,.~,,-~~ ~,:.~~_. /t.

~:
,,-'- . .--.'
11 1 --
8028 ~J A
:.~ :... UTUL SOCIAL RO MAN
. ':::'- ,.;'

';?'.{:

i
PROBLEMA
. ~

FRONTIERELOR A

ROMANESTI,
'.
CONfERINTA TINUl'A
J I . . _~.. -:- LA fUNDATIA
. -;.
UNIVERSITARA
-, -:
"-.' . CAR 0 L I, iN Z I U A
DE 3 fEBRUARIE 1924

DE

AL.

- .;.

EXT R. A S DIN • VOL U M U L

"P 0 Ll TIC A EXT ERN A A ROM A. N 1 E I"

.~

'-'

CVLTVRA NATIONALA

.'~ .~ I

~ J ~ ,
I
. v,' ') .....:'-,
"-

...-
. ___ _ _ _-=:...a..
. .
.
I .c.., .t.l" n • . ' d ... « . .... ..-:. v'-'
 PROBLEMA ROMANE~TI
II AL. VAIDA-VOEVOD

'p .
RECU:~I membrana celulei, ori pielea unei vietnti, formeaza scutul de
aparare al organismului lor, astfel frontierele unei natiuni reprezinta,
scutul corpului sau in ' contra agresiunilor externe. Frontierele unui
Stat nu sunt 0 linie izolata, ci numai partea periferica a unitatii lui. Calitatea
granitelor oricarui Stat este direct proportionaH sumei de energii de care el dis-
pune, capabile de a reactiona iIi sens defensiv ~i ofens iv, energii de ordin fizic,
sentimental, economic, cultural etc. Potenta fiziologica de a reactiona a unui
organism de Stat rezulta din multe componente: int~l.1sitatea vointei colec-
tive - con~tiente ori incon~tiente - de a sustinea StatuI, nascuta din in-
stinctul conservarii rassei; virtutile militare desvoltate ori rudimentate;
gradul de pregatire culturala a popula,tiei; stadiul consolidarii sociale-eco-
nomice-etnice; soliditatea Gri laxitatea organizatiei diferitelor resorturi ad-
ministrative; conducerea vietii de Stat de catre individualitati capabile ori
incapabile; bogatia ori saracia materiala a natiunii; abundenta ori seceta
epocii in oameni de talent ~i posibilitatea ori imp osibilitatea participarii
acestor talente la conducerea vietii publice; starea sanitara; forta numerica;
."
pro portia stratificarii sociale a natiunii ~i calitatea l110rala, intelect llala ~i
~.; ....... ~.\
.... t . ' materiala a claselor sociale int erferente, cat ~i multe alte ponderabilii f}i
/ t",.
imponderabilii. AfarrL de aceste imprejuriiri determina,nte, granitele oridirui
{ . :' 4" "\ of ", ~~ Stat, marc ori mic, dela intemeierea pana la sfaqitul existentei sale, nULi
depind de conjunctura norocului fieciirui moment. Acest fapt, poate tragic
insa fir esc, il dovedcsc cauzele stingerii atator Sta.te dela al Fan,onilor cgip-
teni pana la disparitia Statului montenegrin ~i a atator popoare alcatuitoare
de Stat ca Gotii disparuti sau Turcii zilelor 110astre cuprin ~ i de atrofie senilii.
Orice Stat se na9te 9i cre~te fie pe calea ocupatiei, fie prin cucerire. Pre cum
In regnul animal carnivorele dispun de un anumit tinut pe care ~i-l respecta
reciproc - cat timp gasesc vanat - cum erbivorele deasemenea nu emi-
greaza pana ce pa~unea unui teritoriu Ie hrlme~t~ suficient, tot a~a ocupa
~i popoarele primitive un teritoriu de vanatoare, de pescuit, de p a~une, de
.j agricultura. Pamant este destul, ajunge pentru toti. Odata 3gezate hoar dele,

