Opere. Volumul 3 Poezii Tiparite in Timp PDF

M.
EMINESCU
OPFR
VOL. III
www.dacoromanica.ro
M. EMINESCU
OPERE
Editie critich Ingiijitä

de
PER PESSICIUS
778
www.dacoromanica.ro
M. EMINESCU
OPERE III
POEZII TIPARITE IN TIM PUL VIETII

NOTE *I VARIANTE: DELA DOINA LA KAMADEVA
EDITIE CRITICA iNGRIJITA

DE
PERPESSICIUS
BUCURE$TI
fUNDATIA REGELE MIHAI
39, 13nlevardul Las*. Catargi, 39
944
www.dacoromanica.ro
M. EMINESCU
POEZII TIPARITE
IN TIMPUL VIETH
III
NOTE I VARIANTE: DELA DOINA LA KAMADEVA
EDITIE CRITICA INGRIJITA

DE
PERPESSICIUS
Cu 21 reproducen i dupà manuscrise
BUCURESTI
FUNDATIA REGELE MIHAI I
39, Bulevardul Lascar Catargi, 39
944
www.dacoromanica.ro
M. EMINESCIT, OPERE, III. EDITIE CRITICA
TN GRIJITX DE PERPESSICIUS, S'A TRAS
IN TREI MII SASE SUTE DOUA =CI SI
SASE EXEMPLA RE, PE HARTIE VELINA,
CV SEMNATURA 1,ITI M. EMINESCU /N FI-
LI GRAN, FABRICATA DE PREIBER GER PA-
PIERFABRIK, FREIBER G, PENTRU FUN-
DATIA REGELE MIIIAI I, NU MEROTATE
DELA 1 LA 3626
www.dacoromanica.ro
PREFAT4 LA VOL UMUL 111
Cu volumul de la/d, al 111-lea, se incheie intdia secliune a edifiei integrale din opera lui M.
Eminescu, pe care Fundafia regald pentru literaturd ,ri arid a inifiat-o in 1939, la semicentenarul
mor/ii poetului. Cele 34 de poeme ale volumului III, cdte se insiruiesc cronologic dela Doina la Ka-
madeva, prezentate in acelasi spirit ca si cele dinaintea lor, epukeazd ciclul Poeziilor tipärite in
timpul vietii. Volumul se completeazd cu un numdr de pagini, ex/rase din studiile ce au insolit
comentat poezia lui Emineseu, In/re 1871, data memorabilei citafiuni pe ordinea de zi a nouei direcfii,
maioresciene, ri 1931, anal in care Ovid Densusianu consacra poqiei lui Eminescu, cdtcva din paginile
cele mai experte ale cursului sdu, Evolatia esteticd a limbei romdne ». Un tabel alfabetic al titlu-
rilor si un indice general, annindoud pentru cdte fi trei volumele ocupa ultimile pagini fi despre unja lor
de conduitd, atéit in privin,ta selecfiunii « märturiilor », cdt si In aceea a organkdrii indicelui, cefitorul
poate afta ancle ldmuriri in rdndurile de mai jos.
Abia sfdrsitd, had, secfiune, a Poeziilor tipärite in timpul vietii, fi editorul simte
ridicdndu-i-se inainte, mustratoare, o seamd de intrebdri, pe care n'ar voi sd le ¡ase nesatisfd cute. Dacd
In/dile 3 volume, isi spune mai tot insul, au cerut, tiparului ( cdci de celdlalt timp, al pregdfirii
elabordrii, nimeni nu are a se interesa), f ani incheiali, oare cdli vor trebui pentru a duce la bun sfdrsit
intreg acel corpus eminescianum, visat fi rdvnit de atdtea generafii, despre care se vorbea fi in
prefala noastrd din 1939 si al cdrui proiect a lost asezat la insdsi temelia prezentului edificiu. 5S7 astfel
de nelinisti, sd recunoastem, ¡fi au toatd indreptalirea. Nu insd kind intr'ateita, incdt sd nu poatd
fi, dacd nu abolite, cel pu/in temperate si in once caz circumscrise. ,S7 este tocmai ceca ce incearcd,
si editorul, In rdndurile acestea.
Trecem peste faptul, Igor de verificat, cd din cei y ani incheiafi, mai bine de jumdtate reprezintd
strictul necesar tipdritului insari,restal rdmeindnd sd fie pus pe seania « cumplitelor vremi », ce trdim,
si a cdror imixtiune fie in ritmul tiparului, fie in ingreunarea lucrului de biblioteca in fipt, ca
bratalitate, ghiara fi ne oprim la temeitil de adevdrat al nelinistei, la planul, oricum ambifios, al edifiei
acesteia. S'a ftiut intotdeauna, din cea mai vaga impresie,si intru cdtva din svonuri, cd edifiaintegrald,
intreprinsci de F undafia regala pentru arta si literatura va cuprinde un numb- mai mare de volunie.
Dar cdte? De o certitudine nedesminfitd, evident, nu poate fi vorba, cdtd vreme once proiect fi erice
devk lasci cale deschisd tuturor surprkelor. Cu aproximafie, totati, s'ar putea spune ca ele apropie
cifra de XIV volume, distribuite precum urmeck d: IV. Postume. Traducen; V. Proza literard; VI.
Teatru. Excerpta.Fragmentarium. VII. Literatura populard; (Curierul
de Ia§i fi Timpul); XIII. Corespondenla : XIV. Acte. Biografie.Bibliogra fie selectatd.Indice General.
Preckiuni, fdrd doar 1i poate, menite sd sporeascd alarmele si sd intrefie scepticismul, eu care
sunt insofite intotdeauna planurile ambi fioase. Spectral Vdii Regilor, i spune tot insul, cu tezau-
rele ei inviolabile, sd fie sortit oare a se reedita, ca fiecare noud tentativd editoriald ? Sd fie oare,
toate aceste deshumdri, parliale, fi necontenit intrerupte, puterea cine stie cdrui jurdnuint
care niciun descdntec n'a kbutit Inca sd-1 deslege?
www.dacoromanica.ro
VIII M. EMINESCU
Atari perspective, pe care situatia a peste patru decenii de cercetdri fi reconstituiri, fragmentare,
ale egiptologiei eminesciene, le sugerd,nu ni se par insd de neinleIturat.Cel putin,de data aceasta. Mai
mult ca oriand, astelzi, dupd incheierea primei etape a lucrului, editorul _Mate spune, în cunoftintd
de cauzd fi cm un optimism incercat cd proiectul edi,tiei prezente, In ciuda proportillor sale, i se pare
intru total realizabil.Initierea fi lucrdrile sale pregdtitoare,in daedaluI manuscriselor eminesciene, I-au
pus in contact cu toate sectoarele operei poetului, in atare meIsurd cd organizarea materialelor identz:ficate,
deci tipdrirea succesivd fi conformd cu planul prestabilit, a feluritelor volume, s' ar putea face Mir' un
ritm invers _proportional ca numdrul lor. Sau pentru a vorbi de-a-dreptul: cele ii volume cdte sunt a mai
apdrea din prezenta editie, editorul e convins cd le-ar putea face sd.apard in cel malt y ani, dacel . .
Negrefit. Dacd, exduzdnd din joc zarurile neprevdzute, toate bundvointele, ate au prezidat,
din prima zi, aceastel lucrare, ar colabora in acelan spirit, dacd, intr'un cuveint, acordul asupra
necesitdfii acestei opere ar fi nu numai realizat, dar fi inlesnit de toate acele mdsuri menite sd-1 puie
in practice!. In zina in care, toli cei indreptdfiti se% promoveze o botdrire, patroni fi cetitori, vor fi
ajuns la conduzia cd prezentarea operei integrale a lui Eminescu, intemeiatd pe cunoafterea intind
a reliquillor lui manuscrise ,ri inconjuratd de acele garanni plinnfice, despre cafe Male 3 volume
stau meIrturie, se cade sd fie asimilatd lucrdrilor de utilitate culturald, ba cbiar nafionalel, in ziva
aceea timpul va fi fog conjurat ,ri bimera inaccesibild coboritd pe pdmeint
Reindurile, ca care am fi voit si facem un popas mai lung la capital a 3 din volumele prezentei
edifii (afa cum fdgdduiam in preafafa volumului II), le vom concentra, din pricini fatale, tot aici,
fi vor fi mai pu/in un Hiatt, al realizdrilor cdt mai ea seamd o verificare a normelor formulate in
« introducerea» si « ldmuririle» volumului I. Primirea binevoitoare, de care s'a bucurat lucrarea de
fa/i, atilt din partea cetitorilor cdt fi din acea a judecdtorilor autorizafi ne dispenseazd, de altminteri,
de once zdbavel dedicate% satisfactillor ,ri multumirii, ce ar decurge dintr'insele.
Departe de noi geindul de a ne fi socotit infailibili ,ri de a fi trecut ca vederea rezervele, ici ri colo,
formulate, observatille judicioase, sugestiile intotdeauna binevenite. Negrefit, lacrarle nu se vor fi
petrecut intotdeauna, afa cum s'ar cddea sd se petreacd in arena aceasta, mai mult ca gbimpi decdt
ca nisip afternutd, a lucrului ftiintific fi de migald.Temperamentele expeditivo sau cele, dela naturd,
bdnuitoare, n'au lipsit nici de data aceasta, fie sd frunzdreascd Inzare, multele pagini, fie sd se con-
sider° jefuite In intentiile,fi, (de ar fi ser-i credem), uneori fi in infdptuirile lor. Amoenitatea protoco-
lard, obifnuitel in astfel de cazuri, nu s'aincetatenit incd de-a-binelea pe meridianul nostru. In orice caz
nu la noi, s'ar fi putut scrie rdnduri de gratia modestd a acelora ca cari Jacques Crépet, anal din
fondatorii cei mai expern ai criticei de text, baudelairiane, ifi dezarma preopinenfii: « Se intelege
dela sine, zicea eldnsul, cd lucrarea aceasta va semdna adesea celor ale inaintafilor noftri, cari, ,ri ei,
au pus la contributie cercetdrile noastre anterioare. Intâlnire inevitabilA : doar nimeni n'a inventat
nici faptele, nici izvoarele, nici mArturiile . . ». 0, apoi, dace% ar fi vorba de justilie fi de certificate,
ce alit% confirmare, aldturi de nenumdratele bune cuvinte ale confrafilor, fi-ar fi putut don, mai
categoricd fi mai ilustrd tot odatd, editia de fa/i, deceit atentia cm total osebitel pe care i-a acordat-o
cel mai intuitiv dintre cetitorii (in zodii) ai tainelor eminesciene, pururi regretatul Nicolae Iorga.
Comunicarea sa academicd dela 17 Noemvrie .1939, Eminescu in i din cea mai nouà editie,
aratd, pagind ca pagtnd, cdt de revelatorii sunt materia/ele manuscripte, reproduse in edifie4 noastrd,
ce sugestii pan la indemdnd, cdte desbateri favorizeazd.Rezervele de ¿eta/ja sau noul sistem de editare,
ce preconiza, al unei cronologii, afa ziand, dirjate, erau tot atiitea dovezi de recunoaftere ,ri asupra
lor am stdruit, anume, In seria de articole, strdnse dupd aceea,in volumul (in curs de aparifie), Jurnal
de lector. Completat cu Eminesciana. Un motiv mai mult, a,ra dar, si ne oprim, mcd odatd, la
www.dacoromanica.ro
PREFATA DC
ceea ce constitue propriul edifiei de fatd fi sd addogdm o completare, doud, peste ldmuririle fi crezul,
distinct formulate, In introducerile primului volum.
Deshumarea treptatd a materialelor manuscripte, cuprinse in volumele II si III s'a urmat dupd
aceleasi norme ,ri organizarea lor s'a fdcut In acelasi spirit. Cdci dacd reproducerea integrald a materia-
lelor (in limitele naturale ale imperfectei noastre alcdtuiri omenesti, de sigur) este si relmdne intdiul
obiectiv al prezentei ordnduirea lor succesivd, filia/la versirmilor ,ri, implicit, cronologia lor
(indiferent de provizoratul, explicabil, al unora), este fi rdmdne cel de al doilea obiectiv, de o impar-
tantd intru totul egald. De aceea, editorul s'a silit sd aducd treptate imbundtd,tiri atíit in prezentarea
materialelor, si in redactarea schemelor. O repetire, mai constantd, a siglehr, puteind sd para'
uneori fastidioasd, s'a strdduit sd conducd pe editor, tu mai mula preciziune, ferindu-1 de rdtdciri
inevitabile, tu conditia, negresit, a unui minimum de aten,tie din parte-i: sd la, adicd, seama intot-
deauna la corespondenta siglelor dela etqj cu cele din subsol. Spre deosebire de volumul I (lacund,
usar vindecabild la o viitoare retipdrire), schemele au fost, intotdeauna, cronologizate. Profuziunea
prepozitiei cca dinaintea anilor respectivi nu trebue sd mire. Asa cum am folosit, chiar 1i in lectiunile
mai mult ca sigure, asteriscul (*), n'arn pregetat sd utilizdm asteriscul acesta prepozilional in =ferie
de cronologie. Scepticismul ni se pare tea mai bund f coald in urmdrirea adevdrului, preferabild, in
once caz, certitudinilor exagerate. SO mai spunem cd redactarea schemelor ne-a pus in situalia de a
rectifica multe din alegafiunile eronate ale antecesorilor nostri fi cd, In felul acesta, edifia prezentd
pune o temelie mai sigurd ulterioarelor investigalii si cronologiei aceleia ideale fi indefectibile, la care
ndzuirn Cu tolii dar care e inscrisd, de totdeauna, In cutele viitorului? Cetitorul care s'a oprit,rdnd pe
reind, la unele fi altele din disjungerile fi filiatfile celar 3 volume, la straturile fi versiunile unor poeme
ca: Mortua est, alin, Asa de fragedI, Scrisorile, Luceafárul, Doina, Glossa,Tubind in tainA,Oda
in metru antic, Mai am un singur dor etc., cunoaste prea bine dificultdfile invinse fi nu ne va ¡tía in
nume de rdu dacd socotirn acest inceput de cronologie interioard drept intdiul din titlurile edifiei noastre.
In ce mdsurd, acum, textele acestea, and fragmentare si and autonome, desmormíintate, atiitea
dintr'insele pentru intdia oard, qjutd perceperii vastului pro ces de elaborare, abia dacd mai e nevoie
sd reamintim. Lucrul, de altminteri, n'a fost tre cut ca vederea fi cetitorul, simplu amator sau impd-
timit de expeditii artistice, a putut rd ja cunostintd fi sO observe din ce chaos (cosmogonic vorbind)
si din ce impuritdii de expresie, biruind huma, s'a indita' in azur, crinul muzical si de o mireasrnd
asa de tiranicd, al atátora din poemele eminesciene. Cíit despre sfärlimdturile de cristal, sau pulberea
diamantina' a atíltor cuvinte, stihuri sau strafe, singurd o statisticq" minufioasd sau un studiu anume
intreprins ar patea da seamd, asa cum se cuvine, de comorile acestea rdvdsite ale unuia din cele mai
risipitoare genfi lirice. Nici una, nici alta nu std InsO in cdderea noastrd. totusi n'am voi sd pärdsim
pestera acestui somptuos Aladin, fdrd sd ducem ca noi mdcar doud fríz'nturi pretioase. . . . Nici in
mare, nici in stele N'o sä. aflu vreodatl intregirea vietii mele (II, 346) noteazd un
creion in marginea ultimei versiuni din Scrisoarea IV, care precedd apia definitivo pentru Convor-
biri fi cine s'ar putea sustrage adéincilor ecouri pe care le trezeste, astfel svdrlite, fi intr' un text de
o atdt de tragicd aspiratie, (setea 1initei eterne), acest alexandrin jumdtate? Dar, iatd, in aceeasi
ordine, o strofd dejunefe, din anii ferici fi ai Berlinului, unduioasd protectoare ca o draperie de purpurcl:
.. . Valul negru, ce pe ochi se lasa dulce
and un suflet de-oboseala cugetarii sa se culce
Vrea in noaptea nefiintei asta? asta moarte nu-i.
Este-o trecere fireasca Este-un ramur de oliva
Unde linntea eternal te a§teaptá naiva
Lumea ziccç 'n Valhala, in Olimp, in cer te sui.
(II, r So)
www.dacoromanica.ro
X M. EMINESCU
Din ldmuririle primului volum,incd,,am ldsat sc7 se inteleagd cd notifele istoriografice, cu care
incadrdm textele fi materialele fiecdrei (propriul acestei fiind altul fi bine delimitat), nu
urmdresc altceva deceit sd atenueze oarecutn caracterul arid al acestui gen de lucrdri. Cum insd, re-
constituirea fihia,tiei versiunilor i incercarea de cronologie ne-a obligat, cu stdruintd, sd consultdm
fie studiile anterioare, fie periodicele timpului, ne-am azut, nu odatd, In situatia eroului molieresc,
constriinsi sd facem istoriografie, fdrd sd o fi bdnuit. De aici un numdr de rectifican i si de circumscrieri
cronologice, recte biografice, din reindul cdrora s'ar putea aminti achizifiunile de istorie ale urmd-
toarelor capitole: La Heliade, cu restabilirea plind de peripetii a unei &resell de tipar din 180; La
o artistä, Cu semidetronarea Eufrosinei Popescu cel putin din unid din jeturi fi substituirea ei cu
antdreata Carlotta Patti, sora mult mai celebrei Adelina, la al cdrei concert din 1869 poetul asistd;
Scrisoarea II, cu agitatul roman al ostilitdtilor literare de pe la 187f-5&76, and prinde consistentd
ideia acestei epistole fi cura dela « versuri cu unghii » fi alte satire individuale evoluiazd cdtre poemul
de amard linutd ce se cunoaste; Scrisoarea III-a cu reconstituirea imprejurdrilor politice ale anului
1881, ce-i grdbesc publicarea fi cu preciziunile referitoare la traducerea lui Hurmuzachi si a ipote-
ticelor lui sugestii; Oda in metru antic cu evocarea utnbrei lui Napoleon, strdjuind leagdnul acestei
elegii alit de personale, f. a. M. d., pentru a numi ateva numai din cazurile in care istoriografia
literard merge miind in melad cu insdsi misterul genezei poemelor. Apelul la publicatifie vremfi, ca
si nenumdratele extrase, inedite, din Timpul, gazeta in paginile cdreia !tau presati cei mai frumosi
ani ai poetului nu sum' deceit un alt mod, de a pune in lumind primatul documentului fi de a grdbi
sterilize0a legendelor san temperarea excesului comparatist.
Dupd exemplul editorilor strdini, am stans sub titlul Märturii, un nutndr de pagini, cuprinse
intre inaiul verdict al lui Maiorescu pana la 1931 fi despre selectia aceasta, mai mult sau mai pu/in
arbitrard, catd sd spunem cloud cuvinte. In primul reind, cd nu toate textele sunt de aceeasi importantd,
dar cd fi acelea care par redactate, ca sd zicern asa, in chirilice, nu sunt mai pu/in pretioase, atd
vreme, semnatarii lor se numdrd printre ferventii flamindiali ai cultului eminescian. Spre deosebire
de exemplele strdine, nu am anexat fi texte de ale detractorilor, mai putin pentru a nu destrdma
unitatea elogiilor, at pentru faptul cd ele au fost din belsug spicuite fi repartizate, dupd necesitdfi,
In cuprinsul celor 3 volume. N'am extras, dupd aceea, nicio mdrturie din studiile, tacit de variate fi
de pdtrunzdtoare, ale autorilor in via,td, pentru simplul motiv cd ele sunt in memoria tuturor,
cd se bucurd de o larga si lesnicioasd circulatie. Dar chiar si in forma aceasta, imperfecta, ciclul
Märturillor nu este mai pu/in bogat in sugestii fi surprize. Cu toate rezervele, pdstrate la un nivel
superior tot timpul, si de un timbru intru totul altul deat al pamfietului dela 187f, studiul lui
Anghel Demetriescu, dela 1903, constitue o adevdratd revelatie, prin toate acele categorice judeati
de valoare, prin toatd acea nobild recunoastere a meritelor poeziei lui Eminescu. Dacd ziaristica
poetului nu se bucurd de o prea mare favoare In ochii lui Anghel Demetriescu,Maiorescu in schimb
o tine in mare stimd fi juxtapunerile acestea nu sunt lipsite de interes. Pesimismul lui Eminescu,
cum era fi de asteptat, e unul din motivele comune celor mai multi dintre comentatori fi cetitorul va
fi inantat sd-1 afie, luminat altminteri, dupd pregdtirea fi temperamentul fiecdruia, sub pana lui
Maiorescu, Gherea, Scurtu, Peticd, Cerna fi Densusianu. Desi substantial, ca oricare din interpre-
arile lui, extrasul din Nicolae larga va satisface, mai putin, pe bund dreptate. Sd nu se uite insd,
pe de o parte, cd" greutatea alegerii e o realitate and cel din care culegi e un nabab fi, dupd aceea, cd
ceca ce lipseste aici se implineste ca numeroase alte märturii, iar unele din anii cei mai tineri ai criti-
cului, risipite in multele capitole ale ediliei.
Indicele general, dela sfdrsitul volumului de fatd,a urmdrit inainte de toate sdinlesneascd utili-
zarea materialelor proprii ale edi,tiei insdfi. De aici, nevoia de a pune In lumind, in not4e analitice,
www.dacoromanica.ro
PREFATA XI
nominale, fiecare din poeziile tipdrite in timpui viefii peetagi, fi chiar unele din materialele anexe,
integrate unuia sau altuia din capitole. In al doilea réind, s'au trecut bate acele nume proprii, ce au
o legdturd cu viata sau opera poetului, titlurile publicafillor periodice etc. Nu s'au trecut, insd,
numele unor personagii din texte strane de problemele eminesciene (d. p. Ovid Zefirescu drier' o po-
vestire de Iosif Vulcan) sau nume de localitdli, intdmpldtoare (d. p. Kissingen sau Pisoan unde s'ar
fi fost dus la Mi, la 1867, Heliade Rddulescu). Cd fi aceastd normd nu va fi fast respectatd cu strictele,
iatd ceea ce n'ar fi exclus, dar trebue aruncat pe seama surprizelor celui mai fastidios din/re lucruri.
Cele ateva preciziuni referitoare la vade/atea caracterelor tipografice, din capul indicelui, sunt, cred,
indestuldtoare fi explicite. Sd ldmuritn doar cdteva abreviatiuni fi cdteva expresii conventionale.
Prescurtdrile : t. n. v. f. folosite fi in Tabelul Poeziilor designd volumul fi pagina unde incepe
sau unde se afld: textul, no tele, variantele fi facsimilelepoeziei respective. Prescurtarea: Ref. dela
finele notitelor analitice indicd locul anumitor referinte fugare, dar intereand cazul in speld.
Ori de ate ori un nume propriu e sub inteles sau folosit adjectival, am notat in parentez: (s. i.)
sau (adj.), convinfi cd astfel de referinte nu pdgubesc cu nimic, fiind asimilate celor titulare. Cdteva
nume sum' insolite In parentez de explicatia (nume fictiv), ceea ce inseamnd cd ele apartin unui text
al poetului, chiar dacd unele dintr'insele par fi poate sd fi aibd o adevdratd stare civild. Alte nume
sunt insolite de explicatia (creditor cca 1882) fi ele se referd la una din listele de datorii, unde figu-
reazd ativa din creditorii poetului, la vremea aceea. Termenii, evident, nu trebuesc luati in sensul lor
absolut. Dar mai cu seamd sd atragem atentia cetitorului cd nu odatd, ba chiar e aproape lege, and
cifra unei pagini insumeazd cloud fi chiar mai multe referinte ale aceluiafi nume. Ceea ce inseamnd
cd pagina trebue cetitd intotdeauna in intregime, (etqj fi subsol), chiar dacd ati gdsit numele cdutat.
Nu figureazd in indice numele lui Emingscu pentru simplul motiv cd el e prezent pe fiecare pagind
fi ar fi _Pew' inutild inregistrarea. Dacd nu ni s'ar fi pdrut excesiv, am fi trecut in indice fi bate
acele cuvinte rare, aat de caracteristice scrisului eminescian fi lexicofilului bine dovedit.
Despre facsimilele celor 3 volume s'ar putea spune multe lucruri, cu exceptia, negrefit, celor
referitoare la executia, and fi and defectuoasd, ce nu intrd in puterea editorului. Le vom insuma
pe toate in afirmatia cd oricare din facsimilele prezentei edilii ilustreazd nu numai un aspect al mul-
tiplelor grafii ale poetului, dar constitue un document grafologic fi incd mai mull: o planfd demonstra-
tivd in insdfi slqjba criticei de text. Volumele I fi II au in fruntea lor portretele lui Eminescu fi al
Veronica Miele fi dacd n'am ales nimic pentru cel de al 111-lea este cd nicio altd imagind, de muzd
secundard, de peisqj sau de document, nu ni s'a piirut a meritd a fie asimilate acelora. Färd sd fie
din cele maigrave,erorile de tipar ale celar 3 volume nu sunt mai putinregretabile fi ele ar fi putut oferi
material pentru o cuprinzdtoare Eratä, din care cele mai importante au fost, totufi, semnalate in
Prefata volumului II. Sd spunem, numai, cd dacd unele sunt simple inateniii, dad vreme in aceeafi
pagind se inalnefte aat forma corectd at fi cea alteratd, altele se datoresc varialiunilor luminei fi
un bun numdr din ele capriciilor « monotipului ».In astfel de cazuri,cele patru fi chiar cinci corecturi,
ate s'au folosi pentru editia aceasta, se vdd anulate de umbra unui nor, cdzut pe retind fi sufiet sau
de saltul unei litere, subit disparutd dela locul ei.
Editorul insd nu desndddjduiefte. El crede cd va veni o zi and va putea sd execute acea revizuire
generald, la care aspiro de f ani incheiafi, a tuturor paginilor, aft: cum nu disperd (e fi 'n aceasta
o consolare) sd vadd dusd mai departe realizarea intregului plan al lucrdrii.
Aprilie, 1944.
PERPESSICIUS
www.dacoromanica.ro
DOINA
« Convorbiri Literate», XVII, 4,lie 1883
Ca pentru mai toate poeziile lui Eminescu, i Doinei i s'au cIutat modéle, mai directe sau mai departate,
din literatura noastri sau din cea strIina. Influente imediate sau simple coincidente tematice mai toate apropierile
privesc motiv-ul drumului de fier, sinonim la Eminescu cu invaziunea strainilor si care s'ar afia, aproape aidoma,
In poezia lui Hasdeu « Dmmul de flex», tiparita in revista sa umoristicl Agbiuld, la 1864 7). Ritmul popular, ca
unele stihuri inrudite (SeI tot curgii in firoiu Cdrcluri de sträini la noi) nu pot fi trecute cu vederea. Abhorat,
tot pentru alte motive, la Lenau 2), la Alfred de Vigny 8) i Carducci 4) drumul de fier se bucurl de o felurita
primire in lumea literatorilor nostri. Dada* spintul progresist al lui Kogllniceanu nu pierde niel un prilej pentru a
lauda acest mijloc de civilizatie modernä 5), in ochii celor mai multi dmmul de fier este, ca i pentru Hasdeu,
plaga lui Strousberg si a concesionarii avutiilor nationale. Bolitineanu 8) Ruclreanu 7), Odobescu 8) s.a.m.d. nu
Liviu Manan, B. P. Hasdeu fi M. Eminescu, 1927, pag. 1-12.

N. Tcaciuc-Albu, Dela N. Lenau la Eminescu in Convorbiri Literare, LXXII, 6-7-8-9, Iunie-Septemvrie
1939: «In poem « An den Fruhling 1838», (Catre primavara anului 1838), Lenau vazand pustiirea padunlor
prm introducerea drumului de fier, are accente cari pe departe aduc aminte de « DoMa lui Eminescu ».
(SI arruntim, aici, un vers din 2270, 163 v.: 0 ceanul de pdtiuri ce se numea Moldova).
Spre deosebire de Whitman, Alfred de Vigny gIsea cl, indiferent de avantagii practice, drumul de fier
a omorit poezia
Evitons ces chemins Leur voyage est sans graces,
Puisqu'il est aussi prompt, sur ses lignes de fer.
On n'entendra jamais piaffer sur une route
Le pied vif du cheval sur les pavés en feu;
Adieu, voyages lents, bruits lointains qu'on écoute,
Le nre du passant, les retards de l'essieu,
Les détours imprévus des pentes variées,
Un ami rencontré, les heures oubliées,
L'espoir d'arriver tard dans un sauvage lieu.
(La maison du berger)
Alexandru Marco, Ugo Foscolo, 7940, pag. 103: «Se vede in felul acesta cl reactiunea poetilor secolului XIX
fatá de feluritele inovatii ale civilizatiei moderne (precum a fost la un moment dat aparitia trenului combltuta cu
vehementl de un Carducci, sau de Eminescu), îi aflä antecedentele in aceasti atitudine reactionarà a lui Foscolo».
M. Kogalniceanu, Tainele inimei, ed. N. Cartojan, An. Ac. Rom. S. III. T. XI, Mem. 3, 1942, pag. 42
mai apásat, in No/ele de cdldtorte ale lui M. Kogdlniceanu, comunicate de Al. Lapedatu, in Floarea Darurilor, I,
Mart si i April 19o7. Elogiu al drumului de fer si al telegrafului electric si la V. Alecsandri, Von Kalikenberg,
In Convorbiri Literare, III, 15 (i Oct.) si 16 (15 Oct.) 1869.
8) Gr. H. Grandea, Requiem in pace in Pressa, VII, 176, 15 August 1874, violent articol impotriva liberalilor
concesiunei Strousberg (« ca sä puneti varf crimelor voastre, ati vandut averea i viitorul Çârii, prin conce-
siunea Strusberg, pentru un secol... »), in care se citeaza stihurile lui Bolintineanu:
Tara lui stefan cel Mare
Este scoasä la vanzare
De un card de mercenari
N. Rucareanu, Viindtoral Carpo/clon, apud Odobescu, Psevdokinegbeticos (ed. Al. Busuioceeanu,) pag. 85-86.
A. I. Odobescu, Psevdokinegbeticos, ed. Al. Busuioceanu, «Scrisul Romanesc», pag. 27: « . avea sI ne
calce, cu fier i cu foc nipastia consortilor nemtesti ? »
www.dacoromanica.ro
2 M. EMINESCU
pierd prilejul sä punä in laming aceastä racili. Istoria acestui motiv in literatura si publicistica noasträ e insisi
istoria, intli a concesiunii Strousberg i, dupi aceea, a celorlalte concesiuni sau riscumpiriri de cale feral, din se-
colul al XIX-lea, In care Eminescu isi are unul din cele mai bogate capitole, ca articolele sale adevirati cam-
panie din Timpul §i a clrui pozitie concesiune i aceasta, intr'un fel s'ar putea rezuma in rändurile urmi-
toare: « In adevir, lumea la noi s'a säturat de drumurile de fier. Desi nimeni nu contesti necesitatea ciilor de
comunicatie si de si nu voim si prejudecim practicitatea celor ce se vor propune, totusi e lesne de priceput
asemenea cal nu au o valoare absolutä ci relativi numai» 2). 0 pozitie aparte, inruditi cu a lui Eminescu din
Doina, dar rezolvati in planul ironiei, este aceea a lui Iacob Negruzzi 3). Thal ceca ce se cuvine senulalat, din
timp, este cl, in Doina, motiva/ drumului de fier este secundar ii ci e subordonat temei, i vasel i vibranti, a invo-
catiei geniului tutelar al lui Stefan-cel-Mare. Ca si La arme, marsul sin postum, Doina e strigitul de alarmi al poetului,
a doua zi dupä pierderea Basarabiei. Geneza ei, cum se poate vedea din intiile versiuni, tipärite mai departe,
ca si din uncle texte colaterale, urcI asa dar cu cinci ani mai nainte de serbärile din las, consacrate inaugurärii
statuei lui Stefan-cel-Mare, care avea si popularizeze poemul lui Eminescu si de care va rimánea totdeauna legat
prin dureroasele evenirnente biografice, care l-au insotit.
Proiectatä pentru Criciunul lui 188z, ca prilejul vizitei Maiestätilor Lor la Tail inaugurarea statuei lui Stefan-
cel-Mare se amAni, dintru intli, pentru Aprilie viitor. o Nu intelegem deloc cauza acestei aminiri seria
(V11), 272, de Simbitä as Decemvrie 1882, penttu ca in numärul urmitor, (T. VII, 273, Duminici 12 Dec. 1882)
si reproducl dupl Gazette de Roumanie explicatia cá oficialitatea a ales luna Aprilie, pentruci atunci cade si ani-
versarea suirii lui Stefan-cel-Mare pe tronul Moldovei. Dar inaugurarea are loe abea in Iunie. Serbirile incep
In ziva de 5/17, In prezenta MM. Lor, care au stat in Iasi timp de 8 zile, intr'o atmosferä nu tocmai entusiastä,
dad. e sä credem relatiunile unei gazete opozitioniste, ca L'Independance Roumaine, al cirui numir festiv din ziva
inauguririi, excelent alcituit 4), si ale cirui corespondente, ale trimisului siu special, au acordat evenimentului
toati atentia cuvenitä. Dupi ce aftrmä câ Regale a fost primit cu riceali, pe o r.ilduri de 30 grade, ci ceca ce
a indispus mai mult a fost pasa politisti ca pentru un tar, di a fost adus un batalion de gardl anume dela Bucu-
resti, cä (intr'o ultima corespondenti) senatorii care s'au deplasat au primit fiecare o indemnizatie de r000 lei din fon-
durile secrete si alte aminunte caracteristice, redacteazi cu vervä rechizitoriul acestui monopol liberal, al inaugu-
rárii, cum se poate judeca din urmitorul amplu extras, in care spiritul de opozitie nu ucide spiritul, pur
simplu, de calitate al cronicarului:
« On n'a pas jugé Jassy digne de donner A manger au Roi, pendant trois jours. On a tout apporté
de Bucarest, depuis le marmiton jusqu'A la dernière denrée alimentaire. Cependant Jassy prétend n'étre
pas au dernier rang des vales européennes et affirme étre en état de faire convenablement manger un
souverain, m.:,me de la maison de Hohenzollerri. ll est connu, établi, démontré que lorsqu'un Roi, un
chef d'Etat visite une de ses bonnes villes, toutes les industries de cette ville nagent dans un pactole.
Les industriels voient en effet le chiffre de leurs affaires doubler, quadrupler pendant quelques jours,
et cela les met en bonne humeur. A Jassy, personne n'a eu à prendre /a peine de se réjouir. Tout ce
qui était necessaire au Roi et A son entourage est venu de Bucarest. Et notez que ce n'est pas la
Din numeroasele articole, cf. articolul de fond din Timpul (V) dela 22 Ianuarie 188o (ap. D. Murirasu,
Nalionalismul lui Eminescu, pag. XXVII), pentru apropierea ca Scrisoarea iIi i Doina.
Timpul, V, 245, SambIti i (s3) Noembrie 1880.
Iacob Negruzzi, pefan fi Mibai in Convorbiri Literare, III, 7, i Iunie 1869 (repr. In Copii depe nature)",
pag. sax sqq.); «Se vorbeste de drumuri de fier. Drumuri de fier la noi in tari I Mihai Viteazul si Stefan cel Mare
s'au opus cu energie la facerea unor asernine drumuri perfide, prin cad ar fi putut nivIli toti striinii in multime
de trisuri legate unele de altele. i noi trebue si urmim esemplul acestor eroi: fael wagoane si locomotive,
Stefan si Mihai bäteau pe top vecinii, prin urmare si noi trebue s'A-i batem, dar nu si facem drumuri de fier
ca Nemtii si Frantujii çi toti inamicii nationalititii noastre. Ideea acestui drum perfid, trebue sä fi fost iscoditi
de Judani, pentru ca sà poatä näväli In tari mai ca usurintä».
Cf. L'Indépendance Romaine, VII, (2-ème série), nr. 1750, édition A. Dimanche 5/57 juin 1883, sub titlul
Inauguration de la statue d'Etienne-Le-Grand, o largi evocare istorici, cu citate, din « L'Etat Roumain» de Fr. Damé;
un desen de sculptorul Frémiet, autorul statuei lui Stefan-cel-Mare, despre care se cli o bunk' notiti biografici,
si in legituri ca opera ciruia se inregistreaz1 urmitoru ecou: « A un o salonier» parisien. La statue de Stefan-
cel-Mare a été exposée au salon de Paris avant de prendre le chemin de Jassy. Le « Salonier » du Voltaire, fiit
arraté par l'oeuvre d'art et fit l'eloge du sculpteur. Quant au personnage coulé en bronze, notre « Salonier » ne
sut jarnais qui il pouvait etre et il écrivit hardunent:
« Stefan-cel-Mare, vous savez qui c'est ça ? Non. Moi non plus».
(Se reproduc pentru Inmingrea criticului de arta paxisian, versuri din Le Rive de Docbia de Fréderic Dana6).
www.dacoromanica.ro
DO1NA 3
maison royale qui a pourvu à ces besoins directement: nullement. Cela a été fourni par des industriels
de Bucarest. En d'autres termes, c'est comme si on avait dit a rindustrie de Jassy: o Tiens-toi au large I».
Et c'est Stefan-cel-Mare qui a payé tout cela, ou plutôt sa statue. 11 est certain que si le cortage
royal avait été autrement traité, la féte aurait pu étre autrement brillante, autrement intèressante,
autrement roumaine, autreinent digne, en un mot, du héros moldave.
On a rappelé, dans cette fête, que Jassy a été le berceau de l'union. C'est exact.
Mais ce qui ne l'est pas moins, c'est que l'inauguration de la statue du grand prince a eu lieu au mi-
lieu de la désunion générale la plus complète.
Le parti libéral entend décidèment tout absorber, et il s'est empaté jusque de la statue d'Ptienne-
le-Grand. Maitres des Chambres, maitres du pays, maitres de tout, les libéraux veulent aussi étre maitses
de nos statues. Rien ne peut échapper à leur domination, et c'est ainsi qu'ils ont mis la main sur
roeuvre de Frémiet. Mais si au lieu d'être du bronze le Stefan-cel-Mare qu'on est alié festoyer à Jassy
avait été en chair et en os, il se serait dérobé au contact de cette foule aussi officielle que faussement
libérate, et se serait écrié:
« Arrière I j'ai combattu pour rendre le pays libre, tandis que vous ne cherchez qu'a rasservir. 11 n'y
a pas de despote au monde capable de vous égaler en despotisme. Vous n'étes pas les apôtres de la
liberté, vous n'en étes que les bourreaux. Arrière I ».
Voilà ce qu'aurait dit Stefan-cel-Mare s'il avait pu parler le dimanche 5117 juin de ron de libérate
corrupdon 1883. Mais le bronze ne parle pas, il n'écoute pas davantage, et c'est ainsi qu'on a pu débiter
devant la belle statue de Frémiet, sans qu'elle ait fait mine de protester, toutes les phrases, ronflantes
mais fausses, qui ont tsaversé le cerveau de nos maitres.
Moins heureux que la statue, j'ai du entendre, sinon comprendre, ce qui s'est dit.
Et I quel titre tous ces libéraux étaient-ils LA, à quel titte ont-ils adressé la patole à Stefan-cel-
Mate ? Ils n'out certainement pas concouru par souscripdon à rérection de sa statue; par conséquent,
cornme particuliers, comme simples citoyens, ils n'avaient rien A chercher au premier rang, oÙ seuls
les membrés du comité de la statue auraient &I figurer. Mais on m'a objecté que ces messieurs, fai-
sant parde de l'engrenage gouvememental, ont dû forcément paraitte ou ils ont para; et j'avoue que
tout d'abord cette objection m'a semblé sans réplique. Pourtant, lorsqueIron sait que l'Ptat n'a pas
davantage souscrit à la statue de Stefan-cel-Mare et que nos libéraux n'oni pas plus pris part A la sou-
scription comme particuliers, comme simples Roumains, que comme membres du gouvemement; lors-
que l'on sait que ces messieurs ont tenu non-seulement les cordons de leur bourse serrés, mais aussi
les caisses du pays hermétiquement fermées à l'oeuvre nationale de rérection d'une statue au prince
héros de Moldavie, lorsque ron sait tout cela comme je le sais, ron en arrive quand méme à cette
condusion que rinauguration de la statue n'aurait pas dia etre présidée par des personnages officiels,
mais par les membres du comité promoteur de l'oeuvre» 1).
* *
Despre dru.mul lui Eminescu la Iavi, preciziumle lipsesc. Insemnarile lui Maiorescu, ava cutn s'a va.zut la capi-
tolul Luceafdrului, au integistrat starea precati a sanatatii poetului, inca dela 3o Maiu 1883. Poate cà din timpul
acesta, de continuà nelinivte nervoask si dateze i versurile ocazionale, inchinate lui Stefan-cel-Mare vi din care am
spicuit cateva la « Colaterale ». Cápia Doinei, pe o coalá anurne i cu un scris comod (cf., mai departe
nota versiunii H), va fi fost de buril seamä efectuatà in vederea acestui drurn la Iasi. Daca a vi avut de gänd s'a
ceteasca la inaugurarea statuei lata ceca ce ramane o sirnpla preztuntie. Ce e sigur, este ca vi-a cetit poemul intr'o
vedinta sarbatoreasca a Junimii, despre care a scris, in necrologul de peste vase ani, Iacob Negruzzi:
... Profitand de imprejurarea ca un mare numär de membri vechi ai societatii literate, printre care
Eminescu, se gasea cu acea ocaziune in Iai, « Junimea» tinu o mare intrunire.
In acea seara Eminescu ne ceti cunoscuta sa Doina pop ulard scrisä cu ocaziunea serbitii vi care
incepe cu cuvintele:
De la Nistru pan la Tisa
etc.
sfarvevte in modul urmätor:

Stefane, M'aria Ta
etc.
Efectul acestor versuri pesimiste cate contrastau ava de mult cu toate celetalte ode ce se compu-
sese cu ocaziunea acelei strälucite serbäri, fu adanc, indescriptibil. In contra obiceiului o Junimii» cáreia
nu-i placea manifeste entusiasmul, pentru intaia data. de 20 de ani de cind exista societatea, un
tunet de aplausuri isbucni la sfarvitul cetirii i mai multi dintre numerovii membri prezenti
Ovará pe poet.
Aceastà cetire a fost cea de pe urma a lui Eminescu, caci inca in acea luna la intoarcerea sa in
Bucurevti, boala se declara grozava, etc.» 2).
1) L'Inde'pendance Roumaine, VII (2-e série), 1713, Vendredi to/22 Juin 1883.
9 lacob Negruzzi, Eminesme in Convorbiri Literare, XXIII, 4, i hule 1889.
I.
www.dacoromanica.ro
4 M. EMINESCU
Ms. Doina se intálneste in mai multe manuscripte, ce se pot grupa si reduce, asa cum reiese din schema de
mai jos, la un numär de 8 versiuni, nu XII ca in editia Botez, nici X ca in editia Mazilu (de fapt, editia
Mazilu numärä tot XII, douä din variantele inregistrate de Botez, fiind pe nedrept trecute printre « preludii»).
Diferenta aceasta de cifre provine, cum am semnalat si in argumentul Luceafdrului, din nesocotirea felului de
lucru al poetului ca si din nesocotirea versiunilor färämitite, din cauza erorilor de cartare i leglturä. De pidä: mss-ele
I, VIII si IX dela Botez sunt plrçi ale aceleiasi unice versiuni (la noi E) din ms-ul 2260. Härtia, scrisul, cemeala
sunt de un singur tip. Aceeasi croare i 'n editia Mazilu, la case versiunea aceasta unicä e despärtiti tot in 3:
un « preludiu », c) i douä variante: VI si VII.
La fel si cu eroarea, poate mai gravä, a nesocotirii felului de lucru, deci a stadiilor. Un exemplu: in mss.-ul
22761, 44 si 43 V. sunt doug. grafii. Una oarecum caligraficä, o a doua in várful penitei, brodati1). Aceastá a doua
grafie distinge si decide, cäci ea se intálneste in versiunea (la noi C.) dela filele 117 sq. Si nu numai grafia. Dar
tot ce e schitat aici, pe f. 44 §i 43 v., se aflä incorporat in Elide 117 sq., deci ele apartin de drept acelei versiuni.
Färä acest continuu proces de disectie i disjungere, filiatia si cronologia variantelor, departe de a fi limpe-
zite, devin un bogat izvor de mistificare si falsificatie. E, in speçâ, cazul editiilor amintite.
22761, 28-30 cca 1878-1879
2276% 43 11 42 -I-creionul din A. J
22761, 117 (+116 v.)-118+44-43 v cca 1879
2262, 211 v.-211
2260, 192+179-180+203
2261, 294-296 . . .
....
...... .
cca 188o
cca 1881-1882
cca 1882
2307, [185] coperta finalä+184 v. . . . . . . cca 1882
2264, 378
II. 2262, 209-210 caa 1883
Colat er ale
2259,184-185 (Ce-/i spun ei lie, mama)
2262,215 (Codrule, Maria Ta)
2270,66 V. sqq. (E ziva pefan-cel-Mare)
A. Intáia versiune, de un contur mai redus, figureazi in ms.-ul miscellaneu 22761,28-30, compactul caiet
de dictando, de aproape 700 pagini, Cu care ne-am mai intilnit. Encepe dela jumAtatea filei 28, unde sfársea marsul
postum La arme, scris odatà cu pierderea Basarabiei 2), dupä tratatul din Berlin, din 1878. Aceeasi grafie, aceeasi
cemealä, acelasi condeiu fac, din aceastä Intâje versiune a Doinei, o prelungire a marsului, un motiv din aceeasi
familie. Vecinätatea si inrudirea aceasta inlesneste si datarea: cca 1878cca 1879. Pentru atmosfera epocei si pentru
starea sufkteascä a poetului, in vremea aceasta, trebuesc recetite articolele sale politice, inchinate Basarabiei si Bu-
covinei, in Timpul. O comparatie intre mars si versiunea A. a Doinei oferä sugestii interesante.
Transcrierea ediçiei Mazilu, incorporánd si versurile schitate Cu creionul, ce tin de B. dl o imaginä falsä a
primei versiuni.
A. 2276', 28-3,9
De la Nistru pAn la TissA
Tot RomAnul plAnge-mi-se
CA nu mai poate strAbate
De-atAta strAinAtate
5 Din Hotin i On la Mare
StApAnesc urd.ii tatar e
Cf., mai departe, facsimilul dela pag. 9.

Timpul, VII, 224, Marti 12 Octomvrie 1882: « Sämbätä 9 Octomvne s'a implinit patru ani, de când, prin
nedibacea politicä a celor ce ne guverneaz1 de 7 amärâti de ani, ni s'a vindut sau ni s'a räpit o coastä din patria
muml, scump Basarabie». (la Informatiuni.
V. 3. a nu mai poate räsbate.
www.dacoromanica.ro
DOINA 5
tatare si calmuce
nici holera nu-i duce
nici Nistru nu-i inneacal
10 Saracá tara saracä.
Din Boian la Cornu Luncii
Jidoveste 'nvata pruncii
Si sub mana* de jidan
Sunt românii lui Stefan
15 Stefane, Maria Ta
In mormant tu nu mai sta
Putna, locul gropilor
DI-1 pe seama popilor
Clopotele &I le traga
20 Si sal cante ziva 'ntreaga.
Tu te 'nnalta din mormant
vezi flu unde sunt
Stefane, Maria Ta
Nu tacea ca pestele
25 Suna 'n corn[u-ti] inc' odatä
'aduna Moldova toata
Pe strainii toti scoatä
Din strainii cei misei
Praf sà s'aleaga din ei
30 Din Brasov pan la Abrud
Vai ce yid si ce aud
Stäpanind Ungurul crud
Mai Corvine, mai Ioane
B. A doua versiune a Do:nei figureaza' in acelasi ms. 2276/, 43 11 12 Y. i reja, amplificand, versiunea ante-
rioad. Adaosurile, incercate dintru intaiu cu creionul, in marginea versiunii precedente, sunt schitate acolo, insä
in vederea acestei a doua versiuni, unde se si cuvin incorporate. De aceea, spuneam cà transcrierea editiei Mazilu
nu reproduce imagina exacta a lucrunlor ceca ce se poate verifica, mai ales, din reproducerea la A. a ultimelor
4 versuri cu creionul, pe tema cdnepei §i care se tin de atmosfera i motiv-ul cdnepei din B.
In subsolul transcnerei noastre am specificat ori de cate ori versurile provin din marginalele cu creion, ale
versiunii A. Ca timp versiunea aceasta e tot din 1878-5879.
B. 22761, 43-44-42 V.
De la Nistru pan la Tissa

Tot romanul plange-mi-se
a nu mai poate rasbate
De-atata strainatate
A.-7. de fapt : tartare (sic) §.c.; 53. i cu limbg de jidan> .s.ma'na.'* etc.; v7. Mingsti*freal> Putna etc.
59-20. Scrise ca cerneald, la dreapta, marginal, deci ulterior, nu s'ar putea spune Cu lesniciune, dacd nu cumva ele au
fost scrise in minutul and lucra la versittnea B., ande le vedem apdriind, dimpreund ca vereurile scbilate, aici In/di 11
marginal, ca creionul.
www.dacoromanica.ro
6 M. EMINESCU
5 Din Hotin i On la Mare

Stau urdiile tatare
tatare i calmuce
nici duma nu-i mai duce
nici Nistrul nu-i inneacA
10 SaracI targ, saracl 1
Din Boian la Cornu Luncii
Jidove§te pruncii
Din Bra§ov pAn la Abrud
Nu mai vAd, nu mai aud
15 De la Turnu 'n Dorohoiu
Curg sträinii in puhoiu
s'a§eazI pe la noi
Si cum vin cu drum de fier
Toate cAntecele pier
20 Codrul geme §i se pleacA
isvoarele ii seacI
SboarA paserile toate
De neagra strA.'inAtate
Niimai umbra spinului
25 La u§a romAnului.
FrAtioare romAna§
Cum nu vezi §i cum te la§i ?
Nu mai pune grAu de varà
hrine§ti dugnanii iarA
30 Ci mai bine cAnepioarA
cAti dusmani sunt in tarA
mAnAnce ciorile
spAnzurAtorile.
Stefane MAria Ta
35 Tu la Putna nu mai sta
Las' Archimandritului
Toatai sama schitului
Iarà grija gropilor
DA-o 'n sarna popilor
40 Clopotele sà le tragA
5-6. Dela mare la Hotin
Stä Calrnucul ce! hain
14. Numai plängere aud;
16. Vin s.i.p.; 18-19 fi creion A.; zo. C. cade la pämänt> C. cade gi se pleacl [creion marginal In
A.]; zz. S.p.t.> Pier* gi pasen, flori gi*> Sboarä etc.; zI-23. fi crdon A.;
Dupd D. 27 urmau, apoi barate i Enloe:cite cu 28-29:
De arat nu mai ara
Ca sä n'ai ce secera
28. Ce* sä seceri gam de varä> Ce* sä semen! g.d.v.> Nu mai etc.; 3o. Satnänä un lan*> Ci mai bine c.;
36. ( creion in A:) Las' archirnandritului; 57. (creion la A:) T. grija schitului; 38-41. fi creion A.
(in 39, poate : seaml).
www.dacoromanica.ro
DOINA 7
sä cänte ziva 'ntreagA

La metanii sà tot batä.
Ziva toatä, noaptea toatä.
ajute Dumnezeu
45 Ca sä.' mântui neamul tän
Tu te 'nnaltà din mormint
Sä.' te-aud din corn sunând
Moldova adunind
De-i suna din corn o datà
50 Ai s'aduni Moldova toatä
De-i suna de douà ori
Codri-ti vin in ajutoriu
De-i sima de-a treia oarä.'
Toçi du§manii or sä: moarà
55 Din hotarä in hotarä
O sä-i má.'nce ciorile
spänzurAtorile
C. Aceastal a treia versiune figureazI In ms-ul 22761, 117(+116 v.)-118+44-43 v. Este, cum am spus
mai sus, versiunea cu grafia brodati care a fost incercad intaiu pe ff. 44 si 43 V. Reproducerea fiel 44 (cf. facsimilul
dela pag. 9) aratal limpede existenta a clonal stadii i dou'a grafii: cea caligraficl, ce reja inceputul Doinei, din ver-
siunea precedena, i cea brodatA, ce se aplica peste unele versuri sau, marginal, pe stinga. Fila 43 V. (deci fosta
fill albl din stInga filei 44) e §i ea prinsl de adaosuri, Cu aceeasi ulterioarl grafie brodad. Toate acestea, schi-
tate in vederea versiunii C. au si trecut, cu spord de versuri i cu grafia ultirnA, brodad, pe ff. 117 sq. si au
dat aceastl a treia versiune, C.
In subsolul transcrierii noastre am notat, de asemeni, provenienta modificirilor. Preciziunile acestea, oarecum
otioase, puteau lipsi. Pentru cerceeltorul domic sal fe inlesnit in opera de verificare, am crezut totusi util acest
exces de zel. Ca'nd nu se specificl originea variantei, ea apartine versiunei dela etaj. Cand nevoia de daritate o
cerc, versiunea dela etaj e marcatal prin litera C.
Transcrierea Mazilu desparte, arbitrar, aceastI versiune in douI: rusi IV (ea numerotatia sa.).
Intdiu V. 30 continua :
Ci mai bine canepioarl
sä creascI mai innalti
S'o topiti toamna in baltà
fnlocuite cu urmdtoarele, sacrificate ele :
Cand o creste canepa
Ce-o Si fad mairi, ca ea
La sträini tu o vei da (a)
SI-i manance ciorile
spanzurätorile
(a) Pe stra'ini Ii vei tine =rlini].
44-45. SI se 'ndure Dumnezeu
ierte pIcatul greu...
47-53 ,ri creion A.; 54. T.d. or sà piará, creion In A.+B.; 55. De la noi pan la hotare > Din h. etc.;
56. SI-i mänánce ciorile.
La finele lui A. (22761,3o) creion, pe temd inruditd cu versurile din rubro/pe tema canepioarei .re ¡tic cd A. pre-
add, in timp, pe B.:
C'acum canepa s'au copt (b)
Ca la patru zeci si opt
SI va. mance ciorile
spanzurátorile
(b) CA acum > Buba* Ungur* > C'acum canepa etc.
www.dacoromanica.ro
8 M. EMINESCU
C. 22761 ,117 (+116 v.)-118+ 44-43 V.

