CONFERINTA MONETARA I ECONOMICA DE LA LONDRA (1933) in conditiile mai inainte arAtate ideea

convocarii unei conferinte economice§1 monetare internationale, ale carei obiective au fost fixate
prin Conferinta de laLausanne din vara anului 1932, era presanta. Intre timp, suita e§ecurilor
altorreuniuni internationale, pozitiile divergent exprimate asupra problemelor monetareIn Delegatia
aurului au dus, la Societatea Natiunilor, la concluzia ca o asemeneaconferinta monetarà
internationall ar avea putine §anse de reu§ita. Astfel incat95 Strohl, J. H., op.ca., p. 7-8; La
conference..., p. 10. 96 La conference..., p. 10-11. 97 Stroh lf, J. H., op.cit., p. 8. 98 Madgearu, Virgil,
La Roumanie a la Conference de Stresa. Discours prononce a la seancedu 7 septembre 1932, p. 10-
11. 99 Strohl, J. H., op.cit., p. 8-9. www.dacoromanica.ro 80 Cornehu Olaru 20propunerea din
noiembrie 1932 a primului ministru al Marii Britanii, Ramsay MacDonald, de urgentare a intrunirii
monetare internationale, a fost o surpriza pentruguverne §i pentru forul mondial". Din punctul de
vedere al Angliei, relansareaideii era justificata prin degringolada aproape completa a mecanismului
platilorinternationale §i prin cvasiparalizarea schimburilor comerciale. Conferinta ar fi urmat sa se
intruneasca in decembrie 1932, a fost amanatapentru martie 1933, pentru ca in final sä aibe loc in
iunie 1933. Repetata amanare aconvocarii sale este rezultatul multiplelor tratative intre conducerile
marilor puteri§i la nivel de experti, intrucat discupa de o asemenea amploare §i importanta nuputea
fi angajata fara o temeinica pregatire prealabila (un comentariu din presafranceza, preluat de Francis
Delaisi, remarca malitios ca pentru a se ajunge la une§ec este necesar ca lucrurile sä fie pregatite cu
grija"). Exista a§adar o etapapremergatoare, de intense discupi la diferite nivele de reprezentare,
asupramultitudinii aspectelor economice si monetare etapa ce prefigureaza posibilulrezultat al
conferintei (N. N. Petra§cu observa cä interesele statelor care vin sadiscute sure prea divergente
pentru a se ajunge la o solupe satisfacatoare de interesgeneral")1 urmata de conferinta propriu-zisä.
Organizarea conferintei a revenit unui comitet al Consiliului SocietatiiNatiunilor (find reprezentate
Belgia, Franta, Germania, Italia, Japonia, MareaBri anie, Norvegia §i S.U.A.) condus de John Simon,
reprezentantul englez laSocietatea Natiunilor. Comitetul s-a ingrijit de alcatuirea comisiet de expert-,
deutilizarea potenPalului tehnic al Societatii NaPunilor, a ales Londra ca sediu alconferintei §i pe
premierul britanic ca pre§edinte al acesteia. La 26 februaie 933Consiliul Societatii Napunilor a
aprobat ordinea de zi transmisa celor 67 taninvitate; de asemenea au fost invitate Comisia
economica §i financiara Societ t'tNatiunilor, Organizatia Internationala a Muncii, Institutul internat
onal deagncultura, Banca Reglementelor Internationale. Data inceperii conferintet 12iunie a fost
stabilita dupä ce comitetului de organizare i-au parvenit rezultateleconvorbirilor de la Washington
dintre S.U.A §i Franca, respectiv S.U.A. §i Angl a; la 29 aprilie Norman Davis, reprezentantul S.U.A. in
comitetul de organizare aanuntat propunerea americana a unui armistitiu economic", propunere
acceptatade guvernele reprezentate in comitet in §edinta d'n 12 mai de la Lond a, cel putinpe durata
conferintei. Comitetul expertilor (find reprezentate Belgia, Franca, Germania, Italia, Japonia, Marea
Britanie, S.U.A., Banca Reglementelor Internationale §i ConsiliulSocietatii N ttiunilor) a examinat
problemele care urmau sä fie supuse atentielconferintei. Comisia pregatitoare, alcatuitä din 30 de
speciali§ti, a lucrat in cloudsubcomisii (economica §i financiara) pentru pregkirea ordinei de zi
adnotate, document de baza al Conferintei de la Londral 2 (intrunirile comisiei pregatitoareavand loc
prima in noimebrie 1932, a doua in ianuarie 1933; pre§edinpa comisiei arevenit lui Leonardus Trips
guvernatorul general al Bancii Olandei; subcomitetul Delaisi, Francis, op.cit., p. 15. 1()I Petraiicu, N.
N., op.cit., p. 18-19. I()2 La conférence.... p. 12-15. 1 1') www.dacoromanica.ro Probleme monetare
81monetar era condus de Benaduce - Italia, cel economic deVan LengcnhoveBelgia). Prima parte a
documcntului pregatitor al conferintei expune programulgeneral §i enumera punctele principale ale
ordinei de zi, partca a doua findconstituita din comentariile la aceasta ordine de zi, ideile comun Z.
grupului deexperp ce urmau sa fundamenteze documentele conferintei. In importanta problema de
principiu a relatiei dintre economie §i monedaeste enuntata ideea cit actiunea economica este
functie de actiunea monetara §ivice-versa"104. Relapa dintre economic §i monedil este punctul
central aldivergentelor dintre Comisia pregatitoare (in care a prevalat punctul de vedercanglo-
american) §i pozitia anterior exprimata de care delegatia aurului (In care aavut ci§tig de cauza pozitia
franceza). in convergenta cu opinia Delegatiei aurului, documentul pregatitor alconferintei
preconizeaza reducerea minimului legal de acoperire, suspne necesitatea unei politici liberale a
creditului; in privinta etalonului aur devize, Comitetulpregatitor considera ca, dupa ce acesta va fi
Imbunatatit, va servi la revenireagrabnica a numeroase tari la un etalon international; va constitui un
elementesential al aranjamentelor financiare cu caracter permanent pentru Wile ale carorpiete
financiare nu depn foarte importante piete de capitaluri", fiind deciconsiderat ca un sistem definitiv.
Intre masurile destinate sa faciliteze restaurarea sistemului internationalal aurului sunt enuntate:
reglementarea datoriilor interguvernamentale, revenirea la un grad rezonabil de libertate a
deplasarii marfurilor §i serviciilor,revenirea la piata libera a devizelor straine §i a circulatiei
capitalurilor, masuriinterne pentru echilibrarea bugetelor statelor, a bugetelor locale §i ale
intreprinderilor, insanato§irea pietei interne a banilor §i capitalurilor. Propunerilecomitetului
pregatitor indica preferinta pentru sistemul monedei dirijate.Dezechilibrarea balantelor de plati
urma sa fie rezolvata prin fonduri denormalizare monetara, institupi internaponale de credit §i
lucrari p-bliceinternaponale. De asemenea era propus controlul bancilor centrale asuprapietei
monetare §i asupra pietei capitalurilor. Acordurile de la Washington (aprilie 1933). Pre§edintele
S.U.A F. D.Roosevelt a invitat pe conducatorii Marii Britanii §i Frantei la convorbiri Invederea stabilirii
unei acpuni comune menite sa asigure cre§terea preturilor pepiata mondiala. Comunicatele
publicate la incheierea convorbirilor Mac DonaldRoosevelt (26 aprilie 1933) §i Herriot Rosevelt (29
aprilie 1933) precizeazaconceptiile celor trei guverne asupra preconizatei conferinte economice
§imonetare. Comunicatul anglo-american indica scopul viitoarei conferinte restabilireaechilibrului
valutar international, precum §i metoda instituirea unui standard103 0 minutioasil analizri paralelii a
douil documente pregAtitoare ale Conferintei de la Londra(raportul delegatiei aurului, proiectul dc
ordine de zi adnotatrt al comisiei pregrttitoare a expertilor, comunicatele de la Washington) precum
4i ampla relatare a desfa)urririi acesteia In: Strohl, J. H., op. cit. 104 Ibid., p. 27. 21 -
www.dacoromanica.ro 82 Corncliu Olaru 22monctar international. In legAturä cu cre§terea nivelului
general al preturilor esteconsideratA primordialA luarea de mAsuri simultane in domeniul economic
§i indomeniul monetar. S.U.A. §i Anglia s-au arAtat partizanele expansiunii sistematicea creditului,
ceea ce din punctul de vedcre al gandirii economice traditionale apareca manipulare monetarA §i
tendintA inflationistA. Intentiile Statelor Unite sunt relevate in timpul campaniei electorale
aproaspAt instalatului pre§edinte F. D. Roosevelt, in primele actiuni ale acestuiaodatA cu venirea la
putere §i, neplAcut surprinzAtor pentru reprezentantul Frantei,chiar in timpul vizitei acestuia, prin
desprinderea monedei americane de aur §ideprecierea dolarului. Conferinta economicil rj monetarei
de la Londra s-a desfA§urat intre 12 iuniep 27 iulie, cu participarea reprezentantilor a 66 de state,
sub pre§edintia lui Ramsay Mac Donald, premierul britanic. Obiectivul general §i aspectele conexe
aveauin vedere, conform ordinei de zi deja stabilite de comitetul pregAtitor: Condipilerestabilirii
unui etalon aur international care sA functioneze liber. A) I. PoliticamonetarA de urmat inainte de
restabilirea etalonului aur. II. Functionareaetalonului aur. B. Preturi. C. Reluarea deplasArii
capitalurilor. a) Suprimarea restrictiflor privitoare la devize. b) Regularizarea datoriilor existente. c)
Deplasareacapitalurilor". Lucrarile conferintei s-au desfA§urat in doug comisii una monetarA
pfinanciarA, alta economicA in fiecare dintre acestea fiind reprezentate toatestatele participante.
Comisia monetarA §i financiarA a functionat in douAsubcomisii: MAsuri imediate de redresare
financiarA" care a discutat politica decredit, nivelul preturilor, limitarea fluctuatiflor monetare,
controlul valutar, datorii, reluarea imprumuturilor internationale; a doua subcomisie MAsuri
pentrurestabilirea unui etalon aur international" a functionat in douA subcomitete, primulinsArcinat
cu problema argintului, al doilea cu probleme tehnice referitoare lafunctionarea etalonului aur
(functiile bAncilor centrale §i coordonarea politiciiacestora, rezerve monetare). In problemele
monetare la Conferinta de la Londra s-au manifestat cele douAcurentuonturate §i cu prilejul
celorlalte reuniuni internaponale din deceniul altreilea . Divergentele s-au evidentiat in ansamblul
lucrarilor, in discursurilegenerale, in comisii, subcomisii §i subcomitete in numeroase cazuri
nefiindIntrunitA unanimitatea necesarA adoptArii rezolutiilor. In mAsura in care s-a ajuns laformulari
acceptate de cAtre toti participanpi acestea fie sunt foarte generale, fieajung la coneluzia amanArii
discupilor, fie cu foarte rare exceptii nu vor ajungesA fie puse in practicA. ApArAtorii ortodoxiei
monetare considerau necesarA lichidarea haosuluimonetar, renuntarea la deprecieri monetare ca
mijloc de concurentA pe pieteleinternationale §i se pronuntA pentru inlAturarea restrictiilor
monetare. Acest grupde state (Franta, Italia, Belgia, Olanda, Elvetia §i Polonia) se pronuntA
pentruetalonul aur, de aici §i denumirea asocierii ulterioare a acestora pentru coordonareapoliticii
lor monetare blocul aur". im Ki*scu, Costin C., Sistemul heinesc. ., vol. II, p. 384-385.
www.dacoromanica.ro 23 Problemc monctare 83State le Unite §i Anglia sustin utilitatca monedei ca
instrument de interventiein viata economica (in expansiunea creditului §i ridicarea preturilor)
precum §i inasigurarea competitivitiltii exporturilor. Acest ultim aspect a generat cursa deprecierilor
monetare, in preajma conferintei sperându-se in incheierea unui armistitiuvalutar". Intentia a fost
categoric respinsA de cAtre S.U.A., in conditiile in careadministratia americana se angajase in politica
de cre§tere a preturilor interne. Afrapat in mod deosebit tonul vehement al pre§edintelui S.U.A., F.
D. Roosevelt, care a apreciat stabilitatea monetarA ca o iluzie, iar etalonul aur ca un feti§invechit",
care declaratie, fAcutA in timpul conferintei, alAturi de discursul luiChamberlain de apreciere a
valentelor conducerii economiei cu ajutorul creditului, ilustreazA calea pe care se dorea orientarea
dezbaterilor. DupA larga sustinere anglo-americanA a propriilor teze §i depunerea unuiproiect de
rezolutie (care propune interventia asupra preturilor mondiale prinmanipulari monetare, credit
abundent §i ieftin, operatiuni de open market), lucrArile primei subcomisii a comisiei monetare §i
financiare (MAsuri imediate deredresare financiarA") s-au izbit de refuzul delegatiei americane de
instituire apacii monetare, prin stabilizarea temporarA a cursurilor valutare. in discursurile
inaugurale, reprezentantii Marii Eritanii, litaliei §i UniuniiSud-Africane ceruserA din partea S.U.A.
instituirea unui moratoriu pentru totidebitorii acesteia, ceea ce F. D. Roosevelt nu putea promite.
Astfel, nesolutionareaproblemei datoriilor nu permite sA se spere la renuntarea la regimul riguros
decontrol al devizelor adoptate de numeroase guverne. in aceste conditii, nefiindclarificatA nici
stabilizarea temporarA a cursurilor, nici restrictiile valutare, discutarea problemei datoriilor de cAtre
subcomisie a devenit formalA, ajungandu-se laconcluzia cA discutarea altor probleme care figureazA
pe ordinea de zi nu a ajunsdestul de avansatA pentru a permite mai mult deck schitarea
principalelorprobleme de rezolvat", promitand sA i§i reia lucrArile intr-un stadiu ulterior". J. H. Strohl
considera cA e§ecul proiectatei incetAri a ostilitAtilor valutare a relevatinutilitatea discutiilor
internationale cu delegatia americanA" §i a precipitat sfar§itul dezbaterilori°6. Subcomisia Masuri
permanente pentru restabilirea unui etalon monetarinternational" a depA§it orientarea propusA de
comitetul pregAtitor, constituireaunui subcomitet special pentru discutarea argintului metalic
(prezidat de senatorul american Pittman, adept infocat al bimetalismului) conferind problemei o
importantA mai mare dee& i se acordase anterior. Legat de problema argintului metalic, proiectul
rezolutiei americane (subordonat voalat ideii de reinviere a sistemului bimetalist), convine cercurilor
interesate in productia de argint precum §i adeptilor sporirii controlate a circulatieibane§ti, insä a
intAmpinat opozitia sustinatorilor asigurArii stabilitAtii monetareinternationale prin restabilirea
aurului ca etalon international. Textul adoptat desubcomisie are importante modificAri fata de
propunerile initiale, iar restaurareaetalonului argint international sau a regimului bimetalist, avute in
vedere del()6 Strohl, J. H., op.cit., p. 119-120; Cameron, Rondo, op.cit., p. 359.
www.dacoromanica.ro 84 Corneliu Olarm 24S.U.A. nu au fost mentionate in textele finale107. S-a
propus un acord intre tArileproducAtoare i detinatoare de argint pentru limitarea vânzArilor
arbitrare pe piatamondialr. Intelegerea urma sä fie incheiatA inainte de 1 aprilie 1934, pe o duratAde
4 ani. Se mai recomanda nereducerea de cAtre guverne a titlului monedelordivizionare sub
800/1000 §i inlocuirea pieselor de hartie de mic5 valoare prinmonede de argint. Rezolutia
subcomisiei pentru problemele argintului este singuracare, dintre cele discutate la Conferinta de la
Londra, a avut rezultatele practice.Acordul inchciat a consemnat acceptarea de cAtre India a limitärii
vAnzArilor deargint, de cAtre Spania a fixdrii unui cuantum global al productiei, de cAtre China
ainterzicern vânzArii argintului demonetizat; tArile producAtoare de argint (S.U.A,Mexic, Canada
Peru §i Australia) s-au angajat la anumite cuantumuri ale consuargint 108 mului de . Subcomitetul
insArcinat cu tehnica monetark renuntand la termenii imperativi ai proiectului american de rezolutie,
recomandA utilizarea aurului numaipentru acoperirea angajamentelor de emisiune, aurul urmând sA
fie utilizat numaica mijloc de platA in echilibrarea balantelor de conturi inter-tari; este
propusädiminuarea minimului legal de acoperire la 25% (cu mentiunea ca modificarea sAnu
serveascA drept pretext pentru sporirea nejustificatA a volumului bancnotelor §ial creditului). Legat
de reducerea volumului acoperirii s-a discutat §i redistribuireaaurului, vorbindu-se despre vArsarea
excedentelor cAtre un organism internationalcare urma sA imprumute aur celor care nu dispuneau
de metal suficient.Propunerea a fost respinsA in special de cAtre Franta, una dintre marile
detinatoarede aur metalic, cu argumentul cA redistribuirea aurului trebuie sA fie efectul
legiloreconomice nu al unor hotArari arbitrare, iar Wile care au nevoie de aur trebuie säfacA efortul
de a-1 obtine. Discutia din subcomisia a doua a considerat convertibilitatea internA ca oformA
perimatd, perspectiva find suprimarea nu numai a convertibilitAtii interne amonedei ci §i a celei in
lingouri. Privitor la principiile generale ale politicii monetare a bAncilor centrale,Banca
Reglementelor Internationale a inaintat Conferintei de la Londra o serie depropuneri, aprobate de
subcomisia economicA §i financiarA. Pentru buna functionare a mecanismului etalonului aur
international, bAncile centrale urmau säbeneficieze de puterile §i libertAtile indispensabile
practicArii politicii monetare §ide credit. De asemenea se propune constituirea de bAnci centrale in
Wile care auatins un anumit nivel de dezvoltare §i nu dispun de asemenea Delegatul Romaniei a
propus (in numele Romaniei, Bulgariei, Letoniei, Poloniei, Cehoslovaciei, Iugoslaviei) examinarea
problemelor specifice ale organizArii §i1 0 7 Tentativa actualizarii bimetalismului este astfel
comentat5 de René Gonnard: Se pare c5istoria a condamnat bimetalismul Sf5r§itu1 bimetalismului,
proclamat in 1900, a marcat un progres, asupra c5ruia ar fi sup5riltor §i periculos s5 se incerce a se
reveni oricare ar fi argumentele care seinvock sau interesele pe care ar vrea a le slujeasa". Gonnard,
Réne, Histoire des doctrines monetairesdans ses rapports avec l'histoire des monnaies, Tome 11, Dll
XV11-e siecle a 1914, Paris, 1936, p. 440 441. 1°8 Strohl, J. H., op.cit., p. 106. 1 Os Cloquette, Ludovic,
op.cit., p. 184-185. institutii109. www.dacoromanica.ro 25 Problerne monetare 85functiondrii
bAncilor centrale in tArile agricole pentru a le da suplctea pretinsd deproductia agricold" (rezervele
monetare, procentajul acoperirii, intArirea acopeririiprezente, regulile portofoliul de scont);
invocAndu-se diversitatea situatiilor,problema a fost amAnatd, urmand a fi discutatd in organisme
internationale special calificate110. In viziunea Conferintei cooperarea bAncilor centrale nu trebuia
sd atingdautonomia acestora (puterea discretionarA a fiecArei bAnci centrale pentru a
reglafunctionarea etalonului aur in propria lard urmeazA sd rAmAnd intangibilA") recomandAndu-se
libera deplasare internationald a aurului. Rolul atribuit B.R.I. era indirectia concilierii opiniilor
divergente §i pentru eventuale schimburi de vederi". In concordantd cu pozitiile repetat exprimate,
delegatii S.U.A au refuzat sd seralieze ideii cä bnci1e centrale sd actioneze pentru reducerea
fluctuatiilormonetare, in conditiile in care americanii erau angajati pe calea devalorizAriidolarului §i
practicau politica inflatiei generalizate a creditelor. Conferinta monetard §i economicA de la Londra
este ultima in seria marilorconferinte desfa§urate in perioada interbelicA. E§ecul acesteia s-a datorat
divergentei opiniilor marilor puteri, manifestdrii intereselor nationale de moment carenu au permis
racordarea la problemele monetare internationale pe care aveaupretentia sa le rezolve. Nici una
dintre conditiile considerate esentiale restaurdriiunui etalon aur international (reglementarea
datoriilor interguvernamentale, incetarea ostilitatilor vamale, incetarea cursei deprecieHor
monetare) nu a primitin 1933 la LondrA nici mdcar un inceput de rezolvare. Conferinta nu a fost
InchisAin mod oficial, pre§edintele acesteia, Ramsay Mac Donald, anuntAnd in ultima§edintd doar
intreruperea lucrdrilor acesteia: in atmosfera politicd §i economicdincarcatd, delegatiile
participante, venite la Londra pentru intelegeri asupraschimburilor internationale §i asupra stabilirii
monedei, aveau sA piece pe drumuridiferite" 111. in ce prive§te rezultatele monetare, opera
Conferintei de la Londra este de orarA slAbiciune, mai ales daca se porne§te de la confruntarea cu
sarcinile complexe§i multiple care i-au fost incredintate atAt2prin conferinta de la Stresa cat §i
prinordinea de zi a comitetului pregAtitor" 11 . Se poate doar constata precizarea §iconfruntarea
pozitiilor doctrinale ale guvernelor, lipsa de originalitate, tentativelede organizare a propriilor pozitii
in functie de interesele afivte. Legat de aceastA situatie §i avertismentul istoric" 13 pe care I-a
lansat:DacA aceste evenimente sevor produce, ele nu vor fi imputabile unei legi naturale
ineluctabile, ci carenteihotardrii §i inteligentei umane, incapabild sä impund actiunea
garantiilorinterantionale necesare in ce prive§te ordinea politicA §i economicr. Era vorba, infond, de
dislocarea unei anumite solidaritAti internationale, atAta cAta se configurase in primul deceniu
interbelic, corodatd de actiunea egoismelor nationale""° Strohk J. H., op.cit., p. 102-103. "1Puia, Ilie,
op.cit., p. 50. 112 Strohl, J. H., p. 79. 111 Kiritescu, Costin C., Moneda..., p. 96. op.cit.,
www.dacoromanica.ro 86 Corneliu Olaru 26ce pArea a da dreptate acelora care optaserA pentru
autarhie" (Italia, U.R.S.S.,Germania) '14. In locul unui sistem monetar bazat pe un mecanism comun,
in care sAactioneze, chiar limitat, regulile etalonului aur, dupd 1931315lumea apare, din punctde
vedere monetar, dislocatà in mai multe compartimente . State le Unite ale Americii strâng in jurul lor
in blocul" dolarului statelecelor douA continente americane, exprimfind astfel refuzul oricArei
incercari derevenire la aur, monedele statelor respective find legate de dolar. Dupà al doilearázboi
mondial blocului dolarului Ii va succeda zona" dolarului. La 27 iulie 1933, prin Alianta imperiald
monetarii, incheiatà intre MareaBritanie §i dominioanele engleze, la care se vor ralia ulterior Suedia
§i Danemarca,se constituie blocul" lirei sterline: Wile respective se angajau sä nu 10
stabilizezemoneda färä o intelegere intre ele; mecanismul monetar in interiorul grupului eraasigurat
de un fond de egalizare valutarA, constituit in 1932, prin care se intervinepe piata valutarA pentru a
frana fluctuatiile intre valutele statelor participante. intimpul celui de al doilea rAzboi mondial §i
ulterior blocului lirei sterline ii vasucceda zona" lirei sterline. Intre 1933 0 1936 este organizat blocul
aurului", pe baza declaratiei de laLondra din 3 iulie 1933 §i a comunicatului de la Paris din 8 iulie
1933, prin careFranta, Olanda, Elvetia, Belgia, Italia 0 Po Ionia se pronuntA pentru
mentinereaintegralA a etalonului aur, la paritAtile actuale". Functionarea blocului aur" a
fostefemerA, in conditiile in care obiectivul propus nu a putut fi realizat decdt temporar, iar
dwingolada monedelor statelor componente duce la dispersarea intelegeriirealizate . Blocul aurului
s-a vrut pistrAtorul organizArii monetare traditionale, in afarastatelor participante existând blocul"
francului francez (Franta i coloniile sale),care dupà al doilea rAzboi mondial se va transforma in
zona" francului francez. in afara acestor grupari, restul tArilor, intre care Germania, U.R.S.S,
Japonia,Ii structureazA individual un sistem de control al valutelor §i plAtilor, cu un sistemtotal
desprins de aur; rezolvarea problemelor economice §i valutare ale acestorstate se face pe calea
acordurilor de airing §i compensatie bilaterale. La inceputul anului 1937, guvernele Frantei §i Angliei
apeleazA la primulministru al Belgiei, Van Zeeland, pentru efectuarea unei anchete internationale,
pelangA guvernele europene §i al S.U.A., in vederea convocArii unei noi conferinteeconomice
internationale. Raportul alcAtuit de Van Zeeland constatA multitudineapiedicilor care stau in calea
schimburilor intre tAri, intre care 0 instabilitateamonetarA (pcopunand renuntarea la schimburi
brusce in raportul monedelor dapt>care creeazA curente comerciale anormale"), dar mai constatA §i
lipsa de interes, dereceptivitate a guvernelor pentru a actiona pentru remedierea situatiei prin
concertare internationalà. In marea lor majoritate statele nu vor sA renunte la dirijismuli" Guillaume,
P. ..., p. 154. "5 Dumitrescu tefan, 1., op.cii., p. 537; Kiritescu, Costin C., Moneda..., p. 70-71; Strohl, J.
H., op.cit., p. 196-237; Sedillot, René, op.cit., p. 48-51; Vasile, Radu, op.cit., p. 317. 116 Strohl, J. H.,
op.cit., p. 240; Sedillot, René, op.cit., p. 49; Cloquette, Ludovic, op.cit., p. 195-235.
www.dacoromanica.ro 27 Problcmc monctare 87economic, iar raporturilc de credit intre tári nu s-au
rcalizat tocmai din cauzaincAtu§Arii vietii economice prin ridicarea baricrelor autarhice" 117, iatà ce
poateclar constata o evaluare lucidA §i documentatà a situatiei din preajma celui de aldoilea rAzboi
mondial. Reluarea discutiilor legate de un sistem monetar care sA fie acceptat pe planinternational
va fi deci arnânatA prin situatia din preajma §i din timpul celui de al doilea rAzboi mondial.
UrmAtoarea conferintà monetarà §i financiarA internationalàse va desfa§ura la Bretton Woods (1-21
iulie 1944): aceasta va pune bazelesistemului monetar international care va functiona pAnA in
1971118. Acesta este insd alt capitol al istoriei monetare. Din ceea ce istoria ne aratd, putem fi intru
totul de acord cu Raymond Patenôtre: Istoria diferitelor monedeomene§ti este eterna cAutare a
unei stabilitati mereu pierdute" 119.