Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Educatia Copiilor

    Încărcat de

    andrei2015
    129 vizualizări65 pagini
    Despre EDUCATIA COPIILOR Cuprins Introducere...........................,...............................,......5 1. Despre educaţia copiilor..............................................7 2. Fire care leagă.............................................................25 3. Nuiaua........................................................................37 4. Folosirea nuielei..........................................................52 5. Filozofia nuielei...................,........................................57 6. Supunere selectivă......................................................60 7. Exemple educaţionale.................................................65 8. Educaţie de protecţie........................-...........................79 9. „Dezvăţarea" de oliţă.................................................85 10. Lucru pentru copil......................................................90 11. Formarea atitudinii....................................................95 12. Control emoţional.....................................................105 13. A forma o îngăduinţă foarte mare faţă de sine......... 110 14. Certăreţi.....#1........................................................113 15. Bătăi religioase.........................................................116 16.1mitaţii......................................................................119 17. Capitol cu destinaţie personală.................................121 18.DeDebiPearl............................................................131 .19. Concluzie..................................................................135 Introducere Cartea aceasta nu este despre disciplină, nici despre copii-problemă. Accentul este pus pe educarea copilului înainte să apară nevoia disciplinării. Se pare că cei mai mulţi părinţi nu încearcă să-şi educe copilul să asculte. Ei aşteaptă până ce comportarea copilului devine insuportabilă şi atunci explodează. Cu o educaţie corespunzătoare, disciplinarea poate fi redusă la 5% din ceea ce mulţi practică acum. După ce veți înţelege deosebirea dintre educare și disciplinare, veţi avea o viziune nouă asupra familiei voastre - nu vor mai fi glasuri ridicate, certuri, atitudini rele; dimpotrivă - mai puţine pedepse, o atmosferă veselă în casă şi o ascultare totală din partea copiilor voștri. Orice părinte cu un nivel de maturitate emoţională mai ridicat decât al unui copil obişnuit de treisprezece ani poate, cu o viziune şi cunoaştere adecvată a metodelor de educaţie să aibă copii fericiţi, ascultători. Aceasta nu este teorie, ci o realitate practică, ce a fost aplicată cu succes de multe ori. Nişte părinţi, stresaţi de conflictul cauzat de trei copii mici, după ce au petrecut un sfârşit de săptămână cu noi şi au auzit câteva din aceste principii, şi-au schimbat strategia. O săptămână mai târziu, tatăl a spus cu surprindere: „Nu îmi vine să cred; ne-am dus în vizită la nişte prieteni şi, când am spus copiilor mei să facă ceva, au ascultat imediat, fără să pună întrebări". Aceste adevaruri nu sunt nişte descoperiri noi, rezultat al, cercetărilor efectuate de experţi, ci aceleaşi principii pe care le folosesc amişii* pentru a-şi dresa catârii lor încăpăţânaţi, aceeaşi metodă pe care Dumnezeu o foloseşte pentru a-şi învăţa copiii Lui. Ele sunt deosebit de simple şi extrem de limpezi. După ce le veţi analiza împreună cu noi, veţi spune: „Am ştiut întotdeauna că aşa este. Unde mi-a fost capul? Este atât de evident!"

    Titlu original

    EDUCATIA COPIILOR

    Drepturi de autor

    © Attribution Non-Commercial (BY-NC)

    Formate disponibile

    DOC, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    Despre EDUCATIA COPIILOR Cuprins Introducere...........................,...............................,......5 1. Despre educaţia copiilor..............................................7 2. Fire care leagă.............................................................25 3. Nuiaua........................................................................37 4. Folosirea nuielei..........................................................52 5. Filozofia nuielei...................,........................................57 6. Supunere selectivă......................................................60 7. Exemple educaţionale.................................................65 8. Educaţie de protecţie........................-...........................79 9. „Dezvăţarea" de oliţă.................................................85 10. Lucru pentru copil......................................................90 11. Formarea atitudinii....................................................95 12. Control emoţional.....................................................105 13. A forma o îngăduinţă foarte mare faţă de sine......... 110 14. Certăreţi.....#1........................................................113 15. Bătăi religioase.........................................................116 16.1mitaţii......................................................................119 17. Capitol cu destinaţie personală.................................121 18.DeDebiPearl............................................................131 .19. Concluzie..................................................................135 Introducere Cartea aceasta nu este despre disciplină, nici despre copii-problemă. Accentul este pus pe educarea copilului înainte să apară nevoia disciplinării. Se pare că cei mai mulţi părinţi nu încearcă să-şi educe copilul să asculte. Ei aşteaptă până ce comportarea copilului devine insuportabilă şi atunci explodează. Cu o educaţie corespunzătoare, disciplinarea poate fi redusă la 5% din ceea ce mulţi practică acum. După ce veți înţelege deosebirea dintre educare și disciplinare, veţi avea o viziune nouă asupra familiei voastre - nu vor mai fi glasuri ridicate, certuri, atitudini rele; dimpotrivă - mai puţine pedepse, o atmosferă veselă în casă şi o ascultare totală din partea copiilor voștri. Orice părinte cu un nivel de maturitate emoţională mai ridicat decât al unui copil obişnuit de treisprezece ani poate, cu o viziune şi cunoaştere adecvată a metodelor de educaţie să aibă copii fericiţi, ascultători. Aceasta nu este teorie, ci o realitate practică, ce a fost aplicată cu succes de multe ori. Nişte părinţi, stresaţi de conflictul cauzat de trei copii mici, după ce au petrecut un sfârşit de săptămână cu noi şi au auzit câteva din aceste principii, şi-au schimbat strategia. O săptămână mai târziu, tatăl a spus cu surprindere: „Nu îmi vine să cred; ne-am dus în vizită la nişte prieteni şi, când am spus copiilor mei să facă ceva, au ascultat imediat, fără să pună întrebări". Aceste adevaruri nu sunt nişte descoperiri noi, rezultat al, cercetărilor efectuate de experţi, ci aceleaşi principii pe care le folosesc amişii* pentru a-şi dresa catârii lor încăpăţânaţi, aceeaşi metodă pe care Dumnezeu o foloseşte pentru a-şi învăţa copiii Lui. Ele sunt deosebit de simple şi extrem de limpezi. După ce le veţi analiza împreună cu noi, veţi spune: „Am ştiut întotdeauna că aşa este. Unde mi-a fost capul? Este atât de evident!"

    Drepturi de autor:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Descărcați ca DOC, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    129 vizualizări65 pagini

    Educatia Copiilor

    Încărcat de

    andrei2015
    Despre EDUCATIA COPIILOR Cuprins Introducere...........................,...............................,......5 1. Despre educaţia copiilor..............................................7 2. Fire care leagă.............................................................25 3. Nuiaua........................................................................37 4. Folosirea nuielei..........................................................52 5. Filozofia nuielei...................,........................................57 6. Supunere selectivă......................................................60 7. Exemple educaţionale.................................................65 8. Educaţie de protecţie........................-...........................79 9. „Dezvăţarea" de oliţă.................................................85 10. Lucru pentru copil......................................................90 11. Formarea atitudinii....................................................95 12. Control emoţional.....................................................105 13. A forma o îngăduinţă foarte mare faţă de sine......... 110 14. Certăreţi.....#1........................................................113 15. Bătăi religioase.........................................................116 16.1mitaţii......................................................................119 17. Capitol cu destinaţie personală.................................121 18.DeDebiPearl............................................................131 .19. Concluzie..................................................................135 Introducere Cartea aceasta nu este despre disciplină, nici despre copii-problemă. Accentul este pus pe educarea copilului înainte să apară nevoia disciplinării. Se pare că cei mai mulţi părinţi nu încearcă să-şi educe copilul să asculte. Ei aşteaptă până ce comportarea copilului devine insuportabilă şi atunci explodează. Cu o educaţie corespunzătoare, disciplinarea poate fi redusă la 5% din ceea ce mulţi practică acum. După ce veți înţelege deosebirea dintre educare și disciplinare, veţi avea o viziune nouă asupra familiei voastre - nu vor mai fi glasuri ridicate, certuri, atitudini rele; dimpotrivă - mai puţine pedepse, o atmosferă veselă în casă şi o ascultare totală din partea copiilor voștri. Orice părinte cu un nivel de maturitate emoţională mai ridicat decât al unui copil obişnuit de treisprezece ani poate, cu o viziune şi cunoaştere adecvată a metodelor de educaţie să aibă copii fericiţi, ascultători. Aceasta nu este teorie, ci o realitate practică, ce a fost aplicată cu succes de multe ori. Nişte părinţi, stresaţi de conflictul cauzat de trei copii mici, după ce au petrecut un sfârşit de săptămână cu noi şi au auzit câteva din aceste principii, şi-au schimbat strategia. O săptămână mai târziu, tatăl a spus cu surprindere: „Nu îmi vine să cred; ne-am dus în vizită la nişte prieteni şi, când am spus copiilor mei să facă ceva, au ascultat imediat, fără să pună întrebări". Aceste adevaruri nu sunt nişte descoperiri noi, rezultat al, cercetărilor efectuate de experţi, ci aceleaşi principii pe care le folosesc amişii* pentru a-şi dresa catârii lor încăpăţânaţi, aceeaşi metodă pe care Dumnezeu o foloseşte pentru a-şi învăţa copiii Lui. Ele sunt deosebit de simple şi extrem de limpezi. După ce le veţi analiza împreună cu noi, veţi spune: „Am ştiut întotdeauna că aşa este. Unde mi-a fost capul? Este atât de evident!"

    Drepturi de autor:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Descărcați ca DOC, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 65

    DESPRE EDUCAIA COPIILOR

    M. i D. Pearl

    Titlul original al crii: To Train Up a C il! Cop"rig t # 1$$%& Mic ael Pearl

    De'crierea CIP a (i)liotecii *aionale a Ro+,niei PEARL& MIC-AEL De'pre e!ucaia copiilor . M. /i D. Pearl0 tra!.: S1a)2 Mripora. 3 E!. a 43a re5. 3 Ora!ea: La+pa!arul !e Aur& 4661. p.1%671$c+. Titlul: To Train Up a C il! IS(* $893:6$63683; I. Pearl& D. II. S1a)2 & Mrioara <tra!.= 98.61:.1

    Con'ilier e!itorial: -u)ertE+eric . Cop"rig t # E!itura La+pa!arul !e Aur& 4661.

    Cuprin' Intro!ucere...........................&...............................&......; 1. De'pre e!ucaia copiilor..............................................8 4. >ire care leag.............................................................4; 9. *uiaua........................................................................98 %. >olo'irea nuielei..........................................................;4 ;. >ilo1o?ia nuielei...................&........................................;8 @. Supunere 'electi5......................................................@6 8. E7e+ple e!ucaionale.................................................@; :. E!ucaie !e protecie........................3...........................8$ $. ADe15areaB !e oli.................................................:; 16. Lucru pentru copil......................................................$6 11. >or+area atitu!inii....................................................$; 14. Control e+oional.....................................................16; 19. A ?or+a o Cng!uin ?oarte +are ?a !e 'ine......... 116 1%. Certrei.....D1........................................................119 1;. (ti religioa'e.........................................................11@ 1@.1+itaii......................................................................11$ 18. Capitol cu !e'tinaie per'onal.................................141 1:.DeDe)iPearl............................................................191 .1$. Conclu1ie..................................................................19;

    Cu e7cepia ca1urilor 'peci?icate& toate citatele )i)lice 'unt !in 5er'iunea Cn li+)a ro+,n D. Cornile'cu& 1$49. cu a!aptarea la nor+ele ortogra?ice actuale. A)re5ieri: 3 CLE 3 *oul Te'ta+ent& 1$$9& CLE0 3 FGE 3 Fing Ga+e' Eer'ion. 3 *AS( 3 *eH A+erican Stan!ar! (i)le.

    Introducere
    Cartea acea'ta nu e'te !e'pre !i'ciplin& nici !e'pre copii3pro)le+. Accentul e'te pu' pe e!ucarea copilului Cnainte ' apar ne5oia !i'ciplinrii. Se pare c cei +ai +uli prini nu Cncearc '3/i e!uce copilul ' a'culte. Ei a/teapt p,n ce co+portarea copilului !e5ine in'uporta)il /i atunci e7plo!ea1. Cu o e!ucaie core'pun1toare& !i'ciplinarea poate ?i re!u' la ;I !in ceea ce +uli practic acu+. Dup ce 5ei Cnelege !eo'e)irea !intre e!ucare i !i'ciplinare& 5ei a5ea o 5i1iune nou a'upra ?a+iliei 5oa'tre 3 nu 5or +ai ?i gla'uri ri!icate& certuri& atitu!ini rele0 !i+potri5 3 +ai puine pe!ep'e& o at+o'?er 5e'el Cn ca' /i o a'cultare total !in partea copiilor 5otri. Orice printe cu un ni5el !e +aturitate e+oional +ai ri!icat !ec,t al unui copil o)i/nuit !e trei'pre1ece ani poate& cu o 5i1iune /i cunoa/tere a!ec5at a +eto!elor !e e!ucaie ' ai) copii ?ericii& a'culttori. Acea'ta nu e'te teorie& ci o realitate practic& ce a ?o't aplicat cu 'ucce' !e +ulte ori. *i/te prini& 'tre'ai !e con?lictul cau1at !e trei copii +ici& !up ce au petrecut un '?,r/it !e 'pt+,n cu noi /i au au1it c,te5a !in ace'te principii& /i3au 'c i+)at 'trategia. O 'pt+,n +ai t,r1iu& tatl a 'pu' cu 'urprin!ere: A*u C+i 5ine ' cre!0 ne3a+ !u' Cn 5i1it la ni/te prieteni /i& c,n! a+ 'pu' copiilor +ei ' ?ac ce5a& au a'cultat i+e!iat& ?r ' pun Cntre)riB. Ace'te a!e5aruri nu 'unt ni/te !e'coperiri noi& re1ultat al& cercetrilor e?ectuate !e e7peri& ci acelea/i principii pe care le ?olo'e'c a+i/iiJ pentru a3/i !re'a cat,rii lor Cncp,nai& aceea/i +eto! pe care Du+ne1eu o ?olo'e/te pentru a3/i Cn5a copiii Lui. Ele 'unt !eo'e)it !e 'i+ple /i e7tre+ !e li+pe1i. Dup ce le 5ei anali1a C+preun cu noi& 5ei 'pune: AA+ /tiut Cntot!eauna c a/a e'te. Un!e +i3a ?o't capulK E'te at,t !e e5i!entLB

    MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
    J O grupare religioa' cre/tin !in Statele Unite& care '3a 'eparat !e +ennonii Cn 'ecolul NEII. Sunt a!epii unui 'til 'i+plu !e 5ia /i C+)rc+inte nepun,n! pre pe con?ortul o?erit !e 'ocietatea +o!ern <*.R.=.

    1. De'pre e!ucaia copiilor


    Bate-i pe copii cu nuiaua
    C,n! 'pui unui printe c tre)uie ' Cl )at pe copil cu nuiaua& i 'e r'pun!e: A*3a+ ni+ic C+potri5& nu+ai ' g'e'c pe cine5a care ' ?ie !i'pu' ' 'e ocupe !e a/a ce5a Cn locul +euB. Au trecut prin ca'a +ea copii care ar ?i putut cau1a o !epre'ie ner5oa' /i unei r,/nie electrice. Prinii lor artau ca ni/te e5a!ai !intr3un lagr !e concontrare !in ti+pul celui !e3al !oilea R1)oi Mon!ial. Onc o or petrecut cu ei /i a/ ?i cutat Cn Pagini naionale !up o 5a'ecto+ie la pre re!u'. Pe c,n! noi 't+ /i Cncerc+ ' po5e'ti+& copiii alearg necontenit Cnuntru /i a?ar& 'e p,r'c unii pe alii& cer ' plece 'au ' +ai 'tea& ' +n,nce& 'au 5or o Pucrie pe care alt copil nu 5rea ' o !ea. Ma+a tre)uie ' 'ar +ereu ' 'al5e1e 5reun o)iect ?ragil. Ea 'pune A*uB !e /a'e 'ute /ai1eci /i /a'e !e ori Cn r'ti+p !e !ou ore. Oi )ate pe ?iecare !e 5reo !ou 'au trei ori 3 !e o)icei cu +,na pe'te 'cutec. On a?ar !e a a?ecta coloana 5erte)ral a copilului& acea't )taie nu are nici un alt e?ect. C,n! Ci 5or)i+ !e'pre a pe!ep'i con'ec5ent ?iecare nea'cultare cu nuiaua <nu cu o lo5itur !e Qarate aplicat Cn partea in?erioar a coloanei 5erte)rale=& acea't +a+ cre!e c e 5or)a !e a 'e purta )rutal cu copiii ei& lucru care nu ?olo'e/te la ni+ic. Mo!ul ei !e a3i !i'ciplina con't !oar !in Aa crea un )araP !e ?ocB care '3i a'igure o acoperire pentru a putea trece la ur+toarea Cn!atorire. Ea nu 'per ' 1e Acucerea'c 5oina& ci !oar ' cree1e 'u?icient !i5er'iune pentru a3/i putea C+plini propria ei 'arcin. O alt +a+ 5ine Cnuntru cu +icuii ei /i 'e aea1 ' !i'cut+. Ea le 'pune: AMergei Cn ca+era copiilor nu o !eranPai pe +a+a !ec,t Cnca1ul Cn care a5ei ne5oie !e ce5aB. On ur+toarele !ou ore nici +car nu ne !+ 'ea+a c ace/ti copii 'unt pre1eni& nu+ai3c,n! cea +ai +ic 5ine la un +o+ent !at /i 'pune: APipi& +a+B. Ei 'e Poac ?ru+o' C+preun& re1ol5 con?lictele Cntre ei /i nici unul nu a/teapt ' i 'e acor!e atenie atunci c,n! '3a r'turnat !e pe clu /i '3a lo5it puin la cap. *u tot intr i ie' R li '3a 'pu' ' nu ?ac a'ta. Acea't +a+ nu i3a )tut nici o !at pe copiii ei c,t ti+p au ?o't Cn ca'a noa'tr. *u a tre)uit nici o !at ' Ci +u'tre. Ea arat ?oarte o!i nit. C,n! Ci c ea+ pe copii ca ' +earg aca'& unul !intre ei 'pune: &&Ma+& pot ' +ai r+,n ' + Poc cu Su'annaKB Ea r'pun!e: A*u& nu a't1i. A5e+ !e lucru aca'B. Micuul C/i ri!ic +,inile /i e'te luat Cn )rae. El o C+)ri/ea1 pe +a+a lui /i3'pune: ATe iu)e'c& +a+B. Acea't +a+ t,nr +i3a 'pu': ACopiii +ei 5or '3+i ?ac pe plac. Ei C/i !au toate 'ilinele ' ?ac tot ce le 'pun. *oi ne 'i+i+ a/a !e )ine C+preunB. Ea !ore/te ' +ai ai) copii. Ace/tia 'unt )ucuria 5ieii ei. A ?o't o 5re+e c,n! nu a/a au 'tat lucrurile. Prin arul lui Du+ne1eu /i cu aPutorul principiilor 'i+ple& )i)lice& g'ite Cn ace'te pagini& prin otr,re /i o ini+ !e'c i'& acea't +a+ /i3a e!ucat copiii care acu+ Ci a!uc )ucurie /i cin'te.

    nvaarea ascultrii
    E!ucarea nu pre'upune neaprat ca cel e!ucat ' ?ie capa)il !e raiona+ente0 3 c iar /i /oarecii /i /o)olanii pot ?i Cn5ai ' reacione1e la 'ti+uli. Un !re'aP +inuio' poate ' ?ac un c,ine ' ?ie pe !eplin a'culttor. Dac un c,ine 51tor& poate ?i a't?el !re'at& Cnc,t ' i 'e Cncre!ine1e: clu1irea e?icient a unui or) prin o)'tacolele !e pe 'tr1ile unui ora& nu ar tre)ui un printe ' 'e a/tepte la +ai +ulte !e la un copil !otat cu inteligenK Un c,ine poate ?i !re'at ' nu 'e ating !e o +,ncare gu'toa' a/e1at Cn ?aa lui. Oare un copil nu poate ?i e!ucat ' nu ating un anu+it lucruK Un c,ine poate ?i !re'at ' 5in& ' 'e a/e1e& ' 'tea cu+inte 'au ' a!uc ce5a la or!in. Poate c tu nu i3ai !re'at c,inele a/a !e )ine0 totu/i& Cn ?iecare 1i& cine5a reali1ea1 ace't lucru cu cele +ai proa'te necu5,nttoare. C iar /i un a!ole'cent ne,n!e+,natic poate ?i Cn5at ' !e5in un in'tructor )un la /coala !e !re'aP. Dac a/tepi p,n ce c,inele tu 5a a?i/a un co+porta+ent inaccepta)il /i a)ia atunci ' Ci @

    5or)e/ti <'au ' Cl lo5e/ti=& 5ei a5ea un ani+al care 'e 'perie !e picior& care Cntot!eauna u+)l C+)u?nat& cut,n! ' 'cape cu )a'+a curat Cnainte ca ' ipi la el. C,n! e!ucaia lip'e/te& !egea)a Cl +u'tri 'au Cl )ai pe copil pentru a3i i+pune un co+porta+ent )un& Cntoc+ai cu+ nu poi ' a/tepi a/a ce5a !e la c,inele ?a+iliei. *ici o +'ur !i'ciplinar nu poate co+pen'a lip'a e!ucaiei. E!ucarea e'te o +eto! care e'te 5ala)il pentru toi copiii. A negliPa e!ucarea Cn'ea+n a crea o a+)ian ne?ericit at,t pentru tine& c,t /i pentru copilul tu. Muli !intre 5oi ai e5itat e!ucarea /i ai a/teptat ca !i'ciplina 'ingur ' i+pun un co+porta+ent core'pun1tor.

    Drepi!
    C,n! tinerii !e opt'pre1ece ani +erg Cn ar+at& pri+ul lucru pe care Cl Cn5a e'te !e a 'ta lini/tii. Toate acele +ulte ore !e in'trucie 'unt cu 'copul !e a3i Cn5a /i !e a !eter+ina 'upunerea 5oinei. &&AteniuneL DrepiLB e'te Cnceputul tuturor +ane5relor. S,n!ii35 nu+ai ce u/urare ar ?i pentru 5oi !ac& la o 'ingur co+an!& ai !o),n!i atenia a)'olut& lini/tit& concentrat a tuturor copiilor 5o/tri. Sergentul poate ' cear atenia celor a?lai Cn 'u)or!inea 'a /i apoi& ?r nici o e7plicaie& ' Ci ignore& iar ace/tia 5or continua ' r+,n ne+i/cai Cn acea po1iie p,n C/i pier! cuno/tina. Co+an!a: ACo+panie 3 StaiLB nu are alt 5aloare Cn r1)oi& !ec,t !oar c Ci Cn5a pe oa+eni o a'cultare i+e!iat& necon!iionat. Ca /i Cn ar+at& toate +i/crile !in ca' Cncep cu co+an!a pentru Apo1iia !e !repiB. Trei '?erturi !in toate pro)le+ele !e !i'ciplin !in ?a+ilie ar ?i re1ol5ate i+e!iat !ac ai putea& la orice or& ' !o),n!e/ti: atenia lini/tit& total a copilului tu. &&Onapoi +ariB tra!u' Cn li+)aPul ?a+iliei Cn'ea+n: AIe/i !in ca+erB 'au &&Du3te la culcareB. >r co+entarii& ei 'e Cntorc /i pleac. Ace'ta e'te un lucru nor+al Cntr3o ?a+ilie care e'te con!u' )ine.

    Ptrr, calule!"
    *oi locui+ Cntr3o co+unitate Cn care 'e cltore/te +ult cu tr'ura tra' !e un cal0 aici poi 5e!ea +ereu pe cine5a !re',n! un nou cal. C,n! +ergi cu tr'ura pe un !ru+ Cngu't& /erpuitor& aglo+erat cu crue /i ca+ioane& tre)uie ' ai un cal total 'upu'. *u poi atunci ' te )a1e1i pe puterea )iciului. O 'ingur gre/eal /i t,+plarii ?ac !in nou c,te5a Al1iB noi& iar groparii 'ap gropi la o a!,nci+e !e !oi +etri. Calul e'te Cn5at +ai Cnt,i ' 'tea lini/tit /i ' 'e 'upun la Cn +are. El nu tre)uie ' 'e tea+ !e ?r,u 'au !e a+uri. Tre)uie ' r+,n lini/tit Cn ti+p ce al trei'pre1ecelea copil p/e/te Cn ?aa roilor !e ?ier pentru a 'e urca Cn tr'ur. C,n! e'te oprit la o inter'ecie& Cn a/teptarea !e'conge'tionrii tra?icului& el nu are 5oie ' acione1e !in propria lui 5oin& p/in! Cn ?aa unui ca+ion !e patru1eci !e tone ce trece cu 5ite1. Calul tre)uie in'truit Cn 5e!erea oricrei 'ituaii ce poate ' apar. Ace't lucru 'e ?ace Cn C+prePurri controlate& un!e create tot ?elul !e 'ituaii care ' te'te1e /i ' !eter+ine reaciile calului. Ace'ta e'te antrenat pri+a !at la pa'. Tin,n!u31 !e ?r,u& 'pui: &&PtrrLB /i te opre/ti. Ontruc,t ii ?r,ul 'tr,n'& el tre)uie ' 'e oprea'c. Dup !oar c,te5a repetiii& calul 'e 5a opri la co+an!a. Antrenorul otr/te tonul la care 5a r'pun!e calul. Dac 'trigi APtrrLB& atunci& Cn 5iitor& calul nu 'e 5a opri p,n ce co+an!a nu Ci e'te 'trigat. Un ?er+ier /i3a o)i/nuit caii cu un urlet ne)un& 'l)atic. Celor +ai +uli !intre 5ecinii lui& care 5or)e'c pe un ton lini/tit cailor lor& le e'te greu ' in Cn ?r,u caii lui !in cau1a incapacitii lor !e a3/i ri!ica 5ocea la o a'e+enea inten'itate.

    Vorbete-mi numai
    8

    Tran'porta+ )u/teni cu un cat,r ce c,ntrea /apte 'ute cinci1eci !e Qilogra+e /i care a5ea uneori ten!ina !e a o lua la ?ug cu )u/tenii. On +o+ente !e 'tre' <!e ?apt& era+ cuprin' !e3a !reptul !e panic=& + tre1ea+ url,n! co+en1ile ca un ne)un. Stp,nul lui + ateniona'e: AEor)e/te3i lini/tit /i cal+& alt?el nu te 5a )ga Cn 'ea+B. Eu nu a+ Cn5at nicio!at cu a!e5rat arta !e a 'pune pe un ton cal+: APtrrLB unui cat,r nr5a/ care trgea un 'tePar al)& lung !e opt +etri& Cn ti+p ce piciorul +eu era prin' Cn lanul !e tractare. De reinut& !eci& c ani+alul Cn5a ' i!enti?ice nu nu+ai 'unetul 5ocii& ci /i tonul. Dac& atunci c,n! !ai porunc copilului tu& ri!ici 5ocea& el 5a Cn5a ' a'ocie1e tonul /i +ri+ea !eci)elilor cu Cntenia ta. Dac a/a l3ai Cn5at& nu31 Cn5inui atunci c,n! ignor pri+ele trei'pre1ece &&'uge'tiiB a/tept,n! ca ni5elul !eci)elilor ' aPung la acel punct un!e el ' poat recunoa/tei c e 5or)a !e o porunc.

    A educa, nu a disciplina
    nva pe copil calea pe care trebuie s o urmeze i cnd va mbtrni, nu se va abate de la ea" <Pro5er)e 44:@=. E!uc31& nu31 )ate. E!uc31& nu31 !i'ciplina. E!uc31& nu ? Aa?ir+aii po1iti5eB. E!ucarea e'te& Cn +o! e5i!ent& ele+entul care lip'e/te cel +ai +ult Cn cre/terea copiilor. A e!uca nu Cn'ea+n a !i'ciplina. Copilul are ne5oie !e +ai +ult !ec,t !oar A!e a ?i e!ucat ca ' a'culteB& totu/i& ?r acea'ta& orice altce5a 5a ?i in'u?icient. Prinii nu ar tre)ui ' a/tepte p,n ce co+portarea copilului !e5ine intolera)il /i a)ia atunci ' Cncerce '31 e!uce 3 acea'ta Cn'ea+n !i'ciplinare. Di'ciplinarea e'te parte a e!ucrii& !ar& Cn ea Cn'/i& e'te in'u?icient pentru a ?or+a un co+porta+ent core'pun1tor. A e!uca Cn'ea+n a +o!ela +intea copilului Cnainte !e apariia cri1elor0 Cn'ea+n a3l pregti pentru a'cultarea 5iitoare& pro+pt /i ?r co+entarii. Atletul 'e antrenea1 Cnainte !e a participa la co+petiii. Ani+alele& inclu'i5 cele 'l)atice& 'unt !re'ate ' r'pun! /i ' acione1e potri5it& Cntr3un +o! !inainte 'ta)ilit. Senti+entul ?ru'trii e7peri+entat !e prini re1ult !in propria lor atitu!ine ignorant. *u e7i't copii Ari& ci !oar e!ucaie rea. Copiii cu A5oin puternicB& cei iper3acti5i& cei !eo'e)it !e inteligeni /i cei care 'e plicti'e'c repe!e nu 'unt !i?erii0 toi au ne5oie !e a ?i e!ucai& iar e!ucaia e'te e?icient Cn ca1ul tuturor. S ?i+ )ine Cnele/i& noi nu !i'cut+ acu+ !e'pre ?or+area !e copii e5la5io/i& ci !oar !e copii ?ericii& a'culttori. Principiile e!ucrii unui copil pentru a a'culta Cntot!eauna /i i+e!iat pot ?i la ?el !e )ine /i !e e?icient aplicate /i !e ctre prinii necre!incio/i.

    A-l nvaa pe copil s nu atin


    E'te +ult 'ati'?acie Cn a e!uca un copil. E'te ce5a u/or /i& Cn acela/i ti+p& pro5ocator. C,n! copiii +ei au ?o't Cn 'tare ' +earg !e3a )u/ilea prin ca+er& a+ in'tituit o 'e'iune e!ucional. Oncearc /i tu. A/ea1 un o)iect intere'ant la care copilul ' poat aPunge. C,n! el Ci ! t,rcoale /i Cncearc '31 ating& 'pune pe un ton lini/tit: && *u& nu3l atingeLU. El e'te !ePa ?a+iliari1at cu acel && *uU & !eci 'e 5a opri& te 5a pri5i +irat /i apoi 'e 5a Cntoarce '31 Cn/?ace. Apuc repe!e +,nua lui 'pun,n!u3i Cn aceia/i ti+p: A*uB. Reine& acu+ nu !i'cipline1i& ci e!uci. O 'ingur lo5itur cu o nuia +ic 5a ?i Cn!eaPun'. Copilul C/i 5a trage +,na Cnapoi /i 'e 5a g,n!i la legtura !intre o)iectul re'pecti5& !orina lui& porunca ta /i +ica !urere 'u?erit. Se poate c 5a ?i ne5oie ' repei lecia !e +ai +ulte ori& !ar& !ac e/ti con'ec5ent& copilul 5a Cn5a ' a'culte Cn c ip !e'5,r/it& c iar /i Cn a)'ena ta.

    A!a"-i pomul n mi#locul rdinii


    :

    C,n! Du+ne1eu a 5rut '3i Ae!uceB pe pri+ii Lui !oi copii& El nu a a/e1at o)iectul inter1i' Cntr3un loc un!e ei nu puteau ' aPung. *u& ci El a a/e1at Apo+ul cuno/tinei )inelui /i ruluiB Cn A+iPlocul gr!iniiB <Sene'a 9:9=. Ace'ta ?iin! Cn +iPlocul gr!inii& ei tre)uiau ' treac +ereu pe l,ng el. Scopul lui Du+ne1eu nu era !e a 'al5a po+ul& ci !e a e!uca cuplul. Re+arcai nu+ele po+ului: nu !oar al cunotinei rului"& ci al cunotinei binelui i rului"& Antren,n!u3/i 5oina ' nu +n,nce& ei ar ?i Cn5at at,t Cnele'ul binelui"& c,t /i al rului". <A +,nca !in po+ era un !ru+ 'curt Cn'pre cunoa/tere& !ar nu o cale nece'ar=. >ru+u'eea ace'tui lucru con't Cn ?aptul c& !e atunci Cncolo& ori !e c,te ori copilul trece pe l,ng o)iectul A*u3nuB <po+ul Acuno/tinei )inelui /i ruluiB=& el !o),n!e/te cuno/tina )inelui /i a rului !in per'pecti5a unui )iruitor. Ca /i Cn ca1ul lui A!a+ /i al E5ei Cn gr!in& o)iectul /i atingerea lui& nu au& Cn ele Cn'ele nici o con'ecin0 !ar ata/area la ele a unei porunci le tran'?or+ Cntr3o A?a)ricB +oral un!e 'e pro!uce caracter. Prin con'tr,ngerea la care e 'upu'& el Cn5a !e'pre gu5ernarea +oral& !e'pre !atorie& re'pon'a)ilitate /i& Cn ca1 !e nea'cultare& !e'pre r'pun!ere& r'plat /i pe!eap'. On acela/i ti+p el Cn5a ' nu ating lucruri inter1i'e& ceea ce ?ace 5iaa 'ocial a copilului +ult +ai plcut. E ne5oie !e !oar c,te5a +inute pentru a3l Cn5a pe copil ' nu ating un anu+it o)iect. Cei +ai +ulti copii pot ?i a!u/i la o 'upunere total /i )ucuroa' Cn nu+ai c,te5a 1ile. De atunci Cn colo !ac per'e5er1i Cn a ?i con'ec5ent& copilul 5a r+,ne ?ericit /i a'culttor. Prin a'culttor Cneleg c nu 5a tre)ui nicio!at ' Ci 'pui ce5a !e !ou ori. Dac !ore/ti ' o)ii a'cultare i+e!iat /i Cl e!uci Cn ace't 'cop& 5ei !o),n!i acea'ta. Ea ?i ne5oie ' !e!ici +ai +ult ti+p e!ucrii lui& !ar& o!at ce copilul a Cn5at 'upunerea& ti+pul pe care3l 5ei c,/tiga 5a ?i e7traor!inar. Unii oa+eni 'pun: && A!aptea13i ca'a la copilU. Eu 'pun: && A!aptea13i copilul la ca'U

    $ituaii deran#ante
    Ai ?o't 5reo!at 5icti+a unor +,nue i'co!itoareK Copilul ?oarte +ic& cel care Cnc nu poate ' u+)le& are Cn el !orina !e a 5rea ' apuce orice o)iect intere'ant pentru el. *u e'te nici o pro)le+ Cn acea'ta& !ar uneori poate ?i !eranPant. C,n! ii Cn )rae un copil i ace'ta continu ' Ci trag Po' oc elarii& nu poi ' Ci e7plici incorectitu!inea unui a'e+enea co+porta+ent necu5incio' !in punct !e 5e!ere 'ocial. Micuul nu e'te Cnc i+pre'ionat !e ?ric 'au !e re'pingere. Deci& Cncerci ' Cl ii Cntr3o anu+it po1iie !in care ' nu poat aPunge la ?aa taK *u& ci Cl e!uci ' nu ating. O!at ce l3ai e!ucat pe un copil ' r'pun! la co+an!a A*uB& 5ei !eine controlul a'upra oricrui !o+eniu un!e e7i't 5reo pro i)iie. Pregtete3te pentru a3l e!uca. Tine31 a't?el Cnc,t el ' poat aPunge uor la oc elari. Pri5e/te31 !rept Cn oc i. El 'e Cntin!e !up oc elai. *u3l trage Cnapoi. *u te apra. Spune pe un ton cal+: &&*uB. Dac e'te ca1ul& re!u3i 5ocea& nu o ri!ica. *u arta a ?i +ai 'erio' !ec,t !e o)icei. Reine c acu+ 'ta)ile/ti un etalon al co+en1ii pe care o 5ei ?olo'i p,n 5a ?i +are. El Ci atinge oc elarii. Spun,n! !in nou: &&*uB& Cl atingi u/or <nu Cntr3at,t Cnc,t ' pl,ng& Cn a?ar !e ca1ul Cn care e'te un copil pl,ngcio'& !ar atunci nu tre)uie ' Ci ?aci pro)le+e=. El C/i 5a retrage +,na /i 5a Cncerca ' Cneleag legtura !intre apucarea oc elarilor /i !urere. On +o! ine5ita)il& 'e 5a re,ntoarce la +o+eal pentru a3/i te'ta noua lui teorie. Categoric& oc elarii pro5oac !in nou !urere0 iar !urerea e'te +ereu Cn'oit !e un 'curt /i lini/tit A*uB. Poate ?i ne5oie !e una 'au +ai +ulte Cncercri p,n ce el 5a renuna la cariera lui !e apuctor !e oc elari& !ar Cn ?inal o 5a ?ace. Prin inter+e!iul ace'tui proce' a'ociati5& copilul C/i 5a a!uce a+inte in +o! in5oluntar !e !urere ori !e c,te ori au!e cu5,ntul A*uB. Eine apoi ti+pul c,n! A*uB 'ingur 5a ?i 'u?icient pentru a !iriPa Cntregul co+porta+ent Poi !e a'e+enea '31 !e15ei !e a o +ai ataca pe +a+a lui cu o 'ticl inut !e 'u1et. Acela/i lucru e 5ala)il /i Cn ca1ul tra'ului !e pr 'au !e )ar). Tu /tii un!e e'te ne5oie ca el ' ?ie Cn5at ' a'culte. Erei ' petreci re'tul copilriei lui lupt,n!u3te cu el& ciclin!u3l ' te a'culte& a+enin,n!u3l& pun,n! lucrurile Cn locuri un!e el nu poate aPunge& te+,n!u3te !e ce 5a ?ace iar/ 'au Ci 5ei ?ace ti+p acu+ ' Cl e!uciK $

    Eu cuno'c o +a+ care tre)uie ' c e+e o )a)"3'itter atunci c,n! 5rea ' ?ac )aie. Tre)uie ' poi ' tragi un pui !e 'o+n /i totu/i ca'a ' ?ie Cn or!ine /i atunci c,n! te 'coli. Eu nu a+ a5ut nicio!at ti+pul 'au r)!area !e a negliPa e!ucaia copiilor +ei.

    nvarea ascultrii - bebelu!i care musc


    O e7perien particular& !ureroa'& a +a+elor care alptea1 e'te cu )e)elu/ul care +u/c. Soia +ea& ?r a pier!e ti+pul& a cutat i+e!iat un re+e!iu la acea'ta. C,n! )e)elu/ul +u/ca& ea Cl trgea !e pr <tre)uie g'it o alternati5 pentru )e)elu/ii care nu au Cnc pr=. Ontr3un a'e+enea ca1& copilul nu e'te pe!ep'it& ci !oar e!ucat. Copilul Cn5a ' nu3/i )age !egetul Cn oc i 'au ' nu3/i +u/te& li+)a prin 'en1aia negati5 a'ociat ace'tor aciuni0 Pentru acea'ta nu e'te ne5oie !e Cnelegere 'au argu+entare0 Un!e5a Cn creier& acea in?or+aie e'te !epo1itat Cn +o! incon/tient. Dup !ou 'au trei +u/cturi& Cn'oite !e !urerea 'i+it la ni5elul capului& copilul 5a ine cont !e acea in?or+aie& pentru propriul lui con?ort. O)iceiul !e a +u/ca e'te Cn!eprtat Cnainte !e a 'e ?or+a. Acea'ta nu e'te !i'ciplinare& ci Cn5area a'cultrii.

    nvarea ascultrii - vase !i copii


    Un copil 'e Cntin!e !up 5a'ul cu +,ncare al +a+ei. Ea +n,nc cu greu& in,n! 5a'ul la un )ra !eprtare& lupt,n!u3'e cu copila/ul pentru a3/i +enine 'upre+aia. Dac ea a/a1 5a'ul Cntr3un loc un!e ace'ta nu poate ?i aPun' !e copil& el 5a Cn5a& c ce5a Ci e'te inter1i' lui nu+ai !ac e'te Cn a?ara atingerii lui. Pentru a3i in'trui pe copii& a/a1 5a'ul Cntr3un loc un!e el poate aPunge u/or. C,n! 'e Cntin!e '31 ating& 'pune A*uB /i lo5e/te31 pe'te +,n. El C/i 5a trage +,na Cnapoi& +o+entan 5a pri5i Cn Purul lui alar+at /i apoi 'e 5a Cntin!e !in nou. Repet proce!ura& 'pun,n! !in nou A*uB pe un ton cal+ i lo5in!u31 pe'te +,n. Dup c,te5a e7erciii& 5ei putea +,nca lini/tit. C,n! A*uB /i lo5irea apar 'i+ultan& !e +ai +ulte ori& Cn !i?erite C+prePurri& co+an!a 5er)al !e5ine cur,n! 'u?icient pentru a +o!ela co+porta+entul. Din nou& reine& copila/ul nu e'te pe!ep'it& ci !oar e!ucat. Lo5irea u/oar nu e'te un 'u)'tituent al nuielei. Ea e'te pur /i 'i+plu o co+pletare la Cn5area a'cultrii.

    Vino c%nd te c&em


    Un tat ne3a po5e'tit !e'pre 'e'iunile lui e!ucaionale cu ?iecare copila/ al lui. El C/i re1er5 o 'ear pentru ta)ra !e AcapturareB <a!ic& Ata)ra !e capturareB a copila/ului=. Copilul !e 1ece 'au !ou'pre1ece luni e'te CncuraPat ' ?ie intere'at !e ni/te Pucrii 'au o)iecte Cnc,nttoare. Din u/a ca+erei 'au c iar !intr3o alt ca+er tatl Cl c ea+ pe copil. Dac ace'ta ignor c e+area& tatl 'e !uce la el /i Ci e7plic nece'itatea !e a +erge i+e!iat atunci c,n! e'te c e+at& apoi Cl !uce la 'caunul tatlui. Copilul& con!u' prin ace/ti pa/i& e'te a't?el Aprogra+atB. El e'te !u' !up aceea Cnapoi la Pucrii /i l'at 'ingur 'u?icient !e +ult pentru a ?i ?oarte capti5at !e ele. O alt c e+are /i& !ac nu ur+ea1 nici un r'pun'& tatl Ci o?er cu r)!are& o e7plicaie /i o !e+on'traie a r'pun'ului !orit. Dup ce '3a a'igurat c a ?o't Cnele'& el regi1ea1 iar/i aceea/i 'ituaie /i Cl c ea+ pe copil. De !ata acea'ta& !ac nu ur+ea1 un r'pun' i+e!iat& copilului i 'e a!+ini'trea1 o )taie /i i 'e 5or)e/te !in nou. Tatl continu Cn ace't ?el pe tot parcur'ul 'erii& p,n ce copilul r'pun!e pe loc la c e+are. De atunci Cncolo& p,n ce copilul 5a pr'i ca'a printea'c& 'e 5a a/tepta !in partea lui ' la'e totul /i ' 'e pre1inte la pri+a c e+are. At,ta ti+p c,t prinii 5or ?i con'ec5eni& /i copilul 5a a'culta Cn +o! con'ec5ent. Acea't ACn5are a a'cultriiB 'e reali1ea1 cu ?oarte +ulta ra)!are 'i concentrare. (taia nu tre)uie perceputa ca o pe!eapa'& ci ca o Cntiprire a i+portanei co+en1iilor. 16

    'iciodat prea mic pentru a (i educat


    Prinii care a+,n e!ucarea copilului p,n ce ace'ta 5a ?i 'u?icient !e +are pentru a putea !i'cuta cu el 'au pentru a i 'e putea e7plica lucrurile 'e 5or tre1i terori1ai !e copil Cnainte ca el ' Cneleag 'e+ni?icaia ace'tui cu5,nt. E!ucarea noului n'cut tre)uie ' 'e Cnceap c,t +ai cur,n!. Copilul are ne5oie !e a ?i luat Cn )rae& !e a ?i iu)it& !e a i 'e acor!a +ult atenie0 !ar +a+a are /i alte Cn!atoriri. C,n! +a+a& in,n! copilul Cn )rae& 'e apleac pe'te ptu pentru a31 pune acolo& )e)elu/ul C/i Cnepene/te trupul& re'pir a!,nc /i url. A Cnceput lupta pentru autoritate. Unul !intre cei !oi 5a Cn5inge. Sau +a+a& A'la) !e CngerB& 5a ce!a Cn ?aa ace'tei pretenii egoi'te <Cn5,n!u3 /i a't?el copilul ' o)in ce 5rea prin pl,n'=& 'au copilul 5a ?i l'at ' pl,ng <Cn5,n! a't?el c pl,n'ul nu ! re1ultatele 'contate=. Pl,n'ul !in cau1a unei ne5oi ?i1ice reale e'te !oar gla'ul copilului ctre lu+ea e7terioar0 !ar nu tre)uie nicio!at ' 'e acor!e atenie pl,n'ului +enit '3i !eter+ine pe cei +ari '3Ci 'ati'?ac capriciile. Alt?el& 5ei Cntri !oar egoi'+ul cre'c,n! al copilului care& +ai apoi& 5a !e5eni intolera)il pe plan 'ocial.

