Poporul Tsi proclama

dreptul sat., suveran

9121 IUNIE LA ISLAZ

136
PROCLAMAT1A $1 PROGRAMUL REVOLUTIONAR

tiumele popolului roman

"Dumnezeu e Domnul i s-a arAtat
nouA ; bine este cuvintat eel ce vine
Intau numele Domnului,"
Respect catre proprietate. Respect catre persoane
Fratilor români,
mintuirii noastre a venit ; popolul roman se desteapta la glasul
Timpul
trimbitei ingerului mintuirii i li cunoaste dreptul sau de suveran.
Pace voila, pentru ca. vi se vesteste libertate voila !
Popolul roman se scoa15., se armeaza, si nu spre a se lupta o clasa aitipra
alteia, nu spre a rumpe legaturile sale de relatii din afara, ci ca sa tie in
frîusi in respect pe voitorii de r5.0 ai fericirii publice. Strigarea romanilor
e strigare de pace, strigare de infratire. La aceasta mare fapta a mintuirii,
tot romanul are dreptul de a fi chemat, nimeni nu este scos afara ; tot roma- Strigare
nul este un atom al Intregii suveranitati a popolului : satean, meserian, de pace,
negutator, preot, soldat, student, boier, domn, e fiu al patriei durd strigare
sfinta noastra credinta, e si mai mult, e fiu al lui Dumnezeu. Toti avern acelasi de InfrAlire
nume de roman. Acesta ne Infrateste si face sa inceteze toate interesele,
sa. se stingä toate urile. Pace dar voila ! Libertate vou5. !
Sculareaaceasta epentru binele, pentni fericirea tutulor starilor sotietatii,
faxá paguba vreuneia, fArá paguba Insasi a nici unei persoane. Nu se cuvine
a perde cei mai multi pentru cei mai putini, caci este nedrept ; nu Sc cuvine
iara, a perde cei mai putini pentru cei mai multi, caci este silnic.
Popolul roman, ncît catre cele din afara nu supara pe nimeni, respecta
toate puterile çi cere a respecta si ele drepturile stipulate prin tractaturile
lui Mircea i Vlad V, recunoscute de toate tractatele incheiate apoi intro Neatirnarea
Î. Poarta. si Rusia, i protesta asupra oricarei fapte ce s-a facut in protiva administraliei
acestor tractate. Popolul roman voieste Cu o vointa tare a-si pastra neatir- ,,dreptul sAu
narea administratiei sale, neatImarea legiuirii sale, dreptul sau su. eran In suveran In cele
cele din rtauntru si amine in aceleasi legaturi, i mai strinse prin luminile din nAuntru"
veacului, cu Î. Poarta. Aceasta vointa e legaltt, e pe credinta tractatelor
riu e In paguba nimului.
533

