Aventurile lui Habarnam Si ale prietenilor sai

CAPITOLUL I

Prichindeii din OraSul Florilor

Era odata un oraS de basm, locuit de prichindei. Li se spunea prichindei pentru ca erau mici, mici de tot.
Oricare dintre ei nu era mai inalt decat un castravete, Si nici acela prea mare. Insa oraSul lor era tare rumos. Pe lan!a iecare casa creSteau sumedenie de lori" mar!arete, romanite, papadii. Pana Si stra#ile la ei aveau nume de lori" strada Campanulelor, aleea $omanitelor, bulevardul Albastrelelor. Iar oraSul se numea chiar OraSul %lorilor. Si era aSe#at pe malul unui parau. Prichindeii ii #iceau apei acesteia Paraul Castravetilor pentru ca pe malul lui creSteau oarte multi castraveti. Pe celalalt mal al paraului se intindea padurea. Prichindeii iSi aceau barcute din coa&a de mesteacan, treceau paraul Si se a undau in padure dupa ructe, dupa ciuperci sau dupa alune. 'icuti cum erau, le venea !reu sa culea!a poamele salbatice, Si cand era vorba de alune, trebuiau sa se catare pe trunchiurile inalte, ducand cu ei un ierastrau. Asta pentru ca nici unul dintre prichindei n(ar i putut rupe o aluna numai cu mainile !oale ) ele trebuiau desprinse cu a&utorul ierastraului. Si ciupercile le rete#au tot cu ierastraul. Taiau de &os ciuperca, lan!a radacina, dupa aceea o ierastruiau in parti mai mici, apoi o carau acasa bucata cu bucata.

Prichindeii erau Si ei de doua eluri" prichindei baietei Si prichindei etite adica prichindute. Prichindeii purtau intotdeauna ie pantaloni lun!i, ie pantalonaSi scurti cu brete le, iar prichindutelor Ie placea sa se imbrace cu rochite din materiale pestrite, viu colorate. Prichindeii nu se prea omorau cu pieptanatul, de aceea se tundeau cat mai scurt, in schimb prichindutele aveau un par lun! pana aproape de talie. Se straduiau sa(Si aca tot elul de pieptana turi dichisite, iSi impleteau parul in co#i lun!i, prin#and in ele pan!lici Si undite. 'ulti prichindei se mandreau ca ei sunt prichindei Si nici nu voiau sa auda de prichindute. Iar prichindutele se mandreau ca ele sunt prichindute Si se ereau sa se imprieteneasca cu prichindeii. *aca vreo prichinduta intalnea pe strada un prichindel, de cum il #area, indata tre cea pe cealalta parte a stra#ii. Si oarte bine acea, pentru ca printre pri chindei erau destui din aceia care nu puteau trece liniStiti pe lan!a o prichinduta ( ne!reSit ii spuneau o vorba urata sau o imbranceau, ba Si mai rau, o tra!eau de co#i. +ineinteles ca nu toti prichindeii erau aSa, insa asta nu le statea scris pe runte, Si de aceea prichindutele socoteau ca e mai cuminte sa treaca din vreme pe partea cealalta a stra#ii, sa nu dea nas in nas cu ei. *in pricina asta multi prichindei le #iceau prichin dutelor batoasele ) po tim, ce nume le(au mai scornit, ) iar multe prichindute le spuneau prichindeilor batauSi Si alte porecle &i!nitoare. Unii dintre cititori vor spune, din capul locului, ca toate astea sunt, de buna seama, scorneli, ca in realitate nu e-ista asemenea prichindei. *ar, la drept vorbind, nimeni nu sustine ca ei ar e-ista cu adevarat. Una este realitatea in viata Si cu totul alta intr(un oraS de basm. In oraSul de basm poate e-ista orice. Intr(o casuta de pe strada Campanulelor locuiau laolalta Saispre#ece prichindei. Cel mai de seama dintre ei era un prichindel numit Stietot. Il poreclisera Stietot pentru ca intr(adevar Stia oarte multe lucruri. Si Stia oarte multe pentru ca citea el de el de carti. La el, pe masa, pe sub masa, pe pat, pe sub pat, numai carti Si iar carti. .u !aseai un locSor in odaia lui in care sa nu dai de carti. *atorita cartilor citite Stietot devenise oarte intelept. *e aceea toti ii dadeau ascultare Si(l iubeau nespus. Stietot purta intotdeauna haine ne!re, iar cand se aSe#a la masa, cu ochelarii pe nas Si incepea sa citeasca o carte, semana leit cu un pro esor.

In aceeaSi casuta mai locuia vestitul doctor Pilula, cel care(i vindeca pe pitici de orice boala. El umbla imbracat mereu in halat alb, Si pe cap cu o tichie tot alba, cu pompon. 'ai locuiau aici renumitul me canic Surubel cu a&utorul sau ( Piulita/ locuia apoi 0ahar 0aharescu Limonada, care a&unsese celebru pentru ca ii placea la disperare apa !a#oasa cu sirop. Era un pitic oarte politicos. Pretindea sa i te adrese# cu numele intre! Si stramba din nas cand cineva ii spunea pur Si simplu" mai, Limonada. 'ai locuia in casa asta vanatorul 1lontiSor. El il avea pe cateluSul Strop Si mai avea o puSca cu dopuri. 2eneau apoi la rand pictorul Acuarela, mu#icantul 1usla Si alti prichindei" 1rabila, *ondanel, Tacutul, 1o!oaSa, 0apacila, cei doi rati Posibil Si Probabil. Insa cel mai vestit dintre toti era prichindelul #is Habarnam. Il poreclisera Habarnam pentru ca nu Stia nimic. Acest Habarnam purta o palarie albastra(albastra, pantaloni !alben(canar Si o blu#ita portocalie cu cravata verde. Ii placeau lui culorile tari. Ast el, !atit ca un papa!al, Habarnam hoinarea #ile(n Sir prin oraS Si nascocea el de el de aiureli pe care le povestea tuturor. In a ara de asta le &i!nea cu orice prile& pe prichindute. *e aceea, cum ii #areau de departe blu#ita portocalie, prichindutele aceau calea(ntoarsa Si se ascundeau in casele lor. Habarnam avea un prieten, pe numitul Peticel de pe strada 'ar!aretelor. Cu Peticel, Habarnam putea palavra!i ore intre!i. Se certau de doua#eci de ori pe #i Si tot de doua#eci de ori pe #i se impacau. Habarnam devenise cunoscut mai ales datorita urmatoarei intamplari" Tot hoinarind prin oraS, se tre#i in camp. in&ur ( tipenie de om. Tocmai atunci trecu pe acolo in #bor un carabuS. %ara sa(l ba!e de seama, carabuSul il lovi pe Habarnam drept in cea a. Habarnam se duse de(a dura la pamant. CarabuSul iSi va#u de drum Si se pierdu in departare. Habarnam sari in picioare Si incepu sa iscodeasca in toate partile, doar(doar il va descoperi pe cel care(3 trantise. *ar nu va#u pe nimeni. 4Oare cine m(a lovit5 se intreba Habarnam. Poate a ca#ut ceva din cer54 ISi dadu capul pe spate Si privi in sus, dar nici acolo nu #ari nimic. *oar soarele stralucea luminos deasupra capului sau. 4Inseamna ca a dat peste mine ceva de la soare, hotari Habarnam. *esi!ur, s(a desprins o bucata din soare Si m(a lovit in cap.4 Porni !rabit spre casa, dar pe drum intalni un cunoscut de(al sau, caruia(i spuneau Lentila. Acest Lentila era un astronom renumit. *in niSte cioburi de sticla iSi acea o lentila. *aca te uitai prin lentila asta la lucrurile din &ur, ti se pareau mult mai mari. *in cateva lentile a meSterit o luneta mare, prin care puteai privi luna Si stelele. ASa a devenit el astronom. ) Asculta, Lentila, i(a #is Habarnam. Au#i ce mi s(a intamplat" s(a desprins o bucata de soare Si m(a lovit in cap. ) .u mai spune, Habarnam, i#bucni in ris Lentila. *aca s(ar i desprins o bucata din soare, te(ar i strivit de ramaneai acolo lat. Ca doar soarele e oarte mare. E mai mare decat intre!ul nostru Pamant. ) .u(i adevarat, raspunse Habarnam. Eu cred ca soarele nu(i mai mare decat o ar urie. ) .i se pare doar ca e aSa, pentru ca soarele e oarte departe de noi. Soarele e un uriaS !lob incandescent. Am va#ut asta prin luneta mea. *aca s(ar desprinde din soare ie Si numai o mica particica ) ar distru!e in intre!ime oraSul nostru. ) I(au#i, se mira Habarnam. .u Stiam ca soarele(i atat de mare. 'a duc sa le spun Si la ai noStri, s(ar putea ca ei sa nu i a lat inca nimic despre asta. Insa tu mai uita(te o data la soare, tot prin luneta aia a ta, nu cumva sa ie Stirbit intr(o parte, Habarnam porni spre casa povestindu(le la toti cei pe care(i intalnea"

) %ratilor, Stiti cum e soarele5 E mai mare decat tot Pamantul nostru. *a, aSa e soarele. Si sa Stiti, ratilor, ca din soare s(a desprins o bucata care #boara drept catre noi. In curand o sa cada Si o sa ne striveasca pe toti. 'are nenorocire ne aSteapta. .(aveti decat sa va duceti sa(l intrebati pe Lentila. $adeau cu totii, deoarece il cunoSteau pe palavra!iul de Habarnam. Iar Habarnam porni in !oana spre casa Si se puse pe racnit" ) %ratilor, Salvati(va, Se prabuSeSte bucata, ) Care bucata5 il intrebau. ) +ucata, ratilor, S(a rupt o bucata din soare. Si cand o sa detune acuSica, s(a #is cu noi. Stiti cum e soarele5 E mai mare decat tot Pamantul nostru. ) *a6 Stiu ca le nascoceSti, ) .u nascocesc nimic. ASa mi(a spus Lentila. A va#ut ci prin luneta lui. Au ieSit cu totii in curte Si au inceput sa se uite la soare. S(au uitat, s(au tot uitat, pana ce au inceput sa le lacrime#e ochii. Si cum nu mai vedeau bine, incepu sa li se para ca, intr(adevar, soarele e Stirbit. Iar Habarnam racnea inainte" ) Salvati(va care cum poate, E prapad, Se repe#ira cu totii sa(Si adune lucrurile. Acuarela iSi inS aca vopselele Si pensula, 1usla ( instrumentele mu#icale" vioara, balalaica Si trombonul de alama. *octorul Pilula se ramanta cautand prin toata casa mica armacie portativa, care se ratacise pe undeva. 1o!oaSa iSi inhata !aloSii Si umbrela Si ieSi in !oana mare, dar abia trecuse de poarta cand se au#i deodata !lasul lui Stietot" ) LiniStiti(va, ratilor, .u e nici o prime&die. Parca voi nu Stiti ca Habarnam e un palavra!iu5 A nascocit toate astea. ) Am nascocit5 racni Habarnam. .(aveti decat sa va duceti sa(l intrebati pe Lentila. Pornira in !oana catre Lentila Si acolo se lamuri ca totul nu era ecat o scorneala a lui Habarnam. Ei, Si ce veselie a ost, $adeau cu totii de Habarnam Si #iceau" ) .e miram doar de noi, cum de te(am cre#ut, ) Iar eu, pe cat imi dau seama, nu ma mir deloc, raspunse Habarnam. Pentru ca eu am cre#ut cu adevarat. Iata ce cara!hios era acest Habarnam.

CAPITOLUL II

Cum a devenit Habarnam muzicant

Cand Habarnam se apuca de vreo treaba, o acea tot de(a(ndoaselea, aSa ca totul ii ieSea anapoda. Stia sa citeasca numai silabisind Si putea sa scrie doar cu litere de tipar. 'ulti spuneau ca, desi!ur, in capul lui cam batea vantul, dar asta nu poate i adevarat, pentru ca daca ar i ost aSa, cum se ace ca el dovedea, totuSi, o anumita intele!ere5 Si!ur, intele!ea !reu, dar !hetele Si le punea in picioare Si nu pe cap ) iar pentru asta iti trebuie un dram de intele!ere. Habarnam nu era chiar atat de rau. Ar i vrut cu tot dinadinsul sa invete Si el ceva, dar nu(i placea

munca. 2oia sa capete invatatura dintr(o data, ara nici un e ort, ori aSa ceva, bineinteles ca n(ar i i#butit nici cel mai deStept dintre pitici. Prichindeilor Si prichindutelor le placea oarte mult mu#ica, iar 1usla era un mu#icant minunat. Avea el de el de instrumente Si canta deseori la ele. Ceilalti ascultau Si apoi nu mai conteneau cu laudele. Habarnam ierbea de invidie ca 1usla era laudat Si atunci incepu sa(l roa!e" ) Invata(ma Si pe mine sa cant. 2reau Si eu sa iu mu#icant. ) Te invat, se invoi 1usla. La ce vrei sa canti5 ) La ce(i mai uSor5 ) La balalaica. ) Ei, atunci, haide, da incoace balalaica, sa incerc. 1usla i(a dat balalaica. Habarnam Si(a trecut de!etele pe strune. Pe urma a #is" ) .u, balalaica suna prea incet. ) *a(mi altceva, care sa cante mai tare. 1usla i(a dat vioara. Habarnam scartai putin cu arcuSul pe coarde Si spuse" ) *ar ceva Si mai tare nu ai5 ) 'ai am trombonul, raspunse 1usla. ) Ia, da(l incoace, sa incercam. 1usla i(a dat trombonul cel mare, de alama. Si unde nu su la o data Habarnam in el, de !uita trombonul ca un apucat. ) Uite, asta(i un adevarat instrument, se bucura Habarnam. Ce tare canta, ) Ei, atunci invata sa canti la trombon, daca(ti place, se invoi 1usla. ) Pai, de ce sa mai invat5 1ata, acum Stiu sa cant, raspunse Habarnam. ) .u(i adevarat, inca nu Stii sa canti. ) +a Stiu, Stiu, Uite, asculta, tipa Habarnam Si se apuca sa su le din rasputeri in trombon. ) +u(bu(bu(u, Tu(tu(tu(u, ) Tu doar trombone#i, nu canti, i(a raspuns 1usla. ) Cum nu cant5 se supara Habarnam. +a cant Si inca oarte bine, Tare, ) Eh, vai de capul tau, Aici nu(i vorba de tarie. Trebuie sa ie rumos. ) Pai, am cantat chiar oarte rumos. ) +a nu(i rumos deloc, spuse 1usla. *upa cate vad nu ai nici un talent pentru mu#ica. ) +a tu nu ai talent, se in urie Habarnam. Spui asta doar din invidie. 2rei ca numai pe tine sa te asculte Si sa te laude toti. ) .ici vorba de aSa ceva, spuse 1usla. Ia trombonul Si canta cat po teSti, daca socoti ca nu trebuie sa inveti. .(au decat sa te laude Si pe tine. ) Pai, chiar am sa cant, raspunse Habarnam. Si incepu sa su le in trombon, dar neStiind sa cante, trombonul urla Si horcaia, Si tipa, Si !rohaia. 1usla asculta cat asculta... In cele din urma se plictisi. ISi imbraca haina de cati ea, iSi prinse la !at undulita tranda irie pe care o purta in loc de cravata Si pleca in vi#ita. Seara, cand toti prichindeii se adunasera acasa, Habarnam lua din trombonul Si se apuca sa su le in el" ) +u(bu(bu(u, *u(du(du(u, ) Ce(i cu #!omotul asta5 stri!ara cu totii. ) Asta nu(i #!omot, raspunse Habarnam. E cantecul meu.

) Incetea#a imediat, stri!a Stie tot. .e spar!i urechile cu mu#ica ta, ) Asta pentru ca nu te(ai obiSnuit inca cu mu#ica mea. *upa ce(o sa te obiSnuieSti n(o sa(ti mai spar! urechile. ) Si daca nu vreau sa ma obiSnuiesc5 .u vreau, *ar Habarnam nu(3 mai asculta Si continua sa cante" ) +u(bu(bu(bu, Har(r(r, Hr(r(r, Tiu, Tiu, ) Termina odata, se napustira asupra lui toti prichindeii. Cara(te de(aici cu trombonul asta nesu erit, ) Pai, unde sa ma car5 ) *u(te pe camp Si canta acolo. ) Pai, in camp n(are cine sa ma asculte. ) Ce, parca tu ai nevoie sa te asculte cineva neaparat5 ) .eaparat.
) Atunci ieSi in strada, acolo or sa te asculte vecinii. Habarnam a ieSit in strada Si s(a pornit sa cante lan!a casa vecina, dar vecinii l(au ru!at sa nu mai aca !ala!ie sub erestrele lor. S(a dus la alta casa ( dar Si de(acolo l(au alun!at. S(a mutat la a treia casa ( unde pati la el ( insa el socoti ca poate sa le aca in ciuda Si sa cante, sa nu se opreasca. 2ecinii s(au in uriat, au navalit a ara Si l(au pus pe u!a. Cu chiu cu vai a i#butit sa scape de ci, cu trombonul lui cu tot. *e atunci Habarnam n(a mai cantat niciodata la trombon. ) .u(mi intele! mu#ica, spunea el. inca nu s(au ridicat pana la mu#ica mea. Cand or sa se ridice or sa ma roa!e sin!uri, dar va i prea tar#iu. .(am sa le mai cant.

CAPITOLUL III

Cum a devenit Habarnam pictor

Acuarela era un pictor oar te bun. Umbla intotdeauna intr(o blu#a lun!a, careia ii #icea 4halat4. Era de(a&uns sa(l
priveSti cum sta, !atit in halatul sau Si cu parul lun! dat pe spate, in ata Sevaletului cu paleta in mana. Oricine iSi dadea seama ca are in ata sa un pictor adevarat.

*aca a va#ut ca nimeni nu(i aprecia#a mu#ica, Habarnam se hotari sa se aca pictor. S(a dus la Acuarela Si i(a spus" ) Asculta, Acuarela, m(am hotarat sa ma ac Si eu pictor. *a(mi niSte vopsele Si o pensula. Acuarela nu era de el #!arcit, aSa ca ii darui lui Habarnam vopselele lui vechi Si o pensula. Chiar atunci veni la Habarnam prietenul sau Peticel. Habarnam i(a spus" ) ASa#a(te, Peticel, imediat am sa(ti ac portretul. +ucuros, Peticel se aSe#a repede pe un scaun Si Habarnam incepu sa(i aca portretul. Cum voia sa(l in atiSe#e cat mai rumos, ii picta un nas roSu, urechi ver#i, bu#e vinete Si ochi portocalii. Peticel era nerabdator sa(Si vada mai repede portretul. *e nerabdare nu putea sta locului pe scaun Si se tot miSca. ) Stai intr(un loc, nu te mai miSca, ii spunea Habarnam, alt el n(o sa(ti semene. ) *ar acuma imi seamana5 intreba Peticel. ) Aidoma, raspunse Habarnam Si(i aplica o pereche de mustati cu vopsea violeta. ) Hai, arata( mi, sa vad ce(a ieSit, se ru!a Peticel cand Habarnam ii termina portretul. Acesta i(l arata. ) Cum, aSa arat eu5 stri!a speriat Peticel. ) +ineinteles ca aSa. Pai cum alt el5 ) *ar mustati, de ce mi(ai desenat5 Ca doar eu n(am mustati. ) Ei, odata Si(odata or sa(ti creasca. ) Si nasul de ce e roSu5 ) Asta ca sa ie mai rumos portretul.

) Iar parul de ce e albastru5 Ce, parca parul meu e albastru5 ) E albastru, raspunse Habarnam. *ar daca nu(ti place aSa, il pot ace verde. ) .u, asta nu(i un portret bun, spuse Peticel. *a(mi(l sa(l rup. ) 2rei sa distru!i o opera de arta5 se impotrivi Habarnam.
Peticel vru sa(i ia portretul Si atunci incepu bataia. Au#ind #!omot, venira indata Stietot, doctorul Pilula Si alti prichindei. ) *e ce va bateti5 i(au intrebat. ) Uitati(va, stri!a Peticel, &udecati Si voi, care din noi are dreptate" spuneti, cine e in atiSat aici5 .u(i aSa ca nu sunt eu acela5 ) +ineinteles ca nu eSti tu, raspunsera prichindeii. Aici e desenata o sperietoare. Habarnam #ise" ) .u pricepeti ce e, pentru ca nu scrie cine e. Iata, am sa scriu indata Si totul o sa se lamureasca. Si luand un creion, scrise dedesubtul portretului cu litere de tipar" PETICEL. *upa aceea a!ata portretul pe perete Si spuse" ) Sa stea atarnat aici. Sa(l priveasca toata lumea, nu(i este inter#is nimanui. ) .u(i nimic, #ise Peticel, dupa ce(o sa te culci Si(ai sa adormi, eu o sa vin Si(o sa(l rup. ) Iar eu noaptea asta n(am sa ma culc Si n(am sa dorm, ci am sa stau de pa#a, raspunse Habarnam.

Peticel se supara si pleca acasa, iar Habarnam, intr(adevar, nu se culca in seara aceea. *upa ce toti ceilalti adormira, el lua vopselele Si incepu sa(l picte#e pe iecare. Pe 1o!oaSa il desena atat de !ras ca nici nu incapu in tablou. Lui 0apacila ii picta niSte picioruSe subtiri, iar la spate ii adau!a, nu se Stie de ce, o coada de caine. Pe vanatorul 1lontiSor Il in atiSa calare pe catelul Strop. *octorului Pilula ii puse in loc de nas un termometru. Lui Stietot ii desena, ara motiv, niSte urechi de ma!ar. intr(un cuvant, ii in atiSa pe toti cat mai cara!hios Si mai nastruSnic. Catre dimineata a!ata toate portretele astea pe pereti Si scrise sub iecare ce in atiSa, aSa ca ieSi o adevarata e-po#itie. Cel dintai se tre#i doctorul Pilula. Cand va#u portretele de pe pereti, incepu sa rada. Ii placura aSa de tare incat iSi puse ochelarii pe nas Si incepu sa le cercete#e cu multa atentie. Se apropia pe rand de ieca re desen Si radea cu hohote. ) +ravo, Habarnam, se minuna doctorul Pilula. .iciodata in viata mea n(am ras atata, In cele din urma se opri in dreptul portretului sau Si intreba cu severitate" ) *a6 asta cine e5 .u cumva sunt eu5 .u, nu sunt eu. Asta(i un portret total nei#butit. 'ai bine scoate(3 de(aici. ) *e ce sa(l scot5 Lasa(3 sa atarne acolo, raspunse Habarnam. *octorul Pilula se supara Si spuse" ) Se vede treaba, Habarnam, ca eSti bolnav. S(a intamplat ceva cu ochii tai. Cand ai va#ut tu ca aS avea un termometru in loc de nas5 O sa trebuiasca sa(ti dau discara ulei de ricin. Tare nu(i placea lui Habarnam uleiul de ricin. Se sperie Si #ise" ) .u, nu, Acum vad Si eu ca portretul e nei#butit,
El scoase de pe perete portretul lui Pilula Si(l rupse. *upa Pilula se tre#i vanatorul 1lontiSor. Si Iui ii placura portretle. Cat pe ce sa plesneasca de ras, privindu(le. Insa dupa ce(l va#u Si pe al sau, buna lui dispo#itie se risipi indata. ) Asta e un portret rau, spuse el. .u seamana cu mine. Scoate(l de(acolo, ca alt el n(o sa te mai iau niciodata la vanatoare. Habarnam u nevoit sa(l ia de pe perete Si pe vanatorul 1lontiSor. ASa s(a intamplat Si cu toti ceilalti. Tuturor le placeau portretele altora Si nu le placeau ale lor. Ultimul se tre#i Acuarela, care, din obiSnuinta, dormea mai mult ca toti ceilalti. Cand iSi va#u portretul pe perete se supara straSnic Si spuse ca acela nu(i un portret ci o ma#!aleala ara valoare Si antiartistica. *upa aceea rupse portretul de pe perete Si(i lua lui Habarnam vopselele Si pensula.

Sin!urul ramas pe perete era portretul lui Peticel. Habarnam il desprinse de acolo Si se duse la prietenul sau. ) Peticel, vrei sa(ti daruiesc portretul tau5 In schimb, impaca(te cu mine, ii propuse Habarnam.

Peticel lua portretul, il rupse in bucatele Si #ise" ) +ine, hai sa ne impacam. *ar sa Stii ca daca macar o sin!ura data ma mai picte#i, n(am sa ma mai impac cu tine pentru nimic in lume. ) Iar eu n(am sa mai picte# niciodata, raspunse Habarnam. Ca uite, picte#i, picte#i, Si nimeni nu(ti spune macar multumesc, nu Stiu decat sa te certe. .u mai vreau sa iu pictor. CAPITOLUL I2

Cum a inceput Habarnam sa scrie poezii

.ei#butind sa a&un!a pictor, Habarnam hotari sa devina poet Si sa scrie versuri. CunoStea un poet care locuia pe
strada Papadiilor. .umele lui era Tabaltoc, dar, dupa cum se Stie, tuturor poetilor le plac numele rumoase. *e aceea cand Tabaltoc a inceput sa scrie poe#ii, Si(a ales un alt nume, Si(a #is %loricica.

Intr(o #i Habarnam a venit la %loricica Si i(a spus" ) Asculta, %loricica, invata(ma Si pe mine sa ac versuri. 2reau sa iu Si eu poet. ) *ar ai talent pentru asta5 intreba %loricica. ) *esi!ur, am. Sunt oarte in#estrat, i(a raspuns Habarnam. ) Trebuie sa veri icam, spuse %loricica. Stii ce(nseamna rima5 ) $ima5 .u Stiu. ) $ima este atunci cand doua cuvinte au terminatii asemanatoare, il lamuri %loricica. *e e-emplu" rata ( dimineata, pra&itura uscata ( in!hetata. Ai inteles5 ) Am inteles. ) Ei, atunci spune(mi o rima pentru 4toia!4. ) Covri!, raspunse Habarnam. ) Pai, ce el de rima(i asta" toia! ( covri!5 Cuvintele astea nu rimea#a de el, ) *e ce nu rimea#a5 *oar amandoua se termina la el. ) .u(i de(a&uns, spuse %loricica. Trebuie ca aceste cuvinte sa se asemene in aSa el incat sa iasa ceva armonios. Uite, asculta" toia! ( moSnea!, visare ( lumanare, hartie ( palarie. ) Am inteles, am inteles, stri!a Habarnam. Toia! ( moSnea!, visare ( lumanare, hartie ( palarie, E !ro#av, Ha ha ha, ) Ei, acum !aseSte o rima pentru 4calti4, spuse %loricica. ) 'alti, raspunse Habarnam. ) Ce(s aceia 4malti54 se mira %loricica. E-ista un asemenea cuvant5 ) *ar ce, nu e-ista5 ) +ineinteles ca nu e-ista. ) Ei, atunci, 4balti4. ) Ce mai sunt Si 4baltii4 aStia5 se mira din nou %loricica. ) Ei, asta(i cand cobaltai ceva, atunci se ac 4balti4, lamuri Habarnam. ) .umai minciuni spui, #ise %loricica, nu e-ista un asemenea cuvant. Trebuie alese doar cuvinte care e-ista, nu niSte nascociri. ) Si daca cu nu pot ale!e alt cuvant5 ) Inseamna ca n(ai talent pentru poe#ie. ) Ei, atunci !aseSte tu o rima pentru calti, raspunse Habarnam. ) Indata, se invoi %loricica.

El se opri in mi&locul camerei, iSi incruciSa bratele pe piept, inclina capul spre un umar Si incepu sa se !andeasca. Apoi iSi rasturna capul pe spate Si iar se !andi, i-andu(Si privirile in tavan, dupa aceea iSi prinse barbia in maini Si continua sa se !andeasca uitandu(se in podea. In s arSit incepu sa se plimbe prin camera mormaind incetiSor, pentru sine" ) Calti, valti, dalti, nalti, salti, malti... 'ormai ast el multa vreme, apoi spuse" La naiba, Ce cuvant mai e Si asta5 .u rimea#a cu nimic, ) Ai va#ut5 se bucura Habarnam. Chiar tu oloseSti cuvinte care nu rimea#a cu nimic Si mai spui ca eu sunt lipsit de talent. ) Ei, bine, eSti talentat, oarte talentat, dar lasa(ma in pace, spuse %loricica. A inceput sa ma doara capul. Scrie in aSa el incat sa aiba inteles Si rima, Si !ata poe#ia. ) Oare c chiar aSa de simplu5 se mira Habarnam. ) +ineinteles ca c simplu. Principalul c sa ai talent. Habarnam s(a dus acasa Si indata s(a apucat sa scrie poe#ii. A haladuit toata #iua prin camera, a privit cand in podea, cand in tavan, s(a prins Si cu mainile de barbie Si tot. mormaia cate ceva pentru sine. In cele din urma poe#iile au ost !ata Si el vorbi" ) Ascultati, ratilor, ce poe#ii am acut eu. ) Sa au#im, sa au#im, despre ce sunt poe#iile5 se interesara cu totii. ) Poe#iile sunt despre voi, marturisi Habarnam. Iata, intai una despre Stietot" Stietot se plimba(n ploaie Si(a sarit peste o oaie. ) Cum5 stri!a Stietot. Cand am sarit eu peste o oaie5 ) Ei, asta(i aSa, doar in poe#ie, pentru rima, ne lamuri Habarnam. ) 2asa#ica, din pricina rimei o sa nascoceSti el de el de minciuni despre mine5 iSi ieSi din ire Stietot. ) *esi!ur, raspunse Habarnam. Ce nevoie am sa nascocesc lucruri adevarate5 Adevarul nu trebuie sa ie nascocit, el e-ista oricum. ) *aca mai incerci, o sa(ti arat cu de ce trebuie sa nascoceSti lucruri adevarate, il ameninta Stietot. Sa vedem ce(ai mai nascocit despre altii5 ) Iata, ascultati acum despre 1rabila, spuse Habarnam" 1rabila, lamand cat #ece 6.!hiti un ier de calcat rece. ) %ratilor, tipa 1rabila. Ce(a nascocit asta despre mine5 .(am in!hitit nici un ier de calcat rece. ) .u mai tipa, i(a raspuns Habarnam. Am spus Si cu aSa, doar pentru rima ca ierul de calcat era rece. ) *ar eu n(am in!hitit nici un ier de calcat, nici rece, nici ierbinte, stri!a 1rabila. ) Pai, nici cu nu spun ca ai in!hitit unul ierbinte, aSa ca liniSteSte(te, raspunse Habarnam. Iata, ascultati poe#ia despre Probabil" Probabil sub perna are O bran#oaica dulce, mare. Probabil se apropie de patul sau, se uita sub perna Si spuse" ) 'inciuni, .u(i nici o bran#oaica aici.

) .u te pricepi deloc la poe#ie, raspunse Habarnam. Asta e un el de a spune, doar aSa, pentru rima, ca se a la, dar de apt bran#oaica nu se a la acolo. Uite, am mai acut o poe#ie Si pentru Pilula, ) %ratilor, stri!a doctorul Pilula. Trebuie sa oprim bataia asta de &oc, Oare o sa ascultam, liniStiti, toatc minciunile lui despre iecare5 ) A&un!e, stri!ara cu totii. .u mai vrem sa ascultam, Astea nu(s poe#ii ci niSte scorneli neruSinate. *ar Stietot, 1rabila Si Probabil stri!au" ) Lasati(l sa citeasca, O data ce(a citit despre noi, sa citeasca Si despre altii. ) .u(i nevoie, .oi nu vrem, stri!au ceilalti. ) Ei, daca voi nu vreti, atunci o sa ma duc sa le citesc vecinilor, spuse Habarnam. ) Cum5 racnira cu totii. Sa te duci sa ne aci de ras Si ata de vecini5 incearca numai, Ca dupa aceea nu mai ai ce cauta acasa. ) Ei bine, ratilor, n(o sa ma duc, se invoi Habarnam. *ar sa nu mai iti suparati pe mine. *e atunci Habarnam hotari sa nu mai scrie poe#ii. CAPITOLUL 2

Cum s-a plimbat Habarnam in automobilul cu apa gazoasa

'ecanicul Surubel Si a&utorul lui, Piulita, erau niSte meSteri oarte buni.
Semanau unul cu celalalt, doar ca Surubel era niteluS mai inalt, iar Piulita niteluS mai scund de statura. Amandoi purtau vestoane din piele. In bu#unarele vestoanelor aveau intot( deauna chei pentru piulite, cleSti, pile Si alte instrumente de ier. *aca vestoanele n(ar i ost din piele, demult li s(ar i desprins bu#unarele. Aveau Si

Sepci tot din piele Si ochelari de protectie. Ochelarii aceStia Si(i puneau cand lucrau, ca sa nu le intre ceva in ochi. Surubel Si Piulita ramaneau #ile intre!i in atelierul lor Si reparau primusuri, cratite, ceainice, ti!ai, iar cand nu aveau ce repara, aceau triciclete Si biciclete pentru pitici. Odata, Surubel Si Piulita, ara sa spuna vreo vorba, s(au inchis in atelierul lor Si au inceput sa meStereasca ceva. O luna incheiata au pilit, au dat la rindea, au nituit, au sudat Si n(au aratat nimic nimanui, iar cand s(a incheiat luna se constata ca alcatuisera un automobil. Era un automobil actionat cu apa !a#oasa Si sirop. In mi&locul maSinii se a la o banca pentru So er, iar in ata acesteia era aSe#at re#ervorul cu apa !a#oasa. 1a#ul din re#ervor trecea, printr(o teava, intr(un cilindru de arama Si actiona un piston de ier. Sub presiunea !a#ului pistonul se miSca inainte Si inapoi Si invartea rotile. Sus, deasupra banchetei, era i-at un borcan cu sirop. Siropul se scur!ea prin alta teava in re#ervor Si servea la unsul intre!ului mecanism.

Acest tip de automobil cu apa !a#oasa era oarte raspandit printre pitici. *ar automobilului construit de Surubel Si Piulita ii usese adusa o oarte importanta per ectionare" la un perete lateral al re#ervorului era le!ata o mica teava elastica din cauciuc, cu robinet, pentru a se putea bea apa in timpul mersului, ara a opri maSina. 1rabila invata sa conduca acest automobil Si pentru oricine dorea sa aca o plimbare, el pornea imediat la drum ara sa re u#e vreodata pe cineva. Cel mai mult ii placea sa se plimbe cu automobilul lui Limonada, pentru ca pe drum putea sa bea apa !a#oasa cu sirop cat ii po tea inima. Si lui Habarnam ii placea plimbarea cu automobilul, aSa ca 1rabila il avea adesea ca muSteriu. Insa Habarnam dorea sa invete sa conduca sin!ur maSina, aSa ca incepu sa(l roa!e pe 1rabila" ) Lasa(ma pe mine sa conduc automobilul. 2reau sa(nvat a(3 conduce sin!ur. ) .(ai sa poti, spuse 1rabila. *oar e vorba de o maSina. Trebuie sa te pricepi. ) Ce(i aici de priceput5 i(a raspuns Habarnam. Am va#ut la tine cum se conduce. Tra!i de manete Si invarti volanul. E oarte simplu. ) Pare numai ca c simplu, dar de apt e o treaba !rea. O sa te accidente#i Si tu Si(o distru!i Si automobilul. ) Lasa, 1rabila, nu(i nimic, s(a suparat Habarnam. Cand o sa(mi ceri Si tu ceva, nici eu n(am sa(ti dau. Intr(o #i, cand 1rabila nu era acasa, Habarnam se uriSa in automobilul a lat in curte Si incepu sa tra!a de manete Si sa apese pedalele. La inceput nu se intampla nimic, dar deodata maSina incepu sa huruie Si o lua ra#na. Piticii va#ura totul de la ereastra Si ieSira in !oana din casa. ) Ce aci5 stri!ara ei. Ai sa te accidente#i, ) .(am sa ma accidente#, raspunse Habarnam Si in aceeaSi clipa se i#bi de cotetul cainelui care se a la in mi&locul curtii. +u (poc, Cotetul se acu surcele. +ine cel putin ca Strop avusese timp sa sara de acolo, ca alt el Habarnam l(ar i strivit. ) Uite, ve#i ce(ai acut5 stri!a Stietot. OpreSte(te imediat, Habarnam se sperie, vru sa opreasca maSina Si trase de o maneta. *ar maSina, in loc sa se opreasca, porni Si mai repede. In drumul ei dadu peste un chioSc. +u (poc, ChioScul se des acu in bucati. Habarnam u in!ropat sub un morman de aSchii. O scandura i se a!ata de spate, alta il i#bi in cea a. Se lasa pe volan Si incerca sa vire#e. Automobilul se invartea prin curte, iar Habarnam stri!a cat il tinea !ura" ) %ratilor, deschideti mai repede poarta, alt el o sa strivesc lotul pe aici, Piticii au deschis poarta, Habarnam a ieSit din curte Si a pornit in !oana pe strada. AtraSi de #!omot, piticii navalira de prin toatc curtile. ) Pa#ea, stri!a Habarnam Si !onea inainte. Stietot, Probabil, Surubel, doctorul Pilula Si alti pitici aler!au dupa el. *ar ti(ai !asii, .u l(au putut a&un!e din urma. Habarnam tot trecea de pe o strada pe alta Si nu Stia cum sa opreasca maSina. In s arSit, automobilul se apropie de rau, se dadu peste cap Si porni de(a dura pe povarniS. Habarnam u aruncat a ara Si ramase intins pe mal, iar automobilul cu apa !a#oasa ca#u in apa Si se scu unda. Stietot, Probabil, Surubel Si doctorul Pilula il inS acara pe Habarnam Si(l dusera acasa. Cu totii credeau ca e mort.

