EVOLUTIA BANCILOR POPULARE IN ROMANIA

MARIA MURESAN Fenomenul cooperatist, in acceptiunea lui moderna, a aparut la inceputulsecolului

al XIX-lea, a constituit un rezultat al civilizatiei europene, care, in epocamoderna, ofera toate
elementele unei dezvoltari nestânjenite regimul economic§i juridic, libertatea muncii §i a asociatiei
1. In epoca moderna, capitalismul a reu§it, dupa cum releva reputatul specialist de talie europeana
in problemele cooperatiei, profesorul Gromoslav Mladenatz, sä ridice nu numai nivelul organizatiei
economice a societatii printr-o tehnicadezvoltata, prin introducerea unor metode rationale de
reorganizare §i de conducere a intreprinderilor economice, dar §i nivelul vietii culturale la inallimi
necunoscute pand atunci". Dar, continua el, pe lânga fata aceasta ark de luminoasi, mai are o latura
intunecoasä. Defectele lui sunt de ordin social §i economic". Corectarea acestor defecte, arata Gr.
Mladenatz, putea porni fie de la autoritateapublica, respectiv statul, fie din initiativa proprie a celor
interesati. i conchide: Unul din aceste mijloace ale initiativei private este asociatia liberà cooperativa
informa ei modernä"3. Afirmarea §i recunoa§terea acestui mijloc au ca§tigat increderea
unorcategorii largi ale populatki dupà mai multe decenii de experimentare, timp incare infäptuirile
cooperatiste au demonstrat, pentru asociai, o dublä functiemateriala §i morala. In literatura de
specialitate din tara noastra §i din alte tari, sesubliniaza Ca' initial au aparut §i s-au extins faptele
cooperatiste §i numai dupaaceea legislaia, teoria §i doctrinele cooperatiste. Cooperatia moderna,
a§a cum s-a manifestat in practica, respectiv modalitätile de constituire §i de functionare a
cooperativelor i§i au originea in treisisteme principiale: Sistemul Pionierilor din Rochdale, Sistemul
H. SchulzeDelitzsch §i Sistemul F. W. Raiffeisen4. Vezi pe larg: V. Totomianz, Antologie des
Genossenschaftswesens, Berlin, 1922; E. Schwiedland, Das Genossenschuftswesen, Stuttgart, 1923;
F. Virgil li, Cooperazione, Milano, 1924; Ch. Gide, Cooperdlia, Bucuresti, 1925; A. Thomas, Les
relations entre les differentes formes de lucooperation, Paris, 1925; R. Lebadessa, La cooperativa.
Idee e realtà, Roma, 1931; Gr. Mladenatz, Tratat general de cooperafie, Bucuresti, 1934; Idem,
Histoire des doctrines cooperatives, Paris 1935; M. V. Pienescu, Cooperalia, Ed. a II-a, Bucuresti,
1946 s.a. Gr. Mladenatz, Istoria gandirii cooperative, Bucuresti, 1935, p. 14. 3 Midem, p. 17. 4 Vezi
Gr. Mladenatz, p. 97-117. Revista istoridi", tom VI, nr. 1 2, p. 5-22,1995 Tratat...,
www.dacoromanica.ro 6 Maria Mure§an In ultimele decenii ale secolului al XIX-lea, pc mAsura
amplificArii micäriicooperatiste in mai multe tari europene, au apArut sisteme derivate, care, in
esentA, constituie adaptäri zonate, locale §i/sau nationale ale unuia din cele trei sistemementionate
sau o combinare a unor elemente ale acestora . Prin extindere, se poatevorbi §i de un sistem
romanesc, in sensul cä realizarile practice ale mi§cariicooperatiste din tara noastra nu au reprezentat
copia fidela a vreunuia din celementionate, ci initiatorii §i legiuitorul au manifestat cu deosebire in
privintacooperatiei rurale precautie pentru respectarea realitatii, mai ales a spiritualitatiisatului
romanesc. In Romania, primele asociatiuni, in acceptiunea moderna a conceptului, s-auconstituit la
inceputul ultimului deceniu al secolului al XIX-lea. In literatura despecialitate este mentionata
infiintarea unor asemenea int2cmiri Inca din 1891, darnu s-au pastrat documente originale in
legatura cu acestea . Atestate documentar , primele asociatiuni, in sensul de cooperative de credit§i
sub denumirea de banci populare, au fost Banca Populara Taranul", la Pucioasa-Dambovita, Banca
Populara Fratia", la Bine§ti-Dambovita, Banca PopularäTrambita", la Gheorghetia-Prahova, Banca
Popularä Malul de Rasura", laBezdead-Dambovita, Banca Populara Caraimanul", la Breaza-de-Sus
Prahova, Banca Populara Isvorul", la Mdicane§ti-Ramnicu Sarat, toate inflintate inperioada 1 martie
1 octombrie 1893. In anii care au urmat, asemenea asociatii, care acordau imprumuturi cu dobanda
de 8-10% pe an, s-au inmulpt relativvertiginos. Cre§terea deosebita, pe tot intinsul tarii, a numarului
de banci populare §i almembrilor lor, ca §i a capitalului varsat, impune cu o deosebità Cane
imperativulinstituirii unui cadru legislativ menit sa asigure reglementarea unitara§i desfa§urarea in
concordanta cu scopurile reale a activitatii bancilor populare. Instituirea acestui cadru era cu ark mai
necesara cu cat, in multe cazuri, inactivitatea bancilor populare, inflintate din initiative locale §1 care
aveau statute §iforme de constituire Med un fundament legislativ adecvat, incepuserä sa
semanifeste subiectivisme §i fraude, ceea ce reclama §i exercitarea unui control despecialitate
adecvat. Totodatä, era necesara crearea unei structuri adaptate intr-omasura mai mare functiilor pe
care erau chemate sa le indeplineasca bancilepopulare, concomitent cu stimularea fondarii in
continuare a unor asemeneaasociatiuni, menite sä contribuie la rezolvarea cerintelor de credit
crescande dinpartea unor categorii largi ale taranimii, antrenate in mecanismul economiei depiata
ale carei exigente reclamau cu deosebitä tarie practicarea agriculturiimoderne. In acela§i timp,
initiatorii, in mare parte invatatori §i preoti, intemeierii5 In literatura de specialitate se deosebesc
sistemele: danez, Haas, Luzzatti, Wollemborg §i sindicatele agricole franceze. Vezi in acest sens, Gr.
Mladenatz, Tratat._ p. 117-121 §i M. V. Pienescu, p. 10 §i urm. De exemplu, este seinnalata
Infiintarea in 1891 a unci cooperative de credit la Slobozia i aunei bincj silte§ti la Urziceni. Vezi: G.
1onescu-Sinti, Politica agrara, f.a., p. 169 §i, respectiv, V. Madgearu, Structura ci tendinjele hancilor
populare in Romania, Bucure§ti, 1914, p. I. 7 Vezi pe larg: A. G. Galan, Pairuzeci de cmi de experienie
cooperative in Romania, Bucure§ti, 1935; M. V. Pienescu, op.dt. www.dacoromanica.ro 3 Banci le
populare 7bancilor populare, ca §i cercurile guvernamentale vedeau in acestea un mijloc de acrea la
sate o categoric sociala instarita, independenta §i stabila economic. In aceste imprejurari, Spiru
Haret, ministru al Instructiunii Pub lice, insarcineaza pe Constantin Stere, in 1902, sà intocmeasca un
proiect de lege pentru bancile populare8. Proiectul Stere, cum este denumit in literatura de
specialitate, esteinaintat de Care Spiru Haret lui Emil Costinescu, ministrul Finantelor, care ildepune
la Parlament §i reu§e§te puna in dezbaterile acestuia. In urma unorample dezbateri, este adoptata,
la 28 martie 1903, §i intra in vigoare, la 1 aprilie1903, Legea Bancilor Populare Sate§ti §i a Casci
Centrale a Bancilor Populare,prima lpe care reglementeaza unitar aceasta forma a mi§carii
cooperatiste in taranoastra . Legea mentionata consacra denumirea de Banca Populara Sateasca,
dreptalternativa la cea de Cooperativa de Credit, acorda inlesniri de constituire bancilorpopulare §i
lasa statutelor formularea normelor de functionare a lor. Legea maiprevedea cA Creditul Agricoll° §i
Casa Centrala a Bancilor Populare au dreptul decontrol asupra bancilor populare. Totodata, pe langa
Creditul Agricol seinfinteaza §1 un Consiliu de Administratie, cu atributia de a se pronunta
asuprastatutelor adoptate de bancile populare, impunand la nevoie forma pe care ocrede potrività.
