Editura partea de buzunar

Toate drepturile rezervate.

Orice reproducere, integral sau parial, prin orice mijloace, efectuat fr
consimmntul editurii este ilegal i constituie un delict sancionat e Legea
Dreptului de Autor i de Codul Penal.
;oordonator: Dan Apostol
SGR: Titel Folea
Secretar de redacie: Mirela Ctlinoiu
Redactor: Rodica Bretin Tehnoredactor:
Cristian Dinu

Coperta I: Cristian Dinu

Director Marketing/Publicitate;
Georgeta Moidovan
Consultant redacional: Tudor
Octavian

Difuzare:

Librria NO
Str. Comana nr. 50, Bucureti, sector 1
Tef/ax: 222.89.84 email: nmp@xnet.ro

Descrierea OP a
Bibliotecii Naionale a Romniei

NDC Grup 2000 SRL

ISBN 973-8351-21-9
001,94

Tiprit la:

APOSTOL, DAN
Montrii adncurilor / Dan Apostol
Bucureti: cartea de buzunar
Bibliogr.

Editura cartea de buzunar

Str. Tokio nr. 1, Bucurei, sector 1
CP. 135-O.P. 13

Telefon: 230.20.53,230,20.52
Fax: 230.20.53
Mobil: 0744.379.859
E-mail: office@cdb.ro
www.carteadebuzunar.ro

wvw.cdb.ro

Contact: Tiel Folea (SGR)

P-a Presei Libere, nr. 1, Casa Presei Libere,

Corp C, Parter, Bucureti, Sector 1 Tel:
205.72.00; Fax: 205.72.20; Email:
office@ndc.ro

CoPrlnt

Te/.: 490.82.41 fax;

490.82.43
e-maif:
vanzari@imp.ro
Editura PUNCT

Bd. Timioara, nr. 39, Bucureti, Sector 6

Telefon: 211.58.04,212,03.47' Fax:
212.03.48 Email: paideia@fx.ra

EVADAI DIN MEZOZOIC

/

Misterul crocodililor oceanici

n vara anului 1849, cpitanul Hope, din marina comercial
britanic, a vzut ntr-o zi cu cer senin, cnd oceanul era deosebit
de limpede, un animal uria trndu-se pe fundul nisipos al
Golfului Californiei. Ciudata creatur semna cu un crocodil,
dar avea un gt mai lung si patru nottoare laterale n form de
lopat n locul labelor obinuite la reptile. Capul i era triunghiular, cu flci lungi si puternice, labele anterioare mai lungi dect
cele posterioare, iar coada foarte lung si groas. Dup un timp,
animalul a pornit spre larg, notnd n stilul broatei estoase,
adic loptnd pe lateral. Relatarea cpitanului Hope (publicat de ziarul Times" n iunie 1850) este extrem de interesant,
el fiind primul marinar care a menionat un crocodil de mare".
Zoologii au afirmat c era vorba probabil de o broasc estoas
uria, a crei siluet s-a vzut deformat (alungit) sub ap. Dar
este posibil ca un marinar experimentat s nu poat deosebi o
carapace osoas de pielea obinuit? Ce broasc estoas cunoscut pe Terra are flci lungi si coad de crocodil?!
Un animal asemntor a fost vnat" din ntmplare de submarinul german U-28 n Primul Rzboi Mondial. Iat ce consemna cpitanul Forstner n jurnalul de bord:
La 30 iulie 1915, submarinul nostru U-28 a torpilat n
Atlanticul de Nord vaporul britanic Iberia. Vasul, lung de circa
180 m, s-a dus repede la fund, cu pupa nainte. Adncimea
atinge n acele locuri (largul coastei irlandeze - n.a.) cteva mii
de metri. La 25 de secunde dup scufundare, nava a explodat la

Montrii adncurilor

Submarinul U-28 si Tylosaurus, dinosaurian marin identic

fpturii torpilate de nav (arhivele Comisiei Humboldt).

Evadai din Mezozoic

o adncime pe care am apreciat-o ca fiind de 1.000 m. Puin dup
aceea, din valuri a nit o coloan de ap coninnd sfrmturile vaporului i, printre ele, un animal marin uria.
U-28 staiona la suprafa si pe puntea de comand eram
sase oameni: eu, doi dintre ofierii de gard, eful mecanicilor,
secundul si timonierul. Am privit uluii ciudenia, dar n-am
avut timp s o fotografiem, cci dup 10-15 secunde a czut
napoi, fcndu-se nevzut sub ap. Animalul, lung de peste
20 m, semna cu un crocodil gigantic, avnd patru labe nottoare puternice si un cap lung, ascuit" (Der Krieg zur See 19141918: Kriegsmarine Archiv." - Rzboiul pe Mare 1914-1918:
Arhivele Marinei de Rzboi Germane").
Un crocodil n Atlanticul de Nord? Avnd asemenea dimensiuni? Un astfel de animal nu exist", a fost verdictul zoologilor. Fusese desigur un rechin-balena, un peste-spad sau poate
o orca (balena ucigas - n.a.)", au explicat binevoitori naturalistii germani, mbtat de victorie, echipajul a avut halucinaii"
au adugat acid oamenii de tiina americani.
Nici una dintre ipoteze nu rezist ns logicii:
1) Despre un rechin-balena, un peste-spad sau o orca se pot
spune multe, dar n nici un caz c seamn cu un crocodil!
2) O halucinaie colectiv este ultimul lucru de care pot fi
suspectai membrii echipajului unui submarin. Aceste nave snt
pretenioase si sensibile: orice manevr greit le poate distruge
cu o iueal fatal pentru cei de la bord i nici un om serios nu
poate admite viziunea unui submarin condus de nite ofieri
crora li se nzare mereu cte un crocodil sau un arpe marin.
3) In sfrsit, este extrem de puin probabil ca un cpitan din
Kriegsmarine s fi scris o minciun sfruntat n jurnalul de bord
al navei sale, dac nu voia s ajung ntr-un batalion de mar"
pe Frontul de Vest, unde avea toate ansele s piar dup o

Montrii adncurilor
\

sptmn. De altfel, fr pedanta minuiozitate german, mai

mult ca sigur ca incidentul ar fi fost trecut sub tcere.
Dar atunci CE erau oare cei doi montri, zrii n 1849 si
1915?
Acum aproape 160 milioane de ani triau n Oceanul
Planetar uriaii tylosauri, al cror aspect corespunde ntru totul
descrierilor lsate de Hope si Forstner. Ar fi ns posibil ca aceast
specie sau una asemntoare s supravieuiasc pn n zilele
noastre? Desigur, faptul este neobinuit, dar nu improbabil.
Povestea faimoilor coelacanti (Latimeria chalumnae), considerai disprui acum 70 milioane de ani i redescoperii" n
1938 este prea cunoscut pentru a mai insista asupra ei. Pn
astzi au fost pescuii sau capturai vii peste 100 de coelacanti,
dup ce ntre 1938 i 1954 majoritatea oamenilor de tiina
refuzaser s accepte descoperirea ihtiologului J.L.B. Smith si a
naturalistei Courtenay-Latimer. Au existat zoologi care nu au

Latimeria chalumnae - dup Brehm

Evadai din Mezozoic

7
fost dispui s se deplaseze nici mcar pentru a vedea primele
exemplare de coelacani prini n 1954, afirmnd c, n mod
sigur, era vorba de o farsa...
Dar zecile de mii de observaii descriind (de-a lungul a peste
patru milenii si n toate continentele si oceanele Terrei) fpturi
cu aspect dinosaurian nu snt farse. Dup cum si descoperirea, n
anii '80, a fosilelor de dinosauri teretri si amfibieni din Alaska
este ct se poate de real si a produs un soc formidabil. Cci
dinosaurienii alaskani au trit acum 35-45 milioane de ani, deci
cu 20-30 milioane de ani dup ce, teoretic,, pieriser TOI
dinosaurienii!
Exist puine incursiuni mai fascinante dect aceea n lumea
disprut a fpturilor pe care memoria colectiv a tuturor
vechilor popoare de pe Pmnt le-a pstrat si perpetuat cu grij,
numindu-le, sugestiv, dragoni". Dar, pentru a nelege istoria
apariiei, a evoluiei si extinciei lor, cltoria trebuie s
porneasc de la nceputuri.

I Naterea si deriva continentelor

Terra s-a nscut" acum peste 5 miliarde de ani, ns primele
forme de via (bacterii, alge marine etc.) au aprut un miliard
de ani mai trziu, nc 4 miliarde de ani, n etapele pe care geologia le numete Arhaic (era strveche") si Proterozoic (era
primei viei"), pe Pmnt nu au existat dect organisme inferioare, cele mai evoluate dintre ele fiind nevertebratele marine. Apoi,
brusc, n Paleozoic (era vieii vechi", nceput acum 590 milioane de ani i ntinzndu-se pe o perioad de 342 milioane de
ani) au aprut primele plante de uscat si animalele relativ evoluate: insectele, molustele, petii (nti cei primitivi, placodermi,
apoi cei cu scheletul cartilaginos, osos si cei pulmonai) si stegocefalii, ce au dat natere batracienilor i reptilelor primitive.

o
I

n
C

10

Montrii adncunlor
n
aceast
perioad au avut loc
cele mai extinse
transgresiuni marine
din istoria Terrei,
dar spre sfrsitul ei
au nceput sa se
contureze att o
parte din actualele
continente (Africa,
America de Sud,
Australia), ct si
marele
sistem
muntos
alpinocarpato-himalaian,
coloana vertebral a
Europei si a Asiei.
Dac n Triasic,
clima a continuat s
fie cald si umed
pe aproape ntreaga
suprafa
a
uscatului, n Jurasic
si Cretacic s-au
difereniat clar trei
zone climatice, una
cald, ecuatorial, si
dou
reci,
cea
boreal
si
cea
austral. Ca rezultat,
n Mezozoic s-a produs
dispariia
aproape complet a
criptogamelor
vasculare (plante
fr flori), perioada
fiind dominat de
gimnosperme
(plante cu flori si
smnta
descoperit),
prezente att sub
forma unor uriae

pduri
de
conife
re, ct
si
a
nesfr
sitelor
stepe
care
furniz
au
hran
din
belug
tuturo
r
vieuit
oarelo
r
erbivo
re.
Pr
actic,
Mezoz
oicul
(anii
24865.000
,000
Le.n.)
a
reprez
entat o
epoc
extre
m de
favora
bil
pentru
aparii
a,
dezvol
tarea
s mai
ales

diversificarea
speciilor de animale.
Astfel, alturi de
nevertebrate, peti,
batracieni si reptile,
apar ultimele doua
trepte ale evoluiei:
psrile
si
mamiferele, factor
determinant
n
definirea
unui
ecosistem superior
pe
Terra.
Dar
Mezozoicul a rmas
si va ramne, pentru
oamenii de tiin si
pentru
profani
deopotriv,
era
reptilelor gigante si
lumea celor mai
enigmatice fpturi
care
au existat
vreodat pe Planeta
Albastr: dinosaurii.
Primele reptile
{ordinul
Cotylosauria)
au
aprut n Paleozoic,
mai
precis
n
Carboniferul
superior.
Erau
animale de talie
redus,
rareori
atingnd 1,50 m
lungime, dar s-au
dovedit mai bine
nzestrate
pentru
supravieuire dect
treapta
evolutiv
anterioar
lor,
sregocefalii. Dup o
diversificare si o
evoluie corporal
destul de lent (peste
40 milioane de ani),

la
ncepu
tul
Mezoz
oicului
s-a
produs
una
dintre
marile
exploz
ii din
lumea
vie: n
mai
puin
de un
milion
de ani
au
aprut
mii de
specii
terestr
e,
acvati
ce sau

Evadai din Mezozoic

11

aeriene, majoritatea atingnd dimensiuni ieite din comun.

Astzi snt catalogate 300 de genuri de Dinosaurieni, cuprinznd
peste 5.000 de specii si apar mereu alte fosile n toate continentele, inclusiv ntarctida! Qt despre talie, reptilele si dinosaurienii
din Mezozoic depeau sensibil orice mamifer care a trit vreodat pe Terra, cu excepia balenelor. Un astfel de salt calitativ i
cantitativ poate prea curios la prima vedere, dar n realitate este
foarte firesc: temperatura ridicat si, mai ales, excedentul de
hran, lipsa unox fiine situate pe trepte evolutive superioare,
sau mcar egale, care s-i concureze n lupta pentru existent au
oferit dmosaurienilor o ans aproape unic n istoria ecosistemului planetei noastre.
Oceanele din epoca mezozoic, poate cele mai ntinse din
istoria Pmntului, erau n majoritate calde si deschise (deci bogat
oxigenate). Vieuitoarele, nu prea diversificate (se remarc petii
cu schelet osos, amonitii si belemnitii, alturi de trematosauri,
singurii amfibieni de ap srat), erau n schimb foarte numeroase,
ceea ce a dus la apariia unui mare numr de reptile marine carnivore. Interesant este varietatea de forme si specializri a acestor
fpturi care, spre deosebire de reptilele zburtoare, au gsit un
mediu mai propice conformaiei lor anatomice (dei, avnd
plmni si nu branhii, erau obligate s ias la suprafa pentru a
respira). Cele mai cunoscute dintre ele sunt: Ichthyosaurus,
Plesiosaums, Elasmosaurus si Tylosaurus.
Ichthyosaurus a fost singura reptil marin asemntoare
petilor, deci mai bine adaptat dect celelalte la viata acvatic.
Arta oarecum similar pestilor-evantai sau pestilor-spad, avnd
un corp lung de 2-6 m, suplu si puternic, si un craniu terminat
cu nite flci n form de cioc, atingnd uneori 1,50 m lungime.
Dinii si conici si drepi erau dispui n anuri care mrgineau
maxilarele, ca la crocodilii actuali. Avea numeroase nottoare

12

Montrii adncurilor

dorsale si ventrale
asemntoare cu ale
rechinului, iar coada
n
form
de
semilun (de fapt, o
prelungire
a
coloanei vertebrale)
l ajuta s noate cu
mare
vitez.
Ichthyosaurii
nteau pui vii
(oule fiind clocite
n uter) si, spre
deosebire
de
celelalte
reptile
acvatice, nu prseau
niciodat largul mrii.
Cel
mai
mare
ichthyo-saurian
rmne
Shonisaurus, care a
trit n Triasicul
superior n mrile ce
se ntindeau n locul
a ceea ce astzi este
statul
american
Nevada.
Dimensiunile ieite
din comun (15 m
lungime, dintre care
3,8 m craniul),
nottoarele egale,
foarte
dezvoltate,
coada extrem de
puternic
(permitndu-i, prin
micri
laterale
viguroase s ating
o vitez de 40 km/h
sub
ap!)
l
deosebeau
de
celelalte familii al
Ordinului