I triburile, gint,ill', de l~i respccU\, t(\rit.orilll dl,t limp eJ Ie sat isfn.ce trcbllil1f,cle.
Sporindu-li-se numarul ~i declanclu-se la lupte cu fiarele siilbatice, 'ace~ti
I primitivi devin barbari. Ei tabrtriisc asupra vecinilor spre a Ie rapi teritoriul, '
avutul, femeile, copiii. Conflictele de gra,nite dcvin permanente.
Progresand omcnirca, ea poarta rasboaiele pentru ideale de Stat (rasboaiele
popoarelor in anticitate), de credinta (Mahomedanismul, crucia,dele), dinasticc
(riisboiul de 7 ani ~. a.), economice (rasboiul contra Burilor), nationale (ras-
boiul franco-gorman 1870-71) ~. m. d. Idealelc adevarate ori pretext ate
variaza, imboldul r5.mane acela~: ravna de expansiune eco nomica.
 2 AL. VAIDA-VOEVOD: PROBLEMA FRONTIEREWR ROMANE[JTI
Dela sfaqitul secolului XVIII ideea domina:nta a epocii ~st.e. cea nationa!~.
Ajunse pana lit un g:ad .su~e~ior ~l ve~oluFel, pop~arele Clv.lhzate - ~atont
celor mai reprezentatlve m~IVld?alit~t~ ~l.e. lor - s au convms tot mal mult
ca, in interes?l pacii I?ondlale ~l. al hm~tl~ :nte~ne ~ Statelo~, pro~lemel~ n~­
tionale trebUle rezolvlte. I~l ultIma. ana~za" . rasboml mon~lal ~ lzbucmt m
urma tensiunii de expansmne natlOnala dm Statele pohetmce .europene:
Nerezolvirea problemelor nationale ar fi inseI?nat perpetuar~a un~l st~,~nan
a evolutiei economice ~i in consecinta a celel cultura.le~ S?Cla~e ~l pol~~lCe a
atator popoare:, importante prin a~ezar~a lor~ ge?graflCa ~l prm energllie .lor
etnice. Necesitatea crearii Statelor natlOnale a]unsese un P?stulat val tlm-
pului. Crearea lor. insemna cult.u~a, progres, avant, nascut dm descatu~area
atator forte raVnItoare de vahdltare. ." ,.
Conferinta de pace, de~i nu a putut solutlOna toate problemele care n. e~a~
impuse de imprejurrtri, totu~, in linii ma~'i, a. a.~ezat macar bazele reahzan,l
ideilor generoase cristalizate in punctele wllsonIene. Astfel ne-am putut ~edea
~i noi Romanii infaptuita unitatea noastra nat~onala, ~ncadrata de frontIerele
ei actuale. De sine se intelege ca fiira de ne~ltatel~ Jertfe pe .ca~e vle-~ adus
generosul popor ~i glorioasa armata a ~ostulUl. ~e.~hm-R:ega!, ~l fa~a vlrtut~a
perseverenta a element~~ui romanes~ dl~ .p:o,:mcll~e llI~lte, m. s~stlI~erea 'pnn
generatii a con~tiintei vn ~ neamulUl, mCl Idel!e wlisomene,. mc~ rutlI~a Adlplo-
matiei romane, nu ne-ar fI fost. de mare folos m fat~ 90~fe~mt?1. Cam, m .d~­
finitiv fiecare popor are frontlerele pe care Ie menta ~l cat tlmp Ie menta,
" in virtutea calitatilor sale intrinseci.
Problema frontierelor romane~ti este aceea~ ca a oricaror fronti~~e. In
limbajul de toate zilele se vorbe~t~ de fron ti~re ?uvn e. ~i. tele.. ..
. 0 frontiera, bun a este d. e. un ~lr de muntl prapastlo§l, In~ltl, ~luvn late,
de~erturi. Astfel de frontiere ofera in timp de pace multa inlesmre .dm punc~~~
de vedere al pazei politiene~ti ~i fiscale, iar. in vtimp ~e rasbom, con~ltn
bune de aparare. 0 frontiera rea e caractenzata pnn hpsa acestor banere
naturale. ' .
Pe l§,nga aceste consideratii importante nu pute~ trece c~ vvederea unele
conditii care denoU - in sentimentul ob~tesc -:- bunatatea on rautatea fron-
tierelor. Pentru ca ele sa fie bune nu e permls sa separe elemente omoge~e
etnipe, nici sa sfa~ie teritorii care numai unite, ~lcatu e.sc.un intreg eC?~Oml.c.
Rupand in doua un popor or.i sariicind po~ulatla. ~nUl tmut vde gr.amta prm
despicarea vietii sale economl.ce, 0 .fl:ontwra :-.oncat de bun.a ~r f! dealtc~m
din punct de vedere strate~l?-pohtlen.es~ ~l fl~cal- :st~ ~l ra!ll~ne 0 gt~­
nita. cat se poate de rea. CaCl 0 f~ontI~ra buna, pe .la~ga Il!lphmrea .CO~dl­
tiilor de siguranta in contra traflCulUl .contra.b.a~dl~tllor ~l a ~gresmn.llo~
, militare, ma,i trebuie sa satisfaca pe deplm condltllle de eXl~te~pa matenala
ale populatiei de gra,nita, cat ~i sentimentul ob~tesc al natmnn.. . v
In cazul contrar astfel de frontiere raman 0 problema ve~nIc deschlsa.
Carpatii au fost - se credea - 0 frontier~ strategic~ de ne~iruit, car~ totu~
s'a dovedit de slab a, caci nu a putut rezlsta dorulUl de unIre. al ~ratllor. de
acela~ sange, pe cari Ii separa, ci a trebuit sa dispara in fata vomtel unamme
a intreg neamului romanesc.
POLITICA EXTERNA
Luand ca baza aprecierii frontierelor noastre aceste premize de ordin fizic-
geografic-moral, putem statori urmatoarele: ca Nistrul, frontiera no astra din-
spre Rusia merit a sa fie numita «bunil» afar a de jalea ce 0 simtim pentru
Romanii rama~i dincolo de Nistru. Cea dins pre Polonia nu lasa nimic de dorit.
Tot a~a ~i frontiera formata de Marea-Neagra. Frontiera de Sud, care ne se-
para de Bulgaria dealungul distantei care coincide CLl Dunarea, deasemenea
e multumitoare. Problema se complica insa, in privinta frontierelor noastre
dinspre Cehoslovacia, Ungaria, Serbia ~i a celei din Cadrilater.
Prima nemultume~te adanc poporul din Maramure~, atat din cauze de
' sentiment national, prin picrderea comunelor Ap~ene , cat ~i pentru ciopar-
tirea cimor de comllnicatiu ~i in cOllsccillt[L a izolarii complete a Maramure~ului
de catre restul t iirii. .Dar prin trasarea nenorocita a acestei frontiere a fost
gray atinsa ~i in existenta ei materialrL populatia din acele pa,r t i, ti'i.ra, dcosebire
nationala. In Cadrilater, llinia Turtucaia-Ecrene prezintrL mari dezavantagii
geografice ~i locuind dealungul ei 0 populatie lle;romaneasca de ambele laturi,
aceasta frontiera - pre cum intregul Cadrilater - trebuie considerata ca 0
problema de Stat, care pretinde 0 solutionare condusa Cll mult tact, prevedere
~i zeI.
Frontiera romana spre Apus, adica spre Ungaria, afara de faptul regretabil
ca un numar de comune romane~ti a ramas in Ungaria, coincide cu granitele
noastrc ctnografice. Ea traverseaza insa din Nord-Est spre Sud-Vest ~esul
iutins al Tisei. Campie cultivata" se Hite~te dealungul ei de amandoua partile.
Nici 0 ridichturil" niei llll rfLU nn dcsparte ca stu.vilar firesc tara de tar[t. Accasta
frontiera e in intregime un lant nesfaq;it de «varni ale cucului», un paradis
pentru contrabandi~ti ~i un excitant de halucinatii iredentiste pentru firi
de vizionari impulsivi, imblitraniti in credinta grandoma,na a Ungariei mile-
nare. Aceasta fronticra e rea in urma faptului - pentru ei fata,l - c5, nu-i
lasa pe vecinii no~tri Maghiari s[l-~i adapteze aspiratiile ~i metodele poli-
ticii lor,carn'eIOl' reale, impuse prin Europa noua. Pentru noi e rea, caci
pretinde paza perpetua incordata. Este ins::' in acela~ timp un memento
pretios, caci ea trebuie sa-i adllca aminte fiecarui Roman, fara incetare: Ungurii
au facut gre~eli sinncig[ttoare - cum ~i ce, yom expune mai jos'~ incre-
zandu-se in abiliti'itile demagogice 9i diplomatice ale oligarhiei lor, sustinuta
de Habsburgi, ~i in fortele armate austro-germane; un Stat insa nu-~i
poate intemeia existenta ~i nici asigurit frontierele decat prin garantarea des-
voltarii libere a calitatilor intelcctuale, morale ~i materiale inerente firii
populatiei carc-l alcii.tue~tc.