Consiliul de Administratie aproba sau nu ca o banca popularä salucreze cu Creditul Agricol §i are
datoria sa faca propaganda pentru infiintarea denoi banci populare. Iar Ministerului Finantelor Ii
revine dreptul de vetoinadoptarea hotärarilor Consiliului de Administratie. Rezultà cà potrivit Legii
din1903 statul intervine, prin intermediul Creditului Agricol §1 al Ministerului deFinante, in mi§carea
cooperatistä, prin autorizarea §i controlul functionarii bancilorpopulare, precum §i prin asumarea
unor cheltuieli de propaganda cooperatista. Prin regimul legal instituit in 1903 s-au nascut trei
categorii de bancipopulare. Prima categorie o constituie cele care conlucreaza cu Casa Centrala
aBancilor Populare, numite in literatura vremii Banci tip 31, intrucat normele defunctionare a lor
erau cuprinse in articolul 31 al Legii din 1903, ele find cele maiagreate §i incurajate prin legea
mentionata. A doua categorie, Banci tip 34, dupàarticolul cu acela§i numar de lege, foarte apropiate
de tipul Raiffeisen §i a caror8 In publicistica vremii din 1900 este semnalat un proiect de lege privind
functionarea bancilorpopulare, al Partidului Conservator, proiect conceput de Nicolae Fleva.
Proiectul respectiv, sementioneaza in literatura de specialitate, nu s-a finalizat §i, mai mult, nici nu s-
a pastrat in formaorigint, continutul lui fiind doar relatat in presa vremii. Vezi Legea Bancdor
Populare Seitevi si a Casei Centrale a &Mellor Populare, in C. Hamangiu, Codul general al Romiiniei.
Legi uzuale, vol. II, Bucure§ti, f.a., p. 1004 §i urm. ID -In 1881 au fost infiintate, in fiecare judet, Case
de Credit Agricol, sub forma de societati anonime, al cal-or capital era format din subscrieri de scat,
in proportie de 2/3, 4i reescontate de BancaNationala a Romaniei, §i subscriptii ale judetelor, in
proportie de 1/3. In 1891 existau 32 asemeneaEle an functionat 'Ana in 1892 §i an acordat credite, in
principal, marilor proprietarifunciari, dar §i unor tarani instariti. In 1893, in locul caselor agricole a
fost infiintat Creditul Agricol, o banca agricola dc stat, cu filiale in toate judetele. Capitalul acestei
institutii este asigurat in totalitatede cave stat prin rcescont la Banca Nationala a Romaniei. Creditul
Agricol, care a functionat [Ana in1907, acorda credite, pana la 1000 lei, in primul rand marilor
proprietari funciari, dar §i taranilorinstariti, pe termen de maxim 9 luni, et, o dobanda de 10%. sa-1
institutii. www.dacoromanica.ro Maria Muresan 4constituire era rclativ ingrdditg. A treia categoric,
BAnci tip 7, care respectauprcvederile articolului 7 din lege §i care erau independente, nu conlucrau
cu CasaCentralg a Bäncilor Populare, nu beneficiau de finantarea ei §i functionau pc bazanormclor
stabilitc prin Codul Comercial din 1887, cod cc copia modclul CoduluiComercial Italian din 1882 §i
care, la randul sgu, se inspira din cel francez. CodulComercial din 1887 prevede printre societAtile
comerciale §i pe cele cooperatiste,in leggturg cu acestea din urmg precizandu-se: societAtile
cooperative suntintotdeauna supuse dispozitlilor privitoare la societAtile anonime, in ceea
ceprive§te autorizarea judecAtoreascg pentru a le putea infiinta, publicarea actelor deconstituire i a
modificArilor posterioare, indatoririle §i responsabilitatea administratorilor" I . Referitor la concep0a
care a stat la baza Legii din 1903, in literaturade specialitate se subliniazg: Noi am fAcut in Romania
un sistem al nostrupropriu, imprumutand tot de la cele doug sisteme fundamentale (Raiffeisen
§iSchulze-Delitzsch n.n., M.M.) normele, pe care le-am combinat a§a cum s-acrezut cA va
corespunde mai bine conditiunilor de la noi"12. in general, regimul legislativ instituit prin Legea
Bancilor Populare SAte§ti §ia Casei Centrale a Bancilor Populare din 1903 dureazg pang in 1920,
cunoscandinsg numeroase modificAri13. Putem aprecia cg in Romania Veche, in primele doug
decenii ale secoluluinostru, cercurile legislative §i guvernamentale, favorabile principial
asociationismului, au creat, prin ajustAri succesive, o atmosferg favorabilA mi§cgriicooperatiste in
ansamblu §i o legislatie adecvatg, amplg, flexibilg, complexg §ioriginalg, care sA permitg dezvoltarea
ei. Concludente in acest sens sunt dateleprivind evolutia, in Romania Veche, pang in 1914, a
numgrului bAncilor populare§i al membrilor lor, ca §i a capitalului varsat14. Anul Wanci populare,
numk Membri, numk Capital vksat, milioane lei 1902 700 56.618 7,2 1910 2.755 516.128 79,6 1914
2.901 584.000 107,3 Date le de mai sus atestg o dezvoltare deosebitg a mi§carii cooperatiste,
cudeosebire a bAncilor populare. Cu toate acestea, in uncle cercetAri efectuate inepocA se atrage
atentia asupra unor slAbiciuni interne ale activitAtii desfA§urate deVezi: Codul Comercial al
Ronuiniei,in C. Hamangiu, op.cit., vol. I, p. 571. 12 M. V. Pienescu, p. 319. 11 Legea Btincilor Populare
skesti si a Casei Centrale a Bancilor Populare din 1903 a cunoscutmodificki in 1904, 1905, 1907 si
1908. Prin modificarea din 1908 dispozitiile Legii din 1903, referitoare la brincile populare se extind i
asupra cooperativelor de consum, de productie, obstilor dearendare ob§tilor de cumpkare de
pamiint. In acest mod, Casa Centra15 a Bancilor Populare devineCasa antra IA a Wancilor Populare si
Cooperative lor Silteti. In 1909 este adoptat i intril in vigoareLegca pcntru infiintarea cooperativelor
de meseriasi muncitori, care stint puse ele sub autoritateaCasei Ccntrale a Biincilor Populare si
Cooperativelor 14 V. Madgearu, op.cit., p. 17. op.cit., si " 5' Srac.}ti. www.dacoromanica.ro 5 Bano lc
populare 9bAncile populare. Astfel, in literatura de spccialitate a tinipului se apreciaz5 cA,fatri de
nevoile de credit ale categoriilor largi ale tArAnimii, activitatea desfApratàde Nincile populare nu era
suficientri. AceastA apreciere se sprijinA, inainte detoate, pe faptul di in cadrul creditului agricol
ponderea cea mai mare o avea eeldestinat marilor agricultori. Potrivit unor calcule ale lui Virgil
Madgearu15, cincirespectiv Creditul Funciar Rural, Creditul Funciar Urban din Bucure§ti,din Ia§i i din
Craiova §i Banca AgricolA, care, de obicei, acordau imprumuturimarilor proprietari funciari, in 1914
aveau acordate aproape 800 milioane lei, intimp ce bAncile populare in numAr de circa 3.000 de
unitAti §i Creditul Agricol,care, prin destinatie, trebuiau sA asigure credit pentru peste 90% din