Ichthy
osauri
a,
fcnd
u-1 un
vnto
r de
temut,
care
nu
putea
concu
ra ns
cu
rechin
ii
conte
mpora
ni lui,
gigan
i de
pn
la 20
m
lungi
me.
Pl
esiosa
urus
era, se
pare,
cea
mai
mare
reptil
marin
a din
Mezo
zoic.
Ating
ea
adesea
30 m
lungi
me,

dintre care doar o

treime
revenea
corpului
foarte
hidrodinamic
(silueta nu era
fusiform,
ci
ngroat n partea
anterioar, asemeni
unei picturi de
ap), prevzut cu
patru
nottoare
laterale scurte, ca
ale delfinului. Coada
(8 m), gtul si capul
(10-12 m mpreun)
artau aidoma celor
de arpe-boa, fiind
deosebit de mobile.
Elasmosaurus
constituia o specie
nrudit
cu
plesiosaurii,
dar
anatomia sa era
destul de diferita.
Corpul,
fusiform,
ngroat la mijloc, se
termina
printr-o
coad
scurt,
ascuit, care nu mai
putea
folosi
la
notat,
ci
avea
probabil rolul de
crm. Cele patru
nottoare laterale
se lungiser mult, ca
la broatele estoase
marine
actuale,
trebuind nu numai
s
propulseze
animalul, dar i s-i
asigure stabilitatea.
Cci elasmosaurii
aveau o siluet
curioas
si
disproporionat,

gtul
serpen
tiform
fiind
aproa
pe de
dou
ori
mai
lung
dect
corpul
si
coada
mpre
un
(8-9 m
dintr-o
lungi
me
total
de 14
m, la
o
specie
desco
perit
n
statul

Evadai din
Mezozoic

13

Ichth
yosa
urie
ni
(dup

Cox
si
Kirk
). De
sus
n
jos:

C
y
m
b
o
s
p
o
n
d
y
l
u
s
,
S
h
o
n
i
s
a
u
r
u
s
,
I
c
h
t
h
y
o
s
a
u
r
u
s
.

american Kansas si n Japonia acum cteva decenii). Flcile, m mari dect ale plesiosaurului, si conformaia
Tylosaums, fcnd parte din Superfamilia Pliosauroide, fost unul din cei mai puternici carnivori marin
ondulatorii, mai iuti dec ale elasmosaurilor si plesiosaurilor, dei neputnd concur; viteza ichthyosaur
spinrii, de la ceafa pna n vrful cozii, i se ntinde o creast zimat, ca a tritonului, avnd rolul de a ngr
Kronosaurus Dimensiunile sale impresioneaz: 13-14 m lungime (dintre cari 3 m craniul cu flci de 2,20 m
acetia si de rudele lor Lopleurodoniil (12 m lungime, baleniformi dar foarte hidrodinamici), krono-sau

ik
in
gi
,
ar
a
bi
,
g
e
n
ov
ez
i,
v
e
n
et
ie
ni
,
p
or
tu
g
h
ez
i,
sp
a
ni
ol
i,
ol
a

n
d
ez
i,
fr
a
n
ce
zi
or
i
e
n
gl
ez
i,
cr
e
d
ea
u
c
u
t
ri
e
c
vi
n
o
v
a
i
d
e
n

aufragii
le sau
dispari
iile
corbiil
or
ce
traversa
u
oceanel
e lumii
erau
uriaii
montri
din
adncuri
:
calmaru
l gigant
(Kraken
ul),
rechinul
-vultur,
rechinulbalen,
casalot
ul
si,
desigur,
arpele
de
Mare.
Primii
s-au
dovedit
a fi ct
se poate

de reali.
In
privina
ultimul
ui, dup
cum
scria
Richard
Hennig
: Fr
ndoial
c nu
toate
relatril
e despre
erpii
de Mare
trebuie
acceptat
e
orbete.
Cu cea
mai
sincer
buncredint
,
faimosu
l arpe
a fost
confun
dat, n
destule
cazuri,
cu
anghile

m .
ai D
m ar
ar p
i, n
c
u la
d ur
el m
fi ,
ni a
O c
r es
ci te
n c
u o
s nf
o u
r zi
c i
a n
sa u
u s
c nt
u c
re hi
c ar
hi at
ni t
d
G e
re n
at u
Wm
hi er
te o

as
e.
El
e
n
u
s
nt
n
m
s
ur

a
n
e
fa
ce
s
ui
ta
m
a
p
ar
ii
il
e
c
o
nf
ir
m
at
e
al

e
m
o
n
tri
lo
r
n
ec
u
n
os
c
u
i
ca
re
i
ri
di
ca
g
tu
ril
e
in
te
r
m
in
a
bi
le
d
ea

supra ), care
valurilo triesc
r i nici aproape
observa exclusi
iile
v
n
tiinific Lumea
e,
Tcerii.
lucide, Structur
ale
a
savanil corpulu
or"
i
lor
(Le este
Grande perfect
s
adaptat
Enigme
s
de acestui
l'Univer mod de
s"
- viat,
Marile coada
Enigme fiind
ale
turtit
Univers lateral,
ului"}. plcile
De ventral
e
fapt,
exist o lipsind
cunosc de
obicei,
ut
familie iar
de erpi deplasa
venino rea
i pro- asigur
teroglifi ndu-se
(Hydro prin
phiidae ondular
e

la
te
r
al

s
a
u
v
e
rt
ic
al
,
c
u
c
a
p
u
l
a
f
a
r

d
i
n
a
p

o
ri

i
m
e
rs
i
u
n
e
t
o
ta
l
,
c
u
b
o
t
u
l

n
p
e
r
m
a
n
e
n

n
c
h
is

.
A
ri
a
d
e
r
s
p
n
di
re
a
a
c
es
to
r
re
pt
il
e
o
re
p
re
zi
nt

re
gi
u
n
e
a
m
r
il
o
r
tr
o
pi
c
al
e,
m
ai
p
re
ci
s
O
c
e
a
n
ul

a
G

5
I

u
A

Montrii admcurilo.

"Marele arpe de Mare" (dup Gesner),

dar si prezenta unui detaliu mai rar ntlnit n rapoartele uite

rioare, solzii cornosi (tipici reptilelor si deosebii ca forma s
textur de ai petilor).
Una dintre primele menionri despre montrii reptilien
americani, consemnat si bine documentat de englezul John
Josselyn, dateaz din 1638. Vizitnd Golful Nahant (Nous
Anglie), Josselyn a strns cteva zeci de mrturii ale marinarilor
colonitilor si chiar ale unor ofieri ai Coroanei, care vzuser
un arpe lung de 20-30 m, de culoare neagra sau brun, ce nota
ondulndu-si trupul enorm n largul Capului Ann".
O mrturie interesant si demn de ncredere este aceea a
misionarului scandinav Egede, cunoscut pentru abnegaia cu

O istorie
tumultuoas

19
rfe mare gigani"
(dup Coupin).

care
i-a
ngri
jit
pe
esch
imo
ii
groe
nlan
dezi
n
timp
ul
mari
i
epidem
ii de
vari
ola
ce a
depo
pulat
insul
a la
nce
putu
l
seco
lului
al
XVI
IIlea.
La 6
iulie
1734
,

Egede naviga n
largul Groelandei,
cnd a observat un
animal pe care-1
descrie
astfel:
Am vzut atunci
un
monstru
ngrozitor, cum nu
mai
ntlnisem
vreodat. Fptura
s-a
ridicat
deasupra valurilor
si capul lui prea
s fie mai sus dect
gabia
navei
noastre. Respiraia
nu i era la fel de
zgomotoas ca a
balenei (ceea ce
pare
s
demonstreze
c
animalul nu era
mamifer - n.a.),
avea gtul foarte
lung si capul mai
mic dect trupul,
care prea moale
si
zbrcit,
cu
nottoare
late
atrnnd
sub
pntece. Puin dup
aceea am zrit
coada monstrului,
a crei lungime o
depea
pe
a
navei". O imagine
extrem
de
asemntoare cu
cea
a
unui
Plesiosaur...

20

Montrii
adncurilo\
Dou

decenii
mai
trziu,
cunoscutul istoric si
naturalist
nor
vegian
Erik
Pontoppidan
(episcop, dar si
membru
al
Academie Regale
de
tiine
din
Copenhaga) scria n
Historia naturalii
Norvegiae"
(Istoria natural a
Norvegiei",
publicat n 1753)
A
le
pune
pescarilor
i
corbierilor
norvegieni
ntrebarea
dati
exist erpi de Mare
gigantici ar fi cam
acelai lucru cu a-i
ntre ba dac n
ocean triesc tipri
sau
scrumbii".
Pontoppidan
con
sacra un capitol
ntreg acestor erpi
de
Mare,
considerndu-i
to
att de reali ca si
calmarii uriai si
consemnnd diverse
mrturii dintre care
se remarc cele din
localitatea Molda
(Norvegia).

"Teroarea
celor apte
mri"

Int
re
secolel
e
al
VHIlea i
al
XVIIIlea,
teama
de
Marel
e
arpe
era
genera
l si
nu
rareori
justifi
cat,
cci
unele
animal
e
acvatic
e (cum
ar fi
casalot
ii
si
calmar
ii)
prezen
tau un
pericol
rea
pentru
corbii
le cu
pnze,
ce
aveau
deplas
ament
e de

100-800 de tone.
Corsarii din St.
Malo (Normandia Frana) l cunoteau
pe "arpe" sub
numele
de
"Teroarea
celor
apte mri" i au
lsa
numeroase
descrieri ale unor
asemenea montri.
Msurile
de
precauie mpotriva
lor mergeau de la
dotarea
navelor
franceze cu tunuri
purtnd
nume
adecvate
(Omortorul
de
erpi
Spaima
dragonilor"), pn la
ncrcarea
unor
mari provizii de
zeam de castor"
pe
vasele
canadiene. (Fiertura
de grsime alte
componente
ale
castorului trebuia s
aib probabil un
efec magic asupra
montrilor marini.
In realitate, mirosul
ei era at de
cumplit, nct fr
ndoial
c
ndeprta
orice
agresor de nav;
respectiv. Pescarii
din Terra Nova snt
si astzi convini de
efi cienta acestei
licori, i pe bun
dreptate;
din
nefericire pentru ei

Int
re
1750
si
1800,
mai
mult
de
aptez
eci de
rapoar
te
semna
leaz
aparii
a
arpel
ui de
Mare
n
apele
vestic
e ale
Atlant
iculu

O istorie tumultuoas

21

de Nord, ntre Capul Hatteras (statul North Carolina - S.U.A.) si

Insula Terra Nova (Newfoundland - Canada).
In 1808, un animal care (dup descrierea celor peste 50 de
martori oculari) semna izbitor cu un plesiosaur a fost aruncat
de valuri pe rmul Insulei Orkney (Marea Britanie). Avea 17 m
lungime si nu amintea de nici o fptur cunoscut de pescarii
localnici. O bucat de esut si cteva vertebre au fost trimise de
un zoolog amator Muzeului de tiine Naturale din Londra,
unde se afl si astzi. Compararea vertebrelor cu cele ale fosilelor de plesiosauri a relevat o identitate care ar fi trebuit s-i
pun pe gnduri pe zoologii si paleontologii zilelor noastre, ceea
ce nu s-a ntmplat...
In august 1817, un arpe de Mare a fost vzut de cteva sute
de persoane (marinari, pescari, negustori, paznici de coast, ba
chiar si ofieri de artilerie) deplasndu-se de-a lungul litoralului
atlantic american si canadian, de la Capul Hatteras pn la
Insula Terra Nova. Cele mai numeroase observaii proveneau
din zona Golfului Massachussets (Cape Ann), mprejurimile
oraului Gloucester si din Terra Nova. Potrivit afirmaiilor martorilor, animalul msura 27-30 m lungime, l m diametru, nota
ondulndu-se vertical, cci deasupra apei se zreau un ir de
ciudate cocoae mictoare" (probabil inelele corpului su
ndoit), era acoperit cu solzi negricioi" si avea un cap ca al
erpilor cu clopoei, dar de mrimea unui craniu de cal", iar
viteza sa a fost estimat la 30 noduri (datele fiind consemnate de
Linne Boston Society of Naturalists, dup cum scria cercettorul
american Charles Berlitz n The Bermuda Triangle" - Triunghiul
Bermudelor").
Societatea Linne din Boston (S.U.A.) a desemnat un comitet
tiinific special pentru a se ocupa de aceast problem si se
poate spune c investigaiile au fost amnunite si serioase. Erau

l
a
r
i
,
i
a
r
d
e
c
l
a
r
a

i
i
l
e
s
f

c
e
a
u
l
a
t
r
i
b
u
n
a

s
,
m
a
r
t
o
r
i
i
r

s
p
u
n
d
e
a
u
o
b
l
i
g
a
t
o
r
i
u
,
t
o
t

n
s
c
r
i
s
,
u

a
s
e
p
r
e
c
i
z
a
c
l
a
r

m
p
r
e
j
u
r
a
r
i
l
e

n
c
a
r
e
f
u
s
e
s

i
b
i
l
i
t
a
t
e
a
c
e
l
o
r
c
e
f

c
e
a
u
d
e
p
o
z
i

i
i
l
e
.

