N.

MINEI

-<>--

1. VARŞAVSKI

I n d ex 11
E -81
//

G. GRUDER

Misterioasefe cristafe
octaedrîce

·Colectia .Povestiri $flinfifleo-fantastiee"

Anul VIII - Nr. 182 - 15 h.tnle 1962
 Cu acest număr al Colectiei incepem publica­
rea lucrărilor trimise in cadrul primului concurs
international din fările socialiste pentru cele
mai bune povestiri de anticipatie. Prima Ji
ultima povestire apartin unor autori romini, cea
de-a doua unui autor sovietic. Reamintim că
ultimul termen de predare a manuscriselor pen­

1
tru concurs este 15 iulie 1962.

Coperta- desen: DUMITRU IONESCU

Desene Interioare: AUREL BUICULESCU
 NICOLA� MINEI

Plecarea
Cef doi tineri H priviră. Pe figurile lor era intipăritiJ o
erpresle ciuclatiJ. ,.Cum ae uitiJ unul la ceUJlalt 1 - îşi spune
şeful. Ai zice ciJ IÎnt plini de-. Stai, stai, cum se numea senti·
mentul acela P ( Din pricina efortului, 1eful increti fruntea li luă
fijră voie un asr .upitrat). Nu cumva mit Iasii memoria?... Un
sentiment de antagonilm, foarte ritspindU in omenire, in urmii
cu citeva sute de ani. (lşi aminti brusc de un pasa; dintr-uu
roman istoric: ..Donald şi Gregory simţeau cum ii copleşeşte... "l
Ce naiba ii coplcşea ?... Minia P Nu, nu asta !... A, dJJ : duş­
milnia! li copleşea d�-nulnia. . . Da, ai zice ciJ şi ilştia eloi. dira
faţa mea, se privesc cu duşmAnle ... ".
Şeful zîmln. Şi pentru cd-şi amintea termenul, dar mal ale.�
pentru cit il amuza ideea. Plkat r.ă nu putea să le spună şi ce/o•
doi de ce zimbeşte. 1-;rau prea tineri ca sd ştie cev" despre
duşmănie. Into uu implinise nici şai�:eci de ani. Şi cu siguranţă
cii nici untd dintre el nu citea romane istorice.
Din minusculul difuzor. ingror,at in peretele vitrifiat al ro·
merei. răsund vocea imper1onală li nlteluş sar.adJJtd a secretam·
lui electronic :
- Cinci apeluri. f'ărd legătura cu Gratia. Transmit ?
- Nu 1 Mefl#in prioritate JJentnl Groda.
Şeful conectd o bornd fi. J'H!ste citeva clipe, camera fu inun·
tlatiJ de o melodie delicată, aeriană. ,.Cit e de cind oamenii il
a.�cultd ve Bach P Un mileniu, a1mmpe. Si totuşi, incintarea
rămîne aceeaşi... Poate ca o .,if ne ajute şi acum 8d calmilm Pllftn
sJnritele !"
Dat notele cristaline, pe care le picura wl clavecin aflot
llflrr.d alături de ei, nu avurt1 nici un efect asupra celor cUii
tineri. ..Dupd cit se pare - i# srJuse lf!/-td - . tin(mozltatea n"
e solub414 in rrmzic.d".
- Discuţia nu are ni� un rost, declara cu o voce indbuşftiJ
lnt.o. Dre"tateo ute eoilknt de partea mea ...
0 - EtHdent pentm mne ? intrebă Ironic DMtu. Pen tru mino
in niN un t:t.J:t f

3
 Se uită cu cotidn DChlului 'M �. (ro, act>.�a nu !c(I(J.•e nld
"" t."Ut>Îtll •
- Eu sint 11Wi tânăr, spuse lnto.
- Nu cumva m-ai li trecut in categoria miJfl&egilor ? lţi
atr� re.mectuos atentia clf n-am implinit decît rwwlzeci şi doi
de an i. In schimb, am mai multă experienţiJ ca tine ...
- Aici nu e vorba de experienţă, ci de re;r;istentiJ. Nu uita
că Drf!cmismul tău e de.stul de şubred. Ai avut şi o traoarle
clinică 1
- F.i şi ? Pe c i n e vrei să impresione.:i cu moartea clinică �
Avta-i ca şi cum ai fi spus acum cinci-şase sec ole că am avut ...
Cum ii zicea bolii ăleia, UfOOf'e, dar aîciit.oare, de care nu mai
scătmu oanw:nii ?
- Guturai, spuse şeful. (.,Va să ziciJ citeşte şi l)artu romane
istorice/")
- Nu ştiu ce e aia .,guturai", rtl.tpunse posac Into. Ştiu
numai cll pînă acum tu oi murit o daM şi eu nu ...
- In schimb, eu nu am decît şase copil şi tu ai treispre­
zece 1
Degetele nevăzutului clavecinlst brodau neoborite diafana lor
dantelă muzicalcl. Dar nici şeful n u se mai gîndea la Bach.
Corulucea de a r:woa r1e o sutiJ ds ani C.E.A.O.N.P. 1 lf in acest
răstimp avusese multe probleme. Multe, şi nu uşoare 1 De data
aceasta insă, hotiJrirea pe care o avea de luat i se pilrea mai
�rea ca orica re alta din miile de hotilrlri pe care le lf.UJSe pind
acum. Poate pentru clf planeta Grocla era atit ds departe, de
J>Ufin cuno.vcutiJ, de ameninţtltoore. E1rplorifrile m�tomale, 81Cf1Ctl­
tate cu nave robot cu propulsie termonucleart1, dddU8Crif rezul­
tate incomplete şi nesigure. Nici una dintre nave nu Bfl inapola.te.
Nici una 1 Şi fiUmai C.E.A.O.N.P. trimisese optzeci fi patru .. .
1-'tirlJ a moi pune la s.oco t ea llJ pe cele lamate de Baza de inve�­
til!atie cosmicif şi de Innitutul pentn• comunlcatilh mterplane­
tare. 14e aşteptaseril luni, ani, decenii... D ar nici una "" se
irwpoiase.
NaveTe nu exploclaseri1, contactul cu C..roda se flfcu.•e de
fiecare datcl normal. Dar televideoscoapele difracţionale trmlsmi­
seserci imagini tulburi, înceţoşate, care păleau din ce in ce, pint'l
dispăreau cu totul. Re:::ulfatele analizelor grat:itaţionale pan;eneau
cu întreruperi, astfel incit nu se putea trage o roncluzie catego­
rlccl. Ceva - ceva necunoscut, misterios - ftict•a c�a informa·
fii/e sosite de pe Gf'odd siJ afunf!.ii tot mai rar la clestinatie, şi,
lf1 cele elin urmiJ, robusta aparoturtl trimisă acolo paraliza cu
de�lJvir�"ire.
Rineirateles, e1tf1licoţii se dildeau multe. Chiar vreo multe.
'după piirerea şefului. Dintre toate, el inclina şJj tha iţlr""ute
celrl pe co.re o fumi;r;a obscn'Oforul ,,Titou", de H Saturn :
1 Centrul experhnental de aJaptare a oDJulul pe noile p1anetc (n.o.).
",aneta Groda, �..".".,."., ceri ci. acolo, e.tte alcătuită m proporţift
de· 85 la &'Ulii dirt #ttrwriu 312. Prezenfa ac.esl11i minereu fu..�ese
semtwlaliJ de mt.Lt in C08MOS, incA ds pe cind navele foniu
lxăzdou �ile ifflerplmtetare. Dar AU fu.te-Ye localizat nicilieri,
şi ipoteza unei astfel de concf:'ntratii intr-un singur corp ceresc
e·ra deosebit tk imlrăzneotif. Poate tocmai de aceea ipoteza i se
Jlărea şefului •tit de .trăgtltoare. Dar nici una dintre n ave hu se
intnr.�ese pentru a o confirma sau infit11lD.
In labcw�le C.E.A.O.N.P., pr�rmm.d normal de lucru
fusese de mult dat uitrlril. In loc sti munceaseiJ de trei ori pe
.săptăflllntJ dte doud ore, oomertii veneau zilnic şf stifteau ele
dim inea ţă pînă sPara tirziu. Se i n cerc au tot felul de formuls
JH!fllru perfecţiontlrea aparaturii, clar rezultatele continuau sri fie
nemul'umitCHlfe. Conditiile de pe Groda cereau cu siguranfă un
alt program pentru analizoarele automate. Dar in ce se-ns trebuia
/flcutrl mocliflcc�rea ? laltJ o inlrebare la care răspunsul nu putea
fi primit ckcit lnl�tm singw loc : pe Groda.
De lucrul aoelf., şeful lfl chJdu.w seamo fn unntl inc.J cu
citiva ani. Marea lui experienţă îi clovedi.�e ctJ exista intotdeauna
un f!.racl de incertitudine asuprtl posibilittlţilor de adoptare a
omului pe o nouă planetă. Siguranta de-plfnd nu se căpdta dec it
in clipa cinci era filr.ut şi ultimul pa!, cind omul şi planeta se
întâlneau lo ea acastJ. E adetlilraf, uneori se iveau surprize nefllă­
cute. Alteori insii, planeta se dov edea o /!.OZclă mai primitoare
decit tJr ti lă.w llJ ss P"S'Uf'Unil cercetllrile preliminare. Şeful
cintărise indelunl{ toate argumentele pro şi cont ra şi în cele din
tJrmă eiurt.�e• la concluziD cii t"buie sd factJ o propunere Con­
siliului univer&al de autoadministrare. Propunerea de a trimite un
om fJe GrodG.
Lucrul nu era .dmplu. PIPcarea acea.�ta putea siJ în.!emne
pentru cel carp ar fi făcut-o u lt i m ul său drum. Impotriva elemen­
tului lritJerlu 312 e:ci.stn ".;floace de protecţie, dar cine ar ft
putut afirma cu c<>rlittlcNne ctJ 6le emu suficiente şi pe Groda?
FenomBfHII canr JWOO«O �retJ tJparoturif atJtomate pute-a
Nimici şi ,_ om. Şi Wl#a fieciirefa dmtre cele 123 miliarde de
fiinţe umane care popuhlu emioer.wl Ma nespu.Y de preţjoasif. Pe
ele altiJ parle iNd. daciJ pe Grocla se �dsea cu tukviJrat lripe­
riu 312 in proporţie de 85 la sutil, beneficiul pentru omenire
ar fi fost uriaş, incalculabil : CaJNlcilatea radiot�ctfuă a hiJH'f'iultd
Pra de cinci ori nwi mnre decit a uraniului. Afun.f pe enăgrna­
Hca planetă. a'trcmautul ar fi urmat sd rle�>eopere din ce cauzil
se deterltwa aparatura, sd im�erce sif schimbe pe lnc programul
ntOflniltw cmtomnte .•nu. in caz ciJ acest ltu:n' ar fi fost cu nepv­
tintll.. si comurtlcf1 C.E.A.O.N.P. măsurile c.e t rebuiau luate.
Toale acestea cu o .ringunJ condiţie : ca astronautul al
�uiiw4.
Hotari� erG 11.rea, #oarte f!,rea. laM cbt ce, inainte dtJ tJ
face propunerea, şeful .ţt! hotiiri.'e sci-i consulte pe lnto � llartu.

5
Erau a!i.!tenUi lui, cu care se #ăt uia de fiecu1e c-..atiJ. Dar discu­
ţia luase o întorsătură neaşteptatll. Amindoi se declaraseriJ de
acord cu trimiterea unui om JJB Groda. Dar fiecare voia � el
să fie acela. De aceea se născuse cearta, de aceea se vrive au cu
atita ostilitate .
... Dartu zimbi. Nu din cauza lui Bach. Muzica conte n ise de
muft,. şi şeful nu mai fticme nici o incercare de a destinde attrw­
sfem. Dartu r.imhi ş-i SJ>Use :
- Mai am un argument... Un argume n t capital.
- Mii irulowsc. mormăi lnto.
- Ba da, ba ela, capital/ Vd amint iţi cind G fost de3cope-
rittl Croda ?
- ln 2018, riJ.spunse maşinal şeful, care cunoştea in cele
mai mici detalii biografia tainicei, primejdioase& şi totuşi util de
atrăgătoarei planete.
- Exact 1 Şi ştiţi cine a descoperit-o i'
- Grigore Odaru... De aici ii vine şi numele. De ce i'
- O cUrJd, vtl rog. Ce naţionalitate avea acest Grigore
Odaru?
Şeful ritlictl mirat sprincenefe :
- Ce imf)ortanţti are asta ?
....., Una foarte mare. Aflaţi cif era romin !
Dartu zimbi din nou, de data asta triumfător. lnto se uittl
la el, cu gura cciscată :
- Nu inteleg, spuse el morocilnos. Nu fnţeleg unde vrei �tl
alungi ...
- Vrea să aiungiJ in Groda, rise şeful. Dar nici eu nu vclcl
legătura ...
- Legcltura e foarte simpliJ. Trei din tre strămoşii mei sint
romîni. Aşa ciJ. .•

-Aşa ciJ u?
- Aşa ctl e o dntorie elementarll J)entru mine sll plec pe
planeta ve care tot un romî n a descoperit-o 1
- Dtl-mi voie. dă-mi voie, se supării lnto. Zici ciJ trei dintre
sfrtlrno#i tăi ou fost romint. Şi eu îh rtlspund ctl toU strilmo,U
tifi a11 fost oameni... Oameni, ir1ţelegi ? Romîn� sau n.şi, &au
uorvegieni, sau sud-africani... Tot oameni... Cu un argument ca
asta ...
Dar şeful nu mai asculta. Argumentul ltd Dartu era intr-a­
devtlr fJU€ril. Marele Amestec al Raselor avusese loc cu sute şi
rute de ani in urmă. Poate ctl J)rinlre strămc�i .lui Dartu se
oflau într-adevtlr trei romini. Dar ceilalţi ? Citi i11dieni cUitlusertl
pielii lui culoţJtea ele un mtlsliniu ckschis, citi iaJJonez; ii lti.wssertl
ca. mQ#enire och•i, lor ohlici. cili suedezi if lransmi.vest<rtl părul
·
lor IJlond fi moaie ? Ca fi lnto, co şi el in.'fttşi, Dariu era vlM­
tarul nt4 c#. unei singure naţionolittlţi, d al tuturor celor cine--.
continente.
 Da, argumentul lui Dartu era pueril. Dar şeful intelegeti
de ce asistentul sdu il tnvocasc. Aşa cum înţelegea şi enervarea
lui lnto. Cum de se putuse gindi adineauri la duşmănie ? Aici
era vorba de cu totul altceva, de ceva exact Of>US duşmdniei.
Pentru amindoi tinerU moartea - nu cea clinică, ci cea defini­
tivif, ireoernbi/4, care U pîndea pe exploratorul Grodei - era

un lucru de neconcer>Ut. Nici unul dintre ei nu putea .fiJ admita

moartea. Dar nu numai moartea sa, ci fi a celuilalt. PiJri1 indo­
ialiJ. insffnctul de conservare acţiond din plin. Numai oo ace•
in.ftinct maltimllenar era blncat de ceva nou, ceoa. relativ recent,
ve care-l adusese cu sine-, in urmil cu citeoa tlf".acurl, 'Victoria
·

mondialtJ a· comtmi.vmului : gri;a fdriJ de margini pentru viaţa

vrtetenului, tovariJşultd, fratelui.
 Si deodată, şefului ii fu clrn lotul.
- Vil multumesc, .\'f'f'.ţ{! el.
Into � Dariu se priviră.
- Care din noi . . . ? intreiJă lnto.
- O Stl moi stăm de ooriJri rniiflf' ...
Seful le strînse mîinile. Acest strifvechl o/Jicei al oamenilor
de tJ-şi lua rămas-bun piirer� r�crm1 irwiircat ele o semnificatie
cleo�;chiftl. Trapa tJScensorului interior coborî cu cei doi a.sisteu(i,
şi şeful rămase sin�ur. Sttitu aşa, nemişcat, citeoo clipe, apm
upă.wi pe levierul de transparen.tizore. Peretek oUrific'm din fata
sa îşi 71ierdu l>ru.�c capacitatea, ca şi cum s-ar fi topit in Ger. şi
şeful putt1 să vodă, dedesubtul lui, pavilioands ele «lirntrtizare.
Tn inwcliaftl apropiere, in dreupta, pavi.lumul Sa t u rn (u.nul dintf"P.
cde mai vechi), în dreapta fJaVilioanele Luntl şi Mercur. Acolo
se fiice.o preadaptarea oamenilor. inainte de a fi trimişi pe alJe
ţJ[mwte. Şi mstau sute de patJilioane.
Şeful vusc fn funcţiune telestereoscopul. Tn cliva urrnătoar�.
silul'fa fra�ilă a soţiei lui se afla li�ii dinsul. Deşi ii despiirtea.u
aproape o mie de kilometri, rJărea vie, reală, de pdrcd ar fi fost
cu acleVl1rat alclturi de dinsul. Simti cum inima i se umple de
acelaşi val de căldurii ca în urmă cu aproape un secol şi jumă­
tate, cind incepuse drae.ostea lor.
- Mala, incepu el irw:et, rn-am s/iiluit cu blfieţii...
Ea difdt� din cap. Era inutil stl intrel1c fn ce privinţă fuseseul
cowrultati lnto şi Dartu. De atita oreme îi vorbea sotul ei tlcs­
pre Groda. inci&, planeta a;un.w.se un fel de meml>ru al familiei
lor. O rt�rlă bizarif, plină de toane. dar o rudă totu.1f.
- Şi la ce concluzie ati ajuns ?
El ezitif. Tnnul cu c.ore Mala rostise cele citeva cuvinte err1
linistit. Dar el o cu.noştea hin�. cunoştea fiecm-e inflexiune a
t?.la�ului ei şi işi dădea seama cftiJ încordată aşteptare se ascun·
dea sub acest calm aţJOrent.
- M-am hotiirit, spuw el în cele din urm4. lnah1te:; chkar
azi J)foptmerea către Consiliul universol.
Mal.o nu rlispun$e. Stiitea nemişcatQ, stit de nemişcată Incit
conturul imaginii ei stereoscopice fkoeni şi mai precis, iar ilcitl
tJrezenţei sale reale şi mai pullernlcd. Numai buzele ii tremurDu.
- O să fie o treabă .,.,oanJ. spuae el npeds. Un drum scurt
şi .�implu ...
- Scurt şi simrJlu, repetă ea cu o voce iniilmşit4. Sigr1r . .•

Sct�rt şi simplu...
Stii pe cine m-am 1!indit să vrotmn pe71tru . . .
- Ştiu, îl intrertmse ea. Cînd tJlcci ?

--<>--
 1. VA-RSAVSKI

1 ndex "E- Bt��

Friptura pe care se formase o pojghiţă ademenitoare sfiriia in
tigaie intr-o aureolă de băşicuţe de uleL
Lîngă ce aşca plină cu ca fea aburindil, bucăţelele rumene de
piine aşteptau să fie unse cu gem de fragl. O pară aurie şi ze­
moasl\ trebui':'\ să fie incummarea acestui dejun. Primii care au
tri mi s informaţia la creie r au fost nervii vi zuali . Aproape simultan
a fost completatA cu o J?;amA compleXi de mirosuri şi comparată
cu cele din .celulele memoriei. Creierul didu comanda. Supunin­
du-se, glandele sali vare umeziră mucoasa bucali, ribnul de con­
tracţie a peretilor stomacului se acooleră şi aşa mai departe. Pe
canalele compli cate de legături se transmise informatia : "orJ!;anis­
mul este pregltit pentru alimentare".
Sam întinse mfna dupA furculiţă, insă cineva din .spate îl apuci
de amindoui bratele 'i i le răsuci inapoi.
- Iar te 15făieşti pe bancă, auzi el o voce bine cunoscută.
Ridică ancora şi cară-te de ai<:i, pinii cind nu faci cunoştinţă cu
judecătorul 1
Namila de poli tist il împins e pe Sam, il intinae bocoeluta care
ţinea loc şi de geamantan şi de pernă şi, printr-o miscare a �e­
nunchiului, ii imprimă o acceleraţie iniţială in directia fn care,
dupA părerea politiei, trebuie să-şi indrepte paşii un somer.
Sam porni incet pe străzi. Abia acum îşi dădea seama cit ii
era de foame. A seară stă.tuse o oră la coadă împreună cu Tom
si primiseră o farfurie cu !lUPă binefăcătoare. Era tot ce put ea da
�uvcmu) federal fii lor vitregi ai tării din colosale1e lui depozite
alimentare.
Bietul Tom ! Tare ghinionist era 1 Farfuria de sl$ă provocase
acestui vesel lun�an negm nişte chi nuri de foame � mai in�rozi­
� Areară ae hotirise la un �est desJNrat. 1� să fure
un castron cu lături pre�ătit pentru porcii de la ferma Graham
şi, desi�r. o pătise. Uimitor cit de repede 11e face dreptate. După
o oră, Tom era trimis in spatele �ratiilor. judecătorii nu pit'rduseră
cu el mai mult de trei minute. Cum au zis ? Att . .da : ,. Dacă se

fură mincarea porcilor lui miste!' GrahaW1, � ia din imăşi hrana

9
lui mister Graham. In a�emcnca cazuri, legea nu face deosebire
între mi s ter Graham şi porci i săi. 15 zile închisoare"'.
Poate că dacă n-ar fi fos t negru, Tom n-ar fi primit 15 zile.
Aci în Sud negrii nu - s de loc iubiti. Mai ales cind sint şomeri .
Da, se gindi Sam, trebuie s-o şteargă din oraşul ăsta. Iar o si
fie nevoit să pribegească prin vagoanele de marfă . . . Totuşi ar fi
bine să aştep te pînă cind îi da u drumul l u i Tom. In doi e tot­
deauna mai uşor.
Sam simţi pe umărul său o mină şi se int oarse .
ln fata lui era un om mărunt, cu o pălărie dată pe ceafă.
- Am ceva de lucru, spuse omuletul fliril să-şi scoată tigara
din gură. .
Sam îl examină d in cap pînl-n picioare.
- Dacă vii, vei fi mulţumit, continuă el. Hotărăşte-te mai
repede.
Sam diidu afirmativ din cap, Omuletul ridică o mi nă şi o limu�
zină neagră se apropie de ei.

..
• •

Mll$ina se opri la marginea oraşul u i , lîngă o cl ădire cenuşie cu

patru etaj e. Sam şi insotitorul său se urcară la etajul întîi.
- Aşteaptă-mă aici, spuse individul şi dispăru pe după o uşă
pe care era fixată o tăbliţă cu Inscripţia : .,Vei. Z. Vul. Preşedinte".
După cîteva m inute apăru din nou şi cu degetul îi făcu semn
lui Sam. A(,'CSta fu condus de-a lungul unui coridor, la capătul
căruia se afla o cameră cufundatA in intuneric. Nwnai la biroul
unde şedea un om inalt, imbrAcat într-un halat alb, exista o lampi
care-i lum ina hirtiile împrăştiate pe masă.
Numele ? întrebă om ul in hal a t.
Smith.
- Prenumele ?.
- S am ue l .
- Vîrsta?
- 21.
- Ocupaţia ?
-Şomer.
- Bartram 1 strigă omul in halat. Cercetare completă dupli
programul Ku 316.
Bartram era un tinerel cu mustli.cioară neagrA. subtire. Il con­
duse pe Sam la o masă din mijlocul camerei şi-1. invită �� se cuk'C.
Dup� ctteva minute, Sain era înfăşurat intr-o pl asă de conductori.
Pe piept, pc cap şi la incheieturile miinilor avea ni $ te manşete
metalice.
Bartram se apropie de un aparat care semăna ou un mare

televizor.
� Staklini$til 1 spuse el învîrtind manetelc aparat ului .
Sam simti ni�te întepături uşoare.
 Fără să-şi ia ochii de la ecran, Bartram se aşeză pe un scaun
şi incepu să bată pe claviatura aparatului, asemănlitoare cu cea
a unei maşini de scris. Sam vedea ieşind elin maşină o bandă
neagră cu nişte găuri in ea.
- Gata, spuse Bartram.
- Verifică datele biografice la detectorul de minciuni, spuse
omul in halat.
Bartram mai fixă pe corpul lui Sa.m citeva contacte.
ln trebilrile pe care i le p unea lui Sam n-aveau aparent nici o
legătură între ele.
- Ai suf erit de arsuri ?
- Printre strămoşii dum itale au fost negri sau evrei ?
- Te dor dintii?
- Suporti whiskyul ?
- Dormi adînc ?
- De ce boli ai sufe rit ?
L-au condus apoi in camera alăturatll, unde i se cercetă cavi­
tatea toracicA cu un mare aparat de raze Rontgen, i se făcu analiza
sucului gastric şi a �ingeluJ. Apoi auzi :
- Poti sA te imbraci.
In timp ce se imbrAcA, Sam observA cum BartrlliiTl puse banda
cea neagră intr-o încăpătoare cutie cenuşie, c um apăsli pe un
buton, iar pe capacul cutiei se aprinseră nişte bcculete verzi.
Apoi auzi nişte păciinituri, şi în mîna lui Bartram apăru un car­
tonaş alb.
- Index "E-81", spuse Bartram. Bun pentru mister Faust.
Omu l in h al at alb ridică receptorul telefonulu' :
- Nu există contraindicatii, poate fi folosit.
Uşa se deschise şi intră omuletul pe care Sa m îl cunoscu se
inainte.
- .,General Cibernetic Company", spuse el, vă poate da de
lucru, Trebuia însă mai intii să vi prezint clientul ui.
•
• •

De data asta maşina se opri in fata unei vile din cartierul cel
mai elegant ni oraşului.
- Mister Jennings, vă aşteaptă mister Faust, le !iiPUSe in hol
un hărbat îmbrăcat în costum ne�ru.
Trecură prin serii şi ajunscră in fata unei g rele uşi de stejar.
- Mister Jennings, !ir, anuntA omul in ne��:ru, deschizind usa.
In camera in l'are intrari mirosea a medicamente. a parfum
şi in �eneral aşa cum miroa�e tn tnciperi neaerisite de 'rmilt.
Intr-un fotoliu aşezat lingA focul din cămin stAtea qn bătrlnel
cu fata smochinitA ca o parii uscatA.

Acesta este Smith, ales de noi peontru dumneavoastr4,

mister Fau·st, spuse Jcnningl!.
 - Apropiati-vi, se auzi o voce aubţire care venea din
fotoliu.
Sam păşi inainte. Bătrînelul il examinA curios cî te va minute.
Apoi întrebă :
- Ti s-a e x pl il'at ce obliga tii ai ?
- Am presupus că pînă cind o-avem acordul dumneavoastră
pentru această candidatură, explicatiile sint inutile, l'i!ipunse
jenninl(s, deşi fim1a consideră că este perfect corespunzAtor. Am
. făcut cea mai completă cercetare.
- M-am plictisit de atîta aşteptat. Voi stati acolo ai eu pierd
un ti mp pretios. Merit destul ca să mă bucur de viatA. iar măl(arii
ăştia 111ă tin cu gri.ş cu. lapte. Slavă domnului, au trecut vremurile
dnd trebuia să-ti vinzi sufletul dinvolului pen tru ca să-ti redea
tint•retea. Eu pot să cu mpăr nu numai tineretea, diU' şi pe diavol.
Pe scurt, se adre să el lui Sam, eu cumpăr de la această firmă
senzatiile dum i t ale . Explică-i .Jennings 1 Văd că nu pricepe nimic.
- Bine, mister Faust. Obligatiile d u m i tal e . Sam, constau in
a l i vra lui mister Faust s en za tiile unui om normal, săuitos ��
tînăr, care se bucură de toate plăcerile vietii.
- Şi viciile, scirtii vocea din fotoliu.
- Si ceea ce se cheamă vicii, acceptll Jennin�. ln acest scop,
se va face legătura intre biocurentii creierului dumitale şi bioco­
re n ti i creierului lui m i ster Faust. Mai exact, biocurentii dum itale ,
descompuşi in componentele armoruce, vor modula frecventa
portantă a undelor radio pe care se va realiza legătura dintre voi,
provocind in creie rul lui mister Faust euct aceleaşi senzatii pe
care le incerci şi dumneata. Peste o ori fimua va pune la dispo­
zi tie aparatura necesară.
Sam se ciupi uşor de şold.
Nu, de data asta nu dormea.
- Asta înseamnă, întrebă el, că gindurile naele se vor trans­
mite prin radio lui mister Faust ?
- Gîndurile omeneşti sint prea complexe pe nt ru ca să se
p o at ă face aşa ceva. Deocamdată este vorba numai de transmiterea
celor m ai simple senzatii, legate de act i v i t atea fiziologică a or�ta­
nismului. In acest scop se va realiza o les;r;ătură s t r în să intre dum­
neavoastră. In timpul şedintelor organ i z ate din dorinta tui mi s ter
Faust, senzat iile lui vor copia intO<·mai pe ale dumitale. De aceea.
in acest timp, va trebui să te străduietti să faci ceva plăcut. Vei
locui aici. In timpul şedin t elo r vei avea la dispozitie Wl automobil,
un apartament şi cont deschis la restaurant. Vei av ea si o mică
sumă pentru baoi de buzunar. In afat'l de asta. firma iti va olăti
pentru fiecare şedinţi cite trei dolsf'i pe oră, pe care initial ti-i
va scidea pen.tru amortizarea cheltuielilor de îmbrăcăminte, Astăzi
va avea loc sedinta de probă.
- M09rey îţi va arăta camera, spuse bătrînelul. Moorey este
secretan.1l meu. Dacă ai nevoie de ceva, te ad� tol Seara
 ·
să fii pl'flgitit pentru tedintl. Al �il. lennino. ea totul !li fie
in regulă.
Ciad ajun&ec� la carAei'A rezervati hri Smith, )ennin�s il aşe�
pe un scaun, deschise un geamantan care era intr-un colt şi scoase
de al·olo un aparat de tuns. După cîteva minute capul lui Smith
era ca o bilă de biliard. Jeonings lui apoi o mcll, o J)enliUii şi îl
unse pe cap cu un lichid riu mirositor.
- Va :trebui să potţi perucă, spuse el, f.ixindu-i pe cap o plasă
metalicli, subtire, pent ru ca aceasta să nu at ra g ă atentia. O vom
verifica acum cum functionea7.ă. Acest emitltor in miniatură, cu
semiconductori, se pune în buzunar. In lavaliera pe care o wi
purta in Joc de cravată este montată o feritoanteni. E miţătorul
are o rază de actiune de 2 kilometri. In timpul şedintelor trebuie
5i te afli in limita acestei raze. Să ai �iă ca planul antenei să
fie o rien ta t întotdeauna după o directie perpcndiculară pe linia
dreaptă d i ntre dumneata şi casa lui mister Faust. Se asigură ast fel
intensitatea maximă a semnalului transmis. Restul iti vei da seama
singur. Ba,;i acum mina in buzunar si a pasă pe butonul emiţă­
torului.
Sam apăsA pe buton ti simti un uruit neplăcut in cap.
Jennings scoase din geamantan un dispozitiv mic cu ecran şi
introduse cablul a cestu i a la priză. Pe ecran aplrură nişte curbe
lu m inoase cu întortocheri fantastice.
- Perfect 1 spuse el, scotind cablul din priză. Functionează
bine. In geamantan este un costum pentru dumneata. Schimhă-te.
Moorey te va conduce i m edi a t la restaurant pentm ,edinta de
probă, iar eo mi voi OCt:Jpa cu pregătirea lui mister Faust.
*
... *

P roaspăt ra11, tmhrărat intr-un costum negru perfect croit;

Sam intră insotit de Moorey in restaurantul "Bristol".. Moorey
spuse citeva cuvinte la urechea ospătarulul-şef. care se apropia�c
de ei, acesta se înclină şi-) conduse pe Sam la o măsută Jfnjl;ă
fert'astră.
- Masa e comandată pe l(ustul lui mister Faust, ii fOpti
Moorey la ureche lui Sam. S oferul şi maşina te aşteaptă afară.
lndreaptă-ti pe ru ca , ti s-a lăsat pe ureche. Eu am plecat ; trebuie
sil fiu lîngă şef în ti m p u l şedinţei.
- Stridii, supi de crevete, friptur� de vinat, păstrlv fiert,
b�het&tii. cafea cu coniac, vm de colectie, comaodl Ja<-heului
ospitarul-tef.
Sam incepu en stridiile. Nu i se pirurl gustoase, dar le in�iti
cu lăromie. Foamea amorţiti in timpul zilei îl cuprinse din nou
cu o putel'e. neobi$noiti. Inghitea tot ce-i punea pe masA lacheul

uimit, f.ărJ.. d alea�ii. Dintr-o iadtitiml �� ·pa)tayul cu vin şi

din nou tnfulccl din mim·area caldă, 'preocupat numai de a-şi
u m ple cît mai repede stomacul R;ol .
In cele din urmă, foamea se po toli 'i simti cu satisfactie o
că l dură plăcută prin tot corpul.
1 se servi cafeaua.
Rezemat de 9J)eteaza scaunului privea saJa . Pe es tra dă muzi­
ca n t ii scoteau din instrumentele lor nişte sunete s acad ate ca un
măcăit de raţă. Melodia se întrerupse brusc, şi pe scenă apăru
toboşarul.
- Ren umita cîntilreaţl fram.:czi M argue r it te Defort, anunti el.
Pe es t ra dă apăru o fa t ă de vreo 18 ani ; fu pri m i tă cu aplauze.
Sunetele riiguşite ale muzicii de jaz s u b lin lau parci vocea cu ra t ă
şi plăcută a cîntărctei. Cinti tn englezeşte un ci n tec ne,;ru. pe
care il c i n t a deseori Tom cind lucra impreunA cu Sam la culesul
bum bacului.
,.B ietul Tom 1" - gindi Sam.
Pc es t rad A apăru apoi un . jongler, care aruncă in aer douăspre­
zece sticle destupatc, reuşind in ace l aş i timp să p rin dă in ��:ură
lichidul care cu rgea din ele.
Sam bău cafeaua şi ieşi din restaurant con du s de ospă.ta-
rul-şef.
A do ua zi de d i m i n e a ţă , Moorey il trezi pe Sam.
- Şeful vrea url!;en t să te vadă.
După citeva m in ut e , Sa m era tn fata lui mister Faust.
- Nu e r ă u , tinere , dar este destul de dep arte de cee a ce
se cere de la dumneata. M încarea nu trebuie inf u leca t ă , ca trebuie
savurată. Haosul de seruo:atiJ gustative, Impl et i t cu foamea pe care
ai si mţit-o ieri , sint foarte d e pa rte de adevăratele satisfactii pc ca re
ţi le dă masa. IncearcA să intelegi gu s t ul stridiilor. Nu te n ăp ust i
in halul ăsta asupra vinului. Consomat în can t i tA ti mari, red u ce
din senzat iile gustat ive. Dar nu aceasta e problema . Totul v ine cu
timpul . Spu ne- m i , ce i mp resie ti-a făcut cintăreata de ieri ?
- E fermecătuare, răspunse Sam .
- Imi pare foarte hine că ti-a p l ăc u t . Caută s-o cucereşti. Nu
uita, dacă ai nevoie de ban i , ii vei avea.
Din fotoliu se at11:iră un horclit şi un hîrîit asemănAtor cu z��:o-
motul făcut de un robinet stricat. Probabil că m i s t.er Faust rîdea.
Hîrîitul încetă la fel de brusc cum incepuse.
- Poti pleea. băiete. Sedinta u rmătoa re va fi asti-seari.
TrecuserA aşa cîteva zile: VIata aceasta nouă n u ora atit de
orbitoare c um piiruse initial.
M ister l:''aust filcea fasoane. Ba 1 se plirea cA homarul ma-i pro­
voca lui Sam senzatiile ���tativo cu venite . Ba se enerva da inca­
pacitatea lui de a savura trabucurile. Problema narcoticclor dez­
lănţui o adevăratA f ur t u n ă . Dupl ce fumă prima pipă de opium,
Sam nu simti altceva decit o greatli insuportahilă. Uiti ali in<"hidil
emltlitorul, __ aşa incit t rebui să ascu lte bomblnelilo lui mister Faust .
.Cele mai mari neîntcleAOrl au s urven it cînd Sam a incercat s-o
cu1..-crcasci pe mademoiselle M argueritte. Sam reuşise să faci cu­
noştinţă cu ea, d a r atîta tot.
- lti dau t rei zile, şuieri fu rios patronul. Daci în a1..-es t timp
nu rezolvi n imic cu fata, ori denunt co n t ractu l cu firma, ori si-mi
tr i m ită pe altcineva, nu un aşa bleg, care rigiie d u pi s a l a ta cu
otet şi pe care veşnic il mănîncă călcîiul stîng.

I n ziua a1..-eea expira t erm e n u l de trei zil e.

Maşina se apropia încet de intrarea în resta uran t . O u m b ri
neagră se repe� la automobil ca sA deschidă portiera. Sam băd
mina in buzunar după mărunţiş, dar rămase uimit locului.
- Tom, Tom , tu eşti ?
Nu exista n i ci o îndoială : in fata lui era Tom , cu care stribătuse
jumătate tură in căutare de lucru.
- Eu, Sam , eu personal şi direct din inchisoare. Sint a�tlomerati
acolo, aşa î n cî t mi-au dat d ru m u l mai devreme. Dar ce-i cu tine ?
De cinci mergi cu m aş in a ? Ti-a picat vreo moş te ni r e ? N -ai să
m a i vrei să stai de vo rbă cu un biet negru .
- Stai si-ti povestesc. l n t t i insi trebuie să mli.nînci, aşa cA . . •
să mergem 1
- Ai innebunit, Sam 1 Nu ştii cll oamenilor de culoare le e s t e
interzisă intrarea in res>taurant ? Daci ai totu şi vreo doi dolari, hai
să mergem la o bodegă.
- Nn te n el i n iş t i . prietene. Dacă eşti cu m i n e , ti se va d a dru­
mul. Aici sînt o persoană i m portantă.
- N n te sfătuiesc, do m n u l e Sm ith, se ames tecă şoferul. Cu­
n o a ş t e ţ i doar conceptiile l ui m ister Faust despre oamenii de culo a re .
N i ciodată n-o si adm ită . . .
- Du-te acas ă , i l în t re ru pse Sam . Dacă e ne vo i e , o s ă stau
de vorbă cu stăpîn ul.
ln uşă li opri portarul .
- Imi pare foa rt e r:lu, mister Smith, dar nm d i s pozit i i seve re . . .
- Nu te n eli n i ş t i , ştiu 1..-e fac, s puse S arn , dindu-1 l a o parte
cu m i n a .
In res t au ra n t ii intimpină ospătarul-şef.
- Imi pare e x t re m de rău, dar re�tulamcntnl l oc al u l u i nostru
interzice c a t el(or i c prezenta n<:i 11 oamenilor de culoare.
- Chiar dadl aecst lm·ru il doreşte m i s t e r Faust ?
- Dacă pierder i le suferite de k>ealnl nostru vor fi compensate,
holboros i os pătarul-şef, atunci, mă rog. . . eu nu pot răspunde de
u rmări . 11 cunoastem foarte hine pe m is te r Faust . dar mă tem· că
nici chiar ntlm6le lui nu ne poate a pAra de incidente neplăcute.
Prietenii se aşezari la o misută.
Ospă tllfUicsef se i n depAr tA prudent.
- DouA fri pturi $i de douA ori whisky e1 1 sifon. spu5e Sam
lacheului, conectind masinal emititorul.
- Dar -··c i n a dumneavoastră. mister·
Smith
·
? bolborosi
·
el vădit
tulbura t .-

lS
 - Mai tîrziu, spuse Sam.
I n sală donmea o liniş te mormin tali. Toate privirile erau in­
drept ate spre masa lor.
- Să plecăm de aici, Sam, bol boros i Tom, n u - mi place povestea
asta.
Liniştea care domnea fu întreru ptă brusc d e z�omotul u n ui
geam spart. O doamnă frumoasă şi înaltă împinse masa şi se in­
<kepti spre ieşi.re cu lacrimi in ochi. Insotitorul ei abia putea s-o
ajungă.
Sala se goli repede.
In cele din urmă, lacheul tulb u rat aduse miBcare&. Tom se în­
sufleţi· puţin cind văzu fripturu apetisantă .
- Imi pare grozav de bine, Tom, că, in sfîrşit, n e -a m intil nit.
Mina lui Sam ile întinse spre pahar, dar cine v a din spate il apucă
de am bete brate şi i le r.isucJ.
- Aşa pAtesc eei care a du c aci orice scimăvie nea�ră 1
li tirîră de picioare pe scări . Sam îşi sim ti capul lovit de treaptă.
Ultimul lucru pe care-I văzu fu un automobil negru in care il im­
pi nseră pe Tom ş i 1111 bocanc cu hlacheuri metal ice ridicat deasupra
capului său, prt.>gătit de lovitu ră . . .

Sam. deschise ochii şi gem u. Il durea tot corpul, s i i n special

capul. Duse mina la frunte şi pipă.i un bandaj,
- Bine te-a mai aranjat 1 Cu l-e porcărie iti era u ns capul ?
Am incercat o g roa ză de solvenţi pînă am reuşit s-o spălărn. M arry,
prt.>zinră, te rog, bolnavului hainele şi sol-oteala.
U n om gras, îmbrăcat într-UD halat alb. îl îm pinse b i nevoi t or
pe S am ş i ieşi din salon .
- Asta e cos t u m u l dumitale, spuse sora. L-am reparat şi l -am
curăţat cum am putut mai bine. Asta es t e socoteala. 20 de dolari
pentru prim-ajutorul acordat, 5 dolari p e n t ru cu rătarea s t r a tului de
lac de pe cap şi 1 do l ar pen tru retlararea hainelor. ln total,
26 de dolari.
Sam băgă mina in buzunarul a ceea ce inainte se n u m ea haină,
scoase portofel'ul şi numără banii pe care-i dăduse. m ist e r Faust
pe n tru chel tuielile curente. Erau 25 de dolari. Cii\1tînd prin toate
buzunarele, mai gAsi 1 dolar şi 10 cenţi.
Se intaarse al'I&Să pe jos. Primul pe care-I intilni in hol fu
Moorey.
- Pe UIDde ai hoimlrit, Sm i th ? spuse el. A telefonat Jennin�s.
I nl-epiad de azi, firma nu mai are nevoie de dumneata. Ieri �cară,
in tin .,>ul şcdintei, mister Faust a murit de c-onl(estie ee-rehral ă .
In romfnette de R A D U TUDOR

-<>--
 GAUA GRUDER

Misterioasele cristale octaedrice

In noaptea polară
SutJrtJ6llglwctff tadflftll l lonU�uea cnlfte contitluu 1 ln
liniştea din Ga.MliNI IJI)fiMielor de inHgWnJH. OOCBG ftJUri rtMKM
categorieă fi fNAOfionatD.
Urm4rlnd cadranul ce indicd unghiul de inclmare al fMf'ii ,..,..
lene rotative aut omate, Mtlfei răspunde cu stilpinit'ea lui ob4'11uitif.
- Un meteorlt, desigur. Meteori#i vot ioni::a atmo#era in ccl-
derea lm. lonizarea va dispclrea rmediat . .. Fu colmă, Irina .
- Nu 1 Nu dispare 1 Creşte mereu . . . Acum creştnea s-a oprit.
Dar ionizarea se men ţine foarte 171Q1'e.
Şeful staţiunii trece �rdbit de la un apnmt 18 olttJ.
- l\latei, ce-i cu a n t e nei ?
- S-a oprit şi ea . Dar NI f'Dlit cu peste 1 25'. E acum cu fata
,ţpre soL !
- /.rina 1 loniza·rea ?
- Se menţiue 1 E uimitor ! lA nctGf)ti!UI palarii ..
- Repede ! Distanţa... Pazi(itl ...
Clipe th linişte i11c0f'dată.
- Distanta : B 300 de metri. La .wl. . .
- Coordonatele. t e rog !
- .Sif'2tf lonf,!it udine estică. 86"49' latitudine l�Utbctl.
- M'atef. Ştefan. ecllifJMen ! l'lecclm cu fftle,.,. l
Irina il aucle plecind. Nu-# dezlipeşte � � ocha th pe ett�bo
inregjrttf'ărilvr. . . Acum au plecat .. . Mai tnrc triteoa ainute. Cw1Ja
înce,,e să roboare . . . intii lent , apoi mai repede. lncă cit eva cli,le . . .
Toh� a intM in rwrmul.
Irina prlv6şte inre�i.Yt riJrile cronometrelor : fenomenul a durat
mai putin de zece minute. Incet, ca trezUd dintr-un vi.,, intoarce
capul. Afdturi sint Dinu şi Vasik-. CP.ilcJti au plecat . . .
Acum işi . potJI.P. adUna gindurile. Ca aerometeorolog int r-o ..ta­
tit�r:re de r.irr.nări iono.�ferlce din apmpier�a Poh.Jut Sod . .,.....
rt'ş/e ciP dol!fl ltmi dr zilr c·u niutonrl rndimmnclelor ioni�wP-tt stf'a-

ll
furilot- auperioore .,,� a�trwsţerea. loniwrea utmosfericd fiind strins
lt>gatiJ ds radiaţia solariJ, in timfJ(Il nopţii polore este ext re m de
.�t:cizutiJ. Apmatele tJe care le urmilreşte ds st'Jptăminl i n t re�i au
inre�istrat doar variatii minime.
Şi acum, dintr-o <lată, acest sa lt uimitor 1 Un meteorit? Ar putea
Îfl!it.ifica doa r o ionizare trecătoare, cit timp străbate atmosfem . . .
Dar ionizarea a continuat la sol . . . C e s-a petrecut oare pe locul către
care au plecat şeful cu cei doi colegi ?Aşt e pt mea devine tot nulă
chinuitoare . . .
. . . l n intunecimea nopţii polare , p e un p,er uscat d e --5(pC, trac­
torul işi croieşte drum pe platoul incl inat, acoperit de gheţ uri
veşnice. Din fericire, este ut&a dintre rarele zile ftirli viscol ale nopţii
polare.
După dotul ore, a� la locul indicat de coordonate. ln faţa lor
se ridică ca un perete abrupt creasta munţilor. Cu fan1rile tracto­
n,/ui şi cu lanterne ds mind cerceteaziJ cu atentie intinderea netediJ
de gheattl.
- Vite 1 Acolo e 1 exclmnă Stefan .
·Pe o rJOrtiune reclusiJ, suprafaţa netecbl a gheţei etJie rifvăşită.
BuJgdri colţuroşi au fost smulşi şi împrăştiaţi de tur imvrefur.
Şeful statiuni i consultiJ aparatele vortut ive. Nici o ionizare vlzi­
biliJ, nici o radiaţie.
- Putem cerceta . . .
Printre bulgtiril ds gl11�aţă filrimali gll.tesc cu uşurintil filrime in­
tunecate, c u aspect metalic . Sint rotunfite, ca nişte e.ranule de metal
care s-au solidificat după topire. Deci a fost un meteorit 1 A<lunti
CII grifiJ bucăţelele grele. Aerul a dsvenit iresvlrabil de rece. lnceve
vintul.
- Haideti 1 Plecarea 1 ordonă şeful.
In clipa aceea, lo lumina lanternei, Matei observă lingif un
bulgiJre de gl�eattl un punct scliJJitor. Face un "a6 inainte. Nu
11-11 inşeltll. Pe albul ghetei sclipeşte un corp intunecat, cu fatete

71lar�e. u,. cristal în gheeurile Antarcticel ? 1

E:rtrem de sufJJrira.,, instinctiv a1Jroa pe , il apucă cu mina inmă­
rwşatiJ. Se ridk:iJ, <lesface strin.,oarea degetelor.
- Ce-i asta 1 L-am sciJpat r !
Auzind exclamaţia se apr(}J)ie Ştefan cu şeful. Un timp, caută
m foţii cristalul, centimetru cu centimetru.

- Ti s-a piJrut, a f0$1 o fdrimif tie gheaţJJ, spune Ştefan. Să

mergem 1
Pornesc spre tractor, luminindu·şi calea cu lanternele. Matei
continuiJ stJ coute.
- Am găsit 1 lată 1 Nu unul, mai multe 1
Pe o intindere netedO, la o diatm1tă de vreo �ce metri ds vor­
Jiuneo cu gheaţă fdritnală, se zăresc cwr sclivim l dteva cristale
fntunecate:
 - l<'iţi atenţi 1 . Nu le atingeti 1 Şr.ful se a pro pie cu preca u lie
de cristalul cel mai d�n margine. Ferindu-se sii-l atinl!,ă, i11genundte
pe gheaţă şi-şi apropie obrazul de ciuiWtul ex�'fflplar.
Aei4m I'CXJte distinge clar (Of'fi1Q crutalulm - negricios, cu re­
flexe metalice, /CJtfniJl din douiJ plramids f)illrate, Upite la bazii . Un
octaedru , deci. ll cerceiBtJzd atent, la lumina lanternei.
Deodatt1 . . . o micd scinteie vloletii. Atâta tot. Dar. . . cristalul nu
mai existtl l Nici o umuJ 1 Nici un semn pe. locul unde fusese . . A
di.<ipărut 1 Un timp cel trei privesc in UJcere. Sini prea uluiţi ca
să JWatt1 vorbi.
Tot şeful işi revine primul.
- Ce ne facem ? Nu ne putem apropia de ele 1
- l'oate că dispar oricum, şi nu numai la aJ)ropierea noastrt1.
- Nu cred ! Uite-le . . . două, trei, patru . . . Mai sint f)atru . . .
- Nu l e putem pie rde 1
- Dar nici nu ne putem apropia. E ca # cum s-ar volatiliza
simţind ctlldura corpului omerwsc. DaclJ le-am putea transporta
pe o bucatiJ ele glaeaţd # tot ar displfrea in cabina tractorului . . .
- Dar dac t1 le-am menfjne Intr-un mediu extrem de re ce ?
Avem oxigen lk:hid In staţie . . . -18� 8dU IJia ceoo, .ugBreaz4
Matei.
- TrebUie incercat 1 Ştefan, legiltura radio cu atalia.
Vasile rece,Jţionetuă mesajul. Dup(J citeva m�nute de pregătiri
febrile, al doilt:a tractor părifseşte staţia. UmuJrind urmele lăsate
de pr�mtd, Irina şi Vasile ajung la poalele crestei unde-i gtlsesc pe
colegii lor, făcind ele gard4 cu schimbul In apropierea cirulatelor
CTiatnle.
Tinind întro mind termosul cu oxigen lichid şi in cealcJtă un
cleşte cu minere lungi, Vasile se apropie de un criatal.
- Feriti-vd, comandil şeful. Nu .'16 ştie cum se va comporM.
Cu precar1lii infinite Vasile apuciJ cristalul, il ridicif deasupra
gurii termosului, desface st ri nsoarea cleşteluf. Se aude un clinchet
slab. Cristalul a cdzul in capcana lul ele oxigen lichid. Nu s-o In­
timplat nimic neprevăzut. Vasile mişcJJ uşor termosul. Clinchetul
se a ude distinct. Cristalul eridr'l 1
Cu tolfi rlJsufliJ uşuraţi. fn acelaşi fel, colecteaz.if celelalte tre•
cristale, fiecare în alt termos.
- Acum, plecarea 1 Unele eşti, Iri na ?
- Caut . . . 110ate mal t{ăsesc vreunul . ..
- Alunge 1 lrlno 1 Am cilutat noi bine cft v - am aşteptat. Nu
mai sint 1
- O clipţi numai . . . Nu. fntr-ad.vilr, nu mai e nimic, Mi s-a
pdrut.. . Cele douiJ tractoare pornesc pe drumul de intoarcere spre
statie. In b�unarul şefului e un pumn ele bobile metalice. p"
genunchii frine�. i11tr-un .rac de piele, sint pat ru termosurl cu oxl­
·gen lk:hid. .Irina line sacul atrins, pentru a-l IBri ele. orice clătinare . . .
In fiec.ar.e termos e cîte un cristal. . .

1 9·
 O zi fa Cibemo
Irina nu wureşte .O Gdoo,."... St4 inem..J ift iflltvneric, cu ochii
ltlr.g deschişi. 4imagind � cmrttmll t��lor -ittomriu ratoore .
Prin gemD!Ul clftchis • vede cenil adînc #Il noJ'ffl tie t>Mă, J)f'estl­
rat de .tele. AUI-eMmG florilor 116 revm-16 -in odaie.
CJ«e a trecut O .ftngunJ Zi de cmd a 80Bit in DTIJffll clbemeticri
claimice ? Ieri încă - îftt urtericul nopţU palme, .asatJ:zll - zi de Vtmi
toridă . . .
Se gîncl�te din nou la raportul ei. Nu i-a venit uşor Bif-l MJstină.
11 repetase în mmte în at>âoA de citeva ori. O ouprindea emotia
numai la gîndul răsptmdeflii ce i-o fost mcredi.td. Simţise tm nod
in git (int8Cmlli ca lo emmette /) cind celebn1l cibernetician-chi­
mist, profesor al cărui nume era cunoscut fJ8 tm globul, o prezentă
în faţa uMi •'* pliRe în care nu vedf!a un slngflr chip cunoscut. S-a
colmot in .tÎtnf' ce vOflbea. A asistat apoi ttm.p de doull ore la dez­
ba terile din cqnsfătuirea �efilor de colectit'e in care a-a luat hot.ă­
rirea să se treacă neîntiniat la analiza gronuldor mmalice şi sif
1e facli. pregimrile specisle necesare &ttutierii cristalelor. Du pif con­
sfiltuire profesorul .o rugă să rămîrul . Şi iar simt i cum o cuprinde o
emotie nestikiilliti. DGT totul a fost atit de slmfJ[u . . . Omul tzce.vta
in vîrstă, calm ,. blînd, 116 d�i a fi un adef>Mat vrit;tto r. �'hicitor
al celor mai asctmBe ginduri fi dorinfe 1 .f-a JW9PtiB şif rmnind la
Cibema pentm ·intreaga tlt•nJtil a �cetărllo r 1
Cind Irina a Î'QCef'Cat sil murmure ·Ctlf)inre de mtlltwmire, n in­
treruJJt·o blind . . .
- Bn.e, bine 1 Vino deii6Gr4 si aft#i l a tlisouttmJtJ anali:11Pi ma ­
terialului meto�c.
Pînii seara lrifto a afrms să cunoascll 1>e multi dmtre cei de
la Ciberna. Cind a intrat in solo ele ccm..�iUu la bmf cu Maria,
cercetătOIII'e-sonoohimilrt4, a ·observat tm zimbet fuf!.M de Q.fYI'ObMe
in ochii prClje�orult.li. A 118Cu/.tat cu atenţie încordată. Căma sif nu
1Jiardo nici uR cuvîrlt - trebuia cloM sit le scrie totul f>rietenilor
din st atiu n ea ţ>o/ară.
Vorbe-a Twu11, din partea secţil•i de analize electronice auto­
mate.
- Am adus l1t1letiuele de anali:z.iJ. Lucrările s-au desfăşumt
fără nici un fel de greuttlţi lo �reţ!atul A E-3. Compoziţia granu­
lelor, din punct ele vedere cJrimic, et�te tipică pentru un meteorit
metalic : fier, nicllP-1, cobo1Jt, cllf'hon, urme de crom, tt10libden,
fosfor. Dar . .. , Tudor se opri e:r.itirul .
.- Dar moi ai oeoo de SJJU8, -nu-i .llfQ ? iAtT.ehti l!.ittditor profe­
sonu. Cm&tinuif, te ;.�.
- Com,>o:r.iţio chimicti, du� cum am arătat. este una obiş­
nuitil. Meleorit-�)r le -e.vte insii ·OCNICief!istlctl neomc�t•a *tM:­
huii, chitlr in interio"'l .aceleiuşl bucătî. Iar mei. _ Frivtli : peste
pâtruzec:_; c1� aoolize au stabilit cil vrovorltiile elementelor mat flicu-
rot cOftStente. Ne-am gmdil cii omol(emzll'l'ea fragment.l'lor s-a pro­
dus Jmate 11rm tnpifra kw itJ limJINl căderii meteontului. In oncR
caz, din analiza nn.ulU al fllteleMittJ e8te format dintr-un singu r
alini omo�en . . .
- Iar alia/ul, prin compo:tifia sa, este u n oţel ino:xidalril, în­
cheie profesorul. Dt�, cmdtJI . . . E•te un exemplar foarte rar, c.Uzâi nu
u r r i c în felul sdu ...
Atund a inim i u n tfnăr biOftd, foarte irtalt.
- E AndNi, 1eful lahoraton•lrd pentru sinteza substanţelor
cosmice, foptl Maria la urechea frinei. Cel mai bun prieten al lui
Tudor.
- Curn stăm cu 11regătirile. Tudor ? întrebă profesorul.
- Ana/norul !IPeciRl A f.-.5 este gata pentru lucru la tempera-
furi fOtJrle .9cii ::. ufe. M iine putem trece la .vtudiul cristtJelor.
- Birre. l'rofesorul o cituttl din ochi pe Irina. 1 se adresiJ glu­
mind :
- Mîine, in timpul tmaliz.el, unul llintre cr is t ale se va descom­
pune şi va pieri 11e altarul ştiinţei. Iar noi vom afla mai mul t e des­
pre misteriosul musafir adus d8 o repreunlanttl a gheţurilor veş­
nice .
Apoi 1 rina a stat pînă noaptea tînt" pe o bancii din parc cu
noii ei prieteni. Maria, Tudor, Andrei. La rugămintea Lor le-a r»­
ve.stit de.Ypre viata cercetătorilor antarctici, despre piscurile ce se
inaltii de sub carapacea zăpezilor ve�nice, despre ine.rozitoarele
vi/elii ale nopţilor polare. La rindul ei a/141 despre minunile celei
mai modemc chimii, tlespre dezvoltarea uritlfă a cibemetidi chi­
mice. Tudor ii descrise analizoarele at�tomate de tipul celor c,are
au făcut analiza granulewr metalice adu.ve de ea.
Iar Andrei ii povesti de.�pre uimitoarele Binletizoare automate,
al căror creier electronic e in stare sli aleagă di ntre sute de mii d6
cclmJJU.Şi tocmai pe cei nece3ari realizării unej anumite sinteze ;
aceste calculatoare logice, pe baza unor ecua,ii termodinamice, alei!;
conditiile de temperatură, presiune, irtuliere # moi cile altele şi
realizează uneori in cîteva ore o muncă pe care mulli cercetători
ar fi trebuit s-o efectueze poate in luni sau chior in IIRi dtl zil.e.
•. Toate acestea mi s-au inlimr,fat intr-o sin�ură zi lG Cibemo"
- se l!.inde.şte 1 rina, simţincl cum o cuprinde somnul.

Primul cristal
Cu mişct'fri sigure, Tudor apa.�ii maneta tablo1Jui de oomandă.
Recipientul cu oxigen lichid in care se �-Jte u'"'l dmtre celB
vatru cristals cobooriJ în Interiorul ma#nH. Cu un clinchet W.rd,
.se inchide capac11l. Sub ecraneLe tabloului se aprind beculP.ţe tiP­
diferite culori. Vn zumzet slab rilzbate din inleriorul analit.onllui
automat.

21
 - Spectrografele 1 o ldmureşte 'Andrei pe lritJO. Andrei a ve­
nit şi el să asiste w încercare. - Analiza calitativă.
Pe ecrane oscileazd linii/$ undui0088 ale diferitelor curbe. Se
avrinde un bec roşu.
- A început analiza cantitativă.
Şi iar se aprind becu ri, apar curbe . . . La capiltul unui sfert de
orcl se aucle un făccinit grăbit.
- Mecanismul de redactare fi nală . Totul a mers normtJI.
Tudor OJJreşte et"entul. Dintr-un sertiJraş scoate o hirtie miii­
metrică, acOfJerită cu cifre şi diagra me . Citeşte cu glm tare :
- Con•11oziţia cliimicci : azot, oxigen, hidrop,en, carb on , neobiş­
nuită fJtmtru un corp cm-talin care se oolatălizeaziJ 14 temperatură
atit ele foase 1 Poftim fişa, Andrei. Acum e rindul tău si al masinilor
tufe pentru sint�l. Numai dupd ce vom avea o cantitate mai ma re
de material, vom putea efectua in voie cercetarea . . .
Ş i ne-au rămas doar trei cristale 1

Al doilea eri sta 1

Cu paşi mari, cu miinile înf undate adînc in buzunare. Andrei

măsoară in lung şi-n lat laboratorul lui Tudor. O cuta odîncd i s-a
sătHit pe frunte. Incercarea de re p roduce re 1nin sinteză a st ru c turii
criYtalewr a eşuat. Mindria Cibernei, minuootul sintetizor electronic
S E - 1 2, s-a doved i t neputincios in faţa misterului acestor comp�i.
Iar creieru l electronic de redactare finaliJ a emis o fişă ale cărei
cuvinte reci A ndrei le simte apăsînd ca o învinuire ve umerii lui.
Poate petltru a suta oarll, repet iJ în minte cuvintele fişe i :
"SinteziJ imposibtliJ. Agregatul nu poate crea conditiile nece­
sare" .
- " A g rega t ul nu poate crec1 condiţiile necesare", fnr incercaretl
s·a soldat cu pie rcle rea unui cristal. Al doilea clintre cele aduse de
Irina. Au mai rămas cloar două cristale.
- Ascultri, A ndrei, eşti sigur că ai prevăzut toate conclitiile
posibile ve care S E - 1 2 să le aibă la dispozitie ? Inclusiv tempera­
tunle foarte foase ?
- Da 1 Cunoscind analiza crlstalului. am prevdz.ut al!,re/!,atul
cu eleme nt ele necesare sintezei (oxigen, azot, hidro�t.en) fu staf'B
licllidcl, atlicti kl temperaturi extr.em de . joase, merl!,incl mntl 14
minus 278 de l!,racle. CQrbOnul necesar sintezei era mentinut in
·
lwllu lichid, la minus 270 de l!,racle.
- Deci fiU nerealizarea temperaturilor a fmtt ca uza . . .
- Altcetia . . � Dar ce · oare ?
Din nou tac amindoi.
Paşii lui · Andrei FnilsoarlJ iarăşi camera in lune. şl-n lat. Revede
e:xtJerienta :
- . . . Cristalul-model se Introduce in recirJientul initial. Se
uprind rirlâ pe rînd becurile de semnalizare. Pe o microfracţiune ,,
corpului cercf-rlat se repet.ă ana/iZ(�. Dacă fişa de analiză a primului
cristal coresprmde cu cmnJlOz.iţia celui de-al doilea, se va aprinde
becul portocaliu de confinoore. Beoul JlOrtocalit� se arJrinde .
lt1ce p e calculul energiilor lk legd t ură tnteratomtce. Curbele
oscilografclor aleargd rapul.. . Acum urmeazd să se aprindă becu rile
corpului de sintezd propriu-zisă, să apa ră pe ecran simbolurile ele­
mcr�tclor alese pentru reacţie. Dar se întîmplă ceva cu totul nepre·
t;ăzut . . . Un scrifnet f]lftrunzător . . . semnawle se sting instantaneu şi
se aulk ţăcănitul cunoscttt al mecanismmui de redactare . . .
- Andrei, n-a existat o defecţiune la mecanisme ?
- Am cont rola t imediat functionarea lor. Totm era în ordine.
Totuşi, pentru a verifica agregatul, am făcut o sinteUf lk control
pentru o vitamină com7Jlexă, cristaliniJ. S-a sintetiurt într-un $/ert
de oriJ. Maşina e fJerfectiJ.
- A tunci nu rămîne decît o posibilitate : n- au coresvuns ma­
terialele p entru sintezd.
- Şi eu mă gindesc la aceasta. Ştii, Tudor, îmi dau seama
că ne scapil ceva esential. lmt trec prin min te tot felul de idei, dar
aceea, principaliJ, care trebuie siJ fie cheia p rob lemei, nu vine. Tre­
buie siJ plec acum, mă aşteaptil profesorul.
Andrei trece g riJ blt r>e alelk parcului. O siluetiJ 8Ubtire it iese
în cale.
- Irina 1
- Burui seara, Andrei 1 Te aştept de mult . ViJd cif eşti grifbit.
Nu te opri, merg alături ele tine. Trebuie neapilrat siHi povestesc
ceva. Mi s·a pilrut că e un amănunt lipsit de im portanţă aşa . . . o
impresie de-a mea. Dar acum, cînd dezlegarea enigmei pare atît
de grea , imi revine mereu in minte acea viziune de o clipil.. .
Ascultif, Andrei... Uite ce s-a întîmplat cînd am venit la locul unele
att fost găsite cristalele. Dupi1 ce au fast colectate în termosurile
cu oxigen lichid cele patru cristale, am vrut s6 mat cercetez o dată
porţiunea de glumtif fărimitatiJ. Pas cu pas am aium vinii la rwalele
pereteluf stîncos. ll simteam aproape fi, ca s6 pot aprecia distanţa,
am indreptat lumina la n temel pe peretele întunecat. Atunci am
oozut . . . A tu nci mi s-a f]lirut clJ zăresc pe voleiala de ghealiJ lucie
a stîncH o (om u L . Cum sd·fi spun . . . In lumina lanternei era ca şi
cum pe o ogli,.dă netecld ar fi arJărtlt o .fuprafaf4 :r;�trunţuroosă . . .
formatd elin cristale minuscule. S d fi fost cît un lat de pal mă. . . S(IU
ceva mai mică. M -am aw01Jiat alergînd aproape de peretele stin­
co.t. Am lttminat locul. Dar n-am mal vdzut nimic. Dlsvărose . . . sait
fusese doar o iluzie opHcd ? M -am iRtOJ'ş acolo de unde prit>i.fP.m
prima oaril. · Am cifutat .sd regăse&c · poziţia iniţioliJ. Dar n-am mai
văzut nimic. Colegft m4 griibeau . . . Am plecat .
- Şi ce formif avea acea fmagine, Irina ?
- Un oval . . . cu un fe.l de codiţit înt r - o parte . . . ca o frunză . . .
Crezi c.d wate avea o legiJtură cu cele petrectde ?
0 Din vocea lui Andrei răzhate de.fet4m·pifnirea :
 - De unde aş pu tea sa ştiu ? Şi in fond. . . ae r-e nu ? Andrei
zÎmbeşte amar : DupJJ criltole CM6 dUpt�r de ce n-ar fi şi imagini
care clupm ? lJGr u Jinl el8 ?
Andrei putNt �treborea eu l(ltu fliH, Uri nu G#6fiPIA nfd ura
răsputll .
- lţl """"'mese, lrintJ.
·
larlă-fJIQ eiJ te IM. Trebuie .ld intru la
ţJrofesor.

Al treilea cristal
· ,,Dragii mei prieteni,
Aici este o vară neobişnuit de cillduf'oosă, şi cu tZreu imi pot
înrhipul că acolo, la statiurwa noastra, mal bîntuie t>iieliile iernii
polare.
Nu u·am sem de mult, de cloull lt'iptomfnl. el. cind a � in·
cercarec• de a reproduce prin sintezl unul dintre crlst4le. De munci
intreg colectloul din Cibema luereazil Intens ltJ aceaniJ problemiJ.
Se fa c nişte es:perienţe uimitoare: Stiti la ce concluzlf au afuns
cercetiJtoril ? Sinteza n-a fost posiblliJ. fiindciJ mdşina n-auea la
dispozitie elementele chimice nece.�are intr-o formiJ adecuatiJ. Deşi
elementele erau la temperaturi foarte scclzute, els erau totuşi su b
formif atomică şi moleculară. Or, l a temperaturi extrem de ioase,
atomii şi moleculele nu se pot combina intr6 ele. S-a cdutot atunci
o altiJ formă de e:cistenţ4 a materiei În aceste corulitii. Şi ea a fost
găsitcJ. Radicali liberi congelati 1 Ati auzit de ei ?
In reactiile chimice, chiar În cele mai obişnuite, interoin atomi
liberi sau fragmente de molecule. numite radicali ltberi. Dr e:rem-
1Jlu, apa este compu.wl din radicalul liidro�en H şi radicalul hfdro­
:xil OH. Aceşti f'adicali liberi sint extrem de instabili şi extrem de
greu de captat. La Ciberna s-a ,descoperit o metod4 . foarte inge­
nioasă pentru izolarea lor : se obtin radicalii liberi din moleculele
respective prin descărcări electrice tie irwltd frecoenţil, ior produ­
sele reactiei sint apoi răcite brusc pină aproape 'de uro absolut.
Şa atunci radicalii /il1eri cristalizeazil 1 Cu ahe cuvinte, se obtin
radicali co�elaJi, s1abili. Am vdzut c u m arotil cmtalele radicalilor
congelat� de . azot, hidrogen. hidro:ril : translucide, colorate in ver.­
zuil oiolet, albastru, cu iri:z:offl. Cldar la temperaturi foarte scăzut
·
e
1Jusea. energH uriale 11 se pot combina intre ei.
Sit�teti:wrul electronic SE-12 a fi fost Gdtlptot pentru sinteze cu
rculicali cml(!.claţi. Acum credem cu to t ii cii votn putea obţine" . . .
O răbufnire irulhuşittl. Clinchet e le geamuri sparte. S t ri{!.ri te.
Irina sa!e '(le la ma.�n de scri..f $i porneşte ful!.ind peste stratu rile
de flori srwe pavilionul SE-12. Acolo ra intimplat D explozie. SI
acolo e Andrei 1
Pe Andrei îl găsesc fiJriJ cunoştinţd, intins pe ;os, cu mîinile
Sn<lreptate spre marei{f agregat tk sintezd. De ;ur imprefur, cio­
burile ecranelor lfJQrte, sirmulite cu microtransistori la capete. ln
sertdraş(,l mecani&mului fi nal de redactare - un text neterminat :
"Sinteza nerealu ... "

*
* *

�ndrei stă Îtlfins în aşternutul alb, cu och ii fixati in tavan. Nu-l

doare nimic, nu i NJ înti.mp�lt nimic grav - s-a lov i t la cav in
cade re şi a leşinat. Dar doctorul a fost de neinduplecat.
- Dumn!'ata eşti to tal epuizat. Nu este normaJ ca un om
tintlr, lovintlu -se uşor, să leşins şi siJ rămh11l fiJriJ cunoştinţă minute
în şir. Trei zile d$ repaus ltJ pat, odihnd completiJ, .!omn. Si făriJ
VU.Itatori, te rog.
Andrei s-a culcat, obosit, supw, indiferent. La ce bun sil se
opun4 P Experienta tot n-a reuşit. Nici cu radicali. Cu proprla-i
mîniJ, nestlbtdt ele increzator in priceperea lui şi in atotputernicia
maşinilor, clistrusese două cristale. A mai rămas cloa r un cristal. Al
pc1t rulea şi ultim ul. Singura marturie a unor fenomene cu t o t ul ne­
cunoscute. Cum af' putea să indră:wea.�că să se mai atingti ele el ?
·
lncearcă siJ adoarmă . Dar gindurile nu vor sil plece . . . Reacţia
a inaintat incomparabil mai mu lt clecit prima daM . La un mome;1t
elat a avut convingerea că dru mul pe care pornise - calell radi­
calilor congelaţi - este cel bun. Si apoi - explozia. .,Sinteză ne­
realizol:rll4" .
Se aşază î n pat, uimit de rwopriul silu gind. Ome accidentul
insuşi nu dem onst f'eazd un adevlJr ? Gîrulurile i se invt'llmtlşesc o
clipă. · Stl ffe calm. . . Stl fie calm acum 1 Dacă m veni cineva să·l
t#ute atl se elţscurce în TWOfJriile sale ginduri 1 Dm;ă a1' putea tJo/bl
cu profesMUl sau cu Tudor sau . . .
- N u 1 Pe Irina ii e ruşine s-o vadtl A distrus daulJ dintre
cristalele .,er · . De-ar t'eni totuşi cineva 1
Dar o �tie 7Je sora Amolio 1 PiJzeşte la uşiJ ia un C61'bet. Nu va
kba ve nimeni . . .
Andf'Bi ,,e trin teşte din nou in pa t , cu faţa i n perniJ. G hklul se
cristalizeaul. incet. TJf'inde exvreafe : .,expef'ienta nu a fost inutilă M .
O atingere uşoară pe umăr.
- frina ! Cum ai int ra t ?
- S-s•t 1.. 1<: .taina rm>a . Am STJtiS . . . un tkscîntec pe CQf'e l-am
inootat de la\ un vi'rll! u in hi1trir1 ,; am itltf'at 1

21
 Irina incearetl să glumeasclJ, dar ocl&i; ei priveac cu in�ri#orare
chiflul palid fi tra.ţ al lui Andrei. Cum s-a scltimbat in aceste citeva
săfJttlm îni !
Cm1tinuil .wl oorbf'a.ţclJ, ele teamif ca Andrei aii nu ol1sero6 in·
grijorarea ei.
- Am fost in oraş. Ti-am adus ceva . . . Cred ciJ o &d·li fd plă­
cere . . . Nişte pier�o'ici congelate . . . AriUI ace.sta "" NIU copt încă.
- O, ce mult îmi 71lac . . . A nclrei incemctl Sil l!lumeasc-4 la rin­
elul lu i. Fiecare cu congelatii lui : eu - cu radimlii, tu - cu pier­
sicile . . .
- Dar . . congt•latii met' si n t cuminţi . . . N u fac sun1ri:z:e. Gin·
dc,te-te, sint de DCum un an şj, vezi, parcif·s oii .
- Vii 1 Irifla, intelegi ? Congelate şi totuşi vii !
C i t ai clipi, Andrei ŞMC din pat şi se nă puste.rte spre uşa.
Pulinii trecdtori din 11arc se opresc uluiţi in fata unul specta-
col neobişnuit : şeful loboratorului pent"' sinteza substantelm
cormice in halat fi in picioarele �oale fu�e. urmclrit indeaproape
tie o fată subtire, in rochită alhasl rtl . Ceva mai departe. o femeie
plinuţă, cu borteta de lnfirmieril in COJI, înceam'l zada rn ic să-i
alungiJ din urmd.
Andrei se dmmtţetwJ din ce in ce moi mfllt de cel6 douil urm4·
ritoare.
Alunge la pat>llionul central. Sarfl treptele cfte dotlil deoclatlf.
Impinge Ufll de .teiar masiv. Profesorul e acolo. Lucrează la masa
lui. Nici n u l-a aw:ie intrind. Abia atunci Andrei ifi d4 seama de
felul in care arat4, fn holatul lui de infirmerie, Dar 6 prf.'a tirziu.
Profesorul a rid.icm prioiru. . .
- Acum fC'u . . . Sinteza nu putea ret'li 1

Al patrulea cristal
O mină electronicii ,ţe deplaseaZ�l lent in interiorul COft'l6t'ei ti.
reacţie, SfJre colţul in care se gdseJie intr-un vaa cu � lichi<l
ultim ul cristal. Cu m işcări de o precizie neînchipuftd te altmd4 ,;
scoate cristalul din mediul lichid. 1l depune apoi cu J)f'eCQU4ie � o
placă metallcă in mijlocul camerei suprarăcite.
- Aşaclar, uite-1, ultimul cristal / lrintJ stă in picioare. cu
miinile inde,tate pe rpii t a"'l scatmt�lul. E ultimul . . . Ce tW va in­
timrJla cu el acum ?

