-

. .--

ANUL I \ 7 rebruarle 1920 No. 4:,

RQ4,151"A LITCRARA, §1 ART15TICA

5UMARUL:
E. Lovinescu . . . Alexandra VIahutii
D. Nanu .. . . . Chemare piigfinä,
Noapte mistc5
tomb* Marino-Mou . . Destäinuire, Nunta
turiaricei
, Ion Pilkd . . . . He Iladg
Word ülizaroh2 lifftsCu . Un revoltat
f
F. Aderca . . . In a§teptare...
t Ion Sein-Giorgia . _Mama noasträ

CRONICI:
, L. Rebreana: Teatrul National: Fär re
zern (2711); Irdr'un adposi (28/I)
Inseinnri: - Bibliografli,
. . ; t .

,
.

Editura ALCALAY & Co.

'
"t

1
r
UN LEI
tn..../

,.1. " . r

MARE SAPTAV414AL
www.dacoromanica.ro
 **.
'A
"

IFIW7E74._;.7.7 -.1

A apäleut :
E. LOVINESCU

nigrxc E" VOL. I

EDITIA II
, Lei 8.- ,

°. 0",=: 6 '-i\7? ItalA 2

.

EDITURA ALCALAY
- ..7f NE -V, RIIIEEZZaltlffirrangralialEsSIMIMENIMIN
;

SBURATORUL '
N'EVV'TA SAPTAMANALA LITERARA, ARTISTICA t CULTURALA

. .
COLABORATORI:
Zaharia Raman, Al. Cazaban, G. Cair, Radu Cosmin, Maria Cuntan, N. Da-
videscu, V. Demetrius, I. DragoJav, Victor Eftimiu Elena Faiago, ion San-
Ginrgiut Ion Al. George, 0!-7lia Ghibu, I. Gorun, G. Gregorian, E. Lovinescu,;
vol. L ngekinu, VirgHlu Moscovici, A Mo;iciu. Constanta Marino-Moscu, A.
Mandru, Liviu Marian, Claudia Million, Cornet," Moldovanu, D. Kam!, Maria
Pamfi!e, Hortensia 15apadM-Bengrscu, Dragos Protopopescu, I. Petrovici,. t. 7.
Al. Rally, L. Rebreanu, Eugim Relgis, Marcel N. Romanescu, G. Rotici. Radu
- D. P 'sett!, H. Sanielevici, A:examirina Scurtu, F. irt.o, Al. T. Stamatiad, G. .

Striaulat, Caton Theodorlan, A. Tema, Ada Umbra, T. Vlanu, i C. v isarion,

ABONAMENTE :
UN AN I LEI 50 = SASE LUNI . . . . LEI 30
Mantra inuitfitcri, Israeli i studenti
UN AN . . . LEI 40
PRETUL UNU1 EXEMPLAR I LEU
SITLTRATORUL se gäseVe de vanzare la toate librariile i chio*cu_
rile de ziare din Romania Mare
ilr,vnarnentele se primesc la Librria Alcalay 4 Co. la administra fie
reDislei.

AdmInittratia: Strada Sarladar No. 14

. -

- -BIICURETI - '"
Pdanuserisele, corespondents i schimbul se vor trimite pe pe adresa
d-Itti E. Lovinescu, str. Câmpineanu, 40. -

www.dacoromanica.ro
 rt7t;

iwo
ANUL I, No. 43.
CA*1:01.(f
7 FEBRUARIE 1920

SBUAATORUL
REVISTA LITERARA, ARTISTICA SI CULTURALA
Director: E. LOVINESCU

' 1./titiRCUS 811C/101927 OKT

Alexandru Vilahulä
-
: II

Discutând optimismul lui Vlahutd, i-am limitat valoarea.

' Pornind dinteun izvor intelectual, nu are energia send-
-mentzilor primare. E o atitudine rationald in fata proble-
mei vietii. Nu poate fi insä o sursd de poezie reald. Defi-
nirea se poate Idrgi. Nu nurnai optimismul e de esentá
rationald. Intresaga lui poezie. !hind e de naturd intelectuald.

Moartea era o problemd. In fata ei nu avea o in-

tuitie violentä. N'o nega, nici n'o afirma. Simtia numai o
indoiald filozoficd ce-i imputfea discutii i solutii. Solutia
a fost un optimism transactional. Dumnezeu este o
altd problemd. Nu o intuitie. Din intuitie nemijlocitá a
iesit insä adevdrata poezie religiOasá. Credinta este o
gratie diving ; nu stá la capdtul unui rationamest. La Vla-
hutá ea este totusi o concluzie de ordin intelectual.
In Dortm in pace poetul stá la mormântul iubitei. 0
revoltá il indbuse : cum de-a putut muri o fiintd atAt de
gingase si de nevinovatä ? 0 nedreptate. Inteo lume . -
strâmbd nu poate fi Dumnezeu: ' ,

fulger - ctRi pe-un templu, spinteci

fl

De ce
.
bolta ta sfingid,
in landäri rapt icoana Maicii Domnu lui
träsnitä ?
De 'co a#erni omdtul iernei peste fioare a lui
April,
s'un lintoliu Pe. obravil visätorului copil ?

www.dacoromanica.ro
h
 4
- 386 SBURATORUL

E intAiul moment de räzvrätire in MO tragediei mor-

tei... Reculegerea vine. Luna ii revarsâ de sus farmecul...
Universul intreg este o armonie. Numai o mânä diviná.
'I, putea tâia drumul astrelor ca sá nu se atingâ intre ele
A ce mic i ce netrebnic m'am si in it atunci
'naintea
Marti slräluciri, ce 'n raq-i inima-mi scaldä
si mintea !
. Si adcluc smerit, cucernic, pocait in fata lunii
Slavä i 'nchinare - adus-am bunului
_
stapcia al lumii.
.

Sentimentul religios al poetului este deci deductiv. E .

produsul unei contabilitAti riguroase. De o parte ilogis-

mele vietii imping la negarea divinitatei ; de alta, splen-
doarea spectacolblui naturii presupune o fiintâ armomiza-
toare. Contemplatia ordinei naturii invinge. Ca la o nonA.
Canossá poetul putea spun; in sfârsit :
,
Am vend sci-mi plec genuchii s'a mea inimä
spre Domnul.
E un pócdit. Nu e un ilurninat. Nu e un mistic ; e
un palid epigon ratii);_Ast. Nu- ne putea da deci adevä-
rata poezie religioasd.
. *
* *

Poezia rotica e ii eseno ssibiectivâ. Nu poate

-

iesi decât dintr'un sew .1-nent. Vlahut'a a gAsit totu§i miji0-

cul sd rationalizeze iubirea in poezia liminara a unei serii.
Ce este iubirea ?
Iubire; sete de 'Heap,
Tu esti, puterea crealoare,
Sub care inimele noastre
Renasc ca 11;ri1e in soare... A

51 ce mai este iubirea ?

' Al ,tiiu ki- is de alma parens"
,T ph r, de lumina...
5i ce mai este ?

www.dacoromanica.ro
 :I

SBURATORUL 387

îi de caldura ta, planetii

Treptat se desmorlesc, invie...
Pe toli ca intr'o mreajd-i leaga
UniVersald simpatie.
5i ce mai este iubirea ?
7u faci s circule in lume
Puterea ta de #imislire,
miliardele de forme
De-a lungul vremei sä se 'nsire.
§i ce mai este iubirea ?
Prin tine, valuri de vibratii
Din depärtatele planete,
Irqesc in sufletele noastre
Dureri si bucurii secrete.
,
Obosit de atâtea definitii, poetul incheie :
E greu sa-Mi deslusesc ce cuget...
Dar tu ant evoci o lume 'ntreagii
De care nu stiu ce putere
-
Cu doruri mistice ma leaga.
ir rece de desvoltári §i de definitii ce nu pot da
cAldura scânteei absente.
a
.4s *

Se va zice emotie intelectuala,.. Ar fi,kgitirna. Ernotia

intelectuala este insa o emolie... PItta,:A. dintr'o fume din
care noi nu scoatem de .tát cunci§inqi, dar din care un
poet poate scoate §i ernotd. D i conteinplati a. fortelor
oarbe ale naturii, Lucretiu a scgs o emotie ; din contem-
platia fortelor mecanice, VerhAereti a si,utir o sguduire
-
generatoare. Exista o emotie mat-Inatica sau cosmogo-
nicá. Mai rece, desigur, mai putin cornuniC,tivá, dar,
destul de motrice.
Nu o astfel de emotie intelectuaia gasim la VlahuO.
Gasim numai inlocuirea emotiei puti-rnice prin o serie de
elemente ]nteleetyale. In fata mor0, a vietu, a lui Durn- .
nezeu, a iubirei, poetul rationeaza. Nu are vibratia, ne,
tondi iOnatâ §i instinctiv a sou it -) ruar1. Argumenteazá,
filozofeaza, i - dramatizeaza.
www.dacoromanica.ro
 388 1111URATORUL