Ar mai ramanea, de analizat, frontiera intre Romania ~i Regatul S. H. S.
Aceasta frontier[L, nu nllmai sub raport strategic, ci ~i considerand inte-
resele economice ale populatiei blina,tene - fa1'a deosebire etnica - e cea
mai putin multumitoa1'e dintru toate granitelc noastre.
Iar din punctul de vedere al sentimentului ob~tesc aceasta frontiera re-
pn)zinta 0 rana deschisa. In zile senine, de vara fierbinte, deasupra ~esului
din Timi~- Torontal, scaldat in undele de aur ale soarelui blinatean, se ive~te
dealungul frontier ei Fata-Morgana. Fata-Morgana, Apa Mortilor, cum 0 nu-
me~te poporul, flutura inaintea ochilor Banatenilor, evocand, prin farmecu
 4_ _ _ _ _ _
AL_._V_A_ID
_A.._VOEVOD: PROBLEMA FRONTIERELOR ROMANE$TI
----------
ei, ,ami~tir.ea fr~tilor r~Il!-a~i dincolo .d~ ho.tar. i;)i jalea nu li-o astampara
dec.~~ ?~deJdea ea Vred?ICla ace~or ~r~t~, lillbmata cu dragostea noastra ~i
~pr~JI~lta ~e dreptul aSlgurat mmontatllor, Ie va da forta unei biruitoare
mVlen natlOnale.
. Pro~lema fro~ti~re~or !omane~ti trebuie considerata ~i sub alta perspectiva.
if F;ontlera este .lmla mdl.catoare geografiea-politiea a istoriei unei epoci din
vleata ?tatulUl. ~n conflguratia ei geografica se reoglindesc etapele istoriei
~tat~l~1. A~eza.mmtele de Stat sunt proiectii institutionale, emanate din
mSU~I!I~e de rassa ,ale u~ui nea~, ~aro rassa lui .e rezultanta componentelor
select~cl sale de sanSe ~~ ~ m~~n~lu~ sau geog~·ahc. In lupta pentru existenta
0
s~ ~rapades~ nenum~ratl. mdl:,"lzl ~l se sbucmma generatii dupa generatii,
pana c,e, pnn selectle ~l conJunctura norocului, un genunche de oameni
reu~e~te sa alcatueasca un Stat, sa aiM frontiere.
~I~ ~ituatia ~a ~eogr.afic~·, .formand punctul de ciocnire intre Apus ~i
R~Sa~I!-.de. ClOr-mre ~l a ld~llor, r~,sselor, cre?intelor- Romania va putea
eXlsta. l~ l:mltele actua!elor el .f:ontler.e (b~ chlar sa Ie Hirgeasca cn timpul),
numal. tman~d .cont de ~ndatormle ee I se lmpun fata de sine insa~ in urma
acestel a~ezan geograflCe.
Idealul ar fi sa- ~i poatrL asigura prictenia si colaborarea armonicii a tuturor
v.ecinilo~ sai \ii sa, inchege intreaga sa popuiatie int r'un sentiment de solida-
:ltate., ~ l~v?rit -la i:~lCeput. din instinetlll mai tarziu din con9 tiin ta-
ld~n~ltatll m~eresel~r .e1. Re~hzareaacestui ideal intampina foarte multe gre-
?ta t1. U:nele dmtr~ tarlle vecu~e sunt .State agrare, altele mai mult sau mai putin
l~dus~r~lale, ConflIctele pa~mce de mterese, provocate prin concurenta ine-
vltabllacare se .n~are~te ~n proportia desvolta.rii ~i intensificarii productiei
noast!e agrare ~l mdustnale de 0 parte, a vecinilor de alta, - nu ne vor
p~rIl!-lte decat in ~a~ura a~estor stari de fapt reducerea suprafetelor de
fnctmne cu ace~tl laturem. Pentru prezent, in urma neajunsurilor cu care
se lu,Pta toate ?tatele care ne inconjoara, spre a-9i crea temeliile vietii eeo-
nOml?e, .aceasta emularo pa9nicii nu ne ameninta cu eventualitatea unei
agresmm. ~ punctul de vedere al capacitatii Statului de a reactiona in contra agre-
Adevarat ca in viitor s'ar putea intampla ea fie eauze economice fie
motive .de or din ~ovinist n~tional, or~ considcratii de angajamente in ~rma
u?or ,alIante pe ~az.a de lozmce de. eomteresare de rassa, sa ne nelini~teasca
dmtr 0 parte on dmtr'alta frontlerele. In 'fata acestui fel de eventualitati
problema f~ontierelor romane~ti Ie imp1~ne conducatorilor tarii multe obliga-
' ment~, .a. caror. executar~ formeaza un lmperativ existential fata de viitorul
Romame1. Inal~te de a mtra in aprofundarea acestor indatoriri, sa stu diem
eu aceea~, atentle pe care 0 datorim propriilor noastre frontiere ~i frontierele
Statelor m.v~cmate. l!n ,astfel de stu diu ne convinge ca dadl frontierele
noastre, pn:lte ~U? dlf.ente aspecte, nu sunt pe deplin multumitoare, totu9
ele ,sunt mal ~an ~l mal buno, decat fron t icrele de care sunt inconjurate cele
mal mult~ dmtre Statelo i~vecin a~e. 11:'( :1.3ta imprcjurarc, pc liinga ca ne
poate of,el: bun.e Janse d~ ~hal!te 91. de .tratate, este 9i 0 chezu,~ie lini 9titoare
de pa~mca vecmatate, caCI cel slabl ~tm sa pretueasca prieteniile ~i cu cat
POLITICA EXTERNA 5
ne yom intari spre inafara ~i spre inauntru, cn atat problema frontierelor
romane~ti va deveni mai U~OaI·a.
Un mijloc de asigurare spre afara ofera aliantele.
In trecut, Romania a fost aliata eu Statele triplei-aliante ~i a ~tiut in acela~
timp sa sustina raporturi bune cu puterile Intelegerii. Astfel ea a beneticiat
de avantajul imoralitatii antebelice a «echilibrului european». Acest echilibru
a fost 0 realitate pana la, rasboiul mondial ~i problema granitelor Romaniei
vechi nici ca se putea pune in discutie din vreo parte, fara riscul unui rasboiu
general. Cu drept cuvant se poate spune ca problema granitelor Romaniei
mici, sub domnia regelui Carol, ~i-a trait «epoca de auI'».
Prin frontier ele noui s'a creat 0 sitnatie cn totul schimbati'\,. Sta1'ea anormala
din Europa intreagrt, de 0 parte, cu consecintele fir e~t i, care se resfrang ~i
asupra Romaniei - de alta parte noua configuratie geografica a tarii ~i
impestritata oi harta demografica, ne impun sa finl ve\lnic cu atentia
indreptata asnpra problemd frontierelor noastre.
Daca inainte de rasb oiul mOll dial Romania veche a avut lipsa de aliante,
cu atat mai mult va trobui sa Ie caute Romania marita, Nn voiu intra in
discutarea ~ansolor ~i greutatilor ineheierli tratatelor de alianta, eaci analiza
posibilitatilor ~i oportunitutilor ar intrece cadrele temei mele ~i - ceeace
doresc S{L evit de asta,datu - m'a9 pomenl incureat in labirintul politieii
militante. Voiu constat a numai, ca masuratoa1'ea calitutii unui Stat in ochii
acelora a CarOl' alianta 0 reclama, a fost, este si va fi intotdeauna valoa1'ea
armatei sale. Starea unei armate reoglinde~te stii1'ile din tara" siguranta ho-
tarelor \>i pc langa forta efe0tiva, fizica, 9i suma energiilor morale de care
dispune U? Stat. 0 armata bine organizata., echipata \>i inarmata este
supremul mstrument de propaganda favorabila pentru un Stat in strai-
natate. Concesiunile ~i coint\resarile de or din economic ~i financial' pe
care un Stat Ie poate oferi, sunt eantarite, de cei carl vreau sa-I'i fructiflce
banul ~i munca in respectivul Stat, nn numai din cOl1 sideratii de renta-
bilitate, de sigurantrL ~i do contilluitato de drept, ei rnai cu seamfL din
siunilor externe.
Cum tratatele economice sunt precursorii aliantelor militare, capitali\ltii
straini vreau sa-~i ~tie averile invest ite la adapost, ~ i astfel diplomatia pro-
fera cIadirea conventiilor militare pe temeliile raporturilor economice con-
sfintite ca solide prin experienta. Stiiri or donate in interior, finante consoli-
date, viata economiea infloritoare, cetateni multumiti, corectitudine in ra-
porturile internationale, intaresc reputatia buna a unui Stat ~i-i inlesnesc
ineheierea de aliante. Precum pe noi ne studiaza altii din toate aceste puncte
de vedere, tot a~a avem \li noi datoria sa stu diem sUirile din aeele State,