    Pa!i nspre ascultare


    Una !intre ?etiele noa'tre& care a !o5e!it !e ti+puriu o +o)ilitate ?oarte +are& era ?a'cinat !e a 'e urca !e3a )u/ilea pe 'cri. La patru luni& era Cnc prea ne/tiutoare pentru a putea ?i pe!ep'it pentru nea'cultare. On'& pentru )inele ei& noi a+ Cncercat ' o Cn5+ ' nu urce 'crile& Cn'oin! co+an!a 5er)al A*uB cu +ici lo5ituri !ate pe'te picioru/ele goale cu o nuia& lung !e trei1eci !e centi+etri /i groa' !e trei3patru +ili+etri& rupt !intr3o 'alcie. At,t !e ?a'cinat era !e crat& Cnc,t cele patru 'au cinci 'e'iuni e!ucaionale nu au !eter+inat3o ' Cncete1e. S,n!ul !e a continua ' o )ate+ ne tul)ura& a't?el Cnc,t a+ conceput o alternati5. Dup ce Cnc o !at i3a+ a!+ini'trat o )taie& a+ a/e1at nuiaua pe pri+a treapt. Mai t,r1iu a+ ur+rit3o cu+ '3a t,r,t 'pre 'cri /i a Cnceput ' 'e caere& !ar '3a oprit la pri+a treapt /i '3a uitat ui+it la nuia. S3a !at Cnapoi /i !e atunci nu a +ai Cncercat nicio!at ' 'e caere pe 'cri.

    Disciplinare e)cesiv
    Aciunile !i'ciplinare pot !e5eni e7ce'i5e /i opre'i5e atunci c,n! 'e ! la oparte e!ucaia /i 'e caut ca !i'ciplinarea 'ingur ' reali1e1e e!ucaia. Eu a+ 51ut tai +an!ri& 'e5eri& care C/i con!uceau ca'a cu o +,n !e ?ier /i care a5eau griP ca toi ' /tie acea'ta. *uiaua 'e a)ate repe!e& Cn 'pecial c,n! 'unt /i alii !e ?a. Copiii tre+ur Cn pre1ena lui& te+,n!u3'e ' nu3i 't,rnea'c +,nia. Eu +3a+ Cntre)at a!e'eori !e ce 3 !ac el e'te a/a !e categoric /i !e con'ec5ent Cn a !o),n!i a'cultare 3 nu a reu/it ace't lucru Cnainte !e a intra Cn arena pu)lic. Sunt i+pre'ionat& !ar nu Cn +o!ul Cn care 'per el. Cu e7cepia ca1urilor Cn care e'te 5or)a !e copiii ?oarte +ici& e!ucaia aca' aproape c eli+in total ne5oia !i'ciplinrii 3 Cn 'pecial a !i'ciplinrii pu)lice. Totu/i& !ac apare cu+5a acea't ne5oie Cn pu)lic& ? o +ane5r lateral i aplic )taia0 apoi& c,n! +ergi aca'& e!uc31 pe copil a't?el Cnc,t Bnicio!at ' nu 'e +ai Cnt,+ple a/a ce5a Cn pu)lic.

    *ducarea biea!ului %(nos


    Pe c,n! 'ttea+ !e 5or) cu o t,nr perec e !e a+i/i a a5ut loc Cn ?aa oc ilor +ei o 11

    'e'iune tipic !e e!ucare a copilului. Tatl Cl inea Cn )rae pe )ieelul !e un an care & !intr3o !at a ?o't cuprin' !e !orina !e a 'e l'a Po' pe po!ea. Tatl i3a 'pu' copilului c& !in cau1a po!elei reci& tre)uie ' r+,n Cn poala lui. Copilul a Cnceput ' C/i Cnepenea'c trupul& parc pentru a 'e tran'?or+a Cntr3o rac et& ca ' 'e arunce pe po!ea. Tatl a a!re'at copilului c,te5a cu5inte Cn ger+an /i 13a a/e1at cu otr,re Cnapoi Cn locul un!e /e!ea iniial. Copilul a Cnceput '3/i +ani?e'te 1go+oto' !e1acor!ul /i /i3a continuat Cncercarea !e a aluneca. Atunci tatl l3a lo5it pe copil /i i3a a!re'at cu5inte !e +u'trare. E1,n!3o pe +a+a lui Cn cealalt parte a ca+erei& copilul a Cnceput ' pl,ng /i ' 'e Cntin! 'pre ea. La ace't punct& a+ ?o't ?oarte intere'at ' 5! ce 5a ur+a. MaPoritatea tailor ar ?i ?o't )ucuro/i ' pre!ea copilul +a+ei& ca ei ' poat continua con5er'aia cu +u'a?irul lor. Era e5i!ent c +icuul /tia c '3ar ?i )ucurat !e +ai +ult li)ertate la +a+a lui. Dac i3ar ?i ?o't !at ei e7periena ar ?i ?o't pgu)itoare. El ar ?i ?o't Cn5at c atunci c,n! nu poate ' o)in ce 5rea cu unul& nu tre)uie !ec,t ' 'c i+)e +aca1ul& apel,n! la cellalt. Ma+a cre!incioa'& +ai preocupat !e e!ucaia copilului ei& !ec,t !e 'ati'?acia !e a ?i ea cea pre?erat& a ignorat copilul. Tatl a Cntor' apoi copilul a't?el Cn poal& Cnc,t '31 C+pie!ice pe ace'ta ' o +ai 5a! pe +a+a lui. Pl,ngreul copil /i3a aruncat piciorul !e cealalt parte& pentru a o 5e!ea pe +a+a lui. Tatl a lo5it pe'te piciorul pe care copilul Cl Cntor'e'e 'pre +a+ /i i3a 5or)it !in nou. Era li+pe!e c a ?o't !ep/it +'ura. Lupta a Cnceput. Unul !intre ei tre)uia ' 'e 'upun /i ' Cn5ee lecia. Ori ace't tat 5a con?ir+a c )ieelul lor !e un an poate ' 'tp,nea'c pe'te ei& ori prinii C/i 5or !o5e!i autoritatea. Era Cn Poc at,t ?ericirea lor& a tuturor& c,t /i 'u?letul copilului. Tatl era 'u?icient !e Cnelept ca ' C/i !ea 'ea+a c ace'ta era un te't !e autoritate. Inci!entul trecu'e grania ACn5rii a'cultriiB Cn'pre !i'ciplinare !in cau1a co+porta+entului. Au ur+at patru1eci /i cinci !e +inute epui1ante Cn care copilul& !e cinci'pre1ece ori& /i3a +i/cat picioarele iar tatl l3a Cntor' Cnapoi /i 13a lo5it pe'te picioare. Tatl era cal+ ca un )alan'oar !e pe tera' Cntr3o !u+inic !up +a'a. *u 'e 5e!ea pe el nici o ur+ !e gra) 'au !e +,nie. *u a luat ne'upunerea ca pe un a?ront a!u' lui per'onal. Dre'a'e +uli cai i cat,ri /i cuno/tea 5aloarea per'e5erenei r)!toare. On cele !in ur+& o+uleul '3a 'upu' 5oinei tatlui 'u& a /e1ut lini/tit Cn poala ace'tuia /i a !e5enit +ulu+it 3 c iar ?ericit. Unii 5or 'pune: ADar eu nu a+ a/a ner5iB. Uneori e'te !i?icil& o)o'itor ' !ai la o parte planurile tale !e3!ragul e!ucrii copilului. Vi& Cntr3a!e5r& e'te ne5oie !e un 'acri?icui pe plan e+oional. Totui ce e'te !rago'tea !ac nu !ruireK C,n! /ti+ c ace't lucru 5a contri)ui la )inele te+porar /i 5e/nic al copilului& e'te +ult +ai u/or. Tea+a !e a nu 'ati'?ace !orina !e a !o+ina a propriului +eu eu 5a !a na/tere la un 'enti+ent !e 5ino5ie /i 5a 1!rnici 'tr!ania +ea. Tre)uie '3+i re1ol5 pro)le+a propriilor +ele nereguli !e !ragul copilului0 cci& !ac nu are parte !e ace't gen !e e!ucaie& copilul 5a 'u?eri ?oarte +ult.

    +ii convins de dou lucruri,


    1. >iecare copil +ic are unul 'au !ou +o+ente Cn copilria lui c,n! 'e otr/te ' preia el ?r,iele. Oncp,narea e pro?un! 3 ui+itoare0 e o +inune c o ?iin a/a !e +ic poate ?i a/a !e otr,t /i per'e5erent Cn r15rtirea ei. E acel gen !e otr,re pe care te3ai a/tepta ' o Cnt,lne/ti la un re5oluionar neCn!uplecat a?lat ?a Cn ?a cu cla'ele 5rP+a/e. C iar /i prinii care au ?o't Cn5ai ' 'e a/tepte la a/a ce5a /i care 'unt pregtii ' per'e5ere1e tot r+,n +ui 51,n! puterea 5oinei +icuului copil. 4. Dac e/ti con'ec5ent& ace't te't !e autoritate 5a apare o !at& !e !ou ori 'au& Cn cel +ai ru ca1& !e trei ori Cn 5iaa ?iecrui copil. Dac ai r)!are ca ' cucere/ti 5oina copilului& atunci copilul 5a a5ea !e c,/tigat. Dac ce!e1i /i la/i ca 5oina copilului ' triu+?e& copilul 5a a5ea !e pier!ut. Tre)uie ' per'e5ere1i pentru )inele 5o'tru& al a+,n!urora. Pi'ica !e ca' care& Cn ciu!a prote'telor& a Cnc i!erii u/ii /i a lo5iturilor !e picior& e'te l'at totu/i& oca1ional& ' 'tea Cn ca' 5a lua 'ucce'ul oca1ional !rept i+)ol! !e a Cncerca +ereu ' intre. Dac ea e'te inut cu con'ec5en a?ar <166I !in oca1ii=& ea nu 5a intra Cn ca'& nici c iar atunci c,n! u/a e'te !e'c i'. Pi'ica l'at uneori ' ?ac !e capul ei e'te Cn5at& Cn ciu!a prote'telor tale& 14

    ' intre Cn ca'. Dac o lo5e/ti 'u?icient !e tare /i 'u?icient !e !e'& ea 5a !e5eni Cn!eaPun' !e precaut ca ' te a'culte atunci c,n! te 5e!e prin preaP+& !ar tot 5a !a )u1na Cn ca' c,n! 5a prin!e prilePul. Pe !e alt parte& c,inii& !e trei1eci /i cinci !e ori +ai inteligeni !ec,t pi'icile& pot ?i Cn5ai c ' intre Cn ca' 'au ' 'tea a?ar la co+an!. Vi Cn ca1ul lor& 'ecretul e'te con'ec5ena. Dac& prin antrena+ent& c,inele Cn5 c nu i 'e ! 5oie nicio!at ' calce porunca 'tp,nului 'u& el 5a a'culta Cntot!eauna. Dac prinii +ani?e't atenie /i con'ec5en Cn e!ucaia pe care o !au copiilor lor& co+porta+entul ace'tora 5a ?i pentru ei un prileP !e +ulu+ire tot a/a !e +are ca /i cel !at !e un c,ine )ine !re'at.

    ,,*ducaie" ne ativ
    De c,te ori nu a+ ?o't +artorii unei 'cene petrecute pe arena 5reunui +aga1in ali+entarK Un +icu ne'upu' a!e pe 'caunul !in ?a al cruciorului pentru cu+prturi& e7er',n!u3/i A!repturile copilrieiB ?a !e Cng!uina neli+itat. Prinii ocole'c cu tea+& !ar ?r 'peran& tentanii Apo+i ai cuno/tinei )inelui /i ruluiB. Prea t,r1iuL Copilul a pu' oc ii pe o)iectul po?tei lui ne'tp,nite. Lupta Cncepe. Copilul 'au 5a o)ine ce 5rea& 'au Ci 5a ?ace pe prini ' 'e 'i+t Cngro1itor& Cn a+)ele ca1uri& el 5a ?i Cn5ingtorul. O!at& un tat +i3a 'pu' cu +,n!rie cu+ el a Cn5in' ?r tea+ !eoarece Ci pro+i'e'e copilului Cng eat !ac ace'ta 5a a/tepta p,n 5or pleca !e la +aga1in. Un a'e+enea co+pro+i' nu ?ace altce5a !ec,t ' Cntrea'c te nicile lui terori'te. *u tu ai 'tp,nire a'upra copilului tu& ci el are 'tp,nire a'upra ta. Toi copiii pri+e'c e!ucaie& unii Cntr3un +o! nec i)1uit 'au negliPent& iar alii cu +'uri !i?erite !e pre5e!ere.Toate reaciile prinilor !eter+in co+porta+entul copilului& prin ur+are e!uc.

    Ascultare cumprat
    Uneori& prinii cu+pr a'cultarea cu pro+i'iunea r'plii. >aci !in copilul tu un gang'ter care e'te pltit pentru protecie. Copilul !e5ine Ma?ia& iar tu& o+ul3!e a?aceri Ala c ere+ulB lui. Dac negocie1i cu un terori't pentru o a+,nare cu Cnc o 1i a 'u?erinei& '3ar putea ' ?aci un t,rg )un0 !ar !ac e 5or)a !e e!ucaia copilului tu& 5a tre)ui '3i recon'i!eri +eto!ele. Acea't +eto! a co+pro+i'ului Cn'ea+n ?or+area unui copil <iar& +ai t,r1iu& a!ult= Cn5er/unat& ne!i'ciplinat carnal.

    Ai au"it ce am spusA+ o)'er5at o!at cu+ un tat a 'pu' )ieelului lui ' nu ating un anu+e o)iect. >iin! Cn5at ' ignore poruncile )l,n!e& copilul a apucat acel lucru. Tatl a 'pu': AD3+i31LB Copilul '3a ?cut c nu au!e. AM3ai au1itK <De'igur c 13a au1it=L D31 tateiL <Cu +ai +ult ?er+itate= Goo nn"& !31 tateiL Acu+LL <la +ai +uli !eci)eli 3 rapi! 3 'uprat= Go nn"LL Tre)uie ' te )atKB APun' la ace't punct& tatl a !e5enit con/tient !e tonul lui peni)il. Vi3a !o+olit 5ocea /i& Cntr3o Cncercare !e a ter+ina& '3a aplecat /i /i3a Cntin' +,na& ?c,n!u3i lui Go nn" +ai u/oar 'upunerea. Din cau1a 5ocii 'uprate /i a oc ilor ce aruncau 'c,ntei& Go nn" a ar)orat po'tura te+porar !e ACn regul& 5or +ai ?i 1ileB. On'& Cn loc ' ia' Cn Cnt,+pinarea ge'tului '+erit& ),P),it al tatlui 'u& el a inut o)iectul relati5 Cn !irecia ace'tuia& !ar 'tr,n' !e trupul 'u& o)lig,n!u31 pe tat ' 'e aplece /i +ai +ult pentru a31 lua. Tatl& art,n! ca un )iet io)ag ce C/i pri+ea rana nece'ar !e la un no)il con!e'cen!ent& '3a 'pu' u+ilirii copilului /i '3a Cntin' ' ia o)iectul. Apoi ca o a?i/are a 'l)iciunii& tatl 13a pu' Cntr3un loc un!e copilul nu putea ' aPung. Ce a Cn5at Go nn" !in ace't inci!entK I '3a con?ir+at i!eea c nu e'te ne5oie ' a'culi !e o 19

    porunc !e pri+a !at& nici la a !oua& a treia 'au a patra 'o+aie. *i+eni nu 'e a/teapt ca el ' ?ac acea'ta. El a Cn5at c Ci e'te per+i' ' apuce tot ce e'te la Cn!e+,na lui /i ' continue ' p'tre1e acel lucru p,n ce at+o'?era nu !e5ine prea Cncin'. A Cn5at ' nu re'pecte autoritatea& ci nu+ai puterea <5a 5eni 1iua c,n! el 5a ?i cel +ai tare=. Prin e7e+plul tatlui 'u& el a Cn5at cu+ ' ?olo'ea'c +,nia. Prin ge'tul tatlui 'u !e a 'e apleca pentru a lua o)iectul !in +,na lui& a Cn5at cu+ A' ai) ulti+ul cu5,ntB /i '3/i +enin atitu!inea '?i!toare. Tatl C/i Cn5a e?ecti5 copila/ul ' !e5in un re)el. Ce a Cn5at tatlK C +icuul Go nn" e'te !oar un copil Acu o 5oin puternicB& c /i copiii trec prin etape neplcute& c uneori e'te un lucru ?oarte Palnic& peni)il& ' ?ii printe& c tre)uie ' ?ii cu oc ii pe copil Cn ?iecare clip /i ' pui lucrurile Cn locuri un!e el nu poate aPunge& c 'ingurele lucruri pe care le Cneleg copiii 'unt ?ora /i +,nia. Toate ace'tea 'unt ?al'e. Tatl culege recolta Ae!ucaiei lui gre/iteB. Dup ce 5o+ anali1a puin natura copilului& +are parte !in re'tul coninutului ace'tei cri 5 5a o?eri +ulte +eto!e po1iti5e !e e!ucaie.

    2. Fire care leag


    .ulte (ire (ormea" (unii puternice
    E7i't o legtur tainic ce Ci unete pe +e+)rii unei ?a+ilii. Eu pri5e'c la ?iecare !intre copiii +ei i 'i+t acea't unitate. E ca /i cu+ a+ ?i unii prin +ulte ?ire !e !rago'te& re'pect /i cin'te reciproce /i prin toate +o+entele plcute petrecute C+preun. Cu c,t a5e+ +ai +ulte e7periene ?ru+oa'e C+preun& cu at,t 'e Cn+ule'c ?irele care ne une'c. C,n! !oi 'au +ai +uli oa+eni trie'c C+preun& intere'ul& prerile /i li)ertile lor 'e ciocne'c uneori. >irele care une'c 'unt tiate !e egoi'+& in!i?eren& +,n!rie& Cncp,nare /i altele !e ?elul ace'ta. Acolo un!e nu e7i't o legare con'tant !e noi ?ire& !oi +e+)ri ai aceleia/i ?a+ilii 'e 5or tre1i cur,n! 'eparai unul !e altul prin 'u'piciune& ne,ncre!ere /i critic. Prpa'tia poate ' aPung at,t !e +are& Cnc,t cei !oi ' !e5in poteniali !u/+ani. C,n! ace't lucru 'e Cnt,+pl Cntre printe /i copil& e'te o cri1 gra5. Dac nu 'e leag noi ?ire& cei !oi 5or continua ' 'e !i'tane1e unul !e altul. C,n! un t,nr 'pune ce5a !e genul: APrinii +ei nu + CnelegB 'au ALor nu le pa' !e +ineB& acea'ta e'te !o5a!a unei ruperi co+plete a tuturor ?irelor care Ci uneau.

    /nimi de &%rtie
    Recent& un tat ne3a po5e'tit !e'pre o +are )iruin a lui Cn ace't !o+eniu. Copilul lui !e cla'a Cnt,i a 5enit aca' !e la /coal /i a Cnceput& ?oarte preocupat& ' !e'ene1e /i ' taie ini+i !e ,rtie. Tatl /i ?iul erau apropiai /i a!e'eori ?ceau tot ?elul !e lucruri C+preun. E1,n!u31 a/a !e a)'or)it& tatl 13a luat u/or pe'te picior pentru acti5itatea lui. Copilul nu a 51ut ni+ic !e r,' Cn acea'ta. S3a Cntor' /i a continuat lucrarea lui !e !rago'te. On ur+toarele 1ile& )iatul /i3a a'cun' e?orturile !in ?aa tatlui. Tatl /i3a !at 'ea+a c a aprut o cri1 !e Cncre!ere. Copilul '3a retra' Cn el Cn'u/i /i '3a C+potri5it la toate propunerile !e co+uniune cu tatl lui. >irele ?u'e'er tiate. Dac& la ace't punct& tatl ar ?i acceptat acea't )arier ca pe o 'i+pl AetapB 3 'au& /i +ai ru& '3ar ?i ener5at 3 ace'ta ar ?i ?o't Cnceputul unei 'prturi care '3ar ?i lrgit o!at cu trecerea anilor. Dar tatl a !at !o5a! !e Cnelepciune /i a a!optat o atitu!ine po1iti5. Ontr3o 1i& !up /coal& el a 'pu' ?iului 'u: AA'cult& Ge''ie& 5rei ' +ergi cu +ine Cn atelierK Eo+ tia acolo ini+i !e le+nB. Ge''ie 13a pri5it cu 'u'piciune /i prea a anali1a cu precauie intenia tatlui 'u. Dup c,te5a clipe& e7pre'ia ?eei lui '3a 'c i+)at /i a 'pu': ASigur& tat& +i3ar place ?oarte +ultB. On ti+p ce lucrau C+preun la con?ecionarea unei ini+i !e le+n pe care Ge''ie ' o !ea prietenului lui& 1i!ul '3a pr)u/it /i ca+ara!eria a ?o't re'ta)ilit. 1%

    E'te i+portant ca ?iii /i ?iicele ' 'e poat Cncre!e Cn prinii lor. Dac e'te o )arier Cn ace't !o+eniu& atunci& c,n! 5a 5eni 5re+ea ca t,nrul ' ai) ne5oie !e '?at& la cine 5a +ergeK Senti+entele unui copil 'unt tot a/a !e i+portante /i !e 'acre pentru el ca /i pentru un a!ult. Tratea13i Cntot!eauna copiii cu re'pect. *icio!at ' nu ri!iculi1e1i& ' nu3i )ai Poc& ' nu r,1i !e i!eile& creaiile 'au a+)iiile copiilor ti& Cncre!erea pe care 5rei ca ei ' o ai) Cn tine atunci c,n! 5or ?i +ai +ari tre)uie 'ta)ilit /i +eninut !e c,n! 'unt +ici. Dac ai un copil +are ?a !e care ai gre/it Cn acea't pri5in& nu e'te prea t,r1iu ' Ci ceri 'cu1e /i ' re'ta)ile/ti acea Cncre!ere. S3ar putea ' !ure1e ce5a ti+p p,n ' le poi c,/tiga Cncre!erea& !eci pune3te pe trea).

    +ire tiate
    On!r1ne'c ' 'pun c cei +ai +uli prini au l'at ca ?irele ' ?ie tiate /i nu au !epu' nici un e?ort !e a lega altele noi. E'te otr,tor ' Cnelegi /i ' +ani?e/ti atenie Cn ace't !o+eniu. C,n! ?irele 'unt rupte& nu +ai poate ?i 5or)a !e o !i'ciplinare 'au e!ucare core'pun1toare. >r re'pect /i cin'te reciproce& !i'ciplinarea nu+ai Cl 5a +,nia /i Cnri pe copil. A+ !i'cutat cu +uli prini care au pier!ut prt/ia cu copiii lor. Pentru ?iecare ?ir care Ci poate lega C+preun e7i't !ou 'ituaii care pot ' Cl taie. *u nu+ai c nu +ai e'te nici o legtur& !ar e'te /i un nor Cntre ei& care le Cntunec Cnelegerea. Printele ia retragerea Cn 'ine /i re'enti+entul copilului !rept r15rtire <ceea ce /i e'te= /i apelea1 la lo5iturile li+)ii /i ale nuielei. Ca un ani+al 'l)atic& copilul 'e re?ugia1 /i +ai +ult 3 Cn propria lui lu+e !e 'u'piciune /i ne,ncre!ere. A'e+enea controlului unui gar!ian a'upra pri1onierilor& nuiaua poate i+pune o a'cultare e7terioar& !ar nu 5a ?or+a caracterul& nici nu 5a lega ?irele prt/iei. Prinii 5! cu+ copilul 'e Cn!eprtea1 !e ei& uneori pentru a 'e a?la Cn to5r/ia unora cu o)iceiuri rele 'au Cntr3o co+panie ne!orit. M,nia prinilor 'au ini+a lor rnit nu 5a !rege nicio!at 'prtura. Prinii care ?ac apel la tactici 'enti+entale !e genul: ADac +3ai iu)iB 'au AM ?aci ' 'u?r a/a !e +ultLB 'au ADe ce3+i ?aci una ca a'taKB pot ' o)in o a'cultare 'i+)olic& !ar prin acea'ta nu 5or reu/i !ec,t '31 ?ac pe t,nr ' !orea'c 1iua Cn care 5a putea ' plece pe !ru+ul lui /i ' ?ie li)er. Muli prini /i3au C+pin' Cn ace't +o! ?iica Cn )raele unui iu)it nepotri5it. Copilul +ic e'te a!e'eori negliPat /i nu 'e )ucur !e o atenie prea +are !in partea prinilor& !eoarece el nu po'e! +iPloacele prin care '3i e7pri+e ?ru'trarea. C,n! prinii aPung ' C/i !ea 'ea+a c e7i't o pro)le+& Cntre ei 'e a?l !ePa o 1on !e r1)oi. Ceea ce copilul e'te la patru ani. 5a ?i /i la pai'pre1ece ani& !oar c la 'car +rit. Pl,ngcio'ul !e !oi ani 5a ?i pl,ngcio'ul !e !oi'pre1ece ani. *ea't,+pratul !e cinci ani 5a ?i nea't,+pratul !e cinci'pre1ece ani.

    +ire lsate nele ate


    O +a+ a 5enit la noi pentru a ne C+prt/i o CngriPorare !e' Cnt,lnit. >iica ei !e pai'pre1ece ani& care ?u'e'e cre'cut Cntr3un +e!iu ?oarte protector& era aparent a'culttoare& !ar prinii ei 'i+eau c e'te o ruptur Cn legturile lor ?a+iliale. C,n! i 'e Cncre!ina o 'arcin& ?ata a'culta& !ar cu o +in )o'un?lat. Ace'tei +a+e i 'e prea c ?ata C/i tolera !oar ?a+ilia /i c nu era !eloc +ulu+it cu +e!iul Cn care 'e a?la. E7i'tau perioa!e !e retragere Cn 'ine. Ea prea a a5ea propria ei lu+e +ic. *ee7i't,n! nea'cultare e7terioar& nu era ni+ic pentru care ' o +u'tri pe acea't a!ole'cent. Ma+a pier!u'e prt/ia cu ?iica ei. >irele ?u'e'er tiate cu +ult ti+p Cn ur+. Mu'trarea 'au !i'ciplinarea 'unt inutile& c iar !untoare& p,n ce ?irele !e re'pect /i Cncre!ere reciproce nu 'unt legate.

    0amiona iul de trei ani

    1;

    Pe c,n! 'oia +ea 'ttea !e 5or) cu o t,nr +a+& '3a i'cat o altercaie Cntre )ieeii !e un an /i !e trei ani ai ace'teia. A+,n!oi au Cnceput ' ipe Cn ti+p ce ?iecare trgea !e c,te un capt al aceluia /i ca+ion3Puc,rie. Ma+a a 'trigat la ei: ACe a5eiKB ACncearc '3+i ia ca+ionulB& '3a pl,n' cel +ai +are !intre ei. A(ill"& ! ca+ionul Cnapoi lui Go nn"LB a urlat ea. Dup +ai +ulte a+eninri /i 'trigte !e prote't& ace'ta a pre!at Cn 'ila& ca+ionul. Atunci& copilul +ai +ic& Cn5in'& a plecat !in curte /i a 5enit Cn ca'& pentru a 'ta l,ng +a+a lui 3 pe!ep'in!u3/i a't?el ?ratele cu pier!erea co+paniei lui. <Acea'ta e'te o ?or+ !e pe!eap' practicat !e a!uli& !ar /i copiii tre)uie ' o Cn5ee c,n!5a.= Dup ce pe!eap'a !i'ciplinar a 'ingurtii /i3a ?cut e?ectul& ?ratele +ai +are '3a cit. Lu,n!u3/i ca+ionul !in gr+a!a !e ni'ip& a 5enit Cn ca' /i 13a g'it pe ?riorul ne!reptit 't,n! Cn poala +a+ei lui /i ?iin! +,ng,iat pentru pier!erile 'u?erite pe c,+pul !e lupt. Cu un 1,+)et !e reconciliere& el a Cntin' ca+ionul ?ratelui 'u +ai +ic. On +o+entul Cn care ?ratele lui era pe punctul !e a accepta Pert?a !e pace& +a+a '3a Cntor' /i 13a 51ut pe copil 5r',n! ni'ip !in ca+ion pe po!ea. AScoate o)iectul la !e aiciLB& a poruncit ea. >iin! a)'or)it !e co+pania Cn care 'e a?la ea nu '3a g,n!it la copiii ei ca la ni/te ?iine u+ane cu 'enti+ente co+ple7e. Ea a 51ut !oar o 'arcin !e curenie Cn plu' la po5ara ei. La ace't punct& Cn copil '3a pro!u' o tran'?or+are p'i ologic. El toc+ai e7peri+enta'e o ApocinB care Cl curi'e !e +,nie /i egoi'+. Pun,n! Cn )alan !reptul lui !e po'e'iune a'upra ca+ionului /i to5r/ia ?ratelui lui& a !e'coperit c C/i preuia +ai +ult ?ratele. On5a ni/te lecii i+portante ale 5ieii !e'pre legturile 'ociale con't,n! !in a !a /i a pri+i. On5a ' C+part cu alii /i '3/i Cn?r,ne1e 'enti+entul lui !e po'e'iune. Ini+a lui '3a pre!at /i el a !e5enit +alea)il. A parcur' /i a !oua +il0 iar c,n! '3a a?lat la captul ei& a ?o't /ocat ' !e'copere c ni+nui nu3i p'a !e ace't lucru& c nu pre1enta nici o i+portan. O/i pre!a'e ar+ele /i acu+ el era cel Cn care 'e trgea. Dac nu i 'e per+itea ' 'e 'upun& !ac nu le p'a !e el& a't?el Cnc,t ' accepte Pert?a lui& nici el nu 'e 5a e7pune acolo Cn ?aa lor& r,nPin! ca un pro'tnac& c,n! !e ?apt a ?o't ulit pe ne!rept. El nu Cnelegea pentru ce at,ta 1ar5. Cine 'e poate 'upra pentru puin ni'ip pe po!eaK La ur+a ur+ei& '3a Pucat Cn ni'ip toat !i+ineaa 3 Ci plcea. On ti+p ce 'tu!ia ?aa a+enintoare !inaintea lui& 'e putea 5e!ea cu+ i 'e r'uce'c +icuele rotie ale +inii. I+e!iat& 1,+)etul 13a pr'it /i a ?o't Cnlocuit !e +irare& apoi !e ne!u+erire /i apoi !e '?i!are. (ru'c& i3a 5enit o i!ee. >iin!u3i li+pe!e acu+ c ea era 'uprat !in cau1a ni'ipului pre'rat pe po!ea& /i3a ri!icat ca+ionul pentru a31 e7a+ina& apoi& '?i!tor& i3a r'turnat Cntregul coninut pe po!ea. Spre 'ati'?acia lui& planul i3a reu/it. Ea '3a Cn!reptat 'pre el. Ea Cl Pigni'e /i el 'e r1)una'e cu 'ucce'. AUit3te nu+ai la ?aa ei ro/ie. Acea'ta o 5a ?ace ' + atace. (ra5o& a+ c,/tigat run!a a'taLB Acea't +a+ a l'at '3i 'cape prilePul !e a accepta 'upunerea ace'tui li!er re)el. Prin atitu!inea ei& ea 13a i1gonit Cn p!ure pentru a practica ne'upunerea lui ci5ic& '?i!,n! autoritatea e7i'tent. A'e+enea +ultor re)eli& el nu a5ea alternati5e pentru 5iitor. El a trit pentru a !e5eni un re)el& !in cau1a urii lui ?a !e autoritatea pe care 'pera ' o pe!ep'ea'c pentru ne!reptile 'e'i1ate !e el. Poate cre!ei c prea !ra+ati1e1 'enti+entele copilului. *u& el nu 53ar putea 'pune ce g,n!e/te. *ici nu 5a putea ' Cneleag ace'te 'enti+ente& c,n!& la 5,r'ta !e pai'pre1ece ani& 5a !e5eni li+pe!e c are pro)le+e 'erioa'e. Dar& la 5,r'ta !e trei ani& aciunile copilului !e+on'trea1 r!cina !e Cnrire a unui re)el. Dac prinii nu 'e 'c i+)& c,n! )iatul 5a !e5eni un a!ole'cent& ei C/i 5or arunca +,inile Cn 'u' a neputin /i 5or 'pune: A*u3l Cneleg pe ace't )iat. *oi l3a+ cre'cut a/a cu+ tre)uie& l3a+ Cn5at ' !eo'e)ea'c )inele /i rul& l3a+ !u' la )i'eric0 iar el 'e poart !e parc a+ ?i !u/+anii lui. *oi a+ ?cut tot ce a+ putut. De acu+& totul !epin!e nu+ai !e )unul Du+ne1euB Acea't +a+ e/uea1 Cn a lega ?irele unui re'pect ele+entar. S+,na 'e+nat la 5,r'ta !e !oi ani 5a r'ri la pai'pre1ece ani.

    Prini problem
    Prinilor& !ac a5ei pro)le+e cu copiii 5o/tri& ' /tii c nu 'untei 'ingurii. Vi ei au 1@

    pro)le+e cu prinii lor. Unii tre)uie ' 'e aPu'te1e pentru a3i putea aPuta pe ceilali. Ontruc,t 5oi citii acea't carte& nu copiii& /i Cntruc,t 5oi a5ei +ai +ult e7perien !ec,t ei /i Cntruc,t Du+ne1eu nu a 'pu': ACopii& e!ucai pe prinii 5o/triB& re'pon'a)ilitatea 5 re5ine Cn Cntregi+e.

    +ire care se taie


    O+i a!uc a+inte cu+& pri5in! la unul !intre )ieii +ei& +i3a+ !at 'ea+a c ?irele ?u'e'er tiate. Era tri't '3l 5e1i cu+ 'e ?ere/te ' ?ie a)or!at /i cu+ 'e Cn!eprtea1. Pe atunci nu ?or+ula'e+ ter+inologia& nici +car nu recuno'cu'e+ principiul0 !ar a+ putut 5e!ea c era o 'prtur. O linie gre/it a!,ncea prpa'tia. Sre/eala era a +ea. Eu ?u'e'e+ prea a'pru cu el0 pretin!ea+ prea +ulte !e la el /i apoi Cl critica+ c,n! nu 'e ri!ica la Cnli+ea a/teptrilor +ele. C,n!& a'e+enea unei )roa/te e'toa'e& el '3a retra' Cn coc ilia lui& +i3a+ !at 'ea+a c +3a Cn!eprtat !in 5iaa lui. Se otr,'e ' tria'c ?r +ine. On +intea lui& eu era+ a'ociat cu 'u?erina. Eu nu a+ /tiut cu+ ' !e?ine'c acea'ta& !ar& ?iin! pe !eplin r'pun1tor pentru e!ucaia lui& a+ ?o't con/tient c re'pon'a)ilitatea era a +ea. I+e!iat +i3a+ cerut 'cu1e& a+ a!u' lucrurile la lu+in& +i3a+ re5i1uit atitu!inea +ea critic& a+ g'it partea )un Cn ceea ce el ?cea /i i3a+ 'ugerat ' ?ace+ C+preun o e7cur'ie tentant. A ?o't ne5oie !e c,te5a 1ile Cn care eu ' ?iu atent& corect& !rept /i a+a)il pentru a re,nno!a ?irele care ne uneau0 !ar copiii iart repe!e /i 'unt rea!u/i pe calea cea )un !ac noi Ci aPut+ Cn !irecia acea'ta.

    Dumne"eu s i a#ute pe tai


    i voi, prinilor, nu ntrtai la mnie pe copiii votri, ci cretei-i n mustrarea i nvtura Domnului" <E?e'eni @:%=. Un tat care Cl tac inea1 pe copilul lui pentru a31 ener5a& 'e poate a/tepta ca ace'ta ' ?ac la ?el cu alii +ai +ici ca ei. De +ai +ulte ori& c,n! + Cnciera+ cu )ieii +ei& + tre1ea+ !i'tr,n!u3+ pe 'ea+a lor <a'ta '3a Cnt,+plat c,n! eu era+ +ai +are ca ei=. C+i a!uceau apoi a+inte ' + Poc !up acelea/i reguli care li 'e potri5e'c lor. *u tratai cu u/urtate acea't pro)le+& tailor. C,n! Cl ener5e1i pe )ieelul tu& Cn ti+p ce tu te !i'tre1i& prin acea'ta 5ei crea un tiran. La ur+a ur+ei& nu tu l3ai tirani1atK M,nia pe care ai 't,rnit3o Cn el 'e 5a acu+ula p,n ce el o 5a putea !e'crca a'upra unuia +ai 'la) ca el. Acea +,nie poate ?i Cn!eprtat nu+ai !ac el te iart. El nu poate ierta p,n ce nu 5e!e cina ta. Dac a+rciunea a prin' r!cini Cn copilul tu& Ci 't Cn ?a o 'luP) !e 5in!ecare /i re'ta)ilire. Ini+a /i 5iaa ta tre)uie ' ?ie pe !eplin pre!ate lui Du+ne1eu& alt?el Ci pier1i 5re+ea. Ea tre)ui ' Cncerci ' nu3i 'tai Cn cale. El 'e 5a cre/te 'ingur. *u are /an'e )une& !ar nu3i 'pori a+rciunea ?c,n! pe ipocritul. E'te !e'tul !e greu ' te !e'curci Cn acea't lu+e care nu cunoa/te ?rica !e Du+ne1eu /i atunci c,n! ai un 'priPin )un0 !ar pentru un copil plin !e a+rciune& nu e'te +ulta 'peran ' r1)at prin ea 'ingur. Poate +a+a are 5reo /an' !e a Cn!repta lucrurile. A!e'eori un )iat 'e Cnc i!e ?a !e tatl 'u& pentru care nu are !ec,t !i'pre& /i 'e apropie !e +a+a lui Cntr3un +o! care poate '31 rea!uc la linia !e plutire. Dac Ci pa' !e 'u?letul copilului tu +ai +ult !ec,t !e propria ta +,n!rie& atunci '+ere/te3 te& cere3i iertare <c iar /i !ac +icuul are nu+ai !oi ani=. Apoi& caut ' !e5ii un tat /i un 'o r)!tor. Petrece ti+p cu copiii ti& ?c,n! C+preun lucruri creatoare 3 care le !au 'enti+entul unei +ari a5enturi 'au reali1ri. *u poi '3i con!uci pe copiii ti +ai aproape !e Du+ne1eu !ec,t e/ti tu Cn'ui.

    0e pot s (ac acumLeag ni/te ?ire. Tre)uie ' ?ii unit cu copilul tu Cnainte !e a putea '31 e!uci. Mrturi'e/te 18

    e/ecul tu Cnaintea lui Du+ne1eu /i Cnaintea copilului tu. Cere3i copilului ' te ierte pentru +,nia /i in!i?erena ta. La Cnceput& el te 5a 'u'pecta !e Cncercare !e a31 +anipula /i 'e 5a ine la !i'tan0 tre)uie& !eci& ' Cncepi ' re1i!e/ti. *u !a )u1na Cn 5iaa lui '31 cople/e/ti cu e+oii 'au cu o nou ?ilo1o?ie. >ii un prieten pentru el. > C+preuna cu el lucrurile pe care Ci place ' le ?ac. Arat3i c Ci pori !e griP. >ii gata +ai !egra) ' a'culi !ec,t ' 5or)e/ti. >ii 'en'i)il la preocuprile lui. Leag ?ire p,n ce aPungi ' c,/tigi re'pectul lui. Dac el 'i+te c Cl iu)eti i c te )ucuri !e el& 5a r'pun!e ca atare. C,n! te iu)e/te& el 5a !ori ' Ci ?ac pe plac i 5a ?i !e'c i' ?a !e !i'ciplin. Cea +ai puternic ?unie a !i'ciplinrii nu 'e a?l Cn pe!eap'a corporal& ci ea con't !in e'erea C+preun a ?irelor !e !rago'te& re'pect& cin'te& loialitate& a!+iraie /i griP reciproce. E'te o !eo'e)ire Cntre a ?i Aclu1it !e Du ulB /i a ?i A'u) ?aptele legiiB. Legea ne ! orientare& !ar nu+ai Du ul arului ne ! putere. Dac 5ei culti5a prt/ia cu copilul tu& 5ei o)ine o a'cultare a/a !e cooperant& Cnc,t 5ei /i uita un!e ai pu' ulti+a !at nuiaua.

    1mbl%nd n lumina tatlui


    O+i a!uc a+inte !e un inci!ent care '3a Cnt,+plat c,n! a5ea+ !oar patru ani. C,i5a copii ca+ !e aceea/i 5,r't +ergea+ !e3a lungul unui /ir !e ca'e& c,n! unul !intre noi a propu' ' arunc+ cu pietre Cn ?erea'tra unei pi5nie. Vi acu+ C+i a!uc a+inte ce a+ g,n!it atunci. Pe c,n! era+ pe punctul !e a ?ace acea'ta& a+ 51ut ?aa tatlui +eu. E1 nu +i3a 'pu' nicio!at ' nu 'parg gea+uri& !ar /tia+ ca nu3i 5a ?ace plcere. *u a5ea+ nici o lege !up care ' + g i!e1& !ar a5ea+ pre1ena tatlui cu +ine care ' + g i!e1e. *u tea+a !e pe!eap' 'au !e +u'trare a ?o't ceea ce +3a +oti5at& ci prt/ia cu tatl +eu pe care eu nu Cn!r1nea+ ' o periclite1. M3a+ Cn!eprtat !e grupul 'prgtorilor !e gea+uri /i a+ u+)lat Cn lu+ina tatlui +eu. Tatl +eu nu a ?o't un o+ !e'5,r/it. *u a ?o't nici +car cel +ai )un !intre cre/tini& !ar eu nu a+ /tiut lucrul ace'ta la 5,r'ta !e patru ani& nici +car la cea !e 1ece. Pentru +ine& el era legea /i arul. Pe +'ur ce a+ Cnaintat Cn 5,r't& a+ aPun' treptat <uneori cu c,te o '+ucitur= '31 5! pur /i 'i+plu ca pe un alt +e+)ru tru!it al ra'ei u+ane. Totu/i& nicio!at nu +3a pr'it !orina !e a3i ?ace pe plac. In'& pe +'ur ce Cncre!erea +ea Cn el a intrat Cn !eclin& Cncre!erea +ea Cn Du+ne1eu a cre'cut. C,n!& +ai apoi& cre!ina +ea a aPun' ' ?ie Cn Du+ne1eu <a/a cu+ tre)uie ' ?ie=& a+ : !e'coperit totu/i c 'unt +oti5at nu !e lege /i !e ?rica ia!ului& ci !e ?aa Tatlui +eu cere'c. A't1i a+ o crare !u)lu lu+inat. Printe& +ai pre'u' !e toate& tre)uie ' culti5i ace't gen !e relaie cu copilul tu. E'te un lucru !urero' ' pctuie/ti C+potri5a celui +ai )un prieten al tu. Dac 5ei putea +enine acea't legtur cu copilul tu& nu 5ei +ai a5ea pro)le+e cu el.