n
t
r
e
1

n
i
t
s
e
r
p
g
i
g
a
n
t
i
c
i
p
e
d
i
v
e
r
s
e
m

r
i
s
i
o
c
e
a
n
e

j
u
r
n
a
l
e
l
e
d
e
b
o
r
d
a
l
e
v
a
s
e
l
o
r
r
e
s
p
e
c
t
i
v
e
(
c
u
m

e
n
t
u
l
p
e
t
r
e
c

n
d
u
s
e

n
A
t
l
a
n
t
i
c
,
l
a
1
7
d
e
c
e
m

i
i
n

,
c
a
o
b
s
e
r
v
a

i
a
d
i
n
G
o
l
f
u
l
S
t
.
L
a
w
r
e
n
c
e

l
i
a
m
D
a
w
s
o
n
,
g
e
o
l
o
g
c
a
n
a
d
i
a
d
e
p
r
e
s
t
i
g
i
u
,
a
f
l


c
r
e
a
t
u
r

s
e
r
p
e
n
t
i
f
o
r
m

n
e
c
u
n
o
s
c
u
t

.
(
D
e
t
a
l
i

l
u
n
u
i
a
l
t
o
m
d
e

t
i
i
n

i
r
C
h
a
r
l
e
s
,
L
y
e
l
l
,

a
s
p
r
i
j
i
n
i
t
c
o
n
,
c
l
u
z
i
i
l
e
c
a
n
a
d
i
a
n
u
l
u
i
:
a
n
i
m

u
t

n
d
f
i
c
o
n
f
u
n
d
a
t
c
u
u
n
p
e

t
e
s
a
u
u
n
c
e
t
a
c
e
u

or
at
or
ul
de
ba
le
ne
"
I

r
D

M
i
r
o
u
n
g
a
a
n
g
u
s
t
i
r
o
s
t
r
i
s
(
e
l
e
f
a
n
t

n
C

p
a
j
u
l
n
a
v
e
;
M
o
n
o
n
g
a
h
e
l
a
d
e
c
l
a
r
a
c

v
a
s
u
l
s

i
o
c
n
i
n
d
u
s
e
d
e
e
l

n
O
c
e
a
n
u
l
P
a
c
i
f
i
M
a
r
i
n
a
r
i
i
a
u
f

s
z
b

t
e
a

n
a
g
o
n
i
e
p
e
n
t
r
u
a

n
c
e
r
c
a
s

o
c
a
p
t

u
l
n
a
v
e
i
I
m
o
g
e
n
a
o
b
s
e
r
v
a
t
u
n
a
n
i
m
a
l
a
s
e
m

c
u
o
b
a
l
e
n

s
a
u
u
n
c
a
l
m
a
r
g
i
g
a
n
t
,
d
u
p

c
u
m
n
i

u
i
,
s
i
m
i
l
a
r
a
n
g
h
i
l
e
l
o
i
a
r
u
n
c
a
t
m
o
r
t
p
e

r
m
u
l

e
r
a
o
f

p
t
u
r

c
u
n
o
s
c
u
t

z
o
o
l
o
g
i
l
o
r
.
,
I
a
t

s
i

a
l
d
i
i
j
L
i
v
e
r
p
o
o
l
(
M
a
r
e
a
B
r
i
t
a
n
i
c
)
s
u
b
p
r
e
s
t
a

l
t
e
z
i
a
r
e
b
r
i
t
a
n
i
c
e
,
p
r
i
n
t
r
e
c
a
r
e

T
i
m
e
s
"
'

p
a
j
u
l
u
i
n
a
v
e
P
a
u
l
i
n
e
d
i
n
o
r
a

u
l
L
i
v
e
r
p
o
o
l
,
C
o

n
i
i
s
i
I
r
l
a
n
d
e
i
,
d
e
c
l
a
r

n
m
o
d
s
o
l
e
m
n
s
i
s
i

deplasarea
se fcea
prin micri
ondulatorii
asemntoare
cu ale
ale
unui arpe.
Fptura
avea o culoare
albicioas,
iar capul
i .
.,.
KU, IHA v.uj,su4
erpilor,
dar
n
plan
vertical.
Am
armat
un
tun
de
calibru
mic
si
E
am tras o lovitur la 600 m distant, care s-a dovedit a fi prea
scurta. Imediat, animalele s-au scufundat cu un uierat zgomotos, lsnd la suprafa valuri de tipul brizanilor. N-au mai
reaprut, dar am avut impresia c le-am zrit capetele sub apa;
ele preau de dimensiuni mici (n raport cu trupul - n.a.).

Panama
n
nirea cu Sarne d,
22 meW s! avea o co
io .iz metri si avea o culoare cafenie

j
vedeau nottoare dorsale sau ventrale
n decembrie 1896 au fost zrite numeroase creaturi marne
gigantice serpentiforme (pe care nici un martor n-a putut s ^
identifice) n largul portului St. Augustine (statul Florida - totdeauna puteam observa mi^canle ondulatoru S.U.A.).

D
m

O istorie
tumultuoas

45

si ei
mon
strul
; iar
n
mart
ie
190
4,
cnd
nava
(co
man
dat
de
cp
itanu
l de
mari
n
Gou
deau
si
avn
du-1
ca
secu
nd
pe
cpit
anul
de
freg
at
Fato
u,
care
va
ajun
ge
ulter

ior
amiral)
a
revenit n Golful
Along, circa o sut
de
ofieri
si
marinari de la
bordul ei au depus
mrturie
c
vzuser animale
asemntoare n
dou rnduri.
Toate
aceste
observaii au fost
publicate
si
comentate pe larg n
presa francez si
strin, iar marele
cotidian parizian
Le Temps" a
iniiat, n aprilie
1904, o anchet
care a dus la
ralierea
multor
oameni de tiin
sceptici"
la
prerile
lui
Oudemans
si
Racovit
despre
certitudinea
existenei
lui
Megophias,
Profesorul Leon
Vaillant a fcut o
comunicare
n
acest
sens,
publicat n Buletinul Muzeului de
Istorie Natural din
Paris, iar la 27 iunie
1904, un biolog de
renume mondial,
profesorul Alfred
Giard, i-a expus
n faa Academiei
de tiine Franceze
prerea favorabil

si
argu
ment
ele
privi
nd
posi
bilit
atea
exist
enei
Uri
aul
ui
arp
e de
Mar
e"
pe
care
l
cons
idera
ns
un
saur
opte
rigia
n,
urm
a al
spec
iilor
mez
ozoi
ce,
prob
abil
plesi
osau
r sau
elas
mos
aur.
P

rofesorul
Giard
amintea
dou
cazuri remarcabile,
n care aspectul si
comportamentul
extrem de agresiv
al fiinelor vzute
se potriveau foarte
bine cu imaginea
paleontologilor
despre ple-siosauri
i elasmosauri:
Astfel, la 10
august 1902, n
largul Insulei City
(New
York
-S.U.A.),
navapilot comandat de
cpitanul
Alexander Banta a
fost atacat de
dou ori de ctre o
fptur cu corpul
gros ca o balen,
cu gt serpentiform
si pielea neagr.
Animalul
avea
circa 15 m lungime
(dintre care 6-7 m
numai gtul) si a
izbit cu for micul
vas costier, silindu1 s se refugieze
ntr-o dan din
Long Island.
Un an mai
trziu, o fiin
foarte
asemntoare cu
cea descris de
marinarii americani
a atacat un vas
pescresc staionat
la 7 km de coasta
sud-african,
n

drep
tul
loca
liti
i
Her
man
us.
Cu
o

46

Montrii adncurilor

lungime estimat la
18 m (dintre care
jumtate gtul) i cu
un cap serpentiform
(dar avnd ochi
enormi,
strlucitori),
animalul a ncercat
s
mute
din
copastia navei, apoi
a cutat s nsface
oamenii dinuntru.
Nereusind,
s-a
scufundat, ntr-un
adevrat
vrtej
strnit
de
nottoarele-i mari,
similare cu cele de
foc.

Confirmri
din Atlantic
Parc pentru a
confirma opiniile
lui
Giard,
doi
oameni de tiin
britanici, membri ai
Societii
de
Zoologie
din
Londra, naturalitii
Meade Waldo si
Michael
John
Nicoll au trecut
printr-o experien
fascinant. In 1905,
pe cnd se aflau la
bordul
vasului
Walhalla, navignd
de-a
lungul
coastelor Braziliei,
Ia 704' latitudine
sudic si 3420'
longitudine vestic

au fost
martorii
unui
incide
nt pe
care
Meade
Waldo
1-a
relatat
n
The
Paper
s of
the
Londo
n
Societ
y of
Zoolo
gy 1906"
(Luc
rrile
Societ
ii
Londo
neze
de
Zoolo
gie 1906"
),
descri
erea
fiind
nsoit
de
un
desen
fcut
n
cursul
eveni
mentu

La 7 decembrie
1905, ora 10,15 a.m.,
m gseam lnga
crma
iahtului
Walhalla,
cnd
domnul Nicoll mi-a
atras atenia asupra
unui obiect ciudat,
ce plutea la vreo 90
m de vas (...).
M-am uitat n
direcia pe care mi-o
arta si am vzut o
nottoare dorsal
vertical ieind din
mare. Avea culoarea
cafenie
nchis,
asemntoare
algelor marine, era
ncreit pe margini
i msura 1,8 m
lungime, nltnduse la 0,60 m
deasupra valurilor.
ndreptnd
binoclul nostru de
campanie
spre
nottoare am rmas
surprins s constat
c n fata ei se
ridicau un cap si un
gt uria. Gtul nu se
unea
cu
aripa
nottoare, ci o
preceda la o distan
de 0,46 m sau chiar
mai mult. (Gtul n.a.)
prea
de
grosimea corpului
unui om si se nla
deasupra apei cu 2,12,4 m. Ciudata
fptur
nainta
rapid, lsnd n
urm valuri ca un
siaj; i agita capul

cu
atta
putere
, nct
n jur
sreau
jerbe
de
ap".

O istorie
tumultuoas

47

Mos
a
s
a
u
r
i
e
n
i
:
P
l
a
t
e
c
a
r
p
u
s
(
s
u
s
)

;
Plot
osau
rus
(jos)
.
op
rlemon
itor
mar
ine dup

Cox
si
Kirk
.
La
mijlocul
anilor
'70,
cercettorii M.A.
Persinger si G.E
Lafraiere
au
descoperit
c
acelai
animal
fusese vzut si de
ali martori de pe
diverse
nave,
lungimea corpului
su fiind estimat
la circa 18 m; n
plus, dup unele
declaraii, fptura
avea un gt foarte
lung" si ochi de
broasc estoas".
La 24 mai
1907 o creatur
serpentiform
uria, de culoare
nchis a fost
observat
de
echipajul
i
pasagerii
navei
Tampania

(apa
rin
nd
soci
eti
i
brita
nice
Cun
ard
Line
)
care
navi
ga
n
larg
ul
coas
telor
irlan
deze
.
L
a 21
iuni
e
190
8,
pasa
gerii
i
echi
paju
l
nave
i
brita
nice
Livi
ngst
one,
aflat
pe
rut

n Golful Mexic au
vzut un monstru

48

Montrii adncurilor

cu gt serpentiform
si coad lung, de
culoare
brunmarmorat.
Lungimea
animalului a fost
estimat la 50-60 m.
In
timpul
Primului
Rzboi
Mondial, la 22 mai
1917, crucitorul
uor englez H.M.S.
Hillary se afla ntr-o
misiune de patrulare
la 130 km sud-est de
rmurile Islandei.
La ora 9 dimineaa,
marinarul de veghe
de la tribord a
detectat un obiect
care se ridica din ap
la cteva sute de
metri de nav.
Temndu-se s nu
fie
vorba
de
periscopul
unui
submarin german,
comandantul crucitorului, cpitancomandorul Dean,
s-a npustit pe
puntea de comand,
unde ofierul de cart
1-a
linitit
explicndu-i
c
obiec-tul"
prea
mai curnd o fiin
acvatic, dei nu
semna cu balenele,
casaloii
sau
delfinii. Intre timp,
vasul continua s
A

avans
eze
spre
locul
unde
se afla
ciud
enia.
Iat
relatar
ea
cpitanulu
i
Dean,
extras
din
H.M.
S.
Hillar
y:
Last
Missi
on at
ea
and
Stnkin
g on
the
25-th
of
Mai/;
Repor
t and
Synop
sis"
(Royal
Navy
Doc
ument
s and
War
Archiv
es",

London):
La
prima
vedere putea fi
luat
drept
un
trunchi mare si
noduros. Dar cnd
am
privit
prin
binoclu mi-am dat
seama c era o
fptur vie, iar
rdcinile arborelui
se dovedeau a fi
capul si nottoarea
dorsal. Animalul
constituia
un
obiectiv
excelent
pentru exerciiile de
tragere la int si am
dat ordin servanilor
armamentului
principal (tunurile
de calibru mediu n.a.)
s
se
pregteasc (...)
Ne apropiasem la
27 m si vedeam
creatura foarte bine.
Capul semna cu
acela al unei vaci,
dar nu avea coarne
sau urechi si era mult
mai mare; animalul
prea
complet
negru, cu excepia
unei
dungi
albicioase
pe
frunte. Lungimea
gtului atingea cel
puin 6 m, iar aripa
nottoare se ridica
deasupra apei la 1,2
m.
Lighioana
msura n total mai
bine de 18 m (...).
Se puteau distinge

clar
mic
rile
erpui
toare
ale
gtului
, care
se
arcuia
n
semic
erc
atunci
cnd
capul
se
nla
pentru
a privi
mpre
jur.

O istorie
tumultuoas

49

Cnd
fiin
a a
rma
s n
urm
a
noas
tr
am
rema
rcat
c
not
toare
a
dors
al ce
ami
ntea
de
un
triun
ghi
negr
u era
foart
e
subi
re si
moal
e,
dar,
cteo
dat,
vrfu
l ei
pleo
tit
se
ridic

a asemeni urechilor ciulite ale unui

terrier. Animalul
nu se alarmase de
vecintatea
imediat a navei si
continua s noate
la suprafaa mrii,
cnd scufundnduse astfel nct i
rmneau
afar
doar botul si vrful
aripei nottoare,
cnd
scotndu-si
din ap capul,
gtul, notatoarea
dorsal si, uneori,
o mic poriune
din spinare (...).
Aveam viteza de 12
noduri, aa c 1-am
depit,
ndeprtndu-ne
destul de mult. Am
dat ordin de virare,
crucitorul
a
descris un arc i
ne-am apropiat din
nou, pn la 182
m, apoi am deschis
focul. Prima salv a
fost mai scurt cu
20 m, iar a doua
mai lung cu 10 m.
l ncadrasem ns
ntr-o
furcut
ngust (expresie
arti-leristic
desemnnd o serie
de
trei
salve,
primele dou de
reglaj, a treia la
int - n.a.) i
ultima salv a
nimerit perfect. Un

obuz
a
expl
odat
chiar
lng
trup
ul
mon
strul
ui,
care
a
nce
put
s se
zbat
ca
turb
at,
nro
ind
valu
rile;
dar,
imed
iat
ce
colo
ana
de
ap
ridicat
de
expl
ozie
s-a
prb
uit
n
mare
,
anim
alul

s-a scufundat i el
(...). Nu 1-am mai
reperat, dei nava a
trecut chiar pe lng
locul unde se
aflase ultima dat".
La trei zile
dup ntlnirea cu
arpele de Mare",
crucitorul H.M.S.
Hillary
a fost
torpilat de un UBOOT german i
majoritatea
echipajului a pierit
n apele ngheate,
Cpitan-comandorul Dean i
ctiva oameni au
fost salvai de o
nav
britanic,
astfel
nct
incidentul
vntorii" a aprut
consemnat
n
raportul misiunii,
pe
care
comandantul lui
H.M.S. Hillary 1-a
naintat
Amiralitii.
ntre 1919 i
1933
s-au
nregistrat i alte
relatri
despre
erpi"
uriai
vzui n Oceanul
Atlantic, cum a
fost cea a echipajului (inclusiv
comandantul si un
viceamiral aflat la
bord) cuirasatului
britanic
H.M.S.
Caesarf care era

gata
s
love
asc
un

50

Montrii adncurilor

astfel de animal n
largul Insulei Mn
(1920)
sau
declaraiile despre
giganticul monstru
serpentiform (lung
de 27 m), observat
de cteva zeci de
martori la 10 iunie
1928,
n
fata
portului Salvador
(Brazilia).