a caror tova,rii;;ie de armc 0 dorim, dar mai cu seama ale aeelora care ele do-
resc alianta cu noi. .
Aliantele sunt trebuincioase l?i vor trebui ineheiate in interesul u~urarii
problemei fronti erellll' rumaJl o~ti . Strict luand, ole nu indoplincsc insfL deeM
un rol analog CLl acela a1 asigurarilor In contra fo cului.
 6_ _ _ _ _ _A_L_.V_A_I~D_A-_VOEVOD: PROBLEMA FRONTIEREl.OR ROMANE$TI
~o~ omul ~reva~ato~ se a~igura., insa .deaceea grije~te - cat omene~te
POSI?II-:- ca. sa nu I ~e mcendleze casa. Oncat de mare ar fi prima ce 0 re-
prezmta pohta de aSlgurare, fata de valoarea casei ea totu~ nu e decat un
petec de hartie.
Aruncand 0 privire asupra datelor demografice ~i etnografice ale nouilor
noast.re ~rontiere, trebuie sa observiim ca in multe paTti, mai cu seama ale
frontlerel d: Vest, populatia e relativ rara ~i invrastata cu elemente etnice
neromane~tr. Anomalia aceasta s'ar putea indrepta printr'o politic[, nu numai
bine studiaUi ci ~i executat5. cu cea mai mare grijil., creandu-se 0 zona nationala
romancasci1 de colon isti.
Coloni~tii, perechi tinere, ar trebui recrutati mai cu seama din tinuturile
respective, fiind populatia deacolo aclimatizata ~i obisnuita cu metodele de
exploatare a pamantului, corespnnzatoare starii local~. Numai contingentul
care nu s'ar putea recruta din indigeni s'ar intregi prin colonisti adusi din
alte parti ale tarii, cu clima, ~i cu cO:r1Clitii de traiu ' ~inlilare.' ,
.Fo~f:ii v?l?-ntari cu sotiile ~i Cl~ copiii lor 9i fo~t.ii lupt5.tori, in frunte cu
o.fIte~·ll can I-au comar:~at, ar. trebui si1 aiba prrferinta ~i sa formeze elita
~l mlezul a,cestor colonn: De sme se lnt-elege, cit 10turile ar trebui sa fie co-
respunz~t?r de mari,. ca StatuI le-ar pune coloni:;;tilor lemne din padurile
StatulUI :;;1 alte matenale de constructie la dispozitie :;;i le-ar oferi toate avan-
tajiile tarifale de transport. ' .
In schimb coloni~tii ar fi obliga!,j sa-;;i construeascll casele conform unui
plan bine chibzuit. Amortizarea ar presta-o facartd la randul lor 0 serie de
ani, gratuit, paza granitei. Inainte de a fi admi;;i ca colnni~ti, t~t natul ar
tre~l~i ,sa dovedeasca cu ce~t~f.ica~ o!icial Crt se bIJcura de rep uta tie irepro-
~ablla m comuna sa de domlcllru ~1 sa se supuna unui examen medical. Astfel
s 'ar putea asigura, ca coloniile de gran ita sa lie alc5,tuite din cele mai vigu-
roase elemen~: romane~ti, saniHoasc trupe~te ;;i suflete~te.
Sute de mn de hectare de pamant latiIundar expropriat, - «rezerve de
Stat» - nu poate fi valorizat mai bine in interesul viitorului Statului roman
decat fiind pus la dispozitia scopurilor intemeierii acestei falnice «Frontier;
vii» a tarii, ce~ mai infailibiIa solutio a problemei frontierelor romane.
«Frontiera Vie» ar fi sintetizarea sollltiei materiale a frontierelor noastre.
Insa nu numai la granitele tarii ne trebuie 0 astfel de «frontiera vie» ci in-
!reagap~pulati~ 8:, R?maniei ,,:a tre~)Ui sa formeze trupe~te ~i suflete~te 0
mchegata frontlera VIe, matenala Sl rhoralii.
. Numai atunci :rom ~i indreptatiti'sa nutrim convingerea ca tara noastra
dlspune de frontrere slgure ~i bune!
~a nu ne facem ilu~ii. Un fluviu, 0 cununa de munti, pot sa fie bariere
mal ~~or de ~parat dm punct de vedere strategic decat un ~es intins, dar
rasbolU.I mo~dlal n:-a dovedit destul de intuitiv, cat de ~;ubrede sunt ~i aceste
bune ~l tan frontlere. An de an tehnica moderna perfectioneaza tunurile
asigura~d ~irului 0 ~stanta tot mai mare. Aeroplanele ~i dirijabilele sboar~
cu u~unnta peste once obstacole geografice. Gazurile asfixiante distrug mii
POLITICA EXTERN_It 7
de vieti in cateva clipe. Electrotehnica e pe. cale s~ im?o~a!easca. arosenal~l
. mortii cu inventii nelnchipuit de mfinate. $1 a.tunci ~Ol sa, Incre,dmt~m aSl:
gurarea sortii viitoare a tarii, paza problemel frontlerelor r~ma.ne~tl, u~el
armate - compusa in parte i?i din ner?mani - in~~ega~e pn~ .lmpul~ur.l.l~
colective subcon~tiente, fructul dresurn - , . proprn .pslhologlel mult!mn:.
Sau sa neleganam in iluziile del?erte ca: once ~regeh ar face cond~lC~to~~1
acestei tari, ea totu~ iese bine la sf~ri?it? $i ~pOI: .nu ~unt ~colo gralll~ern,
.aliatii, armamentul cllmparat in st.r uI~liitate .on fa~ncat m taroa? ~a, ~e SlgU:,
toate acestea pot fi unelte trebumclOase ~l folosltoar~, ~aca tara VIe, ~al~
adev5rata, dacil oa.menii, - cilci ei su nt tam - vor 9tr sa uzeze, .vor V.Ol sa
uzeze, vor rasbi sa uzeze de ele atunci, tCand soart~ pr.obleI?-el ~r~mtelol:
romane se va tese pe urzeala firelor suflete~ti ~le ~;ll:?tel.'. v~l~pel ~l fortel
morale a fiilor poporului din care se re~ruteaza. ap;lratorn tarn. ,
Sa, ne aducem aminte ~i sa invatam dm expenentele amar ~e sang~ro~se
ale altora: Cate infrangeri nu i-au costat. pe Austro-germ.am dezertlU~lle
Alsacienilor, Romanilor, Cehilor, Slovenilo~ ~l al~ altor co~tI~gente ~e dlf.~­
ritele fronturi?! Imparatul Carol al Austnel a ZIS la 0 ocazl.e .l~ 1917. «C.ehu,
Romanii, Slovenii aee9tia, striga ei ura ~i se b~t cand ,sunt S~htl, d~r nou- 9lpot
stapani ochii; ochii lor stdilucesc de bucune, de cate on 0 man cam ilP.-
splHaUi 1»
Huc quoque meminisse iuvabit! . . 0 •• . ' y
Numai vointa, cet5tcnilor de a sustlllea StatuI, aJutata de .9tllnt~ l.?l umta
eu forta lor fizic[t 9i morala, asigura existenta Statelor. Numal d~tonta acestor
factori yom putea a~tepta cu lini\ite sufleteasca m~n:.entul. cand va.. trebul
sa se dovedeascu, ca. Romania - intregul popor al tarn - 9tre, vrea ~l poate
sa impiedece stirbirea frontierelor. .
In aceasta o~dine de idei e de interes sa schitam in linii mari staTile soclale
,. ale t5rii, din punct de vedere ~tn.ografic. . '.
Ncfiind publicate datcle statlstlCe exacte, refc:~'ltor 1£1, Intl~gul .Rrg~t, .r
greu sa ne ' faeem un tablou clar as~pr~ raportunlor et~ografI?e dm .dden:
tele tinuturi. Totu~ putem constat a ca element~l romanesc, In mal ea. lUI
majoritate, e reprezentat prin taranime. Ce~e ~al numeroase" ora~e, mal ~~l
seama din tinuturile unite, nu sunt, in majontatea lor romane~tl. Peo tel~­
toriul fostului vechiu Regat, inainte de rasboiu, nu~arul alegatonlor ooragelll,
al celor doua colegii de intelectuali, nn intrecea CIfra de 10~.000. Sa pres:l-
punem ca ei au sporit i~ t~mp de 10, ani lao 4qO.O~0. Pe ca~ ~tlm, in Basara~;a
nici un ora~ nu are maJontate romaneasca, lar m Bucovma poate 2-3 01,1-
~ele mai mici. . . . . . .. , f" I
In Ardeal. (intI:~gul tinut d~ dincolo ~e muntl! ?onf?rm stat!stlcn 0 lCla c
din 1920, Romann fac parte dm populatia urbana mt~.un n~m~r de .18~.676,
!ata de 540.868 neromani. Dintre 40 de ora~e Romann prezm.t£1, maJontat~~
In 11. Populatia totala a aces tor 11 ora~e este de 75.674, dmo care nu~al
Romanii au 38.746 9i astfol oi dispun in acosto 11 ora~e, In .suma, de 0 m[t]o-
ritate absoluta de 909. Mai multi Romani s.egiisesc In CluJ: 28.274 la 0 po-
pulatie de 85.542. In 22 ora~e ardelene majoritatea e ~aghiar~, in 6. gerr:rana,
intr'unul evreeasca. Statistica nu ne arata ocupatllle dupa natlOnahtate ..

