L1044c,ibei,

.ot

WuIHAIL MINESCU .

www.dacoromanica.ro
 gcrieg 714:
a /0 ..AGen-Lwri e WIT

Aat dam cat a Tra,Ce,'

goal°, iikcidi,n,q aid_ de. cayg, crtn.

-41e41
, n 'cc 7, ceccat d e icz 1,/ Therr-e-a--

-wnti ore-477-cm dente A-0eale . ctumi-

g
lara. i/niterw c-ca.4i-cz rnot4 ,r4/46(461,

01/0 ,cc iuqa. /Jti. a' ciA4-c4 f>

a 71u're.4 de ns de 4o sa
ap , a-4d dui-GC de rny4 a cc)

de -etas is-lc ntzrZ

J
t'n cm1 e 212 /

:Da ca" tie" tele e-w n-ta:).

cLe _a_ 77-t/

Vert i t'rz, -44-ter ?it"' reiff cr- D fcc.

c0J de, civd, ceq rna-i n ecirc'z'
www.dacoromanica.ro
ca.ei
 t.

771 Z&T-1---e in e' amen .

txtli eft-tail e ct c.ere-tf c- ',wound-

e IT
at 97/;;..i&C

e-f.firtezt m

ck 612/ netfc

www.dacoromanica.ro
 M. EMINESCU

PROZA si VERSUM
N._

, 4P
www.dacoromanica.roti
www.dacoromanica.ro
 M. EMINESCU.

Proz i Versuri

. .

EDITOR, V. G. MORTUN
IA.$1 1890

www.dacoromanica.ro
 ,

FAT-FRUMOS DIN LACRIMA

www.dacoromanica.ro
 Fat-Frumos din lacrimA
(POVESTE)

in vremea veche, pe cind oameniT, cum sint

YeT a-zi, nu ierau decit in germeniT viitoriuluT, pe
cind Dumnezeu calca inca cu picioarele sale
sfinte pietroasele pustil ale pamintului, vre-
mea veche traea un imparat intunecat si gin-
ditoria ca mieaza-noaptea i avea o imparateasa
tinara si zimbAoare ca miezul luminos al zileT.
- Cinci-zecT de ani de cind imparatul pur.h raz-
boiti c'un vecin al lui. Mur:se vecinul si lasase
de mostenire fiilor i nepotilor ura i vrajba
de singe. Cinci-zecT de anT, i numai impAratul
traea singur, ca un leu imbatrinit, slabit de
lupte i suferin%e, imparat, ce'n vieata lui nu
risese nicT o data, care nu zimbea nici la cin-
tecul nevinovat al copilulul, nicl la surisul plin

www.dacoromanica.ro
 4
de amor al sotiei lui tinere, nici la povestile
batrine i glumete ale ostasilor innalbiti in ba-
lie si neva Se simtea slab, se simtea murind
si n'avea cut sa lese rnostenirea urei lui. Trist
se scuba. din patul imparatesc, de linga impa-
rateasa tinara pat aurit, inse pustiu si nebine-
cuvintat trist mergea in razboiii cu inirna
neirnblinzita, si imparateasa, remasä singura,
plingea cu lacrimi de vaduvie singuratatea let
Parul Tel cel galban ca aurul cel mai frumos
cadea pe 'Miff Tel albi si rotunzisi din ochii
Tel albastri i marl curgeau siroae de marga'ri-
tare apoase ,pe o fata mai alba ca argintul
crinului. Lungi cearcane vinete se trageau im-
prejurul ochilor, si vine albastre se trageau pe
fata Tel alba ca o marmura vie.

Sculata din patul Tel, 'lea se arunch pe trep-

tele.de pieatra ale unei bolte in zid, in care ve-
ghea, de asupra unel candele fumeginde, icoana
. imbracata in argint a maicei durerilor. indu-
plecata de rugaciunile imparatesei ingenunchia-
te, pleoapele icoanel reci se urnezira i o lacrima
curse din ochiul cel negru al mamei lui Dum-
,ne;eu. imparAteasa se ridica in toata mareata

www.dacoromanica.ro
 5 7-
lel statura, atinse cu buza Tel seaca lacrima cea
rece si o supse in adincul sufletului sill'. Din
momentul acela iea purcese ingreunata.

Treca o luna, trecura doua, trecura noua si

imparateasa faca un fecior alb ca spuma lap-
telui, cu parul b1aiü ca razele lunet imparatul
surise, soarele surise si lel in infocata lui im-
paratie chiar stata pe loc, inch trel zile n'a fost
noapte, ci numal senin si veselie, vinul cur-
gea- din both' sparte si chiotele despicau bolta
ceriului.
Si-Y puse mama numele : Fat-Frumos din la-
crimà.
. Si cresca si se faca mare ca braziT codrilor.
Crestea intr'o lana cit alii intr'un an.
Cind Iera destul de mare, puse sa-T faca un
buzdugan de fier, 11 arunca in sus de &spied
bolta ceriulut 11 prinse pe degetul cel mic si
buzduganul se rupse in doua. Atunci puse sa-1
faca altul mai greu 11 arunca in sus aproape
de palatul de norl al lune; cazind din norl nu
se rupse de degetul voiniculut
Atunci Fat-Frumos i lu ziva buna de la
parintt ca s. se duck sa se bath' Tel singur cu

www.dacoromanica.ro
 6

ostile imparatului, ce-1 dusmanea pe tata-sau.

Puse pe trupul sau imparatesc haine de pa-
storiti, camesa de borangic, less ra in lacrimele
mamei sale, minded palarie cu flori, cu cordele
si cu margele rupte de la giturile fetelor de
imparati, IY puse 'n briul verde un fluer de
dome si altul de bore si cind Tera soarele de
doua sulite pe ceriti, a plecat in lumea larga
si'n toiul lui de voinic.
Pe drum horea si doinea, Tear buzduganul,
si-1 arunch sä spintece nourif de cadea departe
tot cale de-o zi. Vane si muntii se uimeau au-
zindu-I cintecele, apele 'sl ridicau valurile mai
sus ca sk--1 asculte, izvoarele Ii turburau adin-
cul, ca sa-si azvirle afara undele lor, pentru ca
fie-care din unde sn-I auda, fie-care din Tele sY
poata cinth ca dinsul cind vor sopti \Tailor si
florilor.
Riurile ce cioraeau mai in jos de briele me-
lancolicelor stince, invatau de la pastoriul im-
parat doina iubirilor, Year vulturii ce stau amu-
titi pe crestetele seci si sure a stincelor nalte,
invatau de la Tel tipetul cel plins al jalei.
Steteau toate uimite pe cind trecea pasto-
rasul imparat, doinind i horind ; ochir cel ne-

www.dacoromanica.ro
 7

gri al fetelor se umpleau de lacrimi de dor;

si'n piepturile pastorilor tineri, rezimati c'un cot
dek) stinca si c'o mina pe bitt, ncoltea un dor
ma adinc, mai intunecos, mai maredorul voi-
niciel!
Toate steteau n loc, numai Fat-Frumos mer-
gea mereu, urmarind cu cintecul dorul inimei
lut si cu ochir buzduganul, ce sclipea prin nori
si prin aer ca un vultur de otel, ca o stea na-
zdravana.

and l'er5.'nspre sara ziler a treia, buzduganul

cazind, se izbl de o poarta de arama, i Path
un vuet puternic si lung. Poarta iera sfäramatti.
si voinicul intra. Luna resarise di'ntre mun0
se oglindea intr'un lac mare si limpede, ca se-
ninul ceriula in fundul luT, se vedea sclipind,
de limpede ce Tera, un nisip de aur ; Year in mij-
locul luT, pe o insula de smarand incunjurat de
un cring de arbori verzi i stufosi, se ridick un
mindru palat de o marmura ca laptele, luoie
si alba, atit de lucie, incit n ziduri resfringea
ca'nteo oglinda de argint: dumbrava si lunca
lac si termuri. 0 luntre aurità veghea pe un-
dele limpezi ale lacului linga poarta ; si'n ae-

www.dacoromanica.ro
 8

rul cel curat al sere tremurau din palat cin-

tece mindre i senine. Fat-Frumos se sul in
luntre i vislind, ajunse pana la scarile de mar-
mura ale palatului. Patruns acolo, Tel vazii in
boltele scarilor candelabre cu sute de brave,
O'n fie-care brat ardea cite o stea de foc. Pa-
trunse in salsa. Sala iera nalta sustinuta de stilpi
0 de arcuri, toate de aur, Year in mijlocul lei
stetea o mindra masa, acoperita cu alb, talge-
rele toate sapate din cite-un singur margaritariti
mare; Year boierii ce §edeau la masa in haine
aurite, pe scaune de catifea roie, reran frurno§i
ca zilele tineretei i voio§I ca horele. Dar mai
ales unul din Ter, cu fruntea'ntr'un cere de aur,
batut cu diamante, i cu hainele stralucite iera,
frumos ca luna unel nopti de vara. Dar mai
mindru iera Fat-Frumos.
Bine-al venit, Fat-Frumos ! zise'mpara-
tul am auzit de tine, da de vazut nu te-am
;

vazut.
Bine te-am gasit,-imparate, de§i ma tem
ca nu te-oiti lash cu bine, pentru ca am venit
sa ne luptam greu, C destul al viclenit asupra
tatalui mien.
Ba n'am viclenit asupra tatalui tau, ci tot-

www.dacoromanica.ro
 9

de-auna m'am luptat iu lupta dreapta. Dar cu

tine nu m'oirt bate. Ci mai bine 66 spune lau-
tarilor se zica si cuparilor sit implä cupele cu
vin i-ctna lega fratie de cruce pe cit om fi qi
om trai.
*i se sarutara feciorii de 'mparati in urarile
boierilor, i baura §i se sfatuira.
Zise imparatul lul Fat-Frumos : De cine 'n
lume te terni tu mai mult ?
De nime 'n lumea asta, afara de Dumne-
zeu. Dar tu?
: Ieu rear de nime, afara numai de Duntne-
zeu i de mama padurilor. 0 baba batrina si
urita, care imbla prin imparatiea mea de mina
cu furtuna. Pe unde trece Yea, fata pamintului
se usuca, satele se rasipesc, tirgurile cad na-
ruite. Mers-am ieu aSupra Tel cu bane, dar
n'am ispravit nemica. Ca sIt nu-mi pr'apädeasct .

toata imparatiea, am foSt silit sa stau la'nvo:ala

cu Yea i sa-T dau ca bir tot al zecelea din co-
piii supu§ilor miei. *i! a-zi vine ca sa-g Tee
birul.
Cind sunit mieaza-noaptea fetele mesen.lor .

se posomorira; cad pe mieaza-noapte calare cu

aripi Vintoase, cu fata zbircita ca o stinca pu- .

www.dacoromanica.ro
 10

hava. i scobita de pare, c'o padure'n loc de

par, urlà prin aerul cernit mama padurilor cea
nebuna. OchiT Tel doua nopti turburi, gura Tel
un hau cascat, druid Tel siruti de pietre de
mori.
! Cum venea vuind, Fat-Fruinos o apuca de
mijloc si o trinti cu toata puterea intr'o piva
mare de pieatra; peste pita pravall o bucata de
stinca, pe care-o lega din toate partile cu septe
lanturi de fier. inauntru baba suerà Si se zmul-
gea ca vintul inchis dar nu-T folosea nemica.
Veni Teal- la ospat; dnd prin boltile fereste-
lor la lumina lunet vazura doua dealuri lungi
de apa. Ce lerà ? Mama padurilor, neputind sä
ieasa, trecea peste apa cu piva cu tot si-T brazda
fata in doua dealuri. Si fugea mereu, o stinca
de pieatra indracita, rupindu-si cale prin pa-
duri,..b7azdind pamintul cu dira lunga, pana ce
se fac:i nevazuta in departarea .noptet.
Fat-Frumos ospata ce ospata, dar apot lu.
Indu-sT buzduganul de-a umar, merse mereu pe
dira trasa de piva, pana ce ajunse lingo casa
frumoasa, alba, care steclea la lumina lunei in
mijlocul coot gradint de fort. Florile terau in
straturi verzi i luminau albastre, rosie-inchise

www.dacoromanica.ro
si albe, rear pi'ntre tele roeau fluturi u§ori, ca
sclipitoare stele de aur. Miras, lumina §i un
cintec nesfirsit, incet, dulce iesirid din roirea
fluturilor si a albinelor, imbatau gradina i casa.
Linga pr;spa steteau doua butii cu apa, rear
pe prispa torcea o fata frumoasa. Haina ter al-
ba i lunga parea un nor de raze i umbre,
rear parul Tel de aur iera irnpletit in cozi lasate
pe spate, pe cind o cununa de margantarele
feria a§ezata pe fruntea Tel neteda. Luminata de
razele lune, Tea parea muiata inteun aer de aur.
Degetele Tel ca din ceara alba torceau ante()
furca de aur si di'ntr'un fuior de o lina ca ar-
gintul torcea un fir de o matasa alba, subtire,
striducita, ce semanh mai mult a o vie raza de
luna, ce cutreera aerul, decit a fir tort.
La zgomotul usor al pasilor lui Fat-Frumos,
fata'si rid.ca ochit albastri ca undele lacului.
Bine-al venit Fat-Frumos, zise Tea cu ochii
limpezi i pe jumatate inchiT cit Ye_ de mult
de cind te-am visat. Pe cind degetele mele
torceau un fir gindurile mele torceau un vis,
un vis frumos, in care ieu ma rubeam cu tine;
Fat-Frumos din fuior de argint torceam i re-
ram sa-0 es o haina urzita in descintece, ba-

www.dacoromanica.ro
 -12 -
tuta'n fericire; s'o porti... s te Yubesti cu Mine.
Din tortul mieu ti-aSI face o haina, din zilele
mele o vieata plina de dezmierdarl.
. Ast-feliti cum privea umilitb.' la lel, fusul if
script din mina, i furca cazii alaturi cu Yea. Iea
se scula si ca rusinata de cele ce zisese, mi-
nele Tel spinzurau in jos ca la un copil vinovat,
si ochii Tel cel mail se plecara. Iel se apro-
pie de rea, c'o mina II cuprinse mijlocul, Year cu
ceealalta 11 dezmierda incet fruntea i parul,
i-1 soptl: Ce frumoasa testi tu,- ce. draga'mY-
Testi! A cui Testi tu, fata mea ?"-
A mamei padurilor respunse Yea suspi-
nind m. ve; Yubi. tu acuma, cind §til' a cut
sint ? Iea incunjiira cu amindoua bratele Tel
goale grumazul lul, i se uitä lung la tel, in
ochil lur.
Ce-rni pasta a cui Testi
. zise Tel destul
ca te rubesc. .

--Daca. ma iubestl, .sa fugim atuncia zise

Yea lipindu-se mai tare de pieptul lur daca
te-ar gasi mama, Yea te-ar omori, si dac'ai murl
tu, Yeu asi nebuni orl asi muri si Yeu.
N'aibi frica, zise Tel zimbind si desfacindu-
se din bratele el. Unde-i muma-ta ?

www.dacoromanica.ro
 - 13 -
De cind a venit se zbuciuma, in piva in
care-at incuiat'o tu, i roade cu coltii la lantu-
rile, ce-o inchid.
Ce-mi pasa, zise Tel rapezindu-se s vada
unde4.
Fat-Frumos, zise fatasi doua lacrimi
marl stralucira in ochii id nu te duce -Inca.
Sà te invat Yeu ce s facem ca s invingi tu pe
mama. Vezi tu butile aste doug. ?. Una-i cu apa,
alta cu putere. Sa le mutam una'n locul alteia.
Mama, cind se lupta cu vrajmasii lei, striga
cind oboseste : StaY, s. mai bern cite-o leaca
de apa!" Apot Yea bea putere in vreme ce du-
smanul iel numai apa. De-aceea noI le mutarn
din loc, Yea nu va sti i va bea numai apa in
vrernea lupter cu tine. Precurn au zis, asa au
si facut.
Iel se rapezi dupa casa. -Ce fact baba?" stri-
ga iel.
Baba de venin se zrnulse odata din- pian
sus si rupse lanturile, lungindu-se slaba si mare
pana'n hori.
A ! bine ca mi-ai venit Fat-frumos zise
tea, facindu-se rear scurta tea acum hal* la
lupta,-- acü orn vedea cine-Y mai tare.

www.dacoromanica.ro
 14

Hai! zise Fat-Frumos.

Baba'l apuca de mijloc, se lungl rapezindu-
se cu iel pana'n nori, apoi 11 izbl de pamint
$i-1 baga in erina pana'n glezne.
Fat-Frurnos o izbl pe Yea i o baga 'n pa-
mint pana-in genunchi.
Star, st mai bern apa zise mama pa-
durilor ostenita.
Statura si se resuflara. Baba bail apa, Fat-
.Frumos bäi putere, si-un fella de foc nestins
ii cutreera cu foil de recoare toti muschii si
toate vinele 1u cele slabite.
C'o putere indoita, cu brate de fier o zmunci
pe baba de mijloc si-o baga'n pamint pana'n
git. Apo! o izbi cu buzduganul in cap $i-i ra.
(rsii)1 creerii. Ceriul incarunti de nouri, vintul
incepii a geme rece si a scutura casa cea mica
in toate incheeturile capriorilor Tel. Serpi rosii
rupeau trasnind poala neagra a norilor, apele
pareau ca latra, numai tunetul cinta adinc, ca
un proroc al pierzarei. Prin acel intunerec des
si nepatruns, Fat-Frumos vedea albind o um-
bra de argint, cu par de aur despletit, rata-
cind, cu manile ridicate si palida. Iel se apro-
pie de Yea si-o cuprinse cu bratele lui. lea caza

www.dacoromanica.ro
 15 -
ca moarta de groaza pe pieptul lui, si minile
Tel' reef s'ascunsera'n sinul lui. Ca sa se tre
zeasca, Tel II saruta ochii. Nora se rupeau bu-
cats,' pe ceriti luna rosie ca focul se ivea prin
sparturile lor rasip;te ; Tear pe sinul lui n't-
Frumos vedea cum infloreau douà stele alba-
stre, limpezl i uimite ochii miresel la lel
o 1u. pe brate i Incepü s. fuga cu Tea prin
furtuna. lemst culcase capul in sinul lui si 'A-
rea Ca adormise. Ajuns linga gradina irnpara-
tulta, Tel o puse'n luntre, ducind'o ca'ntr'un lea-
gan peste lac, zmulse learba, fin cu miros si
6
florI din gradina §i-I cladi un pat, in care-o a-
§eza ca'ntr'un cuib.
Soarele leind din resarit privea la Tel cu drag.
Hainele Tel umede de ploae se lipise de mem-
brele duld i rot unde, fata Tel' de-o paloare
umeda ca ceara cea alba, minele mid i unite
pe piept, parul despletit i resfirat pe fin, o-
chit marT, inchiT si adinciti in frunte, ast-feliti
Tea Tera frumoasa, dar parea moarta. Pe acea
frunte neteda si alba, Fat-Frumos presura ci-
te-va flori albastre, apoi ezü alauri cu Tea
i'ricepisi a doinl incet. Ceriul limpede o ma-
re, soarele o fatA de foc, lerburile inprospata-

www.dacoromanica.ro
 16

te, mirosul cel umed al florilor inviosate o fa-

ceati se doarma mult si lin, insotita in calea
visurilor Tel de glasul cel plias al fluerului.
Cind Yera. soarele 'n amiea-zi firea tacea; si
Fat-Frumos asculta linistita Tel resu flare calda si
umeda. incet se pleca la obrazul Tel si-o sä-
ruta. Atund Yea deschise ochif inca plini. de
visuri, si'ntinzindu-se somnoroasa zise incet si
zimbind : Tu aid Testi ?
Ba nu sint aid, nu vezi ca nu sint aid ?
zise Tel mai lacremind de fericire. Cum se-
dea Tel linga tea, leap intinse un brat si't cu-
cuprinse mijlocul.
Hai scoala, zise Tel dezmierdind'o re .ziva
'namieaza-rnare. Iea se sculIt, I.T netezi parul
de pe frunte si-1 dete pe spate, Tel if cuprinse
mijlocul Yea-Y incunjura grumazul si ast-
feliti trecura pri'ntre straturile de fort si in- 7'.
trara in palatul de marmura al imparatuluf.
lel o duse la imparatul si 1-6 areta spuin-
du-i ciii mireasa lui. imparatul zimbI, apol 11
lua de mina pe Fat-Frumos, ca i cind ar fi
vrut sa4 spue ce-va in taina si-1 trase la o fe-
reastra mare, pe care vedea lacul cel intins.
Ci tel nu-Y spuse nemica, ti numai se uita ui-

www.dacoromanica.ro
 17 -
mit pe luciul laculul i ochil i se umplura de
lacrimi. 0 lebada ii innaltase aripele ca pe ni-
ste pinze de argint si cu capul cufundat in a-
pa sfasiea fata. senina a lacului.
Nine, imparate ? zise -
Fat-Frumos
de ce?
Fat-Frumos, zise imparatul binele ce
mi l'aI facut mie, nu ti-1 pot platl nici cu lu-
mina ochilor, on cit de scumpa mi-ar fi, i cu
toate astea yin sa-ti cer si maY mult.
Ce imparate ?
Vezi tu lebada ceea indragita de unde ?
tinar fiind, asi trebui sà fiu indragit de vieata,
si cu toate astea de cite ori am vrut sa-mi
fac sama. Iubesc o fata frumoasa cu ochii gin-
ditorY, dulce ca visele mare fata Genarului,
om mindru si selbatec ce'sY petrece vieata vi-
nind pri'n paduri bätrine. 0, cit Ye de aspru
Yel, cit Ye de frumoasä fata lui ! Orr ce incer-
care de-a o rapi a fost &motif. Incearca-te tu!
Ar fi stat Fat-Frumos locului, dar scumpa-Y
Yera fratita de cruce, ca ori-carui voinic, mai
scumpa decit zilele, mai scumpa decit mireasa.
Imparate prea luminate, din cite noroace
ai avut, unul a fost mai mare decit toate : a-
2

www.dacoromanica.ro
 IS

cela c Fat-Frumos ti-I frate de cruce. Hal ca

m. duc Ieu, sa rapesc pe fata Genarului.
SiiT lua cai agerl, cal cu suflet de vint Fat-
Frumos, si l'era sa' plece. Atunci mireasa lui
Ileana o chiema. 11 zise incet la ureche,
sarutindu-1 cu duke : Nu uita Fat-Frumos, c.
pe cit vei fi tu departe, Ieu oiU tot plinge."
Iel se uita cu mila la lea, o mingaea dar
apoi desfacindu-se de imbrátoserile tel se a-
vinta pe seaua calului i pleca in lume.
Trecea prin codri pustil, prin munti cu frun-
tea ninsa, i cind resarea di'ntre send' batrine
luna cea paha ca fata unel fete moarte, a-
tunci vedea din cind in cind cite-o streanta
urieasa atirnata de ceriti, ce incunjura cu poa-
lele Tel virful vre-unui munte o *noapte sfir-
ticata, un trecut in ruina, un castel numai pie-
tre i ziduri sparte.
Cind se lumina de ziva, Fat-Frumos vede
c. sirul muntilor d intr'o mare verde si in-
tinsa, ce traeste in mil' de valuri senine, stra-
lucite, cari treera ariea mare incet i inelodios,
pana unde ochiul se pierde in albastrul ceriu-
lul si in verdele marei. In capatul sirului de
munti, drept asupra marei se oglindea in fun-

www.dacoromanica.ro
 19 -
dul id o mareata stinca de granit, din care
resat-ea ca un cuib alb o cetate frumoasa, care
de alba ce Yera, parea poleita cu argint. Din
zidtrile arcate resareau ferestre stralucite, Year
di'ntr'o fereastra desch:sa se zarea pri'ntre oale
de foil' un cap de fata oaches si visatoriti,
ca o noapte de vara. Iera fata Genarului.
Bine-al venit Fat-Frumos zise Yea, sa- .

rind de la fereastra i deschizind portile ma-

retului castel, unde Yea locuea singura ca un
geniu inteun pustiiü asta noapte mi se pa-
rea ca vorbesc c'o stea, si steaua mi-a spus,
ca vir din partea imparatului ce ma iubeste.
In sala cea mare a castelulut in cenusa ye-
trei veghea un motan cu septe capete, care
cind urla di'ntr'un cap s'auzea cale de-o zi, Year
cind urla din cite septe, s'auzea cale dc septe
zile.
Genarul pierdut in selbatecele sale vinatori
se departase cale de-o zi.
Fat-Frumos lua fata'n brate i punind'o pe
cal zburau amindoi pri'n pustiiul lungului ma-
re ca doted abiea vazute inchiegarl ale vazdu-
hula
. Dar Genarul, om nalt i puternic, avea un

www.dacoromanica.ro
 20

cal nazdravan cu doua'. inimi. Motanul din ca-

stel mieuna' di'ntr'un cap, Year calul lui
necheza cu voacea lui de bronz.
Ce Ye ? ti ntreba Genarul pe calul na-
zdravan ti s'a urit cu binele ?
Nu mi s'a urit mie cu binele, ci de tine-i
reu. Fat-Frumos ti-a furat fata.
Trebue sa ne grabim mult ca s'a4 ajun-
gem ?
S ne grabim si nu prea, pentru ca-i pu-
tern ajunge.Genarul incaleca i zbura ca spai-
ma cea baring in urma fugitilor. In curind it
si ajunse. SA se batá cu iel Fat-Frumos nu
putea, pentru ca Genarul tera crestin si puterea
lui nu iera in duhurile intunerecului, ci n Dum-
nezeu.
Fat-Frumos, zise Genarul mult Yesti
frumos i mi-e mila de tine. De asta-data nu-ti
fac nemica, dar de alta-data... tine minte ! Si
fata alaturi cu iel, pieri in vint, ca si
cind nu mai fusese.
Dar Fat-Frumos tera voinic i tiea drumul
innapol. Iel se reintoarse i gäsi pe fata Year
singura, inse mai paha' si mai plinsa Yea pa-
rea i mai frumoasà. Genarul tera dus Year la

www.dacoromanica.ro
 - 21 - .

vinatoare cale de doua zile. Fat-Frumos lua

alti cal din chiar grajdiul Genarului.
Asa-data plecara noaptea. Tel fugeau cum
fug razele lune peste adincele valuri ale ma-
rei, fugeau pri'n noaptea pustie i rece ca doua
visuri drag!' ; ci pri'n fuga lor auzeau mieautele
lungi i indoite ale motanului din vatra caste-
lului. Apoi li se parii ca nu mai pot merge,
asemene celor ce vor sa fuga in vis i cu tdate
acestea nu pot. Apoi un nor de colb ii cuprin-
se, caci Genarul venea in fuga calului de ru-
pea pamintul.
Fata lui lera infricosata, privirea crunta. Fa-
ra de-a zice o vorba, Tel apuca pe Fat-Frumos
si-1 azvirli in nourii cel negri i plini de fur-
tuna al' ceriului. Apoi disparii cu fata cu tot.
Fat-Frumos ars de fulgere nu cazii din
Tel de cit o mina de cenusa in nisipul cel fier-
binte si sec al pustiiului. Dar din cenusa lui
se fad' un izvor limpede ce curgea pe un ni-
sip de diamant ; pe linga Tel arbori nalti, verzi,
stufosi respindeau o umbra recorita si mirosi-
toare. Daca cine-va ar fi priceput glasul izvo-
rulut ar fi inteles ca jelea inteo lunga doina
pe Ileana, imparateasa cea balae a lui Fat-

www.dacoromanica.ro
 -22-
Prumos. Dar cine se inteleaga glasul izvoru-
lui intr'un pustiiü, unde pang atunci nu cal-
case picior de om?
Dar pe vremea aceea Domnul imbla Inca pe
pamint. intr'o zi se vedeau doi oameni calà-
torind pri'n pustiiü. Hainele i fata unuia stra-
lucea ca alba lumina a soarelui; celalalt, mai
umilit, nu parea decit umbra celui luminat. Ie-
rau Domnul si St. Petrea. Picioarele lor infier-
bintate de nisipul pustiiului calcara atuncia in
recoarele i limpedele pirau ce curgea din izvor.
Pri'n cursul ape cu gleznele lor sfasieau va-
lurile pana la umbritul lor izvor. Acolo Dom-
nul bail din apa, si-si spala fata sa cewastinta
qi luminata si minele sale facatoare de minuni.
Apoi sezurä amindoi in umbra, Domnul, cuge-
tind la tatal sau din ceriii, si St. Petrea ascul-
tind pe cugete doina izvorului plingàtoriü. Cind
se sculara spre a merge mai departe, zise St.
Petrea: Doamne, fá ca acest izvor sa fie, ce-a
fost mai innainte." Amin !" zise Domnul
ridicind mina sa cea sfinta, dupà care apoi se
departara in spre mare Lira a mai privi innapoi.
Ca pri'n farmec pieri izvorul si copacii si
Fat-Frumos trezit ca antr'un somn lung se

www.dacoromanica.ro
 23

uita imprejur. Atund vAzii chipul cel luminat

al Domnului, ce mergea pe valurile mare, cari
se plecau innaintea lui, intocmar ca pe uscat;
si pe St. Petrea, care mergind in urma lui si
invins de firea lur cea omeneasca se uith in-
napoia sa si-r facea lui Fat-Frumos din cap.
Fat-Frumos if urmarl cu ochir pang ce chipul
lur St. Petrea se rasipl in departare, si nu se ye-
dea de cit chipul stralucit al Domnulur aruncind
o dunga de lumina pe luciul aper, ast-feliii in-.
cit daca soarele n'ar fi fost in amieaza, al fi
crezut ca soarele apune ! Iel intelese minu-
nea invieril sale si ingenunche inspre apusul
ace10.-soare dumnezeesc.
Dar apol iT aduse aminte ca fagaduise a
rapl pe fata Genarulul, i ceea ce fagadueste
voinicul a nevoie o lasa nefacuta.
Deci se porni si in spre sara ajunse la ca-
stelul Genarului ce stralucea in intunerecul se-
rer ca o urieasa umbra. Iel intra in casa... fata
Genarului plingea. Dar cind 11 vazii, fata Tel
se 'nsenina, cum se 'nsenina o unda de o raz'a.
lel if povestl, cum inviese, atund rea-i zise :
De rapit nu ma poti rapl pana ce nu-I avea
un cal asemene cu acela ce-1 are tatal mieu,

www.dacoromanica.ro
 = 24 -
pentru c'acela are doua inimi; dar Yeti am sa-1
intreb in asta sara de unde-§1 are calul, ca sa
poti i tu sä capeti unul ca acela. Pana atunci
inse, pentru ca sa nu te afle tatal mieu, Yea
te voiti preface intr'o &are.' Iel ezü pe un
scaun, rear lea soptl o vraja dulce, si cum 11
saruta pe frunte, Tel se prefacU inteo floare ro-
ie Inchisa ca visina coapta. Iea'l puse intre
florile din fereasta §i cinta de veselie, de re-
suna castelul tatalui lei.
Atund intra i Genarul.
Vesela fata mea ? i de ce esti vesela ?
intreba iel.
Pentru ca nu mai leste Fat-Frumos, ca sä
ma rapeasca, respunse Yea rizind.
Se pusera la dna.
Tata intreba fata de unde aT calul
D-tale, cu care imbli la vinat ?
La ce-ti trebue s'o Stii? zise Tel incrun-
tind sprincenele.
Stir prea binerespunse fata,ca nu vreau
ca s'o stiu, de dt numai l'ea-a§a ca s'o stiu pen-
tru c'acu nu mai ie Fat-Frumos sa ma rapeasca.
Stir tu, ca nu ma inpotrivesc tie nici o-
data zise Genarul.

www.dacoromanica.ro
 - 25 -
Departe de-aicea linga mare, sede o baba
care are septe Yepe. Iea tine camera, can sa' i
le pazeasca un an, (cu toate ca anul Ye nu Ye
de cit de trel zile) i daca cine-va i le pazeste
bine, Yea-I pune sa-si aleaga drept resplata un
minz, Year de nu, il omoara si-'1 pune capul in-
tr'un par. Chiar inse daca pazeste cine-va bine
Yepele, totulY Yea-I vicleneste pe om, cad scoate
inimele din caiI toti 0 le pune intr'unul singur,
in cit cel ce-a pazit, alege maY in totdeauna un
cal fara inima, care-Y mai reu decit unul de
rind... IqtY multamita, fata mea ?
Multamita respunse Yea zimbind.
Tot o 'data inse Genarul ii arunca in fata o
batista rosie, u0m.ra, mirositoare. Fata se uitá
mult in ochii tatalul sat', ca un om care se
de0eapt a. di'ntr'un vis, de care nu-§Y poate a-
duce a minte. Iea uitase tot ce-i spusese tata-
sau. Inse floarea din fereastra veghea pri'ntre
frunzele YeY, ca o stea rosie pri'n incretiturile
until' nor.
A doua zi Genarul pleca Yeara-0 des demi-
neata la vinatoare.
Fata saruta murmurind floarea rosie si Fat-
Frumos nascii ca din nemica innaintea id.

www.dacoromanica.ro
 - - 26

Tot, tiT ce-va ? o intreba lel.

