GORAN LOGOFATUL DIN OLANESTI $1 LETOPISETULCANTACLIZINESC"

STEFAN ANDREESCU

Teza lui Nicolae Iorga, potrivit careia autorul Letopisetului Cantacuzinesc" a fost

logof&tul Stoica Ludescu, a cApAtat cu timpul temeiuri din ce in ce mai solide. Numai cA, dupa
pArerea noastrA, aceastA paternitate nu-i poate fi atribuitA decat pentru sectiunea dintextul
letopisettilui ce incepe cu insclunarea lui Mihnea III Radu2. Pentru perioada ante- rioara, de la
desc&lecat" i pftna la anul 1658, el a preluat i prelucrat o scriere preexistenth, cronica oficiall a Tarii
Romanesti, elaboratA la inceput, in vremea lui Alexandru vod&Mircea, in limba slavon13, tAlmAcitA
apoi in romAneste i completatA in mai multe etape. Cea din urm& asemenea etapa, de care ne-am
ocupat de curAnd, poate fi plasat& cro- nologie in anii 1643 1644, adicA in plin& domnie a lui Matei
Basarab. Atunci s-a socotit de cuviint& sA se fac5 in cronic5 bilarrtul" celor dintAi zece ani de domnie
ai lui vodAMatei, prin consemnarea atAt a ctitoriilor i binefacerilor lui din tara i strAinAtate , cat si a
razboaielor purtate de el. Dar tot atunci, pe de aft& parte. a fost refAcutl i mult amphficatA
introducerea la cronicA, in care astfel putut gAsi locul teoria" asupra identitAtii dintre vechea
dinastie a Basarabior i neamul boierilor Craiovesti, din care proveneade fapt Matei vodA. Tn fine,
ultima operatie efectuat& in acel moment trebuie cA a fost

inlocuirea in croniel a succintelor pasaje inchinate domniei lui Neagoe Basarab cu tAlml- cirea
romIneascA a vieoi Sf. Nifon de Gavril Protul, opera in care era pe larg evocatI vastaactiune de ctitor
a lui Neagoe, fArA egal pan& Ia... lust* Matei Basarabl Aceasta comparat.ie intre cele doti& domnii,
realizatA prin intermediul cronicii t6.rii, a fost probabil gfindit&sugerat& de invAtatul Udriste
NAsturel, cumnatul lui Matei Basarab. Ins& tAlmAcirea dingreceste a Vjeljj Sf. Nifon a fost datorat&
altcuiva, un boier de origine greacA, Sima 10-

gofAtu14.

In chip vAdit a mai urmat cel putin o etap& din faza pre-CantacuzinA" o cronicii Tarii Romlnesti.
Tinand seam& de modul in care se intervenea in cronicA spre sfArsitul veacului al XVI-lea anume
atunci cAnd se producea o schimbare la tron5 putem presupune cusuficient& indreptAtire cA o
non& completare a textului cronicii a devenit necesar& indat&dup& suirea in scaunul domnesc al
TArii Romanesti a lui Constantin vod& Serban, la 9 aprilie 1654 (st. v.). intr-adevAr, toate versiunile i
variantele cunosoute ale Letopisefului Canta1 Vezi, de pildl Liviu Onu, Date noi cu privire la Stoica
Ludescu. Din nou problemapaternitd fii Letopisefului Cantacuzinesc, in Limba RomanA", an. XXI
(1972), 1, p. 17-26; aceeasi este si opinia lui Damaschin Mioc, expus& in editia N. Iorga, Despre
cronici ,si cro- nicari, Bncuresti, 1988, p. 133 (crede, insa, in chip exagerat, c& Stoica Ludescu ar fi
scrissi cronica domniei lui Matei Basarab, ba poate i fragmentul incepAnd cu anul 16181); cf. I.
Ionascu, Despre logofdtul Stoica Ludescu si paternitatea cronicii Istiria Tdrii Romtinegi", in Analele
Universitatii C. I. Parhon Bucuresti", Seria stiintelor sociale, Istorie, 5, 1956, F. 261-295 (desi
concluzia studiului este negativA autorul are meritul de a fi imbogAtit considerabil informatia
documentarl despre Stoica Ludescu). 2 ImpArtasim astfel punctul de vedere al lui N. Cartojan, Istoria
literaturii romdneprefatA de D. Zamfirescu, postfatA i bibliografii finale de Dan Simonescu, Bucuresti,
4980, p. 430, cAtre care inclinA, de altfel, i Liviu Onu (op. cit., p. 26). 3 Stefan Andreescu, Cronica
Tdrii Romdnesti din veacul al XVI-lea: elemente pentrudatare, in Revista de Istorie si Teorie Litetara",
an. XXXIX (1991), 3-4, p. 341-349. 4 Idem, Despre faza Matei Basarab" din cronica Tdrii Romane,sti,
in Revista de Istorie i Teorie LiterarA", an. XXXVIIXXXVIII (1989 1990), 3-4, si 1-2, p. 244-230.

