ffiru fiffi&ffiffi p#,.

Yffi#ffiY ffi#ffieru
j:j=:r-:,i:
l::t::=
::i ;_

:.::
:; ::-_:::'
-
:::,-:
Corneliu Vadim Tudor
I TRIBUNUL I
 UN MARE PATRIOT ROMAN
colrNEl.lu vADitvl Turiorr
Dupa evenimentele tenebroase din decembrie lg8g, viafa
po-
litica qi social-economicd a Romdniei a cunoscut risturndri spec-
taculoase, dinamice, dar qi numeroase manifestdri anarhice,
demo-
latoare de fara. pluripartidismur, benefic in esenla sa,
a scos in
prim-planul vielii politice numerogi aventurieri, impostori gi
lichele.
o data cu acest adevdrat dezmaq politic, care a g*n.rut confuzie,
deruta gi anarhie sociald, un proces intens de prabigire au
cunoscut
aproape toate domeniile vie{ii economice gi iociale. s-au
degradat
vizibil industria, agricultura, qtiinfa, cultura, invaq[mantul,
ocrotirea
sanatlfii publice. s-au produs, de asemenea, atacuri vehemente
asupra Istoriei na(ionale, literaturii qi artei. Mihai viteazul
a fost
considerat paranoic, Mihai Eminescu a fost etichetat drept precursor
al legionarismului, iar poporului Romin, in ansamblu,
i s-au apricat
calificative jignitoare - ca popor bicisnic, raq, incapabil de
mari per-
formantre. Toate aceste atacuri la adresa fiinfei noastre
naqionale au
primit sprijinul direct gi interesat al organiza;iei de tip fascist
U'D'M:R - care' prin programul ei, igi propune dezrnembrarea teri-
toriala a Romdniei. profitand de libertat.i de exprimare, o parte
a
presei, incaputd in buna masuri pe mdna unor forle poriticc
oculte, a
contribuit qi contribuie din plin la grabirea catastrofei Romdniei.
Pe fondul acestor convulsii ale vie[ii economice, sociale
r;i poli-
tice, inci din primele luni hle anului 1990 a inceput si se
disiingi o
voce patrioticd, justlliari, onesth gi deosebit de ionvingitoare.
Era
vocea unui tdnir politician romdn in plina ifirmare, cunoscut
pdni
atunci ca poet' pamfletar qi publicist de mare for{d qi curaj,
dir ale
cdrui intervenlii publice, inclusiv inainte de lg8g, vizau direct
sfera
ffiru ffi&ffiffi ffie-ffi$#€ ffiffiW,eru
politicului, prin condamnarea unor fapte antina{ionale ori pnn
sugerarea de direclii favorabile progresului Romdniei.
Numele lui - Corneliu Vadim Tudor.
Propundndu-qi si-gi dedice intreaga capacitate, forfa creatoare,
tenacitatea gi tot spiritul sdu justiliar salvdrii Patriei, Corneliu Vadim
Tudor a reugit, cu eforturi gi sacrificii deosebit de mari, sf, tipf,reascd,
in vara anului 1990, impreuni cu mentorul siu spiritual, marele
scriitor Eugen Barbu, primul numir al unei reviste - Romknia Mare
- care avea sd produci un adevirat cutremur in mass-media,
trezind speran{e tulburitoare in sufletele rominilor indurera{i de
soarta [irii. S-a niscut, astfel, ,,Fenomenul Romdnia Mare.". Pe
baza programului de idei al noii reviste avea si se creeze, dupi
numai un an, Partidul Romdnia Mare. in anii care au urmat, Cor-
neliu Vadim Tudor a devenit o personalitate bine cunoscuti in f,ari
gi peste hotare. Impundnd, prin presta{ia sa politicd, un nou mod de
a gdndi, pornind in primul rAnd de la interesele ]arii gi ale Poporului
Romin, ceea ce evident a provocat, prin revers, spaima celor vinovafi
de dezastrul gi haosul din Jard, personalitatea lui Corneliu Vadim
Tudor a inceput si fie recunoscutd atAt de prieteni, cAt gi de adversarii
sdi politici. Contestat de unii- pufini- gi apreciat la superlativ de allii
- cei mai multri -, Corneliu Vadim Tudor s-a profilat tot mai clar ca un
mare patriot, ca o figurd luminoasa, de adevdrat Tribun, in Istoria
Jdrii, omul politic fiind dublat qi sus{inut valoric de scriitor 9i publi-
cist. Recent, dupd atd;ia ani, un ofi1er (r) al Ministerului de Interne a
recunoscut public, la postul Tele 7-ABC, cf, in 1991 se ddduse ordinul
de asasinare a incomodului politician, pe care numai o minune la