Acasa l(au aSe#at pe pat Si abia atunci a deschis Habarnam ochii. El privi in&ur Si intreba" ) %ratilor, mai sunt viu5 ) 2iu, viu, raspunse doctorul Pilula. .umai, te ro!, stai liniStit, trebuie sa te e-amine#. El il de#braca pe Habarnam Si incepu sa(l e-amine#e. *upa aceea spuse" ) Uimitor, Toate oasele sunt intre!i, are doar niSte contu#ii Si cateva aSchii. ) Pai, mi s(a a!atat o scandura de spate, spuse Habarnam. ) O sa trebuiasca sa scoatem aSchiile, clatina din cap Pilula. ) Si(o sa ma doara5 se sperie Habarnam. ) .u, nici un pic. Uite, ti(o scot chiar acum pe cea mai mare. ) A(a(au, tipa Habarnam. ) Ce a(a(au5 Ce5 Te doare5 se mira Pilula. ) Si!ur ca ma doare, ) Ei, rabda, rabda. Ti se pare doar ca te doare. ) .u, nu mi se pare, Au(au(au, ) *ar de ce tipi de parca te(aS taia5 Ca doar nu te tai.

) 'a doare, 'i(ai spus ca n(o sa ma doara, Si acuma ma doare, ) Ei, mai incet, mai incet... 'ai am de scos o sin!ura aSchie. ) Au, lasa, lasa, 'ai bine raman cu aSchia. ) .u se poate, o sa aca puroi. ) Au(au(au, ) Ei, !ata. Acum trebuie doar sa un!em cu iod. ) Si asta o sa ma doara5 ) .u, cand dau cu iod nu te doare. Stai cuminte. ) A(a(au, ) .u mai #biera, iti place sa te plimbi cu maSina, dar sa rab#i putin la durere nu(ti place, ) 2ai, Ce tare ma ustura, ) O sa te usture putin Si(o sa te lase. Acum o sa(ti pun termometrul. ) U , nu(mi trebuie termometru. .u(mi trebuie, ) *e ce5 ) O sa ma doara, ) Pai, termometrul nu doare. ) 'i(ai spus mereu ca nu ma doare Si pe urma m(a durut. ) Tare sucit mai eSti, Oare nu ti(am pus niciodata termometrul5 ) .iciodata. ) Ei, uite, o sa ve#i acuma ca asta nu doare, spuse Pilula Si se duse dupa termometru. Habarnam taSni din pat, sari pe ereastra Si u!i la prietenul sau Peticel. *octorul Pilula se intoarse cu termometrul, dar ia(l pe Habarnam de unde nu(i, ) Ei, po tim de tratea#a un ast el de bolnav, mormai Pilula. Tu te straduieSti sa(l vindeci, iar el sare pe ereastra Si(o ia la sanatoasa. E inadmisibil,

CAPITOLUL 2I

Cum a conceput Stietot un balon

Stietot, caruia ii placea oarte mult sa citeasca, a lase din carti despre tari indepartate Si despre el de el de calatorii. Adesea, seara, cand n(avea ce ace, el le povestea prietenilor sai despre ceea ce citise in carti. Prichindeii se dadeau in vant dupa asemenea istorisiri. Le placea sa asculte despre tari pe care nu le va#usera niciodata, dar mai ales ii atra!eau povestirile despre calatorii, pentru ca cei care calatoresc trec prin tot elul de intamplari nemaipomenite Si aventuri dintre cele mai neobiSnuite. Tot ascultand istorisiri din acestea, prichindeii incepura sa creada ca ar putea pleca Si ci intr(o calatorie. Unii propusera sa o aca pe &os, altii sa pluteasca pe rau cu barcile, iar Stietot propuse" ) Haideti sa construim un balon Si sa #buram cu balonul. Ideea asta au !asit(o cu totii e-celenta. Pana atunci nu #burasera niciodata cu balonul Si socoteau ca ar i oarte interesant. +ineinteles, nimeni nu Stia cum se construieSte un balon, dar Stietot a promis ca va chib#ui el totul Si le va e-plica apoi Si lor. ASa ca Stietot incepu sa se !andeasca. Se !andi trei #ile Si trei nopti Si hotari sa aca un balon din cauciuc. Prichindeii Stiau cum se obtine cauciucul. In oraSul lor creSteau niSte lori asemanatoare cu icuSii. *aca aci o crestatura pe tulpina acestei lori, incepe sa se scur!a din ea o #eama alba. 0eama asta, numita lichid de cauciuc, se in!roaSa incet(incet Si se trans orma in cauciuc, din care se pot con ectiona min!i Si !aloSi. *upa ce Stietot a nascocit asta, le(a poruncit prichindeilor sa adune lichid de cauciuc. Incepura cu totii sa care lichidul alb in butoiul pre!atit anume de Stietot. Se duse Si Habarnam sa adune lichid, dar se intalni pe drum cu prietenul sau, Peticel, care se &uca cu doua prichindute, sarind coarda.

) Asculta, Peticel, ce chestie am nascocit noi, spuse Habarnam. O sa plesneSti de invidie cand o

sa a li, mai rate(miu, ) +a sa Stii ca n(am sa plesnesc deloc, ii raspunse Peticei. Ce, n(am alta treaba decat sa plesnesc5 ) O sa plesneSti, o sa plesneSti, cauta sa(l convin!a Habarnam. Sa ve#i ce chestie, ratioare, .ici in vis n(ai va#ut aSa ceva. ) Ei, despre ce chestie e vorba5 se interesa Peticei. ) Indata o sa meSterim o baSica plina cu aer Si o sa #buram cu ca departe. Pe Peticei il cuprinse invidia. 2rand sa se laude Si el cu ceva, spuse" ) 'are lucru, o baSica, Eu in schimb m(am imprietenit cu prichindutele. ) Cu care prichindute5 ) Uite, cu ele, spuse Peticei Si le arata cu de!etul pe prichindute. Pe asta o cheama 1a#uta Si pe asta TintiSoara. 1a#uta Si TintiSoara stateau ceva mai departe Si(3 priveau cu in!ri&orare pe Habarnam. Habarnam se uita la ele incruntat Si #ise" ) Aha, aSa deci, *ar tu parca eSti prieten cu mine, ) Sunt prieten cu tine, dar Si cu ele. Una n(o impiedica pe cealalta. ) +a o impiedica, raspunse Habarnam. Cine e prieten cu prichindutele e Si el o prichinduta. 2reau sa te certi indata cu ele, ) *e ce sa ma cert5 ) Iti cer eu sa te certi, Alt el o sa ma cert eu cu tine. ) .(ai decat, cearta(te, 'are sco ala, ) Uite ca ma cert, iar 1a#utei Si TintiSoarei tale o sa le arat cu, Habarnam iSi stranse pumnii Si se napusti asupra prichindutelor. Peticei ii taie calea Si(i repe#i un pumn in runte. Incepura sa se bata iar 1a#uta Si TintiSoara o luara la !oana speriate. ) 2asa#ica, din pricina acestor prichindute mi(ai dat un pumn in runte5 stri!a Habarnam incercand sa(l loveasca pe Peticel in nas. ) *ar de ce le &i!neSti5 intreba Peticei impun!and cu pumnii in toate partile. ) Ia uite ce mai aparator s(a !asit, raspunse Habarnam Si(Si i#bi prietenul in creStetul capului cu atata putere, ca acesta se clatina Si o lua repede la !oana. ) Sunt certat cu tine, ii stri!a Habarnam din urma. ) .(ai decat, raspunse Peticei. Tot tu o sa vii primul sa te impaci. ) Ai sa ve#i ca n(am sa vin, .oi o sa acem o calatorie #burand cu baSica plina cu aer, ) O sa #burati de pe acoperiS ( in pod, ) +a nu, voi o sa #burati de pe acoperiS in pod, raspunse Habarnam Si pleca sa adune lichid de cauciuc. *upa ce butoiul se umplu cu lichid, Stietot il amesteca !ri&uliu Si(i porunci lui Piulita sa aduca o pompa din acelea cu care se um la rotile de automobil. La aceasta pompa el ataSa un tub lun! de cauciuc, turna peste capatul tubului putin lichid Si(i porunci lui Piulita sa dea uSor la pompa. Piulita incepu sa pompe#e Si indata, din lichidul de cauciuc prinse sa se orme#e o baSica, la el cu acelea din spuma de sapun. Stietot adau!a mereu lichid de cauciuc pe baSica aceasta, iar Piulita nu contenea sa pompe#e aer, ast el ca baSica se um la treptat, tot mai mult, pre acandu(se intr(un mare balon. Stietot nu mai prididea sa adau!e lichid de cauciuc pe toate partile. Atunci el ceru celorlalti prichindei sa(l a&ute. Cu totii se pusera indata pe treaba. Pentru iecare se !asi ceva de acut in &urul balonului, numai Habarnam se tot invartea, luierand, de colo(colo. Se straduia sa se tina cat

mai departe de balon, il masura din cand in cand cu privirea Si !ura nu(i mai tacea" ) O sa crape baSica, Uite, acuSi o sa crape, U , *ar balonul nu crapa ci devenea cu iecare minut mai mare, tot mai mare. Curand u atat de um lat ca prichindeii erau nevoiti sa se catere in tu a de alun, din mi&locul curti i, pentru a(l putea un!e pe deasupra Si pe parti. Lucrul la um latul balonului dura doua #ile Si u intrerupt doar atunci cand balonul a&unse de marimea unei case. *upa aceea, Stietot le!a cu o s oara tubul care se a la dedesubtul balonului, pentru ca aerul sa nu iasa, Si #ise" ) Acum balonul trebuie lasat sa se usuce, iar noi o sa ne apucam de alta treaba. El i-a cu o ran!hie balonul de tu a alunului, sa nu(l ia vantul, dupa care ii imparti pe prichindei in doua !rupuri. Primului ii ordona sa adune !o!oSi de matase, de pe care sa depene irele Si sa aca din ele ata de matase. Apoi sa impleteasca din ea o plasa uriaSa. Celuilalt !rup Stietot ii porunci sa alcatuiasca un coS mare din coa&a subtire de mesteacan. In vreme ce Stietot Si prietenii sai erau prinSi cu aceasta munca, locuitorii din OraSul %lorilor veneau Si priveau balonul uriaS le!at de tu a de alun. %iecare vroia sa atin!a balonul cu mana, ba unii incercau chiar sa(l ridice. ) +alonul e uSor, spuneau ei, il poti lesne ridica doar cu o mana. ) *e uSor e uSor, dar dupa parerea mea, n(o sa poata #bura, spuse prichindelul CarbunaS. ) *e ce sa nu #boare5 intrebara ceilalti. ) Pai, cum sa #boare5 *aca ar putea #bura, s(ar inalta in sus, dar aSa el sta re#emat de pamant. Inseamna ca, deSi e uSor ( e totuSi !reu, raspunse CarbunaS. Piticii ca#ura pe !anduri. ) Hm, Hm, #iceau ei. +alonul e uSor Si totuSi e !reu. Asta(i adevarat. Si(atunci cum o sa #boare5 Incercara sa(l iscodeasca pe Stietot, dar acesta le spuse" ) Aveti putina rabdare. In curand o sa va lamuriti. Intrucat Stietot nu le e-plica nimic piticilor, aceStia incepura sa se indoiasca Si mai mult. CarbunaS umbla prin oraS Si raspandea tot elul de #vonuri prosteSti. ) Ce orta ar putea ridica balonul in sus5 intreba el Si(Si raspundea sin!ur" nu e-ista o ast el de orta, Pasarile #boara pentru ca au aripi, dar baSica de cauciuc n(are cum sa se ridice. Ea poate #bura doar in &os. Pana la urma nimeni din oraS nu mai credea in na#batia asta. Cu totii nu aceau decat sa rada, se apropiau de casuta lui Stietot, se uitau la balon de dupa !ard Si spuneau" ) Uitati(va, uitati(va, A(nceput sa #boare, Ha(ha(ha, *ar Stietot nu dadea atentie acestor ironii. *upa ce plasa de matase a ost !ata, ci porunci sa imbrace cu ea balonul de sus pana &os. Ast el, plasa u trecuta peste balon, acoperindu(l complet. ) Uitati(va, stri!ara piticii de dupa !ard. 2or sa prinda balonul in plasa. Se tem c(o sa #boare. Ha(ha(ha, Stietot ceru prietenilor sai sa le!e balonul cu o ran!hie, pe care apoi s(o treaca peste crean!a alunului Si sa(l ridice. Imediat 1rabila Si Piulita se urcara cu unia in alun Si incepura sa tra!a balonul. Asta ii inveseli nespus pe cei ce priveau. ) Ha(ha(ha, radeau ei. Se vede ca asta(i un balon pe care trebuie sa(l tra!i in sus cu ran!hia. Cum o sa #boare,

daca e nevoie de unie ca sa ie ridicat5 ) Chiar aSa vor ace, raspundea CarbunaS. Ei or sa se aSe#e pe balon, or sa tra!a de unie Si atunci balonul o sa #boare. Cand balonul u ridicat de la pamant, plasa de pe mar!inile sale se lasa in &os Si Stietot porunci sa ie le!at de capetele ei coSul impletit din coa&a de mesteacan. CoSul avea orma patrata. inauntru, pe iecare latura, era prinsa o bancuta Si pe iecare bancuta puteau sa incapa cate patru prichindei. *upa ce coSul u le!at de plasa in cele patru colturi, Stietot anunta ca lucrul la constructia balonului a luat s arSit. 1rabila iSi inchipuia ca vor #bura imediat, insa Stietot spuse ca mai trebuie pre!atite paraSute pentru toti. ) *e ce paraSute5 intreba Habarnam. ) *aca balonul crapa5 In ca#ul asta va trebui sa sarim cu paraSutele. In #iua urmatoare Stietot Si prietenii lui ura ocupati cu con ec(tionatul paraSutelor. %iecare dintre ei iSi meSterea sin!ur paraSuta, din pu uleti de papadie, iar Stietot le arata tuturor cum anume s(o aca. Locuitorii oraSului vedeau ca balonul atarna nemiScat pe crean!a Si(Si spuneau unul altuia" ) O sa stea atarnat aSa pana o sa crape. .(o sa #boare niciodata. ) Ei, haide, de ce nu #burati5 stri!au ei de dincolo de !ard. Trebuie sa #burati pana ce n(apuca balonul sa crape. ) .u va neliniStiti, le raspunse Stietot. O sa #buram maine dimineata la ora opt. 'ulti prichindei i#bucnira in ras, dar unii incepura sa aiba indoieli. ) Te pomeneSti c(or sa #boare cu adevarat, iSi spuneau ei. Trebuie sa venim maine sa vedem.

CAPITOLUL 2II

Pregatiri de calatorie
In dimineata urmatoare Stietot iSi scula prietenii mai devreme. *e(indata incepura sa se pre!ateasca de drum.
Surubel Si Piulita iSi imbracara vestoanele de piele. 2anatorul 1lontiSor se incalta cu ci#mele din piele, avoritele lui. Carambii acestor ci#me a&un!eau mai sus de !enunchi Si se incheiau deasupra cu catarame. Asemenea ci#me erau oarte comode pentru calatorie. 1rabila iSi imbraca costumul sau 4 ul!er4. *espre costumul asta se cuvine sa dam cateva amanunte. 1rabila, care se !rabea intotdeauna Si nu(i placea sa(Si piarda timpul de!eaba, nascocise un costum special pentru el, care nu avea nici macar un sin!ur nasture. Se Stie doar ca la imbracat sau la de#bracat cel mai mult timp se pierde pentru descheiatul Si incheiatul nasturilor. Costumul lui 1rabila nu era ormat din camaSa Si pantaloni" acestea erau impreunate intr(un sin!ur tot, ceva de elul salopetei. Salopeta se incheia sus, cu un sin!ur buton, aSe#at spre cea a. Era de(a&uns sa des aci butonul Si, ca prin armec, intre!ul costum cadea de pe umeri Si se lasa ul!erator la picioare. 1o!oaSa cel roto ei iSi imbraca costumul de #ile mari. El pretuia cel mai mult la un costum bu#unarele. Pentru el costumul era cu atat mai bun cu cat avea mai multe bu#unare. Cel mai lu-os costum al sau avea Saptespre#ece bu#unare.

2estonul avea #ece bu#unare" doua la piept, doua pe poale, doua pe laturi, trei in interior Si un bu#unar secret pe spate. Pantalonii aveau" doua bu#unare in ata, doua la spate, doua lateral Si un bu#unar &os, la !enunchi. In viata obiSnuita ast el de costume, cu Saptespre#ece bu#unare, din care unul la !enunchi, poti intalni numai la operatorii de ilm. Limonada se !ati intr(un costum in carouri. El purta intotdeauna costume in carouri. Si pantalonii erau in carouri, Si vestonul in carouri, Si Sapca tot in carouri. Ori de cate ori il vedeau de departe,

piticii spuneau" 4Priviti, uitati(va, vine tabla de Sah,4 Probabil se !ati in costumul de schi pe care(l socotea oarte comod pentru calatorie. Posibil imbraca o lanea in dun!i &ambiere in dun!i, iar in &urul !atului iSi in aSura un ular in dun!i. Cu asemenea costum era dun!at din cap pana(n picioare, incat va#andu(l de departe #iceai ca(i o saltea in dun!i, nu Posibil. Intr(un cuvant, toti s(au imbracat cu ce(au putut, numai 0apacila, care avea obiceiul sa(Si arunce lucrurile pe unde nimerea, nu reuSi cu nici un chip sa(Si !aseasca vestonul. Si Sapca Si(o ba!ase pe undeva, aSa ca, oricat a cautat(o, n(a !asit(o pe nicaieri. In cele din urma dadu, sub pat, peste caciula de iarna, cu urechi. Pictorul Acuarela hotari sa picte#e tot ceea ce va vedea in timpul calatoriei. El iSi lua vopselele Si pensula Si le aSe#a din timp in coSul balonului. 1usla se hotari sa ia cu sine piculina. *octorul Pilula iSi lua mica armacie portativa Si o puse de asemenea in coS, sub banca. Asta era o treaba oarte bine !andita, deoarece in timpul calatoriei s(ar i putut imbolnavi cineva. Inca inainte de ora Sase dimineata se adunase acolo aproape intre!ul oraS. 'ulti dintre cei care vroiau sa vada #borul se catarasera pe !arduri Si pe acoperiSurile caselor. 1rabila u cel dintai care intra in coS Si(Si alese locul cel mai comod. In urma lui urca Habarnam. ) Uitati(va, stri!au spectatorii adunati in&ur, au Si inceput sa se aSe#e, ) 2oi de ce v(ati suit in coS5 spuse Stietot. *ati(va &os, e inca prea devreme. ) *e ce e prea devreme5 *oar suntem !ata de #bor, raspunse Habarnam. ) Ce pricepi tu, inainte de toate balonul trebuie umplut cu aer cald. ) *e ce cu aer cald5 intreba 1rabila. ) Pentru ca acrul cald e mai uSor decat cel rece Si intotdeauna se ridica. Cand vom umple balonul cu aer cald, acest aer cald se va inalta Si va tra!e dupa el balonul, lamuri Stietot. ) Aaa, inseamna ca mai trebuie Si aer cald, #ise tara!anat Habarnam Si apoi impreuna cu 1rabila se dadura &os din coS. ) Uitati(va, stri!a cineva de pe acoperiSul casei vecine, se dau &os, S(au ra#!andit, nu mai #boara. ) 2e#i bine ca s(au ra#!andit, li se raspunse de pe alt acoperiS. Parca poti #bura cu un ast el de balon, Asta(i o inSelatorie Si nimic altceva, In acest timp Stietot le porunci piticilor sa umple cativa saci cu nisip Si sa(i puna in coS. Indata 1rabila, Tacutul, Probabil Si alti prichindei se repe#ira sa toarne nisip in saci Si sa(i care in coS. ) Asta ce(o mai i5 se intrebau unii pe altii spectatorii. *e ce pun saci cu nisip in coS5 ) Ei, ce nevoie aveti de saci cu nisip5 stri!a CarbunaS, care Sedea calare pe !ard. ) *e(aia, Ca sa(i aruncam in capul vostru cand o sa ne ridicam, raspunse Habarnam. +ineinteles, Habarnam nu Stia nici el de ce era nevoie de saci cu nisip. 0isese Si el aSa, intr(o doara. ) *ar mai intai ridicati(va, stri!a CarbunaS. Prichindelul %aramita, care statea pe !ard lan!a CarbunaS, spuse" ) Probabil ca le c rica Si trimit sa #boare, in locul lor, sacii cu nisip. Cei din &ur i#bucnira in ras" ) 2e#i bine ca le e rica, .umai ca de ce sa le ie rica5 Oricum, balonul n(o sa #boare. ) *ar poate ca totuSi o sa #boare, spuse una dintre prichindutele care priveau Si ele prin crapaturile !ardului. Pe cand in &urul lor se discuta ast el, Stietot dadu ordin sa se aprinda un oc #dravan in mi&locul

curtii Si atunci va#ura cu totii cum Surubel Si Piulita scot din atelierul lor un ca#an mare, de arama, pe care(l pun pe oc. Ca#anul acela ei il acusera cu mult inainte, pentru incal#it aerul. Ca#anul se inchidea ermetic, cu un capac in care se a la un ori iciu. Intr(o parte usese potrivita o pompa pentru pompat aer in ca#an. Acolo aerul se incal#ea Si apoi ieSea ierbinte prin ori iciul din capac. %ara indoiala ca nici unul dintre privitori nu putea banui la ce serveSte ca#anul, insa iecare din ci acea presupuneri" ) Se vede ca s(au hotarat sa(Si iarba supa, ca sa ia micul de&un inainte de a pleca in calatorie, spuse prichinduta pe care(o chema $omanita. ) Pai ce cre#i, ii raspunse %aramita, Si tu, probabil, ai imbuca ceva daca ai intreprinde o calatorie atat de lun!a, ) %ara indoiala, se invoi $omanita. S(ar putea ca asta sa ie ultima oara... ) Ce sa ie ultima oara5 ) Ei, vor manca pentru ultima oara, pe urma iSi vor lua #borul, balonul va crapa Si ei vor muri. ) .u(ti ie teama, n(o sa crape, ii spuse CarbunaS. Pentru ca sa crape ar trebui mai intai sa #boare, dar asta, dupa cum ve#i, #ace in acelaSi loc de o saptamana incheiata Si nu #boara nicaieri. ) Acum insa o sa #boare, raspunse TintiSoara care venise cu 1a#uta sa vada balonul #burand. Indata toti privitorii incepura sa discute cu aprindere. *aca cineva spunea ca balonul o sa #boare, altcineva il contra#icea imediat ca n(o sa #boare, iar daca unul #icea ca nu va #bura, i se raspundea pe data ca va #bura. Se starni o asemenea !ala!ie ca nu se mai au#ea nimic. Pe unul dintre acoperiSuri doi prichindei s(au luat chiar la bataie, atat de aprinsa era discutia. Abia i(au potolit udandu(i cu apa. Intre timp aerul din ca#an se incal#ise su icient Si Stietot socoti ca e momentul sa se inceapa umplerea balonului cu aer ierbinte. *ar pentru a(l umple cu aer ierbinte, trebuia mai intai !olit de aerul rece. Stietot se apropie de balon Si de#le!a s oara cu care le!ase strans tubul de cauciuc. Cu un Suierat puternic aerul rece incepu sa iasa din balon. Piticii, care discutau daca #borul va avea loc sau nu, se intoarsera Si va#ura cum balonul incepe sa se micSore#e cu repe#iciune. El se muie, se #barci intocmai ca o para uscata Si disparu in undul coSului. Acolo unde mai(nainte uriaSul balon aparea in toata splendoarea sa, acum nu era decat un coS acoperit cu o plasa. Suierul se opri Si imediat rasuna un hohot !eneral de ras. $adeau cu totii" Si cei care spusesera ca balonul va #bura, Si cei care spusesera ca nu va #bura, iar Peticel, prietenul lui Habarnam, de atata ras s(a rosto!olit de pe acoperiS Si Si(a acut un cucui la cea a. *octorul Pilula a ost nevoit sa(l trate#e Si sa(i un!a cucuiul cu iod. ) Halal #bor, se stri!a de &ur impre&ur. Halal balonul lui Stietot, L(au dichisit o saptamana intrea!a, iar el n(a avut de lucru Si(a crapat. Asta #ic Si eu distractie, In viata mea nu mi(a ost dat sa rad atata, Insa Stietot nici de aceasta data n(a luat in seama ironiile. El puse ca#anul in le!atura cu balonul printr(o teava lun!a Si porunci sa ie actionata pompa ataSata la capacul ca#anului. In ca#an incepu sa patrunda aer proaspat, in vreme ce aerul incal#it trecea prin teava direct in balon. Treptat, balonul de sub plasa devenea mai mare, Si incepu sa iasa din coS. ) Priviti, se bucurau spectatorii, il um la din nou, Tare suciti mai sunt, Ca doar iaraSi o sa crape. .imeni nu mai credea ca balonul avea sa #boare. Iar intre timp balonul se acuse inca Si mai mare, ieSi pe &umatate din coS, aratand intocmai ca un pepene uriaS pe o ar urioara. *intr(o data

ba!ara de seama ca incet(incet, balonul se ridica tot mai sus Si intinde plasa cu care era le!at de coS/ scoasera cu totii stri!ate de uimire. 2edea oricine ca de data asta nimeni nu(l mai tra!ea de ran!hie in sus. ) Ura, stri!a $omanita Si chiar batu din palme. ) .u #biera, se rasti la ea CarbunaS. ) *oar Si(a luat cu adevarat #borul, ) Inca nu Si(a luat cu adevarat #borul. .u ve#i ca e le!at de coS5 Parca va putea ridica coSul Si inca cu piticii in el, Chiar atunci CarbunaS observa ca balonul, devenind Si mai mare, se ridicase mult de tot Si coSul se desprinsese de pamant. .u se mai putu abtine Si stri!a din toata puterea" ) Tineti(l, .u vedeti ca(Si ia #borul5 Ce aceti5 *ar balonul nu #bura, deoarece era le!at #dravan de tu a de alun. CoSul se salta doar putin deasupra pamantului. ) Ura(a, rasuna din toate partile. Ura, +ravo, Stietot, Halal balonul lui Stietot, *ar cu ce l(au um lat, oare5 Cu abur, probabil. Acum credeau cu totii ca balonul va #bura.

CAPITOLUL 2III

La drum
In cele din urma umplerea balonului cu aer cald lua s arSit. Stietot porunci sa ie dus de acolo ca#anul Si cu mana lui le!a s oara la tubul de cauciuc, pentru ca aerul cald sa nu iasa din balon.

*upa aceea le porunci tuturor sa se aSe#e in coS. Primul urca 1rabila, in urma lui se avanta 1o!oaSa, care era cat pe ce sa cada peste capetele celor de &os. Pe lan!a ca era roto ei, toate bu#unarele ii erau doldora cu el de el de lucruri" ici o bucatica de #ahar, dincolo un biscuit. Pe deasupra iSi mai incaltase, pentru orice eventualitate, Si !aloSii, iar in maini tinea umbrela. Cu e orturi unite 1o!oaSa u urcat in coS, iar in urma lui incepura sa se catere Si ceilalti pitici. 0ahar 0aharescu Limonada se a!ita in &urul coSului Si(i a&uta pe toti sa se urce. ) Stati &os, va ro!, spunea el, aSe#ati(va cat mai comod. Este loc destul pentru toti in balon. ) ASea#a(te Si tu, i se raspundea. ) Am timp, #icea Limonada. Important este sa luati loc voi. Serviabil, el ii sustinea pe toti de brat Si(i a&uta sa urce. In s arSit intrara toti in coS. *oar Limonada ramasese &os. ) *e ce nu urci5 il intrebara. ) Oare n(ar i bine sa nu mai plec5 raspunse Limonada. Ocup cam mult loc. Si ara mine sunteti cam in!hesuiti acolo. 'a tem sa nu se depaSeasca !reutatea. ) .u te teme, n(o sa se depaSeasca nici o !reutate. ) .u, ratilor, #burati ara mine. Eu o sa va aStept aici. *e ce sa va incomode#5
) .u, ratilor, #burati ara mine. Eu o sa va aStept aici. *e ce sa va incomode#5 ) Lasa, n(o sa incomode#i pe nimeni, ii raspunse Stietot. ASa#a(te. *e vreme ce(am hotarat sa #buram, apoi sa #buram impreuna. Limonada sui cam in sila in coS Si atunci se intampla ceva cu totul neaSteptat" coSul impreuna cu balonul se lasara brusc la pamant. ) Ia te uita au #burat, i#bucni in ras, de pe !ard, %aramita.

) Si tu de ce ra#i5 se rasti la el CarbunaS. Aici se intampla o nenorocire, iar el rade, ) .u c nici o nenorocire, raspunse Lentila. Pur Si simplu balonul este calculat pentru cincispre#ece pitici. Saispre#ece nu poate ridica. ) Inseamna ca n(o sa #boare5 intreba CarbunaS. ) 2a trebui sa dea &os pe careva, Si atunci va #bura, spuse Lentila. ) Cu si!uranta ca(l va da &os pe Habarnam, #ise 1a#uta. Limonada, caruia ii era teama sa #boare cu balonul, spuse bucuros" ) 2edeti5 *oar v(am spus ca o sa se depaSeasca !reutatea, 'ai bine sa cobor. ISi Si trecuse un picior peste mar!inea coSului pentru a cobori, dar indata Stietot lua un sac cu nisip Si(l arunca din coS. +alonul deveni imediat mai uSor Si se inalta din nou. Abia acum au inteles cu totii de ce a poruncit Stietot sa ie puSi in coS sacii cu nisip. Toata lumea batu din palme, iar Stietot ridica o mana Si le adresa piticilor o cuvantare. ) $amaneti cu bine, ratilor, stri!a el. .oi #buram in tinuturi indepartate. Peste o saptamana ne vom intoarce. $amaneti cu bine, ) 'er!eti cu bine, 'er!eti cu bine, *rum bun, stri!ara piticii Si incepura sa(Si a!ite mainile Si palariile. Stietot scoase din bu#unar un bricea! Si rete#a ran!hia cu care era le!at coSul de tu a. +alonul porni lin in sus, se a!ata cu o latura de crean!a tu ei, dar indata se elibera Si taSni spre inaltimi.

) Ura, stri!ara piticii. Traiasca Stietot Si prietenii lui, Ura(a, +ateau cu totii din palme Si iSi aruncau palariile in sus. Prichindutele se imbratiSau de bucurie. 1a#uta Si TintiSoara se Si sarutara, iar 'ar!areta i#bucni in plans. In timpul acesta balonul se ridica tot mai sus. 2antul il mana pie#iS. Curand e se pre acu intr(o mica pata, care abia se mai desluSea pe cerul albastru. Lentila se catara pe acoperiSul casei Si incepu sa urmareasca mica pata prin luneta sa. Lan!a el, chiar pe mar!inea acoperiSului, Sedea poetul %loricica. IncruciSandu(Si bratele pe piept, el privea bucuria !enerala Si, dupa cate parea, medita pro und. *eodata iSi des acu lar! bratele Si stri!a cu toata puterea" ) O poe#ie, Ascultati o poe#ie, In &ur se acu indata liniSte. ISi intoarsera toti capetele Si incepura sa(l priveasca pe %loricica. ) O poe#ie, Sopteau piticii. O sa au#im o poe#ie. %loricica mai aStepta putin ca sa se aca liniSte deplina. *upa aceea intinse o mana catre balonul ce se indeparta, iSi drese putin !lasul Si mai spuse o data" ) Poe#ie. Si incepu sa recite poe#ia pe care o compusese chiar atunci" UriaSul balon, cu aer um lat, .u de!eaba in va#duh s(a(naltat. *eSi nu(i pasare calatoare Prichindelul Stie sa #boare. Totu(i posibil de(acum inainte, Ce bucurie, avem multa minte, 2ai, ce stri!ate au i#bucnit, *in nou incepura sa bata cu totii din palme. Prichindeii l(au tras pe %loricica de pe acoperiS, Si l(au purtat pe brate pana acasa, iar prichindutele rupeau petale de lori Si le presarau peste poet. *in #iua aceea %loricica deveni atat de celebru, de parca el ar i inventat balonul Si ar i #burat cu el in slavi. Poe#ia lui au invatat(o cu totii pe de rost Si o cantau pe stra#i. 'ulta vreme in #iua aceea se putea au#i ba ici, ba colo" Totu(i posibil de(acum inainte, Ce bucurie, avem multa minte,

CAPITOLUL I7

Deasupra norilor
.ein ricatii noStri calatori nici nu simtira cand s(a ridicat balonul in aer, atat de lin se desprinse el de pamant. Abia dupa un minut, cand aruncara o privire peste mar!inea coSului, va#ura &os multimea prietenilor care le aceau semne cu mana Si(Si aruncau in sus palariile. $a#bateau pana la ei stri!ate de 4ura4. ) $amaneti cu bine, incepura sa le stri!e, drept raspuns, Stietot Si prietenii sai.ISi a!itara Si ei palariile. 0apacila duse mana spre cap sa(Si scoata Sapca Si abia atunci descoperi ca n(o are. ) Stati putin, ratilor, incepu el sa stri!e. Opriti balonul, 'i(am uitat Sapca acasa. ) 'ereu iti uiti cate ceva, mormai *ondanel. ) Acum balonul nu mai poate i oprit, spuse Stietot. El va #bura pana cand aerul dinauntru se va raci Si abia atunci se va lasa in &os. ) Si cu ce ma ac ara Sapca5 intreba suparat 0apacila. ) *oar ti(ai !asit sub pat caciula, spuse 1o!oaSa. ) *e !asit am !asit(o, dar imi era prea cald Si am pus(o pe masa, iar dupa aceea, in ultimul moment, am uitat s(o iau. ) Intotdeauna uiti cate ceva in ultimul moment, spuse *ondanel. ) Ia priviti, ratilor, incepu sa stri!e Habarnam, casuta noastra a ramas &os, I#bucnira cu totii in ras, iar *ondanel #ise" ) *ar tu ce credeai, ca Si casuta va #bura cu noi5 ) .u credeam deloc aSa ceva, se supara Habarnam. Pur Si simplu am va#ut acolo casuta noastra Si v(am spus Si voua. Pana adineaori locuiam in casuta, iar acuma #buram cu balonul. ) *e #burat ) #buram, bombani *ondanel. *ar cine Stie unde(om a&un!e #burand aSa, ) Tu, *ondanel, mereu bombaneSti, ii raspunse Habarnam. *in cau#a ta n(avem tihna nici in balon. ) .(ai decat sa cobori, daca nu(ti place, ) Unde sa cobor5 ) 1ata, a&un!e, se rasti Stietot la certareti. Ce(i cu s ada asta in balon5 +alonul se ridica Si mai sus Si intre!ul OraS al %lorilor se vedea ca(n palma. Casele pareau mici( mititele, cat despre pitici, nu se mai #areau deloc. +alonul u manat de vant Si in curand oraSul ramase departe in urma. Stietot scoase busola din bu#unar Si incepu sa stabileasca directia in care plutea balonul. +usola era un el de cutiuta metalica cu o sa!eata ma!netica. Sa!eata ma!netica indica intotdeauna nordul. *aca urmareSti sa!eata busolei poti !asi oricand drumul inapoi. *e aceea Si luase busola cu sine Stietot. ) 2antul ne duce direct catre nord, anunta Stietot, inseamna ca la intoarcere va trebui sa ne indreptam catre sud. +alonul se inaltase oarte sus Si #bura deasupra campiei. OraSul disparuse in departare. 8os, ca o pan!lica in!usta, Serpuia paraul pe care piticii il numeau al Castravetilor. Copacii raspanditi pe camp pareau niSte mici tu e ras irate. Pe neaSteptate 1o!oaSa observa dedesubt o mica pata intunecata. Pata se miSca repede pe pamant, parand ca alear!a in urma balonului. ) Uitati(va, ratilor, cineva u!e dupa noi, stri!a el. incepura sa urmareasca cu totii mica pata.