Tot românul plansu-mi-s'a
Ca nu mai poate strabate
De-atata strainatate.
5 De la mare la Hotin
Vin ca palcurile, vin
Si la margini se atin
nici crivatu-i oboarä
nici ciuma nu-i omoarà
lo i nici Nistrul nu-i inneaca
Saraca tara', saraca.
Din Bolan la Vatra Dornii
Nu 'nfloresc ulmii i cornii
Iar frunza molizilor
15 E prada omizilor
Si umbra padurilor
E data securilor
Vai de-un biet roman sáracul
Ca 'nclärat tot dä ca racul
20 Farà ticrial masa lui
Si-i strain in casa luí
Din Brasov pan la Arad
Si-au facut vajmasii vad
Iar din Olt panä. la Cris
25 Nu mai este lurninis
De greul suspinelor
De umbra strainilor,
r. (pe fila 44) De la Nistru Tissa; 2 (f. 44) T.r. plAnge-mi-se; 3 (f. 44) C.n.m.p. räsbate;
6. Vin ca toiurile, vin;
5-9. e (Pe f. 44) Din Hotin §i pan la mare 2° (i'nf. 44/i 'n C.) Dm Hotin §i pin' la mate
goneasa ['n] voia mare Stau du§marui in picioare
Stau muscalii in picioare ruci crivatu-i usuca.'
muscalii §i calmucii nici ciuma s'o sa-i dud.'
nici ciuma nu-i mai duce
to. id. f. 14 ; ii (Pe f. 44) Skaca t. saraca 1; ir (f 44) Boian; 13 (Pe f. 44) Nu-mi cresc>
Nu 'nfrunzesc 14 (Pe f. 44) > lar' floarea molizilor; x5. id. f. 44.
La ineeput, In local vevsurilor 14-17 figura::
e (Pe f. 44) Flacaul romanului 2° (in f. 44) i vorba rominului (a)
E strain in tara lui E strä.inl 'n tara lui
(a) lar vorba r.
3° (C) i vorba rominului
E strimal 'n casa lui
57. E prada securilor; 22. id. f. 44; 23. Si-au facut strainii vad> S.a.f. du§manii vad (f. 44).>
ficut strìinii vad (C.); 24. Si din 0.p.l. Cri§ (f. 44+C.); 25. Nu-i atata lumini§> N. mai este I. (f. 44) ;
26. De multimea* [indese] * De-amarul suspinelor (f. 44) ; 27. id. f. 44; 2S. NiMeni n'are ce le face.
www.dacoromanica.ro
DOINA 9
fivvrtd`' 4
.97., 44. : 4 ,,Vp,- tr T 444
/ "' 4-40 4 tris4 (7;f
4
..,Prwr
f1..;. C
.
i". reti; tr4
444,6 Am, sitai
rw-rs) ,
fr,;,
i(a. 4114..4 . tst
1,
0.0(,),...4
19-7-4
I
titittAft'\
4,
A-Y; Arge4'.
"euttk/totAvtto,..4,,,,
.41,114,1 I Plifliff Iv
est.
/. _ e
-15
^ks," i44441 v
71',, +1
i14
)
14""iik'
4 i
417.S fx?",'
8.14. in, '4)°M.Ak174")

r 4, Vrt,A. ' r.',:;ri/F4 :444 li i ii.14.7, 14. ''''' kirk if,
i i . *.
oa
...4: .
,..-. e al f....2. AA c. ..
6r 4 rf1/./
CV ti.v....ft' d.. t
. ,t0.,;,:. , .,,,.. 1,,,,,,. 4: Ca (41.
t;:i& pmcr- ,....tta 4

Dr., riltr!
iil
1..
A, k-.4 t:''' ':-. L' °ed.
r-
I0 A
t k w rt 4
r, = di,. )4h:4,1x
41
.al ,,,, tO
0,,,, ot.pf
4 T
,
1
.--.---,
.
A
V otti.:; khstr, JJA 1.11e,
44I.t-rfrii A !tam*.
: A .."....j... Al
Manuscrisele Academiei Rom ne DOINA 2276,, 44 (16.5 cm. X 20 Cm.)
www.dacoromanica.ro
TO M. EMINESCU
De nu mai §tii ce te-ai face

Sarace romin, sarace
Curg du§manii in puhoiu
s'a§azI pe la noi;
cum vin Cu drum de fier
Toate cintecele pier
35 Sboarà paserile toate
De neagra strAinAtate
Numai umbra spinului
La u§a cre§tinului
Codrul geme §i se plead
40 isvoarele ii seaci
Satad tafa.' saracl
Cine ne-au adus sträinii
Mânca-i-ar inima dnii
Mânca-i-ar casa pustia
45 Si nevasta Vaiduvia
copiii grAcia
Cine-au adus pe sträini
Ducä-i corbii carnea 'n spini
oasele 'n mIrAcini
50 lar cine mi-au fost miel
Seca-i-ar inima 'n el,
Cum du§manii mi te sead
S'Arad, tarI, saracI 1
D. Versiunea aceasta se afiä in ms.-ul 2262, 211 v.-211 §i figureazI pe o coaLl de barde albá, de bunI calitate,
copiati caligrafic, cu o frumoasä scriere finI, impreunä ca poeziile * ** Când oiu muri curdnd i *** O mame!,
dulce mame!. E a.5a dar un grup de trei poema, ce era destinat poate unei publicatiuni si care poate fi datat aitre
inceputul anului 1880, cici versiunea, de aici, a poeziei O mame!, dulce mame!, se va tipIri, cura se stie la r Aprilie
880, In Convorbiri Librare.
Niciuna din poezii nu are titlu. Cele ce insotesc Doina sunt precedate de semnul des 'pártitor: ***.
28-29 (f. 43 Nime n'are ce sä-i faca (a)

SäracI tal% sanca
(a) Ochiul doarmä*, gurl tacI* [sau : O. doarme*, gurá tacel.
30-32 ad. f. 441 ; 32. §i s'a-,eazI pe la noi (f. 44) ; (id. f. 4) ; 35. S. Paserele r. (f. 44) ;
36-37 OIL f. 44) ; 38. La up romlnului (f. 44) ; 39-40. (id. f. 44) ; 42. S. tara', sarad (f. 44);
41-46 f. o v.); 47-49 barate ca creion rosa, dupd ce fuseserd incercate ha& in f. 43 v. : 47. (je!. f. 43 v.) >
§i > Cine-au a. etc. (C.); 48. Care-i corbii carnea 'n spini (f. 43 v.-FC.); 49. §i oasele prin tulpini (f. 43 v.) >
oasele prin ciulini (C.).
Pe f. 43 V. dupd v. 49 scbiteazd urinaria, pe care o bareazd imediat :
CA s'au strins si nu mai pleacä
ToatI
5o. Cine-au fost asa rni§el (f. 43 v.+C.); 51. Usca-s'ar inima 'n el) Seca-i-ar Mima 'n el (f. 43 v.) ;
52. Cum ne pradä, cum ne seacl> Cum strlinii mi te seacl (f. 43 v.) ; Sarad taxi sataci I (f. 43v.).
In C. (22761,116 v,) futre versurile adaose ulterior, frise! neutilizate, ,ri aceste 2 sugestive stiburi :
n'o si mai scapete
Pajura_cu capete
www.dacoromanica.ro
DOINA II
D. 2262,211 V.-2II
De la Nistru pain la Tissi

Tot romanul plange-mi-se
CA nu rnai poate räsbate
De-atata sträinitate.
5 Din Hotin i pan la mare
Stau du§manii In pidoare
Muscalii i Calmucii
nid ciuma nu-i mai duce
nici Nistrul nu-i inneacl
10 Saracà tad, sarael
De la Turnu 'n Dorohoiu

s'a§eazal pe la noi
15 Toate cintecele pier
Sboarä paserile toate
De neagra striinä'tate
La up. rominului
20 Codrul geme §i. se pleacá
isvoarele ii. seacä,
Säraa tad, saracI.
Stefane Märia Ta
Lasi Putna, nu mai sta
25 Las' Architnandritului
Toad grija schitului
Iarä grija gropilor
'n sama popilor
Clopotele sä le tragI
30 sä" cante ziva 'ntreagä
La mètänii sä tot bad
Ziva toad, noaptea toad.
ajute Dumnezeu
Ca sal-ti mantui neamul du.
35 Tu te 'nnaltä din mormint
Sà te-aud din corn sunând
Si Moldova adunind.
De-i suna din corn odatä.
Ai s'aduni Moldova toad
40 De-i suna de doual ori
Codri-ti vin In ajutor
www.dacoromanica.ro
I2 M. EMINESCO
De-i suna de-a treia oarA

Toti du.smanii or sA piará
Din hotarA in hotarA
45 Dati in prada ciorilor
S'a spAnzurAtorilor.
E. Aceastä versiune se afli in ms.-ul 2260,192+179-180+203. Am amintit, mai sus, cal editiile Botez
Mazilu descompun aceastä versiune unitari in cate trei (la Botez: I, VIII o IX; la Mazilu: preludiu c), VI si
VII), in timp ce filele sunt numai gresit legate. Hartia, de aceeasi cebare crème, cu acelasi filigran specific striat,
aceeasi cernealä, aceeasi grafie si mai ales acelasi nerv al scrisului, un scris connnuu, cu multe si instantanee revi-
zuiri, mtâ cá ne afläm in fata unei versiuni limitare. Mai mult: f. 579 v., deci a doua a manuscrisului poarti pe ea,
distinct ,umbra, ca de sugativä, a cuvantului vestejesc §i o lime de desubt. Cuvantul In forma aceasta se aflä in
versul so (vezi mai jos transcrierea noasträ) de pe fila 192, deci intaia a manuscrisului, unde a fost suprapus, dupl ce
Ntt 'nfrunzese a fost tliat cu o lude groasi. Ceca ce inseamnä cà foile acestea erau pâtrimi izolate o cal dupi
ce a scris fila 192 (recte prima), a pus deasupra f. 179 (recte a doua) §i a continuat versiunea, ceca ce explici ofi-
ciul de sugativä (umbra luí vestejesc) pe dosul acestei file (179 v.). Ceva aseminitor, trig mai greu de idendficat
se Ai o pe dosul filei 203 (a patra a manuscrisului) care a fost pusi deasupra celei de a treia (180).
RAI si mai spunem cà toate aceste precautiuni sunt oarecum excesive. Cetitorul se poate convinge din simpla
lecturä, dela un capät la altul, a acestei versium, ea' ne aflim nu numai in fata une versiuni unitare dar si a unuia
din tiparele cele mai interesante ale Dotnei.
Numele o figura lui Stefan-cel-Mare sunt invocate in trei randuri, ceca ce imprimä versiunii acesteia nu
numai o clar-intentionati simetrie, deci un contur, dar inci si un timbni aparte: chiar dela inceput ea se aseazi
In umbra tutelar a Voevodului.
Ca nmp, versiunea pare si fie scrisä. prin 1881-188z, dupi versiunea D., care poate fi situati, cum s'a vizut,
cu maxima' probabilitate in 1880.
E. 2260, 192+179-180+203.
Stefan, Stefan, Domn viteaz
Cum de nu mai vii tu azi ?
De la Nistru pAn' la Tissa
Tot RomAnul plAnge-ti-s'a
5
CA' nu mai poate rAsbate
45. D. in sarna c
2. Cum de nu tralesti tu azi ?; 8. Stau Tatani de-a calare; 9. Din Bolan din Vatra Domii; to. Nu
'nfrunzesc ulmii o cormi.
Dupd v. 8 urmau urn:el/Garde, barate aproape instantanett, infant& in versiunile anterioare
$i nici ciuma usucl
nici crivät o sl-i ducal
$i nici Nistrul nu-i inneaci,
Saracal taxi saraca;
Duper v. zo continua, Ina, cil umitoarele, barate curând
lar umbra pidurilor
E data securilor
Auzi Doamne, auzi tatä
dupd care íncearcd cunoscutele versuri :
Vai de-un biet roman, saracul
a 'nark tot di ca racul
Nu e casa casa lui
Nici e masi masa
Nici e vara vara lui (a)
C5.-i strain in tara lui
(a) Fin g soare vara lui.
pe care le bareesztl fi care vor figura mai departe, Intr'o forma evoluatd.
www.dacoromanica.ro
DOINA 13
De-afta sträinätate
Din Hotin i pan la mare
Stau Muscalii de-a calare
10
Din Boian in Vatra Dornii
Vestejesc ulmii i cornil
Din BrasEu pan in Arad
Si-au fäcut dusmanii vad
Din Sätmariu pan' in Skele
Numai vaduri ca acele
Curg dusmanii in puhoiu
s'aseaz6 pe la noi
Toate ca'ntecele pier
20 Sboarä pasErile toate
[De neagra sträinätate]
La usa crestinului...
Vai de [biet] roman, säracul,
25 a 'ndälrä.t tot dä ca racul
Nid 'i merge, nici se 'ndeamnä
Cà nu-i este toamnä. toamna
Nici e varä vara lui
Si-i sträin in tara lui
30 Codrul geme si se pleacä
Si isvoarele Ii seacä,
Saradi tark saracA 1
Stefane, Märia Ta,

Lasä Putna, nu mai sta
35 Las' Archimandritului
Toatä grija schitului
lar*/ grija gropilor
'n seama popilor
La metanii sä tot batä
40 Ziva toatä', noaptea toatä,
SI se 'ndure Dumnezeu
Ca s'A-ti mantui neamul täu...
Tu te 'nnaltä din mormant
D.B. pan' in Arad; 14. Numai drumuri ca acele.

Dupd v. 14 urmau doud versan i barate : De nu mai sth ce le-ai face,
Särace román, sarace
Pentru variantele v. 24-29 cf. mai sus, subsol dupd v. lo, ande ¡mesera intercale intdia oard.
z6. Nici se miscl*, nici se indeamnA [sau : Nici se mira*, nici etc.]; 29. CI-i strain etc.
41. Si-ti ajute Dumnezeu;
www.dacoromanica.ro
14 M. EMINBSCU
SI te aud din corn sunAnd

45 Si Moldova adunind
Adunindu-si flamurile
S'A se mire neamurile[;]
De-i suna din corn odatä,
Ai s'aduni Moldova toatA
50 De-i sima de doul ori
Iti vin. cod.ri 'n ajutor
De-i suna de-a treia oarA
Toti dusmanii or sA piará
Dap in prada ciorilor
55 S'a spAnzurAtorilor.
Stefane M'Aria Ta
LasI Putna, nu mai sta
Q te-asteaptl litvele
SA' le sboare titv-ele
60 SI le spui molitvele
Pe cAtí parí, pe cAti fustei,
C'ApAtâni de grecotei
Grecoteii i strAinii
MAnca-le-ar mima cAnii
65 MAnca-le-ar tara pustia
neamul nemernicia
Cum te pradA, cum te sad.
SaracA tarA, saracI.
F. Aceasta versiune urmeazá de aproape versiunea E. cum se poate vedea in deosebi din cateva amInunte,
precum v. x z: Vestejesc ulmii. ..; V. 35. &I se 'ndure Dumnezeu, care sunt ale versiunii E., unde au fost dintru intai
adoptate (cf. subsolul respectiv). Versiunea F. purcede din precedenta, pe care o simplificl (s'a observat cá tipul
anterior E. e una din versiunile cele mai amplificate ale Doinei) si o aduce cát mai aproape de conturul versiunii
definitive.
Versiunea F. figureazi in ms-ul 2261, 294-296 si anume in& un submanuscris unitar, ce ocupi ff. 294-337
(ca care sfir§este intreg manuscrisul), provenit dinteun caiet dictando, färl coperte, de bung hártie, cu spaviile mai
46-47. SA se 'nnalve flamurile,

SA' se mire neamurile;
In forma aceasta, versurik acestea figuran intdi dupe). v. : Ai s'aduni Moldova toad barate in urmd, au fost
serse in forma dela etaj, marginal, in dreptul versului iff ; un semn de muere Inteireite locul ande se cavia inrerate ; ope-
ra/la pare sd fijos! instan/anee.
Dupd v. 60 urmau versurile : Sá le spui cu* v'un curmeiu*
La ciocoi de grecotei (a)
5i de-a lungul gardurilor
Capetele Tartorilor
(a) La Bulgari i grecotei
barate instantaneu fi la/oculte ca versarle dela etaj.
63. a ei ne-au adus stralnii; 65. Mánca-le-ar casa pustia> M.-le-ar vara p. > M.-le-ar neamul p. > M.-le-ar
vara p.; 66. Si nevasta [Vaduvia] > 5i pe fete v5.duvia> 5i copiii slra'cia> 5i copiii calicia> $i copiii grIcia;
67. C.t.p. si te sad.
www.dacoromanica.ro
DOINA If
mici ca de obiceiu i in care Etninescu a transcris, ca de tipar, o serie de poezii apartinánd aceluiasi timp, in
deosebi unele din poeziile de dragoste oferite Farad (S'a dur amoral, Ce e amoral, etc.) 0 care apar in revista
lui Iosif Vulcan, cu incepere dela 24 Aprilie 1883. (Vezi preciziuni cronologice in capitolul poeziei urrnItoare,
S'a dus amoral). Cum intre grafia si cemeala Doinei i a ciclului ce urmeazä este oarecare distan* situirn ver-
siunea Doinei, ceva mai inainte, ces. 1881i882.
F. 2261, 294-296

Tot romanul plansu-mi-s'a
Plansu-mi-s'au cu amar
Ca i-s toate inzadar
5 Ca nu mai poate räsbate
De-atata strlinatate
Din Hotin si pan' la mare
Stau dusmanii de-a calare
De la marea la Hotin
10 Calea noastra o atin
Din Boian la Vatra Dornii
Cad stejarii, tremur cornil
Din Bragu pan' in Arad
Si-au fäcut dusmanii vad
15 Din Satmariu pan' in Säcele
Numai vaduri ca acele.
Vai de biet roman, saracul
Cà 'ndara't tot &I ca racul
Nid 'i merge, nici se 'ndeamnä
20 Cà nu-i este toamna toamná,
Nid vara vara lui
Si-i strain in tara lui.
Curg dusmanii in puhoiu
25 s'aseaza pe la noi
Toate cantecele pier,
Sboara paserile toate
De neagra strainatate
30 Numai umbra spinului
La usa crestinului
Codrul geme si se pleaca
isvoarele seaca,
Saraca tarl, saraca 1
35 Cine ne-au adus
Versurile 5-4ci pzo, introduse un minat-doud mai tdrziu, scrise marginal, cu acetali grafts in.rd cm o cernealà
mai !whiz):
8. Stau muscalii de-a aliare; so. Drumul nostru ni '1 atin; 12. Vestejesc ulmii si cornil;
www.dacoromanica.ro
16 M. EMINESCLI
MAnca-le-ar mima cAnii

MAnca-i-ar casa pusda
neamul nemernicia
CI sunt rAi si sunt misei
40 Seca-le-ar inima 'n ei
Cum te pradA si te seacA
SAracI tarA, saracA
Stefane, MAria Ta,

Lag Putna, nu mai sta,
45 Las' Archimandritului
ToatA grija schitului,
Tarà grija gropilor,
seama popilor
La metAnii sAl tot batä.
50 Ziva toatA, noaptea toatA
Doar se 'ndurA Dumnezeu
Ca sA-ti mAntui neamul tAu.
Tu te 'nnaltA din mormAnt
SA te-aud din corn sunAnd
55 Si Moldova adunAnd
De-i suna din corn odatA
Ai s'aduni Moldova toatA,
De-i suna de doul ori
Iti vin codri 'n ajutoriu
60 De-i suna de-a treia oarA
Toçi dusmanii or sä. piará
Din botará in hotarA,
Dad in prada ciorilor
S'a spAnzurAtorilor.
G. Versiunea aceasta se aflà in ms-ul 2307, coperta finalä+184 V. Ms-ul e un registru, liniat, de caracter
comercial, din vremea Iasilor, cum sunt mai toate ms.-ele registre: 2256, 2306, 2307 si 2308. El cuprinde, caligrafic
transcrise, pretioase excerpte, precum pasagil din Oxenstierna; Vedenia ce au vazut un scbimnic Varlaam dela ?mind-
1782; un breviar de gramatica
stirea Secului...; Intrebdrile din partea Bocovinei fi respunsurile din par/ea boerslor.
. .
slavi si un glosar, etc.

Scrisä pe trei coloane, pe coperta final. (partea interioad.), versiunea aceasta incearcä un tipar, in care pre-
dominä blestemele impotriva stràinilor, si pare un exercitiu de verificare, inainte de a se decide pentru tiparul
ultim, H, (care este si al textului definitiv, asa cum 11 cunoastem). Pentru aceasta pledeazA si faptul cà versiunea
se opreste odatá cu invocarea lui $tefan.
Pentru datare ne conducem de o ciornä a versurilor 37-48, care figureaza in 2264, 378, pe dosul unui formular
de Dovadd, in vecirltatea si cu acelasi scris dime° notä, pentru mar, in care vestejeste decorarea lui Macedonski,
cu Bene Merenti, clasa I-a.
36. Mánca > Minca-le-ar etc.

Versurile 3f-42 barate ulterior, cu certeala fncbisii cu care a adaos v. 3-4 fi 9-2o, In momentul când incerca
versiunea urmdloare G ande blestemul xenofihei prezintd alt aspect.
51. Si se 'ndure Dumnezeu.
www.dacoromanica.ro
DOINA 17
G. 2307, coperta finald [=.r, f]-F z8 v.
De la Nistru pan' la Tisa

Tot Romanul plansu-mi-s'a
Q nu mai poate fasbate
De-atata strain'Atate
Din Hotin i pan' la Mare
Stau Muscalii de-a calare
De la Mare la Hotin
Calea noastrA ne-o atin
10 Nu 'nfloresc de veacuri cornil
Din Bra§Eu pan in Arad
Si-au fIcut du§manii vad,
Din SAtmariu pâ.n in SAcele
Numai vaduri ca acele
15 Vai de biet Roman, säracul,
Cä 'ndära't tot dä ca racul
Mci e vara vara lui
si-i strä'in in tara lui
De nu-i merge nici se 'ndearnriA
20 Nid 'i este toamna toamnA
SA' munceascA s'o rodeascI
Pe sträini s'A tot hrIneascl
25 s'aseazà pe la noi
Toate cantecele pier
De neagra strAinAtate
30 Si cum vin mereu mAi vere
Apa scade, codrul piere
gAsi ad]. st'A'panul
Codrul frate cu Romanul
Si tot geme, se tot pleacA
35 isvoarele seacä,
Saracal tarl saracä.
Cine ne-au adus Muscalii
Aibe 'n lume partea boalii
Cine ne-au adus Jidanii
40 N'ar vedea ziva cu anii
Ci sA-i scoatà ochii corbii
19. Nici 'i merge nici se 'ndeamrig.
www.dacoromanica.ro
8 M. EMTNESCU
SI rämae 'n drum Cu orbii

Cine ne-au [adus] pe Greci
N'ar mai putrezi pe veci
Cine tine Cu
Minca-i-ar Mima cânii
Mânca-i-ar casa pustia
neamul nemernicia
Stefane MTa
50 Tu la Putna nu mai sta
Pe fila albd din ranga, 184 v., intr'o Marcare brotalonard :

37-48. Cine ne-au dus Jidanii
Nu mai vaza zi cu anii (a)
Ci si-i scoati ochii corbii
Sa rimie 'n drum cu orbii
Cine ne-au adus pe Greci
N'ar mai putrezi in veci
Cine ne-au adus Muscalii (b)
AMA' partes....... (e)
Cine tine Cu sträinii (e)
Mânca-i-ar mima cánii
MAnca-i-ar casa pustia
neamul nemernicia
(a) Nu rnai aib:1] vr'o*.> Nu mai aibEä] zi cu anii.
(c) Cine ne-au adus strhaii.
(b)(c) in prima redaelie, barate :
Cine ne-au adus Muscalii
Präpädi-l-ar focul jalei (d)
SI-1 arzà s'AA dogoreasci
Neamul sä i-1 präpädeasca
(d) Dogori-1-ar focul jalei [pe aceeasi f. mai sur: b alii,
nota!, pare-se in cdutarea rimelor pentru: Muscalii];
Fragmentul atesta a fost Incercat dintru intdiu, in ms.-ul 2264, 378 pe verso-ul unui formular de Dovadä emisd de
Garda Cima. (Astfel de formulare, material de ciorne, sunt mai multe in nos.-ek lui Eminescu)
2264, 378
Cine-au indragit pe Greci (a)
Arza '1 foca 'n ved de veci (b)
Cine-au Indrägit jidanii
N'ar mai vedea ca anii
Ci sä-i scoatä ochii corbil
SA' rämäe 'n drum cu orbii
Cine tine ca sträinii
Minca-i-ar Mima r4nii
(a)(b) e Cine-au indrägit... Grecii
Arzä '1 foca pe toti vecii
e Cine ne-au adus pe Greci (c)

Arde-l'ar focal dc veci
Cine ne-au adus
N'ar mai vedea zi cu anii
(e) Ulterior se revine la forme/e: Cine-au Indrägit pe G. fi deasupra : tine*, barat inedia'.
www.dacoromanica.ro
H. Aceastä ultimä versiune, din eke se cunosc, se afli in ms.-ul 2262,209-210, in chipul une coale de bat-
tle, prima paginä scrisä pe douä coloane iar restul pe fila 3, inkuntrul coalei, pe o coloani.
Coala de hartie, scrisul, intäiu mai mar' ant si mai strans, apoi din ce in ce mai mare, si mai deslanat, cu.
versuri frante dupi exigentele hartiei si mai ales absenta orickei punctuatii sugereag binuiala ci aceasti còpie
va fi fost aceea cu care poetul a mers la Iasi. E adidi o cdpie comodä, bunä pentru cetit. In lipsa dovezilor
certe e o binuialä. plauzibili. In subsol se aminteste prezenta unui creion care a prefäcut pe in fi. E greu
a decide dati apartine poetului daci versiunea e aceea luata.' pentru serbare, n'ar fi exdus si-i apartie sau
redactiei iesene, care va fi dat-o la tipar ca cele citeva schimbäri ortografice. Deosebirile dintre textul definitiv, cum
11 cunoastem din Convorbiri Literare, i versiunea aceasta H sunt minime si ele prives; dimpreuni ca dife-
rentele ortografice si de punctuatie, versurile: 8, 16, zi si 49. De retinut totusi crt modificárile acestor patru versuri
nu figureazi pe coala aceasta.
Cu atat de putine deosebiri, transcrierea integran a versiunii acesteia ar putea si pari excesivi. Valoarea el
stä mai mult in atributele exterioare, battle, scris, absenta punctuatiei cdpie commis% cum spuneam si este
motivul pentru care am reprodus-o. E un text de importanti istoricä.
H. 22612,209 210

Tot Romanul plansu mi s'a
Ca nu mai poate strIbate
De-atita strainatate
5
Din Hotin i pan' la mare
Vin Muscalii de-a calare
De la mare la Hotin
Calea noasträ. ne-o atin
10
Au umplut omida cornil
strainul te tot pa§te
De nu te mai poti cunoa§te
Sus la munte, jos pe vale
Si-au facut dusmanii cale
15
Din Satmariu pan in Sacele
Numai drumuri ca acele
Vai de biet Roman saracul,
Indarlt tot dä ca racul
Nid 'i merge, nid se 'ndeatnnä.
20 Nici [II] este toarrula toamna.'
Nici vara vara lui
si-i strain in tara lui.
De la Turnu 'n Dorohoi
25 s'a§eaza pe la noi...
Toate cantecele pier
so. Pare mai curdnd omide; 13. Sus pe munte etc.

La versurile 19, 21, 31: ii este redat ca de obiceiu la Eminescu, at& In poezie cdt ,ri In articolele de ziar prim :
Un creion care or putea sd fie fi stain, de aceea n'am linut seamd de el, intregeste : H. La fel in v. 20.
2*
www.dacoromanica.ro
20 M. EMINESCU

De neagra strAinItate
30
La u§a cre§tinului
I§i desbracI tara sinul
Codrul frate cu RomAnul
De secure se tot pleacA
35
isvoarele seacA
S'Arac in tarä saracI
Cine-au indrAgit strAinii
MAnca-i-ar hilma cânii
Minca-i-ar casa pustia
40
neamul nemernida.
Stefane MAria Ta
Tu la Puma nu mai sta
Las' Archimandritului
Toat1 grija schitului
45 Lasä grija sfintilor
In seama pärintilor
Clopotele sä le tragl
Ziva 'ntreag5., noaptea 'ntreagA
Doar se 'ndurA Dumnezeu
so Ca sA-ti mintui neamul täu
Tu te 'nnaltà din mormAnt

SA te-aud din corn sunAnd
Si Moldova adunAnd
De-i suna din corn odatä
55 Ai s'aduni Moldova toatä
De-i suna de dou'ai ori
Ii vin codri 'n ajutor
De-i suna de-a treia ()ark'
Toti du§manii or s'A piarA
60 Din hotarä in hotarA,
Indrägi-i-ar ciorile
spAnzur'Atorile.
***
Colateral e.Indile doui texte colaterale, grupate aici, din 2259, 184-183 si 2262, 213 apartin aceleiasi sari
de spirit, de dupi pierderea Basarabiei, §i ele se disting atat prin satira lor violenti, ce se intálneste, mai potentati
i vindut pärti
In unele din versiunile Doind, cât i prin acuzatia adus'i celor care in sfatulta-r' ii» au « bucà'tit»
din trupul ârii, motiv ce se af15 in ambule texte.
Prin atacul indreptat impotriva lui C. A. Rosetti bidoasa pociturd primul text poate fi anexat
satirice respective din Scrisoarea a
32. de fapt ( constant dealminteri) : sinul; 57. Cine ne-au adus

42. Lasi Putna nu naai sta; 36. De-i suna de-a doua
www.dacoromanica.ro
DOINA 2I
In ms-ul 2270, 66 v. sqq. se afiä un nurnir de stihuri, piräsite, dupi ce au fost reinare, zadamic, in metruri
ritmuri variate. Mai consistentä pare forma de imn alexandrist dar total poarti pecetea unei febrilitl 1 a
unei certe oboseli; par si fie, schitate, cu putin inaintea serbirilor din 14. E, de sigur, o ipotezi. Le dim cu
titlu de curiozitate.
2259, 184-18f
Ce-ti spun ei tie mamk e:1nd 4i ucid ?
Merca tot zic ci cre.5te mar' irea Rominiei...
Un träditor nememic, hidoasa pocituti
arui pentru minciunä i-a dat natura guri
Acel fitarnic, neted i lacom puiu de grec
Cu stalpi de cafenele in fraze se intrec
Ca si arate curad durerea lor e inare,
a n'au voit §tirbirea strävechilor hotare
Ciad ei au fost aciea ce pe sub mina
10 Piganului vandut-au din santa ta *Arfa
tu-i asculti in pace cum viduva asculd,

Pe care ale ei rude o iau cu vorba multa
Tu numai iti §tii china' ce inima-ti sfärami
Ai plinge dar n'ai lacrimi, Moldovo mama, mama I
15 Zidamic codri mandri de vant mereu Ii clatini,
Pierduti-i pan' 1i umbra ndretilor Mu§atini
De Vota. Alexandru [acum] poate te doare?
Nici la mormant in lume nu duce vr-o cárare
Stefan Voevodul in somn ada'nc deplin
te Viseazi el cl doarme sub un pämint sträin?
Luatu-ti-au copiii, mormintele §i tot
Meren din a ta haini ei rup numai de pot
Ajuns-ai cer§itoare de-ocari §i de sili
niminui de tine in /ume nu-i e mili.
95 Si lepra omenirii, spurcata jidovime

Mereu meren se 'ntinde 9i n'o opre§te nime
[cul venin i moarte ea sángele ti-I imple
Cu ochii red top fii[i] o lasi [s'a] se 'ntimple
Un neam murdar i lacom i sugitor de s'auge
80 Din tine se hrin- e9te qi nimeni nu te plange
Sä-ti vanza. vor [ei] haina fa§ie cu fa§ie
SI nu mai fie 'n tari-ji o sfari de mo§ie
Deck in rnán. a neagri a idrei jidove§ti,
and piangi atunci te 'ntreabi cu totii ce voielti.
85 Ba cer in toati ziva si uiti chiar cum te chiand
totu§i cat de dulce e numele tàu, mama:.
Nu e destul cá oameni de-origine barbad

Mo§ia 'n jurnitate nememic ti-o finad
a intre Prut §i Nistru pe-olatele bitrane
Versurile 3ro barate ; 5. A.f.n. 9i stupid puiu de grec; 6. Unit > Cu stalpi de cafenele in vorbe si;
9. Cand ei au fost aciea, mo§ia ce o vand> C.e.a.f.a., care> C.e.a.f.a., ce etc.; so. Piganului vandu-t-au
chiar santa ta tirana; 14. Ai plinge 1i n'ai 1. etc.; Versurile 23-31 inclariv &trate ; 25. 0 lepra ome-
neasd, veninul omenirii; 28. 5I IOti cu ochii reci> Cu ochii etc.; 29. U.n.m.§.1. i stricator de bine;
37. Nu e destul ca Nistrul i Prutul ti'l tapiza> N.e.d. ca tara> N.e.d, c'o rasa betivi ti barbad> N.e.c1. ci domnii*
de origine b.; 39. C.i.P.§.N. campfile bittine;
www.dacoromanica.ro
22 M. EMINESCU
Domnesc pe neam i tari calmuct cu cap de cine

A ciror muta slutI, s'adinc dobitoceasci
N'o 'nttece clec& doari inima lor cineasci?
Nu e destul c'acolo in neagrá. 'ntunecime
Copiii-si blestim soarta neascultati de nime
45 Cá cnutul Ii zdrobeste i roiuri de silbatici
Träind sardanapalic, betivi i muieratici,
Si stingi-orice lumini, sà smulgi limbi din git
and unul romineste [o vorbi] a 'ndräsnit
226'2, 2I
Codrule Märia Ta
Umbra di-mi si tulla ta
De mi-i dor si de mi-i jale
mi pLing Miriei Tale
Si mi pláng de strimbitate
Ca la inimi de frate
C'au ficut mosia mea

Trecitoare altuia
Dat' au tara vintuiui
lar fata pätnintului
Pe copita calului
Pe:talpa Muscalului
Spune-ti-as cum rind ca rind

Ei pitnin' tul meu 11 vánd
Si la Nemti i la 'Mari
Si la Greci si la Bulgari
In& al tir' mele sfat

Se 'ncuibati un picar
Si mi vind, mA bucitesc
Zilnic mi precupetesc
2270, 66 sqq.
Catpatii ridici seninele frunti

zare de focuri s'arati pe munti
E ziva lui Stefan cel Mare
De pera ori zece

Räsboae bitind
Din patru ori zece
Biserici sunind
Auzi a lor veste s'acuma
43. N.e.d. c'acolo sub negra intuneric; 48. C. unid s orbeasd in graiul Ipr (n'a yrutl) sis fapi : C.
utiul r. sA vorbeasci (sic) a 'ndrisnit,
www.dacoromanica.ro
DOINA 23
Carpatii arate
Seninele frunti
Si tocad s'aprindi
Pe calme de munti
Si arda* tulpine
Intrege de brazi
Cad astizi [ne] vine
Eroul viteaz
Ne vine Stefan cel Mare
Imbolnivirea poetului, pulla timp dupi intoarcerea dela Iasi, a impresionat adinc lumea literari si in deosebi
cea ziaristici. Ecourile se pot urmäri nu numai in presa Capitalei dar si in cea provinciali, lar un eveniment, ca
cel din toamna lui 1883, al conferintei ce V. A/ecsandri tinea pentru a veril in ajutorul lui Eminesc-u, este, pe.ntru
intreaga presä, prilejul uneia din cele mai frutnoase manifestäri de solidaritate profesionali. Din rAndul acestor
ecouri çi poate cel mai patetic din toate, se envine si desprindem marele editorial din Binele Pablic, V, 194(I254)
de LuniMarti, z-2 August 1883, care, pomind dela cazul lui Eminescu, desbate intreaga problema a vitregiei
manen intelectuale. SA' spunem ci 4 din cele 6 coloane ale editorialului sunt prinse de reproducere-a unui articol
din Timpd, dela ro Octomvrie 1881, in case Eminescu ridica aceeasi dureroasä. problemi:
«Ca tot ce e romfinesc, seria B. P., e dispretuiti si merge räu si literatura noasträ. Pe cánd In alte
tiri si in alte capitale, revistele beletristice abunda In toate sensurile; pe cAnd ciliar in robita Transil-
vanie, chiar in Pesta, inima rnaghiarismului, existi reviste /iterare romAnesti foarte respectabile si cu o
duratä de zecimi de ani; in capitala RotnAniei, de abia isi tine zilele, de azi pe maine, o revisa literari,
etc., etc. [oro:gaza" expunerea unor observaili de acela,ri fel, in Dacia !iterará; pe r84o].
Unind dar lamentatiile noastre acestor din 1883 cu ale celor din 1840 çi tumindu-le in acelasi tipar
sau formi, ese pentru ambele epoce, intrunite in duren, urmitorul resunet, cici se vede cá fatalitatea
voieste sa ne omoare in toti timpii: [re reproduce editorialul din Tirnpul dela io Octomorie 1881.
Un autor striin, fie de calce nationalitate, numai si aibi nite/ savoir faire si putin merit, este citit dela
un pol la altul çi tradus in toste limbile. Toate drumurile Ii sunt deschise. Cinstiri, räsplitiri nationale,
decoratiuni, posturi, bogitii, glorie, toste le are, se poate apropia de treptele tronului. CAt insi este de
tnic astizi rolul RomAnului pe tanga' al sträinului I Scriem intr'o limbi ce de abia incepe a fi canos-
cuti altor natiuni civilizate, pentru un public asa de mic incit numai public nu se poste numi, netrecAnd
decir peste cAteva sute. Si dad. voim sk ne publicim scrierile, trebue sA facem prenumeratiuni, adici
s'A' cersim un fel de pomank, spre a te tipari. Acum nici aceasta nu mai cuteazi cineva si faci. Si dupi
ce le publicim, ce rispritire avem sau putem astepta? Nimic, pentrucä faima nu are ina ttAmbite pentru
cei ce nu stiu minti, lingusi, a se tAri la picioarele tronului si ale consilierilor sAi. Sau mai bine, pentruci
urechile publicului (ca si ale d-lui ministra de Foil) sunt surde pentru productiunile literare iesite
pätnintul nostru si din mAini romAnesti. Fericit acela care Içi poate scoate macar cheltuelile tiparului I
Literatura noastri la ce cinste, la ce reputatiune, la ce bogitie duce? Care literator romin si sunt multi
cu multe s'au imbogitit, si-au fácut vreo carierä numai prin productiunile sale? Niciunul. De avem
vreun literat c-u stare, aceasta se datoreste sau averii sale pirintesti, ori altor specialititi cu care s'a
ocupar spre a nu pieri ficánd literaturl romana'. Mare dar trebue si' fie curajul unui literat toman pentru
ca sä. mai munceasci cAnd nu vede niciun (cl de rásplitiri pentru muncile sale. In mima omului este
intotdeauna si un fond de proprie conservare. Fiecare trebue sA traiasci. Cel ce slujeste oltarului din
oltar trebue si träiasci. Fiecare asteapti vreo multumire pentru lucrul säu. CAnd oare va aves-o si lite-
ratul nostru? Astizi, din contra, acel ce se deosebeste prin idei mai inalte, acel ce spune adevirul
vrea si arate vrednicia neamului rominesc, acela este mai prigonit si mai adus in desperate. La 1840
ca çi in 1883.
CAte triste ezemple avem despre aceasta; cAti autori, cáti poeti tineri, plini de merit si de viitor au
murit sau si-au pärisit drumul prescris de catre natutä, numai pentruci in patima lor n'au gisit nici
glorie, nici acea aurea mea'iocritas, ce fiecare scriitor, zice Horatiu, ar trebui s'o aibä, nici macar plinea
de toate zilele. lonja Muta moare in ticilosie, departe de patria sa, in Constantinopole, la vArsta de
25 de ani, moare in desperare cA scrierile sale atAt de frumoase se vor pierde cu dinsul. CArlova, In
cea mai fragedi virsti, ne páriseste çi moare, lásindu-ne numai vreo citeva scAntei ale geniului siu,
dovezi nemuritoare de ce ar fi putut si faci. Paris Mumuleanu asemenea. Al. Hrisoverghi, beat de glorie
ca un adevárat poet, vizánd ci. in timpul de fati nu este glorie intru a fi poet =T'Ata, se face om de
lume, curtezan de muieri, si, dupi ce vede a nu poate fi glorie intru a insela niste alabe fiinte, se duce
www.dacoromanica.ro
24 M. EMINESCU
dintr'acest cer plin de draci. Scavinski, suferind de foame, neavand cu ce-si indestula railcar trebuintele
zilnice, se otriveste si moare nebun ca un ak Gilbert. N. Nicoleanu moare nebun. Radu Ionescu moare
nebun. Al. Papiu Ilarian, mare istoric, moare nebun. Bofintineanu, neasemanatul si nelnlocuibilul
Bolintineanu moare in cca mai mare mizerie, in Bucuresti, intre ai sii, hum cei pe cari 30 de am i-a
incantat cu lira sa. Scurtescu moare de ftisie si in sordida saracie. Cum moare i marele Eliad Ridu-
lescu, pirintele renasterii literaturii rornâne ? Dar cap altii I Coradini, Pesicu, Deparateanu, Cuciureanu,
Discilescu, Sihleanu, Lepidatu, i 'n cele din urmi Eminescu. Si apoi si se mai zici cA literatura
rotnineasca n'a avut martini sii, cari si-au platit cu zilele mica glorie ce n'au putut-o castiga in viata
si-au dobindit-o de abia dupi moarte. i acei cari mai traiesc din literatii nostri, ce rasplatire, ce
incurajare pot astepta pentru muncik lor, cu atat mai vrednice de Ian& Ca' sunt neinteresate ? Nimic,
caci sunt Romani. Nimic dela Stat, cáci milioanele sale n 'ajung pentru Strusbergi, Bleichroederi, Zarifi,
Openheimi i cap alti venetici. Nimic dela Societatea Academia, ad acolo risplatirea s'au cristalizat
In familie. Nimic deis publicul cel mare i numeros, caci acela ori este materialisat, ori este instrainat;
pe cand fiteratil romani vreau, pe Langa binele material al Romaniei i binele moral si nu sunt striini .
Bene-Merenti ? Dar cine-I mai doreste astizi ? cici cu el, ca i cu once decoratiune, s'a &cut asa
abur hick e mai onorat cel ce nu-1 are decal cel ce-1 are.
Dar si lisim aceste triste idel, la care durerile de fatä ne-au adus, ziceau cci dela 1840; si lucram,
si muncim cu slaha speranti ca poate vor veni °dad i pentru literatii roman' i timpuri mai fericite
Cum ziccau ei, repetim i noi. »
S'A DUS AMORUL...

« Familia», XIX, 57, 2.4 Aprilie16 Maiu 1883.
S'a dus amorul... deschide seria celor sapte poezii, incredintate lui Iosif Vulcan, pentru Familia, revista tran-
silvanä, in care debutase, cu 17 ani inainte, Eminescu si ande i apar intre Aprilie 5883 i Februar 5884. Am
limurit in introducerea volumului I, al acestei editii, motivele ce indreptitesc o usoara intervertire a ordinei poe-
ziilor, In aniunite epoce. O online strict cronologica ar fi cenit evident sa tiparim uncle din poeziile acestui grup
Intre Luceafdrul i Dama, care apar, cum se stie, india in Aprilie cea de a doua in Iulie 1883. Cum ;rasa'
ele reprezinta un grup unitar, constituind ces de a doua perioada a colaborarii poetului la Familia, cum, pe de
alta parte, Luceafdrul i Dama, elaborate mai de timpuriu, tin de Convorbiri i sunt ultimele ce apar in acest
nefericit an, 1883, in revista consacrarii sale poetice, am socotit, dimpreuna cu alti editori, cA nu gresim pi:strand
grupului fizionomia lui unitara. Eaceptie face Din naaptea, ultima a grupului, care apare In Familia din Februarie
1884, in urma Intiiei ediçil Maiorescu, care aducea un compact lot de inedite si pe care am asezat-o citre sfarsit,
I/me Diana si Sara pe deal (desi la o noul editie am inclina si o trecem tot aid).
Swat insä i alte motive care-si cer Limurirea si care plecle.75. pentru tipirirea in grup a seriei acesteia de poe i
Incredintate Familiei. Unul din motive este ci ele reprezinta, in orclinea cintecului», cera ce Luceafdrul reprezind in
ordinea alegoriei toate fiind determinate de acelasi moment depresionar al vechei lui pasiuni veroniane. Impresia
aceasta de unitate psihologica i sentimentalä faces pe N. Iorga si spuie in comunicarea acadernica ce comenta
Intâiul volum al prez,entei editii: « Se insiri apoi, rupte i in aceasta editie dela local lor, tanguirile, de o asa
duioasi rezervi, cu adanc respect pentru ce a fost, din «S'a dus amorul», din e Cdrui amintirile», din sfasietorul
« Adio», din « Ce e amorid», din « Pe ldngd plopii fdrci sol», etc. etc. Sc va ajunge astfel pana la adfinca &bull
dureroasa cu talc din Luceafdrul».). Cronologia, asa cum s'a putut vedea, a etapelor elaborarii marelui poem,
1) Apar' ut in Aprilie 1883, in « Almanahul... Romaniei June », Luceafdrul este reprodus in Convorbiri Literare
pe August, a. a.
) N. lorga, Emineseu in ,ri din cea mai nose pag. 20.
www.dacoromanica.ro
S'A DUS A.MORUL 25
prectun i cronologia fieckeia din poezifle acestui grup, va adta oricui el de o o rupere... dela local lor» nu
poate fi vorba, cad vreme toate, poem si « tänguiri», cum asa de just le numea N. Iorga, graviteazi in jurul aceluiasi
moment biografic.
spunem, acum, &Dui cuvinte in chestiunea, o vreme in litigiu, a autenticititii acestor texte, incredintate
Familiei. Obsedat de problema « posturnititii» poeziilor tipärite dupä imbolnivirea poetului i pleciind dela ere-
dinta eronatä, dupä care poetul nu obisnuia revadi poeziile publicate, G. Ibriileanu tigiduia c Eminescu
va fi dat chiar el aceste poezii Familiei. e Este trig imposibil de inchipuit, svia el, a insusi Eminescu a dat Fa-
miliei variante inferioare, poezii neispdvite» i mai departe: o Nu rämäne alt dspuns decit acela ci nu Eminescu,
ci altcineva, un prieten al lui ardelean (« o persoanä particular »), avänd poezii de ale lui neisprivite, le-a dat
Familiei» 1). Lisand fieclruia libertatea de a hoar1 cAt de o neisprivite» sunt unek din aceste poezii, si retinem
din chiar argumentatia lui Ibfaileanu un aminunt in stare si-i fi infirmat rezervele. Faptul a din seria aceasta,
apiruti in Familia, face parte §i Pe king, plopii fdrel sof, (« forma definitivit », cum recunoaste insusi pune,
cum vom vedea, problema pe alt teren. Revenind doi ani mai tärziu asupra aceleiasi chestiuni, i dupi ce ja
cunostinti de scrisoarea din 13/25 Februarie 1884 in care Maiorescu invita pe Iacob Negruzzi si reproduci in
Convorbiri, poezia Din noaptea, ultima din cele sapte, apir" utá in Familia din Februarie 1884 (« Este din cele 5 ce
i le dase Emirtescu lui Vulcan in primivara trectid », spunea Maiorescu) Ibriikanu continui si se indoiasci:
« Toate acestea, dad. Maiorescu nu se inseali. Dad. &liar Eminescu in persoani a dat lui Vulcan poeziile. Dar
Maiorescu apune: o 5 poezii». $tim Iasi ci « Din noapteaa e a faptea poezie a lui Eminescu publicati de Vulcan
In timpul acesta asa incát informatia lui Maiorescu, fiind gresiti in acest punct, nu putem pune tot temeiul pe ea» 2).
Insi rairturia lui Maiorescu cu toad nevinovata croare de numär se allá confirmati de altele, din felu-
rite izvoare. In cronica sa din 4/16 Aprilie x883, Iuliu I. Rosca, atit de sagacele corespondent bucurestean al Fa-
miliei, dupä ce anund ci Miercuri seara avusese loe ultima serati Iterará la Maiorescu, sirul lor intrerupändu-se
In vederea särbitorilor Invierii care s'apropie» i dupi ce relata despre o lecturi a d-rului At. M. Marienescu
adaogi: Apoi s'au citit mai multe poezii inedite din ale lui Eminescu, ce vor apixé succesiv in coloanek Fa-
miliei §i un quatren adresat d-lui Alecsandri de d-1 Hisdeu care-si exprimi iubirea i admiratiunea citre Horatiu
al Romanilor çi Alecsandri al Románilor. D-sa a binevoit a Or' äsi aceste versuri Familiei, i deci cetitorii vor
aves In curänd multimirea de a le gusta» 2).
Lectura poeziilor lui Eminescu pare O. se fi ficut in lipsa lui, 6'6 jurnalul lui Maiorescu nu-1 semnaleazi la
data aceea, dupä cum nu semnaleazi nici lectura poeziilor, pe case le va fi adus cu sine Iosif Vulcan, trecut
de o siptindni, printre participandi seratei de Miercuri 23 Marde 4), iar de asti dad subinteles, de bunä seami,
In numirul « Transilvinenilor » 5) In calitate de membru corespondent, Iosif Vulcan venise in Capitali si participe
la sesiunea generall a Academiei Románe, ce se inaugura pe vremea aceea, Ind dela x5 Martie. §edinta publici
solemni de inchidere are loe in ziva de to Aprilie 1883, dupä amiazi, sub prezidentia lui Ion Ghica si se ridici la
oree 5 p. m. Raportul secretarului general, V. A. Urechil, mentioneazi intre altele i prezenta directorului Familiei :
« De multi ani, spunea raportorul, n'au participat la lucritile noastte un numär atät de insrmnat de membri activi
si mai ales dintre cei cari n'au resedinta in Romania. Dintre acestia de astidati, ne-au lipsit numai dd. Manan,
Cipariu i Teclu. Dintre membrii corespondenti estemi am vizut cu plicere la sedintele noastre pe d-1 Iosif Vulcan » ").
Intors la Oradea, directorul Familiei ducea cu sine nu numai colabodri exceptionak, de felul ciclului poeziilor
erninesciene sau figiduinti de colaborare dela toti cei cti care legase si intretinuse relatli, dar si frutnoase amintiri
despre cenaclul Junimei i despre amfitrionul ei. La 24 Aprilie Familia dpärea India poezie a lui Eminescu, S'a
du: amorul, iar la 15 Maiu, °data' cu cea de a doua poezie, Ciind amintirea.. ., Vulcan publica un interesant
portret al lui Titu Maiorescu in care spunea, ?titre altele: « Vom mai adäuga, ci dl. Maiorescu de vreo zece ani sede
la Bucuresti, i cä. 'n timpul din urmä intruneste in saloanele sale in fiecare Miercuri seara un ce.rc de literati, care
cetesc in acele intruniri scrierile lor noue. Despre aceste serate literare s'a scris i se va mai scrie in o Familia», de
astädad vom insernna numai, el multe din scrierile cetite acolo in iarna trecuti 7) (Hisdeu, Eminescu, Ispirescu,
G. Ibriileanu, Edifiile poeziilor lui Eminescu. in Viala Romeinearcd, XIX, t, Ianuarie 1927.
G. Ibriileanu, Edidile poezidor lui Eminescu, in Via,ta Romdneascd, XXI, 5-6, Mai-Iunie 1929.
A. C. or [Iuliu I. Rosca], Cronind bucurefteand in Familia, XIX, 15, to/22 Aprilie x883.
Titu Maiorescu, Insemndri zilnice, II, 10.
Ibid., pag. 170: « Mierturi 30 Mar/ic/rn Aprilie. Foarte uritä vreme. Seara « Junitnea». Alecsandri, Tran-
silvinenii, Marienescu (dupl o solemrd introducere) a citit novela ( I) sa cu Záne ale florilor, A Steaua fetei »
[titlul la Rosca: A Regina stelelor »].
) Analele Academiei Romeine, S. II, Tom. V, Sectia I (P. admin i desbateri), 2884, in Raportul secretarului ge-
neral pentru Incbiderea sesiund generale, pag. 224 sqq.
7) t ¡ama ¡recule!» designi de buni seamä si inceputul de primivari iernateci, din Martie a. a.
www.dacoromanica.ro
z6 M. EMINESCU
Rosca) s'au publicat in foaia noastri. Aceste conferinte literare au inraurire mare asupra desvolarii lite.rare din
Bucuresti, si credem ca vor fi apretiate de cel ce va scrie istoria literaturii noastre, and acela va vorbi de acti-
vitatea binefäckoare a d-lui Maiorescu»
Aceleasi serate maioresciene fac in 1884 obiectul unei reveniri ce preceda tiparirea ultitnei poezii din ciclu si
despre care va fi vorba la capitolul respectiv. Asa cum si mai tardu cu un an nu pregeta si revie asupra acestui
dar, cu care Etninescu cinstise revista debutului sau. In prima saptimana din 1885, la cronica, revista vorbea de
internarea poetului la spitalul central Sf. Spiridon, unde e foarte bine clutat: Once primej die ca piciorul s'a in-
laturat; o saptImana doul si va iesi pe deplin insänatosit» 2), iar in numärul urmaitor li tiparea, pe copertä, un
foarte izbutit portret si inlauntru, dimpreunä ca reproducerea Epigonilor, o cal& prezentare biograficä: La noi,
scria Iosif Vulcan, a inceput, dincolo (Convorbiri Literare) s'a iniltat la zenitul renumelui sin çi iatisi la noi a
publicat cele din urmä poezii ce a scris, septe adevärate märgaritare ale liricei romane, in Familia din 1883 si
1884D 8). Mandria de gazdä, ce se degajl din aceste randuri, nu are nimic conventional. Nicaeri, viata lui Emi-
nescu, de dupa imbolna.vire pinä la inhums tea de ved, din 1889, i chiar dupa aceea, in tot ce se referl la editarea
operelor lui sau la glorificarea postural' a poetului, nu s'a bucurat de mai multe atentii, ca in aceste pagini ale
Fantiliei, ce fuseserä, cum afar de adevärat o spune Iosif Vulcan, locul debutului, dar si amurgului siu.
Ms. Cu exceptia intailor patru versiuni: a), b), c) i d) cdpii de aproape inrudite ale unei aceleiasi forme pri-
mare toate versiunile celelalte, cate urmeaza dela A la GI apartin aceluiasi moment depresionar al iubirii poetului
si se situeaza intre 188o-1882, la Bucuresti. Multiplicitatea formelor, inregistrafá intr'o fifiatie mai mult sau mai
putin aproximativä si de Constantin Bote; arati rnai mult ca ori altundeva insuficienta metodei statistice, care
transcrie de-a-rándul. A fi comassat o varietate asa de mare de forme ar fi insemnat si mistificam. Economia de
spatiu nu ar fi slujit la nimic. Ca cele mai multe din poeziile cidului acestuia, S'a dus amoral este unul din cele
mai tipice exemple de variatiune pe aceeasi tema, de vastä orchestrate in jurul aceluiasi motiv. Obligatia de a da ima-
gina reali a lucrului impunea si punem in valoare fiecare detaliu, si-1 restituina
2262,104 (6 strofe)
2262,97 (5 strofe) cca 1876 (Iasi)
2283,97 v.-96 v. (7 strofe)
2279,80-81 (5 strofe) cca 1878-1879
2277,75-76 t
2260,217
...... cca 188oi881
2277,77
2277,78
138. 2277,79
. ........... cca 1880-1881
C. 2277,80-81 . . . ......... . . . CCa I880-1881
D1. 2277,83-86 ces 1881x88z

1)2. 2261,118-119v.
2261,120-120v. ces 1881-1882
2260,189-191 cca 188z
O. 2261,217-218 cca 1882

G2. 2277,87-87v. cca 1882
2261,302-804 cca 1883
a)-b)-c)-d). Intâile trei versiuni figureazI: a) in 2262,104, b) in 2262,97, c) in 2283, 97 y.-96 v., apartin
si se situiazä, ca data, In jurul anului 1876. Cum diferentele nu sunt marl i pentru ca mai lesne si se observe re-
ductia si apoi sporul in numirul strofelor, public:4m catesitrele còpiile &fa in fati, fiecare insa ca numerotatia ei.
Familia, XIX, 20, 15/27 Maiu 1883.