salvat. Azi, dupd aproape un deceniu de impletire a tuturor mij-
loacelor de lupti, Corneliu Vadim Tudor poate fi invinuit, in mod
pervers, de orice, dar nimeni nu-i poate nega dragostea de Patrie gi
de Adevdr, cinstea, cultura enciclopedici, puterea de convingere qi
marile calitili de poet qi pamfletar.
Deqi in viala publici s-a impus prin calitl{ile enumerate, dar 9i
prin charismi gi garm, viala lui Corneliu Vadim Tudor, datele bio-
grafice, in esenlialitatea lor, sunt inci insuficient cunoscute de cei
care il stimeazi, il apreciazi gi il urmeazl. Faptul se explici mai ales
prin modestia sa qi relinerile pe care le-a manifestat fafl de popu-
A
lartzarea biografiei de citre partidul pe care l-a fondat. $i totugi,
avand in vedere ci a devenit un candidat autentic qi credibil, cu
$anse reale, la Pregedinfia Romdniei, corneliu Vadim Tudor trebuie
bine cunoscut de citre romanii care investesc incredere in perso-
nalitatea sa. Acesta este argumentul pentru care comitetul Director
al Partidului Romdnia Mare a decis si-i popularizezebiografia.
Bunicii gi pdrintii
corneliu vadim Tudor are radicini adanci in solul romdnesc. Bu-
nicul sdu dinspre mamd, Gheorghe M[dareanu, era originar din co-
muna Bartolomeu, de ldngd Braqov, gi a trait in perioada 1886-1968.
Era un om foarte sb.rac, dar chipeg, voinic, harnic ai cinstit. La
izbucnirea primului razboimondial, de teama de a nu fi mobilizat in
armata austro-ungard gi de a lupta impotriva fra{ilor sii romdni,
Gheorghe Midf,reanu se refugiazd cu familia in Bucureqti. Dar este
prins de autoritdli gi trimis inapoi. Evadeazd in cateva rdnduri, dar
este din nou prins gi condamnat de unguri, de doua ori, la moarte.
A avut insd noroc ai a scf,pat cu viafa. Bunica, Maria Vrdddreanu, era
cu trei ani mai micd decdt soqul sdu. parinfii ei erau originari din co-
muna Bran gi din odorheiul secuiesc qi se inrudeau cu poetul
$t. o. Iosif. Parinlii lui corneliu Vadim Tudor au fbst Ilie Tudor 03 a-
prilie l9l3-3 august 1993) gi EugeniaTudor (6 aprilie rgt4-20 clecem-
brie l9BB). Ilie Tudor era oltean, ndscut la cherlegti - Slatina. A absol-
vit Liceul ,,Radu Greceanu" din slatina. Mdnat de sardcia de acasd,
ajunge la Bucuregti, unde face temeinice studii de Teologie. Apoi,
pentru a-gi intrefine familia in acele vremuri grele, invafd croitoria.
Era un barbat mdrun{el, firav, dar fiirrd foarte dinamic
ai ambilios
ajunge un meseriag de priml clasa. prin lg33 o cunoa$te pe Eugenia
Vlddf,reanu, care venise cu familia in Bucureqti gi locuia pe -dea
Grivi{ei, str. Lainici. in 1938 s-au cdsdtorit. in iunie I941, Ilie Tudor a
plecat la rdzboi, dar a fost rdnit la odessa qi s-a intors acasi. A fost de-
corat. Dupa demobilizare a lucrat, un timp, la cooperativa evreiascd
,,Vapniarca". Mama lui Corneliu Vadim Tudor, Eugenia Tudor, a
copildrit gi gi-a petrecut prima tinere[e in $cheii Bragovului. A absolvit
Liceul ,,Andrei $aguna". Era o femeie foarte inteligent[, religioasr, dar
plind de via15 gi foarte demni. Era ceea ce putem numi o luptitoare. acum Stadionul,,Steaua".
Avea un suflet minunat, milostiv, cregtin. Era, deci, o romdncf, ex- Vacan{ele gi le petrecea la
traordinarf,, care qi-a educat copiii in spiritul adevarului, cinstei, Bragov, la rude, sau pe ma-
dreptaEii gi patriotismului. De la ea a mo$tenit Corneliu Vadim Tudor lul Oltului. N-a avut parte
dragostea de carte, de lecturd, pasiunea pentru cultura. de tabere, excursii, drume-
fii. Dupa absolvirea gcolii
Fratii gi surorile generale, a intrat la Liceul
,,SfAntul Sava" pe care l-a
Solii llie gi Eugenia au avut cinci copii care se alla, to1i, in viafa. absolvit in 1967, luind Di-
ploma de Maturitate (cum i
Marcu Tudor este militar de cariera. Actualrnente - colonel (r), in-