8 AL. VAIDA-VOEVOD: PROBLEMA FRONTIERELOR ROMANE$TI
Amim numai ca din 61.178 «ocupati in intreprinderile industriale» au fost
15.207 romani, i,a r dintre cei 31.990 ocupati in intreprinderi comerciale, ·
numarul Romanilor a fost 3803» . In buletinul statistic ni se mai spune, ca:
«daca se VOl' cerceta mai deaproape aceste intreprinderi, se va putea dovedi
ca de fapt me~te~ugarii ~i comerciantii romani sunt mai mult la sate ~i prin
ora~ele, neputand la ora~e mai mari suporta concurenta stri:iina».
Judecand situatia aceasta fa.ptica ~i avand in vedere numai interesele
Romaniei,de care este legata problema frontierelor, va trebui Sa ne eman-
cipam mai intaiu., de orice preocupare unilateraUi ~ovina .
Prin scrutarea cauzelor, care au produs rezultatele disproportiei raportu-
rilor sociale-etnografice, nuajung.m sa dam solutii, sa inlaturam anomalia.
Fanariotii, Ungurii, Nemtii, RU\iii, Evreii, Habsburgii, pot fi inculpati, soarta
popornlui nostru din trecut poate fi deplansa tanguitor, cu revolta, ori senti-
mental-in loc sa remediem neajunsurile ne demoralizam numai pe noi
in~ine.
Nu: din jelirea trecntului, ci din concentrarea energiilor prezentului, din
inaltarea inimilor intregului neam romanesc la insufletirea din care se nasc
avanturile actiunilor mari, istorice trebuie sa se pHismueasca viitorul natiunii
noastre. Deasemenea acuzand minoritatile 9i crezand ca prin critici tiparite
,.,. ori aplicandu-le lectii de patriotism cu ajutorul unor ~icane ordonantate
sau manifestand in contra lor oficial 9i neoficial ura" invidie ori teama, am
putea reu~i sa ne intarim, e - cum sa-i zic? - dovada unei judecuti naive,
lipsite de perspcct ivl}, sociolrgicn. Cilci slubirca, minoritrttilor' nu e cchivalcnta
cu intarirea elementului romanesc. Cat timp nu avem contingentul de indi-
vizi pregatiti, cari sa poata inlocui munca productiva, experienta \ii capita,lul
de cuno9tinte ncromancsc de care astuzi beneficiaza economia no astra natio-
\ nala - sHibirea oridirei energii care face parte din suma ellergiilor active
ale acestei turi, insemneaza a ne sla bi pe noi in~ine. In consecinta., tin ca este
cu des avar~ire gre9it sa se incerce desnationalizarea neromanilor cu mijloace
de forta" ~icane ori cn persecutari. Greliit pentruca asemenea mijloace in
nici un Stat Iii in nici 0 epoca nu au dat rezultate . .Din contra ele au facut
numai un serviciu efemer de diversiune a,celora cari Ie pusesera la cale spre
a momi cu premeditare sentimentul colectiv al patriotismului sincer, dar
lipsit de facultatea discern amantulu i. \ii putrunderii politice; Iii au inUirit ~i
mai mult forta de rezistentlL a celor pcrsecutati. Dar asemenea expeditive
ar fi ~i lip site de intelepcinne. Caci a mistui energiile Statului in framantari
perpetue interne dintre 1/4 ori 1/5 parte 9i restu l cetatenilor a,r insemna de91
nu primejduirea frontierelor politice-geografice ale Statului, insa sguduirea
granitelor sentimelltului ~i sigurantEi de drept din con\itiintele cetatene9ti,
prin framantari launtrice. $i ce ne-ar folo si cea mai buna propaganda in strai-
natate daca contra propaganda ostila a unei parti insemnate a ceta,tenilor
romani s'ar bucura de credit moral, datorita materialului. de dovezi de care
s'ar putea servi.
Precum am mai spus, pentru .ca sa se poata presta munca productiva in-
tr'un Stat Iii pentru bunul lui renume in strainatate, el are lipsa de lini~te
~i ordine interna, ceeace nu se poate obtine decat prin participarea activa,
POLITICA EXTERNif. 9
in cadrele libertatilor cet[Ltene~ti, a tnturor fiilor aceleea~ patrii, Ja afacerile {
publice ~i la indrumarca vietii politice, culturale 9i economice a tarii. Mino-
rita,tile nu Ie putem starpi, iar daca am putea 9i am face-o, ar insemna sa
ne sfasiem tara 9i S[L distrugem valori folositoare binclui ob 9tesc. Riimane
deci s~ gasim caile ~i mijloacele spre a asigura patriei contributia lor maxima
la progresul 9i bunastarea ob\iteasca 9i sa Ie cream printr'o politica de Stat
- nu de partid - bine chibzui ta, posibili tatca de a deveni din cetal-eni ne-
multumiti in sufletele lor, 9i suflete9te buni \ii devotati patrioti romani. Pro- \
fitul ce ar rezulta, considerand problema frontierelor romanel;lti, e e')ident.
Caci hotarele tarii atunci VOl' putea fi mai sigur aparate daca in cazul unei
agresiuni externe nu VOl' trebui sa fie supravegheate teritorii intinse din in-
teriorul tarii cu ajutornl starii de asediu \ii al cUl'jilormartiale - cat de mult
a slabit fortele Austro-Ungariei aceasta pazi), barbara! - ci VOl' sa,ri, in mo-
mentul primejduirii frontierelor toti cetatenii; manati de imboldul aceluia9
sentiment de corriunitate de interese, intru apararea lor.
Cel mai sigur mijloc spre a obtine acest rezultat este: sa nu ne ocupam
pre a mult de ?n'inoritati, respectandu-Ie toate liberti'itile 9i d1'epturile - cat
timp nu aj!1ng indivizi ori colectivWiti in conflict eu dispozitiile co dului
penal-- 9i sa ne ocupam necontenit cu noi, cu gasirea mijloacelor prin care
am putea asigura superioritatea numerica, economica, culturala pentru fiii "".
neamului roman esc. In proportia asimiUirii - nu etn iee - de sentimente 9i
de interese a minoritatilor 9i a sporului numeric \li calitativ a,l elementului
condllc[Ltor romancsc so va simplifica problellla, fronticrelor 11oaslr('. Dar
cum sa obtinem acest rezultat?
Progresul unui neam este un proces de desvoltare lentil. EI nn se poate realiza
decat prin mnnea. Rezultatele muncii individuale se condenseaza in forma
de progres a.l colectivitajii. Intclectua.li, industri a~i, comcrcianti romani ne
trebuesc, cu un cuvant clemente culturale oragene9ti, caci in fruntea unui
Stat nation al trebuie SrL stea ora~ele nationale. Din bogalia de aur a tezaurnlui
cultural, acumulat in satele romane;;ti, trebuie S[L se desprinda capitalul de
investirc cn Romani neao!}i al 0ra.gelor. Continn ancl comparatia: trebuie
sa se procedeze cn prevederc, ca sa nu se naSC[L 0 inflatie, prin care s 'ar
secatui valoa1'ea acoperirii nobile ramasa trezoriatrL la tara . Astfel se na9te
intreba.rea; enm trebuie procedat? Se poate oare n.ecclerh ritmnl evolntici?
~i daca se poate, e bine 9i in illte1'esul igienii de rassa a neamului sa fie acce-
lerat, staruind ca popornl nostru de tarani sa napadeasca ora~ele spre a Ie
romaniza? btU, tot ati1tca intrcburi care a~teapt[L ra spunsnl.
Mentalitatea turanului e diametral opusa mentalita.tii comercialltului ;;i
a industria\iului. Daca in timpurile de dinaintea reformei agrare taranul
roman din cele mai mnlte tinntnri nu manifest a inclinari pentru aceste ocu-
patii, astazi, dupa inf1l,ptuirca :welci reformc, cu atat mai mult se leagi\, LIe
plugii.ritul strum09csc. Fir.ea unui popor nu se poate schimba de azi pe maine.
Cu atat mai mult sa Ii se dea cel mai larg sprijin tuturor acelor fii de tarani
(dar ~i ora~eni) romani, cari din inclinare ~i talent innascut se simt ei i'nlii9i
indemnati 9i chemati sa invete profesia industriala, comerciala ori cartu-
rareasca. Ca ace9ti viitori ora\ieni sa poata rasbi in lupta pentru existenta.