) 2edeti, a sarit peste parau, tipa 0apacila. ) Ce poate sa ie5 intreba 1rabila. Priviti, trece peste copaci, +alonul #bura pe deasupra padurii. 'ica pata se miSca peste var urile copacilor. *octorul Pilula iSi a!ata ochelarii pe nas, dar nici aSa nu putu sa desluSeasca ce era acolo. ) Stiu, incepu sa stri!e dintr(o data Habarnam. Eu am inteles cel dintai, Este Strop al nostru. Am uitat sa(l luam pe Strop Si uite(l, alear!a acuma dupa noi. ) Ce tot spui5 ii raspunse 1lontiSor. Strop e aici. Uite(3 lan!a mine, sub banca. ) Ce sa ie5 Poate !hiceSti tu, Stietot5 intreba Probabil. Stietot stranse busola Si privi in &os. ) Pai, asta(i umbra noastra, spuse el ra#and. ) Cum, umbra noastra5 se mira Habarnam. ) %oarte simplu. Este umbra balonului nostru. .oi #buram prin va#duh, iar umbra noastra alear!a pe pamant. Prichindeii urmarira indelun! umbra care devenea tot mai mica. In cele din urma disparu. ) Unde s(a ascuns umbra5 se neliniStira toti. ) .e(am inaltat oarte sus, ii lamuri Stietot. Acum nu se mai poate distin!e umbra. ) Ce ruSine, bombanea pentru sine *ondanel. Sa stai aSa, Si nici macar propria umbra sa nu ti( o ve#i. ) Iar bombaneSti, #ise Habarnam. .icaieri n(are omul liniSte din cau#a ta. ) LiniSte, liniSte, il in!ana *ondanel. Ce liniSte poate i intr(un balon, *aca vrei liniSte, stai acasa. ) .(ai decat sa stai tu. ) Eu n(am nevoie de liniSte. ) .u va certati, spuse Stietot. 2a trebui sa va trimitem pe pamant. Speriati, *ondanel Si Habarnam au incetat sa se mai certe. Tocmai atunci balonul u cuprins din toatc partile de un el de um sau ceata. Pamantul de sub el disparu. *e &ur impre&ur numai niSte valuri albe. ) Ce(i asta5 incepura sa stri!e cu totii. *e unde a a&uns umul aici5 ) Asta nu(i um, spuse Stietot. E un nor. .e(am inaltat pana la nori Si acum #buram printr(un nor. ) Ei, asta(i o nascocire de(a ta, u de parere Habarnam. .orul e ceva ca pi tia, ca un piureu de ova#, pe cand asta nu(i decat un el de abur. ) *ar tu din ce cre#i ca e acut un nor5 il intreba Stietot. .orul este acut intr(adevar din abur. .umai privit de departe pare consistent. Habarnam nu cre#u aSa ceva Si spuse" ) .u(l ascultati, ratilor. Toate astea sunt scorneli de(ale lui, ca sa credem noi ca Stie multe, cand, de apt, el nu Stie nimic. Parca n(am alta treaba decat sa cred ca norul este abur, .orul este un piureu. Ce, parca n(am mancat eu piureu, #au aSa, Curand balonul se ridica mai sus, ieSi dintre nori Si incepu sa #boare pe deasupra acestora. Habarnam arunca o privire a ara din coS Si va#u dedesubt norii care acopereau pamantul. ) *oamne, *umne#eule, incepu el sa racneasca, cerul e dedesubt, .oi #buram cu picioarele in sus, ) Cum cu picioarele in sus, se mirara toti piticii. ) Ia uitati(va" cerul c sub picioarele noastre, inseamna ca #buram cu picioarele in sus.

) 0buram deasupra norilor, e-plica Stietot. .e(am ridicat mai sus decat norii, de aceea ei nu mai sunt deasupra noastra, ci sub noi. Insa Habarnam nu cre#u nici asta. Incremenise pe locul sau Si(Si apasa din toata puterea, cu amandoua mainile, palaria pe cap. Credea ca palaria poate sa(i cada, de vreme ce sta cu picioarele in sus. 2antul ii !onea repede pe deasupra norilor, dar in curand ba!ara de seama cu totii ca balonul incepe sa coboare. ) *e ce #buram in &os5 se neliniStira prichindeii. ) S(a racit aerul dinauntrul balonului, le e-plica Stietot. ) inseamna ca acum o sa coboram pe pamant5 intreba 1rabila. ) Pai, de ce am mai luat cu noi sacii cu nisip5 spuse Stietot. Trebuie sa aruncam nisipul din coS Si ne vom inalta din nou. Probabil inS aca repede un sac cu nisip Si(l arunca. ) Ce aci5 se rasti Stietot. Se poate sa arunci un sac plin5 *aca loveSte in cap pe careva. ) Probabil ca n(o sa loveasca, raspunse Probabil. ) 4Probabil ca n(o sa loveasca,4 il in!ana Stietot. Trebuie sa de#le!am sacul Si sa varsam nisipul din el. ) Il vars eu imediat, spuse Posibil. El de#le!a alt sac Si rasturna nisipul direct in coS. ) Unul mai deStept decat altul, clatina din cap Stietot. Ce rost are sa ramana nisipul in coS5 In elul asta balonul nu devine mai uSor. ) *ar este posibil ca eu sa vars nisipul &os, raspunse Posibil Si incepu sa arunce nisipul din coS cu palmele acute cauS. ) 'ai incet, se rasti 0apacila. O sa mi(l arunci in ochi. ) .(avea !ri&a, n(o sa ti(3 arunc, #ise Posibil dar tot atunci i(l arunca direct in ochi. Incepura cu totii sa(l certe pe Posibil, dar Probabil lua un bricea! Si taie pe undul coSului o !aura mare, pentru ca nisipul sa se scur!a prin ea. Stietot va#u Si se rasti" ) Stai, Ce aci5 *in pricina ta coSul o sa des aca Si(o sa cadem cu totii din el. ) Probabil ca n(o sa se des aca, raspunse Probabil. ) Atata Stiti amandoi" 4probabil4 Si 4posibil4, spuse Stietot Si(i lua lui Probabil bricea!ul. .isipul se scurse din coS prin !aura, balonul se acu mai uSor Si se inaltara din nou. Plini de multumire, prichindeii se tot iteau peste mar!inea coSului. Erau bucuroSi ca balonul se ridicase iar. *oar *ondanel, care era veSnic nemultumit de ceva, continua sa bombaneasca" ) Ce(nseamna asta ) cand in sus, cand in &os, Ce, aSa se #boara cu balonul5 .eStiind ce sa mai #ica, trase cu ochiul catre 1o!oaSa care rontaia tacut o bucatica de #ahar. ) *ar tu ce rontai acolo5 ) 'i(am umplut bu#unarele cu #ahar Si uite ca acuma(l scot Si(l rontai. ) Ti(ai !asit cand sa rontai #ahar, *upa ce ne(om cobori, n(ai decat sa tot rontai. ) Pai, de ce sa car o !reutate in plus5 spuse 1o!oaSa. Eu mananc #aharul, balonul se ace mai uSor Si noi o sa ne inaltam mai sus. ) Ei, n(ai decat, rontaie, Sa vedem cum se va s arSi rontaitul asta, ii raspunse *ondanel

CAPITOLUL 7

Avaria
Unii iSi inchipuie ca, cu cat te ridici mai sus in va#duh, cu atat e mai cald, dar asta nu(i adevarat. Cu cat eSti mai sus, cu atat e mai ri!. *e ce5 Pentru ca sus aerul e mai transparent iar ra#ele soarelui il incal#esc oarte putin. 8os, dimpotriva, aerul e intotdeauna mai cald. Soarele incal#eSte cu ra#ele sale pamantul, aerul se incal#eSte de la pamant ca de la o soba ierbinte. Aerul cald este mai uSor decat cel rece Si de aceea se ridica in sus. Cu cat se ridica mai sus, cu atat se raceSte mai mult. Prin urmare, sus de tot e un ri! veSnic. Si tocmai asta au simtit piticii cand s(au ridicat cu balonul lor la mare inaltime. Le era atat de ri!, ca li se inroSisera nasurile Si obra&ii. Tropaiau cu totii din picioare, iSi loveau palmele incercand sa se incal#easca macar un pic. Cel mai mult su erea 0apacila, care(Si uitase caciula acasa. *in pricina ri!ului cumplit i se orma sub nas ditamai turturele. Tremura ca var!a Si dintii ii clantaneau intruna. ) *estul cu clantanitul, bombanea *ondanel. .oi de!eram de(a binelea, iar el mai Si clantane, ) *oar nu(s eu vinovat ca mi(e ri!, spuse 0apacila. *ondanel se ridica de pe locul sau Si #ise" ) .u pot sa su ar cand cineva clantane din dinti la urechea mea, Simt ca ma apuca Si pe mine tremuratul. El se aSe#a lan!a Acuarela, insa Si acesta dardaia. *ondanel il privi banuitor" ) Ce(i asta5 .u cumva aci dinadins de(ti clantaneSti dintii atat de tare5 ) .u ac deloc dinadins, ci pentru ca mi(e ri!. *ondanel se ridica din nou Si(Si schimba locul. Trecu ast el de cateva ori de pe un loc pe altul, deran&andu(i pe ceilalti. *in pricina ri!ului balonul se acoperi cu un strat de chiciura ce scanteia deasupra capetelor prichindeilor, ca Si cum ar i ost acut din ar!int curat. Treptat aerul se raci Si in interiorul sau Si balonul incepu sa se lase in &os. Peste cateva minute el cadea cu repe#iciune. $e#erva de saci cu nisip se terminase Si caderea nu mai putea i oprita. ) A(va(aa(rie, stri!a Limonada. ) 'urim, se porni pe urlat Habarnam Si se ascunse sub banca. ) IeSi de(acolo, se rasti la el Stietot. ) *e ce5 raspunse de sub banca Habarnam. ) 2om sari cu paraSutele. ) 'ie mi(e bine Si aici, raspunse Habarnam. %ara prea multe asoane, Stietot il inS aca de !uler Si(l scoase de sub banca. ) .(ai dreptul, stri!a Habarnam. O sa reclam, ) .u #biera, raspunse calm Stietot. %ara panica. Hai, uita(te cum o sa sar eu cu paraSuta Si sari Si tu dupa mine. Habarnam se mai liniSti putin. Stietot se apropie de mar!inea coSului. ) Atentie, ratilor, stri!a el. Unul cate unul, dupa mine. Cine nu sare, va i dus de balon mai departe. 1ata, pre!atiti(va paraSutele... Pornim, Stietot sari cel dintai. In urma lui sari 1rabila Si in clipa aceea se petrecu un lucru nepreva#ut. In loc intai sa sara Si dupa aceea sa deschida paraSuta, 1rabila, din !raba, deschise intai paraSuta Si dupa aceea sari. *in aceasta cau#a paraSuta i se a!ata de mar!inea coSului. 1rabila se incurca cu piciorul in s ori Si ramase atarnat cu capul in &os. Incepu sa dea din picioare Si sa se

#varcoleasca, intocmai ca o rama pe care pescarul incearca s(o prinda in carli!ul unditei. Cu toatc s ortarile, paraSuta nu se desprindea. ) %ratilor, stri!a doctorul Pilula, daca se desprinde paraSuta, 1rabila se va lovi cu capul direct de pamant. Prichindeii au pus mana cu totii Si l(au tras pe 1rabila, cu tot cu paraSuta, inapoi in coS. Habarnam ba!a de seama ca balonul incepe sa se ridice din nou Si stri!a" ) Stati, ratilor, .imeni nu mai trebuie sa sara. Uite, iaraSi urcam. ) *e ce urcam iaraSi5 se mira Probabil. ) *eSteptule, i#bucni *ondanel. A sarit Stietot Si balonul s(a uSurat. ) Si ce(o sa aca Stietot ara noi5 intreba 1o!oaSa. ) Ce sa aca... dadu din maini Probabil. O sa porneasca incetiSor spre casa. ) *ar noi ce(o sa acem ara Stietot5 ) 'are lucru, raspunse Habarnam. Ca Si cum nimic n(ar i posibil ara Stietot. ) TotuSi, trebuie sa ascultam de cineva, spuse 1o!oaSa. ) O sa ascultati de mine, declara Habarnam. Acum eu am sa iu Se ul vostru. ) Tu5 se mira *ondanel. .u poate i cineva Se cu un cap ca al tau. ) ASa, 2asa#ica5 .u poate i Se cu un cap ca al meu5 se rasti Habarnam. Atunci, po tim &os Si cauta(l pe Stietot al tau, daca nu(ti place capul meu. *ondanel privi in &os Si spuse" ) Unde sa(l mai !asesc acum5 .e(am departat prea tare. Trebuia sa sarim cu totii imediat dupa el. ) Hai, sari, sari, *ondanel Si Habarnam incepura sa se certe Si se certara pana seara. Stietot nu mai era acolo Si nimeni nu(i putea opri acum. Soarele cobora spre as intit. 2antul se intetea. +alonul se raci Si mai mult Si incepu sa se lase iar in &os, dar *ondanel Si Habarnam nu mai taceau. ) A&un!e cat te(ai certat, ii spuse Limonada lui Habarnam. *e vreme ce ai hotarat sa ii Se , nascoceSte ceva. .u ve#i ca din nou coboram5 ) 'a !andesc imediat, raspunse Habarnam. Se aSe#a pe banca, iSi duse un de!et la runte Si incepu sa se !andeasca. In vremea asta insa balonul cobora tot mai repede Si mai repede. ) Ce mai poti nascoci acum5 spuse Surubel. *aca am avea saci cu nisip am i putut arunca unul. ) Adevarat, prinse Habarnam ideea din #bor. Insa, de vreme ce nu avem saci, va trebui sa(l aruncam pe unul dintre voi. El va cobori cu paraSuta, balonul va deveni mai uSor Si se va ridica din nou. ) *ar pe cine sa aruncam5 ) Cum pe cine5 spuse Habarnam, meditand. Trebuie sa aruncam pe cel care bombaneSte mai mult. ) Cu asta nu sunt de acord, raspunse *ondanel. .u e-ista nici o re!ula ca cei care bombanesc mai mult sa ie aruncati. Sa(l aruncam pe cel mai !reu. ) +ine, se invoi Habarnam, sa(l aruncam pe 1o!oaSa. El e cel mai roto ei dintre noi. ) Adevarat, incuviinta Limonada. ) Cee5 incepu sa stri!e 1o!oaSa. Eu sunt cel mai roto ei5 Limonada e mai !ras ca mine, ) Uitati(va la el, stri!a Si Limonada, chicotind Si aratandu(l cu de!etul pe 1o!oaSa. Hai, uitati( va, adica eu sunt mai !ras ca el, Ha(ha, Sa ne masoare cineva.

) Ei, ia ve#i, se napusti la ei, ca un cocoS, 1o!oaSa. %acura cu totii cerc in &urul celor doi. Habarnam scoase din bu#unar o s oricica Si o petrecu peste mi&locul lui 1o!oaSa. *upa aceea il masura in acelaSi el pe Limonada Si ieSi ca Limonada era aproape o data Si &umatate mai !ras decat 1o!oaSa. ) .u(i corect, incepu sa stri!e acum Limonada. 1o!oaSa a triSat. Si(a supt burta. Am va#ut eu, ) .u mi(am supt nimica, se apara 1o!oaSa. ) .u(i adevarat, ti(ai supt(o. Am va#ut eu. Sa ne mai masuram o data, racnea tot mai tare Limonada. Habarnam se apuca sa(l masoare din nou pe 1o!oaSa, in timp ce Limonada se invartea pe lan!a ei Si stri!a" ) Ei, ei, Ce aci5 Um la(te, ) *e ce sa ma um lu5 raspundea 1o!oaSa. *ac(o sa ma um lu, bineinteles ca o sa arat mai !ras ca tine. ) +ine, nu te um la. *ar nici sa(ti su!i burta n(ai voie. %ratilor, uitati(va la el ce ace. Unde(i dreptatea5 .u e-ista nici un el de dreptate, Asta(i adevarata inSelatorie, Habarnam ispravi cu masuratoarea lui 1o!oaSa, apoi, cu aceeaSi !ri&a, Il masura pe Limonada Si, de asta data, se dovedi ca cei doi sunt la el de !raSi. ) 2a trebui sa(i aruncam pe amandoi, ridica din umeri Habarnam. ) *e ce pe amandoi, daca e de(a&uns doar unul5 spuse Limonada. 2anatorul 1lontiSor privi peste mar!inea coSului Si va#u ca pamantul se apropia cu o iuteala amenintatoare. ) Asculta, Habarnam, #ise el, hotaraSte(te mai de!raba, ca acuSi ne bubuim de pamant. ) Trebuie sa ne numaram, sa vedem cine iese sa sara cu paraSuta, spuse Probabil. ) Adevarat, ii dadu dreptate Limonada. .umai ca trebuie sa(i numaram pe toti, Si pe cei roto ei Si pe cei slabi, sa nu se supere nimeni. ) +ine, hai sa ne numaram, se invoi Habarnam. Se aSe#ara cu totii in cerc Si Habarnam incepu numaratoarea" 4Uni, doni, tres, Tinter, binter, es, Eni, meni, la s arSit, Tinter, hinler, ai ieSit...4 *upa aceea spuse" ) .u, nu(mi place numaratoarea asta. Chiar deloc nu(mi place, Si incepu alta numaratoare" En, ten ti, Sa, ora, cati, Sa, ora, cati, coto... *eodata coSul se i#bi cu putere de pamant Si se rasturna. Probabil se prinse cu mainile de Posibil, Posibil de Probabil Si amandoi #burara din coS. *upa ei, intocmai boabelor de ma#are, se rosto!olira ceilalti pitici. *oar Habarnam, care se tinea de mar!inea coSului, Si Strop, care se a!atase cu dintii de pantalonii lui, nu ca#ura. Lovindu(se de pamant, balonul sari, intocmai ca o min!e, descrise in aer un arc uriaS Si cobori din nou. Se i#bi iar de pamant Si incepu sa se tarasca incet. +alonul se lovi de ceva tare Si plesni cu o trosnitura asur#itoare. Strop u aruncat departe Si o lua la !oana schelalaind cu disperare. Habarnam se rasturna din coS Si ramase intins pe pamant.

Calatoria cu balonul luase s arSit.

CAPITOLUL 7I

Pe meleaguri noi
Habarnam se tre#i intr(vin loc cu totul necunoscut. Era culcat in pat Si inota in pu ul unei saltele. Salteaua era atat de
moale, de parca ar i ost umpluta numai cu pu uleti de papadie.

Il tre#isera niSte voci. *eschise ochii Si privind in &ur constata ca era culcat intr(o camera straina. La colturi va#u niSte otolii micute. Pe pereti atarnau covoraSe Si picturi repre#entand di erite lori. Sub ereastra se a la o masuta rotunda cu un picior. Pe ea, un morman de ata de toate culorile pentru brodat, iar alaturi o pernita cu ace Si bolduri, asemeni unui arici cu tepii #burliti. 'ai incolo se !asea un birou cu toate cele necesare pentru scris. Alaturi era biblioteca. Pe cel mai departat perete, lan!a uSa, o o!linda mare. Iar in ata o!lin#ii stateau doua prichindute Si discutau. Una purta o rochie albastra din matase stralucitoare, cu un cordon din acelaSi material, le!at la spate cu o unda. Prichinduta avea ochi albaStri Si parul de culoare inchisa, impletit intr(o coada lun!a. Cealalta purta o rochie pestrita, cu loricele tranda irii Si violete. Parul blond, aproape alb, ii cadea in valuri pe umeri. ISi tot potrivea in o!linda palaria in timp ce !ura nu(i tacea o clipa" ) Ce palarie nesu erita, Oricum o pui, tot de!eaba. As i vrut sa(mi ac o palarie cu boruri lar!i, insa nu mi(a a&uns materialul, aSa ca au ieSit in!uste/ or, palaria cu boruri in!uste imi ace ata rotunda, ceea ce nu(i prea rumos. ) IspraveSte o data cu invartitul asta in ata o!lin#ii, .u pot su eri cand cineva se tot invarteSte in ata o!lin#ii, spuse prichinduta cu ochi albaStri. ) Pai, atunci de ce au ost nascocite o!lin#ile, dupa parerea ta5 ii raspunse cea cu parul blond. ASe#andu(Si palaria mult spre cea a, ea iSi dadu capul pe spate Si mi&indu(Si ochii incepu sa se e-amine#e in o!linda.

Habarnam !asi asta oarte cara!hios. El pu ni, neputandu(Si stapani rasul. Indata prichinduta cu parul blond sari de la o!linda Si(Si intoarse banuitoare privirile spre Habarnam. Insa acesta inchise ochii Si se pre acu ca doarme. El le au#i pe cele doua prichindute cum, straduindu(se sa nu bocaneasca cu tocurile, se apropiara de pat Si se oprira lan!a el. ) 'i s(a parut c(a vorbit, au#i Habarnam o Soapta. Se vede ca mi s(a na#arit pur Si simplu. Oare cand o sa se tre#easca5 *e ieri #ace ara cunoStinta. Celalalt !las raspunse" ) 'ierinana nu mi(a poruncit sa(l tre#esc. 'i(a spus s(o chem de indata ce se va tre#i sin!ur. 4Ce el de 'ierinana mai e Si asta54 se !andi Habarnam, dar nu lasa sa se intelea!a ca aude discutia lor. ) Ce prichindel vitea#, se pornira din nou Soaptele. Iti sta mintea(n loc ) a #burat cu balonul, Cand au#i ca i se spune vitea#, !ura lui Habarnam se lati sin!ura pana aproape de urechi. Insa, brusc, el iSi dadu scama la timp Si(Si retinu #ambetul. ) O sa vin mai tar#iu, cand se va tre#i, continua vocea. Tare aS vrea sa(l intreb despre balon. *ar daca a su erit o comotie cerebrala5, 4.ici pomeneala, !andi Habarnam. .(am su erit nici un el de comotie cerebrala.4 Prichinduta cu parul blond iSi lua ramas bun Si pleca. In odaie se acu liniSte. Habarnam ramase inca multa vreme cu ochii inchiSi, ciulindu(Si urechile. In s arSit, deschise un ochi Si va#u aplecat asupra sa capul prichindutei cu ochi albaStri. Prichinduta ii #ambi prietenos, apoi se incrunta Si, amenintandu(l cu de!etul, intreba" ) *umneata intotdeauna te tre#eSti aSa5 *eschi#i intai un ochi Si pe urma pe celalalt5 Habarnam incuviinta printr(o miScare a capului Si deschise Si celalalt ochi. ) Inseamna ca nici nu dormeai5 ) .u, adineaori m(am tre#it. Habarnam vru sa mai spuna ceva, insa prichinduta iSi lipi un de!et de bu#ele lui Si #ise" ) Taci, taci, .(ai voie sa vorbeSti. ESti oarte bolnav. ) +a deloc, ) *e unde Stii5 ESti doctor5 ) .u. ) 2e#i5 *ar vorbeSti. Trebuie sa stai cuminte in pat, pana vine medicul. Cum te cheama5 ) Habarnam. *ar pe dumneata5 ) Pe mine ma cheama Ochi(albaStri. ) E un nume rumos, incuviinta Habarnam. ) 'a bucur mult ca(ti place numele meu. *upa cate se vede eSti un prichindel invatat.

Chipul lui Habarnam se acu tot numai #ambet. Era tare bucuros ca s(a !asit cineva sa(l laude, pentru ca pe el nu(l laudase nimeni, niciodata, ba dimpotriva, era mereu ocarat de toti. Acum nu se a la nici un prichindel pe aproape, aSa ca nu(i era teama ca va i luat in ras pentru ca se poarta rumos cu o prichinduta. *e aceea vorbea cu Ochi(albaStri cat se poate de natural Si politicos. ) *ar pe cealalta cum o cheama5 intreba Habarnam. ) Care cealalta5 ) Cea cu care vorbeai mai adineauri. Una rumoasa, cu parul alb. ) Ah, e-clama Ochi(albaStri. inseamna ca nu dormeai de mult. ) .u, am deschis ochii doar pentru o clipa, Si apoi am adormit la loc, imediat. ) .u(i adevarat, nu(i adevarat, clatina din cap Ochi(albaStri Si(Si incrunta sprancenele. Inseamna ca dumneata socoti ca nu sunt su icient de rumoasa5 ) .u, da6 de unde, se sperie Habarnam. Si dumneata eSti rumoasa. ) *ar cine e mai rumoasa dintre noi doua, eu sau ea5 ) *umneata... Si ea. Sunteti amandoua oarte rumoase... ) ESti un mincinos ara pereche, dar te iert, raspunse Ochi(albaStri. Pe rumoasa dumitale o cheama %ul!(de(nea. Ai s(o mai ve#i. Si acum, !ata. E prime&dios sa vorbeSti prea mult. Stai acolo liniStit Si sa nu(ti treaca prin minte sa te ridici din pat. 'a duc s(o chem pe 'ierinana. ) Cine(i 'ierinana asta5 ) 'ierinana e medicul nostru. Ea o sa te trate#e. Ochi(albaStri pleca. Habarnam sari imediat din

pat Si incepu sa(Si caute hainele. 2roia sa u!a cat mai repede/ Stia el ca medicilor le place sa(Si ospate#e bolnavii cu ulei de ricin Si sa(i un!a cu iod, de la care !ro#av te mai ustura pielea. .u(Si !asi hainele la repe#eala, in schimb dadu peste o papuSa aSe#ata pe un mic scaunel, cu spatele re#emat de perete. Habarnam se !andi sa des aca papuSa, sa vada ce arc inauntru ) vata sau talaS. Uita de haine Si se apuca sa caute un cutit, dar iSi #ari ima!inea in o!linda. Aruncand papuSa cat colo, el incepu sa se strambe in ata o!lin#ii, cercetandu(Si obra#ul. *upa ce se satura de privit, #ise" ) *ar rumos mai sunt, Si nici ata nu mi(e prea rotunda. Chiar atunci se au#ira paSi dincolo de uSa. Habarnam se strecura repede in pat Si se acoperi cu patura. Intrara in odaie Ochi(albaStri cu o alta prichinduta, imbracata in halat alb, boneta alba Si tinand in mana un mic !eamantanaS ca eniu. Prichinduta avea obra&ii dolo ani, tranda irii. OchiSorii cenuSii il priveau sever de dupa niSte ochelari rotun#i, de ba!a. Habarnam intelese ca aceasta trebuie sa ie 'ierinana despre care(i vorbise Ochi(albaStri. 'ierinana trase un scaun lan!a pat, iSi puse !eamantanaSul pe scaun Si clatinand din cap, spuse" ) Ah, prichindeii aStia, 'ereu nascocesc tot elul de Sotii, Spune(mi, te ro!, ce nevoie aveati sa #burati cu balonul5 Taci, taci, Stiu ce(o sa(mi raspun#i" ca nu mai aci. ASa spun toti prichindeii voStri Si dupa aceea se apuca de alte na#dravanii, 'ierinana deschise !eamantanaSul Si in odaie se raspindi pe data un miros de iod sau de alt medicament. Habarnam se !hemui in ricoSat. 'ierinana se intoarse spre el Si #ise" ) $idica(te, bolnavule. Habarnam vru sa se dea &os din pat. ) .u trebuie sa cobori din pat, bolnavule, spuse cu severitate 'ierinana. Ti(am cerut doar sa te aSe#i. Habarnam stranse din umeri Si se aSe#a turceSte pe pat. ) .u trebuie sa stran!i din umeri, bolnavule, nu(l ierta 'ierinana. Scoate limba. ) *e ce5 ) Scoate limba, haide. ASa trebuie. Habarnam scoase limba. ) Spune 4a4. ) A(a(a, lun!i Habarnam. 'ierinana scoase din !eamantanaS un mic cornet de lemn, pe care(l lipi de pieptul lui Habarnam" ) $espira pro und, bolnavule. Habarnam incepu sa pu aie ea o locomotiva. ) Acum nu respira. ) Hi(hi(hi, o lun!i Habarnam, cutremurandu(se de ras. ) *e ce ra#i, bolnavule5 'i se pare ca n(am spus nimic ha#liu, ) Pai, cum se poate sa nu mai respir5 intreba Habarnam continuand sa chicoteasca. ) Sa nu mai respiri, intr(adevar, nu se poate, dar sa(ti tii pentru un minut respiratia, asta poti. ) Pot, se invoi Habarnam, Si(Si retinu respiratia. *upa ce(l e-amina, 'ierinana se aSe#a la masa Si incepu sa scrie o reteta. ) +olnavul dumitale arc o vanataie pe umar, spuse ea catre Ochi(albaStri. *u(te la armacie sa(ti dea un plasture cu miere. Taie o bucatica de plasture Si aplica(l pe umarul bolnavului. Si nu(i permite sa se dea &os din pat. E in stare sa(ti spar!a toata vesela, ba sa mai spar!a Si capul cuiva.

%ata de prichindei trebuie sa arati mai multa severitate. 'ierinana iSi ascunse in !eamantanaS micul sau cornet Si aruncand inca o privire severa spre Habarnam, ieSi din odaie. Ochi(albaStri lua reteta de pe masa Si #ise" ) Ai au#it5 Trebuie sa stai culcat. In loc de raspuns ata lui Habarnam se schimonosi cu tristete. ) .(are rost sa te strambi. Si sa nu(ti treaca prin minte sa(ti cauti hainele ) sunt bine ascunse de mine, spuse Ochi(albaStri Si pleca luand reteta cu ea.

CAPITOLUL 7II

Noi cunoStinte
*upa ce Ochi(albaStri pleca, Habarnam ramase un timp culcat, apoi iSi aminti ca dorise sa vada din ce era acuta papuSa Si era !ata sa se dea &os din pat dar, chiar atunci, de cealalta parte a uSii se au#ira paSi Si vorbe Soptite" ) Unde(i5 ) Acolo. ) Ce ace5 ) 0ace in pat. ) E mort5 ) .u, cred ca traieSte. ) Lasa(ma sa ma uit. ) ASteapta putin. Habarnam arunca o privire spre uSa Si se !andi ca cineva iscodeSte prin !aura cheii. ) Haide, lasa(ma Si pe mine, e!oisto, 2reau sa ma uit Si cu, se au#ira din nou Soaptele. ) +a n(am sa te las deloc daca ma aci e!oista. In spatele uSii se produse ramantare. ) Asculta, nu te impin!e aSa, se au#i un Suierat urios. *aca ma mai impin!i o data te iau de par, ) Iar eu te iau de co#i Si(o sa(ti tra! Si(un picior. ) Ce palarie nesu erita, Oricum o pui, tot de!eaba. As i vrut sa(mi ac o palarie cu boruri lar!i, insa nu mi(a a&uns materialul, aSa ca au ieSit in!uste/ or, palaria cu boruri in!uste imi ace ata rotunda, ceea ce nu(i prea rumos. ) IspraveSte o data cu invartitul asta in ata o!lin#ii, .u pot su eri cand cineva se tot invarteSte in ata o!lin#ii, spuse prichinduta cu ochi albaStri. ) Pai, atunci de ce au ost nascocite o!lin#ile, dupa parerea ta5 ii raspunse cea cu parul blond. ASe#andu(Si palaria mult spre cea a, ea iSi dadu capul pe spate Si mi&indu(Si ochii incepu sa se e-amine#e in o!linda. ) A(a(a(a, urla prichinduta cu coditele scurte, care impun!eau ca niSte tepi din cea a. ) U(u(u, ii tinea isonul cealalta, care avea o unda mare, albastra, chiar in creStetul capului. Habarnam se scarpina in cap Si mormai incurcat" ) Ia te uita ce chestie, 'i se pare ca le(am lovit vartos cu uSa. *e teama sa nu mai aca cine Stie ce alta po#na in noua casa, el se ba!a in pat, hotarat sa adoarma, dar pe coridor se au#ira iaraSi paSi. USa u deschisa Si in odaie iSi ba!a capul o alta prichinduta. Avea parul carliontat, niSte ochiSori veseli, po#naSi Si o mutriSoara Sireata, cu

nasuc ascutit. ) Prichindelule, stri!a ea. ESti un batauS, Surprins, Habarnam se salta in pat. *ar tot atunci uSa se i#bi cu #!omot Si niSte paSi !rabiti se indepartara bocanind. Habarnam ridica din umeri Si mormai cu dispret" ) Ce inchipuita, iSi lasa capul pe perna Si chiar incepu sa picoteasca, insa uSa se deschise din nou Si in odaie iSi ba!a capul aceeaSi prichinduta cu parul carliontat. ) ESti un batauS, repeta ca. Ha(ha(ha, Apoi uSa u trantita cu #!omot. Habarnam taSni din aSternut Si ieSi in !oana pe coridor, dar acolo nu se mai a la nimeni. ) +ine, #ise Habarnam amenintator. Lua de pe masuta de scris o ri!la de lemn Si se ascunse dupa uSa. .(a trebuit sa aStepte mult. Curand se au#ira paSi pe coridor. Habarnam ridica ri!la. USa se deschise. In odaie paSi Ochi( albaStri, care se pomeni lovita cu linia drept in runte. ) Au, Ochi(albaStri iSi acoperi runtea cu mainile. ) *e ce dai cu linia5 incepu ca sa stri!e. Acuma o sa(mi iasa o vanataie pe runte, ) Poate ca, totuSi, n(o sa(ti iasa nici o vanataie, raspunse Habarnam, trecandu(Si stan&enit ri!la dintr(o mana in alta. ) +a da, o sa(mi iasa, *umneata nu Stii cat de delicata sunt eu, *aca m(ai lovi doar cu un dop de pluta ) Si indata se ace vanataie. ) Putem lipi o bucatica de plasture, su!era Habarnam. *oar ai adus de la armacie un plasture intre!. ) Pentru dumneata l(am adus. ) O sa a&un!a pentru toti, raspunse Habarnam. El lua plasturele Si(l taie in patru bucati. ) Pune(mi(3 mai repede, se ramanta Ochi(albaStri. Uite aici, aici... Ea ii intinse runtea Si arata cu de!etul unde trebuia pus plasturele. Habarnam il aplica dar, observand ca acesta se lipise stramb, incerca sa(l smul!a de acolo. ) 'ai incet, 'ai incet, stri!a Ochi(albaStri. O sa(mi ma#!aleSti toata runtea cu plasturele asta de#!ustator. ) Acum e bine, spuse Habarnam dupa ce termina. Ochi(albaStri se duse in u!a la o!linda" ) +ine, nimic de #is, .umai sa nu ma vada cineva cu plasturele pe runte, Si(acum, haide, arata( mi umarul. Unde e vanataia5 Ochi(albaStri se straduia sa aplice bucata de plasture pe umarul lui Habarnam. ) .(am vrut deloc sa te lovesc pe dumneata, #ise el. ) *ar pe cine5 Habarnam ar i vrut sa spuna ca(l tot intarata o prichinduta necunoscuta, dar iSi dadu seama ca asta ar insemna sa parasca. ) .u, nimic, raspunse el. Pur Si simplu am vrut sa vad daca poti pocni pe cineva cu linia asta. ) 2oi, prichindeii, nu aceti altceva decat sa va !anditi cum sa loviti pe cineva, iar cand altcineva va pocneSte pe voi, nu va place deloc... *e ce #ambeSti5 Ti se parc cara!hios ca am un plasture pe runte5 Ea se apropie din nou de o!linda" ) intr(adevar, e tare cara!hios sa ai pe runte un patrat din asta, ) *ar a din el un cerc, o s atui Habarnam. Ochi(albaStri desprinse plasturele, il taie rotund cu

oar eca Si(l lipi iaraSi pe runte. ) .u ti se pare ca(i mai bine aSa5 se intoarse ea catre Habarnam. ) +ineinteles, con irma el. *upa parerea mea, iti sta chiar bine cu el. Cu pleoapele lasate Ochi( albaStri incepu sa se studie#e in o!linda. ) Si acum, adu(mi pantalonii Si camaSa, ii ceru Habarnam. ) *u(te Si te spala Si dupa aceea iti vei primi hainele. Ochi(albaStri il duse pe Habarnam la bucatarie. Acolo, lan!a un perete era un lavoar. Alaturi, intr(un cui, atarna prosopul, iar pe o policioara se a lau sapunul Si pasta de dinti. ) Uite, ai aici peria de dinti, Si aici ai pasta de dinti. Trebuie sa te speli pe dinti, spuse Ochi( albaStri intin#andu(i lui Habarnam periuta. ) .u pot sa su ar pasta de dinti, bombani Habarnam. ) Si de ce, ma ro!5 ) Are !ust rau. ) *oar nu trebuie s(o mananci. ) Tot una(i. 'a piSca de limba. ) O sa te piSte putin Si(o sa(ti treaca. Habarnam incepu sa se spele in sila pe dinti. *adu de doua ori cu periuta, se schimonosi Si scuipa cu scarba. Apoi iSi clati !ura cu apa Si incepu sa(Si sapuneasca mainile. *upa ce termina cu mainile, puse sapunul pe policioara Si incepu sa se spele pe ata. ) Si ata trebuie s(o speli cu sapun, spuse Ochi(albaStri. ) *a(l incolo, raspunse Habarnam. Intotdeauna imi intra in ochi. ) .u e-ista, te ro!, spuse cu severitate Ochi(albaStri. Alt el nu(ti dau hainele. .(avea incotro. Habarnam iSi sapuni putin ata Si repede se apuca sa dea cu apa. ) +ar(r(r, se scutura el. Ce rece e apa, Cu chiu, cu vai, iSi clati obra&ii Si, ara sa deschida ochii, intinse mainile ba&baind pe perete. 2a#andu(l, Ochi(albaStri abia iSi stapani rasul. ) Ce cauti5 ) P(prosopul, raspunse Habarnam tremurand de ri!. ) *e ce tii ochii inchiSi5 *eschide(i. ) Cum sa(i deschid, daca a(a( urisitul asta de sapun Si(aSa(mi intra in ei5, ) Trebuia sa te clateSti mai bine. Ochi(albaStri lua din cui prosopul Si i(l intinse lui Habarnam. Acesta iSi reca ata cu prosopul Si abia dupa aceea se hotari sa deschida ochii. ) Ei, uite, acum eSti incomparabil mai curat Si chiar mai rumos, spuse Ochi(albaStri Si, observand urmele de murdarie ramase pe prosop, incheie" data viitoare va trebui sa te speli mai bine. .umai prima oara sunt mai in!aduitoare. Ea ii aduse hainele Si(i spuse" ) Imbraca(te Si vino sus, sa bei un ceai. .u(i aSa ca ti s(a acut oame5 ) StraSnic, mi s(a acut o oame... recunoscu Habarnam. Cred c(aS i in stare sa mananc un ele ant intre!, ) +ietul de tine, Ei, hai, vino repede, te aSteptam. CAPITOLUL 7III

Discutie in timpul mesei

Hbarnam se imbraca in doi timpi Si trei miScari Si urca la eta& pe o scara scartaitoare. Se pomeni intr(o camera putin
mai mica decat cea de &os, dar mult mai placuta.