Familia, XXI, 1, 6/18 Ianuarie 1885.
Familia, XXI, z, 13125 Ianuarie, T885.
www.dacoromanica.ro
S'A DUS AMORUL a7
A patra versiune d) figureaza in 2279, 80-81, e o cbpie de Bucuresti, de prin an1._ 1878-1879, asa dar cu
mult inainte de incidentele ce aveau sä schimbe sfiosul contur al poemului iesan, (sli se observe totusi nuanta
pe care o introduc In d) versurile 9-1o: (2um se poate a plec cutfel Fdra gda de-a mai veni?) in durerosul canteo,
ce cu atita trudä, se inaltä din valtorile inimii la
a) 2262, 104 b) 2262, 97 c) 2283, 97 v.-96 v.
Cum s'a dus norocul vieti-mi? Cum s'a dus norocul vieti-mi Cura s'a dus norocul vieti-mi ?
Si rasunä trisa ora Si räsuni testa ora Si rasuna trista ora
Cand la canturi sic adio and la canturi sic adio and la cantad sic adio
Tuturora, tuturora I Tuturora, tuturora. Tuturora, tuturora.
Niste frunze 'ngalbenite 3 Niste frunze 'nellbenite Niste frunze 'ngalbenite

Le inchid in negrul scrin Le Inchid in negrul scrin Le inchid in negrul scrin
Nici pin gandu-mi n'or mai trece Nici pin gándu-mi n'or mai trece Niel pin gandu-mi n'or mai trece
Nici pe buze nu mai vin Niel pe buze nu-mi mai vin. Nici pe buze nu-mi mai vin
aci mâ duc te las iubita aci mä duc, te las iubita Insotit de umbra vieti-mi
10 Si in veci n'oiu mai veni ID Si in veci n'oiu mai veni Plec si 'n veci n'oiu mai veni
Nici cenusa noasträ. 'n lume Nici cenusa noasträ 'n lume Nici cenusa noasträ 'n lume
Nu se va mai intalni Nu se va mai intilni Scumpo I nu s'a tntalni.
eu totusi, blinde inger, Si eu totusi a mea timpla

Te-am tinut smerit la piept De-a ta tampl' am rezimat
15 De-adormeai pe-a mele brate 13 Cand a serei armonie
Stam ca 'n cant sa te destept Peste lume s'a lásat
and suni glas de isvoari

Ce sclipe.sc fugind in ropot
Pin amurg in val coboara
23 Tanguiosul glas de clopot
Unde-s oarele iubite Unde-s oarele iubite Unde-s oarele iubite

De uitare i noroc De uitare si noroc, De uitare i noroc
and lasai bratelor mele 13 and insel bratelor mele and Misal bratelor mele
" Mlädiosul tau mijloc Mlädiosul tau mijloc MLicliosul tau mijloc
Unde-i teiul ce-a sa umbra Unde-i teiul ce-a sa utnbrä 23 Unde-i teiul cu-a sa umbrá
Cu-a lui flori pan' in pamant? Cu-a lui flori pan in pamánt; Cu-a lui flori pán in
Vis au fost viata noasträ Vis au fost vista noastrá Vis e viata omeneasca
lar norocul nostni '° Iat norocul nostru vánt. lar norocul un cuvánt
z. S'a uscat* cantari... 3. t. C. s'a dus norocul vietii; so. Trec i 'n veci etc.; ¡3-
Transcriere caligraficd, cu acolada' i6. baratd ulterior; ba-
Cand le zic adio canturi > and la can-
turi sic adio > anturilor sic adio; de creion negra ,ri ros:e pe margine ratd ulterior;
5. Ca si frunze 'ngalbenite; 16. cenen cd a fort retinutd. 27-2 8. Vis a fost viata noastra
Stam cu ele > Stam cu 'n c. etc.; lar norocul nostru vánt.
zo. Gingas dulce-al tau mijloc; 21.
Unde-i teiul cel > U.-i. teiul plin de
farmec; 24. lar gandirea noastra
vint.
Strofa 21-24 ',mercad, Intau, in frun-
tea paginei (transcristi poate de altundeva),
anta redaclia :
Unde-i teiul melancolic
Cu-a lui flori pan in pamint?
Vis au fost viata noastrá (a)
lar gandirea noastra vant (b)
(a) V.a.f. gandirea n.; (b) 5i>
lará viata n. Out.
www.dacoromanica.ro
28 M. EMINESCT.J
d) 2279, 80-81
Cum s'a dus norocul nostru
rAsung tristà ora
Cind la cinturi zic adio
Tuturora, tuturora
5"
Niste frunze 'ngàlbenite
Le inchid in negrul scrin,
Nici prin gAndu-mi n'or mai trece
Nici pe buze nu-mi mai vin
Cum se poate sà plec astfel

10 Fär gând de-a mai veril?
Nid cenusa noastrI 'n lume
Scumpo, nu s'o intilni
Unde-s noptile iubite

De uitare si noroc
15 Cand asá bratelor mele
MlAdiosul tu mijloc
Unde-i teiul cu-a sa umbrà

Cu-a lui flori in parnint?
Ce mai vis e viata asta ?
Fericirea ce cuvânt
20
A.1-A2. Prima figureazi in 2277,75-76 §i, precum se poate deduce din unnárirea originalului. este o versiune
tipic brouillonarl. Cetitoral, atent la varietatea graficA, la stersAturi, la incadrarea anumitor strofe, retinute cu creion
rosu, va admite di transcrierea unui atare text nu poate fi feria de anume incertitudini. Ce este sigur e cá ne
afilm in fata une repetitii, ca inaintäri progresive, ca reluAri, ceca ce se va vedea i mai bine in urmAtoarele
5 versiuni paralele.
Dedublarea i detriplarea formelor e opera editorului. Ordinea sttofelor nu poate fi sigurá, intr'o pagirti astfel
redactatA. Ea este insä usuratA de versiunile urmitoare i chiar de unele file izolate cum, e, de pildA A2 din
2260,217, a arel cerneau i grafie se intAlnesc in aplicatiile ultime, in special in versul rz LegAtura dintre
aceste z texte e mai mate, de cit se poate hanui. Anume aplicatii pe Al se regisesc In A2.
Al. 2277,77-76
Eu nu mai am de spus nimic a° Cum nu mai [am] si cAnt nirnic
RäsunA trisa ora RäsunA trisa ora
and cinturilor mele zic cAntnrilor inele zic
Adio tuturora I Adio tuturora
e Le voiu inchide 'n negrul scrin Le voiu ascunde* 'n negrul scrin
A vietii toatnnl* rece De once zimbet rece
a nici pe buze nu'mi mai vin CA nici pe buze nu'Ini mai vin
nici prin gánd mi-or trece nici prin gánd mi-or trece
d).Strofa 9-12 baratd, ulterior, cu creion negru; zo. i norocul ce cuvánt

Al. 6. Cadavrul lor cel rece;
www.dacoromanica.ro
S'A D'OS AMORUL
e O ceasuri blinde de noroc a° O ceasuri blinde de noroc

io Cum nu sunteti de fati Cum nu sunteti de fati
Cind* tnlädiosul ei mijloc and* mládiosul ei mijloc
Eu il timara in bratà Ii cuprindeam in brati
and stele mil urcand* pe cer 2° Cind stele aritau* pe rind

Duioasele icoane Icoanele tärzie
15 Le oglindeau cu-atit mister Le oglindeau [lin]* tremurind
In unde diafane In ape strIvezie
and In lumina tremurau 2° and in luminä se biteau

Perdelele ferestii Perdelele ferestii
pe e:1nd codrul strilucea Pe dad pidunle luceau
II0 Sub farmecul povestii Sub farmecul povestii
and cali albi [ai] sfintei miri

zimbrii zinei Dochii
Itnflau spre ape-ale lor niri
Tintind la ceruri ochii
85 Si pe cánd Amor zimbitor

Cu magica lui vargi
In tara mindri-a viselor
Deschide-o poarti larga
De vedeam codri....
80 stelele si luna
O noapte lungi de povesti
Din nopti o mie una
Ah unde-i teiul nalt si sfänt

Cu umbra ['ntinsi] roati
85 Norocul nostru ce cuvint
Ce vis viata toatit
de aid, Mallo, incertd ordinea :

1° Si cit de vestede mai sunt 2° Ce s'au ales din doui vieti 3° Ce s'au ales din doul vieti
Aceste reci cuvinte Cuvinte, vai, cuvinte O mäni de cuvinte
Cari inchid tot ce-i mai sfänt [Ce] le priveste cu dispret C.Iror abia le-ar da un pret
to Aducerile-aminte Aducere[a]* aminte Aducerile-aminte
13-14. and stele [mii si] dulci [si] mari* In unde strivezie
Ce risäreau din veacuri*
21. Si pe cfind cali sfintei miri; 24. La cer ochii; 27. I.t.m.a basmelor; 30. Si soarele*>
stelele etc.
Initial strofa 29-32 venea dupd 17-20:
29-32. Cind Asares uriesesti* (a)
Din ape dulce luna
Ce da viati la povesti
La nopti o mie una (b)
(a) Pe ciad> and etc.; (b) Din nopti o mie una.
37-40. 37. Si c.d.mult a'ngilbenit> S.c.d. galbene mai sunt; 38. Aceste urne* sfinte.
2° 37. Ce s'au ales din viata mea... .-,; 38. Cuvinte, ah, cuvinte; 39-4o. Un sprijin trist, neputin-
cios Aducerii aminte [modificarea dela etaj a v. 39 a lelsat pe 40 nemodificat].
3°. Pe dearupra acestei redadii cu cerneala mai magra", cu care a intervenit, cava mai tdrziu, ,ri la strofele 5-1.6 ti
17-20 ( coloana II-a) aceasta versiune nefinitd, ti care se cere legatd de care anume redadie sau strofd anterioard? Problemd :
Ce strilucind pe dou.1 vieti

In ceasurile sfmte
Didea comori firi de pret
Aducer[ii] aminte
www.dacoromanica.ro
30 M. EMINESCO
i° Caci ele mi spun intemeiat* 2° de-adinc le-am cugetat

De cate dulci suspine le-am simtit in mine
De cite lacritni am varsat De cate lacrimi am virsat
Femee, pentru tine Femee pentru tine
46
t° D'e cite nopti am dus mereu 20 Pe cate nopti am dus mereu
Durerea mea adâncl Durerea mea adincii
De-atatea dulci pareri de tau Pe cite lungi plreri de tau
Ca nu mai sufir Inca Ca nu rnai suflr Inca
A2. 2260, 217

Spre depArtat i mândru* tärm
Sträbat a mele c'Anturi
Pe când mä." 'nnec, pe când mà sfärm
De valuri i de vinturi
5 O ceasuri blände de noroc
Cum nu sunteti de fatä
and mlädiosul ei mijloc
Il cuprindeam in bratä
and luna linä.* sträbätea
10 Perdelele ferestii
Si pe cänd cerul strälucea
Sub farmecul povestii
Când caii albi cu stemä* 'n frunti
cerbii zinei Dochii
15 Se adunau din vä.'i i munti
Tinând la ceruri ochii
Si pe c'and Amor zimbitor
Cu magica lui vargI
In tara mändfl-a viselor
20 Deschide-o poartà largA
iatä visul au trecut
Ca §i când n'au fost para..
spre un tarm necunoscut
Alunec' a mea bara
B1B2B2. Caracterul de repetitie 0 de inaintare pe e§aloane, cu intercatiri dela fill la fila, Cu aplicatii operate
In una pentru fila urmltoare, se desprinde mai categoric din versiunile:
ce figureaza in 2277, 77
B2 » » » 2277, 78
B2 » » » 2277, 79
pe care le tiparim, pentru mai sugestiva demonstratie pe 3 coloane, fiecare cu subsolul ei. Atragem atentia ca
in versiunea B3 ordinea strofelor este schimbati.
r°: 45. D.c.n. am suferit; 10: 47. D.c. vii 'Arai de tau.
A2. 15. S.a. pe nalte punti, S.a. pe cal de munti.
In fosal paginei, dupd strofa 13-16, strofa : Atatea tainici ruglminti, (cf. 13/ 21-24 sabred) baratd. E adevdrat
ntt-fi are load aid.
www.dacoromanica.ro
S'A DIJS AIVIORITL 31
B'8 2277, 77-78-79

B2 (f. 77) B2 (f. 7g) B3 (f. 79)
Cuna anii trec ca un nimic Dorind sá nu 'nsemnez nimic Ne mai putand sa-mi dati nimic
Si nu mai sunä ora, Asemenea multora, VA suna trisa' ora,
Eu totusi canturilor sic Eu canturilor mele zic Deci cinturilor, eu va sic
Adío tuturora Adio tuturora Adío, tuturora
Le voiu incbide in negrul scrin Le voiu ascunde 'n negrul scrin Din viata toata sa m'aleg
De once zimbet rece De once minte* rece Cu-a noastre* mii* cuvinte,
CA nici pe buze nu-mi mai vin Ca nici pe buze nu-mi mai vin Pe cari abia le inteleg
nici pin gand mi-or trece nici pin gand mi-or trece Aducerile aminte ?
Cu atata doará* m'am ales Din toata viata si m'aleg Atátea dulci fagaduinti
10 Din viata-mi... Cu cuvinte Cu vravuri de cuvinte Atatea calde soapte
Ciror abia le da 'nteles Pe cari abia le inteleg Atatea lacrime fierbinti
Aducerea a minte Aducerile aminte 1 Varsate si çi noapte
Putea-vor ele vreodat Vor spune ele vre o dat' Mata sgomot de isvor
SA dee suma bine Ce se 'ntimpLa in mine Atatea mil de stele
15 De cate lacrimi am värsat Cu cal venin m'am adapat Si un atat de trist amor
Femee, pentru tine Femee, pentru tine Am revarsat in ele
De acel chin atit de greu Se desfaceau atat de greu Putea-vor spune vreodat'
Ca noaptea ces aclama Din jalea mea adanca Cuna fa:sidra 'n mine
De-acele mil parerí de Jiu Cacele dulci pared de riu Cu cat amor le-am adipat
SO
Ca nu mai sufar inca Ca nu mai sufár inca Pernee pentru tine
De-atatea tainici rugatninti Atatea dulci fagacluinti Cuna se nasteau atat de greu
De-atatea calde soapte Atatea calde soapte Din jalea mea aclancl
De-atatea lacrime fierbind Atatea lacrime fierbinti Si cat de mult ¡mi pare rau
Varsate zi i noapte Varsate zi si noapte CA nu mai sufar inca
55i de cum sufletul tau crud* Mata sgomot de isvor Ah 1 le ascund in negrul scrin
Nu vru si mi se plece Si sbor de randunele De-a mea privire rece
Cuna raimasesi* l'atar amor Si un atat de-adanc amor CI nici pe buze nu-mi mai vin
Ca marmura de rece. Eu am depus* in ele Si nici pin gand mi-or trece
Si dulci fantasme din povesd
BO
Prin cari bate luna
CA povestesc* in ani 'ntregi *
In nopti o tnie una
5. Creion albastru, ulterior : L.v. 5. L.v. inchide 'n n.s.; 9. Din 6. Cu-a II.* dulci cuvinte-
ascunde 'n n.s. suprapus, se 'n'al- viata toati m'am ales [creion al- [strofa f--8 baratd cu creion al-
nefte In coloana urratoare ; 6. De bastru pe f. 77]; I°. Cu cateva bastru; In versiunea urmatoare (C)
once privire* rece deasupra, creion cuvinte [id.] Cu cate> C. situri lipsefte; 9. creion albastru ulte-
albastru indeseifrabilpentru zim- de c. rior: A. blande rugaminti, apar-
bet: privire*? 13-14. Putea-vor spune vreo- pne versiunii urmdtoare (C) pe fila
dat Cat au cuprins* in sine 8o; to. la fel : Si 'mpatimite
9-12. i cu atila m'am ales [pe f. 771> 13. Putea-vor ele soapte, aceleafi observalii ; 16. la
Din víata-mí, cu cuvinte vre o dat'; 15. De catral fel S'au revarsat in ele, fine de
C-iror abia le di. 'nteles moarte* am gustat [creion al- (C) f. 8o; 18. Cum s'au nascut
Aducerea a minte bastru pe f. 77]. in mine; zi. Cum raslreau*>
C. se nasteau etc. 25. L.v.
21-24 (In A2. 2260,2/7) 17-20. [pe f. 77]: ascunde 'n n.s.; 26. De-a ta
Cuna strablteau atat de greu (a) privire r. 27. Si niel p.b. etc.
Atatea tainici rugaminti N. B. Versurile 1-2 primesc
Atatea calde soapte Mizeria* adanca
Mate lacrime fierbinti Si cat de mult imi pare tau aplicafii ce /in de f. 8o, (C.) :ende
Ca nu mai sufar Inca fi figureazd.
Varsate zi i noapte
(a) Cum picurau* a.d.g.
27. S.u.a. de cald* amor;
19-30. Atada codri din povesti
Pe cari trece luna
www.dacoromanica.ro
31 M. EMINESCU
C. Firesc ar fi fost ca versiunea aceasta, urmând imediat dupä ce,leialte trei (B1, 133, 133) 0 care figureaza in
2277,80-81 si o tiplrim aLiturat pe o a 4-a coloana. Cum Insä, in afail de greutäti technic; reprezintä o
interesanta forma autonomi, ce se va transmite versiunii urmátoare D. o tipárim aparte.
SI se observe finalul, simetric, ce reediteaza, modificati, ca pent= incheiere, strofa prima.
C. 2277,80-81
Nu-mi spune lira mea nimic
Au amutit, sonora,
Ded cAnturilor mele zic
Adio tuturora
5 Le voiu ascunde 'n negrul scrin
De-a mortii inger rece,
CA nici pe buze nu-mi mai vin
[nici] prin gänd mi-or trece
AtAtea blAnde rugAminti
10 'rnpätimite §oapte
AtArea lacrime fierbinti
VArsate zi i noapte
AtAta murmur de isvor

AtAtea mii de stele
un atAt de trist amor
Au ingropat in ele
totu§i pare c'am uitat
Cum se nä§teau in mine
Cu at amar le-am adApat
20 Pernee pentru tine
Cum le smulgeam atät de greu
Din jalea [mea] adâncI,
cAt de Inuit imi pare räu
a nu mai sufAr incl
25 Dar vai astfel 'i este scris
Oricui care nu 'nvatI,
Cä dacI viata e un vis
Nu visul e-o viatl
N. B. Verritrile 9ro; 16 (In forma din subsol, deci prima) : incercate intcli ca creion albastru pe f. 79 (132) ;
tot acolo, cm acelari creion, baratd strofa a II-a, care aici n'a intrat 1i ultima care a trecut, aici, drept a doua.
1-2. Incercate fi pe f. ; strofa baratd cerneald neaged, de bund seamd dupd ce a /recut in (D2) 2261,x18;
5. Le voiu inchide 'n negrul scrin; 6. De-a vigil toamna rece; strofa 9-12 baratd, creion rofu ; 16. S'au
revarsat in ele; Strofa z3s6 baratd, creían rolu ,ri cerneald neagrd.
18. Cura s'au niscut in mine; 27-28. pe fila anterioard, 79, (Bs) anticipate : Curncá) Ca daca viata e un
vis i visul e-o vlati;
21-28. Dar vai astfel este scris
Oricui care invatä
Ca dacà viata e un vis
visu-ar fi o viata.
www.dacoromanica.ro
S'A DUS AMORUL 33
Avut-am visul cel mai scump

80 Credeam cu-asa ark
Din lumea ta c'o sà te rump
SA-mi fii cu total mie
Visam cà fruntea o s'o culci

Pe pieptu-mi in suspine
35 cä.' suflarea gurii dulci
Eu o s'o sorb in mine
iatà visul a trecut

Ca §i [and] n'au fost par'cä
Spre negru tärm necunoscut
40 Alunec' a mea bard.
Acolo noapte nu-i, nici zi

Acolo nu-i aurora;
Ded cinturilor mele zi
Adio tuturora !
D2. Figurea2.3. In 2261,118-119v. In caetul oblong de bluil hârde albä, din epoca Legendei Luceafdrului
purcede din C. pe care-I transcrie intru inceput. In acelasi timp are sub ochi si pe W. 2277,83-86, drept me-
mento. Toate prefacerile succesive, pe cari le suferl aceastá versiune se rezolvä in versiunea urmätoare E. Cetitorul
e rugat sä fie atent la ordinea strofelor in subsol cáci i interveitirea aceasta constitue ilia o variatie, un alt
acord al cintecului. De asemenea sä se urtn3..reascä LimurirRe descriptive din subsol i, uneori, dela etaj.
Pentru situarea psihologicä a cidului si pentru inrudirile lui co Luceafdrul, trimitem la strofa 41-44 din
versiunea D2. Facsimilele dela pag. 34-35 introduc in felul de lucro al poetului: de pe f. din dreapta (119),
strofele sunt trecute in stanga, pe f. 118 V. Formatul paginilor originale n'au inglduit exacta reproducere a
situatiei. Dar cetitorul poate supluil.
32. Träindu-mi numai mie; 35. Cumeä s.g.d;

37. Visam... dar visul a trecut; 38. aci n'a fost o viatä [ceca ce se leagd de v. 28 din subsol fi poate sluji
ca exemplu pentru mersul variantelor and ajunge la v. 38 din subsol, versa! 28 din subsol nu fusese modificat]; 39. Si
spre un tärm necunoscut, exact ca in (D2) 2261,118 ; forma dela etaj e mai tdrzie, ca o cerneald neagrd mai Inchisd aceeati
cerneald din versiunile 2264227-2%8 (GI) fi 22612302-304 (G2) cca 1882-1883, epoca Luceafärului.
Pe fila 8r, coloana II-a, deci marginal, aceste trei strofe, indiand o etapd de tranzilie, partial executate :
De eft atAtea rugäminti
Atatea calde soapte
Atatea lacrime fierbinti
Växsate zi i noapte
Atka negro chin amar (a)
Au eme o 0.'1 poarte
Dear o viatà inzädar
mai bine moarte (b)
Cu ochii mi intunecosi
dätätori de viatä.
Renäscätori din moarte
(a) De cit atata chin amar; (b) Mai
bine-un vis s'o tnoarte; versal adaos e me
cerneala mai fncbisd de care s'a amintit.
www.dacoromanica.ro
54 M. EMINESCLI
1 i
`,t
4 t-k.s
4 -
I r , 4
l c , .1? s
1 -.1 NI
NL
I1 . . 3
.
4N4
..
N., 4 A 'A a 4 4 it A
L. 4 4 .. I el, <
-)
1 I 1
,
J *
i 1
. t
) 'NI
t
www.dacoromanica.ro
:=9)
A
S'A DUS AMORUL 35
-.....1
T"-.S.4 : 4.r
C4
1
ti
te,
e.
1, 1) i,.,.
la cl, , '.. t
, ' o
..4
el
el
Xt ,
i. v.:. % .' '
Is 4
rA
b
1
1 A.....
A 4 ,
N
\ N.
'I k
4.; ,
i ,..---- , si It'll
.k
..-: 'i-4.i ,...1 4 --Na
Nt.
i,
N. N,
www.dacoromanica.ro
4
- , E
,,
h
....z
,,. . 1,1 a
.r. .
:'-'..' '
..
1,
e
,' 4 ' -1, I '' 1 ..S
4 1 '` 4
t
-
fr.ii ; i t
,_,,,.. . 1 A.
'i
't t'
1-
t
4
j. 'A
i
1
"q
A . `.
,---
::
) 'i 1
,, 1 ).
IS...... -r- 4 4 .*1
t ,
-.4.1 1 ' i A
e. -'i .1 1 t
m',;:-- 4-
qi 4 :sy
.. ,i- .;3, i -.4.....-- cs
. si 1 i_
i.
-4.... L.
k.--
N...;,. ,
,4. '1
At- 9i.:.
1 ..-.4 ..
t'.i'ks' ., - .
.:, -
3*
36 M. EMINESCU
D2. 2261, 118-1 19 V.

DI. 2277, 8346
Amorul, tristu-ne amic

Fugi amândurora,
[Deci] cánturilor mele zic
Adio tuturora
o Le voiu ascunde 'n negrul scrin

Uitarea säi le 'nnece
Cà nici pe buze nu-mi mai vin
nici prin gAnd mi-or trece
'atita murmur de isvor,

10 Atitea mii de stele
un adt de trist amor
Am ingropat in ele
totusi pare c'am uitat

Cum se lipeau de mine
15 Cu cite lacrimi le-am udat
Femee, pentru tine
Cum le plangeam atát de greu

Din jalea mea adâncI,
cát de mult imi pare r'áu
20 Cà nu le sufár inca
x-2. a° Nu 'mi spune lira mea nimic, a° Perit-au visul* in nimic 30 Perit-au umbra in nimic
Au amutit, sonora I Fugind amindurora Fugind amândurora
1-4. 4° Al dragostei duios nimic

Perind amândurora
Eu anturilor mele zic
Adio tuturora
N.B. Creion rolu, ulterior, la v. 3 : i cinturilor mele zic; se plareazd Mire formele de subsol fi eta]
6. De ochiul mortii, rece> D. ochiul meu cel rece [aceasta de a doua, acelafi creion rof u]; 9. creionul ro/u taie,
ulterior, pe S' Atara; 14. Cum se n4teau in mine;
17. C. le smulgeam atit de greta? C.1. storceam a.d.g.; x8. Din Mima-mi adanca;
Dupd V. zo urmau, In prima transcriere, doucl strafe ce figureazd, aproape ¡den//ce, dar in altd ordine, In versiunea
anterioard (C.):
Dar vai astfel '1 este scris
Acelui ce nu 'nvata,
a, daca' viata e un vis
Nu visul e o viola
iata totul a trecut
Ca si cand n'au fost parca
spre un tarm necunoscut
Alunec'a mea barca
www.dacoromanica.ro
S'A DUS AMORUL 37
CA* al tau repede [suiris

A ta iubita fatI
Nu* fac din viata mea un vis
Din visul meu o viata
25 Era atat d dureros
bland din cale afara,
prea era de tot frumos
De-au trebuit sa piara
Prea imi parea cal mandrä. cresti

30 De cum rasare luna
Ca geniul dulcilor povesti
Din nopti o mie una
Era un dar atat de 'nnalt
CA nici nu se cuvine
35 Sà pe-un om la celalalt
Cum te iubeam pe tine
Prea nu aveam un Dumnezeu
Mi-am fost uitat de toate
Prea ne pierdusem tu si eu
40 In dulce umbrà poate
barate, In momentul crind trectind pe fila urmcitoare, reja imediat fi reface Milita din ele, (pe ceo de a doua elimimind-o
definitiv):
at-24 t° i oare poate* este scris 2° Si oare poate* este scris
Priviriiace inghiata Si ar schimba la fatä
[Acede Incerari 5° ,ri 2° nesigure ca ordine; poate* e pus de noi, manuscrisul are, ciar ¡cris: toate (sic)].
3° Caci pe deapuruti m'a ucis 4° i azi abia asid m'ai ucis 5°i azi abia cand m'ai ucis
Schimbarea ta la fati (a) ochiul meu inghiatä Riceala ta ma 'nvata
§tiu cl viata e un vis, Eu vad cá viata e un vis CI dacá viata e un vis,
Dar visul nu-i o vial Dar visu-mi n'a fost viatä Nu visul meu e-o viata
(a) Deasupra nefinit, neacordat :
Si 'mi lumineze* 'n [fatal
6° Cu al tau dulce trist
Cu mar' igaioasa fati
Faceai din viata mea un vis
Din visul meu o viati
25-28. 1° Si val! atit de mangajos z° Un vis atat de manglios
Era din cale afari.... bland din cale-afara,
Atata prea era fnimos Dar iarl§i* prea era frurnos
S'a trebuit sä piará! trebuit sa." piad
3° Si totu§i blind i mingálos

Era din cale atad,
totu§i prea era frumos
De a trebuit d. piad
31. Ca zina tainicei pove.5ti > Ca geniul blandelor pove§ti; 34. Ca mai nu se cuvine;
www.dacoromanica.ro
58 M. EMINESCU
Amorul nostru dureros

Era p'ägAn chimeric
Era un demon languros
Näscut din intuneric
45 prea mult ing;r mi-ai pärut
prea putin femee,
Pentruca visul ce-am avut
SI. fi putut sà stee
Poate cà 'n lume nu e loc
50 Cu ori. i cAtä
Pentru atAt de rnult noroc
pentru-atata milä
41-44. lubirea ce mit ferici
Era poate
Cum [nur se cade-a o simti
Fiptura de tirana (a)
(a) Fiptura sa u Fipturei?
Cu,,: ordinea, de aid Encolo variad, transcriem pe trei coloane cele trei ciorne ale strofelor dintre 29-32 j 49J2,
dela etaj:
83-84 2277, 83-86 2264 La v.
30 Cu un amor atit de 'nnalt
s° Prea mult un inger imi pireai Cáci prea mult inger imi
prea putin femee prea putin femee, Eu te-am iubit pe tine
Pentru ca visul ce visai[u] Ca fericirea ce-o visai[u] Precum un om de celilalt
poati 'n loe sá stee Sil fi putut si stee A'1... nu se cuvine
fir de margini* si de 'nnalt Cu un amor atat de 'nnalt, Atila sete de amor
Iubirea pentru tine Cum te iubeam pe tine Adinci, dar pigini
Si tin' un om la cel[lla]lt Si sin' un om la cellalt Nu se cadea la muritor
Vai nici nu se cuvine Vai nici nu se cuvine La mina de tirita
fericirea mea era Cu setea mea de fericiri Prea nu aveam un Dumnezeu
Zeeasck dar plgini Zeeasci dar pigini. Prea ne-am uitat de toate
Si niel se cade-a o avea Ce nici se cade-a o avea Prea mi* pierdusem tu si eu (e)
O mini de tirita O mini de tiran:4 In dulcea-i voluptate
mei 1mi aduc*., Te unniream cu-atit amor (b) Si prea mult inger mi-a pirut (j)
Aminte totdeuna Pe tine totdeuna prea putin femee
De ani de zile färl somn* De mii de zile de dorinti Pentru ca ea si fi putut(g)
De nopti o mie una nopti o mie una Atat de mult si-mi dee (b)
CA nici nu poate a fi loc (a) Putut'au oare a fi loc (c) Prea multe lacrime fierbinti,
De lacrimi* si de In veacul plin de sita' (d) Virsaiu intotdeuna
Pentru atit de mult noroc Pentru atit de mult noroc In mii [de] zile de doringi)
pentra-atita mili pentru-atita mili [?] In nopti o mie una
Inalt nici poate a fi loe (j)
In inimi* si sili
Spre-a därui atfit noroc (k)
atit de multi milA (1)
(a) Ci 'n lurnea asta> Ci nici Te urmiream din loc in loe; (e) P. ne pierdusem etc.; deasupra,
nu poate etc. Putut-au oare loc; finde versului, un rck/er: astfel; (f)
In hirma ces. de sil; S.p.m.i.imi pireai; (g) Ca f. ce
visaiu; (b) SI fi putut sit stee; (i)
Atitea zile de dorinti (k) Pentru a
da a. n.;
(j)(I) In cit niel poate fi velan loe
In lumea ce,a de sili
Pentrtx 'un atit de-adinc noroc
pentru-atita
www.dacoromanica.ro
S'A DUS AMORUL 39
poezia sfdrfia simetric, fa prima transcriere, ca fi 'n tipa C. cu strofa :

Deci canturilor mele zic
Adio tuturora
55 CiCi visul piere n nimic
Fugind amandurora.
fnlocuitd, pare-se, ca urmertoarele doud; callgrafiate, In continuare, pe f. zzy v. :

*i din atata m'aria ales
C'o mana de cuvinte
65 Ca.ror al:ia le da 'nteles
Aducerea a minte
CA.'rora trist acum le zic

Adio tuturora
Daca duiosul lor amic
Peri amindurora
E. figureazä in 2261, 120-120v., In acela§i caiet oblong, urmeaza de aproape, in ambele sensuri, pe D2. qi
primwe aplicatii, ce se vor Intâlni in F. 1i care se qi trec acolo. Sunt i cazuri, cánd aplicatli ce se vor intálni in
versiunea urmatoare, se integreaza, instantaneu i aici, d. p. la v. 5: Le voiu fncbid Cum le Inchid In negrul scrin.
De retinut, in lega:tarà cu geneza cánturilor de iubire i pentru pregnanta detaliului, strofa 13-16 (3°): Ce daos
trist au petrecut Rin ce sunard 'n mine.
E. 226'I,120-120V.
Sbura. amorul. Un amic
Duios* amandurora
Deci canturilor mele zic
Adio tuturora
Cum le inchid in negrul scrin
Uitarea le petrece
Ca nici pe buze nu-mi [mai] vin
nici prin gand mi-or trece
Atata sgomot de isvor
10 Atatea mii de stele
un atat de-adânc amor
Am ingropat in ele
i° Din ce noian necunoscut e Cu cat amor le adapaiu 3° Ce cbaos trist au petrecut
Au stribatut in mine Ciad se n4teau in mine Pan ce sunarl 'n mine
" I cate lacrimi au cazut Cu cate lacrimi le udaiu cate /acrimi au cazut
Pe ele, pentru tine Femee, pentru tine Pe ele, pe[ntru] tine
Sbura circonflexul pentru a distinge perfectul simplu a fost intr'o creme frecvent utilizat In scrisul nostru ;
din/re cei din urma, d-I Mibail Dragomirescu l-a reinviat In romana' sdu Copilul cu trei degete de aur »; 5. Le
voiu inchid[e] C. le inchid in etc. .pentru lamuriri, cf. argumentul respectiv.
z3-76. Cele trei forme ale acestei strofe sunt bu-ere-ate una dupd alta, fdrd a .putea decide la tare s'ar fi oprit.
Versiunea urmdtoare F. se botdrdfte pentru z°; 13 (3°). Prin cita moarte* au trecut.
www.dacoromanica.ro
40 M. EMINESCLI
Cum le frángeam atät de greu

Din jalea mea adâncl
cat de mult imi pare rAu
20 C5. nu le sufär
CA al du brand i trist suris
Nu este iaräsi fatä
Fäcând din viata mea un vis
Din visul meu o via:0
25 Atat de blind si mangälios
Era din cale afarä
era prea de tot frumos
De-a trebuit sA piarä
Era un dor atit de 'nnalt
30 CA mai nu se cuvine,
SI tie-un om la celgalt
Cum te iubeam pe tine
Pärea deodatá cumcä cresti
De cum räsare luna
35 Ca zina dulcilor povesti
Din nopti o mie una
prea mult geniu mi-ai pärut
prea putin femee
Pentru ca visul ce-am avut
40 Sä fi putut sA stee
Era un demon färä. sat
Amorul cel chimeric
Cu ochii mari 1nsetosati
plini de intuneric
45 Prea am uitat pe Dumnezeu
Precum uitasem toate
Prea ne pierdusem tu si eu
In dulcea-i noapte poate
33. Pärea deodatä cl tu cresti; 43. Cu ochii lui inseto§ati err aceastä redactie a versului 43, fi ca restul
strofei dala etaj, strofa a fost elaboratri Midi, in D2 marginal. Cf. cliteul dela pag. 3j.
Cava mai tdrziu, ca scri:u1ri cerneala, carie, ale epocei Luceafärului (2182),strofa acearta e reluatar pe 2277, 84, intr'tm
collitor vacant, pu/in schimbatd ; fixate% poate pentru alte versiuni sau teme:
Era un demon färä sat
Ce nu puteam sä '1 ferec (a)
Cu oclili mari insetosati
plini de intunerec
(a) Amorul eel) Ce nu puteam etc.
45-46 (D2) Poate-am uitat [pe] Dumnezeu
www.dacoromanica.ro
S'A DUS AMORUL 41
'n lumea toatà nu e loc,

50 Nu 'n suflet de copila,
Pentr'un atat de sfant noroc
pentru-atata
F. Se afil in 2260,189-191, pe file de märimea hirtiei de scrisori, de foarte bunä calitate, cu dungi paralele
In filigran si pare, hum totul, prin oränduire o caligrafie, o còpie destinatä unei publicatii.
Transcrie versiunea anterioarl (E) dar primeste aplicatii si din G2, care figureazI in 2277,87-87v. si are
toate versurile barate orizontal, dupi ce au fost transferate in alte versiuni.
Desi caligrafiatä, versiunea aceasta, F., a primit de indatä noui apficatii.
F. 2260, I89I9 I
G2. 2277, 87 87V.
S'a dus amoral, un amic

Supus amindurora;
Deci cinturilor mele zic
Adio tuturora
5 Uitarea le-a inchis in scrin

Cu mn ei cea rece,
nici pe buze nu'mi mai vin
nici prin gind mi-or trece
Atka murmur de isvor,

10 Atat senin de stele
un atat de trist amoi
Am ingropat in ele
Din ce noian indepärtat

Au räsarit in mine
15 Cu cate lacrimi le-am udat
Pe ele, pentru tine 1
49. In lumea toad nu e loc; 5o. Necum inteo copiL4

49-52 (D2) In lumea toatá nu e loc
Si 'n* suflet de copilä
Pentru atát de sfänt noroc
Si pentru-atáta mill
F.-2. Supus aplicat had; in 2261,120-120 Y. (E.); 5. De cum le 'nchid in negral scrin; 6. Le ja uitarea
7. Cl nici pe buze nu'mi mai vin;
rece (pe G2.) > Le-atinge ultarea rece > Le ja ultarea rece; 9. Atka sgomot
de isvor> Atka urnbrä de isvor; to. Atatea mii de stele; ri. trist aplica! Midi In G2; 13. Din ce nolan
necunoscut; 14. Au sträbltut in mine.
15-16. Si cite lacrimi au cálzut
Pe ele, pentru tine 1
www.dacoromanica.ro
4i M. EMINESCU
Cum strgbgteau adt de greu

Prin jalea mea adâncg,
cAt de mult mi pare rgu
20 a nu rnai sufg,r
Au unde e al tgu suris
stee iarg§i fatg,
FIcOnd din viata mea un vis,
Din visul tneu o viatg
25 Era un vis misterios
blând din cale-afarà.'
prea era de tot frumos
De trebula sg parg
Prea se pgrea cit nala cre§ti,
30 De cum rgsare luna,
In umbra dulcilor pove§ti
Din n0130 o mie una
Prea mult tninune mi-ai pgrut
prea putin femee,
35 Pentruca visul ce-am avut
SI fi putut sg stee
Prea ne pIerdusem tu §i eu
In acel farmec poate,
Prea am uitat pe Dumnezeu,
40 Precum uitasem toate
Precum uitasem cit nu-i loc,
In lumea de mizerii,
Pentr'un atat de sfint noroc,
Semängtor durerii
17-20. 1° (G2) Cum se 'ncIrcau sunind, din greu 20 (F.) Se !naripau atit de greu (a)
Cu jalea mea adáncl Din jalea mea adáncl
De care mult imi pare räu cát de mutt imi pare rlu
CA n['o mai] sufi'r CA n'o mai sufär Inca'
(a) i In E.
3° (F) Cum se porneau atitt de greu 4° (F) Cum luminau atát de greu
Lucind in jalea-adincl Prin jalea mea adáncl
10
5° (E) Cum strAbIteau atát de greu
AB,
zr. CA nu mai e al au suds; 25. Atka de misterios (G2) > prin aplicalii, strofa la forma dela etaj ebiar pe G2;
29. P.s.p. a dulce cresti; 31. Ca 2ina mándrelor povesti; 38. In tristu-i farmec poate In G2.];
41-44. Uitam cA 'n lume nu e loe, (b)
Särmana mea copal (c)
Penteun atát de sfint noroc,
pentru-atáta mill.
(b)(c) In G2].
44. Ultimd aplica/le, infra, neacordatel : ReniscAtor din moarte.
www.dacoromanica.ro
S'A DUS AMORLTL 44
Gs figureazi in 2261, 802-804 In submanuscristil, cu file de dictando, in care a copiat un grup de poezii,
ca de tipar. A fost intru inceput o còpie caligrafica, de iz strofe, a poeziei asa cum apare in textul definitiv
Maiorescu. Aplicatii suprapuse, imprumutate din G1 si G2 precum i numeroase incercrtri de a reface strofele,
operate in marginea filelor, oriunde afin un spatiu alb, imprimi acestei versiuni o fizionomie i confuet i dbviati
dela prima fati a còpiei.
Cum se face atunci cá textul definitiv-Maiorescu, deosebit oricum de cel pentru Familia (uncle apare si cu o strofi.
mai putin) a putut fi degajat din hitisul acestor aplicatii i implicaçii irnpenetrabile ? A crede cä operatia va fi
fost flcutä de Maiorescu, ocupat cu multiple insircitdri, editoriale cbiar, la epoca aceasta 1), este putin probabil.
Nu rämäne deck o singuri explicatie, care, pe misurl ce inträm mai adänc in particularitätile atelierului eminescian
Ii face drum si prinde din ce in ce consistend: dupi ce a incercat sä prefacl textul definitiv, a renuntat (ca si in cazul
Luceafdrului, versiunea D. cf. acel capitol nu insa si in cazul poeziei, Pe kingd plopii fdrd so;, unde apli-
catiile ultime sunt inregistrate in textul definitiv, ce apare 'Inca din Familia, cera ce complicä oarecum cronologia)
la toste schimbärile, revenind la intgul strat pe care l-a transcris din nou pe curat. (Faptul c5. si G8 si G2 sunt ba-
rate, aratà ca au fost transcrise altundeva). Aceasta ultima còpie, ce va fi rämas la tipografie sau in cosul de härtii al
corectorului Maiorescu, a slujit acestuia la alcituirea eclitiei sale. Este cera ce formulam, incl din introducerea
primului volurn al acestei editli, in cuvintele: « N'ar fi fost ded exdus, scriatn, ca Maiorescu si fi glsit aceste
ultime poezii ca pe un pachet de epistole, investit cu toate formele legale, dar care dintr'un motiv de fortO
majorà n'a apucat si fie expediat cu posta... » 2).
Transcrierea noasträ a procedat asa dar, in consecintl, dupl metoda palimpsestelor. A inlAturat toste aplicatiile
suprapuse, de tot soiul, reintegrind textul primei c6pii caligrafice, care se dovedeste a fi chiar textul definitiv
Maiores cu. El este versiunea G3, dela etaj.
In subsol, am asezat aplicatiile deduse din alte douA versiuni:
131 din 2261,217-218 o frumoasä còpie caligrafic.i, de dupà Legenda Luceafdrului si figuränd in acelasi caiet,
oblong, confectionat de poet si
02 din 2277,87-87 y. In caietul ce cunoastem si care a fost baratä orizontal, vers cu vers, dupá ce a fost
utilizara.
Acestor aplicatii, se adaogl cele operate chiar pe G8 si päräsite in cele din urmä. Provenienta aplicatiilor s'a
specificat intotdeauna in subsol.
Sä mai adiugälm cä G8 suferä o section are marcad cu *,, intii dupl primele y strofe, apoi dupä alte 3, sec-
lionare legaa de prefacerile ultime si care a fost pIräsitä, °dad cu ele. Pentru cel ce vrea sä verifice natura acestui
triptic çi sá ceteasa poemul astfel sectionat, sä amintim cO sectionarea se leagä de anume strofe ce se gäsesc
subsol. Un exemplu. Strofa 33-36 (5°) din G8 sunä: Sd vie visul radios Ca sd ne 'nceinte iard? Se vede limpede cä
astfel modificatä strofa, sectionarea se justificl : incepea un alt moment.
G3. 2261, 302-304

Gi. 2261, 217-218
G2. 2277, 87-87v.
S'a dus amorul, un amic
Supus amindurora;
Deci cinturilor mele zic
Adio tuturora.
5 Uitarea le inchide 'n scrin

Cu mAna ei cea rece,
nid pe buze nu-mi mai vin,
Si nid prin gind mi-or trece
1.) a I. E. Toroutiu, St. ,ri doc. lit. V, pag. 18.
Nr.Eminescu, Opere, I, 1939, pag. XIV.
I-4 identice In G1 ,ri G2 ca strofa dela eke, minus v. 3: i canturilor m.z., care e aplicat ulterior fi In Gs,
5 8. i° Caci nu mai trec, in gänd nu vin e a nici [pe] buze nu-mi alai vin
Amiute sà-mi aduci; Aminte sà-mi aducl;
Ingllbenite foi in scrin Ci 'ngälbenite foi in scrin
Uitarea le usuci (G1) Uitarea le usuci (GI)
www.dacoromanica.ro
44 M. EMINESCU
Atka murmur de isvor,

Atat senin de stele
10 un atat de trist amor
Am ingropat in ele.
Din ce noTan. indepärtat
Au räsärit in mine
15 Cu cate lacrimi le-am udat
Iubito, pentru tine
Cum sträbäteau atat de greu
Din jalea mea adancl
Si cat de mult imi pare räu
20 Cà nu mai sufär incä,
3° Ca frunze galbene in scrin 4° In g5.nd nu-mi tree, in graiu nu yin
Uitarea le usuci Arninte sä-mi adudi
Pe buze ele nu-mi mai vin Ingälbenite foi In scrin
Aminte sl-mi aducl (G3. marg.) Uitarea le usucä (G8 marg.)
N. B. Scrise, marginal, Pe G31 30 fi 4° sunt sugerate ,ri deduce din GI.
Uitarea le-a Inchis in scrin 60 De cum le 'nchid In negrul satin
Cu mina ei cea rece Le-a stins uitarea rece
§i nici pe buze nu-mi mai vin §i nici pe buze nu 'mi mai vin
Si nici prin gand mi-or trece (G1) §i nici prin gind mi-or trece (G2)
7° Identic ca strofa dela etaj In G2 ji
8° Uitarea le usucAl 'n scrin
Cu umbra ei cea rece,
§i nid pe buze nu-mi mai vin
§i nici prin gand mi-or trece (G8 aplic. ultime)
9-32. Identic fu toate versiunile : G3, fi G2.; 16. Femee, pentru tine
13-16. 1° Din ce noian au asärit z° Din ce noian necunoscut
Durerilor din mine Au asirit [in] mine
§i cate lacrimi au murit §i cate lacrimi au cAz' ut
Pe ele pentru tine (GI) Pe ele pentru tine (GI)
3° Din ce noian au risirit 4° Din ce noian au asIrit
Adincului din mine Durerilor din mine
§i cite lacrimi s'au lovit §i cate lacrimi au murit
Pe ele, pentru tine (G3) Pe siruri, pentru tine (G8)
N. B. 3° ,ri 4° sunt deduce din Gt.
f° In G8. reproduce pe 2° din Gl [la versa! 14 : Au asirit in mine]
6° Din ce noian indeplrtat
Au räsärit in mine
§i ate lacrimi am Vársat
Pe ele pentra tine (G8).
7° In G2 identic ca strofa de etaj.
17-20. 1° Porneau incet, plutind cu greu 2° Cum pätrundeau atat de greu (a)
Din jalea mea adancl; Din jalea mea adinci;
0 cat de mult imi pare au 51 cat de matt imi pare au
CA' nu mai sufir Incà (GI) CI nu mai sufar incal (GI)
(a) Se ridicau, plutind cu greu
3° Cum luminau* atat de greu (b) 4° In G2 identic, ca strofa dela eta], mingr v. x8.
Din jalea mea adancal Prin jalea mea aciand4
§i cat de mult imi pare au (e)
CA' nu mai sufär inc'a (G8)
(b) C. se nasteau a.d.g. > C.s. pomeau hicet > C.s.
porneau plutind cu.g. ; (c) §i cat eta.> O I cat etc.
www.dacoromanica.ro
S'A DUS AMORUL 45
Cum nu mal vrei sà te arati,

Luminä de 'ndeparte,
Cu ochii tal intunecati
Renascatori din moarte
25 cu acel smerit suris,

Cu acea blanda, fatä
S'a." faci din vIata mea un vis
Din visul meu o viatä
91 mi se para ca tu cre§ti
30 De cum rasare luna,
In umbra dulcilor fere§ti
Din nopti o mie una
Dupd strofa 17-20 arma in strofa :
Ci nu mai bat ca in trecut
Sunind incet sub timple
Cu tot amorul petrecut
Viata s'o reimple (d)
V. si mi-o imple
baratd, in cele din urmd, la o revkie Cu creion ro,ru. Aceea,ri strofd transferatd, marginal, ,ri in Ga, fa aforo rontu-
rului (barata, in cele din urgid ca intreaga pagind) 1i pul*, modificatd :
Q nu mai bate din trecut
Sunand incet sub timple
Cu tot amorul petrecut (e)
Viata si mi-o imple
C.t. norocul petrecut.
N.B. In G2 !trató areasta lipse,rie.
25-24. I° aci nu mai vrei si te arati z° Cici nu räsai si te arati,
Venindu-mi de departe(f) Venindu-mi de 'ndeparte,
Cu ochii mari, inamorati Cu ochii mari inannorati (g)
Reniscitori din moarte (G1) Renisatori din moarte (G3)
(j) Venindu-mi d.d. > Luminä de departe> V. etc. (g) C.o.m. i 'namorati.
In G2 identic cm strofa dela etaj, mima v. 21.: CA nu mai vrei si te arati.
In/re strofa anterioard amista, in G3, relinute, in/re linii desplirlitoare, deci menite rezervelor, de viitor,
aceste dona' stiburi
a nu znai vrei si te ariti
Acestei dulci singuritäti
25-18. e Cu jalea blindului suris z° Qci nu mai vii tiu suris

Cu intristarea 'n fati_ (b) Si-mi luminezi in fati...
Viata mea era un vis Ficand din viata mea un vis
Si visul meu viati (G1) Din visul meu o viati (0).
(b) Cu desmierdarea 'n
30 Si simt el blindul täu suris 4° Cu jalea blindului suris (i) 5° Si mä privesti cu acel suris
Si palida ta fati Cu palida ta fatä(j) Ce te 'nsenini 'n fati
Prefac viata mea in vis Viata mea era un vis Sii faci din viata mea un vis
Si visul in viati (G3) Si visul o viati (G3) Din visul meu o viati (G3)
(i) Sub> Cu> In> Cu j. etc. [versul
se repetd intreg]; (j) Sub p.t.f.
In Gil identic cu strofa dela etaj, mima v. 26: Si ca-acea blindi fati
www.dacoromanica.ro
46 M. EMI.NESCU
Era un vis misterios

Si blind din cale-afarA
35 prea era de tot frumos
De trebuia sä. piarI
Prea mult un inger mi-ai phut

prea putin femee,
Ca fericirea ce-am avut
40 SA' fi putut sà stee;
Prea ne pierdusem tu i eu
In al ei farmec poate,
Prea am uitat pe Dumnezeu
29-32. i° area a lin din apl cresti 2° SA parA cá din valuri cresti (k)
De cum rasare luna De cum räsare luna
In umbra mindrelor povesti In umbra dulcilor povesti
Din nopti o mie una (G') Din nopti o mie una (GI).
(k) PIrea cl tu din v.c.
3° Firm di tu din apa.' cresti(/) 40 In G2 identic cu strofa dela
De cura räsare luna minus v. 29: Sá mi
In umbra dulcilor povesti se park' cuincl cresti.
Din nomi o mie una (G2)
(I) i inairttea mea s5 cresti.
33-36. t° Din noaptea vremilor 85. '1 scot 20 Prea era vis frumos de tot
Ca sá ne 'ncânte iarä? De-a trebuit sa. piará
Prea era vis frurnos de tot Din noaptea vremilor nu pot
De-a trebuit sl. piará (G1) S5-1 diem sa vie iatä (G2)
3° Era un vis frumos de tot 4° Nu cred ca visul radios
De-a trebuit sá piará Sá ne mai vinti iara
Din ceata vremilor nu pot Cáci prea era de tot frumos
S5-1 fac sl vie iarä (GI) De trebuia sal piará (G3).
30 SA vie visul radios
Ca s5. ne 'ncante lark' ?(m)
0 1 prea era de tot frumos
trebuia sá piará (GB)
(m) Si ne Inciinte iarä ?
In G2 identic cu strofa dela etcy.
37-40. Identic fu G2 cm strofa dela e/4; In G1 fi G3 identic, minus 1. 39: Ca fericirea din trecut.
41-44. e i ne pierdusem tu si eu 2° Prea ne pierdusem tu i eu (o)
In ea fir' a socoate (n) In acel* farmec poate(p)
Ca e in cer un Dumnezeu Si am uitat ea' Dumnezeu
Tinänd In seami toate (G1) Le tine 'n Beata toate (G1)
(n) In el f.'a.s. (0)(p) Ne rátäcisem tu si eu
De* ce*, fir' a socoate
30 Ì ne pierdusem tu si eu 4° In G2 identic tu forma dela etaj, minus
In blandu-i farmec poate, (q) p. : In a ei farmec poate.
Si am uitat pe Dumnezeu
Precum uitasem toate (Gs)
(q) In ace farmec poate.
www.dacoromanica.ro
S'A MIS AMORIlL 47
45i poate d niciPe-oeste loc

lume de mizerii
Pentr'un atat de sfânt noroc
Strábätätor durerii.
* *
Pentru datarea versiunii G2 (2277, 87-87 v.) se poate face apel la pagina imediat urmitoare, Cu o cemeali
grafie, identice, cm-incluid caligrafic ca o adevirati fili de registru de datorii. O transcriem aidoma:
2277,88
Datorii 400
Moi§e zoo 12
Tata i 200 800
Wachtel 200 400
Batbu 20
4,800
Koch 30
Weiss 6o
Slavici zoo
Presante
Nica Wachtel 200
30
Oltean 530
Koch 30
Weiss 6o
Tura 50 Slavici zoo
Chibici 50
Tura 50
Manliu 100
Bauer 20
Minovici 40 Oltean 300
2.510
940
Xeni 500
3.010
4.800
3.010
790
Oci9 20 fr.
Bauer . . 20
N. B. Majoritatea numelor din stinga sunt subliniate Cu creion albastru. Numele Tura e barat atit in coloana
I cilt 9i in a II-a fusese, de sigur, achitat. In coloana II-a e barat i numele lui Koch.
* *
Asa cum au slujit de pretexte muzicale (atAtea din ele lamentabile) cAntecele de dragoste ale lui Etninescu
au intrat, dimpreuni cu alte poezii, in arsenalul analogiilor, de care se folosesc oratorii i publici§tii in primul
rAnd. Iati, in legituri ca o strora' celebra' din S'a das amoral, un ecou aproape contemporan. Scriind, in Epoca
(1, 15, Miercuri) dela 4 Decemvrie 1885, un editorial intitulat « Junirni,tii», Gr. G. Peucescu, disectorul organului
conservator de atunci i fostul coleg de redactie dela Timpul, insista' asupra iluziilor nutrite de aceia, in frunte
cu Maiorescu qi Carp, (e vorba de incercirile de apropiere ca liberalii, din 188z, atnintite la Seriroarea ¡II-a),
cati «voiau si imprime organizatiunei noastre interioare o directiune conservatoare, supt auspiciile d-lui Bri-
tianu». Si adluga: Visul de aur al Junim4tilor I
Era un vis misterios
$i batid din cale-afari
Si prea era de tot frumos
De-a trebuit si piará I»
45-48. z° Si cum ci el nu are loc 2° $i cuma el nu are loe
In viscol de mizerii In lutnea-i de mizerii
Pentr' un atit de sfint noroc Pentr' un atit de sfint noroc
Strivizitor durerii (G1) Stribititor durerei (G1)
3° Si n'am vizut ci nu e loe (r) 40 $i prea nu este nici un loc
In umbri de mizerii Pe-o lume de mizerii
Pentr' un atit de d'Asir noroc
Striviz' itor durerii (G2) (G2)
(r) Precum uitasem ci nu-i loc.
Tri G' identie, ca strofa lela etaj, mina/ V. 4f poate ca si fie loe, cesa ce impunea In v. id temed Intreberrli :
Stribititor durerii[ ?].
www.dacoromanica.ro
48 M. EMINESCU
CAND AMINT1RILE
«Familia», XIX, 20, r3/27 Maiu 1883.
A doua poezie din ciclul incredintat Familiei subliniazi, poate, mai mult ca oricare alta, unitatea psicho-
logia si de inspiratie a acestui moment a/ lirismului eminescian. Nu numai a se intálnesc, ici si colo, strofe, ce
apar i in celelalte poezii, ca o dovadi cl plasma comuna' Ii imprimä aderentele pretutindeni, dar poezia insisi nu
poate fi inteleasi deat in cele doul pärti ce o compun (prima, publicatä intalu in Familia, si a doua, postural,
tiplritä intaiu de Hodo i apoi de Chendi), ce se complinesc i dau adeviratul sunet al poemului, ca i atunci
and pe coarda elegiac.4 se suprapuae arc-usul rizvratit si barbar.
Ci Eminescu n'a crezut de cuviintä si incredinteze Familiei, la data aceea, i partea a doua, asa de subiectivä
(Cum ai putut a-fi bate joc...) a poemului, se intelege färä. greutate. Dar a el nu o putea sacrifica se vede din
faptul CI le transcrie pe amandoui, una dupi alta, si despirtite prin * ** in caietul ultim, In care prima parte e
chiar textul definitiv din Maiorescu. Hodos intái i dupa aceea Chendi erau, asa dar, indreptititi si publice aceastá
a doua parte a poeziei. i au facut-o cu acel instinct al potrivelii, care in cazul de fati se mai numea i pudicitie,
aceeasi, poate, ce va fi oprit si pe Maiorescu si o publice dimpreuni cu intáia parte, and amándoul erau gata
juxtapuse, in momentul and isi tiparea editia. Zicem pudicifie, pentrua desi forme ca infamel i antarea-mi
se aflä in variante anterioare (cf. subsolurile noastre), in versiunea ultimä (B11), de la care plecau editorii, ele au
fost totusi agravate i inlocuite cu sperjurd çi blestemu-mi1).
In legatuti cu revelatiile de ordin sentimental ale pirtii a doua, izvorul cel mai sigur de verificare Amine
corespondenta dintre Eminescu si Veronica, intr'un cuvânt biograa, chiar dad.' atitea puncte timm inca' obscure.
Läsánd viitorului sarcina si decidä asupra valorii und Insemniri ca aceasta, reproducem urmitoazele ránduri enigma-
tice, schitate cu aceeasi cernealä, aceeasi grafie in capul primei pagini (103) unde figureazi preludiile brouillonare,
a) 2277,503, ale poeziei:
« M'a indus cineva in eroare, a cdruia nume nu-I numere, pentrucd e persoand respectabild.
Acea persoand respectabild si fie a dracului.
Spune D-ta nu e mizerabil dla care fi-a spus un asemenea lucru »
Dia/og, ispititor prin anume indicii, Iasi, oricura, dificil de rezolvat 2).
Ms. CrInd amintirile. figureazi in douä manuscrise i intotdeauna, cum s'a spus, cu amándouä
ceca ce se poate deduce si din faptul ci paginile sunt in continuare. Ca timp, amá'ndoui mss.-ele sunt foarte apro-
piate, ca si aplicaçiile cu cerneall i creion. Si este singurul motiv care di editorului curaj si se aventureze in
jungla aceasta in continua' miscare, a arei palidä imaginl se oglindeste in multimea variantelor din subsol.
Pentru o mai clara prezentare a filiatiei formelor (chiar claci se va fi strecurat un gräunte incert, mica distanta
ce separi aceste exercitii I/ atenueazi), am notat in parentez ms.-ul uncle au fost schitate.
Poate ci nu mai e nevoie si expliam de ce am folosit in schema: AI, An i BI, BIT in loe de Al, A2 0
B2. Cifrele romane arati ci ne aflim in fata unei poezii (A) in dou'l pärti: I si II; pe cata vreme cifrele
Cf. in legituri cu semnificatia celei de a doua pärti a poeziei, aceste rincluri pitrunzatoare ale sagacelui
cronicar ce isalea, cu aproape trei decenii in urml, excelente comentarii eminesciene, M. Ra.ducanu [ Radu Ma-
Poeziile postume ale lui Eminescu in Vocea Tutovei, XII, 28, 17 Septembrie 5906: « In poezia Cum ai putut se
vede acelasi dispret ca si in Luceafdrul, pentru iubita lui, cate nu se mai deosebeste intru nimic de celelalte femei,
ba Inca e cea mai culpabill din « neamu 'ntreg al Evei D. Foetal trebue si fi fost adanc lovit in delicateta senti-
mentelor lui ca si ajungä pani aproape la violenta une insulte. Totusi tonal e retinut i neinsträinat de
gama artei».
Amatorii de grafologie si compare, prm deductie, scrisul acestui crimpeiu de marturisire (v. mai departe,
facsimilul f. 2277, 105), cu scrisul unui alt crampem, nu mai pupil enigmatic din 2277, 69 v. (v. facsimilul la
Scrtroarea a ¡II-a, vol. II, pag. 310): « e pdcat. Ti-am mai spus odatä din acea noapte fatali ci I° n'arn
vorbesc de acel sentiment odios, care l'arn avut pentru d-ta. z n'arn si mai vin de ca't cand mi-i cherna si
chiar daci m'ai rasa sI te 'mbratisez je serais très honoré par cet acte de confiance de votre part». Confrun-
tare bogatl in ispite, ficuta totusi mai mult si tulbure, cleat si inlesneasca cronologia si identific'árile.
www.dacoromanica.ro
CAND AMINTIRLLE 49
arabe aratä ci aceeasi poezie A (sau B) apare in douä versiuni inrudite de aproape: A1, A'. Schema (=ono-
logica a acestor manuscrise e urmätoarea:
AI. 2277,104-105 and amintirea..., (8 str.) 7 str.) . . . cca 188r-1882
Au. 2277,106-107 Putut-ai tu all bate foe (8 str.)
cca 1881-1882
-Fg. 2277,103 (dela str. 13-16 sq.)
Bu. 2261,314-315 Cum ed putut... (6 str.)