    V"andu-2 pe Dumne"eu n tata !i n mama


    C,n! copilul e'te +ic& prinii 'unt 'ingurul A!u+ne1euB pe care el Cl cunoa/te. Pe +'ur ce Cncepe ' !e5in con/tient !e realitile !i5ine& el Cl Cnelege pe Tatl lui cere'c prin inter+e!iul tatlui& lui p+,nte'c. Tailor <+a+elor& !e a'e+enea=& 5oi 'untei ?erea'tra prin care +icuul 5o'tru Cl Cnelege pe Du+ne1euL Copilul Cn5a !e'pre caracterul lui Du+ne1eu o)'er5,n!u3i pe prinii lui. *u e'te ne5oie ca printele ' ?ie per?ect& ci !oar o +ini3caricatur care ' repre1inte o c,ntrire a per'onalitii lui Du+ne1eu. Tot ceea ce Du+ne1eu e'te Cn in?initatea Lui& printele tre)uie ' arate Cn ?init. Printele nu tre)uie ' ?ie atotputernic& ci !oar 'ur'a !e putere a copilului. Printele nu tre)uie ' ?ie atot,nelept& ci !oar 'u?icient !e Cnelept pentru a31 clu1i pe copil /i a Pu'ti?ica a!+iraia ace'tuia. *u e'te ne5oie ca printele ' ?ie ?r pcat& ci !oar ' !e+on'tre1e o con'acrare Cn'pre ceea ce e'te )ine /i '?,nt. C,n! copilul 5e!e la prinii lui o !epen!en '+erit !e 1:

    Du+ne1eu /i !rago'te pentru Du+ne1eu& !eoarece el Ci iu)e/te pe prinii lui /i Ci re'pect& 5a iu)i /i 5a cin'ti pe Cel pe care ei Cl iu)e'c. On +o!ul Cn care copilul 'e raportea1 la !eintorii autoritii <prinii lui=& Cn acela/i +o! el 'e 5a raporta la Du+ne1eu. Dac& atunci c,n! prinii 'pun: A*uB& ei nu iau Cn 'erio' ace't A*uB& nici &&S nuB al lui Du+ne1eu nu 5a ?i luat Cn 'erio'. Copiii cu tai cru1i aPung la +aturitate a5,n!& Cn general& o concepie gre/it !e'pre Tatl lor cere'c. Aceia Cn' care au ?o't e!ucai ' a'culte& !in !rago'te& !e taii lor p+,nte/ti& 'unt +ult +ai pregtii ' a'culte !e Tatl lor cere'c.

    3u poi le a (irele
    Dac 'i+i c ?irele '3au rupt& pro)a)il c ai !ori ' legi altele noi. Iat c,te5a 'uge'tii !e'pre cu+ ' legi ?ire: 3 Uit3te la copilul tu cu plcere /i 1,+)e/te3i <Cnainte !e toate=0 3 (ucur3te !e to5r/ia lui /i !e+on'trea13i acea'ta in5it,n!u31 ' +earg cu tine c,n! nu ai alt +oti5 !ec,t !orina !e a ?i C+preun cu el0 3 On ca1ul celor +ici& uitai35 la po1e 'au citii o carte C+preun0 3 Ve1i pe po!ea /i Poac3te. > tu+)e& ro'togole/te3te& r,1i /i ?31 ' 'e a+u1e0 3 Scoate3l la iar) 5er!e& Cn e7cur'ii a5enturoa'e& pline !e 'u'pan' /i Apri+eP!iiB0 3 > o pli+)are !e 1ece +inute la a'cun1toarea !in po+& pentru a 5e!ea reaiile lui0 3 La'31 ' te !uc la leagn '3i arate cea +ai recent acro)aie a lui0 3 >acei C+preun un 1+eu 'au o coli5ie pentru p'ri0 3 Ma+& Cn5at3i pe copiii ti ' ?ac tot ce tre)uie ?cut Cn ca'. > !in toate o e7perien a+u1ant. *u31 ?olo'i pe cel +ai +ic !rept 'cla5& Cl 5ei epui1a. D3le 5oie ' ?ac prPituri la 5,r'ta !e trei ani. C,n! co/i& la'3o pe cea +ai +ic ' 'tea Po' pe co5or /i ' croia'c aine pentru ppu/i. C,n! picte1i& !3le 5oie ' trag c,te5a !ungi cu pen'ula. 3Tailor& prin participarea lor& ?acei ca )ieii ' 'i+t c 'unt cei care p1e'c ca'a /i o a'igur cu cele nece'are. Dac 'unt Cn 'tare ' u+)le& ei pot ' a!uc Cnuntru pro!u'e ali+entare 'au le+ne pentru ?oc. Lu!ai3i pentru reali1rile lor. I!eea e'te ca ei ' 'i+t c repre1int ce5a 'pecial pentru 5oi /i ' /tie c g'ii o +are 'ati'?acie /i plcere Cn cooperarea cu ei.

    3. Nuiaua
    /mi iubesc prea mult copilul pentru a-l bate"
    A+ cuno'cut un copil 'tp,nit !e o ne+ulu+ire continu. Era ne?ericit& 'uprat& ne+ulu+it& 'e 5icrea tot ti+pul. Ma+a& care 'e 'i+ea +i1era)il !in cau1a aciunilor re)ele ale +icului tiran& era argoa' cu el. Dar ea continua ' 'e roage !e el& !e parc ar ?i Cncercat '3/i a!uc a+inte ce era ceea ce ea au1i'e !e'pre5 &&enun po1iti5B /i a nu A'upri+a +ani?e'tarea per'onaliti luiB. Ma+a Cncerca Cn 1a!ar ' o)in o reacie !e 'upunere la o 'i+pl porunc. Ca o)'er5ator o)iecti5& preocupat !e ?ericirea /i )inele copilului& eu a+ 'pu' +a+ei: ADe ce nu Ci !ai o )taie ca' Cl ?aci ?ericitKB Ma+a& /ocat& a r'pun': AO& 'e 5a !e1)ra !e ace't ?el !e a ?i. E !oar o ?a1 prin care trece acu+B. Dac ea cre!e cu a!e5rat c acea'ta e'te o ?a1 ine5ita)il& nor+al <o 'tare pentru care +icuul Go nn" nu e'te r'pun1tor=& !e ce C/i ie'e uneori !in ?ire& pretin1,n! !e la el un alt +o! !e co+portare 'au o alt atitu!ineK Ma+a& !e/i Cl 'cu1 /i +enine o 'tare Ar)!toareB !e 5eg e& a/tept,n! ca A?a1aB acea'ta ' treac& /i Cn ciu!a ?ilo1o?iei ei e7pri+at prin cu5inte& totu/i Cl Cn5inuie/te pe copil. A!,nc Cnluntrul ei& /tie c el tre)uie ' ?ie 3 ar putea ?i 3 in!i'cuta)il alt?el. Pro)lena lui co+porta+ental e'te 'porit !e critica /i re'pingerea pe care le percepe !in partea unei +a+e !e1apro)atoare /i !in partea celor !in Purul lui. 1$

    A+ aPun' la punctul un!e e'te ni+erit o !i'cuie legat !e nuia. S 5or)i+ !e'pre )taie. Cine cru nuiaua urte pe iul su, dar cine-l iubete l pedepsete ndat " <Pro 5er)e 19:4%=. Acea'ta pare a +erge e7act la opu'ul 'enti+entelor +ultor prini e!ucatori. Pa'aPul a?ir+ li+pe!e c e/ecul Cn a ?olo'i nuiaua 'e !atorea1 ?aptului c prinii C/i ur'c copilul. A*uLB 'trig +a+a& Aeu C+i iu)e'c copilul prea +ult pentru a31 )ateB. Printele care r'pun!e a't?el nu Cnelege: 1= autoritatea Cu5,ntului lui Du+ne1eu0 4= natura !rago'tei0 9= propriile lui <ei= 'enti+ente0 %= caracterul lui Du+ne1eu& 'au& ;= ne5oile copilului.

    45 A nele e autoritatea 0uv%ntului lui Dumne"eu


    Du+ne1eul cel Cnelept care a 'pu': AL'ai copila/ii ' 5in la Mine /i nu3i oprii..:B <Marcu 16:1%= a 'pu' /i: APe!ep'e/te3i ?iul cci tot +ai e'te n!eP!e& !ar nu !orii '3l o+oriB <Pro5er)e 1$:1:=. A Cine cru nuiaua ur/te pe ?iul 'u& !ar cine3l iu)e/te Cl pe!ep'e/te Cn!atB <Pro5er)e 19:4%=. A*e)unia e'te legat !e ini+a copilului& !ar nuiaua certrii o 5a !e1lipi !e elB <Pro5er)e 44:1;=. A*u crua copilul !e +u'trare& cci !ac3l 5ei lo5i cui nuiaua& nu 5a +uri. Lo5in!u3l cu nuiaua& Ci 'coi 'u?letul !in locuina +orilorB <Pro5er)e 49:19&1%=. A*uiaua /i certarea !au Cnelepciune& !ar copilul l'at !e capul lui ?ace ru/ine +a+ei 'ale B <Pro5er)e 4$:1;=. APe!ep'e/te3i ?iul /i el Ci 5a !a o!i n /i Ci 5a a!uce !e'?tare 'u?letuluiB <Pro5er)e 4$:18=. Du+ne1eul care i3a ?cut pe copii le 'pune prinilor c0 nuiaua e'te un in'tru+ent in!i'pen'a)il Cn e!ucaie.

    65 A nele e natura dra ostei


    Se poate c ai 'enti+ente puternice care te C+pie!ic ' Ci )ai copilul& !ar acea'ta nu e'te !rago'te. Du+ne1eu& care i3a creat pe copii /i /tie& a/a!ar& ce e'te cel +ai )ine pentru ei& a 'pu' prinilor ' ?olo'ea'c nuiaua Cn e!ucarea lor. A nu proce!a a't?el& 'u) prete7tul !rago'tei& e'te o acu1aie la a!re'a lui Du+ne1eu Cn'u/i. Aciunile tale 'ugerea1 c 'au Du+ne1eu nu !ore/te )inele copilului tu& 'au tu /tii +ai )ine !ec,t El. Prinilor& tre)uie ' cunoa/tei !i?erena !intre !rago'tea a!e5rat /i 'enti+ente. Senti+entele naturale o+ene/ti 3 a!e'eori luate !rept !rago'te pot ?i !untoare& !ac nu 'unt 'upu'e Cnelepciunii. Drago'tea nu e'te 'enti+entali'+. A!ic& !rago'tea nu Cn'ea+n acele 'enti+ente pro?un!e pe care le a5e+ a!e'eori ?a !e cei care ne 'unt apropiai. A'e+enea 'enti+ente pot ?i& /i !e +ulte ori 'unt& 'luPitoare ale eului. Drago'tea nu Cn'ea+n nici!ecu+ e+oii. Drago'tea& Cn 'en'ul ei cel +ai pur& Cn'ea+n a !ori )inele celuilalt& /i a31 ?ace. A!e5rata !rago'te e'te !e1intere'at. Cu alte cu5inte& nu e7i't nici!ecu+ g,n!ul !e c,/tig per'onal& nici !e pier!ere per'onal& Cn actul iu)irii. A!e5rata !rago'te are Cn 5e!ere /i ?ace ce e'te cel +ai )ine pentru copil. 46

    75 A nele e propriile sentimente


    O +a+ 'la) !in punct !e 5e!ere e+oional caut a!e'eori !epen!ena copilului !e ea pentru propria C+plinire a eului ei. Ei i 'e 'ati'?ace o ne5oie luntric pro?un! atunci c,n! C+pline/te or)e/te orice cerin a copilului. Pa'iunea ei +i'tuitoare pentru copil& pe care ea o con'i!er !rago'te& e'te prea 'acr pentru a putea ' o periclite1e. *e'igurana ei o ?ace ' ai) Cn 5e!ere nu+ai ceea ce ea con'i!er a ?i pier!ere Cn actul )tii. Ea 'e te+e ' ?ac ce5a ce l3ar putea !eter+ina pe copil ' o re'ping. Ontr3un a'e+enea ca1& ea nu Cl iu)e/te pe copil& ci 'e iu)e/te pe ea Cn'/i. Propriile ei 'enti+ente au a'cen!ent a'upra ne5oilor copilului. Pri5irea Palnic !e Cn/elare !in 'r+anii lui oc i/ori ?r,nge pur /i 'i+plu ini+a ei )olna5. Ea ar 'u?eri prea +ult !ac ar a'culta !e Du+ne1eu Cn pri5ina e!ucaiei copilului ei. A3i 'ati'?ace propriul 'enti+entali'+ /i& !e tea+a unei pier!eri per'onale& a negliPa nuiaua Cn'ea+n a31 urC pe copil /i a te iu)i pe tine Cn'ui. !uiaua i certarea dau nelepciune, dar copilul lsat de capul lui ace ruine mamei sale" <Pro5er)e 4$:1;=. A5,n! propria ei ne5oie& ea e'te at,t !e nai5& Cnc,t ' crea! c A!ulceleB ei copil 5a !ep/i acea't ?a1 /i 5a !e5eni o per'oan +inunat. Ea 'e g,n!e/te: AS +ai treac ce5a ti+p0 el nu Cnelege CncB. A !a la o parte propriile3i 'enti+ente cu 'copul !e a anali1a Cn +o! o)iecti5 )inele copilului e'te 'ingura !rago'te a!e5rat. Dac o +a+ trece cu 5e!erea gre/elile copilului& 'rut,n!u31& ea nu31 iu)e/te. Se poate c propria ei +,nie o !eter+in ' nu 'e Cncrea! Cn +oti5aiile ei !e a aplica pe!eap'a corporal. Apoi& !e a'e+enea& e'te po'i)il ca acea't ne,ncre!ere Cn ?olo'irea nuielei ' C/i ai) originea Cn a+intirile !e'pre un tat tiranic& iraional. Poate c ea aPurat: AEu nu 5oi ?i nicio!at ca tatl +eu. Eu C+i 5oi iu)i copiii. Ei nu 'e 5or te+e !e +ine a/a cu+ +3a+ te+ut eu !e tatl +euB. Tatl nu i3a ?cut ru nu+ai ei& ci /i copiilor ei prin ?aptul c a ?cut3o ' acione1e la e7tre+a opu'. Uneori& i+agini !in trecut o !eter+in pe +a+ ' ai) pro?un!e pre'i+iri 'u+)re ori !e c,te ori tatl Ci )ate pe copii. <Ma+ele care au ?o't Cn5ate ' a'ocie1e +,nia cu !i'ciplinarea acu1 !e +,nie pe oricine C/i )ate copilul=. Copilul 'i+te atitu!inea protectoare a +a+ei /i Cncepe ' pl,ng& cut,n!3o pe ea& atunci c,n! tatl 5rea '31 pe!ep'ea'c. Lip'a ei !e Cnelegere a !i'ciplinei tatlui C+pie!ic e?iciena ace'teia /i ?acilitea1 ?or+area unui co+porta+ent gre/it Cn copil. E'te ti+pul !e a Cnceta ' +ai reacione1i C+potri5a trecutului /i !e a Cncepe ' acione1i a/a cu+ 'pun Du+ne1eu /i Pu!ecata 'ntoa'. Unii prini nu ?olo'e'c nuiaua !in cau1a pre'iunii celor !in Purul lor. Poate c ei 'unt Cn !e1acor! cu propriii lor prini Cn legtur cu e!ucaia copiilor. Printele +o!ern e'te )o+)ar!at cu o propagan! care 'e pretin!e a 'e )a1a pe cele +ai recente !e'coperiri !in !o+eniul p'i ologiei /i care incri+inea1 cre/terea copiilor pe )a1e )i)lice. Prinii 'unt ru/inai /i ?cui ' 'e uite Cn Purul lor Cnainte !e a aplica !i'ciplina.

    85 A nele e caracterul lui Dumne"eu


    Printele care Pu'ti?ic ne?olo'irea nuielei apel,n! la 'cu1a c C/i iu)e/te copilul ?oarte +ult& nu Cnelege caracterul /i +eto!ele lui Du+ne1eu ?a !e propriul Lui popor. E7i't Cn pre1ent un +o!el !e g,n!ire care '3a 'trecurat /i Cn +entalitatea cre/tin /i care 'un ca+ a/a: ADeoarece Du+ne1eu e'te !rago'te& El nu ?ace !i'cri+inri& nu are pretenii& nu e'te r1)untorB. On e'en& !rago'tea lui Du+ne1eu e'te 51ut ca inco+pati)il cu !reptatea lui Du+ne1eu. Celor care cre! a't?el li 'e pare c El tre)uie ' ?ie 'au una& 'au cealalt. E7i't un 'enti+ent 5ag& ne!e?init& c Du+ne1eu a ?o't o!at r1)untor& !ar acu+ El e'te pa'i5& tolerant /i ecu+enic 3Tatl Uni5er'al. Du+ne1eu e'te !e1)rcat !e per'onalitatea Lui ec ili)rat /i !e'cri' ca 41

    nea+enintor. Cerul e'te )ine pri+it0 ia!ul e'te 'u'pect& ,,!u "udeca"& cel +ai cuno'cut 5er'et !in& (i)lie Ae'te citat ca /i cu+ nici Du+ne1eu nu ar +ai putea ?ace !eo'e)ire Cntre )ine /i ru. On +'ura Cn care Du+ne1eu e'te !rago'te& Cn aceea/i +'ur El e'te /i '?,nt& !rept& e'te Pu!ecat /i a!e5r. Datorit !rago'tei Lui pentru !reptate 5ine El ntr-o lacr de oc, ca s pedepseasc pe cei care nu cunosc pe Dumnezeu i pe cei ce nu ascult de #van$%elia Domnului nostru &sus Cristos" <4 Te'aloniceni 1::=. A alege o latur a caracterului lui Du+ne1eu !rept +o!el pentru aciunile noa'tre& Cn ti+p ce o lep!+ pe cealalt& cu greu 'e poate nu+i 5irtute.

    Dumne"eu pedepse!te pe copiii 2ui


    Aceia care& !intr3un 'enti+ent genero' !e !reptate& pre?er ' nu ?olo'ea'c nuiaua& Ol con!a+n !e ?apt pe Du+ne1eu. Cci Domnul pedepsete pe cine-l iubete i bate cu nuiaua pe orice iu pe care-l primete' (u erii pedeapsa) Dumnezeu se poart cu voi ca i cu nite ii' Cci care este iul pe care nu-l pedepsete tatl* Dar dac suntei scutii de pedeaps, de care toi au parte, suntei eciori din curvie, iar nu ii" <E5rei 14:@3:=. Apoi ni 'e 'pune c El ne pe!ep'e/te Apentru )inele no'tru& ca ' ne ?ac prta/i '?ineniei LuiB <E5rei 14:16=. Ce a?ir+aie pro?un!L Du+ne1eu nu are ?ii care ' 'cape !e pe!eap'3 Atoi au parte B !e ea. Vi a Cncetat El oare ' iu)ea'c pe aceia pe care i3a pe!ep'itK Din contr& !rago'tea a ?o't +oti5aia Lui !e a3i A)ateB. 'umai cu a#utorul pedepsei pot (iii 2ui s (ie pe deplin prta!i la s(inenia 2ui5 El ?ace acea'ta && pentru )inele no'truB. '''orice pedeaps, deocamdat, pare o pricin de ntristare, i nu de bucurie'''" <E5rei 14:11=. Pe!eap'a lui Du+ne1eu e'te o A)taieB !ureroa'& '''prinii notri trupeti''' ne pedepseau''' cum credeau ei c e bine" <E5rei 14:$&16=. (i)lia nu nu+ai c Cng!uie A)taia ?i1icB& !ar o /i pro+o5ea1 ca +iPloc !e a aPunge la '?inire 3 atunci c,n! e'te a!+ini'trat pentru binele" ?iului. Pe!eap'a corporal e'te pre1entat ca un 'e+n 'igur al !rago'tei: Cci Domnul pedepsete pe cine-l iubete ". Dac nu e7i't pe!eap' corporal& ace'ta e'te un in!iciu c cel Cn cau1 nu e'te iu)it& c e'te un bastard". Ee!e+& !eci& c pe!eap'a C/i are originea Cn Cn'/i !rago'tea lui Du+ne1eu Cnelege+ a't?el pa'aPul iniial !in Pro5er)e 19:4%: Cine cru nuiaua urte pe iul su, dar cine l iubete l pedepsete ndat"' Dac !rago'tea lui Du+ne1eu 'e arat prin A)tileB pe care ni le !& atunci noi nu pute+ ' Ci iu)i+ Cn!eaPun' !e +ult pe copiii no/tri& Cnc,t ' Ci pe!ep'i+ 'pre '?inireK Eu a+ au1it o!at pe un a!ole'cent r15rtit 'pun,n!: &&Mcar !ac +3ar iu)i Cntr3at,ta& Cnc,t ' + )atLB Recent& o +a+ ne3a 'pu' c !up ce i3a potolit pe copiii ei prin ?olo'irea con'ec5ent a nuielei& unul !intre copii a +ulu+it lui Du+ne1eu c a ?cut3o pe +a+a lui +ai !ulce. (tile 'porite au re!u' nea'cultarea& ?c,n!u31 pe copil ' ?ie Cntr3o ar+onie +ai +are cu +a+a lui. El a interpretat acea'ta ca Cn'e+n,n! a ?i o +a+ +ai !ulce.

    95 A nele e nevoile copilului


    On'/i natura copilului <alctuirea natural& con'tituia ?i1ic /i 'piritual& ?iina creat= ?ace ca nuiaua ' ?ie un ele+ent in!i'pen'a)il Cn e!ucaia /i !i'ciplinarea lui. Eo+ ?ace& pe 'curt& c,te5a co+entarii re?eritoare la natura copilului /i apoi 5o+ 'ugera c,te5a i+portante aplicaii practice. AEi 'e rtce'c !e Cn!at& ce 'e na'c& 5or)in! +inciuniB <P'al+ul ;::90 FGE=. Copila/ul prin inter+e!iul cerinelor naturale !up ran& !e1+ier!are /i con?ort trupe'c& Cn5a cur,n! c printr3o pre1entare& Cn +o! ?al'& a ne5oii lui& 5a !o),n!i un e7ce' !e Cng!uin. Dar& !in cau1a ?acultilor lui i+ature !e a g,n!i& +inciuna nu Ci e'te 'ocotit pcat. ADeci& cine /tie ' ?ac )ine /i nu ?ace '5,r/e/te un pcatB <Iaco5 %:18=. ADar pcatul nu e'te inut Cn 'ea+ c,t 5re+e nu e'te o legeB <Ro+ani ;:19=. Copila/ul& necuno'c,n! A)inele /i rulB <Deuterono+ 1:9$=& nu i 'e i+put ca pcat 44

    +inciuna acea'ta. Totu/i& copila/ii +int. Iar copiii 'e !e15olt cu o +uli+e !e alte g,n!uri /i ?apte& egoi'te care& atunci c,n! 5or aPunge la Acuno/tina )inelui /i a r,uluiB 5or con'titui Atrupul pcatuluiB. De/i acu+ ei nu pot ?i Cn5inuii& 5a 5eni un ti+p c,n!& prin !e15oltarea Cnelegerii& con/tiina lor 'e 5a tre1i0 /i atunci& ei 5or ?i 'ocotii 5ino5ai !in pricina ace'tor lucruri. Copilul tu e'te Cntr3un trup !e carne neputincioa'. In'tinctele !ate !e Du+ne1eu pentru C+plinirea ne5oilor /i !orinelor trupului con'tituie un prileP per+anent !e a po?ti. In'tinctul Cn 'ine nu e'te pcat. Po?ta crnii e'te ce5a natural <Deuterono+ 14:1;=. Dar c,n! cine5a e'te Aatra' !e po?ta lui Cn'u/i /i +o+itB& po?ta 1+i'le/te /i A! na/tere pcatuluiB <Iaco5l:1%& 1;=. *u poi '3i 'cute/ti pe copii !e 5iaa !e Cncercare pe care ace't trup al crnii <piele& ',nge /i oa'e0 toate !orinele /i ne5oile lui= o 5a a!uce. <On'pre acea'ta 'e Cn!reapt& !e ?apt& planul lui Du+ne1eu=. Dar poi ' ?ii pregtit /i ' 5eg e1i ca ' Ci e!uci a't?el& Cnc,t ' nu ca! pra! unui +o! egoi't !e 5ia. *uiaua e'te aPutorul tu !i5in. A*uiaua /i certarea !au Cnelepciune...B <Pro5er)e 4$:1;=. Inelege3ne )ine& noi nu 5re+ ' in'inu+ c poi& prin& e!ucaie& '3i ?aci pe copii ' aPung la e7perien cre/tin& ci 5re+ !oar ' 'pune+ c +intea /i trupul tre)uie !e15oltate la cea +ai Cnalt3po'i)il !i'ciplin natural. Acea'ta nu 5a ?ace altce5a !ec,t ' aPute la con5ingerea Du ului !e'pre& pcat /i& Cn cele !in ur+& la Cnelegerea ne5oii lor !e un M,ntuitor. *oi 5or)i+ acu+ !e'pre ?olo'irea legal a legii.

    $entimente ne ative
    Acu+ e7a+in+ ne5oile copilului. Onelegerea !e15oltrii copilului ne aPut ' Cnelege+ ne5oile lui. Ong!uina ?a !e 'ine /i un 'pirit ne'tp,nit& prin natur& cau1ea1 ne+ulu+ire e+oional. *e'igurana re1ult !in lip'a !e !i'ciplin. Lip'a !e auto'tp,nire generea1 +,nie. E/ecul !e a ?ace !up capul 'u !uce la autoco+pti+ire. Po?tele ne,+plinite re1ult Cn nea't,+pr o)o'itor. Senti+entul !e a ?i tratat ne!rept ! na/tere la a+rciune. Din acea't cau1 at,t copilul& c,t /i a!ultul au o ne5oie Cnn'cut !e a ?i con!u/i. Alt?el& re1ultatul 5a ?i lip'a !e 'cop /i !e i!entitate. ,,Copilul lsat de capul lui ace ruine mamei sale" <Pro5er)e 4$:1;=. C,n! copilul 'e !e15olt cu acea't con/tiin a obli$ativitaii"& orice Cnclcare a 'tan!ar!ului lui cre'c,n! pro!uce un 'enti+ent !e 5ino5ie. <Senti+entul !e 5ino5ie e'te o ?uncie natural& in5oluntar a +ecani'+ului !e autopre5enire al intelectului /i al 'piritului=. Copilul a?lat la o 5,r't ?oarte ?rage!& care !e5ine con/tient !e !atorie /i caut ' o ur+e1e& atunci c,n!& !in +oti5e egoi'te& nu o C+pline/te& e7peri+entea1 un 'enti+ent !e 5ino5ie. De/i ?unciile !epline ale ?acultilor 'u?lete/ti nu operea1 Cnc la capacitatea lor co+plet Cn copil& totu/i& copilul e'te C+po5rat cu un 'enti+ent !e 5ino5ie /i !e1gu't ?a !e 'ine. Copilul care e'te a/a !e C+po5rat cu !e1gu't ?a !e 'ine !e5ine /i +ai netre)nic atunci c,n! Ai 'e in pre!iciB& c,n! e'te ru/inat& ri!iculi1at& pri5at !e unele pri5ilegii& tri+i' Cn ca+era lui& pu' la col 'au c,n! e'te )ru'cat /i a+eninat. Ace'te lucruri pro5oac Cntr3a!e5r +,nia copilului. Printele& prin a'e+enea aciuni& a+pli?ic pro)le+a. Copilul poate ?i ?orat& printr3una !in ace'te +eto!e: ' +ani?e'te o a'cultare te+porar& !ar ini+a lui plin !e necurie e'te Cntrit Cn rul ei.

    0lari(icarea de" ustului (a de sine


    Eu cre! c& !e !ragul clari?icrii& e'te )ine ' in'ere1 aici !e?iniia +ea !e'pre A!e1gu'tul 49

    ?a !e 'ineB. Dintr3o e7traor!inar ignoran& p'i ologia +o!ern 'u'ine c pro)le+a +aPor a o+ului con't Cn ?aptul c ace'ta &&nu 'e iu)e/te pe 'ine Cn'u/iB. Acea't interpretare 'e !atorea1 e/ecului !e a Cnelege a'ocierea 'enti+entului !e !e1gu't ?a !e 'ine& care pro5ine !in 'enti+entul !e 5ino5ie& cu +oti5aia 'upre+ a !rago'tei !e 'ine. Datorit ?elului Cn care a+ ?o't creai& noi& Cn +o! natural& ne iu)i+ pe noi Cn/ine. *e g,n!i+ la ceea ce e'te 'pre )inele no'tru. Cci nimeni nu i-a urt vreodat trupul lui, ci l %rnete, l n$ri"ete cu dra$'''" <E?e'eni ;:4$=. Prin natura lui& ?iecare o+ aprecia1 !reptatea /i o a/teapt /i !e la el Cn'u/i. A nu o Cn?ptui Cn'ea+n a e7peri+enta 'enti+entul !e autocon!a+nare /i a 'u?eri !urerile 5ino5iei. Du ul o+ului& !at !e Du+ne1eu& e'te Cn1e'trat cu un Pu!ector per+anent& inerent& !i5in 3 con/tiina. Cu c,t cine5a aprecia1 +ai +ult propriul lui )ine <'e iu)e/te pe 'ine Cn'u/i=& cu at,t !i'preul ?a !e 'ine Cn'u/i 5a ?i +ai +are <ace'ta ?iin! 'enti+entul !e 5ino5ie= atunci c,n! nu reu/e/te '3/i ating propriile lui 'tan!ar!e !e a ?ace )ine. De1gu'tul ?a !e 'ine care !ecurge !e aici nu e'te altce5a !ec,t o auto+u'trare pentru e/ecul Cn a ?ace )ine per'oanei pe care o iu)e/te cel +ai +ult 3 LUI O*SUVI. Copilul 'au a!ultul care 'e auto!ete't& !in cau1a con/tiinei lui care Cl acu1& C/i ur/te propria lui 'tare 'au 'oart 3 cu 'iguran !atorit !rago'tei !e 'ine. Cu c,t cine5a 'e iu)e/te +ai +ult pe 'ine cu at,t !e1gu'tul ?a !e 'ine e'te +ai +are. Dac cine5a '3ar urC cu a!e5rat pe 'ine& ar g'i o +are 'ati'?acie Cn lucrurile negati5e care i 'e Cnt,+pl. C,n! un copil 'e auto!ete't& el 'e con!a+n pe 'ine Cn'u/i pentru ACnclcri cuno'cute ale con/tiinei /i pentru e/ecul Cn a 'e ri!ica la Cnli+ea propriilor lui 'tan!ar!e. Repet& 'enti+entul !e 5ino5ie !e+on'trea1 c& prin natura lui& copilul /tie Cn +o! in'tincti5 c +erit pe!eap'a pentru e/ecul lui +oral.

    $entimentul de vinovie
    Prin ur+are& pentru a Cnelege natura copilului& cunoa/terea pre1enei 'enti+entului !e 5ino5ie e'te e'enial Cn aplicarea pe!ep'ei. (taia <cu nuiaua 'au cu cureaua= e'te in!i'pen'a)il pentru Cn!eprtarea 'enti+entului !e 5ino5ie !in copilul tu. On'/i con/tiina <natura= lui cere pe!eap'a. Cele +ai +ulte pro)le+e p'i ologice C/i g'e'c r!cina Cn 'enti+entul !e 5ino5ie. Ace'ta apare nu+ai acolo un!e cine5a 'e 'ocote/te& cu 'inceritate 5re!nic !e a ?i )la+at. Se poate ca cine5a ' ?ie con5in' !e 5in Cntr3un +o! nepotri5it& !ar oricu+& 'enti+entul !e 5ino5ie e'te autoincri+inator. Prinii care Cncearc '3i ru/ine1e /i '3i u+ilea'c pe copiii lor cu 'copul !e a le i+pune un co+porta+ent corect 5or 5e!ea c puterea unei con/tiine 5ino5ate ine Cn ?r,u unele aciuni& !ar prin acea'ta nu 5or ?ace !ec,t ' a!,ncea'c 'enti+entul ?al' !e 5ino5ie care Ci 5a Cn!eprta pe copii !e a!e5rata pocin /i 5in!ecare. Senti+entul !e 5ino5ie nu e'te nicio!at& Cn el Cn'u/i& re'taurator. A!ic& el nu con!uce la aciuni +ai puin repro)a)ile. Din contr& 'u?letul c inuit !e 5in e'te ro) ?a !e orice i'pit. Senti+entul !e 5ino5ie te Cn!eprtea1 !e ?actorii re'tricti5i nor+ali. Di'perarea cau1at !e 5in anulea1 +oti5aia !e a ?ace )ine. Tea+a !e e/ec re!uce a/teptrile. Senti+entul !e 5ino5ie re!uce autoaprecierea p,n la punctul Cn care nu te +ai a/tepi la altce5a !ec,t la e/ec. Acea't realitate i3a !eter+inat pe p'i ologii +o!erni ' con'i!ere !rept 5ino5at Cn'u/i 'enti+entul !e 5ino5ie. A acu1a 'enti+entul !e 5ino5ie e'te ca /i cu+ te3ai ocupa !e !urerea cau1at !e un !inte 'tricat& nu !e !intele Cn 'ine. Aceia care e7peri+entea1 'enti+entul !e 5ino5ie ca ur+are a ?aptelor lor rele 'unt 51ui a!e'eori pro5oc,n!u3/i !urere 'au 'u?erin lor Cn/ile. Ace't a)u1 !e 'ine e'te o Cncercare incon/tient !e a ApltiB. Legea ne'cri' a !reptului co+un pri5itoare la r'plat cuprin!e toat g,n!irea o+ului. In!i?erent !e 5,r't& religie <'au lip'a ei=& e!ucaie 'au ?ilo1o?ie& /ti+ cu toii c ?apta rea +erit /i 'e poate a/tepta la pe!eap'. Acea't lege e'te Cn'u/it c iar /i !e aceia care C/i !au 5iaa pentru a o conte'ta. Cu pri+a tre1ire a con/tiinei& copilul Cnelege c a/a 'tau lucrurile. 4%

    Su?letul C+po5rat !e 'enti+entul !e 5ino5ie 'trig !up lo5iturile /i cuiele Pu'tiiei. Copilul tu nu poate Cnc Cnelege c Wi!itorul a ?o't )iciuit /i pironit pe le+n Cn locul lui. *u+ai nuiaua poate ' p1ea'c 'u?letul lui p,n Cn 1iua ilu+inrii +orale. De aceea& 'u?letul o+ului nu C/i g'e/te o!i na p,n ce con/tiina nu e'te C+pcat printr3o pri5ire cu cre!in la Mielul Cn',ngerat& r'tignit al lui Du+ne1eu. Senti+entul !e 5ino5ie e'te principalul +artor al legii C+potri5a pcto'ului. Senti+entul !e 5ino5ie e'te Cngr!irea care Cl Cnc i!e pe cel o',n!it Cn 'u?erina 5e/nic a pcatului lui. A'e+enea unui procuror 1elo'& con/tiina nu la' ca1ul p,n ce nu '3a con5in' c '3a Cn?ptuit !reptatea. Eu a+ 51ut o!at cu+ o ?eti& c,n! a ?o't prin' '5,r/in! ce5a ru& '3a Cntor' cu 'patele ctre prini& /i3a !at Po' 'cutecul /i /i3a aplicat trei lo5ituri pe'te ?un!ul gol. Gert?a& !e/i !rgla/& a ?o't acceptat.

    'uiaua nu colul
    Un )iat nu e'te )tut atunci c,n! ?ace i'tericale 'au c,n! nu a'cult. Se pare c C/i g'e/te plcerea Cn a ?ace ceea ce i 'e porunce/te ' nu ?ac. Cu c,t 'e r15rte/te +ai +ult& cu at,t !e5ine +ai nenorocit /i +ai ne?ericit !in cau1a 'enti+entului !e 5ino5ie. Pe!ep'irea lui con't Cn ?aptul c e'te ciupit 'au tri+i' ' 'tea Cntr3un col 'au Cnc i'& uneori& Cntr3o c+ru Cntunecoa'. C,n! ie'e !e acolo& e'te +ai tur)at ca oric,n!. Ar putea 'peria /i un )alaur. On ti+p ce 'ttea Cn col& el C/i 'punea: A*i+eni nu + iu)e/te. Sunt tot a/a !e ru ca /i Dia5olul. *icio!at nu ?ac ce5a )un.B Ace't +ic in!i5i! e'te cre'cut pentru a3/i ocupa locul Cntr3o celul !e Cnc i'oare. Mai +ult& colurile Cntunecoa'e /i ca+erele Cntunecoa'e !au na/tere la Cntuneric Cn 'u?let. *u+ai nuiaua /i +u'trarea a!uc Cn!reptare. Ciupitul nu ar tre)ui nicio!at ?olo'it !ec,t ca un in'tru+ent !e e!ucare Cn ca1ul unui copila/ care ciupe/te. Ontr3un ?el& copiii /tiu c nuiaua e'te partea ce li 'e cu5ine. Ciupitul nu+ai Ci Cn?urie 3 le 't,rne/te +,nia.

    Binecuv%ntatul sentiment de vinovie


    Senti+entul !e 5ino5ie e'te o parte e'enial a eului no'tru natural& +oral. >r el& a+ ?i ca un !etector !e ?u+ ?r alar+. Dar& 'enti+entul !e 5ino5ie e'te nu+ai un +iPloc 'pre un 'cop& o 'tare te+porar. E'te !urerea 'u?letului& ca atunci c,n! atinge+ ce5a ?ier)inte0 e'te !e'tinat ' ne atenione1e& ' ne 'c i+)e aciunile. E'te o +are )inecu5,ntare ' ai ace't 'enti+ent& e'te un 'e+n al 5ieii& o reacie 'ntoa'. *u ur+ai '?aturile ?ilo1o?iei +o!erne& Cncerc,n! ' eli+inai 'enti+entul !e 5ino5ie printr3o tratare cu 'uper?icialitate a 'tan!ar!elor. Meninei 'tan!ar!ele ri!icate 3 a/a !e ri!icate ca /i per'oana lui Cri'to'. L'ai ' apar 'enti+entul !e 5ino5ie& /i& !e/i ei 'unt prea +ici pentru a Cnelege& Cn!eprtai31 cu aPutorul nuielei. C,n! 5a 5eni 5re+ea& principiile crucii 5or ?i u/or !e priceput.

    Puterea de eliberare"
    Printele !eine Cn +,na lui <'u) ?or+a unei nuiele= puterea !e a eli)era copilul !e 'enti+entul !e 5ino5ie& !e a3i curai 'u?letul& !e a !a Cn5tur !u ului lui& !e a Cntri otr,rea lui /i !e a3i !a un Cnceput nou prin Cncre!erea c toat !atoria lui e'te ac itat. +tile care rnesc cur rul i loviturile a"un$ la prile luntrice" <Pro5er)e 46:96& *AS(=. <,rile luntrice" e'te un +o! ar aic !e a 'pune Aini+B.= De'pre lo5ituri <btile cu nuiaua" 3 E5rei 14:@= 'e 'pune c 'unt pentru 'u?let ceea ce ',ngele 5in!ector e'te pentru o ran. Copilul )tut core'pun1tor /i la 5re+ea potri5it e'te 5in!ecat Cn 'u?let /i re'ta)ilit la integritatea !u ului lui. Un copil poate ?i Cntor' !e pe !ru+ul 'pre ia! cu aPutorul )tilor corecte. !u crua copilul de mustrare, cci dac-l vei lovi cu nuiaua, nu va 4;

    muri' -ovindu-l cu nuiaua, i scoi su letul din locuina morilor" <Pro5er)e 49:1931%=. Tat& ca +are preot al ?a+iliei& tu poi ' Cn!repi pe copilul tu 'pre Cnnoirea 5ieii. Senti+entul !e 5ino5ie Ci o?er lui Satan o carte !e 5i1it /i o u/ !e intrare la copilul tu. (taia a!+ini'trat Cn +o! core'pun1tor e'te re'tauratoare ca ni+ic altce5a.

    'uiaua m%n %ietoare


    Ol +,ng,i tu pe copilul tu cu nuiauaK Dac nu ai 51ut nuiaua ca pe un +iPloc !e +,ng,iere a copilului tu& n3ai Cnele' ro'tul ei .oia$ul i nuiaua .a m mn$ie" <P'al+ul 49:%=. l voi pedepsi cu o nuia'''" <4 Sa+uel 8:1%=. /tunci le voi pedepsi rdele$ile cu nuiaua si nele$iuirile cu lovituri" <P'al+ul :$:94=. Da5i!& care a e7peri+entat nuiaua coreciei lui Du+ne1eu /i a ?o't pe!ep'it pentru ?r!elege& a g'it +,ng,iere Cn !i'ciplinarea !i5in. El a ?o't +,ng,iat !e nuia. Ea 13a Cncre!inat !e puterea& griPa& !rago'tea /i cre!incio/ia lui Du+ne1eu. Copiii au ne5oie ' /tie c cine5a !eine controlul. ,edepsete-ti iul atta timp ct mai este nde"de i nu lsa su letul tu s l crue din cauza stri$telor lui" <Pro5er)e 1$:1:0 FGE=. >olo'irea a!ec5at a nuielei ! o nou 'peran copilului r15rtit. On!e+nul e'te !e a nu l'a ca 'trigtele lui ' te ?ac ' re!uci inten'itatea 'au !urata )tii. Senti+entele unui printe pot 'ta Cn calea unei curiri te+einice. Un copil nepe!ep'it nu e'te nu+ai agitat /i irita)il Cn !u ul lui& ci el ?ace /i ca Cntreaga ca' ' ?ie tul)urat. ,edepsete-i iul i el i va da odi%n i i va aduce des tare su letului" <Pro5er)e 4$:l8=.

    $-a nt%mplat o minune n seara asta aici


    Recent un cuplu t,nr cu cinci copii a 5enit la noi pentru '?at. Soia !e5eni'e neco+unicati5 ?a !e 'oul ei /i ira'ci)il ?a !e cei trei copii a?lai 'u) 5,r'ta !e cinci ani. ,,0neori simt c o s nnebunesc' !u mai vreau s am ali copii"& a r)u?nit ea. Au 'tat Cn ca'a noa'tr c,te5a 1ile& 'upun,n!u3'e cercetrii noa'tre atente. Dup ce le3a+ !at unele '?aturi& '3au !u' aca' /i le3au pu' la Cncercare. Dou 'pt+,ni +ai t,r1iu& 'e a?lau la o 'tr,ngere un!e eu 5or)ea+. Copiii au /e1u toi alturi !e ei pe )anc& ?r ' ?ac 5reun 1go+ot. La ur+& tatl& cu oc ii plini !e +irare& a e7cla+at: AS3a Cnt,+plat o +inune Cn 'eara a'ta aici /i ni+eni nu pare ' o ?i re+arcatLB Cn ti+p ce eu + uita+ !up ni/te c,rPe aruncate& el a continuat: AUn Cntreg& 'er5iciu !i5in /i nici +car un piuitL *u3+i 5ine ' cre!LB Puin in'truire /i puin !i'ciplinare& /i copiii le3au !at Ao!i nB /i A!e'?tareB. (a +ai +ult& copiii erau Cn +o! e5i!ent +ai ?ericii. Mai t,r1iu& +a+a lor a 'pu': AAcu+ cre! c +i3ar plcea ' +ai a+ copiiB.

    Ba &eta ma ic
    *u 5 g,n!ii la nuia ca la o ar+ !e aprare 'au ca la un +iPloc !e etalare a ?orei0 g,n!ii3 5 la nuia ca la o A)ag et +agicB. Prinii care 5a! pentru pri+a !at puterile ei re'tauratoare 'unt ui+ii. I+aginai35 un copil& !e orice 5,r't& care e'te ne?ericit& pl,ngre& un tiran pentru ceilali copii. C,n! te uii la el& tot ce poi 5e!ea e'te interiorul )u1ei in?erioareL Orice +eto! !e a3i a!uce u/urare a e/uat. Copilul 'i+te c trie/te Cntr3un teritoriu 'trin& ocupat. On +o! e5i!ent& el plnuie/te 1iua Cn care ' 'e 'cuture !e Pug. Mituit& a+eninat& pocnit& el nu+ai aPunge /i +ai ru. *u ?olo'i nuiaua pe ace't copil /i 5ei ?ace !in el un Ana1i'tB. Eu /i acu+ + +inune1 !e puterea +icii nuiele. Dup o 'curt e7plicaie !e'pre atitu!ini rele /i ne5oia !e a iu)i& cu r)!are /i cal+& aplic nuiaua pe ?un!ul lui. Ontr3un ?el& !up opt 'au 1ece lo5ituri& otra5a 'e tran'?or+ Cn !rago'te !e)or!ant /i +ulu+ire. Lu+ea !e5ine un loc ?ru+o'.Ia na/tere un copil nou. Acea'ta Cl 4@

    ?ace pe a!ult ' pri5ea'c ui+it nuiaua& Cncerc,n! ' 5a! ce lucru +agic 'e a?l Cn ea.