*oua !eamuri semicirculare, cu perdele rumoase, dadeau catre strada. Intre !eamuri era uSa de la balcon. In mi&locul camerei se a la o masa pe care erau mici ructiere, castronaSe Si ar urioare cu tot elul de dulceturi, pra&ituri, placinte, covri!ei, turla dulce cu mac, cornulete Si alte bunatati. Se vedea ca prichindutele se straduisera sa(i o ere un ospat pe cinste. Habarnam nu Stia la ce sa( Si opreasca mai intai privirile, atat de incarcata era masa. Prichinduta cu unda Si cea cu codite incepusera sa toarne ceaiul. Prichinduta cu cirlionti tocmai scotea din bu et niSte bomboane cu crema de ructe. Ochi(albaStri il pre#enta pe Habarnam prietenelor sale. Pe prichinduta cu codite o chema 2everita, pe cea cu undita ) Iepurica, iar pe prichinduta cu carlionti ) Libelula. Habarnam era !rabit sa se aSe#e la masa, dar tocmai atunci uSa se deschise Si in odaie intrara inca patru prichindute. Ochi(albaStri i le pre#enta" ) Ele sunt vecinele noastre" Stancuta, 'ar!areta, +raduta, +ondocica. Cu toatele acura cerc in &urul lui Habarnam. ) Ai venit la noi cu balonul5 intreba Stancuta cea cu parul ne!ru. ) *esi!ur, cu balonul, raspunse plin de importanta Habarnam, tra!and cu coada ochiului spre masa. ) Probabil ti(a ost !ro#av de rica sa #bori cu balonul5 spuse +ondocica cea durdulie. ) 1ro#av de rica, Adica nu, nici un pic, iSi dadu seama la vreme Habarnam. ) Cat eSti de vitea#, Eu n(aS #bura cu balonul nici sa ma tai, #ise +raduta. ) *ar de unde ai venit aSa, #burand5 intreba 'ar!areta. ) *in OraSul %lorilor. ) Si unde e oraSul asta5 ) Acolo, acu Habarnam un !est va! cu mana. Lan!a raul Castravetilor. ) .(am au#it niciodata de acest rau, spuse Stancuta. Probabil e departe. ) %oarte departe, con irma Habarnam. ) Ei, Si(acum, luati loc la masa, ca alt el se raceSte ceaiul, ii invita Ochi(albaStri pe musa iri sa se aSe#e. Habarnam nu se lasa mult ru!at. El se repe#i la masa Si se apuca sa care in !ura placinte, covri!ei, bomboane umplute cu crema de ructe, dulceata. Prichindutele aproape ca nu se atin!eau de nimic/ ele aSteptau sa(l poata iscodi pe Habarnam despre balon. In cele din urma Libelula nu se mai putu tine Si(l intreba" ) Spune(mi, te ro!, cine a nascocit #borul cu balonul5 ) Eu, raspunse Habarnam, dand sar!uincios din alci Si straduindu(se sa mestece mai repede o bucata de placinta. ) .u mai spune, E cu putinta sa i dumneata acela5 se au#ira e-clamatii din toate partile. ) Pe cuvant de onoare ca eu. Uite, sa nu ma miSc de(aici, se &ura Habarnam Si cat pe ce sa se inece cu placinta. ) 2ai, ce interesant, PovesteSte(ne, te ro!, despre asta, il implora +ondocica. ) Ei, sa va povestesc... iSi des acu mainile Habarnam. 'a tot ru!au de mult prichindeii noStri sa nascocesc vreo idee" 4.ascoceSte ceva, rate, hai, nascoceSte4. Eu le spuneam" 4%ratilor, m(am cam plictisit sa tot nascocesc. 'ai nascociti Si sin!uri4. Ei #iceau" 4.u suntem in stare, Ca doar

noi suntem prostuti, pe cand tu eSti deStept. Ce te costa5 .ascoceSte,4 4+ine, le(am spus. 2ad ca nu pot sa scap de voi, O sa nascocesc4. Si am inceput sa ma !andesc. Habarnam iSi mesteca placinta cu un aer visator. Prichindutele il priveau cu coada ochiului pline de nerabdare. In s arSit, 2everita se hotari sa curme tacerea ce se prelun!ea Si, va#and ca Habarnam intinde mana dupa o alta placinta, #ise" ) Te(ai oprit tocmai cand spuneai ca ai inceput sa te !andeSti. ) *a, e-clama Habarnam ca Si cum atunci s(ar i tre#it Si lovi cu placinta in masa. '(am !andit trei #ile Si trei nopti Si ce credeti5 'i(a venit o idee !ro#ava, 4Uite, ratilor, le(am #is, o sa aveti un balon,4 Si ne(am construit balonul. *espre mine, poetul %loricica... avem noi un poet cu numele asta... a compus poe#ia" 4Habarnam al nostru a nascocit un balon4... Sau nu" 4A nascocit un balon Habarnam al nostru4... .u, am uitat, Ei, despre mine, Stiti, s(au compus multe poe#ii, nici nu le poti tine minte pe toate. Habarnam se apuca iaraSi de mestecat placinta. ) *ar cum ati construit balonul5 intreba Ochi(albaStri. ) O, asta a ost o munca uriaSa, Toti prichindeii noStri au lucrat #ile Si nopti de(a randul. Unii il intareau cu cauciuc, altii il um lau cu pompa, iar eu umblam incolo Si(ncoace luierand... adica nu luierand, ci spunand iecaruia ce are de acut. %ara mine nimeni nu pricepea nimic. Trebuia sa le e-plic la toti, sa le arat tuturora. Era o munca de mare raspundere, pentru ca balonul poate crapa in orice clipa. Am avut Si doua a&utoare, pe Surubel Si pe Piulita, meSteri la toate. Prichindutele il ascultau pe Habarnam cu rasu larea taiata. ) Si pe urma5 Ce(a ost pe urma5 incepura sa vorbeasca toate deodata, cand Habarnam se opri. ) In s arSit, a venit Si #iua cand trebuia sa ne luam #borul, continua Habarnam. S(au adunat piticii ) cu miile, Unii #iceau ca balonul va #bura, altii ca nu va #bura. A inceput bataia, Cei care spuneau ca va #bura ii snopeau pe cei care spuneau ca nu va #bura iar cei care spuneau ca nu va #bura ii snopeau pe cei care spuneau ca va #bura. Sau nu... mi se pare ca era invers" cei care #iceau ca va #bura pe cei care #iceau ca nu va #bura... Sau nu, dimpotriva... Pe scurt, nu mai desluSeai care Si pe cine snopeSte. Se snopeau cu totii, unii pe altii. ) +ine, bine, spuse Ochi(albaStri. .u despre bataie ci despre balon povesteSte(ne. ) %ie, conveni Habarnam. ASa, 2asa#ica, ei se bateau, noi ne(am catarat in coS, eu am tinut o cuvantare" adica, #buram, ratilor, ramaneti cu bine, Si am inceput sa plutim. *upa ce(am a&uns sus Si ne(am uitat in &os ) pamantul nu era mai marc decat, uite, placinta asta. ) .u se poate, e-clama o prichinduta. ) +a sa nu ma miSc de(aici, daca spun minciuni, se &ura Habarnam. ) .u(l mai intrerupeti, #ise inciudata Ochi(albaStri. Lasati(l sa spuna. *oar n(o sa ne minta. ) ASa e, lasati(ma sa spun minciuni... adica, ptiu, nu ma impiedicati sa spun adevarul, #ise Habarnam. ) PovesteSte, povesteSte, stri!ara prichindutele in cor. ) Si cum va spuneam, continua Habarnam, #buram, deci, tot mai sus. *eodata, bum, Si ne oprim. .e uitam Si ce sa ve#i5 .e(am i#bit de(un nor. Ce(i de acut5 Am luat toporul Si am spart o !aura in nor. IaraSi am inceput sa urcam. *eodata, cand ne uitam, vedem ca #buram cu picioarele in sus" cerul era &os, iar pamantul ) deasupra. ) Cum aSa5 *e ce5 se mirara prichindutele. ) E o le!e a naturii, e-plica Habarnam. Cine a&un!e deasupra norilor #boara intotdeauna cu picioarele in sus. ASa am a&uns pana la cea mai mare inaltime, unde era un !er de o mie de !rade Si o #ecime. Toti au in!hetat. +alonul s(a racit Si a inceput sa coboare. Eu insa am ost Siret,

poruncisem mai inainte sa ie puSi in coS saci cu nisip. Am inceput sa aruncam sacii. Si am aruncat, am aruncat pana n(a mai ramas nici unul. Ce era de acut5 Printre noi era un prichindel pe care(l cheama Stietot. Un ricos, Cand a va#ut ca balonul cade, s(a pus pe plans Si dupa aceea, cand a sarit cu paraSuta, s(a dus acasa. +alonul s(a acut pe data mai uSor Si s(a ridicat din nou. Ei, Si(apoi, dintr(o data, cand mi ti s(a rosto!olit in &os Si cand mi ti s(a i#bit de pamant, cand a sarit iaraSi in sus Si cand s(a i#bit... Eu am ca#ut din coS ) bu , cu capul de pamant,... In ierbantat, Habarnam lovi cu pumnul in masa Si nimeri placinta. Umplutura taSni in toate partile. Prichindutele se speriara, cat pe ce sa cada de pe scaune. ) Si mai departe ce(a ost5 intrebara ele dupa ce(Si venira in ire. ) Pai, mai departe nu mai tin minte. Se lasa tacerea. Toate prichindutele il priveau pe Habarnam cu uimire, ba chiar cu un el de respect. In ochii lor devenise un adevarat erou. In cele din urma Ochi(albaStri spuse" ) .e(ai speriat rau de tot cu balonul dumitale. Aseara, tocmai ne beam ceaiul pe balcon. Si cand ne uitam ) un balon rotund, uriaS, se apropie in #bor de casa noastra, se loveSte de !ard... Si deodata ) o trosnitura, +alonul a plesnit, iar cand ne(am dus in u!a acolo, nu mai era decat coSul din coa&a de mesteacan. ) *umneata #aceai intins ca un mort, se amesteca Iepurica. 2ai, ce in!ro#itor, ) 'ai aveai doar o sin!ura !heata, cealalta era a!atata de !ard, iar palaria ) in copac, adau!a 2everita. ) O maneca a vestonului lipsea Si am !asit(o abia a#i(dimineata, spuse Libelula. A trebuit s(o coasem imediat la veston. ) Cum am a&uns in casa asta5 intreba Habarnam. ) .oi te(am adus. .u se putea sa Le lasam in curte peste noapte, raspunse Ochi(albaStri. ) *oar erai aproape mort de(a binelea, se ba!a in vorba Iepurica. *ar 'ierinana a spus ca s(ar putea sa reinvii, pentru ca ai un asta... or(!a(nism oarte tare. ) *a, am un or!anism oarte tare Si un cap Si mai tare, spuse cu laudaroSenie Habarnam. Altul in locul meu ar i acut, in mod si!ur, o emotie la creier. ) *umneata, probabil, ai vrut sa spui comotie cerebrala5 remarca Ochi(abaStri. ) Intocmai, intocmai, comotie cerebrala, se corecta Habarnam. ) Parca spuneai ca n(ai #burat sin!ur cu balonul5 intreba Ochi(albaStri. ) +ineinteles, nu sin!ur. Eram Saispre#ece. Adevarat ca ricosul acela de Stietot a sarit cu paraSuta, aSa ca am ramas cincispre#ece. ) Si unde sunt ceilalti5 intreba Stancuta. ) .u Stiu, ridica din umeri Habarnam. *ar in coS, in a ara de mine, nu mai era altcineva5 ) .(am !asit in coS decat niSte vopsele pentru pictat Si o mica trusa medicala portativa. ) 2opselele sunt ale lui Acuarela, iar trusa e a lui Pilula, #ise Habarnam.In clipa aceea uSa se deschise Si in camera navali %ul!(de(nea. ) Ati au#it noutatea5 stri!a ea. Alta noutate, A mai venit in #bor un balon Si s(a spart. Purta paispre#ece prichindei. Au ca#ut ieri seara, la mar!inea oraSului. Abia a#i(dimineata, in #ori, i(au !asit prichindutele noastre Si i(au a&utat sa mear!a la spital. ) Inseamna ca erau raniti5 e-clama 2everita. ) .u(i nici o prime&die, dadu din mana %ul!(de(nea. 'ierinana a spus ca ii vindeca ea.

) AStia, cu si!uranta, sunt prietenii mei, spuse Habarnam. 'a duc chiar acuma la spital Si o sa a lu totul. ) Te conduc eu, se o eri Ochi(albaStri. ) 'er! Si eu cu dumneata, spuse %ul!(de(nea. Abia acum observa plasturele de pe runtea lui Ochi(albaStri Si e-clama" ) Ah, scumpa mea, ce ermecator e cerculetul asta pe runte, Iti vine oarte bine. E o moda noua, sa porti cerculete pe runte5 AS putea sa(mi pun Si cu unul la el. ) .u, raspunse Ochi(albaStri, e un plasture. '(am lovit cu uSa in runte, din !reSeala. ) Ah, asta era... mormai deceptionata %ul!(de(nea. Apoi dadu u!a la o!linda ca sa(Si puna palaria pe cap. Intr(o clipa camera se !oli. Toate prichindutele aler!ara care incotro, sa le povesteasca vecinelor noutatea.

CAPITOLUL 7I2

Plimbare prin oraS

%ul!(de(nea, Ochi(albaStri Si Habarnam ieSira impreuna in strada mar!inita de(o parte Si de alta de !ardulete
impletite din nuiele ine de salcie. *incolo de !ardulete se vedeau casute rumoase, cu acoperiSuri roSii Si ver#i.

*easupra caselor se inaltau meri, peri Si pruni uriaSi.Copacii creSteau atat in curti cat Si pe stra#i. Intre!ul oraS era inundat in verdeata pomilor Si de aceea se numea OraSul 2erde. Plin de curio#itate Habarnam iscodea cu privirea. In &ur era o curatenie neobiSnuita. In toate curtile lucrau prichindute. Unele tundeau iarba cu oar eca, pentru ca aceasta sa nu depaSeasca o anumita inaltime, altele, inarmate cu maturi, curatau cararuile, iar altele scuturau cu staruinta pra ul din niSte preSuri lun!i. In OraSul 2erde ast el de preSuri acopereau nu numai duSumelele de prin case, ci chiar Si trotuarele stra#ilor. Intr(adevar, temandu(se ca nu cumva trecatorii sa le murdareasca preSurile, unele !ospodine stateau pe(aproape Si(i ru!au sa nu calce pe ele, Si daca cineva tinea mortiS s(o aca, atunci trebuia sa(Si Stear!a cu !ri&a picioarele. Pe cararile din multe curti erau de asemeni aSternute preSuri, iar pe peretii caselor, chiar Si pe din a ara, atarnau covoare rumoase, multicolore. In OraSul 2erde e-istau conducte pentru apa acute din tulpina de stu . *upa cum se Stie, tulpinile de stu sunt !oale pe dinauntru, ast el ca apa poate cur!e prin ele ca pe teava. Aceste tevi erau aSe#ate de(o parte Si de alta a stra#ilor, dar nu direct pe pamant, cum Si(ar inchipui cineva, ci prinse pe mici stalpi de lemn, la o inaltime anumita. *e aceea tevile nu putre#eau Si puteau sa serveasca oarte multa vreme, trebuind doar suprave!heate Si reparate pentru a evita pierderea apei prin scur!ere. *e la teava principala porneau rami icatii spre iecare casa. *e aceea, in toate casele e-ista apa curenta, ceea ce, ara indoiala, era o mare inlesnire. In a ara de asta, in ata iecarei case se a la cate o antana arte#iana. Asta era Si rumos Si sanatos, deoarece apa din havu#uri se olosea la iri!area !radinilor. %iecare curte iSi avea !radina ei, in care creSteau napi, ridichi, s ecla, morcovi Si alte soiuri de le!ume. Intr(una din curti Habarnam a va#ut cum stran!eau prichindutele recolta. *upa ce sapau napul sau morcovul de &ur impre&ur, il le!au cu o ran!hie de run#e, apoi tra!eau din toate puterile. .apul sau morcovul se slobo#ea din pamant Si prichindutele, cu tipete Si rasete, il tarau de s oara pana acasa. ) Cum se ace ca la voi e-ista doar prichindute Si nici un prichindel5 intreba cu mirare

Habarnam. ) *a, in oraSul nostru au ramas numai prichindute, pentru ca toti prichindeii locuiesc pe pla&a. ISi au acolo oraSul lor, al 0meelor. ) *ar de ce s(au stabilit pe pla&a5 se mira din nou Habarnam. ) Pentru ca acolo le vine mai la indemana. Lor le place sa stea toata #iua la soare Si sa aca baie, iar iarna, cand raul se acopera de !heata, sa patine#e. In a ara de asta le mai place pe pla&a pentru ca primavara raul iSi iese din albie Si le inunda oraSul. ) Si ce(i bine in asta5 continua sa se mire Habarnam, ) Si eu cred ca nu(i nici un bine, spuse %ul!(de(nea, insa prichindeilor noStri le place. In timpul revarsarii apelor ei se plimba cu barcile Si se salvea#a unul pe altul de la inundatie. Iubesc tare mult aventurile. ) Si eu iubesc aventurile, spuse Habarnam. .(aS putea sa ac cunoStinta cu prichindeii voStri5 ) .(ai putea, spuse %ul!(de(nea. In primul rand pentru ca pana la OraSul 0meelor trebuie sa mer!i o ora incheiata, pla&a iind departe, in &osul raului/ in al doilea rand, pentru ca de la ei nu ai de invatat nimic bun, ci numai lucruri rele/ iar in al treilea rand, pentru ca noi suntem certate cu ei. ) *e ce v(ati certat5 intreba Habarnam. ) Pai, sa ve#i ce s(a intamplat, spuse %ul!(de(nea. Intr(o iarna ne(au invitat la bradul lor de Anul .ou. Au spus ca va i mu#ica Si dans, iar cand am a&uns acolo Stii ce(au acut5... .e(au batut cu bul!ari de #apada. ) Ei bine, Si5 intreba Habarnam. ) Si am renuntat la prietenia lor. *e atunci nu se mai duce nimeni la ei. ) *ar ei la voi5 ) .ici ei nu vin la noi. La inceput au mai incercat unii prichindei sa ne vi#ite#e, dar nimeni nu voia sa se &oace cu danSii. Atunci, de plictiseala s(au apucat de po#ne" ba sa spar!a un !eam, ba sa darame un !ard, spuse %ul!(de(nea. ) Iar dupa aceea l(au trimis pe unul CuiSor, adau!a Ochi(albaStri. Ce(a mai ost Si(atunci5... ) *e el nu trebuie sa ra#i ci sa(l pedepseSti cum se cuvine, ca sa nu mai aca altadata aSa ceva, spuse %ul!(de(nea. Tocmai treceau pe lan!a un mar crescut in mi&locul stra#ii. Pe toate cren!ile atarnau mere coapte, roSii. *e tulpina copacului era re#emata o scara de lemn, care nu a&un!ea decat pana la &umatatea trunchiului uriaS. *e acolo in sus urma o scara de ran!hie, care usese le!ata de prima crean!a a pomului. Pe crean!a aceasta Sedeau doua prichindute. Una din ele taia cu un ierastrau codita unui mar, iar cealalta o tinea, plina de !ri&a, cu o mana, pe cea dintai, ca sa nu se rosto!oleasca. ) *umneata ra#i, spuse %ul!(de(nea, dar dac(ai Sti cate prichindute au ramas cu nasul #drelit, +a una dintre ele s(a urcat sa repare ho!ea!ul Si a ca#ut de pe acoperiS mai(mai sa(Si racture#e piciorul. ) *ar eu nu rad de prichindute, ci de CuiSor asta, raspunse Habarnam. ) *a, continua %ul!(de(nea. CuiSor asta a venit Si a inceput sa trancaneasca, cica el vrea sa ie prieten cu noi, ca nu(i iubeSte pe prichindei pentru ca sunt neserioSi. I(am dat voie sa locuiasca in oraSul nostru, dar pana la urma ce cre#i c(a acut5 Intr(o noapte a Sters(o din locuinta lui Si s(a tinut numai de Sotii. La o casa a intepenit uSa pe din a ara cu o bucata de lemn, incat nu se mai putea deschide dinauntru, la alta a a!atat deasupra intrarii un bat, ca sa loveasca in cap pe oricine ieSea, la a treia a intins o ran!hie in ata uSii ca toata lumea sa se impiedice Si sa cada, la a patra

casa a stricat ho!ea!ul, de pe acoperiS, la a cincea a spart !eamurile...

) Pe aici trebuie sa paSeSti cu atentie, il s atui %ul!(de(nea pe Habarnam, poate sa cada un mar din copac Si sa te omoare. ) Pe mine nu ma omoara, se lauda Habarnam. Am capul tare. ) Prichindeii iSi inchipuie ca numai ei sunt cura&oSi, dar nici prichindutele nu sunt niSte ricoase, priveSte cat de sus s(au cocotat, spuse %ul!(de(nea. ) In schimb, prichindeii #boara in baloane, se plimba cu automobilul, raspunse Habarnam. ) Au#i colo, spuse %ul!(de(nea. Si la noi, destule prichindute Stiu sa conduca automobilul. ) *ar ce, voi aveti automobil5 ) Avem. *oar ca s(a de ectat. Oricat ne(am straduit nu l(am putut ace sa mear!a. Poate ne a&uti dumneata sa(l reparam. ) 2a a&ut, va a&ut, raspunse Habarnam. La treaba asta ma pricep nitel. Cand vor ieSi din spital Surubel Si Piulita le e-plic eu cum sa(l repare. ) O sa ie !ro#av, batu din palme %ul!(de(nea. In acest moment Habarnam descoperi o minune a naturii, cum nu(i mai usese dat sa vada vreodata in viata sa. In mi&locul stra#ii creSteau niSte min!i ver#i, uriaSe, de marimea unei case cu eta& sau poate chiar mai mari.

) Pe aici trebuie sa paSeSti cu atentie, il s atui %ul!(de(nea pe Habarnam, poate sa cada un mar din copac Si sa te omoare. ) Pe mine nu ma omoara, se lauda Habarnam. Am capul tare. ) Prichindeii iSi inchipuie ca numai ei sunt cura&oSi, dar nici prichindutele nu sunt niSte ricoase, priveSte cat de sus s(au cocotat, spuse %ul!(de(nea. ) In schimb, prichindeii #boara in baloane, se plimba cu automobilul, raspunse Habarnam. ) Au#i colo, spuse %ul!(de(nea. Si la noi, destule prichindute Stiu sa conduca automobilul. ) *ar ce, voi aveti automobil5 ) Avem. *oar ca s(a de ectat. Oricat ne(am straduit nu l(am putut ace sa mear!a. Poate ne a&uti dumneata sa(l reparam. ) 2a a&ut, va a&ut, raspunse Habarnam. La treaba asta ma pricep nitel. Cand vor ieSi din spital Surubel Si Piulita le e-plic eu cum sa(l repare. ) O sa ie !ro#av, batu din palme %ul!(de(nea. In acest moment Habarnam descoperi o minune a naturii, cum nu(i mai usese dat sa vada vreodata in viata sa. In mi&locul stra#ii creSteau niSte min!i ver#i, uriaSe, de marimea unei case cu eta& sau poate chiar mai mari. Incepe sa cur!a pe acolo sucul cel dulce. *intr(un sin!ur pepene se pot obtine cateva butoaie cu sirop. ) *ar cine a nascocit asemenea pepeni5 intreba Habarnam. ) Avem noi o prichinduta oarte deSteapta. O cheama %ir(de(pai, raspunse Ochi(albaStri. Ei ii place tare mult sa cultive di erite plante Si sa obtina noi varietati. inainte nu e-istau nici la noi pepeni ver#i, dar cineva i(a spus lui %ir(de(pai ca a va#ut in padure pepeni ver#i salbatici. Intr(o #i %ir(de(pai a or!ani#at o e-peditie cu care a plecat in padure Si acolo, intr(o poienita, a avut norocul sa dea peste niSte curpeni de pepeni ver#i salbatici. E-peditia a adus samburi de pepeni ver#i salbatici Si primavara %ir(de(pai a in!ropat samburii in pamant. Au crescut niSte pepeni mari, dar s(au dovedit acri. .eobosita, %ir(de(pai a !ustat sucul din toti pepenii. ASa a reuSit sa alea!a unul al carui suc era mai putin acru decat la ceilalti. In anul urmator ea a semanat samburii de la acest pepene. *e asta data au re#ultat pepeni mai putin acri, printre care unii erau chiar un pic dulci. %ir(de(pai l(a ales pe cel mai dulce Si in urmatorul an a semanat samburii de la acesta. Si aSa, in cativa ani a reuSit sa obtina niSte pepeni dulci ca mierea. ) Acum toata lumea o lauda pe %ir(de(pai, dar la inceput nu(i aruncau decat vorbe de ocara, spuse %ul!(de(nea. ) *e ce(i aruncau vorbe de ocara5 se mira Habarnam.

) .imeni nu credea ca dintr(o ast el de acritura va ieSi ceva olositor. In plus, pepenii creSteau alandala prin tot oraSul Si incurcau circulatia. Adesea, cate unul rasarea chiar lan!a peretele vreunei case. Cata vreme era mic, treaca(mear!a, dar pe masura ce se marea, apasa peretele respectiv pana(l darama. Intr(un loc, din cau#a unui pepene s(a daramat chiar o casa intrea!a. Unele prichindute voiau sa(i inter#ica lui %ir(de(pai sa mai semene pepeni, insa altele i(au luat apararea Si au inceput s(o a&ute. Intre timp calatorii noStri ieSira pe malul unei ape. ) Acesta(i $aul Pepenilor, spuse %ul!(de(nea. 2e#i ce multi pepeni cresc aici5 Un podet minuscul, aidoma unui preS lun! Si in!ust, traversa raul de pe un mal pe celalalt. Era acut dintr(un material !ros Si trainic.

CAPITOLUL 72

La spital
In ata uSii s(au oprit Si %ul!(de(nea a tras de manerul clopotelului. S(a au#it" 4clin!(clin!,4 USa s(a deschis. In pra! a aparut o in irmiera in halat alb Si cu o basmaluta de sub care scapasera niSte bucle aurii. ) Ah, doamne, a e-clamat ca plesnindu(Si speriata palmele. Ati mai adus un bolnav, .u mai am unde(l pune, pe cuvant de onoare, *e unde(i tot scoateti5 Un an intre! a stat spitalul !ol ) nimeni n(a vrut sa se trate#e ) Si a#i, asta e al cincispre#ecelea bolnav, ) Prichindelul asta nu e catuSi de putin bolnav, raspunse %ul!(de(nea. A venit sa(Si vi#ite#e prietenii. ) Ei, atunci intrati. Prichindutele Si Habarnam intrara in cabinetul medicului. 'ierinana Sedea la birou Si scria ceva. In ata ci se a la un teanc de iSe medicale, din acelea in care se inscriu bolile celor internati. 2a#andu(le pe %ul!(de(nea Si pe Ochi(albaStri, ea spuse" ) Ati venit, probabil, sa(i vedeti pe bolnavi5 .u se poate, nu se poate, Ati uitat ca bolnavii au nevoie de liniSte5 Iar dumneata, Ochi(albaStri, te(ai Si ales cu un plasture in runte5 Te elicit, Ti(am spus ca aSa va i. Stiu prea bine ca(i de(a&uns sa apara in casa un sin!ur prichindel, ca sa te aStepti la vanatai Si cucuie. ) .oi nu avem catuSi de putin intentia sa(i vi#itam pe bolnavi, raspunse %ul!(de(nea. Iata, acest prichindel doreSte sa(Si vada prietenii. ) Acestui prichindel i(am poruncit sa stea in pat, iar el s(a dat &os ara permisiunea medicului Si, dupa cate vad, s(a Si luat la bataie, .u pot sa(l las. Spitalul nu e loc pentru incaierari. ) *ar nici prin minte nu(mi trece sa ma incaier, raspunse Habarnam. ) .u Si nu, stri!a cu severitate 'ierinana Si batu cu cornetul ei de lemn in birou. Prichindeii spun intotdeauna" 4.(am de !and sa ma incaier4, dar dupa aceea, oricum, se iau la bataie. Socotind incheiata discutia cu Habarnam, 'ierinana se intoarse spre Ochi(albaStri" ) Ia, sa(ti vad runtea, dra!uto. Ea de#lipi plasturele Si cerceta runtea lui Ochi(albaStri. ) .u mai ai nevoie de plasture, spuse 'ierinana dupa ce o e-amina. 2ino cu mine, dra!uto, sa(ti acem niSte ra#e ultraviolete, ca sa(ti dispara vanataia. Si parasi camera, impreuna cu Ochi(albaStri. Habarnam descoperi in cuier un halat alb Si o boneta. %ara sa stea mult la !anduri, el imbraca halatul, iSi indesa cu !reu boneta pe cap, dupa care iSi puse pe nas ochelarii lasati de 'ierinana pe birou Si, luand cornetul de lemn, ieSi din camera. %ul!(de(nea il privea entu#iasmata, minunandu(se de cura&ul Si in!enio#itatea lui. Luand(o la intamplare pe coridor, el deschise o uSa Si se tre#i in salonul in care erau culcati

prietenii lui ) prichindeii. Se apropie de primul pat Si dadu peste *ondanel. Chipul lui era intunecat Si vadea nemultumirea. ) Cum te simti, bolnavule5 intreba Habarnam, dandu(Si silinta sa(Si schimbe !lasul. ) 'inunat, raspunse *ondanel Si se schimonosi atat de cumplit de parca era !ata sa(Si dea duhul in urmatoarele cinci minute. ) $idica(te, bolnavule, porunci Habarnam. *ondanel se salta de mi&loc, privind resemnat drept in ata sa. Habarnam lipi de pieptul lui cornetul de lemn Si spuse" ) $espira. ) Ce(nseamna asta5 bombani *ondanel. +a ridica(te, ba culca(te, ba respira, ba nu respira, Habarnam il pocni cu cornetul in cap, certandu(l" ) Tu, *ondanel, nu te(ai schimbat deloc. +ombaneSti ca totdeauna. *ondanel il privi mirat" ) Habarnam, ) 1ura, il tistui Habarnam. ) Asculta, Habarnam, scapa(ma de(aici, Sopti *ondanel. Sunt sanatos tun, pe cuvantde onoare, '(am lovit la !enunchi, dar nu ma mai doare aproape deloc, iar astea ma tin in pat, mi(au luat hainele. .u mai pot, 2reau sa umblu pe picioarele mele, intele!i 5 *ondanel se a!atase de maneca lui Habarnam Si nu vroia sa(i mai dea drumul. ) In re!ula, ii spuse Habarnam. 'ai rabda putin, pana nascocesc cu ceva. .umai promite(mi ca de aci inainte o sa ma asculti, iar daca te(ntreaba prichindutele cine(a nascocit balonul, tu sa le spui ca eu. ) +ine, bine, incuviinta *ondanel. .umai !rabeSte(te. ) .(ai de ce sa le a!iti, il imbarbata Habarnam. El se apropie de patul urmator, pe care era culcat doctorul Pilula. ) *ra!ul meu, scapa(ma, Sopti Pilula. Iti dai seama ce simt, Toata viata am tratat pe altii Si acum ma tratea#a altii pe mine. ) Adica, nici tu nu eSti bolnav5 ) *a6 de unde bolnav5 .(am decat o &ulitura la umar Si o #!arietura sub nas. Pentru atata lucru nu(i nici o nevoie sa stai in spital. ) Atunci de ce te tin aici5 ) Ei, intele!i, spitalul lor e !ol, n(au pe cine trata Si atunci internea#a orice el de bolnavi. *oar sunt prichindute, nu5 Si asta(i tratament5 Ptiu, Pe dina ara ) plasturi cu miere, iar intern ) tot miere. Or, asta nu e corect" pe din a ara trebuie iod, iar intern ) ulei de ricin. .u sunt de acord cu un asemenea tratament, ) .ici eu nu sunt de acord, se !ro#avi Probabil din patul vecin. Plimbarea ) inter#isa, aler!area ) inter#isa, leapSa ) inter#isa, ripta ) la el. .ici macar sa canti n(ai voie. .e(au luat hainele Si ne(au dat cate o batista. .(ai decat sa stai culcat Si sa(ti su li nasul, !ro#ava distractie. ) Pai, de ce ati venit la spital5 ) .oi am ca#ut din coS la mar!inea oraSului Si ne(am culcat sa tra!em un pui de somn. In #ori, hop, prichindutele" 4*e unde sunteti, prichindeilor54 4.oi, le(am spus, am #burat cu balonul Si ne(am lovit.4 4Aha, v(ati lovit, Atunci, trebuie sa va tratam, Haideti la spital,4 Si am venit. ) 2asa#ica, nu e nimeni bolnav5 intreba Habarnam. ) .u, numai 1lontiSor, doar el e bolnav. Habarnam se apropie de 1lontiSor" ) Ce(ai patit5

) 'i(am scrantit piciorul. .u pot nici macar sa(l pun in pamant. *ar altceva ma ramanta, s(a pierdui Strop. %ii amabil, a o apta buna, cauta(l pe Strop, Trebuie sa ie pe(aici, pe undeva. Ca cu nici nu ma pot miSca din pat. ) +ine, spuse Habarnam. O sa ti(3 caut pe Strop, dar tu sa le spui tuturor ca eu am nascocit balonul. Habarnam trecu pe la toti prichindeii Si le ceru sa spuna ca el, chipurile, inventase balonul. In cele din urma se intoarse in cabinetul medicului. %ul!(de(nea il aStepta nerabdatoare. ) Ei, ce(i cu bolnavii5 intreba ea. ) *ar ce, parca aStia(s bolnavi5 dadu din mana, a lehamite, Habarnam. .umai unul sin!ur, 1lontiSor, e putin ranit. ) Inseamna c(o sa le dea drumul repede, se bucura %ul!(de(nea. Stii ce propun eu5 Sa or!ani#am in cinstea insanatoSirii bolnavilor un bal. 2ai, ce veselie va i, ) .(am avut deloc impresia ca au de !and sa le dea drumul, raspunse Habarnam. Tocmai atunci s(au intors 'ierinana Si Ochi(albaStri. ) *e ce(ai imbracat halatul5 Ce(nseamna abu#ul asta5 se repe#i 'ierinana la Habarnam. ) .u(i nici un abu#, raspunse Habarnam. Pur Si simplu, am acut un control. ) Si ce(ai constatat in controlul asta al dumitale5 intreba ironic 'ierinana. ) Am constatat ca toti bolnavii, in a ara de unul sin!ur, sunt sanatoSi Si pot parasi spitalul. ) .u, nu, #ise 'ierinana speriata. Iti inchipui ce(ar insemna sa le dam drumul la paispre#ece prichindei dintr(o data5 Ar rasturna oraSul cu undul in sus, .(ar ramane un !eam intre!, toata lumea s(ar umple de vanatai Si cucuie. Pentru a preintampina imbolnavirile prin vanatai Si cucuie, trebuie sa(i retinem pe prichindei in spital. ) *ar nu se poate sa(i lasam sa plece pe rand5 spuse Ochi(albaStri. Sa #icem, cate unul in iecare #i. ) E putin cate unul, macar cate doi, interveni %ul!(de(nea. 2rem sa or!ani#am cat mai repede un bal. ) *e acord, se invoi 'ierinana. Se va intocmi o lista Si incepand de maine vom e-terna cate un bolnav. %ul!(de(nea batu din palme Si se repe#i s(o imbratiSe#e pe 'ierinana. ) +a cate doi, scumpa mea, cate doi, 1ro#av aS vrea sa(i vad ieSiti pe toti. *oar Si dumneata doreSti un bal. *anse#i atat de bine, ) *e acord, cate doi, se imbuna 'ierinana. 2om incepe cu cei mai cuminti. *umneata va trebui sa ne a&uti, i se adresa ea lui Habarnam. Care e cel mai liniStit dintre ei5 ) Pai, cu totii sunt liniStiti, ) Ei, uite ca asta n(o cred in ruptul capului. .u e-ista prichindei cuminti. Trebuie sa nascocim pentru ei vreo treaba, ceva ca sa uite de Stren!arii. ) In ca#ul asta, ce(ar i sa le dam drumul in primul rand celor doi meSteri ) Surubel Si Piulita5 Ei s(ar putea apuca indata de reparatia maSinii, spuse Ochi(albaStri. ) +una idee, aproba 'ierinana. Uite, o sa incepem cu Surubel Si Piulita.