giner. La alegerile parlamentare din noiembrie 1996 a fost ales
se spunea atunci examc-
deputat P.R.M. de Prahova.
nului de bacalaurcat), crr
media 9. AfirmAndu-se in-
Maria Magdalena Dumitru este o fiinga foarte religioasa. Ea bine- tr-ale scrisului incd din tim-
cuvdnteazd pe toata lumea gi tr[iegte intr-o mare simplitate. Este pul cAnd era la ,,Sfdntul
deosebit de modestd, linigtiti gi miloas[. Sava" - a debutat la 15 ani
Lidia Samson, economistd, are o fire energicd 9i activ6. indeplinegte cu o poezie proprie cititd la
func{ia de directoare a Funda{iei Umaniste ,,Romdnia Mare". Radio - in ultirnul an de
Pavel Tudor este intreprinzdtor particular, respectiv directorul So- liceu gi-a addugat la nu.
ciet[fii Comerciale de difuzare a presei ,,Anota". Fiind mai apro- mele de Corneliu Tudor Cine ar biinui cd acest tilndr slab,
piat de vArsta lui Prdslea, a fost tovardqul de joaca al acestuia. pseudonimul literar Vadim, trecut in scriptele Armatei ca ,,pugcag
care in limba varegd in- rnitralior", e uiitorul candidat la
PregedinSia Romilniei?
Copildria 9i adolescenla seamnd ,,Conducdtor".
Dupd terminarea liceului, FotogrnJ'ia a fost re(,tliz7La in printtuara
Liderul Partidului Romdnia Mare, Corneliu Vadirn'I'udor, s-a s-a inscris la Facultatea de arntlui 1975, pe plntottl $colii de Ofiperi
de Rezentri nr' I d'irt Capitnla'
ndscut la data de 28 noiembrie 1949, pe strada Deccbal (viitoare Filosofie, Sec{ia Sociologie .
Plivitului) din BucureEti gi apar{ine zodiei Sf,getdtorului. A crescut A luat, in mod public, apdrarea celor peste 3 000 de studen[i care
pe strada Sebastian, vizavide'tJzina ,,Vulcan". Familia Tudor avea au demonstrat in decembrie 1968. Pentru actul lui de curaj a fost
o cisu{f, de plmdnt, cu un mic antreu, cu salcAmi 9i flori in curte. la un pas de exmatriculare qi aresterre, dar a lbst salvat de prclfe-
incd din copildrie, CorneliuVadim Tudor se manifesta ca un mare sorul sdu, Miron Constantinescu. A absolvit Sociologia in 1971, cu
iubitor de oameni qi de anirnale. Manifesta, in tot comporta- o tezia despre sociologia religici, prirna de acest fel abordatd in Ro-
mentul sdu, o personalitate Ei o indepe'ndenla ieqite din comun. in mAnia postbelicd, diplomf, notatd tot cu 9.
casa pdrinteascd avea o cdmdru{d a lui, cu un pdtu{, o masd gi un Absolvind Facultatea, a inceput sd lucreze ca ziarist la ,,Ro-
raft plin de car{i. Acolo a locuit de la 6 pAna la 23 de ani. in general, mdnia Liberf,", dupa care, mai tdrziu, s-a transl'erat la ,,Agerpres".
a avut o copildrie plina de lipsuri materiale. Principala distrac{ie in anul 1975 a urmat $coala de Ofileri de Ilczerva nr. l, din llucu-
era scdldatul Ei de multe ori bdtea mingea pe terenul unde se afld regti, pe care a absolvit-o cu gradul de sublocotenent, grad cu care
se mandre$te $i azi. in anul 1978, la recomandarea lui Eugen lui Dumnezeu, un uiitor mare politician". Previziunea lui Eugen
Barbu, a primit o bursa din partea Funda{iei ,,Herder" gi a studiat Barbu, ca in atAtea alte rAnduri, n-a dai greq nici de aceastd dat[.
Istoria, un an, la Universitatea din Viena, in calitate de ,,student ex- Corneliu Vadim Tudor s-a afirmat, in continuare, ca un mare poet,
traordinar". Din aceastd experien{d a rezultat volumul ,,Epistole ca pamfletar fdrd egal azi, gi totodatd ca mare politician romdn,
vieneze". Prietenia cu marele prozator Eugen Barbu a contribuit calitate in care s-a ilustrat pregnant incepdnd din vara anului I991.
mult la maturizarea literarl gi politica a lui Corneliu Vadim Tudor,
indeosebi in perioada de colaborare intensd la revista ,,Sdptamd-
na". Odatd, prezentandu-l pe Corneliu Vadim Tudor unui prieten,
Eugen Barbu a spus: ,,ipi prezint un tAndr deosebit de talentat, un
stralucit poet Si pamfletar, un om de o culturd uasta Si, cu ajutorul

