OPERAŢIUNI MILITARE LA NORD DE DUNĂRE

COMANDATE DE CONSTANTIN CEL MARE

A lexandru M a d g e a r u

Pregătit de tatăl său Constanţiu I să ajungă îm părat, cel care va rămâ-

- in istorie sub num ele de C onstantin cel M are (Flavius Valerius Con-
".tinus) a participat din tinereţe la operaţiuni m ilitare, m ai întâi la cea
.tra celei de-a doua revolte din Egipt din 297, care a fost reprim ată de
ata com andată de Diocletian. Fiind născut la 27 februarie 273, Con-
-mtin avea atunci 24 de ani. El a luat parte şi la războiul contra Persiei
±t comanda lui Galeriu, în anii 297-298, dobândind astfel experienţa
T'tară necesară unui viitor caesar1. Pe de altă parte, tatăl său Constanţiu
a avut grijă să-l introducă în cercurile puterii, deşi el nu era căsătorit cu
in^ma acestuia Elena. Constantin a trăit peste zece ani la curtea lui Dio-
ceţian de la N icom idia. In 305, la constituirea celei de-a doua tetrarhii, el
£ 3 perceput ca succesor legitim la dem nitatea de caesar, dar Galerius i-a
nrpus pe M axim in Daia şi Severus.
Tocmai pentru că avea legitim itate ca fiu al Constantius I, C onstan­
tin a fost ţinut pe lângă Galeriu, departe de tatăl său, pentru a putea fi
controlat. In aceste îm prejurări a ajuns C onstantin să com ande o opera-
—ane m ilitară la nord de D unăre. în anul 302, Galeriu a purtat unul din­
tre războaiele contra carpilor şi sarmaţilor, care sunt atestate doar prin
analiza titlurilor sale de Carpicus M axim us şi Sarmaticus M aximus. Prim ul
-tiu, Carpicus M aximus, se datează în 301, iar în 302 Galeriu purta titlurile
Zirpicus M axim us II şi Sarmaticus M axim us IIP. Galeriu a mai luptat cu

1 A .H .M . Jon es, J.R. M a r tin d a le , J. M o r r is , The Prosopography o f the Later Roman

zmpire, vol. I (A.D. 260-395), Cambridge, 1971, p. 223; Timothy D. B a rn e s, The New
Ivxpire o f Diocletian and Constantine, Cambridge, 1982, pp. 39-42; Ion B a rn e a , Octavian
2liescu, Constantin cel Mare, Bucureşti, 1982, p. 27; Charles M a tso n O d a h l, Constantine
m d the Christian Empire, London-New York, 2004, pp. 13, 62, 273.
2 M . B iz z a ri, G. F o r n i, „Diploma militare del 306 D.C. rilasciato a un pretoriano
i i origine italiana", în: Athenaeum. Studi periodici di letteratura e storia dell'Antichità, Pa­
via, 38,1960, 1-2, pp. 7,17; Adelina A r n a ld i, „La successione dei cognomina devictarum
gentium e le loro iterazioni nella titolatura dei primi tetrarchi", în: Rendiconti dell'Istituto
Lombardo di Scienze e Lettere, Classe di letttere, 106, 1972, 1, p. 49; Nicolae G o s ta r , „Les

303
 Alexandru Madgearu

sarm aţii şi în 306 şi 3073, dar participarea lui Constantin este excluşi in
aceste cazuri, deoarece el nu se mai afla în subordinea lui Galeriu.
Participarea lui Constantin la războiul contra sarm aţilor este con­
sem nată în Origo Constantini imperatoris, o biografie anonim ă care r n -
vine probabil dintr-o istorie a îm păraţilor din dinastia constantin;£ri.
păstrată ca prim a parte din aşa-num itele Excerpta Valesiana4. In aceaaâi
sum ară descriere a prim ei părţi din viaţa lui Constantin se scrie că:

„Astfel pe când tânărul (Constantin) se lupta călare împotriva sar­

maţilor, a apucat de păr pe un barbar fioros, l-a târât după sine şi
l-a depus la picioarele împăratului. Apoi, din ordinul lui Galeriu, a
intrat cu calul său în mlaştină şi a deschis drum celorlalţi oşteni care
se îndreptau împotriva sarmaţilor; după ce mulţi dintre aceştia au
fost ucişi, el s-a întors, aducând lui Galeriu izbânda" (Nam et in Sar-
matas iuvenis equestris militans ferocem barbarum capillis tentis raptum
ante pedes Galerii imperatoris adduxerat deinde Galerio mittente per palu-
dem equo ingressus suo, viam ceteris fecit ad Sarmatas, ex quibus plurimis
stratis Galerio victoriam reportavit)5.

titres impériaux Dacicus Maximus et Carpicus Maximus", în: Actes de la Xlle C onferim
Internationale d'études classiques Eirene, Bucarest, 1975, p. 647; T. D. B a rn e s, „Im p arJ
Campaigns A.D. 285-311", în: Phoenix, 30, 1976, 2, pp. 188-193; Peter B re n n a n , „Cae-
bined legionary detachments as artillery units in Late-Roman Danubian b r i d g e h s i
disposition", în: Chiron, 10, 1980, p. 564; Wolfgang K u h o ff, Diokletian und die Epoch? ăm
Tetrarchie. Das römische Reich zwischen Krisenbewältigung und Neuafbau (284-313 n. Q q
Frankfurt am Main, 2001, p. 225; B ill L e a d b e tte r, Galerius and the Will o f Diocletian, Loe-
don, New York, 2008, pp. 99,101; Constantin C. P e to le s c u , Dacia. Un mileniu de isizurn
Bucureşti, 2010, p. 304.
3 Alexandru M ad g e aru , împăratul Galerius, Târgovişte, 2012, pp. 121,127.
4 Despre acest izvor vezi Friedhelm W in k elm a n n , „Fîistoriography in the Age 9
Constantine", în: Greek and Roman Historiography in Late Antiquity: Fourth to Sixth Cernim
A.D., G. M a r a s c o (ed.), Leiden, 2003, pp. 15-17; Giuseppe Z e cc h in i, Ricerche di storic<?m-
fia latina tardoantica (Monografie del Centro Ricerche di Documentazione sull'AntiâcÉ»
Classica, 14), Roma, 1993, pp. 29-38.
5 E x c e r p t a V a l e s ia n a . Recensuit Jacques Moreau. Editionem correctiorem curavii ifci
lizar Velkow, Leipzig, 1968, pp. 1-2 (II.3); Fontes Historiae Daco-Romanae (FHDR), II- as.
46/47; traducere engleză de J. S te v e n so n , în Samuel N. C. Lieu, Dominic M o n tsersü c.
From Constantine to Julian: Pagan and Byzantine Views. A Source History, London, N a*
York, 2003, p. 43; Maurice B e sn ie r, L'empire romain de l'avènement des Sévères au Condfc
de Nicée, Paris, 1937, pp. 337-338; P. Brennan, Combined..., p. 565; T. D. Barnes, The X i»
Empire..., p .4 1 ;I.B a rn ea , O. Ilie sc u , Constantin..., pp. 27-28; W. K u h o ff, Diokletian..., p-79®
C. M a tso n O d a h l, Constantine..., pp. 63, 273.