2277,103+105
.......
III. 2261,313-314 anel amintirile... (7 str.> 6 str.) cca 1882-1883
cca 1882-1883
2277,117-118, creían (6 str.)

2277,104 v.+ toy to6 (co1.1)-1- r07 (col. II)
2261,123-126
0) 2277,119-120 (6 str.),
Intáia si a doua parte a poeziei and amintirile... figureaza in 2277,104-105 si 2277, 106-107, tran-
scrise caligrafic, parand sa.* fie copiate de pe o ciornä anterioati ce lipseste. Cu o pagina inainte se allá incercari
brouillonare, ce s'au repattizat asa cum se aratä in schema, la
A./ are intial 8 strofe, reduse apoi la 7, intaiul vers sunä Cdnd amintirea In treeut i este, de sigur, versiunea
care a fost cedad Familiei, unde si apare cu titlul Gird anuntirea.
numärà 8 strofe. In subsol, am asezat un nutnár de strofe, dela strofa 13-16 inainte, care au fost schi-
tate intai pe fila zo5.
Cu toate el, organic, numerotatia am fi trebuit si fie in continuare am pastrat fiecarei parli, nutnerotatia ei.
Al. 2277; 104-1 0 f
and amintirea in trecut
Voie§te s mg. cheme
Pe lângl zidul cunoscut
Mai trec din vreme 'n vreme
5 De-asupra casei tale ies

Sclipind acelea.si stele
Ce luminar' atAt de des
Nefericirii mele
Si peste arbori 'nältati

10 La cer, e-aceea.si lunä
Ce ne gälsea imbrà'tomi
Tinându-ne 'mpreunl
A noastre inimi i§i jurau

Credinfä pe toli vecii
15 Pe cind de flori se scuturau
Pe drumuri liliecii
Cánd amintirea vrea 'n trecut

Cu glasu-i si mi cheme
3. Pe LAngl drumul cunoscut;
9-12. i pintre arbori 'ncIrcati
Cu flori, e-aceeasi luriä
Ce ne gäsea imbratosati
Iubindu-ne 'mpreun4
14. Iubire pe to vecii;
www.dacoromanica.ro
50 M. EMUNTESCU
Te voiu iubi ziceai pe brat

Mi-e martor zeul Amor
ochii ti [i]ntunecati
20 De-apururi luminà-m'or
Pututu-s'au aka dor

In noapte s'a' se stingA
Cand valurile de isvor
N'au Incetat s plângà
25 and luna trece prin stejari

UrmAnd mereu cale-§i
and ochii tai tot Ind. mari
Se uità duld ì gale§i
A". 2277, r o 6 107

* * *
Putut-ai tu a-ti bate joc

De ceasurile-acele ?
Si de mistuitorul foc
Al patimelor mele,
5 De-a tale duld agAduinti

Abia 'ngAnate 'n §oapte
De mii de lacrime fierbinti
Värsate zi i noapte
AI. 19. Ochii tli dulci çi 'ntunecati; as. Pututu-s'au atit amor; 22. Pe veci ca si se stingi,
Ca toste si se stingi ; 26. U. seninrn cale-pi;
In primi redaclie, mai era o strofii, fnteilnitd ,ri fu S'a dus amorul, urmata de strofa finale!, (cf. facsimilul de pe
pag. urm. coloana I, sus) fmr'o redaclie, oarecum, concluzivel, ea la capital unei mai lungi enumeralii :
Atfitea dulci figiduinti
Atitea calde poapte
Atitea lacrime fierbinti
Virsate zi pi noapte
Trec-uri toate... Prin stejari
E tot o luni 'n cale-pi
and ochii tu i tot inci. marl
Se uiti (cluicil pi galepi
barate instantaneu fi In/oculte eu finalul (2)--28) dela etaj. Strofa Atitea dulci figiduinti se Incorporeazd Indatd
In All, tot caligrafic tratucris /i care urmeazd imediat, pe filele In continuare.
2277, 706-107
Pentru strofa /-8 cf. observaliile de deasupra din AI., (C.ind amintirea ...), la subsol, pentru rtrofa fn plus.
www.dacoromanica.ro
CAND AlVLINTIRELE SI
Viata mea i raiul* meu

10 Cum s'au ales de§erte
Dar oare e veun Dumnezeu
In stare O. te ierte
oare eu si pot uita

AtAta de o datä ?
lo SI nu blestem suflarea ta
De-amor invApkiatà ?
a- ;.,
A
-ri.4
A., 1 t
71/
-
t 4
eL.
e
r
` /".
05
¡,:4i4.
7.172
r
L. er
a
.4.; 1... 4./
I Ala 1-1.
(,
, rf:4
6. f .
, I 1---1
1.6
,.
op M,
1. ...I..... MSS
L. '10 ILO. A'
CAND AMINTIRILE...
Mss.-ele Academiei ROMitIC 2277, 105 (16.5 CM. X 20.5 CM.)
Dar veacurile cari vin

AflaHvor de la mine
inima din al tän sin
20 sufletul din tine
9. mima mea, norocul meu>; Viata etc. [raiul* sau visul*?] tr. Dar si mai he Dumnezeu;
19. i lumea care 'n calea ei; 30. Ii> Spre trecere etc.; 31. de fapt : Pe ori infami etc. [ce adaor cm creionul].
Pe fila roy, in spatial liber de dupd A', ateste fncercdri ale strofelor din/re 13-16 si 29-32 (cf. facrimil) :
13-16. e Cum crezi ca eu si pot ulta Cum oare crezi sa pot uita
Trecutu-mi plin de jale Iubirea. mea cea tristi
[Surisul] tau... fiinta ta fiinta ta
farmecele tale
4*
www.dacoromanica.ro
52 M. EMINESCl..1
Va fi in mintea tuturor
Trecând din gurä 'n gurä
C'ai räisplätit atät amor
Cu-atät de cruntä url
25 Pe scara negrei vecinicii

Blestemele-mi s'or naste...
Ce numai tu n'ai vrut sä
O lume va cunoaste
lurnea mare 'n calea ei

30 Spre trecere de vreme
PeHorice infama' 'ntre femei
Ca tine o s'o cheme
B'.B". A doua versiune are de asemeni amandoua.' pärtile:

B1 in 2261, 313-314, numära 'final 7 strofe, reduse la 6 si este incorporatä in acelasi caiet de dictando, sub-
manuscris aranjat ca de tipar, desp.re care s'a mai vorbit;
Bu urmeaza in 2261, 314-315, numarl 6 strofe si a trecut, inainte de a se fi cristalizat in versiunea ce se
poate ceti la etaj, printr'o multiplicitate de forme, asa cum se vad notate in schema de mai sus si pe care le-am
reprodus cat mai osanizat.
Urmärirea, succesivi, a tuturor acestor variatiuni, oricat s'ar parea de fastidioasä, e plinä de surprize pentru
tot cel ce stärue §i se pasioneaz1 sA meargl pe drumurile in zigzag, ale mestesugarului indrägostit de perfectie,
care a fost Eminescu.
.131 2261, 313-314

Citad amintirile 'n trecut
Incearcà sà mä cierne
Pe drumul lung si cunoscut
Mai trec din vreme 'n vreme
17zo. Dar cate veacuri vin mereu

Pe nenturnata cale
Afla-vor toate chinul meu
farmecele tale
21-24. i toste toate spune-vor
Trecand din gura 'n gura
C'ai frislplatit atát amor (a)
Cu atat de neagri urä
(a) Cum ai plätit a.a.
25-28. I° A mele lacrimi, insomnii z° A mele crunte blasfemii
De-apururi s'or renaste Din pral se vor renaste
Ce numai tu n'ai vrut si stii Ce numai tu n'ai vrut sä
O lurne va cunoaste O lume va cunoaste
29-32. De cate [ori] se va 2ntampla

Vre o femee 'nfamä
De* cum* se chiarnä-i intreba
Tot ca pe tine-o chiama
B1 2261, 313-314
3. Pe drurnu 'ngust s.c.
www.dacoromanica.ro
CAND AMINTIRILE 53
5 De-asupra casei tale ies

azi aceleavi stele
Ce-au lumina atat de des
Pe patirnele mele
Si peste arbori invirati

10 Ra.sare blanda luna
Ce ne gäsea imbrätovati
Soptindu-ne 'rnpreuna
A noastre inimi îi jurau

Credinta pe toti vecii,
15 and pe cäräri se scuturau
De floare liliecii
Putut-au oare-atata dor

In noapte sä se stinga
Cand valurile de isvor
20 N'au incetat sà prang./
Cand luna trece prin stejari

Urmand mereu In cale-vi,
Cand ochii tai tot inca mari
Se uitä duld i galevi?
Bn. 2261, 314-31f
Cum ai putut a-si bate joc

De patimele rnele,
De dulci petreceri la un loc
Din ceasuri ca acele
6. Clipind a.s.; 8. Impätimirii mele> Singurädtii m.> Induiosärii m.; 9. $i p.a. resfirati; 70. Mai
bate-aceeasi lunl; ta. Iubindu-ne 'mpreurd;
In primd transcriere, potzia avea 7 strafe ; urma dupd v. 16 urmdtoarea strofd, elaborate! atent, In effmeltoarele 3
stadii ( r° 2° provin din dedublarea editorului, prier disjungerea aplicapor ; 50 marginal, el' scrirul cel mai recent]:
17-20. it° Ziceai, privind fad de sat a° i m5. priveai fAri de sat
«Mi-e martor zeul Amor, Rigaduind pe Amor, (a)
« a ochii tài intunecati A a. ochii tài intunecati
De-apurusi lilmina-nforo A De-apururi luminA-m'or»
(a) t< i te jurai pe Amor,
3° Credeam ca' ochii 'ntunecati
De-apururi lumina-m'or
and ml priveai fad de sat
Jurind pe zeul Amor
Strofa a fost, In cele din urmd, baratd In toate cele trei forme, cm creion rope ,si albeutru.
Pututu-s'au atta dor; za. LIrmand si azi in cale-si.
www.dacoromanica.ro
14 M. EMINESCU
Cum le-ai menit pe toate rám

De s'au ales de§erte ?
Dar care-i acel Dumnezeu
In stare s'A' te ierte ?
and amándoi vom fi pámânt

10 Cáci el pe toti. ne-aduná.
S'o stinge vis i jurAmânt
Cu vietile 'mpreunI
Ci 'n lu.ngul negrei vecinicii

Blestemu 'mi se va na§te
15 Ce numai tu n'ai vrut s'A §tii
O lume va cunoa§te
Pe lungul vremurilor vad

Va fäsIri cuvântu-mi
Ca frunza codrului de brad
20 Ce va umbri mormântu-mi
'n cintul meu ce va trli

Sperjurá rämânè-vei,
Cum n'a mai fost, nid o mai fi
O alta 'n neamul Evei.
a) 2277, 103+ 10f
a) 103 a) ro3 a) 103roy
e Trecut-au dulcele noroc A° Azi nu mai mergem la un loe 3° Azi nu mai suntem la un loe
Din ceasurile-acele In ceasurile acele In ceasuri ca acele
Si de bätaia ta de joc aci de bätaia ta de joc aci ai putut a-ti bate joc
Sunt visurile mele Sunt dragostele mele De patimele mele
Incfit le sfaräm insu'mi eu 6 Inat acum mä mir l eu Triar acum má mir cbiar eu
aci s'au ales deserte De cat au fost deserte -- Cum furä de deserte
Dar care-i acel Dumnezeu Dar care-i acel Dumnezeu Dar care-i acel Dumnezeu
Si poatä s'A' te ierte In stare si te ierte In stare sä te ierte
CAnd tu si eu vom fi pämint
10 aci el pe toti ne-adunä
Peri-va dor si jurämänt
Cu toate impreunä
Dar toate vremile ce vin
Afla-vor deLa mine
16 at de adinc e al meu chin
Ce sufiet e in tine
Si ca o pildä te-or numi*
Oricärii fiici a Evei
Din sinul negrei vecinicii
90 O umbrä apärb-vei
4. S.patimele alele; 7. Dar oare e [un Dumnezeu] >D. 2. Ulterior, dearupra : Minute, :chi-
care-i etc, feazi versul : Minute ca accle re se va
Mulle,' In : Momento ca acele;
www.dacoromanica.ro
CAND AMIN'ITRILE 55
9ro. $i tu o eu vom fi pamint

ad el pe toti ne-aduna
i,tz. Peri-va amor i jurämant
toate impretmä
13-16. Dar generatii cari yin
Afla-vor de la mine
Cum am purtat aka chin
Ce suflet e in tine
17. Cu amärke* te-or > i ca o.p. etc.;
19. Pe scara > Din umbra n.v.
ulterior, nefinit, distibul combined din
ambele strofe, 53-16 ,ri 17-2o
In ochii vremilor ce vin
Un monstru apirè-vei
b) 2277,117-118 (creion)
N'orn mai petrece* la un loe
Momente ca acele
Cad ai putut a-ti bate ¡tic
De patimele mele
Privirea* ta, surtsul tau
De patemi* [suntl deserte?
Dar poate fi vr'un Dumnezeu
In stare sä te ierte?
Cand amandoi vom fi pämant
to aci el pe toti ne-aduna
Peri-va dor si jurlmant
Cu vietile 'mpreunä
Ci 'n cantul meu ce va trili
Un monstru aparè-vei
to Cum nici un altul n'o mai fi
In neamu 'ntreg al Evei
In mintea vremilor ce yin
Blestemu-mi se va naste
Intregul sufletului chin
SO
O lume '1 va cunoaste
Orickrui monstru 'ntre femei
Ii va suna cuvaritu-mi
Va rásäri pe utma ei
Ca iarba pe mormantu-mi
5-6. I° Incat acum mà mir i eu
Cum fuel de deserte (a)
Cat furä de deserte --
20 Privirea* ta, surisul* tau
Alesu-s'au deserte?
12. Cu ochi-ne* 'mpreunä> Cu gurile*
'rnpreuna.
x3-16. e Ci 'n cantul meu ce va träi (b)
Infarnä apár-vei
Ca o rusine te-o numi
Intregul neam al Evei
Ci 'n c.m. tu v.t.
2° Ci 'n cantul meu ce va träi
Un monstru aparè-vei
Cum nici o alta n'o mai fi (e)
In neamu 'ntreg al Evei
Cum nu mai e* un alt... ow
www.dacoromanica.ro
56 M. EMII4ESCU
57-20. In mintea vretnilor ce vin

Durerea-mi se va naste
sufletul din al tia sin
Pe ved se va cunoaste(d)
(d) O lume '1 va cunoaste.
25-24. z° C'orice infama 'ntre femei

S'o potrivi cuvantu-mi
risiri pe urma ei
z° Once infatni 'ntre fernei

Va auzi* cuvantu-mi
Va fisiri* pe urma ei
2277,104 v. +ro f v.+ zo6 (col. .11)-1- Io7 (col. II)

2261,123 126
I-4. Putut-ai [tu] si nimicesti 2° A-ti bate joc tu ai putut 3° A-ti bate joc te-ai priceput
iluziile acele De ceasurile acele De patimele [rnele]
0110 De tot demonicul trecut
I07 C. II Al patimilor mele c)1o7c.II e) 107 C. II aplica pe 2°
4° Cum ai putut tu joc baii 5° Cum ai putut a-ti bate joc 6° Cum ai putut bate joc
De ceasurile acele De ceasurile acele (a) De patimele mele
De tot demonic-al nesat De tot arnorul plin de foc De blándul tainicul noroc
Al patimelor mele e)zoif e II Al patimelor mele c)roy sr. Din ceasurile acele c) zo.f
red, c. II C. II-F1045'.
(a) De patim) D. ceasurile etc.
7° Curn ai putut a-ti bate joc 8° i de bitaia ta de joc

De patimele mele Sunt patimele mele
Si de silbatecul noroc Si tot silbatecul noroc
Din ceasurile acele 4104 v.aplicat pe ts° Din ceasurile acele 4104 V.
5-8. r° Le-am desfrunzit* si tu si eu 2° D-atatea dulci pareri de riu 3° De-atatea dulci tineri de tia
De s'au ales deserte Iluzii dulci deserte (b) Duioase si deserte
Dar poate fi vr' un Dumnezeu Dar poate fi vreun Dumnezeu Dar poate fi vreun Dumnezeu
In stare [sä. te ierte] e) 107 c.II In stare si te ierte ?d) 124 In stare si te ierte ?d) 124 apl.
(b) De-atätea > Iluzii etc.
4° De-atatea lungi piren de riu 5° De-acele dulci tineri de riu

Dupi simtiri deserte Duioase i deserte
Dar poate fi ve un Dutnnezeu Dar poate fi vr'un Dzeu
In stare si te ierte d) r23 In stare si te [ierte] c) zo6 ç. Il
6° S'a tale dulci pixeri de tau 7° De-a dragostei tineri de tia

dragostelor ccrte; De voluptoase certe
Dar poate fi vr'un Dumnezeu Dar poate fi veun Dumnezeu
In stare si te ierte d) czy In stare si te ierte e) ro, v.
8° De-a dragostei päreri de riu 9° Cazad toate 'n drumul* meu

Duioase si deserte Ca spicele deserte
Dar poate fi vr'un Durarle= Dar poate fi vr'un Dumnezeu
In staxe si te ierte 6..11+104v, In stare si te ierte e) ¡04v.
www.dacoromanica.ro
CAND AMINTIRILE 57
9-12. I° De vei muri, de mi-i* uita* z° De vom muri si tu si eu(d)

De oiu muri asemeni Pirrantului asemeni (e)
Durerea mea si ura ta (c) Trädarea ta, blestemul meu
Vor fi surori de gemeni d) 124 RämAn de-apururi gemeni d) szy
(c) Blestemul meu, fiinta* ta. (d)(e) r° De m'oiu intoarce in plmánt
de-i muri asemeni
z° OricAnd sl mori, oricánd i eu(f)
Vom fi plmint
(f) and vei > OricAnd etc.
3° C.And ne-om intoarce in plmint (g) 4° Und tu §i eu vom fi plmAnt
Cáci el pe toti aduna' (h) Cäci el pe top ne-aduni
Trädarea ta s'al meu cuvánt (i) Trádarea ta s'amorul sant (J)
S'or apune impreunA d) 126) S'or stinge impreunä c) soy v.
(g) C.n.-o.i.i.p. > C. ne vom,,fi fácut pämint > (i) T.t. s'arnoru-mi s.
C. [noi ]vom fi din nou fAtnánt ; (h) Care
pe toti i-aduná; (i) TrAdarea ta s'amoru-
mi d'Aun
5° Cánd tu si eu vom fi pimint
Qci el pe toti ne-adunA
TrAdarea ta, amoru-mi sfánt
S'or stinge impreuni c) so¢ V.
13-16. s° Ah toate vremile ce vin z° i toate vremile ce vin
Afla-vor dela mine Afla-vor de la mine
mima ce-aveam* in sin (k) Ce suflet ai avut in sin
sufletul din tine d)124 Ce inirnA in tine d) rzy
(k) §.i. ce-o ai in sin [aplicalie pe c) 107 creion].
3° In lungul negrei vecinicii 4° In lungul negrei vecinicii 5°i veacurile cari vin (I)
De-apurun s'or renaste Blestemu-mi s o renaste Vor fi afiat de mine (m)
Ce numai tu n'ai vrut sä sdi Ce numai tu n'ai vrut sä De hdma ce-o porti in sin
O lurne va cunoaste d)124 O lume va cunoaste 127 De sufletul din tine d) ¡26
N. B. [Continue! strofa 9-12 (10)] (I) i toate vremfie ce vin;
(m) Vor fi §tiut de mine.
6° PAn si pe buze [de] copii (n)
Blestemu-mi se va naste
Ce numai tu n'ai vrut sä stii (o)
O lume va cunoaste .r26
de fapt : buze pe (sic) copii;
aleituri, intenlie neurmatd : crezi.
Strofei 13-16 in c) fi corespund doud strofe, care cu timpul se concentreazel :
70 Dar toate vremile ce vin 80 Dar toate vremile ce vin
Afla-vor de la mine Afla-vor dela mine,
Ce sufiet am avut in sin Cum sin purtat atáta chin (o)
Ce inimá e 'n tine c) ro; Ce inimA e 'n tine c) ro¢ V.
(o) CAt am purtat atita chin c) ro;
90 De-alungul negrei vecinicii ro° Pe scara negrei vecinicii
Trädarea-ti se va naste(p) Durerea-mi se va naste
Ce numai tu n'ai vrut sä Ce numai tu n'ai vrut sä
O lume va cunoaste c) soy- v. O lume va cunoaste c) zoie
(p) Blestemu-mi s.v.n.;
17-20. t° I numele-ti l'a urruiri 2° si-a mele.., vor trli
Blestemul meu i cántu-mi CAt va träi si cintu'mi
'n once an va räsäri, 'n once an vor räsäri
Ca iarba pe mormAntu-mi d) 124 Ca iarba pe morrnintu 'mi c) z o
3° Trec valuri =di pe ocean 4° Pier valuri mii pe ocean (g)
Dar ura-mi i cuvAntu-mi Dar vorbele din cAntu-mi
Va räsAri in once an Vor räsäri din an In an (r)
Ca iarba pe mormAntu-mi c) 107 Cu iarba pe mormintu-mi (s)
(g) Trec v.m. etc.; (r) Vor r. in once an;
(s) Ca iarba etc.
5° Sigeneratii ce-or veni 6° Qci generatii ce-or veni
Vor repeta cuvAntu-mi Vor repeta cuvAntu-mi
Ce 'n mintea lor va rásAri 'n mintea lor va räsiri
Ca iarba pe mormAntu-mi Ca iarba pe mormintu-mi
www.dacoromanica.ro
58 M. EMINESal
t° Ori ce infami 'ntre femei z° Once infami 'ntre femei (u)

Se va cunoaste 'n cintu-mi(t) In orice loc i vreme (v)
Va rislri pe urma ei Spre-a-i infiera rusinea ei (x)
Ca iarba pe mormintu-mi d) s2f Ca tine or s'o cheme (y) d)126
(t) Se va 'nsemna* cuvintu-mi (u)(v) Pe once infamà 'ntre femei
N. B. In strofa aceasta fuzioneazd fi doud -Ca tine vor numi-o
versuri din strofa anterioard. (x)(y) Spre a 'nsemna fiinta ei
Ca tine o s'o cheme
30 Once infami 'ntre femei 4° Pe-orice infarni 'ntre femei
fie 'n ori ce vreme firi de rusine
Cu al tiu nume muieresc* Spre a 'nsemna finta ei
Pe toate sà le cheme d)so6 S'o cheme ca pe tine r04v,
3° Once infami 'ntre femei 60 Pe-orice infatni 'ntre femei
Cu vorba-mi s'o blesteme Ca tine o o cheme
spre tnai mare hula ei /ORO
Cu numele-ti s'o cheme c)zoef,c.II c) royo.

70 Pe-orice infami 'ntre femei
De-or vrea si o blesteme
Numele tiu in urma ei
Si-1 strige si s'o cheme c) ¡Ojo.
* *
e) 2277,119-120
e) precede imediat versiunea dela eta] (MI), la care se fi raportd, fi reprezintd penultimul strat al variantelor,
ultimul fiind al concomiten!, sau al textului dela eta], pe care-I vom nota pentru circumrtanid Cu f). Versurik neindicate
sunt identice.
2. De patimele mele e); 3. De acele plangeri la un loe.> D. dulci p.l.u.l. e); 5. Cum le-ai dorit lfa
C. le-ai menit p.t.r. e); 7. Dar poate fi vr'un Dumnezeu e) > D. care-i acel D. e) ulterior creion ; to. Cid
el pe tori ne-aduni e); u. Peri-va> S'o stinge don i jurimánt e)± f ).
In prima transcriere, ordinea sdtimelor y strafe In e) era : 21-24, r3-16 fi ¡7-20; insd imediat fncep prefaceri
fi aplicatii cu ordinea definitiva, ce va trece fi in textul dela eta], cele 3 strofe sunt transcrire caligrafic pe fila urmdtoare szo;
13-16. e Din umbra negrei vecinicii z° Ci 'n lungul negrei vecinicii (a)
Blestemu-mi se va naste Cintarea-mi se va naste (b)
Ce numai tu n'al vrut si stii Ce nutnai tu n'ai vrut si stii
lume va cunoaste e) O lume va cunoaste e)
(a) Ci 'n umbra n.v.; (b) aPoi fi In .1).
17-20. 1° Intregul sufletului chin 20 In tnintea vremilor ce vin (c)
Va risiri prin cintu-mi Va räsilri cuvinta-mi
In mintea vremilor ce vin Cu 'ntregul sufletului chin (d)
Ca iarba pe mormintu-mi e) Ca iarba pe mormintu 'mi (e): e)-f-f)
(c) 'n m.v.c.v. (e); d) Cu 'ntregul
i
s.c.> i 'ntregul s.c. > Cu 'n. etc. e); (e)
iarba etc. f).
30 In mintea vremilor ce vin 40 In mintea vremilor ce vin
Va risäri cuvAntu 'mi Va räsIri cuvintu'rni
Ca fire albe de pelin(f) Ca floarea neagri de arin*(g)
Din iarba pe mortnintu-mif) Ce va umbri mormat' itu-mif)
(f) Ca fire noue*> Ca fire albe etc. (g) C.f. sud.* de pelin
21-24. 0 Ci 'n cintul meu ce va trii 20 l 'n versul meu ce va trii (b)
Un monstru apirè-vei Infarnä apirè-vei (i)
Cum nici un altul n'o mai fi Curn n'a fost alta, nici o fi (j)
In neamu 'ntreg al Evei e) In neamu 'ntreg al Evei e)+f)
(h) ì 'n cintul m.c.v.t. e); (i) Un demon
apirè-vei e); (j) Cum n'a xnai fost nici n'o
mai fi> Cum n'a fost alta nici n'o fi e)
In vorba mea ce va tal
Sperjurá riminè-vei (k)
Cum n'a mai fost, nici o mai fi
O alta 'n neamul Eveif)
(k) Sperjuri apiré-vei > Infama riminè-vei
www.dacoromanica.ro
ADIO S9
AD I0...
Familia», XIX, 23, 5/17 'Mile 1883.
Sub titlul De-acuma..., a treia poezie a ciclului Familiei vede lumina tiparului In ziva in care Eminescu se
afla la Ia§i, pentru inaugurarea statuei lui stefan cel Mare, eveniment pe care revista transilvanl Il veste§te din
timp i cl.ruia Ii consacrá toate atentille in cateva din numerele urmätoare 1). Cronica aceluia§i numit inregi-
streaz1 moartea lui Ciprian G. Porumbescu la Stupca, in Bucovina, ca i aparitia « Alrnanahului Romániei June»,
in care se tipArise Luceafdrul.
Un leit modv, ce revine ca insistentk in mai toate corespondentele epocei acesteia, este al clIdurilor excesive,
ce se abItuser i. asupra Capitalei. Cure ele se intilnesc, invocate indifere-nt cát de specios intre cauzele
îmbolnâvirii lui Eminescu, sä ne oprim la cAteva din mArturii. Cronicarul bucure§tean al Familiei, Iuliu I. Roca, cu
ale dirui relatiuni ne-am mai Intlinit, scria In corespondents. din 16/28 Maiu: « De§i sosite de trei zile, (cIldurile),
au inceput a deveni obositoare. VA scriu la II ore din noapte, pe o temperaturl de a grade. Puteti judeca ce e
ziva» 2). La rándu-i, Hasdeu informa inteo scrisoare ca data de i Iulie stil vechiu 1883, adresatIi sotiei sale la
Paris: « Cálduri, ca la noi acuma, nu s'au mai pomenit Incl. Stau toatl ziva numai cu clima§a pe mine §i sudoarea
curge §imae. E ceva oribil 1 Nu mä mir a pe a§a cilldurá säracul Etninescu a inebunit i alaltlieri 1-au dus la
balamuc » a). Prea cala' i foarte cala' revin, insistent, in insetnnärile zilnice ale lui Maiorescu, la vremea aceasta,
cum nu lipsesc nici din insemnarea zilei de 30 Maiu/t x Iunie cánd noteaz1 intre altele: « La Eminescu, inceput
de alienatie mental', dupi impresia mea» 4). lar In istorica scrisoare, ce i-a trimis poetului la Viena, in Februar
x884 §i pe care am citat-o in voL I (pag, insinua, cu abilitate, aläturi de alte anesteziante morale: « Vezi
D-le Erainescu, diagnoza stAni D-tale trecute este astäzi cu putintA i este absolut favorabilA. Se vede ci din cauza
clIdurilor tnari, ce erau pe la noi in Iunie z883, D-ta ai inceput a suferi de meningiti sau inflamare a invilitoarei
creetilor, etc., etc.» 5).
Ms. Adio... se afiA In douä manuscrise, cam din acelni timp cu toate celelalte poeme ale ciclului §i, in chip
de notatii brouillonare, in alte doul manuscrise, cari toate ar da urmAtoarea schemä :
2277,118-114 (17 strafe) CCa 1881-1882
2261,121 V., 122-123,128.
2261,816,318-319+317 (rtf str.> ro sir. = Familia) CCa 1882-1883
2288,12.
A. FigureazI in 2277,113-114, numArä. 17 strofe §i s'a crezut cl s'ar compune din douA pArti. Adevärul este
&A ultimele 5 strofe, serse caligrafic, rati aplicatii, dela Vdzdndu-te &eV de des inainte, acoperl o pagini IntreagA
(1'4) §i cl in opozitie cu fila anterioará (t t3), tipic brouillonark dä impresia unei poezii de sine. Editiiie Hodo§
Chendi au publicat-o ca atare, pentru motivul dintii cl e citet §i caligrafic serial. Räspunsul insl la aceasti che-
stiune 11 dá." chiar strofa ultimi (a 17-a), prima- variantä a temei Adio, din textul definidv. i il confirml dap&
acee.a, intru total, conturul versiunii urmAtoare B, a textului pre-definitiv, In care se intálnesc -toate elementele
celor dou'l
In subsol s'au a§ezat i unele ciome, schitate fragmentar, svirlite ici §i colo, pe filele, de atelier, ale caetului
oblong, din epoca Luceafdrului, 2261,121 v., 122-123,128. Repartizarea lor s'a flcut, raportindu-se la strofele dela
etaj. Pentru a sublinia caracterul de strofe schitate, am suplinit ca [ ] locul versurilor
1') Familia, XIX, 25, 19 Iunie/1 Iulie 1883: Mama lui stefan cel Marc de Hasdeu, din discursul rostit la Iasi
iar in nr. 26, 26 Iunie/8 hulk 1883: poezii inchinate lui stefan cel Mare de V. Alecsandri, D. Gusti, Ar. Densu-
sianu, Plesoianu, Ianov, PArâianu, Roiu, Burada (cantecul lui $tefan in Psaltirea lui Dosofteiu).
2) A. C. or [Rosca], Cronicd bucurefteand in Familia, XIX, 21, zz Mai/3 Iunie 1883.
8) apud Liviu Manan, B. P. Hasdeu fl Eminescu, 1927, pag. 27.
Titil MaiOra3C11, Ins. zilnice, II, pag. 187.
5) Id., ibid., pag. 229.
www.dacoromanica.ro
60 M. EMINESCU
A. 2277, 1u-114
De-acuma nu re-on' mai vedea
11.1mAi, rämii cu bine
voiu feri in calea mea
De tine
5 De astizi dar tu fl ce vrei
De astizi mai nu 'mi pasi
CA' cea mai dulce 'n.tre femei
Mà lasA
Nu mai am mintea din alt rind
10 Ca viata mea si 'nceapi
Gaud luna ese tremurind
Din api
Trecut-au poate chiar pe veci
Iluziile acele
15 and mi 'mbitam de raze red
Din stele
Mina-mi puneam pe ochii mari
[mi] uitam prin ramuri
asteptam ca s'A-mi apari
20 La gearnuri
Era atita de frumos
S'A mergem impreuni
Sub acel farmec luminos
De luni
25 teii vechi sub cari imblai
Se scuturau pe cale
De flori pe p'Arul tiu
moale
De cite ori mi tot rugam
30 Ca noaptea 'n loc sä stee
Ca 'n veci in brate si te am
Femee
9-12. Incadratd cu creionui negru fl in stdnga, marginal, redaclia urmdtoarei strafe ce va apare, aproape /a fel, In
manuscrisul urmdtor :
Cu ochii ume2i i fierbinti
De vicluvi-vicleani
Credeai c'o si má scoti din minti
Sinnanä
z8. de fapt : Si pe (sic) uitam p.r.¡
17-20. Si lipeam ochii mei cei mari
Cu genele de geatnuri
Si a9teptam ca ra-mi apari
Prin ramu.ri
25. Si teii vechi pe cari> S.t.v. sub etc.
www.dacoromanica.ro
AMO 61
i in urechea mea s'apuc

Acele duld cuvinte
35 De cari abia imi mal aduc
Aminte
Cit §opot blind abia 'nteles
Fermecitoare certe
Ah, toate, toate s'au ales
40 De§erte
Cid dad astäzi le ascult
Cu toate-mi par aceste
Ca dinteo veche de demult
Poveste
45 De-atunci §.1 pânà arstilzi cind
'mi par atitea veacuri
De i acelea§i valuri trec
Pe lacuri
*
Vizindu-te atit de des
50 Frumoasa mea amid
Din toati viata n'am ales
Nixnicä
pentru tine am pierdut

Noroc si idealuri
55 Cu vasul vietii stribitut
De valuri
ochiul azi hni este sec
*i cad a mele cânturi
Ca frunze ve§tede ce trec
60 Pe vinturi
din amoru-mi n'a rimas
De cit adinci'
Ci te-am iubit cu-atit estas
Copia
65 Tu ai ca 'n ziva cea de 'ntäi
Priviri de lacrimi pline
Dar ce si-ti zic deck: Rimii
Cu bine.
37. de j'ay : $i (sic) cát sopot blind abia 'nteles; 42. lectura' incerki; seameltur fi ca: Ce triste-mi par aceste;
[amo/e aplicalii la v. 41-42 fin de fi se vor intdlni In versiunea urnatoarel. 47. Pe cite valuri cari trec.
www.dacoromanica.ro
6z M. EMINESCU
22615 12114,122-123+ 128

9-12. I° r 2° f
Cfiritarea-i s'o inceapi (a) Cintarea-i s'o inceapi
Can' d luna creste tremurind Cfind luna se* [inelered*
Din api Si 'n spa
(a) Si cintu-i si inceapi;
13-16. [
de patimele-aceie
Atitea raze dulci si reci
De stele
17zo. De cite ori eu am stitut
Cu genele la geamuri
and luna palidi-au bitut
Prin ramuri
Urmatd de:
$i pentru cine-i fi tesind
La pinza Penelopii
Si pentru cine...
Te apropii
21-24. I° De cite [ori] ne-am adunat 20 Era faits [de] frumos
Iubindu-ne 'rnpreuni Primblindu-ne 'mpreuni
Sub acel farmec minunat Sub acel farmec luminos
De luni De lung
29-32. I° z° De cite ori nu* mi* rugam
dac'au putut si stee Ca noaptea 'n loc si stee
Cici pentru tine le-am virsat Ca tot in brate si te am
Fetnee Femee
33-36. [
acelor dulci cuvinte
De cari abia imi mai aduc
Aminte
4/-44. i° Si daci treci alituri tu z°
Atunci el trece preste Färä s prinzi de veste
De-o tainicii i farà rost
Si prinzi de veste Poveste
3° Dulce-mi sunarg in urechi 4° Cu multi dtagoste ascult
Cuvintele aceste Cuvintele aceste
Ca dintr'a cronicelor vechi Ca dinteo dulce de demult
Poveste Poveste
5° Si n'ascultam cu-atit mister
Cuvintelor acestor [?]
Pires c'ar fi vorbit Homer
Si Nestor
45-48. [
de veacuri
Atitea valuri cari tree
Pe lacuri
N.B. In dreptul lui 2° rime : aceste, de este, si preste, de veste, neveste, creste, este
49-52. [
Din toad viata n'am ales
Nimici
37-60. Si astfel valuri* lungi* de vad*
Es* din [a] mele cinturi (b)
Ca frunze vestede ce cad
De vánturi
(b) Iluzii duki i cinturi
www.dacoromanica.ro
ADIO 63
65-68. 2° Caci din iubirea [cea] de 'mil 2° La raza zilei cei de 'ntii
Tu m'ai chemat la tine Tu mä chemai la tine
mi-ai* rupt* inima* Azi nu mai voiu si viu--Rämâi
Cu bine Cu bine
3° Si ai ca 'n ziva cea de 'ntii
Priviri de lacrimi pline...
Dar ce si-ti zic decit[:] RAmii
Cu bine!
Din/re strofele ce nuli au local in conturul poeziei, a,ra cum a foss scbilat la etaj, au mai rdmas :
De basmul zinei Dochii

Ce nalti fruntea lor la cer
ochii
atitea zile
Când le-ai* uitat de mai triesc
Copile,
Care fac a lene

De tremurul abia 'nteles
De gene
B. Figureazi in 2261, 816,318-319+317, urmeazi de aproape versiunea primä, numärl 16 strofe si prin apli-
catii de ultimi orA, prin noui redactäri de strofe ca i prin eliminarea, marcati prin linii de baraj, a 6 strofe,
ajunge a fi identici (minus cateva neglijabile diferente) ca versiunea cedati _Fermiliei, care numäri jo strofe. Ca si
pentru celelalte pirti ale cidului, i aceasta va fi fost trecutä pe curat intr'o cdpie, pe care a utilizat-o Maiorescu
In editia sa.
Transcrierea noasträ a pästrat toate cele 16 strofe pentru motivul cA, inainte de a fi barat, a Incercat sA modi-
fice i unele din cele 6 strofe sacrificate. E procedeul, ilustrat In deosebi in Mortua est (cf. vol. I, pag. 302 sqq).
Tot aid se anexeazi citeva versuri, schitate anterior in 2288, 12, cu scrisul i cemeala, proprii epocei Lucea-
fdrului.
Se atrage atentia cA ordinea filelor In versiunea B. e aceea notati de noi (intervertirea din ms. e datoriti
legitorului) i CI ea poate fi demonstratä pe teren, adici pe text, prin conturul poemului.
B. 2261, 316 3318-319+317.

De-acuma nu te-oiu mai vedea,
rAmAi cu bine
MA. voiu feri in calea mea
De tine.
5 De astä.'zi dar tu fA ce vrei,
De astAzi nu-mi mai pasA
Cà cea mai dulce 'ntre femei
MI lag
Cu ochii tined. i fierbinti
10
De vAduvA vicleara
Credeai c'o sà mA scoti din minti
SArmanI
www.dacoromanica.ro
64 M. EMINESCIJ
Clci nu mai am de obiceiu

Ca 'n zilele acele
15 SI mI imbIt si de scântei
Din stele
CId farmecul luminii red

Nu m'a paruns de moarte,
Ca 'n veci sI te iubesc, tu 'n veci
20 Departe
and degerând atitea dAti

Eu mL uitam prin ramuri
asteptarn s'A te arIti
La geamuri
25 O cât eram de fericit

SI mergem impreunI
Sub acel farmec linistit
De lata
Strofele 9-12, r7-20, 29-32, 4r-44, I3T6, s7-6o barate la revizia ultimd eliminarea celar 6 strofe del
tocmai contaral textului definido.
Petar:1 strofa 9-12 cf. subsol respectiv In A.
13-16. t° Trecut-au anii mei acei z° Trecut-au florile de teiu
vremurile acele Din vrennile acele
and mA imbitam chiar de scintei and mä 'mbitam de duki scintei
De stele De stele
3° Pierduiu nebunul obiceiu (a) 40 Pierduiu nebunul obiceiu
Din vremile acele Din zilele acele
Cánd m 'mbátam si de scintei (b) SA mil imbit si de scántei
Din stele Din stele
(a) P. nebunul obiceiu> P.
seninul* o.> P.n. etc.; (b) Ca
mä 'mbát de reci scintei
17zo. ami farmecul luminii red
Mi sträbitea de moarte
In veci iubindu-te, tu 'n veci
Departe
N.B. Forma aceada a fort scbimbatd In cea lela etaj, In clipa cdnd strofa anterioard trecea lela 30 la 4° ; celad, adicd,
versal 1j pitusa pe corelatival and mA 'mbi.'tam etc.; anexdm aid si o variantd rdzleald din 2261,121 v.-128:
Raza luminii tale reci (c)
Pätrunsu-m'au de moarte
In veci iubindu-te* tu 'n veci
Departe
(c) i dorul* > i farmecul Raza etc.
21-24. and tremuram atitea däti
mi uitam prin ramuri
asteptam si te aräti
La geamuri
25-28. e Eram la culme fericit z° Eram ferice radios
mergem impreunä SA mergem impreunä
Sub acel farmec Sub acel farmec luminos
De lunä De luna'
www.dacoromanica.ro
ADIO 63
Cánd teii vechi sub cari imblai

30 Se scuturau pe cale
De flori pe pärul täu bálaiu
moale
cind in tainá m'á rugam
Ca noaptea 'n loc sà stee
35 In ved aläturi sá te am
Femee
Din a lor treack sä. apuc
Acele dulci cuvinte
De cari azi abia mi-aduc
40 Aminte
Ce §opot fárá de 'nteles
Ce voluptoase certe 1
Ah toate, toate s'au ales
DeFrte
45 CAd astázi dacá mi ascult
Nimicurile-aceste
Imi par o veche de demult
Poveste
daa luna bate 'n lund
so tremurà pe lacuri...
Tot o sá-mi parà cä de-atunci
Sunt veacuri
29. De cele*) lar teil vechi etc.;
33-36. S'atuncea lunii mà rugam
Ca noaptea 'n loc si stee
Ca 'n veci alaturi s te am
Pernee
37. Catan din §oapte chiar s'apuc> Catam din treacit sa apuc;
41-42. Abia aveau un inteles
Ce desmierdiri i certe I
45-45. i astazi poate mai ascul1(d)
Mizeriile aceste (e)
Ca clinteo veche de demult
Poveste
i daca: astäzi le ascult (In A.);
Ineereat In/din in A.
49-32. 1° S' aceea.3i luna bate 'n lunci 20 Aceea§i luna bate 'n lunci
tremura pe lacuri (f) tremura pe lacuri...
Dar mie-mi pare d. de-atunci Dar mie-mi pare cit de-atunci
Sunt veacuri (2288,12) Sunt veacuri
i stralucete 'n lacuri
3° Aceeni luna bata 'n lunci
tremure pe lacuri...
Ci mie-mi pare cit de-atunci
Sunt veacuri
www.dacoromanica.ro
66 M. EMINESCU
Am fost atat de neintreg

a'ai fost atat de mica.
55 CI &lateo via0.' nu aleg
Nirnicá
lar ochiul meu de mult e sec

cad a mele canturi
Ca frunze ve§tede ce trec
60 Pe vanturi
Cu ochii serei cei de 'titai

Eu n'o voiu mai privi-o...
De-aceea 'n urma mea rämai...
Adio 1
CE E AMORUL?
« Familia», XIX, 29, 17/29 'une x883.
A patra poezie a ciclului Papad apare dupi imbolnivirea lui Eminescu. La data aceasta, mai ales in
redactia revistei unde debutase si era privit ca un tirar zeu al poeziei, nipraznica boali a poetului era socotiti
mai curind drept un accident remediabiL Dovadi tonul notitelor pline de speranti, inregistrate la =nick si in
deosebi aceea, din chiar numärul In care se publica: Ce e amoral?: «D-1 Mihaiu Eminescu, se scria, unul din cei
mai buni poeti románi, pe care cu mindrie 11 avem in ctumna colaboratorilor nostri, zace bolnav la Bucuresti;
dorim din inimi, ca boala-i si fie trecitoare i in curánd si ne putem bucura de accentele lirei sale»
Intrati in gratfile publicului, atar pentru usor memorabila definitie a amorului din prima strofi, desi poezia
e cu mult mai complot, cit si din pricina dureroaselor contingente ce aveau si-i slujeasci de cutie de rezonanti
61-64. x° [ 1 z° Lumina dragostei de 'ntái

Eu n'o voiu mai privi-o Eu n'o voiu mai privi-o... (g)
Dar ce si-ti zic acum de cát Cu ea in urma mea rátnái,
Adío I (zas, 14 Adío I
(g) E. n'o v.m. zäri-o,
3° Cu ochii noptii cei de 'm'U
Eu n'o voiu mai privi-o...
Cu ea in urtna mea rimil (b)
Adio I
(h) Cu care* supte*) Cu ea etc.;
Ibid.printre alte evenimente din tarirezumatul conferintei lui Maiorescu despte « Temperarnente», de
Ignota, o doamná din societatea Bucurestilor; Alecsandri e nurnit mare cruce al Stelei.
www.dacoromanica.ro
CE E AMORUL 67
Ce e amorul? este folosit peste doui luni, numai, ca pretext si ornament de unul din tinerii prozatori ardeleni
ai timpului, viitorul cirturar si profesor dela Bra.sov, Virgil Onitiu:
u i stiti d-voastri ce e dragostea ? Ei dar cum nu, yeti zice. Nu §titi. Nici eu nu stiu ce e. Multi
oameni dintre cei luminati la cap s'au incercat a-i da o poreclire, cat se poste de butl; dar vi' pot
spune, cà nici una nu-i de dai Doanme. De ar fi s'a aleg dintre cele multe, a§ zice cu un nefericit:
Ce e amoral? E un lung
Prilej pentru durere,
Clci mii de lacrimi nu-i ajung
Si tot mai multe cere »1).
Rinduri, mai mult sau mai putin stingace, dar constituind un certificat de originalitate, mult mai valabil
de at acela pe care unii si altii dintre comparatistii nostri, dibaci in minuirea vergei de alun si 'n descoperirea
izvoarelor, i 1-au conferir, dupà imprejurlri. « Non nihil asperis gaudet Amor lacnmis » a spus Propertiu 2) i versal
arad, cel mult, cl §i acum doul, mii de ani se plingea, cu aceeasi naturaleti, in dragoste.
Me. Ce e amorul? se afil in urnitoarele mss-e:

A/. 2261,121
A2. 2277,115 (8 sau ro str.) . . ..... cca r88r-1882
2260,211 (7 sir.) cca 1882
Cl. 2277, 114 V.
2261,820-321 (8 sir.) 7 sir.) cca 1882-1883
Intála versiune inchegatl A2 (precedati de o schitl necompleti Al in 2261,121) figureazi in 2277,115

9i pare si' alba intre 8 si io strofe. Chestiunea rámine deschisl. Pentru a putea decide, está si tinem seaml de
urmitoarele aminunte: intiiele 8 strofe sunt barate in lungime, ceca ce ar insemna cl poezia avea 8 strofe. Thietura
a fost aplicatl dupli ce poezia a fost transcrisá pe fila albl din stinga, 114 v. (versiunea 0), nade inteadevir,
s'au trecut, corectate, primele 8 strofe. Dar de ce n'ar fi avut, dintru Intâiu, io strofe cite sunt pe fila ny ?
Cetiti versiunea aceasta A2 in continuare si se va vedea di nu suferl chiar atit de mult din pricina celor
doui strofe dela =mg. In ()rice caz strofa a 9-a pare sá apartinl versiunii acesteia, deoarece duce mai departe ima-
gina ambigua a lunei, din strofa a 8-a §i a « luminii red» din strofa a 7-a. A zecea strofa nu este oare o incheiere
natural a intregei poezii, la capitul celor 9 strofe ?
Poate da, poate nu. Ce-i sigur, insá, asa cum am mai semnalat, si cu alte prilejuri, este a anume imagini si
strofe circulá, aidoma unor suveici de legiturl, printre itele mai multor poezii, deodatá, pina ce se fixeazil intr'una
anume. De pila, strofa a 9-a figureazá §i in poezia Adio, iar a ro-a (Daca' iubefti fdrd sd speri) in cunoscuta poezie,
colateral, tiplritä ca postumä de Hodos-Chendi si cu cari ne-am intilnit si la capitolul Luceafdrului.
Dar iaräsi. Pe fila imediat urmitoare se afll o redactie intreagl a poeziei Dacd iubefti fdrd rd speri, care incepe
cu aceastä strofá, deci a ro-a (de pe fila anterioari) din Ce e amorul.... si a clrei strofá a doua este chiar strofa
a 9-a de pe fila anterioarl (O farmecul luminii red). Si zicem, atunci, ci cele doul strofe, a 9-a si a ro-a au fost
trecute acolo, numai pentruci aliase oarecare spatiu ? i asa s'ar putea. De aceea, zicem, chestiunea rátnine deschisä.
Al are un caracter tipic brouillonar §i de memento. L'am tipirit in bloc la finele lui A'.
A2. 2277, IIf

A' 2261,121
Ce e amorul ? E un lung
Prilej pentru. durere,
Cáci mii de lacrimi nu-i ajung
tot mai multe cere
Virgil Oniti, Ursita mea. Novell in Familia, XIX, 38, 18/30 Septemvrie 1883. Acelasi, ibid., In nr. 34
din 21 August/2 Septemvrie imagina in noveleta O glumd, o epistoll semnatä P. A. Cilescu in. p.
Const. I. Balmus, Criteva note despre Propertius fi Eminescu, in Viala Romeineascd, XX, 5-6, Mai-Iunie 1928.
5
www.dacoromanica.ro
68 M. EMINESCU
5 El [e] in ved esit din minti

Ce i-a plIcut nu-i place
Si de nu are suferinti
El singur çi le face
Surisu 'n treacIt de la ea
lo De suflet ti se leaga
Indt sä n'o mai poti uita
Viata ta intreag5,
De-un semn usor al mânii red
De risul unei glume
15 Atärni viata ta de veci
Si soarta ta din lume
Dar incà de te-asteaptä 'n prag
In umbra de unghere
Unde se 'ntämpin drag cu drag
20 Cum sufletul le-o cere
Atunci pier soare i pämänt
Si mima ta bate
Si totu-atirnä de-un cuvânt
Soptit pe jumätate
25 Te urmäreste säiptämini
Un pas fäcut a lene
O dulce stringere de m'alai
Un tremutat din gene
Te urmäreste chiar din zori
30 Inri ce asare luna
Si peste zi de-atitea ori
Si noaptea totdeuna
O farmecul luminii red
Intrunde adänc, de moarte
35 In ved iubind-o, ea in veci
Va rämänea departe
Daa iubesti fleä sä. speri
De-a fi iubit veodatä
Se 'ntunecä de lungi páreri
40 De räu viata toatä
5. Amor[u-q> El [e] etc.; 6. place> Ce i-a plácut etc.; 13. Un semn usor al mr.;
N.B. Aplicafiile de pe v. o fi 30 fin de C1, (cf. pag. 71, subsol V. 25 -z6), pentru care aufost felcute p s'au trecut acolo.
37-40. $i a iubi färä sä speri
De-a fi iubit vr'odatä
Intunecl cu lungi päreri
De räu viaja toatä
www.dacoromanica.ro
CE E AMORUL 69
Al. 2261, 121

Ce e amorul? e un lung
Prilej pentru durere
aci mii de lacrimi nu-i ajung
§i tot mai multe cere
5 or
El numai nu-ti di pace
§i de nu are suferinti
El singur o le face
cite ginduri te fr=ar" nint
10 §i mima ta bate
totu-atirni de-un cuvint
§optit pe jurnitate
De-un sernn usor al minii reci
De risul unei glume
ti Atirnä. viata ta de veci
§i soarta ta In lume
vorbi 'n treacit de la ea
De suflet ti se leagi
Incit sá n'o mai pop uita
90
In viata ta intreagi
Te-asteapti 'n umbra unui prag

Sub poarti* in unghere
De se 'ntilneste drag cu drag
Cum Mima le-o cere
45
§i peste zi de-atitea ori

noaptea totdeuna
B. Figureazá In 2260,211, e o frumoasi còpie, caligrafici, pe hártie, cu filigran striat, frecventi In epoca
ciomelor Luceafdrului, numiri 7 strofe i poate fi situará, cronologiceste, circa 5882. Despre aceasti versiune
Botez scrie: Nu mai cuprinde niciun vers sträin de text D. Ceca ce nu este exact. Strofa 21-24 (a 6-a) are o redactie
cu totul osebitä de a textului definitiv, iar finalul poeziei de asemenea diferä.
B. 2260,211
Ce e amorul ? E un lung
Prilej pentru durere;
Ce mii de lacrimi nu-i ajung
tot mai multe cere
5 De-un semn in treack de la ea

El sufletul ti'l
Incât A. n'o mai poli uita
Viata ta intreagi.
Dar inc'a, de te-a§teaptà 'n prag

10 In umbrl de unghere
Unde se 'ntampin drag cu drag
Cum inima le cere
241. 6. El singur nu-ti d.p.; 15. A. viata ei de vcci.

B. I. Linde s'alitur drag de drag.
www.dacoromanica.ro
70 M. EMINESCU
Dispar §i. ceruri i plmánt

pieptul au se bate,
15 totu-atárnI de-un cuvánt
Soptit pe jumItate
Te urmIre§te sIptImáni
Un pas flcut a lene,
O dulce strángere de máni
20 Un tremurat de gene
Te uxmIre§te ca pe-un vas
Pe drum de mare luna.
Si peste zi In once ceas
noaptea tot de una
25 aci scris a fost ca viata ta
De doru-i sä. nu 'ncapI
SI o cuprinzI-asemenea
Lianelor din apI
C1.Ca. Am amintit ci A1 (2277,115) a fost trecut pe fila albl din stinga, devenind C1 care figureazi, deci,
In 2277, 114v, si acesta la rindu-i a slujit versiunii C2 din 2261,320-821. Aceasti versiune, la inceput aidoma
cu textul definitiv si al Familid, a primit nentimNrate aplicatii, care s'au inregistrat in subsol. Tran.scrierea noastri
a procedat palimpsestic, degajind ci restituind intáini strat al còpiei.
C2. 226..7,320-321
C1, 2277,114 V.
Ce e amorul? E un lung
Prilej pentru durere;
ad mii de lacrimi nu-i ajung
Si tot mai multe cere
5 De visuri dulci i jurIminti
SI-§i batI joc 'i place
Si, dad n'are suferinti
El singur i le face
De-un semn In treacIt de la ea
10 El sufletul leagI
Incât O. n'o [mai] poti uita
Viata ta intreagä
.Cc. Simia baratd In ultimai timp elimina/ti din textul definitiv.

