LUMINA DE LUNA

POEZII

www.dacoromanica.ro
/41. EMINESCU

LUMINA
DE LUNA
POEZII
EDITIE INGRIJITA DUPA MA-
NUSCRISE DE ION SCURTU

BUCURE.5TI
«MINERVA», Institut de Arte
Grafice §I Ed Iturã, Bulevardul
Academiet 3Edgar Quinet 4
1912.

www.dacoromanica.ro
EDITURA INSTITUTULUI DE ARTE GRAFICE 'MINERVA}, BUCURESTI
B-DUL ACADEMIE!, 3

www.dacoromanica.ro
 Nepasiitor de toate zaddrniciile lumei acesteia 'midi de
se mdsurd cu cotul», purtdnd, ani de-a rdndul, si povara
unui traiu de muncd amarnica, de framantari si de lupte
fan noroc, de suferinti necurmate, geniul literaturii
noastre moderne, Mihail Eminescu nu s'a ingrijit de publi-
carea in volum a poeziilor sale, de si pcind la 1883, cdnd
tragicul vietii sale se sdvdrsi, prin innebunirea-i fdrd de
veste, o comoard intreagd de versuri si lucretri in proth
apdruserd ori se pdsirau in labirintul de aur al manuscri-
selor, al cdruia fir ariadnic nu-1 scdpase Mc& din mini
nefericitul maestru. Se stie a nici de publicarea singurati-
celor sale poezii, de prin vremea intoarcerii sale in tard,
nu prea vroia sä audd : trebuiau multe rugaminfi si std.-
ruing ale prietenilor literarl, pand ce o serie de bucitti
sd poatei strdluci, ca un sir de margdritare, in coloanele
KConvorbirilor literare». Abia o singurd datd treciz prin
mintea poetului ideia unui volum, de sigur itt vr'unul din
acele fericite «ceasuri ale tainei» pe care le petrecea
numai cu cartile, gdndurile, visele ci inspiratille sale. Acest
nepretuit moment biogr afic, necunoscut pdn' acum de nimeni,.
este eternizat pe ma din galbenele file ale hdrtillor lui
intime, unde ni se destdinueste chiar si titlul volumului
un titlu admirabil, nu se poate mai fericit ales: «Lumina

www.dacoromanica.ro
de lunA, versuri liriceD j. Este ca un simbol mdrturisit a
vietii §.1 operii sale : al romantismului ,Fi al pesimismului, at
idealfsmului ,si al deceptionismului, al cultului pentru natura
tdcutd ssi al izoldrii fle oameni. Un asemenea titlu, pe cdt
de modest, pe attila de expresiv, trebue sii fie pus in fruntea
editiei II a publicatiei noastre:cititorii sunt pregtititi pentru el,
din editia I.
Cel dintdiu editor al poeziilor lui Eminescu este $i cet
dintdiu critic, profund intelegdtor, al poetului ,si cugetdto-
rului ax de putin inteles, a$a de mult vramtigt inainte
de-a se stinge trupevte. Cu acest merit netagaduit, pentru
care ,sigeneratille mai nouti ii sunt cu drept cuvdnt recunos-
cdtoare, d. Titu Maiorescu era $i cel mai competent editor
al poezillor lui Eminescu, apdrute in volum pentru prima
oarti la sfdivitul anului 1883, dupd catastrofa innebunirei
maestrului, cu o scurtel prefata datatd : oBucure,sti, Decem-
vrie, 1883D. Condus de pure consideratii estetice, fireA pentru
o vreme cdnd Eminescu nu putea fi studiat dupd criteriile
istoriei literare, §1 vroind sd scoatd o editie pentru admira-
torii contemporani ai poetului, care nu aveau interes decdt
fata de creatiunile epocei sale mature, d. Maiorescu a fdcut
o alegere, nu o culegere, cuprinzdnd in volum 4oate poe-
ziile lui Eminescu publicate in «Cony, lib> de vre-o doi-
sprezece ani incoace, precum >i cde aflate pan'acum numai
1 Vezi Ms. Ac. Rom 2277 f. 123, alaturea de conceptul poeziei
(Si data ramuri bat in geam, ; cuvântul eversurip este adaos peste
t poeziii. Este vadit vorba de un titlu de volum la tare s'a gandit
Eminescu. Insemnarea dateaza de prin anii 1880 1883.

www.dacoromanica.ro
In manuscript pe la unele persoane particulare* (Prefa(d)1.
Astfel lipseau din aceastii editie poeziile de linerete pa-
blicate in «Familia», apoi, firege, cele tipdrite dupd boala lui
Eminescu, dela 1884, incoace,in 44 Cony. lit.», «Familia* $i aiu-
rea, precum $1 «Inger de pazd» g «Floare Albastrd». Succe-
siunea singuraticelor bucdti a fost hotdritd iarii$i numai de
consideratii estetice ; poeziile nu sunt datate $1 nici grupate
dupd vr'o norm& criticd, de care nici nu se simtea pe atuncea
nevoe, indatd ce editia se facea, dupd cum in Prefata spune
insug d. Maiorescu, numai «pentru iubitorii de literatura
noastrd», deci pentru amatori pe cari ii atragea frumusetea
in sine, arta poeziilor, $1 nici un alt moment literar ori
giintific. Ingrijitd ca executie tehnicd, vend& $i la timpul
cel mai oportun , scurtd vreme dup e! declararea boalei
poetului, in mijlocul durerei $1 simpatiei obgegi, editia 11- ,
bra- rid Socec, unde s' a tiparit, se rdspandi repede, se repeti
mereu, la mici rdstimpuri, §1 rdmase pant% tarziu cea mai
accesibild- cercurilor alese ale cititorilor $i relativ cea mai'
izbutitd Mire editile ce urmard pe rand, fdrif sa o poatd
inlocui nici una pe deplin, cm toate lipsurile $1 gre$elile el
de tipar, cleg rectificand-o $1 complectand-o pe alocurea.
Dupd moartea lui Eminescu, simtitei cu jale unanimd
pretutindenea intre Romani, tinerimea porni o propaganda
entuziasta pentru sldvirea adoratului ei poet, $i in 1890
lima din admiratoril lui, d. V. G. Mortun, tipdri la lag o
utild editie de «Prozd $i versuri*, addogand edit/el Socec
poeziile din «Familia», postumele din «Fantana Blanduzieb)

1 Sonetele: gIubind in tairaz §i (Trecut-au anti', nepublicate in reviste.

www.dacoromanica.ro
$1 buditile apdrute in «Cony.. lit.» dupd 1883, acestea din
urna introduse chiar in editille mai noud ale d-lui7'. Maio-
rescul, impreund cu remarcabilul d-sale studiu despre per-
sonalitatea $1 opera poetului.
Vre-o trei ani in urma, tot la la,si, se tipdri o noud editie
a poezilior lui Eminescu, cu caracter popular, prin librdria
fratilor $araga, avdnd o prefatd a d-lui A. D. Xenopol
despre cauzele innebunirei poetului, data/a «Februar 1893*.
Titlul de «Poezii complecte) al nouei editil insemnd abia
strdngerea la un loc a bucatilor cunoscute pein'atunci din
editiile Socec $1 Mortun. Textul, departe de-a inldturd toate
erorile de tipar, prea grave in poezii, cu deosebire in opere de
clasicitatea scrierilor Jut Eminescu, a mai sporit cu unele.
Nici succesiunea cronologica, introdusd dupd datele publicarii
singuraticelor poezil in reviste, nu e liberd de gre$eli. Astfel
ca o pildd, avem enormitatea datdril prin 1865 a poeziilor
4( Viala» $1 «Stelele 'n cer», puse 'n fruntea volumului ca
intâiele opere ale Poetului, pe aired ele au fost scrise tdrziu
de tot, prin anti 1881-1883, $1 publicate pentru prima oard
tocmai la 1889 ! Prea adesea ori $1 datarea cetorlalte poezii
este gre$itd c'un an ori chiar mai multi, mai inainte ori mai
in urmd, cum; se 'ntdmpld dacd nu lipse$te cu totul pre-
cum iard$i avem cazuri. Cunoscutele poem «Cdlin* $1 «Stri-
goii* sunt puse, de ex., in 1882 in loc de 1876, urmcind
dupd «Scrisorile* publicate prin anii 1881 1882, tar «La
moartea lui Aron Pumnul*, de$1 cored datatd (1866), e arun-
1 Una din ele, a doua, apAruta la 1885, dã i frumosul portret in mi-
niaturá. al poetukti, de prin anii 1879-80, and se fotografiase pentru
grupul jubiliar al membrilor clunimeip.
8

www.dacoromanica.ro
cat& tocmai la sfar$itut volumului. Dar insei$i cronologia, $1
pe unde ar fi corectd, este insuficentd, intru cal nu ne dd
Luna $i ziva, ci numai anal publicdrii, deasemenea nu ne araM
nicaieri izvorul (revista). Astfel avem prea suficiente dovezi
a cercetarea intdielor publicatii nu s'a facut, ci abia s' a uti-
lizat destul de superficial publicatiile ulterioare, edi-
tide. Dupd atiitea scaderi, e de mirare cd o astfel de opera
a putut fi proclamatd editie «critic& $1 incd gcea dintell
editie critic& ! de cdtre critici serio$1 dealtminteri, mo-
ment asupra cdruia, din crufare cdtre buna lor reputatie
de astdzi, e bine sd trecem cu oarecare discrefie, pdstriindu-1
numai ca un fapt caracteristic pentru istoria noastrd lite-
rard de prin 1893.
Prin eftinatatea sa, prin poeziile imprumutate edifiei Mortun
$1 in parte, de sigur, prin pretentia $i chiar consacrarea de
a fi ocriticd», editia sCaraga se repefi mereu, dar din
ce motive ciudate ? fard indicarea anului tipdririi,
ajungdnd in vre-o 10 ani cifra de vre-o 15 mii de exem-
plare, dacd nu mai malt.
Intr'una din primele editii retiplirite, prefata d-lui A. D.
Xenopol fu inlocultei cu alta, sumard, tot de d-sa, in care se
spune a pe lane rintocmirea $irului cronologic» al poeziilor
«dupd data publicdrii lor in diferitele reviste $1 scrieri din
care au fost culese»,opera editorilor sSaraga, cari isalesc
acuma in aceastd calitate $1 ldmuresc astfel cestiunea pater-
nifiltii erorilor grave din prima editie, s'ar gdeosebi de acele
ale altor editori» prin «restituirea adevdratd a textului dupei
manuscriptele originate», insei numal pentru o parte din po-
ezii, $i ((pin o reproducere mai exactd a poeziilor publi-

www.dacoromanica.ro
cate». Pticat cd nu s' au depus la academie, sore utilitate
publicc4aceste manuscrise «ddruite de d-nul George Butman1,
fost pe atunci compozitor de litere la «Cony. lit.* care vd-
zdnd cd textul poeziilor se publica cu oarecare corectie din
partea redactiei, i-au phicut a pdstra manuscriptul lor in
original», precum declard «Editorii», fratii $araga, infro
notd la noua «Prefatd» a d-lui A. D. Xenopol.
Cu toate aceste asigurdri din «Prefatd», nici de astd
data' nu ni se dei o altd editie, dacd nu criticd, cel putin
ingrifitd, desi mai multe din datdrile gresite si din erorile
in succesiunea cronologicd sunt indreptate, iar pe lângã anul
intâiei publicatii se adaogd titlul si pagina revistei. Gresit
e ca nu se indica' luna ,ri ziva intdiei publicatil in loc de pa-
gina (nici mdcar numdrul) revistei, a carei stabilire if are yen-
tru ordnduirea cronologicd nici o insemndtate si nu poate fi de
nici un folos cerceldtorului, nevoit a cdutd el insusi, din non,
pretioasele date. sS'i enormitatea datitrii prin 1865 a poe-
zillor «Viata si «Stelele'n cer» e pastratd ; numeroase in-
dicatii de ani ai primei publicatii in reoiste sunt iardsi gresite ;
in unele poezii lipsesc chiar rdnduri intregi ; erorile de tipar
se intdmpinci asemenea des, iar noul adaos al poeziilor
populare culese de Eminescu si publicate postum in «Cony.
lit.», nu-si are locul intr'un yr:Am de opere al poetului.
Totusi, fatii de intdia editie, este superioard aceasta prin
ordnduirea cronologicd revizuita pe alocurea, prin complec-
tarea textului «Luceafdrului» dupd «Cony. lit.» si prin. In-
3 Dei ddruite, insä, unul din fratii Saraga, dela care vroiam sa le
cumpAr, mi-a declarat mai anil trecuti cà a§teapth sh le vânda) Acade-
niei pentru suma de zece mil de lei. !

10

www.dacoromanica.ro
dreptarea dupd manuscrisul originalin unele cazuri, fard
vre-o importantd deosebitda cdtorva poezii ; uFloare-al-
bastnb>, «Fdt-frumos din teiu», «Povestea teiului», «Sin-
guratate», «Departe sunt de tine» $i «Inger $i demon», cea
din urmd cu cind strofe north-, dintre cure numai patru de
valoare, a cincea fiind $tearsd vddit de insu$i autorul.
Cdt de necompetenti $i cdt _de lipsiti de ori-ce grije se-
rioasd au rdmas editorii araga, o dovedesc $1 ulterioal ele
lor editii, prea numeroase din nefericire, in care s'au
pdstrat erorile din editille anterioare, mai adogandu-se
in fruntea volumului $i cel mai rdu portretde dupä ne-
bunieal poetului, popularizat din pdcate mai bine ca
oricare altul, prin tablouri ci prin cdrti po$tale, tot ale edi-
torilor ,S'araga, invredniciti astfel mai malt de osdnda istoriei
noastre literare, decdt de vre-o recuno$ling a el, opera lor
fiind dintr'un inceput prea putin culturald $1 prea negus-
toreascd, in cel mai vinovat sens : al speculei.
Intr'un gen inferior chiar editiel araga, se ivi cdti-va ant
in urmd editia de popularizare a Librdriei Alcalay: scoasd
ca bro$urd a «Bibliotecei pentru toti» $1 ca volum de lux.
lntdia din aceste editii avea unicul merit de-a da ca pre-
fatd o interesantd schitd biograficd, scrisd de d. Cdpitan
Eminescu, fratele poetului ; incolo este o reproducere ser-
vild a editiel Socec, cu adaosul poezillor «La Bucovina»
$i «La moartea lui Aron Pumnul». Supt toatd critica ajunserd
noile editil Alcalay, populard $i de lux, in care pretioasa
schitd biograficd a d-lui Cdpitan Eminescu s'a inlocuit
printr'o schitd biograficd regretabild, absolut fal$e, izvo-
ritd din cea mai patent& nepricepere $1 incdrcatd de erori

11

www.dacoromanica.ro
de tot soiul, isprövi ale unui analfabet in ale istoriei
,si chiar in ale culturei generale, care a gdsit de cuviint&
stt se ilustreze ca «editor critic», batjocorind clasicul text
al poeziilor maestrului cu note ridicole, prin care explicit
«Eliseulo prin «profetul Eliseu» (in elegia «La moartea lui
Aron Pumnul»), sau cu erori de tipar ne nernaipomenite ca
«rade-mA, in loc de «recIA-mA» (in «Oda in metru antic») !
Asupra unor astfel de editii, care evoac& istorica osdndd
«opus igni...», nu mai e nevoie sà stdruim. Le-a condamnat
insdti editura Alcalay, renuntand a le mai tipitri $1 fdcdnd
apel la subsemnatul pentru revizuirea textelor din ulti-
mele editii.
Astfel, clupd doudzeci $1 cinci de ani dela publicarea intâiei
editii a poeziilor lui Eminescu, ajunserdm sit avem treptat,
treptateditii tot mai putin ingrijite, cu gregli de tot solid
grdmddite mereu, editii printre care cea reldtiv mai accepta-
bild, de$i incomplectd, rdmase tocmai edilia cea mai veche,
pe cdnd cea mai rea din toate era tocmai cea mai noud.
In asemenea imprejurdri era o necesitate sup erncr ci o dato-
rie a istoriei literare sd-$1 impund drepturile ei, &Ind in sldr$it
tie mull $1 de multi dorita edifie criticA, autenticd in text,
complectd in cuprins, ordnduitd clupd toate normele obi-
cinuite aiurea, spre multumirea $llintei $1 a marelui public
cetitor : numai astfel s' au putut scoate din circulatie
editiile netrebnice i s'au putut reduce la justa lor va-
loare istoric& celelalte. Aceasta cu atdt mai mult, cu cdt
pilda rea a editiilor de contraband& a'nceput sd prindd,

12

www.dacoromanica.ro
$i uneori citirn cu mirare suspecte prefete-pledoarli pentru
«editii provizorii* de cea mai problematicd utilitate.
Inca de pe bancile coaIei, pe card sorbiam poeziile mt
Eminescu $i le reciteam mereu, .dar cu deosebire cand in-
cepui a le stadia mai deaproape, intarnpinam versuri-
al caror inteles limpede zadarnic cercam a-I descrifra. Ne-
multumit cu atribuirea kr pretinsului. «caracter filosofic prea
abstract* ori «formei obscure' de care cititorii ba chiar
$1 unii criticise indeletnicesc a face raspunzator pe poet,
imi formai pe incetul convingerea c& acele versuri räu ri-
mate sau expresii curioase $1 intunecate, mai curand ar
trebui socotite ca erori ale tiparirii.
Mai tarziu, cand izbutii sa descoper, rand pe rand, ori-
ginalele ori variantele poeziilor maestrului, ajunsei a putea
descifra textul, a scoate la iveala sensul autentic al unor
astfel de versuri $i a ma patrunde pe deplin de necesitatea unei
editii critice, cu cea mai congiincioasa reslabilire a textelor...
Cercetarile de ani de zile, pe care le-am facut $1 le urmez,
cu rabdarea cuvenita, asupra vietil, operelor $1 manuscri-
se/or poetului, ma indemnard $1-mi inlesnird sa incerc eu
aceasta editie, care sa cup(inda nurnai poeziile publicate
pana la darea in vileag a manuscriselor, afar& de putinele
exceptii, al caror rost se va lamuri in paginile urmatoare,
cu alte cuvinte toate poezi/be publichte de Eminescu hzsu$i,
de prietenii sai $i de alti contemporani literari. Nadajduesc
sa urmeze, acestui prim volum, al doilea, cuprinzand, in
ordine cronologica $i in fireasca kr grupare, celelalte poezii,.
cu discernerea $i cu lamaririle trebuitoare.

13.

www.dacoromanica.ro
 Intdia problem& cti mi se puned pentru clddirea unel te-
melii sigure a nouei editii, eret stabitirea prototipului care
a servit diferitilor editori ai poezillor lui Eminescu, deci
cercetarea amanuntitd a tuturor poeziilor publicate in re-
vistele 'la care colabord el $i colationarea kr cu textele edi-
tiikr tipice, iar pe urmd controlarea celorlalte editii cu
aceste texte revizuite.
A doua problemd, mai anevoioasd,dar fard a ca'reia re-
zolvire o edifie critic& autentica nu era cu putintii, fu cliu-
tarea, stabilirea $i cercetarea de aproape a tuturor concep-
telor, variantelor $i originalelor de poezii risipite printre
hartiile poetului, spre a dobandi cu ajutorul.acestor prime
izvoare, de-o insemniltate hotdritoare, mijloacele intru des-
coperirea eventualelor eschimbdri de redactie», lipsuri de
strofe, gre$eli de lecturd, punctuatie, ortografie, precum $1
erorile de tipar ale publiceiril primitive fi ale retipariritor.
Feir& indoialei c& variabilitatea ortografiei $i punctuatiel
noastre, deasemenea uzul, ca set nu zic abuzul, corecturilor
facute superficial, adeseori de, oameni necompetenti, find
lucruri in deobge cunoscute $i recunoscute la noi, consti-
tuesc motive suficiente a ne fi indemnat set bdnuim exis-
tenta gre$elilor aratate mai sus.
0 discutie leimuritoare e necesard numai cu privire la
eschimbdri de redacfie» pe cari le-a afirmat mai intdi,
fdrd alte probe, d .1. L. Caragialel, iar apoi editorii 'araga
in nota la prefata a doua a d-lui A. D. Xenopol.
Evident cd fatd cu aceste afirmatiuni, se poate opune cu-
1 4Note i schite), Buc. 1802; pg. 20 §i urm.

14

www.dacoromanica.ro
noscuta scrisoare din Viena, dataM 6 Febr. 1871, a poe-
tului care d. I. Negruzzi1, in care tschimbdrile de redac-
tie» sunt ingdduite fcird nici -o rezervd, cu rard modestie
ci cu nepdsare caracteristicd, prin urmare, cu dreptate,
ori cel putin cu aparentd de dreptate s'ar putea sustine cd
toale schimbdrile de redactie s'au fdcut cu invoirea, ba
chiar la dorinta poetului, jar o restabilire a lor, departe
de a fi indreptatitd, este de-a dreptul contrard intentiilor
autorului insug, deci inadmisibild.
Din nenorocire, am izbutit a ldmuri definitiv acest mo-
ment, prin descoperirect unei probe neclintite, care inleiturd
pentru intotdeauna temeinicia oricdrei nedumeriri ori intam-
pindri ce s'ar mai exprima. 1ntr'adevdr, in Ms. Ac. Rom.
2255, ff. 312-313, ciorna unei scrisori a poetului cdtre di-
rectorul «Cony. Iit. cuprinde urmdtoarele miirturisiri de
mare prep, pe care le reproduc cu sublinierea momentelor
esentiale pentru chestiunea pusd aici:
(Spun drept, cd n'aveam de gand a mai tipdri versuri. Aceastd curd
raaicald de lirism o datoream Junimti din Iasi, cdci de sigur ed penttu
convulsiuni lirice rdsul e mtjlocul cel mai bun si cel mai rdu. AtArna.
acticA totdeauna de valoarea ce este in ele $i de valoarea, ce le-o (la
autorul.
<Acest din urmd punct e mai cu seamd important, nu pentru deser-
tdciunea personald (departe de mine aceasta), dar pentru convingerea
ca lucrezi sau nu in zadar. Eu sunt scriitor de ocazie si dacd am ere_
zut de cuviintd a statornic1 pe hdrtie putinele momente ale unei vieli
destul de deserte si de neinsemnate, e un semn cA le-am crezut vred-
1 Cony. lit.* XXVI pg. 903 urm.

www.dacoromanica.ro
nice de aceasta. Dacd forma, pe cate ele a 'mbrdcat-o, e vrednka de
rds,-vei concede cd nu aceasta a fost intentia mea $i c'atunel e malt
mai bine ca sd nu se publice niciodatd. In orke caz, eu n'am vrut sd
le dau o forma ridicold $i dacA sunt greseli, eu din parte-mi am can-
ark orice cuvant.
4Deci trimit aceastd could de versuri, fdcdnd trei rugdminfi cat se
poate de stAruitoare, a cdror imolinire voi privi-o ca an deosebit semn
de priete$ug.
10. SA nu se schimbe nimic 1 din ceea ce am scris, cAci indatil ce ies
tipdrite cu iscdlitura mea, rdspunderea gre$elilor ma privote pe mine :
.20 Sd se tipdreascd tuspatru deodatd ;
e30. SA nu aibA in marginele putintei nici o greseala de tipar.

Din incheierea scrisorii, de interes personal, se vede di

poetul a compus'o in vremea ceind venise la Bucuresti si
anume prin vara anului 1876, precum se poate deduce din
controlarea cronologiei poezillor lui din «Cony. lit.* Cad
afarii de nr. «Cony. lit.* dela I Sept. 1876, cuprinzeind poe-
ziile «Melancolie», «Criiiasa din povesti», «Lacul* si «Do-
rinta*, toti ceilalti ani ai revisteiruprind in cilte un numeir
mai putine ori mai multe buceiti ale poetului. Ciorna seri-
sorii, deci, se refera de sigur la aceste patru poezii iar
pertea el critial la bucatile anterioare din .Conv. lit.*, s, a,
« 1 mparat si Proletar*, «Fat-frumos din tel*, apdrute in «Cony.
lit.* pe 1874-75 ; «Inger si Demon* si «Floare albastrao,
aparute in 1873-741, care au intr'adevar schimbari si gre-
seli de text, mai ales cea din urmei, la care Eminescu va
fi tinut mult -si funded era un fel de credeu poetic al ro-
mantismului sciu. Socotind acuma al, ori caMinsemnatate ar
I Cuvantul este adaos peste: to iotd,, subliniat de E., dar sters.
2 In anii 1875-76, «Cony. lito, n'aur publicat nimica de Eminescu.

16

www.dacoromanica.ro
avea, sfrtsoarea din Viena a poetului prive$te vremea pe
cand el abia incepuse a colabord la «Cony. lit.» $i era strain
de redattia ei, iar ciorna celeilalte scrisori este din timpul
participarii sale intime la 0.1unimea», ramdne confirmat de-
finlUv $1 prin autorul insu$1 faptul ca «schimbari de ,re-
dactie, se faceau poeziiloi sale, ca poetul nu era invoit cu
ele, ba chiar II Maniatt adanc, ca cerea sa nu i se schimbe
nimic din text fi se plangea de gre$elile de tipar.
Astfel, necesitatea revizuirii $1 restabilirii lextilor, $i din
aceste puncte de vedere,* este pe deplin. dovedita.
Ar mai fi de lamurit,prealabil, chestiunea cercetarii con-
ceptelor, variantelor ,si.originalelor definitive, pastrate in
Ms. Ac. Rom fi a utilizarii kr pentru editia noastra.
Premit dela inaput un fapt care, din pricina unor anume
publicatii necritice ale operelor inedite, ca. de pilda frag-
mentul de drama «Bogdan Dragop se ctinoa$te fat's in
publicul nostru cetitor $1 trebue$te stabilit clar a neted :
Manuscrisele ramase pe urma mi Eminescu nit cuprind
obicinuile opere postume, inchegate, ci sunt Udine sale
intitrie, cu note, copier! din carti ori manuscrise, felurite
insemnari $1 acte personale, apol, in cea mai mare parte,
planuri, schite, poezil publicate de el insu$1 $i lucrari ine-
dite, cele mai intzlte in numeroase variante. Dupa toata
evidenta, ele dateaza in intregime din vremile sanatatii sale_
psihice $i pastreaza mai ales activitatea literara de «in-
terior», de atelier, ca sa zicem a$a, din anii tineretii
Mau a poetulut, de pe la 1865, paaa in ultiMele zile
ale epocei dinainte de nebunie; deci pana prtn lank'
EMINICIWV. - Pctestii. 2 17

www.dacoromanica.ro
18831. De sigur cd areste manuscrirse tdinuesc o adevtiratd
comoard, variatel $i nepretuitd, dar in dezorclinea ilreascd
a temperamentului $1 a felului de viatit caracteristice maes-
trului. Ca dinfro fanhind fermecatd, at ascunse izvoare Orli
de numdr, cit addncuri nepdtrunse, misterioase ca $1 stifle-
tele geniilor, astfel rastirird din aceastd comoard, unct cdte
una, poeziile lui Eminescu. El te da la iveald numai dupd
prelucrdri migdloase, dupd reveniri in variante $1 alte va-
riante, ea dovadd strdlucitd a extraordinarei congiinti de
artist de care se conducea a care trebue sd stoarcd admi-
ratia od cdrui cercetalor intelegdlor. Acestei imprejurdri fe-
ricite se datore$te putinta noastrd de-a fi glisit $i de-a fi
stabilit fie coneeptele primitive $i variantele, fie chiar ori-
ginalele definitive ale celor .mal multe din bucdtile runos-
cute ale poetului. Alaturea de ele, se aflit celelalte bu-
cati ale sale, unele, prea /Vine insd, definitive, cele mai
multe in formatiune, neinchegate ori nelucrate pe deplin,
iar a:estea, pentru-cd in parte sunt cunoscute prin edigile
populare ale qPostumelor,4)-dar mai ales pentru motivele
ardtate mai sus g pentru-cd ar ft trecnt $i prin numdr lit
mitele editiei noastre, trebuird rezervate pentru tin alt vo-
him, at speciala sa metodd de editare. 0 exceptie am cre-

1 Singura bucata. de dupá 1883, cuprinsil in acest volum, este ((Sere-

nada (dupa V. Hugo); manuscrisid gi nici nu se &este in hartiile dela
Academie. Ea s'a publicat, impreunã cu cAteva versurl populare, dupa
moartea poetului, cu mentillnea spedala a d-lui I. Negruzzi cit toate
(versurile aceste au lost scrise tarzitt, dupd ce (poetul) se tndreptase de
intdia lovire a boalei. intors din casa de sanAtate Leidersdorfer din
Viena 1- ((Cony. lit.. 1892, nr. dela 1 Martie, notá la publicarea lor).

lb

www.dacoromanica.ro
zui-o trebuitoare numai pentru cateva, bucdti; poezi a. din
tinerete «La moartea Prinfului Barbu ,Ftirbei», care dealt-
minteri fusese publicatd M/yr de poet; doina «Ce stet van-
lub, diplin inchegatd, intregind _in chip ferkit dclul poe-
zillor in forma populard; ANu ma intelegi», apitrutti frag-
mentar in reviste si de acolo in diferitele edifii; si «Ta
tvam asi», din care s'a publicat in editiile pomenite numai
fragmentul 4 Rugeiciune».
In cercelarea si utilizarea textelor de concepte, va-
riante si originale definitive, am ciiutat set' fiu si amanun-
fit, scruteinc "cuvcint de cuvant totul, si complect, notiind
fiecare bucatd. Acolo unde, din norocire, textele sunt iden-
tice ori aproape identice, ca ci unde exislà numai variante,
le-am colat ionat cu fiecare poezie, rectifiland textul cfupa
ultima redactare, indreptand erorile de tipar, puntind si
complectand punctuatia tare-i de insemmitate spectald g
pentru forma si pentru fondul poeziilor, nitzuind, astfel,
a implini toate lacunele se se iveau.
Evitdnd ingreunarea i incdlcirea pedantei i inutild a
textelor prin note ale cutdror deosebiri de cuvinte peste
care, de altfel, a trecut insusi autorul, am indicat, pe lava
data si izoorul intdiei lipariri, de sub fiecare poezie, izvoa-
rele din manuscrise, la sfarsitul volumului, spre deplina posi-
bilitate a controlului ci spre folosul cercetdrilor ulterioare.1

I Ca unul ce urmilrese cercetari cu totul speciale in vederga unei mo-

nogralii a vielii i operelor Iui Eminescu, am avut prilejul sä constat
adeseori insemnittdtea acestor izvoare i utilitatea indicArii lor, care de-aci
inainte va scuti pe cercetãtor de ratácireh indelupgata prin sutele de Ilk,

19

www.dacoromanica.ro
Cu privire la insd$i intregirea $i restabilirea textelor
cred de prisos sci mai ardt indeosebi fiecare rectificare ori
schimbare; cetitorul va vedea el insu$i, din sirnpla lecturd,
schimbdrile esentiale, tar celelalte -se pot cunoa$te u$or prin
-compararea cu textele editiilor anterioare.
Ca orientare sumarei despre natura $1" rostul br, voi
atrage luare aminte numai asupra clitorva din aceste rec-
tificari $i complectdri, mai caracteristice.
Am indreptat erori de lecturd ori de tipar, pdgubitoare
rimei,$i am intregit dupei manuscrisul original, textul
poeziel «Singureitate», descoperindu-i cloud strofe, in local
celei adaose de editorii .5araga. Am introdus penultimele
cloud strofe inedite, foarte frumoase, in poezia «Sara pe
deal», iarei$1 dupti original. Am restabilit textul complet
al poeziei oStelele 'n cer», cu adaosul strofelor 2, 3, 5, 6
$i 7, care lipseau din intdia publicatie postumei (gF1int.
Bland.»1889). Am rectificat $1 am implinit in mai multe

uneori farä legatura, ale zecilor de caete manuscrige. Citez, pe tang&

nsemparile din note, un singur ex.emplu, care-i de-o important& deose-
bita. Alaturea cu un& din variantele 4Luceafarului, (Ms. Ac. Rom 2275
bis, f. 96) Eminescu Insu§i marturise§te ca s'a inspirat dintr'o scriere
germana i lamure§te ca ideea fundamentala a poemului este alegoricd:
soarta lueeafdrului din legendei asemándtoare geniului. Aceiai idee
o sustinusem cu ani inainte, ca student in Lipsca, intr'o conferintA despre
Eminescu la societatea Neuphilologischer Verein* de acolo, sprijinit pe
acea carte gerrnana, pe care o descoperisem de pe atuncea, fara s& cunosc
marturisirea poetului. Intr'un studiu special, terminat mai de mult,
despre izvoarele, filosofia i valoarea esteticA a it LuceafArului*, voi
insist& de aproape asupra acestui moment, publicand §i textul marturisirei
poetului, descifrat cu- greu pe alocurea ; aici nu 0-ar avea locul.

20

www.dacoromanica.ro
FY/1i esentiale, textul «Scrisorii V» (Da lila), incomplectd in
ameindoud publicatiile anterioare («Feint. Bland.» 1889 $i
«Cony. lit.» 1890) ; astfel, in textul nostril, restabilit $i
complectat dupd manuscrisul original descifrat pe deplin,
avem pag. 287, odatif trei ver.suri inedite (10, 11 ,51 12)
dintre care ultimul rimeazd cu al 13-lea vers, isolat in ce-
lelalte editii, iar altd data incet opt, cuprinzlind observatii
satirice pline de . vervd, foarte interesante pentru viata
noastrd sociald, pe care o biciuia poetul, prin urmare inad-
misibil, sd fie eliminate ; chiar $i titlul poeziei («Scrisoarea
V») 1-am restabilit dap& manuscrisul poetului, complecteind
seria «Scrisorilor» potrivit intentiunii autorului. Observ cd, in
manuscrise, $i ordinea «Scrisorilor» e alta: drept 1 e socotitei
«Scrisoarea II», drept it «Scrisoarea IV, drept III Scri-
soarea 1» $i drept IV «Scrisoarea III». Dar in acest sens
tin puteam restabili ordinea «Scrisorilor», intdiu pentru mo-
/bout ca insug poetul $i-a publicat «Scrisorile» (in «Conv.
lit») dupd ordinea cea noud, al doilea, pentrucii ar fi fost $i
o schimbare turburcitoare, nu numai nejustificatd, provoceind
confuziune in titlurile «Scrisorilor», prea adeinc inradacinate
in constiinta cetitorilor.
Cu privire la restabilirel erorilor de lecturd $i de tipar,
is/ poat inchipui oricine cat pierdeau versuri in care in loc
de arpa ((<La Heliade», pag. 9, vers 5) se citia «ceea» (ed.
..5'araga) ; in loc de smult «sniuls» (ed. Socec), rimdnd
ran cu mult («Departe stint de tine», pag. 86. vetsul pe-
nultim) ; in loc de 00, tu crai cti baarba 'n noduri» («Cain,
pag. 98, VI, rdndul I)«0 tu erai cu barba 'n noduri» (ed.
.,Saraga)- ; in loc de «regi, o$teni si invittati (Scrisoarea II

21

www.dacoromanica.ro
pag. 250, reindul 24)«regi, o$teni $i itnpärati» (ed. Socec ,
1885), o umpluturei pentru rimd, inadmisibild in operele
anal artist care, peircindu-i-se «cd pe cap ii cade cerul»,
ceiuta a$a de stdruitor : «cuveitztal ce exprimd adevarul» ;
in lac de toti se scurserd aicea» («Scrisoarea III., pag.
268) «toti se scuturd aicea» (ed. Socec $i .,Saraga); in
loc de clarele versuri din «Glossa» (pag. 306, strofa 2) :
«Nu sperd ceind vezi mi§eii'. la izbanzi fdcdndu-§i pante»
Nu sperd cdnd vezi mizerii2, la izbandd fácând pante»
(ed. Socec $i S'araga). Mai stint $i alte indreptdri de
acestea, -clestul de numeroase, care restabilese textul au-
tentic, inleiturd defectele de forma de care nu-i vinovat
poetul ,si pun cagetarea lui $i framusetea hainei artistice
in dreapta lor valoare.
Ortografia pe care, din consideratii practice am adoptat-o,
este cea academicd ; spre a scoate la iveald, uncle e cu pa-
tintd, corectitudinea rimei, am tinut seamd $i de pronuntia
dialectalei moldoveneascd a lui Eminescu, unde ea nu lovea
prea mull simtut pronuntiei literare3.
In oreinduirea intregului material, tte am condus de prin-
cipiul stabilirii evolutiei urmate de genial scriitorului nostru,
pe care am cdutat sd o infdti$ez in lumina cea mai curatei, in
scopul indoit de-a inlesni pcitrunderea mai deaproape a o-
perii sale, in elementele-ialcdtaitoare, in dezvoltarea ,i

1 Dialectul mold.: tmi,atio, rimand cu nataraii.

2 Sa rimeze Cu 4(nAtiirdii*?
5 San evitat in ortografia academica numai prea multele accente. su-
paratoare.

22

www.dacoromanica.ro
desiivcirirea br, precunt i de-a exp1ic ijustiJicã mai ales
imperfectiile formale (de limbd, stil, ritmu i rimd), destul
de jignitoare mai ales in creatiunile tineretii maestrului.
C'onsideratia din urmd am socotit-o cu atdt mai necesara,
Cu cat ci astdzi se mai intdmpind critici.neintemeiate, pe
socoteala pretinsei inferiorilati a formei operelor aceluia, care
a contribuit ca nimeni altul la imbogatirea ci perfectionarea
versificatiei noastre in atatea directii.
Ludad ca bath succesiunea cronologica a poeziilor dupa
intdia lor publicatie (in reviste), ant stabilit trei epoce fi-
re$ti in dezvoltarea literard a lui Eminescu: prima epocd,
pe care am numit-o oepoca tineretii intAia», intre anii 1865,
1869, cuprinde incercarile poetului; a doua, caracterizatd
ca oepoca tineretii a doua», intre anii 1870-1878, este
vremea in care genial sau 41 iatinde aripele-i puternice,
inaltandu-se in sfere neatinse plind la ddnsul in poezia
lirica romezneascd, dar tin rdzbate Inca ptind Ia culmile de
cugetare ortginaM, de verva clasica, de perfectiune a lim-
bei, a stilului ci versificatiunii, cari se ldmuresc 14 toata
maiestatea lor abia in epoca treia, intre anii 1879-1883, ce
se poate numi CU drept cuvcint oepoca maturitAtiio ge
niului salt.
i din punctul de vedere biografic i din cel istoric-literar
cred cd aceasta grupare este cea mai fireascd $i cea mai
deslu,sitd.
Intr'adevar, in epoca primei sale tinereti, poetul simte
instrdinarea sa de easel ci doral de caminul parintesc,
cdntd ofrumoasa Bucovina>, undeli petrece intáii ani de

23

www.dacoromanica.ro
$coalei, ureaza Roman/el, chiar in aruil de fericita pre-
facere politica 1867, «viata de vecie, glorii, bucurie, arme
de tarie, saflet romanesc, vis de vitejie, fala $1 mandrie, >5
urari care aveau sa se indeplineascii agt de imbel$ugat la
1877, zece ani in urma dorintelor profetice ale tandrului
ratacitor peste granitzle tarii. . Tot pe atunci, educatia su-
fleteasca a lui Eminescu este profund influentata in sens
national de marele apostol Aron Punznul, pe care-1 plange
la moarte ca pe un oluceaftir). al Bucovinei. In aceea$i
vreme Eminescu colinda Ardealul, Banatul, partile roma-
ne$ti ale Ungariei p Muntenia ca sufler de teatru ambu-
lant; el dude $i inseanzna cantece populare caracteristice,
se pierde in lectura mae$trilor szli din tinerete Alexandri,
Bolintineanu, Mure$eanu, Eliade, pe care de asemenea il
slcivesle, intr'o oda in stil clasic, stralucind de mcirgari-
tare ale mitologiei grece$ti. In acelea$i zile citeste chiar
$i «intr'un grajd», cum 1-a gasit odata d. I. L. Caragiale
pe Schiller, care-1 influenteaza mult az elementele antice $i
cu avantul etic al operelor sale. Vie* de teatru din aceea$i
epoca li inspira cantece de hthire romantica, precum «La
.o az-tista», «Amorul unei marnzore» sail 0 calarire'n zori»,
unde se resimte mai ales influenta lui Bolintineanu. In
sfar$it, pana si zorile sfioase ale geniului salt filosofic $i
satiric le zarim mijind pe alocurea in aceea$i epoca ;
astfel in poeziile «Junii corupti» «Speranta» $i «Misterele
noptii».
Daca atmosfera romantismului romanesc de pe la 1860
invaluege anii dintdi ai tineretii lui Eniinesca, zdri mult
mai largi se deschid ca prin farrnec in epoca tineretii sale
9

www.dacoromanica.ro
a doua. In loamna anului 1869, poetul 4i incepe studiile
academice la Viena, de .unde scrie oEpigonii», intdiul
triumf al geniului sdu $i cea dint& manifestare a perso-
nalitdtii sale fatii cu literatura romaneasca a vremii. Mai
tdrziu 4i urmeazd $i 41 desdvdr$e$te studiile in a doua me-
tropold a culturii germane,. in Berlin. Se intoarce apol. la
la$i, in .mijlocul oiunimei», ori intre rafturile bogatei bi-
blioteci a Universiteitii, pe care o studiazd cu luirnicie, sau
cutreerd ca revizor $colar satele judetelor Ia$1 $i Vaslui.
Seinnele unei serioase culturi literare, filosofice, istorice,
sociale, zbucnesc, in flacari uria$e, din poemele sale oEgi-
petal», olmparat $i Proletar», «Inger $1 Demon», oStrigoii».
De altd parie, romantismul sliu, rodit prin cel german, al
cam/a credeu oFloarea Albastra» il miirturisege, 41
afirma originalitatea prin milestrul poem oCiflino, prin ba-
lade admirabile, cu acela$ fond popular romdnesc, precum
oFat-Frumos din teiu», ori prin romante ca «Lana», oCriiiasa
din povegi», oDorinta», oPovestea codrului»; iubirea sa
gase$te forma plastica a oSinguratatii» ori accentele
de-o rani putere suggestivd din oMelancolie» $i oDe-
parte sunt de tine»; filosofia sa pesimistd, cu sinistru-
drum pustiu prin scurgerea vremilor $i prin largul Cosmo-
sultii, se veste$te in «Mortua est», in «Inger $i Demon».
satira sa neldmuritd Inca, riisare sci ea in «Cugetit rile Ser-
manului Dionis». Pe ceind astfel filosofia sa europeand
incepe a cuprinde Universal, romantismul sdu e atras de
farmecul naturei specific romtinegi $i de vrajile poeziei
noastre populare.
La inceputul epocei a treia il intellnim pe poet in toiul
25

www.dacoromanica.ro
aprigelor sale .lupte politice dela «Timpul», in mijlocut
anarchiei noastre culturale ,si morale, care-I turburd, II mdh-
neste si-1 revoltd, in sfdrsit in vdlmdsagul videi trudnice
de ziarist ci de boetn. Totusi activitatea lui e mai spor-
nicd decdt oricdnd ; ;kind Ia urmd, stors de munca-i exce-
sivd, nepriceput de atdtia dintre contemporani, cercat si
obosit de mizeriile vietii noastre, cutremurat de rdzyrdtire
ori doborit de deznddejde, sdpat tot mai addnc si de gro-
zava-i boald care avea sd-1 prdbuseascd fiziologiceste si psi-
hiceste,el rdmdne intreg, nebiruit in manifestarea eroicd
a geniului sdu. Mai mult de jumdtate din opera sa poeticd,
strdnsd in voluin, e productiunea acestor ani ai maturi-
tdtii ci cele mai multe din operele sale de acum sunt cla-
sice prin desdvdrsirea br, ca fond si ca formd, neintre-
cute in mdretia lor de nici o altd opera a literaturii noastre.
In imprejurdrile, mare parte schimbate, ale nouei sale vidi
de scriitor politic, Eminescu trebuia sd se instrdineze pdnd
la un punct si de romantismul sou, de singuratica sa vi-
sare in atmosfera lumilor minunate ale legendelor strdvechi,
ale basmelor si cdntecelor populare, ale codrilor si lacurilor
poetice, ale noptilor de dragoste supt farmec de lund.
El mai creazd si'n aceastd vreme, ca alte (MA romante
pure si duioase cdntece de iubire, dan ademenirea naturii
romantice a pddurii pe care «a'ntelege n'o maY poate» (in
«0 ramai») 11 ample de melancolie dureroasd, de pdreri de
rdu dupd copildria sa. In schinth, elegiile de inbire sporesc
ca negrele uncle ale untti rda addnc si trist, parc'ar curge
spre nemdrginitele ape ale mortilor, ci osingurul dor» ce-I
mai are e osd fie ingropat la marginea wird», in pustiul
26

www.dacoromanica.ro
mormant... «fdrei noroc ci _pm prieteni». In sonetele de pu-
ritatea marnzorei, cele mai multe note sunt deasemenea
elegiace, arare ori mai strdbate oceite-o razei mai curatd»,
mai veseld, mai ddteitoare de viatd, pe cdnd pesimismul
nzasiv 1$1 a$eazei $i aici piatra-i grea pe sufletul poetului,
care-$i chiamei cu dor umbra mortii, ba chiar «se vede mu-
rind», oaude ceinteiri $1 vede lumini de tortii». Peina si'n
genlul cdntecelor artIstice in formd populard, ridicat de Emi-
nescu la perfectiune, stdpitne$te tonul melancolic al unor
dureri discrete, indbu$ite, sau vulcanica rdzvreitire patrio-
tied («Doind») ; numai in priveli$tele naturei ne mai in-
rewind. lini$tea §i senindtatea. Dar mai ales poeziile filo-
sofice $i sociale din aceastd vreme aratei triumful concep-
tiei pesimiste a poetului asupra romantismului salt, care
rdmdne abia ca o amintire din timpuri departate, cu lumini
de amurg, servind pretutindenea drept contrast fatel cu ti-
cabocia prezentalui (Scrisoarea II, III $i IV) ori fatel cu
zeidarnicia universului intreg (Scrisoarea I). In «Rugeiciu-
nea unui Dac», purteind intr'o variantei caracteristicul titlu
«Nirvana», poetul cer5e$te in accente selbatice ointrarea in
vecinicul repaos», fericit numai la geindul cd «in stingerea
eternd dispare feird tirma»... Pe cdnd in oScrisori» $i'n
oViatd» predomind satira cea mai cumplitd, de-o verva $i
vigoare Ord pereche in literatura romdneascd, in '<Oda in
metru antic» poetul chiamd onepeisarea-i tristd» $i i-se cere
pe sine insu$i, spre «a muri lini$tit», dupd-ce suferinfa cea
odureros de dulce» l-a «invatat sa moarei», faceindu-I «sã
bea peind'n fund voluptatea mortii» ; In '<Glossa», nepd-
sarea budhistei de tot ce-i viata 4i afld expresia definitivd,

27

www.dacoromanica.ro
cu total senind, iar in cea mai perfectd opera a sa, in «Lu-
ceafdrul», soarta tragicd a geniului, alegorizatd prin po-
vestea luceafdrului, e insa$1 soarta poelului, sigur acuma,
dupd atata zbucium, de nemurirea sa... Abia o singurd data
mai rdsund de nddejdi minunata-i «Rugaciune», care-i in
sine o clasicd bucatd religioasd, dar in cadrul fitosofic-so-
cial al ihspira(iei indice este numai $oapta sufletului ce
zboard in eternitatea timpului, a cantia filosofie Eminescu o
sintetiseazd a$a de plastic in poezia «Cu mane zilele-ti adaogi»,
unde pared anume a $ters itztaia strofd religioasd re-
produsd de mine in «Adaos» ne mai avanduli locul in
«Nirvana» sa pdgana.
Acela$ Scop central de-a pune in cea mai clard lumina
evolutia geniului poetic al maestrului, m'a lzotarit a in-
troduce, in cadrub cronologic al celor trei epoce, o grupare
psihologicd, dupd fondul de sentimente $i de idei al poe-
ziilor, iar in lduntrul acestor grupdri iard$i o succesiune
cronologicd a singuraticelor bucciti. In chipul acesta, sper
a fi izbutit sd ardt cdt de unitard $i de consecventa cu
ea insd$i este personalttatea artistica a poetului, pe lane
toatd varietatea i boga(ia manife$tdrii sale ; in fiecare
din aceste trei epoce, poeziile se grupeazd dela sine in
1) romante si cdntece de iubire ; 2) elegii; 3) poezii fi-
losofice $i soctale. 0 grupare speciald, realizabild fard a
contrazice principiul pranduirii psihologice, mi s'a parut
necesard, din consideratii formate, numai pentru sonete
$i poeziile in forma populard, care deasemenea constituesc
o nnitate stransd, precum $i pentrtt cele cateva traduceri
ce-$i aveau locul la sfarfititl volumului.