Nu stiu nemica zise lea trista si Ou-
nind dosul miner pe fruntea Tel am uitat
tot.
. Inse ieu am auzit tot zise iel. Remil
cu bine, fata mea ; in curind ne vom vedea iear.
Iel incaleca pe un cal si disparii in pustiiuri.
In arsita cea dogoritoare a zilei vazii aproape
de padure un tintariti zvircolindu-se in nisipul
cel fierbinte. Fat-Frumos zise tintariul Tea-
ma de ma du pana'n padure, cIt ti-oiti prinde
si ieu bine. Sint imparatul tintarilor. Fat-
Frumos il duse Warta in padurea, pri'n care ie-
ra. s. treaca.
Iesind din padure trecii rear pri'n pustiiti
de-a lungul marei si vazii un rac atit de ars
de soare, in cit nu mai avea nici putere sa se
mai intoarca innapoi... Fat-Frumos zise Tel
arunca-ma'n mare, ca i.oiü prinde i ieu bine.
Sint imparatul racilor! Fat-Frumos 11 arunca
in mare sill' urma calea.
Cind in spre sara ajunse la un bordeiti urit
si acoperit cu gunoiti de cal. Imprejur gard
nu iera, ci numai niste lungi eruse ascutite,
din cari sese aveau fie-care'n virf cite un cap,

www.dacoromanica.ro
 - 27 -
rear al septele fara, se clatinà mereu in vint
si zicea : cap ! cap! cap ! cap !
Pe prispa o baba batrina si zbircita, culcata
pe un cojoc vechiii sta cu capul Te sur ca ce-
nusa in poalele unei roabe tinere si frumoase,
care-I cauta in cap.

Bine v'am gasit, zise Fat-Frumos.

Bine-af venit flecaule, zise baba sculin-

du-se. Ce-al venit ? Ce cauti ? Vrei sa-mi pasti
Iepele poate.
Da.
Iepele mele pasc numai noaptea... Uit'te,
chiar de-acu poti sä pornesti cu 'fele la pa-
scut... Fata hai ! Iea da tu flecaului de mincatul
ce i-am Mein reu i porneste-I.

Alaturi cu bordeiul ierà sub pamint o piv-

nita. Iel infra in Yea, si acolo vazii septe Iepe
negre stralucite, septe nopti, cari de cind
!bran nu zarise Inca lumina soarelut Iele ne-
chezau i bateau din picioare.

Nemincat toata 2iva, Tel cina ce-i daduse

www.dacoromanica.ro
 - 28
baba, si-apoi incalecind pe una din lepe, mina
pe celelalte in aerul intunecos i recoare al
noptei. Dar incet, incet simti cum se strecoara
un somn de plumb pri'n toate vinele lui, ochil
i se painjenira i lel caza ca mort n learba
pajistei. Iel se trezi pe cind mijea de ziva.
and colo iepele nicaieri. Iel 41 credea ca-
pul pus in teapa, cind vede iesind di'ntr'o pa-
dure 'n departare cele septe iepe alungate de
un mitt nemargenit de tintari i un glas subtire'i
zise : Mi-al facut un bine, ti l'am facut i ieu.
and se intoarSe cu caii, baba incepii se tur-
be, sa rastoarne casa cu susu 'n jos si sa bata
fata, care nu iera de villa'.

Ce al mama ? intreba Fat-Frumos.

Nemica zise Tea mi-a venit i mie toa-

ne. Asupra ta n'am nemica... sint foarte mul-
tamita. Apol intrind in grajditi, incepu sIt bata
caii, tipind : Ascundeti-va mai bine, bata-
v'ar mama lui Dumnezeu, ca sa nu va mai gl-
sasca, uciga-1 crucea i minince-1 moartea V

A. doua zi porni cu calf, dar Tear cazii jos

www.dacoromanica.ro
 - 29 -
si dorml prima ce mijea de ziva. Desperat iera
sa Yee lumea'n cap cind de o data vede resa-
. rind din fundul marel cei septe calf =watt'
de-o multime de rad. Mi-al facut un bine
zise un glas ti l'am facut si Yeti. Ierà impa-
ratul racilor. Iel mina caii 'n spre cask si
vede Year o priveliste ca'n ziva trecuta. .

Inse in cursul zilei roaba babel' s'apropie de

Yel si4 zise incet stringindu-1 de mina: Ieu
stiu, cà tu YestY Fat-Frumos. SA nu mal ma-
nind din bucatele, ce-ti fierbe baba, pentru
ca-s Dante cu somnoroasa... Ti-oiti face 'feu
alt-feliti de bucate.`

Fata intr'ascuns l facii merinde, si'n spre

sara cind Yerà sa plece cu caii, 1i simtl ca pri'n
minune capul treaz. Spre miezul noptel se'n-
toarse a cask mina call in grajditi, ii 'Maui& si
intra in odae. Pe vatra cuptioriului in cenusa
mal licureau citi-va carbunl. Baba sta intinsa
pe laita i intepenita ca moarta. Tel gindl c'a
murit si-o scutura. Iea Yerà ca trunchiul si nu
se misch de loc. Tel trezi fata ce dormea pe
1 cuptioria.

www.dacoromanica.ro
 - 30 -
Uit'te, zise Tel, ti-a murit baba.

As! asta sIt moara! respunse Yea su-

spinind. Adevarat ca acum re ca i moarta.
Acu'i mieaza-noaptea... un somn amortit ii cu-
prinde trupul... dar sufletul Tel cine stie pe la
cite respinteni sta, cine stie pe cite cal a yea-
jilor umbla. Pana ce cinta cucosul Yea suge
inemele celor ce mor off pustieste sufletul ce-
lor nenorocitt. Da, Wick mine ti se'mpline-
ste anul, lea-ma si pe mine cu d-ta, ca
fi de mare folos. Ieu te voiti scaph din multe
primejdif, pe cari ti le &este baba.

Iea scoase din fundul unel IItzi hirbuite si

vechi o cute, o perie i o naframa.

A doua zi de demineata i se implinise lul

Fat-Frumos. Baba trebuea sl1.4 dea unul din
cal si-apoi sa-1 lase sa plece cu Dumnezeti.
1
Pe cind prinzeau, baba lest pana in grajdiii,
scoase inemele din cite-0 sapte cail, spre a le
pune pe toate intr'un tretin slab, caruia-1 pri-
veal pri'n coaste. Fat-Frumos se sulfa. de la
masa si dupa indemnarea babel se duse sa-sI

www.dacoromanica.ro
 31 -
aleagYi calul ce trebuea sa si-1 Yee. Gail eel
tara inerni Yerau de un negru stralucit, tretinul
cel cu inemele sta culcat intr'un colt pe-o mo-
vila de gunoia.
Pe acesta-1 aleg Yee zise Fk-Frumos,
aretind la calul cel slab.

Da cum, Doamne Yearfal-mA, ssa slujesti tu

de geaba ? zise baba cea vicleanA. cum s5,
nu-tI Tel tu dreptul tau? Alege-ti unul din cail
4t1 frumo§Y... oil-care ar fi, ti-1 dau.
Nu, pe acesta-1 voit zise Fat-Fruinos,
tiind la vorba lui.
Baba scirsnl din dinti ca apucata, dar apol
10' strinse moara cea hirbuità de gull, ca sa
.nu Yeast pri'n lea veninul ce-Y rascolea inema
pestrità. HaY, Yea-ti-1 zise 'n sfirsit.

Iel se urca pe cal cu buzduganul de-a umere.

Parea câ fata pustiiului se Yea dept urmele lul
sizbura ca un gind, ca o vijelie pri'ntre vol-
burele de nisip ce se ridicau in urma-i.

inteo padure 11 astepta fata fugita. Iel o ur-

ea pe cal dept. dinsul §i fugea mereu.

www.dacoromanica.ro
 - -32

Noaptea inundase pamintul cu aerul ie cel

negru i recoare.

Ma arde 'n spate zise fata. 'Fat-Fru-

mos se uita innapoi. Di'ntr'o volbura naltt
verde, se vedeau nemiscati. doi ochi de jera
tec, ale caror raze rosii ca focul ars patrun-
deau in rerunchii fete.
Arunca periea zise fata.

Fat-Frumos o asculta. *i de o data 'n ur-

ma-le vazura ca se ridica o padure neagra,
deasa, mare, infiorata de un lung freamat de
frunze si de un urlet flämind de lupi.

innainte striga Fat-Frumos calului, ca-

re zbura asemenea until' demon urmarit de un
blastem pri'n negura noWT. Luna palida tre-
cea pri'n nouri suri ca o fata limpede pri'n mi-
jlocul unor vise turburi si seer.
Fat-Frumos zburh... zbura. necontenit.

M arde 'n spate ! zise fata c'un gemat

apasat, ca i cind s'ar fi silit mult, ca sa nu
spue Inca.

www.dacoromanica.ro
 33

Fat-Frumos se uita, si vazii o bufnita mare

si sura, din care nu straluceau de cit ochii ro-
sit ca doua fulgere lantuite de un nor.

Arunca cutea zise fata. Fat-Frumos o

arunca.

Si de o data se ridica din pamint un colt sur,

drept, neclintit, un urias impietrit ca spaima,
cu capul atingind de noel.

Fat-Frumos vijiea pri'n aier asa de iute, in

cit i se parea ca nu fuge, ci cade din innaltul
ceriului intr'un adinc nevazut.

Ma arde zise fata.

Baba gaurise stinca intr'un loc si trecea pri'n

Yea prefacuta intr'o funie de fum, a care Ca-
pat di'nnainte ardea ca un carbune.

Arunca naframa zise fata. Fat-Frumos

o asculta.

$i de o data vazura in urma-le un luciu in-

3

www.dacoromanica.ro
 34

tins, limpede, adinc, in a carum oglinda balae

se scalda in fund luna de argint si stelele de
foc.

Fat-Frumos auzi o vraja lunga pri'n aier si

se uità pri'n nori. Cale de doua ceasurY pier-
duta in naltul ceriulniplutea incet, incet pri'n
albastrul Osier mieaza-noaptea batrina cu ari-
pele de arama.

Cind baba innoth smintita pe la jumatatea

lacului alb, Fat-Frumos arunca buzduganu 'n
nori i lovl mieaza-noaptea in aripi. Iea cavil
ca plumbul la pamint i croncani jalnic de douä-
spre-zece art.

Luna s'ascunse fntr'un nor si baba cuprinsä

de somnul id de fier se afunda in adincul cel
vrajit i necunoscut al laculul. Iear in mijlo-
cul luf se ridica o iearba lunga i neagra. Ierà
sufletul cel osindit al babel.

Am scapat zise tata.

. Am scapat zise calul cel cu septe inemr.

www.dacoromanica.ro
 35 --
Stapine, adaogi calul tu at izbit mica-
za-noaptea, de a cazut la pamint cu doua cea-
suri innainte de vreme, i eu simt sub picioa-
rele mele rascolindu-se nasipul. Schelete inmor-
mintate de volburele nasipului arzatoriti al pu-
stiilor au sa se scoale, spre a se sul n luna
la benchetele lor. Ie primejdios ca s umbli a-
cuma. Aerul cel inveninat i rece al sufletelor
lor riroarte v'ar putea omorl. Ci mai bine vol
culcati-va,i eu pan atuncia intoarce
la mama, ca sa mai sug inc'o data laptele cel
de vapaie alba a titelor icr, pentru ca sa ni
fac Tear frumos i stralucit.

Fat-Frumos ii ascultà. Se dete jos de pe cal

asternii mantaua pe nasipul Inca fierbinte.

Dar ciudat... ochii fete se'nfundase in cap,

oasele si inclreieturele feet it esise afara, pe-
lita din oache s5. se facuse vinata, mina grea
ca plumbul t i rece ca un sloiti de ghieata.

Ce ti-i? o intreba Fat-Frumos.

Nemica nu mi-i nemica, zise lea cu gla-

www.dacoromanica.ro
 - 36

sul stins.; si se culca in nasip tremurind ca a-

pucatti. Fat-Frumos dada drumu calulur, apor
se culca pe mantaua ce si-o asternuse.

Tel adorml ; cu toate acestea-r parea ca nu

adormise. Pelitele de pe lumina ochiulur i se
rosise. ca focul si pri'n Tel parea cri vede, cum
luna se coborea incet,, spre pamint,
pana ce parea ca o cetate sfinta si argintie,
spinzurata din ceriti, ce tremura stralucità... cu
mil de ferestre trandafirii; si din luna se sco-
borea la pamint un drum imparritesc acoperit
cu prund de argint i batut cu pulbere de
raze.

Iear a. din intinsele pustir se räscoleau din

nasip schelete nalte... cu capete seer de oase...
invMite in lune mantale albe, esute rar din
fire de argint, in cit pri'n mantale see zareau
oasele albite de secaciune. Pe fruntele lor pur-
tau coroane facute din fire de raze si din spin!
auriti si lungi... i inca1eca0 pe schelete de car,
mergeau incet incet... in lune skull... dune
miscatoare de umbre argintii... i urcau drumul
lune; si se pierdeau in palatele inmarmurite a

www.dacoromanica.ro
 37

le cetatei din luna, pri'n a carora feresti se

auzea o muzica lunateca... o muzica de vis.

Atund i se parii c i fata de lingä tel se

ridica incet... cà trupul Yet se rasipea in aier,
de nu remaneau de cit oasele, c inundata de-o
manta argintie, apuca si Yea calea luminoasa
ce ducea in luna. Se ducea in turburea impa-
ratie a umbrelor, de unde venise pe pamint,
momita de vrajele babel.

Apoi pelita ochilor lui se inverzi... se inne-

grl si nu mai vazii nemica.

Cind deschise ochil soarele tera sus de tot.

Fata lipsea i aievea. Dar in pustiiul arid ne-
chezea calul frumos, stralucit, imbatat de lu-
mina auritä a soarelut, pe care Tel acu o ve-
dea pentru 'ntaiea data.
Fat-Frumos se avinta pe tel si'n rastimpul
citor-va ginduri fericite ajunse la castelul in-
coltit al Genarulut

De asta-data Genarul vina departe cale de

*epte zile.

www.dacoromanica.ro
 38

lel o luà pe fata pe cal di'nnaintea lul. Iea-Y

cuprinsese gitul cu bratele Tel 011. ascunsese
capul in sinul lul, pe cind poalele lune ale
hane Tel ale atingeau din zbor nasipul pu-
stiel. Mergeau asa de lute, in cit i se parea,
ca pustiiul i valurile mare fug, Year rel stau
pe loc. Si numar incet se auzea motanul mie-
unind din cite epte capetele.

. Pierdut in paduri Genarul i aude calul ne-

chezind.

Ce re ? ii intreba.

Frit-Frumos i fura fata, respunse ca-

lul nazdravan.

Putea-l'om ajunge? intreba Genarul mi-

rat, pentru c §tiea, ca-I omorise pe Fat-Frumos.

Nu zeu, respunse calul pentru c'a Inca-

lecat pe un frate al mieu, care are .epte inemi,
pe cind ieu n'am de cit doua.

Genarul i infipse pintenii adinc in coastele

www.dacoromanica.ro
 39

calului, care fugea scuturindu-se... ca o vijelie

Cind 11 vazu pe Fat-Frumos in pustii, zise ca-
lului sau : Spune fratine-tau sa-si arunce sta-
pinul in noel i sa vina la mine, ca Foal hranl
cu miez de nuca si Foal adapa cu lapte dulce.`

Calul Genarulur IT necheza fratine-sau, ceea

ce-i spusese dar frate-sau i-o spuse lui Fat-
Frumos :

Zi fratine-tau, zise Fat-Frumos calulur

sau sa-si arunce stapinu 'n norY, si 1'65 hrani
cu jaratec i roil', adaph cu para de foc.

Calul lui Fat-Frumos o necheza asta frati-

ne-sau, i acesta azvirli pe Genarul liana in
noel. Nora ceriulur Inmrmurir i se facura
palat sur i frumos rear din doua gene de
nouri se vedeau doi ochi albastri ca ceriul, ce
rapezeau fulgere lune. Ierau ochii Genaru-
lui ezilat in imparatiea aierulut.

Fat-Frumos domoll pasul calulur, i aseza

pe fata, pe acela al tatane-sau. 0 zi inca si
ajunsera in mindra cetate a imparatuld.

www.dacoromanica.ro
 - 40
- Lumea-1 crezuse mort pe Fat-Frumos, si de
aceea, cind se imprastie faima venire lui,
ua-si muie aierul in lumina de serbatoare i oa-
menii asteptau murmurind la faima venire lui,
cum vueste un Ian de griu la suflarea until
vint.

Dar ce facuse oare in vremea aceea Ileana

imparateasa ? .

Iea, cum plecase Fat-Frumos, s'a inchis in-

tr'o gradina cu nalte zidiuri de fier si acolea
culcindu-se pe pietre red, cu capul pe un bo-
lovan de cremene, plinse intr'o scalda de aur,
asezata lingä Tea, lacrimi curate ca diaman-
tul.

In gradina cu multe straturi, ne-udata si ne

cautatà de nimeni, nascura din pietris sterp din
arsita zilei si din secaciunea noptei fort cu frun-
ze galbene si c'o coloare stins i turbure ca
turburii salt aT mortilor, florile durere.

Ochii itnpätiltesei Ilene, orbiti de plin s, nu

mai vedoau nemica ; de cit i se parea numai,

www.dacoromanica.ro
 41

ca'n luciul bad, plina de lacrimele lei, vedea

1. ca'n vis chipul mireluY Tel iubit. Ci ochii Yet
douà izvoare secate, incetase de-a mai varsa
lacrimi. Cine-o vedea cu parul tel galban si
lung, despletit, si imprastiat ca cretii liner
manta' de aur pe sinul Yet rece cine-ar fi
vazut fata Tel de-o durere muta, sapata pared
cu dalta in trasaturile lei, ar fi gindit ca-I o
inmarmurita zina a undelor, culcata pe un mo?-
mint de prund.

Dar cum auzi vuetul venire lut, fata lei se

Insenina; Yea luä o mina de lacrimi din baie si
stropi gradina. Ca pri'n farmec foile galbene
ale aleelor de arbori si ale straturilor se 'n-
verzira ca smarandul. Florae triste i turbure
se 'nnalbira ca margaritariul cel stralucit, si
din botezul de lacrimi luara numele lacrimioare.

Imparateasa cea oarba si alba umbla incet

pri'n straturi si culese in poale o multime de
lacrimioare, pe cari aped asternindu-le linga
baiea de aur, fad' un pat de flori.

Atunci intra Fat-Frumos.

www.dacoromanica.ro
 42

Iea s'arunck la gitul lur, irise amutita de bu-

curie, Tea nu putii de cit se indrepte asuprk-i
ochii ski stinsi i orbt, cu cari ar fi vrut sa-1
soarba in sufletul ter. Apoi Tea il luk de mink
si-r area baiea de lacrimi.

Luna limpede inflorea ca o fata de aur pe

seninul cel adinc al ceriului. in aierul noptel
Fat-Frumos ii spalk fata in baiea de lacrimi,
apoi invglindu-se in mantaua, ce i-o tesuse din
raze de lunk, se culca s doarma in patul de
flori. Imparateasa se culca si Tea line', Tel si
visa in vis, ca maica Domnulut desprinsese
din ceriti doua vinete stele ale demineter si i
le asezase pe frunte.

A doua zi desteptata, Yea vedea.

A treiea zi se cantina. Imparatul cu fata Ge-

narului.

A patra zi 1:erà sa fie nunta luT Fat-Fru-

mos.

Un roiti de raze venind din ceriii, a spus

www.dacoromanica.ro
 43

lautarilor cum horesc ngeri cind se sfinteste

un si roiuff de unde regrind din inema
pamintului le-a spus curn dnta ursitorile cind
urzesc binele oamenilor. Ast-feliti lautarii
estrira hore nalte si urari adinci.

Trandafirul cel infocat, crinii de argint, la-

crimioarele sure ca rnargaritariul, mironositele
viorele si florile toate, s'adunara vorbind fie-
care in mirosul Yet si tinura sfat lung, cum sä
fie luminele hainer de mireag ; apoi incredin-
tara taina lor unu curtenitoriti flutur albastru
stropit cu aur. Acesta se duse i flutura in
cercuri multe asupra fete miresei, cind ea
dormea, si-o fad s. vada intr'un vis luciu ca
oglinda, cum trebuea sä fie 'mbracata. Iea
zimbi, cind se visa atit de frumoasa.

Mirele'sr puse cam* de tort de raze de

luna, briu de margaritare, manta alba ca nin-
soarea

*i se fädi nunta mindra i frumoasa, cum

ilia lost alta pe fata pamintului.

www.dacoromanica.ro
 44
Si-au trait apoi in pace 0 in liniste anY multi
si fericiti, Year dac'a fi adevarat, ce zice lu-
mea : ca pentru Fetir-Frumo0 vremea nu vre-
mueste, apoi poate c'or fi traind i asta-zi.

www.dacoromanica.ro
1

SERMANUL DIONISIE

www.dacoromanica.ro
 Sermanul Dionisie
(NU VELA)

§i tot ast-feliii clack inchid un ochiti vAd

mina mea mai mica de cit cu amindoi. De ar
avea trei ochi aT vedea-o i mai mare, 0 cu
cit mai multi ochi aT avea cu atita lucrurile
toate di'mprejurtil mieu a pArea mai marl%
Cu toate astea nascut cu mii de ochi in mi-
jlocul unor aretari colosale, Tele toate in raport
cu mine, pAstrindu-si proportiunea nu mi-ar pa-
rea nici mai mail, nici mai midi de cum imi
par a-zi. SA ne'nchipuim lumea redusA la di-
mensiunile unui glonte, i toate celea din Tea
scAzute in analogie, locuitorii acestei lumi, pre-
supuindu-i dotati cu organele noastre, ar pri-
cepe toate celea absolut in feliul 0 in propor-
tiunile, in cari le pricepem noi. Sà ne-o in-

www.dacoromanica.ro
 48

chipuim, caeteris paribus, inmiit de mare

acela-si lucru. Cu proportiuni neschimbate
o lume inmiit de mare si alta inmiit de mi-
ca ar fi pentru not tot atit de mare. $i obiec-
tele ce le vad privite c'un ochia, sint mai mici;
cu amindoi mai mail; cit de mart sint 'fele
absolut ? Cine stie, daca nu traim intr'o lu-
me microscopica si numai faptura ochilor no-
stri ne face s'o vedem in marimea in care o
vedem ? Cine stie daca nu vede fie-care din
oameni toate celea intr'alt fe1ii, i nu aude
fie-care sunet intr'alt fe1ii si .numai limba,
1
numirea intr'un fella a unui obiect, ce unul 1i
vede asa, altul it uneste in intelegere.
Limba ? Nu. Poate fie-care vorba suna di-
ferit in urechile diferitilor oament numai in-
dividul, acela-si remaind, o aude intr'un fend.
$i intr'un spatiu inchipuit ca Para margeni,
nu ieste o bucata a lui, ori cit de mare si ori
cit de mica ar fi, numai o picatura in raport
cu nemargenirea ? Asemenea in eternitatea
rara margeni nu ieste ori-ce bucata de timp
ori cit de mare sau ori cit de mica, numal d
clipa suspendata? $i ieata cum. Presupuind
lumea redusa la un bob de roua si raporturile

www.dacoromanica.ro
 49

de timp, la o picatura de vreme, seculii din

istoriea acestel lumi microscopice ar fi clipite,
si in aceste clipite oamenii ar lucrà tot atita
si ar cugeth tot atita ca in evil nostri evi
lor pentru re ar fi tot atit de lune, ca pen-
tru not at nostri. In ce nefinire microscopiea'.
s'ar pierde milioanele de infuzorit ale acelor
cerceratori; in ce infinire de timp clipa de bu-
curie si toate acestea toate ar fi tot ast-
frills ca i a-zi.
...In fapth lumea-i visul sufletului nostru.
Nu existä nic timp, nici spatiuYele sint nu-
mai in sufletul nostru. Trecut i viitoriti re in
sufletul mieu, ca p5.durea intr'un simbure de
ghindg, i infinitul asemenea, ca reflectarea Ce-
riului instelat intr'un strop de rota. Dac 5. am
afla misteriul pri'n care ssa ne punem in leg.--
tura cu aceste dou'a ordini de lucruri, cari sint
ascunse in not, misteriti pe care l'au posedat
poate magir egiptent i asirieni, atuncia in a-
dincurile sufletului coborindu-ne, am putea teal
aievea in trecut si am putea locul lumea ste-
lelor si a soarelul. PAcat Ca tiinta necroman-
ie i acea a astrologiei s'au pierdut cine
stie cite mistere ne-ar fi descoperit in aceasai.
4

www.dacoromanica.ro
 - 50 -
privinta I Daca lumea reste un vis de ce n'am
putea sa coordonam sirul fenomenelor sale cum
voim nor? Nu re adevarat c. exista un trecut
consecutivitatea Ye in cugetarea noastra
cauzele fenomenelor, consecutive pentru nor,
acelea-st in tot deauna, exista i lucreaza si-
multan. S. traiesc in vremea lui Mircea cel
mare sau a lui Alecsandru cel bun ieste
oare absolut imposibil? Un punct matematic
se pierde'n nemargenirea dispozitiunei lui, o
clipa de timp in impartibilitatea sa infinitezi-
mala care nu inceteaza in veer In aceste a-
tome de spatiu i timp, cit infinit Dac'a0-
putea i Yeu sa m pierd in infinitatea sufle-
taint mieu, pan n acea fasa a emanatiuner lui,
care se nume§te epoca lui Alecsandru cel bun
4 de exemplu... i cu toate acestea

Cu drept cuvint cetitoriul va fi data din

cap 0 va fi intrebat pri'n miritea card mu-
ritoriu treceau acestea ideY? Existenta idealä a
acestor reflection; avea de izvor de emanatiu-
ne un cap cu plete de o selbatacità nereguL
laritate, infundat intr'o caciula de miel. Ierà
noapte i ploaiea cadea marunta pe stradele

www.dacoromanica.ro
 51

nepavate, strimte si noroioase, ce trec pri'n flO

ianul de case mici si reu zidite, din cari con-
sista partea cea mare a capitalei Romaniei .si
pri'n baltile de noroill, ce improscau pe cute-
zatoriul, ce se incredea perfidelor unde, treceau
n4te ciubote marl, carora nu le-ar fi kasat nici
-de potop cu atit mai virtos cIt aveau tu7
retci, cari ingropau in fele pantalonii individu,
lui continut, indata ce timpul devenea proble,
.

matic. Umbra eroului nostru disparea pri'n si-

roaiele ploaiei, cari dedera capului sau aspec-
tul unui berbece plouat, i te mierai ca mai
rezista torentelor de ploaie hainele lui ude
sau metafizica. De pri'n crisme si pravalii
patrundea pri'n ferestele cu multe geamuri,
marl si nespalate, o lumina murdara, mai sla- c.
bita 'Inca pri'n stropii de ploaie ce inundase
sticlele. Pe id pe colo trecea cite un ro-
mantios fluerind; cite un mitocan cu capul lu-
lea de vin Il facea de vorba cu paretii i cu
vintul ; cite-o femeie cu fata infundata in cap-
son 41 desfasurà trecatoarele umbre pri'n spa-
-tiul neguros, asemenea zeilor intunecati din e-
popeile nordice... .Di'nteo crisma deschisa s'a.-
uzea o vioara schingiuita. Metafizicul nostru

www.dacoromanica.ro
 - 52 -
se apropie sa se uite si razele patrunsera pri'n
usa. si-i lovira fata. Nu rera un cap urit acela
al lur Dionis. Fata rera de acea dulceata vl-
nt alba ca si marmura in umbra, cam trasa
fail a fi .uscata, si ochir taiatr in forma mig-
dale reran de acea intensivä voluptate, pe
care o are catifeaua neagra. Ierinnotau in or,
bitele lor un zimbet fin si cu toate astea a,
tit de inocent trecU peste fata lui la specta-
colul ce-1 privea. Ce rera. adeca : Un baiet
de tigan cu capul mic intr'o pälärie ale carer
margeni rerau simbolul nemerit al nemargenirer,
cu ciubote in cari ar fi incaput intreg, si in
tr'un surtuc lung de-r ajungea la calcaie si ca-
re Para indoieala nu rera al lur, schinjueh c'un
arcus ce remasese in cite-va fire de par si cu
degetele uscate, rnisca niste coarde false, cari
tirlieau nervos, Dana imprejuru-r framinta pa-
mintul un Ungur lung, cu picioarele goale ba-
gate in papuci marl' implutr cu paie. Ori-cit
de neplacut sa fi fost spectaculul pentru sim-
tul estetic al calatoriului mieu, Tel avU o in-
fluentà salutara asupra eroulur nostru, care
trezit din fantaziile sale metafizice, MO de
sama ca ploaiea'l -udase pana la piele. Iel in-

www.dacoromanica.ro
 53

tea intr'o cafenea de alaturr, ca Sa se usuce.

.

ididndu-si caciula cea mitoasä, vedem o frun-

te atit de neteda, alba, corect boltita', care co-
incide pe deplin Cu fata inteadevar placuta a
tinaruld mieu. Pärul numar. cam prea lung
-curgea in vite pana pe spate, dar uscaciunea
neagra i selbateca a parului contrasta placut
cu fata fina, dulce i copilareasca a baietanu-
lut. 1§T puse in cuiti paltonul ud, i la aroma
imbatatoare a uneT cafele turcesti, orbit lut eel
-mot i straluciti se pierdura lear in acea in-
tensiva visatorie, Care sta cite-o data atit de
bine baietilor, pentru ca seriozitatea contrastea-.
;za tot deauna placut cu tata de copil. intre
-acestr murT afumatr, plini de mirosul tutunului,
de trancanirea jucatorilor de domino si de ca-
dentata bataie a until orologiu de lemn, ar-.
deau lampi somnoroase respindind dune de
:galbena lumina prin aierul apasat. Dionis fa-
cea c'un creion un naiad matematic pe masa
:veche de lemn lustruit i adesea suridea. Su-
:risul sail era foarte inocent, dulce l'am putea
-numl, i totu-s1 de o profunda melancolie. Me-
, lancoliea in virSta lur ieste semnul caracteristic
- al orfanilor ; Tel Tera orfan, o existenta cum

www.dacoromanica.ro
 54

sint multe la noi fara de speranta_ si afar&

de aceea determinat pri'n nastere la nepoziti-
vism. In introducerea acestor siruri am surprins
unele din cugetarile care'l preocupau in ge-
nere si c'un asemenea cap omul nu ajunge
departe si mai cu sama cel serac si Dio-
nis iera un baiet serac.
Pri'n natura sa predispusa, Tel devenea si
mai serac. Iera tinar poate nici opt-spre-zece
ani cu afit mai reu... ce vieatal asteapta pe
Tel ?... Un copist avizat a se cultiva pe apu-
'cate, singur... i aceasta libertate de alegere
in elementele de cuItur 11 facea sä ceteasca,
numai ceea ce se potrivea cu predispunerea
sa sufleteasca atit de visatoare. Lucruri mi-
stice, subtilitati metafizice II atrageau cugeta-
rea ca un magnet re minune oare, ca pen-
tru Tel visul- rera o viea i vieata un vis ?
Iera minune cit devenea superstitios ? Adesa
41 inchipuise Tel insult cit de tristi, cit de
lungi, cit de monotoni vor trece anii vietei lui
o frunza pe apa. Lipsit de iubire cad
n'avea pe nimeni in lume, iubitonti de singu-
ratate, in neputinta sufleteasca de a-si crea o
soarta mar fericita, Tel stiea ca in aceasta or-

www.dacoromanica.ro
 55

dine a realitAtei" cum o numea iel, nu-1 va

intilnl nici un zimbet i nici o lacrima ne iu-
bit 0 ne urit de cine-vh, se va stinge aseme-
nea unei scintei, dupa care nu'ntreaba nime-
nea nimenea'n lume. Casa lui de pustnic,
un colt intunecos i painjenit din archiva unei
cancelarii, i atmosfera leneà i flegmateca a
cafenelei asta tera toatà vieata lui. Cine 'n-
treaba dac i el are inema, daca i lui i-ar
placea s`a imble frumos imbracat, cum sint in-
trebati atitia copii daca i Tel ar dorl sA
iubeasca? Sà iubeascA ideiea aceasta 11 strin-
gea adesea inema. Cum ar fi tiut iel sä
iubeasca I Cum ar fi purtat pe mini, cum s'ar
fi inchinat unei copile, care i-ar fi dat lui ine-
ma iei! Adesa si-o inchipuea pe acea umbra
argintie cu fata a1b i par de aur cher toate
idealele sint blonde i par-ca simtea minu-
tele-i calde i inguste in minile lui, i par-6'A
topea ochii sarutindu-i, i par-ca i se topea
sufletul, fiinta, vieata, privind'o... vecinic pri-
vind'o.