10 AL. VAIDA·VOEVOD: PROBLEMA FRONTIERELOR ROMANE$7'i
----~------------
<lare-i a~teapta nu se poate intreUisa precautia de a-I ceme bine, supunandu-i
atat in interesul ob~tesc cat ~i in interesul lor individual unei selectii
corespunzatoare. Cum?
Pe langa multele jertfe pe care generatia de astazi a poporului roman Ie-a
adus pentru infaptu.irea unitatii nationale, ea va trebui sa mai aduca un su-
prem sacrificiu in interesul asigurarii viitorului ~i al fundamenHirii temeinice
a fronti erelor Statului. Cu riscul de a uza ~i distruge individua.liUiti trebuie
sa faca efortul unei culturi intensive, al unci exploatu ri fortate a talentelor
din p<ijlor. Daca se va proceda cu precaujia necesara yom put.ea dispune
rela.tiv repede de clemente destul de numerO (1se ~i in toate privinjele distinse,
fara sa exhauriem prea mult rezervele creatoarc de talente ~i de caractere
ale neamului, care zac in patura jar[measca.
Inspectorii ~colari ar trebui sa faca, pe baza de control ~i experiente per-
sonale, tabloul copiilor de talente diferit e din toate ~colile primare ale tilrii.
Ace~ti copii ar trebui educati in ~coale speciale pentru ta.lentaji. In aceste
~coli ar intrasuecesiv ~i din licee toti elevii, cari s'a,r distinge prin deosebit
~alent specific. Ei a,r fi cducati ~i inst ruiti - progr:1llml e de mai putina
Importanta- conform metodelor dovedite ca bune, aplicate in ~coalele de
tipul ecole nouvelle elvetiene. Unii ar ph'ca mai cUI'and la cariere practice
- comert, industrie, meserii - iar altii a,r term ina cu mare u~urinta liceul
la vrasta de 15--16 ani, ~i cu 19--21 ani ~cna.J('le inuIte. In decUTs de 10-20
de ani problema granitelor romane~t i ar fi incred intata acestui stat-major
de grilniceri inzestrati cu talent superior ~i de caracter select prin educape,
graniteri ai vietii culturale, economice ~i sociale a tarii, nascuti cu adevarat
din sangele ~i din sufletul poporului romanese. Frontierele interne: nationale,
sociale, culturale, economice astfel asigurate, problema frontierelor geografice-
politice spre afara ar fi scoasa definitiv din discutie.
Pana ce sa se poata insa pe calea aceasta anevoioasa a selectiei indivi-
duale injgheba clasa de industria~i, comercianti ~i carturari romani, ni se
da posibilitatea ca in cel mai scurt timp S~L vacciniim ora~ele, ba chiar ~i
satele noastre cu talente viguroase romane~ti, imunizandu-le in contra du-
hului defetismului ~i apatiei minoritare. E un noroc adevarat providential
- numai sa ~tim a ne folosi de el- ca in anumite regillni se gusesc Romani
cu talent exceptional pentru comert ~i industrie. In fostul vechiu Regat
se disting Oltenii in privinta aceasta. In Ardeal: Miirginenii (din judetcle
Bra.~ov, Fagara~, Sibiill), apoi Banat enii din anumite tinuturi cat ~i Romanii
reintor~i din America.. Un element nepretuit reprezinta insa Inainte de toate
Macedoromanii ~i enclavele romane~ti din Istria. Ar trebui luata initiativa
unei actiuni oficiale de colonizare sistematica a Macedo- ~i Istro-Romanilor,
cat ~i a Romanilor intreprizi din regiunile mai sus in~irate, ajutandu-i sa
se a~eze mai cu seama in purple nordice ale tarii, unde populatia nu manifest a
inclinari pentru comert ~i industrie.
Cand dupa cativa ani de munca orga,nizatorica, in cadrele actiunii schitate,
. vor fi diseminati mii de comercianti ~i industria~i roinani in toate tinuturile
~arii, la ora~e ~i sate, tabloul etnic-social al Romaniei se va schimba temeinic.
Toate aceste familii romane~ti vor forma un formidabil rezervoriu de energii
POLITICA EXTERNA 11
nationale ~i totodata VOl'. fi leaganul sallrltos al viitorului strat ora~enesc
'TOman. Sanatos pentrudi saltul sufletesc ~i fiziologic al indivizilor nu a fost
prea brusc. A-I muta din aerulliber dela tara, dela munca agricola ori a-I
smulge din mijloeul infloritoarclor phtiuri de munte pe copilul de taran spre
a-I inchide intr'o dugheanii, ori intr'un atelier, nu va sa zica a-I mi:ri ferieirea.
La, tot cazul schimbarea pripitii a .t raiului, climci, hranei, ocupatiei, mediului
~. m. d. il pliltrsc nenumilra,ti in~i cn sana,t atea sdruncinatii, ori cu rlczcchiIi-
brarea sufletca.sca" in urma intaratarilor pe care trebuie sa Ie prestea adap-
tandu-se. Ascensiunea pe scara sociala pretinde multa munca consumatoare
de energie nervoasa ca rezultatul final maxim sa fi e producerea prin selec-
tie a catorva individualitati de talrnt superior, in unele familii favorizate
de ursitiL
Dar ~i dintre ar:estea cele ma,i multe se sting in linie biirb ateasca , dupa
cateva generatii. Urmarca acestei legi biologice este fenom cnul remarcat
inca pe vremea dinainte de rasboiu in sanul Romanilor ardeleni, ca ridicarea
in 9irul carturarilor or a~eni 0 savaq.eau relat iv u;;or fiii de tarani frunta ~i,
de invu·t u,t ori ori de preot-i, insa ca numai intr'un numar foart e mic familiile
acestea de intelectuali rilsbeausa, se sustinil, 9i in a treia generajie la nivclul
.social ajuns, in acele cazuri, cand antecesorii lor nn trecusera mai inainte
prin etapa de evolntie a adapUirii.biologice de protop il rinti invatatori, preot.i,
et (·. Acela9 fcnoJl1el1 s'ar putca de sigur descoperi 9i in sanul Romanilor din
fostul vechiu Regat, din Basarabia ~i Bucovina. Cauzele sunt acelea9i
care produc efecte identice ca ~i la orice alt popor. Trecutul milenar de ocu-
patie, mediu ~i sange, al atator generatii de strubuni n purtam eu totii in
trupurile ~i sufletele noastre. «Nimeni nu-~i poate ie91 din piele» 9i «sangele
porunce~te h) vorb ele intelepte din popor coincid cu rezultatele scrutarilor
~tiintifice. Incontestabil ins a prin meto de bune de educatie s'ar putca cruta
nenumarate energii. In privinta aceasta ~i poporul nostru e martirul m09te-
nirii scoIasticismului, care ne noro ce~te pana in prezent tineretul aproape al
tuturor popoarelor continentale. 0 generatie capabim sa asigure frontierele
romane nu se va putea na~te decat schimbandu-se invechitele metode peda-
gogice.
Ceeace constata Gustave Le Bon referitor la Francezi, se potrivc9te 9i la
noi: «Latinii posedand putin[t persevcrenja ~i voinja ar trebui lnmultite enorm
ocaziilc care sa Ii se of ere pcntru a-9i exersa aceste cali tati stapanitoa,re,
care sunt deajuns ca sa-i asigure unui omsuccesul in viatn, oricat de modest
ar fi inccput. " Istoria ne arata ca popoarele nu pier niciodata din cauza
slabirii inteligentei, ci In urma sHibirii caracterului Ion). Organizatia servi-
. ciului sanitar ~i educatia cetatenilor nu se pot separa, ele trcbuie sa mearga
mana in mana,. Fara corpus sanum nu poat.e existi1 mens sana, 9i invers.
.Sanatatea 9i caracterul poporului ~i al conducatorilor formeaza una din
pietrcle angulare ale problemei granitelor oricarui Stat. Ce forta de actiune,
ee caracter, ce apiirlitor de hotarc poate fi un individ ori 0 ccaUL de indivizi
€feminati, slabi in vrere, lipsiti de initiativa ori cople~iti de boli? Spre a dis-
pune de fronti ere sanatoase, trebuie sa ne ingrijim de un popor sanatos.
Politica de Stat eulturala, economica, administrativa, trebuie astfel condusa
12 AL. VAIDA-¥OEVOD: PROBLEMA FRONTIERELOR ROMANE$TI