28

www.dacoromanica.ro
 Aceastd ordnduire psihologica, a ceireia utilitate stiin
tifica si didacticei este vdditei, va fi bine veniki si pentru
publicul cetitor, care nu se mai poate multumi astdzi cu o
simplei Agustare» a singuraticelor poezii, ci cautei de sigur,
a le parunde in fireasca lor inliintuire organicei, deci in
succesiunea lor psihologicd.' Instructivei, filth a turbura, ba
chiar sporind emotia esteticd, o astfel de ordnduire poate
ajula mult cunoasterea operii poelice a lui Eminescu, prin
faptul cd prilejeste cetitorilor lectura unor grupe de poezii
omogene, in intima lor imitate, inlelturdncl in acest chip
iectura la intdmplare a unui ceintec de iubire alitturea de
un poem filosofic ori de o satith. Asa cum am tinut sei in-
deplinesc aceastii ordnduire psihologicei, fdrei nici o consi-
derare la genurile moarte ale vechilor poetice didactice si
cu observarea riguroasei a succesiunii cronologice, ea inles-
neste in acelas timp dreapta intelegere si pretuire a fie-
caret poezii in cadrul evolutiei generale a operei.
Cu privire la cronologia singuraticelor buctitt din volum,
am stabilit pretutindenea ziva, luna, anul si revista in care
s'a tipeirit fiecare din ele ; pentru poezille nepublicate in
reviste si pentru inedite, am cdutat :sd stabilesc cu aproxi-
matte, pe langd datele publicdrii dintdi, cel putin epoca in
care s'au scris, de oarece mijloacele pentru o datare mai
striinsd, precum corespondenta poetului si memorii ale
. contemporanilor sal, nu start Med' la indemdna cerceld-
torului. Dark in genere, afard de unele exceptii fericite,
mentionate in notele respective, o areitare speciald a zilei
ori zilelor cdnd -s'a scris fiecare poezie nu este cu putinth

29

www.dacoromanica.ro
,s1 din pricina insusi felului de-a munci sl de-a publica al
poetului, despre care.pot vorbi in competentd astelzi, dupd
ce ani indelungati am urmdrit deaproape viata si opera sa,
indeosebi manuscrisele sale, citite ,si studiate filet cu fild.
Poetul, precum o dovedesc numeroasele cohcepte :.i va-
riante ale mai tuturor poeziilor sale, dintre cari unele ajung
10 pand la 20 de redactdri, nu creia poeziile sale pe zile,
ci terntlna definitiv ,si publica de cele nzai matte ori o serie
de poezii in aceeasi vreme. Acest fapt e confirmat si prin
informatiile biografice identice pe cate le-am adunat dela
prietenii literari ai poetului, in sensul di avea obiceiul sei
scrie zile ..si nopti in sir, feird intrerupere. Pe leingd aceste
momente, e de relevat un alt fapt, tot attit de caracterisgc
pentru faptul de-a munci al poetului: clánsul obicinuia sel
pastreze luni, uneori ci ani intregi, germenii singuraticelor
poezii, imagini, descrieri, ba chiar versuri i strofe depline,
farei a le fixa local, streimutdndu-le uneori dintr'o poezie
intr. alta. Piobe concrete in acest sens am notat in «Adaoso ;
astfel creinzpeie-variante la «Scrisoarea 1» se gasesc de pe
la 1873-74 in heirtille sale intime : unele versuri au fost
trecute dintr'un fragment al d Scrisorii 1» in oRugaciunea
unui Dac» ; qScrisoarea IV» are intr'un manuscris o parte
tratatd independent, cu data v28 Aug. 876, noaptecp), pe
cdnd poemul va fi inchegat definitiv prin anii 1880 82
.si s'a publicat numal in 1882.
Totusi, am izbutit sa stabilesc, cu ajutorul manuscriselor,
.si nnele date cu total precize cdnd. s'au scris anume poezii ;
ele sunt insemnate la fiecare poezie in parte. A le sport va*

:lo

www.dacoromanica.ro
fi posibil numai cand vor fi la Indemãn ci mijloacele
speciale, aratate mai sus : corespondenta i eventuate
memorii.
Dar, pentru opera poetic& a lui Etninescu, o cronologie
a credrii fieceirei bacati nu este de-o important& prea mare,
din cauza cd dansul, care abia plutea in timp spatiu,
cu firea sa boema ci cu filosofia sa romantica-pesimistd,
s'a feril a da o nota prea actuald vr'uneia din poe-
ziile sale, chiar in acele bucati unde aceasta actualitate este .
vddita, ca in Scrisorile II, III, ori in qDoina». Poet «sub specie
eternitatis», prin geniu ci prin atatea din motivele sale ar-
tistice, el a lamas mai mult strain de lumea si de vremea sa,
in alegerea subiectelor ca ci in tratarea br, astfel ca o crono-
bogie a poeziilor, in legatura en evenimente ale timpului,
pentnt cele mai multe nici nu i-ar avea locul,afara doar
de cdte-va, ca «Doina», a carei redactare definitiva dateazd
de sigur din zilele publicarii ei, pe vremea dezvalirii statuii
Jul S.tefan cel Mare la Iasi; sau unele din odele tineretii sale,
care se pot iard,si data destul de precis, fara sa fie nici aici
de vre-o utilitate speciald insemnarea printr'o anume zi ; ori
poeziile cu fond in parte contemporan, ea oIntparat ci Pro-
letai»,.care iarasi e limpede ca a lost inspirata de imperial
lid Napoleon III i de comuna din Paris. Chiar ci pentru
viata sentimentala a poetului, in deosebi pentru poeziile
sale erotice, o datare cronologica, cat se poate de precisa,
daca nu e posibila astazi din lipsa unor documente bio-
grafice amanuntite, nu e nici indispensabila studiului iubirei

www.dacoromanica.ro
idea/isle, estetice, cu prea putine legtituri pcinzantegi , pe
care o cdtztd Eminescu.
Sfarsesc,cu aceste ldmuriri,introducerea trebuitoare pentru
intelegerea deplind a editiei de fatd, pe care imi permit
a o prezentd publicului cititor, istoricilor literari $i profe-
sorilor de literaturd romtineascd, in nticlejdea cã textele
autentice,dobandite ortinduite prin aplicarea con$tiinctoasd
a principiilor critice de care m'am calcluzit, vor putea sa
infeiti$eie in strdlucirea ei deplind, curcitita de zgura defec-
telor constatate, opera poeticd a lui Eminescu.
Rdvna de-a ajunge la o astfel de editie, m' a condus,
dupd puterile mete, in tot timpul pregdtini $i alc&tuirii acestui
volum. Dacei voi fi izbutil, sunt multumit in suflet cd voi
fi contribuit cu cat de putin la biruinta principiilor criticei
$i`iintifice In editarea autorilor no$tri clasici, de a le cdror
opere numai astfel se pot ardtd vrednici urma$ii. aid, pre-
cum picturile din vechile noastre biserici ne apar in lumina
tor proaspdtd abia dupd ce mdni pioase le-au spa/at de
fumul veacurilor, astfel se amine s& arAtdm, in lumina ti-
parului, $i creatiunile marilor cdrturari ai neamului, tre-
cuti la posteritate.
lunie, 1910. I. SOURTU.

Firqte, pentru biografie datarea cea mai precisa e hi sine de

oare-care insemnatate, dar aci tratez chestiunea numai din punct de ve-
dere literar, cum e i firesc ; In monografia vietei §i a operelor poetului
chestiunea va fi tratatA sub toate aspectele ei.

32

www.dacoromanica.ro
 EPOCA INTAIEI TINERETI
1865-1869.

M. EMINESCU. - Poezii. 3. 33

www.dacoromanica.ro
Elegii §i ode.

LA MOARTEA LUI ARON PUMNUL

Imbraca-le in doliu, frumoasä Bucovina,

Cu cipru verde 'ncinge antica fruntea ta;
Acuma din pleiada-ti auroasa §i -senina
Se stinse un luceafár, se stinse o lumina,
Se stinse-o dalba stea l

Metalica, vibranda a clopotelor jale

Vue§te in cadentä i suna intristat :
Caci, ah ! geniul mare al de§teptarii tale
Pa§i, se duse-acuma pe-a nemuririi cale
5i 'n urma-i ne-a lásat 1

Te-ai dus, te-ai dus din lume, o geniu 'nalt §i mare,

Col() unde te-a§teapta toti ingerii in cor,
Ce 'ntoana tainic, dulce a sferelor cantare
Si-ti impletesc ghirlande, cununi mirositoare,
Cununi de albe flori I

35

www.dacoromanica.ro
Te plange Bucovina, te plange 'n voce tare:
Te plange 'n tanguire §i locut tau natal,
Cad umbra ta mareata in falnica-i zburare
0 urma 'ncet cu ochiul in trista lacrimare,
Ce-i simt national !

Urmeze Inca 'n cale-ti i lacrima duioasa

Ce junii top o varsa pe trist mormantul tau,
Urmeze-ti ea prin zboru-ti in canturi tanguioase,
In canturi rasunande, suspine-armonioase.
Co 16, in elizeu I

1866, lanuarie.

36

www.dacoromanica.ro
 LA HELIADE

De mi-ar permite-Apolon s'aleg dintre cunune,

Ohirlanda n' a§ alege-o de flori plapande, june
Ci falnica cununä a bardului batran;
Eu n' a§ alege lira vibranda de iubire,
.Ci arpa care falnic vuie§te de marire,
Cu focul albei Veste aprinde al meu san.

Ohirlanda ce se' nsoara cu silfele ware,

Pe fruntea inspirata, pe fruntea 'nspiratoare
De bucle 'nconjurata, blondine, undoind ;
Placutd-i o ghirlanda, sublima insa este
Cununa cea de laur, ce sfanta se' mplete§te
Pe fruntea cea umbrita de bucle de argint.

37
www.dacoromanica.ro
 Ca visul e cantarea ce-o 'ntoanA Eol dulce,
and silfele yin jalnic prin lilii sA se culce,
SA doarmA somn de ingeri pe sanul alb de flori,
Sublim insA e cantul chid tip5. §i ia'n goanA
Talazurile negre ce turbA, se rdstoarnA,
i spumegA ca furii §i urla 'ngrozitor.

Astfel iti e cantarea, bAtrane Heliade

Cum curge profetia unei Ieremiade,
Cum se eazbun' un vifor zburand din nor in nor..
Ruga-m'a§ la Erato sA cant ca Tine, barde,
De nu in viata-mi toatA, dar cantecu-mi de moarte
SA fie ca oBlesternu»-Ti... sa-1 cant, apoi sa mon.
1867, lunie 18, (Familia',

38

www.dacoromanica.ro
 VISURI TRECUTE

Amieului F. I.

Visuri trecute, uscate flori

Ce-ati fost viata vietei mele,
CAnd vil urmam eu, cAzAnde stele,
Cum ochiul urmA un meteor;

V'ati dus cu anii-mi, ducu-vA dorul,

Precum cu toamna frunzele trec:
Buza mi-i rece, sufletul sec,
Viata mea curge uitAnd izvorul.

Candel'a §tersei de-argint icoane

A lui Apolon, crezului meu,
MA topesc tainic, insA mereu
De ale patim lor orcane.

39

www.dacoromanica.ro
 Sau ca un nour gonit de vAnt
Alerg pe calea vielii mele:
0 buhA care, fipAnd a jele,
BAntue urma unui mormAnt.

Viafa-mi se scurge ca si murmura,

Ce-o sufl'un crivAf printre pustii,
MA usc ca crucea pusA 'n campii
Si de blesteme mi-i neagrA gura.

Imi tArAsc soarta ca un vultur

Ce isi tdrAste aripa frAntA;
Viscolul iernii foame imi cântA
Moarte imi tide tot dimprejur.

Am uitat mama, am uitat tatA,

Am uitat lege, am uitat. tot;
Mintea mi-i seacA, gAndul netot,
Pustiul arde 'n inima-mi beatA;

Numai prin chaos tu imi apari,

Cum printre valuri a navei velA,
Cum printre nouri galbena stelA,
Prin neagra noapte cum un fanar.

40

www.dacoromanica.ro
Te vAd adesea frunte seninA
Ca si gandirea lui Dumnezeu,
Sufletu-ti arde 'n sufletul meu
C'o flamA dulce, tainicA, firth'.

OAndind la tine nu voi sA mor,

Imi blestem insusi eu mAntuirea,
Orb, nebun, care blastAmA firea,
Ce-ar vrea din frunte-i sd sting' un nor.

Dar dacA gandul zilelor mele

Se stinse'n mintea lui Dumnezeu,
Si dacA pentru sufletul meu
Nu-i loc aicea, ci numa'n stele :

Voi, cAnd mi-or duce ingerii sAi

Palida-mi umbra. in albul munte,
SA-mi pui cununa pe moarta-mi frunte,
Si sA-mi pui lira la cApAtAi 1

1869. Martie 30, oFamilia,,

41

www.dacoromanica.ro
 LA MOARTEA PRINCIPELUI STIRBEI

Turnurile mi§cd 'n doliu a lor inimi de amnia

i un inger cu-aripi negre, cu diademA de spini,
Cu cântarea plfingdtoare, lumea mi§cA, lumea chiamA,
Precum rnivä Nihau 'n cAntec fala mArii de senin.

*i cu ochiul plin de lacrAmi naliunea cea romAnA ,

Care are 'n mii de inimi sufletul ei tremurand,
Vede cum prin nori se stinge.stea cu flacArA divind
i aude 'n ceruri tunet §i un geamAt pe pArnAnt...

A'ntristärii neageariph peste lume se intinde,

Totul tace, ciiri durerea este mutA ca un gaud,
Lumea azi nimic nu vede, ochiul nimic nu cuprinde,
Decat cursu-acelui astru ce se sparge pe-un mormânt..

42

www.dacoromanica.ro
One-i acvila ce cade? Cine-i stanca ce se sfarma?
Cine-i leul ce inchide cu durere ochii sai ?
One-i tunetul ce moare umpland lumea de alarma. ?...
Este Domnul României : Barbu Dimitre tirbei!
1869, Aprilie.

43

www.dacoromanica.ro
Cântece patriotice.

DIN STRAINATATE

Cand tot se'nvesele§te, and toti aci se' ncânta,

Când toti i§i au placerea §i zile IArä nori,
Un suflet numai plange, in doru-i se avântsa.
L'a patriei dulci plaiuri, la campii-i razAtori.

inima aceea, ce geme de durere,

sufletul acela ce ca.ntä amortit,
E inima mea tristä ce n' are mâneere
E sufletu-mi ce arde de dor nemärginit.

A§ vrea sà %fad acuma natala mea valcioará

ScAldatä in cristalul parAului de-argint
Sa. ;fad ce eu atata iubeam odinioark
A codrului tenebrä, poetic labirint;

44

www.dacoromanica.ro
SA mai salut odata colibele din vale,
Dorminde cu un aer de pace, lini§tiri,
Ce respirau in tainA placeri mai naturale,
Visäri misterioase, poetice §optiri.

A§ vrea sh am o cask tAcutA, mititicA,

In valea mea natald ce unduld in flori,
Sa tot privesc la munte, in sus cum se ridick
PrinzAndu-§i a sa fruntee in negura. §i nori.

SA mai privesc odatA cAmpia 'nfloritoare,

Ce zilele-mi copile §i albe le-a tesut.
Ce auzi odatA copila-mi murmurare,
Ce jocurile-mi june, zburdarea mi-a vAzut.

Melodica §optire a rftului ce geme,

Concertul ce-1 intoanA al paserilor cor,
Cântarea in cadenta a frunzelor ce freme,
NAscur' acolo' n mine §optiri d' un ginga§ dor.

Da ! da ; a§ fi ferice, de-a§ fi Inca odatA

In patria-mi ittbitA, in locul meu natal,
SA pot a bine-zice cu mintea 'nflAcAratA
VisArile juniei, visAri d'un ideal.

45

www.dacoromanica.ro
 Chiar moartea ce raspande teroare'n omenire,
Prin vinele vibrânde gbetoasele-i fiori,
Acblo m'ar adoarme in dulce liniVire,
In visuri fericite m'ar duce cdtre nori.
1866, lulie 17, «Familia».

46

www.dacoromanica.ro
 LA BUCOVINA

N'oi uità veodatd, duke Bucovina,

Geniu-ti romantic, muntii in lumina,
Väile in flori,
Rauri resdltande printre stance nante,*)
Ape le lucinde'n dalbe diamante
Peste campii 'n zori.

Ale sortii mele plangeri §i surise,

Inganate 'n canturi, inganate 'n vise.
Tainic §i u§or,
Toate-mi tree prin gandu-mi, tree pe dinainte,
Inima mi-o furd §i cu dulci cuvinte
Imi §optesc de, dor.

Numai langd sanu-ti geniile rele,

Care imi descantd firul vietei mele,
Parcd dormita;
*) (liant nalt* (provinc. mold.), notA in (Familia».

47

www.dacoromanica.ro
 Ma lasarA'n pace, ca sa cant in lume,
SA-mi visez o soarta mandrà de-al meu nume
Si de steaua mea.

and pe bolta bruna tremurd Selene,

Cu un pas melodic,. cu un pas a len e,
Lin in calea sa ;
Eol pe-a sa arpa bland rasunatoare
Cant' a noptii dulce, mistica cantare,
Cant din Valhala.

Atunci ca si ful ce n'adoarme'n pace,

i
lnima imi bate, bate §i nu tace,
Tremurd u§or,
In fantazii mandre ea 4i face cale,
Peste munti cu codrii, peste deal §i vale
Maria al ei dor..

Maria doru-i tainic colo in spre tine,

Ochiul imi sclipe§te, genele-mi sunt pline,
Inima mi-e grea;
Astfel totdeauna, cand gandesc la tine,
Sufletul mi-apasa nouri de supine,
Bucovina mea
1866, August 14, 4Fami1iao:

48

www.dacoromanica.ro
 CE-TI DORESC EU TIE,
DULCE ROMANIE

Ce-ti doresc eu tie, dulce Românie,

Tara mea de glorii, tara mea de dor ?
Bratele nervoase, arme de tArie,
La trecutu-ti mare, mare viitor !
FiarbA vinu'n cupe, spumege pocalul,
DacA fii-ti mAndri aste le nutresc;
Caci rAmAne stânca, de§i moare valul,
Dulce Romftnie, asta ti-o doresc.

\ is de rAsbunare negru ca mormAntul,

Spada ta de sAnge du§man fumegAnd,
Si de-asupra idrei fluture cu vantul
Visul Mu de glorii falnic triumfAnd,

M. Eli 1NESOU. - Poezii. 4, 49

www.dacoromanica.ro
 SpunA lumei large steaguri tricoloare,
Spuna ce-i poporul mare, romanesc,
and s'aprinde sacru candida-i valvoare,
Du lce Romanie, asta ti-o doresc.

Ingerul iubirei, ingerul de pace

Pe altarul Vestei tainic surazand,
Ce pe Marte'n glorii sA orbeascAl face,
Can cu lampa-i sboarA lumea luminand,
El pe sanu-ti virgin Inca sA coboare,
Guste fericirea raiului ceresc,
Tu il strange'n brate, tu ii fa altare,
Duke RomAnie, asta ti-o doresc.

Ce-li doresc eu tie, dulce RomAnie

Tan Ará mireask mama. cu amor !
Fiii tAi trAeascA numai in frAtie
Ca a noptei stele, ca a zilei zori,
Viata in vecie, glorii, bucurie,
Arme de tdrie, suflet romAnesc,
Vis de vitelie, falA §i rnandrie,
Dulce RomAnie, asta ti-o doresc.
1867, Apri lie 2, Familia- J

50

www.dacoromanica.ro
Cântece de iubire §i romante.

DE-AS AVEA...

De-a§ avea si eu o floare

Mandra, dulce, rapitoare
Ca si florile din Mai,
Fiice dulci a unui plai,
Plai razand de iarlA verde,
Ce se leaganA, se pierde,
Undoind incetisor,
*optind soapte de amor :

De-a§ avea o floricica

GingasA si tinerick
Ca si floarea crinului,
Alb ca neaua sinului,
Amalgam de-o roz' albie
i de una purpurie,
Cântând vesel si usor,
*optind soapte de amor:

51

www.dacoromanica.ro
 De-a§ avea o porumlrita
Cu chip aib de copilita,
Copilita brandipara
Ca 0 zi de primavara;
Cat ifi fine ziulita
1-a§ canta doina, doinita,
I-a§ canta-o 'nceti§or,
optind §oapte de amor.
1866, Febr. 25. Familia".

52

www.dacoromanica.ro
 0 CALARIRE IN ZORI

A noptii giganticA umbrA uparA

PurtatA de \rant,
Se'ncovoaie tainic, se leagAnA, zboarA,
Din aripi bAtAnd.

Roza lb' aurorA, cu bucle de aur

Sclipinde' n rubin
RevarsA din ochii-i de lacrimi tesaur
Pe-al florilor sin ;

laspande suflarea narciselor albe

Balsamu-i divin,
*i Chloris din roze 1§i pune la salbe
Pe fruntea-i de crin ;

www.dacoromanica.ro 53
 lar rilll suspind de blânda-i durere
Poetic murmur,
Pe-oglinda-i de unde rdsfrânge' n tiicere
Fantastic purpur ;

Si paserea cdrità suspine-imitânda

Un cântec de-amor
Ecou-i rdspunde cu vocea-i vuindà
La plânsu-i de dor.

Pe camp se vdd cloud fiinte ware

SAltânde pe-un cal,
Pe care le' ncinge de fluturd' n 'mare
Subtire voal ;

Ca Eol ce zboard prin valuri §i tipd,

Fugarul u§or
Necheazd, s'aruncrt de spinteca 'n pripd
Al negurei flor,

0 dalbd fecioard adoarme pe sinul

De-un june frumos,
Astfel cum dormitd oftarea, suspinu
In cântul duios ;

54
www.dacoromanica.ro
lar talia-i naltd, ginga§a, subtire
Se mladie 'n vant,
Si negrele-i bucle ondoala'n zefire,
Sclipesc fluturand.

I-adoarme pe sinu-i, se leagtina 'n brate

In tandre visari ;
Pe cand ca profume pe Wanda ei fata
Plutesc sarutari.

lar aeru' n munte, in vale vibreaza

De tainice-oftdri:
Caci junele astfel din pieptu-i ofteaza
In dalbe cantdri :

«Ah ! asculta mandrulità

Dragulita,
Soapta-mi blanda de amor,
Saii cant dulce, duke tainic ,
Cantu] jalnic
Ce-ti cantam adeseaori.

De-ai fi, draga, zefir dulce,

Care duce
Cu-al sau murmur frunze, flori,

www.dacoromanica.ro 55
 A§ fi frunzA, a§ fi floare,
A§ sburare
Pe-al tau sin gemand de dor ;

De-ai fi noaptea-a§ fi lumina

Blanda, linA
Te-a§ cuprinde c' un suspin ;
Si in nunta de iubire,
In unire
Na§te-am zorii de rubin;

De-a§ fi, mandra, rau§orul,

Care dorul
Si-I confie campului,
Ti-a§ spalà c'o sarutare,
Murmurare,
Crinii albi ai sinului !»

Ca Eol ce zboara. prin valuri §i tipa,

Fugarul u§or
NecheazA, s' arunca de spinteca 'n pripa
Al negurei flor ;

Virgina il strange pe-amantu-i mai tare

La sinu-i de crin,
Si fata.-§i ascunde 1-a lui sarutare
In par ebenin.

56
www.dacoromanica.ro
 lar Eco i§i rade de blândele pranged,
De junii amanti,
i raul repetà ca Cantul de ingeri
In repede dant :

oDe-a§ fi, mandra, rau§orul,

Care dorul
i-1 confie campului.
Ti-a§ spala c'o sarutare,
Murmurare,
Crinii alhi ai sinului !»

1866, Maiu. 15 Familia-.

57
www.dacoromanica.ro
 LA 0 ARTISTA

Ca a noptei poezie,
Cu 'ntunerecul talar,
Când se 'mbinii, se 'mlAdie
C'un glas tainic, lin, amar,
Tu Cântare intrupata !
De-al aplauzelor flor,
Aparând divinizatá,
Rhpisi sufletu-mi in dor.

Ca zefirii ce adie
Cfmturi dulci ca un fior,
Cand prin flori de iasomie
Isi sting sufletele lor :

58

www.dacoromanica.ro
Asfel notele murinde ,
Blande, palide, incet,
Zbor sub manalitremurande,
Ca dulci ganduri de poet.

Sau ca lira sfhramata

Ce rasgeme' ngrozitor,
Cand o mana inghetata
Rupe coardele 'n fior :
Asfel mana-ti tremuranda
Bate-un cantec mort §i. viu,
Ca furtrna descrescanda
Care muge a pustiu.

E*ti tu nota ratacita

Din cantarea sferelor,
Ce eterna, nefinita,
lngerii o canta 'n cor ?
E§ti flint' armonioasa
Ce-o gandi un Serafim,
Cand pe lira-i tanguioasa
Maria cantecul divin ?

Ah, ca visul ce se 'mbina

Palid, lin, inceti§or,
Cu o raza de lumina

59

www.dacoromanica.ro
 Ce-arde geana ochilor ;
Tu cântare intrupatà !
De-al aplauzelor flor
Dist:lib-And divinizatà,
Rapi§i sufletu-mi in dor.

1868, August 18, Familia".

60

www.dacoromanica.ro
 AMORUL UNEI MARMURE

0§tiri1e-i alunga in spaima inghelatA,

Cu sufletu 'n ruinA un rege-asirian,
Cum stAncilor aruncA durerea-i inspumatà
Gemândul uragan.

De ce nu sunt un rege sa sfarm cu-a mea durere,

De ce nu sunt Satana, de ce nu's Dumnezeu ?
Sa fac sA rump' o lume ce sfa§ie 'n tAcere
Zdrobit sufletul meu.

Un leu pustiei rage turbarea lui fuginda,

Un ocean se 'mbatA de-al vAnturilor joc ;
Si norii '§i spun in tunet durerea lor mugindA.
GAndirile de foc.

61

www.dacoromanica.ro
 Eu singur n'am cui spune cumplita mea durere,
Eu singur n'am cui spune nebunul meu amor;
Caci rnie mi-a dat soarta amarà mangaiere;
a piatra sa ador.

Murindului speranta, turbarii rasbunarea,

Profetului blestemul, credintei Dumnezeu,
La sinucid o umbra ce-i sperie desperarea.
Nimic, nimica eu.

Nimica, doar icoana-ti care ma invenina,

Nimic doar suvenirea surasului tau lin.
Nimic decal o razà din fata ta senina,
Din ochiul tau senin.

Si te iubesc copila, cum reoedea junie

Iube0e 'n ochi de flack . zilelor noroc,
_

Iubesc precum iube§te pe-o alba vijelie

Un ocean de foc

Din ochi de-ar soarbe geniul slabita mea privire,

De-ar tremura la sinu-mi ginga,u1 tau mijloc,
Ai pune pe-a mea frunte in vise de marire
Un diadem de foc.

62

www.dacoromanica.ro
Si-a§ pune soarta lumii pe buza-ti purpurie,
A§ pune lege l umei razandul tau delir;
A§ face al tau zambet un secol de urgie,
Si lacramile-ti mir.

Caci te iubesc, copila, ca zeul nemurirea,

Ca preotul altarul, ca spaima un azil;
Ca sceptrul mana blanda, ca vulturul marirea,
Ca visul pe-un copil.

$i pasu 'n urma-ti zboara c'o tainica mânie,

Ca un smintit ce cata cu ochiu 'ngalbenit,
Cu fruntea 'nvinetita, cu fata cenusie
Icoana ce-a iubit.
1868, Sept. 19, _Familia".

63

www.dacoromanica.ro
Poezii sociale.

JUNII CORUPTI
La voi cobor acuma, voi suflete-arnagite,
i ca sä va ard fierea, o spirite-ametite,
Blestemul il invoc ;
Blestemul mizantropic cu vandta lui gheara,
Ca sa va scriu pe frunte, ca vita ce se 'nfiara
Cu fierul ars in foc.

De§i §tiu Ca mea lira de-a surda o sa bata

In preajma mintii voastre de patimi inibMata,
De-al patimilor dor;
In preajma mintiii voatre ucisa de orgie
*i putreda de spasmuri §i arsa de belie,
$i seacti de amor.

0, fiarba-va mania in vinele stocite

In ochii stini de moarte, pe frunti invinetite
De sange putrezit ;

64

www.dacoromanica.ro
 CA 'n veci nu se va ten-re Profetul vreodatA
De bratele slAbite, puterea le§inatA
A junelui canit.

Ce am de-alege oare in seaca-v.a fiinta ?

Ce foc far' a se stinge, ce drept fara sa-mi minta,
0, oameni morti de vii !
SA vA admir curajul in vinure vArsate,
In sticle sfaramate, hurii neru§inate
Ce chiue tn orgii ?

VA vAd lungiti pe patul junetii ce-ati spurcat-o,

Sufland din gurä boala vietii ce-ati urmat-o,
Si ar§i 'Ana 'n rArunchi ;
Sau bestiilor care pe azi il tin in fiarA,
Cum lingu§iti privirea cea stearpA §i amara,
Cum cadeti in genunchi !'

Sculati-vA I... cAci anii trecutului se 'n4ira,

in §iruri triumfale stindardul il resfirA,
Caci Roma a 'nviat ;
Din nou prin glorii calcA cu fata-i inzeitA,
Cu faclele-i nestinse, puterea-i impAtrita,
Poporul impiirat.

M. Ednizeeu, Poezii. 5. 65

www.dacoromanica.ro
 Sculati-vA !... Arama de moarte purtAtoare
Cu glasul ei lugubru rAcne§te la popoare,
Ca zimbrul speriat:
Tot ce respird-i liber, a tuturor e lumea,
Dreptatea, libertatea nu sunt numai un nume
Ci-aievea s'au serbat.

Incingeti-vA spada la dantul cel de moarte,

Ad vA poarte vântul, cum tie sA vA poarte
A topAi in joc !
Aci curgeji in valuri de mii batalioane,
Cum in pAduri aprinse, manat de uragane,
Diluviul de foc.

Vedeli cum urna crapA, cenu§a reinvie,

Cum murmurd trecutul CU glas de bAtAlie
Poporului roman ;
Cum umbrele se 'mbracA in zale ferecate,
Si fruntile chrunte le 'naltA de departe
Un Cezar, un Traian.

Cad putredele tronuri in marea de urgie,

Se sfarmii. de odatà cu lanful de sclAvie
Si sceptrele de fier ;
In douà pArti infernul portalele-§i deschide,
Spre-a incApea cu mia rAsufletele hAde
Tiranilor ce pier !

66

www.dacoromanica.ro
 In darn rdsund vocea-mi de eco repetitd,
VA sguduie arama urechia amortitd
i simtul le§inat ;
Virtutea despletitd §i Patria-ne zeie
Nu pot ca sà aprinzd o singurd scanteie,
In sufletu 'nghetat.

singur stau §i caut ca uliul care card

In inima junirnei de viata-i desbrdcatd,
Un starv spre-a-I sfa§ia ;
Ca pasdrea de zboru-i din ceruri desmetitd,
Ca muntele ce'n fruntea-i de nouri incretita
Un trAznet ar purta.

Dar cel putin nu spuneti cd aveti simtiminte,

Ca 'n veci nu se imbracd in ve§tede vesminte
Misteriul cel sfant;
Caci vorba voastrd sund ca plans la cununie,
Ca cobea ce ingand un cant de veselie,
Ca rasul la rnormant.

1869, Ian. 31, 4 Fa m il ia ..

67

www.dacoromanica.ro
Poezil filozofice.

SPERANTA

Cum mAngdie dulce, alinA uwr

Speranta pe top muritorii!
Tristetea, durere §i lacrimi, amor,
Azilul i§i afla in sAnu-i de dor
Si pier, cum de boare pier norii.

Precum cAlAtorul, prin munti rAtAcind,

Prin umbra pAdurei cei dese,
La slaba luminA ce-o vede lucind
AleargA purtat ca de vAnt
Din noaptea padurei de iese:

68

www.dacoromanica.ro
A§a §i speranta c'un licur u§or,
Cu slaba-i lumina Olinda,
Anima 'neodatá tremandul picior,
De uitá de sarcini, de uita de nor,
5i unde o vede s'avanta.

La cel ce in carcere plange amar,

5i blestema cerul §i soartea,
La neagra-i durere ii pune hotar,
Facand sa-i apará in negru talar
A lumei paranimfd. moartea.

Si maicei ce strange pruncutul la san,

Privirea de lacrime plina,
Vázand cum geniile mortii se'nclin
Pe fruntea-i copila cu spasmuri i chin,
Speranta durerea-i alina.

Cad vede surasu-i de gratie plin

5i uità pericolul mare,
S'apleaca mai dulce la sanu-i de crin,
5i fata-i umbre§te cu par ebenin,
La pieptu-i II strange mai tare.

69

www.dacoromanica.ro
 A§a marinarii pe mare umblAnd,
lzbiti de talazuri, furtune,
lzbiti de orcanul ghetos §i uriAnd,
Speranta ii face de uitá de vAnt,
Si sperA in timpuri mai bune.

A§a virtuo§ii murind nu desper,

Sperant'a lor frunte 'nseninA,
Speranta cea duke da platA in cer,
li face de uita de-a mortii dureri,
Pleoapele'n pace li'nchinA.

Cum mangAie duke, alin A u§o4-

Speranta pe toti muritorii!
Tristetea, durere *i lacrAmi, amor,
Azilul §i-1 aflA in sAnu-i de dor
Si pier, cum de boare pier norii.

1866, Sept. 11, (Familia*,

70

www.dacoromanica.ro
 MISTERELE NOPIII

and din stele auroase

Noaptea vine 'nceti§or
Cu-a ei umbre suspinAnde,
Cu-a ei silfe §opotinae,
Cu-a ei vise de amor,

Cate inimi in plAcere

li resaltA u§urel !
Dar pe cAte dureroase,
CAntu-i mistic le apasA,
CAntu-i .blAnd, incetinel.

DouA umbre albicioase

Ca §i fulgii de ninsori,
Raze le din alba lunA
Mi le torc, mi le 'mpreund
Pentru 'ntregul viitor ;

71

www.dacoromanica.ro
 far doi ingeri canta'n plangeri
Prang in noapte dureros,
Si se stang ca douà stele,
Cari'n nunta, uprele
Se cuntin cazande jos.

Inteun cuib de turturele

Ca §i fluturi de u§or,
Salta Eros nebune§te,
II desmearda, '1 incalzeste
Cu un vis de tainic dor ;

lar in norul de parfume

Douri suflete de flori
Le desparte-al noptii mire
Cu fantastica-i optire,
Le resfira, 'Ana mor.

and pe stele aurie

Noaptea doarme u§urel,
Cate inime razande,
Dar -pe Cate suspinande
Le delasa 'ncetinel l

72

www.dacoromanica.ro
 Dar asa ne e destinui.
Vitreg prea adeseori,
Unui lumea-i acordeazà,
Iar pe altul boteazA
11

Cu-a lui muä de plânsori.

1866, Oct. 16. eFamilialb.

73

www.dacoromanica.ro
EPOCA TINERETII A DOUA
1870-1878.

www.dacoromanica.ro
Romante i eantece de hibire.

INGER DE PAZA

and sufletu-mi noaptea veghea in extazA,

Vedeam ca in vis pe-al meu Inger de pazA,
Incins cu o hainA de umbra §i razA,
C'asuprA-mi c'un zambet aripele-a 'ntins ;
Dar cum te vAzui intr'o palida haink
Copila cuprinsà de dor §i de taind,
Fugi acel Inger de ochiu-ti invins.

E§ti demon, copila, cA nuniai c'o zare

Din genele-ti lunge, din ochiul tau mare,
FAcu0 pe-al meu Inger cu spaima sA zboare,
El, veghea mea sfântA, amicul fidel ?
Ori poate... 0 'nchide lungi genele tale
SA pot recunoa§te trasurile-ti pale
ad tu... tu e$ti el.
1871, lunie 15. (Conti. lit.,

77

www.dacoromanica.ro
 NOAPTEA

Noaptea potolit §i vhnAt arde focul in cAmin.

Inteun colt pe-o sofA ro§A eu in fata lui privesc,
PAn'ce mintea imi adoarme, pan'ce genele 'mi clipesc;
Lumhnarea-i stinstt 'n cash... Somnu-i cald, molatec, lin.

Atunci tu prin intuneric te apropii surAzAndA.

MbA ca zapada iernii, dulce ca o zi de %Tara' ;
Pe genunchi te-a§ezi, iubito, bratele-ti imi inconjoarA
WW1... iar tu cu iubire prive§ti fata mea pAlindA.

Cu-ale tale brate albe, moi, rotunde, parfumate,

Tu grumaznl mi-1 InlAntui, pe-al meu piept capul ti-1 culci,
S'apoi ca din vis trezitA, cu mAnute albe, dulci
De pe fruntea mea cea tristA tu dai vitele 'ntr'o parte.

78

www.dacoromanica.ro
Netezesti incet si lene§ fruntea mea cea linistità
i, gandind ca dorm, §ireato, ape§i gura ta de foc
Pe-ai mei ochi inchisi ca somnul, §i pe frunte in mijloc,
i surazi, cum rade visul peste inima 'ndragita.

0 ! desmearda, pan' ce fruntea-mi este neteda si lina,

0 ! desmearda, pan' e§ti juna ca lumina cea din soare,
Pan' esti clara ca o mak pan' esti duke ca o floare,
Pan' nu-i fruntea mea sbarcita, pan' nu-i inima-mi batrana.

1871, lunie 15. Cony. lit.".

79

www.dacoromanica.ro
 FLOARE ALBASTRA

qIar te-ai cufundat in stele

Si in nori §i 'n ceruri nalte ?
De nu m'ai Ilia incalte,
Sufletul viefii mele.

In zadar rfturi in soare

GrAmdde§ti 'n a ta gandire
Si cAmpiile asire
Si intunecata mare.

Piramidele 'nvechite
Urcd 'n cer vArful lor mare
Nu cdtà in depArtare
Fericirea ta, iubite !»

80

www.dacoromanica.ro
 Astfel zise mititica,
Duke netezindu-mi parul,
Ah ! ea spuse adevarul :
Eu am ras, n'am zis nimica.

((Hai in codrul cu verdeata,

Und' izvoare plang in vale,
Stânca sta sa se pravale
In prapastia mareata.

Acolo 'n ochi de padure

Langa trestia cea lint
-Si sub bolta cea senina
Vom §edea in foi de mure.

Si mi-i spune-atunci pove§ti

Si minciuni cu-a ta gurita,
Eu pe-un fir de romanita
Voiu cerca de ma iube§ti.

Si de-a soarelui caldura

Voiu fi ro§ie ca marul,
Mi-oi desface de-aur parul
SA-ti astup cu dansul gurd.
M. EMINEWIT. P0e7li G

81

www.dacoromanica.ro
 De mi-i da o sarutare
Nime 'n lume n'o s'o §tie,'
Cad va fi sub palarie
S'apoi cine treaba are I

Cand prin crengi s'o fi ivit

Luna 'n noaptea cea de vara,
Mi-i tinea de subsuoara,
Te-oi tinea de dupa gat.

Pe carare 'n bolti de frunze,

Apucand spre sat in vale,
Ne-om da sarutari pe cale,
Dulci ca florile ascunse.

Si sosind l'al porta prag,

Vom vorbi 'n intunecime,
Grija noastra n'aib'o nime :
Cui, ce-i pasa ca 'mi e§ti drag ?v,

lnc'o gura §i dispare...

Ca un stalp eu stau in luta !
Ce frumoasa, ce nebuna
E albastra-mi, duke floare !

82

www.dacoromanica.ro
 . . . , . . .

te-ai dus duke minune

a murit iubirea noastrA.
Floare-albastrA ! Floare-albastrA I..
Totul este trist in lume.

1873, Aprilie I. (Cony. lit).

i";

www.dacoromanica.ro
 FAT-FRUMOS DIN TEL

Blanca, afld cd din leagdn

Domnul este al tdu mire,
Cdci ndscutd. eVi, copild,
Din nevrednicd iubire.

Mani in schit la Sfânta Ana

Vei gdsi la cel din stele
Mdngdierea viefii tale,
Mântuirea feiii mele.

84

www.dacoromanica.ro
 Nu voi, tatd, sá usuce
Al men suflet tandr, vesel ;
Eu iubesc vanatul, jocul ;
Traiul lumii altii Iese-1.

Nu voi pdrul sà mi-1 taie

Ce-mi ajunge la calcaie ;
Sd orbesc cetind pe carte
In fum vanat de tamaie.

Stiu mai bine ce-ti prie§te,

Las d. lumii orice gaud,
Mani in zori de zi pleca-vom
atrA schitul vechiu i sfant.

Ea aude. Range. Parca

Ii venea sa plece'n lume,.
Dusd de pustie ganduri
Si de-un dor fdrä de nume

Si plangand infrand calul,

Calul ei cel alb ca neaua,
Ii neteazd mandra coamd
Si plangaild ti pime eaua.

S5

www.dacoromanica.ro
 S'avanta pe el §i pleaca,
Paru 'n vanturi, capu 'n piept,
Nu se uita inainte-i,
Nu prive§te inclarat.

Pe carAri pierdute 'n vale

Merge 'n codru far' de capät,
and a serii raze ro§ii
Asfintind din ceruri scapat.

Umbra 'n codri ici i colo

Fulgereaza. de lumine...
Ei treceau prin frunze 'n freamat
prin murmur de albine.

In mijloc de codri-ajunse
Langa teiul nalt i vechiu,
Und' izvorul cel in vraja
Sura dulce in urechi,

De murmur duios de ape

Ea trezit'l atunci tresare,
Vede-un tanär ce alaturi
Pe-un cal negru sta calare,

86

www.dacoromanica.ro
Cu ochi mari la ea se uitA,
Plini de vis, duio§i, plutind,
Flori de tei in pAru-i negru,
$i la §old un corn de-argint.

Si'ncepii incet sA sune

Fermecat 0 dureros
Inima-i cre§tea de dorul
Al strdinului frumos.

PArul lui i-atinge parul

Si atunci cu-obrajii ro§i
Ea apleacA -gene lunge
Peste ochii cuvio§i.

lar pe buze-i trece-un zAmbet

Innecat, fermecAtor,
Care gur' abia-i deschide
Cea uscatA de amor.

CAnd cu totului rapitA

Se 'ndoi spre el din §ele,
El inceatA din cAntare
SW grAi cu grai de jde ;

87

www.dacoromanica.ro
 Si-o cuprinde de calare;
Ea se apAra c'o manA,
Insà totusi lui se lasä,
Simte inirna-i ca-i plinA,

Si pe umgru lui cade.

Al ei cap cu fata 'h sus.;
Pe când caii pasc aMturi,
Ea-1 privea cu suflct dus.

Numai murmhrul cel duke

Din izvorul fermecat
Asurzeste melancolic
Al lor suflet imbkat.

Lun' atunci din codri iese,

Noaptea toatä stä s'o vadá.
Zugraveste umbre negre
Pe camp alb ca de zripad6.

Si mereu ea le lungeste
Si suind pe cer le min ,

Dar ei trec, se pier& in codri

Cu viala lor pitrdutA.

88

www.dacoromanica.ro
 La castel in poarta calul
Sta a doua zi in spume.
Dar frumoasa Iui stapana
A ramas pierduta 'n lume.
1875, Feb,: 1, cConv. fit.*

89

www.dacoromanica.ro
 DORINTA

Vino 'n codru la izvorul

Care tremura pe prund,
Unde prispa cea de brazde
Crengi plecate o ascund.

i cu bratele intinse
Si alergi, la piept sa-mi cazi,
Sa-ti desprind din cre§tet valul,
Sa-1 ridic de pe obraz.

Pe genunchii mei §edea-vei,

Vom fi singuri-singurei,
lar in par, infiorate,
Or sa caza liori de tei,

90

www.dacoromanica.ro
 Fruntea alba 'n parul galben
Pe-al meu brat incet s'o culci,
Lasand prada gurii mele
Ale tale buze dulci.

Vom visa un vis ferice,

Ingana-ne-vor c'un cant
Singuratece izvoare,
Olanda batere de vant ;

Adormind de armonia
Codrului batut de gfinduri,
Flori de tel de-asupra noastra
Or sa mitt randuri-randuri.

1876, Sept. 1, iConv. litp.

91

www.dacoromanica.ro
 CRAIASA DIN POVE*TI

Neguri albe, stralucite

Nate luna argintie,
Ea le scoate peste ape,
Le intinde pe campie.

S'adun flori in §ezatoare

De painjen tort sä rumpa,
Si anina 'n haina noptii
Boabe mari de piatra scumpà.

Langa lac, pe care norii

Au urzit o umbra fink
RuptA de mi§cAri de valuri
Ca de bulgari de lumina,

92

www.dacoromanica.ro
 Danduli trestia 'ntr'o parte
Stà copila lin plecatd,
Trandafiri aruncii. ro§ii
Peste unda fermecatd.

Ca sd vdd'un chip, se uità,

Cum alearga apa 'n cercuri,
Cci vrdjit de mult e lacul
De-un cuvânt al sfintei Mercuri.

Ca sd iasä chipu 'n fatd,

Trandafiri aruncd tineri,
Cdci vräjit de mult e lacul
De-un cuvânt al sfintei Vineri.

Ea se uitd... pdru-i galben,

Fata ei lucesc in hmd,
lar in ochii ei alba§tri
Toate basmele s'adund.

1876, Sept. 1, 4Conv. lit.)

93
www.dacoromanica.ro
 LACUL

Lacul codrilor albastru,

Nuferi galbeni il incarcd.
Tresdrind in cercuri albe
El cutremurA o barcA.

Si eu trec de-alung de maluri

Parc'acult : parc'a§tept.
Ea din trestii sA rAsarA
Si sA-mi cadA lin pe piept.

SA sdrim in luntrea mica

IngAnati de glas de ape,
Si sA scap din /liana cArma
Si lopetile sa-mi scape.

94

www.dacoromanica.ro
 SA plutim cuprin§i de farmec
Sub lumina blAndei lune,
VAntu 'n trestii lin fo§neascA,
Unduioasa apA sune...

Dar nu vine! Singuratic

In zadar suspin §i sufAr
Langa lacul cel albastru,
IncArcat cu flori de nufAr.

1876, Sept. 1, (Cony. lit..

93
www.dacoromanica.ro
 POVESTEA TE1ULUI
- VARIANTA -

«Blanca, §tii cd din iubire

, Far' de lege te-ai nascut ;
«Am jurat dela 'nceput
«Pe Hristos sa-I iei de mire !

«Imbracându-te 'II ve§tmantu-i,

«Lepadand viata lumii,
(Nei spa.§i gre§eala mumii,
«Si de-o crima tu ma mântui».

«Traiul lumii, draga tata,

kCine vor, aceia lese-1,
«Dara sufletul mi-e vesel,
«Tineretea luminata.

96

www.dacoromanica.ro
 «Danful, muzica, pAdurea,
«Pe acestea le 'ndragii.
«Nu chiliile pustii
«Uncle plangi gandind aiurea».

«Stiu mai bine ce-li prie§te

«Cum am spus ap rAmane ;
«Pentru drumul cel de mane
«De cu zi te pregAte§te !»

Mana ea la ochi §i-o line

Toate mintile-§i adunA
SA ia lumea 'n cap nebunA,
Parc'atata-i mai rAmane.

Calu-i alb, un bun tovarA§,

In§elat a§teape afarà ;
Ea picioru-1 pune'n scarA
Si la codru pleacA iarA§.

Seara vine din arini§ti,

Cu miroase o imbata,
Cerul stelele-§i arata,
Solii dulci ai lungei lini§ti ;

V. EIVIINNINCti: - Poezii. - 7. Ili

www.dacoromanica.ro
 Dar prin codrii ea patrunde
Langa teiul vechiu §i sfânt,
Ce cu flori pan6' n pAmânt
Un izvor vrájit ascunde.

Ing"anat de glas de ape

Cânt'un corn cu 'nduio§are,
Tot mai tare §i mai tare,
Mai aproape, mai aproape ;

Iar izvorul, prins de vrajti,

RAs'area sunând din valuri ;
Sus in codrii de pe dealuri
Luna blândA tine strajii.

Ca din farmec ea tresare

i, privind uimith 'n laturi,
Vede-un tân'ar chiar alaturi.
Pe-un cal negru e c'alare...

Oare ochii ei o mint,

Sau aevea-i, adevAru-i ?
Flori de teiu el are 'n paru-i
i la §old un corn de-argini.

98

www.dacoromanica.ro
Ea privqte-atunci in jos,
Trece mana pe la ample,
lard inima:i se imple
De un farmec dureros.

El se da tot mai aproape

cer§ea copildre§te ;
Al ei suflet se rdpe§te,
De inchide-a ei pleoape.

Cu o 'nand il respinge,
Dar se simte prinsd 'n brate.
De-o durere, de-o dulceatä
Peptul, inima-i se strange.

Ar striga i nu se 'ndurd.
Capu-i cade pe-al lui umär,
Sdrutdri fArd de numär
El ii soarbe de pe gurd.

0 desmeardd §'o intreabd,

Iar ea fata §i-o ascunde
i a§a de 'ncet raspunde
Cu o voce dulce, slabd.