Si scrise pe o hartie" Surubel Si Piulita. ) *upa ei aS vrea sa(l trecem pe *ondanel, spuse 'ierinana. E un nesu erit. +ombaneSte tot timpul Si(i enervea#a pe toti. ) .u, nu c ca#ul, obiecta Habarnam. Pe *ondanel e mai bine sa(l mai tinem in spital, ca sa se de#vete sa tot bombaneasca. ) Atunci poate sa(i dam drumul lui Pilula. E nemultumit de acest spital Si critica ara incetare metodele noastre de tratament. E un bolnav oarte turbulent, .u ma opun deloc sa scapam de el. ) .u, nici pe Pilula nu(i ca#ul sa(l lasam, raspunse Habarnam, Toata viata i(a tot tratat pe altii, n(are decat acuma sa se lase tratat el de altii. 'ai bine ar i sa(l e-ternam pe Acuarela. E un pictor bun Si se va !asi imediat vreo treaba pentru el. E elevul meu. Eu l(am invatat sa picte#e. ) Chiar aSa, scumpa mea, implora %ul!(de(nea. .(am putea sa(l e-ternam asta#i pe Acuarela5 O sa(l ro! sa(mi aca portretul. ) Si pe 1usla, adau!a Habarnam. Si el c un prieten de(al meu. Eu l(am invatat sa cante la piculina. %ul!(de(nea se repe#i din nou s(o imbratiSe#e pe 'ierinana" ) Sa(i e-ternam pe 1usla Si pe Acuarela. Te ru!am. ) Ei bine, pentru aceStia acem o e-ceptie, se lasa induplecata 'ierinana. *ar pe ceilalti ii vom e-terna in ordine, cum am hotarat. In s arSit, lista u intocmita. 'ierinana dadu dispo#itie sa se elibere#e de la ma!a#ie hainele lui Acuarela Si 1usla. Peste cateva minute, amandoi, radiind de bucurie, se pre#entara in cabinetul ei. ) .oi va e-ternam, spuse 'ierinana. Straduiti(va sa va purtati rumos, in ca# contrar vom i nevoite sa va aducem din nou in spital.

CAPITOLUL 72I

Concertul
2estea despre renumitul calator Habarnam Si prietenii sai, care au nimerit la spital, s(a raspandit in tot oraSul.
Stancuta Si +ondocica aler!au neobosite din casa in casa Si le povesteau prietenelor noutatea.

La randul lor, acestea o povesteau altor prietene, Si tot aSa, incat curand intrea!a populatie a oraSului se indrepta, ca la comanda, spre spital. %iecare prichinduta dorea sa a&ute cu ceva pe prichindeii a lati in nevoie. *uceau cu ele tot soiul de bunatati. Unele aveau placinte !ustoase, altele dulceata, iar altele bomboane cu crema de ructe sau compot. *upa o &umatate de ora toata strada spitalului, dintr(un capat in celalalt, era ticsita. +ineinteles, nu se putea ca un numar atat de mare de doritoare sa ie lasate inauntru. 'ierinana ieSi in balcon Si spuse ca bolnavii nu au nevoie de nimic, Si de aceea sa se intoarca iecare la casele lor Si sa nu aca !ala!ie pe sub erestre. *ar prichindutele nu voiau sa se impraStie. .u se Stie prin ce minune se a lase ca cel mai important dintre prichindei, pe nume Habarnam, trebuia sa iasa din spital impreuna cu prietenii sai, Acuarela Si 1usla. 'ierinana trebui sa anunte din nou ca Habarnam nu va ieSi pana cand nu se va impraStia toata lumea. Insa prichindutele, in loc sa porneasca spre casele lor, se invitara la prietenele care locuiau pe Strada Spitalului. Cand Habarnam, Acuarela Si 1usla, insotiti de %ul!(de(nea Si Ochi(albaStri, ieSira in strada, se tre#ira priviti din toate erestrele de cate noua ( #ece prichindute. Habarnam era !ro#av de mandru de aceasta atentie. +a a&unsera pana la el !lasuri care(Si stri!au" ) Ei, care dintre ei o i renumitul Habarnam5 ) Uite, cel cu pantaloni !albeni e Habarnam. ) Cel cu urechi mari5 Pentru nimic in lume n(aS i #is ca ala e Habarnam. Pare cam prostanac. ) +a da, ala e, in mod si!ur, Pare el cam prostanac, e(adevarat, dar ochii ii sunt oarte inteli!enti. O prichinduta de la primul eta& al unei case de pe colt, va#andu(l pe Habarnam, incepu sa dea din

maini Si sa stri!e cu un !las subtire, ascutit" ) Habarnam, Habarnam, Ura, Si se apleca atat de mult pe ereastra ca era !ata(!ata sa cada. .oroc ca celelalte prichindute au i#butit s(o apuce de picioare Si s(o tra!a inapoi. ) Ptiu, Ce ruSine, Habarnam asta o sa(Si inchipuie despre el naiba Stie ce, spuse o prichinduta cu o ata severa, supta, Si cu barbia ascutita. ) Ai dreptate, $andunico, ii raspunse alta prichinduta, cu bu#a de sus ras ranta, de sub care sclipeau niSte dinti albi. .u e bine deloc sa vada prichindeii ca li se da atentie. .umai cand se vor convin!e ca na#batiile lor nu sunt luate in seama, vor inceta sin!uri sa mai aca na#batii. ) *a, tocmai asta spun Si eu, Pisicuto, relua $andunica. Prichindeii trebuie dispretuiti. *aca se vor simti dispretuiti, vor inceta sa ne mai &i!neasca.

Cele doua prichindute, $andunica Si Pisicuta, atata au SuSotit Si(au tot ba#ait la urechile tuturor, ca pana la urma le(au convins pe prichindute, ca prichindeii veniti in #bor cu balonul trebuie dispretuiti. Toate prichindutele au ca#ut de acord sa nu(i mai ia in seama pe prichindei, Si atunci cand ii vor intalni pe strada, inca de departe sa se intoarca acasa sau sa treaca pe partea cealalta. *ar din aceasta intele!ere n(a ieSit mare lucru. Prin nu se Stie ce minune, a lara cu toatele ca Acuarela e pictor iar 1usla un minunat cantaret din piculina. +ineinteles, toata lumea dori sa asculte cat mai repede piculina, deoarece in OraSul 2erde nu se Stia decat despre harpa, piculina n(o au#ise nimeni niciodata. 'a&oritatea nici nu Stia ca e-ista un ast el de instrument. Curand prichindutele a lara ca Acuarela Si 1usla vor locui in Piata 'erilor, in casa prichindutei .asturica Si a prietenelor ei. La primul eta& al acestei case, chiar sub acoperiS, se a la o camera spatioasa, cu un !eam luminos, mare cat un perete intre!. Camera i(a placut mult lui Acuarela pentru ca primea multa lumina, aSa ca el Si 1usla hotarara sa se stabileasca aici. %ereastra dadea direct in Piata 'erilor. Si iata ca seara, Piata 'erilor, care niciodata nu usese prea circulata, se umplea de prichindute care se plimbau. *oua cate doua, tinandu(se de mana, ele se tot invarteau prin piata Si tra!eau cu coada ochiului spre ereastra luminata de la eta&. +ineinteles, procedau aSa nu pentru a(i vedea pe 1usla Si Acuarela, ci pur Si simplu din pricina nerabdarii" cu toatele doreau sa asculte cat mai repede mu#ica. *in cand in cand aparea pentru o clipa in ata erestrei deschise ba capul pieptanat cu in!ri&ire al lui 1usla, ba parul ciu ulit al lui Acuarela. Apoi trecerea de(o clipa a celor doua capete inceta Si prichindutele il va#ura pe Acuarela stand cu coatele pe perva#ul erestrei Si privind visator in departare. *upa Acuarela aparu la ereastra Si 1usla. Ei incepura sa discute ceva, dand din maini Si rotind mereu privirile. Apoi se aplecara mult in a ara Si incepura sa cercete#e piata. *upa aceea scuipara iecare cate o data, de la eta&, Si din nou disparura din ereastra. Parea ca nu se va mai petrece nimic interesant, insa prichindutele n(aveau de !and sa se impraStie. Si chiar in acea clipa incepu sa se reverse prin ereastra !lasul delicat al piculinei, intocmai susurului unui i#vor. Sunetele ba se rosto!oleau ritmic, asemenea unor valuri ce se lea!ana in cadenta, ba pareau ca salta Si se dau de(a dura prin aer, u!arindu(se unul pe celalalt, lovindu(se intre ele. Urmarindu(le, prichindutele simteau ca o bucurie in su let. 'elodia parea sa a!ite manutele Si picioruSele tuturor, ast el ca ara sa(Si dea seama se nascu la toatc dorinta de

dans. %erestrele caselor s(au deschis ara #!omot. 'iScarea din piata inceta. Toata lumea incremeni, straduindu(se sa nu scape nici un sunet. In s arSit piculina tacu, insa imediat, din ereastra casei de peste drum ra#batura sunetele harpei. Harpa incerca sa repete aceeaSi melodie noua, necunoscuta pana atunci. .esi!ure, de!etele cuiva atin!eau strunele. 'elodia, care incepuse destul de insu letita, slabi treptat Si in cele din urma se stinse, insa indata piculina ii veni in a&utor, continuand(o. Harpa prinse viata, incepu sa rasune cu mai multa convin!ere. Ei i se alatura o alta, din casa vecina, apoi a treia. 'u#ica deveni mai puternica Si mai vesela. Habarnam, care venea !rabit cu vopselele Si pensula pentru Acuarela, avu parte de o priveliSte neobiSnuita. intrea!a piata era ticsita de prichindute care ascultau acest minunat concert. $amase Si el multa vreme ascultand, ba chiar incepu sa topaie intr(un picioruS, dar va#and ca nimeni nu da atentie dansului sau, lutura a lehamite din mana Si disparu pe uSa casei.

CAPITOLUL 72II

!peditia lui Surubel si a lui Piulita in OraSul "meelor

IeSiti in ordine, din casa, iecare Si(aliniati(va pentru inviorare. E-ercitiile de inviorare te scapa de lene, 'iScarea alun!a somnul de pe !ene. Cantecul acesta despre !imnastica de inviorare, pe care il compusese poetul %loricica, il cantau tare, plini de voie
buna, Surubel Si Piulita.

Era dis(de(dimincata Si in OraSul 2erde toata lumea inca dormea, insa Surubel Si Piulita strabateau stra#ile, cantand din toate puterile Si acand in acelaSi timp e-ercitii de inviorare. Stiind inca din a&un ca dimineata li se va da drumul din spital, pentru a repara automobilul, ei s( au tre#it cu noaptea(n cap Si au cerut sa ie e-ternati imediat. 'ierinana, care cel mai mult pe lume se temea de #!omot, a dat repede dispo#itie sa li se elibere#e hainele. Au#ind de departe cantecul, multe prichindute s(au tre#it Si priveau pe ereastra/ unele au ieSit chiar in strada. ) Hei, prichindutelor, unde aveti voi !ara&ul5 stri!a Surubel. ) Haideti sa va arat, se o eri o prichinduta cu scu ita roSie Si palton albastru cu !uler pu os, acut dintr(o omida ar!intie. ) Arata(ne incotro s(o luam, spre dreapta sau spre stan!a5 spuse Surubel. ) Spre dreapta, le raspunse prichinduta, cercetand curioasa vestoanele lor din piele. ) La drea(a(a(pta, m(a(arS, comanda Surubel Si rasucindu(se porni in directia aratata. Un(doi, Un(doi, Piulita paSea in pas in urma lui. Prichinduta aler!a topaind, abia tinandu(se dupa ei. *in prea mare avant, Surubel Si Piulita trecura de poarta pe care o cautau. ) Stati, stati, incepu sa stri!e prichinduta. Ati trecut de el. ) Stan!a(mpre(&uur, comanda Surubel. Se rasucira amandoi pe calcaie Si se intoarsera la poarta. Prichinduta le deschise. Intrara toti trei intr(o curte unde, in latura casei, se a la o incapere cu acoperiSul de ti!la. ) Halal !ara&, Asta(i pur Si simplu ma!a#ie, nu !ara&, bombani Surubel, deschi#and uSa din

doua canaturi. Surubel iSi arunca ochii in ma!a#ie Si va#u maSina. *e !ara& se apropiara Si alte prichindute. ) E intuneric aici, spuse Surubel. Puneti mana, sa impin!em maSina a ara. ) Pai, nu mer!e, e stricata, spusera prichindutele. ) .u(i nimic, o scoatem noi de(aici pe brate. Haideti, impin!eti din spate. 1ata, heei(ruuup, Inca o data" heei(ruuup, 'aSina scartai. Cu scraSneli Si opinteli o scoasera a ara din !ara&. Surubel Si Piulita se ba!ara imediat sub automobil. .eStiutoare, prichindutele stateau in&ur Si priveau curioase. ) Ohoo, se au#ea de sub maSina, re#ervorul s(a !aurit, Oho(o, LipseSte Si piulita, Ohoo, Teava pentru scur!erea siropului e plesnita, In s arSit cei doi ieSira de sub roti. ) Haide, aduceti repede cheia de piulita, cleStele plat, ciocanul Si letconul pentru lipit. ) Pai, noi n(avem nimic din toate astea. ) Cum n(aveti5 *ar ce aveti5 ) Avem un erastrau Si un topor. ) 2ai de capul vostru, .u se repara maSina cu toporul. *ar pe aici, prin apropiere, nu e-ista prichindei5 ) Prichindei sunt numai in OraSul 0meelor. ) E departe5 ) O ora de drum. ) O ora pentru voi, ca noi a&un!em acolo mai repede. Ia, #iceti, cum a&un!em. ) Pai, o luati pe strada asta, pe urma cotiti la dreapta Si de acolo o tineti tot inainte. Pe urma se ace un drum de camp, care va scoate e-act in OraSul 0meelor.

) Am inteles, raspunse Surubel. 1ata, inainte, marS, La loc comanda, stri!a el pe neaSteptate. 2oi, prichindutelor, cautati pe undeva niSte carpe Si, pana venim noi, aceti luna maSina. 'aSinii, ratilor, ii place sa ie in!ri&ita. ) +ine, incuviintara prichindutele. ) Acum, !ata, inainte, marS, Pornira amandoi in acelaSi pas. *upa ce cotira spre dreapta, Surubel comanda" ) Cu cantec, inainte marS, Si prietenii noStri incepura sa cante cat ii tinea !ura" Eu Si prietenul meu cel mai bun Prin paduri Si campii am pornit la drum. Pe bolovani ne cataram, %lori de tot soiul admiram. *eodata o broasca ne iese in cale Si(o #bu!him speriati catre vale. Cand acasa a&un!em, cu limba de(un cot, %iecare ii spune celuilalt" .u mai pot, *upa ce ispravira cantecul asta, incepura altul Si dupa aceea altul. Curand ieSira din oraS Si dadura in drumul de camp. .u se implinise un ceas ca in departare se arata OraSul 0meelor. Chiar in clipa aceea Surubel Si Piulita va#ura un automobil ce oprise in

mi&locul drumului. Cand se apropiara, ba!ara de seama ca sub maSina c un prichindel.

Capul Si pieptul ii erau in intre!ime ascunse sub maSina, doar picioarele, imbracate in niSte pantaloni slinoSi, ramasesera a ara. ) Ei, rate(meu, te bron#e#i5 ii stri!a Surubel. Prichindelul iSi trase de sub maSina capul cu par ne!ru Si cret" ) *upa cum ve#i, sunt nevoit sa ma bron#e# sub maSina. ) *a6 ce s(a intamplat5 ) Pai, nu mai vrea sa mear!a, a urisita, +a se opreSte alimentarea cu sirop, ba do#area apei !a#oase se ace anapoda. .u(i pot da de cap nicidecum. Prichindelul se ridica Si i#bi inciudat cu piciorul in roata. Purta un veston ne!ru, la el de murdar ca Si pantalonii, incat parca era acut din piele. *upa cate se parea, So erul asta amarat avea che nu atat sa mear!a cu maSina lui, cat mai de!raba sa stea tolanit sub ea, cautand tot soiul de de ecte, lucru care, ce(i drept, se intampla deseori multora dintre posesorii automobilelor cu apa !a#oasa.

Surubel acu incon&urul maSinii, cerceta mecanismul Si ne!asind pricina, intra sub ea. *upa ce scormoni ceva pe dedesubt, se trase a ara Si se ridica scarpinandu(se !anditor la cea a. *upa Surubel, se ba!a sub maSina Piulita, apoi din nou posesorul automobilului. Si tot aSa, cand unul, cand altul, au intrat dedesubt pe rand, s(au ridicat, au privit maSina cu nedumerire Si s(au scarpinat la cea a. In s arSit, Surubel i#buti sa dibuiasca hiba motorului. 'aSina a pornit. +ucuros Si plin de recunoStinta, So erul le stranse mana celor doi. ) 2a multumesc, ratilor, *aca nu erati voi, ma bron#am aici pana diseara. 2oi unde mer!eti5 Urcati(va ca va duc eu. Surubel Si Piulita ii povestira despre scopul calatoriei lor. ) Cheie de piulita, cleSte plat Si ciocan am eu, pot sa vi le dau. *ar letcon pentru lipit nu am, spuse So erul. ) .(am putea !asi la cineva, in oraSul vostru, un letcon5 ) Cum sa nu puteti5 Puteti oarte bine. 'ecanicul nostru Elice are letcon. Sa mer!em la el. Urcara toti trei in maSina Si peste cateva minute erau pe strada principala din OraSul 0meelor.

CAPITOLUL 72III

#n OraSul "meelor
Acest oraS se a la chiar pe malul raului.

Aici nu creSteau copaci, de aceea stra#ile nu erau atat de rumoase ca acelea din OraSul 2erde. In schimb, pretutindeni erau sumedenie de lori, intocmai ca in OraSul %lorilor. Casele de aici erau oarte rumoase. *easupra iecarui acoperiS se inalta o sa!eata, impodobita in var ie cu un cocoS de lemn, care se intorcea incolo Si incoace, dupa cum batea vantul, ie cu o moriSca micuta, care se invartea ara intrerupere. 'ulte dintre aceste mo riSti erau preva#ute cu paraitori de lemn care pacancau intruna. Ici(colo, deasupra oraSului, pluteau #mee de hartie. Sa inalte #mee era cea mai indra!ita distractie a locuitorilor, de la care se tra!ea Si numele oraSului. La aceste #mee locuitorii ataSau niSte #barnaitori speciale. Intocmirea unei asemenea #barnaitori e oarte simpla. Ea se ace dintr(o aSie de hartie obiSnuita, intinsa pe o ata. La vant, hartia vibrea#a, producand un #!omot destul de neplacut, ca un #an!anit sau ba#ait. +a#aitul discordant al 0meelor se contopea cu pacanitul paraitorilor de la moriSte Si, drept urmare, deasupra oraSului plutea un vuiet neintrerupt. La iecare casa erestrele erau preva#ute cu obloane speciale, cu !rile. Ori de cate ori pe stra#ile

oraSului incepea sa se &oace otbal, &oc care, de asemeni, era o distractie oarte placuta a localnicilor, obloanele caselor se inchideau. Aceste obloane per ectionate cu !rile permiteau sa patrunda in camere su icienta lumina Si totodata prote&au minunat erestrele de min!ea, care, din motive ine-plicabile, #boara intotdeauna tocmai acolo unde nu trebuie Si cu si!uranta ) intr(un !eam.
Trecand pe strada principala, maSina coti pe o ulicioara Si opri in ata unei porti din lemn, cu o uSa in ea. *easupra portii se inalta o sa!eata din lemn, impodobita in var cu un !lob scanteietor din sticla, in care, intocmai ca intr(o o!linda, se re lecta intrea!a strada cu casele, cu !ardurile Si cu maSina care tocmai oprise in ata portii, totul cu capul in &os. So erul, pe care, in treacat ie spus, il chema Covri!, cobori din maSina Si apropiindu(se de poarta, apasa pe un buton, ascuns in !ard. Portita se deschise ara #!omot. ) Intrati, ii invita Covri! pe Surubel Si Piulita. O sa va pre#int lui Elice. E o persoana interesanta. O sa vedeti. Cei trei prieteni intrara in curte Si cotind spre stan!a, se indreptara catre casa. *upa ce urcara scara de piatra, nu prea inalta, Covri! !asi in perete alt buton Si apasa pe el. USa se deschise la el de neau#it ca Si portita Si prietenii noStri se tre#ira intr(o incapere.

Incaperea era complet !oala, ara nici un el de mobila, daca nu tinem seama de hamacul atarnat lan!a unul din pereti, in care, cu !enunchii ridicati, cu mainile adanc ba!ate in bu#unare, statea culcat un prichindel intr(o salopeta albastra. ) Ce naiba, dormi pana la ora asta, Elice5 il saluta Covri!. S(a luminat de mult de #i. ) +a nu dorm catuSi de putin, ci ma !andesc, raspunse Elice, intorcand capul in directia musa irilor sai.
) Uite, ti(i pre#int pe meSterii Surubel Si Piulita. Au nevoie de un letcon. ) +una #iua. Luati loc, va ro!, raspunse Elice. .edumeriti, Surubel Si Piulita iSi rotira ochii in&ur, ara sa vada, in toata camera, ceva pe care s(ar i putut aSe#a, dar Elice intinse mana Si apasa un buton a lat pe perete, chiar lan!a hamac. Imediat, din peretele de vi#avi se desprinsera trei scaune rabatabile, cam de elul celor din salile de teatru. Surubel Si Piulita se aSe#ara. ) Ati ba!at de seama ca la mine totul este actionat de butoane5 intreba Elice. ApeSi un buton ) se deschide uSa, apeSi altul ) se des ace scaunul, iar daca doriti o masa ) po tim... Elice apasa pe alt buton. *in perete, se des acu tablia unei mese care era cat pe ce sa(l pocneasca in cap pe Surubel, aSe#at pe scaun. ) .u(i aSa ca e oarte comod5 intreba Elice. ) Uimitor, con irma Surubel Si(Si roti ochii in parti, temandu(se sa nu(i cada cine Stie ce in cap. ) Tehnica la !ranita antasticului, spuse cu laudaroSenie Elice. ) Sin!urul de#avanta& e ca se poate Sedea numai lan!a perete, spuse Covri!. ) Pai, tocmai la asta ma !andeam, cum sa ac ca scaunele sa se poata deplasa, raspunse inventatorul. ) Poate ar i mai simplu cu niSte scaune obiSnuite, spuse Surubel. ) O, asta e o idee !ro#ava. 2a trebui inventat cel mai simplu, cel mai obiSnuit scaun, se bucura Elice. *oar tot ceea ce e !enial e Si simplu. *umneata, rate, nu(i aSa ca eSti tot mecanic5 ) 'ecanic, raspunse Surubel. Amandoi suntem mecanici. ) 2asa#ica va trebuie un letcon5 Elice mai apasa un buton Si, spre uimirea celor de ata, hamacul incepu sa coboare lin. Se lasa pana cand Elice, care era culcat in el, se intinse pe podea. ) Coborand dintr(un hamac obiSnuit te poti a!ata cu piciorul de vreo s oara Si ca#and sa(ti turteSti nasul, spuse Elice, ridicandu(se de &os. In hamacul meu mecani#at aceasta prime&die, dupa cum vedeti, este cu desavarSire e-clusa. Te laSi liniStit pe podea Si dupa aceea te scoli de acolo. Si tot aSa, cand vrei sa te culci pentru dormit, te intin#i pe podea, apeSi butonul Si hamacul se ridica sin!ur la inaltimea necesara.

Elice incepu sa se a!ite prin camera, sa apese pe di erite butoane Si, drept urmare, se des aceau noi mese, scaune Si polite, se deschideau uSile di eritelor dulapuri Si bo-e. In s arSit, mai apasa pe un buton Si se rosto!oli in subsol. ) 2eniti incoace, se au#i peste un minut !lasul lui de a ara. Prietenii ieSira in curte. ) Aici am !ara&ul, spuse Elice, conducandu(i pe Surubel Si pe Piulita intr(o ma!a#ie din piatra, cu o uSa mare, de ier.

El apasa iaraSi pe un buton Si uSa se ridica, intocmai ca o cortina de teatru. *in spatele ei se ivi o maSina ciudata, cu nenumarate roti. ) Acesta e un automobil cu aburi, cu opt roti Si racire pe ba#a de istic, e-plica Elice. Arc patru roti dedesu

CAPITOLUL 7I7

#n vizita la #stetila
Istetila statea in biroul sau, in ata !eamului deschis, cu bratele incruciSate pe piept Si privea !anditor in departare.

Parul neted, pieptanat spre spate, ca Si sprancenele ne!re, #barlite, imbinate deasupra nasului, dadeau chipului sau o e-presie de adanca in!andurare. El nici nu se clinti cand intrara in camera cei trei prieteni ai noStri. Covri! il saluta cu !las puternic, i(i pre#enta pe Surubel Si Piulita Si(i spuse ca aceStia venisera dupa letconul de lipit, insa Istetila continua sa priveasca pe ereastra cu un aer atat de concentrat, de parca incerca sa prinda de coada vreo idee nemaipomenit de in!enioasa, de inteli!enta, care i se invartea prin cap Si nu se lasa inhatata. Covri! ridica din umeri &enat Si #ambind arunca o privire spre Surubel Si Piulita, ca Si cum ar i vrut sa le aminteasca" 42edeti5 2(am spus eu,4 In s arSit, Istetila, ca tre#it din somn, se rasuci spre cei ce intrasera Si tara!anand plin de importanta cuvintele, spuse cu o voce delicata, placuta" ) Saa(luut, saa(luut, 2a ro! sa ma iertati, prieteni. In mod imperceptibil, ca sa spun aSa, eu am lipsit adineauri, transportandu(ma ima!inar in alte s ere... Istetila, se recomanda el Si(i intinse lui Surubel mana. Surubel stranse mana moale, intocmai ca o par&oala Si(Si spuse Si el numele. ) Istetila, repeta acesta cu o voce cati elata Si cu un !est lar!, cumpatat, ii intinse mana lui Piulita. ) Piulita, raspunse Piulita Si stranse la randul lui par&oala. ) Istetila, rosti pentru a treia oara Istetila Si(i intinse mana lui Covri!. ) *ar noi ne(am cunoscut mai demult, raspunse Covri!. ) Ah, da, intr(adevar, eSti Covri!, e-clama Istetila compunandu(Si o i!ura mirata. Saa(luut, Saa(luut, 2a ro! sa luati loc, prieteni. Se aSe#ara cu totii. ) 2asa#ica, l(ati Si cunoscut pe Elice al nostru5 intreba Istetila, dovedind, prin intrebarea pusa, ca, deSi, in mod imperceptibil, lipsise, transportandu(se in alte s ere, au#ise lotuSi ce spusese Covri!. El v(a aratat, probabil, mesele Si scaunele sale rabatabile5 He(he(he, Surubel incuviinta printr(o miScare a capului. Pe chipul lui Istetila aparu o e-presie ironica. Stapanit parca de o mare placere, el iSi reca !enunchii cu mainile Si spuse" ) He(he, Inventatorii aStia ) sunt cu totii niSte e-centrici. Ei, spuneti(mi, va ro!, la ce olosesc toate aceste mese rabatabile, dulapuri care se deschid, hamace care se lasa in &os5 'ie, de pilda, imi este mult mai placut sa Sed comod pe un scaun obiSnuit, care nu sare in sus de sub tine, indata ce te(ai ridicat de pe el, sau sa dorm intr(un pat care nu se plimba cu mine in sus Si(n &os. Pentru ce toatc astea, spuneti(mi, va ro!5 Cine ma poate obli!a sa dorm pe un ast el de pat5 *ar daca eu, ca sa #ic aSa, nu accept5 .u vreau5 ) Insa nimeni nu va sileSte s(o aceti, spuse Covri!. Elice e un inventator Si incearca sa per ectione#e tot ceea ce(i cade in mana. .u intotdeauna ii reuSeSte, insa are Si multe inventii

olositoare. E un meSter bun. ) *ar eu nici nu spun ca e prost, obiecta Istetila. Este, daca vreti sa Stiti, un meSter oarte bun. *a, da, trebuie sa recunosc, un meSter e-celent, A acut pentru mine un minunat vorbito!ra . ) Ce chestie mai e Si acest vorbito!ra 5 intreba Surubel. ) Este o maSina vorbitoare. Iata, priviti. Istetila iSi conduse musa irii spre masa, pe care se a la un aparat nu prea mare. ) Aceasta ladita, sau !eamantanaS, spuneti(i cum vreti, are intr(o parte o mica deschi#atura. E su icient sa rosteSti in ata acestei deschi#aturi cateva cuvinte, apoi sa apeSi pe un buton, Si vorbito!ra ul iti va repeta intocmai cuvintele rostite. Po tim, incercati, ii propuse el lui Surubel. Surubel se apleca inspre deschi#atura Si #ise" ) Surubel, Surubel. Piulita, Piulita. ) Si Covri!, adau!a Covri!, aplecandu(se spre aparat. Istetila apasa pe buton Si vorbito!ra ul, spre mirarea tuturor, sasai cu o voce on aita" 4Surubel, Surubel. Piulita, Piulita. Si Covri!4. ) *ar la ce va oloseSte maSina asta vorbitoare5 intreba Surubel. ) Pai, cum aSa5 e-clama Istetila. Un scriitor ara o ast el de maSina e ca Si ara maini. Eu pot pune vorbito!ra ul in orice casa Si va inre!istra tot ce se vorbeSte acolo. .u(mi va ramane decat sa transcriu ) Si !ata nuvela sau chiar romanul. ) 2ai, ce simplu e totul, e-clama Surubel. Citisem undeva ca scriitorul are nevoie de ima!inatie, de o idee... ) Ei, idee, il intrerupse nerabdator Istetila. ASa scrie prin carti, ca e necesara o idee, dar po tim de nascoceSte vreo idee noua, cand totul a ost de&a spus, Orice(ai lua ) totul a mai ost. Pe cand aici o ici, ca sa spun aSa, direct din natura ) ast el ca ceva care nu mai e-ista la nici unul dintre scriitori, tot va ieSi.
) *ar nu oricine va accepta sa(i puneti in camera vorbito!ra ul, spuse Covri!. ) Pai, eu ma olosesc de un Siretlic, raspunse Istetila. 2in in vi#ita la cineva, cu vorbito!ra ul care, dupa cum v(ati convins, seamana cu un !eamantan. Cand plec de(acolo, uit acest !eamantanaS sub masa, sau sub scaun, Si dupa aceea am placerea sa aud ce vorbesc !a#dele ara ca eu sa iu de ata. ) Si ce vorbesc5 Asta e oarte interesant, spuse Surubel. ) Este e-traordinar de interesant, con irma Istetila. .ici nu m(aS i aSteptat. *e apt, nu discuta despre nimic, ci pur Si simplu rad ara nici un motiv, canta cocoSeSte, latra, !rohaie, miauna. ) Uimitor, e-clama Surubel. ) Si eu spun acelaSi lucru ) uimitor, conveni Istetila. Cata vreme te a li acolo cu ei, toti vorbesc normal, cu bun simt, dar indata ce pleci ) incepe un el de aiureala. Iata, ascultati inre!istrarea de ieri. Am ost la niSte cunoscuti de(ai mei Si la plecare am lasat vorbito!ra ul sub masa. Istetila invarti un soi de disc a lat sub capacul !eamantanului Si apasa pe buton. Se au#i un aSait, rasuna un #!omot ca de uSa trantita. Cam un minut u liniSte, apoi rasuna un ras !eneral. Cineva spuse" 4Sub masa4. Se acu #arva. *in nou rasuna rasul. Cineva stri!a 4cucuri!u,4 cineva mieuna, latra. Pe urma altcineva behai ca oaia. O voce spuse" 4Lasati(ma pe mine, o sa ra! ca ma!arii4. Si incepu sa ra!a" 4I(o, I(o,4... Iar acum voi ace ca man#ul" 4.i(ho(ho,4 *in nou rasuna rasul. ) Ei, vedeti... adica au#iti5 iSi des acu bratele Istetila. ) *a, din aSa ceva nu prea ai ce ale!e pentru un roman, spuse Surubel cu bun simt. ) O sa va de#valui un secret, i se adresa Covri! lui Istetila. In oraS s(a a lat despre acest vorbito!ra Si, indata ce plecati de undeva, incep sa stri!e dinadins, in ata aparatului, el de el de aiureli. ) Si de ce trebuie sa stri!e aiureli5

) Ei, dumneata ai vrut sa(i pacaleSti pe ei, dar de apt, te(au pacalit ci pe dumneata. Ai vrut sa tra!i cu urechea la ce vorbesc cand nu eSti de ata, iar ei au inteles asta Si au inceput sa tipe Si sa !rohaie, tocmai ca sa rada de dumneata. Istetila se posomori"

) *a, aSa 2asa#ica. .u(i nimic, tot cu o sa(i pacalesc. O sa pun vorbito!ra ul sub erestre. 'aSina asta iSi va mai &usti ica utilitatea. Si acum, va ro! sa admirati" ce e asta, dupa parerea voastra5 Istetila le arata vi#itatorilor un soi de constructie stan!ace, care semana parca cu un cort, parca cu o umbrela de dimensiuni mari. ) Probabil o umbrela, presupuse Surubel. ) .u, nu e umbrela, ci un birou pliant, portativ, cu scaun, raspunse Istetila... Sa #icem ca aveti nevoie, de pilda, de o descriere a padurii. 2a duceti in padure, des aceti biroul, va aSe#ati comod Si descrieti tot ce vedeti in&ur. Haide, incearca, aSa#a(te, ii propuse el lui Surubel. Istetila apasa pe manerul presupusei umbrele Si imediat aceasta se des acu, trans ormandu(se intr(o masuta cu scaunel. Surubel se aSe#a la birou, dar pentru asta u necesar sa(Si rasuceasca intr(un mod ne iresc picioarele. ) Simti cat c de comod, spunea in acest timp Istetila, Si cum vine dintr(o data inspiratia5 $ecunoaSte ca aSa e mult mai placut decat sa scrii stand pe iarba sau pe pamantul !ol. Surubel nu simtea nici cat e de comod acolo, nici cum vine inspiratia, dimpotriva, simtea cum incep sa(l doara in!ro#itor picioarele. *e aceea se hotari sa schimbe cat mai repede vorba Si, ieSind cu !reu de dupa masa, intreba" ) *ar, spune(mi, te ro!, ce carte ai scris dumneata5

) Inca n(am scris nici o carte, marturisi Istetila. E oarte !reu sa ii scriitor. Inainte de a deveni scriitor a trebuit, dupa cum vedeti, sa(mi procur unele lucruri, Si asta n(a ost prea simplu. In primul rand a trebuit sa aStept pana cand a ost !ata masa portativa. Asta a durat cativa ani buni. Apoi am aSteptat sa mi se aca vorbito!ra ul. Stiti Si voi ce mult le place meSterilor sa tara!ane#e Si sa te tina pe loc. In special in ast el de treburi se distin!e Elice. Inchipuiti(va, i(au trebuit doi ani Si &umatate numai ca sa chib#uiasca cum sa aca acest obiect. Ce(i pasa lui daca eu pot sau nu aStepta5 El nu intele!e munca mea de creatie, *esi!ur, un vorbito!ra e un lucru complicat, dar de ce sa complici Si mai mult ceva ce Si aSa e destul de complicat5 ) Adica Si el l(a complicat5 intreba plin de compatimire Surubel. ) +ineinteles ca l(a complicat, S(a apucat sa aca nu doar un simplu vorbito!ra , ci un vorbito!ra cu aspirator. Spuneti(mi, ma ro!, ce nevoie am eu de aspirator5 .umai pentru asta i(a trebuit peste un an Si &umatate. *ar nu(i nimic, acu un !est de lehamite, cu mana, Istetila. Acum am toate astea, imi lipsesc doar cateva leacuri. ) E timpul sa ne intoarcem. 'a tem sa nu ne prinda noaptea pe drum. ) .u(i nimic, ratilor, va duc eu intr(o clipa cu maSina. *ar n(ar strica sa luati mai intai o !ustare, spuse Covri! Si(i duse pe Surubel Si pe Piulita la el sa ia masa.