Inzestrat cu O inteligenp. lucidä, Vlahutá ne-a dat o

poezie de analiza psihologic de o realá patrundere §i
.

dramatism.
Din prag, e drama sufleteasca a unui om ce vrea
sá-si rapue viatt. CriticH ii admird gradatia savantá si lo-
vitura desnoclamântului
Inaintea mortei mele - moartea dragostii de viata.
La icoand este iarási de natura dramatica si chiar me-
lodramaticd : lupta unei mame ce'si aduce pruncul bolnav
la icoana facatoare de minuni. i când copilul moare,
femeia isbucneste :
- 0, de s:gur, n'ai fost mama' si de porti un
- , prunc la sin
h-o minciund ! Ce smintitei's unei scdnduri sá
mâ 'ncbin !
Nu existá dumnezeu ; iata concluzia logicá a unei
mari dureri ; exista dumnezeu este concluzia tot atAt de
logicá a celeilalte drame din Dormi, lubito. Tocmai din
aceastá concluzie diferita, vedem natura dramatica a ta-
lentului lui Vlahutá ce se adapteazd subiectului.
Si iubirea e vAzuta uneori prin latura ei obiectivá
si drama o problemä ce se pune. In lertare avem o
femee tanârd :
Ce frumoasd esti ! Cu cdtd voluptate lt
mlädie
Trupul formele-i rotunde etc.
Valsul o ameteste in braele unui tánár :
Inadins, pared, natura v'a fcicut sd yd iubili.
Scena se schimba. Efect dramatic. In ietac :
Sfiicios, in prag s'aratd
Un bdtrdn plesuv p gdriov, slab, nervos
, mic de stat...
.

' In fata acestei tragice imperecheri, poetul ajunge la

concluzia moralei naturale :
Ale tale dulci plicate
Negresit ca si de oameni si de sfinli it( sunt
, . iodate.
. .

www.dacoromanica.ro
 3BURATORUL 389

Problema se pune i in poezia In mandstire. E psiho-

logia calugaritii cc se desteapta de odata la dragoste ;
lupta intre legea divina i cea umana.
Invinge, fireste, legea natiirei :
La ce pustii sd-li treaca anii
iIn pacea sfintelor cilanii
inima sd-ti ingritclqti

pravilei bisericegi.
Poetul o absolve.
.*
* *
Tablourt, dramatice trase cu o reala cunoastere a
mestesugului teatral, cu efecte i suspensiuni cäutate de -
cugetare, cu locuri comune filozofante i cu intentii mo-
ralizatoare, dar mai ales cu patrundere psihologick-iata
primul aspect al operei Vlahuta. Mai lipseste doar li-
'rismui.
.t E. LOVINESCU
s

CHEMARE PAGANA
THAIS CATRE PAFNUTIU

Cánd glasu-ji limpede l'ascult -

Din inima-mi - odatei stemM -

Vulcanul viefiPstins de mull,
Se redqteaptd 'n pace-adtincd.
Inspäimántatä 'n metric' mea
- Cánd aspra-ti mand strâng o clip&
1
Simt rara 'n mine cum te vrea .

$i 'n sallul prinderii cum -OM.

Sä te cuprind, am brale moi
Ce 'n zarul lor reistoarnet sorfii,
sdrutdri sä 'nfráng eroi
Ce n'au plecat grumaz, nici,Morlii.
LI

www.dacoromanica.ro
 390 SBURATORUL

Tot trupul meu e-o cupd svelte(

Fierband de vinuri vechi i i tari,
Prin ochii mei ca printr-o delta
Inundei fluvii seculari.
Si totu$i, relsvreitit, scIlbatic,
Respingi supremele-mi comori ; \
_

Te-a prefeicut in stalp extatic

_
Himera 'n. care te ornori.
Ca' nd cupa altuia voiu trece, .

Ferqte-te sä nu-mi ceri vin,

Ceici hohotu-mi te va petrece
pane( 'n fund vei bea venin!

- NOAPTE MISTICA
- PAFNUTIU CATRE THAIS
)

In noaptea aceea slam neliniflit...

Pe vatrei se surpau cdrbunii rash.
La gearnuri fulguia mdrunt, tihnit,
'n depetrkiri, Ontau tnchii coco#i,
,

Doi oaspefi rdsdrird 'n prag afar ;

Veniserd pe molcoma ninsoare : ,
, Un lup cu ochii neclintifi, de jar
4.i-un palid pelerin cu ochi de soare. .

Uimit, un geind opti.. 1,e Christ ce vine

a
cere 'n suflet loc, doar pentru El!;"
- Deschid nehoteireit... am fost
Ceici m'am trezit cu fiara langei mine.

,
www.dacoromanica.ro
 SBURATORUL 391
..

Prin geamul aburit Il vdd : addstd

Srl sune 'n mine-al pocdinfii -ceas
Ceidea, &idea omdtul 'n pacea vastd
Cemd tristúl pelerin urni run pas...
Ain dat id-1 strig,- dar glasu-i pdtima !
Ah ! i venia de cea din urmd oard,
S'alunge de la mine pe vrajma$
51i sufletu-mi :s ä 'mpiedice sd mow&
Uinta ca o chemare in pustiu
Increzdtorul crainic al luminii,
Si eu md lapddam de Domrzul viu,
-Ca Petre ceind îl prinserd streinif...
riMs in noaptea-aceea a nins, a nins...
Pieriserd 'n vd.zduhuri soare, luna,
'n giulgiu de zdpadd larg tntins,
Murise Christ, - pentru
i totdeciuna !
Un plôns inndbufit ma sugiuma.. ,-
Adincuri din adîncuri l'au trimes ;
Fiinia Meg in vid se destreima
Gad incetase s'aibei infeles... - ,

-1920/1 - " D. NANU

NaIMMIlIMMIIIMIMM1101.

Destäinuire t

rTh Pe creangaunui räsur, pierdut in valuri de spice, do-

carlia i o turturi,ca îi spuneau, in tainä povestea.
Ciocárlia. Am väzut lumina pe un lan de ,grau, intr'un cuib
urzit din flori, de camp i umbrit de mäciesi si albästrele.
. - Turturica. i te iubeau ai ti ?... '
- - Ciocdrlia. Ascunsi in cuibul nostru träiany feriti de
rele.; din zori si pand cand fugea lumina de pe lanuri sburau, .
..ai mei, departe aducandu-mi pe rand, hrana n cioc ; m'ador-
meau sub aripi obosite i m plizeau de uliu, clusmanul nostru
de veacuri.
. .

www.dacoromanica.ro
 392 SBURATORUL
.

- Turturica. Cum o fi oare cand esti astfel tubitifiT Mai;

-
pOde dairlui de vine secetisul ?.:.
Ciocdrlia. Cresteam alaturi cu spicele, ciocumi se In-
lärea ca firul de grau i 'n locul pufului ce ma acoperea pi
sbLrà ()data cu zefirul, crescura penele-mi gälbui
Ma scoborii din cuib si m deprinsei a ciuguli firele de .
pane ce-mi semánau ai mei pe parnant...
- Turturica Wisp. Pitulicea imi aduse. cea intai imbucatura..
- Ciocârlia. Eram mândra de mine si, voind sa sbor,' in,
tindeam tremuyand, aripele plapânde i pluteam jos, pest Ian.
Câmpul era lumea toata, soarele tnimai pe mine ma inillzea
vântul, din sus, enea sa ma raoreasca...
si
-
Turturica. De toate aceste bunuri n'avui n lume parte
de mica, fiind rpiI i dusa 'n alta tara, de uncle am scripat...
- Cioctirlia. Intr'o zi, cea mai frumoasa din toate, väzui.
venind spre noi o ceata de pasari; pitigoi i mierle i sturzi si
vindirei se tot roteau cântand pe deasupra casei noastre; aflai
din acest cântec, ea era o sarbatoare, ba gaits imi i sPuse-
ca mirele a sostta.
- Turturica. li ascultase i 'cantul sau poate ca-1 vazuse st;
in haina lui frbmoasa ?...
- Ciocdrlia, 01 nu, acest pivisaroi era tot dintr'ai nostri;
si nunta s'a faut... Venise secerisul.
- Turturica. Eu nu stiam ca este o stare impreunare.
aci nunta turturicei e altfel, draga mea...