www.dacoromanica.ro
 18.48 LA ROMANI
Lepadarea Popolul roman leapada. un Regulament care este in prot iva drepturilor
Regulamentului sale legislative si In protiva tractatelor ce-i recunosc autonomia. Aceastit
Organic lepadare este insusi In folosul inaltei Porti, ce va fi arbitrarä dimpreuna. cu
Franta, Germania si Englitera, carora romanii le reclama judecatä i ajutor
la once asuprire ce li s-ar face.
Responsabilitatea Popolul roman decretá i hotaraste responsabilitatea ministrilor si cu
mini;trilor ;i un cuvint a tutulor fonctionarilor publici ; i fiindca. neresponsabilitatca
funclionarilor nu este drept al nimului nici de mostenire, nici de invoire, prin urmare
nimeni nu perde nimic i hotarirea popolului e sfinta.
Popolul roman voieste o patrie tare, unita in dragoste, compusá de frati,
Egalitate iar nu de vrajmasi, prin urmare decreta, dupá vechile sale datine, aceleasi
In drepturi drepturi civile i politice pentru tot romanul.
Cine nu voieste aceasta e vrajmas al fericirii publice, e un alt Cain
ucigator de frate in sinul mamei noastre patrii.
Popolul roman va sá dea dreptate si dreptatea e a lui Dumnczeu. Drepta-
tea nu sufere a purta numai saracii sarcinele tarii i bogatii sa fie scutiti.
Contribulie Prin urmare decreta contributie general& dupá venitul fiecaruia. Aceasta
generala inavuteste patria, si o patrie avutá e in folosul tutulor i, prin urmare, in
dupa venit paguba nimului. Accasta cheama pe toti la aceleasi drepturi si datorii intr-o
patrie dreapta, Infloritoare si care cu tot dreptul nu va mai putea suferi
control strain.
Popolul roman dá inapoi la toate staxile dreptul cel vechi de a avea
Alegere larga, reprezentanti In Generala Adunare, decretá de azi inainte alegerea
libera, dreapta libera., dreapta, unde tot romanul are dreptul de a fi chemat i unde numai
capacitatea, purtarea, virtutile i increderea publicá s5.-i dea dreptul de
a fi ales. Aceasta pe cei buni, pe cei drepti nu-i pagubeste intru nimic, si
romanii au fost totdauna buni. O stiu strainii si o stie proverbul cel vechiu :
Bun& teara, rea tocmeala.". Aceastá decretare nu e In paguba nimului,
va sá schimbe numai tocmeala.
Tipar liber, Popolul roman decreta tipar liber, cuvintare libera, adunari libere, spre
adunari a vorbi, a scrie cele de folos, spre a arata adevarul. Adevarul, ideile, cunos-
libere tintele vin de la Dumnezeu In folosul general al oamenilor, ca soarele, ca
aerul, ca apa, i, prin urmare, sunt proprietate universala ; i daca se cuvine
a fi respectatá însäi proprietatea particulara., cu atita mai virtos este sacra
neatinsá proprietatea universala. A ineca adevartil, a stinge luminile,
a Impedeca foloasele prin impedecarea tiparului este o vin.zare catre patrie,
o apostasie catre Dumnezeu. Liberta.tea tiparului nu poate pagubi pe nimeni
decit pe fiii intunerecului.
Gvardie Popolul roman voieste pace, voieste tarie, voieste garantia averilor sale
nalionala materiale, morale .si politice ; decreta dar gvardie nationall, In care tot
romanul se naste al ei soldat, tot romanul e un gvardian al fericirii publice,
un garant al libertatilor publice. Accasta nu pagubeste pe nimeni decit pe
conspiratorii asupra drepturilor patriei.
534