O avalan de
ntlniri
stranii
Dar astfel de
fpturi erau vzute
cu regularitate si n
alte pri ale lumii.
n 1920 au fost
semnalate
numeroase apariii
de montri acvatici
cu
aspect
dinosaurian
n
marele ru Orange si
pe
reeaua
afluenilor
Rului
Vaal (Transvaal Africa de Sud).
In 1923, o serie
de rapoarte fcute de
fermieri, turiti si
chiar poliiti au
afirmat existena n
Lacul Echo (din
statul Nebraska S.U.A.) a unui
animal de 10-15 m
lungime, cu gt
serpentiform si cap

de
reptil
, dar
avnd
un
corn"
pe
frunte.
Anim
alul
era
carniv
or,
atacn
d oile
si
vitele
care
venea
u la
adpat
pe
maluri
le
laculu
i.
n
1924,
civa
marto
ri au
descri
s
o
fptur

uria
,
negru
cafeni
e, cu
aspect
serpen
tiform
, care
tria

n apele Lacului
Turtle
din
Saskatchewan
(Canada).
La 24 mai 1925,
echipajul
unui
trawler american a
vzut un monstru
marin asemntor
unei anghile, dar
avnd 40-45 m
lungime.
Fptura
nota cu mare vitez
n largul coastelor
statului
Massachusetts
(S.U.A.); martorii au
observat c animalul
nu scotea capul din
ap ca s respire,
deci este posibil s fi
fost, ntr-adevr, o
anghil
gigantic
din
specia
descoperit
de
Brunn si Beebe.
Tot n 1925,
trupul
parial
descompus al unei
fpturi cu capul
enorm, gtul lung de
10 m si corpul de 15
m a fost aruncat de
valuri pe o plaj din
Santa Cruz (statul
California - S.U.A.).
Biologii americani
care au examinat
craniul
(singura
parte recuperat) au
identificat fptura
ca fiind o balen
cu
plisc"
caracteristic

O istorie tumultuoas

51

v;----------------------------------

1 Pacificului de Nord, dei conformaia craniului diferea de a lui

l Berardius bairdi (genul Berardius, familia Ziphiidae, subordinul
\\Qdontoceti, ordinul Cetacea), singura specie de balene cu plisc
jicare triete n Pacificul de Nord si Marea Bering. De altfel,
j B. bairdi nu depete 13 m lungime si nu are, practic, gt! l In
1928 au fost semnalate zeci de apariii ale unor fpturi cu ^
aspect dinosaurian si gtul lung, serpentiform, n lacurile Erie, '
Huron si Superior si n estuarul Fluviului St. Lawrence (Ontario j
-Canada).
S In vara lui 1929, numeroi martori (printre care si militari
^francezi) au raportat animale asemntoare plesiosaurienilor n
! marile ruri din apropierea oraului Vientiane (pe atunci capitala
> Regatului Laos, care fcea parte din Uniunea Indochinez, aflat
J sub protectoratul Franei).
l
La 28 februarie 1932, sute de locuitori din portul Cherbourg
i
| (Normandia - Frana) s-au adunat s contemple carcasa unei f pi turi lungi de 10 m, euat pe plaja de la Querqueville. Animalul
J ^avea un gt subire (msurnd jumtate din lungimea total), un
'* cap ciudat, asemntor cu al unei cmile", dar cu coli conici,
iireptilieni, si dou nottoare ca de foc", n partea anterioar a
\ corpului. Fptura arta exact ca un elasmosaur, dup cum o
descriseser, cu doar 10 zile nainte, marinarii i cpitanul remorcherului Tygboat 117. Dei ziarele au relatat pe larg cazul iar
autoritile locale au ntocmit un raport, nici un zoolog francez
nu a avut curiozitatea s vin pentru a vedea creatura euat la
Querqueville!
La sfritul anului 1932, ling orelul Gourock (Estuarul
Rului Clyde - Marea Britanic), apele au aruncat pe o plaj un
animal pe care zeci de martori 1-au identificat cu un... plesiosaur.
Fptura era de culoare nchis, avea gt i cap de arpe, lungimea
de 9 m i trupul i se pstrase n stare bun. Dar, spre uluirea

52

Montrii adncurilor

localnicilor si a
presei, n loc s fie
dus la muzeu,
reprezentani
ai
Royal Navy au ar$o si au ngropat
resturile sub un
teren de sport.
Ziaritilor
scandalizai nu li s-a
dat nici o explicaie
pentru
bizarul
comportament
al
Marinei Regale...
La 7 iulie 1933,
ctiva martori au
semnalat prezena
unui
animal
serpentiform lung
de 27-30 m, cu
pielea de culoare
nchis si capul
asemntor cu al
unei
anghile.
Fptura
nota
onduln-du-se
pe
orizontal n apele
Lacului St. Lucia
(Natal - Africa de
Sud). In noaptea
urmtoare,
ali
martori au vzut un
animal asemntor
n mare, la l 600 m
distan de rmul
Natal-ului.
n
decembrie
1941, dou carcase
aflate ntr-o stare
avansat
de
descompunere,
si
cntrind
fiecare
cteva tone au fost

aduse
de
valuri
pe
coasta
Scoie
i de
Nord,
Fptur
ile
moart
e
aveau
gturi
foarte
lungi,
trupur
i
fusifor
me,
cozi
conice
,
ascuit
e
si
capete
ca de
arpe.
Zoolo
gii
britani
ci au
consid
erat c
era
vorba
de
cadavr
ele
unor
rechin
ibalene
, roase
de

n lunile iunie septembrie 1947, un

monstru cu aspect
de plesiosaur i
lungimea de 18 m a
fost raportat de zeci
de martori (pescari,
turiti, paznici de
coast) n largul
zonei Tiger Rocks
-Isipingo (Natal Africa de Sud).
n
noiembrie
1947, un arpe de
Mare uria a fost
vzut notnd la
suprafa, n largul
oraului Vancouver
(provincia British
Columbia - Canada),
de ctre 87 de
persoane,
printre
care chiar cpitanul
portului.

O istorie tumultuoas

53

n decembrie 1947, cargoul american Santa Clara (8.600 tdw)

parcurgea ruta New York (S.U.A.) - Cartagena (Columbia), cnd,
la 219 km est de Capul Lookout (statul North Carolina - S.U.A.),
ctiva ofieri au zrit un animal straniu. Iat ce consemna cpitanul navei n jurnalul de bord:
John Axelsohn, cel de-al treilea secund, a vzut deodat un
cap de arpe, care se nalta din ap la o distant de circa 9 m de
tribordul vasului, n apropierea provei. Exclamaia sa atrgnd
atenia celorlali doi ofieri, toi au nceput s examineze uluii
ciudata fiin ce plutea de-a lungul vasului, trecnd apoi pe sub
puntea de comand si disprnd la pupa.
Capul animalului era lat de 0,75 m, gros de 0,60 m si lung de
1,5 m. Corpul, cilindric, atingea 0,90 m diametru, iar gtul 0,30 m.
Cnd monstrul a trecut pe sub puntea de comanda, ofierii au
observat undele din jurul lui colorndu-se n rou pe o suprafa
de 9-12 m2 (...)
Apa devenise uleioas, probabil de la sngele animalului pe
care l izbisem cu prova. Martorii nu au putut repera la babord
cealalt jumtate a fpturii (de unde au dedus c nava o tiase n
doua - n.a.) (...).
Fiina aceea rnit s-a zbtut n agonie tot timpul ct a rmas
n cmpul lor vizual. Pielea sa era de culoare cafenie nchis, neted si alunecoas, fr aripi nottoare, pr sau vreo proeminent pe cap, gt sau pe partea vizibil a corpului".
Relatarea martorilor, confirmat si de ctiva marinari (care
estimaser lungimea prii vizibile a animalului la circa 15 m) a
aprut n cteva ziare americane, ntr-o prestigioas publicaie
britanic specializat n probleme maritime, The Marine
Observer", si a fost reluat att de Heuvelmans n Le Grand
Serpent de Mer", ct si de Akimuskin n Pe urmele unor animale
rare si nemaintlnite".

54

Montrii adncurilor

n
luna
decembrie 1948, pe
malul Insulei Dnuk
(statul Queensland Australia) a fost
aruncat de furtun
carcasa unui animal
necunoscut,
cntrind
cteva
tone. Martorii au
descris fptura ca
fiind asemntoare
cu
o
testoaspieloas
enorm,
aplatizat, de forma
unui
ptrat
cu
colturile rotunjite,
acoperit fde o piele
extrem de dur sub
care se ascundeau
nenumrate
plci
osoase. Din trupul
animalului
ieeau
cioturile a patru labe
groase, precum si
rmiele unui gt
cu
tendoane
puternice si 'ale unei
cozi conice, scurte.
Capul
fusese
devorat de rechini.
Remarcabil, aceast
descriere
se
potrivete
perfect
unei
placo-donte
numite
Henodus
(familia
Henodontide, ordinul
Placodontia) care a
trit n Triasicul
Superior
si
a
disprut,
teoretic,
acum 200 milioane
de ani!

H
e
n
o
d
u
s,
d
i
n
f
a
m
il
i
a
P
l
a
c
o
d
o
n
t
e
l
o
r
c
u
p
l
a
t
o

(
d
u
p

K
i
r
k

),

O istorie tumultuoas

55

In ianuarie 1960, presa francez dezbtea in extenso rapoartele marinarilor, turitilor si ale locuitorilor din Bordeaux
(Estuarul Gironde - Frana), care declarau c au vzut n largul
portului un arpe marin uria. Animalul nu a putut fi identificat, dar seriozitatea martorilor era indiscutabil.
In seara de 18 martie 1960, trei preoi din Dublin (Mathew
Burk, Daniel Murray si Richard Quigley) pescuiau pe Lacul Ree,
n dreptul orelului Holly Point (Irlanda). Brusc, apele au fost
despicate cu zgomot tuntor de un animal serpentiform, cu cap
de piton lung de peste l metru. Trupul i era fusiform, ngroat
la mijloc si avea patru nottoare ca de foc; gtul, lung de circa
5 metri era foarte mobil, iar coada a rmas sub ap, nefiind vizibil pe ntreg parcursul observaiei. Fptura avea culoarea cafeniuroscat si se deplasa lent, ondulndu-se n plan vertical, la distant
mic de barc, fr s-o ia n seam.
Martorii au relatat cazul unor ziare mai importante, precum
-; si autoritilor responsabile de Pescuitul Interior si Fauna Acvatic
'< i din Irlanda.
Explicaiile zoologilor au atins ns culmea ridicolului: ceea
ce vzuser preoii era un ir de vidre, un nod" de tipri excitai sau chiar un... minisubmarin, spion sovietic!
In august 1960, doi pescari profesioniti, Patrick Ganley si
Joseph Quingley au prins n nvod un animal uria, ce le-a
remorcat barca pe cteva zeci de metri, dup care a rupt plasa
groas si a scpat, la 18 m admcime si la 800 m de locul unde
vzuser preoii animalul descris n martie. Dup ce cazul a fost
relatat de ziare, doi englezi au trimis o scrisoare redaciilor
respective, afirmnd c si barca lor de 3 tone fusese remorcat o
poriune din Lacul Ree, de o fptur care mucase din momelile
aruncate de ei, n vara anului 1958. A urmat scrisoarea proprietarului unui iaht de croazier, ce relata c nava sa izbise n luna

56

Montrii adncurilor

iulie 1959 ceva

mobil, aflat n
mijlocul
lacului,
acolo
unde
adncimea depea
40 m.
Trebuie spus c
folclorul
irlandez
abund n legende
despre piast, peist
sau ollpheist, cum
snt numite fpturile
acvatice cu aspect
dinosaurian care se
presupune c ar tri
n multitudinea de
lough-uri (lacuri) si
ruri mari din ara
Cmpiilor
de
Smarald".
Astfel,
Lough Berg ar fi
locul unde eroul
popular Fenian a
ucis un monstru
acvatic enorm, cu
gt si cap de arpe,
care i-ar fi devorat
nsoitorii. Sfntul
Mochua din Balla
meniona
ntr-o
cronic din secolul
al VH-lea c a fost
martor la uciderea
unui om pe Rul
Shannon, de un
animal
carnivor
avnd
aspectul
asemntor cu al
unui
plesiosaur
(dup cum reiese
din
descrierea
cronicarului).
O

legend

datnd
de 12
secole
amintete
c
Sfntu
l
Cohna
n din
Drom
ore a
salvat
o fat
atacat
, pe
cnd
se
sclda
n
Lough
Ree,
de o
fptur
care
semn
a cu
un
balau
r",
avnd
un cap
enorm
, de
arpe.
In
cepn
d din
secolu
l
al
IX-lea
au
existat

nenumrate cazuri
consemnate
n
cronici si, mai
trziu, n ziare,
lucrri de tiinele
naturii sau istorice,
despre apariia unor
mari
fiine
cu
aparen reptilian
n lacuri ca Mask,
Bran, Graney, Ree,
Glendarry, etc. Or,
dac astzi motivul
ar putea fi atragerea
turitilor amatori de
senzaii tari, este
foarte
puin
plauzibil s se fi
ntmplat la fel n
secolele XII-XVI,
cnd
turitii"
(trupele
engleze
invadatoare)
erau
ntmpinai
de
localnici cu sabia,
n vara anului
1960, ctiva martori
au descris o fiin
neagr, cu cap de
arpe, gt lung si
corp ngroat la
mijloc, care tria n
apele marelui lac
canadian Manitoba.
Animalul a fost
fotografiat si filmat;
n
ciuda
numeroaselor
contestri
ale
acestor probe, nici
un expert nu a reuit
s demonstreze pn
astzi c ar fi contrafcute. Monstrul
din Lacul Manitoba

(sau
Mani
pogo"
)
a
fost
vzut
de
circa
150
marto
ri
ntre
1908
i
1957,
iar n
1962,
doi

O istorie tumultuoas

57

pescari, John Konefell si Richard Vincent 1-au fotografiat,

Clieul a fost analizat si declarat veridic de poliia canadian; el
a imortalizat o fiin necunoscut, cu vag aspect dinosaurian.
In sfrsit, n august 1960, o carcas cntrind circa 9 tone a
euat pe coastele Tasmaniei. Inform, devorat parial si semiputrezit, carcasa a fost analizat de zoologii australieni, care nu
au putut stabili crei specii aparineau esuturile, ns au exclus
cetaceele, calmarul gigant, pinipedele, rechinii si mantalele uriae
(Manta birostris) - ceea ce nu las alternative printre animalele
marine cunoscute astzi, care s ating asemenea dimensiuni.
La 19 august 1963, numeroi martori au vzut n largul coastelor statului New Jersey (S.U.A.) un arpe de Mare" lung de
peste 12 m.
n 1964, exploratorul si navigatorul solitar francez Robert le
Serrec a naufragiat n zona Marii Bariere de Corali (Australia).
Mai nainte ns, reuise s fotografieze si apoi s filmeze un
animal serpentiform gigantic (masurnd 22-24 m), n Marea
Coralilor. Materialul su documentar, analizat de zoologii francezi
este netrucat, dar insuficient pentru a putea clasifica strania
fiin. Despre incident au scris att Robert le Serrec (n volumul
Autour de Monde" - n jurul lumii", jurnalul cltoriei sale de
cinci ani pe mare, publicat la Paris n 1967), ct si biologul american Ivan T. Sanderson n revista True" (1965).
La 15 aprilie 1969, n dreptul portului Kodiak (Insula
Kodiac, Golful Alaska, statul Alaska, S.U.A.) a fost detectat cu
ecograful (ASDIC) silueta unei fiine lungi de 60 m si avnd
patru labe nottoare. Monstrul (de dimensiuni duble fa de o
balen albastr!) se deplasa destul de rapid, la mare adncime,
dup cum scriau M.A. Persinger si G.F. Lafraiere n Space-Time
Transients and Unusual Events" (Treceri spatio-temporale si
evenimente neobinuite"}.