*
 &te om cinci duplj-omlozii . MDren · experienta ilfn J»t>ilionul
temperalurilot suprtJBCJJzute a inceput.
ln centrul loborotorului este instalat puternic--ul ���( regat pentru
realizarea temperoturilor ap ro,na te de zero obBOlut. Unul dintre
Jlef'eţi# metalici ai ca m erei de rea ctie a fost inlocuit printr-un pe ­
rete de 1ticld de grosime neobişnuitd. Vi;iie compresoarele, şuiertl
scinteil6 descilrcărilor electrice. Acul indicator de temperaturtl .,e
inclind tot mai mult pe cadra n : - 220°C, - 23d'C, - 250"'C . . .
La tabloul de comandiJ e însuşi profesorul.
Andrei şi Tudo r supraveghează functionarea aJltJratelor.
Cri.�talr1l sclipefle slab pe placa lui ele metal. Un viRit uşor. . .
Irina tresare. Dar n - a fo.ţ t decit declanşarea camef'ei de filmare.
Apoi . . .
E oare o ntllucire ? Strălucirea cristalului se intensiflc4, sclipi­
riiepa'lide se invioreazil, o lrizatie nefntreru,Jtif ifi revarsif curcu­
beul lle culori. Roşu, oiolet, oerde, portocaliu ...
- Ce frumu.ţeţe 1 ParclJ e viu 1 şopteţte Irina.
- Actiunea temperaturilor scilzute, aude vocea lw Andrei.
- Incepeti alimentareo 1 comandă profesorul. Radicalul azot !
Şi Iar acea mind fantastică aduce un cristal tran.ducid, unul
dintre radicalii congelaţl cristalină creati de Andrei. Cele dotHi
cristale stm1 acum alifturi, aproape lipite u nul de altul. Primul -
mai more, misterios şi vesel porcii in revă rsarea lui de culori. Al
doilea - mai mic, ve rzu i , ca un cristal de dt,eată.
Deodată . . . Cristalul moi more începe să Be detormeze, fatetele
lui se alungesc intii mai puţin, apoi vizibil in directia cristalulul
de radical. 1ncă o clipă şi . . . cri.stalul radicalului nu mai nistă.
Cristalul st răin s-a strîns din nou la forma lui inifialiJ, doo r
că e şi mai sclipitor, iar fatetele i 8-6t.l bomba t abia verceptfbil.
- Ar1drei, COfltlnud allm e n tarea 1 Radical hidrogen !
Şi din nou mişcarea fascinantă - prin precizia ei - a m iinii
electronice, mclicalul violet de 1Jidrogen ală t u ri de cristalul m•dti­
color şi ff1JOI din rwu cristalrd strlii n - siu�ur.
T rec minute, sfert u ri ele orti, ore.
Timpul e marcat doar ele acele cronornettelor. Cel din laiJora·
tor au uitat de scml!,erea lui. Nimeni nu obaerfJă cind crepu.�culul
invdlule Cibe1'114 lf nici cind .,e nprlnd licilrirlle pritrw.lor stele .
. . . Radical de nzot, rutllcal de hidrogen, radical carboxil . .. Si iar
de la inceput . . . Radical de a:oL.
De mult nu .�e mai aud comenzile profesorului. luldrei manipu­
lează .wngu r IJutoanele miinii elertronice şi ea, supu.WI, aduce fJt�
rind cite u n. nou cristal. Pe ohmili lui Andrei curg plcurl mori de
sudoare, _cti. �Jaşa i s-a lirnt tle cnrp . . . El nu obBeroil nimic ...
 itcolo, intre pereţii de metal şi de slie<ld ca re deUmlteaiif do­
meniul tem,Jeraturilor suprasctizute, cristalul fi-a pierdut .de mult
fomw do octaedru. l<'atetele i •·a u umflat treptat. 1Jind a devenit
o sferif. Apm, intr-un pu nct al sferm a oJ)II r ut o mkd protuberanţă.
Sfera s-a alungit ...
- Se va diviza oare ? Ca un microb. . . î i trece prin minte
lrinm fi se ctltremurif involuntar de un fior de oroare.
Dar sfera nu se divide. Cristalele mdicalilor di� par in corpul
m, iar mica protubertmfd 86 alu ngefl e 88, inaltă incet, ca
o ti/if.
- ROllical de azot radical de hldro�:en. . .
,

Ti/a s e ingroaşc'l fi 1e rolunl6fle la caf}iftul de sus . Acum, dia­

colo de rJeretele de aticlli, sint două sfere, reunile printr-un fir.
Sfera de tos mal mare, cea de sus mai micc'l. Cele două .sfere de­
-

vin egale... S fe ra de sus o intrec-e in mifrime pe cea de la boul ..•

Radical d e azot . Cristalul ad us rămine neati11s lingif .tera de

..

la bazd. lnglobarea a incetat.

Dar sfera de sus continuă să se mifreasc4, se alungeşle acum . . .

Un pocnet scurt răbufneşte dincolo de pere tel e de aticlif. O stră­

ftJgerare viole14 lnoăluie pentru citeoo clipe st ra nia formă, iar
atunci cind se risipeşte, in virful tilei apare tlistinct cwalul verde-al­
IJăstrui al unei frunze. Lucfoaltl fi groastJ, cu �imti rotunf'fi pe mar­
gine , se teagllnil abia vi:z:ibilif in urma şocului prodUB de rifbufnire.
Afarif mitesc 2Wtile.
ln laboratorul povillonului temperaturilor supr01ctlzute, un �rup
de oameni in picioare admlrif in tăcere acest sol uimitor al lumii
frigtdui ent'em, care-şi inalţă unica-1 fnmztl dincolo de peretele
gro1 de sticlă.
- O recunosc 1 l-am viJzut urma llisatiJ pe coltul de stinctl.
rosteşte, In sfîrşit, Irina.
•
• •

La riJI/Jrlt, cerul a deveniC roşu. Pe frunze şi ierburi lucesc

strop; mari de rouă. Andrei fi Irina trec incet pe aleile parcului.
- V ezi, Irina, ca fi oorietatea nwteriei, oonetatea formelor de
via� e In/mită. ln ristemul nostru solar, ve planeta Pluton. tempe ­

ratura scade pind fo 23ff'C . Pe alle planete. in alte sisteme, in

-

alte galaxii ext.dtl cu siguranţd tempemturi mai .�âlzute. La aceste

temperatură, reacţiile dintre elemente, in fomw in care le intilnim
pe Pdmint, sint practic inewt�mte. l)cw acolo, de unde au venit
cri.�tal.ole, a:�emernla reacţii au atlut. mc. Experienta cu accUlentul
ne-a dovedit posibilitatea interactiunii dintre todlcalii chimiei care,
la temperoturile exlt'em th loose ale acelor planete inclefX}rtate.
rint crl8taliz:oţl. Ei loaciJ acolo t'Olul pe care-I au pentru noi atomii
şi moleculele. Rodicalii chimiei poartiJ instl sarci n i electrice. Aşa ,ye
expliciJ intensitatea ior�WJrli, aşa se e%Vlicd e%plozia vrodustl prin
reactia oiolenttl dintre radicali. Si acolo, ca li ve Ptlmintul nost ru ,
din atomi li molecule, dm com binmea radicalil01' s-au născut forme
vii ale materiei. Po11te foarte simple, foarte f)rlmitive, dar vii, Irina.
latiJ ce nu ştlo stl facă maşina - să producil substanţa vie...
Acum imi pot e%plico mult e . Semir�tele vot rezista întotdeauna
cu mult mai bine thcit vlanta care le-a vroclus. După mii de ani
au incoltit boabele th �riu din mormi nte le taraonilor. . . Planta riJ­
sărltiJ pe planeta de �laeatiJ a pierit dupll ciJthrea ve Pdmin t . . .
Pentru ea temperatura de la voi era vrea ridicată. l'Of'ma d e ve
perete văzută th tine era urma ldsatiJ de fJlan ta ce s-a descompu.Y.
ln schimb, semi nţele octaedrice ve CtJ re noi le-am luat drevt
cristale erau mai rezistente, Ulr oxigenul lichid le-a saloat viaţa.
- Andrei, dar granulele dintr-un aliat cu o structuriJ th otel
inoxidahll... SiJ
fie doar o întimJJlare ? Oare a fo.ţf doar un me­
teorlt ? . . .
Antlrei n u riJspunde. lşi trece bratul i n jurul umerilor lrinei li
rdmin amî ndoi tiicuti. contemJJlînd �lobul TOŞil al soarelui, ca re -şi
revars(l 71rimele raze cleasupra Cibertaei.

- <> --
 Cititorii au cuvintul

f. i tesc şi urmliresc c u s t a turuH:ie a J•ariJia ficcilru i ntllllll\1'

al m i n u taa l l� i ti v . Colee J i i , inca de la 1•ri m u l ei n u m a r , aeei
, . M e tcori t de o& ur"' a jtilru t e�u d t• s t u i a n i in urtn il , i n t r-i> toa m n a .
A s t az i s i n t dej a l a c e l ele-a l 1 7 :� - l e a n tt tnM ş i i n c e l e f'l' S te
5 500 d e pag i n i a l e Colec t iei am a v u t oea z i a s ;\ i twt.>rc cc· lc
mai ex t raord i n are i m pres i i � i s e n t i m e n t e . A m t r 1\ i t a hH u ri ele
m u l t i , d e f o a r t e muhi croi a i n e n u mMa tclor pu v c s t i r i J•u l. l i­
c:t t c , c;\ l it tor i n d in z i lele f a n t a s t i ce a l e elcccn i i lo t·, secolelor
san eh i a t· a l e m u h i m i le: n i i l o r v i i t o a re . A e : c s t v i i tu r va hwcta
c u s i g u ra n ( ;\ ele a m a i fi fa n t a s t i c d a t o r i i ;\ m u n ei i �i g e n i u l u i
crea tor, d a tor i l il a t i t m it: i l or c il râ m izi p u s e d e cei m u l J i ş i
h a r n i c i , cit ş i b l onu· i l o t· g i g an t ice a d t\ u g a t e d e llll.'rg;\ t orii
i n a i n t e l a t eza u r u l ş t i i n t ei, t e h n i c i i şi c u l t u r i i u n i H r s a l c .
P o t f i S j m s e nem t t n il t'a l c� l u er u r i l. n n e tit! s pre Colcct it� . el e� şi
i n pa g i n i l e c i au a vu r n t ş i u nc l l' l n c r;\ r i m a i s l a b e .
C o l ec t i a a pnb l i t· a t o pere a l e u nor a u tori rt:c u n osc u t i r a
d . · ,. c· h i z ft tori e l e el ru m u r i , e · u 1 . A . E f rc m o v , a l e r:;\ r u i l ue; r<\ri
!o i n t toa t e p i d rc u n g h i u l a rc ale g e nu l u i . In c:c�ca ee pr i v t• ':' t «:
i cl c · i lc·, c o n n: p t i i l 1: �i cll' i g i n a l i t a t c a , s c t· i t�ri l e aces t u i a u t o r a u
n cl e n s i t a t c u e m a i i n t i l n i t ;\ ş i s t r;\ l t t e e s c pri n in•l r;\ z n c n l :\ ş i
{ru ntu �t· t c .
V a l nro a s e s i n t ş i a l te l uc· rti r i t i p ft r i t e i n C o l el' ( i e , t i c autori
uw i pu t i n vt•s t i t i . pro b a h i l t i nc:ri . c:a re e l e H s e nt t• n t•a se i m 1• u n
p r i n i m a g i n a t i a l o r teuu� r a ril . e u m s i n t rmn a n d e . . t • a ratlox a l a
a H i l t u r;\ " , . , 0 i u b i rt� ti i n a n u l 4 10·1 2 " . . . l� ri zon icri i h�zm�i cft:
fue '· • • • S f î rş i t u l ora � u l u i s u h tct·a n '._ •• l» a sArca de pill tr;\ .. -:;i
m u l t e a l t ele <'a re in cl ce u rs u l a � a 1 • t c a n i au u m ,, J u t f i l d t" Co­
l • ·c t i c i . L>c� a st" IIH'nt•a ş i " (J ra n i u " poa t l' fi •·on s i clcra t 11ri n t re
h l l ' rfl r i J , . f 011 r t c hutw. m a i a lc� s d ae;\ a u wri i se vor h o t <\ r i s ;l
p u l t l i t·c şi u r m a rea { ll g ;lcl u i U\ .

ORULEA IO AH
o
$enllervl . Fabrice de c'ment" - Bice&

.. c-wn:uul PolilnliC ..c... Sciatcil"