Nunta turfuricei
La marginea câmpului, invaluit' de o boare imbalsamatk.
dar inchinat. de pamant i flori náturei in sarbatoare, se des.
luseste, cand ii soarele sus, un ciripit slab, o dulce chemaret
asurzita cand si când, de freamatul padurei.
0 creanga mladioasa, de anin, se indoaie sub trupul usor
.

al turturicei ce, infoihdu-se In pene, pare a asculta in tacere.

zavoiuL
Ciripituf e mai ascutit, chemarea mai aprinsä, un strigat,.
pasaresc, taie crângul peste care sburatue invartindu-se turturelul...
Raze palide de soare se lash' incet pe vârful aninilor,:.
pasari, obosite, tree, când si când, atingandu-i cu 'aripele si
iau lumina ce se stinge beet pe desis.
Turtulelul se innalta, ciripeste in vazduh, i, a o sageata
sboara in anini...
In zori, çand se trezesc florile si se inchina pasarile la
soare, o pereche sb,ara, yesel, lasiând crângul...
.
CONSTANTA MARINOTMOSbU.

r27.fa2VAI w11711010=2,9
L 37i 41 4-# 41-..-11gLY*111 "T4N

9
www.dacoromanica.ro
 000000 '4

H:ELLADA
iii " Pe tarmul unde vineti' chiparosii
),
Brazdeaza seara cerul de smarald,
" Si unde marea poarta panze ro0i
Ca portocale maii 'pe valu-i cald,
) Aço lo' qi de Fidias sculptat, .
Marmoreeana ca qi visul trist,
Fecioara std cu fata indreptata
Spre noapte qi spre golful de-ametist, s.

, Zadarnk, din idile arcadine, , - ,

Pastori frumo$ si goi ca niqte zei;
Cu ramuri verzi dand, vantule, in tine;
Gonesc intineriti de dragul ei.,
Ea std divina si de piatra dura, *

'
Cad nu s'a desfacut ,de Dumnezeu...
SUb scutu'i marea lui Homer murmura
Si mai rasuna lira lui Orfeu.
Ce dragoste riebuna md ridicd .,*
Spre cerul lui Platone qi Plotin?
0, Pallas, difmi din fruntea ta unicd
Unitul ram de laur qi maslin..
ION. P1ELAT
,

www.dacoromanica.ro
 ..,-7zoiN\LA**Ado wo-,A170-**1'
<f).A94
ofit, 4-Y:40PAY40*06.b.,0*

UN REVOLTAT
Asti sear% la popota, la srarsitul .mesei era discutie a-
pans& Fie care venea cu o Intamplare nous, mai gogonata decal
cele cunoscute pân ad, a zugraveasca pe .d-1 cornadant al
-brigadei.
- Fugiri, domnilor, d'aici... este imposibil," spunea colo-
nelul care abia luase comanda regimentului.
- Pe onoarea mea," afirma maiorul ajutor. li trimeteam
aproape zilnic, cand oat, cand unt, and mei... si parale ioc...
Ba inainte mai scria cate-o carte de vizita, acum de la un card
de Yreme niel osteneala asta nu $i:o mai da. Comanda prin
furier la telefon."
- E posibil, domnilor ? Si cum ati rabdat und ca asta?
Ori ati umblat dupa protege... Intreaba Inmärmurit noul co-
mandant, necasatorit, cu ceva stare, deci cu toata spare*
unui om liber.
. - Nu e yorba pe protege, dar te gandesti la memoriu.
Zece note bune nu tac cat una rea: Asta e'n stare... rabzi de
nevole!.. N'am avut ancheta ? Care a fost rezultatul? Rezul-
tatul a fost cA ambii comandanti de regimente cari o provo-
casera au fost mutati."
- Eu mud nu stiu," declara colonelul categoric. Nu
cunosc decal datoria Poate sa ma mute peste noua marl 1 noua
tari. Ma duc bucuros ori unde.:. plec cu geamantanul si dem-
nitatea mea. Eu na adun oua pentru nimeni."
- Asa e, dar nand ya Yeti muta d-voastra o pati. im noi
si sutere regimentul, De ce credeli cA slam de un an de zile
imprastiati in patru sate ?! Era randul nostru sA cantonam in R...
Avearn si not o farmacle, .o cafenea...- era cu totul altceva..."
- Am fi fost si mai aproape de oras..."
- Si nu faceam atfita drum Oa la transee," argumen-
tau pe intrecute ofiterii. Pierdern.toata ziva duandu-ne l in-
torcandu-ne dela lucrari
Stali, domnilor, cA nu merge asa. Spui, malorule, ca
era randul nostru sa cantonam in... care a fost motiyul pentru
care..."
Motivul a fost ca predecescrul D-y l-a pus sa platea-
sa mesele luate cu noi la popota."
-
- Bine frate, cand vine generalul, o maSa
Veal, asta e, ca nu era o masa doua... erau noua,
acuisprezece.... 10 !lease obiceiu... venia zilnic lake Mesa, manca
.

www.dacoromanica.ro
 -
1.2

8)3t3it.41.6111X 308

kla carte, ha trinfetea i acasä din proviziile popefei. $i barfly

deal ar mama mai putin; dar manânca... !aniline& &mile,
mänânca ceva de speriat, pe oroarea, meal.. $i unde-i joacä
chipiul in cap, când mesteca... ca are si pacatuI isle, mfinfincii
- ,Fugiti, domnilor, d'acolol"
cu chipiul In cap. Se vede ca unde e tuns ca 'tt palma.
- Domnule colonel, pe onoarea mea. Aveti fir!' vedell ei
.

d.voastra. Nu e asa, domnilor ?"

- »Da, domnnle colonel, asa e Când eram en en pa.
pota a mâncat trei zile cu cocoana si cu domnisoara $ t mi-a
dat cinci lei, spunandu-rni sa datt restul ordonantelor cart au
servit la masa."
- »Dar mai acum o saptamfina... nu stiti ce ,s'a Warn.
plat ?! SS spuna Popescu, Spune, Pop escule, s'auda si d-I colonel!'
- Ei, ce sa se intample... de ale domnului general. M'ant
intlnit cu D-lui pe când ma intorceam de la lucrari, mi a
cerut biciclistul si I-a trimes la oras, sä-i cumpere o oalä cu
fragi. Pe drum fragii s'au batut ,in oalá... má rog, treizeci de
kilometri sant ial.. Domnul general i-a väzut, i-a gustat si I-a
trimes pe sergent sa-i dea inapoi. Par'ca taranul era prost
s'astepte, ori par'crt sergen'ul era nebun sa se mai tntoatca.
A dat banii dela el si 6 isprävitcomedia.
Ce fel de ()In e ?a, ?,

- ,Pai nu va spun!.."
-- »Nu, nu stiu cum s'a facut ca...
- ,Nu, vredu sa zic cum e la infatisare?"
,Nu 1-ati cunoscut niciodata ? '

- Umbla cu un chipiu flab' trese i cu o :manta soldä-

ease& inteo, carula rechizitionata, cu un cal pe care I mana'
singur, flied ordonanta, fara nimic."
- Dar la fatä, cum e la WV"
- Asa fälcos, cu o must* cupitä i thrae vewtic duph
el, siretul de la isrnene."
- Ei bine, domnilor, ori ce s'ar intampla, cu mine nu
merge. Opresc formal sä se dea ceva la brigada. Ori ce ce-
rere nelegalä, ori ce pretentie..."
- Sa traiti, domnule colonel, ;min slinatate la toll domni
ofiteri," intrerupse intrând pe uä, Venga branzarul, barbat
vonic i frumos, asezat si demn ca toti oamenü de la munte.
In lipsa d-voastra. când erati ea ;catanele la munte, a venit
cucoana lui d-I General cu d-ra i o ales Câteva buEdusele de
brânzä si Cateva cosulete tot de brânza, dar mai buna... adica
tot una este, dar vezi cä ,unii o gasesc maf bunk.. îi place
mai mull in cosulete... se vede ca unde are tnirosul, de .brad,
dar brânza tot una e... ca n'avem cleat o calitate...
- Ei si... . ,

-»i mii-rog frumps, o zis asa cä o iTimeteti minténtis

eu o catanii, s mearga .pana acolo i poate mi-o educe p
,

www.dacoromanica.ro
 396 SBURATORUL

banii, eh brânzh o ales, dar banii, nu mi-o plait.. Asa mi rog

-- ,Ce bunk sara I"
frumos la D-tri."
Bine om vedea."
.