58

Montrii adncurilor
y\.

In iunie 1973,
arhitectul
Neil
Blyth a vzut o
fiin cu git lung si
cap
de
arpe
nlndu-se la 2 m
deasupra
apelor
Rului Airey, chiar
n
locul
unde
acestea se vrsau n
mare, nu departe de
oraul Melbourne
(Australia).
Animalul
avea
pielea de culoare
nchis (neagr sau
cafenie), nottoare
lungi, ca de foc, i
semna izbitor cu un
Plesiosaurus,
De
altfel, plesiosaurii
dominau apele puin
adnci si calde ale
Mrii
Cretacce,
care tia n dou
Australia acum 100
milioane de ani.
Centrul acestei foste
mri
este
zona
Richmond de astzi,
extrem de bogat n
fosile de plesiosauri
cu
gt
scurt,
elasmosauri cu gt
lung si kronosauri.
Dr. Mary Wade
de
la
Muzeul
Fosilelor Marine din
oraul Richmond, a
catalogat specii de
plesiosauri
cu
lungimea de 28 m,
elasmosauri
ca
Wooungasaurus (10

m
lungi
me) si
kronos
auri ce
atinge
au 20
m
(dintre
care 2
m
numai
craniu
l),
avnd
dintibaione
t de
20-30
cm.
Att
ea, ct
si un
reputa
t
specia
list
australian
n
paleo
ntolog
ie i
fosile
marin
e,
doctor
ul
Arthu
r
Cruick
shank,
consid
er c
nu
este

Montrii
lacurilor nordamericane
i
n iulie 1974,
Barbara Clark, o
adolescent venit n
vacan, nota n
apele
lacului
canadian Okanagan
(provincia Brtish
Columbia), n jurul
unei
platforme
construit la cteva
sute de metri n larg.
Deodat a simit
atingerea unui trup
aspru, care i se freca
de spinarea goal. A
pornit n grab spre
platform si, pe cnd
i suia scara, s-a
ntors la timp ca s
vad un animal serpentiform,
de
culoare
cenusiualbstruie aflat la
doar 5 m deprtare.
Capul i era sub ap,
dar spinarea i s-a
arcuit deasupra; avea
10 m lungime, 1,2 m
lime i se termina
cu o nottoare
caudal

O istorie tumultuoas

59

asemntoare cu aceea a unei balene" (OMNI", februarie 1988).

Martora nu a vzut sau auzit jetul de la respiraia animalului, care
s-a scufundat n cteva secunde.
Lacul Okanagan are o suprafa de peste 200 km2. Triburile
de indieni din zon (n special Shushwap) cunoteau de secole
existena lui N'ha-a-itk, un monstru acvatic cu trupul lung, nottoare ca de foc si coad de balen. Imagini gravate cu stngcie
pe pietre si lemne sau pictate pe piei, ca si legendele despre
spiritul lacului", cel care ataca oamenii numai cnd acetia i
nclcau teritoriul, aventurndu-se n larg, dateaz din secolele
XI-XVI. Odat cu venirea primilor coloniti albi, observaiile
s-au nmulit (peste 200 au fost consemnate numai ntre 1801 si
1912), iar n 1926 numele monstrului a fost schimbat n
Ogopogo" (dup un foarte popular cntec dintr-un music-hall
londonez).
Rapoarte cu un nalt grad de credibilitate snt, de exemplu, cel
al cpitanului Thomas Shorts, a crui nav a ntlnit n 1890 o fptur serpentiform lung de circa 5 m, cu cap ca de berbec" i
nottoare de foc", si cele cteva zeci de relatri independente
din noiembrie 1926, cnd Ogopogo" a fost deosebit de activ.
n 1914, cadavrul intrat n putrefacie al unui animal lung de
15 m a fost gsit pe o plaj a lacului, dar nici un zoolog nu a
catadicsit s se deplaseze la fata locului. La 2 iulie 1959, doamna
Kray si familia Watson au vzut, n timpul unei plimbri cu barca
n rada portului Kelowa un trup sinuos, lung de 10 m, alctuit
din cinci unduiri situate la distane de 0,60 m una de alta. Animalul urmrea un banc de peti i nota cu mare vitez, fcnd
ntoarceri brute si lsnd n urm-i o dung lat de spum".
Federaia Naturalistilor din Columbia Britanic a conchis c
ar fi vorba de o iluzie optic, produs de micarea unei unde
neobinuite pe suprafaa neted a apei, si aprut n condiii

B^WI

60

Montrii adncurilor

E
v
ol
u
ia
c
et
a
c
e
el
o
r:
A
-

Mesonychidae;
B - Protocetidae;
C
Dorudontidae
(nrudite
cu
BasilosaurusZeuglodon);
Squalodontidae;
E - Delphinidae
(arhiva
autorului).

O istorie tumultuoas

61

particulare de iiuminare". Ar mai fi de explicat cum putea o

und (orict de neobinuit) s-si schimbe direcia prin ntoarceri brute si s se onduleze deasupra valurilor!
La cteva zile dup prima observaie, doamna Campbell a
vzut un animal asemntor de pe peluza casei sale din Kelowa.
Tot n iulie, editorul ziarului Vernon Advertiser", dl. R.H. Miliar
si soia sa navigau cu un iaht n mijlocul lacului, cnd un animal
cu cap de arpe a ieit la suprafa si a notat cteva minute n
raza lor vizual cu viteza de 24-27 km/h. Pe 21 august, reverendul W.S. Bean, rector al Bisericii Anglicane din oraul Penticton
1-a zrit pe Ogopogo snind din apele lacului, n dreptul oraului Naramata. (In septembrie 1950, familia Miller raportase deja
apariia unei fpturi albstrui, lungi de 10-12 m, care nota cu
micri verticale sinuoase n lac, n apropiere de Naramata.)
Intre 1950 i 1996, cercettoarea Ariene Gaal a nregistrat si
analizat 200 de observaii demne de ncredere despre animalele
serpentiforme din Lacul Okanagan. Unele rapoarte, ca acela al
lui Art Folden (august 1968) snt nsoite de fotografii sau filme
ale unor fpturi serpentiforme de mari dimensiuni. Filmul lui
Folden a fost analizat de experi ai poliiei si armatei canadiene
care au certificat c nu fusese contrafcut. El arat o fiin de 20 m
lungime si circa 2 m grosime la mijloc, care nota cu mare vitez
la 300 m deprtare de mal. Capul nu se vede, iar nottoarea caudal nu este vertical, ca n cazul petilor sau ichtyosaurilor.
Aceasta argumenteaz teoria specialitilor americani Richard
Greenwell i Roy Mackal, care susin c Ogopogo ar fi urmaul
speciilor Basilosaurus-Zeuglodon, ce au populat apele din
regiune n Eocenul superior.
n anul 1975, patru adolescente au vzut un monstru cenuiuverzui, cu aspect de plesiosaur n apele Golfului Cardigan (ara
Galilor). Raportul a fost confirmat de observaiile echipajului

62

Montrii adncurilor

unui trawler local,

care pescuia n golf
n seara aceleiai
zile si a ntlnit o
fiin identic.
La 25 aprilie
1976,
trawlerul
japonez
Zuiyo
Maru a prins n
nvoade cadavrul
unui
animal
straniu, n largul
insulei sudice a
Noii
Zeelande.
Fptura avea 11 m
lungime,
trupul
fusiform,
patru
nottoare ca de
broasc estoas,
coada conic, un
gt
msurnd
jumtate
din
lungimea total si
un cap reptilian, cu
dini
uniformi,
conici. Pescarii au
fcut
cteva
fotografii, apoi au
aruncat leul n
mare, de team c
le va strica recolta
de peste, fr s-i
dea seama c acea
carcas
n
descompunere
valora mai mult
dect ntreaga nav.
Nici mcar un
fragment
din
schelet nu a fost
pstrat,
spre
regretul
profesorului

Yoshi
nori
lamiz
uni,
direct
orul
gener
al al
Depa
rtame
ntulu
i de
Cerc
etri
Zool
ogice
din
cadru
l
Muze
ului
Natio
nal
de
tiin
e al
Japon
iei.
Com
parn
d
fotog
rafiil
e si
descr
ierile
mart
orilor
ocula
ri cu
fosile
le
elas
mosauril

or care triau acum

100 milioane de ani
n Marea Cretacic
Australian, prof.
Iami2uni a opinat c
fptura pescuit de
trawler nu era
peste, cetaceu sau
vreun alt mamifer
marin, ci, n mod
cert, o reptil
preistoric, o aanumit fosil vie".
In 1977, o
echip de zoologi a
ncercat zadarnic s
prind o creatur
lung de 7-8 m, care
se deplasa rapid, la
civa
metri
adncime, n Iacul
canadian
Ponongamook.
Animalul a fost detectat cu sonare
perfecionate
si
filmat de cinci ori
cu
camere
subacvatice
acionnd automat
la trecerea unei
fiine
de
mari
dimensiuni.
Fotografiile
reprezint o siluet
serpentiform, cu
trupul ngroat la
mijloc, care noat
ondulndu-se
vertical.
Trebuie
remarcat
c,
ncepnd cu 1923,
zeci de rapoarte
indic prezena n
Lacul

Ponon
gamo
ok a
unor
mari
anima
le
necun
oscute,
negrealbstr
ui,
caj-e
seam
n cu
dispr
utul
Basilo
sauru
s. :;
In
aprilie
1982,
revista
OM
NI"
consac
ra un
vast si
exhau
stivj
articol
mont
rilor
acvati
ci din
Lacul
Cham
plain,
aflat
la
granit
*

O istorie
tumultuoas

63

Arc
hae
oce
te
(du
p
Sav
age
si
All
en).
De
sus


n
j
o
s
:
P
a
k
i
c
e
t
u
s
,
P
r
o
t
o
c
e
t
u
s
,
Z
y
g
o
r
h
i
z
a
,
B
a
s
i
l
o
s

64

Montrii adncurilor

americanocanadian. Cu o
suprafa de sute de
kilometri
ptrai
(lungimea: 176 km,
limea: 64 km,
adncimea: 150 m),
lacul are forma
actual de cteva mii
de ani. Acum 14.000
de ani, la sfrsitul
Glaciatiei Wiirm, era
un golf prelung,
avnd legtur cu
oceanul; n anii 10
500 .e.n. devenise
un estuar cu gura
ngust, apoi, dup
circa 2.000 de ani
regiunea de coast sa nlat, nchi-znd
canalul spre mare si
rurile au umplut
bazinul rmas cu
ap
dulce.
Profesorul
Peter
Evans,
de
la
Universitatea
din
Oxford a gsit fosile
de Basilosaurus pe
fundul
Lacului
Champlain,
n
apropierea
zonei
dinspre ocean. Ca si
cryptozoologul
Richard Smith, prof.
Evans crede c, n
condiiile particulare
ale acestui ambient
favorizat,
Basilosaurus, lipsit
de dumani sau
concureni naturali,

s-a
putut
adapta
si
a
supra
vieuit
pn
astzi.
La
cul a
fost
desco
perit
n
1609
de
explor
atorul
Samu
el de
Cham
plain
(15671635),
primul
europe
an ce a
menio
nat att
monstrul
local,
ct i
pe cel
care
aprea
n
Estuar
ul St.
Lawre
nce.
Intre
secolel
e
XVII

si
XX
s-au
consemnat peste 300
de mrturii despre
existenta n aceast
considerabil
ntindere de ap a
unor animale lungi
de 15 m, cu trupul
negru-strlucitor, cu
dini conici si siluet
de torpil. Printre
meniunile foarte
credibile
atestate
documentar
se
remarc
11
declaraii simultane
si independente ale
unor
coloniti
francezi si englezi
care
au
vzut
monstrul n 1819,
zecile de relatri
ale pasagerilor si
echipajului navei
Curlew (ce 1-a
ntlnitn 1871) si
rapoartele din 1899,
cnd fptura s-a trt
afara
din
ap,
naintnd ctiva metri
pe plaj n urmrirea
unui cerb venit s se
adape
(comportament
similar cu cel al
orcilor, cnd atac
pinguinii sau focile
de pe rm).
In secolul XX sau nregistrat 150 de
rapoarte demne de
ncredere, ale unor
persoane
ce
susineau c au
vzut un animal

lung,
negru
sau
albast
runchis,
cu
trupul
aidom
a unui
arpe
foarte
gros.
n
august
1977,
Antho
ny si
Sandr
a
Mansi
,
mpre
un

O istorie tumultuoas

65

cu cei doi copii ai lor au fost martorii apariiei unei fiine cu respiraie zgomotoas, care i-a nlat capul la 2,4 m deasupra apei.
Sandra a reuit s-1 fotografieze (color) cu un aparat automat Kodak
Instamatic. Clieul a fost analizat pe computer de un cunoscut
specialist al firmei Kodak, Peter Sutherst, care a demonstrat c
nu fusese trucat. Fotografia este luat de la 45 m si arat gtul si
capul serpentiforme ale unui animal de culoare neagr, care, teoretic, nu exist n fauna lacului. Zoologul Roy Mackal (de la Universitatea din Chicago) susine ca ar fi vorba de un BasilosaurusZeuglodon; zoologul George Zug (de la Institutul Smithsonian)
crede c animalul este un elasmosaur- dar amndoi consider c
nu se poate contesta existenta n acest mare lac a unor fpturi
de dimensiuni remarcabile, nc necunoscute tiinei".
Dup cum se meniona n mai multe publicaii americane
(inclusiv n New York Times"), n 1978, echipajul unui elicopter
de patrulare al US Coast Guard a observat un animal serpentiform uria (fr nottoare vizibile), deplasndu-se rapid, la
suprafa, n largul coastelor Floridei (S.U.A.).
La nceputul anului 1982, sute de persoane au semnalat un
arpe gigantic aprut n apropierea coastelor de vest ale provinciei canadiene British Columbia, n mai 1982, oaspeii prezeni
la o petrecere dat de omul de afaceri Robert Frew n vila sa de
pe rmul Golfului Chesapeake (statul Maryland - S.U.A.) au
observat o creatur serpentiform foarte lung, avnd pielea
ptat ca de pojar". Robert Frew a reuit s filmeze animalul,
producnd ceea ce unii savani consider c ar putea fi primul
film autentic al lui Chessie, arpele Maryland-ului", dup cum
consemna OMN7" n ianuarie 1983.
Aceeai revist amintea, n aprilie 1989, faptul c un animal
acvatic uria este raportat nc din 1816 (de peste 190 de persoane
pn n prezent) n Lacul Memphremagog, de la grania dintre

Montrii adncurilor

statul american Vermont si provincia canadian Quebec. Cea

mai recent mrturie (august 1983) aparine Barbarei Malloy, care
afirm c ar fi vzut un gt ca de arpe si un cap asemntor
celui de cal, dar mult mai mari" ridicndu-se deasupra apei.
Trebuie menionat ns c muli cercettori snt relativ sceptici
cu privire la aceste rapoarte pe motiv c lacul, ca si faimosul
Loch Ness din Scoia, ar fi prea mic ca s permit supravieuirea
unui numr considerabil de exemplare dintr-o specie de fpturi
uriae, fie ele mamifere, reptile sau peti. Or, se consider puin
probabil perpetuarea unei specii de-a lungul a milioane de ani
prin doar cteva exemplare (dei, n anumite condiii particulare
favorabile, faptul nu este imposibil).

Kronosauri n Cambia, elasmosauri n Cornwall

A.

In iunie 1983, adolescentul Owen Burnham, un englez aflat

n vacant n Cambia a descoperit carcasa unui animal neobinuit, aruncat de valuri pe plaja staiunii balneare unde venise cu
prinii si. Adolescentul a fcut cteva desene ale fpturii
(lung de 4,5 m), nainte ca aceasta s fie cioprita de stenii din
mprejurimi. Trimise experilor n zoologie marin de la Universitatea Cambridge, desenele au fost identificate ca reprezentnd
un kronosaur tnr (specie disprut, teoretic, acum 65 milioane
de ani). Cazul a fost clasat ns, considerndu-se c mrturia
unui adolescent nu prezenta destule garanii, dei Burnham nu
avea preocupri legate de zoologie si nu cunotea aspectul unui
kronosaur, fiind convins c a desenat un crocodil necunoscut!
yv

In 1984, echipajul unui mic submarin britanic, destinat verificrii conductelor petroliere din Marea Nordului a raportat faptul c nava fusese atacat de o reptil uria, pe cnd se afla n
imersiune, la 75 km est de litoralul Marii Britanii. Dup cum
relata presa londonez, monstrul, care s-a npustit de trei ori

O istorie tumultuoas

67

asupra submarinului ce-i nclcase probabil teritoriul, era un

arpe lung de aproape 20 m, gros de peste l m, de culoare cafenie nchis si avnd un cap ca de varan", acoperit cu solzi groi.
Echipajul i-a pstrat ns prezena de spirit, izbutind s duc
nava la suprafa si apoi Ia baz.
La 10 iulie 1985, un om de tiin britanic, Eric Bird si sora sa,
Sheila Bird, scriitoare si istoric local, se aflau pe un promotoriu
din apropierea localitii Porthscatho (Cornwall - Marea Britanic).
Deodat, foarte aproape de mal, din valuri s-a ivit un animal
cenuiu, lung de 6-7 m, cu trupul ngroat i gt serpentif orm, msurnd jumtate din lungimea sa total. Era faimosul Morgawr"
(Uriaul Mrii" - n dialectul local) despre care fraii Bird
crezuser ntotdeauna c nu ar tri dect n imaginaia popular.
Legendele despre Morgawr dateaz din secolul VII, ns abia n
1876 un asemenea animal a fost capturat viu, n Golful Gerrans,
la est de Falmouth i, dup ce a fost artat mulimii ngrozite,
autoritile portuare au ordonat s i se dea drumul, de team c
uriaul trup ar fi putut provoca o epidemie, n cazul morii ciudatei creaturi. In 1926, doi pescari au prins n nvod un monstru
marin similar, ns de talie mai redus, care le-a scpat n valurile agitate din sudul portului Falmouth. In 1933, carcasa unei
fpturi ce amintea de o balen cu gt de arpe" a fost adus de
flux n Golful Mount (Cornwall).
Dar avalana de rapoarte despre asemenea fiine a nceput
abia n septembrie 1975, cnd dou locuitoare din Falmouth
(doamnele Scott si Riley) au vzut un animal mare cu spinarea
cocoat i gt lung" care se lupta cu un tipar lung de civa
metri, pe care, pn la urm, 1-a devorat.
n februarie 1976, o martor care (refuznd orice publicitate)
a inut s rmn anonim, a fotografiat n largul Capului
Rosemullion (vecintatea oraului Falmouth), un monstru marin

68

Montrii adncurilor

cu corp dinosaurian,
cu gt lung si cap de
arpe.
Animalul
msura
5-6
m
lungime, iar clieul a
fost
considerat
veridic de specialiti.
Anul 1977 a
reprezentat punctul
culminant al acestui
tip de observaii, n
ianuarie,
Duncan
Viner a vzut un
animal asemntor
unui elasmosaur, cu
lungimea de 12 m,
notnd n largul
Capului
Rosemullion.
(O
fptur identic a
fost ntlnit n
aceeai zi de ctre
un grup de pescari la
gura
Fluviului
Helford.) In luna
mai, doi bancheri
din Londra, venii la
pescuit pe plaja
Parsons
s-au
pomenit n fata unei
reptile cu aspect
dinosaurian, lung
de 12-13 m, care a
ieit din ap la mica
distant de mal,
rmnnd
vizibil
circa 20 de secunde.
In iunie, Morgawr a
speriat
serios
echipajul
unei
ambarcaiuni
pescreti
aflat
ling Capul Lizard.

Anima
lul a
fost
descri
s ca
avnd
trei
cocoa
e, gt
serpen
tiform
si cap
de
foc,
dar cu
ochii
foarte
mari.
Pielea
era de
culoar
e
neagr
, iar
lungi
mea a
fost
estima
t la
12-14
m. La
bordul
vasulu
i
se
afla un
pescar
experi
mentat
,
Georg
e
Vinne
combe
, care
cutrei

erase
apele
Cornwall-ului i pe
cele din jurul Marii
Britanii timp de
patruzeci de ani,
cunoscnd
foarte
bine
toate
vieuitoarele marine
tipice
zonei.
Vinnecombe a fost
profund ocat de
animalul
vzut,
deoarece ironizase
ntotdeauna legendele despre erpii
de Mare" spunnd
c, dac asemenea
fpturi exist, nu se
poate s nu le fi
ntlnit ntr-o viat
ntreag petrecut pe
ocean.
In vara anului
1977
au
fost
semnalate zeci de
apariii
ale
lui
Morgawr, iar Dave
Clarke, redactorulef
al
revistei
Cornish Life" a
reuit
s-1
fotografieze, la 90
m n largul pljii
Parsons. Animalul
avea un cap de foc,
gt serpentiform i
trupul
gros,
lungimea
total
fiindu-i estimat la 18
m. Ulterior s-a aflat
c echipajele a dou
nave (un trawler i
un petrolier) au
observat separat, n
aceeai zi din luna

aprilie
,
o
fptur
cu
aspect
reptili
an,
notn
d n
estuar
ul
Rului
Penry
n.

O istorie
tumultuoas

69

n
sfrsi
t, la
20
febr
uarie
1980
,
Geof
frey
Wats
on a
vzu
t o
fptur
uria
, cu
spin
area
coco
at
si gt
lung,
not
nd n
apro
piere
a
coast
ei, n
zona
Helf
ord
Pass
age.
Inter
esant
de
rema
rcat,
zool
ogii

britanici nu s-au
ostenit s viziteze
mcar
o
dat
Cornwall-ul,
convini
c
localnicii
joac
feste
turitilor
creduli...
La 4 ianuarie
1992, un martor a
izbutit sa filmeze un
monstru
acvatic
lung de 10-11 m,
care
nota
n
marele lac Ikeda
(Insula Kyushu Japonia). Filmul a
fost analizat de
experi si considerat autentic, dar nu
arat dect un
animal cu trup
fusiform i gt
lung, de culoare
cafenie, aflat la
prea mare distant
pentru
a
se
distinge
detalii.
Totui, o asemenea
fptur nu- are,
teoretic, locul ntrun lac ca Ikeda
(acum cteva mii
de ani ns, bazinul
lacului
avea
legtur cu marea).
Tot n 1992,
dou grupuri de
martori (totaliznd
60 de persoane) au
observat separat,
de
pe
Insula
Froson
(Lacul
Storsjon - Suedia),
o reptil marin de
mari dimensiuni,

cu
aspe
ct
dino
sauri
an
inco
nfun
dabil
.
Treb
uie
men
ionat
c
rapo
arte
desp
re
mon
tri
serp
entif
ormi
n
acest
loc
snt
sem
nalat
e
ofici
al
din
1820
,
doct
orul
Pette
r
Olss
on
cons
emn
ndu

n sfrsit, n
aprilie-mai 1998,
circa 40 de martori
au
raportat
6
apariii ale unei
fpturi
care
semna
cu
elasmosaurii,
n
apele
din
apropierea oraului
Melbourne
(Australia),
semnalri similare
fiind fcute de
aproape 80 de
oameni ntre anii
2000 i 2003.

CARUSELUL IPOTEZELOR
"Complexul struului"
Majoritatea zoologilor conservatori susin c aceste relatri
se datoreaz unor iluzii optice, iar arpele de Mare" este orice
altceva n afara de un dinosaurian acvatic. Astfel, se cunosc pn
n prezent nu mai puin de 20 ipoteze asupra identitii acestor
fpturi, impunndu-se constatarea c, din nefericire, cele mai
logice snt si cele mai rar menionate, att n lucrrile de specialitate, ct si de ctre mass-media.
1. Prima categorie de ipoteze, cele mai numeroase, dar si cele
mai inconsistente prin calitatea sczut a argumentelor (lipsa lor
de logic friznd nu rareori absurdul) se remarc printr-o diversitate considerabil de identificri", purtnd, toate, amprenta
aceluiai complex al struului" de care sufer unii cercettori,
ce nu se pot acomoda ritmului vertiginos n care au loc transformrile si reevalurile n tiin.
Se detaeaz pentru nceput ncercrile de a identifica o
fiin vie, deplasndu-se cu viteze de 10-20 noduri si independent de micrile valurilor sau contrar lor (dup cum afirm toi
martorii), cu obiectele plutind inerte la suprafaa oceanului:
iruri de frunze sau alge foarte lungi.
Urmtoarea grup cuprinde tentativele de asimilare a unui
animal serpentiform ce msoar 10-60 m unor fiine de cu totul
alt form (balene albastre) sau avnd siluete diferite si dimensiuni mult mai mici (rechini, toni, elefani de mare, dugongi).
Se distinge apoi o grup de ipoteze amuzante: identificarea
erpilor de Mare" prin grupuri de fiine n locul indivizilor
'

Caruselul ipotezelor

71

singulari. Astfel au fost amintite irurile de psri plutind la

suprafaa apei (!), delfini notnd n linie (dei delfinii nu noat
n acest mod) i, mai ales, crdurile focilor de Groenlanda, ce se
deplaseaz n iruri lungi, una dup alta, sltnd cteodat deasupra valurilor si dnd impresia micrii unui trup uria, arcuindu-se n ocean. Zoologul Newton afirm c, observate de la mare
distant, aceste crduri au dat natere legendei" despre erpii
de Mare", teoria sa nelund ns n considerare nici unul dintre
rapoartele cunoscute si deosebit de valoroase din istoria incidentelor cu animale serpentiforme vzute de la mica distant.
Urmeaz apoi afirmaiile despre o posibil confuzie cu erpi
marini obinuii (care ating ns foarte rar 2 m lungime); erpi
teretri (boa, anaconda, pitoni) nimerii accidental n ocean
(omindu-se faptul c dimensiunile acestora nu depesc 10-14 m,
iar o reptil terestr nu ar supravieui dect foarte scurt timp n ap
srat, neputnd ajunge n mijlocul Atlanticului sau Pacificului)
i, n sfrit, cu broatele estoase. Intr-adevr, estoasele cu gt
de arpe (genul Hydromedusa) au un cap turtit, situat la extremitatea unui gt serpentiform ieit mult din carapace i aproape
neretractabil. Dar ele snt animale terestre de dimensiuni mici
(20 cm lungime specia australian, Chelodina longicollis i maxim
30 cm cea argentinian, Hydromedusa tectifera) i, oricum, au o
plato osoas distinct, foarte vizibil n cazul cnd s-ar admite
prin absurd ivirea unui exemplar msurnd 30 m, czut ntmpltor n mare! In ceea ce privete broatele estoase marine
pieloase, campioana lor, Luthul (Dermochelys coriacea), atinge
2-2,5 m lungime, 600-700 kg greutate i are carapacea acoperit
cu o piele groas, ca a balenei. Dar gtul scurt, labele anterioare
extrem de lungi si forma oval-aplatizat a corpului fac imposibil
confuzia cu un arpe, chiar admind apariia unui gigantism
accidental.

72

Montrii adncurilor

Chelodina longicollis
- dup Brehm.

Ultima ipotez
din aceast categorie
susine c martorii ce
au semnalat fiine
serpentiforme uriae
au fost indui n
eroare de apariia la
suprafa a unui
calmar din specia
Architheuthis Dux,
ale crui tentacule
pot ajunge la 30 m
lungime (dup cum
au
confirmat
fragmentele
descoperite
n
stomacul
marilor
casaloti).
Dar
aceast ncercare de
a explica fenomenul
nu tine seama de
faptul c un tentacul
nu poate pluti mult
timp separat de
restul corpului; or,

observ
atorii
nu au
vzut
niciod
at
calma
rul sau
celelal
te
nou
brae
ale
sale,
ci
unul
singur
.
In
plus,
se
impun
urmt
oarele
consta
tri:
un
tentac
ul nu
are
cap de
arpe,
piele
lucioa
s,
cafeni
e
nchis
sau
solzi
de
reptil
, nu
noat
independe
nt, nu

poate s nu aib
ventuzele proprii
caracatielor (uor
identificabile
de
martorii oculari) si
nu posed nottoare
dorsale, laterale si
creast zimat. In
sfrit,
calmarii
gigani

Caruselul
ipotezelor

73

e
v
it

a
p
el
e
c
al
d
e,
p
r
e
f
e
r
n
d
u
le
p
e
c
el
e
c
u
te
m
p
e
r
at
u
r

m
ai
s
c

zut, ceea ce
ar
elimina
aceast
"explicaie" n
peste jumtate
din cazurile
citate.

Basilosa
ur sau
Megophi
as?
2.
Urmtoarea
grup
cuprinde doar
dou ipoteze,
care
admit
realitatea
existentei
arpelui de
Mare",
dar
susin c nu
ar fi vorba de
o reptil sau
un
dinosaurian,
ci
mai
degrab de un
mamifer
primitiv
gigantic.
Adepii
primei
ipoteze, Roy
Mackal
si
zoologul
Phillip Gosse
de
la
Universitatea
din Chicago
consider
aceste fiine ca
fcnd
parte
din
familia

ce
ta
ce
el
or
pr
i
m
iti
ve
ap
r
ut
e
n
E
oc
en
si
di
sp
r
ut
e
ac
u
m
20
m
ili
oa
ne
de
an
i.
A
stf
el,
M
ac
ka
l
cr
ed
e
c

ar fi vorba de
zeuglodoni, o
subspecie
evoluat din
subordinul
fosil
Archaeoceti,
avnd
lungimea de
18 m si un
aspect general
asemntor
crocodililor
actuali (coad
foarte lung,
corp
cilin<dric,
cap
alungit cu flci
triunghiulare
etc).
Gosse
este de prere
c majoritatea
rapoartelor
indic
mai
curnd
basilosauri,
animale ce au
trit n Eocen
i despre care
mult vreme sa crezut c ar fi
reptile, ceea ce
explic
denumirea
tiinific:
Basilosaurus.
Abia cnd s-au
descoperit
fosile
complete ale
acestor fpturi
lungi de 25 m
s-a constatat
c ele erau
mamifere, cu
trup fusiform,

co
ad
a
ex
tr
e
m
de
lu
ng
,
do
u
n
ot
t
oa
re
pe
ct
or
al
e
at
t
de
sc
ur
te
n
c
t
n
u
fo
lo
se
au
la
ni
m
ic
(a
ni
m
al

ul deplasnduse
prin
ondulaii
verticale) si un
cap mic n
raport cu restul
corpului, dar
avnd flcile
prevzute cu
dou tipuri de
coli redutabili
(cei din fa
conici, cei din
spate ca nite
ferastraie).
Aparent,
ipoteza susmenionat ar
constitui un
rspuns; dar,
n nici un caz,
el nu poate fi
definitiv
si
complet.
In
primul
rnd
pentru
c
multe rapoarte
menioneaz
fpturi
cu
aspect
si
comportament
evident
reptiliene;
dac animalul
care a speriato
"W-

74

Montrii adncurilor
pe Barbara Clark,
cele
din
Lacul
Champlain si Golful
Along sau cel vzut
de Meade-Waldo si
Nicoll ar putea fi
considerate mamifere, cel care a atacat
submarinul britanic
n 1984 si cel ntlnit
de H.M.S. Daedalus
preau mai curnd
reptile.
Cetaceele
arhaice nu aveau
solzi si cap de arpe
asemeni animalului
vzut n 1817 si nici
creast zimat, ca
majoritatea
fpturilor observate
n Pacificul Central
si de Nord.
A
doua
categorie
din
aceast
grup
cuprinde
ipoteza
Oudemans-Racovit.
Dei
naturalistul
romn optase pentru
mamifer, manifesta
ns serioase rezerve
cu
privire
la
ncadrarea
lui
Megophias printre
pinipede
(foci,
morse
etc.).
Principalul
argument
al
lui
Oudemans
era
faptul c erpii
noat prin micri
ondulatorii laterale,
pe cnd mamiferele

(fie
ele
cetace
e sau
foci)
noat
ondul
nduse n
plan
vertic
al.
Dar
natura
listul
oland
ez nu
tia c
dinosa
urienii
marini
din
ordinu
l
Sauro
pteryg
ia, att
nothos
aurii,
ct i
plesio
saurii
sau
elasm
osauri
i
notau
ondul
ndu-se
n
plan
vertic
al,
fapt
desco

perit
abia
n
ultimele
decenii,
dup
analiza
comparat
a
fosilelor
i
a
poziiilor n care au
fost gsite, n plus,
o serie de rapoarte
indic
ondulaii
laterale n cazul
fpturilor exclusiv
serpentiforme.
n 1970, un
reputat oceanolog
romn, acad. Eugen
Pora, spunea: n
marile gropi abisale
se gsesc forme de
animale strvechi fosile vii - care, cu
milioane de ani n
urm, i petreceau
viata la suprafaa
oceanului. Datorit
apariiei unor vieti
mai bine dezvoltate,
formele primitive sau
retras
n
adncuri,
unde
condiiile snt ns
mai grele. Acolo sau adaptat mediului,
supravieuind pn
astzi.
Adulii
triesc la mare
adncime, dar se
reproduc
n
straturile superioare
sau
chiar
la
suprafaa
mrii,
unde puietul se
poate hrni mai bine
(...) Este foarte
probabil
ca
n
prile sudice ale

Ocean
ului
Planet
ar s
trias
c
anima
le de
dimen
siuni
uriae
. S
fie
arpel
e de
Mare
reptil
,
dinos
aur, s

Caruselul ipotezelor

75

fie mamifer? Nu exist nc destule dovezi pentru a se face o

asemenea precizare".
Sintetiznd datele adunate n ultimele dou secole se poate
constata c, fr ndoial, montrii acvatici observai n lacurile
canadiene si cei din Golful Along prezint asemnri izbitoare
cu Archaeocetele din Eocen, Zygorhiza si Basilosaurus-Zeuglodon.
Ipoteza Oudemans-Racovi este doar o posibilitate teoretic,
animalul descris de ei si numit Megophias neavnd corespondent n lumea vie terestr sau printre speciile fosile. Dac ns o
parte a fenomenului cunoscut ca apariiile arpelui de Mare"
poate fi identificat prin existenta unei specii de Archaeocete
care a supravieuit pn astzi n unele zone ale Terrei,
favorizate de condiii particulare, soluia nu se poate aplica dect
n cel mult 25% din cazurile semnalate.

Anghile-gigant
3. Penultima grup cuprinde o singur ipotez, ce susine c
arpele de Mare ar fi n realitate o anghil gigantic, necunoscut tiinei. Anghilele (ordinul Apodes, familia Murenidae)
ating dimensiuni de 1-2 m, un gen nrudit (Murena helena)
ajungnd ns la 3 m lungime. Snt prdtori foarte agresivi si
periculoi; larvele lor nu depesc niciodat 7 cm nainte de
metamorfozare, cnd, din transparente ca sticla, se coloreaz n
negru-verzui, crescnd timp de peste un an pn la deplina
maturitate. Dar n 1930, dr. A. Brunn, membru al expediiei
oceanografice daneze de pe nava Dana a capturat n Oceanul
Atlantic (la vest de Capul Bunei Sperane) o larv de anghil
lung de 184 cm! Acest peste prins la 350 m adncime face parte
dintr-o specie necunoscut si, dac el creste n acelai ritm ca
Murena helena, atunci adultul care i-a dat natere ar trebui s
aib ntre 40 si 80 m lungime! Ctiva ani mai trziu (n 1936),

Montrii adncurilor
americanul William Beebe, naturalist de prestigiu si inventatorul celebrei batisfere care-i poart numele, a efectuat o scufundare n largul Insulelor Bermude; aprinznd lumina interioar la
aproape 500 m adncime (batisfera avea trei hublouri), el a
observat dou larve de anghil de peste l metru lungime, trecnd
prin fasciculele de raze, primele ajunse vreodat la asemenea
adncime. (Descrierea lui Beebe aduce foarte mult cu a soldailor
coloniali britanici care au gsit uriaul cadavru aruncat pe malul
Golfului Hungary n 3860).
Ulterior, cunoscutul ihtiolog J. Smith a semnalat si el capturarea n Atlantic a unei larve de anghil de 0,50 m, care, dup
opinia sa, ar fi ajuns sa depeasc, la maturitate, 25 m lungime,
n urma acestor descoperiri, ctiva naturaliti europeni, printre
care J.M. Peres, R. Thevenin, dr. L Krumbiegel si dr. A. Brunn
(fost director al Muzeului Universitii din Copenhaga) au afirmat c astfel de anghile gigantice au fost vzute de martori si
luate drept erpi de mare. ntr-adevr, aspectul unei anghile este
destul de asemntor cu al reptilelor, dar ea nu scoate niciodat
capul din ap pentru a respira, fiind un peste si avnd branhii.
Descrierile martorilor oculari privind capul, botul, ochii, gtul,
nottoarele, pielea, aspectul corpului si comportamentul animalelor observate n marea majoritate a cazurilor nu permit
identificarea acestora cu anghilele. Desigur, posibilitatea existentei unui peste serpentiform de asemenea dimensiuni nu
poate fi negat (cci, aa cum scria I. Akimuskin dac exista
larve de anghile gigantice trebuie s existe si adulii care le-au
dat natere") si este foarte probabil ca unele rapoarte despre animale serpentiforme uriae (n special o parte din cele semnalnd
corpuri cilindrice pe toata lungimea lor si fr solzi) se datoresc
ntlnirii vaselor cu anghile de 20-30 m. Mai ales c, dup cum
observa M. Burton, director al Muzeului de Istorie Natural din

Caruselul
ipotezelor

77

P
l
e
s
i
o
s
a
u
r
u
s
(

sus); Murena
helena (jos) arhiva
autorului.

Montrii adncurilor
Londra, anghilele noat oarecum pe flanc, astfel nct, la
suprafaa, micrile lor ondulatorii par aproape verticale. Dar,
aa cum constata si naturalistul englez, dei indiscutabil, procentul unor asemenea descrieri nu depete 10% din rapoarte si
nu poate explica n nici un caz ntreg fenomenul.

Supravieuitori din Cretacic

4. Ultima categorie de ipoteze consider c majoritatea
erpilor de Mare" snt dinosaurieni acvatici care au
supravieuit pn n zilele noastre, dup cum afirm cercettori
prestigioi ca B. Heuvelmans, J. Lyell, A, Hyatt, E. Boulanger,
J.Y. Cousteau, M. Burton, I.T. Sanderson, A.E. Vernil, L. si A.
Agassiz etc. Practic, 65% din descrierile martorilor oculari
nfieaz animale foarte asemntoare plesiosaurilor sau elasmosaurilor: capul si gtul de arpe, corpul fusiform, coada lung
(uneori scurt si conic), nottoarele laterale ca nite lopeti,
stilul de not prin ondulri pe vertical, toate corespund aproape
perfect montrilor teoretic disprui n Cretacic. Unii elasmosauri aveau gtul mai lung dect corpul i coada luate mpreun
(8-9 m dintr-o lungime de 12-14 m la specia descoperit n
America de Nord acum cteva decenii). Mai mari dect ei, plesiosaurii atingeau uneori 30 m lungime totala, dintre care 10-12 m
numai gtul si capul serpentiforme si ali 8-12 m coada, n afar
de aceasta trebuie amintit problema dentitiei, care, la reptile si
la dinosaurieni este uniform, compus din dini conici cu acelai rol. Este adevrat c si la cetaceele odontocete (delfinii,
balenele ucigae, casalotii etc.) ea este similar, dar dinii snt
mai groi si mai puin numeroi dect la sauropterygieni.
Or, n anii '70, un incident n care a fost implicat nava de
cercetri oceanografice Calypso a comandantului Cousteau avea
s aduc nite detalii interesante privind dentitia montrilor din

Caruselul
ipotezelor

79

Elasmosaur
us - arhiva
autorului.

^^^J

Montrii adncurilor

ad
n
cu
ri.
C
on
ce
pu
t
pe
nt
ru
st
ud
ii
a
m
n
un
it
e
as
up
ra
fa
un
ei
si
fl
or
ei
m
ari
ne
,
va
su
la
fo
st
do
tat
n

deceniul
sase cu o
cabin special, un
fel de bulb
carenat
eliptic pe
axa
orizontal,
care
se
monteaz
sub chila,
n dreptul
unui sas de
acces. Din
aceast
cabin
prevzut
cu hublouri
si
reflectoare
se
poate
urmri
viata
submarin
att
n
timpul
staionarii
navei ct si
pe
parcursul
deplasrii.
ntr-o
noapte de
var, cnd
Calypso se
afla
n
Atlantic si
cabina era
(din
fericire)
neocupat,
nite ocuri
puternice
au zguduit

va
su
l.
Di
m
in
ea
a,
sc
af
an
dr
ii
au
ra
po
rt
at
c
,
de
i
re
st
ul
ch
ile
i
p
re
a
in
ta
ct,
ca
bi
na
de
ob
se
rv
ai
e
fu
se

se puternic
avariat.
Intruct
nava
se
afla ntr-o
regiune
unde
adncimea
era
de
peste 3 000
m, nu se
punea
problema
contactului
cu
nite
stnci submarine
nemarcate
pe hart; a
rmas
ipoteza
atacului
unui
casalot.
Ajung
nd la baza
din Frana
(Toulon) si
demontnd
cabina,
Cousteau a
observat c:
1) stratul
gros
(10
cm)
de
cauciuc ce
acoperea
complet
cabina
pentru
o
mai bun
termoizolar
e
fusese
ferfeniit
de
nite

di
ni
co
ni
ci
as
cu
i
i
ap
art
in
nd
un
or
m
ax
ila
re
ca
re
se
n
ch
is
es
er

as
up
ra
ca
bi
ne
i
n
ac
el
a
i
ti
m
p,
ca
fl

cile unui
clete,
ncercnd
s-o
desprind
ori
s-o
striveasc;
2)
sub
presiunea
mucturii,
pereii din
tabl
groas de
2,5 cm se
deformaser
n mai
multe
locuri.
Datorit
faptului c
bulbul
avea 1,8 m
lime n
partea cea
mai groas,
dintre
fpturile
marine
cunoscute
numai
casalotul ar
fi
putut
desface
flcile ntratt
nct
s-I apuce
din ambele
pri
concomiten
t - ns
casalotu
nu musca
n cursul
atacului si
n-are dini

de
ct
pe
m
ax
il
ar
ul
in
fe
ri
or
,
gr
o
i
si
pl
as
ai
la
di
st
an
t
rel
ati
v
m
ar
e
un
ul
de
alt
ul.
D
up

de
sc
hi
de
re
a

flcilor,
muctura
prea mai
curnd
a
unui
tylosaur ori
a
unui
kronosaur,
singurele
animale
marine cu
maxilare
att
de
lungi i de
nesate de
dini care
au existat
vreodat pe
Terra.