gospodariilerurale, au acordat credite in sumA doar de 180 milioane lei. Urmarea acestui fapt afost
extinderea considerabila, in continuare, a carnatariei la sate, fenomen careagraveazd problemele
sociale, devenite cronice, ale lumii rurale. Explicatia reziain parte, si in faptul cà bancile sätesti
infiintate inaintea anului 1903 au avut, cudeosebire, un caracter comercial, ele infiintandu-se potrivit
legislatiei existente.Dupa adoptarea Legii din 1903, s-au dezvoltat cu deosebire banci populare de
tipindependent, respectiv Banci Populare tip 7. Acestea au capitalul social format dinparti de marime
diferitä, nu cunosc limita a dividendului §i, in consecintä, se afläin situatia transformarii capitaliste
latente", transformare, care, poate sa fieprologul unei transformari deschise, a prefacerii ibtr-o
societate pe actiuni. indatace forma de cooperativa este o piedica pentru avantul unei astfel de
bancipopulare, ea Ii insuse§te forma de societate pe actiuni, care if6ace cu putintaacapararea unui
numar mare de actiuni, §i mare§te sortii de ca§tig" . Rezultatul 11 constituie faptul cA bancile
populare care s-au dezvoltat inRomania imprumuta nu numai pe membrii lor, ci si orice alte
persoane, fapt neintalnit la bancile Raiffeisen sau Schulze-Delitzsch dezvoltate cu predilectie
inEuropa Centralä si de Vest. Ca atare spiritul cooperatist" atat de des invocat declasicii germani ai
miscarii cooperatiste, bazat pe solidaritatea membrilor cooperatori", nu s-a putut infaptui in cadrul
vieii bancilor populare din tara noastra.Solidaritatea nu se na§te decat unde exista omogenitate de
interes..., prinegalitatea partgor sociale ale membrilor §i a raspunderii lor, marginite
saunemärginite..." . La aspectele mentionate se mai adauga unul, anume, caracterul democratic
alactivitatii bancilor populare este doar formal in cazul celor din tara noastra.Statutar, fiecare
membru are un vot in Adunarea Generalà, dar prevederea esteformalä, intrucat, mai mult de
jumatate dintre ei sunt analfabeti . Marea Unire, care a marcat inmanuncherea tuturor energiilor
creatoare aleromanilor de pe intreg teritoriul pe care s-au format ca popor §i ca natiune,
areprezentat si pentru cooperative un moment important, concretizat, inainte detoate, in
contopirea intr-un tot unitar a miscarii cooperatiste romanesti. Se remarca15 Miden p. 25 §i urm. 16
Midern, p. 31-32. 17 Midem, p. 41-42. 18 Midem, p. 43. www.dacoromanica.ro I 0 Maria Murc§an
6cu deosebire aportul Vechiului Regal, care consta in aproapc 3.000 de blincipopulare, 500 ob§tii de
arendare §i un numiir mai putin insemnat de cooperative dcalte feluri. in teritoriile romilne§ti
revenite la patria-mamA, mi,carea cooperatistA afost de dimensiuni mai restrfinse: in Transilvania,
cooperative de credit, maghiarc361, romfine§ti 108 §i 3 cooperative de consum, iar cu privire la cele
germane nudctinem date; in Bucovina, cooperative de credit 175 §i de consum circa 50;
pentruBasarabia nu detinem date°. Trebuie remarcat cA, de§i anterior Marii Uniri, mi§carea
cooperatistA inprovinciile istorice române§ti nu reprezenta un organism articulat, realizArile
eiimbrAcAnd adesea forma unor aparitii efemere §i mai ales izolate, mi§careacooperatistA de pe
ambele versante ale Carpatilor a cunoscut numeroase elementecomune. A§a cum se subliniazA in
literatura de specialitate, in T2ransilvaniacooperatia urmeazA acela§i drum aproape ca §i in Vechiul
Regat" , ceea ceconfirmA incA o datA unitatea romanilor §i avea sA upreze unirea mi§carii
lorcooperatiste in cadrul statului national unitar. Evolutia cooperatiei române§ti §i pe fundalul ei a
bAncilor populare inperioada dintre cele douA rAzboaie mondiale este marcatA de vasta §i
complexaoperA de unificare economicA §i legislativA, de desfA§urarea vietii economicegenerale §i
de specificul lumii rurale romane§ti. Starea §i evolutia mi§cariicooperatiste, precum §i perspectivele
ei in perioada mentionata i-au preocupat pemulti cercetAtori, care au reliefat progresele inregistrate
§i neajunsurile ce semanifestau §i au formulat solutii pentru orientarea potrivit telurilor nobile care
i-auanimat dintotdeauna pe innitiatorii ei. in primii ani de dupA Marea Unire, dezvoltarea
cooperatiei era privitäincercurile intelectuale §i politice §i ca o cale de rezolvare a unei probleme
socialeconomice majore, cum era cea agrarA. ConcludentA in acest sens este crearea, prinLegea
cooperatiei din 3 ianuarie 1919, a Casei Centrale a Cooperatiei §i ImproprietAririi SAtenilor, cAreia i
se conferea atributul de organism care sA ia asupra sa§i sA desAvar§eascA reforma agrará ce fusese
initiatA. Potrivit acestei legi, organismul proaspAt infiintat are urmAtoarele atributii: a) de a veni in
sprijinul bAncilorpopulare, cooperativelor §i ob§tilor sAte§ti, precum §i a federalelor lor, de a
lesupraveghea §i controla; b) de a autoriza constituirea §i functionarea acestorinstitutiuni; c) de a
organiza ob§tile de arendare, cumpärare §i impropietarire; d) dea acorda credit mobiliar institutiilor
cooperative; e) de a acorda credit ipotecarproprietAtilor rurale panA la 100 ha; 0 de a comasa mo§ii
spre a le impArti §i vindeagricultorilor §i de a cumpAra parcele mici in vederea comasdrii; g) de a
facecomasAri §i a executa imbundtatiri funciare; h) de a intocmi cadastrul mo§filorparcelate §i
parcelelor comasate; i) de a infiinta §colile necesare pentru pregAtireapersonalului trebuincios
institutiunii; j) de a conduce §i executa lucrArile deexpropiere a terenurilor rurale §i improprietdrire
a sAtenilor potrivit legilor deexpropiere i improprietArire; k) de a organiza asigurArile sociale; 1) de a
indeplini19 M. V. Picnescu, op.ciL, p. 332, 335 §i 339. 2() Ibidem, p. 264 §i 337.
www.dacoromanica.ro 7 Bncilc popularc I I oricealtc sarcini cc s-ar da prin lcgile privitoare la
expropricre §i irnproprietärirc" . Un an mai tarziu, in septembric 1920, legea respectivri se extinde §i
asupraprovinciilor istoricc romane§ti revenite la patriamamri, dar cativa ani mai tarziu, in 1923,
organelc centrale ale cooperatiei tree din subordinea pre§edintieiConsiliului de Mini§trii in cea a
Ministerului Muncii, fapt care are semnificatiarecunoa§terii de critre oficialitati a imposibilitätii
desävar§irii reforrnei agrarc princooperatie. in tot acest timp, cooperativcle i§i desfa§oara
activitatea pe bandispozitiilor legale anterioare Marii Uniri, in speta pe baza legii din 1903, care afost
extinsä asupra intregii tari prin legea din septembrie 1920 §i s-a aplicatcooperativelor pana in 1928.