    4. Folosirea nuielei
    A-mi (ace datoria
    S,n! 5ine +o+entul ' ?olo'e/ti nuiaua& trage aer Cn piept& rela7ea13te& roag3te: ADoa+ne& ? !in acea'ta o 'e'iune 5aloroa' !e Cn5are. Cur pe copilul +eu !e ner5o1itate /i r15rtire. > ca ' repre1int cu+ 'e cu5ine cau1a Ta Cn acea't c e'tiuneB. *u lo5ituri )ru/te. *u 5oce ri!icat. Copilul tre)uie ' ?ie Cn 'tare ' anticipe1e apropierea nuielei prin inter+e!iul 'piritului tu lini/tit& otr,t& controlat. La ace't punct& intrat Cn panic& el 'e 5a gr)i '3/i !e+on'tre1e a'cultarea. 'u rsplti niciodat ascultarea nt%r"iat prin comutarea sentinei. Vi nu31 trage tu la locul curirii. Parte !in e!ucarea lui e'te ca& Cn 'upunere& el ' 5in acolo. Totu/i& !ac a)ia acu+ Cncepi ' Cncerci ' 'tp,ne/ti un copil !ePa r15rtit care ?uge !e pe!eap' /i e'te prea incoerent ca ' a'culte& atunci ?olo'e/te orice ?or nece'ar pentru a31 !o+ina. Dac tre)uie '& te a/e1i pe el ca ' Cl )ai& atunci nu e1ita. Vi ine31 a/a p,n capitulea1. Do5e!e/te3i c tu e/ti +ai +are& +ai 5iguro'& +ai Cn!elung r)!tor /i c nu e/ti i+pre'ionat !e 5aietele lui. On?r,nge3l total. *u accepta nici o con!iie !e pre!are. *ici un co+pro+i'.Tu tre)uie ' 'tp,ne/ti a'upra lui ca un 'u5eran )ine5oitor. Tu ai ulti+ul cu5,nt. Alt?el& 'pune3i nu+ai ' 'e aplece pe'te pat0 Cn ti+p ce 'e a?l Cn acea't po1iie& ro'te/te o 'curt !oPan Cn cu5inte ale'e& cu griP. <Tre)uie ' te a'iguri c atenia lui e'te co+plet Cn!reptat 'pre tine=. Oncet& Cncepe '31 )ai. Dac o ?aci prea repe!e& '3ar putea ' nu la/i ti+p 'u?icient pentru pro!ucerea tran'?or+rii interioare. R+,ne la aprecierea ta +'ura cea +ai e?icient. Eu a+ !e'coperit c& !e o)icei& cinci p,n la 1ece lo5ituri 'unt 'u?iciente. Uneori& Cn ca1ul copiilor +ai +ari& +ai ale' !ac lo5iturile nu 'unt Cn!eaPun'& !e puternice& copilul poate ' a?i/e1e Cn continuare o atitu!ine re)el. Dac 'e Cnt,+pl ace't lucru& opre/te3te ca '31 in'truie/ti /i apoi continu )taia. *u Cnceta nicio!at& aciunea !i'ciplinar p,n ce copilul nu '3a pre!at. (taia !e5ine e?icient nu prin 'e5eritatea ei& ci prin con5ingerea cu care e'te aplicat. (tile nu tre)uie ' ?ie ?oarte !ure acolo un!e ele 'unt aplicate cu con'ec5en. De+nitatea ta cal+ 5a pregti terenul pentru o e?icien 'porit. C,n! copilul +ai +are 'e'i1ea1 la printele lui o po'tur !e autoaprare& !e co+petiie& el 5a reaciona la )taie tot a/a cu+ ar reaciona !ac ar ?i lo5it !e un )iat +ai Cn 5,r't& +ai 'oli! !e pe 'tra!. El 5a aPunge ' ?ie 'upu' /i atent& !ar nu 5a a5ea re'pect ?a !e tatl lui. Aciunile lui 5or ?i 'u) controlul tatlui& !ar atitu!inea lui nu 'e 5a 'c i+)a.

    /nstrumente ale dra ostei


    > o lege !in a nu ?olo'i nicio!at +,na pentru a )ate. E7cepiile tre)uie ' ai) un te+ei ?oarte )ine Pu'ti?icat. De o)icei& printele ner)!or& o?en'at per'onal& e'te cel a crui +,n 'e repe!e ca un /arpe. Prea ocupat pentru a3/i ?ace ti+p pentru e!ucaia copilului& el i1)ucne/te: AD3 te Po' !e pe 'patele +eu& la'3+ Cn pace& nu + +ai !eranPaLB .%na care pocne!te repre"int o descrcare a propriei (rustrri a printelui5 Atunci c,n! e'te 5or)a !e copil& +,na e'te pentru a iu)i& nu pentru arte +ariale. M,na pe un ?un! Cn?/urat Cn 'cutec e'te ine?icace Cn pri5ina )tii& !ar e'te e?icient Cn a cau1a3o !eteriorare pe 5ia a coloanei 5erte)rale. *u e'te nicio !urere !e 'upra?a la copilul a't?el )tut. Durerea pro5ocat !e o a'e+enea )taie e'te a!,nc Cn interior& 'i+ilar unei c!eri 'au unui acci!ent !e +a/in. Orice )taie& pentru a ?i Cntr3a!e5r !e Cn5tur& tre)uie ' cau1e1e !urere& !ar !urerea ' 48

    ?ie la 'upra?aa pielii& acolo un!e 'unt locali1ai ner5ii. O u'turi+e !e 'upra?a 5a cau1a 'u?icient !urere& ?r 5reo le1iune 'au contu1ie. Alege3i in'tru+entul Cn ?uncie !e +ri+ea copilului. Pentru cel 'u) un an& o ra+ur +ic !e 'alcie& <curat !e no!uri& care ar putea crpa pielea=& lung !e 4;3 96 !e centi+etri /i groa' !e apro7i+ati5 9&; +ili+etri e'te 'u?icient. Uneori tre)uie cutate alternati5e& precu+ o rigl !e ;6 !e centi+etri 'au ec i5alentul ei Cntr3un ?cle. Pentru copilul +ai +are& e'te e?icace o curea 'au o ra+ur +ai groa' !intr3un copac.

    1n avertisment destinatarilor rsplii cu o piatr de moar


    Sunt Cntot!eauna unii care acionea1 la e7tre+. Ace/tia ar putea ?olo'i ceea ce '3a 'pu' Cn legtur cu legiti+itatea ?olo'irii nuielei pentru a3/i Pu'ti?ica )rutalitatea ne,ntrerupt ?a !e copiii lor. C iar acu+ C+i 5in Cn +inte c,i5a !intre ei. Ace/ti oa+eni care C/i +altratea1 copiii nu con'i!er c ?ac acea'ta. Ei 'e autonu+e'c Ae!ucatori puterniciB. Dar pentru oricine va ace s pctuiasc <A5a rniB 3 FGE= pe unul din aceti micui care cred n 1ine, ar i mai de olos s i se atrne o piatr mare de moar si s ie necat n adncul mrii" <Matei 1::@=.

    +orme de abu"
    Puini prini 'unt& Cn +o! in!i'cuta)il& )rutali. Dar& uneori& +uli prini a!opt o +anier a)u1i5 'au aplica +eto!e )rutale. Copilul e'te r15rtit. Printele !intr3o !at C/i ie't !in ?ire /i url. A'e+enea unui 5,rteP& copilul e'te Cn/?cat !e )ra /i i 'e !au c,te5a 'catoalce pe'te ?un!. Oc ii printelui 'cot 'c,ntei. >runtea e'te Cncruntat. Pul'ul cre/te a+eitor. >urie e'te cel +ai )un cu5,nt pentru a !e'crie acea't 'tare. Tro'cL Supu'L AO ' ?aci ce Ci 'pun eu. *u o ' te la' ' C+i ?aci tu +ie una ca a'ta& +icuoLB >aa ro/ie& +u/c ii Cncor!ai. Oricine 'e uit la ?aa printelui ar cre!e c a a5ut loc un r1)oi. *uiaua nu tre)uie ' ?ie o 'upap !e re5r'are a +,niei printelui. On 5iaa !e ?iecare 1i. +uli oa+eni 'unt cuprin/i !e +,nie /i 'i+t ne5oia !e a lo5i. *u e'te loc pentru acea't ten!in egoi't& r1)untoare& Cn !i'ciplinarea copiilor. Acolo un!e nu )inele copilului e'te +oti5aia 'upre+& 5or ?i pro)le+e. Mi3e ru/ine ' 'pun c& n cele mai multe ca"uri, nuiaua este (olosit la captul unei curbe de intoleran5 Prinii o)i/nuii <prinii o)i/nuii '?,r/e'c prin a a5ea copii o)i/nuii 3 captul ne?a5ora)il al unei 'cale= 'unt !e'tul !e pre5i1i)ili Cn reaciile lor A!i'ciplinareB. Ei parcurg +ai +ulte e7erciii !e ACncl1ireB p,n c,n! !e5in 'u?icient !e ?urio/i& Cnc,t ' treac la repre'alii C+potri5a copilului.

    1n scenariu obi!nuit
    AGo nn"& nu te +ai urca pe 'caunul la. Poate 'pargi ce5a. Ai au1it ce3a+ 'pu'K *3o '3i +ai 'pun Cnc o !at. Ce 5rei ' 1ici prin &&*uBK > ce i3a+ 'pu' 3Cn clipa a'ta: M au1iKLL D3te Po'LLL De ce e/ti a/a !e tare !e capK M ?aci ' Cnne)une'cL A'ta e'te c iar ulti+a !at c,n! Ci +ai 'pun: D3te #os!!!U La ace't punct e'te o concuren Cntre +a+a tul)urat !in punct !e 5e!ere e+oional /i )iea/. Un ca1an !e +,nie /i re5olt '3a ?or+at Cn +a+ care& Cn ace't +o+ent& e'te aproape !e ?uria generatoare !e uci!ere. Sunt e7act acelea/i 'enti+ente care& Cn proporie +ai +are& /i Cn cei cu putere !e 'tp,nire +ai +ic& !uc la o+or Cn ?iecare 1i. O'tilitatea ei r)u?ne/te. Ca un /arpe la atac& )raul ei !e5ine& a'e+enea unui la'ou ce Cl '+ulge pe copil !e pe 'caun /i Cl rote/te Cn aer url,n!. Cu 4:

    cealalt +,n aplic pe ?un!ul lui o a5alan/ 'l)atic !e lo5ituri !e Qarate cu pal+a. Copilul Cn5,rtit& cu u+rul lui +ic aproape !i'locat& prote'tea1 prin ipete. Ma+a /i3a !e'crcat +,nia /i e'te gata !e a reintra Cn rutina ei. Copilul !i'pare pentru a pune la cale o nou a5entur. Acea'ta nu are +ai +ult a'e+nare cu !i'ciplina !ec,t are o )taie !e pe un teren !e Poac. O!at ce 'enti+entele !e o?en' per'onal ale printelui 'unt eli+inate prin ace't act !e 5iolen <a/a 'e poate nu+i ace'ta Cn ca1ul !e'cri' +ai 'u'=& iar copilul !i'pare !inaintea oc ilor lui 'au pare a ?i 'u?icient !e 'upu'& Cnc,t ' nu +ai cau1e1e neca1uri printelui& printele e'te +ulu+it. AA+ re1ol5at cu copilul. Un ti+p nu3MI 5a +ai crea neca1uriXX. Un printe care ia cu a!e5rat Cn 'erio' lucrurile Cl 5a in'trui cu r)!are pe copil& pentru propriul )ine al ace'tuia. *uiaua tre)uie Cn'oit !e +u'trare pentru a !a Cnelepciune. Prin +u'trare nu Cnelege+ urlete /i ocri. C iar acea't con/tiin a lip'ei lor !e auto'tp,nire e'te ceea ce Ci reine pe unii prini !e la a ?olo'i nuiaua. Propria lor 5ia e'te a/a !e ie/it !e 'u) control /i plin !e 'enti+entul !e 5ino5ie& Cnc,t C/i !au 'ea+a !e incapacitatea lor !e a ?i o)iecti5i /i !repi Cn aplicarea pe!ep'ei. >aptul c ei nu 5or ' 'e pocia'c /i ' a!uc un ec ili)ru Cn propria lor 5ia Ci 5a ?ru'tra pe copiii lor !e )ine?acerile unei Cntre)uinri corecte a nuielei. Unul !intre 'e+nele ?olo'irii !e?icitare a nuielei e'te lip'a in'truirii care ' o Cn'oea'c. !uiaua i certarea dau nelepciunea" <Pro5er)e 4$:1;=. Acolo un!e e'te !oar o 'lo)o1ire a +,niei printelui& nu 5a e7i'ta nici o +u'trare atent& ?cut cu r)!are /i cu g,n!ul la )inele copilului. *uiaua tre)uie 51ut ca un aPutor Cn e!ucaie& Cn 'en'ul c ea Cntre/te +u'trarea ne?iin! nici!ecu+ ulti+ul +iPloc la Cn!e+,na unei ?ore 'uperioare ?ru'trate. :i mustrarea (r nuia este tot a!a de de(icitar5

    5' Filozofia nuielei


    'uiaua instructoare
    Cre/terea unui copil 'u) tutela prinilor Cn'ea+n ti+p petrecut Cn atelierul +oral al lui Du+ne1eu pentru a ?i pregtit pentru cetenia cerea'c. Pe +'ur ce copilul 'e !e15olt& prinii tre)uie ' parcurg cu acuratee gu5ernarea +oral a Du+ne1eului no'tru cel S?,nt. *uiaua e'te principalul aPutor tangi)il pentru a3l ?ace pe copil ' Cneleag Pu!ecata lui Du+ne1eu /i& +ai t,r1iu& arul lui Du+ne1eu. Pentru copilul +ic& tatl /i +a+a 'unt p1itorii legii& protectorii a!e5rului /i cei care acor! pe!eap'a /i r'plata. Prinii 'unt o ?erea'tr prin care copilul !o),n!e/te pri+ele lui i+pre'ii !e'pre principiile !e te+elie ale gu5ernrii !i5ine. Dac ?aci reguli /i nu le re'peci Cn!eaPun' pentru a le aplica& prin acea'ta ?aci o a?ir+aie !e'pre lege Cn general. R'pun'urile tale ?a !e clcrile !e lege pun Cn 'cen r'pun'urile lui Du+ne1eu. Prin ?olo'irea nuielei& copiii 5or Cnelege re'pon'a)ilitatea lor Cnaintea lui Du+ne1eu. Dac nu 5o+ trata toate clcrile !e lege& r15rtirile /i Po'niciile 'piritului a/a cu+ Du+ne1eu tratea1 pcatul& punctul !e 5e!ere al copilului a'upra lu+ii 5a ?i ?al'. On ar+at 'e ?olo'e'c 3 unele 'ituaii 3 cartu/e !e r1)oi pentru a in'trui pe +ilitari cu+ ' e5ite ?ocul ina+icului. A Cnlocui nuiaua cu a+eninri goale e'te pentru copiii ti ca /i cu+ ai Cnlocui cartu/ele !e r1)oi cu cartu/e !e +ane5r. Acea'ta ar !uce la o+or,rea ulterioar a +ilitarilor. A/a!ar& ?olo'irea corect a nuielei e'te in!i'pen'a)il Cn 5e!erea ?or+rii unei 5i1iuni co+plete a'upra lu+ii& pentru +oti5ul c nuiaua Cntrege/te conceptul !e lege /i re'pon'a)ilitate. Dac& Cn lu+ea acea'ta& cei care !ein autoritatea nu cin'te'c legea Cntr3at,ta& Cnc,t ' o Cntrea'c prin pe!ep'e& cu+ ar putea copilul ' crea! c +arele no'tru Tat e'te alt?elK

    +rica de Dumne"eu
    4$

    Copilul tre)uie ' ia Cn 'erio' legea +oral. 2rica de Domnul este nceputul nelepciunii" <Pro5er)e $:16=. De?inin! r!cina pcatului& Pa5el a 'pu': !u este ric de Dumnezeu naintea oc%ilor lor" <Ro+ani 9:1:=. >olo'irea corect a nuielei inoculea1 copilului o ?ric 'ntoa'. S nu ca1i 5icti+ re!enu+irii +o!erne a A?riciiB !rept &&re'pectB. Cci I'u' a 'pu': /m s v art de cine s v temei' .emei-v de /cela care, dup ce a ucis, are puterea s arunce n $%een3 da, v spun, de #l s v temei" <Luca 14:;=. (i)lia ?ace !eo'e)ire Cntre cin'te& !rago'te /i ?ric: Cinstii pe toi oamenii, iubiri pe rai3 temei-v de Dumnezeu3 dai cinste mpratului" <1 Petru 4:18=. De/i nu a5e+ un du% de ric"& noi& care Cnelege+ 5e/nicia& ne te+e+ ' ne a?l+ Cn opo1iie cu AR1)untorulB oricrui ru. Reine& tu Ci pregte/ti copilul pentru o trire real Cntr3o lu+e real& /i pentru a 'ta Cn ?aa unui Du+ne1eu real la o Pu!ecat real c,n! 'e 5a ?ace o 'ocoteal real Cn 5e!erea unei r'pli Cntr3o 5e/nicie real. *u e'te o Poac: r'plile 'unt +ari& !ar pier!erea e'te prea Cngro1itoare ca printele ' nu ?ac !in acea't c e'tiune o prioritate& a)'olut.

    A nele e &arul
    Scopul pe care Cl ur+re/te cre/tinul nu e'te !oar 'upunerea copilului ?a !e pre'cripiile legii& ci /i ca ace'ta ' Cneleag arul lui Du+ne1eu. *u+ai prin inter+e!iul ')iei !e15elite a legii& Cnelege+ noi arul. Al)ul e'te in5i1i)il p,n ce nu e'te pu' pe un ?un!al negru. Legea e'te un peda$o$ al nostru spre Cristos " <Salateni 9:4%& CLE=. Du+ne1eu nu S3a putut arta pe !ealul Cal5arului p,n nu S3a artat +ai Cnt,i pe +untele Sinai. I+pun,n! cu 'trictee reguli ale ca'ei prin legi'laie& re'pon'a)ilitate /i pe!eap'& nu nu+ai c Ci Cn5ei pe copii ' 'e tea+ !e Dttorul legii /i ' Ol re'pecte& ci cree1i /i prilePuri !e a arta ce e'te arul. Ce re'pon'a)ilitate 'acrL Acu+& !up ce a+ clari?icat unele c e'tiuni i+portante re?eritoare la ?olo'irea /i ?ilo1o?ia nuielei& ' re5eni+ la !i'cuia noa'tr !e'pre e!ucaie.

    6. Supunere selectiv
    'u trebuie s ascult de tine
    Un o)icei ?oarte 'uprtor al unor copii e'te ten!ina lor Cn'pre 'upunere 'electi5. Ai Cncercat 5reo!at '& atenione1i pe un alt copil care acionea1 cu ne)gare !e 'ea+ 'au Cntr3un +o! periculo'& ca apoi ' i 'e r'pun! cu o)r1nicie: A*u 'untei +a+a +ea& nu !u+nea5oa'tr putei '3+i 'punei ce ' ?acKB <On a'e+enea ca1uri& e +ai +ult ca 'igur c nici +a+a lui nu poate '3i 'pun ce ' ?ac=. Ace't r'pun' !e+on'trea1 c& Cn ciu!a a'cultrii artate !e copil ?a !e prinii lui& a!,nc Cnluntrul lui& el e'te co+plet r15rtit. *u e'te 'u) autoritate. On ca1ul Cn care copilul ar 'e'i1a o intenie !u)ioa' la a!ult /i '3ar C+potri5i la rpire 'au la altce5a !e ace't gen& o a'e+enea Cn!r1neal ar ?i ?oarte )un. Dar alt?el& nu te autoa+gi ?iin! +,n!ru !e aciunile copilului tu& !e parc ar ?i 5or)a !e ?i!elitate 'au pre5e!ere. E'te r15rtire& care e'te Apcatul 5rPitorieiB. C iar /i atunci c,n! un alt copil& !in re'pect pentru ce e'te )ine& Cl atenionea1 pe to5ar/ul lui& tre)uie ' e7i'te 'upunere. On ?iecare copil e'te& prin natura lui& o con/tiin a !atoriei co+une pentru binele iinei" Cn general. Ace't co! ne'cri' 'e 5e!e atunci c,n! un copil 'pune altuia: &&*u tre)uie ' ?aci a'taB. Con/tiina care nu e'te Cnc C+pietrit ?ace con'tant apel la con?or+are la ace't 'tan!ar! intrin'ec. 0%nd un copil se r"vrte!te mpotriva mustrrilor drepte ale celui de o seam cu el, el nu se r"vrte!te numai mpotriva tovar!ului lui, ci !i mpotriva poruncii le ii" n eneral. *u& e'te con/tient <nici +uli a!uli nu 'unt= !e Aporunca legiiB. Se poate c el nici nu /tie ce Cn'ea+n cu5,ntul Ar15rtireB0 cu toate ace'tea& el acionea1 e7act cu+ acionea1 un a!ult atunci c,n! 'e 96

    a?l Cntr3o 'tare !e r15rtire. Copilul C/i Cncalc propia lui con/tiin. El Cncearc un 'enti+ent !e 5ino5ie. O/i con'truie/te o )arier !e +,n!rie& !rago'te !e 'ine /i 5a aPunge ' 'e !ete'te pe 'ine Cn'u/i. Un copil care e'te C+)r)tat 'au l'at ' continue Cn ?elul ace'ta e'te !e'tinat !i'trugerii lui +orale.

    $ora mai-mare
    Cele !ou ?iice +ai +ici ale +ele& !e nou /i& re'pecti5& un'pre1ece ani& 'e Pucau cu ni/te copii !e care noi a5ea+ griP. >etia !e !oi ani a luat un o)iect care nu Ci era Cng!uit. Sora ei +ai +are& !e pai'pre1ece ani& i3a 'pu' c nu are 5oie ' 'e Poace cu el /i a Cncercat ' i31 ia. Micua '3a pu' pe urlat. <Acea'ta era +o!alitatea ei nor+al !e a r'pun!e prinilor ei 3 ei con'i!erau nor+al o a'e+enea co+portare=. >iica +ea !e nou ani& ui+it !e acea't co+portare )i1ar& a 5enit /i a 'pu' +a+ei ei. De)& !up ce a ?cut cercetri& a !e'coperit c +icua era ?oarte 'uprat pe 'ora ei +ai +are !e'pre care con'i!era c nu are nici un !rept ' 'e lege !e co+portarea ei. >etia !e pai'pre1ece ani a recuno'cut c nu a5ea 5oie ' o !i'cipline1e pe +icu. I+e!iat& 'oia +ea a iniiat o 'e'iune e!ucaional. A luat o)icetul inter1i' /i 13a pu' Cnapoi pe po!ea& Cn ?aa +icuei. Ai putea 'pune: ADar a'ta Cn'ea+n i'pitirea copiluluiLB *u tot a/a a proce!at /i Du+ne1eu cu A!a+ /i E5aK Micua '3a oprit i+e!iat !in pl,n'& a pri5it triu+?toare la 'ora ei /i '3a Cntin' ' apuce o)iectul. De) a 'pu': A*u nu ai 5oie '31 ieiB. C,n! +icua totu/i 13a apucat. De)& 'pun,n! A*uB& a lo5it3o pe'te +,nu cu o nuia +ic /i a l'at Cn continuare o)iectul la c,i5a centi+etri !e copil. E1,n! c o)iectul nu a ?o't luat !in calea ei /i pre'upun,n! c Ci era per+i' ' Cl ia& ea '3a Cntin' iar/i Cn'pre el. Din nou o lo5itur /i o porunc lini/tit. Dup Cnc una 'au !ou Cncercri& copilul a Cnele'. Atunci De) a !at o)iectul 'urorii +ai +ari /i i3a 'pu' ' Cl pun Cn ?aa +icuei pe po!ea /i ' Ci 'pun A*uB. C,n! ?etia !e pai'pre1ece ani a pu' o)iectul Cn preaP+a 'urioarei ei& acea'ta '3a Cntin' !up el& !ar /i3a retra' )ru'c +,na c,n! i '3a 'pu' A*uB. Apoi o)iectul inter1i' a ?o't l'at pe po!ea Cn +iPlocul ca+erei !e Poac un!e& ?r ' Cl +ai ating& ea '3a Pucat Cn Purul lui pentru tot re'tul 1ilei. >etia care Cnainte Ci ?cea ne?ericii pe toi ai ei !in cau1a preteniilor ei a ?o't 5e'el /i 'i+patica toat 1iua.

    A menine vie r"vrtirea


    A !a 5oie copilului tu ' ?ie r15rtit /i Cncp,nat& ?ie c acea'ta e'te ?a !e cellalt printe& ?a !e )unici& ?a !e 'ora 'au ?ratele +ai +are& ?a !e )a)"3'itter 'au ?a !e cei !e3o 'ea+ cu el& Cn'ea+n a l'a ca r15rtirea /i Cncp,narea ' r+,n 5ii. S+,na r15rtirii e7i't Cntot!eauna& a/tept,n! ' a!uc roa!e atunci c,n! pre'iunile e7terioare 'unt +ic/orate. Poate c reu/e/ti ' !eii controlul a'upra aciunilor e7terioare ale copilului tu& !ar nu Ci ?or+e1i caracterul. Ontr3o ?a+ilie 'upu' lu+inii lui Du+ne1eu& copiii tre)uie ' ?ie Cntr3o a'e+enea 'upunere general ?a !e principiul 'u),nele' al co+portrii& Cnc,t 'a ?ie gata ' !ea /i ' pri+ea'c +u'trare unul !e la altul. On a!unare noi toi 'unte+ r'pun1tori unii pentru alii. La ?el tre)uie ' ?ie /i Cn ca'ele noa'tre. Mai +ult& copiii +ai +ari 'unt +ai re'pon'a)ili c,n! li 'e Cncre!inea1 r'pun!erea ?a !e copiii +ai +ici. i ce po5ar ia ace't lucru !e pe u+erii +a+eiL Copiilor +ai +ici li 'e acor! Cntot!eauna !reptul la recur'. Dac ?ratele +ai +are a)u1ea1 !e autoritatea lui& acea'ta e'te o o?en' gra5. Copilul +ai +ic Cn5a repe!e c a ?ace o recla+aie ne?on!at C+potri5a +o!ului !e !i'ciplinare al ?ratelui +ai +are Cn'ea+n a pri+i o pe!eap' !u)l. Re'pon'a)ilitatea Cncre!inat copilului +ai +are e'te o e!ucaie 5aloroa'. De a'e+enea& ace't lucru re!uce ten'iunile !eoarece copilul +ai +are nu are 'enti+entul neaPutorrii Cn pre1ena unui ?rior 'au 'urioare ne'tp,nite.

    91

    .am dra , ai mil!


    De +ulte ori a+ re+arcat 'ituaia !i?icil c,n! unul !intre prini <!e o)icei tatl& +ai puin 'enti+ental= e'te otr,t Cn aciunea !e e!ucare Cn'pre a'cultare& Cn ti+p ce cellalt <!e o)icei +a+a= 'e la' u/or cuprin' !e +il /i e1it Cn a pretin!e a'cultare i+e!iat. On ti+pul 1ilei& pe c,n! tatl e'te plecat& +a+a Ci i+plor& Ci cicle/te& Ci a+enin /i& !up un ti+p& aPunge 'u?icient !e 'uprat pentru a i+pune copiilor ne5oia unei a'cultri te+porare. Tatl 5ine aca' !e la 'er5iciu /i 'e con?runt cur,n! cu r15rtirea /i nea'cultarea copiilor lui. C,n! Ci )ate& ei Cncep ' pl,ng. Ma+a& 'la) !in punct !e 5e!ere e+oional& 'u?er at,t !e +ult c,n! Ci 5e!e pe copila/ii ei A+altrataiB !e ace't A'trinB care in5a!ea1 !o+eniul lor& Cnc,t& Cn ?aa copiilor& ea inter5ine Cn ?a5oarea lor& pun,n! 'u) 'e+nul Cntre)rii autoritatea lui. Copiii Cn5a cur,n! ' pro?ite !e 'enti+entele +a+ei C+potri5a Pu!ecii tatlui. Pe +'ur ce +a+a !e5ine !in ce Cn ce +ai criticant la a!re'a tatlui /i +ai protectoare ?a !e copii& ace/tia !e5in +ai cinici /i +ai C+pietrii ?a !e integritatea !e caracter. De5in +incino/i& +anipul,n!u3i pe a!ulii a?lai Cn !i'cor!ie. Tatl 5e!e c pier!e autoritatea a'upra copiilor /i 'e poart !ur cu ei. Ma+a& Cncerc,n! ' reali1e1e un ec ili)ru& !e5ine /i +ai +oale& /i prpa'tia !intre ei 'e lrge/te. Copiii 'unt +arii pgu)ii. Unul !intre prini nu tre)uie nicio!at ' corecte1e 'au ' pun 'u) 'e+nul Cntre)rii Pu!ecata celuilalt Cn pre1ena copiilor. E'te +ai )ine pentru copilul tu ca tu ' 'upori o ne!reptate oca1ional& !ec,t ' !i'trugi )a1a autoritii printr3un !e1acor! ?i/. O +ani?e'tare pu)lic a pro)le+elor Cn ace't !o+eniu e'te atunci c,n! 5e1i un copil care& ?iin! !i'ciplinat !e tatl lui& Cncepe ' 'e roage !e +a+a lui. C,n! un copil alearg la +a+a& acea'ta tre)uie ' apele1e la +eto!e !i'ciplinare cu tot at,ta otr,re ca /i tatl. Dac tatl Cncearc '31 !eter+ine pe copil '3/i +n,nce +,ncarea !e ?ulgi& iar copilul 'trig !up +a+a& atunci reacia +a+ei tre)uie ' ?ie !e a31 )ate pentru ?aptul c a pl,n' /i nu a 5rut ' +n,nce. El 5a ?i apoi )ucuro' ' ai) !e3a ?ace nu+ai cu tatl lui. *oi a+ cur+at !e5re+e acea't ten!in 'pre 'upunere 'electi5. C,n! unul !intre noi Cl )tea pe un copil /i ace'ta 'triga !up cellalt& atunci cellalt printe 5enea /i contri)uia la )taie. Dou 'au trei e7periene !e ace't ?el /i copilul 'e otra c unul e'te Cn!eaPun'. Dup ce copilul a ?o't )tut& nu tre)uie ' i 'e per+it ' alerge la cellalt printe pentru con'olare. E'te i+portant ca el '3/i g'ea'c +,ng,ierea la cel care l3a )tut. C,n! Du+ne1eu ne pe!ep'e/te& acea'ta e'te pentru a ne atrage la El& nu pentru a ne ?ace ' ne Cn!rept+ 'pre altcine5a. Ma+& !ac i 'e pare c tatl e'te prea !ur Cn +o!ul Cn care Ci !i'ciplinea1 pe copii& e'te ce5a ce poi ' ?aci. On ti+p ce el e'te plecat !e aca' e!uc3i& i !i'ciplinea13i pe copii& pretin!e3le /i a/teapt !e la ei a'cultarea i+e!iat /i !e'5,r/it. C,n! tatl 5a 5eni aca'& ca'a 5a ?i Cn pace /i or!ine. Copiii 5or a'culta Cntot!eauna !e tatl lor& ne+ai?iin! nece'ar ca ace'ta ' Ci !i'cipline1e.

    7. E e!ple educa"ionale
    2oviri
    Ontruc,t 'oiei +ele Ci re5eni'e cea +ai +are parte !in con'ilierea ace'tei +a+e tinere& eu !oar pri5ea+ cu ui+ire 'cena ce 'e !e'?/ura Cn ?aa +ea. Unul !intre copii <Cn 5,r't !e !oi ani=& 51,n! c nu i 'e acor! atenie& a luat o Pucrie !in pla'tic repre1ent,n! o piuli /i a Cnceput ' lo5ea'c )raul +a+ei lui. Din c,n! Cn c,n!& 'e ri!ica /i o C+pungea pe'te ?a. Acea'ta nu era o co+portare nou. O)'er5a'e+ /i +ai Cnainte a'e+enea acte !e 5iolen gen Acalea lui CainB co+i'e at,t a'upra ?riorului lui& c,t /i a'upra +a+ei& Cntr3una !in 1ilele prece!ente& 'oia +ea 13a 51ut cu+ a luat o roat !e la o triciclet /i a aruncat3o pe piciorul +a+ei lui. Ea a 'trigat: AGo nn" <a+ 'c i+)at nu+ele pentru a o protePa pe +a+a 5ino5at=& o !oare pe +a+aLB. Vi cu o 5oce 94

    pl,ngtoare: A*u o lo5i pe +a+aLB Tro'cL Roata !e triciclet a c1ut !in nou pe piciorul ei. AOncetea1& + !oareLB <E 'pun eu ce !oare. Doare ' 5e1i o +a+ nenorocin!u3/i copilul prin ?aptul c 't /i nu ?ace ni+ic& iar acea't atitu!ine a ei 5a ?ace un cri+inal !in +icul Go nn"=. Ei& !ar !e !ata acea'ta lucrurile au luat o alt turnur. Deoarece !i'cuia continua& +icul Go nn" '3a plicti'it ' o tot atace pe +a+a lui /i '3a Cntor' 'pre 'oia +ea. Dup pri+a lo5itur0 aproape ?r a3/i lua oc ii !e la +a+a copilului& /i ?r ' i 'e 'c i+)e e7pre'ia ?eei& 'oia +ea a luat o Pucrie !e pla'tic pe +'ura celei !+ +,na lui. Acea'ta nu era cu 'copul !e a 'e lupta cu el& ci !e a31 e!uca. Ma+a e'te cea care a )ene?iciat cel +ai +ult !e pe ur+a a ceea ce era pe cale ' 'e Cnt,+ple. C,n! +icul Go nn" a lan'at ur+toarea lo5itur& 'oia +ea a replicat pro+pt& lo5in! /i ea. Ce 'urpri1L Ce e'te ceea ce Go nn" 'i+te Cn )raK Durere& /i cu+5a e'te a'ociat cu lo5itura ace'tei Pucrii. Go nn" lo5e/te !in nou. Vi !in nou& r'plat pro+pt <a!e5rat e!ucare=. Go nn" e'te ?oarte tenace0 a't?el& !e/i nu a pl,n'& /i3a tra' Cnapoi )raul !urero' /i 13a e7a+inat cu atenie. Puteai ' 5e1i cu+ ?unciona +icuul lui co+puter +ental. Parc pentru a3/i te'ta noua lui teorie& !in nou& !ar cu +ai puin ?or& a lo5it. Lo5itura in'tantanee 5enit Cn replic nu era !i+inuat Cn tria ei. De !ata acea'ta& a+ cre1ut c 5a pl,nge. *u& !up ce '3a uitat la +a+a lui& ca /i cu+ ar ?i 'pu': ACe e'te ace't lucru nouKB& !in nou& cu /i +ai puin ?or& a lo5it )raul 'oiei +ele. Eu + g,n!ea+: ADe) o 5a l'a +ai +oale acu+ /i C/i 5a a!apta lo5itura la inten'itatea !i+inuat a lo5iturii luiB. Iar/i 'oia +ea a lo5it& aparent cu toat ?ora pe care /i3a putut3o a!una& ?ar a ?i ne5oit ' 'e ri!ice Cn picioare pentru acea'ta. Poate 5 Cntre)ai ce ?cea +a+a Cn tot ace't ti+p. M cre!ei 'au nu& cele !ou ?e+ei au continuat ' 5or)ea'c& 'oia +ea ca /i cu+ totul era Cn or!ine& +a+a cu e7pre'ia ?eei C+prit Cntre ui+ire /i panic +o!erat. Go nn"& 'u?icient !e !ur& a ar)orat un 1,+)et ?orat pe ?aa pe care 'e putea citi !urerea /i pl,n'ul. Spre ui+irea +ea& cu o ptri+e !in ?ora iniial& a lo5it3o !in nou pe 'oia +ea. De !ata acea'ta& ea '3a ri!icat !e pe !i5an pentru a returna lo5itura0 /i a+ au1it un /uierat ca la Qarate 5enin! !e un!e5a !in interior. Spera+ c Go nn" 'e apropia !e '?,r/it cu Cn5area leciei. Ontre ti+p& con5er'aia +uri'e Cn a/teptarea re1ultatului. Tre)uie c Go nn" era ur+a/ul unor 5iQingi& cci a continuat ' +ai lo5ea'c Cnc !e& 5reo 1ece ori. De partea lui Go nn"& lo5iturile erau !in ce Cn ce +ai u/oare p,n ce& !up o 'curt 1)o5ire conte+plati5& a !at o atingere u/oar ce a ?o't returnat cu o lo5itur rapi!& puternic. El a l'at piulia R Pucrie ' Ci at,rne neputincioa' Cn +,n& Cn ti+p ce 'tu!ia ?aa 'oiei +ele. Cre! c era ne!u+erit 51,n! pri5irea rela7at& nea+enintoare. El era o)i/nuit ' ?ie certat /i a+eninat. >u'e'e Cn5at ' 'e a/tepte la apariia unui antagoni'+ care ' precea! !i'ciplinarea. Soia +ea nu i3a 'pu' nici un cu5,nt& aproape c nici nu '3a uitat la el& !ar c,n! a ?cut3o totu/i& i3a a!re'at un 1,+)et prieteno'. Ei )ine& el era cu +ult +ai inteligent !ec,t pi'icua care Cn5a'e ' C/i in coa!a !eparte !e )ttor. S3a Cn!eprtat !e 'oia +ea& a ri!icat !in u+eri& a opit !in picioare& a 1,+)it& /i3a e7a+inat )raul /i a pri5it la piulia ce +ai era Cnc Cn +,na lui. A+ putut 5e!ea cu+ o i!ee a aprut Cn cp/orul lui. S3a Cntor' 'pre +a+a lui /i a lo5it3o pe'te )ra. On ti+p ce ea C/i ?reca )raul /i 'triga: AGo nn"& +3a !urruutLB& 'oia +ea i3a Cn+,nat piulia. C,n! Go nn" a lo5it !in nou& t,nra +a+ i3a returnat& curaPoa'& lo5itura. A ?o't ne5oie !oar !e !ou 'au trei repetri p,n ce el a Cn5at acea't lecie. Vi +a+a a ?o't cea care a ?o't Cn5at. Dac ea ar ?i con'ec5ent& Go nn" ar ?i !e1)rrcat pentru tot!eauna !e ten!ina !e a recurge la 5iolen. Onelegei c ?olo'irea !e& ctre a!ult a piulici3Pucrie nu a ?o't un 'u)'tituent al nuielei. Acea'ta nu a ?o't !i'ciplinare& ci e!ucare. Copilul lo5ea 5e'el cu Pucria. El nu era 'uprat 'au rutcio'. Dac ace'ta ar ?i ?o't ca1ul& leacul ar ?i ?o't nuiaua. Lo5iturile !ate Cnapoi Cl Cn5au c ceea ce el ?cea era un lucru !urero' /i ne!orit. De a'e+enea& era Cn5at c 'unt /i alii care pot ' lo5ea'c& +ai )ine !ec,t el. Cei +ai +uli )tu/i +icui 'unt 5in!ecai prin inter+e!iul unei con?runtri cu un )tu/ +ai +are. Copiii Cn5a ' nu +ai ia Cn +,n 5ie'pi& !ac au luat o !at una. Ceea ce e'te greu !e cre1ut pentru unii e'te c re1ultatul acelei con?runtri 13a ?cut pe Go nn" ' o Cn!rgea'c pe 'oia +ea. El pare a o iu)i ?oarte +ult /i 'trig ' Cl ia Cn )rae c,n! o 5e!e prin apropiere. Copiii 'e 'i+t )ine Cn preaP+a cui5a care !eine controlul a'upra +ani?e'trilor lor e+oionale care Ci ?ace ' cunoa'c li+itele Cn ca!rul crora pot aciona& Cncep,n! !e la acea't e7perien& /i cu aPutorul unor con'ilieri ulterioare& 'e 5e!e o +are C+)untire Cn +a+ /i copil. 99

    Vulpile mici stric viile


    Toc+ai ne3a+ Cntor' !e la cina pe care a+ luat3o C+preun cu ni/te )uni 5ecini. E'te un cuplu t,nr& 'i+patic& care nu !e +uli ani a Cnceput 5iaa !e ?a+ilie. Sunt a+a)ili /i 'unt preocupai '3/i crea'c copiii Cntr3un +o! a!ec5at. *u '3au ?cut nicio!at 5ino5ai !e !uritate 'au negliPen. Copiii 'unt prioritatea lor. Dar& pe c,n! 'ttea+ !e 5or)& +i3a+ a!u' Cnc o !at a+inte c lucrurile +ici& Ane'e+ni?icati5eB& 'unt cele care !eter+in orientarea unui copil. (iea/ul !e trei ani era C+preun cu noi& Puc,n!u3'e cu un ani+al +ic& !e cauciuc& !e genul acelora cu care 'e Poac copiii Cn ca!a !e )aie. Se pare c el !e'coperi'e c +ai era Cnc ap Cn el /i a't?el a inut capra !e cauciuc !ea'upra +e'ei /i a Cnceput ' o pre'e1e. Spre Cnc,ntarea tuturor& /i +ai ale' a )iatului& capra a Cnceput ' 'e u/ure1e !e ap pe +a'. Dup ce a r,' )ine& +a+a '3a !u' Cn )uctrie ' a!uc o c,rp !e /ter'. C,n! ea a cutat ' /tearg apa& +icuul a 'pu' A*uB /i a Cncercat ' o C+pie!ice ' Cnlture )ltoaca pe care o ?cu'e. Ea 13a !at la o parte cu u/urin /i a /ter' apa. Atunci& 'uprat /i ?ru'trat& el a )ol)oro'it un prote't /i '3a aruncat pe !i5an /i a Cnceput ' pl,ng. Pl,n'ul nu a ?o't prea tare /i nu a !urat cinci 'ecun!e p,n c,n! el a ,/nit Cn picioare )o'u+?lat& cut,n! ' 5a! ce alt !i'tracie Ci +ai 'ttea la Cn!e+,n. Totul a !urat 1ece 'ecun!e. Con5er'aia '3a reluat Cn ti+p ce el a reali1at pri+a !intr3o 'erie !e clcri !e lege cuno'cute. S3a crat pe +a'& ceea ce e'te Cntot!eauna ce5a neper+i'& /i apoi a cutat alte +ani?e'tri !e '?i!are. Ca+ !up a cincea co+an!& a Cncetat /i a trecut la ur+toarea clcare !e lege. Con5er'aia a continuat cu o 'ingur Cntrerupere oca1ional& c,n! a ?o't +u'trat. Ace'ta e'te e7act acel ca1 care cere e!ucare /i !i'ciplinare con'i'tente. A ignora acea'ta a/a cu+ au ?cut ei Cn'ea+n a pier!e copilul. Ce a Cn5at copilulK El a Cn5at c +a+a& lui e'te +ai +are !ec,t el /i c poate '3/i i+pun 5oina a'upra lui. Acea'ta 5a !uce la ?aptul c /i el& la r,n!ul lui& C/i 5a i+pune 5oina a'upra ?ratelui lui +ai +ic. El a Cn5at c nu tre)uie ' practice autocontrolul. Tot ceea ce el poate ?ace& ?iin! 'u?icient !e +are pentru acea'ta& e'te Poc cin'tit. M,nia care a ?o't l'at ' clocotea'c Cn ini+a lui a !u' la r15rtire. De/i prinii nu /i3au !at 'ea+a !e ace't lucru& aciunile lui ulterioare au ?o't pro!u'ul ini+ii lui Cntinate.