,
Pe id pe colo pe la mese se zareau grupe
de jucatori de carti, oameni _cu parul in dez-

www.dacoromanica.ro
 56 -
ordine, tinind cartile intr'o mina ce tremurh,
plesnind din degete cu ceealaltà innainte de-a
bate, m4cindu-§i buzele fara a zice o vorba si
tragind din cind in cind cu sorbituri zgorno-
toase cite-o gura din cafeaua §i berea, ce Ii
stà annainte semn de triumtl Di'ncolo unul
scriea cu crida pe postavul verde al biliardu-
lui ; unul cu palariea naltà pe ceafa i cu mi-
nile unite pe spate, c'o tigara lunga in gura,
a carer independenta iera margenità numai de
buzele individului, se uith dracu tie, cu in-
teres ori asa numai. la un portret al luY Die-
bid-Zabalkanski atirnat in afumatul parete. 0-
rologiul fidel interpret al batrinulur timp, sung
de 12 ori din limba sa de metal, spre a da
lumel ce nu-1 ascultà, mina, ca se scursese a
12-a oara a noptei. Dionis se pornl spre casa.
Afara ploaiea incetase i pri'n mrejele si
valurile de nouri negri-vineti, luna trecea pa-
La i rece. In Mijlocul und gradini pustii,
unde lobodele i buruienele crescuse marl in
tufe negre-verzi, se innaha cu ochil de ferea
sta sparta a und case veche, a card stresina
de indilà iera putreda i acoperita c'un mu§-
chit, care stralucea ca bruma in lumina cea

www.dacoromanica.ro
 57

rece a lunei. Nite trepte de lemn duceau in

catul de sus al id. Usa mare deschisa in bal-
conul catului de sus se clatina scirtiind in vint
si numai intr'o 'tiff* treptele Terau putrede si
negre pe id pe colo lipsea cite una, asa in
cit trebuea s. tred doua de-odata si balconul
de lemn se clatina sub past. Iel trecii pri'n
hatisul grdine i pri'n zaplazurile naruite si
urea 'lute Usile toate Terau deschise.
Iel infra intr'o camera nalta, spatioasä i goala.
Paretii Terau negri de siroaiele de ploaie ce
curgeau pri'n pod si un mucegaiii verde se
prinsese de var ; cercevelele ferestrelor se cur-
mau sub presiunea zidiurilor vech i gratiile
Terau rupte, numai radacinile lor ruginite se
iveau in lemnul putred. In colturile tavanului
cu grine lungi i mohorite painjeni I exerci-
tau tacuta i pacinica lor industrie; intr'un colt
al case la pamint dormeau una peste alta v'o
cite-va sute de carti vechi, multe din Tele gre-
cestI, pline de invatatura bizantina; in alt colt
un pat, adeca cite-va scinduri pe doT capriori,
acoperite c'un mindir de paie si c'o plapoma
rosie. innaintea patului o masa murdara, al
caret lemn grunzuros de vechime Tera. taiat cu

www.dacoromanica.ro
 58

litere latine si gotice ; pe Yea flirt versuri,

ziare rupte, brosuri efemere, din cite se'mpart
gratis, in fine o neordine inteadevar paginea-
- sea. Luna isi värsh lumina id cea fantasticä
pri'n ferestele marl, albind podelele de pareau
unse cu crida; paretil posomoriti aveau, pe un-
de ajungea lumina lune, doua cuadrate marl
argintoase, ca reflectare a ferestrelor ; pinzele
de painjen straluceau vioiti in luna si deasupra
cartilor dorminde in colt se ivea o ingereasca
umbra de om. Ierà aninat intr'un cuiü bustul
in marime naturala a unui copil ca de vr'o
opt-spre-zece ani cu par negru si lung, cu
buzele subtle; i roze, cu fata fina si alba ca
trtiata'n marmura si cu niste ochi albastri marl
sub marl sprincene si gene lungi negre. Ochii
cei albastrii al' copilului ierau asa de straluciti,
de un colorit atit de limpede i senin, in cit
pareau cä privesc cu inocenta, cu dulceata lor
mai femeieasca asupra spectatoriului. Cu toate
cà acel portret infatisà un chip imbracat bar-
batete, inse minile cele dulci, midi, albe ; tra-
surile fete de o paloare delicata, umeda, stra-
lucita, moale ; ochii de o adincime nespusa,
fruntea uscata si femeieste-mica, parul undoind,

www.dacoromanica.ro
 . 59

cam prea lung te-ar fi facut a crede ca ie

chipul uner femer travestite. Visàtoriül Dionis
se opri in dreptul acelui portret, care sub lu-
mina plina a lund parea iiu ochii hit re-
rau plea' de o superstitioasa nerozie, tel soptl
incet si cu glasul innecat de lacrimi : Buna
sara, papa!" umbra parea ca-t suride din ca-
drul Yet de lemn tel s'apropie si saruta mi-
nile portretului, apoi fata, gura, ochii eel' de
foc vinát. innecat de iubire pentru o fiinta ce
nu mai exista, ar fi dorit ca etern sa tie asta
noapte cu aierul recoare limpezit de lumina
lunei, vecinic ar fi dorit sa tie dulcea, neinte-
leasa, dar atit de fericita lui nebunie. Va sa
zica asupra acestut chip 41 concentrase tel a-
morul lui atita forma avea, pustiita, sermana
lui vieata un portret!... Da, iera tatal sau,
cind fusese in virsta lui de acum. Mama sa,
o femeie palida, nalta, blonda cu ochii negri,
It vorbise adesea de tatal sau; de acel copil
cine stie cum ratacit in clasele poporului de
jos. Misterios, fara sa spuie cui-vh secretul nu-
meld lui, tel sedea in casa preotului batrin, a
card' fiica iera Mariea. Id se iubira. in toata
ziva tel 11 promitea, cà taina sufletului sau lY

www.dacoromanica.ro
 6o

va avea sfirsitul, d't Tel o va lila de sotie, c.

o soared aurità o asteapta. Dar intr'o zi Tel
primi ö scrisoare cu sigil negru o deschi-
se o ceti o -rupse bucAti i cu Tea mintea
sa o copie de pe un testament parea a fi
dup 5. cit se -putea: pricepe din bucatile rupte.
Iel murl in spitalul de alienati palid, mut
-pana'n ultimul moment, preocupat pare cä de
a ascunde un secret Mare.
. Fructul amoruluT acestor oameni fu Dionis.
Widuvita sa mum5.' crescii pe Tel cum putil
.din lucrul minilor Yet mini delicate de Doam-
-na fata Tel paha ca ceara, ochil Tel de-o in-
tunécaed. blindefl aveau numat Pentru Tel grija
si intelegere pentru Tel i pentru portret.
.De copil inch, Tel admira ochil cci frumosl aT
portretului, -ce luceau ca vii in orbitele bor. Ce
,frumos a fost papa! zicea Tel surizind, si mu-
mrt,sa auzindu-1 Ii stergea intr'ascuns lacrime-
le Tel.
*Ochil? nu-i ash Dionis ochii! .

Da; mam'a I .

Acesti ochT!... 0 dark fi vAzut tu a-

.cesti ochT vr'odathJn vieata ta, ti s'ar fi pärut
c5.-T revezi in fie-care vinatâ stea a deminetet,

www.dacoromanica.ro
 - - 61

in fie-care undä albastra, pri'n fie-care geana

de nori. Cit Yera de frumos acest copil i ce
tinar a murit I frumor4i au inmarmurit debit lul
in negurile gindirei mele, precum ar reminea
pri'n nouri, pe bolta intunecoasa doua nu-
mai doua stele vinete... Si-apoi ii lua. in bratele
Yet, il dezmierda, ii skruth. Afara de ochii ne-
gri, cari ierau al lel, Yera Tel intreg, Tel copilul
din portret. Iea ii crescii reu dar cum se
putea alt-feliti 11 iubea asa de multi singura
iei bucurie inteo vieata Para. speraMa, Med vii-
toriü, Para multamire, Yea nu mai avea dureri,
nici bucurii decit acele ale copilului Yet. Sufle-
tul Tel intreg Tel-à o reflectare umbroasil i tri-
stà a sufletului sau de copil. Ce gindea copi-
lul cu mintea lul naiva, o vorbk un vis, o pre-
ocupa zile intregi zile intregi putea media
asupra until cuvint iqit din nebunateca sa gu-
ra. Dara consumata de lipse Yea se stinse
intr'o zi. In delirul lei, Yea trase mina copilu-
lui ascunse in sin, linga inima, s'o incalzea-
sea un simbol al vietei iei intregi!
De-atunce fiz:onomiea, surisul lui capatas.e
acea umbra dulce de tristeta; care il facea a-
tit de interesant si irezistibil pentru bobociI

www.dacoromanica.ro
A
 - 62
pensionatelor. Dar lui insu-§i nici nu-1 trecea
pri'n minte, c. pe Tel l'ar fi putut iubi cine-
va pe Tel nu-1 iubise nimeni in lume afarà
de muma-sa cum l'ar mai fi putut iubi pe
lel, atit de singur, atit de serac, atit de fasa
viitoritd Nu-si are fie-care om, gindea lel, fa-
miliea sa, amicii, rudele, oamenii sal, ca sa-T
iubeasca cui ce-i pasa de mine? Cum traiesc
voiti si muri, de nimene plins, de nimene iubit.
Luna s'ascunse intr'un nor negru spintecat
in douà rinduri de lungi fulgere rosii casa
se intuneca i nu se mai vaza nici umbra
.

din patete a portretului, nici umbra innaltä a

lui Dionis. Iel aprinse lumina.
Sa privim acum i la seracia iluminata de
razele unei luminarY de seu, bagata in gitul
unui clondiriü, ce tinea loc de sfesnic. Ce vizi-
unesi aid, aid petrecea Id vara i iearna.
Iearna de gerul cel amarnic trasnea grinda in
odaie, cri§cau lemnele i pietrele, vintul Para
pri'n gardurile i ramurile ninse ar fi vroit
sä doarma, sa viseze dar gerul Ii. nghea
pleoapele si-T painjenea ochil. Surtucul lui pe
-linga acestea Tern mai mult urzeala decit ba-
tatura, ros pe margeni, fudul la coate, de ridea

www.dacoromanica.ro
 63

pare ca si vintul in urma lul. Oamenii cä-

Scar' ironic gura cind 11 vedeau... Si'n aseme-
ne momente, in lungile si friguroasele nopti de
Yearna, crede cine-va, cum ca iel redus pana
la culmea mizeriei devenea trist ? Ash iera
elementul sau. 0 lume intreaga de inchipuiri
umoristice ii umpleau creerii, care mai de ca-
re mai bizara si mai cu neputinta. Tel bAgh
de sama, cTi. gindirile lui adesa se transformau
in siruri ritmice, 'in vorbe rimate si atunci nu
mai rezista de-a le scrie pe hirtie... mai ales
garafa goala ierà in stare de a-I umpleà de cu-
geld melancolice...

Ahi garafa pintecoast doar de sfesnic maY Ye bunk

3i mucoasa luminare sfilaind seul §i-1 arde
in aceasta seracie te inspira data barde,
Buff n'am maT vitzut de-un secol, yin n'am mat Mut de-o lung,

Un regat penteo igart, eumplu norrf de zäpadl

Cu himere!... Dar de unde? Sartie de Vint fereasta,
In pod miama motanil la curcani VinIta'T creasta
§i cu pasurl melancolie meditind umbla 'n ograda.

Uh ce frig... biff vId suflarea cliciula cea de oaie

Pe ureciff am tras'o zdrava.n tear de coate nicY ca-m! past

www.dacoromanica.ro
 64
Ca tiganul, care bagi degetul pri'n rara cast
De nivod cu-a mele coate Teu cerc vremea de se'nmoae.

Cum nu shit un soarec Doamne Dancer totu-sT are bland

Mi-asT clinch agile mele nicl c mi-ar pAsh de ger...
Mi-ar pima superbit, dulce o bead din Homer,
Un palat borta 'n pirete i nevasta o icoanit.

Pe piker( cu colb, pe podul cu lungT pinze de painjen

Roiesc plosnitele rosiT, de ti-T drag sit te-uitT la Tele!
Greu li-T de mindiriti de paie si apoT din bieata-mT piele
Niel ci an ce si mat suet Intrun roiti mai de un sttnjen.

Au leak la promenadit ce petrecere gentild,

Plosnita ceeal bittrinit, cuvios in mers piseste,
Cela-T cavaler... Ye iute... oare stie frantuzeste ?...
Cea ce 'ncunjuri multimea i-o romantici copilt.

Bruh ! mi-T frig Teat?" pe mini cum codeste-un negru purec

Si-mT moat degetul in guriam 0.-1 prindba las seracul I
Pripisit la vr'o femeie, stiu cit ar vedeh pe dracul,
Dart Yettce-mT past miebietul .ins!. la ce st-I puree?

§i motanul toarce 'n soblde blazat ce.T.MAT motane -

Vinit 'n coa sit stint de vorbi unice amic i ornic.
De-ar fi'n lume-un stat de mite, zeu I an Tel te-asT pune vornic
Ca si stiT i tu o datA, ce-T, sermane !

www.dacoromanica.ro
 65 -
Oare ce ginde0e hitrul de sta ghem §i toarce 'ntr'una?
Ce ideI se'n§irt dulce in Miteasca-I fantazie?
Vr'o cucoanit cu-alba b1an cu amoru-I II Imbie,
Rendez-vous i-a dat in aura, orl In pod In gavaunit ?

De-ar fi 'n lune numaff mitetot poiet aff fi? Tot una
Mieunind in ode nalte, tragic miorlaindun Garrick,
Ziva tologit in soare pindind cozile de ?oarec
Noaptea 'n pod, cerdac i strqinI hemizInd duios a lunit.

Filosof de-a0 fisimtirea-mI ar fi vecInic la aman!

fn prelegerI populare idealele le apar
Si junimeI generoase, domniparelor ce scapar
Le adt, ca lumea vis Ieun vis sarbadde motan.

Sau ca pop a. colo'n templul, Inchinat fiintel, care

Dup a. chip ui-asemanare a creat mitescul neam,
Avf strigh: o modnime! motanime! VaI!... Haram
De-al au suflet motanime, nepostind postul cel mare.

Ah ! Sint pi'ntre voI de-aceia, cari nu cred tabla lege,

Firea mai presus de fire, mintea mai presus de minte,
Ce destinul motanimeI II desfa.pra 'nnainte!
Ah I ate!, nu tern Yet ieadul ui-a liii DuhurIlilieciY?

Anatema sit!SA-I scuIpe off-care motan detreabl

Nu vedeff ce 'ntelepciune Ye 'n filptura voasta alkyl?
5

www.dacoromanica.ro
 -- 66 ---
0 motanT fitth de suflet.La zgiriet Tel v'a dat ghiara
I0 la tors v'a dat mustetevreff si'l pip!IitY cu laba

IT! et in clondiriti se stinge citpetelul de luminT.!

Mount, mere de te culet, nu vez ct s'a 'ntunecat ?
S. visim favor! i aur, tu 'n coilon §i leo in pat.
De-asT puteh sit dorm Incalea.-L-Somn, a gindului odinit

0 acopere fiinta-mi cu-a ta muth. armonie;

Vin'o somnorT vin'o moarte. Pentru mine Ye tot una.
De-oitt petrece 'nc5 cu mite si cu pored i cu luna
OrT de nucuT her aduce ?Poezieseritcie !

Dar in asta sara Dionis fera vesel fara sa

stie de ce. La capetelul de luminare ce sta in
gitul garafeI cu ochiul ros si bolnav, Tel de-
, schise o carte veche legata cu piele si roasa
de mai" un manuscript de zodii. Tel Tera un
ateist superstitios si
sint multi' de acestia.
Initialele acestet cavil cu buchi ierau scrise
ciudat cu cerneala rosie ca singele, caractere
slave de o evlavioasa, gheboasa, fantastica a-
retare. 0 astrologie mai mult de origina bi-
zantina bazata pe sistemul geocentrist, sistem
care admite pamintul de centrul arhitecturd
lumesti si pe om de creatura, pentru a card

www.dacoromanica.ro
 67

placere Dumnezeu ar fi facut lumea. Titlul le-

rà scris si latineste : architecturw costnicw si-
ve astronorniw geocentricx cornpe-dium in-
vataturä despre a lumei orindueala dumneze-
' easca dupre cum toate pentru pámint a fi zi-
dite se aratil de catra induratul Dumnezeu
de pe grecie pe rominie ti1cuit cu adaogire
a inriurintei zodiilor asupra yield omenestt $i
cu o dedicatiune : celui intru fiinta sa nemar-
genit, intre fapturile minurilor sale minunat
Dumnezeu spre vecinica lauda afierosità." Ta-
blele ierau pline de schemele unel. sisteme lu-
mesti imaginare, pe margeni cu portretele lui
-Platon si Pitagora si-cu sentinte grecesti. Dour!.
-triunghiuri crucise incunjurate de sentinta : Di-
rector cceli vigilat noctesque diesque, qui sistit
fixas horas terrigenx." Constelatiuni zugravite
cu ros, calcule geometrice zidite dupa o inchi-
puntS si rnisticä sisterna in urma multe tilcuiri
de visuri, coordonate alfabetic o carte care
-nu lask nemic de dorit pentru' a aprinde niste
creed superstitiost dispusi la o asemenea hra-
na. La sfirsitul carter iera zugravit Sf. Gheor-
-ghie in lupta cu balauruldraga doamne sim-
bol, ce infat:sä adevarul nemicind nestiinta. A-

www.dacoromanica.ro
 68

urul de pe spata legaturei de piele se tersese

pe alozurea i licurea pe la altele ca stropit
cu peteala. Cu coatele asezate pe masa i cu
capul in mini, Dionis descifrà textul obscur
c'un interes deosebit, pana ce capetelul de lu-
mina incepu a agonizh fumegind. Se f.tinse. Iel
IY apropie scaunut de fereastra, pe care o de-
schise, i la lumina cea palida a lunei, el in-
torceh foaie cu foaie uitindu-se la constelatiu-
nile ciudate. Pe o pagina gasl o multime de
cercuri ce se taieau, atit de multe, incit parea
un ghem de fire ro sau un painjenis zugravit
cu singe. Apoi I ridica ochii, i privi visind
in fata cea blinda a lune iea treceh frumoa-
sa, clara pe un ceriti limpede, adinc, transpa-
rent, pri'n nouri de un fluid de argint, pri'n
stelele marl de aur topit. Parch ca deasupra
mai sint o mie de cercuri, parea ca presupusa
bor. fiinta transpare pri'n albastra-i adincime.
Cine tie gindl Dionis daca in cartea
aceasta nu Ye semnul ce-v in stare de a te tran-
spune in adincimele sufletesti, in lumi cari se
formeaza aievea ash cum le doresti, in spatii
iluminate de un albastru splendid umed si cur-
gatoriti.

www.dacoromanica.ro
 69

' In fata 1ocuine lur Dionis se ridica o casa

alba i frumoasa. Di'ntr'o fereastra deschisa

din catul de sus, Tel auzi pri'n aierul noptei
tremurind notele duld ale unui claviriü i un
tinar i tremuratoriti glas de copila adiind o
rugaciune usoara, pare ca parfumata, fantastica:
Iel 41' inchise ochii ca s. viseze in libertate.
I se para atunci c Ye intr'un pustiia uscat,
lung, nisipos ca seceta, deasupra caruia lica-
rea o luna fantastica i paha ca fata unei vir-
gine murinde. Ie mieaza-noapte. Pustiiul
tace, aierul Te mort si numai suflarea lui Y'e
vie, numai ochiul lui Ye viu, pentru ca sa vada
pe un nor de argint, in naltul ceriului un in-
ger alb, ingenunchiat, cu minile unite, care cin-
ta o rugaciune divina, adinck tremuratoare :
rugaciunea unei vergine. intredeschise ochii si
vazii pri'n fereastra arcata i deschisa, in mi-
jloctil until salon stralucit o juna fata muiata
intr'o haina alba, infiorind cu degetele id sub-
lungi i duld clapele until piano sonor *si
acompaniind sunetele usoare a unor note dum-
nezeiestl cu glasul Tel dulce i moale. Parea
ca geniul divinului Brit, Shakspeare, respirase
asupra pamintuluT un nou Inger lunatec, o noua

www.dacoromanica.ro
 - 70
Ofeliea. inchise Year ochii pana ce recazut in
pustiiul cel lung,- palatul alb se confunda cu
nourul de argint i juna fata cu ingerul in ge-
nunchi. Apoi stringind ochii siht si tare, a in-
necat visul sail in intunerec n'a mai vazut
nemic ci auzeh desparind ca o suvenire in-
tunecata rugaciunea unei vergine. Mu-
zica incetase de mult i Tel cu totul 'in pra-
da impresiunei sale, tinea Inca ochil strins-in-
chisf. Cind se destepta din reveriea sa, ferea-
stra de sus a palatului iera deschisa, in salon
intunerec si steclele ferestrei straluceau ca ar-
gintul in alba lumina a lune'''. Aierul iera blind
varatec rear razele lune patrunzind in ca-
mera lui Dionis izbeau fata sa palida i impleau
sufletu'i plin de lacrimi c'o nespusa melancolie.
,Da." repeal Tel incet ideea lui fink sub
fruntea noastra Ye lumea acel pustiiü Wins
de ce numai spatiul, de ce nu timpul, tre-
cutul." Privi din nou la painjenisul de linii rosii
,si liniile incepura a se misca. Tel puse de-
getul in centrul lor o voluptate sufleteascia
II cuprinse mai intItiü i se parii c'aude sop-
tirea acelor mosnegi batrini, cari, pe cind iera
mic IT povesteau in timp de Iearna, tinindu 1

www.dacoromanica.ro
 - 71

pe genunchi, povesti fantastice despre zinc im-

bracate in aur si lumina, cari duc limpede a
lor vieata in palate de cristalsi pare c'a fost
fell; beef pare ca-si incilcea degetele in barba
lor alba si asculth la graiul lor intelept si sop-
titoriti, la cumintiea trecutului, la acele vesti
din batrini. Iel nu se mat indoeh... de o mina
nevazuta Tel iera tras in trecut. Vedeh resarind
domni_in haine de aur i samurii asculth de
pe tronurile lor, in invechitele castele, vedea
divanul de oameni batrini, poporul entuziast si
crestin, undoind ca valurile marei in curtea
omnief dar toate ierau 'Inca amestecate.
Si liniile semnului astrologic se miscau cum-
plit ca semi de jaratec. Tot mai mare si mai
mare devenea painjenul.Unde s stam? auzi
Tel un glas din centrul de jaratec al cartei.
Alecsandru cel Bun ! putii Tel sopti cu glasul
apasat, cad bucuriea, uimirea, It stringea stifle-
tul si... incet, incet painjenisul cel ros se largi,
se diafaniza si se- prefacii intr'un ceriti rumenit
de apunerea soarelui. Iel iera lungit pe o cim-
pie eosin, finul cladit mirosea, ceriul de inse-
rare iera de asupra-i albastru, limpede, adinc
nourt de jaratec si aur umpleau cu ostirile lor

www.dacoromanica.ro
 - 72

ceriul, dealurile ierau incarcate cu sarceni de

purpura, paserile'n aier, oglinzele riurilor ru-
mene, tremuratoriul glas al clopotului impleh
sara chiemind la vecernie si iel ?ielce im-
bracaminte ciudata! 0 rasa de sieac, un coma-
nac negru in mina lui cartea astrologica. Si
ce cunoscute'i pareau toate. Iel nu mai relit Tel.
I se parea atit de firesc, ca s'a trezit in aceasta
lume. -*flea sigur cum ct venise in cimp, ca sa
ceteasca, cii cetind adormise. Camera obscu-
ra, vieata cea trecuta a unui om, ce se numea
Dionis, ciudat Tel visase ! Ah 1 gindi iel
cartea mea mi-a facut sotiea asta, in urma ce-
tirei lel, am visat atitea lucruri extraordinare.
Ce lume straina ce oameni straini, ce limba
par'ea iera a noastra, dar totu-sI straina, alta.
Ciudat! Calugarul Dan se visase mirean
cu numele Dionis... pare ca se facuse in alte
vremi, intre alt1 oameni! Ciudat I Ah mestere
Ruben, 7ise Tel zimbind cartea. ta inteadevar
minunata ieste !... numai de n'ar ameti mintea,
atuma simt ieu calugarul, CIL sufletul calato-
reste din veac in veac, acela-s1 suflet numai
c. moartea'l face sa uite dt a mai trait.
Bine zici mestere Ruben, ca Egiptenii a-

www.dacoromanica.ro
 73

veau pe deplin dreptate cu metempsicosa lor.

Bine zici, cum ca in sufletul nostru leste tim-
pul i spatiul cel nemargenit si nu ne lipseste
decit varga magica, de a ne transpune in ori
care punct al lor am vol. Traiesc sub dom-
niea lul Alexandru-Voda si-am fost tras de-o
mina nevazuta in vremi ascunse in viitoriul gu-
fletulul mieu. Citi oamenb sint intr'un singur
om ? Tot atitia cite stele sint cuprinse intr'o pi-
catura de roua sub ceriul cel limpede al nop-
tel. Si dac'ai marl acea picatura, sbt te pori
uith in adincul lei, at revedea toate miile de
stele ale ceriului, fie-care o lume, fie-care
cu ten i popoare, fie-care cu istoriea evilor
lel scrisa pe Yea Un univers intr'o picatura
trecatoare. Ce adinc Ye Evreul acesta r gindl
lel in sine despre dascalul Ruben.
Iel se scula din learba cu cartea cea veche
in mina. Departe muntil cu fruntea incununata
de codri, cu poalele pierdute in vät cu izvoa-
re albe. Note marl rotunzi i plini pare-ca de
vijelie, treceau pe ceriul adinc albastru; pri'n
Tel muntil ridicau adincurl si coaste'n rasipa,
stanuri negre si trunchiete despicau pe ici pe
colo negurile si un brad se innalth singur §i

www.dacoromanica.ro
 74 7
detunat pe-un virf de munte in fata soarelui
ce apunea. Cind soarele intra in nouri, lei pa-
rura roi i vineti tiviti cu aur ce lumina di'n-
napoia lor. ingropau in gramezi de arcuri in-
nalte, de spelunci adinci suite una peste alta,
lumina cerescului imparat, i numal din cind
in cind sfasiindu-se se revarsh pri'n negrele lor
ruine lacuri de purpura. Apoi incet se rasipira
in cretr vineti, soarele cadea la vale si pare-ca
pe .virful bradului singuratec ca o frunte in
raze pe umeri negri, apor cobori pi'ntre crengi
de path un cuib de rubin intre ramuri, apor,
dupa trunchiul gros arunca dungi rumene pe
stanurile muntilor i facea ca lei sa-si aprinda
jaratecul de argint al fruntilor lor pana ce
se cufunda cu totul dupa munte, care sta ne-
gru i nalt, zugravindu-si in aierul albastru
margenile lul tivite cu rosata. insereaza in-
cet, stelele marl izvoresc pe albastrele onset
ale ceriulur i tremura voluptos in aierul moale
si clar al sere -si armoniea cimpeneasca imple
sara cu miile iel de glasuri, toate deosebite
si- toate contribuind la dulcea si Voluptoasa
somnorosie a hind.
Pri'n lumea rumena de apunerea frumoasa

www.dacoromanica.ro
 75

trece calugarul nostru, neluind parte la fauna-

cata stare a firer, plat inca de impresiunile
ciudatei sale intimplarr. De departe se vad
turnurile stralucitoare ale beserecilor Iasilor, ca-
sele frumos varuite cu stresine vechi, peste
care värsh o viorie lumina resaritoarea luna.
Tel isi grabi paii, pana ce intra in tirg. 0 u-
lita strimta, cu case Vechr si hirbuite, a caror
caturi da sus reran mar largi de cit cele de
jos, ash incit jurnatatea catului de sus se re-
zimh pe stilpi de letup si numai jumatate pe
cel de jos, cerdacuri innalte innaintite sub san-
dramale lungi, apasate, pline de muschiti ne-
gru-verde ; rear in cerdacurr sed batrinii vor-
bind de ale lor ; fetele tinere ivesc fetele ru-
mene ca marul pri'n obloanele deschise ale
ferestrelor cu grata; pri'n cari vezi oale cu
flori galbene ca de aur. Numai pe icY pe colo
luna revarsa cite-o dunga lunga i ingusta in
umbra ulitei, pe icY pe colo trece cite-un om
suerind incet, incet ulitele adorm, obloanele
se'nchid, luminarile se sting, Faznicii de noapte -

trec, cu capetele infundate in mantale albe, si

calugarul nostru trece ca o umbra aspru zu-
gravita pri'n lungile si intunecoasele ulite.

www.dacoromanica.ro
 - 76

Iel se opri innaintea unei case, ce se ridich

izolata in mijlocul unei ograzi pustii. Pri'n cre-
paturile obloanelor inchise se zarea lumina.
Casa Tera c'un acoperernint tuguitparetii ie-
rau de pieatra mica ca ceea eu care se pie-
truesc fintinele si ori-ce tencueala cazuse de
pe Tele, inch parea o bucata din ruina unei
cetatui. Obloanele ierau mult mai largi decit
ferestrele cele inguste si la un cerdac tinut in
aier de stilpi de ziditi in patru muchi, duceau
di'ntr'o lature niste scari-nalte, cari ajungeau
la jumatatea intregei innaltimi a case. Nici un
copaciti, nici un acaret pe linga casa ;ograda
cea mare cu Yearba YeY uscata se'ntindea gal-
buie in luna si numai o fintina IY -misca ge-
mind cumpana ler in vint. Iel sul iute scarile
si bath tare in usa tinzei. In finch resunara
past Cine-; ? intreba un glas adinc, dar lini-
stit. Ieu, Dan. lisa se deschise si drept in
fata lui Dan se ivi un om nalt, cu barba luñ-
g i sura, cu fruntea mare, rear pe crestet a-
yea un fes rnic; asemenea iarmurcer jidovesti.
Iel intinse calugarului mina si-1 duse'n odaie.
in dulapuri vechi de lemn simplu Yerau cartl
vechi legate in piele, crane de oameni si pit-

www.dacoromanica.ro
 , 77
seri impaiete pe politele din parete, un pat si
o masa pline cu pergamente §i hirtir; Year in
atmosfera, grea de mirosul substantelor inchise
in fiolejacliea arunca o lumina turbure, r4e,
ga1ban i somnoroasa.
Maistrul Ruben fern un batrin de o antica
frumuseta. 0 frunte naltà, plquva, incretita de
gindirY, ochil suri boltiti adinc in capul cel in-
telept i barba lunga, care curgea de sub a-
dincir umeri ai obrazului pana pe pieptul in
tot deauna cam plecat, Ii da aretarea until in-
telept din vechime. Aretarea luI Yerk linitit
dar nu blindä ; numal in imprejurul gurer
musculoase se vedea o dulceata amarita de
indoieli. Iel tests un Evreu invatat, pribegit din
Spaniea in Poloniea, unde inse neputind fi in-
vatator public, pentru ca remasese in legea lui,
fusese chemat de Domnul Moldova ca dascal
de matemateca i filosofie la Academiea din
Socola. Calugarul Dan Ye unul din §colarii A-
cademid, Year cu deosebire al maistrului Ru-
ben, care'T impart4qte toate indoielele, dar §i
toate descoperirile lur tainuite. inteleptul E-
vreu se uita cu oare-care curiozitate la fata
visatoare a lui Dan. lei ?
.

www.dacoromanica.ro
 78

Pe deplin ash cum mi-al spus'o, dascale

zise Dan a-zi sint incredintat, cä vremea
nemgenità Teste faptura a nemuritoriului no-
stru suflet. Am trait in viitoriti, iti spun acu-
ma am dor oameni cu totului deosebitl in mine
unul, calugarul Dan, card vorbeste cu tine
si traieste in vremile domniel lul Alexandru
Voda, altul cu alt nume, traind peste cinci su-
te de ant de acum innainte.
- In sir respunde Ruben poll sà te pui in
vieata tuturor insilor, cari au pricinuit fiinta ta
si a tuturor, a caror fiinta vei pricinul-o tu. De
aceea oamenii at o simtire intunecata pentru
pastrarea i marirea neamulur lor. Sint tot
Yet, eel cari renasc in stranepotl... i asta'T de-
osebirea intre D-zeu qi om. Omul are'n lel nu-
mai ir, fiinta altor oameni viitori si trecutl,
D-zeu le are de o data toate neamurile ce or
veni i ce au trecut ; omul cuprinde un loc in
vreme. D-zeu Ye vremea leaP pi cu tot, ce se'n-
timpla'n lea, dar vremea la un loc, asemenea
until izvor, a carui ape se intorc in lel insult,
ori asemenea rota, ce de o data cuprinde toate
spitele, ce se'ntorc vecinic. Si sufletul nostril
are vecinicie'n sine dar .numal bucata cu bu-

www.dacoromanica.ro
 79

cata. inehipuieste-ti ci pe o roata miscata'n

loc, s'ar lipl tin fir de colb. Ace St fir va trece,
prfn toate locurile pri'n cari trece roata invir-
tindu-se, dar numai n r, pe cind roata chiar
in aceea-si- clipa re in toate locurile cuprinse
de Yea.
Sint incredintat, dascale, in privinta vre-
mei, dar nemargenirea spatiul?
Tot ca vremea, bucata cu bucata poti fi
in orY ce loc dorit, pe care n'o- poti parasl ne-
implutä. Stir, ca in puterea cool legi: Nu Ie-
ste spatiu desert. Dar ;este un mijloc pentru
a scapa de aceasta greutate... o greutate im-
pusa de trecatoriul corp omenesc. AY vazut,
ca in om re un sir nesfirsit de oameni. Din a-
cest sir lasa pe unul sa-ti tie locul; pe cità
vreme vel lipsi din lel. Se intelege, cIt acesta
nu va putea fi intreg, cad intreg fiind, ti-ar
negh existenta ta. In fapta inse omul cel veci-
nic,- din care resar tot sirul de oameni treca-
torr, il are fie-care linga sine, in orY ce mo-
ment Ii veal, de si nu-1 poti prinde cu mi-
na ieste umbra ta. Pe o vreme va puteti
schimba firile tu poti sa daY umbrel tale
toata firea ta trecatoare de a-zY, Yea'ti da tie

www.dacoromanica.ro
 8o

firea ei cea vednica, si ca umbra inzestrata

cu vecinicie, capeti chiar o bucata din a tot-
puterniciea lui Dumnezeu, vointele ti se reali-
zeaza dupa gindirea ta... se'ntelege implinind
formulele, cad formulele sint vecinice, ca cu-
vintele lui Dumnezeu, pe can id le-a rostit
la facerea lumei, formule, pe cari le ai toate
scrise in cartea ce ti-am imprumutat'o.
Mestere Ruben, oare cind voiti ajunge st
pricep adincimea ta?
Adincimea mea tu o al in tine, numai in-
ca nedescoperita. Crezi, c'aT pricepe ceea ce
zic, daca n'aT fi de firea mea ? Crezi ca te-asi
fi ales de discipul al mieu, de nu te stieam
vrednic i adinc ? Tu iesti ca o vioara, in care
sint inchise toate cintarile, numai Tele trebuesc
trezite de-o mina maeastra; si mina ce te va
trezi innauntrul tau, sint Teu.
Dacit n aceasta sara asi incerca sa mit
duc intr'un spatiu zidit cu totul dupa voiea
mea ?...
Vei putea-o... cad il ai in tine, in sufle-
tul .tau nemuritoria, nesfirsit in adincirea luT.
Pe fila a septea a cartel stau toate formulele
ce'ti trebuesc pentru asta. Si tot la a septea

www.dacoromanica.ro
 81

fila vet aflà e trebue srt fad mai departe.