CAPITOLUL 77

Acuarela lucreaza
In timp ce Surubel Si Piulita cutreierau OraSul 0meelor cautand letconul pentru lipit, in OraSul 2erde aveau loc evenimente importante.

Inca de dimineata, Acuarela ii acu lui %ul!(de(nea portretul. I(au trebuit pentru asta doua ore, e( adevarat, dar chipul din portret parea viu. Asemanarea era uimitoare. Chiar daca multi spuneau ca in portret %ul!(de(nea arata mai bine ca in realitate, asta(i un neadevar. %ul!(de(nea n(avea catuSi

de putin nevoie ca pictorul s(o in rumusete#e. *aca Acuarela a Stiut sa scoata in evidenta rumusetea trasaturilor ei Si sa le pre#inte mai stralucitoare Si mai e-presive, este tocmai ce se cere unei arte adevarate cum e pictura. Portretul a ost a!atat pe un perete din camera de &os, pentru a putea i va#ut de toti doritorii. Si trebuie sa spunem ca de doritori nimeni n(a dus lipsa. Toata lumea care a va#ut portretul vroia ca Acuarela sa le picte#e Si lor portretul, insa %ul!(de(nea nu lasa pe nimeni in camera de sus, deoarece acuma Acuarela picta portretul lui Ochi(albaStri Si pre#enta oamenilor straini l(ar i putut deran&a. Habarnam, care se(nvartea pe(acolo Si(i dadea lui Acuarela el de el de s aturi inutile, pentru a arata ca el, chipurile, este oarte priceput in pictura, au#i un #!omot venind de &os. ) Ce(i !ala!ia asta5 Ce(i #!omotul asta5 incepu el sa stri!e coborand scara. Hai, marS acasa, cu toatele, +ietele prichindute, au#ind o ast el de !rosolanie, nici nu considerara ca ar trebui sa se simta &i!nite, atat de marc le era dorinta de a a&un!e la pictor. *impotriva, ele acura cerc in &urul lui Habarnam, #icandu(i 4dra!utul Habarnam4 Si ru!andu(l sa nu le alun!e. ) Ia, haide, marS in rand, se rasti Habarnam, impin!andu(le pe prichindute Si in!hesuindu(le lan!a perete. La rand, cand va spun, ca alt el va alun! pe toatc, ) 2ai, Habarnam, cat de !rosolan poti i, e-clama %ul!(de(nea. E posibil una ca asta5 'i(e Si ruSine pentru dumneata. ) .(are a ace, raspunse Habarnam. In clipa aceea, in camera intra cu pas uSor inca o prichinduta Si, pro itand de #apaceala !enerala, se strecura drept spre scara care ducea sus. Observand(o, Habarnam se napusti Si era !ata s(o smuceasca de mana, cand ea se opri Si privindu(i de sus, ii trecu ener!ic de!etul pe la nas" ) Ei, ei, mai incet, .u(i nevoie sa stau la coada, eu sunt poeta, Intampinand o impotrivire atat de neaSteptata, Habarnam ramase cu !ura cascata de uimire, iar poeta, olosindu(se de e#itarea lui, ii intoarse spatele Si porni sa urce ara !raba scara. ) Cine a #is ca e5 Cine e5 intreba Habarnam aratand de#orientat cu de!etul spre scara. ) O poeta. Scrie poe#ii, ii e-plicara prichindutele. ) Aa... acu tara!anand Habarnam. .u e mare lucru. Avem Si noi un poet, mi(a ost prieten. L( am invatat odata sa scrie poe#ii, acuma insa poate sin!ur. ) Ah, ce interesant, ASadar Si dumneata ai ost poet5 ) Am ost. ) Ah, ce e-traordinar eSti, Ai ost Si pictor, Si poet... ) Si mu#ician, adau!a Habarnam plin de importanta. ) $ecita(ne una din poe#iile dumitale. ) 'ai tar#iu, mai tar#iu, raspunse Habarnam, pre acandu(se oarte !rabit. ) Si cum il cheama pe poetul vostru5 ) %loricica. ) 2ai, ce interesant, incepura sa bata din palme prichindutele. Pe poetul vostru il cheama %loricica, iar pe poeta noastra o cheama %loare(de(colt. .u(i aSa ca(i rumos5 ) Oarecum, conveni Habarnam. ) 2a place numele asta5 ) intr(o oarecare masura. ) Si ce mai poe#ii scrie, spuneau prichindutele. Ce poe#ii minunate, *uceti(va sus ca o sa

recite, ara indoiala, din poe#iile ei. Suntem curioase daca o sa va placa. ) 'a ro!, am sa ma duc, ceda Habarnam. Cand a&unse el sus, Acuarela tocmai termina portretul lui Ochi(albaStri, iar %loare(de(colt Sedea pe divan lan!a 1usla Si discuta cu el despre mu#ica. Habarnam iSi puse o mana la spate Si incepu sa se plimbe prin camera, aruncand priviri pie#iSe catre poeta. ) Ce te tot miSti dintr(o parte in alta ca o pendula5 ii #ise %loare(de(colt. Stai &os, te ro!, ca incep sa(mi &oace ochii in cap. ) Ia nu mai ace dumneata pe stapana, raspunse Habarnam cu !rosolanie. Ca acuSi ii poruncesc lui Acuarela sa nu(ti picte#e portretul, ) Chiar aSa5 Adica poate el sa(ti porunceasca intr(adevar5 se rasuci %loare(de(colt catre Acuarela. ) Poate. Poate orice, raspunse Acuarela, care manuia de #or pensula Si nici nu au#ise vorbele lui Habarnam.
) +ineinteles ca pot, se in oie Habarnam. Toti trebuie sa asculte de mine, pentru ca eu sunt cel mai !ro#av. Au#ind ca Habarnam dispune de o asemenea autoritate printre prichindei, %loare(de(colt se !andi sa(l imbune#e" ) Spune(mi, te ro!, mi se pare ca dumneata eSti cel care a nascocit balonul5 ) Pai, cine altul5 ) Candva o sa scriu niSte versuri despre dumneata. ) Ar i oarte bine, pu ni Habarnam. ) .u mai spune, #ise %loare(de(colt. *ar nu Stii ce el de versuri scriu eu. 2rei sa(ti recit vreo poe#ie5 ) +ine, recita, deveni binevoitor Habarnam. ) O sa(ti recit o poe#ie compusa de curand despre un tantar. Asculta" Un tantar am prins candva, Ta(ra, ta(ra, ta(ra, ra, Il iubesc pe tantarel, Tri(liu, le(la, tri(liu, lel, 'ila mi(e ca s(a(ntristat, 1a#a asta mica. .u, mai bine cred c(ar i Sa(mi prind o urnica. %umicuta(i Si ea trista, Sa se plimbe(ar vrea, departe... *ecat sa(mi pierd cu ei vremea, 'ai bine citesc o carte.

) +ravo, bravo, e-clama Acuarela Si incepu chiar sa bata din palme. ) %oarte bune versuri, incuviinta 1usla. In ele este vorba nu numai despre tantar, dar Si de aptul ca este mai bine sa citeSti o carte. Astea sunt niSte versuri olositoare. ) 'ai ascultati inca ceva, spuse poeta Si recita alte versuri, in care nu mai era vorba despre tantar, ci despre o libelula/ de asta data poe#ia se termina nu cu 4'ai bine citesc o carte,4 ci 4Sa m(apuc mai bine(ar i sa(mi cos o rochita4. Apoi au urmat niSte versuri despre o musculita, care se terminau cu cuvintele" 4Sa m(apuc mai bine(ar i mainile sa(mi spal4. In cele din urma au ost citite versuri despre" 4Sa m(apuc mai bine( ar i sa spal duSumeaua4. In timpul acesta Acuarela termina portretul lui Ochi(albaStri. Toata lumea se in!ramadi in &ur Si incepu sa(Si arate entu#iasmul" ) Admirabil, 'inunat, %ermecator, ) *ra!utule, n(ai putea sa ma picte#i Si pe mine, tot aSa, cu rochie albastra5 i se adresa %loare( de(colt lui Acuarela.

) *e ce cu rochie albastra, cand dumneata ai una verde5 intreba nedumerit Acuarela5 ) *ar, dra!ul meu, doar pentru dumneata e totuna. $ochia c verde iar dumneata o aci albastra. AS i imbracat o rochie albastra daca Stiam ca Ochi(albaStri o sa iasa aSa de rumos in albastru. ) +ine, ca#u de acord Acuarela. ) Si ochii, te ro!, sa mi(i aci albaStri. ) *ar ai ochi caprui, obiecta Acuarela. ) Ei, dra!ul meu, ce te costa pe dumneata5 *aca poti ace in locul rochiei ver#i una albastra, de ce n(ai putea ace in locul ochilor caprui ) ochi albaStri5 ) Asta e cu totul altceva, raspunse Acuarela. *umneata, daca vrei, poti sa imbraci o rochie albastra, insa, oricat de mult ai dori, n(o sa(ti poti lipi niSte ochi albaStri. ) Ah, asta e, Ei, atunci, a(mi ochi caprui, dar desenea#a(i mai mari. ) Ochii dumitale sunt Si aSa oarte mari. ) Ei, numai un piculet, AS vrea sa ie mai mari decat sunt. Iar !enele ceva mai lun!i. ) +ine. ) Si parul sa mi(l aci auriu. Ca parul meu, oricum, c ca Si auriu, se ru!a %loare(de(colt. ) Asta se poate, conveni Acuarela. El incepu s(o picte#e, dar una(doua poeta sarea de la locul ei, dadea u!a pana la portret Si stri!a" ) Ochii putin mai mari, Inca, inca, inca, 'ai lun!eSte !enele, 1ura ceva mai mica... inca, inca, $e#ultatul a ost ca ochii au ieSit enormi, cum nu e-ista aievea, !urita ) cat var ul unui ac cu !amalie, parul ) ca de aur curat, totul avand o oarte va!a asemanare cu realitatea. *ar poetei el ii placu nespus Si declara ca de un portret mai bun nici nu are nevoie.

CAPITOLUL 77I

#ntoarcerea lui Surubel Si a lui Piulita

Purtandu(Si cu !ri&a portretul, %loare(de(colt cobori scara Si prichindutele o incon&urara imediat.

Toate ura de parere ca portretul ei este mult mai rumos decat ale lui %ul!(de(nea Si Ochi( albaStri, dar ca asemanarea e considerabil mai putin reuSita decat a acelora. ) Prostutelor, le spuse %loare(de(colt. Ce e mai important pentru noi" rumusetea sau asemanarea5 ) Se(ntele!e ca rumusetea, au raspuns prichindutele. In vremea asta au navalit in camera, !a aind, $andunica Si Pisicuta. ) 2ai, ce nenorocire, stri!ara ele. Ah, simtim ca leSinam, ) Ce s(a intamplat5 se speriara cu toatele. ) A#i ne(am dus la spital... incepu sa povesteasca $andunica... ) ... sa(i ducem pe la !a#de pe prichindeii care trebuiau e-ternati, continua Pisicuta. ) ... insa 'ierinana ne(a spus ca ei au Si plecat, o intrerupse $andunica. ) ... atunci noi am ru!at(o sa ne dea alti prichindei, relua Pisicuta Si se porni sa vorbeasca repede ca sa n(o mai intrerupa $andunica" atunci 'ierinana ni i(a dat pe Probabil Si pe 1rabila, insa cand am ieSit in strada, ei au luat(o la !oana Si s(au urcat intr(un pom. ) Le e teama sa nu(i muStruluim, intele!eti5 interveni !rabita $andunica Si i#bucni in ras. ) 'are nevoie avem noi sa(i muStruluim pe unii ca ci, se stramba cu dispret Pisicuta. Si unde sunt acum5 intreba Ochi(albaStri.

) Au ramas in pom, spuse $andunica. Te pomeneSti ca s(apuca sa culea!a merele,... ) Haideti, sa vedem, propuse %ul!(de(nea. Intr(adevar, Probabil Si 1rabila stateau pe o crean!a Si se straduiau sa rupa un mar. Il tot rasuceau incercand sa(l desprindadin codita. *eodata dadura cu ochii de !rupul prichindutelor, care se oprisera ceva mai departe Si(i priveau curioase. 2a#and atata atentie din partea prichindutelor, Probabil Si 1rabila pornira cu Si mai multa ravna sa rasuceasca marul. Probabil incerca chiar sa(i roada codita cu dintii.

) Uu, n(ati rupt inca nici un mar, se au#i un !las de &os. Probabil Si 1rabila se uitara intr(acolo Si va#ura o prichinduta cu ochi albaStri, care(i privea #ambind. ) Taca(ti !ura, tu, aia cu ochi albaStri, bombani Probabil. Ce, cre#i ca(i aSa de uSor sa rupi un mar5 ) *ar daca va dam un ierastrau n(o sa va ie mai uSor5 ) Au#i vorba, *a(ne ierastraul Si(o sa ve#i,... raspunse 1rabila. Ochi(albaStri dadu u!a pana la casa vecina Si(i aduse lui 1rabila un ierastrau. Intr(un minut codita a ost ierastruita Si marul s(a pravalit la pamant. ) Ia haideti, prichindutelor, hai sa cule!em merele, stri!a Ochi(albaStri. Prichindeii s(au hotarat sa ne a&ute. Cateva prichindute au aler!at la marul ca#ut Si l(au rosto!olit pana in cea mai apropiata curte. In OraSul 2erde, sub iecare casa se a la o pivnita pentru pastrarea ructelor Si le!umelor. Aducand marul lan!a casa, prichindutele au deschis o uSa aSe#ata la nivelul solului Si impinsera marul prin uSa asta. *incolo de uSa se a lau niSte &!heaburi din scandura pe care marul se rosto!oli sin!ur in pivnita. O data treaba terminata prichindutele o luara la u!a inapoi, Si se intalnira cu alte prichindute, care rosto!oleau un alt mar. 'unca era in toi. Sosi in !oana mare Si Libelula. %acuse rost de un erastrau, iSi schimbase rochita cu niSte pantalonaSi, pe care(i purta cand &uca volei, Si se urca Si ea in copac. 2a#and erastraul din mainile ci, Probabil ii stri!a" ) Hei, Ia da ierastraul incoace. Tu nu te pricepi. ) Ca numai tu te(ai pricepe, ii raspunse arta!oasa Libelula. Ea se aSe#a pe o crean!a Si muScandu(Si bu#a, se apuca sa erastruiasca codita unui mar. Probabil ii arunca priviri pline de invidie/ dupa un timp insa spuse" ) Hai sa lucram impreuna" intai lucre#i tu Si ma odihnesc cu, dupa aceea lucre# eu Si te odihneSti tu. ) In re!ula, accepta Libelula. Intre timp venira in u!a cateva prichindute din casa in care se a la !ara&ul Si indata se raspandi vestea despre disparitia lui Surubel Si Piulita. Ele povestira cum ca Surubel Si Piulita plecasera dis(de(dimineata in OraSul 0meelor Si nu se intorsesera nici pana acum. ) Ati va#ut, incepu sa trancaneasca $andunica, v(am spus eu, In curand toti prichindeii or sa u!a in OraSul 0meelor. .u le place lor in oraSul nostru. ) .(au decat sa u!a, spuse Ochi(albaStri. .oi n(o sa silim pe nimeni sa ramana aici daca nu va dori. *iscutiile despre viclenia lui Surubel Si a lui Piulita s(au prelun!it pana seara. $andunica Si Pisicuta pareau chiar multumite ca ei o Stersesera Si radeau cu rautate. Cand speranta in intoarcerea lui Surubel Si Piulita se risipi complet, se ivi in capatul stra#ii o maSina. Suierand Si trosnind aceasta strabatu strada. Prichindutele lasara lucrul Si aler!ara in urma ei. Inaintea tuturor se a lau $andunica Si Pisicuta, care incepura sa stri!e" ) Surubel Si Piulita s(au intors, S(au intors Surubel Si Piulita, *ar imediat se oprira Si spusera"

Tacere, .u trebuie sa aler!am in urma maSinii. Le(am da un rau e-emplu prichindeilor. Cand s(au apropiat de !ara& prichindutele au va#ut ca, in a ara de Surubel Si Piulita, venise Si Covri!. ) *ar asta cine e5 #ise revoltata Pisicuta. .u cumva e Covri!, cel din OraSul 0meelor5 *umneata de ce(ai venit, Covri!5 .oi nu te(am invitat. ) 'are sco ala, raspunse Covri!. Chiar am eu mare nevoie de invitatia voastra, ) Ce 4mare sco ala4, spuse $andunica. .oi nu venim la voi, aSa ca nici voi nu veniti la noi. ) Pai, n(aveti decat sa veniti. *e ce sa nu veniti5 Ca doar noi nu va alun!am. ) Cum adica, nu ne alun!ati5 .e(ati invitat la pomul de iarna Si dupa aceea ati inceput sa ne bateti cu bul!ari de #apada, ) Si ce(i cu asta5 +ataia cu #apada era o &oaca. Trebuia sa ne bateti Si voi cu #apada, ) Ar i trebuit sa intele!eti ca prichindutelor nu le place sa puna mana pe #apada, ) Ei, am !reSit Si noi putin, ridica din umeri Covri!. .(am banuit ca voi o sa incepeti sa scanciti Si o sa va suparati pentru toata viata. ) .u(i adevarat, voi v(ati suparat pentru toata viata, *e ce l(ati trimis la noi pe CuiSor5 Stiti ce trasnai a acut el aici5 ) .oi nu raspundem pentru CuiSor, se de#vinovati Covri!. Asta Si la noi ace tot soiul de boacane. Il in runtam dar de!eaba, nu(l putem indrepta. .u l(am trimis noi. El a actionat aici din proprie initiativa. ) 9A actionat4, mormai Pisicuta. Cica asta inseamna a actiona, .u, acum nu mai vrem noi sa mai avem de(a ace cu voi. .(avem nevoie de voi. Acum avem Si noi prichindeii noStri. ) Ei, atunci nici eu nu vreau sa am de(a ace cu voi. 'a doare(n cot. .(am acut decat sa(i aduc pe Surubel Si Piulita, iar acuma ma urc in maSina Si plec inapoi. Covri! se supara Si se indeparta. *ar nu ca sa plece. 2a#and ca Surubel Si Piulita incepusera sa repare automobilul, se apuca sa le a&ute. Pornirea aceasta prieteneasca o arata orice So er. Cand vede pe cineva reparand maSina, oricare So er se apropie indata Si incepe sa cercete#e, sa stran!a un Surub sau o piulita, ori pur Si simplu sa dea s aturi. ASa ca au meSterit toti trei pana noaptea tar#iu, dar n(au i#butit sa(i dea de capat, deoarece era necesara o reparatie oarte serioasa.

CAPITOLUL 77II

$inunile mecanizarii
A doua #i dimineata Ochi(albaStri veni la spital Si(i povesti 'ierinanei ca prichindeii e-ternati nu se bat pe strada, ci, dimpotriva, au o comportare e-emplara, ba chiar le a&uta pe prichindute la culesul merelor. 'ierinana spuse"

) E bine ca le(ati !asit prichindeilor o ocupatie potrivita. 2a ro! sa(i inscrieti la lucru Si pe Posibil Si pe 0apacila, care se e-ternea#a asta#i. ) .(ai putea sa mai e-terne#i vreunul5 se ru!a Ochi(albaStri. E pacat sa stea sub cheie, cand e-ista pentru ci o munca atat de interesanta. ) *oar i(am e-ternat ieri, peste rand, pe Probabil Si 1rabila, raspunse 'ierinana. .u va a&un!e5 ) .u ne a&un!e. ) Ei, bine, il mai pot e-terna pe Tacutul. E oarte liniStit Si nu m(a plictisit cu nici un el de ru!aminti. ) Si pe mai cine5 'ierinana iSi puse ochelarii Si(Si arunca ochii pe lista.

) Ar mai i 1o!oaSa Si Limonada. Si ei sunt liniStiti. *eSi, daca e sa spunem adevarul, 1o!oaSa n(ar trebui e-ternat pentru ca mananca prea multe dulciuri. .(am reuSit sa(l de#vat de acest obicei prost. Si daca numai ar manca, .u, el iSi umple toate bu#unarele cu dulciuri, ba mai ascunde Si pe sub perna. *ar nu(i nimic, poate ca aerul curat ii va mai taia po ta de mancare. Iar Limonada ar trebui Si el sa mai ie tinut aici, drept pedeapsa ca bea prea multa apa !a#oasa cu sirop. TotuSi, ii vom e-terna pentru ca s(au aratat oarte politicoSi. 'ierinana incepu din nou sa cercete#e lista. ) 1lontiSor e prea devreme sa ie e-ternat, spuse ea, inca nu i s(a tamaduit piciorul. *oar 1lontiSor e cel cu adevarat bolnav aici. ) *ar *ondanel5 intreba Ochi(albaStri. ) .u, nu, e-clama 'ierinana. E un subiect de care nici nu vreau sa aud. +ombaneSte intruna, mereu c nemultumit de ceva. Pe toti ii calca pe nervi. .(are decat sa stea aici pentru natan!ia lui, deSi, sincer vorbind, mi(ar ace placere sa scap de el Si de acest insuportabil Pilula, care, nu se Stie de ce, se crede medic Si incearca sa(mi dovedeasca mereu ca aplic metode !reSite de vindecare. *aca se poate spune aSa ceva despre mine, Iti sta mintea(n loc, ) Atunci e-ternea#a(i pe amandoi, sa nu te mai plictiseasca, propuse Ochi(albaStri. ) A, ba nu, Pentru nimic in lume, Stii dumneata, dra!a mea, ce mi(a spus de curand acest de#!ustator Pilula5 'i(a spus ca in loc sa(i vindec pe bolnavi, eu, dimpotriva, ii imbolnavesc pe cei sanatoSi. Ce !rosolanie, .u, am sa(l tin aici pana la termenul stabilit. .(o sa plece nici cu o clipa mai devreme. Si pe *ondanel de asemenea. Ast el, Ochi(albaStri i#buti ca, in a ara de Posibil Si 0apacila, sa ie e-ternati Tacutul, 1o!oaSa Si Limonada. $amasera in spital doar 1lontiSor, *ondanel Si Pilula. 1lontiSor indura in tacere aceasta nedreptate, deoarece piciorul il mai durea inca, dar *ondanel Si Pilula, in uriati la culme, au declarat ca daca nu vor i e-ternati pana spre scara, vor or!ani#a o evadare. Surubel, Piulita Si Covri! se tre#ira cu noaptea(n cap Si se apucara din nou de repararea automobilului. Soarele se inaltase biniSor cand, in s arSit, motorul harai Si maSina se puse in miScare. Cei trei prieteni se hotarara sa aca o plimbare de proba. *upa cateva ocoluri in &urul casei, ridicand nori de pra , ci ieSira pe poarta Si pornira val(varte& in lun!ul stra#ii. Curand le #arira pe prichindutele care cule!eau ructe, intr(un mar se a lau 1rabila, 0apacila, Probabil Si Posibil. Alaturi, intr(un par lucrau 1usla, Tacutul Si Libelula. Prichindutele rosto!oleau merele in toate directiile. Habarnam se invartea printre cei ce lucrau Si racnea tot elul de comen#i" ) Cinci persoane acolo, cinci aici, Tineti de marul asta, rosto!oliti(l, *ati(va inapoi, lua(v(ar naiba, acuSi cade para. Hei, voi cei de sus, anuntati din vreme, ImpraStiati(va, ca alt el nu(mi asum raspunderea, Toiul s(ar i putut petrece ara tevatura, dar lui Habarnam i se parea ca daca el nu va mai ace !ala!ie, orice activitate va inceta. Limonada Si 1o!oaSa #oreau Si ci. $osto!oleau o para, dar para se incapatana s(o ia mereu in alta parte decat in cea catre care ar i trebuit. Oricine Stie ca orma unei pere nu seamana catuSi de putin cu cea a unui mar Si daca e impinsa inainte, ca se va tot plimba pe acelaSi loc, invartindu(se in cerc. Pe deasupra, para asta mai era Si oarte moale. Ca#and din copac se strivise, iar 1o!oaSa Si Limonada, tot plimband(o, ii #drobisera rotun&imile de toi. *rept urmare

se ma#!alisera din cap pana(n picioare cu #eama dulce Si tot timpul iSi lin!eau mainile. ) 2oi ce va invartiti pe loc cu para aia5 Ati strivit(o toata, le stri!a Habarnam. Sau poate vreti sa stoarceti tot siropul din ea5 2a arat eu voua sirop, *in automobilul oprit Surubel Si Piulita admirau acest tablou. ) Hei, Habarnam, ii stri!a Surubel. *e ce nu olositi mecani#area5 ) Ia lasati(ne in pace, ii repe#i Habarnam. Aici n(ai unde sa te invarti de mere Si lor le arde de mecani#are,... *e unde sa iau mecani#area5 ) Pai, uite, o maSina este de&a aici, raspunse Covri!. ) Si ce, maSina(i mecani#are5 ) +ineinteles ca(i mecani#are. O sa transportam merele Si perele cu maSina. ) Am inteles, e-clama Habarnam. Iti mer!e mintea, Ei, haide, tra!e sub copac, ca imediat aruncam un mar in maSina. ) Stai putin, nu se poate aSa, spuse Surubel. *aca o sa arunci merele in maSina, direct din copac, striveSti Si merele, Si maSina. ) Si(atunci cum, dupa parerea ta, o sa caram merele pe brate din copac5 ) *e ce pe brate5 O sa le coboram cu o ran!hie. ) Am inteles,... incepu sa tipe Habarnam. Ei, prichindutelor, aduceti o ran!hie, Prichindutele adusera repede o ran!hie. Habarnam o lua Si incepu s(o invarta in maini. O privea nedumerit, neStiind ce sa aca cu ea. Apoi se imbatoSa ca Si cam ar i a&uns la o conclu#ie, i(o intinse lui Surubel Si(i #ise" ) Haide, la treaba. Surubel arunca ran!hia pe dupa una dintre cren!ile marului Si(i ceru lui 1rabila sa(i le!e capatul de sus de codita marului. Chema apoi cateva prichindute sa tina de celalalt capat. ) Acuma actionea#a cu erastraul, ii stri!a lui 1rabila. Peste cateva minute codita era taiata Si marul statea a!atat de ran!hie. Surubel il povatui pe Covri! sa tra!a maSina chiar sub marul ce atarna de sus. Prichindutele incepura sa dea drumul incet ran!hiei. 'arul se lasa e-act in coSul maSinii. %ran!hia u de#le!ata Si maSina transporta marul intr(o curte. ) Acum sa aducem Si cealalta maSina, spuse Covri!. Cu maSina lor pornira in !oana spre !ara&ul unde ramasese automobilul lui Covri!. Peste cateva minute se intoarsera cu cele doua maSini. Una dintre ele transporta merele, cealalta perele. ) Ati va#ut minunile mecani#arii5 se lauda Habarnam. 2oua, prichindutelor, ve#i bine, nici prin !and nu v(a trecut aSa ceva.

CAPITOLUL 77III

vadarea
'ecani#area a uSurat considerabil munca, Si activitatea se inviora. Ambele maSini aler!au incoace Si incolo, transportand ructele spre pivnite.

'erele Si perele erau carate bucata cu bucata, iar prunele cate cinci la un transport. *atorita mecani#arii o mare parte din prichindute nu mai avura ce ace, dar in loc sa stea cu bratele incruciSate, ele aran&ara in strada doua chioScuri. La unul adusera apa !a#oasa cu sirop, la celalalt ) placinte, el de el de pra&ituri, covri!ei impletiti Si bomboane. Acuma iecare dintre

cei ce munceau putea sa ia o !ustare sau sa bea ceva intr(o clipa de ra!a#. Imediat 1o!oaSa dadu asaltul la chioScul cu placinte Si bomboane, iar Limonada ataca apa !a#oasa cu sirop. .imeni nu(i mai putea desprinde de chioScuri. *eodata se intampla ceva neaSteptat. In departare rasunara niSte stri!ate asur#itoare Si toti cei care munceau il va#ura pe doctorul Pilula aler!and in capatul stra#ii. In urma lui !onea intre!ul personal de deservire al spitalului, in runte cu 'ierinana. Pilula era aproape in pielea !oala, adica avea pe el doar ochelarii Si niSte chiloti. A&un!and la copac el se catara pe trunchiul acestuia. ) *e ce(ai u!it, bolnavule5 stri!a 'ierinana cand se apropie de copac. ) Eu nu mai sunt bolnav, ii raspunse Pilula, incercand sa se strecoare cat mai sus cu putinta. ) Cum, nu eSti bolnav5 .oi nu ti(am acut inca e-ternarea, spunea 'ierinana cu rasu larea taiata de aler!atura. ) Pai, m(am e-ternat sin!ur, surase Pilula, scotand limba spre ea. ) Ah, obra#nicule, Sa Stii ca nu(ti dam hainele. ) .ici n(am nevoie, raspunse Pilula ra#andu(i in nas. ) O sa raceSti Si(o sa te imbolnaveSti. ) Chiar dac(o sa ma imbolnavesc ) tot n(am sa ma intorc la voi. ) $uSine, e-clama 'ierinana. ESti doctor dar nu respecti medicina. Ea se intoarse inaltandu(Si cu mandrie capul Si se indeparta. In urma ei o porni a!ale tot personalul de deservire. Cand va#u ca nu(l mai ameninta nici o prime&die, Pilula cobori din copac. Prichindutele il incon&urara Si incepura sa(l intrebe cu compatimire" ) .u ti(e ri!5 O sa raceSti, 2rei sa(ti aducem ceva de imbracat5 ) Aduceti, conveni Pilula. Pu (de(papadie dadu u!a pana acasa Si aduse un sara an verde cu dun!ulite. ) Ce(i asta5 se mira Pilula. .u vreau sa ma imbrac in rochita, O sa ma ia toata lumea drept prichinduta. ) Si ce daca5 Parca(i rau sa ii prichinduta5 ) E rau. ) *e ce5 ASa socoti dumneata, ca suntem rele5 ) .u, voi sunteti bune... se astaci Pilula, dar prichindeii sunt mai buni. ) Spune(ne, ma ro!, prin ce anume sunt ci mai buni5 ) +ineinteles ca sunt mai buni. .oi il avem pe 1usla. Stiti ce mu#icant e 1usla5 .umai sa(l au#iti cantand la piculina, ) L(am au#it. Insa Si la noi sunt multe prichindute care canta la harpa. ) *ar noi il avem pe Acuarela. *ac(ati vedea ce portrete pictea#a el, ) Am va#ul. *ar voi aveti unul sin!ur ca Acuarela, pe cand la noi iecare prichinduta poate desena Si chiar broda cu ata de toate culorile. Ia uite, dumneata ai putea broda o veverita atat de rumoasa ca aceasta de pe Sortuletul meu5 intreba 2everita. ) .(aS putea, recunoscu Pilula. ) Ei, ve#i, in schimb, iecare dintre noi poate broda ce doreSti ) o veverita, un iepuraS. ) +ine, bine, se lasa pa!ubaS Pilula Si se apuca sa(Si tra!a pe el sara anul. *upa ce(l imbraca cu !reu, incepu sa intinda mainile, sa ridice picioarele, privindu(se din toatc

partile. 2a#andu(l pe Pilula intr(un veSmant atat de neobiSnuit, Habarnam pu ni in ras. *upa el se luara Si ceilalti prichindei. ) Cum de nu va e ruSine5 se revolta Pisicuta. Ce(i de ras aici5 *ar rasul nu contenea. 2a#and in &urul sau numai chipuri vesele, Pilula iSi scoase sara anul. ) 2ai, de ce aci asta5... cautau sa(l induplece prichindutele. ) .u(i nevoie, anunta cu hotarare Pilula. In curand mi se vor aduce hainele mele. ) .(o sa ti le dea 'ierinana. E oarte severa. *rept raspuns, Pilula nu acu decat sa #ambeasca misterios Cand 'ierinana Si tot personalul de deservire se intoarsera la spital, constatara imediat disparitia lui *ondanel. *adura navala la ma!a#ie Si !asira lipsa doua randuri de imbracaminte. In ma!a#ie ramasesera doar hainele lui 1lontiSor. Acum s(a dat pe ata planul evadarii conceput de *ondanel Si doctorul Pilula. Con orm acestui plan doctorul Pilula trebuia sa u!a, imbracat sumar, sarind pe ereastra. Conspiratorii iSi acusera socoteala ca intre! personalul spitalului va da navala in urmarirea lui, Si atunci *ondanel va patrunde cu uSurinta in ma!a#ie, de unde va Sterpeli hainele lui Si ale lui Pilula. Planul lor se con irmase in toate detaliile. 'ierinana il cauta inca multa vreme pe *ondanel cu imbracamintea pe care o urase Si, atata vreme cat durara cautarile, acesta statu ascuns intr(o tu a de brusturi. Cu toate ca Sederea sub run#ele de brusture nu era un lucru prea placut, *ondanel nu mai putea de bucurie ca(Si recapatase libertatea. El privea cu des atare cerul albastru, transparent, iricelele de iarba proaspata Si verde.
Pe chipul lui aparu chiar un #ambet. Si se &ura ca niciodata in viata nu va mai bombani, ca va i multumit de toatc cate sunt pe lume, daca nu va mai nimeri din nou in spital. In cele din urma o va#u pe 'ierinana disparand inlauntrul spitalului. Atunci ieSi biniSor din ascun#atoare, il cauta pe Pilula Si(i dadu imbracamintea. ) PrimeSte(ti hainele, tovaraSe de su erinta, spuse *ondanel, intin#andu(i le!atura pe care o tinea in mana. Pilula se repe#i sa(Si imbratiSe#e prietenul. *evenisera buni amici in timpul Sederii in spital.

Pilula se imbraca in !raba. 0apacila, Probabil, Surubel Si alti prichindei acura cerc. in &urul lui *ondanel Si(l elicitara cu prile&ul reuSitei sale evadari din spital. Cu totii erau mirati de in atiSarea vesela a acestuia. ) Pentru prima data il vad pe *ondanel #ambind, #ise 1o!oaSa. Prichindutele stateau Si ele pe(aproape Si(l cercetau cu priviri pline de curio#itate pe *ondanel. ) Cum te cheama5 il intreba Pu (de(papadie. ) *ondanel. ) 1lumeSti, ) Sa mor daca !lumesc, *e ce cre#i aSa ceva5 ) Ai un chip atat de bland, de prietenos. .u ti se potriveSte numele asta. 1ura lui *ondanel se intinse pana aproape de urechi. ) 'ai bine #is nu ma potrivesc cu cu numele asta, !lumi el. ) 2rei sa te urci in copac5 ii propuse Pisicuta. ) E voie5

) *e ce sa nu ie voie5 O sa(ti aducem un ierastrau Si o sa lucre#i impreuna cu toti ceilalti. ) Si mie imi trebuie un ierastrau, ceru doctorul Pilula. ) .(ai merita, pentru ca le nesocoteSti pe prichindute, dar noi te iertam, spuse Pisicuta. Prichindutele mai adusera inca doua ierastraie, aSa ca *ondanel Si doctorul Pilula se alaturara celor ce munceau. *ondanel spunea ca e mult mai placut sa te catari in copaci, decat, sa stai incuiat la 'ierinana. ) Si pe deasupra Si oarte olositor, adau!a doctorul Pilula. El considera ca sus aerul e mult mai curat Si mai bo!at in o-i!en decat &os. *e aceea *ondanel Si doctorul Pilula lucrau chiar in var ul copacului.