- »Sä nu-i dai nici un soldat," spuse bola"

- Bunä seara, voinice, bunk seam?"
i incrun-
- Ei, asta nu i-o putefi refuza, e general, la dracu, mice
tat colonelul dupa esirea lui Venga.
c'ar zice," interveni maiorul.
- Dar bine, frate, n'are ordonante, are trei ordonante...
Ei bine oricat, inchipuifi-vh ch eu as fi acela, ori ch
ar fi fost sofia mea sau a d-voasträ. A trecut pe ad, a vazut,
a cumpfirat, cum era s'o duck acasä ?I Nu asta nu,.. cum era
sfi care ferneia atâta brânzh?! .
- Bine, clack crezi d-ta, dar eu nu fas fi dat. In ori ce
caz, ofiterul aghiotant... esti aid, domnule ?
- Da, domnule colonel, sunt aici," rhspunse ofiterul
aghiotant, care cumula times% funcfiune cu ceea de ofiter cu
-
aprovizionarea si de ofiter popotar.
la notä : sh faci chiar asta searä un report
brigadh, in care ai s'arafi ch pentru mentinerea disciplinei gi
chine

restringerea rhspândifilor sh nu se mai cearii oameni in servicii

striiine de nevoile regimentului."
.
-
- »Domnule colonel, v expuneti de prisos..."
Lasali domnule maior... mi-1 prezinti maine dimineafh
ischlesc." ,

. 5i in sgomot de scaune, ofiferii patrunsi paech de un su-

flu de regenerare, se ridicarä dela mash, gramadindu-se spre
esire, asteptând s iash rnfirimile.
A doua zi, pp chid ofiferii se adunau pentru dejun intra
.

neasteptat generalul in finuta lui obinuith, cu infäfisarea bla-

jin si in cercul respectos ce se formase in jurul salt intinse
larg mfina colonelului.
' - Mulfumesc pentru brânzh... e delicioash... nevasth-mea
e incântath... ea clack are brânzh, nu-i mai trebue nimic. Dar
prea ai trimis mutt& frate !..
- - »Domnule general, ma iertali..."
- Nu face nienic... de mâncat tot se Manama.'
- Dar, domnule general, eu... nu eu..."
- Apropos! Am Wadi o companie dela d-ta, care se
ducea astazi la tragere... foarte bung impresie... bine inbrcafi...
cânth bine:.. altä ingrijire... alth comandh Tirana de fier..,
- Domnul general.,. -
. - repari trecutul" .

"" - ...devotamentul nostru..."

- .-sarcinh grea... foarte grea..."
...osteneala noastrh..."
- ...extrem de grea... dar vaincre sans Oa..
- ...cu loath dragostea v'asigurim..."
,

www.dacoromanica.ro
 SEURATORUL 397

- ...foarte =llama, la revedere colonele... la revedere,

domnilor I"
- Se poate ?! Domnule general, nu staji la mass ?"
- PM .. am loc?"
- Vai de mine! Bade un tacâm pentrujdomnul general!"
. . , . . . . . . . . . . . . . . .
Abia am luat comanda.., nu face sa ma' iau cu el la
hula dela inceput," se spovedi colonelul maiorului, dupa ple-
-
carea generalului.
,P4 and vfi spuneam eu...
MAIORUL OHEOROHE BRIESCU.
=1=1117011.11.=li%

r .

IN ATEPTARE... 1)
Domnul Aurel e numai c5prar.
Hainele militaresti care-i strang trupul In sale 0 la pulpe
au influentat puternic i asupra naturei sale meditative. Dints
expansiv, domnul AureI observa cu spaima ca devine voluntar.'
Nu s'ar putea spune ca temperamentul sau e fundamental re-
volutionat. Un echilibru, mai mult sau mai putin stabil, pare a
se infiripa i astfel seninatatea pe care nici un fel de filozofie
nu i-a putut'o da, o dobandeste de la un veston rigid. Domnul
Aurel e Inviitat cu asemenea rezultate comice, atunci cand e
vorba de spiritul uman in genere, si de spiritul sau in parti-
cular.
E duminecii dimineata si o s5ptifinânii in cap de când se
aff In Nagy-Zeta, cu regimentul sau de infanterie. Soarele ca
un fruct imens de aur, attirna. E luna lunie si loath' firea e
atipit intr'o voluptate desaviirsitri, urmtoare zbuciumului vital
al lunilor trecute. Casele par si ele niste fructe care se coc
la soare, fericite de Milo liniste i lumina. Nimic nu tr5deazii
in acest camel locuit de unguri
agricole si cu cizme scurte in picioare
oameni domoli cu figuri
ca e In stpânirea
unei armate vr5jmase. Femei curat &He, cu un fisiu de mtase
-
colorat5 aruncat In crestet si innodat sub barbie, calc mrunt
si repede pe trotuarul stramt, bolovanos si Innalt. Catedrala
1 subfire, ca un animal zvelt oprit In mijlocul orâeIului, sung din
gatleju-i de anima câteva note pline l uniforme. Sunetul pare
din acelas element ca si lumina : armonie dominical.
Soldati Imbrficati curat, cu o floare la capel floarea
la capel e poate cel mai caracteristic pavilion' roman - sol-
-
dati cite doi, cede trei, tree pe mijlocul drumului, asa cum RP

merg la ei acas5, In sate, si pe unde bate cizma pfimfintul -

1) Din Moartea unei republieiTe0i.

1.1

www.dacoromanica.ro =
 t.

398 SEIM ATOM

sung, de parcii ar fi gol. SoIdati cal pe subterane. Ei pri-

vesc la o femee si rad. Dumineca e in jara romfineascii ziva
dragristel. Si soldajil Sfint plictisili si umbra hoinari, cci ar
iubi si n'au pe cine. Din obiceiul de-acasa n'au in asta Dumi-
.necO decal floarea la capelli. Vre-o eâtiva s'au oprA in faja
unei prOvAlii de mOrrinjisuri i unul intreaba de juicä :
Palinka van ?
- Ninci I
Domnul Aurel intâlneste in dosul catedralej pe plutorderul
Negru, amic de-acasg, tovarils al multor intâmplari si al cOtorva
.

ore. muzicale. Se au ca frajii. Plutonierul Negru e scund si are

o figura iricruntata In ochelari. Nu poartii mustOji si are o gura
hauled. Plutonierul e fäzimat de grilaj, pätat de soarele care
scap5 in zdrente luminoase printre degetele multiple ale unor
arjari. Citeste o scrisoare. Domnul Aurel nu uita noua Sa con-
dijiune; cu o usoarä nuanta. ltiând pozitie :
- SO traiji I zise.
Domnul Aurel e zvelt.' Caporalul ar fi putut strivi pe plu-
tonier. Dar nu forja fizicä hotaräste de rang in organizajiile -
militare ci,- forja moral/ Caporalul avea mai pujine diplome
tidecât amicul sari, plutonierul. Acesta arrita dinjii lui mici, tor-
turand gura ca la o durere interioar i zOmbi tragic. Dar inima
lui universa1 5 se vOcli in timbrul glasului, care avea inflexiuni
de plans:
. -A I Tu esti...
Nu se vOzuserä de mult. Sufletele lor erau One de sim-
timinte. Aceste simjiminte cereau dureroasa fericire de a fi mar-
lurisite. Uncle contradicjii, unele surprize trebuiau in comun
examinate, pentru a statornici iar acea onoare de inimä si corr-
. tinuitate de cugetare, pe care se bizuia amicijia lor bfirbäteasc5.
Domnul Aurel incepu:
,-- Sti dragul meu de la ce ocupajiuni hotOrâtoare m'a
rupt noul ordin de inarmare. Mafia insi au riimas acasä: stri-
denti, functionari publici, ziaristi - bleat m'arn intrebat : cine
pleca? Daca intregi categorii de tineri beneficiau de o lege
avantagioasa, noi acestea care plecam eram un .fel de insi
hors la loi... Exista o singura .egalitate in tara aceasta : Sfânta
egalitate in faja mortii pentru patrie I Ei bine, si aceast5 ega-
litate a fost suprimata. SA fie aceastä campanie o pedeapsä,
iar noi, cei chemaji sub arme, niste osândiji ?
. ' - Da, osândiji pentrucä locuiau in Orient. In 191.9, noi Inca"
mai turburam vazduhul cu proectile. Rabdare - in curând vorn, ,

deiarma i noi..
. Cugetul limpede si echilibrat al micului plutonier Se im:
-pune nervozitälii lascive a naliului cOprar. Acesta ,zise : .
- In definitiv, o mobilizare ganeralä nici n'ar imbunOtaji,
nici n'ar schimba soarta fiecaruia din noi. . .

-
.Plutonierul zise apOsat : --
Trebue s ne facern dettoria. Nu e mare, nu e &ea;

www.dacoromanica.ro
 r

FURJRATORIII, -I - - - -- ' 399

Cu atat mai bine, cu cat va fi mai mare si mat grea. Deocam-

data ocupam linuturile, pe care le locueste $1 munceste poporul
roman. Numai astfel vom avea 1inite aci, i acasa la noi. Cat
va fi nevoe de noi ? Nu trebue sa Whim c nici un secol nu
ne desparte de vremea când razboaele durau decenii.
Domnul Aurel trase bratul prietenului sau i mersera pe
o ulita umbrita de coperisul mobil al unor salami tineri. Plu-
tonierul cugeta mai departe : . .