._ - - - - - - -
incat cetatenii sa afle posibilitatea de a duce 0 viata sanatoasa, de a ~ti cum,
sa duca 0 viata sanatoasa, de a avea cu ce sa.c~i sustina sanatate~, ~i, infin~,
ca sa fie scutiti, multumita unui serviciu sanita.r perfect orgamzat, de epl-
demii ~i de boli contagioase.
Un popor trupe~te ~i suflete~te sanatos .va ~ti sa: disbeasca i~ concurenta
pa~nica mondiala tot pe atat pe cat ~a . pncep~ sa-~l ap~re frontlerele contra
oricarui du~man. Desvoltarea educatlel sportIve e 0 bmefacere pentru ge-.
neratia noastra tanara., ea cristalizeaza caract~rel~, desvoltand .forta .de voi~ta,
de initiativa, de stapanire de sine. Aceste cahtatl sunt eel mal pretIOs capItal
moral a1 oricarui neam. Astfel fie care club sportiv devine un bastion de apa-
rare a frontierelor noastre, mai tare deeat forturile de beton armat, caci
insu~irile caraeteru1ui nu Ie poate distruge ecrasita.
Taranirrtea e comoara de rczerve intelectuale Ili .moral~ ~ oriea.r ui nea!ll'
Despre taranimea romana, eonsiderand numarul el st&tistlC, se poate Zlce
cu drept euvant, ca ea e chiar In~u~ neamul ro.m~al:esc .. Astf~l ea es~e a.de-
varata problema a trontierelor romane$tt! De cahtatlle el depmde eXlstenta,
inflorirea ori decadenta 9ipieirea Statului roman ~i ~ frontierelor sale. Igiena
tarl1nimii ~i educatia taranimii, iata temeliile fronilCrelor noastre. Conduea-
torii Statului ar avea datoria ea neineetat sa chibzueasca miHoace pentru
starpirea alcoolismului, a sifilisului, gonorrh'oei, tuberculozii din satele noastre,
numai astfel va putea dispune acest Stat de 0 arma.ta sufi?i~nta ca .nu~ar
~i ca forta fizica. Pentru ca ea sa. corespunda ins a ~l in pnvmta cabtatll~r
morale instructia publica va trebui astfel modificata, incat dela ~eoala pn-
mara pana la ~niversitate Srt fie daca nu cu adevarat gratuita., dar macar
invl'rs proportionalrt dilrilor progrcs ivo plii.titn de r ~ l'iJlti ~i corcspllnzi\.-
toare in privinta metodelor trebuintei urgente a acestei tari de a produce
individualitati.' Englitera \li mai cu seama America, trebuie sa. ne s~rveasca
drept pilde. Copilul american e tratat in ~eoala c~ cetatean amenmH1, car
membru al marei \li liberei Republici. Se treze\lte 1'1 se des volta in sufletul
lui co'n\ltiinta valorii individualitatii sale ~i totodaUt mandria de a face pa~te
din natiunea americana. Ceeace inalta pe Romani, dandu-le puterea colectlvil..
sa stapaneasca lumea antica., a fost rezulta,tul educatiei, a fost acea formi-
·da.bilfl cumulare de energii nat.ionale exprimata In cuvintcl~ «ciy~s rornan~ls
sum». De aceasta fortiL morairt, in zilele noastre nll se a,pro pte ntel llnul dm
popoarele mari in a?a ~a surrt eu. AlIg~o-Saxonii: ~rontierele vl~r nu sunt. 0
prohlema. pentru el, Cl pentI·? ~~' (1nilCrele veClm~or lor, ca~1 acestea. dm
urma cedeaza perpetuu expansnmll anglo-saxone, he s~b. numll:ea.~e «pena-
tra~ie pa.cif~c1h), fie. ca. teritorii de protectie, ,de .dommIOn ~r~. fHnd - nu
anexate on cueerite - «ocupate temporal», III mteresul pacll. De unde
aceasta putere? Toti sociologii sunt de acord, cil.. nici rassa, nici evolutia
istoricii, nici situatia geografica-fizica nu a.r fi putut produce calit~tile de
stapanitori ai lumii in Anglo-saxoni, far a de metodele lor de educatlc.
Aceste metode se pot rezuma in cateva cuvinte: libertatea ordonata desvolta
caracterul .?i indi1'1:dualitatea, despotismul, in familie, \lcoala, Stat, Ie ~imi­
ce~te. Surprin\li de rasboiul mondial, Anglo-saxonii au putut sa,-~i orgamzeze
POLITICA EXTERNA
de azi pe maine armatele, salvand victoria. Au putut sa 0 faca pentruca
popoarele lor erau .i~ privi~ta f~zi.ca ~i ,s~fleteas~a preg~tite, multumita educa- .
tiei libere, instructlel practIce ~l hbertatIlor eetatene~tl de care se bucurau.--:-
StatuI autoritar eentralist a fost invins de StatuI democrat, al poporulo.l.
Acesta este rezultatul final al disboinlui. Experientele rasboiului ar trebui sa l~
serveasca ~i conducatorilor destinelor Rom~niei sp~e invata~ura, indu~lecandu-~
sa recunoa.sca adeva.rul, ca prob.lema eXlstentel Statulm nost.l:U ~! ~stfel ~~
a frontierelor romane e in functle de dependenta dela factol'll: sanatate . ~l
-educatie din care purced toate variile manifestatii ale energi~i ~at~onaJ~.
Daca este adevarat cil.. «historia est vitae magistral), atuncl dm lstona
-debaclului Maghia.rilor pntem trage cele ma.i folositoare inv1[·tl1turi, cand ne
-ocupam CLl problema frontierelor romane\lti. .. .
Cat nn s'a. scris de sava.nti istorici, profesori de drcpt mternat.lOual, SOClO-
logi, geografi ~. a. des pre «admirabilele frontiere ale Ungari;i», frontiere a.J-
-cittuite de natura. astfel, incat in eadrele lor sa :;;e desvolte, m mod automat
un Stat unitar national, indistructibil \li - de sine se intelege - .l11ag~lia,r !
Dunarea, Carpatii, fluviile dela Miazazi, dela, Apus, toata orografIa, hldrO-
grafia, formatia geologica a. soJului, elima! furniz~u argume~te p~ntru
.sprijinirca acestei teze. Aliantele cu ~ele :nal pu~~rm~e monarh:l mlhtare,
trecut milenar: de toate a avut Ungana. 91 Ungnrll se mcredeau ll1 (morocul
Maghiarului», in «stcaua Maghiar~lui h). .. . ..
Dar au mai avut ceva, cecace 11-a pregatlt ~I determmat pIelr.ea: au a~ut
clasa eonduc~toare a oligarhiei egoiste. Aceasta oligarhle s'a sustmut ell aJu-
tornl unor abilitati 'tactice, creand diversiuni \li saturand cu fraze ~i lozince
demagogiee amorul propriu ~lat-~onal al l!Ia~s~.lor.. . . v ..
Ltisand sU-Tlli 1.r0<1C1. pe rir n<1111 tca 111 111 n(ll'II vI<1!;a pol.l tlca ~ U ngil.~·lel,
condusa de oligarhia maghiariL, in complicitate cu Franclsc IOSlf, captl:,ul
ei, cu ajutorul metodelor (<legale ~i constitutior:ale» de .inlatu~are a, s~ratunlor
largi. ale poporului dela parti.ciparea la afacenJe pubhc~, m~ surpnnde .a,na-
logia stariJor acelora ungure\ltl cu cele pe care Ie caractenz~aza marele. socIOlog
Edmond Demolins, in chipul urmator: «Starea sociala ~m Sudul ~I ?entrul
Frantei snfere profund de urmatoarele stari de lucrun: omul nil lUbe~te
munca regulata, intensiva, initiativa individuala, a~t~u.nea ~r!vatiL; g?s~~te
mai comod sU. tra.easca. rezcmandu-se pc grupul famllIel, amlcllor, veClmlor,
clanului, Stat.ului. Acest regim social desvolta mai curand tiplll vies~)ei
·decat al albinii. El favorizeaza un regim care se ascunde sub aparentele mm-
einoase ale soliclaritatii. Triumful sau cel mai frumos este de a fi aclimatizat
In Franta acea. «politic[t alimentarli», care permite intrigantilor de a tral
din buget \li pc socoteala celor ce l11uncesc.. . ,
«Astfel se IntampliL (~a Slldul Impinge pe neslmtlte Franta pe cal~a, 111 care
s'au incurcat Grecia, Italia ~i Spanin,; aceasta e calea deca~entc I». . .
Conform acestei retete oligarhia ma.ghiara a distru~ fro~tlerele Ungan~l
dUpr1 ce ele all snportat sguduiril.e celor zece seco~c. ~!lga:lllaacevea ~ rcu~l:
Dlanatit de egoismul de clasit, In tlmp de 0 gen~ratl.e ~I ,lumatate; sa 'pr~se~s.ca
cea mai dezastroasa stare sociala, care duce mevlta.bIl la declm 1'1 nUDlClre
un neam \li 0 tara: haosnl de sange ~i haosul de idei.