    ;eacia corespun"toare
    Reacia core'pun1toare ar ?i tre)uit ' ?ie Cn ?elul ur+tor: AGo nn"& iat aici c,rpa& cur ce ai ?cutB. &&*u& nu 5reauB. Vi el continu ' 'e )lcea'c Cn ap& ce5a !e genul )alan'rii Cnainte /i Cnapoi& cu un u+r /i cu )r)ia l'ate pe +a'& neaplec,n!u3'e totu/i cu prea +ult con5ingere Cn ap& a/tept,n! ' 5a! !ac +a+a lui Cl 5a l'a ' ?ac acea'ta. R15rtirea e'te Cn ini+a lui& !ar Cn ?aa lui 'e a?l o putere care Ci e'te 'uperioar& !e aceea e1it. Ea 'pune Cnc o !at: AGo nn"& /terge apa& acu+LXX <Cn ca1ul copiiilor +ei& nu e'te ne5oie !ec,t !e o 'ingur co+an!=. Dac el e1it /i acu+& ea 'e !uce !up nuia. Vi !ac el Cncearc Cn gra) ' 'cape !e )taie /terg,n! apa& lucrurile tot nu 'e 'c i+). Ea 'e Cntoarce cu nuiaua /i& a/e1,n!u3'e Cn ?aa lui& Ci 'pune: &&Go nn"& i3a+ 'pu' ' /tergi apa /i ai e1itat& !eci 5a tre)ui ' te )at ca ' nu +ai e1ii /i !ata 5iitoare. Ma+a 5rea ca )iatul ei ' aPung ' ?ie Cnelept ca tata& !e aceea te 5oi aPuta ' Ci a!uci a+inte ' a'culi. Apleac3te pe'te !i5an. La'3i +,inile Po'. *u te +i/ca& alt?el 5a tre)ui '3i !au +ai +ulte lo5ituriB. Apoi& Cncet& cu r)!are& ea Ci a!+ini'trea1 5reo 1ece lo5ituri pe'te picioarele goale. El 'trig !e !urere. Dac continu ' ?ie '?i!tor& 1)t,n!u3'e /i apr,n!u3'e& 'au a?i/,n! +,nie0 atunci ea 'e 5a opri un +o+ent /i Ci 5a 5or)i !in nou& iar apoi 5a continua ' Cl )at. C,n! 5a ?i e5i!ent c el a capitulat co+plet& ea Ci 5a Cn+,na c,rpa i Ci 5a 'pune pe un ton ?oarte cal+: AGo nn"& cur +i1eriaB. El& cit& 5a /terge apa. Pentru a te'ta /i a Cntri ace't +o+ent !e 'upunere& !3i o alt 9%

    co+an!. AGo nn"& !u3te /i pune3i toate Pucriile Cnapoi Cn cutieB. Sau& AGo nn"& a!un toate ainele +ur!are /i pune3le Cn co/B. Dup trei 'au patru acte !e a'cultare C+plinite cu cre!incio/ie& lau!31 'pun,n!u3i ce aPutor ApriceputB e'te. Pentru tot re'tul 1ilei& el 5a ?i ?ericit /i a'culttor. Tran'?or+area e'te incre!i)il. Toc+ai ai ?o't +artor la po'i)ilitatea !e a a5ea un c+in lini/tit /i un copil a'culttor /i 'ta)il !in punct !e 5e!ere e+oional. Dac 5ei ?i con'ec5ent Cn a r'plti orice nea'cultare& ?ie ea Cn atitu!ine& ori Cn ?apt& Cntr3o 'pt+,n 5ei a5ea un copil per?ect a'culttor /i 5e'el.

    'u am timp
    Ei )ine& /tiu e7act ce g,n!e'c unii !intre 5oi. ADar eu 'unt !in cale3a?ar !e ocupat. *u a+ ti+p ' o)'er5 /i ' pre5in ?iecare clcare !e legeB. Dac ai Cn!atoriri Cn a?ara ?a+iliei care te C+pie!ic ' Ci cre/ti copiii a/a cu+ tre)uie& atunci !3le Cnapoi !ia5olului <'pun acea'ta cu toat 'erio1itatea& c iar !ac e 5or)a !e acti5iti Cn ca!rul )i'ericii= /i ? ceea ce Du+ne1eu i3a Cncre!inat. Dac& pe !e alt parte& e/ti prea 'olicitat !in cau1a 'trii !e ao' !in ca'a ta& atunci nu poi '3i per+ii ' ?aci altce5a !ec,t ' ?ii per'e5erent Cn i+punerea !i'ciplinei0 cci ai ne5oie !e o!i na pe care o ! !i'ciplina. C iar ieri& o +a+ t,nr cu copii +ici a 5enit la noi aca' /i a relatat 'oiei +ele ur+toarea Cnt,+plare: AOn !i+ineaa acea'ta& Cn ti+p ce eu co'ea+ ce5a cu +a/ina& ?iul +eu <are patru ani= a 5enit la +ine /i +i3a 'pu': Marn& te iu)e'c a/a !e +ult. M3a+ oprit !in cu'ut& +3a+ uitat la e7pre'ia 'incer !e pe ?aa lui /i i3a+ 'pu': M )ucur c + iu)e/ti& pentru c i eu te iu)e'c. E/ti un )iat a/a !e !rguU. C,n! a+ !at ' + Cntorc 'pre +a/ina !e cu'ut& el a 'pu': &Vtii !e ce te iu)e'c a/a !e +ultK& *u& !e ce + iu)e/ti a/a !e +ultK. Pentru c + ?aci ' a!uc Cn ca' le+ne pentru ?oc /i ' ?ac ce C+i 'pui.U Ma+a re'pecti5 arat Cntot!eauna proa'pt /i rela7at. Vtiu c acea'ta 'un a Cng,+?are& !ar e'te a!e5rul gol3golu. C iar /i un copil !e patru ani 'e poate co+para cu ali copii /i poate ' aprecie1e clu1irea prinilor lui.

    < nuia pentru a (ace nani mi asi ura odi&na mea


    C,n! copila/ul tu e'te 'u?icient !e o)o'it /i !e 'o+noro' ca ' !e5in agitat& nu 'pori agitaia lui per+i,n! continuarea cau1ei /i a e?ectului. Pune31 pe +icu la culcare. Dar ce te ?aci cu +orocno'ul care +ai !egra) 'e 5icre/te& Cn loc ' !oar+K *u ce!a. >ii otr,t cu el. *icio!at& !up ce l3ai pu' Cn ptu& ' nu3i !ai 5oie ' 'e 'coale. Dac& !up ce l3ai pu' Po'& Ci a!uci a+inte c '3a 'culat !oar cu puin ti+p Cn ur+& nu3i r'plti pl,ngerea per+i,n!u3i ' 'e 'coale. De !ragul con'ec5enei Cn e!ucaie& tre)uie ' r+,i pe po1iie. E po'i)il ca el ' nu poat !or+i& !ar poate ?i Cn5at ' 'tea acolo lini/tit. El 5a aPunge repe!e ' /tie c ori !e c,te ori e'te pu' Cn ptu& nu e7i't alt alternati5& !ec,t ' 'tea acolo. A 'e 'cula Cn'ea+n a aPunge Cn linia !e ?oc /i a ?i )tut cu nuiaua pentru a 'e pune !in nou Po'. Totul 5a ?i a/a !e u/or ca /i punerea la culcare a unei ppu/i !in c,rpe. Aceia care 'unt con'ec5eni !e cele +ai +ulte ori nu tre)uie ' ?olo'ea'c nuiaua !e'tul !e !e'. Aceia care 'unt ntotdeauna con'ec5eni aPung ' nu +ai ai) ne5oie !e nuia aproape nicio!at. Copila/ul nu anali1ea1 /i nu cuget la +o!alitatea cea +ai e?icient !e a3/i C+plini 5oia. Pri+a !ata c,n! g'e/te c e'te un lucru neplcut ' ?ii pu' Cn ptu& '+iorcitul 5a apare Cn +o! 'pontan. Dac !orina copilului e'te 'ati'?cut& atunci& cu ur+toarea oca1ie !e acela/i ?el& '+iorcitul 'e repet. Dac !in nou i 'e ?ace pe plac& reacia lui prin '+iorcit e'te Cntrit. Prin ?aptul c ce!ea1 Cn ?aa preteniilor copilului printele Cl Cn5a pe ace'ta ' Poace rolul unui A/trengarB. Deoarece ace'te 'c,ncete /i pl,n'ete +enite ' !uc la C+plinirea !orinei lui o 5or ?ace pe +a+& Cn cele !in ur+& ' 'e 'upere pe copil& e'te +ai )ine ca& in!i?erent !e ceea ce 'i+te 9;

    +a+a& ' 'e cur+e acea't ten!in Cnainte ca ea ' prin! r!cini /i ' !e5in o tr'tur !e caracter. S,n!ii35 nu+aiL Un copil care nu te )ate la cap& nu 'e '+iorcie /i nu pl,nge !up ni+icL Eu a+ e7periena a cinci copii e!ucai Cn ace't ?el. S,n!ii35 la a5antaPul !e a putea ' Ci pui copiii la culcare /i ' 'pui: AE ti+pul ' ?ace+ naniB /i apoi ' te pui Po' /i tu& /tiin! c ei 5or ?i toi Cn pat& Cn lini/te& /i atunci c,n! te 5ei tre1i.

    Ascultare
    O +a+& Cn ti+p ce citea o e!iie +ai 5ec e a ace'tei cri& era !eranPat !e ?iica ei !e un an care 'c,ncea. C,n! +a+a a aPun' la poriunea <!e +ai 'u'= !e'pre a nu !a 5oie copilului ' 'e '+iorcie <ADac 'unt o)o'ii& pune3i la culcareB=& ea '3a otr,t ' pun Cn practic cele citite. Vi3a pu' ?etia Cn ptu /i i3a 'pu' ' !oar+. Acea'ta& !e/i 'o+noroa'& a reacionat cu 'trigte !e prote't. Ur+,n! in'truciunile !in carte& ea a )tut3o pe ?eti /i i3a 'pu' ' ter+ine cu pl,n'ul /i ' !oar+. Onainte& +icua ?u'e'e o)i/nuit ' 'e 1)at ti+p !e o or& pl,ng,n! /i 'cul,n!u3'e Cn picioare& Cnc,t tre)uia ' tot ?ie certat /i rea/e1at Cn ptu. Dar )taia a a5ut ca re1ultat Cncetarea pl,n'ului /i a ?cut3o pe ?eti ' 'tea lini/tit. Ma+a a continuat ' citea'c /i& !up un ti+p& c,n! /i3a ri!icat oc ii 'pre ?eti& a o)'er5at c acea'ta co)or,'e tiptil pe po!ea /i r'?oia o carte. Ma+a a 1,+)it c,n! a 51ut ce !ulce /i lini/tit era +icua. >r a 'pune ni+ic& ea i3a continuat lectura. Citin! +ai !eparte Cn carte& ea a !e5enit con/tient !e ?aptul c ?etia nu o a'culta'e. ADar e'te a/a !e cu+inte /i nu& + !eranPea1B& '3a g,n!it +a+a. Apoi Cn' /i3a !at 'ea+a c pro)le+a nu era !ac +icua o !eranPa 'au nu& ci !ac ea Cn5a 'au nu ' a'culte. A aPun' la conclu1ia corect c l',n!3o pe ?eti ' /a! lini/tit pe po!ea la picioarele ptuului& un!e& la ur+& 5a /i a!or+i& o Cn5a& !e ?apt& ' 'e r15rtea'c C+potri5a legii. Din !rago'te pentru ?eti& +a+a '3a !eranPat pe 'ine Cn'/i /i a 'pul)erat 'olitu!inea lini/tit )t,n! +icua /i 'pun,n!u3i !in nou ' 'tea Cn ptu /i ' !oar+. Dup c,t5a ti+p& copilul ?r c e? !e 'o+n !or+ea 'enin.

    .ama de trei ani


    *u cu +ult ti+p Cn ur+& Cn ca'a noa'tr& o ?eti !e trei ani 'e Puca cu ppu/ile. <Dai3+i 5oie ' ?ac o preci1are: toate ppu/ile copiilor tre)uie ' ?ie ppu/i gen )e)elu/i& nu ppu/i A(r)ieB. >ante1ia care ia na/tere !in Pocul cu ppu/i gen )e)elu/i Cl ?ace pe copil ' 'e Poace !e3a +a+a. >ante1ia care ia na/tere !in Pocul cu ppu/i (r)ie Cl ?ace pe copil ' 'e Poace !e3a 1,na cu 'e7. ,,/a cum 4copilul5 $ndete n inima lui, aa i este el" <Pro5er)e. 49:8 & FGE=.= Acea't ?eti 'e Puca !e3a +a+a. P,n ca+ Cn ur+ cu un an& ea era nea'culttoare /i r'?at. Dup ce le3a+ !at unele '?aturi& prinii '3au pu' cu otr,re pe e!ucarea /i !i'ciplinarea ei. A't1i ea e'te o ?eti i!eal& +ereu a'culttoare /i 5e'el. A ?o't intere'ant rolul pe care ea /i 13a a'u+at ?a !e ppu/a ei. On i+aginaia ei& ppu/a a Cnceput ' pl,ng !up ce i 'e !!u'e o porunc. Ea a certat3o& a Cntor'3o cu ?un!ul Cn 'u' /i i3a aplicat c,te5a lo5ituri. Apoi a ro'tit cu5inte !e +,ng,iere /i C+)r)tare /i a lu!at3o pe ppu/ c a ?o't )un. I+ita per?ect tonul lini/tit& plin !e !rago'te& /i ?er+itatea propriei ei +a+e. On ti+p ce noi o ur+rea+ pe ?uri/& ea C/i continua Arolul !e +a+B. Au aprut +ai +ulte 'ituaii Cn legtur cu ppu/a ei& pe care le3a re1ol5at pro+pt /i cu otr,re& ca o 5ec e pro?e'ioni't. De ?apt& eu nu a/ ?i putut concepe +ai )ine a'e+enea 'cenarii. A 'pu' copilului care pl,ngea <ppu/ii=: A*uL *u e ?ru+o'. *u poi ' pri+e/ti a'ta acu+. Oncetea1 cu pl,n'ulB. Pleo'cL pleo'cL cu nuiaua. ADac nu ter+ini cu pl,n'ul& +a+a 5a tre)ui ' te )at !in nouB. Pleo'cL pleo'cL pleo'cL AOF& Cncetea1 acu+L A/a e +ai )ine. Ee1i c te poi Puca +ulu+itLB Iat o ?eti !e trei ani pregtit !ePa ' crea'c copii ?ericii& a'culttori. Ea /tie e7act la ce ' 'e a/tepte !e la +a+a ei. Vi& ce e'te /i +ai ui+itor& ea /tie e7act ceea ce +a+a ei a/teapt !e la ea. Ea /i3a !i'ciplinat ppu/a !in cau1a atitu!inii& nu a aciunilor. Acea't ?eti !e trei ani e'te un pro!u' aproape ?init. (tlia e'te c,/tigat. Dac prinii 'e 5or +enine cu con'ec5en pe linia pe 9@

    care !ePa i3au Cntiprit3o& copilul nu 5a ?i !ec,t o )inecu5,ntare /i un aPutor.

    0er!etorii nu au de ales
    Un copil nu tre)uie nicio!at ' 'e 5icrea'c /i ' in'i'te pentru a pri+i ce5a. De ace't o)icei poate ?i !e15at u/or. *u !a nicio!at ni+ic unui cer/etor& /i cer/etorul 5a pleca. On ca'a noa'tr& o +o!alitate 'igur !e a nu 'e C+plini !orina cui5a era !e a in'i'ta 'au !e a 'e 5icri. *oi a+ 'ta)ilit principiul !e a nu 'ati'?ace !orinele unui copil care in'i't ?oarte +ult ' pri+ea'c ce5a. Dac +ergea+ la +aga1in cu 'ingurul 'cop !e a cu+pra ce5a pentru copii& iar unul !intre ei !e5enea ner)!tor /i Cncepea ' 'e '+iorcie !up lucrul re'pecti5 'au '31 cear !e !ou ori& era 'igur c nu ur+a '31 pri+ea'c& )a c iar tre)uia ' 'e uite la ceilali copii cu+ C/i +n,nc Cng eata pentru care el in'i'ta'e at,ta. Dac eu era+ pe punctul !e a31 lua Cn )rae /i el Cncepea ' pl,ng c 5rea Cn )rae& nu31 +ai lua+ p,n ce nu C/i Cn!repta atenia Cn alt parte 3 c iar !ac prin acea'ta C+i crea+ +ie un !i'con?ort. Poate c a'ociai acea't regul !e aplicat Cn ca'a 5oa'tr cu un 'trigt per+anent !e inPu'tiie. On'u/i g,n!ul !e a proce!a a't?el 5 ?ace ' 5 'i+ii ca un tiran. Dac o ' aplicai acea'ta Cn +o! con'ec5ent Cn proporie !e $$I& nu 5ei ?i +ulu+ii cu re1ultatele. Dac un copil reu/e/te ' o)in& ce 5rea prin pl,n'ete /i in'i'tene& el 5a Cncerca ace't proce!eu !e 1ece ori& p,n c,/tig. Dac e7periena 'e !o5e!e/te ine?icient& el 5a Cncerca alte +eto!e care ' 'er5ea'c intere'ului lui 3 in!i?erent ce 5,r't ar a5ea. C,n! cer/etorii nu au !e ale'& 'e 5or otrC ' nu +ai cer/ea'c.

    0alea aspr
    Ti+p !e !oi ani !up pri+ul no'tru copil& 'oia +ea nu a +ai putut ' r+,n Cn'rcinat /i& c,n! Cn cele !in ur+ a r+a'& a a5ut un a5ort. Dup Cnc trei ani& +icuul al crui nu+e Cl ale'e'e+ cu cinci ani +ai !e5re+e '3a n'cut Cn '?,r/it. Pri+ul no'tru )iatL Soia +ea a ?o't ?oarte acaparatoare. La 5,r'ta !e un an& el era a/a !e ata/at !e ea& Cnc,t eu tre)uia ' Cnainte1 o cerere cu +ult ti+p Cnainte !ac 5roia+ ' petrec c,t5a ti+p C+preun cu ea. *u +ai era pericolul !e a +ai a5ea ali copii. El nu putea ?i l'at cu o )a)"3'itter !ec,t !ac acea'ta era )inecu5,ntat cu 'ur1enie. Eu nu /tia+ prea +ulte !e'pre cre/terea copiilor /i cre!ea+ c acea'ta era o perioa! care 5a trece. Un prieten care a5ea +ai +ult e7perien ca tat a ?o't cel care ne3a Cn5at pe a+,n!oi. Soia +ea a ?o't 'cla5a 5oinei copilului p,n Cn acea 1i !eci'i5 !in aprilie. Parc Cl 5! /i acu+ pe prietenul +eu Cn!rept,n!u3'e 'pre +a/ina !in care !e'pac eta+ lucrurile !up o e7cur'ie ?cut C+preun cu +e+)rii a!unrii. On ti+p ce ali con'piratori 'tteau a'cun/i un!e5a Cn 'pate& el a aPun' l,ng 'oia +ea& a Cntin' +,inile /i 13a Cn/?cat pe Sa)riel /i a 'pu': ACl iauB& /i !u' a ?o't. Eu nu a+ putut Cnelege atunci ce 5roia el cu acel pu/ti nr5a/& pl,ngcio'& !i'perat& care 'e Cntin!ea pe'te u+rul lui 'trig,n! ctre +a+a lui ' Cl eli)ere1e. Co+plicii lui au ?or+at un 1i! Cn 'patele lui& parc pentru a C+pie!ica orice eli)erare. Eu + g,n!ea+ c acei in!i5i1i in!u/i Cn eroare 5or !ori cur,n! ' ni3l a!uc Cnapoi& Cntoc+ai cu+ cine5a ar 5rea ' returne1e gripa !onatorului ei. Pentru 'oia +ea& a ?o't opu'ul na/terii. Ea era Cnrcat. Dup c,te5a ore& &&e!ucatorulB a re5enit cu un Sa)riel nou care r,!ea /i 'e )ucura !e prt/ia )r)ailor. El nu a alergat la +a+a lui nici nu i3a reluat pl,n'ul. Spre ui+irea noa'tr& !in acel +o+ent cor!onul o+)ilical a ?o't tiat& iar noi a+ !o),n!it un )ieel a crui lu+e era +ai larg !ec,t )raele +a+ei lui. -aL Iar eu +i3a+ re!o),n!it 'oiaL Ur+torul )ieel a ?o't Cn cur,n! pe !ru+& /i el nu a +ai aPun' ' ?ie o prelungire a c ipului +a+ei.

    n timp ce roile se nv%rt


    98

    C,n! 'oia +ea CngriPe/te !e copiii ?railor& 'e /tie !ePa c ?ace acea'ta cu con!iia ' a5e+ !eplina li)ertate !e a3i !i'ciplina /i e!uca. *oi Cncerc+ ' ?i+ reali/ti /i ' !+ !o5a! !e Cnelepciune atunci c,n! 'ta)ili+ ce anu+e poate ?i reali1at Cn ti+pul pe care Cl a5e+ la !i'po1iie. Lu+ Cn con'i!erare Cncre!erea copilului Cn noi& c,t e'te el !e ?a+iliari1at cu +eto!ele noa'tre& 'en'i)ilitatea prinilor /i 'tarea e+oional a copilului. Cu un anu+it prileP& De) CngriPea !e un grup !e circa 1ece copii /i )e)elu/i pro5enin! !in ?a+ilii !i?erite care participau la un 'e+inar. Ont,iul copil al unui cuplu& CnPur !e un an /i trei luni& era !in cale a?ar !e r1g,iat /i 'e 5e!ea a'ta. >u'e'e Cn5at ' 'e a/tepte la atenie /i +,ng,iere necur+ate. Drept ur+are& era un copil ?oarte n1uro'. Oi lip'ea A'luPitoarea3+a+B /i 'e 5ita 3 nu nu+ai Cn genul: ASunt tri't /i 'ingur& nu 5rea cine5a ' + iu)ea'cKXX& ci ASunt 'uprat. Lucrurile nu 'e !e'?/oar a/a cu+ C+i place +ie. De ?apt& un!e e'te +a+a +eaK O ' ?ac pe ?iecare ' pltea'c pentru ace't trata+ent. Acea'ta 5a ?i o 'ear pe care nu 5or 5rea ' o repete. O ' a+ eu griP !e a'taLB Copiii erau a/e1ai cu toii Cn Purul +e'ei pentru a lua o gu'tare. Dup c,te5a +inute& +icul in!i5i! a Cnceput ' 'e )o'u+?le. *u3i plcea +,ncarea 'au to5r/ia. S3a !at Po' /i a Cnceput ' 'e 5icrea'c. Art,n!u3i +ai +ult Cng!uin !ec,t ar ?i ?cut3o ?a !e unul !e3ai no/tri& 'oia +ea i3a Cn+,nat o )ucic !e carto? pai !e care Cnainte pru'e c e'te Cnc,ntat. Con'ec5ent atitu!inii lui& el a aruncat3o '?i!tor pe po!ea. Mereu r)!toarea +ea 'oie& care !e alt?el era acu+ ?oarte ocupat& l3a luat /i 13a a/e1at pe un 'caun +are& +oale& /i i3a Cntin' o patin cu rotile colorat 'trlucitor. S3a Cntrerupt pentru +o+ent !in acti5itatea ei pentru a3i arta ce a+u1ant era ' o ii Cntoar' /i ' Ci r'uce/ti roile. AEe1i& Cntoarce /i tu roileB& a 'pu' ea. S?i!tor& el /i3a Cntor' ?aa Cn alt parte. Ace't copil& !e alt?el !ulce& /i3a ?or+at <+ai !egra) prinii i3au ?or+at= o atitu!ine egoi't /i r15rtit. Dac 5a ?i l'at !e capul lui& el 5a Aa!uce ru/ine +a+ei luiB. Soia +ea a5u'e'e Cntot!eauna o 'i+patie !eo'e)it pentru ace't copil /i a !urut3o '31 5a! a!opt,n! o a'e+enea atitu!ine o)ra1nic. Ea a otr,t c 'o'i'e 5re+ea !e a 'coate lucrurile la lu+in. A l'at Cn pace pe ceilali copii care& ?ericii& cercetau /i rearanPau totul pe +a'& /i a +er' repe!e !up nuia <lung !e 96 !e centi+etri /i cu !ia+etrul !e apro7i+ati5 gro'i+ea unei +acaroane=. Din nou a a/e1at patina Cn ?aa lui /i& pe un ton )l,n! /i Pucu/& i3a 'pu': ACn5,rte roataLB El /i3a Cntor' iar/i capul '?i!tor& '+iorcin!u3'e. Ea i3a !e+on'trat Cnc o !at ce ?ru+o' 'e Cn5,rte roata /i a repetat porunca. Din nou& '?i!are. De !ata acea'ta& ?iin! 'igur c el a Cnele' ?oarte )ine c era 5or)a !e o porunc& ea a pu' +,na lui pe roi& a repetat porunca /i& Cntruc,t nu a ur+at a'cultarea& l3a lo5it cu nuiaua pe'te picioru/e. Din nou& cu o 5oce )l,n!& !ar ?er+& ea i3a poruncit ' Cn5,rt roata. Oncp,narea +oare greu. Soia +ea i3a c e+at aproape /i pe ceilali copii pentru a le !e+on'tra ce a+u1ant e ' Cn5,rti roile. Trg,n!u3/i +,na c,t +ai !eparte po'i)il !e patin& el /i3a acoperit +,na !reapt cu 't,nga Cn +o! 5i1i)il pentru a3/i Cntri otr,rea& 'au pentru a o !e+on'tra. Dup apro7i+ati5 1ece +ani?e'tri !e '?i!are Cncp,nat& ur+ate !e 1ece lo5ituri !e nuia& el /i3a 'upu' 5oina celei care era +ai +are !ec,t el. On5,rtin! roata& el a ?cut ceea ce orice ?iin o+enea'c cu Pu!ecat tre)uie ' ?ac '3a '+erit Cnaintea Acelui +ai +areB /i a recuno'cut c nu intere'ele lui 'unt 'upre+e. Dup o Cn5,rtire in5i!iat& 'oia +ea '3a Cntor' la alte Cn!eletniciri. C,te5a +inute +ai t,r1iu& ea a re+arcat& c )ieelul cu pricina Cn5,rtea rotiele /i r,!ea C+preun cu ceilali copii 3 ?a !e care& Cnainte& nu arta'e !ec,t !i'pre. Atitu!inea ur'u1 !i'pru'e co+plet. On locul ei era acu+ +ulu+irea /i to5r/ia cu ceilali copii. A*uiauaB a ?o't la Cnli+ea pro+i'iunii (i)liei re?eritoare la ea. C,n! prinii au ?o't in?or+ai !e'pre tran'?or+area 'ur5enit& /i3au inten'i?icat progra+ul e!ucaional.

    9:

    #. Educa"ie de protec"ie
    E7i't un anu+it gen !e e!ucaie care nu are ni+ic !e3a ?ace cu ?or+area caracterului. Ea !oar protePea1 5iata /i 'ntatea copilului. E7e+plele pe care le 5oi !a pot prea unora !ure& !ar eu a+ e7peri+entat& C+preun cu +uli alii& c ace't +o! !e a)or!are e'te at,t e?icace& c,t /i protector.

    Protecia (at de pu!c


    >iin! o ?a+ilie a+atoare !e 5,nat& Cntot!eauna au e7i'tat pu/ti Cn ca'a noa'tr. On ca1ul celor +ici& a+ a5ut ?oarte +are griP ' ine+ pu/tile !eparte !e atingerea lor. Dar& g,n!in!u3ne la po'i)ilitatea ca& +ai !e5re+e 'au +ai t,r1iu& ei ' 5in Cn contact cu o pu/c Cncrcat& i3a+ e!ucat Cn 5e!erea proteciei lor. Pentru copiii no/tri& a+ pu' o ar+ !e 5,ntoare 5ec e& ne?olo'it /i !e'crcat& Cntr3un col !in ca+era !e 1i. Dup ce trecea+ +icuul prin 'e'iunile !e A*uB /i lo5irea pe'te +,nu& el /tia c nu are 5oie nicio!at ' 'e ating !e ar+e. On ?iecare 1i copiii no/tri 'e Pucau prin preaP+a pu/tii& ?r ' o ating. *u a tre)uit nicio!at ' ?iu CngriPorat c !ac 5or +erge Cn ca'a cui5a /i 5or 5e!ea acolo o pu/c& 'e 5or atinge !e ea. Eu nu +i3a+ a'igurat ca'a C+potri5a pu/tii& ci +i3a+ a'igurat copiii C+potri5a pu/tii.

    $oba (ierbinte
    Ontot!eauna a+ a5ut o 'o) cu le+ne pentru gtit /i Cncl1it. Copiii +ici& care Cncep ' +earg !e3a )u/ilea& pot ' 'e aleag cu ar'uri gra5e !ac aPung Cn contact cu o 'o) ?oarte ?ier)inte. Eu a+ 51ut la unii ni/te cicatrice Cngro1itoare. *oi Cn' nu ne3a+ te+ut& cuno'c,n! e?iciena e!ucaiei. C,n! a ?o't ?cut pri+ul ?oc& toa+na& l3a+ !u' pe +icu aproape !e 'o) ca ' 5a! Cnc,nttoarele ?lcri. De'igur& el a 5rut ' pun +,na& /i atunci l3a+ inut !e3o parte p,n ce 'o)a a ?o't 'u?icient !e Cncin' ca atingerea ei ' pro5oace !urere ?r o ar'ur 'erioa' 3 a+ pro)at3 o +ai Cnt,i cu +,na +ea. A+ !e'c i' u/a 'o)ei Cn!eaPun' !e larg ca el ' ?ie atra' !e ?lcri. Apoi +3a+ !at la o parte. Ine5ita)il& copilul a alergat la 'o) /i a atin'3o. E7act c,n! +,na lui a atin' 'o)a& eu a+ 'pu': AAr!eLXX De o)icei era ne5oie !e !ou& uneori !e trei repetiii& !ar copiii au Cn5at lecia. On a?ara ace'tei 'e'iuni e!ucaionale& Cn ur+a creia nu '3a ?or+at nicio!at nici o )/ic& nici un copil nu '3a ar'. E!ucaia a ?o't a/a !e e?icient& Cnc,t& !ac 5oia+ '3i 5! cu+ ?ac un 'alt Cnapoi& tot ceea ce tre)uia ' ?ac era ' 1ic: AAr!eLLB& /i 'reau ca ar/i /i !in ?aa ceaiului cu g ea.

    $entimentul de scu(undare
    C,n! au Cnceput ' 'e na'c copiii no/tri& Cn curtea ca'ei noa'tre 'e a?la un ia1. C,n! au Cnceput ' +earg pri+prePurul ca'ei& i3a+ ur+rit Cntot!eauna Cn!eaproape. Totu/i& con/tieni !e po'i)ilitatea ca 5reunul ' ia' !in ra1a noa'tr 5i1ual& ne3a+ gr)it ' Cncepe+ in'truirea lor. Ontr3 o 1i cl!uroa' !e pri+5ar a+ ur+rit pri+ul tur !e pa/i C+pleticii Cn'pre apa C+)ietoare. Ea '3a Pucat pe +argine p,n ce a g'it o +o!alitate !e a co)orC pe +al p,n l,ng ap. Eu 'ttea+ prin preaP+ /i o pri5ea+ cu+ '3a aplecat !ea'upra oglin1ii !e o culoare 'trlucitoare a apei. Pleo'cL A c1ut Cn ap. (rrr& era rece. Eu +i3a+ Cn?r,nat nelini/tea 'u?icient !e +ult ti+p p,n ce ea '3a ri!icat !ea'upra apei /i a !at 'e+ne c nu +ai poate re'pira. C,n! a aprut panica <at,t la +ine& c,t /i la ea 3 ca ' nu +ai 5or)e'c !e +a+a ei=& a+ tra'3o a?ar /i a+ certat3o c '3a !u' a/a !e aproape !e ia1. *u Cng ii'e !eloc ap /i nu a ?o't ne5oie !e reani+are 3 ci !oar pentru 'oia +ea& creia i3au tre)uit c,te5a ore p,n a Cnceput ' re'pire& nor+al. A+ repetat acela/i proce!eu cu toi ceilali copii. A ?o't ne5oie !oar !e o 'ingur e7perien pentru ?iecare !intre ei ca ' Cn5ee re'pectul pentru ap. Vi& !e'igur& noi a+ 'cpat !e o griP. 9$

    Totu/i& a+ a5ut pro)le+e cu unul !intre ei. E'te 5or)a !e ?etia care a !e5enit +o)il la o 5,r't ?oarte ?rage!0 la patru luni +ergea !e3a )u/ilea& iar la /apte luni u+)la. A5u'e'e Cntot!eauna o capacitate ui+itoare !e coor!onare a +i/crilor. *u c!ea. Eu +3a+ o)o'it ' tot ?ac !ru+uri la ia1. Atunci& pentru a o Cn5a lecia& a+ C+pin'3o. O& ea nu a /tiut a'ta. On ti+p ce era aplecat a'upra apei& a+ C+pin'3o cu piciorul. P,n Cn 1iua !e a't1i eu cre! c !ac o l'a+& ar ?i Cnotat. Oricu+ Cn'& acea't e7perien a 'periat3o 'u?icient !e +ult ca ' nu +ai !orea'c ' 'e Poace Cn preaP+a ia1ului. *u& nu au r+a' cu ?ric !e ap. La 5,r'ta !e patru ani& copiii +ei /tiau cu toii ' Cnoate. Totu/i& a+ continuat ' Ci 'upra5eg e+ Cn!eaproape /i nicio!at nu a ?o't ne5oie ' C+preP+ui+ locul. In'truirea a ?o't e?icace. *u Cncercai ' proce!ai la ?el p,n ce nu 'untei 'iguri c putei !eine un control !eplin a'upra tuturor 'ituaiilor.

    /e!ii repede!
    Iarna trecut& cele !ou ?ete ale +ele& !e nou /i un'pre1ece ani& cltoreau C+preun cu +ine Cntr3un 5ec i ca+ion +ilitar. Dru+ul pa5at cu pietrii era acci!entat /i cu ,rtoape. C,n! +3 a+ oprit la o inter'ecie& a+ au1ii cu+ )ateriile !e 14 5oli locali1ate c iar Cn 'patele 'caunelor '3au 'curtcircuitat /i au Cnceput ' 'coat 'c,ntei. Se putea pro!uce Cn orice +o+ent o e7plo1ie cu C+pr/tiere !e aci! !e la )aterii. >etiele a)ar n3a5eau ce 'e Cnt,+pl. Totu/i& c,n! le3a+ 'pu': AIe/ii repe!eLB <!e !ata acea'ta pe un ton ri!icat=& ele nu au Cntre)at ADe ceKB Eu a+ 'rit i+e!iat a?ar pe partea +ea /i a+ alergat ' !e'c i! u/a lor care& !e o)icei& era )locat. De Cn!at ce a+ !e'c i' u/a pe partea +ea& a+ pri5it pe'te u+r ' 5! ce ?ac ele. Di'pru'er. U/a era tot Cncuiat& iar gea+ul era !e'c i' !oar p,n la Pu+tate. Dar ele nu 'e 5e!eau nicieri. C,n! a+ trecut !e partea cealalt a +a/inii& le3a+ 51ut 't,n! g e+uite pe !ru+ul pietro'& cu +,inile /i genunc ii Pulii. ACu+ ai ie/it !in +a/inKB& le3a+ Cntre)at. APrin gea+B& au Cngi+at ele. ACu capul CnainteKB& le3a+ Cntre)at. A*e3ai 'pu' ' ie/i+ repe!eB& a ?o't r'pun'ul lor acu1ator. >iul +eu& care 5enea Cntr3un alt ca+ion Cn 'patele +eu& a 'pu': A*u /tia+ ce 'e Cnt,+pl. Dintr3o !at& a+,n!ou au ie/it 1)ur,n! prin gea+& cu capul Cnainte& /i au ateri1at pe !ru+B. Eu le Cn5a'e+ ' 'ar la co+an!. A/a au /i ?cut. Poate 5a 5eni o 5re+e c,n! 'igurana 'au 'upra5ieuirea lor 5or !epin!e !e o a'cultare i+e!iat. AP1eaLB 'au ACulcatLB au 'al5at 5ieile +ultora.

    *duc pentru realitate


    Lu+ea e'te uneori un loc o'til. Copiii tre)uie ' Cn5ee !e ti+puriu ' ?ie precaui. *u crea Cn copiii ti un 'enti+ent !i'tor'ionat al realitii. On5a3i !e'pre Cnli+i /i c!eri& !e'pre ar+e !e ?oc& !e'pre pericolul cuitelor /i al ?oar?ecelor& a5erti1ea13i C+potri5a )eelor a'cuite /i a ',r+ei !e la u+era/e& C+potri5a gro15iei ?ocului /i a pericolului otr5urilor /i curentului electric. Tine3le lecii. > e7erciii cu ei. Arat3le e7e+ple. Pune3i Cn ?aa +orii 3 +oartea unui ani+al Cn!rgit 'au 5icti+a unui acci!ent. Ace't lucru tre)uie ?cut cu un re'pect cal+& Cncre1tor& nu cu ?ric. *u e7agera. Unul &&'au !ou e7e+ple pentru un copil !e trei ani e'te 'u?icient. Ocrote/te3le +e!iul Cn care 'e +i/c ei& !ar nu3i ine rupi !e realitate. Pune3i Cn ?aa ei Cn +'ura Cn care ei pot ' o Cneleag /i la un ni5el core'pun1tor +aturitii lor. Scopul e'te !e a3i e!uca pentru a nu ?i luai prin 'urprin!ere !e a'alturile e7terioare /i !e a3i ?ace Cnelepi !in punct !e 5e!ere p+,nte'c atunci c,n! 5a 'o'i 5re+ea ' 'e con?runte !irect cu lu+ea Cn care trie'c.

    < simpl pocnitur din de ete


    Eu 'unt Seneralul. Soia +ea e'te aPutorul /i con'ilierul +eu 3 ur+toarea la co+an! atunci c,n! eu lip'e'c !e aca'. Eu con!uc cu )un5oin. Drago'tea /i re'pectul 'unt principalele +ele %6

    in'tru+ente !e con5ingere. Eu con!uc& nu co+an! !intr3un )uncr Cn!eprtat. Ai +ei /tiu c eu 'unt gata '3+i !au 5iaa pentru ei0 !rept r'pun'& /i ei 'unt gata '3/i !ea 5iaa pentru +ine. E'te o )ucurie /i o +,n!rie pentru ei ' ?ac parte !in ec ip. A a'culta pe loc !e o porunc e'te partea lor !in +unca Cn ec ip. >c,n! a't?el& ec ipa noa'tr !e aca' ?uncionea1 lin /i o)iecti5ul no'tru co+un e'te reali1at. Eu i3a+ Cn5at pe copii Cnt,i ' a'culte /i ' pun Cntre)ri +ai t,r1iu. C,n! erau +ici /i Ci punea+ Cn !i?erite locuri& ei au Cn5at ' ?ac i+e!iat ce a+ 'pu'. Dac 5reo!at 'e Cnt,+pla ' nu a'culte i+e!iat !e o porunc& A?cea+ in'trucieB cu ei. AStai Po'L *u 5or)e/ti p,n nu Ci 'pun euLB E5i!ent& nu era 5or)a !e r1)unare. Totul era ?cut Cntr3un +o! c,t 'e poate !e plcut& !e o)icei c iar cu o not !e a+u1a+ent. AScoal3teLB&Ci 'punea+. AAcu+ 5ino aiciL Du3te /i atinge u/aLB Vi& Cnainte !e a aPunge acolo: AStai Po'LB (u?L 'e l'a Po'. AAcu+ !u3te Cn ca+era ta /i ? curatLB Cntoc+ai ca ni/te 'ol!ai +icui& +,n!ri& 'e !uceau '3/i Cn!eplinea'c 'arcina. Dac 5reunul !intre ei a5ea& o atitu!ine necore'pun1toare& era )tut cu nuiaua R ?r gra) 'au !u/+nie& reinei. *egliPenei 'au lip'ei !e Cn!e+,nare 'e acor!a un ti+p !e Br)!are /i ar& !ar r15rtirea eraBpe!ep'it cu nuiaua. S3ar putea ca ace'te lucruri ' cree1e i+pre'ia !e rceal /i !uritate. Sper totu/i c nu: cci totul a ?o't ?cut cu cl!ur /i !rago'te& Cntr3un +o! prietene'c& /i a !at na/tere la ni/te copii /i a!uli Cncre1tori& lini/tii& 'ilitori& ?i!eli. De ?apt& ca ur+are a con'ec5enei noa'tre& copiii au ?o't rareori pe!ep'ii cu nuiaua. Ei au Cn5at cur,n! c orice clcare !e lege C/i pri+e/te Ao !reapt r'pltireB. Ei /tiau ?oarte )ine c orice a'cultare Cnt,r1iat Cn'e+na o Cnt,lnire cu nuiaua. A'cultarea Cnt,r1iat era con'i!erat nea'cultare. O a'e+enea ?er+itate Cn'oit !e con'ec5en o?er un 'enti+ent !e 'iguran. Vi Cn 1iua !e a't1i& ?r ' ?ie ne5oie ' + uit la copii& nu a+ !ec,t ' pocne'c !in !egete /i ' art 'pre po!ea& /i cu toii <inclu'i5 cei Cnali !e pe'te 1&:6= 'e a/a1 Po'. Sau art 'pre u/& /i toi 'e Cn!reapt Cntr3acolo. C,n! o 5i1it 'e tran'?or+ Cntr3o /e!in !e con'iliere& e'te e'enial ' e7i'te un r'pun' i+e!iat& Cn lini/te& !in partea copiilor. O!at a+ !at 'e+nalul !e e5acuare Cn a/a ?el& Cnc,t +u'a?irii nu /i3au !at 'ea+a !e ce toi copiii au plecat )ru'c !in ca+er. On5a3i pe copii ' 'ar la co+an!. Ea ?i +ai )ine pentru ei& Ci 5a ?ace pe ei +ai 'i+patici 3 ceea ce pre'upune c 5or ?i iu)ii +ai +ult.

    $. %&ezvarea' de oli"
    =ata cu scutecele
    On ti+pul unei cltorii +i'ionare pe care a+ ?cut3o Cn A+erica Central& a+ ?o't ui+ii !e practica in!ienilor pri+iti5i Ma"a: nu3/i Cn?/au copila/ii Cnainte !e a3i )ga Cn 'acul Cn care3i crau. Toi copiii 'unt Cn5ai ' 'tea pe oli. Dup ce a+ ?cut e7periene cu ai no/tri /i !up ce i3a+ o)'er5at /i pe alii& a+ !e'coperit c )e)elu/ul 'e na/te Cn5at pentru oli. Prinii Ci A!e15aB prin ?aptul c Ci ?orea1 ' 'e o)i/nuia'c ' ?ac Cn pantaloni. On copil e7i't in'tinctul !e a prote'ta Cn ?aa +i/crii !in inte'tine. D !in picioare& 'e Cncor!ea1 /i 'e '+iorcie. >iin! recepti5 la 'e+nalele !e a5erti1are <!up ce 'c i+)a'e /ai'pre1ece +ii trei 'ute trei1eci /i /apte !e 'cutece cu pri+ii trei=& 'oia +ea a Cncercat !e ti+puriu practica oliei cu ceilali care au ur+at. C,n! reali1a c +icuul era pe punctul !e a A?ace ce5aB& ea 'e !ucea !up oli /i re1e+a copilul !e1)rcat !e picioarele ei& Cn po1iia !e /e1,n! cu picioru/ele Cn!eprtate. La Cnceput& un +ic /u5oi !e ap cal! pro5oca 'lo)o1irea unui &&'unetB i+inent. Dup ce copilul Cncepea ' urine1e& ea 'punea: AP//L P//LB Cu alte oca1ii& !ac nu ?u'e'e pe ?a1 /i +i/carea inte'tinelor era !ePa Cn cur' !e !e'?/urare& Cl !ucea repe!e pe copil Cn )aie pentru ca el ' C/i ter+ine trea)a la toalet& Cn ti+p ce ea Ci 'punea& !in c,n! Cn c,n!: A>L >LB C iar !aca +icuul Ci ?cu'e !ePa trea)a& tot Cl +ai punea pe oli pentru a accentua Cn5area. El a aPun' ' i!enti?ice 'unetul cu ?uncionarea +u/c iului: Copiii no/tri au Cn5at a/a !e )ine ' recunoa'c co+an!a !in 5oce& Cnc,t tre)uia ' ?i+ ateni cu pronunarea cu5,ntului A>LB %1

    Unele +a+e ne,ncre1toare +i3au 'pu': ATu e/ti cel care e'te Cn5at pentru oli& nu copila/ulB. Ontoc+ai cu+ o +a+ /tie c,n! copilul ei e'te ?l+,n! 'au 'o+noro'& la ?el ea poate '3 /i !ea 'ea+a c,n! ace'ta are ne5oie !e oli. (e)elu/ul !e trei 'pt+,ni ?ace tot ce poate el pentru a3/i co+unica ne5oile. Vi 'oacra +ea a ?o't 'ceptic p,n Cn 1iua Cn care 'oia +ea i3a 'pu': AOpre/te +a/ina& +icuul 5rea ' C/i ?ac trea)aLB Dup ce De) a re5enit cu un +icu !e trei luni co+plet u/urat& 'oacra +ea a ?o't con5in'. Pentru un ti+p& )aia noa'tr a !e5enit captul unui pelerinaP pentru aceia care erau Cn cutarea cre!inei Cn Cn5area copilului pe oli. De +ulte ori ?etiele noa'tre& cu ?eele ro/ii& pri5eau la un nor +are !e +artori ui+ii care 'tteau Cn a/teptare Cn )aia noa'tr +are. S nu Cnelegei gre/it& copilul nu e'te pu' ' 'tea +ult ti+p pe oli. *u e'te 5or)a !e nici un !i'con?ort pentru copil. Sugarul 'e o)i/nuie/te repe!e ' 'e u/ure1e Cn +o! regulat& la un inter5al !e circa !ou ore& 'au Cn ?uncie !e perioa!ele !e +a' /i !e 'o+n.