www.dacoromanica.ro
 II. REVOLUTIA
Popolul roman cheama bate starile la fericire, recunoaste facerile de Band. nalionall
bine ale comerciului, stie ea sufletul lui este creditul, care niciodata n-a cu fonduri
vrut sa inlesneasel sistema trecuta. Decreta dar o banca nationala, insa najionale
cu fonduri nationale.
Popolul roman, in gcnerozitatea si evlavia sa, se inchinà locurilor sfinte
si va trimite de acum inainte la Sfintul Morn-Ant si la alte asezaminte reli-
gioase untdelemn, tàmíie, fàclii i insusi ban.i spre tincrea de scoale, de Secularizarea
preoti, spre lauda lui Dumnezeu ; si tot spre adevarata laud& a celui ce s-a averilor
rastignit spre desrobirea celor saraci decreta ca prisosul veniturilor minasti- m3n4stircfti
resti sa fie al tarii, spre desrobirea si ajutorul celor saraci, i reclama
mlnastirilor Inchinate a le scoate de sub once mIncatorie. Popolul roman
dA lui Dumnezeu ce este al lui Dumnczeu i ja de la farisei ceca ce nu este
al fariseilor, ca sa dca saracului, care e fratele Domnului. Aceasta nu e in
paguba romanilor, ci spre mintuirea lor si lauda sfintelor locuri.
Popolul roman Imparte dreptatca deopotriva la toti i dreptatea o O. Desiiinlarea
pentru toti, si mai virtos pentru cei saraci. Saracii, satenii, plugarii, hrani- clAcii
torii oraselor, fiii patriei cei adevarati ce au fost defaimati atit indelung
cu numele glorios de roman, ce au purtat toate greutatile ¡aril, prin munca impropriethire
lor de atitea veacuri au lucrat moside si le-au imbunatatit, au hranit pe prin
stramosii proprictarilor, pe mosii lor, pe parintii lor, pe acesti proprietari desp5gubire
MOO si au drept Inaintea gencrozitatii proprictarilor, inaintea dreptittii
patriei, fi cer o particica de pamInt indestula pentru hrana familiei i vitclor
sale, particica rascumparata de atitca veacuri cu sudorile lor. Ei o cer
patria le-o da, si patria jara, ca o muma /mina i dreapta, va despagubi
pe fiecare proprietar de mica particia ce o va da saracului ce nu are pamin-
tul sAu, dupa. strigarea dreptatii, dupa glasul Evangheliei, dupa inima cea
frumoasa a romanilor, In care au aflat parte strainii in totdeauna, necum
fratii lor, hranitorii lor, taria lor cea adeverata. Claca dar si acea infamä
iobagie se desfiinteaza, lucrarea la lucrul drumurilor se desfiinteaza, sateanul
far& pamint se face proprietor si taxi° neinvinsa celor mai avuti in folosul
tutulor i 1n paguba nimului ; vistieria va despagubi pe toti.
Popolul roman, dup& vcchile sale drepturi, voieste ca Domnul, In care Domn ales
este personificata. suveranitatca accstui popol, sa fie tare prin dragostca pe cinci ani
publica, drept, /uminat, voitor de bine patrici, barbat Intreg i, ca sa-1 din toate starile
poata afla la alegere astfel, decreta, dupa vechile sale drepturi, a-1 auto. societ3Iii
In toate starile sotietatii, In toata. natia, iar nu intr-un numas marginit de
oameni. Domnia nu e drept de mostenire a nici unei familii, dornnia este a
patriei. Ea o da celui ce va socoti de cuviinta dintre fiii sai. O asemenea
alegere stringe si mai mult legaturile noastre cu 1. Poarta, pentru ca. per
putinele persoane ce se pot influenta In paguba Î. Porti i a popolului
roman.
Puterea suverana purcede dc la Dumnezeu i In toata teara se ail&
undeva. In Teara romana este in popolul roman, ce are dreptul de a numi
pe capul cel mai Inalt al patriei. Prin urmare, popolul, avind dreptul suve-
ran, poate revesti cu dinsul pe oricine va socoti de cuvinta si pe citi ani
535