Se'ntelege cti atunci trebue srt ne desprtrtim
pentru tot deauna ;* cad in spatii dorite, z:ua
va fi secol i cind te vet intoarce nu vei mai
gasl pe Ruben, ci un alt om, analog cu mine,
pe care inse usor 11 vei gasl numai poate
tel nu te va cunoaste, poate va fi pierdut tat-
nele invAthturei lul si va fi om ca toti oamenit.
invatauri nu-ti mai dau, cad ie de prisos ;
cind umbra ta Ca umbra Inc va incepe a
vorbl, Tea va fi a tot stiutoare ski va spune,
ce trebue sa fact; cind te vet muth tu in fi-
rea tel, atund vet fi tu a tot stiutoriii si in oil
ce caz nu mai at nevoie de mine. Dar vet fi
bagat de sama o imprejurare : cartea mea ce-
tind'o in sir remine neinteleasrt... dar ori de
unde-rincepe, rasfoind tot la a septea fili, o
limpezime dumnezeeascä le in fie-care sir.
Aceasta ie o tain. pe care nici ieu n'o pri-
cep, si se zice, ct unui Om incredintat despre
fiinta lui Dumnezeu nici nu-i poate veni in
minte cugetul ascuns in aceasta ciudatri nu-
maratoare. In zadar ti-i intrebh si umbra... tea
nu stie nemic despre aceasta tain5.. Se zice :
c. Diavolului innainte de cadere i-ar fi plesnit
6

www.dacoromanica.ro
 - 82 -
in minte aceaSta obscura- idee. si de atunCia
a cazut. De ti-ar veni in minte sa stir, s. ri-
sipesc toate di'rnprejuru-tr,- timp i spatiu fug
.din sufletul tau i rernir aSemenea unet crene
uscate, din care vremea asemene a fugit. Ne-
stiind reu singur accasta taina, clad, cum am
spus, nici nu sint in stare sa-mi treaca prin
minte, nici nu te pot sfatul in aceasta privire.
Ruben 1S1' netez1 incct barba i o adinca in-
tristare Tera scrisa pe fata lui btrini i inte-
leapta. Dan II A.rutli mina. Nu ierau s se de-
sparta pentru tot deauna ? Ruben rupse cu de-
getele mucul cazUt al lurninilrer i se va-zii in
lumina vie, di och.l. lui reran plini de lacrimi.
Amindoi se sculara i Dan s'arunca la gitul .

lui' plingind ca un fliti, ce n'are srt mar yada

pe tatal sAu.
Dar indata ce Test Dan, indata ce coborise
scarile cu cartea subsuori ridicind cu mina,
i

lunga poala a rase de casa se preFacii

trite() pestera cii p5.retii negri ca cerneala, lu-
minarea de ceara intr'un carbune plutitoriii in
aier, cartile in besici mail de stecla la gull
legate tu pergament, in mijlocul carora tre-
murau inteun fluid luminos i vioriu draci midi

www.dacoromanica.ro
 _ 83 _
spinzurati de coarne, cari zupaeau din picio- ,

ruse. Ruben insu-si se .zbirci,. barba-i devenl

latoasa si'n furcultte ca doua barbi de tap, o-
chiT IT luceau ca jeratec, nasul i se strimba
si se usca ca un ciotur de copac i scarpinin-
du-se in capul latos si cornut incepii a ride
hid si strimbindu-se : hihi ! zise inca un su-
7
flet nemicit cu totul! Dracii se strimbau ri-
zind in besicele lor i s dedeau peste cap,
Tear Satana IT intinse picioarele mT de cal, re-
suflind din greu. .
37- Mult a trebuit pan l'am prins in la pe
acest calugar , evlavios, dar in sfirsit... hihi...
totu-si... are sa-1, nerniceasca bt.trinul
mien dusman. I-am spus, ct nu-r poate veni
in minte gindirea tainuita de numaratoarea
carter?... trebue s5.4 vie... trebue sa-1' vie... Mie
de ce mi-a venit ? Pentru c'a trebuit sa-mi
vie !
Dan trecea. lute pri'ntr'o parte de oras, in
care locuea boerimea. Curtile albe ca argintul,
cu eerdacuri si scari a caror scinduri curate
si ceruite sclipeau in luna, pierdute in mijlocul
unor pomete, pe rnarginea uliter de-asupra za-
plazurilor atirnau cite-o jum5.tate din ramurile

www.dacoromanica.ro
 -= 84

arborilor gradinelor... siruil de nuci cu frunze

late, pita si cirest.. pe id pe colo se zareà
pri'n verdele intunerec al gradmelor, cite o
zare galbena pri'n obloanele inchise... id mer-
gea rapede... numal din cind in cind trecea. pe
linga tel cite-un tinar cavaleriii cu caciula tur-
caneasca, infasurat in mantaua, a carer poalk
din claret se ridich de sabiea, pe care-e lash
mina... pe alte locuri vedeà pe caveleri sarind
gardurile i patrunzind pri'n gradine pana pe
sub vre-o fereasta, care se deschidea apoi in
fata lune, lasind sa se iveasca vre-o umbra
alba, care-si pleck capul tinar peste cercevele
la umbra de sub fereasta. in alt loc unul a-
.

catat de grata facea studir floristice unindu-si

buzele cu ale celei fiinte care-e scosese caput
pri'n gratil. Numar pe id pe colo auzea cinit
urlind la luna, paznicii de noapte, cari strigau,.
on grupe de cavaleri, cari veneau de la vre-o
petrecere nocturna. tel rupeau frunze din cren-
gile atirnate si le aruncau in urma calugarului
spin si palid... Stelele pazeau tariea, luna trecea
Ca un scut de- argint pri'n intunerecul:nourilor,
in aier lera aur §i'n gradine miros §i-o umbra
adinc-viorie, rupta de dungi de lumina alba,

www.dacoromanica.ro
 85 ;
care trecea pri'n mreje de frunze, ca pri'n stre-
curatori de lumina.
Tel ajunse a casa. Iel sedea inteo chiliutä
din casele unui boerial mare. incet treca pri'n
cerdacul cel lung, de-asupra caruia stresinele
resite Terau suspendate de stilpi albi... treca
ca o umbra i cind intra in chiliea JuT resufla
lung. Nu Tera s intreprinda un lucru extra-
?
ordinariil intunerecul ingreuiat cu miros de
. resina a chiller lur Terà patruns numaY de punc-
tul ros al und candele, care ardeh pe o poli-
cioara incarcata cu busuioc uscat i flori de
sub icoana imbracata cu argint a Mintuitoriu-
lui. Un greer ragusit cinth in soba. Iel aprinse
o lampa neagra, impluta cu untdelemn; lumi-
na Tel fumegh pilpiind. incet, incet ochiul lu-
miner se rosi... Tel se aseza la masa... de: chise
cartea cea veche cu buchile neclare i cu in-
teles intunecat. Tacerea ie atit de mare incit
pare ca aude gindirea, mirosul, cresterea chiar
a unei garofe rosiT i frumoase, ce crestea in-
tr'o oala intre perdelele fereste lui. Privea in
paretele afumat la umbra sa proprie, mare si
fantastica. Lampa filfiieà --lunga, ca i cind ar
fi vrut se-ajunga tavanul, rear umbra lur... ca

www.dacoromanica.ro
 86 :=
o mreaja neagra cu nasul lungit, cu caciula llt
sata pe ochi, parea cl ncepuse o vorbire in-
tim cu tel. Pareà c'o intreaba cugetind... pa-
rea c. lea-1 respunde n cugetari desirate... un
dialog si cu toate astea daca voea sa cuprin-
dit realitatea ml, nu ierà de cit un dialog al
cUgetarilor lui proprii, lel cu sine insu-si. Ciu-
dat Aceasta despartire a individualitatei lur
!

se flea izvorul unei cugetitri ciudate. Iel fixa

aSpru si lung umbra sa... Tea suparata de a-
ceasta cautatura, prinse incet, incet conture pe
parete i deveni dark ca un vechiti portret
zugravit in oloiti. Iel clipl cu ochiilea rede-
venise umbra simpla.
Ie Un moment mare, s ma cuget mat in-
taiti gindi tel dorit'am de cind sint ce-va
pentru mine? numai pentru mine ?... Nu. Din
rtigifciunile mele am lasat'o vre-o data pe Tea?
Mariea ? 0 riu De cite oil am dorit vre-o
putere extraordinara, numai pentru tea am
dorit. Oh 1s'o duc intr'un pustiii, unde sa nu
fie nimeninimeni de cit ieu i tea ; sa cobor
stelele ceriului in intinderea alba, ca sà ase-
inene cu ostiri de fort de Lur si de argint ;
Sa desc dumbravi de dafin cu intunecoase

www.dacoromanica.ro
 -- 87
carari, cu lacuri albastre i hmpezi ca lacrima;
tea s alerge pri'n cararile tainuite, prefacin-
du-se a fugl de amorul mieu si Yea s'o urma-
resc... Nu 1 Para tea ar fi raiul pustiia.
Si cine Yera tea, Mariea ?
. Iera fiica spatariului Tudor Mesteacan, un
inger blond ca o lacrima de aur, mladioasa ca
un crin de ceark cu ochi albastri si cuviosi
precum albastru i cuvios Ye adincul ceriului
si divina sa eternitate. Ades tea privise din
cartea de inchinaciune la fata adincità ,si pa-
lida a calugarulur; o vazuse lel ades resar;nd
o floare in fereastasi in nopti cu luna Tel
ii lepada rasa Oil' punea mantle de cavaleriti,
in care veghea sub sticlitoarele-i fereste... pt-
flt ce se deschideau, pana ce se ivea fetisoa-
ra iei palida de veghiere si de amor, pana ce
razele ochilor Yet alunecau adinc in ochil lui
cei negri. Cite-va vorbe, o stringere de mina
si desparea rear in parfumatul icY etac, implind
noptile cu dulci si neuitate visuri.---Acuma
se gindi asemene la tea.
Lampa sa filfiea mai fantastic, literele ba-
trine ale carter capital.' inteles si se introdu-
ceau. in visuri si'n cugete, ce-i impleau capul

www.dacoromanica.ro
 88

fara de vointa, umbra lul incepii rear a prinde

conturele uner icoane in obit cu fruntea nalta,
palida, plesuva, cu buze vinete, cu parul de
cite-va fire sure, cu privirea fixa i. profunda,
.

pe care si-o tintl lung asupra cartel' deschise

innaintea lui Dan. Umbra lui ii soptea in gin-
durr lungi tocmai ceca ce voea Tel sà i se re-
spunda.
Tu .stilcugeta umbra si rel ir auzea cuge-
tarile stif bine ca sufletul tau din inceputul
lumei i pana acuma a facut lunga calatorie
pri'n mil de corpuri, din cari a-zi n'a mar re-
mas de cit praf. Tel singur n'o stie, pentru-ca
de cite oni s'a intrupat din nou, de atitea ori
a baut din apa fail gust si uitatoare a Leter;
si nimeni nu l'a insotit in tatita lui calatorie
de cit reu umbra corpurilor, in care a trait
Tel,: umbra ta cu fie-care ducere la mormint,
cu fie-care nastere am stat linga rele; am stat
la leaganul, voiti stà la mormintul tau. Sufle-
tul tau, Para ca a-zi sa i-o aduca a minte a
fost o data in pieptul luT Zoroastru, care fa-
cea, ca stelele sa se mute din loc cu adincul
graiü si socoteala combinata a cifrelor lui. A-
cea. carte a lui Zoroastru, care cuprinde toate

www.dacoromanica.ro
 - 89 -
tainele §tiinter lul, sta deschisa innaintea tà:
Veacuri au stat s'o dezlege i n'au putut pe
deplin, numal reu pot s'o dezleg, pentru-ca
.

vorbeam din parete cu Zoroastru, cum vorbesc

asta-zr cu tine. -
Dan vazii clar despartirea fiinter lui intr'o
parte ctern i una treca'toare. Cartea lui Zo-
roastru lerà proprietatea lui dreapta. Tel in-
toarse epte for si umbra prinse conturele u-
ntil bas-relief, mai intoarse Inca epte si um-
bra 'se desprinse incet, ca dintr'un cadru, sari
jos de pe parete si sta diafana i zimbitoare
rostind limpede i respectuos : Buna sara!
.Lampa cu flacAra ler rosie sta intre Dan si
umbra inchegata.
SA urmamzise umbra torcind mai departe
firul gindirer sale, gindiri, pe cari Dan le au-
zea, ca i cind ar fi fost propriile lul cugetari.
Apropriiridu-ti pri'n vraja fiinta mea i din-
du-mr mie pe a ta, rep vOiti deveni om de
rind, uitind cu desavir0re trecutul mieu ; rear
tu vet deveni ca mine, etern, a tot 0iutoriti si
cu ajutoriul carter a tot puternic. Tu ma Iasi
pe mine in imprejurarile tale, cif umbra intru-
pata a iubiter tale, cu amicil tar; ma condamni

www.dacoromanica.ro
 - - 90

sa-mI ult vizionara mea fiinta; rear tu intre-

prinzi o calatorie cu iubita ta cu tot, in ori
ce spatia al lumel ti-ar placea.... in luna de
pilda. Acolo vet trai un secul i i se va pa-
rea o zi. Ba poti sä lei si parnintul cu tine,
Para ca st te supere. l prefaci intr'un marga-
ritariti cu toartit si-1 anini de salba iubitel tale ;
i. crede-ma ca de mil de mil' de oil mai mid;
numal proportiile antre lei sa remiie acelea-si,
oamenii s'or crede ash de marl' ca a-zi. Tim-
pul lor? 0 ora din vieata ta va fi un veac
pentru Yet. Clipele vor fi decenii i 'n aceste
clipe se vor face razboaie, se vor incorona regi,
se vor stinge si se vor naste popoare, in stir-
sit toate prostide de a-zi se vor intimpla si-a-
tuna', se'ntelege ca'n diminuare analoga, abso-
lut inse acela-si lucru.
Bine, zise Dan apucind mina cea rece si
diafana a umbreite indemn inse a scrie me-
moriul vieteT tale, ca sä-1 gasesc, cind voitt re-
venl pe pamint si sä-1 recetesc. Tu al o jude-
cata rece i vet $tl sa-mi descrii toatit natura
vizionara si inselatoare a lucrarilor lumesti; de
la floarea ce cu naivitate minte pri'n haina ler
striducita, ca Ye ferice in lituntrul gingaselor

www.dacoromanica.ro
 _9_
sale organe, pana la omul, ce acopere cu vor
be marl, cu o ipocrizie vecinica, care tine cit
istoriea omenirei, acel simbure negru $i reu,
care-i radacina adevarata a vietel $i a fapte-
lor saleegoizmul sau. Vei vedeh cum ni se
minte in Koala, in besereca, in sfat, c intram
inteo lume de dreptate, de iubire, de sfintenie,
pentru a vedeh cind murim, c'a fost o lume de
nedreptate, de ura. Ah! cine ar mai vrea sä
traeasca, cind i s'ar spune de ,mic inca in loc
de poveti, adevarata stare de lucruri, in care
va intrà?
Chemarea unui filosof? zise umbra suri-
zind cu amaraciunefoarte bine Ceea ce zici
tu, imi hotareste soarta. Imi voiti aprinde lam-
pa $i-oia cauta oameni. Memoriile vietei mele
le vei gist in saltariul acestei mese, cind te
vei intoarce. Ieu singur voiti fi mort si ingro-
pat cind vei reveni tu, cad oarele vietel tale
vor fi sir de ani intregi pentru parnint. In-
toarce inca septe foi si tine-ma de mina! Ce
simti?
Simt bratele mele pierind in aier si cu
tbate astea capatind puteri manse ; simt, cum
dezlipindu-se atomele greoaie ale creerilor

www.dacoromanica.ro
 - 92 -
midi, mintea mea devine clara, ca o bucata de
soare.
Ieu, zise umbra incet simt intunecindu-
se i pierind constiinta eternitiltel mele; Simt,
ingreunindu-se ca sub plumb cugetarile mele...
Mai intoarce septe tor si metamorfaza recipro-
ca va fi desavirSita.
Dan intoarse foile, soptl si umbra devenl om.
Omul semanh cu Tel i se uith sparios i uitit
la Dan, fixindu-1 ca pe o umbra, cu buzele tre-
murinde si cu pas; sovaitori.Dan relit o um-
bra luminoasa. Iel ridica bratul lung si puter7
nic in aier. Dorrni! 7ise poruncitoriti. Orologiul
zbirnal ragusit o °era -- umbra intrupata in
om cazii ca moarta pe pat. Iear Dan 41 lua
lunga sa manta de-a umere, stinse lampa, pe
virful degetelor trecP pri'n tinda i cind tel
afara inchise usa dupa sine si incepil a merge
incet, incet in lumina lune pe stradele largi
ale orasului, cu ferestrele i portile inchise, cu
zidiuri albe i galbenite de luna, cu perdelele
lasate, cu cite un pazitoriti de noapte, cu mu-
stet( infundate in gulerul i gluga mantalei si
c'o prajina subsuori; in fine o liniste somno-
roasa, un aier cald de yara, luna stralucitai

www.dacoromanica.ro
 93

stele de aur ce'si inchideau pleoapele spre a

le deschide Year, un ceria albastru i Para nori,
case innalte a chror stresini de olane se uitau
in luna ieath tabloul ! Pasurile 1u de umbra
nu se auzeau pe strada... Se infhtosh infundat
in manta, cu palariea peste ochi, si mergea
ast-feliti pe luminatele strade, fara ca luna sa-1.
faca vre-o umbra pe zidiuri, cher pe-a lui o
lasase a cash, ast-feliti incit fel insu-si nu si pa-
rch a fi de cit o umbra nepriceputh, ce fugea
pe muni caselor ins,rate.in rind. Casa din capa-
tul ulitei Yera galbena, cu feresti poleite de lu-
na cu perdele albe. Iel bath incet in tereastra;
Tu Yesti? Respunse o voace drag i mo-
latech.
Icu.. deschide fereastra... nu ie nimeni
pe strade, nu te poate vedeh nimeni, si apoi
chiar de te-ar vedeh...
Fereastra se deschise 'ncet, perdeaua se
dete intr'o parte si di'ntre cretii id aparit fru-
mos si palid capul blond al until* inger.. Luna-Y
cadeà drept in fath, incit .ochil id albastril stra-
luceau mei tare, si clipeau ca loviti de o razh
de soare. Sub alba .haina de noapte de.. la- git
in jos se tradau boureii sinilor si minUtele si

www.dacoromanica.ro
 ' 94
bratele Ter albe §i goale pan in timed se'ntin-
.

sere spre dinsul si tel le inunda cu sarutarr.

Un moment si lel sari pri'n fereastra, Ii cu-
prinse gitul Tel. gol, apoI IL lua fata in mini- si
o saruta cu atita ardoare, o strinse cu atita
toe, incit ii pareà c'o srt-i bele vieata toata
din gura tel.
Iubit'o zise Tel incet netezindu-i parul Tel
. de aur iubit'o ! vin'o cu mine in lume.
- Unde ?
Unde ? Orl unde. Vom tral a§a de feri-
citi acolo unde vom fi, neturburati de nime
nea ; tu pentru mine, leu pentru tine. Din vi-
smile noastre vom zidi castele, din cugetarile
noastre vom adinci marl cu mil de undoiete
ogling, din zilele noastre veacuri de fericire
si de amor. Aide I
--Dar ce va zice mama, zise Tea, cu ochil
punt de lacrimi.
- Umbra Tel se resfringea in parete. Dan se
uita fix intr'acolo; umbra se desprinse incet
si se innalta pe-o raza de luna spre a cadea
in pat. .

Cine-1 acolo zise Mariea tremurind pe

pieptul lui.

www.dacoromanica.ro
a
 95

'Umbra ta, respunse iel zimbindlea re-

mine in locul tau... vezi-o cum doarme.
-7 0 ! ce hbera si u:Oaril m. simt-zise Tea
c'o voace de un timbru de nil% Nici o durere,
nici o patima in piept. 0! iti multarnese... Si
ce frumos imi -par tu acuma..: pare ca Testi
altul... pare ca Testi din alta lume.
Vin'o cu mine, sopti Tel la ureche-i, vin'o
pri'n ostiri de stele, pri'n tarii de raze, pana
ce departe de acest pamint nenorocit si negru,
fi vom unit pentru ca sa nu ne mai avem in
minte, de cit pe noi.
Haide dar, sopti lea incunjurin.du-i gitul cu
bratele Tel albe si hpindo-0 gurita de buzele
lui:-LSarutarea- rd 11 impIi de geniu- i de-o no-
uà putere. Ast-feliti imbrátisati arunca neagra
si stralucita lui mantie peste umerii Tel albi, Ir
incunjura taliea stringind'o tare la piept, rear cu
ceealalta mina fluturind o parte a mantiel, se
ridicara incet, incet pri'n aierul luciu si patruns
de razele- luneY, pri'n' nouril negri al cer:ulut,
pri'n roiurile de stele, pana ce ajunsera in lu-
nä. Calatoriea lor nu fuse de cit o sarutare
lunga.
. Iel puse jos dulcea buT sarcina pe malul mi-
4.

www.dacoromanica.ro
 96 -
Tositoriti al unui lac albastru, ce oglindea in
adincu-i toata cununa de dumbrave ce'l incun-
jura, i deschidea ochilor o lume intreaga in
adinc. Iel isi lua calea Tear spre pamint. A-
proape de pamint, Tel .sezit pe coastele unui
nour negru si se uita lung si cugetatoriti pen-
tru ultima oara asupra pamintului. Lua cartea
hit Zoroastru, deschise unele file si incepii a
ceti judetul pamintului, si fie-care litera iera un
an, fie-care sir un secol de adevar. Iera ce-va
infricosat cite crime au putut sa se petreaca
pe acest atom atit de mic in nemargenirea
lumel, pe acest bulgare negru i neinSemnat,
ce se numeste paMint. Ftirmaturile acelui bul-
gare se numesc imperil, infuzorii abiea vazuti
de ochil lumet se numesc imparati, si milioane
de alte infuzorii joaca, in acest vis confuz pe
Iel Il intinse mina asupra pamintului.
Iel se contrase din ce in ce mai mult si lute,
pana ce deveni impreuna cu sfera ce'l incun-
jura mic ca un margaritaria albastru stropit
cu stropi de aur i cu'n miez negru. Marirnea
fiind numal relativa, se intelege ctt atomii din
miezul acelui margaritariti, ale carui margeni le
tera ceriul, at carui stropi snare, luna si stele,

www.dacoromanica.ro
 ' 97
acel pitici nemargenit de mici aveau regiT lor,
purtau razboaie si poetit lor nu gaseau in u-
nivers destule metafore si comparatiuni pentru
apoteoza eroilor. Dan se uita cu ocheana pri'n
coaja mein! margaritariii, si se mirk cum de
nu plesneste de multimea ureT ce cuprindeh.
11 lua si intorcindu-se, atirna in salba iubitei
sale albastrul margaritariti.
Si ce frumos facuse Tel in luna!
inzestrat cu o inchipuire urieseasca Tel a pus
doT sorT si trel lunT in albastra adincime a ce-
riului si di'ntr'un sir de muntr a zidit dome-
nicul sat' palat. Colonade stinci sure, stresine
un codru antic ce vine in sour!. ScarY innalte
coboreau pi'ntre coaste prabusite, pri'ntre bu-
catT de padure ponorite in fundul ripelor pana
intr'o vale intinsa taiata de un fluviu maret
care parea a-sT purtà insulele sale ca pe niste
corabii acoperite de dumbrave. Oglinzile lucii
a valurilor buY resfring in adinc icoanele ste-
lelor, incit atindu-te in Tel, pari a te uita in
ceria.
Insulele se innaltau cu scorburi de tamaie
.

si cu prund de ambra. Dumbravile lor intu-

necoase de pe malurT se zugraveau in fundul
7

www.dacoromanica.ro
 98

riului, cit parea ca din una si aceea-si rada-

cina un rani se innalta in lumina zorilor, altul
s'adinceste in fundul ape. Sirurr de ciresI scu-
tura grei omatul trandafiriti al infloriret lor bo-
gate, pe care vintul ii gramadeste in troene ;
flori cintau in aier cu frunze ingreuete de gin-
dad ca pietre scumpe, i murmurul lor impleh
lumea de un cutremur voluptos. Greerl ragu-
iti cintau ca orlogii aruncate in l'earba, Tear
paienjeni de smarald au tesut de pe o insula
pana la malul opus un pod de pinza diaman-
tica ce stecleste vioriu si transparent, in cit a
lunelor raze patrunzind prin Iel, inverzeste riul
cu miile lui unde. Cu corpul nalt, mladiet, alba
ca argintul noaptea trece Mariea, peste acel
pod impletindu-si parul, a caruI aur se stre-
cura prin minutele-i de ceara. Prin hainele-i
argintoase ii transpar membrele usoare ; pi-
cioarele-i de omat abiea atingeau podul.... Sau
adesea asezati inteo luntre de cedru coboreau
pe ascultatoarele valuri ale fluviulul. Iel 41
rezema fruntea incununata cu flori albastre de
genunchiul Tel; Tear pe umarul Tel cinta o pa-
sere maiastra.
Fluviul lat se adincea in paduri intunecate,

www.dacoromanica.ro
 99

uncle apa abiea mai sclipeh din cind in cind

atinsa de cite o raza ; trunchii padurilor se, a-
jungeau cu ramurile lor de asupra riului si
formau bolti nalte de verdeata nestrabatuta.
Numal pe ici pe colo cite o dunga fulgera-
toare de-asupra apei. Valurile rid si mina in-
tunecoase lurnea lor albastra, pana, cind de o
data riul impiedecat de stinci si munti s'aduna
intre codri ca marea oglinda a mare, si se
limpezeste sub soli de poti numara in fundu4
toate argintariile lui.
Ca sa petreaca inventara un joc de cart!.
Regii, reginele i fantiT de pe cart! ierau tott
chipuri copiete din basmele ce si le spuneau
serile. Jocul insult Tera o poveste lunga si'n-
curcata, ca din halima, in care reginele se ma-
ritau, regii se insurau si fantii imblau innamo-
rati, poveste careia nu-i mai dedeau de capat
pana ce nu 'ncetau apasati de somn.
Dar somnul lor I

innainte de a dormi, lea IY impreuna minile,

si pe cind stelele albe sunau in aeriane coarde
rugaciunea universului, buzele Tel murmurau zim-
bind, opal capul Tel palid de suflarea indulcita
a noptei cadea pe perine. Cine ar fi vazut'o

www.dacoromanica.ro
 100

ast-feliti ! Nhienenumai Tel ce acoperea bratul

Yet, atirnind pe marginea patului, .cu sarutari.
Iel adormea in genunchi. Visau amindol ace-
la-st vis. Ceriuri de oglinziplutind cu innalta-
tele aril)! albe i cu brie de curcubeu,por-
tale nalte, galerir de-o marmura ca ceara, stra-
1 turi de stele albastre pe plafonduri argintoase
toate pline de un aier recoare i mirositoria.
Numal o poarta inchisa n'au putut'o trece nici
o data. De-asupra Tel in triunghia iera. un ochiti
de foc, de-asupra ochiului un proverb cu lite-
rele strimbe ale intunecater Arabii. Iera doma
luT Dumnezeu. Proverbul, o enigma chiar pen-
tru ingeri.
inse oare de ce omul nu gusta vre-o feri-
cire ! Vecinic semnul arab de pe doma Dom-
miler ii preocuph mintea lut Dan, vana-i iera
cautarea lut pri'n cartea lur Zoroastrutea re-
minea muta la intrebarile luT. $i CU toate a-
cestea in fie-ce noapte se repeta acest vis,
in fie-ce noapte Tel imbla cu Mariea in lumea
solara a ceriurilor. $i de cite oil imblau, Tel
ii lua cu iel in visul sau cartea lur Zoroastru
si cauth in Yea dezlegarea intrebarei.in van
ingeriT, ce treceau ducind in poalele lor ru-
.

www.dacoromanica.ro
 10 I -
gitciunile muritorilor, se uitau semnificativ la
fel ; in van unul ir spuse lin, aplecindu-se la
ureche-1: De ce cauti, ceea ce nu-ti poate venl
in minte ?Altul : De ce vret s. scott din a-
rama sunetul aurului ? Nu-i cu putintà.Dar
ceea ce4 [Area ciudat, iera, ca de cite ori II
treceh pri'n minte, ca ingeril s. mearga dupg
voiea lui, fel inteadevär, Para s. le-o zica, ei
- implineau alintind gindirile. Iel nu-0 putek
esplich aceasth armonie prestabilith intre gin-
direa lui proprie si vieata cetelor ingeresti.
Nu veil tu Marieo, cá tot ce gindesc leu,
ingerii implinesc in clipa ?
lea ii astupà gura cu mina. Apoi ii sopa
la ureche : Cind ploua, toate grinele cresc ;
cind Dumnezeu vrea, tu gindesti ceea ce gin-
desc ingeril.
in zadar. Mintea lut Yerà preocupath si pri-
virile ochilor lui marl fermi atintate asupra a-
celei porti vecinic inchise.
AsI vol sà vad fata lui Dumnezeu, zise iel
unui Inger, ce treceh.
Daca nu-1 ai in tine, nu mama pentru
tine si in zadar ii cauti, zise ingerul serios.
0 data tel IY simtl capul plin de cintece. A-

www.dacoromanica.ro
 - 102 -
semenea ca un Stup de albine, ariile roeau lith-
pezi, dulci, dare in mintea lui imbatata, ste-
lele preau ca se misca dupa tactul lor ; in-
genT ce treceau surizind pe linga Tel, inginau
cintarile ce lui IT treceau pri'n minte. in haine
de argint, fruntii ca ninsoarea, cu ochii alba-.
stri,cari luceau intunecat in lumea cea so-
lark cu sinuri dulci, netezi ca marmura, tre-
ceau ingerii eel frumosi cu capete si umere
inundate de plete ; rear un inger cel mat fru-
mos ce l'a vazut in solarul lui vis, cinth din
arfa un cintec atit de cunoscut... nota cu nota
Tel 11 prezicea... Aierul cel alb rumeneh de vo-
luptatea cintecului: Numai semnul arab luceà
ros, ca jaratecul noaptea.
Asta-T intrebarea, zise Dan incet, enigma ce
patrundeh fiinta mea. Oare nu Chita Tel, ceea
ce gindesc ieu ?... Oare nu se rnisca lumea,
cum voiti Ieu ? Tel strinse c'o intunecata durere
pe Mariea la inima Hurmuzul prirnintulut
ardea in salba Tel de margaritare... Oare fára
s'o stiu nu sint ieu insu-mi Dumne
Vum !sunetul unui clopot uriesescmoartea
mareicaderea ceriuluiboltile se rupeau, ju-
maltul lor albastru se despich, si Dan se simti

www.dacoromanica.ro
 103 -
trasnit si afundat in nemargenire. Riuri de ful-
gere 11 urmareau, popoare de tunete bOtrune,
vuirea nemargenirei, ce tremuth miscata.. 0
gind nefericit ! aiurl rel. Spazmotic tineh in
mina lui cartea lui Zoroastru, instinctiv rupse
margeaua pamintului de la gitul Maria. Iea
cadeà din bratele ca o salcie neguroasa
cer intindeh crengile spre fel, i strigh cazind :
Dane I ce Mar tacut pe mine ?

Si un glas resuna in urma-i : nefericite ce

ai indraznit a cugeth ? Norocul tau, ca n'ai
pronuntat vorba intreaga L. Rupt ca de un
magnet in nemargenire, Tel cadea ca fulgerul,
intr'o clipa cale de o mie de ani. De-odata
intunerecul di'mprejurul lui deveni linitit, ne-
gru-mort, fara sunet i fara lumina. Iel deschi-
se cartea,. arunca margeaua i incepii a cet).
Margeaua cadeà luminoasa pri'n intunerec si se
desfasurà din ce in ce. Din ce n ce mai mare,
mai marese luminapana o vazii departe
asemenea unei lunesi iel coboreà cu cartea
sub mina nourii grosi, s'apropieh de pamint,
.

deja vedeh culmile stralucite ale until oras,

lumini presarate, 0 noapte varateca cu aierul.

www.dacoromanica.ro
 - 104 -
blond, gradini mirositoare
Iii deschise ochir.
JO Se scutura oare cum din somn. Soarele se
inhälth, ca un glob de aur arzatoriii pe un ceria
adinc albastru ; gradina de desubtul ferestrd,
in care adormise Dionis, Yerh de un verde u-
med si recorit dupà noaptea cu ploaie, florile
improspatate ridicau in soare cochetele capete
copilaroase si ochir lor plini de red si zadar-
nice lacrime. In casa de peste drum perde-
lele albe ierau Inca lasate, pri'n aleele gradind
ref viinii i ceresit infloritY, salcamiT cu miros
dulce tainueau cararile rasipite intr'o viorie si
melancolica umbra.
Fusese vis visul luT cel atit de aievea, sau
fusese realitate de soiul vizionar a toata rea-
litatea omeneasca?Perdeua de vis-a-vis se
clete putin intr'o parte si pri'n faldurii Tel albY
apàrü un blond cap de copila. Ridea.
Mariea sopti Tel cu inima strinsa.
Parul Tel cel blond, si impletit in cozi cadea
pe spate ; o roza de purpura la timpla, gura
micuta ca o visina coapta si fata alba si rosa
ca marul domnesc. Dupa ce risese cine stie
de ce ?-- Tea lash perdeaua sä recada.

www.dacoromanica.ro
 - 105 -
Dara inima lui se contrase cu violenta, cacy
Tel intelese sensul, dar si neputinta realizarei
viselor lui. Acuma stiea ca. Inbeste. La ce
mi-a mal trebuit si asta ? gindi Tel cu sufletul
plin de lacrimi.Nu le destul mizeriea in care
am trait cel putin o mizerie fail de dorinte.
$i prima mea dorinta i poate ultima ne-
realizabila 1 Trasura cea fina i amara d'im-
prejurul gurel lui se adinci vadit. Sufletul
lui se cutremura la gindirea, ca nu va putea
scutura greutatea acestul amor. Speranta? Tel
n'o puteh avea. 0 simtire, pe care n'o cunos-
cuse nici o data, tera Tea sa se nasca cu amorul?
Iea se reivi, surise. De asta data trase perde-
lele sus si sta cu o garofa in minuta lei alba
ai privea pare-ca pe ginduri in potirul de pur-
pura al florel.Nepretuita I §opti Tel, uitindu-se
la lea. Ah ! Tea trebuea sa fie buna, de ce su-
ridea, de ce ? i tocmai in fereasta ? Oare Tea
nu-1 vedea ? Dar dacal vedea, daca aceste
zimbirr aveau o intentiune... mica, cocheta, inse
totu-si ? Redisparii.