91.1

www.dacoromanica.ro
 Tot alaturi calaresc,
Nu au grija nimaruia,
Si de dragi unul altuia
Ei din ochi se prapadesc.

Se tot duc, se duc mereu,

Tot in umbra, pier in vale,
Iara cornul plin de.jale
Suna dulce, suna greu.

Blandu-i sunet se imparte

Peste vai impra§tiet,
Mai incet, tot mai incet,
Mai departe, mai departe....

Strs in brazii de pe dealuri

Luna 'n urma line straja,
lar izvorul prins de vraja
Rasarea sunand din valuri.

1876), .Wartie 1, f<Conv, lit.i

NO

www.dacoromanica.ro
 POVESTEA CODRULUI

Imparat sla.vit e codrul,

Neamuri mii ii cresc sub poale,
Toate inflorind din mila
Codrului, Mariei Sale.

Lunä, soare §i luceferi

El le poartä 'n a lui herb,
Imprejuru-i are dame
Si curteni din neamul cerb.

101

www.dacoromanica.ro
 Crainicif iepurii cei repezi,
Purtatori ii sunt de ve§ti,
Filomele-i tin orchestrul
$i izvoare spun pove§ti.

Peste flori, ce cresc in umbra,

Langa ape, pe potici,
Vezi bejAnii de albine,
Armii grele de furnici.

Hai §i noi la craiul, draga,

Si sA fim din nou copii,
Ca norocul §i iubirea
SA ne para.' jucitrii.

Mi-ar pArea cum ca. natura

ToatA mintea ei §i-a pus,
De cat ofi §i ce pApusA
SA te facA mai presus.

Amandoi vom merge 'n lume

Rataciti §i singurei,
Ne-om culca langA izvorul
Ce rAsare sub un tei.

102

www.dacoromanica.ro
Adormi-vom, troeni-va
Teiul floarea-i peste noi,
Si prin somn auzi-Nom bucium
Dela stânele de oi.

Mai aproape, mai aproape

Noi ne-om strange piept la piept..
0, auzi cum chiam'acuma
Craiul sfatu-i intelept.

Peste albele izvoare

Luna bate printre ramuri,
Imprejuru-ne s'adund
Ale Curtii mândre neamuri :

Cai de mare, albi ca spuma,.

Bouri nalti cu steme 'n frunte,
Cerbi cu coarne ramuroase,
Ciute sprintene de munte.

Si pe teiul nostru'ntreabá
Cine suntem ? stau la sfaturi ;
lard gazda noasträ zice
Dându-§i ramurile 'n laturi :

103

www.dacoromanica.ro
 «0 priviti-i, cum viseazA
«Visul codrului de fagi ;
«Amândoi ca 'ntr'o poveste...
«Ei i§i sunt a§a de dragi !»

1'478, Martie 1, .Conv. lit.'

104

www.dacoromanica.ro
 SINGURATATE

Cu perdelele läsate
ed la masa mea de brad,
Focul palpdie in sobd,
lard eu pe ganduri cad.

Stoluri, stoluri trec prin minte

Du lci iluzii ; amintiri
Tardesc incet ca greeri
Printre negre, vechi zidiri.

Sau cad grele, mangdioase

$i se sfarrna'n suflet trist,
Cum in picuri cade ceara
La picioarele lui Christ.

105

www.dacoromanica.ro
 In odae prin unghere
S'a fesut pdinjeni§,
Si prin cal-file in vravuri
Umbld oarecii furi§.

In aceastd dulce pace

1mi ridic privirea'n pod
Si ascult cum inveli§ul
Cartilor incet mi-1 rod.

Ah ! de cdte ori voit-am

Ca sd spdnzur lira'n cui
Si un capdt poeziei
Si pustiului sti pui.

Dar atuncea, greeri, §oareci

Cu u§or-mdruntul mers,
Readuc melancolia-mi
lard ea se face vers.

Pe-un volum mâncat de molii

Prin unghere párdsite
Voi veniti §i sunteli solii
Intristdrii lini§tite.

106
www.dacoromanica.ro
 Intre degete figara,
Eu ma uit atunci la foc
Si gasesc ca 'n saracia-mi
E un dulce, trist noroc.

Cate-odata... prea arare,

A tarziu cand arde lampa,
Inima din loc imi sare,
and aud Ca' suna. cleanipa!

Este Ea. De§arta cash'

Dintr'odata-mi pare plina,
In privazul negru-al noptii
E icoanil de lumina.

Si mi-i ciuda cum de vremea

Sa mai treacä se indura,
and eu stau optind cu draga
Mana'n mana, gura'n gura.

1878. Martie 1, Cony. lit..

107

www.dacoromanica.ro
Elegii.

VENERE SI MADONA

Ideal perdut in noaptea unei lumi ce nu mai este,

Lume ce gandea in basme si vorbea in poezii,
0 ! te vàd, te-aud, te cuget, tânárd si dulce veste
Dintr'un cer cu alte stele, cu-alte raiuri, cu alti zei.

Venere, marmurd calda, ochiu de piatrà ce scântee,

Brat molatic ca gAndirea unui impArat poet,
Tu ai fost divinizarea frumusetii de femee,
A femeei, ce i astázi tot frumoasa o revAd.

Rafael pierdut in visuri ca 'ntr'o noapte instelatg,

Suflet imbAtat de raze si d'eterne primdveri,
Te-a vazut !.. si-a visat raiul cu grAdini imbAlsAmate,
Te-a vAzut plutind regina printre ingerii din cer.

108

www.dacoromanica.ro
Si-a creat pe panza goala pe Madona Dumnezee
Cu diadema de stele, cu surasul bland, vergin,
Fa la paid 'n raze blonde, chip de Inger, dar femee,
Cáci femeea-1 prototipul ingerilor din senin.

Astfel eu pierdut in noaptea unei vieti de poezie,

Te-am vazut, femee stearpa, fail suflet, fail foc,
Si-am facut din tine-un inger bland ca ziva de magie,
Cand in viata pustiita rade-o raza de noroc.

Am vazut fata ta pala de o bolnava belie,

Buza ta invinetita de-al coruptiei muscat.
Si-am svarlit asupra-ti, crudo, valul alb de poezie
Si paloarei tale raza inocentei eu i-am dat.

Ti-am dat palidele raze ce 'nconjoara cu magie

Fruntea ingerului geniu, ingerului ideal,
Din demon facui o sfanta, dintr'un chiot simfonie,
Din ochirile-ti murdare ochiu-aurorei matinal.

Dar azi valul cade, crudo L. Desmetit din visuri sece,

Fruntea mea este trezitii de al buzei tale 'nghet,
Si privesc la tine, demon, si amoru-mi stins si rece
Ma invata cum asupra-ti eu sa caut cu dispret !

109

www.dacoromanica.ro
Tu imi pari ca o bacantk ce-a luat cu 'n§elaciune
De pe-o frunte de fecioarA mirtul verde de martir,
0 fecioar'a cArei suflet era slant, o rugAciune,.
Pe cAnd inima bacantei e-an spasmodic, lung delir.

0, cum Rafael creat-a pe Madona Dumnezee

Cu diadema-i de stele, cu surasul bland, vergin,
Eu fAcut-am zeitate dintr'o palida femee,
Cu inima stearpA, rece §i cu suflet de venin !

Plangi, copila ? C'o privire umedA i rugAtoare

PO din nou sdrobi §i frange apostat' inima mea.
La picioare-ti cad §i caut in ochi negri-adanci ca marea
Si sdrut a tale mane i te'ntreb de poti ierta !

Sterge-ti ochii, nu mai plange 1.. A fost cruclA'nvinuirea,

A fost crudd §i nedreaptk fArA razim, fArA fond.
Suflete 1 De-ai fi chiar demon, tu e§ti sfanta prin iubire,
Si ador pe acest demon cu ochi mari, cu pArul blond.

1870, Aprilie 15, Corm lit.'

110

www.dacoromanica.ro
 MELANCOLIE

Pdred &A printre nouri s'a fost deschis o poartd,

Prin care trece alba regina noptii moartd.
0 dormi, o dormi in pace printre faclii o mie
i in mormânt albastru §i 'n pAnze argintie,
In mausoleu-ti mândru, al cerurilor arc,
Tu adorat §i dulce al noptilor monarc !
Bogata in intinderi std lumea 'n promoroacd,
Ce satele §i câmpii c'un luciu %/Al imbracd ;
VAzduhul scânteiazd, §i ca unse cu var
Lucesc zidiri, ruine pe câmpul solitar.
i tintirimul singur cu strâmbe cruci veghiaza,
0 cucuvae surd pe una se a§azd,
Clopotnita trozne§te, in stAlpi izbe§te toacd,
i straveziul demon, prin aer când sd treacd,
Atinge 'ncet arama cu zimtii-aripei sale,
De-auzi din ea un vaer, un aiurit de jale.

111

www.dacoromanica.ro
 Biserica 'n ruind
Stä cuvioasd, tristd, pustie §i bdtrand,
Si prin ferestre sparte, prin u§i tiue vantul ;
Se pare cd vrAje§te §i cd-i auzi cuvantul.
/s1duntrul ei pe stalpii-i, pareti, iconostas,
Abia couture triste §i umbre au Minas ;
Drept preot toarce-un greer un gaud fin §i obscur,
Drept dascdl toacd cariul sub invechitul mur.

Credinta zugrAve§te icoanele 'n biserici

Si 'n sufletu-mi pusese pove§tile-i feerici,
Dar de-ale vietei valuri, de al furtunei pas,
Abia conture triste i umbre-au mai rámas.
in van mai caut lumea-mi in obositul creer,
Cdci rAgu§it, tomnatec vrAje§te trist un greer,
Pe inima-mi pustie zadarnic mana-mi tiu,
Ea bate ca §i cariul incet inteun sicriu.
Si cand gandesc la viata-mi, imi pare cd. ea curd
Incet repovestia de o strAind gull,
Ca §i cand n'ar fi viata-mi, ca §i cand n'a§ fi fost.

Cine-i acol ce-mi spune povestea pe de rost,

De-mi tin la el urechea §i rad de cate-ascult
Ca de dureri strdine ?... Parc'am murit de _mult !

1876, Sept. I, Cony. Iit.-

112

www.dacoromanica.ro
 DEPARTE SUNT DE TINE

Departe sunt de tine §i singur langa foc

Petrec in minte viata-mi lipsita de noroc,
Optzeci de ani imi pare in lume c'am trait,
Ca sunt batran ca iarna, cä tu vei fi murit...
Aducerile-aminte pe suflet cad in picuri,
Redesteptând in fata-mi trecutele nimicuri;
Cu degetele-i vântul loveste in feresti,
Se toarce 'n gandu-mi firul duioaselor povesti,
S'atuncea dinainte-mi prin ceatä parcd treci,
Cu ochii marl in lacrami, cu mani subtiri si reci,
Cu bratele-amandoud de gâtul meu te-anini,
Si parc'ai vrea a-mi spune ceva, apoi suspini.

11. Elf INESCII. - Poegii. 8. 118

www.dacoromanica.ro
 Eu strâng la piept averea-mf de-amor, de frumuseti,
In särutgri unim noi sermanele vieti...
0! glasul Amintirli rámâne pururi mut,
Sa uit pe veci norocul ce-o clipa I-am avut,
SA' uit, cum dup'o clipa din bratele-mi te-ai srnult.
Voi fi bAtrAn §i singur, vei fi murit de mult l

1878 Mart. 1 (Conn 1it.1,

114

www.dacoromanica.ro
Poeme romantice.

EGIPETUL

Nilul mi§cii. valuri blonde pe cAmpii cuprin§i de Maur,

Peste el cerul d'Egipet desfAcut in foc §i aur ;
Pe-a lui maluri galbeni, §ese, stuful cre§te din adtmc.
Flori, juvaieruri in aer, sclipesc tainice in soare,
Unele-albe, nalte, fragezi, ca argintul din ninsoare,
Alte ro§ii ca jAratec, alte-albastre och ce plang.

Si prin tufele de mAturi ce cresc verzi, adance, dese,

PasAri imblAnzite 'n cuiburi destind penele alese,
Ciripind cu ciocu 'n soare, giugiulindu-se cu-amor.
Inecat de vecinici visuri, rAskind din sfinte-izvoarA,
Nilul mi§c'a lui legendei §i oglinda-i galben-clara
CAtre marea lini§titA, ce ineacA al lui dor.

115

www.dacoromanica.ro
De-a lui maluri sunt unite campii verzi si tari ferice :
Memfis colo 'n departare, cu zidirele-i antice,
Mur pe mur, stanca pe stanca o cetate de giganti.
Sunt gandiri arhitectonici de-o grozava maretie !
Au zidit munte pe munte in antica lor trufie,
Le-a 'mbracat cu-argint ca'n soare sa luceasca intr'un lant

Si sa parA rasarite din visarile pustiei,

Din nisipuri argintoase in miscarea vijeliei,
Ca un gand al marei sfinte, reflectat de cerul cald
S'aruncat in departare ! Colo se ridic' trufase
Si eterne ca si moartea piramidele-uriase,
Racle ce incap in de epopea unui Scald.

Se 'nsereaza... Nilul doarme si ies stelele din strunga,

Luna 'n mare i§i arunca chipul si prin nori le-alunga.
Cine-a deschis piramida §i 'nlauntru a intrat?
Este regele. In haina de-aur ros si petre scumpe
El intra sa v.ad'acolo tot trecutul: i se rumpe
Al lui suflet, cand priveste peste-al vremurilor vad.

In zadar guvernd regii lumea cu intelepciune

Se 'nmultesc semnele rele, se 'mputin faptele bune
In zadar caut'al vietei inteles nedeslegat.
lese 'n noapte... s'a lui umbra lung intins se desfasoard
Pe-ale Nilului lungi valuri. Astfel pe-unde de popoara
Umbra gandurilor regii se arunca 'ntunecat.

116

www.dacoromanica.ro
Ale piramidei visuri, ale Nilului reci unde,
Ale trestiilor sunet, ce sub luna ce pAtrunde
Par a .fi snopuri gigantici de lungi sulite de-argint,
Toat-a apei, a pustiei §i a noptii maretie
Se unesc sA 'mbrace mândru veche-acea impArAtie,
SA invie in de§erturi §ir de visuri ce te mint.

Raul glint ne poveste§te cu-ale undelor lui gure

De-a izvorului sAu tainA , despre vremi apuse, sure,
Sufletul se 'mbatA 'n visuri care-alunecA in zbor,
Palmii risipiti in crânguri, auriti de-a lunei razA
NaltA sveliele lor trunchiuri. Noaptea-i dark luminoasA,
Undele viseazA spume, cerurile 'n§irà nori.

Si in templele mar*, colonade 'n marmuri albe,

Noaptea zeii se preumblA in ve§mintele lor dalbe.
Si al preotilor cântec sund 'n harfe de argint ;
Si la vAntul din pustie, la rAcoarea noptii brunA,
Piramidele din cre§tet aiurind §i jalnic sunA.
Si salbatic se plAng regii in giganticul mormant.

In zidirea cea anticA, sus in frunte-i turnul maur,

Magul priivea pe gAnduri in oglinda lui de aur,
Unde-a cerului mii stele ca 'ntr'un centru se adun.
El in mic privqte-acolo cAile lor tainuite
Si cu varga zugrAve§te cararu§ile gasite :
Au aflat samburul lumei, tot ce-i drept, frumos §i bun.

117

www.dacoromanica.ro
*i se poate ca, spre rAul und ginti efeminate,
Regilor patati de crime, preotimei desfranate,
Magul, paza razbunarii, a cetit semnul intors;
'atunci vantul ridicat-a tot nisipul din pustiuri,
Astupand cu el ora§e, ca gigantice sicriuri
Unei ginti ce Mra viata 'ngreuia pamantul stors.

Uraganu-acum alearga pan' ce caii lui ii crapa

Si in Nil numai de§ertul nisipiu i-I adapa,
A§ternandu-I peste campii cei odata infloriti.
Memfis, Teba, tam 'ntreaga coperita-i de ruine,
Prin desert strabat salbatic mari familii beduine
Cu viata lor de basme pe campie risipiti.

Dar §'acum, turburand stele pe-ale Nilului lungi uude,

Noaptea flamingo eel ro§u apa 'ncet, incet patrunde,
$'acum luna arginte§te tot Egipetul antic;
$'atunci sufletul viseaza toat' istoria straveche,
Glasul din trecut strabate I-a prezentului ureche,
Din a valurilor sfada prorociri se aridic.

*'atunci Memfis se inalta, argintos gaud al pusti ei,

Inchegare maiestrita din suflarea vijeliei..
Beduini ce stau in luna, o minune, o privesc,
Povestinduli basme mandre imbracate 'n flori §i stele,
De orapl care iese din pustitle de jele ;
Din pamant §i de sub mare s'aud sunete ce cresc.

118

www.dacoromanica.ro
Marea 'n fund clopote are, care sund 'n orice noapte;
Nilu 'n fund gradine are, pomi cu mere de-aur coapte ;
Sub nisipul din pustie cufundat e un popor
Ce cu-ora§ele-i deodata' se treze§te §i se duce,
Sus in curtile din Memfis, unde 'n Ali lumina luce ;
Ei petrec in yin §i 'n chiot orice noapte pAnA 'n zor.
1872 Oct. 1 (Cony. lit.

119

www.dacoromanica.ro
 C ALIN
(FILE DIN POVESTE)

Gazel. Toamna frunzele colindq.

Sun un grier sub o grindii
Vantul jalnie bate 'n gearnarl
Ott o mane trenaurUndL
hr.) tu la gura sobei
Stai ca somnul sa te prinda.
Ce tresari din vis deodat ?

Tu auvi patiud in tiuda

E inbitid, care vine
De mijloc so te cupriud.t,
kd in fata ta frumoasa
0 sa tie o oglinda
Su te ve.ti lie tine titsati
Viskoare. snrAzindii.

I.

Pe un deal rdsare luna ca o vatra de jaratic

Rumenind stravechii codri i castelul singuratic
S'aIe rdurilor ape ce sclipesc fugind in ropot;
De departe 'n vài coboarà tânguiosul glas de clopot.

120

www.dacoromanica.ro
Pe de-asupra de prApastii sunt zidiri de cetAtue,
Acdtat de pietre sure un voinic cu greu le sue ;
A§ezAnd genunchiu §i mana cAnd pe-un colt and pe
alt colt,
Au ajuns sã rumpd gratii ruginite-a unei bolti
Si pe-a degetelor vdrfuri in iatacul tAinuit
Intrd, unde zidul negru inteun arc a 'ncremenit.
Ci prin flori intretesute, printre gratii luna moale,
Sfiicioasä. §i smeritd, §i-a vársat razele sale :
Unde-ajung par vdruite zid, podele, ca de. cridd,
Pe-unde nu, pare CA umbra cu cArbune-i zugrävitd;
lar de sus pdnd 'n podele un painjen, prins de vrajd,
A tesut subtire pAnzd, strAvezie ca o mreajd.
Tremurand ea licAre§te §i se pare a se rumpe,
IncArcatii de o burA, de un colb cu pietre scumpe.
Dupd panza de painjen doarme fata de 'mpArat :
InecatA de lumina' e intinsd in crivat ;
Al ei chip se zugrAve§te plin §i alb: cu ochiu-I mdsuri
Prin u§oara 'nvinetire a subtirelor mdtAsuri :
Ici §i colea a ei haind s'a desprins din sponci §'aratd.
Trupul alb in goliciunea-i, curAtia ei de fatd.
Resfii atul pAr de aur peste perini se 'mprd§tie,
Tampla bate lini§titd ca o umbra viorie.
Si sprAncenile arcate fruntea albä i-o incheie,
Ce o singurd trdsurd mdestrit le incondeie ;
Sub pleoapele inchise globii ochilor se bat,
Bratul ei atArnd lene§ peste marginea de pat,
De a vArstii ei cdldurd fragii sanului se coc,
A ei gurd-i descle§tatd de-a sufldrii sale foc,

121

www.dacoromanica.ro
 Ea zambind isi misca d'ulce a ei buze mici, subtiri,
lar pe patu-i §i la capu-i presarati 's trandafiri.

lar voinicul s'apropie si cu mana sa el rumpe

Panza cea acoperita de un colb de pietre scumpe ;
A frumsetii haruri goale, ce simtirile-i adapa.
Incaperile gandirii mai nu pot sa le incapd.
El in brate prinde fata, peste fata-i se inclina,
Pune gura lui fierbinte pe-a ei buze ce suspink
Si inelul scump i-1 scoate de pe degetul cel mie
S'apoi plead iar in lume, nazdravanul cel voinic.

II

Ea a doua zi se mirk cum de firele sunt rupte,

Si 'n oglind' ale ei buze se vad vinete si supte ;
Si zambindu-si trist se nita si sopteste bland din gura:
«Zburator cu negre plete vin la noapte de ma fura».

III

Fiecare, cum i-e vrerea, despre fete sama dei-si

Dar ea seamand celora indragiti de singuri ei-si :
Si Narcis vazandu-si fata in oglinda sa, izvorul,
Singur fuse indragitul, singur el indrágitorul.

122

www.dacoromanica.ro
Si de s'ar putea tie dansa cineva ca sa o prinda,
Cand cu ochii mad, salbatici se priveste in oglinda
Subtiindu-§i gura mica §i chemandu-se pe nume
Si fiindu-si sie draga, cum nu-i este nime 'n lume :
Atunci el cu o privire nalucirea i-ar descoasa
Cum ca ea frumoasd fata a ghicit ca e frumoasa.
Idol tu! rapire mintii cu ochi mad §i parul des,
Pentru-o inima fecioara mandru idol ti-ai ales !
Ce sopteste ea in taina, cand priveste cu mirare
Al ei chip ginga i tanar, de la cap pan' la picioare ?
«Vis frutpos avut-am noaptea : a venit un zburator,
«Si strangandu-I tare 'n brate, era mai ca sa-1 omor,
«Si de-aceea, cand ma caut in paretele de-oglinzi.
«Singurica 'n camasuta brate albe eu intinz
«Si ma 'mbrac in parul galben, ca in strai u§or tesut,
«Si zarind rotundu-mi umar, mai ca-mi vine sa-1 sarut
«Si atunci de sfiiciune mi-ese sangele 'n obraz
«Cum nu vine zburatorul, ca la pieptul lui sa caz ?
«Daca boiul mi-1 Inmlädiu, claca ochii mei irni plac,
«E temeiul ca acestea fericit pe el il fac,
«Si mi-s draga mie insami, pentruca-i sunt draga lui
GurA tu! invata minte, nu ma spune nimarui,
«Nici chiar lui, cand vine noaptea langa patul meu tiptil
«Doritor ca o femee i viclean ca un copil».

IV.

Astfel vine 'n toata noaptea zburator la al ei pat

Se trezi din somn de-odata de sarutu-i fermecat,

123

www.dacoromanica.ro
 Si atuncea, cand spre use el se 'ntoarce ca sa fugA
Ea-1 opreste 'n loc cu ochii i c'o mult smeritA rugA :
«0 rdmai, rAmai la mine, tu cu vers duios de foc,
«ZburAtor cu plete negre, umbra Mil de noroc,
«Si nu crede cA in lume singurel i rAtAcit
«Nu-i gAsi un suflet tanAr ce de tine-i indrAgit.
«0 tu umbrA peritoare cu adancii, tritii ochi,
«Dulci 's ochii umbrei tale nu le fie de deochi !»
El s'aseazA. langA dansa i o prinde de mijloc,
Ea sopteste vorbe arse de al buzelor ei foc.
«0 sopteste-mi zice dansul tu cu ochii plin d'eres,
«Dulci cuvinte ne 'ntelese, insA pline de 'nteles.
«Al vietei vis de aur ca un fulger, ca o clipA-i,
«Si-1 visez, cand cu-a mea mana. al tAu brat rotund 11
pipAi,
«Cand pui capul tAu pe pieptu-mi i bataile 11 numeri
«and sdrut cu 'mpAtimire ai tAi albi i netezi umeri,
«Si cand sorb al tau rAsuflet in suflarea vietei mele
«Si cand inima ne creste de un dor de-o dulce jele,
«Cand pierdutA razimi fata de-arzAtorul meu obraz,
«PArul tAu balai i moale de legi dupA grumaz,
«Ochii tAi pe jumAtate de-i inchizi, mi 'ntinzi o gurA :
«Fericit md simt atuncea cu asupra de mAsurA.
4 Tu ' 1 Nu vezi! nu-ti aflu nume... limba 'n gurA mi
se leaga
«Si nu pot sA-fi spun odatA cat ah ! cat imi esti de
draga!»
Ei soptesc, multe si-ar spune si nu stiu de-und' sA'nceapA,
CAci pe rand si-astupA gura, cand cu gura se adapA ;

124

www.dacoromanica.ro
Unu 'n bratele altuia tremurând ei se sdrutd,
Numai ochiul e vorbdret, iar limba lor e mutd,
Ea-§i acopere cu mâna fata ro§d de sfiald,
Ochii 'n lacrimi §i-i ascunde intr'un par ca de peteald.

V.

S'a fácut ca ceara alba fata ro§d ca un mar

$i atAta de subtire, sá o tai cu'n fir de par !
Si cosita ta bhlae o aduci la ochi pllingand,
Inimd far' de nddejde, suflete bátut de gand.
Toatá ziva la fereastrd suspinând nu spui nimicd;
Ridicând a tale gene, al tdu suflet se tidied ;
Urmdrind pe ceruri limpezi, cum plute§te-o ciochrlie,
Tu ai vrea sd-i spui sa clueä cdtre dânsul o solie.
Dar ea zboard! Tu, cu ochiul plutitor i 'ntunecos,
Stai cu buze descle§tate de un tremur dureros.
Nu-ti mai scurge ochii tineri, dulcii cerului fiastri,
Nu uità cd 'n lacrimi este taina ochilor alba§tri :
Stele rare din tärie cad ca picuri de argint,
Si seninul cer albastru mândru lacrimele-I prind
Dar, dacd ar cat:lea toate, el rdmdne trist §i gol,
N'ai puted sd faci cu ochii inaltimilor ocol :
Noaptea stelelor, a lunei, a oglinzilor din rau
Nu-i ca noaptea cea mocnitä §i pustie din sicriu,
Si din când in când varsate, mândru lacrirnile-ti §dd :
Dar de se'ci intreg izvorul, atunci cum o sd te vdd?

125

www.dacoromanica.ro
 Prin ei curge rumenirea, mAndrA ca de trandafiri,
Si zApada viorie din "obrajii -CM subtiri ;
Apoi noaptea lor albastrA, a lor dulce ve§nicie,
Ce u§or se mistuie§te prin plAnsorile pustie !
Cine e nerod sk arcIA in cArbuni smarandul rar
S'a lui ve§nicà lucire s'o striveasch in zadar ?
Tu-ti arziochii §i frumsetea, dulce noaptea lor se stinge
i ic i §tii ce perde lumea. Nu mai plange, nu mai plAnge !

VI.

0 tu crai cu barba 'n noduri ca i chltii cAnd nu-i perii,

Tu in cap nu ai grdunte, numai pleava §i puzderii.
Bine-ti pare sà fii singur, crai bätrAn Mil de minti,
SA oftezi dup' a ta fatà cu ciubucul intre dinti ?
SA te primbli §i sA numeri scAnduri albe in cerdac ?
Mult bogat ai fost odatA, mult rAmas-ai tu sArac !
Alungat-o-ai pe dAnsa, ca departe de OHO
In coliba impistrità ea sd nasc' un pui de print ;
In zadar ca s'o mai cate tu trimeti in lume crainic
Nimeni n-a aflA loca§ul, unde ea s'ascunde tainic.

VII.

SurA-i sara cea de toamnA ; de pe lacuri apa surA

infundà mi§carea-i creata intre stuf la iezAturA.

126

www.dacoromanica.ro
Iar padurea lin suspiml, §i pdn frunzele uscate
Randuri-randuri trece-un freamat ce le scutura pe toate ;
Pe cand codrul, dragul codru, troeninduli frunza toata,
I§i deschide-a lui adancuri fata lunei sa le bata.
Tristrt-i firea ; Ina vantul sperios o creanga farma,
Singuratece isvoare fac cu valurile tat-ma.
Pe potica dinspre codri cine oare se coboara ?
Uu voinic cu ochi de vultur lunga vale o masoara ;
Sapte ani de cand plecat-ai zburator cu negre plete
$'ai uitat de soarta mandrel, iubitoarei tale fete !
i pe campul gol el vede un copil umblând descult
i cercand ca sa adune intr'un card bobocii multi.
oBuna vreme, mai baete!» Multamim, voinic strain!),
0Cum te chiama, mai copileb>«Ca pe tata-meu: Calin.
«Mama-mi spune cate-odata, de-o intreb : a cui-s mama ?
«Zburatoru-ti este tata, §i pe el Calin il chiatna.>>
Cand 1-aude, numai dansul i§i §tia inima lui,
Cad copilul cu bobocii era chiar copilul lui.
Atunci infra in coliba, §i pe capatu-unei laiti
Lumina cu mucul negru intr'un harb un ro§ opait !
Se coceau pe vatra surd cloud turte in cenu§a,
Un papuc e sub o grincla, iara altul dupa u§a :
HAraita, nodoroasa sta in colt ra§nita veche ;
In cotton torcea motanul pieptanandu-§i o ureche ;
Sub icoana afumat'a unui sfant cu comanac
Arde'n candelà'o lumina cat un sambure de mac,
Pe-a icoanei policioara busuioc §i minfuscata
Utnplu casa 'fflunecoasa de-o mireasma piparatd;

127

www.dacoromanica.ro
 Pe cuptorul uns cu humd §i pe roscovii pareti
ZugrAvit-c'un cArbune copila§ul cel istet
Purcelu§i cu coada sfredel §i cu bete 'n loc de IAA,
Cum mai bine i se §ede unui purcelu§ de treabA;
0 be§icA 'n loc de sticla e intinsä 'n ferAstruie,
Printre care trece-o dunga mohoratA §i gAlbuie.

Pe un pat de scanduri goale doarme tanAra nevasta

In mocnitul intuneric §i cu fata spre fereastrA.
El s'a§eazA langA dansa, fruntea ei o neteze§te,
0 dezmeardd cu durere, suspinand o drAgoste§te,
PleacA gura la ureche-i, bland pe nume el o chiamA,
Ea ridica somnoroasA lunga genelor marama,
Speriat la el se uitA . . . i se pare cA viseaza,
Ar zambi si nu se 'ncrede, ar räcni si nu cuteazA.
El din patu-i o ridicA si pe pieptul lui §i-o pune
lnima-i svacneste tare, viata-i parcá se rApune.
Ea se uitA, se tot uitA, un cuvant macar nu spurie,
Rade doar' cu ochii 'n lacrimi, speriatä de-o minune,
S'apoi ii suce§te parul pe-al ei deget alb subtire,
1si ascunde fata rosä 1-al lui piept duios de mire.
El stergarul I-I desprinde §i-1 impinge lin la vale,
Drept in cre§tet o sAruta pe-al ei par de air moale
Si bArbia i-o ridica, s'uitA- 'n ochii-i plini de apa,
Si pe rand s'astupa gura cand cu gura se adapA.

128

www.dacoromanica.ro
 VIII.

De treci codrii de aramtt, de departe vezi albind

S'auzi mândra glásuire a padurii de argint,
AcolO, Ian& izvoare, iarba pare de ornAt.
Flori albastre tremur' ude in vAzduhul tAmiliet ;
Pare-ca §i trunchii ve§nici poarta suflete sub coajd
Ce suspina printre ramuri cu a glasului lor vraj6.
lar prin mandrul intuneric al piidurii de argint,
Vezi izvoare zdrurnicate peste pietre licurind.
Ele trec cu harnici unde §i suspina. 'n flori molatic,
and coboard 'n ropot dulce din tap§anuI pravalatic,
Ele sar in bulgari fluizi peste prundul din rristoace,
in cuibar rotind de ape, peste care luna zace.
Mii de fluturi mici alba§tri, mii de roiuri de albine
Curg in rtturi sclipitoare peste flori de miere pline,
Umplu aerul varatic de mireasmii i rdcoare
A popoarelor de mu§te siirbatori murmuitoare.
Lfinga lacul care 'n tremur somnoros §i lin se. bate,
Vezi o masd mare 'ntinsh cu Mclii prea luminate :
Cáci din patru piirti a lumii impärati §i 'mpiirritese
Au venit ca sa." serbeze nunta ginga§ei mires
Feti-frumo§i cu par de aur, zmei cu solzii de otele,
Cititorii cei de zodii i agalnicul Pepele.
lata craiul, socrul mare, rAzimat in jet cu spata,
El pe capu-i poarta mitrà §i-i cu barba piepttinatii,
Tapan, drept, cu sceptru'n mand §ade 'n perine de puf,
Si cu crengi ii apAr pajii de muscute §i zAduf.

\I. Emi PO../il 120

www.dacoromanica.ro
Acum iatd ca din codru i lin mirele iese
Care fine 'n a lui manA mana gingasei mirese ;
Ii fosnea uscat pe frunze poala lung' a albei rochii,
Fala rosie ca mArul, de noroc i-s umezi ochii.
La pamânt mai ca ajunge al ei par de aur moale,
Care-i cade peste brafe, peste umereie goale
Astfel vine mladioasa, trupul ei frumos ii poartA,
Hori albastre are 'n paru-i si o stea in frunte poarta.
Socrul roagA 'n capul mesei sa pofteasca sa se punA
Ntinul mare, mandrul soare, si pe nuna mandra luna,
Si s'aseazd tofi la masa, cum li-s anii, cum li-i rangul ;
Lin vioarele räsuna, iara cobza fine hangul.
Dar ce zgomot se aude ? 13Aziit ca de albine ?
TO se uità cu mirare si nu stiu de unde vine,
Pana vad painjinisul intre tufe ca un pod
Peste care trece 'n zgomot o mullime de norod :
Trec furnici ducAnd in gura de faina marii saci,
Ca sa coaca pentru nuntA §i placinta si colaci,
Si albinele-aduc miere, aduc colb mdrunt de aur,
Ca cercei din el sA facA cariul, care-i mester faur.
lata vine nunta 'ntreaga ; vornicel e-un grierel,
1i sar purici inainte cu potcoave de ofel :
In vesmant de catifele un bondar rotund in pantec
Somnoros pe nas ca popii glAsueste 'ncet un cfintec ;
0 cojifii de aluna trag locuste, podu-1 scutur,
Cu musteala rasucita sade 'n ea un mire flutur;
Fluturi multi de multe neamuri yin in urma lui un lanf,
Toti cu inime usoare, toti Ogalnici i berbanfi ;

J.30

www.dacoromanica.ro
Vin tântarii, lAutarii, ganclaceii, cArdbusii,
Jar mireasa viorica i-asteptd 'nclarAtul usii.
i pe masa 'mpäraleascA sare-un grier, crainic sprinten,
Ridicat in dou'à labe s'a 'nchinat bAtând din pinten,
El tuseste, isi incheie haina plind de sireturi :
«Sä iertati, boeri, ca nunta s'o pornim si noi alaturido

1876, Noembr. 1. (Com). lit.p

1::

www.dacoromanica.ro
 STRIGOII

...c4 trece acensta eft Itunul (1>

pre panatint. Ca floarea an inflorit.
ea inrba s'au ttiat. cu pitaza se le
filurA, en pruncint se aeopere.

Sub bolta cea Malta a unei vechi biserici,

intre faclii de cearii, arzAnd in sfe§nici mari.
E 'ntinsA 'n haine albe cu fata spre altar,
Logodnica lui Arald, stApAn peste Avari ;
Incet, adfmc rAsund cantArile de clerici.

Pe pieptul moartei luce de pietre scumpe salbA

Si pAru-i de-aur curge din raclft pe pAmânt,
CAzuti in cap sunt ochii, un zimbet trist §i sfAnt
Pe buzele-i lipite ce vinete ii sunt,
Ear fata ei frumoasä ca varul este albA.

132

www.dacoromanica.ro
Si lAnga ea n genunche e Ara ld, mAndrul rege,
ScAntee disperarea in ochi-i crunti de sAnge,
Si incAlcit e parul lui negru, gura-si strange,
El ar rAcni ca leii, dar vai ! nu poate plAnge,
De zile trei ii spune povestea vietii 'ntrege :

«Eram Ufi copilandru. Din codri vechi de brad

«FlamAnzii ochi rotindu-i eu mistuiam pArnAntul,
«Eu rdzvrAtiam imperil, popoarele cu gAndul ;
«Visand, cA toatä lurnea imi ascultà cuvantul,
«in valurile VolgAi cercam ctk spada vad.

«Domnind sumet i tAnAr pe roinicele stoluri,

«CAror a mea fiinta un Semizeu pArea,
«Simteam cA universul la pasu-mi tresdrea,
«Si nalii cAlAtoare, impinse de a mea,
«Umplut-au sperioase pustiul pan' la poluri.

«CAci Odin pArAsise de ghiatA nalta-i domA ;

«Pe zodii sAngeroase porneau a lui popoarA,
«Cu crestetele albe preoti cu pleata rarA
«Trezeau din codrii vesnici, din pacea secularA
«Mii roiuri vorbitoare, curgand spre vechea RomA.

133

www.dacoromanica.ro
 «Pe Nistru tabarisem, poporu-ti sa-1 impil ;
«Cu sfetnici vechi de zile ma 'ntAmpinasi in cale
«Ca marmura de alba, cu par de aur moale
«in jos plecat-am ochii 'naintea fetii tale,
«StatAnd un indaratnic, un sfiicios copil.

«La blAnda ta mustrare simt glasul cum imi seaca ;

«Eu caut a raspunde, nu stiu ce sa raspund,
«Mi-ar fi parut mai bine 'n pamAnt sa ma cufund I

«Cu mAnele-amAndoua eu fata imi ascund,

«Si 'ntAia data 'n viata un plans amar ma 'neaca.

«Zimbira intre clAnsii batrAnii tai prieteni

<Si singuri ne lasara... Te 'ntreb intr'un tArziu
«UitAndu-ma la tine, privind fara sa stiu :
«La ce-ai venit, regina, aicia in pustiu ?
Ce cauti la barbarul sub stresina-i de ceteni ?

«Cu glasul plin de lacrami, de 'nduiosare cald,

<Privindu-ma cu ochii, in care-aveai un cer,
Mi-ai zis : Astept din parte-ti, o rege cavaler,
«Ca-mi vei da prins pe-acela, ce umiiit ti-1 cer...
oEu vreau sa-mi dai copilul zburdalnic pe Arald.

134
www.dacoromanica.ro
«Si intorcAndu-mi fata eu spada ti-am intins,
«Pe plaiuri dundrene poporu-§i opri mersul,
«Ara ld, copilul rege, uitat-a universul,
oUrechea-i fu menitã ca sa-ti asculte versul
«De-atunci, invingatoareo, iubit-ai pe invins.

«De-atunci, fecioarà blondA ca spicul cel de grau,

«Veneai la mine noaptea ca nimeni sri te vadA
«$i 'nlAntuindu-mi gatul cu brate de zApada,
«Imi intindeai o gurd deschisd pentru sfadh:
«Eu yin la tine, rege, sd cer pe-Arald al meu.

«De-ai fi cerut parnantul cu Roma lui annul,

«Coroanele ce regii pe frunte le aeaz..A,
«Si stelele ce ve§nic pe ceruri colindeazA :
<Pe toate la picioare-ti eu le puneam in vazri...
<Dar nu-I mai vrei pe Ara Id, cAci nu mai vrei nimicti.

«Ali! unde-i x remea ceea, cAnd eu cercam un vad

«Sa ies la lumea largrt! Si fost-ar fi mai bine
«Ca nici-odatà 'n viath sa nu te vrid pe tine,
«SA fumege 'nainte-mi ormele 'n ruine,
«Sa se 'mplineascri visu-mi din codrii cei de brad!»

135

www.dacoromanica.ro
FAcliile ridica, se mi§ca 'n line pasuri
Ducand la groapa trupul reginei dunArene
Monahi, cunoscAtorii vietei pamAntene,
Cu barbele lor albe, cu ochii stin§i sub gene,
Preo li batrAni ca iarna cu gangavele glasuri.

0 duc cAntand prin tainiti §i pe sub negre bolti,

A misticei religii intunecoase cete,
Pe funii lungi coboara sicriul sub parete,
Pe piatra pravalita pun crucea drept pecete
Sub candela ce arde in umbra unui colt.

136

www.dacoromanica.ro
 In numele samtulut
Tad, s'aui cum latra
CAtelul paunintului
Sub crucea de piatrA

II.

Ara Id pe un cal negru zburà, §i dealuri, vale,

In juru-i fug ca visuri, prin nouri joacd lund,
La peptu-i manta neagrd in falduri §i-o adund,
Movili de frunze 'n drumu-i le spulbera de sunä,
lar steaua cea polara i-aratá a lui cale

Ajuns-a el la poala de codru 'n muntii vechi ;

Izvoare vii murmurd §i saltd de sub piatrd,
Colo cenu§a surd in pArásita vatrti,
In codrii-adânci cdtelul pämântului tot latrd,
LAtrat cu glas de zimbru rAsund in urechi.

137

www.dacoromanica.ro
Pe-un jet tdiat in stâncd stA tapAn, palid, drept,
Cu carja lui in manA, preotul cel pAgan,
De-un veac el §ade astfel, de moarte-uitat bAtrAn :
In -plete-i cre§te rnu§chiul §i mu§chiu pe al lui sari,.
Barba 'n phmAnt i-ajunge §i genele la piept.

AO fel zi §i noapte de veacuri el stA orb,

Picioarele lui vechie cu piatra 'mpreunate,
El numArA in gAndu-i zile nenumdrate,
Si flilfae deasupra-i, gonindu-se in roate,
Cu-aripe ostenite, un alb §'un negru corb.

Arald atunci coboarA de pe-al lui cal. C'o mitna

El scuturà din visu-i mo§neagu 'ncremenit ;
«0 mag, de zile ve§nic, la tine am venit,
oDA-mi inapoi pe-aceea ce moartea mi-a rApit,
«$i de-azi a rnea viatrt la zeii tAi se 'nchina».

BAtrAnul cu-a lui carja sus genele-§i ridiet,

Se uitA lung la dansul, dar gura 'nchisA-i tace :
Cu greu a lui picioare din piatrd le desface,
Din tronu-i se coboarA, cu mAna sernn ii face
Ca'n sus srt il urmeze pe-a codrilor poticA.

13h
www.dacoromanica.ro
in poarta prabusita ce duce' n fund de munte,
Cu carja lui cea veche el bate de trei ori
Cu zgornot sare poarta din vechii ei usori :
Batranul se inchina.. pe rege-1 prind fiori,
Un stol de ganduri aspre trecit peste-a lui frunte.

in dom de marmur negru ei intra neopriti,

Si portile in urrna in vechi fitini s'arunca ;
0 candela batranul aprinde, para lunga
Se 'nalta 'n sus albastra, de fiecare dunga
Lucesc in juru-i ziduri ca tuciul lustruiti.

Si in tiicere cruda ei nu stiu ce astept ' I

Cu mama 'ntinsd magul ii face semn s ada,

Arald cu moartea 'n suflet, a gandurilor prada,
Pe jet tacut se lasa, cu dreapta pe-a lui spada,
in zid de marmur negru se uita crunt si drept.

Fantastic pare-a creste batranul alb si bland :

in aer i§i ridica a farmecelor \rare+
Si o suflare rece prill dom atunci alearga,
Si mii de glasuri slabe incep sub bolta larga
Un cant frumos si dulce, adormitor sunand.

139

www.dacoromanica.ro
 Din ce in ce cantarea in valuri ea tot cre§te,
Se pare Ca furtuna ridic a. al ei glas,
Ca vantul trece 'n spaima pe-al marilor talaz,
Ca 'n sufletu-i pamantul se zbate cu neca7,
Ca ori ce-i viu in lume acum_incremene§te.

Se zgudue tot domul de pare-a fi de scanduri,

Si stânci in temelie cMtindu-se vedem,
Plansori sfa§ietoare impinse de blestem
Se urmaresc prin bolte, se chiama, fulger', gem
Si cresc tumultoase in valuri randuri, randuri.

«Din inimd-i pamântul la morti sa dee viata,

«in ochii-i sa se scurgh scantei din steaua lina,
«A parului lucire s'o dee luna plina,
«lar dub da-i tu, Zamolxe, samanta de lumina,
«Din duhul gurei tale ce arde §i inghiata.

«Stihii a lurnei, patru, supuse lui Ara Id,

«Strabateti voi pamantul §i a lui maruntaie,
«Faceti din piatra aur §i din inghet vapaie,
«Sa 'nchege apa 'n sange, din pietre foc sa saie,
«Dar inima-i fecioara hraniti cu sange cald .

140

www.dacoromanica.ro
Atuncea dinaintea lui Ara Id zidul piere:
El vede toat6 firea amestecat' afara,
Ninsoare, fulger, gheata, vant arzAtor de varã,
Departe vede-ora5ul pe sub un arc de pall
$i lumea nebunita gernand din rasputere.

Biserica cre5tina, a ei catapiteasmA

De-un fulger drept in cloud e ruptd i tresare :
Din tainita mormAntul atuncea Ii apare,
$i peatra de pe groapA crApAnd in cloud sare...
Incet plutind se 'nalta mireasa-i, o fantasma.

0 dulce intrupare de-omdt; pe pieptu-i salbA

De petre scumpe, pArul i-ajunge la cAlcaie,
Ochii cazuti in capu-i i buze viorie ;
Cu mAnile-i de cearA ea tAmpla §i-o mangAie,
Dar fata ei frumoasA ca varul este alba.

Prin vAnt, prin neguri vine, 5i nourii s'a5tern,

Fug fulgerele 'n lAturi lAsAnd-o ca sA treaca,
$i luna inegre5te i ceru 'ncet se pleacA
$1 apele cu spaima fug in ptimAnt i seaca
Parea cA 'n somn un inger ar trece prin infern

141

www.dacoromanica.ro
 Privelistea se stinge. in negru zid s'arata
Venind, ca 'n somn lunatic, in pasuri line ea.
Ara Id nebun se uita, cu ochii o 'nghitea,
Puternicele brate spre dansa intindea,
ii 'n nesirntire cade pe-a jetului sau spata.

ii simte gatu-atuncea cuprins de brate reci.

Pe pieptul gol el simte un lung sarut de ghiata,
Parea un junghiu ca-i curma suflare i viata,
Din ce in ce mai vie o simte 'n a lui brata,
$i stie cA de-acuma a lui ramane 'n veci.

sufletul ei dulce- din ce in ce-i mai cald...

Pe ea o tine-acuma, ce fu a mortii prada!
Ea 'nlantueste gatu-i cu brate de zapacIA,
Intinde a ei gura deschisa pentru sfada :
ARege-a venit Maria si-ti cere pe Arald !»

.Arald, nu vrei tu fruntea pe sanul meu s'o culci ?

«Tu zeu cu ochii negri, o ce frumosi ochi ai !

-0Las' sa-ti inlantui gatul cu parul meu bAlai,

Viata, tineretea, mi-ai prefacut-o 'n rai,
-0Las sa mA uit in ochi-ti ucizator de dulci.

142

www.dacoromanica.ro
Si blânde, triste glasuri din vuet se desfac,
Acuma la ureche-i un cAntec vechiu strAbate
Ca murmur din izvoare prin frunzele uscate,
Acum o armonie de-amor §i voluptate
Ca molcoma cadet*" a undelor pe lac.

14.

www.dacoromanica.ro
 ... cum de mulls on, arid
mon oarnenii, multi dinteacei
moll! zic ca se secant de si
fac Stride,.
Indreptarea legii, 165e.

Ill

in salele pustie lumine rosi de tortii

Ranesc intunecimea ca pete de jeratic ;
Ara Id se plimba singur razand, vorbind selbatic.
Ara Id, tanárul rege, e-un rege singuratic,
Palatu-i parc'asteapta in veci sa-i vie mortii.

Pe-oglinzi de marmuri negre un negru nimitez,

A faclelor lucire, rasbind prin phnza tint,
Rasfrang o dureroasa lumina din lumina,
Zidirea cea pustie de jale pare plina
chipul mortii pare cd'n ori ce colt il vezi.

144

www.dacoromanica.ro
 De cAnd cAzii un tráznet in dom, de-atunci in soma
Ca plumbul surd §i rece el doarme ziva toed,
Pe inima-i de-atuncea s'a pus o neagrd patA ;
Dar noaptea se treze§te §i tine judecatd
Si'n negru 'mbracd toate al noptii palid domn.

Un obi-Azar de ceard parea cd poartA el,

AtAt de albA fata-i §'aat de nemi§catA,
Dar ochii-i ard in friguri §i buza-i sAngeratA,
Pe inima sa poartA de-atunci o neagrA patA,
Tail pe frunte poartd coroand de otel.

De atunci in haina mortii el si-a 'mbrdcat viata,

li plac adAnce cfinturi, ca glasuri de furtund,
Ades cAlare pleaca in mAndre nopti cu lurid.
Si cAnd se 'ntoarce, ochii lucesc de voie bunk
PAn'ce-un fior de moarte 'I cuprinde dimineata.