5-8. e (ci) i mii de dulci fAggduinti z° (0) De lacrimi dulci, de jursámirni (a)
Le face, le desface Sà-si batí joc 'i place (b)
Si clacl n'are suferinti Si dacâ n'are suferinti
El singur si le face El singur si le face
(a)(b) Din mii de dulci fákiduinti
1.1-si faca Os* 'i place
9rz. id. In G ca excemia v. zx ; Incit sá n'o mai poti uita,
www.dacoromanica.ro
CE E AMORUL 71
Dar inca de te-a§teapta 'n prag

In umbrA de unghere
15 Linde se 'ntimpin drag cu drag
Cu[in] mima le cere
Dispar §i ceruri i pamânt

pieptul tau se bate,
totu-atarnä de-un cuvant
20 optit pe jumatate
Te urmare§te sIptgmásni
Un pas falcut a lene,
O dulce strangere de mani
Un tremurat de gene
25 Te urmaire§te ginditori
Ca soarele i luna
peste zi de-atatea ori
noaptea tot de una
13-16. id. fa Ci ca excepfia v. s f : Un[de] se 'ntimpin etc.; 16. Cum mima le-o cere; 17zo. id. In CIL
ca excepfia v. : Atunci pier soase i pamán' t) A. pier ceruri gi p.; 21-24. id. In G.
In C2 dupd ce fusese transcris, afa cum apare la etaj, Incep aplican; fi modifican, ce vor fi, pena la urmd, sacrifica/e.
Dstpd strofa 21-24 scbinazd marginal fi ca un lanf de raliere fi india locul, urmdtoarea strofd :
Dar de-o ridici de sub suori

si-o gura-ti da nebuna (e)
Oricar' e§ti gata ca sä. mori
Dar si-ti mai dee una
(e) §i o san* nebuna
baratd In cele din terma'.
:5-28. r° (C2) Te urtnaresc luminator (i) z° (C2) Te-o urmari ca pe-un drumet
Ca soarele 9i luna (e) Pe drum* de codru luna
Si peste zi de-atatea ori 'n zarca albei dimineti(j)
noaptea tot de una noaptea tot de una
(d) T. urmares5te lucitor (pe A2); (e) ,Vi'n A2. (f) i [indesc.]*, §i[ind.]* dirnineti.
30 (C2) Te-o urmari ca pe un vas 4° (C2) Te-urmeazà ca pe-un calätor

Pe malul madi luna (g) Pe ca[le]* larga* luna (b)
ziva '[n] ori §i care ceas Si peste zi de-atatea ori
noaptea tot de una noaptea tot de una
(g)La[ind.]* * [silabe indesci- (b) Pe drum de noapte 1> Pe di*
frabile fi lime] Pe m. etc. de noapte L
5° (C2) Cu creion ultim, dar pdrdrit : 25. Te face tainic

ganditor> SA te urmeze ganditor; z6. Te mangaie
minglios
www.dacoromanica.ro
71 M. EMINESCU
Cad scris a fost ca viata ta

so De doru-i sl nu 'ncapà
De te-a cuprinde-asemenea
Lianelor din apà.
***
Dintre textele, ce se cuvin amintite, cu prilejul acesta, si notim, drept colateral; (cf. vol. II, pag. 353 cap.
Luteafdrului) i ca o dovadi cl se desptind din aceeasi atmosferi si din aceiasi moment psichologic:
,S7 oare tot n'afi in/s/es... din 226;21o, uncle apare versul Prild pentru durffe
Dead iube,rti flirt! rd spffi din 2277,115,115 sq. pentru cazul and cele doul strafe amintite au fost incorporate,
cu adevärat, poeziei Ce e amorul?
Si adingim, totusi, ca singurl publicarea integrali, in sectiunea « Posturnelor o a tuturor acestor poezii auto-
nome, csescute ca tot atitea tnlidite din tulpina aceluiasi moment psichologic, va putea stabili inrudirile dintre
ele ca i liniile de demarcatie.
l'entru imagina lianelor din apd a strofei finale, cf cele doul strofe, in subsol, la capitolul i daed. ceva mai
departe, pag. 80.
PE LANGA PLOPII FÄ- RA SOT-

Familia» XIX, 35, 28 August19 Septemvrie 1883.
Legend& voiesc ca poezia Pe kIngd plopii fire% so/ si fi fost inspirati de iubirea lui Eminescu pentru Cleo-
patra Poenaru-Lecca, « verisoara corpolenti si tare bold a lui Caragiale» asa cum Ailit de fragedd ar fi fost suge-
rati de iubirea pentru Mite ICremnitz, cumnata lui Titu Maiorescu. Adevirat sau nu, legendele nu se stirnesc din
nirnic. Intr'o scrisoare din 22 Septemvrie x88o catre Nicolae Gane, Titu Maiorescu isi informa corespondentul astfel:
« Miercurile noastre literare se tin regulat. Creangi ne citeste acum cava, unul Gasten din Breslau ne vorbeste despre
povestik noastre comparate ca cele indice i talmudice, Slavici are un studiu etnografic despre Transilvania si
29-32. 1° (Cl) i scris a fost ca viata ta e (CH-C.) E seria ca fericirea ta

De-a ei si nu incapi De doru-i si nu 'ncapi
Si te cuprind' asemenea Cici te-a cuprins asemenea
Lianelor din va% Liando: din aPá
30 (C.) Cici scris a fost ca viata ta
De doru-i si nu 'ncapi
Si te cuprinzi asemenea (i)
Lianelor din apà.
(r) Si te-a cuprinde-asemenea >
[si] te lege-asemenea >SA te cuprinzi-
asemenea > Si* s'o* cuprinzi ase
menea > Si. te etc.
Serban Cioculescu, Viola ha I. L. Caragiale, 5940, pag. 256.
www.dacoromanica.ro
PE LANGA PLOPII FARA SOT 73
Eminescu, amorezat de d-na Poenaru-Lecca gels' eFte In aceastd doamnd cam corpulentel multd inspiralie» 2). lar peste o Apta-
mina, (Bucarest, le 27 Sept. 188o), are125i Nicolae Gane era tinut in curent si de catre Mite Kretnnitz: Emi-
nescu nous apporte din and in and des poésies, décliées à une nouvelle flamme de son coeur de poéte, espé-
tons qu'il ne la tourmentera pas, comme il a tourmenté la pauvre M-me Miclea. Ses aphorismes, qui out apparu
dans les Convorbiri m'ont beaucoup plu, il parait qu'elle est vraiment malheureuse »2). (Unde, mai cu seama inte-
reseazi informatia de ordin cronologic, dupä care poeziile cidului Familiei ar fi fost aduse la cunostinta Junimei ina
din 188o, ceca ce poate fi un serios punct de plecare i discutie). lar la 2 Octomvrie, acelasi an, tot Mite Kremnitz
si tot cätre Gane: « J'espère, que la saison d'automne n'influence pas votre tempérament I Cest beaucoup plus
difficile d'être courageux quand il fait du vent et de la pluie, surtout pour un poéte. Aussi, pour vous citer un
exemple, Eminescu était-il tout désespéré hier, si j'étais méchante comme vous, je dirais que l'absence de la dame
de son coeur expliquerait sa mélancolie. Le pauvre garcon 1 Je crois qu'elle a répondu à ses déclarations par un
éclat de rire et lui, â ce qu'on dit, il espérait étre accepté comme mari. Mon dieu, pourquoi vous moquez-vous
de son goût ? Les hornmes sont inexpliquables, c'est leur droit, sanctifié par l'habitude» 8).
Cu un astfel de verbiaj», pentru a folosi expresia Mitei Kremnitz, nu e de mirare cA lucrurile au putut fi
deformate i cA legenda s'a instaurat in drepturi ce nu-i apartineau. Intaiul care a fácut legätura intre muza de
« pe lingà plopii färá sot» i poezia de fata fu d-I N. Petrascu 4). In Amintirile sale din Junimea, Iacob Negruzzi
se socotea indreptátit sä afirme a « niciodará Eminescu n'a iubit mai cu violentá », cA A rezerva» Cleopatrei 11
inversunase pánä intr'atata cA « se plimba nopti intregi inaintea casei sale din strada Cometei, pe king plopii
fdrd care se gasea cam acolo unde azi se ridia statuia lui Lascar' Catargiu», cA A o unnirea pretutin-
deni» i alte detalii picante ale unui ingenios detectivism literar 5). Dar clad. opima aceasta a fost imbrätisati de
cei mai multi istorici literari, nici contestatille n'au lipsit. S'a spus, de pildk generatrita» acestei poezii, dupi
chiar marturia poetului (e adevirat cä. amintirile autorului sunt foarte problematice), ar fi fost o studenta la litere,
ce setlea prin mahalaua Lucaci si pe care Eminescu ar fi vizut-o la cursul lui Maiorescu 8). Mult mai aproape de
adevar, chiar daa conr2minarea, voita sau nu, a celor douä muze 7) e gresita, se afla N. Iorga and anexeaza
aceasta poezie aceluiasi ciclu veronisn, (cedat Familiei), al «tanguitilor, de o asa de duioasa rezervk cu adanc respect
pentru ce a fost». (Nu stria sal se citeasci in subsidiar, si amuririle dela Odd In metru antic, ceva mai departe,
pag. 114 sq.).
Cat pret se cuvine pus pe datele acestea materiale, clod e vorba de geneza unei poezii 8), in care inträ cu adt
mai multe imponderabile, ca cat mai complexa e personalitatea unui Eric iati o problema pe care marii creatori
au rezolvat-o dupa legile fanteziei lor. O curl de scepticism nu stria i la aceasta invita, asa cum se va vedea
din ateva adnotki cu care vom insoti mai departe textul poeziei, (versiunea definitivk C8) si cate raspund unor obser-
vatiuni prez subiective ale lui G. Ibraileanu.
Ms. Manuscrisele In cari figureazä. Pe ¡ángel plopii feIrd so/. . . se urmeaza in ordinea urmatoare:
2261, 132 (4 strofe) cca x88o--1881
2277, 121 (7 strofe)
C2. 2261, 327-829 (12 strofe) .
C' 2277, 121 (aplicatii)+I20 V.

...... . cca 1881-1882
ces 1882-1883
I. E. Toroutiu, St. ,ri d. lit., In, pag. 183 (sublinierea a noastrd).

Ibid., pag. 290. Despre sforismele Veronical Miele, cf ibid., pag. 324-325.
Ibid., pag. 293-294.
5) N. Petrascu, Mibail Eminescu, 1892, pag. 22-23.
5) Iacob Negruzzi, Amintiri lela Junimea, [x939], pag. 267-268.
8) Colonel Ionescu-Dobrogeanu, Cum I-am cunoscut pe Eminescu, In Omagiu lui Eminescu, 1934, pag. ii8 sqq.
Curioasä intervertire cronologia si in I. Slavici, Cel din urmd arma,r, 1923. pag. 250.
N. Iorga, Eminescu In ,ri din cea mai noud 1939, pag. 20: « ...Pe ¡ángel plopii fdrd so/ unde
« bratele reci» nu pot fi ale despretuitoarei Nemtoaice cu interes pentru psihologiile poetice... ».
Dar jata i cealaltä. fatá a primejdiei, comparatistnul cu once pret, dublat de un facil istorism literar;
( toatä poezia lui Macedonski i a tuturor simbolistilor románi n'a ajuns vreodat:i la nivelul muzicalitätii eminesciene);
un elocvent pasaj in Radu Manoliu, Izvoarele motivelor ,ri procedeelor din poeziile lid Eminescu, In Preocupan i Lite-
rare, I, 5, i Mai, 1936, pag. 272: «i poezia Pe kingd plopii fart' contine o reminiscenti din Alecsandri. Astfel
versul « O zi din vieatä sä-mi fi dat» aminteste versul « Dä-mi o zi din viata ta» din Serenada (1875).
Muzicalitatea versurilor eminesciene din aceasta poezie, precum si din celelalte serse cam in aceeasi epoci se
va fi datorand indemnului mai vechiu al lui Titu Maiorescu (v. « Directia nouä» din 1872) dar poate i observa-
rilor critice ale lui A. Macedonski, care, in numele poeziei noui, acordà o atentie deosebiti armoniei versului».
www.dacoromanica.ro
74 M. EMINESCU
Acestor trei etape principale cad sa li se adaoge cea de a 4-a, care ar fi còpia pentru Familia, incredintati lui
Iosif Vulcan1) si in care va fi operat ultimele, foarte miel, corectari ce au apropiat-o de forma definitiva'. In Ca,
care numära 12 strofe, stsofa 33-36, barata in cele din urrna' cu creion rosu, n'a mai fost trecuta in cdpia pentru
Familia care are rr strofe.
Se aminteste, in chip general, c disjungerea ce am facut intre B si C2, pe litiga ca este logica çi conforma
cu principiile repartizärii aplicatiilor, cum 1-am practicat tot timpul, mai are çi avantajul cá pune in valone detalii, care
altfel ar fi cäzut in umbrä. De pildä: Pe leIngd casa din arini > Pe leingd casa dintre tei in B iar in C1.: Pe ItIngc7 plopii
coi cu
A. Ar fi greu de hotärit daca aceastä sumara redactie, creionatä, nuraarand 4 strofe, ce fig-ureazi in ms.-ul
2261, 132 este cu adevärat o forma independentä, limitatä cum ni se pare la atata sau, dimpotrivä, un exercitiu
intrerupt in momentul cand incepe sä redacteze pe B., asa cura se pare el a fost intrerupt si B, inainte de timp.
Caietul in cara figureazä aceasta sumara forma, un submanuscris longitudinal de formatul subms.-ului Legendei
Luceafdrului, ca i vecinätatea unor piese redactate si ele cu creionul, ar sugera, ca datä. pentru A., cu aproximatie,
anul 188o-1881, ceca ce ar inlesni chestiunea genezei poemului.
A. 2261, 132
Pe lângl Dur 41 de casa ta
Adeska] am trecut
toatä lumea cuno§tea
Tu nu m'al. cunoscut
5 Spre ochii täi ce lumina

Priveam atit de des
toatl lurnea 'ntelegea
Tu nu m'ai nteles
Dar azi pe lângà casa ta

10 Eu trec cu mult mai rar
ochiul tu pe urma mea
Se uit5. Inzadar
Cgci totu-acuma au perit

Ca frunzele, de vint
15 Astfel se trece 'n negfalitr
Norocul pe pImânt
B. Se Al in 2277, 121 numari 7 strofe, fati a putea decide daca este o etapa autonomä, limitata la 7 strofe,
(ceca ce n'ar fi exdus), asa cura intaia ar fi avut 4. Oricum, este o versiune nefinitä. Fapt este ca din aceasta versiune,
prin eliminare de strofe, aplicatii si inversiuni de noui strofe s'a ajuns la o forml evoluatä, C2, transcris pe fila alba din
stanga (2277, 120 v.), care 9. slujit apoi versiunli =m'atoare Ci din 2261, 327-329.
2) In numand Familiei, (XIX, 35, 28 August/9 Septemvrie 1883) in care se publica Pe leingd plopii feïrd sot..
apareo., la cronicä, urmatoarea notita redactata de Iosif Vulcan, ce tocmai se intorsese din escursia Brasov-Sinaia-
Bucuresti: «Seirmanal Emineseu! Am amintit inainte ca cateva saptamini, cá distinsul poet si colaborator al nostru,
d-1 M. Eminescu este greu bolnav çi ne-am exprimat dorinta de a-1 vedé cal mai curind vindecat. Durere,
dorinta noasträ nu s'a realizar; amicul nostru fu lovit de boala cea mai infricosatä, de alienatiunea mintall. El
nu rnai cinta, caci lira i-a cazut din mkii. Deci astazi once rama:sita literari a nefericitului poet are o valoare
çi mai mare. Noi posedem inca trei poesii ineciite ale lui pe cari dimpreunä ca altele deja publicate de noi, ni le-a
dat pentru Familia. Una din aceste este si cea din numärul presinte».
V. 2. Ades am petrecut ; 15. negralitr sau nesfarbitJ* ?
www.dacoromanica.ro
PE LANOA PLOPII FARA SOT 75
B. 2277, 121
Pe längl casa dintre tei
Adesea am trecut
Má cuno§teau vecinii
Tu nu m'ai cunoscut
Spre ochii di ce stalucea[u]

Priveam atat de des
toad lumea 'ntelegea
Tu nu m'ai inteles
te iubeam inväpaiat
10 Setos de suferinti
Cu inima ce mi-au lasat
Pärintii din parinti
dacá tu m'ai fi privit

°data din adins
15 Pe drumu-mi linistit
O stea s'ar fi aprins
Dar m'ai läsat sa trec a§a

Straini ca sá ne fina
Ga'seai pe-atunci in mintea ta
20 Ca nu ne potrivim
In treacat cautá sä prinzi

Norocul cel mai sfint
noaptea candela s'aprinzi
Iubirii pe pamant
25 Cad azi pe langà casa ta

Eu trec cu mult mai rar
capul tau in urma mea
Se 'ntoarce inzadar
02. Pigureazi in 2261, 827-829, nurnärä 12 strofe si face parte din acelasi submanuscris ciclic dela sfarsitul
ms.-ului miscellaneu 226r, despre care s'a vorbit. E despktitl de piesele ce preced prin * **.
Aplicatii ultime si eliminarea, operafá Cu creion top, a strofei 33-36 o apropie de versiunea Familiei. Dife-
rentele sunt de sigur de ultima ora', in clipa cAnd se efectua chiar còpia pentru Familia.
Ca timp, intreg acest submanuscris in care figureaz1 poeziile cidului Familiei se situail inainte de Aprilie 1883.
In subsol asezalm variantele versiunii Cl, despre care s'a amintit, derivatä din B i care figureazi in 2277, 120 v.
Deasemeni si unele aplicatii incercate intáiu chiar pe B.
a. P.1. casa din arini*; 3. M.c.[ai Cal] vecini <i > [versul, gelndit pereche lui y din subsol, n'a apueat rd fie
www.dacoromanica.ro
76 M. EMINESCU
C2. 2261, 327-329

C1 2277, 121 (aplie.)±1,20 V.
Pe MITI plopii ad. sot

Adesea am trecut;
MI curio§teau vecinii toti
Tu nu m'ai cunoscut
5
La geamul tau ce stralucea
Privii atat de des;
lume toatä. 'ntelegea
Tu nu m'ai inteles
10 De cate ori am a§teptat

§oapta de raspuns
zi din viatà sa-mi fi dat
zi mi-era de-ajuns
orá: sa: fi fost amid

15 Sà ne iubim cu dor
S'ascult de glasul gurii mici
ora i sa mor
N. B. Transcriem din G. Ibraileanu, Scriitori rom8ni fi strriini, 1926, doui crimpee, al caror radicalism e
In opozitie cu situatia teak' a manuscriselor, asa cum se reflectl ea in transcrierea noastra, (etaj i subsol):
«Dar pentru ce anume fara sot»? Pentru ce aceasti indicatie si precisa i vagl? <Tara' sot» e un epitet
concret si moral in acelasi timp. C,oncret, pentruca dà o imagine. Moral, pentruci mai intaiu e vag i apoi,
pentruca, in comparatie cu ceeace e « cu sot », evoca ceva stingher, neimplinit, adica o stare de suflet concor-
dant:1 cu economia intregii poezii » (pag. 129).
«0 oara » §i nu « o orä », cum transcrie d-lScurtu, pentruca Eminescu a scris o oari a, pentruca « o ora
e stiirttific si pedant, pentrucl <to ora» e un hiat displIcut» (pag. 125).
V. 1. P.L plopii eel ca sot (0); 5. La geamul t.c. stralucea (CI), In geamul t.c. s. (C2); 6. Priveam
a.d.d. (0).
9-12. x° (CI) De cate ori mai asteptaiu e (C1) De cite ori am asteaptat
O vorbi de raspuns... O oaptä de raspuns...
O zi din viata ta si-mi dai O zi din viati sä-mi fi dat
Câci una-i de ajuns O zi mi-ar fi ajuns
13-16. x° (CI) Un ceas sa fim ca doi amici z° (0) Un ceas si ne fi fost amid
Fe.rice trecator Ferice, trecator
SI sorb suflarea gurii mid SI sorb suflarea gurii mid
Un ceas apoi si mor Un ceas s'apoi sa mor
3° (0) 0 or's sá fi fost arnici
SI te cuprind cu dor (a)
Sä beau sufiarea gurii mid
O ori si si mor
(a) inainte de a trece la forma dela deg
(ded 40): Oricát> Sá ne iubim cu dor.
www.dacoromanica.ro
PE LANGA PLOPII PARA. SOT
Sä.' sorb* din ochiul [tAu] senin

razg din adins
Fin calea timpilor ce vin
20 stea s'ar fi aprins
Ai fi tait in veci de veci

ränduri de vieti
Cu ale tale brate red
Inmärmurind märet
25 Un chip de-apururi adorat

Cum nu mai au perechi
Acele Zine ce sträbat
Din timpurile vechi
aci te iubeam cu ochi pagini

30 Nebuni de suferinp,
Ce mi-i läsari din bälträni
Pärintii din pärinti
17-20. e (o) i daca ochiul tau senin 20 (0) De-mi dit'uiai din ochiu senin (c)
Privea ca din a din, O raza din a dins
In calca timpilor ce vin (b) In calea vremilor ce vin
O stea s'ar fi aprins O stea s'ar fi aprins
(b) I.c. vremilor c.v. (c) O daca ochiul tau senin > O raza 'n.>
De-ti strälucea > De-mi däruiai etc.
30 (C2) Plecand din ochiui [tau] senin (d)
raza din a dins...
In calea timpilor ce vin
stea s'ar fi aprins
(d) De-mi dai d.o.[t.]s. > Venind*
[tau : Värsand*?] d.o. [t.] s.
24. Inmarmureai maret (C2).

21-24 (01 Cáci ti-al fi dat sa nu mai treci
O sutii de vieti
Cu ale tale brate reci
Tu stráluceai maret
28. Din vtemurile vechi (C2.)
25-28 (0) Un chip de marmura-adorat (e)
Cum nu mai [au] perechi
Acele chipuri ce stribat
Din vremurile vechi
(e) U. c.d.m. curat.
30. Adinci de suferinti (C2).
29-32. (0) Qci te iubeam cu ochi pagäni(f)
Setosi de suferinti
Cum mi-i lisara din batrani
Pärintii din parinti
(f) Cid te iubeam invapaiat.
www.dacoromanica.ro
78 M. EMINESCU
Dar tu ai vrut sa trec asa

Straini ca sà ne firn
ss Gaseai pe-atunci in mintea ta
CA nu ne potrivim
Azi nici macar nu-mi pare tau

Ca" trec cu mult mai rar
CA cu tristete capul tau
Se 'ntoarce inzadar
40
Caci azi le semeni tuturor

La umblet §i la port
Si te privesc nepasator
C'un rece ochiu de mort
46 Tu mana trebuia sa 'n.tinzi

Acelui dor prea sfant
noaptea candela s'aprinzi
Cararim-mi pe pamant
33-36. Identic ,ri in In Ca baratd c ereion ro,su la revizia fina/a, ce a premers cdpia pentru Familia.
39. Si cu tristete capul tiu (C2).
37-4o. (C.) Azi firi chiar si-mi pae* riu
Eu trec Cu mult mai rar
$i pe-a mea urtnä capul tiu
Se 'ntoarce inzidar
4i. Si azi le semeni tuturor ) Cici azi le s.t. (C.); In C., In capsd paginei ,ri refina (subliniat), inainte de a com-
pune strofa : un umblet trist q' a lene.
45-48. e (Cl) De aripi trebuia si prinzi e (0) De aripi trebuia si prinzi
Momentul cel mai sfint Momentul acel sfint
Si noaptea candela s'aprinzi $i noaptea candeli s'aprinzi
Iubirii pe pitnint Iubiri-mi* pe pimint
www.dacoromanica.ro
DACA 79
IDAC
« Fa mil is >>, XIX, 46, 13125 Noemvrie 1883.
Intentia, pe care ar fi avut-o Eminescu, de a-si aduna poeziile in volum, nu este Incá definitiv Lin:lurid. Sc
stie totusi cà obisnuia sa-si reciteasca, la rästimpuri, tnanuscrisele, oprindu-se nu numai la cele din urma dar
chiar si la acele de adolescentk cum este de pildä cazul submanuscrisului « Marta». Am amintit (vol. I, pag.
452 sqq.) despre o astfel de revizuire din 188i, si i-am semnalat prezenta creionului rosu, ori de cate ori a fost
cazul, in subsolul acelui submanuscris. Am aratat de asemenea, cum recitindu-si i întâia poezie, De-as avea.. .
cu care a debutat la Familia, Eminescu a tinut sà aláture datei vechi, pe ces noul, a recitirii: Sept. 1865-1881
(cf. editia aceasta, I, 245).
Manuscrisul prim al poeziei i data"... aduce, in ordinea aceasta, o preciziune de mare valoare. Pe aceeasi
fila (2277,123) figureaza i insemnarea lui Eminescu:
Lamina de lund
Poezii Versuri lince.
redactará in chip de titlu, (cf. facsimilul alaturat, pag. 8i) si despre care, ca buni dreptate, seria Botez cA « 1-a facut pe
I. Scurtu sa-si intituleze astfel a doua editie a poeziilor lui Eminescu »1).
De dud dateaza insa aceastä insemnare ? Judecánd dupa datele materiale ale manuscrisului i dupl. cele ce
stim in legaturl cu ciclul de poezii incredintate Familiei, am putea situa atat prima versiune, cat si insemnarea,
prin x882., un an asa dar dupi revizia din 188x. Data ce concordä si pe care o confirmä, poate, urrratorul ante-
scriptum al unei epistole ce-i trimite Veronica din Iasi, la to Februar 1882: « Je suis très contente que tu veux
éditer tes beaux vers, moi aussi, je vais éditer les miens, Miticule, ride-tna.' »2).
SA notam, in legatura Cu aceasta poezie, afarl de cele ce am semnalat in subsolul versiunilor, intal a in
editia Maiorescu, i dacri... este a 3-a poezie i cA locul acesta de ordine ratifica odatä mai mult armonioasa
organica oranduire a materialului, opera ca total personall a criticului i, dupa aceea, curioasa iesire a foarte
tanärului critic N. Iorga, altminteri mare admirator al lui Eminescu, la virsta aceea: « Multi zambesc, cand ai
pune in paralel pe Alecsandri ca Eminescu, si din faptul ca. Eminescu are bucati necomparabile ca tot ce s'a seria
vreodatä in romaneste, nu urmeazi cá n'are bucati inferioare celor ale d-lui Alecsandri. Eu nu dau un « Pastel»
pe «,.S7 dacd ramuri bat in geam», obscura si apocaliptica, macar isvoritä din creerul lui Eminescu. Poetul a
av-ut « un mauvair quart d'heure» cand a scris-o. Lumea insä se va declara oricand pentru a doua» 3).
In cele din urml, un crimpeiu din acelasi excesiv comparatism, care abate cercetarile pe drumuri de rätä-
cite: « Tot atat de improbabila este presupusa influentä a tehnicei lui Banville (sustinuta de N. erban) i asupra
poeziei dacri ramuri bat in geam, care, dupai afirmares orala. a lui Val-Bude, a avut ca model poezia Und Wiistens
die Blumen» (din « Buch der Lieder ») de Heine. Ambele poezii intrebuinteaza acelasi procedes literar i incep
cu conjunctiunea si>>. In timp ce motivele lui Heine sunt: i. florile; 2. privighetorile; 3. stelutele, motivele
lui Emmescu sunt: 1. ramurile i plopii; z. stelele; 3. nourii si luna. Procedeul literar din aceastä poezie emines-
ciana. 11 mai intalnim in poezille « Din noaptea... » i « Adio». Ipoteza unei influente lamartiniene (v. de ex.
« Souvenir») invocate de I. M. Rascu ne pare mai putin probabiLa >> 4).
Pe tema proiectului de a-si edita volumul ca si a tidului, pe care I. Scurtu 1-a autentificat, aceste, minus
lirismul excesiv, randuri informate din M. Errunescu, Lumind de land, ed. I. Scurtu, 19x0, pag. 5-6: ...Abia
o singurä data trecu prin mintea poetului ideea unui volum de sigur in vr'unul din acele fericite ceasuri
ale tainei» pe care le petrecea numai ca cartile, gándurile, visele, çi inspiratille sale. Acest nepretuit moment biografic,
necunoscut pán'acum de nimeni, este eternizat pe una din galbenele file ale hardilor lui intime, unde ni se destainuieste
chiar si tidul volumului, un tidu admirabll, nu se poste mai fericit ales: « Lumina' de lund, versuri lince ». [557,
In maid, tndicat ms-ul 2277 f. 125, apoi : << Este vädit vorba de un tidu de volum la care s'a gandit Etninescu.
Insemnarea dateaz1 de prin anii 1880-1883 »1. E ca un simbol marturisit al vietii i operei sale: al romantismului
si al pesimismului, al idealismului si al deceptionismului, al cultului pentru natura fácuta. si al isoLarii de
oameni etc., etc.».
Cf. facsimilul epistolei in Nic. V. Baboeanu, Iubire-durere. M. Eminescu-Veronica Mide, editia II-a, 1912,
pag. 32-35.
Nicolae Iorga, Beitreinii in L,upta, 'VII, seria IV, Nr. 1133, Dumineca 27 Mala 1890.
Radu Manoliu, Izvoarele motivelor, etc., in Preocupan. literare I, , t Maiu 1936, pag. 271.
www.dacoromanica.ro
g. M EMINESCLI
Ms. dacd... se aili In z manuscrise:

2277, 123
2261, 322
A. Caracterul brouillonar al versiunii din 2277, 123 se poate deduce din variantele inregistrate in subsol, dupi
cum, si mai sugestiv, din percurgerea facsimilului aliturat. Despre celelalte clemente ale paginei, strofa-preludiu
si cele doui strofe, inrudite cu finalul din Ce e amoral?, dar consunand i cu atmosfera de aici, in prezentul subsol.
A. 2277, 123
and ramuri negre bat in geam
se cutremur plopii
E, ca tot dragI s'A te am
Chiar pAn' in umbra gropii
5 §i dad stele bat in lac,
AdAncu-i
E, ca in ved s'A nu m'A 'mpac
La tine-avAndu'mi gindul
clacI nouri dqi se duc
10 De ese 'n ludu luna
E, ca aminte si-mi aduc
De tine tot de una
3. E, ca in sufiet si te am> E, ca iubiti si te am; 4. De-acum in umbra gropii> Chiar i In u.g. > Para
'n umbra gropii; 6. Adancu-i pätrunzindu'l.
9-12. 10 and lacuri palide aduc z° Ciad neguri palide [aduc] (a)
Pe lucii valuri luna Pe lucil valuri luna
E ca aminte sh-mi aduc E ca aminte si-mi aduc
De tine 'n tot de una De tine 'n totdeuna
(a) de fapt : se duc.
30 Si pe cánd nouri desi se duc
De ese 'n luciu luna
Etc.
In copal paginei, o strofd in alt ritm, ca un preludia pdrdsit al aceleia,ri poezii :
Prin neguri trece luna (b)
Pe lucii valuri de lac
$i find.j de la* lind.] una
Mii* [id.] i mii* [se] desfac
(b) Deasupra versului: Din ti lumina*.
In A. se poate observa (cf. facsimilul) la :tanga redacliei finite, barata dupd ce a fost copiatd In B., 2 strofe, barate
,ri ele, ce nu aparlin acestei poezii, dar care nu par sei fie strarine de atmosfera, mai exact de tema de aici, cuprinsd in
versurile : E ca in veci si nu ma 'mpac La tine avandu-mi gandul.
Strofa primo; cunoscutcl din finalul poeziei Ce e amorul ?, apare arci adaptatd dupd cireumstanie :
Fama a fost viata mea
Viata ta s'o 'ncapi
$'o au cuprins asemenea
Lianelor din api
Si nu fiu vesel i intreg
SI n'am gandiri senine
Chiar insu-mi sà nu mi 'nteleg (a)
and sunt fati de tine (b)
(a)(b) Eu Insumi sà nu mi 'nteleg
Tu nefiind cu mine
www.dacoromanica.ro
$1 DACA 8i
x
! 2 .3
A ..)
k í e
. V
- -...
z
4
t .1
i
Ss 1 N.i
.... /
....., ,,
k i 1.------,-, j -: 1
\ .1
....:
41
S'
1-_-,..
j 1
1,3 .f
/-- --
.3--.---.%....L...
.'
44- ,----
4 .1,
,..4.;
g...., 1 Ci 4 s. ...,
-i -
...0.;., t 4
J
4 s
4400,
C.
444, ( 751
074 1, 4.1
. Ot*.
01'4s:60,4-e
Aortoa 14-7"1
n14,, .4
ad4--
ii.
. .
Mss.-ele Academiei Románe DACA 2277, 123 (16.5 CM. X 20.5 Cm.)
www.dacoromanica.ro
82 M. EMINESCI.J
B. Versiunea aceasta figureazi in 2261, 322, in submanuscrisul dela sfirsitul ms.-ului miscellaneu, despre care
s'a vorbit i uncle poezfile au fost copiate i grupate ciclic, dar a dror fizionomie, gratie aplicatiilor a suferit pre-
face.ri. Indiu a fost copiad versiunea exacti din A. Aplicatii marginale, efectuate inainte de Aprilie 1883 au dus
la forma dup.& care a dat còpia Familiei; alte schimbäri, dupà aceea, au dus la forma definitivk ce se poate ceti
la etaj. De bunà seamä au existat cepii definitive, pe care le va fi utilizar Maiorescu.
SI mai adäoglm cä textul Familiei apare si dupl moartea poetului, in chip de autograf, In Frintiina Blanduziei,
S. II, 2, 8-15 Octomvrie 1889. Explicatia acestei identitäti poate cl trebuie diutatä in existenta mai multor còpii,
originale afarl clack printr'o imprejurate, ce nu ne este cunoscutä, autograful Familiei va fi ajuns din nou la
Bucurest
B. 2261, 322
dad ramuri bat in geam
se cutremur plopii,
Efd ca in minte sa te am
'ncet sa te apropii
5 daca stele bat in lac

Adâncu-i luminandu'l
E[,] ca durerea mea s'o 'mpac.
Inseninandu-mi gandul
clack' nouri de§i se duc

10 De ese 2n luciu luna,
E[,] ca aminte sa-mi aduc
De tine 'n tot de una.
N.B. In bate locurile, consequent : daca

3-4. e E ca in minte sa te am 20 E, ca In jalea care-o am
Chiar pin' in umbra g,ropii Sä-mi pae el te-apropii (a)
(a) SI-mi pari ca te-apropii
N.B. 2° a dat versiunea «Familiei»
3° E ca aproape si te am
Plutind si
N.B. Forma dela eta] ar fi 4°.
7-8. t° E ca in veci si nu mi 'mpac 2° E ca durerea mea s'o 'mpac
La tine-avându-mi gändul La tine-avändu-mi gindul
N.B. 2° a dat versiunea «Famibei,,
minus versal 7. care in «Familia» ()a
in facsimilul din «FintânaBlanduziei»)
tuna: E.c.d. si mi-o 'mpac.
3° E ca in suflet si mi 'mpac
La tine-avindu-mi gändul
N.B. Forma dela etaj ar fi 4°.
www.dacoromanica.ro
GLOSSA 83
GLOSSA
« Editia I. Maiorescu», Decemvrie 1883
Celebra, cu bunk dreptate, pentru atatea din sugestivele ei sentinte, Glossa este, in lirica lui Eminescu, una
din poeziile cele mai discutate, fie sub raportul conceptiei, fie sub acela al formei. « Vestita Glossa a lui Eminescu,
mai cu osebire, poate s fie un fel de gimnasticä, dar poezie nu este» scria Hasdeu in räspunsul ce &idea lui
Vlahutä, cand se ridica impotriva virtuozitatii rimelor 1), lar Bonifaciu Florescu, vechiul su rival, de baricada
literara, nu pregeta s'o aminteascii in capitolul « curiozitátilor poetice» din manualul sau de francezl pentru
clasa VI-a 2). Privitä ca o productie « in genul pesimist I la Lenau» de unul din interpretil minori, dar nu mai
putin avizati ai poetului 8), pentru Cesar Papacostea, Glossa era dimpreunä cu Satira I-a §i Rugriciunea unid Dac
una din creatiile neintrecute sugerate de « cercetárile indianiste» ale poetului 4). Desbarind raporturile dintre
Eminescu i etica lui Schopenhauer», d-1 Tudor Vianu, ajungea la concluzia cá stoicismul, pe care-1 cunoscuse
In cursurile universitare din Berlin, se intálneste cu sugestiile filosofului german: « Schopenhauer, seria d-1 Tudor
Vianu, a fost pentru Eminescu un indrumátor atat de ascultat, incit prin el a gasit calea nu numai catre vechile
izvoare ale intelepciunii indice, dar i ciitre fantana de mánglieri a stoicismului greco-roman. Stoicismul nu este
asa dar, cuan am vázut el s'a putut crede, o etapa prin care Eminescu intrece pesimismul, dar una in care el
se desvolta, in deplin paralelism de data aceasta cu modelul schopenhauerian. Aceste influente noui le-a adunat
Etninescu in poesia Glossa» 6).
Sub raportul izvoarelor istorice ale Glossei, cercetärile s'au aplicat fie in detalii, cuan ar fi de pildä imagina
valului trecator, care ar fi o reminiscentä din Tasso 6), Le mai cu seamä, in tema centrala, In motivul spectaco-
lului vietii, ce se intálneste In toatä filosofia greaca 7), i cu osebire, in fragmentul « Comedia cea de obste», pe
care Eminescu insusi il publica in Curierul de laji din 13 Iunie 1876, dupa obiceiul, ce instaurase la gazetele unde
lucra, de a reproduce pasagii din carti vechi i manuscrise. lad acel fragment:
« Lumea este priveliste, oamenii Sint cornediantii, norocul imparteste jocurile i intamplarile le
alatuesc. Teologii ocirtnuesc machinurile si filosofiii sunt privitorii. Bogatii prind locurile, cei puter-
nici apucä locul cel mai innalt, si la pämánt sunt saracii. Muierile aduc rIcoreali çi cei necajiti de noroc
iau mucul lumînärior. Nebuniile alcituesc intocmirea cántecelor i vremea trage perdeaua... Lumea
vrea sá se insele, insele-se dar 8). Deschiderea comediei incepe din lacrami si din suspinuri. In lucrares cea
dintáiu se aratii pricinile cele nebunesti a oamenilor. Cei f'ar' de simtire bat in palme ca sa arate a lor bucurie,
cei intelepti flueri jocurile. Cel ce infra' pläteste la usä un ban, ce se numeste ostenealä l ja In locul lui
un petec pecetluit, ce insemneazal neodihna, cat isi va tine locul. Schirnbarea pricinilor lizdbovefte pu/in
pe privitori. Irnpletiturile cele bune sao ran impletite fac sá rada filosofti. Acolo se Vád uriesi, care
de odatii se fac logosi li logosi, care far' de veste se fac mari si vin la o innältime far' de masura.
Acolo se areá oameni, cari se par cá au toste másurile çi pasa, ce s'ar puté socoti, ca si nu lese drumul
cel adevarat, care duce la sfarsitul ce-si pun innainte; in vreme cand despre aid parte cei nebuni si
Hasdeu, Ritspunsid west la revista Vieata in Revista Noted, VII, 4, Ianuarie 1895 (repr. in Sarcasm ideal,
pag. 217). Cf id., ibid., VII, 3, Decembrie 094, Cu o lunl inainte, poema Dumnezeu in care se condamnä
rima nu-i poezie rima»), iar rime ca Tim plinsu-mi-s'a » sunt decretate drept ...sonore chitibusuriPe-o
cartitá menite s'o schimbe 'n elefant ».
2) B. Floresco, Count de littérature franfaise, classe de VI-e, I-6re partie. Versification, Bucarest, 1890, pag.
zoo, cap. De quelques curiosités poétiques. Glose : On prenait une poésie connue, et on faisait des quatrains dont
chacun se tertninait successivement par un vers de la poésie; telle la glose de Sarrazin sur le sonnet de Job de Ben-
serade. Eminescu, chez nous, a fait une strophe, puis a terminé les strophes suivantes, par chacun des vera de la
première strophe. La dernière strophe n'est que la r-ére, mais en comrnençant par de demier vers pour finir par
le premier».
8) Ionescu Raicu-Rion, Serien i literare, 1895, pag. 33+216.
4) Cesar Papacostea, Filosofia antied in opera lui Eminescu, 1930, pag. 6.
6) Tudor Vianu, Poezia /us Emitiesen, 1930, pag. 57.
Alexandru Marca, Dela Torquato Tasso la Eminescu: Coincidenle tematice (Extras din Studii italiene, IV), 1937.
T. Vianu op. cit., pag. 6o sq.
Mundus vult decipi, ergo decipiatur cum suna pe latineste, expresia figureazá astfel in originalul francez
al lui Oxenstierna si e una din formulele favorite ale prozei politice etninesciene.
6*
www.dacoromanica.ro
84 M. EMINESCU
fad de griji apipaie usa nenorocirilor lumesti. In scurt: acest fel este comedia lumei acesteia, i cela
ce vrea sa aibá 21bafá ca 1inite si se puie Intr'un angina mic 1), de unde s'a poati cu odihnä, ca sä fie
privitoriu si unde si nu fie Ind de cum cunoscut, ca si potra fit% de griji a o batjocori dupi cum i
se cade» 2).
Acestor informatiuni cu privire la motivul spectacolului vieil poate cà s'ar cuveni adaogate Inca douä izvoare,
pe cari Eminescu le cerceta la repetite rinduri, chiar daca folosirea lor e mai tirzie: Shakespeare si Baltazar Gradan.
O cercetare atenta a articolelor de ziar ar arata nu numai de cite ori este invocat marele Will, dar inca folosite
anume imagini inrudite 2) cum este de piklä aceea din emotionantul necrolog penttu Gambetta 4). Pe Baltazar Gracian
11 cunoaste Eminescu nu numai din Schopenhauer, care citeazá numele scriitorului spaniol. Asa cum obisnuia
tipareasdi extrase din znanuscrise i carti vechi, Eminescu reproduce in foiletonul Timpubi din 188z un
fragment din Crition al lui Baltazar Gracian, in traducerea dela 1794, a episcopului Iacov 8). $i tot in acelasi an 7)
Cf. Glossa : «Tu ftz colt petreci in tine» (nota lui Scurtu).
M. Eminescu, Scrieri politice fi literal; (ed. Ion Scurtu) I, 5905, pag. 325-326. Fragmentul de alai sus
nu figureaza si la ms-ul 2307, unde la f.f. 4-5 se afli reproduse, cu ingrinta caligrafie revizorali, doui pasagii:
« Pentru pustietate sau singuritate» Pentru vino. Reproducer°, din cel dintii, esentialul
2307, 4
Pentru pustietate sau singuritate
(: Din cugetärile lui Oxenstierna. Traducere din 2750:)
«Fericit acela, ce se departeaz1 de inviluiturile cele turburatoare ale lumei, pentru al se bucuri cu desfitärile
une dorite singuratati si a cäruia cea mai aleasä tovirasie este o dulce intAlnire cu sine numai. Mar' turia unei
sinidisis bune il face a privi cu uriciune nebuniile i desertadunile lumei; el n'are pofti la alta, fir' numai In linistea
sufletalui, nu se teme nicicacum de nestatornicia norodului, defaimä bogätilie i batjocoreste acele mai marl averi
ale paznintului; multamit de cele de fatal, este cu odihna pentru cele viitoare; indestulat cu sine; nu se insarcinä
cu nime; nu se vede mai mult a intri in supararile nevoii, de-a grai impotriva cugetelor sale sau a mai suferi
vorbe impotriva..
...El stie a cumpani vremea i priveste statele vietii sale urzite cu fir si cu mátase. Raspondentia sa o are ca
ceriul, la care gindurile sale 11 poartä neincetat. Nu are nici o dorne de lucrurile acestei viete, pentrucl o cunoaste
desarti; nici ohteaza far' numai pentru cele ceresti, la care-si hotarlste toate dorintele sale; si in scurt asteaptä
moartea fir' a o don i far' a se teme de dánsa».
NB. Intiiul studiu consacrat lucrar' lui Oxenstiema in A. Lambrior, Limba romdnd vechie fi noud (TdImddrea
romdneascd a scrierilor Ird Oxenstiern) in Comiorbiri Literare, VII, 9,z Decemvrie 1873 (reprodus, de curind,
E. Lovinescu, Antologia ideologiei junimiste, Casa coalelor, 1943). Comentaii i apropien i pretioase in studiul
d-lui Tudor Vianu i in D. Murirasu, Eminescu Oxenstiern (extras din Fdt-Frumos 1936), pag. : « Un alt articol
din Timpul 1883, xx Febmarie, aratä cà situatia din tad e tristä si di tot ce se petrece ni s'ar parea comic
dad.' o am fi privitor numai, ca la teatru >>. Asa dar inainte incl de-a ajunge la forma definitivi a Glossei, Eminescu
§i-a inflorit cu demente din ea proza Cu rezerva ca Glossa era cam de mult ajunsi la forma definitiva,
observatia e justä. De altmuneri, cf. si D. Murárasu, Nafionalismul lui Eminescu, XV, despre o parafraza la Glossa,
Rica din 1878.
2) Marcu Beza, Shakespeare in Roumania, London, 1931, pag. 41-42: The comparison of life with a stage
made by Shakespeare in Tbe Merchant of Venice and in As You Like It is also given by Eminescu, especially
in his Glossa :
Other masks, the same play,
Other voices, the same scak ».
Timpul, VII, 281, Miercuri zz Decembrie 1882: « Viata e o umbra eilltoare numai, un comediant care
un ceas strigi i gesticuleaza pe scenà i apoi nu se mai aude; e un basmu povestit de un nerod, plin de
furtuna si de sbucium i totusi neinsemnind nimio>.
Timpul, VII, 15 o, Marti 13 Tulle i882, sub titlul alegorie veche si pururea nouI ».
8) loan Biariu i Nerva Hodos, Bibliografia romdneascd tache, II, pag. 359-365: Critil fi Andronius (ca reprocha-
cerca filei de titlu).
7) Timpul, VII, 233, Simbita z3 Octomvrie 1882.
www.dacoromanica.ro
GLOSSA 85
avand s caracterizeze stilul enigmaticului scriitor, ce se ascundea sub pseudonimul Delfinul, Eminescu vorbea de
satixa cu aerul tentatiunii», de care si Critil obicinuia si se foloseasca 2).
Ms. Dar toate aceste amanunte, atat de pretioase pentru geneza çi incadrarea Glos.rei, nu trebue si umbreasca
importanta pe care o prezind procesul interior al poemului, succesiunea diferitelor versiuni intre 1874-1882,
dimpreunä cu cristalizarea celor trei tipuri de glosa (dota a 9 strofe si ultimul a to strofe).
Schema ce unneazi, ca si timurkile ce insotesc fiecare versiune, in parte, arad cetitorului ce este just, si mai
ales ce este vulnerabil in filiatia, asa cum o stabileste editia Botez. De aceea nu mai staruim. SI spunem numai
ea, si de astil dad, transcrierea si filiatia noastra a tinut seamä de timpul fiecarei aplicatii, si ca a repartizat-o ver-
siunii, pe seama si in vederea clreia era efectuad, ca transcrierea palimpsesticl, a disjungerii cemelurilor si gra-
flor ne-a inlesnit si ajutat in fixarea tipurilor si versiunilor.
Si si ne punem intrebarea daca tipul de Gloria P, ultimul in data si transcris in caetul Legendei Luceafärului
nu ar fi fost preferat de Eminescu in locul versiunii, (D2-- la noi), alead de Maiorescu si, evident, anterioari.
Dar mai ales sa retinem constatarea cA evolutia Glossei se urmeaza si pe linii paralele (asa cum s'a putut observa
si cu prilejul Doinei), nu nurnai verticak.
2258,173-173 (9 strofe)
A'. 2276", 64-66 (y strafe) cca x874
Di. 2262,18 En spectateur

B2. 2289,43-46 (g strofe)
strofe)
...... . . CCa 1876
2261, 145-147 . . . cca 1876

2279,5-9 (y strofe) cca x879
2268,29--30
Di. 2282,79-83
D2. 2282,103-105 (ro strofe) I . . cca 188o
C2. 2279, 5-9
E. 2275B. 67(+66v.)-69 ( ro strofe)
D2. az8z, 103-105, passim
...... . cca 188i
Fi. 2282,106-108
P. 2261,214-216 (ro strofe) . . dupi m Apriie 1882
A2. A.2. India versiune (Al), ce se cuneaste, din Gloria, apare in ms.-ul 2258,178-173v., sub forma de
cierna, barata (dupä ce a fost transcrisä, in versiunea urmateare .A.2) ci apartine prin scris si ortografie grupului
de coale pergamentoide, de Berlin, in care se afla : versiunea in versuri albe, a Scrisorii I-a, prima versiune a
basmului Fata In gradina de aur, falmacirea din Kant etc. Se situeazA, asa dar, cu aproximatie, in 1874; are 9 strofe,
trebue sä fi fost transcrisä, aici, de pe o cierna anterioad, ce nu ni s'a pästrat si prin dispozitia strofelor pe f. x73
pune editorului o problema de transcriere. Cetitorul poate observa din facsimilul de la pag. 87, ca strofa devenita reca-
pitulativä, in versiunea A2 (ce de fapt e o cdpie, pe curat, a primei versiuni A/), e acezad in capul coloanei a
doua si de jur imprejur primele 4 strofe desvela, succesiv, cate una din sentintele strofei Vreme trece, vreme vine.
SA fi fost, asa dar, aceasti Indie versiurte un tip aparte, cu strofa-tema, la inceput, ca un soiu de enunt de teo-
1) Din vrernea studiilor la Viena, jata cateva versuri, aducand a traducere, pe aceeasi tema a lumii-scena:
2287, 63
Lumea-mi pare o scenä mare, drept culise laterale
Eu vAd stáncile tranchete ce se pierd in larga vale
Drept fundal vad o din*, lanuri verzi si multe sate
Cu bisericele albe stau pe tara sernanate
Mie-mi pare c'un actor sunt, jucánd rol de confident
Inteo drama franco-gallä, cu discursul somnolent
hni vine s'A lau câmpii iar Pegasul incalic
Aurit de-a noptii raze, luminat de foc bengalic
Cine-atat se opinteste, ros in fata ca un rac
Ca sä 'mpingä sántul soare de pe scená ? Popa Krack
www.dacoromanica.ro
86 M. EMINESCU
rerni si Glossa este doar o constructie geometria , pe care o demonstreazi succesiv fiecare noui strofi (asa
cure se va intámpla cu tipul de ro strofe)? N'ar fi exclus. De aceea, pentru a inlesni verificarea cetitorilor am si
tipirit-o in forma aceasta. Si spunem In treacit ci daci am fi considerat-o ca o dorna a versiunii urmi-
toare, in care ordinea strofelor nu intereseaa, am fi putut si trecem strofa-terni drept strofi-recapituktivA.
Si se observe pe facsimilul aláturat o schemA metrici numiränd 9 versuri, ce pare si fie din vremea Glossei,
dar despre rostul cireia nu putem bici decide.
A' figureazi in 2276", 64-66, e o còpie caligraficl, tot de Berlin, a lui A1si prin caracterele ei tehnice (motto
amplifica, versuri-sentinte subliniate, fixarea strofei recapitulative) merita si fie transcria aparte.
Al. 22)1,173-173 V.
Spemere mundum, spemere te ipsum,
speme te spe.mi.
Vreme trece, vreme vine
Celor vechi urmeazä. nouà
Una e in amándola'
Tot ce vezi pricepe bine
5 Prea putine-s de v'o samá
Val e tot ce ca el trece
La schimbári rece
de ele nu ai teamä.
Multe-ti trec pe dinainte

io In icoane, vorbe multe
Cine-ar stà sI le ascuhe
poveri pue 'n minte
Când p'o clipI top se ceartá
Regälse§te-te pe tine
15 De o pot las5.-i s'o 'mpartá
Nid plirerea ta s'anine

De o parte sau de altá
Las sl scoatI ei din bala.'
20 Fata lunii cei senine
Cáci in toti de o potrivä.
E o patimá sau douä.
Intelesu 'n toate aste*
Celor vechi urmeazä nou'l
i. Vremea trece, vremea vine; 2. Celor duse-urtneazi noui; 4. and o vezi pricepe-o bine; 8. dea-
supra : schimbiri ,ri Si dela ineeput 'ten. Versul intentiona so devie : De schimbiri [si] nu ai tearni. Nu 1-am acopia
pentrued n'a fost prefdeut si v. 7 ande e incdorlatel : schimbärt
13. and o clipi si-o disputi*; 15. Nu cita ce altii
17-18. Nici s'anin[i]* 'n* a* ta gindire
De o parte sau de alta
20 Nici pärerea ta s'anine
Unei pirti sau* celeilalte
zo. Fata lunii 'n strilueire.
www.dacoromanica.ro
GLOSSA 87
a 4.1..4" -
t
' -.
,
r
.4- .z!_. .-....4 4-, ...,,,,.. e. ...- 4..1" ..71....-.
th 1....... : .....,..7....,,,
'*1. .,,....4, ..4.,/,.., 'AP ..,h,,, ';..,....` r 4..... i
.
,. i
,,11:,.... a......, 1,.....;,..., ,.-1.4: er...77. r.....";:14e . ../.../......;.-,, :./.../...ryt._ .
.. z- _,
-i I
Are ,:t.r..: . ...: .! ! A".
. /....--
,
4....... ....,4,- ,.. .4

f.1"1...-at....
,
f ' 7;----- . ,p--i .r.4.... .: ,,:;,/ -
t
i
.
......- ......7: ,..14.,,1 .........1 , ...hi. .