Am sa-I scriu, s'o rog... s'o rog sa nu

surida, st nu'ml impla sufletul de o vana, du-

www.dacoromanica.ro
 - 106
reroasä iluziune. Asta... nu'mi va refuzk lea. Ie
atit de buna; voiti ruga-o sa fie rea.
Cu o dureroasa, ne mai simtita voluptate 1'6
IT scrise :
Stea,
Serac de bunuri, frumusete si spirit, inima
mea ieste atit de bolnava ca o scintee de soarte
noaptea si te iubesc. $i ochif tar, topite stele
a dernineter, privesc atit de adinc, atit de te-
rice de adinc in noaptea sufletulut mieti, cit te
visez veghind, si de dorm, la imaginea lumi-
nei lor sint destept.
Poti oare gicl simtirea, cu care am scris,
inger ? .

...0 nu! in viata ta kminoasa nu s'a putut

ivl nici umbra macar a unei dureri asemenea
aceleia, ce'mi nemiceste inima. 0 nemiceste I

inchipueste-ti c. di'ntr'un om cu simtire, di'ntr'o

fiinta aevea n'ar reminea nemic decit o lungl,
intrupata desperare. Tu nu cunosti asemenea
oameni. lei nu pot apartineh cercurilor, in cari
te mistl tu. lei sint jos. Cind o inima pierduta'n
mizerie, in apasare, in neputinta de a cultiva
simtirt, clad fie-care din Tele iI gasesc margi-
nile in puterile celui ce le are, cind o aseme-

www.dacoromanica.ro
 - 107 -
nea inirna si-ar ridich aspiratiunile pana la tine,
si le-ar ridich Fara vointa, luptind spre a le na-
du0, neputind sa le reziste, ce ar simtl uri a-
semenea om ? --Intristare? Asta nu-i intrista-
re ! Desperare ? Asta nu-i desperare ! Ie o a-
gonie a sufletului, o lupta vana, cruda, Para
de vointa. Desperarea ucide, aceasta simtire
munceste. Martir leste numele amorul
in fie-care fibra rupta leste o nernargenire
de dureri ; si nu de-o data, fibra cu fibra se
rupe inima mea. Moartea-i un moment, des-
perarea e timpa, o asemenea simtire reste
ieadul. Marie-o ! poti tu satl inchipuesti un ase-.
menea chin, Park se plingi, de mila nu de
ingrozire ? De pieatra sa fie o inima, este o
margene care s'o miste ; de venin sa fie un
suflet, sint dureri cari trebue sa-1 indulceasca;
si nu re durere mai mare de cit a mea. De ce
sint Yeti in lume, cind tu aT fost menita sa fii?
De ce au cazut ochil miel pe tine, de ce te-am
Vadut ? Orb de asI fi fost, de cit amar sca-
pam ! De n'asi fi fost de fella, scapam de o vieata
chinuita, pustie, fara de lumina. Floare 1 cum
surizi in gradina zilelor tale, fail sa stir ca o
inima se rupe ; stea I cum lucesti in ceriul taa,

www.dacoromanica.ro
 - 108 -
fara sa stir ca un suflet moare. Si in nestiinta
ta Testi si mai frumoasa, rest; si mai mult cauza
unor crude dureri. Ah ! cit Testi de frumoasa'
si cu cit Testi, cu atita mai nefericit sint, si cu
cit sint, cu atita mai frumoasa Testi I N'am
avut sperante, putin mi-a pasat ; n'am avut do-
rinte, nici una'n lume, putin mi-a pasat ; de
una am fost capabil, de una care sa-mi cu-
prindà toata vieata mea, i aceea nerealizabila,
tu 1 Orl cit de mare ar fi mila ta, plina a-
cold nu se poate cobori. Nu-rni zimbi zimbe-
tul tau m'ar impleh de sperante vane. A ma
iubl nu-ti ieste permis, despretueste-ma 1 te rog 1
Poate dispretul tau m'ar omorl i moartea nu-i
nemic pe linga chinul mieu de a-zi. Sarut urma
pasurilor tale, murii 1 sarut, pe cari au tre-
cut umbra ta, despretueste-ma! Ieu nu pot sA
nu te Yubesc. Tu nu stii de ce, i nu-ti o pot
spune, si cu toate astea chipul tau, umbra ce
al aruncat'o pe pinza gindirilor mele leste sin-
gura fericire, ce am avut'o in lume.
Marie-o !... asa-I oP ast-felifi te cheama nu se
poate s te cheme alt-felifi... tu I... nu'ti dice
alt-felib... Adio ! adio !"
Si cu toate ct scrisese, totu-si o speranta de

www.dacoromanica.ro
 109 -
o dureroasa dulceata, dessarta dar singura ii a-
meteh sufletul lui. lel tI inchipuea, ca' lea va
putea fi a lui. Iea ! toata lumea lera cuprinsa in
acest cuvint Cind gindeh, cum i-ar lua capul
Tel de aur in mini, si i-ar topl ochii cu sarufa-
rile IA cind gindea, c. mijlocul Tel cel dulce
s'ar puteh odihni cuprins de bratul lui, c. ar
putea sa-i prinda minuta Tel alba, sa se uite la
transparentele-i degete oare intregi, IT venea
s. nebuneasca. Ce I vieata ? Tel simtea, ca o'
oara linga Yea ar plat) mai mult de cit toatil
vieata. Cita intensiva, dureroasa, fart de nume
fericire intr'o oara de amor. Si cum i-ar vorbi
fel ICite numiri ar inventh lel, care de care
mai indragite, mai fara de inteles, mai nepo-
menite, pentru un suris de pe buzele Tel, un
suris in trecere, umbra unei fericitoare cuge-
.

tart ; cita gratitudine pentru o privire ; cita re-

cunostinta, pentru ca ar lasa un moment de-
getelele Tel dulci in minile lui, i Tel simtea
pare-ca le trage la inima lui, sa le faca a
simtl desele si nemasuratele-i batal,... ar plinge
si ar ride de fericire, ca un copil, ar nebuni
in urma i vecinic ar visa aceea oara fara de
seaman.

www.dacoromanica.ro
 110

. De unde aceasta sirntire nemasurata, de unde

aceasta irezistibila nebunie? lel nu-si simtea
capul, nu'si simtea inima, toate se invirteau
imprejuru-i intr'o lumina trandafirie, parea ca
nu vede de cit perdelele albe i dupa fie-care
se iveh zimb.nd cu o spariata si copilareasca
siretie, capul Tel. innamorat in iea ? Asta ar fi
fost putin. Nu in iea, in fie-ce gindire a ier,
in fie-ce pas, in fie-ce zimbet, un inmiit amor.
'Dumnezeu de-ar fi fost si-ar fi uitat universul,
spre a diuta un altul in ochii iei albastrii; de
ar fi gasit, nu se stie... cautarea ar fi durat
vecinic. Cum o rubea! De l'ar fi despretuit,
ar fi iubit despretul iei; o idee de ura a ier
ar fi fost cuprinsul amorului lui cit ar fi trait.
Ah ! zimbi lel c'un fel de dureroasa betie,
de asi putea s'o sarut, o datal pare-ca n'asi mai
voi nemic in lume... ori sa-i dezmierd minile,
ori sa-r despletesc parul, ori sa-i sarut umerii!
ingerul mieti !
lel trimisese scrisoarea. Sta in fereasta ne-
linistit, pare-ca astepth sentinta de moarte, nu
stieh ce se gindeasca, nici gindeh ce-va, lera un
amestec fara sir de icoane turburi,imbatatoare.
Ah ! Tel ceruse dispre i spera amor. .

www.dacoromanica.ro
 II

Iea se ivl in fereasta. Iel se retrase dupa

perdek ca s'o observe. Ochii lui se uscau de ar-
doare si sclipeau cu o bolnava dorinta ; lea se
ivi .frumoask ochil Tel cel marl si adinci ierau
plini de lacrimi, si se uita innaintea lel, in mi-
nile unite si lasate in jos tiind scrisoarea si in
fata cu o espresie indeciza, innecata de dorinta
de a plinge, ca un copil vinovat. Iel se areta
in fereasta, si ochil Tel painjeniti de lacrimi se
indreptara spre fel... adinci, miloT, plutitorl...
Iea boti scrisoarea cu mina, o duse la inima...
si... o durere ascutità, cruda II patrunse inima
lui ; pareh ca i se rupe vieata, i se taie in doua
inima, o negura alba if cuprinse vederea... si
a poi nemic. Tel cazuse cit fern de lung pe po-
deaoa Camerel luI.
Copila fugl spariata din fereasta.

Ce scrisoare tif tu in mina, Marie-o ? Si

cum aretl tu ? Ce'ti Ye ? zise un batrin priete-
.

nos, care se ivi tocmal atunci in fereasta ri-

dicind cu mina lui cea fina barbiea cea rotunda
a fete?. Iea cercà a suride, dar atit de dureros
si atit de ingrijit...
Arata I Tel II desfacii cu 0 dulce sill

1
www.dacoromanica.ro
 -I12
scrisoarea cea mototolità din mini... se uita pe
lea, fata lui se adincl din ce in ce. Ajunse
i
la semnatura. De la cine ai capatat tu scri-
soarea asta, unde locueste omul acesta?
Lacrimile o inundara si Yea se arunch sus-
pinand la gitul tatani-sau.
Vezi, zise Yea intrerupt, acolo-Y sermanul...
in casa cea pustie de peste drum... l'am va-
zut cazind ca mort pe podele... cine stie, daca
n'a si murit. Alearga tata... poate Inca nu-i
prea tirziu. . ,
.

Cum areta Tel ? intrebil batrinul, preocu pat

cum se vede de-o cugetare complicata.
0 ! ie frumos zise Yea rapede... si-apoi ii
I

musca zimbind buzele.

Se mai ivi Inca un om plesuv si cu oche-
lari, cu care batrinul vorbl repede si incet a-
retindu-i scrisoarea. Plesuvul clatina din ca-
patina.
Id coborira lute scarile i intr'o clipa fura
la casa de peste drum. Desl ierau amindoi
batrini, Tel se grabise ast-feliti, in cit aceasta tea.-
da. viul interes, ce trebuea sa-1 poarte pentru
Dionis. Tel deschisera uà. Dionis lerà lungit la
parnint, parul in desordine, ochii inchisi cu

4.
www.dacoromanica.ro
 I 13 -
hemen0. Plesuvul 11 ridica incet de la pamint
si-I dezgoll pieptul. Cit pe ce ierà sa i se
rump a. o vina a inimei, zise Tel incet. Pare
foarte senzibil. 0 bucurie mare l'ar omerl.
Nici trebue sa-I trezim !tiara, . . fi voiti do-

. . .....
roformh, ca din lesin sä treaca intr'un somn
adinc.
in vreme ce doctorul (yeti fi ghicit, cIt ple-
suvul nostru biped iera doctor) vorbek cu sine
da din cap, ridich sprincenele ur-
nise ochelarii pe frunte, tatal Marie fixa por-
tretul din parete. Explicarea in clonal cuvinte :
Persoana juridica, care se aflà acum pe mina
ingrijitoare a Esculapului nostru avek drepturi
asupra unei mosteniri. Dovezi, ierau asemana-
rea cu portretul i multe alte imprejurari cari
nu ne intereseaza, legate inse de originea pa-
na acum obscura a lui Dionis. Destul ca soarta
lut materiala din momentul acesta Tera schim-
bath'.
Iel insu-si ierà lungit pe pat. Capul ridicat
pe perini si lasat asupra pieptului, paloarea
cea 1inititä i marmorie a fetei contrastà cu
parul in dezordine. 0 mina ierà strins apasata
pe inima, Yea comprima convulziv durerea, ce
8

www.dacoromanica.ro
 - 114

o simtek acolô ; ceealalta spinzura pe marge-

nea patului in jos. 0 manta neagra il acope-
reh, pri'n cretii careia transpareau delicatele si
corectele lui forme. Taal Mariei se plecii a -
supra lui si-1 privl cu placere, cu intentie.
Aba I gindi doctorul cu siretie.

0 negura deasa, cenusie i sclipitoare... apor

un ceriii de un etern i albastru intunerec, cu.
stele mol de suflarea noptei, cu nouri ncre-
titi, cu aierul cald... i reara-si, reara-si orasul
vechiü cu stradele strimte, cu casele inchircite
cu stresinele mucegaite n luna, si Dan trecea,
rapede pri'n strade... luna mai arunch cite o
dung% pri'n intunerecul lor... rel infra in casa
lui deplin constiu despre indelungatele lui vise.
- Si mi-a trecut pri'n minte, zise lel, acea
idere nefericita, pe care Ruben o credea cu
neputinta in capul unul om. Umbra lui dor-
mea pe pat.
Tel cetl in cartea lui Zoroastru... lea se scull
incet... cu ochil inchisi... se subtie... se lipl de
parete si se aseza ironica, fantastica, lungl in
dreptul lui.
. Dan se simteh bolnav, abatut, strivit sub

www.dacoromanica.ro
 115 -
greutatea cugetarilor luT. Afara de aceea un
fulger II trecuse drept pri'n inema in vrernea
cadereT luT. Tel simtea fulgerul junghiindu-I i-
nema. Tel se lungi pe pat si s'acoperl cu rasa...
Pe de'nnaintea lul treceau fiinte ciudate, pe
cari nu le vazuse icier o data.Ah gindi Tel
I

in curind voiti murl, aste-s deja umbre de pe

ceea lume. Numal umbra lui proprie statea
dreapta in parete, par-ca suridea, si ciudat
aveh ochi albastri. Dracul s te Tea, gindi lel, .

si umbra mea IT bate joc de mine acuma.

Usa se deschise si Intr maistrul Ruben.
Ce pustiea maistre, de cind aT lásat sa-tl
creasca perciuni si de cind porti caftan jido-
vesc ?
VaI de mine domnule, dé mult Ide cind
_triâ`jn minte, zise Ruben netezindu-si barba.
Dar m'ai vazut vre-o data linga Cur-
tea veche?
Linga Curtea veche... le Riven... vinzato-
riul de dirtY, Tear nu d-ta maistre Ruben.
Ruben se uita lung la lel. D-tale null Ye
bine, domnule, zise Tel serios.
Ieu mor maistre Ruben... Uita-te in masa
mea, acolo's memoriile umbrel mele, a umbrei .

www.dacoromanica.ro
 11

- ii6
care-o vezi n parete, scrise de cita vreme am
fost in luna.
Evreul se uita lung la bolnav si clatina din
cap.
Umbra ceea a d-tale te un portret, ca-
re-ti samana, zise fel.
Maistre Ruben, te-ai prostit reu, de cind
nu ne-am mai vazut, zise tinarul zimbind, ori
Yen am devenit o fiinta superioara magistrulut
mieu... se poate i asta.
Evreul s'apropie de scrinul, ce i-1 insemnase
bolnavul, II deschise saltariul i dadu inteade-
var de niste legaturi de hirtii galbene si yes-
tezite, legate cü fire de ata albastra... Tel le
scodse se uità la Tele, apoi le puse pe masa.
In momenta icesta intrara dot oameni in chi-
liea luT, pe cari Dan nu-i mat vazuse. Until din
iei, plesuv i uscat, veni sa-i cerce pulsul, ce-
Walt voibeh cu Ruben. Ruben ii area hirtiile...
omul se uitä iute pri'n Tele, Fara indoiealä, zi-
se Tel pentru sine.' De cind II cunosti? adaose
intorcindu-se catra Evren.
De mult. fel cumpara de la mine carti.
in genere cele mai vecht si tot de-acele, pe
cari nu le mar puteam vinde nimarui in lume.

www.dacoromanica.ro
 17

Ieu singur le cumparam cu toptanul, biblioteci

rAsipite ale oamenilor batrini, ai caror clironomi
apoi mi le vindeau pe un pret de nemica, ca
hirtie numai. Si'n asemenea carti Tel rascolea
c'un felii de patima si-mi cumparà cele mai
obscure si mai tara de'nteles. Acuma aseme-
nea avem cite-va vechituri de astea i venisem
sa i le aret, Tel mi le-ar fi cumparat de sigur...
acuma inse... l'am gasit in starea 'n care-I vezi.
Si-apoi nici nu-mi mai zice : jupine Riven, ci
maistre Ruben! D-zeu stie, cum s'or fi ,znrintit
toate celea in capul bietului om.
Bolnavul auzeà toate acestea si nu stiea ce
inteies sa le deh. Sint nebuni oamenii acestia,
gindl Tel, si maistrul Ruben si-a iesit cu desa-
virsire din minti... nu-1 mai cunosc. Aha! gindi
Tel in urma. Ieu am murit si Ruben a Venit cu
medicii sa-mi vinda corpul. Are drept... pri'n
schimbarile, pri'n cari am trecut, corpul mieu
trebue sliP devenit tenomenal. Dar oare's doc-
tori acesti doi?... Imi pare ca samana cu Sa-
tana amindoi... Orr Ye un om, despartit in doua
aretari batrine, cu cariil petrece siretul Ruben
pe conta mea... o jumatate cu par i una ple-
suva. Cea plesuva imi pipae pulsul si cea cu

www.dacoromanica.ro
 ii8
par se uitä la umbra mea, spinzurata de un
cuiti in parete. Uit'te ! acuma o desprinde din
parete si-o da lui Ruben in mina. Bravo I mai-
stre Ruben, striga e1, dracii tar sint mesteti
in desprinsul umbrelor din parete, i ist plesuv
are se ma Tea pe mine... cad cum vad, joaca
pe doctorul in momentul acesta... Bravo I bra-
vO 1 Iel bateh din palme rizind.
Ruben Ii lutt umbra i hirtiile de pe masa
si Tel din casa, inchizind cu zgomot usa dupa
sine... Te-al dus Evreule,... te-al dus i m'ar
vindut chinuitoriului de suflete, murmura Tel
c'o resignatie dureroasa, recazind cu capul in
perini.
Are friguri... le in deliriti, zise serios ple-
suvul.

Ie noapte... 0 recoreala dulce patrunde pri'n

ferestele deschise, i Dionis lungit in patu-r
tremura in frigurr, cu buzele uscate, cu fruntea
plina de sudoare i cu capul greu. I se pare,
ca s'a trezit din niste vise lune, obscure, fara
de inteles §i Tel priveste, fara de 'ncredere in
realitate, la imprejurimea lul. Portretul parin-
telur sau lipseste din parete, cartile cel e vechr

www.dacoromanica.ro
 - "9 -
asemenea... casa e aceea-si, inse mobile nou5.
si elegante, covoare pe jos, numai patul re a-
cela-sY. Ciudat, gindi iel, din minune in minu-
ne... Yeu nu mai stiu, ce se'ntimpla cu mine.
Luna revärsà tot aurul lei in odaea lui si sub
aceasta smaltuire diafana mobilele i covoarele
straluceau somnoros si mat ; un orologiu zin-
ganeste incet si subtire in parete i pri'n min-
tea lui trec iute, turbuti, amestecate toate in-
timplarile abia trecute. Si toate II pareau vise ;
mintea lur II pareh improspätata, rece, dark
fata cu mintea, care-o avuse innainte. Din ju-
rul lui disparuse lumea cea semiobscura a ti-
nereter lui; Tel 'maven la viitoritl, cum al' privl
in fundul until lac linistit si limpede ca lacrima.
Iel singur nu-si puteh esplica aceasta limpezi-
me a mintei. isi inchise ochil. De o data simtl,
cum ca pe margenea patulul säu sede cine-vh...
II sedeà pe picioare. Apor simtl o mina dulce
si mica pe frunte. Tel deschise ochil pe juma-
tate. \Trail un brunt cu fata ovala, palida, cam
slabita, pärul de aur acoperit de o palarie de
catifea neagra cu margeni largi, imbracat c'o
bluza de catifea, care cuprindea strins de un
colan lustruit mijlocul cel mar gingas din lu-

www.dacoromanica.ro
 - 120 -
me. Ochil lui Dionis pe jumatate 'nchi0 nu
tradau, cà fel vegheaza. Ii privl in intreg, de
la capul innundat in aur pan la botinele mi-
-cute, ce stecleau radioase pe covorul inflorit.
Ah 1 gindl Tel i inema se cutremura in
lel, leste Mariea!
-. Dar odorul! lea lera. Vorbeh singura... fe-
tele vorbesc adesea singure... Iel simtl aierul
indulcindu-se sub soptirile rel.
Am fugit de-a-casä deghizata... tot ma a-
minau ba a-zi, ba mini... dihaniea de doctor
ziceà c'ar fi periculos pentru Tel._ auzi pericu-
los ? Ieu nu sint periculoasa I zise lea rastitai
Dar daca s'ar trezi... atunci, o atunci... Dormil
dorml : pptl tea aplecinduli gura pe fruntea
Iel simtl o roza time& curgindu-i in par:..
Dar in momentul acela Tel it inläntuise gitul...
lea sparieatà vru sa se retraga, dar bratul lul
o tineh cu tarie culcata ast-feliti pe pieptu-i...
Tel se scula. Lasa-ma! zise lea rosie ca pur-
pura.
Dar Tel o cuprinsese, II mingiea fruntea Tel
alba de-i dete palariea jos läsa sä izvo-
si-i
rased pe umeri in jos valurile de par blond...
apol 11 lua amindoua minutele in minele

www.dacoromanica.ro
 - 121 -
Yea nu mai rezista... se uita la lele, 11 saruth
degetele... Yea nu mai rezista... Marie-o, ma Yu-
best; tu ?
Dar daca nu m'ar chema Mariea ? zise Yea
sub inspiratiea unel fulgeratoare malitir.
Cum dar ?
Da! da 1 Mariea, zise lea cu glasc:or ar-
gintos, dar tad, nu-ti le lertat sa vorbesti...
nu-ti Ye lertat... Nu te scula, cad asemenea
nu-ti le Yertat... Iea-I impinse in perini... Iel
voiea sa vorbeasca, dar 41 simti gura astupata
de sarutari... Iel isi inchise ochii i simteh ca
inema i se sparge in piept... apoi Year ii de-
schise, spre a cuprinde cu id dulcea lui sar-
cilia, cari rideh c'un fail de copilaroasa nebu-
nie de zimbetul lul, de surprinderea si spaima
id proprie... de tot, tot...
Adesea in nopti lune de ?earl* dupa ce
lea de mult devenise tezaurur casnicid lui,
cind de buna voiea lor traieau ezilati la vre-un
sat spre a se iubi departe de zgomotul lumel:
Mariea intra de o data in salonul incalzit si
luminat numai de razele rosii ale jarateculut
din camin, intra imbracata ca baiat, ca in noap-
tea aceea cind se vazura pentru intaiea oara

www.dacoromanica.ro
 = 122 -
in apropiere.. Membrele re zvelte in bluza de
catifea neagra, aceea-si palarie cu margeni largi
pe parul rei blond si piciorusele cele mai midi
din lume in botine barbatesti. $i lea s'apro-
piea de iel. Minutele-i albe si transparente ca
ceara contrastau cu minecele moi i negre si
ast-feliti se primblau de brat pri'n semiintune-
recul calduros al sale; din cind in cind ii ple-
cau gura pe gurk din cind in cind steteau in-
naintea unei oglinzi cu capetele rezemate u-
nul de altul, i rideau. Iera un contrast placut:
fata lui trasa si fink din care nu se putuse in
ca sterge amaraciunea unei tinereti apasate,
ci remasese Inca intr'o träsatura. de . nespusa
naivitate in jurul gurei, linga fizionomiea ova-
la, ratunzita si alba a iei... chipul unui tinar
.

demon linga chipul unui inger, ce n'a cunoscut

nici o data indoealk
Doua vorbe concluzive. Cine ieste omul a-
devarat al acestor intimplari.Dan on Dionis.?
Multi din lectorii nostri vor fi cautat .cheea
intimplarilor lui in lucrurile ce-1 incunjurau; ref
vor fi gasit elementele constitutive a vietei lui
sufletesti in realitate: Ruben ie Riven; umbra
. din parete, care joaca un rol atit de mare, ie

www.dacoromanica.ro
 - 123 -
portretul cu ochii albastri ; cu disparitiunea a-
cestuia dispare ceea ce yeti fi indemnati a
numl o idee fixa; in fine, cu firul cauzalitate
in mina, multi vor gindi a fi ghicit senzul in-
timplarilor lur, reducindu-le la simple vise a
unel imaginatii bolnave.
Fost'au vis sau nu, asta-i intrebarea. Nu
cum-vh in daratul culiselor vietet Ye un regisor,
a carui existenta n'o putem explich ? Nu cum-
va sintem asemenea acelor figuranti, cari vro-
ind a reprezenta o armata mare trec pe scena,
incunjUra fondalul i reapar learalif? Nu ieste
oare omenirea istoriea asemenea und ast-felia
de armate, ce dispare intr'o companie veche
spre a reaparea in una noua, armata mare pen-
tru individul constituit in spectatoriii, dar ace-
numar margenit pentru regisor. Nu sint a-
ceea-0 actorY, desi piesele sint altele? Ie drept,
ca dupa fondal nu sintem in stare a vedea.
*i nu s'ar puteh, ca cine-vh traind, sa aiba
momente de-o luciditate retrospectiva, cari sa
ni se pail ca reminiscentele unul om, de de
mult nu mai ieste ?
Nu ezitam de-a cith cite-va pasaje di'ntr'o
epistola a lui Teophile Gautier, care colo-

www.dacoromanica.ro
 - 124 -
reaza oare-cum ideea aceasta: Nu tot de-auna
sintem din tara ce ne-a vazut nascind si de
aceea cautam adevarata noastra patrie. Acei,
cari sint facuti in feliul acesta se simt ca ezi-
lati in orasul lor, straini linga caminul lor si
munciti de-o nostalgie inversa... Ar fi usor a
insemna nu numai tara dar chiar i secolul, in
care ar fi trebuit sa se petreaca existenta lor
cea adevarata... hill' pare c'am trait o data in
Orient si cind in vremea carnavalulur ma de-
ghizez cu vre-un caftan, cred a relua adevara-
tele mele vesminte. Am fost in tot de-auna
surprins, ca nu pricep curent limba araba. Tre-
bue s'o fi uitat.

www.dacoromanica.ro
INFLUENTA AUSTRIACA
ASUPR A

ROMINILOR DIN PRINCIPATE

www.dacoromanica.ro
 Influenta Austriacá
Asupra Rominilor din Principate

Influenta aceasta, fiind mai cu sama actualä,

are dezavantajul de-a nu stà innaintea noastra
ca un sir de fapte complinite, ca ce-va rotun-
zit, ce ne incunjura din toate partile, traim sub
presiunea YeT, ie asemenea until demon din po-
vests]; pe care il zaresti' ori in catch te-ai. in-
toarce, din care ratan incepe a ti se naza'rl si
acolo unde nu ie. Pentru a cunoaste mai bine
raportul, in care aceste doua elemente, cel ro-
minesc si cel austriac au trebuit s. intre, vom
trebul sa' le caracterizam asemenea until' chi-
mist si s stabilim proportiea puterilor in joc,
avantajele unuià din elemente, dezavantajul
celuialalt. Ce vedem dar la cea intäii privire ?
Pe de-o parte un stat mare, avind razemul sau

www.dacoromanica.ro
 128 -
spiritual in culta Germanic, stapinind sub un
sceptru popoare toarte deosebite nemultamite
cu suprematiea a doua elemente numeric mini,
un stat canna Ii lipse$te conditiea principal&
a unui stat, unitatea nationala, $i cu toate a-
cestea are justitiea i administratiea Cum se
1 cade, negot, industrie, ba chiar o mi$care sti-
intificA destul de insemnata. Pe de altä parte
intilnim un popor mic, a data populatie agri-
cola, a carui inteligenta consista dentr'un ele-
ment omogen, dar a carui functii vitale sint
in mare parte implinite de straini. In adevar
negotul de import si export, cel din launtrul
terei, drumuri de fier, manufactura, c'un cuvint
circulatiea singelui social re implinita de stra-
int .si daca intrebam care element parazit au
intrat cu sistemul shit de arterii in organizmul
vietei noastre nationale, vom trebul sa respun-
dem': in cea mai maie parte cel austriecesc. .
in ce consista deci puterea Austriei, careia,
ir lipse$te innauntrul sau unitatea vrointei ? Ce
lipeste elementele sale, vecinic in descordie, in
cit acestea constituesc o putere atit de mare?
In privirea aceasta vom trebui s. consultam
istoriea. Imperiul roman in decadent& dedese.

www.dacoromanica.ro
 - - 129

nastere unei re1igi cozmopolite, care continua

oare-cum cultura si ideile antice desi sub o for-
ma foarte modificata. Aceasta lera religiea cre-
stina mai cu sama ramura catolica. Catolici_
smul intinsese peste,Europa un painjenis sub-
tire de idei religioase, ostasul irnbracat in fier
al Romei vechi se schimbase in miles ecclesiae
imbracat in rasa ; ast-feliti se formeaza o pu-
tere nevazuta, pretutindeni straina si pretutin-
deni a casa, care incercà a realiza idealul im-
periului universal. Imperiul, care se formeaza.
sub acest painjenis se numeste imperiu roman.
Casa domnitoare care se pune mai cu succes
in serviciul acestui ideal leste casa de Austriea.
De la Carol al V se latise ideea unei monar-
hit universale a Crestinatatel, cu moartea lur.
s'a aminat proiectul, dar familiea n'a renuntat
la culmea doritä, la respindirea sfintel monar-
hii peste Europa intreaga. innaintea acestui
pericol .sta Europa la inceputul razboiului de
30 de ani. $i inteadevar casa tech in toate
conditiile pentru realizarea scopurilor sale. Spa-
niea sub casa de Austriea aveà la dispozitie
terile cele mai bogate ale Europe si ale 00-
bulul: Lombardiea, Terile de jos, Portugaliea
9

www.dacoromanica.ro
 - 130 7-
si impreuna cu aceasta puterea Tel comerciala,
aurul America si nemasuratele marfurr colo-
niale ale Indiel asiatice, in cit Baco de Veru-
lam esclama, ca. puterea Spaniel ;este cea mai
mare din lume. Afara de acestea Spaniea a-
yea pe atund cea mai puternica armata, lea
tinea numai in Flandra 40 de mil' de oarneni,
in Milan 15,000. Oastea sa numara 120,000
pedestri si 20,000 calari, o oaste cum toate
erile crestine de pe atund n'ar fi putut'o in-
jgheba ; apoi o flota urieasc i avere in de-
stula spre a o inmulti in on ce moment. Li-
niea germana a easel de Austriea intrase in
trupul Frantel cu Alzasul si Lotaringiea, care
ierail ale imparatului germanic. Franta lera im-
presurata din patru párti, la sud-ost cu Italiea,
la nord-ost cu imperiul germanic, la sud cu
Lusignan si Burgoniea, la nord cu terile de jos
pan' in Saôna. Iera strimtorata i primejduith
in grad suprem. In Suedica casa introdusese
intrigi improtiva lui Gustav Adolf, spre a a-
duce pe tron liniea catolica de Wasa, care
domnea in Poloniea, cad dupa ideile vremel
aceleia, in care legitimismul lera in floare,
Gustav Adolf trecea de uzurpatoria. Spaniea

www.dacoromanica.ro
 131

facuse planul de a pune mina pe marea Bal-

tica, mama tuturor comertielor, cum se numeh
pe atuncia, si a prinde radacina Olandel, c'un
cuvint painjenisul fin al ideilor religioase se
prefacuse intr'o mreja de fier.
Razboiul de 30 de ani a avut drept re-
zultat sfärimarea acestel puteri uriesesti.
Richelieuinsu-si catolicincurajeaza pro-
testantismul in Germaniea si impreuna cu cele-
lalte puteri amenintate a sumutat asupra ea-
sel' tot ce se puteh sumuth, intre a1tipe Turd
si pe Voevozii Transilvaniei. Austriei II tre-
buea oameni si in Orient si unul di'ntr' ace-
stia a fost Mihaiü Viteazul, asemenea o jertta
a politicei austriace*), inteadever cine l'a in-
demnat pe Mihaiü Viteazul sa se incurce cu
Turcii, a caror politica tindea la micsurarea ca-
*). Mihaiü Viteazul nu cadece-T dreptln vremea ad-
ministratiei Richelieu, dar tint nu poate fi vorba
luT
despre persoane, ci numal de nexul general al lucru-
rilor. Franm Inert\ Incit de sub Enric al IV pentru
nernicirea putere austriace. Planul luT Enric de a .

fondh o republics europeans, compus& din 15 state

egal de tarl, cari se cumplineasa puterea Austriel, Te
amlnat Prin asasinarea sa i reinceput sub form?" mo-
dificatA, de urma§il s.1I. Politica Frantel de la Enric al
IV-lea Ye diametralopus?t politicel austriace, inaugu-
raft de Maximilian I (14.93s 519).