www.dacoromanica.ro
 1848 LA ROMAIVI
i se va parea ca-i este mai de folos. Asadar, decreta ca domnia sa se dea
celui ales numai pe cinci ani, spre a se taia rivalitatile i urile indelungate
spre a pune o emulatie futre cetateni a fi buni, Intregi i folositori patriei
ca sa traga Increderea
Desitinf area Popolul roman leapadá de la sine once titlu ce i s-a introdusprin coruptie
titluri tor de la straini In protiva vechilor sale datine. Domnul este ales unul dintre
cetateni i dupá domnie remine iarä cetatean, fiu al patriei. Domnul nici
nu a fost, nici nu este print ; domo, e tot cetateanul, domn e si capul
Asta e titlul cunoscut de toti romanii. Vorba de print e cunoscuta numai
de cei ce tiu din limbile Europei. Vorbele de preainaltat, prealuminat stilt
niste traductii din limbagiul fanariotilor, iubitori de titluri.
La multe trebuinte ce are patria acum pentru despagubire i atitea chel-
tuieli spre inaintarea patriei, popolul roman nu mai poate da domnului
o lista civila atit de mare si rnai virtos ca, si Wá aceasta, vede el este de
neaparatá nevoic ca domnul sa dea esomplu mai Intli de simplitate si de
vieata cumpatata.
Vorbele nobil, nobilitate sunt necunoscute intre popolul roman. Fapta
asemenea e si mai necunoscuta ; caci nimic n-a fost de mostenire in teara
ranguri for aceasta, nici rang, nici titluri, decit proprietatea si numele familiei. Popolul
roman decret1 dar desfiintarea tutulor rangurilor titulare ce nu au fonctii
si al caror nume nu aduc aminte decit niste timpi de barbarie si de
servilit at e.
Popolul, protestind asupra masurilor arbitrare si nelegiuite de a se pune
;Invanturi o taxa la invatatura, de la care saracul, orfanul, fiul vaduvei e scos afara,
pentru toti protestind asupra releí cugetari de a degrada si a ucide nationalitatea prin
scoaterca limbii nationale din scoale, decreta o invataturá pen.tru toti
progresivi, egall, progresiva, integral& pe cit va fi cu puting, dupa facultatile fiecaruia
integrall ..." fara nici o plata; decreta. in Bucuresti o scoall politchnica, cite o univer-
sitatc in Bucuresti si Craiova si cite un liceu, cum si pensionate pentru
amindoua sexcle, cite un liceu, asemenea si un pensionat in, fiecare judet,
cite o scoa1ä normalä in fiecare plasási cite o scoalá incepatoare bine intoc-
mita in fiecare sat ; decreta stiintele, ca i pin& acum, in limba patriei
cultura si inflorirea acestei limbi dupa natura si dupa originen ci, cu literele
sale, atit in cartile profane, cit i in cele sacre, cum si introducerea literelor
In toate cancelariile.
Despre acest capitol al invataturii, guvernul va fi dator, sub a sa raspun-
dere, a pune cea mai activa staruinta spre a se Infiinta asezamintele de
educatie publica si, precum nu se poate lasa nici un crestin a se naste si a
muri nebotezat, asemenea nici un fin de cetatean din citi se ail& in virstä
de doisprezece ani i citi se vor naste de acum inainte sa nu ramiie neimpar-
tasit de invatatura, cad pe dinsa se in.temeiaza viitorul fAnii i punerea in
lucrare, cum si garantia cea adevarata a asezamintelor patriei.
Eliberarea Popolul roman leapada de pe sine neomenia i rusinea de a tine robi
robilor f igani declara libertatea tiganilor celor particulari. Cei ce au suferit pin& acum
538

www.dacoromanica.ro
 REVOLUTIA
rusinea pacatului de a avea robi sunt iertati de popolul roman, iar patria,
ca o mural bunk din vistieria sa va despagubi pe oricine va reclama cá
a avut paguba. din aceastl ¡apt& crestineasca.
Popolul, decretind odatá drepturile civile i politice ce le-a avut tot- Destiiniarea
deauna tot cetateanul, declará ca tot romanul e fiber, tot romanul e nobil, pedepsei
tot românul e un domn. Prin urmare, de azi inainte desfiinteaza once cu bataia
pedeaps& ca bataia i rumpe in obrazul gizilor once biciu i orice vargá
ce degrada demnitatea cetateanului. Intaia dar se aridica de la erice drega-
torie, i cu atita mai vIrtos din rindurile soldatilor.
Popolul roman, dei nu cunoaste fiinta pedepsei Cu moarte, insa pentru ca a celei cu
adesea prin judecatoriile criminale judecatorii de sistema eta veche au cute- moartea
zat a da afar& niste sentinte de moarte fará sa fi putut a se pune ii lucrare,
popolul decreta desfiintarea cu totul a pedepsei cu moartea, atit in lucrare, Reprezentant
Cit q.1 In sentinte. diplomatic
Popolul roman, vazind Intreruperile sale de relatii cu I. Poartá mai roman la
virtos de la 1828 incoa, va.zind ca reprezentantul sail la Constantinopole Constantinopol
e un strain, reclama a-si avea relatiile de-a dreptul cu I. Poarta i reprezen-
tant al sau la Constantinopole 1nsusi dintre roniani.
Articolele
Pe scurt, popolul roman, recapitulind, decreta programului
Independenta sa administrativa. si legislativa pe temeiul tractatelor constitujional:
lui Mircea i Vlad V, si neamestec al nici unei puteri din afará in cele din
intru ale sale.
Egalitatea drepturilor politice.
Contributie generala.
Adunanta general& compusá de reprezentanti ai tutulor starilor
sotietatii.
Domn responsabil, ales pe cinci ani, i cautat in toate starile sotietatii.
Imputinarea listei civile ; ardicarca de once mijloc de conimpere.
Responsabilitatea ministrilor si a tutulor fonctionarilor in fonctia
ce ocupa.
Libertatea absolut& a tipanilui.
Once recompens& al vie de la patrie prin reprezentantii sai, iar nu
de la domn.
Dreptul fiecitrui judet de a-si alege dregatorii sai, drept care purcede
din dreptul popolului Intreg de a-si alege domnul.
Gvardie nationall.
Emancipatia minastirilor inchinate.
Emancipatia clacasilor, ce se fac proprietari prin despagubire.
Desrobirea tiganilor prin despagubire.
Reprezentant al tarii la Constantinopole dintre romani.
Instructie egala i Intreaga pentru tot romanul de amindoul sexele.
Desfiintarea rangurilor titulare ce nu au fonctii.
Desfiintarea pedepsei degradatoare ca
Desfiintarea atit in fapta, cit i In vorba a pedepsei cu moartea.
537