    +urtunul atunci c%nd (ace pe el


    Un )un prieten /i 5ecin a5ea un )ieel +are !e trei ani care 'ttea a?ar )t,n! cuie cu ciocanul /i ?cea Atrea)a +areB Cn 'cutec. Eu a+ 'ugerat c era ti+pul ' ai) o !i'cuie cu pu/tiul Aca Cntre )r)aiB re?eritoare la i+plicaiile a'upra +e!iului CnconPurtor !atorate ?aptului c a!ucea o contri)uie a/a !e +are Cn pla'tic la gunoiul ora/ului. Tatl +i3a e7plicat c nu 5roia ' cau1e1e un 'enti+ent !e 5ino5ie 'au ' Cn)u/e per'onalitatea t,nrului )r)at. Eu a+& Cnele' prea )ine te+erile lui& cci a+ 51ut cu+ prini neateni& ner5o/i& au pro5ocat !ereglri e+oionale Cn copiii lor prin inter+e!iul unui li+)aP 5er)al ina!ec5at. I3a+ 'ugerat& a/a!ar& un e7erciiu e!ucaional. Mai Cnt,i i3a+ 'co' Cn e5i!en ?aptul c +a+a )iea/ului& ocupat cu ceilali copii& Cl lua& !e +ai +ulte ori pe 1i& pe ace't pu/ti !ePa +are& Ci 5or)ea ?ru+o'& Cl a/e1a pe pat& Ci 'cotea 'cutecul& Ci /tergea ?un!ul cu o c,rp Cncl1it& !!ea cu loiune pe'te petele ro/ii /i apoi Ci punea un 'cutec curat& +oale. >cutul Cn pantaloni era pentru el un prileP !e a o)ine atenia ne,+prit a +a+ei lui. Ei )ine& tatl a Cnele' ca nu e'te nici o 5in Cn acea't c e'tiune Cn 'pecial !in partea copilului: !ar e'te ce5a !e'tul !e 'uprtor 3 +ai puin pentru copil& cruia Ci plcea acea't e7perien /i tre)uie c o con'i!era atracia principal a 1ilei. A/a!ar& 'uge'tia +ea a ?o't ca tatl ' Ci e7plice )iatului c& !at ?iin! c !e acu+ era )r)at& nu 5a +ai ?i 'plat Cn ca'. Era prea +are /i ce ?cea el era prea ur,t +iro'itor ca ' +ai ?ie curat cu /er5eele pentru )e)elu/i. De acu+ Cncolo 5a ?i 'plat cu un ?urtun !e gr!in. Copilul nu tre)uia Cn5inuit. Acea'ta tre)uia luat !oar ca o 'c i+)are progre'i5 a +eto!elor. C,n! a ?cut pe el !ata ur+toare& tatl 13a !u' a?ar /i& cu 5oio/ie& a/ putea 'pune c iar cu negliPen& 13a 'plat. Ere+ea ?iin! rcoroa' /i apa !e'tul !e rece& nu3+i a!uc a+inte !ac a +ai ?o't ne5oie !e o a !oua 'plare 'au nu& !ar& o 'pt+,n +ai t,r1iu& tatl +i3a 'pu' c acu+ ?iul 'u 'e !ucea 'ingur la oli. Copilul a c,ntrit alternati5ele /i a optat pentru 'c i+)area 'tilului 'u !e 5ia. De atunci& /i alii au ?o't !e'tinatarii a+e'tecului +eu Cn tre)urile lor0 /i& !e o)icei& nu e'te ne5oie !e +ai +ult !e trei 'plri 5oioa'e.

    Dulciurile reapar
    Un A)a'culantB Cn 'cutec Cn 5,r't !e trei ani& atunci c,n! a ?o't u!at la ?un! cu un ?urtun& a pri5it !e'tul !e /ocat& a 'cr,/nit !in !ini /i apoi '3a a!aptat la ace't !i'con?ort. C,n! prinilor le3a ?o't li+pe!e c au Cn griPa lor un +artir tenace& otr,t& /i !up ce au Cnele' principiile& au cutat o alt 'oluie. On ti+p ce continuau ?olo'irea ?urtunului& +a+a /i3a !at 'ea+a c& parial /i !in cau1a atitu!inii ei ?a !e ceea ce ea /tia c e'te ulti+ul ei copil& +icuul nu 5roia pur /i 'i+plu ' crea'c. Oi plcea ' ?ie Cn po'tura !e )e)elu/& !up cu+ /i ei Ci plcea acea'ta. Ace/ti prini& con/tieni !e ne5oile nutriionale ale copiilor lor& nu le !au prea +ulte !ulciuri. Rarele oca1ii c,n! le !au totu/i con'tituie o a!e5rat 'r)toare. Ace't +ic in!i5i! era un %4

    'partan c,n! era 5or)a !e !i'con?ort ?i1ic& !ar era +ort !up !ulciuri. Oneleapt +a+ i3a 'pu' pe un ton 5e'el: APuiule& +a+a a otr,t c nu e/ti Cnc 'u?icient !e +are ca ' +n,nci !ulciuri0 !eci& p,n 5ei ?i un pic +ai +are /i 5ei Cnceta ' +ai ?aci Cn pantaloni& nu 5ei +ai a5ea 5oie ' +n,nci !ulciuriB. Ti+p !e o 'pt+,n el prea ' ai) aceea/i atitu!ine !e clugr ?a !e !ulciuri ca /i ?a !e ?urtun. A 'o'it apoi 1iua pentru p,ine cu ou. Copiilor li 'e !!ea atunci 5oie ' pre'are o linguri !e 1a r pu!r pe ?iecare ?elie !e p,ine. Dup ce i3a ur+rit pe ceilali copii cu+ C/i pri+eau poria !e 1a r pu!r& +icul in!i5i! orop'it a 'pu' +a+ei: AVi +ie C+i place 1a r pu!r pe p,inea cu ouB. AVtiu c Ci placeB& i3a 'pu' ea& A!ar Cnc nu e/ti 'u?icient !e +areB. Dup ce /i3a ter+inat +icul !ePun pri5at !e 1a r& el '3a !at Po' !e pe 'caun& '3a !u' l,ng +a+a lui /i& cu toat 'o)rietatea unuia care ia o otr,re re5oluionar& pe 5ia& a anunat: AMa+& 'unt gata ' nu +ai port 'cutec. Scoate3+i31B. At,ta a ?o't. Din acel +o+ent& el '3a !u' 'ingur la toalet. O 'pt+,n +ai t,r1iu& +icul )r)at& acu+ po'e!,n! un caracter +ai !i'ciplinat& '3a pu' la +a'& a /e1ut acolo cu pantalonii u'cai /i /i3a +,ncat p,inea cu ou Cncununat cu o lingur !e 1a r pu!ra.

    'ot de avertisment
    Mur!rirea 'cutecului Cn ti+pul 'o+nului nu ?ace o)iectul unei c e'tiuni +orale 'au !e caracter. Acea'ta e'te o ?uncie& natural& ?i1ic. Dac poart cine5a 5reo 5in pentru ace't lucrul acela nu poate ?i !ec,t printele nu copilul. *u l'a ca +,n!ria ta ' ?ac ru copilului. In!i?erent c,t te 'i+i !e ru/inat 'au !e peni)il& nu recurge la pre'iuni e+oionale a'upra copilului. El e'te un pro!u' al e!ucaiei /i in'truirii pe care i le3ai !at. Dac ai un copil +ai +are care ?ace pe el Cn ti+pul 'o+nului& ace'ta nu e'te un act con/tient care ' poat ?i corectat prin +eto!ele +enionate +ai 'u'0 !up cu+ nu e'te nici o pro)le+ !e co+porta+ent care poate ?i tratat prin !i'ciplinare. Pro)le+a poate ?i !e or!in ?i1ic 'au e+oional. On ace't ca1& cu+pr un 'et !e cear/a?uri !e pla'tic /i Cn5a31 pe copil '3/i 'c i+)e propriul a/ternut. S nu31 ?aci nicio!at ' 'e 'i+t peni)il& nici ' nu3i inocule1i un 'enti+ent !e 5ino5ie. Dac )nuie/ti c pro)le+a ar ?i !e or!in e+oional& cercetea13te pe tine Cn'ui /i 'c i+)3 i atitu!inea ?a !e copil. Ace'ta 5a cre/te /i 'e 5a +aturi1a Cntr3o at+o'?er !e !rago'te /i 'iguran.

    (). *ucru pentru copil


    Divi"iunea muncii
    AE +ai u/or ' ?ac eu a'taB& e'te o replic !e' Cnt,lnit. O alt +a+ 'pune: &&Dar a+ co+ple7e !e 5ino5ie !ac Ci pun pe ei ' lucre1e& a'ta e !atoria +eaB. Un !o+eniu Cn care ?a+ilia noa'tr a ?o't 'la) a ?o't cel al A!i5i1iunii +unciiB. Copiilor li 'e !!eau +ici lucruri !e ?cut !in c,n! Cn c,n!& !ar au ?o't prea puin in'truii pentru a !o),n!i rutin. Dac ar ?i '3o iau !e la capt& a/ acor!a +ult +ai +ult atenie ace'tui !o+eniu& Cn pri+ii ani& +a+a e'te Cn pri+ul r,n! r'pun1toare pentru acea't in'truire. C,n! copilul e'te 'u?icient !e +are pentru a lua o Pucrie !in cutie& e'te 'u?icient !e +are /i pentru a o pune la loc. Ma+& ? ca ti+pul petrecut cu copiii ' Cn'e+ne Cntot!eauna in'truireL E'te ce5a natural /i a+u1ant Cn acela/i ti+p. On loc !e a te Puca !oar: ATe prin!LB& Poac3te: AIat cu+ pune+ Pucriile una pe'te altaL Ee1iK Eu pun una& acu+ tu pui unaL A/aL E/ti un )iat priceput /i o aPui pe +a+a ?oarte +ultLB Menine 'arcinile pe care li le !ai Cn '?era preocuprilor lor. Ce e'te prea +ult Ci 5a o)o'i& iar ce e'te prea puin nu3/i 5a atinge 'copul. P,n la 5,r'ta !e cinci ani& Ci ia +ai +ult ti+p ca ' ?ii ApatronulB lor& !ec,t 'er5itorul lor. Dar cea +ai )un perioa! pentru a ?or+a !eprin!eri !e o 5ia e'te Cnainte !e cinci ani. Pe c,n! 'unt !e patru 'au cinci ani& ei tre)uie ' 'e 'i+t nu !oar !orii& ci /i nece'ari. A+i/ii 'pun c Cnainte !e /apte ani copilul e'te o 'ur' !e 5lguire pentru ?a+ilie. Ontre /apte /i pai'pre1ece ani el C/i %9

    'uport c eltuielile. Dup pai'pre1ece ani !e5ine o 5aloare a!uctoare !e c,/tig. Pe c,n! copilul aPunge la 5,r'ta !e /apte ani& el tre)uie ' Ci ?ac 5iaa +ai u/oar. O ca' cu copii !e pe'te /apte ani tre)uie ' 'e 'u'in 'ingur. E'te e'enial pentru i+aginea !e'pre 'ine a copilului ca ace'ta ' cunoa'c 5aloarea contri)uiei lui. De/i '3ar putea ca el ' 'e c inuie pentru a reali1a lucrul Cncre!inat& e'te ?ericit c,n! participarea lui e'te 'e+ni?icati5. Ma+& !ac Ci ?aci puin ti+p pentru a3i Cn5a c,t 'unt +ici& 5ei putea ' te o!i ne/ti c,n! 5or ?i +ai +ari. On5a3i ' Cnlture ei 'inguri !e1or!inea pe care o ?ac& /i 5or ?ace +ai puin !e1or!ine. O+parte Cntre ei tre)urile ca'ei& Cn ?uncie !e +ri+ea /i capacitatea lor. Un copil care lucrea1 'u) capacitatea lui 5a aPunge plicti'it /i ne+ulu+it. Copilul care g'e/te intere'ant ceea ce ?ace 5a ?i un copil 5e'el. *u !a )ani copilului /i nu31 +itui ca ' ?ac ce5a. Totu/i& tre)uie ' 'e ?ac e7cepie atunci c,n! lucrul nu ?ace parte !in Cn!atoririle !e rutin ale ca'ei. C,n! 'e ?ace o lucrare& la altcine5a& pentru o 'u+ anu+e !e )ani& /i copiii pot ' )ene?icie1e !e o parte !in c,/tig& !up o apreciere reali't a +uncii lor. Ma+a tre)uie ' ai) +ereu Cn 5e!ere c ?or+ea1 5iitoare 'oii /i +a+e. >3le intere'ate !e cu'ut& gtit& curenie& !e a Cn5a !e'pre toate. La'3le '3/i )age +,inile Cn aluat. C,n! 'unt 'u?icient !e +ari pentru a po5e'ti& ele tre)uie ' 5or)ea'c !e'pre ceea ce A+a+a /i cu +ine a+ ?cut a't1iB. Tailor& c,n! )ieii 'unt !ePa Cn 'tare ' u+)le Cn Purul 5o'tru& tre)uie ' A5 aPuteB la lucru. (ieii +ei 'e crau prin ru+egu/ /i 'e C+pleticeau Cn +rcini Cnainte !e a ?i putut ' 5a! +ai 'u' !e partea 'uperioar a ci1+elor +ele. A!uceau& Cn ca' le+ne pentru ?oc& Cnc atunci cn! tre)uiau ' 'e alie1e /i ' le a!uc !e3a )er)eleacul p,n la u/. Dac 5 l'ai ?iii ' ?ie cre'cui !e +a+e& ' nu ?ii 'urprini cn!& la /ai'pre1ece ani& ei acionea1 +ai +ult ca ni/te ?iice. Recent& Cn ti+p ce trecea+ pe l,ng ca'a unui 5ecin& a+ o)'er5at o 'cen intere'ant. Tatl 'ttea r)!tor l,ng cei !oi )iei ai lui <!e un an i !e !oi ani=& !,n!u3le in'truciuni Cn ti+p ce ace/tia C+pturau o prelat. Piciorele gr'ue /i ne'igure ale celui !e un an erau inute !eprtate !e un 'cutec ce 'e Cnco5oia 'u) greutatea !in el& 'e+n e5i!ent ' tre)uia 'c i+)at. Dar el era pe !ru+ul !e a !e5eni )r)atul tticului. C,n! ?a+iliile erau parte !intr3o unitate ?a+ilial +ai +are& 'au c iar c,n! )ieii erau la coli pu)lice& a)'ena unui +o!el patern era +ai puin 'e+ni?icati5. Dar acolo un!e tatl care +erge la 'er5ici C/i la' )iatul& alturi !e o tur+ !e ?ete& ' pri+ea'c e!ucaia aca' !oar !e la +a+a lui& a!e'eori unui a'e+enea )iat Ci lip'e/te +a'culinitatea. Deo'e)irea Cntre 'e7e e'te pri5it cu !i'pre Cn e!ucaia +o!ern. *u l'a ca o +,n !e 'o!o+ii /i 'ociali/ti& care 'e a'cun! Cn 'patele etic etei !e p'i ologi pro?e'ioni/ti& '3i re!irecione1e 'enti+entele tale naturale legate !e !eo'e)irea !intre )r)at /i ?e+eie. Un )iat are ne5oie !e e7e+plul unui )r)at !ac 5re+ ca el ' !e5in )r)at.

    $oie, vrei s spui !i tu ceva<!e De)i Pearl= Unul !intre cele +ai i+portante a'pecte Cn e!ucaia copiilor e'te !e a31 l'a pe copil '3/i a'u+e re'pon'a)iliti. Copiii au ne5oie ' 5a! c aportul lor la )unul +er' al ca'ei e'te 5ital. E!ucarea lor Cn acea't !irecie eli+in luptele /i certurile legate !e +unci ca'nice atunci c,n! copiii 5or ?i +ai +ari. >3i ti+p ' te ocupi 1ilnic !e ?iecare copil& pun,n!u31 ' ?ac !i?erite tre)uri& pa' cu pa'. >iicei noa'tre celei +ai +ici& !e /apte ani& a tre)uit ' i 'e !ea o 'arcin care nece'ita ',rguin. I '3a Cncre!inat re'pon'a)ilitatea !e a p'tra Cn or!ine )aia principal. Ea nu nu+ai c tre)uie ' o +enin curat& ci& !e a'e+enea& tre)uie ' ai) griP ca acea'ta ' ?ie !otat cu toate articolele !e toalet nece'are. C,n! a 'o'it 5re+ea ca ?iica noa'tr +ai +are ' +earg la Colegiul )i)lic a c e+at pe 'urorile ei !e $ /i 11 ani /i le3a Cncre!inat re'pon'a)ilitile pe care le a5u'e'e ea. On ti+p ce& o ur+rea+ cu+ le in'truia Cn pri5ina !i?eritelor 'arcini& Cn care erau inclu'e 'platul ainelor& gtitul curenia Cn )uctrie& a+ /tiut c proce!a'e+ )ine. Era o 'c i+)are !e co+an!& o oca1ie ?oarte %%

    'ole+n /i e+oionant pentru ?etele +ai +ici. Pentru 'ora +ai +are& care pleca& era un prilePi !e +are 'ati'?acie ' poat ' Cncre!ine1e 'urorilor +ai +ici re'pon'a)ilitile ei. De3a lungul anului care a ur+at& a+ ur+rit cu+ cele !ou 'urori +ai +ici /i3au a'u+at& cu +are !e+nitate& toate Cn!atoririle lor ca'nice. De/i eu r+,n Ma+a& ele 'unt ur+toarele !up +ine la co+an!. A!e'eori& c,n! 5enea+ aca' o)o'it !e la o /e!in !e con'iliere Cncrcat& +a'a era gata& ca'a Cnor!ine& ainele 'plate: /i !ou ?ete cu un 1,+)et /+ec ere'c ?ceau o plecciune carag ioa' la intrarea +ea Cn ca'. De +ulte ori& !up ce petrecea+ o !i+inea Cntreag C+)r)t,n! o +a+ 'upra aglo+erat& 'upra'olicitat& epui1at& c,n! 'o'ea 5re+ea pr,n1ului& au1ea+ o c e+are 5oioa'. La +a' erau aliniai copiii +ici care !ePa +,ncau0 /i pentru noi& +a+ele& e pregtit un pr,n1 )un. O oca1ie !e ace't gen are un +ai +are i+pact a'upra unei +a+e !ec,t toat Cn5tura pe care i3o putea+ !a eu. Pentru ?iecare +inut pe care Cl petreci cu e!ucaia copilului tu e/ti r'pltit Cn'utit. Trin! Cntr3o co+unitate a+i/& 'e 5e!e ace't lucru +ereu /i +ereu. >iii no/tri au Cn5at +ai +ulte Cn!eletniciri Cnainte !e a a5ea pai'pre1ece ani. Vtiau ' 'e ocupe !e p+,nt& ' lucre1e la con'trucii& la tran'portul )u/tenilor& ' caute plante +e!icinale /i ' taie nuci. Le plcea ' +uncea'c. Di'ciplina la lucru 'e tran'pune Cn !i'ciplin la carte. Vi e7periena arat caracterul practic al unei in'truiri co+plete. E7i't o anu+it Cncre!ere care nu poate ?i o)inut !ec,t atunci c,n! 5e1i pro!u'ul ?init reali1at !e propriile tale +,ini. Recent& a a5ut loc o Cn+or+,ntare la una !in ?a+iliile !in co+unitatea noa'tr. Mai +uli !intre ?raii /i 'urorile +ari au 5enit ' participe la Cn+or+,ntarea iu)itului lor ?rate. Toi ace/ti ?rai a5u'e'er parte !e o !i'ciplin 'trict& +unc !in greu& /i !oar !e o e!ucaie !e opt cla'e. On 'icriul !in le+n !e pin& 'u) +r& l,ng 5ec ea cl!ire a )i'ericii& 1cea un ?er+ier care pro)a)il nu c,/tiga'e nicio!at +ai +ult !e !ou 'au trei +ii !e !olari pe an. Cei cinci ?rai a!unai acolo preau ni/te intru/i Cn ace't !ecor pri+iti5. Unul e'te neuro3 c irurg& altul Puri't& altul ar itect /i altul 'peciali't Cn co+putere. Vi al cincilea are o 5ia Cncununat !e 'ucce'e0 e'te un ?er+ier +ennonit /i are o c'nicie ?ericit. Dac Ci con'i!erai pe pri+ii patru ni/te oa+eni ce au reu/it Cn 5ia& g,n!ii35 c nu po'i)ilitile !e /colari1are !in copilrie au ?o't cele care i3au aPutat Cn 5iitoarea lor !e5enire& ci Cncre!erea /i a+)iia care i15or'c !in +unc /i !i'ciplin 'trict Cn ca!rul ?a+iliei.

    ((. For!area atitudinii


    P"irea inimioarelor
    Atitu!inea copiilor 5o/tri e'te +ult +ai i+portant !ec,t aciunile lor. Dac puterea lor !e concentrare& !i'cern+,ntul lor /i !i'ciplinarea trupului ar ?i egale cu inteniile lor& atunci ar putea ?i Cntot!eauna Pu!ecai !up aciunile lor. Dar& !at ?iin! neputina crnii& inteniile arat cel +ai )ine caracterul unui copil. C,n! un copil are o ini+ inocent& 't,ngcia 'au Pu!ecata gre/it pot ?i acceptate ca !e'5,r/ire. De e7e+plu& o +a+ a plecat !e aca' !,n! ?etiei ei ni/te Cn'rcinri +runte prin ca'& iar c,n! '3a Cntor'& a !e'coperit c +icua /i3a e7tin' atri)uiile /i a a!u' Cnuntru ainele !e pe '?oar& le3a C+pac etat /i le3a pu' la loc. Singura pro)le+ era c unele aine erau Cnc u+e!e. Acea't +a+& 51,n! 'trlucirea !e 'ati'?acie !in oc ii ?etiei ei& a acceptat Pert?a ca !e'5,r/it. *u+ai !up ce +icul aPutor a ie/it a?ar ' 'e Poace& +a+a a luat ainele u+e!e /i le3a Cntin' !in nou pe '?oar. Mai t,r1iu& a in'truit3o pe ?iica ei ' poat ?ace !eo'e)ire Cntre aine u+e!e /i u'cate. In'truirea tre)uie ' ai) Cn 5e!ere aciunile& dar disciplinarea trebuie s aib de-a (ace numai cu atitudinea copilului5 E'te peni)il c,n! 5e1i un printe 'uprat pe copil& pentru c ace'ta a 5r'at laptele 'au a ie/it Cn e5i!en 'inele lui ?ire'c& ne,n!e+,natic. Gu!ecai3i a/a cu+ Du+ne1eu ne Pu!ec pe noi 3 !up ini+. Pe !e alt parte& 'unt oca1ii c,n! nu e'te 5or)a !e nea'cultare& !ar atitu!inea& e'te co+plet %;

    'tricat. Printele tre)uie ' ai) griP ' !i'cearn atitu!inile. Dac a!teptm p%n ce aciunile devin deran#ante ca s ncepem disciplinarea, nu ne ocupm dec%t de simptomele de supra(a5 R!cina oricrui pcat e'te Cn ini+. Cunoa/te ini+a copilului tu /i p1e/te3o. ,zete-i inima mai mult dect orice, cci din ea ies izvoarele vieii" <Pro5er)e %:49=. Ea +ai !ura c,i5a ani p,n ce copilul tu 5a putea '3/i pzeasc" propria lui ini+0 p,n atunci& ea e'te l'at Cn 'ea+a ta. S anali1+ ni/te e7e+ple reale !in 5ia.

    Adolescent ursu"
    O +a+ ?oarte epui1at a +ai +ultor copii& care uneori arat tot a/a !e !o)or,t p'i ic ca /i un 5ec i 'teag al Con?e!eraiei& a co+entat neputinele ei Cn ?aa ?iicei ei !e trei'pre1ece ani. >iica& c,n! i '3a cerut ' 'c i+)e 'cutecul unuia !intre copiii +ai +ici& /i3a r'?r,nt )u1ele a )o'u+?lare /i '3a uitat la +a+a ei parc pentru a3i 'pune: ADe ce3+i ?aci +ie una ca a'taKB Ma+a a recepionat reacia ca pe o greutate Cn plu'. Dup ce ?iica ei nu a +ai ?o't prin preaP+ ' o poat au1i& +a+a a 'pu' pe un ton !e re'e+nare: A>iica +ea 5a tre)ui ' !ea 'ocoteal lui Du+ne1eu pentru ea Cn'/i. Un ti+p a+ a5ut un 'enti+ent !e 5ino5ie&& !e parc pcatele +ele 'e re?lectau Cn ?iica +ea& !ar </i 5ocea i3a co)or,t ne'igur= ea 5a tre)ui ' !ea 'ocoteal lui Du+ne1eu pentru ea Cn'/iB. Acea't +a+ are c,i5a copii +ici /i ?rica !e Cnc ali c,i5a ce 5or +ai 5eni. Cu toate re'pon'a)ilitile cerute !e e!ucaia /colar aca' /i traiul natural& ea e'te prea 'olicitat !in punct !e 5e!ere p'i ic pentru a3/i +ai +enine re'pon'a)ilitatea /i a'upra celei !e trei'pre1ece ani. E ca /i cu+ ea ar ?i renunat la acea'ta pentru a3/i !e!ica puterea ce i3a +ai r+a' celor care 5or +ai 5eni. Munca nu te 'leie/te at,ta ca 'trile ten'ionale. Cel care e'te !e'curaPat !in punct !e 5e!ere e+oional 'e tre1e/te !i+ineaa o)o'it. >iica !e trei'pre1ece ani& care ar tre)ui ' ?ie o )inecu5,ntare /i o C+)r)tare pentru +a+a ei& e'te o po5ar Cn plu'. Dac acea't ?iic +ai +are ar ?i a5ut parte !e o e!ucaie core'pun1toare Cn pri5ina atitu!inii& +a+a nu ar ?i acu+ a/a !e a+r,t. *u e'te i+po'i)il& !ar e'te +ult +ai greu ' 'c i+)i atitu!inea copiilor +ari. Ei aPung la un punct un!e tre)uie ' li 'e 5or)ea'c /i ' ?ie con5in/i a/a cu+ ai ?ace cu un a!ult. C,n! un copil e'te 'u?icient !e +are ca ' ia Cn +,inile lui ?r,iele propriei lui ini+i& el tre)uie cucerit a/a cu+ un pcto' e'te cucerit !e Du ul S?,nt.

    A o lua de la capt
    Aceia !intre 5oi care a5ei copii Cntr3o 'tare Palnic poate c 'untei !e'curaPai Cn ?aa aparenei i+po'i)iliti !e a ree!uca Cntregul lot. Oncepei cu cei care 'e a?l la 5,r'ta c,n! 'e pot 5e!ea progre'e rapi!e. >ii con'ec5eni 'ut la 'ut /i nu 5 l'ai !e'curaPai !e cei +ai +ari. Eine /i 5re+ea lorL A5ei !e partea 5oa'tr un principiu p'i ologic +inunat. C,n! ar+ata 'e !epla'ea1 Cntr3o 1on !e anar ie general& re'ta)ilin! or!inea Cntr3un inut& celelalte inuturi a?l !e acea'ta /i 'e lini/te'c in5oluntar. Mrturi'ii copiilor +ai +ari c nu i3ai e!ucat a/a cu+ tre)uia 3 acceptai35 5ina. Dar acu+& !eoarece /tii +ai +ulte& o ' proce!ai alt?el cu copiii +ai +ici. Copiii +ai +ari& r'?ai& 5or 'ta !e3o parte /i 5or ur+ri. C,n! 5or 5e!ea cel +ai +ic 'e+n !e C+)untire la ?ratele 'au 'ora lor r'?at& 5or 'ta !e partea 5oa'tr 3 !e/i '3ar putea& ' nu 'pun acea'ta. Dup ce 'e 5or con5inge !e tran'?or+area po1iti5 Cn ?riorii lor& 5or 5rea /i ei ' ?ie trecui pe li'ta !e recla+aii. Dac 5ei !o5e!i c 'untei plini !e +il& raionali /i )ine5oitori& ei 'e 5or 'upune !i'ciplinei 5oa'tre& ?iin! con5in/i c e'te 'pre )inele lor. On perioa!ele Cn care& !atorit co+o!itii 'au te+pera+entului lor e7plo1i5& apare r15rtirea& !i'ciplinarea Ci 5a con!uce la 'inele lor +ai raional. C,n! l3ai cucerit pe unul& ceilali 5or /ti c tu !eii controlul /i 5or a5ea certitu!inea c iei lucrurile ?oarte Cn 'erio'. C,n! legi un c,ine& el 5a alerga Cn Pur& cut,n! ' 'cape !in prin'oare& p,n ce 'e 5a con5inge c nu are nici o cale !e ie/ire /i atunci 'e 5a lini/ti. O!at ce l3ai con5in' pe copil c nu e7i't alternati5e& 'e 5a 'upune. Iu)irea !e 'ine care e7i't Cn +o! nor+al Cn copiii 5o/tri Ci !eter+in ' a!opte po'tura cea %@

    +ai con5ena)il Cn orice 'ituaie !at. Copiii 5o/tri 'e iu)e'c prea +ult pe ei Cn/i/i ca ' !ea cu capul Cn ine5ita)il. Dar reinei& ei 5 cuno'c ca un o+ ?r per'onalitate& o'cilant& care nu 'e ine 'tr,n' !e propriile principii& ignor,n!u3le atunci c,n! Ci e'te +ai co+o! ' proce!e1e alt?el. Ei 5or Cncerca ' 5 ?ac ' renunai la principiile 5oa'tre. Oncepei cu cei +ai +ici /i croii35 !ru+. L'ai3i ' /tie ce 5a ur+a. W,+)ii& 5oi a5ei ni/te ar+e 'ecrete: Un plan0 Drago'te0 R)!are0 Mu'trare0 nuiaua Cn!reptrii.

    A (ace istericale
    >iicele +ele !e nou /i un'pre1ece ani au 5enit aca' !e la ni/te 5ecini pl,ng,n!u3'e !e e/ecul unei +a+e tinere !e a3/i e!uca copilul. (ieelul ei !e /apte luni& neput,n! ' o)in ce 5roia& '3a Cncor!at& /i3a 'tr,n' pu+nii& /i3a artat gingiile ?r !ini /i a Cnceput ' urle ca un apucat. On a'e+enea +o+ente& e7pre'ia !e +,nie !e pe ?aa unui )e)elu/ poate ' 'e+ene cu cea a unuia care in'tig la re5olt. T,nra +a+& !orin! ' ?ac )ine& 'ttea acolo Cntr3o con'ternare neaPutorat0 Cn c ip !e 'cu1& a ri!icat !in u+eri /i a 'pu': ACe pot ' ?acKB *e,ncre1toarea +ea ?iic !e nou ani a replicat !ur: &&(atei3lLB Ma+a a r'pun': A*u pot& e prea +icB. Cu Cnelepciunea unui c,/tigtor& ?iica +ea a 'pu': &&Dac e'te 'u?icient !e +are ' ?ac i'tericale& e'te& 'u?icient !e +are /i ' ?ie )tutU.

    Perseverent
    Unii +3au Cntre)at: ADar ce 'e Cnt,+pl !ac atunci copilul Cncepe ' urle /i +ai tare& ' ?ac un tr)oi Cn toat legeaKB S /tii c !ac e'te o)i/nuit ' o)in ce 5rea& ?r nici o re'tricie& te poi a/tepta la o a'e+enea reacie. Ea ?ace !oar +ai +ult !in ceea ce a ?cut Cntot!eauna pentru a o)ine lucrul !orit. Scopul lui e'te !e a te inti+i!a /i !e a te ?ace ' te 'i+i o )rut. *u te l'a in!u' Cn eroare. R'plte/te3i cu 5,r? /i Cn!e'at acea't atitu!ine. D3i opt 'au 1ece lo5ituri pe'te picioarele goale 'au pe'te ?un!0 apoi& Cn ti+p ce a/tepi ca !urerea ' 'e !o+olea'c& +u'tr31 pe un ton lini/tit. Dac pl,n'ul 'e tran'?or+ Cntr3un 'c,ncet real& rnit& 'upu'& ai c,/tigat: el /i3a pre!at 5oina. Dac pl,n'ul e'te tot '?i!tor& prote'tatar& /i nu o reacie la !urere& )ate31 Cn continuare. Dac acea'ta e'te pri+a !at c,n! 'e con?runt& cu cine5a +ai !ur !ec,t el& '3ar putea ' !ure1e un ti+p +ai Cn!elungat. El tre)uie con5in' c i3ai 'c i+)at ra!ical +eto!ele. *u e7i't nici o Pu'ti?icare pentru a ?ace ace't lucru cu +,nie. Dac e/ti c,t !e puin ner5o'& a/teapt ' treac un ti+p. Cei +ai +uli prini 'unt a/a !e C+po5rai !e un 'enti+ent !e 5ino5ie& Cnc,t nu 'unt Cn 'tare ' !uc !i'ciplinarea p,n la capt. Dac te opre!ti nainte ca el s se supun de bunvoie, i con(irmi valoarea !i e(icacitatea pl%nsului protestatar5 Data 5iitoare 5a !ura !e !ou ori +ai +ult !ec,t acu+ ' Cl con5ingi !e otr,rea ta !e a31 a!uce la a'cultare& !eoarece a Cn5at triu+?ul ?inal al per'e5erenei !in ace't epi'o! !in care el a ie/it )iruitor. O!at ce Cn5a c r'plata unei cri1e !e i'tericale e'te o )taie pro+pt /i otr,t& nu 5a +ai a5ea *ICIODATY a'e+enea ie/iri. Dac aplici legea !e trei ori /i apoi e/ue1i a patra oar& el 5a continua ' caute acea porti !e 'cpare p,n ce Cl 5ei con5inge c acea'ta nu +ai e7i't. Dac printele Cncepe !in ?rage! copilrie !e'curaParea pri+elor cereri cu pl,n'& copilul nu C/i 5a ?or+a nicio!at ace't o)icei. On ca'a noa'tr& i'teria c,n! au ?o't Cncercate '3 au& !o5e!it pgu)itoare.

    Prototipuri printe!ti
    *u a/tepta nicio!at +ai +ult !e la copiii ti Cn pri5ina atitu!inii !ec,t ceea ce e/ti tu Cn'ui. Vi prinii ?ericii& ec ili)rai& care negliPea1 nuiaua /i +u'trarea au copii ur'u1i& ne+ulu+ii& cu Cnclinaii 'pre i'terie. Dar Cn 'ituaia Cn care unul 'au a+)ii prini 'unt o epa5 !in punct !e 5e!ere %8

    e+oional& nu te poi a/tepta la prea +ulte !e la copil. Copilul 5a ?i ro!ul te+pera+entului prinilor. Dac +a+a e'te +orocnoa'& ne+ulu+it 'au egoi't& copiii 5or a5ea ten!ina ' ?ie la ?el. Dac tatl e'te un tiran 'au ner5o' /i ira'ci)il& ?iii lui 5or ?i la ?el. Dac tatl e'te )!ran& pretenio' /i lip'it !e re'pect ?a !e +a+& +a+a nu prea 5a o)ine altce5a !e la )iei. Dac tatl e'te )ei5 'au !e'?r,nat& copiii 5or ?i /i +ai ru. Du+ne1eu 'pune: '''pedepsesc nele$iuirea <nu 5inaL= prinilor n copii pn la al treilea si la al patrulea neam'''" 6E7o! 46:;=. 0opiii cresc spre a (i copia tatlui !i a mamei lor5 Eu a+ 51ut pe +ai +uli care au !i'preuit pcatul prinilor lor /i care au aPun' ' ?ie e7act ca ei. Lecia e'te acea'ta: tu tr)uie ' ?ii ceea ce 5rei ' ?ie copilul tu 3 at,t Cn atitu!ine& c,t /i Cn aciuni. *u Cncerca ' 'coi& prin )taie& Aur,ciuneaB !in copil care nu e'te !ec,t o ?erea'tr prin care 'e 5a! propriile tale atitu!ini.

    .ai bine ar (ace s nu se poarte ur%t cu copilul meu


    O pro)le+ ?oarte !e' Cnt,lnit& +ai ale' Cn ca1ul +a+elor& e'te 'in!ro+ul AMai )ine ar ?ace ' nu 'e poarte ur,t cu copilul +euB. Vi acu+ C+i a!uc a+inte !in tinereea +ea !e un pu/ti Cncre1ut& lu!ro'& r,nPin! !i'preuitor !in colul gurii /i a+eni,n! pe un ton a'pru pe ceilali copii c Ci 'pune +a+ei lui. Cu+ au reu/it prinii aceia ' pro!uc o a'e+enea ur,ciuneK E u/or. Arat3te nu+ai c,t 'e poate !e protector ?a !e copilul tu /i i+plic3te Cntot!eauna !in punct !e 5e!ere e+oional Cn !i'putele lui cu ali copii. La'31 '3i 5a! +,nia atunci c,n! e'te ne!reptit !e to5ar/ii lui !e Poac& !e )a)"3'itter& !e Cn5tori 'au !e ali a!uli. La'31 ' /tie c tu cre1i c el are Cntot!eauna !reptate /i c ceilali oa+eni ur+re'c nu+ai '3l ne!reptea'c& !ar c tu 5eg e1i ca el ' ?ie tratat cu+ 'e cu5ine. Vi& ca ' pui capac la toate& atunci c,n! cine5a care e'te +ai +are !ec,t copilul tu 5ine la tine cu o acu1aie C+potri5a copilului tu& acu1 acea per'oan !e +inciun. Dac +icuul tu /tie c Cn relaiile 'ociale& el poate ' acione1e Cntr3un +o! egoi't /i c tu nu 5ei cre!e acu1aiile a!u'e C+potri5a lui& prin acea'ta ?or+e1i un caracter ur,t. *3o '3i ?ac nici un ru copilului !ac 5a ?i acu1at pe ne!rept !e c,te5a ori <a/a e 5iaa=. Oricu+& +ai !e5re+e 'au +ai t,r1iu 5a tre)ui ' 'e con?runte cu a/a ce5a. Atunci c,n! e'te acu1at& !ac ai Cn!oieli cu pri5ire la 5ino5ia lui& cercetea1 cu r)!are ca1ul. Dac g'e/ti c a ?o't acu1at pe ne!rept& Cnc eie ?r 1ar5 ca1ul. *u31 l'a ' te 5a!& c Ci iei aprarea. Dac e'te ',c,it !e un alt copil& )ucur3te0 5a Cn5a !e ti+puriu !e'pre lu+ea real. *u ? un ?rico' !in el. Dac 'ari Cn aprarea lui !e ?iecare !at c,n! un alt copil Ci ia o Pucrie& Cl !o)oar 'au c iar Ci ! una Cn na'& 5ei cre/te un pl,ngcio' 'ocial. C,n! pretin1i ca el ' ?ie tratat corect& Cl C+pie!ici ' ia contact cu realitatea. Cu c,t 'unt +ai tineri& cu at,t Cn5a +ai )ine c nu +erit ' ?ie tratai la egalitate. Reaciile tale nu 5or ?ace 5iaa +ai puin ne!reapt pentru copilul tu0 !ar poi crea o atitu!ine !e autoco+pti+ire. Dac 5ei ?i tenace& /i el 5a ?i tenace.

    De ce se lea toi de mineC,n! eu in ora )i)lic& cele !ou ?ete ale +ele aPut la CngriPirea unei ca'e plin !e copii 'u) cinci ani <cinci copii 'u) cinci ani ?ac o ca' plin=. Una !intre +a+e '3a Cntor' /i /i3a g'it ?iica !e trei ani '+iorcin!u3'e ca un +ic in!i5i! 'u) !oi ani '3a purtat ur,t cu ea. Toi au con?ir+at c +icuul )ucluca/ pro5oca'e Cntr3a!e5r o altercaie !e toat ?ru+u'eea ?r ' ?i ?o't 't,rnit Cn +o! !eo'e)it la acea'ta. >etia& +ai +are /i 'uperioar !in punct !e 5e!ere ?i1ic& a 'tat pe po!ea /i &&a Cntor' cellalt o)ra1B 3 tre1in!u3'e a't?el cu o pal+ /i pe'te ace'ta& Cn pre1ena ei& +a+a a co+pti+it3o pe ?eti /i 13a criticat pe )iea/. >iicele +ele ur+ri'er 'ituaia cu atenie /i !e +ai +ulte ori au 51ut cu+ )iea/ul a %:

    atacat3o pe acea ?eti. Dar& c,n! 'upra5eg etoarele au !e5enit +ai 'e5ere cu atacatorul& el a Cncetat cu in?raciunile. <Cele +ai +ulte atacuri ?u'e'er re1ultatul c!erilor lui Cn ti+p ce e7er'a +er'ul= >etia i'tea& /i !e alt?el !ulce& e'te ?oarte a'culttoare0 !ar /i3a ?or+at o)iceiul !e a apela la practici e+oti5e pentru a ?i )gat Cn 'ea+. Se '+iorcie pentru orice ?leac. T,nra +a+ a culti5at acea't ten!in. On ti+pul 'pt+,nilor ur+toare& +a+a C/i Cnt,+pina ?iica cu o Cntre)are plin !e co+pa'iune re?eritoare la 'u?erina ace'teia cau1at !e luPerul !e @6 c+. Supra5eg etoarele /i3au !at 'e+a c ?etia pre1enta Cntot!eauna un raport ru. S3au otr,t ' o ur+rea'c Cn!eaproape /i au 51ut c /i atunci c,n! nu a a5ut nici un con?lict cu )ieelul re'pecti5& ?etia tot 'punea c a ?o't atacat. Au o)'er5at3o cu+ 'e Puca ?ericit p,n 5enea +a+a& +o+ent Cn care 'rea ca ar' /i alerga Cn )raele +a+ei ei co+pti+itoare& n'cocin! a)u1uri co+i'e a'upra ei. Pe +'ur ce po5e'tea 'e Cnteea /i in?a+ia +icului atacator era pre1entat ca lu,n! a+ploare& +a+a a !e5enit +ai precaut cu c e'tionarea ?iicei ei. Era tot +ai e5i!ent c ?etia& 'la) !in punct !e 5e!ere e+oional& C/i g'ea plcere Cn a Puca rolul !e per'oan ultragiat. Ontr3o 'ear& 'upra5eg etoarele au o)'er5at c ?etia a 'pu' )iatului: ALo5e/te3+L -ai!e& lo5e/te3+LB C,n!& Cn cele !in ur+& 13a con5in' ' 'e ia !e ea /i ' o lo5ea'c pe'te cap& '3a !u' la 'upra5eg etoare pl,ng,n! c a ?o't lo5it. Ace't lucru '3a repetat !e +ai +ulte ori. Apoi& c,n! 'o'ea +a+a protectoare& ?etia Ci relata o Cntreag po5e'te !e'pre ?elul Cn care a ?o't )ru'cat& pentru a o)ine !in nou co+pti+ire !in partea +a+ei ei. O !at& c,n! +icul in!i5i! era Cn alt ca+er& ?etia a c1ut /i a Cnceput ' pl,ng c a ?o't lo5it !e el. C,n! +a+a a 'o'it /i cele care Ci 'upra5eg eau pe copii i3au 'pu' c ?etia ei a +init c a ?o't )ru'cat& ea a luat !in nou partea copilului /i a negat c ?iica ei ar putea ' +int. Sunt )ucuro' ' 'pun c acea't +a+ are una !intre cele +ai )une atitu!ini !e Cn5are pe care le3a+ 51ut 5reo!at. C,n! a ?o't pu' Cn ?aa a!e5rului& +a+a /i3a !at 'ea+a c ?or+a Cn ?iica ei ten!ina !e calca a noua porunc: ( nu mrturiseti strmb mpotriva aproapelui tu" <E7o! 46:1@=. De a'e+enea& a reali1at c ea culti5a o !i'po1iie +orocnoa' Cn ?etia ei. S3a pocit /i a Cnceput i+e!iat ' ia +'uri !e corecie. Atitu!inea +icuei a artat progre'e rapi!e.