Arald, ce insemneazd pe tine negrul port

Si fata ta cea albd ca ceara, neschimbatd?
Ce ai ? de cAnd pe sinu-ti porti tu o neagra pat.&
De-ti plac fdclii de moarte, antarea 'ntunecatA ?
Arald I de nu Ind 'n§ald privirea, tu e§ti mort !

M. EMINE8CD. - Poezii. 10 14-5

www.dacoromanica.ro
 Si azi el se avanta pe calul sAu arab
Si drumul, ca sAgetii, Ii da peste pustie,
Care sub luna plina luce§te argintie
El vede de departe pe mandra lui Marie,
Si vantu 'n codri suna cu glas duios §i slab.

In parul ei de aur rubine 'nflacarate

Si'n ochii ei s'aduna lumina sfintei mari ;
S'ajung curand in cale, s'alAtura cAlAri,
Si unul inspre altul se pleaca 'n desmierdari;
Dar buzele ei ro§ii pareau ca's sangerate.

Ei trec ca vijelia cu aripi fAra numAr,

CAci caii lor alearga alAturea 'nspumati.
Vorbesc de-a lor iubire, iubiN fAra sat ;
Ea se lasase dulce §i greu pe al lui brat
Si-§i rezimase capul bAlai de al lui umar.

qArald, nu vrei pe sanu-mi tu fruntea ta s'o culci,

4Tu zeu cu ochii negri, o ce frumo§i ochi ai !
oLas sa-ti inlantui gatul cu parul meu balai,
«Viata, tineretea mi-ai prefacut-o 'n rai,
,<Las' sa ma uit in ochii-ti ucizAtor de dulci !»

140

www.dacoromanica.ro
Miroase-adormitoare vazduhu-1 ingreun',
Caci vântul adunat-a de flori de tei troiene
le a§terne 'n cale reginei dunarene.
Prin frunze aiureaza §optirele-i a lene,
and gurile 'nsetate 'n saruturi se 'mpreun'.

Cum ei mergAnd ca vântul se cearta i se 'ntreaba

Nu vad in fundul noptii o umbra de ro§eata,
Dar simt cã 'n a lor suflet trecit-un fior de ghiata
De-a mortii galbeneala, periti sunt ei la fata...
Ei simt c'a lor vorbire e slaba, tot mai slabd.

«Arald ! striga craiasa, las' fata sa-mi ascund,

oN'auzi tu de departe coco§ul rag4t ?
00 zare de lumina s'arata 'n rásárit,
«Viata trecatoare din pieptu-mi a ranit,
«A zilei raze ro§ii in inima-mi patrund».

Arald incremenise pe calu-i un stejar !

Paienjenit e ochiu-i de-al mortii glas etern,
Fug caii du§i de spaima §i vântului s'aVern.
Ca umbre stravezie ie§ite din infern
Ei sboara, vântul geme prin codri cu amar.

1,47
www.dacoromanica.ro
 Ei sboar', o vijelie, trec ape far' de vad.
Naintea lor se 'naltd puternic vechii munti,
Ei trec in repejune prin rauri fArd punti,
Coroanele de fuga le fulgera pe frunti,
Naintea lor se mi§cd pAdurele de brad.

Din tronul lui de piatrA bdtranul preot vede

'n vanturi el ridicd adancul glas de-aramd,
Pe soare sd-I opreascd el noaptea o recheamd,
Furtunelor dà zborul pdmantul de-1 distramd...
Tarziu I cAci faptul zilei in slavA se repede !

Porne§te vijelia adancu-i cant de jale,

and ei soseau alAturi pe cai incremeniti.
Cu genele Idsate pe ochi pdinjiniti
Frumo§i erau i astfel de moarte logoditi *
Si 'n cloud laturi ternplul deschise-a lui portale.

CdlAri ei intrA 'nuntru i porcile recad ;

Pe veci perird 'n noaptea maretului mormant.
In sunete din urrnd patrunde 'n fire cant,
Jelind-o pe crdiasa cu chip frumos i sfânt,
Pe-Arald, copilul rege al codrilor de brad.

148

www.dacoromanica.ro
BAtranu'§i pleacA geana §i iar rAmane orb,
Picioarele lui vechie cu piatra se 'mpreunk
El numArA in gandu-i §i anti ii adunk
Ca o poveste-uitatA Ara Id in minte-i sunk
i peste capu-i sboarA un alb §'un negru corb.

Pe jetul lui de piatrà intepene§te drept

Cu atria lui cea veche preotul cel pAgan.
Cu veacuri inainte el §ade-uitat bAtrAn,
In plete-i cre§te mu§chiul §i mu§chiu pe al sAu san
Barba 'n pAmant i-ajunge §i genele de piept.

1876, Dec. I I, 4 Con v. lit..

149

www.dacoromanica.ro
Poeme filosofice.

EPIGONII

and privesc zilele de-aur a scripturilor romAne,

MA cufund ca intr'o mare de visAri dulci §1 senine,
i in jur parcA-mi colindà dulci §i mAndre primAveri,
Sau vAd nopti ce'ntind deasupra-mi oceanele de stele,
Zile cu trei sori in frunte, verzi dumbrAvi cu filomele,
Cu izvoare-ale gandirii §i cu rAuri de cAntAri.

VAd poeti, ce-au scris o limbA ca un fagure de miere :

Cichindeal gura de aur, Mumulean glas de durere,
Prate firea cea intoarsA, Daniil cel trist §i mic,
Tdcarescu cAntând dulce a iubirei primAvard,
Cantemir croind la planuri din cutite §i pahara,
Beldirnan vestind in stihuri de rázboiul inimic.

150

www.dacoromanica.ro
Lira de argint Sihleanu, Donici cuib de 'nfelepciune,
Care, cum rar se intampla, ca sa mediteze pune
Urechile ces prea lunge ori coarnele dela cerb;
Unde-i boul lui cu minte, unde-i vulpea diplomata ?
S'au dus toli §i s'au dus toate pe o Cale ne'nturnata,
S'a .dus Pan, finul Pepelei, cel istef ca un proverb.

Lliad zidea din visuri §i din basme seculare

Delta biblicelor sfinte, profeliilor amare,
Adevar scaldat in minte, sfinx patrunsa de 'nfeles,
Munte cu capul de piatra de furtune detunatd,
Sta §i azi in fafa lumii o enigma ne'splicata,
$i vegheaz'o stanca arsa dintre nouri de eres.

Boliac (Arita iobagiul §'a lui lanfuri de arama ;

L'ale Orli flamuri negre Cdrlova Wirea chiamd.
In prezent vrajeste umbre dintr'al secolelor plan;
$i ca Byron, treaz de vantul cel salbatec al durerei,
Palid stinge-Alexandrescu sfanta candel' a sperarei
Descifrand eternitatea din ruina unui an.

Pe-un pat alb ca un linfoliu zace lebacla murinda,

Zace palida virgina cu lungi gene, voce blanda,
Viata-i fu o primavara, moartea-o parere de rau ;
Iar poetul ei cel tartar o privea cu imbatare,
$i din lira curgeau note si din ochi lacrimi amare,
Si astfel Bolintineanu '§i incepu cantecul sau.
151

www.dacoromanica.ro
 Alurepn scutura lantul 6u-a lui voce ruginita,
Rumpe coarde de anima cu o mana arnortita,
Chiama piatra sa in vie ca si miticul poet,
Zmulge muntilor durerea, brazilor destinul spune
Si bogat in saracia-i, ca un astru el apune,
Preot desteptarii noastre, semnelor vremii profet.

Jar Negruzzi §terge colbul de pe cronice batrane

Cad pe mucedele pagini stau donmiile romane,
Scrise de mana cea veche a 'nvatatilor mireni ;
Moaie pana in coloarea unor vremi de mult trecute,
Zugraveste din nou iarasi panzele posomorite
Ce-aratau faptele crunte unor domni tirani, vicleni.

S'acel rege-al poeziei, vecinic tartar i ferice,

Ce din frunze iti doineste, ce cu fluerul iti zice,
Ce cu basmul povesteste veselul Alecsandri,
Ce 'nsirand margaritare pe a stelei blanda raza
Acum seculii strábate, o minune luminoasa,
Acuff' rade printre lacrimi, cand o canta pe Dridri.

Sau visand o umbra dulce cu de-argint aripe albe,

Cu doi ochi ca doua basme, mistice, adance, dalbe,
Cu zambirea de virgina, cu glas bland, duios, incet,
El li pune pe-a ei frunte mandru diadem de stele,
0 aseaza 'n tron de aur sa domneasca lumi rebele
Si iubind-o fara margini, scrie Visul de poet.
152

www.dacoromanica.ro
Sau visand cu doina tristA a voinicului de munte
Visul apelor adânce si a stAncilor cdrunte,
Visul selbelor bAtrAne de pe umerii de deal,
El desteapta 'n sAnul nostru dorul tArei cei strAbune,
El revoacA 'n duld icoane a istoriei minune,
Vremea lui Stefan cel mare, zimbru sombru si regal.

lard noi ? noi epigonii ?... Sitntiri reci, harfe zdrobite,

Mici de zile, mari de patimi : inimi bAtrAne, urite
MAsti rAzAnde puse bine pe-un caracter inimic;
Dumnezeul nostru : umbrd, patria noastrA : o frazd,
ln noi totul e spoialA, tot e lustru fail bazd ;
Voi credeati in scrisul vostru, noi nu credem in nimic.

Si de-aceea spusa voastrd era srantA si frumoasA,

CAci de minti era ganditA, cdci din inimi era scoasA,
Inimi mari, tinere Inca, de si voi sunteti bAtrAni.
S'a intors masina lumii : cu voi viitorul trece ;
Noi suntem iarAsi trecutul WA inimi, trist si rece ;
Noi in noi n'avem nimica, totu-i calp, totu-i strAin !

Voi, pierduti in ganduri sfinte, convorbeati cu idealuri,

Noi carpim cerul cu stele, noi manjim marea cu valuri,
CAci al nostru-i sur si rece, marea noastrd-i de inghet.
Voi urmati cu repejune cugetArile regine,
CAnd plutind pe aripi sfinte printre stelele senine,
Pe-a lor urme luminoase voi asemenea. mergeti.

153

www.dacoromanica.ro
 Cu-a ei candela de aur palida infelepciune,
Cu zambirea ei regaM, ca o stea ce nu apune,
Lumina a viefei voastre drum de roze semanat
Sufletul vostru un Inger, inima voastra o lira,
Ce la vantul cald ce-o misca cânturi molcome respira.:
Ochiul vostru vedea 'n lume de icoane un palat,

Noi ? Privirea scrutatoare ce nimica nu viseaza,

Ce tablourile minte, ce simfirea simuleaza,
Privim reci la lumea asta vA numirn vizionari.
0 convenfie e totul ; ce e azi maine-i
Ali luptat lupta desearta, afi vanat finta nebuna,
Afi visat zile de aur pe-asta lume de arnar.

qMoartea succede viefii, viala succede la moarte»,

Alt sens n'are lumea asta, n'are alt scop, alta soarte;
Oamenii din toate cele fac icoana i simbol,
Numesc slant, frumos si bine ce nimic nu insemneaza.
Imparfesc a lor gandire pe sisteme numeroasc
Si pun haine de imagini peste adevarul gol.

Ce e cugetarea sacra.? Combinarea maestrith

Unor lucruri ne-existente, carte trista i 'ncalcita,
Ce mai mult o incifreaza cel ce vrea a descifra.
Ce e poezia ? Inger palid cu priviri curate,
Voluptos joc cu icoane i cu glasuri tremurate,
Strai de purpura i aur peste Walla cea grea.
154

www.dacoromanica.ro
Rdmaneti dard cu bine, sfinte flri vizionare,
Ce fAceati valul sd cante, ce puneati steaua sa zboare,
Ce creati o altd lume pe-astd lume de noroi;
Noi reducem tot la praful azi in noi, mane 'n mind;
Prosti si genii, mic si mare, sunet, sufletul, lumina'
Toate's praf... Lumea-i cum este, §i ca dansa suntem noi.

1870 August, 15 <Cony lit.p

155

www.dacoromanica.ro
 MORTUA EST!

Faclie de veghe pe umezi morminte,

Un sunet de clopot in orele sfinte,
Un vis, ce ii moaie aripa 'n amar
Astfel ai trecut de al lumii hotar.

Trecuta-i când ceru-i campie senina,

Cu rauri de lapte i flori de lumina,
Cand norii cei negri par sumbre palate,
De luna regina pe rand vizitate.

Te vad ca o Lmbra de-argint stralucita,

Cu-aripi ridicate la ceruri pornita,
Suind, palid suflet, a norilor schele
Prin ploae de raze, ninsoare de stele.

156

www.dacoromanica.ro
0 razA te'nallk un cantec te duce,
Cu bratele albe pe piept puse. cruce,
and torsul s'aude I-al vrAjilor caer,
Argint e pe ape, §i aur in aer.

\Ad sufletu-ti candid prin spatiu cum trece ;

Privesc apoi lutul rAmas... alb §i rece,
Cu haina lui lungA culcat in sicriu,
Privesc la surasuli rAmas Inca. viu.

Si'ntreb al meu suflet ranit de 'ndoiala ;

De ce-ai murit, inger cu fata cea IAA?
Au nu ai fost junk n'ai fost tu frumoas0
Te-ai dus spre a stinge o stea radioasA ?

Dar poate acolo sa fie castele

Cu arcuri de aur zidite din stele,
Cu rauri de Mc §i cu poduri de-argint,
Cu fermuri de smirnk cu flori care cant ?

SA treci tu prin ele, o sfantA regina,

Cu par lung de raze, cu ochi de lumina,
In haina albastrA stropita cu aur,
Pe fruntea ta mandrA cununA de laur.

157

www.dacoromanica.ro
 0 moartea-i un haos, o mare de stele,
and viata-i o baltd de vise rebele ;
0, moartea-i un secol cu sori inflorit.
and viata-i un basmu pustiu i urit.

Dar poate... o ! capu-mi pustiu, cu furtune !

GAndirile-mi rele zugrum cele bune...
and sorii se sting si stelele picA
Imi vine a crede al toate's nimicd.

Se poate ca bolta de sus sA se spargA,

SA cadA nimicul cu noaptea lui largA,
SA vAd cerul negru ca lumile-si cerne
Ca prAzi trealtoare a mortii eterne.

S'atunci, de-a fi astfel... atunci in vecie

Suflarea ta caldA, ea n'o sA invie,
Atunci graiu-ti dulce in veci este mut,
Atunci acest Inger n'a fost decât lut.

totusi, tArand frumoasA i moartA,

De racla ta razim eu harfa mea sparta
Si moartea ta n'o prang, ci mai fericesc
0 razA fugitA din haoE lumesc,

158
www.dacoromanica.ro
 S'apoi... cine §tie, de este mai bine :
A fi sau a nu fi ?... Dar §tie oricine,
Ca ceea ce nu e, nu simte dureri
Si multe dureri's, pufine placeri.

A fi ? Nebunie §i tristd §i goala :

Urechea te minte i ochiul te 'n§ala
Ce-un secol ne zice, ceilalfi o deszic.
Decdt an vis sarbad, mai bine nimic.

Vad vise 'ntrupate gonind dupa vise

Pan' dau in morminte ce-ateapta deschise,
Si nu §tiu gandirea-mi in ce sä o stâng ;
SA rad ca nebunii sä blestem ? sa rang?

La ce?... Oare totul nu e nebunie ?

Au moartea ta, inger, de ce fu sd fie ?
Au e sens in lume ?... Tu chip zambitor
Trait-ai anume ca astfel sa mori ?

De e sens intr'asta : e'ntors i ateu

Pe palida-fi frunte nu-i scris Dumnezeu.
1871, Martie I. (Cony. lit*.

150
www.dacoromanica.ro
 CUGETARILE SERMANULU1 DIONIS

Ah, garafá pAntecoasA, doar de sfevic mai e§ti bunA ;

Si mucoasa lumAnare sfArdind seul i-1 arde,
Si 'n aceastà sarAcie, te inspirA cânta barde,
Bani n'am mai vAzut de-un secol, yin n'am mai Wilt de-o lunA.

Un regat pentr'o tigarA, s'umplu norii de zApadA

Cu himere!... Dar de unde ? Scat-tie de vAnt fereasta,
In pod miaunA motanii la curcani vândtA-i creasta
Si cu pasuri melancolici meditAnd umbld 'n ogradd.

Uh ! ce frig... imi vAd suflarea §i cAciula cea de oaie

Pe urechi am tras'o zdravAn iar de coate nici cA-mi pasA
Ca tiganul, care bagA degetul prin rara casa.
De nhvod cu-a mele coate eu cerc vremea de se'nmoaie.

160

www.dacoromanica.ro
Cum nu sunt un §oarec, Doamne macar totu§i are blank
Mi-a§ manca cartile mele nici cã mi-ar 'Asa de ger...
Mi-ar parea superbk dulce, o bucata din Homer,
Un palat borta'n perete §i nevasta o icoank

Pe. pereti cu colb, pe podul cu lungi panze de painjen

Roiesc plo§nitele ro§ii, de ti-i drag sa cati la ele !
Greu li-i de mindir de paie §i apoi din biata-mi piele
Nici ca au ce sa mai sugA. Inteun roi mai de un stanjen

Au e§it la promenadd ce petrecere gentila!

Plo§nita ceea batrAnk cuvios in mers pa§e§te,
Cela-i cavaler...e iute... oare §tie frantuze§te ?...
Cea ce'nconjura multiniea, i-o romantica copila.

Bruh ! mi-i frig lath' pe mAna cum code§te-un negru purec ;

Sa-mi moi degetul in gura am sA-I prind ba las sAracul !
PripA§it la vre-o femeie, §tiu cä ar vedea pe dracul,
Dard eu ce-mi pasA mie bietul gins !» la ce sa-1 purec ?

Si motanul toarce 'n soba de blazat ce-i I Mai motane,

Vino'ncoa sa stam de vorbk unice amic §i ornic.
De-ar fi'n lume-un stat de mate, zau cd'n
! el te-a§ pune vornic,
Ca sa §tii §i tu odatk boeria ce-i, sarmane 1

M. EMINEsto. Poezii. 11. 161

www.dacoromanica.ro
Oare. ce gande§te hâtrul de st5. ghem §i toarce'ntruna ?
Ce idei se 'n§irA dulce in mateasca-i fantazie ?
Vre-o cucoand cu-albA bland cu amoru-i ii imbie,
Rendez-vous i-a dat in §ur5., ori in pod in vAgAunA ?

De-ar fi 'n lume numai mate tot poet a§ fi ? Tot una

MieunAnd in odae nalte, tragic miorlaind un Garrick.
Ziva tolAnit in soare pAndind cozile de wade,
Noaptea 'n pod, cerdac §i stre§ini hemizand duios la lunA.

Filozof de-a§ fi simfirea-mi ar fi vecinic la aman !

In prelegeri populare idealele sA apAr
Si junimei generoase, domnivarelor ce scapAr
Le ark, cã lumea vis e, un vis searbAd de motan.

Sau ca popä colo 'n templul, inchinat fiintei care

Dupd chip §i-asemAnare a creat mâlescul neam,
A§ striga : o motAnime ! motAnime ! Vai... haram
De-al tAu suflet motAnime, nepostind postul cel mare.

Ah ! Sunt printre voi de-aceia, cari nu cred tabla legei,

Firea mai presus de fire, mintea mai presus de rninte,
Ce destinul motAnimei II desfa§urA 'nainte !
Ah ! atei, nu temeti iadul §i-a lui duhuri !Medi ?

162

www.dacoromanica.ro
Anatema sit ! SA-1 scuipe oricare motan detreabA,
Nu vedeti ce 'ntelepciune e 'n faptura voastrà chiara. ?
0 motani fArA de suflet. La sgariet el v'a dat ghiarA
Si la tors v'a dat must* vreti srt-1 pipäiti cu laba ?

Ti Ica in clondir se stinge capetelul de lumina!

Mo§ule, mergi de te culcA, nu vezi cA s'a 'ntunecat ?
Sà visAm favori §i aur, tu 'n cotlon §i eu in pat.
De-a§ putea sA dorm incalea. Somn, a gandului odinA,

0, acopere fiinta-mi cu-a ta mutA armonie,

Vino somn ori vino moarte. Pentru mine e tot una;
De-oi petrece 'ncA cu mate §i cu pureci §i cu luna
Or de nu cui ce-i aduce ? Poezie sArAcie !

1872, Dec. I. Conv. lit..

Let

www.dacoromanica.ro
 INGER SI DEMON

Noaptea 'n doma intristatd prin lumini ingAlbenite

A fdcliilor de ceard care ard langd altare,
Pe cAnd bolta 'n fundul domei std intunecoasd, mare.
NepdtrunsA de-ochii ro§ii de pe mucuri ostenite ;

in biserica pustie lAngd arcul din perete

Genunchiatd std pe trepte o copild ca un inger,
Pe-a altarului icoand in de raze ro§ii frangeri
Palidd §i mohoria Maica-Domnului se vede.

0 fAclie e infiptd intr'un stalp de peatrd surd.

Lucii picAturi de smoald la pdmânt cad sfdrAind,
Si cununi de flori uscate fft§ftiesc amirosind,
Si-a copilei rugAciune tainic un §optit murmurs.

164

www.dacoromanica.ro
Cufundat in intuneric, lang'o cruce mArmurità,
Inteo umbra neagrA, deasA, ca un demon El veghiaza,
Coate le pe bratul crucii le destinde §i le-a§eazA,
Ochii cufundati in capu-i, fruntea tristA §i 'ncretitA.

Si bArbia lui s'apasA pe al pietrei umAr rece,

PArul sAu negru ca noaptea pe al marmurei brat alb ;
A bia candela cea tristA cu reflectul ei roz-alb
Bland o razA mai aruncA, ce peste-a lui fata trece.

Ea un inger, ce se roagA El un demon ce viseazA ;

Ea o inimã de aur El un suflet apostat :
El in umbra lui fatalA stA 'ndArAtnic rAzimat
La picioarele Madonei tristA, sfAntA Ea vegheaza.

Pe un mur ivalt §i rece de o marmurA curatA

Alba ca zApada iernei, lucie ca apa linA,
Se resfrange ca 'n oglinda a copilei umbrA plinA,
Umbra ei, ce ca §i dansa stA in rugA 'ngenunchiata.

Ce-ti lipse§te oare tie, blond copil cu-a ta mArire,

Cu de marmur'albA Na i cu mftnile de cearA,
Val, o negura diafanA mestecatA 'n stele, clarA
E privireali inocentA sub a genelor umbrire

165'

www.dacoromanica.ro
Ce-ti lipseste sä fii inger ? Aripi lungi si constelate...
Dar ce vdd ? Pe-a umbrei tale umeri vii ce se intinde ?
Doud umbre de aripe ce se miscd trernurânde,
Doud aripe de umbra' cAtre ceruri ridicate.

0, nu-i umbra ei aceea este ingeru-i de pazii,

Langd marmura cea alba vdd fiinta-i aeriand,
Peste viata-i inocentA viata lui cea sfântA pland,
LAngd &Ansa el se roagd, langd ea ingenuncheazd.

Dar de-i umbra ei aceea atunci Ea un inger este,

Insd aripele-i albe lume-a le vedea nu poate ;
Muri sfintiti de-a omenirii nigdciuni indelungate
VAd aripele-i diafane si de dansele dau veste.

Te iubesc I era sd strige demonul in a lui noapte,

Dard umbra 'naripatA a lui buze le inmoae ;
Nu spre-amor spre 'nchinAciune el genunchii-si incovoae
Si ascultd, dus din lume, a ei dulci si timizi soapte.

Ea ? 0 flied e de rege, blondA 'n diadem de stele,

Trece 'n lume fericia, Inger rece si femee,
El? rdscoald in popoare a distrugerii santee
Si in inimi pustiite samAnd gandiri rehele.

166

www.dacoromanica.ro
DespArtiti de-a viefii valuri, intre el si intre &Ansa
Veacuri sunt de cugetare, o istorie-un popor :
Uneori desi arare se 'ntalnesc, i ochii lor
Se privesc, par a se soarbe in dorinta lor aprinsk

Ochii ei cei mari, albastri, de bland* dulci i moi,

Cu adAnc pAtrund in ochii lui cei negri, furtimosi.
Si Pe fata lui cea slabA trece-usor un nour ros
Se iubesc i ce departe sunt deolaltA amandoi !

A venit un rege palid, i coroana sa antick

Grea de glorii i putere, l'a-al ei poale-ar fi depus,
Pe-ale tronului covoare ea piciorul de-ar fi pus,
Si in mana-i insceptratk mAna ei ingustk mica.

DarA nu mute rdmas-au buzele-i abia deschise,

Muta inima in pieptu-i, maim ei trash' 'nddrAt.
In a sufletului taina ea iubea ; clar i incet
Se ivea fata de demon feciorestilor el vise.

Ea-1 vedea miscand poporul cu idei reci, indrtiznete :

Ce puternic e ! gAndi ea cu-amoroask duke spaimA :
El prezentul II rtiscoalA cu-a gandirilor lui faima
Contra tot ce gramadirA veacuri lungi i frunti mar*.

167

www.dacoromanica.ro
El ades suit pe-o piatra cu turbare se 'nfdsoard
In stindarul ro i fruntea-i aspra-ado.nca, incretita
Pare ca o noapte neagrã de furtune-acoperita ;
Ochii fulgerau i vorba-i trezea furia vulgara.

Dumnezeu zicea o umbra-i, cu-a cdrui nume s'apasa,

Orb ar trebui s fie, surd ori rau daca ar fi ;
Dacd. sta 'n a lui putere rau 'n lume-a nimici.
Atunci el de ce n'o face ? Daca-i insusi rau, va pasa

De-a lui ordine ? Dar nu e. Ce-i dreptatea omeneasca ?

E-o'ngradire contra voastra legile nu's pentru ei.
E usor traiul in lege pentru dansii pentru cei
Cari au facut-o inii pot cum vor s'o talmaceasca.

Binele ? and ai pamantul, e usor ca sä fii bun,

Patria ? Lor da marirea s'a puterei aspia varga,
Pe ei cu-aur i cu glorii, pe noi cu greul ne incarca,
Ah ! ei sunt ineIàtorii, noi ineIatii nebuni ;

Ne tampesc spre-a crede'n orice, dar ei nu cred in nimicd,

Pentru pacea i marirea lor noi sangele-I varsam,
Pe ei gloantele ii catd, iara noi le cautdm.
Si la urmd ? Noi gunoiul si ei aurul ce ne strict.

16h

www.dacoromanica.ro
Pe .un pat sdrac asucla. intr'o lungd agonie
Tandrul. 0 lampd 'ntinde limba-avard §i subtire
Sfaraind in aer bolnav nimeni nu-i §tie de §tire,
Nimeni soarta-i n'o 'mblanze§te, nimeni fruntea nu-i mangaie.

Ah ! acele ganduri toate indreptate inspre lume,

Contra legilor ce's scrise, contra ordinii 'mbrdcate
Cu-a luf Dumnezeu nurnire astazi toate's indreptate
Contra inimei murinde, sufletul vor sd-i zugrume !

A muri fara speranta ! Cine §tie-amdrAciunea

Ce-i ascunsd 'n aste vorbe ? Sa te simti neliber, mic,
Sá vezi marile-aspiratii cd's reduse la nimic,
Ca domnesc in lume rele, cdror nu te poti opune,

C'opunandu-te la ele, tu viata-ti risipe§ti

Si and mori, sd vezi cä 'n lume vietuit-ai in zadar :
0 astfel de moarte-i iadul ! Alte lacrimi, alt amar
Mai crud nici e cu putintá : simti cà nimica nu e$ti.

Si acele ganduri negre mai nici a muri nu-I lash :

Cum a intrat el in viata ! Cat amor de drept i bine,
Cata sincerd fratie adusese el cu sine !
Si rasplata ? Amdrirea care sufletu-i apasä.

169

www.dacoromanica.ro
Dar prin negurtle negre, care ochii ii acopar,
Se apropie-argintoasa umbra 'nalt'a unui Inger,
Se aseaza lin pe patu-i ; ochii lui orbiti de pla ngeri
Ea-i saruta ; de pe dansii negurile se descopar...

Este Ea. Cu-o multumire adancd, ne mai simtita,

El in ochii ei se uita. Mandra-i de induiosere,
Ceasul ultim ii impaca toata viata-i de durere ;
Ah ! sopteste el pe moarte : cine esti, ghicesc, iubila.

Am voit viata 'ntreaga sa pot rascula poporul

Cu gandirile-mi rebele contra cerului deschis
El tea vrut ca sä condamne pe demon, ci a trimis
Pe un Inger, sa ma 'mpace, si 'mpacarea e amorul.

1873, Aprilie 1, (Com). lit.,

170

www.dacoromanica.ro
 IMPARAT SI PROLETAR

Pe bAnci de lemn in scunda taverna mohoritd

Unde patrunde ziva printre feresti murdare,
Pe lângd mese lunge stdtea posomoritd,
Cu fete 'ntunecoase, o ceatd pribegitd,
Copii sdraci si sceptici ai plebei proletare.

Ah ! zise unul, spuneti ca-i omul o lumina

Pe lumea asta plind de-amaruri si de chin ?
Nici o scântee 'ntr'insul nu-i candida si plind,
Murdard este raza-i ca globul cel de find.
Asupra carui ditnsul domneste pe deplin.

Spuneti-mi ce-i dreptatea ? Cei tari se ingradira

Cu-averea si marirea in cercul lor de legi,
Prin bunuri ce furard, in veci vezi cum conspira
Contra celor ce d'ansii la lucru-i osAndird
Si le subjuga munca vietei lor intregi.

171

www.dacoromanica.ro
 Unii plini de placere petrec a lor viatä,
Trec zilele voioase §i orele surid,
In cupe vin de ambrd... iarna gradini, verdeatd,
Vara petreceri, Alpii cu fruntile de ghiatd,
Ei fac din noapte ziud §'a zilei ochi inchid.

Virtutea? Pentru dan§ii ea nu existd. lnsa

V'o predicd, cdci trebui O. fie brate tari
A statelor greoae, cari trebue impinse ;
trebuesc luptate räzboaele aprinse!
Caci voi murind in sange., ei pot sh fie mad.

5i flotele marete §'armatele fdloase,

Coroanele ce regii le pun pe fruntea lor,
5'acele milioane, ce in gramezi luxoase
Sunt strânse la bogatul, pe cel sárac apasd.
5 's supte din sudoarea prostitului popor.

Religia o frazd de ddo§ii inventatd

Ca prin a ei putere sd vä aplece 'n jug
Cdci de-ar lipsi din inimi speranta de rdsplatd,
Dupd ce-amar muncirdti, miei, viata toatd,
Ati mai purtà osâtida ca vita dela plug?

172

www.dacoromanica.ro
 Cu umbre, care nu sunt, v'a 'ntunecat vederea
Si v'au facut sA credeti cA yeti fi rasplatiti...
Nu ! moartea cu viata a stins toatä plAcerea
Cel ce in asta lume a dus numai durerea,
Nimic n'are dincolo... cAci morti sunt cei rnuriti.

Minciuni si fraze-i totul ce statele sustine,

Nu-i ordinea fireascA ce ei a fi sustin.
Averea sä le aperi, mArirea s'a lor bine,
Ei bratul tA-u inarmA, ca sA lovesti in tine,
..Si pe voi contra voastrà in lupta ei vd man'.

De ce sa fiti voi sclavii milioanelor nefaste,

Voi, ce din munca voastrà abia puteti trAi ?
De ce boala si moartea sA fie partea voastrA,
and ei in bogatia cea splendida i vastA
Petrec ca i in ceruri... n'au timp nici de-a muri !

De ce uitati cA 'n voi e numAr si putere ?

and vreti, puteti prea lesne pamantul ampArtiti.
Nu le mai faceti ziduri unde sA 'nchid avere,
Pe voi unde sA 'nchidA, cand impinsi de durere
Veti crede c'aveti dreptul i voi ca sA trAiti.

173

www.dacoromanica.ro
 Ei, ingraditi de lege, plAcerilor se lasd
Si sucul cel mai dulce pámantului i-1 sug,
Ei cheamd 'n voluptatea orgiei sgomotoase
De instrumente oarbe a voastre fiici frurnoase ;
Frumsetile-ne tineri, bMranii lor distrug.

*i de 'ntrebali atuncea, vouà ce va ramane?

Munca, din cari dansii se 'mbatä in plAceri,
Robia viata toatd, lacrimi pe-o neagrd pane,
Copilelor patate mizeria 'n rusine...
Ei tot, si voi nimica; ei cerul, voi dureri!

De lege n'au nevoe : virtutea e usoard

Cand ai ce-li trebueste... lar legi sunt pentru voi,
Vouà vd pune lege, pedepse vä mdsoard,
Cand mâna v'o intindeti la bunuri zimbitoare,
Cdci nu-i ertat nici bratul teribilei nevoi.

Zdrobiti oranduiala cea crudá si nedreapta

Ce lumea o imparte in mizeri si bogati.
Atunci cand dupa moarte rdsplata nu v'asteaptd,
FAceti ca 'n astá lume sä ail:4 parte dreaptd,
Egala fiecare... si sd träim ca frati!

174

www.dacoromanica.ro
SfArmati statuea goald a Venerei antice,
Ardeti acele panze cu corpuri de ninsori!
Ele stArnesc in suflet ideia neferice
A perfectiei umane, §i ele fac sA pice
In ghiarele uzurei copile din popor !

SfArmati tot ce *TA inima lor bolnavA,

SUM-map palate, temple, ce crimele ascund,
ZvArliti statui de tirani in foc, sA curgA lava,
SA spele de pe pietre pAnA §i urma sclavA
Celor ce le urmeazA pAn' la al lumei fund!

Sfarmati tot ce aratA mandrie §i avere.

0 ! desbracati viata de haina-i de granit,
De purpurA, de aur, de lacrimi, de urit,
SA fie un vis numai, sA fie o pArere
Ce fAr' de patimi trece in timpul nesfAr§it.

Ziditi din dArmAture gigantici piramide

Ca un memento mori pe al istoriei plan
Aceasta este arta ce sufletu-ti deschide
Naintea ve§niciei ; nu corpul go1 ce rade
Cu mutra de vAndutA, cu ochiu vil §i viclean.

175

www.dacoromanica.ro
 0! aduceti potopul, destul voi asteptarAti
Ca sA vedeti ce bine prin bine o sA ias'
Nimic! Locul hienei il lila acel vorbaret,
Locul cruzimii vechie acel fin pismAtaret,
Forme le se schimbarA, dar rAul a rAmas.

Atunci vA yeti intoarce la vremile-aurite

Ce rnitele albastre ni le §optesc ades ;
PlAcerile egale, egal vor fi 'mpArtite...
Chiar moartea când va stinge lampa vielii finite
Vi s'a }Area un Inger cu pArul blond §i des.

Atunci veti muri lesne... WA de-amar §i grij A,

Feciorii-or till 'n lume cum voi ati vietuit,
Chiar clopotul n'a plAnge cu limba lui de schijA
Pentru acel de care norocul avu grijA.
Nimeni de-a plange n'are : el traiul si-a trait.

i boale ce mizeria §'averea nefireascA

Le nasc in oameni, toate cu 'ncetul s'or topi,
Va cre§te tot ce 'n lume este menit sA creascA,
Va bea Oran fund cupa, On' vavrea s'o zdrobeascA
CAci va muri cAnd nu va avea la ce till.

176

www.dacoromanica.ro
 Pe malurile Seinei in faeton de gala
Cesarul trece palid, in ganduri adancit ;
Al undelor greu vuet, vuirea in granit
A sute d'echipajuri, gandirea n'o insald ;
Poporul lui il face tacut si umilit.

Zambirea lui desteapta, adanca i tacuta,

Privirea-i ce citeste in suflete-omenesti,
Si mana-i care poarta destinele lumesti,
Cea grupa zdrentuita in cale-i o saluta.
Marirea-i e in taina legata de acesti.

Convins ca voi el este 'n naltimea-i solitará

Lipsita de iubire... cum ca principiul rau,
Nedreptul i rninciuna a lumii duce frau...
Istoria umana in veci se desfasoara,
Povestea-i a ciocanului ce cade pe War.

Si el el varful mandru a celor ce apasa

Saluta 'n a lui cale pe-aparatorul mut,
De ati lipsi din lume, voi cauza 'ntunecoasa
De rasturnari marete marirea-i radioasa,
Cesarul, chiar Cesarul de mult ar fi cazut.

M. Emir scr. Poevii 12 177

www.dacoromanica.ro
 Cu ale voastre umbre nimica crezatoare,
Cu zarnbetu-va rece, de mila parAsit,
Cu mintea de dreptate si bine razatoare,
Cu umbra voastra numai, puteri ingrozitoare
La jugu-i el sileste pe cei ce 1-au urit.

Parisul arde 'n valuri, furtuna 'n el se scalda,

Tumuli ca fade negre troznesc arzAnd in vAnt
Prin limbile de flacari, ce 'n valuri se framânt',
Racnete, vuet de-arme pAtrund marea cea caldA,
Evul e un cadavru Parisu-al lui mormant.

Pe stradele crusite de flacari orbitoare,

Suiti pe baricade de bulgAri de granit,
Se misc' batalioane a plebei proletare,
Cu cusme frigiene si arme lucitoare,
Si clopote de-alarmA rasunA ragusit.

Ca marmura de albe, ca ea nepasatoare

Prin aerul cel rosu femei trec cu-arme 'n brat
Cu par bogat si negru ce pe-umeri se coboara
Si sinii lor acopar e urd si turbare
In ochii lor cei negri, adAnci si desperati.

17',

www.dacoromanica.ro
0! luptà-te 'nvelitA in pletele-ti bogate,
Eroic este astAzi copilul cel pierdut !
CAci flamura cea ro§A cu umbra-i de dreptate
Sfinte§te-a ta viatA de tinA §i pAcate.
Nu! nu e§ti tu de vink ci cei ce te-au vAndut !

ScAntee marea link §i placele ei sure

Se mi§c'una pe alta ca pAturi de cristal
Prin lume prAvAlite ; din tainica padure
Apare luna mare câmpiilor azure,
UmplAndu-le cu ochiul ei mAndru, triumfal.

Pe undele incete i§i mi§cA legAnate

CorAbii invechite scheletele de lemn ;
TrecAnd incet ca umbre, tin pAnzele umflate
in fata lunei care prin ele-atunci strAbate,
$i 'n roata de foc galben stA fata-i ca un semn.

Pe maluri zdruncinate de aiurirea mArii,

Cesaru 'ncA veghiazA la trunchiul cel plecat
Al salciei pletoase, §i 'ntinse-a apei Arii
in ceruri fulgerânde se pleach lin suflArii
A zefirului noptii §i sunA cadentat.

179

www.dacoromanica.ro
 ti pare' ca prin aer in noaptea instelata,
Cdlcand pe varf de codri, pe-a apelor mariri,
Trecea cu barba alba pe fruntea 'ntunecall
Cununa cea de pae ii atarna uscata
Mo§neagul rege Lear.

Unlit privea Cesarul la umbra cea din nouri,

Prin creasta carei stele lin tremurand transpar.
I se deschide 'n minte tot sensul de tablouri,
A vietii sclipitoare-a popoarelor ecouri
Par glasuri ce imbracd o lume de arnar.

In orice om o lume i§i face incercarea,

Batranul Demiurgos se opinte§te 'n van,
In orice minte lumea i§i pune intrebarea
Din nou : de unde vine §i unde merge ? Floarea
Dorintilor obscure, sadite in noian.

Al lumii 'ntregul sambur, dorinta-i §i marirea,

In inima ori-carui i-ascuns §i traitor,
Zvarlire hazardata, cum pomu 'n inflorire
In orice floare 'ncearca intreaga a sa fire,
Ci 'n calea de-a da roade cele mai multe mor.

1s0

www.dacoromanica.ro
 Astfel umana roadd in calea ei inghiata,
Se petrified unul In sclav, altu 'mparat,
Acoperind cu noime sArmana lui viard
Si ardtand la soare-a mizeriei lui fata
Fata, caci intelesul e-acela§ la toti dat.

in veci acelea§i doruri mascate cu-altà haink

Si 'n toatä omenirea in veci acela§ om ;
in multe forme-apare a vietii crudd taink
Pe toti ea ii in§alk la nime se destaind,
Dorinti nemArginite plantand intr'un atom.

and §tii cd visu-acesta cu moarte se sfar§e§te

CA'n urma-ti PAT/ILI toate astfel cum sunt, de dregi
Ori-cast ai drege 'n lume atunci te obose§te
Eterna alergare §'un gand te-ademene§te :
Un vis al morli-eterne e viala lumii 'ntregi.

1874, Dec, 1, 4 Cony. lib.

181

www.dacoromanica.ro
EPOCA BARBATIEI
1879-4883

www.dacoromanica.ro
Romante §i cântece de tubire.

PAJUL CUPIDON

Pajul Cuoidon, vicleanul,

Mu It e rau §i alinlat,
Cu copii se hdrjone§te,
lar la dame doarme 'n pat.

De luminä ca talharii
Se fere§te bini§or.
Pe fere§ti se sue noaptea
Dibuind inceti§or.

Cordelute §i nimicuri
WA toate-a lui averi,
Darnic când nu vrei nici una
Si zgarcit dad le ceri.

18:3

www.dacoromanica.ro
 in volumul ros de molii
Cauti noaptea adevar,
i 'ntalne§ti lipitä 'n file

Vita-i galbena de par.

El da ganduri ne'ntelese
Varstei crude §i necoapte,
Cu icoane luminoase
0 ingana 'ntreaga noapte.

and de-o sete sufleteasca

E cuprinsa fata mica --
A dormit cu ea alaturi
Ca doi pui de turturica.

E sfios ca §i copiii,
Dar zambirea-i e viclearia.
Dara gale§i ii sunt ochii
Ca §i ochii de vadana.

Gat *i umere frurnoase,

Sanuri albe §i rotunde
El le tine 'mbrati§ate
i cu mAinile le-ascunde.

lso

www.dacoromanica.ro
 De te rogi frumos de ansul,
in destul e de hain,
Vä lul alb de peste toate
SA-I inlAture putin..

1879, Fein% 1, Cony. lit..

1')7

www.dacoromanica.ro
 o RAMA!

«0 rAmAi, rAmAi la mine !

«Te iubesc atdt de mult !
«Ale tale doruri toate
«Numai eu stiu sa. le-ascult !

«In al umbrei intuneric

«Te asamAn unui print
oCe se uit' adAnc in ape
«Cu ochi negri si cuminti

«Si prin vuetul de valuri,

«Prin miscarea naltei erbi
«Eu te fac s'auzi in tainA
«Mersul cArdului de cerbi :

188

www.dacoromanica.ro
 «Eu te vdd rapit de farmec
«Cum ingani cu glas domol,
oln apei strälucire
oIntinzlind piciorul gol ;

osi privind in luna plind

«La vapaia de pe lacuri,
qAnii tai se par ca clipe,
«Clipe dulci se par ca veacuri».

Astfel zise lin padurea,

Bo IV asupra-mi clAtinand
Sueram l'a ei chemare
S'am esit in camp rAzand.

AstAzi chiar de m'as :intoarce

A 'ntelege n'o mai pot...
Unde esti, copilarie,
Cu padurea ta cu tot ?
1879, Febr. 2, (Cony. lit».

1Y)

www.dacoromanica.ro
 ATAT DE FRAGEDA

Atat de fragedA, te-asameni

Cu floarea alba' de cir4,
Si ca un Inger dintre oameni
in calea vletii mete e§i.

Abia atingi covorul moale,

MAtasa sunA sub picior,
Si dela cre§tet 'Ana 'n poale
Plute§ti ca visul de u§or.

Din incretirea lungei rochii

RAsai ca marmura in loc
S'atArnA sufletu-mi de ochii
Cei plini de lacrimi i noroc.

Ion

www.dacoromanica.ro
O vis ferice de iubire,
Mireasä blanciA din povesti
Nu mai zambi ! A ta zambire
Mi-aratã cat de duke esti.

Cat poti cu-a far mecului noapte

SA 'ntuneci ochii mei pe veci,
Cu-a gurii tale calde soapte,
Cu 'mbrAtiseri de brate reci.

De-oda-a trece-o cugetare

Un val pe ochii tai fierbinti :
E 'ntunecoasa renuntare,
E umbra dulcilor dorinti.

Te duci, s'am inteles prea bine,

SA nu mA tin de pasul tAu,
PierdutA vecinic pentru mine,
Mireasa sufletului rneu !

CA te-am zArit e a mea vinA,

*i vecinic n'o sa mi-o mai iert,
SpAsi-voi visui de luminA
Tinzlindu-mi dreapta in desert.

191

www.dacoromanica.ro
 *'o sd-mi rasai ca o icoand
A pururi verginii Marii,
Pe fruntea ta purtAnd coroand
Unde te duci ? and o sd vii ?
1879, Sept. I, qConv. lih.

.!2

www.dacoromanica.ro
 FREAMAT DE CODRU

Tresarind scantee lacul

Si se leagana sub soare;
Eu, privindu-1 din padure,
Las aleanul sa ma fure
$i ascult dela racoare
Pitpalacul.

Din izvoare si din garle

Apa suet somnoroasa ;
Unde soarele patrunde
Printre ramuri a ei unde,
Ea in valuri sperioasa
Se asvarle.

M. EMINESOU. - Poezii 13. 193

www.dacoromanica.ro
 Cucul cântA, mierle, presuri,
Cine §tie sA le-asculte ?
Ale paserilor neamuri
Ciripesc pitite 'n ramuri
Si vorbesc cu-atat de multe
intelesuri I

Cucu 'ntreabA : «Unde-i sora

«Viselor noastre de yard?
«MlAdioasA §i iubitA,
«Cu privirea ostenitA,
4 Ca o zAnA sA rAsara
«Tuturora».

Teiul vechiu un ram intins-a,

Ea sä poatA sA-1 indoaie,
Ramul tAnAr vânt sa-§i deie
Si de brate 'n sus s'o iee.
larA florile sd ploaie
Peste dAnsa.

Se intreabd trist izvorul :

«Unde mi-i crAiasa oare ?
«PArul moale despletindu-§i
«Fata 'n apa mea privindu-§i
«SA m'atingA visAtoare
«Cu piciorul ?

194

www.dacoromanica.ro
 Am rAspuns : «PAdure dragä,
«Ea nu vine, nu mai vine !
«Singuri voi stejari rámâneti
«De visati la ochii vineti,
«Ce lucirA pentru mine
«Vara 'ntreagh».

Ce frumos era in cranguri,

Când cu ea m'am prins tovarA§!
0 poveste incântatà,
Care azi e 'ntunecata....
De-unde e§ti, revino iara§,
Sa fim singuri!
1879 Oct. 1 4 COM,. lit.*

195

www.dacoromanica.ro
 LASA-TI LUMEA TA UITATA

Lasá-li lumea ta uitatii

Mi te da* cu totul rnie,
De ti-ai da viala toatà,
Nime 'n lume nu ne §tie.

Vin' cu mine, rAtAceVe

Pe ctirAri cu cotituri,
Unde noaptea se treze§te
Glasul vechilor paduri.

Printre crengi scânteie stele,

Farmec dând cgrArii strimte,
i dud doar de ele
Nime 'n lume nu ne simte.

IA1

www.dacoromanica.ro
PArul Mu ti se desprinde
Si frumos ti se mai §ede,
Nu zi ba, de te-oi cuprinde,
Nime 'n lume nu ne vede

Tanguiosul bucium sund

L'ascultAm cu-atata drag,
Pe cand iese dulcea lunA
Dinteo rari§te de fag.

Si rAspunde codrul verde

Fermecat §i dureros,
Iar sufletu-mi se pierde
DupA chipul tAu frumos.

Te desfaci c'o dulce silk

Mai nu vrei §i mai te la§i,
Ochii tAi sunt plini de milA,
Chip de Inger drAgala§.

lath' lacul. Luna plina

Poleindu'l, II strAbate,
El aprins de-a ei lumina
Simte-a lui singurAtate.

Tremurând cu unde 'n spume,

Intre trestie le farmA,
Si visAnd o 'ntreagA lume
Tot nu poate sA adoarmA.

197

www.dacoromanica.ro
 De-al tAu chip el se patrunde,
Ca oglindà 11 alege
Ce prive§ti zâmbind in unde ?
E§ti frumoasd, se 'nfelege.

InAllimile albastre
Pleaca zarea lor pe dealuri,
ArAtând privirii noastre
Stele 'n ceruri, stele 'n valuri.

E-un miros de tei in crânguri,

Dulce-i umbra de rachili,
Si suntem attat de singuri
Si atat de fericifi I

Numai luna printre ceafa

Varsá apelor vApae,
Si te Oa strâns5. 'n brafe,
Dulce dr-agoste bAlae.

1884, Febr. 1 (Corm. lit.)

1b6

www.dacoromanica.ro
SOMNOROASE PASARELE

Somnoroase pashrele
Pe la euiburi se adunk
Se ascund in rámurele
Noapte bunh!

Doar izvoarele suspina,

Pe cilnd codrul negru tace,
Dorm si florile 'n gradina
Dormi in pace.