6 Idem, Despre mcindstirea Plumbuita ,si un fragment din cronica Tarii Ronuinesti, inRevista de
Istorie", t. 42 (1989), nr. 12, p. 1201 1202.
Revista istoricA", tOm V, nr. 7-8, p. 789-794, 1994

fi-a

ft

eche,

www.dacoromanica.ro

790 $tefan Andreescu 2cuzinesc, din confruntarea carora incercam sa, delusim straturile cronicaresti
mai vechi, nearea ca povestirea domniei lui Matei voda Basarab a fost intrerupta pentru mai multi
ani. Firul a fost reinnodat printr-un salt" la evenimentele de la sfarsitul domniei lui, conflictul din
1653 cu Vasile voda Lupu al Moldovei, tulburarile cauzate de cetele de dorobanti i seimeni, boala i
sfarsitul batranului domn. Or, aceasta istorisire a incheierii lungii domnii alui Matei vod& are un
caracter retrospectiv, ea slujind drept preambul pentru introducereain cronica a evenimentului
proclamarii ca domn a lui.Constantin Serban, precumi pentruInregistrarea primelor sale fapte i
gesturi. Este vorba deci de un fragment de text compact, care a iesit desigur din pana unuia din
sistinatorii noii domnii. Dar eine a putut fi acesta?Spre a putea indruma discutia pe un asemenea
taram este nevoie, mai int&i, sá restabilim infatisarea originara a unui crampei din Letopisetul
Cantacuzir esc, care priveste toc-mai imprejurarile inceputului domniei lui Constantin voda $erban.
Editia critica din 1960a Letopisetului, , dupa descrierea alegerii lui Constantin 01 inmormantaxii lui
Matei voda lii biserica domneasca, din Targoviste, ofer& spre lectura, urmatorul pasaj, dedicat
relatiilor proas-p&tului domn cu Poarta: Iar Costandin voda inpreuna, cu toti boiarii lui incepura a
eluta de randul tariisi de aslz&mantul domniei. $i indat& trimisera de olac de déder& véste
inparatului, sultanMehmet i veziriului Dervis pap, i tuturor priiatenior, cati alma, pentru intamplarea
ce scriemai sus. $i tuturor le-au parut bine. $i degrab alésera pre o seama, de boiari i rosii, si popi, de
i-au trimis la PoartA, facand mare rugAciune la toti ca s& le harazeasca pre Costandin voda sa, le fie
domn. $i nurnaidecat le-au facut pre voe, precum 1-au pohtit i tam$i-i &der& steag de domnie noao,
trimiOudu-1 cu terzi Mustafa aga Tahalgiul inpreun& cuIar Costandin voda intelegand de aceasta,
pogorat-au la Bucuresti. Iar cand au fost joi, iunie 1 deni 7162, esit-au Costandin vodl cu toti boiarii,
cu toate otile, inaintea stea-gului, la podul Plumbuitei i acolo s& Impreuna cu aga turcul i cu boiarii.
$i cu mare cinsteintrara In scaun in Bucuresti. $i preste putinea vreme gatit-au Costandin voda
haraciul poclonul de domnie. $i 1-au trimis la Imparatul cu aga turcul i cu multi boiari. $i asa s-
auaslzat domniia cu bun& pace, daspre turci i clAspre hanul i daspre Racoti Gheorghie craiul
Ardealului i daspre $tefan vod& al Moldovei. $i cu toat& vecinatatea s-au asezat". Fragmentul
reprodus evoca, un demers politic de insemnatate capital& pentru noua dorn-nie: obtinerea
recunoasterii de catre Poarta otomana a alegerii lui Constantin $erban, ale-gere care fusese fAcutA
dinlauntrul tarii, de care o adunare a Starilor. Or, acesta era atri-butul major al autonomiei politice a
Tarii Romanesti in raporturile cu super-puterea" de Ia. miazazi, pierdut inainte de Matei Basarab i
redobandit de acesta, in anii 1632 1633, atat cu sabia, cat i prin mladiere. diplomatica. Avem deci de-
a face, in circumstantele din 1654, cu incercarea izbutita! de a pastra acest privilegiu. Cum s-au
desf&surat lucrurile o Ye-dem din textul de cronica, citat: mai intai a fost trimis la Stambul un emisar
care a dusstirea despre alegerea lui Constantin $erban; apoi a plecat intr-acolo o delegatie oficiala, a
tuturor Starilor, care a cerut autoritatilor otomane sa-1 recunoasca si confirme pe noul domn; dupa
ce aceast& delegatie s-a intors in tara, cu un ag& turc i steagul de domnie", o a doua delegatie,
alcatuita din multi boiari", s-a indreptat iarãi spre tarmurile Bosforului, cu cel dintai haraci achitat de
proaspatul domn, precum i cu poclonul de domnie". Faptele s-au succedat dupa un scenariu" identic
celni de la inceputul domniei liii MateiBasaralg. Cu singura deosebire ca, de asta data, alesul -Orli nici
macar nu a lost nevoit
sa se deplaseze in persoana la Poarta, In fruntea delegatiei Staxilor, cum se intamplaae In1632 1633.
Semn ca turcii, in acest moment, nu erau pregatiti sa reactioneze i sa incercesa-0 impuna propria
vointa91 Autorii editiei critice din 1960 au avut cunostinta. de o versiune a Letopisetului
Cantacuzintsc in care figurau i numele membrilor delegatiei Starilor muntene ce au tratat gi ebtinut
recunoasterea lui vod& Constantin 5erban9. Au preferat, insä nu stim din ce ra6 Vezi Istoria Tdrii
Romdne,sti ( 1290 1690 ) . Letopiseful Cantacuzinesc , ed. critica deC. Grecescu si D. Sirnonescu,
Bucuresti, 1960, p. 118 119. 7 Pentru cele ce s-au intamplat atunci, vezi Stefan Andreescu, Costea
Chihaia"