www.dacoromanica.ro
 1848 LA ROM.INI
Asezaminte penitentiare, uncle sa se spele cei criminali de pacatele
lor i sa iasa imbunatAtiti.
Emancipatia israelitilor i drepturi politice pentru once compatrioti
de alta credinta.
Convocarea indata a unei Adunante generalc estraordinare consti-
tuante, alese spre a reprezenta toate interesele sau meseriile natiei, care va
fi datoare a face Constitutia tarii pe terne iul acestor 21 articole, decretate
de popolul roma.
Spiritul Aceasta Adunan ta va lasa in mostenire viitorimii Constitutia aceasta
epohei si va fi datoare Inca a o incheia printr-o legiuire, prin care neaparat la fiecare
15 ani, din dreptul säu, sa-si aleaga popolul deputati estraordinari,
venind in Adunanta estraordinarA, sa introducl reformele corte de spiritul
§i epohei. Cu aceasta se impedica d-acum inainte vrednica de plins nevoie de
a se cere reforme cu mina armata i vor fi feriti copiii i stranepotii nostri
de necesitatea in care s-a aflat astazi popolul roman.
Aceste decretari vin din glasul general al tarii, sunt drepturi vechi ale
aceste ei, sunt dupl legi, sunt dupa tractate. Î. Poarta, atit In generozitatea, cit
decretlri §i in interesul sAu, le primeste. Rolul Rusiei este de a ne asigura drepturile
and ar fi calcate din afara si mai virtos cind voim a ne reintregi intr-insele.
Cind ea ni se va impotrivi, va dovedi lumii intregi ca a avut gind rau asupra
noastra i asupra Turciei. Arhipastorul tarii le va binecuvinta daca este
pastor dupa legea lui Chri,tos ; va subscrie decretul acesta in capul tutulor
de va voi sit ne mai pastoreasca si de va fi patruns de duhul Evangheliei.
Domnul tarii nu poate sta contra, pentru ca este alesul ei i nu poate impe-
deca aceasta fapta fara trage numele de tradator al tarii si rebel catre
Î. Poarta.
13oierii n-au nici un cuvint a nu primi, pentru ca nu perd nimic i mai
Boieri, virtos cA prin invoirea lor vor da lumii o dovada de frumosul suflet ce carac-
terisA totdeauna pe cei mai mari ai tarii. Stramosii nostri ne-au asigurat
cu singele lor o patrie. Misiunea boierilor este a statornici dreptatea cerului,
dreptatea Evanghcliei intr-insa ; misiunea lor de astazi are si mai mare pret
inaintea lui Dumnezeu.
Negutatorii, meseriasii, satenii binecuvinta decrctele acestea, le reclama,
negugtori, le cer ; desi n-au avut pina acune glas, le-au cerut cu ochii, cu minile, cu
meseriasi, toate miscarile far& a scoate o vorba, dupa cum cere mutul ars de sete apa,
sAterd, dupa cum cere cel astupat, cel inccat aerul.
Frati romani, soldati, cari sunteti fiii si fratii nostri, priveghiati a tine
buna orinduiala, pentru ca datoria voastra aceasta este. Nu ascultati ins.%
cind voitorii nostri i ai vostri de au vá vor porunci a da in fratii vostri
soldali, §i a va intirta minile in. cci ce se scoala pentru binele vostru si al parintilor
vostri. Punerile la cale, legiuirile cele noua ale popolului roman va malta
la treapta de om, desfiinteaza vergele de pe spatele voastre cu cari erati
socotiti in starea vitelor, va inaltA la treapta de a putea i voi a va. face
of iteri cind yeti merita i usureaza, dau drepturi parintilor i fratilor vostri.
Cind veti lasa prism din mina, de azi inainte va asteapta o patrie, iar nu
5.1ft