. s4 i.--, i, , j., ;,.... v..., ,^1 ..1,,-e77.
- , .
.2.7-10.4,-....14- ,. 17 .....
1. V'.4. '.1-4. ...... ''e.;*- ..'fase,,,,,......,

\ A, .../...-4 ,-4.:'s..
'.
r
-
S...... .,..,
1
/1----,4:
,
7- -
.'
,"k -44.--, , - - -,
)- I; '1 '
3 f,....,_-_,. , : ,i
. --)"1"--
i1
I-
. ,,,,,.4.4. _L.,
.....- f
, 4.-4 , ............4.
44 f., ,;. , ;
addla
',AO Cat,
fr-r,"
/;;:st.7.71,.":51
C AP. V 'MSS e:%:,
.°
.r,
I 6; .,, e.v.,
'
_,..
---,-- 74, ft--1 t)."- '":7

,.-,4..1 .
A
.A.a.4
'
(R..; r÷:,
.,, .
6.
°
1;/ lei 1,,.
-
77.'" P-
. .
A-rsi ,.....-
/7' ."--/-
1-1
,\
44,
r1,,,
.
11.
t
21-.4
"
'
-1; - 74 ,
I. -'''
4 L'
te.. .tr.'4.
't
I.
L
__
Mss.-de Academic/ _Romine GLOSSA za18, 173, (z1.5 cm. x 35 cm.)
www.dacoromanica.ro
88 M EMINESCU
25 Unul une altul alte

Fär de pret sunt cele zise
Tälmädte, spuse, scrise
Stand deoparte vezi incalte
Egoi§ti sunt top in toate
so Lucru vechi in forma nouà
Vezi curat dacà se poate
Una este 'n amandouà
Unu 'mbrac'a lui pornire

In cuvinte lustruite
85 Unul in adanc simtite
Alta 'n ris, altu 'n mahnire
De s'ar §ti pe sine inOi
Mai la toti li-ar fi ruine
SI se certe intre dan§ii
40 Tu ce vezi pricepe bine
Ca un cantec de Sireel
Glasul celor treatoare
Unul nasce altul moare
Si se schimb' actori 'n scenä
45 vezi cu-acelea§i rele
Inzadar la ei te chiamä
nirnic la toate cele
Nu speri §i nu ai teamä
Doi se bat pentr'o coros n5

60 Doi se cearta pentr'o nuel
L'amandoi e o näluel
Cand o prind o vld c'l-i vanä
Cel n.emultamit cu una
Este astfel i cu zece
55 Vremea duce tot ce-adunl
Val e tot ce cu el trece
25. Unul una altul alta; 32. Una e In amindouä; 34. In vorbire lustruità.
41-42. 10 Stai* cu ochiul tau seninul z° Fii* statornic [ea] seninul
Intre cele treciltoare Intre cele treckoare
N.B. Leefiunea ir, e Intru cdtva
47-48. r° i nimica din acele z° Si nimic dela acele
Nici s'astepti, nici sA ai teami Niel sperk nici sa ai teatnA
49. Doi se cearti pe-o c.; 51. Doritot doreste 'ntr'una,
www.dacoromanica.ro
GLOSSA 89
De te-ating [tu] da-te laturi

De hulesc tu taci din gura
Tu sa-ti aibi a ta m'Asura.
eo sa-ti §tii a tale sfaturi
Treaca 'n lume cine-o trece
Zica top ce-ar vrè sà zica
Tu si nu admiri
Sà ramal la toate rece
65 Nu di mult nici chiar pe tine
Nu privi mult in oglinde
S'ar putè cà te-ai surprinde
Mult mai rau de cum î vine
Drumul viei pan la vama
70 Pe fur4 de poti masoara
Cáci din tot ce te 'nconjoara
Prea putine-s de v'o sama
A2. 227641, 64-66
Sperne mundum, sperne te
ipsum, sperne te sperni.
Motto: Acyoucnv
8cXouat.v
XeyeTcoarcv
TE liactrroi?
Zic ce vor. Zici I (a)
Ce-mi pasi?
Acyoucnv, & OeXouaLv;
Xcyc-rcoaccv I Te !Ladeo!.
In icoane, vorbe multe
Cine-ar stà O. le asculte
poveri sà pue 'n minte
5 Cind pe-o clipa top se ceartà
Regi'sevte-te_ pe tine
Pin ajung si' vi-o impartà
Vrente trece, vreme vine
57. De t-a. fereste 'n laturi;
Ini/ial: 57-60. De te ating din drum fere§te(a)
De te strigi, taci din guri
Tu si-ti stii a ta misuri
$i de drumul tiu iti cati
(a) D.t.-a. te di 'ntr'o parte> D.t.-a.t.d. din cale.
64. $i rimii la t.r.; 65. Chiar pe tine nu te crede; 66. Nu cit[a]> Nu privi etc.; 70. P.f.d. poti
urmeazi.'1> P.f.d. poti l'urrneazi; 71. Lumea, oameni, ro[* indesafrabil.
A2. Motto. Forma a doto variazd ca aralyament. Am fi putut proceda, conform sugestiilor p sd transcriem sus
mana aceastd a doma forma. Am preferat tranrcrierea integrald, asa cum se reflectd ,ri In aldturatul
(a) Oamenii zic ce vor I i [zici I]
7-8. e Nici n'ajung si o imparti e Pin ajung si si-o hipara
Va trecut i alta vine Una trece afta vine
www.dacoromanica.ro
90 M. EMINESCU
Nici pIrerea-ti sä," s'anine

LO De o parte sau de altI
Las s'a," scoatà ei din baltà
Fata lunei cei senine
aci pin certele lor proaste
Trece-o patimA sau douä
lb Alte-ar fi de n'or fi aste
Celor vechi urmeazar notid
77-1
on.. rt-
-1
ft. ./1,Kr,71.
, ' 7.91.0'4'
1-t14ai, .
41' laeSal.F 4
4 a t -: (
'
eire ceyaz. Ift

. . ,
"
ot "
keyerm.--..;v!
il '
'(' ,;41SS
\4122ii.
":"
GLOSSA
Mss.-ele Academiei Roman' e 217611, 64 (z6.5 cm. x zo cm.)
Unul une, altul alte

Fair de pret sunt cele zise
TAlmAcite, spuse, scrise
20 Stand de-oparte rizi incalte
Egoi§ti sunt to in toate
Asta-i vechiu in cele noul
Vezi curat pe cAt se poate
Una este 'n atnândoud
N.B. Clod cu cojile-i desarte (cf. facsimiled), in drephd y. 7, fine, ea eerneald ,s1 graffe, de B1.
www.dacoromanica.ro
GLOSSA 92
25 Unu 'rnbrac' a lui pornire

In imagini lustruite
Altu 'n vorbe-adanc
Altu 'n ris, altu 'n mahnire
De s'ar §ti pe sine insii
310 Mai la to le-ar fi rusine
Nu te duce intre dansii
Dacd stai sd caufi bine.
Ca un cantec de Sirena
Glasul celor trecaloare
35 Unul naste, altul moare
Si se schimb' actori 'n scenä
Dar de-i vezi cu-acelea§i rele
Inzadar la ei te chiama
La nimic din toate cele
40 Nu *era fi nu ai teamd
De se bat pentr o coroanä
De se cearta pentr o nuca
L'amandoi e o naluca
Ce de-o prind o vad vanä
45 Cel nemultumit cu una
E tot asfel i cu zece
Vremea duce tot ce-aduna
Cd ce-i val ca valul trece.
De te-ating fereste 'n laturi
so De hulesc, tu taci din gurä
Tu sä-ti §tii a ta masurä
sa-ti aibi a tale sfaturi
Zicà to ce-or vrè sà zica
Tread. 'n lume cine-a trece
55 Tu sà nu admiri nimica
Ci rdmdi la toate rece
Nu dà mult nici chiar pe tine
Nu privi mult in oglinde
S'ar putè ca te-ai surprinde
60 Mult mai rau de cum içi vine
Pe furis mi te strecoara.'
Drumul vietii pan la yard,
Ia 'n nimic ce te 'nconjoara
Cd pufine-s de v'o samd'
25. Unul > Unu 'mbrac'a etc. 32. Dar ce vezi pricepe bine ; 39. Tu nimic etc.; 48. ,S'i ce-i vol etc.; 56. Sd rdndi la tx.
61-64. Pe furls de poti ma'soarg.
Drtunul vietii pAn la varn1
aci din tot, te 'nconjoarà
Prea putine-s de v'o sami
www.dacoromanica.ro
92 M. ElV1INESCU
66 Vreme trece, vreme vine

Celor vechi urmeazA. noug.
Una este 'n amkidouA
Dad stai sä. cauti bine
Nu spera i nu ai teaml
70 CA ce-i val ca valul trece
a rArnAi la toate rece
CA putine-s de v o samä.
JPBs. Aceste doul versiuni reprezintl tipul glossei de 9 strofe, cu strofá recapitulativl çi cu toate cl fiecare
dinteinsele e, in aparen, necompletl, situatia reall inglduia s'a' le fuzionäm inteun singur tip, Cu subsol.,
132 are strofele: I, a, 3, 4, 5, 6, 7 (4 versuri)
B2 are strofele: 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9.
132 figureaza in 2262,18, poartl sugestiv-ul titlu En ¡perla/sur 0 e scris cu cerneala i grafia pieselor invecinate
(precum gazelurile din Cdlin) din cursul anului 1876. Aceasti versiune a fost retranscrisl, poate la sfirsitul anului,
poate in prima parte a anului 1877 In versiunea:
Bs, care figureazl in 2289,43-46, unde transcrie abia dela strofa a 3-a inainte, fie ca primele 2 strofe le-a copiat pe o
fill desprinsI i ráticitä, fie, mai probabil, al n'a mai copiar Intliele 2 strofe din 131, care si au cele mai putine aplicatii.
In consecinta, transcrierea noastrl a trecut la etaj pe B2, &Tie ulterioark iar titlul i lntâile z strofe ce-i lipsesc
le-a luat din B1. Dela strofa 3 Ity,inte pánl la a 7-a (4 versuri), B1 a trecut in subsol.
B2. 2289, 43-46 EN SPECTATEUR
B1 2262, 18
'n urechi ni swig. multe
Cine-ar stA sà le asculte
SA le tie toate minte
5 Tu sä stai in colt de-o parte
RegAsindu-te pe tine
Cu-a ei coji in ved desarte
Vremea trece, vremea vine.
Nid [i]ncline a ei limbä.
io Recea curapAii -a gAndirei
Pentr'o lume a nAlucirei
Care fuge si se schimbl
Sà n'anin[i] vr o datA gindul
Pentru unele din douA
15 Totu-i rAu de-i trece rAndul
Toate-s vechi i toate nouA.
67. marginal, ulterior : Apl ninge, apa ploul. Nu I-am adoptat, pentrucd inlocuirea n'a men si la versul 24 din
strofa a III-a ; 68. Dar ce vezi pricepe bine; 71. SI rltnli la t.r.; 72. Prea putine-s de v o saml.
B2. - 7. and cu cojile-i desarte (in A2) > aci prin vorbele desarte > aci in veci cu coji desarte (B1);
8. Vreme trece, vreme vine (132);
9-10. t° Nici sà tremure din limb:A 2° Nici se miste cu-a ei limbl
Cumpar" gándirei tale (B1) Reaua curnpa'n' a gándirei (B1)
N.B. La Mal, deci 3° (pe W) va fi fort intermediar: Nici se 'ncline cu-a ei limbà, dar cu e item, cera ce de sigur pre-
gcltefte forma : Nid incline a ei limbl pe care am adoptat-o, cu bate cd ms.-ul mai pastreazd : Nici se 'ndine a ei
limbk ce nu se acordel logic cu versul urnator.
ad In lumea nalucirei
Totul fuge si se schimbI (P)
www.dacoromanica.ro
GLOSSA 05
Viitorul i trecutul
Sunt a filei douä fete
Cine §de sä le 'nvete
20 Vede 'n capät inceputul
Pierde urma de credintà
CI-i mai bine-n vremea nouI
Cánd a rodului seminte
Rele-au fost In amandouà
25 Tu in lume sà-ti inchipui,
Curad stai intfun teatru
De s'ar face-actoru 'n patru
Totu0 tu ghid-vei chipu-i
De se strâmbä, de se ceartA
30 Tu in colt petred cu bine,
A lui patimi, a lui artà
Insä nu te-ating pe tine
Ca i azi [e-}acela§ tip.ät
Drama veche comic-tristä.
35 Spun 'o cartea budaistä.
Spun 'o preoti din Egipet
Pentru sine de a pururi
Fie cine-i mai de samä
De le §tii a lor cusururi
40 Nu speri §i nu ai teamä
17. Viitoriul* (B1).
21-24. t° $i pe veci pierde eresul z° Pierde visuri i credinte

Cumc'ar fi si lucruri nouä. (a) Cor fi bune vremuri noua (b)
El pricepe cä 'ntelesul and a neamului seminte
Unul este-'n amandoul (B1) Rele sunt in amandoul (B1)
(a) Astep[tand]) Cumc'ar fi etc. (b) Cumca > C'or fi etc.
30 Pierde urma de c.redint[ä]
C'a fi bine 'n vremea nouä
and a rodului seminte
Rele sunt in amandoua (131)
28. Totusi tu ghiceste chipu-i (B1); 31. A lor sfada", a lor artä (V) > A lui sfada, a lui arta (B2); 32.
Nu te-ating de loc pe tine (131)) Insä nu te-ating pe tine (B1).
33-40. I° Mecanisme de ceasomic a° Cad un om e omenirea (b)
Sunt a gloatei inirni toate De-i [in] China, in Egipet (c)
Sä intoarc' ori cine poate Sunt masini cu-acelas scripet
Gandul ei cel nestatomic Cum voi sä-i Eck' firea
Egoismul este tniezul (a) Fie care pentru sine (d)
Ntunai el este de sang E mai mult, e mai de soma
De le stii odatä crezul De-i privesti cum se cuvine
Nu speri si nu ai teami (BI) Nu speri si nu ai teatna (B9
(a) Egoism II este miezul (b)(c) Mie-mi pare-acela.s tipet
Ci'l
2° Caci un om e omenirea
Pie 'n China, in Egipet
(d) Fie cine pentru sine
www.dacoromanica.ro
04 M. EMINESCU
Nu speri, cäci vezi cä. rAul

La noroc se face punte
de-ai fi cu stea in frunte
Tot te 'ntrece nsátirlul
45 Teamä." n'ai, catb.-vor
Unul pe-altul säl se plece
Nu te prinde lor tovarls
ce-i val, ca valul trece
Ca si glasul mandril Circe
50 Mândre-s cele treatoare
te-atrag la sazItoare
C'o zimbire, cu te miri ce
Dar pe-allturi te strecoarà
Drumul vietii pAn la vam'A
55 Je 'n nimic ce te 'nconjoarI
Când putine sunt [de] samI
3° E in veci acelas tipet 4° aci e tot acelasi Pipit
aceasi viati tristä E aceea[si] drama. trista (e)
Fie 'n gura budaistä Joace* prima* budaistä
Fie 'n bonrul din Egipet Joace* bontul din Egipet
Fie care pentru sine Fie care pentru sine
5'au pärut cä-i mai de sama 5'au par" ut cl-i mai de sama
De-i privesti cum se cuvine De-i privesti cum se cuvine
Nu sperà si nu ai teama (131) Nu sperà si nu ai tearnä (B1)
(e) i aceea[si] drama t.
5° Caci e tot acelastinät
Drama veche comic- ristl(f)
Spun' o gura budaistä
Spun 'o bonrul din Egipet
Fie cine pentru sine (g)
S'au pärut cl-i mai de samá
De-i privesti cum se cuvine
Nu spera si nu ai teama (132)
(f) E aceeasi drama > Drama etc.; (g) Fie care p.s.
60 (textul dela etaj) : 39. C.And le stii a lor cusururi (B2).
42. La noroc formeaza punte (B2).
42-48. e Nu spe.ri... caci vezi cal raul
La noroc formeazä punte
De ai fi ca steà in frunte
Tot te 'ntrece nätäräul
Nu ai teami caci ca mine
Lacul turbur o sä sece (b)
lar metalu 'n fund rämäne
ce-i val, ca valul trece (B1)
Lacul lor> Lacul turbure-o s.s.
45-47. 2° Nu ai teaml cad ca mine 3° Nu ai teama cad de sine
Unul pe-altul farmä* iarasi (B1) Lacul turbur o sa sece (132)
4° Nu ai Uite iaräsi
Unul pe-altul sta sä 'mece (i)
Ei nu sunt ai tal tovaräsi, (Bl
U.p.-alt<ul> sti sa se 'nnece.
5° Teamä n'ai cäta-vor iaràig
Unul pe-altul de-a se 'ntrecej)(B2)
U.p.-a. sä se 'nnece.
www.dacoromanica.ro
GLOSSA 91
De te-ating, fereste 'n laturi

De hulesc sI tad din gurl
and le stii a lor mAsurl
60 Ce mai vrei cu-a tale sfaturi
ZicI cine-a vre sI zic'ä
TreacI 'n lume cine-a trece
Ca &I nu 'ndrägesti nimicä
Tu rämá'i la toate rece.
65 Vremea trece, vremea vine

Toate-s vechi i toate nouä.
Rele-au fost in amandouI
Insä nu te-ating pe tine
Nu sperà si nu ai teamä
70 a ce-i val, ca valul trece
and putine sunt de samä
Tu rämai la toate rece.
C2. Aceste versiuni se urmeazi de aproape, asa incát le putem tipiri: pe cea mai noul (C2) la etaj i pe
cea anterioari (0) in subsol.
C2 care poarti çi titlul Glosa, figureazi in ms-ul 2261, 145-147, transcrisi Cu o frumoasi cafigrafie,
ratá, proprie acestui submanuscris, de Somete, confectionat de poet din hártie piroasi, fabricatie veche, 1i a cirui
descriere s'a intálnit la cap. Afard-i toamnd, vol. II, pag. 115, Cu aproximatie, ea poate fi datati circa 1878.
C' figureazi in 2279, 5-9, manuscris de o:Vil caligrafiate, ca de tipar, dar care au primit numeroase
cu cerneau violeti, creion negra 1i rosu, efectuate in vederea versiunilor urmátoare, unde le-am si repartizat.
Transcrierea versiunii C2, am fácut-o asa dar dupii procedeul palimpsestic. Ea apartine, ca dad:, anului 1879.
De versiunile acestea mai tin : o strofi i ?acá 6 versuri, incercate indiu in ms.-ul 2268, 29 30, anterioare
ca dad, o care fac tranzida intre 132B2 §i Cl.
C 2279, y-9
0 2261, 14l-147
Multe trec pe dinnainte
'n auz ne sutil multe,
Cine-ar sta sI le asculte,
SI le tie toate rainte ?
5 SI te-asezi in colt de-o parte
Regäsindu-te pe tine,
and cu sgomote desarte
Vremea trece, vremea vine
N. B. Pentru v. 49-y2 cf. din aceea,ri epoca, subsolul la Iubita vorbeste (cap. Scrisoarea IV In vol. II, Pag. 331.)
5o. Glasul celor trecitoare (B1) > Dragi-s cele trecitoare (B2); 51. i te-atrag in sirbitoare (BI-FB2); 5z.
Cu nirnica, cu te miri-ce (B ); 53. Ia pe-alituri te strecoari (B2) > Vezi pe-aläturi te strecoari (B2); 56. Cind
putine-s de v'o sama' (B2); 61. Cinc.> Zici etc. (B2); 63. Ca si nu admiri nmmici (B)2.
N.B. De altminteri In l31 ultimele versan i sunt 49-72, no/ate marginal (cele patru ale strofei a 7-a).
C2. 5. Tu te) Si te-asezi etc.
C1. Tidu: Glossd ; t. M.t. pe dinainte; 2. In auz ne suni multe; 3. Cine sti sl le asculte;
5. Tu te di in colt de-oparte.
www.dacoromanica.ro
M. P.MINESCU
Nici incline a ei
10 Recea cumpäin' a gändirii
Pentr-o lume-a nIlucirii,
Care fuge §i. se schimbl
Numai timpul cercetindu-1
Tu din el nimic nu-i scoate...
15 Totu-i rI'u de-i trece rindul
Toate-s vechi fi noud loa/e.
Viitorul §.1 trecutul

Sunt a fiel doua fete
Cine §tie sI le 'nvete
20 Vede 'n capIt inceputul
Din present dacà incepe
mereu socoate
Fuge dacI le pricepe...
Le goneascd cine poate.
25 Tu in lume sI te 'nchipui
Privitor ca la teatru
De se face-actoru 'n patru
Totu§i tu ghici-vei chipu-I
De se strâmbä, de se ceartä
30 Tu in colt petred cu bine
SI ingani ins' a lui artà
Tie nu .1i se cuvine.
CI §i. azi acela0 scripet

Mi§cI toate ce esistä.
35 In comedia cea tristI
De-i aici, de-i in Egipet
Alti actori aceea§i. piesä.
Alte guri aceea§i. gammI,
Amägit atást de-adese
40 Na spera fl nu ai teamd.
C2. : co/ice:Idle de dearupra acestor strofe, cu creion tau amok* viole/e!, aportin de fapt ms-ului 2282,79-13,
(D1). acolo se vor inregistra.
C1. rt. Penteo lame a nálucirii; 12. C.f. si s. schimba...
Ci curat sl fie gandul
De-a iluzfilor roul, (a)
Totu-i rau, de-i trece randul,
Toate-s vecbi ,ri bate none!
(a) De-a naclejdii vana roul; [iluziilor cerneald violeta, ulterior].
10-24. Are 'n capat inceputul
pe el nu'l ameninta
Miezul vechiu in coaja noua
and Oxidize si vointa (b)
Sunt aceleafi amdndoud
(b) Gael si> and g. etc.
www.dacoromanica.ro
GLOSSA 97
Nu spera când vezi mi§eii

La ishindä fácind punte,
Q de-ai fi cu stea in frunte
Te-or intrece nätäräii
45 Teami n-ai... ata-vor
Intre sine a se 'ntrece;
Nu te prinde lor tovarä§
Cd ce-i val, ca valul trece.
Cu un cântec de Sirenä
50 Lumea 'ntinde lucii mreje
Te mome§te in virteje
Ca sä schimbe actori 'n scenä
Ocolind te furi§eazI
Drumul viemii pin' la vana
55 Lasä alçii sä se 'ncreaza
Când chimerele ii chiamd
De te-ating s feri in laturi

De hulesc sä. tad din gurä,
Dacä §tii a lor mäsurä
60 Ce mai vrei cu a tale sfaturi?
Zicä top ce vor säaic
Treacä 'n lume cine o trece:
Ca sä nu 'ndräge.sti
Tu rima la toate rece
C. Aplica/lije etc., etc.

28. T.t.g.-v. chipu-i;; 3o. T.I.c.p. cu bine,;
31-32. A lui patirni a lui arta

Itud nu te-ating pe tine
35-36. Fie lumea budaisa
Fíe regii din Egipet
38. A.g.a. gamA; 40. N. :pera etc.
41-48. Nu sperk, caci orb e zeul
Ce izbfinzi-i face punte,
de-ai fi cu stea in frunte
Tot te 'ntrece
Teaml n'al, oltà-vor
In de ei a se Intrece,
Nu te prinde lor tovarlq,
Ce e val, ca valul trece
5o. L. 'ntinde L mreje; 52. De se schimb' actor? 'n scenA; 54. Calea viefii an __ vana; 55. L.a.s.
se 'ncreaza,; 56. Cha midedile fi chianul.;
57. De te-ating, tu feri in laturi; 58. D.h. tu taci din g.; 59. CAnd le §tii a lor misurl; 6o. C.m.v. cu-a
tale s. ?; 62. T.'n.l.c.-o trece.
www.dacoromanica.ro
98 M. EMINESCU
65 Vremea trece, vreme[a] vine

Toate-s vechi i nou'i toate
Le goneasa cine poate,
Tie nu ti se cuvine
Nu spera i nu ai
70 Cà ce-i val ca valul trece
and chimerele li chiara
Tu rAmii la toate rece.
DI D2 Ca si pentru C2 C2, aceste clowâ versiuni se vor tipari una la etaj si alta la subsol.
DI figureaza in ms.-ul 2282, 79-83, poarrá titlul Giosid si e copiatà cu acea grafie marunta çi subtire, ce se
intálneste si in atatea poezii ale anului 1879. La inceput D2 reproduce versiunea C2 (2279) unde pe fila 9, la sfar-
sita/ poemei, Inceard cu scrisul de acum, strofa prima si ultima., dar dupi accea, prin aplicatii, ici si colo, cu
creion c cemealá violeta, si intervertirea ordinei la citeva strofe, conturul se schimba, devine Di., si el va fi acela
ce se va transmite si versiunii D2.
Variatiunile de punctuatie nu s'au semnalat decat In cazuti utile. Aplicatille din C2 reprezintä de fapt trei stadii:
creion rosu, cerned:4 violeta i penita subtire din DI.
D2 figureaza In acela§i manuscris 2282,103-105 si poartä pe el aplicatii ce se vor Intalni In E, pentru care au
ci fost efectuate. De altminteri ele se si disting prin cernea/a si grafia, ce sunt ale versiunii E.
65-72. Vremea trece, vremea vine

Celor vecbi, urmeazd noud
Sunt acekafi amelndoud
hija nu te-ating pe tine
Nu spera fi nu ai teamd
Ce e val ca valul trece
Cdnd nadejdile f, cbiamd
Tu rdmdi la ¡cate rece.
N.B. Toate versarle din aceastd strofd recapitulativd sunt subliniate. Versal 66 nu corespunde cm v. z6 al strofei a II-a.
Prefacere explicabild.
2268, 29-30
49-56. Cu zimbirea mandrei Circe
Lumea 'ntinde lucii mreje (a)
Te momeste In varteje
Cu nimica, cu te miri ce
Ocolind te furisaza (b)
Drumul vietii pan la vamä (c)
Lasa altii si se 'ncreazi
Ciad pläceri deserte-i chiami
(a) Lumea 'ntinde-ale ei mreje
(b)-(c) Tu pe-alaturea strecoari
Calea vietii pán la vara.
Tot acolo, fi aceste 6 versad, din cari intdile 4 provin deadreptul din B2 132 :
Cum mai poate sâ ne mintä (d)
Lumea vecbe, lumea noui (e)
Cici a rodului seminte
Rele-au fost In amandoui
Cand cu sgomote deserte
(e)-(d) Caci nu poate mai mintä (f)
Vremea veche, vremea noui
(f)i nu p. etc.
www.dacoromanica.ro
GLOSSA 99
D1 si D2 au ate io strofe, regli7eaz1 asa dar tipul complet simetric, cu suca:teta i strofl recapitulativä.
Cu rnici, insignifiante, detalii (pe care le-a imprumutat din D1, daca nu cumva va fi gäsit vreo cdpie gata de tipar),
versiunea D2 este aceea pe care Maiorescu a dat-o in editia sa si pe CatC o anunta surorii sale, in scrisoarea din
6118 Decembrie 1883 1).
D2. 2282,103-101
D1. 22825 79-83
0. 2279,51

Toate-s vechi i nouA toate
Ce e rlu i ce e bine
Tu te 'ntreabI i socoate
5 Nu spera i nu ai team1
Ce e val ca valul trece
De te 'ndeamnä, de te chiamg
Tu ràmá'i la toate rece
Multe trec pe dinainte

10 In auz ne sunI multe
Cine tine toate
ar sta sá le asculte;
Tu a§azI-te de o parte
Regäsindu-te pe tine
15 Când cu sgomote de.sarte
Vreme trece, 'v-terne vine
1) I. E. Toroutiu, SI. ,r. doc. lit., V, 3E934, pag. 18.

D' a se ad pe acest ms. fin de E. ( 2271B ,66v.-69), unde s'au ,ri repartizat. Versiunea D' a foil
baratd toatd dupd ce va fi slegit unei cbpii pe curat.
D1. Aplicafiile de pe acest ms. ( fie creion, fie cerneald) figureazd aproape toate in D2; fin de el; (ya dar se trec
numai acolo. Versarle idea/ice nu se mai specificd.
Titlu: Glosa.
2. Toate-s vechi i toate noug.> T.-s.v. i n.t. (C2) > T.-s.v.s.n.t. (D1).
3-4. (C2-ED1) Tu te 'ntreabi si socoate
Ce e tau si ce e bine;
{In C2. fila punct virguldj.
6. C.4 ce-i val ca valul trece (C2) > Ce e val ca v.t.; (D1).
7-8. r° (C2) Nu räspunde ciad te chiarni a° (C2) De te-alungä de te chiami
Ci rämli la toste rece Sä /*Mal la toate rece
30 (C2) De te-alungl de te claiamä 40 (D1) De te 'ndearrual si te chiamä (a)
Tu rämäi de-apururi rece Tu /*Mg la toate rece
(a) De te-alungä, de te chiarni
xI2. Cine-o sta sä le asculte
Sä le tina toate ?...
i6 subliniat cm creion negra.
7*
www.dacoromanica.ro
ZOO M. EMINESCU
Nid Incline a ei
Recea cumpAn'a gándirii
Inspre clipa ce se schimbi
20 Purtánd masca fericirii
Ce din moartea ei se na§te
o clipi fine poate
Pentru cine le cunoa§te
Toate-s vechi i nota toate
25 Privitor ca la teatru
Tu in lume sá te 'nchipul
Joace unul i pe patru
Totu§i [tu] ghid-vei chipu-i
de plánge, de se ceartá
30 Tu in colt petreci in tine
'ntelegi din a lui ara'
Ce e rlu §i ce e bine
D2. 26. si te 'nchipui (pe D1); 30. T. In c. petreci cu bine.
DI. 19. Inspre poarta* [san : parteal I. visul fericirii (C2+171); zo. Care fuge l se sc.himbii (D1).
21-2+ x° (C2) Poartit a veciniciei masci 20 (D1) Poste a veciniciei masci

Si pe clipe se socoate Si pe clipe se socoate;
Nimeni mini o s'o cunoasci (a) Cine mini o s'o cunoasa ?
Toate-s vecbi fi nota loa/e. Toate-s verbi fi noud loas (b)
(a) Cine mini o s'o cunoasci? (b) subliniat ea crdon negra.
30 (D1) O vede ne promite (e) 40 (D1) Ce din moartea lui se na9te (d)
Si o clips tine poate o clipi tine poate;
Fericiri nefericite Pentru cine 11 cunowe (e)
Toate vechi 9i noui toste Toate-s vechi i noul toate
(c) 0.v. iti* p. (d) rnoartea lui; (e) 11 c-unoa9te
rapar/ate la v. 19 Inspre vital fericirii.
25-28. e (0) Q privegti tu si-ti inchipui 2° (D1) CA prive9ti tu Inchipui

Pe actorul din teatru Pe actotii din teatru
Faci chi%r pe drac-u 'n patru Joace unul 91 pe para
Tottni tu ghici-vei chipu-i Totu9i tu ghici-vei chipu-i
30 (D1) Tu in lume g te 'nchipui

Privitor ca la teattu
Joace unul 9i pe patru
Totugi tu ghici-vei chipu-i
3I-32. 10 (C2) Intelegi Insi 'a lui ara 20 (D1) Si 'ntelegi din a lor arg
De-o prive9ti cum se cuvine Ce e rdu fi ce e bine (f)
(f) subliniat ca creion negra.
www.dacoromanica.ro
GLOSSA IOI
Viitorul i trecutul
Sunt a fiel doui fete
35 Are 'n capät Inceputul
Cine §tie sä le 'nvete
Tot ce-a fost or o sä. fie
In prezent le-avem pe toate
Doar de-a lor zädärnicie
40 Te intreabI i socoate
CAd acelora§i mijloace

Se supun cite existä,
Ca de mii de ani incoace
Lumea-i veselä §i trisa
45 Alte mâti, aceeni piesä
Alte guri, acee* gam51;
Amägit atät de-adese
Nu spera i nu ai teamä
D2. - 35. Vede 'n capXt inceputul (pe DI); 45. Alte miti, aedeasi [piese]> A. m. aceeasi etc... ;
41. Aceloras (pe D1).
D'. 35-40. e (C2) Cine stie si le 'nvete 2° (D/) Cine stie si le 'nvete
Are 'n capit inceputul Are 'n capit inceputul
Tot ce-a fost si o si fie Tot ce-a fost si o si fie
Din present el le va scoate(g) Din prezent el le va scoate,
Ori ce c,lipi din vede °rice dipi din vede
S'o cuprin[zi]* deplin se poste (b) Te !aireaba ,ri :mate@
In present le-avern pe toate; Subliniat ea ereionut negra.
S'o cuprindi 'ntreagi* poste.
3° (1)1) Cine stie si le 'avale

Are 'n capit inceputul
Tot ce-a fost or o si fie
In prezent le-avem pc toste
Dar de-si lor 73d5rnicie(j)
Te !aireaba fi saessia
(j) Ce e dipi in vede [ardes igateil.
41-48. i° (C2) a i azi acela scripet e (DI Cid acelegli mici mijloace (k)
Misci toate cc =isla Mi§ci toate ce exista. (/)
In comedia cea trisa Lumen-i yesal' ori tristi (a)
Tot un ris i tot un Opet Ca de mii de ani incoace;(n)
Alti actori aceeasi piesi Alte misti, aceea,si piesi, (e)
Variind aceleasi teme Ah:e gari, acecasi gami(p)
Amägit anit de adese Amigit atit de adese
Nu spera si nu te teme Nu spera i nu ai teami(q)
(k)(1) In C2.; (a) L.-Lv. i trisa (C2);
(n)(e) i fa ca.; (p) gami, &ami> pana;
(q) versal sahliaiat ea erafeard.
www.dacoromanica.ro
102 M. EMINESCU
Nu spera cind vezi mi§eii

50 La isbanzi fäcându-§i punte;
Te-or intrece nätäräii
De ai fi cu stea in frunte
Teatril n'ai, elta-vor iar4i
Intre ei a se intrece;
55 Nu te prinde lor tovara§
Ce e val, ca valul trece
Cu un cântec de Sima.
Lumea 'ntinde lucii mreje
Ca sä schimbe-actori 'n scenä
60 Te mome§te in värteje
Tu pe-alkuri te strecoarä
Nu bäga nid chiar in seamä:
Din drarea ta afarä
De te 'ndeamnä, de te chiamä
65 De te-ating sà feri in laturi

De hulesc sä tad din gura
Ce mai vrei cu a tale sfaturi
DacI §tii a lor mäsurä
Zicl top ce vor
70 Treacä 'n lume cine-o trece
Ca sä nu 'ndräge§ti nimicA
Tu rämli la toate rece
D1. 5o. L. isbändä Ociad punte, (D1);

51-52. a de-ai fi cu stea In frunte
Te-or intrece n'Ataran; (D1)
53. Teami n'al; cata-vox iarai (D1); 54. A se 'nvinge* a se 'ntrece (C1)> De-a se 'mpinge, de-a se 'ntrece
(D1) > Intre dânii s'A' se pl[ecel (DI) > I.d.s.s. frece* (DI) > I.d.s. [se] 'nnece (DI) > I.d.s.s. plece (1)1); 55. N.t.p.
lor tovat1§; (1)1); 56. Versul subliniat cu creion (D').
19-64- ze (Ca) Te mome§te in värteje 20 (D1) Te mome§te in virteje (t)

Ca sa schimbe actori 'n scena -- Ca sä schimbe-actori 'n scenl
Tu prin* ani* [lin]* te strecoara Tu pe-alAturi te strecoark
Nebagat de nime 'n seami Nu baga nici claiar de seamä,
Si din cercul tau afarä (r) Din ¿atarea ta afarä
Nid raspunde cind te &lama (s) De te'ndeamnd te cbeamd (u)
Nu-ti e§i din tine-afarl; i te chiamä in vArteje; (u) De te-alungd,
Nu rispunde etc. de te cbiamd [subliniat Cu creionull
67-68. (1)1) Daca §ili a lor misma.

Ce mai vrei cu-a tale sfaturi,
71-72. r° (C8)Tu sá nu indrage§ti nimica 20 (Dl) Ca sä nu 'ndrage§ti

Ci rdmdi la toate rece Tu re:mili la toate rece (y)
(y) T.r. de a pururi rece [subliniat cm creloss],
www.dacoromanica.ro
GLOSSA 103
Tu rärnii la toate rece

De te 'ndeamnä, de te chiamä;
75 Ce e val ca valul trece
Te intreabg i socoate
Ce e räu i ce e bine
Toate-s vechi i nota toate
E. Versiunea aceasta figureaza In 2275B, 67(+66 v.)-69, In acelati ms. cu versiunea B. a Luceafdrului, ce
sfärtette cu o paginä mai inainte (f. 66). Legäturile cu Luceaftirtd, precum se poate observa, sunt Insá cu mult
mai multe. Anume sentinte din aceastä versiune (ce se vor Intâlni i in versiunea urrnätoare Ft. se afli schitate,
cu ritmul de aici, i In versiunea A. a Luceafdrului, cari, dupi ce au fost completate cu alte sentinte s'au transcris
In marginea (recte coloana a II-a) a doul file (66 v. ti 69) de aici.
Transcriem inaintea versiunii E., aceste sentinte, atrágind in deosebi atentia asupra strofei Numai oamenii
'ndeard Cff pometd la pri Innaltul -- pe care o intilnim incorporad in versiunea urmitoare 172. ti in care
figureazä argumentul cu care Botez socotea sä infirme legitura dintre cele douä pärti ale versiunii A. a Luceafdrului
(cf. acolo, vol. II, pag. 373-374).
Meya din variante au fost incercate intaiu pe D2. (2282, 103-106), din care ti derivi E. la Inceput.
Alte observatiuni s'au inregistrat in subsolul transcrieril noastre.
In legaturä cu aceste sentinte sä reamintim: I. ca" cele 3 strofe de sentinte din filele versiunii A. a Luceafd-
rului au fost gretit incorporate acolo, in editia Mazilu. Ritmul trohaic ti chiar desenul strofei (dispozitia versurilor),
altul decát al strofei Luteafdrultd, ara* cel rnult, o inrudire, o preocupare de epoca' ti 2. cä aceeati croare se intalnette ti
In studiul pe cate Gh. Bogdan-Duicl, 1-a inchinat Lumafdrului, cum reiese din ráridurile: « Dar cu versul din
urml (Taate vecbl 1i noud loa/e), Eminescu ajunsese la un vers ce-1 cunoattem din Glosa, care acum, scriind la
Luceafdrul, Inca' nu era glossä. Deti nu era, poetul serie, aläturi, 2-3 strofe din ea, incepind ata:

Dupl moarte zori de zio,
Si e riu ti e ti bine
Dupä cum vei socoti-o, etc.
De unde reiese cà Glossa a ie§it ca o rImurick din trunchiul Luceafdrului, cl este din epoca acestuia >>.
Realitatea nu inglduie hui o atare concluzie. In 1880-1881, cand poetul seria la aceastä versiune B. din Lucea-
fdrul, Glossa era cam de multitor glossä. Schema noastri" i versiunile distincte ce tipärim räspund acestor chestiuni
de cronologie. (Versul Toate vecbi fi nata toate e cel putin din 1876, deti sub o formä variati figureazä inci din
1874). Ata al departe de a fi « o timuricl ietitä din trunchiul Luceafdrului», Glossa e mai curand trunchiul. In
fond, ne afán In fata unor altoiuri reciproce intre douä varietáti cu fizionomia lor distinctä.
131. 73. Tu tämäi de apururi rece (C2-FD1) T.r. la toate rece (Di); 74. De te-alungä, de te chiatra
(Ca-f-Di) De te 'ndeamnä, de te chiamä (D').
75-80. e (C2) Nu spera si nu ai teamä a° (DI) Ce e val ca valul trece

Ce e val ca valul trece (x) Nu spera ti nu ai teaml
Tu te 'ntreabi i socoate Ce e n'u ti ce e bine
Ce e riu si ce [e] bine Te Intreaka i socoate
Toate-s vechi i noul toate Toate-s vechi i nota toate
Vreme trece, vreme vine. Vreme trece, vreme vine (y)
(x) Cá ce-i val etc. Versurile 77-78 fi 79-80 la (y) subliniat cu creknul,
Inceput trnul in locul altuia ; intenfie anula/e!.
www.dacoromanica.ro
104 M. EM1NESCU
2277, I2f V.
Tot ce-a fost or o sä. fie
De apururi fata este
Stingerea pe vecinicie
E pirere çi poveste
a
Treacl stelele de sarä
Ca o frunzele pe vánturi
paminturile piará
s'or naste iar pämänturi
Numai omul se atimä

10
De sperantil i pärere
Ca si cá'nd ar fi o bárnä
Visul rece care piere.
227 f B, 66v.
aci natura e o Doamnä
Care n'are timp i goluri
Stoluri sboari de cu toamnä
Dar se 'ntorc la anul stoluri
5 In zadar i son i si stele

S'ar pärea ci-s trecItoare
Invälisuri toate cele
Sunt fiintei ce nu moare
Lumi* unneazi cu gräbire

to A lor sferice ocoluri
Pe and zeii 'n nedintire
Nu au timp o nu au goluri
C) 2277B, 69
Mäsuri razele cu cotul
Mäsuri dipele at luna
Insä unul este totul
Precum toate sunt in una
In slmánta*
Sunt päduri intregi o neatnuri
Pe-orice frunzi-i zugrävitä.
Un intreg copac cu ramuri
b) _ 9. Stele sbo[r].> S. sboarl cu gräbire.

9-1z. Toate lumile*-si urmeazä
A ion sferice ocoluri
lar natura stärueste
FArä timp i färä goluri
C) 1. do Mäsurile (sic) ; 5. In cetatea* prizäriti; 6. Sunt plduri, cetäti l neamuri;
www.dacoromanica.ro
GLQSSA 105
Nurnai timp de-i da si creascii

lo Numai spatiu si se 'ntindi
E-o pidure bitrineasci
[Inteun] singur fir de ghindi
Nurnai oamenii se 'ndeasi

Cer pomeni la pa innaltul--
15 Parci lui de sus 'i pasi
De-o fi unul de-o fi altul
E. 227f 3, 6.7 (4- 66 v.)-69

.1". 2282, 103-106, passim

Dupä. noapte zori de zio
e räu §i. e si bine
Dupl cum vei socod-o
5 Ce mai speri §1 ce ai teamá.'
De la cei meniti a trece ?
De te 'ndeamnä, de te chiamä.
Tu rämäi la toate rece
Multe sboarä dinainte

10 In auz ne sunä multe
Cine tine toate minte
ar sta sä, le asculte ?
Tu de-o parte te asazä
Cántänd senin in tine
15 Creaz'ori cine o vrea sä. creazI
4"). 9. Numai timp si cm-asa; xx. S'o pidure bitaneasci; ra. E 'ntr'un singur fir de gbindi;
x3. N. omul*, N. oamenii etc.
E. N.B. Ce nu este indicat altminteri, afiarline versiunii dela etclj (E).
r° Trece vreme, vrerne vine (a) e Vretne trece, vreme vine
Toate vechi i noui toate (b) Dupi nopti iar zori de ajo
Este riu si este bine (c) Si e riu si e si bine
Dupi cum le vei socoate (d) Dupi cum vei socod-o
Nu spera i nu ai teatni Ce mai speri i ce ai teami
Valul vine, valul trece (e) De ori ce-i menit a trece?
De te 'ndeamni, de te chiamä De te-alungi de te chiamál
Tu ritual la toate rece Tu t'al' n'al la toate rece
(a) ,S7 'n D2; (b) id.; (c) 5i e M'u si este bine
PI)> i e tau si e si bine (E) > Este riu si este bine (Ds);
(d) D.c. o vei socoate (D2+E) (t) i 'n D2.
9. M. trec pe dinainte; Ir. Cine-ar tine t.m.(D2+E); 14. Regisindu-te pe tine > Ciutind seninu 'n
tine; x6. Trece vreme, vreme vine.
www.dacoromanica.ro
106 M. EMINESCU
Inzadar soarele pare

A se strange 'n zarea spumei
ad acuma iar rasare
20 Pe o alta fat'a lumii
Si de dincolo de mare
Alta parte *..am auzi-o
C'a§teapta cu nerabdare
Dupa noapte zori de zio.
25 Numai omul se anina

De sperantä i parere
Numai dânsul pune
Unui vis carele piere
Ba e risul, ba e plansul
30 Pentru ce nu se cuvine
Astfel numai pentru dansul
Este rau i este bine
ad natura este-o Doamna
Fara timpi i fara goluri
35 Stoluri sboara de cu toamnä
De se 'ntorc la anul stoluri
Pentru dansa n'o O. fie
Regasire* ori adio
Moartea doar îçi park' tie
40 Dupà cum vei socoti-o
17-24. e Piarl stele de cu seari 20 Inzadar soarele pare
Ca si frunzele pe vinturi A apune 'n noaptea spumei
pimán' turile piad Cáci acuma el asare
Si s'ar naste iar pimanturi ( f ) Inteo ala parte-a lumii
Toate mor spre a [se] naste(g) Acum dincolo de mare
Si se nasc spre a goni-o Alta lume va treni-o
Tinta ce nu pot cunoaste Ce-astepta co nera'bdare
Dupl noapte zori de zio (b) Dupl noapte zori de zio
(f) Ca s'ar naste iar pämAnturi> Ar veni
din nou päminturi.
(g)(b) Toate mor spre a [se] naste
Si se nasc spre [a] stabate
Cercul ce nu'l pot cunoaste
Toate vechi i noul toate
29-32. e El se bate pentr'un nume* 33-4o. Cáci a lumii noastre Doamni
A lui N'are moarte, n'are goluri(j)
20 El nu stie cuma Stoluri sboaa de cu toamna
Este geana sà 'nsenine (i) Si se 'ntorc la anul stoluri
S'astfel numai pentru dAnsul Tot ce-a fost or o sä fie (k)
Este au si este bine In prezent vom regäsi-o
(i) E* ca* ocbii sà 'nsenine> Este o. Iaa moartea parl-ti tie
sä 'nsenine. Dup.5: cum vei socoti-o (I)
(j) N'are pierden, n'are goluri;
(k)(1) Tot ce-a fost or o si fie
Sunt aicea azi cu toate
A lor treceri para. tie
Dupi cum le vei socoate
www.dacoromanica.ro
GLOSSA 107
Cu aceleasi mici mijloace

Umb1a. lumea ce existä
Si de mii de ami incoace
E si vesela i tristä
45 Aiçi actori, acel[e]asi piese
Fie farsä, [fiel drama
Le-am vazut adt de-adese
Ce mai speri o ce ai teama
Nu spera: in veci
50 La mariri or face punte
Te-ar intrece natäraii
Chiar näscut cu stea in frunte
Teama n'ai, viata 'ntreagä.
Unul pe-altul o O. frece
55 Ci nimic nu te atraga
De la ce-i men.it a trece
Ca sa faca* schimb de scenä

Lumea 'ntinde a ei plasä.
Cu cântare de Sirena
60 Te indeamna mangaioasa
Pe aläturi te strecoara
Nu baga niei chiar de seamä.
Din cararea ta afara
De te 'ndeamnä., de te chiama
42-42. e j acelorasi tnijloace z° Cu aceleasi mici mijloace

Se supune ce existä Umblä toate ce existä
44. Ea e vesell i tristä;
45-48. Alti actori aceeasi piesä
Alte gurí, aceeasi drang
AmIgit atät de-adese
Nu spera si nu ai tearnä
5o. La urcus* si-or face punte;
53-54. re Dar n'ai teamk cici in urä 20 Dar n'ai teaml, se vor vinde
Intre ei or si se frece Intre ei s'or sä se frece
53-56. t° Teamä n'ai, in veci vor tinde z° Tearnä n'ai, viata 'ntreagl
In de ei sä se innece Ei in lupt'o vor petrece
Dar tovarls nu te prinde Dar nitnic nu te atragl
Ce e val ca valul trece Din tot ce-i menit a trece (m)
(ni) Dar * la cei meniti a trece;
Urmând modelul anterior D2 strofa /7-64 !nepe dintru in/di:
Cu un cintec de Sirenä
Lumea 'n lucia ei plasi
&irate imediat fi pirdrite.
57-58. e Pent= noi actori de scenä z° Ca sä schimbe [-actori 'n scen1)
Lumea 'n lucia ei plasá Lumea 'n lucia ei piará
59-6o. Cu un cántec de Sireni
Te momeste mänglioasä
www.dacoromanica.ro
io8 M. EMINESCU
65
De te-ating s feri in laturi
De hulesc s taci din guri
Nici gindi si schimbi cu sfaturi
Cite cresc dupi naturi
Zicl lumea ori ce-o zice
70 Treaci 'n sgomot cine-o trece
Nu te-aprinde de nimia
Ci rämii senin si rece
Tu rimii la toate rece

De te 'ndeamnä, de te chiarni
75i de ce-i menit a trece
Nu spera si nu ai teamä
Dupä cum le vei socoate
Este riu si este bine
Toate vechi i noui toate
so Trece vreme, vrerne vine
P. P. Versiunea aceasta, de a doua (Fe.), se afia" in ms.-ul 2261,214-216, in caietul oblong, confectionat
de poet, care cuprinde L,egenda Luceafdrula i a cirui descriere am fácut-o Cu acel prilej. Este deci o versiune
§i o transcriere posterioarl datei de io Aprilie 188; ciad sfânise transcrierea Legemid, cu aproximatie toamna
lui 1882, inceputul lui 1883, §i ulterioari aproape cu doi ani aceleia (D2), pe care o clä editia Maiorescu.
Interesand prin infiltratiile motivelor Laceafdrului, despre cari am amintit §i la versiunea (E) anterioari, F2
a fost incercaa intáiu in ms.-ul 2282,106-108, care §i are toate caracterele une ciorne, pe care, dupi folosire,
a barat-o. Am trecut aceasti ciorn5, in subsol §i am denumit-o F2, cura §i este in realitate. Chiar cand sunt minime
filri a mai vorbi de cele maxime variantele din subsol iqi au importanta lor.
F2. 2261,214-216
2282,2'06-108
GLOSS.A.
Ori si cum ai potrivi-o
Dupä räu asteapti bine
Dupi noapte zori de zio
5 Precum toate sunt de-o seatnä
Totul stäsi totul trece;
senin si. rece
B..__ 67-68. Nici gindi sà stingi cu sfaturi
Cate-s rele din naturi
71-72. Neavind de-aci
Tu rimii la toate rece
75. Ce e val ca valul trece.
N.B. r° Se observa' cd strofa recapitulativd n'a Incorporal 'cate schimbdrile, operate, In versul final al strofelor, d.p:
V.73 (= 72), 73 ( 76 (= 48), 77 (=-- 40), 79 (-= 24), 80 1.6)
20 Pe fila 67, In fosal paginei sunt :chilate trei versuri, In forma ce se va intellni in tipa' urtneitor (2°):
Ori §i cum vei socoti-o
Dupi ra-u rasare bine
Dupi noapte zofi de zio
F2. 2. Ori i cum vei socoti-o; 3. D.r. rIsare bine; 15. Sune apele din unde.
www.dacoromanica.ro
GLOSSA 109
Multe trec pe dinainte

10 In auz ne sunä multe;
Cine-ar tine toate minte
i ar sta sI le asculte
Tu de-oparte te ascunde
Regäsindu-te pe tine
15 Tremur apele din unde
Toate umblä cu gräbire

Pe-a lor valuri §i. ocoluri
Adeväru 'n neclintire
20 N'are timp §i n'are goluri
Ded cu sunete de limbä
Lumea nu o vei urni-o
Ale ei ea nu le schimbI
Ori i cum ai potrivi-o
25 Omul plänge i se 'ndeasä

Cer§etor la prea-innaltul
Parcà cerului pasä.
De e unul, de e altul
Timpul care bate 'n stele
Bate pulsul §i. in tine:
Iti dä' bune, îi dä rele
Dupä räu a§teaptä bine
F2. x7. T. meargi cu unite; 18. A lor sfere gi ocoluri; 24. Ori gi CUM vei socoti-o.
25-32. Omul plinge gi se 'ndeasi
Milogind la prea-innaltul
Parci lui in Ceriu pasi
De-o fi unul, de-o fi altul
Timpul care poarti stele
Bate pulsul i in tine:
di bine* Ili di =le
Dupi tiu aleare bine
F1. Titlul lipsefle ; e o versiune tipic brouillonari.
x-8. Io Vreme trece, vreme vine, 20 Vreme trece vreme vine

Dupi noapte zori de zio Ori gi cuna vei socoti-o
Si din riu risare bine Dupl riu risare bine
Dupi cum vei socoti-o Dupi noapte zori de zio
Nu spera, dar nici al teami (a) Precum toate sunt de-o seami (c)
De acei meniti a trece (b) Astfel totul sti gi trece
Si la dingii de te chiami Nu spera i1 nu ai teami (d)
Tu rimii Benin ii rece Ci rámâi senin i rece (e)
(a) N.s. i nu ai t.; (b) De ce e menit a trece. (e) Precum toate sunt ca una*; (d) Nu te prinde
de niciuna; (e) de fapt Ci r.s. si trece (sic).
www.dacoromanica.ro
110 M. EMINESCLI
InzAdar un soare pare

A peri In noaptea spumii
35 Tot atuncea el rasare
Pe o altä fat'a lumii
de dincolo de mare
O multime-arn auzi-o
Milogind ca neräbdare
Dupä noapte zori de zio
90
F2. - 35. T.a. si asare.

Fl. 9-16. Multe trec pe dinainte
In auz ne suni multe
Cine tine toate minte
Si ar sta si le asculte?
Tu de-oparte te ascunde(f)
Regisindu-te pe tine(g)
Vie mii de mii de unde ---(b)
Tu deoparte te nazi> T. In umbri te ascunde;
autánd senin in tine Regiseste-te pe tine;
(b) Sune tnii de mii de unde
17-20. Lumi urmeazi cu gräbire

A lor sferice ocoluri
Dar lumina* 'n neclintire (i)
N'are timp si n'are goluri
lumina* sau>Dar[à] lurnea* 'n n.?
21-24. e Nu se schirnbl cu ideea 2° Cu idei çi glas de limbi

Cu vointa nu-i urni-o Tu din loc nu vei umi-o
Ea rimlne tot aceea Tu te schimbi, ea nu se schimbi
OH 9i cum vei socoti-o Ori si cum vei socoti-o
25-32. Nun3ai omul se indeasä

Milogind la prea-Innaltul
Parca lui de sus fi pasi
De-o fi unul de-o fi altul
Titnpul care poarti stele(j)
El pulseazi si in tine
Iti di bunuri, ?ti di rele (k)
Dupi riu 2-Asare bine
Legile ce poarti stele; (k) Içi dä viata, iti di tele.
33-4o. Inzadar un soaxe pare

A se stinge 'n zarca spumii
Cáci acuma chiar räsare
Pe o alta.' fati-a lurnii
Si de dincolo de mate
Noi o lume-am auzi-o (I)
Asteptänd cu neräbdare
Dupa noapte zori de zio.
(/) Lumea toat-am auzi-o.
www.dacoromanica.ro
caOSA ti t
Privitor ca la teatru
In viati te socoate
Ale lumii cite patru
Párti ca una sunt cu toate
45 Sunt actorii ce se cearti
Din bältrini pe-aceeasi drami
E aceeni veche artä
Precum toate sunt de-o seamä.
Inzidar i timpi i stele

50 Ne-ar pirea lunecitoare
Sunt ca frunze mate cele
Din copacul ce nu moare
Peste-un an revin in stoluri
Pasen i ce se 'ntind si plece
55 Intre-a vietii doui poluri
Totul sti i totul trece
F2. 43-44. Ale lumii pirti tuspatru

Tot ca una sunt cu toate
F. 41-44. i° Privitor ca la teatru 20 Privitor ca la teatru

Tu in lume te socoate Tu in viatä te socoate
Din a lumei pArti tuspatru Ale lumii pArti tuspatru (m)
Tot un fel Tot ca una sunt cu toate
(m) i 'n a lumii p. tuspatru;
45-45. Alti actori cari se ceartA
Alte limbi aceeasi drama'
CAci in toti i-aceeasi artA
Precum toate sunt de-o seamA
49-56. i° In zadar i soni si stele z° Inzadar si soni si stele

Ne-ar pArea cAts] trecAtoare Ne-ar parca lunecátoare
Frunze sunt cu toate cele Sunt ca frunze toate cele
A fikitei ce nu moare Pe-un copac care nu moare
Peste-un an se 'ntorc in stoluri (n) Peste-un an revin in stoluri
Paseri ce se 'ntind sà plece Pasen i ce se 'ntind sA. plece
Intre[-a] vietii douà poluri Intre-a vieçii doui poluri
Totul stä i totul trece (o) Totul stä i totul trece
(n)(0) e o osie
e Imprejurul unei osii
Se invárt a lumei poluri
3° Ca o osie se 'nseamni
Intre-a lumii douà poluri
Stoluri sboarä de cu toamnä
$i se 'ntorc la anul stoluri
4° Peste-un an se 'ntorc in stoluri
Stoluri cari stau si plece
'ntre-a lumii douà poluri
Totul stA i totul trece
www.dacoromanica.ro
112 M. EMINESCU
Nu spera, cäci pentru tine

Este grea a vietii punte
Te-at intrece ori §i cine
60 Chiar sä fti cu stea in frunte
Numai muzica din sfere
Isvorind de sus, te chiaml...
In plcate §i 'n pärere
Nu spera §i nu ai teatca
65 De te-ating sà feri in laturi

De hulesc sä tad din gurä
Nu inclrepti cu-a tale sfaturi
Cele strimbe din naturä
Creazä toti ce vor sä creazA
70 Treacä falnic cine-o trece
Tu te 'ndreaptä dup'o razä'
rämäi senin §i rece.
rämäi senin §i rece

Nu spera §i nu ai teamä
76 Totul stà i totul trece
Precum toate sunt de-o seaml
Dupà noapte zori de zio
Dupl ràu a§teapfl bine
Ori §i cum al potrivi-o:
F2 67-68. Nu cerca sa schimbi cu sfaturi

Cate-s strimbe din natura
7x. Lumea proprie-ti durena
Dupl.' räu rasare bine
Ori §i cum vei socoti-o:
57-64. Nu spera... aci pentru tine (p)
Este gre[a] a vietii punte (q)
Te-ar intrece ori §i cine
Cbiar sä fii c'o stea in frunte
Numai muzica din sfere
Isvorind in cer te chiamä...
Ci 'ntr'o lume de pärere
Nu spera §i nu ai teamä
(p)(0 Nu spera... Un om ca tine
Trece greu a vietii punte
65-72. Dupd ce, urmeind modelului anterior (E.), copiazd Wale 2 versuri ale strofei corespmzelloare, antepenultima:
Ca sa faci schimb de sceni
Lumea
le pekdrefte. Strofa 61-72 e arum aproape identicd eu strofa dela eta), Cu diferente k alteva versuri:
67. Nu cerca sä schimbi Cll sfaturi; 68. Cate-5 =le din natura; 69. Zicá ei ce vor sá 2ica) Creará toti
ce vor sa creará; 70. Tread 'n fata cine-o trece T. falnic cine-o trece; 71. Lumea ta tu o dureaza)Lumea
proprie-ti dureaza.
Strofa 73-78 identicd cu aceea dela etaj, minus : 78. Dupa räu rasare bine; 79. Ori[i] cum vei socoti-o.
www.dacoromanica.ro
ODA II3
ODA
(IN METRU ANTIC)
« Editia I-a Maiorescu», Decemvrie 1883
Studiile, din ce in ce mai metodice, inchinate lui Eminescu i cLasicismului greco-latín, au adus in primul plan
al discutiilor si Oda In metru antic, nu numai una din cele mai ?rake realizki ale lirismului erninescian dar si
exemplul cel mai tipic al acestei inräuriri, tisfrânti in chiar tiparul poemului. Daca" Tito Maiorescu intuise, 'Mel dela
intaiele versuri ale poetului, o adkicl dragoste pentru clasicism i daci Anghel Demetriescu in schimb se indoia
de temeinica pregitire clasicisti a lui Eminescu, cercetátorii de dupi aceea au cäutat, pe misuri ce se pätrundea
mai adánc in cunoasterea manuscriselor poetului, si aduci preciziuni tot mai numeroase 1), a caror incheiere ar putea
fi surprinsi in rändurile, cu cari helenistul Cezar Papacostea caracteriza natura elementelor clasice in poezia lui
Eminescu: Alese (comparatiile, aluziile, sugestiile mitologice) cu mäestrie, scria C. P., dei in aparenta" cu o mäni
neglijenti, aceste imponderabile» mitice nu-s la dänsul, ca la al poeti latini, seci alexandrinisme, nu sunt sono-
ritäti flatos vocis gäsite trudnic de o eruditie obligati sä inlocuiasci prin ele spontaneitatea inspiraçiei, ci
valori estetice actualizate, valori integrate in imperiul unitãçii artistice a operii sale. Dovada nu e grea i o vom
face, revenind un moment la Oda in metru safic» 2).
Observatiuni juste, chiar daca' cele ce se spun despre Oda In metru antic sunt susceptibile de rectifica' i, ce n'au
intaziat de altminteri si se produci. Pent= Cezar Papacostea modelul Odei lui Eminescu este celebra odi a poetei
Psappha (Sappho), adresati Afroditei, si care a cunoscut o bogatä carierl in literatura noasträ, incii din 5837, dela
intka tilrnicire a lui Heliade Ridulescu 5). Cilt de putin intemeiatä era aceasti ipotezä a arätat cu pitrundere,
d-1 Nicolae Sulicä In cel de al doilea studiu « Eminescu si clasicismul latina. Din analiza d-sale, excelentä atilt in de-
tain ck i in sagace criticl de text, ne oprim la doui amänunte, ce intereseazi in deosebi, cu at:it mai mult cu
cAt la epoca aceea, nu le putea da deck un räspuns partial. Oprindu-se la versul: Pururi tclndr Infelfurat In man-
ta-mi, Cezar Papacostea se intreba: o Ce este aceasti mantie in care poetul se infäsura fericit pan'a nu invita si
moarl ?» i rispundea: « In deosebi filosofii stoici i cinici adoptaserl haina de exercitiu a Spartanilor sobrul
tribon (« haini roasi»), prin care voiau sal-0 exprime dispretul pentru viata organici i indifaenta fati de lurnea
externà'. Se 'mbricau, ca sä zicem asa, haina nepäsirii», ei, caxi puneau fericirea nu in bunurile materiel, etc., etc.»
Ceca ce, de sigur, era departe de adevär, sensul versului fiind cu totul altul, lar atitudinea « tänämlui»
surat in mantie, una, mai curand, romantici. Tot atät de pätrunzator e d-1 N. S. si and din confruntaxea celor doui
versiuni ale Odei (aceea posturni, tiparitä intaiu de Nerva Hodos i apoi de Chendi i aceea definitiva' a editiei Maio-
rescu) ajunge sà distingi doui atitudini sit doui etape ale creatiei: e Cele douä poesii reflecta' douä stäri sufletesti
ca totul deosebite si astfel dateazi, din doui epoci diverse ale vietii poetului» 4) lar mai departe: o Prima varianti
(postuma-Chendi) dateazi din epoca, dud poetul pe deplui stipän pe sine si pe destinele sale, stitea fuel sub
influenta covarsitoare a seninului i optimistului Horatiu, lar a doua varianti reprezintä o &el de mai tärziu din viata
si din activitatea literati a lui Eminescu, cand acestea ajung sub influenta poetilor elegiaci Catullus si Propertius,
precum dovedesc i comparatiile imprumutate din mitologie (Nessus, Hercul si Phoenix) prat:nil celor doi poeti
elegiaci i poetilor greci alexandrini, cari le-au servit ca model» 5). i recapitulánd: « Prin urmare oda 'n metru
antic a lui Eminescu, in forma sa definitivä, din care din varianta anterioarl n'a mai timas deck o singura imagine
(mantaua, in care este infisurat poetul), este o inspirgie datoriti lui Catullus »6).
2) Nicolae Surma', Clasicismul greco-roman ,ri literatura noastrd (In special Eminescu) in Anuarul Liceultd de bdieli
« Alexandru Papiu Ilarian» din TeIrgu-Mure,r, 1919-1929, Tg.-Mures, 5930, pag. 47-555 qi Emineseu fi clasicismul
latin, In Anuarul etc., 1930-1931, Tg.-Mures, 1932, pag. 31 sqq. D. Muraasu, Eminescu ji clasicismul greco-
/o/in, extras din Fdt-Frumos, Suceava) 1932. stefan Bezdechi, Eminescu ,ri Nonnos din Panopolis in Gdnd romelnesc V,
8-10 Aug.-Oct. i937 (cf. i Nichifor Crainic, Imprumutursle lid Eminescu in Gclndirea, XVI, Jo Dec. 2937)
I. M. Marmescu, Eminescu fi clasicssmul in Insemndri ie,rene, IV, Io, i Oct. 1939 N. I. Herescu, Cade clasice
(cap. «Non omnis manar. Soarta lui Horatiu in literatura romineascl»), [1941]. pag. 125 sqq. N. I. Herescu,
Milliarium, II, [1941], (cap. « Eminescu i clasicismul »), pag. 127 sqq.
2) Cezar Papacostea, Filarofia antscd In opera lui Bonne:cm, 1930, pag. 22.
)I. Heliade Radulescu, Opere, I, ed. D. Popovici, 497. sqq.
Nicolae Sulicà, Eminescu ,ri claricismul etc., pag. 32.
Nicolae Sulici, op. cit., pag. 33.
°) Id. ibid., pag. 46. lar la pag. 45: o Isvorul de inspiratie trebue cautat in celebra elegie a lui Catullus:
O dit si vestrum est misereri... (Cu ultimul vers:) O dii, reddite mi hoc pro pietate mea I ».
www.dacoromanica.ro
114 M. EMINESCU
In ce masurl se cuvin retusate multe din constatarile de mai sus, cate e origina mantiei 1), care a preocupat
pe Cezar Papacostea 0 cum, desi reprezentänd doui stadii ale creatiei, cele doua poezii pot fi foarte bine trecute
In lotul influentei lui Horatiu, se va vedea din cele de mai jos. Sä spunem insä. inainte de a trece la precizirile
noastre cá poezia postumä, tipäritä de Chendi (si mai inainte de Hodos), nu existä in forma aceasta i cà dupl
obisnuinta editorilor de atunci este o piesä potrivitä, aranjatä, trucata. Niciodatä, cunoa.sterea integralá a manuscri-
selor si a metodelor de atelier ale poetului nu se vädeste mai utilä, ca in astfel de cazuri. Intaia versiune a Odei
este, precum se poate vedes, o Inchinare pentru Napoleon 2), apartine epocei berlineze i transpune in planul odei
acimiratia pe care tanä'rul poet o inchinase, Incä din timpul stagiului sau vienez, eroului säu, in poemul « Pano-
rama deserticiunilor», din cate citea la Junimea, in toatnna anului 1872. Iatä ultima, din cele 6 strofe inchinate
aceluia, In care a träit, cu expresia poetului, a veacului gandire»:
Exilat In stance sure si 'n titanica-i gindire
Ca Prometen ce-a adus lumii a luminii fericire
De pe-o piaträ el priveste lingusirea mar" ii-adánci
Acolo gonit de soarte si de gánduri el adoarme,
Cu durere-adand marea vrea plmantul si-I ristoarne
izbia mugind de doliu In naonnintul lui pe stand.
O urmärire atentl a versiunilor A2 reprezintl un interesant exercitiu de desträmare; cf. cevamai jos,
aratä oricui, cum pornind deis persoana a II-a, a invocärii lui Napoleon (A1), oda imbracä forma unui monolog
(B), pentru ca abia in versiunea si primeascl acele retuse si acele infiltratii care vor neutraliza, anonimizandu-le,
atributele napoleoniene. C2 i D duc mai departe procesul acesta de subiectivizare i concentrare. Dela 13 strofe
(C1), oda scade la t z (C2) si apoi la 8 (D), ca sä ajungl la 7 (E) i in cele din unnä la y strofe (F). E un proces
de distilare, atát de atent, ci Insäsi esenta poemului se aill In cele din unna schimbatl. Cetitl Insl in perspec-
tiva poemului de inceput, (A1), inchinat lui Napoleon, si a fazelor lui succesive, Oda conservà' mai rnult de un fir
din rädicinile ei originare 4).
Stabilind aceasta genezä, se intelege ci nu nesocotim tot ceca ce clasicismul a sugerat çi altoit pe aceasta prima
tulpinä. Dovadä evolutia deis o versiune la alta, dovadl rnultimea exercitiilor metrice, horatiene, pe cari le-am re-
produs ca ilustrare a acestui travalm. Mai mult chiar: departe de a pägubi, avem impresia ca.' Oda In metru antic castiga
de pe urma cunoasterii exacte a gerrnenilor i imprejurärilor care i-au favorizat gestatia. Pad si mai spunem
cä, In chipul acesta, se mai tempereazä oarecum si zelul comparatistilor, ispititi de excese.
CI Oda In metru antic este o elegie de dragoste, ca atat mai intimi ca cat se travesteste mai mult, iatä ce
este neindolos. Dar este ea, oare, o purä elegie veronianä sau poate fi privitä ca unul din acele ecouri ale afec-
tiunilor de Bucuresti ale lui Eminescu, asa cura se apune despre At& de fragedd, Pe ¡ángel plopii Prd so;, etc. Cro-
nologia dedusä din situatia manuscriselor, ca i aceea, catä avem, In acte autentice, nu autorizi incl si decidem
ca hotarir e. Un nume care 10 face drum, la vremea aceasta, dupá al Veronical, si al Mitei Kremnitz, este acela
al Cleopatrei Poenaru-Lecca. Paginile brouillonare care precedä Intiia versiune de Bucuresti (B) si care se tipäresc,
mai jos, dimpreunä cu ea, au cateva stihuri ce intriga':
Lunä, dulce-si fost In acea pläcutä
Sfantä noapte cand Cleopatra tristä
In alt loe:
Tu esti muza mea asteptat' atat[a]
Tu esti visul meu ridicat din noaptea
Neagrä a 'nserärii*.
2) Vezi mai departe, versiunea A1, versul 38.