In fapt, potrivit aprecierilor unui bun cunoscator almi§carii cooperatiste din epoca, M. V. Pienescu,
legile referitoare la activitateacooperatiei adoptate in perioada 1918-1929 nu au adus modificari
esentiale §i auavut nejunsul ca au creat o situatie incordatd, generand o acerba lupta politica injurul
cooperatiei22. Spiritul cooperatist", atat de mult afirmat in propagandacooperatistä a epocii, a intrat
in dezacord cu regimul legal mentinut in vigoaredui:4 Marea Unire. De altfel, se poate aprecia ea nu
numai intre anii 1918-1929, ciin intreaga perioada dintre cele doud rdzboaie mondiale, sinuozitätile
legislativeinregistrate de mi§carea cooperatistä romanesca s-au derulat §i in legaturanemijlocità cu
framantarile politice §i mai ales cu rotativa politica. Rezultatele legislative §i practice ale cooperatiei
in primii ani de dupa MareaUnire sunt prezentate sintetic §i elocvent de profesorul Ion Raducanu
intr-o conferinta tinuta in 1924, prilej cu care arata ea cooperatia se afla sub semnul crizei.
Daraceasta criza, aprecia el, nu este specifica cooperatismului romanesc, cbintregiivieti economice,
precum §i politice §i de stat din tara noasträ" . Crizacooperatiei, continua I. Raducanu, imbraca trei
aspecte: material, tehnic-organizatoric §i moral. Criza materialà, avea drept cauza generala
distrugerile provocate derazboi, la care se adauga o serie de cauze de conjunctura, cum erau
inflatia,datoritä trecerii de la leul-aur la leul de hartie, creditul insuficient al statului §.a. Criza
tehnico-organizatorica se datora suprapunerii de atributii intro federale §icentrale, motiv pentru
care masurile practice deveneau neoperationale. Iar crizamoralä, manifestata ca neincredere a
membrilor cooperatori in puterea cooperatiei, se datora lipsei de cadre pregatite, imixtiunilor
politice inoportune, comise in alegerea organelor de conducere a organizatiflor cooperatiste §.a.
Aceasta situatie, infati§ata de I. Raducanu, a dat na§tere la o vie discutie 1n jurulnevoii de a
intreprinde ceva pentru reanimarea cooperatiei §i atenuarea unortrebuinte sociale cronice: de
credit, de aprovizonare §i desfacere mai bune etc. Concluzia conduce la parerea generalä Ca' era
necesara schimbarea intregii privind cooperatia. Prima tentativa, fänà rezultate concrete, are loc
in21 Vezi Monitorul Oficial", nr. 225, 3(16) lanuarie 1919, p. 4200. 22 M. V. Pienescu, op.cit., p.343.
23 WiduCanu, Cooperafia romand in cadrul cooperafiei mondiale, Bucure§ti, 1924, p. 12. ldeea de
crizil a cooperatiei" nu o Intalnim numai la acest autor, ci ea a imbrilcat, in deceniul trei, forma unui
curent de opinii. Vezi: Independenta cconomicil" din anii 1924-1929 i "Curierul Cooperatiei romane"
din aceia§i ani. I. vietir ilegalitatilorlegistath www.dacoromanica.ro 12 Maria Murcan 8192624, iar
apoi, Oa la al doilca rdzboi mondial, activitatea cooperatici cunoa§teo adevAratá epocA a
legiferkilor"25, care a adus in fata atentici publice cele maivariate conceptii §i, adesca, cele mai
opuse atitudini, a supus mi§carea cooperatistAunei fluctuatii a intreprinderilor cooperatiste §i nu
rareori unci efemere §ineconsolidate dezvoltAri a acestora. Rcferindu-se la lcgislatia privind
cooperatiaromaneascA, reputatul cooperatist european Charles Gide formula, in a douajumAtate a
deceniului trei, o apreciere realistd: Solicitudinea statului pentrucooperatie sc manifestil printr-o
supraabundentà de legi. In timpul ultimilortreisprezece ani a avut loc o duzinA de legi succesive
asupra cooperatiei, fiecare cuscopul modificArii legilor anterioare". i conchidea cu un uTor
nedisimulat:Ma§ina legislativA a functionat rarA incetare pentru cooperative" . Dincolo de asemenea
aprecieri referitoare la preocupArile legislative privindcooperatia, nu putem, credem, sa nu
observdm §i faptul cA acestea contineau §iideea de a gäsi forme de cooperatie potrivit
imprejurarilor din tara noastra sau dea le adapta pe cele cunoscute in teoria §i practica din alte tari
acestor imprejuräri.M. V. Pienescu remarca, cu dreptate, cd este o mare eroare a sustine ca, in
taranoastra, ceea ce s-a facut prin cooperatie este datorit unor cauze exterioare §i nuunor porniri
afective §i convingeri rationale ale maselor populare", a nu poate fivorba nici de o formula de
imprumut, de o forma fail fond, cum au calificat uniicooperatia, ci de extinderea unei inclinatiuni
fire§ti §i la alte domenii undeasociatia putea fi folositoare"27. Iar Ch. Gide, referindu-se la diferitele
forme decooperative din tara noastra, sesiza ca ele imbracau aspecte inedite, nu le copiau pecele
devenite traditionale in alte tari europene. Prin atributiile statutare, arata el,bancile populare i§i
depa§eau rolul de simple institutii cooperative de credit. Caatare, el aprecia: Bäncile populare in
Romania, nu sunt numai cooperative decredit pentru a imprumuta convenabil bani; ele fac, aproape
tot ce fac sindicateleagricole In Franta; furnizeaza taranilor tot ce le este necesar pentru exploatarile
loragricole" . In acela§i timp, el mai evidentia §i forme deosebite de cooperative,aparute dupa
reforma agrara de dupa primul razboi mondial, de exemplu, asociatiile cooperative pentru
cumparare de pamant29, precum i cooperativele forestiere,apreciate ca reprezentand perla
cooperatiei romane§ti"3 . Codul cooperatiei, din 1928, incerca realizarea unei colaborari mai
ampleintre stat §i cooperatie, bazata pe o participare mai larga a cooperativelor la actiunea de
dirijare a mi§carii cooperatiste. Scurta perioada de aplicare a lui circatrei luni nu ingaduie insa
concluzii coerente pentru practica cooperatistä31. 24 Vezi lista legilor referitoare la cooperatie, care
insole§te perafie comentatà §i adnotatii de P. Strihan, Gh. loviiu §i C. Lehaci, M. V. Pienescu, op.cit.,
p. 345. 26 Ch. Gide, La cooperation dans Les Pays Latins. Am erique Roumar2t7ie. 1926-1927, Paris,
f.a., p. 214. M. V. Pienescu, op.cit., p. 361. 8 Ch. Gide, La cooperation..., p. 220. 29 Ihidem, p. 243-
244. 3° Ihidem, p. 251. 31 Vezi M. V. Pienescu, op.cit., p. 279. Legea pentru organizurea cooEd. a 11-
a, Bucure§ti, 1943. Latins, IWlie, Espagne, -2:1 www.dacoromanica.ro 9 Bincilc popularc 13Un
moment aparte in intocmirile cooperatiste din perioada dintre cele douarazboaie mondialc ii
reprezinta Legea din 1929, cunoscuta in literatura despecialitate §i sub denumirca de Legca
Raducanu-3 2 sau Legca pentru reorganizarea cooperatici . Aceasta lege prezinta un interes deosebit
sub douà aspecte.Economic, pentru ca incearca sa ofere un cadru mai larg de desfa§urare a
activitatiieconomice cooperatiste atat in plan intern, cat §i pe plan extern. Legislativ, pentruea
stabilca cadrul legal al cooperatiei la nivel micro §i macro-cconomic, abrogalegislatia anterioara,
destul de incurcata §i depa§ità, §i prevedea clar drepturile §iindatoririle membrilor cooperatori, ale
cooperativelor, federalelor, Bancii CentraleCooperative, Centralei de Import-Export, precum §i ale
Oficiului National alCooperatiei Romane. Adoptata la 28 martie 1929, Legea Raducanu"
cunoa§teuncle completari, determinate de problemele care au apdrut in procesul aplicarii ei.