www.dacoromanica.ro
 REVOLUTIA
daca si biciul dorobantului. Cei ce va vor da porunci a face foc asupra
fratilor vostri insemnati-i, ca aceia nu sunt romäni, sau, de vor fi, sunt vin-
duti i vä vind si pe voi, ca sä mergeti a umple santurile cu trupurile voastre,
batSndu-va in protiva voitorilor de bine ai omenirii 1
Of iteri romäni Camarazii vostri din Europa v-au dat esemplu. Europa ofileri
luminata e cu ochii deschisi asupra voastrA. Ati incins sabiile spre a tine romani!
buna orinduialä si a vl lupta asupra vrajmasilor patriei. Tineti baria
voi pricepeti mai bine decit soldatii vostri i cunoasteti pe adeva-
ratii vrajmasi ai patriei. Scoateti sAbiile, faceti-le sa luceasca Inaintea
soarelui dreptAtii si al libertatii patriei. EatA, calea cea mai &rims. In
analele patriei vi se deschide voua. Fericiti-va ca v-ati aflat In capul camara-
zilor vostri in aceasta zi mare ce a venit de la Dumnezeu si care, intrind
eternitate, se va infAtisa iax Inaintea lui Dumnezeu Cu misiunea sa implinita
cu fruntea Incoronata de numele voastre ca de nistc stele de mintuire
popolului romän. lar daca capii vostri va vor comanda asupra fratilor vostri, ascultali
n-aveti sl ascultati decIt glasul popolului suveran : fringeti-va sAbiile tna.in- hlasul
tea oricArei comande varsatoare de singe. Niste asemenea comandanti vor fi popolului
Snsuflati de duhul lui Satan. i el asemenea a fost un cApitan In cetele ceresti suveran..."
íngerii pAcii i ai dragostei smulsera aripele. Smulgeti i voi asemenea
spaletele din umerii oricarui capitan trAdAtor ce va comanda sl se verse
cea mai mica picatura de singe.
Cuviosi egumeni, protopopi, preoti, voi impliniti locul apostolilor, Egumeni
astazi se proclama niste legi pc temeiul Evangheliei. Este sascina voastra, preoli!
datoria voastra a iesi cu crucea in mina si a pecetlui Cu dInsa tunurile
tevile purtatoare de moarte. Hristos a Snviat i s-a doborlt moartea
robia. Voi trebuie sä spuneti lumii cl este Anticrist tot omul ce face moarte
asupra fratelui sAu, tot omul ce mai voieste robia, tot omul ce n-are mil& de
sarac, de vaduva si de orlan. Luati vestmintele voastre, armati-va cu crucea
cintati psalmul 108 In protiva oricArui vinzator al patriei.
Boieri, voi ati fost generosi Cu strainii, i-ati primit, i-ati hrAnit, i-ati Boieri !

avutit, chemat a se Smpartasi de drepturile voastre si nu yeti fi voitori

de au pAmintenilor, fratilor vostri, nu yeti face rusine patrici In strainatate,
nu yeti suferi a se pune o pat& pe numele vostru, nu yeti !Asa un blestem
peste copiii vostri, nu-i yeti osindi a se rusina de numele ce le yeti llsa in
mostenire. Dati din frumosul vostru suflet fericirea fratilor vostri
paguba voastrA, eAci Dumnezeu va va da insutit i asezarnintele cele noul
drepte peste curind vor Inzeci veniturile voastre. Cu totii Intindeti mina
a Inchega toate clasele sotietatii Intr-un singur corp, pe care sl-lputem numi
fArA rusine n a ti e.
Cctaleni
Cetateni In general, preoti, boieri, ostasi, negutatori, meseriasi de once
de orice untie
treapta, de once natie, de once religie ce v5. aflati in capitall i prin orase, sau religie,
greci, strbi, bulgari, germani, armeni, israeliti, annati-va spre a fine buna acclea9
orInduiall si a ajuta la fapta cea mare. Patria este a noastra si a voastra. drcpturi vom
Voila va place a sede Intr-Insa si ea vl primeste. Sistema cea veche nu v-a avea Cu Mill"
539