2) Cf. mai departe, versiunea B. si nota respectivi, in legaturá cu anume presupuneri ale lui Anghel
Demetriescu.
2) Comentänd textul odei pentru Napoleon, pe care o publicatn In Rey. Fund. Regale, VI, 7, Iulie 1939,
N. Iorga seria: « Straluciti oda inchmati primului Napoleon, in care bucatä e, Vadit, influenta operei sitnilare
a lui Manzoni.... Se vede icoana « infasurärii in mantie » pe cate poetul o va folosi pentru insäsi infatisarea
sa... lar «ochii imobili sant de la Heine, cu vederea Cesarului intrand la Diisseldorf « mit seinen umbezveglichen
CaIraraugen». (Eminescu ve,rmc non cu toate fmprumutursle in Cuget Clar, IV, 7, 24 August 1939).
4) Cf. in legáturä cu sentimentele constante ale lui Eminescu pentru « Napoleoruzi si cele ce serie in
ernotionantele ránduri la moartea printului Louis Napoleon IV, ucis in Tara Zublor (Africa de sud), in Iunie
1879 (Timpul, IV, 532, Sambätä 16 Link 1879). Detabi çi in articolul nostril «Dela Napoleon la oda in tnetru
antic » din Kalende, II, 6-7, Iunie-August 1943, reprod. In Jurnal de lector. Completat cu Emtnesciana (sub tip ar).
www.dacoromanica.ro
ODA TI,
Cäteva pagini rnai Inainte, In acelasi ms. (2277,17-22), cu o grafie in.ruditil, se aflä ciorna unei scrisori, ce,
pentru cazul a va fi fost trimisä, n'ar fi exclus sä iasà odatä i odatä la ivealä: Infläcitratä declaratie de iubire 1),
s'ar prea putea, coroboratä cu fragmentul amintit la capitolul Scrirorii a V-a, (vol. II, pag. 366), sä reprezinte
vestigiile unei afectiuni reale. In ce mäsurá se pot lega aceste indicii Intre dänsele si in ce rnásuri li au ele
vreun rost In cristalizares Odei In metru antic, rämäne de domeniul viitorului (cf. pe tema aceasta si a cronologiei,
capitolul Pe leingd plopii fan! sol...). Desi nu e mai putin probabil ca In recipientul Odei sä se fi topic ierburile
de leac a mai multor afectiuni, in frunte cu cea mai tiranick aceea dela Iasi. «S"'i tot acestui amp (al aftcliunii
veroniane, adicd) fi revine, oricare ar fi data pub/icor!, fi oda In care poetul se InfiAreazd cbinuit In « tunica lui Nessus»
seria N. Iorga in cunoscuta comunicare academia si nu e de fel exclus s'i aibi dreptate.
In momentul cfind oda napoleonianä evolua cätre elegia atät de personalä a inimil lui, Eminescu a acut apel
si la imagina pasärii Phoenix, pe care o afläm in clteva ciorne, vecine i contemporane cu imagina « pesdrusului»
din poezia De die ori jubilo.
Ms. Oda In metru antic se aflä inteo serie de mss.-e, esalonate intre cca. 1873-1874 ai cca. 1881-1882, asa
cum se pot urmäri in schema de mai jos. Reproducerea los impune unele lämuriri de ordin general, pe angl cele
ce s'au spus In introduce= sau vor insoti, dupl necesititi, fiecare versiune In parte.
Se precizeazä anume, pentru cel ce ar voi sä." verifice, ca" dei timpul ce desparte versiunile dela B. inainte e cat
se poste de redus, aplicaçiile i prefacerile succesive ingädue sä se distingä un numär de tipuri sau versiuni, ce sunt
mai mult de cat simple còpii. De aceea, cercetätorul care ar voi sä reconstitue 1i sä verifice, sä fie atent la procesul
de disjungere si disociatie, pe care I-am adoptat in uxmärirea aplicatiilor.
Fatä cu numeroasele exercitii metrice, care san insotesc unele versiuni, sau se afla risipite, In alte manuscrise,
dar pot fi legate de timpul uneia sau alteia din versiuni, se impunea una din cele douä cal de urmat: sau sä le
fi grupat pe toate la un loe, sau s'l le fi lásat sä Insoteasa fiecare versiune in parte. Am preferat cales din urmä.
Se atrage atentia, odatä pentru totdeauna, cà unele din versurile sau strofele ce se intretes cu schemele metrice, pot
si trebue sä. fie socotite drept variante inläuntrul versiunilor respective. Din când In cand am setnnalat aceasta.
N'am socotit insä de cuviintà sä adunlm la acest capitol toate urmele de initiere clasicista ale lui Erninescu,
niel toste schemele de metricl antici, ce se intálnesc in manuscrise. Ele se rezervä sectiunii traducerilor, la titnpul
locul
Am clutat, In schimb, s'A comasslin toate ecourile, stihuri i strofe, pe tema Pboenixului, cu atät mai mult
cu cat, asa cum s'a spus, ele se insinuiazg si se altoiesc, la un moment dat, pe tema anterioad a °del.
Al. 2262,154-155 (Oda p. Napoleon) ii strofe ces 1873-1874 (Berlin)

A.5. 2306,15-16 (Oda p. Napoleon) . . ces 1875-1876 (lasi)
B. 2277,24-26 (-Earpegii tnetrice) is strofe cca 1879
2277,30$2 (13 strofe) t
. . CCa 1879
2277,30-32 (12 strofe)
II. 2277,44-45 (8 strofe)
2260,270-271 (7 strofe)
2282,91-92 (5 strofe)
. . . ..... ces 1880
ces 1880
ces 1881-1882
C ol at er al e (Phönix etc.)
1159, 352-354 2282, 37
2260, 59-62 2306, 70
22761, 128-129 2260, 6o
2306, 98. 2260, 62
lata cateva randuri din acest febril document stendhahan, al clrui scris nu e totdeauna lesne de descifrar:
« Esti tu cuminte Cleopatra ? ca.* maltratezi pe-un om care te iubeste cu toste puterile sufletului sau, cu minte*,
sarmanä* viata, pentru a te... lepada la cine stie ce eral de mahala... Nu spune ca mai sunt alte femei in lume...
...Pentru amoral mea nu exista de cat o singuri femee... a aceea esti tu.
Tu esti Ei bine dad+. nu iubi, ai avea mila" de mine... ca'ci mila are numele amorului, are
manifestarile lui... Ai un nume ciudat i frumos Cleopatra, care imi aduce aminte de-o veche istorie... Semi-
ramis, regina Egiptului, Anna de Fruits._ Cate-si trele aveau in fie ce noapte alt amant, care a doua zi era
omorit... Ei bine fii a mea.., nu o noapte 'ntreaga ci o oral, o singura si-ti promit pe mormantul mamei
mele ca de la tine plec acasal si vei pritni o scrisoare din partea unui om ce nu ar mai fi si care va zice cA moare
pentru c'ai fost crudà cu el.. , D.
www.dacoromanica.ro
i6 M. EMINESCU
A.1As. India versiune este, cum s'a vizut din introducere, o Odd pentru Napoleon §i figureazi in ms.-ul
2262,154-155. E scrisi pe file si cu grafia goticl a stagiului berlinez, ce se indlnesc d.p. in fragmente din Cdlin
Nebunul, Cum anions odinioarel (Scrisoarea IV-a), etc.
figureazi In ms. 2306,16 in regIstrul de format comercial si cu grafia perioadei revizorale, Iai, cca
1875-1876. Interesand, ca stadiu de ttanzitie cltre adevärata Odd in metric antic, versiunea aceasta ilustread pro-
cesul de desträmare, la care poetul supune uneori poeziile, in devenire. Am pOstrat in transcrierea noastil toate
caracterele originalului: notatii, metrice i prozodice, de tot felul si am reprodus si pagina anterioarä, 15, pe care
figuread scheme metrice, din acelasi timp. Confruntad cu versiunea aceasta, A2, este nu numai incompletä,
dar si inferioad dovadi cá slujeste ca piesi de disectie si experimente.
Ai. 2262,1 f 4I f
[ODA PENTRU NAPOLEON]
Cerul bolnav d'astrele lui rank fù,
Semne numai mari ale vremei gloriei.
Leagan tu avut-ai standle maxi 'n
Corsica grava.
5 In jurul vietii tale 'ncepute

Negru-oc6anul mica lume de valuri,
Aratánd duios puterile, geniul
SinguratItii.
Da.,1 oceanul, ce singur de o mie de evi e,

10 El a fost proorocul càilor tale
Numai cu dansul in viata samIn avut-ai
O Imperator
Trist, adânc, ginciitor, dar trist prin tine,

Fàrà pasare de a lutnii lacrimi ori doruri
15 Indiferenta, stai, nemiscata si mare
Frunte de marmor.
4. Corsica ndrii Vapsus]> C.g.; 7. Arätänd ndrire > A. duios, etc.

z-8. Reclactie prime" (deasupra primelor 2 cuvinte, schema ,ri deasupra ultimelor dosed : ):
Cerul bolnav de rosie pete ränit fii(a)
Semne de sänge si-amar a vremei ce vine
Leaginul tAu asezat in stäncile märi 'n
Corsica stearpi
imprejural vietili] tale 'ncepute
Negra oceanul isi micá icoane de valuri (b)
Aritänd mirirea, puterea, geniul (e)
Singuränitii.
(a) C.b. de rosii pete r.f.; (b) N.o.?. miscl undele* sale;
(e) Aritänd durerea-i, puterea, doliul;
15. Indiferent, solitar stai> Indiferenti etc.;
www.dacoromanica.ro
ODA Tri
N'ai admirat nimica in scurta ta viatg,

Nu piramidele vechi in jurul arora
Te-au väzut renviat din noaptea veciei
20 Jupiter Ammon.
Nu de a Nordului mari pustii [de] zäpadg.,

Unde purtat de Vint pin ruine de ghiatg,
Tu auzi§i strigarea nebunä de secoli
Mändrului Odin 1
25 Peste pämänt ai mi§cat a popoarelor valuri,

Mandru, bgtrásnul titan in inconjur de soare
Poarel rgsboaele tale ca pete pe manta-i
Si-a ta cenu§g.
Nu te-a mirat nimica... Doarg cu zeii

30 Singur tu te-ai mirat de tine, o Cezar,
PAnä cand trezit din mirarea adâncg
Te-ai väzut singur.
Si din nou privit-ai atunci in oglinda-ti,

In oceanul bItran ce i§i rni§c'a lui apà,
35 Furia lui indrIzneatl, putemica, mare
Indiferentä.
Ai murit tu ? Lumea O. astäzi n'o crede []

Infl§urat in mant'ai. coborit piedestalul
S'amestecat in popor 1-au mi§cat Cu putere
40 Ochi-ti immobili.
Apoi sgtul de icoana-ti, de tine singur,

Te-ai reurcat pe scäri de marmurä albg.,
Ai resuit piedestalul §i iarg§i immobil
Stai pintre secoli.
19. Armia ta au lucit > Te-au vlzut reinviat fiu* > T.-a.v.r. din etc.; 22. U.p.d.v. pin palate de ghiati;
26-28. Mindru bltrinul titan purta Inprejur de soare
°stile tale, rIsboaele mari ce pItau a lui manta'
i... ai pe tine
3x. Tot te-ai rnitat pini ce-ajuns > Tot adincit In mirarea zilelor tale.> PAn.1 cInd te-ai trezit > P.c. trezit etc.;
33. 5i atunci ai privit In a ta icoana > 5.a.a.p. In a ta oglinda; 38. Ai coborit piedestalul > Infisurat In manti
ai c.p.; 42. Te-ai resuit, etc.
Pe fila z ff : ---IL, 1/4-J1--lalll l..1H- Marea murmuri lin In sunetul viii

.- - la LI.--1 1/4.1 ---,.., v-- Glasu-i trece ca vAnt in atipa mortii (d)
_,______.4'J (d) Glasul de> Glasu-i etc,
www.dacoromanica.ro
118 M. EMINESCU
2306,17
---V --HV -V - -HV

-.1.1 V V -V V VV
-V V
1.1 V -
V -V - -%.1 -%1
-
\./ -V V
V -V V V -V
-V
-V -V V -
-..V
Dulce marmurä tu, ochii tài bJni cere§ti
Cind se Iasi incet, cre§tetul meu arzänd
Ah atuncea te chiamä
Pieptul inima dorul meu.
V -V -.11--V
V -V -VHV
V -V -%.1
-
-1/4., V .1
-.1 -V V -.V -
V -V --V 1./ V -V
V
\.) V --1/4.1
fuge soare capu-ostenit plecänd
Pletosul tänär ziva cu tine-acum
Pämäntul doarme vezi-o, fata
Pleacii-se lin §i pe valul märii
,-
,- ,-
,- ,-
V-
A2, 2306, 16
Tristä I marea I leagänä. unde-aldincu-i
Cerul I tot Il j poartà cu I mii de I stele
Plinge-almani-i j murmurl I lin dulrerea-i
Singuräkatea
Numai I ea ce I singuri mii de evi e

Poate jtie I samänä in mä rirea-i
Al ei j glas §i I farmecu-i tu alvut-ai
O Irnperator 1
Tu aldinc, trist I zimbetul cánd pe buza-ti

10
ark' päs de-a natiei pans du rere
'Libe r marii ochi gändi tori arunci tu
Fnuite de marmut
www.dacoromanica.ro
ODA r9
Nici o dad nu i-a cu prins mi tarea

16
Nici in fata vechilor regi d'Egipet
and te väd viu, fiule* ochii tristi lui*
Jupiter Ammon
Pe pämänt ai miscat de popoare valuri
5i 'nnaintea-ti regii ce räticiti merg
10
Pleacit* marea 'nairttea ta lumea de valuri
Tärile tremur
Nu te miri tu, falnice ? doar cu
Singur tu-ti esd idolul tie Cesar
Pána cánd treaz din minunarea-asu pra-ti
Singar rämas-ai.
25
5i atunci din nou tu pri vit-ai in marea
Ce bätrinl-i misc'a ei falnice* ape
5'a ei furie falnicA, fir% margeni
Indiferentä
Ai mu rit tu ? Nada s'azi n'o crede.
B. Versiunea aceasta, Indic treaptä a procesului care va da Oda in metru antic, e, cum s'a spus, aceeasi odi pentru
Napoleon, transpusä insä in monolog 1) si figurea?-ä in ms-ul 2277, 24-26. E precedatä, pe ff. 21 v.-24 de numeroase
scheme metrice, stihuri si strafe, pe care le-am copiar paginä de paginä la rkid, si le tipärim inaintea versiunii
unitare. Ele trebuesc cercetate de oricine vrea sá studieze Oda in acest stadiu. Interesant de observat caracterul im-
perfect, de provizorat, al primelor strofe. Eminescu nu se teme niciodatá de versul imperfect, ad vreme 11 stie
tranzitoriu.
Reamintim cá unele din aplicatiile de pe B. tin de C1. unde au i fost repartizate.
Arpegiile me/rice, ca scheme si versan izolate tranrcrise pagind de pagind, dela f. 21 v.-24 unele din ele pot fi
socotite fi variante la anume versuri, d. p. strofele z 2.
I3* Trachea, Spondeu, dactil, trocbeu, trachea

Dulce mers'ai purpurä iaràmi visul
Alb trecea el I in I tune I cänd ca total
Vastul plan al I sinIgurältädi mele (a)
V.p. al I mAIri 'n> V.p.a. I rullrilor> V.p. al I sin I etc.
Oare dulce-ai fost tremuránd indatá
Lunä dulce-ai fost in acea pläcutä
Santä noapte cand Cleopatra tristä (b)
S.n. cánd suspi na Cleo[patra].
Mercuri falciiIde nelpos Atlantis
Sedibus virgallque lelvem coerces
Singurätätii
Semiramidei
Intunecata-i
1) « Niciodatä, spuneam mai sus in introducerea acestui capitol, cunoasterea integralä a manuscriselor si a
metodelor de atelier ale poetului, nu se vadesc mai utile ca in astfel de cazuri ». Iatä douà asertiuni din
Anghel Demetriescu, Opere (ed. Ovidiu Papadima), .1937, pe care le infirmä situatia manuscriselor si in deosebi
insäsi aceastä versiune B.:
Pesimismul lui Eminescu isi avea originile intr'o mehncolie mostenitä, precum märturiseste insusi Trist
am fost fi-adeinc etc. » (pag. 24 ). Räspunsul 11 dau versurile 13 6 din versiunile A. §i B.
« Puternic prin stil mai mult dealt prin cugetare... avfied o idee prea mare de sine i prea mid: de altii,
precum märturiseste insusi N'admiram nimic.,. Fericii ca zeii, Doard singar eu md miram de mine etc. etc. el
se läsi din ce in ce pe priporul pasiunii nesänätoase, al violentei neinfrfinate, al mizantropiei primejclioase
(pag. 268). Cf. pentru verificare, aceleasi versiuni i in deosebi finalul versiunei B.
Sà recunoastem tctusi cä eroarea lui Anghel Demetriescu nu e chiar atat de gravä. El utiliza postumele lui
Eminescu, tipirite färä nici-o lämurire, de Hodo i Chendi.
www.dacoromanica.ro
120 M. E/ViINESCU
-- -
Canta I ber se I ra II domiltus catena
Neglilgens ne I qua II popullus laboret
Parce pri va tus j nemol[r]um cavere
Merculri namIte II docillis magistro
Astfel I trecea I lin I tremultind indati

Murmura mirii
Casi I dulce-ai I fost j tremulrind indati

Ince-pea blánd I trist
Singur trecea j 111 I tremurind in dati
Murmura mirii
Peti1 ups o I dilpuerlappalratus

-=1/4-1 1H
ta nu e II
Singar plutea dint I pe selnin albastru (a)
Discul Selenei
(a) S. trecca I alb I pe selnin a.
Cum sunt eu nu par I ci nu sunt din lumea

Cea de azi nici nu I m'am nialcut pe tirmuri
Ci-al meu leagán fu I a9ezat in luciul
Mijloc al mkt' ii
N. B. Cf. ,ri strofa r-4 din B.
Unei vieti abia 'ncepItoare stat-au

Martor muret trist trernuránd din valuri
Marea cu-al ei cer I cu pulterea j trist' a (a)
Singuràtàil
M. cu-al e. vánt j cu pulterea j plirea*
N. B. Cf. si strofa j-8 din B.

Oare fost ai tu j ca sà vezi pe mare
Visul meu celresc j mi 'n amor de tine
11'`-'1-L'%""2--
Numai ea* ce e II dup' a titea veacuri
Ea a fost pro"ordc II al calririi mele (b)
Nu mai ca ea fuiu j infráltit cum umbra-i
Sori luminii
E.a.f.p. II al viletii mele
In cántat fuiu j eu I de ve derea vietii(c)

I. am I fost I de v.v.
In cántat fuiu eu
sta* blind
e ttist
nu vin (d)
nu yid
pu-mi tree
cura vin
www.dacoromanica.ro
ODA
Nu rngi tu ring eull

Astfel j trece spre*jvad * i pe aria j narii
Mindru eral tu
Mandru ex-am eu j ci nu sunt din lumea
Frate-al
Mindru exam (trist) tremurind din valuri (e)

Singur mers'au j sfint j pe selnin albastru (f)
Discul Selenei
M. eram j eu j t.d.v.
S. plutea j rant! etc.
B. 2277, 24-26
Patel näscut sunt In aproape de valuri
Leagän avänd tärm Inspumat §i rece
Jur imprejur lin tremura pustiul
Mijloc al märii
5 Unei vieti incepltoare stat-au
Maxtor märet trist spumegänd din valuri
Marea cu-al ei cer, cu puterea sane a
Singurätätii
Suflete-al meu te-ai Infrätit cu dânsa

10 Ea prooroc fu al cäräsii tale
Tie ti-a fost sor, Indelung cum umbra-i
Sork" luminei
Trist i adânc sunt, darà trist prin sine-mi

Nu de-a astei lumi trecätoare lacrimi
15 Indifeient stam nemiscat. Pe recea-mi
Frunte de marmor
Am a§teptat ram sä se 'ncingl mändru -
Ram glorios, sfänt, cum II poart' Apollo
Umbrä pe ved &And nepäsäri-mi laurul
20 Pururea verde
Si de nimic nu rd. miram In viatä

Nu piramizi vechi imprejur de-a caror
Stfind am väzut cum apäru din veacuri
Jupiter Ammon
2. de fapt tlrini, dar i adaos ulterior ,ri acordul necontinuat ; 3. Ci*-mi deschiseiu ochi 'n> Curncl priviiu
trist imprejur pustiul> Curncli priviiu trist* tremurind pustiul; 7. M. cu-al ei vint, cu puterea dulce-a;
II. Tie ti-a fost sor, cum in veci e umbra; 14. Nu de-al astei etc.; 15. I.s. nemiscat, pe marea-mi;
tp. Umbra pe veci dand frumuseti-mi* laurul> U.p.v.d. laurul; zz. N.p.v. imprejur de cari;
www.dacoromanica.ro
tia M. EMINESCU
25 Sau din Nord etern imi venea suflarea

\Pint gemea adânc purator de ghiatä
Si de red zIpezi ca gändirea trist[ä]-a
Zeului Wuotan
N'admiraiu nimic... Feridt ca

30 Doarä singur eu mä miraiu de mine
Pita and trezit din uimirea-adâncl
Singur rämas'am.
Si din nou priviiu in acea oglindä.

In oceanul sant ce îi miscI apa-i
35 Indrä'sneatä, trist clocotind si mare
Indiferentä
Nid credeam cI pot ca sä mor vr'o datä

Falnic, mândru infäsurat in mantä-mi
Coboriiu cu ochi nemiscati in gloatä'
40 Cutremurând-o
Dar sätul de ea si de mine insu-mi

Am sä urc din nou päräsita treaptà
Ochii nemiscati ridicind la ste[a]ua-mi
Nemuritoare
C'C2. Aceste douä versiuni se aflä in ms-ul 22779 30-32, dispuse astfel:
CI pe recto filelor;
CI pe contrapagine (verso fi/elor anterioare, deci albul din stAnga) i marginalii ultime, pe filele recto; pentru
amándouA versiunile i in deosebi pentru C1 s'au luat in consideratie anume variante §i scheme metrice, figurand
pe file invecinate, schitate cu aceea0 grafie, din aceeai vreme.
Aceasti situatie, coexistenta a douä versiuni in aceleni file ca§i nevoia de a distinge straturile respective,
precum i variantele fragmentare, din pagini invecinate, ingreueazi, oarecum, operatia, care in mod fatal este expusä,
oricAtä prevedere ar veghia, incertitudinilor. Sä nädAjduim ca." ele sunt cAt mai mici, de asta' datl. aci de o
siguranti nimeni nu are dreptul sA vorbeascä. (Sä rearnintirn, aici, cele ce spuneam despre versiunea
publicata,' in «postumele» Hodo & Chendi, inexistentä in forma aceea. Versiunile reproduse de noi dela C1 D,
ingAduie oricui sá urma'reascA gradul in cate a fost «potrività » aceastä postuma).
De retinut pentru amandoul versiunile §i Cs un procedeu comun, progresiv:
CI reduce la 3 primele 5 strofe din B.
C2 reduce la 3 primele 4 strofe din C1.
25-28. Nici din Nord chiar nu m'a mirat suflarea

Care venea vAnt purtAtor de ghiatl
de zäpezi reci din ruine-a
Zeului Wuotan
31: P.c. trezit din mirarea-adAncl; 43. 0 n ridicänd spre ste[a]ua 0.n.r.s. stele.
www.dacoromanica.ro
ODA 123
Cl. 2277, 30-32

Eilat aci pe pAmânt de jale
Viata-mi pare-ostrov, rAgrind din valuri;
Un pribeag mà vad dominind pustiul
Mijloc al mIrii
5 Precum umbra-i sofa' luminii, astfel

Al rneu suflet e infrätit Cu codrul
cu-al màrii cer, cu puterea sane a
SingurätItii
Trist fiind adânc darà trist prin. sine-mi

10 Nu de-a astei lumi pàtimiri i lacrimi,
Mà doream doar incununat de laurul
Pururea verde
Cum pe dulcea-i lirà Horatiu cântr

Indoind in versul adonic limba-i
15 Incercat-am barbarizind in graiul
Traco-romanic
lar in umbra gandurilor de noapte

Su.ferinta chiar voluptoasä-i, dulce-i
Prefäcând viata in un* vis aievea
20 Visul in viatà
N. B. Variantele aeestei versiuni figureazd, o bun(' parte, pe file anterioare, din sfera lui B. (ff. 24, 24 v., 27, 28, 22 v.).
3. Imprejur lucind I simt* inlinitul*> Un Ulys stmteam impartind pustiul> Ca Ulis mi simt impirtind pu-
stiul> Un Ulis, etc.> Un pribeag mi simt suferind* pustiul> Ca pribeag etc.> Un pribeag tni fad stipanind
pustiul> U.p.m.v. dominand pustiul; 6. A.m.s. este 'nfrint Cu mare[a]> A.m.s. este 'nfrätit cu codrul; 7. Si
cu-al märii cer, cu pute.rea sfant'a> Si cu-al m.c. ca umbra sfant'a; 9. Trist am fost s'adânc, dani trist pnn
sine-mi> T. fimd s'adânc etc.; lo. Nu de-al astei lumi pitimiri si I.> N. de-al alsuferinti i lacrimi,> Nu
de-al a.l. piumiri s.l.; Ir. Ma. doream doar etc.> Mi visam doar incununat etc. [Cf. ,ri varianta din arpegiile
me/rice de mai jo:]; 14. Infra[n]gand in versul adonic limba-i;
x3-16. x° Cum pe dulcea-i lira Horat cantat-au 2° Cum pe dulcea-i lira. Horatiu anti
Astfel eu cercaiu &A te cant pe tine Astfel eu sa. 'ncerc sl te cant pe tine?
Incordand un vers tanguios in graiul (a) Pot si cant eu, barbarizand in graiul(b)
Traco-romanic Traco-romanic?
(a) Pu mai ',mint° ea strofa sä prinder eontur, (b) Oare n'oiu> Cum dar pot eu barbarizand in graiul>
versurile acestea sunt aruneate izolat (f. 22 v.): Cum s'o fac eu b.i.g.> Cum as face-o, b.i.g.;
Eu cand leg ale lirei coarde pe graiul
2° Eu legat-am coardele lirei pe graml
Traco-romanic
pe fila urn:Roars :
LI I I Barbarizand In I
Trocheu spondeu I Adonic intreg I spondeu
Mer-culri falcunde nepos AtIlands

17. Cáci in umbra gandurilor de noapte; 19. Pan' atunci crezuiu ca. I vista un vis e> Viata mea era ca
un vis de varl> V. mea-mi* piru ca si vis aievea [Mort ; un i fnaintea lui era poate voia sel insemne : V. itni päru etc.];
so. Visul o viati> V. o viatá.
www.dacoromanica.ro
124 M. EMINESCU
Insiram legendele vremi 'n minte-mi

Transpirea in vis piramida veche
Iar din ea vedeam apirind din veacuri
Jupiter Ammon
25 Sau din Nord etern imi venea suflarea,
Vint §i. viscol greu, purtitor de ghiati
Si de red zipezi ca g'indirea trist' a
Zeului Wuotan
N'admiram nimic... Fericit ca zeii
30 Doari singur eu mi miram de mine
Pinà cind trezit din uirnire-adinci.
Singur rimas-am
Nid credeam a pot ca &A mor veodati
Falnic, tânir, infil5urat in manta-mi
35 Coborit-am fpst de pe trepte sfinte
Intru multime
Cind de o datä tu räsirisi.in cale-mi
Mai frumosa' ai fost de cum este Venus
40 'n duren i mi-ai dat voluptatea mortii
Ne 'nduritoareo
Ai furat al Semiratnidei zimbet
Tie-ti dete bratele-i albe Here
Numai ochii turburitori ai tài sunt
Marmuri rece
zz. Transpärea-mi in vis piramida veche.

37-40. (f. 28) Dar deodatà tu räsirili in viatal-mi
Mai frumosä-ai fost de cum este Venus
Prin duren dat voluptatea
Ne'ndurItoareo 1
41-44. Strofa aceasta trece prin cdteva stadii, intdiu schilate, conturate imediat fi bate din acelafi timp pe ff. 22 V.,
23, 24V., 28:
t° Eos ca degete trandafirii la portile senil z° Dulce ochiul nendurätor arunci tu
Thetis ca glesne de argint 0 Here ca bratele-i albe Marmurä rece
3° Astfel ai al Semiramidei zimbet 4° Tu ce ai al Semiramidei zimbet (e)

Tie-ti dete bratele-i albe Here, Tie-ti dete bratele-i albe Iuno,
Numai ochii turburätori ai t.i sunt Numai ochii turburätori ai tal sum
Marmurl rece Marmutl rece
(c) deasupra, ulterior : Tie-ti dete dar versa/ nefinit.
3° De la Here, s'aibi räpitoare brate
De la Thetis aibi argintie glesne --
Ochii mari i turburätori ai tal sunt (d)
Marmufa rece (e)
(d)(e) Ochii mari i nendurätori ai cui aunt
Marmurl rece ?
www.dacoromanica.ro
ODA til
45 De-al meu propriu foc rna' topesc de-atuncea,
De-al meu propriu cint mistuit mä. mântuiu --
Oare mai renasc luminos din el ca
Paserea Phoenix ? 1)
Au sätul de ea i de mine insumi

50 Am sl urc din nou päiräsite trepte
Ochii mei intorsi nemiscati la ste[a]ua-mi
Nemuritoare?
C2. 2277, 30-32
Exilat mà simt de liman departe
Viata-mi [e] un tärm inundat [de] valuri
Un pribeag, mä. Va.'d adunand pustiul
Mijloc al märii
Timpul, VI, 35, Duminecä, i5 (27) Februarie r881: « Ca paserea Phoenix din anticitate care, prefacuta in
cenug prin flacäri, reapärea mai radioasä pentru a duce o viatä cu atat mai trainicä, cu cat era lámuritä prin foc,
cestiunea cäilor noastre ferate reapare, precum au apärut odinioafa sub forma cestiunei Stroussberg §i in alte chipuri».
45. De-al m.p.f.m. topesc cenuOl > De-al m.p.f.m.t. acuma,; 47. Oare sá renasc luminos din foc ca > 0.s.r.l.
din fladri > 0.m.r.l.d. el, ca; 49. Ori sältul etc.
Pe f. 24 V. arpegiu metric, anticipind versurile 70-72:
cu nemi§catii ochi reurcand pe trepte
Albe de marmur
Aid se situeazd fi urmdtoarele variante, utilizate drept exercitii me/rice. Le transcriem aidoma (2277,27). Sd se retie
Propriu, in opozilie Cu Saffic-u/ ce urmeazd :
Propriu
Ochii ne'ndurItori de unde-i ai tu
Marmud rece
Saff it
Ochii mindri inmärmuriti ai cui sunt ( f )
Marmurá rece
0.m. ne'nduratori de unde> 0.m.i. etc.
Astfel stat-am re 'ntinerind sub laurul (g)
Pururea verde
Astfel pururi re 'ntinerind pe* [sau cu*] laurul
Ochii täl cei ne'nduritori ai cui sunt
Marmurà rece ?
Dulce embet fermecltor cum fuse al
Setniramidei
Cant pe aici se situand; de sigur, fi strofa ce am amintit introducere, scbilatd in o pagind brouillonard (25)
neutilizatd apoi :
Tu esti muza mea aveptat' atIt[a]
Tu e§ti visul meu ridicat din noaptea
Neagri a 'nserlrii*
mai jos (pentrm Venus?) :
CA tie-ti dete nwere marea
01. -2. Viata-mi [e] un ç. luminand pe valuri > Viata-mi [e] u.t. inecat in valuri.
www.dacoromanica.ro
26 M. EMINESCI.J
5 Trist fiind in ved darA trist prin sine-mi

Nu de-al astei lumi pAtimiri i lacrimi
Ci de-o stea cel mult, de puterea sane a
SingurAtAtii
Cum pe dulcea-i Erg Horat cAntat-au

10 MlAdiind in versul adonic limba-i
MA doream doar incununat de laurul
Pururea verde
N'admiraiu nimic de qi sunt in lume

N'admiraiu strävechi piramide 'n jurul
15 CAror re'nviA, pArAsind veda-i
Jupiter Amon
Nid din Nord etern legendar' aurorA

VAnt i vicol greu, purtAtor de ghiat'l
Nu ml mir sä vAd asfintind
20 Zeului Vuotan
CAd de mult simtiiu adevAr grAindu-mi

Inteleptii vechi, §tiutori de taine,
Cari au zis de mult cà viata vis e
Vi su vatä.
25 Deci pátruns adAnc de [mister ca zeii

DoarA singur eu m'A miram de mine
PAn[A] ce trezit din mirarea-asuprä-mi
Singur [rAmas-am]
Nid credeam cA pot ca s'A mor vfodatl

30 Pururi tAnAr infAqurat in manta-mi
Coboriiu, pAru-mi, de pe stAlp [i]n gloata
MurmurAtoare
CAnd de odatä tu rAsAri§i in cale-mi

Suferintà tu dureros de dulce
35 prin chin mi-ai dat voluptatea mortii
Ne 'ndurAtoareo !
7. Ci de-o stea din cer, de puterea sane a; to. Indoind in versul etc.; 19. N.m.m.s.v. apunand
copiii; ai. Cáci de mult auziiu a.g.-m.; 24. Visul o viata; 25. Deci patruns adânc de-adevár ca zeii>
D.p.a. de .`. ca zell [a,ra dar indieatie pentru un eavdnt, [d. p. mister 1, de dotter silabe].
27-28. x° Pan 'ce mi vázuiu din nou j 'n* uimire 2° Pan ce má vazuiu din uimirea-mi trisa
Pururea singur Pururea singur
3° Pan ce lar vázuiu>Pan[a] ce trezit etc. [Se poate observa a strofa 2f-28 are un caracter nefltsit].
3x. C., päru-mi, d.p. trepte 'n gloata; 34. Suferintii tu veninos de dulce;
www.dacoromanica.ro
ODA r
Ai räpit al Semiramidei zimbet

Tie-ti dete bratele-i albe Here
Numai ochii cei ucigasi ai tài sunt
40 Marmurä rece
De-al meu propriu chin mistuit mä" vaiet,

De-al meu propriu foc m5 topesc de-atuncea
Pot sä mai re'nviu luminos din el ca
Paserea Phoenix
45 Dar skul de ea si de mine insumi

Voiu sà urc din nou päralsita piatel
Ochii s5.-i rennalt visältori la stefalua-mi
Nemuritoare
D. E. F. Ultimele 3 versiuni ale Odei figureazI:

in 2277,44-45 =mad 8 strofe
in 2260,270-271 numAd 7 strofe
in 2282,91-92 numki. 5 strofe
se urmeaza de aproape, adt in timp, dovadä grafia o celelalte elemente materiale, identice, cfit o in spirit. E
un proces de continua' concentrare, pe care 1-am notat, ici si colo, in subsolurile respective. De altrninteri el
apare o mai sugestiv din reproducerea, succesivä, a celor trei versiuni.
D. 2277, 44-0
Nu credeam a pot ca O. mor veodatä
Puruti tan5r, infaisurat in manta-mi,
Sà adun In cant maiestatea
Murmuatoare
5 Dar sAtul de-a ei si de-a mea fiintà

Voiu s5-mi urc din nou p5r5sita piatrk
Ochii s5.-i re'nnalt vis5tori la ste[a]ua
Singurätätii
C2. -- 39. Numai ochii ucigkori ai tAl sunt;

N. B. Se pare cd versiunea aceasta Ca ar mai fi urmat 5d primeascri fmbundteitiri. Sunt reveniri marginal°,
ulterioare, unele nefinite, lar ce nu pot fi integrate in aceartd versiune. S unt pare-se, incercdri (altminteri excelente),
pdasite. D. p.:
13-16. Astfel nu mil mid nimic in lume
Nici al[e] vremii vechi piramide 'n jurul (a)
Ciror trec
(a) N.a. lumii v. etc.
Pe f 31:
de-asupra-aud dsunand din aripi
Geniul mortii
Bratul lui se 'ntinde märet de-asupd-mi
Cand cu cel lalt in jos [tinan' cl]
Fruntea-mi trisd o 'ncununä cu
, Pururea verde
kolat pe f. jo Astfel nu '1 mai viz*11 adevir gdindu-mi.
www.dacoromanica.ro
f 211 M EMINESCli
Cum pe dulcea-i lirà Horatiu cantä

10 Infrangand in versul adonic limba-i
Merit fruntea-mi s'o 'ncununez cu laurul
Pururea verde
and deodat'A tu räsäri§i in cale-mi

Suferintä tu dureros de dulce,
15 prin chin mi-ai dat voluptatea mortii
Ne 'ndurItoareo 1
Ai r'Apit al Semiramidei zimbet

dete bratele-i albe Here
Numai ochii turburätori ai täi sunt,
20 Marmurä rece 1
Jalnic ard de viu chinuit ca Nesus

Ori ca Hercul, inveninat de haina-i
Focul meu stingI nu pot nid toate
Apele mArii
25 De-al meu propriu chin mistuit mä vaiet

De-al meu propriu foc mà topesc de-atuncea
Pot s'A mai re'nviu luminos din el ca
Paserea Phoenix ?
D. 3. Coboriiu, piru, de pe-un stálp In gloati; 5. D.s.d.-a.e. si de-a mea uimire; 19. N.o. cei ucigasi a.t.s.
21-24. to Ard de viu pe trup I seminan' d lui Nessus (a)
Ori cu Heracles
Astfel ard de viu chinuit ca Nessus
Or ca Hercul 1nveninat de haina-i
Focul meu si sting nu mai pot cu 'ntregul (b)
Apelor märii
A.d.v.p.t. cu haina lui Nessus;
F.m. nestins F.m. si-1 sting Inzidar P.m. sä-1
sting n'o &I pot ca toate Apele mirii [ulterior,
marginal, nefinit : in ritmul Apelor mirii]
23-24. 3° Focul mea sä sting nu mai pot cu 'ntregul
Apelor mirii
4? Focul meu O. sting nu mai pot Cu flusul
Apelor mirii
5° Focul meu sä-1 stingi nu pot cu toate
Apele rnárii
N. B. o sehemei : nici toate
25. De-al m.p. ant m.m.v.; 27. P. si m. re'nviu din el> P.s.m.r.'n. luminos etc.; 3t. O! dispari
p.v., si pe mine insumi> Or* dispari etc.
www.dacoromanica.ro
ODA 129
Ah 1 te rog reclä-mi nepäsarea-mi tristä

30 Umbra sfint'a gändurilor trecute
Sau dispari pe veci, ci pe mine insu-mi
Mie red'A-mä. 1
E. 2260, 270-271
Nu credeam s'A 'nvät a muri veodatä;
Pururi tänär, infä§urat in mana-mi,
Coboriiu, piru-mi, de pe-un stalp in gloata
Murmurätoare
5 Dar, sältul de-a ei i de-a mele päsuri

Voiu sä.-mi urc din nou pärä'sita piaträ,
Ochii sä-i retinal; visätor la ste[alua
Singurätätii
and de-o dat'A tu räsäri§i in cale-mi,

JO Suferintä tu, dureros de dulce,
prin chin mi-ai dat voluptatea
Ne 'ndurätoareo 1
Ai räpit al Semiramidei zimbet,

dete bratele-i albe Here,
15 Numai ochii intuneco§i ai tài sunt
Marmurl rece 1
Jalnic ard de viu chinuit ca Nessus,

Ori ca Hercul, inveninat de haina-i
Focul meu sä.'1 stingä' nu pot nici toate
20 Apele m'Arii
D. Prima forma Incercatd pe C2 (f. 32):

29-32. 0h! te rog dä-mi iar nepisarea-mi tristä (a)
Umbra sane a gändurillor trecute (b)
Redispari pe veci i pelmine insumi (c)
Mie reclal-mä I
Oh! te ro g sä-mi dai sarutare dulce;
U. dulce-a gändurillor trecute;
R. in* sus* si pe I m. Insumi.
Pe f. 23 V. un vers din acelafi timp, sugerat ¡i retinal :
Dar nu vorbi de ei... Priveste-i ! Treci I
E. 1. Greu de botdrit arupra versului acestuia. Aplicalia ce a dat versul de la etaj fine de versiunea aceasta E. sau de
urmdtoarea F., ca cele mai multe din aplicaliile de aici? Rdspunsul l-ar putea da cuvintele de desupt, barate, din care primal
nu se distinge prea bine. Este adicd : Nu credeam sä mor* tremura'nd veodati; sau : Nu credearn sä pot* (urmlind
pe D.) tremurind ¡i inainte de a fini versal a admis aplicalia dela etaj
5. D.,s.d.-a.e. si de-a mea fiintä; 15. N.o. turburätori a.t.s.; 19. F.m.s.'I.s. nu pot ca toate
N. B. Aplicaliile fi elimindrile de strofe, operate, aici, pe versiunea E. sunt fdcute pentru F., fin de ea, se tree ¡i se
menlioneazd acolo.
www.dacoromanica.ro
150 M. E111INESCU
De-al meu propriu chin mistuit m'A vaiet,

De-al meu propriu foc m topesc de-atuncea;
Pot sä mai re'nviu luminos din el ca
Paserea Phoenix ?
25 Ah, te rog redä.-mi nep'Asarea-mi tristä,

Umbra sfant'a gändurilor trecute,
O dispari pe ved §i. pe mine insu-mi
Mie redä.-m5. I
F. 2282, 9I-92
ODA
Nu credeam sà 'nvät amuri vr'o data

Pururi tänär infAprat in mant5.-mi
Ochii mei nältam visä'tori la ste[a]ua
Singurätätii
5
Când de-odat'A tu räsä.risi in cale-mi
Suferintä tu, dureros de dulce...
Päre in fund bäniu voluptatea mortii,
Ne 'ndurätoareo
Jalnic ard de viu chinuit ca Nessus

10 Or ca Hercul inveninat de haina-i
Focul meu stinge nu pot cu toate
Apele mä'rii
De-al meu propriu vis mistuit mä. vaiet,

Pe-al meu propriu rug mà topesc in fläcki.
15 Pot sä mai re'nviu luminos din el ca
Paserea Phoenix ?
F. N. B. F. provine din E., prin reducen i de strafe fi aplicalii acolo operate. E. are 7 strafe : prin contragerea Ent.lielor
2 strafe eliminarea, incercatd acolo, a strofei (a 4-a) Ai ripit al Semiramidei... s'a ajuar la cele y strafe ale versiunii
definitive F.
r. Pentru versal r cf. subsolul versiunii E.; Strofa 1-4 provine din contragerea primelor 2 strafe din E. ande au
fost barate v. 3, 4, y fi 6; 5. aplicat intiiiu pe E., anume : mei n'altam, acordul realizat aici pe F.: 0.m.n. visitori
etc.; 7. aplicat pe E. [de fapt: beuiu ; 8. Ne 'ndurätoare [modificarea dela etaj ca creion, de revizie ; la
(el accentul In primal vers fi virgula din versal 13. aplicat pe E.; 14. id. ibid.
www.dacoromanica.ro
ODA '3'
ochii turburätori din cale

Vino iar in sin, nepäsare trisa,
Ca s'A' pot muri lini§tit, pe mine
20
Mie redä.-ml
C ola t er al e (Phönix etc.)

a) 2259, 352-354 Un phoenix e-o pasere 'n vechime
As vrea sà fiu ca paserea aceea,
Ca Phönix, care arde blánd in pari
6
Perind in vánt ca glasul cate sboari
Ca un suspin, ca unda, ca scánteea
Dar din cenusä reinvie iará
Minune scump' a lumii acesteia,
El moare azi, in forma-i, dar ideea
Chiar si de vrea nu poate si mai moara-
[6]
10
Bätrinul Foenix arde in väpae
Apoi din flaciri insusi se renaste
Dar spre-a 'nvia mai mándru el din moaste
Ii trebui lina vântului bitae
15
Cici frigul iernii fiinta lui uraste
Din ghiatä vecinic n'o sä mai räsae
vietii sale [-acuma]* '1 tac
de a fost in veci nu poti cunoaste
Cáci dulce e si moari
20
Bitránul Phonix arde in väpae
$i din cenusa proprie se liaste
Dar spre-a 'nvia mai tanär [el] din moaste
Ii trebue incä* o A ta e
Raceali i 'ntuneric el uraste
Ii trebue foc din nou ca si rásae...
26
Darl iubirea-ti tâniri Danae
F. 27-20. operatd pe E., strofa aceasta prezintd 2 redactii :

Piarl-mi ochii prea 'ntunecosi din cale-mi
Ah, te rog redä-mi nepasarea-mi tristä,
De nu pot si mor fericit, pe mine (a)
Mie
z° Piari oda turburätori din cale-mi (b)
Vino lar in sin nepisare tristä
Ca sà pot muri linistit pe mine (c)
Mie redä-mi
De nu-ti sunt* nimic*, D. nu pot etc.;
Piarä-tnä o. ne'ndurátori d.c.-m.;
C.s.p.m. linistit, pe mine.
a) 2-3. Ca Phönix, care 'n focu-i propriu arde (a)
Perind in vánt ca glasul unei coarde
(a) C. Fenix > C. Phonix etc.
9. de fapt : C. si de nu vreá nu poste sà mai moarä, vers defect ; rämline de boas* dacd In plus e: nu, ca In
versul de sus sau 1i, ceeace ar da versul : Chiar de nu vrea nu poate si mai moarä.
22. /1 t.-o iubire cum a ta e
9*
www.dacoromanica.ro
132 M E.MINESCU
in copal paginei rime :

naste moaste
paste cunoaste
uraste naste
paste uraste
cunoaste
recunoaste
broaste
moaste
b) 2260,
De m'ai iubit nu stiu nici n'o pot crede
De aceea crez* de m'ai un i macar
SI simt ca am la ce n'al In lume
C'a mele zile nu trec in zadar
De m'ai url, a ta divina urk-

M'ar face chiar pe mine si m'adrnir
pán la cea din urmä picatura"
Din ochii tài be[a]u foc, din vin dar
Astfel arzänd de propria-mi durere
10
Ca Foenix din cenusa mea...
S'a mor de ura ta e-asa de dulce
In ochii di e moartea mea... o da-mi-i*
C) 22761, 128-129
Eu te-am iubit imi pare-un veac, tu nici macar din cand in cand
Tot te mai yaz naintea [mea] plutind ca 'n vis, pierduta da
Cu buze supte, c'un obrar ca si de var, din cánd in ca'nd
Paserea Phoenix numai ea rasare din cenusa ei
Dar oameni ce se mistuesc nu mai rasar din cand In cand
Ca a mea viar ai chinuit, iertaiu de mult, ci-mi pare räu
L'al tau trecut eu mi gándesc cu-atat amar din cánd In ciad
2306,98
Din propriul tau glas Invins* sa mori
Batránul Phoenix l'Ara 'n foc Cu viata*
Din flacäri* el mai mándru tot rasare
2282, 37
(Creion de o lecturri indoelnicd, enigmatic):

Credo
Ai tu, poti avea atila cát imi dai. Nicicand
Maica durerilor mele si lumina noptii steaua* zilei
Fiica gandurilor mele este zimbetul* copilei
Tu mà dai pe mine insumi mie.., dar mä dai intreg
De 'nteleg atat de multe firl ca si te 'nteleg.
Desfranato*
b). z. De aceea tu> D.a. crez* etc.; 5. D.m'.a.u., Dumnezeiascl uta; 6. Pe mine> M'ar face etc.;
8. D.o. t.b. moarte rz. In ochi e moartea-mi di-mi sa be[a]u.
www.dacoromanica.ro
ODA 133
cerneald, (cca 1879-1880):

Redi-mi dar pe mine Insurni, une
Acelafi vers,in 22761, 8r, marginal, in sonetul pos/am pentru Fedoara Maria (Revarsi asupra mea luminä lini).
f) 2306, 70
(cca 1877)
De-aceea mi infisor in mantie si tac

inc'odati in siruri viata mi-o desfac
visunle mele le las incet sá treaci
ochii lor albastri spre mine ele pleaci etc.
(O stingd-se a viefi-mi fumegdtoare faca).
(fi in 2.2761,16o, In poema postumd Ca o &die... CCa 1878-1879).
2260, 6o
Fi tot ce-i vré tu nu mai esti In stare
SA' faci mai mult decAt ce ai ficut
Si tot ce-as vrè si. fac amoru-mi mare
Mai mult sä creascà nu e...
FI tot ce-i vré, intoarce a ta fati
Vorbeste-mi rece o zimbeste crud
Acelasi dor stäpán mi-i pe viati
Acelasi cintec vecinic ii aud
2260, 62
Eu am murit*, nu pot muri din nou
Nemängliet* ci nu te vid de apururi
totusi pururi si te vid mi. tem.
Necutezind zic pe nume 'n fati
5 Eu singur numai numele tau chem
In ochii t'II e moartea mea... o
i) 2260, 59
Arzänd de dor si te vid pururi

Temándu-mi si te revid
5
CI mi uristi de mult e sigur,
Ca m'ai iubit nu pot si. crea
M'ai nebunit cu-a ta iubire
Cu ura ta mi. 'nveninez
Tot una mi-e once simtire
10 Destul c'a mea si fti de tot
De te-oiu uri cu 'nversunare
De te-oiu iubi atit cAt pot
De mult viata mea a ta e
Cu d'irisa fi ce tu vei vra
16 Cáci dulce e a ta iubire
Dar si mai dulce-i ura ta
h) 4. N.s.-t. spun> N.s.-t. zic etc.

i) 6. C.m'.a.i.n.p.s. cred; 16. in capul pagind, sus : e-atit de dulce ura ta,
www.dacoromanica.ro
134 M. EMIlsIESCU
2281,7f
Ritmun de ode
veci
Numai I el fa I singur in I mii de I evi fu

Dar alcián'-c triTt I zimbetulj cänd pe I buza-i
Care
-
Cind vilifia ;Id I singurä 'n j noaptea j lumii
tainit fb.
2260,65
V --V -
-V Li, --
V -V Li - -V Li -
V--
Aste, I sunete vor I veni-le va I timpul
N. B. In/re versul exempla 1i finalul schemei e un dezacord
22761, 113 v.II6