Trece lebAda pe ape

Intre trestii sh se culce
Fie-ti ingerii aproape,
Somnul dulce!

199

www.dacoromanica.ro
 Peste-a nopti feerie
Se ridical inândra lunk
Totu-i vis i arrnonie...
Noapte bunk' !

1884, Febr. 1 Conv. lit.

200

www.dacoromanica.ro
 SI DACA RAMURI BAT IN GEAM

Si dacá ramuri bat in geam,

Si se cutremur' plopii
E ca in minte sA te am
$i 'ncet s'à te apropii.

$i dacd stele bat in lac

Adâncu-i luminându'l,
E ca durerea mea s'o 'mpac
Inseninându-mi gandul.

$i daca norii de§i se duc

De iese 'n luciu luna.
E ca aminte sa-mi aduc
De tine 'n totdeauna.
1884, Fein.. 1 <Com lit.'

201

www.dacoromanica.ro
 PESTE VARFUR

Peste vArfuri trece luna,

Codru '§i bate frunza lin,
Dintre ramuri de arin
Melancolic cornul sunä.

Mai departe, mai departe,

Mai incet, tot mai incet,
Sufletu-mi nemâneiet
Indulcind cu dor de moarte.

De ce taci, and ferniecata

Inima-mi spre tine 'ntorn ?
Mai suna.-vei, dulce corn,
Pentru mine vre-odata ?

1884, Febr. 1 (Cony. lit.*

202

www.dacoromanica.ro
 DIANA

Ce cati pe unde bate luna

Pe-un alb izvor tremurdtor
Si unde paserile 'ntr'una
Se 'ntrec cu glas ciripitor ?
N'auzi cum frunzele 'n poiand
Soptesc cu zgomotul de guri
Ce se sdrutd, se hârjoand
In umbr' adâncd de páduri?

In cea oglindà miscdtoare

Vrei sá prive§ti un straniu joc,
0 apd vecinic cdlAtoare
Sub ochiul VALI rdmas pe loc ?
S'a desprimávdrat padurea,
E-o noud viath 'n ori-ce zvon,
Si numai tu gande§ti aiurea
La tândrul Endymion.

203

www.dacoromanica.ro
 De ce dore§ti singuratatea
Si glasul tainic de izvor ?
S'auzi cum codrul frunza-§i bate,
S'adormi pe verdele covor ?
Iar prin lumina cea rttritii,
Din valuri reci, din umbre moi,
S'apar'o zin'a linistitd
Cu ochii mari, cu umeri goi ?

Ah ! acum crengile le 'ndoaie

Aanute albe de omht,
0 fatà dulce §i bälae.
Un trup inalt §i mlàdiet.
Un arc de aur pe-al ei uma'r,
Ea trece mândra la vanat,
$i peste frunze fdrd num dr
Abia o urmA a Idsat.

1884, Febr. 1 e Coml. lit.»

204

www.dacoromanica.ro
 SEARA PE DEAL

Seara pe deal buciumul sund cu jale,

Turmele-1 urc', stele li scaparA'n cale,
Ape le plAng clar izvorAnd in fAntime :
Sub un salcAm, dragd, m'astepti tu pe mine.

Luna pe cer trece-asa sfAntà si dark

Ochiii tai mari cautà 'n frunza cea rarA,
Stelele nasc umezi pe bolta seninA,
Peptul de dor, fruntea de gAnduri ti-e plinA.

Nouri curg, raze-a lor siruri despica,

Stresine vechi casele 'n lund ridicA,
ScArtie'n \Taut cumpAna de la fântAnA,
Valea-i in furn, fluere murmurA'n stanA ;

265

www.dacoromanica.ro
 Si osteniti oameni cu coasa'n spinare
Vin dela camp ; toaca rasuna mai tare,
Clopotul vechiu umple cu glasul lui sara,
Sufletul meu arde 'n iubire ca para.

Ah !in curand satul in vale-amute§te,

Ah ! in curand pasu-mi spre tine grabe§te :
Langa salcam sta-vom noi noaptea intreaga,
Ore intregi spune-ti-oi cat imi e§ti draga!

Te-i rezima, dulce copil, de-al meu umar,

Si fir cu fir paru-ti aurit am sti-I numar,
Ap' am sa beau din a ta gura, frumsete I
Si sarutari pe al tai ochi de bland* !

imbrati§ati noi vom §edea la tulpina,

Fruntea-mi in foc pe ai tai sini se inclina,
Ce-alaturi cresc dulci §i rotunzi ca §i rodii,
Stelele 'n cer misc' auritele zodii...

Ne-am razima capetele-unul de altul

Si surazand vom adormi sub inaltul
Vechiul salcam. Astfel de noapte bogata,
Cine pe ea n'ar da viata lui toata ?
1885, Julie 1 4Conv.

206

www.dacoromanica.ro
 LA STEAUA...

La steaua care-a rAsArit

E-o cale-atAt de lungA,
CA mii de ani i-au trebuit
Luminii sA ne-ajungA.

Poate de mult s'a stins in drum

In depArtAri albastre,
Iar raza ei abia acum
Luci vederii noastre.

Icoana stelei ce-a murit

Incet pe cer se sue :
Era, pe child nu s'a zArit,
Azi o vedem, §i nu e.

207

www.dacoromanica.ro
 Tot astfel cand al nostru dor
Pieri in noapte-adânca.
Lumina stinsului amor
Ne urmAre§te Inca.

1886, Dec. 1 ceonv. lit.

208

www.dacoromanica.ro
 KAMADEVA

Cu durerile iubirii
Voind sufletu-mi sä-1 vindic,
L-am chemat in somn pe Kama
Kamadeva, zeul indic.

El veni, copilul mandru,

Calarind pe-un papagal,
Avdnd zambetul fatarnic
Pe-a lui buze de coral.

1) Karnadeva este in mitologia indica zeul amorului. TatAl sAu este

Cerul, iar muma sa lluzia. In figurare se infatipazA cAlarind pe un pa-
pagal, cu un arc fAcut din trestie de zalfar, coarda arcului formatA de
albine, iar sagetile din flori trandafirii ale arborelui Amra*. (Nota la
editia d-lui T. Maiorescu).

M. ENIINESCv. Poezii. 14. 209

www.dacoromanica.ro
 Aripi are, iar in tolba-i
El pastreazil ca sageti
Numai flori inveninate
Dela Gangele máret.

Puse-o floare-atunci in arcu-i,

Mil lovi cu ea in piept,
i de-atunci in ori-ce noapte
Plang pe patul meu destept.

Cu sägeata-i otrilvitA
A sosit ca sa ma certe
Fiul cerului albastru
i-al iluziei deserte.

1887, lulie I, <Cony. lih.

210

www.dacoromanica.ro
 INTRE PASERI

Cum nu suntem cloud paseri

Sub o stre§inii de stuf,
Cioc in cioc sà stiim alaturi
Inteun cull) numai de puf !

Nu mi-ai scoate oare ochii

Cu-ascutitul boti*or ?
Si alaturea cu mine
Sta-vei oare binisor ?

211

www.dacoromanica.ro
 Para mi te vad, dragula,
Ca imi sbori §i ea te scap ;
Stand pe gard, privind la mine,
Ai tot da cochet din cap.

lara eu suit pe casa

Si plouat de-atat amor,
M'a§ umfla ursuz in pene
Si a§ sta intr'un picior.
1892, lulie 1, eConv. lib.

212

www.dacoromanica.ro
 FRAGMENT

Dupä ce atAta vreme

LaolaltA n'am vorbit,
Mie-mi pare cd uitardm
Cat de mult ne-am fost iubit.

Dar acum te vad nainte-mi

Du Ice, palida cum sezi
Las5-mä ca altä data
Umilit sA 'ngenuchez,

LasA-md sa-ti plAng de mil&

SA-0 sArut a tale mAni...
MAnusite, ce McurAti
De atAtea sAptAmAni ?

1692, lulie 1, qConv. lit*.

213

www.dacoromanica.ro
El egii.

PE ACEEA*I ULICIOARA

Pe aceeasi ulicioara.
Bate luna in feresti,
Numai tu de dupd gratii
Vesnic nu te mai ivesti.

i aceiasi pomi in floare

Crengi intind peste zapla
Numai zilele trecute
Nu le fac sa fie azi.

Altul este al tau suflet,

MO ochii tai acum ;
Numai eu, rámas acelas,
Bat mereu acelas drum.

214

www.dacoromanica.ro
 Ah, sublire §i ginga§h
Tu pa§eai incet, incet,
Du lce irni veneai in umbra
Thinuitului boschet.

Si ltishndu-te la pieptu-mi,
Nu §tiam ce-i pe phmant,
Ne spuncam atht de invite
Far' a zice un cuvaut.

Shrutari crau raspunsul

La 'ntrebAri indeosebi,
Si de alte cele 'n lume
N'aveai vreme i intrebi.

Si in farmecul vietii-mi
Nu §tiam ch-i tot aceea
De te razimi de o umbra
Sau de crezi ce-a zis femeea.

Vântul tremura. 'n perdele

Astazi ca §i alte dati,
Numai tu de dupa dc
Ve§nic nu te mai arhti !
1879, Febr. I. ,Conv. lit..

21 5

www.dacoromanica.ro
 NU MA INTELEGI

in ochii mei acuma nimic nu are pret

Ca taina ce asctinde a tale frumuseti ;
Caci pentru care alta minune de cat tine
Midst risipi o viata de cugetari senine
Pe basme i nimicuri, cuvinte cumpanind,
Cu peritorul sunet al lor sa te cuprind,
In lanturi de imagini duiosul vis sal ferec,
SA 'mpedec umbra dulce de-a merge 'n intunerec?

Si azi cand a mea minte, a farmecului roaba,

Din orisice durere Ili face o podoaba,
Si când rasai nainte-mi ca marmura de clara,
and ochitil tau cel rnandru straluce in afara,
Intunecand privirea-mi de nu pot sa vad Inca
Ce-adânc trecut de ganduri e 'n noaptea lor adanca,
Azi cand a mea iubire e-atlita de curata
Ca farmecul dc care tu esti impresurata,

216

www.dacoromanica.ro
Ca setea cea eterna ce-o au dupa olalta
Lumina de 'ntuneric §i marmura de daltd,
Cand dorul meu e-atata de-adAnc i-atAt de sfânt
Cum nu mai e nimica in cer §i pe pamAnt,
Cand e-o inamorare de tot ce e al tau,
De-un zAmbet, de-un cutremur, de bine §i de rau,
CAnd e§ti enigma insa§i a vietei mele 'ntregi ;
Azi vild din a ta vorba, di nu ma intelegi !

SA &each' inflorirea de-un vlint al recei ierne ?

Sa 'nceli a fi icoana iubirei cei eterne ?
Cu marrnura cea alba sa nu te mai asameni,
Sa fii ca toata lumea frumoasa intre oameni ?
Sa 'ncete acel farmec ce te-au facut o zee,
TA- fii incântatoare dar numai o femee,
S'atunci sa-mi zici : «Privirea ce-atat ai adorat-o,
«E Inca tot senina, fermeciltoare... Iat-o !»

E Inca tot ! Avea-vei in ochi-rni acel pret

Ce azi ti-I d sfiala pierdutei mele vieti ?
Voiu fi supus duioasei, nemaisimtitei munci,
C'o oaste de imagini sa te iubesc §i-atunci ?
Au nu §tii tu ce suntem ? Copii nimicniciei,
Nefericiri zvarlite in brazdele veciei,
Rotiri stralucitoare a undelor albastre,
GAndirea noastra spuma nimicniciei noastre,
lar visuri §i iluzii pe marginea uitarii

217

www.dacoromanica.ro
 Tree si se pierd in zare ca pasárile marii
Si ce ramâne 'n urma nu e de cat obscura
Si oarba suferinta ce bantue 'n natura ?

Azi child eu am puterea ce-o are numai Domnul

Din haosul uitdrii s'alung pe-o clipä somnul,
Pe schelea lumii noastre, urite i 'ntr"un chip,
Cu vorbe 'mpestritatit, zidita din nisip,
Eu sà ridic o lume mai mare, mai senina,
Precum au fost odata a raiului gradina,
Azi cand esti prea mult inger i prea putin femee,
Frumoasa cum nici Venus nu a putut si stee,
In loc de-a fi un soare al astei lumi intregi,
Tu imi ucizi gandirea, caci nu ma intelegi.
1879, Aladie 15, «Albumul litcrarp al societrifii studenfrOi *Unirea>.

218

www.dacoromanica.ro
 DE CATE ORI IUBITO

De Cate ori, iubito, de noi mi-aduc arninte,

Oceanul cel de ghiatá nazare inainte :
Pe bolta alburie o stea nu se arata,
Departe doard luna cea galbena --- o pata ;
lar peste mii de sloiuri de valuri repezite
0 pasdre piute§te cu aripi ostenite
Pe cand a ei pereche 'nainte tot s'a dus
C'un pale intreg de paseri, perzandu-se 'n apus...
Arunca pe-a ei urma priviri suferitoare,
Nici rau nu-i pare-acuma, nici bine ttu ea moare
Vistindu-se 'ntr'o chpa cu anii inapoi.

Suntem tot mai departe deolaltã amandoi...

Din ce in ce mai singur ma 'ntunec §i inghet,
Cand tu te pierzi in zarea eternei dimineti.
1879, Sept. 1, )Conv. lit).

219.

www.dacoromanica.ro
 DESPARTIRE

SA-ti cer un semn, iubito, spre-a nu te mai uita ?

Te-as cere doar pe tine, dar nu mai esti a ta,
Nu floarea vestejitit din pitrul tu brdai,
Caci singura mea rugii-i : uitArii sit ma dai.

La ce simtirea cruda a stinsului noroc

Sit nfi se sting-asemeni, ci 'n veci sit stea pe loc ?
Tot alte unde-i sunA aceluias pitrau
La ce statornicia parerilor de ritu,
and prin aceasta lume sh trecern ne e scris
Ca visul unei umbre si umbra unui vis ?
La ce de-acu 'nainte tu grija mea s'o porti ?
La ce ce sà milsuri anii ce zboard peste morti ?
Tot una-i, dacii astazi sau mane o sa mor,
CAnd voiu sA-mi piard urma in mintea tuturor,
Clind voiu sit uiti norocul visat de amAndoi,

220

www.dacoromanica.ro
 Trezindu-te, iubito, cu anii hiapoi,
SA fie neagrä umbra in care-oiu fi perit,
Ca §i cand niciodata noi nu ne-am fi zarit.
Ca §i cand anii mandri de dor ar fi de§erti...
Ca te-am iubit atata, putea-vei tu sa ierti ?

Cu fata spre perete ma lasà prin straini,

Sa 'nghete sub pleoape a ochilor lumini
i cand se va intoarce pamantul in pamant,
Au cine o sa §tie de unde's, eine sant ?
Cantari tanguitoare prin zidurile reci
Porni-vor sA-mi cer§ea§ca repaosul de veci.
Ci eu a§ vrea ca unul, venind de mine-aproape,.
SA-mi spue al tAu nume pe 'nchisele mi pleoape,
Apoi de vor m'arunce in margine de drum...
Tot imi va fi mai bine ca 'n ceasul de acum.
Din zare departata rasar'un stol de corbi,
Sa 'ntunece tot cerul pe ochii mei cei orbi,
Rasar'o vijelie din margini de pamant,
Dand pulberea-mi taranii §i inima-mi in vant.

Ci tu ramai in floare ca luna lui April,

Cu ochii mani §i umezi, cu zambet de copil ;
Din cat e§ti de copila sa 'ntinere§ti mereu,
SA nu ma §tii pe mine, cum nu m'oiu §ti nici eu.
1879, Oct. 1, «Cont.. lit,.

221

www.dacoromanica.ro
 0 MAMA...

0 mama, dulce mami-i, din negura de vremi

Pe freamiitul de frunze la tine tu ma chemi ;
Deasupra criptei negre a sfântului mormânt
Se scutura salcâmii de toamna si de vânt,
Se bat incet din ramuri, ingdna glasu! tau...
Mereu se vor tot bate, tu vei dormi mereu.

Cand oiu muri, iubito, la crestet sa nu-mi plângi ;

Din teiul slant i dulce o ramura sa frtingi,
La capul meu cu grija tu ramura s'o 'ngropi,
Asupra ei sa cada a ochilor tai stropi ;
Simti-o-voiu odata umbrind mormfintul meu...
Mereu va creste umbra-i, eu voiu dormi mereu.

222

www.dacoromanica.ro
 lar dach impreuna va fi ca sà murim,
Sd nu ne ducti 'n triste zidiri de fintirim :
MormAntul sã ni-I sape la margine de rail,
Ne pund 'n incdperea aceluia§ sicriu,
De-apururea aproape vei fi de stmul meu...
Mereu va plânge apa, noi vorn dormi mereu.
1880, Aprilie 1, «Coml. lit..

993

www.dacoromanica.ro
 MAI AM UN SINGUR DOR.

De-oiu adormI curand

In noaptea uitarii,
Sa ma duceti tacand
La marginea mdrii.

Nu voiu sicriu bogat

Facile §i flamuri,
Ci-mi impletiti un pat
Din tinere ramuri.

Sa-mi fie somnul lin

Si codrul aproape,
Luceasc' un cer senin
Eternelor ape,

224

www.dacoromanica.ro
 Care 'n dureri adanci
Se 'nalta la maluri;
S'ar atarnA de stand
Cu brate de valuri.

Se 'naltA, dar recad

Si murmura 'ntr'una
and pe paduri de brad
AlunecA luna.

Si nime 'n urma mea

Nu 'mi plAnga la cre§tet,
Doar moartea glas sA dea
Frunziplui ve§ted.

SA treacA lin prin \rant

A tot §tiutoarea,
De-asupra-mi teiul slant
SA '§i scuture floarea.

Cum n'oiu mai fi pribeag

De-atunci inainte,
M'or troeni cu drag
Aduceri aminte.

M. EMINESCU. - Poezii. 15. 225

www.dacoromanica.ro
 Luceferi ce rasar
in umbra de ceteni
Or sa-mi zimbeasca iar
Fiindu-mi prieteni :

Ce n'or §ti ca. privesc

0 lume- de patemi,
Pe cand liane cresc
Pe singuratate-mi.

1884, Febr. 4Conv. lit.*

226

www.dacoromanica.ro
 VARIANTA

Nu voiu mormAnt bogat,

Cfintare §i flamuri,
Ci-rni impletiti un pat
Din tinere ramuri ;
Si nime 'n urma mea
Nu'mi plat-1ga la crqtet,
Frunzi§ului ve§ted
Doar vantul glas sà-i dea.
In lini§tea sdrii
SA mA 'ngropati, pe cAnd
Trec stoluri zburAnd
La marginea mArii.

SA 'mi fie somnul lin

Si codrul aproape!
LuceascA cer senin
Eternelor ape,

227

www.dacoromanica.ro
 Care din vAi adânci,
Se 'naltd la maluri ;
Cu brate de valuri
S'ar atArnA de stAnci
Si murmurA 'ntr'una
CAnd spumegand recad,
lar pe pAduri de brad
AlunecA luna.

Reverse dulci scAntei

A tot §tiutoarea,
De-asupra-mi crengi de tei
SA-§i scuture floarea.
Ne mai fiind pribeag
De-atunci inainte,
Aduceri aminte
M'or coperi cu drag
Si stinsele patemi
Le-or troeni cAzand,
Uitarea 'ntinzAnd
Pe singurAtate-mi.

228

www.dacoromanica.ro
 ALTA VARIANTA

Jar cAnd voi fi pribeag

In lini§tea sArii
SApati-mi un mormAnt
La marginea mArii.

Nu voiu sicriu bogat

Podoabe §i flamuri,
Ci-mi impletiti un pat
Din vegede ramuri.

SA-mi fie somnul lin

Si codrul aproape
SA am un cer senin
Pe-adAncile ape.

920

www.dacoromanica.ro
 S'aud cum blfinde cad
Izvoarele 'ntr'una,
Pe vfirfuri lungi de brad
Alunece luna.

S'aud pe valuri vânt,

Din munte talanga,
De-asupra-mi telut sfant
SA-0 scuture creanga.

i cum n'oiu suferi

De-atuncea 'nainte,
Cu flori m'or troeni
Aduceri aminte.

cum va incetà
Al inimei zbucium,
Ce dulce 'mi va suna.
Cfintarea de bucium !

Vor arde 'n preajrna mea

Luminile 'n dealuri
lzbind s'or frAmântà
Eternele valuri.

230

www.dacoromanica.ro
 .*i nime 'n urma mea
Nu'mi plane la cre§tet
Ci codrul vant sa dea
Frunziplui ve0ed.

Luceferii de foc
Privi-or din ceteni
Mormant far 'de noroc
i fara prieteni.

1883 Martie 18, «Familia,.

231

www.dacoromanica.ro
 ALTA VARIANTA

Mai am un singur dor :

In lini§tea sarii
Sa ma lAsati sd mor
La marginea mArii ;
Sa-mi fie somnul lin
Si codrul aproape,
Pe 'ntinsele ape,
SA am un cer senin.
Nu'mi trebuie flamuri,
Nu voiu sicriu bogat,
Ci-mi impletiti un pat
Din tinere ramuri.

Si nime 'n urm a mea

Nu 'mi planga la cre§tet
Doar toamna glas sa dea
Frunzi§ul ui ve§ted.

232

www.dacoromanica.ro
Pe cand cu zgomot cad
Izvoarele 'ntr'una,
Alunece luna
Prin varfuri lungi de brad.
Patrunza talanga
Al serii rece vant ;
Deasupra-mi teiul sfant
Sa-§i scuture creanga.

Cum n'oiu mai fi pribeag

De-atunci inainte,
M'or troeni cu drag
Aduceri aminte ;
Luceferi ce rásar
Din umbra de ceteni,
Fiindu-mi prieteni,
0 ami zambeasca iar.
Va geme de patemi
Al marii aspru cant...
Ci eu voiu fi pamant
in singuratate-mi.

233

www.dacoromanica.ro
 DIN VALURILE VREMII

Din valurile vremii, iubita mea, rAsai,

Cu bratele de marmur, cu parul lung balai
Si fata strAvezie ca fata albei ceri
SlAbitA e de umbra duioaselor dureri !
Cu zambetul tau dulce tu mangai ochii mei,
Femee intre stele §i stea intre femei,
Si intorcandu-ti fata spre umacul tau slang,
In ochii fericirii mA uit perdut §i plang.

Cum oare din noianul de neguri sA te rump,

SA te ridic la pieptu-mi, iubite Inger scump,
Si fata mea in lacrimi pe fata ta s'o plec,
De sArutAri aprinse suflarea sA ti-o 'nec
Si maim friguroasa s'o incalzesc la sin,
Aproape mai aproape, pe inima'mi s'o fin.

234

www.dacoromanica.ro
 Dar vai, un chip aevea nu e§ti, astfel de treci,
Si umbra ta se pierde in negurile reci,
De mA gAsesc iar singur cu bratele in jos
In trista amintire a visului frumos !
Zadarnic dupA umbra ta dulce le intind :
Din valurile vremii nu pot sA te cuprind.

1884. Febr. 1 tConv. 1it.0

235

www.dacoromanica.ro
 S'A DUS AMORUL

S'a dus amorul, un amic

Supus amândurora ;
Deci Canturilor mele zic
Adio tuturora.

Uitarea le inchide 'n scrin

Cu !liana ei cea rece,
i nici pe buze nu-mi mai vin
i nici prin gand mi-or trece.

Atka murmur de izvor,

Atat senin de stele,
i un atat de trist amor
Am ingropat in ele !

236

www.dacoromanica.ro
Din ce noian indepartat
Au rAsArit in mine 1
Cu ate lacrimi le-am udat,
lubito, pentru tine !

Cum strAbAteau atat de greu

Din jalea mea adanca
i cat de mutt imi pare rAu,
CA nu mai sufar Inca.

CA nu mai vrei sa te arati,

Lumina de 'n departe,
Cu ochii tAi intunecati,
PenAscAtori din moarte !

i cu acel smerit suris,

Cu cea mai blanda fata,
SA faci din viata mea un vis,
Din visul meu o viatA !

SA mi se parA cum CA cre§ti

De cum rAsare luna
In umbra dulcilor pove§ti
Din nopti o mie una !

237

www.dacoromanica.ro
 Era un vis misterios
Si bland din cale-afarA
Si prea era de tot frumos,
De-a trebuit sA piarà.

Prea mult un inger mi-ai pArut

Si prea putin femee,
Ca fericirea ce-am avut
SA fi putut sA stee.

Prea ne pierdurAm tu *i eu
In al ei farrnec, poate,
Prea am uitat pe Dumnezeu
Precum uitarAm toate.

Si poate cA nici este loc

Pe-o lume de mizerii
Penteun Mat de sfant noroc
StrAbAtAtor durerii.

1884, Febr. (Gonv. lit.*

238

www.dacoromanica.ro
PE LANGA PLOPII FARA SOT-

Pe Iângd plopii fail sot

Adesea am trecut -
Ma cuno§teau vecinii toti,
Tu nu m'ai cunoscut.

La geamul tau ce stralucea,

Privii atat de des:
0 lume toata 'ntelegea,
Tu nu m'ai inteles.

De cAte ori am a§teptat

0 §oaptd de rAspuns...
0 zi din viatà sà'mi fi dab
0 zi mi-era de-ajuns.

239

www.dacoromanica.ro
 0 orA sA fi fost amici
Sa ne iubim cu dor,
S'ascult de glasul gurii mici
O ora §i sä mor

DAndu-mi din ochiul tau senin

O razd din adins.
in calea timpilor ce yin
O stea s'ar fi aprins.

Ai fi trAit in veci de veci

Si randuri de vieti
Cu ale tale brate reci
InmArmureai mAret !

Un chip de-apururi adorat

Cum nu mai au perechi
Acele zine ce strAbat
Din timpurile vechi !

CAd te iubeam cu ochi pAgAni

Si plini de suferinti,
Ce mi-i lAsarA din hAtrAni,
PArintii din OHO.

240

www.dacoromanica.ro
 Azi nici macar imi pare rau
CA trec cu mult mai rar,
Ca cu tristete capul tau
Se'ntoarce in zadar ;

Cad azi le semeni tuturor

La umblet §i la port,
te privesc nepasator
C'un rece ochiu de mort.

Tu trebuia sa te cuprinzi
De acel farmec sfant
Si noaptea candela s'aprinzi
Iubirii pe pamant.
1884. Febr. 1, Ceonv. lit*.

M. EMINESOIJ. Poezii. 16. 241

www.dacoromanica.ro
 ADIO

De-acuma nu te-uiu mai vedea

Ramai, ramai cu bine!
Ma voiu feri in calea mea
De tine.

De astki dar tu fa ce vrei.

De astki nu'mi mai pasii,
Ca cea mai dulce 'ntre femei
Ma lasa.

Caci nu mai am de obicei,

Ca '11 zilele acele,
Sa ma imbat si de scantei
Din stele.

242

www.dacoromanica.ro
Canddegerand, atAtea di
Eu md uitarn prin ramuri
Si a§teptam sA te arAti
La geamuri.

0, cAt eram de fericit

SA mergem impreunA
Sub acel farmec linitit
De lunA !

Si cAnd in tainA mA rugam

Ca noaptea 'n toe sA stee,
In veci alAturi sA te am,
Femee !

Din a lor treacAt sA apuc

Acele dulci cuvinte,
De care azi abia mi-aduc
Aminte.

CAci astAzi dacA mai ascult

Nimicurile-aceste,
Imi pare-o veche, de demult
Poveste.

213

www.dacoromanica.ro
 Si dacä luna bate 'n lunci
Si tremurA pe lacuri,
Totu0 hni pare cA de-atunci
Sunt veacuri.

Cu :ochii serii cei d'intAi

Eu n'o voiu mai privi-o...
De-aceea 'n urma mea rAmAi,
Adio !

1884, Febr. 1, (Cony. lit*.

244

www.dacoromanica.ro
 TE DUCI

Te dud, §i ani de suferinta

N'or sa te vacla ochii-mi tri§ti,
In morati de-a ta flinta,
De cum zimbe§ti, de cum te mi§ti.

Si nu e bland ca o poveste
Amorul meu cel dureros,
Un demon sufletul tau este,
Un chip de marmora frumos.

In fata farmecul palorii

Si ochi ce scantee de vii --
Sunt umezi, infiordtorii,
De lingu§iri, de viclenii.

www.dacoromanica.ro
 Cand ma ating, eu ma cutremur,
Tresar la pasul Mu cand treci,
De-al genei tale gingas tremur
Atarnd viala mea pe veci.

Te duci i rAu n'o sd-mi mai para

De-acum de ziva cea de eri,
Ca nu am fost victimd iard
Neinduratelor dureri,

C'auzu-mi n'o sd-1 mai intuneci

Cu-a gurii dulci suflári fierbinti,
Pe frunte-mi maim n'o s'o luneci,
Ca sd ma faci sä-mi ies din min°.

Puteam numiri desfdimatoare

In gandul meu sa-ti iscodesc,
i te uram cu 'nversunare,
Te blestemam, act te iubesc.

De-acum nici asta nu-mi rámane

*i reo sd am ce blestema :
Ca azi va fi ziva de mane,
Ca mani toti anii s'or urmâ,

246

www.dacoromanica.ro
 0 toamnA, care intkrzie
Pe-un istovit i trist isvor,
Deasupra-i frunzele pustie:
A mele visuri, care mor.

Viata-mi pare-o nebunie

Sfitr§itA Mr 'a fi 'nceput,
In toatA neagra ve§nicie
0 cliprt 'n brate te-am tinut.

De-atunci, pornind a lui aripe.

S'a dus pe veci norocul meu :
Redk-mi comoara unei clipe
Cu ani de prtrere de rku!
irsh-f, Febr. I, ((Cony. lit*.

247

www.dacoromanica.ro
 DE-OR TRECE ANII

De-or trece anii cum trecuril,

Ea tot mai muh imi va place,
Pentru cd 'n toat'a ei Mpturd
E-un «nu §tiu cumo §i-un «nu §tiu ce..

M'a fermecat cu vr'o scantee

Din clipa 'n care ne vazum ?
De§i nu e decal femee,
E totu§ altfel, nu §tiu cum.

De-aceea una 'mi este mie

De ar vorbi, de ar ace ;
Dac'al ei glas e armonie,
E §i 'n tacere nu §tiu ce.

24R

www.dacoromanica.ro
 Astfel robit de-aceea§i jale
Petrec mereu acela drum:
In taina farmecelor sale
E-un «nu §tiu ce» §i-un «nu §tiu cum

18.s4, Febr. 1, (Cony. lit}.

249

www.dacoromanica.ro
 CE E AMORUL

Ce e amorul? E un lung
Prilej pentru durere ;
Caci mii de lacrimi nu-i ajung
Si tot mai multe cere.

De-un semn in treacat dela ea

El sufletul ti-I leaga,
In cat sa n'o mai pati uità
Viala ta tntreaga.

Dar Inca, de te-a§teapta'n prag

In umbra de unghere,
De se'ntalneVe drag cu drag,
Cum inima ta cere ;

250

www.dacoromanica.ro
 Dispar §i ceruri §i pamiint
Si pieptul tau se bate,
Si totu-abirnã de-un cuvfint
Soptit pe jumatate.

Te urmare§te siiptarnemi
Un pas fdcut a lene,
0 duke strfmgere de maul,
Un tremurat de gene ;

Te urmAresc luminAtori
Ca soarele §i tuna
Si peste zi de-atAtea ori
Si noaptea totdeauna.

Cáci scris a fost ca viata ta

De doru-i s'd nu'neapà,
Caci te-a cuprins asemenea
Lianelor din apa.

1,464, Febr. I, «Conv. lit..

23L

www.dacoromanica.ro
 CAND AMINTIRILE

Când amintirile 'n trecut

incearcá s..A ma cheme,
Pe drumul lung §i cunoscut
Mai trec din vreme 'n vreme

De-asupra casei tale ies

i azi acelea§i stele
Ce-au luminat atat de des
induioOrii mele.

*i peste arbori in§irati

12Asare blanda luna
Ce ne ga'sea imbráto§ati
Soptindu-ne 'mpreuna.

www.dacoromanica.ro
 A .noastre inimi i§i jurau
Credinta pe toti vecii,
and pe cArAri se scuturau
De floare liliecii.

Putut-au oare-atAta dor

in noapte sã se stâne,
and valurile de izvor
N'au incetat sA plangà,

Când luna trece prin stejari

Urmând mereu in cale-§i,
and ochii thi tot Ind. marl
Se uità dulci §i gale§i ?

1884, Febr. 1, gFamilia».

253

www.dacoromanica.ro
 DIN NOAPTEA

Din noaptea vecinicei uitAri,

In care toate curg,
A vietii noastre dezmierdAri
Si raze din amurg,

De unde nu mai strAbAtu

Nimic din ce-a apus,
A§ vrea odatA'n viata tu
SA te innalti in sus !

Si dacA ochii ce-am iubit

N'or fi de raze plini
Tu nni prive§te lini§tit
Cu stinsele lumini ;

2 54.

www.dacoromanica.ro
 i dacA glasul adorat
N'o spune un cuvânt,
Tot inteleg ca m'ai chemat
Dincolo de mormânt.

1884, Pcbr. 12, 4Conv. lit).

25;1

www.dacoromanica.ro
 DE CE NU-MI VII.

Vezi, rAndunelele se duc,

Se scutur frunzelc de nuc,
S'a,eazii bruma peste vii
De ce nu-nd vii, de ce nu-mi vii ?

0 vino iar in al meu brat,

SA te privesc cu mult nesat,
SA razim duke capul meu
De sftnul Mu, de sftnul t5u!

Ti-aduci aminte cum pe-atunci,

Când ne primblam prin v'ai §i lunci,
Te ridicam de subsuori
De-atStea oil., de-atatea ori?

256

www.dacoromanica.ro
 In lumea asta sunt femei
Cu ochi ce izvoresc scântei...
Dar, ori-cat ele sunt de sus,
Ca tine nu-s, ca tine nu-s!

CAci tu inseninezi mereu

Via la sufletului meu,
Mai mandrä decAt ori-ce stea,
lubita mea, iubita mea l

Tarzie toamnA e acum,

Se scutur frunzele pe drum
Si lanurile sunt pustii...
De ce nu-mi vii, de ce nu-mi vii !

1887, Febr. 1. <Corm. 1it.0

M. EMINES CU. Poezii. 17. 257

www.dacoromanica.ro
 APARI SA DAI LUMINA

Apari sA dai lumina arcatelor fere§ti,

SA vaz in templu-i zAna cu farmece cere§ti.
Prin vremea trecAtoare luce§te prea curat
Un chip tdiat de daltd, de-apururi adorat,
Privi-te-voiu cu ochii in lacrime ferbinti...
0 ! marmurd aibi mild de-a mele rugdminti !

Indurd-te §i lasA privirea-mi s'o consol

La alba strAlucire a gAtului tau gol,
La dulcea rotunzire a sAnilor ce cresc,
La noaptea cea adAncA din ochiul tAu ceresc,
Sd vAd cä de privirea-mi tdcAnd te infiori...
0 marmurd, aibi mild de ochii-mi rugatori !

258

www.dacoromanica.ro
A§ vrea cu-a mele lacrimi picioarele sa-ti scald,
In dulcea 'nfiorare a sufletului cald,
SA mor patruns de jalea amorului meu slant,
Ca lebada ce moare de propriul ei cant,
SA. mor de 'ntaia raza din ochii tai cei reci...
0 ! marmura, aibi milA de stingerea-mi pe veci I

Ca iarna cea eterna a nordului polar

Se 'ntinde amortirea in sufletu-mi amar,
Nimic nu lumineaza astei pustietati,
Doar sloiurile par ca ruine de cetati
Plutind de asprul viscol al mortii cei de veci...
Tu ramurA 'nflorita... pe visul meu te pleci !

Din lumea de mizerii §i Mra de 'nteles

Cu ochii cei de ghiata ai mortii m'am ales
totu-mi pare veted, cazut §i uniform,
Sunt insetat de somnul pamantului s'adorm,
In cat numai de nume imi pare ca. exist...
Tu doar rasai c'un zarnbet in visul meu cel trist !

Cu ochii tai de Inger ma mangai §i ma minti,

Caci ei cuprind o lume de dulci fagaduinti,
De-amor fail de margini, de scumpe feridri,

259

www.dacoromanica.ro
 Cum nu se aflil 'n lumea aceasta niciiiri,
CAci iarA§i este umbra iubirei cei de veci,
Ce trece cu intreaga-i putere, pe and treci !

Nici luna plutitoare, nici stelele din cer

N'or sA pAtruna. 'n umbra trecutelor dureri,
N'or sA pAtrunz' amarul perdutei tinereti,
Wear sA am de-acuma o suta de vieti,
CAci sufletu-mi de-atuncea e-atat de 'ntunecat...
Doar ochii tai de inger in visul meu strAbat !

Ca toamna cea tarzie e viata mea, §i cad

Iluzii ca §i frunza pe undele de vad,
Si nici o bucurie in cale-mi nu culeg,
Nimic de care 'n lume iubirea sa mi-o leg,
Pustiul i uritul de-apururi mA cuprind...
Doar bratele-li de marmur in visul men se 'ntind

Precurn corAbii negre se leagana de %/Ant

Cu pAnzele-atArnate departe de pAmAnt,
Cum intre cer §i mare trec paserile stol,
Trec ale mele gAnduri pe-a sufletului gol,
Si 'ntind ale lor aripi spre negre depArtAri...
Tu e§ti in visu-mi negru luceafArul pe mAri !

260

www.dacoromanica.ro
 Cu recea nepasare tu sufletu-mi aduci
Pe cele douà brate intinse-a sfintei cruci,
i buzele 'nsetate cu fiere mi le uzi,
Când ruga mea ferbinte nu vrei sä o auzi,
MA faci partas in lume durerilor lui Crist...
0! marmurd, aibi mild de sufletul meu trist!

Dar te cobori, divino, patrunsti de-al meu glas,

Mai mandrd, tot mai mandra la fiecare pas..,
Visez, ori e aevea ? Tu esti in adevtir ?
Tu treci cu mAna alba prin vitele de par?
Dacd visez, te'ndurA, priveste'n ochii-mi drept...
0 ! marmurd, aibi milA sA nu mA mai destept

1895, lunie 1. (Coml. lit.,

261

www.dacoromanica.ro
Sonete.

AFARA-I TOAMNA

Afara-i toamna, frunza 'inpra§tiatä,

lar vantul zvarle 'n geamuri grele picuri;
Ci tu cite5ti scrisori din roase plicuri
Si intr'un ceas gande§ti la viata toata.

Pierzandu-ti timpul tau cu dulci nimicuri,

N'ai vrea ca nime 'n u§a ta sa bata...
Dar §i mai bine-i, cand afara-i sloata,
SA stai visand la foc, de somn sä picuri.

Si eu astfel ma uit din jet pe ganduri,

Visez la basmul vechiu al zinei Dochli.
In juru-mi ceata cre§te randuri, randuri

De-odat'aud fo§nirea unei rochii,

Un moale pas, abia atins de scanduri
Jar mani subtiri §i reci mi-acopar ochii.

1879, Oct. 1, cConv. lit.

262

www.dacoromanica.ro
 SUNT ANI LA MIJLOC

Sunt ani la mijloc §i 'nca multi vor trece

Din ceasul slant in care ne 'ntalniram,
i tot mereu gandesc cum ne iubiram,
Minune cu ochi mari ii. mana rece.

0 vino iar ! Cuvinte dulci inspira-mi,

Privirea ta asupra mea se piece.
Sub raza ei ma lash* a petrece
i canturi nouà zmulge tu din lira-mi.

Tu nici nu §tii, a ta apropiere

Cum sufletu-mi de-adanc 11 lini§te§te,
Ca räsdrirea stelei in tacere ;

lar cand te vad zimbind copilare§te,

Se stinge-atunci o 1 iata de durere,
Privirea-mi arde, siifletul imi cre§te.
1879, Oct. 1. 4Conv. lib.

283

www.dacoromanica.ro
 CAND INSUSI GLASUL

Cand insu§i glasul gandurilor tace,

ma 'nganA cantul unei dulci evlavii,
Atunci te chem; chemarea-mi asculta-vei ?
Din neguri reci plutind te vei desface ?

Puterea noptii bland insenina-vei

Cu ochii mart §i purtAtori de pace ?
RAsai din umbra vremilor incoace
Ca sa te vad venind ca 'n vis, aa, vii !

Cobori incet... aproape, mai aproape,

Te pleacA iar zimbind peste-a mea fata,
A ta iubire c'un suspin arat-o.

Cu geana ta m'atinge pe pleoape

SA simt fiorii strangerii in brate,
Pe veci pierduto, vecinic adorato !
1879, Oct. 1. (Corm lit.,

264

www.dacoromanica.ro
 IUBIND iN TAINA

lubind in tainä am pästrat thcere,

Gandind cA astfel o sA-ti placa tie,
CAci in priviri ceteam o vecinicie
De-ucigatoare visuri de plAcere.

Dar nu mai pot. A dorului tArie

Cuvinte dA duioaselor mistere,
Vreau sa md 'nec de dulcea 'nvApAiere
A celui suflet, ce pe al meu stie,

265

www.dacoromanica.ro
 Nu vezi cd gura-mi arsä e de sete
Si 'n ochii mei se vede 'n friguri chinu-mi,
Copila mea cu lungi i blonde plete ?

Cu o suflare rdcoresti suspinu-mi,

C'un zAmbet faci gandirea-mi sa. se 'mbete ?
FA un sMr§it dureriL.. yin la sinu-mi I

1879-1883; nepublicatá in reviste.

266

www.dacoromanica.ro
 TRECUT-AU ANII

Trecut-au anii ca nori lungi pe sesuri

i niciodatt n'or sd vie iara,
Caci nu ma 'ncantà azi cum ma miscall
Povesti si doine, ghicitori, eresuri

Ce fruntea mi de copil o 'nseninara,

Abia 'nfelese, pline de 'ntelesuri ;
Cu-a tale umbre azi in van ma 'mpresuri,
0 ceas al tainei, asfintit de sara...

Sa smulg un sunet din trecutul viepi,

Sä fac, o suflet, ca din nou sa tremuri ?
Cu mana mea in van pe lira lunec :

Pierdut e totu 'n zarea tinerePi

Si mutd-i gura dulce-a altor vremuri,
Iar timpul cre$te'n urma mea... ma.'ntunec !
1879-1883; nepublicatá in reviste.

267

www.dacoromanica.ro
 S'A STINS VIATA

S'a stins viata falnicei Venetii,

N'auzi cântdri, nu vezi lurnini de baluri ;
Pe scari de marmurd, prin vechi portaluri
Pätrunde luna inAlbind peretii.

Okeanos tot se plânge pe canaluri.

El numa 'n veci e 'n floarea tineretii,
Miresei dulci l-ar da suflarea vietii,
lzbe§te 'n ziduri vechi, sunând din valuri.

Ca 'n tintirim Mcere e 'n cetate.

Preot ramas din a vechimei zile,
San-Marc, sinistru, miezul noptii bate.

Cu glas adânc, cu graiul de Sibile,

Roste§te lin in clipe cadentate :
«Nu 'nvie mortii e 'n zildar, copile !»
1884, Ian. 1, 1Conv. lit.,

268

www.dacoromanica.ro
 ORI-CATE STELE

Ori Cate stele ard in inaltime,

Ori eke unde-aruncd 'n fatd-i marea,
Cu-a lor lumina. §i cu scánleiarea
Ce-or fi 'nsemnând, ce vor nu §tie nime.

Deci cum voe§ti, tu pop urma. cdrarea ;

Fii bun §i mare, oni pdtat de crime...
Acela§ praf, aceea§i adâncime !
lar mo§tenirea ta §i-a tot : uitarea.

269

www.dacoromanica.ro
 Parch ma vAd murind : in umbra portii
AsteaptA cei ce vor sd mA ingroape,
Aud cAntAri si vAd lumini de tortii.

0, umbra duke, vino mai aproape,

SA simt plutind deasupra-mi geniul mortii,
Cu aripi negre, umede pleoape.

1890, Febr. 1, 4 Cony. li(.)

270

www.dacoromanica.ro
 PE UN ALBUM

Albumul? Bal-mascat cu lume multa,

In care toti pe sus ii poarta nasul,
Disimulanduli mutra, gandul, gl sul ;
Cu toti vorbesc §i nimeni nu asculta.

Si eu intrai, ma Vezi rarindu-mi pasul,

Un vers incerc cu pana mea inculta,
Pe masa ta a§ez o foaie smultà
Ce de cand e nici n'a visat Parnasul.

271

www.dacoromanica.ro
 Spre-a-ti aminti trecutele petreceri,
Condeiu 'n mânii tu mi-I pui cu silä
Dela oricine-un snop de paie seceri,

Apoi te uiti Oland la cdte-o filà,

Vic lean te bucuri de-ale noastre 'ntreceri,
Privind in vrav prostia imobilà.

1892, 1n lie 1, 4Cottv. lit.)

272

www.dacoromanica.ro
Poezii filosofice sociale

RUGACIUNEA UNUI DAC

Pe cand nu era moarte, nimic nemuritor,

Nici samburul luminii de viata datätor,
Nu era azi, nici maine, nici eri, nici totdeauna,
Caci unul, erau toate, i totul era una,
Pe cand pamantul, cerul, vazduhul, lumea toata
Erau din randul celor ce n'au fost niciodata
Pe-atunci erai Tu singur, incat ma'ntreb in sine-mi:
Au cine-i zeul, carui plecam a noastre inemi ?

El singur zeu statut-au nainte de-a fi zeii,

Si din noian de ape puteri au dat scanteii,
El zeilor da suflet i lumii fericire,
El este-al omenirii izvor de mantuire,
Sus inimele voastre ! Cantare aduceti-i !
El este moartea mortii i invierea vietii I

M. EMINESOU. - Poezii. 18. 278

www.dacoromanica.ro
Si el imi dete ochii sa Arad Ijimina zilei,
Si inima-mi umplut-au cu farmecele milei.
In vuetul de vanturi auzit-am a lui mers
Si 'n glas purtat de cantec simtii duiosu-i vers
Si tot pe lang'aceste cersesc inc'un adaos :
SA 'ngaclue intrarea-mi in vesnicul repaos !

SA blasteme pe-ori-cine de mine-o avea mila,

Sa binecuvinteze pe cel ce m impila.
S'asculte orice gura ce-ar vrea ca sa ma rada,
Puteri sa pue 'n bralul ce-ar sta sa ma ucida.
S'acela intre oameni devina cel dintaiu,
Ce mi-ar rapi chiar piatra ce-oiu pune-o capataiu.

Gonit de toatä lumea prin anii mei sa. trec,

Pan 'ce oiu simti ca ochiu-mi de lacrime e sec,
Ca 'n orice om din lume un dusman mi se naste,
C'ajung pe mine insu-mi a nu ma mai cunoaste,
Ca chinul i durerea simtirea-mi a 'mpetrit'o,
Ca pot sa-mi blastem mama, pe care am iubit-o
Cand ura cea mai crucla mi s'ar 'Area. arnor...
Poate-oiu uita durerea-mi i voi putea sa mor.

Strain si far' de lege de voi muri, atunce

Nevrednicu-mi cadavru in ulita 'I arunce,

274

www.dacoromanica.ro
 'aceluia, Parinte, sal dai coroana scumpa,
Ce-o sä asmute cainii ca inima'mi s'o rumpa,
lar celui ce cu pietre ma va isbi in fatA,
indurA-te, stApane, §i dA-i pe veci viata!

Astfel numai, PArinte, eu pot sd-ti multumesc

Ca tu mi-ai dat in lume norocul sA trAesc.
SA cer a tale daruri, genunchi §i frunte nu plec,
Spre urA §i blestemuri a§ vrea sA te induplec,
SA'simt CA de suflarea-ti suflarea mea se currnä
i 'n stingerea eternA dispar färd de urmA!

1879, Sept, 1, tConv. lib.

275

www.dacoromanica.ro
 SCRISO AREA I

Cand cu gene ostenite seara suflu 'n lumAnare,

Doar ceasornicul urmeazA lunga timpului cArare ;
CAci, perdelele 'ntr'o parte cAnd le dai, si in odae
Luna varsA peste toate voluptoasa ei vapae,
Ea din noaptea amintirii o vecie 'ntreagA scoate
De dureri, pe care insA le simtim ca 'n vis pe toate.

LunA tu, stApAna mArii, pe a lumii boltA luneci

Si gandirilor dAnd viatA, suferintele intuneci ;
Mii pustiuri scânteiazA sub lumina ta fecioarA
Si cati codri-ascund in umbrA strAlucire de izvoarA !
Peste cAte mii de valuri stApAnirea ta strAbate,
and plutesti pe miscAtoarea mArilor singurAtate !
Cate tArmuri inflorite, ce palate si cetAti
StrAbAtute de-al tAu farmec tie singurAli arati I
Si in cAte mii de case lin pAtruns-ai prin feresti,

276

www.dacoromanica.ro
Cate frunti, pline de ganduri, ganditoare le prive§ti!
Vezi un rege cempanzeste globu'n planuri pe un veac,
Cand la ziva cea de mane abea cuget'un sarac
Desi trepte osebite le-au esit din urna sortii,
Deopotriva-i stapane§te raza ta si geniul mortii,
La, acela§ sir de patimi deopotriva fiind robi,
Fie slabi, fie puternici, fie genii ori neghiobi!