    Atitudine rea
    Atitu!inea rea e'te pur /i 'i+plu rea. Cci& a/a cu+ copilul $ndete n inima lui, aa i este'''" <Pro5er)e 49:8. FGE=. ,zete-i inima mai mult dect orice, cci din ea ies izvoarele vierii" <Pro5er)e %:49=. Dac un copil arat cel +ai +ic 'e+n !e neplcere ca r'pun' la o prunc 'au o Cn!atorire& ace't lucru tre)uie 'ocotit ca nea'cultare. Dac pune )u1a& tre)uie ' Ci concentre1i in'truirea a'upra atitu!inii lui rele. Datul '?i!tor !in u+eri !enot o atitu!ine +ental rea. Con'i!er3le ca pe un in!iciu al ne5oii !e in'truire& e!ucare 'au !i'ciplinare. Stan!ar!ul e'te un 'pirit 5e'el& 'upu'. Orice altce5a e'te o !o5a! c lucrurile nu 'unt Cn regul. Pentru aceia Cn ale cror ?a+ilii nu a e7i'tat nicio!at autoritate& ace'te inte par ri!icole. Pentru aceia care +e!itea1 la a'e+enea proiecte pentru ?a+ilia lor& ace'ta pare un el i+po'i)il& nereali't. De acor!0 !ac unele ?a+ilii /i3ar ri!ica pur /i 'i+plu 'tan!ar!ele pentru a pretin!e copiilor lor ace't gen !e a'cultare& ace't lucru ar ?i i+po'i)il. Dar atunci c,n! 'e ia Cn con'i!erare o reaPu'tare a Cntregii ?a+ilii& nu +ai pare ce5a neraional. O+)u?narea& )o'u+?larea& '+iorciala& ne+ulu+irea& in'i'tena Cn a pretin!e ce5a& /i altele !e ace't ?el tre)uie ' ?ie o )oal Cnlturat. Acea'ta nu e'te !oar o int i!eal 'pre care tin!e+ la +o!ul general& Cn ti+p ce& Cn a'cun'& +enine+ pre!i'po1iia !e a ne +ulu+i cu ce5a +ult +ai puin0 nu& ci e'te e7periena +ai +ultor ?a+ilii0 inclu'i5 a noa'tr. E'te a'e+enea unei gr!ini ne CngriPite un!e )uruienile apar& Cntr3a!e5r& /i tre)uie ' 5e1i !e ele0 !ar nu li 'e ! nicio!at /an'a ' 'e Cn+ulea'c. Pro)le+ele apar Cn +o! 'igur0 !ar )a1a e!ucaiei pe care a+ !e'cri'3o a'igur certitu!inea unei gr!ini Cn?loritoare !e copii.

    %$

    (2. +ontrol e!oional


    +amilia ami
    C,n! 'o'e/te Cn 5i1it o ?a+ilie a+i/ cu cei !oi'pre1ece copii ai lor& te3ai g,n!i c e'te o !elegaie Papone1& !in cau1a autocontrolului /i a or!inii pre1ente. Copiii 'unt Cn5ai '3/i in 'u) control e+oiile. Cu toii 'unt plini !e re'pect ?a !e proprietatea ta /i ?a !e tine. C,n! 'unt Cn pre1ena a!ulilor& copiii nu 5or)e'c tare& nici nu 'e Poac 1go+oto'. Dac 'e lo5e'c& nu ?ac e7ce' !e pl,n'& Cn5a ' ce!e1e atunci c,n! !repturile lor 'unt clcate Cn picioare !e un alt copil. Ace't lucru e'te reali1at Cn +o! e?icient printr3o e!ucare /i !i'ciplinare con'ec5ente.

    +etia care url


    Era+ la un picnic cu ?raii /i 'urorile c,n! o ?eti !e !oi'pre1ece ani care 'e !!ea Cn leagn a Cnceput ' urle ca !in gur !e /arpe. Dac unul !intre copiii +ei ar ?i urlat a/a& a/ ?i cre1ut c a ?o't prin' Cntr3o +a/in !e +,ncat oa+eni& ?iin! ni+icit Cncetul cu Cncetul. Cu toii a+ aruncat Po' ?ar?uriile !e carton cu +,ncare /i a+ alergat Cn aPutor. Se prea c ea c1u'e !in leagn& ?r Cn' a 'e 5e!ea pe ea 5reo rnire 'e+ni?icati5. <Mai t,r1iu a+ !e'coperit c ?u'e'e Cnepat !e o al)in=. C,n! tatl ei a Cncercat ' Ci e7a+ine1e +,na& pe care cre!ea c /i3a rupt3o& ea '3a r'ucit i '3a 1)tut& a !at !in picioare i a urlat. Scotea nite 'unete a'e+ntoare unuia care e'te legat l,ng un +u/uroi !e ?urnici !e ?oc. On ur+toarele 1ece +inute& el a Cncercat ' !i'cute cu ea& cer,n!u3i ' 'pun ce '3a Cnt,+plat. Ea nu a 5rut ' Cl la'e ' o e7a+ine1e& ci a continuat ' urle. Dup 1ece 'ecun!e !e urlete& a+ 'pu' 'oiei +ele: A*u e'te rnit& e'te i'tericB. Pe c,n! + Cntorcea+ la ?ar?uria +ea !e carton& a+ putut au1i 'trigtul tatlui pe'te al ei: ACe '3a Cnt,+plat& iu)itoK Spune3+i un!e te !oareLB Eu +i3a+ !at 'ea+a c nu '3a lo5it prea tare& cci cine e'te rnit nu poate ' ?ac u1 !e at,ta energie. Mai +ult& urletele a5eau un 'unet !e prote't un 'trigt !e atac. On ti+p ce )r)aii au +ai 'pu' c,te5a po5e/ti cu pe'cari& i3a+ 51ut pe prinii ?etei !uc,n!3 o Cn ca'& un!e )raul ei a ?o't !eclarat 'nto'. M3a+ )ucurat c '3au !u' Cnuntru. Pe acel ?on! glgio'& )r)aii Cncepu'er ' 'pun po5e/ti !e'pre r1)oi. A5ei griP ca nu cu+5a& prin la)ilitatea 5oa'tr e+oional& ' ?acei !in copiii 5o/tri ni/te +incino/i e+oionali.

    Bietul de tine! 1nde te doarePentru )inele copiilor 5o/tri& Cn5ai3i ' C/i in 'u) control e+oiile. Dac nu 5rei ' pro!uci un alintat care ?olo'e/te neca1ul ca pe un prileP !e a ?i )gat Cn 'ea+& atunci nu Cl cre/te Cn ace't +o!. C,n! +icuul tu ca!e pe po!ea& nu alerga ' Cl ri!ici& 5or)in!3i cu o 5oce alar+at /i co+pti+itoare. O+i a!uc a+inte !e o 'cen <eu a5ea+ !oar Cn Pur !e opt ani= care a 't,rnit a+u1a+entul tuturor a!ulilor pre1eni. Micul +eu 5erior nu /tia ' +earg !ec,t !ea)uilea& 'ttea Po' pe co5or /i 'e Puca ?ericit c,n! 5eri/orul +eu +ai +are a 'pu': AIa te uitB. Eor)in! copila/ului pe un ton plin !e +il& co+pti+itor& el a 'pu': AO& '3a lo5it puiulK (ietul !e tineL Ce ai ?cutK Te !oareK Arat3i +a+eiLB0 (ineCnele'& +icul +eu 5eri/or ?ericit /i3a uguiat )u1ele& a Cnceput ' pl,ng /i '3a Cn!reptat 'pre +a+a lui pentru 'priPin e+oional. Spre a+u1a+entul a!ulilor& ea l3a luat Cn )rae& i3 a 'pu' c 'e 5a ?ace )ine& 13a periat !e pra?ul i+aginar /i 13a pu' !in nou pe po!ea& un!e el a continuat ' 'e Poace ?ericit. In'tantaneu a+ progra+at acea'ta pentru ?olo'in 5iitoare. On !ecur'ul anilor& a+ o)'er5at acela/i ?eno+en !e +ulte ori. *u+ai o !at 'au !e !ou ori '3a proce!at intenionat pentru a+u1a+ent. De celelalte !ai& +a+a alerga ' 5a! neca1ul real 'au pretin' al copilului ei. ;6

    Adolesceni tenaci
    Pe c,n! era+ Cnc t,nr& a+ otr,t c nu 5oi cre/te ni/te pap3lapte. C,n! 5reunul !intre +icui c!ea !in po1iia /e1,n! pe po!ea /i 'e lo5ea la cap& ne ?cea+ c nu a+ o)'er5at. C,n! era la 5,r'ta c,n! Cncepea ' +earg& !ac 'e r'turna& Cl l'a+ ' 'tea puin Cntin' Po'& ' 'c,ncea'c o clip /i apoi ' 'e ri!ice ca ' Cncerce !in nou. Dac 'e Cnt,+pla ' ca! !in crucior 'au ' 'e pr)u/ea'c Cn noroi& Cl l'a+ ' 'e !e'curce 'ingur. C,n! cei +ai +ici c!eau cu )icicleta /i 'e Puleau la genunc i& nu le acor!a+ nici o atenie& e5entual le 'punea+ !oar ce5a !e genul: A*u ar tre)ui ' +ergi a/a !e repe!e p,n ce nu Cn5ei ' +ergi +ai )ine pe )icicletB. Eeneau la +a' /i le 5e!ea+ genunc ii Cn',ngerai 'au +,inile Pulite /i Ci Cntre)a+: ACe ai pit& tigruleKB AA& +ai ni+ic. A+ alunecat& la o cur)& Cn pietri/ul !e pe !ru+. Cre! c !ata 5iitoare o '3+i reu/ea'c +ai )ineB. AAi griP. S nu3i rupi ce5aB. De'igur& reacia noa'tr& 'au lip'a ei& nu era rceal 'au in!i?eren0 !in contr. Au ?o't oca1ii c,n! tre)uia ' ne trage+ Cnapoi unul pe cellalt ca ' Cl l'+ pe copil ' Cn5ee leciile 5ieii. C,n! 'e i+punea CngriPire +e!ical& ?cea+ acea'ta& cal+ /i te+einic& tri+i,n!u3i apoi iar/i la Poaca lor. Reacia ta e'te i+portant Cn ?or+area caracterului. De'igur c nu !ore/ti ' pro!uci un a!ole'cent /i& Cn ?inal& un a!ult care C/i pro5oac ru lui Cn'u/i atunci c,n! 5rea ' ?ie )gat Cn 'ea+. Pe c,n! era+ t,nr& a+ 51ut cu+ o a!ole'cent& care ?u'e'e pr'it !e prietenul ei& pretin!ea c a ?o't rnit. Cuno'c o ?e+eie care C/i ?ace ru ei Cn'/i !e ?iecare !at c,n! e'te tul)urat !in punct !e 5e!ere e+oional. Dac& Cn ?a+ilia ta& nu 'e Cnt,lne'c ace'te e7tre+e& e'te totu/i +ult +ai plcut ' trie/ti l,ng un copil 'au a!ole'cent care nu e'te un Apl,n3gcio'B. De a'e+enea& 5iitorul 'o al ?iicei tale 5a aprecia +o!ul Cn care ai cre'cut3o. Iar ?iii ti 5or ?i ni/te )r)ai +ai )uni.

    'u te mi!ca!
    C,n! pri+a noa'tr ?iic era +ic 3 cre! c a5ea /apte 'au opt ani 3 a+ 51ut cu+ un pianPen 'inguratic& +aro& 'e ?uri/a !e3a lungul g,tului ei. Mu/ctura lor e'te ?oarte cru!. Gu+tate !e Qilogra+ !e carne 'e !e'cua+ea1 acolo un!e +u/c un a'e+enea pianPen. >iica +ea ?u'e'e e!ucat ' 'e Cncrea! /i ' a'culte. Eu i3a+ 'pu': A*u te +i/caLB Ea a Cnle+nit. *ici +car un +u/c i nu i '3a contractat. Spai+a i '3a cui)rit Cn oc i Cn ti+p ce ur+rea pri5irea +ea ?i7a /i 'i+ea acea creatur 'trecur,n!u3'e !e3a lungul g,tului ei. Putea+ citi pe ?aa ei !orina 5ie !e a lo5i pianPenul& !e a ?ugi url,n!. Dar a r+a' Cn po1iie ne+i/cat p,n ce eu +3a+ apropiat Cncet& a+ Cntin' +,na /i a+ Cn!eprtat cu griP pianPenul. Era+ ?ericit c o Cn5a'e+ ' C/i controle1e e+oiile.

    .icuul acrobat
    Mergea+ cu ca+ionul Cn 'patele unei crue cu ?,n tra' !e cai c,n! un +ic in!i5i! !e circa patru 'au cinci ani a c1ut !in 'patele cruei pe !ru+ul pietro'. *i+eni nu 13a o)'er5at i Acrua /i3a continuat !ru+ul. Eu +3a+ g,n!it ' Ci 5in Cn aPutor& !ar el '3a 'culat /i a alergat ' prin! crua. Dup c,te5a Cncercri nereu/ite !e a 'ri Cn ea& care5a 13a 51ut /i Cntin1,n! +,na& l3a ri!icat Cnapoi Cn cru. Dup ce '3a a/e1at& /i3a ?recat locurile rnite /i au +er' +ai !eparte 'pre c,+p. *u 'e a/tepta'e ca lu+ea ' 'e oprea'c& pur /i 'i+plu& pentru c el 1cea Pulit pe un !ru+ pr?uit. O+i i+agine1 agitaia pe care ar ?i pro5ocat3o un copil +o!ern& 'uper alintat& nee!ucat.

    ;1

    0opii care pl%n sau copii pl%n cio!i


    C,n! At,r,toriiB 'au AtrotinetariiB pl,ng& tre)uie ' ai) un +oti5 legiti+. Dac e'te ?l+,n!& !3i !e +,ncare. Dac Ci& e 'o+n& pune31 la culcare. Dac Cl !oare cu a!e5rat ce5a& ?3i ti+p ' te ocupi !e el& '3i u/ure1i !urerea. Dac 'u?er un !i'con?ort ?i1ic& ? 'c i+)ri Cn +e!iul lui a+)iant. Dac a ?cut pe el& 'c i+)3i 'cutecul. Dac Ci e'te ?ric& ine31 l,ng tine. Dac e'te )o'u+?lat& !i'ciplinea131 '3/i in 'u) control egoi'+ul. Dac ?ace i'tericale& )ate31. *u3l l'a pe copilul tu ' r+,n ne?ericit. I+pline/te3i ne5oile reale /i ? !in pl,n'ul lui egoi't o e7perien ner'pltit. Ma+a tre)uie ' ai) griP ' anticipe1e ne5oile reale ale copilului /i ' le 'ati'?ac la 5re+ea cu5enit /i la ni5ele core'pun1toare. Dar& c,n! copilului i 'e per+ite ' o)in controlul a'upra +e!iului lui a+)iant prin pl,n'& e!ucaia e'te negati5.

    (3. , for!a o -ngduin foarte !are fa de sine


    $oia lui nu s-a &rnit cu m%ncare dietetic
    Deprin!erile ti+purii 'unt !eprin!eri pe 5ia. Cu+ 'e ?ace c unii oa+eni gra/i 'i+t ne5oia ' +n,nce atunci c,n! 'unt tul)urai !in punct !e 5e!ere e+oionalK Se 'upr 'au !e5in a)tui /i atunci 'e !uc la ?rigi!er Cntr3o Cncercare !e a ?ace ?a 'ituaiei. A+ Cnt,lnit ?e+ei grote'c !e o)e1e care +i3au 'pu' c nu ar ?i a/a gra'e !ac nu ar 'i+i acea con'tr,ngere !e a3/i Cngropa !e1a+girea 'u) un p,ntece Cn!opat. S nu cre!ei c Cncerc ' nu+e'c cau1a oricrui e7ce' !e gr'i+e& nici +car cau1a unic a unora0 !ar ace'ta e'te cel puin un ?actor contri)uti5 Cn unele ca1uri. Cu+ a aprut acea't cone7iuneK Ten!ina u+an 3 ani+al 3 !e a accepta con!iionarea e'te e7traor!inar. De ?iecare !at c,n! + g,n!e'c la o portocal /i C+i i+agine1 c o +n,nc& C+i apare o reacie +u'cular Cn gur. E7peri+ente1 acreala c,n! portocala e'te Cnc Cn Orlan!o. Prin e7periene repetate& '3a ?or+at ace't re?le7 con!iionat. *u e'te 5oluntar. *u e'te neaprat ne5oie ' +n,nc portocale& !ar nu pot ' C+pie!ic reacia progra+at. C,n! un 'ugar e'te alptat la ',n& e7i't anu+ite li+itri ?i1ice legate !e c,t !e !e' /i c,n! poate ?i alptat. On ca1ul 'ugarului rnit !in )i)eron 3c iar /i atunci c,n! )i)eronul 'e ?olo'e/te !up un an !e alptat la ',n R )i)eronul !e5ine un aPutor !in cale3a?ar !e con5ena)il. Un copil r5/it !in punct !e 5e!ere e+oional poate ?i lini/tit prin 'i+pla intro!ucere a 'u1etei Cn gura lui. Pe +'ur ce rana intr& ten'iunea /i agitaia ie'. Un copil 'uprat poate ?i C+)l,n1it cu o 'u1et 'au un )i)eron. Copilul poate ?i pu' la culcare cu +,ncare. Poi ' !o),n!e/ti pentru tine Cn'ui o u/urare !e aproape orice cu aPutorul unui )i)eron 'au al unei 'u1ete. Ce ?aci !e ?apt cu copilulK *u nu+ai c nu Cn5a 'tp,nirea !e 'ine. El Cn5a ' ?ac ?a oricrei 'ituaii intro!uc,n! ce5a Cn gur. Depen!ena !e igar nu Cn'ea+n nu+ai& nicotin. Ai re+arcat 5reo!at c cine5a care '3a l'at !e ?u+at are a!e'eori ce5a Cn gurK Muli copaci au ?o't +,ncai 'u) ?or+a unui ) !e c i)rit. Muli oa+eni gra/i nu au nici o !orin !e a +,nca !i+ineaa !e5re+e. *u+ai !up ce re'pon'a)ilitile 1ilei 'e Cn+ule'c& ner5o1itatea lor Ci Cn!reapt 'pre ?rigi!er. Seara t,r1iu& !up ce ?ac )ilanul pro)le+elor 1ilei& ?rigi!erul !e5ine 'priPinul lor e+oional. Eu 'unt con5in' c prinii& prin a'ocierea ranei cu +,ng,ierea e+oional& cre'c copiii 'pre a ?i ni/te r'?ai /i ne,n?r,nai. AOn?r,nareaB <autocontrolul= e'te parte !in roa! Du ului. Printe, dac pe l%n (aptul c alimente"i apetitul copilului tu, te !i (olose!ti de acesta ca de un mi#loc pentru a cumpra ascultarea, ce-i inocule"i tu- Reine& pri+ul pcat al o+ului a ?o't legat !e +,ncare. Pri+a i'pit a !ia5olului ctre >iul lui Du+ne1eu a ?o't legat !e +,ncare. ,une-i un cuit n $t dac eti prea lacom" <Pro5er)e 49:4=. E7i't aici un principiu 'piritual care are 'e+ni?icaii +ult +ai pro?un!e. A Cng!ui 3 )a +ai +ult& a CncuraPa 3 lip'a !e autocontrol Cn orice !o+eniu Cn'ea+n a31 Cn5a pe copil ' ?ie ne,n?r,nat Cn general.

    ;4

    2ipsa de cumptare mo!tenit


    E7e+plul lip'ei !e cu+ptare al unui printe Cntr3un anu+it !o+eniu 'e poate +ani?e'ta Cn copil prin lip'a !e autocontrol Cn alt !o+eniu. Unii copii !i'preuie'c at,t !e +ult 'l)iciunea printelui lor& Cnc,t reacia lor Ci Cn!eprtea1 !e acea'ta. Totu/i& e7e+plul printe'c !e lip' !e cu+ptare 'e 5a +ani?e'ta Cntr3un alt !o+eniu& acolo un!e ei nu 'e a/teapt. Prinii care 'unt neCn?r,nai la +,ncare pot a5ea copii 'la)i care !e5in neCn?r,nai la 'e7. Prinii care nu cuno'c li+ita c,n! e'te 5or)a !e a 'e C+)ogi pot a5ea copii care 'e !e!au con'u+ului !e !roguri. Lip'a !e cu+ptare Cn orice !o+eniu e'te un pcat gra5& !i'trugtor. Copiii ti 5or culege ceea ce tu 'e+eni. !u v nelai) Dumnezeu nu se las s ie bat"ocorit"' Ce seamn omul, aceea va i secera' Cine seamn n carne va semna din carne putrezirea'''" <Salateni @:83:=. 7mul nu triete numai cu pine" <Matei %:%=. Copilul care cre/te ?r ' cunoa'c 5reo re'tricie !e orice ?el 5a ?i teri)il !e an!icapat Cn 5iaa real. Eu a+ o)'er5at cu tri'tee +uli copii care au ?o't cre'cui Cn arta Cng!uinei egoi'te ?a !e 'ine !e ctre prini care au a!unat pentru ei Cni/i /i pentru copiii lor lucrurile ace'tei lu+i. Copilul cre'cut cu ?leacuri co+erciale +enite ' 'ati'?ac po?tele lui e'te +ult +ai pre!i'pu' la a ?i in5i!io' /i laco+ !ec,t copilul 'rac ce C/i g'e/te 'ati'?acia Cn lucrurile 'i+ple ale 5ieii. S nu con'i!eri nicio!at )ogia ta ca ?iin! un a5antaP pentru copiii ti. Ea e'te un an!icap pe care tre)uie ' Cl co+pen'e1i. Cercetea1 cu5intele Lui I'u' re?eritoare la !e1a5antaPele celor )ogai: Marcu %:1$0 Luca 14:1;0 1 Ti+otei @:1$0 Iaco5 ;:13;.

    (4. +ertre"i
    $e simte bine toat lumeaUna !intre regulile !in ca'a noa'tr 3 +ai +ult un principiu 3e'te: ADac nu e'te !i'tracie pentru toi& nu e'te !i'tracie pentru nici unulB. Acolo un!e 'unt +ai +uli copii ,rPoana ne5ino5at !egenerea1 uneori Cn ceart. *oi ne inea+ !eoparte c,t +ai +ult po'i)il. C,n! pu/tii a5eau un con?lict Cntre ei& Cncerca+ ' Ci l'+ ' /i3l re1ol5e 'inguri. O 'uit !e neca1uri 'unt ine5ita)ile0 !ar !ac Cntreceau +'ura 'au 5eneau ei la noi. Atunci inter5enea+ pe po't !e ar)itru.

    1m(larea balonului
    S cre+ un 'cenariu plau1i)il: una !intre ?etie Cncearc ' u+?le un )alon& iar ?ratele ei& cu /apte ani +ai +are <care& !e alt?el& e'te ?oarte !rgu cu 'urorile lui=& o C+pie!ic ' C/i reali1e1e 'copul /i r,!e !e prote'tul ei neaPutorat. On pri+a ?a1& ea '3a i+plicat Cn ace't Poc& !ar a o)o'it cur,n! /i a Cnceput ' 'e C+potri5ea'c !in r'puteri. El 'e !i'trea1 a/a !e +ult& Cnc,t continu cu 5igoare 'porit ' 1!rnicea'c e?orturile ei. Ea e 'coa' !in 'rite /i pl,nge. El r,!e /i +ai tare. Ea && recurge& la C+potri5ire ?i1ic& 'e '+uce/te& lo5e/te cu coatele /i url: Oncetea1LB El C/i ur+,re/te cu Cncp,nare inta !e a3i !o5e!i !i)cia lui ca !e1u+?ltor3/e? !e )aloane. A-ei& ce 'e Cnt,+plKB& Cntrea) tatl. && A ni+ic& ne Puc+ !oarLXX 'pune )iatul. >etia prote'tea1: A*u + la' ' u+?lu )alonulLB A/a!ar& a 'o'it ti+pul pentru puin e!ucaie /i +u'trare.

    Abordarea re!it
    Mo!alitatea gre/it !e a re1ol5a acea't 'ituaie e'te !e a urla pe un ton ner5o': AD3i )alonul ca ' tac o!at !in gur& /i tu !i'pari !e aici0 +i3ai C+puiat capulLB (iatul Ci arunc ?etei un !i'preuitor: AO ' te )at euB& iar ea Cncearc ' u+?le )alonul Cn pre1ena lui ca ' C/i ;9

    !e+on'tre1e 5ictoria. Eor continua ' 'e Cntreac unul pe altul Cn tcere& p,n ce 5a apare un alt prileP pentru 1,1anie. Acea'ta 'e 5a Cnt,+pla Cntre ei ca+ !e trei1eci !e ori pe 1i. Poi ' Ci )ai !e 5reo !ou 'au trei ori& !ar ?r nici un e?ect. Ea 5a !e5eni o turntoare pl,ngcioa'& iar el un pro5ocator neierttor. Tu acione1i ca un ar)itru care a 5enit a/tept,n!u3'e la o lupt /i e'te acolo pentru a o +enine loial& Cn loc !e a aciona ca un Cn5tor al !reptii.

    Abordarea corect
    Oncearc acea't a)or!are. Spune pe un ton cal+: ACe 'e Cnt,+pl aiciKB El r'pun!e: AA& ni+ic& ne Puc+ !oarLB Tticul 'pune: A>etia +ea& pe tine te a+u1 ace't PocKB Ea 'pune: A*u& nu + la' ' u+?lu )alonulLB Tticul 'pune )iatului: APe tine te a+u1KB El pri5e/te ru/inat /i 'pune: APi& ne Puc+B. Tticul Cntrea): A(iatul +eu& pe 'urioara ta a a+u1at3o Poaca a'taKB A*u& cre! c nuB. APoi ' 'pui c ea nu '3a a+u1atKB AM!a& a/a cre!B. &&Ce Cnelegi prinX: Ba/a cre!XK Vtiai 'au nu /tiai !ac pe ea o a+u1KB AY& /tia+ c pe ea nu o a+u1B. ATu te a+u1ai c,n! 'ora ta 'u?ereaKB Tcere. APoi tu ' te a+u1i ?c,n! pe cine5a ne?ericitK &&Tcere. (iatul pri5e/te 1a po!ea. &&Uit3te la +ineL Cu+ i3ar plcea !ac unui +ai +are !ec,t tine te3ar trata Cn ace't +o!KB.A*u +i3ar plceaB& r'pun!e el. Apoi eu a/ ro'ti 1icala +ea renu+it: &&Dac nu 'e !i'trea1 toat lu+ea& atunci nu e'te !i'tracieB. >iule& /tii c -itler /i oa+enii lui 'e a+u1au c,n! alii 'u?ereauK Ei r,!eau Cn ti+p ce )iei /i ?ete pl,ngeau !e !urere. Erei ca atunci c,n! 5ei ?i +are ' ?ii ca -itlerKB W!ro)it co+plet& el 'pune: A*u& tticule& nu 5reau ' ?iu ca -itler. *u a+ intenionat ' o Cntri'te1. Surioar& C+i pare ruB. Ce e!ucaie 5aloroa'L >ratele /i 'ora 5or pleca unii /i C+pcai. Sora Cl iart pentru c a 51ut cina lui /i Ci pare ru !e !urerea lui. Ea e'te atra' 'pre el. El 5a ?i +ai protector ?a !e ea. A+)ii au ?o't rea!u/i la o atitu!ine 'ntoa'. Mu'trarea ta 5a pro!uce cin nu+ai !ac )iatul 5e!e one'titate Cn tine. Dac 5a !etecta Cn tine o c,t !e +ic lip' !in )untatea pentru care ple!e1i& nu 'e 5a ci 3 nu+ai 'e 5a Cn5er/una /i +ai +ult. Dac el a con'i!erat Pignitor +o!ul Cn care ai !i'cutat cu +a+a& nu 'e 5a ci p,n ce nu o 5ei ?ace tu +ai Cnt,i. Dac )iatul nu arat cin !up ce e'te clar c a Cnele' cu+ 'tau lucrurile& o )taie 5a ?i ni+erit& ur+at apoi !e o alt +u'trare /i argu+entare. Dac nici atunci nu apare cina care ' !uc la iertarea /i iu)irea 'urorii lui& atunci !e5ine li+pe!e c el are o pro)le+ +ai pro?un!& !e !urat +ai lung. S3ar putea c tu e/ti acea pro)le+.

    (5. .ti religioase


    1r mpotriva lui Dumne"eu
    M3a+ cutre+urat c,n! l3a+ 51ut pe un printe +,n!ru ?olo'in!u3L pe Du+ne1eu !rept nuia a !i'ciplinrii. Un copil ?u'e'e AruB /i +a+a lui 13a a5erti1at: A*u ar tre)ui ' ?aci a/a ce5a. *u3I place lui Du+ne1euB. Sau& ADu+ne1eu te 5a pe!ep'i pentru a'taB. Ori& AMa+a '3ar putea ' nu 5a! a'ta& !ar Du+ne1eu 5e!eB. E!ucaie negati5& contra3pro!ucti5L Pro!u'ul ace'tei &&!i'ciplinriB 5a ?i un o+ care Cl ur/te pe Du+ne1eu& care !ipreuie/te ?rica !e Du+ne1eu. 'iciodat, spun, NI+I/&,01 s nu l (olose!ti pe Dumne"eu pentru a amenina sau intimidai pe copilul tu ca s obii ascultare5 Dac Cl con'tr,ngi prin a+eninri !i5ine& el 5a Cn!eprta acel Pug c,t +ai cur,n! po'i)il. Eu a+ 51ut prini Acre/tiniB ai cror copii au aPun' r15rtii /i Cn5er/unai C+potri5a religiei !in c iar ace't +oti5. Principiul e'te cel al con!ionrii prin a'ociere. C,n! !ou lucruri& !e/i ?r legtur Cntre ele& apar Cn acela/i ti+p& ele ptrun! Cn 'u)con/tient. C,n! creierul ?ace apel la unul& /i cellalt apare C+preun cu el. O a!ole'cent !e la o ?er+ 'inguratic !in Mi''i''ippi& lip'it !e co+panie& 'ttea Cn pat a'cult,n! /uieratul Cn!eprtat al trenului Cn ti+p ce 'e 'i+ea i1olat /i 'e autoco+pti+ea. Ani +ai t,r1iu& !ePa !eparte !e acel loc& a5,n! o c'nicie ?ericit& c,i5a copii Cnc,nttori& c,n! ;%

    au1ea un /uierat !e tren& 5enea pe'te ea un 'enti+ent +elancolic !e 'ingurtate. I 'e 'c i+)a co+plet !i'po1iia 'u?letea'c. O!at& c,n! era+ a!ole'cent& a+ ?o't Cntr3o ta)r !e 5ar& un!e 'e a?lau /i c,i5a )iei care ?ceau glgie p,n noaptea t,r1iu. In'tructorii& !up ce au aPun' ne+ulu+ii /i iritai& i3au pe!ep'it ?c,n!u3i ' 'tea /i ' citea'c (i)lia. Pe la ora !ou noaptea& +3a+ 'culat Apentru tre)urile +eleB /i i3a+ 51ut /e1,n! cu ni/te e7pre'ii po'ace pe ?eele lor /i a5,n! o (i)lie !e'c i' Cn poal. La acea 5,r't cru!& ne/tiin! Cnc ni+ic !e'pre p'i ologie& !ar iu)in! (i)lia& a+ ?o't c,t 'e poate !e Cn!urerat !e ceea ce pre5e!ea+ a ?i re1ultatul acelei A!i'ciplineB. In'tructorii Ci Cn5au pe ace/ti tineri ' ura'c (i)lia. Cu re'enti+ente puternice Cn ini+ile lor& !e ?iecare !at c,n! le c!eau oc ii pe paginile ei& aprea Cn ei un 'pirit !e r15rtire. Trei 'au patru ore petrecute Cn ace't +o! puteau l'a o a5er'iune ?a !e (i)lia care prin repetri ulterioare& putea !ura toat 5iaa. Cuno'c o +a+ care Ci ?ace pe copiii ei ' caute 5er'ete Cn (i)lie pentru pe!eap'. E7erciiul Cn 'ine ar putea ?i o e!ucaie )un 3 e7cept,n! ca1ul Cn care el e'te ?olo'it ca o +o!alitate !e a trata r15rtirea. R15rtirea tre)uie re1ol5at cu aPutorul nuielei /i al coreciei& Cnainte !e a 'e !e'c i!e (i)lia.

    Amintirile bune sunt bine venite


    *u ?olo'i ti+pul 5o'tru !e5oional !rept curtorie& pentru a re1ol5a ne!repti. Ti+pul !e Cnc inare al ?a+iliei nu tre)uie ' ?ie nicio!at un ti+p !e a trage cui5a o 'puneal. *i+eni nu 'e 'i+te Cn largul lui c,n! e'te c e+at Cn )iroul !irectorului. Cele +ai crunte )ti +i3au ?o't aplicate la /coal& !e ctre !irector. A+ aproape cinci1eci !e ani& !ar /i acu+ a+ un 'enti+ent !e tea+ c,n! intru Cn )iroul unui !irector !intr3o /coal pu)lic. Directorul /i cu +ine a+ a5ut c,te5a con?runtri 'erioa'e. Ontr3una !in 1ilele ce ur+ea1 a+ !e g,n! ' ?ac e?igia unui !irector !e /coal /i apoi ' Ci 'pun ace'tuia ' 'e aplece /i '3/i prin! gle1nele cu +,inile. Pe !e alt parte& c,n! 5! cret colorat& C+i a!uc a+inte !e )tr,na !oa+n Go n'on& pro?e'oara !e !e'en& 1,+)in! /i pregtin! pentru noi o natur +oart pe care ' o !e'en+. A/ +erge Cnapoi acolo /i a/ petrece ore Cntregi& !ac a/ putea. Ce a+intiri /i a'ocieri pro5oci Cn +intea copilului tuK On5a3i (i)lia aca'. D3le e7erciii !e cutare a 5er'etelor !e'pre r)!are& !rago'te& cre!incio/ie& /i a/a +ai !eparte0 !ar nu ? acea'ta ca r'pun' la gre/elile lor Cntr3un anu+it !o+eniu. Dac au un cu'ur ce nece'it a ?i tratat& a/teapt ' !i'par ten'iunea /i 'enti+entul !e autocon!a+nare Cnainte ca ' le ii un 'tu!iu Cn care 'e ?ace re?erire /i la punctul lor 'la). Dac e'te pre1ent 'enti+entul !e 5ino5ie& prelegerea ta nu 5a ?ace !ec,t ' 't,rnea'c +ai +ult autocon!a+nare /i i1olare& pe care nuiaua nu le poate Cn!eprta. C,n! Cn5tura !e'pre Du+ne1eu e'te 'eparat !e !i'ciplinare& ei 'unt li)eri ' ?ac a'ocieri ?r ' 'e 'i+t ur+rii /i notai. Alt?el& 5ei '?,r/i prin a a5ea copii care 5or lucra pentru apro)area ta& precu+ /i a lui Du+ne1eu. La'3L pe Du ul lui Du+ne1eu ' tran'+it a!e5ruri con/tiinei copilului tu. Capacitatea !e !i'cern+,nt a a!ultului e'te +ult +ai !e15oltat. *u3i ? '3/i ?or+e1e o i!ee ?al' !e'pre Du+ne1eu Cnainte !e a ?i 'u?icient !e +aturi pentru a 5e!ea totul Cn per'pecti5.

    (6. I!ita"ii
    Papa ali ai prinilor cre!tini
    O +o!alitate !e a e'to+pa 'en'i)ilitatea copiilor ti ?a !e Du+ne1eu e'te !e a ?ace !in ei ni/te po1euri religio/i. Prinii care aprecia1 a?i/rile e7terioare !e !e5oiune 'u?er a!e'eori !e 'in!ro+ul ?ari'eilor. *u Ci Cn5a arta pre?ctoriei. *u Ci Cn5a ' ?ie ca arnicii crora le place s se roa$e stnci n picioare n sina$o$i si la colurile ulielor, pentru ca s ie vzui de oameni' /devrat v spun c i-au luat rsplata" <Matei @:;=. ;;

    Ontr3una: !in 1ilele trecute& a+ in5itat ?a+ilia +ea a?ar '31 5a! pe c,inele no'tru ?c,n! o nou 'ca+atorie. A+ !at c,inelui co+an!a& !ar atenia lui a ?o't prea !i'tra' !e pre1ena +e+)rilor ?a+iliei& ca ' + +ai )age Cn 'ea+. Eu le Cntrerup'e'e+ alor +ei progra+ul pro+i,n!u3le un nu+r !e 'en1aie& /i el 'e co+porta !e parc nu +3ar +ai ?i 51ut p,n atunci& cu at,t +ai puin ' /tie ce Ci 'punea+. A+ !e5enit nelini/tit /i a+ Cnceput '31 pre'e1 '3/i ?ac nu+rul. M ?cea ' art ca un ?raier ACu ce !rept C+i ?ace una ca a'taK I3a+ +ai /i a!unat pe toi aici. >a+ilia +ea cre!ea c 'unt !e/tept& /i acu+ art ca un t,+pit. C,ine pro't. Tre)uie c e ce5a congenitalB. Se'i1,n! ne+ulu+irea +ea& c,inele a Cnceput ' 'e Cn!eprte1e !e +ine. Pentru a o)ine apro)area +ea& el tre)uie ' ?ac ' apar Cntr3o lu+in )un Cn pu)lic. La ur+a ur+ei& la ce )un un c,ine !ac nu ' Ci 'coat Cn e5i!en pe 'tp,nul luiK S3a Cnt,+plat c unii prini& Cn 5i1it la noi& C/i puneau copilul ' 'tea Cn picioare Cn ?aa +ea /i ' 'pun: ASl5it ' ?ie Do+nul pentru ?ratele MiQeB. Dup ce C/i ter+ina nu+rul& toat lu+ea 1,+)ea /i Cl lu!a. Printele r,nPea !e parc toc+ai ar ?i au1it anunul c el /i c,inele lui au c,/tigat Cntrecerea anual !e >ri')eeJ. C,n! copiii +ici 'unt !rgla/i Cn rugciunile 'au i+itaiile lor religioa'e& nu tre)uie ' nu ?ie !eloc )gai Cn 'ea+. Alt?el& CncuraPe1i ?ari'ei'+ul. *u le !a nicio!at o orm de evlavie". *ste o capcan ie(tin creia i se poate cdea prad atunci c%nd i instruie!ti pe copii, ast(el nc%t s par mai avansai n devoiune reli ioas dec%t cole ii lor de v%rst5 Tu /i copiii ti 'untei r'pltii aici /i acu+0 /i acea'ta e'te 'ingura r'plat pe care o pri+e/te o a'e+enea repre1entaie 'cenic. ''/devrat v spun c i-au luat rsplata"&<Matei @:;=. Un tat& )ine intenionat& are !oi copii care c,nt ?oarte ?ru+o'. De ?iecare !at c,n! i 'e o?er prilePul& el ?ace au!itoriul ' Ci a'culte pe copiii lui c,nt,n!. C,ntrile lor e5ang elice& c,ntate !e altcine5a& ar ?i o )inecu5,ntare0 !ar c,n! 'unt c,ntate Cntr3un +o! e7 i)iioni't !e ctre ni/te copii plini !e 'ine& Ci pro5oac !urere a'cult,n!u3i. C,ntatul lor e'te a/a !e atracti5. On ti+p ce 'e Cn!reapt +,n!ri 'pre locurile lor& tatl Ci lau!& 1,+)in!u3le& a/a cu+ a/ ?i ?cut /i eu ?a !e c,inele +eu !ac /i3ar ?i ?cut nu+rul. O !at& c,n! cei !oi ApapagaliB c,ntrei au uitat cu5intele /i au +ani?e'tat o oarecare in!i?eren ?a !e 'pectacolul ce31 o?ereau& au!itoriul a Cnceput ' 'e agite& iar tatl ' 'e nelini/tea'c. *u+rul lui era co+pro+i'. S3a lingu/it !e ei /i i3a CncuraPat p,n c,n! a+ 51ut Cn el acelea/i 'enti+ente pe care le3a+ !e'cri' Cn Cnt,+plarea cu c,inele +eu. C,inele +eu nu o ' 'u?ere !e pe ur+a ?aptului !e a 'e ?i ?cut para! cu el& !ar ace/ti copii !ePa 'u?er. A+)iia tatlui legat !e el Cn'u/i /i !e copiii lui Cntrece griPa lui pentru )inele lor 'piritual. Sau poate c nu are Cnelepciunea !e a ?ace !eo'e)ire Cntre cele !ou. Ruina apare u/or Cn acea't lu+e controlat !e Satan

    (7. +apitol cu destina"ie personala


    $crisoare ctre (iii mei
    =abriel !i 'at&an Pearl, *u pot '3+i i+agine1 ce ?el !e lu+e 5a a!uce 1iua !e +,ine0 !ar !ac nu 5a ?i C+pria !e o +ie !e ani& acea lu+e 5a ?i /i +ai o'til ?a+iliei. Dac Do+nul 5a +ai 1)o5i 'u?icient !e +ult& a't?el Cnc,t 5oi ' 5 c'torii /i ' cre/tei copii& tticul 5o'tru are c,te5a cu5inte !e '?tuire. On pri+ul r,n!& tre)uie ' /tii c ?e+eia cu care 5 5ei c'tori 5a ?i +a+a pe 5ia a copiilor 5o/tri. Tot ceea ce e'te ea Cntr3un cu+ul !e e7periene !in trecut 5a ?i pre1ent Cn ea /i Cn calitatea ei !e +a+ a copiilor 5o/tri. *u e7i't o !eci1ie +ai i+portant& care ' ai) o in?luen a/a !e +are a'upra 5iitorului copiilor 5o/tri& ca alegerea partenerei 5oa'tre !e 5ia. Relaia !intre )r)at /i 'oia lui are o in?luen +ai +are a'upra copiilor !ec,t orice alt ?actor. C iar !ac un cuplu C/i +ani?e't !eo'e)irile nu+ai Cn particular& el nu poate ' a'cun! e?ectele !in ?aa copiilor. MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
    JGoc 'i+plu con't,n! !in aruncarea !e la un Puctor la altul a unui !i'c !e pla'tic < *.T.=.

