"Madame Esmeralde Piscopesco, five o'clock tea tous les jeudis.

"

- Azi e joi. Haide, zic eu, la Madame Piscopesco.

Feciorul in frac si cu manusi albe ma introduce in salonul splendid al

somptuosului hotel Piscopesco. Dar nu vaz pe nimeni... A! in fund! auz, in
salonasul intim de cel mai pur stil Louis XV, ciripind pe-ntrecute, ca doi scatii,
doua glasuri de coconite. Merg acolo. Madam' Mandica Piscopesco cu surioara
sa, Madam' Tincuta Popesco. Cocoana Mandica ma-ntampina cu gratia-i
obisnuita. Marturisesc drept... Am mare slabiciune de ceea ce francezul
numeste la causerie si de aceea frecventez bucuros cercurile mondains. imi
place adica, pe romaneste, sa stau de vorba cu damele din lumea mare. Gasesc
in conversatia lor mult mai multa gratie decat in conversatia barbatilor. Femeile
stiu sa spuna o mie si o suta de nimicuri intr-un mod mult mai interesant decat
spun barbatii lucrurile cele mai serioase... O floare, o panglicuta, o deosebire d-
abia simtita intre doua nuante, un nimic, distilate prin mintea subtila a unei
femei si exprimate prin acele dulci modulatiuni de voce si prin jocul acela
incantator al luminilor ochilor capata, pentru mine cel putin, un farmec
invincibil, iata-ma dar in elementul meu... Aci desigur, am sa petrec cateva
momente delicioase.

Eu: Madam Piscopesco, dati-mi voie...

Mandica: Vii tocma' la pont...

Tincuta: Ai fost...?

Mandica: Taci, tu!... Las' sa-l intreb eu... Ai fost aseara la circ?

Eu: Am fost.
Tincuta: Cine mai...

Mandica: Taci, soro! n-auzi? (Catre mine): Ai vazut pe Mita?

Eu: Pe sora matale?

Mandica: Nu... Pe Mita, pe Potropopeasca a tanara?

Eu: Da; era intr-o loja in fata mea...

Mandica (Tincutii): Ai vazut?

Tincuta (mie): Cu cin'...

Mandica: Taci!... (Mie): Cu ce palarie era?

Eu (incurcat): Cu...

(Tincuta vrea sa ma-ntrerupa.)

Mandica (astupandu-i gura cu mana): Cu o palarie mare...

Eu (rasufland): Da...

Mandica (Tincutii): Ai vazut? (Mie): Bleu gendarme!

Eu: Da...

Mandica (mie): Cu pamblici vieux-rose...

(Eu dau din cap afirmativ.)

Mandica (Tincutii): Te mai prinzi aldata?

Tincuta: Stai, sa vedem... (Mie): Era cu barbatu-sau?

Mandica (Tincutii): Taci tu!

Tincuta: Apai, lasa-ma si pe mine, soro!... Tot tu?

Mandica (mie): Era cu Protopopescu?

Eu (incurcat): Mi se pare ca...

Mandica: Nu era cu Haralambina?

Eu (si mai incurcat): Cu care Haralambina?...

Tincuta: Cu ma-sa.

Eu:?
Mandica: ... O batrana mica, urata, parca-i o smochina uscata, si gatita-gatita...

Eu (rasufland): Da.

Tincuta: Cu parul rosu vopsit...

Eu: Da, da.

Tincuta (Mandichii): Ai vazut?

Mandica: Ce sa vaz?... Parca ma-sa nu stie! (Mie): A venit cineva in loja la ele?

Eu: ..
 Noteaza doua cuvinte din text obtinute prin derivare si unul prin
compunere si unul prin conversiune
Derivare: modulatiuni, subtila
Compunere: Priscopesco
Conversiune: bucuros
Explica folosirea semnului intrebarii din secventa ”Tincuta: Ai fost...?

Numeste doua moduri de expunere din text.

Cele doua de expunere al acestui text sunt dialogul si naratiunea.
Sa se analizeze sintactic morfologic cuvintele scrise cu galben.
Pe nimeni= compl. direct exprimat prin pron. Negativ, caz AC
Sa= atribut adj. exprimat prin adj. Pron. Posesiv, se acorda in gen , nr. si caz cu
subst. Determinat „ surioara ” , gen feminin, nr. sg. , caz AC
Mare=
Lor= atribut adj. Exprimat prin adj. Pron. Posesiv, se acorda in gen, nr. si caz cu
subst. Determinat „conversatia” , gen feminin, nr. sg. , caz AC
De nimicuri= compl. prepozitional exprimat prin pron. Negativ, caz AC
Acele= compl. direct exprimat prin pron demonstrativ de departare, caz AC
Meu= atribut adj. Exprimat prin adj. Pron. Posesiv, se acorda prin gen, nr. si caz
cu subst. Determinat „ elementul ” , gen neutru, nr. sg. , caz AC
Delicioase=
Sa se treaca in stil indirect primele sase replici.

Sa se desparta in propozitii si sa se spuna felul propozitiilor:”Am mare

slabiciune de ceea ce francezul numeste la causerie si de aceea frecventez
bucuros cercurile mondains. imi place adica, pe romaneste, sa stau de vorba cu
damele din lumea mare”
Am mare slabiciune de ceea ce francezul numeste la causerie= propo. Principala
si de aceea frecventez bucuros cercurile mondains= propo. Principala
imi place adica sa stau de vorba cu damele din lumea mare= propo. Principala
pe romaneste= propo. secundara
Argumentati intr-o compunere ca fragmentul apartine genului epic.
Genul epic reuneste totalitatea operelor literare care au drept trsaturi
definitorii: prezenta unui narrator, actiunea si conflictul, subiectul cu o
organizare specifica, prezenta personajelor, naratiunea ca mod principal de
expunere, precum si un mesaj ce promoveaza idei etice si culturale.
Fragmentul selectat din lucrarea “ Madame Esmeralde Piscopesco, five
o'clock tea tous les jeudis “ respecta conventiile
consecrate ale genului epic, deoareca decupeaza o secventa
semnificativa.
Pe de o parte ,textul selectat dezvaluie o succesiune coerenta si gradate
de intamplari tesute pe un singur fir narativ, totalitatea acestora constituind
subiectul. Tehnica narativa folosita este inlantuirea, fiindca faptele sunt
prezentate chronologic, autorul apeland si la evocare.
Astfel naratorul , aflat in ipostaza unui domn.
Cadrul narativ este fixat prin repere temporal si spatial ce fac parte din
arhitectura operei “ joi ”, la Madame Pricospescu”, etc.
Pe de alta parte , sentimentele , opiniile sunt exprimate in mod indirect
prin intermediul actiunii si al instantelor narrative- naratorul si personajele,
acestea din urma numite si “fiInte de hartie”.
In plus faptele sunt relatate de un narrator-personaj,implicat afectiv, ceea
ce presupune o viziune proprie asupra evenimentelor prezentate. Eul narator se
proiecteaza in discurs prin diverse marci lexico-gramaticale.
In demersul epic, se impletesc armonios naratiunea cu unele digresiuni
descriptive ce contureaza portretul domnului.
De asemenea , conflictul , o alta trasatura a operei epice este prezent in
fragment prin zbuciumul interior din sufletul barbatului.
Asadar textul support ilustreaza elocvent trasaturile definitorii ale genului
epic: actiune,narrator, personaje.