Unul cauta 'n oglinda de-si bucleaza al sail par,

Altul cauta in lume si in vreme adevar,
De pe galbenele file el aduna mii de coji,
A lor nume trecatoare le inseamna pe raboj,
larä altu 'mparte lurnea de pe scandura tarabii,
Socotind cat aur marea poarta 'n negrele-i corabii.
Iar colo batranul dascal, cu-a lui haina roasa 'n coate,
intr'un calcul fara capat tot socoate si socoate,
Si -de frig la piept §i'nchee tremurand halatul vechiu,
Ii infunda gatu 'n guler §i bumbacul in urechi;
Uscativ asa cum este, garbovit si de nimic
Universul fara margini e in degetul lui mic!
Caci sub frunte-i viitorul si trecutul se incheaga,
Noapte'-adanc' a vesniciei el in siruri o desleaga ;
Precum Atlas in vechime sprijinea cerul pe umar,
Asa el sprijina lumLa si vecia intr'un numar.

Pe cand luna straluceste peste-a tomurilor bracuri,

Inteo clipA'l poarta gandul indarat cu mii de veacuri.
La 'nceput, pe cand fiinta nu era, nici nefiintk

277

www.dacoromanica.ro
Pe cAnd totul era lipsA de viatA i vointA,
Când nu s'ascundea nimica, desi tot era ascuns...
and patruns de tine insu§ odihnea cel nepAtruns,
Fu prApastie? genunA ? Fu noian intins de apA ?
N'a fost lume priceputA si nici minte s'o priceapA.
Caci era un intuneric ca o mare far'o razA,
Dar nici de vraut nu fuse si nici ochiu care s'o vazA,
Umbra celor nefAcute nu 'ncepuse-a se desface,
Si in sine impAcatA stApAnea eterna pace !
Dar deodat 'un punct se miscd.... cel d'inatiu si singur.
IatA-I
Cum din haos face mumA, iard el devine TatAl..
Punctu-acela de miscare, mult mai slab ca boaba spumii,
E stApAnul fArA margini peste marginele lumii..
De-atunci negura eternA se desface in fAsii,
De atunci rAsare lumea, IunLi, soare i stihii...
De atunci i pAnA astAzi colonii de lumi pierdute
Vin din sure vAi de haos pe cArAri necunoscute
Si, in roiuri luminoase izvorind din infinit,
Sunt atrase in viata de un dor nemArginit.
lar in lumea asta mare, noi, copii ai lumei mici,
Facem pe pAmântul nostru musuroae de furnici ;
Microscopice popoare, regi, Osteni i invgati,
Ne succedem generatii i ne credem minunati.
Musti de-o zi pe-o lume micA de se masurA c.i cotul,
In acea nemArginire ne 'nvArtim, uitAnd cu totul
CumcA lumea asta 'ntreagA e o clipa suspendata,
CA 'nddrAtu-i i 'nainte-i intuneric se aratA.
Precum pulberea se joacd in imperiul unei raze,

278

www.dacoromanica.ro
Mii de fire viorie ce cu raza inceteazd :
Astfel, intr'a ve§niciei noapte pururea addncd,
Avem clipa, avern raza, care tot mai tine Inca
Cum s'o stinge, totul piere ca o umb.1 'n intuneric,
Cdci e vis al nefiintei universul cel chimeric....

in prezent cugetdtorul nu'§i opre§te a sa minte,

Ci 'ntr'o clipd gAndu 1 duce mii de veacuri inainte ;
Soarele, ce azi e mândru, el il vede trist §i ros,
Cum se'nchide ca o rand printre nori intuneco§i,
Cum planetii toti ingheata §i s'asvarl rebeli in spat,
Ei, din frdnele luminii §i a soarelui scdpati ;
far catapeteasma fumii 7n addnc s'au inegrit,
Ca §i frunzele de toamnd toate stelele-au peril.
Timpul mort §i'ntinde trupul i devine ve,nicie,
Crici nimic nu se intdmpla in intinderea pustie,
Si Th noaptea nefiintei totul cade, totul tace,
Cdci in sine impdcatii reincep'etetna pace...

incepand la talpa insa§' a multimii omene§ti

Si suind in susul scárii pan' la fruntile crde§ti.
De-a vietei lor enigma ii vedem pe toti munciti,
Far' a §ti sà spunem care ar fi mai nenorociti...
Unul e in toti, tot astfel precurn ana e in toate;
De asupra tuturora se ridicd cine poate,
Pe cand altii stand in umbra §i cu inima smeritd,

279

www.dacoromanica.ro
 Ne§tiuti se pierd in tainA ca §i spuma nezAritA ;
Ce-o sa.-i pese soartei barbe ce vor ei sau ce gandesc ?...
Ca §1 vantu 'n valuri trece peste traiul omenesc.

FericeascA-1 scriitorii, toatA lumea recunoascA-1...

Ce-o sA aibA din acestea pentru el bAtranul dascal ?.
Nemurire, se N./a zice. Este drept cd viata 'ntreagA,
Ca §i edera de-un arbor, de-o idee i se leagA.
«De-oiu muri i§i zice'n sine al meu nume o al poarte
«Secolii din gurA 'n gurd §i 1-or duce mai departe
«De apururi, pretutindeni ; in ungherul unor crieri
«Si-or gAsi, cu al meu nume, adapost a mele scrieri!»

0 sArmane ! tii tu minte cate 'n lume-ai auzit,

Ce-ti trecit pe dinainte, Cate singur ai vorbit ?
Prea putin ; pe ici, pe colo de imagini o fa§ie,
Vre o urmA de gandire, vre un petec de hartie.
Si cand propria ta viatà singur n'o §tii pe de rost,
0 a§i bard altii capul s'o pAtrunza cum a fost ?

Poate vr'un pedant cu ochii cei verzui, peste un veac,

Printre tom uri brAcuite a§ezat §i el, un brac,
Aticizmul limbei tale o al punA la cantari,
Colbul ridicat din carteti l'o sufla din ochelari
Si te-o strange 'n douà §iruri, a§ezandu-te la coadá,
In vet) notA prizarita sub o paginA neroadà.

280

www.dacoromanica.ro
Pofi zidi o lume 'ntreagA, pop s'o sfarmi... orice ai spune
Peste toate o lopatà de fArAnA se depune.
Maria care-a dorit sceptrul universului i ganduri
Ce-au coprins tot universul, incap bine 'n patru scAnduri.
Or sá vie pe-a ta urtnA in convoi de 'nmormAntare,
Splendid ca o ironic, cu priviri nepAsatoare...
Iar deasupra tuturora va vorbi vr'un mititel,
Nu slAvindu-te pe tine lustruindu-se pe el
Sub a numelui tAu umbra : iatA tot ce te aVeaptA.
Ba sA vezi... posteritatea este incA §i mai dreaptA.

Neputând sa te ajungA, crezi c'or vrea sA te admire?

Vor aplaudà de sigur biografia subfire,
Care s'o 'ncercA s'arate CA n'ai fost vr'un lucru mare,
C'ai lost om cum sunt §i dAn§ii... MAgulit e fiecare
CA n'ai fost mai mult ca dAnsul. i prostatecele nAri
Si le umflA ori §i cine in savante adunAri,
CAnd de tine se vorbe§te. S'a 'nteles de mai 'nainte
Co ironicA grimasA sA te laude 'n cuvinte.
Astfel incAput pe mAna a oricArui, te vor drege,
Rele-or zice cA sunt toate Cate nu vor infelege...
Dar, afard de acestea, vor catà viefei tale
SA-i gAseascA pete multe, rAutAfi §i mici scandale...
Astea toate te apropie de clAn§ii... Nu lumina
Ce in lume-ai revArsat-o, ci pAcatele §i vina,
Oboseala, slAbiciunea, toate relele ce sunt
inteun mod fatal legate de o mama de pAmAnt,
Toate micile mizerii unui suflet chinuit

281

www.dacoromanica.ro
 Mu lt mai mult ii vor atrage de cat tot ce ai gandit.

Intre ziduri, printre arbori ce se scuturd de floare.

Cum revarsd luna plind 1initita ei splendoare!
5i din noaptea amintirii mii de doruri ea ne scoate;
Amortitd durerea, le simtim ca 'n vis pe toate,
aci in propria-ne lume ea deschide poarta 'ntrdrii
Si ridicd mii de umbre dupd stinsul lumbut
Mii pustiuri scanteiazd sub lumina ta fecioara,
5i câfi codri-ascund in umbra strdlucire de izvoard !
Peste cate mii de valuri stapanireq ta strabate,
Cand plutesti pe miscatoarea mdrilor singuriltate,
5i pe toti ce 'n astd lume sunt supusi puterii sortii!
Deopotriva-i stäpaneste raza ta i geniul mot-0 !

1681, Febr. I, Conv. lit,.

22

www.dacoromanica.ro
 SCRISOAREA II

De ce pana mea ramAne in cerneala, ma intrebi?

De ce ritmul nu m'abate cu ispita-i de la trebi?
De ce dorm, ingramadite intre galbenele file,
lambii suitori, trocheii, saltaretele dactile
DacA tu stiai problem astei vieti eu care lupt,
Ai vedea ca am cuvinte pana chiar sa o fi rupt.
Cdci intreb, la ce-as incepe sA incerc in lupta dreapta
A turnd in forma nouA limba veche si 'nteleapta?
Acea tainicA simfire, care doarme 'n a mea harfa,
In cuplete de teatru s'o desfac ca pe o marfA?
Sau cu sete sa cat forma ca sA poata sa le 'ncapa,
SA le scriu, cum cere lumea, vr'o istorie pe apa ?!

InsA tu irni vei rAspunde, cá e bine ca in lume

Prin frumoasa stihuire sa patrunza al meu nume,
Sa-mi atrag luarea-aminte a barbatilor din lark

283

www.dacoromanica.ro
 SA-mi dedic a mele versuri -- la cucoane bunaoara,
Si desgustul meu din suflet al impac prin a mea minte.

Dragul meu, cArarea asta s'a bMut de mai 'nainte.

Noi avem in veacul nostru acel soiu ciudat de barzi,
Care 'ncearcA prin poeme sa devie cumularzi;
inchinand ale lor versuri la puternici, la cucoane,
Sunt cantati in cafenele §i fac zgomot in saloane ;
lar cardrile vietei fiind grele §i inguste,
Ei incearcA sA le treacd prin protectie de fuste,
Dedicand bropri la dame, a caror barbati ei sperA
C'ajungand candva mini§tri le-or deschide carierä.

De ce nu voiu pentru nume, pentru glorie sh scriu?

Oare glorie sã fie a vorbi intr'un pustiu ?
Azi, cand patimilor proprii muritorii toti sunt robi,
Gloria-i inchipuirea ce o mie de neghiobi
Idolului lor inchinA, numind mare pe-un pitic
Ce-o be0cA e, de spumA, inteun secol de nimic.

Incorda-voi a mea lira sh cant dragostea ? Un lant

Ce se 'mparte cu fralie intre doi 0 trei amanti!
Ce? sa 'ngani pe-o coardä dulce, cA de voie te-ai adaos
La cel cor ce'n operetA e condus de Menelaos?
Azi adeseori femeea, ca §i lumea, e o §coala,
Unde 'nveti numai durere, injosire §i spoialä ;
La aceste academii de §tiinti a zinei Vineri
Tot mai des se perindeaza 0 din tineri in mai tineri.

284

www.dacoromanica.ro
Tu le vezi primind elevii cei imberbi in a lor clas,
Panii cand din scoala toata o ruina a ramas.

Vai 1 tot mai gandesti la anii, cand visam in acadèmii,

Ascultand pe vechii dascali carpocind la haina vremii,
Ale clipelor cadavre din volume stand s'adune
Si 'n a lucrurilor peteci cautand intelepciune?
Cu murmurele lor blande, un izvor de horum-harum,
Castigand cu. clipoceala nervum rerum gerendarum,
Cu evlavie adanca ne 'nvarteau al mintii scripet,
Leganand cand o planetft, cand pe-un rege din Egipet.

Parca-1 vad pe astronomul cu al negurii repaos,

Cum usor, ca din cutie, scoate lumile din haos
Si cum neagra vesnicie ne-o intinde si ne 'nvata.
Ca epocile se 'nsira ca margelele pe ata.
Atunci lumea 'n capatina se 'nvartea ca o morisca
De simleam, ca Galilei, ca comèdia se misca.

Ametit de limbe rnoarte, de planeti, de colbul scolii,

Confundam pe bietul dascal cu un craiu mancat de molii
Si privind painjinisul din tavan, de pe pilastri,
Ascultar: pe craiul Ramses si visam la ochi albastri...
Si pe rnargini de caete scriam versuri dulci, de pilda
Catre vre-o trandafirie si salbatica Clotilda.
imi plutea pe dinainte cu al timpilor amestic
Ba un soare, ba un rege, ba alt animal domestic,
Scartiirea din condee dadea farmec astei linisti,

285

www.dacoromanica.ro
 Vedeam valuri verzi de grAne, undoiarea unei ini§ti,
Capul greu cAdea pe bancA, piereau toate 'n infinit....
CAnd sunA §tiam CA Ramses trebuia sà fi murit.

Atunci lumea cea gAnditA pentru noi avea fiintrt,

Si din contra, cea aevea ne parea cu neputinta.
Azi abia vedem ce stearpA §i ce asprA cale este
Cea ce poate sA convie unei inime oneste.
lar in lumea cea comunA a visa e un pericol,
Si de ai cumva iluzii, e§ti pierdut §i e§ti ridicol.

$1 de-aceea de-azi nainte poti &A nu mA mai intrebi,

De ce ritmul nu m'abate cu ispita-i dela trebi,
De ce dorm, ingrAmadite intre galbenele file,
Iambii suitori, trocheii, sAltArefele dactile...
De-oi urmA sä scriu in versuri, teamA-mi e ca flU cumva
Famenii din ziva de-astAzi sä mA'nceap'a lAuda.
DacA port cu u§urintà §i cu zimbet a lor urd,
Laudele lor de sigur m'ar mAhni peste mAsurA.

1881, Aprilie 1, Cony lit..

186

www.dacoromanica.ro
 SCRISOAREA III

Un sulian, dintre aceia ce domnesc peste vr'o limbh

Ce, cu-a turmelor pdsune, a ei patrie si-o schimbd,
La pdmânt dormea, tinându-si ciipAtitiu niana cea dreaptd
Dana ochiu 'nchis afard, inlauntru se desteapta.
Vede, cum din ceruri luna lunecd si se coboard
i s'apropie de dânsul preschimbatà in fecioard.
Inflorea cdrarea ca de pasul blândei primdveri ;
Ochii -ei sunt plini de umbra tdinuitelor durcri ;
Codrii se infioreazd de atata frumusete,
Apele 'ncr_etesc in tremur stráveziile lor fete,
Pulbere de diamante cade find ca o burd,
Scânteind plutea prin aer si pe toate din naturd,
i prin mândra fermecare sun'o muzich de soapte
bar pe ceruri se inaltd curcubeele de noapte...
Ea, sezdnd cu el aldturi, mâna find i-o intinde,
Pdrul ei cel negru 'n valuri de mdtase se desprinde :
oLas' sa leg a mea viata de a ta. In brate-mi vino,

287

www.dacoromanica.ro
«Si durerea mea cea dulce at durerea ta alin-o...
«Scris in cartea vielei este si de veacuri §i de stele
«Eu sA fiu a ta stApanA, tu stapan vietii mele».

Si cum o privea Sultanul, ea se 'ntunecA.. dispare ;

lar din iuima lui simte un copac cum cA rAsare,
Care creste intr'o clip ca in veacuri, mereu creste,
Cu-a lui ramuri peste lume, peste mare se lAteste,
Umbra lui cea uria§A orizontul il cuprinde
Si sub dansul universul intr'o umbra se intinde ;
lar in patru parti a lumii vede siruri muntii mari,
Atlas, Caucaz, TaUrul si Balcanii seculari.
Vede Eufratul, Tigris, Nilul, DunArea batrana ;
Umbra arborelui falnic peste toate e stApanA.
Astfel Asia, Europa, Africa cu-a ei pustiuri
Si corAbiile negre legAnandu-se pe rauri,
Valurile verzi de grane leganandu-se pe lanuri,
MArile tArmuitoare si cetAti langa limanuri,
Toate se intind nainte-i... Ca pe-un uria§ covor
Vede tara langa fara si popor langA popor.
Ca prin neguri alburie se strevAd si se prefac
In intinsd 'mparAtie sub o umbra de copac.

Vulturii porniti la ceruri, pan' la ramuri nu ajung:,

Dar un vant de biruintA se porneste indelung
Si loveste randuri, randuri in frunzisul sunAtor.
Strigate de Allah ! Allah ! se aud pe sus prin nor.

288

www.dacoromanica.ro
Zgoinotul cre§tea ca marea turburatd §i inaltd,
Urlete de bdtAlie s'alungau dupd olaltd.;
Insá frunzele-ascutite se indoae dupd vAnt
Si deasupra Romei noud se inclind la pdmAnt.

Se cutremurd. Sultanul... se deVeaptd... §i pe cer

Vedea luna ce pluteVe peste plaiul Eschi§er ;
Si prive§te trist la casa Seihului Edebali.
Dupd gratii de fereastrd o copild el zdri
Ce-i zlimbe§te, mlddioasd ca o creangd. de alun :
E a Seihului copild, e frumoasa Malcatun.
Alunci el pricepe visul cd-i trimis dela Profet,
Ca pe-o clipd se 'naltase chiar in raiu la Mahomet,
CA din dragostea-i lumeascd un imperiu se va naVe,
Ai cdruia ani §i margini numai cerul le cunoa§te.

Visul ski se 'nfiripeazd §i se ntinde vulture§te,

An cu an impArAtia tot mai. largd se spore§te,
lard flamura cea verde se inalta an cu an,
Neam cu neam urmdndu-i zborul §i sultan dupd sultan.
Astfel lard dupd lard drum de glorie-i deschid...
Rand 'n Dundre ajunge furtunosul Baizid...

La un semn, un tram de altul legand vas de vas se leaga

Si in sunet de fanfare trece oastea lui intreagd,
Ieniceri, copii de suflet ai lui Allah §i Spahii

M. EMINESCU. Poezii. 39. 289

www.dacoromanica.ro
Vin de 'ntunecA pdmântul la Rovine in campii ;
RaspAndindu-se in roiuri, intind corturile marl
Numa 'n zarea depArtatei suet codrul de stejari.

IatA vine-un sol de pace c'o nAframil 'n varf de bAt.

Baizid privind la dAnsul, 11 intreabd cu dispret :
«Ce vrei tu ?»
«Noi? Bunii pace ! Si de n'o fi cu !Anat.
Domnul nostru-ar vrea sA vazA pe mAritul impArat».

La un semn deschisd-i calea, i s'apropie de cort

Un bAtran atat de simplu dupd vorbA, dupä port.
«Tu esti Mircea?
-- «Da 'mpArate !),
Ai venit sá rn i te 'nchin
SA nu schimb a ta coroand intr'o ramurd de spini?*.
«Orice gAnd ai, impArate, i ori cum vei fi sosit,
Cat suntem Inca pe pace, eu iti zic : Bine-ai venit!
Despre partea inchinarii insil. Doamne, sA ne ierti ;
Dar acu vet vrea cu oaste si razboi ca sA ne certi,
Ori vet vrea sA fac intoarsA de pe-acuma a ta cale,
SA ne dai un semn i nouA de mila Mariei-Tale
De-o fi una, de-o fi alta : ce e scris si pentru noi,
Bucurosi le-om duce toate, de e pace, de-i rAzboli).
«Cum ? cAnd lumea mi-e deschisA, a privi gandesti cA pot
«Ca intreg Aliotmanul sA se 'mpedice de-un ciot?
«0, tu nici visezi, bAtrAne, cAti in cale mi s'au pus!

290

www.dacoromanica.ro
«ToatA floarea cea vestitil a intregului Apus,
«Tot ce stA in umbra Crucii, ImpArati §i regi s'adunA
«SA dea piept cu uraganul ridicat de Setni-lunA ;
«S'a 'mbrAcat in zale lucii cavalerii dela Malta,
«Papa cu-a lui trei coroane, puse una peste alta,
« Fulgerele adunat-au contra fulgerului, care
«In turbarea-i furtunoasti, a cuprins ptimant §i mare ;
«N'au avut cleat cu ochiul ori cu maim semn a face,
«Si Apusul 1§i impinse toate neamurile 'ncoace ;
«Pentru-a crucii biruinta se mi§cara rauri-rauri
«Ori din codrii rascolite ori starnite din pustiuri,
«Zguduind din pace-adanca ale lumii inceputuri,
« Inegrind tot orizontul cu-a lor zeci de mii de scuturi ;
«Se mi§cau ingrozitoare ca paduri de la'nci i sAbii,
«Tremura inspdimantata marea de-ale lor corAbii !...
«La Nicopole vAzut-ai cate tabere s'au strans
«Ca sa stee inainte-mi ca §i zidul neinvins ;
«Chid vazui a lor multime catã frunza, cata iarba,
«Cu o urA nempAcatà mi-am §optit atunci in barbA
«Am jurat ca peste clan§ii si trec falnic farti pas,
«Din pristolul dela Roma sh dau calului o% As !...
«Si de crunta-mi vijelie tu te aperi c'un toiag ?
«Si purtat de hiruinta, sA ma 'mpedic de-un mo§neag ?*
«De-un mo§neag, da, ImpArate ! Caci mo§neagul ce prive§ti,
«Nu e om de rand, el este Domnul Tarii-Romane§ti !
«Eu nu ti-a§ dori vreodatA sh ajungi sa Ee t uno*ti !
«Nici ca DunArea sA 'nece spumegand a tale o§ti,
«Dupd vremuri multi venira, incepand cu acel oaspe
«Ce din vechi se pomene§te, cu Datiu al lui Istaspe ;

293

www.dacoromanica.ro
«Multi durard, dupd vremuri, peste Dundre vr'un pod,
«De-au trecut cu spaima lumii si multime de norod ;
«imparati, pe care lumea nu putea sd-i mai incapd,
«Au venit i 'n tara noastrd de-au cerut pdmânt i apd.
«Si nu voiu ca sh ma laud, nici cd voi sd te 'nspd'imhnt:
«Cum venird, se fAcurd toti o apà s'un pdmAnt.
«Te fdlesti eá inainte-ti rdsturnat-ai val vartej
«Ostile leite 'n zale de 'mpgrati si de viteji ?
«Tu te lauzi CA Apusul inainte ti s'a pus ?
«Ce-i mand pe ei in luptd, ce-a voit acel Apus?
«Laurii voiau sd-i smulga de pe fruntea ta de fier,
«A credintei biruinta cdth orice cavaler.
«Eu? imi apAr sArdcia, i nevoile t i neamul!
«Si de-aceea tot ce miicA 'n tara asta, rhul, ramul,
«Mi-e prieten numai mie, iard tie dusman este ;
«DusmAnit vei fi de toate fdr'a prinde chiar de veste.
«N'avem osti, dard iubirea de movie e un zid
«Care nu se 'nfioreazd de-a ta faimd, Baiazid !»

Si abia plecd bMrAnul... Ce mai frearndt, ce mai zbucium

Codrul clocoti de zgomot si de arme vi de buciurn,
Iar la poala lui cea verde mii de capete pletoase,
Mii de coifuri lucitoare ies din umbra 'ntunecoasd.
CAldretii umplu campul i roesc dupd un semn
Si in caii lor sAlbatici bat cu scArile de lemn,
Pe copite iau in fugA fata negrului pdmant,
LAnci schntee lungi in soare, arcuri se intind in vânt,
Si ca nouri de aramd si ca ropotul de grindeni

202

www.dacoromanica.ro
Orizontu 'ntunecându-1 yin sAgeti de pretutindeni
VAjAind ca vijelia i ca plesnetul de ploae...
Urfa câmpul §i de tropot i de strigAt de bätae.
In zadar strigA 'mpAratul ca §i leul in turbare,
Umbra mortii- se intinde tot mai mare §i mai mare:
In zadar flamura verde o ridicA in spre oaste,
Cdci cuprinsA-i de peire §i in fata §i in coaste,
CAci se clatinA rArite §iruri lungi de bdtAlie,
Cad Arabii ca i pAlcuri risipite pe campie,
n genunchi cAdeau pedestri, colo caii se rAstoarnA,
Cad sagetile in valuri care §uerA, se toarnA,
lovind in fatà, 'n spate, ca i crivAtul i gerul,
Pe pAmAnt lor li se pare a se nArue tot cerul...
Mircea insu§i mAnA 'n luptA vijelia 'ngrozitoare,
Care vine, vine, vine, calcA totul in picioare,
Durduind soseau cAlArii ca un zid inalt de suliti,
Printre cetele pAgane trec rupAndu-§i large uliti,
Pisipite se 'mprA§tie a du§maniIor §ireaguri,
i, gonind biruitoare, tot veneau a OM steaguri,
Ca potop ce pritpdde*te, ca o mare turburatà...
Peste-un ceas pAgiinatatea e ca pleava vAnturatA,
Acea grindin' *MA in spre Dun Are o mAnA,
Jar hi urma lor se 'ntinde falnic armia romAnA.

Pe cAnd oastea se apzà, iatA soarele apune,

Voind cre§tetele *nalte ale tArii sA 'ncunune
Cu un nimb de biruintA; fulger lung incrernenit
NIArgineVe muntii negri in intregul asfintit,

293

www.dacoromanica.ro
Pan' ce izvorasc din veacuri stele una cate una
i din neguri dintre codri tremurand s'arata luna :
Doamna rnarilor §i-a noptii, varsa linite §i somn.
Langa cortu-i unul dintre fii falnicului Domn
Sta zimbind de-o arnintire, pe genunchi scriind o carte
S'o trimita dragei sale dela Argq mai departe :

«De din vale de Rovine

«Graim, Doamna, catre Tine
«Nu din gura, ci din carte,
«Ca ne e§ti a§a departe.
«Te-am ruga, mail, ruga
«Sa-mi trimiti prin cineva
«Ce-i mai mandru 'n valea Ta:
«Codrul cu poenele,
«Ochii cu sprincenele;
«Ca §i eu trimete-voiu
«Ce-i mai mandru pe la noi :
«Oastea mea cu flamurile,
«Codrul §i cu ramurile,
< Coifu 'nalt cu penele.
«Ochii cu sprincenele.
«si sa §tii ca's sanatos,
«Ca, multamind lui Cristos,
<Cie szirut, DoamnA, frumos».

294

www.dacoromanica.ro
De-a§a vremi se'nvrednicira cronicarii §i rapsozii...
Veacul nostru ni-I urnplura saltimbancii §i Irozii...
In izvoadele batrane pe eroi mai pot sa caut
Au cu lira visdtoare ori cu sunete de flaut
Pot antampin patriotii ce-au venit de-atunci incolo ?
Inaintea acestora tu ascunde-te, Apolo !
0 eroi ! care'n trecutul de mariri va adumbriseti.
Ati ajuns acum de modd de va scot din letopiseti
cu voi drapandu-§i nula, vd citeazd toti nerozii,
Mestecând veacul de aur in noroiul greff al prozii...
Ramaneti in umbra sfantd, Basarabi §i voi Mu§atini,
Descalecdtori de lard, datatori de legi i datini,
Ce cu plugul §i cu spada ati intins mo0a voastra.
Dela munte pan' la mare §i la Dunarea albastrd !

Au prezentul nu ni-i mare? N'o .sd-mi deie ce-o sa cer?

N'o sa aflu intre-ai no§tri vre un falnic juvaer ?
Au la Sybaris nu suntem langa capitea spoelii,
Nu se nasc glorii pe stradd i la u§a cafenelii?
N'avem oameni ce se lupta cu retoricele suliti
In aplausele grele a canaliei de uliti,
Panglicari in ale titrii care joaca ca pe funii,
Ma§ticu toate de renurne din comedia minciunii ?
Au de patrie, virtute nu vorbe0e liberalul

295

www.dacoromanica.ro
De ai crede cA viata-i e curatA ca cristalul ?
Nici visezi cA inainte-li stä un stalp de cafenele,
Ce Ii rAde de-aste vorbe inganandu-le pe ele.
Vezi colo pe uriciunea fArA suflet, fArA cuget,
Cu privirea 'mpArosatd si la fAlci umflat i buget,
Negru, cocosat i lacom, un izvor de siretlicuri,
La tovarAsii sal spune veninoasele-i nimicuri
Toti pe buze au virtute, iar in ei rnonedd
Quintesenta de mizerii dela crestet panA'n talpa!
Si d'asupra tuturora oastea sh §i-o recunoascA,
Ii aruncA pocitura bulbucatii ochi de broascd...
Dinteacestia tara noastrA ii alege astrtzi solii !
Oameni vrednici ca sit sazA in zidirea sfintei Golii
In cämi cu mâneci lunge si pe capete scufie,
Ne fac legi i ne pun biruri, ne vorbesc filosofie.
Patriotii ! Virtuosii, ctitori de aseztiminte,
Unde spumegA desfraul in miscriri si in cuvinte,
Cu evlavie de vulpe, ca in strane, sed pe locuri
Si aplauda frenetic schime, cântice si jocuri...
Si apoi in sfatul Tarii se adun sã se admire,
Bulgaroi cu ceafa groasä, grecotei cu nas subtire
Toate mutrele acestea stint pretinse de Roman,
ToatA greco-bulgArimea e nepoata lui Traian !
Spuma asta 'nveninatA, asta. plebe, Ast gunoi,
Sà ajung'a fi stApAnA i pe Ord i pe noi ?
Tot ce'n tarile vecine e smintit a i stArpiturA,
Tot ce-i insemnat cu pata putrejunii de naturA,
Tot ce e perfid i lacom, tot Fanarul, top ilotii,
Toti se scurserà aicea i formeazA patriotii,

296

www.dacoromanica.ro
lncat fonfii §i flecarii, gagdutii §i guptii,
Balbaiti cu gura strarnba, sunt stapanii astei natii !

Voi sunteti urma§ii Romei ? Nite rai §i ni§te farneni !

1-e ru§ine omenirii sa va zica voua oameni !
Si aceasta ciuma 'n lume §i aceste creaturi
Nici ru§ine n'au sa iee in smintitele lor guri
Gloria neamului nostru spre-a o face de ocard,
lndraznesc ca sa rosteasch pan' i numele tau... tara !

La Paris, in lupanare de cinisme §i de lene,

Cu femeile-i pierdute §i 'n orgiile-i obscene,
Acolo v'ati pus averea, tineretele la stos;
Ce a scos din voi Apusul, cand nimic nu e de scos ?
Ne-ati venit apoi, drept minte, o sticluta de pomada,
Cu monoclu 'n ochi, drept arma beti§or de promenada,
Ve§tejiti flied de vreme, dar cu creer de copil,
Drept §tiinfavand in minte vre un vals de Bal-Mabil,
lar in schimb cu-averea toata vr'un papuc de curtezand,
0, te-admir, progenitura de origine romand !

*Siacum priviti cu spaima fata noastra sceptic rece,

Vii mirati, cum de minciuna astäzi nu vi se mai trece ?
Când vedem cà toti aceia, care vorbe marl arunca,
Numai banul il vaneaza §i c4tigul fara muncii,
Azi cand fraza lustruita nu ne poate inela,

297

www.dacoromanica.ro
AstAzi altii sunt de vinA, domnii mei, nu este-a.;a ?
Prea v'ali ardtat arama, sfàsiind aceastA lard,
Prea fAcurali neamul nostru de rusine si ocarA,
Prea v'ati bAtut joc de limbA, de strabuni si obicei,
Ca sà nu s'arate-odatA, ce sunteti : niste misei !
Da, castigul fdrA munca, iatA singura pornire ;
Virtutea e-o nerozie, geniul ? o nefericire !

Dar läsati macar strarnosii ca sA doarrna'n colb de cronici

Din trecutul de mArire v'ar privi cel mult ironici !
Cum nu vii tu, Tepes-Doamne, ca punand mâna pe ci,
SA-i imparti in cloud cete : in smintiti si in misei,
i in cloud ternniti large cu de-a sila su-i aduni,

SA dai foc la pusdiric si la casa de nebuni !

1461, Alai I. Cony. lit.

298

www.dacoromanica.ro
 SCRISOAREA IV

Stä castelul singuratic, oglindindu-se in lacuri,

Jar in fundul apei dare doarme umbra lui de veacuri.
Se inalta in tacere dintre raritea de brazi
Dând atftta intunerec rotitorului talaz ;
Prin ferestrele arcate duprt geamuri se vad numa
Lungi perdele incretite care scânteie ca bruma.

Luna tremurrt pe codri, se aprinde, se nirtre§te,

Muchi de stâncii, viirf de arbor ea pe ceruri zugriivete,
lar stejarii par o strajri de giganti ce-o inconjoarrt,
RAsAritul ei päzindu-1 ca pe-o tainidi comoant

Nurnai lebedele albe, dind plutesc incet din trestii,

Domnitoare peste ape, oaspeti linistei acestii,
Cu aripele intinse se mai scuturil i-o tae
Ciind in cercuri unduioase, dind in brazde de vapae ;

'299

www.dacoromanica.ro
Papura se mi§ca. 'n freamat de al undelor cutreer,
lar in iarba inflorità somnoros suspin' un greer
E atata %rail 'n aer, e atat de dulce zvonul...

Singur numai cavalerul suspinand privea balconul

Ce 'ncarcat era cu frunze, de ii spanzur prin ostrete
Roze ro§ie de Siras i liane 'n fel de fete ;
Respirarea cea de ape il imbata, ca §i sara ;
Peste farmecul naturei dulce-i pleura ghitara :

«0, arata-n-ii-te -lard 'n haina lungd de matasa,

«Care pare incarcata de o pulbere-argintoasil.
«Te-a privi o viata 'ntreaga in cununa ta de raza,
«Pe cand mana ta cea alba parul galben II neteaza.
«Vino ! Joaca-te cu mine... cu norocul men... mi-arunca
«De la sanul tau cel duke, floarea ve*teda. de lunca,
«Ca pe coardele ghitarei rasunand incet sd mkt..
«Ah ! E-atat de alba noaptea, parc'ar fi cdzut zapada.
«Ori in umbra parfumatd a budoarului sti vin
«Sd ma 'mbete acel miros de la panzele de in ;
«Cupidon, un paj §agalnic, va ascunde cu-a lui mana
«Vioriul glob al lampei, mladioasa mea stapdna !»

Si uscat fo§ni matasa pe podele, intre glastre,

Intre rozele de Siras §i lianele albastre
Dintre flori copila rade §i se nclina peste gratii,

300

www.dacoromanica.ro
Ca un chip u§or de inger e-aratarea adoratii ;
Din balcon i-arunc'o rozd §i, cu rnânile la gurd,
Pare cä II dojene§te cand §opteVe cu caldurd ;
Apoi iar dispare 'n luntru, auzi pasuri ce coboard....
Si e§ind pe u§a iute, ei s'au prins de subsuoard ;
Brat de brat pà§esc aldturi... le sta.' bine la olaltd,
Ea frumoasä §i el tandr, el inalt §i ea Malta.
lar din umbra de la maluri se desface-acum la larg
Luntrea cu-ale ei vintrele spanzurate de catarg
Si incet inainteazd in lovire de lopeti,
Legánand atata farmec §i atfttea frumuseti...

Luna, luna iese 'ntreaga, se inalt' a§a Mae

Si din farm in farm dureaza o carare de vdpae
Ce pe-o repede 'nmiire de mici unde o a§terne
Ea, copila cea de aur, visul negurei eterne ;
Si cu cat lumina-i dulce tot mai mult se lamure§te,
Cu-atat valurile apei, cu-atat tarmul pared. cre§te ;
Codrul pare tot mai mare, pared vine mai aproape
Dimpreund cu al lunei disc, stdpanitor de ape.
lard tei cu umbra lata §i cu flori pand 'n pamant
Inspre apa 'ntunecatd lin se scuturd de vant,
Peste capul blond al fetei sboard florile §'o ploud,
Ea se prinde de gruinazu-i cu manutele-amandoud
Si pe spate-si lash' capul : «Mit uime§ti, dacd nu mantui ;-
«Ah, ce fioros de dulce de pe buza ta cuvantu-i !
«Cat de sus ridici acurna in gandirea ta pe-o roaba,

301

www.dacoromanica.ro
.«Cand durerea ta din suflet este singura-mi podoaba.
«$i cu focul bland din glasu-ti tu ma don i ma cutrernuri
«De imi pare o poveste de amor din alte vremuri ;
-«Visurile tale toate, ochiul tau atat de tristu-i,
Cu-a lui umed' adancime toatii mintea mea o mistui..
«Da-mi-i mie, ochii negri... nu privi cu ei in laturi,
«Caci de noaptea lor cea duke vesnic n'o sa ma mai saturi.
«As orbi privind ash-1111H_ 0 ascultà numa 'ncoace,
«Cum la vorba mii de valuri stau cu stelele proroace,
Codrii negri aiureaza i izvoarele albastre
«Povestese ele 'n de ele numai dragostele noastre,
«Siul ceferii ce tremur asa reci prin negre ceteni,
«Tot pamantul, lacul, cerul, toate, toate ni's prieteni...
«Ai putea sa lepezi carma si lopetile sa lepezi,
«Dupa propria lor voe sà ne clued unde repezi :
«Caci ori unde, numai ele ar dori ca sa ne poarte,
«Pretutindeni fericire de'i viata, de e moarteo,

Fantazie, fantazie ! Cand suntem nurnai noi singuri,

Ce ades ma porti pe lacuri i pe mare si prin cranguri !
Unde ai vazut vr'odata aste tari necunoscute ?
Cand se petrecur' aceste? La o mie patru sute ?
Azi n'ai chip in toath voia in privirea-i sa te pierzi,
Cum iti vine, cum iti place pe copila s'o desmierzi,
Dupa gat sa-i asezi bratul, gura. 'n gura, piept la piept,
S'o intrebi numai cu ochii : Ma iubesti tu ? spune drept !

:302

www.dacoromanica.ro
.As ! Abia ti-ai intins mana, sare ivarul la usii,
E-un congres de rubedenii, vre un unchiu, vre o matusa.
lute capul intr'o parte si te uiti in jos smerit...
Oare nu-i in lumea asta vr'un ungher pentru iubit ?
Si ca mumii egiptene stau cu totii 'n scaun tepeni,
To, cu manile 'nclestate, mai cu degetele depeni,
Mai sucesti vre o tigar'a, numeri fire de mustep
'n probleme culinare te incerci a fi istet.
Sunt satul de-asa viata... nu sorbind a ei pahara,
Dar mizeria aceasta, proza asta e
Sa sfintesti cu mu de lacrimi un instinct atilt de van,
Ce le-abate si la paseri de vreo doua ori pe an ?...
Nu traiti voi, ci un altul Va inspird, el traeste,
El cu gura voastra rade, el se 'ncanta, el opte*te,
Cdci a voastrc vieti CU toate sunt ca undelc ce curg,
Vesnic este numai raid : rata este Demiurg.
Nu simtiti c'amorul vostru e-un amor strain ? Nebuni !
Nu simtiti ca 'n proaste lucruri voi vedeti numai minuni!
Nu vedeti c'acea iubire serv'o cauza din natilra?
Ca e leagan unor viete ce seminte sunt de uril?
Nu vedeti ea rasul vostru c in fiii vostri plans,
Ca-i de vinä cum ca neamul Cain Inca nu s'a stans ?
0, ieatru de papuse !... zvon de vorbe ornene§ti !
Povestesc ca papagalii ma de glume i povesti
Fara ca st le priceapri... Dupa ele un actor
SO de vorbá cu el insusi, spune zeci de mii de ori
Ce-a spus veacuri dup'olalta, ce va spune veacuri Inca,
Pan' ce soarele s'o stinge in genunea cca adancii.
Ce ? and hula se strecoara printre nouri, prin pasta

303

www.dacoromanica.ro
Tu cu lumea ta de ganduri dupd ea sà te atii ?
Sh aluneci pe poleiul de pe ulitele ninse,
SA prive§ti prin lucii geamuri la luminele aprinse,
Si s'o vezi inconjurath de un roi de pierde-varh,
Cum zAmbe§te tuturora cu gandirea ei u§oard ;
S'auzi zornetul de pinteni §i fo§nirile de rochii,
Pe cand ei sucesc mustata, iarh ele fac cu ochii ?
and incheie cu-o privire amoroasele 'ntelegeri,
Cu ridicula-ti simtire tu la poarta ei sh degeri ?
Patima§ §i inclaratnic s'o iube§ti ca un copil,
and ea-i rece §i cu toane ca §i luna lui April ?
ncle§tand a tale brate toath mintea sh ti-o pierzi ?
Dela cre§tet la picioare s'o adtpiri §i s'o desmierzi
Ca pe-o marrnurh de Paros sau o panzA de Correggio,
Child ea-i rece si cocheth.? E§ti ridicol, intelegi-o.

Da... visam odinioara pc acea ce m'ar iul,I ;

and a§ sta pierdut pe ganduri, peste umhr mi'ar privi.
A§ siniti-o ch-i aproape, §i a§ §ti c'o inteleg...
Din shrmana noastra viath am dura roman intreg...
N'o mai caut... Ce sh caut ? E acela§ chntec vechi,
Setea lini§tei eterne, care 'rni sunii la urechi ;
Dar organele 's sfarmate, §i 'n strigAri iregulare
Vechiul chntec rnai patrunde cum in nopti izvorul sare.
P'ici pe colo rnai strabate cf,te-o raza mai curath
Dintr'un Carmen saeculare ce '1 visai §i eu odata
Altfel §uerh. §i striga, scaphrh §i rupt rhsunii,
Se imping tumultuoase §i shlbatece pc strunh.

304

www.dacoromanica.ro
 Si in gandu-mi trece vAntul, capul arde pustiit,
Aspru, rece sunA cantul cel etern neisprAvit...

Unde's §irurile dare din viata-mi sA le spun...

Ah ! organele 's sfArmate §i maestrul e nebun !

1881, Sept, 1 (Corm W.I.

M. Esmissou. Poozii 20 305

www.dacoromanica.ro
 SCRISOAREA V
DALILA -

Biblia ne poveste§te de Samson, cumca muierea,

CAnd dormea, taindu-i parul, i-a luat toatrt puterea
De I-au prins apoi du§manii, 1-au legat §i i-au scos ochii,
Ca dovada de ce suflet stA in pieptii unei rochii...
Tinere, ce plin de visuri urtnäre0 vre o femee,
Pe cAnd luna, scut de aur, stralucqte prin alee
Si pAteaza umbra verde cu misterioase dungi,
Nu uità cA doamna are minte scurta, haine lungi.
Te imbeti de feeria unui mAndru vis de varA,
Care'n tine se petrece... Ian intreab-o bunAoarA
-0 sa-ti spue de panglice, de volane §i de mode,
Pe cAnd inima ta bate'n ritmul sfAnt al unei ode...
and cocheta de-al tau umar 0 se razimA copila,
Dac'un demon ai in suflet, te gAnde§te la Dalila.

E frumoasA, se 'ntelege... Ca copiii are haz,

Si cAnd !Ade, face inca §i gropite in obraz,

306

www.dacoromanica.ro
Si gropite face 'n unghiul uciga§ei sale guri
Si la degetele mânei §i la orice 'ncheieturi :
Nu e mica, nu e mare, nu-i subtire, ci 'mplinitA
incat ai ce strange 'n brale numai bund de iubitA ;
Tot ce-ar zice, i se cade, tot ce face-i §ade bine,
Si o prinde orice lucru, cad a§a se §i cuvine ;
Daca vorba-i e placuta, §i tacerea-i Inca place,
Vorba zice : «fugi incolo», rasul zice : «vino 'ncoaceb)
Umbla parcA amintindu-§i vre-un cantec, alintatA,
ParcA iar fi tot a-line §i s'ar tere surutata,
Si se 'nalta din calcaie sa-ti ajunga pan'la gura,
Ddruind c'o sarutare acea tainica caldurd
Ce n'o are decat numai sufletul unei femei...
Cala fericire crezi tu c'ai gasi in bratul ei !
Te-ai inseninA vAzandu-i rumenirea din obraji,
Ea cu toane, o craiasa, iar tu Ulnar ca un paj ;
Si adanc privind in ochii-i, ti-ar pArea cumcd inveti
Cum viata pret sa aiba §i cum moartea s'aibA pret,
Si inveninat de-o dulce i ferrnecAtoare jale,
Ai vedea in ea craiasa lumii gandurilor tale,
A§a ca,, inchipuindu-ti lacramoasele ei gene,
Ti-ar }Area mai mandrA decat Venus Anadyomene,
Si in haosul uitarii, oricum orele alerge,
Ea din ce in ce mai draga ti-ar cAdea pe zi ce merge.

Ce iluzii ! Nu 'ntelegi tu din a ei cAutAtura,

Ca deprindere, grimasA, este zambetul pe guru.
CA intreaga-i frumusete e in lume de prisos,

307

www.dacoromanica.ro
Si cA sufletul ti-1 pierde fArA de nici un folos ?
In zAdar boltita lira ce din sapte coarde sunA,
TAnguirea ta de moarte in cadentele-i aduna ;
In zAdar in ochi avea-vei umbre mAndre din povesti,
Precum iarna se aseazd flori de ghiata pe feresti,
CAnd in inimA e yard. ; inzAdar o rogi : gConsacrd-mi I»
Crestetul cu-alelui ganduri, sA-1 sfintesc cu-ale mele lacrAmi !*
Ea nici poate sA'nteleagd, CA nu ta o vreai... cii 'n tine
E un demon ce'nseteazd dupA dulcile-i lumine,
C'acel demon plange, rade, neputAnd s'auzA plAnsu-si,
CA o vrea... spre a se'ntelege in sfArsit pe sine insusi,
CA se zbate ca un sculptor fArd brate si cd geme
Ca un maistru ce-asurzeste in momentele supreme,
13An'a nu ajunge 'n culmea dulce-i muzice de sfere
Ce-o aude cum se naste din rotire si cAdere.
Ea nu stie c'acel demon vrea sA aibA de model
Marmura-i cu ochii negri si cu glas de porumbel.
Si cd nu-i cere drept jertfd pe-un altar inalt sA moard,
Precum in vechimea sfAntA se junghiau odinioard.
Virginile ce stAturd sculptorilor de modele,
CAnd thiau in marmor chipul unei zine dupd ele.

S'ar pricepe pe el insusi acel demon... S'ar renaste,

Mistuit de focul propriu, el atunci s'ar recunoaste,
DescifrAnd a sale patimi si amoru-i, cu nesatiu
El ar frAnge 'n vers adonic limba lui ca si Horatiu,
Ar atrage 'n visu-i mAndru a izvoarelor murmururi,
Umbra umedd din codri, stelele ce ard de-apururi,
Si 'n acel moment de taind, cAnd s'ar crede ca.-i ferice,

308

www.dacoromanica.ro
Poate-ar 'nvia in ochiu-i ochiul Iumei cei antice
$i cu patimd adancA ar privi-o s'o adore,
Dela ochii ei cei tin eri mantuirea s'o implore ;
Ar voi in a lui brate sd o tind in veci de veci,
Dezghetand cu sdrutarea-i raza ochilor ei reci ;
Cdci de piatrd de-ar fi, incd s'a 'ncAlzi de-atat amor,
and cdzandu-i in genunche, iar vorbi tanguitor,
Fericirea in ecandu-1, el ar sta sà 'nebuneascd
Ca'n furtuna lui de patemi si mai mult sI. o iubeascd.
$tie oare ea cd poate ca sd-ti dea o lume 'ntreagd
C'aruncandu-se in valuri i cercand sd te 'nteleaga
Ar um ple-a ta adancime cu luceferi luminosi ?

Cu zimbiri de curtezand i cu ochi bisericosi,

S'ar preface cd pricepe. MAgulite toate sunt
De-a fi umbra frumusetii cei eterne pe pdmant.
0 femee intre flori zi-i i o floare 'ntre femei...
S'o sd-i placa... Dar o pune sd aleagd intre trei
Ce-o 'nconjoard, toti zicand cd o iubesc cat de naivA,
Vei v ed ea cd deodatd. ea devine pozitivA.
Tu cu inima i mintea poate esti un paravan
Dupd care ea atrage vre un June curtezan
Care intrA ca actorii cu pdscioru-i mdruntel
LAsand val de mirodenii si de vorbe dup.' el,
0 chioreste cu lornionul, butonat cu o garold,
Opera croitoreascd si in spirit si in stofd ;
Poate ca-i con vin tuspatru craii cArtilor de joc
$i'n cAmara inimioarei i-aranjeazd la un loc.