304
 Operaţiuni militare la nord de Dunăre...

Informaţii sim ilare au fost consem nate şi în istoria lui Ioannes Zo-
dS, care a utilizat un izvor de la sfârşitul secolului al IV-lea, acum
ărut:

„în tim p ce se lupta cu sarm aţii, el (Galeriu) i-a ordonat să-l atace pe
conducătorul acestora, care stătea în faţă fiind în arm ură. Constantin
l-a atacat, l-a capturat viu şi l-a adus la G aleriu "6.

Este posibil ca G aleriu să fi în cercat să scape de C onstantin prin tri-

mirerea într-o asem enea m isiune periculoasă. C onstantin era conştient
j é această duşm ănie, căci a sfârşit prin a fugi la tatăl său, în Britania,
~ puţin timp înainte de m oartea acestuia la 23 iulie 3067. Conform lui
_^ctanţiu, C onstantin era de ceva vrem e, în 305, tribunus ordinis prim i.
De fapt, aşa cum com enta Jacques M oreau, această titulatură care nu
ţr^i este atestată este o confuzie a lui Lactanţiu, care poate proveni din
im p r im a r e a titlului de tribunus cu cel de comes prim i ordinis in consis-
ă r io sau de comes dom esticus ordinis pruni, care reprezenta apartenenţa
organul consultativ al îm p ăratu lu i8. In cam pania din 302, C onstantin
era aşadar tribun, com andant al unei legiuni din arm ata com itatensis
—re a luat parte la ofensiva din teritoriul sarm atic.
Există o m ărturie indirectă asupra zonei unde a acţionat Constantin
r. această incursiune la nord de D unăre. Capul de pod de la nord de

6 Io an n es Z o n a ra s, XII. 33 (The History o f Zonaras: from Alexander Severus to the Death

ir Theodosius the Great, translation by Th. M. Banchich, E. N. L an e; introduction and com­
mentary by Th. M. B a n ch ich , New York, 2009, p. 69). Despre sursa lui Zonaras, vezi Bru-
a i B leck m an n , „Die Chronik des Johannes Zonaras und eine Pagane Quelle zur Geschi-
zrite Konstantins", în: Historia. Zeitschrift für Alte Geschichte, 40,1991, 3, pp. 343-365.
7 L a c ta n tiu s , De mortibus persecutorum, XXV, 1-3, J. M o re a u (ed.), Paris, 1954, p.
106; Despre moartea persecutorilor. Traducere de C. Bejan. Studiu introductiv, tabel cro­
nologic, note explicative şi anexe de D. M îrşan u, Iaşi, 2011, pp. 98/99; P a n e g y r i c u s Con-
îT.iN TiN O A u g u s t o d i c t u s , VII (VI), 2-4, în: Panégyriques Latins, texte établi et trad u it par
Edouard G a l l e t i e r , vol. II, Paris, 1952, pp. 55-58 (In Praise o f Later Roman Emperors:
H ie Panegyrici Latini", in trod uction, translation, and historical com m entary by C. E.
V. N ixon and B. S a y lo r R od g ers, Berkeley, Los A ngeles, 1995, pp. 219-223, 573-574);
W. K u h o ff, Diokletian..., pp. 796-802; C. M a tso n O d a h l, Constantine..., pp. 67-69; Claire
S o tin e l, „In form ation and Political P o w er", în: A Companion to Late Antiquity, Ph. R ou s­
s e a u (ed.), O xford, 2009, p. 129.
8 L a c ta n tiu s , XVIII, 9 (ed. J. Moreau, pp. 98, 313-314; ed. C. Bejan, p. 82/83); A. H.
M. Jo n es, The Later Roman Empire, 284-602. A Social, Economic and Administrative Survey,
Baltimore, 1986, vol. I, pp. 333-334, 640.

305
 Alexandru Madgearu

D unăre al castrului de la M argus (Dubravica) se afla undeva la Km

Locul exact încă nu poate fi precizat, deoarece încă nu s-a putut iden*-~
pe teren fortificaţia romană târzie9. Se ştie în schimb că această fo rtifie r
avea două nume, Augustoflavianensia şi Constantin. Primul este atesta:
Notitia Dignitatum10, iar al doilea este menţionat de Priscus Panites în re
tarea despre încheierea păcii de la M argus cu hunii, din anul 44011. Fe-sr
Brennan a remarcat că dublul nume nu poate fi explicat decât dacă am hae
se referă la Constantin cel Mare, prim ul dintre ele fiind acordat dupi as
acesta a devenit augustus12. Deşi Peter Brennan consideră că numele caae
făcea referire la titlul de augustus a fost acordat în 306, când Galeriu a r î
încercat să se îm pace cu Constantin, studierea relaţiilor dintre cei doi i h
permite o datare anterioară primăverii anului 310, când Galeriu i-a reas-
noscut în final titlul de augustus, revendicat încă din decembrie 30713. P n r
urmare, construirea la Kuvin a unei fortificaţii care îl onora pe C onstarxr
indică faptul că pe acolo s-a desfăşurat atacul contra sarmaţilor, din 3HL
Zona corespunde cu ceea ce aflăm din relatarea luptelor, desfăşurate m
mlaştini.
Ajuns împărat, Constantin cel M are a mai com andat o expediţie c o r n
sarmaţilor din aceeaşi regiune, în iunie-iulie 322. Armata romană a declnr-
şat o contraofensivă pentru a-i pedepsi pe sarm aţii care atacaseră casrrx
de la Cam pona (Tétény, la sud de Budapesta). La 12 iunie 322, C onst-r-
tin cel M are se afla încă la Sirm ium , iar la 6 iulie era la Bononia14, care n r

9 Nicolae G udea , „Despre graniţa de nord a provinciei Moesia I şi sectorul vesac

al frontierei de nord a provinciei Dacia Ripensis de la 275 la 378 e.n.", în: Drobeiz. :
1982, p. 106, nr. I I ; Maja D ordevic , „Contributions to the Study of the Roman T in s
in South Banat", în: Roman Limes on the Middle and Lower Danube (Cahiers des Portes âs
Fer, Monographies 2), P. P etrovic (ed.), Belgrade, 1996, pp. 128-129,132; Dorel B ontmq
The Roman Rule to the North o f the Lower Danube during the Late Roman and Early B y zan tx
Period, Cluj-Napoca, 2009, pp. 37-39.
10 N otitia D ignitatum , P ars O rientis, XLI, 2; 33, în: N otitia D ign itatum acceâiaâ
notitia urbis Constantinopolitanae et laterculi provinciarum, edidit O. Seeck, Berlin, 15~s
pp. 92, 93.
11 P riscu s, frg. 2 (R. C. B lo ck ley , The Fragmentary Classicising Historians of the l i ­
fer Roman Empire: Eunapius, Olympiodorus, Priscus and Malchus, vol. II, Liverpool, 1983 r
226/227; FHDRII, pp. 248/249).
12 P. B re n n a n , „Combined...", p. 565.
13 A. M adgearu , împăratul..., pp. 78-81.
14 Datele sunt consemnate în C o d ex T h e o d o s ia n u s l ib r i x v i c u m c o n s t i t u t i o s i s s s
SIRMONDIANIS ET LEGES NOVELLAE AD T h EODOSIANUM PERTINENTES, ediderunt T h. Momjttsai
et P. M. Meyer, Berlin, 1905, (IV. 8. 4 - Sirmium, p. 180) şi O. S eeck , Regesten der Kiese*

306
 Operaţiuni militare la nord de Dunăre...

e Vidinul15, ci o localitate omonimă din Panonia Secunda, amplasată la

tostor, în Voivodina, unde se afla com andam entul legiunii V Iovia16.
æsta a fost punctul de trecere a Dunării, căci acolo exista un cap de pod
■ malul opus, la Begec (Castellum Onagrinum). în frunte cu Constantin
Mare, arm ata rom ană a urm ărit inam icul peste Dunăre, după care s-a
»rs în im periu pe la M argus. La 26 iulie 322, C onstantin se afla deja la
".'aria, adică se întorsese din cam panie17. Existenţa capului de pod de
„ Kuvin din faţa castrului de la M argus explică de ce arm ata rom ană a
isc u t D unărea pe acolo la întoarcerea din războiul contra sarmaţilor, din
312. Inform aţiile despre locurile pe unde a intrat şi a ieşit arm ata rom ană
provin dintr-un poem al unui poet de curte al lui Constantin cel M are,
Publius O ptatianus Porphyrius, care l-a însoţit pe îm părat în campanie.
După aceea, în 323-324, au fost em ise m onede com em orative cu legenda
m rm atia devicta18. Din alt pasaj al poem elor lui O ptatianus se deduce că
i fost încheiat un foedu s cu conducătorii sarmaţilor. Ei au căpătat astfel
m to r din partea Im periului Rom an îm potriva goţilor, care deveniseră
± n nou inam icul principal la D unăre19. Se poate vedea şi de această dată

mtd Päpste fü r die Jahre 311 bis 476 n. Chr. Vorarbeit zu einer Prosopographie der christlichen
isiserzeit, Stuttgart, 1919, p. 172 (Bononia).
15Cum consideră M. B esn ier , L'empire romain..., p. 294; I. B arnea , O. I liescu , Con-
szntin..., p. 106; Hugh E lton , „Warfare and the Military", în: The Cambridge Companion
to the Age o f Constantine, N. L enski (ed.), Cambridge, 2006, p. 342.
16 A ndrâs M öcsy, Pannonia and Upper Moesia. A History o f the Middle Danube Provinces
i f the Roman Empire, London, 1974, pp. 269-270; T. D. B a rn e s, „Im perial C a m p a ig n s...",
rp . 175-178,186-188; Sändor Sop ron i, Der spätrömische Limes zwischen Esztergom und Szen-
xndre: das Verteidigungssystem der Provinz Valeria im 4. Jahrhundert, Budapest, 1978, p. 128;
?. B re n n a n , „C om bined ...", pp. 558, 562; L âszlo B ark ö cz i, A gnes S a la m o n , „Tendenzen
ie r strukturellen und organisatorischen Ä nderungen pannonischer Siedlungen im 5.
'ahrhundert", în: Alba Regia. Annales Musei Stephani Regis, Székesfehérvar, 21,1984, p. 152;
Pat S o u th e rn , K aren D ixon, The Late Roman Army, London, 1996, pp. 25-27; G. B e rtö k ,
,Ripa Sarm atica: L ate R om an C ou nterfortification s on the L eft B ank of the D a n u b e",
in: Roman Frontier Studies 1995. Proceedings o f the XVlth International Congress o f Roman
Frontier Studies, W. G roenmann van W a a te rin g e (ed.), O xford, 1997, pp. 165-167; H.
Elton, „W arfare...", p. 342.
17 C o d e x T h e o d o s ia n u s , 1 .1.1 (p. 27).
18 Patrick B ruun , Constantine and Licinius, A. D. 313-337 (The Roman Imperial
Coinage, VIT), London, 1966, pp. 115,135, 201, 262, 466, 475.
19 P orphyrius , Panegyricus Constantini, VI. 15-22; VII, 21 (Publius Optatianus
Porphyrius, Carmina. Recensuit et praefatus est L. M ueller , Leipzig, 1877, pp. 9, 10);
T. D. B arnes , „Publilius Optatianus Porfyrius", în: American Journal o f Philology, 96,
1975, 2, pp. 173-186; Ernest S tein , Histoire du Bas-Empire, tome I. De l'état romain à l'état

30 7
 Alexandru Madgearu

cum strategia rom ană a urm ărit contracararea goţilor prin încheierea
alianţe cu rivalii lor, în acest caz sarm aţii dintre Dunăre şi Tisa.
în 323 s-a produs o invazie a sarmaţilor răsăriteni, la care au p artid r
şi goţii. Ea a fost facilitată de num ărul redus al efectivelor din fortifica-
de pe limes (trupele aflate sub comanda lui Liciniu fuseseră transféras,
în vederea confruntării cu cele ale lui Constantin)20. In fruntea goţilor ter-
vingi se afla Rausimodus, pe care Zosimos îl denumea „regele barbari­
lo r". După ce au trecut Dunărea cu ambarcaţiunile lor, barbarii au eşuac
în asedierea unei fortificaţii, după care au fost respinşi la nord de fluvrc
de armata comandată personal de către Constantin cel Mare. Campania a
avut loc vara. La 8 iunie 323, îm păratul se afla încă la Tesalonic21, de unde a
pornit apoi spre teatrul de război de dincolo de Dunăre. După o urm ărrr
în adâncimea teritoriului, până undeva într-o zonă de dealuri, Rausimr-
dus a fost ucis, iar o parte din oamenii săi au fost capturaţi şi colonizaţi ir
im periu22. In afară de aceste informaţii transmise de Zosimos, mai există r
consemnare sumară la Ioannes Zonaras, provenită din aceeaşi sursă pieiF-
dută: sarmaţii şi goţii au devastat Tracia, iar Constantin a pornit con:ra
lor23. Deşi în unele lucrări Rausimodus este considerat got24, în realitate ei

byzantin (284-476), éd ition française par J.-R. Palanque , I, Paris, 1959, p. 104; A. M ocss.
Pannonia..., pp. 277-278; A . A rnaldi, „La su ccessione dei cognomina devictarum gentium
e le loro iterazioni nella titolatu ra di C ostantino il G ran d e", în: Contributi di Storia anixx
in onore di Albino Garzetti (Pu bblicazion i d ell'Istitu to di storia antica e scienze au siliar»
d ell'U n iversità di G enova, 14), G enova, 1977, pp. 197-198; Pedro B arcelö , Roms auszoîr-
tige Beziehungen unter der constantinischen Dynastie, R egensbu rg, 1981, p. 51; I. B a r x ü -
O. I liescu , Constantin..., p. 106; E vangelos C hrysos, „Von der R äum u n g der D acia Tzs-
iana zu r E ntstehu n g der G o th ia", în: Bonner Jahrbücher, 192, 1992, p. 188; N oel L exsxl
„Th e R eign o f C on stan tin e", în: The Cambridge Companion..., p. 75; M ich ael K ulikow sis .
Rome's Gothic Wars. From the Third Century to Alaric, C am brid ge, 2007, pp. 81-82.
20 E x c er pt a V a le s ia n a , VI, 21: Gothi per neglectos limites eruperunt (ed. J. Moreau, p.s:
FHDR II, p. 46/47; trad, de J. Stevenson, p. 46).
21 C o d ex I u s t in ia n i , VII. 18. 3; VIII. 46.10 (Corpus Iuris Civilis editio stereotypa quini*.
recognovit Paulus K ru e g e r, Theodorus Mommsen, Rudolfus S c h o e ll, vol. II, Berlin
1888, pp. 303, 358).
22 Z osimos , Historia Nova, II, 21 (Histoire nouvelle, edition et traduction F. Paschoui.
tome I, Paris, 1971, pp. 92-93; FHDR II, p. 306/307); E. S tein , Histoire..., p. 104; I. B arx ^a.
O. I liescu , Constantin..., p. 106.
23 I oannes Z onaras , XIII. 2. 42 (trad, de Th. M. Banchich, E. N. Lane, p. 153).
24 Otto S eeck , „Rausimodus", în: Real-Encyclopädie der classischen Altertumswissen­
schaft, Zweite Reihe, I (1914), col. 296; Ludwig S chmidt, Die Ostgermanen (Geschichte azr
deutschen Stämme bis zum Ausgang der Völkerwanderung, 1), München, 1969, p. 225; A.H. M
J ones , J. M artindale , J. M orris , The Prosopography..., p. 762; T.D. B arnes , „The Victorie?
 Operaţiuni militare la nord de Dunăre...

4 sarmat din zona nord-pontică. Am arătat încă din 1996 că Rausimodus

e de fapt Rhadamsadios, regele saurom at al regatului bosporan, care
domnit între 308/309 şi 322/323, îm preună cu regele local Rhescuporis
Aceeaşi concluzie a fost atinsă în mod independent de către Vitalj
M. Zubar şi O. Dsigovskiy26. S-a mai considerat în mod eronat şi că acest
rizboi contra lui Rausim odus este identic cu cel din 322, contra sarmaţilor
zzre atacaseră Cam pona27.
După supunerea sarm aţilor şi victoria contra lui Liciniu, din toam ­
na anului 324, C onstantin cel M are dispunea de forţele necesare pentru
i rezolva problem a securităţii frontierei dunărene. A fost iniţiată o nouă
icnune de fortificare a m alului nordic, la vest şi la est de Porţile de Fier,
—re o continua pe cea începută de D iocleţian. In afară de castrul de la
Kuvin am intit deja, m ai sunt cunoscute şi alte fortificaţii ridicate în tim-
ru l lui C onstantin cel M are. Un cjuadriburgium a fost am plasat în insula
fapaja (Zajecar, Serbia), în faţa confluenţei râurilor Caraş şi N era28, el

a t Constantine", în: Zeitschrift für Papyrologie und Epigraphik, 20,1976, p. 152; Herwig W o l-
b a m , History of the Goths, Berkeley, 1988, p. 60; Everett W h e e le r, „Constantine's Gothic
Treaty of 332: A Reconsideration of Eusebius VC 4.5-6", în: 77ie Roman Frontier at the Lower
Danube, 4th-6th Centuries. Tire Second International Symposium (Murighiol/Halmyris, 18-24 Au-
gasf 1996) (Studia Danubiana. Pars Romaniae. Series Symposia, I), Buccureşti, 1998, p. 81.
25 A. M adgearu , „O revoltă împotriva lui Constantin cel Mare în provincia Scythia",
i c Peuce, 12,1996, p. 140; Pentru Rhadamsadios, vezi Ellis H. M inns , Scythians and Greeks.
A Survey of Ancient History and Archaeology on the North Coast o f the Euxinefrom the Danube
r the Caucasus, Cambridge, 1913, pp. 527, 609; Viktor F. G ajdukevic , Das Bosporanische
J^ich, Berlin-Amsterdam, 1971, pp. 480-481.
26 O. D sigovskiy , „Constantine the Great and Rausimodus, Sarmatarum Rex", în:
J-jialele Universităţii „Dunărea de Jos" Galaţi, Seria 19, Istorie, 6, 2007, pp. 27-31.
27 A. M öcsy, Pannonia..., p. 277-278; Giovanni B rizzi, „La «Vittoria Sarm atica» di Con-
itantino e la propaganda liciniana", în: Alba Regia. Annales Musei Stephani Regis, 17,1979, pp.
rl-62; R B rennan , „C om bined...", p. 565; Ém ilienne D emougeot, „Constantin et la D a d e",
in: Crise et redressement dans les provinces européennes de l'Empire Romain (milieu du IIIe-milieu
du IV siècles ap. J.C.), E. F rézouls (ed.), Strasbourg, 1983, p. 104; R B arcelö , Roms..., p. 51;
E- C hrysos, „Von der R äum ung...", pp. 189-190; D oina B enea , Dacia sud-vestică în secolele
ID-IV, Timişoara, 1996, p. 57; Andrea Vaday, „M ilitary System of the Sarm atians", în: Inter­
national Connections of the Barbarians of the Carpathian Basin in the l st-5th Centuries AD. Proceed­
ings of the International Conference held in 1999 in Aszôd and Nyiregyhăza, E. I stvänovits (ed.),
N’viregyhâza, 2001, p. 180; M. K ulikowski, Rome's Gothic Wars..., pp. 81-82.
28 D. B enea , Dacia..., p. 73; N. G udea , „Despre graniţa...", p. 107, nr. 13; M. D o r b e -
n c , „Contributions...", p. 130; D. B ondoc , The Roman Rule..., pp. 40-42; Constantin
B äjenaru , Minor Fortifications in the Balkan-Danubian Area from Diocletian to Justinian,
Cluj-Napoca, 2010, pp. 94-95.

309
 Alexandru Madgearu

fiind capul de pod pentru castrul de la Lederata. Probabil concom iterr

cu castrul de la Kuvin a fost construit altul şi la Vârşeţ, dar până în pre­
zent nu au fost descoperite urm ele sale, fiind cunoscute doar cărămizi
cu ştam pila legiunii V II C laudia şi m ulte m onede de la Constantin c ă
M are29. In cele două quadriburgia din perioada lui D iocleţian de la Or­
şova (D ierna)30 şi H inova a existat o a doua fază de construcţie, în epo­
ca lui C onstantin cel M are31. Cel m ai bine cunoscut quadriburgium din
C lisura D unării este cel de la G ornea, care era un avanpost al castrul—
de la Cezava (Novae). N icolae G udea a datat construirea sa în epoca
lui D iocleţian pe baza analogiilor constructive, dar, după cum atrăgea
atenţia Doina Benea, seria m onedelor descoperite începe cu C onstanti E
ceea ce indică o datare m ai probabilă în perioada constantiniană.32 Cas­
trul de la Cezava-N ovae a fost refăcut din tem elii probabil după 317s .
astfel că era logic ca şi avanpostul său de pe m alul nordic să fi fost con­
struit ulterior. A cincea fază a castrului Praetorium (M ehadia) este da-
tabilă tot în epoca lui C onstantin cel M are. M onedele descoperite chiar
în castru indică un hiatus în tre 257 şi 324, astfel că este foarte probabil
ca reocuparea şi reconstrucţia să se fi petrecut după cam pania din 321
contra sarm aţilor34. Reocuparea sa indică necesitatea blocării accesului

29 M. D ordevic , „Contributions...", p. 132; D. B ondoc , The Roman Rule..., pp. 43-41

30 N. G udea , „Despre graniţa...", p. 107, nr. 33; D. B enea , Dacia..., pp. 83-89; D. Bon­
doc , The Roman Rule..., pp. 53-56; C. B ăjenaru , Minor..., pp. 109-110.
31 Dumitru T u d o r, Oltenia romană, Bucureşti, 41978, pp. 277, 279; Mişu Davidesc^.
Cetatea romană de la Hinova, Bucureşti, 1989; D. B en ea, Dacia..., pp. 107-111; Ion S t îk g â ,
„Sur les estampilles tegulaires découvertes dans la fortification romaine tardive de Hi­
nova (dép. de Mehedinţi)", în: Die Archäologie und Geschichte der Region des Eisernen Tcr^
zwischen 275-602 n.Chr. Kolloquium in Drobeta-Turnu Severin (2-5 November 2001), Bucu­
reşti, 2003, pp. 81-86; D. B o n d o c, The Roman Rule..., pp. 68-70; C. B ă je n a r u , Minor..., p~
114-115.
32 N. G udea , Gornea. Aşezări de epocă romană şi romană târzie; Un castellum din epaa
romană târzie la „Căuniţa de Jos". Contribuţii la cercetarea limesului bănăţean al Dunării ft
secolul al IV-lea, Reşiţa, 1977, pp. 38-76; D. B enea , Dacia..., pp. 76-78; D. B ondoc, Tir
Roman Rule..., pp. 47-49.
33 Miloje Va sic , „Cezava = Castrum Novae. La stratigraphie, la chronologie et les
phases architectoniques", în: Akten des 14. Internationalen Limeskongresses 1986 in C r-
nuntum, Wien, 1990, vol. 2, p. 904.
34 Mihail M a c r e a , N. G ud ea, I. M o ţu , Praetorium. Castrul şi aşezarea romană de ia
Mehadia, Bucureşti, 1993, pp. 30, 52, 53, 115; D. B en ea , Dacia..., pp. 97-98; D. B e n e *
„Das Lager von Praetorium (Mehadia) in spätrömischer Zeit", în: Pontica, 40, 200”
pp. 339-350.

310
 Operaţiuni militare la nord de Dunăre.

re valea Cernei, adică se lua în calcul pericolul unor atacuri ale sar-
; r.aţilor din vestul Banatului efectuate şi pe această direcţie. A lte noi
I fortificaţii au fost ridicate în perioada constantiniană în apropiere de
Drobeta, la P uţinei35 şi D esa (cap de pod al castrului de la R atiaria)36,
rrecum şi la B istreţ37.
Cea m ai im portantă şi în acelaşi timp surprinzătoare realizare a aces-
j tei strategii ofensive a fost construirea podului care lega O escus (Gigen)
I ie cetatea Sucidava de pe m alul de nord al Dunării. Podul a fost inaugu-
j rat la 5 iulie 328 în prezenţa lui Constantin cel M are38. Este ştiut că îm pă­
ratului îi plăcea să se com pare cu Traian. In acţiunea de recuperare a unor
srito rii din fosta Dacie Traiană putem vedea aplicarea acestei dorinţe,
zar ridicarea unui pod similar, dar m ai lung decât cel de la Drobeta, a fost
desigur m otivată de aceeaşi dorinţă, de im itatio Traiani39. Pe pod puteau
fi deplasate trupele care urm au să ocupe teritoriul de la nord de D ună­
re. Considerăm totuşi că a fost un efort nejustificat din punct de vedere
militar sau econom ic, deoarece com unicaţiile cu teritoriul restrâns care
a fost efectiv reocupat la nord de D unăre nu necesitau un pod de piatră,
5pre deosebire de perioada în care la nord de fluviu exista o provincie
întinsă. Podul a fost construit mai m ult din m otive de propagandă im pe­
rială, pentru a sublinia acţiunea de restituire a ceea abandonase Aurelian.
Au fost em ise şi m onede com em orative cu ocazia inaugurării podului,