www.dacoromanica.ro
 - 132 7--

sell de Austriea, prin sustinerea drepturilor prin-

_.
cipilor Transilvaniel asupra Ungariei ? San-
titatea sa Papa si catolicisimul rege al Spaniel
Filip al II. Liniile amindouà ale easel' se in-
telegeau foarte bine. Poate ca o indemnare,
venitä de la Praga ar fi trezit unele banueli
in inima voevodului rominesc, dar una venitä
de la Madridcare aveh in vedere .numai
crestinatateanu. Se vede ca tot din iubirea
crestinatatel Austriea va fi incercat sub Con-
' stantin Brancoveanu sä Yee tara romineascA,
precum mai tirzi5 a luat Bucovina.
Sfirsim caracterizarea politicei austriace cu
unele trasaturi generale. Austriea exista prin
discordia popoarelor sale. Pentru a le tinea ye-
cinic lipite si vecinic in discordie, are nevoie
de un element international, fArA patrie pro-
prie, fArA nationalitate, Para limba, de un ele-
ment care sa fie a cash' in Tirol ca i in Bo-
emia, in Galitiea ca f i 'n Transilvaniea. Acest
om purcosmopolit per excellentiam a fost
pentru aceastä ambitioasä casa preotul catolic.
Neavind familie, cad* iera neinsurat ; neavind
limba, cad limba sa lera o limba moarta (cea
latina) neavind patrie, cad' patriea sa teste

www.dacoromanica.ro
 133

unde'l trimete ecclesia ; ne avind rege, cad re-

gele sau este Pontifex maximus, acest element
incerch sä unifice Austriea prin religie. Pe lined
acest element s'a mar format Inca unul hi
brid i stingacitr, cu o fizionomie fatala : beam-
terul austriecesc. Acesta are o limba', dar Yea
consista din cite-va formulare nemtesti de con;-
cepte, numite Schimmel, adeca rable. Daca Y-ai
lua unul beamter aceste cite-va rable invechite
si reu stilizate, lel nu mai stie nici o limba si
leata de ce : in casa parinteasca a vorbit ru-
seste, a studiat intr'un gimnaziti unguresc, a
trecut la universitatea nemteasca, i cind Il
stirseste invatatura nu stie nici o limba cum se
cade. C'un cuvint Austriea pentru a domni,
are nevoie de un ciudat soiti de indivie ge-
neris nullius si in secolul al XVI clerul catolic
se potriveh cu acest rol, incit austriacul cel
mai bun Yera pe atunci si catolicul cel mai bun.
Asta-zi inse nu se mai potriveste. Libertatea
religioasa, respindita preste toata Europa a
slabit foarte mult besereca, Year acesti beamterl
fiind cu totul netrebnici pentru o sarcina atit
de grea, Austriea a trebuit sa-sY caute tin
alt aliat pentru politica sa, tot fara patrie,

www.dacoromanica.ro
 134

fara limba, Vara nationalitate, un element cos-

mopolit i egoistic, ceea ce drept vorbind reste
pretextul de a nu face nemic pentru dezvol-
tarea uner partI a omenirer, pentru ca indi-
vidul respectiv s'a insarcinat de a nu lucra
nemic pentru universul intreg. A fara de aceea
acest element Ye i mai cosmopolit de cit cel
catolic, de vreme ce re comercial, i chiar Chi-
nezul nu va face mare deosebire intre mar-
cile imperiulur germanic i livrele sterline, pe
cind tel va privi cu un simtimint de -superio-
ritate religiea cresting, ce i se va parea o pa-
lida exegeza a morale hit Lao-tse sau a e-
ticer vedelor.
Din punct de vedere austriecesc ar fi ne-
drept inse de a pretinde, ca Austriea sä ne
crute pe nor. Pentru orr ce patriot austrie-
cesc re o datorie de a deschide portile Orien-
tulur pentru colonizarea prisosulur copiilor sat
si desfacere.a marfurilor sale c'un cuvint pen-
tru ,pionierir cucerirei sale. Ar fi absurd din
punct de vedere austriecesc, de a pretinde ca
Yea s'o faca aceasta cu arma in mina, cind are
innainte-Y o cale path-rick nebatatoare la ochr
.si care nemiceste pe contrariti in mod ato-

www.dacoromanica.ro
 - 135 -
mistic, atacind prin agenti economici, nu forma
statului; ci pe fie-care membru al statului in
parte, care nici stie nici voeste sa se sustraga
de la adeasta influenta.
Dar tocmai fiind-ca influenta austriaca se
prezinta ca o tesetura toarte compl.cata de
cauze si efecte, incit fie-care individ din tara
noastra traeste sub presiunea id, de aceea cu
cit ne lubim mai mult patriea si poporul no-
stru, cu atita vom trebul sa ne inarmam min-
tea cu o rece nepartenire si sa nu surescitam
vederea acestei calauze destul de credincioase
si sa agitam cu vehementa prin intunerec, in
lupta cu fantasme. Inima foarte calda si minte
foarte rece se cer de la un patriot, chiemat sa
indrepteze poporul säu i fanatismul iubirei
patriei, cel mai aprig fanatism, nu opreste de
fella, ca creerul sa remie rece si sa-si indreP-
teze activitatea cu siguranta, sa nemiceasca
adevarata cauza a reului si s o starpeasca
cu statornicie de fier. Precum un medic nu va
combate simptomele numai, ci cauza unei boale
si va sfatul sä se inlatureze mediul, in care
Tea a trebuit sa se nasca, tot ash vorn privi si
nol individul nationalitatei rominesti in dezvol-

www.dacoromanica.ro
 136 -
tarea sa i comparind pe acesta cu norma
legilor fiziologice ale societatei vom areth de
unde a trebuit sa se nasca neorinduelele in
vieata economicA a poporului, cari l'au facut
accesibil scant influente straine.
De aceea sa ne intrebam fara partinire, cum
intilnim pe poporul nostru in istorie, din mo-
mentul, in care iea devine mai stravezie adeca
de pe la inceputul secolului al 14. il gäsim
tot-deauna dezbinat inlauntru, dezbinat in po-
litica sa, fata cu vecinii.
0 teorie filosofica a istorier nu ne pare de
prisos aicea. Popoarele nu sint producte ale
naturei aceasta trebue stabilit. f inceputul
dezvoltarel lor Tele au nevoe de un punct stabil,
imprejurul caruia sa se cristaliseze lucrarea
lor comuna, statul lor, precum roiul are ne-
voie de o matca. Daca albinele ar aveh jurnale;
acestea ar fi toarte legitimiste. Cind mersul li-
ni§tit si regulat al afacerilor ieste lovit in cen-
trul, in regulatoriul sau, treaba nu poate merge
bine. $i cu toate acestea noi Rominii de sute
de ani n'am avut alta placere mar mare, de
cit a ne rasturnh principii.
Alaturi cu aceasta teorie. fundamentala de-

www.dacoromanica.ro
 137

spre stat, ca asezamint al naturei si nu al raL

tiunel, vom trebui sa-1 caracterizam rapede.
I) Istoriea di'nlauntru a popoarelor ieste o
lupta intre ideea statulut si individualism. Ce
leste individualismul ? Fie-care fiinta organica
Ye pentru sine lucru principal, semenul sau lu-
cru secundar. Dorintile i aspiratiile ori-carui
individ omenesc sint nemargenite, incit func-
tiunea principala a vietet, a inimei sale Ieste,
nu realizarea tine! dorinti, ci dorinta, vointa ca
atare. De acolO proverbul : toata lumea sa
peara, numai Manea sa traeasca". Acest ele-
ment ie si periculos i folositoriü. Periculos daca
o putere mai mare nu-i pune margeni ; folo-
sitorib, daca in margeni legiuite tel cauta a-0 re-
aliza prin munca aspiratiile sale, si precum
soarele Yeste tatal bound si al umbrei, tot
asa individualismul Yeste tatal inflorirei sial de-
Were, justitiei si al injustitiel, binelul i re-
ulur.
Fata. cu aceasta iluzie a inteligenteI si a
inimei individuale, care e cauza ca om pe om
se esploateaza, om pe om se nemiceste, fata
cu acest bellum omnium contra omnes, un
ochiti mai limpede zice : Stall Nemicind ,pe

www.dacoromanica.ro
 138

vecinul tau, tu lovesti in tine, cad puterile,

cari esploateaza natura bruta s'au imputinat,
tu Testi mai serac cu o suma oare-care de pu-
teri. Deci vecinul sa traeasca. Tel produce
grit', Tel are trebuinta de mine, ieu de Tel, ne-
micirea sa ar fi o pierdere vadita pentru mine,
care nu ma pot ocupà cu toate celea. Va sa
zica interesele individuale sint armonizabile.
Ieata dar ideea statului : ideea armoniei intere-
selor. Dar producatorii de griu au o tinta co-
muna, interese comune, teata clasa; identitatea
de interese naste o identitate de päreri ; ieata
principiile; se cere realizarea acestor pared' in
stat : reata partida. Tot asa fac breslasil, for-
meaza o clasa, au principii, sint, o partida.
in locul indivicluahsmului personal vine cel de
clasa. Pentru a si asigura cercul de esploatare
tele incremenesc cite-odata : reata castele. Ne-
mic nu va ichimbh natura societatei. Iea va
reminea un bellum omnium contra omnes, sub
ori-ce forma padnica s'ar prezenta. Puterile
in lupta se commaseaza, in locul indivizilor
avem clase, forme superioare ale aceluia-si prin-
.

cip, carile se lupta pentru suprematie.

Statul inse ca o forma si mai innalta a ace-

www.dacoromanica.ro
 - 139
luia-sT princip, nu vede in clase indivizi deo-
sebitT, ci un complex de organe sociale, un
individ : natiunea. Toate clasele sint innaintea
sa egal de importante, menirea sa Taste de a
stabill armoniea intre Tele, de a oprl ca una sa
nu fie esploatata prea mult prin alta, cad
toate traese i infloresc una de la alta si pie-
irea uneia conditioneaza pieirea mai curinda
.

sau mai tirzie a celeilalte.

2) Statul mar are si un scop moral. .Drept
va reminea tot-dea-una, crt societatea exista
.prin. esploatarea tine clase prin altaafara
.

de clasa, dopa parerea noastra cea mai

importanta, care esploateaza de-a dreptul
natura, care produce materiile brute. Deci
pe linga aceea c. statul va ingriji ca
aceasta clasrt, acesti hamar( al omenirei sà
stea cit se poate de bine, Tel va cauth a
deprinde si clasele superioare la o munca
folositoare, care sa compenseze pe deplin
sacrificiile celor inferioare. De aceea Tel va
fi prin o aspect organizare contra semidoc-
tismului, contra spoielei, contra tendinter ego-
istice a acestor clase de a castigh mult prin
munca 'Mina, de a nu se intreba in socoteala
cur traesc.

www.dacoromanica.ro
 - 140

Deci societatea le cimpul schimbarilor ve

cinice, a luptelor pentru exiztenth i suprema-
tie, un bellum omnium contra omnes, statul
reste regulatoriul acestei lupte, lel opreste ca
aceste puteri egal de folositoa re sa nu se ne-
miceascá una pe alta. Societatea e miscarea,
statul stabilitatea.
De aceea, pentru ca lupta sä poath fi pur-
tath in margeni, trebuete o familie, ale carer
interese sa fie acelea ale armonie societate,
care sa fie bogata, cind toate clasele sint bo-
gate, puternick cind toate sint puternice. A-
ceasta e dinastieamonarhul, tot pentru cà in-
dividualismul reste principiul vital al nature
omenesti, preferam in privirea mostenirer legea
salic i nu maioratul.
Cu totul opus acestei serii de idei reste re-
publicanismul. Nu vorbim de republicanismul
in sens diplomatic, ci in sens social. Repub-
lich ieste ori ce stat, in care o partida repre-
sentanta sine sau mai multor clase (inse nu
a tuturor) poate s. ajunga la stapinire. A-
ceste republice le impart in antice i moderne.
Republicele antice se bazeaza pe suprematiea
claselor in forma de clase, republica moderna

www.dacoromanica.ro
 141

se bazeaza pe suprematiea acelora-si. clase in

forma movibila. Deci Angliea, Franta, Italiea,
Austriea, Roininiea sint astazi republice in
sens modern ; Greciea, Roma, Egipetul, Polo-
niea, Germaniea veche, Olanda veche ierau
republice in sens antic. Iele exista sau prin
esploatarea neomeneasca a unei clase prin
alta, sau prin esploatarea sclavilor si a tera-
nilor robiti (cele antice) sau prin esploatarea
unei erT prin altele, adese prin toate la un
loc. A ngliea esploateaza Indiea, Franta pe
toti iubitorii de lux din lume, Venetiea si 0-
landa in evul media Tera ca Franta asta-zi,
Greciea si Roma traeau prin sclavi, Poloniea,
Ungaria, Germaniea i Frantiea veche prin
esploatarea neomenoasä a teranilor, c'un cu-
vint or unde buna starea unuia se traduce
in apasarea directä sau indirecta a unui altufea.-
0 esceptie par a forma. Svitera i Statele
unite, dar par name. Elvetiea traeste prin
esport industrial si prin to indivizii citY a-
learga ca sh cheltueasca sudoarea fabric& si
a teranilor pe privirea dealurilor. America,
pentru cä clasa desmostenitilor gaseste o a-
vere neimpartita, pe care si-o imparte, preriile.
S'o vedem cind s'o impleh.

www.dacoromanica.ro
 142

De aceea se vor vedea in toata. omenirea doua.

marl serif' de ider, demi tabere; aceea a indi-
vidualismulur : sistemul liberal si aceea a ar-
moniei intereselor, a statului ca o unitate ab-
soluta, a monarhiei juridice.*) Libertatea Ye
libertatea de a esploata, egalitatea Ye egali-
tate de a deveni tiran, ca si vecinul mien, fra-
ternitatea un moft, ilustrat prin guilotina.
SA cercetarn in zigzac si rapede ideea liber-
tate. Cetatenir germani si poloni (O casta) ce-
reau regelui libertate, adecA libertatea de a-si
clezbraca teranif si de a-T spinzura dupA plac.
Olanda cereà pentru comertul sAu .libertate.
Hugo Grotius scrie un compendiu : liberum
mare. Englejii respund : Ne Yertatlmare cla-
usum". De la bilul maritim dateazA inflorirea
Anglia Cetatenii francejr (caste) strigau sub
Richelieu libertate, adeca o suma de drepturi
si privilegir toate pe spatele reminded.
'). Monarhiea aceasta nu Teste de confundat cu despo-
tismul. Despotism], adeca substituirea voinieT indivi-
duale in local armoniel intereselor, dupa noT se
naste sau prin usurpatiune sau acolo unde, pe ace-
ea-sl de pamint, o rasa domneste peste al-
tele, mat ales Inse o rasa fundamental deosebita de
loctitoriT autohtonI Ex. Turcil SlaviT, HispaniT
Ii MauriT s. a. Dovedirea aCesteT teoril inse o pit-
stritm pentru alta aazie.

www.dacoromanica.ro
 - 14j
- SA venim la republicele romine, cari ca si
cele antice traeau prin eSploatarei sClavilor si
a teranilor, unde Domnul iera cu minile legate
si cel intäiti intre egali primus inter pares
unde o clasa stapinea totul. Voda adeca
statul putea s. zica da; Hincu zicea ba i pe-a
lui Hincu remine. Sä vedem cum libertatea,
cind nu porneste din armonia intereselor, ci
din individualism, nemiceste élasele sociale si
in urma si statul ; cum prin inmultirea nea-
rnulul lui Hincu influenta economica a Austriei
devine destructiva si cum sub lea abiea Hin-
cul is! deschide ankh se sparie de cite vede
0 nu stie de unde vin relele, nu stie c!t yin
din ba al lut
De aceea sa privim imprejurimile, in cari
s'au dezvoltat Rominii, ca sà pricepem si mai
bine organizarea lor putreda de stat. No! am
trait sub intluenta dreptulul public al until po-
por republican in sensul antic al cuvintulur
republica Poloniet Cetatenii acestui stat
Ierau egali ; fie-care din Yet iera statul polon
in persoana. Cel din urma sleahtit, care strigh
in parlament : nie poswoliam Panie, nemice4.
hotarirea corpului legiuitoniü. Nasipul pustiilor

www.dacoromanica.ro
 144

nu poate avea mar mare nestatornicie, de cit

soarta acestei nefericite i totu-st nobile natii;
puterea suprema a statulut sau mai bine zis
scaunul celui fugal dentre egalt, iera marul de
cearta intre cei influenti. Regaiitatea electiva
I-a omorit politiceste ; aceasta si escesul liber-
tatei individuale. Dar a fi cetatean polon iera
un privilegia. Cei mai multi locuitorimisera
plebs contribuensnu insemna nemic. Poporul
iera sclavul unui milion de cetatent poloni.
.Acest drept public polon avea mart farmece
pentru clasele puternice din terile invecinate
In Prusiea boerit incepusera a vorbl leseste de
dragul institutiilor polonedar marele elector
ii invata minte, largind dreptul breslelor si re
gulind. starea teranilor. In Suediea boieril vor
tot aceste lucruri, incit casa nefericita a re-
gilor, dotata c'o energie si cu calitatt rare in
istorie, nefiind in stare sa infrineze aceste e-
lemente de -disolutiune, le aduna sub steag si
declara razboiti la toata lumea ; o campa-
nie care se sfirseste cu rasipirea ostirilor
lut Carol al XII-lea Walla in terile noastre, un de
avem de la oamenii mut doue zidiri ; turnul
Metropoliei din Suceava i turnul. Coltea din

www.dacoromanica.ro
 145 -7-

Bucuresti. C'un cuvint acele institutii gasesc

pretutindenea trecere, unde pot numal.
In ash dese relatil cu acesti vecini, dreptul
lor public nu puteh s remie fara inriurire a-
supra noastra. Mai inthiü nefericita de. Domnie
electiva: Acest drept, atit de .1audat de catra
mai toti publicistii nostri, nu ieste nemic mai
putin de cit vrednic de lauda. Domniea scurta a
lui Dragos ne inspira marl indoieli asupra sorter
acelui Voevod. Dupa Tel urmeaza 6 Domni in
rastimp de 50 de ant, pentru fie-care rnediea
; de 8 aniputin pentru o tara care incepe.
Cu secolul al XV incepe insfirsit o domriie
lunga .si linistitta lui Alexandru cel Bun.
Aici se \Tad rezultatele stabilitatei. In 33 de
ant Tel organizaza tara besereceste i politiceste
si moare avind o singura nenorocire : are doi
fib in loc de unul. Vin rtzboaele di'ntre frati,
apol di'ntre veri, pagini incurcate ale istoriet
noastre, din cari numal un lucru se vede clar,
ca unit ajungeau la tron cu ajntoriul Unguri-
lor i altii cu ajutoriul Polonilor. Tara se des-
chide influentelor straine. in aceste turburari
trece vremea plink la suirea pe tron a lui
.

Stefan cel Mare, uzurpatoriti si Tel, dar mai no-

10

www.dacoromanica.ro
-"
 146

rocit de cit ceialalti. De la 1456 1504 se vad

din nou efectele stabilitatei. A lost domni.ea
cea mar glorioasa a Moldovei. Iel nemiceste
-

influentile de din afara cu sabiea si cu istetiea.

Si cu toate acestea se stie din relatiile medi-
cute( venetian, ca cu toata gloriea si lunga sa
domnie,, Stefan a trebuit sa asigure prin carat'
urmarea fluid( sau pe tron. Cu venirea lul
Stefan cel final- pare a fi prins oare-cari slabé
radkinr legitirnismul luminater roade de Mu-
satin. inse acesta moare otravit de chiar Doam-
na sa, inteleasa cu boerii. Dupa Tel vine Pe-
tru, (linie nelegitima) acesta domneste in doua
r induri, si are multe rivalitatI de invins. Fiiul
sau Ilie se turceste, Stefan Ye ucis de boierl
sub corturile de la Tutora si din vita Musa-
testilor nu remine de cit Domnita Ruxanda.
Urme de legitimism par a fi fost remas si a-
hind, cad cel care lea mina Domnitei o lea im-
preuna cu tronulAlexandru Lapusneanu. De
la stingerea progeniturei barbatesti a neamu-
luT domnesc, de la stingerea matcei in roiul
Moldova dateaza caderea Moldova Domnii,
pe can iT alege intimplarea si intriga, ,mor
mar toti de moarte nefireasca, boierlf sint toT

www.dacoromanica.ro
 147

aspirantr la un tron, pe care nu nu mai sedek

unsul lur Dumnezeu, si ast-feliti se urmeaza fa-
pede unul dupà altul, cind pri'ntr'o influentã
straina; cind prin alta. Tara devine vatra des-
chisa a influentelor straine. Despot voda ucis
cu buzduganul, Lapusneanu otravit cu sila,
Bogdan Voda gonit la Moscva, Ioan Voda
ucis de Turd, Petru $chiopul ca vat de su-
fletul ha, Aron Voda moare in temnità; Ras-
van in teapa ; incercarea Movilestilor de a
fonda o dinastie se sparge prin luptele intre
flit lor s. a. m. d. i aproape toff sfirsesc reu.
Paralelogramul de puteri nationale pierduse
punctul comun de activitate, aceasta nu aveh
un simbure stabil, imprejurul caruia sa se cris-
taliseze.
0 soarta mai fericita inse totu-sr foarte a-
.semAn'atoare cu acea a Moldovet . are Tara-
romaneasca. Acolo se statorniceste dinastiea
Basarabilor si ajunge rapede la o culme, de
la careprin o intimplare analoga cu cea din
Moldovaintra discordiea in ruin! de albine
Vorbitoare. inteadevar dupà Tugomir Basa-
raba card incepatura se pierde in noaptea
uner istorii, strafulgerate din cind in chid de

www.dacoromanica.ro
 148

numele banilor basarablurmeaza Alexandru,

care bate pe regele Carol-Robert, apoi Vla-
dislav, care intinde rapede marginile teret.
La 1360 tel re Voevod al teret romaneW, la
1365 ban de Severin, la 1368 Duce de Fa-
gara. Urmeaza Radu-Negru, care bate pe
Ludovic cel Mare, regele Ungar.er si ct§tigà
.

deplina autonomie a teret sale. Tel lasa dot

fit Dan 0 Mircea. Dan I Ye renumit prin
:

razboaiele sale, purtate precum se vede de

frate-sau Mircea. Mircea I se suie pe tron la
1383 0 domneste pana la 1418 adeca 25 de
ani. Ieata i aid efectele stabilitater ; domniea
cea mai glorioasa i intinderea teritoriului cea
mai mare. Mircea Ye Voevod al Ungro-V1a-
chid, Ban de Severin, Duce de Fagara. §i
Amlas, stapinitoria aminduror termilor Dunarer
pana la Marea-Neagra, Domn al cetater Du-
rostor i al terilor TartariCe.De la moartea
.

sa incepe discordiea n casa Basarabilor. Fiul

sau legitim Mihaiü moare dupä dot ant, urmaf
de Dan al II-le fiul lur Dan I. Dar Mircea mat
avea un fiu nelegitim Vlad poreclit Dracul.
Acesta devine parintele linier Draculqtilor.
De aid' istoriea Terer-rominetr decurge ase-

www.dacoromanica.ro
 '6

149

manatoriti cu cea a MoldoveI prin luptele con-

tinue intre . Dânuleti, descedentl legitiml al
lur Dan I si Draculestr, descedenti ilegitimi ar
lul Mircea I. Dupa vremi pline de imparecheri,
Basarabit sint stinsi prin sabie, in urma intri-
gilor und nouà uniT, primite in sinul lor si a:
nume Cantacuzin Basarab.
Dupa Dim. Cantemir in Moldova Si ptitin
dupa caderea Basarabilor in Tara-romaneasca
vine bomniea Fanariotilor. Influenta acestora
fiind obiectul until' studiu deosebit, putin vom
spune despre tea. Formele bizantine vin in
locul celor vechi, caracterile trufase ale ari-
stocratiel devin servile. Discordiea din launtru,
lipsa unor dinastil constante au transformat
tara aproape in pasalic.
Sub Domnii fanarioti, cari lerau tnimiT pe
un timp anumit si cari aveau numal titlul de
Domn si pomenirea in besereci, nici decum
inse consistenta monarhica, puterea centrala
a statului re curat nominalä. Chiar daca unul
di'ntre lei cerca a fi alt-ceva de cit ceea ce
lera in imprejurarile date vieata si averea ii
lerau in pericol. Darile grebe, pentru cari nu
i se da natitineI nici o compensare, ierau dart

www.dacoromanica.ro
 150 -
pentru imbogatirea personalg i rApede a a-
cestor oament, cari trebueau sa se foloseascg.
de scurta duratg a Domnier lor, armata nu
mat existà de feliti, Moldova pier.dU doug pro-
vincirPierde catch asezärer ref, stupul de
unde au pornit roYurile cari au impoporat tara
de jos, mormintele Domnilor, vechea sa ca-
pitalg, mitropoliea sa veche, Moldovenii au
avut nenorocirea de a vedea instrainat pAmin-
tul lor cel mar scump,--si nu prin räzboiii
prin vinzare. inteadevär se impgrtise Poloniea si
o tara, care trAise in atitea asem'angti cu Yea
trebuiea sä aibg si soarta let. Toth-sr trebue
sä constatam cg. nid un moldovan n'a putut
fi mituit de influenta morala a Austrie si c.
Domnul a platit cu capul protestarea sa.
Cu ender.. Polonier i luarea Bucoviner se
incepe o nouà epock a. influ enter austriace :
cea care atingeh politica esterioarg a statelor
romgnesti se scbimbase intru atit, intru dt a-
ceste tell nu mai insemnau nemic politiceste,
si Yerau sustinute de Rusiea i Turciea. Ca sa
revenim la vorba pronuntath de mar multe orl
in acest studiu : Statele de 'mprejurul nostru
cari aveau o monarhie stabila, s'au cristalizat

www.dacoromanica.ro
 - 151 -
imprejurul acesteia si au devenit uriaseterild
romine, in cari acest punct central lipseste,
se inchircesc, pierd puterea lor fizica, armata,
pierd guvernul lor national. Cum se schimbase
fata lucrurilor imprejurul Romaniei I Poloniea
cazuse, in locul tel venise Rusiea, Transilvaniea,
cu dornniea electiva, cazuse in minele Aus-
trier, Ungurii ierau supusi, Turciea incepuse a
slab!, Rominiea care mostenise de la Poloni
nestabilitatea, nu mai aveh nemic de pierdut
de cit doar fictiunea unel expresii geografice,
o schema pentru insemnarea unei adunaturi
de oameni, Para legi si fara cultura. In Mol-
dova special boierimea nu mai semana de feliti
cu Nestor si Grigorie Ureche, cu Miron Costin,
limba nationala re intr'o vadita decadenta, a-
laturata cu frumoasa si spornica limba a cro-
nicarilor.
Tara nu mai ieste de cit o mosie mare, ad-
ministrata in feliul unei moiY, un complex de
latilundii in cari dreptul privat le drept pub-
lic, mostenirea averei teritoriale, mostenirea
puterei in stat. Pentru ca nu exista mosteni-
rea primogenitului si fiind cä boerii siniteau,
ca in marimea proprietkei teritoriale consista

www.dacoromanica.ro
 . - 152 -
puterea lor, se introdusese un feliii de silnica
ereditare. 0 parte din copir se calugareau
cu de-a sila, unul sau dol mosteneau numele
si averea. Din domniea unei singure clase re-
zultà lipsa totalä de drept pentru clasa de
mijloc. Ierau meseriY, Terau bresle cu staro-
stifle lor, dar aceste clase de oameni, adese
nestiutori de carte, nu aveau drepturi.
SA facem oare cum o suma a acestei start
de lucruri, i s vedem cum se dezvolta din
Yea suma de asta-zi. Ce Tera in tara la 1820 ?
Boierii marY.
Boierif mini slujba0'
Teranii iobagi, cari stau sub ocrotirea a
cestora, fiind oamenit lor.
Clerul laic si monastic.
. Acqtia nu stateau sub autoritatea statu-
luT. Ierau clase ale evulut mediu, administrate
de Tele Inile. Boerul iera aproape autocrat pe
mosiea sa. Numai in grave cazuri penale--si
nici atunci nu tocmaiintervenea justitiea sta-
tului.
Cine reminea sa fie administrat de stat ?
Doua. elemente neatirnate I) raze§ur 2) ne-
gustoriul §i breslele.

www.dacoromanica.ro
4.,
 - 153
Deci vedem ca existau douà clase neatir-
nate una teraneasca, reside din ra7boinicii im-
proprietariti, alta burgheza. Acestia nu Yews
oamenii nimarut. Istoriea celor din urma 50 de
ant pe care multi o numesc a regenerarei na-
tionale, mai cu drept cuvint s'af putea numl
istoriea nemicirel razesilor si breslasilor. Nemi-
cindu-se inse talpa terei, iera, neaparat ca si
stilpii stt cada. Au cazut si boerii. 0 clasa
ieste intr'un popor un factor al armoniet so-
deader de aceea reu ieste c'au cazut razesii,
reu c'au cazut breslele, reu c'au cazut boerii.
. Cad se vor vedea urrnarile. Se va vedea cum in-
fluentele straine gasesc in falangele nationale
goluri din ce in ce mai simtitoare, cum func:
tiile vietei economice degenereaza, arteril stra-
ine intra in corpul nostru socialcum dispar
clasele pozitive ale Moldovei om cu om, clasa
cu clasa, cum pamintul romanesc devine un
teren de esploatare pentru industriea :straina
si proletariatul indigen...
Cu o minima putere a statului politiea, ad-
ministratiea i dreptatea trebueau sa fie intr'o
stare de plins. Ispravnicul, care iera cu totul
intr'un judet avea de administrat pe negustorit
si breslasii din tara, eel' strain; aveau pretu-
,

www.dacoromanica.ro
 154

tindene consulatele starostiile lorasu-

pra carora statul romin n'aveà nid o putere.
Acesti. ispravnicr nestiutorr de carte, servind
Para plata, ierau sub Domnii fanarioti oamenr
tara nici- o insemnatate, a caror apucaturr ad-
ministrative aveau o singura tinta : stoarcere
de bani. Falanga, pedeapsa politieneasca, pen-
tru gresell mid, se putea rescumpara cu citi-
va galbeni de la acesti ispravniciiear opo-
zitia contra acestor pedepse nedrepte si bar-
bare nu Sera nicaierr. Deci clasa de mijloc a-
yea numar douà cal de scapare : sau sa se
facà supusr austriecesti, salt puie pe casa pa-
jura cu douà capete, sau sa intre in clasa
blagorodincilor spre a devenl insa-sr ciocan,
sau in sfirsit sà intre in slujba unui boieriti mare
si sa sufere mar bine palmele cucoanelor de
cit falanga aplicata de cutare aprod. Multi
din cer neinsemnati se fac suditi multi se fac
de casa cutarur sau cutaruia, multi insfirsit
.

cauta prin bani i staruinte sa ajunga la sfintul

privilegiti. Se naste o miscare nemasurata in
societate, nu bazata pe muncrt, ci pe privile-
girl. Pe cind comerciantul din Lipsca cauth
sa-sl adaoga milioanele, ciubotariul din Ger-

www.dacoromanica.ro
 - 155 -
maniea salt inmultasta mustereii, negustoriul si
crubotariul romanesc cauta s. devie boieriti.
Daca cu aceasta boierie ar fi lost combinata
arta razboiulut ca in evul mediu, de sigur c.
cavalerir cotulut i aY caplupului si-ar fi exercitat
mai departe pacinica i mult folositoarea lor
meseriedar nefiind asemene datorii ci numai
drepturi comode, boieriea mica sau mare tre-
bueh sä fie un obiect de invidiat, pe linga
acestea cavalerismul devenise Yeften in Moldova.
in genere toata societatea secolului al XVI si
al XVII se poate caracteriza scurt : Datoriea
se preface in drept. Not la inceputul veacultil
acestuia am fost Inca in veacul al XVII. Da-
toriea de a fi slujbas al tereto datorie foarte
grea si periculoasa sub domniile vechi, de-
vine un drept de a sluji tara, daca vreh Yea
sau daca nu vreh. $i -acestI indreptatiti de a o
sluji se inmultesc din zi in zi, cad toate iz-
voarele de puteri ale societatei curg spre un
singur punct, spre acest privilegiü, parasind
vechea i neatirnata lor albie. Negustoriul
vrea sä fie boeriti, teranul fecior boieresc, boie-
riul micboeriti mare, boieriul-mare---Domn. $i
boierii mid cum se formeaza ? Prin meritele

www.dacoromanica.ro
 156

personale, de le au pentru stapinii lor, nu prin

slujbe acute terei. Camardinerii, comii de-la
grajdiuri, vechilii de mosii, vatajii se boieresc
toti si au o progenitura' foarte bogata. Aceastä
progenitura umple cancelariile si alearga la fie
care Suplicant ca sa-i toarne cenusa sau ná-
sip pe hirtie. Multi din acei cari au inceput .

ast-feliti cariera incarca asta-zi casa pensiunelor, .

care inteun rind bY suspendase platile. Dar

.prin aceasta gramadire la portile privilegiilor
si ,ale slujbelorremin goluri economice, pe
cari le umple un element stralin-Evreii. Unde
bacalul boerit si-a inchis dugheana, si-a des-
chis'o Evreul, unde fiul blanariului s'a facut
cinovnic, blanariul evreu si-a deschis dugheana,
unde ciubotariul romin s'a facut custode al
urbei-7adeca paznic de noapteacolô Evreul
si-a -deschis ciubotarie.
Pe cind in statele vecine domnea un bine-
facatoriu absolutism, care deprindeà popoarele
Ja. o munca regulata, la noi Voda Tera cu mi-
nile legate, temindu-se vecinic de plingeri la
poarta si de rasturnare. Sä vorbim dreptsa
poate pretinde de la un om sa fie mai mult
de cit orn ? Cind Domnul nu Ye pus afara de

www.dacoromanica.ro
L
 157

ori-ce controvefsk ce devine lel de cit o sim-

pla persoank care 4i cauta de interesele sale.
inteo tara unde fie-cine zice : chacun pour
soi i apres moi le delugece sa zica Dom-
nul de cit tot atita... $i pe cind puterea
statului romin scadehse urch ce ?puterea
consulatelor. Casa until' consul devenise o a:
devarata cetate.
De aid inainte inteo societate a nestabilità-
tei, se va vedeh cum orr-ce lege organicã a
terei, introduce elemente de nestabilitate. Re-
gulamentul organic mult laudat si cu drept
cuvint pentru unele parti ale salecuprinde
o mica dispozitie, nebagata in sama i totu-si
destructiva : Boieriul are voiea de-a alungh ori
cind de pe mosiile sale si din vatra stramo-
sasca pe teranul iobag. Invaziile rusesti aduc
1
jocul de carti. Intro societate in care munca
ar fi fost lucrul principal, jocul de cart; n'ar
fi fost nemicintr'o societate de privilegiati;
lint nici o treaba, cari cauta sa-si ontoare-
vremeajocul de cant a trebuit sa fie del-
structivun. element de nestabilitate in ave.-
rea oamenilor. - .