14 AL. VAIDA·VOEVOD: PROBLEMA FRONTIERELQR ROMANE$TI
In locul rassei vechi maghiare - incontestabil depozitara multor calita t
distinse - s'a ivit 0 adevilrata panmixie, produsul impestritarii de sange.
Dar cine sa-~i fi bittut capnl in Ungaria veche cu problema igienii de rass a?
L~ sup:afap~ conducer.ii. vieW ~tiintifice, culturale, politice, economice, ba
chla~' ~l mllItare se ndlcase un strat de intelectuali, bastarzi germano- .
slavI, amestecati de multe ori cu sange italian, evreesc, englez, olandez,.
francez. Incruci~area cu Maghiari de ba~tina se intampla numai in cazuri
exceptionale.
Stratul oligarhiei condudHoare maghiare nu era format macar de bastarzi
autohtoni. Neomaghiarii ace~tia nu erau deci asimilati decat in limba ~i prin
numele neao~e maghiare pe care nu intarziau sa Ie ia spre a-~i face urma pier-
d~tlL ~stfel de ba~tarzi de spoeaJa formau samburele oligarhiei maghiare
dm ultIma genera tIe. Haosul de sange a dus la haosul de idei. In ~tiinte,
in chestii politiee, de credinte sociale, economicej culturale, discutii fara
sfar~it inlocuiau aprofundarea serioasa a problemelor ~i solutionarea lor
ada,ptata mentalitatii ~i exigentelor reale ale poporului. «Divide et impera»-
d~viza ..Habsburgi~or de:,enis~ intelepci.unea aplicata in politica a acestei
obgarhll neomaghlare. DlverslUnea cu aJutorul careia reu~eau in permanenta
sa momeasca poporul dela tara ~i in masura, mai mare straturile ora~ene~ti,
era
. sperietoarea
1 cu minoritati1e. In contra acestora deslan+uiau
y ura , invidia ,
f Ilea «c cmentului alcatuitor de Stab, amagindu-l. Dar «ura nu-ti dasfat bUll»
~i «~aca -l vopse~ti pe dracul pe perete, vine», ursita i-a ajuns. Solutia care
ar f~ putut .sa salveze StatuI nu 0 putea da decat oligarhia. Aceasta solutie
3:r fI fost slmpla, dar dezastroasa pentru heghemonia bligarhiei, caci ea ar
fI c~nstat in crearea de conditii normale politice, spre a pune cap at vor-
b ~rulor sterpe ~i sfa~ierii cetatenilor intre ci, aducand prin participa,r ea la
vlata de Stat popornl de b a~tina de toate limbile, legile ~i clasele sociale.
In sitnatia de a contribui colaborand activ, cu raspundere ~i prin emulare,
la progresul ob~tesc. Poporul Ungariei insa - maghiari ~i nemaghiari-
a fos~ tratat de oligarhie, in complicitate cu Francisc Iosif, ca 0 populatie
de mmori. Tot ce au profit at Maghiarii a fost in detrimentul lor. Clici lor
li s'a dat in loc de libertati - de care ar fi putut sa se bucure ~i nemaghiarii-
s~rogatul ~ovinismului; in loc de situapi ca~tigate prin munca ~i vrednicie.
smecure; in loc de emulare in lupta pentru existenta,: slujbe omoritoare de
individualitate; in loc de reforme infaptuite de deputati ale~i din vointa
popol"':llui: legi. copiat.e, ~e import, pe care Ie votau cu duiumul deputatii
lmpu~l pnn vomta lUI Tlsza, Andrassy, Wekerle ori ai altni procurist allui
Francisc Iosif.
~aptl~l ca Ungari~ nu ~'~ p.rabu~it mai curand in urma at at or ravagii su-
fente dm partea ollgarhlel el, este 0 adevarata minune, care nu se poate
explica decM cu scutul pe care I-a dat despotismul Statelor politiene~ti
comteresate in sustinerea imoralului «echilibru european». Pentru noi
Romanii insa prabu~irea Ungariei-tot a~a ca ~i a Rusiei-inseamna:
Inviere! Pentru ca viata noua sa ne fie vrednica de frontierele noui, va
trebui sa invatam din gre~elile Maghiarilor - cari au provo cat desmem-
brarea Ungariei - ceeace trebuie sa facem ~i mai cu seama ceeace nu e
POLITIGA .EXTERNA 15
permis sa facem, daca voim ca problema frontierelor romane sa apartina
trecutului, ~i ca aceste frontiere sa existe ncclintitc.
. Poporul nostru printr'un amestec de sange cu ginti congeniale, in cursul
unui proces lndelungat de asimilare ~i-a creat caracterul sau omogen, specific.
Mersul lental acestei asimiHiri a facilitat absorbtia selectionata a indi-
vizilor de afinitate ~i eliminarea celor eterogeni. Precum marea, daca a fost
turburat~ se li!llpeze~te, scufundand fura urma ori aruncand pe p .rmuri tot
.
ce. e corp ~tram de apcle ei, asHel i~i desavar~esc ~i popoarele 1impezirea,
pnn selectIe.
Etern ~i neintrerupt e procesul de 1impezire a1 marii, ca ~i mersul selec-
tiei in viata natiunilor.
Romania insa trebuie sa accelerezc.~i sa intensifice sporirea ~i ascensiunea
individualitrltilor se1ecte, spre a asigura elementului romanesc preponderenta
~i numeric[L. ~i calitativa., cimentandu-9i astfel frontieIcle dela hotare ~i cele
mterne etmce. .
r
;. . Caci repet: Problema frontierelor romane~ti e problema fortelor morale
mtelectuale, culturale, economice ~i fizice ale neamu1ui romanesc.
Deaceea am ajuns in decursul expunerilor mele la nrmatoarele statoriri :
1. Sa se colonizeze Romani cn preferinta f0 9ti vclunt ari ~i fo~ti 1upUitori
pc latifundiilc ramase la dispozitia Statului, dealungul frontierelor, erean-
du-se astfel «frontiera vie romaneasclh).
, 2. Sa se colonizeze Olteni, Margineni, B5.nateni, mai en seama insrL Romani
reintor~i d~n America,. Mace~o- ~i Istroromani, ca indnstria~i, mcseria~i ~i
comerClantl, cu prefennJ;a prm ora~e, in8a 9i pe la s[lte.
3. Sa·se adune copii talentati din ~colile prima.re 9i secundare, 9i sa Ii se
faca educatia in ~coli speciale pentru talentaji.
4. Toata instructia public[l, sa fie moderniza,trt asHel, ineM mctocicle de
i~v~tama~t aetuale, ncigatoare. de caracter, individu alitate · ~i initiativ5, sa
flO mlo~~~te eu ~etode peda,goglCe, care garantca,z5 dcsvoltarea prin cdlwatie
a gandlIll practIce, a fortci de voinja ~i de initiativ5,.
Poate ca expunerile mele nu au satisfacut a~teptarile, legate de cadrele
obi~nuite ale discutiilor pe tema problemelor frontierelor romane9ti. Convin-
gerea mea insa este, catinand cont de ideile, pe care mi-am peI'mis sa Ie schitez
~i traducandu-le in !apte prin aplicare practiea , ar sosi relativ repede timpul,
cand onoratul prezldent al Institutului roman de 9tiinte sociale nu ar mai
invita pe nimeni sa tinii 0 conferinta asupra problemei frontierclor ro-
mane~ti, din cauz1\, CrL aceasta problema ar inceta sa, fie interesallta.
I
\ .
Nat-innile se bucura de soarta care rezulta din firea adanca a individuali-
ta.tii lor. Pentru un popor de sclavi degenerati ~i Ia~i niei cea mai puternica
frontier a nu ofera 0 garantie a existentei sale. .
Pentru un. popor de br~vi, or~ce frontiere sunt bune, caci nu existenta po-
poarelor dep~nde de front~ere, c~ frontierele depind de existenta popoarelor."
Existellta insii~ de doua mii de ani a neamulni romanesc dovede~te an de
an bravura ~i vigoarea lui vanjoasa.
16. AL. VAIDA-VOEVOD: PROBLEMA FRONTIERELOR ROMANE$TI

Forta vitala ~i calitatile cumulate in decursul acestui lung raspat de timp I.

i-au facut cu putinta sa supravietueasca atatea neamuri ~i State disparute.
Aceste insu~iri suntcheza~ia ca, odata infaptuita unitatca najionala in cadrul
frontierelor etnice ale neamului, aceste frontiere, datorita energiilor vitaJe ~i
virtujilor organizatoare romane~ti, vor dainui prin veacuri, tari ~i nediscutate.

..
I
 .:, '.,. . J[
~

82979

.-

.-