www.dacoromanica.ro
1848 LA ROMANI
chemat si pe voi la masa de obste. De azi inainte o masl avem cii totii,
un °spit de frAtie ni se intinde, aceleasi drepturi vom avea ca totii.
Bineeuviatati i voi, o binecuvintati sAteni, frati ai lui Hristos, munca voastrk pluea
sAterd t çi vinul se prefac In trupul i in singele Domnului voi sunteti fiii cerului,
fili pacii i ai tAriei ; voi sunteti hrAnitorii nostri ; voi ati plins si v, yeti
bucura; voi ati insetosat de dreptate i vá veti rAcori ; pe voi v-a fericit
tuitorul lumii. Fericiti sunteti i In lumea aceasta i in cealalti. Stati dar
la locul vostru, cá ziva a venit ; cAtati-vá de cimpurile voastre ce vi le
disuieste ast5.zi patria, care ride inaintea voasträ, i vá cheard, la fericire.
lar pentru cá duhul rAului, Satana, poate sá mai atite oarecari vrAjmasi
ce vä pizmuiesc mintuirea si fericirea, trimiteti din fiecare sat cite un, preot
cuvios i cite trei insi imputemiciti a vá cere dreptatea ce vi se envine.
Dreptatea v-o dá toatá lumea cu mini pline i cu lacrimile In. ochi. lar preotii,
vor ceti blestemele sflutului Vasile spre a goni duhul rAului din teark
"Maria-ta, doinnule ales al tArii !
doniatne Mine popolul roman ca durere cá te pomeneste in arma tutulor si este
ales la mAria-ta sá te pui in cap. Patria te-a, ales, te-a avut fiul ei cel mai scump ;
al grii 1" guvernarea ti-a fost problematici, : tes-ai arAtat la ochii patriei i ai lumii
ea fiul risipitor din Evanghelie. Vino Inapoi si va pune patria inel In dreapta
ta va injunghia vitelul cel gras. Noi nu-ti cerem cuvint, pentrn a esti
fratele nostru, esti roman. Cuvintul il vei da inain.tea constiintei
inaiutea lui Dumnezeu. Nu stim dad, cite ai fAcut le-ai Meat de bunAvoie
ori silit. Acum e timpul sá arAti lumii cá ai fost i esti romin ; acum e timpul
sá faci sá se spele cele trecute i si, nu lasi fiilor un nume vestejit. Patria te
reclami, de fiu, ea îi rumpe vestmintele, 1i bate peptul i aleargi.
parte si intr-alta, cerind si. n.0 piará nici unul din fili sAi, si. nu se verse
niel o picAturá de singe de roman. Patria uiti. tot : fii dal.. al ei, dupl cura ea
voieste si, te aibi. In cap la aceasti. mare fapti.. FA o paging, frtunoasi, istoriei
romine. Nu-ti lace copiii a se ruina In sin.ul Frantei de tatAl lor ; nu lasa
teara fix& cap In asemenea impregiurAri, in prada intrigii ce ar putea aduce
ana.rhie, cici atunci vai nouá si de. trei ori vai mAriei-tale
"... s-au dus Frati romAni Nu vi. temeti de nici o putere nepravilnici. de din, afarA,
timpii silei ci.ci s-au dus timpii silei i ai dreptului celui mai tare. tineti numai buna
ai dreptigui oriln,duealA la, tram. Intrarmati-vi. In gvardie national& spre asigurarea
celui drepturilor voastre i spre a forma cruciata fah-4*H claselor in tarn, cum
raai tare..." si a lace parte In cruciata infrAtirii natiilor In afari,. Adun.ati-vi. eu totii
sub steagurile patriei. Cele trei colori rationale vi, slat eurcubeul sperante-
Crucea ce e de-asupra lor va aduce aminte Rusiei cA e crestini.. Crucea
se va pane pe hotarul nostru i rusul nu va cAlca In teara noastrk fix& si
cale mai in,tiiu crucea la care se inching. De nu se va sf ii de semnul aceata,
vom trimite nu arme ce nu le avem, ci keotii nostri,
nostri, mumele noastre, pruncii nostri, cari, insotiti de ingerul Domnului,
ce pi,zesce pe cai ce se serial& in numele lui, vor tipa çi se va auzi pIni. la
marginile pi.mlntului, ci. ronairtii nu le-au luat nimie, el ei nu-i vor in teara
lor. Vor pune preotii Evanghelia, pe care se intemeiazi, legile noastre, b
510