309

www.dacoromanica.ro
Si cand dama cochetea7d cu privirele-i galante,
Impartind ale ei vorbe intre-un craiu batran 'i.in fante,
Nu-i minune ca simtirea-i sa se poa121 insela,
Sa confunde-un crai de pica cu un crai de mahala...
Cdci cu dorul tau demonic va vorbi calugareste,
Pe cand craiul cel de pica de s'arata pieptu-i creste,
Ochiul inghetat i-I umplu ganduri negre de amor
Si de-odata e vioae, sta picior peste picior,
S'acel sec, in judecata-i e cu duh si e frumos...

A visa ca. adevarul sau alt liicru de prisos

E in stare ca sa schimbe in natur' un fir de par,
Este piedica eterna ce-o punem la adevar.
Asa dar cand plin de visuri urmaresti vre o femee,
Pe cand luna, scut de aur, straluceste prin alee
Si päteaza umbra verde cu fantasticele-i dungi,
Nu uità ca doamna are minte scurta, haine lungi.
Te imbeti de feeria unui mandru vis'de vara,
Care'n tine se petrece... Ian intreab-o bunaoara,
S'o sa-ti spuie de panglice, de volane si de mode,
Pe cand inima ta bate'n ritmul sfant al unei ode...
Cand vezi piatra ce nu simte nici durerea si nici mila
De ai inima si minte, feri in laturi, e Dalila !
1881-1882 ; publicatd in 1890, Febr. 1, in «Cony. lit..

310

www.dacoromanica.ro
 LUCEAFARUL

A fost odatä ca 'n pove§ti,

A fost ca nici odatd
Din rude mari ImpArdtesti
0 prea frumoasd fatd.

*i era una la parinti

i mândrd 'n toate cele,
Cum e Fecioara intre sfinti
i luna intre stele.

Din umbra falnicelor bolti

Ea pasul §i'l indreapth
Langd fereastrd, unde 'n colt
Luceardrul asteaptd.

311

www.dacoromanica.ro
 Privea in zare, cum pe marl
Rasare §i straluce,
Pe mi§catoarele carari
Corabii negre duce.

IIvede azi, ii vede mani,

Astfel dorinia-i gata ;
El iar privind de saptamani,
Ii cade draga fata.

Cum ea pe coate-§i razima

Visand ale ei tample,
De dorul lui §i inima
Si sufletu-i se imple.

Si cat de viu s'aprinde el

In ori §i care sara
Spre umbra negrului castel,
Cand ea o sa-i apara !
*
*

Si pas cu pas pe urma ei

Aluneca 'n odae,
Tesand cu recile-i scantei
0 mreaja de vapae.

312

www.dacoromanica.ro
Si and in pat se 'ntinde drept
Copila sa se culce.
I-atinge manile pe piept,
I 'nchide geana duke.

Si din oglinda lumini§

Pe trupu-i se revarsa,
Pe ochii mari, batand inchi§i,
Pe fata ei intoarsa.

Ea il privea cu un suris,
El tremura 'n oglinda,
Cad o urnia adanc in vis
De suflet sa se prinda.

lar ea vorbind cu el in somn,

Oftand din greu, suspina:
«0 dulce-al noptii mele Domn,
«De ce flU vii tu ? Vina !

«Cobori in jos, luceafar bland,

«Alunecand pe-o raza.
«Patrunde 'n casa §i in gand
«Si viata-mi lumineaza!*

813

www.dacoromanica.ro
 El ascultd tremurAtor,
Se aprindea mai tare
Si s'aruncâ fulgerAtor,
Se cufundà in mare ;

Si apa mide-a fost cAzut,

In cercuri se rote§te,
Si din adânc necunoscut
Un mândru tandr cre§te.

U§or el trece ca pe prag

Pe marginea ferestii
Si tine 'n mAnA un toiag
lncununat cu trestii.

PArea un tAnAr Voevod

Cu pAr de aur moale :
Un sidnAt giulgiu se 'ncheie nod
Pe umerele goale.

lar umbra fetii strAvezii

E albd ca de ceard
Un mort frumos cu ochii vii
Ce schnteie 'n afard.

314

www.dacoromanica.ro
 «Din sfera mea venii cu greu
«Ca sa-ti urmez chemarea,
«Iar cerul este tatAl meu,
muma-mea e marea.

«Ca in cAmara ta sA yin,

«SA te privesc de-aproape,
«Am coborit cu-al meu senin
0`"ii m'am ntiscut din ape.

«0 vin'odorul meu nespus

ci lumea ta o lasA ;
gEu sunt luceaMrul de sus,
dar tu sa-mi fii mireasii.

«Colo 'n palate de mArgean

«Te-oiu duce veacuri multe,
si toatà lumea in ocean
«De tine o s'asculte).

«0, esti frumos cum nuina'n vis

din inger se aratii,
«DarA pe calea ce-ai deschis
N'oi merge niciodatA ;

315

www.dacoromanica.ro
 «Strain la vorba §i la port
Luce§ti far' de viata
«Caci eu sunt vie, tu e§ti mort,
«Si ochiul tau ma 'nghiata

Trecit o zi, trecurA trei,

Si iara§, noaptea, vine
Luceafarul deasupra ei
Cu razele-i senine ;

Ea trebui de el in somn
Aminte sa-§i aduca,
Si dor de-al valurilor Domn
De inim'o apuca.:

«Cobori in jos, luceafAr bland,

vAlunecand pe-o raza,
«Patrunde 'n casa §i in end
«Si viala-mi lumineaza !>)

Cum el din cer o auzi,

Se stinse de durere,
lar ceru 'ncepe a roti
in locul unde ,piere.

316

www.dacoromanica.ro
in aer rumene Opal
Se 'ntind pe lumea 'ntreaga.
Si din a haosului vai
Un mandru chip se 'ncheaga.

Pe vitele-i negre de par

Coroana-i arde pare,
Venea plutind in adevar,
Scaldat in foc de soare.

Din negru giulgiu se desfa§or

Marmoreele brata,
El vine trist §i ganditor.
Si palid e la fata ;

Doar ochii mari §i minunati

Lucesc adanc, chimeric,
Ca doua patimi Vara sat
Si pline de 'ntuneric.

«Din sfera mea venii cu greu

«Ca sh te-ascult §'acuma,
<*i soarele e tatal meu,
«tar noaptea 'mi este muma.

317

www.dacoromanica.ro
 «0 yin' odorul meu nespus,
«Si lumea ta o lasa ;
«Eu sunt luceafdrul de sus,
«lar tu sa-mi fii rnireasa.

«0 yin', in parul tau Mai

«S'anin cununi de stele,
«Pe-a mele ceruri sa rdsai
alai mandra decat ele !»

« 0, e§ti frumos, cum numa'n vis

olin demon se arata ;
«Dud' pe calea ce-ai deschis
,I\l'oiu merge niciodata !

«Ma dor de crudul tau amor

0A pieptului meu coarde,
«Si ochii marl §i grei ma dor,
«Privirea ta ma arde !»

«Dar cum ai vrea sa ma cobor ?

«Au nu 'ntelei.,i tu oare,
«Cum cà eu stint nemuritor
«Si tu e§ti muritoare ?»

318

www.dacoromanica.ro
 «Nu caut vorbe pe ales,
«Nici §tiu cum a§ incepe ;
«De§1 vorbe§ti pe inteles,
«Eu nu te pot pricepe.

«Dar dacd vrei cu crezAmAnt

«SA te 'ndrAgesc pe tine,
«Tu te coboarä pe parnAnt,
«EH rnuritor ca mine».

«Tu'mi ceri chiar nemurireamea

«In schimb pe-o sAruttire ?
oDar voi sh §tii asernenea,
gat te iubesc de tare.

«Da, mA voi na§te din pAcat

« Primind o alta lege :
«Cu ve§nicia sunt legat,
«Ci voiu sA mA deslege».

se tot duce... S'a tot dus

De drag'unei copile,
S'a rupt din locul lui de sus
Pierind mai multe zile.

319

www.dacoromanica.ro
 In vremea asta CAM lin,
Vic lean copil de cash,
Ce umple cupele cu vin
Mesenilor la mash,

Un pal ce poarth pas cu pas

A 'mpArAtesei rochii,
Mat din flori §i de pripas,
Dar indrAznet cu ochii,

Cu obrAjei ca doi bujori

De rumeni, bath-i vina,
Se furipaza phnditor
Privind la Catalina.

c Dar ce frumoash se Mat

cSi mândrä, arz'o focul !
aEi,Chthlin ! acu-i ad!
«Ca sh-ti incerci noroculA !

Si 'n treacht o cuprinse lin

Inteun ungher de grabh.
<Da ce vrei, mAri CAtAlin !
K la las', cath-ti de treabA*.

320

www.dacoromanica.ro
 «Ce voi ? A§ vrea sa nu mai stai
«Pe ganduri totdeauna,
«SA razi mai bine §i sa-mi dai
«0 gura, numai una,>.

«Dar nici nu §tiu macar ce-mi ceri,

«Da-mi pace, fugi departe !
00, de luceafarul din ceriu
«M'a prins un dor de moarte !»

«Dad. nu §tii, ti-a§ arata

«Din bob in bob amorul,
«Ci numai nu te mania,
«Si stai cu bini§orul ;

«Cum vanatoru 'ntinde 'n crang

«La pasarele latul,
Când ti-oiu intinde bratul stang,
«Sa ma cuprinzi cu bratul ;

«Si ochii tai nemi§catori

«Sub ochii mei rdmaie ;
«De te limit de subsuori,
«Te 'nalla din calcaie ;

M. EMINESCU. - Poevii. 21. 321

www.dacoromanica.ro
 «and fate mea se pleaca 'n jos,
<dn sus rámai cu fata,
«SA ne privim nesdtios
«i dulce toata viata ;

«Si ca Sall fie pe deplin

«lubirea cunoscutrt,
«Ciind särutându-te net 'nclin,
«Tu iarà mi sgruta».

Ea-1 ascultà pe copila*

UimiUt §i distrasa,
Si ru§inos §i c1Cagida
Mai nu vrea, mai se lasa.

Si-i zice 'ncet :Inca de mic

«Te cuno§team pe tine,
«si guraliv *i de nimic
«Te-ai potrivi cu mine...

«Dar un luceaflir, rdsiirit

«Din 1ini§tea uitarii,
Dà orizon nennirginit
«Singuriitajii rnirii;

322

www.dacoromanica.ro
4(Sitainic genele le plec,
«Ctici mi le umple plânsul,
-«Cand ale apei valuri trec
«CAliitorind spre dfinsul ;

-«Luce§te c'un amor nespus

«Durerea sa-mi alunge,
-«Dar se inaltA tot mai sus
oCa sd nu-I pot ajunge.

Plitrunde trist cu raze reci

«Din lurnea ce-1 desparte...
«In eci ii voi iubi §i 'n veci
«Va rAmânea departe...

«De-aceea zilele imi sunt

oPustii ca ni§te stepe ;
«Dar noptile 's de-un farmec sffint
«Ce nu-I mai pot pricepe».

«Tti eti copilii, asta e...

«Hai, h'orn fugi in lume,
«Doar ni s'or pierde urmele
«Si nu ne-or §ti de nume ;

323

www.dacoromanica.ro
 «Cad amandoi vont fi curninti,
oVom fi voio§i §i teferi,
«Vei pierde dorul de OHO
visul de luceferi.»
*
* *

Porni luceafarul. Creteau

In cer a lui aripe,
Si cal de mii de ani treceau
In tot atatea clipe.

Un cer de stele dedesubt,

De-asupra-i cer de stele,
Parea un fulger ne ntrerupt,
Ratacitor prin ele.

Sidin a haosului vai,

Jur imprejur de sine,
Vedea ca 'n ziva cea-dintai,
Cum izvorau luminc,

Cum. izvorind, ii incunjor

Ca ni§te marl, de-a 'notul...
El zboard, gaud purtat de dor,
Pan' piere totul, totul ;

324

www.dacoromanica.ro
Caci unde-ajunge, nu-i hotar,
Nici ochiu spre a cunoa*te,
$i vremea 'ncearcd in zadar
Din goluri a se naVe.

Nu e nimic, §i totu§ e
0 sete care-1 soarbe,
E un adAnc, asemene
Uitarii celei oarbe.

«De greul negrei ve§nicii,

«PArinte, ma deskaga,
«si lAudat pe veci sä fii
«Pe-a lumii scara 'ntreagit ;

«0 cere-mi, Doamne, ori-ce pret,

«Dar dA-mi o altA soarte,
«Caci tu izvor e§ti de vieti
0$i datAtor de moarte ;

«Reia-mi al nemuririi nimb

«Si focul din privire,
«$i pentru toate dA-mi in schimb,
«0 oarit de iubire...

325

www.dacoromanica.ro
 oDin haos, Doamne-am apdrut
«Si m'as intoarce 'n haos...
oSi din repaos m'am nriscut,
«Mi-e sete de repaos.»

«Hyperion, ce din genuni

oRdsai c'o 'ntreagd lume,
oNu cere semne si minuni
«Care n'au chip si nume.

«Tu vreai un om sd te socoti,

«Cu ei sd te asameni ?...
oDar piard oamenii cu toti,
«S'ar naste iardsi oameni.

oEi numai doar dureazd 'n vant

«Deserte idealuri,
oand valuri aflA un mormAnt,
oRdsar in urmd valuri ;

«Ei doar au stele cu noroc

oSi prigoniri de soarte ;
oNoi nu avem nici timp, nici loc,
«Si nu cunoastem moarte.

326

www.dacoromanica.ro
A D i n sithul ve§nicului ieri
«Trae§te azi ce moare,
«Un soare de s'ar stinge 'n ceriu,
«S'aprinde iard§ soare

«Parand pe veci a rasari,

«Din urma moartea-I pa§te,
«Caci toti se nasc spre a muri,
«Si mor spre a se na§te.

«lar tu, Hyperion, ramai

«Ori uncle ai apune...
«Tu e§ti din forma cea dintai,
«E§ti ve§nica minune.

«Vrei sd dau glas acelei guri,

«Ca dup'a ei cantare
«Sa se in mut-1.0i cu paduri
«i insulele 'n mare ?

«Vrei poate 'n fapta sa arati

«Dreptate §i tarie ?
«Ti-a§ da pamantul in bucati
0SA-1 faci imparatie.

327

www.dacoromanica.ro
 «Iti dau catarg langa catarg
«Ostiri spre a strabate
«Pamantu 'n lung si marea 'n larg,
«Dar dioartea, nu se poate...

«Si pentru cine vrei sä mori ?

«Intoarce-te, te 'ndreapta
«Spre-acel pamânt ratacitor
«Si vezi ce te asteapta».
*
* *

In locul lui menit din ceriu

Hyperion se 'ntoarsa
Si, ca i 'n zina cea de ieri,
Lumina si-o revarsa.

Caci este sara 'n asfintit

Si noaptea o sa 'nceapA,
Rasare luna linitit
Si tremuriind din apa.

Si umple cu-ale ei scântei

Cararile din cranguri...
Sub sirul lung de mandri tei
Sedean doi tineri singuri.

328

www.dacoromanica.ro
 .0 lasa-mi capul meu pe sin,
.Iubito, sa se culce,
.Sub raza ochiului senin
.5i negrait de dulce ;

Cu farmecul luminii reci

«Gandirile strabate-mi,
Revarsd liniste de veci
.Pe noaptea mea de patemi.

-.Si de asupra mea ramai

«llurerea mea de-o curma,
.Caci esti iubirea mea dintai
.Si visul meu din urma».

Hyperion vedea de sus

Uimirea 'n a lor NCI ;
Abia un brat de gat i-a pus,
Si ea I-a prins in bratil...

Miroase florile-argintii
Si cad, o dulce ploae,
Pe crestetele-a doi copii
Cu plete lungi, baba,

329

www.dacoromanica.ro
 Ea imbatata de amor
Ridica ochii, vede
Luceafarul 0 'ncetipr
Dorintele-i increde :

«Cobori in jos, hiceafar bland,

«Alunecand pe-o raza,
«Patrunde 'n codru 0 in gaud,
«Norocu-mi lumineaetI*

El trernura ca alte dati

In codri §i pe dealuri,
Ciilauzind singuratati
De miscatoare valuri ;

Dar nu mai cade ca 'n trecut

In mild din tot inaltul :
«Ce-ti pasa tie, chip de lut,
(Dac' oiu fi eu sau altul ?

330

www.dacoromanica.ro
 oTraind in cercul vostru strirnt,
oNorocul va petrece
«Ci eu in lumea mea ma simt
oNemuritor i rece».

1882, Aprilie 10.

331

www.dacoromanica.ro
 GLOSSA

Vreme trece, vrente vine,

Toate's vechi $i mai toale;
Ce e rein $i ce e bine,
Tn te 'ntreabci i socoate;
1\at spera $i nu ai team'd;
Ce e val, ca valul trece;
De le 'ndearnnd, de te chiamei.
Tu ram& la toate rece.

Multe trec pe dinainte,

In auz ne sund rnulte.
Cine tine toate minte
Si ar sta st le asculte ?
Tu a§eazà-te de-oparte,
Regásandu-te pe tine,
and cu zgomote de§arte
Vreme trece, vreme vine.

332

www.dacoromanica.ro
Nici incline a ei lin-1W%.
Recea cumpAn' a gandirii
In spre clipa ce se schimb5
Purtând masca fericirii,
Ce din moartea ei se naste
Si o clipd tine poate ;
Pentru cine le cunoaste,
Toate 's vechi §.1 nouli toate.

Privitor ca la teatru
Tu in lurne s5. te 'nchipui :
Joace unul si pe patru,
Totusi tu ghici-vei chipu-i.
Si de plânge, de se ceartà,
Tu in colt petreci in tine
Si 'ntelegi din a lui artá,
Ce e rdit ssi ce e bine.

Viitorul si trecutul
Sunt a filei doug fete,
Are 'n capat inceputul,
Cine stie sA le 'nvete.
Tot ce-a fost ori o sh fie,
In prezent le-avem pe toate.
Doar de-a lor zAdArnicie
Te intreabd ci socoate.

833

www.dacoromanica.ro
 Ciici acelora§i mijloace
Se supun cdte existd,
Si de mii de ani incoace
Lumea-i veselit §i tristii ;
Alte md§ti, aceia§i piesd,
Alte guri, aceia§i gamii,
Amdgit atilt de-adesd,
A'u sperd ci nu ai teanal.

Nu sperd cdnd vezi tn*ii

La izbiinzi fdcându-§i puilte,
Te-or intrece niltdrdii
De ai fi cu stea in frunte.
Teamil n'ai ; ciltit-vor iar4
Intre ei a se intrece,
Nu te prinde lor tovards :
Ce e val, ca valul trece.

Cu un cdntec de sirend
Lumea 'ntinde lucii nireje;
Ca sd schimbe-actorii 'n scend,
Te mome§te in viirteje.
Tu pe-aldturi te strecoard,
Nu baga nici chiar de seamil
Din cdrarea ta afard
De te 'ndeamnd, de te chianal.

334

www.dacoromanica.ro
 De te-ating, sa' feri in laturi,
De hulesc, sd taci din gurti;
Ce mai vrei cu-a tale sfaturi,
Dad §tii a lor mAsurd ?
Zictt toti ce vor sh zid,
Tread 'n lume cine-o trece :
Ca sa nu 'ndrttge§ti nimictt,
Tu ramdi la thate rece.

Tu rdmiii la toate rece,

De te 'ndearnnd, de te chiamd ;
Ce e val, ca valul trece,
Nu spud i nu ai teamd.
Te Intreabd ,s1 socoate,
Ce e ran g ce e bine ;
Toate's vechi i nond toate:
Vreme trece, vreme vine.

1884, Ian. 1. *Com lit..

335

www.dacoromanica.ro
 ODA
(In metru antic.)

Nu credeam sá 'nvàf a muri vr'odatà,

Pururi tâiir, infAsurat in manta-mi,
Ochii mei 'nrtlfam visätori la steaua
SingurMáfii.

Cand de-odatà tu räsärisi in cale-mi,

Suferinfa tu, dureros de dulce...
Mina' 'n fund b`aui voluptatea morfii,
Ne 'nduratoareo r.

Jalnic ard de viu chinuit ca Nessus,

Ori ca Hercul inveninat de haina-i,
Focul meu a-I stinge nu pot cu toate
Apele mArii.

336

www.dacoromanica.ro
 De-al meu propriu vis mistuit ma vaiet,
Pe-al meu propriu rug tna. topesc in flacari,
Pot sa mai re'nviu lurninos din' el ca
Pasarea Phoenix ?

Piara-mi ochii turburatori din cale,

Vino iar in san, nepasare trista,
Ca sa pot muri lini§tit, pe mine
Mie reda-ma I

1884, Ian I .Conv. lit.

/11 ElIll neecu. Poezii. 22. 337

www.dacoromanica.ro
 CRITIC1LOR MEI

Multe flori sunt, dar putine

Rod in lume or sa poarte ;
Toate bat la poarta vietii,
Dar se scutur multe moarte.

E u§or a scric versuri,

Când nimic nu ai a spune,
In§irand cuvinte goale
Cc din coadA au sa sum%

Dar cAnd inima-li frArnAnta

Doruri vii §i patimi multe,
S'a lor glasuri a ta minte,
Sta pe toate sA le-asculte :

883

www.dacoromanica.ro
 Ca §i flori in poarta yield,
Bat la portile gandirii,
Toate cer intrarea 'n lume
Si ve§mintele vorbirii.

Pentru-a tale proprii patimi

Pentru propria-ti viatrt,
De-unde iei judecatorii,
Ne 'nduratii ochi de ghiata ?

Ah I atuncea ti se pare,
Ca pe cap iti cade cerul:
Unde vei gasi cuvantul
Ce exprima adevarul?

Critici voi, cu flori de§arte,

Care roade n'ati adus,
E ttor a scrie versuri,
and rdmic nu ai de spus.

1884, Febr. 1, eConv. lit).

339

www.dacoromanica.ro
 SE BATE MIEZULNOPTII

Se bate miezul noptii in clopotul de-aramd

Si somnul, vame§ vietii, nu vrea sd-mi iee vama.
Pe cal batute-adesea vrea moartea sa ma poarte,
S'asemAn intre-olalta viata si cu, moarte ;
Ci cumpAna gandiri'mi si azi nu se mai schimba,
Cad intre amandoua stA neclintita limba.

1884, Febr. 1 (Corm. lit.

340

www.dacoromanica.ro
CU MANE ZILELE-TI ADAOGI

Cu inane zileleti adaogi,

Cu ieri viata ta o scazi,
i ai cu toate astea 'n fata

De-apururi ziva cea de azi.

Cand unul trece, altul vine

In asta lume a-I urma ;
Precum cand soarele apune,
El i rasare unde-va.

Se pare cum ca alte valuri

Cobor mereu pe-acela vad,
Se pare cum ca-i alta toamna
i 'n veci acelea§i frunze cad.

341

www.dacoromanica.ro
 Naintea noptii noastre umblà
Cralasa dulcei dimineti ;
Chiar moattea Insãi e-o prerc
Si un visternic de vieti.

Din ori-ce clipd trecatoa,

Ast adevAr II inteleg,
CA sprijine vecia 'ntreagi.
Si 'nvarte universu 'ntreg

De-aceea zboare anu-acesia

Si se cufunde in trecut,
Tu ai s'acum comoara 'ntreaga
Ce 'n suflet pururi ai avut.

Cu mane zilele-ti adaogi,

Cu ieri viata ta o scazi,
Având cu toate astea 'n fatä
De-apururi ziva cea de azi,

Privelistele sclipitoare
Ce 'n repezi siruri se distern,
Repaosa. nestramutate
Sub raza gandului etern.
7884, far. 1 'Conti. lit.

www.dacoromanica.ro
 TA TVAM ASP)

Hied ginga§a de rege, cand in haina ta bogata

Treci in faethn de gala i e middii zambitoare
Cum din frunzele 'nfoiate rade proaspatd o floare,
ToatA lumea ce te vede e de tine 'nseninatd.

Zbori cu §ase cai ca vAntul i rasai ca Aufora,

Cu cAciulele in mana §i cu gurile caseate,
Oamenii salutd 'n cale parnanteasca zeitate I

Tu te 'ndhini. Te simti ndseuta spre norocul tuturora.

tAceasta e$ti tup : principml identithtii in filosofia India din care
s'a inspirat mult Eminescu.

343

www.dacoromanica.ro
Dar deodatd in multime tu fixezi ochiul Mu mare,
De o umbra 'nfioratd e gandirea ta cuprinsd...
0 femee de pe stradd §i-a ndltat privirea-i stinsd
In spre tine... fdrd urd, fdeamor, fdrd pdsare.

Tu ? Unde te-apropii, codrul se preface in grddind,

Intristarea 'n bucurie, bucuria 'n fericire...
Secolii coroanei tale cu regard strdlucire
Pot sd scoatd grAu din pietre §i palate din ruind.

Ea ? ndscutd 'ntr'o cdmard, in mizerie obscurd,

N'auzi nici glas de mumd, nici a preotilor psalme...
S'a Irezit c comediantii cum jucA Wand din palme,
Pe-a pierzdrii cdi pdrintii o 'ndreptard §i-o vândurd.

a*
Ea ? De-o intrà in templu, sub negre boltituri
Al mortii spirit doard il simte in tdcere,
Cdci nu 'ntelege blAndul cuvânt de mAngdiere
Din paginele unse a sfintelor scripturi.

Ce 'nseamn' acele candeli ce ard in orice colt

Sub chipuri mohorite cu-adAnci §i slabe fete,
Ce 'nseamn'acea cAntare, pdtrunsd de blandete
Ce umple tAnguioasd puternicele bolti 1

844

www.dacoromanica.ro
 Rugdmu-ne 'nclurdrilor
Lucealdrulai mdrilor:
Din valid ce ne btintue,
Inaltd-ne, ne mdntue,
Privirect adoratd
Asuprd-ne coboatd,
maicd prea curatd
$i pururea fecioard,
Marie!

Rápita de duiosul organelor avant,

Pe cartea cea de ruga alunec'a ta dreaptd,
ar ochii tái ei umezi la ceruri se Indreapta...
Ea ?... cade n multime cu fata la pamant.

De-ai muri, copil de rege, de-ale florilor miroasä,

Ca de marmurd un Inger sub boltirile inalte,
Pe un catafalc depusd... un popor ar plange 'ncalte,
Dupa sufletul tdu duke, dupd sfanta cea frumoasd.

Ea ? Dacd va cdded moarta intr'o noapte de belie

Prin ciocnire de pahare i prin danturi desfranate...
Vre un cioclu de pe uliti va 'ncarch-o-atunci in spate,
Dard nici In moartea ins4 lini§te nu va sa-i fie.

345

www.dacoromanica.ro
 Nu. Nici maiestatea morlii nu sfinte§te pe sárac...
CAci scheletu-acela care a purtat aseavutie
De amar §i de durere, preparat de-anatomie
Va face-un pedant dinteinsul... far in urmä, intr'un sac,

Va fi aruncat in groapa cea comunA. 0 scântee

Ce-a perit frird de urma. i cu toate astea-i semeni
Ca §i lacrima cu roua. Parc'ati fi surori de gemeni :
Douà viefi in douii inimi, dar o singurà femee.

1879 1883.

346

www.dacoromanica.ro
 VIA TA

and aud vre-o data un rotund egumen,

Cu foalcle 'ncinse §i obrazul rumen,
Povestind cä viata e calea durerii
i ca pocrlinta urmeaza' placerii,
Ma intreb: Aceta poate ca sä §tie
Cum este viala, cum catit sil fie ?

Noaptea scanteiazà, cu-a ei mii de stele

VarsA raze slabe pasurilor mele.
Ulicioara i stritntrt 0 din ziduri vechi
Vorbe, rds §i pilinset sunil in urechi ;
Glasuri ratacite tree prin geamuri sparte
i prin u0 deschise, prin iidiri de§arte.

347

www.dacoromanica.ro
 Colo langA lampa, intr'un mic ietac
Vezi o fatd, care pune ata'n ac;
Fata ei e slabA, de-o paloare crudd,
Ochii ei sunt turburi, pleoapele asudA,
Degetele repezi poartA acul fin...
Ea Ii coase ochii intr'un tort de in.
Vanata-i e buza, lipsitä de sange,
Ochiul ei cel turbur nu mai poate plange.

La ce oare dansa s'a näscut in lume,

0 sArmanä frunzA, pe oceanu'n spume ;
0 sarmand umbra, orfand §i slabá
De care'n multime nimene nu 'ntreabA ?
Din zori panA'n noapte neagrA §i tarzie
0 vezi printr'o alba perdea stravezie
Cum mereu lucreazà... §'abea pane goala,
Frig §i insomnie, lacrime §i koala!
Tot ce 'n astA lume mai poate pricepe.
E cA de'nceteazA lucrul, foamea ncepe.

Negustoruli pune panzele 'nainte

Lucrul scump §i harnic unor ceasuri sfinte;
El are briliante pe degete groase,
Din noptile celor care panza-i coase ;
Desface Ducesei c'o galanta graba,
Ce-i cusut in bacrimi de o mand slabA :
Panze moi in care se tesura zile,
Vederea §i somnul sArmanei copile ;

348

www.dacoromanica.ro
Albe ca zapada pe cand cade 'n fulgi,
Dar, cum sunt cusute, sunt bune de giulgiu.

Cand 'Ili trec prin minte acestea, copila,

Te uiti in oglinda §i iti plAngi de mila ;
Vrei s'o vezi chiar bine, s'o tii bine rninte
Pe nefericita dulce §i cuminte,
Far' de nici un razim, care nu ateapta
Deck moartea care singura e dreapta:..

In aceasta viata de mizerii plina

Singura-i arnica este o albina.
Ratacita ce §tii cum in strada veche,
Glasul ii patrunse la a ei ureche;
Deschizand fereastra, sd intre o lasa.
Intre flori sa doarma §i sa-i stea in casd. .

Se iubira cele cloud proletare :

0 inseceumana una zburAtoare.
Fata stand pe ganduri, vesela albina
Cu galanterie de buze-i s'anina,
Ca §i cand i-ar zice : RAu nu §tii tu oare,
«Cumca a ta gura-i cea mai dulce floare?
«Caci tu e§ti frumoasa, chiar ca §i o sfAnta,
*Ochiul tau cel dulce §i umbrit ma'ncAnta!*
*
* *
inteo zi copila moare : se'ntelege
Moartea numai §tie mAnile O. lege.
In sicriu au pus'o. Fata -ei cea trasa
Era adAncita, !ma tot frumoasa;

349

www.dacoromanica.ro
 I-au pus flori pe frunte... Corpul ei cel fin,
Ce nobil transpare din giulgiul de in !
Fereastra-i deschisd, primdvara plind
Pdtrunde printr'insa ; dar biata albind
in camp nu mai fuge, c'imprejur se poartd,
Incunjurd capul §i gurita moarta ;
Ea zboard aproape §i tot mai aproape.
Si vrea cu amica-i deodatA s'o 'ngroape.

Deci cand mi se 'ntamplA s'aud un egumen

Cu foalele *ncinse §i obrazul rumen,
Povestind ca viata e calea durerii
Si cd pocainta urmeazA plAcerii,
MA intreb : Acesta poate ca sd §tie
Cum este viata, cum card sd fie?

1879-1883; publitati1 mai intdiu In 1889, August, .Fdntlina Blan-

duziei), (n-rul 27).

350

www.dacoromanica.ro
 STELELE 'N CER

Ste fele 'n cer,

De-asupra mdrilor,
Ard departdrilor,
Rand ce pier.

Dupd un semn,
Cldtind catargele,
Tremurd largele
Vase le de lemn

Nite cetAti
Plutind pe marele
$i mi§cdtoarele
Pustietdti.

351

www.dacoromanica.ro
 Stol de cocori
Apuan 'ntinsele
Si necuprinsele
Drtimuri de nori.

Zboarii ce pot,
S'a lor intrecere
VesuicA trecere
Asta e tot...

Pftrià nu mor,
Pleacd-te ingere
La trista-mi plangere
Pliná de-amor.

Nu e pgcat
Ca sA se lepede
Clipa cea repede
Ce ni s'a dat ?

Floare de crang,
Astfel vietile
Si tineretile
Trec §i se sting.

352

www.dacoromanica.ro
 Ori-ce noroc
Si'ntinde aripile,
Gonit de clipele
Starii pe loc.

1879-1883, publicatii mai intdiu in 1889, August, (Fdlittina Man-

ilnziei, (n-rn 28).

4. Eminescu Poezii. 20. 353

www.dacoromanica.ro
Poezii in forma' populard

REVEDERE

Codrule, codrutele,
Ce mai fad driigutule?
Cal de cand nu ne-am vtizut,
Mu lta vreme a trccut,
Si de and m'atn depArtat,
Mu it'd lume am umblat.

la, eu fac ce fac de mit :

larna viscolu '1 ascult,
Crengile-mi ruptindu-le,
Apele.astupandu-le,
Troenind cArArile
Si gonind cAntarile.

Si mai fac ce ft,c de mull,

Vara doina mi-o ascult :

www.dacoromanica.ro
 Pe cftrarea spre isvor
Ce le-am dat-o tuturor,
Umplandu-si cofeile,
Mi-o cântA femeile.

Codrule cu rAuri line,

Vremea trece, vremea vine :
Tu din tartar precum esti,
Tot mereu intineresti.

Ce mi-i vremea cAnd de veacuri

Stele-rni scantee pe lacuri !
CA cle-i vremea rea sau bunA,
Vfmtu-mi bate, frunza-mi sunA,
Si de-i vremea bunA, rea,
Mie-mi curge DunArea.
Numa omu-i schimbAtor,
Pe pAmAnt rdtAcitor.
lar noi locului ne tinem,
Cum am fost, asa rAmftnem :
Marea si cu rAurile,
Lumea cu pustiurile,
Luna si cu soarele,
Codrul cu izvoarele.
1679, Oct. 1, 4.Conv. lib>.

355

www.dacoromanica.ro
 CE STA VANTUL

Ce stä vAntul sd tot bath.'

Prin frnnza de tel uscatA-
Si frAngandu-§i ramurile
SA loveascA geamurile ?
larA tu de ce suspini,
and prive§ti peste grAdini ?
Nu mai sta de tot oftà
Si in gAnd nu ma mustrit,
Ca atunci te voi uità,
and nu s'or mai arAth
LAngA mare rAurile,
LAngA drum pustiurile,
Luna §i cu soarele
Si'n codru izvoarele.
Vci avea de suspinat,
CAnd vei §ti cA te-am uitat ;

www.dacoromanica.ro
 and vei sta ca s'a rna'ngropi
Pe cArarea dintre plopi
'atunci vântul o sä bata.
Prin frunza de tei uscatii,
Scuturand'o, risipind'o,
De ti s'o uri privind'o.
1879-1883.

3 )I

www.dacoromanica.ro
 DOINA

De la Nistru pan' la Tisa

Tot Romanul plansu-mi-s'a
Ca nu mai poate strabate,
De-atata strainatate.
Din Hotin §i pan' la mare
Vin muscalii de-a calare,
De la mare la Hotin
Mereu calea ne-o atin ;
Din Boian la Vatra-Dornii
Au umplut omida cornii
Si strainul te tot pa§te,
De nu te mai poti cunoate.
Sus la munte, jos pe vale,
S'au facut du§manii cale,
Din Satmar pana 'n Sacele
Numai vaduri ca acele.

358

www.dacoromanica.ro
Vai de biet Roman saracul !
Indarat to t da ca racul,
Nici ii merge, nicise'ndeamna
Nici ii este toamna toamna,
Nici e vará vara lui,
Si-i strain in tara lui.
De la Turnu 'n Dorohoi
Curg duvnanii in puhoi
Si s'apaza pe la noi ;
Si cum vin cu drum de fier,
Toate cantecele pier ;
Zboard paserele toate
De neagra strainatate ;
Numai umbra spinului
La u§a cre§tinului.
1§i desbraca tam sdnul,
Codrul frate cu Románul
De secure se tot plead/
Si izvoarele ii seacii
Sarac in lard sdraca !

Cine-au indragit strainii,

Manca-i-ar inima cainii,
Mâncd-i-ar casa pustia,
Si neamul nemernicia !

Stefane, Maria Ta,

Tu la Putna nu mai sta,

350

www.dacoromanica.ro
 Las' Archimandritului
ToatA grija schitului,
LasA grija Sfintilor
In seama pArintilor,
Clopotele sA le tragA
Ziva'ntreagA, noaptea'ntreagA,
Doar s'a 'ndura. Dumnezeu,
Ca ati mantui neamul tAu !

Tu te'naltà din mormânt,

SA te-aud din corn sunAnd
Si Moldova adunAnd,
De-i sunA din corn odatA,
Ai s'aduni Moldova toatA,
De-i sund de douA ori.
iti vitt codrii 'n ajutori,
De-i sunA de-a treia oarA,
Toti du§manii or sa. piarA
Din hotarà in hotard
Indragi-i-ar ciorile
Si spâtizurAtorile !

1883, lulie, 1 (Com,. litv.

360

www.dacoromanica.ro
CE TE LEGENI CODRULE

Ce te legeni codrule,
Fara ploae, fárá %rant,
Cu crengile la prnãnt?

De ce nu rrfa legana,
Daca trece vremea mea ?
Ziva scade, noaptea cre§te
Si frunzi§u-mi se rare§te ;
Bate vântul frunza 'n dunga
antarefii mi'i alungä ;
Bate vântul dintr'o parte
larna-i ici, vara-i departc.
Si de ce .sá nu ma plec,
Daca paserile trec ?

www.dacoromanica.ro
 Peste varf de rarnurele
Trec in stoluri randurele,
Ducand gandurile mele
Si norocul meu cu ele,
Se tot duc pe rand, pe rand
Zarea lumii 'ntunecand ;
Si se duc ca clipele,
Scuturand aripile,
Si ma lasä pustiit
Vestejit i amorfit,
Si cu doru-mi singurel,
De ma 'ngan nurnai cu el !
1&84. Febr. 1, .Conv. lie,

362

www.dacoromanica.ro
 LA MULOC DE CODRU DES

La mijloc de codru des

Toate paserile ies
Din hugeac de aluni§
La voiosul lumini§,
Lumini§ de langA baltd,
Ce prin trestia Malta
Lin se leagAnA din uncle
Si'n adâncu-i se prttrunde
Si de tuna §i de soare
Si de paseri cillatoare ;
Si de tuna §i de stele
$i de zbor de rândunele
Si de chipul mândrii mele.
1884 f ebr. 1, «Cony. lib,.

36:3

www.dacoromanica.ro
Traduceri

FOAIA VESTEDA
UP LENAU)

Vântu-o foae ve§tedii

Mi-a adus miscând fereasta...
Este rnoartea ce-mi trimite
Fãrá plic scrisoarea-aceasta.

Voiu pAstra-o, voiu intinde-o

Intre foile acele
Ce le am din alte timpuri
De la alarm dragei mele...

Cum copacu-si uith foaia

Ce pe vânt mi-a fost trimisii,
Astfel ea uitat-a poate
Aste foi de dfmsa scrise.

364

www.dacoromanica.ro
 Vorbele iubirii moarte
Vinovate-mi stau de falà,
Dovedite de minciund
Cer sA sting a lor viatà :

Dulcea lor zadArnicie

Nu m'a 'ndur s'o pun pe foc,
De §i-mi stau atat de triste
Ca nu pot muri de loc.

Voiu pAstrà intreg amarul

*i norocul Astor foi,
in durerea vechei pierderi
Recitindu-mA 'napoi.

Numai vestea blfind'a mortii

Foaia trista le-am adaos :
Moartea vindec' ori-ce rank
Dând la patime repaos.
1879, Oct. 1, tConv. lit*.

365

www.dacoromanica.ro
 MANUSA
(DUPA SCHILLER )

Lang'a leilor gradinA regele Francisc a§teaptrt,

Ca sA vadA cum s'o 'ncinge intre fiare lupta dreaptA,
lrnprejur cei mari ai Orli §i ai sfatului s'adund
Pe balconul nalt se'n§irA dame'n veselA cununa.

Regele dA semn cu rmina, sare-o poartA din tettane

Si un leu iese in NO, cumpAtat, cu pasuri line,
Mut se uitA imprejuru-§i ; cascA lung §i a lui coamA
ScuturAnd-o, i§i intinde mu§chii §i s'a§eazA jos.

Regele un semn mai face, se deschide-o ahã poarta,

Si dintr'insa se repede
C'un sAlbatec salt un tigru, care cAnd pe leu ii vede
Muge tare.

366

www.dacoromanica.ro
Coada roatii o 'nvarte§te,
Scoate limba,
Sperios 'Msg. pe leu inteun cerc ii ocole*te,
Sforge inver§unat,
Apoi mormAind se 'ntinde,
Lângil el.

Regele mai face-un sernft.

Si pe cloud porli deschise
Se azvtirl' doi leoparzi,
Ce cu pofta inimoasg de-a lupth se §i arunch
Peste tigru.
Dar acesta ii apucg in cumplitele lui ghiare,
Leul muge,
Se ridia in picioare,
Fiarele se 'nfioreazg,
Si 'mprejur, arzând de dorul de-a se sfAsig 'ntre ele,
Se avazá.

o frumoasa miing scapti de pc marginc de-altan

0 mAnu§e, drept la mijloc intre tigru §i 'ntre leu ;
lar o clan* Cunigunda, zise-atunci, bMându-§i joc,
Cavalerului Delorges ;
gDac'amorul ti-i fierbinte cum te juri in ori-ce oarg,
Sit te vgd,
Mergi, manu§a de-mi rididi !.

36

www.dacoromanica.ro
Cavaleru-aleargA, iute se coboarA
In grozava prejurime, calcA sigur, fArA fried,
Din mijlocu-acestor mon§tri
Cu-a lui degete 'ndrAznele el mAnu§a de-o ridicA.

Cu mi§care §i cu groazA
Dame le §i cavalerii 1-au privit,
Insrt foarte Iini§tit
El mAnu§a o aduce inapoi.
De-a lui laudrt e plirià ori-ce gurA,
Cunigunda ii prive§te cu o gingaVi crildurA
Ce-i promite ca. norocu-i e aproape.
Dar mAnu§a el in fatA i-o aruncA :
Doamna mea, o mulfamire ca aceasta n'o mai voiu !)-
io 15sA numai deck.
1881, 1-15 Nov. (nr. 17 i 18), gAmicul Familiei).

www.dacoromanica.ro
 SERENADA
(DUA V. HUGO)

Cand tu dormi link pull,

Sub ochiul meu umbros,
Suflarea ta murmura
Cuvant armonios,
Pe corp ne-acoperita,
Lipsindu-ti v5lu1 Mu,
0 dormi, o dormi, iubiM,
0 dormi, o dormi mereu !

and razi, pe a ta gura

Amorul a descins,
Ori-ce prepuitura
De-odata s'a §i stins :

M. EmIzzece. Poezii. 24. 369

www.dacoromanica.ro
 ambirea ta-t ferita
De ori-ce cuget rau,
O rAzi, o rdzi, iullitA,
O razi, o rtizi, mereu 1

Când tu cânti alintatá,

Pe bratele-mi la sin,
Auzi cum cate-odatA
Gandu-mi rhspunde lin ;
Cântul rau resuscitA,
O zi din traiul meu,
O cant'a mea iubita,
O carnA dar mereu I

1892, Mart le 1, 4 Cony. lit.)

37()

www.dacoromanica.ro
NOTE

www.dacoromanica.ro
 N OTE
La mOartea lui Aron Pumnul, p. 35-36 : Brosura : <Laerimparele Invaetneceilor
gimnaesiasti da'n Cernaeuti la mormIntul prea Inbitult I lor rrofesorTu Ari no
Purnnul raepaousat intr'a il/ lenariu 1F66, Cernauti, 1866); e. 4; e semnath
414. Eminoviclu, [olov1 privatist.. Textul de aici a dupa originalul din Ms.
Ac. Rom. 2259, f. 31 v. cu data do 41866., pus& do poot.
La lieliade p. 37-38; Vezi i Me. Ac. Rom. 2259, f. 39, text Indreptat pe alocurea
dupa col din <Familia., precum arntit Insem larea poetului care indica an-
miirul din <Familia. In care s'a p iblicat poed.a.
Visuri trecute. p. 39-41 : Textal de-aici 1-am dat dupa originalul din Ms. Ac.Rorn.
2259, ff. 7-9 v.; acolo titlul e <Amicului Filirnon0 I ia si data pus& do poet
[418)66 Noemb..
La moartea Principelui $111001, p. 42-43: Are data mortii Printulni $tirbei. Ms.
Ac. Rom. 2259 f. 217; poezia e tipiiiita In foi volante i poarta iscfilitura
antografa a lui Erninescu.
Din strdindtate, p. 44-46: Vezi o variaa IA In Ms. Ac. Rom. 2259, ff. 37-38, undo
poetul indica data de [18165..
De-ag avea..., p. 51-52: Textul de aici e dupa Ms. Ac. Rota. 2259, f. 80, nude poetul
piano data de : <Sept. [18165.
0 cdtdrire in zori, p. 63-57: Vezi o variant& In Ms. Ac. Rom. 2259, ff. 35, v. 87
en data lui Eminescu : [18)66..
La o artistd, p. 58 60 : In Ms. Ac. Rom. 2259, f. 3, v. textul identic Intru toate al
acestei poezii : e Inuit do Erainescn data <18C6, Oct..
Amend ainet marmure, p. 61-63: Ms. Ac. Born. 2263, f. 1, varianta.
Junit corupft, p.64-67 : Dugs. textul din Ms. Ac. Rom. 2259. ff. 9 V. U V. ea
data pus& de Eminescu 418161, Decernbrie..
Inger de pazd, p. 77 : Vozi strofa NMI. de Ms. Ac. Bora. 2259, f. 27.
Noaptea, p. 78-79 : Dupa Ms. Ac. Born. 2259, f. 34, cu. data <1870. puma de Eml-
nes= : In Ms. Ac. Rom. 2257, f. 179, textul perfect identic.
Ploare albastrd. p. 80-83: Vezi In Ms. Ac. Rom. 2259, ff. 204-205, textul identio
al primelor cinci strofe.
Pdt-PrumOs din Tei, p. 84-89: In editia $araga a poeziilor inS Eminescu testa] e
publicat dupli un manuscria care se spune cS. e In posesiunea editornlui;

373

www.dacoromanica.ro
 uncle din densebtrile fatIL de textul din .Conv. 4411,. fiimisuperioare le-ara
lutrodus §i aid In Ma. Ac. Rom., 2283, ff. 81-134, so enprindo o 1.-arianta
fragmentara a textului, cu uncle strofe asernaniitatr., dar en cele mai
!nuke atcrso de poet.
Dorinfa, p. 90-91: Varianza In Ms. Ac. Rom. 2255, f. 315, cu data push do Erni-
nescu : .10 Mart. [18176e: foia, scrisa c tligrAfi^, cu Ind eptari ulterioara, a
/oat ttimis& poctei Veronica Miele t o in point2t poctului la dorinta lut
cu eitteva. randuri frai tuzetti po contraplgina, cl auto do po-tii: .37 Inaba
1880.; alta var anf A, cu textul foarte aproaiat, In 11.. Ac. Rom. 2283, ff. 33-31.
Crdiasa din Pove0i, p. 92-93 : Ms. Ac. Rom. '32 3, ff. 35-36, textul identic; In Ms.
Ac. Rom. 2285, ff. 137 cp.-138 varianta prim:tiva neIncllegatA, Cu tarok+
asemanatoare, uncle identice, dat&nd de prin anii 1573-1574.
Lacul, p. 94-95; Ms. Ac. Rom. 2283, f. 95, contrapagini, en uncle deosobiri absolnt
neesentiale. .
Povestea Teiului, p. 96-100 : Vatianta, cu cele mai mune strofe idontice, dar vadit
anterioara, cu numeroase atersaturi §i Indreptari, .In Ms. Ac. Rom.. 2306,
ff. 75 81.
Povestea Codrului, p. 101-104: In Ms. Ac. Rom. 2262, f. 204, textul iclentic, al telor
dintai trei strofe; Ms. Ac. Rom. 2283, ff. 67-71, ca. variant& complect& cn
cele mai multe strofe identi .e.
Singurdtate, p. 105-107 : Ms. Ac. Rom. 2280, ff. 17-18, var'anta anterioara, cu don&
strafe mai mult pe care le-am adans aici pontru interesul br Itterar.
Venere 0 Madnnd, p. 108-110: Dup t Ms. Ac. Rom , 2359 f. 38, undo poetul pnne
data q18169.. I
Mplaneolle, p. 111-112: In Ms. Ac. Rom., 2276 bis, ff. 21 cp.-2 , variant& ante-
rioara, iu textul aproat,e idootic. afara do ntici deosebiri ei do undo von-
and eliminate din textul publicat.
Departe sunt de tine, p. 113-114: Ms. Ac. Rom. 238.3, ff. 92-93, varianta, In strofe
scurto de clito 4 versultri, dar cu uncle randuri identice.
Egipetul, p. 115-119: Ms. A,. BOIT]. 2257, ff. 90-92 al ff. 94-95. acelaa text, ea mid
dcoaebiri inferioare ; In Ms. Ac. Rom. 2259, ff. 87 cp.-89, cp. textul aproape
ident'c, putinele impresii mai plastiee le-am introdus ai aici.
Cdlin, p. 120 131: Ms. Ac. Rom. 2283. ff. 23-32 varianta auterloarii, cu col° mai
mune versuri asemanatoare, dur eu deosebiri, tont& e §tears1 In urma de
port, ca semn ea a revenit asupili-i, de sigur tn textul publicat; In Ms. Ac.
Rom. 2262, ff. 105 cp.-109. va,ihntifi mai veche, nelnchogatli pe deplin.
Strigoii, p. 133-149: In Ms. Ac. Rom. 2262, ff. 161-166, pe a nandoua paginele,
ff. 170-171 ai cp., ff. 175-177, penzutindouil paginole, so cuprinde o variant&
cu uncle strafe deosobite, cu multe eters itori §i Indr ptari, care-i vadit un
concept anterior ai ncIncliegat. Thin/ varinutoi o .Striyoiza..1
ZpigOnit, p. 150-155: Ms. Ac. Rozn. 2257. ff. 71-73, acolaa text, cu Indreptari, der
cu multe deosel iri, dintre earl ringura esentiala §i supozioara e: .peste
adevdrul gots (In loc de spo cadavrul trist §i gol). dela sfaraitul strofel
a 17-a, de care am tinut scama, cad pune In lumina mai clar& idols.

