O REVOLTA IMPOTRIVA LUI CONSTANTTNCNL MARf,

IN PROVINCIA SCYTHIA
AlexandruMadgearu

OperaimptrratuluiConstantinVII Poffirogenetul, cunoscutisubtitlul de De

Administr"ando hnperio, conlinenumeroase informalii - unelecu valorede unicat -
referitoarela linuturile Dundrii de Jos.LInadintre ele se gesesteacolounde ne-am
astcptamai pulin, si anunrein ultimul capitol (53), care esteun fel de'istorie a
oraquluiChcrsones. De fapt,agacumconsidertr unii dintrecomentiitoriiizvorului,este
vorbade o scurti cronictr,intocmitespecialpentruinformareaimpiratului,de cetreun
funclionarlocal. Rostul acestui"documentar"era prezentarea cAtowaepisoadedin
istoriarelaliilor dintreacestorassi ImperiulBizantin.Mai precis,textul se ocupede
trei rlzboaie purtate de Chenonesimpotriva RegatuluiBosporan,intre sfiqitul
secoluluial III-lea gi mijlocul sccoluluial IV-lca, precun qi de alt conflict, asupra
ciruiane vom oprimaijosr.
Primul rlzboi (relatatpe larg) este cel declanqatintre Imperiul Romanqi
RegatulBosporan,in wemea lui Diocletian,rizboi la care a participat,ca aliat al
romanilor,gi orasulChersones. ArmataromanI eracomandatide Ktbvora-c,adicdde
ConstantiusChlonrs, in calitatede tribun (De Adm. Imp., cap. 53. 2-123). Acest
fiagmentde capitolse incheiecu menlionarea proclamirii lui Constantius ca imparal
la scurt timp Qter' d)-q'ot tn'd.7-p6tor'\dupl consumarea conflictului cu Regatul
Bosporan. O cercctare recent5,intemeiate pe mtrrturiiepigraficC,dateazd conflictulin
intervalul286 - 293 si confirmi prezenlamilitari romanl la Chersones, in perioada
rcspectivi.Agadar.tradiliaconscmnatl in cronicadin secolulal X-leaseverificir.
Inrediatdupi ce menlioneaziinallarealui ConstantiusChlorus(Kailorag)
la demnitateadc impirat. cronicaurmeazl astfel: "Dupe moartcalui Constansa
domnitin Roma fiul siu Constantin. CAnds-a dus el in Bizanl s-aproduso revoltl
impotriva sa in Scilia. I s-au amintit cele spuse de tatil stru Constansdespre
bunivoinlasi ajutonrl de arme al celor din Chersones.El a trimis soli la cei din
Chersones cu rugiminteade a trece prin lara scililor Si de a luptaimpotrivacelorcare
i scinrpotriveau.Atunci a fostincoronat;i domneaasuprachersonililorDiogenes,fiul
lui Diogenes.Chersoniliiau primit cu pldcererugaminteagi au pregetilin grabtratme
de luptdqi ma;inile de aruncat,au pusstapanirepe fluviul Istru,au trecutpesteacest
fluviu,s-aur6nduitin luptaimpotrivacelorrevoltali$i i-au invins"+ Textul relateazl.
in continuarc, primireade catri:imparat"la Bizanl,a conducetorilor ehcrsonililor(cap.
53" 124 - 16l). Dupd aceea,cronicavorbeEtede un nou rizboi intre Chersonesqi
RegatulBosporan(cap.53, 162- 178),petrecutcindvape la mijloeulsecoluluial IV-
lea,
ln recenziasa la ediliadin 1949a scrieriilui ConstantinPorfrrogenetul, P.$.
Ndsturcl se oprea in treac6l asuprapasajului referitor la revolta din Scyhia,
considerindc6, desi s-ar pirca ci ar fi vorba de Constantincel Mar-e,evenirnentele
s-arfi petrecut,in rcalitate,in timpul lui Constantin11r(668 - 685)). Ipotezaa fost
P E I T C EX r l , T I I L C E A ,1 0 9 6p, . l 1 7 l t 2
138 MADGEARU'
ALEMNDRU

preluatigi dezvoltatede Ion Bamea,mai intAiintr-unarticolconsacrat relaliilordintre

Dobrogeasi Chersonesb,iar apoi in monografiasa despreDobrogearomano-
bizantinhT. De asemenea, ceamai recentisintezi de istoric a Dobrogeiromanepreia
acestpunctde vedere6.
Primul argumentinvocatde lon Bameaesteacelactrtattrllui Constantineste
numtt Kritv<rraq, vu KcovardvrtoE. /eQ, dp et doplla 5e Eovmavo II (641-
568)./ap, a(eor Kritvotag este,categoric,una qi aceeagipersoanicu protagonistul
primului r6zboi relatatde cronici. Acestadin urml este,firi indoiali, Constantius
Chlorus.Urmitorul argumentesteci nu sunt cunoscutelegeturiintre Chersones gi
Constantius Chlorus(spredeosebire de ConstansII, ale cirui relaJiicu Chersonesul
suntrncntionatede Theophanes). Am vezutinsaci relatareadesprerlzboiul purtatde
Constantius Chlorusalituri de Chersones esteconfirmatdepigrafic.Mai departe;Ion
Banreaexplici domnia la Roma a celor doi (KtitvoraE qi Constantin),amintind
temporara mutarea implratului Constans II in Occident(darin Sicilia,nu la Roma!).
ConstantinIV a domnitinsi doarla Constantinopol.
ConsiderimcA estemult mai firesc ca pasajulsI fie inleles astfel: duptr
moartealui Constantius Chlorus,Constantin(cel Mare)a devenitimpirat la Roma,iar
apois-a mutat Ia Bizanl.Suntemdeplrerece interpretarea propuside P.$.Nisturel gi
I. Bameanu esteposibili. Atit textul, cet si contextul ne determintrsi atribuim
evenimentelerespectiveepocii lui Constantin cel Mare, asr cum nu se indoia
nimeniinaintea recenzieilui P. q. Ndsturel.
Motiwl cel mai insemndtpentrucarenu putemfi de acordcu P $. Nisturel
qi I. Barneacsteacelac6,in timpul lui ConstantinIV, ScythiaMinor nici nu aveacum
sAserevolteimpotrivaimpiratului,deoarece in a douajumtrtatea secoluluial VII-lea
nu poatefi admisl o dominaliebizantini decAtpe Duntrrepi, eventual,la Durostorum
si in altepunctestrategice.Provincianu mai existaca atare,si nu estede conceput
prezentaunei structuri administrativebizantine care, prin eventualeneajunsuri
(fiscale,confesionaleetc.)provocatelocuitorilor, sil fi determinato revolti.
Fiind mai probabiltr identificarea acelui Constantin din cronica
Clhersonesului cu Constantincel Mare,rimdne de vezut la ce evenimente se referi
relatarea si careestedatarealor.
Din cronici reieseci in provinciaScythias-apetrecuto revolti, o rebeliune
(lvriotaotq) impotrivaimpiratului,intr-un momentcandacestatocmaiajunsesela
Bizanl.Constantina renas in continuarela Bizanl, cici tot acoloi-a primit pe solii
chersonililor.De aceea,R. J. H. Jenkinsapreciacd, daci lulm textul mot-a-mol,
evenintenlele nli se pol data inaintede 326, c,ind Constdntins-a stabilit tn orasul
careva deveninotia capitalf. insi, implratul s-a aflat la Bizanl qi in perioada
imediatumritoarevrrtoriei de la Chrysopolisimpotrivalui l-iciniu,din 18 septembrie
324.inteni.:iercaoraguluigi delimitareaperimetruluiseu s-aupetrecutin noiembrie
324.Clhiardin 324 au inceputemisiunilemonetarelocale,iar in cursulanului325 s-a
lucrat din plin la ridicareanoului ora;10.Dealtfel, tot T.J.l{. Jenkinssugeraca
evenimentele ar puteaaveao legituriicu rizboiul din 323 dintreConstantincel Mare
!i cipetenia sarmatA Rausinodus.purtatin aproprerea ScythieiMinor. La r6ndulstru,
E. II. Minns vedeain evenimentele, cu pricina o invaziea "scitilor"(golilor) la sudul
0 revoltd luiConstantin
inpotiva inpnvincia
celMare Scythia 139

Duntrriil I, deqi textul nu vorbe$tedec6tde o revolttr, de un conflict intem. Singurul

izvor care ar putea conline o aiuzie la o asemenearebeliune localtr care ar fi fost
prilejuitnde o invazie estedecretuldin 28 aprilie 323, prin care eraucondamnati
localniciicareau dat ajutorntrv itorilor (Cod.Theod.,VIL I. l)tz. Invaziagolilor qi
sarmatilora fost respinstrcu succesde armatacondusdpersonalde Constantincel
Mare. De aceea, momentul nu se porivegte cu situalia amintitf, in cronica
Chersonesului. Potrivit acesteia,revoltanu a fost reprimati de armataImperiului,ci
de trupelevenitedin Chersones. Este,intr-adever,ciudateaceasttchenare(rc$'euoq)
in ajutora Chersonesului, pentrua interveniintr-o provinciea Imperiului.Desigurcl
patriotismullocal a pututexageramult faptele.Estemai probabilcatnrpclerespective
str fi f6cutparte,de fapt, din vexilaliilelegiunilorI Italica $i II Herculia,carecntu
dizlocateli Chersones incepind de la sflrqitul secoluluial IIIleal3. Dar, chiar a;a,
este mai greu de inleles de ce a apelat Constantin cel Mare la trupe din afara
provinciei Scythia, care au awt de sffibtrtut o distanll apreciabile,pentru a putea
ajungein zonade conflict.
Dactrdtrm crezarecelor consemnate de ConstantinPorfirogenetul,ar trebui
si admitemctrimplratul Constantincel Marenu dispuneade suficientetrupein zontr.
Or, o asemenea situaliea existatgi a fost inregistratede un izvor contemporan cu
evenimentele. Referindu-se la invaziagotilordin 323 (ceape caream amintit-omai
sus),autorulanonimde la care au rlmas aga-numitele ExcerptaValesiana(.2l)
spuneca aceastlinvaziea fost posibiltrfiindctrlimes-ula fost neglijat(pernegiectos
lintites etaperunt). Informalia din ExcerptaValesiana a fost pustr in leg[turi cu
dizloclrilemasivede trupe,cauzatede desfigurarea conflictuluidintreConstantingi
Liciniul4. in conflict au fot angrenate fo4e imense(165.000de soldalide partealui
Liciniu.;i 130.000de partealui Constantin,la care se adtrugaqi flota celor doui
tabere) I ).
Suntemde plrere cI o rebeliuneimpotriva lui Constantinccl Mare s-a
putut producein lunile care au urmat dupl bltllia de la Chrysopolisdin l8
septembrie324, atunci cAndfrontiera dunlreantr a rtrmasslab Nptrrattr.Duptr ce
a fost lnfrflnt, Liciniu a fost totu;i crufat, fixandu-i-sedomiciliu obligatoriu la
Thessalonic. Seqtiectr el a incercatstrrecapeteputereacu ajutorul golilorro.
lntr-unizvor foadetafliu, din secolulal XII-lea - cronicalui Zonaras(XIII.
l) - se afirml chiar ctr Liciniu s-ar fi refugiat in "Munlii Serrilor", care, in
conformitate cu un pasajdin AmmianusMarcellinusQqVII. 5. 3), ar puteafi situali
in zonaBuztrului(iau. in orice caz.la nord de Dunire)l?. Recents^aaritat insi cd
Zonarasa sevarsito confuzie,prin preluarea eronatia unei informaliidintr-unizvor
din secolulal lVlea; in realitate,este vorba de o localitate Senai, de ldngh
ThessaloniclS.
ln orice caz, apelul la goli aratbcI el puteacontape un sprijin in zona
Dunirii deJos.Liciniu mai puteacontaSipe simpatia{Sranilor,careau fostfavoriza{i
de politicasa fiscal5.Domnialui Liciniu a rimas multl weme in memoriacolectivi
ca un modelde prosperitatelg. Abrogarea, de ctrtreConstantin,a intregii legislalii a
lui Liciniu, la 16 decembrie324 (Cod.Theod.,XY. 14. l), a putut constituiscinteia
care sI aprindtro revolttr a partizanilorgi simpatizan{ilorlui Liciniu ln ptus,
 140 ALEXANDRU
MADG[ARU
atitudineapro-crestina a lui constantinerasi ea de naturtra stamiostilitatearuralilor,
careeraumai pulin dispuqiserenuntela tradiliileptrgane.
fa-r9y9!ta.au putut^participacivili din provincie,dar si militari care ii
rdmiseserifideli lui Liciniu. In acestultim caz,ar fr pe deplin explicabilapelullui
constantinla trupeledin chersones.o anumitl starede ostilitatefati de conitantin a
soldatilor.din scyhia paresi^transpare din texrulcunoscutei inscriplii
_provincia
votivede la Salsovia,datatdin 322 - 323.inchiniti ZeuluiSoare"eanu-i aminteste de
catpe Liciniu gi pe fiul siu, nu si pe Constantin20.
In asemenea condilii puteaizbucnio revolti, bunioarl in primtrvaraanului
325"In Dobrogeaesteatcstatio staredenesiguranliin primivaraqi varaanului325 -
dovadi fiind ascunderea mareluitezaurdc la Mtrcin,incheiatcu rnonedeemisela
inceputulanului 32521.Cauzaingropirii tezauruluipoatefi ceutatifie intr-unatacal
golilor.fic in uneletulburdriinteme.
Nu trebuipsi ne ntidm ci izvoarelecontemporane nu au menlionatrevolta
din provinciascythia. cele mai multeizvoareajunse-pAnr la noi sunt favorabilelui
Constartincel Mare,iar celeostileaupututomiteeveninentul,fiindc5el s-apetrecut
intr-o zoni despre care, in general,s-au transmis foarte puline informalii.
Evenimentulera insi mcmorabilpentruistoria oraEuluiClhersones, astfelctr el i-a
pastratin tradilialocald.
Chersonesulavea chiar un interes particular in reprimarearevoltei
anticonstantiniene. Inamiculprincipalal oraEului,RegatulBosporan,fusesecondus
intre 308i309si 3221323de citre regelesamratRhadamsadios22. Din Zosimos,II. 21
aflim ci rcgclesauromalilor(sarmalilor)Rausimodus a fost ucis in timpul ofensivei
nord-dunlrenea lui Constantincel Mare, din 32323. Se poate presupuneca
Rausimodusgi Rhadamsadiossunt una Ei aceeaqipersoane.Lj wemea sa,
Rausinrodus a fost aliat cu golii, carc,la rAndullor, l-au sprilinit pe Licinius.Atunci,
in accstjocal alianlelor,Chersonesul avea- cum spuneaironica - "pllcerea"de a se
rizhunape alialiidusmanilor sii.
Desigurctr nu puten ajungela o concluziefermi, doarpe bazaunui izvor
atiitdc tarziu,cum esteoperalui constantinVII porfirogenetul. Toiuqi,ipotezadattrrii
acclcircvoltein epocalui cronstaniin cel Marearemai multe sansede i fi adevirattr,
decdt cea a plasirii ei in vremealui ConstantinIV" Rebeliuneaimootriva lui
flonstantinccl Marc a locuitorilorsausoldalilordin provinciascythiaar putea fi
confimlate,eventual,prin dcscoperirca uneiinscriplii caresr faci o iluzie oarecarela
ca.

Notc

1. l)espre accasti cronicb a 2. I. Samowski,l)as rtinische Heer inr

Chcrsonesului, vezi C-'onstantine
P,lrphyrogenitus, I)a Adninistrantlo
hnpeio, r'ol. II. Connentary, ed. by
R, J. H. Jenkins, London, t96,2, p.
2 05 .
Norden des SchwaEen Meeres,
"Archeologia" (Varpvia),
38, 1988
(1989),p. 96 - 97; Idem,Die Addnge
tler spdtr6ntischenMil itdrorganisation
des trnterenDonatruumes,in Akten
 celMareinprlvinciaScylhia
J 0 rcvlftdiwotrivaluiClnstantin
des t4. Intemationalen Limes-
kongresses 1986in Camuntum,Wien,
1990, p. 858. Trupele de balistarii
amintite in text sunt mentionateintr-o
inscripliedin wemealui Zenon(488)-
vezi la A. A. Vasiliev, The Goths in
the Cimea, Cambridge(Mass.),1936,
p. 43 - 44.
3. Din ptrcate, nu am putut consulta
stndiul lui B. Nadel,Literary Tradition
and Epigraphical Evidence: C.
Porphyrogenihts' Inlormation on the
Bosporan Kingdonr in the Time of
Emperor Diocletian Reconsidered,in
"Dialoguesd'Histoire Ancienne", 3,
1977,p. 87 9i urm.
4. ConstantinePorphyrogenitus, op. cir.,
yol. I. ed- G. Moravcsik, R. J. H.
Jenkins, ed. a 2-a, Dumbarton Ool{s,
1967,p. 264. Trqducereao Preludm
dupd H. Mihdescu (FHDR II, p. 669).
.Preferdm insd sd traducen cavintele
Katd ril trbl ErcuEdtt' llcitpat
actqelii (de a merge) cltre tara
sci(ilor". Traducerealui R. J. H.
Jenkinssunl: "...thatthey shouldgo to
th€ countryofthe Scythians".
5. P. $. NIsturel,in "Dacia,N.S-", l,
1957,p.372.
6. I. Bamea,Cu privire la relaliile dintre
Dobrogea;i Chersones in secolelefV-
X, in vol" Omagiu lui P.
Constonlinescu-laSl, Bucureqti,t965.
p. 162- 163.
7. R. Vulpe, I. Bamea, Din istoria
Dobrogei,yol. II, Bucure;ti, 1968,P.
389,tl4l.
8. A. Suceveanu, A. Bamea, Ia
Dobroudjaromaine,BttatreSti, 1991,
p.247.
9. R.J.H. Jenkins. in Constantine
Porhyrogenitus, op.cit., ll, p. 207.
10.G. Dagron,Naissanced'une capitale.
141
Constantinopleet ses institutions de
$0 A 451,Paris,1984,p.16- 17,32'
33.
ll.E.H. Minns, Scythionsand Greel<s. A
Sumey of Ancient History and
Archaeologt on the North Coastof the
Euxine from the Danube lo rhe
Caucasus, Cambridge,1913,p. 526.
12.Vezi R. Vulpe, I. Bamea,op. cit., p,
388; A. Suceveanu,A. Bamea, op.
cit., p. 160.
13.T.Samowski,Das rdmischeHeer...,p'
96 - 97.
14.M. Zahaiade, Moesia Secunda,
Scythia Si Notitia Dignitatum,
Bucure5ti, 1988,p. 73i A. Suceveanu,
A. Bamea,op. cit., p. 160.[n acelagi
context pot fi amintite qi destul de
obscureleinformalii adusede loannes
Lydos (De Mdgistratibus,II. 10, lII.
31, 33, 40, in FHDR II, p. 493,495),
referitoarela mutarea,la ordinele lui
Constantin,a trupelor din Sc)'thia!i
Moesia in Asia, "de teama unei
tiranii".Totuli, M. Zahaiade,op. cit.,
p. 76 inclind sl datezeacestfapl intr-
un moment mai t6rziu al domniei lui
Constantincel Mare.
15.1.Bamea,0. Iliescu, Constontincel
Mdle, Bucuregti,1982,p. 44.
16,0. Seeck,Licinius, in RE, XIII, col.
230i I. Bamea,O. Iliescu,op. cit., P.
106- 107;H.i Wolfra;m,Historyof the
6olis, Berkeley,1988,p. 60.
17.Despre Montes Serlorum, vezi M.
"Montes Serrorum"
Cazacu.
(AmmianusMarcellinus, XXVU, 5, J).
Zur Siedlungsgeschichte der
"Dacia,
Westgoten in Rumiinien,
N.S.', 16, t972, p. 299 - 301 $i H.
Wolfram,op. cit., p. 60.
18.Bleckmarm, Die Chronikder Johannes
hnaras und eine Pagane.Quelle zur
Geschichte Konstantins, "Historia",
 \

t42
40, 1991,3, p. 350,nota32.
19.Yezi E. Stein,Histoire du Bas-Empire,
I, l, Paris,1959,p. 96; L Bamea,O.
Iliescu,op.cit.,p.41.
20.E. Popescu,Inscripyiile grece$ti $i
Iatine din secolele IY - XIII
descoperite in Romdnia, Bucuregi,
1916,p.283- 284(w. 27r).
21.Ochegeanu, Tezaurul de nummii
constantinienide la Arrabiun 090&.
ContibuSii la cunoaslereacirculaliei
nondetdre tn Scythia Minor tntre anii
3 1 8- 3 2 4 ,P e u c e1, 0 , 1 9 9 1 p, . 4 1 7-
455(in special,p. 422).
22.E. H. Minns,op. cit., p. 527,609;Y.
F. Gajdukevic, Das Bosporanische
ALflANDRU .
MADGEARU
ieicl, Berlin- Amser<tam,1971, p.
574.
23.DespreRausimodus, vezi: O. Seeck,
Rausinodus, ln RE, Zweile Reihe, I,
col. 296; E. A. Thompson,
Constantine, ConstantiusII and the
l,ower Danube Frontier, "Hermes",
84, 1956,3, p. 378;'F. Paschoudin
hsimos, Histoire Nouvelle, l, Paris,
1971,p.92- 93, 213;A. H. M. Jones,
J. R. Martindale, I . Monis, The
Prosopography oI the later Roman
Empire,I, A.D. 260-395,Cambridge,
1971"p. 762; H. Wolfram,op. cit., p.
60.

UNE REVOLTE CONTRECONSTANTIN LE GMND

DANS LA PROWNCE DE SCYTHIE
Rdsamd

La "chronique" de Chersoniseinsdrirepar ConstantinPorphyrogdnetedans De

Adainistrando htperio, 53 racconte la victoire d'un cerlain emperetl Constantinsur une
rdvolte produite dans la province de Scythie,ayec la collaboration des troupesvenuesde
Chersonise.L'identiJication de I'empereuravec ConstantinIV (soutenuepar P. $. Niisturel
el I. Bamea) est eronte. Tout au conlraire, il s'agit de Constantin le Grand. Son p*a
Krivmag, esl rentionn; non seulementdansle ricit discuft ici, mais oussidansIa relation
d'une conJlitentre Chersoniseel Ie royaumede Bosphore(dati dans Ia ptiode des annies
286-293et confirnr,ipar dessourceshpigraphiques).Donc, Krbtmag est ConstanceChlore.
Les b'oupesde Chersonise sonl proboblementles vexillations des l6gions I ltalica et II
Herculia.
L'appel aux troupesde Chersonisepeut €tre expliqui si on supposeque lesforces
de la province de Scythie suraient iti insalfisankspour le ripression. Une telle situation esl
attestie par les Excerpta falesiana. Unepdrtie des troupesde Scythie ont iti disloqudesen
vue de la guefte civile de 324.
Onpeut supposerque I'abrogation des lois favorables de Licinius, d 16 dicembre
324 (et aussi I'attitude pro-chritienne de Constantin) a provoqui des troublesparmi les
soldatesou lespaysans de la province, dansIe nnis suivants.L'enfouissementdu ffAsor de
Mdcin dans Ie printemps de 325 signale une moment de trouhles dans Ia province de la
Scythie,provoqui par une invasiongothiqueou par unerivolte.
Les gens de Chersoniseavaient mOmeun ce ain inttr€t dans I'action contre les
lidiles de Licinius, parce que leur ennemi,le roi sarmate Rhadamsadios(identique avec
Raasimodtsde Zosime,IL 21) a iti qlli€ avecles Goths,doncavecles amk de Licinits.