- - Da, in veacurile trecute razboaele purtau denumirile

extraordinare de razboiul de 100 de ani - pentru ce, in de-
. finitiv ? Pentru o succesiune de tron, pentru un titlu, uneori,
sau un gest religios... Azi eel putin, popoarele europene s'au
razboit pentru ceva mai solid: pentru negot sau colonii, tar
anele neamuri pentru intregirea lor national& precum neamul
românesc.
Domnul Aurel stranse la sine umerii micului plutonier
it sopti, ca un geniu rau, la ureche:
t
- Nu te imbata de cuvinte, dragul meu. Razboiul dezro. .1
birii nalionale nu e mai saint decal al suprematiei economice-
E in definitiv acelas lucru. Priveste in jurul tau la oamenii ace-
stia straini, cari vor trai de acum inainte sub legiuire roma-
' neasca. Spune-le ea nu te atingi de bucata lor de Variant, ca
nu le iei vitele i ca nu le siluesti limba i credinta - vor fl
cei mai Pasnici cetafeni. A fi guvernat, iubitule, inseamnä insa
a fi exploatat i pe intregul glob pamântese natiunile au guver-
nat mai mult pe straini dealt pe proprii lor fii.
Plutonierul se opri locului si scoase ochelarii ; privirile
lui stinse ramasera in vazduh, odihnitoare. El grill pe'ndelete,
cu greutatea gfindului care tocmai se iveste si trebue prins In
clestele frazei:
- - Ar urma atunci ca o egalitate socialâ deplina in toate
statele, sa suprime ideia de nationalitate ?
Domnul Aurel infra:
- Curaj! Curajl Nu te speria de cuvinte. Meta de natio-
nalitate e veche cat lurnea. Se va dezbraca numai de o fatar-
nicie si nu va mai putea fi exploatatä. Nedreptatile se sustin
ca o schelarie : daca o barn& e data jos, celelalte nu mai au
soli de vial? lunga... Nu uita ce vorbim acum : in ziva in care
cuceritii vor cere de la natiunile mari victorioase egalitati so-
' ciale de fapt - victoriosii vor refuza cu violenfa: daca nu se
poate Auverna", la ce ne foloseste unitatea nationala sau co-
loniala ?
Si d. Aurel avu un rfis logic. Plutonierul obiectil :
- Nu se poate spune ca o mare natiune traeste numai
din impilarea minoritäfilor etnice sau exproatare colonial&
Caprarul riposta scurf :
- Nu, desigur ca. nu. Dar se me Mine o inegalltate. de-
' *supra careia, ca pe o solida baza, se suprapun Wale celelalte
inegalitati in salmi aceluiasi neam.

www.dacoromanica.ro
 .
400 ,000..a...iik.-0-,01-0,.= Sault-A:TO nut

Plutonierul se 2b5tu: Lw.

E un criticism care distruge simtul nostril de datorie.

Un minter nu trebue s5 gandeasca prea departe; el trebue sa
faa acte.
Caprarul îi mufti glasul :
- Nu, dragul meu eu nu, dezertez, nici cu trupul, nici
cu inima. Fac parte dintr'un organism. Local meu e bine sta-
bilit. Am citiva oameni sub ordinile mele. Daca iai dispare
un gol ar famine in local Meu si sunt inca prea tartar, ca sa
nu-mi fie rusine. Si pe urma n'asi putea cere neamului rornanesc, 4;..)
atat de vitreg rostogolit de istorie, sa. duca o viata mai morala
istoriceste, dealt o duc acele marl 1 glorioase natiuni ale
globului terestru.
Plutonierul privi in sus in ochii caprarului deer" nu cumva
acesta surade. Dar d. Aurel avea sprancenele ridicate i 'A-
rea a cata inaintea pasilor, sa descifreze tragical destin al
oamenilor... Dupa un timp urma :
- Cunosti vechea mea opinie: ci nu se poeté s fie
mitloace pacinice de intelegere intre oameni. Dar se pare ca
barbati politici cari vorbesc in numele natiunei lor isi pierd
inteligenta individuala i caracterul inobilat de scoli inane, si
rationeaza Elea se poate spune astfel, numai cu instinctele.
Totusi ce unitate admirabila! Ce logici neguroasa $i infailibilal
Poate niciodatii solidaritatea umana nu se arat5, inteun stat,
atilt de formidabila si de entuziast5, ca in zilele premergaloare
rkbolului. In toate institutlile publice functionarii lucreaza cu
un zel dezinteresat, in fabrici muncitorii stint eroi, Calk ferate
Wane cu o Media si o preciziune care Intrece cu mutt pre-
vederile regulamentelor fricoase st prudente. Natiunea toata se
arat5 ca o IMP vie, unica i naveta sociala care scarf ia atat
de amarnic inainte, trece fluid5 de la guvernatori la guvernati.
Insul Ovine element exclusiv social. Atinge aceast5 coarda in
el, ori cum areal s'o numesti : confesiune, nationalitate, rassi
$ i el e gata s fac5 sacrificial celor mai mari prejudecati :
a vietii si averii lui I Eu cred' deci In desilivarsirea sentimente-
lor noastre, cred in excelenta solidaritati umane. M'a convins
acest rasboi I
. . O 0

Cand ajunsera in dreptul locuintei uncle cantona domnul f

Aurel, se oprirk Caprarul abri pe totuarul cellalt, pe o banes
de lemn si la umbra arnar5 si tonic5 a unui nuc pe veselul
sari camarad, caporalul Tic Petre, in civilitate croitor Capon-
lul Tica Pere avea pe ghenunchi un carnet pe care-I la cu
' mina stang5, atunci and se scul5 si saluta pe plutonierul Negru.
-
.

Sezi aprar, si fa-ne $i ilea loc. Umbra 'modal e

prima.
51 de oare ce domnal Tica Petra ca o miscare hweati
dar sigur vola s&l vire carnetal in [Welland vestonutui, a-
. www.dacoromanica.ro
 131:111ATORUL p 401

micul sent puse mana de asupra cu o dulce autoritate, i ceru

din ochii un vot de incredere. Dar plutonierul era alaturi.
Domnul Aurel risipi teama camaradului säu :
-E de-ai nostri, Tina, 13:Mat bun. Iubest e literatura, chiar 't,

cand e salsa de grade inferioare.

Domnul Aurel care cunoaste apfitudinile artistice ale ta-
n5ru1ui crodor, nu s'a indoit o clipa cit in carnetul pretios, ca
in cochilia unei scoici spectate, trebue s5 fie, in creatiune, o
- o per15 litera15...
Caporalul Tic5 Petre citf: . .
s Doamne, ce crud e razboiul I Nemiloasa soart5 care
ti-ai bätut joc de sarmanele noastre tinerefe, deslipindu-ne
de tang" ce aveam scump, de ce iubeam I Caci am iubit ce
zici, iubesc Inca. Cand mi-aduc aminte imi vine s5 plang
pi daca n'ar fi acest carnet in care-mi insemnez zi cu zi sufe-
rintele mete si in care-mi usurez astfel sufletul, asi dezerta! Da,
iubesc. Pe cine ? Nu pot incredinta nici macar acestui carnet,
mumele ei scump de oare ce soarta rasboiului e ne statornica.
Mica' ast cadea cumva mort sau prizonier, mi-ar f rusine ca
dusmanii patriei mete s pronunte numele ei Dar fie-rlizboiul
nu intreab5. Am plecat din C ***, orasul meu natal, in dimineata
zilei de 7 lunie 1919. Era o zi stralucitoare. Pas5ri1e cantau
In copaci, dar inima mea &knee in piept. Vai, i acum cand
imi aduc aminte ma podidesc 15cramile. Dar lacr5mile nu stint
facute pentru 'ostasi. Domnisoara X a venit la gard intr'un
costum bleu-pal si in mana cu un buchet de romanite si muse-
tel, florile mete favorite. In vagonul de marf5 in care ma aflam,
era sef domnul sergent Pandelie, acest orn räu care se vede
câ n'a iubit niciodat5, caci in vreme 'ce Domnisoara X imi fa-
cea semn sä mä dau jos s5 ne 1u5m adio, d. sergent facea
haz cu domnii caporali si soldati, din acelas compartiment.
Dar eu am trecut peste consemn i m'am dat jos unde domni-
- soara mi-a oferit florile si un sul de tutun calitatea I (8.50 prat
maximal) apoi he-au podidit pe amandoi Methane. Cand am
contenit din plans, am consolat'o, cad barbatul trebue s5 aiba
o inima mai b5rbateasca. l-am zis :
- Drag5 domnisoara X., toat5 lumea moare in räsboi. Voi
cattle. ca in timpul luptelor s rämai la air* spre a lucra
vre-un veston d-lui plutonier-major.
Pe urrn5 ne-am luat iar adio si ea a incepui iar sa piano".
Fal5 de o asemenea; melancolie nu m'am putut stapani i cu
toate c camarazii mei radeau pi-pi f5ceau scmn in compariti-
mental de marf5, eu am luat in brate pe domnisoara X, si
am sarutat'o pe frunte. Asi fi sarutat'o pe obraji, dar m'asi fi
umplut de pudr i cram& care ar fi fost un motiv i mai mare
de His pentru camarazi. Ca sa nu ma prat mai putin sentimen-
tal, desi sufeream ingrozitor in acele :nomente supreme cand
pleci ca st mori .pentru patrie si nu stii daca te mai reintorci
in sanul familiei viu sau mort, am reamintit domnisoarei aceea

www.dacoromanica.ro
 - 402 SBURATORUL

seara fermecatoare cand am facut cuno0inta impreuna in bu-

- fetul saIonului Balk Comerciale, unde Domnisoara îi manjise
. rochia cu crema de la prajituri i eu am vrut s'o sterg cu ba-
tista. Muzica intona tocmai valsul din Printesa Dolarilor pe
care-1 cant i eu la ' armonica si am dansat amandoi, Domni-
- soara dansa chiar ca o printesa. Apoi am intrebato uncle sade
la care raspunzandu-mi -ca sade departe, pe brazda", am zis
_ca vreau s'o conduc i chiar am condus'o. Momente fericite pi
solemne I Luna lumina iubirea noastra pe ulitile pustii. Noi cal-
cam ata:t de usure incat nici vardistii care dormeau contrar
regulamentului nu ne-au simtittrecand pe langa ei.
Dar Domnisoara MO de seama ca trenul se puse in 14.
miscare. Inca o irnbräjisare, tot pe frunte-am aratat motivul-
si-ne despärtim 1 Fi-va pentru ve&nicie ? Fi-va pentru todeauna?
Destinul va hotara. Totusi in fie care sear& inainte de a ma
culca, fac aceasta nigh lui Dumnezeu.
- Doamne fa ca sa ma intorc sanatos acasa. Ap5ra-m5 de
gloante si de baionete. Opreste-rni mana cand o voi ridica asupra
unor nevinovati si nu 'te uita la greselele mete din trecut. Daca
o fi sh mor, fa Doamne ca moartea mea sa nu fie zadarnica:
ajuth tarisoara mea frumoash. Si daca ai hotarat sh mai reviu
acasa, lash-mi puterile nevathmate de furiile razboiuhri, lash.rni
mai ales mainele, ca sh pot intemeia cu ele o familie, sa pot
hrani copiii mei i pe mama copiilor mei..."
- .
F. ADERCA.

TOAMNA NOASTRA ,

Toamna-si picura rugina

Si- tristetea ne'nteleas.;
Ne-a acoperit lumina ,
Val de ploaie, val de ceata.
7-

Cei din urma trandafiri

Dorm pe vestede tulpine -
Focul tainicei iubiri
- Pentru ce adoarme 'n tine ?

www.dacoromanica.ro
 SBURATORUL 403

A 'nceput sa batei vanturi

sa fie rece 'n noi;
Si .

Amutit-a glas de canturi -

Dour avem prohod de ploi. rt:

Unde-i dusei primdvard,-

Unde-s zambetele tale ? N

- Si de ce ne 'ncinge seara
Inca l'a 'nceput de cale?
-
Frunzele se strang morman
cedceim pe moarte.foi;
Cautdm cu ochii 'n van -

Fericirea înuoi. .

Inger cu pleoape planse

...
Si cu fruntea visâtoare,
Spune-mi, visurile 's stânse
Si-a murit al nostru soare ?
ION SÂN-OIOROIU.-
_
Bit le, 7 Nov. 1919.

MOfffffff
#
www.dacoromanica.ro
 I

CR9111ChltATRAIA
Teatrul National: Petra reazem (27/1);
--
Inteun addpost (2811).
Un talent nou s'a ivit la rampa Teatrului National : d-ra Igena
Floru. A apárut deodatk färä a fi batut pe la usile bisericutelor lite-
rare. Singur d. Caton Theodorian, cu o insufletire vrednicä, a prezen-
tat-o comitetului de leotard §i in cercurile literare.
A venit cu o pies i cu o indrazneala caracteristica numai ade-
varatelor talente. F4rei reazem are numai patru persoane. Iti trebue
multä incredere, instinctivä poate, in puterile tale spre a te incumeta
sa zugrävepi un conflict si o lume Intreaga, legandu-ti mainele si re-
nuntand la avantagiile episoadelor si ale personagiilor secundare care
servesc ca verigi de trecere intre diferitele faze 'ale actiunii. D-ra Floru
a indraznit si a izbutit.
Drama insasi este atat de sufleteasca incat numai in actul final
se materializeaza, ceeace dealtfel da sfarsitului o aparentä de teatralism
bruscat. In mijloc se alit fiinta färä reazem», o femee delicata, putin
cam visätoare i idealistä, menita parca sä nu intalneasca in viata un
sprijin, o tinta färä de care viata ii pare o sarcina. Maritata cu un barbat
care cautä sa traiasca cat mai intens, sa smulgä vietii tot ce se poate,
pi pe care d. Pella il joacä in stil de farsä melodramatics, femeea a
trebuit sa inteleagä cä acest om este §i va ramane un simplu strain
pentru ea. Si astfel viata ei se tdr4te mohoratä §i stinghera, intr'o
asteptare yoga a unei fericiri visate... Atunci, intr'o clipä intamplätoare,
pica un prieten de-al ei din copilärie, care a iubit-o odinioara i caruia .11

ea i-a preferat pe sotul ei de azi. Prietenui acesta soseste .ca un sal-

vator. Firea lui are o inrudire antra cu nazuintele ei. In curand iubi-
rea se aprinde in sufletele lor. Fericirea bate la ua femeei färä rea-
zem». Mai novae, mai aminä momentul, de0 il doreste din toatä inima.
Ezitarea lui e chiar prea mare... Insfarsit iubirea ii inlantue. Pentru a
eloua oara femeea si-a inältat un idol, 0-a alcatuit un reazem in viatä.
Primejdia insä ii amenintä dintru inceput dibuirile. Viata e o luptä
grea in care cei slabi sant sortiti si se indoae in fata celor indräzneti
pi puternici. Aici primejdia e 6 medicinistä, adusä in casa pentru a in-
griji pe femeea prea gingasä sufIeteste §i trupe0e. Studenta e din ce
ce infruntä viata, din cei biruitori in viata. Sotul bolnavei ii cade re.
pede la picioare. Dar tot atat de repede studenta trece peste dansul,
cu ochii la cel ce nu o vrea si care iubeste pe eroina dramei. Nici o
clipa nu sant MO in fata Iemeife acestea i totu0 lupta adevarata este
intre ele. Un autor, care ar fi vrut sä exterioriseze conflictul, n'ar
fi ocolit intalnirea bor. D-ra Floru nu merge sau nu poate inca
merge dupa efecte teatrale ; zugraveste numai viata in cursul ei capri-
cios. Rivalitatea femeilor attend deasupra piesei ca o sabie ucigatoare.
Lupta, fireste, trebue s'A se sfarseascä cu biruinta celei mai tari. Cea-
laltä dispare. Acela revolver cu care medicinista, plina de viata, a facut
exercitii de tir, va ucide pe cealalta, cea invinsä...
0 feminitate incantätoare deosebeste opera d-rei Flom. Calitätile
cele mai vadite si mai nedesmintite sant gingäsia i spontaneitatea su-
fleteascä, deci eminamente femenine. Totul, chiar i materialismul sotului

www.dacoromanica.ro
 SB URA TORUL 405

si sankatea cam perversä a studentei, e invaluit inteo delicateta idea-

lizatoare. Forma, potrivitä inspiratiei, nu face deck sa sublinieze femi-
nitatea autoarei. Un dar de observatie, patrunzator, imperechiat CII o
sinceritate uneori nail* sant ternehile talentu ui d-rei Floru. Mu'tumiti
acestora are si puterea de-a evoca i statornici atmosfera trebuincioasä
farä a recurge la accesorii, numai prin alegerea replicilor juste. De
aceea, in general, nu suferä de boala prolixitätii, ceeace iaras face ca s'o
asculti cu pläcere i s'o urmaresti cu interes, desi situatiile inteadevär
dramatice skit ocolite. Evitarea ciocnirilor directe intarzie inaltarea dra-
mei, fuck se pare a expunerea cuprinde amandoua actele dintai. Drept
urmare culminatia conflictului se stramuta dela sfarsitul actului al doilea
spre mijlozul celui de-al treilea. Fara de calitätile psihologice, intarzie-
lä rea aceasta ar putea primejdui toata soarta piesei.
Valoros este darut de-a caracteriza oamenii. Toate cele patru per-
sonagii traesc aevea, devin cunoscutii nostri buni, 0 gresalä pare a se
fi strecorat numai in zugrävirea Lolei, a eroinei. In actul al doilea fe-
meea aceasta, dreapta, timidä, vaporoasä aproape, nu se poate sa facä
ea avansuri celui ce o iubeste. Sfiala pe care are Gaby in fata ei, e
mai natural si mai logic s'o aibä ea in fata lui. Greseala aceasta in-
doaie putin caracterul Lolei si e in dauna desf4urärii ulterioare. .

Oamenii d-rei Floru mi sunt insä si tot atat de originali, pe cat

stint de vii. Studenta e sora mai mica a Tofanei. Gaby insusi e destul
de inrudit cu Rudy, desi inrudirea nu e atat de manifestä ca aceea
dintre Tofana i medicinista. Apoi chiar sotul Lolei, are ceva din Cas- -

tris. Influenta .e simtitoare, frä totus a fi däunatoare, caci d-ra Flora

a pus toate personagiile influentate sa graviteze imprejurul unui perso-
nagiu original si pretios : Lola. Dealtfel originalitatea i valoarea de
cdpetenie a piesei, ca pies, in Lola se concentreaza, care poate sta
alituri de figurile trainice din teatrul romanesc, cu toatd deviatiunea
pe care am semnalat-o.
Ar mai fi sa ne oprim asupra sovairilor tehnice ale dramei. Dar .

acestea sunt fdrä importanta cand ai in fata un talent cu intuitia sce-

nei. Primei lucräri dramatice a unui autor nu-i :petit cere virtuozitate
de m4tesug. Talentul adevärat se face ascultat chiar cu stangficii de
tehnica. Mestesugul e secundar, caci se poate invata ; talentul este esen-
tialul, caci trebue sa-1 ai de-acasä...
Bine seniitä de d-nele Macri, Marioara Zimniceanu si d-I Valen-
tineanu, Färd reazem a pus in evidentä talentul remarcabil al d-rei
Igena Floru, care astfel rämâne o fdaduintä pretioasa pentru literatura
dramatica româneascä...
D.I lonescu-Morel prezintá o schita dramatics : Intr'un adeipast.
, E o fotografie, desigur exacta', a vietii din transee. Drama ling lipseste,
Episodul dintre un soldat i un caprar, care se sfarseste prin moartea
pacatosului, rnmane episod. Mai interesanta e moartea telefonistului
care.si face datoria ¡Dana la ultima suflare. (desi, murind, vorbeste prea
mult). Valoarea actului e mai mult documentara si impresioneaza prin
realizmul putin cam de reportaj ziaristic. Soldatii sunt, in orice caz,
sau eel putin par a fi, dupa cele ce spun, nnppotii .lui Ventura din
Oureanii. i poate ca rizboiul mondial a rascolit mai adanc in sufle-
tele oamenilor...
L. R.

41!

www.dacoromanica.ro
r -
 5

50,,t-Ta.mm.oxism.tmgs-x.ears-.;r2g2=incliatilms.,..Loyekscr....sosartssa-
f. tea2a) .914 le,%. - %t, ' ,Al2) 10,"

_
-
` = ` tt
IA
C........:-.1...,e,tallasssmisao3r_wacescznosaurnrenwzrzzaatsalancesaammounrceserana
.
4
1 az.wm
coom
-

V. Militaru. - Stropi de rou. o plimbare undeva, la fee& ad-

Volumul d-lui Militaru, dela or- mirand lanurile ce ard sub soare,
.

namentele nationale de pe co- , ascultänd versul ciocarliilor, pri-

perth pang la ultima poezie, ne vind o Tara ce mana alene o ju-
dezarmeaza. amnia pe soseaua alba care duce
I. Cilindu-I, al impresia c fact spre satul carat si vesel : '

...5i fetele marl, aplecate pe seceri, in lanul de grail,

Par zane ce 'nnoat prin valuri de aur, fur< te de-un rau,
Cu flori de cicoare 'n cosit, cu raze de soare 'n_ obraz,
De-ar fi sa le vad'o Domnifa, le-ar bate, cred eu, de necaz...
Flcii se luptä cu snopii, glumind pe 'ntrecute, c'anume
Nu pofi sä ghicesti : secerisul rostul sau spusul de glume ?
(Secerisul).
D-1 Militaru redä bine atmo- " prin schifele picturale cat si prin
_ sfera acestei vieti färanesti &tat limbaj.
. _
De pilda : .

In bordeiul ce se pierde .;
Sub troeni, in jurul vetrii,
*s - Sat mos Dinu Prisaceru
' Vorovind cu doi cumetrii.
\ (Noapte de Ghenarie).
Sau :
Intre gaffe i zävoaie

" Mos Lisandru Vijalie

Are si el - tot ce are -
Un rästav de razachie.
_

(Ci-c s le joci cu hotul...)

Remarc chiar un palid simbol faze personalitatea artisticii. Dar
(vezi : Spre culme) si. an frumos e prea puternie contrastul dintre
- cantec de leagan. vesela si pasnica lumina a paste- '7

Cu toate acestea, no- lurilor d-lui Militaru si nazuintile

stru atat de främäntat in vremea
din urma cere par'c aitceva
poeziei actuate. Fireste, nu pu-
tern cere D-lui Militaru sa-si for-
Balade de G. Tutoveanu. Un
volum de poezii in care suflul
eroic se imbina destul de ar-
monios cu adierile poeziei ade-
varate. D-I Tutoveanu care s'a
febrile si neclare ale bietului
nostru suflet....
V. M.
aratat in Albastru" un artist al
"formei - desi turnatii in tipare
putin diferite - ne infafiseaza o
serie de balade intraripate, pre- t:
rate cu imagini fericite:
_

Ostiri mai aprige ca vantul, . ,

So§,esc talazuri pesie sari,
Ca se 'nfioara 'ntreg parraintul
Ca de niivala -unei mart,
$i 'n sbor naprasnic iau cu ele
Pe lunci, al doinelor mister...
$i vulturii de pe drapele
Se 'ntrec cu vulturii din cer...
s.
(Se plag garpalii).
ri
-

www.dacoromanica.ro
- II
 10

SBURATORUL 407 :

Undeva o strofa simpla si emotionanta:

Copiii mei, copiii mei
- Cand treceli seara la culcare
$i candelele 'n tremurare
VA ning pe crestete vapaia,
Rugati-va si pentru cei
Cari au cazut la Turtucaia..
($i cand Wore's°.
V. M.
. .
, .
.
.
nr-4,maargasussivrxmazu,:snortz.r.,:v7.7z1::.sLazsZazzoicicaranm-oluamv-,x=vr7, . ,, - '
--,-,------- .
pb efm.'z 1 , .-1,t:re
.e
''' , 1 V ,.' 1
1 CibT231, , n

.1'1 el
4 clinTEN9' r
,
3 tS
41131. CIVSLZ
1

tic&_ oar-r.msWeai=rtalaVEIVIIIIVeMriraltraaltaffaal,=,

(In rubrica aceasta vorn publica lista tuturor cdrfilor rornânefli apitrute, arátAnd ,
editura, numärul pagtutlor st costul unat exemplar.)

Dr. Leon Vaian. - Elementele clinicei semiologice Seria I);

Exercitii practice de auscultatiune; Ptamani. inim, artere, Bucu-
resti, 1919, Editura Studio, 340 pag. i planse colorate, Lei 40
Const. Riulet si Al. T. Stamatiad. - Femeile ciud-ite, piesa In-
tr'un act, editia Ill, Bucuresti, 1919, Editura Iliescu, 40 pag. Lei 3 50.
Walter Scott. - Oglinda mtuet Margareta, trad. de Al. la-
cobescu, Bucuresti, 1919, Ed. Iliescu, 55 pag. Lei 2.50.
Inginer M. Cioc. - Starea de inaintare a Invatamantulyi pri-
mar In Romania punk in aunt 1918, Bucuresti, 1919, Tipogralia Cul-
turn Neamului RoManesc, I , ag. Lei 5.50.
N 1. Constantinescu. - Atrocitati germane, Targu-jiu, 1919,
Tipografia Lumina, 61 pag. Lei 4.
Lt.-col. Stefan Paraschiuescu - La portile Moldovei, jurnal de.
-

razbot, 7 lunie 1)17 Mai 1918 ,Namoloasa. Fundueni, Lungoci, *

1

Märasesti, Munce), Cola 4 , , Xrmistiliul), Braila, 1919, Ed. Ancora .,

(Alcalay-Calafateunu , 110 pag. A 7.59.
Preotul loan I. -utescu. - Colinde din corn Dragoslavele, jud. .