Dupa Ocupatiea rusasca vine un doinn foarte:

www.dacoromanica.ro
 158 -
inteligent, cu un rar simt istoric, dar care pus
in aceastä societate nestabila ca näsipul pu.
stiilor, cauta sa-si asigure pozitiea personala. in
locul boierilor man, cari-I cereau scaunul, fel
deschide o poarta mare boierilor mici, fostilor
comisT, fostilor vataji de mosie sau fiilor lor.
Gramadirea la portile privilegiului devine din
ce in ce mai mare, aspirantii la posturi se in-
multesc intr'una--oamenii cari nu stiu de cit
arta scrierei si a cetirel, pe cari in terile civili-
zate le stie fie-cineacesti oameni se inmultesc
pe zi ce merge, cancelariile gem de prac-
ticanti Para platasi in schimbul vechei clase
boieresti avem o nouä clasg, care n'o cumpa-
neaza de feliti pe cea vecheclasa scribilor.
Aceasta clasa se imfla rinduri, rinduri re-
crutindu-si membrii din fiii clerulut laicdin
slugile fostilor boieri i fiii acestor slugimis-
carea merge crescindclasa de mijloc a pe-
nit, lea s'a schimbat intr'o clasa de proletari
ai condeiului, tara nici o insemnatate pozitiva,
in stat, Vara nici o insemnatate pentru natie,
o clasa de turburatori de meserie.
Tot in aceasta vreme se extermineaza prin
procese nedrepte clasa razesascä, tot in a-

www.dacoromanica.ro
 159

ceasta vreme razasiile vechi devin mosiI de

privilegiati mici, si pe cind un boieriii, care avea
fo,000 de laid apash foarte usor asupra su-
pusilor sal, unul care are 300 apasa .foarte
greu asupra satului. Desfacerea partiala a la-
tifundiilor inmultesc numarul clasei feodale, a-
pasarea devine atomistica, teranul incepe a
seraci si a da innapol. Aceasta merge crescind
ai disolutiunea claselor pozitive creste, creste
creste i a-zi.
Ie greu de a expune o idee fundamental&
cu ramificatiile Tel asa, incit sa dee un tablou
unitar. Ideea exizta toatá implicite in cap
dar spre a o espune ne .servim de cuvinte, de-
siruri ce au inceputau un sfirsit. De aceea
voiti ilustra prin fapte aceste teoril.
Un boieriü, poseclare indiferent unde, destul
ca iera boieriü romanesc-250,000 de laid in-
tr'un hotar. Iera un om de un caracter reu
zgircit, rapitoriti, ambitios fr margeni. Dar
lera un om. Ce simteau teranil cum Ieste bo-
ieriul ? Teranif sal Terau bogati, cad' apasarea
unuia numal, impartita asupra unel mase atit
de marl de pamint si de oameni, lera aproape
nesirntita. Iel a muritpaminturile s'au dus

www.dacoromanica.ro
 160

in bucati prin procese si rno$teniri. NicA unul

din urmasi n'a fi avut caracterul aprig al bo-
ieriului nostru si cu toate astea supusii lui au
dus'o mai reu sub mostenitori de cit sub Tel.
in locul unui subject, ierau acum mai multe
subiecte, cu aceleea-si trebuinte, cu aceleea-si
cheltueli i cu mai mica avere.
Un mic bulgar de omat cazut din virvul
unui munte se face din ce in ce mai mare,
rupe cu Tel copacii codrilor, stria ogoarele,
astupa un sat. Un mic simbure gresit in orga-
nizatiea societatei, in vieata economica creste
si ingroapa o natiune. Ne miram cu totii de
multimea crismelor ih tara noastrade miii-
imea Jidanilorcauza ie multimea rachiului,
multimea velnitelor, dar oare aceasta multime
de unde vine ? Sub domniea turceasca a e-
xistat micul simbure, o dispozitie de export.
Fxportul grinelor iera oprit. Prin urmare gri-
nele neconsumate trebueau prefacute in obiect
exportabilin vite. S'au combinat lucrurile.
Velnita consurna prisosul i da hrana vitelor.
Velnita producea rachiu, rachiul trebuea con-
sumat si iera mult. S'au facut multe crisme.
Pentru acestea trebueau crismari. S'au adus

www.dacoromanica.ro
 161

multi Evrei i proprietariul impunea fie-card

din supusii sal de a lua atita rachiü pe an.
Unele plati pentru munca se faceau in rachiu.
S'a introdus exportul inteadevar, inse velni-
tele au remas ; in locul grinelor s'au luat car-
tofu, cad rachiul devenise o trebuinta si a-
ceasta trebuinta cerea. implinire. Care au fost
-Tezultatele Ter ? 0 populatie nesanatoasa, fara e-
nergie de caracter, Med energie economica, care
41 vinde munca pe bautura, o populatie in care
mortahtatea creste in mod inspaimintator, Year
sudoarea minelor Id se capitalizeaza in minele
unui element fara patrie, fara limbä, fara nationa-
litate. . . Nu Ye de mirat, ca intluenta austriaca
Ye mare. Sa comparam acuma suma puterilor
sociale de asta-zi cu suma puterilor sociale
de sub patriarhalul prisacariu Ioan Sandul
Sturza Voevod. .

Boierii marl, proprietari de latifundif, Ca-

crutau populatiea in mod instinctiv.
Boierii mid slujbasi.
- Breslele tirgovetilor cu starostiile lor.
Razesir, terani Beni.
Iobagil, terani supusi, c'un drept asupra u-
nei parti de pamint.
II

www.dacoromanica.ro
 162 -
Sä ne inchipuim c prisacariul ar fi fost din
dinastiea MusAtestilor, necontestat de nimeni.
La influentile secolului al XIX, lel n'ar fi re,
zistat. Un drept civil venit mai tirziu ar fi
dat o vieata in stat clasei de mijloc, acela-si
drept asigurà prorpietatea raz4ilor. Mitropo-
litul ar fi asigurat o dezvoltare clerului laic,
avind i cele trebuincioase pentru aceasta.
Dreptul civil si-ar fi creat o clasa de amplo-
iati, dar acesti amploiati ar fi fost stabili,
cad numai unde Voda se perindeaza se mi-
nina i pita lui Voda pe rind. Negustoriul
ar fi remas negustoriil, meseriasul meseria, nu
s'ar fi nascut goluri economice atit de simtite.
Insfirsit in a. D. 1860 ar fi venit loan San-
dul al III Sub ce imprejurari Firmele
!

de pe ulita mare ar fi rominesti. Se deschid

camerilese voteaza legea irnproprietarirei:
Atunci s'ar fi facut inteadevar vuet mult, dar
sa spargeà de stinca maiestatei. S'ar fi platit
pamintul in go de ani si nu in 15 dar nu
remineau atitea neplatite ca asta-zi. Din scoa-
lele poporale ar fi resit oameni tiutori de
carte, cari remAneau ce Yerau, i nu se faceau
subperceptori de perceptori, cad' intrarea intre
.

www.dacoromanica.ro
 163

administratori, ar fi fost grea intr'un corp

_stabil, care nu se rastoarna la fie-care schim-
bare de ministeriii. In stirsit Ioan Sandul al
IV mosteneh un stat romanesc, cu care te-ai
fi putut fall. Atunci razboiul din 54 ne adu-
cea Besarabiea, cel din 59 Bucovina, cel din
66 Transilvaniea.
Dar acuma cum s'au dezvoltat lucrurile ?
De toate dezastrele vecinilor nostri, noi nil
ne-am folosit de cit .spre a ne rasturna Domnii.
Voda, adeca statul, iera cu minele legate. Voda
zicea. da si Hincul bh si neamul lui Hincu cre-
stea din ce in ce. Cu cit deveneau mai multi
aspiranti la privilegii i posturi, cu atita cereau
largirea privilegiilor, largirea libertatei pe
conta puterei statului panä ce am ajuns la
constitutie, care da inteadevar tuturor acestor
aspiranti si numat acestora precum voila areta,
o egalitate de drepturi fat-à datorii si prole-
tarii de scribi au pus mina pe terile roma-
nesti.
Fie-care constitutie ca lege tundamentala a
unui stat, are drept corelat o clasä mai cu
sama, pe care se intemeeaza. Corelatul con-
stitutiilor statelor apusene ieste o clasa de

www.dacoromanica.ro
 164

mijloc, bogatä, cultà, o clasa de patricianr, de

fabricantr, industria§rcari vad in constitutie
mijlocul de mai reprezenta interesele in mod
adequat cu insemnatatea lorla nor legea
fundamentalä nu insemneaza de cit egalitatea
pentru toti scribir de a ajunge la functiele cele
mai innalte ale statulul. De aceea partidele
noastre nu le numese conservatoare sau libe-
rale ; ci oameni cu slujba : guvernamentall;
oamenr fara slujba : opozitie. De acolo veer-
nica plingere, C5. partidele la nor nu sint par-
tide de principir, ci de interese personale§i
principiile sint interesedar interesele unei
clase pozitive, clasa positiva a proprietater te-
ritoriale, tory conservativ ; clasa negustorilor
zi-a industrialilor, wygs ; clasa lucratorilor, so-
cialiatil. Unde sint la nor aceste clase pozi-
tive ? Aristrocratiea istoricasi Yea trebue s.
fie tot-deauna istorica pentru a fi importanta
77a disparut aproape, clasa de mijloc pozi-
tiva nu existä, golurile sint implinite de strainr,
clan teranilor re prea neculta i dei singura
clasa pozitiva, nimeni n'o pricepe, nimeni n'o
reprezenteaza, nimarui nu-i pasa de Yea.
Ne mai remine o singura clasa pozitiva, pe

www.dacoromanica.ro
 - 165 -
a carer spate trAim cu top! teranul romin.
SA vedem acuma, cum ne silim din rasputerl
de a o "nemicl, i pe aceasta, cum am nemicit
si pe celelalte si impreuna cu Yea statul si
natiunea.
SA nu uitam un lucru toatà activitatea
uner societati omenesti le mar mult orl mar
putin o activitate de luxnumal una nu : pro-
ducerea brutA, care reprezenteaza trebuintele
fundamentale ale omulul. Omul n starea sa
fireasca are trebuinta de putine lucruri : min-
carea, locuinta, imbrAcAmintea. Aceste pen-
tru existenta personala. De aceea o natie tre-
bue s ingrijascA de clasele, cari produc o-
biectele ce corespund acestor trebuinte. Ro-
manul care minca limb! de privighitoare, se
putea hranl i cu pine, dar farA aceasta nu
puteh ; Yet purth purpurA, dar IT trebuea postav,
locueh in palat, dar ii trebueh casa. Orl cit
de modificate prin lux ar fi aceste trebuinte
Tele sint in fond acelea-si.
ProducAtoriul materiel brute pentru aceste
trebuinte !este teranul. De acolà proverbul
francez : Pauvre paysan, pauvre payspauvre
pays, pauvre roy". Aceasta ;este intr'o tarA

www.dacoromanica.ro
 166 .

clasa cea mai pozitiv5. din toate, cea mai con-

servätoare in limba, port, obiceiuri, purtatoriul
istoriei unui popor, natiea in intelesul cel mai
adevarat al cuvintului.
. Cum am tratat nol pe acesti terani? Am
cladit un aparat greolil i netrebnic pe spa-
tele sale, aparat representativ cum il numim,
si care nu-i de cit pretextul de a creh din
ce in mai multe posturi, platite tot din punga
lui direct sau indirect. inteo tara, care n'are
eXport industrial, teranul munceste pentru WO:
sigur i necontestabil. Dantela de Bruxelles,
galonul de pe chepiul generalului, condeiul de
fier cu care scriem, chibritul cu care ne aprin-
dem tigara, toate ne vin in schimbul griului
nostru i acest griu il produce numai teranul,
griul re productul muncei sale.
Cu cit mai multi indivizi se sustrag de la
producerea brut,11, cu atit mai multi trilesc
pe sama aceleia-si sume de oameni. Ce ieste
consequenta ? leste c acel om sau nu va
mat fi in stare s ne sustie, sau va trebui ca
cu acela-si timp i cu acelea-si patent s!'si produca
mai mult. Va trebui sau sit piear4, sau sà se
cultiveze i s. lucreze cu masina. Care-i cazul

www.dacoromanica.ro
 167

nostru ? Iel nu s'a cultivat. Teranul nostru re

acela-0 ca i innainte de cincl-zed de ani, dar
sarcina, ce o poarta, Ye inzecita. Iel poarta in
spatele lui; cite-va mil de proprietary (la in-
ceputul secolulta cite-va zed); mil de arnploiati
-(in inceputul secolului cite-va zed); sute de mil'
de Evrei (in inceputul secolului cite-va mil');
_

zed de mil de alti supusi straini (in inceputul

secolului cite-va sute).
Pe atunci teranul nostru cre§tea mar cu
sama vite, Tera pastoral. Aceasta munca u-
soara se potriveh cu regimul aspru, cu po-
sturile sale lune, cu traiul &au simplu. A-zi
munceste toata vara ca sä Y plateasca. darile,
traeste mult mai reu de cit atunci i se stinge.
Mor o suta 0 se nasc in locul lor 6o. Si
aceasta nu Ye o veste de senzatieci ade-
varul.
Fata c'o asemenea stare de Indus); fata cu
o tara, care se despopuleaza, se intelege ca
influenta austriaca economica va trebul sa
propa§asca rapede i sä umpla golurile noa-
stre cu prisosul populatiei sale. Meserie
n egot, parte din arenda0, parte . din proprie-
tarT, proprietatea fonciara oraseneasca Ye stra-

www.dacoromanica.ro
 168

ina. In orasul Iai abia a treia parte a po-

pulatier sint supusi rominestY. Si asta merge
crescind.
Vecinatatea Austriel re omoritoare pentru
nor, daca nu ne vom tree/ de cu vreme si nu
vom arunch la naiba totr perceptorii, sub-per-
ceptorir, sub-subperceptorii, daca nu vom des-
carch pe teran si nu-1' vom asigura o dezvol-
tare linistita, daca nu ne vom hotari, sa nu
purtam nicr un product strain pe nor, precum
au facut Ungurif in vremea absolutismulur.
Reul deci Ye inlauntru. Nestabilitatea ieste
cauza caderei proprietäter mart teritoriale, ca-
derea acester Ye strins combinata cu caderea
breslelor, i aceste clase au format in disolu-
tiune o clasa de proletarY, care trebueste de.
prinsa la munca.
Nu dreptul public, ci pastrarea nationalita-
ter noastre re lucrul de capetenie pentru not
si ar fi mat bine sa nu alegem deputati de
cit sa pieara natiea romaneasca. Daca n'am
aveà vecrnic influente straine precum le avem,
daca am fi in Spaniea, atuncia ne-am sparge
capetele unul altuia pana s'ar aseza lucrurile.
Dar acest lux de revolutit sociale nu ni

www.dacoromanica.ro
 169

reste permis nouà al caror stat Ye vecinic o ces-

tiune. De aceea ne trebuesc trer lucrurr:
Stabilitatea, adeca guvern monarhic, ere-
ditariil, maY mult orr mar putin absolut;
Munca', adeca escluderea proletarilor con-
deiului de la vieata publica' a Statului i prin
asta silirea lor la o munca productiva.
Economiea, adeca dreapta cumpanire intre fo-
loasele aduse de cutare cheltuiala i sacrifi-
ciile facute pentru Yea ; aceasta atit in econo-
miea generala a statului cit si in cea indivi-
duala.
Alt-feliti am avea a alege intre domniea au-
striac si cea rusased. Sub cea dcntaiti Evreir
ar intra in sate in numar mai mare de cit
asta-zi, teranir ar deveni servil lor, moii1e ar
fi cumparate de societati de capitalisti, colo-
nizate cu Nemtr, rear natiea redusa la proleta-
riatin cazul al doilea un ucaz ar sterge limba
din besereca si stat, teranul ar teal mai bine,
inse sub conditiea ca sa se rusifice; care din
nor cum ar scrie, acolo i-ar ingheth mucul
condeiului ; Yeara cer mai curajosi ar marl po-
hodul na Sibir, filet judecata, prin ordin ad-
ministrativadministiwnym poriadkom.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 Fat frumos din Min.

Blanca, afla, ca din leagan

Domnul leste al tau mire.
Cad nascuta restr, copila,
Din nevrednica iubire.

Mini' in schit la sfinta Ana

Ver gasi la cel din stele
Mingierea vleter tale,
Mintuirea tete mele.

Nu voiti tata, s usuce

Al mieu suflet tinar, vesel,
Ieu hibesc vinatul, jocul ;
Altil lese traiul lumei.

www.dacoromanica.ro
 - 174 -
Nu voiti parul sa mi-1 tare
Ce-mi ajunge la calcie,
S. orbesc cetind pe carte
in turn vinat de tarnie.

- $tiu mai bine ce-ti prieste

Las' de-a lumei ori ce gind
Mini in zori de zi plech-vom
Catra schitul vechiti i sfint.

Iea audeplinge.Par'ca
II vremea sa plece 'n lurne,
Dusa de pustie ginduri
$i de un dor Para de nume.

$i plingind infrina calul,

Calul lei cel alb ca neaoa,
IT neteaza mindra coama
$i plingind ii pune seam..

S'avinta pe lel si plead.

PAru'n vinturi, capu'n piept
Nu se uita innainte-i
Nu priveste indarept.

www.dacoromanica.ro
 - 175
Pe eararr pierdute'n vale
Merge'n codri far' de capat
and a serer raze rosii
Asfiintind din ceriuri scapat.

Umbra'n codri jCI si colo

Fulgereaza de lumine . . .
Iea treceh prin frunza'n freamat
Si prin murmur de albine,

in mijloc de codru-ajunse
Linga teiul nalt i vechiti
Unde-izvorul cel n vraja
Suna dulce in urechi

De murmur duios de ape

Iea trezit'atunci tresare
Vede-un tinar, ce-alaturr
Pe-un cal negru sta calare:

Cu ochi marl la Yea se uita

Plinr de vis, duiot, plutind
Flori de teiti in paru-i negru,
Si la sold un corn de-argint.

www.dacoromanica.ro
 176 -;
Si'ncepit incet sa sune
Farmecat i dureros
Inima4 cresteh de dorul
Al strainuluT frumos:

Parul luT i-atinge parul

Si atund c'obrazul ros
Tea apleaca gene lunge
Peste ochii cuviosi.

Tear pe buze-T trece-un zimbet

Innecat, farmecaoria,
Care gur'abiea-T deschide
Cea uscata de amor.

Cind cu totului rapita

Se'ndol spre Tel din sele,
Tel inceata din cMtare,
5i4 graT cu grail"' de jele,

Si-o cuprinde de calare

Tea se apara c'o mina
inse totu-sT luT se lasa,
Simte inima ca-T plina.

www.dacoromanica.ro
 177

Si pe umarul luI ca de
Al lel cap cu fata'n sus,
Pe cind cair pasc aláturi
Iea-I privea cu suflet dus.

Numar murmurul cel dulce

Din izvorul tarmacat
Asurzeste melancolic
Al lor suflet imbatat.

Lun'atunci din codri lese

Noaptea toata sta s'o vada,
Zugraveste umbre negre
Pe cimp alb ca de zapada

$i mereu ea le lungeste
$i urcind pe ceria le muta,
Dar lel trec, se pierd in codri
Cu vieata lor plerduta.

La castel n poarta calul

Sta a doua zi in spume,
Dar frumoasa lui stapina
A remas pierduta'n lume.
12

www.dacoromanica.ro
 Foaea vesteda.
(de Lenau)

Vint'o foae vestejità

Mi-a adus, miscind fereasta
Ieste moartea ce-mi trimite
Fara plic scrisoare-aceasta.

Voiü pastra-o, voiti intinde-o

intre foile acele
Ce le am din alte timpuri
De la mina dragei mele :

Cum copacu'si ultra. foaea

Ce pe vint mi-a fost trimisa,

www.dacoromanica.ro
 79

Ast-feliti Yea uitat'a poate

Aste for de dinsa scrise.

Vorbele inbireY moarte

V.novate'mr stau de lard,
Dovedite de minciuna
Ca sa sting a lor vieata ;

Dulcea lor zadarnicie

Nu ma'ndur s'o pun pe foc,
De si-mt stau atit de triste
Ca nu pot murl pe loc.

Voiti pästra intreg amarul

$i norocul astor for,
In durerea veche pierderi
Recitindu-ma'nnapoi;

NumaY vestea blind'a morter,

Foaea trista le-am adaos :
Moartea vindec'ori-ce rana
Dind la patime repaos.

www.dacoromanica.ro
 Diana

Ce muff unde bate luna

Pe un alb izvor tremuratoral
Si unde pAserile'ntr'una
Se'ntrec cu glas ?

N'auzi cum frunzele'n poiana

Soptesc ca zgomotul de gull
Ce se ski-ilia, se hirjoana
in umbeadinck, de padurt?

in cea oglinda miscAtoare

Vrer sk privestr un straniu joc,
0 apk vecinic calatoare
Sub ochiul tau remas pe loc ?

www.dacoromanica.ro
 - 181
S'a desprimavarat padurea
Ie-o noua vieata'n on ce zvon,
Si numat tu gindesti aiurea,
Ca tinarul Endymion.

De ce doresti singuratate
Si glasul tainic de izvor ?
S'auzi cum codrul frunza'si bat e,
S'adormi pe verdele covor ?
Iear prin lumina cea aria
Din valuri red, din umbre mot
S'apar'o zina Eniztita
Cu ochii mart, cu umeri got?

Ah 1 acum crengile le'ndoae

Minute albe de omat,
0 fata dulce si balae
Un trup inalt si mladiet.
Un arc de aur pe al Tel umar
Iea trece mindra la vinat.
$i peste frunze fara. numar
Abiea o urma a lasat.

www.dacoromanica.ro
 Da lila
(fragment)

Bibliea ne povesteste de Samson, cum ca muierea

Cind dormeh, taindu-r pärul, i-a luat toata. puterea
De 1-au prins apoi dusmanii, l'.au legat i i-au
scos ochil,
Ca dovadâ de ce suflet sta in pieptii suet rochit...
Tinere ce beat de:visuri urmare*ti vre o femee,
Pe cind luna, scut de aur, straluce#e prin alee
Si pateazà umbra verde cu misterioase dune,
Nu uita ca Doamna are minte scurtk haine lune.
Pe cind luna vatsa farmec peste tea... ca peste
stresini
Tu l daY ce le al lumel i Il vine chiar sa 1esini

www.dacoromanica.ro
 - 183 ---

De betiea'ncintatoare, unur mindru vis de vara

Care'n tine se petrece... Ia intreab'o si usoara
0 sa-ti spin de panglice, de cater, pisicisi mode
Pe cind inima ta bate ritmul sfint al uner ode..
Cind cochea de-al au umer ti se razima copila
Dac'un demon al in suflet, te gindeste la Dahla .

Ie frumoasa se'ntelege... ca copiii... are haz

Si cind ride, face inca si gropite in obraz,
$i gropite face'n unghiui ucigasei sale gurY
$i la degetele mine si la orr-ce'ncheeturY.
Nu Ye mica, nu Ye mare, riu-I subtire ci'mplinita,
in cit ai ce stringe'n bratenumar buna de Yithita,
Tot ce-ar zice i se cade, tot ce-ar face-i sade bine
Si o prinde off-ce lucru, cad ash se si cuvine
Daca vorba-Y re placuta si acerea-Y Inca place,
Vorba zice : fugY in colo", risul zice : ,.vin'o-
'ncoace 1"
Umbla. par'ca amintindu-si vre un cintec a-
. .

lintatä,
Pare ca Y-ar fi tot lene si s'ar cere sarutata...
Sa se'nalte din calcie, sa-ti ajunga pan'la gura,
Däruind c'o sarutare acea tainica caldura,
Ce n'o are de cit come sufletul und femei..-

www.dacoromanica.ro
 184

Cita fericire, crezi tu, c'ai gasi in bratul lei

Te-ai inseninh vazindu-i rumenirea din obraji...
Iea cu toane, o craiasa, rear tu tinar ca un paj 1
$i adinc privind in ochi-iti-ar pareh cum C. inveti
Cum vieata pret sIt aiba si cum moartea s'aiba
pret,
$i inveninat de-o dulce si farmacatoare jale
Ai vedea in lea, craiasa lumei gindurilor tale
Asa cIt inchipuindu-ti lacremoasele lei gene
Ti-ar pareh mai mindrä de cit Venus Ana-
. . dyomene,
$i in caosul uitarel, ori-cum oarele alerge,
Iea, din ce in ce mai draga, ti-ar cadeh pe zi
ce merge.

Ce iluzil ! Nu'ntelegi tu din a Tel' cautatura

Ca deprindere, grimasa ieste zimbetul pe gura,
Ca intreaga-i frumusete ie in lume de prisos
Si ca sufletul si-1 pierde tara de nici un folos ?
In zadar boltita bra ce din sapte coarde sunk
Tinguirea ta de moarte in cadentele-i aduna,
in zadar in ochii avea-vei umbre mindre din po-
vesti
Precum l'earna se asaza foil de ghiata pe feresti.

www.dacoromanica.ro
 185

Iea nici poate sa'neleagri ca nu tu o vrea-r, ca'n

tine
Ie un demon ce'nseteaza dupa' dulcile4 lumine,
C'acel demon plinge, ride, neputind s'auza
plinsu-si
Ca o vrea .... spre-a se'ntelege, instirsit pe
sine insu-0. I

www.dacoromanica.ro
 Nu ma intelegi

in ochii miei acuma nemic nu are pret

Ca taina ce ascunde a tale frumuseti;
Cad pentru care alta minune de cit tine
Mi-as1 rasipi o vieata de cugetari senine
Pe basme i nemicuri, cuvinte cumpanind,
Cu pieritoriul sunet al lor sa te cuprind
in lanturi de imagini duiosul vis sa-1 ferec,
Sa'mpedec umbra-i dulce de-a merge'n intunerec

Si a-zi cind a mea minte, a farmecului roaba,

Din or.' i ce durere iti face o podoaba
Si cind resaVnnainte-mi ca marmura de dark
Cind ochiul tau cel mindru straluce in afara

www.dacoromanica.ro
 187

intunecind privirea-mi, de nu pot sä vad inca

Ce-adinc trecut de &dull Ye'n noaptea lor
adinca,
A-zi dnd a mea Iubire Ye-atit de curata
Ca farmecul de care tu Testi impresuratä,
Ca setea cea eterna ce-o au dupa olalta
Lumina de'ntimerec i marmura -de daltà,
Cind dorul mieu Ye-atita de-adinc si-atit de sfint
Cum nu mai Ye nemica in ceriti si pe pamint,
Cind Ye o'nnamorare de tot ce Ye al tau,
De-un zimbet, de un cutremur, de bine si de reu
Cind Yesti enigma insa-sY a vieteY mele intregl...
A-zi vad din a ta vorba, ca nu ma inte1egY1

www.dacoromanica.ro
 Sara pe deal.

Sara pe deal buciumul sun'a cu jale,

Turmele'l urc', stelele scapara'n cale,
Ape le pling clar izvorind in fintine ;
Sub un salcim, drag., m'ateptl tu pe mine.

Luna pe ceriti trece-asa sfinta i dark

Ochil tai marl cauta'n frunza cea rara,
Stelele nasc umezl pe bolta senina,
Pieptul de dor, fruntea de gindurl ti-le plina.

Nouril curg, raze-a lor siruri despica,

Stresine vechi casele'n luna ridica',

www.dacoromanica.ro
 - 189 -
Scirtie'n vint cumpana de la fintina,
Valea-i in fum, fluere murmura'n stina ;

Si osteniti oarnenil cu coasa'n spinare

Vin de la cimp ; toaca resuna mai tare,
Clopotul vechiti umple cu glasul lui sara,
Sufletul mieu arde'n iubire ca para.

Ah ! in curind satul in vale-amutqte,

Ah I in curind pasu-mi spre tine grabe§te :
Langa salcim sta-vom noi noaptea intreaga,
Ore intregi spune-ti-voiti cit imi IntL draga I

Ne-om räzima capetele-unul de altul

$i surizind vom adormi sub innaltul
Vechiul salcim. Ast-feliti de noapte bogata,
Cine pe lea n'ar da vieata lui toata ?

www.dacoromanica.ro
 La Steaua.

La steaoa care-a resarit

. Ie-o cale-atit de lunga,
. Ca mil de ani i-a trebuit
Luminel sa ne-ajunga.

Poate de mult s'a stins in drum

In departarr albastre,
Iear sare l'ei abiea acum
Luci vederer noastre.

Icoana stele ce-a murit

incet pe ceriti se suie:

www.dacoromanica.ro
 191

Jerk pe cind nu s'a earit,

A-z1" o vedem si nu ie.

Tot ast-feliil cind al nostru dor

Pieri in noapte-adinck
Lumina stinsului amor
Ne urmareste Inca.

www.dacoromanica.ro
 De ce nu-mi vii. . . .

Vezi, rindunelele se duc,

Se scutur' frunzele de nuc,
S'aseaza bruma peste vii
De ce nu-mi vii, de ce nu-mi vii?

0 ! vin'o rear in al mieu brat

Sa te privesc cu mult nesatiti,
Sit razim dulce capul mieu
De sinul tau, de sinul tau 1

Ti-aduci aminte cum pe-atunci,

Cind ne primblam prin vai si lune,

www.dacoromanica.ro
 193

Te ridicam de subsuori
De-atitea on, de-atitea orY I

in lumea asta sint femeT

Cu ochi ce izvoresc scinten . .

Dar, ori-cit Tele sint de sus,

Ca tine nu-s, ca tine nu-s !

acT tu inseninezi mereti

Vieata sufletului mien,
Mar mindfa de cit orl-ce stea,
Iubita mea, Tubita mea

Tirzie toamna ie acum,

Se scutur' frunzele pe drum
Si laaurile sint pustii . . .
De ce nu-mT -viT, de ce nu-mt vii 1

13

www.dacoromanica.ro
 er

Kamadeve)
Cu durerile TubireT
Voind sufletu-mi sa-1 vindic,
L'am chemat in somn pe Kama
Kamadeva, zeul indic.

Iel veni, copilul mindru,

CAlarind pe-un papagal
Avind zimbetul fátarnic
Pe-a lul buze de coral.
.) Kamadeva leste In Mitologiea indict zeul amorulut Tata
sell leste ceriul, tear maid. sa Iluzia. In figurare se infltip.za.
totdeauna cilktrind pe- tin papagal cu un arc Wilt din tre-
stie de zAhar, coarda arculut formate din albine. rear sage-
tile din florile trandafiril ale arborelul Amra.

www.dacoromanica.ro
,

- 195 -
Aripi are, rear in tolba-r
Iel pastreaza ca sägeti
Nome florl inveninate
De la Gangele maret.

Puse-o floare-atuncr in arcu-i,

Ma lovi cu lea in prept
Si de-atunci in ori-ce noapte
Piing pe patul rnieti destept.

Cu sageata4 otravita
A sosit ca. §a m certe
Fiul cerrulul albastru
$i-al lionel dwrte.

www.dacoromanica.ro
 0.-A$1 avea . . .

De-asi avea i Yea o floare

Mindra, dulce,. rapitoare
Ca i florile din mala,
Fiice duld a unui plait,
Plarti rizind cu Yearba verde
Ce se leagana, se pierde,
Undoind incetisor,
Soptind soapte de arnor ;

De-asi aveh o floricica

Gingasa si tinerica,
Ca i floarea crinulut
Alb ca neatia sinulut,

www.dacoromanica.ro
 4

197

Amalgam de-o roz'albie

$i de una purpurie,
Cintind vesel si usor,
Soptind soapte de amor ;

De-4 avea o porumbitä,

Cu chip alb de copilitk
Copilit blindisoarg
Ca o zi de primvar5.,
Cit te tine ziulita
LaSY cinta dena, doinita,
1-asi cinta-o'ncetisor,
Soptind sOapte de amor.

www.dacoromanica.ro
 0 calarire in zori

A noptii gigantica umbra usoarà,

Purtata de vint,.
Se'ncovoaTe tainic, se leagrtna, zboara,
Din aripi Mend.

Rozalb' aurora cu bucle de aur

Sclipinde'n rubin
Revarsa din ochi-1 de lacrimt tezaur
Pe-al florilor sin ;

Respinde suflarea narciselor albe,

Balsamu-i divin

www.dacoromanica.ro
 199 -
Si Chloris din roze isi pune la salbe
Pe fruntea-1 de crin ;
I.

fear riul suspina de blinda-i durere

Paretic murmur,
Pe-og1inda4 de unde rasfringe"n täcere
Fantastic purpur ;

$i paserea cinta suspine-imitinda

Un dntec de-amor,
Ecou-1 respunde cu voacea-I vuinda.
La plinsu-i de dor.