\?./
OO-
/f\

\?,/
OO-
Prieteni buni Si uechi, slujitori ai cauzei na(ionale: poe[ii

/a\ Adrinn Pdunescu Si Corneliu Vadim Tudor.

Fotografia dateazd din noiembrie 1997.

Scriitorul
CorneliuVadimTudor este autorul a 11 volume de poezie gi prozi
,,Are tata doud fete dupi cum urmeazd: Poezii (1977), Epistole uieneze (lg7g), Poeme de
Vesele Si cucuiete!"
dragoste, ura Si sperantd (l98l), Idealuri (1983), Saturnalii (1983),
- Lidin Si Eugenia.
Ele nu prea Stiu cd Istorie Si ciuilizasie (1983), Mhndria de a fi romdni (1985), Miracole
uocea de aur care (antologie in colecfia ,,Cele mai frumoase poezii", Editura Alba-
ckntd Ia urechile tros'1986), Jurnal de uacanla (1996), Poems,lucrare tradusd in qapte
Ior e a marelui
rapsodpopular limbi, tiperita la Torino, in Italia (1998). Are in pregdtire inc[ 4 volume.
Gh. Turda. Daci la aceste opere literare se adauga numeroasele poezii, eseuri,
scenarii de film, piese de teatru, reportaje gi cronici literare, avem in
fa{d imaginea unui scriitor complet, de mare for{[ lirica gi epicd, de
talent covArqitor gi mai ales un scriitor cu har ddruit de Dumnezeu.
Familistul
Corneliu Vadim Tudor este c[satorit, din anul 1987, cu Doina
Curea, ndscutf, in 1956. Are o cdsnicie fericitd, o familie trainicd,
model de infelegere gi afec{iune. So{ii Tudor au doud feti{e: Lidia, in
vdrstd de B ani, gi Eugenia (nume dat de Corneliu Vadim Tudor, in
memoria mamei sale) in etate de 4 ani. Acestea sunt doi ingeragi pe
care tatdl gi mama lor ii iubesc ca pe ochii din cap.
componentd esenfiald a personaliti{ii sale, il face sd nu treaci nici-
odatd nepasdtor pe ldnga fiintrele aflate in suferin{d.
Omul de culturd
Este, indeobqte, recunoscut faptul cd liderul p.R.M. dispune de o
culturd enciclopedica. Fiind inzestrat cu o inteligen[a sclipitoare gi cu o
memorie fenomenald, corneliu vadim Tudor poate polemiza cu oricine
in domeniile filosofic, istoric, sociologic, literar, doctrinar, religios, mu-
zical gi in domeniul artelor plastice. poate
line prelegeri ore intregi in
aceste domenii, oferind ascultdtorilor date deosebit de interesante des-
pre titanii muzicii, picturii, sculpturii qi literaturii universale, despre

Ornul
Corneliu Vadim Tudor este un umanist prin vocalie gi structurd.
Este un mare filantrop pentru cei nevoiagi. De aproape 5 ani finan-
[eaz6. programul umanitar,,Cina Creqtind" prin care 115 familii de
batrani din Bucureqti sunt ajutate, lunar, cu alimente qi medica-
mente. De men{ionat ca unii dintre cei ajuta{i sunt de altd etnie
({igani, unguri, ewei), ceea ce anuleazd acuza{iile ridicole ale cdrco-
tagilor de profesie despre o pretinsa xenofobie a senatorului Vadim.
tln singur exemplu griitor: cetd{eanul Ion Pdciune, {igan din Bucu-
reqti, are 10 copii orfani de mami, pe care nu i-ar putea cregte fdri
ajutorul material al liderului PRM. De 9 ani incoace, de Sfdntul Nico-
lae, 150 de copii orfani ai Revolufiei din Bucuregti primesc de la se-
nator daruri substanfiale. Pe parcursul anilor a ajutat, din pulinul
sdu, cu bani, numeroase ldcaquri de cult, gcoli, camine de copii or-
fani gi aziluri de batrAni, gantiere arheologice, familii cu mulli copii
etc. in nenumirate situa{ii a acordat ajutoare materiale ocazionale
unor semeni ai nogtri lovili de soartd. Dragostea de animale a lui
Corneliu Vadim Tudor a intrat deja in legenda. in special cAinii fara ,,Iubiti si gainii uagabonzi!" A deuenit un ritual ca tn fiecire zi de luni
stf,pAn aduna[i de el din cimitire gi de pe gosele, salva{i din'fa1a (la tipograjia de Ia Casa Scdnteii) in jiecare zi'de skmbdtd
Si
(Ia cimitirele unde se afld inmo.rmknta{i cei dragi),
maginilor conduse de goferi fara inima, strdnqi de pe maidane, din
senatorul sd dea mdncare chinilorfdrri stdpki.
cartiere sunt vaccinati si ocrotiti. Credinta in Dumnezeu, care este o Fotografia a fost realizata in sanctua.ru,l de ta'Beltu.

l0 l1
 operele qi tabieturile acestora. La intilnirile pe care corneliu vadim
Tudor le-a alut cu ambasadori sau cu delegafii strf,ine a impresionat
Doi romhni celebri,
din alt ueac:
prin vasta sa cultur[. De cdnd se $tie, omul de culturd corneliu vadim
Tudor cumpdri manuscrise rare, cdr1i, opere de artd, icoane gi alte
obiecte de cult. Are o bogatd colecfie de autografe celebre (constantin
colonelul Gheorghe
Eminescu (nepotul
Brdncoveanu, Mihai Eminescu, Ion Creangd, George Cogbuc, Liviu Re-
Poetului Na{ional) breanu, George Enescu, Mihail Kogilniceanu, Lucian Blaga, George Ba-
Si acctd. Ana Aslan. covia, C. A. Rosetti, Mihail Sadoveanu, Nicolae lorga, Iuliu Maniu, Titu
Maiorescu q.a.). fue o biblioteca vastd gi o pinacotecd bogata. Dom-
Imaginile aufost nia-sa nu este numai un om al scrisului, ci qi un pasionat al lecturii
realizate tn perpetue. Nu trece o zi sau o noapte fard sa citeasca zeci gi chiar sute de
decembrie 1983, cu pagini. Puterea de muncd, de-a dreptul titanicd, ii permite sd-gi dramu-
prilejul prirnirii de
cdtre aceStia a iasca timpul, sf, se ocupe de toate problemele publicistice, senatoriale,
Premiului reuistei de partid gi familiale. in realizarea celor doud reviste, ,,Romdnia Mare"
,,Sdptdmdna". qi ,,Politica", domnul corneliu vadim Tudor are o contribulie esen[iala.

Omul politic
Se spune adesea: Corneliu Vadim Tudor s-a afirmat ca om politic
incepdnd din vara anului 1991. Atunci, impreuni cu mentorul sf,u
spiritual, Eugen Barbu, cu profesorul Mircea Muqat, cu generalii Ion
Alexandru Munteanu, Theodor Paraschivgi alli cdEiva patriofi romdni
ingrijorafi de soarta farii, a fondat Partidul Romdnia Mare. Firegte,
afirmarea qi confirmarea ca om politic a lui corneliu vadim Tudor
s-au produs din plin dup[ decembrie lg89. Totuqi, trebuie fdcute
unele men{iuni. Fara s[ fi fost un om politic in sensul strict al cuvdn-
tului, Corneliu Vadim Tudor a constituit gi inainte de lg8g o prezen(a
de real relief in bataliile politice pentru o societate evoluati in toate
domeniile, intreaga sa activitate purtdnd amprenta fundamental[, in
ultimul deceniu, a slujirii Interesului Na{ional. Adversarii sdi de astf,zi
au facut gi fac mult caz de faptul ca scriitorul a suslinut unele progra-
me socialiste ale vremii. Corneliu Vadim Tudor nu a negat gi nu neag[
acest lucru. El nu gi-a falsificat niciodatl biografia, ceea ce e o dovadd
de caracter. Se arata chiar mandru de faptele sale de atunci. capitala
mahalalelor trebuia innoiti. A pledat in acest sens. El insd s-a dovedit
neinduplecat ori de cdte ori a descoperit abuzul trecerii cu buldozerul

t2 r3

Aldturi de marele filnsof francez Roger Garaudy (Libia, aprilie
peste monumentele care confirmau vechimea gi gloria faptelor
istoriei noastre na{ionale. A fost unul dintre cei mai vehemenfi
apf,ritori ai Mdnf,stirii Mihai Vodi, bisericilor Collea, Berzei,
Sf. Vineri sau Mdndstirii Vacaregti. intr-o perioadd cAnd Eminescu
incepuse sd fie atacat, Corneliu Vadim Tudor s-a manifestat ca un
adevarat tribun contra tuturor denigratorilor. Cine nu qtie, de aseme-
nea, cu cdt patos s-a luptat el, aldturi de alEi intelectuali, pentru rea-
bilitarea unor mari figuri ale istoriei nafionale, precum Ion Brdtianu,
Ionel I. C. Br[tianu, Al. Vaida-Voievod, Regele Ferdinand, Iuliu
Maniu? Pentru toate aceste acte de curaj, intre 1979 gi l9B9 a fost in-
terzis de 5 ori, iar volumul Saturnalii a fost retras de pe piala qi dat la
topit.
Ideea de unitate a tuturor provinciilor romdnegti, ca suprem
Ideal Na{ional, a fost, dintotdeauna, axul gdndirii politice a lui
Corneliu Vadim Tudor. Iati de ce, dupi 1989, crearea revistei qi a
Partidului Romdnia Mare a reprezentat continuarea fireascd a unei
ac{iuni specifice marilor patrio{i. Evenimentul a produs un goc,
derutd gi teamd celor care se qtiau vinovafi de indreptarea farii spre
degradare gi haos, pentru cd nu te nagti patriot peste noapte. Partidul
Romdnia Mare a inceput incd din primele zile de dupa 20 iunie 1991,
data cdnd a fost inscris la Tribunal, sd cucereasci min{ile gi inimile
rom6nilor patrio{i. Chiar din primele sdptdmdni de dupa inre-
1n
lzJ
gistrarea legalS, Partidul Romdnia Mare qi-a constituit filiale in toate
jude{ele, intr-un mare numdr de municipii, orage gi comune. in luna
octombrie a aceluiagi an (1991), a avut loc prima Conferin{i Natrio-
nali a partidului. Au urmat alegerile locale din februarie 1992 gi cele
parlamentare din septembrie acelagi an, cAnd pe listele P.R.M.,
depuse intr-un numdr relativ mic de localitd{i, au fost alegi, totugi,
I74 de primari, viceprimari, consilieri judeleni qi locali, iar la
alegerile parlamentare P.R.M. avea sf, intre pentru prima oari in
f, Parlament, cu un numdr de 22 senatori gi deputafi. A urmat un alt
! eveniment important in via{a forma{iunii noastre, Congresul I al
P.R.M. din martie 1993, cdnd partidul a marcat momentul maturi-
zarii depline, avAnd atunci circa 15 000 de membri. in continuare a
1998). a'uut loc, dupd cum se gtie, o scurtd perioadd de colaborare politici
cu P.D.S.R., dar, datoritd gregelilor acestuia in guvernarea Jarii qi
ignordrii propunerilor P.R.M., partidul nostru s-a retras din alianfa.
La alegerile din 1996, liderul P.R.M. a candidat la funclia de prege-
dinte al Romdniei, candidaturd care a prilejuit acumularea unei bo-
f,
$
Palatul Patriarhal din Bucuresti.
Senatorul Vadim tntre doi patriarhi uesti{i: sanctitcilile lor
Shenouda al III-lea, Papd Si Patriarh aI Bisericii Ortodoxe Copte, Si
Pat'tenie aI III-Iea, Paltd Si Patriarh al Alexandriei Si al tntregii Africi.
15
gate experien{e in lupta politica. in campania electorala respectivd, tivitate rodnica gi poartd
el a strabdtut 23 de jude{e ale J[rii, a vizitat numeroase intreprinderi, o bogati coresponden{d
institufii qi localit[qi, ducdnd, peste tot, cu rezultate remarcabile, cu politicieni din in-
cuvdntul gi taclia Partidului Romdnia Mare. Aga se explici faptul cd treaga lume. Totodatd, a
domnia-sa a fost ales, pentru a doua oard consecutiv, senator de primit gi primegte in au-
Bucuregti, iar partidul a intrat, tot pentru a doua oar[, in Parlament, dienla ambasadori ai
cu 27 de senatori gi deputaqi. in calitate de senator, in special in legis- mai multor ff,ri, cum ar
latura trecutd, dar gi in calitate de susfindtor infocat al Echipei Na{io- fi gefii misiunilor
diplo-
nale de Fotbal gi al Echipei,,Steaua", avizrtat peste 30 de fdri ale matice ale Rusiei, Chi-
lumii gi a avut intAlniri cu mari personalit[1i politice - gefi de State qi nei, Portugaliei, Nigeriei,
Guverne, parlamentari, minigtri etc. Men{iondm printre aceste Irakului, Turciei, Iranu-

inthlniri cu:
. Regele Spaniei,
Juan Carlos (sus),
. senatorul Bob DoIe,
fost candidat la
pre$edin{ia SUA ( mij loc)
. Roman Herzog,
preSed i n te le Ge rmn n ie i
0os)

lui, Libiei etc. La ince-

febea, Septembrie 1991. O delegapie a PRM (proaspdtinfiin{at) depune
o coroand de Ilori cu panglicd Tricolord Ia mormkntul lui Airam.iancu. putul anului 1999, pres-
tigiosul forum ,,Ame-
personalitd{i pe Nelson Mandela, pregedintele Republicii Africa de rican Biographical Insti-
Sud, Prin{ul Rainier de Monaco, apoi Hosni Mubarak, pregedintele tute", din SUA, a anuntat
Egiptului, colonelul Moammar El Gaddaffi, qeful Statului Libian, printr-o adresd oficiala
Regele Spaniei, Juan Carlos, Vadlav Havel, preqedintele Cehiei, semnati de pregedintele
Kenneth David Kaunda, fostul preqedinte al Zambiei, gAnditorii Ro- sdu, Janet J. M. Evans,
ger Garaudy, Alvin Toffler, Alejo Carpantier q.a. Recunoaqterea inter- cd dl. Corneliu Vadim
na{ionala n-a intdrziat sd apard. in calitate de membru al comisiei de Tudoraprimitoirnpor-
Politica Externa a Senatului Romdniei qi de pregedinte al Grupului tantd distinc(ie interna-
Parlamentar de Prietenie RomAnia-Spania, liderul PRM sus{ine o ac-
{ionalf,: ,,Omul anului
l6 17
1999", iar biografia sa va fi tiparita in Enciclopedia liderilor politici
Iumii pe anul 2000. De asemenea, senatorul romdn a devenit
ai
membru alAcademiei de gtiin{e Politice din S.U.A.) Mai menfiondm
cd volumele scriitorului Vadim se afld in cele mai importante
biblioteci ale lumii, cum ar fi cea a Universitdtrii Harvard (S.U.A.).
Doul ini{iative de mare prestigiu ale senatorului Corneliu Vadim
Tudor- Premiile Nafionale ale Fundaliei Umaniste ,,Romdnia Mare",
ajunse la cea de a IXa editrie, qi premiile muzicale anuale ,,Eugen
Barbu", ajunse la edilia a IVa - au intrat, deja, in calendarul celor mai
importante evenimente culturale romAnegti, prin acordarea de inalte
distincEii unor mari personalitd{i din literatura, teatrul, filmul, artele
plastice, gtiin{ele de toate categoriile, sport etc., care igi aduc contri-
bu{ia la sporirea valorilor nafionale.
Moment indl[dtor ln
grupul statuar de Ia
Academia Militard
din BucureSti:
ric it ul T e o c t i st,
P r e afe
Patriarhul Bisericii
Ortodoxe Romdne,
ojiciazd o slujbd tn
memoria Eroilor
Neamului.
infotografie mai
apar:
premierul
Nicolae Vdcdroiu,
presedintele
Senatului - Oliuiu
Gherman,
generalul Dumitru
Cioflind - Sef aI
Marelui Stat Major
aI Armatei,
preSedintele PRM - autorul Strategiei-Fulger de guvernare gi al sloganului ,,Unire in
CorneliuVadim
Tudor.
l8
Alte date personale
(pentru curiogi)
Senatorul a fost un om parcA ndscut pentru sport. El a practicat
aproape toate sporturile (in afard de paragutism), fiind, in anii
liceului, un redutabil aruncdtor de suliEa (Clubul Metalul Bucureqti).
F'orfa lui fizicd a fost gi a rdmas iegit[ din comun (poate tocmai din
acest motiv urdgte violenfa fiziclr).Are indl{imea de l,B5 m. Mdnciruri
preferate: preparatele tradiqionale romdnegti. in urmi cuzece ani s-a
lf,sat, definitiv, de fumat. Nu bea decdt la cini, ca orice cregtin, un
pahar de vin ro$u cu sifon. Scriitori preferafi: Eminescu, Caragiale,
Eugen Barbu, Dostoievski, Balzac, Shakespeare, Goethe, Cehov,
Esenin, George Cf,linescu, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Nicolae
Labig. Compozitori preferafi: Beethoven, Mozart, Haendel, Verdi,
Ceaikovski, Enescu, Rossini, Vanghelis. Filme preferate: <Isus din
Nazareth>, <A fost odata Americar, <Amadeus,r, <Naqul>, <O noapte
furtunoasd>, <Triunghiul morliio (scenariul - Corneliu Vadim Tudor,
regia Sergiu Nicolaescu).
Limbi strdine: englezd (foarte bine), latina, italiana (bine),
franceza (satisfdcdtor) .
,,Rorn6nia lui Vadlrn"
Dupd l0 ani de la evenimentele din decembrie 1989, marcali de
atdtea decep{ii, romdnii au ajuns sd se gAndeasc[ la imaginea fdrii qi,
mai ales, la viitorul ei, prin prisma proiectelor partidelor, pe care igi
pun amprenta modul de gdndire gi viziunea liderilor lor. Astfel, se
poate auzi adesea gi expresia ,,Romdnia lui Vadim". Cum ar ardta fara
noastrd in viziunea acestui lider de mare energie, profund iubitor al
Patriei sale, care a gtiut sd se menfind in afara oricdrei forme de corup-
fie gi care n-a cedat niciodatf, dictatelor strline, atunci cdnd a fost
vorba de Interesul Nafional?
Se cuvine men{ionat cd liderul P.R.M. este principalul artizan al
Doctrinei Na{ionale gi al Programului partidului. Este, de asemenea,
Belgug", cu care P.R.M. s-a prezentat in alegerile din 1996. Tot domnul
19

anului 1991. La Sala de Festiuitdfi a Academiei de Poli{ie
Vara
,,A1.I. Cuza" are loc o tntklnire cu cil{iua dintre slujitorii fenomenului
,,Romhnia Mare": Eugen Barbu, ConteliuVadim Tudor, Romulus
Vulpescu, Mircea Mugat. AceStia sunt prezentafi de comandantul
unitd[ii, generalul Vasile Dobrinoiu. In sald, numeroSi studen{i din
Basarabia, care au primit de Ia lfulerul PRM daruri constdnd in bani,
cdrli Si discuri cu lieduri pe uersurile lui Eminescu.
Martie,1998. SaIa Poliualentd din Tg. MureS e plind pdnd Ia refuz. Peste
10 000 de oameni tl aclamd pe liderul PRM, care a rostit un discurs
fulminant. La prezidiu mai pot fi udzu{i martirul Mihdild Cofariu Si
primarul Clujului, Gh. Funar.
Fascismul unguresc a fost pus cu botul pe labe!
20
Corneliu Vadim Tudor a elaborat conceptul de Na{ionalism Luminat
a lansat numeroase inifiative privind con$tientizarea populafiei asult
pericolului care planeazA asupra Romdniei. AvAnd in vedere acct
reantati, el a inifiat MareaAliantd pentru Renaqterea Patriei gi militca
pentru lichidarea organizatiei ilegale U.D.M.R. Corneliu Vadim Tud
a declangat o lupta necrutatoare impotriva coruptiei gi a hemorag
Patrimoniului Nafional, trecut cu atata uqurin[d de cltre triddtori
mdinile unor profitori strdini, precum gi contra distrugerii econonl
farii. Una dintre preocupirile sale debazd. o constituie inifiativele r
apropiere de P.R.M. a partidelor gi formafiunilor politice cu prograrl
sirnilare. Un loc aparte in lupta politicianului Corneliu Vadim Tudot
constituie - obiectiv esential - infdptuirea Romdniei Mari in grani(r
ei istorice. in acest scop, ani in gir in revista ,,Romdnia Mare" a publit
materiale in sprijinul frafilor noqtri din Basarabia gi Bucovina de No
sub genericul ,,Basarabia gi Bucovina - doud lacrimi pe obril?
Europei". Concepfia elaborata de domnul Corneliu Vadim Tudor in v
derea reinfdptuirii Romdniei Mari are la bazd. calea pagnicd, a trat
tivelor, a inteligen{ei diplomatice, in aga fel incdt legimitatea teritoriil
romdneqti Basarabia gi Bucovina de Nord sf, se bucure de o largil rct:
noagtere internalionald. in repetate rinduri, el i-a ajutat pe fra{ii noq
din Basarabia qi Bucovina cu medicamente (in rdzboiul din 'l'rar
nistria, din 1992, a trimis un camion cu medicamente), cu haine , llill
cdrli, almanahuri, discuri gi casete cu muzicd, facdnd daruri gi rnat
rului Ilie Ilagcu, in temnifd, ca gi familiei acestuia.
Datoritd marilor sale calitdli, Corneliu Vadim Tudor gi partidul
care il conduce continud sd urmeze un drum ascendent pe egichicr
politic romAnesc. Sondajele de opinie din prima parte a anului M!)l
situeazi pe liderul P.R.M. pe unul dintre primele locuri in topul potc
fialilor candidali la func1ia de pregedinte al Romdniei, cu pestc 22
din opliunile electoratului, PRM fiind cotat, in mod constant, ca a do
fo4a politica din Romdnia, cu un procentaj de lB-20 % din op[iuni,
 Tribunul, tmpreund cu un grup de parlamentari ai pRM,
este primit la ciildrasi de consiliul jideiean'pRut si autoritdlile locale, 1998.