Caruselul
ipotezelor

81

O
tul
bur
to
are
co
nfi
rm
are
a
ipo
tez
ei
din
osa
uril
or
ma
rini
sup
rav
ie
uit
ori
a
ven
it
n
oct
om
bri
e
19
44
din
Oc
ean
ul
Pac
ific
.
Ea
poa

te fi gsit n
jurnalul de bord
al celebrului
submarin
Severn. Aceasta
nav era de
tipul "V si avea
urmtoarele
caracteristici:
tona, -1.805
tdw la suprafa
si 2.723 tdw n
imersiune;
dimensiuni 994 m x 8,5 m x
4,1 m; echipa) 61 oameni; raz
de aciune 9.265 km;
vitez - 22
noduri la
suprafa si 10
noduri n imersmne;
armament - 8
tuburi lanstorpile de 533
mm + un tun de
100 mm.
Lansat la ap n
1932, a servit
n apele
metropolitane
pana m 1941, n
Mediterana
pn n 1944,
apoi n Orientul
ndeprtat
(Oceanul Indian
si Pacific) pn
n 1946, cnd a
fost casat. In
campania din
Norvegia
(1940) a torpilat
crucitorul de
btlie german

Gn
eis
en
au,
ava
riin
du1
gra
v.
L
a
21
oct
o
m
bri
e
19
44,
Se
ve
rn
p
rs
ise
ap
ele
Oc
ea
nu
lui
In
dia
n
pr
m
dr
ept
ul
Ins
ule
lor

nd
a

man,
cu
direcia
Strmtoarea
Malacca unde
trebuia
s
blocheze
accesul
petrolierelor
japoneze.
La
ora
20,35,
cnd
submarinul se
afla
la
suprafa
pentru
rencrcarea
acumulatorilor
,
ofierul
torpilor
Ian
Masterson si

Submarinul
britanic Severn,
unul dintre cele
mai mari si mai
bune
submersibile
oceanice
construite
de
antierele
engleze
ntre
1930 si 1944
(arhiva
autorului).

Montrii adncurilor

marinarul John Fox erau n turn, scrutnd cerul n cutarea unor

eventuale hidroavioane inamice. Deodat, din valurile rscolite
de o briza uoar a nit gtul unei fpturi serpentiforme uriae,
al crei trup rmnea sub nivelul apei. Estimat la 8 metri lungime
si 0,5 metri diametru, gtul purta un cap asemntor cu cel de
anaconda, dar avnd un metru lungime, flcile mai ascuite si
nesate de coli conici, arcuii spre nuntru. Strania creatur s-a
npustit asupra tunului de la prova, muscndu-i de mai multe
ori eava, fr s-i ia n seam pe cei doi martori. Apoi, cu un
uierat zgomotos, s-a scufundat n mare - totul durase mai puin
de patru minute. Incidentul a fost consemnat de cpitanul navei,
care a notat c pe otelul evii rmseser peste cincizeci de zgrieturi vizibile...

Un final deschis...
Este interesant de constatat ca tocmai ipoteza care pare a
rezolva rezonabil majoritatea rapoartelor despre arpele de
Mare" ntmpin cele mai acerbe critici. Faptul nu este chiar att
de paradoxal: dac zoologii mai snt dispui s admit existena
unei anghile gigantice sau a unui cetaceu fosil, nedescoperit
timp de 30 milioane de ani, ca zeuglodonul, n schimb, prea
putini snt gata s ia n considerare posibilitatea supravieuirii
unor specii de elasmosauri, plesiosauri, kronosauri si tylosauri
(descrise foarte clar n 65% din observaii). Aceasta deoarece ar
interveni o serie de probleme foarte dificile (de ce au rezistat
doar un numr redus de dinosaurieni marini, cum au reuit s
scape cataclismelor abtute asupra oceanelor mezozoice n cteva
rnduri, de ce tocmai ei si nu alte specii, care snt mediile ambiante sau caracteristicile genetice favorabile acestei supravieuiri
etc.); or, cercettori grbii s prseasc rutina, gata s studieze
fr prejudeci un fenomen ce rstoarn vechi si comode teorii se

Caruselul
ipotezelor

83

nt
lne
sc
ma
i
ale
s n
ro
ma
nel
e
lui
Jul
es
Ver
ne.
Di
n
feri
cir
e,
exi
st
nt
otd
eau
na
si
exc
epi
i,
dup

cu
m
o
de
mo
nstr
eaz

taf
eta

probitii
si
curajului
tiinific,
transmis de-a
lungul timpului
de la Darwin,
Haeckel,
Oudemans sau
Racovit prin
Cousteau,
Heuvelmans,
Vernil,
Heyerdahl,
Lane si Burton
la
Mackal,
Johanson,
Leakey,
Attenborough
sau
Gould.
Unor astfel de
oameni,
George
Bernard Shaw
le-a
dedicat
faimosul sau
aforism:
neleptul se
adapteaz
la
lumea n care
triete;
cel
lipsit
de
nelepciune se
ncptneaz
s
schimbe
lumea dup el
nsui.
De
aceea,
progresul
omenirii
datoreaz att
de mult celor
lipsii
de
nelepciune../'.
In ianuarie 1982
a fost nfiinat,

n
urm
a
unei
conf
erin
e si
a
s,
unor
dezb
ateri
apri
nse
inut
e la
Muz
eul
de
Istor
ie
Nat
ural
al
\
Insti
tutul
ui
Smit
hson
ian
din
Was
hing
ton
D.C.
(S.U
.A.),
'}
Soc
ietat
ea
Inter
nai
onal

 de
Cryptozoologie"
(International
^Society of
Cryptozoology"
- LS.C). Avndui ca preedinte
pe
Bernard
Heuvelmans si
ca vicepreedinte
pe Roy Mackal,
mem; brii societii
(antropologi,
paleontologi,
zoologi,
oceanologi si
i exploratori de
prestigiu din
ntreaga lume)
si-au propus
^cutarea si
studierea
exemplarelor
neobinuite si
necatalogate
'ale faunei, de la
Omul Yeti" pn
la arpele de
Mare". I.S.C. a
.realizat
numeroase
proiecte de
studiu si
expediii n
Australia,
j Pacific, Africa,
Asia i America
de Sud. Un
exemplu tipic ar
fi
Proiectul Van",
desfurat ntre
1996 si 1998, cu

cola
bora
rea
a
u
t
o
r
i
t

i
l
o
r
t
u
r
c
e
s
i
a
c
a
n
a
l
u
l
u
i
d
e
t
e
l
e

viziune
Discovery.
Lacul Van
(din
estul
Turciei) este al
patrulea
ca
suprafa
din
lume si cel mai
mare lac srat
cunoscut astzi.
De peste 12
secole,
localnicii
i
cltorii care au
strbtut zona
afirm c au
vzut adesea un
animal roscatmaroniu,
cu
trupul
gros,
serpentiform,
de 15-20 m
lungime.
Fptura nu are
solzi ci o piele
groas, iar capul
i este foarte
mare, cu ochi
rotunzi, negri.
Nici un raport
nu

84

Montrii adncurilor

a
menionat
vreodat
un
comportament
agresiv, dar oamenii
au fost ntotdeauna
ngrozii
de
dimensiunile
monstrului (imortalizat de altfel ntr-un
splendid basorelief
de pe o biseric
bizantina construit
n zon prin secolul
al IX-lea). Numai n
ultimii 60 de ani,
peste o mie de
martori susin ca 1au vzut, iar n 1995,
profesorul
universitar
Unal
Kozak 1-a filmat.
Pelicula color red
pe
52
secunde
deplasarea rapid la
suprafaa apei a
capului unui animal
acvatic
mare,
precum si valurile
provocate de trupul
imers. Specialitii
snt de acord ca
filmul nu a fost
trucat.
I.C.S. si zoologii
turci consider c
fptura ar putea fi
un cetaceu primitiv,
care se hrnete cu

planct
on aceast
a nu
doar
datorit

aspect
ului si
comp
ortam
entulu
i su
ci si
faptul
ui ca
apele
lacului
Van
snt
att de
srate
nct
doar
planct
onul si
o singur
specie
de
peti
mici le
popule
az.
Dac
animal
ul
exist,
el nu a
putut

Autoritile
turce au declarat
monstrul din lacul
Van"
specie
protejat si aceasta
este
o
msur
binevenit,
cci
vremea lui John
Hagenbeck
(explorator renumit,
fondatorul
primei
grdini
zoologice
moderne, cea din
Hamburg si al celei
mai mari firme de
comer cu animale
care a fiinat la
nceputul secolului
al XX-lea, singurul
om care a pstrat un
echilibru rezonabil
ntre profit, pe de o
parte, si grija de a
nu perturba ansele
de supravieuire ale
unei specii, pe de
alta) a apus de mult.
Astzi, dac ar fi
capturat un arpe"
sau un Crocodil de
Mare" este sigur
faptul
c
i-ar
petrece restul zilelor
la circ (constituind
interludiul
unui
spectacol
Far
West") sau facnd
reclam pentru o
firm de buturi
rcoritoare...

85

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA
Akimuskin, L:

LUCRRI DE SPECIALITATE,
ENCICLOPEDII, ATLASE:

Pe urmele animalelor rare sau

nemaintlnite" (traducere n
Battisti, E.:
limba romna, Bucureti,
Editura
tiinific, 1968).
Berlitz, Ch.:
L'' antirinascimento
con
una
appendice
i
Charig, A.:
manoscritti inedii"
(Milano, G.
Colbert, E.H.:
Feltrinelli, 1962).
The Bermuda
Colbert, E.H.:
Triangle"
(Granada,
Colbert, E.H.:
Panther Books,
1975). A New
Cohen, D.:
Look at the
Dinosaurs"
Davitasvili, L.S (New York, 1983).
\
The Age ofReptiles"
j
Dixon, D. :
(New York, J.
Cox, B.,
Willey, 1965).
Evolution of
Savage, R.,
the Vertebrates"
Gardiner, B.
(New York, J. Willey,
1970). Dinosaurs: An Illustrated History"
;>

(Mapplewood, N.J., 1983). The

Enciclopedia ofMonsters"
(Waltham Abbey, Fraser Stewart, 1991). .-.
Cauzele dispariiei speciilor"
(trad. n Ib. romn, Buc., Ed. tiinific, 1974).
The Macmillan Illustrated Encyclopedia
of Dinosaurs and Prehistoric Animals"
(London, Marshall Editions Limited,
1988).

86

Grant,J.:;|

Montrii adncurilor

Monster Mystery"
(London, Quintet-Grange, 1995).
Glut, D.F.:
The New Dinosaur Dictionary"
(Secaucus, N.J., 1982).
Gould, S. J.:
The Panda's Thumb"
(New York, 1980).
Halstead, L.B., : Dinosaurs" (London,
Halstead, J.
Poole, 1981). Le Grand
Heuvelmans, B.: Serpent-de-Mer"
(Paris, Librairie Pion, 1960). In the
Heuvelmans, B.: Wake ofthe Sea-Serpents"
(London, Rupert Hart-Davis, 1968). :
Oudemans, C.A. The Giant ea Serpent"
(Leyden-London, 1892). '.Space-Time
Persinger, M.A. Transients and Unusua Events" (Chicago,
Lafraiere, G.F. Nelson-Hall, 1977). Trite de Paleontologie",
Piveteau, J.:
voi. I-VII
(Paris, Masson et C-ie, 1952-1969).
Racovi, E.:
Opere alese"
(Bucureti, Ed. Academiei, 1964).
Spinar, Z., :
Enciclopedie de la Prehistoire"
Bunar, Z. Stahl, (Paris, La Farandole, 1976). Vertebrate
B.:
History; Problems in Evolution'
(New York, McGrow Hill, 1974).
Swinton, W.E.: The Dinosaurs"
(New York, 1970). The Riddle
Wilford,J.N.:
ofthe Dinosaur"
(London-Boston, Faber and Faber, 1985).
#* *
Grand Atlas Bordas"
(Paris, Bordas, 1995). Das
Tierreich nach Brehm"
(Leipzig, Urania, 1961).

Bibliografie selectiv

87

#**

***

Der Krieg zur See 1914-1918: Kriegsmarine

Archiv." (Berlin, Mittler, 1928).
L'Encyclopaedia Universalii f voi. 1-21 (Paris,
France Publications, Editeur a Paris, 19681975, S.A. 1980).
Our Continent - A Natural History of North
America" (Washington D.C., National
Geographic Society, 1976),
The New Encyclopaeia Eritannica", voL 1-30
(London, Benton Publisher, 1943-1974).

COLECII DE REVISTE
TIINIFICE SI ENCICLOPEDICE:

National Geographic" (National Geographic Society, 17th and

M.Sts. N.W. Washington DC 20036 - U.S.A.).
Nature"
(McMillan Journals Ltd., Brunei Road,
Basingstoke Hants, RC-21-2XS - U.K.).
OMNI"
(1965 Broadway, New York, N.Y. 10023-5965 U.S.A.). Science et Vie" (Excelsior
Publications, S.A. 5, Rue de la
Baume - 75 008 Paris, France). Science
Digest" (The Hearst Corporation 224 W, 57 th Street,
New York, N.Y. 10019 - U.S.A.). Science et
Avenir" (S.A. 16, Rue de la Baume - 75 008 Paris,
France). Scientific American" (Scientific
American Inc., 415 Madison
Avenue, New York, N.Y. 10017 - U.S.A.). The
Marine Observer" (UK Meteorogical Office, Eastern Road,
Bracknell, Berkshire, R.G. 12-2, U.K.).

88

CUPRINS
EVADAI DIN MEZOZOIC.......................................3
Misterul crocodililor oceanici........................................3
Naterea si deriva continentelor...................................7
Mezozoicul: lumea dinosaurilor....................................9
O ISTORIE TUMULTUOAS...................................15
nceputul: "legende" i "erezii"...................................15
"Teroarea celor apte mri".........................................20
"Foca-sarpe" si "devoratorul de balene"......................23
"Dragonii" din Golful Along.....................................28
Racovit si Oudemans: recunoaterea tiinific...........34
Din nou n Golful Along............................................39
Confirmri din Atlantic..............................................46
O avalan de ntlniri stranii....................................50
Montrii lacurilor nord-americane..................,..........58
Kronosauri n Cambia, elasmosauri n Cornwall.........66
CARUSELUL IPOTEZELOR.....................................70
i

"Complexul struului"...............................................70
Basilosaur sau Megophias?.........................................73
Anghile-gigant...........................................................75
Supravieuitori din Cretacic.......................................78
Un final deschis.........................................................81
BIBLIOGRAFIE SELECTIV.......................................85