Încercaţi să citiţi repede şi apoi să rostiţi pe dinafară

frazele de mai jos, alcătuite special pentru

disciplinarea vorbirii. Puteţi organiza şi un joc
împreună cu colegii, pe care îi veţi ruga să repete
aceste “încurcături”, după ce le-aţi citit de două ori
şi nu prea repede.

Căutaţi să culegeţi sau să creaţi alte asemenea

expresii cu care vă puteţi amuza mai ales în timpul
călătoriilor cu trenul, cu atocarul şi aşa mai departe.

Cere cei ce cer cerceii.

Şapte sape late jos şi-alte şaptezeci şi şapte de sape

late-n spate.

Iapa sură intră-n șură la-ntorsatură cu-o trăsură cu

răsură.

Străinul străbate strada, strecurându-se sub streşini,

strănutând straşnic şi strident.

Luni, la lumina lumânării luminată de lună prin

luminator, a licărit o luminiţă în lumina ochilor.

Capra calcă piatra, piatra crapă-n patru, crăpa-i-ar

capul caprei cum a crăpat piatra-n patru.

N-am zis şi nici n-oi zice ce zici c-am zis; când oi zice
chiar oi zice ca să zici c-am zis ce-oi zice.
 Unde pui că puiul piuitor pe care-l pui rămâne unde-l
pui dacă-l pui cum trebuie să-l pui, puişor.

Toţi întreabă şi se-ntreabă: de ce Nae, când întreabă,

nu se-ntreabă; fără treaba de ce-ntreabă, sau vrea să
se afle-n treabă?

Prepeliţă pestriţă cu 12 pui pestriţi; e pestriţă

prepeliţa pestriţă, dar mai pestriţi sunt puii prepeliţei
pestriţe.

Recunosc, cunosc o cunoştinţă cunoscută pentru

recunoştinţa purtată cunoştinţei cunoscutului
nostru.

S-a-ntâmplat o întâmplare întâmplătoare pe stradă.

Întâmplării, când tâmplaru-a dat cu tâmpla-n tâmpla
tâmplăresei, tâmplăreasa se-ntâmpla să fie în
tâmplărie.
Ce ai spus ,tu ca am spus eu, ca a spus acela nu știu
ce ,nici nu am spus și ai spus ca am spus dacă as spune ce
ai m ai spune
Se repede repede pe Repedea să repare reperele respinse
la recepție, repere repetat respinse și reparate.
 Poisson sans boisson est poison. („Peștele fără
băutură e otravă”)
Didon dîna, dit-on, du dos d'un dodu dindon. („Se
spune că Didon se ospăta din târtița unui curcan
gras”)

La începutul sec. 19, se spune că pandurii lui Tudor

Vladimirescu pentru a-i descoperii pe spionii turci
sau greci care nu știau bine românește îi puneau să
pronunțe formula:
Ciritei de tei pe miriște de mei sau
Retevei de tei pe miriște de mei.

Una dintre cele mai cunoscute încurcături de limbă

este:

Piatra crapă capul caprei în patru.

Cu numeroase variantele.

Alte exemple de încurcături de limbă românești:

Șase sași în șase saci.

 Stanca stă-n castan ca Stan.

Cerce cei ce cer cercei.

Eu pup poala popii, popa pupă poala mea.

Pe cap un capac, pe capac un ac.

Dă-mi un pic de pic să pic pe picătura de pe plic.

Un vultur stă pe pisc cu-n pix în plisc.

E pestriță prepelița pestriță, dar mai pestriți sunt

puii prepeliței pestrițe.

O babă bălană mănâncă o banană babană.

Oaia aia e a ei, eu i-o iau. (O frază formată numai din

vocale !)

O barză brează face zarvă pe-o varză. (trimisă de

George Roca)

O întâmplare întâmplătoare s-a-ntâmplat din

întâmplare.

Când mă gândesc că te gândești la mine, gândește-

 te că mă gândesc că te gândești la mine. (trimisă
de Jorascu Delia)

S-a'ntâmplat o'ntâmplare pe strada'ntâmplării:

tâmplarul s-a lovit cu tâmpla de tâmpla
tâmplăresii !! (trimisă de Mircea Renel)

N-am venit că am venit, am venit că n-am

venit. (Păstorel Teodoreanu)

Știu că știi că știuca-i pește, dar mai știu că știuca-i

știucă.

Domnule Dudescu, dați-mi două dude din dudul

dumneavoastră de dincolo de drumul dinspre
Dudești. (O propoziție în care toate cuvintele încep
cu litera "d")

Florica, fata fierarului Fănică, fierbe fasole fără foc,

fiindcă focul face fum. (O propoziție în care toate
cuvintele încep cu litera "f")
Altă variantă:
Fata fostului funcționar francez fierbe fasolea fără
foc fiindcă focul face fum. (trimisă de F.
Smarandache)

Vara, vineri-de-vineri, venerabilul veteran vrâncean,

Vartolomeu Velisarie-Vulturescu vinde vanitos, vechi
 vindiacuri vătuite, veroșilor vânători vasluieni,
vociferând vehement validitatea vânării vulpilor
vârstnice. (O propoziție în care toate cuvintele încep
cu litera "v") (trimisă de George Roca)

Încurcături de limbă din literatură:

Iată un fragment din comedia Englezește fără

profesor a lui Eugen Ionescu, un maestru al jocurilor
de cuvinte și al încurcăturilor de limbă:
D-na Smith: Nu mușca de undeva !
Dl. Martin: Nu mișca de undeva !
Dl. Smith: Nu mușca de unde miști, nu mișca de unde
muști !
D-na Martin: Musca mișcă !
D-na Smith: Mișcă musca !
Dl. Martin: Muști mișcați !
Dl. Smith: Muștele mușcă mușcata !
D-na Martin: Musca mușcă mușcata ta !
D-na Smith: Mușca-ți-ar musca mușchiul !
Dl. Martin: Domnule Smith, ești mușchiul mușcat !
Dl. Smith: Domnule Martin, mustul mustește !
D-na Martin: Doamnă Smith, muștele mustesc în
mușchiul mușcat.
D-na Smith: Doamnă Martin, mușcă musca mușcată,
 mușchiul mustește.

Iată și un exemplu extras din comedia Cuiul lui

Pepelea de Victor Ion Popa:
... E bun ! Bine că m-ai liniștit... Păi, eu așa
chibzuiesc. Dacă s-o întâmpla să se întâmple
întâmplător vreo întâmplare și ne-am întâmpla de
față la întâmplarea care s-o întâmpla să se întâmple,
o să zicem că s-a întâmplat o întâmplare
întâmplătoare și din întâmplare nu s-a întâmplat să
oprim ce era să se întâmple...

O încurcătură de limbă din romanul Setea de Titus

Popovici:
Mama-i vie și-i în vie, vie cine-o fi să vie.

În romanul Doamna de Monsoreau, Al. Dumas

folosește următoarea încurcătură de limbă:
Cum s-a întâmplat că regelui îi fu frică de a-i fi frică
și cum s-a întâmplat că lui Chicot îi fu frică de a nu-i
fi fost frică.

„N-am venit
Că am venit;
Am venit
 Că n-am venit“ („Contestaţie fiscală“ – Alexandru
Osvald Teodoreanu - Păstorel)
„Dacă s-o întâmpla să se întâmple întâmplător vreo
întâmplare şi ne-am întâmpla de faţă la întâmplarea
care s-o întâmpla să se întâmple, o să zicem că s-a
întâmplat o întâmplare întâmplătoare şi din
întâmplare nu s-a întâmplat să oprim ce era să se
întâmple... “ (comedia „Cuiul lui Pepelea“ – Victor
Ion Popa)
În lucrarea citată sunt prezentate şi câteva
exemple de încurcături de limbă ale unor autori
cunoscuţi din literatura universală:
„Orice clopot clopotitor clopotind în clopotniţă,
clopotind prin clopotire, face pe clopotari să
clopotească clopotitor“ („Gargantua şi Pantagruel“ -
Francois Rabelais)
„Cum s-a întâmplat că regelui îi fu frică de a-i fi frică
şi cum s-a întâmplat că lui Chicot îi fu frică de a nu-i
fi fost frică“ (romanul „Doamna de Monsoreau“ - Al.
Dumas)
„Dacă Stavroghin crede, el nu crede că crede. Dacă
nu crede, nu cred că nu crede“ (romanul „Demonii“ –
Feodor Dostoievski)
„Admiţând că aş admite, n-aş admite ceea ce vrei tu
să mă faci să admit“ (povestirea „Băncuţa“ din vol.
„Cavalerul inexistent“ – Italo Calvino)
„Într-o zi am visat că visam, şi în visul visului visam
că visam..

1. Mulțumesc pentru ajutor!

2. Ar trebui să fii mândru/ă de tine!

3. Uite-te cât ai progresat!

4. Nota ta de 10 chiar reflectă cât ai muncit!

5. Chiar ai muncit să-ți faci așa ordine în cameră!

6. Mulțumesc că m-ai ajutat să pregătesc/

aranjez masa, ai fost de mare folos.

7. Am vazut cât de frumos te-ai purtat cu

prietenul/ fratele tău.

8. Tu ce părere ai despre asta?

9. În sfârșit, eforturile îți sunt răsplătite!

10. E complicat, dar am încredere că o să te

descurci.

11. Ce progrese ai făcut!

 12. Am încredere în decizia ta.

13. Toate eforturile tale zilnice pentru teme se

pare că sunt acum răsplătite.

14. Îmi place să ne petrecem timpul împreună!

15. Mi-ai înseninat ziua cu vorbele tale

frumoase/ cu zâmbetul tău!

16. Lucrurile ți se așează foarte frumos după

așa eforturi, bravo!

17. Chiar ai găsit o soluție ingenioasă!

18. Asta-i o observație foarte bună!

19. Mulțumesc pentru că ai lucrat în echipă cu

mine.

20. Ce faci tu se numește perseverență!

21. Îmi dau seama că ție chiar îți pasă!

22. Ești un coechipier de încredere, am văzut

asta!

23. Tu faci să pară totul simplu!

24. Ai o gândire foarte organizată!

 25. Se vede clar cât te-ai implicat.

26. Îmi place să fac echipă cu tine!

Încurajările sunt menite să le aprecieze

FAPTELE, EFORTURILE, ACȚIUNILE. O să le
vedeți ochii sclipitori când vor auzi o vorbă
bună!
Nu este vorba despre ‘Ce copil deștept ești
tu!’. E vorba despre faptul că i-ai observat
eforturile, munca, perseverența!