. PreSedintele Corneliu Vadim Tudor primind,

_ ^^t! tnry?
de dragoste Si respecf, un buchet deflori.
1998, Inffilnire cu Liga primarilor uiceprimariior pRM.
Si
CorneliuVadim Tud'or impreund cu cele doud'fetile ale sale,
Lidia si Eugenia, $i sora sa,
directoare a Fun dagielum aiiste,,Romdnia M are"

Fd.rd comentarii...
lon Rafu,:,- Dle
C.V. Tudor ce
'cltl,tt acolo?
CV. "Tudoi! O;-
carte' de lstorla
ln cire scrte cd'
unguri,i au fbst,
prlmli ce ai ""

veinli pie, mi.

teasiiite traniii-,
vCnei'irt, gt au:
tost iitrebatt:
mdritt, iita'it,',
btuiii cunpiialt:
bCtef?

Vadlme, dad te pune imptelttatul sd-l

tai cipca lul Vdcdroiu, o sd ariiln focul
Gheenel! gl-au sC.fl rt6tce. Sl lmunl.
tatea, gl-ar fi pdcai: eu cu cine mal
beau un paharln sdndtatea Opoztlbl?

:D te',Vai d l m r,'ve d'e !{ cd.' d o m nul .G

he rm a.n
treg€',;;|cu ..,ocfiisl,, ::w docu ment utrtrase.
!a,,' "

'c
t6t*al; P. igg;edl nliel,,, p,e,, i a re"': I-a' lu ret o Ev,e -
fi:imeetrtl::,,zilail",',,sp,e'eial,pentru da m nea -
voastd!
F I i lo r, v e d eli, v o l,Ci s a ei ta' A''P.o p o ruli t ?
Cit e ra Ceaugesc U', d8,,3746-,;,€u.,,,t.o1,.,.,91n
iflnd|.,t.;.,a!..A.G|.i,',...,:.:.d|:Ep..t.......e:.|..c,E..,...fr
dgheabm e ;,'4tearnt;';'unl,.,#;iI,,, de't:dtnfio'a sd: .,$i:
ln loc de stegtnlc, un buchet de tranda-
titit.dai Dumne4o',8:,bu,-'' ddr,'',;; :: :,,,,1
EUeEN gfrR'eu
 lan fraitrlu;,t,,,i Dle
C"V. Tud'or",'ce
-Ciit$l,''a .c o;|6 ? :,,'''
C,ll. TUdar: -".O
c'Aii eit'a'C,,;i iiii i: oi,iii i
in Ciie serie,cd
a'i'gg'711 au';fost
prim,li,, ce; , a0,
,'
:.-ue'ilt ..,'.' p.e'.:'m C -
,',1e is I I ;
a'g u r I Ie, .tra;
vanene... ?r au
,16s9 l6:11sfilll1
m,i r c I, ;,,',,',d o'l ei r i,
:b!ugt;,iUnpd.iaJf
betill? .,.',:.;;, lr '.'
 fr l g,_:,'lf E l l 1y1i,.' ta d,e l l,' cd::,: :fl s 6 fig l . Q h e r m a n
:,,,

. trage cu ochiul Ia un document ultrase-

;,,Gret;d!!Pr@e.ftiltel'pb,,care,"l.*:lilrat,ti,E:ve-
':.:1imeh:t ..'.Lzileli:'.|.:,:a:.s,pgFi Al ;, pei t ru du mne a ;
,vo'astrd! :i
 pe adniratorii Oi nai at'e11e adniratoarele ma'
Frunosii nebuni ai marilor oraSe' An.unldm

;;;;;; i,-i, oinli,,'7:;*"ii";:;;:' :d:,ii"';;;;;; i 'iiri'

',;i;; tee2' et inptineste 60 de

George Bariliu pe
,,tu ,irr,rrfu, r, in dreapta;i codur,penat in stinga'-'-- arirn.a
cdrimara
vtli.ridor ii Mircea ltanza, supravesheail
ta niitocut veacutui urr:;;."';$;';;"'i.tgi;'1 de
inteaproafi' iJ- ginii'tii-maior iustilie Mugurel Florescu

r'4,':r:!:
:.*::i.:.
,.: :l::

i#

ffi