Pe cimp se \rad doria fiinte usoare

Saltinde pe-un cal, 17, ;
Pe care le'ncinge de flutura'n boare
Subtire voal;

Ca Eol ce zboara prin valuri si tipa,

FugarTul usor
Necheaza, Se-arunca de spintean pripa
Al negurei flor.

www.dacoromanica.ro q*.
 200

0 dalbil, 'fedioara adoarrne pe sinul

De-un june frumos,
Ast-feliti cum dormit'a oftarea, suspinut
in cintul dutos ;

'fear 'ta1iea4 naltrt, gingask subtire

Sernlädie'n vint,
negrele-I bucle, ondoalg'n zefire,
Sclipesc fluturind.

I-adoarite pe sinu-i, se leaglina'n brate

In tandre visäri;
Pe chid ca profume pe blinda Yet fa0".
a Plutesc sgruthri.

Year aleru'n munte, in vale vibreaz5,

De tainicr cartel.;
Cad junele ast-feliti din pleptu-i ofteaz5.
In dalbe .eintArt :

.tAh! ascult5. rnindrulitk

DrAgulitk

www.dacoromanica.ro
 201 -
Soapta-mr blindà de amor,
SA-0 cint dulce, ddlce ta/Hic,
Cintul jalnic;
Ce-tt cintam adese ort.

De-ai fi, drag, zefir -dulce,

'Care duce
Cu-al sett murmur frunze, fort,
Asi fi frunzA, ai fi floare,
Asi zburare
Pe al tilt' sin goaded de .dor ;

De-at fi noapte-asi fi !unlink

Blinda, link',
Te-asi cuprinde c'un suspin,
Si ii nunta de Tubire,
in unire
Nate-am zoriT de rubin;

De-asi fi, mindrà, riusorul,

Care dorul .

$i-1 confie cimpului,

www.dacoromanica.ro
 - 202

TI-asI spala c'o sarutare; '11

Murmurare,
Crini albi al sinuluil.

Ca Eol ce zboara prin valuri si tipa',

Fugarrul usor
Necheaza, se-arunca de spinteca'n pripa
Al negurei flor ;

Virgina ii stringe pe-arnantu-i mai tare

La sinu-I de crin
$i fata-$1 ascunde l'a lut sarutare
In par ebenin.

tear eco ist ride de blindele pinger

De junii amanti,
$i riul repeta ca cintul de ingeri
in repede dant :

.De-asI fi mindra, riusorul,

Care dorul

www.dacoromanica.ro
4-
.: 4 .
 4

- - 203

Si-1 confie cirnpului,

Ti-a0 sputa c'o sarutare,.
. Murmurare,
Crinit albi a sinulur!

14.6.

www.dacoromanica.ro
 Din sträinátate

Cind tot se'rweseleste, cind toti aci se'ncintA,

Cind to 41 ail plkerea i zile färä cool,
Un suflet numal plinge, in doru-1 se avintä
L'a patrier duld plaluri, la cimpir rizAtori.

Si inema aceea, ce geme de durere

$i sufletul acela, ce cintA amortit,
Ie inema mea tristà, ce n'are minefere,
Ie Sufletu-mi ce arde de dor nemärginit.

Asi vrea srt vAd acuma natala mea välcroara,

Sealdatà in cristalul piriului de-argint,

www.dacoromanica.ro
f:g 5
 - 205

"Sri. vad, ce Teti atita iubearn odinioarAi

A codrului tenebrA, poletic labirint ;

mai salut odatA colibele din vale,

Sri.
Domninde cu un aier de pace, linistiri,
Ce respirat in tainä placed mai naturale,
Visas i misterioase, poietiee soptiri.

Asi vreà sA am o casA tAcutà, mititicA

In valea mea natalA, ce undula in foil',
SA tot privesc la munte, in sus cum se ridicA,
Pierzindu-si a sa frunte in negurA i nori.

SA mai privesc odatA cimpiea'nfloritoare,

Ce zilele-mi copile si albe le-a /emit,
Ce auzi odata copila-mi murmurare,
Ce jocurile-mi june, zburdarea mi-a vAzut.

Melodica soptire a riului, ce geme,

Concertul, ce-1 intoanA al paserilor cor,
Cintarea in cadentA a frunzelor, ce Creme,
Wascur'acolo'n mine soptiri de-un gingas dor.

www.dacoromanica.ro
 r

206

Da ! da ! a fi ferice de-asi fi inca odata

in patriea-ni Tubita, in locul midi natal,
SA pot a bine-zice cu mintea'nflAcAratA .

VisArile juniel, visAri de-un ideal.

Chiar moartea, ce respinde teroare'n omenire,

Prin vinele vibrinde gbetoasele-i forT,
Acolo m'ar adoarme in dulce linistire,
in visuri fericite m'ar duce ettrã nori.

www.dacoromanica.ro
 ,

La Bucovina

N'oiti uith veodata, dulce Bucovina',

Geniu-ti romantic, muntit in lumina,
\Trifle in flori,
Riurt resaltinde pi'ntre stince nante,*
Ape le lucinde'n dalbe diamante
Peste cimpi in zori.

Ale sorlit Ludic plingeri i surise

inginate'n cinturt, inginate'n vise
Tainic si usor,

*). nant nalt, (provinc. mold).

www.dacoromanica.ro
 - 208
Toate-mt tree prin gindu-mr, tree pe di'nainte,
Inerna mi-o furs si cu duld cuvinte
imr soptesc de dor.

Numal linga sinu-tr geniile rele,

Cari im descinta firul vreter mele,
Par'crt. dormità ;
Ma lasara'n pace, ca sa cint in lume,
Sa-mi visez o soartà rnindra de-al midi nume
Si de steatia mea.

Cind pe bolta bruin treinurà Silene,

Cu un pas. melodic, ci1I un. pas a lene,
Lin in calea sa,
Eol pe-a sa arpa blind resunatoare
Cint'a noptit duke, mistier cintare,
Cint din Valhal4,.

Atund ca si silful, ce n'adoarme'n pace,

Inema iml bate, bate si nu, tace,.
Tremura usor,
In fantazir mindre Xea i face cale,
Peste munti cu codri, peste deal si vale
Mina al let dor.

www.dacoromanica.ro
 209 -
MIn doru-i tainic cob n spre tine,
Ochrul imi sclipete, genele-mf sint pline,
Inema-mi Ye grea;
Ast-feliti tot-de-a-una, cind gindesc la tine,
Sufletul mr-apasä nouri de suspine
Bucovina mea I

14

www.dacoromanica.ro
 Speranta
Cum mingile dulce, alina usor
Speranta pe toti muritorii !
Tristetk durere si lacrirni, amor.
Azilul Ii gill. in sinu-1 de dor
$i pier, cum de boare pier nora.

Precum caPatoriul, prin munti rAth.cind,

Prin umbra p'adurei cei dese,
La slaba lumina ce-o vede lucind
Alearet purtat ca de vint
Din noaptea padurei de lese :

Asa si sperantac'un licur usor,

www.dacoromanica.ro
 -211-
'Cu .slaba-i lumina palinda,
.Anima'nc'odata treMindul picior,
De uita de sarcini, ,de nita de nor,
Si, unde o 'vede, se-avinta.

La cel ce in carcere plinge amar,

$i .blastama ceriul si soartea,
La neagra-i durere ii pune hotar,
Facind sa-i apara in negru talar
A lumel paranimtamoartea.

:$i mice)", ce stringe pruncutu-i la sin,

Privirea de lacrime plink
Vazind cum geniile mortei se'ncliti,
Fe fruntea-i copila cu spasmuri si chin,
Speranta durerea-i alina.

'Cad vede surisu-i de gra tie plin,

.5i uita pericolul mare,
L'apleaca mai dulce la sinu-i de crin
$i fata-i umbreste cu par ebenin,
La pieptu-I Ii stringe mai tare.

www.dacoromanica.ro
 71

- 212 -
Asa marinarii pe mare imblind,
Izbiti de talazuri, furtune,
Izbiti de orcanul ghetos urlind,
Speranta it face de uita de vint,
$i speed la timpuri mai bune.

Asa virtuosii murind, nu desper,

Sperant' a lor frunte'nsenina,
Speranta cea dulce de plata in cern,
Si face de uita de-a mortei dureri,
Pleoapele'n pace le'nchinti.

Cum mingiie dulce, alina usor

Speranta pe toti muritorii 1
Tristetä, durere si lacrimi, amor,
Azilul si-I afla in sinu-i de dor
$i pier cum de boare pier norii.

www.dacoromanica.ro
-
 Misterele nopei

Cind din stele auroase

Noaptea vine'ncetisor
Cu-a fer umbre suspininde,
Cu-a el' silfe sopotinde,
Cu-a yer vise de arnor;

Cite inemi in placere

II resaltà usurel;
Dar pe cite ,dureroase
Cintu-i mistic le apasa,
.cintu-i blind, incetinel.

Dona timbre albicloase

www.dacoromanica.ro
 214 -
Ca si fulgir de ninsorr,
Razele din alba luna
Mi le torc, mi le'mpreuna
Pentru'ntregul viitorrii;

lear doi ingerT, cinta'n plingert,

Pling n noapte dureros
$i se sting ca doua stele,
Cari'n nunta usurele
Se cumin' cazinde jos.

inteun cull) de turturele

Ca si fluturit de-usor
Salta Eros nebuneste,
ti dezmiearda, -1 incalzeste
Cu un vis de tain dor;

lear in nOrul de parfurne

Doila suflete de flori
Le desparte-a nopter mire
Cu fantastica-1 soptire
Le resfira, pana mor.

www.dacoromanica.ro
 - 215
Cind pe stele aurie
Noaptea doarme usurel,
Cite ineme rizinde,
Dar pe cite suspininde,
Le delasá'ncetinel,

Dar aà ni Ye destinul
Vitreg prea- adese ort
Until 1umea-1 acordeazA,
leas pe altul 11 boteaza .

Cu-a ha roilti de plinsori.

www.dacoromanica.ro
 Ce-ti doresc Yeti tie, dulce Rominie

Ce-ti doresc Yeti tie, dulce Rominie,

Tara mea de glorii, tara mea de dor ?
Bratele nervoase, arma de tärie,
La trecutu-ti mare, mare viitoriti!

F1'arb'd vinu'n cupe, spumege pocalul,

Dacti fii-tY mindri aste le nutresc ;
Cad' remine stinca, de I moare valul,
Dulce Rominie, asta tr-o doresc.

Vis de razbunare negru ca mormintul,

Spada ta de singe dusman fumegind,
Si de-asupra hidrel fluture cu vintul
Visul tAti de glori! falnic triumfind;

www.dacoromanica.ro
 kI

217 --

Spuná lumel large steaguri tricoloare,

Spunk ce-t poporul mare, rominesc,
Cind se-aprinde sacru candida-i vilvoare,
Dulce Rominie, asta ti-o doresc.

ingerul iubiret, ingerul de pace,

Pe altarul Vester tainic surizind,
Ce pe Marte'n glorir sa" orbeasca-1 face,
Cind cu lampa-i zboara lumea luminind.
fel pe sinu-tt virgin Inca sà coboare,
Guste fericirea raiulut ceresc,
Tu Ii stringe'n brate, tu it fa altare,
Dulce Rominie, asta ti-o doresc.

Ce-ti doresc Teti tie, dulce Rominie,

Tinara mireask mama cu amor 1
Fiii tät tratasca numb in fratie
Ca a noptii stele, ca a zilei zori,
Vieata'n vecie, glorir, bucurie,
Arme in tarie, suflet rominesc,
Vis de vitejie, fala si mindrie,
Dulce Rominie, asta ti-o doresc.

"",,
4-

www.dacoromanica.ro
 La Heliade

De mi-ar permite-Apolon s'aleg di'ntre cunune,

iGhirlanda n'asi alege-o de flori plapinde, june,
Ci falnica cununa a bradului bgtrin ;
Ie n'asi alege lira vibrinda de iubire,
Ci ceea care falnic Irni Chita de márire,
Cu focul albet Veste aprinde al midi sin.

Ghirlanda, ce se.nsoara cu silfele usoare

Pe fruntea ispiratà, pe fruntea 'nspirátoare
De bucle 'ncunjuratg, blondine, unduind ;
Plgcutg-I o ghirlanda, sublimg insä ieste
Cununa cca de laur, ce sfinta se'mplete§te
Pe fruntea cea umbritg de bucle de argint.

www.dacoromanica.ro
 --- 219 -
Ca visul Ye cintarea, ce-o'ntoanA Eol dulce
Cind silfele yin jalnic prin lillY sA se culce,
SA doarmA somn de ingeri pe sinul alb de florI
Sublim inse re cintul, cind tipA si Yea'n goanA
Talazurile negre ce turbA, se restoarnA
Si spumeg A. ca furii si Lira 'ngrozitorIti.

Ast-fen itr Ye cintarea, bAtrine Heliade,

Cum curge profetiea uneY lererniade,
CUM se rezbun'un vifor zburind din nor in nor.
Rugh-rn'asi la Erato, st cint ca tine, barde,
De nu in viata-mi toatA, dar cintecu-mi de moarte
SA fie ca BlAstAmu"-tI . . . sA-1 cint, apoisa mor.

www.dacoromanica.ro
II 11,

La 0 artista.
Ca a noptei poiezie,.
Cu 'ntunerecul talar,
Cind se 'mbinA, se 'mlàdie
Cu'n glas tainic, lin, amar,
Tu cintare intrupatA !
De-al aplauselor fior,
ApArind divinizath,
Rtpii sufletu-mi in dor.

Ca zefiril ce adie
Cinturi duld ca un flor,
Cind prin flori de ragomie
ig sting sufletele lor.

www.dacoromanica.ro
 - 221 -
Ast-fen notele murinde,
Blinde, palide, incet,
Sbor sub mina-tr tremurinda
Ca dubs! ginduri de poret.

. 4
Sau ca lira sfarimatä,
Ce rAsgeme 'ngrozitorlti ;
Cind o mina inghetata
Rumpe coardele'n fror ;
Ast-feliti mina-tr tremurinda
Bate-un cintec mort si vig,
Ca furtuna descrescinda
Care muge a pustiti,

Yestr tu nota ratacita

Din cintarea sferelor,
Ce eterna, nefinita
ingerir o cinta 'n cor?
lest! fiint'armonioasa
Ce-o gindr un serafim,
Cind pe lira-r tinguroasrt
Mina cintecul divin ?

Ah, ca visul ce se 'mbina

www.dacoromanica.ro
 - 222 -
Pa lid, lin, inceti§or,
Cu o :rug de lumina,
Ce-arde geana ochilor ;
Tu &tare intrupata
De-al aplauzelor fror
Disparind divinizatl
Räpi§i sufletu-mi in dor.

www.dacoromanica.ro
 Amorul unel marmure

Ostirile-r alungri in spaima inghetata,

Cu sufletu'n ruin un rege-asirian,
Cum stincelor arunca durerea-i inspurnata,
Gernindul uragan.

De cc nu sint un rege sà sfarm cu-a mea durere,

De ce nu sint Sataria, de ce nu-s Dumnezea,
S. fac sä rump o lurne ce-o sf4ie 'n tacere
Zdrobit sufletul mien.

Un lett pustiei rage turbarea lur fuginda,

Un ocean se'mbata. de-al vinturilor joc,
$i nori '0 spun in tunet duretea br mugindl,
Gindirile de foc.

www.dacoromanica.ro
 - 224 -
Yeti singur n'am cur spune cumplita mea durere,
'feu singur n'am cur spune nebunul mien amor,
Cad mie mi-a dat soarta amara mingliere
0 preatra st ador.

Murindului speranta, turbarel rasbunarea,

Profetulur blastamul, credinter Dumnezeil,
La sinucid o umbra ce-t sperie desperarea,
Nemic, nemica Yeti.

Nemica, doar icoana care ma invenina,

Nemic doar suvenirea surisulur tail lin,
Nemic de cit o raza din fata ta senina,
Din ochlul tati senin

Si te lathes< copila cum repedea junie --

lubeste'n ochr de flacari al zilelor noroc,
fubesc precum Tubeste pe-o alba vijelie
Un ocean de foc.

Din ochi de-ar soarbe gentil slabita mea privire,

De-ar tremurä la sinu-mi gingasul tail mijloc,
At pune pe-a mea frunte in vise de marire
Un diadem de foc.

www.dacoromanica.ro
 225 -
Si-41 pune soarta lumei pe buza-ti purpur ie,
AT pune lege lumei rizindul tail delir,
AO face al tail zimbet un secol de urgie
$i mir,

Cad te Tubesc eopila ca zeul nemurirea,

Ca preotul altarul, ca spalma un azil,
Ca sceptrul mina blinda, ca vulturul mtirirea,
Ca visul pe-un copil.

$i pasu 'n urrna-ti zboara c'o tainica minie,

Ca un zmintit ce cata cu ochiu 'ngalbenit,
Cu fruntea 'nvinetita, cu fata cenuie,
Icoana ce-a Iubit.

15

www.dacoromanica.ro
 Junii corupti

La voi cobor acuma, voi suflete-amagite,

$i ca sä v. ard fierea, o spirite-ametite,
Blastamul 1 invoc';
Blastamul misantropic cu vinata lui ghiara,
Ca sa va scriti pe frunte, ca vita ce se'nfiara.
Cu fierul ars in foc.

De I tii c'a mea lira de-a surda o sä bata

In preajrna minter voastre de patemi imbatata,
De-al patemilor dor;
In preajma minter voastre ucise de orgie
$i putrede de spazmur i arse de betie
$i saca de amor.

www.dacoromanica.ro
 227

0, frarba-va miniea in vinele stocite,

in ochii stinsi de moarte, pe frunti invinetite
. De singe putrezit;
ca'n ved nu se va teme Profetul vre o data
De bratele slabite, puterea lesinata
A junelui canit.

Ce am de-alege oare in saca-va fiinta.

.Ce foc far'a se stinge, ce drept fara s. minta,
0, oameni morti de vii 1
St vg admir curajul in vinure varsate,
In sticie sfaramate, hurii nerusinatc
Ce chiuie'n orgii?

VA vad lungiti pe patul juneter ce-ati spurcat'o,

Suflind din gura boala vietei ce-ati urmat'or.
Si ar* pana'n rarunchi ;
Sati bestiilor, cari pp a-A' 11 tin in. Dark
Cum lingu§iti privirea cea stearpa i amara,
Cum cadeti in genuncM 1

Sculati-va, cad anii trecutului se'i*ra,

www.dacoromanica.ro
 228

in siruri triumfale stindardul ii resfirk

CAci Roma a'nviat;
Din nail prin glorii calcä cu fata inzeitâ.
Cu faclele nestinse, puterea-T impletrità,
Poporul impcirat.

. . . cad tromba de moarte purtatoare

Scu1ati-v5. I
Cu glasul Yet lugubru racneste la popoare,
Ca leul spAriat.
Tot ce respir5.4 liber, a tuturor le lumea,
Dreptatea; libertatea nu sint numal un nume,
Ci-aevea s'au serbat..

incingeti-vk' spada la dantul cel de moarte,

Ad v poarte vintul cum stie s. v poarte
A tupal in joc !
Ad v ducett valuri In mil batalioane,
Cum in p5.durl aprinse minat in uragane
DeluViul de foc.

Vedett cum urna crapa, cenusia reinvie,

Cum murmura trecutul cu glas de bkalie
Poporulul roman ;

www.dacoromanica.ro
 - 229 -
Cum umbrele se'rnbraca in zale ferecate
$i fruntile carunte 1e'nnalta de departe
Un Cezar, un Tratan.

Cad putredele tronuri n marea de urgie,

Se sfarma de o data cu 1antu1 de sclavie
$i sceptrele de fier;
in drib parti infernul portalele-si deschide,
Spre-a incapea cu miea resufletele hide
Tiranilor ce pier !

in darn resuna vocea-yff de eco repetita,

Va zgudnie arama urechlea amortita
$i simtul 1esinat ;
Virtutca despletita si patriea-ne zee
Nu pot ca sa aprinza o singura scinteie
In suflet inghetat.

$i singur star' si cant ea uliul care cata

in inema junimei, de vrata-i dezbracata,
Un stirv spre-a-1 sfasia ;
Ca paserea de zboru-1 din cedurt dezmetita,

www.dacoromanica.ro
 230 -
Ca muntele ce'n fruntea4 de nouri incretitA,
Un teasnet ar purth.

Dar cel putin nu spuneti, c aveti simtiminte,

ea'n veci nu se imbraci-i, in vestede vesminte
Misteriul cel sfint,
Cad vorba .voastra sunA ca plins la cununie,
Ca cobea ce ngn un cint de veselie,
Ca risul la mormint.

www.dacoromanica.ro
 Amicului F. J.

Visurr trecute, uscate flori,

Ce-ati fost vieata vieter mele,
Cind vrt urmam Teti, dizinde stele,
Cum ochrul Marla un meteor,

Nrati dus cu ani-mi, dual- vkdorul,.

Precum cu toamna frunzele trec ;
Buza mi-i rece, sufletul sec,
Vrata mea curge uitind izvorul.

Candel'a stersel de-argint icoane.

A lur Apolon, crezulut miet

www.dacoromanica.ro
 - 232 -
Ma topesc tainic, inse mere'
De ale patemilor orcane.

Sat ca un nour gonit de vint

Alerg pe calea violet mele :

0 buhl, care tipind a jele

Häntule urma unlit mormint.

Vtata-mi se scurge. ca i murmura,

Ce-o sufl'un crivAt pri'ntre pustii ;
Ma usc ca crucea pusä'n cImpi
`$i de blastame mi-i neagra gura.

imi tirAsc soarta ca un vultur,

Ce ii tirgste aripa frinta ;
Viscolul rerne moarte i cinta,
Moarte II ride tot de'mprejur.

Am uitat mama, am uitat tata,

Am uitat lege, am uitat tot ;
Mintea mi-I saca, gindul netot,
Pustiul arde'n inema-mi bath.

www.dacoromanica.ro
 233,-,
Nome prin haos tu Im apari,
Cum pri'ntre valuri a navel' vela,
Cum pri'ntre nourrgalbana stela,
Prin neagra noapte cum .un fanar.

Te vad adesa frunte senink

Ca si gindirea lui Dumnez,
SufletulT arde'n sufletul mieti
C'o flama dulce, tainick lina,

Gindind la tine, nu volt' s mor,

Imr blastarn singur Teti mintuirea,
Orb, nebun, care blastama firea,
Ce-ar vrea din filinte-i sa sting'un nor.

Dar, daca gindul zilelor mele

So- stints 'n mintea 1u Dumnezeti,
$i daca pentru sufletul mieti
Nu-I loc aicea, ci numa'n stele-1

Volti, cind mi-or duce ingeriT sei

Palida-mi umbra in albul munte,
Sa,mi puT cununa pe a mea frunte,
Si sa-mT pul lira de dipataiti !
www.dacoromanica.ro
 0

Din noaptea . . . .

Din noaptea Arednicel uitAri,

In care toate curg,
A vietei noastre 'desmierdAri
$i raze din amurg,

De uncle nu mai strAbAtit

Nemic din ce-a apus,
AO' vrea, o data'n vieatA, .tu
SA te innalti in sus !

$i data ochii ce-am Mint

.
N'or 11 de raze. plini,

www.dacoromanica.ro
 - 235 -
Tu ma privete linistit
Cu stinsele lurninr ;

Si daca glasul adorat

N'o spunc un cuvint,
Tot inteleg ca m'at chiernat
Din colo de mormint.

www.dacoromanica.ro
 . Vieata

Cind aud vre-o data un rotund egumen

Cu foalele'ncinse si obrazul rumen
Povestind c. .vrata e calea dureret.
$i ca .pocainta urmeaz5, placereb,
Ma intreb : Acesta poate ca sa stie
Cum ieste vieata, cum cata sA fie ?.

Noaptea scintelaza, cu-a Tel mil' de stele

Varsa raze slabe pasurilor mele.
Ulicioara-T strimta si din ziduri vechi
Vorbe, ris si tiprtt suet in urechi.
Glasuri ratacite trec prin geamuri sparte
Sr din usi deschise, din zidirr desarte,
Colo, ling-a lampa. intr'un mic Tetac

www.dacoromanica.ro
 - 237 -
Vezi o fata care pune ata'n ac ;
Fata Yet Ye slaba, de-o paloare cruda,
Ochir Yet sint turburl, pleoapele- asuda,
Degetele repezi poarta acul fin :
tea iY coasrt ochir intr'un tort de in.
Vinat5.4 re buza, lipsita de singe,
OchYul YeT cel turbur nu mai poate plinge.

La ce oare dinsa s'a nascut in lume,

O sermana frunza pe oceanu'n spume,
O sermana umbra orfana si slaba,
De care'n multime nimenea nu'ntreaba ?
Din zorY pana'n noaptea neagra i tarzie
O s'o vezi prin alba perdea stravezie
Cum mere(' lucreaza . . . si-abieh, pine goala,
Frig si insomnie, lacrime si boala!
Tot, ce'n asta lume mai poate pricepe,
le di, de'nceteaza lucrul, foamea'ncepe.

Negustoriu-si pune. pinzele'nnainte,

Lucrul scump si harnic unor ceasurl sfinte ;
lel are briliante pe degete groase
Din noptile celor. cari pinza-Y coasa;
Desface Duceser c'o galanta graba

www.dacoromanica.ro
 238 --
in cusut in lacrimi de o mina slaba:
Pinze ma, in cari se fesurci zile
Veclerez i sonznal sermanei copile,
Albe ca zapada ce cade in fillet

. . . . ..... ...
Dar, cum sint cusute, sint bune de gluier].

Cind itI trec prin minte acestca, copila,

. . .

Te uitt in oglinda si iti Plingi de mila ;

Vreat s'o vezi chiar bine, s'o tit bine minte
Pe neferiCita dulce si cuminte,
Fara nicr un razim, care .nu asteapta
De cit moartea, care singurrt te dreapta.
. .

in aceasta \riga de rnizerit plink

Singura-i arnica teste o albinä.
Ratacita ce stii cum in strada veche
Glasul it' pattunse la a kt ureche ;
Deschizind fereastra, sa intre o lash,
intre floe( sa doarma si sa' -I stea in casa.
Se iubira cele data proletare:
0 insect' umana, una zburatoare.
Fata stind pe ginduri, vesela albina
Cu galanterie de buza-i se-anina, .

www.dacoromanica.ro
 239

Ca si cind i-ar zice Ati nu stii tu oare

C'a ta gura ieste cea mai dulce floare?
Cad tu Testi frumoasa, chiar ca si o sfinta,
Ochiul tart cel dulce si umbrit miencinta.'

inteo zi copila moare : se'ntelege,

Moartea numal stie minele sa lege.
in sicrii aü pus'o: Fata lei cea trasa
Tern adincita, inse tot frumoasa;
l-ati pus flori pe frunte. Corpul TeY cel fin
Ce nobil transpare din giulgiul de in 1
Fereastra-i deschisa; primav-ara plina
Patrunde printrInsa dar biata albina
in cimp nu mar fuge, ci'mprejur se poarta,
incunjura capul i gura cea Moarta;
lea zboara aproape si tot mai aproape
Si vrea cu amica-i cie-o-data s'o'ngroape.

Deci dnd mi' se'ntimpla s'aud un egumen

Cu foalele'ncinse i obrazul rumen
Povestind c .viata. Ye calea durerei, .
$i ca pocainta urmeaza placerei..
Mt intreb: Acesta poate ca s tie
Cum kste vieata, cum cata sa fie' ?

www.dacoromanica.ro
-et

Stelele'n cer

Stelele'n cer
De7asupra inarilor
Ard clepArtArilor
Pima ce pier.

Stoll de cocoa'
Plutesc pe'ntinsele
$i necuprinsele
Druinuri de nori.

. .

Floare de cring,
Aot.frliii *tele

www.dacoromanica.ro
 241

Si tineretele
Toate se sting.

Orl-ce noroc
Si'ntinde-aripele
Gonit de clipele
Stare pe loc.

1G

www.dacoromanica.ro
CATRA CETITORI CATRA CETITORI

www.dacoromanica.ro
r-
 CATRA CETITORI

Scrierile cuprinse in acest volum a apArut

in urmatoarele publicatiuni literare:
FAt-Frumos din lacrimá, in Convorbirt Li-
2,

terar( an IV No. 17-18.

Sermanul Dionis, in Cony. Lit., an lv
No. 9-10.
Influenta austriaci. in ,Conv. Lit, an X,
No. 5.
Fat-Frumos din teiü, in Cony. Lit.. an
VIII, No. 11.
Aceasta polezie poate fi socotitit ca o variant 5. a poezie
cu acela-0 titlu publicat in volutnul editat de Maria ,
0 care in Convorbirt Literare* an. XI No 1 2 purth titlul
de : .Povestea telului..

www.dacoromanica.ro
 -- 246
a.
F oaie vWedä, in "Cony. Lit.' an XIII
No. 7.
Diana, in .Cony. Lit.. an XVIII, No. ii.
Aceste dotil poiezil de si anterioare publicatiel volumului
editat de libraria Socec lipsesc ; de sigur o selpare de-
vedere.
Dalila . in Albumul publicat de ziarul
DEpoca. la i Ianuar. 1886.
Nu ma' intelegi (1879) in .AlbUmul Literar s
publicat de societatea Studentilor
Universitari Unirea. la 15 Martie
1886.
Sara pe deal, in Cony. Lit." an XIX, No. 4-
La steatia, in , Cony. Lit.. an XX, No. 9.
De ce nu-mi vii, in Cony. Lit.. an No.
Kamadeva, in Cony. Lit.. an No.
Aceste patru poezit ail aparut in urma publicatiel volu-
mului *Socec x

*Socot ct volt aduce un servicit insemnat

celor ce se indeletnicesc cu cercetarea amil-
nuntitti si cu studiul dezvolthrei geniului po-
retic al lui Eminescu, publicind aci si intAiele
: buditi ale marelui nostru poiet.
Aceste poiezii art fost publicate in foaia Ii-
terar Familia." care apare in Oradea Mare.
De-a0 'avea, an II No. 6. 25 Fevr. 1866.

www.dacoromanica.ro
.0
 247

0 cálárire in zori, an II No. 14

Din streingtate, an II No, 21.
La Bucovina, an II No. 25.
Speranta, an II No. 29.
Misterele noptei, an II No. 34.
Ce-tr doresc far tie, dulce Rominie, an III
No. 14.
-La Heliade, an III No. 25
La o artistà, an IV No. 29.
Amorul unei marmure, an XX No. 33.
Junii corupti, an V No. 4
Amitului F. J. an V No. 13
Tot in revista Familia" dar mai incoace, in
anul 1884 s'a publicat i poieziea :
Din noaptea, an XX No. 7.
Apoi ca poezif postume, am esit douA bu-
c41 publicate, atrà titlurr, de cara revista bu-
curesteanA Fmntina Blanduzith i culese di'n-
tr'un notes al 10' Eminescu. Publicindu-le aci
am intitulat intgea poizie : cVieata, Tear pe
°dorm cu mntälul Tel vers.
Vieaca, -an I No. 27.
Stelele'n cer, an I No. 28.

www.dacoromanica.ro
.r4
 248 -
Volumul de fata trebuih s aparrt de anul
trecut i editorele, care in aceasta publicatie
nu uriurtrea un gind -bAnesc, lera sa-si scoatri
numai cheltuielele, remlind ca autoriul srt be-
neficieze de tot cristigul.
De atuncea incbace Mihaiü Eminescu srwirsin-
du-se din vieatk publicatiunea a fest intrerupta;
dar credinclos intelegerei avute, editorele nu veo-
Teste st tragl nici un folos banesc din acest
volum si va depune in minele societatii in-
tocrnite pentru inaltarea statuiei nepieritoru bur
poiet cistigul net al acestei publicata.
. V. G. M.

Volumul s'a tiparit :

or Exemplare nurnerotate, editie de lux,
hirtie velina intovrtrttsite de fo-
tografiea autoriului. . . io lei
soi Exemplare; hirtie velina . . 5 lei
ow Exemplare, editie populara . . .3 lei
a

www.dacoromanica.ro
 CUPRINSUL

www.dacoromanica.ro
 CUPRINSUL

1. Fat-Frumos din lacrima .

2. Sermanul Dionis 45
3. Influenta Austriacii 125
4. Fát-Frumos din teiti 173
5. Foaie vesteda' (din Lenau ) 1 78
6. . Diana 180
7. Dalila (fragment) 182
8. Nu mA intelegi . . 186
9. Sara pe deal. - 188
10. La steaila 190
I 1. De ce nu-ml vii 192
12. Kamadeva .
. 194
3. De-a0 aveit 196
14. 0 cAlArire in zorl 198

www.dacoromanica.ro
 4 "=

252 -
1 3. Din sträinatate 204
16. La Bucovina . . . . . . . 207
17. Sperantä 210
18. Misterele nopter . . .. . 213
19. Ce-ti doresc Yeti tie, duke Rominie. 216
G.
20. La Heliade ' 218
21. La o artistä 220
22. Amorul Liner marmure 223
s 23. Junir. corupti 226
24. Amiculur F. J 231'.
25. Din noaptea 234
26. Vieata 236
-J
27. Stelele'fi cer 240
Cgtri Cetitori 245

www.dacoromanica.ro
 ERATA

La. pag 45 i 47. .

in loc de :
.Sermanul Dionisie
sa se eeteascA :
,.Sermanul Dionis'

La pag 174, vers. 10

in loc de :
ii vremea .
sá se eeteascA :
venea.'

www.dacoromanica.ro
 - -2 54

La pag 190, vers 7

in lo'c de:
tear sare" %lg.:4- -
sA se ceteasca :
fear raze.
;.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro