/[ o / ANXIETATE GE.

'_R
/O•... (f)l},cl~ Caracteristici: -gri'i D •
c.J!)U. :
i~<9b...e:'tJl ~~'. _ , -p n i -~ drept un 1~1U9C efkienL În
~ fi/el.:. ~ r C crd 'vu..•.t. Cu..0'\..> etimjn rea pericolului.
----c>M.
. 7-~ 'L9 S c hema J O",nJhya: .. p~rrn
, '- ImI. f ac griJI
"1' ent SI ~
\'lUI ,.. Iegate d"e vIItor,
necazurile nu ma pot atin2" . Potul Îsi mentine astfel UJ,Izia ca .detine t.k I I

controlul Imptome
asup@lucruril
e IZlce: -r ten
întAmpl-r ca este sta ân e viitOl-.- 7'J,dt-/3 c.
JUn mur cu ara i A!i ~ CI k
S' I fi ' I - cardiac si respil-ator
- acc . rar a ritmului I (ler ~ {La.i;ll)""-{

)Jet/.~
/,17 <L•...• 1"4.
U'l'-'
r.,,.-..... n, tu:> /IT)
Caractel-istica
1;'
Yigi!enta xce i"a pe,.rm~JJ1e.
âLU.~
'hiu./../..'O(j
principala: absenta ep' usului
i} ~ -
nfta
'I •,/W-<-~
'';I..".,c'
1~V!~~(~b.,IA~
.Ao
. , ' (J
~ '/- i
jb~. ,/
,~' f"t--o:(~' 17 / //k.0~ LI '
Anxietatea mai poate fi Însotita de o de resie mai mult sau mai putin usoara.
Tehnicile principale: ~ uU,1 /~;;"'A.Y (7J:rC.l ~ a/,,('..;.'(~,·: y.

t. Relaxarea În scopul: ~stindtrii muscul~~yii (

-obtinerii unei respin{tiilente
-domolirii ritmului cardiac
-obtinerii senzatiei de caldura si dilatarea vaselor
, .....,.. sangvine·o _ /).--~ r .' o .• '.~ .1 . 'C," .• ,-
i 1 t. '~ w .1~~.
o ". --;'
."
"'f I
1_..,
ffl.pk,v...
,.-.:7 /"
2. Restruch#area
U- ~
""fV•..••
A...(7' ...v~e-,;.',./f;f
I
~ '"7."" o
_.~. ;'",,-J(
! •••••
1 ~
r . , "., •. .,
"""-1. ~
cognitiva În scopul eorectarii distorsiunilor.
lI. ,r~
A
I ' ~

3. Expunerea pentru ca ~elini tea mascheaza acele imaoini mentale ce

. - .
corespund reprezentarii unei catastrofe
v..x
4. Blocarea comportamentelor de- nelimste, pentru ca ele mtare c nega ti,
Racientul, prin reducerea temporara a anxietatii.

~. Rezolvarea:6-oblemel~~ .-.~. e ~~ ~~~~~

~~
În prim~ ~~~-,r!tJ:f::-]/:~(LD
!ifdinte famililrizati
pacientu~~ (lJ...J,./ ~o:r.t fr-
~'1

natura gândurilor/imaginilor anxiogene.

conceptul de gândire automata.
anticiparea anxioasa specifica situatiei.
motivele pt. care gândurile automate imprecise persista În timp.
explicarea faptului ca anxictatea se datoreaza unOl" interpretari ale
situatiei si nu situatiei În sine.
pacientul trebuie sa Înteleaga interpretarile si anticiparile pe care le face
pentru a le putea provoca deliberat si apoi pentru a le modifica În mod

e~'ic' t. ;j ~ "~ .4 .
~- c.- fi /y.
. (O~"".~ -(I~ ,t....,L
l.U--<.~ r?hi,~ Cz~(l ~~c ,
Q ~C 7 1i-1v));~ . cj;.~/""V{2I!.-c;:;ra-cj-k.Jf7
/"Uel i../iC,[) ( u.Y~ drl a-r/c"""
; -c, ", ~. (:)< ('oI f '" AOM.i' a.::; )
O
~ tr~ _~. et-)~
J' o - .AI/::tb'tdt-, Cj. 'Q-U1-~1~q·;,I
lo3/1 if.l.j.;'l;..
Q. t;.." IMll~.~ /J_u... c.:e ) I c<Y /
Q l' /~
2. Restructurarea cognitiva: --r;..-C:COf'
(1 ! j,"",;'1 ,,~,'i :..-(k., M< O?9I-t.k'
el c7Y-(
Începând din sedinta a doua (uneori chiar din prima) În urma explil.'atiei
legaturii dintre gând-emotic-comportament, i se da pacientului "fisa de
monitorizan~ cognitiva", cu ul"matoarele capete de tabel:

5
 itua!ia Gândul Anxietatea bilit. Gânduri Reevaluarea
automat (intensitate •• alternative anxietatii
(c red ibilitate )0;', (cred ibi lita te )0;',

Pentru cxplicar'ea fisei, foI iti-va de modificarile afective din timpul

scdintei. Pentru completarea fi ei !ndicatoml principal ÎI reprezinta
crcster'ca nivelului anxietatii,
I)istorsiunile cognitive ce apar cel mai frecvent În anxietatc sunt:
1. supraevaluarea realitatii = gândurile care ~ag('rcazL_
probabilitatea de aparitie a unui (>vcniment n~gativ (care În
r'calitatc este si improbabil sa se pl'oduca), de ex. Teama de
a nu fi dat afara din serviciu.
2. gândirea catastrofica = tendinta de a yedea l!n eveni~
ea fiind intolerant, de nesuportat, depasind capafitatea
s~biectului de a-i face fata cu succes.
= gândur'i eare impliea tragerea unor concluzii cxtrocme,
r'adicale, În ur:ma unor' evenimente minore, mai putin
importan~.
Motivele persistentei În timp a acestor cognitii sunt convingerile sau tendinta de
a se focaliza asupra unor rezultate negative fara examinarea alternatÎ\· 1 r.

!!! Exi ta tendinta unor terapeuti Incepatori de a induc mI uir a unui 2'
negativ cu unul pozitiv: "N-ai nici un motiv sa fii nelinistit, totul o sa fie hin ..

Restructunu'ca cognitiva are ca scopuri:

considerarea g..ândurilor nCf,~ative ca i (teze., - pnn urmare pot fi
eonfirmate/negate de probe sau dovezi disponibilc.

!
utilizarea tuturor dovezilor dis onibile din trecut sau prezent p1.
! examinarea validitatii unei convingeri.

eveniment
Explorarea sau
sausituatie. !!!..K&e
generarea important
tutun~!. sa se genereze
interpretarilor cât mai
posibile ale multe
unui
alternative.

Disputarea gândurilor automate catastrofale = Îi cerem pacientului sa-si

.imagineze si sa ne rateze care este~.aLdr.~a.tita-Jlfl.S.illi.li~e-de care Îi este
frica si Împreuna vom t);:alua critic: '-./efi.J!M.A:", Ift'i(ff,eq
- severitatea impactului evenimentului asupra sa.
J

-,1 osibilitatile acientului de a face fatlL unui asemenea eveniment daca

. acesta s-ar produce .

_"'. ',xpunerea m ne mIste LÂAM ~.

., •.,
Proceduri:
~ 1" (/
I
-

~1"./
.J1A."lvvvv</(.'-'· .

!Î\f,,,,,"!.. '" O" L~~'Y1

1. .dcntific~lJ·ea si notarea a doualtr'ei sfel'e principale

2. ordonate
Antrenamentierarhic (profesional,
pe imagine- personal,
pe scene placutededin
sanatate etc.).
viata pacientului.
-/do~tuo:
de neliniste,

-'/;;. (!;.,q(o....
3. Ierarhizarea situatiilor generatoare de neliniste.

6
 4. Evocarea cât mai vie a rimei nelinisti - i se cerc pacientului -
3tent la gâowrile am:i . In timp ce Încearca sa-si_imagin z
mai dn!.!Datk reZ!lltat de care Îi este frica.
Ex.:lhtârzierea sotului d la en-iciu = catastrofa =)imaginea otu
inconstient lovit de o ma ina.
Dupa ce ne asiguram ca pacientul este capabil sa Invoce astfel d
imagini, trecem la reevocar a acestora si pastrarea lor timp de cât \"a
minute(aprox.20).
Întretinem Imaginea pacientului În minte, pentru a-I a.iuta sa e
focalizeze, desi acest lucru întareste dramatismul situatiei (pacicntul
este ~vutizat si i se cere expres consimtamânt,,1 la Înce utul
expunerii).
!!!!! Trebuie alese cu grija cuvintele pc care le folosim, pentru a JlU-i
accentua pacientului dramatismul situatiei ci doar pentru a-i jn.tretiUf
imaginea dramatica.
~ astfel pacientul se obisnuieste cu imaginea si nu se mai teme de ea.
La r~e, îl Iinistim, ÎI caiIDam pe pacient asigurându-l ca nu a fost
decât o imagine. R~petam tehnica pâna când diminueaza sau chiar
(~ispare anxietatea. .
S. Dupa ce s-a SCUl"Stimpul expunerii Îi cerem pacientului sa genereze
cât mai multe alternative de interpretarea a situatiei generatoare
de anxietate.
(Ex: sotul este retinut la serviciu; este prins În trafic; este la
f c_u_m~p_a_r_a_tu_ri;
este la !!. bere cu prietenii.)
{ Pentru fiecare alternativa e noteaza ni
I
Se ~a aceeasi pasi pentru urmatoarea neliniste din ierarhie.
Dupa ce terapeutul s-a asigurat ca pacientul practica corect expunerea În

neliniste, exemplul este dat drept practica zilnica pentru acasa. ~

!!! Atunci când expunerea nu mai trezeste neliniste (sau doar un nivel scazut) Î.!L.

ciuda unor ('vOcari vii, ~~ poat--eirece la urmatoarea neliniste.@i!~\

/ Scopul
neliniste, expunerii:
poate determina
expunerea pacientul
repetata °
elaborezegând perspectiva
sala acelasi sau imagine mai
care obiectiva
produce
asupra nelinistii,~astfel aplicarea tehnicilor de r..estructurare.
!!! ~xpunerile initiale trebuie sa declanseze cel putin un nivel m9derat de
anxietate.
Daca nu apare anxietatea, acest lucru s-ar putea datora:

~ 0;) Imaginil@
Imaginile sugerate
sunt_suficient
sunt preade viienerale
si c1are.si îl Îlllpiedica pe pacient sa S('
focalizeze pc consecintele cele mai ncfaste.
® .
Imaginile nu sunt reprezentative
sau sfera respectiva nu are
pentru sfera de nelinisti a pacientului
contrihutie °
semnificativa pentru
simptomatologia anxioasa.
4 Se aplica tehnici Învatate sau sl20ntane În til!!Pul expunel"ii.
C~. Pacientul tvita P!9cesarea celor mai reprezentativi stimuli ai nclinistii
( pacientul are iOla inea În fata daI" oândullui pleaca În alta p.:J.J:1c).
Timpul de c:~puner~este suficient.
~~unentine aceeasi imagine pe parcursul expunerii.

7
 3.Blocarea comp rulmn::,dlo -..-:;.(
II I - ,<-
neliniste !.-'I·).-...( rJ II !{J QI 'w12
l/lfJL
Deseori, la pacj~e'I:Iltji nxietate, nelinistile sunt asociate u
comportament ,p eHntive sau chiar ritualul'i.
Aceste corn rt::llD:lmle i~taresc negativ pacientul pentru ca au ca c
r~ducer a t - a anxietatii.
Ex: t~ n . nte la serviciul sotului pt a se asigura ca totul c
telefoan ~ ote de la serviciu acasa, ip,structiuni pLCventive, refuzul
a citi nun1uri mortuare etc.
D r _ Ia pacientii nu vad nici o legatura Între comporh
n liniste si întretinerea anxietatii. J•••~trebuie sa abordam acest domen'
In . ~ ~rificarii convingerilor pacientilor ca aceste comportamenr
1.!!!.piedicaproducerea unor consecinte catastrofale.
a Tcrapeutul îi cerc pacientului sa faca o.•.•.=:lista cu comportamentele sale
neliniste. .
a Dupa identificare se monitorizeaza freq...ent[ lor d(' aparitie într
~al,?tamâna. "
a Inainte de a trece la exercitiile de blocare a comportamcntclor d
neliniste, terapeutul Înregistreaza care sunt redictiik
consecintele blocarii: Ce se Întâmpla si cât a(;gr~lv'?
acient ui
:dJ7
1

a Dupa ~e exercitiile de blocare au fost realizate, tcrapeutu ajuta

Explicatie: A.iutam pacientul sa vada ca t'recventa cu care se angJ!:eaza În

e~ctuat'ea comportamentelor de nelinist~xu _u.rghabilitatea
li pacientul
de aparitiesa acompare rezultatele exercitiilor
unor f'vcnimentc cu predictiile
I uative viitoare facute.
= testarea ... f 0

l)acientului= > ajuta la re °tructurar

!!! În anxietatea generalizata SI ..-?:
TE'IATIZ
-
RE
--...
e totul.

!!! Trairea În realit~e si trairea În imaginatie sunt illentice pentru

pac ien t, În caz ula ces ta c~~:.:i:..::e-:r:::.u-:I..:.:n:..::u:....f.:..:a:..:c:.:e=-n:::.::.:i
e::i~o=-=d.:.:i
f:..;:e-=-r=e=n..,ta_Î
n_t_T_e_C_C_'a_._
J_c_c_J o_1_1

!!! Expunerea nu Înseamna imaginatie dirijata ci presupune un jic,Bnariu

,elaborat de comun acord cu pacientul.
!!! În timp ce-si imagineaza scenariul stabilit, noi i-I citim pa~i~ntul~i,
parcurgând pasii stabiliti ÎmllITlllla.-
!!! Se stabileste un cod de comunicare cu pacientul, de regula cu d~get!!J
doua degete ridicate = mi-e frica
un deget ridicat = nu mai pot pastra ima inca. Etc.
Datorita naturii TA' (asteptarii anxioase) pacientii exa creaza
~oblemele'cotidicne de regula, marind astfel impactul acestora.
Este util ca pacientii sa activeze sau sa dezvolte deprinderi de baza
pl'ivind