35 Octavian T oropu , Romanitatea târzie şi străromănii în Dacia traiană sud-carpatică

sec. Ill-XI), Craiova, 1976, pp. 23, 26; D. T udor , Oltenia..., pp. 290, 292; M. D avidescu ,
Drobeta în secolele I-VIIe.n., Craiova, 1980, p. 184; N. G udea , „Despre graniţa...", p. 110,
nr. 40; D. B enea , Dacia..., pp. 106-107; D. B ondoc , The Roman Rule..., pp. 67-68.
36 O. T oropu , Romanitatea..., pp. 21-22; D. T udor , Oltenia..., p. 274; Petre G herghe,
Florin R idiche , „Desa, com. Desa, jud. Dolj", în: Cronica cercetărilor arheologice din Româ­
nia. Campania 2005, Constanţa, 2006, pp. 149-152; Petre G herghe , Florin R idiche , în: Cro­
nica cercetărilor arheologice din România. Campania 2006, Tulcea, 2007, p. 144; D. B ondoc ,
The Roman Rule..., p. 74.
37 D. T udor , Oltenia..., p. 265; Christian V lădescu , Mihail Z ahariade , „Fortificaţia
romană târzie de la Bistreţ, judeţul Dolj", în: Oltenia. Studii şi comunicări, 5-6, 1986, pp.
29-40; Cornel A ndonie , Romeo A vram , Radu B ăjenaru , 65 de ani de arheologie militară,
Muzeul Militar Naţional, Bucureşti, 1994, pp. 22-23; D. B ondoc , The Roman Rule..., pp.
75-76.
38 D. T udor , Oltenia..., pp. 416-422; Petre G herghe , Lucian A mon , „Noi date în legă­
tură cu podul lui Constantin cel Mare de la Sucidava", în: Pontica, 40, 2007, pp. 359-368.
39 B. B leckmann , „Constantin und die Donaubarbaren. Ideologische Auseinander­
setzungen um die Sieghaftigkeit Constantins", în: Jahrbuch fü r Antike und Christentum,
38,1995, p. 51; E. W heeler , „Constantine's...", p. 81.

311
 Alexandru Madgearu

care reprezentau un barbar îngenuncheat40. La Sucidava s-a descoperr

un miliarium, a cărui inscripţie afirmă că îm păratul C onstantin cel Mars
a construit un drum la nord de Dunăre, pe o distanţă de 1000 de paşr-.
Lim ita de nord a teritoriului controlat de im periu era valul de pă­
m ânt cunoscut sub num ele de Brazda lui N ovac de Nord. Ceea ce s-a re­
cuperat a reprezentat o parte nesem nificativă şi fără valoare econ om :;!
pentru im periu, spre deosebire de ceea ce fusese Dacia Traiană, astfel că
podul de la Sucidava a avut o im portanţă m ai m ică decât cea proclama­
tă de propaganda im perială. în războiul contra goţilor din 367 traversa­
rea D unării se va desfăşura prin alte locuri, mai apropiate de centrul o s
putere al acestora. Im ediat după inaugurarea podului, arm ata rom ani
a efectuat o cam panie contra taifalilor care stăpâneau partea de vest £
M unteniei. Barbarul îngenuncheat de pe m oneda com em orativă repie-
zintă pe aceşti taifali.42
Nu a existat nicio cam panie contra goţilor în 328 sau 326, aşa curr
crede Vasile M ărculeţ într-un studiu recent43. Inform aţiile din cronicie
lui Theophanes Confessor şi Georgios Kedrenos44 se referă la răzb o ia
din 332, care nu a fost consem nat în mod corect la anul respectiv, la re.
ca şi cea din istoria bisericească a lui Socrates45, în care cronologia e=3
incertă. Pasajul din Theophanes reluat de Kedrenos com prim ă inform er:
luate din acea sursă dispărută care a fost folosită şi de Zonaras, datând in

40 P. B ru u n , Constantine and Licinius..., pp. 283, 331 (nr. 298); E. D em ougeot, „Con­
stantin...", p. 107; B. B le ck m a n n , „Constantin...", p. 45.
41 Emilian Popescu, Inscripţiile greceşti şi latine din secolele IV-XIII descoperite în Romi-
nia, Ed. Academiei Române, Bucureşti, 1976, p. 295 (nr. 278); D. T u d o r, Oltenia..., p. 421
42 E. D em ougeot, „Constantin...", p. 106; Peter H e a th e r, Goths and Romans, 332-45?,
Oxford, 1991, pp. 107-108; B. B le ck m a n n , „Constantin...", pp. 39-45.
43 V. M ă r c u le ţ, „Un problème de géopolitique de la politique danubienne du Con­
stantin le Grand (324-337): la reconquête et la domination de la Dacie méridionale", irr
Pontica, 41, 2008, pp. 299-301.
44 The Chronicle o f Theophanes Confessor. Byzantine and Near Eastern History, AD 254-
813, translated with introduction and commentary by Cyril Mango and Roger Sco"
Oxford, 1997, p. 44 (FHDR II, pp. 590/591); G e o r g i u s C e d r e n u s I o a n n i s S c y l i t z a e a p t
ab Immanuele Bekkero suppletus et emendatus, vol. I, Bonn, 1838, p. 517 (FHDR III, pr
120/ 121).
45 S o c r a te s , I. 18 (Socratis Scholastici Ecclesiastica Historia, ed. Robertus Hussey. I
Oxford, 1853, p. 110; Socrates and Sozomenus Ecclesiastical Histories, Philip S c h a ff (ec.
(Select Library o f the Nicene and Post-Nicene Fathers of the Christian Church. Second Se­
ries, Translated into English with Prolegomena and Explanatory Notes, vol. II), New York
1886, p. 22.

312
 Operaţiuni militare la nord de Dunăre.

r.od eronat evenim entele. în Chronicon Paschale, un izvor redactat în anul

628, când se relatează construirea podului în 328 nu se spune nim ic des-
rre supunerea sciţilor46, o m enţiune care a fost adăugată de Theophanes
ş apoi de Kedrenos.
Reocuparea m alului de nord al D unării de Jos, de la Porţile de Fier
rână la gura Oltului, a creat prem isele reinstalării controlului im perial în
teritoriul ajuns în stăpânirea goţilor. Ocazia a survenit atunci când goţii
:-au atacat pe noii aliaţi ai lui Constantin cel M are, sarm aţii dintre Tisa şi
Dunărea de M ijloc, la începutul anului 332. Covârşiţi de num ărul mare
re atacatori, sarm aţii au fost nevoiţi să înarm eze şi pe cei aflaţi într-o
condiţie servilă (,donloi, „sclavi", după cum îi denum ea Eusebius de
Cezareea)47. în urma agresiunii goţilor tervingi şi a taifalilor conduşi de
Yidigoia, precum şi în b a z a foed u s-u lu i din 322, sarm aţii i-au cerut ajutor
Iui Constantin cel M are. îm păratul a trim is o arm ată puternică, com an­
dată de caesarul Constanţinu II. D eşi îm păratul nu a luat parte efectiv la
campanie (a răm as la M arcianopolis), conflictul a fost plănuit de el, astfel
că nu poate fi omis dintre operaţiunile m ilitare com andate de Constantin
cel M are. La 20 aprilie 332 a fost traversată Dunărea, iar la 12 m ai a avut
Ioc bătălia decisivă, într-un loc necunoscut. D acă teatrul de război a fost
in Sarm atia, atunci este posibil ca trecerea fluviului să se fi făcut tot pe la
Margus şi Augustoflavianensia, la fel ca în 322. De fapt, nu se cunoaşte
nimic precis despre desfăşurarea operaţiunilor, iar ofensiva a vizat cu
siguranţă şi centrul de putere gotic din nord-estul M unteniei, dovadă
raptul că la gura A rgeşului a fost ridicată apoi o fortificaţie care com em o­
ra victoria contra goţilor: D aphne (acordarea unei asem enea denum iri
nu poate fi legată decât de un evenim ent cu sem nificaţii im portante, cum
a fost supunerea goţilor)48. Executarea unei operaţiuni sim ilare în răz­
boiul din 367 ne întăreşte convingerea că D unărea a fost trecută şi pe la
Transmarisca. Luptătorii goţi au fost înfrânţi cu uşurinţă, mulţi dintre ei

46 C h r o n ic o n P a s c h a l e : 284-628 AD, translated with notes and introduction by

Michael W h itby and Mary W hitby, Liverpool, 1989, p. 15 (FHDR II, pp. 584/585).
47 E u sebiu s , Vita Constantini, IV, 6.1 (E u sebiu s , Werke, I. Über das Leben Constan­
t s , Constantins Rede an die heilige Versammlung. Tricennatsrede an Constantin, hrsg. von
L A. H eikel , Leipzig, 1902, p. 119; E u sebiu de C ezareea , Scrieri. Partea a doua. Viaţa lui
Constantin cel Mare, studiu introductiv de Emilian Popescu, traducere şi note de Radu
Alexandrescu, Bucureşti, 1991, p. 162; FHDR II, pp. 16/17).
48 Pentru amplasarea castrului Daphne, vezi A. M adgearu , Istoria militară a Daciei
post-romane, 275-614, Târgovişte, 2011, pp. 51-55.

313
 Alexandru Madgearu

fiind ucişi, iar fiul noului rege A riarich a fost luat ostatec49. Prin aceai
acţiune, Constantin cel M are a încălcat/oedus-ul cu goţii din 296, care ’
era valabil, şi care a fost respectat de către aceştia50. Zdrobiţi de atac
arm atei romane, goţii, în fruntea cărora ajunsese Ariarich, au fost nev.
să se supună rom anilor printr-un nou foedu s. Textul tratatului nu s-a păs­
trat, şi de aceea Everett W heeler a contestat existenţa sa, dar clauzele li­
se pot deduce din inform aţiile disparate transm ise în mai multe izvoar-
Goţii tervingi au capitulat (adică s-au supus actului de deditio), dar 1
fost recunoscută stăpânirea asupra regiunilor din M oldova şi Munter;
unde se instalaseră (G othia), cu condiţia respectării păcii. Ei îşi păstrau
conducerea proprie şi aveau obligaţia de a pune la dispoziţie luptătca
pentru arm ata romană. Tratatul nu a fost încheiat cu toţi goţii, ci doar
cu'tervingii. Com erţul urm a să se desfăşoare liber de-a lungul frontiere
dunărene. Pentru contribuţia de trupe la arm ata romană, goţii prim eai
subsidii anuale în m onede de aur şi de argint51.
R ăzboiul contra goţilor din 332 a avut acelaşi scop ca şi cele contre
dacilor purtate de D om iţian şi Traian: asigurarea securităţii D unării dc
Jos. In scrierea satirică a îm păratului Iulian, C onstantin se lăuda că £
recucerit D acia lui Traian, dar i se răspundea că această operă a fose
efem eră52. U neori, dintr-o înţelegere superficială a textului, s-a crezu:

49 C o n s u l a r ia C o n s t a n t in o p o l it a n a , a. 332 (ed Theodor M ommsen, Monumenzz

Germaniae Historica, Auctores Antiquissimi, tomus IX/l, Berlin, 1892, p. 234; R. W. Buk-
gess, The Chronicle o f Hydatius and the Consularia Constantinopolitana: Two Contemporary
Accounts o f the Final Years o f the Roman Empire, Oxford, 1993, p. 236): Victi Gothi ab exercizi
Romano in terris Sarmatarum die XII k. Mai; E x ce rp ta V a le s ia n a , V I, 31, 34 (ed. J. Moreau
p. 9; FHDR II, p. 48/49; trad. J. Stevenson, p. 48); E. S te in , Histoire..., p. 129; L. Schmidt.
Die Ostgermanen...., p. 227; H. W o lfra m , History..., p. 61; E. W h e e le r, „Constantine's...'
pp. 82-83; A. Vaday, „Military...", p. 180; M . K u liko w sk i, Rome's Gothic Wars..., p. 84.
50 R B rennan , „Diocletian and the Goths", în: Phoenix, 38,1984, 2, p. 146.
51 L. S chmidt, Die Ostgermanen...., pp. 227-228; E. C hrysos, „G othia R om ana. Zur
R echtslage des Föd eratenland es der W estgoten im 4 Jh.", în: Dacoromania, 1, 1973, pp.
52-58; I. B arnea , O. I liescu , Constantin..., pp. 118-119; B. B rockm eier , „Der G roße Frie­
de 332 n.Chr. Zur A u ßen politik K onstantins des G ro ß en ", în: Bonner Jahrbücher, 187.
1987, pp. 79-100; H. W olfram , History..., pp. 60-62; R H eather , Goths..., pp. 99,108-115:
A lek san d er B ursche , Later Roman-Barbarian Contacts in Central Europe. Numismatic Evi­
dence, B erlin 1996, pp. 118-119; E. W h eeler , „C onstantine's...", pp. 84-91; M. K ulikow ski.
Rome's Gothic Wars..., p. 86.
52 I ulian , Kaisares, 329 C (The Works of the Emperor Julian, with an English transla­
tion by W. Cave Wright, vol. I, London, Cambridge (Massachusetts), 1913, pp. 396/397;
FHDR II, pp. 30/31).

314
 Operaţiuni militare la nord de Dunăre.

3 Iulian l-a socotit pe C onstantin egalul lui Traian fiindcă a recucerit

Dacia53. De fapt, Iulian îl ridiculiza pe C onstantin. R ealitatea a fost cu
n u it m ai m odestă, dar nu de neglijat. Prin extinderea controlului ro­
man asupra unei părţi din Gothia, rom anizarea a prim it un nou im puls,
în teritoriul care nu fusese provincie rom ană. A doua rom anizare s-a
exercitat nu num ai asupra dacilor liberi, ci şi asupra goţilor. Supunerea
roţilor în anul 332 şi încep utul convertirii lor la creştinism au declanşat
un proces de integrare în lum ea rom ană, vizibil prin num ărul m are de
importuri din im periu descoperite în aşezările şi necropolele culturii
rântana de M ureş-C erneahov.
Ultim a cam panie la nord de Dunăre com andată sau cel puţin iniţiată
ie Constantin cel M are a avut loc cu puţin timp înainte de m oartea sa,
rurvenită la 22 m ai 337. D upă încheierea păcii cu goţii tervingi, Im periul
Roman a continuat aplicarea unei strategii ofensive la nord de Dunăre,
în noile condiţii create de luptele interne din Sarmatia. Probabil aşa se ex-
rlică titlul de Dacicus M axim us pe care Constantin cel M are l-a luat în 335
?au 336, atestat în inscripţia pusă la Rom a în februarie 337 în care erau
comemorate toate victoriile sale54. Tim othy Barnes şi A leksander Bursche
au presupus că a avut loc o cam panie care a condus la recucerirea par­
ţială a D aciei55, în timp ce Peter H eather şi Everett W heeler consideră că
ntlul reflectă pacificarea întregii regiuni dunărene56. Am bele puncte de
vedere sunt însă nejustificate. Putem doar bănui că luptele interne ale
jarm aţilor din acea parte a Banatului actual care făcuse parte din D acia
au prilejuit extinderea teritoriului aflat sub dom inaţie romană. La 4 au­
gust 335, Constantin era prezent la Vim inacium . Alte acte au fost sem na­
te de el la C onstantinopol în datele de 17 aprilie şi 22 octom brie 335, ceea
ce înseam nă că el a plecat în cam panie la începutul verii 335 şi s-a întors
cel târziu la m ijlocul lunii octom brie57. Aşadar, cam pania desfăşurată un­
deva în Dacia, cel m ai probabil în Banat, prin trecerea D unării pe la Vim i­
nacium, se datează în vara anului 335. In plus, analiza unor m edalioane

53De exemplu Maria C omşa , „Dacia în epoca lui Constantin cel Mare şi a urmaşilor
săi", în: Pontica, 10,1977, p. 223.
54 T.D. B a rnes , „The Victories...", p. 151-152; A. A rn aldi , „La successione dei cog­
nomina...", pp. 201-202; C.M. O dahl, Constantine..., p. 233.
55 T.D. B arnes , The New Empire..., p. 80; A. B ursche , Later Roman..., p. 132, n. 206.
56 P. H eather, Goths..., p. 108; E. W heeler , „Constantine's...", p. 91.
57 C odex T heodosianus , VIII, 9,1; XII. 1. 21; XVI, 8,5 (pp. 404, 668, 888); A. A r n a ld i,
„La successione dei cognomina...", p. 202.

315
 Alexandru Madgearu

com em orative de aur em ise în anul 337 sau 338 pentru o victorie a :'_l
Constans a perm is stabilirea faptului că această cam panie s-a desfăşura:
contra sarmaţilor, cu cooperarea goţilor din aria culturii W ielbark şi a
vandalilor (două asem enea m edalioane s-au descoperit în zone p o p u la i
de aceste grupuri). Constans a prim it atunci titlul de Sarmaticus, atesra:
în inscripţia de la Carcaliu (citată uneori ca fiind descoperită la Troesmi?
din 337-34058.

M ilitary operations com m anded by Constantine

the Great north of the Danube

Constantine took part at the war against the Sarm ats led by Galerki?
in 302 w hen he was a tribune, com m ander of a legion in the com itatenss
arm y The area w here this offensive was fulfilled was established accor­
ding to the nam es Augustoflavianensia and Constantia. Both names were
given to the fortress near Kuvin, in front of M argus, in order to remember
the participation of Constantine. In 310, Galerius tried to improve the rela­
tions with Constantine, recognized then as augustus, and the nam e of the
new fortress built where Constantine fought honored his deeds. After he
becam e emperor, Constantine led another cam paign against the Sarm a:;
in the same area between Danube and Tisa, in June-July 322. The army
entered by Bononia (Banostor) and came back by Augustoflavianensia. A
foedus was closed with the Sarmats.
In 323 the em peror fought against the other branch of the Sarmats, the
easterners, who attacked the Danubian limes together w ith the Goths. The
Rom an army comm anded by Constantine m ade an offensive north of the
Danube. The chief of the Sarmats Rausimodus was killed and m any of his
m en were captured. This chief was the same with Rhadamsadios, the kir.z
of the Bosporan kingdom.
After this victory started a large program of fortification on the
northern shore of the Danubian limes. Besides Kuvin, other forts were

58IGLR, p. 251 (nr. 238); T.D. B arnes , „Imperial Campaigns...", p. 154; T.D. B arnes*
„The Victories...", p. 154; A. B ursche , „The Victoria Sarmatica of AD 340 and three goic
medallions from Barbaricum", în: Kontakt, Kooperation, Konflikt. Germanen und Sarmatez
zwischen dem 2. und 4. Jahrhundert nach Christus. Internationales Kolloquium des Vorge­
schichtlichen Seminars der Philipps-Universität, Marburg, 12-16 Februar 1998, Neumünster
2003, pp. 409-413.

316
 Operaţiuni militare la nord de Dunăre.

built or reconstructed at Sapaja, Vârşeţ, Gornea, Orşova, M ehadia, Hino-

va. Puţinei, Desa, Bistreţ. The m ain achievem ent was the bridge betw een
Oescus and Sucidava (328), m ore im portant for the im perial propaganda
f-.an for real econom ic and m ilitary purposes. The northern lim it of the
recovered territory was the earthen wall Brazda lui N ovac de Nord. W hen
the Goths attacked the Sarm ats who were allied with the Rom an Em pire
rn 332, Constantine ordered a cam paign against them, com m anded by
Constantinus II, directed m ost probable to the Gothic power center in the
r.orth-eastern W allachia. The new fortress D aphne in front of Transma-
risca rem em bered this victory. The Goths were com pelled to capitulate.
The last north-D anubian cam paign com m anded or at least plan­
ned by Constantine the Great is attested by the title Dacicus M axim us
received in 335, for a cam paign w hich started from Vim inacium , in the
same area of the Sarm ats.