CAPITOLUL 77I2

%ationalizarea &acuta de Acuarela

A doua #i munca la culesul merelor Si perelor continua. Pe stra#ile oraSului aparu a treia maSina ( automobilul cu
aburi Si opt roti al lui Elice.

Problema era ca in OraSul 0meelor usese observata disparitia lui Covri!. Localnicii Stiau ca el ii dusese cu maSina pe Surubel Si Piulita in OraSul 2erde Si deoarece nu se intorsese din aceasta calatorie, incepura cu totii sa(l roa!e pe Elice sa plece sa a le daca nu cumva i s(a intamplat vreo nenorocire. A&un!and in OraSul 2erde, Elice il va#u pe Covri! a&utand cu maSina sa la culesul ructelor Si nu re#ista nici el ispitei de a se alatura celor ce lucrau. Locuitorii din OraSul 0meelor il aSteptara pana scara, dar el nu se intoarse nici a doua #i. In oraS se raspandira cele mai nastruSnice #vonuri. Unii spuneau ca pe drumul spre OraSul 2erde se pripaSise +aba(Cloanta(picior(de(os, care mananca pe oricine(i iese(n cale. Altii sustineau ca nu(i vorba de +aba(Cloanta(picior(de(os, ci de insuSi :aScei(cel( ara(de(moarte. In ine, altii se straduiau sa demonstre#e ca nu e-ista nici un :aScei( ara(de(moarte, ci doar un balaur cu trei capete, al carui salaS nu e pe drum, ci chiar in interiorul OraSului 2erde. In iecare #i balaurul asta in!hite cate o prichinduta, iar daca apare pe(acolo vreun prichindel il mananca pe acesta, pentru ca prichindeii sunt mai !ustoSi decat prichindutele. Cand s(a intins #vonul despre balaurul cu trei capete, nici un locuitor din OraSul 0meelor nu s(a mai incumetat sa plece la prichindute Si sa a le ce se petrece acolo. %iecare socotea ca e mult mai intelept sa stai acasa la tine. TotuSi, nu trecu mult Si se !asi un vitea#, care declara ca el se va duce in OraSul 2erde Si va lamuri totul. Acesta era prea bine cunoscutul CuiSor, despre care s(a mai vorbit in aceasta istorie demna de cre#are. Locuitorii din OraSul 0meelor Stiau cat de nesabuit e CuiSor Si ca era in stare sa se avante drept in !ura nesatiosului balaur. Se ru!ara cu totii de el sa nu se duca, dar CuiSor nici nu vru sa auda. El spuse ca se simte oarte vinovat ata de prichindute Si are mustrari de conStiinta. *e aceea vrea sa(Si repare !reSeala ) se va duce in oraSul lor Si va scuipa e-act pe coada balaurului, drept care acesta va pieri, punandu(se ast el capat nele!iuirilor. *e unde a lase CuiSor ca balaurii mor dintr(o ast el de pricina ) nu Stia nimeni. CuiSor pleca. Unii il compatimeau Si(l plan!eau dinainte. Altii spuneau ca nu e-ista vreun motiv de intristare, deoarece ara el va i un huli!an mai putin Si mai multa liniSte in oraS. ) +ine, dar Si noi suntem vinovati ca nu i(am acut educatie, spuneau cei dintai. ) Sa aci educatie unuia ca el, raspundeau ceilalti. Pe asta nu(l educa decat mormantul. *in discutia asta se vedea clar ca primii erau cei carora CuiSor nu apucase inca sa le aca vreun

pocino!/ ceilalti insa erau dintre cei carora le acuse pocinoa!e #dravene. *upa cum era Si de aSteptat, CuiSor nu se intoarse Si atunci toata lumea din oraS dadu cre#are #vonurilor despre balaur, in le!atura cu care incepura sa povesteasca cele mai e-traordinare nascociri. %iecare ii mai adau!a cate un cap, ast el ca, de unde la inceput avea doar trei capete, a&unsese acum la o suta. +ineinteles, toate acestea erau scorneli. Unii, cei mai isteti dintre cititori, au !hicit Si sin!uri de ce nu s(a intors CuiSor, iar celor care inca n(au !hicit, le putem destainui noi" CuiSor n(a ost catuSi de putin in!hitit de balaur, deoarece balaurul n(a in!hitit pe nimeni, Si de apt nici n(a e-istat vreodata. Pur Si simplu, CuiSor s(a entu#iasmat de rumusetea muncii. L(a cuprins Si pe el dorinta de a se sui in copac Si de a lucra cu erastraul. Caci aSa ceva e deosebit de interesant Si, pe deasupra, Si periculos. Cine oare, dintre prichindei, ar da inapoi in ata unui pericol5 In acest timp numai Acuarela statea acasa Si picta portrete. Toate prichindutele doreau sa li se aca portretul Si il sleira de puteri cu pretentiile lor. %iecare dintre ele vroia sa ie neaparat cea mai rumoasa. In #adar le demonstra Acuarela ca oricare persoana este rumoasa in elul sau Si ca ochii mici au armecul lor. .u, Toate prichindutele pretindeau sa aiba neaparat ochi mari, !ene lun!i, sprancene arcuite, !ura mica. In cele din urma Acuarela inceta sa mai e-plice, picta aSa cum i se pretindea. +a chiar ii convenea mai mult, deoarece nu starnea discutii inutile Si pe deasupra observa ca poate aplica o rationali#are in problema portretelor. *eoarece toate pretindeau acelaSi lucru, Acuarela hotari sa(Si con ectione#e un aSa #is tra ora&. Lua o bucata de carton !ros Si decupa din ea o pereche de ochi mari, niSte sprancene lun!i, arcuite per ect, un nasuc drept, oarte delicat, doua bu#e micute, o barbie scurta cu !ropita, iar in parti, urechiuSele mici, ordonate. *easupra lor taie o pieptanatura in oiata, iar dedesubt ) un !at delicat Si doua manute cu de!etele lun!i. Con ectionand acest tra ora&, el proceda la pre!atirea din timp a Sabloanelor. Ce(i acela un Sablon va deveni imediat clar pentru oricine. Aplicand tra ora&ul pe o coala de hartie, Acuarela un!ea cu vopsea roSie locul in care erau decupate bu#ele. Ast el, pe hartie aparea indata desenul acestora. *upa aceea el dadea cu vopsea de culoarea pielii nasul, urechile Si mainile, apoi vopsea parul mai inchis sau mai deschis, ochii caprui sau albaStri. In elul acesta se obtineau Sabloanele. Acuarela iSi acu o serie intrea!a de asemenea Sabloane. *aca prichinduta avea ochi albaStri Si par blond ( el lua Sablonul cu ochi albaStri Si par blond, completa ceva pentru asemanare Si portretul era !ata. *aca prichinduta avea parul Si ochii de culoare inchisa, Acuarela avea un Sablon Si pentru aceasta situatie. El desena o multime de asemenea portrete(Sablon. Aceasta per ectionare ii spori oarte mult vite#a de lucru. In plus, sesi#a aptul ca dupa un tra ora& con ectionat de mana e-perimentata a maestrului, oricare dintre prichindei putea pre!ati Sabloane, Si(l atrase pe Probabil in aceasta actiune. Probabil vopsea cu succes, dupa tra ora&, cu culori potrivite Sablonul, iar Sabloanele lui nu erau cu nimic mai pre&os decat acelea pre!atite de insuSi Acuarela. Aceasta divi#iune a muncii intre Acuarela Si Probabil a accelerat Si mai mult productia, apt care avea o uriaSa importanta, intrucat numarul celor care doreau sa(Si comande portretul nu se micSora, ci creStea cu iecare #i. Probabil se alea teribil cu noua sa indeletnicire. Cand vorbea de el Si Acuarela, spunea cu mandrie" 4.oi ( pictorii4, insa in ceea ce(l privea pe Acuarela, acesta nu era deloc multumit de

munca sa Si o numea, nu se Stie de ce, ma#!aleala. El spunea ca dintre toate portretele pe care le pictase in OraSul 2erde, adevarate opere de arta puteau i socotite numai cele ale lui %ul!(de(nea Si Ochi(albaStri, celelalte iind bune doar pentru acoperit oalele Si cratitele. Opinia aceasta nu era impartaSita, de altminteri, de posesoarele portretelor. Prichindutelor le placea ca aratau rumoase, iar asemanarea, spuneau ele, e ceva lipsit de importanta. Orice lucru poate i apreciat din un!hiuri di erite.

CAPITOLUL 772

'ratamentul lui (lontiSor

*upa evadarea lui Pilula Si *ondanel, intre!ul personal al spitalului se ocupa de tratamentul sin!urului bolnav ) 1lontiSor ) care, va#and cata atentie dau toti cei din &ur persoanei sale, incepu sa se ras ete.

+a pretindea sa i se pre!ateasca pentru de&un o supa de bomboane Si pila din marmelada/ ba comanda chi lele din ra!i cu sos de ciuperci, deSi Stie oricine ca ast el de chi tele nu e-ista/ ba poruncea sa i se aduca piure de mere, iar cand ii aduceau piureul de mere, spunea ca el ceruse cvas de pere/ insa cand i se aducea cvasul, #icea ca miroase a ceapa/ dar cate Si mai cate nu nascocea, In!ri&itoarele se istovisera indeplinindu(i capriciile. Ele spuneau ca niciodata n(au avut un asemenea bolnav, ca asta nu(i bolnav ci o adevarata pedeapsa, Si ca ar i timpul sa se insanatoSeasca o data, ce *umne#eu, In iecare dimineata 1lontiSor trimitea pe una din in!ri&itoare sa(l caute prin oraS pe Strop, cainele sau. Si cand in!ri&itoarea, s arSita de cat batuse stra#ile oraSului, se intorcea la spital cu speranta ca el uitase de caine, 1lontiSor se rastea la ea" ) Ei, l(ai !asit5 ) Pai, nu(i nicaieri. ) Se vede treaba ca nici nu l(ai cautat, ) 2ai, pe cuvant de onoare, am cutreierat toate stra#ile, ) Atunci de ce nu te(am au#it stri!andu(l5 Hai, du(te din nou Si cauta(l, ) Sarmana in!ri&itoare ieSea pe poarta Si neStiind in ce parte s(o apuce, stri!a din vreme in vreme" ) Strop, StropiSor, Luate(ar naiba, ) *eSi Stia ca stri!atele acestea nu vor olosi la nimic, indeplinea totuSi pretentiile lui 1lontiSor, pentru ca, dupa parerea ei, asta il liniStea pe bolnav. Pe alta in!ri&itoare 1lontiSor o trimitea sa pandeasca ce ac ceilalti prichindei Si sa(i raporte#e totul de trei ori pe #i" dimineata, la pran# Si seara. Pe a treia in!ri&itoare o punea sa(i spuna, din #ori pana la caderea noptii, poveSti, Si daca acestea i se pareau neinteresante, o alun!a Si pretindea sa i se trimita alta in!ri&itoare, care Stia basme mai bune. Se supara !ro#av daca nici unul dintre tovaraSii sai nu venea sa(l vi#ite#e. Iar cand venea vreunul, il alun!a Si spunea ca(l impiedica sa asculte poveSti. 'ierinana vedea ca apucaturile bolnavului devin din #i in #i tot mai urate Si spunea ca s(a acut de doua#eci de ori mai rau decat *ondanel Si Pilula la un loc. Pe bolnav nu l(ar i putut a&uta altceva decat e-ternarea din spital, insa tot il mai durea piciorul. Pe deasupra 1lontiSor insuSi a contribuit la inrautatirea starii sale. Intr(o dimineata, de cum deschise ochii, i se paru ca nu(l mai doare piciorul. Sari din pat Si incepu sa aler!e prin salon, dar nu acu nici #ece paSi Si ca#u rasucindu(Si piciorul. +ietul de el a

ost dus pe brate pana in pal. Imediat i(a aparut o um latura, iar catre scara i(a crescut Si temperatura. 'ierinana iSi petrecu toata noaptea la capataiul lui, ara sa inchida un ochi. *atorita stradaniilor ei um latura dadu inapoi, dar vindecarea piciorului u mult intar#iata. In s arSit bolnavului i se in!adui sa se ridice cate putin din pat. $e#emat in car&a Si tinandu(se cu mana de perete, 1lontiSor se deplasa cu !reu prin salon Si invata treptat sa mear!a. *upa aceea i se permise sa iasa in curte pentru o ora Si sa se plimbe, insotit de o in!ri&itoare, in &urul spitalului. *atorita acestor plimbari comportarea bolnavului se imbunatati, deveni mai putin nervos, doar cand venea timpul sa se intoarca in salon, 1lontiSor iSi ieSea din ire Si stri!a" 4.u ma duc,4 Si o ameninta pe in!ri&itoare cu car&a. Atunci era necesar ca bolnavul sa ie luat pe sus Si dus in pat cu orta. *atorita acestor masuri ener!ice, vindecarea sa pro!resa rapid Si in scurta vreme 1lontiSor u anuntat ca peste o #i va i eliberat din spital. Prichindeii Si prichindutele au primit cu bucurie vestea cea buna. In #iua hotarata toata populatia se aduna la intrarea spitalului. Salutara cu totii insanatoSirea bolnavului, ii o erira lori, iar el spuse" ) Iata ca suntem iaraSi impreuna. Lipsesc numai Stietot Si Strop al meu. ) .u(i nimic, il consolau prichindutele, desi!ur, or sa vina Si Stietot Si Strop. ) Cum or sa vina, aSa... sin!uri5 raspunse 1lontiSor. Trebuie cautati. ) *a, spuse Habarnam, va trebui sa(l cautam pe prostul acela de Stietot, alt el, ara noi, se pierde in lumea lar!a. ) *ar de ce(i #ici prost5 riposta doctorul Pilula. ) %ara indoiala ca e prost, Si pe deasupra Si ricos, raspunse Habarnam. ) +a nu(i ricos deloc... incepu *ondanel. Insa Habarnam il intrerupse" ) Tu sa taci, Cine e cel mai mare la noi, tu sau cu5 Sau poate, vrei sa a&un!i din nou la spital5 Au#ind de spital *ondanel tacu. %ul!(de(nea #ise" ) .oi vom or!ani#a pentru duminica un bal, cu oca#ia insanatoSirii tuturor bolnavilor, Si dupa aceea n(aveti decat sa porniti in cautarea prostului vostru de Stietot. Iar dupa ce(l !asiti, mai or!ani#am un bal. Asta va i minunat. ) Splendid, Splendid, se bucurau cu totii. .u Stia nimeni de ce se bucurau mai mult" de posibilitatea de a(l !asi pe Stietot sau pentru ca vor or!ani#a inca un bal cu acest prile&. Problema, insa, a ramas nelamurita. 'unca la culesul ructelor s(a terminat. Toate pivnitele erau pline pana(n tavan, insa in copaci au mai ramas destule mere, pere Si prune. S(a hotarat ca acestea sa ie acute cadou prichindeilor din OraSul 0meelor. Se apucara toti cu ravna de pre!atirile pentru bal. Unii curatau rin!ul de dans, adica un loc rotund pe care(l napadise iarba, altii aSe#au in &urul rin!ului banci. 0apacila, Tacutul Si CuiSor, inarmati cu topoare, se apucara sa ridice, alaturi de rin!, un oiSor cu eta& pentru orchestra. Alti prichindei construiau chioScuri pentru apa minerala, in!hetata Si alte dulciuri. Toata munca asta se des aSura in sunetul mu#icii, deoarece 1usla alesese #ece harpiste dintre cele mai talentate Si or!ani#ase o orchestra. Incepura imediat Si repetitiile. Cel mai uimitor din toate era ca tocmai CuiSor muncea cu mai multa insu letire. Indeplinea toate sarcinile care i se incredintau, renuntase la orice na#batii. Parca devenise altul. ) %, rumos din partea dumitale ca ne a&uti, ii spuse Pisicuta.

) Pai, de ce sa nu va a&ut5 raspunse CuiSor. *aca e nevoie sa ac ceva, poate sa(mi plesneasca Si capatana Si nu ma las pana nu i#butesc. ) *umneata aci totul cu atata #el, ca pur Si simplu e o placere sa te priveasca cineva, spunea $andunica. *upa cate se vede, iti place sa munceSti. ) Imi place oarte mult, recunoscu CuiSor, imi place sa ac mereu cate ceva. Cand nu am ce ace, nu Stiu ce sa ac Si incep sa ac ceea ce n(ar trebui cu nici un chip sa ac. *in asta ies numai prostii pentru care, cateodata, capat Si cate o ciocaneala. CuiSor iSi smiorcai cu #!omot nasul Si se Sterse cu mana. ) Ce el de ciocaneala5 intreba Pisicuta. ) Ei, o trepanatie. ) Ce inseamna trepanatie5 ) Ei, adica o incase#. ) Oh, sarmanul, e-clama Pisicuta. Atunci ar i bine sa nu mai aci ce n(ar trebui sa aci. 'ai bine, ramai la noi. Aici o sa se !aseasca intotdeauna cate ceva de lucru pentru dumneata" un !ard de reparat, un !eam spart de inlocuit... ) +ine, se invoi CuiSor. ) *ar la balul nostru vii5 ) Pot sa vin5 ) *e ce sa nu poti5 .umai sa te speli ca lumea, sa te piepteni ordonat Si po teSte. ESti invitatul nostru. ) +ine, am sa vin. 2a multumesc. Pisicutei ii placu oarte mult elul politicos in care(i vorbise CuiSor, spunandu(i, tot el, chiar Si 4multumesc4, imbu&orata de placere, o trase mai la o parte pe $andunica Si(i Sopti" ) .(o sa ie deloc !reu sa(l educam. ) Pe asta trebuie sa(l lau#i mai des, raspunse $andunica. Ii prieSte. Ori de cate ori ace po#ne ) trebuie certat, iar daca ace bun ) trebuie laudat Si atunci se va stradui mereu sa aca ceva bun, pentru a i laudat din nou. In a ara de asta trebuie invatat bunele maniere, n(ai va#ut cat de nedelicat iSi smiorcaie nasul5 ) Pe deasupra, trebuie lucrai asupra vocabularului sau, relua Pisicuta. Ai au#it ce cuvinte intrebuintea#a" capatana, prostie, ciocaneala, 2a trebui sa urmarim elul cum vorbeSte Si sa(l de#vatam cu incetul de cuvintele urate. Iar CuiSor, incantat de laudele aduse, incepu sa munceasca cu Si mai mare #el. Cui nu(i place sa ie laudat,

CAPITOLUL 772I

%eintoarcerea lui CuiSor

2a#and ca nu se mai intoarce CuiSor, nici unul din locuitorii OraSului 0meelor nu mai avu cura&ul sa plece in OraSul 2erde.

Se raspandi #vonul ca balaurul cel cu o suta de capete le va ace de petrecanie, in curand, tuturor prichindutelor, dupa care se va muta in OraSul 0meelor Si va incepe sa(i in!hita pe prichindei. Timpul trecea, insa balaurul nu(Si acea aparitia, in schimb, se tre#ira intr(o buna dimineata in oraS cu un prichindel pe care nu(l cunoStea nimeni. El povesti ca, impreuna cu prietenii sai, #burase cu un balon Si sarise cu paraSuta in momentul in care balonul era !ala sa se prabuSeasca. Ca#use intr(un codru de nepatruns Si de atunci cutreiera campiile Si padurile cautandu(Si

prietenii, duSi mai departe de balon. *esi!ur, cei mai isteti dintre cititori Si(au dat seama ca acest prichindel necunoscut nu era altul decat Stietot. In loc sa se intoarca acasa liniStit, Stietot se hotarase sa(Si !aseasca prietenii. Locuitorii din OraSul 0meelor ii povestira lui Stietot ca in OraSul 2erde iSi acusera aparitia, in urma cu cateva #ile, niSte prichindei, care #burasera Si ei cu un balon, cu care s(au i#bit de pamant. *oi dintre aceStia au venit in OraSul lor dupa letconul pentru lipit, apoi au plecat inapoi in OraSul 2erde impreuna cu So erul Covri!. Stietot incepu sa(i descoasa despre aceSti doi prichindei. Cand ii ura descriSi Si a la ca amandoi purtau vestoane de piele, el !hici indata ca era vorba de Surubel Si Piulita. Scriitorul Istetila, care se a la Si el de ata cu vorbito!ra ul sau, au#ind aceasta discutie, con irma ca pe prichindei ii chema in adevar Surubel Si Piulita.
Stietot se bucura oarte tare. El spuse ca va pleca imediat spre OraSul 2erde, Si ceru sa i se arate drumul. La aceste vorbe localnicii se posomorara, s atuindu(l sa nu se duca acolo, deoarece in OraSul 2erde salaSluieSte un balaur cu o suta de capete, care le hapaie pe prichindute, dar mai ales pe prichindei. ) .u Stiu cum se ace, dar cu n(am intalnit niciodata balauri cu o suta de capete, #ambi neincre#ator Stietot. ) +a da, +a da, incepura cu totii sa dea din maini catre el. *ar pe Covri! al nostru cine l(a terminat5 *oar au trecut atatea #ile de cand i(a dus in OraSul 2erde pe Surubel Si Piulita Si de intors ) nici !and, ) *ar pe Elice cine l(a dat !ata5 intrebara altii. A plecat in OraSul 2erde dupa Covri! Si nu s(a mai intors nici el. Si ce minunat mecanic era, Stia sa aca de toate. ) *ar pe CuiSor cine l(a in ulecat5 intrebara ceilalti. Ei, de asta, cel putin, nu ne pare rau, pentru ca, la drept vorbind, era un ticalos de prichindel, dar, cu toate astea, trebuie sa(l i mancat Si pe el cineva, Stietot Sovai putin. Apoi spuse" ) Stiinta nu pomeneSte nimic despre e-istenta balaurilor cu o suta de capete. Inseamna ca ei nu e-ista. Istetila il contra#ise" ) *ar Stiinta nu pomeneSte nici ca nu e-ista balauri. ASadar, s(ar putea sa e-iste. *e vreme ce lumea vorbeSte despre ei, se poate tra!e conclu#ia ca ceva(ceva e-ista. ) *ar despre +aba(Cloanta lumea vorbeSte, raspunse Stietot. ) Si adica, dupa parerea dumitale, +aba Cloanta nu e-ista5 ) +ineinteles ca nu e-ista. ) Lasa(te pa!ubaS, asta sunt basme, ) +a nu(s deloc basme. +aba(Cloanta(i basm. Hotarat, Stietot decise sa porneasca spre OraSul 2erde, Si oricat au incercat localnicii sa(l aca sa se ra#!andeasca, el a tinut(o pe(a lui.

.emaiavand ce(i ace, prichindeii il hranira bine, apoi il condusera pana la mar!inea oraSului Si(i aratara drumul catre OraSul 2erde. Socoteau cu totii ca se duce la o moarte si!ura, Si(Si luau ramas(bun de la el cu lacrimi in ochi. In vremea asta, departe, pe drum, aparu un nor de pra . Se apropia cu repe#iciune Si devenea tot mai mare. Prichindeii se impraStiara care incotro, se ascunsera prin case Si(Si scoteau doar capul pe ereastra. Erau cu totii incredintati ca balaurul cu o suta de capete vine naprasnic spre ei. .umai Stietot nu se sperie Si ramase in mi&locul stra#ii. In curand va#ura cu totii ca se apropiau de oraS, unul dupa altul, trei automobile. Acestea ridicasera norul de pra de pe drum. In prima maSina se a la un mar mare, cu coa&a roSie/ in cea de(a doua ) o para bine coapta/ intr(a treia maSina, aSe#ate stiva ) cinci prune. A&un!and in dreptul lui Stietot maSinile se oprira Si din ele se dadura &os Covri!, Elice Si CuiSor. 2a#and asta prichindeii navalira de prin case Si incepura sa(i imbratiSe#e pe Covri! Si pe Elice, ba chiar Si pe CuiSor. Ii intrebara despre balaur, Si cand au#ira ca nu e-ista nici un el de balaur Si nici n(a ost vreunul, ramasera !ro#av de mirati. ) Atunci unde(ati disparui atata vreme5 ii intrebara.

) Am a&utat la culesul ructelor, raspunse CuiSor. $aspunsul acesta aduse surasul pe etele tuturor. ) Altii poate ca au a&utat, dar tu, de buna seama ca ai stat tot timpul a!atat de !arduri Si ai spart !eamurile caselor, spuse cu ironie Istetila. ) +a uite ca nu, raspunse CuiSor cu ciuda. Am a&utat Si eu. Eu m(am... cum se spune... m(am... reeducat,... Elice Si Covri! con irmara ca intr(adevar CuiSor se reeducase Si povestira apoi ca prichindutele au ramas oarte multumite de munca lui Si le(au daruit pentru asta, celor din OraSul 0meelor, o multime de mere, pere Si prune. Toti prichindeii se bucurara, caci tuturor le placeau oarte mult ructele. A land ca Stietot pornise spre OraSul 2erde, Covri! se o eri sa(l duca cu maSina lui Si plecara indata. Locuitorii din OraSul 0meelor or oteau veseli pe stra#i. Erau bucuroSi cu totii ca nu e-ista nici un balaur, ca s(au intors Covri! Si Elice Si mai ales ca usese reeducat CuiSor. Erau Si unii care nu credeau deloc in aceasta reeducare Si(l urmareau cu in!ri&orare, temandu(se ca nu cumva sa le spar!a iar !eamurile. Peste un timp il va#ura pe CuiSor la rau. .umai in chilotei, Sedea pe mal Si(Si spala hainele. ) Ce ti(a venit aSa, tam(nesam, sa(ti speli hainele5 il intrebara ei. ) 'aine ma duc la bal, spuse CuiSor. *e aceea trebuie sa ma imbrac cat mai curat Si sa ma pieptan. ) *ar ce, prichindutele dau un bal5 ) *au. 2in acolo Si Covri!, Si Elice. Am ost invitati cu totii. ) 2rei sa spui ca te(au invitat Si pe tine5 il intrebara neincre#atori prichindeii. ) Pai, cum alt el5 +ineinteles ca m(au invitat. ) +ravo, dadura din cap prichindeii. *aca l(au invitat prichindutele la bal, inseamna ca a ost cu adevarat reeducat. Cine Si(ar i putut inchipui una ca asta.

CAPITOLUL 772II

O intalnire neaSteptata
Pre!atirile pentru or!ani#area balului erau in toi. %oiSorul pentru orchestra Si chioScurile din &urul rin!ului de dans usesera de&a construite.

Acuarela decora oiSorul cu cele mai in!enioase desene, iar ceilalti prichindei vopseau chioScurile in toate culorile curcubeului. Prichindutele impodobeau rin!ul cu lori, ste!ulete colorate Si lampioane. Habarnam aler!a de colo(colo Si dadea ordine. I se parea ca munca se des aSoara prea incet. Stri!a, se a!ita Si nu acea decat sa(i incurce pe ceilalti. *in ericire, iecare Stia Si ara el ce are de acut. Cineva iSi aminti ca ar trebui niSte banci in &urul rin!ului, dar nu aveau scanduri pentru aSa ceva. Habarnam era !ata sa(Si smul!a parul din cap de neca#. ) U , stri!a el, nu v(a dat prin minte sa aduceti niSte scanduri in plus, Si acuma, po tim, toate maSinile au plecat in OraSul 0meelor, Ei, haideti sa daramam vreunul din chioScuri. Sa acem banci din el. ) In re!ula, il sustinu Probabil Si se Si napusti cu toporul spre chioScul cel mai apropiat.

) Au#i vorba, se supara Acuarela. *e construit ) s(a construit, de vopsit ) s(a vopsit Si acum sa(l daramam, ) .u(i treaba ta, stri!a Probabil. Trebuie Si banci. ) *ar nu se poate aSa ceva" pe(o parte sa construieSti Si pe alta sa darami. ) Te(ai apucat sa dai dispo#itii5 se amesteca in vorba Habarnam. Cine(i cel mai mare aici, tu sau eu5 S(a spus ca trebuie daramat ) sa ie daramat, .u se Stie cum s(ar i s arSit discutia asta, daca n(ar i aparut in departare o maSina.
) S(a intors Covri!, incepura sa stri!e toti cu bucurie. Acum se vor putea aduce scanduri Si nu va mai trebui daramat chioScul. 'aSina se apropie. *in cabina cobori Covri!. In urma lui aparu inca un prichindel. Toti il priveau cu uimire. ) %ratilor, pai asta(i Stietot al nostru, stri!a doctorul Pilula. ) A venit Stietot, porni sa urle 0apacila. Prichindeii acura imediat cerc in &urul lui Stietot, incepura sa(l imbratiSe#e, sa(l sarute. ) In s arSit, te(am !asit, spuneau ei. ) Adica cum ) voi m(ati !asit pe mine5 se mira Stietot. *upa parerea mea, eu v(am !asit pe voi, ) *a, da, aSa e, tu ne(ai !asit, dar noi credeam ca ne(ai parasit pentru totdeauna, ) Eu v(am parasit5 se mira iaraSi Stietot. *upa parerea mea ) voi m(ati parasit, ) +a tu ai sarit cu paraSuta, iar noi am ramas, raspunse 1o!oaSa. ) Pai, de ce(ati ramas5 .(am dat eu comanda sa sara toti5 Trebuia sa sariti dupa mine, pentru ca balonul, oricum nu mai putea #bura multa vreme, dar voi, desi!ur, v(ati speriat, v(a ost teama. ) *a, da, ne(am speriat... incuviintara cu totii din cap. ) +ineinteles ca ne(am speriat, spuse Habarnam. .e(a ost teama sa sarim. Ar i interesant sa lamurim cine s(a speriat cel dintai5 ) Cine5 intreba Posibil. Tu, probabil, te(ai Si speriat cel dintai. ) Eu5 se mira Habarnam. ) +ineinteles ca tu, incepura sa stri!e indata cu totii. Cine a spus ca nu trebuie sa sarim5 .(ai spus tu5 ) Ei bine, eu, recunoscu Habarnam. *ar de ce m(ati ascultat5 ) 8ust, #ambi Stietot. Ati Si !asit pe cine sa ascultati, Parca voi nu Stiti ca Habarnam e(un ma!ar5 ) Ei po tim, iSi des acu mainile a nedumerire Habarnam, acuma iese ca aS i ma!ar,

) Si ricos, adau!a Limonada. ) Si pe deasupra Si mincinos, intra in vorba Si 1o!oaSa. ) 'a ro!, cand am mintit eu5 se mira Habarnam. ) *ar cine spunea ca tu ai nascocit balonul5 intreba 1o!oaSa. ) *a de unde, da de unde, incepu sa(Si a!ite mainile Habarnam. .(am inventat eu nici un balon. Stietot a nascocit balonul. ) *ar cine spunea ca tu eSti mai mare peste noi5 trecu la asalt Limonada. ) Eu sa iu mai mare5 Eu, pur Si simplu, nu sunt nimic, se &usti ica Habarnam. ) Iar noi, pur Si simplu, scuipam pe tine. Ptiu, Acum Stietot e mai mare peste noi, continua sa stri!e Limonada. Prichindutele, care au#isera toata discutia asta, incepura sa rada cu po ta. 2a#usera Si ele ca Habarnam e un laudaros oarecare. Stancuta Si +ondocica dadura u!a sa le povesteasca tuturor ca Habarnam e un mincinos Si ca balonul nu l(a inventat el ) ci Stietot. Ochi(albaStri se apropie de Habarnam Si(i spuse cu dispret" ) *e ce ne(ai mintit5 .oi te(am cre#ut, am cre#ut ca eSti intr(adevar inteli!ent, cinstit, cura&os, Si cand colo s(a dovedit ca nu eSti decat un biet mincinos Si un ricos demn de dispret, Plina de mandrie ea ii intoarse spatele Si se apropie de Stietot, in &urul caruia se Si adunasera o multime de prichindute. Toate il priveau cu interes Si erau numai ochi Si urechi.

) Spune(ne, e adevarat ca atunci cand #bori cu balonul, pamantul, va#ut de acolo, pare doar cat o placinta de mare5 il intreba 2everita pe Stietot. ) .u, nu(i adevarat, raspunse Stietot. Pamantul este oarte mare, Si oricat de sus te(ai ridica cu balonul, el pare Si mai mare, deoarece cu cat sui ti se deschide o vedere mai lar!a. ) *ar spune(mi, le ro!, e adevarat ca norii sunt oarte tari, ast el ca in timpul #borului, ati ost nevoiti sa(i despicati cu toporul5 intreba Ochi(albaStri. ) .ici asta nu(i adevarat, raspunse Stietot. .orii sunt moi, ca acrul, pentru ca sunt ormati din ceata, Si nu(i deloc nevoie sa ie despicati cu toporul. Prichindutele il intrebara apoi pe Stietot, daca e adevarat ca baloanele trebuie umplute cu abur, daca e adevarat ca un balon poate #bura cu susul in &os, daca e adevarat ca, in timpul #borului era un !er de o mie Si o #ecime de !rade. Stietot raspunse ca toate sunt neadevaruri Si intreba" ) *ar cine v(a indru!at prostiile astea5 ) Habarnam, raspunse Iepurica Si i#bucni in ras. Se intoarsera cu totii spre Habarnam Si incepura sa rada in hohote. Habarnam se inroSi tot de ruSine Si ar i ost bucuros sa(l in!hita pamantul. El o rupse la u!a Si se ascunse intr(un desiS de papadie. 4O sa stau aici, printre papadii, Si n(o sa ies decat atunci cand or sa uite de istoria asta4, hotari el. Stietot dorea tare mult sa vi#ite#e OraSul 2erde. Ochi(albaStri, %ul!(de(nea Si alte prichindute il insotira ca sa(i arate tot ce era demn de va#ut. Stietot cerceta cu atentie podul de peste rau, apoi se opri la conductele din tulpini de stu . Se interesa indeosebi cum sunt construite conductele Si antanile arte#iene. Prichindutele ii povestira in amanunt cum au ost construite conductele Si cum trebuie acute arte#ienele, pentru ca apa sa taSneasca in sus Si nu in &os. Lui Stietot ii placu ordinea e-emplara Si curatenia absoluta care domnea peste tot la prichindute. El le lauda pentru aptul ca acopereau pana Si trotuarele stra#ilor cu covoraSe. Prichindutele se bucurara Si incepura sa(l invite pe Stietot prin case, pentru a vedea Si elul cum sunt aran&ate interioarele. Si inauntru era la el de bine Si curat ca Si pe din a ara. Intr(una din case Stietot va#u un dulap cu carti Si spuse ca, atunci cand se va intoarce acasa, iSi va ace Si el un dulap pentru carti. ) *ar ce, dumneata n(ai dulap pentru carti5 il intrebara prichindutele. ) .(am, recunoscu Stietot. Atunci unde(ti pastre#i cartile5 Stietot se multumi sa ridice din umeri. Ii era ruSine sa marturiseasca adevarul ca acasa la el cartile #aceau pur Si simplu pe masa, alteori sub masa, iar cateodata chiar Si sub pat. *esi!ur, lui Stietot ii starnira interesul Si pepenii. Prichindutele ii povestira despre %ir(de(pai Si Stietot spuse ca ar dori s(o cunoasca. O !asira Si i(o pre#entara. Stietot revarsa asupra ei o ploaie de intrebari. %ir(de(pai ii vorbi despre munca sa la cultivarea di eritelor ructe Si le!ume. Stietot o asculta oarte atent Si chiar iSi nota cate ceva in carnetelul sau de insemnari. ) Asta(i cu adevarat un prichindel intelept, spuneau prichindutele. Se vede cat de colo ca(i place sa tra!a invatatura din orice. Cat despre Habarnam, bineinteles ca se plictisise sa tot stea in desiSul de papadie. 'ai ieSea din cand in cand de acolo, dar de amare clipe avea parte atunci. Prichindutele nu(i dadeau nici un el de atentie, ca Si cum nici n(ar i e-istat, in schimb prichindeii il hartuiau ara incetare. ) Habarnam(mincinosul, stri!au ei. Habarnam(laudarosul, Habarnam( ricosul, 4.u, se vede ca inca n(au uitat,4 iSi #icea cu obida Habarnam Si se napustea inapoi printre papadii.

*upa un timp iaraSi ieSea Si totul se repeta ca mai inainte. In cele din urma iSi #ise" 4*e acum n(am sa mai ies, Trebuie sa iu tare. Trebuie sa iu tare Si sa stau aici chiar Si pana maine. O sa ies numai dupa ce va incepe balul.4

CAPITOLUL 772III

#mpacarea
A doua #i avu loc balul aSteptat cu atata nerabdare de toti. In apropierea rin!ului de dans se inaltau, in toata
splendoarea lor, chioScurile rumos impodobite.