Completarile, modificari de amanunt, sunt aduse la 14 aprilie 1930 §i 7 aprilie1933. Ultima forma,
definitiva, a fost publicatä complet in Monitorul Oficial din27 iunie 1933. Aprecierile referitoare la
Legea din 1929 le formulam avand invedere §i completarile aduse in 1930 §i 1933. in viziunea
legiuitorului, Legea Räducanu" are menirea de a reglementa inansamblu mi§carea cooperatistä, de a
asigura cadrul pentru manifestarea plenara aspiritului cooperatist" atat sub aspect economic, cat §i
sub cel social. Cum seexprima I. Raducanu, legea respectivä constituia un indreptar pentru
intreagaviata cooperatista, astfel, ca, fard sa stanjeneasca libertatea intreprinderii, sA poatatotu§i
indruma actiunea acesteia pe Calle adevaratei cooperatii", intrucat ea trebuiesä contribuie la
a§ezarea cooperatiei romane pe temelii fire§ti, care sa-i permitàsa-§i dea roadele pe care clasele
muncitoare de la orse §i sate le a§teaptd de laaceastä mi§care de emancipare economica §i
sociald" . Daca inainte cooperatiaera prività ca un mijloc de emancipare economica §i spirituala cu
predilectie ataranimii, acum i se large§te cadrul, in sensul cuprinderii §i a maselor muncitoarede la
ora§e. Mai mult, definirea notiunii de cooperativa nu mai precizeaza carorclase sau grupari sociale se
adreseaza mi§carea cooperatista. Conceputa ca ointreprindere, in acceptiunea de activitate
economicd, cooperativa are douascopuri: unul social, asociatie de persoane, nu in scop de ca§tig
pentruexploatarea celor din afar% de organizatie, exclu§i de la avantajele pe care le-aroferi
cooperatia, ci pentru satisfacerea unor anumite nevoi (de ordin material saumoral) comune celor
intovara§iti, §i celälalt economic, prin aceea cä satisfacereaacestor nevoi, de orice natura ar fi ele, se
face prin mijlocul intreprinderii comune, functionand pe riscul §i cu participarea efectiva a celor
intovára§iti, particip1r5e nunumai de capital dar §i de mune& de putere de consumatie, de economii
etc." . La data adoptkii Legii cooperatiei din 1929, I. Rilducanu era senator i indeplinea functiade
ministru al muncii, sànãtiflhi §i ocrotirilor sociale. Aceastil lege i-a purtat numele in publicisticavremii
ca urmare a faptului ca' ea a fost prezentatil de el in Adunarea Deputatilor §i in Senat i tot el
aintoemit expunerea de motive la ea. 33 Vezi Gr, Mladenatz §i T. Oliva, Legislalia cooperativii,
Expunere de motive i pretata dc I Raducanu, Ed. a 11-a, revAzutd §i completata, Bucure§ti, 1930. 34
Midem, p. 4. 35 Ihidem n R 12 www.dacoromanica.ro 14 Maria Murepn I () Legca din 1929, flip de
cele precedentc, introduce §i uncle dispozitii, princare considera lcgiuitorul s-ar putea asigura
carcaterul cooperatist alintrcprinderii respective. Astfcl, sunt prevAzute nor= exprese pentru
admitereamcmbrilor asociati: cooperativa de consum nu va primi ncgustori printre
membriicooperativa de credit nu va primi nici ea arniitari Intre membrii sài §.a.: selimitcazA numiirul
minim de asociati care pot intemeia o cooperativA, precumnumilrul minim §i maxim de pArti sociale
pe care un asociat lc poate avea intr-ocooperativA; pentru a ingrildi fluctuatiile de capital, asociatia
poate Ingridiretragerea membrilor ei, iar cei care se retrag din cooperativä farnan responsabilifatA
de obligatiile cooperativei Inca doi ani dupä retragere. Legea se ocupii, deasemenea, de federale,
care, in ce prive§te functionarea lor, sunt supuse aceluigiregim ca §i cooperativele §i la care se face
acum o separatie intre functiuneabancara §i cea comerciala36. Un loc aparte in prevederile Legii
Raducanu" il ocupa ideea autonomieicooperatiei fata de stat. Pornind de la faptul ca, ga cum aprecia
Ch. Gide, tutelastatului a durat prea mult asupra cooperatiei romane§ti"37, legea cuprindea,
alaturide precizArile referitoare la federale, §i o dispozitie prin care luau fiinta uniunile
decooperative, care arata I. Raducanu vor avea mai intai ca atributii obligatoriiexecutarea controlului
legal al societatilor cooperative afiliate (la federale n.n.,M.M.)". Statutul uniunii de cooperative
prevedea, insa, §i alte atributiuni, cumerau cele care se refereau la apararea intereselor mi§carii,
organizarea propagandei §i invAtarnAntului cooperatist, in scurt, orice atributiuni care se refera
laviata moralà a societatii cooperative din regiune"38. Legea prevedea ca in perioadade tranzitie
respectiv 'Ana' vor fi infiintate uniunile de cooperative pentruindrumarea §i controlul cooperativelor
va rAspunde Oficiul National al CooperatieiRomane, care, in momentul generalizarii uniunilor de
cooperative, urma sadispara, cedAnd locul unei Centrale a Uniunilor de Cooperative. Realizarea unei
cooperatii care sa asigure §anse egale din punct de vederesocial-economic pentru toti membrii ei §i,
prin urmare, participarea efectiva §iegala a tuturor acestora la activitatea ei, rdmanea, desigur, un
deziderat. Ca I.Raducanu credea totgi in posibilitatea existentei unei cooperatii neutre politic
§isocial, rezultà §i din urmatoarele: Daca cooperativele se servesc de capital formatdin participarile
celor asociati, aceasta nu schimba caracterul lor, caci rolulcapitalului este altul in cooperatie cleat in
societateea de capitaluri: aici eldomne§te, dincolo serve§te"39. Criza cooperatiei, semnalatà de Ion
Raducanu se mentine §i impiedicaaplicarea plenara a legii din 1929, iar plecarea de la guvern a
Partidului NationalTaranesc grabe§te modificarea ei, de fapt adoptarea unei noi legi, in 1935.
Midern, p. 10. 17 Ch. Gide, La ammenuion..., p. 207. 38 Gr. Mladenatz §i T. Oliva, op.cit., p. 15. 19
Midem. sAi, www.dacoromanica.ro 11 Winctic popuhirc 15Pe fundalul lcgislativ prezentat, starea i
cvolutia miscarii cooperatistc romanesti sunt cercetate, la jumatatea perioadci dintre cele doua
rAzboaie mondiale, deA. G. Galan, un bun cunoscator al domeniului. Analizand date statistice certe
dinepock acesta ne prezinta o radiografie extrem de interesanta a cooperatieiromanesti, cu concluzii
realistc si nu lipsite de un relativ caracter critic4). Astfel,potrivit cercetArilor autorului mentionat, la 1
ianuarie 1931 numarul total al cooperativelor era de 7.436, din care 6.879 la sate si 557 la orase; iar
din cele6.879 cooperative satesti, 4.824 erau cooperative de credit si numai 2.055 altecooperative.