inscdunarea lui Matei Basarab, in Anuarul Institutului de Istorie i Arheologie A. D. Xe -nopol", t.

XXVI/1, Iasi, 1989, p. 535-539.

Abia in anii 1658 1659 vor izbuti turcii s& restabileasca, cu forte., controlul politicasupra tuturor
celor trei state de la Dunarea de Jos.

9 Este vorba de grupul de manuscrise desemnat de editori prin sigla (;) (op. cit., p. LILV i p. 118,
aparat). Dintre aceste manuscrise, vezi pe cel editat de St. Nicolaesce, in Revista pentru Istorie,
Archeologie i Filologie", XI 1, Bucure0, 1910, p. 155.

boiarii.

si

si

www.dacoromanica.ro

3 Goran Logofatul 791

tiunel , sa semnaleze respectiva imiruire de nume doar in aparatul critic, cu toate ca, in chip evident,
aceasta nu putea fi decal o consemnare strict contemporana. Altminteri spus, ea facea parte
neindoielnic din textul originar al cronicii. A iesit ulterior la ivealit ver- siunea de la Neamt a
Letopisefului, in care, de altfel, apare nu numai aceasa lista de nume,

ci i o alta, a celei de-a doua delegatii muntene, care a fost trimisa cu haraciul, precumalte amanunte
absente in restituirea din editia critic& pomenita. Se poate spune, asadar, ca. Inca o data editia din
1960 se dovedeste departe de telul pe care i 1-a propus, acelade a reconstitui inf4isarea initiala. a
textului cronicii muntene 1