Ele straluceau in culori vii, intocmai unor casute din turta dulce. Pe deasupra rin!ului erau intinse s oricele de care atarnau mici lampioane Si ste!ulete. Ste!ulete Si lampioane asemanatoare erau a!atate in toti copacii din &ur. %iecare copac semana cu un brad !atit de anul nou. La primul eta& al oiSorului, din belSu! impodobit cu lori, se instalase orchestra. Instrumentul prichindutelor era harpa. Puteau i va#ute harpe oarte mici, care trebuiau purtate pe palma/ altele, putin mai mari, erau tinute pe !enunchi/ erau Si harpe mari, aSe#ate pe podea/ iar una dintre ele era cu adevarat uriaSa" pentru a canta la ea trebuia sa te urci pe o scarita. *eSi nu se inserase inca, toata su larea era adunata in &urul rin!ului, aSteptandu(i pe invitatii din OraSul 0meelor. Cel dintai sosi CuiSor. CamaSuta stralucea pe el, era spalat Si pieptanat. E adevarat ca in creStetul capului ramasese un varte& ca o creasta de cocoS, dar, oricum, se vedea ca avusese de urca cu pieptanatura. ) Uite, acuma arati ca un adevarat prichindel, ii spuse Pisicuta. Probabil ca(ti place Si dumitale cand eSti aSa de !atit Si curatel. ) +ineinteles, u de acord CuiSor, nete#indu(Si camaSa. Indata dupa CuiSor sosira Elice Si Covri!, iar in urma lor incepura sa(Si aca aparitia Si alti locuitori din OraSul 0meelor. Cu toate ca nimeni nu(i chemase, iecare se scu#a ca a venit doar sa multumeasca prichindutelor pentru ructe, dar pe loc primeau invitatia de a ramane la bal. Habarnam statu pitit, intr(adevar, in desiSul de papadii, pana incepu balul. In realitate, el nu statea pitit ci se intinsese pe iarba, adica, la drept vorbind, dormea, insa, indata ce va#u ca prichindeii incep sa se adune, ieSi de acolo Si o porni direct spre rin!. *e cum il va#ura, aceStia incepura sa stri!e" ) A, mincinosule, ai Si sosit5 Hai, vino Si povesteSte cum #burai tu cu picioarele in sus, ) Haide, spune cum ai mancat tu pila de nori, incepu sa stri!e 1o!oaSa. Habarnam se simti !ro#av de &i!nit. El intoarse spatele tuturor Si porni incotro vedea cu ochii. Prichindeii continuau sa rada Si sa stri!e in urma lui, dar el nu(i mai au#ea. 'er!and la intamplare, se tre#i la mar!inea oraSului, se i#bi de un !ard Si(Si acu un cucui in runte. Oprindu(se, iSi ridica privirea Si va#u ca pe !ard scria" 4Habarnam e ma!ar,4 4Ei, po tim, #ise el. Acum au incepui sa apara Si inscriptii pe !arduri despre mine.4 .u e-ista cuvinte care sa arate mila teribila ce(l cuprinse pe Habarnam pentru propria(i persoana, Se propti cu runtea in !ard Si lacrimile pornira sa(i cur!a Siroaie. ) 2ai, cat sunt de ne ericit, spunea el. Toti rad de mine, Toti ma dispretuiesc, Si nimeni, nimeni pe lume nu ma iubeSte, Statu multa vreme aSa, cu runtea lipita de !ard, in timp ce lacrimile ii cur!eau ara incetare.

*eodata simti mana cuiva pe umar, iar o voce duioasa ii spuse" ) .u plan!e, Habarnam. Se rasuci Si o va#u pe Ochi(albaStri. ) .u plan!e, repeta ea. Habarnam ii intoarse spatele, se a!ata cu mainile de !ard Si incepu sa urle Si mai tare. Ochi( albaStri il man!aie in tacere pe umar. Habarnam iSi smuci umarul, incercand sa(i dea &os mana, ba chiar incepu sa bata din picioare. ) Ei haide, nu mai i atat de incapatanat, ii #ise ea punand multa caldura in !las. *oar eSti un prichindel bland Si bun. Ai vrut sa le arati Si mai bun Si de aceea ai inceput sa te lau#i Si sa ne minti. *ar de(acum n(o sa mai aci aSa ceva. .(o sa mai aci5 Habarnam tacea. ) Hai, spune ca n(o sa mai aci. *oar eSti bun. ) .u, eu sunt rau, ) +ine, dar e-ista altii Si mai rai. ) .u, eu sunt cel mai rau... ) .u(i adevarat, CuiSor era Si mai rau decat dumneata. *umneata n(ai acut niciodata ticaloSiile pe care le acea CuiSor Si, pana la urma, s(a indreptat Si el. Inseamna ca daca vrei poti sa devii Si dumneata mai bun. Promite ca n(ai sa mai aci ce(ai acut Si ca ai sa(ncepi o viata noua. Sa nu ne mai amintim de trecut. ) Ei, ma ro!, n(o sa mai ac, mormai Habarnam morocanos. ) Uite, aSa e bine, se bucura Ochi(albaStri. *e(acum o sa te straduieSti sa ii cinstit, cura&os, intelept, o sa aci apte bune Si n(o sa mai simti nevoia sa scorneSti tot elul de ba#aconii ca sa(ti dai importanta. .u(i aSa5 ) ASa e, raspunse Habarnam. O privi cu tristete pe Ochi(albaStri Si(i #ambi printre lacrimi. Ochi(albaStri il lua de mana" ) Sa mer!em acolo unde se a la Si ceilalti. Curand a&unsera lan!a rin!ul de dans. 1o!oaSa, va#andu(l pe Habarnam ca se intoarce impreuna cu Ochi(albaStri racni cat il tinea !ura" ) Habarnam(mincinosul, Habamam(ma(!arul, ) PovesteSte(ne cum ai in!hitit norul, stri!a Limonada. ) Sa va ie ruSine, prichindeilor, se rasti la ei Ochi(albaStri. *e ce(l neca&iti5 ) *ar el de ce(a mintit5 intreba 1o!oaSa. ) Oare v(a mintit pe voi5 se mira Ochi(albaStri. El ne(a mintit pe noi, iar voi ati tacut cu totii, aSa ca ati ost partaSi la minciuna lui, ) .ici voi nu sunteti mai buni ca el, e-clama %ul!(de(nea. Stiati ca minte Si se lauda Si nimeni nu l(a oprit. .imeni nu i(a spus ca nu e bine sa aca aSa ceva. Si atunci, prin ce sunteti voi mai buni decat el5 ) *ar noi nici nu spunem ca suntem mai buni, ridica din umeri 1o!oaSa. ) Atunci nu(l mai neca&iti, de vreme ce nici voi nu sunteti mai buni, se amesteca in vorba Pisicuta. Altii, in locul vostru, l(ar i a&utat demult sa se indrepte. Lui 1o!oaSa Si lui Limonada le u ruSine Si incetara sa(l mai neca&easca pe Habarnam. $andunica se apropie de el Si(i spuse" ) +ietul de tine, Ai plans5 Te(au neca&it5 ASa sunt prichindeii, nesocotiti, dar noi o sa te aparam. .(o sa permitem nimanui sa te neca&easca. Se trase putin intr(o parte Si le Sopti prichindutelor" Cu el trebuie sa ne purtam mai bland. A !reSit Si a ost pedepsit pentru asta, dar acuma ii pare rau

Si o sa se poarte rumos. ) +ineinteles, relua Pisicuta. Si nu e bine sa ie provocat. O sa se in urie Si va deveni iaraSi rau. Insa daca ii vom arata intele!ere, iSi va simti cu mai multa putere vina Si se va indrepta mai repede. Prichindutele acura cerc in &urul lui Habarnam Si cautara sa(i arate cat mai multa intele!ere. Habarnam spuse" ) Inainte nu vroiam sa am de(a ace cu prichindutele Si credeam ca prichindeii sunt mai buni decat ele, dar acuma vad ca nu sunt deloc mai buni. Prichindeii n(au acut altceva decat sa ma provoace, iar prichindutele mi(au luat apararea. *e acuma voi i intotdeauna prieten cu prichindutele.

CAPITOLUL 77I7

)alul
*eodata mu#ica incepu sa cante Si se avantara cu totii la dans.

1rabila incepu s(o invarta pe Stancuta cea cu parul ne!ru, Stietot dansa cu %ul!(de(nea, *ondanel cu $andunica. Si ) cine Si(ar i putut ima!ina, ) doctorul Pilula dansa cu 'ierinana. *a, da, 'ierinana venise Si ea la bal. In locul halatului alb, in care se obiSnuisera toti s(o vada, se imbracase intr(o rochie rumoasa, cu loricele Si nu mai semana deloc cu acea 'ierinana severa, care dadea dispo#itii cu atata autoritate acolo, la spital. Se invartea in dans cu mana pe umarul lui Pilula Si, #ambind, ii spunea" ) $ecunoaSte, totuSi, ca metoda noastra de vindecare este mult mai buna decat a voastra. Orice le#iune, rana, #!arietura, vanataie, uruncul, ba chiar abcesele, trebuie unse cu miere. 'ierea este o substanta de#in ectanta oarte buna Si previne supuratiile. ) .u pot sa iu de acord cu dumneata, o contra#icea doctorul Pilula. Toate ranile, #!arieturile, le#iunile trebuie unse cu iod. Iodul este un oarte bun de#in ectant Si previne supuratia. ) Cel putin ii de acord ca iodul dumitale arde pielea, in timp ce tratamentul cu miere este complet nedureros. ) Pot i de acord ca tratamentul cu miere poate i indicat numai pentru prichindute, dar pentru prichindei mierea dumitale nu e buna de nimic. ) *e ce5 se mira 'ierinana. ) *oar ai recunoscut Si dumneata ca tratamentul cu miere e nedureros. ) Si, dumneata tii neaparat sa ie dureros5 ) .eaparat, raspunse doctorul Pilula. *aca un prichindel sare !ardul Si(Si #!arie piciorul, #!arietura trebuie arsa cu iod pentru ca prichindelul sa tina minte ca a te catara pe !arduri e prime&dios Si alta data nu va mai sari !ardurile. ) Alta data el nu va mai sari !ardurile ci se va urca pe acoperiS, va cadea Si(Si va spar!e capul, spuse 'ierinana. ) Atunci ii vom un!e capul cu iod Si va tine minte ca urcatul pe acoperiS e la el de periculos. Iodul are o oarte mare insemnatate educativa. ) 'edicul trebuie sa aiba in vedere nu importanta educativa, ci alinarea su erintelor bolnavului, ii raspunse 'ierinana. Cu iodul asta al dumitale nu aci decat sa(i mareSti su erintele. ) 'edicul trebuie sa le aiba in vedere pe toate, spuse Pilula. +ineinteles, dumneata, care le trate#i pe prichindute, poti, in !eneral, sa nu ai in vedere nimic, dar cand ii vei trata pe prichindei...

) Sa vorbim mai bine despre altceva, il intrerupse 'ierinana. Cu dumneata e imposibil sa danse#i, ) .u, cu dumneata e imposibil sa danse#i, ) Si nici nu prea eSti politicos, ) *a, sunt nepoliticos, deoarece dumneata sustii in ata mea niSte opinii de o totala i!noranta. ) +a dumneata sustii opinii de o totala i!noranta, *umneata nu eSti medic ci un nenorocit de vraci... ) Iar dumneata... dumneata,... *e suparare doctorul Pilula nu mai putu spune nimic. Se oprise in mi&locul rin!ului Si, intocmai unui peSte scos din apa, ba deschidea, ba inchidea !ura. Perechile de dansatori veneau val(varte& peste el. 'ierinana se simtea Si ea prinsa in in!hesuiala. Ea il trase de maneca" ) Ei, haide, dansea#a, *e ce te(ai oprit5 ii incurcam pe ceilalti. Pilula dadu din mana a lehamite Si pornira sa danse#e din nou. Un timp dansara in tacere, apoi incepura iaraSi discutia despre metodele de vindecare. 1o!oaSa dansa cu +ondocica. *iscutia lor era cu totul di erita de a celor doi. ) *umitale iti plac bomboanele5 o intreba 1o!oaSa. ) %oarte mult, raspunse +ondocica. *ar dumitale5 ) Si mie. *ar cel mai mult imi plac pra&iturile. ) Iar mie, mai mult decat orice pe lume imi place in!hetata. Surubel dansa cu 2everita. ) Eu vise# sa invat sa conduc automobilul, spunea 2everita. 'ulte prichindute de la noi au invatat ) inseamna ca voi putea Si eu sa invat. ) E un lucru oarte simplu, aproba Surubel. Intai trebuie sa cuple#i ambreia&ul, pe urma sa alimente#i cu !a#... Habarnam dansa cu Ochi(albaStri. *e apt e doar un el de a spune ca Habarnam dansa. In realitate dansa numai Ochi(albaStri, in timp ce Habarnam topaia asemenea unui tap, o calca pe picioare pe Ochi(albaStri Si(i lovea cu coatele pe ceilalti. In cele din urma Ochi(albaStri spuse" ) Hai sa stam &os, mai bine. Se aSe#ara amandoi pe banca. ) Stii, marturisi Habarnam, eu nu Stiu deloc sa danse#. ) E bine ca recunoSti sin!ur asta, ii raspunse Ochi(albaStri. Altul in locul dumitale ar i inSirat ver#i Si uscate, ca(l dor mainile Si picioarele, pe cand dumneata ai spus cinstit ca nu Stii. 2ad ca pot sa iu prietena cu dumneata. ) +ineinteles ca poti, u de acord Habarnam. ) 'ie imi place sa iu prietena cu prichindeii, spuse Ochi(albaStri. .u a!ree# prichindutele pentru ca se lauda cu rumusetea lor Si(Si pierd timpul in ata o!lin#ii. ) Sunt Si prichindei carora le place sa se tot priveasca in o!linda, raspunse Habarnam. ) *ar dumneata cred ca nu eSti din aStia, Habarnam, nu5 .u(i aSa ca nu eSti din aStia5 ) .u, eu nu sunt din aStia, raspunse Habarnam. Spusese o minciuna, in realitate se invartea Si el destul de des in ata o!lin#ii, admirandu(se. Ca de altminteri oricare alt prichindel. ) Sunt tare bucuroasa ca nu eSti din aStia, spuse Ochi(albaStri. O sa im prieteni amandoi.

2reau sa(ti ac o propunere nemaipomenita. Hai sa ne scriem unul altuia ... scrisori. Intai o sa(mi scrii dumneata o scrisoare Si dupa aceea o sa(ti scriu eu. 4.a(ti(o buna,4 !andi Habarnam care nu cunoStea decat literele de tipar Si se ruSina !ro#av de neStiinta sa. ) Ce nevoie avem de scrisori5 mormai el descumpanit. *oar locuim aproape. Putem sa stam de vorba Si ara scrisori. ) Ah, ce nesu erit eSti, Habarnam, .u vrei sa aci nimic pentru mine. *oar e atat de interesant sa primeSti o scrisoare, ) Ei, bine, u de acord Habarnam. O sa(ti scriu o scrisoare. Curand se intuneca. Peste tot se aprinsera sute de lampioane colorate. Scanteiau in copaci Si pe chioScuri. Unele erau ascunse in iarba de sub pomi, ast el ca totul parea invaluit intr(o lume de vra&a. Parterul pavilionului pentru orchestra era ascuns de o rumoasa perdea albastra. Pe neaSteptate perdeaua se dadu in laturi, descoperindu(le celor de ata ) scena. Pe scena urca poeta %loare(de(colt care stri!a" ) LiniSte, %aceti liniSte, Imediat va incepe concertul. Atentie, Se aSe#ara cu totii pe banci Si se pre!atira sa asculte. ) Atentie, continua sa stri!e %loare(de(colt. Prima din pro!ram sunt eu. O sa va recit noile mele versuri despre prietenie. Prichindeii Si prichindutele incepura sa bata urtunos din palme. indata ce aplau#ele se potolira, 1usla acu semn cu ba!heta, orchestra incepu sa cante Si %loare(de(colt iSi recita versurile despre prietenie in acompaniament de mu#ica. 2ersurile acestea nu erau cu nimic mai pre&os de alte compuneri ale sale Si se incheiau cu cuvintele" 4Cu totii a#i sa ne(mprietenim, cu totii sa(ntarim prietenia,4 *upa recitarea versurilor, care placura oarte mult tuturor, se produse ansamblul de dansuri. *ouaspre#ece prichindute, !atite cu pan!lici Si rumoase rochii viu colorate, au e-ecutat di erite dansuri, dintre care cel mai bun s(a dovedit a i unul numit 4.apul4. Spectatorii au aplaudat indelun! Si au stri!at 4bis4, ast el ca 4.apul4 a ost repetat inca de doua ori. *upa ansamblul de dansuri aparu corul prichindeilor din OraSul 0meelor. Corul e-ecuta cateva cantece. Indata ce corul parasi scena, 1usla cobori de la eta& alunecand pe un stalp, veni pe scena Si incepu sa stri!e" ) %aceti(va(ncoace, ratilor, 2eniti lan!a mine, Stietot cu 1rabila, doctorul Pilula Si ceilalti prieteni ai sai urcara pe scena. ) Atentie, anunta 1usla. Acum se va produce corul prichindeilor din OraSul %lorilor. ISi duse piculina la bu#e Si impreuna cu ceilalti prichindei cantara balada micului !reieraS, pe care o compusese poetul %loricica" Sedea in iarba(un !reieraS, Asemeni unui pepenaS, Era verde peste tot, Era verde peste tot. IerbuSoara doar manca, *e !a#e nu s(atin!ea, El cu muStele(i prieten, El cu muStele(i prieten.

*ar deodata se(arata +roasca burta(lacoma, Si(l manca pe !reieraS, Si(l manca pe !reieraS. .u !andise, nu Stia, Si deloc nu se(aStepta La acest s arSit, La acest s arSit, Atat de trist era acest cantecel, incat la inal nici cantaretii nu mai re#istara Si i#bucnira in hohote s aSietoare. Tuturor le parea rau dupa micul !reieraS pe care(l mancase broasca cea lacoma. Se varsau Siroaie de lacrimi. ) Si ce bun era micul !reieraS, plan!ea cu su!hituri 0apacila. ) .u se atin!ea de nimeni Si era prieten cu muStele, spuse 1rabila. ) Si drept rasplata l(a mancat broasca, adau!a Surubel. .umai Stietot nu plan!ea Si(Si consola prietenii" ) .u plan!eti, ratilor, +roasca nu l(a mancat pe micul !reieraS. .u(i adevarat. Ea a in!hitit o musca. ) Totuna e... plan!ea cu su!hituri Surubel. 'ie mi(e mila Si de musca. ) *e ce sa ne ie mila de muSte5 Ele nu ac decat sa ne ba#aie pe toti Si sa raspandeasca molimele. Ia te uita, ce(ati mai nascocit ) sa plan!eti din pricina unei muSte. ) *ar eu nu plan! din pricina unei muSte, spuse *ondanel. Pur Si simplu mi(am adus aminte cum cantam cantecelul asta cand eram la noi acasa. *eodata Habarnam incepu sa urle cu atata putere, ca de mirare uitara cu totii sa mai plan!a Si incercara sa(l potoleasca. Il intrebara de ce plan!e atat de tare, insa Habarnam se smiorcaia Si nu raspundea. In s arSit, spuse printre su!hituri" ) 'ie... de... Pe... mie de Pe... 'ie de Peticel mi s(a acut dor, ) Cum de te(a apucat aSa, tam(nesam5 se mirara cu totii. .u ti(a ost dor pana acum Si deodata ) nu mai poti de dor, ) *a, raspunse Habarnam alintandu(se. Eu sunt aici, iar Peticel a ramas acasa, ) Ei, lasa, ca nu se prapadeSte Peticel ara tine, spuse 1rabila. ) +a da, o sa se prapadeasca, Stiu eu ca lui ii c dor de mine. Peticel e cel mai bun prieten al meu, iar eu nici macar nu mi(am luat ramas bun de la el cand am plecat cu balonul. ) Pai, de ce nu ti(ai luat ramas bun5 ) .e certasem Si n(am vrut sa(mi iau ramas bun. Cand ne(am luat #borul el se uita numai la mine Si(mi acea semn cu mana, iar eu, dinadins, m(am intors cu spatele Si n(am vrut sa(l privesc. Pe atunci eram mandru pentru ca #buram cu balonul, dar acum ma mustra asta... cum ii spune5 ) ConStiinta, ii su la doctorul Pilula. ) Intocmai, intocmai, ratilor, conStiinta, *aca mi(aS i luat ramas bun, mi(ar i acum mai uSor. Sa ne intoarcem acasa, ratilor, ca sa ma impac cu Peticel Si sa(mi iau ramas bun de la dansul. ) *aca ne intoarcem va trebui sa spunem 4bun !asit4, Si nu 4la revedere4, #ise Stietot. ) Totuna(i, eu o sa(i spun intai 4la revedere4 Si dupa aceea 4bun !asit4 Si totul va i bine. ) Prieteni, va trebui s(o pornim inapoi, spuse 1usla. Habarnam vrea acasa. ) *a, ratilor, Si eu cred ca e timpul sa ma intorc acasa, #ise Pilula. Pai, daca se imbolnaveSte cineva in OraSul %lorilor acuma cat eu lipsesc, n(are cine sa(l trate#e. ) Ei bine, ne(am plimbat destul, a&un!e, hotari Stietot. Oricum, candva tot trebuia sa ne

intoarcem acasa. 'aine pornim in calatorie. +alul se sparse. Ochi(albaStri veni lan!a Habarnam. ) Iata ca a sosit clipa despartirii, spuse ea cu tristete. ) *a... raspunse incet Habarnam. E timpul sa ne intoarcem acasa. ) Ati stat putin de tot la noi. ) As vrea oarte mult sa mai raman, dar aS vrea sa mer! Si acasa, #ise Habarnam lasand capul in &os. Ochi(albaStri ramase o vreme pe !anduri, apoi spuse" ) *esi!ur, e timpul sa te intorci acasa. Ti(au ramas acolo atatia prieteni care, ara indoiala, sunt neliniStiti din cau#a dumitale. E bine ca nu ti(ai uitat prietenii. Statura o vreme ara sa vorbeasca. Habarnam ar i vrut sa spuna ceva, dar nu se Stie de ce, i se ridicase un nod in !at Si cuvintele nu ra#beau in a ara. Privea in &os, scurma pamantul cu calcaiul Si nu se hotara sa se uite la Ochi(albaStri. Ii era teama sa nu(i observe lacrimile. In s arSit, amandoi iSi ridicara in acelaSi timp capul. Ochii li se intalnira. ) 2rei sa(ti cos o traistuta pentru drum5 intreba ea. ) 2reau. A doua #i Stietot Si prietenii lui pornira la drum. Se hotarase ca intrea!a calatorie sa se des aSoare pe &os. +alonul era spart, repararea lui aproape imposibila Si pe deasupra nici vantul nu li se arata prielnic, In runtea tuturor paSea Stietot cu busola in mana, in urma lui doctorul Pilula, apoi Surubel Si Piulita, iar dupa ei ) ceilalti prichindei. Habarnam mer!ea in urma tuturor. A doua #i Stietot Si prietenii lui pornira la drum. Se hotarase ca intrea!a calatorie sa se des aSoare pe &os. +alonul era spart, repararea lui aproape imposibila Si pe deasupra nici vantul nu li se arata prielnic, In runtea tuturor paSea Stietot cu busola in mana, in urma lui doctorul Pilula, apoi Surubel Si Piulita, iar dupa ei ) ceilalti prichindei. Habarnam mer!ea in urma tuturor. %iecare ducea pe umar o traistuta. Traistutele usesera cusute anume pentru ei de prichindute. In traistute aveau placinte pentru drum, precum Si di erite seminte de ructe, de le!ume Si lori din acelea care nu e-istau in OraSul %lorilor. Limonada avea in iecare bu#unar cate un sambure de pepene. Toate prichindutele ieSisera sa(i petreaca pe prichindei. 'ulte dintre ele plan!eau. ) .u plan!eti, le(a spus Stietot. Candva o sa mai acem un balon Si(o sa venim la voi in #bor. ) Sa veniti primavara, cand in loresc merii, ii s atuira prichindutele. Primavara e oarte rumos la noi. Prichindutele se oprira la mar!inea oraSului iar prichindeii o pornira pe cararea dintre tu ele de iarba Si lori de camp. ) La revedere, La revedere, stri!au prichindutele a!itandu(Si mainile. ) La revedere, le raspundeau prichindeii. Ochi(albaStri doar iSi a!ita mana in tacere. Curand prichindeii se departara atat de mult ca !lasurile prichindutelor abia daca mai a&un!eau pana la ei.

) Habarnam, Habarnam, incepu sa stri!e deodata Ochi(albaStri. Habarnam se opri. ) Scrisoarea, Habarnam, Scrisoarea, Habarnam dadu din cap in semn ca da Si incepu sa(Si roteasca palaria. ) '(a au#it, se bucura Ochi(albaStri. Curand calatorii devenira ca niSte puncte abia vi#ibile, iar dupa aceea disparura cu totul la o cotitura a drumului. Prichindutele s(au impraStiat pe la casele lor. Toate erau mahnite.

CAPITOLUL 777

#ntoarcerea
'ulte #ile Stietot Si prietenii sai ostenira prin paduri Si campii pana ce, in s arSit, a&unsera pe locuri cunoscute.

Se oprira pe o colina inalta de unde putura admira, in toata rumusetea lui, OraSul %lorilor. 2ara se apropia de s arSit Si stra#ile erau inundate de multimea lorilor" cri#anteme albe, dalii violete, mar!arete viu colorate. Prin curti, presarate asemeni unor luturi ) straluceau rumoasele pansele. Condurii(doamnei, cu lorile lor ca ocul, se involburau pe lan!a !arduri, imbracau peretii caselor, se iteau pana Si pe acoperiSuri. 2antul uSor purta pana la ei par umul delicat al lorilor de re#eda sau al romanitei. *e bucurie Stietot Si prietenii lui se imbratiSara. Curand, ei paSeau pe stra#ile oraSului natal. *in toate casele, locuitorii ieSeau !rabiti sa(i vada pe calatorii noStri. Stietot Si prietenii lui erau atat de bron#ati dupa indelun!a lor pribe!ie, ca la inceput nimeni nu(i recunoscu. *eodata cineva stri!a" ) %ratilor, dar asta(i Stietot, Uitati(va la el cum mer!e in runtea tuturor, Indata pornira e-clamatii din toate partile" ) Iata(3 pe doctorul Pilula, Si pe vanatorul 1lontiSor, Si pe 0apacila, Si pe 1o!oaSa, Plini de bucurie locuitorii se pornira sa stri!e" ) Ura, *ar sa(i i va#ut cand Stietot Si prietenii sai intrara pe strada Campanulelor, Aici toti le erau vecini Si vechi cunoStinte. Strada or otea de pitici. Prichindeii ii imbratiSau Si(i sarutau pe indra#netii calatori, iar prichindutele presarau in calea lor petale de mar!arete. *eodata, de undeva navali in !oana un cateluS. Incepu sa latre, sa sara in &urul lui 1lontiSor Si sa(i lin!a mainile. ) %ratilor, pai, asta nu(i altul decat Strop al meu, stri!a vanatorul. 2ecinii le povestira cum, la cateva #ile dupa ce balonul iSi luase #borul, Strop se intorsese acasa. *e aceea ei au socotit ca 1lontiSor Si prietenii lui pierisera Si nimeni nu mai spera sa(i vada vreodata. ) Ah, credinciosul, bunul meu catel, il man!aia 1lontiSor. 2asa#ica n(ai murit, Iar eu am su erit atata pentru tine, In aceasta clipa aparu in celalalt capat al stra#ii un alt !rup de prichindei, in runtea tuturor aler!a poetul %loricica. ) O poe#ie, stri!ara cu totii. 2rem o poe#ie imediat, Prichindutele incepura sa bala urtunos din palme, iar cativa prichindei rosto!olira de undeva un butoi !ol, pe care(l aSe#ara cu undul in sus, in mi&locul stra#ii. Cineva stri!a" ) Sus pe butoi, %loricica, Si recita(ne o poe#ie,

Impins, dus de subtiori, %loricica u urcat pe butoi. $amase o clipa pe !anduri, tuSi scurt, apoi intinse mana spre Stietot Si prietenii sai Si declama cu in lacarare versurile pe care le compusese chiar acolo, stand pe butoi" Cute#atorilor drumeti o calda urare, Ei au plecat in #bor cu un balon mare, *ar iata, ne(au acut i!ura Si s(au intors ara balon ) ura, ) Ura(a(a, stri!ara piticii din toate partile. Il dadura imediat &os de pe butoi pe %loricica. Prichindeii il prinsera de maini Si(l purtara pe sus pana acasa, iar prichindutele aler!au in urma lui Si aruncau petale de mar!arete. *atorita acestor versuri %loricica a&unse atat de celebru, de parca el insuSi ar i in aptuit minunata calatorie. *rumetii noStri cute#atori au deschis portita Si s(au indreptat spre casuta lor, care ramasese pustie #ile de(a randul. .umai Habarnam ramase sin!ur in strada. El privi trist in urma multimii care se indeparta, apoi iSi arunca ochii in &ur ca Si cum ar i cautat pe cineva anume. *ar strada era complet !oala. Parca(i su lase vantul pe toti. Ochii lui Habarnam se intunecara inca Si mai mult, dar in clipa aceea #ari in capatul celalalt al stra#ii, la umbra unui !ard, o silueta irava, care ramasese cu !ura cascata Si(l privea cu ochii lar! deschiSi. ) Peticel, e-clama Habarnam, recunoscandu(Si prietenul Si intinse amandoua mainile spre el. Peticel chiui de bucurie Si se arunca spre Habarnam, iar Habarnam aler!a in intampinarea lui. Cei doi prieteni aproape ca(Si i#bira runtile unul de altul Si se oprira in mi&locul stra#ii. Peticel il privea cu mandrie Si dra!oste pe prietenul sau, care devenise un calator renumit, iar Habarnam se uita la el cu un #ambet vinovat. Statura ast el indelun! cercetandu(se unul pe celalalt Si de emotie nu putura sa scoata o vorba. *upa aceea se imbratiSara cu putere Si din ochii lor incepura sa cur!a lacrimi. Halal de asemenea intalnire, Cu asta renumita calatorie a lui Stietot Si a prietenilor sai a luat s arSit. In OraSul %lorilor viata incepu sa se des aSoare ca mai inainte... adica nu, nu se poate spune ca era chiar la el ca mai inainte. *in acea #i in care drumetii noStri cute#atori se intoarsera acasa, in oraS nu se vorbea decat despre ei. Toti locuitorii, prichindei Si prichindute, veneau seara in casuta lui Stietot Si ascultau poveSti despre intamplarile lor din OraSul 2erde. Lui 1o!oaSa ii placea sa(Si aminteasca de !ustoasele placinte cu care(l ospatasera prichindutele, iar Limonada se lauda cu limonada pe care o bause. Stietot povestea despre conductele din tulpini de stu Si antanile arte#iene, despre podul atat de minunat pe care(l construisera prichindutele, precum Si despre pepenii uriaSi pe care ii cultivau ele. Cand se vorbea de asta, Limonada scotea intotdeauna din bu#unar cate un sambure de pepene Si spunea" ) Cine Si(ar i putut inchipui ca dintr(un sambure ca asta se pot ace cateva butoaie cu sirop, Lui Probabil Si 1rabila le placea cel mai mult sa povesteasca cum lucrasera ei, impreuna cu prichindutele, la culesul recoltei. Surubel Si Piulita vorbeau despre mecani#are, despre prietenii

lor ) So erul Covri! Si mecanicul(inventator Elice, la care totul era actionat de butoane. Placerea lui 1lontiSor era sa descrie cum a ost tratat in spital Si ce minunat doctor este 'ierinana, care i(a vindecat atat de bine piciorul scrantit, ca acuma poate nu numai sa mear!a, ci chiar sa aler!e Si sa topaie. Ca dovada 1lontiSor incepea sa sara intr(un picior ) tocmai pe acela care(i usese scrantit. Cu totii povesteau despre prietenia lor cu prichindutele. Pana Si Tacutul, de la care cu !reu puteai scoate macar o vorba, spuse" ) Pe cuvant de onoare, ratilor, inainte nici prin !and nu(mi trecea ca te poti imprieteni tot atat de bine cu prichindutele ca Si cu prichindeii. ) Tu mai bine(ai tacea din !ura, ii stri!a Habarnam. .(am prea ba!at de seama sa te i imprietenit acolo cu cineva. ) *ar tu te(ai imprietenit5 il intrebara prichindeii. ) '(am imprietenit cu Ochi(albaStri, declara cu mandrie Habarnam. ) 2e#i sa nu te credem, spuse TintiSoara. Tu pana Si cu prietenul tau, Peticel, te(ai certat pentru ca e prieten cu prichindutele. ) *a6 de unde, Cu Peticel m(am Si impacat Si de(acum o sa ma imprietenesc Si eu cat mai mult cu prichindutele. ) *ar inainte de ce nu te imprieteneai cu ele5 intreba $omanita. ) Inainte eram un prost. 'a temeam sa nu(Si bata &oc de mine ceilalti pentru ca vorbesc cu prichindutele. ) +a o sa(ti ie teama Si de(acuma, spuse TintiSoara. ) .u. Acum am devenit o persoana cultivata. 2rei sa ne imprietenim5 Iar daca va rade cineva de mine, ii pocnesc una drept intre ochi. ) Ca mare nevoie am eu sa te bati din pricina mea, ii raspunse TintiSoara. ) Ei bine, uite, n(am sa ma bat. Pur Si simplu n(am sa dau nici o atentie ironiilor. Habarnam se imprieteni cu TintiSoara Si de atunci, ori de cate ori observa ca cineva &i!neSte vreo prichinduta, el se apropia Si(i spunea" ) *e ce neca&eSti prichinduta5 +a!a de seama, sa nu te mai prind ca aci aSa ceva, La noi n(are voie nimeni sa le neca&easca pe prichindute. ASa se ace ca prichindutele incepura sa(l respecte Si sa spuna despre el ca nu e deloc un prichindel rau. Ceilalti prichindei, desi!ur, il invidiau pe Habarnam pentru laudele ce i se aduceau Si incepura sa ia Si ei apararea prichindutelor. Ast el ca &i!nirea prichindutelor u inter#isa cu desavarSire in OraSul %lorilor. *aca se intampla aSa ceva, daca vreunul dintre prichindei iSi intrebuinta pumnii, sau daca numai adresa vreunei prichindute o vorba &i!nitoare, era dispretuit de toti, se spunea despre el ca e un badaran prost crescut Si un prostanac necioplit, care nu cunoaSte cele mai elementare re!uli de buna purtare. Acum nimeni nu le mai alun!a pe prichindute cand vroiau sa se &oace cu prichindeii ci, dimpotriva, le primeau intotdeauna in &ocul lor. In scurta vreme Stietot proiecta sa se introduca in OraSul %lorilor conducte din tulpini de stu Si sa se amena&e#e cateva antani arte#iene, pentru inceput macar cate una pe iecare strada. In a ara de asta el propuse sa ie acut un pod peste paraul Castravetilor, pentru a se inlesni trecerea in padure. Prichindutele munceau Si ele alaturi de prichindei. *e dimineata pana la pran# lucrau cu totii la constructia podului, la montarea conductelor, la amena&area antanilor arte#iene. *upa( amia#a se &ucau ) care leapSa, care de(a v(ati ascunselea, care otbal sau volei. *oar Habarnam nu prea lua parte la &ocuri. El spunea"

) Acum n(am timp pentru &oc. *e citit, mai citesc eu cu chiu cu vai, dar de scris nu pot decat cu litere de tipar. Trebuie neaparat sa invat sa scriu rumos. .imeni in a ara de mine nu Stie pentru ce(mi trebuie asta. In loc sa se duca la popice sau la otbal, Habarnam se aSe#a la masa Si se apuca sa citeasca. .u citea decat o pa!ina pe #i, dar asta, desi!ur, ii era de mare olos. Uneori citea Si cate doua pa!ini" pentru a#i Si pentru maine. *upa ce ispravea cu cititul, iSi lua un caietel Si incepea sa scrie. Acum nu mai scria cu litere de tipar ci de mana, dar la inceput tare le mai acea anapoda. Pe atunci, in loc de litere, apareau in caietul lui un el de ma#!aleli Si incolacituri, insa Habarnam iSi dadu oarte multa silinta Si treptat se obiSnui sa aca literele rumos, atat pe cele mari, adica acelea cu care se incepe ra#a, cat Si pe cele mici. 'ult mai mare neca# avea cu petele de cerneala... Habarnam iSi impodobea deseori caietul cu pete de cerneala. Si pe deasupra, de indata ce acea o pata, dadea cu limba peste ea. *in cau#a asta petele lui de cerneala capatau Si cate o coada lun!a. Acestora el le spunea comete. Asemenea 4comete4 se la aiau aproape pe iecare pa!ina. *ar Habarnam nu se descura&a, deoarece Stia ca rabdarea Si munca il vor a&uta sa scape Si de 4comete4. S%A$SIT