    ;@

    Reinei c ?a+ilia 5oa'tr nu 5a ?i +ai )un !ec,t relaia pe care o a5ei cu 'oia 5oa'tr 3 +a+a copiilor. A5ei griP ' culti5ai relaia cu 'oia 5oa'tr. Sati'?acei3i ne5oile. >acei3o ?ericit. Starea ei +ental 5a ?i ;6I !in e7e+plul copiilor 5o/tri. Dac o 5ei iu)i /i o 5ei preui pe 'oia 5oa'tr& /i copiii o 5or iu)i i o 5or preui. Dac 5ei ?i un 'luPitor pentru ea& e7e+plul 'e 5a tra!uce Cn e7periena lor. C,n! cutai o 'oie& /i o +a+ pentru copiii 5o/tri& pri+a& Cn'u/ire a ei tre)uie ' ?ie c Cl iu)e/te pe Do+nul /i e'te o ucenic a Lui. Ea tre)uie ' /tie ' 'e roage. O ?at care Cl con'i!er pe Cri'to' un )un ce i 'e cu5ine !e la 'ine 5a a5ea aceea/i atitu!ine /i ?a !e ?a+ilia ei. (r)atul /i 'oia lui 'unt C+preun +o/tenitori ai arului 5ieii <l Petru 9:8=. E'te ne5oie !e !oi& CnPugai Cn +o! egal& pentru a trage crua ?a+iliei Cn 'iguran prin pu'tiurile o'tile ale ace'tei 5iei. Un al !oilea lucru ce tre)uie cutat Cntr3o po'i)il 'oie e'te )una !i'po1iie. E !rept c unii '3ar putea ' ignore co+plet acea't Cn'u/ire& !ar eu nu pot ' accentue1 Cn!eaPun' 5aloarea /i caracterul practic al ace'tei caliti. O ?at care e'te po'ac /i ne+ulu+it Cnainte !e c'torie nu 'e 5a 'c i+)a !intr3o !at !up aceea. >iecare are Cncercri /i neca1uri. >ata ?ericit& 5e'el& a Cn5at ' r1)ea'c prin ele /i ' continue ' 'e )ucure !e 5ia. *ici un )r)at nu poate ' ?ac ?ericit pe o A?e+eie po'ac0 >e+eia care nu g'e/te )ucuria Cntr3un i15or !in luntrul ei nu o 5a g'i Cn greutile /i Cncercrile c'toriei /i ale 'tatutului !e +a+. Perioa!a c,n! 'e ?ace curte e'te o gr!in !e pri+5ar 3 totul arat pro+itor 3 !ar c'nicia e'te o gr!in Cn augu't& c,n! Cncep ' 'e arate calitatea 'olului /i a 'e+inei& !eopotri5 cu griPa C+potri5a +oli+ei& a tciunelui /i a )uruienilor. Ro!ul p,ntecelui poate ?i co+pro+i' Cnainte& !e ger+inare. Acor! +are atenie& cu rugciune& alegerii 'oiei /i a +a+ei. O ?at && care u/or 'e 'i+te Pignit /i pl,nge ca ' te +ane5re1e 5a ?i pentru tine ca un lan !e care at,rn o greutate !up ce 53 ai c'torit. (una !i'po1iie 'e 5e!e cel +ai )ine atunci c,n! lucrurile nu 'unt e7act cu+ Ci place ei ' ?ie. Ur+toarea calitate !e cutat e'te mulumirea5 C,n! o t,nr nu e'te +ulu+it cu ?a+ilia 'au cu C+prePurrile !in 5iaa ei& o 'c i+)are a +e!iului i a relaiilor nu o 5or ?ace +ulu+itoare. Mulu+irea nu e'te o reacie la +e!iu& ci o e7pre'ie a ini+ii. E5itai ?ata capricioa'& ne+ulu+itoare& ur'u1. Dac ea nu e'te plin !e )ucuria 5ieii Cnainte !e c'torie& cu 'iguran c nu 5a ?i nici !up. O t,nr !oa+n care era c'torit !e +ai )ine !e o lun i3a 'pu' lui De): A*icio!at Cn 5iaa +ea nu +3a+ 'i+it Pignit. Dar !e c,n! +3a+ c'torit& + 'i+t +ereu cu cap'a pu'. Cre! c e'te !in cau1 c acu+ C+i pa' +ai +ult !e ace't lucru !ec,t CnainteB. De) i3a 'pu': A*u& nu Ci pa' +ai +ult& ci pur /i 'i+plu cre1i c ai +ai +ulte !repturi /i& prin ur+are& te a/tepi la +ai +ultB. E'te !e reinut c per'onalitatea /i te+pera+entul nu 'e C+)unte'c !up c'torie. C,n! Cngr!irile 'unt Cn!eprtate& li)ertatea care re1ult !intr3o unire 'igur Ci per+ite ' Ci e7pri+i a!e5ratele 'enti+ente. (iei& luai a+inte la atitu!inea ?etei ?a !e tatl ei. *3are i+portan ce p!uc e e'te ace'ta& !ac ea e'te r15rtit ?a !e ei& 5a ?i !e !ou ori +ai +ult ?a !e tine. Dac 5or)e/te nere'pectuo' cu 'au !e'pre tatl ei& 5a proce!a la ?el /i cu tine. Ur+toarea calitate !e cutat e'te &rnicia creatoare. *u te c'tori cu o ?at lene/ !el'toare. St,n! Cn pat )o'u+?lat poate ' arate ?oarte C+)tr,nit& neCngriPit& '+iorcit& in!olent. In!i?erent ce ?aci& e5it ?ata lene/. Dac 5rea ' ai) pe cine5a care ' Ci 'luPea'c& ' 'e c'torea'c cu un c elnerJ. Eei a5ea !e'tul trea) cu e!ucaia copiilor& ca ' +ai tre)uia'c ' o e!uci /i pe 'oie. *u te c'tori cu ?ata care cre!e c nu !o),n!e/te cel +ai )un lucru !in lu+e atunci& c,n! te !o),n!e/te pe tine. >ata care intr Cn c'torie g,n!in! c ar ?i putut ?ace o parti!a +ai )un nu 5a ?i nicio!at +ulu+it& Cntre),n!u3'e +ereu cu+ ar ?i ?o't !ac... Ocole/te ?ata care e'te Cn!rgo'tit !e propriul ei c ip. E'te +ai )ine ' te c'tore/ti cu o ?at 'i+pl care e'te +ulu+it ' iu)ea'c /i ' ?ie iu)it& !ec,t cu una care C/i 5a petrece ti+pul Cncerc,n! '3/i +enin ?ru+u'eea ei trectoare. Eiaa e'te prea 5a't /i prea Cncrcat ca ' o petreci la c ere+ul unei ?e+ei !e1a+gite care 'e uit cu regret Cn oglin!. MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
    J On li+)a engle1 Poc !e cu5inte: &&to Hait onB 3 &&a 'luPiB: &&HaiterU 3&&c elnerB0 <*. T.=.

    ;8

    Ocole/te ca pe ciu+ ?ata care ur+re/te propria ei carier Cn a?ara c+inului. Soia tre)uie ' ?ie AaPutorul tuB. Ulti+a Cn'u/ire e'te !rago'tea pentru copii. O ?at care nu 5rea ca 5iaa ei ' ?ie Cngreuiat !e copii 5a 'u?eri o ran pro?un! /i 5a +erge pe !ru+ul 'pre nenorocire. Ontr3o 1i& cu 5oia Do+nului& /i 5oi 5ei a5ea propriii 5o/tri copii. Acu+ 5reau ' 5 5or)e'c !e'pre ce Cn'ea+n a ?i tai )uni. C,t ti+p e/ti t,nr /i nec'torit& ?r copii& ? ceea ce toate creaturile lui Du+ne1eu ?ac 3 pregte/te cui)ul pentru 'o'irea lor. *u te angrena Cn ocupaii care te C+pie!ic ' ?ii un )un tat. Plani?ic3i !e a/a +anier Cn!eletnicirile& Cnc,t ' Ci poi Cn!eplini cu +a7i+u+ !e ran!a+ent rolul tu !e tat. Taii care 'unt preocupai !e 'ucce'ul lor Cn a?aceri 5or ?i ni/te tai ri. Ce ?olo' 5ei a5ea !ac 5ei c,/tiga Cntreaga lu+e& !ar 5ei pier!e 'u?letul copilului tuK Unii C+pti+ii ai +uncii 5or 'pune c ?ac a'ta pentru copii 3 ca ' a'igure ace'tora 'iguran& o )un e!ucaie& etc. Cu+ 'e ?ace totu/i c o!ra'lele tailor care +unce'c !in greu& care 'unt a)'eni !e aca'& nu aprecia1 !eloc 'acri?iciul lor& )a c iar arat !i'pre /i !e'con'i!erare ?a !e 'ucce'ul prinilor lorK Moti5ul e'te c ace/ti copii nu pot ?i tra/i pe '?oar. Ei percep a)'ena tatlui lor ca pe o lip' !e intere' ?a !e ei. On oc ii lor& cariera tatlui are +oti5aii egoi'te. E! c tatl& lor C/i g'e/te +ai +ult 'ati'?acie Cn 'luP)a lui& !ec,t Cn pre1ena lor. In!i?erent !ac ace't lucru e'te a!e5rat 'au nu& re1ultatele 'unt acelea/i. Succe'ul Cn a?aceri e'te Cntot!eauna trector. Copiii 'unt 5e/nici. E!ucaia !e care are ne5oie copilul tu nu poate ?i c,/tigat la ?acultate. Ea e'te c,/tigat !e tat Cn +ultele ore petrecute cu copiii& ?c,n! C+preun tot ?elul !e lucruri. Conceptul !e ti+p Acalitati5U opu' celui Acantitati5U e'te un )al'a+ pentru con/tiina prinilor +o!erni& a)'or)ii !e Cn!eletniciri lu+e/ti. O or progra+at !e atenie gen clinic ?ace ti+pul tu Acalitati5B ni+ic +ai +ult !ec,t reali1area unei Cnt,lniri !e a?aceri 3 o /e!in !e terapie. Ea poate ?i nereal /i teatral. Atenia ne'incer ?a !e c e'tiuni +runte !eprecia1 prt/ia. *ici un ?el !e ti+p petrecut C+preun nu poate ?i co+parat cu cel petrecut Cntr3o 'tr!anie real !e a atinge inte co+une. Copilul C/i 5a ?or+a un 'enti+ent !e autoapreciere nu prin ?aptul c e'te Cn centrul ateniei la o ?lecreal inutil& ci prin ?aptul c C+pline/te e?ecti5 o ne5oie real& p+,ntea'c 3?i7ea1 cutia !e po/t& Cntin!e o ',r+ pentru ru?e& taie iar)a& a!uce le+ne pentru ?oc Cn ca'& 'pal gea+urile& ?ace o cu/c pentru c,ine& +erge cu tatl la lucru& ?iin!u3i !e un real aPutor. E a!ucei a+inte c,n! Don Ma!il 5enea la lucru Cn atelierul no'tru !e t,+plrie C+preun cu ?iul lui !e !oi 'au trei ani& care u+)la !e colo3colo Cn!eprt,n! ru+egu/ul !in cale 'au )t,n! c,te3un cuiK *u era nici o pre?ctorie 'au agitaie Cn acea relaie tat3?iu. A't1i& ?iii lui 'unt ni/te +icui )r)ai& 'iguri Cn pri5ina rolului lor. Oncepe rolul tu !e tat Cnc !e la pri+ul copil. Eli)erea13o c,te5a ore pe 'oia ta o)o'it& lu,n! copilul cu tine /i a5,n!u3i !e griP. C,n! cite/ti 'au te o!i ne/ti& a/a1 copilul Cn poala ta. C,n! 5oi& )iei& a5eai !oar c,te5a 1ile& 5 punea+ pe pieptul +eu ca ' !or+ii c,n! erai agitai. Mergea+ Cntr3o ca+er +ai Cn!eprtat un!e eu putea+ ' !or+ '?orin! cu +ica 5oa'tr )ltoac pe pieptul +eu. Ma+a 5oa'tr epui1at a5ea ne5oie !e o +ic pau1. C,n! era+ proa'pt Cn'urat +3a+ a/teptat ca 'oia +ea ' ?ie o 'upra3?e+eie. A+ Cn5at cur,n! c& !ac 5oia+ ' re1i'te la +ai +ulte na/teri& /i acea'ta cu )un !i'po1iie& ea a5ea ne5oie !e +ult 'priPin. Tratea13i 'oia ca pe o ?loare !elicat& /i ea 5a a5ea energia !e a ?i o +a+ care 'e !ruie +ai +ult pe 'ine. Eu 'unt con/tient !e ?aptul c 5oi& )ieii& nu a5ei ne5oie !e +ult 'o+n. Dac Cn'& la ?iecare !oi 'au trei ani& ai 'uporta o operaie +are& pentru a 5i 'e Cnltura o tu+oare !e B1ece Qilogra+e& /i 5oi ai a5ea ne5oie !e +ai +ult o!i n. L'ai3o pe 'oia 5oa'tr ' !oar+ puin +ai +ult !ec,t 5oi& /i atunci ea 5a ?i +ai e?icient. De/i eu a+ petrecut +ult ti+p cu copiii c,n! erau +ici. Ontot!eauna a+ 'pu' +a+ei 5oa'tre: AEi 'unt ai ti p,n ce 5or putea ' 5in !up +ine a?ar& /i atunci 5or ?i ai +eiB. Luai pe +icuii 5o/tri cu 5oi& ?c,n!u3i prta/i la !i5er'e peripeii. E7plorai /i !e'coperii lu+ea iar/i& cu ?iecare Cn parte. Eu 5 !ucea+ la 5,ntoare !e iepuri Cntr3un ruc'ac. C,inii +ei au aPun' ca& ori !e c,te ori 5e!eau un ruc'ac& ' C/i Cnc ipuie c +erg la 5,ntoare. Cre! c Re)eQa '3a )ucurat c,n! Sa)riel '3a !u' la ea /i a 'co'3o !in locul !e a!ul+ecare. P'trai tot ?elul !e 5ec ituri ca ' !ai po'i)ilitatea copiilor 5o/tri ' ?ie creati5i 3 cutii !e ;:

    carton& )uci !e le+n& ru+egu/& ni'ip& )eiga/e& ciocane /i cuie. Gucriile cu+prate pot ani ila creati5itatea prin ?aptul c !i'trug i+aginaia. Un principiu i+portant care +erit ' ?ie reinut e'te ace'ta: cu c,t petreci +ai +ult ti+p ?c,n! lucruri C+preun& cu at,t 5ei a5ea +ai puine pro)le+e !e !i'ciplin. Un copil care C/i a!or tatl 5a 5rea cu orice pre ' Ci plac Cn toate. 0opilul nu se poate r"vrti mpotriva prietenului lui. C,n! 'unt 'u?icient !e +ari pentru a 'e uita la po1e Cntr3o carte& ?3i ti+p ' Cntorci paginile C+preun cu ei. C,n! 'unt 'u?icient !e +ari pentru a Cnelege& Cncepe ' le cite/ti 'au ' le 'pui Cnt,+plri !in (i)lie. De3a lungul 1ilei& Cn !i5er'e 'ituaii& 5or)e/te3le !e'pre Tatl no'tru cere'c. Cercetai C+preun natura& creaia Cneleapt a unui Du+ne1eu +re. *u a+,na perioa!a Cn care ' Ci C+pline/ti rolul !e ttic. >iecare 1i Cn care cre'c ?r tine e'te a'e+enea unui r'a! !e ro/ii ce cre/te ?r a ?i 'u'inut !e un ru/. Se e7tin!e aotic. (uruienile apar Cnuntru& un!e nu pot ?i Cn!eprtate. Ro!ul 'e 5a !e15olta la ni5elul 'olului& un!e 5a putre1i. Tatl care e'te Apre1entB& Cntot!eauna i+plicat Cn 5iaa copilului 5a cunoate )taia& ini+ii copilului lui. Dac vei lauda !i vei rsplti comportamentul dorit, va (i (oarte puin comportament nedorit5 Eei ro'ti !e 1ece ori cu5inte !e C+)r)tare p,n 5ei ?ace o +u'trare. Dar ' nu ca1i pra! 'u)'tituentului p'i ologic +o!ern !e a3i negliPa copilul /i apoi !e a te gr)i ' 'pui ce5a po1iti5. Acea'ta e'te ce5a arti?icial& /i e'te ?latare. A?ir+aiile po1iti5e care nu 'unt 'u'inute !e ?apte 'unt !i'tructi5e. Copilul tre)uie ' /tie c a !o),n!it pe !rept lau!ele. Lau!a care nu 'e )a1ea1 pe ?apte pe +'ur e'te tot a/a !e ne!reapt ca /i pe!eap'a ?r +oti5. Ol 5a Cn5a o +inciun& Cn 'en'ul c in5er'ea1 realitatea. *u e'te nici un 'u)'tituent pentru e7i'tena 5ieii reale. On ca1ul Cn care copilul tu nu ?ace ni+ic 5re!nic !e lau!& ia31 !e +,n ' u+)le alturi !e tine p,n ce 5a ?ace ce5a )un. Copiii negliPai !e5in copii re'pin/i. Copilul are ne5oie !e tatl lui& Cntoc+ai cu+ o plant are ne5oie !e lu+in pentru a 'e !e15olta )ine. O apropiere gen )lit1 nu e'te 'u?icient. E'te ne5oie !e o 'trlucire !o+oal& 'tatornic& a pre1enei tatlui. *u l'a nicio!at e!ucaia 'piritual Cn 'ea+a +a+ei& in!i?erent c,t !e priceput ar ?i ea la a/a ce5a& alt?el copiii 5or aPunge +ari /i 5or cre!e c religia e'te pentru ?e+ei. Pune tu copiii la culcare 'eara /i cite/te /i roag3te C+preun cu ei. Pe +'ur ce )ieii Cnaintea1 Cn 5,r't& ai griP ' nu ?ie preocupai nu+ai cu Cn5tura. La 5,r'ta !e !oi'pre1ece 'au trei'pre1ece ani& ei tre)uie ' 'e !e'curce 'u?icient !e )ine la /coal /i ' ?ie angrenai Cn unele Cn!eletniciri practice C+preun cu tine. Continu ' le e7pui concepte /i i!ei0 !ar& +ai pre'u' !e toate& pune3i Cn ?aa unor pro)re+e !in 5iaa real pe care ' le re1ol5e 3 repararea )icicletei& a unui +otora/& a unui !i'po1iti5. Toate ?or+ele !e con'trucie /i Cntreinere repre1int o Cn5tur !e )a1. I!eea pe care caui: ' le3o tran'+ii e'te cea !e in!epen!en /i Cncre!ere. Copilul care poate ' ?ac& ' !reag& ' re1ol5e0 5a Cncerca noi lucruri /i 'e 5 a/tepta ' reu/ea'c. Oncre!erea la lucru 'e 5a tra!uce Cn 'ucce' la Cn5tur. A!ucei35 a+inte !e tipul a+i/ !e !ou1eci /i /apte !e ani& cu pri+a lui +a/in& +erg,n! la colegiu Cntr3un ora/ Cn!eprtat& l',n! Cn ur+a lui toate lucrurile care Ci erau ?a+iliare& con?runt,n!u3'e cu 'ituaii la care nu 'e g,n!i'e nicio!at p,n atunci. A+ ?o't nelini/tit Cn pri5ina a)ilitii lui !e a 'e !e'curca Cn noul +e!iu. *u a5ea nici una !in cali?icrile nece'are. Cuno/tinele lui /colare erau ec i5alente cu cele ale unuia !e cla'a a /a'ea. C,n! a+ Cncercat '31 pre5in a'upra !i?icultilor ce3i 'tteau Cn ?a a 'pu': ACntot!eauna a+ ?o't Cn 'tare ' ?ac tot ceea ce a+ Cncercat& o ' pot ' + !e'curc /i acu+B. I3a ?o't greu& !ar a pri+it cali?icati5ul A(B J Cn pri+ul tri+e'tru. >ie c era 5or)a !e pro!u'ul +,inilor 'au al +inii& el Cn5a'e ' reu/ea'c. Dac iei copilul /i Cl C+po5re1i cu Cn5atul p,n Cn punctul Cn care aPunge ' 'e 'i+t incapa)il& 1i!e/ti Cn el un principiu al e/ecului. On5a3i pe copii +ai Cnt,i ' lucre1e cu +,inile lor& /i e!ucaia +inii 'e 5a reali1a +ult +ai u/or. *u3i l'a )ieii aca' cu +a+a /i cu ?etiele& Cntr3un !ecor gen cla'a. Ei tre)uie ' ?ie pe a?ar cu )r)aii. (iei& clu1ii35 'oiile 'pre Cnelegerea e!ucaiei /i a !'ciplinei. *u luai ca 'igur ?aptul c ele 'unt pregtite ' ?ie +a+e. Unele +a+e nu au curaPul !e a !i'ciplina /i 'pun copiilor: AA/teapt nu+ai p,n 5ine tata aca'& o '3i !ea el ieLB C,n! intri pe u/& i3ar plcea ca toi copiii ;$

    ti ' alerge Cnaintea ta /i ' i 'e caere pe picioare& ' te trag !e +,n& nu ' 'e a'cun! Cntr3un col. Trei ore cu tea+a !e 5enirea aca' a tatlui poate ?i ce5a !e5a'tator. Deter+in3o pe 'oia ta ' aplice propria ei !i'ciplin. Eeri?ic3te pe tine Cn'ui& Cntre),n!u3te: ACopiii +ei 5! Cn +ine un e!ucator 'e5er /i neCn!uplecat 'au un to5ar/ /i g i! 5e'el /i plcutKB >udecile !i pedepsele tale trebuie s se piard n multele ore comunitate (ericit5 On '?,r/it& pe +'ur ce copiii 'e !e15olt& la'3i ' cunoa'c o parte !in greutile 5ieii. S nu !e5ii a/a !e ACn'tritB& Cnc,t ' poi ' le a'iguri tot ce au ne5oie 'au ce 5or. Dac i 'e pare c totul 5ine prea u/or& renun la acel +o! !e 5ia /i ia3o !e la capt& Cn con!iii +ai !i?icile. Eiaa ?r lupt nu are nici o C+plinire. Dac C/i pier! panto?ii& la'3i ' +earg ?r& p,n 5or putea ?ace ro't !e )ani ' cu+pere alii. Ai griP ' nu 'e a?le Cn ca' toate lucrurile )une pe care 5or ' le +n,nce. S 'e Cn5ee ' ?ie +ulu+ii /i ?r ele. *u ine Cn ca' 1a r /i !roguri. Dac nu 5or a5ea nicio!at parte !e ele& nu le 5or !ori. Dac +,ncatul Cn inter5alul !intre +e'e Ci C+pie!ic ' +ai +n,nce a!e5rata +,ncare <carne& carto?i& legu+e& 'alate& etc=& nu le !a 5oie& ' +n,nce !ec,t atunci c,n! e'te ora +e'ei. Ei )ine& 'unt unele aro+e 'au preparate culinare ?a !e care a5e+ pur /i 'i+plu a5er'iune. Ong!uie ?iecrui copil ' ai) una 'au !ou +,ncruri care nu3i plac& nu+ai nu l'a ca pre?erinele lui ' ?ie prea li+itate. Dac unui copil nu Ci place ce e'te pe +a'& ' r+,n ?l+,n! p,n la ur+toare +a'. Puin po't e'te o )un e!ucaie. Dac ai un copil care e'te !in cale3a?ar !e pretenio' /i +n,nc nu+ai anu+ite +,ncruri& rne/te31 +ai ale' cu ceea ce nu3i place& p,n 5a aPunge '3i plac. . *u le cu+pra prea +ulte Pucrii. Unele Pucrii ?uncionale 'unt !e !orit& precu+ un ca+ion !e +etal pentru )ieii +ici 'au o triciclet ori o )iciclet pentru cei +ai +ari. >etielor le pot ?i !e ?olo' Pucriile cu 'eturi !e 5a'e /i ppu/ile <care arat ca ni/te )e)elu/i a!e5rai=. *u le culti5a Cnclinaiile !oritoare Cn5,n!u3i ' 'e a/tepte ' le ?ie 'ati'?cute po?tele. *u ce!a nicio!at Cn ?aa capriciilor +o!ei. Cre/tinii tre)uie ' ai) prea +ult !e+nitate ca ' 'e la'e cucerii !e pro+otorii +o!ei !e pe Ma!i'on A5enue. -oll"Hoo! nu e'te Bpentru copiii lui Du+ne1eu. *u l'a ca propagan!a ne)una0 'u)5er'i50 !e genul Se'ea+e Street ' ptrun! Cn ca'a 5oa'tr. S,n!irea copiilor 5o/tri tre)uie ' ?ie +o!elat !e Cu5,ntul lui Du+ne1eu /i !e e7e+plul cre/tin& nu !e per5er/i 'e7uali /i !e 'ociali/ti. Dac 5rei '3i !i'trugi ?a+ilia& atunci ia3i un tele5i1or )un /i un 5i!eo care ' le in co+panie copiiilor. >a+ilia cre/tin con't !in +a+& tat /i copii& cu toii trin!& r,1,n!& iu)in!& +uncin!& Puc,n!u3'e& lupt,n!u3'e /i reali1,n! lucruri C+preun 'pre 'la5a lui Du+ne1eu. Tre)uie ' ai o 5i1iune +ai larg !ec,t nu+ai pentru pre1entul i+e!iat. *u Ci pregte/ti copilul pentru ti+p& ci pentru 5e/nicie. A!a+ a a5ut un ?iu !up c ipul lui. Vi tu 5ei a5ea ?ii /i ?iice !up c ipul tu. Toate Cn!eletnicirile p+,nte/ti tre)uie ?cute cu un oc i 'pre cer. Ceea ce e'te +ai Cnt,i e'te p+,nte'c& carnal& te+porar. Ceea ce e'te la ur+ e'te cere'c& 'piritual& 5e/nic. A/a !up cu+ copilul tu poart i+aginea p+,nte'cului& la ?el tre)uie ' poarte /i i+aginea cere'cului. *'cut !up c ipul tu& el tre)uie ' 'e na'c !in nou !up c ipul lui Cri'to'. A/teptarea /i n!eP!ea noa'tr e'te !e a ?i ?cui a'e+enea c ipului >iului lui Du+ne1eu. E'te o int colo'al& !ar a5e+ la !i'po1iia noa'tr re'ur'ele cerului. Onelepciunea 'e ! la cerere. Drago'tea e'te 'ingura porunc& eul 3 +arele no'tru !u/+an& (i)lia 3 'ingura noa'tr 'ur' !e Cn5tur& Du ul S?,nt3 M,ng,ietorul no'tru& ',ngele lui Cri't!' 3 'ingura noa'tr n!eP!e. Sa alerg+ Cn alergarea care ne 't Cnainte& cci osteneala voastr n Domnul nu este zadarnic" <1 Corinteni L;0;:=.

    MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM
    8 Cali icativ olosit n sistemul educaional (0/ indicnd o per orman colar peste medie' 6!'.'9

    @6

    (#. &e &e2i 3earl


    $crisoare de la mama ctre (ete
    ;ebe?a&, $&alom i $&os&anna, Eiaa e'te plin !e alegeri. Sunt unele alegeri pe care le 5ei ?ace Cnc !e la o 5,r't ?rage!& care 5 5or aPuta ' 5 +o!elai at,t 5iaa 5oa'tr& c,t /i cea a copiilor 5o/tri. Scopul no'tru a ?o't !e a 5 pregti ' luai otr,ri Cnelepte. Du+ne1eu a 'pu' lui A5raa+: Cci #u l cunosc i tiu ca are s porunceasc iiilor lui i casei lui dup el s in Calea Domnului, cnd ce este drept i bine, pentru ca ast el Domnul s mplineasc a de /vraam ce i-a $duit" <Sene'a 1::1$=. Pre!icatorii '3au Cntre)at a!e'eori !e ce 13a ale' Du+ne1eu pe A5raa+ ' ?ie printele naiunii iu!aice. Dumne"eu a !tiut c Avraam are s porunceasc (iilor lui" @s-i nvee s umble dreptA5 C,n! 5a 'o'i 5re+ea ' 5 c'torii& g,n!ii35 la ace't lucru. I 'e poate Cncre!ina ace'tui t,nr +otenirea lui Du+ne1euK El nu 5a in?luena nu+ai 5iaa ta& ci /i 5ieile copiilor 5o/tri. A5raa+& prin e7e+plul /i Cn5tura !ate !e el& 13a ?cut pe ?iul 'u I'aac ' ai) o a'e+enea Cncre!ere Cn tatl 'u& Cnc,t ' 'e 'upun ' ?ie Pert?it. De a'e+enea& I'aac a a5ut Cncre!ere Cn Pu!ecata tatlui 'u atunci c,n! A5raa+ a tri+i' un 'luPitor la ru!ele lui pentru a3i alege o 'oie. A5raa+ tia c& pentru perpetuarea nea+ului& era ne5oie !e un )r)at i !e o ?e+eie alei. A!u3i a+inte ' ?ii o A?e+eie a'cun'B. Stai Cn u+)ra )r)atului tu cu rugciune& C+)r)tare /i Cncre!ere. Cin'te/te31& )inecu5,ntea131 /i 'luPe/te3i ca Do+nului. El 5a pro'pera Cn cunoa/terea lui Du+ne1eu Cntr3un a'e+enea +e!iu. Pe +'ur ce el cre/te& /i copiii 5o/tri 5or cre/te& /i pa arul tu 5a ?i a/a !e plin& c 'e 5a re5r'a Cn 5ieile altora. C,n! e/ti 'uprat pe el !in cau1a unei Pigniri pro'te/ti& a!u3i a+inte c prin acea'ta Cntrerupi linia !e rugciune. *u l'a ca 'enti+entele rnite ' te +acine /i ' te C+)oln5ea'c. >ii 5e'el& +ulu+itoare /i gata ' ieri. Copiii 5o/tri te 5or ur+ri. Dac +ani?e/ti ?a !e 'oul tu !e'con'i!erare& !e1apro)are& +,nie& iritare 'au necin'tire& acea'ta 5a !e'c i!e pentru ei u/a ca ' proce!e1e la ?el 3 nu nu+ai ?a !e tatl lor& ci& Cntr3o +'ur +ai +are& ?a !e tine. On Pro5er)e ni 'e 5or)e/te !e'pre e7act ace't lucru: 2emeia neleapt i zidete casa, iar emeia nebun o drm cu nsei minile ei" <Pro5er)e 1%:1=. Oncepe !e5re+e e!ucaia copiilor nu a/tepta p,n apar pro)le+ele. Copila/ul !e un an care e1it Cnainte !e a a'culta 3 C/i ?or+ea1 un o)icei care 5a a!uce !urere pe +'ur ce cre/te. Ceea ce acel copil e'te la !oi ani 5a ?i la trei'pre1ece& !oar c Cntr3o proporie +ult +rit. Copilul las s se vad nc din aptele lui dac purtarea lui va i curat i r pri%an " <Pro5er)e 46:11=. *u a/tepta !e la copilul tu ' !e5in 'u)it un a!ult te+tor& !e Du+ne1eu. A!ultul 5a ?i ceea ce e'te copilul. *u l'a ca griPile ?a+iliei& ale )i'ericii /i ale lu+ii ' Ci rpea'c ti+pul nece'ar pentru a +enine o c'nicie '?,nt. Ti+pul petrecut Cntre 'o /i 'oie e'te r!cina a!,nc ce rne/te Cntreaga& plant. S a5ei un 'anctuar un!e nu e'te per+i' acce'ul copiilor. E7i't o 5re+e c,n! a ?i o )un +a+ Cn'ea+n a3i Cn5a pe copii c &&ace'ta e'te ti+pul nostru, i ai ?ace +ai )ine !ac ai g'i ce5a cu ce ' 5 u+plei ti+pulB.

    0onclu"ie
    Tot ceea ce ai citit e'te ceea ce noi a+ pu' Cn practic Cn cre/terea copiilor no/tri. E'te& !e a'e+enea& ceea ce a+ 51ut la +ulte ?a+ilii a+i/e. Unele ?a+ilii a+i/e OI cuno'c pe Do+nul Cntr3 un c ip +inunat. Altele& Cn'& 'unt ne+,ntuite& Cncerc,n! cu !i'perare ' c,/tige ?a5oarea lui @1

    Du+ne1eu prin ?elul lor 'i+plu !e 5ia. Aproape toate& ne+,ntuite 'au +,ntuite& au ?o't Cn 'tare ' crea'c ni/te copii +orali& a'culttori& /i re'pectuo/i. Poi cre/te copii ?ericii& a'culttori& cu+ptai& c iar te+tori !e Du+ne1eu& care 'unt Cnc pier!ui /i neC+pcai cu Du+ne1eu. Pentru cunoa/terea lui Du+ne1eu e'te ne5oie !e +ai +ult !ec,t !e te nici /i principii. Tre)uie ' e7i'te acea 5ia real& concret& pe care nu+ai Du ul S?,nt al lui Du+ne1eu poate ' o !ea. Copiii cre'cui Cntr3o ca' Cn care prinii Cl cuno'c /i OI 'luPe'c pe un M,ntuitor 5iu 'unt con/tieni !e acea't 5ia. Dac inta 5oa'tr 'untei 5oi Cn/i5 <care inclu!e toate lucrurile curate /i 'ntoa'e=& atunci inta 5oa'tr e'te aceea/i ca /i a ?a+iliilor a+i/e ne+,ntuite. >e+eile a+i/e au n'cut Cntot!eauna aca'& copiii lor au parte !e e!ucaie /colar aca'0 ?a+iliile a+i/e +n,nc ran natural& 'ntoa'. Seneraii la r,n!& a+i/ii au trit o 5ia 'i+pl& tatl a5,n! un rol otr,tor Cn cre/terea copiilor. Ei au preuit Cntot!eauna natura& lucrarea +,inilor lui Du+ne1eu& /i au lucrat la +eninerea ei. Dar& Cl cuno'c ei pe M,ntuitorulK *u te l'a prin' !e g,n!ul !e a3i !e!ica 5ia pentru o cau1 )un ?ie ea /i cre/terea unei ?a+ilii nu+eroa'e. De!ic3i 5iaa cunoa/terii /i 'luPirii M,ntuitorului& cut,n! ca ?iecare 'u?let cu care 5ii Cn contact ' ?ie atin' !e cuno/tina iertrii prin ',ngele 5r'at al lui I'u' Cri'to'. *oi 'unte+ c e+ai ' ?i+ o'ta/i Cn ar+ata Du+ne1eului celui 5iu. A cre/te !in copiii no/tri ni/te 5iitori recrui e'te o Cn!atorire colateral capti5ant0 Copiii care Ol 5! pe Du+ne1eu la lucru +,ntuin! 'u?lete i tran'?or+,n! 5iei 5! ce5a real& ce5a 5e/nic. Aproape c nici nu C/i !au 'ea+a c pri+e'c e!ucaia /colar aca'& acea'ta ?iin! !oar un +iPloc ctre un 'cop. C,n! ?iica noa'tr '3a Cntor' !intr3o e7cur'ie +i'ionar Cn A+erica Central& a+ Cntre)at3o !e'pre copiii +i'ionarilor R'pun'ul ei +3a ui+it: ACopiii +i'ionarilor au 5i1iunea !e a ?i cei care 5or !uce E5ang elia la ur+torul tri). Ei 'unt con/tieni !e ?aptul c acel tri) 5a +uri ne+,ntuit !ac ei nu 5or +erge ' 'tea Cn 'prtur. O/i petrec a!ole'cena pregtin!u3'e /i Cntoc+in! planuri pentru acel tri). Ei /tiu ce 5or ' ?ie c,n! 5or ?i +ari. Eor ' ?ie cei care 5or)e'c li+)a acelui tri) pentru a le 'pune celor !e acolo !e'pre Du+ne1eu. Ei cre'c a5,n! un 'cop& o cau1& ca cei care nu au au1it nicio!at ' poat au1iB. Mi'ionarii nu C/i pri5e'c ?a+ilia ca AScopB. >a+ilia e'te o )inecu5,ntare pe cale. Copiii nu cre'c 'pre a3/i Cnc ipui c ei 'unt AScopulB. A +erge Cn toat lu+ea pentru a 5e'ti E5ang elia e'te 'copul 5ieii cretine. Muli a+ii& ca i +uli !intre noi& cei care 1ice+ && Cnapoi la originiB& !e alt?el& ne3a+ oprit la Pu+tatea !ru+ului pe care Du+ne1eu 13a r,n!uit pentru noi 3 ceea ce !uce la o 5tia +inunat& !ar egoi't. Copiii care au o contri)uie acti5 Cn ?a+ilia care 'luPe/te lui Du+ne1eu !e5in 'luPitori ai lui Du+ne1eu.

    ($. +oncluzie
    @de .ic&ael PearlA
    Muli prini +3au pri5it !i'perai& 'pun,n!: AEu a+ a/teptat prea +ult. Sunt prea +ari pentru a3i +ai e!uca. E'te a!e5rat c& cu c,t copilul e'te +ai +are& cu at,t e'te +ai greu ' Cl +o!ele1i. Totu/i& nici o ?iin o+enea'c nu e'te prea Cn 5,r't pentru a i 'e +ai con!iiona aciunile 3 !up cu+ !e+on'trea1 ta)ra +ilitar na5al !e recrui. Dar nu+ai Cntr3un +e!iu a?lat 'u) control& un!e a+eninarea ?orei e'te real& poate ?i con'tr,n' unul !e a'e+enea 5,r't. C,n! copilul e'te Cn!eaPun' !e +are pentru a 'e g,n!i 'erio' la plecarea !e aca' !i'ciplinarea prin ?or C/i 5a pier!e e?iciena. E po'i)il ' nu +ai poi Cn!repta totul Cn ca1ul unuia !e pai'pre1ece ani& !ar poi 5e!ea o a'e+enea C+)untire care ' i 'e par un +iracol. Cel !e 1ece ani Cnc +ai poate ?i +o!elat. Cu c,t Cncepi +ai repe!e& cu at,t +ai )ine& !ar& c,t ti+p ei trie'c& nu e'te nicio!at prea t,r1iu. Se poate ca un printe& !up ce 5a ?i citit acea't carte& 5a Cncepe '3/i re5i1uia'c atitu!inea e!ucati5 /i !i'ciplinar& Cn ti+p ce altul 'e 5a +ulu+i ' +enin 'tatu'3Zuo3ul. Ma+& !ac tu te otr/ti ' Cncete1i !e a +ai !a A/an'eB copiilor& !ar 'oul continu ' 'e Poace !e3a a+eninarea& @4

    e'te po'i)il ' ia na/tere Cn tine g,n!uri !e ritic. A+rciunea ta ?a !e 'o i neCnelegerea pe care copiii o 'e3'i1ea1 5or Cnruti /i +ai +ult lucrurile. Man!ria 'oului tu Cl ?ace ' 'e opun /i +ai +ult& ca nu cu+5a ' !e5in !i'cipolul 'oiei lui care Cl tot critic& /i al unui autor necuno'cut. Ma+& tot ce 'e cere !e la tine e'te ' Cl ?aci pe 'oul tu in5i!io'. Mai Cnt,i& Cn ti+p ce 'oul tu e plecat !e aca'& ?ii at,t !e con'ec5ent /i !e otr,t& Cnc,t ' o)ii o a'cultare i+e!iat !in partea copiilor ti. Ei 5or Cn5a c& in!i?erent c,t !e nep'tor e'te tticul& +a+a e'te legea lui Du+ne1eu Cn'u/i. C,n! 5e1i c el nu reu/e/te ' o)in a'cultare& la 5re+ea potri5it& Cn pre1ena lui& porunce/te pe un ton lini/tit copiilor& iar ace/tia 'e 5or gr)i ' a'culte. Dup +ai +ulte 1ile !e ace't ?el& el te 5a Cntre)a: ACu+ reali1e1i a'taK Pe +ine nu + a'cult a/aLB W,+)e/te '+erit art,n! nuiaua /i 'pun,n!: !uiaua si certarea dau nelepciune " <Pro5er)e 4$:1;=. Apoi& cu '?ial& Cntoarce3te /i pleac. El 5a !e5eni in5i!io'. Dac nu 5ei a5ea o atitu!ine critic 3 numai dac nu vei avea o atitudine critic 3 el 5a !ori ' /tie +ai +ulte !e'pre 'ecretul tu. Sc i+)area Cn atitu!inea ta ?a !e copii <gata cu +,nia& cu certurile& e/ti +ai iu)itoare= Ci 5a c,/tiga atenia. On'& !ac 'ingura 'c i+)are pe care o 5e!e e'te c Ci )ai pe copii +ai +ult /i te 'uperi pe ei Cn proporie egal& el 5a cre!e c e'te 5or)a !oar !e un !e1ec ili)ru or+onal !in care 'per c Ci 5ei re5eni. Recitin! te7tul& 'e poate prea ca a+ !at +ulte e7e+ple negati5e 3 ce ' nu ?acei& ce e'te gre/it. Dac a/ ?i !at !oar ni/te in'truciuni pentru a+enaParea unei gr!ini cu ?lori& ar ?i putut ' ?ie totul po1iti50 !ar c,n! un c irurg Ci Cn5a pe 'tu!enii la +e!icin !e'pre operaia pe ini+& le 5a e7pune +ulte lucruri negati5e. O operaie a/a !e ptrun1toare pre'upune li+itri pru!ente& 'tricte& un!e atenionrile 'unt nece'are. Ceea ce 'e reali1ea1 cu 'ucce' Cn ?iecare 1i poate '?,r/i Cntr3o trage!ie !ac e'te ?cut cu ne)gare !e 'ea+. Cre/terea copiilor e'te o operaie ptrun1toare. Ptrun1i Cn 'u?letul unei ?iine u+ane Cn !e15oltare 3 un 'u?let 5iu& 5e/nic. *u e'te o operaie +runt. Ontregul cer 't Cn antica+er& a/tept,n! re1ultatul. Dac& !up ce ai citit acea't carte& te 'i+i ?ru'trat /i !e'curaPat nu Cncerca ' pui Cn aplicare te nicile e7pu'e aici. Acea'ta nu e'te ce5a ce poate ?i Cncercat 'au aplicat puin& uneori. E'te ne5oie !e re5elaie /i Cncre!ere pentru a re1i'ta. Dac toate ace'tea 'unt lucruri noi pentru tine /i ai unele Cn!oieli& nu 5ei reu/i ' treci )iruitor prin Cncercri. Ea tre)ui ' cite/ti Cnc o !at 'au ' te Cn!repi 'pre alte 'ur'e !e con'iliere. Pe !e alt parte& !ac e'te ca /i cu+ eu a/ ?i pu' Cn cu5inte lucrurile pe care le cuno/ti !ePa& !ar nu ai putut nicio!at ' le !ai grai& /i !ac ace'te concepte 'unt Cn ini+a ta /i e/ti total con5in' !e !reptatea a ceea ce a+ 'pu'& atunci& prin arul lui Du+ne1eu& 5ei 5e!ea re1ultatele. A/ 5rea ' Cnc ei cu cu5intele unuia !e patru ani. O ?a+ilie care aplica ace'te a!e5ruri nu+ai !e o 'pt+,n a 5enit Cn 5i1it la noi. C,n! '3au pregtit !e plecare& tatl a c e+at pe noul lor c,ine. C,inele& cu c e? !e Poac& 13a ',c,it pe o+ lu,n!3o la ?ug toc+ai c,n! era aproape !e el. Tatl a !e5enit ner5o' /i a Cnceput ' 5or)ea'c Cn +o! critic !e'pre inteligena c,inelui. Ple!,n! Cn ?a5oarea c,inelui& ?iul lui !e patru ani a 'pu': ADar& tticule& Cnc nu l3ai !re'atLB

    @9

    Cri pu)licate !e La+pa!arul !e Aur: 3 Vcoala lui -ri'to' T. Au'tin3SparQ' 3 (iruina !e Ia Solgota A.-. 3 Eli)erarea !u ului [atc +an *ee 3 [atc +an *ee 3 Scurt )iogra?ie \ 3Trupul lui Cri'to': o realitate [atc +an *ee 3 Pe ur+ele Mielului Seorg Stein)erger 3 SluP)a !e rugciune a a!unrii [atc +an *ee 3 Lucrarea lui Du+ne1eu [atc +an *ee 3 Vcoala a'cultrii An!reH Murra" 3 Cine L3a r'tignit pe I'u'K A.[. To1er 3 Leg+,ntul +ai )un [atc +an *ee 3 -"!e 3 o 5ia !e rugciune >ranci' A. McSaH 3 Pe cine ' tri+itK [atc +an *ee 3 Puterea a'cun' a 'u?letului [atc +an *ee 3 *u iu)ii lu+ea [atc +an.*ee 3 Ve1i& u+)l& C+potri5e/te3te [atc +an *ee 3 De'pre Du+ne1eu /i oa+eni A.[. To1er 3 O 5iaa cre/tin ec ili)rat [atc +an *ee 3 Tran!a?irul A+" Car+ic acl 3 Eiaa care 'e re5ar' A.(. Si+p'on Eor aprea Cn cur,n!: 3 S+erenia 3 ?ru+u'eea '?ineniei 3 Dar cu ace'ta ce 5a ?iK An!reH Murra" [atc +an *ee

    Pot ?i co+an!ate la a!re'a !e +ai Po': X La+pa!arul !e Aur 'tr. Aurel Elaicu 1; 9866 3 Ora!ea tel..?a7: 6;$3%%8%%4 e3+ail: la+pa!ar]r!'or.ro

    @%

    >a+ilia cretin con't !in +a+& tat i& copii& cu toii train!& r,1,n!& iu)in!& +uncin!& Pucan!u3'e& luptan!u3'e i reali1an! lucruri C+preun 'pre 'la5a lui Du+ne1eu. Tre)uie ' ai o 5i1iune +ai larg !ec,t nu+ai pentru pre1entul i+e!iat. *u Ci pregteti copilul pentru ti+p& ci pentru 5enicie. A!a+ a a5ut un ?iu !up c ipul lui. i tu 5ei a5ea ?ii i ?ice !up c ipul tu. Toate Cn!ele!nicirile p+,nteti tre)uie ?cute cu un oc i 'pre cer. Ontelepciunea 'e ! la cerere. Drago'tea e'te 'ingura poranc& eul 3 +arele no'tru !u+an& (i)lia 'ingura noa'tra 'ur' !e Cn5tura& Du ul S?nt 3 M,ng,ietoral no'tru& 'angele lui Cri'to' 3 'ingura noa'tra n!eP!e. S alerga+ Cn alergarea care ne 't Cnainte& "caci osteneala voastr n Domnul nu este zdarnic: <1 Corinteni 1;:;:=.

    E!itura La+pa!arul !e Aur

    @;

    S-ar putea să vă placă și