www.dacoromanica.ro
 REVOLUTI A
vor pune In calea lor ca sa calce pe dinsa i sá vie sa robeascá. un popor ce Sub
totdeauna i-a fost voitor de bine, facator de bine in rá.zboaele lui. Rusia steagurile
pina acum s-a zis cá este chezasá a drepturilor noastre. Noi in strigarea patriel,"
noastrá nu cerem decit drepturile noastre i protestám mai dinainte la trnpotriva
I. Poart5., la Franta, Germania si Englitera asupra oricarei invasii in pamin- orielrei
tul nostru ce ne va pismui fericirea i ne va cutropi independinta noastrá. cotropiri...
din intru.
Apoi popolul roman declara astazi in fata lui Dumnezeu si a oamenilor
dacá proclamatia sa se vede pretutindeni insuflatá de spiritul pacii,
daca ei nu vorbesc intr-un ton amenintator si se tin pe drumul legilor si al
tra.ctatelor, aceasta invedereazá caracterul lor cel pravilnic i sufletul lor
ce deopotrivá adoara libertatea si a lor, si a altor natii ce voind a se reintrcgi
In drepturile lor stie a respecta pe ale altor natii. Aceasta ii face a vorbi
astfel, iar nu frica; caci slat o natie mai mult de 8 milioane suflete si, la O na ie
once invazie din afará ce le va ameninta libertatile, fiecare va sti a-si apara mai mult
vetrele, si strainul, in cele dupa urma, la once nenorocire, va putea cutropi de opt
numai pamintul daca va dormi Dumnezeu, iar nu si oamenii. Nici un roman milioane
nu va ni-ti trai dup5. moartea independintei patriei sale.
Frati romani I Respectati proprietatea i persoanele, adunati-va cit de
multi, armati-vá, cu toti, insá. imitati pe fratii vostri transilvani. Vedeti Imitaji pe
cum se adunara atitea miriade far& sa se facá. cca mai mica larmä, cea mai frajit vostri
mica neorinduiala. N-aveti nici o temere decit temerea de Dumnezeu, transilvani
atunci voila cu adevarat vi se va cuveni a striga fad. rusine : CA cu noi
este Dumnezeu l"
Cu noi este Dumnezeu, fratilor I in numelc lui sculati-v5. i ingerul raz-
bunarii dumnezeiesti va stinge pe tot vrajmasul si va dobori si cal si cabaret,
carele si armele lui vor fi risipite ca pulberea si planurile lui imprastiate
ca fumul.
La arme, romani I la armele mintuirii I
B,A.Ri P. vol. 106 B2: Un exemplar cu semnaturile membrilor Guvernului provizoriu, la
Muzeul de istorie a Municlpiului Bucuresti (inv. nr. 23.068). Punctele Proclamaliei imprimate
Po mitase gatben5. se Oil ia Ads, St. Buc. Publicat3 in A nu/ 18-18, 1, p.490-601, i alte

GUVERNUL PROCLAMAT LA ISLAZ

CATRE DOMNITORUL GHEORGHE BIBESCU
ADRESA NR. 1
Dreptate, Frgie. In numele poporului roma.n. Guvernul provizoriu
137
9/21 iunie
Allria Ta,
j*area care a zguduit Franta si Germania s-a simtit in toata Europa
n-a intlrziat sA nelinisteascá. i pc Romania.
541

www.dacoromanica.ro