374

www.dacoromanica.ro
Martins est 1, p. 158-159 : Vezl varbintelo anterloaro t inferioare In Me. A. Rom
2263, ff. 1-2 si ff 18 cp.-30 cp. arniindoud datato d poet 41666, Octomble..,
Ctigetdrite sarmanatal Doni.a. p. 10 1-163; se cupcind Iii n iv 4a cu ace as Min.
In M. Ae. Rom. 2283, f. 17 cp.-19 so ail& o variantil, Sdit tinterioara
en nude deosebiri, a strofelor 5-'10, 12-14 si 16, uncle Impaistiate, far&
legaturS 1ntro ale. In Ms. Ac. uoni. 2230, ff. 62-64, variant& anterioark
stance', cu patine 8 os .biri, iaeo np'ectil, cu title. .Seirmanal poet..
!neer et Demon, p. 164-170 : lii Ms. Ac. Rom. 2259, ff. 27 cp.-28, var ant& ante-
rioara i inferioalit a celor 11 strofe dela Inceput, formfind o poezie la-
treagii, dat la do Emil:ewe: (IFG9 Dec., Ceio patru strafe dela p 11,43, care
,nu be g 41-sc In (Cony. lit. le-am lout -pcntru cuprinsul tor filosofic, na
pentru forma care-i imperfect& - dupit editia *araga, al efirei eddor po-
sed& Illitinscrisul.
Iftpdrat ei I roletar, p. 171-191 : In Ms. Ac. Rom. 2295, ff. 100-104, textul identio
-afar& de unelo deosobiri nefasomnato-ale strofolor 1-15 si 21-32, supb
titlu 4 Umbra pe pdnza vreu,ij. i CU raulte alto strofe stereo ; osto viola o
variant& anterioarit ; In Ms. Ac. Rom. 2-59, ff. 170 cp.-172, ariant& frag-
montaril, tot an'er oar& si mai p 43u Inchegatit dealt cealalt '; In Ms. Ao.
Rom. 2290, ff. 75-76, variant& a strofelor 24-23 i o stria necunoscuta,
aruncatit din fuel; In Ms. Ac. Rom. 2262, f. 43 textul calor cinci strofo de
Ia sfArsit.
Paaul Cupidon, p. 195-187 : Iii Ms. Ac. Rom. 2262 f. 89, cp. cr&rapeio diatio va-
rlaut& ea total doosebitit i anterloArii; Mt& varlautil, niai dezvoltatit, dar
cu totul deosebitii Xii acolas Ms. f. 63,
0 rdmit, p. 188-1E9 : In Ms. Ac. Rom. 2299 f. 63. variant& la strofele 1 si 6-7,
stews& de poet; In Ms. An. Rom. 2261 f. 144 cp., variant' anterioara, on
pr a patine doosebiri neesentialc, steursit cu ereionul.
Atilt de fragedd, p. 190-192 : Ms. Ac. Rom. 2279 ff. 71-73, textul Mantic aproape,
In acolas Ms. ff. 60-61, variant& incomplectii, mar la f. 13, fragment, al
partit Incopittoaro. In verauri lungi; Iu Ms. Ac. Born. 2262, f. 27, pe amtui-
don& paginele, o variant& complecta ca strafe, dar anterioar& i iuferioari.
Breamdt de codrit, p. 193-195 : In Ms. Ac. Rom. 2279, ff. 66-69, text ide tic; In
Ms. Ac. Born. 2283, ff. 49-50, var:ant& anterioarit, incompleeta, en nnele
strofe deosebite.
Losd-fi ittmea ta nitatd, p. 196-198 : In Ms. Ac. Rom. 2376, ff. 34-36, toxtal identio
en prea patine deost b:r1 neesentiale ; tn Is. Ac. Rom. 2290, ff. 203-2)9,
textul aproupo identie al primelor opt strof ; In Ms, Ac. Rom. 2361. ff. 22-34
variant& lacomplectii eu preu patine doosebiri neesentiale ; acelas Ms. ff.,
247-249 si 251-2541, alta variant& cu matte sterAtturi; In Ms. Ac.Rom.2262,
f. 213 aid' variant& la ciiteva strofe ; in M. Ac. Rom. 2261, f. 310, textul
identic al strorelor 8, 9, 10, In Ms. Ac. Rom. 2282, ff. 13-14, text identio,
dar incomplect.
Somnoroase Pdedrele,.p. 199-200: In Ms. Ac. Rom. 2277, f. 90, textul Mantic, In-
dreptat petite o variant& ; Ia f. 95 audits Ms. textul identic ulterio4, fir&

315

www.dacoromanica.ro
 nici o indreptare san stereliturl; In Me. Ac. Rom. 2211, f. 301, textul identio
complect.
fri &tea rarauri bat in geam, p. 201 : In Ms. Ac. Rom. 2277, f. 123, dolt& concepts
anterioare stem., cc toxtt 1 aproape identic, faril nici o deoseb're esoutial&;
in Me Ae. Rom. 2261, f. 322, textul aproape id, ntie Q i complect. In (Fan-
tana Blanduziei., nr. 2 Boric II 2-15 Oct , 18891, autograful unei variante
anterioare, cc uncle mici doosehirl. In (Familia., 1883, Nov. 13, variant&
inferioarfi.
Poste varfurt, p. 202 : In Ms. Ac. Rom. 2383, ff. 100-102, cp. havers, textul identio;
in Ms. Ae. Rom 2253, f. 114 si In Ms A. Rom. 2262, f 93, /leek's text, on
prea putine deosebiri neesentiale ; in Ms. Ac. Rom. 2282 f. 104 cp. si f. 140
cp., variant& la primele 2 strofo.
Diana, p. 203-201 : In Ms. Ae. Rom 2279, ff. 34-95, textul identie, cu prea pntine
deosebir noosentale, al strofelor 1 si 3-4 ; tn Ms. Ac. Rom. 2261, f. 161,
t xt complect, aproapo idontte, (ut prea ptitine deost bili far& impol tant&
Sara pe deo,. p. 205-206 : In Ms. Ac. Rom. 2389, f. 84, jos si cp., apoi ff. 217-218,
acelasi text GUT( nici o deos .bira sentiall, d ir cu doua strafe mai malt
care aunt adaoso aici; In Ms. Ac. Rom. 2290, ff. 60-61, variant& antorioar&
en o strof& mai putin ; In Fantana Biandutuiei.. nr. do a 3-10, Dec. 1880,
e publicat loans text.
La steaua..., p. 207-208 : Iii Ms. Ac. Born. 2275 bis f. 72, variant& anterioara, cu
oareemi deosobiri Q1 en multe indreptari i toreaturi; Ili Ma. Ac. Rom.
2270, f. 68 op si f. GO, vari nto auterioare, en uncle deosebiri, avand palm
stro e, dintre cure 2, 3, 4 aproapo idontie. cu 1, 2, 3 d'n textul publieat;
strofa ultima din aces a lipse,to ; in acelas Ms. f. 70 cp., alt.& variant& in
aceloasi condit i; In /teeing Ms. f. 72 cp. si f 73, alto don& variante pars,-
lele, neinchegate In acelas N s. f. 162, varianta cu multe otorsaturi si In-
drepthri nanchegatit ; in neolas Ms. f. 163, variant& mai itouli an deosebiri,
dar si en strafe ultimii a textulni publi, at.
Namadeva, p. 209-210 : In Ms. Ac. Rom. 2202, f. 140, cp.; variant& anterloar& fluit
strofa 4; In Me. Ac. Born. 2278, 1. 53, variant& anterioark netnellegat& ; to
Me. Ac, Rom. 2262, f. 66, varianta anter tiara, cc deosebiri Ia unele strofe.
maize pasart, p. 211-212 : In Ms. Ac. Bora. 2289, f. 87 ep.; Ili 88, variant& anterloarl
eu prea put,no deosebiri In primelo trei strolo si en strufa din urm& in-
comploet& ; In Ms. Ac. Rom. 2261,1 279. textul complect, identic.
Fragment, p. 213: In Me. Ac. Rom. 2289, f. 64, varianta anterioarit en putine deo-
sebiri ; In Ms. Ac. Rom. 2261, f. 280, toxtul complect, idontic.
Pe aceiasi ulicioard, p. 214-215: In Ms. Ac. Rom.2289, ff. 48-50, variant& inoom-
plectit, antorioark en ruche Itersaturi ; toxtul poarta. auto. (Plimbdri
aoapteaa.
Nu ma intelegi, 216-218 : In ,Albumul literal., al societiitii studentilor spares.,
dar nutnai fragmentar, en Intaiele don& paeaje, enm e'a reprodue apoi In
toate editiile; aci so dIe pooria complecta dupa originalnItlin Me. Ao.Ront.
2261, ff. 228-231. In acelas Ms ff. 29-30 si 33-37, variant& auterloari, malt
mai dezvoltati, dar neInchegat& 1 avand versnri ntilizate de poet ulterior

876

www.dacoromanica.ro
 In poozii ale saln din cole mai cnnoscnte: in Ms. A.c. Rom. Rom. 2232, ff.
6-9 textul idontic, afar& de prea mici deosobiri, dar incon plea.
De ate ont intrito, p. 219: In Ms. Ac. Rom. 2..79, f. 232, acel s text, cu o expreslo
mai plastic& in vorsul 2, introdus& si aici ; In Ms. Ac. Rom. 2279, f. 10, va-
riant& anterioar&
Despdrttre, p. 220-221 : In Ms. Ac. Rom. 2279, ff. 84-86, textul foarte npropint, cu
putino doosebiri ; acolas Ms. ff. 93 94 cuprinde textul identic, afar& de
versurile cele patru d'n urrnit. In Ms. Ac. Rom. 22CO3 f. 2.13 234, variant&
an erioara, cu unite deosebiri; In Ms. Ac. Rom. 2259, ff. 357 358 si ff.
359-361, variante anter'o ire, fragmentare ; In Ms. Ac. Rom. 2308, ff. 60-61,
vari mlii. antCrioarii, in strife scurte,.do 4 rimduri, incon plectui., cu taint
sCante .ul unni Inort ; in MR. A Rom. 2277 f 41 i f. 10 cp., variant& cu
mul e q eraitnri ; In Ms. Ac. Born 2261, ff. 57-59, variant& untorioarii, In
strofo do cote 4 randuri seurte, cu numeroase deosebiri.
0 mama-, p. '222 223 : In. Ms. Ac. Rom. 2262, f. 211, cp. neelas tex , cu pro pu-
tine deosebiri neesentiale ; In Ms. Ac. Rom. 2276 f. 413 concept anterior,
dor cu textul identic, datat d3 poet : .1 fanuarle tsso,.
Mai am min sinour dor, p. 224-226 : Iii Ms. Ac. Rom. 2261, ff. 3 8 309, textuliden-
tic en strofn prnu,timi care de sigur din eroaro 1 psesto In Conv. lit.: in
Ms. Ac. Rom. 2261, f. 115, aar until anterioarei, eu mici deosebiri, itidit tram-
beTiSa, in str .f de tfite 4 randuri, stem's& pa de-rentregu1; 1 , acelas Ms.
f. 117 si cp., alai varia rat anterio, en cleosebiri si do formii.
Vat-tenth, p. 2 7 228 : In Ms. Ac. Rom. 2210, ff. 186 187, trei varianto pars-
lele : In Ms. 2261. ff. 236 '2.37, alt& variant. ; In Ms. 2262% f. 2 1, altil variant*
In Ms. 2276, f. 40 o variant& sub titlul caraeteristic oDorinta unui Dac ;
In Ms. Ac. Rom. 2277, ff. 59 63 si in Ms. Ac. Rom. 2279 f. 3 cp.-4 f. 97, f. 99,
f. 107 cp., ff. 121 cp.-122, f. 124, variante fragmentaro cu multo sters tad
Toato se deosebese intro ele si do textul publieat aici, prin folurite corn-
binatii do strofe i d mersuri.
A114 variantd, p. 229-2.31 : In. Ms. Am Rom. 2210, ff. 265-269, variant& cu textu
identic, afar& do it ici deosebiri; in Ms. Ac. Rom. 22 1, ff. 323-324, textul
perfect idontio, sters pe de-a'ntregul ; In Ms. Ac.Ro II. 2282, f. 101, variant&
cu textul cunoseut, afar& de mici deoseb ri, dar cu nit& ordine n versurilor.
Attd vartanta. P. 232-233; Ms. Ac. Rom. 2261, ff. 112 po arnfindou& paginele. textui
identic scris caligrafie, furS nici o indreptare; in Ms. Ac. Rom. 2261, ff.
236-237, variant& anterioarit, en n elo strofe In nit& ordino, dar cu textrd
in coa mai mare parte identic ; in Ms. Ac. Rom. 222, ff. 56-58, textul
identic cu liters turi si proa putino deosebiri neesentialo ; In acelao Ms.
f, 100, variant& cu textal identic ,. afarii do midi deo .ebiri, dar cu versnrile
in alt.& ordino.
Din valurile vremei, p. 234-235: In Ms. Ac. Rom. 2279 f. 96, variant& anterloar&
deosebitii, cu multe stersiituri si Indreptilri; In Ms. Ac. Rom. 2261, f. 278,
alt& variant& anterioarii, en IndreptAri ulterioare.
fra dus amorul, p. 230-238 : In Ms. Ac. Born. 2260, ff. 189 191, variant , anterioari,
GU otorsituri i indreptIri, dar cu cele mai multo strofo i versuri ideutico

377

www.dacoromanica.ro
 tax eolela te Mr& deosobiri esentiale : In Ms. Ac. Rom. 2261,ff. 217-218, va-
riant& foarte apropiati: In acelag Ms. ff. 302-304 alt.& v trianta, In aceleagi
conditii, dar or mai multe Indreptilri gi stearsii. In Intregirne do poet; In
Ms. Ac. Rom. 2277, ff. 75 -81 gi 8.1 repetite variante fragmentare, en mare
parte din strofo sterse, lar res ul identice ori incomplecte ; Iii Ms. Ac. Rom.
2261, ff. 118-119 gi f. 120, alto variante antorio ire, cu multe storsilturi qi
IndreptAri, dar cu textul complect gi identic, afarS do unele doosobirl. In
sFamil a., 1883, Aprilio 24, variant& inforioa.rS, cu deosob.ri do vereuri el
alt.& ordine a strofelor.
Pe Itingd plopii jOrd sof-, p. 239 241 : In Ms. Ac. Rom. 2261, ff. 327-339, teztul
id ntic afarii de u ele doosebiri In strofa ultimo ; fri Ms. Ac. Rorn. 2277,
ff. 121 si 120 cp. variant5 anterio.tr5, cu multe Indreptilri i revoniri, dar en
celo mai innIto strofe si versuri identioe. In. sParnilia., 1133, August 28
test identic.
Adio, p. 242 241: In Ms. Ac. Born. 2277, f. 113, varianta tmterioarn en multe In-
dreptari gi deosebiri neeAentiale In eat strofe ; nitirna strof5. lipsegte ;
In Ms. Ac. Born. 2261, ff. 320-321, variant antorioaril, comploctil, en cateva
Irtrote cerse, minion gat& definitiv, In altil ordine, d ir Cu toxtul In cea
mai mare parte ideut c. In .Farni in., 1883, Lillie 5, variant& inferioara.
Te duet, p. 245-247 : In Ms. A c. Rom. 2279, ff. 77-79, varia ita anterioarii, c In-
drep' Sri i gterbaturi, dar en t awl rompleet i aproape idontic, far5, doo-
sebiri e5 -430110 ; In. aeolag M. ff. 15 gi 57-58, voriauto fragmentare, in
ac .leagi conditii, ale nnor strofo singuratice, dela Inceput i sf.irgit; In Ms.
Ac. Rom. 230q, 1. 82, var math antorioarl cu multe gtersiltari, neIncliegat&
dar caracteris ic5 pentru tonul strofelor din urma care-i un amestec do
nepleure erudil, de violentS gi Indulogare; fragment cu strofe id ntico, at-
telo sterso gi In Ms. Ac. Rom. 2261, ff. 41-44; In acelag Ms ff. 47-49 Mt&
variant& complecta, en textul aproapo idonti i far& deoseb ri esentiale.
De-or trece anti, p. 218-249 : In Ms. Ac. B rn. 2261, f. 207, varianta complectit, an-
te! loarii, cu unelo deosebiri; In Ms Ac, Born. 2277, f. 81 cp., var.:antil mai
nouii, en textul aproape identic al poeziei publicate, iar la f. 82, :molar; Ms.
a'ta varianta scrisii do dou5 ori, paralel, gi complectata In a dons tram-
seriere, apropiindu-se tot mai mult d -var ants dela f. 81 cp.; In Ms. Ac.
Rom. 2261, f. 301, variant& en textul aproape identic, dar multe versnri
gterse i Inlocuite, totugi Mra deoseb:ri esentiale.
Ce e amoral, p. 250-251 : In Ms. Ac. Rom. 2260, f. 211, textul aproape identic, en
don5, trei deosebiri nee+entiale gi inferioare ; In Ms. Ac. Rom. 2277, f. 114, alt."
varianth, cu textul 1dentic afar& do prea pntine deosebiri neesentiale iar
la 1. 115, acelag Ms., varianta, complectii, aproapo identic5, dar etearatt de
poet; In Ms. Ac. Rim. 2261. ff. 320-321, variant& anterioarl, cu unelo strofe
gterse, d r en text .1 coraelect si identic, afari do -proa put,iae deoaebiri
neesontiale. In Familia., 1883 Julio 17, ar i a nta inferioarA.
Cdnd amintirite, p. 252-253: hi Me. Ac. Rom. 2277, ff. 104 si 106, textul aproape
identic, f5r& ni i o doosobire esontiali; In Ms. Ac. Rom. 2261, ff. 813-314
textul identic. In Familiab, 1883, Mai 15, variant& inferioarl.

378

www.dacoromanica.ro
Din noaptea, p. 251-255: In Ms. Ac. Rom. 2260, f. 191. textul uproai e idontic, en
prea patine dousebiri, neesent'ule; In Ms. Ac.Rom. 2270, f. 87. textul corn-
plect identic, afaril de efiteva deosobiri neesentiale, vhdit transcris CIA
nici o Indreptare.
De CB nu-mi vii, p. 256-257 : in Ms. Ac. Rom. 2_60, f. 259; Ms. 2262, ff. 298-299, oi
Ms. 2275 bis., f. 70, variante anterioare. neinchog.ite, iucomplecte, cu multe
dousebiri inferioaro ; In Vs. Ac. Roin. :261, f. 292 cp. qi 293. alt& variantA
compleelii, dar tot anterioarii, deosebitit In multi) versuri l inferiourd.
Apart sd dai lumind, p. 258-261 . In Ms. Ac.. Rom. 2260, f. 98, textul identic, en
proa patine deoseb:ri, ale strofelor 4, 5 O. 6; In acelaq Ms. 1. 55, lentil] idon-
tic ad strofelor 7, 8, 9, en prea patine deosebiri, superioure, pe care le-am
intr. dug; In acol..gf Ms. f. 99, textul aproapo identic al strofei ponulthne
qi o variant& la strofa ultiml, cu Chosebiri dintre curt am introdus pc ce'e
superioare; In acelaq Ms., f. 97 qi ff. 243-246, variaute ale catorva strofe
isolate, uncle qterse do poet, altole cu textul identic al poosiei publicate;
In Ms. Ac. Rom. 2,76, ff. 161-170, texttil aproape identic a diferite strofe
ritzlete, Ititre caH i strofele 1, 2 qi 3 ; In Ms. Ac. Born. 2282 ff. 70-73, va-
rian tit an terioarii, nehichegat5. cu tterslituri, avAnd textul complect, aproape
identi dar cu strofelo In alt& ordirre.
Afard-i toamna, p. 262 : In Ms. Ac. Born. 2260, f. 238, vari int& anterioarii, cu textul
Monti-, aferil de prea pino deosebiri inferioare; In 31s. Ac. Rom. 2261,
f. 139, variant& unterioark en deoebiri In undo verstiH; In Ms. Ac. Rom.
2279, f. 1, var ant& cu prea patine deosebiri neesentiale, qtearKii do poet;
fu Ms. Ac. Bora. 2268, f. 14, varientii xioInchegatA, cn crlimpeo do versuri
asomaiiiitoare.
Elunt ani Za mijloc, p. 213: In Vs. Rem. 22f0, f. 236, textul, foarte Ingrijit eerie, a
identic, afarii do uncle deosebiri snperionre intreduse aid; In Ms.Ac. Rom*
2261. f. 138, variant& anterioar6, i.eoi.ebii& mai ales In versurile din ulti-
mole doua strofe qi qtears& de poet ; In Ms. Ac. Rom. 2259 f. 323 i f. 339
variante anterioare, cu n»ele deosebiri.
Cand Maus/ glasul, p. 264 : In Ms. Ac. Rom. 2260, 1. 235, textul Menne, afar& de
midi doosebiri In primele versuli ale strofei I; In acelaq Ms.. 1. 19, variantA
mai veche, dar fourto apropiat& de textul di finitiv i luirii. nici o deosebire
do re'evat ; In ?As. Ac. Rom. 2261, f. 143, variant& eu patine deosebiri; In
Ms. Ac. Rom. 2289, I. C8, variant& alitelioarit, deosebit& In form& §1 chiar
In fond, cu ultimele donti strofe dela sflrgitul sonetului OH ate steles.
lubind in taind, p. 265-266 ; In Ms. Ac Rom. 2281. f. 72, textul perfect identic seri.
caligrafic ; In Ms. Ac. Rom. 2261, f. 111 cp. variant& anterioara cu uncle
deosebiri inferioare; la f. 142, aeelaq Ms., tart varianta anterioar& cu nuele
1ndreptari i deosebiri neesentiale; In Ms. Ac. Rom. 2306, f. 9, varlauttlan-
terioarit en mnito hicltreptAri i patine deonebirh
Trecut-aa anti, p. :67 : In Ms. Ac. Rom. 2260, f. 150, textul perlect identic, eerie
far& nici o Indrepta e; In acolaq Ms., f. 237, variant& anterioar& cu qter.
Atari, Indrepttui i unele versnri deosebite, iar in f. 149. all& variantA
mai vocho, dar foarte apropiat& de cealaltit; In Ms. Ac, Rom. 2261 1. 93 id f. 257

379

www.dacoromanica.ro
 atte variaute, eu prom pntitle deesebirl neeseutiale ; tn Ms. Ac. Rom. 2276,
f. 93 cp., variantii, en unele doosebiri.
B'a stins riata, p. 2 .8 : In Ms Ac. Rom 2260, ff. 143 si 144, variante anterioare en
multe deogebiri; in moles, Ms. f. 151, variant& mai depiirtatal, steers& de
poet; tu. Ms. Ae. Rom. 2251, f. 144, variante anterioaro, cu uncle deosebiri
m ii ales lu primelo dour,. strofe; In acelas Ms. f. 266, text identic cu cel
publicat in ultimele dour% strofo, iar I cute dintfii en maple ileosobiri de
variant& vfidit antorioarii; la acelas Ms, ff. 268-269, alte dona variants,
mai departate; In Ms. Ac. Rom 2372, f. 142 varianta cu. mentinnea .itni-
tatio ; in acolas Ms. 1. 193, alt5. vari int& cu indic 4112 .dup I G. Cerri.; In
M. Ac. Rem. 2279, f. 95, variantil teal apropiat5 do textul publicat, dar en
destule dcosebiri ; In Ms. Ac. Re n, 2283; f. 41. alt5 variant5., cu upropieri
do textnl publicat: In Ms. Ac. Rom 2285, ff. 1 5 si 136, varianto noincho-
gate eu uno'e ver uri asentall'itearo; In Ms. Ac. Rom. 2261, 1. 250, altit va-
rituita anierioara.
4,ri cafe stele, p. 269-2'0: Dupil nota d-lui Maiorescu, din acelas numar al cConv.
textul dateazii de pe la l804 In Ms. Ae. Rom.. 2282, f. 78, textul foarte
apropiat, In primolo don& strof0 aproape identie ; In Ms. Ac. Rom. 2276,
f. 83, text 1 npro tpo ideutic, afarii. do prea putin dcosebiri neesontiale, far
In Ms. Ac. ROM. 2_61. f. 25 tox ut perfect identic.
Ps un album, p. 271-272 : In Ms. Ac. Rom 2210, f. 248, textul idontic, cu prea pn-
tine di osehiri dintr'o redactaro vadit anterioarii; in Ms. Ac. Rpm. 2289,
ff. 10-11, variantil ulterio irl abia deos bitS. Intr'un euvfiut don& ; tn M.
Ac. Rom. 2261, f. 281, textul aerie Ingrliit, perfect idontic cn eel publicat ;
In acolas Ms. f. 141, variantit anteriottra, eu deosebiri tn strofele cele dolt&
di tfii i cu titln .Sative qui pout.; altO. varientit, autolioar,I, incomplect5.
en stersilturi, avAnd aeolas till. franturesc In Ms. Ac. Rom. 2305, f. 63.
Rugelciunea unit% Dac, p. 273-275: In Ms. Ae. Rein. 2360, 229-231, textul perfect
ido, tic, sctris cu. Ingrikro; titlul e 2Virvana, adaos petite fitlul .Rug5.-
ciunea unui Dna.; lo Ms. Ac. Rom. 2206, ff. 67-68, variant& anterioari far&
titlu en putine deosebiri inferioare.
Bcrisoarea I. p. 276-282: In Ms. Ae. Rom. 2276, ff. 48-51 Qi 53 54, variant& ante-
rioarrt, noInchegata de initiv, en vorsul In 14 silabo, dar cu t xtul aproape
identic, afar& do unole parti mai pithn dosvoltIte si do lipseri In partite de
la Inceput si sfat sit ; 'In M9. Ac. Rom. 22,2, ff. 50-60, textul p rfect identie,
cu mici dvseidri superioare introduse aici, L aproape farts nici-o tndrep-
tare, vadit copiat d ipit tin concept definitiv ; In Ms. Ac. Rom. 2278, ff. 36
cp.-I5, pro i interesant concept primitiv al tatrogoi satire, XXIV de can-
tnd, cu. reveniri i tudreptari ulterioare ; In Ms. Ac. Rom. 2290, ff. 47-49,
concept vechiu de pe la 1872-1874, Ia partea r, cupriezhnd cosmogonia ci
con eptia piss nt.'st t de viata i lume : In Ms. Ac. Rom. 2262, f. 116, alt frag-
ment vechiu, deosebit, la partea cosmogonica; In Ms. Ac. Rom. 2306, 1. 67,
alt f agment la aceiasi parte, cn uuole versuri trecute In .1tughclunea
nnui Dam
Scrisoarea II, p. 283-286: In MB. Ac. Rom. 2261, ff. 102-109, textul 1ndentie, scrim

:1t30

www.dacoromanica.ro
 Onligrafic, cc prea putine deasebirt neasontiale, anterioare si inferioaro
In Ms. A. Rom. 2283, f. 18- 24, alt text Mantic i comp'ect, cu mai putine
deosobiri, clar cn plirti din ttSer'soarea IV., sterso de poet; In Ms, lc.
Rorn. 2250, 1. 53, thxtul calor din ur & opt ver uri cu vre-o douit d osobirl,
neesentiale ; in Ms. Ac. Rom. 260, ff. 157-172, variant& anter:oarii, than-
scrital pe contrapaging., cu nrulte dcoriebiri fa part a dela luceput, care-I
mai de/voltatil, incolo cu toxtul identic dela versul 13 Inainte: In Ms. AG.
Rom. 2-5f, ff. 57 54 si 51 cp. alto, variantil, antetioar5. i inferioartt, mai
deavoltatii, Ia ltnceput i cu multe deosebiri; in Ms. Ac. Ito n. 2258, If 23-23,
fragment at t rior la chteva versuri din partea despre accl soiu ciudat do
barzi ; In acelas Mo. ff. 24--25, f..a.,ment stars, in strofe de ado 3 randurl
seurte, al pitrtii cu antintirile dela universitate, avfind harlii note personale
mai precise, si adrestindu-so prietenului ii calegulai do studii d. Chibicl
Ravtteann.
Scrisoarea III, p. 287-298 : In .tIrl s. A c. Rom. 1,260, 1. 83 96, paginate de Emineseu
1-14, variant t anterioar s piirtii intoi, cu indrept&ri, stersiituri, deesebiri
dar cc cola mai multo versuri identice; in Ms. Ac. Rom. 2282 ff. 38-56,
sub ti lul .Patr.a i patriopis, t xtul c mplect, cu matte star Sturi si In-
dreptari, dar identic, afai& de prea putine d osebiri neinsemnate; in Ms.
Ac. Ithm. 2275. ff. 10.3 105, fragment Is palter' care cupr nda visul lui
Baiazid, in altit re actare, cc totul deosebilii; In acclas Ms. ff. 129 cp.-110,
var'unta la. rain sul &the domnitii ; iu Ms. Ac. Rom. 2260, f. 1(3, variant&
fr Igmentatii in versurilo de,pro liber al, interesantil poutru alciltuirea
fondul politic amain poran tel satirelor; in Ms. Ac. Rom. 2261, ff. 86-39 va-
riant& anterioara, la par ea II, intones mtit numai pentru fondul social si
politia; in Ms. Ac. Rom. 2218, ff. 16 19, ff. 27-28 si ff. 30 cp.-31, crtImpeie
de vent ri, multo personale (contra poetului Rctrino), din satita despro
gre to-bulgfirimo; In Ms. Ac. Rom. 2280, ff. 19-23 crAmpoie de satirii, per-
sonal& contra liti V. A. Ifreche.
Scrisoarea IV, p. 259 305 : In Ms. Ac. Rom. 2276, ff. 82 cp. si 83-96, variant& an-
terioara, cu IudreptSii, stersfituri, pitrt.i suprimate In textul publicat
deosebiri, nethehegatii de initiv, dar cu textul complect in cea mai mare
parte identic; in Ms. Ac. Ro . 2282, ff. 25-36, variant e ulterioark en In-
dreptiiri si stersatur", dar cc textul complect i pot feat identic, afar& de
unele erori in textul publicat po care le-am rectificat ; In Ms. Ac Rorn.
2283, f. 42, varianta fragment a sfarsitului, In qtrofe scurte de 4 r&ndurt;
In Ms. Ac. Rom. 2278, ff. 27 28. variant& anterioara, In Wroth de 4 rfinduri
scurte, a scenei familiare, din partea II, avtuld forma unci poezioare indo-
pendente, cu data : .28 Aug 878 -noaptea); In Ms. Ac. Rom. 2255, f. 61 cp.
inwrs, variant&-fragment la versurile : oDa, visara odinioaril., Impronn& cn
versurile din Sezisoarea II: 'Tot mai gftndesc la anii,...; inMs. Ac. Born.
2268, f. 26, variantil, In strafe do ate 4 randuri scnrte, la aceleasi vers iri
(4Da,
Scrisoarea V (Bahia), p. 306-310 : In Ms. Ac. Rom 2277, ff. 53 58, variant& ante-
rioar5 cu multe indrepari i sters&turl nelnchogatS defin tiv, dar cu textul

www.dacoromanica.ro
 In con mai mare parte identlr,. afar& de pre', putine versuri ; tn Ms. Ao.
nom. 2282, ff. 84 -90, cart tntrs nit rioara, en foarte multe Indroptarl i eter-
Aturi, dar cu textul Menge, avand unele deo.,ebiri ci ersuri pe care le-am
introdus nici; poetul Iusuei tt Intituleaza poezia cticrisoarea V ; In Ms.
Ac. Rom. 2268, ff. 35-36, crampeie do L ers ri nruncate cu cre'onul, vs-
riantA a satirizarea femeii; In sFanttLna Blanduzioi., nr. 10, seriu 11, d la
8 10 Dec. 1889, s'a publica Un frag nent noluchogst, cu /mole deosebiri in-
ferioare, at sDalileit., pou ii. lo ver.ul: sCa o rea spre a se 'ntelego In
sfitreit po sine In/mei..
Luceafarul p 311-331, publicat mai tntitin tn <Almanaelml So ietritei A .adeznieo
social-literare Romania-Juni. la 1883 Aprilie; rei rodns In crony. lit., less,
Aughst 1.-In Ms. Ac. Flom 2275 b s, ff. 39-66, varianai anterioar5 cu multe
Indreptitri ei uncle strofe eterse, dar en textul color mai motto strafe
aproupo id mtic i complect afara do ultima st mfri ; Iti Ms. Ac. Rom. 2277,
ff. 132-141, varianta anterioarA, en oarecaro deosebiri, a piirt i tuthi pCLIA
In: slit vremoa asta iar In acelae M. ff. 126-131, textul netucho-
gat al piirtii a doua, cit mul strofe eterso ei Indrepari, reven'ri el deo-
seb ri; In Ms. Ac. Rom. 2 63. ff. 3 1 312 si f. 326 ei In Ms. 2276 ff. 203
cp.-208. varianto la strofo rfiz'ete din parte I ultimil. cu sters turi, Indrep-
taxi, reveniri; In Ms. Ac. Rom. 2 61, ff. 198-212, sub titlul cLegenda Lu-
cerifi7rulu(s, textul complect i blentic, af irA t'o 2-3 deosebiri neesentiale,
eerie mai Ingrijit, eu toclreptliri peste olelalt- variante et d ant : Aprilie
.40-1882s ; In Ms. Ac. Rom. 22b2, ff. 195 157, ff. 201-203 1)1 f. 206 variant'S
anterMarl. la strofo rAzleto, en foarte mu to It dreptliri. eter Aturi, rove-
mini i doosebiri; In Ms. Ac. Rom 221.8, ff. 11-12, variantil la chteva feral)
rizleto d-la urnill, en Ind pptari; In M 4. Ac. Rein. 228°, ff. 43 cp. ei 44-45
v. rianta en t}terslituri i Indreptairi, I L strof ; tn Ms. Ac. nom. 2266,
ff. 20-21, a'to strof ritzleto, cu textul identie, priutro care i strofelo 2 el
3 din La steam)... .
Glossa, p. 332-315 : In Ms. Ac. Rom. 2261, ff. 211-216, v tri inta anterioarit ei info-
rioari, en acelati titlu, avh, d uncle asemAn5ri g foal t) multe densebiri;
In Ms. Ac. Rom. 2262, f. 18, sb t.tlul ch.:a spec:Wear», varianta n ni apro-
p'at'S do textul publi at, dar cu uncle do tsebiri ei net chegatil; In Ms. A.e.
Rom. 2276, bis, ff. 61-66, v. riant5 cu doosob ri In fond el fnimoti, a stro-
felor 2-1 l; In Me. Ac. Rom. 2275 bis, ff. 67-C9, var:untit, mai Hotta, en
f arte multo a tropieri, dir netn hegatit definitiv, wand numeroaso eta-
ailturi ei Indreptilri; tu Ms. Ac. Rom. 2279, ff. 5-9, v .rianta strofel r 2-12,
en eele mai mutts/ vetsttri identice, dar pa alocurea In alti ordirie. nein-
ehegata defi itiv; InMe. Ac. Rom. 2282, ff. 79-83, variant5 ultorioarii celei-
InIte, cu titlul sGlossaLt i cu tex ul apronpo identir, nfar5. de prea put'ne
deosebiri neeseutiale; tn ucolae Ms: ff. 103-15 textul perfect dent e, en
uncle deosebiri super oare iiitroduse uici, pentru di este vildit variants
definitive de ei e Vearsa pe de-a "ntregul; In acetate Ms. ff 106 106,.va-
riant5 en multe deosebiri In fond ct forma, cu unmet oase ludreptiiri el

382

www.dacoromanica.ro
 qtersituri pa de-a Introgul; In Ms. Ao. Rom. 2289, ff. 43-40. varlauä cu
deosebiri In fond qi form& a strof lor 3, 4, 6, 7. 8, 9, 10, In ordinea aceasta,
Odd (In metru antic) p. 3z,6-337 : In Ms. Ac. Rom. 2260, ff. 270, 271, variantn ett
unolo Indrept, rt qi qtersis cr1, dar cu tux-tut complect i idontic; In Ms. A.
Rom. 2277, ff. 22-23, no merouse In erclri rootrice §1 strofo izoluto, cu multe
qteranturi, Indreptnri, reveniri; tn acelaq Ms ff. 44-46, variant& anter:oarit
cc textul compluct, foarto apropiat, dar cu mai multe strofe eIminao de
poet In t xt: 1 ulterior, din Ms. Ac. Rom. 23 0, ff. 270-271; In Ma. Ac.Rom.
2282, ff. 91-92, variautfi ultimil, deft itS, scrisS foarto Ingrijit, far& nicl
o Indreptare, cu UMul perfect idontic.
Criticilor met, p. 338-319: In Ms. Ac. Rom. 2283, ff. 37-39, exti,1 perf et identio,
(-ample .t, scr s foarte Ingrijit, far nici 0 md reptare, afarA do dotal strofe
qters notncliegate, qi mici dooseb,ri superioare, introduqe ; In Me.
Ac. Rom. 2263, 6. 106, jos, var ant& ant: rioarn. nanclieg it, cii un le re-
voniri, dar cc testa aproapo idoniic, awn de putino deosob ri neesentiale.
Se bate miezul-noptzi, p. 340: In Ms Ac. Rorn. '.260, 1. 2117, toxtul perfect id nt'c,
-scris foarte Ingrijit, Mr& old. o tndreptare.
Cu m4ne zilele'fi adaugt p. 341 312 : In Ms. Ac Rom. 2260, ff. 37-38 cp., variantA
eu qtersilturi qi liidreptitri, avAnd textul complect qi ident c, afai & do prea
yutine docuy.b.ri nee,entialo si do o strait pliin I CJ.1.0 lipeit0 In textul pu-
blicat diip& vunianti d fii.itiv6, far& nici o lndreptaro, scrish foarte Ingrijit,
cu textul perfect identic i complect, d n ace! iq Ms. ff. 219-21e; strofa ln-
cepittonro din variant& Ma. Ac. Rom. 2260, ff. 37-38 cp., explic& o parte din
fondul relig.os in suf etul lui Etninoscu:
.De ce mustreim Dumnezetrea
aCt4 at gandirii noastre chaos,
aCfind tot ee na4te, fuge, piere
sE'n oehii Domnului repaos.
Ta tram mei, p. 343-3 t6 : publican fragmental., numai (Rugdclunea) In MS,
fulie 1, aConti. lit ; pentru Intologerea ei deplinti qi pentra interesul filo--
sone-social o publienm aici Intreagn dupl. Ms. A c. Rom. 2260, ff. 19 -200,
paginatl do Eminescu 1-5, testa identic, Iranscris cu Ingrijiro. fur de
tnd eptitri, 'Jura de cateva itersiiturl ulterioare asupra c: rora pootul n'a
rovenit cu titlocuini, doci nu so pot socoti; In acoliq Ms. I. 262. variant&
la sRuglieiunes; In Ma. A Q. Rom. 2276, ff. 76-80, v..riant& anterioarii, cu
qterstituri 4nd:et:aid i deosebiri; In acalaq Ms. f. 18, ff. 74 75, I. 77 cp.
1. 81, f. 117, variant la 4R igilcitmea , cen de pe I. 81 In form& de Sonet;
tn Ms. Ac. RomAne 2285, ff. 105-107, eel dint &in concept, mult*mai dezvoltai
cu ammo ouso qtersilturi i deo-ebiri sub ULM -Surori, Ta tvarn.asi- datand
dup& scris de pe In 1673-1874; In Ms. Ac. Rom 2290, ff. 73-74 variant&
fragmentarii, a chtorva strofe tot dt prin anul 1873-1874. ,
MAP, p. 5 7 350: In Ms. Ac. Rom. 2211, ff. 288 cp.-293, Variantil en IndreptArl
qtersilturi, dar cu textul complect i identtc, afara de prea putine deo-
sebiri.

383

www.dacoromanica.ro
&stele 'n cer, p. 851-353 : Ia Ms. Ac. Rom. 3276, f. 143, textul comploct, roprodus
Intact, ai aici ; In vol. de sPoezii postunce, ed. nonk 1908, pg. 114-115, e
rim ublicat textnl I cloud poczii po cand e mut singurd.
Revedere, p 3.54 353 : In Ms. Ac. Rom. 2213, f 86, cp., invers, textul color tr d
strofo dela Incoput, cu oarecany deosebiri "1 lipsnri.
est std vantul.., p. 356 337: inoditci, dtr Inchogatit definitiv, sub titlnl <Doi/to> ;
textul scris cu Ingrijire, Li Ms. Ac. Rom. 2260, f. 191; In acolas Ms f. 147,
var antit [utter oarii, en stersii.turi i Indreptitri, dar cu textul idontic; in
Ms. AA.. Rom. 2212, f. 69, tariacitJi mai veche, cu textul aproape idontic, dar
nein lueg ttit, en indr ptitri si rev niri.
Doina, p. :15 GO: In Ms Ite. Rom. 2261, ff. 291-297, van cutS cu Indreptrir* i stor-
silturi, avftud textul identic, afar:" de unelo versuri i dcoseb ri eliminate
din textul publicat; In Ms. Ac. Ro n. 2..62, ff. 209 210, textul idontic, filrri
ni i 0 Indr p`: re; tit acelas Ms. ff. 210 211, totul identic, dar cu uncle
doosebit I inf trioare do variantit viidit antrtrioaril, transcrisit Ingrijit dupt
un alt concept; it Ms. Ac. Rom. 2276 bis, ff. 2.-30, varian 5 anterioark
nein thegtit, incomplecti, cu multe deosob ri ; Iii acelas Ms., ff. 42-43 si
1. 41, f. 117, varia to anter ()aro, fragmentaro, cu stersiituri, Indrept ri pi
you suri deo ebito ; In Ms. Ac. Rom 2260, ff. 192 i 2 3, vatianta a Incepn-
tului, c a mat mare parte steal ail; In Ms. Ac. Rom. 2307, po scoarta din
urinit textnl piirtii I, cu Inici dcosobiri, adit tr ns(ris.
Ce te legeni codrule, p. 361-362: In Ms. Ac Ram. 2261 f. 30', textul identi., afturri
do vre-o douit deos-tbiri absolut neescntiale, f ni uki o Indroptate, vitdit
copiat (1110 cult text; In Ms. Ac, Rom. 2276, f. 17, variant anterioark in-
complec 5; In acelas Ms ff. '20 21, unriantri anterioark cu prea puti e d 0-
acbiri, dm cu versurilo In al a ordino i cu stersitturi, neinellegatit den-
ni iv; In acelas Ms. f. :,1, textul fottrte Iugrijit, fir.t nicio Indre" tare. per-
fect identic, c fara d vre-o donut deosebiri ,uperioaro, introdnse a ci.
La Inijloc de codru des, p. 363: In Ms. Ac. Rom. 2261, f. 305, textul identic, eerie
foarte Ingrijit, f r5 nici o Indr pt ire; in Ms. Ac. Rom. 2276, 1. 20, cp., varl-
anti' ultorioark fitrit nici o Indroptare, en vr-t-o doua doosob ri suporioare
itutroduso aici; In acelat Ms ff. 21 si 22 variant5 anterioarit elei do la
f. 1.0 cp.
Poaed vegtedd, d pft Lel au), p. 364-365: In Ms. Ac. Ro rt. 2261, ff. 55-56, sub
titlul ..Foaea uscatd., variant)", anteri arta, cornplectri, cu storsttturi si deo-
sebiri ; In Ms. Ac. Rom. 2255, ff. 263-264, altri variantk complectri, dar cu
multo stersiltnri si Indrepturi ; c mrindou5 varianto e au textul mare parte
identic si att lulesuit rectificarea celui publicat In Cony. lit.
lidnuga (Dui it Schiller), p. 366-368: Dupit <Schalk Ribliothelot, fasricola V, Lipsca
editura Fr. Then, cuprinorind traducerea poeziei In 12 limbi: In bllbl. Ac.
Rom. si nici niurea liana gitsit interesanta bresura. -In Ms. Ac. Rom. 2281,
lf. 39-42 s1 f. 38, toxtul lutriinlni concept, cu oart.care deosebiri.

884

www.dacoromanica.ro
TABLA DE MATERII

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII

Introducere ... Pag.

1

EPOCA INTAIEI TINERET1

1865-1869
Elegil §1 Ode.
La moartea lui Aron Pumnul .
La Heliade
. .... . . ..... 35
37
Visuri trecute 39
La moartea principelui Stirbei 42
Cfintece patriotice.
Din strainatate 44
La Bucovina . 47
Ce-ti doresc eu tie, dulce Romimie 49
Cântece de itibire §i romante.
De-a§ avea 51
0 calarire 'n zori 53
La o artista. 58
Amorul unei marmure 61
Poezii sociale.
Junii corupti .
Poezii filosofice.
. ............ . 64

Speranta 68
Misterele noptli , , 71

387

www.dacoromanica.ro
 EPOCA TINERET11 A DOUA
1870-1878
Pug.
Romante si antece de iubire.
Inger de pazA 77
Noaptea 78
Floare albastri 80
FAt-Frumos din tei 84
Dorinta 90
CrAiasa din pove0i . . . . . . . . -
92
Lacul 94
Povestea teiului (variantA) 96
Povestea codrului 101
Singuratate 105
Elea
Venere i Madonii .
Melancolie .
..... . . . . . . . . . . 108
111
Departe sunt de tine 113'
Poeme romantice.
Egipetul 115

......
Cahn (file din poveste)
Strigoii
Poeme filosofice.
. . . . . ............. 120
132

Epigonii 150
Mortua est 156
CugetArile sArmanului Dionis 160
Inger 0 demon
ImpSrat i proletar . ...... . . ....... 171

EPOCA BARBATIEI.
1879-1883
Romante l cantece de iubire.
Pajul Cupidon 185
0 rAmAi 188

388

www.dacoromanica.ro
 Pag.
Atat de trageda 190
Freamat de codru 193
Lesa-ti lumea ta ultata . 196
Somnoroase pasarele 199
Si dacil ramuri bat in geam 201
Peste varfuri . 202
Diana . 203
Sara pe deal 905
La steaua . 207
Kamadeva 209
Intre paseri 211
Fragment 213
Elegii.
Pe aceiasi ulicioara 214
Nu ma intelegi
De eke ori iubito . . . . .......... . .
216
219
Despartire
0 mama . .
Mai am un singur dor
. . .............. . . . . .
220
222
224
Varianta . 227
Alta varianta . 229
Alta varianta 232
Din valurile vrernii 934
S'a dus amorul
Pe langa plopii fara sot
Adio .
. ....... 236
239
242
Te duci
De-or trece anii
Ce e amorul
Cand amintirile
Din noaptea
De ce nu-mi vii
Aparl sa dal lumina .
...
......
245
948
250
252
254
256
258

389

www.dacoromanica.ro
 Pag.
Sonete.
Afara4 toamna 262
Sunt ani l& mijloc 263
Cand insu§i glasul 264
Iubind tn taina 265
Trecut-au anii
S'a stins viata falnicei Venetii
Ori-cate stele
..... 267
268
269
Pe un album . 971
Poezii filosofice §i sociale.
Rugaciunea unui Dac 273
Scrisoarea I 276
Scrisoarea II 283
Scrisoarea 111 287
Scrisoarea IV
Scrisoarea V (Da lila) ...
Luceafarul
.. . . . ......... 299
306
311
Glossa 332
Oda (in metru antic) 336
Criticilor mei 338
Se bate miezul-noptii 340
Cu mane zilele ti adaogi 341
Ta tvs m asi (Rugaciune) 343
Viata . 347
Stelele 'n cer 51
Poezii In forma populard.
Revedere 354
Ce stä vantul 356
Doina 358
Ce te legeni codrule 361
La mijloc de codru des 63

390

www.dacoromanica.ro
 Fag.
Traduced.
Foae ve§tecla (dupä Lenau) 364
MAnup (dupa Schiller) 366
Serenada (dupA V. Hugo) 369
Adaos.
Note. . . . ......... . ....... . 373

391

www.dacoromanica.ro