Altfel spus, din totalul cooperativelor existente, 92,5% functionau inmediul rural, iar din acestea
70,1% erau cooperative de credit41. Concluzia care sedesprinde este aceea cA cooperatia s-a
dezvoltat cu predilectie in mediul rural simai cu seama sub forma bancilor populare, fenomen care
ilustreaza credemfärà indoiala starea precara a satenilor. Deosebit de interesanta ni se pare si
prezentarea comparata a situatieistatistice a cooperatiei romanesti cu cea din alte state europene,
unele relativasemänatoare ca nivel de dezvoltare i structura a economiei cu cea romaneasca, cum ar
fi Bulgaria si Iugoslavia, iar altele mai dezvoltate sau cu alte structuri aleeconomiei42. Din cercetarile
lui A. G. Galan rezulta concluzia potrivit careiacooperatia de credit s-a dezvoltat cu predilectie in tari
cu o cultura agricolaextensivk cu o economie rurala slab dezvoltata, sau, altfel spus, tari in care avea
opondere insemnata economia naturala: Bulgaria, Romania, Iugoslavia, undecooperativele de credit
detineau 80%, 70,1% si 63,1% din totalul cooperativelorsatesti. In tari ca Germania, Cehoslovacia, cu
o economie agrar-industrialk diedetineau 54,2% si 53,1%, iar in Elvetia, unde gradul de
industrializare aproduselor agricole era foarte ridicat, doar 6,4%. Deosebit de sugestiva este analiza
facuta de A. G. Galan imprumuturiloracordate de bancile populare43. La sfarsitul anului 1930,
acestea se ridicau la 6.434milioane lei, la care se adaugau 435 milioane lei dobanzi datorate la
imprumuturileexpirate, constituind, impreuna, 88,4% din totalul activului. Numarul
debitorilorimprumutati cu sume 'Ana la 200 lei-aur detineau 73% din numarul total, iarvaloarea
imprumuturilor lor reprezenta 33% din totalul imprumuturilor; numaruldebitorilor cu imprumuturi
mai mari de 600 lei-aur detineau 4%, cu 27% dinimprumuturi. Analiza structurii imprumuturilor
demonstreaza, deci, fenomenulconcentrarii capitalului in mainile unei minoritati, fenomen constatat
i la capitalsi la depuneri, unde 7% din creditori detin intre 52-72% din valoarea
capitalurilorrespective. Fenomenul nu este nou. Asa cum am aratat, el a fost prezent si inperioadele
anterioare si a fost analizat de V. Madgearu Inca din anii premergAtoriprimului rAzboi modial. Nou
este acum doar gradul mai mare de concentrare acapitalului. Rezulta deci cA legislatia adoptatd in
cele cloud decenii care s-au scursd() A. G. Galan, Monogrulia cooperafiei de credit din Rometnia,
1906-1935. Bucurql.i, 1935. 41, p. 3 §i 4. 4- Midon, p. 5. Midern. 47 49 (bide, 41
www.dacoromanica.ro 16 Maria Muresan 12din momenitil analiyei facute dc reputatul economist,
nu a atenuat fenomenul §iimplicit nici implicatiile accstuia. Anali7a facuta de A. G. Galan
imprumuturilor dupA profesiuni §i scop ncconduce la constatarea c, de regula, se imprumutau micii
agricultori, carereprezentau 84,9% din numarul celor ce imprumulasera §i aveau tin imprumut
pcdebitor de 5.240 lei, iar scopul declarat al coVactarii de imprumuturi era acela decumparare de
pamant, vite §i uneltc agricole . De subliniat §i faptul cà fondurilcmedii cu care lucrau bäncile
populare crau mici in comparatie cu trebuintelemicilor producatori §i, in acela§i limp, vulnerabile in
fata fenomenelor deinstabilitate economica cu care se confrunta economia romaneasca. Astfel,
dintotalul bancilor populare existente in anul 1930, 76,9% erau considerate bancimici, adica cu un
capital social vArsat de pana la 300.000 lei. De asemenea,credem ca nu este lipsita de interes
structura personalului cu care lucrau acestebAnci, privitA dupa studiile absolvite. Cea mai mare
categorie o formau functionarii care nu absolvisera deck §coala primara, circa 40%; urmau
apoiesolventii §colilor de contabilitate, 25%; exista §i un procent de 1,3% farA studii . Legea
cooperatiei din 1929, care a insemnat concretizarea unui intreg curentde opinii ale epocii4 , s-a
nascut din dorinta de a atenua §i depA§i crizacooperatiei", dar aceasta a fost agravatà de
consecintele crizei generale din anii1929-1933, care, prin succesiunea lantului ei cauzal, a influentat
viata economicaromaneasca sub toate aspectele ei. Procesul de diferentiere a micilor
producatoriagricoli, determinat de actiunea legilor economiei de piatà a dat na§tereinevitabil unei
burghezii sAte§ti §i unui numar tot mai mare de tarani ruinati,proletarizati, transformati in muncitori
salariati. Acest fenomen obiectiv a fostaccelerat, dupa 1929, §i de Legea pentru reglementarea
circulatiei pamanturilorcultivabile Legea Mihalache", care, potrivit afinuatillor din publicistica
oficialaa vremii, avea ca scop selectionarea cultivatorilor serio§i §i harnici, in vedereaintensificarii
culturilor agricole47. In fapt, aceasta lege admitea instrainareapamanturilor improprietarite prin
reforma agrara din 1921 §i achizitionarea lor,pana la 25 ha, de Care muncitorii manuali §i inlesnea o
diferentiere a claseitarane§ti, in sensul formarii unei categorii de proprietap mijlocii, pe de o parte,
§i aunui proletariat agricol, pe de altä parte". De altfel, realitatile din agriculturaromaneasca din
perioada dintre cele cloud razboaie mondiale nu au confirmatsustinerea unor ideologi cu deosebire
tarani§ti despre evolupa ei cu totulparticulark spre o gospodarie bazatA pe muncA proprie. 44
Ihidem, P. 50 45 Ibulem p 76 46 1. lnducanu Ii incepe discursul de prezentare a Expunerii de motive
la Legea din 1929, inAdunarea Dcput thor, cu sublimerca directil cI proiectul pc care il discutruri nu
este opera de o zi nu este per unui om ' Vezi. I. Rilducanu, Noua organizare a cooperapei. Buccuresti,
1929, p. 4. lar cativa am mai Ciniu el afirm5 cä legea respectivil este o rezultantii a unui curent intreg
de idei". VC71 I Ind u nu. in rptirarea cooperapei, Bucuresti, 1935, P. 9. 4 Monitorul nr. 97/1929.
Partea a 111-a. Dezbaterile Senatului Romfiniei, P. 2209. 4X V Madgearu. Et olulia economiei
romcinefti dupd rilzholul mondial. Bucuresti, 1940, p 34 Oficral". www.dacoromanica.ro 13 Bancilc
popularc 17Legea din 1932 pcntru convcrsiunca datoriilor agricolc §i cea din 1934pcntru lichidarea
datoriilor agricole §i urbane, impuse de rezistenta pc caretara'nimea o opunca fatii de executarea
silità a datoriilor, prccum §i de tensiunilesociale care s-au manifcstat in acei ani, au mat-it la randul
lor, starca deinstabilitate a economiei romane§ti §i au intarziat redresarea post-criza a
acestcia,inclusiv a cooperatiei de credit. Prevazand reducerca datoriilor debitorilor agricolicu 50-60%
§i e§alonandu-le pe o perioada de 17 ani, cu o dobanda de 3%,conversiunea datoriilor agricole a
u§urat, pe moment, situatia gospodariilordebitoare §i a slabit tensiunea sociala la sate. Dar, in
acela§i timp, trebuie avut invedere §i faptul ca preluarea de cave stat a unei parti din datorii, inclusiv
a uneiparti din cele ale bancilor populare49, a insemnat, totodata, o solicitare mai mare abugetului
lui, ceea ce presupunea noi masuri fiscale, care afectau, in primul rand,categoriile largi ale
populatiei, inclusiv tardnimea, majoritatea contribuabililor. Statisticile oficiale intocmite cu prilejul
promulgarii legilor de conversiune adatoriilor agricole, consemnau un numar de 2.456.623 de
debitori, din care1.206.451, adica 49,11%, erau debitori ai bancilor populare §i 1.250.172,
respectiv50,89%, erau debitori ai altor institupi bancare, de regula banci comerciale. Sumatotala de
52.347 milioane lei, era formata din 46.660 milioane lei consideratedatorii propriu-zise ale
debitorilor principali, la care se adauga 5.687 milioane leidatorii ale garanPlor §i/sau giranPlor50 . Se
remarca, ark in anii promulgarii §i aplicarii legilor de conversiune cat §idupà, studii temeinice §i
realiste asupra creditului agricol general §i a cooperatieide credit in spetà a bancilor populare, ale
caror concluzii insa n-au fost sau aufost luate in considerare partial de care legiuitor. Este aproape
unanim imbrati§ataIn literatura de specialitate din epoca, parerea cà odata cu rezolvarea
lichidriidatoriilor agricole este necesar un tratament special pentru cooperaPa de
credit.Argumentele, prezentate sintetic de catre A. G. Galan, sunt urmatoarele: a) inimensa lor
majoritate bancile populare, Inca inainte de aplicarea legii contracametei, au perceput dobanzi mai
modeste decat bancile comerciale; b)cooperativele de credit fac serviciul de banca pentru jumatate
din populatia iar in ce prive§te deservirea creditului marunt pentru micii agricultori, acestserviciu nu
poate fi indeplinit, in conditii cel pupn egale, de institutii de stat saucomerciale; c) in mi§carea
bancilor populare sunt interesati pe langa debitori §iun numar egal (circa 1 milion) de mici
producatori, in calitate de societari §idepunatori..."51. Iar doleantele cooperatiei de credit erau
rezumate la trei aspecte, anume: 1) o contribupe materiala din partea statului, menitä sa
despagubeascacooperaPa de credit pentru sarcinile prea mari impuse acesteia §i ..., de asemenea,o
procedura adecvata structurii speciale a cooperativelor, care sa inlcsneasca49 A. G. Galan,
Monografia..., p. 28 §i V. Madgearu, p. 334. 50 Conversiunea datoriilor agricole (Rezultatele anchetei
din 20 August 1932), Insootil dc uncuvant introductiv de d-1 Mihai Popovici, ministrul justicici, §i o
dare de searnii de E. C. Decusearil, directorul statisticei judiciare, Bucure§ti, 1933. s A. G. Galan,
Conti-thulium la asanarea cooperaiiei. Siluafia cooperaliei de credii dupii conversiunea datorillor,
Bucurekti, 1934. p 3. - tkii,www.dacoromanica.ro 18 Maria Murew 14lichidarea pe haze rationale a
raporturilor intre organizatiile cooperative§i creditorii lor; 2) revizuirea regimului fiscal la care sunt
supuse societAtile cooperative; 3) intensificarea §i rationalizarea controlului organizatiilor
cooperative,incadrfind acest serviciu intr-un regim juridic cu caracter de stabilitate §i care inacela§i
timp sA aducd o mai mare clarificare raporturilor dintre stat §i cooperatiaromAnA"52. Se mai aprecia
cA, in urma conversiunii datoriilor agricole, pierderileorganizatiilor cooperative de credit se urcA la
suma globalA de 3.900 milioanelei", sumA in care nu au fost incluse pierderile BAncii Centrale
Cooperative. Caatare, datoriile cAtre bAncile populare era echitabil sA fie supuse la o cotA
dereducere mai redusA §i corespunzand dobânzilor mai scAzute percepute de acestea§i
necapitalizArei lor ..."53. In 1935 se adoptA o nouA lege a cooperatiei, care nu modificA
conceptualregimul legal aplicat societAtilor cooperatiste §i federalelor acestora, dar creeazAun
sistem de organisme centrale extrem de complicat. Astfel, sub denumirea deOrganisme Nationale
Centrale Cooperative" sunt statuate cinci centrale distincte:Banca Centralà Cooperativä, mentinutA
in viziunea Legii RAducanu", CentralaCooperativA de Productie, Aprovizionare §i Valorificare
Agricola, CentralaCooperativA de Consum (Magazin en Gros), Centrala CooperativA de
Indrumare,Organizare §i Control §i Casa Centrald a Cooperatiei. Prin infiintarea acestorcentrale era
eludatA, in bunA mAsurA, posibilitatea organizArii autonome acooperatiei §i, disimulat, erau
inlAturate uniunile de cooperative ale cAror atributiierau acelea de indrumare, dar mai ales de
control a cooperativelor. La cumpAna anilor 1937-1938, asupra mi§cArii cooperatiste romAne§ti
seintreprinde o cercetare temeinicA, din initiativa Bartell Nationale a României, incadrul carVa, in
1937, s-a infiintat o sectiune cu atributiuni exclusive pentrucooperatie . Potrivit acestei cercetAri, la
sfdr§itul anului 1937 sunt consemnate7.922 cooperative, din care 7.741 erau cooperative cu bilant,
iar celelalte, adicA181, erau considerate fictive. Din totalul cooperativelor reale, 5.183, respectiv66%,
erau cooperative de credit (bAnci populare)55, ponderea mare a acestora findexplicatA de MititA
Constantinescu prin starea primitivA a economiei agricoletArAne§ti, cu o productie redusA cantitativ
§i inferioarA calitativ, precum §imentalitatea rudimentarA §i neincrezAtoare a säteanului nostru"56.
Cooperativeleeconomice, in sensul de unitali cu alt profil deck cele de credit, inclusiv cele
cuproductie proprie, erau, la data mentionatA, in numAr de 2.087, dar §i acestea, prinprofilul,
distributia geograficA §i puterea economicA, prezentau o stare precarA ami§cArii cooperatiste. In
aceea§i cercetare este prezentatA §i o concluzie, relativ curioasA, privindorganele centrale
cooperatiste, in sensul cA, de§i se considerau a fi societAti dedrept privat, cu autonomie
patrimonialA §i juridicA, prin locul detinut in cadrul lor52 Ibidem, p. 4. 51 Ibidem. 54 M.
Constantincscu, Politica economica aplicatii, vol. 2, Bucure§ti, 1943, p. 21. 55 Ibidem, p. 39. Ibidem,
p. 42. initiate 56 www.dacoromanica.ro 15 Bincilcpoptilarc 19dc capitalul dc stat dc erau, in realitatc,
societati de drcpt public, intrucfit crauconstituite aproape in totalitate cu fonduri ale statului, iar
activitatea lor se baza,aproape in exclusivitate, pe privilegii acordate de star 7. Concluziilc ocazionate
de ancheta Bancii Nationale a Romfiniei, efectuata indecembrie 1937, conduc la parerea generala cà
mi§carea cooperatistä romaneascaare nevoic de o nouà redimensionare, ceea ce se concretizeaza
intr-o nouA lege, adoptatà in 1938. AceastA lege prelua multe din prevederile Codului Cooperapcidin
1928 §i alc Legii cooperapei din 1929 §i in plus prevedea crearea InstitutuluiNational al Cooperapei,
prin fuzionarea celor cinci centrale create prin Legea din1935. Trebuie precizat ca atributiile noului
organ creat sunt destul de neclare, unele dintre ele suprapunandu-se cu cele ale Ministerului
Economiei Nationale, infiintat §i el tot in 1938. 58 Legea cooperatiei din 1938 este adesea extrem
dediferit apreciatA in lumea speciali§tilor. Astfel, intalnim opinii potrivit cArora legearespectiva
reprezinta un regres fata de legile anterioare, pentru ca Ne-am intorsastfel la unitatea de finantare §i
control al vechei Case Centrale a BancilorPopulare, instituita in 1903...", mentionandu-se, totodata:
Desigur cà aceste erorise vor indrepta la prima revizuire a legii"59. Alti speciali§ti sunt de parere cä
legeacuprinde intr-o foarte larga masura tute elementele necesare pentru a devenimarea reforma a
cooperatiei romane§ti" . Spre sfar§itul perioadei la care ne referim se constatA un declin general
almi§carii cooperatiste in ansamblu §i implicit §i al bancilor populare, fapt relevat destatistica vremii.
Astfel, in 1939 numarul cooperativelor era de numai 5.365, dincare 3.731 de credit respectiv 69,5% ,
231 de producpe, 940 de consum,aprovizionare §i desfacere, 204 forestiere, 219 ob§tii de
cumparare de pamant §i 40de ob§tii de arendare de pamant, toate avand 1.033.966 de membri §i
dispunand deun capital de 1,93 miliarde lei61. De§i reprezentau 69,5% din totalul unitatilor
cooperatiste existente in epoca, bancile populare sunt in evident declin §i din punct de vedere al
satisfacerii nevoiide credit a micilor producatori. In consecinta, statul, prin Banca Nationala,incearca
sa suplineasca aceastA nevoie prin deschiderea de credite cu destinatiispeciale, precum §i prin
participarea directa la fondarea unor institute de creditagricol specializat. De exemplu, in 1938,
statul a pus la dispoziPa InstitutuluiNational al Cooperapei un credit de un miliard de lei, cu o
dobanda de 2%, pentruinvestitii agricole: constructii de case, intemeieri de noi gospodarii, plantari
depomi fructiferi §i vita de vie; pentru valorificarea graului 2,2 miliarde lei; pentruvalorificarea lanei
200 milioane lei §.a.62. Dar, aprecia V. Madgearu, Acestemetode de acoperire a nevoilor de credit
agricol nu s-au dovedit a fi suficiente. Ele57 Ihidem, p. 81-86. 58 Vezi pe larg: M. V. Pienescu, op.cit.,
p. 354 §1 M. Constantinescu, p. 328. 59 Gr. Mladenatz, Cooperalia, in Enciclopedia Rornâniei, vol. IV,
Bucure§ti, 1943, P. 625§1 627. A. G. Wiwi, La cooperation et le role du Credit Agricole en Roumanie,
in Le 1-er CongresInternationale du Credit Agricole, Naples 18-23 octobre 1938, Rome. 1938, p. 20
6,1 Enciclopedia Ro,nOniei, p. 636. 6-. V. Madgeani, Evolwia. p. 340-341 op.ciL, 6()
www.dacoromanica.ro 70 Maria Murevn 16satisfac in mod cu totul incomplct economia agricolA,
indeosebi cea tArAneascitDacA am reduce la 1000 lei de hectar nevoia de credit tArAnesc, pentru
productie,celor 9.698 milioane hectare cultivate ar corespunde 10 mi6larde lei, sumA de carenu
dispune astAzi intregul credit tArAnesc, in toate formele" . In cadrul preocupdrilor pentru
reformarea §i redimensionarea cooperatiei,oficialitAtile timpului au apelat §i la experti strAini, cu
speranta cA ace§tia vorformula concluzii neutre In contextul confruntArilor dintre fortele politice din
larkcare-§i disputau paternitatea §i mai ales intaiatatea in orientarea mi§cArii cooperatiste. Astfel, in
1937 Ministerul Agriculturii §i Domeniilor a invitat pe reputatulexpert danez Marius Gormsen pentru
a studia situatia mi§cArii cooperatiste §i aformula propuneri de reorganizare a ei. In cercetarea
Intreprinsà, ale cArei rezultateau fost publicate in 1940, acesta sublinia cA cooperatia agricolA din
Romania nu-§i merita numele", cA ea este degenerata" §i ca, de fapt, cooperativele constituieun
mijloc utilizat de cei din fruntea lor, care sub masca devotamentului, sustragbietilor tarani simpli
micile lor economii, agonisite cu truda, rezultat al unei lungi§i grele muncr64. Aceste aprecieri entice
formulate de M. Gormsen au starnit ample disputeintre speciali§tii romani in problemele cooperatiei
din tara noastri, care au condusla parerea cvasiunanima potrivit careia cooperatia nu este nici marfa
§i nici retetade import, §i, ca atare, cooperatia din tara noastri trebuie redimensionata conformunor
principii §i unei metode, rezultate din realitatile noastre cooperatiste,realitati care trebuiau
transformate §i corectate, in perspectiva de reperare aprincipiilor cooperatiste cu specificul tarii
noastre" 5. In cadrul acestor dispute, un cercetator avizat al mi§carii cooperatiste §i aleconomiei
noastre in general, Mitita Constantinescu, formula opinia dupa careredimensionarea, reformarea
mi§carii cooperatiste trebuia sa porneasca de la ideeaarmonizarii a trei facton determinanti: realitati
cooperatiste, specific national §iprincipii cooperatiste. Iar InfAptuirea ei era conceputa a se (lest-
Apra in trei etape, care nu puteau fi, in prealabil, limitate in timp66. Prima etapa, apreciata de el ca
cea mai dull §i cea mai spinoasr, era etapain care trebuiau eliminate cooperativele neviabile §i
membrii cooperatoriincapabili §i/sau incorecti. Aceasta operatiune, de curätirea
organismuluicooperatiei", cum arata el, urma sa se desfa§oare simultan cu deplasarea centruluide
greutate al cooperatiei din capitala tirii spre lumea rurali. In acela§i timp,trebuiau redimensionate
organele centrale ale cooperatiei, intrucat hipertrofierealor dadea acesteia imaginea unei piramide
rästurnate. Paralel cu toate acestea,cooperatia trebuia sa primeasca injectarea masiva a mijloacelor
financiare,necesare at'at pentru rea§tigarea unei viabilitati active, cat §i pentru ca, prin acesttonic,
cooperatia Intarita sA poata radia Incredere, autoritate §i prestigiu in mediul63. Ihidem, p. 51. M.
Gormsen, Studiu critic asupra cooperaliel rondine, in Independenta econornicA", anXXIII, nr. 3-4,
1940, p. 121 §i 38. 65 M. Constantinescu, p. 197. Midem, p. 199 i urm. op.cit.,
www.dacoromanica.ro 17 Brindle popularc 21social inconjurAtor". Operatiunile mentionate trebuiau
filcute de clitre stat si, deaceea, statul trebuia sA dcin legislativ posibilitatea dc interventie, frail insA
caaccasta sA se permenentizczc. Etapa a doua era mcnitA sA desävfirseascA corectarea functiunilor
cooperatiste, reeducarea lor, pentru a fi readuse pc liniile dc mi§care ale principiilorcooperatiste... si
dirijate spre obiectivele primordiale, reclamate de economiasAtenilor: ImbunAtAtirea productiei
plugkcsti, rentabila ei valorificare §i aprovizionarca satelor cu cele necesarc lor". In esentA, in
aceastA etapA, miscarea cooperatistä urma sA fie integratA in politica, in planul general dc
reorganizare si deredresare a economiei nationale. In acest scop, era necesarA
colaborareacooperatiei cu organe abilitate prin lege sA se ocupe de sectorul agricol: Ministerul
Agriculturii si Domeniilor, Camerele Agricole, Sindicatele Agricolc, Silozurile, precum si organe ale
administratiei locale. Cooperatia astfel consolidatA, trebuiasA-si desfasoare activitated in conditli de
liberA concurentA cu ceilalti agentieconomici. In etapa a doua urma sA se contureze i un inceput de
autonomie acooperatiei, intrucAt interventia statului este redusä de la atributfi de conducere lacele
de indrumare §i control. Etapa a treia, a autonomiei depline a cooperatiei, urma sä consacre
infAptuirea obiectivelor si atributiilor acesteia conform politicii cooperatiste, integrate inplanul
general de redresare a economiei rurale". In aceastd etapA, rolul statului selimita la supravegherea
respectArii legilor in vigoare si a principiilor cooperatiste. Prima etapA a reformkii cooperatiei,
stabilità initial pentru un interval depatru ani, 1939-1942, este stopatá de declansarea celui de-al
doilea räzboimondial, care a impus adoptarea unor noi prioritAti in desfAsurarea vieii economice,
inclusiv a activitAtli cooperatiei. DupA incheierea rAzboiului, in virtuteaimprejurkilor cunoscutc,
activitatea cooperatiei s-a desfasurat potrivit altorcoordonate, principial diferite de cele de Oa
atunci.