Muscel, Biblioteca Dumieice P000rului, Bucuresti 1919, Editura

Convorbir tit,Táre", o4 pag. Lei 1.25.
I. Canciatu - Timisoara, o scoria- monografie cu deosebita 1

considerare asupra comertului si indnst i, Timisoara 1919, Tipografia

Huniadi, 64 prig. Lei 4 -
Radii A. Norescm. - Pentru dreptul romanesc in cauza .tara-
neasca, Barlad 19.9, lipogiafia Nic A. Teiu, 50 pag. Lei 2.50.
1, N. Rd iulescu-Ntge-.
, Negreana, 14) pay Lei 6.
- Seduchlorul, roman, Bucuresti loll, Edit. .

M. Constanll..s .e. - 0,-spre suprimarea executiei silite In

afacerile civile, Ottiova 1919, Ttp Ramuri, 46 pag.- Lei 5.
L. Rebreanu. - Cadritut, comedic In trei ate, Bucuresti 1920,
Editura Alcalay, 200 peg. Lei 7..10.
P4oll6re. - Tartufte, comedie in 5 acte, trad. in' vorsuri de A.
Tome, Bucuresti 191), Ed. H. Steinberg, 1E0 pag Lei 2.
G. Tutoveanu. - 'lade. Bucurepti 1919, Tipografia Convorbiri
Literare", 120 pay. Lei 4. "

V. Militaru. - Stropi de roua, poecii, Bucuresti 1920, tiparut

Cartea Romaneas._:e, 160 pag. Lei 7. ,

www.dacoromanica.ro
 408 SI3URATORUL

H, Sanie Motel. - Cercetfiri critice si filozofice, Edifia II, Bu-

turest1920, Editura Alcalay, 376 pag. Lei 15. . ,
H. de Balzac. - Flacarile dragost.i, roman sentimental, Bodo.
resti 1920, Editura Negreanu, 170 pag. Lei 6.
Margareta Gaurilescu. - Emile si ideile pedagogice ale lui ,

Jean Jacques Rousseau, Bucuresti 1920, Edit. Alcalay, 55 pag Lei 4.

Lucian Blaga, - Poemele luminii, Edifia II, Bucuresti 1919, Ti-
parul Cartea Romfineasca"; 98 pag. Lei 4.
Gabriel Compayre. - J. J. Rousseau si educafia naturii, trad.
de Margareta 0abriliescu, Bucuresti 1920, Edit. 100 pag. Lei 5.
Cornelia Botez. - Responsabilitatea Statului i noua concep- _
fie de despägubiri pentru daunele de razboi In doctrine si legislafia
francez8 si roman& Bucuresti 1919, Edit. Ref. Sociala, 36 pag. Lei 3.
Costin St. Stoicescu. - Refacerea economica a Romaniei,
studiu introductiv teoretic, Bucuresti 1919, Edit. Reforms Socialâ, 46
pag. Lei 4.
Raicu lonescu-Pion. - Religia, familia, proprietatea din epoca .
revolutiei franceze, Buctiresti 1919, Edit. Socialistä, 34 pag. 75 bani.
Take lonescu. - Pentru Romania-Mare, discursuri din razboi, .

1915-1917, Bucuresti 1919; Tiparul Lumea Nouli", 165 pag. Lei 10.
Vero, - Scene Bucurestene.scu o prefalii de Radu D. Rosen(
si ilustrafiuni de Vermont, Bucuresti 1919, editura autorulni, 78 pagini
Lei 6.
Leon Geller-lasi. - Problemele vremii, conferinf5 finutrt la cer-
cul de studii sociale, Bucuresti, Edit. Socialist& 44 pag. Lei 1.25.
George Carr. - Tainele lor, nuvele, Bucuresti 1919, Edit. Socec, =

190 pag. Lei 5.

(Lista s'a inchelat la 7 Ianuarie).

t$
PWA REDACTIEI
-111111.-

C. Panescu. = Tot idealism, Alex. N. P.- Mulfumim. Evi-

reminiscent/1 platonicianä versi- tam îns traducerile.
fiesta. Lenuta P. Matei. - Copilarii
Sotir Nasse. - Noembrie nu drag*.
are lucruri rele. - D. -Mai pufin bine ca cea
Mugur. - Banalitifi fericit ver-
.
din tâi.
sificate. Canta Doro.- De loc.
Florin Florian.- Prietenul dv. La ritspântii. - Violent ames-
Josef Pienaru nu avea talent. tec de Blaga si Minulescu. Nu .

Costica Petrea.- Tinere, in-

-
e clarificare. .

fain cartea 1
Sylvio. - Facilitate filbzofantii
I
destul de agreabila. Lipseste per-
- A. N. - pentru vol am plôns, sonalitatea.
promite un poet elegiac. Danoriu F. M.- Facilitate si
V. M. - Mulfumim pentru a- imitatie
precieri. O compozifie frumusica. Adrian Corbu.-Inca ciripell.
O sa Tina vremea si pentru mai Dem... - Versificafie accep-
bine. habit&

www.dacoromanica.ro
 imam r,

A APARUT

No. 12
ectura
......
.
....... .
pentru tofi
, araramon
.
maw g : 1.

MAGAZIN ILUSTRAT CONAR ::

- SUB UIRECTIUNEA D-LUI E. LOV1NESCU

. ;

Sumarul
I. Filmul vietii E. Lovinescu
Unei amfore (poezie) Ion Pillat
Patrula (schitä de rizboiu) . . H. Papadat-Bengescu -

V Usute Hste (poezie) Alexandrina Scar&

Poveste de Critciun (piesä inteun
act) Victor Eftimiu
Cântä turnurile (poezie) . . , Ion San-Cdorgia -

Ca la Galati (schità nnlitafá) . Maiond Oh. Brdesca

Luptele delft Pu Gear, Cornea
Tágazul (nuveli) N. Or. Patricia
Tabla de materie a armful 1919 ***
: .

Aboatineatele se fac la Librarla ALCALIY & Ce.

Lei ...43 pentru un an -
18 ease luni
1

Preiul unveil numiur Lei 3,50

EDITURA ALCALAY
Vial INEEIB

www.dacoromanica.ro '-41
 -
, "

ULTIMA .N go 14 TATE
-44
-44 a .2
in editura 'ALGAL-Ai' a.aparut:

-4- 4
-+E 'Dk Li
, Comedie in frei aqte de L WEBREANU

reprezentându-se ou un sums diosebit la Teatrui Nation

din Cluir'esti *-
-44
-40
-44 latA cateva spicuiri din presa. asup_ra ..Cadrifului, :
- 40
Ai
Daeia.-E o psihologie nous RoMdnimea. - ACjiunea este
In teatrul nostru i d. Rebreanu Vie;. se SUCCede logie; stint
-44
a isbutit z.i dea uneori Ira- desiule scene tari, cart ating
safari sclipitc;are de' amor. perfecjiunea i earl "surprinU
-44 RenWerea Romand.-Dialog
-44 prin sPontaneitate, prim dani-
. -44 vioi, caracterizare precisa a tales priii natural.
- 44
personajeior si - o inlntuive ' Avantul. -'Calitaiea eSen-
-44 strfinsil a acjiunii...
tiara a comediei e c e usoar-,
-44 Ditni9eafa. - Comedia .d-lui Ves(eiti si mai ales spiriluaiii...
Rebreanu e alatuitS in genul
onest i nai?, in infelesul bun Rarnpa. -
..2 D-1 Rebreanu.a
doN;édirmiill spirit. de 'obsér-,
40 al cuvfintului, a comediilor
vatic, adesea irónico-i:ndúlgent,
-40 lui Schoenthan i ,Kadelburg. .

poate 'uneori satiric.

-40
-40 fi redus la o. simplii dar deli- ChenMre a.-Cadrilui a re-
cloas fars pentru unii, si ri- level Insusirile sate de *dra-
dicat pentru attli pfin la un maturg si de iehnician al dia-
adevrirat simbol. logului.
Surpind agreti- Indreptarea. Dialogul, plin
-4* de vervii si lipsit de pretenlii,
, bit elegfint-slefuiteleáforisme,
-40 parhdoxuri si sentinje-cu cari
e desigur partea cea mai con-
-40 e implinata piesa. sistent a piesei...
-44
Epoca.-... Piesa d-lui, Re- [Adevärul. - Bilanlui total
, -- 40
breanu e bun si poate fi ur- este: .dou ore vésele, Mai
mrit
-44
- 44
-40
-44
-44
cu interes.'

Un velum splendid, co coPertn hfeulori LEI,7,50

411
alt preténtie decât de-a amuza.

--40

TTTTTTTITT TT -TT, -rf

Tip. Universals', knell lonescu §-sort, Covaci, 14 - Buouresti

www.dacoromanica.ro