Prima intregire pe care o ofera Versiunea de la Neamt priveste identitatea emisarului expediat la
PoartA cu vestea alegerii petrecute in Tara RomAnesaca: hagi Dumitru". Iataacum si lista boierilor
alesi de Constantin *erban insusi pentru delegatia StArilor (in editia din1960 chiar si aici textul a fost
alterat, reiesind ca a avut loc o impersonall: de- grab alésera"): ...o seama de boiari marl, anume
jup<an> Stroe biv vel vist(iiar) Lour- deanul, i jupan Para Fiipescul vel stolnec, i Gherghe cliuc<er)
Baleanul, i Draghici Canta- cuzino logof<et> i Danciul vel logof<et> Periianul <sic ! Paraianul>, i
Gorgan log<ofet>Olanescul, i Ghinea logof<et> i Negoita. cliuc<er) Tatariul, i Preda comisul Bocsan, i
Tanasie

cap<i>t<an> i cu o seama de rosii, popi si din toate cétele". Acesti boieri si ceilalti reprezentanti ai
Starilor muntene, ne mai spune in plus versiunea de la Neamt a Letopisefului, auizbutit fail de
zabava" sa scoata buiurdum inparatesc", adica o porunca, un ordin scris prin care Constantin Serban
capata numirea in scaunul domnesc (buyaruldu )1°.
Cea de-a doua delegatie muntean5 plecata la Poarta putin dupa 1/11 iunie 1654, aavut potrivit
aceleiasi versiuni urmatoarea componentd: peste putina vreme gatit-au haraciul Costandin voda ca
sa-1 trimita inpreuna cu Gherghe cliuc<er> 135.1eanu si Necula slug<er> Glogovean i Draghici
Cantacuzino vel log<o>f(et) Margineanu, i Radul

logof(et) Cretulescu, i Ghinea logof<et> ot Manesti i Goran logof<et> i i-au trimis si si-auasazat
domniia despre toate partite cu pace..."11. Cum se observa usor, boieri ce au fi- gurat in amandoua
delegatiile au fost patru la numar: Gheorghe Baleanu, Draghici Cantacu- zino din Margineni, Ghinea
din Manesti i Goran din Olanesti (intaia cart amintit in ma- nuscrisul de la Neamt in chip usor
deformat: Gorgon"). Dintre aceste nume, unul ne-aatras cu deosebire atentia, cel al lui Goran
logofatul din Olanesti. i asta nu intamplator, Li din doua motive.

Mai intai ne-a venit in minte o semnatura i o data ce apar pe coperta de la urm5, fata interioar5; a
unui manuscris slavon ce a apartinut manastirii Bistrita. (Valcea), Stagma lui Matei Vlastares.
Semnatura este precedata de doll& cuvinte slavonesti, obis- nuite in asenlenea cazuri de insemnari
de lector: Pisah az (= Am scris eu). UrmeazA, apoi numele propriu-zis al autorului insemntrii, ins&
scris nu oricum, ci alfabet latin: Goran logofat". Iar la sfArsit se distinge lesne anul: 7 160" (=
1652)12. Cu alte cuviute, GoranlogofAtul era nu numai stiutor de slavona, ceea ce-i ingaduia sa
citeasca manuscrisul de laBistrita al acestei celebre pravile bizantine care tocmai atunci, in anul
1652, apareasi in talmacire romaneasca, in cadrul Indreptdrii legii, voluminoasa compilatie
legislativapatronata de Matei Basarab13 , ci, mai mult, cunostea §i caracterele latine, cu care ii
placea

sa exerseze, scriindu-si propriul nume. Sunt indicil ca avem de-a face cu un carturar subtire" si de
aceea ne-am gandit ca nu este exclus ca tocmai el sa fie autorul povestirii sfar- Otului domniei lui
Matei Basarab, precum si al inceputului celei a succesorului sau.

10 Prof. I. I. Georgescu, 0 copie necunoscutd a Letopisefului Gantacuzinesc, in Mitro- polia Olteniei",

an XIII (196 1), 7-9, p. 545. Identificarea marilor boieri din fruntea hostei se poate face lesne cu
ajutorul lucrarii lui N. Stoicescu, Dictionar al nzarilor dregdtori dinTara Romdneascd p: Moldova (Sec.
XIVXVII), Bucuresti, 1971. Despre Tanasie capitanul un act din 1 iunie 1656 ni-1 arata drept
ispravnicul de la scaun ot Bucuresti" (I. Ionascu, op. cit, anexa 20, p. 292).

11 I. I. Georgrescu, op. cit., loc. cit. Pentru Necula Glogoveanu, vezi N. Stoicescu, op. cit., p. 185 186.

12 Biblioteca Academiei Romane, ms. slay. 286 (vezi si P. P. Panaitescu, Manuscri- sele slave din
Biblioteca Academiei R. P. R., vol. I, Bucuresti, 1959, p. 385). Manuscrisul cu pricina a fost citit si de
Udriste Nasturel, in anul 1636.

" Nu este deloc exclus ca exemplarul de la Bistrita, de care Udriste Nasturel stia,

sit fi fast adus la Taxgoviste in vederea pregatirii pentru tipar a acestei monumentale

Aceasta ar insemna ca Goran logofatul avut in mama si 1-a cercetat in orapl de

resedinta. domneasca.

luera& 1-a

si

eclectic...

Si
in...

www.dacoromanica.ro

792 Stefan Andreescu 4Celalalt motiv care ne-a indemnat s ne oprim i sa reflectam asupra numelui
luiGoran din Olanesti a fost ca 1-am intalnit mentionat, in chip cu totul neasteptat, fi cu-prinsul
marelui hrisov al Buzestilor, din 10 iunie 1656, prin care vocla Constantin Serbanle-a intarit
stapanirea peste imensele kr averi. La un moment dat, domnul a confirmat sistapanirea Buzestilor
peste posesiunile Dragoiestilor, vechi neam de boieri ce se stinsese inpragul veacului al XVII-lea". Or,
aceste mosteniri au fost revendicate in mai multe randnri,,incepand din vremea lui Leon voc15.
Tomsa (1629 1632), de Preda clucerul Barsescuapoi dupä moartea lui , de fiul sau, Vlad logofátul
Barsescu. Procesul s-a judecat ultimaoar& acum, sub Constantin voda $erban. $i, de asta data, au
venit cu para." in divanpentru moiile i iganü Drägoestilor Vladul logofatul Barsescu cu Goran
logofdtul Oldnescucu fiii sai i cu toata ceata sa"15. Este singura data cand gasim numele lui Goran
logofátulamestecat in acest proces". Judecata pronuntata in 1656 vadeste ca s-a ajuns, in final, laun
compromis, adica sa se aleaga i lor" lui Vlad din Barsesti i Goran din Olanesti

din aceste mosteniri ale Dragoestilor si din tiganie, ca s5, nu aiba, turburare i galceavaintre dansii 0
in viata lor prigoniri i nici In viata copfilor kr"17. Implicarea lui Goran dinOlanesti intr-un proces cu o
asemenea raiz& ne arata, fara putinta de tagada, dimensiuneapersonajului. O suma de date cu
privire la Goran logocatul din Olanesti cu exceptia, hasa, a celorinfatisate mai sus! au fost reunite
anterior de preotul Dumitru Bala.sa". Domnia sa aresi meritul de a-1 fi deosebit de un boier omonim,
tot logof at, care poate fi surprins in docu-mente in a doua jumätate a aceluiasi secol XVII. Aceasta
din urma aditugat la numepatronirnul: Stanciovici". A fost, deci, fiul lui Stanciul logofatul din
011nesti, activ inprimele decenii ale veacului". Observam, in plus, c5 spre deosebire de boierul
nostru, acestGoran Stanciovici din Olänesti a lucrat i in cancelaria domneasc5.20. Dintre elementele
pusein lumina de pr. Masa vom retine cu precadere pe cele oferite de un hirsov domnesc din28
ianuarie 1625, care i-a fost daruit lui Goran logofatul pentru ocine in Olanesti, vecini,vaduri de moara
in satele Saracinesti i Plusesti, o vatra" In satul Bujorani uncle a floutcasele lui" , precurn i
igani. .Actul pomenit incepe prin a intari stapanirea lui Goran in satul Olanesti peste parteadin funia -
lui Mánescul a treia parte... cat a fost partea unchiului sau Radul Mänescul".Pentru care vezi studiul
monografic al lui Ion-Radu Mircea, Tin nearn de ctitoriolteni : boierii Drdgoeisti, Craiova, 1944, 44 p.
(extras din Revista de Istorie Bisericeasca",1943, 3). 15 Vezi G.r. G. Tocilescu, Docurnente inedite
privitoare la istoria ran:4nd: ChrisovulBitzescilor, in Revista o Tinerimea Romana s", Noua serie, I 1,
Bucuresti, 1898, p. 125(subl.n. 5t. A.). Asupra lui Vlad din Barsesti, vezi N. Stpicescu, op. cit., p. 119.
16 In ultimo, lima de viata a lui Matei Basarab, mai eaxct in 15 martie 1654 (st. v.),Vlad din Barsesti a
izbutit sa obtina un hrisov in intregime favorabil, in aceeasi pricina.Ca atare, el, care era fiul Predei
clucer Barsescul, nepotul lui Manea, finl jupanitei Dumitra Dragoiasa", pritnea atunci intarire peste
toate ocinele, satele i tiganii ce apartinuseracandva boierilor Dragoiesti (actul a fost editat de I.
Ionascu, Documente inedite din peri-oada 1517 1774, in Studii", VIII (1955), 4, p. 169 109). S5,
retinem faptul ca. Vlad dinBarsesti Ii sustinea pretentia asupra acestor averi prin descendenta lui din
Manea, fiul Du-.mitrei Dragoiasa. Iar, pe de altä parte, in hrisovul pomenit numele lui Goran nu
figureaza.Vezi mai sus nota 15. Hrisovul din 10 iunie 1656 arata ci. mostenirile
Dragoiestilorproveneau de la un mare boier din a doua jumatate a secolului al XV-lea, jupanul
DanDurddc vornicul, anume pm jupanita Neaga, fata lui Durduca, si... fiul ei Mama Ghizdavitt
surorile kr, jupánitele Dumitra si Vladaia" (am folosit traducerea revizuita de I.R. Mircea, op. cit., p. 8,
n. 38).
Dumitru Bälasa, Oameni ci fapte din istoria localitdgi Oldnegi, in I3uridava", 4., Ram-nicu Valcea,
1982, p. 105 106.

" Ibidem, p. 103 105 si 106 107.

20 La hirsoavele scrise de el si citate de D. Balasa mai adaugam unul, datat 22 noiembrie 1682,
Bucuresti, (I. Lupas, Ducumente istarice transilvane, vol. I (1599 1699). Cluj-1940, nr. 168, p. 398-
401). In acest caz, ca si in altele, acest boier nu a mai introdus adaosulStanciovici". Acest fapt face
dificila stabilirea momentului cand Goran I din Olanesti dis-pare din documente i, deci, si-a incetat
existenta. De pilda, nu putem ti daca zapisuldin 11 aprilie 1662, scris de eu Goran logoatul
015.nescul", apartine primlui sau celui de-aldoilea boier cu acest nume (N. Iorga, Studii ,si
documente cu privire la istoria romemilor, vol.V, Bucuresti, 1903, p. 122 124).

"

si-a

www.dacoromanica.ro

5 Goran Logofatul 793

Acest unchi, neavand mostenitori, 1-a facut fiul mi" pe Goren i i-a dat that& ocina lui

toate averile lui". In schirnb, Goren 1-a ingrijit ia vreme de batranete", pan& ce Radul Manescul s-a
stins din viata. in case nepotului sau", in timpul domniei lui Alexandru vodáIlias (16 16 16 18)21. Se
poate asadar desprinde incheierea a Goran logofatul ti incepe existenta documentara care sfarsitu1
celei de-a doua decade a veacului al XVII-1ea. De altminteri, cel dintal act scris de mama lui, un zapis
in linaba roman& cu privire la vanzareaunni codru de loc" din satul Bujorani (Valcea), poarta data 1
aprilie 162322. Or, tinandseama de aceste repere cronologice, putem aproxima cá treizeci de ani mai
tarziu, inanul 1654, cand a indeplinit cele doul misiuni la Poarta, in slujba lui Constantin vocla. Ser-
ban, el era un boier destul de inaintat in Asst.% oricum trecnt de jumatatea vietii. Fapt confirmat si
de un zapis din 15 mai 1654, in care printre martori figureaza un Mihul postelnicul i fratele sari Dima
spátarelul, feciorii lui Goren logofát ot Olanesti"23. In fine, unalt act tarziu ne vadeste cine a fost
socrul lui Goren: Manole comisul din Topoloveni, unboier de origine greaca24.

Trecerea in revista a tuturor informatiilor de care dispunern acurn despre boierul nostrune arata
lirnpede un lucru: a iesit o singura daza din umbra in prim-planul vietii politice, atunci cand, la
disparitia lui Matei vocla Basarab, s-a numarat printre cei care, in competitia pentru scaunul
domnesc ramas vacant, 1-a sustinut ferm pe Constantin din Dobreni, (till natural al lui Radu voda
Serban25. Neindoielnic, acestui fapt i s-a datorat includerealui in cele doul delegatii trimise la
Stambul. Dar ni se pare deosebit de semnificativ faptul Gorau din Olänesti nu a profitat in nici nn fel
de pozitia lui pe langu noul domn, sprea patrunde in randul marilor dregatori din sfatul domnesc. Din
acest punct de vedere, se poate spune ca a avut o atitudine identica celei a vestitului Udriste
Nastirrel, cumnatul, sfctnicul de taina al lui Matei Barasab, care si el a refuzat sa ocupe vreo
dregatorie inalta pre ferand sa pastreze necontenit modestul titlu de logofat (al doilea). Credem a
intrezari aici Inca un element ce tine de profilul spiritual si psihologic al personajului nostru Revenind
la sectiunea din textul cronicii care ne preocupd, observam cIt manuscrisul de la Neal% al
Letopisefului Cantacuzinesc insereaza in mijlocul ei mai exact intre consemnarea pristavirii lui voda
Matei i descrierea convocarii la curte, de catre mitropolitul Ignatie Sarbul, a reprezentantilor Starilor,
in vederea alegerii altui domn un asa-numit
painflet" la adresa a doi boieri care au comis mari abuzuri in ultimii ani ai domniei lui Matei Barasab,
Ghinea vistierul Tucala i Radu armasul Varzarul, prinsi i ucisi de seimeni

Documente privind istoria Romdniei, B, Tara Romaneasca, veac. XVII, vol. IV, nr. -497, p. 480-482.
Toponimul funia lui Manescul", precum i insusi nurnele unchiului care

1-a infiat" pe Goran trimit la un antecesa r Manea. Dar am vasut mai sus (note 16) ca Vladdin
Barsesti era nepotul lui Manea" si in virtutea acestui fapt li argumenta dreptul lastapunirea averilor
ramase de la boierii Dragoiesti. Pe de alta parte, de curand a fost sem- nalat un act din 9 decembrie
1649, prin care Goran logoatul vinde lui Nicola parcalab dinGlogova jumatate din stul Broscari,
localizat in judetul Mehedinti (Catalogul documentelor Tdrii Romtinesti din Arhivele Statului, vol. VI
(1645 1649), intocmit de Marcel DumitruCiuca si Silvia Vatafu-Gaitan, Bucuresti, 1993, nr. 1554, p.
569 i indice). Or, satul Bros- cari este mentionat in hrisovul din 15 martie 1654 printre posesiunile
Dragoiestilor din jude- Mehedinti. Aceasta inseamna ca Vlad din Barsesti si Goren din Olanesti
stapaneau efectiv, catre sfarsitul domniei lui Matei Basarab, aceste mosteniri. Manea, inaintasul
comun al Barsestilor i Olanestilor din secolul al XVII-lea, a fost fiul rezultat din casatoria Dumitrei
dinDragoiesti cu boierul Manea al lui Mogos (pentru care vezi Dan Plesia, Contributii la istoricul
meindstirii Stiinesti (Vdlcea) si al cititoritor ei, in Mitropolia Olteniei", an. XVII (1963), ao. 5-6, p. 407-
408, precum i arborele genealogic aferent acestui studio inedit , comunicat noir& de catre autor).

22 DIR, B, XVII-4, nr. 255, p. 238-239.

23 Serban Razesul (------ Aurelian Sacerdoteanu), Despre mitropolitul Ignatie Sdrbul, inBiserica
Ortodoxa Romana", an LXXVIII (1960), 11 12, anexa 8, p. 107 1.

24 N. Iorga, Studii si documente, V, P. 122. Pentru Manole comisul se pot consulta

indicii de persoane ai colectiei Documenta Roamniae Historica, seria B. 22 Asupra partizanilor

alegerii lui Constantin, vezi observatfile lui Radu CreteanuCine era Lupu Buliga, ctitorut schitului
Topolnifa si ceva despre sfdrsitul lui, in MitropoliaOlteniei", an. XXI (1969), 11 12, p. 942-943. De
asemenea, vezi si Nicolae Stoicescu, Constantin erban, Bucuresti, 1990, p. 15-16, dar mai ales W.
Zekely, Unele preciztiri cro- nologice privind miscdrile social-politice desfdsurate in ultimul an al
dominiei lul .Matei Ba- sarab, in Istros", IIIII (198 1 1983), Braila, 1983, p. 3 16-323.

22

tul

gi

ca.

www.dacoromanica.ro

'794 Stefan Andreescu

dorobanti in 165324. Tin alt grup de manuscrise, ilia, reproduce acelavi text intr-un Joediferit, anume
mult mai tarziu, dupä domnia lui Grigorie voda Ghica (1660-1664). Iar editorii din 1960 ai
Letopisefului au plasat respectivul text dupà modelul oferit de acest grupde manuscrise22. n ce ne
privevte, credem ca aceasta avezare este nepotrivitä, ea fund defapt opera unor copivti ai
Letopisefului, care au socotit pamfletul" o anomalie fat& de canoa-nele" cronicarevti vi au cautat, in
consecinta -Earl a-1 omite! sa-I indeparteze oarecumde firul posvestirii. Sau poate chiar Stoica
Ludescu a efectuat aceasta operatie, in mo-mentul in care a inceput sä pi elucreze, pentru stapanii
sái, Cantacuzinii, cronica
in restituirea din editia critica din 1960 citim la un moment dat, in acest text, ca.Radul armavul era
de mosie ruman. $i tata-sau era gradinariu de ver7e la Ploevti". Darimbinarea de cuvinte de movie
ruman", care nu are in chip vadit nici un sens, nu estealtceva cleat Inca o alterare a textului originar.
Forma prima, autentica, a textului ne-oreda iaräi manuscrisul de la Neamt: ...era din mc*ia lui de /a
Rdmnic"28. Este un amanuntpe care ne grabim s-o spunem putea foarte bine sa-1 cunoasca un boier
precum Gorandin Olanevti, traitor el inst.* in partile de miazanoapte ale judetului Valcea, nu departe
deoravul Ramnicl In plus, acelavi pretios manuscris mai scoate la iveala o notatie de catevacuvinte,
care indruma spre concluzia ca autorul pamfletului" este unul i acelavi cu autorulpaginilor de cronica
asupra sfaxvitului domniei lui Matei Basarab. Intr-adevar, acolo fusesedeja descrisa succint moartea
celor doi. Iar in ultimele fraze ale pamfletului" se face tri-mitere la acel pasaj, prin cuvintele: dup<A>
cum innapoi am insemnat"25. Evident, la capätul acestor randuri trebuie sä subliniem ca interventia
lui Goran lo-gofatul din Olänevti in redactarea cronicii Tarii Romanevti este doar o ipotezil de
lucru,Ceea ce este sigur de pe acum este el aceasta figura de carturar se detaveaza net din noia-nul
de logofeti mentionati in izvoarele de la mijlocul secolului al XVIl-lea. Rarnane ca con-cetari viitoare
sa-i intregeasca profllul spiritual. Pe de altä parte, incercarea de fata in-deamna din nou, in chip
hotar.fit, la revizuirea editiei critice din 1960 a LetopiseNlui Canta-cuzinesc. Numai astfel cercetarile i
interpretarile cu privire la straturile cronicarevti maivechi vor putea Ji reluate pe o temelie cu
adevarat so:Aida.