.
'proape că nu au!i nimic din ce le spunea profesoara 0cBona"all
despre 'nima"i, vrăjitori care aveau puterea să se presc+imbe în orice
animal doreau. Au vă!u nici măcar că se transformase ea însăşi, sub
oc+ii lor, într-o pisică văr"ată, care avea în jurul oc+ilor nişte semne care
aminteau de oc+elarii profesoarei.
— Au înţele" ce se întâmplă cu voi astă!i, !ise profesoara
0cBona"all, presc+imbându-se la loc, cu un pocnet slab şi privindu-i cu
atenţie. Au că aş ţine la lucrul ăsta, dar asta este prima dată când
transformările mele nu sunt aplaudate la scenă desc+isă.
@oate privirile se întoarseră spre $arry, dar nimeni nu scoase un
cuvânt. $ermione ridică timid mâna.
— Au vă supăraţi, doamnă profesoară, începu ea, dar tocmai venim
de la ora de &Previ!iuni despre viitor ”, unde am învăţat să "+icim în
frun!e de ceai, şi...
— A, da, a&ta era, 6&e 0r#fe&#ara :)8#"a4all, încruntându-se deodată. Au
trebuie să-mi spuneţi mai multe, domnişoară Bran"er. $ai, spuneţi-mi,
care dintre voi o să moară anul ăsta;
@oată clasa se +olbă la ea.
— u, !ise $arry, în cele din urmă.
— 'şa deci, 6&e 0r#fe&#ara :)8#"a4all, f"d%-l 0e Harry cu oc+ii ei ca
două măr"ele. 'tunci, lasă-mă să-ţi spun, Potter, că 1ybil @rela2ney a
pre!is moartea câte unui elev pe an, de când a venit la $o"2arts.
Aimeni n-a murit încă. escifrarea semnelor unei morţi iminente este
modul ci favorit de a ura bun venit noilor elevi. 1ă nu credeţi că îmi
vorbesc de rău cole"ii...
Profesoara
se albiseră. upă0cBona"all se întrerupse
care continuă, cu un tonşimai cu calm%
toţii observară că nările i
— ... dar 3Pre16%" de&0re 1t#r” e&te %"a d"tre )ele mai imprecise discipline
ma"ice. A-o să vă ascund că eu însămi am foarte puţină răbdare în
această privinţă. ste foarte adevărat că vi!ionarii sunt foarte rari, iar
profesoara @rela2ney...
1e opri din nou, ca să continue apoi cu un ton jovial%
— D+ 0ar în cea mai bună formă, Potter, aşa că să ştii că nu te
scutesc de temele pentru acasă. acă însă o să mori, nimeni n-o să-ţi
ceară să-ţi faci temele8
$ermioneatât
impresionau râse, iar biete
nişte $arry frun!e
se simţi
deceva
ceai,mai bine. de
departe Parcă nu teroşie,
lumina mai
difu!ă, şi de parfumul "reoi din clasa profesoarei @rela2ney. 4u toate
>7
acestea, nu toată lumea era convinsă. 6on era tot în"rijorat şi 9avander
şopti%
— ar cum rămâne cu ceaşca spartă de Aeville;
upă ora de &@ransfi"urare”, se repe!iră buluc spre 0area 1ală,
unde îi aştepta prân!ul.
— 6on, înveseleşte-te, !ise $ermione, împin"ând spre el un platou
cu "+iveci. 'i au!it doar ce a spus profesoara 0cBona"all.
6on îşi luă o porţie de "+iveci în farfurie, dar nu se apucă de
mâncat.
— $arry, întrebă el, pe şoptite, dar nu ai vă!ut nicăieri nici un câine
mare şi ne"ru, nu-i aşa;
— a da, răspunse $arry, c+iar în noaptea în care am fu"it de la
mătuşa mea.
6on scăpă furculiţa, care clănţăni pe farfurie.
— !re%" )"e 1a4ab#"d, 0r#babl, !ise $ermione cu calm. 6on o privi, ca
şi cum se îndoia că mai era în toate minţile.
— $ermione, $arry a vă!ut 1pectrul şi asta... asta e rău, !ise el.
/nc+iul meu, ilius, a vă!ut... 1pectrul şi... a murit... în două!eci şi patru
de ore8
— 4oincidenţă, !ise $ermione, absentă, turnându-şi încă puţin suc
de dovleac.
— $abar n-ai despre ce vorbeşti8 stri"ă 6on, începând să se
enerve!e. 1pectrul sperie de moarte pe majoritatea vrăjitorilor8
— i, aşa mai vii de-acasă, !ise $ermione cu superioritate. *ăd
1pectrul şi mor... de frică8 1pectrul nu este un semn, ci c+iar cau!a
morţii8 Şi, după cum ve!i, $arry este încă printre noi, fiindcă nu e prost
să vadă 1pectrul şi să !ică, ei bine, a venit vremea să-mi tra" clopotele8
6on desc+ise "ura să !ică ceva, dar rămase fără "rai în faţa
$ermionei, care îşi scosese cartea de &'ritmanţie” şi o proptise în faţa
ei, sprijinită de cana cu suc.
— 4red că &Previ!iuni despre viitor ” e cam la întâmplare, !ise ea,
răsfoind cartea, să ajun"ă la pa"ina care o interesa.  multă g#iceală *"
)/e&ta a&ta...
— $ar "% era "+) de 4/)t *" f4%ra ;0e)tr%l% d" )a"a l% Harr'( &e *")"&e R#".
Parcă
—ve!i
!is că tu n-ai
o oaie, nu;vă!ut acelaşi lucru, nu se lăsă $ermione. Parcă i-ai
— A1ea dre0tate doamna profesoară @rela2ney, când !icea că nu ai
aură8 1au mai de"rabă nu vrei să recunoşti că nu eşti la fel de tare la
toate materiile8
: atinsese unde o durea mai tare. $ermione înc+ise cu putere
cartea de &'ritmanţie”, făcând bucăţele de carne şi de morcovi să
!boare cât colo.
— acă să fii bun la &Previ!iuni despre viitor ” înseamnă să ve!i
1pectrul în frun!ele de ceai, atunci cred că n-o să mai studie! materia
asta multă vreme8
comparaţie :ra&'ritmanţie
cu ora de de &Previ!iuni
”( despre viitor ” a fost o porcărie, în
Îşi luă "eanta şi se îndepărtă. 6on se strâmbă în urma ei.
>=
— 4e tot vorbeşte; îl întrebă el pe $arry. Aici măcar n-a avut încă

ora de &'ritmanţie”(

upă
trecută prân!,atmosfera
curăţise $arry se şibucură că limpede,
cerul era iese din castel.
deşi camPloaia din !iua
întunecat, iar
iarba era proaspătă şi umedă. 1e duceau la ora de &Brija pentru
creaturile ma"ice”.
6on şi $ermione nu-şi vorbeau. $ermione mer"ea în tăcere pe lân"ă
ei. 4oborau dealul spre coliba lui $a"rid , )are se afla la mar"inea Pădurii
)nter!ise. 4ând vă!u în faţa lor trei siluete bine cunoscute, $arry îşi dădu
seama că probabil aveau ore comune cu *iperinii. raco le spunea ceva,
"esticulând a"itat, în timp ce 4rabbe şi Boyle se prăpădeau de râs.
$arry putea să pună pariu că ştia ce le povestea raco.
$a"rid îşi aştepta elevii în uşa colibei sale. ra îmbrăcat cu jac+eta
lui din blană de cârtiţă, cu 4olţ lân"ă el, şi de-abia aştepta să înceapă
ora.
— $ai, mai repede, îi îndemna el. 'm pre"ătit ceva e3traordinar
pentru voi8 Precis că o să vă placă lecţia8 Bata; 1unteţi toţi; 'tunci,
urmaţi-mă8
Pentru o clipă, $arry se temu că $a"rid îi conducea spre Pădurea
)nter!isă. $arry avusese o mulţime de e3perienţe neplăcute acolo, cât
să-i ajun"ă pentru toată viaţa. ar $a"rid sc+imbă direcţia şi cinci
minute mai târ!iu se aflau lân"ă un fel de ţarc, în care nu era nimic.
— @oată lumea să se înşire de-a lun"ul "ardului8 stri"ă el. 'şa... 1ă
vedeţi cu toţii. 'cum, vă ro" să vă desc+ideţi cărţile...
— 4um; întrebă raco, cu o voce acră şi nesuferită.
— Poftim; întrebă $a"rid.
— 4um să ne desc+idem cărţile; întrebă iar raco, scoţându-şi
"+artea, monstruoasă despre monştri”, care era strâns le"ată cu o sfoară.
Şi ceilalţi îşi scoaseră cărţile. /nii le le"aseră cu cureaua, aşa cum
făcuse şi $arry, alţii le în"+esuiseră în saci sau le prinseseră foile cu
capse.
— Au a reuşit nimeni să-şi desc+idă cartea; întrebă $a"rid, încurcat.
— Păi, trebuie s-o mân"âiaţi, !ise $a"rid, ca şi cum ar fi fost clar ca
bună !iua8
9uă cartea $ermionei, smulse banda de 0a"icscotc+ cu care fusese
le"ată. 4artea încercă să îl muşte, dar $a"rid îşi trecu de"etul de-a
lun"ul cotorului cărţii, care tremură puţin, apoi se desc+ise şi rămase
liniştită în mâna lui.
— 0ăi, daD ce proşti am f #&t, r"F $ra)# r#"). C%+ de nu ne-a dat prin
cap să le mângâiem 
— 'm cre!ut că... o să vă distre!e, !ise $a"rid, nesi"ur, cu oc+ii la
$ermione.
— a, ce să spun, făcu raco, ne-am prăpădit de râs8 4e poate fi
mai inteli"ent, decât să ni se dea cărţi care muşcă sau ne smul" braţul
>>
din loc;
— 8%ra, $ra)#( *l re0e6 Harr'.
$a"rid îşi lăsase privirile în jos, iar $arry dorea ca prima lecţie a lui
$a"rid să fie un succes.
— a..., bine, !ise $a"rid, care părea să-şi fi pierdut şirul "ândurilor.
'tunci,
0ă duc da...
să le acum
aduc, aveţi cărţi...
aşteptaţi şi avem nevoie de... creaturile ma"ice...
puţin...
$a"rid se îndreptă spre Pădurea )nter!isă şi dispăru pentru câteva
minute.
— oamne, locul ăsta se duce de râpă, se strâmbă raco.
Prostănacul ăsta să ne predea nouă8 @ata o să aibă un acces de furie
când o să-i spun8
— 8%ra, $ra)#( *l re0e6 ar Harr'.
— 'i "rijă, Potter, e un ementor în spatele tău8
— Aaahhhhh( stri"ă 9avander ro2n, arătând în partea opusă a
ţarcului.
1pre ei se îndreptau în fu"ă vreo douăspre!ece dintre cele mai
bi!are creaturi, pe care le vă!use $arry în viaţa lui. 4orpul, picioarele
dinapoi şi coada erau ca de cal, dar picioarele din faţă erau ca nişte aripi
de vultur, iar capetele, tot de vultur. Aişte vulturi "i"anţi, cu ciocuri de
culoarea oţelului şi oc+i enormi, portocalii. B+earele de la picioarele din
faţă aveau peste trei!eci de centimetri lun"ime şi arătau înspăi-
mântător. 'ceste creaturi aveau la "ât !"ăr!i de piele, continuate cu
lese, care se aflau în mâinile uriaşe a lui $a"rid. 'nimalele îl tră"eau cu
putere pe $a"rid, făcându-l să aler"e după ele, oricât de uriaş ar fi fost
el.
— $ei, stop8 stri"ă el, tră"ând de lese şi aducând creaturile în
apropiere de locul unde se aflau elevii lui.
@oată lumea se dădu câţiva paşi înapoi când $a"rid se apropie cu
ciudăţeniile acelea.
— $ipo"rifi8 stri"ă $a"rid, fericit şi făcându-le cu mâna. rumoşi,
nu;
$arry începea să-i dea oarecum dreptate lui $a"rid. : dată ce
treceai de şocul iniţial, de a vedea nişte creaturi, jumătate cal, jumătate
pasăre,
lin începeai
se făcea să ve!i
trecerea ce păr
de la penaj frumosiecare
la pene. şi ce păr lucios
avea aveau
o altă şi cât"ri-
culoare% de
metalic, bron!, ro!aliu, maroniu-strălucitor şi ne"rii ca cerneala.
— A)%+, 6&e Ha4rd, vă ro" să vă apropiaţi puţin.
Aimeni nu se arătă doritor să facă acest lucru. Aumai $arry, 6on şi
$ermione se apropiară cu multă "rijă de "ard.
— Primul lucru pe care trebuie să-l ştiţi despre $ipo"rifi, le !ise
$a"rid, este că sunt foarte mândri. 1e supără foarte uşor. 'veţi "rijă ca
nu cumva să ji"niţi vreun $ipo"rif, fiindcă s-ar putea să fie ultimul lucru
pe care îl veţi mai face.
ei şiraco,
$arry 4rabbe şi Boyle
era aproape nu că
si"ur ascultau
puneauce la
spune
cale $a"rid.
ceva, caŞuşoteau între
să sabote!e
lecţia lui $a"rid.
>@
— @rebuie să aştepţi întotdeauna ca $ipo"riful să facă prima

mişcare, continuă $a"rid. 'şa e politicos, nu-i aşa; @e duci la el, faci o
plecăciune în faţa lui şi aştepţi. acă face şi el o plecăciune spre tine,
înseamnă că ai voie să-l atin"i. acă nu se înclină în faţa ta, atunci
îndepărtea!ă-te repede, fiindcă "+earele lui sunt foarte ascuţite8 'şa...
4ine'proape
vrea să încerce primul;
toţi făcură un pas înapoi, drept răspuns. 4+iar şi $arry, 6on
şi $ermione nu se prea încumetau. $ipo"rifii dădeau sălbatic din cap.
Au părea să le placă să stea priponiţi acolo.
— Aimeni; întrebă $a"rid, cu o privire ru"ătoare.
— : să încerc eu, !ise $arry.
1e au!iră stri"ăte speriate în spatele lui şi 9avander şi Parvati îi
şoptiră%
— A "rijă, $arry, frun!ele de ceai...
$arry nu le bă"ă în seamă şi sări "ardul în ţarcul cu $ipo"rifi.
— ravo, $arry8 îl lăudă $a"rid. 1ă vedem cum te descurci cu
ucEbeaE.
1e duse spre unul dintre $ipo"rifi, îl luă mai la o parte şi îi scoase
!"arda. 4ei de dincolo de "ard îşi ţineau răsuflarea. :c+ii lui raco se
în"ustaseră cu răutate.
— /şurel, $arry, îl sfătui $a"rid. Priveşte-l adânc în oc+i şi încearcă
să nu clipeşti. $ipo"rifii devin neîncre!ători, dacă începi să clipeşti prea
+%lt...
$arry îşi simţea oc+ii lăcrimând, dar nu clipi. ucEbeaE îşi întorsese
capul mare şi ascuţit spre $arry, privindu-l feroce cu un oc+i portocaliu.
— ravo, $arry, îl încuraja $a"rid. 'şa... 'cum apropie-te şi fă o
plecăciune.
L% Harr' "%- &%r&e 0rea tare ideea de a-şi e3pune ceafa ciocului
ascuţit al $ipo"rifului, dar făcu întocmai. 1e înclină scurt, apoi aşteptă.
$ipo"riful încă îl privea de sus. Aici nu se clinti.
— '+, făcu $a"rid, asta e... ă-te înapoi, $arry8 /şor... ar, spre
marea uimire a lui $arry, $ipo"riful îşi îndoi "enunc+ii acoperiţi cu sol!i
şi se aplecă. ra o reverenţă, fără îndoială8
— ravo, $arry8 stri"ă $a"rid, în al nouălea cer. 3celent8 'cum poţi
să-l +"4(
C#"1"&:"4e-l 0e )#),
)ă ar fi fost multHarr'(
mai înţelept să se retra"ă, $arry se apropie
de $ipo"rif şi întinse mâna. Îl mân"âie pe cioc de câteva ori şi $ipo"riful
înc+ise oc+ii alene, ca şi cum i-ar fi plăcut.
4ole"ii i!bucniră în aplau!e, în afară de raco, 4rabbe şi Boyle, care
păreau foarte de!amă"iţi.
— i, $arry, acum cred că te lasă să -l şi călăreşti8 îi !ise $a"rid.
'sta era prea mult pentru $arry8 ra obişnuit să călărească pe o
coadă de mătură, nu ştia dacă ar fi fost la fel pe un $ipo"rif.
— /ite, continuă $a"rid, aici trebuie să încaleci, imediat după
înc+eietură, şi ai "rijă
$arry încăleca pesă nu-i smul"i
ucEbeaE vreo pană,
şi acesta nu-i 0la)e...
se ridică în picioare. Au ştia
de ce să se ţină. În faţa oc+ilor nu vedea decât pene8
>
— 9a drum8 îl îndemnă $a"rid pe $ipo"rif şi îl bătu uşor pe spate.

ără de veste, aripile lun"i de aproape trei metri începură să fâlfâie
de o parte şi de alta a lui $arry. 'bia avu timp să înlănţuie "âtul
$ipo"rifului cu braţele, că se şi tre!i în aer. Au era ca pe mătură şi $arry
se +otărî pe loc ce prefera. 'ripile $ipo"rifului îl loveau pe ambele părţi
şi îi atin"eau
penele şi picioarele,
alunecoase în mânadându-i sen!aţia
lui, dar nu că e să
îndră!nea "ata să cadă.
se prindă de1imţea
ele. În
locul mişcării line a lui &Aimbus FGGG ”, $arry se simţea +urducat în faţă
şi în spate, după cum dădea $ipo"riful din aripi.
ucEbeaE dădu de câteva ori ocol ţarcului, după care se pre"ăti să
ateri!e!e, momentul de care $arry se temea cel mai mult. 1e lăsă tot
mai pe spate, pe măsură ce ucEbeaE se înclina spre pământ. 1imţea că
e "ata să alunece spre ciocul $ipo"rifului. 'poi, simţi o bufnitură,
datorită ateri!ării pe cele patru picioare ine"ale. 'bia avu timp să se
reec+ilibre!e şi să-şi îndrepte spatele.
— Bra1#, Harr'( &tr4a Ha4rd fer)t.
@oată lumea aplauda şi c+iuia, cu e3cepţia lui raco, 4rabbe şi
Boyle.
— 0ai vrea cineva să încerce; întrebă $a"rid. Încurajaţi de succesul
lui $arry, alţi câţiva intrară în ţarc , ar Ha4rd le &)#a&e 64arda H0#4rfl#r.
Peste tot vedeai numai reverenţe temătoare, din partea copiilor. Aeville
se retrase de mai multe ori din faţa $ipo"rifului său, fiindcă acesta nu
părea dispus să-i întoarcă reverenţa. 6on şi $ermione îşi aleseseră
$ipo"riful maroniu, în timp ce $arry îi a&&ta.
raco, 4rabbe şi Boyle îl aleseseră pe ucEbeaE. 'cesta se înclinase
în faţa lui 6eacredinţă, care îl mân"âiase pe cioc, privind triumfător în
jur.
—  foarte uşor, se lăuda raco în "ura mare, ca nu cumva să nu-l
audă $arry. 'm bănuit că e aşa, dacă a reuşit şi Potter... Parie! că nu eşti
periculos deloc, nu-i aşa brută +idoasă;
1e întâmplă într-o fracţiune de secundă. B+earele ascuţite se
abătură asupra lui raco. 'cesta scoase un stri"ăt cumplit. $a"rid se
repe!i imediat să îi pună lesa lui ucEbeaE, în timp ce raco se tăvălea
pe iarbă, cu +ainele pline de sân"e.
— 0or8 urla raco, în"ro!ind întrea"a clasă. 0or, uitaţi-vă la mine8
0-a omorât8
— Au mori, n-ai nici o "rijă, !ise $a"rid, care se făcuse alb ca varul.
1ă mă ajute cineva, trebuie să-l scot din ţarc...
$ermione desc+ise uşa ţarcului, în timp ce $a"rid îl ridicase deja pe
raco. 4ând trecură pe lân"ă el, $arry vă!u o tăietură adâncă în braţul
lui raco. 1ân"ele picura fără încetare, în timp ce $a"rid aler"a cu
raco spre castel.
I+0resionaţi de ceea ce vă!useră, elevii o luară a"ale spre castel.
*iperinii tunau şi ful"erau împotriva lui $a"rid.
— 'r
— trebui
' fost să-lluiconcedie!e
vina raco, !iseimediat8 suspina 4rabbe
ean @+omas. Pansy ParEinson.
şi Boyle luară o
po!iţie ameninţătoare. /rcară treptele castelului.
>
— 0ă duc să văd ce face, îi anunţă Pansy ParEinson şi o luă la fu"ă

pe scările de marmură din +olul de la intrare.
*iperinii, încă protestând împotriva lui $a"rid, o luară spre camerele
lor de la subsol. $arry, 6on şi $ermione se îndreptară spre @urnul
4ercetaşilor.
— 4redeţi că o să se facă bine; îi întrebă $ermione, nervoasă.
— 1i"ur că da, o linişti $arry. 0adam Pomfrey vindecă tăieturile cât
ai clipi.
l ştia prea bine că 0adam Pomfrey putea să vindece şi răni mult
mai serioase.
—  în"ro!itor că i s-a întâmplat asta lui $a"rid, c+iar în prima lui
oră, nu-i aşa; !ise 6on foarte preocupat. 4red că raco a vrut să-i strice
ora cu tot dinadinsul...
'u fost primii la masă, în seara aceea, în speranţa că î l 1#r 1edea 0e
Ha4rd, dar a)e&ta "% era a)#l#.
— oar n-o să-l concedie!e pentru asta, nu-i aşa; întrebă $ermione
foarte în"rijorată, neatin"ându-se nici de friptură, nici de plăcinta cu
rinic+i.
— 1per că nu, !ise 6on, fără să poată mânca nici el.
Harr' se uită la masa *iperinilor. 0ai mulţi *iperini , printre care şi
4rabbe, şi Boyle, discutau ceva aprins. $arry era convins că îşi
pre"ăteau propria lor versiune despre felul în care fusese rănit raco.
— i, nu se poate spune că prima noastră !i înapoi la $o"2arts n-a
fost o !i plină de aventuri, !ise 6on sumbru.
1e duseră în camera de !i a 4ercetaşilor, încercând să-şi facă
temele primite la ora de &@ransfi"urări ”. ar nu le stătea deloc capul la
ele şi îşi aruncau mereu oc+ii pe fereastră.
— ;e 1ede lumină la fereastra lui $a"rid, !ise $arry, deodată.
6on se uită la ceas.
— acă ne "răbim, putem da o fu"ă până la el, e încă devreme...
— Au ştiu dacă e bine, !ise $ermione şi $arry îi surprinse privirea
aţintită asupra lui.
— ar am voie să mă plimb în curtea castelului8 !ise $arry,
arătându-i că a priceput. 1irius lacE nu poate trece de ementori, nu;
'şa bucuroşi
portret, că îşi puseră
că nucaietele deoparte
întâlniră şi se
pe nimeni în îndreptară sprecă"aura
cale, mai ales din
nu erau
c+iar si"uri că aveau voie să iasă la ora aceea.
)arba era încă umedă şi părea nea"ră în penumbra amur"ului.
'junseră la uşa colibei lui $a"rid, bătură la uşă şi o voce ursu!ă îi pofti
înăuntru.
$a"rid stătea la masa lui de lemn, într-o blu!ă cu mâneci scurte.
4olţ, câinele său credincios, stătea cu capul pe "enunc+ii lui. intr-o
privire, vă!ură că $a"rid băuse mult. În faţa lui se afla o cană mare
aproape cât o "ăleată, iar $a"rid părea să-şi poată concentra cu "reu
privirile asupra
— Re)#r lor. întrebă el, când îi recunoscu. 4red că n-a mai e3istat
d, nu;
profesor la $o"2arts, care să fie în funcţie doar o !i...
@?
— ar n-ai fost concediat încă, încercă să-l încuraje!e $ermione.

— a, încă, bine !ici, făcu $a"rid, necăjit la culme, şi mai sorbind o
"ură din ce era în cana din faţa lui. ar... în curând... după ce
6eacredinţă o să-i spună...
— 4um se mai simte; întrebă 6on, aşe!ându-se. Au era "rav, nu-i
aşa;
— 0adam Pomfrey şi-a dat toată silinţa, dar el tot mai "eme, plin de
bandaje...
— 1e preface8 sări $arry. 0adam Pomfrey poate vindeca orice. 'ţi
vă!ut doar cum a făcut să-mi crească oasele la loc, anul trecut. raco o
să e3a"ere!e însă cât o să poată8
— Probabil că au fost anunţaţi şi "uvernatorii şcolii, până acum, !ise
$a"rid, trist. :r să spună că am vrut să mă dau mare... că trebuia să las
$ipo"rifii pentru mai târ!iu... să încep cu @rirâmele sau cu ceva de "enul
ăsta... ar am vrut să fie ceva interesant, să vă placă... :+, e numai
vina mea...
—  vina lui raco8 e3clamă $ermione cu multă +otărâre.
— Aoi suntem martori, completă şi $arry. oar ne-ai spus că
$ipo"rifii atacă imediat ce sunt insultaţi8  vina lui că nu te-a ascultat8 :
să-i spunem lui umbledore ce s-a întâmplat de fapt.
— a, nu fi în"rijorat, $a"rid, !ise şi 6on, noi &%"te+ de 0artea ta(
9acrimi "rele se iviră la colţurile oc+ilor lui ne"ri. 1e repe!i la $arry
şi la 6on şi îi îmbrăţişă cu toată forţa, "ata să le frân"ă oasele.
— 'jun"e cât ai băut, $a"rid, îi !ise $ermione. 9uă cana de pe masă
şi se duse să o verse afară.
— a, probabil că are dreptate, făcu $a"rid, dându-le drumul din
îmbrăţişare.
$arry şi 6on se îndepărtară de $a"rid, clătinându-se şi masându-şi
coastele. $a"rid se duse după $ermione. e afară, se au!i un pleoscăit
puternic.
— 4e-a făcut; o întrebă $arry, în"rijorat, pe $ermione, care se
întorcea cu cana "oală.
— Şi-a bă"at )a0%l *" b%t#%l )% apă re)e, 6&e fata, 0%""d )a"a de#0arte.
$a"rid intră în colibă, cu apa picurându-i din pletele lun"i şi din
barbă,— încercând
'şa e maisăbine,
se ştear"ă
cum la facoc+i.
câinii, !ise el şi scutură din cap,
stropindu-i pe toţi. ' fost foarte dră"uţ din partea voastră că aţi venit să
mă vedeţi. 4+iar aveam nevoie de...
$a"rid se opri brusc, +olbându-se la $arry, ca şi cum abia atunci şi-
ar fi dat seama că &e afla *" )#lba l%.
— 4e-i cu tine aici; urlă el, speriindu-i de erau "ata să o ia la fu"ă.
Au ştii că nu ai voie să ieşi din castel, după ce se întunecă; Şi voi doi;
4um de l-aţi lăsat;
$a"rid se repe!i spre $arry, tră"ându-l spre uşă.
după—ceHa(
se 6&e el &upărat.
înserea!ă8 Au *ă ducatâta
merit eu laatenţie8
castel. Şi să nu mai veniţi la mine
@
— CAPITOLUL !II —
BONGUL DIN DULAP
raco nu mai apăru la ore până marţea următoare, dimineaţa

târ!iu, mult după ce începuse ora de &Poţiuni”, pe care 4ercetaşii şi
*iperinii
"roa!ă deoifose,
făceau împreună.
cu mâna 'păruşi în
bandajată clasa din
susţinută de opivniţă, dându-şi
eşarfă. Cuca o
teatru,
după părerea lui $arry, ca şi cum ar fi fost un erou supravieţuitor al unei
bătălii apri"e.
— 4um te simţi; îl întrebă Pansy ParEinson plină de compătimire. @e
doare rău;
— a, destul, răspunse el, făcând o "rimasă de durere, dar $arry îl
vă!u făcându-le cu oc+iul lui 4rabbe şi lui Boyle când Pansy se uită în
altă parte.
— B"e, a l#), 6&e Plesneală condescendent.
4u priviri complice, $arry şi 6on îl maimuţăriră pe profesor. 9or nu li
s-ar fi adresat niciodată aşa, dacă ar fi întâr!iat la ore. ar raco avea
re"im privile"iat la orele lui Plesneală, care era şeful casei *iperinilor şi
întotdeauna îşi favori!a elevii.
În acel moment, preparau o nouă poţiune, &)ntrarea la 'pă ”. raco
îşi aşe!ă ceaunul în apropiere de $arry şi de 6on, aşa că îşi pre"ăteau
in"redientele la aceeaşi masă.
— omnule, se văită raco, am nevoie de ajutor, nu pot tăia
rădăcinile astea de mar"arete. in cau!a mâinii, ştiţi...
— 7easley, fă bine şi taie-i şi lui rădăcinile, !ise Plesneală, fără să
ridice privirea.
6on se făcu roşu ca racul la faţă.
— A-ai nimic la mână, îi !ise el printre dinţi lui raco. raco îi !ise
peste masă%
— 7easley, ai au!it doar ce-a !is domnul profesor, taie-mi şi mie
rădăcinile8
6on puse mâna pe cuţit şi tăie de mântuială rădăcinile, astfel încât
acestea erau de diferite dimensiuni.
— omnule profesor, stri"ă raco, 7easley şi-a bătut joc de
rădăcinile mele8
Plesneală se apropie de masă, se uită la rădăcini, apoi îi aruncă lui
6on unul dintre !âmbetele lui neplăcute, de sub părul lui ne"ru, lun" şi
slinos.
— ă sc+imb de rădăcini cu 6eacredinţă, 7easley8 porunci el.
— $ar, d#+"%le...
R#" *şi petrecuse ultimul sfert de oră ca să taie cu mi"ală rădăcinile,
să fie de dimensiuni e"ale.
— În momentul ăsta8 mai !ise Plesneală, cu cel mai ameninţător ton
posibil.
6on
mâna pe împinse
cuţit. rădăcinile sale, frumos tăiate, spre raco, apoi puse iar
— 'cum aş avea nevoie de ajutor ca să decojesc smoc+ina asta
@
!bârcită, !ise iar raco, abia stăpânindu-şi râsul.

— Potter, fă bine şi decojeşte-i-o8 stri"ă Plesneală la $arry,
aruncându-i privirea aceea încărcată de ură, pe care o păstra numai
pentru el.
$arry luă smoc+ina, în timp ce 6on se c+inuia să îndrepte ce se mai
putea
masă, lafără
rădăcini. $arry
să !ică nici oun
decoji în "rabă
cuvânt. racoşi i-o aruncă
arboră lui raco
rânjetul săupeste
bine
cunoscut, mai lar" ca niciodată.
— >i-ai vă!ut prietenul în ultimul timp; întrebă el. Pe $a"rid, vreau
să spun...
— Au te priveşte pe tine, îl repe!i 6on, în locul lui $arry.
— 0i-e teamă că n-o să mai predea multă vreme, continuă raco,
batjocoritor. @ata nu e prea încântat de rana mea...
— 0ai trăncăneşte tu mult şi o să ve!i ce e aia rană, cu adevărat8 îl
repe!i 6on.
— ... şi s-a plâns la "uvernatorii şcolii. Şi la 0inistrul 0a"iei. oar ştiţi
că tata este foarte influent. Şi o rană ca asta..., suspină el, uitându-se cu
falsă tristeţe la braţul său. 4ine ştie dacă braţul meu va mai fi vreodată
la fel...
— eci asta pui la cale, i!bucni $arry, tăind capul unei omi!i, din
cau!ă că îi tremura mâna de nervi. aci tot posibilul ca $a"rid să fie
concediat8
— Păi, da, !ise el, coborând vocea. În parte, Potter. ar mai ara şi
alte avantaje... 7easley, taie-mi omi!ile8
4âteva ceaune mai încolo, Aeville avea mari probleme. e obicei,
Aeville era pur şi simplu desfiinţat la orele de &Poţiuni ”. rau cele mai
neplăcute ore pentru el, iar "roa!a inspirată de Plesneală le făcea de
!ece ori mai înspăimântătoare. Poţiunea lui, care se presupunea a fi de
un verde strălucitor, devenise...
— 4um de-a ieşit portocalie, Poponeaţă; tună Plesneală, după ce luă
cu polonicul din poţiunea lui Aeville. :are nu-ţi intră c+iar nimic în
tărtăcuţa aia; Au ai fost atent când am spus că ajun"e numai o sin"ură
splină de şobolan; Şi n-am !is clar că e nevoie numai de foarte puţină
!eamă de lipitoare; 4um să te fac să înţele"i, Poponeaţă;
Aeville în
i!bucnească începea
plâns. să se înroşească la faţă şi părea "ata să
— *ă ro", domnule, lăsaţi-mă pe mine să-l ajut, interveni $ermione.
— Au-mi amintesc să vă fi invitat să vă daţi ifose, domnişoară
Bran"er, !ise Plesneală, sarcastic, şi $ermione se făcu la fel ca Aeville la
faţă. Poponeaţă, la sfârşitul orelor, să-i dai câteva picături de poţiune
broaştei tale, să vedem ce se întâmplă8 Poate că în felul acesta n-o să
mai "reşeşti altă dată8
Şi Plesneală se îndepărtă, lăsându-i pe Aeville fără "rai, de teamă.
— 'jută-mă, şopti el către $er +#"e.
— 'u!i,
balanţa de la$arry,
$arry,!ise 1eamus
ai citit inni"an,
&Profetul !ilei” deaplecându-se să 1irius
a!i; 1e pare că împrumute
lacE
a fost locali!at.
@2
— /nde; întrebară 6on şi $arry, într-un "las. raco veni mai

aproape, să audă mai bine.
— Au departe de aici, !ise 1eamus, care era emoţionat de ultimele
veşti. ' fost o Încuiată cea care l-a !ărit. esi"ur că ea n-a înţeles mare
lucru. Încuiaţii ăştia cred că lacE e un delincvent oarecare, nu; 'şa că a
folosit telefonul obişnuit. 4ând a ajun & a)#l# :"&tr%l :a4e, Bla)J 0le)a&e de
+%lt.
— Au departe de aici..., repetă 6on, uitându-se cu înţeles la $arry.
1e întoarse şi îl vă!u pe raco ascultând atent.
— 4e-i, 6eacredinţă, vrei cumva să-ţi mai decojesc ceva; :c+ii lui
raco sclipiră cu răutate şi se aţintiră asupra lui $arry. 1e aplecă apoi
peste masă şi-i !ise ironic%
— 4e-i, Potter, intenţione!i cumva să-l prin!i tu sin"ur pe 1irius
lacE;
— $a, a 4/)t( * 6&e Harr' 6efle+t#r.
Bura lui raco se curbă într-un !âmbet maliţios.
— E, da)ă eram eu în locul tău, continuă el cu răutate, făceam ceva
până acum. Au stăteam cu mâinile încrucişate, ca un băiat cuminte... 0-
aş fi dus să-l )a%t(
— Ce t#t b4% a)#l#, $ra)# *l r#"6a R#".
— 4e, c+iar nu ştii, Potter; întrebă raco şi oc+ii i se în"ustară iar,
plini de răutate.
— 4e să ştiu;
$ra)# r&e 0e *"f%"date.
— a, poate că nu vrei să-ţi rişti capul, !ise el. *rei să îl păstre!i
pentru ementori, nu-i aşa; ar eu, în locul tău, aş fi căutat să mă
ră!bun8
— espre ce tot boscorodeşti tu acolo; întrebă $arry, dar în acel
moment, Plesneală îi anunţă%
— 4red că aţi terminat de pus in"redientele. Poţiunea trebuie să
stea puţin acoperită, înainte de a fi consumată. aţi-vă puţin la o parte,
cât stă ea aşa, apoi o s-o încercăm pe broasca lui Poponeaţă...
4rabbe şi Boyle râseră în "ura mare, în timp ce Aeville amesteca
înnebunit poţiunea lui. $ermione îi şoptea ce să facă, pe furiş, pentru ca
să nu sesă
plecară prindă Plesneală.
se spele 6on
pe mâini şi şi $arry
să-şi strânseră
spele restul
polonicele de in"rediente
la c+iuveta şi
dintr-un
colţ al camerei.
— 4e-o fi vrut să spună raco; îl întrebă $arry pe 6on, în timp ce îşi
bă"a mâinile sub jetul de apă rece ca "+eaţa. e ce să vreau să mă
ră!bun pe lacE; oar nu mi-a făcut nimic... încă...
— )nventea!ă şi el, nu-l ştii; !ise 6on cu dispreţ. *rea să te facă să
te simţi prost...
4um se apropia sfârşitul lecţiei, Plesneală se îndreptă spre ceaunul
lui Aeville, care era mai mult mort decât viu de frică.
— *eniţi
1ă vedem ce cu
i setoţii în jurulbroaştei
întâmplă ceaunului, !ise Plesneală,
lui Poponeaţă. acă cuaoc+ii sclipitori.
preparat cum
trebuie poţiunea, broasca o să se micşore!e, până o să ajun"ă de
@7
mărimea unui mormoloc. acă nu, aşa cum bănuiesc eu, broasca o să
se otrăvească.
4ercetaşii priveau în"ro!iţi, în timp ce *iperinii abia aşteptau.
Plesneală îl luă pe @revor, broscoiul lui Aeville şi bă"ă o lin"uriţă în
poţiunea lui Aeville, care acum avea culoarea verde. Îi dădu lui @revor
câteva
/rmăpicături.
un moment de tăcere deplină, timp în care @revor în"+iţi
poţiunea. 1e au!i un mic P:48 şi în palma lui Plesneală se !vârcolea
acum mormolocul @revor8
4ercetaşii i!bucniră în aplau!e. Plesneală privea acru, după care
scoase o sticluţă din bu!unar şi picură câţiva stropi peste mormoloc.
@revor îşi recăpătă pe dată dimensiunile.
— 4inci puncte de la 4ercetaşi8 !ise Plesneală şi făcu să le dispară
orice !âmbet de pe feţele 4ercetaşilor. *-am !is doar să nu îl ajutaţi,
domnişoară Bran"er8 1unteţi liberi8
$arry, 6on şi $ermione urcară treptele din +olul de la intrare. $arry
încă se mai "ândea la ce spusese raco, în timp ce 6on îl afurisea de !or
pe Plesneală.
— Ae-a luat cinci puncte, fiindcă poţiunea a fost bine făcută8 e ce
nu ai !is nimic, $ermione; @rebuia să-l fi minţit, să !ici că Aeville a făcut
poţiunea sin"ur8
Au se au!i nici un răspuns. 6on făcu oc+ii roată.
— /nde e $ermione; întrebă el.
$arry se uită şi el în jur. rau în capul scărilor şi îşi vedeau de sus
cole"ii care se îndreptau spre masă.
— Era +edat *" &0atele "#&tr%, !ise 6on, încruntându-se. raco trecu pe
lân"ă ei, încadrat de 4rabbe şi Boyle. 1e strâmbă la $arry şi merse mai
departe.
— /ite-o8 e3clamă $arry.
$ermione "âfâia uşor, urcând "răbită scările. 4u o mână îşi ţinea
"eanta, iar cu cealaltă încerca să ascundă ceva în faldurile robei sale.
— 4um ai făcut asta; se miră 6on.
— 4e anume; întrebă $ermione, alăturându-li-se.
— 'cum un minut erai în spatele nostru şi în clipa următoare erai iar
la picioarele
— 4um;scării.
făcu $ermione încurcată. i bine, a trebuit să mă întorc...
am uitat ceva... :+, nu8
Beanta cu cărţi a lui $ermione crăpă de-a lun"ul şi $arry putu să
vadă cel puţin douăspre!ece cărţi, mari şi "rele, în"+esuite acolo.
— e ce le cari pe toate cu tine; o întrebă 6on.
— oar ştii câte materii mi-am ales, !ise ea, cu răsuflarea tăiată.
*rei să le ţii puţin;
— ar - 6on întorcea pe toate părţile cărţile pe care i le dăduse
$ermione să le ţină - n-ai avut nici una dintre materiile astea a!i8 oar
&'părare
— a,contra
aşa e,0a"iei Ae"re” mai
!ise $ermione şi avem în după
îşi puse la loc-a+a6a a&ta(
cărţile. 1per că avem
ceva bun de mâncare. 0or de foame8
@=
Şi $ermione se repe!i spre 0area 1ală.

— A-ai şi tu impresia că $ermione ne ascunde ceva; îl întrebă 6on
pe $arry.

Profesorul 9upin nu era în clasă când ajunseră la ora de &'părare

contra 0a"iei Ae"re”. 1e aşe!ară, îşi scoaseră cărţile, penele şi
per"amentele şi începură să trăncănească între ei, când uşa se desc+ise
şi apăru profesorul 9upin. 9e aruncă un !âmbet va" şi îşi puse pe
catedră "eanta u!ată de vreme. 'răta la fel de jerpelit ca de obicei, dar
mai sănătos ca atunci când îl vă!useră în tren, de parcă s-ar fi bucurat
de câteva mese copioase.
— ună !iua, le !ise el. *ă ro" să vă puneţi cărţile în "enţi, astă!i
vom avea o lecţie practică. Au aveţi nevoie decât de ba"+etele ma"ice.
1c+imbară priviri curioase între ei, în timp ce îşi puneau cărţile la
loc. Au mai avuseseră niciodată vreo lecţie practică la &'părare contra
0a"iei Ae"re”, dacă nu puneau la socoteală lecţia de anul trecut, când
Bilderoy, fostul lor profesor, adusese în clasă o colivie cu !âne şi le
dăduse drumul, invitându-i apoi să încerce să le ba"e la loc în colivie.
— 'cum, !ise profesorul 9upin, după ce vă!u că au terminat, urmaţi-
mă, vă ro"8
Umiţi, dar curioşi, se sculară şi îl urmară pe profesorul 9upin afară
din clasă. l îi conduse pe coridoarele lun"i şi pustii. 9a o cotitură, elevii
îl vă!ură pe Peeves, stri"oiul, care plutea prin aer, cu capul în jos, şi se
c+inuia să astupe cu "umă de mestecat broasca unei uşi.
Peeves nu le dădu nici o atenţie, dar când îl vă!u pe profesorul
9upin începu să cânte unul dintre cântecele lui răutăcioase%
— 9unaticul 9upin, tra-la-la, lunaticul 9upin, a-+a-+a-+a8 eşi era de
obicei "rosolan şi "reu de stăpânit, faţă de profesori avea totuşi un
oarecare respect. 1e uitară toţi repede spre profesorul 9upin, să vadă
dacă în"+iţea obră!nicia aceea. 1pre surprinderea lor, acesta continua
să !âmbească.
— acă aş fi în locul tău, Peeves, !ise el, !âmbind amabil, aş scoate
"uma din "aura c+eii. Profesorul ilc+ n-o să poată intra în camera lui...
ilc+ era suprave"+etor la $o"2arts. 'vea un temperament
imposibil, de vrăjitor ratat, şi mereu se ră!boia cu studenţii şi cu Peeves.
Peeves nu-i dădu nici o atenţie şi scuipă, aro"ant, o căpşună.
:ftând, profesorul 9upin îşi scoase ba"+eta.
— : să vedeţi acum o vrajă nu prea spectaculoasă, dar foarte utilă8
le !ise el, peste umăr. iţi atenţi8
6idică ba"+eta la nivelul umărului şi o îndreptă spre Peeves, după
care !ise% 3BUPOC(”
4u vite!a unui "lonţ, bucata de c+e2in"-"um ieşi din "aura c+eii şi
se îndreptă
nevă!ut, spre nara de
blestemând stân"ă
mamaa lui Peeves, care se răsuci în loc şi se făcu
focului.
— 3traordinar, domnule8 !ise ean @+omas cu multă admiraţie.
@>
— 0ulţumesc, ean, !ise profesorul 9upin, punând ba"+eta la loc.

0er"em mai departe;
Porniră iar la drum, de data asta privindu-l cu mult mai mult respect
pe profesorul jerpelit. Îi conduse pe un alt coridor şi se opriră c+iar în
faţa cancelariei.
se puţin)ntraţi, vă ro",
ca !ise profesorul 9upin, desc+i!ându-le uşa şi dându-
—
la o parte să intre ei.
4ancelaria, o cameră lun"ă, cu scaune desperec+eate, era "oală, cu
e3cepţia unui sin"ur profesor% Plesneală, care stătea într-un fotoliu
scund. 4ând cancelaria se umplu de elevi, se întoarse spre ei. :c+ii îi
sclipeau cu dispreţ.
— 9asă desc+is, 9upin, !ise el. Prefer să nu fiu martor la asta8
1e sculă şi traversă cancelaria, cu roba fluturând în urma lui. 9a uşă,
se răsuci pe călcâie şi !ise%
— Probabil că nu te-a pus în "ardă nimeni, 9upin, dar în clasa asta
e3istă un Aeville Poponeaţă. @e sfătuiesc să nu-i dai nimic "reu de făcut.
'sta, dacă nu cumva stă lân"ă el domnişoara Bran"er să-i picure
instrucţiuni în urec+e.
Aeville se făcu roşu ca focul. $arry îl ful"eră cu privirea pe
Plesneală. ra suficient că-şi bătea joc de Aeville la orele lui, nu mai era
nevoie să-l facă de râs şi în faţa altor profesori. Profesorul 9upin ridică
din sprâncene.
— @ocmai mă pre"ăteam să-l ro" pe Aeville să mă ajute, !ise el, şi
sunt si"ur că o să se descurce de minune8
aţa lui Aeville se făcu 5dacă era posibil8# şi mai roşie. Plesneală îşi
strânse bu!ele, dar ieşi trântind uşa după el.
— 1ă începem, !ise profesorul 9upin, conducându-i spre partea din
spate a cancelariei, unde nu se afla altceva decât un dulap vec+i, în
care îşi ţineau profesorii +ainele.
4ând profesorul 9upin se apropie de dulap, acesta făcu o mişcare
bruscă şi se trânti de perete.
— Au vă temeţi, !ise profesorul 9upin, vă!ându-i pe câţiva că
făcuseră un pas înapoi.  doar un on" în interior.
0ulţi arătau ca şi cum asta era ceva de care trebuia să le fie teamă.
Aevilleacum
vedea îi arunca
clar profesorului 9upin priviri
cum cineva învârtea terori!ate,
mânerul iar 1eamus inni"an
uşii dulapului.
— on"ilor le plac spaţiile înc+ise, întunecoase, continuă profesorul
9upin, cum ar fi dulapurile, spaţiile de sub paturi sau de sub c+iuvete...
'm întâlnit unul căruia îi plăcea să locuiască în interiorul ceasului unui
bunicuţ. 'cesta din dulap s-a mutat aici ieri şi i-am cerut permisiunea
directorului să mă lase să e3emplific cu anul ))) felul în care poate fi
ani+ilat şi i!"onit. esi"ur că prima întrebare care vă vine în minte este%
&4e-i aia un on";”
$ermione ridică +edat +"a.
ste ceva
ceva—despre care care îşi în"ro!eşte
ştie că poate sc+imba forma
cel mai multdupă dorinţă8
persoana :ricum,
în faţa în
căreia
se arată.
@@
— Aici eu n-aş fi putut să vă e3plic mai bine, făcu profesorul 9upin,

spre fericirea $ermionei. on"ul din dulapul de faţă nu are încă nici o
formă, fiindcă nu ştie cine va desc+ide uşa şi, deci, în ce se va
transforma. Aimeni nu ştie cum arată un on" când este sin"ur, dar
oricine îi va da drumul o să dea cu oc+ii de ce se teme el cel mai tare.
'sta
9upin,înseamnă
părând să că nu
avem
ia înunseamă
mare e3presia
avantaj asupra lui, a!ise
în"ro!ită profesorul
lui Aeville. 'i
înţeles, $arry;
1ă încerci să răspun!i cu $ermione alături, care nu avea linişte, cu
mâna ridicată cât mai sus, era o mare aventură, dar $arry se aventură.
— Păi, începu el, fiindcă suntem atât de mulţi, nu ştie încă ce formă
să ia.
— 3act8 !ise profesorul 9upin şi $ermione lăsă mâna jos, puţin
de!amă"ită. 4el mai bine este să nu fiţi sin"uri, când aveţi de-a face cu
un on". 'tunci, se !ăpăceşte, nu ştie ce să facă. În ce să se transforme,
într-un cadavru fără cap sau într-un melc carnivor; 'm vă!ut o dată un
on" care, încercând să sperie doi oameni deodată, s-a transformat
numai pe jumătate în melc carnivor, de care nu s-a speriat nimeni. *raja
care pune la punct un on" este foarte simplă, dar necesită mare putere
de concentrare. 9ucrul care îl dă "ata pe un on" este râsul. 4eea ce
trebuie să faci este să-l forţe!i să se presc+imbe în ceva +a!liu.
— 1ă facem e3erciţii, fără ba"+etă, deocamdată. 1puneţi după
mine% "%idiculus(”
— %idiculus( stri"ă clasa în cor.
— ine, !ise profesorul 9upin, foarte bine... in păcate, asta a fost
partea uşoară. Aumai cuvântul în sine, nu este de ajuns. Şi aici, intervii
tu, Aeville.
$%lapul tresări din nou, dar nu atât de mult ca Aeville, care înainta
spre dulap, ca şi cum s-ar fi dus la spân!urătoare.
— Perfect, Aeville, îl încurajă profesorul 9upin. 0ai întâi, ce !ici tu că
te înspăimântă cel mai tare;
u!ele lui Aeville se mişcară, dar nu ieşi nici un sunet.
— A-am au!it, Aeville, !ise profesorul 9upin cu blândeţe. Aeville se
uită în jur cu o privire ru"ătoare, ca şi cum ar fi implorat pe cineva să-i
vină —în Profesorul
ajutor, şi spuse abia au!it%
Plesneală...
@oţi i!bucniră în râs. 4+iar şi Aeville sc+iţă un !âmbet jenat.
Profesorul 9upin rămăsese "ânditor însă.
— Profesorul Plesneală... $m... Aeville, tu locuieşti cu bunica, nu-i
aşa;
— a, dar n-aş vrea ca on"ul să se transforme în ea8
— Au, nu, nu asta am vrut să spun, !âmbi profesorul 9upin. 0ă
întreb ce fel de +aine poartă ea...
Aeville păru surprins, dar !ise%
Şi o — Întotdeauna
roc+ie lun"ă... aceeaşi pălărie, înaltă
verde, normal... şi cu un
iar uneori şi ovultur
eşarfăîmpăiat la vârf.
din blană de
vulpe.
@
— 're şi poşetă;
— a, una mare şi roşie, !ise Aeville.
— 4ând on"ul o să iasă din dulap o să ia forma profesorului
Plesneală, !ise 9upin. @u ridici ba"+eta, !ici cuvântul ma"ic, %idiculus, şi te
concentre!i asupra +ainelor pe care le poartă bunica. acă te
concentre!i cum trebuie, profesorul Plesneală va fi obli"at să intre în
+ainele bunicii, cu pălăria cara"+ioasă pe cap şi cu poşeta roşie în
mână.
6âsul cutremură pereţii, iar dulapul se mişcă şi mai tare.
— acă Aeville reuşeşte, atunci on"ul o să vrea să vă sperie pe
voi. 'şa că "ândiţi-vă puţin la ce vă sperie cel mai tare şi cum aţi putea
să faceţi acel lucru să pară cât mai cara"+ios.
1e lăsă tăcere. $arry se "ândi... 4e îl speria pe el cel mai tare;
Primul său "ând fu 4ap-de-0ort, dar înainte să apuce să se
"ândească la ceva cara"+ios în le"ătură cu el, altă ima"ine îi apăru în
minte...
: mână +idoasă, strălucitoare, ieşind din faldurile unei pelerine
ne"re... o respiraţie şuierătoare dintr-o "ură nevă!ută... apoi fri"ul
cumplit şi sen!aţia de *"e)...
$arry se cutremură din toate înc+eieturile. Îşi reveni repede şi se
uită să vadă dacă observase cineva. 6on murmura% &@aie-i piciorul8 ” şi fu
si"ur la ce se "ândea 6on. @eama lui cea mai mare erau păianjenii.
— 1unteţi "ata; întrebă profesorul L%0".
$arry simţi că-i este frică. Au era "ata încă. 4um ar fi putut să facă
un ementor să pară mai puţin înspăimântător; Au dori însă să mai
ceară un ră"a!, vă!ându-i pe toţi aprobând din cap şi suflecându-şi
mânecile.
— Aeville începe, anunţă profesorul 9upin. aţi-vă puţin înapoi, da;
: să vă c+em pe urmă pe rând... 'şa, câţiva paşi înapoi... 1ă-l lăsăm pe
Aeville să încerce...
@oată lumea se retrase, sprijinindu-se de perete, lăsându-l pe Aeville
sin"ur în faţa dulapului. ra palid şi înspăimântat, dar îşi suflecase
mânecile şi ridicase ba"+eta.
— Aumăr până la trei, Aeville, !ise profesorul 9upin, îndreptându-şi
şi el /n
ba"+eta
jet despre dulap.
scântei ieşi/nu,
din doi, trei...
capătul 'cum8 profesorului 9upin, care
ba"+etei
lovi mânerul dulapului şi acesta se desc+ise brusc. 4u nasul coroiat şi
fi"ură ameninţătoare, profesorul Plesneală ieşi din dulap, ful"erându-l cu
privirea pe Aeville.
Aeville se trase speriat înapoi, ridică ba"+eta, dar cuvintele nu
vroiau să iasă din "ura lui. Plesneală se aplecase mult deasupra lui,
căutând ceva în faldurile robei.
— %-%-%idiculus( reuşi să în"aime Aeville.
1e au!i un !"omot ca o plesnitură de bici. Profesorul Plesneală se
clătină
purta o puţin.
pălărie'cum erapeîmbrăcat
înaltă, într-o
care se afla unroc+ie
vulturlun"ă, cu mâncat
împăiat, tiv de dantelă, şi
de molii.
În mână, îi atârna o poşetă mare, roşie.
@
4lasa i!bucni în +o+ote nestăvilite de râs. on"ul se opri, privind

confu!.
— Parvati, tu urme!i8 stri"ă profesorul 9upin.
Parvati păşi înainte, pre"ătită să -l *"fr%"te 0e B#"4. A)e&ta &e *"t#ar&e &0re
ea, &e a%6 alt 3B#"4(” şi în faţa fetei stătea acum o mumie, cu bandajele
pătate de cu
picioarele, sân"e.
braţele1e ri"ide
îndreptă spre fată, mer"ând încet şi târându-şi
ridicate...
— %idiculus( stri"ă Parvati.
/n bandaj se înfăşură de piciorul mumiei, aceasta se clătină şi că!u
cu burta la pământ, capul rosto"olindu-i-se mai de0arte.
— ;ea+%&, la r"d( 6&e 0r#fe&#r%l L%0". ;ea+%& 1e" &0re B#"4.
:AB8 În locul mumiei stătea acum o femeie cu părul ne"ru până la
pământ, cu o faţă sc+eletică, verde-pământie, şi aripi de vultur, o
$arpie. esc+ise "ura lar" şi un sunet nepământean umplu încăperea,
un vaiet prelun" care îi făcu lui $arry părul măciucă.
— %idiculus( stri"ă 1eamus.
$arpia scoase un sunet +ârâit şi se prinse cu mâinile de "ât. *ocea
îi pierise cu totul.
:AB8 Şi ea se transformă într-un şobolan care se învârtea în jurul
co!ii, căutând să şi-o muşte. :AB8 Şi on"ul se presc+imbă într-un
şarpe cu clopoţei care începu să se târască încet, înainte de... :AB8 ... a
de1e" %" &+0l% #)/ *"&"4erat.
— *edeţi; Au mai ştie ce să facă8 !ise profesorul 9upin. ean, +ai şi
tu8
ean înaintă "răbit.
:AB8 :c+iul deveni o mână tăiată, care începu să se târască 0e
0#dea, )a %" )rab.
— %idiculus( stri"ă ean.
:AB8 Şi mâna se transformă într-o cursă de şoareci.
— 3celent8 6on, tu urme!i8 6on făcu un pas înainte.
:AB8 1e au!iră câteva ţipete. /n păianjen "i"ant, înalt de aproape
doi metri şi acoperit cu păr, se îndrepta spre 6on, clănţănind din
foarfecele pe care îl avea la picioare. Pentru o clipă, $arry cre!u că 6on
a înţepenit de frică, dar...
pământ( şi!ise
că!u—la %idiculus el şisă
începu picioarele păianjenului dispărură. Păianjenul
se rosto"olească.
Lavander ro2n fu"i ţipând. Păianjenul se opri c+iar la picioarele lui
$arry, care ridică ba"+eta, "ata pre"ătită, dar...
— 'ici8 stri"ă profesorul 9upin, venind spre păianjen. :AB8
Păianjenul fără picioare dispăruse. Pentru o clipă, toţi se uitară curioşi,
să vadă ce apăruse în locul păianjenului. *ă!ură un "lob de cristal, alb-
ar"intiu, care plutea în aer, în faţa profesorului 9upin.
— %idiculus( 6&e a)e&ta 0l)t&t. BON8(
— $ai, Aeville, să terminăm cu el8 îl îndemnă profesorul 9upin, de
îndată ce on"ul
:AB8 se transformase
Plesneală revenise. într-un scârbos "ândac de bucătărie.
e data asta, Aeville înaintă +otărât.
?
— %idiculus( stri"ă el.

Plesneală apăru pentru o clipă în +ainele cara"+ioase ale bunicii lui
Aeville. ăiatul începu să râdă cu poftă, după care on"ul e3plodă,
împrăştiind fum şi cenuşă8
— 3celent8 e3clamă profesorul 9upin şi clasa i!bucni în aplau!e.
oarte bine, pentru
cinci puncte Aeville.4ercetaşii
Şi voi v-aţi comportat
care e3celent8
au avut de-a 1ăon"ul,
face cu vedem...
!ece4âte
lui
Aeville, fiindcă el l-a înfruntat de două ori, şi câte cinci lui $arry şi
$ermione...
— ar eu n-am făcut nimic, !ise $arry.
— @u şi $ermione mi-aţi răspuns corect la întrebări, la începutul orei,
!ise profesorul 9upin. ravo, încă o dată, a fost o oră e3celentă8 4a temă
pentru acasă... 4itiţi din carte despre on" şi faceţi un re!umat până
lunea viitoare. 'sta e tot.
*orbind cu însufleţire, elevii părăsiră cancelaria. $arry era însă
departe de a fi vesel. Profesorul 9upin l-a #0rt *"adins când i-a venit lui
rândul să înfrunte on"ul. e ce; iindcă îl vă!use leşinând în tren şi
cre!use că nu e cine ştie ce de capul lui; 4re!use că o să leşine din nou;
ar nimeni nu părea să-şi fi dat seama de acest lucru.
— 'i vă!ut ce i-am făcut $arpie *"treba ;ea+%&.
— Şi mâinii aceleia scârboase, !icea ean, fluturându-şi propria
mână.
— Şi cum arăta Plesneală cu pălăria8
— 0ă întreb de ce se teme profesorul 9upin de "lobul acela, făcu
9avander "ânditoare.
— ' fost cea mai frumoasă oră de &'părare )#"tra :a4e Ne4re” pe
care am avut-o vreodată, nu-i aşa; întrebă 6on emoţionat, în timp ce se
îndreptau spre locul unde îşi lăsaseră "enţile.
— Pare un profesor foarte bun, !ise $ermione, dar tare aş fi vrut şi
eu să mă confrunt cu on"ul...
— Şi în ce s-ar fi transformat pentru tine; întrebă 6on, ironic . Dntr-o
lucrare de nota nouă si nu de !ece;

— CAPITOLUL !III —
FUGA FEMEII GRASE DIN TABLOU
În scurt timp, &'părarea contra 0a"iei Ae"re ” deveni materia

favorită a majorităţii elevilor. Aumai raco şi banda lui de "orile aveau
ceva—de/itaţi-vă
cârtit împotriva
ce +aineprofesorului 9upin.
are, !icea el, când profesorul 9upin trecea pe
lân"ă el. 1e îmbracă la fel ca spiriduşii noştri de casă8
ar nimănui nu-i păsa că +ainele profesorului 9upin erau decolorate
şi cârpite. /rmătoarele lui lecţii au fost la fel de interesante ca şi prima.
upă on"i, au studiat Pălăriile 6oşii, fiinţe asemănătoare spiriduşilor,
foarte rele, care apăreau acolo unde se făceau vărsări de sân"e, în +ru-
bele castelelor sau pe câmpurile de bătălie, căsăpindu-i pe cei învinşi.
'u trecut apoi la 4arpi, care trăiau în apă şi semănau cu maimuţele,
numai că erau acoperiţi cu sol!i. 'veau "+eare lun"i, "ata să în+aţe pe
oricine le încălca teritoriul.
Harry ar fi dorit să îi placă la fel de mult şi celelalte materii. 4ele mai
în"ro!itoare erau orele de &Poţiuni”. Plesneală era mai ră!bunător ca
niciodată şi toată lumea ştia de ce. =vonul că on"ul luase forma lui şi
felul în care îl îmbrăcase Aeville, cu +ainele bunicii lui, se răspândise în
toată şcoala cu vite!a ful"erului. 9ui Plesneală întâmplarea nu i se părea
deloc +a!lie. :c+ii i se în"ustau cu răutate, ori de câte ori au!ea numele
profesorului 9upin, iar pe Aeville îl terori!a mai rău ca niciodată.
$arry ajunsese să fie în"ro!it şi de orele profesoarei @rela2ney, din
camera ei misterioasă din turn, unde descifrau semne şi simboluri.
Încerca să evite pe cât putea să o privească direct, ca să nu-i vadă oc+ii
plini de lacrimi, ori de câte ori se uita la el. Au avea cum să o placă pe
profesoara @rela2ney, deşi majoritatea cole"ilor o tratau cu un respect
vecin cu veneraţia. Parvati Patil şi 9avander ro2n obişnuiau să-i facă
vi!ite şi în pau!ele de prân! şi întotdeauna se întorceau de la ea cu aere
de superioritate, ca şi cum ele ar fi ştiut lucruri pe care ceilalţi nu le
ştiau. În acelaşi timp, când i se adresau lui $arry, vorbeau cu el blând şi
cu multă condescendenţă, ca şi cum acesta s-ar fi aflat pe patul de
moarte.
Aimănui nu îi plăceau orele de & 8rFa 0e"tr% )reat%rle +a4)e”, care,
după aventurile din prima !i, deveniseră foarte plictisitoare. 'sistau
acum la ore nesfârşite despre @rirâme, care erau cele mai plicticoase
fiinţe vii.
— e ce să ne pierdem timpul cu ele; se revolta 6on, după încă o
oră în care tăiase salată şi o bă"ase pe "âtul subţirel al @rirâmelor.
ar la sfârşitul lui octombrie, $arry începu să se ocupe cu altceva,
mult mai plăcut, care compensa insatisfacţia de până atunci. 1e apropia
4ampionatul de *âjt+aţ şi :liver aston, căpitanul ec+ipei 4ercetaşilor, îi
convocă într-o seară de marţi la o întrunire, pentru a discuta tacticile de
joc înrau
viitorul campionat.
şapte jucători într-o ec+ipă de *âjt+aţ% trei înaintaşi, care
aveau sarcina de a înscrie "oluri, adică de a introduce balonul 5cam cât

o min"e de fotbal# într-unui din coşurile înalte de circa un metru şi

jumătate, de la capetele terenului, doi prin!ători, ec+ipaţi cu măciuci
serioase, care trebuiau să abată şi să trimită departe baloanele-"+iulea
5două min"i mai mici, ne"re şi "rele, care atacau jucătorii#, un portar,
care avea "rijă ca balonul să nu intre în coş, şi un căutător, care avea
sarcina
aurie 5ocea maimică,
min"e "rea aurie,
dintre de
toţi,mărimea
aceea deunei
a depista
alune#,şieveniment
a prinde +oţoaica
cu care
se înc+eia jocul, adău"ând alte o sută cinci!eci de puncte la scorul de
până atunci ec+ipei care reuşea să o prindă prima.
:liver aston, care avea şaptespre!ece ani, era în anul *)) 5şi
ultimul8# la $o"2arts. 1e simţea în vocea lui un fel de disperare, în
momentul în care li se adresă celorlalţi coec+ipieri, în vestiarele de la
mar"inea terenului de *âjt+aţ.
— ste ultima noastră şansă - a mea, vreau să spun - de a câşti"a
4ampionatul de *âjt+aţ, le spuse el, păşind nervos prin faţa lor, dintr-o
parte în alta. : să termin şcoala anul ăsta, n-o să mai am alt prilej de a
câşti"a. 4ercetaşii nu au mai câşti"at deloc în ultimii şapte ani. 
adevărat, am avut şi "+inion, rănirile din 4ampionatul de anul trecut...
aston în"+iţi cu "reu, ca şi cum amintirile îi readuseseră un nod în
"ât.
— ar cu toţii ştim prea bine că avem o ec+ipă a naibii de bună, cea
mai bună din şcoală8 !ise el, lovind cu pumnul în palma celeilalte mâini,
în oc+i aprin!ându-i-se iar scânteia aceea de dorinţă fierbinte. 'vem trei
super-înaintaşi...
Şi aston arătă spre 'licia 1pinnet, 'n"elina Co+nson şi spre Hatie
ell.
— 'vem doi prin!ători imbatabili...
— :preşte-te, :liver, ne faci să ne ruşinăm, !iseră red şi Beor"e
7easley, într-un "las, pretin!ând că li se înroşiseră obrajii.
— Şi avem un căutător care n-a ratat niciodată +oţoaica aurie8 mai
!ise aston, uitându-se la $arry cu un fel de mândrie furioasă. Şi mai
sunt şi eu, desi"ur8
— a, şi noi suntem de părere că eşti foarte bun, :liver, !ise
Beor"e.
— U" ultimiidat
În 0#rtar doinaibii8 făcu
ani, îşi red.aston discursul, numele nostru ar fi
reluă
trebuit să fie "ravat pe 4upa 4ampionatului de *âjt+aţ. e când îl avem
pe $arry în ec+ipă, am !is că totul e floare la urec+e. Şi totuşi n-am
obţinut 4upa... 'nul ăsta e ultima noastră şansă de a ne înscrie numele
pe 4upă...
aston le vorbise cu multă pasiune şi +otărâre, încât nici măcar red
şi Beor"e nu mai făcură "lume.
— :liver, fii liniştit, !ise red, anul ăsta 4upa e a noastră8
— : să reuşim, :liver, îl asi"ură şi 'n"elina.
0ai4u certitudine,
— +otărâtă ca adău"ă şi $arry.ec+ipa
niciodată, 4ercetaşilor îşi începu
antrenamentele, de trei ori pe săptămână. *remea era tot mai rece şi
2
mai ploioasă, !ilele se scurtaseră, dar nici noroiul, nici vântul, nici ploaia
nu reuşiră să clatine +otărârea lui $arry ca ec+ipa lor să câşti"e în cele
din urmă cupa de ar"int.
Într-o seară, când se întoarse de la antrenament în camera de !i a
4ercetaşilor, obosit, dar mulţumit de felul în care se desfăşurase
antrenamentul, $arry îi "ăsi pe toţi a"itaţi şi emoţionaţi..
— 4e s-a întâmplat; îi întrebă el pe 6on şi pe $ermione, care
stăteau în cele mai bune fotolii, lân"ă foc, şi terminau nişte +ărţi la
&'stronomie”.
— Primul 2eeE-end la $o"smeade, !ise 6on, arătând spre un bileţel
de pe vec+ea tablă cu anunţuri. 9a sfârşitul lui octombrie, de $allo2een.
— 3celent, făcu red, care intrase imediat după $arry, prin "aura
din portret. @rebuie să mer" la &=onEo”, aproape că mi s-au terminat
omboanele /rât-mirositoare8
Harr' &e lăsă într-un fotoliu de lân"ă 6on, dispărându-i toată buna
dispo!iţie. $ermione observă imediat.
— 9asă, $arry, îl consolă ea, sunt si"ură că data viitoare o să poţi
mer"e şi tu. : să-l prindă pe 1irius lacE curând. eja a fost vă!ut o
dată...
— lacE nu e aşa de prost să încerce ceva tocmai la $o"smeade,
!ise 6on. Întreab-o pe profesoara 0cBona"all dacă îţi dă voie să vii şi tu,
$arry. 4ine ştie peste câte secole o fi &data viitoare ”(
— 6on8 îl certă $ermione. $arry trebuie să stea în şcoală, doar ştii...
— Au se poate să fie sin"urul din anul ))) care să rămână în şcoală,
susţinu 6on în continuare. u-te şi întreab-o pe doamna profesoară,
$arry8
— a, cred că o să mă duc, !ise $arry, luându-şi inima în dinţi.
$ermione desc+ise "ura să spună ceva, dar în momentul acela îi
ateri!ă în poală Şmec+erilă. in "ură îi atârna un păianjen mare şi urât.
— 4+iar trebuie să mănânce c+estiile astea în faţa noastră; întrebă
6on scârbit.
— eşteptul meu, îl lăudă $ermione. Şi l-ai prins tu sin"urel;
Şmec+erilă mestecă încet-încet păianjenul, privindu-l obra!nic pe
6on.
— 'şa,
Pun"aşul încurajea!ă-l
doarme în "eantasă stea pe lân"ă noi, sări 6on. oar ştii că
mea8
$arry începu să caşte. Îi era foarte somn, dar trebuia să-şi termine
şi el +arta la &'stronomie”. Dşi trase "eanta în faţa lui, scoase cerneala şi
pana şi începu să desene!e.
— Poţi să o copie!i pe a mea, dacă vrei, îi !ise 6on lui $arry,
arătându-i +arta.
$ermione, care era împotriva copiatului, îşi strânse bu!ele, dar nu
!ise nimic. Şmec+erilă continua să se uite ţintă la 6on şi să-şi mişte
vârful co!ii lui stufoase. 'poi, fără de veste, făcu un salt.
— 'u8Cos8
"+earele. stri"ă
ă-i6on, tră"ându-şi
drumul, animal "eanta în care îşi înfipsese Şmec+erilă
nesuferit8
e"eaba încerca 6on să tra"ă "eanta din "+earele lui, Şmec+erilă
7
se prinsese bine de ea şi mieuna şi scuipa sălbatic.

— 6on, să nu-i faci ceva8 stri"ă $ermione.
@oţi cei din camera de !i a 4ercetaşilor priveau amu!aţi scena. 6on
învârtea "eanta, cu Şmec+erilă cu tot, iar Pun"aşul fu a!vârlit afară.
— P6)A 'A)0'9/98 urlă 6on la $ermione, în timp ce Şmec+erilă
dăduse
Pun"aşul.drumul la ce mai rămăsese din "eantă şi acum îl vâna pe
Beor"e 7easley se întinse să-l prindă, dar nu reuşi.
Pun"aşul se strecură printre !eci de perec+i de picioare şi se
ascunse sub un dulap. Şmec+erilă se opri în faţa dulapului, se lăsă pe
burtă şi începu să dea furios cu laba din faţă pe sub dulap, încercând să -
l scoată de acolo pe Pun"aşul.
6on şi $ermione se "răbiră într-acolo. $ermione îl apucă pe
Şmec+erilă de mijloc şi îl feri din calea lui 6on. 6on se lăsă şi el pe burtă
şi, cu multă dificultate, reuşi să -l tra"ă pe Pun"aşul afară, apucându-l de
vârful co!ii.
— /ită-te şi t% la el, !ise 6on furios, arătându-i-l pe Pun"aşul, e numai
pielea şi osul, bietul de el. 1ă ţii monstrul ăla departe de noi8
— Şmec+erilă n-are de unde să ştie că nu e bine ce face, îi luă
$ermione apărarea. @oate pisicile vânea!ă şoareci, nu;
—  ceva straniu cu animalul ăsta, !ise 6on, luptându-se să-şi
convin"ă şobolanul să intre în bu!unarul lui. ' au!it când am spus că
Pun"aşul este în "eantă8
— Prostii8 !ise $ermione. 9-a mirosit8 'ltfel cum cre!i că...
— 0otanul ăsta are ceva cu Pun"aşul, ascultaţi-mă pe mine8
continuă 6on, fără să ţină seama că cei din jur începuseră să
c+icotească. Pun"aşul a fost primul aici8 Şi e bolnav8
6on plecă din camera de !i şi începu să urce scările spre
dormitoarele băieţilor.

' doua !i, lui 6on tot nu-i trecuse supărarea pe $ermione. 'bia îi
adresă câteva cuvinte pe tot drumul spre ora de &)erbolo"ie ”, deşi el,
$arry şi $ermione lucrau împreună la acelaşi proiect ştiinţific, cu
Pufopăstăi.
— 4um se mai simte Pun"aşul; întrebă $ermione, timid, în timp ce
curăţau plantele de Pufopăstăi şi puneau boabele strălucitoare într-o
"ăleată de lemn.
— ;e a&)%"de sub salteaua de la patul meu şi tremură de mama-
focului, asta face, !ise 6on, nervos, şi vărsă "ăleata, împrăştiind boabele
pe pământul din seră.
— $ei, ai "rijă, 7easley, sări profesoara 9ăstar, în timp ce b#abele
*"fl#rea% &%b #)/ l#r.
/rmătoarea
ceară permisiuneaorăprofesoarei
aveau &@ransfi"urări
0cBona"all”. $arry, care se
de a mer"e +otărâse să
la $o"smeade,
împreună cu toţi cole"ii lui, aştepta la coadă, în urma tuturor, ca să intre
=
în clasă, tot "ândindu-se cum s-o aborde!e pe profesoară. eodată, se

întâmplă ceva la capătul din faţă al co!ii.
9avander ro2n părea că plân"e. Parvati Patil o ţinea de mijloc şi le
e3plica ceva lui 1eamus inni"an şi lui ean @+omas, care o ascultau
foarte serioşi.
— 4e-i cu tine, 9avander; întrebă $ermione, când ea, $arry şi 6on
se apropiară de "rupul curioşilor.
— ' primit o scrisoare de acasă, prin care este anunţată că
iepuraşul ei favorit a murit, şopti Parvati. 9-a mâncat o vulpe8
— :+, îmi pare rău, 9avander, o compătimi $ermione.
— @rebuia să-mi înc+ipui, suspină 9avander. Ştiţi ce !i e a!i;
— Păi...
— *ineri, şaispre!ece octombrie8 &9ucrul acela, de care te temi atât,
se va întâmpla într-o vineri, pe şaispre!ece octombrie”, cită ea. *ă
amintiţi; oamna profesoară @rela2ney a avut dreptate8
@oată clasa se adunase acum în jurul ei. 1eamus dădu din cap,
în"rijorat. $ermione e!ită puţin, apoi îndră!ni să o întrebe%
— @e temeai tu cel mai tare că pe inEy o să-l mănânce o vulpe;
— i, nu că o să -l mănânce o vulpe, !ise 9avander, privind-o cu
reproş pe $ermione, dar mă temeam să nu moară8
— :+, !ise $ermione şi făcu o pau!ă, e!itând iar. Şi inEy... era
bătrân;
— Au, nu, era pui, !ise 9avander, suspinând. Parvati o luă pe după
umeri.
— ar de ce ţi-era frică să nu moară; insistă $ermione. Parvati o
privi iar cu reproş.
— Păi, să o luăm lo"ic, !ise $ermione şi se întoarse cu faţa spre
restul cole"ilor. inEy nici măcar n-a murit a!i. 'stă!i a primit 9avander
vestea - 9avander începu iar să se jelească - şi e clar că nu se temea de
asta, fiindcă vestea a fost un şoc pentru ea8
— 9as-o în pace, 9avander, se bă"ă şi 6on, pentru ea nu contea!ă
animalele favorite ale altor persoane...
in fericire, profesoara 0cBona"all desc+ise uşa în acel moment,
altfel, după privirile fioroase pe care şi le aruncau 6on şi $ermione, cine
ştie
a lui unde
$arrys-ar fi îşi
şi nu ajuns8 )ntrară
adresară în un
nici clasă şi secât
cuvânt aşe!ară de o parte şi de alta
dură lecţia.
$arry nu se +otărâse încă în ce fel să înceapă, când se au!i
clopoţelul care anunţa sfârşitul orei, dar profesoara 0cBona"all aduse
ea însăşi vorba despre $o"smeade.
— /n moment, vă ro", le !ise ea, vă!ându-i că se pre"ăteau să
plece. eoarece eu sunt şefa casei voastre, vă ro" să-mi pre!entaţi
învoirile pentru a mer"e la $o"smeade, până la $allo2een. Au aveţi
învoiri, nu mer"eţi, să fie clar8
Aeville ridică mâna.
— *ă
— ro", doamnă
unica ta mi-aprofesoară, eu credmie,
trimis-o direct că mi-am pierdut...
Aeville, !ise profesoara
0cBona"all. ' cre!ut că aşa e mai si"ur. i bine, asta e tot, puteţi pleca8
>
— Întreab-o acum, şopti 6on la urec+ea lui $arry.

— $ar..., *")e0% Her+#"e.
— u-te, $arry, îl îndemnă 6on cu încăpăţânare. $arry aşteptă până
nu mai rămase decât 6on, apoi se duse la catedră.
— a, Potter; $arry respiră adânc.
— oamnă profesoară, începu el, unc+iul şi mătuşa mea au... +...
uitat să-mi semne!e învoirea...
Profesoara 0cBona"all îl privi insistent prin oc+elarii ei pătraţi, dar
nu !ise nimic.
— 'şa că... )e credeţi... aş putea şi e%... să mer" la $o"smeade;
Profesoara 0cBona"all, cu privirile în pământ, îşi aranja +ârtiile de
pe catedră.
— 0i-e teamă că nu, Potter, ai au!it ce am spus. A-aveţi învoiri, nu
mer"eţi8 'stea-s re"ulile8
— ar, doamnă profesoară, doar ştiţi că unc+iul şi mătuşa mea sunt
Încuiaţi... Au înţele" ei prea bine despre ce este vorba... $o"smeade...
învoirea... şi alte c+estii, !ise $arry, susţinut de înclinările din cap ale lui
6on. acă îmi daţi voie dumneavoastră...
— ar eu nu-ţi dau voie8 !ise ea scurt şi îşi bă"ă +ârtiile într-un
sertar. ormularul spune clar că părintele sau tutorele sunt cei care pot
semna învoirea.
1e întoarse şi îl privi. 9ui $arry i se păru că vede ceva ciudat în oc+ii
ei. 1ă fi fost milă;8
— Îmi pare rău, Potter, dar ăsta e ultimul meu cuvânt8 $aide, du-te,
o să întâr!ii la ora următoare8

Au mai era nimic de făcut. 6on o făcu de două parale pe profesoara

0cBona"all, ceea ce o necăji pe $ermione.
— Au-i nimic, orice rău spre bine, !ise $ermione, ceea ce îl înfurie şi
mai tare pe 6on.
$arry trebui să îndure toată ora următoare să-i audă pe toţi vorbind
emoţionaţi despre e3cursia la $o"smeade şi unde or să se ducă mai
întâi, odată ajunşi acolo.
— ar mai e şi petrecerea de $allo2een, doar ştii, încercă 6on, cu
un ultim efort, să-l înveselească pe $arry.
— a, făcu $arry a le+amite, ce să spun...
Petre)erea de Hall#5ee" era )e1a &%0er, dar Harr' &-ar f bucurat să participe la
ea a doua !i, după ce se întorcea la $o"2arts, împreună cu prietenii lui.
Aimeni nu reuşi să -l bine dispună pe $arry, oricât se strădui. ean
@+omas, care mânuia "ro!av pana, se oferi să falsifice semnătura /n-
c+iului *ernon, dar, deoarece $arry îi spusese deja profesoarei
0cBona"all că nu are semnătura lui, oferta cădea. 6on su"eră, nu prea
convins, ideea,
+otărâre pelerina care îl făcea
amintindu-le invi!ibil, darle $ermione
că umbledore spusese cărespinse cu
ementorii
puteau să vadă prin ea. Percy avu cea mai slabă contribuţie, încercând
@
să-l console!e.
— 1-a făcut atâta ca! de $o"smeade, !ise el, cu serio!itate, dar te
asi"ur, $arry, că nu e aşa precum se !ice. a, desi"ur, ma"a!inul cu
dulciuri e "ro!av, dar &=onEo ” e de-a dreptul periculos. Şi conacul &/rlet
în noapte” merită întotdeauna să fie vă!ută, dar în afară de a&tea, "% 0er6
"+).

În dimineaţa de $allo2een, se sculă şi merse la micul dejun

împreună cu ceilalţi. 1e simţea total deprimat, deşi făcea tot posibilul să
masc+e!e lucrul acesta.
— : să-ţi aducem o mulţime de dulciuri, când ne întoarcem de la
3L#r6 +er” !ise $ermione, neştiind ce să mai facă de mila lui.
— $a, %" munte, întări şi 6on.
În faţa de!amă"irii lui $arry, 6on şi $ermione uitaseră cearta lor
provocată de Şmec+erilă.
— Au vă faceţi "riji pentru mine, !ise $arry cu un ton care lui i se
părea foarte de"ajat. Ae întâlnim la petrecerea de $allo2een. istracţie
plăcuţă8
Îi conduse în +olul de la intrare, unde ilc+, în"rijitorul, stătea la uşă
şi îi verifica pe o listă interminabilă, privindu-i bănuitor pe toţi şi
asi"urându-se că nimeni dintre cei fără învoire nu încerca să se
strecoare pe lân"ă el.
— 6ămâi aici, Potter; întrebă raco, flancat de 4rabbe şi de Boyle.
>i-e frică să nu fie vreun ementor, cumva;
$arry nu-l bă"ă în seamă, urcând sin"ur scările de marmură. : luă
pe coridoarele pustii, îndreptându-se spre @urnul 4ercetaşilor.
— Parola; întrebă doamna "rasă din tablou, tre!indu-se brusc din
moţăială.
— 4otuna Maor, 6&e Harr' ab&e"t.
Baura din portret se desc+ise şi el trecu prin ea, ajun"ând în
camera de !i a 4ercetaşilor. ra plină cu elevi din anul I şi II sau elevi
mai mari care merseseră de atâtea ori la H#4&+eade, *")t "%- +a te"ta.
— Harr'( Harr'( ;al%t, Harr'(
ra 4olin 4reevey, un băiat din anul II care era că!ut în admiraţie în
faţa lui $arry şi nu pierdea nici un prilej să stea de vorbă cu el.
— Au te-ai dus şi tu la $o"smeade, $arry; e ce; Ştii ce, !ise 4olin
şi privi mândru spre cole"ii lui, nu vrei să vii să stai cu noi;
— Au, 4olin, mulţumesc, !ise $arry care n-avea c+ef deloc să stea
în mijlocul unei mulţimi care să se +olbe!e la fruntea lui şi să-i admire
cicatricea. @rebuie să mă duc la bibliotecă, am de făcut nişte lucrări.
upă asta, nu îi rămase altceva de făcut, decât să facă stân"a
împrejur şi să plece iar prin "aura din portret.
— Au
cât se ştiude
poate dearţă"oasă,
ce m-ai mai tre!it acum
dându-i unlui
drumul minut,
$arry!ise
să doamna "rasă,
treacă iar prin
"aura din portret.

'mărât, $arry cutreieră coridoarele spre bibliotecă, dar pe la

jumătatea drumului se ră!"ândi - nu avea c+ef de studiu - şi o luă pe
coridorul din dreapta. ădu nas în nas cu ilc+, care verificase ultimii
elevi care mer"eau la $o"smeade.
— 4e faci aici; pufni ilc+ bănuitor.
— Aimic8 răspunse $arry, cât se poate de adevărat de altfel.
— Aimic8 făcu ilc+, ridicând din umeri iritat. 1ă i-o spui luD mutuD8
/nde te furişe!i aşa, de unul sin"ur; e ce nu te-ai dus şi tu la
$o"smeade, împreună cu ceilalţi să cumperi omboane /rât-
mirositoare, Praf de scărpinat sau *iermi "elatinoşi;
$arry ridică din umeri.
— u-te imediat în camera de !i a 4ercetaşilor8 îl repe!i ilc+,
petrecându-l cu privirea până ce $arry dispăru după colţ.
ar $arry nu se întoarse în camera de !i. /rcă scările cu "ând să
mear"ă la +ambarul unde stăteau bufniţele, s-o vadă pe $ed2i". 0er" ea
ale"e 0e )#rd#r, )"d # 1#)e d"tr-# )a+era 6&e
— Harr'(
$arry se uită să vadă cine vorbise şi îl vă!u pe profesorul 9upin, în
uşa biroului său.
— 4e faci aici; întrebă profesorul 9upin, cu o voce mult diferită de
cea a lui ilc+. /nde sunt 6on şi $ er+#"e
— $o"smeade, !ise $arry laconic, căutând să pară indiferent.
— 'aa, făcu profesorul 9upin şi se "ândi câteva clipe, uitându-se la
$arry. e ce nu intri puţin; @ocmai mi s-a trimis un luidem, pentru
viitoarea lecţie.
— /n ce; întrebă $arry.
Dl %rmă pe 9upin, în biroul acestuia. Într-un colţ, se vedea un ba!in
mare, cu apă. : creatură de un verde bolnăvicios şi cu coarne mici şi
ascuţite stătea cu faţa lipită de peretele de sticlă al ba!inului. În acelaşi
timp, îşi îndoia şi îşi întindea de"etele lun"i şi subţiri.
— /n demon de apă, răspunse profesorul 9upin la întrebarea lui
$arry. Au o să avem mari probleme cu ăsta, acum că am avut deja de-a
face cu 4arpii. Şmec+eria e să-l faci să-şi slăbească strâ "&#area. A #b&er1at
)e de4ete are, a"#r+al de l%"4 P%ter")e, dar f#arte fra4le.
al"e.luidemul îşi arătă colţii, apoi se ascunse într-un colţ, după nişte
— *rei un ceai; îl întrebă el pe $arry, îndreptându-se spre ceainic.
u tocmai îmi pre"ăteam unul.
— a, mulţumesc, !ise $arry, stânjenit.
9upin atinse de câteva ori ceainicul cu ba"+eta şi imediat pe "ura
ceainicului ieşiră aburi.
— 1tai jos, îl invită profesorul 9upin, luând capacul de pe o cutie
prăfuită. 'm doar pliculeţe de ceai, dar cred că te-ai săturat de... frun!e
de ceai8
$arry
— Ştiţise
şi uită la el şi vă!u oîntrebă
dumneavoastră; sclipire$arry.
"lumeaţă în oc+ii lui.
— 0i-a !is profesoara 0cBona"all, !ise 9upin, întin!ându-i o cană cu

ceai, ciobită pe alocuri. 1per că nu-ţ fa) 4rF, "%

— N%, 6&e Harr'.
$arry se "ândi o clipă dacă să-i spună despre câinele pe care îl
vă!use pe 'leea 0a"noliilor, dar se +otărî să n-o facă. Au vroia ca
profesorul 9upin să creadă că era laş, mai ales de când îşi dăduse seama
că acesta nu îl credea
Bândurile în stare
lui $arry păreausă facă faţăfi unui
să i se citit on".
pe faţă, căci profesorul
9upin întrebă%
— @e în"rijorea!ă ceva, $arry;
— Au, minţi $arry, sorbind o "ură de ceai şi uitânduse la luidem,
care îl ameninţa cu pumnul. a da8 *ă amintiţi !iua când ne-aţi învăţat
să înfruntăm un on";
— a, !ise 9upin încetişor.
— e ce nu m-aţi lăsat să mă înfrunt cu el; întrebă $arry, direct.
9upin ridică din sprânceană.
— 4redeam că ţi-a fost clar de ce, $arry, !ise el surprins. $arry fu
luat pe nepre"ătite, fiindcă el se aştepta ca profesorul 9upin să ne"e
acel lucru.
— e ce; întrebă el din nou.
— i bine, !ise el, încruntându-se, fiindcă bănuiesc că dacă te-aş fi
lăsat, on"ul ar fi luat forma lui 4ap-de-0ort...
$arry tresări. Au numai că nu acesta era răspunsul la care se
aştepta $arry, dar profesorul 9upin rostise numele adevărat al 9ordului
Întunericului. 1in"ura persoană pe care o mai au!ise făcând acest lucru
5în afară de el, bineînţeles# era umbledore.
— a, se pare că m-am înşelat, spuse profesorul 9upin, încruntându-
se şi mai mult. ar aşa am cre!ut şi nu mi s-a părut o idee bună ca el să
se materiali!e!e în faţa între"ii clase. 4red că s-ar produce mare panică.
— $a, la el +-a+ 4"dt, la *")e0%t, re)%"#&)% Harr', dar a0# +-a+ a+"tt de
$e+e"t#r...
— 'şa, deci, făcu profesorul 9upin, "ânditor, şi !âmbi apoi, vă!ând
uimirea de pe faţa lui $arry. 'sta arată, $arry, că cel mai mult ţi-e frică
de... frică. oarte înţelept, $arry.
$arry nu ştiu ce să spună, aşa că mai luă o "ură de ceai.
nu-i — eci
aşa; ai fost9upin
întrebă convins că nu te cred în stare să-i faci faţă on"ului,
cu şiretenie.
— Păi... da, !ise $arry şi pe dată se simţi mai uşurat. omnule
profesor, dumneavoastră ştiţi multe despre ementori...
;e *"trer%0&e, din cau!a unei bătăi în uşă.
— )ntră8 stri"ă profesorul 9upin.
/şa se desc+ise şi îşi făcu apariţia Plesneală. >inea în mâini un
pocal încă fume"ând. 1e opri când îl vă!u pe $arry, oc+ii în"ustându-i-se
cu ură.
— '+, 1everus, !ise profesorul 9upin, mulţumesc mult. 9asă-l aici, te
ro", Plesneală
pe birou. puse pocalul pe birou şi îşi plimbă privirile de la $arry la
9upin.
?
— @ocmai îi arătam lui $arry luidemul pe care l-am primit, !ise

9upin amabil, arătând spre ba!inul cu apă.
— ascinant8 !ise Plesneală, fără ca măcar să se uite în direcţia
indicată. 'r trebui să bei c+estia aia c+iar acum, 9upin.
— a, da, aşa o să fac, spuse 9upin.
— 'm făcut un între" ceaun, dacă mai ai nevoie, continuă
Plesneală.
— a, probabil că o să mai beau o porţie mâine, 1everus.
0ulţumesc încă o dată.
— A-ai pentru ce, !ise Plesneală, dar în oc+ii îi apăru o sclipire care
nu-i plăcu deloc lui $arry.
Plesneală ieşi din cameră, mer"ând cu spatele spre uşă şi
urmărindu-le fiecare mişcare.
$arry se uită, curios, la pocal . L%0" 6+b.
— Profesorul Plesneală a fost foarte amabil şi mi-a pre"ătit o
poţiune, !ise 9upin. A-am fost niciodată un as la poţiuni, iar aceasta este
şi foarte comple3ă.
9uă pocalul şi mirosi.
— 4e păcat că !a+ărul îi anulea!ă efectul, !ise el, după ce luă o
în"+iţitură şi se scutură din tot corpul.
— $e )e...
Profesorul 9upin îl privi şi răspunse la întrebarea neterminată%
— 0-am simţit cam slăbit şi eram foarte palid. Poţiunea asta este
sin"ura care mă ajută. 4e bine că lucre! alături de profesorul Plesneală8
Au sunt mulţi vrăjitori care ştiu să o prepare.
Profesorul 9upin mai sorbi puţin din cupă şi $arry simţi deodată
imboldul să îl facă să scape cupa pe jos.
— Profesorul Plesneală este foarte interesat de materia pe care o
predaţi, se tre!i el spun"d.
— a; întrebă 9upin, fără să pară foarte interesat şi mai bău puţin
din poţiune.
— 1e !ice că..., !ise $arry, e!itând puţin, ar face orice pentru a
obţine acest post8
9upin dădu peste cap pocalul şi se strâmbă.
— e!"ustător8
Ae vedem la banc+et.!ise el. i, $arry, acum trebuie să-mi văd de treabă.
— a, !ise $arry, punând cana de ceai pe masă.
Pocalul "olit continua să fume"e.

— /ite8 !ise 6on, mai multe n-am putut căra8

/n şuvoi de bomboane colorate că!u în braţele lui $arry. 1e lăsase
înserarea. 6on şi $ermione tocmai intraseră în camera de !i, cu obrajii
îmbujoraţi
mai din!icau!a
frumoasă vântului
din viaţa lor. rece. 'rătau ca şi cum petrecuseră cea
— 0ulţumesc, !ise $arry, luând o bomboană cu piper. 4um a fost;

/nde aţi fost;

1e părea că fuseseră peste tot% la &@rucuri diavoleşti”, ma"a!in
speciali!at în ec+ipamente vrăjitoreşti, la &=onEo ”, ma"a!in de jocuri şi
păcăleli, la &@rei mături ”, unde au băut ere!ero, bere fără alcool, şi în
foarte multe alte locuri.
— 1ă fi vă!ut Poşta, $arry8 Peste două sute de bufniţe, toate
aşteptând pe rafturi, aranjate pe culori, în funcţie de vite!a de e3pediţie8
La 3L#r6 +er” aveau fel de fel de fondante şi ofereau mostre
"ratuit. /ite, ca asta...
— 4redem că am vă!ut şi un vârcolac, pe cuvânt, iar la &@rei mături ”
e&ta% fel de fel de l%)r%r...
— Păcat că nu ţi-am putut aduce şi nişte ere!ero, te încăl!eşte
foarte bine...
— @u ce-ai făcut; întrebă $ermione, în"rijorată, ai terminat vreo
lucrare;
— 9upin m-a invitat la o ceaşcă de ceai, timp în care a venit şi
Plesneală...
Şi le povesti totul de-a fir-a-păr. 4ând au!i de pocalul cu poţiune,
6on rămase cu "ura căscată.
— Şi 9upin a băut-o; stri"ă el. Au e în toate minţile8 $ermione se
uită la ceas.
— $aideţi să +er4e+ F#&, ba")/et%l *")e0e *" )") +"%te...
)eşiră prin "aura din portret, încă discutând aprins despre Plesneală.
— ar dacă ar fi... ştiţi voi, !ise $ermione, privind neliniştită în jur,
încercat să-l... otrăvească... n-ar fi făcut-o de faţă cu $arry...
— $a, 0#ate a dre0tate, 6&e Harr'.
'junseră în +olul de la intrare, care fusese decorat cu sute de
dovleci cu lumânări în ei, iar pe sus !burau !eci de lilieci vii. Peste tot,
dansau pu!derie de serpentine care păreau şerpişori de apă coloraţi, pe
tavanul întunecat a furtună.
0âncarea era delicioasă. 4+iar şi 6on, şi $ermione, care plesneau
de atâtea dulciuri, îşi luară încă o porţie din fiecare preparat. $arry se
uită la masa profesorilor. Profesorul 9upin părea fericit şi vesel, aşa cum
era de obicei. Purta o discuţie aprinsă cu lit2icE, profesorul de &arme-
ce”. $arry Iîşiseplimbă
Plesneală. privirile
părea lui de-a lun"ul
sau Plesneală între"ii
îl privea mese, până
insistent, ajunse
mai des la
decât
ar fi fost normal, pe profes#r%l L%0"
anc+etul luă sfârşit cu un pro"ram distractiv, pre!entat de
fantomele de la $o"2arts. 'părură din pereţi şi din mese, formând un
şir strălucitor. AicE 'proape-ăr-de-4ap , fantoma din @urnul 4ercetaşilor,
avu un succes deosebit cu interpretarea propriei lui semidecapitări.
usese o seară atât de frumoasă, încât buna dispo!iţie a lui $arry
nu dispăru nici când raco îi stri"ă batjocoritor%
— $ei, Potter, ementorii îţi transmit salutări8
$arry, 6on
4ercetaşilor, şi $ermione
dar plecară
când ajunseră peîmpreună
culoarul cu cole"ii
care ducealor către @urnul
la portretul
doamnei "rase, îl vă!ură înconjurat de o mulţime de lume.

— e ce oare nu intră nimeni; întrebă 6on curios.

Harr' 0r1 0e dea&%0ra )a0etel#r. 8a%ra d" tabl#% părea înc+isă.
— 9ăsaţi-mă să trec, vă ro", !ise Percy şi păşi înainte, plin de
importanţă.
— 4e se întâmplă, de ce nu intraţi; se au!i vocea lui Percy. Au se
poate să fi uitat parola... aţi-mi voie, eu sunt Şeful de promoţie...
'poi, se lăsă o tăcere de moarte. Începând din faţă, un fior străbătu
coada până la ultimul om. eodată, se au!i vocea brusc în"rijorată a lui
Percy%
— 1ă se ducă cineva să-l aducă pe d#+"%l 0r#fe&#r $%+bled#re. Re0ede(
@oţi ridicau sau întorceau capetele. 4ei de la coadă ajunseseră să
stea pe vârfuri de-acum.
— 4e se întâmplă; întrebă Binny, care tocmai sosise.
Într-o clipă, apăru profesorul umbledore, făcându-şi loc până la
portret. 4ercetaşii se dădură la o parte să-i facă loc, iar $arry, 6on şi
$ermione profitară ca să se apropie şi ei, să vadă mai bine despre ce
era vorba.
— :, oamne8 e3clamă $ermione şi îl apucă pe $arry de braţ.
oamna cea "rasă dispăruse, iar tabloul ei era sfâşiat cu sălbăticie,
pe podea !ăcând bucăţi de pân!ă pictată. : porţiune mare din tablou
fusese smulsă, pur şi simplu.
umbledore aruncă o privire sumbră tabloului distrus. 1e întoarse în
loc şi îi vă!u pe profesorii 0cBona"all , 9upin şi Plesneală, venind în fu"ă
spre el.
— @rebuie s-o "ăsim8 !ise umbledore. 0inerva, te ro" să te duci la
ilc+ şi să-l pui să caute în toate picturile, până o "ăseşte pe doamna
"rasă.
— 'ţi vrea voi8 se au!i un c+icotit răutăcios.
ra Peeves, stri"oiul, care !bura pe deasupra capetelor, afişând o
fi"ură plină de încântare, aşa cum făcea întotdeauna când se producea
vreo catastrofă.
— 4e vrei să spui, Peeves; întrebă umbledore calm şi Peeves îşi
mai pierdu din rânjet.
Au îndră!nea să întindă coarda cu umbledore. Îşi luă o fi"ură
mieroasă,
— *ai,care era c+iar
domnule mai neplăcută
director, păcat de caea...
rânjetul lui, şi 6&eca să nu fie
1e ascunde
vă!ută în +alul în care e. 'm vă!ut-o aler"ând ca o apucată, din peisaj în
peisaj, pe coridorul de la etajul patru. 1e ascundea după fiecare copac şi
plân"ea de ţi se rupea inima, biat a de ea...
Peeves era însă departe de a fi convin"ător în compasiunea lui.
— ' spus cine a făcut aşa ceva; întrebă umbledore, cu aceeaşi
voce calmă.
— :, da, domnule profesor, spuse el cu o voce care prevestea
e3plo!ia. 1-a supărat foarte tare pe ea când "% l-a lăsat să intre.
*eni
— 'redeasupra lui umbledore
un temperament şi adău"ă,
în"ro!itor privindu-l
1irius lacE ăsta8 printre picioare%
2
— CAPITOLUL IM —
CRUNTA ÎNFRÂNGERE
Profesorul umbledore îi trimise pe 4ercetaşi înapoi, în 0area 1ală,

unde se întâlniră, !ece minute mai târ!iu, şi )% ceilalţi d" )elelalte )a&e.
A&tr#0%f,
nedumerite. 4ercetaşii, :c+ii-de-şoim şi *iperinii, cu toţii aveau priviri
— Împreună cu toţi profesorii, le !ise umbledore, imediat ce
profesoara 0cBona"all şi profesorul lit2icE înc+iseră uşile 0arii 1ăli,
am de "ând să cercete! amănunţit castelul. @eamă mi-e că, pentru
propria voastră si"uranţă, va trebui să dormiţi aici în noaptea asta.
*reau ca Perfecţii să stea de "ardă la intrări, iar de voi o să răspundă
Şefii de promoţie, de la băieţi şi de la feţe. :rice nere"ulă trebuie să mi
se aducă la cunoştinţă fără întâr!iere, mai !ise el, uitându-se la Percy,
care se a"ita plin de importanţă şi nu îşi mai încăpea în piele de
mândrie.
Profesorul umbledore făcu o pau!ă, dar, când aproape să iasă din
0area 1ală, adău"ă%
— :+, da... o să aveţi nevoie de...
4u o simplă mişcare de ba"+etă, dădu mesele la o parte şi le ridică
la perete, iar cu altă mişcare de ba"+etă umplu 0area 1ală cu saci de
dormit pufoşi.
— ;#+" %şor, le !ise umbledore, înc+i!ând uşa după el. 0area 1ală
începu să vuiască. 4ercetaşii le spuneau celorlalţi ce se întâmplase.
— @oată lumea, în sacii de dormit8 stri"ă Percy. $ai, terminaţi cu
vorba. În !ece minute, stin"erea8
— 1ă rămânem împreună, le 6&e R#" l% Harr' şi Her+#"e.
9uară trei saci de dormit şi se duseră într-un colţ.
— 4redeţi că lacE mai este în castel; şopti $ermione în"rijorată.
— upă cum se vede, umbledore aşa crede, !ise 6on.
— 4e noroc am avut că a încercat să intre în noaptea asta, !ise
$ermione, în timp ce intrau îmbrăcaţi în sacii de dormit şi îşi scoteau
coatele afară, pre"ătindu-se să stea de vorbă. 1in"ura noapte când nu
eram în turn...
6on.— ' Probabil că a noaptea

uitat că este pierdut noţiunea timpului,
de $allo2een, altfelfiind
ar fimereu pe fu"ă,
dat bu!na aici. !ise
$ermione se cutremură.
În jurul lor, toată lumea se întreba acelaşi lucru% cum reuşise să
intre în castel.
— Probabil că este maestru în 'pariţii, îşi dădu cu părerea cineva de
la :c+i-de-Şoim, aproape de ei. 1-a materiali!at aşa, pur şi simplu, din
senin8
— Probabil că era şi de"+i!at, interveni în discuţie un 'stropuf din
anul *.
— 1au
— Pe"tr%ar"%+ele
fi putut
l% să intre în6b%)"
$%+"e6e%, !bor, su"eră ean
Her+#"e, @+omas.
%t"d% -se supărată la 6on
şi la $arry. :are eu sunt sin"ura care am citit "&og*arts. Scurtă istorie”
7
— Probabil, făcu 6on. e ce;

— eoarece castelul este protejat nu numai de pereţi, de mult mai
multe, aşa scrie acolo, dacă vreţi să ştiţi... 3istă fel de fel de vrăji care
opresc pe oricine să intre pe furiş. Au poţi să te materiali!e!i, pur şi
simplu, în interiorul castelului. Şi tare aş vrea să ştiu ce de"+i!are i-ar
putea
nici în păcăli pe ementori8
!bor n-ar fi reuşit săiintre...
pă!esc9-ar
absolut toate intrările
fi observat. în cunoaşte
)ar ilc+ castel. Şi
toate coridoarele secrete, probabil că le-au blocat pe toate...
— 1tin" lumina, anunţă Percy. @oată lumea, în sacii de dormit si nici
o vorbă8
9umânările se stinseră imediat. 1in"ura lumină ar"intie care se mai
vedea venea de la fantome, care acum îi ascultau cu sfinţenie pe
Perfecţi, şi de la tavan, care, la fel ca şi cerul de afară, sclipea de stele.
>inând seama de asta şi de şuşoteala care tot nu încetase, lui $arry i se
părea că doarme afară, ascultând foşnetul vântului.
: dată pe oră, venea câte un profesor să vadă dacă totul era în
ordine. 9a ora trei noaptea, când toată lumea adormise, intră profesorul
umbledore. 1e duse la Percy, care până atunci patrulase printre saci,
potolindu-i şi îndemnându-i să doarmă. Percy se afla foarte aproape de
locul unde îşi puseseră sacii $arry, 6on şi $ermione, care se prefăceau
că dorm. 'u!eau paşii lui umbledore apropiindu-se.
— 'ţi dat de vreo urmă, domnule profesor; întrebă Percy în şoaptă.
— Aici una.  totul în re"ulă aici;
— $a, t#t%l e *" #rd"e, 6&e Per)'. N-a+ a1%t 0r#ble+e.
— oarte bine. A-are rost să-i mutăm acum. 'm "ăsit alt pa!nic
pentru "aura din portret. @emporar, cel puţin. 0âine dimineaţă se pot
duce liniştiţi la locurile lor.
— Şi doamna cea "rasă, domnule;
— 1e ascunde într-o +artă de la etajul doi. 1e pare că nu a vrut să-l
lase pe lacE să intre şi el a atacat-o. : să-l pun pe domnul ilc+ să o
restaure!e.
$arry au!i uşa desc+i!ându-se iar şi alţi paşi se apropiară.
— $#+"%le dre)t#r
ra Plesneală. $arry îşi ţinu răsuflarea, ascultând cu atenţie.
— @otpivniţa
cercetat etajulşitrei a fost verificat
coridoarele secrete,înfără
amănunţime.
să dea niciAu e acolo.
el de nimic.ilc+ a
— ar @urnul 'stronomic; 4amera profesoarei @rela2ney; $ambarul
unde stau bufniţele;
— A+ )er)etat 0e&te t#t..
— Prea bine, 1everus. Aici nu mă aşteptam ca lacE să îşi piardă
vremea în castel.
— 'veţi vreo teorie despre felul în care a intrat aici, domnule
director; întrebă Plesneală.
$arry ridică puţin capul, ca să îşi elibere!e şi cealaltă urec+e.
— :a +%lte,
$arry ;e1er%&, )areoc+ii
întredesc+ise de )areca
+a să
"e1er#&+le...
vadă unde stăteau profesorii.
umbledore stătea cu spatele la ei, dar putu vedea faţa în"ro!ită a lui
=
Percy. Plesneală era în profil şi părea foarte supărat.

— *ă amintiţi discuţia pe care am avut-o, domnule director; 9a
începutul trimestrului; întrebă Plesneală, care abia întredesc+idea
bu!ele, ca şi cum ar fi vrut să nu îl audă nici măcar Percy.
— a, 1everus, răspunse umbledore şi era ceva ameninţător în
vocea lui.
— 1e pare - aproape imposibil altfel - că lacE nu putea să intre în
şcoală fără ajutor din interior. 0i-am e3primat temerile când l-aţi numit
pe...
— u cred că nimeni din castel nu l-a ajutat pe lacE să intre, !ise
umbledore şi tonul său era atât de cate"oric, încât Plesneală nu mai
!ise nimic, înţele"ând că discuţia se înc+eiase. @rebuie să cobor până la
ementori, le-am promis că îi informe! după ce terminăm de cercetat
castelul.
— Au s-au oferit să vă ajute, domnule; întrebă Percy.
— :, ba da, !ise umbledore sumbru, dar mă tem că nici un
ementor nu va pune piciorul în castel, cât timp mai sunt eu director8
Percy rămase moflu!. umbledore părăsi 0area 1ală, mer"ând
repede şi fără să facă !"omot. Plesneală mai rămase câteva clipe,
privind în urma lui umbledore cu multă nemulţumire, după care plecă
şi el.
$arry se întoarse spre 6on şi $ermione. 'mândoi aveau oc+ii lar"
desc+işi, reflectând stelele de 0e ta1a".
— 4e-a fost asta; întrebă 6on.

/rmătoarele )te1a 6le, "+e" "% +a 1#rb de)t despre 1irius lacE.
@eoriile le"ate de felul în care acesta pătrunsese în castel deveniseră
mai mult decât fante!iste. $anna+ 'bbot, de la 'stropufi, îşi petrecu mai
toată ora de &)erbolo"ie”, povestind - cui avea vreme să o asculte - că
lacE se putea transforma într-un tufiş înflorit.
Pân!a sfâşiată a portretului doamnei "rase fu luată de pe perete şi
tabloul fu înlocuit, temporar, cu cel al lui 1ir 4ado"an, călare pe poneiul
lui "răsuţ. 1ir 4ado"an îşi petrecea cea mai mare parte a timpului
provocându-i pe toţi la duel, iar restul timpului se "ândea la fel de fel de
parole, care de care mai complicate, pe care le sc+imba de cel puţin
două ori pe !i.
— E )omplet sonat, se plân"ea 1eamus inni"an lui Percy. Au am
putea "ăsi pe altcineva;
— Aimeni altcineva n-a vrut slujba asta, îi !ise Percy. @ablourile sunt
speriate de ce i s-a întâmplat doamnei "rase. Aumai 1ir 4ado"an a fost
suficient de vitea! ca să a))e0te 0#&t%l.
ar altceva îl preocupa pe $arry, nicidecum 1ir 4ado"an. $arry era
acum
de suprave"+eat
scu!e mult mai îndeaproape.
să îl însoţească pe coridoare,Profesorii "ăseau
iar Percy fel de 5la
7easley fel
recomandarea mamei lui, bănuia $arry# îl urmărea peste tot, ca un
>
câine de pa!ă credincios. Şi ca să pună capac la toate, profesoara

0cBona"all îl c+emă pe $arry în biroul ei, cu o fi"ură atât de sumbră,
încât $arry a fost convins că murise cineva.
— Au mai are nici un rost să-ţi ascundem adevărul, Potter, începu
ea, pe un ton foarte serios. Ştiu că o să te surprindă, dar 1irius lacE...
tatăl luiŞtiu
6on,căcând
vreaîisă ajun"ăsoţiei
la mine, o întrerupse $arry. 9-am au!it pe
—
spunea lui. 9ucrea!ă la 0inisterul 0a"iei, doar
ştiţi...
Profesoara 0cBona"all păru foarte în"rijorată. 1e uită la $arry
câteva clipe, apoi !ise%
— i bine, în ca!ul ăsta, o să înţele"i prea bine, Potter, de ce nu
sunt de acord să te mai antrene!i seara pentru 4ampionatul de *âjt+aţ.
'colo, numai cu ec+ipa ta, eşti foarte e3pus...
— $ar a1e+ 0r+%l +e) sâmbătă8 stri"ă el revoltat. @rebuie să mă
antrene!, doamnă profesoară8
Profesoara 0cBona"all îl privi ţintă. Ştia cât de încântat era $arry
de perspectivele ec+ipei 4ercetaşilor de a câşti"a cupa. Şi, la urma
urmelor, c+iar ea îl recomandase pentru postul de căutător în ec+ipa de
*âjt+aţ. $arry aşteptă cu sufletul la "ură.
— $mm, făcu profesoara 0cBona"all, uitându-se la terenul plin de
noroi, numai umne!eu ştie cât aş dori să câşti"ăm cupa anul ăsta... 4u
toate astea, Potter... aş fi foarte bucuroasă să fie pre!ent la antrenament
şi un profesor. : s-o ro" pe 0adam $ooc+ să vă suprave"+e!e
antrenamentele.

*remea se înrăutăţea tot mai mult, pe măsură ce primul meci de
*âjt+aţ se apropia. Îndârjiţi, 4ercetaşii se antrenau neabătuţi, c+iar şi
mai serios sub privirile atente ale lui 0adam $ooc+. 9a ultimul lor
antrenament, înainte de meciul de sâmbătă, :liver aston le dădu nişte
veşti deloc îmbucurătoare.
— Au jucăm cu *iperinii, îi anunţă el foarte supărat. 0i-a !is lint.
Cucăm cu 'stropufii.
— e ce; întrebară toţi în cor.
— lint !ice că din cau!ă că nu i s-a vindecat mâna căutătorului lor,
!ise aston, strân"ând furios din dinţi. 'devărul e însă altul% nu vor să
joace pe vremea asta8 Ştiu că le scad mult şansele...
@oată !iua, suflase vântul cu putere şi plouase fără încetare. 4+iar în
timp ce vorbea aston, din depărtare se au!i un tunet.
— A-are nimic la mână8 stri"ă $arry furios. 1e preface8
— Ştiu, dar n-avem cum să dovedim asta, !ise aston cu neca!. Şi
ne-am antrenat pentru ca!ul în care jucam cu *iperinii... 1tilul
'stropufilor e diferit, trebuie să sc+imbăm tactica. 'u acum un nou
căutător, care 'licia
'n"elina, e şi căpitanul ec+ipei, 4edric i""ory...
şi Hatie c+icotiră.
— 4e-aveţi; întrebă aston, supărat că tratau problema aşa de uşor.
@
— Păi, e tipul ăla înalt şi foarte c+ipeş, nu-i aşa; întrebă 'n"elina.
— Puternic şi serios, adău"ă şi Hatie şi începură să se +li!ească iar.
—  serios, fiindcă e prea tont să le"e două vorbe, !ise red cu
năduf. Au ştiu de ce îţi faci atâtea probleme, :liver. : să fie floare la
urec+e să-i batem pe 'stropufi. /ltima dată când am jucat cu ei, $arry a
prins +oţoaica numai după cinci minute, îţi aminteşti;
— a, dar erau cu totul alte condiţii8 stri"ă aston, cu oc+ii
bulbucaţi. i""ory i-a or"ani!at foarte bine şi e un bun căutător8 0i-era
teamă că aşa o să !iceţi8 Au trebuie să ne culcăm pe-o urec+e8 @rebuie
să fim vi"ilenţi8 *iperinii stau la pândă să ne prindă pe picior "reşit8
@rebuie să câşti"ăm meciul ăsta8
— Ol1er, calmea!ă-te, 6&e red, #are)%+ în"rijorat. 4rede-ne că îi luăm
pe 'stropufi foarte în serios... 'erios(

În !iua dinaintea meciului, vântul bătea cu şi mai multă putere ca
de obicei şi turna cu "ăleata. ra aşa de întuneric în clase şi pe
coridoare, încât a fost necesar să se aprindă luminile. *iperinii păreau
foarte trişti că nu joacă. 0ai ales raco...
— '+, dacă nu m-ar fi durut braţul aşa de tare, se văita el, în timp
ce vântul i!bea cu putere în ferestre.
Harr' "% &e 0%tea "ândi la nimic altceva, decât la meciul de a doua !i.
:liver aston se repe!ea până la el, în fiecare recreaţie, şi îi dădea fel
de fel de sfaturi. ' treia oară când veni la el, aston se lun"i atât de
mult cu vorba, încât $arry îşi dădu seama că întâr!iase !ece minute la
ora de &'părare contra 0a"iei Ae"re ”. : luă la fu"ă pe coridor, cu :liver
după el, care stri"a%
— i""ory are o vite!ă uluitoare în plan ori!ontal, poate că ar fi bine
să faci mai multe lupin"uri...
$arry se opri în faţa clasei unde se ţinea ora de &'părare contra
0a"iei Ae"re”, îşi trase sufletul, apăsă clanţa şi se strecură înăuntru.
— 0ă scu!aţi, domnule profesor 9upin...
ar nu era profesorul 9upin la catedră, ci Plesneală.
— 9ecţia a început de !ece minute, Potter, !ise el. 'sta înseamnă
!ece puncte de la 4ercetaşi8 1tai jos8
ar $arry rămase în picioare.
— /nde este domnul profesor 9upin; întrebă el.
— ste mult prea bolnav ca să predea a!i, !ise Plesneală cu un
!âmbet strâmb. acă nu mă înşel, Potter, parcă ţi-am !is să stai jos, n %
$ar Harr' "% &e )l"t d" l#).
— 4e-a păţit;
:c+ii lui Plesneală sclipiră.
— Au e în pericol de moarte, !ise el, ca şi cum şi-ar fi dorit să fie.
Încă
vă cinci
mai iaupuncte de la 4ercetaşi şi, dacă îţi mai spun o dată să stai jos,
cinci!eci.
Harr' &e îndreptă a"ale spre locul lui şi se aşe!ă. Plesneală îşi roti

oc+ii prin clasă.

— 'şa cum vă spuneam când m-a întrerupt Potter, profesorul 9upin
nu a lăsat nimic scris asupra subiectelor pe care le-aţi de!bătut deja...
— *ă spun eu, domnule, dacă doriţi8 'm învăţat despre on"i,
Pălăriile 6oşii, 4arpi şi luidem, !ise $ermione pe nerăsuflate, şi urma să
facem...1tai jos8 îi !ise Plesneală cu răceală. Au ţi-am cerut nici o
—
informaţie. 4omentam doar lipsa de or"ani!are a profesorului 9upin.
— E&te )el mai bun profesor pe care l-am avut până acum la &'părare
contra 0a"iei Ae"re”, !ise ean @+omas cu mult curaj, însoţit de
murmurele de aprobare ale între"ii clase.
Plesneală arăta mai fioros ca niciodată.
— a, voi vă mulţumiţi cu puţin... 0ai ales că nu vă dă cine ştie ce
de învăţat. Pălăriile 6oşii şi luidem se învaţă în anul ). '!i o să discutăm
despre...
$arry îl observă frun!ărind ultimele pa"ini ale manualului, unde
Plesneală ştia fără nici o îndoială că nu ajunseseră încă.
— :amenii-lup8 !ise Plesneală.
— ar, domnule profesor, !ise $ermione, care nu se mai putu
abţine. Au trebuia să facem despre oamenii-lup încă, ci despre
$inc+ipuni...
— omnişoară Bran"er, începu el cu o voce e3trem de calmă, am
impresia că eu predau acum, nu dumneavoastră. Şi eu vă spun să
desc+ideţi cartea la pa"ina trei sute nouă!eci şi patru. @oată lumea8
)mediat8
4u priviri revoltate şi bombănind, toţi desc+iseră cărţile la pa"ina
indicată.
— 4are dintre voi îmi poate spune care este diferenţa între un om-
lup şi un lup adevărat; întrebă Plesneală.
1e lăsă o tăcere deplină. @oţi tăceau mâlc, în afară de $ermione, a
cărei mână !vâcni în aer, ca de obicei.
— Aimeni; întrebă el, i"norând-o pe $ermione şi arborând !âmbetul
lui strâmb. Au v-a spus niciodată profesorul 9upin despre diferenţa cea
mai evidenţă dintre...
— *-am
suntem la... spus doar, !ise deodată Parvati, nu am ajuns încă acolo,
— 9)A)Ş@8 urlă Plesneală. 'sta-i bună8 A-aş fi cre!ut niciodată ca
nişte elevi de anul ))) să nu fie în stare să recunoască imediat un om-lup,
atunci când se întâlnesc cu el. : să am "rijă să-l informe! pe domnul
director cât de în urmă sunteţi cu materia...
— *ă ro", domnule profesor, !ise $ermione, care rămăsese cu mâna
în aer, vă spun eu. :mul-lup diferă de lup prin mici deosebiri, cum ar fi
boţul mai...
— ste a doua oară când vorbiţi neîntrebată, domnişoară Bran"er, îi
!ise
aerulel,
lorcât
de se poate de acru. Încă cinci puncte de la 4ercetaşi, pentru
atotştiutori8
$ermione se făcu roşie ca focul, lăsă mâna jos şi îşi plecă în pământ

oc+ii plini de lacrimi.

4a dovadă a faptului că Plesneală era urât de toată clasa, toţi îl
priveau cu reproş, deşi fiecare îi !isese $ermionei, cel puţin o dată, că o
făcea pe atotştiutoarea, iar 6on, care îi spunea $ermionei cel puţin de
două ori pe !i lucrul acesta, !ise%
dacă nuAe-aţi pusaflaţi

o întrebare şi ea ştie răspunsul. e ce mai întrebaţi,
—
vreţi să răspunsul;
@oată clasa îşi dădu seama că 6on întinsese prea tare coarda. @oţi îşi
ţinură răsuflarea când îl vă!ură pe Plesneală îndreptându-se încet spre
6on.
— şti pedepsit, 7easley, !ise Plesneală, cu un ton care se vroia
mieros, apropiindu-şi faţa mult de a lui 6on. Şi dacă mai aud că îmi
critici felul de a preda, o s-o încurci rău de tot8
N+e" "% +a &)#a&e un cuvânt tot restul orei. 1e apucară şi îşi făcură
sin"uri notiţe din carte despre oamenii-lupi, în timp ce Plesneală patrula
printre rânduri şi verifica felul în care profesorul 9upin predase până
atunci.
— $m... cam subţire e3plicaţia asta... 'sta e incorectă, 4arpii se
întâlnesc cel mai des în 0on"olia. Şi ţi-a dat opt pentru lucrarea asta;
u nu ţi-aş fi pus nici trei8
4ând sună clopoţelul, Plesneală îi mai ţinu puţin şi le !ise%
— : să-mi faceţi o lucrare despre oamenii-lup, pe care o să mi-o
predaţi mie, personal, şi despre felul în care pot fi omorâţi. *reau să fie
de cel puţin două per"amente şi să fie "ata până luni dimineaţă. 
vremea ca cineva să pună lucrurile la punct, la materia asta. 7easley,
mai rămâi puţin, să vorbim despre pedeapsă...
Harry şi $ermione părăsiră clasa împreună cu restul cole"ilor.
'şteptară până ce fură si"uri că nu-i mai aude Plesneală, după care
i!bucniră.
— Plesneală nu s-a purtat niciodată astfel, cu nici unul dintre
profesorii noştri de &'părare contra 0a"iei Ae"re ”, c+iar dacă tânjea
după post, îi !ise $arry lui $ermione. 4e are cu 9upin; 4re!i că e din
cau!a on"ului;
— Au ştiu, !ise $ermione "ânditoare, dar tare aş vrea să se facă
bine6on
mai lirepede domnul
se alătură, profesor
!ece minute9upin.
mai târ!iu, clo )#t"d de f%re.
— Ştiţi ce m-a pus... - şi îl numi într-un fel pe Plesneală, care o făcu
pe $ermione să e3clame &6on8 ” - să fac; @rebuie să curăţ ploştile din
spital8 ără nici un fel de vrajă8 !ise 6on, respirând "reu, cu pumnii
încleştaţi. e ce nu s-o fi ascuns 1irius lacE în biroul lui Plesneală; Ae
scăpa de el o dată pentru totdeauna8

=iua afară.
întuneric următoare,
Pentru$arry secre!u
o clipă, sculăcă
mult prea de
rafalele devânt
dimineaţă. ra apoi
îl tre!iseră, încă
simţi o răsuflare la ceafă şi sări din pat. ra Peeves, care plutea pe lân"ă
??
$arry şi îi sufla în urec+e.

— e ce m-ai tre!it; îl întrebă $arry furios.
Peeves mai suflă o dată, şi mai tare, în ceafa lui $arry, apoi ieşi din
cameră, c+icotind.
$arry îşi căută ceasul deşteptător şi se uită la el. ra patru şi
jumătate. odo"ănindu-l
adoarmă, dar nu era c+iarpeatât
Peeves, se trânti
de simplu. iar în
'cum, căpat,
era sperând
trea!, nusă mai
putea
să nu audă vântul urlând cu furie, şi tunetele de afară. in când în când,
se au!ea c+iar şi trosnetul copacilor din Pădurea )nter!isă. În câteva ore,
avea să se afle pe terenul de *âjt+aţ, !burând prin ploaie şi fri". În cele
din urmă, renunţă la ideea de a mai tra"e un pui de somn, îşi luă
mătura, frumosul lui &Aimbus FG??”, şi ieşi din dormitor.
4ând desc+ise uşa să iasă, $arry simţi ceva frecându-i-se de
picioare. 'bia avu timp să se aplece şi să-l prindă pe Şmec+erilă de
mijloc, împiedicându-l să se strecoare în dormitor.
— Ştii ce; îi !ise $arry, privindu-l bănuitor. Înclin să cred că 6on are
dreptate în privinţa ta. 1unt o mulţime de şoareci pe aici, de ce nu-i
vâne!i pe ei; $ai, du-te de-aici, !ise el şi îl împinse pe Şmec+erilă cu
piciorul spre scara în spirală, lasă-l pe Pun"aşul în pace8
="omotul furtunii era şi +a 0%ter") *" )a+era de 6.
$arry ştia prea bine că meciul nu avea să fie amânat. 0eciurile de
*âjt+aţ nu se amânau din cau!a unei simple furtuni cu tunete. Începuse
să se în"rijore!e. aston i-l arătase pe 4edric i""ory pe coridor. ra un
băiat înalt, din anul *, mult mai solid ca $arry. 4ăutătorii erau de obicei
uşori şi aveau vite!ă mare, dar pe o asemenea vreme, "reutatea lui
4edric era un mare avantaj, nu risca să îl de!ec+ilibre!e vântul sau să-i
sc+imbe direcţia.
$arry aşteptă, abătut, ivirea !orilor, în faţa focului din cămin. in
când în când, îl mai dădea jos pe Şmec+erilă de pe scara în spirală, în
încercarea acestuia de a ajun"e iar în dormitorul băieţilor. În cele din
urmă, $arry se "ândi că sosise ora micului dejun şi se îndreptă sin"ur
&0re 4a%ra d" 0#rtret.
— 1top şi pune mâna pe spadă, laşule8 stri"ă 1ir 4ado"an.
— :, mai taci din "ură, făcu $arry plictisit.
Între'junse la masă
timp, sosise şi se ec+ipei.
şi restul mai învioră puţin în faţa unei căni cu lapte.
— : să fie un meci în"ro!itor, !ise aston, fără să se atin"ă de
nimic.
— Au te mai văita atât, îi !ise 'licia, doar n-o să ne topească un pic
de ploaie8
ar era mult, mult mai mult decât un pic. 'tât de iubit era acest
sport, încât toată şcoala se sculase ca să asiste la meci. Plecară spre
terenul de joc, cu capetele plecate, pentru a re!ista rafalelor puternice
de vânt, iar umbrelele se dovediră inutile, fiind rapid smulse sau
întoarse
pe raco,pe4rabbe
dos deşivânt.
Boyle4+iar înaintesub
în"+esuiţi de oaumbrelă
intra la vestiar,
enormă.$arry
racoîi arăta
vă!u
spre $arry şi toţi se prăpădeau de râs.
?
c+ipa 4ercetaşilor îşi puse costumele de un roşu aprins şi aşteptă

obişnuitul discurs mobili!ator al lui aston, dar acesta se lăsa aşteptat.
aston se străduia să spună ceva, dar nu reuşea decât să în"+ită cu
"reu. În cele din urmă se lăsă pă"ubaş şi le făcu semn să-l urme!e.
*ântul era atât de puternic, încât îi făcea să se clatine, în drum spre
stadion. 4+iar dacă
cau!a tunetelor şi aerau aclamaţi
rafalelor de mulţime,
de vânt. Ploaia îinuacoperea
puteau să audă din
oc+elarii şi
$arry se întreba cum va putea să vadă +oţoaica, în condiţiile acelea.
'stropufii se apropiau din partea cealaltă a stadionului, purtând
costume "albene. 4ăpitanii se apropiară şi îşi strânseră mâinile. i""ory
îi !âmbi lui aston, dar acestuia parcă i se încleştaseră ma3ilarele şi nu
reuşi decât să încline capul.
0ai mult "+iciră cuvintele lui 0adam $ooc+%
— /rcaţi pe mături8
$arry îşi desprinse cu "reu piciorul din nămol şi încalecă pe
&Aimbus FGGG”. 0adam $ooc+ duse fluierul la "ură şi se au!i va" un
şuierat. 0eciul începuse.
$arry se ridică iute de la pământ, dar mătura lui se clătina sub
puterea vântului. 1e prinse şi mai vârtos de coada măturii şi îşi continuă
!borul prin ploae.
În cinci minute, era ud până la piele şi tremura de fri", abia putând
să îşi vadă coec+ipierii şi adversarii, darămite +oţoaica aurie. =bura
dintr-o parte în alta a terenului, pe lân"ă contururi va"i, roşii şi "albene,
fără să aibă nici măcar cea mai mică idee despre desfăşurarea meciului,
în "eneral. in cau!a vântului, nu putea să audă nici o frântură din ce
spunea comentatorul sportiv. 0ulţimea încerca să se adăpostească sub
pelerine de ploaie şi umbrele întoarse pe dos. $arry fu "ata să fie lovit
de două ori de un balon-"+iulea, pe care nu îl vă!use din cau!a
oc+elarilor aburiţi şi pe care cur"eau şiroaie de ploaie.
$arry pierduse şi noţiunea timpului. Îi era din ce în ce mai "reu să-şi
menţină ec+ilibrul pe mătură. 4erul se întuneca tot mai mult, ca şi cum
noaptea se +otărâse să vină mai devreme. e două ori intră în cineva,
fără ca măcar să ştie dacă era un coec+ipier sau un adversar. @oţi erau
u!i fleaşcă şi ploua atât de des, încât nu puteai să-i deosebeşti unul de
altul.'u!i fluierul lui 0adam $ooc+ şi, la lumina unui ful"er, îl observă pe
aston făcându-le semn să coboare. c+ipa se adună în jurul lui aston,
în noroiul de pe teren, adăpostiţi sub o umbrelă mare.
— Care e &)#r%l
— A1e+ %" a1a"taF de )")6e) de 0%")te, îi anunţă aston, dar, dacă nu
prinde $arry mai repede +oţoaica, riscăm să jucăm pe întuneric.
— A-am nici o şansă cu ploaia asta, !ise $arry, arătându-le oc+elarii
şiroind de apă.
În acel moment, lân"ă $arry apăru $ermione, care, nu se ştie din ce
cau!ă, rada de mi-a
— $arry, fer)re.
venit o idee8 !ise ea. ă-mi repede oc+elarii8
$arry îi dădu oc+elarii şi, sub privirile curioase ale între"ii ec+ipe,
?
$ermione îi atinse uşor cu ba"+eta ei ma"ică şi rosti% "(mpervius(”

— Poftim8 !ise ea triumfător, î"t"6"d%- #)/elar l% Harr'. A)%+ re&0"4
a0a(
aston o privi ca şi cum i-ar fi venit să o sărute, de bucurie.
— 1plendid8 Benial8 stri"ă el, în timp ce $ermione se ducea la loc,
în tribună. :H, băieţi,
*raja făcută de să mer"em8se dovedi foarte eficientă. $arry era
$ermione
amorţit de fri", ud-leoarcă, aşa cum nu mai fusese vreodată, dar acum
putea să vadă. Însufleţit de speranţă, !bura de colo-colo, sperând să
vadă +oţoaica, ferindu-se de baloanele-"+iulea, plonjând pe sub
i""ory, care se avânta în direcţia opusă...
1e au!i un alt tunet, urmat de un ful"er în !i"!a". 1ituaţia se
înrăutăţea, fiind din ce în ce mai periculos. @rebuia să prindă +oţoaica
repede, altfel...
1e întoarse, intenţionând să ajun"ă iar la mijlocul terenului, când, la
lumina altui ful"er, !ări ceva care îi distrase atenţia complet% silueta
unui câine mare şi ne"ru, profilat clar pe cer, stând nemişcat, pe rândul
cel mai de sus de bănci.
0âna lui $arry slăbi strânsoarea şi mătura lui că!u câţiva
centimetri. 1cuturând din cap, $arry se pre"ăti să-şi reia po!iţia. 4âinele
dispăruse.
— $arry8 au!i stri"ătul disperat al lui aston, dinspre poarta lor.
$arry, în spatele tău8
$arry se întoarse. 4edric era în faţa lui, iar între ei sclipea ceva
auriu... D""eb%"t, Harr' &e re0e6 &0re +oţoaica aurie.
— $ai, +ai8 îşi îndemnă el mătura. 0ai repede8
ar se întâmplă ceva ciudat. : tăcere stranie cuprinse stadionul.
Parcă şi vântul, deşi tot atât de puternic, renunţase să vuiască. ra ca şi
cum cineva ar fi oprit brusc sunetul, ca şi cum $arry ar fi sur!it deodată.
4e se întâmpla;
'poi, un fior rece ca "+eaţa, foarte familiar, îl învălui şi îi pătrunse în
suflet, când observă ceva mişcându-se sub el, jos, pe stadion...
ără să vrea, $arry îşi de!lipi privirile de la +oţoaica aurie şi privi *"
F#&.
uitau4el
înpuţin
sus, oarătând
sută de spre
ementori,
el. racucafeţele
şi cumacoperite de "lu"i
o apă rece ne"re, se
ca "+eaţa îi
inunda trupul, înecându-l. 'poi au!i din nou... 1tri"ătul acela scos de
cineva din interiorul lui... /n stri"ăt de femeie...
3N% Harr', te r#4, "% Harr'(”
&9a o parte, fată nesocotită, piei din calea mea8 ”
&Au $arry, te ro"... :moară-mă pe mine în sc+imb... ”
$arry îşi simţi creierul învăluit într-o, ceaţă albă... 4e făcea; e ce
!bura; @rebuia să o ajute... 'vea nevoie de ajutorul lui... ca să nu fie
ucisă...
4ădea, aluneca
&Au $arry, tot mai
te ro"... fie-ţijos, prin” aerul în"+eţat...
milă...
4ineva râdea cu răutate, femeia ţipa de!nădăjduit... Şi $arry nu mai
?2
ştiu nimic de el.

— Aoroc că pămâ"t%l era +#ale, a%6 el.
— 'm fost convins că a murit...
— ar nu şi-a spart nici măcar oc+elarii8
$arry au!ea toate acele voci şoptite, dar tot nu se lămurea ce i se
întâmplase.
ajunsese acolo Au sau
aveacenici ceaînainte
făcea mai mică
de aidee niciacolo...
ajun"e unde se Auafla,
ştia nici cum
decât că
îl durea fiecare centimetru al corpului, ca şi cum l-ar fi bătut cineva...
— ' fost lucrul cel mai "roa!nic pe care l-am vă!ut în viaţa mea8
4el mai "roa!nic... feţele acelea acoperite cu "lu"i ne"re... rece...
fri"... ţipătul...
$arry desc+ise brusc oc+ii. ra în aripa spitalului. 4oec+ipierii lui,
murdari de noroi din cap până-n picioare, erau adunaţi în jurul patului
său. 6on şi $ermione erau şi ei acolo, arătând de parcă tocmai ar fi ieşit
dintr-%" ba6" de *"#t.
— $arry8 stri"ă red, care era e3trem de palid, sub noroiul de pe
faţă. 4um te simţi;
@otul se derulă cu vite!a ful"erului în mintea lui $arry. @răsnetele...
1pectrul... $oţoaica aurie... ementorii...
— 4e s-a întâmplat; întrebă el, &)%l"d%-&e br%&) *" )a0%l #a&el#r.
— @e-ai prăbuşit, răspunse red. 4ât să fi fost; *reo cincispre!ece
metri;
— 'm cre!ut că ai murit, !ise 'licia, care încă mai tremura.
$ermione scoase un mic ţipăt. 'vea oc+ii foarte roşii.
— ar meciul; întrebă $arry. 1e rejoacă;
Aimeni nu răspunse. $arry înţelese adevărul şi stomacul i se
strânse dureros.
— $#ar "-a+... 0erd%t
— i""ory a prins +oţoaica, !ise Beor"e. )mediat după ce te-ai
prăbuşit tu. Au şi-a dat seama ce se întâmplase. 4ând te-a vă!ut la
pământ, a încercat să obţină anularea meciului.
' vrut să se rejoace, dar nu era drept... 4+iar şi aston a
recunoscut... 'u câşti"at cinstit...
— /nde este :liver; întrebă $arry, dându-şi seama că aston nu
era lân"ă
—  lapatul său.
duşuri, încearcă să se înece, 4l%+ red.
$arry îşi puse capul pe "enunc+i şi se prinse cu mâinile de cap. red
îi puse mâna pe umăr şi încercă să îl console!e.
— i lasă, $arry, e prima oară când ai ratat şi tu +oţoaica...
— @rebuia să ţi se întâmple odată şi odată, !ise şi Beor"e.
— 4ampionatul nu e pierdut, suntem conduşi numai cu o sută de
puncte, nu-i aşa; continuă red. acă 'stropufii pierd în faţa ec+ipei
:c+ilor-de-Şoim iar noi îi batem pe :c+i-de-Şoim şi pe *iperini...
— 'stropufii trebuie să piardă cu cel puţin două sute de p %")te, 6&e
8e#r4e.
— ar dacă ei îi bat pe :c+i-de-Şoim...
— În nici un ca!8 :c+i-de-Şoim sunt mult mai buni. Şi dacă *iperinii
?7
pierd în faţa 'stropufilor;

— @otul depinde cu câte puncte... 'vem de recuperat o sută de
puncte...
$arry stătea nemişcat în pat. Pierduseră... Pentru prima oară
pierduse un meci de *âjt+aţ...
spuse upă
că e!ece minute
timpul sau cam aşa ceva, apăru 0adam Pomfrey care le
să plece.
— *enim mai târ!iu iar, îi !ise red. Au te mai necăji, $arry, rămâi
tot cel mai bun căutător pe care l-am avut vreodată.
)eşiră cu toţii, lăsând în urma lor numai dâre de noroi. 0adam
Pomfrey înc+ise uşa în urma lor, nemulţumită. 6on şi $ermione se
apropiară de patul lui $arry.
— $%+bled#re era f%r#& de-a dre0t%l, *")e0% Her+#"e. E% "% l-a+ +a vă!ut
niciodată aşa. 1-a repe!it pe stadion, de cum a vă!ut că te prăbuşeşti, a
ridicat ba"+eta şi ţi-a încetinit oarecum căderea. 'poi, a îndreptat
ba"+eta spre ementori, trimiţând !eci de scântei spre ei. 'ceştia s-au
făcut imediat nevă!uţi... umbledore era furios că pătrunseseră pe
stadion. 9-am au!it noi întrebând cum de fusese posibil aşa ceva...
— 'poi, prin alte vrăji, continuă 6on, a făcut să apară o tar"ă, pe
care te-a pus şi te-a purtat prin aer spre aripa spitalului. 'm cre!ut cu
toţii că ai...
*ocea lui 6on se stinse, dar $arry păru să nu-l audă. Au se "ândea
decât la ce i se întâmplase iar din cau!a ementorilor şi la ţipătul acela
de femeie... 6idică privirile, întâmplător, şi vă!u feţele în"rijorate ale lui
6on şi $ermione. 1e "răbi repede să spună ceva, ca să le mai alun"e
în"rijorarea.
— ' avut cineva "rijă de mătura mea;
6on şi $ermione sc+imbară priviri furişe între ei.
— Păi...
— Păi, ce; întrebă $arry, plimbându-şi privirile de la unul la altul.
— Păi... după ce ai că!ut tu, se bâlb Her+#"e, a... a 6b%rat )t )#l#...
— Şi;
— 1i... 1i a nimerit în... 1alcia ătăuşă...
$arry simţi un jun"+i în stomac. 1alcia ătăuşă era un copac e3trem
de violent, din apropierea
— Şi; întrebă castelului. deja de răspuns.
el iar, temându-se
— Păi, continuă 6on, tu ştii prea bine de ce e în stare... Au-i place să
fie lovită...
— Profesorul lit2icE a adus ăsta, !ise $ermione, ridicând un sac de
la picioarele patului, cu puţin înainte de a-ţi veni tu în simţiri...
Şi deşertă pe pat !eci de aşc+ii şi bucăţi de lemn, sin"urele
rămăşiţe ale frumosului &Aimbus FGGG ”, credincioasa mătură a lui $arry,
învinsă în cele din urmă...
?=
— CAPITOLUL M —
HARTA ŞTRENGARILOR
0adam Pomfrey insistă ca $arry să rămână în spital până la
sfârşitul săptămânii. Au comentă şi nici nu se plânse, dar nu-i dădu voie
să arunce
mătura nu rămăşiţele
mai putea fi luireparată,
&Aimbus darFGGG nu”.se
Ştia că abţine.
putu e o prostie, că oricum
1e simţea ca şi
cum ar fi pierdut un prieten dra".
*eniră o mulţime de cole"i să-l vi!ite!e la spital. $a"rid îi trimise
nişte flori "albene, ca nişte ver!e, iar Binny, înroşindu-se violent la faţă,
îi dădu cadou o felicitare, făcută c+iar de ea, care cânta înfiorător dacă
$arry o uita desc+isă şi nu o punea sub vasul de fructe de pe măsuţa de
lân"ă pat. uminică, c+ipa 4ercetaşilor îl vi!ită iar. e data asta, veni
şi aston, care îl asi"ură pe $arry, cu o voce ca venită din mormânt, că
nu îl învinuia deloc pe el... ar orice s-ar fi spus, nimic nu îl putea face
pe $arry să se simtă mai bine, fiindcă el nu le spusese nici pe jumătate
din ce i se întâmplase...
Au spusese nimănui despre 1pectru, nici măcar lui 6on sau
$ermionei, fiindcă ştia că 6on ar fi intrat în panică, iar $ermione ar fi
strâmbat din nas, neîncre!ătoare. 4ert era că 1pectrul îi apăruse până
atunci de două ori şi de ambele dăţi i se întâmplaseră accidente
aproape fatale. Prima dată, aproape că fusese călcat de 'utobu!ul
1alvator, a doua oară, că!use de pe mătură, de la circa cincispre!ece
metri. :are 1pectrul avea să-l +ăituiască până în clipa morţii; /rma să-şi
petreacă t+0%l 0e )are *l +a a1ea de trăit, pândind apariţia 1pectrului;
Şi mai erau ementorii. 9ui $arry i se făcea "reaţă şi se simţea
umilit, ori de câte ori se "ândea la ei. @oată lumea era de părere că erau
în"ro!itori, dar nimeni nu leşina când se afla în preajma lor... Aimeni
altcineva nu retrăia moartea părinţilor săi...
iindcă $arry ştia prea bine acum al cui era acel stri"ăt.
6ememorase iar şi iar cuvintele ei, în timpul lun"ilor nopţi, când !ăcea
pe patul de spital, cu oc+ii ţintă la tavan, la lumina lunii. 4ând se
apropiaseră ementorii de el, au!ise ultimele cuvinte ale mamei sale,
fusese martor la încercarea ei de a-l salva pe el de furia lui 4ap-de-0ort
şi au!ise râsul crud al acestuia, c+iar înainte de a o omorî... $arry aţipea
ca să vise!e numai mâini cu aspect de putre!iciune şi ru"ăminţi
disperate... 1e tre!ea brusc, dar continua să se "ândească numai la
stri"ătul mamei lui...

' fost o adevărată uşurare să se întoarcă în !"omotul şi a"lomeraţia

şcolii, unde era obli"at să se "ândească şi la alte lucruri, c+iar dacă
trebuia să asculte tac+inările lui raco 6eacredinţă. raco fusese peste
poate de fericit că 'stropufii îi învinseseră pe 4ercetaşi. Îşi scosese în
cele din urmă bandajele şi profita de faptul că putea folosi ambele
mâini, ca să îl imite pe $arry cum că!use de pe mătură. raco îşi
?>
petrecu mai toată ora de &Poţiuni”, imitând ementorii. 6on cedă nervos
până la urmă şi a!vârli în faţa lui raco o inimă de crocodil, mare şi
alunecoasă, ceea ce atrase o penali!are de cinci!eci de puncte de la
4ercetaşi.
— acă iar dau cu oc+ii de Plesneală, făcu 6on, pe când se
îndreptau
$ermione,spre ve!i,ora de &'părare
te ro", cine e lacontra 0a"iei Ae"re”, !ic că sunt bolnav8
catedră8
Hermione strecură capul pe uşă.
—  în re"ulă8 !âmbi ea.
Profesorul 9upin se întorsese la catedră. 'răta, într-adevăr, de parcă
ar fi fost bolnav. $ainele peticite îi atârnau şi mai mult pe el şi avea
cearcăne. 4u toate acestea, !âmbi când îi vă!u, iar ei i se plânseră, care
mai de care, de Plesneală.
— Au e drept8 *ă ţinea locul, doar, de ce să ne dea şi teme pentru
acasă;
— Au ştim nimic despre oamenii-lup...
— 4um să scriem două foi de per"ament;
— )-aţi spus domnului profesor că nu am ajuns încă acolo; întrebă
9upin, încruntându-se puţin.
$ărmălaia reîncepu.
— 1i"ur, şi a !is că am rămas mult în urmă cu materia, dar...
— ... nici n-a vrut s-audă8
— ouă foi de per"ament8
Profesorul 9upin !âmbi, vă!ând revolta de pe feţele lor.
— Au vă în"rijoraţi, !ise el, o să vorbesc eu cu profesorul Plesneală.
Au e nevoie să faceţi lucrarea.
— :+, nu8 făcu $ermione de!amă"ită. u am terminat-o deja8
/rmă o oră deosebit de plăcută. Profesorul 9upin adusese o cutie, în
care se afla un $inc+ipun, o creatură micuţă, cu un picior, care părea să
fi fost făcută din vârtejuri de fum, fra"ilă şi care părea foarte inofensivă.
— 'ceastă fiinţă obişnuieşte să atra"ă călătorii în mlaştini, le spuse
profesorul 9upin, în timp ce ei îşi luau notiţe. *edeţi lanterna care îi
atârnă în mână; : ia înainte, oamenii se iau după lumină şi...
H")/0%"%l &)rFel 4ea+%l )%te.
iasă.1ună clopoţelul şi toată lumea îşi strânse lucrurile şi se pre"ăti să

— 1tai puţin, $arry, vreau să-ţi spun ceva, îl opri profesorul 9upin.
Harry se opri şi se uită la profesorul 9upin, care învelea cutia cu
$inc+ipunul.
— 'm au!it despre meci, !ise el, întorcându-se spre catedră şi
punându-şi cărţile în servieta lui. Îmi pare rău de mătura ta.  vreo
şansă să poată fi reparată;
— Aici una8 oftă $arry. 1alcia a făcut-o bucăţi-bucăţele.
9upin oftă şi el.
at%"),— toţi
A% 0la"tat &al)a aa
încercau să )/ar *" a"%l )"d
se apropie a+mai
cât 1e"tmult
e% la H#45art&, *")e0%
de salcie. raL%0".
ca unPe
concurs, câşti"a cine reuşea să-i atin"ă trunc+iul. În cele din urmă, unul
?@
dintre băieţi, avey Bud"eon, aproape că şi-a pierdut un oc+i şi de

atunci ni s-a inter!is să ne mai apropiem de salcie. 0ăturile n-aveau nici
o şansă să se apropie de ea.
— 'ţi au!it şi despre... ementori; întrebă $arry )% 4re%tate.
9upin îi aruncă o privire.
— a. 'm au!it. Au cred că cineva l-a vă!ut vreodată pe domnul
profesor umbledore atât de furios. ementorii deveniseră cam a"itaţi
în ultimul timp... rau supăraţi că nu erau lăsaţi să pătrundă în
perimetrul castelului. ănuiesc că din cau!a lor ai că!ut, nu-i aşa;
— $a, 6&e Harr'.
!ită puţin, apoi întrebarea porni ca o să"eată%
— e ce; e ce mă afectea!ă numai pe mine; 1unt eu, oare, atât
de...
— 'sta nu înseamnă nicidecum că eşti slab, !ise profesorul 9upin,
ca şi cum i-ar fi "+icit "ândurile. ementorii te afectea!ă mai mult pe
tine, fiindcă altora nu li s-au întâmplat nenorocirile la care ai fost tu
martor în trecut...
9umina soarelui de toamnă târ!ie mân"âie părul profesorului 9upin
şi faţa lui încă tânără.
— ementorii sunt creaturile cele mai "roa!nice, care bântuie pe
faţa pământului. Îi întâlneşti în locurile cele mai murdare, mai
întunecoase şi se bucură de disperarea oamenilor, trăiesc de pe urma
nefericirii lor şi absorb din jurul lor pacea sufletească, speranţa şi
fericirea. 4+iar şi Încuiaţii le simt pre!enţa, deşi nu-i pot vedea. acă te
apropii de un ementor, poţi să fii si"ur că n-o să mai ai nici un
sentiment de mulţumire sau de fericire, nici o amintire plăcută. acă li
se permite, trăiesc pe seama fericirii unui om, până ce acesta ajun"e ca
ei, rău şi lipsit de suflet, fără să poată să-şi amintească nimic altceva,
decât întâmplările nefericite din viaţa lui. Şi răul care ţi s-a întâmplat ţie
în trecut, $arry, este suficient să facă pe oricine să cadă de pe mătură.
Au ai de ce să-ţi fie ruşine.
— 4ând se apropie de mine, şopti $arry, cu oc+ii la catedră, aud
cum 4ap-de-0ort mi-a omorât mama...
9upin făcu un pas spre $arry, ca şi cum ar fi vrut să-l îmbrăţişe!e,
dar se "ândi că era mai bine să nu o facă. /rmă o clipă de tăcere, după
care...
— e ce au venit pe stadion; întrebă $arry cu obidă.
— iindcă sunt înfometaţi, răspunse scurt profesorul 9upin.
umbledore nu-i lasă nici măcar în curtea castelului, aşa că nu mai au
din fericirea cui să se +rănească... Probabil că n-au re!istat tentaţiei,
când au vă!ut mulţimea adunată la meci... 'tâtea sentimente... "ânduri
fericite şi lipsite de "riji... /n adevărat ospăţ pentru ei8
— 4red că e în"ro!itor la '!Eaban, murmură $arry. Profesorul 9upin
aprobă din cap.
— ortăreaţa
nevoie se află
de pereţi sau pe oca
de apă insulă mică,
să ţină în lar"ulînmării,
pri!onierii dar nici
interiorul nu ar fi
înc+isorii,
fiindcă li s-a şters din minte orice "ând fericit, orice amintire plăcută...
?
0ajoritatea înnebunesc după câteva săptămâni.

— ar 1irius lacE a reuşit să scape de acolo, !ise $arry. )-a păcălit
cumva...
1ervieta lui 9upin alunecă de pe catedră. l trebui să se aplece să o
prindă, ca să nu cadă pe jos.
— $a, 6&e 0r#fe&#r%l L%0", *"dreptându-se din şale, probabil că lacE a
"ăsit o modalitate să le re!iste... ementorii distru" puterile oricărui
vrăjitor, dacă acesta este lăsat prea mult în preajma lor...
— ar şi dumneavoastră aţi reuşit să -l faceţi pe cel din tren să bată
în retra"ere, îşi aminti $arry.
— 3istă anumite te+nici de apărare şi respin"ere, admise
profesorul 9upin, dar nu uita că în tren era numai un sin"ur ementor.
4u cât sunt mai mulţi, cu atât este mai "reu să le faci faţă.
— 0ă puteţi învăţa şi pe mine astfel de te+nici de apărare; întrebă
$arry.
— Au pretind că aş fi mare e3pert în lupta împotriva ementorilor,
$arry, din contră...
— ar, dacă mai apar pe terenul de *âjt+aţ, trebuie să ştiu cum să
le fac faţă...
L%0" *l 0r1 0e Harr', ad+r ndu-l cât era de +otărât, e!ită puţin, apoi
!ise%
— ine... : să încerc să te ajut, dar va trebui să aştepţi până în
trimestrul următor. 'm atâtea de făcut... @ocmai acum m-am "ăsit şi eu
să mă îmbolnăvesc...

4u promisiunea lui 9upin şi la "ândul că nu va mai trebui să fie
martorul morţii mamei lui, lui $arry îi reveni cât de cât buna dispo!iţie.
În plus, la sfârşitul lui noiembrie, :c+i-de-Şoim îi învinseră la scor pe
'stropufi. upă toate, 4ercetaşii nu ieşiseră din cursă, deşi erau în
situaţia în care nu îşi mai puteau permite să piardă alt meci. aston îşi
recăpătase pofta de viaţă şi ener"ia, aşa că îi muncea mai mult ca
niciodată la antrenamente, în fri"ul şi ploaia care nu conteni nici în
decembrie. $arry nu mai vă!u nici urmă de ementor în castel sau în
curtea lui. 0ânia lui umbledore părea să-i ţină la distanţă, la posturile
lor, de la porţile castelului.
4u două săptămâni înainte de sfârşitul trimestrului, cerul se lumină
deodată şi într-o dimineaţă vă!ură că pământul noroios în"+eţase. În
interiorul castelului, se simţea deja apropierea 4răciunului. lit2icE,
profesorul de &armece”, îşi decorase deja clasa cu luminiţe pâlpâitoare,
care se dovediră a fi !âne, de fapt. @oţi discutau cu însufleţire, făcându-
şi planuri pentru sărbători. 'tât 6on, cât şi $ermione, se +otărâseră să
rămână şi ei la castel. eşi 6on motivase că rămâne fiindcă nu ar fi fost
în stare să
trebuie să studie!e
îl suporteceva
pe Percy două săptămâni,
la bibliotecă, $arry nu iar
se $ermione spusese
lăsă păcălit% că
şt a prea
bine că rămâneau doar ca să nu îl lase sin"ur şi aprecie în mod deosebit
?
acest lucru.
1pre bucuria tuturor, mai puţin a lui $arry, se mai or"ani!ă o
e3cursie la $o"smeade, c+iar la sfârşitul ultimei săptămâni a
trimestrului.
— Ne 0%te+ fa)e t#ate cumpărăturile pentru 4răciun acolo, se bucură
$ermione. 0amapentru
acelea de mentă, şi tatacurăţirea
o să se dinţilor8
bucure foarte mult de bombonelele
6esemnat că va fi iar sin"urul elev din anul ))) care va rămâne la
$o"2arts, $arry împrumută de la Ba&t#" %" ee+0lar d" )artea „'are
mătură” şi decise să îşi petreacă !iua citind despre diferitele mărci de
co!i de mătură. Încercase la un antrenament una dintre măturile şcolii,
&1teaua 4ă!ătoare”, dar aceasta se dovedi foarte lentă şi, în plus era şi
tare u!ată, aşa că se +otărî să îşi cumpere propria lui mătură, un model
mai performant.
1âmbătă dimineaţa, $arry îşi luă rămas-bun de la 6on şi de la
$ermione, înfofoliţi în pelerine şi cu fulare la "ât, şi începu să urce
scările de marmură, cu "ând să ajun"ă în @urnul 4ercetaşilor. =ăpada
începuse să cadă afară, iar castelul era foarte tăcut şi liniştit.
— P&t( Harr'(
ra la jumătatea coridorului de la etajul trei. 1e întoarse şi îi vă!u pe
red şi pe Beor"e, ascunşi după statuia unei vrăjitoare cocoşate şi cu un
sin"ur oc+i.
— 4e faceţi voi aici; întrebă $arry mirat. 4um de nu v-aţi dus la
$o"smeade;
— *rem să te mai bine dispunem, înainte de a pleca, !ise red şi îi
făcu ştren"ăreşte cu oc+iul. *ino încoace8
Şi îi făcu semn cu capul spre clasa "oală, din stân"a statuii
vrăjitoarei cu un sin"ur oc+i. $arry îi urmă pe red şi pe Beor"e în clasa
"oală. Beor"e înc+ise repede uşa şi se întoarse foarte încântat spre
$arry.
— 'vem un cadou de 4răciun pentru tine, $arry, îi !ise el, pe care o
să ţi-l dăm în a1a"&(
red scoase ceva de sub pelerina lui şi îl puse pe masă. ra un
per"ament în"ălbenit de vreme, de formă pătrată, şi pe care nu se
vedea
una nimic
dintre scris. $arry
obişnuitele lor privi,
farse.bănuitor, cre!ând că red şi Beor"e îi fac
— Şi ce vrea să fie ăsta; întrebă el.
— A)e&ta, 6&e 8e#r4e, +"4"d )% dra4#&te b%)ata de 0er4a+e"t, e&te &e)ret%l
&%))e&%l% "#&tr%(
— Ae-am îndurat cu "reu să ţi-l dăm ţie, !ise red, dar noaptea
trecută am decis că tu ai mai mare nevoie de el acum decât noi.
— :ricum, continuă Beor"e, noi îl ştim de-acum pe dinafară, aşa că
ţi-l încredinţăm ţie8 Aici nu mai avem nevoie de el8
— Şi ce să fac eu cu o bucată de per"ament vec+i; întrebă $arry.
ji"nit—de: moarte.
bucată de per"ament8
ii bun !iseBeor"e8
şi e3plică-i, red, teatral, ca şi cum $arry i-ar fi
— i bine, eram în anul întâi, începu Beor"e, tineri, fără "riji şi
?
nevinovaţi ...
$arry dădu oc+ii peste cap. 1e îndoia că red şi Beor"e fuseseră
vreodată... nevinovaţi8
— ... când, aşa inocenţi cum eram, am intrat în conflict cu ilc+8 'm
pus pe coridor o bombă cu băle"ar şi, nu-mi ima"ine! de ce, asta l-a
scos din minţi pe ilc+.
— 'şa că, îi luă red vorba din "ură, ne-a dus în birou la el şi ne-a
dat obişnuita...
— ... pedeapsă...
— ... rănirea biroului său8
— Şi nu am putut să nu observăm un sertar, pe care scria% &9ucruri
confiscate şi e3trem de periculoase”.
— Îmi înc+ipui, !ise $arry, făcând o "rimasă.
— i, şi ce-ai fi vrut să facem; continuă red, de data asta. Beor"e a
făcut o diversiune, iar eu am forţat sertarul şi am luat ăsta8
— Au e c+iar aşa un mare păcat, !ise Beor"e. :ricum, ilc+ nu cred
că a fost în stare să priceapă cum funcţionea!ă. Probabil că şi-a dat
seama ce era totuşi, fiindcă altfel nu l-ar fi confiscat.
— Şi cum funcţionea!ă;
— :+, da, !ise red, înduioşat. 0inunea asta ne-a învăţat mai multe
decât toţi profesorii de la $o"2arts, la un loc8
— 0ă păcăliţi, făcu $arry, uitându-se neîncre!ător la bucata de
per"ament.
— a; 'şa cre!i; întrebă Beor"e.
Îşi scoase ba"+eta, atinse uşor per"amentul şi !ise%
— Dur solemn că nu e nimic de capul meu(
eodată, /nii de cerneală începură să împân!ească per"amentul,
ca o plasă de păianjen, pornind din locul unde îl atinsese Beor"e cu
ba"+eta. 9iniile se împreunau, se intersectau şi se desc+ideau în evantai
spre toate cele patru colţuri ale per"amentului. În cele din urmă, apăru
scris cu /tere mari, cali"rafice, cu cerneală verde%
omnii 9unaticul, Şobo, 'mprentă şi 4orn , urni!ori de şmec+erii
ma"ice, au onoarea să vă pre!inte%
$'6@' Ş@6AB'6)9:6
ra o +artă care pre!enta în detaliu castelul $o"2arts şi
împrejurimile lui. ar cel mai uimitor lucru erau punctele minuscule,
care mişunau peste tot, în castel şi în jur, fiecare etic+etat cu un nume.
/imit peste măsură, $arry se aplecă să vadă mai bine. Punctul de sus,
din stân"a, era etic+etat &umbledore”, şi arăta că acesta se plimba de
la un capăt la altul al biroului său. Pisica lui ilc+, oamna Aorris, spiona
la etajul doi, iar Peeves, stri"oiul, făcea salturi sălbatice în 4amera
@rofeelor. În timp ce urmărea ce se întâmplă pe coridoarele bine
cunoscute, $arryodescoperi
$arta arăta şi altceva.
serie de alte coridoare şi tunele, prin care nu fusese
niciodată, şi care păreau să ducă...

— a, drept la $o"smeade, stri"ă red, ca şi cum i-ar fi "+icit

"ândurile, urmărind cu de"etul unul dintre coridoare. 1unt şapte în total.
ilc+ ştie doar de astea patru...
Şi red îi arătă culoarele respective.
— ar noi suntem sin"urii care le mai ştim şi pe astea trei8 9asă-l la
o partel-au
acum pe !idit,
ăsta, edincomplet
spateleblocat.
o"lin!ii.)ar9-am folosit
pe ăsta nunoi anul
cred trecut,
să-l dar
fi folosit
nimeni, deoarece 1alcia ătăuşă se află c+iar la unul dintre capetele lui.
'cesta însă duce c+iar în pivniţa de la &9or!ii mierii ”. 9-am folosit de
foarte multe ori. upă cum bine ve!i, se intră c+iar pe aici, prin cocoaşa
statuii de pe culoar.
— 9unaticul, Şobo, 'mprentă şi 4orn, oftă Beor"e, mân"âind titlul
per"amentului, le datorăm atât de +%lt...
— :ameni de ba!ă, care nu au precupeţit nici un efort să furni!e!e
fel de fel de şmec+erii pentru viitoarea "eneraţie de delincvenţi , 6&e red
&#le+".
— 'şa e, întări Beor"e. Au uita să faci să dispară totul, după ce ai
aflat ce vrei...
— ... şi nu lăsa pe nimeni altcineva să vadă +arta asta, !ise şi red.
— 9oveşte-o uşor cu ba"+eta şi spune% „6ăzbâtie îndeplinită” şi
totul va dispărea, ca şi cum n-ar fi fost.
— 'şa că, tinere, făcu red, imitându-l perfect pe Percy, ai "rijă cum
te porţi8
— Ae vedem în $o"smeade, făcu Beor"e, !âmbindu-i complice.
)eşiră din clasă, amândoi radiind de mulţumire.
$arry rămase pironit locului, neputându-şi lua oc+ii de la +arta
miraculoasă. *ă!u punctuleţul &oamna Aorris” oprindu-se puţin şi
adulmecând ceva de pe podea. acă ilc+ într-adevăr nu ştia...
ar, în timp ce sta acolo, mut de admiraţie, lui $arry îi veniră în
minte cuvintele domnului 7easley, care îi spusese lui Binny% &Aiciodată
să nu te încre!i în ceva care "ândeşte sin"ur, dacă nu ve!i unde îşi ţi "e
)reer%l(”
$arţa asta era unul dintre obiectele ma"ice, periculoase, despre
care îi averti!ase domnul 7easley... &urni!ori de şmec+erii ma"ice ”...
ar, ladecât
+arta urma pentru
urmelor,
a îşi linişti
+er4e $arry
şi el conştiinţa, el nu
la $o"smeade... vroia
oar nu să folosească
vroia să fure
sau să atace pe cineva... )ar red şi Beor"e o folosiseră ani de !ile, fără
să li se întâmple nimic...
$arry urmări cu de"etul pasajul secret spre $o"smeade. 'poi,
brusc, ca şi cum ar fi urmat nişte ordine, $arry răsuci per"amentul, îl
ascunse sub robă şi se îndreptă spre uşa clasei. esfăcu puţin
per"amentul şi se uită. Au era nimeni pe culoar. )eşi cu multă precauţie
şi se strecură în spatele statuii vrăjitoarei cu un sin"ur oc+i.
4e trebuia să facă acum; esfăşură iarăşi +arta şi observă cu
uimire că apăruse
unde stătea el, la alt punctişor,
jumătatea &$arry Potter
culoarului de la”.etajul
'cesttrei.
punct stătea
$arry c+iar
privi cu
atenţie. Punctişorul părea acum că loveşte uşor statuia, cu ba"+eta lui

ma"ică. $arry îşi scoase şi el ba"+eta şi lovi uşor statuia. Au se

întâmplă nimic. Privi iar pe +artă. 9ân"ă punctul care era c+iar el,
apăruse o mică bulă, în care scria "0issendium(”
— 0issendium( şopti $arry, lovind din nou statuia cu ba"+eta.
)mediat, cocoaşa statuii se desc+ise, ca pentru a lăsa să treacă o
persoană foarte
faldurile robei, subţire.
după $arry răsuci
care, scrutând din nou
coridorul, +arta şişiolaascunse
la dreapta în
stân"a, îşi
bă"ă întâi capul prin cocoaşă, apoi îşi trase şi restul corpului.
'lunecă o vreme pe o pantă de piatră, apoi ateri!ă pe pământul
rece şi umed. 1e ridică în picioare, privind în jur. ra întuneric-be!nă.
6idică ba"+eta şi murmură% "1umos(” *ă!u că se afla într-un tunel foarte
în"ust, de pământ. 9uă +arta, o atinse uşor cu ba"+eta şi !ise%
„6ăzbâtie îndeplinită(” $arta dispăru complet. : împături cu "rijă şi o
ascunse bine, apoi, cu inima bătând să-i spar"ă pieptul, şi fericit, şi
temător, $arry începu să înainte!e prin tunel.
@unelul avea o mulţime de cotituri. Părea mai de"rabă vi!uina unui
iepure-"i"ant. $arry începu să mear"ă mai repede, împiedicându-se la
tot pasul de solul denivelat, cu ba"+eta ridicată în faţa nasului său.
rumul părea să dure!e de secole, dar $arry nu vedea în faţă decât
minunatele dulciuri şi bomboane... upă apro3imativ o oră, după cum
aprecie $arry, tunelul începu să urce. Bâfâind, $arry !ori şi mai mult
pasul. aţa îi ardea, dar picioarele îi erau reci-bocnă.
upă !ece minute, vă!u în faţa lui nişte scări de piatră, tocite de
vreme. 'tent să nu facă nici cel mai mic !"omot, $arry începu să le
urce. : sută de trepte, două sute, nu mai ştia. Pierduse şirul, atent să nu
îi alunece piciorul. 'poi, fără veste, se i!bi cu creştetul de ceva tare.
Părea să fie o trapă. $arry stătea acolo, frecându-şi vârful capului,
ascultând cu atenţie. Au se au!ea nici un !"omot deasupra lui. Încetişor,
împinse trapa şi trase cu oc+iul în jur.
1e afla într-o pivniţă, plină cu lă!i şi cutii de lemn. $arry urcă în
pivniţă şi înc+ise trapa binişor, în urma lui. 'ceasta se potrivi atât de
bine cu podeaua prăfuită, încât nimeni nu ar fi putut să spună că acolo
se afla vreo uşă. $arry se furişă spre scara de lemn, care ducea sus, de
unde acum se au!eau voci, ca să nu mai vorbim de sunetul unui
clopoţel,
1tând orişideîntrebându-se
câte ori se desc+idea şi se
ce trebuia săînc+idea uşa.desc+i!ându-se o
facă, au!i
altă uşă, mult mai aproape de el. 4ineva se pre"ătea să coboare în
pivniţă.
— Şi mai adu şi o cutie cu jeleuri în formă de melci, nu mai am
aproape deloc8 stri"ă o voce de femeie.
Paşii coborau. $arry îşi ţinu răsuflarea, ascuns după o ladă de lemn,
atent la ce făcea omul. 'cesta umbla în nişte lă!i, în partea opusă
locului în care se afla $arry. 'cum era momentul. Poate că nu avea să i
se mai ivească o altă şansă...
Încet
şi vă!u unşispate
cu "rijă, $arryşiîncepu
enorm să strălucitoare,
o c+elie urce scările deaplecată
lemn. Întoarse
asupracapul
unei
lă!i. $arry ajunse la uşa din capătul scărilor, o desc+ise şi se tre!i în faţa
2
casei de ba" de la 3L#r6 +er” . 1e furişă pe lân"ă ea, apoi, după câţiva
paşi, îşi îndreptă spinarea.
rau atâţia studenţi de la $o"2arts, încât nimeni nu îl privi cu
atenţie. 1e strecură printre ei, rotindu-şi oc+ii în toate părţile şi
neputându-se împiedica să !âmbească numai "ândindu-se la faţa
lacomă
moment.pe care ar fi făcut-o udley, dacă l-ar fi vă!ut unde era el în acel
rau !eci de rafturi, pline cu cele mai incredibile dulciuri, după care
îţi lăsa "ura apă. Au"a cu cremă, pătrate de ciocolată, cu "arnitură de
cremă de nucă de cocos, de culoare ro!, !eci şi !eci de feluri de
ciocolată, aşe!ate la rând, bomboane cu fel de fel de arome, min"iuţe
de şerbet, care pluteau prin aer, e3act aşa cum îi povestise 6on. Pe alt
perete, se vedeau aşa-nu+tele 3Efe)te &0e)ale”, adică "umă de mestecat
care e3ploda 5umplând camera nu mici bule care nu se spăr"eau !ile în
şir#, bombonelele de mentă, care îţi curăţau dinţii, bombonelele cu
piper, care făceau să-ţi ia foc "ura, şoricei de în"+eţată, care te făceau
să c+iţăi după ce îi mâncai, bomboane de mentă în formă de broască
5după ce le mâncai, ţi se părea că simţi cum sar în stomacul tău#,
bomboane fra"ile, în formă de pană de scris, şi tot soiul de bomboane
care e3plodau în fel şi c+ip.
$arry se alătură unui "rup de studenţi din anul *), care se
în"rămădiseră în faţa unui raft, pe care scria &Busturi neobişnuite ”. 'ici
îi vă!u şi pe 6on şi pe $ermione, care studiau nişte bombonele cu "ust
de sân"e. 1e furişă în spatele lor.
— Au, nu cred că lui $arry i-ar plăcea bomboanele astea, cred că
sunt pentru vampiri, o au!i el pe $ermione spunând.
— ar astea; o întrebă 6on, vârându-i sub nas nişte bomboane care
semănau cu "ândacii de bucătărie.
— În nici un ca!8 făcu $arry.
6on aproape că scăpă vasul cu bomboane .
— $arry8 e3clamă $ermione. 4e faci aici; 4um ai... 4um ai ajuns
aici;
— /au8 făcu 6on cu admiraţie. 'i învăţat cum să te materiali!e!i în
diferite locuri8
când—leipovesti
na8 !ise $arry, coborând
prietenilor l% de&0re vocea ca să nu îl audă
3Harta Ştren"arilor”. cei din anul *),
— C%+ de "% +-a% dat-# mie întrebă 6on revoltat. oar eu sunt fratele
lor8
— ar $arry n-o s-o păstre!e pentru el, !ise $ermione, ca şi cum
numai simpla idee de a o păstra ar fi în"ro!it-o. : să i-o dea profesoarei
0cBona"all, nu-i aşa, $arry;
— Au, n-o să i-o dau8 sări $arry.
— Au eşti în toate minţile; o certă 6on. 4um să dea din mână un
lucru atât de valoros;
o am—şiÎnaşa
plus, dacă
ilc+ o săi-o dau,
afle că !ise
red$arry, o săau
şi Beor"e trebuiască să din
subtili!at-o spun de unde
biroul lui8
— ar cum rămâne cu 1irius lacE; întrebă $ermione. În felul
7
acesta, ar putea să pătrundă în castel. Profesorii ar trebui să ştie despre

e3istenţa acestor culoare secrete8
— A-are cum să pătrundă prin aceste culoare. espre patru dintre
ele ştie şi ilc+. /nul este !idit, aşa că nimeni nu poate pătrunde pe
acolo, altul este pă!it, ca să !ic aşa, de 1alcia ătăuşă, iar altul este cel
prin
lacEcare am
nu ar venitsăeu,
putea iar intrarea
o vadă. În afarălui
deeste atât
ca!ul de bine
în care ar ştimascată, încât
deja de el...
$arry e!ită puţin, dar 6on îl linişti, arătându-i o înştiinţare, prinsă pe
partea dinăuntru a uşii ma"a!inului.
$IN OR$INUL :INI;TRULUI :A8IEI
'lienţii sunt avertizaţi, că până la noi ordine, 2ementorii vor patrula

pe străzile din 0ogsmeade, în %iecare seară, imediat după apusul
soarelui. 4ceastă măsură a %ost luată pentru a spori siguranţa
cetăţenilor din 0ogsmeade şi &e va renunţa la ea o dată cu prinderea lui
Sirius Blac3. 4şa că este recomandabil pentru toată lumea să îşi termine
cumpărăturile pe care le are de %ăcut, înainte de căderea nopţii .
3a ulţi 4ni(
— *edeţi; întrebă 6on, încet. 'ş vrea să-l văd şi eu pe lacE
încercând să se strecoare la &9or!ii mierii ”, cu ementorii patrulând prin
faţa ma"a!inului. :ricum, $ermione, proprietarii ma"a!inului ar şti
imediat dacă le-a spart cineva ma"a!inul, doar locuiesc deasupra8
— a, dar..., !ise ea, străduindu-se să aborde!e acum o altă
problemă. A-ar fi trebuit să vii, $arry, doar nu ai nici o învoire semnată...
acă află cineva, nu ştiu pe unde scoţi cămaşa8 Şi încă nu e seară8 acă
1irius lacE îşi face apariţia c+iar acum;
— 4u "reu l-ar putea observa pe $arry acum, !ise 6on, arătând spre
perdeaua deasă de !ăpadă, care se vedea prin fereastră. $ai, $ermione,
nu mai fi aşa8  4răciunul, $arry are şi el nevoie de puţină distracţie8
$ermione îşi muşcă bu!ele, e3trem de preocupată.
— 4e, o să mă pârăşti tu; o întrebă $arry, !âmbind.
— 1i"ur că nu, cum cre!i aşa ceva; ar... =ău aşa, $arry...
— 'i vă!ut "uma aia de mestecat care face e3plo!ie, $arry; îl
întrebă 6on şi îl trase spre standul respectiv. Şi jeleurile în formă de
melci; ar bomboanele acide; Îmi amintesc că red şi Beor"e mi-au dat
una care mi-a făcut o "aură în mijlocul limbii. 4e i-a mai altoit mama cu
mătura8
6on se uită la bomboanele acide, !âmbind.
— 4e !iceţi, l-aş putea păcăli pe red dacă i-aş !ice că bomboanele
astea cu "ust şi formă de "ândaci de bucătărie sunt ara+ide în coajă, de
fapt;
$%pă ce 6on şi $ermione au plătit pentru dulciurile cumpărate, toţi
trei ieşiră în viscolul

$o"smeade deca
arăta afară.
o felicitare de 4răciun. 4ăsuţele şi ma"a!inele
erau ascunse sub un strat de !ăpadă strălucitoare. Pe uşi erau a"ăţate
=
coroniţe făcute din rămurele de brad şi împodobite festiv, iar în copaci

ardeau lumânări vrăjite.
$arry tremura. Aici el, nici 6on şi nici $ermione nu aveau pelerinele
pe ei. 4ontinuară să mear"ă de-a lun"ul stră!ii cu capetele plecate, ca
să facă faţă rafalelor de vânt. 6on şi $ermione stri"au la tot pasul prin
fularelePoşta...
de la 4%ra
—
— 3Z#"J#” e a)#l#...
— 'm putea să mer"em să vi!ităm şi &/rlet în noapte ”...
— Ştiţi ce; făcu 6on, căruia îi clănţăneau dinţii de fri". 0ai bine
mer"em la &@rei mături”, să bem nişte ere!ero8
$arry nici că dorea altceva. *ântul sufla cu putere şi nici nu îşi mai
simţea mâinile de fri". @raversară şi în câteva clipe intrau deja în micul
+an.
ra foarte a"lomerat, mult !"omot, căldură şi fum. : vrăjitoare
scundă, foarte dră"uţă, îi servea la bar pe cei trei vrăjitori scandala"ii,
care ceruseră ceva.
— ste 0adam 6osmerta. 0ă duc să aduc băuturile, !ise 6on,
înroşindu-se puţin la faţă.
$arry şi $ermione îşi făcură loc spre fundul sălii, unde se afla o
masă liberă, între fereastră şi bradul de 4răciun, care se afla c+iar lân"ă
cămin. upă cinci minute, veni şi 6on cu băutura caldă, în trei căni pline
cu spumă.
— 9a mulţi ani8 !ise el, ridicând cana.
$arry bău cu poftă. ra cea mai bună băutură pe care o băuse
vreodată şi care îi încăl!i până şi ultima părticică a corpului.
: adiere îi flutură părul. 1e desc+isese uşa de la &@rei mături ”. $arry
privi peste rama oc+elarilor şi mai-mai să se înece. În bar intraseră
profesoara 0cBona"all şi profesorul lit2icE, răspândind !ăpadă
împrejur. 9a scurt timp, fură urmaţi de $a"rid, care era cufundat într-o
discuţie aprinsă cu un om impo!ant, cu joben verde-smarald şi pelerină
prinsă pe umăr. Aimeni altul, decât 4ornelius ud"e, 0inistrul 0a"iei8
Dntr-o clipă, 6on şi $ermione se repe!iră spre $arry, împin"ându-l
sub masă şi vărsându-i erea!ero pe el. /d tot şi cu oc+ii ţintă la
profesori,
opriră $arry
puţin, îi vă!u
după careîndreptându-se spre bar,
paşii li se îndreptară împreună
c+iar cu ud"e.
spre locul unde 1e
se
aflau ei.
U"de1a, dea&%0ra lui, $ermione şopti%
— Mobiliarbus(
radul de 4răciun se săltă puţin de la locul lui, se deplasă şi ateri!ă
c+iar în faţa mesei lor, ascun!ându-i de privirile profesorilor. Printre
ramurile dese, $arry vă!u patru scaune de la masa din dreapta lor
deplasându-se puţin în spate şi lăsând să se aşe!e pe ele cei trei
profesori şi 0inistrul 0a"iei.
)mediat,
cu tocuri de şi
înalte, masa lorau!i
$arry se apropiară
o voce de două picioare, încălţate în pantofi
femeie%
— 'pa minerală, vă ro";
>
— ' mea8 răspunse vocea 0r#fe&#are :)8#"a4all.

— : +albă de bere...
— A), R#&+erta, 6&e Ha4rd.
— 1iropul de vişine şi sifonul cu cuburi de "+eaţă şi umbreluţă de...
— 0mm8 se au!i profesorul lit2icE plescăind de plăcere.
— 'tunci, romul de curmale este al dumneavoastră, d#+"%le :"&tr%...
— a, mulţumesc, 6osmerta, !ise vocea lui ud"e. 4e mai faci, mă
bucur că te văd iar... Au vrei să bei şi tu ceva cu noi;
— 0ulţumesc, domnule 0inistru...
$arry observă tocurile înalte îndepărtându-se spre bar şi revenind
repede la masa cu pricina. )nima îi bătea să îi spar"ă pieptul. 4um de nu
se "ândise că acela era şi pentru profesori ultimul sfârşit de săptămână
din trimestru; :are cât aveau de "ând să stea acolo; Îi trebuia ceva
timp să ajun"ă iar la &9or!ii mierii ”, dacă dorea să ajun"ă în noaptea
aceea la $o"2arts... 1imţi piciorul $ermionei bâţâindu-se nervos.
— 4e vă aduce aici, domnule 0inistru; întrebă 0adam 6osmerta.
$arry vă!u corpul masiv al lui ud"e întorcându-se, ca şi cum ar fi
verificat dacă nu tră"ea cineva cu urec+ea. 'poi, !ise în şoaptă%
— 1irius lacE, cine altul; 4red că ai au!it ce s-a întâmplat la şcoală,
de $allo2een...
— $a, a+ a%6t )e1a, ad+&e :ada+ R#&+erta.
— 'i spus la toată lumea, $a"rid; întrebă profesoara 0cBona"all
e3asperată.
— 4redeţi că 1irius lacE se mai află prin împrejurimi, domnule
0inistru; întrebă 0adam 6osmerta în"rijorată.
— ;%"t &4%r( 6&e %d4e &)%rt.
— Ştiţi că ementorii mi-au răscolit barul de două ori; întrebă
0adam 6osmerta, cam înţepată. 0i-au speriat de moarte clienţii... 'sta
e rău pentru mine, domnule 0inistru8
— 6osmerta dra"ă, doar ştii că nici eu nu-i am la suflet, !ise ud"e,
neliniştit, dar asta e... Pa!a bună trece primejdia rea. 0-am întâlnit cu
câţiva dintre ei. @urbea!ă de furie că umbledore nu-i lasă dincolo de
porţile castelului.
— Şi bine face, accentuă profesoara 0cBona"all. 4um să predăm cu
ororile aleaaialături;
— a, mare dreptate, !ise şi lit2icE, bălăbănindu-şi un picior.
— :ricum, continuă ud"e, ei se află aici pentru a vă proteja de
ceva şi mai rău. oar ştiţi de ce e în stare 1irius lacE...
— E% încă mă *"d#e&) de %" l%)r%, 6&e 0adam 6osmerta. @ot nu-mi vine
să cred că a trecut de partea forţelor întunericului tocmai 1irius lacE...
Îmi amintesc de el atât de bine, de când era student la $o"2arts. acă
mi-ar fi spus cineva atunci ce o să ajun"ă, i-aş fi !is că a băut prea multă
bere.
— Şi încă nu ştii totul, 6osmerta, !ise ud"e. 4ele mai rele fapte nu
sunt—cunoscute
4ele mai decât de câţiva.0adam 6osmerta, moartă de curio!itate.
rele; murmură
'dică mai rău decât să omori oamenii aceia nefericiţi, în plină !i;
@
— a, 0adam 6osmerta, răspunse ud"e.

— Au pot să cred8 4e poate fi mai rău de atât;
— 1pui că-ţi aminteşti de el de la $o"2arts, 6osmerta, murmură
profesoara 0cBona"all. Ştii cine era prietenul lui cel mai bun;
— 1i"ur8 răspunse ea, !âmbind. oar erau nedespărţiţi , nu; e câte
ori au venit aici8 Întotdeauna mă făceau să râd până nu mai puteam.
Perec+ea nedespărţită% 1irius lacE şi Cames Potter8
$arry scăpă din mână cana "oală. 6on îi făcu semn cu piciorul.
— 3act8 !ise profesoara 0cBona"all. lacE şi Potter. Şefii micului
lor "rup. 'mândoi inteli"enţi - deosebit de inteli"enţi, vreau să spun -
dar nu cred să mai fi întâlnit alţi doi care să facă atâtea nă!bâtii...
— Ştiu şi eu; !ise $a"rid. Poate doar red şi Beor"e 7easley...
— 'i fi putut să !ici că sunt fraţi, !ise şi profesorul lit2icE.
Aedespărţiţi, într-adevăr8
— 4um să nu fie; spuse ud"e. Potter credea în el orbeşte. 1i nimic
nu s-a sc+imbat nici când au părăsit şcoala. lacE a fost martor la
cununia lui Cames cu 9ily. 'poi, l-au ales pe lacE naşul lui $arry. ăiatul
nu ştie nimic, desi"ur. *ă daţi seama ce suferinţă ar fi pentru el...
— Pe"tr% că Bla)J &-a d#1edt a f *" cârdăşie cu Ştim-Aoi-4ine; întrebă
0adam 6osmerta.
— 0ai rău, dra"a mea, !ise ud"e, coborând şi mai mult vocea. N%
mulţi )%"#&) fa0t%l că Cames şi Ll' Potter aflaseră deja că Ştim-Aoi-4ine era
pe urmele lor. umbledore, care întotdeauna a făcut tot posibilul să-i
contracare!e faptele lui Ştim-Aoi-4ine, avea o serie de spioni destoinici.
/nul dintre ei i-a spus despre Cames şi 9ily, iar umbledore i-a pus
imediat în "ardă. )-a sfătuit c+iar să se ascundă. ar se ştie prea bine că
4el-'l-4ărui-Aume-Au-@rebuie-6ostit nu era cineva de care să te poţi
ascunde aşa de uşor. umbledore le-a mai spus că sin"ura lor şansă era
*raja idelius.
— 'dică; întrebă 0adam 6osmerta curioasă-foc. Profesorul lit2icE
îşi drese "lasul.
— ste o vrajă e3trem de comple3ă, începu el, şi implică
ascunderea unui secret în adâncul unei fiinţe vii, de mare încredere, a
unui aşa-numit Păstrător de 1ecrete. În felul acesta, un astfel de secret
este imposibil
1ecrete. de aflat, dacă
ără contribuţia nu este
acestuia, divul"at c+iar
Ştim-Aoi-4ine ar fideputut
Păstrătorul de
să-i caute
mult şi bine pe Cames şi pe 9ily, în sătucul unde trăiau de ani de !ile, şi
nu i-ar fi "ăsit niciodată, c+iar dacă şi-ar fi lipit nasul de fereastra
sufra"eriei lor.
— lacE era Păstrătorul de 1ecrete al familiei Potter; şopti 0adam
6osmerta.
— Aormal, !ise profesoara 0cBona"all. Cames i-a !is lui umbledore
că lacE ar prefera să moară decât să-i trăde!e, că lacE avea de "ând
să-şi "ăsească şi el o ascun!ătoare... 4u toate astea, umbledore tot îşi
făcea "riji. Îmi amintesc că s-a oferit să fie c+iar el Păstrătorul lor de
1ecrete...
— iindcă îl bănuia pe lacE; întrebă 0adam 6osmerta.

— Ştia cu certitudine că cineva din preajma familiei Potter îl ţinea la

curent pe Ştim-Aoi-4ine cu tot ce se întâmpla acolo, !ise profesoara
0cBona"all, încruntându-se. a c+iar ne-a bănuit şi pe noi că am trecut
de partea întunericului şi îi transmiteam o mulţime de informaţii lui
Ştim-Aoi-4ine.
— ar Cames Potter a insistat ca lacE să fie Păstrătorul lui de
1ecrete;
— a, aşa a făcut, !ise 4ornelius ud"e, şi la numai o săptămână
după *raja idelius...
— lacE i-a trădat; întrebă 0adam 6osmerta, cu răsuflarea tăiată.
— a. lacE se săturase cu rolul lui de a"ent dublu şi avea de "ând
să-şi declare credinţa faţă de Ştim-Aoi-4ine. a c+iar se pare că plănuise
momentul morţii familiei Potter. ar, aşa cum cunoaştem cu toţii, Ştim-
Aoi-4ine şi-a "ăsit naşul în micul $arry Potter. 4u puterile pierdute,
teribil de slăbit, a dispărut fără urmă... Şi aşa, l-a lăsat pe lacE în cea
mai proastă po!iţie. 1tăpânul lui a dispărut, tocmai când el îşi arătase
adevărata faţă de trădător. Au avea altă şansă, decât să încerce să
fu"ă...
— Aemernicul, trădătorul, îl afurisi $a"rid în "ura mare, încât
jumătate din bar întoarse privirile spre el.
— Şşşt8 îl readuse la tăcere profesoara 0cBona"all.
— 'm dat nas în nas cu el, !ise $a"rid, probabil că ultima oară
înainte de a-i omorî pe bieţii oameni. u l-am salvat pe $arry din casa
distrusă, după moartea lui Cames şi a lui 9ily. 9-am scos dintre ruine pe
bietul micuţ, cu cicatricea aceea în"ro!itoare pe frunte... În plus, îi
muriseră şi ambii părinţi... 'tunci a apărut 1irius lacE, pe motocicleta
aia a lui. Au ştiam ce căuta acolo. A-am ştiut niciodată că era Păs-
trătorul de 1ecrete al familiei Potter. e-abia au!ise despre ce făcuse
Ştim-Aoi-4ine, că se şi înfiinţase să vadă ce mai era de făcut. )ar eu, ştiţi
ce-am făcut; i bine, l-am consolat pe trădătorul acela ticălos8 urlă iar
$a"rid.
— $a"rid, te ro", interveni profesoara 0cBona"all, nu mai ţipa aşa8
— e unde era să ştiu; 'm cre!ut că era supărat de moartea
prietenilor lui... 1i când colo, era trist de ce i se întâmplase stăpânului
său, lui să
trebuie 1tim-Aoi-4ine8 'poi
am "rijă de el, mi-a
doar !is%naşul
sunt &$a"rid,
lui ...”dă-mi-l miear
$a8 'u!i8 pe eu
$arry, eu
aveam
ordine clare de la umbledore şi nu i l-am dat pe $arry, i-am !is că
trebuie să mear"ă la mătuşa şi la unc+iul lui. lacE a încercat să mai
!ică ceva, dar în cele din urmă a renunţat. 0i-a dat c+iar motocicleta lui,
să-l duc pe $arry acolo. &u n-o să mai am nevoie de ea ” mi-a !is...
@rebuia să-mi înc+ipui că e ceva necurat, doar ştiam cât de mult ţinea la
motocicleta lui. 'tunci, de ce să mi-o dea mie; e ce să nu mai aibă
nevoie de ea; iindcă era foarte uşor de depistat cu ea, de-aia8
umbledore ştia că el fusese Păstrătorul de 1ecrete al lui Cames şi al lui
9ily,
avea iar lacE
altă era pe
şansă, deplin
decât să conştient
fu"ă8 racăo după noaptea
c+estiune de aceea nu mai
ore până ce
0inisterul 0a"iei i-ar fi luat urma. ar dacă i l-aş fi dat pe $arry, ei;

Parie! că i-ar fi dat drumul în mare, când s-ar fi aflat deasupra ei8 iul
prietenului său cel mai bun8 ar când un vrăjitor o ia pe căi întunecate,
nimeni şi nimic nu mai contea!ă pentru el...
/rmă o lun"ă tăcere, după c ele &0%&e de Ha4rd. A0#, 0adam 6osmerta
!ise cu satisfacţie%
— ar n-a reuşit să scape8 0inisterul 0a"iei l-a prins c+iar a doua
!i8
— in păcate, nu noi l-am "ăsit, !ise 4ornelius ud"e, ci Peter
Petti"re2, alt prieten de-al lui Cames. Înnebunit de durere, fără îndoială,
şi ştiind că lacE fusese Păstrătorul de 1ecrete al lui Potter, Petti"re2 a
pornit el sin"ur în urmărirea lui lacE.
— Peter Petti"re2; Brăsanul ăla bondoc, care se ţinea toată !iua
scai de ei, la $o"2arts; întrebă 0adam 6osmerta.
— Di venera, pur şi simplu, pe Potter şi pe lacE, !ise profesoara
0cBona"all. A-a făcut niciodată parte din "rupul lor, în care toţi erau
deosebiţi, cu talente ieşite din comun şi foarte inteli"enţi. 'desea m-am
purtat foarte sever cu bietul băiat... *ă daţi seama cât re"ret acum, !ise
ea şi nasul i se înfundă, ca şi cum ar fi căpătat brusc "uturai.
— i lasă, 0inerva, sări ud"e să o console!e. e unde era să ştii că
o să moară ca un erou; 0artori oculari - Încuiaţi, desi"ur, cât ne-am mai
c+inuit să le şter"em memoria - au declarat cu câtă vitejie l-a încolţit
Petti"re2 pe lacE. Şi că l-au au!it spunând cu tristeţe% &Cames8 9ily8
1irius, cum ai putut;” upă care şi-a scos ba"+eta ma"ică. ar lacE
era mai iute, desi"ur... 9-a făcut praf şi pulbere8
Pr#fesoara 0cBona"all îşi suflă nasul şi continuă%
— 4e băiat nesocotit8 4um de şi-a ima"inat; oar ştia că nici la duel
nu se pricepea prea bine... @rebuia să lase totul în "rija 0inisterului
0a"iei...
— *ă spun eu că, dacă ajun"eam înaintea lui Petti"re2, mu"i
$a"rid, nu m-aş mai fi încurcat cu nici o ba"+etă8 )-aş fi smuls braţele şi
picioarele, unul câte unul8
— *orbeşti şi tu, $a"rid, ca să te afli în treabă8 îl mustră ud"e.
Aumai 0arii 0aeştri din scadrila 9e"ii i-ar mai fi putut face faţă lui
lacE. Pe 1re+ea aa, era+ :"&tr%-adF%")t la de0arta+e"t%l 3Cata&tr#fe :a4)e” şi
am ajuns1i...
oameni. primul la să
1i n-o locul
uit faptei, după
niciodată ce lacE
ce-am vă!ut.i-a
1i omorât pe bieţii
astă!i mai vise!
uneori scena. 1e căscase un crater în mijlocul şoselei, până la ţevile de
canali!are. Peste tot erau împrăştiate cadavre, iar Încuiaţii ţipau
înnebuniţi. Şi lacE stătea acolo râ!ând, în faţa a ce mai rămăsese din
bietul Petti"re2% o "rămăjoară de +aine însân"erate şi un... un fra"ment
din... *ocea lui ud"e se curmă brusc, după ce se au!iră cinci nasuri
suflate în batistă.
— Şi asta a fost tot, 6osmerta, !ise ud"e, întunecat. lacE a fost
ridicat de două!eci de 0ari 0aeştri din scadrila 9e"ii şi dus la '!Eaban,
iar Petti"re
poate spune 5 aşa
a 0r+t
cevaOrd"%l :erl",
- pentru Cla&a
biata ca un fel de consolare - dacă se
luiI,mamă.
0adam 6osmerta suspină.
?
—  adevărat că lacE a înnebunit;

— 'ş vrea să fie aşa, !ise ud"e încetişor. 1unt convins că moartea
stăpânului să% l-a debusolat o vreme. 0oartea lui Petti"re2 şi a acelor
Încuiaţi nu putea să fie decât acţiunea unui om nebun, încolţit şi
disperat... : faptă crudă... ără nici un rost... ar l-am vă!ut pe lacE la
ultima meaşiinspecţie
acolo stau bolborosescla '!Eaban.
sin"uri în Ştiţi că majoritatea
întuneric, cu privirilepri!onierilor de
pierdute... dar
am fost şocat să văd cât de normal părea lacE. *orbea cât se poate de
raţional. 'i fi cre!ut că era doar plictisit... 0-a întrebat, cât se poate de
rece, dacă am terminat de citit !iarul, fiindcă i-au lipsit foarte mult
careurile de cuvinte încrucişate de când se afla la '!Eaban. a, am fost
foarte uimit să văd ce mică influenţă avuseseră ementorii asupra lui. Şi
doar era cel mai bine pă!it deţinut de acolo... ementorii stăteau !i şi
noapte în faţa uşii lui8
— ar de ce credeţi că a evadat, domnule 0inistru; întrebă 0adam
6osmerta. oar nu ca să i se alăture iar - oamne pă!eşte8 - lui Ştim-
Aoi-4ine;8
— Păi, !ise ud"e, foarte eva!iv, cred că ăsta e planul l%... $ar
sperăm să 0%"e+ +"a 0e el, *"a"te de asta. Ştim-Aoi-4ine, sin"ur şi fără
prieteni, e una... dar să i se alăture cel mai credincios discipol al lui... 0ă
cutremur numai la 4"d%l )e &-ar 0%tea *"t+0la...
;e a%6 %" 64#+#t de 0a/are 0%&e 0e +a să.
— 4ornelius, n-ai uitat că a!i iei cina cu umbledore; !ise
profesoara 0cBona"all. 'r fi bine să ne "răbim spre castel, dacă vrem
să ajun"em la timp.
1ub nasul lui $arry, una câte una, perec+ile de picioare preluară din
nou "reutatea posesorilor lor. @ivurile pelerinelor defilară prin faţa
oc+ilor lui $arry. @ocurile înalte se îndreptară spre bar. /şa barului se
desc+ise din nou, !ăpada fu suflată iar înăuntru, iar profesorii, împreună
cu ud"e, dispărură.
— Harr'
eţele lui 6on şi $ermione apărură pe sub faţa de masă. 1e uitau la
el în"rijoraţi, fără să scoată un cuvânt.

— CAPITOLUL MI —
„FULGER”
9ui $arry nu îi era prea clar cum ajunsese iar în pivniţa de la &9or!ii
mierii” şi nici cum ajunsese prin tunelul în"ust la castel. @ot ce ştia era
că
cu drumul înapoi
capul plin i se au!ite
de cele părusecu
căcâteva
duraseclipe
foarte puţin.
mai ăcea totul mecanic,
înainte.
$e )e "% * &0%&e&e "+e" "+) $%+bled#re, Ha4rd, d#+"%l Wea&le', 0r#fe&#ara
:)8#"a4all, C#r"el%& %d4e... $e )e "% * &0%sese nimeni că părinţii lui
muriseră, fiindcă îi trădase 1irius lacE;
6on şi $ermione îi aruncară priviri în"rijorate cât dură cina,
neîndră!nind să vorbească despre cele au!ite, din cau!a lui Percy, care
se afla c+iar lân"ă ei. 4ând se întoarseră în camera de !i, aici era mare
a"lomeraţie, iar red şi Beor"e făcuseră să e3plode!e o jumătate de
du!ină de ombe cu băle"ar, pentru a nu de!minţi atmosfera fericită de
sfârşit de trimestru. $arry, care nu avea nici un c+ef să răspundă la
întrebările lui red şi Beor"e, dacă folosise sau nu +arta, se strecură
neobservat spre dormitor şi se duse direct la separeul unde se afla patul
lui. Împinse cărţile la o parte şi "ăsi ce căuta% albumul le"at în piele, pe
care i-l dăduse $a"rid în urmă cu doi ani, plin cu foto"rafii vrăjite, care îi
înfăţişau pe mama şi pe tatăl lui. esc+ise albumul şi începu să-l
răsfoiască înfri"urat, până când...
1e opri la foto"rafia făcută c+iar în !iua căsătoriei părinţilor săi. Îşi
vă!u tatăl, făcându-i fericit cu mâna. Părul vâlvoi - doar de la el îl
moştenise $arry8 - îi stătea în toate direcţiile. 'poi, o vă!u pe mama lui,
nespus de fericită, ţinându-şi proaspătul soţ de mijloc... Şi alături... a,
el trebuia să fie... 0artorul lor... Până atunci, $arry nici măcar nu îl
bă"ase în seamă...
acă nu ar fi ştiut, n-ar fi !is că era aceeaşi persoană. aţa nu îi era
suptă şi nici pământie. ra c+iar c+ipeş, vesel şi plesnea de sănătate.
:are deja era în slujba lui 4ap-de-0ort când fusese făcută foto"rafia;
:are în acel moment plănuia moartea celor doi prieteni de lân"ă el;
ănuia măcar că îl aşteptau doispre!ece ani la '!Eaban, doispre!ece ani
care urmau să îl facă de nerecunoscut;
&ar ementorii nu-l afectea!ă aproape deloc”, se "ândi $arry, &aşa
că nu aude ţipătul sfâşietor al mamei mele, atunci când se află în
preajma lor...”
$arry înc+ise albumul, îl puse bine, îşi scoase +ainele şi se bă"ă în
pat, asi"urându-se că perdelele de la patul său erau trase.
1e au!i uşa dormitorului.
— $arry; făcu 6on, cu o voce şovăitoare.
ar $arry se prefăcu adormit. Îl au!i pe 6on ieşind, după care se
întoarse cu faţa în sus, cu oc+ii pironiţi în tavan.
: ură cum nu mai simţise vreodată îi umbla prin vene, ca o otravă.
Îl vedeavec+ea
oc+ilor pe lacE cum râde4a
foto"rafie. către el, ca
şi cum şi cum
i s-ar cineva un
fi derulat i-arfilm
fi pus în faţa
prin
oc+ilor, $arry îl vă!u pe lacE spulberându -l cu ba"+eta pe Petti"re2

5care aducea puţin cu Aeville#. I se părea că aude - deşi nu ştia cum era
vocea lui lacE - un murmur satisfăcut% &*este bună, stăpâne, Cames m-a
făcut Păstrătorul lui de 1ecrete...” 'poi, se au!i o altă voce, rea, şi un râs
înfiorător, acelaşi ca cel pe care îl au!ea în capul lui, în momentul în
care se afla în apropierea ementorilor...

— $arry, arăţi în"r#6t#r(

$arry nu adormise până în !ori. 4ând se tre!ise, dormitorul era "ol.
1e îmbrăcă şi coborî scările în spirală. 4amera de !i era "oală şi ea, cu
e3cepţia lui 6on, care ronţăia o broscuţă de mentă, frecându-şi
stomacul, şi de $ermione, care îşi întinsese cărţile şi caietele pe trei
mese.
— /nde sunt ceilalţi; întrebă $arry.
— 'u plecat8 răspunse 6on. 4e, ai uitat că e prima !i de vacanţă; 
aproape ora prân!ului... 4+iar vroiam să urc să te tre!esc...
$arry se aşe!ă într-un fotoliu, în faţa focului. Pe fereastră, se vedea
cum nin"e. Şmec+erilă se lun"ise în faţa focului, părând un covoraş
portocaliu, cu dun"i...
— Au arăţi bine deloc, !ise şi $ermione, privindu-l cu în"rijorare.
— ar mă simt bine, !ise $arry.
— Ute )e e, Harr', *")e0% ea, nu trebuie să fii răvăşit de ce ai au!it ieri.
'i "rijă, doar, să nu faci cine ştie ce prostie...
— 4a de e3emplu; făcu $arry.
— 'dică să nu încerci să te iei pe urmele lui lacE, !ise 6on. $arry
putea să jure că repetaseră acea conversaţie cât d#r+&e el. N% +a 6&e
"+).
— A-ai să faci asta, nu-i aşa, $arry; îl întrebă $ermione.
— Pentru că lacE nu merită să mori din cau!a lui8 !ise 6on. $arry îi
privi. Păreau să nu priceapă nimic.
— Ştiţi ce aud eu, ori de câte ori se apropie un ementor de mine;
Ron şi $ermione scuturară din capete, privindu-l )% &+0ate.
— 'ud "lasul mamei mele, ţipătul ei disperat... cum îl imploră pe
4ap-de-0ort să mă cruţe pe mine. acă aţi au!i şi voi stri"ătele
de!nădăjduite ale mamelor voastre, c+iar înainte de a muri, n-aţi mai
vorbi aşa. Şi dacă aţi mai şi afla că a fost trădată de cineva pe care îl
credea prieten...
— ar nu putem face nimic8 !ise $ermione în"ro!ită. ementorii or
să-l prindă şi or să-l trimită iar la '!Eaban... 'şa-i trebuie8
— $#ar a a%6t )e a &pus ud"e, că pe el nu-l afectea!ă apropierea
ementorilor, ca pe ceilalţi, aşa că pedeapsa nu este atât de "rea
pentru el...
— 'dică, ce vrei să spui; sări 6on. 4ă vrei să-l... omori tu pe lacE;
1au —
ce;Au vorbi prostii, 6on, !ise $ermione, cuprinsă de panică. $arry nu
vrea să omoare pe nimeni, nu-i aşa, $arry;
2
in nou, $arry nu răspunse nimic. Au ştia ce avea să facă. @ot ce

ştia era că nu putea suporta ideea de a sta cu mâinile încrucişate, cât
timp lacE se bucura de libertate.
— raco ştie, !ise $arry. *ă amintiţi ce mi-a !is la ora de &Poţiuni ”;
&... eu, în locul tău, aş fi căutat să mă ră!bun8 ”
nostru;'dică vrei să furios.

spui căŞtii
o doar
să urme!i sfatul
alesluimama
racoluişiPetti"re2,
nu pe al
—
întrebă 6on, cu ce s-a
după ce l-a înfruntat pe lacE... 0i-a !is şi tata% cu :rdinul 0erlin, 4lasa
), şi cu de"etul fiului ei, într-o cutiuţă. lacE ăsta e nebun, $arry, şi e
foarte periculos...
— Probabil că i-a spus tatăl lui, !ise $arry, i"norându-l pe 6on, doar
era în cercul lui 4ap-de-:#rt...
— e ce nu spui Ştim-Aoi-4ine; îl certă 6on.
— ... aşa că ştia că lacE era un adept al lui 4ap-de-0ort...
— ... şi 6eacredinţă ar fi foarte fericit, făcu 6on, ca şi cum i-ar fi
continuat ideea, să te vadă spulberat în patru vânturi, aşa cum i s-a
întâmplat lui Petti"re28 Bândeşte-te şi tu, $arry, raco ar da orice să ţi
se întâmple ceva, ca să nu mai poţi să joci contra lui la următorul meci
de *âjt+aţ8
— $arry, te ro", îl imploră şi $ermione, cu oc+ii plini de lacrimi,
"ândeşte-te bine. lacE este foarte puternic şi a făcut ceva... ceva foarte
rău... Au te e3pune pericolului, asta şi urmăreşte lacE8 :+, $arry, ai
nimeri c+iar în "+earele lui, dacă te-ai apuca să îl cauţi8 @atăl şi mama ta
nu ar vrea să ţi se întâmple nimic, cred că eşti conştient... În nici un ca!
n-ar fi de părere că trebuie să-l cauţi pe lacE8
— Au ştiu ce-ar fi vrut, fiindcă, datorită lui lacE, nu am apucat să
stau de vorbă niciodată cu ei8 !ise $arry apăsat.
1e lăsă o tăcere deplină, în care se au!i până şi cum îşi întinde
labele 1mec+erilă... u!unarul lui 6on tresări nervos.
— Ştiţi ce propun eu; întrebă 6on, încercând să sc+imbe subiectul. 
vacanţă, se apropie 4răciunul, +ai să-i facem o vi!ită lui $a"rid8 A-am
mai fost de mult pe la el...
— Au8 făcu $ermione, cate"oric. 6on, doar ştii că $arry nu are voie
să părăsească şcoala8
— a,
$a"rid cum+aisesăface
mer"em,
că nu omi-a
contra!ise
pomenit$arry.
deloc@are aş vrea
despre să-lcând
lacE, întreb pe
mi-a
povestit despre părinţii mei8
iscuţia se întorsese iar la 1irius lacE, spre nemulţumirea lui 6on.
— 1au +ai să jucăm şa+, propuse 6on. 1au un remi... 're Percy
unul...
— Au, +ai să mer"em la $a"rid, !ise $arry, cu +otărâre. Îşi luară
pelerinele din dormitoare şi trecură prin "aura d" 0#rtret 39a luptă, laşi şi
fricoşi, ce sunteţi8”#, după care străbătură culoarele pustii, ajunseră în
+olul de la intrare şi ieşiră apoi pe uşa masivă din stejar.
0erseră a"ale
strălucitoare. pe pajişte,
9i se udaseră lăsândşi întivul
şosetele urma lor dâre şiprin
pelerinelor !ăpada
le era fri".
Pădurea )nter!isă parcă era vrăjită, fiecare copac părând de ar"int, iar
7
coliba lui $a"rid părea un uriaş tort de în"+eţată.

6on bătu la uşă, dar nu răspunse nimeni.
— $#ar "-# f 0le)at 0e 1re+ea a&ta, 6&e Her+#"e, ) are începuse să tremure
de fri".
6on îşi lipi urec+ea de uşă.
4olţ; 1e aude totuşi un !"omot ciudat, !ise el. 'scultaţi şi voi... Au e

—
$arry şi $ermione îşi lipiră şi ei urec+ile de uşă. in interiorul
colibei, ră!băteau "emete înfundate.
— :a b"e a+ )/e+a 0e )"e1a *" aF%t#r, 6&e R#" "er1#&.
— $a"rid8 stri"ă $arry. $a"rid, eşti înăuntru;
1e au!i un !"omot de paşi "rei şi uşa se întredesc+ise. Prin
crăpătură, îi privea $a"rid, cu oc+ii roşii, iar vesta îi era udă de lacrimi.
— 'ţi aflat8 !ise el şi îşi puse braţele pe umerii lui $arry.
Au era de "lumă% $a"rid era de două ori mai mare ca un om
normal8 $arry se clătină, "ata să se prăbuşească sub "reutatea lui
$a"rid. u salvat de 6on şi de $ermione, care îl prinseră pe $a"rid,
fiecare de câte un braţ, eliberându-l pe $arry. $arry îi ajută şi toţi trei îl
duseră pe $a"rid în colibă. Îl conduseră spre un scaun, în care se aşe!ă
$a"rid, prăbuşindu-se cu faţa peste masă şi suspinând de !or. aţa îi era
udă de lacrimi, care i se înnodau apoi în barba încâlcită.
— $a"rid, ce ai; îl întrebă $ermione, uimită.
$arry vă!u o scrisoare cu aspect oficial, care !ăcea desc+isă pe
masă.
— Ce e a&ta, Ha4rd
$a"rid începu să plân"ă şi mai tare. Întinse scrisoarea spre $arry,
îndemnându-l să o citească.
2ragă domnule &agrid,
'ercetând cu atenţie incidentul cu 0ipogri%ul , care a atacat un student , şi
primind toate asigurările din partea domnului 2umbledore, am auns la
concluzia că nu aveţi nici o vină .
— Păi, asta e bine, $a"rid8 !ise 6on, bătându-l pe umăr. ar $a"rid
continuă să suspine şi făcu un semn cu mâna lui uriaşă, invitându-l pe
$arry să citească mai departe.
+u toate acestea, trebuie să vă spunem că suntem %oarte preocupaţi de
0ipogri%ul respectiv. 4m luat în considerare reclamaţia domnului 3ucius
8eacredinţă şi am #otărât să supunem problema atenţiei 'onsiliului
pentru +liminarea 'reaturilor *ericuloase. Audierea va a1ea loc pe BC aprilie
şi vă somăm să %iţi prezent în 3ondra , la această dată , împreună cu
0ipogri%ul . Între timp, &ipogrifului trebuie să i se pună botniţă şi să %ie izolat .
'u stimă,
................
upă care urma o listă întrea"ă de nume de "uvernatori ai şcolii.
=
— O/, făcu 6on. ar spuneai că ucEbeaE nu e un $ipo"rif rău, aşa

că sunt si"ur că...
— 9asă, că-i ştiu eu pe ăştia din 4onsiliu, se revoltă $a"rid,
şter"ându-şi oc+ii cu mâneca. 1e lea"ă întotdeauna de cele mai
interesante creaturi ma"ice8
uite /n sunet din

într-acolo. colţul camerei
ucEbeaE, îi făcustătea
$ipo"riful, pe $arry, 6onciu"ulind
în colţ şi $ermione sădin
ceva, se
care cur"eau picături de sân"e pe podea.
— Au puteam să-l las în !ăpadă, !ise $a"rid. 1in"ur8 Şi de 4răciun8
$arry, 6on şi $ermione se uitară unul la altul. Au fuseseră
întotdeauna de aceeaşi părere cu $a"rid, în ceea ce privea &creaturile
"tere&a"te” şi pe care oamenii obişnuiţi le-ar fi numit &creaturi
periculoase”. Pe de altă parte, ucEbeaE nu părea să pre!inte vreun
pericol. a, după standardele lui $a"rid, era c+iar &dră"uţ ”.
— @rebuie să-ţi construieşti o apărare-beton, !ise $ermione, punând
mâna pe braţul lui enorm. Aumai astfel o să reuşeşti să dovedeşti că
ucEbeaE nu este periculos.
— A-o să fie de nici un folos, !ise $a"rid. iavolul ăla de 9ucius îi
are pe toţi în bu!unar8 1e tem de el8 Şi, dacă pierd procesul, ucEbeaE o
să fe...
Şi $a"rid făcu un "est su"estiv la "ât, după care îşi ascunse iar
capul în mâini şi începu să suspine.
— ar n-ai vorbit şi cu umbledore, $a"rid; întrebă $arry.
— l a făcut deja destule pentru mine, spuse $a"rid. Şi are destule
pe cap... 1ă-i ţină la distanţă pe ementori, să ia toate măsurile
împotriva lui 1irius lacE...
6on şi $ermione îl priviră rapid pe $arry, ca şi cum le-ar fi fost
teamă ca prietenul lor să nu îl ia la trei pă!eşte pe bietul $a"rid, fiindcă
nu îi spusese adevărul despre lacE. ar $arry nu se îndură să îi !ică
nimic lui $a"rid, vă!ându-l cât de trist şi nefericit era.
— $ermione are dreptate, $a"rid, îi spuse el. Au trebuie să te dai
bătut. 'i nevoie de o apărare solidă. Aoi suntem martori, dacă ai nevoie
de noi.
— ;%"t &4%ră, !ise $ermione, că am citit undeva despre un ca!
asemănător,
$a"rid, şi o săiar
ţi-l$ipo"riful
ad%)( a scăpat nepedepsit. : să caut ca!ul ăsta,
$a"rid începu să plân"ă şi mai tare. $arry şi $ermione se uitară
spre 6on, implorându-i ajutorul.
— i... 4e !iceţi, să fac un ceai; întrebă 6on. $arry se uită mirat la
el.
— 'şa face mama când cineva este trist, !ise 6on, ridicând din
umeri.
În cele din urmă, cu un ceai aburind în faţă, $a"rid îşi şterse oc+ii
cu o batistă de mărimea unei feţe de masă şi !ise%
'veţi dreptate,
— @rebuie
bătut. nu-l el8
să lupt pentru ajut cu nimic pe ucEbeaE dacă mă dau
4olţ ieşi timid de sub masă şi îşi puse capul pe "enunc+ii lui $a"rid.
>
— 'm fost atât de necăjit, !ise $a"rid, cu o mână mân-"âindu -l pe

4olţ, pe cap, cu cealaltă şter"ându-şi faţa, încât nici n-am avut "rijă de
el... in cau!a lui ucEbeaE, pentru că nimănui nu-i plac orele mele...
— Aouă ne plac8 sări imediat $ermione.
— a, mult, !ise 6on, încrucişându-şi de"etele pe sub masă. Şi ce
mai fac @rirâmele, Ha4rd
— 'u murit, !ise el, posomorât. 9e-am dat prea multă salată...
— :, nu8 făcu 6on şi îşi muşcă bu!a.
— )ar ementorii m-au făcut şi ei să nu mă simt în apele mele,
continuă $a"rid. @rebuie să trec mereu pe lân"ă ei, când mă duc să
beau ceva la &@rei mături”. Parcă aş fi iar la '!Eaban...
@ăcu, sorbind din ceai. $arry, 6on şi $ermione îşi ţinură răsuflarea.
Au-l au!iseră niciodată pe $a"rid vorbind despre scurta lui şedere la
'!Eaban. upă o pau!ă, $ermione îndră!ni să întrebe%
— Ş e 4r#a6") a)#l#, Ha4rd
— Aici n-aveţi idee cât e de oribil, !ise $a"rid încet. A-am vă!ut
niciodată un loc mai în"ro!itor. 'm cre!ut că înnebunesc. Au-mi treceau
prin cap decât lucruri teribil de triste... 4ând am fost e3matriculat de la
$o"2arts... 4ând a murit tata... 4ând am fost nevoit să renunţ la
Aorbert...
:c+ii i se umplură de lacrimi. Aorbert era puiul de dra"on pe care îl
câşti"ase la un joc de cărţi.
— a... upă un timp, nici măcar nu mai ştii cine eşti şi ajun"i să te
întrebi dacă mai are rost să trăieşti. 0ă ru"am să mor în somn, să nu mă
mai tre!esc a doua !i... 4ând mi-au dat drumul, m-am simţit de parcă m-
aş fi născut din nou. 0i-au revenit toate amintirile fericite. ra aşa de
bine să trăieşti8 Şi, ascultaţi-mă pe mine, ementorii nu prea erau
dispuşi să mă lase să plec.
— ar erai nevinovat8 e3clamă $ermione. $a"rid scoase un sunet
dispreţuitor.
— 4+iar cre!i că asta are vreo importanţă pentru ei; Au le pasă,
atâta timp cât sunt înconjuraţi de sute de fiinţe umane, cărora le pot
sorbi fericirea. *inovat, nevinovat, nu contea!ă8
$arry tăcu pentru o clipă, aţintindu-şi oc+ii în cana cu ceai. 'poi
!ise%— 0-am "ândit să-l fac scăpat pe ucEbeaE, să-i dau drumul să
!boare... ar cum să-i e3plici unui $ipo"rif că trebuie să se ascundă;
Şi... mi-a fost şi teamă că încalc le"ea...
6idică oc+ii spre ei, şi lacrimi mari începură să i se rosto"olească pe
obraji.
— Au vreau să mai ajun" la '!Eaban8
*i!ita la
scontaseră $a"rid,
6on deşi câteşi
şi $ermione. se nu
poate de de
uitase tristă, avu
lacE, efectul
$arry pe care
nu putea să
facă fel de fel de planuri de ră!bunare, dacă vroia să -l ajute pe $a"rid să
@
îşi plede!e cau!a în faţa 4onsiliului pentru liminarea 4reaturilor

Periculoase. Împreună cu 6on şi cu $ermione, merseră a doua !i la
bibliotecă şi se întoarseră în camera de !i, pustie acum, cu braţele
încărcate de cărţi care i-ar fi putut ajuta să-i pre"ătească lui $a"rid
apărarea, în sprijinul lui ucEbeaE. 1tăteau în faţa focului şi răsfoiau
cărţile, citindu-şi unul altuia pasajele mai interesante, pe care le "ăseau.
— 'ici e ceva... 4a!ul din JFF... a, dar $ipo"riful a fost
condamnat... /+, şi ce i-au făcut... e!"ustător8
— 'sta ar putea fi de ajutor... /n 0anticor a atacat pe cineva, în
JFIO, şi 0anticorul a scăpat... :, nu8 ' scăpat, fiindcă tuturor le-a fost
frică să se apropie de el...
În acest timp, în restul castelului se făceau pre"ătirile pentru
4răciun. @otul era decorat frumos, deşi rămăseseră doar câţiva studenţi
la $o"2arts. Pe coridoare, atârnau "+irlande de vâsc, iar din fiecare
ramură i!vorau lumini misterioase. În 0area 1ală, apăruseră cei
doispre!ece bra!i, frumos împodobiţi cu steluţe aurii. 4oridoarele erau
invadate de arome înnebunitoare, care în 'junul 4răciunului deveniseră
atât de îmbietoare, încât până şi Pun"aşul îndră!nise să scoată nasul din
bu!unarul lui 6on şi să adulmece pofticios.
În dimineaţa de 4răciun, $arry fu tre!it din somn de perna aruncată
în capul lui de către 6on.
— ;)%larea( Cad#%rle(
$arry îşi puse oc+elarii, străduindu-se să vadă în semiîntuneric ce
se afla la picioarele patului său. *ă!u o "rămadă de cadouri. 6on se şi
apucase să sfâşie ambalajul în care erau învelite cadourile lui.
— 'lt pulover de la mama8 $m... )ar maro8 *e!i dacă n-ai şi tu unul8
a, avea şi el. oamna 7easley îi trimisese un pulover roşu-aprins,
cu 9eul 4ercetaşilor, brodat pe piept. Îi mai trimisese şi prăjituri de casă,
un tort şi ciocolată. În timp ce punea toate acestea la o parte, observă
un pac+et lun" şi subţire.
— 4e e acolo; întrebă 6on, ţinând în mână o perec+e de şosete, pe
care tocmai le despac+etase.
— Habar "-a+...
$arry se apucă să desfacă pac+etul şi i se opri respiraţia de uimire
şi încântare.
frumoasă. În pac+et
6on lăsă şoseteleera o mătură
pe pat nou-nouţă,
şi se apropie strălucitoare
să o vadă mai bine. şi
— Au pot să cred, !ise el, ră"uşit.
ra o mătură marca &ul"er ”, identică cu mătura viselor lui, pe care
$arry se ducea în fiecare !i să o vadă în vitrina ma"a!inului cu ustensile
şi ec+ipamente de *âjt+aţ, de pe 'leea ia"on. 0ânerul sclipea de-ţi lua
oc+ii. $arry îi simţi vibraţia când puse mâna pe el şi îi dădu repede
drumul. 0ătura plutea în aer, nesusţinută de nimeni, la înălţimea
optimă, pentru ca el să poată să o încalece. $arry îşi plimbă oc+ii de la
numărul de înre"istrare de pe mâner până jos, spre coada măturii,
terminată
— 4inecuţi-a
două cren"uţe
trimis-o; perfect
întrebă 6on,netede.
pe şoptite.
— /ită-te dacă nu e vreo carte de vi!ită, !ise $arry. 6on răscoli tot

ambalajul în care fusese împac+etată măt%ra-+"%"e.

— Aimic8 0ăi să fie8 4ine oare o fi c+eltuit atâta pe tine;
— Păi, !ise $arry, uluit complet, tot ce pot să-ţi spun si"ur este că
nu unc+iul şi mătuşa mea8
— Parie! că e de la umbledore, !ise 6on, dând ocol iar şi iar
măturii, pentru a nu-i scăpa nici un amănunt. oar el ţi-a trimis şi
pelerina care te face invi!ibil, tot anonim8
— a, dar i-a aparţinut tatălui meu, !ise $arry. umbledore doar mi-
o transmitea din partea lui... A-ar putea să c+eltuiască atât de mult cu
mine. /nde ar ajun"e dacă ar face astfel de cadouri studenţilor;
— e aceea nici nu vrea să ştii că e de la el8 !ise 6on. 4a nu cumva
să !ică vreun !ev!ec, ca 6eacredinţă, că te favori!ea!ă cumva... '+,
$arry8 1ă ve!i ce faţă o să facă raco8 : să se îmbolnăvească, nu alta8
oar e o mătură la cele mai înalte standarde internaţionale8
— Încă nu-mi vine să cred, făcu $arry, mân"âind mătura, în timp ce
6on se tăvălea pe pat de râs, numai la "ândul fi"urii tâmpe, pe care o va
face raco la vederea măturii. 4ine să fie;
— Ştiu cine ar mai putea fi8 e3clamă 6on, oprindu-se din râs. 9upin8
— 4um; întrebă $arry, acum începând el să râdă. 9upin; acă ar fi
avut atâta aur, şi-ar fi cumpărat nişte +aine, săracuD8
— a, dar pe tine te place, nu se lăsă 6on. Ştii că era plecat, când
ţi-ai distrus mătura vec+e. Probabil că s-a dus în 'leea ia"on, când a
aflat cât de necăjit erai.
— 4um adică, era plecat; întrebă $arry. ra bolnav, când am avut
noi meciul.
— a, dar nu era nici în aripa spitalului, ţi-o spun eu si"ur, fiindcă
spălam ploştile... oar ştii ce pedeapsă mi-a dat Plesneală8
$arry se încruntă.
— Au-l văd eu pe 9upin având atâta bănet pentru o c+estie ca asta8
— e ce râdeaţi;
ra $ermione, în +alat şi cu Şmec+erilă în braţe, care era cam
morocănos din cau!a !"ăr!ii din jurul "âtului.
— N%-l aduce aici8 urlă 6on, repe!indu-se să-l ia pe Pun"aşul din pat
şi să-l ba4e *" b%6%"ar%l de la 0Fa+a.
$ar Her+#"e
lui 1eamus uitamai
şi se "%-l au!ea.
cu "ura Îi dăduse
căscată drumul lui Şmec+erilă în patul
la mătură.
— :+, $arry8 4ine ţ -a tr+&-#
— A-am nici cea mai va"ă idee, !ise $arry. Au avea nici o carte de
vi!ită sau orice alt indiciu...
1pre marea lor surpri!ă, $ermione nu păru nici fericită, nici
încântată pentru $arry. in contră, îi că!u faţa şi începu să-şi muşte
bu!a.
— Ce-i cu tine; o întrebă 6on.
— Au ştiu, făcu $ermione. ar e cam ciudat, nu vi se pare; oar e o
mătură
— e3tra, nu-ibună,
cea mai aşa; $ermione,
6on oftă, e3asperat.
dacă vrei să ştii8
— 'şa că trebuie să fi costat foarte mult...

— Probabil cât toate mă t%rle !0er"l#r la %" l#)( r&e R#".

— 'tunci, cine să-i trimită lui $arry un astfel de cadou costisitor şi
nici măcar să nu-i spună că e de la el; întrebă $ermione.
— Şi ce ne pasă; !ise 6on nerăbdător. $arry, pot s-o în cerc şi eu; @e
ro"... 1pune da8
— 4red că nimeni n-ar trebui să încerce mătura asta deocamdată,
!ise $ermione prudentă.
$arry şi 6on se uitară la ea.
— Şi cam ce cre!i că are $arry de "ând să facă; întrebă 6on ironic.
1ă măture podeaua cu ea;
ar, înainte ca $ermione să poată răspunde, Şmec+erilă făcu un
salt de pe patul lui 1eamus drept la pieptul lui 6on.
— <-9 ''6'8 )0)'@8 urlă 6on, în timp ce Şmec+erilă îi sfâşia
pijamaua, iar Pun"aşul se refu"iase pe umărul lui 6on.
6on îl apucă de coadă pe şobolan şi încercă un şut spre Şmec+erilă.
Au aprecie însă corect distanţa şi nimeri în cufărul lui $arry, ceea ce
răsturnă cufărul, iar pe 6on îl făcu să ţopăie pe loc şi să urle de durere.
9ui Şmec+erilă i se ridică deodată blana pe spinare. 1e au!i un
sunet prelun", foarte înalt. 1pionoscopul scăpase din şosetele /nc+iului
*ernon şi acum era pe podea, pâlpâind şi scoţând sunete înalte.
— 'm uitat de el, !ise $arry, ridicându-l de pe podea. 4um evit să
port şosetele alea...
1pionoscopul se răsucea şi clipea în palma lui $arry. Şmec+erilă
sâsâia şi scuipa la el.
— 1coate animalul de-aici, $ermione, stri"ă 6on furios. 6on stătea
pe patul lui $arry, frecându-şi de"etul de la 0)#r.
— Au poţi să opreşti c+estia aia; îl întrebă 6on pe $arry. $ermione
ieşi din dormitor, ţinându-l în braţe pe Şmec+erilă, care nu-l slăbea din
oc+i pe 6on, aruncându-i priviri maliţioase.
$arry înveli din nou 1pionoscopul în şosetele /nc+iului *ernon şi îl
aruncă în fundul cufărului. Au se mai au!eau acum decât stri"ătele lui
6on, de durere şi de furie. Pun"aşul se cuibărise în palmele lui 6on. Au
mai ieşise de mult din bu!unarul lui 6on, iar $arry fu neplăcut surprins
să constate că şobolanul, altădată atât de "răsuţ, era acum numai piele
şi os.—a
Auc+iar
aratăseprea
părea că şi
bine, năpârlise
bietul de el, pe alocuri.
nu-i aşa; întrebă $arry.
— in cau!a stresului în care trăieşte, !ise 6on. acă n-ar fi
"rămada aia nesuferită de blană, n-ar avea nimic8
ar $arry îşi aminti că femeia de la 0enajerie spusese că şobolanii
trăiesc cam patru ani. $arry se "ândi fără să vrea că, în afară de faptul
în care Pun"aşul ar dispune de puteri deosebite, şobolanul se afla la
sfârşitul vieţii lui. Şi, contrar spuselor lui 6on, că Pun"aşul e plictisitor şi
nu e bun de nimic, era convins că prietenul lui o să sufere cumplit la
moartea şobolanului.
În dimineaţa
camera aceea, nu prea
de !i a 4ercetaşilor. se făcea
$ermione îl simţit spiritul
înc+isese 4răciunului în
pe Şmec+erilă în
dormitorul ei, dar era furioasă pe 6on, că încercase să-i dea un picior.
2?
6on încă spume"a contra lui Şmec+erilă, care încercase iar să îi curme
viaţa Pun"aşului. $arry renunţase să încerce să-i mai împace şi îşi
e3amina atent mătura, pe care o adusese cu el în camera de !i. 9ucrul
acesta, nu se ştie din ce cau!ă, părea să o sâcâie pe $ermione. Au !ise
nimic, dar se uită sumbru la mătură, ca şi cum ar fi încercat şi ea să-i
critice
9amotanul.
ora prân!ului, coborâră în 0area 1ală şi constatară cu uimire că
mesele fuseseră trase la perete, iar în mijlocul sălii trona o masă lun"ă,
cu douăspre!ece locuri. Profesorii umbledore, 0cBona"all, Plesneală,
9ăstar şi lit2icE erau deja acolo, împreună cu ilc+, în"rijitorul, care, în
locul obişnuitei sale +aine maro, purta acum un frac vec+i şi cam
mototolit. 1e mai aflau acolo şi trei studenţi% do  d" a"%l I, foarte timi!i, şi
unul de la *iperini, din anul !.
— 1ărbători fericite8 !ise umbledore, în timp ce $arry, 6on şi
$ermione se apropiau de masă. iindcă suntem aşa de puţini, m-am
"ândit la aranjamentul ăsta. 1taţi jos... 9uaţi loc8
Harr', R#n şi $ermione se aşe!ară la un capăt al mesei, cot la cot.
— Pocnitori8 !ise umbledore entu!iasmat, dându-i una ar"intie lui
Plesneală, care o luă în silă şi o făcu să e3plode!e. 4u un mare an"8
pocnitoarea e3plodă şi din ea ieşi un coif ţu"uiat, de vrăjitoare, cu un
vultur împăiat în vârf. $arry, amintindu-şi de on", se uită pe furiş la
6on şi amândoi mustăciră. Bura lui Plesneală se făcu pun"ă şi împinse
coiful, nervos, către umbledore. 'cesta îl luă şi îl puse imediat pe cap,
în locul coifului său.
— 1erviţi-vă8 îi îndemnă el, privindu-i cu veselie.
În momentul în care $arry lua o porţie de cartofi copţi, uşa 0arii 1ăli
se desc+ise din nou. ra profesoara @rela2ney, alunecând spre ei, de
parcă ar fi fost pe role. Îşi pusese în onoarea evenimentului o roc+ie
verde şi ele"antă, care îi scotea în evidenţă şi mai mult oc+ii ver!i,
strălucitori, foarte mari, ca de libelulă.
— 1ybil, ce surpri!ă plăcută8 făcu umbledore şi se ridică în
picioare.
— 'm privit în "lobul meu de cristal, domnule director, şi, spre
marea mea surprindere, m-am vă!ut abandonându-mi prân!ul solitar şi
venindsemn
acest să iaual masa
sorţii;cu
'mtoată lumea.
părăsit 4um
turnul puteam
meu să nucât
şi am venit iaude
în repede
seamă
am putut. *ă ro" să-mi scu!aţi întâr!ierea...
— Au face nimic, ia loc, !ise umbledore, cu oc+ii sclipind vesel.
9asă-mă să-ţi ofer un scaun...
Şi, într-adevăr, făcu un semn cu ba"+eta şi săltă în aer un scaun,
care se roti puţin în aer, înainte de a ateri!a între Plesneală şi
0cBona"all. 4u toate acestea, profesoara @rela2ney nu se aşe!ă. :c+ii
ei enormi se rotiră asupra celor din jurul mesei şi deodată profesoara
@rela2ney scoase un stri"ăt.
— '+, domnule
treispre!ece la masădirector, !ise
( N+) "% ea, fnu+a
0#ate m-aş aşe!a...
"efa&t. 4ând4u mine,
stau am fi
la masă
treispre!ece persoane, primul care se scoală de la masă va fi şi primul
2
care va muri8
— : să riscăm, 1ybil, !ise profesoara 0cBona"all, pier!ându-şi
răbdarea. 1tai jos, se răceşte ciorba de curcan8
Pr#fe&#ara @rela2ney e!ită, apoi se aşe!ă pe scaunul "ol, cu bu!ele
strânse şi oc+ii înc+işi, de parcă s-ar fi aşteptat să cadă un trăsnet.
Profesoara 0cBona"all bă"ă polonicul în cel mai apropiat castron.
— *rei şi tu ciorbă, 1ybil; întrebă ea.
Profesoara @rela2ney nu o luă în seamă. esc+ise oc+ii, se uită iar
la cei de la masă şi întrebă%
— $ar %"de e&te 0r#fe&#r%l L%0"
— 0i-e teamă că bietul de el este iar bolnav, răspunse umbledore,
îndemnându-i pe toţi din priviri să se servească. Păcat că s-a îmbolnăvit
tocmai de 4răciun...
— ar tu probabil că ştiai deja lucrul acesta, nu-i aşa, 1ybil; întrebă
0inerva 0cBona"all ironic.
Pr#fe&#ara Trela5"e' # 0r1 0e :)8#"a4all f#arte re)e.
— 1i"ur că ştiam, 0inerva, !ise ea, încet. ar nu-mi place să mă
laud că sunt atotştiutoare. e multe ori, mă prefac că n-aş fi
binecuvântată cu :c+iul )nterior, ca să nu-i fac pe cei din jur să se simtă
prost.
— 'sta e3plică multe, !ise profesoara 0cBona"all maliţios. *ocea
profesoarei @rela2ney deveni ceva mai puţin misterioasă.
— acă vrei să ştii, 0inerva, am vă!ut în "lobul meu de cristal că
profesorul 9upin nu se va afla printre noi o perioadă mai lun"ă de timp.
1e pare că şi el este conştient că i se apropie sfârşitul. 'proape că a
fu"it din camera mea, când m-am oferit să-i spun ce văd în "lobul de
cristal, în le"ătură cu el.
— Îmi înc+ipui, făcu profesoara 0cBona"all sec.
— 0ă îndoiesc, !ise umbledore, ceva mai tare, pentru a pune
capăt discuţiei dintre profesoara @rela2ney şi profesoara 0cBona"all, că
profesorul 9upin este în vreun pericol iminent. 1everus, i-ai mai preparat
o porţie de poţiune;
— a, domnule director, răspunse Plesneală.
— oarte bine, !ise umbledore. 'tunci înseamnă că se va face bine
în curând.
ăiatulereE,
din ai "ustat
anul ) sedin înroşi
cârnăciorii ăştia;la
puternic 1unt e3celenţi8
faţă, de emoţie că
umbledore i se adresase direct. 4u mâini tremurătoare, luă câţiva
cârnăciori.
Profesoara @rela2ney se purtă aproape normal până spre sfârşitul
mesei de 4răciun, două ore mai târ!iu. Bata să plesnească de atâta
mâncare, $arry şi 6on, cu coifurile de sărbătoare pe cap, se sculară
primii de la masă. 'tunci, ea scoase un ţipăt în"ro!it.
— ra"ii mei, !ise ea, care dintre voi s-a ridicat de la masă primul;
— Au ştiu, !ise 6on, privind j e"at &0re Harr'.
acru,—în0ă îndoiesc
afară că are
de ca!ul vreo vă
în care importanţă, !isecoridor
aşteaptă pe profesoara
vreun0cBona"all
nebun, cu
toporul în mână, "ata să-l măcelărească pe primul care va ieşi din 0area
2
1ală8
4+iar şi 6on i!bucni î " r&.
— *ii şi tu; o întrebă $arry pe $ermione.
— Au, !ise $ermione. *reau să vorbesc ceva cu profesoara
0cBona"all.
— Probabil vrea să vadă dacă se mai poate înscrie la vreo materie,
căscă 6on plictisit, pe când străbăteau +olul de la intrare unde nu se afla
") %" "eb%" )% t#0#r%l.
4ând se apropiară de "aura din portret, îl vă!ură pe 1ir 4ado"an
care îşi petrecea seara 4răciunului împreună cu mai mulţi călu"ări, mulţi
dintre ei foşti directori la $o"2arts. ineînţeles că se afla acolo şi
poneiul lui "ras. Îşi ridică vi!iera şi ridică spre ei o +albă de bere.
— 9a mulţi ani8 le ură el. Parola;
— ;rădător nemernic(
— a voi sunteţi aşa8 râse 1ir 4ado"an, dându-se la o parte ca să-i
lase să treacă.
$arry se duse drept în dormitor, îşi luă noua mătură &u l4er” şi trusa
de întreţinere a măturilor, pe care i-o făcuse $ermione cadou de
4răciun. 4oborî apoi în camera de !i şi se întrebă ce putea să îi mai facă
măturii lui, care nu avea nici măcar rămurele îndoite, la coadă, care să
trebuiască să fie tăiate, iar mânerul strălucea atât de tare încât nu ar fi
avut nici un sens să îl mai lustruiască. l şi 6on nu se mai săturau să o
admire. eodată, "aura din portret se desc+ise şi intrară $ermione şi
profesoara 0cBona"all.
eşi era şefa casei lor, $arry nu o mai vă!use pe profesoara
0cBona"all decât o sin"ură dată în camera lor de !i, iar atunci, numai
ca să îi anunţe ceva deosebit de important. $arry şi 6on se +olbară la
ea, amândoi cu mâinile pe &ul"er ”. $ermione îi ocoli, se aşe!ă într-un
fotoliu şi îşi bă"ă nasul într-o carte.
— eci, asta e, făcu profesoara 0cBona"all, apropiindu-se de cămin
şi uitându-se la &ul"er”. omnişoara Bran"er mi-a spus că ai primit o
mătură, Potter8
$arry şi 6on întoarseră privirile spre $ermione. Îi vă!ură nu mai
fruntea roşie ca focul, pe deasupra cărţii, care era cu fundul în sus, de
altfel.
— Pot s-o văd şi eu; întrebă profesoara 0cBona"all şi, înainte de a
căpăta vreun răspuns, le smulse mătura din mâini.
Începu să o e3amine!e cu atenţie, de la cap la coadă.
— $m, pufni ea. Şi nu era nici un bileţel, Potter; Aici o carte de
vi!ită; Aici un indiciu, de orice fel;
— N%, 6&e Harr', &)%rt.
— a..., continuă profesoara 0cBona"all. i bine, mă văd silită să-ţi
confisc mătura, Potter.
— 4-4um; sări $arr' *" 0)#are. $ar de )e
— @rebuieu
0cBona"all. să nu
vădsunt
dacă e3pertă
nu e blestemată în vreun
în domeniu, dar fel, !ise profesoara
0adam $ooc+ şi
profesorul lit2icE o să-i dea de capăt...
22
— Să-i dea de capăt stri"ă $arry, privind-o pe profesoara

0cBona"all, ca şi cum aceasta nu ar mai fi fost în toate minţile.
— A-o să le ia mai mult de două săptămâni, continuă profesoara
0cBona"all. : s-o primeşti înapoi, de îndată ce ne asi"urăm că n-are
vreun blestem asupra ei.
— ar nu are nimic, !ise $arry, cu vocea tremurându-i deja. =ău
aşa, doamnă profesoară...
— A-ai de unde să ştii, Potter, !ise profesoara 0cBona"all, cu
înţele"ere, până nu !bori cu ea. Şi n-o să faci lucrul acesta până nu
vedem dacă nu s-a acţionat asupra ei. : să te ţin la curent.
Profesoara 0cBona"all se întoarse pe călcâie şi ieşi prin "aura din
portret, luând şi mătura cu ea. $arry rămase înţepenit locului, uitându-
se după ea şi ţinând în mână cutia cu cremă de lustruit. 6on se întoarse
furios spre $er+#"e.
— 'e ţi-a trebuit să te duci %uga la conagall , poţi să-mi spui şi
mie urlă el.
$ermione puse cartea alături şi, deşi încă mai era ro!alie la faţă, îl
înfruntă pe 6on cu curaj.
— iindcă am cre!ut, şi profesoara 0cBona"all a fost de aceeaşi
părere cu mine, că mătura i-a fost trimisă lui $arry de către 1irius lacE8
27
— CAPITOLUL MII —
PATRONUS
$arry ştia că $ermione fusese de bună-credinţă, dar asta nu îl

împiedica să fie foc şi pară contra ei. usese proprietarul celei mai bune
mături din lume
nasul unde nu-i pentru
fierbeacâteva ore măcar
oala, nici dar acum, din dacă
nu ştia cau!ăocă-şi
să obă"ase ea
mai vadă
înapoi vreodată. Şi cum avea să arate frumoasa lui mătură, ultramo-
dernă, după ce i se vor fi aplicat toate testele anti-blesteme; Şi 6on era
furios pe $ermione. upă el, să-i aplici unui &ul"er ” nou-nouţ testele
anti-blesteme era o adevărată crimă8 $ermione, deşi era convinsă că
procedase corect, începuse să evite camera de !i. $arry şi 6on bănuiau
că îşi "ăsise refu"iu în bibliotecă şi nu făceau nimic ca să o scoată de
acolo. 'şa că fură c+iar bucuroşi când cole"ii lor se întoarseră la şcoală,
imediat după 'nul Aou, făcând să răsune iarăşi turnul lor de !"omot şi
voie bună.
4+iar în prima noapte după începerea următorului trimestru, aston
îl căută pe $arry.
— @e-ai distrat bine de 4răciun; îl întrebă aston şi, fără să aştepte
răspunsul lui $arry, se aşe!ă şi continuă, coborând vocea. :-a+ t#t 4"dt,
pe perioada 4răciunului, $arry... 9a ultimul meci, ştii tu... acă
ementorii îşi fac apariţia şi la următorul meci; Au ne putem permite
lucrul acesta, aşa că...
aston făcu o pau!ă, încurcat.
— 0-am "ândit şi eu la asta, interveni $arry. Profesorul 9upin mi-a
promis că mă învaţă cum să le fac faţă. Începem săptămâna asta, n-a
avut timp până la 4răciun...
— '+a, făcu aston şi fata i se destinse într-un !âmbet. În ca!ul
ăsta, cu si"uranţă că nu vreau să renunţ la un căutător atât de bun ca
tine8 >i-ai comandat altă mătură;
— N%, 6&e Harr'.
— Păi, ce mai aştepţi; Brăbeşte-te8 Au poţi folosi &1teaua
4ă!ătoare” contra :c+ilor-de-Şoim8
— A 0r+t %" 3%l4er”, de 4răciun8 sări 6on.
— U" 3%l4er”; *orbeşti serios; /n &ul"er ” adevărat
— 1tai, nu te bucura aşa de tare, !ise $arry, ne"ru de supărare. 0i-a
fost confiscată8
1i îi e3plică pe îndelete ce se întâmplase şi că acum mătura lui era
supusă testelor anti-blesteme.
— lestemată; 4um ar fi putut fi blestemată; e către cine;
— 1irius lacE8 !ise $arry. 1e presupune că vrea să pună mâna pe
mine şi 0cBona"all e de părere că s-ar fi putut să mi-o fi trimis el.
ăcând cu mâna un semn a le+amite, ca şi cum ar fi înlăturat orice
posibilitate ca un criminal notoriu să fie pe urmele căutătorului său,
aston !ise%lacE nu şi-ar fi putut permite să cumpere o mătură marc a
— ar
3%l4er”8  un fu"ar, cu întrea"a ţară pe urmele lui. 4um ar fi putut să
2=
intre într-un ma"a!in cu produse de calitate şi să cumpere un &ul"er ”

— a, şi eu !ic la fel, spuse $arry, dar 0cBona"all... 9ui aston îi
pieri culoarea din obraji.
— 0ă duc să vorbesc cu ea8 promise el. : să o fac să înţelea"ă că
n-are nici un sens... oar şi ea doreşte cu ardoare, la fel ca noi toţi, să
câşti"ăm 4upa... : să ve!i, $arry... 'u!i , %" 3%l4er”...

9ecţiile începură c+iar de a doua !i. Aimănui nu îi era pe plac că
trebuia să petreacă două ore la rând afară, în fri", dar $a"rid făcuse o
vatră mare, în care ardea un foc !dravăn, în care se desfătau
salamandrele lui. 9uară parte, de fapt, la nişte ore deosebit de plăcute,
adunând frun!e şi lemnişoare uscate, pentru a menţine tot timpul focul
aprins. Şopârlele iubitoare de do"oare se +ârjoneau, împrăştiind buştenii
încinşi. :ra de &Previ!iuni despre viitor ” se dovedi mult mai puţin
interesantă. Profesoara @rela2ney îi învăţă să "+icească în palmă şi nu
pierdu oca!ia să îi spună lui $arry că avea cea mai scurtă linie a vieţii,
pe care o vă!use ea vreodată.
/rma ora de &'părare contra 0a"iei Ae"re ” şi $arry ardea de
nerăbdare să ajun"ă în clasă. upă conversaţia avută cu aston, $arry
dorea să înceapă cât mai curând lecţiile de contracarare a puterii
ementorilor.
— ', da, făcu profesorul 9upin, când îi aminti $arry la sfârşitul orei
despre promisiunea făcută. 1ă vedem... 4e-ai !ice de marţi seara, la ora
opt; 4lasa unde se ţin orele de &)storia ma"iei ” ar trebui să fie destul de
încăpătoare... oar nu putem aduce un ementor adevărat, să te
antrene!i pe el...
— Încă pare bolnav, nu-i aşa; îi !ise 6on lui $arry, în timp ce se
îndreptau amândoi spre 0area 1ală, pentru masa de prân!. 4e cre!i că
are;
1e au!i un ţâţâit de!aprobator în spatele lor. ra $ermione, la
picioarele unei armuri, c+inuindu-se să înc+idă "eanta care "emea de
atâtea cărţi.
— $e )e te ţâţâi la noi; o întrebă 6on nervos.
— a deloc8 !ise ea cam de sus, reuşind să-şi salte iar "eanta pe
umăr.
— a da8 @e-am au!it8 4ând ne întrebam de ce suferă 9upin...
— Păi, nu e evident; întrebă ea cu un aer de superioritate care te
scotea din minţi.
— acă nu vrei, nu ne spune şi "ata8 o făcu 6on pe indiferentul.
— ine, !ise ea şi trecu pe lân"ă ei.
— $abar n-are, !ise 6on, privind cu ranc+iună după $ermione. *rea
doar să intre în vorbă cu noi8

2>
0arţi seara, la ora opt, $arry părăsi @urnul 4ercetaşilor şi se

îndreptă spre clasa unde se ţineau orele de &)storia ma"iei”. C"d aF%"&e el
a)#l#, era *"tuneric şi nu se vedea nimeni în clasă. 'prinse luminile, cu
ba"+eta ma"ică, şi se puse pe aşteptat. upă numai cinci minute, apăru
şi profesorul 9upin, cu o cutie mare sub braţ, pe care o în"+esui în
pupitrul profesorului inn.
— 4e e ăsta; întrebă $arr'.
— /n alt on", !ise 9upin, scoţându-şi +aina. e marţi tot caut prin
castel şi, spre norocul nostru, am mai "ăsit unul. 1tătea în debaraua lui
ilc+8 l o să întruc+ipe!e aproape fidel un ementor. 1e va transforma
automat într-un ementor, când va da nas în nas cu tine şi noi o să
practicăm pe el. Pot să-l pun în clasa mea, când nu facem ore acolo. 
un dulap sub catedră, care o să-i placă foarte mult.
— ine, făcu $arry, ca şi cum nu ar fi înţeles mare lucru, dar era
bucuros că profesorul 9upin "ăsise un înlocuitor atât de bun pentru un
ementor.
— 'şa..., făcu profesorul 9upin şi îşi scoase ba"+eta ma"ică,
îndemnându-i pe $arry să facă la fel. *raja pe care vreau să te învăţ,
$arry, este foarte complicată, se învaţă în anii mai mari... epăşeşte
Aivelele :bişnuite de *răjitorie. 1e numeşte *raja Patronus.
— Şi cum se procedea!ă; întrebă $arry nervos.
— acă este e3ecutată corect, apare un Patronus, răspunse 9upin,
care este un fel de 'nti-ementor, un fel de protector, care se interpune
ca un scut între tine şi ementor.
$arry se vă!u deodată la adăpostul unei fi"uri uriaşe, de mărimea
lui $a"rid, care ţinea o măciucă în mână.
— /n Patronus este un fel de forţă po!itivă, continuă profesorul
9upin, un fel de proiecţie a sentimentelor cu care se +rănesc ementorii
- speranţă, fericire, dorinţa de a supravieţui - dar care nu simte
disperare, ca toate fiinţele omeneşti, deci ementorii nu-i pot face nici
un rău. ar trebuie să te previn, $arry, că vraja ar putea fi mult prea
comple3ă pentru ti"e. 4+iar mulţi vrăjitori, care cunosc mult mai multe,
au dificultăţi în e3ecutarea ei.
— Şi cum arată un Patronus; întrebă $arry curios.
— 4apătă
— Şi o formă
cum poate unică pentru fiecare vrăjitor care îl conjură.
fi conjurat;
— 4u o incantaţie care reuşeşte numai dacă te poţi concentra
îndeajuns, cu toată puterea fiinţei tale, pe o sin"ură amintire fericită din
viaţa ta.
$arry se "ândi la cel mai fericit moment din viaţa lui. Aimic din
perioada în care a stat la familia ursley, desi"ur... În cele din urmă, se
opri asupra momentului în care a încălecat pentru prima oară o mătură.
— 'm "ăsit8 stri"ă el, încercând să se concentre!e asupra
momentului şi să retrăiască sen!aţia de fericire, dar şi de "ol în stomac.
— ()ncantaţia,
patronum !ise profesorul
” @e-ai concentrat 9upin,
asupra unui sunăfericit
moment *" fel%l a)e&tata;
din viaţa "!)pecto
— :, da8 e3clamă $arry, "ândindu-se intens la acel moment. !)pecto
2@
patrono... Pard#"(... patronum... !)pecto patronum(

4eva ţâşni va" din vârful ba"+etei sale, ceva ar"intiu şi fără prea
mare consistenţă.
— 'ţi vă!ut; întrebă $arry încântat. 1-a întâmplat ceva...
— oarte bine, !âmbi 9upin. şti "ata să încerci vraja asupra unui
ementor;
— a, şopti $arry, strân"ând tare ba"+eta în mână şi păşind în
centrul clasei.
Încerca să se concentre!e asupra primului !bor pe mătură, dar ceva
încerca să se infiltre!e în "ândurile lui. În câteva clipe, urma să audă iar
stri"ătul de!nădăjduit al mamei sale şi el nu vroia... 1au... 'şa să fie
oare;
L%0" de&)/&e )a0a)%l )%te.
/n ementor se ridică încet din cutie, cu faţa acoperită de "lu"ă şi
întoarsă spre $arry. in faldurile pelerinei ieşea o mână scârboasă,
cadaverică. ementorul ieşi şi se îndreptă încet spre $arry, +ârâind
!"omotos când tră"ea adânc aer în piept. /n val de răceală îl cuprinse
pe $arry...
— !)pecto patronum( stri"ă $arry. !)pecto patronum( !)pecto...
ar clasa şi ementorul începeau să-şi piardă contururile... $arry
simţea că se prăbuşeşte iar prin ceaţa albă şi densă. *ocea mamei sale
răsuna mai sfâşietor ca niciodată în capul lui...
3N% Harr'( Te +0l#r( a) #r)e, dar "% Harr'...”
&9a o parte, fată nesocotită...”
— Harr'(
$arry reveni la viaţă. =ăcea cu faţa la pământ. *edea iar conturul
clasei. Au era nevoie să î"trebe )e &e *"t+0la&e...
— Îmi pare rău, !ise el, în timp ce o sudoare rece i se prelin"ea pe
frunte.
— >i-ai revenit; întrebă 9upin.
— a, !ise $arry şi se re!emă de o bancă.
— Poftim8 !ise 9upin şi îi întinse o broscuţă de ciocolată. 0ănâncă
asta şi pe urmă mai încercăm o dată. Au mă aşteptam să reuşeşti din
prima încercare. e fapt, aş fi fost uluit să reuşeşti.
—  din ce în ce mai rău, !ise $arry, muşcând din capul broscuţei.
8la&%l ei se au!ea şi mai tare... şi vocea lui 4ap-de-0ort...
9upin se fă)% +a 0ald )a de #b)e.
— $arry, dacă nu vrei să mai încerci, nu e nici o problemă... @e
înţele" prea bine...
— Au8 stri"ă $arry, îndesând restul ciocolatei în "ură. ,rebuie( acă
mai apar ementorii pe terenul de *âjt+aţ când jucăm contra :c+ilor-de-
Şoim; A-am voie să mă mai prăbuşesc o dată. acă pierdem meciul
ăsta,—pierdem şi 4upa8
ine, !ise 9upin, atunci ale"e, te ro", o altă amintire fericită, asta
se pare că n-a avut prea multă putere...
2
$arry se "ândi intens şi în minte îi veni un moment din anul trecut,

când casa 4ercetaşilor câşti"ase 4ampionatul dintre case.
— Bata; întrebă 9upin, "ata să desc+idă capacul cutiei, în care
ascunsese on"ul.
— Bata8 !ise $arry, încercând să se "ândească numai la momente
fericite din viaţa lui şi nu la clipa în care urma să apară on"ul.
— A)%+( 6&e L%0", rd)"d )a0a)%l.
4amera se întunecă din nou şi un suflu în"+eţat cuprinse totul.
ementorul ieşi, îndreptându-se încet spre $arry.
— !)pecto patronum( comandă $arry. !)pecto patronum( !)pec...
4eaţa albă îi învălui simţurile... 4ontururi nedesluşite, enorme, îl
înconjurară de pretutindeni... 'poi, au!i o altă voce, bărbătească, de
data asta... înnebunită de "roa!ă şi ea...
&9ily, ia-l pe $arry şi fu"i8  98 u"i8 u încerc să-l reţin...,, 1e au!i
cineva fu"ind... : uşă care se desc+ise, apoi se trânti la loc... /n râs
piţi"ăiat, plin de răutate...
— $arry8 $arry8 @re!eşte-te...
9upin îl pălmuia, ca să-l facă să-şi vină în simţiri. e data asta nu îi
trebui decât o clipă ca să înţelea"ă de ce se afla pe podeaua prăfuită.
— 'm au!it vocea tatălui meu, murmură el. ste prima oară când
aud vocea lui... Încerca să-l reţină pe 4ap-de-0ort, ca să îi dea mamei
mele timp să fu"ă cu mine...
$arry îşi dădu seama că pe faţa lui lacrimile i se amestecau cu
sudoarea rece. 4a să nu-şi dea seama 9upin, se aplecă şi îşi şterse faţa
cu poala robei, prefăcându-se că se lea"ă la şiret.
— 9-ai au!it pe Cames; întrebă 9upin, cu o voce stranie.
— a, ridică $arry capul, acum că îşi ştersese lacrimile. 4um, )-aţi
cunoscut şi dumneavoastră pe tata;
— a, !ise 9upin. e fapt, eram prieteni buni la $o"2arts... 'scultă,
$arry, poate ar trebui să ne oprim...  de ajuns pentru a!i. *raja asta
este teribil de comple3ă... n-ar fi trebuit să te fac să treci prin tot c+inul
ăsta...
— Au, !ise $arry, ridicându-se în picioare. 0ai încerc o dată8 Au m-
am concentrat asupra unei ima"ini îndeajuns de fericite, de aceea n-a
mers...
0omentul în care aflase că este vrăjitor şi urma să nu mai locuiască
la familia ursley în perioada cât era la $o"2arts8 acă nici asta nu era
o amintire fericită, atunci nu ştia ce îl mai putea ajuta... Începu să se
concentre!e, amintindu-şi cum se simţise când aflase că nu mai era
nevoit să rămână în casa de la numărul patru, de pe 'leea osc+etelor.
$arry se sculă în picioare, "ata să înfrunte iar on"ul.
— Bata; întrebă profesorul 9upin, cu o fi"ură care părea să spună că
face esc+ise
acest lucru contrarpentru
capacul raţiuniiasale.
treiaine...
oară 'cum8
şi ementorul începu să se
îndrepte spre $arry. 4lasa se întunecă din nou şi fu învăluită de un fri"
2
cumplit...
— !)pecto patronum( stri"ă $arry. !)pecto patronum( !)pecto patronum(
>ipătul răsună iar în capul lui $arry, numai că de data asta părea că
vine de la un radio prost re"lat. 0ai încet... Şi mai încet... @ot îl mai
putea vedea pe ementor... 'poi, din capătul ba"+etei lui $arry ieşi o
umbră
îşi mai ar"intie, uriaşă, care
simţea picioarele ca se
de interpuse
vată, dar între el şiasta
de data ementor. $arry tot
era în picioare...
eşi nu ştia pentru cât timp...
— %idiculus( stri"ă 9upin, făcând un pas înainte.
1e au!i un :AB8... şi Patronus dispăru, împreună cu ementorul.
$arry se lăsă într-un scaun, simţindu-se obosit, ca şi cum ar fi aler"at
mai mulţi Eilometri. Picioarele îi tremurau. 4u coada oc+iului, îl vă!u pe
profesorul 9upin cum îl obli"ă pe on" să intre la loc.
— 3celent8 e3clamă profesorul 9upin, venind spre $arry. 3celent,
$arry, ăsta a fost un început bun8
— 0ai putem încerca o dată; *ă ro", domnule profesor8
— N%, acum nu8 În nici un ca!8 ' fost suficient pentru o sin"ură
seară. Poftim...
Şi îi întinse o ciocolată, dintre cele mai bune.
— 0ănâncă, $arry, ia cât mai multă ciocolată, altfel 0adam Pomfrey
o să-mi ia capul8 ata viitoare, la aceeaşi oră, da;
— $a, 6&e $arry şi muşcă din ciocolată.
Profesorul 9upin stin"ea luminile din clasă, care se reaprinseseră o
dată cu dispariţia ementorului. eodată, lui $arry îi trecu un "ând prin
cap.
— omnule profesor, !ise el, dacă l-aţi cunoscut pe tata, atunci
desi"ur că l-aţi cunoscut şi pe 1irius lacE...
Pr#fe&#r%l L%0" &e *"t#ar&e br%&).
— e unde ţi-a venit ideea asta; întrebă el aspru.
— Păi, de nicăieri... 'dică, ştiu că tata era prieten cu lacE, pe
vremea când învăţau împreună la $o"2arts...
L%0" &e relaa.
— a, si"ur că îl cunoşteam. 1au cel puţin aşa am cre!ut... Bata,
$arry, du-te, s-a făcut deja foarte târ!iu...
$arry părăsi clasa,
pe postamentul o luă
armurii, ca pe
săcoridor, iar când
îşi termine dădu colţul,
ciocolata, se aşe!ă
re"retând că
adusese vorba despre lacE, fiindcă era evident că lui 9upin nu îi
convenise deloc. 'poi, "ândurile lui $arry se întoarseră la mama şi la
tatăl lui...
1e simţea stors şi "ol pe dinăuntru, deşi mâncase atâta ciocolată.
ra în"ro!itor să ţi se învârtească prin cap vocile părinţilor tăi, c+iar
înainte de moartea lor. Au le mai au!ise de când era bebeluş. ar ştia că
nu va fi în stare niciodată să producă un Patronus puternic cu adevărat,
atâta timp cât îşi dorea doar pe jumătate să nu mai audă vreodată
vocile părinţilo
&1unt morţi r l%...
”, îşi spuse el, &şi faptul că le au!i vocile, n-o să-i aducă
nicicum înapoi. 0ai bine să-mi revin şi să mă adun, dacă vreau să
7?
câşti"ăm cupa la *âjt+aţ8”

1e ridică în picioare, mânca şi ultima bucăţică de ciocolată şi plecă
spre @urnul 4ercetaşilor.

:c+i-de-Şoim jucaseră împotriva *iperinilor la o săptămână după

începerea trimestrului. *iperinii câşti"aseră, deşi la scor foarte strâns.
'ceasta era o veste bună pentru 4ercetaşi, după cum îi anunţase şi
aston, fiindcă, în ca!ul în care i-ar fi bătut şi ei pe :c+i-de-Şoim,
treceau pe locul doi. 'şa că aston mări numărul antrenamentelor la
cinci pe săptămână. 'ceasta însemna că, dacă punea la socoteală şi
orele 'nti-ementori, pe care le făcea cu 9upin şi care îl epui!au mai
mult decât şase antrenamente la *âjt+aţ, lui $arry nu îi mai rămânea
decât o sin"ură seară pe săptămână ca să-şi pre"ătească temele pentru
acasă.
căreia 4+iar şi aşa,
multele ore $arry nu păreaîncepuseră
suplimentare atât de epui!at
să îşicaspună
$ermione, asupra
cuvântul. În
fiecare noapte, o puteai vedea pe $ermione într-un colţ al camerei de !i,
cu cărţile întinse pe mai multe mese, cu +ărţile de &'ritmanţie ”, cu
dicţionarele de rune sau cu dia"rame care îi înfăţişau pe Încuiaţi
ridicând "reutăţi, de e3emplu. 9a toate acestea se adău"au sute de fişe
şi notiţe. 'bia mai avea timp să adrese!e câte un cuvânt cuiva şi se
enerva când era întreruptă.
— 4um se descurcă oare; îl întrebă 6on în şoaptă pe $arry, arătând
spre $ermione.
Harr' t#)+a &e )/"%a )% # l%)rare despre &:trăvurile nedetectabile ”, pe
care le-o dăduse Plesneală. 6idică privirile spre $ermione, care abia se
mai vedea de după un maldăr de cărţi, şi întrebă absent%
— 4u ce să se descurce;
— 4u toate materiile suplimentare la care s-a înscris, răspunse 6on.
'm au!it-o în dimineaţa asta vorbind cu profesoara *ector, vrăjitoarea
care le predă &'ritmanţia”. *orbeau despre ora pe care au avut-o ieri,
dar $ermione n-avea cum să fie acolo, fiindcă a fost cu noi la orele lui
$a"rid despre &Brija pentr% )reat%rle +a4)e”8 )ar rnie 0acmillan mi-a !is
că nu lipseşte de la nici o oră de &1tudiul despre D")%aţi”, dar
majoritatea acestora sunt în acelaşi timp cu #rele de 3Pre16%" de&0re 1t#r”
şi nici de la astea n-a lipsit niciodată8
Harr' "% a1ea tmp să de!bată misterul participării $ermionei la toate
orele în acelaşi timp, fiind preocupat mai mult să-şi termine lucrarea
dată de Plesneală. ouă secunde mai târ!iu fu întrerupt iar, de aston,
de data asta.
— *eşti proaste, $arry, începu el încurcat. *in de la profesoara
0cBona"all, la care m-am dus să vorbesc despre &ul"er ”... 0-a
muştruluit că nu-mi ale" priorităţile cum trebuie, că sunt mai preocupat
de câşti"area
pasă cupei, decât
dacă te aruncă delaviaţa
mătura ta... după
pământ 'sta ce
fiindcă i-am
prin!i !is că nu-mi
+oţoaica. 1-o fi
vă!ut în ce +al ţipa la mine, de parcă cine ştie ce aş fi spus... 'poi am
7
întrebat-o cât mai durea!ă testele anti-blesteme...

1e opri puţin, ca să o poată maimuţări mai bine pe profesoara
0cBona"all%
— 3Ct 1a f "e)e&ar, Ba&t#"(” 4red că trebuie să-ţi coman!i o mătură,
$arry... 3istă formulare de comandă la sfârşitul cărţii „'are mătură”
4omandă-ţi şi tu un &Aimbus FGGJ”, aşa cum are raco.
— A-am de "ând să-mi cumpăr nimic din ce consideră el că e bun8
fă)% Harr' &e).

)anuarie se scurse pe nesimţite şi veni februarie, fără să aducă nici
o sc+imbare în vremea cumplit de rece. 0eciul contra :c+ilor-de-Şoim
era tot mai aproape, dar $arry tot nu îşi comandase altă mătură. $arry o
întreba pe profesoara 0cBona"all ce mai ştie despre &ul"erul” lui, după
fiecare oră de &@ransfi"urare”. 1econdat de 6on, bineînţeles, care
aştepta plin de speranţă, în timp ce $ermione trecea pe lân"ă ei, cu faţa
întoarsă.
— Au, Potter, încă nu pot să ţi-o dau înapoi, îi răspunse profesoara
0cBona"all, a douăspre!ecea oară când urma să fie întrebată acelaşi
lucru.
Aici măcar nu îl lăsase să desc+idă "ura.
— )-am făcut majoritatea testelor anti-blesteme, dar profesorul
lit2icE se teme ca nu cumva să i se fi aplicat măturii *raja 6ăsucirii. :
să te anunţ eu când terminăm8 Şi te ro" să nu mă mai plictiseşti cu
întrebarea asta8
Şi pentru ca lucrurile să stea şi mai prost, lecţiile 'nti-ementor nu
mer"eau c+iar atât de bine, precum sperase $arry. În mai multe
încercări la rând, fusese în stare să producă un Patronus, dar atât de
slab, încât acesta nu reuşise să oprească înaintarea ementorului. Au
reuşea să îl facă decât să plutească, e3act ca un nor semitransparent, în
urma acestor încercări $arry rămânând secătuit şi stors de ener"ie. 1e
simţea neputincios şi era furios pe el însuşi, ştiindu-se vinovat că de-
abia aştepta să audă iar vocile părinţilor săi, oricâtă durere îi producea
acel lucru.
— 'ştepţi prea multe de la tine, îi !ise profesorul 9upin, în cea de-a
patra săptămână de încercări. Pentru un vrăjitor de treispre!ece ani, e
deja o reali!are că ai făcut să apară un Patronus, oricât de slab ar fi
acesta. În plus, acum nu mai leşini, nu-i aşa;
— 'm cre!ut că Patronus va face ementorul să dispară sau măcar
să-l oprească, !ise $arry, descurajat.
— /n adevărat Patronus face acest lucru, într-adevăr, dar tu ai
reali!at deja foarte mult, într-un timp atât de scurt. acă mai apar şi la
meciul viitor de *âjt+aţ, vei fi în stare să-i ţii la distanţă măcar atâta
timp—
câtar
să poţi ateri!a
aţi spus că pe pământ,
o să-mi în şi
vină si"uranţă.
mai "reu, dacă sunt mai mulţi
ementori la un loc...
7
— 'm încredere deplină în tine, !âmbi profesorul 9upin. Poftim,

drept răsplată, o să-ţi dau ceva ce n-ai mai băut niciodată.
Şi scoase două sticle din "eanta lui.
— ere!ero8 e3clamă $arry, fără să se "ândească. a, îmi place
foarte mult8
9upin ridică sprânceana.
— :+, !ise repede $arry, 6on şi $ermione mi-au adus şi mie să
"ust, când s-au întors de la $o"smeade...
— '+a, făcu 9upin, dar continuă să îl privească bănuitor. ine... $ai
să bem pentru victoria 4ercetaşilor asupra :c+ilor-de-Şoim8 eşi eu n-ar
trebui să fiu de partea nimănui, ca profesor...
ăură în tăcere, când, deodată, $arry dădu "las "ândului care îl
măcina de multă vreme%
— 4e este sub "lu"a unui ementor; Profesorul 9upin lăsă sticla jos
şi !ise "ânditor%
— $mm... i bine, cei care i-au vă!ut faţa nu mai pot să ne spună
cum arată, fiindcă un ementor nu-şi ridică "lu"a decât ca să folosească
ultima lui armă, cea +a de te+%t.
— Care a"%+e
— ' fost numită &1ărutul ementorului ” sau &1ărutul 0orţii ”, spuse
profesorul 9upin, cu un !âmbet c+inuit. 'sta face un ementor când
vrea să distru"ă pe cineva complet. 'şa că bănuiesc că e3istă un fel de
"ură sub "lu"ă, deoarece îşi clămpăne ma3ilarele şi desc+ide "ura,
apropiind-o de victimă pentru a-i su"e sufletul.
$arry vărsă o picătură din sticlă, fără să vrea.
— 4um adică, întrebă el, omoară...
— Au, !ise 9upin, ce face un ementor e mult mai rău ca moartea.
Poţi e3ista fără suflet, atâta timp cât îţi bate inima şi-ţi funcţionea!ă
creierul, dar nu mai eşti conştient de nimic, nu mai ai amintiri, nu mai ai
nimic... Şi nu e3istă speranţă să-ţi mai revii. Pur şi simplu continui să
e3işti şi atât8 1ufletul îţi este pierdut 0e"tr% t#tdea%"a...
0ai luă o "ură şi continuă%
— 'sta îl aşteaptă pe lacE... ' !is şi în "#rofetul zilei” de a!i. 0inistrul
0a"iei le-a dat voie ementorilor să facă asta, de îndată ce pun mâna
pe lacE.
$arry se "ândi puţin la "ro!ăvia de a-ţi fi supt sufletul pe "ură, dar
imediat "ândurile îi !burară spre lacE.
— : merită din plin8 !ise el.
— 4re!i; întrebă profesorul 9upin, încetişor. 4+iar eşti convins că
cineva, oricine, merită aşa ceva;
$arry ar fi vrut să îi povestească lui 9upin tot ce a%6&e la &@rei
mături”, cum lacE îi trădase părinţii, dar asta ar fi însemnat să admită
că fusese la $o"smeade fără permisiunea nimănui şi ştia că profesorul
9upin nu ar fi apreciat acest lucru. 'şa că îşi termină erea!ero şi părăsi
clasa:unde
partesedin
ţine
ela%
ar#rele de 3I&t#ra
fi vrut să nu +a4e”.
fi întrebat niciodată ce se ascunde sub
"lu"a unui ementor, fiindcă adevărul era de-a dreptul oribil. ra atât
72
de pierdut în "ânduri, ima"inându-şi ce trebuie să simţi când ţi se

absoarbe sufletul pe "ură, încât nici nu o observă pe profesoara
0cBona"all pe coridor şi intră în ea.
— P#tter, f ate"t 0e %"de +er4(
— 0ă scu!aţi, doamnă profesoară...
— @ocmai te-am căutat în camera de !i a 4ercetaşilor. /ite cum stau
lucrurile... 'm făcut cam tot ce ştiam şi nu pare să fie nimic rău cu
mătura ta. 'sta înseamnă că ai un prieten foarte bun pe undeva,
Potter...
$arry rămase cu "ura căscată. În mâna profesoarei 0cBona"all
apăruse frumosul lui &ul"er”, mai minunat ca niciodată.
— 0i-l daţi înapoi; întrebă $arry neîncre!ător. Au "lumiţi;
— Au "lumesc, !ise profesoara 0cBona"all şi în acel moment
!âmbea cu adevărat. 4red că trebuie să te obişnuieşti cu mătura înainte
de meciul de sâmbătă, nu-i aşa; Şi... Potter, încearcă să câşti"ăm, da;
'ltfel, ăsta va fi al optulea an consecutiv când suntem învinşi, aşa cum a
ţinut profesorul Plesneală să-mi reamintească în seara asta...
0ut de uimire şi de încântare, $arry se "răbi, cu &ul"er ” pe umăr,
spre @urnul 4ercetaşilor. e cum intră pe culoarul lor, $arry îl vă!u pe
6on, care râdea cu "ura până la urec+i.
— >i-a dat-o; 3celent8 0ă laşi s-o încerc şi eu mâine;
— 1i"ur... 4um să nu; spuse $arry, fericit cum nu mai fusese
niciodată în ultima lună. Ştii... ar trebui să te împaci cu $ermione... '
fost bine intenţionată...
— a, ai dreptate, !ise 6on.  în camera de !i acum, învaţă... Aimic
nou, nu;
În timp ce se apropiau de intrarea în @urnul 4ercetaşilor, îl vă!ură pe
Aeville ru"ându-se de 1ir 4ado"an să-i dea drumul să intre.
— A+ &)r&-# 0e )e1a, 6)ea Ne1ille cu lacrimi în "las, dar probabil că mi-a
că!ut din bu!unar pe undeva...
— $a8 1ă i-o spui luD mutuD8 stri"ă 1ir 4ado"an.
'poi, observându-i pe $arry şi pe 6on, continuă teatral%
— :, bravi cavaleri, veniţi şi puneţi-l în lanţuri pe acest !ev!ec, care
a vrut să pătrundă forţat în turnul nostru8
— :, să-l
încercară ia mai taci din
liniştească pe "ură, îl repe!i 6on şi împreună cu $arry
Aeville.
— 'm pierdut parola, se văită Aeville. Şi de-abia reuşisem să -l
convin" să-mi dea parolele de săptămâna asta, fiindcă mereu le
sc+imbă... Au ştiu ce s-a întâmplat cu ele...
— 'uperstraniu ( 6&e Harr' 0ar#la.
1ir 4ado"an păru foarte de!amă"it şi cu "reu se dădu la o parte, să-
i lase să intre în camera de !i. 1e au!iră deodată !eci de e3clamaţii şi cu
toţii năvăliră în jurul lui $arry, ca să-i admire mătura ultimul tip.
— $e %"de # a, Harr'
— 0ăalaşi
— T% şi pe mine
*")er)at-#, Harr'să o încerc;
C%+ +er4e
— :c+i-de-Şoim n-au nici o şansă faţă de &ul"erul ” tău8 i au
77
&4uratlună ”(
— Pot doar să o ţin şi eu puţin, $arry;
upă apro3imativ !ece minute, timp în care &ul"er” trecu din mână
în mână, admirat din toate un"+iurile, mulţimea se împrăştie, iar $arry
şi 6on putură să o vadă, în sfârşit, pe $ermione, sin"ura care nu se
repe!ise să admire
$arry şi 6on mătura,
se apropiară cufundată
de ea. în studiu
$ermione şi evitându-le privirea.
ridică privirea.
— 0i-a dat-o înapoi, $ermione, !ise $arry, !âmbind la ea şi
arătându-i mătura.
— *e!i, $ermione; nu se putu abţine 6on să nu !ică. 0ătura n-avea
n+)(
— a, dar ar fi putut avea, făcu $ermione. ine că cel puţin ştim
si"ur că nu este blestemată8
— a, ai dreptate, admise $arry. 0ă duc sus, să o pun bine8
— 9asă-mă pe mine să o duc, se ru"ă 6on. @ot trebuie să-i dau
Pun"aşului tonicul.
6on luă mătura cu multă "rijă, ca şi cum ar fi fost făcută din sticlă şi
începu să urce scările, spre dormitoarele băieţilor.
— Pot să stau şi eu lân"ă tine; o întrebă $arry pe $ermione.
— 1i"ur că da, !ise ea şi dădu la o parte un maldăr de per"amente,
eliberând un &)a%".
$arry îşi aruncă o privire şi vă!u lucrarea interminabilă de la
&'ritmanţie”, pe care încă mai strălucea cerneala, o lucrare la fel de
lun"ă pentru &1tudiul despre Încuiaţi ” 5&e ce au nevoie Încuiaţii de
electricitate;”# şi traducerea unui te3t scr& *" r%"e, de )are &e a0%)a Her+#"e
t#)+a at%").
— 4um de reuşeşti să te descurci cu atâtea materii; o întrebă $arry.
— i, muncă multă, ştii tu, !ise $ermione.
1tând atât de aproape de ea, $arry vă!u că $ermione arăta
aproape la fel de e3tenuată ca 9u0".
— e ce nu renunţi la câteva; întrebă $arry, în timp ce ea căuta
dicţionarul de rune.
— 4um să fac asta; întrebă ea scandali!ată.
— &'ritmanţia” arată în"ro!itor, !ise $arry, uitându-se la nişte +ărţi
e3trem de complicate,
— Au, cu multe
nu este deloc8 Şi e cifre.
atât de interesantă8 !ise $ermione cu
pasiune.  materia mea favorită8 ste...
ar $arry nu mai apucă să afle ce era atât de minunat la
&'ritmanţie”. În acel moment, se au!i un urlet dinspre dormitorul
băieţilor. Aimeni nu mai scoase nici un cuvânt, rămânând ca nişte stane
de piatră, cu oc+ii ţintă la scări. 1e au!iră tropăieli, din ce în ce mai
aproape, şi îşi făcu apariţia 6on, tră"ând după el un cearşaf.
— /)@8 urlă el din toţi rărunc+ii, îndreptându-se furios spre masa la
care stătea $ermione. /)@8 mai !ise el şi îi aruncă cearşaful în fată.
— R#", dar )e... /)@8 P/AB'Ş/98
— P/AB'Ş/98
$ermione se trase din faţa lui 6on, rămânând cu "ura căscată de
7=
uimire. $arry se uită la cearşaful din mâna lui 6on. Pe el erau nişte pete,
ca de...
— 1QAB8 stri"ă 6on în tăcerea mormântală, care se lăsase. '
0/6)@, )@/9  98 Ş) Ş@)) 4 6' P P:';
— A-Au, abia şopti $ermione.
6on aruncă
aplecară să vadăceva
maipe traducerea
bine. easupra$ermionei. $arry
caracterelor şi $ermione
ascuţite, se
se aflau
câteva fire de păr de culoare portocalie8 Păr de pisică8
7>
— CAPITOLUL MIII —
CERCETAŞII CONTRA OCHILOR-DE-ŞOIM
1e părea că prietenia dintre 6on şi $ermione ajunsese la sfârşit.
rau atât de porniţi unul împotriva altuia, încât $arry nu prea vedea
cum i-ar fiînputut
niciodată împăca.
serios 6on lui
încercările eraŞmec+erilă
supărat-foc,
defiindcă $ermione
a-l mânca nu luase
pe Pun"aşul şi
mai şi pretindea că Şmec+erilă era nevinovat şi îi su"era să facă bine
să-şi caute şobolanul sub pat. $ermione, pe de altă parte, susţinea sus
şi tare că 6on nu avea nici o dovadă că Şmec+erilă îi mâncase
şobolanul, că s-ar fi putut ca părul să fi rămas acolo dinainte de 4răciun
şi că 6on îi purta pică lui Şmec+erilă încă de când îi ateri!ase în cap la
&0enajeria ma"ică”.
$arry era convins şi el că Şmec+erilă îl înfulecase pe Pun"aşul, dar
când încercă să îi e3plice $ermionei că totul mer"ea în direcţia aceea,
$ermione se supără şi pe $arry.
— oarte bine, !ise ea, n-ai decât să ţii cu el. 0 a *"t 3%l4er”, apoi
Şmec+erilă, totul numai din vina mea, nu-i aşa; 9asă-mă în pace, $arry,
am o "roa!ă de învăţat8
6on era foarte afectat de pierderea şobolanului său.
— $ai, 6on, încerca să-l îmbărbăte!e red, mereu te plân"eai de cât
de plictisitor era Pun"aşul. ra atât de bătrân, încât îşi pierduse şi
culoarea. :ricum, era pe ducă, bietul de el. Poate că e mai bine că a
murit repede şi nu s-a c+inuit. : în"+iţitură - $9'P8 - şi "ata8 4red că
nici n-a simţit.
— red8 e3clamă Binny indi"nată.
— 'şa e, 6on, interveni şi Beor"e. oar tu sin"ur ai spus că nu
făcea altceva decât să doarmă şi să mănânce.
— 9-a muşcat odată pe Boyle, !ise 6on, necăjit, şi ne-a scăpat de
Boyle, îţi aminteşti, $arry;
— a, aşa e, admise $arry.
— :#+e"t%l l% de 4l#re, 6&e red, nefiind în stare să păstre!e o faţă
serioasă. ie ca cicatricea de pe de"etul lui Boyle să ne amintească
întotdeauna de el. 9asă, 6on, o să-ţi cumperi alt şobolan, când te mai
duci la $o"smeade. 4e rost are să-l jeleşti atât;
1trăduindu-se din toate puterile să-l console!e pe 6on, $arry îl
convinse să vină şi el la ultimul antrenament de *âjt+aţ, înaintea
meciului cu :c+i-de-Şoim, iar la sfârşitul antrenamentului putea să
încalece şi el pe &ul"er”. 'sta păru să îl facă pe 6on să uite pentru o
clipă de Pun"aşul 5&3celent8 Şi pot să încerc să marc+e! şi câteva
"oluri;”# Şi astfel, plecară amândoi spre terenul de *âjt+aţ.
0adam $ooc+, care era mereu pre!entă la antrenamente, ca să-l
suprave"+e!e pe $arry, a fost şi ea impresionată de &ul"er ”, ca toţi
ceilalţi. 9-a e3aminat amănunţit înainte de decolare şi le-a împărtăşit
părerea
— 4eei ec+ilibru
autori!ată.are8 acă seria &Aimbus ” are vreun defect, atunci
ăsta e8 upă câţiva ani de folosinţă, tra"e spre coadă. )-au moderni!at şi
7@
mânerul, mult mai ele"ant ca la &4uratlună  ”, îmi aminteşte de vec+iul

model &1ă"eata de 'r"int ”... Păcat că nu se mai fac şi a!i... 4e mătură8
Pe ea am învăţat eu să !bor...
Şi 0adam $ooc+ continuă în nota asta o vreme, până când aston
interveni%
încercePăi, 0adam $ooc+...

@rebuiedacă
să senu vă supăraţi, lăsaţi-l pe $arry să-şi
—
noua mătură. obişnuiască puţin cu ea...
— O/, &4%r, 6&e :ada+ H##)/. P#ft+, P#tter. E% &ta% a), )% Wea&le'...
a şi 6on ieşiră de pe teren, aşe!ându-se în tribună, iar ec+ipa
4ercetaşilor se adună în jurul lui aston, pentru a primi ultimele
instrucţiuni pentru meciul de a doua !i.
— $arry, am aflat pe cine vor folosi :c+i-de-Şoim drept căutător8
4+o 4+an", o fată din anul )*, dră"uţă-foc... 'm sperat să nu fie în
formă, să nu-şi fi revenit după accidentul suferit la antrenament, !ise
aston, fără să îşi poată ascunde de!amă"irea că 4+o 4+an" se
refăcuse. Pe de altă parte, !boară pe o &4ornet FOG ”, o joacă pe lân"ă
&ul"er”(
0ai privi o dată cu admiraţie la mătura lui $arry, apoi îi îndemnă%
— Bata8 'cum, +ai să ne antrenăm8
În cele din urmă, $arry încălecă pe &ul"er” şi se înălţă în aer.
ra mai "ro!av decât îşi ima"inase el. &ul"er ” reacţiona la cea mai
mică manevră. Părea să îi citească "ândurile mai de"rabă, decât î  a&)%lta
)#+e"6le.
1e înălţă atât de sus, încât iarba de pe stadion abia se mai "+icea
numai după culoarea ei întunecată. $arry făcu un viraj atât de brusc,
încât 'licia 1pinnet scoase un ţipăt speriat, după care se redresa
imediat în !bor lin. 'poi, $arry coborî brusc, încât aproape că atinse
iarba cu călcâiele, după care se ridică iar repede în aer, la trei!eci,
patru!eci, cinci!eci de metri...
— $arry, dau drumul la +oţoaică8 stri"ă aston.
$arry se întoarse şi fu"i din faţa unui balon-"+iulea, până în faţa
porţii. Îl evită cu multă uşurinţă şi imediat observă +oţoaica aurie,
făcându-şi apariţia din spatele lui aston. 1e repe!i spre ea şi, în mai
puţin de !ece secunde, o şi avea în palmă.
@oată îiec+ipa
+oţoaică, lăsă uni!bucni
avans,înapoi
aplau!e frenetice.
se repe!i $arry
iar după ea, dădu drumul
unduind la
printre
coec+ipieri. $arry o observă curând, lân"ă "enunc+iul lui Hatie ell, se
îndreptă spre ea şi o prinse din nou.
' fost cel mai "ro!av antrenament de până atunci. @oată ec+ipa,
inspirată de pre!enţa lui &ul"er ”, e3ecută toate manevrele fără nici o
"reşeală. 4ând ateri!ară, aston nu mai "ăsi absolut nimic de criticat,
ceea ce, aşa cum bine sublinie Beor"e 7easley, era pentru prima oară.
— Au văd ce ne-ar putea opri mâine8 e3clamă aston. Aumai dacă...
$arry, ai re!olvat problema cu ementorii;
— a,
Patronus !ise $arry
produsese el şicam fără
dorind catra"ere defiinimă,
acesta să "ândindu-se
fost mult la ce
mai puternic.
— ementorii n-or să-şi mai facă apariţia, :liver, !ise red, si"ur de
7
el. umbledore a luat cele mai drastice măsuri8

— 1ă sperăm, !ise aston. 0ult noroc mâine şi acum, spre turn8
— u mai rămân puţin, îi !ise $arry lui aston. )-am promis lui 6on
că îl las să încalece pe &ul"er”(
D" t+0 )e t#at ă ec+ipa se îndrepta spre vestiare, $arry se duse spre
6on, care şi sărise parapetul, iar acum se afla pe teren. 0adam $ooc+
adormise pe scaunul ei.
— Poftim8 !ise $arry, întin!ându-i mătura lui 6on.
6on, în plin e3ta!, încălecă mătura şi !bură prin noaptea care se
lăsa, în timp ce $arry se duse la mar"inea terenului, ca să îl vadă mai
bine pe 6on. Aoaptea se lăsase bine, când 0adam $ooc+ se tre!i în
scaunul ei. Îi certă că o lăsaseră să doarmă atât şi îi !ori spre castel.
$arry îşi luă mătura pe umăr şi împreună cu 6on se îndreptară spre
castel, discutând aprins despre performanţele super-măturii,
fenomenala ei acceleraţie şi virajul aproape în loc.
rau la jumătatea drumului spre castel, când $arry observă ceva
care îi făcu inima să-i sară de la locul ei% d# #)/ &)l0"d *" *"t%"er).
$arry se opri, cu inima bătând să-i spar"ă pieptul.
— 4e-i; întrebă 6on.
$arry arătă în direcţia oc+ilor. 6on întinse ba"+eta şi !ise%
— 1umos(
/n fascicul luminos apăru la capătul ba"+etei şi că!u pe iarbă, apoi
se ridică, l%+""d )re"4le %"% )#0a). A)#l#, printre frun!ele moarte stătea
"+emuit Şmec+erilă.
— ă-te jos8 urlă 6on şi se aplecă să ia o piatră de pe jos. ar
înainte de a face ceva cu ea, Şmec+erilă se făcu nevă!ut, dintr-o sin"ură
!vâcnire din uriaşa coadă, portocalie şi văr"ată.
— *e!i; se revoltă 6on. Îl lasă să umble tot aşa, de capul lui8
Probabil că-şi clăteşte "âtlejul după Pun"aşul cu niscaiva păsărele...
$arry nu !ise nimic, ci respiră uşurat. Pentru o clipă se temuse că
oc+ii aceia aparţineau 1pectrului. Porniră iar la drum, spre castel. Până
ajunseră la intrarea castelului, luminată ca !iua, $arry nu mai vorbi cu
6on, fără să se uite nici *" drea0ta, ") *" &t"4a.

$arry luă micul dejun de a doua !i împreună cu toţi băieţii din
dormitor, care erau de părere că &ul"er ” merita o "ardă de onoare.
4ând intră în 1ala 0are, cu &ul"er ” pe umăr, toate capetele se
întoarseră spre $arry, toţi murmurând cu admiraţie. $arry observă cu o
foarte mare satisfacţie că *iperinilor li se lun"ise faţa de un cot.
— )-ai vă!ut faţa; întrebă 6on, c+icotind fericit şi uitându-se încă o
dată la raco. ' rămas ca la dentist8 Bro!av8
aston nu-şi mai încăpea în piele nici el, din cau!a măturii-minune.
— P%"e-#
fel, încât să ia), Harr', 6&e
se poată el, aşe!ând
vedea mătura la mijlocul
marca. :c+i-de-Şoim mesei, veniră
şi 'stropufii în aşa
repede, să o vadă mai îndeaproape. 4edric i""ory îl felicită pe $arry
7
pentru un astfel de înlocuitor al lui &Aimbus FGGG ”. Iar 0rete"a lui Percy,
de la :c+i-de-Şoim, 9uminiţa 9impede, îl întrebă dacă poate pune mâna
şi ea pe &ul"er”.
— $ei, 9uminiţa, ai "rijă, !ise Percy, cu "ura până la urec+i, în timp
ce fata e3amina mătura cu atenţie, să nu cumva să ne sabote!i mătura8
'm pus un pariu cu 9uminiţa, pe !ece "aleoni, apropo de re!ultatul
meciului.
9uminiţa îi mulţumi lui $arry şi se întoarse la masa ei.
— $arry, ve!i, ai "rijă să câşti"i, îi şopti Percy. A-am !ece "aleoni8
a, 9uminiţa, vin acum...
Şi Percy se "răbi spre prietena lui.
— Şi eşti si"ur că poţi să struneşti mătura asta, Potter; se au!i o
voce rece şi antipatică.
*enise şi raco 6eacredinţă să arunce o privire mai de aproape.
ineînţeles, urmat de 4rabbe şi de Boyle8
— a, aşa cred, !ise $arry, prefăcându-se nepăsător.
— Are fel de fel de îmbunătăţiri, făcu raco, pe un ton maliţios.
Păcat că nu e dotată şi cu o paraşută, pentru ca!ul în care se apropie
vreun ementor de tine...
4rabbe şi Boyle c+icotiră.
— Păcat că nu-ţi poţi ataşa un braţ în plus, raco, i-o întoarse $arry.
1i"ur ar prinde +oţoaica în locul tău8
c+ipa 4ercetaşilor râse în cor. :c+ii spălăciţi ai lui raco se
în"ustară şi mai mult, pe când se îndepărta de masa 4ercetaşilor. Îl
vă!ură pe raco aşe!ându-se la masa *iperinilor şi toate capetele se
strânseră în jurul lui, şuşotind. ără îndoială că îl întrebau dacă mătura
lui $arry era c+iar marca &ul"er ”.
9a unspre!ece fără un sfert, ec+ipa 4ercetaşilor se îndreptă spre
vestiare. *remea era complet diferită, faţă de meciul contra 'stropufilor.
ra o !i rece, dar foarte senină, şi sufla un vânticel abia simţit. ra
vi!ibilitate perfectă şi $arry, deşi foarte nervos, începea să simtă emoţia
pe care numai un meci de *âjt+aţ ţi-o poate da. 'u!eau murmure şi paşi
care indicau că restul şcolii se îndrepta spre stadion. $arry îşi scoase
+ainele obişnuite de şcoală şi ba"+eta din bu!unar. : bă"ă în blu!a pe
care
să nuo aibă
purtanevoie
pe subdeec+ipamentul
ea. eodată,de
îi *âjt+aţ, dar spera
veni în minte din tot 9upin
profesorul sufletul
şi
$arry se întrebă dacă era şi el în tribune.
— Ştiţi ce are fiecare de făcut, îi mai dăscăli aston o dată, înainte
de a pleca de la vestiare. acă pierdem şi meciul ăsta, adio cupă8 'şa
că... jucaţi ca ieri şi totul va fi :H8
A0ărură 0e tere", *" a0la%6e t%+%lt%#a&e. E)/0a :c+ilor-de-Şoim, în
costume albastre, se afla deja la mijlocul terenului. 4ăutătorul lor, 4+o
4+an", era sin"ura fată din ec+ipă. ra mai scundă cu un cap ca $arry
care nu se putu împiedica să nu observe că era e3traordinar de dră"uţă.
Îi !âmbi
simţi un lui
"ol $arry, în timp
în stomac, darce
eracăpitanii
si"ur căşinu
ec+ipele se salutau,
din cau!a iar $arry
emoţiei dinaintea
jocului...
=?
— aston, avies, daţi mâna8 !ise 0adam $ooc+ scurt. 4ăpitanii

celor două ec+ipe îşi strânseră mâinile, prieteneşte.
— 9a fluierul meu, încălecaţi pe mături8 @rei... doi... unu8
$arry !vâcni în aer, mai repede ca oricine altcineva. Începu să se
rotească şi să scrute!e ori!ontul după +oţoaica aurie, ascultând însă şi
comentariul,
7easley. care era făcut de acelaşi 9ee Cordan, prietenul "emenilor
— Au început( area atracţie a acestui meci este mătura „$ulger ”,
condusă de 0arr/ *otter din ec#ipa 'ercetaşilor ( 2upă revista „'are
mătură”, mătura „$ulger” va %i mătura campionatului mondial din anul
ăsta şi...
— Cordan, eşti aşa de dră"uţ să ne spui şi nouă ce se întâmplă în
meciul ăsta; îl întrerupse profesoara 0cBona"all.
— 0a, doamnă pro%esoară, dar tocmai %ăceam o mică introducere. i,
%iindcă veni vorba, mătura "4ulger” are %râna inclusă în ...
— 9#rda"(
— Bine, bine... 'ercetaşii sunt în atac, >atie 5ell se pregăteşte să
înscrie...
$arry trecu în "oană pe lân"ă Hatie ell şi se îndreptă în partea
opusă a terenului, unde vă!use ceva strălucitor. :bservă cu coada
oc+iului că 4+o 4+an" se ţinea foarte aproape de el. Ştia să !boare
foarte bine. 1e apropia de el ra!ant, silindu-l să-şi sc+imbe mereu
direcţia.
— 'rată-i ce acceleraţie ai, $arry, urlă red, în timp ce abătea un
balon-"+iulea din calea 'liciei 1pinne t.
$arry acceleră în apropierea porţilor :c+ilor-de-Şoim şi 4+o rămase
în urmă. Hatie ell reuşise să înscrie primele !ece puncte pentru
4ercetaşi, iar partea opusă a terenului, unde se aflau susţinătorii
ec+ipei, i!bucni în urale. @ocmai atunci, $arry observă +oţoaica aurie,
undeva în apropiere de pământ.
$arry plonja imediat. 4+o vă!u ce făcuse şi se luă după el. $arry
acceleră, emoţionat şi încântat. 9upin"urile erau specialitatea lui8 0ai
avea cam jumătate de metru şi...
in senin, un balon-"+iulea se apropie ameninţător de $arry. 6euşi
să se ferească
moment la timp,şiscăpând
crucial dispăru +oţoaica ca prin urec+ile acului, dar în acel
aurie.
1e au!i un stri"ăt de de!amă"ire din partea 4ercetaşilor, dar şi
aplau!e furtunoase din partea susţinătorilor :c+ilor-de-Şoim, pentru
balonul-"+iulea trimis la momentul oportun. 4a să-i înveţe minte,
Beor"e 7easley trimise şi el un balon-"+iulea spre ec+ipa :c+ilor-de-
Şoim, un jucător abia reuşind să-l evite în ultima clipă.
— +ercetaşii conduc cu optzeci de puncte la zero şi , uitaţi-vă, ce
%rumos zboară „$ulger”( *otter îl e"ploatează acum la ma"imum . Ah, ce
întoarcere( "+ornet 678” este mult depăşită( +e echilibru( 'âtă...
— Cordan8
meciul, te ro"8 şti plătit să faci reclamă la marca &ul"er ”; 4omentea!ă
:c+i-de-Şoim se repliaseră şi înscriseseră şi ei de trei ori, astfel că
=
acum diferenţa era de numai cinci!eci de puncte. acă 4+o prindea

prima +oţoaica, :c+i-de-Şoim câşti"au. $arry se lăsă puţin mai jos,
scrutând în jur după +oţoaică. : sclipire aurie, nişte aripioare... $oţoaica
se afla pe lân"ă porţile 4ercetaşilor...
$arry acceleră, cu oc+ii ţintă la +oţoaică, dar, ca din senin, 4+o
apăru în faţa lui şi îi blocă drumul...
— $arry, nu e momentul să o faci pe cavalerul8 urlă aston, vă!ând
că $arry se dă la o parte. oboar-o de pe mătură, dacă e ca!ul8 4e stai;
$arry se întoarse şi o vă!u pe 4+o !âmbind. $oţoaica se făcuse iar
nevă!ută. $arry se înălţă iar, fiind acum la aproape un metru deasupra
terenului. 4u coada oc+iului, o vă!u iar pe 4+o pe urmele lui. 1e
+otărâse să îl marc+e!e pe el, mai de"rabă, decât să caute ea însăşi
+oţoaica. ine... acă asta voia, o să suporte consecinţele...
Plonja din nou, şi 4+o, convinsă că $arry vă!use +oţoaica, făcu la
fel. $arry îşi întrerupse brusc plonjonul, ridicându-se în vite!ă, în timp ce
4+o continua să se îndrepte spre pământ. Şi, pentru a treia oară, vă!u
din nou +oţoaica8 1trălucea deasupra terenului, în dreptul porţilor
:c+ilor-de-Şoim.
$arry acceleră. 9a fel făcu şi 4+o, foarte jos, în comparaţie cu $arry,
care avea astfel un mare avantaj. 0ai avea puţin şi punea mâna pe
+oţoaica aurie, când...
— :+8 făcu 4+o, arătând în depărtare.
istras de stri"ătul ei, $arry privi în direcţia arătată de 4+o.
@rei ementori înalţi, acoperiţi cu "lu"i ne"re, priveau spre el.
Au mai pierdu nici o clipă. 1coase repede ba"+eta şi !ise%
— !)pecto patronum(
4eva ar"intiu, o siluetă enormă, apăru la capătul ba"+etei sale. Ştia
că reuşise, dar nu se opri să vadă ce se întâmpla cu ementorii. 4u
mintea surprin!ător de limpede, $arry privea înainte. 0ai avea puţin.
Întinse mâna şi abia avu timp să prindă min"iuţa care se !bătea
neputincioasă.
1e au!i fluierul lui 0adam $ooc+. $arry se întoarse şi imediat fu
asaltat, pur şi simplu, de şase siluete în costume roşii. Întrea"a ec+ipă îl
îmbrăţişa, "ata să-l dea jos de pe mătură. e jos se au!eau uralele
înnebunite
— <sta-iale$arry8
4ercetaşilor.
stri"a aston. 'şa te vreau8
'licia, 'n"elina şi Hatie îl sărutau, iar red îl prinsese de "ât şi îl
strân"ea atât de tare, încât i se părea că în curând capul urma să i se
desprindă de trup. Îmbul!indu-se care mai de care, ec+ipa 4ercetaşilor
reuşi să ateri!e!e cu bine. $arry descăleca de pe mătură şi vă!u un "rup
de suporteri, cu 6on în frunte, aler"ând spre el. Până să se de!meti-
cească, mulţimea îl în"+iţise cu totul.
— $a( &tr4a R#", rd)"d +"a l% Harr'. $a( $a( $a(
— ravo, $arry8 îl felicită Percy. =ece "aleoni pentru mine8 0ă duc
să văd unde este
— ravo, 9uminiţa,
$arry8 scu!ă-mă...
urlă şi 1eamu &.
— Îngrozitor de frumos8 tună şi $a"rid peste capetele mulţimii.
=
— U" Patr#"%& de 6le +ar( a%6 Harr' *" %re)/e.

1e întoarse şi îl vă!u pe profesorul 9upin, care era în e"ală măsură
impresionat şi încântat.
— $e+e"t#r "% +-a% afe)tat *" ") %" fel( se bucură $arry. A-am simţit
nimic8
ve!i... 'sta fiindcă... nu erau ementori, îi !ise profesorul 9upin. *ino să

—
Dl d%&e 0e Harr' &0re +ar4"ea &tad#"%l%.
— 9-ai speriat de moarte pe domnul raco 6eacredinţă8 râse 9upin.
$arry se uită mirat. /nul peste altul, la pământ, c+inuindu-se să îşi
descâlcească robele ne"re, se aflau raco, 4rabbe, Boyle şi 0arcus
lint, căpitanul ec+ipei *iperinilor. 1e părea că raco stătuse pe umerii
lui Boyle. easupra tuturor, spume"ând de furie, se afla profesoara
0cBona4all.
— : mă"ărie fără mar"ini8 stri"a ea. : încercare laşă şi demnă de
dispreţ de a distra"e atenţia căutătorului 4ercetaşilor8 1unteţi pedepsiţi,
iar casa *iperinilor pierde cinci!eci de puncte8 : să vorbesc şi cu
profesorul umbledore despre asta, nici o "rijă8 '+a, uite-l că vine c+iar
acum8
acă mai lipsea ceva ca victoria şi bucuria 4ercetaşilor să fie
depline, atunci ce păţise raco era c+iar sarea şi piperul8 6on apăruse
lân"ă $arry şi amândoi se prăpădeau de râs, vă!ându-i cum se c+inuie
să scape de robe. raco reuşise cu c+iu cu vai, dar Boyle încă se mai
!bătea în roba nea"ră.
— $ai, $arry, !ise Beor"e. /rmea!ă petrecerea 4ercetaşilor8 În
camera de !i8
— *in8 !ise $arry, mai fericit ca nicicând în viaţa lui. c+ipa
4ercetaşilor, încă în costumele roşii, desc+idea drumul prin mulţime,
îndreptându-se spre castel.

$arry se simţea ca şi cum deja câşti"aseră cupa la *âjt+aţ.
Petrecerea ţinu până târ!iu în noapte. red şi Beor"e dispărură o
perioadă, după care se întoarseră cu braţele pline de ere!ero şi fel de
fel de dulciuri.
— e unde le-aţi luat; 4um; întrebă 'n"elina Co+nson, când Beor"e
începu să împrăştie broscuţe de mentă peste capetele mulţimii.
— 4u un mic ajutor din partea celor patru% 9unaticul, Şobo,
'mprentă şi 4orn8 şopti red la %re)/ea l% Harr'.
: sin"ură persoană nu luă parte la petrecere% $ermione. 1tătea într-
un colţ şi, oricât de incredibil ar părea, se c+inuia să citească „!iaţa
domestică şi moravurile Încuiaţilor din area 5ritanie”.
$arry se ridică de la masă, unde red şi Beor"e începuseră să
jon"le!e
— 'i cu sticle
fost de ere!ero,
la meci; o întrebăşi$arry.
se duse la ea.
— 4um să nu; sări $ermione, cu o voce straniu de piţi"ăiată şi
=2
ferindu-se să-l privească în oc+i. 1unt foarte bucuroasă că am câşti"at.

@u ai fost "ro!av, $arry, dar trebuie să citesc cartea asta până luni...
— $ai, $ermione, +ai să "uşti şi tu ceva, o ru"ă $arry, privind
în"rijorat totuşi la 6on şi întrebându-se dacă era suficient de bine
dispus, ca să în"roape securea ră!boiului.
— Au pot, $arry, mai am patru sute două!eci şi două de pa"ini de
citit, !ise $ermione, părând că intrase în panică deja. :ricum... lui nu i-
ar conveni să vin şi eu...
Şi se uită spre 6on. A-avea nici un rost să mai insiste, mai ales că
6on se tre!i tocmai atunci să !ică, maliţios%
— acă bietul meu şobolan nu ar fi fost mâncat, tare s-ar mai fi
bucurat de musculiţele astea de ciocolată8 1e dădea în vânt după ele8
$ermione i!bucni în lacrimi. Până să apuce $arry să o console!e
cumva, $ermione se ridică, îşi luă cartea sub braţ şi urcă în fu"ă scările
spre dormitorul fetelor.
— e ce nu te împaci cu ea; îl întrebă $arry pe şoptite.
— Au vreau8 !ise 6on încăpăţânat. 0ăcar să fi dat vreun semn că îi
pare rău sau că ştie că a "reşit... ar ea se poartă ca şi cum Pun"aşul ar
fi în vacanţă sau mai ştiu eu unde8
Petrecerea se termină numai când apăru pe nepusă-masă
profesoara 0cBona"all la ora unu noaptea, în +alatul ei ecose! şi cu
părul prins în fileu, trimiţându-i la culcare. $arry şi 6on urcară scările
spre dormitor, încă discutând fa!ele meciului. În cele din urmă, obosit-
mort, $arry trase paravanul din jurul patului său şi adormi aproape
instantaneu...
'vu un vis foarte straniu. 1e făcea că se plimba printr-o pădure, cu
&ul"er” pe umăr, pe urmele unei siluete ar"intii, pe care o observa doar
din când în când, printre copacii şerpuitori. orind să o ajun"ă din urmă,
$arry "răbi pasul, dar tot aşa făcu şi năluca... $arry începu să aler"e şi
în faţa lui au!i tropote de copite. 'poi, la o cotitură, se desc+ise o
poieniţă şi...
— AUUUUUUU( NUUUUUUU(
$arry sări în capul oaselor, ca şi cum cineva l-ar fi lovit în faţă.
e!orientat, într-un întuneric deplin, $arry se împiedică în propriile lui
+ainevocea
au!i şi au!i paşi dincolo
speriată de paravan.
a lui 1eamus in colţul celălalt al camerei se
inni"an%
— Ce- Ce &-a *"t+0lat
9ui $arry i se păru că aude uşa dormitorului înc+i!ându-se. În cele
din urmă, reuşi să "ăsească desc+i!ătura dintre draperii şi le trase la o
parte, moment în care ea " T/#+a& a0r"dea l%+"a.
6on stătea în vârful patului, cu +ainele alături şi cu o e3presie de
"roa!ă întipărită pe c+ip.
— lacE8 1irius lacE8 4u un cuţit8 reuşi el să !ică.
— +um
— a8
— 6on,'ici8
eşti 'dineauri8 ' sfâş
si"ur că n-ai at dra0erle
visat; îl întrebădeean.
la 0at( :-a tre6t d" &#+"(
— /ită-te şi tu la draperii8 ' fost aici, aşa cum v-am spus8
=7
1e sculară cu toţii din paturi şi se repe!iră în jos, pe scările în

spirală. În spatele lor, se au!iră alte uşi desc+i!ându-se şi voci speriate%
— 4ine a ţipat;
— 4e faceţi;
4amera de !i era slab luminată de focul care abia mai pâlpâia. Peste
tot nu se vedeau
6on, c+iar decât resturile
eşti si"ur devisat;
că n-ai la petrecere şi nimic altceva.
—
— L-am vă!ut, credeţi-mă8
— 4e-i cu !"omotul ăsta;
— Profesoara 0cBona"all ne-a trimis la culcare8 'păruseră şi câteva
feţe, în +alate de noapte şi 4ăscând de !or. 1e iviră şi alţi băieţi.
— 3celent8 4e aventură8 e3clamă red 7easley.
— @oată lumea la culcare8 !ise Percy, care îşi prindea insi"na, în
timp ce vorbea.
— Percy, a fost 1irius lacE, !ise 6on. În dormitorul nostru8 4u un
cuţit8 0-a tre!it din somn8
În camera de !i se lăsă tăcerea.
— 'iureli8 făcu Percy, alarmat totuşi. 9a cât ai mâncat, e normal să
fi avut un coşmar8
— acă îţi spun...
— @ermină, 6on, !ău aşa8 'jun"e8
Profesoara 0cBona"all veni şi ea. @rânti portretul în urma ei şi intră
în camera de !i a 4ercetaşilor, privindu-i furioasă.
— 0ă bucur şi eu că am câşti"at meciul, dar aţi întrecut orice
măsură8 Percy, mă aşteptam la mai mult din partea ţa8
— A-am autori!at eu aşa ceva, doamnă profesoară, vă ro" să mă
credeţi8 !ise Percy, pufnind indi"nat. @ocmai le spuneam să se ducă la
culcare. ratele meu, 6on, a avut un coşmar...
— A/ ' :1@ A)4) /A 4:Ş0'68 urlă 6on. :'0A< P6:1:'6<,
0-' @6=)@ )A 1:0A8 1)6)/1 9'4H8 4/ /A 4/>)@ ÎA 0QA<8 'P94'@
'1/P6' 0'8
Profesoara 0cBona"all se uită ţintă la el.
— Au fi cara"+ios, 7easley8 4um putea să treacă de 1ir 4ado"an;
— Întrebaţi-l8 stri"ă 6on, arătând cu de"etul spre 1ir 4ado"an. acă
n-a vă!ut...
Privindu-l cu multă neîncredere pe 6on, profesoara 0cBona"all ieşi
iar pe coridor şi vorbi cu 1ir 4ado"an. @oţi ascultau cu urec+ile ciulite.
— 1ir 4ado"an, aţi vă!ut pe cineva intrând în @urnul 4ercetaşilor;
— 1i"ur că da, buna mea domniţă8
1e aşternu tăcere, atât pe coridor, cât şi în camera de !i.
— 4-4ţi văzut cu oc#ii dumneavoastră întrebă profesoara
0cBona"all. ar parola;
— : ştia8 !ise 1ir 4ado"an, mândru nevoie-mare. Ştia parolele din
toate !ilele săptămânii. 0i le-a citit de pe un petec de +ârtie8
Profesoara
stăteau 0cBona"all
ca stanele de piatră. reveni în camera de !i, albă ca varul. @oţi
— 4are dintre voi, începu ea, ameninţător, care ble", dincolo de
==
orice înc+ipuire, a notat parolele pe o +ârtiuţa şi a lăsat-o la voia

întâmplării;
1e lăsă o tăcere şi mai adâncă, punctată de suspine înăbuşite.
Aeville, tremurând din cap până în picioare, ridică o mână şovăitoare.
=>
— CAPITOLUL MI! —
RANCHIUNA LUI PLESNEALĂ
Aimeni nu mai înc+ise oc+ii în noaptea aceea, în @urnul 4ercetaşilor.
@oată lumea ştia că se cerceta din nou castelul şi aşteptau cu toţii în
camera deanunţe
în !ori să-i !i vestea
că că lacE
lacE iar fusese
reuşise prins. Profesoara 0cBona"all veni
să &)a0e.
' doua !i, pe unde umblau erau evidente semnele de pa!ă sporită.
lit2icE fu vă!ut la intrarea în castel, arătând uşilor portretul lui 1irius
lacE şi învăţându-le să dea imediat de veste când îl recunosc. ilc+
umbla pe coridoare ca be!metic, acoperind toate crăpăturile şi "ăurile
de şoarece. 1ir 4ado"an fusese concediat. Portretul lui fusese dus iar pe
coridorul pustiu de la etajul şapte, iar doamna cea "rasă se reîntorsese.
usese restaurată cu foarte multă pricepere, dar era foarte nervoasă.
'cceptase vec+ea slujbă, numai după ce i se promisese protecţie
suplimentară. ură an"ajaţi câţiva troli, drept "ardă de corp, special
pentru ea. 'ceştia mărşăluiau ameninţător pe coridor, scoţând
mormăieli în"ro!itoare şi comparându-şi măciucile.
$arry observă că statuia vrăjitoarei cu un sin"ur oc+i, de la etajul
trei, rămăsese nepă!ită, cu intrarea neastupată. 1e părea că "emenii
7easley avuseseră dreptate că numai ei, iar acum şi $arry, 6on şi
$ermione, erau sin"urii care cunoşteau intrarea secretă.
— 4re!i că ar trebui să spunem cuiva; îl întrebă $arry pe 6on.
— Ştim că n-a venit pe acolo, răspunse 6on. acă s-ar fi dat # &0ar4ere
la 3L#r6 +er”, a+ f aflat(
6on devenise peste noapte o adevărată celebritate. Pentru prima
oară, i se acorda lui mai multă atenţie decât lui $arry şi era cât se poate
de evident că lui 6on îi plăcea această nouă e3perienţă. eşi încă
impresionat de cele întâmplate peste noapte, 6on era foarte bucuros să
povestească oricui îl întreba, cu lu3 de amănunte, ce păţise el.
— ... dormeam şi am au!it !"omote, ca şi cum ar fi fost sfâşiat un
material... 'm cre!ut că visam. ar m-am tre!it şi am vă!ut că o parte a
draperiei de la patul meu era ruptă. 0-am întors cu faţa în sus şi l-am
vă!ut... 'plecat asupra mea, ca un sc+elet viu, cu părul încâlcit şi
murdar... Şi cuţitul ăla lun", pe care îl ţinea în mână... Şi felul în care mă
privea8 0-am uitat şi eu la el şi am scos un ţipăt. 1-a speriat şi a fu"it8
— Şi totuşi, de ce; îl întrebă el pe $arry, după ce se depărtară fetele
din anul )), care ascultaseră cu "ura căscată povestea înfricoşătoare. e
ce s-a speriat;
1i $arry se întrebase acelaşi lucru. e ce lacE, după ce îşi dăduse
seama că "reşise patul, nu l-a redus la tăcere pe 6on, ca să se ducă apoi
la $arry. lacE dăduse dovadă, în urmă cu doispre!ece ani, că prea puţin
îi păsa dacă omora oameni nevinovaţi, iar de data asta avea de-a face
cu cinci băieţi, neînarmaţi, dintre care patru dormeau buştean.
— Probabil
de vreme că şi-a
ce ai scos dat seama
tu ţipătul că îi$arry,
ăla, !ise va fi imposibil
"ânditor.să
'r iasă din castel,
fi trebuit să ne
omoare pe toţi, ca să ajun"ă la portret, iar pe coridor ar fi dat nas în nas
=@
cu profesorii...
Aeville că!use în cea mai nea"ră di!"raţie. Profesoara 0cBona"all
era supărată-foc pe el. Îl pedepsise şi îi şi inter!isese să mai mear"ă la
$o"smeade. În plus, le ordonase celorlalţi să nu cumva să îi dea vreunul
parola lui Aeville. ietul Aeville era obli"at să aştepte până venea
cineva, ca săpatrulau
trolilor care intre şi el
peînculoar.
camera de nici
Însă !i, nevoit să suporte
una dintre acestestrâmbăturile
pedepse nu
era aşa de în"ro!itoare ca cea pe care i-o pre"ătise bunica lui. 9a două
!ile după pătrunderea lui lacE în turn, îi trimisese cel mai "roa!nic lucru
pe care putea să-l primească un student de la $o"2arts% o /rlătoare8
ufniţele intrară, ca de obicei, la micul dejun, aducând
corespondenţa. 9ui Aeville îi rămase îmbucătura în "ât, când una dintre
bufniţe lăsă în faţa lui un plic mare şi roşu. $arry şi 6on, care stăteau în
faţa lui Aeville, îşi dădură imediat seama că era o /rlătoare. oar 6on
primise şi el una de la mama lui anul trecut...
— u"i cu ea, Aeville8 stri"ă 6on.
Aeville nu mai aşteptă să i se spună de două ori. În+ăţă plicul şi fu"i
cu el afară din 0area 1ală, spre +a!ul sălbatic al celor de la masa
*iperinilor. 'u!iră totuşi /rlătoarea, care e3plodă în +olul de la intrare.
1e au!i clar vocea bunicii lui Aeville, amplificată ca prin minune de o
sută de ori, reproşându-i că umpluse întrea"a familie de ruşine.
Aecăjit pentru bietul Aeville, $arry nu observă imediat că avea şi el
o scrisoare. @rebui să îi atra"ă atenţia $ed2i", ciupindu-i uşor mâna.
— :+... 0ulţumesc, $ed2i"...
$arry desfăcu plicul, în timp ce $ed2i" ciu"ulea din ful"ii de
porumb ai lui Aeville. 4iti bileţelul din interior%
2ragă 8on şi 0arr/,
6u vreţi să veniţi la un ceai, diseară, la ora şase !in să vă iau eu de
la castel. 4şteptaţi-mă în #olul de la intrare . 6u aveţi voie să ieşiţi
singuri din castel(
+u drag,
&agrid
— Probabil că vrea să ştie mai multe despre lacE, făcu 6on. 9a ora
şase seara, $arry şi 6on ieşiră din turn, trecură în fu"ă pe lân"ă troli şi
se îndreptară spre +olul de la intrare.
$a"rid îi aştepta deja acolo.
— i bine, $a"rid, !ise 6on, probabil că vrei să au!i despre lacE,
direct de la sursă8
— Ştiu destule despre asta, !ise el şi îi conduse afară din castel.
— :+, făcu 6on, uşor ji"nit şi descumpănit.
Primul lucru pe care îl vă!ură de cum intrară în coliba lui $a"rid fu
ucEbeaE, care îşi întindea aripile pe cuvertura lui $a"rid, ciu"ulind
nişte viermi putre!iţi. Întorcând capul, de!"ustat de scârboasa privelişte,
=
$arry observă un costum maroniu, atârnat de dulapul lui $a"rid, şi o

cravată portocalie, absolut oribilă.
— Pentru ce sunt astea, $a"rid; întrebă $arry.
— Păi, mâine e vineri şi se audia!ă ca!ul lui ucEbeaE contra
&4onsiliului pentru liminarea 4reaturilor Periculoase”. 0er"em amândoi
la 9ondra. 'm luat două bilete pentru 'utobu!ul 1alva t#r.
$arry se simţi cam vinovat. /itase complet că data audierii lui
ucEbeaE era atât de aproape. Şi, judecând după e3presia de pe faţa lui
6on, şi el uitase. /itaseră şi că îi promiseseră lui $a"rid să îl ajute să
pre"ătească o apărare solidă pentru uc JbeaJ. 3%l4er” le al%"4a&e t#t%l d"
+"te.
$a"rid le oferi câte un ceai şi nişte prăjiturele, dar ei refu!ară
dulciurile cu multă diplomaţie. 'veau de acum destulă e3perienţă în
le"ătură cu felul în care "ătea $a"rid.
— *reau să discut ceva cu voi, !ise $a"rid, aşe!ându-se între ei şi
părând neobişnuit de serios.
— 4e anume; întrebă $arry.
— $e&0re Her+#"e, 6&e Ha4rd.
— Ce- )% ea 6&e R#".
—  într-o stare jalnică, spuse $a"rid. e la 4răciun, a venit de mai
multe ori să mă vadă. 1e simte în"ro!itor de sin"ură. 0ai întâi, nu aţi
vorbit cu ea din cau!a măturii, acum, din cau!a motanului...
— ... )are l-a mâncat pe Pun"aşul, completă 6on furios.
— iindcă motanul ei a îndră!nit să se poarte ca toate pisicile,
continuă $a"rid maliţios. ' şi plâns de câteva ori, dacă vreţi să ştiţi...
@rece printr-un moment foarte "reu. upă părerea mea, şi-a luat mai
mult decât poate în"+iţi. 1ă înveţe la atâtea materii... 4u toate astea, a
mai "ăsit timp să mă ajute şi pe mine, cu apărarea în sprijinul lui
ucEbeaE... ' "ăsit ceva e3traordinar... 'cum sunt convins că ucEbeaE
mai are o şansă...
— $a"rid, iartă-ne, şi noi ar fi trebuit să te ajutăm, începu $arry,
simţindu-se în"ro!itor.
— Au vă condamn pentru asta, !ise $a"rid, dând din mână.
umne!eu ştie că aţi avut multe pe cap. *-am vă!ut la antrenamente, !i
şi noapte...
apreciaţi mai'm vruto prietenie,
mult totuşi să vă spuno despre
decât mătură $ermione. 'm cre!ut
sau un şobolan... 'stacă
e
tot.
$arry şi 6on sc+imbară priviri vinovate între ei.
— Aici nu ştii cât de în"rijorată a fost când lacE era să te omoare,
6on8  o fată foarte bună, $ermione, ascultaţi-mă pe mine... )ar voi nici
măcar nu vorbiţi cu ea8
— acă ar fi renunţat la motanul ăla, aş fi vorbit cu ea, sări 6on, dar
ea îi ţine partea în continuare.  un criminal şi ea nu vrea să audă nici
un cuvânt împotriva lui8
— i,
absolut ce vrei;
stupid, făcu
când $a"rid,
e vorba bătând apropoul.
de animalele /nii oameni se poartă
lor favorite.
În spatele lui, ucEbeaE tocmai scuipa nişte resturi pe perna lui
=
Ha4rd.
4ât mai stătură la $a"rid, vorbiră numai despre şansele 4ercetaşilor
de a câşti"a cupa la *âjt+aţ. 9a ora nouă, $a"rid îi conduse înapoi, la
castel.
4ând ajunseră în camera de !i, vă!ură multă lume bulucită în faţa
unui—bilet de la avi!ier.
:er"em la $o"smeade, la sfârşitul săptămânii viitoare, !ise 6on,
care reuşise să citească peste capetele celorlalţi. 4e !ici de asta;
— Păi, şopti $arry, se pare că ilc+ n-a !idit şi pasajul secret...
— $arry8 îi stri"ă $ermione c+iar în urec+e.
;0erat, Harry se uită în jur. ra $ermione, care dădea la o parte
teancul de cărţi care o ascunsese până atunci privirilor lor.
— $arry, tu au!i ceva; întrebă 6on ironic, fără să o privească pe
$ermione.
— 6on, cum poţi să-l laşi să vină cu tine; upă ce era să te omoare
lacE... 1ă ştiţi că o să vă spun8 *orbesc serios8
— '+a, acum vrei ca $arry să fie e3matriculat8 o repe!i 6on. Au-ţi
ajun"e cât rău ne-ai făcut până acum8
$ermione desc+ise "ura să !ică ceva, dar, cu un mieunat slab,
1mec+erilă îi ateri!ă în poală. $ermione îl privi în"ro!ită pe 6on, vă!ând
e3presia de pe faţa lui, îl luă repede pe Şmec+erilă şi fu"i spre
dormitorul fetelor.
— i, ce !ici de asta; îl întrebă 6on pe $arry, ca şi cum ar fi
continuat discuţia întreruptă de $ermione. ata trecută, n-ai vă!ut mai
nimic8 1ă ve!i cum e înăuntru, la &=onEo”...
$arry mai verifică o dată dacă nu cumva îl au!ea $ermione.
— 0er" şi eu, se învoi el. ar de data asta, îmi pun pelerina care mă
face invi!ibil.

1âmbătă dimineaţă, $arry îşi puse pelerina în "eantă, îşi ascunse în

bu!unar &$arta Ştren"arilor” şi merse la micul dejun, împreună cu toată
lumea. $ermione îi arunca priviri bănuitoare pe deasupra mesei, dar
$arry îi evită privirea şi avu "rijă ca fata să-l vadă urcând înapoi scările
de marmură, până ce plecă toată lumea.
— 9a revedere, 6on, stri"ă $arry ca să-l audă toată lumea. Ae
vedem când te întorci8
6on !âmbi şi îi făcu semn cu oc+iul.
$arry urcă în fu"ă la etajul trei, scoţând din bu!unar &$arta
Ştren"arilor”, încă de pe drum. 'jun"ând la statuia vrăjitoarei cu un
sin"ur oc+i, $arry nete!i +arta şi se uită pe ea. *ă!u un punct care se
îndrepta spre el, iar sub punct scria% &Aeville Poponeaţă”.
$arry scoase repede ba"+eta şi murmură%
— 0issendium
'!vârli ( prin cocoaşa statuii, dar până să intre şi el, de după
"eanta
colţ apăru Aeville.
>?
— $arry, am uitat că nici tu nu mer"i la $o"smeade8

— 1alut, Aeville8 !ise $arry, îndepărtându-se de statuie şi
ascun!ând +arta. 4e mai faci;
— Aimic, ridică Aeville din umeri. Au joci o partidă de &'runcă în aer
ş f%4”
— Păi... nu... trebuie să mă duc la bibliotecă să-mi fac lucrarea
despre vampiri, pe care ne-a cerut-o 9upin...
— *in şi eu, se lumină Aeville la faţă. Aici eu nu mi-am făcut-o8
— :+, ce căscat sunt8 făcu $arry. 'm uitat că am terminat-o c+iar
a!-"#a0te(
— Şi mai bine8 se bucură Aeville. 0ă poţi ajuta şi pe mine8 Au prea
am înţeles c+estia cu usturoiul... @rebuie mâncat sau...
Aeville îşi duse mâna la "ură, speriat de ce vă!use peste umărul lui
$arry.
ra Plesneală. Aeville făcu un pas în urma lui $arry, ascun!ându-se
după el.
— 0ăi să fie8 4iudat loc de întâlnire *-aţi "ăsit, !ise Plesneală
bănuitor.
1pre disperarea lui $arry, Plesneală se uită la ambele capete ale
culoarului, apoi la statuia vrăjitoarei cu un oc+i.
— Ne-a+ *"tl"t... d" *"t+0lare, 6&e Harr'.
— a; făcu Plesneală. :biceiul tău, Potter, să apari în tot felul de
locuri neaşteptate, fără vreun motiv anume8 *ă sfătuiesc cu frumosul să
vă duceţi de"rabă în @urnul 4ercetaşilor, acolo unde vă e locul8
$arry şi Aeville plecară, fără să mai spună nimic. 4ând să dea
colţul, $arry întoarse capul şi îl vă!u pe Plesneală punând mâna pe
capul statuii şi e3aminând-o îndeaproape.
$arry reuşi să-l ba"e pe Aeville în camera de !i şi apoi să-l
păcălească, !icându-i că se duce să ia lucrarea de la bibliotecă, unde o
lăsase în seara precedentă. 1căpând de privirile bănuitoare ale trolilor,
$arry scoase iar +arta şi o ţinu aproape de oc+i.
4uloarul de la etajul trei părea pustiu. $arry aruncă o privire pe
+artă şi constată cu uşurare că punctuleţul etic+etat &1everus
Plesneală” era deja în biroul său. esc+ise cocoaşa statuii şi îşi dădu
drumulŞtren"arilor
&$arta pe panta de”, piatră, la capătul
apoi o luă la fu"ă căreia îl aştepta
spre pivniţa de la"eanta
&9or!iilui. Şterse
mierii ”.
Harr', ascuns complet privirilor de pelerina lui, intră în ma"a!inul de

dulciuri şi se duse drept la 6on, împun"ându-l în spate cu de"etul.
— 1unt eu, îi şopti $arry.
— e ce ai întâr!iat atât; şuieră 6on.
— 1e învârtea Plesneală pe acolo...
)eşiră în strada principală.
— 0ai eşti lân"ă mine; şopti 6on, din colţul "urii.  o sen!aţie aşa
de ciudată...
1e duseră la poştă. 6on se prefăcu ocupat cu o scrisoare către ill,
fratele lui, din "ipt, pentru ca $arry să aibă timp să se uite în jur.
>
ufniţele - cel puţin trei sute la număr - priveau în jos, spre el. el de
fel de bufniţe, de la cele mai mari la unele minuscule, şi de toate
culorile. *ă!u şi bufniţe A9 5&Aumai 3pediţii 9ocale ”#, atât de mici,
încât ar fi încăput în palma lui $arry.
1e duseră apoi la ma"a!inul lui =onEo, atât de a"lomerat, încât lui
$arry
cree!eîi panică.
trebui toată
rau îndemânarea dinpăcăleli
acolo trucuri şi lume să nu ar
care deafi peste cineva
satisfăcut şi să
până şi
cele mai "ro!ave fante!ii ale lui red şi Beor"e. $arry îi spuse lui 6on ce
vrea să îi cumpere şi lui şi îi pasă pe sub pelerină nişte monede de aur.
Părăsiră ma"a!inul cu fondurile subţiate bine de tot, dar cu bu!unarele
pline de bombe cu băle"ar, bomboane care produceau su"+iţul,
săpunuri în formă de broaşte şi ceşcuţe de ceai, care te muşcau de nas.
=iua era superbă şi adia un vât plăcut. Aici unul dintre ei nu avea
c+ef să stea între patru pereţi, aşa că trecură de &@rei mături ” şi se
îndreptară spre &/rlet în noapte”, )el +a bntuit conac din 0area ritanic
4onacul se afla pe un deluşor, dominând sătucul, şi părea straniu, c+iar
şi la lumina !ilei, cu ferestrele lui mari şi cu "rădina plină de buruieni.
— 4+iar şi fantomele de la $o"2arts o evită, îi spuse 6on lui $arry,
pe când se sprijineau de "ard şi se uitau în sus, la clădire. AicE 'proape-
ăr-de-4ap mi-a !is că a au!it că fantomele de aici sunt foarte
neprietenoase. Aimeni nu poate intra înăuntru. red şi Beor"e au
încercat, desi"ur, dar toate intrările sunt !idite.
Încăl!it de urcuş, $arry tocmai se "ândea să-şi scoată pentru câteva
clipe pelerina, când au!iră voci în apropiere. 4ineva urca dealul, din
partea opusă lor. 4eva mai târ!iu, îşi făcu apariţia raco, însoţit de
nelipsiţii 4rabbe şi Boyle. *ocea care se au!ise era a l% $ra)#.
— @rebuie să primesc cât de curând o bufniţă de la ţaţa, care s-a
dus la audiere contra lui ucEbeaE şi $a"rid, ca să le e3plice cum nu mi-
am putut eu folosi mâna trei luni...
4rabbe şi Boyle mustăciră.
— @are aş vrea să-l ascult pe ble"ul ăla, păros, ce apărare şi-a
construit... $ipo"riful e ca şi mort8
eodată, raco îl observă pe 6on. aţa i se destinse într-un !âmbet
răutăcios.
— Ce fa) a),
Şi raco Wea&le'
se uită la conacul de pe deal.
— ănuiesc că ţi-ar plăcea să locuieşti aici, nu-i aşa, 7easley; 'i
avea şi tu dormitorul tău... 'm au!it că dormiţi toţi într-o cameră, aşa e;
$arry îl apucă pe 6on de robă, ca să -l oprească să sară la "âtul lui
raco.
— 9asă-l în seama mea, îi şopti el lui 6on.
ra şi păcat să fi pierdut o astfel de oca!ie. $arry se duse în spatele
celor trei, se aplecă şi luă un pumn de noroi de pe jos.
— @ocmai vorbeam despre prietenul tău, $a"rid, continuă raco să
îl$ipo"rifului...
sâcâie pe 4re!i
6on.căAe
o săima"inam ce-o
plân"ă, când să taie
o să-i spună el în apărarea
$ipo"rifului...
P9:Ş48
>
raco sări ca muşcat de şarpe, când fu împroşcat cu noroi, de la

spate. in părul lui blond se scur"eau picături ne"re şi lipicioase.
— Ce &e...
6on trebui să se ţină de "ard, ca să nu se tăvălească pe jos de râs.
@oţi trei priviră speriaţi în jur, în timp ce raco încerca să-şi curăţe părul.
— Ce-a f#&t a&ta C"e a ar%")at *" +"e )% "#r#
— 4am bântuit locul ăsta, nu; !ise 6on, cu aerul unuia care
comentea!ă vremea.
4rabbe şi Boyle erau de-a dreptul speriaţi. 0uşc+ii lor nu făceau doi
bani în faţa unor fantome. raco se uita înnebunit la peisajul pustiu din
jurul lui. $arry făcu un pas spre o băltoacă din mijlocul drumului, plină
de melci fără carapace.
P9:Ş48
e data asta, avură parte de câţiva melci şi 4rabbe şi Boyle. Boyle
sărea într-un picior, încercând disperat să dea la o parte melcii, de pe
oc+ii lui mici şi răi.
— ' venit din direcţia asta, !ise Boyle, arătând spre un punct aflat
la apro3imativ doi metri în dreapta lui $arry.
4rabbe înaintă orbeşte, cu mâna întinsă, ca un !ombi. $arry se feri
din calea lui, luă un băţ şi îi altoi câteva pe spinare. $arry râse pe
înfundate, când 4rabbe făcu o piruetă aproape completă, încercând să
vadă cine îndră!nise. 4um prin apropiere nu se vedea decât 6on,
4rabbe se îndreptă ca un tanc spre el, dar $arry îi puse o piedică.
4rabbe se împiedică, iar piciorul lui mare cât o lopată călca pe tivul
pelerinei lui $arry. 'ceasta se dădu la o parte, făcându-i pe raco să se
+olbe!e în"ro!it.
— '''''$8 urlă el şi toţi trei o luară la fu"ă, în josul deal%l%.
$arry îşi aranja iar pelerina, dar fără nici un rost, acum.
— $arry8 se sperie 6on. u-te repede înapoi la castel, dacă apucă
raco să spună cuiva...
— 9a revedere, !ise $arry şi o luă la fu"ă spre centrul satulu.
: să creadă 6eacredinţă că ce vă!use fusese adevărat; : să-l
creadă cineva pe raco; Aimeni nu ştia despre pelerina lui... Aimeni, în
afară de umbledore... 9ui $arry i se strânse stomacul. umbledore o să
ştie ce s-a la
AF%"&e întâmplat, cu si"uranţă,
3L#r6 +er” dacă apuca
, apoi în pivniţă, raco
înainte, prinsă spunăstrâmt,
tunelul cuiva...pe
panta de piatră şi afară, prin cocoaşa statuii. Îşi scoase pelerina şi o luă
la fu"ă pe culoar, cât de tare era în stare...
acă ajun"ea raco înaintea lui; 4ât i-ar fi luat până să "ăsească
un profesor; 1ufla din "reu, simţind o durere ascuţită în partea dreaptă.
@rebuia să lase pelerina acolo, fiindcă l-ar fi dat de "ol dacă raco
ajun"ea să spună totul unui profesor. : ascunse într-un colţ întunecos,
apoi începu să urce panta de piatră. /rca repede. in cau!a transpiraţiei
mâinile îi alunecau pe piatra netedă. 'junse în sfârşit în cocoaşa statuii
şi o desc+ise.
statuii 1e $arry
cu un oc+i, strecură
au!iafară. )mediat
paşi "răbiţi pedupă ce puse la loc cocoaşa
culoar.
ra Plesneală. 1e apropie de $arry în fu"ă şi se opri în faţa lui.
>2
— 'şa, deci, făcu el.

Pe faţa lui se citea un imens triumf. $arry încercă să o facă pe
nevinovatul, deşi era cât se poate de conştient că avea faţa transpirată
şi mâinile pline de noroi. Şi le ascunse repede în bu!unare.
— *ino cu mine, Potter8 !ise Plesneală.
$arry
mâinile de coborî
+aine, scările
fără săînvadă
urma lui Plesneală,
profesorul. încercând
4oborâră să-şişiştear"ă
în pivniţă ajunse
în biroul lui Plesneală.
$arry mai fusese în biroul lui Plesneală numai o sin"ură dată şi
atunci abia scăpase cu faţa curată. Între timp, Plesneală mai
ac+i!iţionase nişte monstruo!ităţi şi scârboşenii, care stăteau în borcane
orânduite pe rafturile din spatele biroului. orcanele străluceau în
lumina focului din cămin, reflectând şi mai bine conţinutul lor, ceea ce
sporea atmosfera de teroare resimţită de $arry.
— Şe!i8 comandă Plesneală.
$arry se aşe!ă, dar Plesneală continuă să rămână în picioare.
— omnul 6eacredinţă, încep% el, a 1e"t la +"e )% # 0#1e&te f#arte &tra"e,
P#tter...
$arry tăcu mâlc.
— 0i-a spus că a dat de 6on 7easley pe dealul pe care se află
conacul bântuit şi părea să fie sin"ur...
Harr' t#t "% 6&e "+).
— omnul 6eacredinţă mi-a spus în continuare că, în timp ce stătea
de vorbă cu 7easley, un pumn de noroi l-a lovit în ceafă. i, Potter, cum
cre!i tu că a fost posibil un asemenea lucru;
$arry încercă să pară cât se poate de surprins.
— e unde să ştiu eu, domnule profesor;
Plesneală îl privi fi3 în oc+i, vreme îndelun"ată, ca şi cum $arry ar fi
fost un $ipo"rif, care trebuia să fie îmblân!it. $arry se strădui din "reu
să nu clipească.
— 'poi, domnul 6eacredinţă, adău"ă Plesneală maliţios, a vă!ut o
stranie apariţie. Ştii care anume;
— N%, 6&e Harr', *") ercând să facă o faţă nu numai nevinovată, dar şi
curioasă.
ra b"e
— :a capul&-artău,
d%)ePotter. Plutind0adam
să-l )#"&%lte în aer8Pomfrey,
1e lăsă oîncepu
tăcere $arry.
cumplită.
acă a
început să aibă vedenii din astea...
— :are ce făcea capul tău, Potter, în $o"smeade; întrebă
Plesneală, fără să ridice vocea. oar capului tău nu-i este permis să
mear"ă la $o"smeade...
— Ştiu asta, !ise $arry, încercând să-şi păstre!e calmul. 1e pare că
raco a avut +aluci...
— N-A A!UT NICI UN EL $E $'9/4)A'>)8 urlă Plesneală, ieşindu-şi
din fire. acă a vă!ut capul tău acolo, înseamnă că şi restul trupului era
tot pe
— dealul
'm fostcuînpricina
@urnul84ercetaşilor, !ise $arry, aşa cum aţi spus...
— Poate cineva să confirme acest lucru;
>7
B%6ele &ubţiri ale lui Plesneală se curbară într-un !âmbet ameninţător

şi îşi puse mâinile pe braţele fotoliului în care stătea $arry, astfel încât
feţele li se apropiaseră foarte tare.
— 'şa, deci, o lume întrea"ă, de la 0inistrul 0a"iei în jos, face tot
posibilul să-l pă!ească pe faimosul Harr' P#tter de f%ra l% ;r%& Bla)J, dar
celebrul $arry Potter se poartă ca şi cum s-ar conduce după propriile sale
re"uli8 1ă-şi spar"ă capetele oamenii de rând ca să-l proteje!e cât mai
bine, nu nemaipomenitul $arry Potter, care face ce ştie şi se duce unde
vrea, fără să se "ândească la consecinţe8
$arry nu scoase un cuvânt. Plesneală încerca să îl provoace, ca să îl
facă să mărturisească. Au trebuia să-i dea satisfacţia asta, doar nu avea
nici o dovadă... încă...
— 1emeni leit cu tatăl tău, Potter, !ise Plesneală, cu oc+ii în"ustaţi
de ură. Şi el afişa o aro"anţă dusă la e3trem. 4u ceva talent la *âjt+aţ,
ne privea de sus pe noi, ceilalţi. 1e plimba ţanţoş, înconjurat de liota lui
de prieteni. a, o asemănare i!bitoare... 'ro"ant şi...
— @atăl meu nu era arogant( !ise $arry, nemaiputându-se stăpâni. Şi
nici eu nu sunt8
— Aici el nu ţinea cont de re"uli, ca şi tine, continuă Plesneală,
profitând de avantajul pe care îl obţinuse şi foarte satisfăcut că îl
enervase 0e Harr'. Re4%lle era% 0e"tr% +%rt#r de r"d, "% 0e"tr% stelele din sport.
4onta numai cine câşti"a cupa la *âjt+aţ. 'vea capul atât de plin de fu-
muri, încât...
— 8URA(
$arry !vâcni în picioare. Au mai simţise o asemenea ură )l#)#t"d *"
0e0t%l l% i, din seara aceea nefastă, în casa de pe 'leea osc+etelor. Au îi
păsa că faţa lui Plesneală se făcuse lividă şi că scăpăra scântei din oc+i.
— +um mi-ai spus, #otter
— *-am spus să nu mai !iceţi minciuni despre tatăl meu8 stri"ă
$arry. Ştiu adevărul, e bine; Ştiu că v-a salvat viaţa8 omnul profesor
umbledore mi-a spus8 A-aţi mai fi a!i aici, dacă nu era tatăl meu8
aţa palidă a lui Plesneală căpătă acum culoarea laptelui stricat.
— >i-a spus cumva şi cum de a ajuns să mă salve!e; şuieră el. 1au
a considerat detaliul ăsta prea şocant pentru urec+ile sensibile ale
celebrului
$arry Potter;
îşi muşcă bu!ele. Au ştia cum se întâmplase şi nu era dispus
să recunoască acest lucru. Plesneală însă "+icise adevărul.
— A-aş vrea să-ţi faci o idee... "reşită despre tatăl tău, !ise el,
rânjind maliţios. 4re!i că a dat dovadă de vreun act de eroism; 'tunci
să-ţi spun eu cum a fost8 Preţiosul tău tată, împreună cu inteli"enţii lui
prieteni, mi-au jucat o festă foarte amuzantă, după ei, desi"ur, care m-ar
fi putut costa viaţa, dacă tatălui tău nu i s-ar fi făcut frică în ultimul mo-
ment. A-a fost nici un "est de eroism, şi-a salvat lui pielea, de fapt. acă
ar fi continuat farsa, cu si"uranţă că ar fi fost eliminat de la $o"2arts8
Plesneală rânji,bu!unarele
— Întoarce-ţi de!velindu-şi dinţiiPotter8
pe dos, în"ălbeniţi.
ordonă el, deodată. $arry
nu făcu nici o mişcare. Îşi simţea sân"ele pulsându-i în urec+i.
>=
— Întoarceţi bu!unarele pe dos, Potter, sau te duc la domnul

director8 )mediat8
'lb de spaimă, $arry scoase din bu!unar păcălelile pe care le
cumpărase din ma"a!inul lui =onEo şi &$arta Ştren"arilor”.
Plesneală se repe!i la pun"a cu şmec+erii.
înainte 0i
cale-a dat, să
6on, !ise $arry, ru"ându-se0isă-l poată
adusîntâlni
data pe 6on,
—
acesta dea oc+ii cu Plesneală. le-a trecută
când a fost la $o"smeade...
— 'şa, deci... Şi le-ai purtat în bu!unar de atunci... Înduioşător8 Şi
asta, ce-i;
Plesneală luase în mână +arta. $arry încercă să pară cât mai
impasibil.
— : bucată de per"ament8 ridică el din umeri. Plesneală o întoarse
pe toate părţile, cu oc+ii la $arry.
— Probabil că n-ai nevoie de bucata asta de per"ament gol, nu; 4e-
ar fi să o arunc; făcu Plesneală, cu oc+ii ţintă la $arry şi întinse mâna
spre foc.
— Au8 stri"ă $arry.
— A/a( $e) e&te alt... cadou preţios de la domnul 7easley, nu; 1au
este... altceva; : scrisoare, poate, scrisă cu cerneală invi!ibilă... 1au
instrucţiuni despre felul în care poţi ajun"e la $o"smeade, fără să dai
oc+ii cu ementorii...
Harr' )l0 de +a +%lte #r. O) +ii lui Plesneală radiau de fericire.
— 1ă vedem... )a să cercetăm noi, murmură Plesneală, scoţându-şi
ba"+eta din bu!unar şi nete!ind +arta pe birou. 2ezvăluieşte-ţi secretul(
+a 6&e el, at"4"d 0er4a+e"t%l )% ba4/eta.
Au se întâmplă nimic. $arry îşi încleştă pumnii pentru a-şi opri
tremurul mâinilor.
— 4rată-te( !ise Plesneală, lovind mai tare per"amentul.
Per"amentul rămase tot alb. $arry respiră adânc, de câteva ori,
încercând să-şi păstre!e calmul.
— #rofesorul *lesneală, care predă la &og*arts, îţi comandă să-i arăţi ce
secret ascunzi( +a 6&e el, 6b"d 0er4a+e"t%l )% ba4/eta.
4a şi cum o mână invi!ibilă ar fi început să scrie, pe per"ament
apăru următorul
*lesneală te3t% „2omnul
pentru măiestria lui şi îlzisroagă
3unaticul îl %elicită
să nu-şi mai bagepe nasul
domnul
în
treburile altora”.
Plesneală în"+eţă. $arry se +olba la mesajul care apăruse pe
per"ament şi care continuă în acelaşi stil% "0omnul +orn
este de acord cu domnul 1unaticul . 4r vrea doar să adauge că domnul
*lesneală este un ţap troglodit(”
'r fi fost cât se poate de +a!liu, dacă situaţia n-ar fi fost tra"ică. Şi
mesajul nu se oprea aici% „2omnul 4mprentă nu mai conteneşte să se
mire cum de a auns pro%esor la 0og1arts un ast%el de idiot(”
Harr' obo
„2omnul *")/&eîi#)/
spune*"4r#6t. C"d îi desc+ise,
la revedere vă!u şi
şi n-am cuvinte ultimele*lesneală
domnului cuvinte%
şi îl s%ătuieşte să %acă bine să-şi mai spele părul ăla slinos(”
>>
$arry îşi bă"ă repede capul între umeri, parcă aşteptând să cadă
lovitura.
— 'şa, vasă!ică, făcu Plesneală, mai vedem noi ce-i cu asta...
Plesneală se îndreptă spre cămin, luă o mână din praful strălucitor, aflat
într-un vas, şi îl aruncă în foc, stri"ând%
— 9upin8 *reau să te întreb ceva...
Aevenindu-i să creadă, $arry se +olba la foc. 1e au!i un pocnet şi
focul se înteţi o clipă, după care îşi făcu apariţia profesorul 9upin,
scuturându-şi +ainele ponosite de cenuşa care se prinsese de ele.
— 0-ai c+emat, 1everus; întrebă el cu blândeţe.
— a, te-am c+emat8 stri"ă el şi se îndreptă, clocotind de furie, spre
biroul său. 9-am controlat pe Potter în bu!unare şi uite ce-am "ăsit8
Plesneală arătă spre bucata de per"ament, pe care încă mai
străluceau mesajele insolente. : e3presie ciudată apăru pe faţa lui
9upin, pe care încercă să ş -# +a&)/e6e )t +a b"e.
— i; întrebă Plesneală.
9upin continua să se uite fi3 la per"ament. $arry avu impresia că îşi
încropeşte în fu"ă un plan.
— i; făcu iar Plesneală. Per"amentul ăsta e plin de 0a"ie Aea"ră,
domeniul tău, dacă nu mă înşel... e unde cre!i că are Potter un
asemenea lucru;
9upin îi aruncă o privire iute, averti!ându-l ca nu cumva să se ba"e
în vorbă.
— Plin de 0a"ie Aea"ră; repetă el încetişor. 4+iar cre!i asta,
1everus; 0ie mi se pare că e un simplu per"ament învăţat să insulte pe
oricine încearcă să facă vrăji asupra lui. : copilărie, desi"ur, n-are cum
să fie periculos... Probabil că $arry l-a luat dintr-un ma"a!in cu păcăleli8
— 4opilărie, da; Păcăleală; făcu Plesneală, neîncre!ător şi încă
foarte furios. 4e ma"a!in cre!i că are astfel de lucruri; Au cre!i, mai
de"rabă, că l-a obţinut c+iar de la cei care l-au produs
$arry nu înţelese la ce se referea Plesneală şi se părea că nici 9upin.
— *rei să spui că de la domnul Şobo şi ceilalţi; întrebă 9upin. $arry,
Îl cunoşti pe vreunul dintre aceşti indivi!i;
— Au, răspunse $arry repede.
— *e!i,
produs 1everus;
de la &=onEo ”... întrebă profesorul 9upin. 0ie mi se pare a fi un
6on năvăli în birou, ţinându-se cu mâna de piept şi abia mai
respirând, şi, foarte pe fa!ă, !ise "â f"d
— u... u... i l-am dat... 1-a "ăsit la... &=onEo”, acum câţiva ani...
— i bine, făcu profesorul 9upin, frecându-şi mâinile mulţumit, se
pare că ne-am lămurit, 1everus... 1per că pot să-l pun bine, da;
Au mai aşteptă răspunsul lui Plesneală şi îi luă per"amentul din
mâini, îl împături şi îl bă"ă în bu!unar. $arry, 6on, veniţi cu mine8
iindcă tot ne-am întâlnit vreau să vă spun ceva despre lucrările voastre
despre vampiri...
$arry 1cu!ă-ne,
nu îndră!ni să-şi1everus...
ridice privirile spre Plesneală, în timp ce
ieşea din birou. l, 6on şi profesorul 9upin nu scoaseră o vorbă, până în
>@
+olul de la intrare. 'ici, $arry se întoarse spre 9upin%

— $#+"%le 0r#fe&#r, e%...
— Au trebuie să-mi dai nici o e3plicaţie, !ise profesorul 9upin şi se
uită în jur, coborând vocea. in întâmplare, ştiu că per"amentul ăsta
este o +artă, care a fost confiscată de ilc+, cu ani în urmă...
$arry şi 6on îl priviră uimiţi.
— Au mă interesea!ă cum a ajuns în mâinile tale. 1unt totuşi cât se
poate de uimit că nu l-ai predat, mai ales după întâmplarea cu bileţelul
cu parole, de săptămâna trecută... Îmi pare rău, dar nu ţi-l pot da înapoi,
$arry8
$arry se aştepta la lucrul acesta şi nu protestă, mai ales că era
curios să-l întrebe pe profesorul 9upin unele lucruri.
— $e )e a !is profesorul Plesneală că îl am c+iar de la ce-i care l-au
făcut;
— Pentru că, începu profesorul 9upin şi e!ită puţin, aceştia te-ar fi
putut ademeni afară din şcoală, aşa puşi pe şotii cum erau...
— )-aţi cunoscut; întrebă $arry foarte uimit.
— $a, -am cunoscut odinioară, !ise profesorul 9upin, privindu-l pe
$arry cu severitate. 1ă nu te aştepţi să te mai acopăr şi altă dată, $arry.
Au te pot încuraja în încercarea ţa de a da de 1irius lacE. 'm cre!ut că
întâmplarea cu ementorii a însemnat mai mult pentru tine, $arry. oar
ştii că părinţii tăi şi-au dat viaţa ca să te ferească pe tine de pericol. Au
prea ştii să le răsplăteşti sacrificiul... @e pui în situaţii limită numai de
dra"ul unor trucuri ieftine...
Şi profesorul 9upin se îndepărtă, lăsându-i pe $arry într-o stare mai
proastă decât fusese în biroul lui Plesneală. 'bia târându-şi paşii, $arry
şi 6on urcară treptele de marmură. @recând pe lân"ă statuia vrăjitoarei
cu cocoaşă şi un sin"ur oc+i, $arry îşi aminti că pelerina era tot acolo,
dar nu îndră!ni să o ia.
—  numai vina mea8 i!bucni 6on. u te-am convins să mer"i la
$o"smeade. Profesorul 9upin avea dreptate, a fost o prostie... Au
trebuia să facem aşa ceva...
1e opri brusc, deoarece ajunseseră pe coridorul pe care patrulau
trolii şi o vă!ură pe $ermione apropiindu-se de ei. $arry îi aruncă doar o
privire şi:are
strânse. fu convins că $ermione
îi spusese aflase0cBona"all;
şi profesoarei deja ce se întâmplase. )nima i se
— 'i venit să jubile!i; o repe!i 6on. @u ne-ai pârât;
— Au, !ise $ermione. 'm venit să vă spun şi vouă...
Şi, cu oc+ii în lacrimi, le întinse scrisoarea pe care o ţinea în mână.
— Ha4rd a 0erd%t 0r#)e&%l, 6&e ea. B%)JbeaJ 1a f ee)%tat(
>
— CAPITOLUL M! —
FINALA LA VÂJTHAŢ
— :-a tr+&... a&ta, 6&e )% 4re% Her+#"e.
$arry luă scrisoarea udă. Pe alocuri, lacrimile o făcuseră aproape
imposibil de citit.
2ragă 0ermione,
i s-a permis să-l aduc pe 5uc=bea= cu mine , la &og*arts, data
e"ecuţiei urmând a &e fa ulterior.
1ui Bea=/ i-a plăcut la 3ondra.
6-o să uit niciodată cât de mult m-ai autat ...
&agrid
— Au
— pot lui
@atăl face aşa ceva8
raco stri"ă în
i-a bă"at $arry. ucEbeaE
sperieţi este
pe cei dininofensiv8
4onsiliu, !ise
$ermione. Ştiţi doar cum e... Au i-a fost "reu să intimide!e o mână de
moşne"i senili... : să urme!e un recurs, aşa se obişnuieşte, dar nu văd
nici o ra!ă de speranţă... Au cred că mai putem sc+imba ceva...
— e data asta n-o să te mai lăsăm să faci tu totul, sin"ură... : să
te ajutăm şi noi8 îi !&e R#".
— O, R#"(
$ermione îl îmbrăţişă pe 6on, i!bucnind în plâns. 6on, uitându-se
speriat la ea şi neştiind ce să facă, o bătu pe creştetul capului. În cele
din urmă, $ermione îi dădu drumul.
— 6on, !ise ea, suspinând, să ştii că îmi pare foarte rău de
Pun"aşul... 4rede-mă8
— i, lasă, făcu 6on, ceva mai liniştit că-i dăduse drumul din
îmbrăţişare, era bătrân, bietul de el... Au mă ajuta în nici un fel. Şi, cine
ştie, poate că mama şi tata or să-mi cumpere o bufniţă acum...
0ăsurile de securitate, introduse după a doua pătrundere forţată a
lui 1irius lacE în castel, nu le permiseră lui $arry, 6on şi $ermione să
mear"ă să îl vadă pe $a"rid în seara aceea. *orbiră cu el doar la ora de
&Brija pentru creaturile ma"ice”.
$a"rid părea să fie complet năucit de 1erd)t%l C#"&l%l%.
—  numai vina mea... Parcă aveam limba le"ată... 1tăteau acolo, în
faţa mea, în robele lor ne"re, şi eu m-am !ăpăcit complet... 0i-am
împrăştiat toate +ârtiile pe care le aveam şi am uitat toate datele pe
care te-ai c+inuit tu, $ermione, să le "ăseşti pentru mine. 'poi s-a sculat
6eacredinţă şi şi-a făcut numărul, după care tot 4onsiliul a !is ca el...
— 0ai e şi un recurs, $a"rid, nu te descuraja, !ise 6on. : să
muncim pe rupte, de data asta8
1e îndreptară spre castel, împreună cu toţi cole"ii. În faţa lor, îl
vă!ură pe raco, între 4rabbe şi Boyle, uitându-se înapoi şi râ!ând cu
subînţeles.
— A-are nici un rost, 6on, !ise $a"rid, când erau pe treptele
>
castelului. 9ucius 6eacredinţă îi are pe toţi cei din 4onsiliu în bu!unarul

de la vestă8 : să am "rijă ca eaEy să-şi petreacă timpul care i-a mai
rămas )t +a fr%+#&. D dat#re6 a)e&t l%)r%...
$a"rid se întoarse brusc şi se îndreptă spre cabana lui, cu faţa
ascunsă în batistă.
— /itaţi-vă la mălai-mare ăla8
raco, 4rabbe şi Boyle stăteau pe treptele castelului şi râdeau de
$a"rid.
— 'ţi mai vă!ut ceva mai jalnic; îi întrebă raco pe 4rabbe şi pe
Boyle. Şi se presupune că ăsta e profesorul nostru...
$arry şi 6on făcură un pas spre raco. $ermione fu însă mai rapidă
şi ajunse prima.
PLEO;C(
Dl plesnise pe raco peste faţă, cu toată puterea. raco se clătină
sub forţa loviturii. 4rabbe, Boyle, 6on şi $arry făcură un pas înapoi, când
$ermione ridică mâna a doua oară, ameninţător.
— 1ă nu mai îndră!neşti să spui aşa ceva despre $a"rid8 /n
prăpădit ca tine8 /n rău, un nemernic, un...
— $ermione8 încercă 6on să o potolească, vă!ând-o că ridică mâna
iar.
— 9asă-mă-n 0a)e, R#"( 6&e Her+#"e şi îşi &)#a&e ba4/eta.
raco se dădu înapoi. 4rabbe şi Boyle se uitară la el, aşteptând
instrucţiuni, deşi nu-şi mai reveneau din uimire.
— 1ă mer"em, !ise raco şi toţi trei se făcură nevă!uţi pe treptele
care coborau spre dormitoarele *iperinilor.
— $ermione8 e3clamă 6on uimit, dar şi impresionat.
— $arry, să faci tot posibilul să-l baţi în finala la *âjt+aţ8 !ise ea,
încă furioasă. Au cred că o să pot să suport dacă o să câşti"e ei8
— A1e+ #ra de 3ar+e)e”, !ise $arry, uimit şi el de ieşirea $ermionei.
1ă mer"em8
/rcară treptele de marmură, îndreptându-se spre clasa profesorului
lit2icE.
— 'ţi întâr!iat, băieţi8 le spuse lit2icE supărat, când $arry
întredesc+ise uşa. $aideţi, intraţi repede şi scoteţi-vă ba"+etele8 '!i
învăţăm *raja
— U"de *eseliei. Ae-am împărţit deja în două "rupe...
e Her+#"e
$arry se uită şi el în jur. Au se vedea pe nicăieri, deşi $arry era
convins că se aflase în dreapta lui când se pre"ătea să desc+idă uşa
clasei.
— oarte straniu, !ise el, uitându-se la 6on. 1-o fi dus la toaletă;
ar $ermione nu îşi făcu apariţia toată ora.
— )-ar fi prins bine şi ei vraja asta, !ise 6on râ!ând cu "ura până la
urec+i după terminarea orei de &armece ”, în drum spre 0area 1ală,
unde îi aştepta prân!ul.
$ermione
*rajei nucam
*eseliei se veniepui!ară,
nici la masă. 4ând
iar $arry ajunseră
şi 6on la desert,
începură efectele
să îşi facă "rij .
— acă i-a făcut ceva raco; întrebă 6on, oarecum în"rijorat, în
@?
timp ce se îndreptau spre @urnul 4ercetaşilor.

@recură pe lân"ă troli, îi dădură parola doamnei "rase din tablou
9"%ichitipichiti(”: şi ajunseră în camera de !i.
$ermione era la o masă, dormind adânc, cu capul pe cartea de
&'ritmanţie”. 1e aşe!ară de o parte şi de alta. $arry o tre!i.
— 4e... 4e-i; sări $ermione de!orientată. /nde suntem; 4e oră
avem acum;
— :a a1e+ două!eci de +"%te până la #ra de 3Pre16%" de&0re 1t#r”, * 6&e
Harr'. Her+#"e, de )e "-a 1e"t la #ra de 3ar+e)e”
— 4um; '+, nu se poate, se văită $ermione, am uitat de ora de
&armece”(
— 4um să uiţi; oar erai cu noi, când am ajuns în faţa clasei8
— Au-mi vine să cred8 făcu $ermione. ra supărat domnul profesor;
:f, numai din cau!a lui 6eacredinţă8 0ă "ândeam la el şi am pierdut
noţiunea timpului8
— Ştii care e părerea mea, $ermione; o întrebă 6on, privind la
cartea de &'ritmanţie”, pe care faţa o folosise drept pernă. 4red că nu
mai faci faţă... Încerci să fa) 0rea +%lte(
— a nu8 !ise ea cu încăpăţânare, dându-şi părul la o parte de pe
oc+i şi uitându-se disperată după "eantă. 'm încurcat lucrurile, asta e
tot8 0ă duc să-l caut pe profesorul lit2icE şi să-i cer scu!e... Ae vedem
la ora de &Previ!iuni despre 1t#r”(
$ermione se întâlni cu ei la capătul scării spre clasa profesoarei
@rela2ney. Părea foarte afectată.
— @ot nu-mi vine să cred c-am ratat *raja *eseliei8 Şi profesorul
lit2icE mi-a dat de înţeles că s-ar putea să ne pice t#)+a ea la ea+e"...
/rcară scările în camera obscură din turn, învăluită în mirosul ei
"reoi. În centrul fiecărei mese, strălucea un "lob de cristal, cu o ceaţă
albă în interior. $arry, 6on şi $ermione se aşe!ară la aceeaşi masă.
— 4redeam că nu învăţăm să citim viitorul în "lobul de cristal decât
în ultimul trimestru, şopti 6on, ferindu-se să nu îl audă profesoara
@rela2ney.
— Au te mai plân"e, îi !ise $arry. 'sta înseamnă că am terminat cu
"+icitul în palmă. Începusem să mă cam satur să o văd tot dându-şi
oc+ii—peste
unăcap, #r de
!iua )te #r &ese
tuturor8 %taau!i
*" 0al+a +ea( misterioasă, atât de bine
vocea
cunoscută, şi profesoara @rela2ney îşi făcu apariţia din umbră.
Parvati şi 9avander scoaseră e3clamaţii încântate, cu feţele
luminate de ceaţa din "lobul de )r&tal.
— 0-am +otărât să vă fac cunoştinţă cu "lobul de cristal puţin mai
devreme decât am prevă!ut iniţial, !ise profesoara @rela2ney, cu
spatele la foc şi rotindu-şi oc+ii prin încăpere. 0esa"erele destinului m-
au informat că o să vi se dea la e3amen despre "lobul de cristal şi m-am
decis să vă las să e3ersaţi mai mult cu el...
$ermione strâmbă
— Mesagerele din
destinului, onas.
maimuţări ea pe profesoara @rela2ney. 1ă
fim serioşi8 4ine fi3ea!ă temele pentru e3amenul la această materie;
@
a, desi"ur( Ce 0re6)ere %l%t#are(

$ermione nici măcar nu se obosi să coboare vocea, aşa că
profesoarei @rela2ney nu îi fu "reu să o audă. 4u faţa ascunsă în umbră,
profesoara @rela2ney continuă totuşi, fără să pară să o fi au!it.
— Arta de a 4/) *" 4l#b%l de )r istal este foarte rafinată, !ise ea
visătoare.
începem prinAu mă aşteptde
e3erciţii să vedeţi ceva
eliberare a c+iar
minţiidede
la prima încercare.si: de
orice influenţe să
e3ersare a :c+iului )nterior.
6on începu să se +li!ească necontrolat şi trebui să îşi acopere "ura
cu palma, pentru a-şi înăbuşi c+icotelile.
— 9ăsaţi subconştientul să iasă la suprafaţă, continuă profesoara
@rela2ney, şi aveţi încredere în :c+iul vostru )nterior8
Şi astfel începu lecţia... $arry se simţea de-a dreptul stupid, privind
ca prostul la "lobul de cristal şi încercând să nu se "ândească la nimic.
/n sin"ur cuvânt, repetat la nesfârşit 5&)dioţenie8 )dioţenie8 ”#, i se
învârtea prin minte. Şi nu îl ajuta deloc faptul că 6on i!bucnea în +o+ote
înfundate, iar $ermione ţâţâa de 6#r.
— 'ţi vă!ut ceva; îi întrebă el, după un sfert de oră de !"âială fără
rost.
— $a, făcu 6on. *ăd că masa asta e arsă... $e la # l%+"are )are &-a t#0t
0e ea(
— 4e pierdere de vreme8 !ise $ermione. În timpul ăsta puteam să
mă pun la punct cu *raj a !e&ele(
Pr#fe&#ara Trela5"e' tre)% 0r"tre +e&e.
— *rea cineva să-l ajut să interprete!e ce vede; întrebă ea, în
clinc+etul brăţărilor de la mână.
— u nu8 şopti 6on.  evident ce vrea să însemne ce văd eu în
"lobul meu8 4ă o să fie o ceaţă a naibii diseară8
$arry şi $ermione i!bucniră în râs.
— i, vă ro", făcu profesoara @rela2ney, în timp ce toate capetele se
întoarseră spre ei.
Parvati şi 9avander erau de-a dreptul revoltate.
— Perturbaţi undele electroma"netice, le !ise profesoara @rela2ney
şi se apropie de masa lor.
Începu
inima. săavea
Ştia ce se uite în "loburile lor de cristal. 9ui $arry i se strânse
să urme!e...
—  ceva aici, !ise profesoara @rela2ney, aplecându-se mult asupra
"lobului de cristal. 1e mişcă ceva... ar ce să fie as ta
$arry putea să parie!e pe orice, inclusiv pe mătura lui nepreţuită,
că n-avea să urme!e nimic bun. Şi, într-adevăr...
— :+, dra"ul meu, începu profesoara @rela2ney, uite, se vede mai
clar ca niciodată... :f, oamne... 1e apropie de t"e... N-a f#&t "))"d +a
a0r#a0e... ;0e)...
— :, nu8 sări $ermione. Au începeţi iar cu 1pectrul ăla de doi bani8
Profesoara
şi 9avander @rela2ney
şuşotiră se uită
ceva între elelaşi$ermione
amândouăcuooc+ii ei enormi.
ţintuiră Parvati
cu privirea pe
$ermione. Profesoara @rela2ney se ridică în picioare, privind-o foarte
@
supărată pe $ermione.
— Îmi pare rău că trebuie să-ţi spun, dra"a mea, dar încă de când ai
venit în clasa asta mi-am dat seama că nu ai +arul acestei arte divine...
a, nu cred să fi avut vreodată un student cu o minte atât de opacă...
1e făcu brusc tăcere. upă un moment, $ermione i!bucni%
— #arte b"e( !ise $ermione, îndesându-şi în "eantă cartea de
&Previ!iuni despre viitor ”. oarte bine8 repetă ea, punându-şi "eanta pe
umăr, mai-mai să-l răstoarne pe 6on. 'tunci, renunţ8
Şi, spre uimirea între"ii clase, $ermione desc+ise trapa şi coborî
scara, dispărând din ra!a lor de vedere.
ură necesare câteva minute bune, pentru ca toată lumea să
reuşească să se concentre!e din nou. Profesoara @rela2ney părea să fi
uitat despre 1pectrul pe care îl vă!use. 1e întoarse brusc şi se îndepărtă
de masa la care stăteau 6on şi $arry. 6espira "reu şi îşi strânse şi mai
mult şalul în jurul ei.
— :ooo8 e3clamă 9avander. ar, doamnă profesoară,
dumneavoastră aţi vă!ut de mult că $ermione o să ne părăsească8 0ai
ţineţi minte; &În jurul Paştelui, cineva dintre noi ne va părăsi pentru
totdeauna.”
Profesoara @rela2ney arboră !âmbetul ei misterios.
— a, dra"a mea, am ştiut, într-adevăr, că domnişoara Bran"er ne
va părăsi. 'm sperat totuşi că am interpretat "reşit semnele... :c+iul
)nterior poate fi o povară, uneori, ascultaţi-mă pe mine...
9avander şi Parvati erau impresionate la culme şi se traseră puţin ca
să-i facă loc profesoarei @rela2ney să se aşe!e la masa lor.
— 4e !i a fost asta pentru $ermione8 şopti 6on, oarecum cu respect.
— a, aprobă $arry.
$arry se uită în "lobul lui de cristal, dar nu vă!u nimic mişcându-se.
Aimic, în afară de ceaţă. 4+iar vă!use profesoara @rela2ney 1pectrul din
nou; /rma să îl vadă şi el; 'sta-i mai lipsea, cu finala la *âjt+aţ bătând
la uşă...
1ărbătoarea de Paşti nu le ti+ni. 'nul ))) avea foarte multe teme.
Aeville Poponeaţă părea la capătul puterilor şi nu era sin"urul.
— Aici n-avem timp să ne bucurăm de sărbătoarea de Paşti8 i!bucni
1eamus
toţi ne-auinni"an
dat atât într-o
de multdupă-amia!ă.
de învăţat8 3amenele sunt încă departe şi
ar nimeni nu avea atâtea de făcut ca $ermione. 4+iar şi fără
&Previ!iuni despre viitor”, tot avea mai multe ore ca oricine. e obicei,
era ultima care părăsea camera de !i, târ!iu în noapte, şi prima care
ajun"ea la bibliotecă, a doua !i. 'vea cearcăne mari, ca 9upin, şi mereu
părea "ata să i!bucnească în lacrimi.
6on luase asupra lui toată "reutatea pre"ătirii noii apărări pentru
$a"rid şi ucEbeaE. run!ărea necontenit volume enorme, cum ar fi
"#sihologia &ipogrifilor”, "#ericulos sau nu 9n studiu asupra brutalităţii
0ipogri%ilor
mai repeadă ” şi altele.
până ra
şi pe atât de absorbit de ce făcea, încât uitase să-l
Şmec+erilă.
$arry, pe de altă parte, trebuia să-şi împartă !iua între studiu,
@2
antrenament şi discuţii nesfârşite cu aston, în le"ătură cu tacticile pe

care urmau să le folosească în finală. 0eciul dintre 4ercetaşi şi *iperini
era pro"ramat pentru prima sâmbătă de după Paşti. *iperinii conduceau
în campionat cu e3act două sute de puncte. 'sta însemna, cum le
amintea aston ori de câte ori avea prilejul, că trebuiau să-i bată pe
*iperini
"reutatea cumeciului
mai mult de două
stătea sute de
pe umerii lui puncte. Şi maiprinderea
$arry, fiindcă însemna +oţoaicei
că toată
aurii însemna deja o sută cinci!eci de puncte.
— 'sta înseamnă, îi tot repeta el lui $arry, că trebuie să prin!i
+oţoaica numai şi numai după ce am marcat peste cinci!eci de puncte,
altfel câşti"ăm meciul, dar pierdem cupa8 eci, $arry, trebuie să prin!i
+oţoaica numai dacă...
— Bata, :liver, am înţeles8 urlă $arry.
@oată casa 4ercetaşilor era obsedată de meciul care se apropia. Au
mai câşti"aseră cupa la *âjt+aţ de când le"endarul 4+arlie 7easley
5unul dintre fraţii mai mari ai lui 6on# jucase pe post de căutător.
ar $arry se îndoia că e3ista cineva, c+iar şi aston, care să
dorească mai mult ca el însuşi să câşti"e. 6âca dintre el şi raco era
mai mare ca oricând. raco încă îi mai purta pică pentru pumnul de
noroi aruncat în faţă, la conacul &/rlet în noapte ”, de la $o"smeade. Şi
era cu atât mai turbat împotriva lui $arry, cu cât acesta reuşise - nu se
ştia cum - să scape nepedepsit de profesorul Plesneală. Pe de altă parte,
$arry nu îi putea ierta faptul că îl sabotase la jocul contra :c+ilor-de-
Şoim. ar cel mai mult şi mai mult, $arry dorea să i-o plătească pentru
ce îi făcuse raco lui $a"rid şi lui ucEbeaE. *roia să îl învin"ă pe raco
în faţa între"ii şcoli.
Aimeni nu îşi amintea să mai fi e3istat vreun meci care să fie
aşteptat cu atâta emoţie. 9a sfârşitul sărbătorilor de Paşte, tensiunea
dintre cele două ec+ipe, şi implicit dintre cele două case, ajunsese la
punctul ma3im. )!bucneau pe coridoare mici conflicte între *iperini şi
4ercetaşi din te miri ce, toate culminând cu internarea în aripa spitalului
a unui 4ercetaş din anul )* şi a unui *iperin din anul *), din ale căror
urec+i ieşeau necontenit lipitori.
$arry resimţea foarte tare atmosfera încărcată. Au putea să mear"ă
pe coridoare,
Brabe şi Boylefără ca vreun
apăreau din *iperin
senin, să nu încerce
oriunde s-ar fisă-i
duspună piedică.
$arry, şi se
retră"eau de!amă"iţi, când îl vedeau pe $arry înconjurat de multă
lume. aston ordonase ca $arry să fie însoţit pretutindeni, în ca!ul în
care *iperinii ar fi încercat să-l scoată din acţiune. Întrea"a casă a
4ercetaşilor era atât de entu!iasmată de acest lucru, încât $arry avea
mereu dificultăţi să ajun"ă la timp la ore, fiind înconjurat de un alai
vesel şi !"omotos. 0ai mult decât si"uranţa personală, pe $arry îl
preocupa si"uranţa măturii sale &ul"er ”. 4ând nu !bura pe ea, o încuia
cu "rijă în cufărul său şi adesea se repe!ea în pau!e să vadă dacă era
tot acolo.

@7
D" )a+era de 6 a Cer)etaşilor, orice altă activitate fu abandonată în

noaptea dinaintea meciului. 4+iar şi $ermione îşi puse cărţile la o parte.
— Au pot8 !ise ea nervoasă şi a"itată. Au pot să mă concentre!8
ra un !"omot infernal. in cau!a emoţiei, red şi Beor"e erau mai
"ălă"ioşi şi maimac+etei
aplecat asupra e3uberanţi ca de obicei.
terenului Într-unpunând
de *âjt+aţ, colţ, :liver
pe eaaston era
şi dirijând
cu ba"+eta mici fi"urine, care repre!entau jucătorii, murmurând ceva
numai de el ştiut. 'n"elina, 'licia şi Hatie se prăpădeau de râs la "lume-
le lui red şi Beor"e.
$arry, 6on şi $ermione stăteau retraşi, încercând să nu se
"ândească la !iua următoare, fiindcă $arry, de câte ori îşi amintea de
meci, avea sen!aţia oribilă că ceva foarte mare încerca să-i iasă din
&t#+a).
— 9asă, o să fie bine, îl asi"ură $ermione, deşi pe faţă i se citea şi ei
în"rijorarea. : să ve!i...
— $#ar a1e+ %" 3%l4er” în ec+ipă, făcu 6on.
— a, !ise $arry, fără convin"ere, simţind iarăşi jun"+iul din
stomac.
u o adevărată binecuvântare când :liver aston se ridică în
picioare şi stri"ă%
— c+ipă8 9a culcare8
$arry dormi cât se poate de prost. 0ai întâi visă că întâr!iase şi

aston urla la el% &/nde ai fost până acum; ' trebuit să-l folosim pe
Aeville în locul tău8” 'poi visă că raco şi întrea"a ec+ipă a *iperinilor
venise la meci călare pe dra"oni. =bura cu o vite!ă periculoasă,
încercând cu disperare să evite flăcările trimise spre el din "ura
dra"onului călărit de raco. )mediat îşi dădu seama că nici nu era călare
pe &ul"er”. *isă cum se prăbuşea la pământ şi asta îl tre!i brusc.
Îi trebuiră câteva secunde ca să îşi dea seama că meciul nu avusese
încă loc, că se afla în patul lui, în si"uranţă, şi că *iperinilor nu li se va
permite niciodată să joace călare pe dra"oni. Îi era teribil de sete. 1e
sculă încetişor şi se duse să-şi toarne un pa+ar cu apă, din carafa de
lân"ă fereastră.
Împrejurimile castelului erau pustii. Au sufla nici măcar o boare
peste copacii din Pădurea )nter!isă. 1alcia ătăuşă stătea neclintită şi
părea complet nevinovată. 1e părea că erau condiţii perfecte pentru
meci.
$arry era "ata să se întoarcă în pat, când ceva îi atrase privirile. Pe
pajiştea ar"intie, în lumina lunii, stătea la pândă un fel de animal.
$arry se repe!i la noptiera lui, îşi luă oc+elarii şi se întoarse la
fereastră,
acum... să vadă
@ocmai mai de
înainte bine. Au se putea8 Au putea să fie 1pectrul... Au
meci...
4ercetă din nou împrejurimile castelului şi, după câteva clipe, îl
@=
vă!u iar. 1tătea la mar"inea pădurii acum... Au era nici un fel de 1pectru
sau vreun animal fioros. ra o pisică8 $arry răsuflă uşurat, când
recunoscu coada văr"ată şi portocalie. ra doar Şmec+erilă...
oar Şmec+erilă; $arry se uită mai atent, strivindu-şi nasul de
fereastră. Şmec+erilă stătea pe loc. $arry mai observă şi altceva care se
mişcaÎn printre copaci.
următorul moment, îşi făcu apariţia de după copaci, înaintând pe
pajişte8 ra un câine ne"ru, enorm şi !burlit8 Şmec+erilă i se alătură şi
amândoi îşi continuară drumul pe pajişte. 4e să însemne asta; 4um
putea să fie 1pectrul, care prevestea moartea lui; oar îl vedea şi
Şmec+erilă8
— 6on8 şuieră $arry. 6on, tre!eşte-te8
— /+; 4e-i; Încă nici nu s-a luminat de !i... 4e-i cu tine, $arry;
— $ai să ve!i ceva...
$arry se duse iar la fereastră. 4âinele şi Şmec+erilă dispăruseră.
$arry se sui pe perva!, ca să vadă c+iar până la intrarea în castel, dar
nu erau nici acolo. /nde dispăruseră;
/n sforăit prelun" îi !ise că 6on adormise la loc.

4ând intrară în 0area 1ală, a doua !i dimineaţă, ec+ipa 4ercetaşilor

fu întâmpinată cu aplau!e furtunoase. $arry nu se putu abţine să nu
!âmbească din toată inima, când vă!u că şi cei de la :c+i-de-Şoim şi
'stropufii îi aplaudau tot pe ei. *iperinii făcură fel de fel de "rimase şi
strâmbături, când veniră şi ei la micul dejun. $arry observă că raco era
şi mai palid ca de obicei.
aston nu mai contenea să-şi invite ec+ipa să mănânce bine, dar el
nu se atinse de nimic. 'poi, îi !ori spre teren, pentru a vedea care erau
condiţiile de joc, înainte de a năvăli toată lumea pe stadion. )eşiră din
1ala 0are în aceleaşi aplau!e entu!iaste.
— 0ult noroc, $arry8 îi stri"ă 4+o 4+an". $arry simţi cum i se urcă
sân"ele în obraji.
— 'şa... Aici un pic de vânt... 1oarele străluceşte puternic,
vi!ibilitatea este perfectă... terenul uscat... 'r trebui să fim mulţumiţi...
aston făcea paşi mari pe teren, cu toată ec+ipa pe urmele lui.
'poi, vă!ură uşa castelului desc+i!ându-se şi lumea bulucindu-se spre
stadion.
— La 1e&tare, 6&e Ba&t#", &)%rt.
Aimeni nu scoase o vorbă, cât îşi puseră costumele roşii. $arry se
întrebă dacă toţi se simţeau ca el% ca şi cum ar fi mâncat ceva care îi
picase "reu la stomac. În următoarea secundă, aston !ise%
— Bata8  vremea să ieşim pe stadion8
)ntrară pe teren într-un vacarm de nedescris. @rei sferturi din public
purtau însemnele
pancartele lor şi 4ercetaşilor, ro!ete, ste"uleţe,
pe stea"ul desfăşurat costume
se vedea 9eul roşii.
auriu Pe
al
4ercetaşilor. 'proape peste tot se vedeau cuvinte de îmbărbătare
@>
pentru 4ercetaşi% &*ictorie pentru 4ercetaşii”, 3C%0a e a Le%l%(” 4u toate

acestea, e3istau şi vreo două sute de persoane care arborau culoarea
verde a *iperinilor. Şarpele ar"intiu al *iperinilor strălucea pe !eci de
stea"uri. Profesorul Plesneală se afla în primul rând, îmbrăcat în verde,
ca toată lumea, afişând !âmbetul lui nesuferit.
— i iată-i pe 'ercetaşi ( stri"ă 9ee Cordan care era comentator, ca
de obicei. #otter, Bell, 'pinnet, ;ohnson , Weasley, celălalt &easle/ şi 5aston.
+c#ipa actuală este considerată drept cea mai bună pe care au avut-o
'ercetaşii în ultimii ani şi...
4omentariul lui Cordan fu înecat în +uiduielile *iperinilor, din capătul
lor de teren.
— 'u apărut pe teren şi cei de la *iperini, cu căpitanul lor, lint. '
făcut câteva sc+imbări de ultimă oră, ba!ate mai de"rabă pe
dimensiuni, decât pe pricepere...
'lte +uiduieli din partea *iperinilor acoperiră vocea lui 9ee Cordan.
$arry era însă de aceeaşi părere cu Cordan. 1in"urul relativ scund din
ec+ipă era raco, în rest, toţi erau nişte mata+ale.
— 4ăpitani, daţi mâna unul cu altul8 comandă 0adam $ooc+.
lint şi aston se apropiară strân"ându-şi mâinile cu putere, ca şi
cum fiecare ar fi vrut să-i frân"ă de"etele celuilalt.
— Încălecaţi pe mături8 !ise iar 0adam $ooc+. @rei... doi... unu8
Şuieratul fluierului ei se pierdu în urale puternice, în timp ce
paispre!ece mături se înălţau în vă!du+. in cau!a vite!ei, părul lui
$arry flutura spre spate. 4u coada oc+iului, îl vă!u pe raco pe urmele
lui. 'cceleră şi porni să scrute!e ori!ontul în căutarea +oţ#a)e a%r.
— 'ercetaşii atacă( 4licia Spinnet se îndreaptă spre porţile
!iperinilor... Bravo, Alicia( Ah, nu( ingea este interceptată de &arrington ,
de la <iperini... Bong( 'e baloane-g#iulea au trimis $red şi eorge &easle/ (
Do#nson interceptează... 'ercetaşii iar în atac( &ai, Angelina, bravo... Ah, %e-
reşte-te, Angelina, vine un balon-ghiulea drept spre tine ... A marcat( E+'+ 34 E+8O
*+6;89 '+8'+;4@(
upă ce marcă, 'n"elina se retrase din preajma porţilor *iperinilor.
0area de costume roşii era în delr.
— AUU(
'n"elina Co+nson fu "ata să cadă de pe mătură, îmbrâncită brutal
de lint.
— 1cu!e, făcu lint, când mulţimea începu să-l +uiduie. A-am vă!ut-
o8
În clipa următoare, red 7easley îi dădu, ca din "reşeală, o măciucă
în cap, încât nasul lui lint se strivi de coada propriei sale mături,
începând să sân"ere!e puternic.
— 'jun"e8 stri"ă 0adam $ooc+, repe!indu-se între ei. Penali!are
pentru 4ercetaşi, pentru atac nere"ulamentar8 9a fel şi pentru *iperini,
pentru atacul precedent asupra 'n"eline 9#/"&#"(
face.— Şi dumneavoastră, doamnă, se bosumflă red, dar nu avea ce

'licia ţâşni spre porţile *iperinilor.
@@
— 5raaa( Bravo, Alicia( urlă 3ee Dordan. A marcat( 2O9?E+'@ 34 E+8O

*+6;89 '+8'+;4@(
$arry întoarse puţin capul şi îl vă!u pe lint, al cărui nas încă mai
sân"era, şi pe aston, care se învârtea ca un leu în faţa porţii lor, cu
fălcile încleştate.
— 5aston se pregăteşte... 'igur, e un portar e)celent, dar lovitura asta va fi
foarte greu de parat... !)-tra-or-di-nar( 6u-mi vine să-mi cred oc hilor( A 'A1<A,
!+&(#A 0! 1A 5$ =1 '(5%(
ericit, $arry continuă să !boare de la un capăt la altul al terenului,
cu oc+ii ţintă după +oţoaică, fiind şi foarte atent la comentariul lui 9ee.
ra esenţial să îl ţină pe raco la distanţă de +oţoaică, până când
4ercetaşii îi devansau pe *iperini cu mai mult de cinci!eci de puncte...
— 'ercetaşii în posesia balonului , nu, <iperinii( $u( @ar 'ercetaşii( >atie
5ell se îndreaptă spre porţile !iperinilor... $u( ăsta a %ost un %ault
@6;+6:@O64;(
0onta"ue, de la *iperini, îi apăruse lui Hatie în faţă şi, în loc să
prindă min"ea, o apucase pe ea de cap. Hatie se de!ec+ilibră, abia
reuşind să se redrese!e pe mătură, dar scăpă balonul.
Kate &e re0e6 la :#"ta4%e, %rl"d la el, *" t+0 )e :ada+ H##) + dădu alt
penalti. Hatie reuşi să prindă iar min"ea şi marcă.
— ,%!(2!+( 1A 2!%=( 4şa vă trebuie , necinstiţi şi mizerabili ce...
— Cordan, dacă nu comente!i într-un mod cât mai imparţial...
— 0ar aşa a fost, doamnă pro%esoară(
$arry simţi că îi tresaltă stomacul, de emoţie. *ă!use +oţoaica, în
preajma porţii lor, dar nu trebuia să o prindă încă. acă o vedea şi
raco...
Prefăcându-se atent asupra unui punct, $arry întoarse mătura şi se
îndreptă în vite!ă spre porţile *iperinilor. Şi îi ţinu fi"ura... raco se
năpusti pe urmele lui $arry, convins că acesta vă!use +oţoaica...
!U999T(
/n balon-"+iulea vâjâi foarte aproape de urec+ea lui $arry, dar îl
depăşi şi îl lovi pe erricE, o matala+ă de la *iperini.
!U999T(
e data asta, balonul-"+iulea !drobi umărul lui $arry. ole, alt
atacant defrântură
Dntr-o la *iperini,
de se apropie$arry
secundă, şi el de $arry.
îi vă!u pe amândoi îndreptându-se
spre el, cu măciucile ridicate...
În ultima clipă, $arry cârmi mătura în sus, !burând ca o să"eată, iar
erricE şi ole intrară unul în altul cu toată puterea8
— &a( &a( &a( nu se putu abţine Cordan, vă!ându-i pe cei doi înaintaşi
de la *iperini frecându-şi scăfârliile. *ăcat, băieţi( 6-aţi învăţat că trebuie
să vă sculaţi devreme, ca să aungeţi un „$ulger ”( 'ercetaşii la balon din
nou... Angelina, urmărită de $lint... Învineţeşte-i oc#iul, Angelina(... 4 %ost
doar o glumă, doamnă pro%esoară( Ah , nu( 4lint prinde balonul, se îndreaptă
sprear
porţile
lint'ercetaşilor ... 4pără
înscrise pentru , Baston,)!bucniră
*iperini. te rog... urale din partea "aleriei
*iperinilor, iar 9ee înjură atât de urât, încât profesoara 0cBona"all
@
încercă să-i ia me"afonul de comentator...

— ă scuzaţi, doamnă, n-o să se mai întâmple ... !ă promit( 'corul este
acum treizeci la zece... 'ercetaşii pun mâna iar pe minge ...
ra cel mai urât meci la care participase sau asistase $arry
vreodată. Înfuriaţi la culme că 4ercetaşii aveau atât de repede un aşa de
mare
mâna avantaj,
pe balon.*iperinii nu se pe
ole o pocni dădeau
'licia în
culături de laşinimic,
măciuca pentru
avu tupeul săaspună
pune
că i se păruse că fata era balonul-"+iulea. În revanşă, Beor"e 7easley îi
stâlci mutra lui ole. 0adam $ooc+ împărţea pedepse în dreapta şi în
stân"a, la ambele ec+ipe. aston reuşi să salve!e altă min"e, iar
4ercetaşii mai înscriseră o dată. ra patru!eci la !ece pentru 4ercetaşi.
Între timp, +oţoaica aurie se făcuse nevă!ută.
6eacredinţă continua să se ţină ca o umbră de $arry, care se uita
fără încetare după +oţoaica aurie şi abia aştepta momentul ca 4ercetaşii
să aibă un avantaj de cinci!eci de puncte.
Hatie marcă. 4inci!eci la !ece. red şi Beor"e 7easley o
înconjuraseră, cu măciucile ridicate, în ca! că se ivea vreun *iperin să o
altoiască, drept represalii. ole şi erricE profitară de absenţa fraţilor
7easley şi trimiseră câte un balon-"+iulea spre aston. 'cesta fu lovit în
plin în stomac, de ambele baloane-"+iulea. aston se răsuci în aer,
ţinându-se strâns de mătură, complet năucit.
:ada+ H##)/ "ter1e" 0r#+0t.
— 6u se atacă portarul dacă balonul nu este în preama porţilor
sale( urlă ea la 5ole şi la 2erric= . 3ovitură liberă pentru 'ercetaşi(
'n"elina trase cu sete şi marcă. Şai!eci la !ece. 4âteva clipe mai
târ!iu, red 7easley reuşi să-l facă pe 7arrin"ton să scape balonul.
'licia îl prinse imediat şi înscrise alt "ol% şapte!eci la !ece8
1uporterii 4ercetaşilor se de!lănţuiseră. /rlau şi fluierau de mama-
focului. 4onduceau cu şai!eci de puncte8 acă $arry prindea acum
+oţoaica aurie, cu0a era a l#r(
$arry simţea sutele de oc+i aţintiţi asupra lui, în timp ce !bura mult
deasupra terenului, cu raco foarte aproape în spatele lui.
Şi în clipa următoare, o vă!u8 1clipea în soare, la aproape un metru
deasupra lui.
Harr'
aurie, &e mătura
când re0e6 *" lui a))elerând
&%&,începu puternic.
să piardă ra "ata să prindă +oţoaica
din vite!ă...
În"ro!it, $arry întoarse privirile, ca să vadă ce se întâmpla.
Înnebunit că $arry era pe punctul de a pune mâna pe +oţoaică, raco
reuşise cu ultimele puteri să prindă mătura lui $arry şi o tră"ea în jos.
— T%...
$arry era atât de nervos, că se întinse să îi tra"ă una lui raco. Au
ajunse la el însă. Bâfâind de efortul pe care îl depunea ca să se ţină pe
urmele lui $arry, raco era desfi"urat de oboseală, dar oc+ii îi sclipeau
răutăcios. :bţinuse ce îşi propusese% $arry nu prinsese +oţoaica8
'ceasta dispăru liberă8
— 9ovitură din nou.
9ovitură liberă8 urlă 0adam $ooc+, repe!indu-se
spre locul incidentului, în timp ce raco se îndepărta pe mătura lui
@
&Aimb%& ??” A-am mai pomenit aşa joc murdar8

— 8UNOIULE( 6</ Ş) A4)A1@)@8 urla 9ee Cordan, stând cât mai
departe de profesoara 0cBona"all. Ş@) /A ...
;e #0r la t+0, )% #)/ la 0r#fe&#ara :)8#"a4all. $ar ea nici nu-l au!ise.
Aervoasă la culme, ridicase şi ea pumnul în direcţia lui raco. Îi că!use
pălăria şi urla
'licia furioasă.
e3ecută pedeapsa, dar era atât de nervoasă, încât rată cu
numai câţiva centimetri. c+ipa 4ercetaşilor îşi pierduse din
concentrare, în timp ce *iperinii erau în al nouălea cer, încântaţi de
mă"ăriile pe care i le făcea raco lui $arry.
— <iperinii la minge, se îndreaptă spre gol ... i ontague marc#ează(
aptezeci la douăzeci, pentru 'ercetaşi...
Harr' *l +ar)a a)%+ att de a0r#a0e 0e $ra)#, *")t l i se atin"eau "enunc+ii.
$arry trebuia să-l ţină iar pe raco la distanţă de +oţoaica aurie...
— u-te mai încolo, Potter8 urlă raco, deranjat de $arry, care îi
apăruse brusc în faţă, în momentul în care sc+imbase direcţia.
— Angelina prinde mingea pentru 'ercetaşi... &A(, A$!1($A( 04@ O24;?(
$arry privi în jur. 4u e3cepţia lui raco, întrea"a ec+ipă a
*iperinilor, c+iar şi portarul, se repe!ise să o bloc+e!e pe 'n"elina...
$arry îşi întoarse mătura şi se repe!i ra!ant, cu toată vite!a, în
*iperini.
— AAAAAAAHH(
*iperinii se împrăştiară, când &ul"er ” 1F 0r"tre e. A"4el"a a1ea dr%+
lber.
— A :ARCAT( A :ARCAT( URAAA( 464@'Ş)) 4:A/4 4/ :P@=4)
9' :/<=4)8
$arry, care aproape că intrase cu capul în parapet, se opri la timp,
întoarse brusc mătura ş aF%"&e ar la )e"tr%l tere"%l%.
'poi, vă!u ceva care îi făcu inima să i se oprească în piept% raco
!bura, triumfător, spre un punct strălucitor, la firul ierbii...
— $ai, +ai mai repede8 îşi îmboldi $arry mătura. 4âşti"a tot mai
mult teren. 1e apropia *" )ea +a +are vite!ă de raco. entă la timp un
balon-"+iulea trimis de ole spre el şi ajunse în dreptul "le!nelor lui
raco... 'cum era la acelaşi nivel cu el...
4u un
mătură, ultim efort,
ţinându-se $arry
numai cu îşi împinse trupul
picioarele. în faţă
4u o mână şi dădu
îi dădu un drumul la
"+iont lui
raco, iar cu cealaltă...
— a8 stri"ă el triumfător, cu mâna în sus.
Între" stadionul e3plodă în urale. 0icuţa min"e îşi !bătea de"eaba
aripioarele în mâna lui $arry.
aston se îndreptă spre $arry, cu oc+ii în lacrimi, îl prinse în braţe şi
începu să +o+otească de plâns pe umărul lui. 'lte două îmbrăţişări îl
anunţă că veniseră şi red şi Beor"e. 'poi au!i vocile celor trei fete din
ec+ipă%
— 'm câşti"at8
Îmbrăţişaţi, toţi 'm câşti"atdin
4ercetaşii cupa8
ec+ipă coborâră "rămadă pe pământ,
stri"ând şi plân"ând de fericire.
?
*aluri-valuri, suporterii 4ercetaşilor năvăliră pe teren. 1ute de mâini

îi băteau prieteneşte pe spate. $arry nu au!ea decât vuietul făcut de
suporterii care îl îmbrăţişau fericiţi. 4u toţii fură purtaţi pe umeri spre
vestiare. Dntr-o străful"erare, îl vă!u pe $a"rid, cu o mulţime de
ste"uleţe şi ro!ete roşii, şi îl au!i stri"ând%
când o ravo, $arry8 )-am bătut8 1ă ve!i ce-o să se bucure ucEbeaE

—
să-i spun8
0ai încolo, Percy ţopăia ca un apucat, uitând de demnitatea pe care
i-o impunea funcţia.
Profesoara 0cBona"all plân"ea mai tare decât aston, şter"ându-şi
oc+ii cu un stea" enorm. $arry reuşi să-i vadă şi pe 6on şi pe $ermione,
care îşi croiau cu "reu drum prin mulţime, ca să ajun"ă la el.
4uvintele erau de prisos. Îl priveau fericiţi pe $arry, în timp ce
mulţimea îi purta pe toţi membrii ec+ipei spre mar"inea terenului, unde
îi aştepta umbledore să le dea 4upa.
'+, acum puteau să fie şi ementori prin preajmă8 În timp ce
aston îi întindea 4upa, iar el o ridica spre mulţime, $arry era convins
că ar fi produs cel mai "ro!av Patronus în acele momente8

— CAPITOLUL M!I —
PREDICŢIA PROFESOAREI TRELAWNEY
Euforia lui $arry, le"ată de faptul că lui i se datorase în cea mai
mare măsură câşti"area 4upei la *âjt+aţ, ţinu cel puţin o săptămână.
4+iar şi astfel
apropia, vremea că părea să participe
!ilele deveniseră câtlasefericirea
poate de4ercetaşilor. )unie pe
senine, făcându-i se
toţi să nu se "ândească decât la plimbări pe pajiştea din jurul castelului
sau îndemnându-i să stea tolăniţi în iarba proaspătă, cu o cană mare
alături, plină cu suc de dovleac, de la "+eaţă. Poate şi la un joc cu
Pua+bile sau să se uite la calmarul "i"ant, care se ridica la suprafaţa
lacului.
$ar "% era posibil aşa ceva. 3amenele băteau la uşă şi, în loc să
lenevească la aer curat, erau obli"aţi să rămână în castel, c+inuindu-şi
minţile să se concentre!e asupra vreunei materii, în timp ce adierea
aerului de vară pătrundea prin ferestrele desc+ise. 4+iar şi red şi
Beor"e 7easley se pre"ăteau pentru e3amene, dornici să ia cât mai
multe A:* 5Aivele :bişnuite de *răjitorie#. Percy se pre"ătea pentru
@* 5@este de *răjitorie 3trem de pui!ante#, cea mai mare distincţie
care se acorda la $o"2arts. Şi, fiindcă dorea să lucre!e la 0inisterul
0a"iei, trebuia să obţină cele mai mari note. evenise foarte irascibil şi
dădea pedepse aspre tuturor celora care tulburau liniştea serilor din
camera de !i. e fapt, sin"ura persoană care era şi mai în"rijorată de)t
Per)' era Her+#"e.
$arry şi 6on renunţaseră să o mai întrebe cum de reuşea să asiste
la diferite ore în acelaşi timp, dar problema reveni în actualitate, când
vă!ură orarul e3amenelor ei. Pe prima coloană scria%
L%"
Ora I% &'ritmanţie”
Ora  3Tra"&f4%rare”
Pr"6%l
Ora 2 3ar+e)e”
Ora 2 3;t%d%l 1e)/l#r r%"e”
— $ermione; întrebă 6on, precaut, fiindcă $ermione era "ata să
e3plode!e, ori de câte ori o întrerupea cineva din învăţat. şti... şti
si"ură că ai copiat bine orarul e3amenelor;
— 4um; se sperie ea şi se uită pe orarul e3amenelor. 1i"ur că da8
— 're vreun rost să te întrebăm cum cre!i că o să poţi da două
e3amene deodată; făcu $arry.
— Au8 răspunse ea laconic. ' vă!ut cineva cartea mea de
&Aumerolo"ie şi "ramatică”
— O/, da, 1r#a+ să citesc ceva uşor înainte de culcare, !ise 6on
ironic, dar în şoaptă, ca să nu îl audă decât $arry.
$ermione începu să răscolească maldărul de cărţi şi caiete de pe
masa
un ei. @ocmai
bileţel în ci#). atunci, pe "eamul desc+is îşi făcu apariţia $ed2i", cu
—  de la $a"rid, !ise $arry, citind bileţelul. 6ecursul s-a fi3at pe

data de şase.
— 4+iar data la care terminăm noi toate e3amenele8 !ise $ermione,
continuând să-şi caute cartea de &'ritmanţie ”.
— Şi se ţine c+iar aici, continuă $arry să citească. : să vină cineva
de la 0inisterul 0a"iei şi călăul...
$ermione ridică brusc capul.
— 4um; 'duc călăul la procesul de recurs; ar asta sună ca şi cum
n-ar mai fi nici o speranţă8
— a, aşa se pare, !ise $arry încetişor.
— ar nu se poate8 e3clamă 6on. 0i-am petrecut o "roa!ă de timp
cu pre"ătirea apărării, nu se poate să nu ţină seama de nimic8
ar $arry avea cumplitul sentiment că 9ucius 6eacredinţă decisese
deja în numele &4onsiliului pentru liminarea 4reaturilor Periculoase ”.
$ra)#, f#arte &păsit după înfrân"erea suferită de *iperini, devenise mai
a"itat şi mai bine dispus în ultimele !ile. in comentariile răutăcioase,
care ajunseseră şi la urec+ile lui $arry, reieşea că raco era convins că
ucEbeaE va fi e3ecutat şi că se bucura foarte tare că avusese şi el o
contribuţie la acest lucru. $arry abia se abţinuse să nu îl plesnească şi
el, aşa cum făcuse $ermione.
)ar cel mai în"ro!itor lucru era că nu se puteau duce până la $a"rid
să îl console!e, fiindcă măsurile severe de securitate se menţineau în
continuare, iar $arry nu îndră!nea să-şi recupere!e pelerina din cocoaşa
statuii vrăjitoarei cu un sin"ur oc+i.

Începură e3amenele şi o tăcere neobişnuită se aşternu în castel.

9uni, cei din anul trei ieşiră livi!i la faţă de l a ea+e"%l de 3Tra"&f4%rare”,
comparându-şi răspunsurile şi re!ultatele, văitându-se de testele care li
se dăduseră. Printre altele, şi acela de a transforma un ceainic într-o
broască ţestoasă8 $ermione îi enervă pe toţi, plân"ându-se că ţestoasa
ei semăna mai de"rabă cu o ţestoasă fără carapace. 4a şi cum i-ar fi
păsat cuiva de fleacul ăsta8 iecare avea "riji mult mai mari...
— ' mea păstrase în continuare mânerul ceainicului, în locul co!ii...
— 4e credeţi, e normal ca unei ţestoase să-i iasă aburi pe "ură;
— ' mea încă avea culoarea ceainicului... 4e !iceţi, o să-mi scadă
multe puncte;
upă un prân! luat în cea mai mare "rabă, urmă e3amenul la
&armece”. $ermione avusese dreptate. Într-adevăr , profesorul lit2icE
le dădu *raja *eseliei. in cau!a emoţiei, $arry e3a"era cu vraja lui,
încât 6on fu cuprins de un râs isteric şi fu condus în altă clasă, ca să se
liniştească. Îi trebui mai mult de o oră până îşi reveni complet şi fu în
stare să-şi facă şi el vraja.
upă masa de seară, se duseră toţi în turnul lor, dar nu ca să se
culce, ci” ca
&Poţiuni să-şi revi!uiască
şi &'stronomie ”. materia la &Brija pentru creaturile ma"ice ”,
$a"rid apăru la e3amenul de a doua !i cu o e3presie foarte
2
în"rijorată. Au îi stătea capul la e3amen. 9e dăduse fiecăruia în "rijă

câte un tub cu @rirâme proaspete. 4a să treacă e3amenul, trebuiau
numai să aibă "rijă ca după o oră @rirâmele să fie încă în viaţă. Şi, cum
@rirâmele se de!voltau cel mai bine dacă erau lăsate în le"ea lor, acela
fu cel mai uşor e3amen, iar $arry, 6on şi $ermione avură timp berec+et
să stea de vorbă cu $a"rid.
— eaEy e cam deprimat, le !ise el, prefăcându-se că se apleacă să
verifice dacă @rirâmele lui $arry mai erau în viaţă. Au mai re!ist...
:ricum, mâine o să aflăm...
upă-amia!ă, dădură e3amen la &Poţiuni”, care se dovedi un
adevărat de!astru. :ricât s-a străduit, $arry n-a reuşit să facă ecoctul
4onfu!iei, preparat de el, să devină mai consistent, iar Plesneală, care
urmărea totul cu un aer ră!bunător, mâ!"ăli ceva în carnetul lui, care
semăna din nefericire mult prea bine cu un !ero...
'poi, urmară e3amenele la &'stronomie”, la mie!ul nopţii, în cel mai
înalt turn al castelului, la &)storia ma"iei”, miercuri dimineaţa, unde
$arry scrise tot ce îi spusese la cofetărie lorean ortescue despre
vrăjitoarele din perioada medievală, dorindu-şi din toată inima să fi avut
la el câteva bomboane mentolate, răcoritoare, în atmosfera înăbuşitoare
din clasa în care se ţinea e3amenul. 0iercuri după-amia!ă, sub un soare
necruţător, susţinură e3amenele la &)erbolo"ie ”, în serele pline de aburi.
*eni şi o nouă seară, care îi "ăsi în camera lor de !i, toţi cu cefele arse
de soare şi tânjind la seara următoare, când toate e3amenele se vor f
ter+"at.
Pe"%lt+%l l#r ea+e", d" d+ineaţa de joi, era la &'părare contra 0a"iei
Ae"re”, care se dovedi cel mai neobişnuit şi straniu e3amen pe care îl
susţinuseră vreodată. Profesorul 9upin inventase un fel de cursă cu
obstacole, care trecea printr-un ia! în care se afla un luidem, apoi
printr-o serie de porţi, pă!ite de o "roa!ă de Pălării 6oşii, după care o
luau printr-o mlaştină încurcată, unde un $inc+ipun le dădea instrucţiuni
"reşite la tot pasul. 4ursa se înc+eia cu aventura dintr-un cufăr enorm,
unde trebuiau să intre şi să înfrunte %" B#"4.
— 3celent, $arry8 îl felicită profesorul 9upin, la ieşirea din cufăr. 'i
nota ma3imă8
Încântat de
pe $ermione cumsuccesul lui, $arry6on
se descurcau. maifăcu
rămase,
totulcacasălaîi carte,
vadă şipână
pe 6on şi
când
ajunse în mlaştină, unde $inc+ipunul reuşi să îl !ăpăcească în asemenea
măsură, încât se înfundă în nămol până la piept. $ermione se descurcă
e3celent, până ajunse la on". upă un minut de stat acolo, $ermione
ieşi din cufăr, ţipând speriată.
— $ermione, o întrebă profesor%l L%0", )e &-a *"t+0lat
— -oamna pro-profesoară 0cBona"all8 se bâlbâi $ermione. '
!is... că o să pic toate e3amenele8
9e-a luat ceva timp să o calme!e pe $ermione. upă ce au vă!ut-o
că şi-a
facă +a!revenit, $arry lui
de spaimele şi 6on o luarăşicu
$ermione deeion"ul
spre castel.
pe care6on era înclinatdar
îl produsese, să
o anume întâlnire de pe treptele castelului îi abătu "ândurile de la acest
7
lucru.
4ornelius ud"e, transpirând în pelerina lui prinsă pe umăr, scruta
împrejurimile castelului. 4ând dădu cu oc+ii de $arry, ud"e !ise%
— Ce +a fa), Harr' ! de la ea+e"e, 0re&%0%"... :a a 1re%"%l
— 0ai avem unul, răspunse $arry.
6onnuşile$ermione
ud"e, adresase rămăseseră
vreun cuvântcu un pas mai în urmă, stânjeniţi că
şi lor.
— 4e !i frumoasă, continuă ud"e, aruncând un oc+i spre lac. 4e
păcat... 0are păcat...
:ftă din "reu şi se uită la $arry.
— 'm venit aici, $arry, cu o misiune foarte neplăcută, mai !ise
ud"e. &4onsiliul pentru liminarea 'nimalelor Periculoase ” m-a trimis
drept martor la e3ecuţia unui $ipo"rif nebun. 'sta fiindcă tot vroiam să
vin la $o"2arts, să văd care mai e situaţia cu 1irius lacE...
— 'sta înseamnă că recursul a fost respins; întrebă 6on, făcând un
pas înainte.
— Au, n-a avut loc încă... 1e ţine în după-amia!a asta, !ise ud"e
privindu-l curios pe 6on.
— eci, poate nu va trebui să fiţi martor la nici o e3ecuţie, îndră!ni
6on. Poate că $ipo"riful o să fie ac+itat8
Înainte ca ud"e să !ică ceva, apărură doi vrăjitori în spatele lui.
/nul era atât de bătrân, încât părea că urma să îşi dea du+ul sub oc+ii
lor, celălalt era un tânăr în toată puterea, cu mustaţă nea"ră. $arry îşi
ima"ină că sunt repre!entanţi ai &4onsiliului pentru liminarea
'nimalelor Periculoase”, )% att +a +%lt )% )t vrăjitorul bătrân arătă spre
coliba lui $a"rid şi !ise cu o voce stinsă%
— :, oamne, sunt prea bătrân pentru asta...  la două, nu-i aşa,
ud"e;
4el tânăr, cu mustaţa nea"ră, arătă ceva spre cin"ătoarea lui şi
$arry vă!u cum mân"âie cu de"etul mare tăişul ascuţit al unui topor
strălucitor.
6on desc+ise "ura să !ică ceva, dar $ermione îl în"+ionti să tacă şi
îl împinse spre uşa de la intrare.
— e ce nu m-ai lăsat să-i !ic vreo două; întrebă 6on supărat. 'i
vă!ut;
— 'veau toporul
6on, tatăl tăupre"ătit8
lucrea!ă'sta
la se c+eamă dre
0inisterul 0tate nu-i poţi spune
0a"iei,
lucrurile astea şefului său, !ise $ermione, dar şi ea era tristă şi
de!amă"ită. acă de data asta $a"rid îşi păstrea!ă cumpătul şi îşi
ar"umentea!ă ca!ul cum trebuie, n-au cum să-l e3 e)%te 0e B%)JbeaJ...
ar $arry îşi dădu prea bine seama că $ermione nu credea nici ea
ce spunea. 9a masa de prân!, toţi vorbeau deodată, încântaţi că se
terminau e3amenele în după-amia!a aceea. Aumai $arry, 6on şi
$ermione stăteau deoparte, făcându-şi "riji pentru $a"rid şi ucEbeaE.
$arry şi 6on aveau ultimul e3amen la &Previ!iuni despre viitor ”.
$ermione, la &1tudiul
împreună. $ermione se despre Încuiaţiunu,
opri la etajul ”. /rcară treptele
iar $arry şi 6onde marmură
urcară spre
etajul şapte, până în camera rotundă a profesoarei @rela2ney, la uşa
=
căreia se în"+esuiseră toţi cole"ii lor, încercând să recapitule!e materia

pentru ultima oară, cât aşteptau să le vină rândul.
— Ae e3aminea!ă pe fiecare în parte, îi informă Aeville, după ce
$arry şi 6on se aşe!ară lân"ă el.
Aeville ţinea pe "enunc+i cartea „2esluşirea viitorului”, desc+isă la
pa"ina*oidedicată "+icitului
aţi vă!ut vreodatăîn "lobul
ceva înde"lobul
cristal.
vostru de cristal; îi întrebă el
—
cu un aer nefericit.
— N%, 6&e R#" ab&e"t, cu oc+ii pe ceasul de la mână. $arry ştia că
socotea cât timp mai rămăsese până la începerea recursului.
4oada de la uşa profesoarei @rela2ney se micşora foarte încet. e
fiecare dată când cobora cineva scara ar"intie, era repede asaltat%
— Ce te-a *"trebat; 'i ştiut; ar toţi refu!au să răspundă.
— 0i-a !is că a citit în "lobul ei de cristal că, dacă vă spun ceva, o
să mi se întâmple un accident în"ro!itor, se văicări Aeville, când se
întoarse de la e3amen.
Îi veni rândul şi lui 6on.
— D )#"1"e, 0%f" 6on. Încep să cred că $ermione a avut dreptate în
le"ătură cu ea.  o impostoare bătrână8
— a, făcu $arry, cu oc+ii la ceas. ine ar fi să termine mai repede
cu noi...
ra deja ora două.
Parvati coborî scara, mândră-foc.
— ' spus că am toate atuurile unui adevărat 0esia, se lăudă ea. 'm
vă!ut... i, o mulţime de lucruri... 1ucces, 6on8
Şi Parvati se repe!i spre 9avander.
— 6onald 7easley8 anunţă bine cunoscuta voce eni"matică de la
capătul scării.
6on se strâmbă spre $arry şi urcă.
$arry rămăsese ultimul din clasă. 1e sprijini cu spatele de perete,
cu oc+ii la !borul unei muşte în jurul ferestrei luminate de soare şi cu
mintea şi inima la $a"rid.
upă două!eci de minute, reapăru 6on.
— i, cum a fost; îl întrebă $arry.
'iurea8Au
nişte—c+estii... făcu 6on.
cred A-am
că am vă!ut nimic,
convins-o, deşi... aşa că am inventat şi eu
— Ne *"tl"+ *" )a+era de 6( 6&e Harr', )"d a%6 1#)ea 0r#fe&#are Trela5"e'
3Harr' P#tter(”
În camera din turn era mai înăbuşitor ca oricând. ocul pâlpâia, deşi
era vară, iar mirosul înecăcios şi "reoi umplea toată încăperea. $arry
începu să tuşească şi se împiedică de toate mesele şi scaunele până
ajunse la locul unde stătea profesoara @rela2ney, în faţa unui "lob mare
de cristal.
— ună !iua, dra"ul meu, !ise ea cu blândeţe. @e ro" să te uiţi
atent...
$arrynu se
te aplecă
"răbi... asupra
şi să-micristalului
spui ce ve!i...
şi se uită cât se poate de atent la
el, dorindu-şi din tot sufletul să vadă şi altceva în afară de ceaţa
>
lăptoasă, dar nu îi apăr% "+).

— i; întrebă profesoara @rela2ney, după o vreme. 4e ve!i;
4ăldura devenise insuportabilă, iar mirosul era şi mai pătrun!ător,
din cau!a aromelor care ardeau în focul din imediata lor apropiere. 1e
"ândi la ce spusese 6on şi se +otărî să se prefacă şi el că vede ceva în
"lobul de
Păi,cristal.
începu $arry, parcă... o umbră nea"ră... +m...
—
— 4u ce seamănă; întrebă profesoara @rela2ney. Bândeşte-te,
$arry, "ândeşte-te bine...
— 4u un $ipo"rif8 !ise el, încercând să pară cât mai convin"ător.
— '+8 e3clamă profesoara @rela2ney, scriind ceva pe per"amentul
întins pe "enunc+ii ei. 1-ar putea să fie neca!ul pe care îl are $a"rid cu
0inisterul 0a"iei... 0ai uită-te... 4e mai ve!i; $ipo"riful pare să aibă...
cap sau nu;
— a8 !ise $arry cu +otărâre.
— şti si"ur; îl întrebă profesoara @rela2ney. şti foarte si"ur,
$arry; Au ve!i ceva rosto"olindu-se pe pământ şi în spatele $ipo"rifului,
un călău cu toporul ridicat;
— Au8 spuse $arry, care acum se simţea foarte rău.
— N% 1e6 &"4e N%-l 1e6 0e Ha4rd 0l"4"d
— Au8 !ise $arry iar, dorindu-şi din tot sufletul să poată pleca din
camera aceea. Au, arată bine... !boară...
Profesoara @rela2ney suspină.
— ine, dra"ul meu, !ise ea. 4red că o să ne oprim aici... 0-ai cam
de!amă"it... ar sunt si"ură că ţi-ai dat toată silinţa8
1imţindu-se uşurat, $arry îşi luă "eanta şi dădu să plece, când o
voce ră"uşită !ise de undeva, din spatele lui%
— ;e va întâmpla la noapte(
$arry se întoarse pe călcâie. Profesoara @rela2ney se crispase în
fotoliul ei. :c+ii îi rămăseseră aţintiţi în "ol şi bolborosea ceva.
— P-Poftim; întrebă $arry.
Profesoara @rela2ney păru să nu-l fi au!it. Îşi dădu oc+ii peste cap.
$arry fu cuprins de panică. Profesoara arăta ca şi cum urma să fie
scuturată de convulsii în curând. $arry e!ită, "ândindu-se să o ducă în
aripa spitalului,
ră"uşită, când profesoara
atât de deosebită de vocea @rela2ney
ei obişnuită.vorbi cu aceeaşi voce
— 3ordul Întunericului zace singur şi părăsit de toţi prietenii. Acum
doisprezece ani, servitorul lui a %ost încătuşat. Înainte de miezul nopţii ,
acesta se va elibera şi se va duce să-şi întâlnească stăpânul . 3ordul
Întunericului va renaşte cu autorul slugii lui credincioase , mai puternic
şi mai în%ricoşător ca niciodată. 1a noapte... înainte de miezul nopţii...
servitorul... eliberat... reîntâlnirea cu stăpânul său...
4apul profesoarei @rela2ney îi că!u în piept şi ea bolborosi ceva.
'poi, brusc, îşi reveni şi !ise cu "lasul ei obişnuit%
— 1cu!ă-mă,
insuportabilă, dra"ul4red
probabil... meu,cănuam
ştiu ce ao fost
aţipit cu mine... 4ăldura asta
clipă...
$arry stătea împietrit, cu oc+ii ţintă la ea.
@
— 1-a întâmplat ceva, dra"ul meu; întrebă profesoara @rela2ney

în"rijorată.
— Păi... tocmai mi-aţi spus că 9ordul Întunericului se va ridica din
nou... ajutat de servitorul său...
Profesoara @rela2ney privi în jur, uimită.
— 1ordul Întunericului 'el-4l-'ărui-6ume-6u-;rebuie-8ostit ra"ul
meu, cu aşa ceva nu are dreptul nimeni să "lumească... 1e va ridica din
nou... 1ă fim serioşi...
— ar dumneavoastră aţ &0%& a&ta...
— 4red că ai aţipit şi tu un pic, dra"ul meu8 !ise profesoara
@rela2ney. A-aveam cum să pre!ic ceva atât de ieşit din comun şi de
prost-"ust8
$arry coborî scara în spirală, "ândindu-se dacă aceea fusese o
adevărată predicţie, făcută de profesoara @rela2ney, sau era doar un
mod teatral, pe care îl alesese ea ca să marc+e!e înc+eierea
e3amenului.
=ece minute mai târ!iu, trecea în fu"ă pe lân"ă trolii de pa!ă, din
@urnul 4ercetaşilor. Încă îi mai răsunau în minte cuvintele profesoarei
@rela2ney. 4ole"ii lui treceau pe lân"ă el, în direcţie opusă, râ!ând şi
"lumind, îndreptându-se spre terenul de joacă, eliberaţi de stresul
e3amenelor. 4ând intră prin "aura din portret, camera de !i era aproape
"oală. Într-un colţ, îl aşteptau 6on şi $ermione.
— Profesoara @rela2ney, !ise $arry, "âfâind, tocmai mi-a spus că...
ar se opri brusc, când vă!u e3presia de pe feţele lor.
— ucEbeaE a pierdut8 îl anunţă 6on trist. $a"rid ne-a trimis ăsta...
iletul lui $a"rid era foarte scurt, fără urme de lacrimi, dar se părea
că mâna îi tremurase necontrolat, încât abia se putea citi.
Am pierdut recursul. +"ecuţia, la. apusul soarelui. 6u puteţi %ace nimic. 6u
vreau să veniţi la mine .
&agrid
— @rebuie să mer"em8 +otărî $arry. Au-l putem lăsa sin"ur să-l

aştepte pe călău8
— ar e la apus... Aici noi, dar mai ales tu, !ise 6on, n-avem voie să
ieşim din castel...
$arry îşi prinse capul în mâini, "ândindu-se.
— acă am avea pelerina de la tata...
— /nde este; întrebă $ermione.
$arry îi spuse că o lăsase în cocoaşa statuii vrăjitoarei cu un sin"ur
oc+i.
— Şi dacă mă vede iar Plesneală în apropierea statuii, nu ştiu pe
unde scot cămaşa8 !ise $arry.
— a, dacă te vede pe tine, !ise $ermione. 4um se desc+ide
cocoaşa
— :vrăjitoarei;
atin"i cu ba"+eta şi !ici% "0issendium(” ar... $ermione nu mai
aşteptă să audă şi restul fra!ei. 1trăbătu în fu"ă încăperea şi ieşi prin

"aura din portret.

— oar nu s-a dus să o ia, !ise 6on, +olbându-se după ea.
a c+iar aşa şi făcuse. $ermione se întoarse peste un sfert de #ră, cu
pelerina împăturită cu "rijă, ascunsă în roba ei.
— $ermione, nu ştiu ce e cu tine, în ultimul timp8 !ise 6on, mirat la
culme. 0ai @rela2ney,
profesoarei întâi, l-ai plesnit
acum... pe raco, apoi ai renunţat la cursurile
$ermione păru mai de"rabă flatată.

0erseră la masă, împreună cu ceilalţi, dar după ce terminară, nu se

întoarseră în @urnul 4ercetaşilor. $arry avea pelerina ascunsă sub roba
sa, în dreptul pieptului. @rebuia să stea cu mâinile la piept, ca să
ascundă umflătura. 1tătură ascunşi într-o cameră de lân"ă +olul de la
intrare, ascultând cu atenţie, până ce acesta se "oli. 0ai au!iră şi ultimii
paşi, traversând +olul, apoi uşa care se înc+ise cu !"omot. $ermione îşi
scoase capul cu "rijă din ascun!ătoarea lor.
— În re"ulă8 !ise ea. Au e nimeni, să ne ascundem sub pelerină...
1trânşi unii în alţii şi mer"ând încet, ca să nu îi audă nimeni,
traversară +olul, coborâră treptele de piatră şi ajunseră în curtea
castelului. 1oarele începuse să apună, dincolo de Pădurea )nter!isă,
tivind cu a%r% 1rf%rle )#0a)l#r.
'junseră la coliba lui $a"rid şi ciocăniră la uşă. 6ăspunsul nu veni
aşa curând. În cele din urmă, apăru $a"rid, care se uită mai întâi să
vadă cine venise. @remura şi era alb ca varul.
— Aoi suntem8 şopti $arry. 1untem sub pelerina care ne face
invi!ibili. ă-ne drumul înăuntru, ca să ne-o putem scoate.
— A-ar fi trebuit să veniţi, !ise $a"rid, dar se dădu la o parte din uşă
şi îi lăsă să intre. Înc+ise uşa repede, iar $arry trase pelerina de pe ei.
$a"rid nu i!bucni în plâns şi nici nu li se aruncă de "ât. 'răta ca
cineva care nu ştia nici pe ce lume se află, nici încotro să o ia. 1tarea
asta de neajutorat era c+iar mai rea decât să îl vadă plân"ând.
— *reţi un ceai;
0âinile sale mari tremurau când se întinseră după ceainic.
— /nde e ucEbeaE, $a"rid; întrebă $ermione, nesi"ură.
— 9-am... 9-am dus afară, !ise $a"rid, vărsând lapte pe masă, când
se aplecă să le pună în ceai. 4iu"uleşte şi el pe aleea cu dovleci. 'm
cre!ut de cuviinţă să-l las să mai respire puţin aer curat, să se +a %te la
)#0a), *"a"te de...
0âna lui $a"rid începu să tremure şi mai tare şi scăpă pe jos cana
cu lapte.
— 9asă-mă pe mine, $a"rid, !ise $ermione şi se aplecă să ştear"ă
pe jos.
— 0ai
sud#area am
de 0e o cană în dulap, !ise $a"rid, aşe!ându-se şi şter"ându-şi
fr%"te.
$arry şi 6on sc+imbară între ei priviri neputincioase.

— 4re!i că nu mai e nimic de făcut, $a"rid; întrebă $arry ca să-l

console!e. Poate umbledore...
— ' încercat, !ise $a"rid, dar 4onsiliul are puteri mai mari ca el. 9e-
a spus că ucEbeaE nu este periculos, dar ei sunt speriaţi... )-a
ameninţat 9ucius 6eacredinţă, doar îl ştiţi cum e... 4ălăul este c+iar un
prieten
sfârşeascăde-al lui... fără
repede, 0acnair se Şinumeşte...
dureri... i, ucE
o să fiu lân"ă dar cel puţin o să se
'...
9ui $a"rid i se puse un nod în "ât. Îşi aruncă oc+ii de jur împrejur,
ca şi cum ar fi vrut să "ăsească ceva în colibă, care să-l ajute şi să-i mai
aline durerea.
— omnul umbledore o să vină şi el când... când o să se
întâmple... 'şa mi-a scris de dimineaţă... ' !is că vrea să fie alături de
mine. /n mare om, umbledore ăsta...
9ui $ermione, care căuta altă cană de lapte în dulapul lui $a"rid, îi
scăpă un suspin. *eni spre ei, cu cana în mână, abia stăpânindu-şi
lacrimile.
— : să stăm şi noi cu tine, $a"rid, !ise ea, dar $a"rid scutură din
capul lui cu părul !burlit.
— Au, voi trebuie să vă întoarceţi la castel. *-am spus doar că nu
vreau să fiţi de faţă. Şi, oricum, n-aveţi voie să fiţi aici. 0ai ales tu,
$arry... acă află umbledore sau ud"e, n-o să-ţi fie bine...
$ermione nu se mai putu stăpâni. Pe faţa ei se prelin"eau lacrimi
mari şi "rele. Încercă din răsputeri să şi le ascundă în faţa lui $a"rid,
făcându-şi treabă în jurul ceainicului. 'poi, pe când se pre"ătea să
umple cana cu lapte, ca să-şi adau"e fiecare în ceai, $ermione scoase
un ţipăt.
— 6on8 Au-mi vine să cred, dar parcă e Pun"aşul... 6on se uită
prostit la ea.
— 4e tot vorbeşti acolo;
$ermione întoarse cana cu fundul în sus. 9uptându-se să nu pice
jos, Pun"aşul alunecă în cele din urmă 0e +a&a l% Ha4rd.
— Pun"aşule8 stri"ă 6on, nevenindu-i a crede. 4e cauţi tu aici;
6on îl prinse de mijloc şi îl apropie de lumină. Pun"aşul arăta
"roa!nic. ra mai slab ca niciodată şi blana îi că!use pe porţiuni mari. 1e
!bătea în mâinile
— Au te teme,luiîncercă
6on, ca6on
şi cum ar liniştească
să îşi fi vrut să scape.
şobolanul. Au e nici un
motan pe-aici... Aimeni care ţi-ar putea face vreun rău.
$a"rid se ridică deodată în picioare. aţa lui, care de obicei era
con"estionată, acum devenise albă )a /rta.
— !"...
$arry, 6on şi $ermione se uitară şi ei. În depărtare, se vedea un
"rup de oameni coborând treptele castelului. În frunte era umbledore,
cu barba ar"intie strălucind în lumina apusului. 9ân"ă el se afla ud"e,
iar în spatele lor veneau moşne"uţul din 4onsiliu şi 0acnair, călăul.
— @rebuie
Au trebuie să"ăsească
să vă plecaţi, !ise $a"rid,
aici... Plecaţitremurând
odată8 din toate înc+eieturile.
6on îl bă"ă pe Pun"aşul în bu!unar şi $ermione luă pelerina.
?
— *ă dau dr%+%l 0r" &0ate, le 6&e Ha4rd.

Dl urmară prin "rădina din spatele casei. $arry se simţea straniu,
mai ales după ce îl vă!u pe ucEbeaE ciu"ulind prin "rădină. ucEbeaE
părea să înţelea"ă că se întâmpla ceva neobişnuit. Îşi întoarse capul lui
ascuţit dintr-o parte în alta şi dădu nervos de câteva ori cu ciocul în
pământ.
— 9asă, eaEy, încercă $a"rid să-l liniştească, lasă, o să fie bine...
$ai, plecaţi8 Brăbiţi-vă8
ar ei nu se clintiră din loc.
— $a"rid, nu putem să te lăsăm sin"ur...
— : să le spunem cu+ a f#&t *" realtate...
— Au pot să-l omoare...
— Plecaţi8 !ise $a"rid furios. Şi aşa mi-e destul de "reu... Au vreau
să vă ştiu şi pe voi în pericol...
Au mai aveau ce face. $ermione aruncă pelerina peste $arry şi
peste 6on, moment în care au!iră ciocănituri în uşa lui $a"rid. 'poi,
au!iră mai multe voci la intrarea din faţă a colibei. $a"rid privi spre locul
în care fuseseră ei cu o clipă mai înainte.
— Plecaţi repede, le şopti el cu o voce ră"uşită. Au vreau să au!iţi...
)ntră apoi în cabană, în timp ce uşa de la intrare se desc+idea.
În"ro!iţi, înconjurară cu "rijă coliba lui $arry. 4ând ajunseră în
partea cealaltă a colibei, au!iră uşa de la intrare desc+i!ându-se din
nou.
— 0ai repede, !ise $ermione. Au vreau să văd sau să aud... *ă
ro"...
Începură să urce încet panta spre castel. 1oarele dispăruse aproape
cu totul, cerul se întunecase, doar în partea dinspre apus se mai observa
o pată rubinie.
R#" &e #0r *" l#).
— 6on, te ro", făcu $ermione.
— in cau!a Pun"aşului. Au vrea să...
R#" &e a0le)a&e, încercând să-l ba"e iar pe Pun"aşul în bu!unar, dar
şobolanul parcă înnebunise. 4+iţăia ca un apucat, se !bătea şi încerca
să-şi înfi"ă colţii în mâna lui 6on.
— Pun"aşule8
bărbăteşti îl repe!i
în spatele lor. 6on pe şoptite. u sunt, prostule8 'u!iră voci
— O, R#", te r#4, +a re0ede...
— Pun"aşule, stai liniştit8
0ai făcură câţiva paşi. 4a şi $ermione, $arry nu dorea nici el să
audă nimic. 6on se opri din nou.
— Au pot să-l potolesc, !ise 6on. Pun"aşule, taci, or să ne audă toţi8
Şobolanul c+iţăia disperat în continuare, dar nu suficient de tare ca
să acopere !"omotele care veneau din "rădina lui $a"rid. 1e au!eau
voci bărbăteşti, a"itaţie, apoi căderea bruscă a toporului.
$ermione se clătină.
— 'u făcut-o8 îi !ise ea lui $arry. Au-mi vine să cred, cum au putut
să-l omoare;


— CAPITOLUL M!II —
MOTANUL ŞOBOLANUL ŞI DULĂUL
,
0intea lui $arry se opri în loc, din cau!a "ro!ăviei situaţiei. 1tăteau
toţi trei sub pelerină, în"ro!iţi la culme. /ltimele ra!e de soare aruncau
umbre sân"erii
au!iră un pe pajiştea din jurul castelului. 'poi, c+iar în spatele lor,
urlet sălbatic.
— $a"rid8 murmură $arry.
ără să stea pe "ânduri, se întoarse, ca şi cum ar fi vrut să se ducă
înapoi. 6on şi $ermione îl prinseră de câte un braţ.
— Au putem să ne întoarcem, şopti 6on, alb ca varul. : să-l bă"ăm
într-un bucluc şi mai mare, dacă ne prind în coliba lui.
$ermione respira des şi nere"ulat.
— C%+ a% 0%t%t /#/#t ea. C%+ a% 0%t%t
— $ai, lasă, încercă să o console!e 6on, ai cărui dinţi păreau să îi
clănţăne în "ură.
Îşi continuară drumul spre castel, mer"ând încet, ca să nu iasă
cumva de sub pelerină. 9umina dispărea repede. 4ând ajunseră lân"ă
castel, noaptea îi învălui cu totul, ca o vrajă "rea.
— Pun"aşule, potoleşte-te odată, 6&e 6on pe şoptite, apăsându-şi
b%6%"ar%l de la 0e0t.
Şobolanul se !bătea înnebunit. 6on se opri iar, încercând să îl ba"e
cât mai adânc în bu!unar.
— 4e se întâmplă cu tine, şobolan tâmpit; stri"ă el. 'uu8
0-a muşcat8
— 6on, mai încet, îl potoli $ermione. ud"e o să fie aici într-o clipă...
— ar nu vrea... să stea liniştit...
Pun"aşul era în"ro!it, asta era clar. 1e !bătea din toate puterile,
încercând să scape din strânsoarea lui 6on.
— Ce-# f )% el
ar $arry ştia ce se întâmpla. @ârându-se pe pământ, cu oc+ii
sclipindu-i în întuneric, Şmec+erilă se apropia tiptil de ei. $arry nu era
si"ur dacă Şmec+erilă îi vedea sau fusese atras de c+iţăielile
Pun"aşului.
— Şmec+erilă8 "emu $ermione. Pleacă, pleacă de lân"ă noi8 ar
motanul se apropia tot mai mult...
— Pun"aşule... 1tai8 A/8
Prea tr!iu8 Şobolanul reuşise să scape din mâinile lui 6on şi o
!bu"+ise pe pajişte. 4u un salt, Şmec+erilă se luă după el şi, înainte ca
$arry şi $ermione să îl poată opri, 6on ieşise de sub pelerină şi se luase
după motan, dispărând în întuneric.
— R#"( &tr4ă $ermione.
$arry şi $ermione se înţeleseră dintr-o privire şi o luară pe urmele
lui 6on. 4um era imposibil să aler"e cu pelerina pe ei, ieşiră de sub ea,
cu pelerina
6on, înainteafluturând ca un drapel
lor, şi blestemele în urma
la adresa lor. 'u!eau numai paşii lui
lui Şmec+erilă.
— Au te atin"e de el8 9a o parte8 Pun"aşule, vino aici8 1e au!i o
2
bufnitură.
— ,e-am prins( Pleacă de-aici, motan nesuferit8
$arry şi $ermione aproape veniră în nas, împiedicându-se de 6on,
care era culcat la pământ. ra plin de noroi, dar Pun"aşul era la locul lui,
în bu!unarul de la piept.
— R#", tre) re0ede &%b pelerină8 * 6&e $ermione, "âfâind. umbledore...
ud"e... or să fie aici în câteva secunde...
ar, înainte de a se ascunde sub pelerină, au!iră !"omotul făcut de
nişte labe uriaşe. 4eva se apropia de ei, prin întuneric... ra un câine
enorm, cu oc+ii spălăciţi şi cu o blană nea"ră şi je"ărită.
$arry bă"ă mâna după ba"+etă, dar era prea târ!iu. intr-un salt,
câinele era deja cu labele lui enorme pe pieptul lui, $arry simţindu-i în
faţă răsuflarea fierbinte şi vă!ându-i colţii ascuţiţi...
ar saltul îl aruncă mai departe de $arry, câinele rosto"olindu-se pe
pământ, ameţit de că!ătură. Părea să-şi fi rupt coastele... $arry îi au!i
mârâielile şi ştiu că se pre"ătea de un nou atac...
6on era deja în picioare. 4ând câinele sări din nou, 6on îl împinse pe
$arry la o parte, iar câinele îşi înfipse colţii în braţul lui 6on. $arry se
repe!i la câine, dar rămase doar cu un smoc din blana lui în mână.
4âinele îl tră"ea cu repe!iciune pe 6on, ca şi cum ar fi târât după el o
păpuşă din cârpe...
'poi, $arry primi o nouă lovitură, pe nepusă-masă, fără să-şi dea
seama de unde. 4ă!u din nou la pământ şi o au!i pe $ermione ţipând de
durere, apoi se prăbuşi şi ea la pământ. $arry reuşi să-şi scoată
ba"+eta, simţind cum sân"ele îi şiroieşte pe frunte...
— 1umos( 6&e el )% %lt+ele 0%ter.
9a lumina din capătul ba"+etei, vă!u trunc+iul "ros al unui copac. În
"oana lor după Pun"aşul, nimeriseră în preajma 1alciei ătăuşe, care îşi
a"ita braţele în toate direcţiile, încercând să îi lovească, pentru a-i ţine
la distanţă. Şi acolo, la ba!a copacului, $arry vă!u dulăul mare şi ne"ru
tră"ându-l pe 6on printr-o "aură aflată între rădăcinile salciei. 6on se
!bătea furios, dar capul şi pieptul dispăruseră deja prin "aură...
— 6on8 stri"ă $arry, încercând să înainte!e, dar o ramură fu "ata
să-l lovească mortal, reuşind doar să îl a!vârle la distanţă.
'cum nu
încrucişase se mai
între douăvedeau decât
rădăcini, picioarele
încercând lui ancore!e
să se 6on, pe care acesta
de ele. 'poişi se
le
au!i un pârâit, ca un pocnet de armă. /nul dintre picioarele lui 6on se
rupsese şi în clipa următoare ambele picioare dispărură şi ele în "aură.
— $arry, trebuie să ne ducem după ajutoare, stri"ă Her+#"e.
1ân"era şi ea, salcia o i!bise şi o rănise la umăr.
— Au, dulăul ăla e aşa de mare, încât o să-l înfulece pe dată... A-
avem timp...
— ar n-o să reuşim să trecem de salcie fără ajutor...
: altă rafală de lovituri se abătu peste ei, 1alcia ătăuşă reuşind să-
i atin"ă doar el
— acă cuarămurelele de la ovârful
reuşit să intre, cren"ilor.
să reuşim şi noi8 !ise $arry. Bâfâind,
$arry încercă să se apropie mai mult de salcie , să "ăsească un un"+i din
7
care să se poată strecura la ba!a trunc+iului, dar fiecare încercare a sa

era !ădărnicită de loviturile sălbatice ale salciei.
— 'jutor8 'jutor8 începu să stri"e $ermione, fără prea mare
speranţă.
Şmec+erilă se strecură printre ramurile salciei, ca un şarpe, şi apăsă
cu laba pe un
rusc, buton
salcia de pe una
încremeni. Audintre rădăcini.
se mai mişca nici măcar o frun!ă de pe
ramurile ei.
— Şmec+erilă, şopti $ermione, prin!ându-se strâns de braţul lui
$arry. 4um de-a ştiut;
—  prieten cu câinele ăla, se încruntă $arry. )-am mai vă!ut
împreună. $ai, vino şi ţine ba"+eta "ata pre"ătită8
1e repe!iră pe urmele lui Şmec+erilă, dar până să ajun"ă la el, nu-i
mai vă!ură decât coada, văr"ată şi portocalie, ieşind din "aura prin care
dispăruse 6on, tras de dulău. $arry se târî înainte, îşi bă"ă mai întâi
capul prin "aură şi se lăsă să alunece printr-un fel de tunel. 9a lumina
din capătul ba"+etei sale, $arry vă!u urec+ile lui Şmec+erilă, la câţiva
paşi înaintea lui. 4âteva clipe mai târ!iu, ateri!ă şi $ermione lân"ă el.
— /nde e 6on; întrebă ea, înnebunită de "roa!ă.
— Pe aici8 o îndemnă $arry, mer"ând aproape pe vine. 9-am vă!ut
pe Şmec+erilă înaintea noastră...
— :are unde duce tunelul ăsta; întrebă ea, cu răsuflarea
întretăiată, din spatele lui $arry.
— Au ştiu, răspunse $arry.  şi el marcat pe &$arta Ş tre"4arl#r”, dar
red şi Beor"e mi-au !is că nimeni nu a trecut vreodată pe aici.  pe
undeva, pe la mar"inea +ărţii, dar se pare că iese tot în $o"smeade...
Înaintau cât de repede puteau, aproape dând cu nasul de pământ.
4oada lui Şmec+erilă apărea şi dispărea în faţa lor. @unelul era foarte
lun". Părea la fel de lun" ca cel care ieşea în pivniţa de la &9or!ii mierii ”.
$arry nu se "ândea decât la 6on şi la ce ar fi putut să îi facă acel câine
uriaş. 6espira "reu şi des, aproape aler"ând, atât cât îi permitea po!iţia
c+ircită...
'poi, tunelul începu să se lăr"ească şi putură să stea drept în
picioare. 9a o cotitură, Şmec+erilă dispăru cu totul... În faţa lor, se vedea
o lumină, pâlpâind
1e opriră amândoiprintr-o crăpătură...
o secundă, ca să-şi mai tra"ă sufletul. Înaintară
iar, ridicând ba"+etele să vadă la lumina lor ce era dincolo de
desc+iderea aceea.
ra o cameră, foarte prăfuită şi în mare de!ordine. @apetul se cojise
de pe pereţi, iar podeaua avea numai pete. 0obila era toată distrusă, ca
şi cum ci"e1a ar f l#1t *" ea. ere&trele era% barate )% &)"d%r.
$arry privi spre $ermione, cerându-i părerea. eşi în"ro!ită, ea
dădu din cap. $arry se strecură prin desc+idere, plimbându-şi privirile
prin cameră. 4amera era "oală, dar la dreapta lor se desc+idea o uşă
care dădea
braţ pe într-un
$arry fel deoc+ii
şi îşi pironi +ol întunecat. $ermione
pe ferestrele îl prinse
barate cu iar strâns de
scânduri.
— $arry, şopti ea, în"ro!ită. 4red că suntem în conacul bântuit8
=
$arry privi în jur. 9ân"ă e, &e afla %" &)a%" d&tr%& a0r#a0e )#+0let. L0&ea%
&)"d%r d" el, ar %" 0)#r era &+%l& de t#t.
— : stafie nu putea face aşa ceva, şopti el.
eodată, au!iră un !"omot deasupra lor. ra cineva la etaj.
'mândoi îşi pironiră privirile în tavan. 1trânsoarea $ermionei era aşa de
puternică, încât iar
la ea. ata dădu $arry
din îşi
capsimţea
şi slăbide"etele amorţite. 6idică sprâncenele
strânsoarea.
4ât puteau de încet, străbătură +olul şi începură să urce scara
şubredă. @otul era acoperit cu un strat "ros de praf, cu e3cepţia podelei,
pe care se vedea o dâră prin praf, ca şi cum ceva ar fi fost târât la etaj.
'junseră în sfârşit sus.
— $o)( şoptiră ei şi luminile din vârfurile ba"+etelor lor se stinseră.
Aumai o sin"ură uşă de pe palier era desc+isă. Înaintară încetişor spre
ea. inăuntru, se au!eau !"omote. 4ineva "emea şi curând îl au!iră şi
pe Şmec+erilă torcând liniştit. 1c+imbară repede priviri între ei şi dădură
din cap.
1trân"ând ba"+eta la piept, $arry desc+ise uşa lar".
Pe %" 0at +a4"f), )% baldac+in, stătea Şmec+erilă, care începu să
toarcă şi mai tare, la vederea lor. Pe podea, ţinându-se de piciorul care
stătea la un un"+i straniu, stătea 6on.
$arry şi $ermione se repe!iră spre el.
— 6on8 şti între"; 4um te simţi;
— /nde este dulăul;
— N% e nici un câine, bombăni 6on. $arry, e o cursă...
— C%+...
— 2ulăul este el(... !ste un Animagus(
6on privi peste umărul lui $arry. $arry se întoarse imediat. in
umbră, ieşi un bărbat care se repe!i şi înc+ise uşa, ca să nu poată ieşi
nimeni.
: masă de păr murdar şi încâlcit îi atârna până la umeri. acă nu s-
ar fi vă!ut urma unui !âmbet în oc+ii înfundaţi în orbite, ai fi putut crede
că este un cadavru. Pielea, ca de ceară, era aşa de întinsă pe pomeţii
osoşi, încât capul părea un simplu craniu. inţii "albeni sc+iţau un
!âmbet slab. ra 1irius lacE.
— !)pelliarmus
a"+eta ( stri"ă
lui $arry şi el, îndreptând!burară
a $ermionei spre ei ba"+eta luilacE
în aer, iar 6on. le prinse
imediat. ăcu un pas înainte, cu oc+ii aţintiţi asupra lui $arry.
— Ştiam eu că o să vii în ajutorul prietenului tău, !ise lacE, cu o
voce +ârâită, care părea să nu mai fi fost folosită de o "roa!ă de vreme.
@atăl tău ar fi făcut acelaşi lucru pentru mine. oarte curajos din partea
ta. 0ă bucur că nu ai cerut ajutorul vreunui profesor. În felul acesta,
totul o să mear"ă mult mai uşor...
6eferirea la tatăl său, îl făcu pe $arry să-şi iasă din sărite. 1imţea că
îi clocoteşte sân"ele în tâmple şi furia i!bucni din pieptul său. Pentru
prima
pentru oară, re"retă
a se apăra, cu adevărat
ci pentru căpentru
a ataca, nu avea o ba"+etă
a ucide8 *ru săma"ică. Au
se repeadă
spre lacE, dar două mâini îl prinseră de braţe.
>
$arry puse mâna pe ba"+etă, se întoarse...

— 9a o parte8 le stri"ă el prietenilor lui.
$ar e erau deja pre"ătiţi. $ermione sări în lături, cu bu!a sân"erând,
şi apucă ba"+eta ei şi a lui 6on. 6on se trase şi el mai la o parte,
"emând de durere şi cu ambele mâini ţinându-şi piciorul rupt.
lacE
ridica stătea
şi cobora jos, lân"ă
sacadat, perete,
cu oc+ii ţintăabia respirând.
la $arry, care sePieptul luide
apropia slab se
el, cu
ba"+eta îndreptată spre inima lui lacE.
— *rei să mă omori, $arry; întrebă acesta, abia şoptit.
$arry se opri, privindu-l de sus, cu ba"+eta încă îndreptată spre
inima lui lacE. 'cestuia îi apăruse o vânătaie urâtă deasupra oc+iului
stân" şi îi cur"ea sân"e din nas.
— 0i-ai omorât părinţii8 stri"ă $arry.
*ocea îi tremura, dar mâna ţinea ferm ba"+eta ma"ică. lacE îl privi
cu nişte oc+i adânc înfundaţi în orbite.
— N% "e" asta, !ise el foarte liniştit, deodată. ar dacă ai şti întrea"a
poveste...
— Întrea"a poveste; urlă $arry. )-ai vândut lui 4ap-de-0ort8 'sta e tot
ce trebuie să ştiu8
— @rebuie să mă asculţi, !ise lacE şi în vocea lui se simţi un fel de
"rabă. : să re"reţi dacă n-o să mă asculţi... Au înţele"i...
— Înţele" mult mai bine decât cre!i tu8 !ise $arry, cu o voce mai
tremurătoare ca oricând. @u n-ai au!it-o niciodată, nu-i aşa; Încercând
să-l oprească pe 4ap-de-0ort să mă omoare... )ar tu... tu ai făcut lucru l
a)ela *"4r#6t#r...
Înainte ca cineva să mai spună un cuvânt, ceva văr"at şi portocaliu
se strecură pe lân"ă $arry şi se aşe!ă pe pieptul lui lacE, c+iar în
dreptul inimii lui. lacE clipi şi se uită cu recunoştinţă la motan.
— 9asă, dă-te la o parte, !ise el şi încercă să îl împin"ă pe
Şmec+erilă.
ar Şmec+erilă îşi înfipse "+earele în +ainele lui lacE şi nu se dădu
dus. Îşi întoarse faţa lui urâtă şi turtită spre $arry şi îl privi cu oc+ii lui de
pisică, "alben-ver!ui. $ermione suspină necăjită.
$arry se uită la lacE şi la Şmec+erilă, ţinând strâns ba"+eta. Şi ce
dacă
cu trebuiaacă
lacE... să omoare şi motanul;
vroia să 0are pa"ubă8
moară, încercând oar era înpe
să-l proteje!e cârdăşie
lacE,
treaba lui8 )ar faptul că a vrut să-l salve!e pe Şmec+erilă, asta
demonstra că lacE ţinea mai mult la un motan, decât ţinuse la părinţii
lui...
$arry ridică ba"+eta. *enise momentul final. 'cum putea să îşi
ră!bune părinţii. : să îl omoare pe lacE. @rebuia să facă lucrul acesta...
0oment mai prielnic nici că se putea...
1ecundele treceau şi $arry stătea tot acolo, cu ba"+eta ridicată.
lacE se uita în sus, la el, iar Şmec+erilă stătea pe pieptul lui lacE. 6on
respira cu "reu,
eodată, seiar $ermione
au!i tăcea mâlc.
un !"omot...
;e a%6ră apropiindu-se paşi înăbuşiţi. Pe scări era cineva8

— 1untem aici8 stri"ă $ermione, deodată. 6epede8 1irius lacE8

lacE tresări puternic, aproape reuşind să îl dea jos pe Şmec+erilă.
$arry strânse ba"+eta şi mai mult. &'cum8 ă-o acum8 ” 6)ea # 1#)e *"
interiorul capului său. Paşii se apropiau acum "răbiţi, iar $arry încă nu
se +otărâse...
/şa
năvăli în se desc+iselivid
încăpere, brusc, într-un
la faţă jetba"+eta
şi cu de scântei
"ataroşii, şi profesorul
pre"ătită. :c+ii 9upin
lui se
opriră întâi asupra lui 6on, care !ăcea pe podea, asupra $ermionei, care
se ascundea după uşă, asupra lui $arry, care stătea cu ba"+eta ridicată
şi îndreptată spre pieptul lui lacE, şi apoi se opri asupra lui lacE însuşi,
sân"erând şi prăbuşit la picioarele lui $arry.
— !)pelliarmus( stri"ă 9upin.
9ui $arry îi !bură iar ba"+eta din mână. 9a fel făcură şi cele două
ba"+ete, pe care le ţinea $ermione în mână. 9upin le prinse imediat şi
se uită iar la lacE, pe pieptul căruia stătea Şmec+erilă, protejându-l.
$arry rămăsese nemişcat, simţind în interiorul lui un "ol imens. Au
o făcuse. Au îl ţinuseră nervii. lacE avea să fie 0redat d" "#% $e+e"t#rl#r.
'poi vorbi 9upin, cu o voce în care se simţea emoţia%
— /nde este ăla, 1irius;
$arry se uită repede la 9upin. Au mai înţele"ea nimic. espre cine
vorbea; 1e întoarse şi aşteptă şi el răspunsul lui lacE.
Pe faţa lui lacE nu se citea nimic. 6ămase nemişcat câteva clipe,
după care ridică mâna şi arătă spre 6on. /luit complet, $arry se uită la
6on, care rămăsese cu "ura căscată.
— ar atunci, făcu 9upin, privindu-l intens pe lacE, ca şi cum ar fi
încercat să îi citească "ândurile, de ce nu şi-a făcut apariţia până acum;
oar dacă...
Şi 9upin se opri, cu oc+ii măriţi, ca şi cum ar fi vă!ut ceva dincolo de
lacE, pe care nimeni altcineva nu mai era în stare să îl vadă...
— oar dacă el a fost... acă nu cumva aţi sc+imbat locurile între
voi, fără să-mi spuneţi...
>intuindu-l în continuare cu privirea pe 9upin, lacE aprobă încetişor
din cap.
— omnule profesor, stri"ă $arry, ce se întâmplă cu... ar $arry nu
mai apucă
vorbele să-şi9upin
în "ât. termine fra!a,
coborî fiindcăse
ba"+eta, ceea ce vă!u
apropie făcu să
de lacE şi iîlse oprească
ajută să se
ridice în picioare, făcându-i pe Şmec+erilă să cadă la podea, după care îl
îmbrăţişă pe lacE ca pe un frate. $arry simţi un "ol în stomac.
— A/ 1 P:'@8 stri"ă $ermione.
9upin îi dădu drumul lui lacE şi se întoarse spre $ermione, care se
+olba la 9upin, nevenindu-i a crede.
— umneavoastră... 4um...
— Her+#"e...
— ... de sunteţi... prieten cu el;
— $ermione,
— Au am spus4almea!ă-te, te ro"...ea să stri"e. *-am acoperit atâta
nimănui, continuă
vreme...

— $ermione, ascultă-mă, o ru"ă 9upin. 1tai să-ţi e3plic...

$arry simţi din nou că îi tremură tot trupul, nu de frică , ) 64%d%t de %"
"#% 1al de f%re.
— 'm avut încredere în tine8 îi aruncă $arry în faţă, uitând că îi era
profesor, şi-n tot timpul ăsta erai prieten cu lacE8
— 'ici "reşeşti, îi !ise 9upin. Au am fost prieten cu 1irius timp de
doispre!ece ani, dar acu+ &%"t... 9asă-mă să-ţi e3plic...
— A/8 stri"ă $ermione. $arry să nu ai încredere în el8 9-a ajutat pe
lacE să pătrundă în castel8 Şi el îţi vrea moartea8  om-lup(
1e aşternu o tăcere deplină. @oţi oc+ii se întoarseră spre 9upin, care
era surprin!ător de calm, deşi un pic mai palid.
— A-ai fost la înălţime, $ermione, aşa cum eşti tu de obicei, îi !ise
el. 'i nimerit una din trei, din păcate... Au l-am ajutat pe 1irius să intre
în castel şi nu vreau moartea lui $arry. În nici un ca!... ar nu pot să ne"
că sunt om-lup...
Şi faţa i se întristă.
6on făcu un efort supraomenesc să se scoale în picioare, dar că!u la
pământ, "emând de durere. 9upin se îndreptă spre el, în"rijorat, dar 6on
îl repe!i cu ură%
— $u te apropia de mine, om-lup(
9upin rămase ca împietrit. upă câteva clipe, se întoarse spre
$ermione%
— e câtă vreme ştii;
— e mult de tot, !ise $ermione. e când am făcut lucrarea pe care
ne-a cerut-o profesorul Plesneală...
— 4red că ar fi încântat, !ise 9upin cu răceală. in cau!a asta v-a
dat lucrarea despre oamenii-lupi... oar-doar şi-o da seama cineva ce
însemnau simptomele mele... 'i verificat fa!ele lunii şi ai vă!ut că atunci
mă îmbolnăveam; 1au ţi-ai dat seama atunci când on"ul s-a
transformat în lună, când m-am a0r#0at de el
— A+bele( 6&e Her+#"e )% )al+.
9upin se strădui să râdă.
— şti cea mai inteli"entă vrăjitoare, din clasa ta de vârstă , pe care
ara întâlnit-o vreodată, $ermione8
— a nu
deşteaptă, aş fisunt
spusdeloc,
tuturorşopti $ermione.
ce sunteţi acă aş fi fost un pic mai
cu adevărat8
— ar ştiu deja, $ermione, !ise 9upin. 4el puţin, profesorii...
— umbledore te-a an"ajat, ştiind că eşti om-lup; întrebă 6on. 4e,
nu e în toate minţile;
— a, unii profesori au fost de părerea ta, spuse 9upin. ' trebuit să
se străduiască din "reu până să-i facă să înţelea"ă că sunt demn de
încredere...
— Ş) 1-' ÎAŞ9'@8 urlă $arry. ÎA @:@ '41@ @)0P, A/ ') <4/@
'9@4*', 4Q@ 1<-9 'C/>) P 98
Şi arătăsări
Şmec+erilă spre lacE,
lân"ă el şicare
i se se aşe!ase
cocoţă pe pat, cu
pe "enunc+i, capul mulţumit.
torcând în mâini.
6on se îndepărtă cât putu de straniul cuplu, tră"ându-şi piciorul.
??
— Au l-am ajutat pe 1irius, mai !ise o dată 9upin. e ce nu-mi daţi

voie să vă e3plic;
Şi 9upin le aruncă înapoi ba"+etele. $arry o prinse din !bor, uimit
peste măsură.
— Poftim8 !ise 9upin, punându-şi ba"+eta la cin"ătoare. 'cum voi
sunteţi înarmaţi
$arry nu maişiştia
noi ce
nu.să
Încreadă.
condiţiile astea,
acă erane
unlăsaţi să vă e3plicăm;
şiretlic;
— acă nu l-ai ajutat, întrebă el furios, de unde ai ştiut că e aici;
— $arta, răspunse 9upin. &$arta Ştren"arilor ”. 1tăteam în birou şi o
e3aminam...
— Şi cum de ştiai cum se foloseşte; întrebă $arry bănuitor.
— 4um să nu ştiu; !ise 9upin şi dădu din mână, nerăbdător. oar
am ajutat la scrierea ei... u sunt 9unaticul, asta era porecla mea la
şcoală...
— 2umneavoastră  întrebă $arry, recăpătându-şi brusc respectul
faţă de profesorul lui.
— 6ealitatea e că în seara asta m-am uitat la +artă, mai ales fiindcă
mi-am ima"inat că tu, 6on şi $ermione o să vă furişaţi afară din castel,
ca să mer"eţi să-l îmbărbătaţi pe $a"rid, înainte de e3ecuţia
$ipo"rifului. Şi am avut dreptate, nu-i aşa;
1e uită la ei, începând să mear"ă prin încăpere, ridicând mici nori
de praf.
— Probabil că aţi avut pelerina tatălui tău, $arry...
— e unde ştiţi de pelerină;
— Aumai eu ştiu de câte ori l-am vă!ut pe Cames dispărând sub ea...
Problema e că, deşi aveaţi pelerina, &$arta Ştren"arilor” vă putea vedea.
*-am urmărit cum aţi plecat din castel, până la coliba lui $a"rid. upă
două!eci de minute, aţi părăsit coliba lui $a"rid şi *-aţi întors spre
castel, numai că de data asta mai era cineva cu voi...
— 4um; întrebă $arry. a nu, nu mai era nimeni cu noi8
— Au mi-a venit să cred, continuă 9upin, i"norând întreruperea lui
$arry. a c+iar am bănuit că funcţiona prost +arta... 4um putea el să fie
cu voi;
— Au era nimeni cu noi8 repetă $arry.
'poi, am
— lacE...
1irius vă!ut
9-am alt punctuleţ
vă!ut îndreptându-se
cum v-a tras pe doi dintrerepede spre
voi spre voi%
1alcia
ătăuşă...
— Pe %"%l d"tre "#, 6&e R#", f%r#&.
— N%, R#", *l )#"tra6&e L%0". Pe d# d"tre 1#( ;e #0r d" +er&, 0r1"d%-l 0e
R#".
— Pot să mă uit şi eu puţin la şobolanul tău; întrebă profesorul
9upin.
— C%+ *"trebă 6on. 4e are a face Pun"aşul cu toate astea;
— @otul se lea"ă de el, !ise 9upin. 0i-l dai să-l văd puţin; 6on e!ită,
dar apoi bă"ă
din mâna mâna
lui 6on, în bu!unar.
care trebui să-lPun"aşul se de
ţină strâns lupta cu disperare
coadă, ca să nu să scape
îl scape.
Şmec+erilă stătea tot pe piciorul lui lacE, dar scotea sunete
?
ameninţătoare.
9upin se apropie de 6on. Păru că nici nu mai respiră, din cau!a
concentrării cu care îl privea pe Pun"aşul.
— 4e-i; întrebă 6on, ţinându-şi la piept şobolanul, care părea speriat
de-a binelea. 4um poate fi implicat în toată tărăşenia asta Pun"aşul;
— Au e un şobolan, mârâi lacE, deodată.
— 4e vrei să spui; 4um să nu fie şobolan;
— Au este, !ise şi 9upin. ste un vrăjitor.
— /n 'nima"us, le e3plică lacE, care se numeşte Peter Pett4re5(
?
— CAPITOLUL M!III —
LUNATICUL ŞOBO AMPRENTĂ ŞI CORN
, ,
9e luă câteva secunde bune, ca să fie în stare să îşi dea seama de

absurditatea situaţiei. 'poi, 6on dădu "las "ândurilor pe care le avea şi
$arry%
— Au sunteţi î"tre4 la +"te( N) %"%l d"tre 1#(
— 6idicol8 !ise şi $ermione abia şoptit.
— Peter Petti"re2 e mort8 l l-a ucis acum doispre!ece ani8 stri"ă
$arry, arătând spre lacE, iar faţa i se contorsionă violent.
— 'm vrut, rânji lacE, descoperindu-şi dinţii în"ălbeniţi. ar micul
Petti"re2 a fost mai iute ca mine... Au şi de data asta însă...
Şmec+erilă fu aruncat la pământ, în timp ce lacE se întindea să
pună mâna pe Pun"aşul. 6on ţipă de durere, sub "reutatea lui lacE.
— 1irius8 A/8 stri"ă 9upin, aşe!ându-se între lacE şi 6on. Au poţi să
faci asta, fără să le e3plicăm... @rebuie să înţelea"ă ce s-a întâmplat...
— 9e e3plicăm după aceea, mârâi lacE, încercând să îl dea la o
parte pe 9upin.
În tot acest timp, Pun"aşul se !bătea şi scotea ţipete disperate. 6on
era numai !"ârieturi, pe faţă şi pe "ât, în încercarea şobolanului de a
scăpa din mâinile băiatului.
— ar... 1irius... au dreptul să ştie8 "âfâi 9upin, luptându-se cu
lacE. ' fost atâta vreme animalul favorit al lui 6on...
;%"t %"ele l%)r%r, 0e care nici măcar eu nu le înţele"... Îi datore!i mai
ales lui $arry o e3plicaţie, 1irius8
lacE renunţă să mai încerce să pună mâna pe Pun"aşul, deşi tot îl
mai ţintuia cu oc+ii lui înfundaţi în orbite. Pun"aşul se ascunsese în
palmele lui 6on, !"âriate şi muşcate.
— ine, atunci, se învoi lacE, spune-le ce ai de spus, dar repede,
6emus. *reau să comit acum crima pentru care am stat la '!Eaban
atâţia ani...
— 1unteţi nebuni amândoi, nebuni de le"at8 stri"ă 6on, tremurând
din toate înc+eieturile şi parcă cerând ajutorul prietenilor lui. 0-am
săturat de toată povestea asta8
aţintiÎncercă
ba"+etasăasupra
se ridice, sprijinindu-se pe piciorul sănătos, dar 9upin
Pun"aşului.
— @rebuie să mă asculţi, 6on, !ise profesorul 9upin. Aumai să-l ţii
bine pe Peter cât mă asculţi...
— A/  P@68  P/AB'Ş/98 urlă 6on, încercând să facă şobolanul
să intre la loc, în bu!unarul lui.
Pun"aşul însă se lupta din toate puterile. 6on se clătină, "ata să îşi
piardă ec+ilibrul. $arry îl prinse la timp şi îl obli"ă să se aşe!e pe 0at.
A0#, 4"#r"d%-l 0e Bla)J, &e *"t#ar&e &0re L%0".
— $ar a% f#&t +art#r )are l-au vă!ut 0e Petti"re2 murind, !ise $arry. :
stradă
— întrea"ă8
'u spus doar ce au cre!ut că văd8 !ise lacE, privind cu sălbăticie
la şobolanul care încă se mai !bătea să scape din mâinile lui 6on.
?2
— @oată lumea a crezut că 1irius l-a omorât pe Peter, !ise 9upin, dând
din cap. 4+iar şi eu... Până în seara asta, când am vă!ut clar pe +artă.
&$arta Ştren"arilor” nu minte niciodată8 Peter trăieşte, $arry, şi 6on îl
ţine în mână8
$arry se uită la 6on, iar când oc+ii li se întâlniră, amândoi se
înţeleseră
lor nu avea dinnici
priviri%
cap,Şinici
lacE, şi 9upin
coadă. 4umîşiputea
pierduseră minţile8
Pun"aşul să fiePovestea
Peter;
Probabil că şederea la '!Eaban reuşise să-l facă pe lacE să îşi piardă
minţile, dar cum de îi făcea jocul profesorul 9upin;
)nterveni şi $ermione, surprin!ător de calmă, ca şi cum ar fi încercat
să îl facă pe profesorul 9upin să renunţe la farsa aceea...
— $#+"%le 0r#fe&#r, *")e0% ea, P%"4aşul nu poate fi Peter Petti"re2... Au
poate fi adevărat, doar ştiţi asta...
— e ce nu poate fi adevărat; întrebă profesorul 9upin, foarte calm
şi el, ca şi cum ar fi fost la ore şi $ermione ar fi ridicat o problemă care
trebuia de!bătută.
— iindcă... iindcă toată lumea ar fi ştiut dacă Petti"re2 era un
'nima"us. 'm învăţat despre 'nima"i cu doamna profesoară
0cBona"all şi am studiat şi eu lista cu cei care sunt capabili de acest
lucru. 0inisterul 0a"iei ţine o strictă evidenţă a lor, indicând în ce fel de
animal se pot transforma şi ce semne şi particularităţi au... Şi... am
căutat-o şi pe doamna profesoară pe listă şi am vă!ut că nu au fost
decât şapte 'nima"i în secolul acesta şi Petti"re2 nu era printre ei...
Harr' t#)+a # ad+ra 0e Her+#"e )t de serios se pre"ătea ea la lecţii,
când 9upin i!bucni în râs.
— 'şa e, $ermione8 !ise el. ar 0inisterul 0a"iei n-a ştiut niciodată
că la $o"2arts au mai e3istat trei 'nima"i, neincluşi pe nici o listă8
— Re+%&, te-am ru"at să te "răbeşti, "ter1e" Bla)J, 0rivindu-l cu ură
pe Pun"aşul, care se !bătea neputincios. 'm aşteptat doispre!ece ani să
mă ră!bun pe el, nu mai pot...
— ine, se învoi profesorul 9upin, dar trebuie să mă ajuţi, 1irius, eu
ştiu doar începutul...
L%0" &e #0r. D" &0atele l#r, &e a%6&e % n !"omot. /şa se desc+ise ca prin
farmec. @oţi oc+ii se uitară ţintă la ea, apoi 9upin scoase capul afară din
cameră,
— N%dar pe palier nu era nimeni.
e "+e"...
— L#)%l e b"t%t de &taf( 6&e R#".
— N% e b"t%t de ") # &tafe, 6&e L%0", )#"t"% nd să se uite mirat la uşă.
A-a fost niciodată... ="omotele şi stri"ătele pe care le au!eau sătenii mi
se datorau mie...
Îşi dădu părul cărunt din oc+i, se "ândi puţin şi !ise%
— e aici a început totul... de îndată ce am devenit om-lup... Au s-
ar fi întâmplat nimic, dacă nu aş fi fost muşcat de un alt om-lup şi dacă
nu aş fi fost atât de nesocotit, încât...
1e opri
$ermione puţin,imediat,
îl potoli părândprivindu-l
foarte obosit. 6onmare
cu foarte dădu să !ică
atenţie pe ceva,
9upin. dar
— Era+ f#arte mic când am fost muşcat. Părinţii mei au încercat totul,
?7
dar pe vremea aceea nu e3ista leac. Poţiunea pe care mi-o face

Plesneală a fost foarte recent descoperită. a mă face să nu fiu un
pericol pentru alţii dacă o iau re"ulat, toată săptămâna dinainte de a fi
lună plină. 0ă !vârcolesc în camera mea, un biet lup care nu pre!intă
pericol, şi aştept să nu mai fie lună plină... Însă înainte de a se descoperi
Poţiunea
monstru, o9upis,
dată peeram
lună.unPeadevărat
atunci, erapericol, măsătransformam
imposibil într-un
fiu admis student la
$o"2arts. Aici un părinte n-ar fi fost de acord să-şi e3pună copilul
pericolului pe care îl repre!entam. ar a fost numit director la $o"2arts
domnul umbledore, care s-a dovedit foarte înţele"ător. l a fost de
părere că, dacă se iau o serie de precauţii, nu vedea nici un pericol ca
eu să nu studie! la $o"2arts...
9upin oftă şi se uită la $arry.
— >i-am spus, $arry, că 1alcia ătăuşă a fost plantată în anul în
care am ajuns eu la $o"2arts. 'devărul e că a fost plantată tocmai
fiindcă venisem eu la $o"2arts...
Şi 9upin îi privi pe toţi, trist.
— @unelul care duce la ea a fost construit ca să îl pot folosi eu. :
dată pe lună mă înc+ideam aici şi mă transformam în lup. 1alcia a fost
plantată la capătul tunelului, ca nu cumva să dea cineva întâmplător
peste mine, în momentul în care eram periculos.
$arry nu prea vedea cum avea asta le"ătură cu ce îl interesa pe el,
dar asculta şi el atent. Au se mai au!eau decât c+iţăielile disperate ale
Pun"aşului.
— D" a)ele !ile, transformarea mea în lup era foarte dureroasă. ram
i!olat de restul oamenilor, ca să nu îi muşc cumva, aşa că mă muşcam şi
mă !"âriam pe mine însumi. 1ătenii au!eau !"omotele şi urletele mele,
punându-le pe seama unor spirite violente. umbledore încurajă aceste
!vonuri, astfel încât c+iar şi a!i, când conacul este liniştit, oamenii tot îl
ocolesc... ar, deşi transformarea în lup era dureroasă, eram fericit cum
nu mai fusesem vreodată. 'cum aveam şi eu prieteni... @rei prieteni
foarte buni... 1irius lacE... Peter Petti"re2... şi, bineînţeles, Cames
Potter, tatăl tău, $arry. Au se putea ca prietenii mei să nu observe că
dispăream o dată pe lună. )nventam o "roa!ă de poveşti. : dată, le-am
spus că că
în"ro!it eran-or
bolnavă
să maimama şi că
vrea să fimtrebuia
prieteni,săcând
mă duc să o văd...ceram
vor descoperi sunt
de fapt... ar ei, ca şi tine $ermione, şi-au dat seama de adevăr... Şi nu
m-au părăsit8 in contră8 4a să îmi facă aceste perioade mai
suportabile, au devenit şi ei 'nima"i.
— Şi tata; întrebă $arry mirat.
— a, bineînţeles, !ise 9upin. @rei ani de !ile au cercetat fără
încetare, dar în cele din urmă au descoperit cum puteau face lucrul
acesta. @atăl tău şi 1irius erau cei mai inteli"enţi studenţi de la $o"2arts
şi ăsta a fost un adevărat noroc, fiindcă transformările în animale pot
avea urmărievidenţă
de strânsă foarte periculoase... ede
a celor în stare aceea, 0inisterul
aşa ceva. Peter 0a"iei ţine o mult
a fost foarte atât
ajutat de 1irius şi de tatăl tău ca să reuşească. În cele din urmă, în anul
?=
!, au reuşit8 Puteau să se transforme fiecare în câte un animal, atunci

când o doreau.
— ar cum v-a ajutat pe dumneavoastră lucrul acesta; întrebă
$ermione mirată.
— Au puteau să-mi ţină tovărăşie ca oameni, aşa că stăteau cu
mine
furişaucaafară
animale. /n lup
din castel este periculos
în fiecare pentru oameni
lună, la adăpostul mailuiales.
pelerinei 1e
Cames.
Peter, sub înfăţişarea celui mai mic animal, se putea strecura mai uşor
sub ramurile salciei şi acţiona butonul de pe una dintre rădăcinile ei.
1alcia se potolea şi ei străbăteau tunelul până la mine. 1ub influenţa lor,
am devenit mult mai puţin periculos. 'veam tot înfăţişare de lup, dar
mintea mea nu mai nutrea "ânduri sălbatice când eram în apropierea
lor.
— 0ai repede, 6emus, !ise lacE, care îl ţintuia cu privirea pe
Pun"aşul, cu un fel de foame în priviri.
— 'jun" şi la mie!ul problemei, 1irius, ajun" imediat şi acolo...
'cum, că ne puteam transforma toţi în animale, ni se desc+ideau în faţă
infinite posibilităţi. Aoaptea, părăseam &/rlet în noapte ” şi cutreieram
satul şi împrejurimile castelului. 1irius şi Cames îşi aleseseră special nişte
animale uriaşe în care să se transforme, ca să poată ţine în frâu un lup.
0ă îndoiesc că a mai e3istat vreodată un student care să ştie mai multe
ca noi despre castel şi despre $o"smeade... Şi astfel am ajuns să
alcătuim &$arta Ştren"arilor” şi să o semnăm cu poreclele noastre. 1irius
este 'mprentă. Peter era Şobo. Cames era 4orn.
— Ce fel de a"+al..., *ncepu $arry, dar $ermione îl ful"eră cu privirea.
— Şi tot era periculos să laşi un lup în libertate... acă îi păcălea pe
toţi şi muşca pe cineva; Şi a!i mă c+inuie "ândul acesta, oftă 9upin.
ăceam multe boacăne, de care ne amu!am apoi copios. ram şi noi
tineri şi fără "riji, mândri de isteţimea noastră... 'desea, mă simţeam
vinovat că îi înşelam încrederea lui umbledore... l mă adusese la $o"-
2arts, cum n-ar fi făcut-o nimeni altcineva, şi eu încălcăm re"ulile pe
care le stabilise el pentru si"uranţa mea şi a celorlalţi. A-a ştiut
niciodată nici faptul că aveam trei prieteni buni care se puteau
transforma în animale, în mod ile"al. ar tentaţia era prea mare. e
fiecare
%ta+ dată când ne întâlneam şi plănuiam viitoarele noastre aventuri,
de t#ate...
aţa lui 9upin se înăspri şi în voce i se simţea de!"ustul.
— @ot anul ăsta m-am luptat cu mine însumi, întrebându-mă dacă
să-i spun lui umbledore sau nu că 1irius e un 'nima"us. ar n-am
făcut-o. e ce; iindcă am fost laş. iindcă ar fi trebuit să-i spun că i-am
înşelat încrederea cât am fost la şcoală şi că i-am făcut şi pe alţii să se
abată de la re"uli... )ar încrederea lui umbledore era şi este totul
pentru mine8 0-a primit la $o"2arts când eram copil şi m-a acceptat şi
ca profesor, într-o perioadă când nimeni nu-mi dădea de lucru fiindcă
eram
1irius ce
ar fieram... 'stfel
pătruns mi-am
în castel, arliniştit conştiinţa,
fi făcut-o spunându-mi
numai folosind 0a"ia că dacă
Aea"ră,
pe care o învăţase de la 4ap-de-0ort, că faptul că era un 'nima"us nu
?>
avea nici o importanţă. eci Plesneală a avut oarecum dreptate în pri-

vinţa mea...
— Plesneală; întrebă lacE, luându-şi pentru prima oară oc+ii de la
Pun"aşul şi îndreptându-i spre 9upin. 4e le"ătură are el;
—  şi el la $o"2arts, 1irius, răspunse 9upin. Predă aici... 9upin se
uită la $arry, 6on şi $ermione.
—  şi el la şcoală şi a luptat din răsputeri contra numirii mele ca
profesor de &'părare contra 0a"iei Ae"re ”. @ot anul i-a împuiat capul lui
umbledore să nu se încreadă în mine. 're şi el motivele lui... Înţele"...
1irius i-a jucat o festă, la care am avut o mare contribuţie şi eu...
lacE se arătă satisfăcut.
— 1ă-i fie învăţătură de minte8 !ise el. Ae-a spionat tot timpul să
afle ce punem la cale... ' sperat tot timpul că o să descopere ceva care
să ducă la e3matricularea noastră de la $o"2arts...
— 1everus era foarte curios să ştie unde dispar eu în fiecare lună, le
spuse 9upin lui $arry, lui 6on şi lui $ermione. ram în acelaşi an şi...
+... nu prea ne simpati!am reciproc. Au-i plăcea mai ales de Cames.
4red că era invidios pe talentul lui Cames la *âjt+aţ... :ricum, într-una
din seri, m-a vă!ut, în timp ce mă ducea 0adam Pomfrey spre 1alcia ă-
tăuşă, ca să mă transform. 1irius "ăsi amu!ant să îi spună lui Plesneală
că, dacă vroia să afle unde mă duceam, n-avea decât să apese cu un
băţ lun" butonul de pe rădăcina salciei şi să se ia după mine. ineînţeles
că Plesneală n-a re!istat ispitei şi a făcut ce-i spusese 1irius. acă ar fi
trecut mai departe de această încăpere, ar fi dat nas în nas cu un lup
mare şi fioros. ar lui Cames, au!ind ce făcuse 1irius, i s-a părut foarte
periculos şi s-a dus după Plesneală să -l oprească. Plesneală a apucat
totuşi să mă vadă, la capătul tunelului. umbledore i-a inter!is să spună
cuiva, dar din acel moment a ştiut ce sunt...
— eci, de aceea nu vă are la inimă Plesneală, fiindcă este convins
că aţi participat la farsă, !ise $arry.
— 3act8 făcu o voce scârboasă, din spatele lui 9upin.
1everus Plesneală îşi scoase pelerina lui $arry, cu ba"+eta
îndreptată spre 9upin.
?@
— CAPITOLUL MIM —
SERVITORUL CREDINCIOS AL LUI CAP-DE-MORT
$ermione scoase un ţipăt. lacE sări în picioare. $arry tresări, ca şi

cum ar fi trecut prin el un curent electric.
— 'm
aruncă "ăsit atent
pelerina, asta lân"ă
să ţinătrunc+iul
ba"+eta 1alciei ătăuşe,
îndreptată !ise Plesneală
spre pieptul lui 9upin.şi
— a, foarte utilă, Potter, !ise Plesneală. 0ulţumesc...
Plesneală "âfâia, obosit de efortul făcut, dar se vedea că tr%+fa.
— *ă întrebaţi, probabil, cum de-am ştiut că sunteţi aici, !ise el, cu
oc+ii sclipindu-i de răutate. 'm fost în biroul tău, 9upin, fiindcă ai uitat
să-ţi iei poţiunea în seara asta şi m-am "ândit să ţi-o aduc eu... Şi noroc
că am făcut aşa... ăăă... vreau să spun, noroc pentru mine... fiindcă pe
biroul tău am "ăsit o +artă. 'm aruncat o privire şi am aflat tot ce
doream să ştiu. @e-am vă!ut dispărând în tunelul de lân"ă trunc+iul
1alciei ătăuşe.
— 1everus, începu 9upin, dar Plesneală îl opri brutal%
— )-am !is de atâtea ori directorului că îl ajuţi pe prietenul tău din
şcoală să intre în castel... Şi iată dovada8 Au mi-am înc+ipuit însă că o
să ai tupeul să-l ascun!i aici...
— 1everus, "reşeşti, !ise repede 9upin. Au ştii totul... 1irius nu a
venit ca să-l omoare pe $arry...
— Încă doi pentru '!Eaban în seara asta, !ise Plesneală cu frene!ie.
@are sunt curios să văd ce !ice umbledore de c+estia asta... l care
!icea că nu eşti periculos, 9upin... că eşti un lup dresat... H+(
— iet nebun bătrân, !ise 9upin încet. 4+iar cre!i că merită să
trimiţi un om la '!Eaban, pentru o râcă din tinereţe;
BAN8(
Şi din capătul ba"+etei lui Plesneală ţâşniră cor!i subţiri, care îl
înlănţuiră pe 9upin peste "ură, înc+eieturi şi "le!ne. 'cesta îşi pierdu
ec+ilibrul şi că!u pe podea, incapabil să mai facă vreo mişcare. lacE
înaintă spre Plesneală, dar acesta îşi ţintui ba"+eta c+iar între oc+ii lui
lacE.
— Au aştept decât să-mi dai cel mai mic motiv şi jur că o fac8 îl
ameninţă Plesneală.
lacE se opri. ra imposibil să spui pe a cărui faţă se citea mai
multă ură.
$arry stătea acolo, ca parali!at, neştiind ce să facă sau pe cine să
creadă. 1e uită la 6on şi la $ermione. 6on părea la fel de nedumerit ca
şi el, c+inuindu-se să îl potolească pe Pun"aşul. $ermione însă făcu un
pas spre Plesneală şi !ise pe nerăsuflate%
— omnule profesor, n-ar fi deloc rău să au!im ce au de !is, nu
credeţi;
— omnişoară Bran"er, deja sunteţi la un pas de a fi e3matriculată
de la $o"2arts,
Potter aţi plecatodin
puse la punct
castel fără Plesneală.
permisiuneaumneavoastră, 7easley
nimănui, aşa că şi
aţi face
bine să vă ţineţi "ura8
?
— a, dar dacă s-a făcut o nedreptate...

— B/6'8 '0 =)1 1< @'4), '@< P6:'1@< 4 Ş@)8 urlă Plesneală,
părând dintr-o dată că nu mai era în toate minţile. A/ *:6) 1P6 4
A/ ÎA>9B)8
in capătul ba"+etei lui, îndreptată în continuare spre faţa lui lacE,
ţâşniră 4ât
câteva scântei.
de dulce $ermione nu!ise
e ră!bunarea, maiPlesneală,
!ise nici pâs.
uitându-se spre lacE.
—
'tât mi-am dorit ca eu să fiu acela care te prinde8
— @e priveşte, Plesneală, !ise lacE dispreţuitor. acă băiatul ăsta
5şi arătă spre 6on# duce şobolanul în castel, vin şi eu...
— '+, dar cine a !is ceva de castel; făcu Plesneală. Au cred că
trebuie să mer"em atât de departe... Au trebuie decât să-i c+em pe
ementori, de îndată ce ieşim prin tunelul de sub salcie. 1unt si"ur că
vor fi foarte fericiţi să te revadă, lacE... 'tât de fericiţi, încât îţi vor da...
acel mic sărut...
e pe faţa lui lacE pieri şi bruma de culoare pe care o mai avea.
— @rebuie să mă asculţi8 i!bucni el. Şoarecele ăla... /ită-te la el8
ar Plesneală avea în oc+i o sclipire pe care $arry nu i-o mai vă!use
niciodată. Părea dincolo de orice raţiune.
— 1ă mer"em8 @oată lumea8 !ise el.
Pocni din de"ete şi capetele cor!ilor cu care era le"at 9upin !burară
în mâna lu.
— u o să tra" lupul după mine, !ise el !eflemitor. Poate că
ementorii se vor îndura să-i dea şi lui o sărutare...
Înainte de a şti ce face, $arry traversă camera şi bară uşa cu
spatele.
— ă-te la o parte, Potter, ai făcut destule pe !iua de a!i, mârâi
Plesneală. acă nu eram eu să-ţi salve! preţioasa piele...
— Profesorul 9upin ar fi putut să mă omoare de !eci de ori anul ăsta
dacă ar fi avut de "ând, !ise $arry. 'm fost sin"ur cu el de o mulţime de
ori, când m-a învăţat cum să fac faţă ementorilor. acă vroia să-l ajute
pe lacE, de ce nu a terminat cu mine atunci;
— Au-mi cere mie să-ţi spun cum funcţionea!ă mintea unui lup, !ise
el cu dispreţ. $ai, dă-te la o parte, Potter8
C:4 —1/A@>) $E-A $REPTUL

/0A'*:'1@6<, 6'>)urlă
PATETIC(
4QA $arry.A/
4:9B), ))A4<
*6>) Ş)-'/ <@/@
A)4) 0<4'6
1<-) '14/9@'>)...
— @'4) )A B/6<8 A/->) '/ *:) 1< *:6Ş@) 4/ 0)A ÎA 9/9
'41@'8 ţipă Plesneală, părând să-şi fi ieşit cu totul din minţi. 'şa tată,
aşa fiu, ce mă mai mir; 'm venit să te salve!, ar trebui să ca!i în
"enunc+i şi să-mi mulţumeşti8 0are scofală ai fi făcut dacă te-ar fi
omorât8 9a fel ca taică-tu8 Prea aro"ant ca să se întrebe măcar dacă nu
cumva a "reşit în privinţa lui lacE... 'cum, pleacă din calea mea,
Potter, altfel... @ '4 / 1< @ ') 9' : P'6@8 $arry se +otărî într-o
fracţiune de secundă.
el, $arry ridică Înainte ca Plesneală să apuce să facă un pas spre
ba"+eta.
— !)pelliarmus(
?
ar nu era numai vocea lui cea care stri"ase. /rmă o bubuitură care
făcu uşa să se !"âlţâie din ţâţâni. Plesneală fu ridicat în aer, apoi trântit
de perete, pe care se scurse până la pământ. e sub părul de pe frunte,
i se prelin"ea un firişor de sân"e. Îşi pierdu cunoştinţa.
$arry privi în jur. 'tât $ermione, cât şi 6on, folosiseră în acelaşi
timp vrajape
şi ateri!ă depat,
de!armare. a"+eta lui Plesneală descrise un arc prin aer
lân"ă Şmec+erilă.
— Au trebuia să faceţi asta, le !ise lacE. @rebuia să mi-l fi lăsat
mie...
$arry evită privirea lui lacE. Aici acum, $arry nu era convins că
procedase cum trebuie.
— 'm atacat un profesor8 :+, am atacat un profesor8 ţipă $ermione
în"ro!ită, uitându-se speriată spre Plesneală, care tot nu-şi revenise. Ae
aşteaptă mari neca!uri...
9upin se lupta să se de!le"e. lacE se aplecă şi făcu el lucrul acesta.
9upin se îndreptă din şale, frecându-şi înc+eieturile, acolo unde cor!ile îi
lăsaseră urme.
— 0ulţumesc, $arry, !ise el.
— Încă nu cred sută la sută ce ne-aţi !is, făcu $arry.
— 'tunci, interveni lacE, a venit vremea să-ţi dăm nişte dove!i8
ăiete, dă-mi-l pe Peter... )mediat8
6on îl strânse pe Pun"aşul la piept.
— 1ă nu te apropii de el8 stri"ă 6on. *rei să spui că ai evadat de la
'!Eaban numai ca să pui mâna pe şobolanul meu; 'dică pe...
6on se opri şi se uită disperat la $arry şi la $ermi #"e, aşteptând să îi
sară în ajutor.
— ine, continuă el, mai mult adresându-se lui $arry şi lui
$ermione. 1ă !icem că Petti"re2 s-a transformat într-un şobolan... Păi,
sunt milioane de şobolani în lume8 e unde ştie el, care a stat la
'!Eaban, că tocmai ăsta e cel pe care îl vânea!ă;
— a, trebuie să recunoaştem, 1irius, !ise 9upin, ridicând
sprâncenele spre lacE, că e o întrebare bună. 4um ai aflat unde se
ascunde Petti"re2;
lacE îşi bă"ă mâinile ca nişte "+eare sub robă şi scoase de acolo
un "+emotoc de +ârtie,
ra foto"rafia peşicare
lui 6on îl nete!ilui,
a părinţilor şi apoi
careîlapăruse
arătă tuturor.
în "#rofetul zilei”,
vara trecută. Pe umărul lui 6on se vedea foarte bine Pun"aşul.
— e unde ai făcut rost de asta; îl întrebă L%0", %+t la )%l+e.
— e la ud"e, răspunse lacE. 4ând a venit vara trecută în
inspecţie la '!Eaban, mi-a lăsat !iarul lui. 1i pe prima pa"ină era Peter...
pe umerii acestui băiat... 9-am recunoscut imediat, doar îl vă!usem de
atâtea ori transformându-se în şobolan... )ar articolul din !iar spunea că
băiatul se întorcea în acel moment la $o"2arts, unde se afla şi $arry, de
altfel...
— oamne8
pa"ină. a, uită-tee3clamă 9upin,
la laba lui uitându-se la şobolanul de pe prima
din faţă...
— Ce- )% ea *ntrebă 6on provocator.
?
— Îi lipseşte un de"et8 !ise lacE.

— a, si"ur... 3traordinar8 făcu 9upin. Şi l-a tăiat el sin"ur, nu e
aşa;
— a, c+iar înainte de a se transforma, răspunse lacE. 4ând l-am
încolţit, a !bierat în "ura mare, ca să-l audă toţi cei pre!enţi, că eu i-am
trădat
ba"+eta pe şi
9ilyi-aşi omorât
pe Cames.
pe'poi,
toţi înainte
cei caredese
a putea
aflau să-l blestem,
în jurul a ridicat
lui, apoi s-a
transformat în şobolan şi s-a făcut nevă!ut în canali!are, împreună cu
ceilalţi şobola"...
— 4red că ai au!it şi tu, 6on, completă 9upin, că sin"ura bucată
care s-a "ăsit din Petti"re2 a fost de"etul lui.
— i, da8 făcu 6on neîncre!ător. Probabil că s-o fi bătut cu alţi
şobolani şi aşa şi-a pierdut de"etul8 oar e în familie de foarte mulţ  a",
de...
— e doispre!ece ani, nu; întrebă 9upin. Au te-ai întrebat niciodată
cum se face ca un şobolan să trăiască atât de mult;
— Păi, !ise 6on, nu prea convins, fiindcă am avut noi mare "rijă de
el...
— ar acum nu arată prea bine, !ise 9upin. 4red că a slăbit mult, de
când a aflat că 1irius este în libertate...
— 9-a speriat de moarte, motanul ăsta nebun8 stri"ă 6on, arătând
spre Şmec+erilă, care torcea mulţumit pe pat.
Au era adevărat, îşi aduse $arry aminte, deodată. Pun"aşul
începuse să arate rău, cu mult înainte de a-l cumpăra $ermione pe
Şmec+erilă... e când 6on s-a întors din "ipt, adică de când evadase
lacE8
— 'cest motan nu este nebun deloc, !ise lacE şi îl mân"âie pe
Şmec+erilă pe cap.  cel mai inteli"ent motan pe care l-am întâlnit
vreodată. ' ştiut imediat ce-i poate pielea lui Peter, de cum l-a vă!ut8 )ar
când m-a întâlnit pe mine, a ştiut imediat că nu eram un câine adevărat.
' durat câtva timp până i-am câşti"at încrederea şi până am reuşit să
comunic cu el. )-am !is ce căutam şi de at%") +-a aF%tat *"t#tdea%"a.
— 4e vrei să spui; întrebă $ermione, dintr-o suflare.
— ' încercat să mi-l aducă pe Petti"re2, dar n-a reuşit, aşa că a
furat parolele
înţeles, le-a luatdedelape
intrarea înunui
noptiera turnbăiat...
şi mi le-a dat mie. upă câte am
0intea lui $arry aduna, însetată, tot acest pu+oi de informaţii. ra
absurd... şi totuşi...
— ar Peter a aflat ce se petrecea şi acest motan - Şmec+erilă,
parcă aţi !is că-l c+eamă - mi-a !is că Peter a lăsat urme de sân"e pe
cearşaf... Probabil că s-a muşcat sin"ur... oar îşi mai înscenase
moartea si altă dată...
'sta avu darul să îi amintească lui $arry de moartea părinţilor lui.
— Aici nu e de condamnat că şi-a înscenat moartea, stri"ă $arry,
fiindcă ştia sări
— Au8 că o9upin.
să-l omori, aşa cum mi-ai omorât părinţii8
$arry...
— Şi acum, vrei să-l căsăpeşti şi pe el8

— a, aşa am să fac, !ise lacE, uitându-se crunt la Pun"aşul.

— 'tunci, ar fi trebuit să-l las pe Plesneală să te ducă ementorilor,
stri"ă Harr'.
— $arry, c+iar nu-ţi dai seama; îl întrebă 9upin. Până acum, am
cre!ut că 1irius ţi-a trădat părinţii şi Petti"re2 a aflat şi l-a urmărit pe
1irius, ca să-i ră!bune... ar a fost invers, de fapt8 Peter i-a trădat pe
părinţii tăi, iar 1irius s-a luat 0e %r+ele l%...
— Au e adevărat8 urlă $arry. l era Păstrătorul lor de 1ecrete8 '
spus-o c+iar el, înainte să veniţi dumneavoastră8 ' recunoscut că i-a
omorât8
$arry arătă spre lacE, care stătea pe pat, abătut, şi clătina din cap
într-o parte şi în alta. 1urprin!ător, dar oc+ii lui părură să se
însufleţească.
— $arry, !ise el, e ca şi cum i-aş fi omorât cu mâna mea. u i-am
convins în ultima clipă, pe 9ily şi pe Cames, să renunţe la mine şi să-l ia
pe Petti"re2 ca Păstrător de 1ecrete... Pentru asta sunt de condamnat,
ştiu prea bine... În noaptea în care au murit ei, m-am dus să văd dacă
Peter era în si"uranţă, dar acesta nu mai era în ascun!ătoarea lui. 4u
toate astea, nu se vedea nici o urmă de luptă. 4eva nu era în re"ulă. 0-
am în"rijorat şi am plecat imediat spre casa părinţilor tăi. 4ând am
ajuns acolo, am vă!ut casa distrusă şi pe ei morţi. 'tunci mi-am dat
seama ce făcuse Peter8 4e făcusem eu, de fapt...
*ocea i se stinse şi lacE îşi întoarse capul.
— Bata8 4e-a fost a fost, nu mai putem să-i înviem, !ise 9upin cu o
+otărâre pe care $arry nu i-o cunoştea. 'cum, nu mai avem de făcut
decât un sin"ur lucru% să dovedim ce s-a petrecut de fapt. 6on, dă-mi
şobolanul8
— 4e aveţi de "ând să-i faceţi dacă vi-l dau; întrebă 6on în"rijorat.
— 1ă-l forţe! &ă-şi re)a0ete adevărata înfăţişare8 !ise 9upin. acă e
într-adevăr un şobolan, n-o să păţească nimic8
6on e!ită o clipă, dar apoi îi întinse şobolanul lui 9upin. Pun"aşul
începu iar să se a"ite disperat şi să ţipe. :c+ii i se bulbucaseră, părând
"ata să-i iasă din orbite.
— şti "ata, 1irius; întrebă 9upin.
lacE
apropie de luase deja
9upin şi de pe pat
de şobolan ba"+eta
şi oc+ii ma"ică
începură parcăa să
luiîi Plesneală.
ardă în cap.1e
— Împreună, deodată; întrebă lacE.
— a, aşa cred că are mai repede efect, răspunse 9upin, ţinându-l
pe Pun"aşul într-o mână şi ba"+eta în cealaltă. 9a comanda mea de
trei... /nu... doi... @6)8
/n ful"er alb-albăstrui i!bucni din capetele celor două ba"+ete.
Pentru o clipă, Pun"aşul rămase suspendat în aer. 6on ţipă. Şobolanul
că!u la podea. /rmă altă lumină şi apoi...
ra ca în filme. 4a şi cum erau martori la creşterea accelerată a
unui
final,copac. 'păru
pe locul undemai întâi Pun"aşul
fusese capul, apoi ţâşniră
apăru un mâinile şi picioarele
om, mişcându-şi şi, în
mâinile
necontrolat. Şmec+erilă începu să scuipe ameninţător, de pe patul pe

care stătea, iar blana i se ridicase pe spinare.

ra un bărbat foarte scurt, abia dacă era puţin mai înalt ca $arry
sau ca $ermione. Părul lui subţire era lipsit de culoare şi foarte
neîn"rijit. În vârful capului, avea o c+elie mare. Părea să fi fost un bărbat
rotofei, care slăbise e3trem de mult, într-un timp foarte scurt. Pielea îi
era
unuipătată, ca blana
şobolan, Pun"aşului,
cu nasul iarcu
ascuţit şi c+ipul
oc+iiluimici
păstra ceva din
şi apoşi. 1e înfăţişarea
uita la ei,
respirând a"itat. $arry îi surprinse privirea spre uşă şi repede înapoi,
spre ei.
— 4e mai faci, Peter; întrebă 9upin, pe un ton plăcut, ca şi cum era
obişnuit ca toţi şobolanii din jurul lui să se transforme în vec+i prieteni
de şcoală8 Au ne-am vă!ut de un car de ani...
— ;-;r%&... R-Re+%&...
4+iar şi vocea lui Petti"re2 amintea de c+iţăitul unui şobolan.
Petti"re2 îşi îndreptă iar oc+ii spre uşă.
— Prietenii mei, continuă el. unii mei 0rete"...
lacE ridică ba"+eta ameninţător, dar 9upin îl apucă de înc+eietura
mâinii şi îl privi cu înţeles. 'poi, se întoarse iar spre Peter şi îi vorbi cu
acelaşi ton cald, ca şi cum ar fi fost cei mai buni prieteni.
— T#)+a 1#rbea+, Peter, de&0re )e s-a întâmplat în noaptea când au fost
omorâţi Cames şi 9ily. @e asi"ur că ai pierdut cele mai palpitante
momente, atunci când te !băteai şi ţipai în mâna lui 6on...
— 6emus, stri"ă Petti"re2 şi $arry observă că pe frunte îi apăruseră
broboane de sudoare, doar nu-l cre!i pe el8 l a încercat să mă omoare
pe mine8
— a, am au!it, făcu 9upin, pe un ton mult mai rece. @are aş vrea să
clarific câteva lucruri cu tine, Peter, dacă eşti atât de bun...
— )ar acum a venit să încerce să mă omoare iar8 stri"ă Petti"re2, în
pra"ul isteriei, arătând spre lacE, iar $arry observă că folosea de"etul
mijlociu, fiindcă îi lipsea arătătorul. l i-a omorât pe Cames şi pe 9ily şi
acum vrea să mă omoare şi pe mine8 6emus, trebuie să mă ajuţi...
aţa lui lacE deveni şi mai cadaverică, în timp ce îl ţintuia cu oc+ii
lui înfundaţi în orbite.
— Aimeni n-o să-ţi facă nimic, !ise 9upin, până nu ne ajuţi să mai
lămurim
— 4ecâteva lucruri,sePetti"re28
să lămuriţi; sperie Petti"re2 şi oc+ii i se îndreptară iar spre
uşă şi spre ferestrele bătute în cuie. Ştiam că o să vină după mine8
Ştiam eu8 'm trăit cu "roa!a asta timp de doispre!ece ani8
— Ştiai că o să evade!e 1irius de la '!Eaban, când nimeni altcineva
n-o mai făcuse; se miră 9upin, ridicând din sprânceană.
— 4unoaşte 0a"ia Aea"ră ca nimeni altul8 stri"ă Petti"re2 piţi"ăiat.
'ltfel, cum ar fi scăpat de acolo; esi"ur că 4el-'l-4ărui-Aume-Au-
@rebuie-6ostit l-a învăţat fel de fel de trucuri8
lacE începu să râdă. /n râs oribil, necruţător, prevestitor de
nenorociri.
— 4ap-de-0ort să mă înveţe pe mine; întrebă lacE. Petti"re2 clipi
des, ca şi cum lacE plesnise un bici în faţa oc+ilor lui.
2
— 4e, tremuri la au!ul numelui fostului tău stăpân; întrebă lacE

!eflemitor. 4red şi eu, adepţii lui nu prea te aveau la inimă8
— Nu ştiu ce vrei să spui, lacE, murmură Petti"re2 şi respiraţia i se
acceleră şi mai mult.
r%"tea  &e %+0l%&e a)%+ )% br#b#a"e de &%d#are.
lacE, ciAudede mine te-ai ascuns tu, timp de doispre!ece ani, continuă
—
discipolii lui 4ap-de-0ort8 'm aflat multe la '!Eaban, Peter...
@oţi sunt convinşi că ai murit, altfel n-ai mai fi e3istat acum... )-am au!it
spunând fel de fel de "ro!ăvii în somn. 1e pare că sunt convinşi că ai
făcut un joc dublu. 4ap-de-0ort s-a dus acasă la Cames şi la 9ily, dar tot
acolo şi-a "ăsit naşul. Şi sper că ştii că nu toţi discipolii lui sunt la
'!Eaban... 0ai sunt şi unii în liberate, nu-i aşa; : mulţime care pretind
că îşi recunosc "reşeala din trecut, dar care abia aşteaptă să le vină iar
rândul... Şi atunci, să te pă!eşti, Petti"re28 acă scapi de mine...
— Au ştiu ce tot spui acolo, făcu Petti"re2, mai piţi"ăiat ca
niciodată.
Îşi şterse fruntea cu manşeta şi se uită la 9upin.
— 4red că nu cre!i tot ce îndru"ă ăsta...  nebun, 6emus8
— @rebuie să admit, Peter, !ise 9upin, că oricât m-aş strădui tot nu
pot să înţele" de ce şi-ar dori un om nevinovat să-şi petreacă
doispre!ece ani din viaţă în pielea unui şobolan...
— Aevinovat, dar speriat, stri"ă Petti"re2, fiindcă eu am fost acela
care l-a trimis pe unul dintre cei mai buni oameni ai lor la '!Eaban8 Pe
trădătorul şi spionul 1irius lacE8
aţa lui lacE se contorsiona.
— 4um îndră!neşti, urlă el, cu o voce care păru să fie mai de"rabă a
unui dulău. u, spionul lui 4ap-de-0ort; e câte ori m-a vă!ut cineva
lin"uşindu-i pe cei mai puternici ca mine; În sc+imb tu, Peter... Au
înţele" cum de n-am vă!ut lucrul ăsta de la început... Întotdeauna ţi-a
plăcut să fii prieten cu cei puternici, ca aceştia să aibă "rijă de tine, nu-i
aşa; 9a început, ne-ai lin"uşit pe noi... Pe mine, pe 6emus şi pe Cames...
Petti"re2 îşi şterse iar fruntea. 6espira tot mai "reu şi abia îşi "ăsea
cuvintele.
— u; 1pion; Aici nu ştiu... cum poţi să !ici... ăăă... asemenea...
9ily şi Cames
i-am—îndemnat te-au făcut
eu, şuieră Păstrătorul
lacE, lor de 1ecrete,
atât de ameninţător, că numai fiindcă
Petti"re2 se
dădu un pas înapoi. 0i s-a părut un plan "ro!av... : păcăleală
e3celentă... 4el puţin, aşa am cre!ut... 4ă astfel îl puteam păcăli pe 4ap-
de-0ort, care s-ar fi repe!it asupra mea... Au i-ar fi trecut niciodată prin
cap că ei puteau să alea"ă ca Păstrător de 1ecrete un nemernic slab şi
lipsit de talente, ca tine8 4red că a fost momentul vieţii tale, să poţi să-i
spui lui 4ap-de-0ort că ştii unde se ascund Cames şi 9ily Potter8
Pett4re5 +%r+%ra cuvinte fără şir, din care $arry prinse unele, cum ar
fi &lunatic”, 3"eb%"e”, dar în acelaşi timp observă că Petti"re2 devenise
pământiu şi priveaprofesor
— omnule tot mai des spre
9upin, uşă. $ermione, pot să spun şi eu
întrebă
ceva;
7
— ;4%r, Her+#"e, !ise 9upin, cu multă amabilitate.

— i bine, începu ea, Pun"aşul... adică, vreau să spun, omul
acesta... a dormit trei ani de !ile în dormitor cu $arry... acă e slu"a
credincioasă a 4elui-'l-4ărui-Aume-Au-@rebuie-6ostit, cum de nu i-a
făcut nici un rău l% Harr'
— Poftim8 triumfă Petti"re2, arătând spre $ermione cu mâna lui
ciuntită. 0ulţumesc, fetiţo8 'i vă!ut, 6emus; Au am clintit un fir de păr
din capul lui $arry8 e ce aş fi făcut-o;
— Îţi spun eu de ce nu te-ai atins de $arry8 !ise lacE. iindcă nu
faci niciodată nimic, dacă nu ai ceva de câşti"at8 4ap-de-0ort a dispărut
de doispre!ece ani, se spune că e pe jumătate mort... 4um era să comiţi
o crimă sub nasul lui umbledore, numai ca să te pui bine cu o ruină de
vrăjitor, complet lipsit de puteri; ', da, dacă protectorul tău şi-ar fi
anunţat sosirea şi tu ai fi considerat că nu era nici un pericol pentru tine
dacă i te alăturai iar...
Petti"re2 desc+ise "ura să !ică ceva, de mai multe ori la rând, dar
părea că îşi pierduse capacitatea de a vorbi.
— +... domnule lacE... 1irius, începu $ermione, timid. lacE
tresări şi se întoarse spre $ermione, ca şi cum se de!obişnuise de tot să
i se mai adrese!e cineva cu politeţe.
— 4um se face, dacă nu vă supăraţi, că aţi scăpat de la '!Eaban;
'ţi folosit 0a"ia Aea"ră;
— 0ulţumesc încă o dată8 sări Petti"re2, dând din cap. 3act8 'şa
cum spuneam eu...
ar 9upin îl reduse la tăcere, cu o privire în"+eţată. lacE se
încruntă la $ermione, dar nu ca şi cum l-ar fi supărat întrebarea ei, ci
"ândindu-se la răspuns.
— Au ştiu cum am reuşit, !ise el. 4red că nu mi-am pierdut minţile
numai din cau!a faptului că ştiam că sunt nevinovat. 'mintirile şi
"ândurile mele nu erau fericite, aşa că ementorii n-au avut cu ce să se
+rănească pe seama mea... În felul acesta, nu am înnebunit şi astfel,
ştiind cine sunt, nu mi-am pierdut nici puterile. Şi, atunci când n-am mai
putut suporta, m-am transformat în câine, în celula mea. ementorii nu
văd, ei se călău!esc numai după emoţiile şi sentimentele oamenilor.
ănuiesc că
comple3e, sentimentele
erau mai puţin...mele, în postură
umane. Probabil de câine,
că nu numai
mi-au eraudat
atât
nicide
o
importanţă, fiind si"uri că mi-am pierdut minţile şi că în felul acesta n-
am cum să le mai fac probleme... ar, deşi foarte slăbit, şi lipsit de orice
speranţă că pot să-i îndepărte! de mine fără o ba"+etă ma"ică, atunci
când l-am vă!ut pe Peter în po!a aceea de !iar, mi-am dat seama că e
alături de $arry, la $o"2arts, şi că abia aşteaptă un semn că orţele
Întunericului ar reveni...
Petti"re2 scutura din cap şi încerca să !ică ceva, dar nu putea
decât să se uite speriat la lacE, de parcă ar fi fost +ipnoti!at.
— ... "ata
lui, continuă să lovească
lacE, în momentul
fericit să-l în ultimul
predea şi pe care arPotter,
fi fost atunci
si"ur de
amaliaţii
ştiut
că trebuie să fac ceva8 ram sin"urul care ştia că Peter trăieşte...
=
$arry îşi aminti că domnul 7easley îi spusese doamnei 7easley că

pa!nicii de la '!Eaban l-au au!it pe lacE bolborosind în somn% &l e la
$o"2arts”.
— ra ca şi cum cineva ar fi aprins o văpaie în capul meu, continuă
1irius lacE, pe care ementorii nu o puteau stin"e... evenise o
obsesie...
mi-au adusdar îmi menţinea
mâncarea, m-ammintea
furişat trea!ă.
pe lân"ăŞiei,
astfel, într-o noapte
sub înfăţişare când
de câine.
 mult mai "reu pentru ei să simtă emoţiile unui câine. ram atât de
slab, încât m-am putut strecura prin cele mai neaşteptate locuri. 'm
înotat apoi până pe uscat. 'm luat-o spre nord, spre $o"2arts,
păstrându-mi înfăţişarea de câine. 'm trăit de atunci în Pădurea
)nter!isă, cu e3cepţia !ilei în care am venit să văd meciul de *âjt+aţ...
şti la fel de talentat ca tatăl tău, $arry...
1e uită la $arry, care de data asta nu-i mai ocoli privirile.
— 4redeţi-mă, !ise lacE, nu i-am trădat eu pe Cames şi pe 9ily8 0ai
bine aş fi murit, decât să fac asta8
D" cele din urmă, $arry îl cre!u. e emoţie, simţea un nod în "ât,
aşa că preferă să dea doar din cap.
—N%(
ra Petti"re2, care că!use ru"ător în "enunc+i, ca şi cum aprobarea
din cap a lui $arry fusese condamnarea sa la moarte. 1e târî în
"enunc+i, cu mâinile împreunate, ca şi cum s-ar fi ru"at de ei să-l ierte.
— 1irius... sunt eu... Peter... prietenul tău... oar nu vrei...
lacE îi dădu un picior şi Petti"re2 icni.
— Ha inele mele sunt îndeajuns de murdare, nu trebuie să mai pui şi
tu mâna pe ele8 făcu lacE.
— Re+%&( &)") Pett4re5, *"t#r)"d%-&e a)%+ spre 9upin. oar nu cre!i aşa
ceva... Au ţi-ar fi spus 1irius şi ţie că s-a sc+imbat planul;
— Au şi dacă ar fi cre!ut că eu sunt spionul8 !ise 9upin. 'şa ai
cre!ut, 1irius, nu-i aşa;
— @e ro" să mă ierţi, 6emus, !ise lacE.
— Au face nimic, 'mprentă, vec+iul meu prieten, !ise 9upin,
ridicându-şi puţin manşeta. Şi eu te ro", la rândul meu, să mă ierţi că
am cre!ut că tu era &0#"%l...
— 1i"ur
c+inuit, căceda,
în timp îşi !ise lacE
sufleca şi elşimanşeta.
pe faţa :
luifacem
apăruîmpreună;
un fel de !âmbet
— a, aşa e corect, !ise 9upin, încruntându-se.
— oar n-aveţi de "ând... Au se poate, se sperie Petti"re2 şi se
duse imediat la 6on. 6on, spune tu, n-am fost eu şobolanul tău favorit;
oar n-o să-i laşi să mă omoare... şti de partea mea, nu este aşa;
ar 6on îl privea pe Petti"re2 cu o scârbă infinită.
— 4ând mă "ândesc că te-am lăsat să dormi cu mine...
— ăiatul meu dra"... 1tăpâne, se târî Petti"re2 până la 6on şi se
prinse cu mâinile de piciorul lui. Au se poate să-i laşi... A-am fost eu un
şobolan bun şicădră"uţ
— aptul ai fostcuuntine;
şobolan mai bun, decât ai fost ca om, nu prea
îţi face cinste, Pett4re5, 6&e Bla)J )% a&0r+e.
>
6on, palid de durere, îşi trase piciorul din încleştarea lui Petti"re2.
Petti"re2 continuă să se târască, de data asta până la $ermione,
apucând-o de mar"inea robei.
— ată dra"ă... tu eşti deşteaptă... n-o să le dai voie... $ermione îşi
trase roba din mâinile lui Petti"re2 şi se trase în"ro!ită la perete.
Tre+%r"d d" t#t tr%0%l, Pett4re5 *"t#ar&e )a0%l &0re Harr'.
— $arry... 4ât de mult semeni cu tatăl tău... şti e3act ca el...
— 4/0 ÎA6<=AŞ@) 1' Î9 6:B) P 9 1< @ IERTE urlă Bla)J. CU:
ÎA6<=AŞ@) 1<-9 P6)*Ş@) 0<4'6 ÎA :4$); 4/0 ÎA6<=AŞ@) 1<
P:0AŞ@) 1P6 C'01 ÎA '>' 9/);
— $arry, continuă Petti"re2, cu mâinile întinse ru"ător spre $arry,
fără să-l ba"e în seamă pe lacE. Cames nu i-ar fi lăsat să mă omoare...
l ar fi fost înţele"ător... m-ar fi iertat...
lacE şi 9upin se apropiară de Petti"re2 şi îl trântiră la podea.
'cesta rămase acolo, în"ro!it şi cu oc+ii +olbaţi la ei.
— )-ai trădat pe Cames şi pe 9ily8 stri"ă lacE, care tremura şi el.
Ae"i l%)r%l a)e&ta
Petti"re2 i!bucni în plâns. ra o privelişte în"ro!itoare. 4a şi cum ar
fi fost un copil mare şi c+el, plân"ând necontrolat.
— 1irius, parcă n-ai şti... Îl cunoşti doar pe 4ap-de-0ort... dar cred
că nu ai +abar ce instrumente de tortură avea, ce mijloace diabolice
folosea... ram în"ro!it... u nu am fost niciodată atât de curajos ca tine,
ca 6emus şi ca Cames. A-am vrut, dar el m-a forţat...
— A/ 0)A>)8 stri"ă lacE. ') ÎA4P/@ 1< Î) /6A)==) )A:60'>))
4/ /A 'A ÎA')A@  ' 0/6) C'01 ŞI LILY( ERAI ;PIONUL LUI(
— oar ajunsese să controle!e totul... 4e puteam să mai fac; 4e
aveam de câşti"at dacă îl refu!am;
— 4e aveai de câşti"at dacă i te opuneai celui mai crunt vrăjitor
care a e3istat vreodată; !ise lacE, furios la culme. 1alvai sute de vieţi
nevinovate8 'tât8
— Au, nu înţele"i... 0-ar fi omorât, 1irius8
— '@/A4), 0') )A 0/6')8 continuă să stri"e lacE. 6' 0/9@
0') )A 4Q@ 1< Î>) @6<=) P6)@A))8 A:) 'Ş' '0 ) <4/@
PA@6/ @)A8
lacE
— şi 9upin
@rebuia să-ţistăteau umăr laPetti"re2,
fi dat seama, umăr, cu !ise
ba"+et ele +a4)e
9upin, rd)ate.
încetişor, că dacă
nu te omora 4ap-de-0ort, te-am fi omorât "#( Ad#, Peter(
$ermione îşi acoperi faţa cu mâinile şi se întoarse spre perete.
— Au8 stri"ă $arry şi aler"ă spre Petti"re2, aşe!ându-se în faţa lui.
Au puteţi să-l omorâţi8
lacE şi 9upin îl priviră miraţi.
— Harr', d" )a%6a nimicului ăstuia au murit părinţii tăi, se încruntă
lacE. Bunoiul ăsta ar fi asistat şi la moartea ta, fără să ridice un de"et8
9-ai au!it8 Pielea lui murdară a contat mai mult decât familia ta8
— Ştiu, !ise
ementorilor. $arry.
Aumai ar îl luăm cu noi la castel şi îl predăm
nu-l omorâţi.
— $arry8 stri"ă Petti"re2 şi îi îmbrăţişă "enunc+ii. 0ersi...  mai
@
mult decât mă aşteptam... 0ersi...

— )a mâinile de pe mine, îl repe!i $arry, cu de!"ust. A-o fac pentru
tine, ci fiindcă ştiu că tatăl meu n-ar fi vrut ca prietenii lui cei mai buni
să ajun"ă nişte uci"aşi numai din cau!a ta8
Aimeni nu se mişcă şi nici nu scoase vreun sunet. 1e au!ea doar
răsuflarea sacadată
lacE şi 9upin a lui Petti"re2,
se uitară în timpdupă
unul la altul, ce îşicare
apăsa mâinile coborâră
amândoi pe piept.
ba"+etele deodată, ca la un semn.
— @u eşti sin"ura persoană care poate +otărî lucrul acesta, $arry, îi
!ise lacE. ar "ândeşte-te bine... oar ştii ce-a făcut...
— : să mear"ă la '!Eaban8 repetă $arry. acă cineva merită să
stea acolo, atunci si"ur el este acela...
Pett4re5 &)")ea *"4r#6t, *" &0atele l% Harr'.
— B"e, 6&e L%0". $ă-te la o parte, $arry8
— $arry e!ită.
— Au vreau decât să-l le", !ise 9upin. Cur8
$arry se dădu la o parte. 4or!i subţiri ţâşniră din ba"+eta lui 9upin
şi Petti"re2 că!u la podea, le"at fedeleş.
— ar dacă te transformi iar în şobolan, te omorâm8 stri"ă Bla)J. $e
a)#rd, Harr'
$arry privi la fi"ura jalnică de pe podea şi dădu din cap, astfel ca
Petti"re2 să-l poată vedea.
— 'şa, făcu 9upin, recăpătându-şi tonul de profesor. 6on, nu pot să
dre" oasele atât de bine ca 0adam Pomfrey, aşa că o să-ţi imobili!e!
piciorul, până ajun"em la castel.
1e duse spre 6on şi îi atinse uşor piciorul cu ba"+eta, murmurând%
"4erula(” andaje lun"i fi3ară imediat piciorul lui 6on de nişte atele.
9upin îl ajută să se ridice în picioare. 6on se sprijini pe piciorul rănit şi nu
se mai strâmbă de durere.
— a, e mult mai bine, !ise el. 0ulţumesc8
— 4e facem cu profesorul Plesneală; întrebă $ermione, uitându-se
la el.
— A-are nimic, !ise 9upin, aplecându-se şi luându-i pulsul. oar că
aţi fost puţin prea... entu!iaşti8 4red că ar fi mai bine să nu-l tre!im,
până0urmură
nu ajun"emapoila "Mobilicorpus
castel... Îl putem lua aşa cum
(” şi mâinile e...
şi picioarele lui Plesneală
începură să se mişte ca şi cum ar fi fost mânuite cu sfori. 1tătea acum în
picioare, numai capul îi mai atârna încă pe piept, arătând ca o uriaşă
păpuşă pe sârmă. ra săltat de la pământ câţiva centimetri, cu
picioarele bălăbănindu-i-se fără viaţă. 9upin strânse pelerina lui $arry şi
o bă"ă în bu!unar.
— Dl le"ăm pe ăsta, !ise lacE cu dispreţ, arătând spre Petti"re2, de
doi dintre noi, ca să fim mai si"uri8
— $e +"e( 6&e L%0".
— Şi de mine, spuse 6on nervos şi înaintă şc+iopătând spre
Petti"re2.
lacE făcu să apară alte cor!i cu care le"ă mâna stân"ă a lui

Petti"re2 de mâna dreaptă a lui 9upin şi mâna dreaptă de mâna stân"ă

a lui 6on. 6on parcă avea faţa împietrită. 6esimţea purtarea lui
Petti"re2 ca pe o insultă adusă lui însuşi. Şmec+erilă se dădu jos din pat
şi o luă înaintea lor, afară din cameră, cu coada portocalie şi stufoasă
ridicată foarte s%&.

— CAPITOLUL MM —
SĂRUTUL DEMENTORULUI
e când se ştia, $arry nu mai făcuse parte dintr-un alai mai
straniu... Şmec+erilă desc+idea drumul, coborând pe scări. /rmau 9upin,
Petti"re2
Plesneală,şicare
6on,plutea
care păreau
absent,concurenţi la cursa cu şase
vârfurile picioarelor picioare8fiecare
lui atin"ând /rma
treaptă a scării, susţinut în felul acesta de propria lui ba"+etă, pe care
1irius o ţinea îndreptată spre el. $arry şi $ermione înc+eiau ciudatul
convoi.
Tre)erea prin tunel s-a dovedit deosebit de dificilă, 9upin, Petti"re2 şi
6on întâmpinând cele mai mari "reutăţi. 9upin încă mai ţinea ba"+eta
îndreptată spre Petti"re2. $arry îi vă!u târându-se prin tunel, în şir
indian. Şmec+erilă continua să fie desc+i!ător de drum. $arry venea
imediat după 1irius, care îl făcea şi pe Plesneală să alunece prin tunel, în
faţa lui. alansându-se dintr-o parte în alta, Plesneală se tot pocnea cu
capul de tavanul jos al tunelului, iar $arry avu sen!aţia că 1irius nici
măcar nu încerca să îl ferească.
— 4red că ştii ce înseamnă asta, $arry, îi !ise 1irius, în timp ce
avansau prin tunel. acă îl predăm pe Petti"re2...
— : să fii liber8 !ise $arry.
— a, şi asta, făcu 1irius, dar nu ştiu dacă ţi-a spus cineva că eu
sunt naşul tău...
— a, ştiu, răspunse $arry.
— 'sta înseamnă că părinţii tăi mi te-au încredinţat... în ca!ul în
care li s-ar fi întâmplat ceva...
$arry aşteptă să continue. :are 1irius vroia să spună ce )redea el
— 1i"ur, n-am nimic împotrivă, !ise 1irius, înţele"... dacă vrei să stai
în continuare la mătuşa şi la unc+iul tău... ar, mi-ar face plăcere să te
mai "ândeşti la asta... : dată ce numele meu va fi iar reabilitat, dacă
simţi nevoia... unui alt cămin...
$arry simţi în stomac un fel de e3plo!ie.
— 4um; 1ă stau cu tine; stri"ă $arry, dând cu capul din "reşeală de
tavanul tunelului. 1ă nu mai stau la familia ursley;
să-ţi— '+,
faci am cre!ut'm
probleme... că vrei şi tu...
cre!ut ar nu-i nimic... înţele"... nu trebuie
doar...
— 1i"ur că vreau8 4um poţi crede că mai vreau să stau cu ăia;
stri"ă $arry, cu o voce ră"uşită, aproape ca a lui 1irius. 'i casa ta; 4ând
mă mut la ţine;
1irius se întoarse să îl privească. Plesneală se pocni iar cu capul de
tavan, dar lui 1irius nici că îi păsa.
— *rei; întrebă el. Au "lumeş t
— 4um să "lumesc;
aţa c+inuită a lui 1irius se destinse pentru prima oară într-un
!âmbet
!ece aniadevărat.
mai tânără1c+imbarea erasub
apărea de i!bitoare.
mascara ca şi
feţei cum o persoană
sc+eletice. Pentrucuo
clipă, $arry îl recunoscu pe cel care râdea din toată inima la nunta
?
părinţilor săi.
Au mai vorbiră nimic, până ajunseră la capătul tunelului. Şmec+erilă
ieşi primul. esi"ur că apăsase cu laba pe butonul de pe rădăcina
salciei, fiindcă 9upin, Petti"re2 şi 6on ieşiră, fără să se audă 1re%" 64#+#t
de ata) a4re&1 d" 0artea )#0a)%l%.
1irius
parte, avu$arry
să iasă "rijăşisă-l scoată după
$ermione, întâi care
pe Plesneală,
ieşi şi el. apoi se dădu la o
1e lăsase întunericul. 1in"urele lumini proveneau de la ferestrele
castelului. ără un cuvânt, porniră spre el. Petti"re2 nu încetase să
tremure şi din când în când se văita. În mintea lui $arry nu se învârtea
decât un "ând% urma să nu mai stea la unc+ii lui8 *a locui împreună cu
1irius lacE, cel mai bun prieten al părinţilor săi. 'lt "ând îi umbri
bucuria. 4e-or să !ică unc+iul şi mătuşa lui când vor afla că nu mai stă
la ei, ci la fostul ocnaş, pe care îl vă!useră de atâtea ori la televi!or;
— 'i "rijă, Peter, îl ameninţă 9upin, ţintuindu-l cu ba"+eta, o
mişcare "reşită şi...
:er4eau încet, dar în curând luminile din castel se vă!ură mult mai
bine. Plesneală plutea în continuare pe lân"ă ei, cu bărbia atârnându-i
inertă pe piept. ar deodată...
/n nor se dădu la o parte şi la lumina lunii vă!ură umbre mişcându-
se pe pământ. Plesneală intră în 9upin, Petti"re2 şi 6on, care se opriseră
brusc. 1irius încremeni. Întinse mâna lateral, pentru a-i opri pe $arry şi
pe $ermione să înainte!e.
$arry observă că 9upin se făcuse deodată ri"id, începând apoi să se
contorsione!e.
— O, $#a+"e( &e sperie $ermione. Au şi-a luat poţiunea în seara asta8
4e facem;
— u"iţi8 stri"ă 1irius. În momentul ăsta8
ar $arry nu putea să fu"ă, 6on era le"at de 9upin8 ăcu un pas
spre el, dar 1irius îl împinse la o parte.
— 9asă, că am eu "rijă8 !ise 1irius. u"iţi8
1e au!i un mârâit înspăimântător. 4apul lui 9upin se alun"ea tot mai
mult. 9a fel şi corpul. 1patele i se cocoşa, iar pe mâini şi pe faţă îi apăru
păr. 0âinile i se terminau acum cu "+eare încovoiate. Şmec+erilă se
arcuiÎnsperiat
timp ceşi 9upin
se dădu
se înapoi, iar blana
transforma i se1irius
în lup, ridicădispăru
iar pe spate.
de lân"ă $arry
şi se transformă şi el în dulăul mare şi ne"ru. 9upul se eliberă din
le"ătura care îl ţinea aproape de 6on şi de Petti"re2, iar dulăul ne"ru îl
prinse cu colţii de "ât, tră"ându -l cât mai departe de cei doi. 4ele două
animale se înfruntau acum, rânjind colţii, mârâind şi scoţând "+earele
unul la altul...
$arry rămăsese ca trăsnit, mult prea prins de luptă, ca să se mai
"ândească la ceva. Îl tre!i stri"ă t%l Her+#"e...
Petti"re2 se repe!ise după ba"+eta lui 9upin. 6on, nesi"ur pe
piciorul lui, că!use
6on rămase la pământ.
nemişcat. 1e au!i
'lt pocnet un pocnet, fu
şi Şmec+erilă o lumină
a!vârlitputernică şi
în înalturi,
după care că!u la pământ, într-o "rămadă inertă.

— !)pelliarmus( stri"ă $arry, îndreptându-şi ba"+eta spre Petti"re2.

a"+eta lui 9upin !bură în aer şi apoi dispăru din vedere...
— 1tai pe loc8 stri"ă $arry, făcând un pas înainte.
Prea târ!iu8 Petti"re2 se transformase în şobolan, reuşind să iasă
din le"ătura care îl ţintuia de 6on. $arry nu mai au!i decât un fâsâit uşor
prin 1e
iarbă.
au!iră urlete înfricoşătoare. $arry se întoarse spre cele două
animale. 9upul o luase la fu"ă spre Pădurea )nter!isă...
— 1irius, a scăpat Petti"re28 1-a transformat în şobolan8 stri"ă
$arry.
1irius sân"era. ra !"âriat pe bot şi pe spinare, dar la stri"ătul lui
$arry ridică brusc capul şi o luă la fu"ă spre pădure.
$arry şi $ermione se aplecară asupra lui 6on.
— 4e i-o fi făcut; şopti $e r+#"e.
6on stătea cu oc+ii pe jumătate înc+işi şi cu "ura căscată. ra viu,
nu încăpea nici o îndoială, dar părea să nu îi recunoască pe nici unul.
— Au ştiu, !ise $arry şi se uită disperat în jur.
lacE şi 9upin dispăruseră. Au mai era lân"ă ei decât Plesneală,
care însă atârna inert în aer.
— $ai să-i ducem în castel şi să cerem ajutorul cuiva, !ise $arry,
dându-şi la o parte părul din oc+i. $ai...
ar din depărtare au!iră un urlet prelun", un sc+eunat... 'l unui
câine rănit...
— 1irius8 şopti $arry, încercând să spintece întunericul cu privirile.
'vu un moment de e!itare, dar nu puteau să îi facă nimic lui 6on, în
acel moment, iar lacE părea să aibă nevoie de aF%t#r%l l#r...
$arry începu să aler"e, cu $ermione în urma lui. /rletul părea să fi
venit dinspre lac. 1e îndreptară într-acolo, dar $arry se opri deodată din
fu"ă, fiind învăluit de un val de fri". 9a început, nu-şi dădu seama ce
era...
/rletul încetase. 'junşi la malul lacului, vă!ură de ce% 1irius se
transformase iar în om. 1tătea în patru labe, cu mâinile acoperindu-şi
capul.
— $uuuuu( 4e+ea el. !ă rooooog...
Şi atunci,
înaintau $arry
spre ei. îi vă!u.
1tătu în loc,rau ementori
simţind ceaţa -şicel puţin
fri"ul o sutădin
cumplit - care
jur,
pătrun!ându-i în toate măruntaiele...
— $ermione, stri"ă el, "ândeşte-te la momentul cel mai fericit din
viaţa ta8
$arry îşi ridică ba"+eta, clipind furios că nu reuşea să se elibere!e
mai repede de ceaţa aceea. 1cutură din cap, încercând să îndepărte!e
sen!aţia de leşin şi ţipătul slab, care începea să se facă au!it în mintea
lui...
O să trăiesc împreună cu naşul meu( 6-o să-i mai văd niciodată pe
unc#iul şi pe mătuşa
1e forţă să nu semea (
"ândească decât la 1irius, şi la nimic altceva, şi
începu incantaţia%

— !)pecto patronum( !)pecto patronum(

lacE tresări violent, se întoarse cu faţa în sus şi rămase nemişcat,
de o paloare cadaverică.
6-o să păţească nimic( O să stau împreună cu el (
— !)pecto patronum( !)pecto patronum( $ermione, ajută-mă şi tu8 !)pecto
patronum(
— !)pecto..., începu &ermione. !)pecto... !)pecto... ar nu fu în stare să
termine. ementorii se apropiau tot mai mult, fiind acum la mai puţin de
jumătate de metru de ei. ormaseră un fel de !id în jurul lui $arry şi
$ermione şi se apropiau tot mai mult de...
— !)pecto patronum( stri"ă $arry, încercând să alun"e ţipătul din
urec+ile lui. !)pecto patronum(
: dâră subţire, ar"intie, ţâşni din ba"+eta lui, plutind în faţa sa. În
acel moment, $arry o vă!u pe $ermione leşinând lân"ă el. ra sin"ur...
4omplet sin"ur...
— !)pecto patronum( !)pecto patronum(
$arry îşi simţi "enunc+ii atin"ând iarba umedă şi rece. 4u un efort
supraomenesc, încercă să se "ândească iar... 'irius era nevinovat... ,otal
nevinovat... 6-o să păţească nimic( O să stau cu el(
— !)pecto patronum( &tr"ă el cu ultimele puteri.
9a pâlpâirea slabă a tremurătorului Patronus produs de el, $arry
vă!u un ementor, oprindu-se la câţiva paşi de el. Au putea să mear"ă
mai departe de ceaţa slabă... : mână subţire, cadaverică, ieşi de sub
pelerină. ementorul încerca să alun"e ceaţa slabă, produsă de $arry.
— N%... N%, +a 6&e Harr'. E "e1"#1at... !)pecto... !)pecto pa tron um...
$arry îi vedea în jurul lui şi le au!ea răsuflarea şuierătoare.
ementorul care stătea cel mai aproape de el, păru să cântărească
situaţia. 'poi, îşi ridică braţele sc+eletice şi îşi îndepărtă "lu"a.
/nde ar fi trebuit să fie oc+ii, nu era decât piele pământie, întinsă la
ma3imum peste orbitele "oale. ar vă!u o "ură... : "ură desc+isă, o
"aură, de fapt, fără nici o formă, care absorbea aerul cu un !"omot
înfiorător.
$arry fu cuprins de panică. : frică teribilă îl parali!ă, pur şi simplu.
Au se mai putea mişca şi nici vorbi. Patronus produs de el pâlpâi şi mai
tare 4eaţa
şi dispăru.
îl învăluia tot mai mult. @rebuia să re!iste... !)pecto patronum(...
N% +a 1edea "+)... !)pecto patronum(... Întinse mâna spre 1irius şi îl prinse
de braţ... Au... A-aveau cum să-l ia cu ei...
ar o perec+e de mâini osoase şi puternice îl prinseră pe $arry de
"ât şi încercau să-l îndrepte cu faţa în sus. 1imţea deja răsuflarea
ementorului... Ştia că vroia să termine cu el mai întâi... În urec+i îi
răsună stri"ătul disperat al mamei lui... Probabil că acela era ultimul
lucru pe care avea să-l mai audă vreodată...
'poi, copleşit de ceaţa apăsătoare, lui $arry i se păru că vede o
ceaţă tremurătoare,
se cufundă ar"intie,
şi mai mult care se făcea tot mai mare... I se păru că
în iarbă...
4u faţa în jos, mult prea slăbit ca să se poată mişca, $arry desc+ise
2
— CAPITOLUL MMI —
SECRETUL HERMIONEI
— 4e întâmplare neplăcută... oarte neplăcută...  un miracol că n-a

murit nimeni... A-am mai au!it aşa ceva... e tunet... Aoroc că ai fost tu
cu ei,—1everus...
0ulţumesc, domnule 0inistru...
— Ord"%l :erl", Cla&a II, cred... acă pot, c+iar 4lasa I...
— *ă mulţumesc din suflet, d#+"%le :"&tr%(
— 4e tăietură urâtă... lacE ţi-a făcut-o, desi"ur...
— e fapt, domnule 0inistru, Potter, Bran"er şi 7easley sunt de
vină...
— N% &e 0#ate(
— lacE i-a vrăjit8 0i-am dat seama imediat8 *raja 4onfundus,
desi"ur, judecând după comportamentul lor. Păreau toţi să creadă că ar
e3ista posibilitatea ca lacE să fie nevinovat8 Au erau răspun!ători de
faptele lor8 Pe de altă parte, lacE ar fi putut profita de intervenţia lor ca
să scape... ra evident că erau convinşi că puteau să-l prindă ei sin"uri
pe lacE8 'u scăpat ca prin urec+ile acului. 'sta însă le-a dat o mare
încredere în ei, din păcate... 0ai ales lui Potter, care întotdeauna s-a
bucurat de un re"im privile"iat...
— i, Plesneală, ve!i tu, toţi avem o mică slăbiciune pentru Potter...
— Şi totuşi, credeţi că e bine pentru el să i se ofere un astfel de
tratament special; u am încercat întotdeauna să îl trate! ca pe oricare
alt student... Şi orice alt student ar fi imediat e3matriculat8 ie doar şi
pentru faptul că şi-a pus prietenii într-un aşa de mare pericol. Bândiţi-vă
numai, domnule 0inistru, a încălcat toate re"ulile şcolii8 upă toate
măsurile de protecţie luate special pentru el, să plece noaptea din
castel, în compania unui om-lup şi a unui criminal8 În plus, am motive să
cred că a fost la $o"smeade, fără permisiunea nimănui...
— i, Plesneală, o să vedem... : să vedem... 1unt copilării
prosteşti...
$arry asculta, cu oc+ii înc+işi. 1e simţea ameţit. 4uvintele pe care
le au!ea păreau să îşi facă loc cu "reu de la urec+e spre creier, îi venea
"reu să înţelea"ă despre ce vorbeau. Îşi simţea picioarele ca de plumb şi
pleoapele la fel, fără să poată să le desc+idă. 'r fi vrut să !acă acolo tot
restul vieţii lui...
— C#+0#rta+e"t%l $e+e"t#rl#r e&te %l%t#r şi de neînţeles... 'i idee ce i-a
făcut să se retra"ă, 1everus;
— Au, domnule 0inistru. 4ând mi-am venit în simţiri, ei se retră"eau
deja spre po!iţiile lor de la intrarea în castel...
— 3traordinar8 Şi totuşi, lacE, $arry şi fata...
— @oţi !ăceau inconştienţi, când am ajuns eu la ei. 9-am le"at
fedeleş, desi"ur, pe lacE şi am pus şi farmece asupra lui, normal, după
care/rmă
i-am adus pe toţi
o pau!ă. la castel.
4reierul lui $arry părea să se de!morţească încet,
încet, făcându-l pe $arry să simtă un "ol tot mai mare în stomac...
=
6euşi să desc+idă oc+ii. *edea totul ca prin ceaţă. 4ineva îi scosese

oc+elarii de la oc+i. =ăcea pe un pat de spital. 9a capătul salonului, reuşi
să o !ărească pe 0adam Pomfrey, aplecată asupra unui pat. $arry
!âmbi. Pe sub braţul lui 0adam Pomfrey, vă!use claia de păr ca focul a
lui 6on.
$arry întoarse
$ermione. În luminacapul
lunii,pe$arry
pernă. Pe patul
vă!u din dreapta
că $ermione ţinealui, se afla
oc+ii lar"
desc+işi, ca şi cum ar fi fost împietrită. 4ând vă!u că $arry se tre!ise, îi
făcu semn să tacă şi arătă spre uşa întredesc+isă. e pe coridor, se
au!eau vocile lui Plesneală şi ud"e.
0adam Pomfrey se îndrepta acum prin întuneric spre patul lui $arry.
1e întoarse spre ea şi vă!u că ţinea în mână cea mai mare ciocolată pe
care o vă!use vreodată.
— >i-ai revenit8 !ise ea scurt.
Puse ciocolata pe noptiera lui $arry şi cu un ciocănel începu să o
spar"ă în bucăţi.
— 4e face 6on; întrebară $arry şi $ermione, într-un "las.
— : să supravieţuiască8 !ise ea, încruntându-se. 4ât despre voi, o
să staţi aici, până !ic eu8 Potter, ce vrei să faci;
$arry se ridicase în capul oaselor, îşi pusese oc+elarii şi îşi luase
ba"+eta ma"ică.
— @rebuie să vorbesc cu domnul director, !ise el.
— Potter, !ise ea, încercând să-l potolească, stai liniştit, l-au prins
pe lacE8  înc+is într-o cameră de la etaj. ementorii sunt "ata să-i dea
1ărutul 0orţii, din clipă în clipă...
— C%+
$arry sări din pat. $ermione făcuse şi ea la fel. ar !"omotul făcut
de ei fusese deja au!it pe coridor. ud"e şi Plesneală îşi făcură apariţia.
— $arry8 $arry, ce-i cu tine; întrebă ud"e în"rijorat. @rebuie să stai
în pat8 )-aţi dat ciocolată, 0adam Pomfrey;
— omnule 0inistru, ascultaţi-mă8 stri"ă $arry. 1irius lacE este
nevinovat8 Peter Petti"re2 şi-a înscenat moartea8 9-am vă!ut cu oc+ii
noştri, în seara asta8 Au puteţi să le permiteţi ementorilor să-i facă
asta lui lacE8 ...
c+ip.ar ud"e clătina capul încetişor, cu un !âmbet de înţele"ere pe

— Ştiu că aţi suferit *raja 4onfundus... 'ţi trecut prin încercări
cumplite... Întinde-te la loc, avem noi "rijă de toate...
— ' A/8 urlă $arry. '>) 4:A'0A'@ /A :0 A*)A:*'@8
— omnule 0inistru, ascultaţi-ne8 stri"ă şi $ermione. *enise lân"ă
$arry şi îl privea ru"ător pe ud"e. Şi eu l-am vă!ut 0e Pett4re5( ra
şobolanul lui 6on...  un 'nima"us... Petti"re2, vreau să spun...
— *edeţi, domnule 0inistru, în ce stare de confu!ie sunt; interveni
Plesneală. *edeţi ce le-a făcut lacE;
— '
— A/ 1/A@0
omnule ÎA A)4)
0inistru8 : 1@'6
omnule  4:A/=)8
profesor8 îşi ieş  Harr'
0ă văd nevoită d" fre.
să insist să
plecaţi, !ise 0adam Pomfrey. Potter e pacientul meu şi nu trebuie să fie
>
stresat...
— $ar "% &%"t &tre&at del#)( !ise $arry, furios şi pe 0adam Pomfrey.
Încerc doar să le e3plic ce s-a întâmplat8 ar nu vor să mă asculte
deloc...
0adam Pomfrey însă îndesă o bucată enormă de ciocolată în "ura
lui $arry,
oca!ie şi îlcare
bă"ăseiar
înecă şi începu să tuşească. 0adam Pomfrey profită de
în pat.
— *ă ro", domnule 0inistru, plecaţi... 4opiii ăştia au nevoie de
multă în"rijire...
/şa se desc+ise din nou. ra umbledore. $arry în"+iţi cu "reu
bucata de ciocolată şi se ridică iar.
— $#+"%le 0r#fe&#r, ;r%& Bla)J...
— Pentru numele lui umne!eu8 stri"ă 0adam Pomfrey, isteri!ată
de-acum, ce e ăsta, spital sau ce; omnule director mă văd nevoită să
insist...
— @e ro" să mă scu!i, Poppy, dar trebuie să le spun ceva domnului
Potter şi domnişoarei Bran"er, !ise umbledore foarte calm. @ocmai am
vorbit cu 1iriu& Bla)J...
— Probabil că v-a spus şi dumneavoastră aceeaşi poveste pe care a
implantat-o şi în mintea lui Potter, nu-i aşa; întrebă Plesneală. 4eva
despre un şobolan şi cum că Petti"re2 ar fi în viaţă...
— a, într-adevăr, aşa mi-a spus, făcu umbledore, privindu-l atent
pe Plesneală, prin oc+elarii lui în formă de semilună.
— Şi ce spun eu nu contea!ă deloc; i!bucni Plesneală. Peter
Petti"re2 n-a fost în conacul bântuit şi nici n-am vă!ut vreo urmă de-a
lui în jurul castelului8
— 'sta fiindcă vă pierduseţi cunoştinţa, domnule profesor, !ise
$ermione, de bună-credinţă. 1i nici n-aţi venit la timp ca să au!iţi...
— omnişoară Bran"er, >)A->) B/6'8
— i, şi tu, 1everus8 interveni ud"e. omnişoara nu şi-a revenit
încă, fii şi tu înţele"ător...
— 'ş vrea să vorbesc numai cu $arry şi cu $ermione, !ise
umbledore, fără nici un fel de menajamente. 4ornelius, Poppy,
1everus, vă ro" să ne lăsaţi sin"uri8
— ar,de
tratament, domnule
odi+nă...director, i!bucni 0adam Pomfrey, au nevoie de
— :a tr6%, 6&e $%+bled#re. I"&&t...
0adam Pomfrey îşi strânse bu!ele, ofensată, şi ieşi din încăpere,
trântind uşa după ea. ud"e se uită la ceasul mare, de aur, care îi atârna
din bu!unarul de la vestă.
— 4red că au sosit ementorii, !ise el. 0ă duc să-i primesc. @e
aştept &%&, $%+bled#re.
ud"e se duse la uşă şi o ţinu desc+isă pentru Plesneală, dar acesta
nu dădu semne că ar vrea să iasă.
1per
oc+ii—ţintă la că nu credeţi o iotă din ce v-a îndru"at lacE, şopti el, cu
umbledore.
— *reau să mă lăsaţi sin"ur cu $arry şi cu $ermione, repetă
@
umbledore.
Plesneală făcu un pas spre umbledore.
— 1irius lacE a dovedit că e capabil de crimă, încă de la
şaispre!ece ani, !ise el. 1per că n-aţi uitat asta, domnule director; 'ţi
uitat că odată, demult, a încercat să mă omoare ş 0e +"e
— 0emoria mea este la fel de bună ca întotdeauna, 1everus, !ise
umbledore, fără să-şi piardă cumpătul.
Plesneală se răsuci pe călcâie şi ieşi pe uşa pe care încă o mai ţinea
desc+isă ud"e. upă ce uşa se înc+ise în urma lor, umbledore se
întoarse spre $arry şi $ermione. 'mândoi începură să vorbească în
acelaşi timp...
— omnule profesor, lacE v-a spus adevărul8 9-am vă!ut cu oc+ii
noştri pe Petti"re2...
— ... a reuşit să scape, când profesorul 9upin s-a transformat în
lup...
— ... e ş#b#la"...
— ... laba lui din faţă, adică atunci şi-a tăiat el însuşi un de"et...
— Pett4re5 l-a atacat pe 6on, nu 1irius... umbledore ridică mâna să
oprească torentul de vorbe.
— 'scultaţi-mă cu atenţie şi vă ro" să nu mă întrerupeţi, fiindcă nu
avem decât foarte puţin timp la dispo!iţie, !ise el calm. Au e3istă nici o
dovadă care să susţină spusele lui lacE, în afară de mărturia voastră. Şi
mărturia unor vrăjitori de treispre!ece ani nu va convin"e pe nimeni. :
stradă întrea"ă a !is că l-a vă!ut pe 1irius omorându-l pe Petti"re2.
4+iar eu am depus mărturie la 0inisterul 0a"iei că 1irius a fost
Păstrătorul de 1ecrete al familiei Potter.
— Profesorul 9upin poate confirma şi el, !ise $arry, fără a fi în stare
să se abţină.
— Pr#fe&#r%l L%0" e&te a)%+ *" adâncurile Pădurii )nter!ise şi nu poate
confirma nimic8 4ând va redeveni om, va fi prea târ!iu, 1irius va fi mai
mult decât mort. În plus, mărturia unui om-lup nu va avea prea mare
importanţă. )ar faptul că 9upin şi lacE erau buni prieteni...
— $ar...
— 'scultă-mă, $arry8 Au mai avem timp, înţele"i; *edeţi şi sin"uri
cât de
— convin"ătoare
ar el îl urăşteeste pe versiunea profesorului
1irius, stri"ă $ermione Plesneală...
disperată, din cau!a
unei farse stupide din tinereţe...
— ;r%& "% &-a 0%rtat " ci el ca un om nevinovat. ' atacat-o pe doamna
"rasă din tablou, a intrat în dormitorul băieţilor cu un cuţit în mână...
ără Petti"re2, nu avem nici o şansă să comutăm pedeapsa lui 1irius.
— ar dumneavoastră ne credeţi, nu-i aşa;
— a, vă cred, !ise umbledore, încet, dar eu nu am puterea să fac
lumea să vadă adevărul sau să răstorn +otărârea 0inistrului 0a"iei8
$arry se uită la faţa "ravă a lui umbledore şi simţi că îi fu"e
pământul
să re!olvede toate
sub picioare. 1e obişnuise
problemele. cu ideea ca
1e aşteptase că umbledore
şi de data putea
asta
umbledore să aibă o soluţie miraculoasă. ar, de data asta, nu... I se

nărui şi ultima speranţă.

— 4eea ce ne lipseşte, !ise umbledore şi îşi plimbă oc+ii de la
$arry la $ermione, este mai mult timp...
— ar, începu $ermione, însă se opri brusc, rămânând cu privirea
fi3ă. :+...
— iţi atenţi, le !ise umbledore, vorbind rar şi clar. 1irius este
înc+is în biroul profesorului lit2icE, la etajul şapte. ' treispre!ecea
fereastră din @urnul de *est. acă totul decur"e fără incidente, o să
puteţi salva mai mult de o sin"ură viaţă inocentă, în noaptea asta. ar
luaţi aminte, amândoi% nu trebuie să fiţi vă!uţi de nimeni8 omnişoară
Bran"er, cunoaşteţi prea bine riscurile... 6u trebuie să %iţi văzuţi(
Harry nu mai înţele"ea nimic. umbledore se întoarse şi porni spre
uşă. 'juns acolo, le mai aruncă o ultimă privire.
— 'cum, o să vă încui aici. , !ise el, consultându-şi ceasul,
douăspre!ece fără cinci minute. omnişoară Bran"er, trei întoarceri ar
trebui să fie suficiente... 0ult noroc8
— Aoroc; se miră $arry, de îndată ce uşa se înc+ise în urma lui
umbledore. @rei întoarceri; espre ce vorbea; 4e trebuie să facem;
ar $ermione căuta ceva pe sub roba ei. 1coase de acolo un lanţ
superb de aur.
— $arry, vino8 !ise ea "răbită. 6epede8
$arry se apropie de ea, complet uluit. *ă!u că $ermione avea în
jurul "âtului lanţul de aur, de care atârna o clepsidră.
— Poftim şi ţie8 !ise ea şi aruncă lanţul şi în jurul "âtului lui. şti
"ata;
— 8ata 0e"tr% )e *ntrebă $arry, nedumerit la culme. $ermione
întoarse clepsidra de trei ori.
4amera întunecoasă de spital dispăruse. 9ui $arry i se părea că
!bura, foarte repede şi de-a-ndărătelea. orme şi culori amestecate
treceau repede pe lân"ă el. /rec+ile începură să îi vâjâie. Încercă să
stri"e, dar nu îşi au!i propria 1#)e...
'poi, simţi iar pământul sub picioare şi totul căpătă sens.
1tătea alături de $ermione în +olul de la intrare, pustiu în acel
moment. Prin uşa întredesc+isă, o ra!ă de soare ră!bătea pe podeaua
pietruită. 1e uită în"rijorat la $ermione, simţind lanţul de aur în jurul
"âtului.
— Her+#"e, )e...
— )ntră aici8 !ise ea şi îl apucă de mână pe $arry, tră"ându-l spre
uşa unei camere de serviciu.
$ermione desc+ise uşa şi îl împinse pe $arry înăuntru, printre
mături şi "ăleţi. Înc+ise apoi repede uşa după ei.
— 4um... 4e se întâmplă, $ermione;
— Ae-am întors în timp, şopti $ermione, scoţând lanţul de aur de la
"âtul lui $arry. 1untem cu trei ore în urmă...
$arry sesă
posibilitatea ciupi de vreun
fi avut pulpă.coşmar
Îi veni să urle de durere, dar asta elimina
bi!ar.
— $ar...

— Şşt8 *ine cineva8 4red că... 4red că suntem noi8 $ermione asculta
cu urec+ea lipită de uşă.
— 1e aud paşi care coboară... a, cred că suntem noi, când am
plecat spre Ha4rd...
— *rei să spui, şopti $arry, că suntem în camera asta şi în acelaşi
timp coborâm scările;
— a, răspunse $ermione, tot cu urec+ea lipită de uşă. 1unt si"ură
că noi suntem8 Şi mer"em foarte încet, fiindcă ne aflăm sub pelerina
ta...
;e #0r br%&), continuând să-şi ciulească urec+ile.
— 'cum coborâm scările de la intrare...
$ermione stătea pe o "ăleată întoarsă. 3trem de în"rijorat, $arry
ar fi dorit să mai afle câte ceva...
— $e %"de a )le0&dra
— 1e c+eamă 4lepsidra @impului, şopti $ermione, şi mi-a dat-o
profesoara 0cBona"all, ca să pot participa la toate orele suplimentare,
pe care mi le-am ales. 0-a pus să jur că n-o să spun la nimeni. ' fost
nevoită să facă fel de fel de demersuri la 0inisterul 0a"iei, ca să mi se
permită să am şi eu aşa ceva. 9e-a spus că sunt o elevă model şi că
niciodată, sub nici o formă, n-o să folosesc clepsidra în alte scopuri, în
afară de participarea la orele de studiu... 'şa reuşeam să particip la mai
multe ore în acelaşi timp... 'cum, înţele"i; ar... $arry, nu înţele" ce
vrea umbledore să facem... 4um putem să-l ajutăm pe 1irius, dacă ne
întoarcem cu trei ore înapoi;
$arry se uită la faţa ascunsă în umbră a lui $ermione.
— Probabil că acum s-a întâmplat ceva ce am putea să sc+imbăm...
ar ce; întrebă el pe şoptite. A)%+ tre #re, +er4ea+ &0re )#lba l% Ha4rd...
— a, aşa e, !ise $ermione. 'm au!it cum plecam din castel...
$arry se încruntă. Îi trebuia întrea"a concentrare de care era în stare să
se "ândească la ce puteau face.
— umbledore a !is că vom putea salva mai mult de o viaţă
nevinovată...
Şi imediat îşi dădu seama8
— : să-l salvăm şi pe ucEbeaE, $ermione8
—
— $ar )%+ *l 0#ate ne-a
umbledore aF%ta a&ta
spus0e ;r%&
a câta fereastră este biroul lui lit2icE,
acolo unde este înc+is 1irius8 Îl ducem pe ucEbeaE acolo şi îl salvăm pe
1irius pe fereastră8 Pe spinarea lui ucEbeaE8 : să scape amândoi8
upă faţa lui $ermione, $arry îşi dădu seama că fata era în"ro!ită.
— 4e să facem, trebuie să încercăm, nu-i aşa; !ise $arry. 1e ridică
în picioare şi îşi lipi şi el urec+ea de uşă.
— Parcă nu se mai aude nimeni... 1ă mer"em8
$arry desc+ise uşa cu "rijă. $olul era "ol. 4ât de repede puteau şi
cât mai fără !"omot, se repe!iră pe scările de piatră. /mbrele se
lun"eau,
soarelui. iar peste vârfurile copacilor vă!ură iar strălucirea arămie a
— acă &e uită a)%+ )"e1a 0e fereastră..., scânci $ermione şi se
2?
coliba lui $a"rid; întrebă $ermione.

— Păi, aş !ice că nu sunt în toate minţile8 răspunse $arry. 1au că e
vorba de 0a"ie Aea"ră...
— 3act8 Şi n-ai mai înţele"e nimic8 1-ar putea c+iar să te ataci pe
tine însuţi8 Înţele"i acum; Profesoara 0cBona"all mi-a povestit că s-au
întâmplat
dintre ei, lucruri
şi-au în"ro!itoare cu vrăjitori
omorât duplicatul din care au sau
trecut modificat timpul...
din viitor, fără0ulţi
să
înţelea"ă ce se petrecea8
— ine, se lăsă $arry convins. ' fost numai o idee. 'm cre!ut că...
ar $ermione îl în"+ionti şi arătă în direcţia castelului. $arry privi
într-acolo şi îi vă!u coborând treptele de piatră pe umbledore, pe
ud"e, pe bătrânul repre!entant al 4onsiliului şi pe 0acnair.
— 'cum, urmea!ă să ieşim noi din coliba lui $a"rid8 şopti $ermione.
Şi, într-adevăr, $a"rid desc+ise uşa şi $arry se vă!u pe el, pe
$ermione şi pe 6on ieşind din colibă. ra, desi"ur, cea mai stranie
sen!aţie din viaţa lui% să stea acolo, ascuns după copac, şi să se
privească pe sine însuşi, lân"ă parcela cu dovleci.
— 9asă, eaEy, lasă, o să fie bine..., îi !icea $a"rid lui ucEbeaE,
încercând să-l liniştească.
'poi îl vă!ură întorcându-se spre ei şi îl au!iră !icând%
— *ă dau drumul prin spate... Şi apoi, comentariile lor%
— $a"rid, nu putem să te lăsăm sin"ur...
— : să le spunem cum a fost în realitate...
— Au pot să-l #+#are...
— Plecaţi8 !ise $a"rid, furios. Şi aşa mi-e destul de "reu... Au vreau
să vă ştiu şi pe voi în pericol...
$arry o vă!u apoi pe $ermione aruncând pelerina peste el şi peste
6on şi o au!i spunând%
— 0ai repede... Au vreau să văd sau să aud... *ă ro"...
'u!iră apoi nişte ciocănituri la uşa lui $a"rid. 1o &&e micul pluton de
e3ecuţie. $a"rid dădu din cap şi se întoarse în colibă, lăsând uşa
întredesc+isă. $arry vă!u cum iarba din jurul colibei lui $a"rid se mişcă
sub paşii a trei persoane, care se "răbeau să plece de acolo. rau el,
6on şi $ermione... ar acum, $arry şi $ermione puteau au!i ce se
întâmplase
— /ndedupă
este plecarea
monstrul;lor.
au!iră vocea rece a lui 0acnair.
— '... 'fară, reuşi $a"rid să spună.
$arry se retrase în umbra copacului, vă!ându-l pe 0acnair că se
uită pe fereastră, după ucEbeaE. 'poi, îl au!iră pe ud"e%
— Păi... mai trebuie să citesc actul oficial prin care eşti înştiinţat de
e3ecuţie, $a"rid... : s-o fac repede, apoi tu şi 0acnair trebuie să -l
semnaţi. @rebuie să fie pre!ent şi 0acnair, aşa e procedura...
aţa lui 0acnair plecă de la fereastră. *enise momentul. 'tunci ori
niciodată8
— @u lui
iar vocea rămâi aici,$arry
ud"e, îi şopti
ieşi$arry $ermionei.
de după 0ă "ardul
copac, sări duc sin"ur8 4ând au!i
şi se apropie de
ucEbeaE.
2
— 3 +onsiliul pentru !liminarea +reaturilor #ericuloase” a #otărât ca

0ipogri%ul pe nume 5uc=bea=, numit de acum înainte +=$0AM$A,, să %ie
e"ecutat pe F iunie, la apusul soarelui...
oarte atent ca nu cumva să clipească, $arry se uită fi3 în oc+ii
fioroşi şi portocalii ai $ipo"rifului şi se înclină în faţa lui. ucEbeaE îndoi
şi el puţin
$arry "enunc+ii
se apucă lui acoperiţi
să desfacă sfoaracucare
sol!i,îl apoi
ţineareveni la po!iţiale"at
pe ucEbeaE iniţială.
de
"ard.
— +"ecuţia se va %ace prin decapitare , de către acnair, călăul
numit de 'onsiliu...
— $ai, ucEbeaE, îl îndemnă $arry, vino cu mine... *reau să te
ajut... Încetişor...
— $a"rid, aici trebuie să semne!i, se au!i iar vocea lui ud"e.
$arry reuşi să de!le"e sfoara şi trase de ea, dar ucEbeaE se
înţepeni pe picioarele din faţă.
— $ai, să terminăm odată, se au!i vocea repre!entantului
4onsiliului. $a"rid, poate ar fi mai bine ca tu să rămâi aici...
— Au, vreau să fiu alături de el... Au pot să-l las sin"ur, în
asemenea momente...
1e au!iră paşi în interiorul colibei, apropiindu-se de uşă.
— ucEbeaE, mişcă-te odată8 şuieră $arry şi trase mai tare de funia
din jurul "âtului $ipo"rifului.
$ipo"riful începu să mear"ă, dând din aripi, supărat. rau la circa
jumătate de metru de pădure, putând fi observaţi foarte uşor, dacă
cineva ar fi ieşit atunci din colibă.
— /n moment, 0acnair, se au!i vocea lui umbledore. Parcă trebuia
să semne!i şi tu...
Paşii se opriră. $arry trase iar de sfoară. ucEbeaE începu să
mear"ă ceva mai repede.
e după copaci, se ivi faţa în"rijorată a $ermionei.
— Brăbiţi-vă8 le !ise ea.
$arry mai au!ea încă vocea lui umbledore, din interiorul colibei.
1muci funia din jurul lui ucEbeaE. 0ormăind supărat, ucEbeaE porni în
"alop.
— 6epede8
apucând şi ea de 6epede8 "emu
funie, pentru a-l $ermione, ieşind de după copaci şi
tra"e pe ucEbeaE.
ucEbeaE o luă la fu"ă. $arry întoarse capul. Brădina lui $a"rid nu
se mai vedea deloc.
— 'cum, ne oprim, !ise $ermione, ca nu cumva să ne audă...
/şa colibei lui $a"rid se desc+ise cu !"omot. $arry, $ermione şi
ucEbeaE rămaseră încremeniţi. Până şi $ipo"riful părea să asculte cu
cea mai mare atenţie.
9inişte... 'poi...
— /nde este; întrebă repre!entantul 4onsiliului. /nde a dispărut
monstrul;
— Era le"at aici8 e3clamă furios călăul. 9-am vă!ut cu oc+ii mei8
— e nemaipomenit8 e3clamă umbledore şi în vocea lui se citea
22
bucuria.
— eaEy8 făcu $a"rid.
1e au!i un vâjâit şi apoi toporul se înfipse în ceva. Probabil că
0acnair îl aruncase cu furie în "ard. 'poi, toată lumea începu să
vorbească deodată. 'u!iră clar vocea lui $a"rid, printre suspine%
— ' fu"it8 ' fu"it8 inecuvântat fie cioculeţul lui8 Probabil că s-a
smuls din funie8 eşteptul meu8
ucEbeaE începu să tra"ă iar de funie, încercând să se ducă la
$a"rid.
$arry şi $ermione se opintiră să îl ţină în loc, înfi"ându-şi călcâiele
în pământ.
— Probabil că l-a de!le"at cineva8 şuieră 0acnair. 1ă cercetăm
împrejurimile, să mer"em în pădure...
— 0acnair, îl întrebă umbledore, c+iar cre!i că dacă l-a f%rat )"e1a, l-
a pus să mear"ă pe pământ; 4ercetea!ă vă!du+ul, dacă vrei... $a"rid,
tare mi-ar plăcea o cană cu ceai... 1au un coniac, dacă ai8
— :+... 1i"ur, si"ur, domnule director... Poftiţi în colibă8 $arry şi
$ermione continuară să asculte, în tăcere. 'u!iră paşi, blestemele
călăului, apoi uşa se înc+ise şi totul se cufundă în linişte.
— 'cum, ce facem; şopti $arry, privind în jur.
— @rebuie să stăm şi să aşteptăm până ajun" ei iar la castel, !ise
$ermione. Aumai după aceea, mer"em să-l salvăm pe 1irius8 A-o să fie
înc+is în biroul lui lit2icE decât după vreo două ore... :+, o să fie foarte
dificil...
1e uită în"rijorată spre adâncul pădurii. 1oarele avea să dispară în
curând.
— Au putem să mai stăm, şopti $arry. 'ltfel, n-o să mai vedem
1alcia ătăuşă şi n-o să mai putem s-o ocolim...
— 'i dreptate, fu $ermione de acord şi apucă strâns funia din jurul
"âtului $ipo"rifului. ar nu uita, $arry, nu trebuie să fim vă!uţi8
Înaintară pe la mar"inea pădurii, întunericul începând să-i învăluie
din toate părţile. 1e opriră în spatele unui pâlc de copaci şi se uitară
după salcie.
— Ute-l pe 6on8 !ise $arry, deodată.
: siluetă
în liniştea învăluită în umbră aler"a pe pajişte şi stri"ătele ei răsunau
apusului.
— N% te at"4e de el( La # 0arte8 Pun"aşule, vino aici8
'poi, vă!ură alte două siluete, materiali!ându-se din neant. $arry
se vă!u pe sine, urmat de $ermione, amândoi aler"ând după 6on. 'poi
îl vă!ură pe 6on plonjând.
— 9-am prins8 @u pleacă de-aici, motan nesuferit8
— Ute-l şi pe 1irius8 stri"ă $arry.
În secunda următoare, un dulău ne"ru ieşi de sub rădăcinile salciei.
Îl doborî la pămînt pe $arry, apoi începu să-l tra"ă pe 6on după el...
6on — Pare c+iar

dispare printremai "roa!nic,
rădăcinile privit'u8
salciei. de /ite,
aici, şopti $arry, vă!ând
ne pocneşte salcia, şicum
pe
mine şi pe tine... 4e sen!aţie stranie...
27
1alcia ătăuşă îşi rotea cren"ile de la ba!ă, încercând să-i lovească.

1e vă!ură amândoi încercând să evite loviturile şi să se apropie de
trunc+i. 'poi salcia rămase nemişcată.
— ' apăsat Şmec+erilă pe butonul de pe rădăcină8 ş #0t Her+#"e.
— 'cum, ne strecurăm noi pe sub cren"i... Bata, am intrat în tunel8
!bată )mediat după 4âteva

iar cu furie. intrareasecunde
lor în tunelul subteran,
mai târ!iu, au!irăsalcia începu să se
paşi apropiindu-se.
rau umbledore, 0acnair, ud"e şi bătrânelul din partea 4onsiliului...
1e îndreptau spre castel.
— )mediat ce am intrat în tunel8 !ise $arry. '+, dacă ar fi fost şi
umbledore cu noi...
'poi, $arry continuă, cu amărăciun e
— a, dar ar fi venit şi ud"e şi 0acnair... Parie! că ud"e i-ar fi dat
ordin lui 0acnair să-l omoare pe 1irius imediat8
Îi urmăriră pe cei patru urcând treptele castelului, până ce dispărură
prin uşa masivă de stejar. Pentru câteva secunde, împrejurimile
rămaseră pustii, apoi se au!iră paşi.
— E L%0"( 6&e Harr', *" t+0 )e &e %ta% la &l%eta )are )#b#ra *" fu"ă tre0tele
)a&tel%l%, *"dre0t"d%-&e spre 1alcia ătăuşă.
$arry se uită spre cer. 9una intrase cu totul în nori.
*ă!ură cum 9upin ia o crean"ă şi acţionea!ă butonul de pe
rădăcinile salciei. 4opacul îşi opri !baterile şi 9upin dispăru şi el prin
tunelul subteran.
— '+, cum de n-a vă!ut pelerina... e ce n-a luat-o; şopti $arry,
întorcându-se spre $ermione. acă m-aş duce acum şi aş lua-o,
Plesneală nu ar mai putea să intre şi...
— $arry, nu trebuie să fim vă!uţi8
— 4um poţi să stai fără să faci nimic; o certă $arry. oar să te uiţi
şi atât... 0ă reped să iau pelerina8
— Harr', "%(
Şi $ermione îl apucă de mar"inea robei, e3act la timp, fiindcă
tocmai venea $a"rid, cântând de mama-focului şi îndreptându-se spre
castel, cu o sticlă în mână. 1e împleticea uşor şi bălăbănea întruna
sticla...
— *e!i;Au,
fim vă!uţi8 făcu $ermione. *e!i ce s-ar fi putut întâmpla; @rebuie să nu
ucEbeaE8
H0#4rf%l făcea încercări disperate să se smul"ă din funie şi să se
ducă la $a"rid. $arry apucă şi el de funie, străduindu-se, alături de
$ermione, să ţină $ipo"riful în loc. 4ontinuară să îl privească pe $a"rid
care mer"ea pe şapte cărări, până când acesta dispăru din vedere.
ucEbeaE se potoli, plecându-şi trist capul.
upă nici două minute, uşa castelului se desc+ise iar şi Plesneală
coborî scările în fu"ă, spre 1alcia ătăuşă.
$arry îşi strânse pumnii, când îl vă!u pe Plesneală oprindu-se puţin
şi ridicând ceva dede
— Cos mâinile la pe
pământ. ra pelerina
ea8 şuieră $arry. lui...
— Şşşt8 îl potoli $ermione.
2=
Plesneală acţionă şi el butonul care oprea salcia şi dispăru din

vedere, punându-şi pelerina pe umeri.
— 'sta a fost, şopti $ermione. 1untem toţi înăuntru. 'cum, trebuie
să aşteptăm până ieşim iar...
$ermione îl le"ă pe ucEbeaE de un copac şi se aşe!ă pe pământ,
cu "enunc+ii în braţe.
— $arry, e ceva ce n-am înţeles, !ise $ermione. 4um se face că
ementorii nu l-au luat pe 1irius; Îmi amintesc că i-am vă!ut venind,
apoi am leşinat, probabil. rau atât de mulţi...
$arry se aşe!ă şi el lân"ă $ermione şi începu să îi povestească ce
vă!use, cum se apropiase un ementor de el şi cum desc+isese "ura lui
+idoasă, când ceva ar"intiu traversă lacul şi îi obli"ă pe ementori să se
retra"ă.
$ermione rămase cu "ura uşor căscată.
— $ar )e # f f#&t &)l0rea a)eea ar4"te
— Aumai un sin"ur lucru îi putea face pe ementori să se retra"ă, îi
e3plică $arry. /n Patronus adevărat, unul foarte puternic...
— ar cine să-l fi 0r#d%&
$arry nu răspunse imediat, "ândindu-se la persoana pe care o
vă!use pe malul celălalt al lacului. Ştia ce "ândise în acel moment, dar
cum se putea să fi fost el;
— Au ţi-ai dat seama după siluetă; continuă $ermione. 1ă fi fost
unul dintre profesori
— N%, 6&e Harr', "% era %" 0r#fe&#r...
— ar trebuie să fi fost un vrăjitor foarte puternic, dacă a reuşit să
producă un astfel de Patronus, ca să-i "onească pe ementori... Au l-ai
putut !ări la lumina împrăştiată de Patronus; oar !iceai că era foarte
strălucitoare...
— a da, l-am vă!ut, !ise $arry abia au!it. ar s-ar fi putut să fie
numai ima"inaţia mea... Au mai "ândeam ca lumea... )mediat după
asta, am leşinat...
— Pe cine cre!i că ai vă!ut;
— 4red, !ise $arry şi în"+iţi cu "reu, numai "ândindu-se cât de
straniu o să i se pară $ermionei, cred că l-am vă!ut pe tatăl meu...
$arry Îse
a binelea. uită spre
l privea $ermione
cu un şi vă!u
fel de milă, că acumcu
amestecată avea "ura căscată de-
în"rijorare.
— $arry, tatăl tău e... mort... oar ştii...
— Ştiu, !ise $arry, repede.
— 4re!i că era fantoma lui;
— Au ştiu... Părea o persoană în carne şi oase...
— $ar at%")...
— Poate că a fost o +alucinaţie, !ise $arry, dar părea el... 'm doar
atâtea foto"rafii, doar ştii...
$ermione continua să se uite la el cu aceeaşi în"rijorare, ca şi cum
s-ar —
fi întrebat dacăaiurea,
Ştiu că sună mai era!ise
în toate
$arry.minţile.
1e întoarse şi se uită la ucEbeaE, care scormonea pământul cu
2>
ciocul, părând să caute viermişori. ar de fapt abia dacă îl vedea pe

ucEbeaE. 1e "ândea la tatăl lui, la bunii lui prieteni din şcoală...
9unaticul, Şobo, 'mprentă şi 4orn... :are toţi trei împreună făcuseră să
apară acel Patronus; Şobo apăruse în seara aceea... când toată lumea îl
credea mort... :are era la fel şi cu tatăl său; 1au avusese vedenii;
i"ura aceea
înainte de a-şi era foarte
pierde departe,
cunoştinţa, dincolo
fusese si"urdecălac, dar pentru
îşi vă!use tatăl...o clipă,
run!ele începură să foşnească în adierea nopţii. 9una apărea şi
dispărea de după nori. $ermione urmărea cu încordare ce se întâmplă la
"ura tunelului.
În cele din urmă, după aproape o oră...
— )eşim8 şopti $ermione.
1e ridicară amândoi în picioare. ucEbeaE întoarse capul. Îi vă!ură
pe 9upin, Petti"re2 şi 6on ieşind primii printre rădăcinile salciei. 'poi
urmă $ermione, iar după ea Plesneală, le"ănându-se în aer. 'părură şi
$arry, şi 1irius. 4u toţii se îndreptau spre castel.
$arry îşi simţea inima bătând să-i spar"ă pieptul. 1e uită spre cer.
intr-o clipă în alta, norul se va da la o parte, făcând loc lunii...
— $arry, !ise $ermione, intuind e3act la ce se "ândea $arry, să nu
ne "răbim... Au trebuie să fim vă!uţi8 :ricum, n-avem ce face în acest
moment...
— eci tu !ici să-l lăsăm iar pe Petti"re2 să scape8 !ise $arry în)et.
— 4um ai vrea să "ăseşti un şobolan în iarbă, pe întuneric; se
enervă ea. Au putem face nimic8 'm venit să-l ajutăm pe 1irius şi nimic
altceva8
— B"e, b"e(
9una ieşi din nori. *ă!ură micul convoi oprindu-se şi observară
mişcări ciudate.
— D")e0e( 6ise $ermione. 9upin se transformă în lup8
— $ermione, !ise $arry, deodată. @rebuie să facem ceva8
— e câte ori să-ţi spun că n-avem voie să...
— a, ştiu% să intervenim în desfăşurarea lucrurilor8 Ştiu, dar 9upin
va fu"i în câteva clipe spre pădure8 'dică &0re "#(
$ermione tresări.
— 6epede8
facem; "emu ea, repe!indu-se
/nde ne ascundem; În curând, or să-l de!le"e
să apară pe ucEbeaE. 4e
şi ementorii...
— Ha la Ha4rd( 6&e Harr'. N% e "+e" la el(
'ler"ară cât de repede putură, cu ucEbeaE după ei.
A%6ea% deFa %rletele l%0%l% *" &0atele l#r...
4oliba lui $a"rid se !ărea în faţa lor. $arry se repe!i în uşă şi reuşi
să o scoată din ţâţâni. $ermione şi ucEbeaE trecură în "oană pe lân"ă
el şi intrară în colibă. )ntră şi $arry şi !ăvorâ uşa în urma lui. 4olţ începu
să scoată urlete prelun"i.
— Şşşt, 4olţ, noi suntem8 îl potoli $ermione şi începu să-l mân"âie
pe cap. 'bia am scăpat8
Şi $ermione răsuflă uşurată.
— $a...
2@
$arry se uită spre fereastră. ra foarte "reu să observi ceva de la

distanţa aceea. ucEbeaE se simţea în elementul lui în casa lui $a"rid.
1e aşe!ă în faţa focului şi îşi strânse aripile, părând să se pre"ătească
de somn.
— 0ă duc iar afară, !ise $arry. Au văd ce se întâmplă de aici... Aici
n-o să ştimne
când să intervenim8
îi aruncă o privire bănuitoare.
Her+#
— Au, nu fac nimic altceva, o asi"ură $arry. Au intervin cu nimic...
ar dacă nu vedem ce se întâmplă, de unde o să ştim când e momentul
să-l salvăm pe 1irius;
— B"e, &e *"1# Her+#"e. : să te aştept aici... )% B%)JbeaJ... ar, $arry,
fii foarte atent8 acă ve!i vreun lup... sau ementorii...
$arry ieşi afară şi dădu un ocol colibei. 'u!i un urlet în depărtare.
Însemna că ementorii se apropiau de 1irius. În curând, el şi $ermione
vor aler"a spre 1irius...
Harr' &e *ndreptă spre lac, cu inima "ata să îi sară din piept. În
curând, urma să apară acel Patronus...
Pentru o fracţiune de secundă, $arry se opri ne+otărât. &Au trebuie
să fiţi vă!uţi8” ar el nu vroia să fie vă!ut, ci să vadă el... mai bine...
@rebuia să ştie &4%r...
)ată ementorii. 1ute. 1e scur"eau încet, din toate direcţiile, spre
malul lacului. 1e îndreptau spre $arry. Au, nu vroia să se afle iar în
preajma lor...
$arry începu să aler"e pe mar"inea lacului. Au se mai "ândea decât
la tatăl său... acă fusese el... @rebuia să se convin"ă... @rebuia...
$arry se apropie de lac, dar nu vă!u pe nimeni acolo. Pe malul opus
al lacului, vă!u pâlpâiri ar"intii... ra încercarea l% de a 0r#d%)e %" Patr#"%&...
4+iar la mal, vă!u un tufiş şi se ascunse după el, uitându-se cu
înfri"urare printre frun!e. Pe malul celălalt, licăririle ar"intii se stinseră.
Au mai putea de emoţie. În curând, în câteva clipe...
— *ino8 murmură el. @ată, unde eşti; *ino...
ar nu apăru nimeni. $arry se uită la ementorii de pe malul
celălalt al lacului. /nul dintre ei îşi dădea jos "lu"a. 'cum8 /nde era
misteriosul salvator; ar nimic nu se ivi de data asta...
rusc, i se făcu lumină în cap. Înţelese8 Au fusese tatăl său, ci el
însuşi8
$arry se ridică în picioare, din spatele tufişului, îşi ridică ba"+eta
ma"ică şi stri"ă din toate puterile%
— !)pecto #atronum(
in vârful ba"+etei sale ţâşni nu ceva slab, abia pâlpâind, ci i!vorî
brusc o lumină orbitoare, care luă forma unui animal uriaş, cu sclipiri
ar"intii. 1e strădui să vadă ce era. Părea un cal. Plecase de pe malul pe
care se afla el şi acum înainta pe suprafaţa nea"ră a lacului. Îl vă!u
înclinând capul şi pre"ătindu-se să-i atace pe ementori... 'ler"a în jurul
siluetelor lun"ite
împrăştiindu-se în iarbă, iardin
în întunecimile ementorii începuseră
care ieşiseră... să se retra"ă,
Plecaseră8
Patronus se întoarse şi reveni spre malul pe care stătea $arry. Au
2
era un cal. Aici unicorn nu era. 1trălucea puternic, ca şi luna de

deasupra lui. 1e apropia de el...
1e opri pe mal, în faţa lui $arry. 4opitele lui nu făceau nici un
!"omot şi nici nu lăsau vreo urmă în pământul moale. Îl privi ţintă pe
$arry, cu oc+ii lui enormi, de culoarea ar"intului. Înclină încet capul cu
coarne de cerb şi atunci $arry îşi dădu seama cine era acea apariţie.
— 4orn8 şopti $arry.
ar, în timp ce de"etele lui tremurătoare se îndreptau spre apariţia
strălucitoare, aceasta dispăru ca prin farmec. $arry rămase pironit
locului, cu nervii întinşi la ma3imum. 'poi, tresări speriat şi se întoarse
în direcţia tropăielilor pe care le au!ise. ra $ermione însă, care îl tră"ea
pe ucEbeaE după ea.
— 4e-ai făcut; stri"ă ea. 'i !is că doar te uiţi8
— @ocmai ne-am salvat vieţile din nou8 !ise $arry. @reci aici, după
tufiş, şi îţi e3plic...
$ermione ascultă ce i se întâmplase lui $arry şi pentru a treia oară
în seara aceea rămase cu "ura căscată.
— @e-a vă!ut cineva;
— a8 !ise el. ar, nu înţele"i; ram eu8 0i s-a părut doar că era
tatăl meu8
— $arry, eu nu pot să cred... 1ă alun"i tu sin"ur pu+oiul ăla de
ementori... @rebuie să fii un vrăjitor foarte e3perimentat pentru asta...
— $e data a&ta, am ştiut si"ur că pot să conjur un Patronus puternic...
oar o mai făcusem, ai înţeles;
— Ştiu şi eu... $arry, uite la Plesneală8
1e uitară pe malul opus al lacului. Plesneală îşi revenise. 4u
ba"+eta lui ma"ică, făcuse să apară tăr"i, pe care pusese formele inerte
din iarbă% $arry, lacE şi $ermione. : a patra tar"a, cu 6on, fără nici o
îndoială, plutea alături de Plesneală. 'poi, cu ba"+eta îndreptată spre
tăr"i, le dirija spre castel.
— 'cum8 !ise $ermione.  momentul să acţionăm8 0ai avem cam
trei sferturi de oră până când umbledore înc+ide uşa spre spital. În
timpul ăsta, trebuie să-l salvăm pe 1irius şi să ne întoarcem în camera
noastră de spital, până îşi dă seama cineva că am fost plecaţi...
norii.0ai aşteptară
ucEbeaE puţin, cuşiprivirile
se plictisise începuseţintă la caute
iar să lacul în care se o"lindeau
viermişori.
— 4re!i că e deja în biroul lui lit2icE; întrebă $arry, uitându-se la
ceas.
1e uită spre castel şi începu să numere ferestrele din partea dreaptă
a @urnului de *est.
— /ite8 şopti $ermione. *ine cineva dinspre castel8
$arry scrută întunericul. :mul se "răbea spre una dintre intrări. Îi
strălucea ceva la cin"ătoare...
— 0acnair8 !ise $arry. 1-a dus să-i aducă pe ementori8 'cum,
$ermione8
$ermione se prinse de spatele lui ucEbeaE şi $arry o ajută să
încalece. 'poi se căţără şi el, în faţa $ermionei. ăcu din sfoară un fel de
2
căpăstru, ca să îl poată struni pe ucEbeaE.

— Bata; o întrebă pe $ermione. >ine-te bine de mine8 Şi $arry îl
în"+ionti pe ucEbeaE cu călcâiele. ucEbeaE se ridică în înaltul cerului.
$arry se ţinea strâns cu picioarele şi simţea aripile mari ale
$ipo"rifului fâlfâind sub ei. $ermione se prinsese cu putere de mijlocul
lui $arry şi murmura încontinuu%
— O, "%( O, "%( N%-+ 0la)e a&ta del#)... $ar )/ar del#)(
$arry îl făcu pe ucEbeaE să urce şi mai sus, spre ultimele etaje ale
castelului. @rase tare de partea stân"ă a +amului improvi!at şi ucEbeaE
o coti la stân"a. $arry se străduia să numere ferestrele, în timp ce
!burau pe lân"ă ele...
— Prr8 stri"ă el, de parcă ucEbeaE ar fi fost un cal înaripat, şi trase
tare frâul spre el.
ucEbeaE se opri. :arecum... acă nu puneau la socoteală faptul că
săltau în sus şi în jos, în ritmul bătăilor de aripi care îl menţineau pe
ucEbeaE la nivelul ferestrei.
— /ite-l8 stri"ă $arry, când se apropiară de fereastră. Profită de
momentul în care aripile lui ucEbeaE se lăsară şi se întinse spre
fereastră, ciocă""d *" 4ea+.
lacE ridică privirile. 1ări de pe pat şi se apropie de fereastră,
încercând să o desc+idă, dar aceasta era încuiată.
— ă-te la o parte, 1irius8 stri"ă $ermione, în timp ce îşi scotea
ba"+eta ma"ică, neuitând să se ţină strâns de $arry, cu mâna stân"ă.
— Alohomora( ereastra se dădu în lături.
— 4um... ar cum; se miră lacE, uitându-se la $ipo"rif.
— Încalecă8 îi !ise $arry, strân"ându-l pe ucEbeaE între coapse,
pentru a-l menţine cât mai la punct fi3. Au mai e vreme8 @rebuie să te
scoatem de aici, 0acnair s-a dus să-i aducă pe ementori8
lacE se ridică în mâini pe perva! şi îşi strecură prin fereastră capul
şi umerii. Aoroc că era atât de slab... În câteva secunde, reuşi să scoată
şi un picior, pe care îl puse pe spatele lui ucEbeaE, şi apoi îşi trase tot
corpul, încălecând în spatele $ermionei.
— ravo, ucEbeaE8 stri"ă $arry. 'cum, sus8 înalţă-te până în vârful
turnului8
aflau$ipo"riful îşi luă avânt,

c+iar în vârful dând
@urnului de din aripile
*est. lui puternice,
e îndată şi în curând
ce ucEbeaE se
ateri!a,
$arry şi $ermione se şi dădură jos de pe spatele lui.
— 1irius, fu"i8 stri"ă $arry. Dn curând or să intre în biroul lui lit2icE
şi îşi vor da seama că ai scăpat8
ucEbeaE dădea nerăbdător din copite, &)%t%r"d d" )a0.
— 4e s-a întâmplat cu celălalt băiat; 4u 6on; întrebă 1irius.
—  bine8 Au şi-a revenit încă, dar 0adam Pomfrey spune că o să se
facă bine8 $ai, pleacă odată8
ar lacE continua să se uite la $arry.
— :are
— cum
Pleacă8 aş putea
stri"ară vreodată
$arry să vă mulţum...
şi $ermione, într-un "las. lacE îl struni pe
ucEbeaE spre înaltul cerului, $arry şi $ermione fiind nevoiţi să se dea
7?
la o parte din calea aripilor puternice ale $ipo"rifului.

— : să ne revedem, sunt si"ur8 stri"ă lacE. $arry, eşti cu adevărat
fiul tatălui tău8
ucEbeaE se înălţă tot mai sus, şi mai sus... l şi călăreţul lui
deveneau tot mai mici... 9una intră în nori şi ei dispărură din vedere...
7
— CAPITOLUL MMII —
DIN NOU POŞTA VIA BUFNIŢĂ
— Harr'(
$ermione îl tră"ea de mânecă, uitându-se în"rijorată la ceas. 0ai
avem
ne vadăe3act !ece Înainte
nimeni... minuteca
săumble-dore
ajun"em înapoi, în aripa
să înc+idă spitalului, fără să
uşile...
— ine, !ise $arry, de!lipindu-şi cu "reu privirile de pe cer. 1ă
mer"em(
1e strecurară pe uşa din spatele lor şi coborâră o scară în spirală.
4ând ajunseră aproape jos, au!iră voci. 1e lipiră de perete şi îşi ascuţiră
urec+ile. Păreau să fie ud"e şi Plesneală. 0er"eau "răbiţi pe culoarul
de la ba!a scărilor.
— ;0er )a $%+bl edore să nu ne facă "reutăţi, !icea Plesneală. 1ărutul
ementorului va fi e3ecutat imediat;
— a, de îndată ce 0acnair se întoarce cu ementorii. @oată
povestea asta cu lacE a fost c+iar jenantă. Aici nu ştii cu câtă
nerăbdare aştept să- "f#r+e6 0e )e de la "#rofetul 2ilei” că în sfârşit l-am
prins pe lacE8 4red că or să vrea să-ţi ia şi ţie un interviu, Plesneală...
Şi, de îndată ce $arry îşi va recăpăta raţiunea, va dori şi el, desi"ur, să
le spună celor de la !iar cum l-ai salvat t%...
$arry îşi încleşta ma3ilarele. :bservă rânjetul lui Plesneală, în timp
ce trecea împreună cu ud"e, pe lân"ă nişa în care se ascunsese el şi
$ermione. Paşii se îndepărtară, până nu se mai au!iră deloc. $arry şi
$ermione mai aşteptară câteva secunde, ca să fie si"uri că plecaseră,
apoi o luară la fu"ă în direcţia opusă. 4oborâră o scară, încă una,
traversară un coridor... 'poi, au!iră un râs nesuferit...
— Peeves8 murmură $arry, prin!ând-o pe $ermione de înc+eietură.
)ntră aici8
1e năpustiră într-o clasă pustie, la timp să nu fie observaţi de
Peeves. Peeves părea în toane foarte bune. 1ărea şi se învârtea pe
coridor, prăpădindu-se de râs.
— :+, ce oribil e8 şopti $ermione, lipindu-şi urec+ea de uşă. Parie!
că e aşa de fericit numai fiindcă ementorii urmea!ă să-i dea 1ărutul
0orţii lui 1irius...
$ermione se uită iar la ceas.
— Tre +"%te, Harr'(
'şteptară până ce Peeves se îndepărtă, apoi ieşiră tiptil şi o luară
iar la fu"ă.
— $ermione, ce se întâmplă dacă nu ajun"em la timp, înainte de a
*")/de $%+bled#re uşile; întrebă Harr', 4f"d.
— Aici nu vreau să mă "ândesc, "emu $ermione, uitându-se iar la
ceas. /n minut8
'junseră aproape de intrarea în spital.
—  $arry8
6epede, bine, îşi făcu $ermione curaj. 1e aude vocea lui umbledore.
Parcurseră ultimii metri de coridor. /şa se desc+ise şi puteau vedea
7
deja spatele lui umbledore.

— 'cum, o să vă încui aici. , !ise el, consultându-şi ceasul,
douăspre!ece fără cinci minute. omnişoară Bran"er, trei întoarceri ar
trebui să fie suficiente... 0ult "#r#)(
umbledore ieşi din camera de spital cu spatele, scoţându-şi
ba"+eta,
umbledore ca privi
să !ăvorască
în sus şi unuşa. $arry
!âmbet şi $ermione
pişic+er intrară
îi apăru pe în panică.
sub mustaţă.
— i; întrebă el, încet.
— 'm reuşit8 !ise $arry dintr-o suflare. 1irius a scăpat8 ' fu"it
călare pe ucEbeaE8
umbledore strălucea de fericire.
— ravo vouă8 $ai, intraţi8
$arry şi $ermione intrară în camera de spital. Au se afla acolo decât
6on, care !ăcea tot fără cunoştinţă, în patul său. În spatele lor, se au!i
c+eia răsucindu-se în broască. $arry şi $ermione se urcară în paturile
lor. $ermione ascunse bine 4lepsidra @impului între faldurile robei ei. În
acel moment, se întoarse şi 0adam Pomfrey, din biroul ei.
— Parcă l-am au!it pe domnul director plecând, !ise ea. 1per că
acum pot să am şi eu "rijă de pacienţii mei...
ra într-o dispo!iţie foarte proastă. $arry şi $ermione acceptară
ciocolata, pe care le-o dădu ea, fără nici un fel de protest. 0adam
Pomfrey aşteptă, ca să se asi"ure că o mâncaseră pe toată. ar $arry
abia putea în"+iţi. 'tât el, cât şi $ermione, aşteptau cu sufletul la "ură...
'poi, deodată, în timp ce luau o a patra bucăţică de ciocolată de la
0adam Pomfrey, au!iră un murmur care creştea ful"erător în inten-
sitate. *oci a"itate şi supărate răsunau de undeva, de deasupra lor...
— 4e-i asta; întrebă 0adam Pomfrey, în"rijorată. *ocile nervoase şi
revoltate ajunseseră aproape la uşa lor.
0adam Pomfrey îşi aţinti oc+ii spre uşă.
— 4e-o fi în capul lor; !ise ea. 4+iar nu-şi dau seama că or să
tre!ească pe toată lumea;
$arry se străduia să înţelea"ă ce spuneau vocile. rau foarte
aproape...
— Probabil că a reuşit să se facă nevă!ut, 1everus. @rebuia să lăsăm
pe cineva
— A/cu el...
1-' '+, când
<4/@ o să audă
A*<=/@8 mâine
/69< presa... A/ @ P:>) '4
P91A'9<.
A*<=/@ Ş) A)4) 'P<6' )A 1A)A ÎA '41@ 4'1@98 '1@'... '6
9B<@/6<... 4/0*'... 4/... P:@@68
— ;e1er%&, f re6#"abl( Harr' a f#&t *")/& *" )a+era a&ta de &0tal...
BAN8(
/şa camerei se i!bi de perete.
ud"e, Plesneală şi umbledore năvăliră în cameră. Aumai
umbledore era perfect calm. a c+iar părea că îi place întrea"a
situaţie. ud"e era ne"ru de supărare, dar nici pe departe ca Plesneală...
— 1<
— 0<6@/6)1Ş@)
$#+"%le )0)'@,
0r#fe&#r Ple&"ea P:@@68 4-')vă
lă, controlaţi-vă, <4/@;
ro"8 4/0;
stri"ă 0adam
Pomfrey.
72
— a, Plesneală, păstrea!ă-ţi calmul, interveni şi ud"e. oar am

vă!ut cu toţii că uşa era încuiată...
— ) 9-'/ 'C/@'@ 1< 14'P8 1/A@ 1)B/68 ţipă Plesneală, arătând
spre $arry şi $ermione.
aţa i se strâmbase de mânie, iar din "ură împrăştia peste tot
numai salivă.
4almea!ă-te odată8 se supără ud"e. 1pui numai aiureli8
—
— A/-9 4/A:Ş@) P P:@@68 stri"ă Plesneală. 9 ' <4/@-:, A-'0
A)4) : ÎA:)'9<8
— AF%"4e, ;e1er%&, te r#4, "ter1e" $%+bled#re, )t &e poate de calm.
Bândeşte-te şi tu puţin... /şa era încuiată... u am încuiat-o acum !ece
minute, când am plecat. 0adam Pomfrey, copiii ăştia au părăsit patul
sau nu;
— 1i"ur că nu8 !ise 0adam Pomfrey. 'm stat cu ei, de îndată ce aţi
ieşit dumneavoastră8
— P#ft+, ;e1er%&( 6&e umbledore, cu acelaşi calm. oar dacă eşti
convins că $ermione şi $arry pot fi în două locuri în acelaşi timp... 'ltfel,
nu văd de ce i-am mai deranja...
Plesneală stătea acolo, uitându-se când la ud"e, care era uimit de
ieşirea lui, când la umbledore, ai cărui oc+i sclipeau pe sub oc+elari. 1e
întoarse brusc pe călcâie şi ieşi din încăpere, cu roba fluturând în urma
lui.
— Şi-a pierdut complet minţile, !ise ud"e, uitându-se după el. 1ă
fiu în locul tău, umbledore, l-aş suprave"+ea *"dea0r#a0e.
— Au, n-are nimic, !ise umbledore.  doar foarte de!amă"it. Au l-
au mai ţinut nervii...
— Parcă numai el ar fi de!amă"it8 făcu ud"e. 1ă ve!i ce-or să se
repeadă asupra mea cei de la "#rofetul zilei”( 9-am prins pe lacE şi ne-a
scăpat iar de sub nas8 Au mai rămâne decât să afle că a scăpat şi
$ipo"riful de e3ecuţie şi am ajuns de râsul lumii8 +... 0ai bine plec să-i
anunţ pe cei de la 0inister...
— Şi ementorii; întrebă umbledore. 1per că îi luaţi de-aici8
— O, &4%r, 6&e %d4e, trecându-şi absent mâna prin păr. *or trebui să
plece... Au mi-aş fi putut înc+ipui niciodată că vor fi în stare să aplice
1ărutul 0orţii
controlul... unui
4+iar dincopil complet
noaptea asta nevinovat8 Şi-aula pierdut
îi trimit înapoi '!Eaban8cu Poate
totul
punem nişte dra"oni la intrarea în castel... Ae mai "ândim...
— 4e i-ar mai plăcea lui $a"rid8 râse umbledore, privindu-i pe furiş
pe $arry şi pe $ermione.
upă ce umbledore şi ud"e părăsiră camera, 0adam Pomfrey se
repe!i la uşă şi o înc+ise iar cu c+eia. ombănind nervoasă, plecă iar în
biroul ei.
1e au!i un "eamăt slab în celălalt capăt al camerei. 1e tre!ise 6on8
Îl vedeau stând în capul oaselor şi frecându-şi nedumerit creştetul.
U"de— Ce... Ce
e L%0" Ce &-a *"t+0lat 4e+% el. Harr' $e )e &%"te+ a) U"de e&te ;r%&
&-a *"t+0lat
$arry şi $ermione se priviră cu înţeles.
77
— 3plică-i tu, !ise $arry, servindu-se cu încă o bucăţică de

ciocolată.

4ând părăsiră
constatară spitalul,căanu
cu surprindere doua
mai!iera
la nimeni
prân!, în
$arry, 6on
castel. raşiclar
$ermione
că, din
cau!a căldurii şi eliberaţi de povara e3amenelor, cole"ii lor se duseseră
iar în e3cursie la $o"smeade. Aici 6on şi nici $ermione nu simţeau nici o
tra"ere de inimă să se ducă şi ei acolo, aşa că +oinăriră împreună cu
$arry în jurul castelului, nemaisăturându-se să comente!e evenimentele
e3traordinare din noaptea trecută şi întrebându-se unde erau 1irius şi
ucEbeaE în acel moment.
1e aşe!ară pe malul lacului. /itându-se la calmarul uriaş, care îşi
a"ita tentaculele la suprafaţa apei, $arry pierdu firul conversaţiei şi oc+ii
i se opriră iar pe malul opus al lacului.
$"tr-a)#l# 4al#0a&e &0re el a"+al%l a)ela &tra"%...
4ineva se interpuse între ei şi soare. /mbra uriaşă era a lui $a"rid,
care avea oc+ii umflaţi, dar mai-mai să-i plesnească pieptul de fericire.
Îşi şterse fruntea cu o batistă de mărimea unei feţe de masă şi le !ise%
— Ştiu că n-ar trebui să fiu fericit pentru cele petrecute noaptea
trecută, dar nu mă pot abţine, fiindcă... )a să vedem, "+iciţi;
— 4e să "+icim; întrebară ei, prefăcându-se tare curioşi.
— eaEy8 ' scăpat8  liber8 'm serbat evenimentul toată noaptea8
— 1plendid8 e3clamă $ermione, aruncându-i lui 6on o privire plină
de reproş, fiindcă acesta era pe punctul de a 6b%)" *" r&.
— a... Probabil că nu l-am le"at ca lumea... 0i-am făcut "riji
totuşi... 0-am temut să nu-l fi mâncat cumva profesorul 9upin a!i-
noapte... ar el a !is că n-a mâncat nimic peste noapte8
— 4um; întrebă $arry repede.
— A/, )%+ n-aţi a%6t întrebă Ha4rd, coborându-şi vocea, deşi nu era
nici ţipenie de om în jur. Plesneală... 9e-a spus *iperinilor că profesorul
9upin e un om-lup8 Şi că a!i-noapte +oinărea în jurul castelului. ietul de
el... îşi face ba"ajele acum...
— Îşi face ba"ajele; stri"ă $arry. e ce;
— Păi, fiindcă pleacă, !ise $a"rid, surprins că $arry îl întrebase aşa
ceva. Şi-a dat demisia a!i-dimineaţă... ' !is că nu vrea să rişte să i se
mai întâmple o dată...
$arry sări în picioare.
— 0ă duc să-l văd8 le !ise el prietenilor săi.
— ar dacă şi-a dat demisia...
— ... nu cred că mai putem face ceva...
— Au-mi pasă, eu tot mă duc8 Ae întâlnim tot aici8

/şa de la biroul profesorului 9upin era desc+isă. Îşi strânsese
7=
aproape toate lucrurile. *asul "ol, în care stătuse luidemul era lân"ă
vali!a lui roasă de vreme, care era desc+isă şi aproape plină. 9upin
stătea aplecat peste ceva de pe biroul lui. Îşi ridică doar privirea spre
$arry.
— 'm vă!ut că vii, !ise el !âmbind şi îi arătă &$arta Ştren"arilor ”, la
)are t#)+a &e %ta.
— $a"rid ne-a spus8 !ise $arry. 4ă aţi demisionat... Au e adevărat,
nu-i aşa;
— a da, din păcate, oftă 9upin, tră"ând sertarele şi "olindu-le de
conţinutul lor.
— ar de ce; stri"ă $arry. 1per că nu-şi înc+ipuie 0inisterul 0a"iei
că aveţi vreun amestec în dispariţia lui 1irius...
9upin se duse la uşă şi o înc+ise.
— Au. Profesorul umbledore a făcut tot posibilul să îl convin"ă pe
ud"e că de fapt am vrut să vă salve! pe voi, oftă iar 9upin. 'sta a fost
ultima picătură pentru Plesneală. aptul că a pierdut :rdinul 0erlin l-a
durut tare... 'stfel că, din "reşeală, desi"ur, a lăsat să-i scape a!i la
micul dejun că sunt om-lup...
— oar nu plecaţi din cau!a asta8 !ise $arry. 9upin !âmbi c+inuit.
— 0âine dimineaţă, $arry, vor începe să vină bufniţe de
pretutindeni, cu scrisori din partea părinţilor în"rijoraţi, cărora nu le va
face nici o plăcere ca odraslele lor să aibă ca profesor un om-lup. Şi îi
înţele". :, oamne, aş fi putut să vă muşc pe unul dintre voi8 Au trebuie
să se mai întâmple niciodată asta8
— ar sunteţi cel mai bun profesor de &'părare contra 0a"iei
Ae"re” pe care l-am avut vreodată8 stri"ă $arry. Au plecaţi8
9upin clătină din cap, dar nu !ise nimic. 4ontinuă să-şi "olească
sertarele. 'poi, în timp ce $arry se "ândea cum ar fi putut să-l convin"ă
să nu plece, 9upin spuse%
— in câte mi-a spus domnul director, ai salvat o mulţime de vieţi
nevinovate aseară, $arry8 1unt foarte mândru că ţi-ai însuşit ce ţi-am
predat eu8 Povesteşte-mi şi mie despre fantasticul Patronus...
— $ar de unde ştiţi acest lucru; întrebă $arry uimit.
— Păi, ce altceva ar fi putut să alun"e pu!deria de ementori;
$arry 9upin
profesorul îi povesti tot ce
!âmbea se întâmplase. upă ce termină, observă că
mulţumit.
— a, tatăl tău se transforma întotdeauna în cerb8 spuse 9upin. 'i
"+icit corect8 e aceea îşi luase numele de 4orn...
9upin aruncă şi ultimele cărţi în vali!ă, înc+i!ând la loc sertarele
biroului şi întorcându-se spre $arry.
— Poftim, am adus asta de la conacul bântuit, noaptea trecută, !ise
el şi îi întinse pelerina. Şi...
!ită puţin, dar îi dădu înapoi şi &$arta Ştren"arilor”.
— Au mai sunt profesorul tău, aşa că nu mă simţ vinovat că-ţi dau
înapoi +arta.
$ermione o s-ou n-amcucefolos8
folosiţi face cu ea, dar sunt si"ur că tu, 6on şi
Harry luă +arta şi !âmbi.
7>
— 0i-aţi spus, !ise $arry, că 9unaticul, Şobo, 'mprentă şi 4orn au

vrut să mă ademenească să ies din castel... 4ă aşa au socotit ei că era
mai distractiv...
— 4+iar asta am şi vrut8 !ise 9upin, aplecându-se să îşi înc+idă
vali!a. 1unt convins că tatăl tău ar fi fost total de!amă"it dacă fiul lui nu
ar fi 1e
descoperit
au!i unnici un pasaj
ciocănit. secret
$arry care sărepede
ascunse ducă afară
+artadinşicastel8
pelerina. ra
profesorul umbledore, care nu păru deloc surprins să îl "ăsească pe
$arry acolo.
— @e aşteaptă trăsura, 6emus, îi !ise umbledore.
— 0ulţumesc, domnule director8
9upin îşi luă vali!a ponosită şi vasul luidemului.
— 'tunci... 9a revedere, $arry, !ise el, !âmbind. 0i-a făcut mare
plăcere să-ţi fiu profesor. *ă ro", domnule director, nu mă conduceţi
până la poartă... 0ă descurc eu...
$arry avu impresia că 9upin căuta să plece cât mai repede posibil.
— La re1edere, Re+%&, 6&e $%+bled#re 4ra1.
9upin îşi eliberă mâna dreaptă, ca să îi poată strân"e +"a l%
$%+bled#re. A0#, )% %" %lt+ !âmbet spre $arry, 9upin ieşi din birou.
$arry se aşe!ă pe un scaun, cu oc+ii în pământ. 'u!i uşa
înc+i!ându-se şi ridică privirea. ar umbledore era tot acolo.
— e ce eşti trist, $arry; îl întrebă el. 'r trebui să fii foarte mândru
şi fericit, după isprăvile de aseară.
— Şi ce contea!ă; !ise $arry încruntat. Petti"re2 a scăpat8
— 4um ce contea!ă, $arry; făcu umbledore. 4ontea!ă şi încă
foarte mult. atorită ţie, am aflat adevărul. 'i salvat un om nevinovat
de la o soartă cumplită.
Soartă cumplită, îşi aminti $arry. 3ordul Întunericului va renaşte cu
autorul slugii lui credincioase, mai puternic şi mai în%ricoşător ca
niciodată. 1a noapte... înainte de miezul nopţii... servitorul... eliberat...
reîntâlnirea cu stăpânul său... Pre6)erea 0r#fe&#are Trela5"e'(
— $#+"%le dre)t#r, er, la ea+e"%l de la 3Pre16%" de&0re 1t#r”, doamna
profesoară @rela2ney s-a purtat foarte... foarte straniu...
— a; se miră umbledore. 'dică... +... mai &tra"% )a de #b)e
uită — $a... !#)ea  s-a'poi,

la umbledore. înăsprit şi a pre!is
şi-a revenit şi nuceşi-a
v-am spus8nimic
amintit !ise din
$arry şi se
ceea ce
spusese... 4redeţi că a fost... o pre!icere adevărată;
umbledore păru să fie destul de impresionat.
— $a, &-ar 0%tea, Harr', !ise el "ânditor. 'sta ar fi a doua pre!icere
adevărată... 'r trebui să-i ofer o mărire de salariu8
— $ar...
$arry se uită la umbledore de-a dreptul uluit. 4um putea să ia
totul în "lumă;
— ar eu i-am oprit pe 1irius şi pe profesorul 9upin să-l omoare pe
Petti"re2... 'stac+iar
— i, nu-i înseamnă că numai
aşa, încercă să din cau!a mea...
îl liniştească umbledore. Au te-a
învăţat nimic e3perienţa cu 4lepsidra @impului;
7@
4onsecinţele acţiunilor noastre sunt întotdeauna atât de complicate,

atât de diferite, încât pre!icerea viitorului devine o problemă foarte
complicată, într-adevăr... Profesoara @rela2ney, dra"a de ea, e dovada
vie că este cum spun eu. 'i dat dovadă de multă nobleţe sufletească,
salvând viaţa lui Petti"re28
— a, dar dacă el îl ajută pe 4ap-de-0ort să-şi recapete puterile...
— Petti"re2 ştie prea bine că îţi datorea!ă viaţa. )-ai trimis lui 4ap-
de-0ort un servitor, care îţi este îndatorat ţie până peste urec+i. 4ând
un vrăjitor salvea!ă viaţa altuia, se creea!ă un fel de le"ătură
sufletească între ei... 0ă îndoiesc sincer că lui 4ap-de-0ort o să-i
convină ca servitorul lui să-i fie dator lui $arry Potter...
— Au vreau să ara nici o le"ătură cu Petti"re28 l mi-a trădat
părinţii8
— Au te poţi pune cu lucrurile astea, e o adevărată ma"ie, adesea
de neînţeles, $arry... ar, crede-mă, va veni o vreme când o să fii foarte
mulţumit că l-ai salvat pe Petti"re2.
$arry se îndoia sincer că aşa va fi. umbledore îl privi ca şi cum ar
fi ştiut la ce se "ândea $arry.
— L-a+ )%"#&)%t f#arte bine pe tatăl tău, 6&e umbledore cu blândeţe.
Şi la $o"2arts şi mai târ!iu. Şi el l-ar fi iertat pe Petti"re2, sunt si"ur8
Harr' *l 0r1 0e $%+bled#re. N% 4l%+ea. Harr' era &4%r de a&ta.
— Aoaptea trecută, am cre!ut că tatăl meu conjurase acel Patronus
puternic... 'dică, vă!ându-mă pe mine pe partea cealaltă a lacului, am
cre!ut că îl !ăresc pe tatăl meu...
— Aici nu era "reu, !âmbi umbledore. 4red că te-ai săturat să ţi se
tot spună cât de mult semeni cu tatăl tău. În afară de oc+i... :c+ii sunt
ai +a+e tale(
$arry scutură din cap.
— ' fost stupid să cred că era tata, murmură el. 'dică, ştiam prea
bine că era mort.
— Şi cre!i că cei pe care i-am iubit ne părăsesc cu adevărat când
mor; 4re!i că nu ne amintim întotdeauna de ei, mai ales în momente de
mare restrişte; @atăl tău este viu în sufletul tău, $arry, şi apare ori de
câte ori ai mare nevoie de ajutorul lui. 4um ai fi putut altfel să produci
acel 9ui
Patronus e3cepţional;
$arry i-a 4orn
trebuit ceva a "alopat
timp din nou
să înţelea"ă ce a!i-noapte8
spusese umbledore.
— Aoaptea trecută, 1irius mi-a povestit cum au devenit ei 'nima"i,
6+b $%+bled#re. O reali!are e3traordinară, mai ales că au reuşit să o ţină
ascunsă de mine. Şi îmi amintesc şi forma neobişnuită a acelui Patronus
produs de tine la meciul de *âjt+aţ... 'şa că, $arry, poţi să fii si"ur că l-
ai vă!ut pe tatăl tău a!i-noapte. 9-ai făcut să apară din sufletul tău,
$arry8
Şi umbledore părăsi biroul, lăsându-l pe $arry pradă celor mai
confu!e "ânduri.

7
Aimeni de la $o"2arts nu ştia ce se petrecuse cu adevărat în

noaptea în care evadase 1irius, cu e3cepţia lui $arry, 6on, $ermione şi a
lui umbledore. Până la sfârşitul trimestrului, $arry au!i fel de fel de
teorii despre ce se petrecuse atunci, dar toate erau departe de adevăr.
raco turba de furie că scăpase ucEbeaE. ra convins că numai
$arry fusese
se părea de-aîndreptul
stare să descopere
revoltător ca oelmodalitate
şi tatăl lui de
să afieelibera
învinşi$ipo"riful.
de unul ca
I
$a"rid. Pe de altă parte, Percy 7easley avea multe de spus în le"ătură
cu 1irius.
— acă ajun" la 0inisterul 0a"iei, am o mulţime de propuneri de
întărire a &9e"ii 0a"iei”8 îi spunea el sin"urului suflet care era dispus să-l
asculte, prietenei lui, 9uminiţa.
eşi vremea era e3celentă, deşi ştia că făcuse aproape imposibilul
salvându-l pe 1irius lacE, niciodată $arry nu se apropiase de sfârşitul
anului mai deprimat ca atunci.
Au numai lui îi părea rău că profesorul 9upin pleca. :ra de &'părare
contra 0a"iei Ae"re” de1e" %" )/" 0e"tr% $arry, după plecarea profesorului
9upin.
— 0ă întreb ce profesor vom avea la anul, !ise 1eamus inni"an
sumbru.
— /n vampir, poate, făcu ean @+omas, părând destul de interesat
de această perspectivă.
N% "%+a 0le)area 0r#fe&#r%l% L%pin îl apăsa pe $arry. 1e mai "ândea şi
la pre!icerea profesoarei @rela2ney... 1e întreba adesea unde era Peter
Petti"re2 şi dacă îşi "ăsise refu"iu la 4ap-de-0ort. ar cel mai mult îl
întrista perspectiva de a se înapoia la familia ursley. Preţ de o jumătate
de oră - '+, ce moment fericit8 - $arry fusese în al nouălea cer că
scăpase de rudele lui şi urma să locuiască împreună cu 1irius... prietenul
cel mai bun al părinţilor lui8 'r fi fost ca şi cum l-ar fi avut mai aproape
pe tatăl său8 Şi deşi lipsa de veşti despre 1irius era un semn bun,
însemnând că nu fusese prins, $arry nu se putea împiedica să nu fie
trist numai "ândindu-se la căminul pe care l-ar fi putut avea, lucru
imposibil în acel moment.
În ultima !i a trimestrului, primiră re!ultatele de la e3emene. $arry,
6onuimire
din şi $ermione absolviseră
că trecuse la toate
şi de &Poţiuni materiile.
”. ănuia $arry nu-şi mai
că umbledore revenea
avusese un
cuvânt de spus şi îl împiedicase pe Plesneală să-l pice la e3amen din
ră!bunare. În ultima săptămână, felul de a se purta a lui Plesneală faţă
de $arry devenise de-a dreptul în"rijorător. $arry nu-şi înc+ipuise că ura
lui Plesneală faţă de el putea să mai crească, dar aşa se întâmplase.
4ând se uita la $arry, lui Plesneală începea să-i !vâcnească necontrolat
un muşc+i de la colţul "urii şi îşi îndoia şi îşi desfăcea de"etele, ca şi
cum ar fi fost "ata în orice clipă să îl strân"ă pe $arry de "ât.
Percy obţinuse nota ma3imă la @* red şi Beor"e obţinuseră
fiecare o "roa!ă
performanţelor de la de A:* câşti"ase
*âjt+aţ, 4asa 4ercetaşilor, mai ales
campionatul 4aselor, "raţie
pentru al
treilea an consecutiv. 'ceasta însemna că serbarea de sfârşit de an s-a
7
petrecut printre ornamente roşii şi aurii şi că masa 4ercetaşilor era cea

mai "ălă"ioasă dintre toate, fiecare bucurându-se de victorie. Până şi
$arry reuşi să uite de călătoria de a doua !i spre casa de pe 'leea
osc+etelor şi mâncă pe săturate, râse şi vorbi cu ceilalţi cole"i.

=iua următoare, în timp ce 3presul de $o"2arts se apropia de
"ară, $ermione veni cu vestea-bombă, care îi uimi pe $arry şi pe 6on.
— 'm vorbit a!i cu doamna profesoară 0cBona"all şi am decis să
renunţ la &1tudiul despre Încuiaţi”...
— ar ai luat toate e3amenele cu brio8 stri"ă 6on.
— a, dar n-aş mai re!ista unui alt an ca acesta, oftă $ermione.
4lepsidra @impului devenise o obsesie pentru mine. ără &1tudiul despre
Încuiaţi” şi fără &Previ!iuni despre viitor ”, o să pot să am şi eu un orar
normal.
— Aici acum nu pot să cred că nu ne-ai !is şi nouă despre ea, !ise
6on morocănos. 1e presupune că suntem prieteni, nu;
— 'm promis să nu spun nimănui despre 4lepsidra @impului, !ise
$ermione "rav.
$ermione se uită la $arry, care privea trist cum dispărea castelul
$o"2arts la o cotitură a drumului. 'bia după două luni avea să îl vadă
din nou...
— i, nu te întrista, $arry8 !ise $ermione, necăjită şi ea.
— Au, !ise $arry repede. 0ă "ândeam la vacanţă...
— a, şi eu la fel, !ise 6on. $arry, ar trebui să vii să stai cu noi8 : să
vorbesc cu mama şi cu tata, apoi te sun. Ştiu cum să f#l#&e&) %" felifon
a)%+...
— @elefon, 6on, îl corectă $ermione. =ău aşa, de ce nu te înscrii la
&1tudiul despre Încuiaţi”, a"%l 1t#r
— *ara asta are loc 4ampionatul 0ondial la *âjt+aţ8 continuă 6on,
nebă"ând-o în seamă pe $ermione. *ii la noi şi mer"em împreună la
meci8 @ata întotdeauna obţine bilete de la 0inister...
Propunerea lui 6on avu darul să-l mai înveselească pe $arry.
— a, parie! că familia ursley n-o să aibă nimic împotrivă să stau
la voi... a, dimpotrivă, toţi or să fie foarte fericiţi8 0ai ales după ce i-am
făcut 0ătuşii 0ar"e...
0ult mai vesel, $arry jucă mai multe jocuri cu Pua+bile împreună cu
6on şi $ermione, iar când apăru vrăjitoarea cu tava cu bunătăţi, îşi luă
un prân! copios, dar din care lipsea cu desăvârşire ciocolata8
'bia după-amia!ă, târ!iu, i se întâmplă ceva care îl făcu fericit cu
adevărat...
— Harr', )e e c+estia aia de la fereastra ta; întrebă $ermione.
$arry se uită afară şi vă!u ceva mic şi "ri, care dorea să intre în
compartiment.
cioc 1e uită
cu o scrisoare multmai
preabine şi vă!u
mare că ea.
pentru eraufniţa
o bufniţă
eramică
atât de
de tot, în
mică,
încât abia reuşea să re!iste curentului de aer produs de trenul în vite!ă.
=?
4urios, $arry se uită în plic. 0ai era încă o bucată de per"ament.

4iti repede ce scria acolo şi se simţi deodată atât de mulţumit şi cald pe
dinăuntru, ca şi cum ar fi dat peste cap o sticluţă de ere!ero.
!u, 'irius Blac3

la 0ogsmeade naşul lui
, la ,%iecare 0arr/
s%ârşit de*otter , îi dau
săptămână . voie să meargă în vizită

Dokumen - Tips Jkrowling Harry Potter Prizonier La Azkabanrtf

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Dokumen - Tips Jkrowling Harry Potter Prizonier La Azkabanrtf

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

8/14/2019 J.K.Rowling - Harry Potter Prizonier la Azkaban.

HARRY POTTER - PRIZONIER LA AZKABAN

HARRY POTTER - PRIZONIER LA AZKABAN

HARRY POTTER - PRIZONIER LA AZKABAN

— 4/0 ÎA6<=AŞ@) 1< ') A/0<6/9 <1@' /A:6' CA TINE

HARRY POTTER - PRIZONIER LA AZKABAN

maşină. useseră omorâţi cu cru!ime de cel mai temut vrăjitor al Întune-

însă $arry nularecunoscu

HARRY POTTER - PRIZONIER LA AZKABAN

AN8A9ATUL :INI;TERULUI :A8IEI PUNE :<NA PE :ARELE PRE:IU(

Arthur Weasley, e%ul O%iciului de „$olosire neregulamentară a

HARRY POTTER - PRIZONIER LA AZKABAN

6u-i lăsa pe Încuiaţi să te supere(

*S7 *erc/ e e% de *romoţie. 4 primit vestea săptămâna trecută.

$arry puse 1pionoscopul pe noptieră, unde stătea destul de

HARRY POTTER - PRIZONIER LA AZKABAN

HARRY POTTER - PRIZONIER LA AZKABAN

dedesubtul biroului. 6u"ându-se ca familia ursley să doarmă buştean

9ui $arry i se păru că această carte muşcătoare de la $a"rid era de

$arry scoase permisul pentru $o"smeade şi îl privi, fără să mai

HARRY POTTER - PRIZONIER LA AZKABAN

HARRY POTTER - PRIZONIER LA AZKABAN

HARRY POTTER - PRIZONIER LA AZKABAN

$arry, care era cu "ândul la &@rusa pentru întreţinerea co!ilor de

HARRY POTTER - PRIZONIER LA AZKABAN

făcuse familia ursley vreodată, c+iar dacă punea la socoteală şi

HARRY POTTER - PRIZONIER LA AZKABAN

$arry îşi putea da seama că /nc+iul *ernon cântărea faptele, c+iar

HARRY POTTER - PRIZONIER LA AZKABAN

de două!eci şi cinci de lire.

HARRY POTTER - PRIZONIER LA AZKABAN

Şi, ca să facă lucrurile cum trebuie, adău"ă repede%

0ătuşa 0ar"e începea să se simtă ca acasă. $arry nu se putu

HARRY POTTER - PRIZONIER LA AZKABAN

$arry, care se "ândi că ar fi mai prudent să se scoale de la masă cât

HARRY POTTER - PRIZONIER LA AZKABAN

HARRY POTTER - PRIZONIER LA AZKABAN

să se mai oprească8 aţa stracojie i se lăbărţase şi mai mult, oc+ii i se

HARRY POTTER - PRIZONIER LA AZKABAN

4âteva stră!i mai încolo, $arry se sprijini de un "ard jos, de pe

HARRY POTTER - PRIZONIER LA AZKABAN

$arry se dădu câţiva paşi înapoi şi se împiedică de cufăr. a"+eta îi

HARRY POTTER - PRIZONIER LA AZKABAN

— a, !ise $arry, repede. 4ât mă costă până la 9ondra;

HARRY POTTER - PRIZONIER LA AZKABAN

de ţară, de data asta, dând la o parte copacii8

$arry privi în oc+ii înfundaţi în orbite ai lui lacE, sin"urii care

HARRY POTTER - PRIZONIER LA AZKABAN

— a, răspunse 1tan. În faţa tuturor, cu martori, ce mai8 =iua în

HARRY POTTER - PRIZONIER LA AZKABAN

HARRY POTTER - PRIZONIER LA AZKABAN

%d4e, %n omuleţ impo!ant, într-o pelerină prinsă cu un ac decorativ

HARRY POTTER - PRIZONIER LA AZKABAN

ştii cum ne-am descurcat cu domnişoara 0arjorie ursley, pe care ai

HARRY POTTER - PRIZONIER LA AZKABAN

ud"e la &4eaunul 4răpat”, dacă nu avea de "ând să-l pedepsească

HARRY POTTER - PRIZONIER LA AZKABAN

HARRY POTTER - PRIZONIER LA AZKABAN

HARRY POTTER - PRIZONIER LA AZKABAN

care se afla cea mai modernă coadă de mătură pe care o vă!use

4ceastă capodoperă este o mătură de per%ormanţă , dotată cu un

HARRY POTTER - PRIZONIER LA AZKABAN

HARRY POTTER - PRIZONIER LA AZKABAN

S7 erc/ e e% de *romoţie. 4 primit vestea săptămâna trecută.