Lill.) -V
1
N. B. Total barat.
O
Indrägind al säu dulce cfint din urmä
20 Indrägind al sku nimilcea din utra. I ter
Saffici
,
Indrägind un I cO7nt I nimi T cea din urmä
Bunätatea ImeaT periltoare este

Bunà n'ai dat T nu I nimi cea din urmä I
Stind pe loc tu I n'ai I nimilcind din unnä

Ständ acinibiPeriltoare
ru' II
I
arml
Pura rea-i val I vänt II nimilcind din urtna
Bunä n'ai dat I nu II präpäldiri cu rate
Falnicä, Roml
Singuràtâçii
IndAgind a I lui I antare din urmä
» » I sa I » >»>
Paserea Phoenix
Singurätätii
Nemuritoare
Undele märii
- V -1 V -V VI- I ter I
1_
Fiji j cari s'adu'n I sub arbore nalti-s

Sta-vor I tare plängänd I in linistea serii
Falnica Ronik
www.dacoromanica.ro
ODA 135
-
e Bundtatea mea
V
este
1-L -
bunitatea
z° Bundtatea mea bundtatea pentru
30 Bunatatea mea este intimplarea
40 Bunätatea mea este I ne 'ntamplarea
50 Buratatea mea periltoare este
N. B. Dequintuplarea este a editorului.
ardepiadim
(L) Ibis
3. v-7.71 Asta-i singurdtatea
--1
treia stroja asdepiadicci
Fiji I cari nu vor 11 arbore nalt I adun

Sta-vor I tare plangand II liniste &And I de tot
Asta-i I singuratatea
Dulce-i I numa mea plingind
Ardepiadica minor
Nu de I tot voiu muri 1 partea mai bunla mea [de patru ori]
Singurätatea
Nemuritoarea
Stelcle lucii
Undele mdrii
De ce atata plângere
A tuturora soarte
E aprindere nastere
e ViatI-cunoastere
z° Iubire-cunoastere
stingere moarte
12-1
e Purure-ai dat I tu I nimi I cind o turmi I
20 Pururi ai dat 1 tu I ninulcind o turma
Indestul am I fost nimilciçi de arme I
I
Afri sunt polpor I adorlmit de veacuri I
Ionia suitoare
Purpuriul I visätoareo
Peste blándu-i I peste marea
Ca si unda-i I fugatoare-i I indrägitl-i turturica
Plingatoare-i I visatoare-i
22T9, 346
L/-1/4-1 \-.1
Fiii I cari nu vor I un aTibore I nalt e

Sta-vor I tare plangand I in linistea serii
I
Sta-va* 'net pe ei I pe-a urmelor sta-voz

Falnica Romä
www.dacoromanica.ro
z 36 M. EMINESCU
IUBIND IN TAINA
Editia I-a Maiorescu», Decemvrie x883
Sonetul acesta, cu care Maiorescu descbidea (dupg Venere ,ri Modena, °ear' iduitä. a r5-a) ciclul sonetelor editiei
sale, ai al cArui prim vers, socotit tautologic de G. Ibräileanu 1), sugereaz1 ceva din atmosfera sonetului lui Arvers
(mon cocar a son secret, mon dme a son mystire), are o obáraie cát se poate de interesant'A. Intrinsul au fuzionat
ecouri ale iubixii sale näscânde pentru Veronica si sugestii ale acelor cántece de lume, pe care Eminescu obisnuia
sä le adune, sà le reciteascl cu staruint.4 i sä le prelucreze. Am amintit (vol. I, pag. 395), cu prilejul poeziei Dori*,
de o astfel de colectie de irmoase, in care imagina ingerului blond predomina ai de unul din ele, Inger cu por galba,
al dirui text 1-am reprodus. Despre el ca i despre un text complimentar, N. Iorga gäsea cA «îi au locul, ca into-
vkiairea buckii cunoscute, in text » 2).
Cazul sonetului de fatä vine sä confirme si sä amplifice impresia de atunci. aci dacä int.= Dorinta i irmosul
amintit, legaturile sunt oarecum periferice si de atmosferä, este mai mult ca sigur, cred, eh' sonetul acesta de o
tinutA atit de personalà pleacA dela un anumit text, dela care avem ai un intái stadiu de prelucrare. Negreait
chestiunea rknáne sä fie desbAtutli. Dar dacii se va ajunge la concluzia ca." intre textul poporan i India lui pre-
lucrare, pe de o parte, ai intre aceasta i sonetul Iubind in taind, pe de altä parte, s'ar putea arunca punti de legä-
turA, atunci, de bunä searal, geneza indicati s'ar putea sustine.
Ciclul innoaselor amintite figureazä. in 2306, 6-27. Al t5-lea dintre ele, Ab noroc, noroace e la fila to. Pe fila
I se aflä, s'ar zice, un sonet: Nenorocit noroc de-a fi iubit, intru cât dupä estrene u-trieazA tertetele, fàrà ca vreun
semn sau vrcun spatiu mai mare sà trezeascl vreo bänuialä. SA' fie insä un sonet Cetite cu atentie, tertetele viidesc
mai curAnd reluarea aceleiasi teme din catrene. Tipärind aceste texte, unul dupl altul insä, distinct, d-1 RAdulescu-
Pogoneanu le insotea de calificarea: douä icatrene-douä tertine, sugeránd ideea cà ele nu alckuesc un sonet 3)
nu-i exclus si fie aaa. La fila 9 a aceluasi manuscris se afla." cea de a doua redac-tiune a sonetului Iubind in taint,.
(a card intaie versiune e in micul cametel de buzunar 2288,6). Manuscrisul acesta, 2306, e, precum se atie, din
categoria asa ziselor registre comerciale, c-u filele incApkoare. Pe fila 9 se aflä douä sonete, numerotate I si II.
lukind in taind e I, aaa cum se vede ai din transcrierea noasträ, lar II e sonetul Pe gdnduri ziva, nooptea in More.
Acestea la fila 9. Dar la fila 8 v., aaa dar fatä in fatä cu aceasta, a sonetelor I ai II, se aflä un ah irnos, al 14-lea,
Via,fd kind vreodaid, al cärui continut a slujit de temä celui de al II-lea sonet. Asa dar geneza indicatä de noi pare
sk" se incadreze intfun mod de lucru, ci obisnuit çi metodic.
Altminteri, textele ce läsAm sá urmeze inglduie oricui sà confrunte i sä admitä, sau nu, ipote2a noastri. SA
spunem totusi cá dei hum strofa a II-a a innosului 15 si catrenele-tertete-preliminarii de pe fila ii (sä se
ceteascA çi subsolul) se poate svárli mai mult de o punte, distanta e sensibilä, ca dela un produs pseudo-popular
la unul cult. Dar cl, In once caz, ni se pare mai plauzibilA aceastä filiatie deck aceea care ar spicui, fie In Akc-
sandri, fie in liricii lutnii, un vers, co sens si iz, asemänätoare. Iubind in taind e un produs veronian, din epoca
1875-1876, la care au colaborat deopotrivä liricul i cArturarul din Eminescu, al epocei acesteia.
Laslm sà urmeze, inaintea versiunilor propriu zise ale sonetului, aceste exercitii preliminare, rämlnánd ca
problema raporturilor cántecului de lume si al sonetului la Eminescu, atät cele ce privesc sonetul de fatä cát
pe cele referitoare la cel de al doilea sonet sà fie urmAr' ite intr'o cercetare oarecum specialä 4).
2306,10
15
Ah noroc noroace
Lasä-mä in pace
Nu mai pot träi
G. Ibräileanu, Edigle poeziilor lui Eminescu, in Viaia Romdtreascd, XIX, r, Ianuarie 1927.
N. Iorga, Eminescu in Fi din tea mai nond pag. 16.
Ion A. Rädulescu[-Pogoneanu], Din poesiile inedite ale lui Mibail Eminescu, in Convorbiri Literare, XXXVI,
5, I M 11 1902.
Perpessicius, Sonet dintec de ¡teme la Eminescu, in Preocupiiri &dare, VII, to, Octomvrie ai VII, ii, Noem-
vrie, 1942, repr. in Jurnal de lector. Completat cu Eminesciana (sub tipar),
www.dacoromanica.ro
IUBIND IN TAINA 137
A ta riutate
Sufletul nu poate
A mai suferi
SA vid ah noroace
Pe cea care-mi place
Care m'au pätrun.s
SI-i arlt durerea
SA-si vadi puterea
Si-i cer i räspuns.
2308, 6y sq.
20
De trliesc, trAiesc
Viata nu voiesc
Taesc pentru tine
Ochii dud clipesc
De plans se topesc
Viata nu-mi rimine
Pieptul se desface
Tremur ah ! noroace
Ah noroc, noroace
LasA-mi in pace.
2306,11
Nenorocit noroc de-a fi iubit
Iubind in veci sä nu i-o poti tu spune
Singur sA 'ntinzi tu bratele nebune
SA le 'nclestezi pe pieptul ostenit
5
Totusi in ochi-i dulci sl vezi minune
S'A vezi cAt ai pute fi fericit
Dac' un moment pe ea ai fi gäsit
Singurl 'o casi i in toane bune
Nenorocit 1 Iubind al fii iubit

10
totusi [niel o] string= de mini
SA-ti spue da ! i cite ai dorit
Pe cAnd in fata rece ochii reci

Ascunde tot ce sinul ei pAstreazA
TAcere impuindu-ti chiar pe veci
2. $i a iubi in tainä pe-o minune> S.a.i.i.t. i 'n durere; 5. i iar In ochi-i dulci etc.; 6. SA simti> SA
vezi cA 'n suflet> S.v. cit etc.; 8. de fapt verted acesta e inlocuit marginal ca: Cu tot ce are 'n suflet ea si-ti spue,
însd nefiind acordat ca v. I nu 1-am inregistrat sur; so. de fapt totusi nitnini* s.d.m.
www.dacoromanica.ro
t38 M. EMINESCU
MS. Versiunile acestui sonet se aiiä in rnai multe manuscrise, a aror filiatie se poate infätisa prin urmatorul
grafic:
A. 2288,6 875-1876
W.. 2306,9 1876
C. 2281,72 r876
B2. 2261,142 1878

/
D. 2261,141v 1878
Ceca ce Inseamnä:
Intiia versiune A.se aflä in 2288,6, In cametelul de buzunar, cu note din epoca revizoratului, din r875,
dar cu o grafie mal aproape de aceea din 1876.
Din A. se desfac douä versiuni:
W. In 2306,9, a and descriere s'a fäcut mai sus si care apartine poate tot anului 1876 o
W. de o redactie mai tärzie, in 2261,142 In caetul intitulat Sonete, confectionat de poet, din solidä härtie
poroasä, a and descriere s'a fa'cut In vol. II, pag. zx i care se poate aproape sigur datä: Bucuresti 1878.
Din W. s'a desprins C. 2281,72, copiar co o frumoasa caligrafie Intr'un manuscris solid cartonat, In care se
aflä basmul Fetei in grddina de aur si care urmeazI, ca data, irnediat dupä. B1. Acest caligrafic text e cel pe care-1
publicá Maiorescu In editia sa. El nu e insi cel mai recent In data. Dupl el, s'a vlzut, urmeaz1 B2. si dupä, acesta:
D. In acelasi caiet bucurestean de Sonde, 2261,141 v., aclia pe fila alba din stänga lui 1-12. Aceastä versiune D.
e interesantl, Intru at, asa cum anti si graficul, p/eaa din W, de/a care ia catrenele §i din B2., dela care la ter-
tetele. O analizä atentä a acestei ultime forme rezervä, credem, interesante surprize, de ordin literar.
Catá sä spunem pentru risipirea °rick' ei indoieli, cA filiatia aceasta, justä din punct in punct, reproduce chiar
felul de luau al poenalui. Cu toate caetele in fatä, el lucra la mai multe versiuni deodatä.
A. 2288,6
Iubind in taina mi-am impus tacere

Gandind täcerea c içi place tie
In ochii täi citeam cu bucurie
Un bland raspuns la ceea ce voiu cere
5 Dar nu mai pot sA tac... Dorinta vie

De a sorbi de pe-a ta buza miere
De-a rasufla duioasa 'nväpalere
A sufletului tau ah ma sfisie
Nu vezi cIt ochii mei imi ard de sete

10 Nu prelungl neindurat'o chinu-mi
Tu bland copil cu lungi §i blonde pIete
Cu o suflare [tu] räpqti suspinu-mi

C'un zimbet [faci] sä se 'mbete
[Cu] brate 'ntinse strig... o vin la sinu-mi I
N.B. Aplicattle ru cerneald neagrd, ce se vdd pe areastd versiune, fin de B2, 2261,142.
9, N.v.c.o.m. plutesc in lacrimi> In friguri; z4. Vezi bratele-mi Intind: o vin la sinu-nd 1
www.dacoromanica.ro
IUSIND IN TAINA 139
230 6,9
Iubind in tain'A am päzit tkere

GAndind tIcerea, cä îçi place tie
In ochii tä'i dteam cu bucurie
Un blAnd räspuns la ceea ce voiu cere
Dar nu mai pot. A dorului tärie

Cuvinte dä l'a ochilor mistere
Vreau sà res pir duioasa 'nväpäiere
Acelui suflet care doru-mi §tie
Nu vezi cà buza mea imi arde 'n sete

10
'n ochii mei sä vede-n friguri chinu-mi,
Copia' dulce ce te-ascunzi in plete
Cu o suflare imprä§tii suspinu-mi
C'un zimbet faci gAndirea-mi sä se 'mbete...
Cu bratu 'ntins te chem: o vin la sinu-mi.
C. 2281, 72
S ONET
Iubind in tainä am p'Astrat t'Acere

GAn.dind cà astfel o sä-ti plael tie
aci in priviri citeam o vecinicie
De-uciz'Atoare visuri de pläcere.
5
Dar nu mai pot. A dorului tárie
Cuvinte d'A duioaselor mistere
Vreau sä. m'A' 'nnec de dulcea 'nvälpäiere
Acelui suflet, ce pe-al meu [il] .stie
Nu vezi cà gura-mi arsä e de sete

10
'n ochii mei se vede 'n friguri chinu-mi
Copila mea cu lungi i blonde plete
Cu o suflare räcore§ti suspinu-mi

C'un zimbet faci gAndirea-mi sä se 'mbete
FA un sfAr§it durerii vin la sinu-mi.
.131. N.B. Aplicaliile ca cerneald violetd, de pg acert mantercrir, fin de(lupa

C., cum cele ca cerneald neagrd fi
marginale fin de D.
C. 2. fi in B1.; 3. In ochii t. citeam o vecinicie (B1.); De-o crudA, dulce, stranie plAcere > De-ucizAtoare,
stranie plAcere (B1.); 8. A.s. ce pe-al meu 11 stie (B1.); Ir. oi In B1.; ra. Cu o suflare poti sA stingi
suspinu-mi (B1.); 14. O da' sfirsit durerii vin la sinu-mi> DI un sfirsit durerii vin la slnu-mi (V.),
www.dacoromanica.ro
140 M. EMINESCU
B2. 2261, 142
Iubind In tainá, am päizit acere

Stiind cA astfel o sä-ti placàtie
Vorbeam cu ochii i cu bucurie
Citeam räspunsuri duld la ce voiu cere
5
Dar nu mai pot s'A tac. Dorinta vie
De a culege pe-a ta buzA miere
De-a respira duioasa 'nvApAiere
A sufletului au ah mä sfAsie.
Copila mea cu desacute plete,

10
Nu prelungi nenduatoare chinu-mi
Nu vezi c'á ochii mei imi ard de sete
Cu o suflare indulcesti suspinu-mi

C'un zimbet fad durerea s'A incete
Deschide-a tale brate, vin la sinu-mi.
D. 2261, 141 V.
Iubind in tainA, am päzit t'Acere

Stiind cà astfel o sä-ti placA tie
In ochii tAi citeam cu
Cruzime dulce, stranie plAcere.
5
Dar nu mai pot... A dorului tArie
Cuvinte dà duioaselor mistere
A respirArii tale 'nvAp'Aiere,
SA te cuprind in brate mä. imbie
Nu vezi cà ochii mei imi ard de sete

Nu prelungi nendurAtoare chinu-mi
10
C'un zimbet faci durerea mea sä. 'ncete
Cu o privire tu inneci suspinu-mi

In riul vecinicei uitAri in Lethe,
DesfA a tale mAni si vin la sinu-mi.
B2. N.B. Aplicatiile ,ri cifrele, ce aratd intervertirea versurilor lo fi si, privesc versiunea din 2261,141v. (D.),
aceea redactatd pe fila albd din siringa.
D. 3. Id. film /32; 4. Un vis frumos de stranie pacere> Cruzime dulce, stranie pacere (B2); 6. Cuvinte
&I l'a noastre* dulci mistere (B2); 7. Voiu sä. respir duioasa 'nvapliere> A respirärii tale 'nvIpliere 039;
8. Imi arde fruntea> Sa' te cuprind etc. (B2); II. id. (B2); 12. Cu o suflare numai stingi> C.o.s.n. 'nneci
suspinu-mi (132); 13. Din viata [ta] m'a' lasA si beau Lethe> In riul, etc. (B2); 24. Desfa, etc. (B2).
www.dacoromanica.ro
TRECUT-AU ANI1 142
TRECUT-AU ANII...
Editia I-a Maiorescu», Decemvrie 1883
Tipärit, dimpreuna cu Iubind in lama 0 Venetia in prima editte Matorescu, Trecut-au anii... apardne, ca timp,
perioadei bucure§tene, circa 1878-1879, in care s'au definidvat cunoscutele trei sonete veroniane, publicate in
Convorkri pe Octomvrie 1879. De0 pe o tema' oarecum mai genesalá, i amintind in mic i intr'un registru mai
temperat, sentimentul de instrainare al Melancolieiprin anume detalii insä, precum imagina lirei, întâlnitá i in
grupul celor trei sonete, ca i prin intreaga atmosferk usor deprirnanta, Trecut-au anii poate fi privit ca un acord
al aceluia9i cantee.
Structura lui imitará, reali7ati la capatul catorva etape, a oferit d-lui Tudor Vianu prilejul nu numai sa ilu-
streze unul din aspectele cele mai elocvente ale o execupei unei creatiuni artistice, dar §i sá scrie unul din cele
mat frumoase comentarii in legaturl cu tema sonetului insusi. Cum materialele, pe care se intemeiazi d-1 T. V.
sunt cele ale editiei Botez, a aria cronologie i filiatie, ca i felunte lecpuni sunt susceptibile de rectificari, socotim
util s'a reproducem un fragment at:it peatru caracterul lui intrinsec, cat i pentru prilejul catorva glose, pe care
le trill:them in nota':
« Prima constatare care ni se impune, serie d. T.V., este ca- Inca' din ces dintai sclutä, ultimele versuri sunt mai
apropiate de forma lor definitiva 1), decal cele duitái 2). Senumentul general al sonetului, simtirea desa-
magitá a copilanei pierdute §i a cufundarit in marele noian al timpului, gäseste Iii primul moment expresia
ei aproximativa. Exclamatia: /id 'ntunec apare Mai din cea dintai scluta i rimane pang la sfar§it. De
asemeni comparapa cu lira care nu mai rasurd sub atingerea poetului 91 figura pierdeni in area tinerefit
sunt cristalizari ale primului moment. Problema poetului era sa gaseasca pentru acest final, destul de
repede intrezdrit dela inceput, prima parte bine adaptata. Operatia nu s'a dovedit usoara. 11 vedem Meer-
cánd comparatia arulor trecutt cu un stol sau pale de presuri. Abia in a patra schitä 3), comparatia
aceasta este abandonata, in avantajul neguri albe 'n marl, al caror miragiu plin de fannec poetul
putea constata el s'a nsipit acum. Schita a cincea experimenteazi din nou aceasta.' solutie, care insä nu
se mentine §i, in cea de a §asea, apare tmud ipoteza justa: Trecut-au am ca nourr lungi pe fesuri, nu fara
o intoarcere de o clipl catre solupa comparatiei cu un stol de... 4). Para indoialä eA asemanarea cu norii
este mai potrivitä, mai bine adaptata senumentului general al poeziei, decat comparatia cu stolul de
pa:sari. Norii alcatuiesc o imagina mai incet schirnbätoare i mat fluenta. Lenta alunecare a masei lor
pe cer sensibilizeazi mai bine scurgerea vieçii, dear rapida brazdare a cerului de un card de pIsari.
Cine mediteaza la viata sa trecutä, o resimte ca pe o desfä§urare inceata. Existä färä indoiall in cazul
pe care psihologia denumit eul muribunzilor (le moi des mourants), viziunea intr'un raccourci rapid
a momentelor capitale ale vietii. Dar Eminescu n'a vrut sá redea aceasta viziune catastrofala, ci una
mai lend, ga cum se poate inscrie in cadrul unei melancolii retrospective. Versul ultim vorbea de altfel
de o cre,rtere a umbrei (mai tarziu a timpaui), prin urmare de un proces gradual si mai lent, pe care 1-ar
fi bruscat asociatia cu reprezentarea ritmicei mai accelerate a pálcului de pasiri travers and cerul. Nu
incape nicio Iridoiaià cA finalul poeziei a determinat debutal ei » 5).
Aceea§i observatie cu aproape un caracter de lege si In studiul genezei sonetului Venelia, al d-lui
Ladislau Gáldi.
Filiatia noastra schimba oarecum, in bine, situatia.
Abia in a pairo schifeI dupa filiapa Botez. In realitate, cea de a patra schitä e Intáia in ordine. Ala dar
de data aceasta, i primele versuri, nu numai ultimele, sunt apropiate de forma definitivà'. Faptul ca dupi doua
versiuni, in care statue imagina negurilor pe fesuri poetul trece, In urmatoarele trei, la imagina stolului (palcului)
de presuri, pentru ca in cele din urmä sa revie, tree:and printr'una de tranzitie (ski de non) la imagina
arata §i mai bine jocul liber al imaginatiei poetului, fluxul si refluxul nestanjenit al asociatiilor.
Sial de. .. non, cum spuneam 1i mai sus, gi cum variantele Botez nu specified lämurit. In subsolul nostru,
D. 2261,257 versul z arata: Trecut-au anii> Trecut-au ani, un :id de inri pe fesuri> Trecut-au ani ca sbor de nori
fesuri. Evident: sial de non i e mal aproape de sit)l de prisdri i totu9i Inca departe.
Tudor Vianu, Esteticd, II, 2936, pag. 74-79.Reconsutuind cele 7 schite ale sonetului, cu ajutorul vatian-
telor editiei Botez, d-1 Tudor Vianu foloseite termenul lipsefte In dreptul unora din versuri. Ala, de pilda, schita
VII, la II versuri din 14 noteaza. lipsefte. Pentru a evita once rastalrnacire, cata sA spunem ca croareis, daca se
poste numi astfel, pleaca dela Botez. Consecvent principiului de a raporta totul la textul definitiv, Botez suprima
versurile aremenea, ceca ce d'd o imagina falsi a situatiei.
www.dacoromanica.ro
M. ENIINESCU
M. Trecut-ast figureaza in urmatoarele manuscrise:
2277, 46 1
cca 1878
22761, 93 v. j
Cl. 2261,93 -I- 92v. t cca 1878
C2. 2260, 149 J
D1. 2260, 237.....
El. 2261, 257 + 256v. . . .
.... . . ..... cca 1879
cca 1879
E2. 2260, 150 ......

D2. 2260, 237 (aplicatii)
. cca 1879
Inainte de a prezenta, in bloc, seria acestor versiuni 91 de a le lasa s'a urmeze una dupa alta, sa glosarn in
legaturi cu ftliatia Botez: cea mai veche versiune, dupi el, este 2261,93 (la noi CI). Cum cea de a doua (2260, 237)
9i cea de a treia (2260, 149), ale lui, (la noi C2 9i D1), le presupune a fi serse prin 1875-1876, inseamna
intaiul ar fi anterior acestei date. Ceca ce nici substanta sonetului, a9a cum s'a vazut, nici atributele materiale
nu ingaduie. $i de asta dad cronología lui Botes se lasa influentad de anume vecinatati, precis datate, Irma Intr'un
manuscris miscellaneu, in adevätatul sens al cuvantului, cum e acesta, vecinatätile nu decid. In realitate toate redac-
tiunile acestui sonet sunt de Bucure9ti. Scrisul, hártia, etc., vorbesc In deajuns.
A. India versiune figureaza in 2277, 46, in caietul i cu scrisul adtor texte de Bucure§ti, circa 1878. Sonetul
retinut de o lungl acolada cu creion ro9u pe stánga, iar mai jos, pe aceea9i pagina tertele unui alt sonet, inru-
dite cu imagini din anti insu,ri glarul (cf., vol. II, pag. 127, versiunea C.). De altminteri, aceea9i cerneali
grafie se indinesc in amandouä. locurile.
B. A doua versiune figureazi in 22761, 93v. 9i e din acela.91 timp cu precedentul.
C2. A treia versiune, din 2261, 98 + 92 v. (V), transmisä in 2260, 149 (0) i aceasta in 2260, 287 CBI)
ar fi putut fi comassate.
Tipairim 'lug. pe CI separat, pentru subsolul care reia, intr'o redactie dedusal, de exercitiu, catrenele.
C2 trece in subsol la Se poate observa din anume forme legatura stransa cu antecedentul,
D2 figureaza in 2260, 237, in caietul de sonete, al ciclului Sarmis, descris in vol. II, pag. cu
prilejul sonetului Afartr-i loamtili (= Afard-i ¡arad). Sunt aici, de fapt, doua straturi. Intâiul (D1), pe care-1
tiparim palimpsestic, 9i al doilea al aplicatiilor.
figureaza in 2261,257 (± 256v.).
figureaza in 2260,150.
A. 2277, 46
Copil eram când neguri albe 'n sesuri
Luceau ca 'n visul unei nopti de varà
Iar luna trist lucea din frunza rarà
Dând viaçä unei lurni de dulci eresuri
5 Ce mintea mea adanc o fermecarä

Abia 'ntelese, pline de 'ntelesuri
Azi inzädar cu umbre moi mä. 'mpresuri
Moment al tainei, asfintit de searä
1. C.e. când negura pe 9esuri > C.e.c. ceata > C.e.c. neguri etc.; 2. Lucea ca 'n v. etc.
3-4. and luna trece din pädurea rarà
Stalpán.i unei lumi de dulci eresuri
8. 0 ceas al tainei etc.;
www.dacoromanica.ro
TRECUT-ALI ANTI 143
Ca &I mai smulg un sunet dulce vietii

10 Ca 'n vis ceresc din nou sà mg. cutremuri
Cu mana mea 'nadar pe lirg. lunec
Pierdut e tot ca* zarea tineretii

muta-i gura dulce-a altor vremuri
lar noaptea cre§te 'n urma mea... ma 'ntunec
B. 2270, 93 V.
O tinereti, ca neguri de pe esuri
V'ati dus §1 vecinic nu vI 'ntoarceti iarà
Azi nu mI 'ncantl cum mä incantarl
Pove§ti i doine, farmece*, eresuri
5 Ce anii mei de 'ntai i'nseninarI

Abia 'ntelese pline de 'ntelesuri
Cu-a tale umbre inzIdar mg. 'mpresuri
Moment al tainei, asfintit de searä
Sà smulg un sunet din trecutul vietii,

io SI fac o suflet ca din nou sl tremuri
Zadarnic mana mea pe lirà lunec
Pierdut e totu 'n zarea tineretii,

Si muta-i gura dulce-a altor vremuri
Iar umbra creste 'n urma mea... mä 'ntunec
CI. 2261,93 + 92 V.
Sburat-au anii ca un pale de presuri
Si nici odatI n'or sä vie iarä.
Cu amintire, cu zimbire-amara
Cu-a tale ganduri inzadar mà 'mpresuri
5 Caci nu adud cantgri din ala tar'l,

Abia 'ntelese, pline de 'ntelesuri,
Nici a pove§tilor duioase-eresuri
Ce zarea vietii mele 'nseninarg.
SI scot un sunet din trecutul

10 fac, o lirä, ca din nou sä. tremuri
In van cu mana mea pe coarde-alunec
ix. Azi inzädar> Cu mina etc.

T. O tineretelor, ca ceata de pe §esuri > 0.t.,c. negura pe sesuri; 5. A.n.m. 'ncanti cum mi 'nseninarl;
io. S.f.o. seari* ca d.n.s.t.; 14. lar thnpul cre§te etc.
C1. 1. S.-au a. ca un stol> S.-a.a.c.u. pile etc.; 5. C.n.a.c. de-odinioarl; 7. cu-a p.d.-e.; 8. Ce dirni-
neata mea o 'nseninarA.
www.dacoromanica.ro
.144 M. EMINESCU
Pierdut e tot in zarea tineretii

Si mi trezesc cintiri din alte vremuri...
Mereu tot cre§te noaptea 'n jur... ml 'ntunec
2260, 237
2260, 149
* *
Sburat-au anii ca un pik de presuri
nici o datä.' n-or sl vie iarl,
O tinereti Cu zimbire-amari
Cu mii de ginduri inzIdar mä. 'mpresuri
5 Azi nu m'ating a§a cum má.' tni§carä

Ale pove§tilor duioase-eresuri
Ce ragritul meu inseninari
SI scot un sunet din trecutul vietii

10 Sà fac o lirl ca din nou sä tremuri
In van cu mina mea pe coarde lunec
Pierdut e totu 'n zarea tineretii

Si nu trezesc cintiri din alte vremuri
Iar noaptea cre.ste imprejur... mà 'ntunec
2260, 237
* *
Sburat-au ani ca stoluri lungi pe .sesuri
nid odaa n-or sI vie iarl,
CIci nu m'ating as,a cum ml mi§cari
Ale poveqtilor duioase eresuri,
C1 Cu o fila' inainte (512 v.), catrenele apar in redactare imediat ulterioard, ca o varialie, dedusd
0 Imi sopteste numai dulci cuvinte
Abia 'ntelese, pline de 'ntelesuri (a)
Las s'a' citesc acele dulci eresuri
Ce le ascunde ocbiul tá'u fierbinte
Cu griji pläcute viata mea o 'mpresuri (6)
sufletu-mi il legi cu juráminte
Icoanele* acestor culpe salte
El sboruli iau ca si un stol de presuri (c)
A. 'ntelese, pline's* de 'ntelesuri;
Cu dulci nimicuri viata etc.;
Ei (sic)=-- acordul neglsjat.
. 6. Semnul pus, poate, pentru versiunea D' sensul decide ; In C' lipsette.
C2. 2260, 1.99
La fel cu versiunea (DI-) dela etaj, mimes diferenlele : 2. niciodatä n-or s.v. iari . ; 3. O amintire cu
zimbire-amarà; 4. Cu -a tale ganduri Inzädar ma" 'npresuri > Cu Mli d.g. etc y. Azi nu ml misc' asa c.m.m.;
8. Cari 'nceputul vietii-nseninarX > Cari dimineata mea o 'nseninarä.
www.dacoromanica.ro
TRECUT-AU ANII 145
5 and rAs'Aritul meu inseninarä

Cu mii de gAnduri azi in van mä. 'npresuri
O tinereta mea, o primävarà.
SA scot un sunet din trecutul vietii

10 SA fac o lirä. ! ca din nou sA tremuri
In van cu mAna mea pe coarde lunec
Pierdut e totu 'n zarea tineretii
Si nu trezesc cintAri din alte vremuri
Tar umbra creste imprejur... m'A 'ntunec
El. 2261, 2.17 (+ 2f6 V.)
Trecut-au ani ca nouri lungi pe sesuri
nici odatA n'or s'A vie iarA,
C'Aci nu m'A 'ncAntA azi, cum ml misc[ar]á
Povesti i doine, ghicitori, eresuri
5 Ce pe-a mea frunte de copil sburarA

Abia 'ntelese, pline de 'ntelesuri;
Azi inzAdar cu raze vii mA 'npresuri
O ceas al tainei, asfintit de searä. !
SA' smulg un sunet din trecutul

10 S'A fac, o suflet, ca din nou sä. tremuri
Cu mAna mea in van pe lir' alunec
Pierdut e totu 'n zarca tineretii

mutä.-i gura dulce-a altor vremuri
Iar timpul creste 'n urma mea... mA 'ntunec.
D2. i. S.-a.a. ce [indesc]. fluturat* pe sesuri [creion ro a, indistinct].

Ca ,ri in sonetul CAnd amintirea in trecut (= toamnI), de pe fila urmdkare (cf. vol. II. pag. rr8), cu
aceeali cerneald violetd, cdteva aplicalii incearcd noui versuri, ici ,ri colo, dar ndncadrate
1. O visuri dulci, o stol pierdut In sesuri
7-8. Zadarnic astäzi calca mi-o Mnpresuri
Cu tnii de flori, tu nouI primlvarä.
El. r. T.-a. anii> T.-a. ani, un sbor de nori pe sesuri > T.-a. am, ca stol de non i pe sesuri; 3. C.n. ml
misca asa cum mä miscradá; 5. Ce räsäritul meu l'Inseninarl> Ce fruntea-mi de copil o 'nse.ninarl; 7. Azi
inzIdar cu rank mg. 'npresuri; 8. 0 timp al doinei, asfintit de seat-61; 9. SI scot un sunet etc.; 13. Si mute
sunt cântäri din alte vremuri, > Si mutä-i vestea*> Si mutil-i gura etc.
Ulterior, concomitent ca cari au devenit formele dela etaj, strofa a 2-a e transcrisd pe fila albd din stdnga
in ordinea :
O ceas al tainei, asfintit de seari
Auj Inzadar cu raze vii mä 'npresuri
Ce-abia 'ntelese, pline de 'ntelesuri
Ca nimbul, fruntea-mi de copil inseninari
JO
www.dacoromanica.ro
146 M. EM1NESCU
B2. 2260, I JO
Trecut-au ani ca nouri lungi pe sesuri
niciodatà n'or si vie iarä,
aci nu mä 'ncântä azi cum mi miscarä
Povesd i doine, ghidtori, eresuri
Ce fruntea-mi de copil o 'nseninarä

Abia 'nrelese, pline de 'nrelesuri
Cu-a tale umbre azi in van mä 'npresuri,
O ceas al tainei, asfinrit de searä'.
Spre-a smulge-un sunet din trecutul

Spre-a face, suflet, ca din nou sä tremuri
Cu mina mea in van pe lira lunec
Pierdut e tot in zarea tinererii

rautä-i gura dulce-a altor vremuri
lar timpul creste 'n urma mea... mä 'ntunec.
VENETIA
« Unele absolut inedite, mai ales un foarte frumos sonet despre Venetia. .. - raporta Maiorescu in scrisoarea
din 6/16 Decemvrie 1883 surorii sale Emilia, in titnp ce ficea corecturile Intliei editii a poeziilor lui Eminescu.)
nimic nu Iasi' si se binuiasd, dad la vretnea aceea avea, sau nu, cunostintä cà sonetul, despre care se exprima
intr'un atát de absolut superlativ, era o traducere din poetul german Cajetan Cerri. Mai curAnd, poate nu, cu toate
ci dad.' poeziile inedite « aflate pánä actun numai in manuscript. pe la uncle persoane particulare», cu care Maio-
rescu didea o neasteptati strilucire istoricei ediçii, i din randul atom ficea parte si Venetia, vor fi fost cum ni
se pare din ce in ce mai probabil, cbpii ultime si caligrafice, orinduite chiar de Etninescu, absenta numelui lui
Cerri ar putea oferi Ind un motiv de discutie. Ajuns, la capitul atator laborioase etape, si realizeze un produs de
perfectia formalä ce cunoastem, si se fi hotirit oare Erninescu a sacrifica izvorul din care se inspirase dupä ce
chiar el, cum rezultä din reproducerea textelor ì facsimilelor respective, 11 märturisise, numindu-si lucrarea cánd
« imitatie» i dud « dup. G. Cerri»? Iatä o intrebare la care lipsa documentului, acea ultimi còpie a poetului,
reclamati categoric de situatia ultimelor versiuni, (si care a fost, evident, un act de deciziune creatoare) nu ingidue
si räspundem.
Odati însà cu cedarea din 1902, a manuscriselor eminesciene Acaderniei Románe, apartenenta sonetului
Venetiei reintri in discutie, dupà ce, Inca din 1891 A. Grama, « anonimul dela Blaj, pomenise de o influentä a
E2. N.B. Totul retinut, pe stdnga, cu acoladd de creion rope.

1) I. E. Toroutiu, Stall ,ri doc. lit., V, 1934, pag. 18. Texrul german (« Einiges ganz Unbekannte ist darunter,
namentlich ein schdnstes Sonett ibex Venedig») al scrisorii i facsimilul, Ibid., pag. i i 16.
www.dacoromanica.ro
VENETIA 147
lui Platen. Editia de « Postume» a lui Nerva Hodos, din 1902, tipkeste una din versiunile intermediare, De-asupra
mdrii luna 'n nouri joacd (la noi C. 2287, 59 v.), integratä unui ciclu de patru sonete, inchinate marii.
D-I Ridulescu-Pogoneanu sporea massa ineditelor, ce publica In acelasi an, co versiunea imitatiei» cat I Cu
aceea dupi «G. Cerri Insotind-o de o notita din A. de Gubernatis despre Cerri si de urmatorul comentariu:
« E probabil, scria d-sa, ea originalul dupa care s'a inspirat Emineseu e In nemteste; ar fi foarte interesant de
cunoscut (la bibliotecile din Bucuresti nu se gäseste nimic din acest autor); suntem siguri cä « imitada» lui Emi-
nescu e cu mult superioarl originalului»1). In studiul introductiv, co care prefata volumul de Literaturei pope-
lard al lui Eminescu, vorbind de influentele liricei germane, Ilarie Chendi amintea de Platen, cäruia prin eroare
i se atribuise originalul sonetului S'a stins viata falnicei Venelii, u al card autor, adäoga el, sau mai corect inspirator
este neimportantul Gaetano Cerry» 2). De Platen, in legating, de sigur, co acelasi sonet, la care se si opreste, e vorba,
In treack, si la Anghel Demetriescu In extinsul ski studiu din 1903 8). 0 bogatä semnalare a manuscriselor
Venetiei, printre case: « imitatie» i « dui:a G. Cerri», in intaia edide, din 1908, a lui Ion Scurtu. Platen si Cerry
apar printre inspiratorii lui Eminescu, i in amoscutul studiu al lui N. I. Apostolescu: « Dar nici cele 14 sonete,
ale celui dintaiu, adlogl. el, nici autorul italo-germanic n'au Impiedec,at pe Eminescu sa cunoasca traducerea
a lui N. Martin, care in studiul asupra Contelui Platen ,ri Italia intercaleazä al 7-lea sonet al poetului germanic,
francesa
prezentat publicului francez in fnunoase versuri. E interesant de constatat el se regasesc la Eminescu mai multe
träsituri din Martin care vi-a ingaduit oarecare libertate fatä de textul original i ca mai ales versul final e
aproape acelasi la Martin si la Etninescu» 4).
In 1914, Ion Gramadä tipärea, cel dintku, textul german al sonetului lui Cerri. Conduzia lui era ca.' ne afilm
In fata unei traducen « in cazul cel mai bun o imitatie, ce-i drept genialä» si ca se poate vorbi de o inru-
dire sufieteascä tome cei doi poeti: « o melancolie vaga si o predispozide pentru intrebäri filozofice», comune
amandurora 5). Ca pe una din acele traducen», ce sunt e opere originale» prezinta si G. Ibraileanu sonetul Vene-
liei. Observada sa cá « meritul artistic pur se vädeste mai bine In astfel de traducen deck chiar in poeziile ori-
ginale» ni se pare de o certa i valoroasa subtilitate, « cad e mai usor, adaogä Ibraileanu, de gäsit forma perfectä
admirabila pentru propriile tale idei decat pentru ale altora». Reusita traducerilor lui Eminescu « aratä pe artistul
de rasa din el» 6). 0 pärere, altminteri fundamentata, este aceea a d-lui D. Caracostea, pentru care superioritatea
sonetului lui Eminescu nu poate fi puta in discutie. « Elementele comune, serie d-sa, dintre el si izvor ar putea
ispid pe cineva sá vadä In Eminescu un traducator sau un poleitor al lui Cerri. Dar pe cand la acesta am con-
statat un spatiu si un timp in continua relativizare, anecdoticul unei impresii personale: mi se pare», o este ca
si cum», la Eminescu icoana este infkisatä in sine gi inältata intr'o atmosferd de absolut. De aici, stilistic çi ritinic,
mijloace proprii, strabätute de o vibratiune proprie, deci un alt continut. Astfel originalitatea apare nedespärtitä
i) I. A. Raidulescu[-Pogoneanu], Din poeriile inedite ale lui Mihail Eminescu in Convorbiri Literare, XXXVI, 5,
Maiu r9oz. Tot acolo, dimpreuna cu alte cateva din versiunile reproduse si la noi : o stroa Prin vcilul
fin ,ri luminos al cepi la noi, pag, t6o (subsol), excelentä « dacá nu chiar superioara [textului definitiv] prin
puterea de evocare si prin frumusetea solemna a linabii» lar « pentru primele doug. versuri:
Din valuri ese visul marii, slava
murii sfinti ai falnicei Venedi
o variana care le intrece poate pe toate prin armonia limbii i prin impresia de mister ce ne desteaptä
In suilet».
In legaturä cu aceste doul versuri, cf. ceva mai departe la E4.
2) M. Eminescu, Literaturd .popuiard, ed. 11. Chendi, 1902, pag. XVII.
8) Anghel Demetriescu, Opere, ed. Ovidiu Papadima, Fundatia pentru literaturi i arta Regele Carol II»,
1937, pag. 245.
N. I. Apostolescu, L'influence des romantiques franfais sur la poésie roumaine, 1909, pag. 400.E, de fapt, reluarea
la distanti de 5 ani, a ideii lui V. D. Pann, pe care N. I. Apostolescu o adoptase in Studit. Literaturd, esteticci,
filologie, 1904, pag. 37, n. z (capitolul Ortginalitate I): «In orice cas, insa, o inspiratie din Platen exista. Ceva
mai mult: la alcatuirea sonetului san, Eminescu trebue sa fi avut in vedere i oarecare traductiune franceza a sone-
telor lui Platen, cad dupa cum stim dela D. Faun Martin, a carui activitate se desvoltä intre 184o-185o,
termina unul din sonetele traduse hber dupai Platen: Feuilles lyriques, cu vorbele: Helas I jamais les pleurs n'ont reveille
la snort, ceca ce ne duce chiar la frasa lui Eminescu: Nu invie =r/g, e 'n zadar copile I, neexistenta la model,
la Platen».
Ca nu putea sä existe la Platen, de vreme ce era In Cerri, e ciar. Dar ca adaptarea francezä e cu totul altceva
deck stihul eminescian, tradus vorbl cu vorbá din sonetul lui Cerri, iatä ce este tot atata de clan.
I. Gtamadä, Mshail Eminescu (contributii la studiul vietii i operei sale). Heidelberg, 1914, pag. 34-37
2) G. Ibraileanu, Edifiile poeziilor lui Eminescu, in Viala Româneascd, XIX, 1, Ianuane 1927, pag. 99-100.
0*
www.dacoromanica.ro
148 M. EMINESCU
de problema formei » 1). Aceeavi pärere i la d-1 I. San-Giorgiu, in prezentarea ce face « inspiratorului» acestui sonet,
lui Gaetano Cerrí: « Singurul säu merit, serie d-sa, çi acesta e datorit unei intimplari nedescifrate incà e
printeo singura poezie i anume chiar prin citatul sonet Venetia a devenit mai tärziu punctul de plecare pentru
sonetul cu acelavi nume, dar radical refacut prin nenumarate variante, al lui Mihail Eminescu» 2). Dar, studiu
intemeiat sau simpla credintä, majoritatea opiniilor de acest fel sunt variatiuni pe aceeavi tema, i s'ar putea insuma
in usmkoarea final a unuia din cei mai sobri i mai prudentí, totuvi, cercetkori literari: «Dar cata deosebire,
scria d-1 N. Sulica, este intre modesta poezioarä a lui Cern i intre stralucitul sonet al lui Etninescu, care rar' nine
o capodoperä unica in felul sau » 8).
Chestiunea, cred, s'ar putea aveza vi altminteri. Cà sonetul lui Eminescu este o traducere, nici el, nici comen-
tatorii sai nu o tagaduiesc. Ca', de tot atatea ori, marii scriitori ai omenirii vi-au luat motivele din izvoare de a
doua sau a treia mina, pe cari le intineresc vi le inobileaza, literatura universalà o atestä, la tot pasul. Intrebarea
este, ?Ina, dad.' nu exista' traducen i care oricat de desavarvite, sa nu fie totuvi mai mult decat transpuneri, de egaLl
calitate, in alta: limbä i daca sonetul Venetia nu inträ vi el in aceasta categorie. De sigur, un elaborat atat de per-
fect vi dat la strung cu aka aplicatie nu se putea sa nu poarte sigiliul personalitkii lui Eminescu. Dar, Cu
aceasta, virtualitätile i chiar insuvirile reale ale sonetului lui Cerri fost-au ele anulate ? Raspunsul nu poate veni
deck dinteun examen, nu numai al calitätii tälmäcirü, cat al amandorora. Fiecare limbä ivi are annonia ei proprie
vi in raport cu legile ei proprii se cuvine judecati fiecare formal in parte. Izbutevte fiecare din ele sä realizeze
poezia gloriei decadente vi ireversibile ? Mai mult chiar, sonetul îi are canoanele lui. Cata vreme anumite din
blazoanele originalitätii lui sunt pastrate, vi este cerinta dintai a unei talmaciri ideale, nu vad de ce s'ar impune
detronarea modelului, rind nu vi desfiintarea lui. Sonetul Venetiei graviteaza vi se zidevte pe axa de sustinere a
ultimului vers i acest ultim vers este identic la Cerri vi la Eminescu 4). Este ceca ce a surprins cu justeta d-1 Mihail
Dragomixescu, cand, vorbind de sonetul Venefiei ca de un exemplu tipic de originalitate inhihitivá, serie: « Devi
in Venetia Eminescu incepe cu nivte imagini in care reflectia tristä vi profundä se revela cu putere: S'a dus vial°
falnicei Veneta, totuvi polarizarea imaginilor se face in adancíme, lucru ce se vede vi din faptul cá reflectiunea
&tall e mai adancil i mai putemica deck ref/ectiunea initialä: Nu 'nvie mor/d, e 'n adar copile» 5).
MS. Venetia se aflä in mai multe versiuni, al car' or numär sporevte cu citeva redactiuni fragmentare vi a caror
oranduire cronologicä, exacta in buna parte, vi la Botez, se modifica' in unele amanunte. Este cert, de pilda, ca
versiunile VII vi XIII la Botez (la noi E/ sunt din acelavi timp. Nu numai fiindcl sunt vecine, (manuscrisul
End miscellaneu i filele detavate, aceasta n'ar decide), dar pentruca totul le apropie : hartia, scrisul, aceeavi cemeala
violetä. Dupa cum, iaravi, e ciar ea a XVI-a versiune (2 strofe neccuriplete) din Botez se situeaz1 cu mult inainte, in
epoca Iavilor. Pará sà mai vorbim de sistemul defectuos al transcrierii vi sudarii variantelor, de eliminarea acelor versuri,
ce n'au corespondent in stihurile textului definitiv vi chiar de suprímarea atkor detalii dinteun subsol sau altul.
Folosind materialul variantelor editiei C. Botez, d-I Ladislau Gáldi a publicat un interesant studiu Geneza
sonefidui Venetia, (intai in Buletinul M. Eminescu, 1936) [Cernautil-Bucurevti, 1936, in care se urmaresc etapele acestei
laborioase creatiuni. Devi interpretarea vi concluziile d-sale nu vor avea sà sufere prea mult, de pe urrna celor cateva
uvoare corectiuni in cronologia Botez, nu e mai putin adevarat totuvi cä, ama cum o spune insuvi d-sa, crono-
logía varíantelor este un fapt esential in talmacirea ion». Daca atitea din observatiwaile d-sale pot fi adoptate,
altele, °rick de subtile, vor convinge mai putin. Ava e spre pildä aceea, in care d-1 Ladislau Gáldi socotevte, gratie
unei ingenioase apropien i biografice, ezitárile gramaticale» ale Intaielor versiuni trädeaza o adancä fram'antare
sufleteascà a poetului. « Oare tabloul miresei moarte, vi a márii ce mingke, nu era o atitudine care i-a adus aminte
de moartea iubnei sale, din Mortua est?» serie d-sa. Sa admítem. De ce insä mai multe vi mai stridente ezitäri,
deck in poemul scris cu 6-7 ani mai inainte ? De fapt, sunt ezitärile inerente ale intailor pavi ai unei traducen.
Ele se cuvin, dupai aceea, incadrate in marele capitol al formelor ernbrionare la Eminescu, indiferent de starea
sufleteasca a poetului. Rar scriitor care s'a se fereasca mai putin de imperfectie, vi chiar de disgratie, ca dánsul.
Pentrucal vtie cal sunt trepte provizorii vi el sunt mai uvor de plivit.
D. Caracostea, Arta cuvdntului la Eminescu. (cap. 0 structurd stilisticd ,ri ritmicd. Sonetul Venetia) pag. 192-224,
(reprod. din Gdndirea, XV, 5, Mai 1936 vi XV, 6, Iunie 1936).
Ion Sán-Giorgiu, Gaetano Cerri inspiratarul lui Eminescu, extras din Mélanges Droubet, 1940. Pentru anume
rezerve m obiectii, in legatura cu acest studiu, cf. D. Popovici, Mélanges, Cb. Droubet in Studii Literare, I,
Sibiu, 1942, pag. 256.
8) Nicolae Sulicä, Izvoarele de inspirafie ale «Strigoilor» lui Eminescu, in ,S'oimii, V, 7-8, Martie-Aprilie 2929.
L E. Toroutiu, Istorie ,ri eriticd literard, pag. 97; G. alinescu, Opera lui Mibai Eminescu, V, lar.
Mihail Dragomirescu, Teoria poeziei, 1927, pag. 80. Intaia formulare in Mihail Dragomirescu, Poezia romrinei,
I, Teoria poeziei, 1915, pag. 53.
www.dacoromanica.ro
VENETIA 149
A. 2285,135
2285,136 . (Viena) cca 1871-187z
2285,136 + 135 T.
C. 2287,59v.
2262,193 (dupd G. Cerri)

2262,142 (Sonet. Imitatie) (la§i) CCa 1876
Ds. 2283,41 (Sonet)
El. 2260,143
E2. 2260,144 (la0) cca 1876
Es. 2268,12v.
E4. 2306,62 (3 versuri)
2261,268
2261,269 (Bucure§ti) cca 2878-1879
2261,270-273
2260,151
22761,221 cca. 2878-2879
2279,95
G1 2259,336-337+338
2262,76V. cca 1879
G. 2261,144
11. 2261,250
h) 2262, 142 (catrene)
P. 2261,266 + 267 . . cca 1879-1880
Is. 2261,266
* *
Reproducem, inaintea primei versiuni a traducerii, originalul german, dupà amintita lucrare a lui I. Gfámaclà,
Mihail Eminescu etc., Heidelberg, 1914, pag. 36.
Tot, de acolo, si urrnätoarea informatie bibliograficä: «Pagina 6z din volumul: Aur einsamer Stube, Dichtungen
von Cajetan Cerri, Wien 1864. Verlag von Karl Schönewerk».
VENEDIG
(z8to)
So oft sch seb' in düstrer Mondesbelle,
folgend einem innren dunklen Zwange,
Das Meer sicb scbmiegt in nie gestilltem Drange
Wild an Venedigs blest* Marmorschwelle-
Ist's mir als wiire diese dunkle ¡Ve/le

Ein diiserer Knabe, den, verstort und bange
Auf der Geliebten bleicher Todtenwange
Getduscht von Neuem sucht des Lebens Quelle.
Und tönt dann durch die öde Kirchboftstille

Vom Markusturm die zwölfte Stunde, scbaurig,
Vie das Gestlihne einer Schmerzsibylle :
So ist's, als wenn aus einem dumpfen Grabe

Das Fort ertdnte, wehmutsvoll und traurig :
¡< Lars ab! die Todten stehn nicht auf, o Knabe!»
www.dacoromanica.ro
150 M. EMINESCU
A. India versiune figureaza in 2285, 135 0 este, cum observ i Botez, o incercare de traducere literalä, a
textului german. E in carnetul cartonat, de Viena, in care se gäsesc note de cursuri universitare, in nemteste,
Insemnári din epoca congresului dela Puma, bibliografie, poeme, cu o scriere putin xnai drzie, ca: Diamantul
Nordului, Un roman, etc. S'a tipärit intaia °ad In editia Cuza (1914).
Se dateaza, Cu aproximatie, In 1871-1872.
A. 228f, .1'31
Când sub lumina lunei ciar oscurl

Marea pornitä de durere-adâncI
Pe ale Venetiei trepte se aruncl
MangAind [marmura] cea palid-purä
5 Atunci uni pare cumcä unda surä

E un copil, ce disperat sä plâng1
Ar vrè i pe a miresei fatà moartä
Vrè sà trezeaseä viata i naturä.
Ca 'n tintirim täcere e'n cetate

10 Ca glasul dureroaselor sibile
Din turnul Marcu miazA noaptea bate
pare-atund cà a istoriei file

Ca din mormir' §optesc incet §i mate
Mortii nu 'nvie van te 'ncerd copile.
BI B2. 0 fila mai departe si 'n acelasi rnanuscris cu precedentul, 2285, 136 (+ 135v.), sonetul e reluat intr'o
redactie, ca multe aplicatii, despre care din nou, Cu buna dreptate, Botez scrie: g o prelucrare a versiunii prece-
dente, incercati de doul ori». Transcrierea sa, in schimb, nu satisface; toate aplicapile (fad a mai vorbi de supri-
marea unora din ele, cf. d. p. subsolul versului 8 in B2, la noi), fiind oránduite pe acelasi plan, când este sigur ea-
aceastä a doua versiune prezintä douä straturi, ce se disting i prin deosebiri de grafie. De sigur, distanta nu e
mare, poate de cáteva zile, poate i numai cät timp a scbirnbat penita ea nu e insa mai putin vizibilä i autoriza
sA disociem aceastä versiune In doui: t5i B2, fiecare cu umbra ei la subsol.
A. Cind sub lumina lunei ciar °scud (a)

Eu Va'd, pornitä de durere-adincl (b)
Plängända mare, ce vuind s'arunci
Pe-ale Venetiei trepte de marmurl pall& (c)
C. vad> C. sub I. etc;
Eu Vid un val pomit > Eu vad, por-
nitä etc.;
scbileazd rima versului intcliu, introdusd
apoi in redactia dela etaj : palid-pur-
pu[d] > p.-purä.
6. E un copil intunecat > E.u. copil, ce d. etc.; 9. Si> Cänd> Prin trista and de cimitir tacere; lo.
S'aucle> Ca un glas > Ca glasul etc.; is. i pare-atunci ca din mormänt > S.p.-a.c.a istoriel etc.
www.dacoromanica.ro
VENETIA I5I
228f, 136 B2. 228y, 136 + I3y V.
Pomi oceanu 'ntunecata-i jale Pomi oceanu 'ntunecata-i jale

Sub a luminei lunä bländl dará and luna trece 'n ceruri rosä-clarä .
5'aruncà unda-i neagrä temerarä 5'arunci unda-i neagrä temerarl

Pe-ale Venetlei scäri de martnuri pale Pe-ale Venedei sciiri de marmuri pale
5 Pare-un copil ce cu &rete adána Pare-un copil ce cu durere-amarà

5i disperat mängäe fata moartä Cuprinde-n brate, mängäe cu jale
Ale miresei lui cei dulci çi poartä Chipul cel palid al rniresei sale,
In el speranta c'o s'o 'nvie inca Presarä corpu-i cu märgáritare
Ca 'n cimitir tIcere e 'n cetate. Ca 'n cimitir fIcere e 'n cetate.
io Cu glasul dureroaselor sibille Cu gura unei tainice sibille
Din turnul Marcu raiazi noaptea bate San Marc sinistru miazá noaptea bate
5i pare-atunci c'ale istoriei pare-atunci c'ale istoriei

Ca din mormânt soptese intunecate: Ca din mormänt bucin* intunecate:
Mordi nu 'nvie, van te 'ncerd copile 1 Mortii nu 'nvie, van sä* 'ncerd copile !
C. Semnalatl, din tirnp, de d-1 I. A. Rädulescu-Pogoneanu si publicará in editiile de postume ale lui Nerva
Hodos c Ilarie Chendi, versiunea aceasta figureazä in manuscrisul 2287, 59 y., un carnet de acelasi format, 'l'arde
legäturä, cu precedentul, tot din epoca studentiei vieneze. E al III-lea sonet din ciclul de 4: I. Cum oceanu 'ntd-
turbatu-i ; U. Addnca mare sub a lunei fa/d; UI. De-asupra mdrii, etc. si IV. (Maria Tudor) Cdt vis de vare!
,ri cdtd furtund! .
In legäturá cu transcrierea, insuficienti la Botez, cf. v. Ir [Sinistrul] San Marco sinistru meaz.ä-noaptea bate...
care e in realitate:
Sinistrul Marco miaza-noaptea bate... (ca cerneald).
e San Marc sinistru miaza-noaptea bate ... ca creion e drept cd o din Marco nu e tdiat, dar e
geindit, presupus).
131-. 1-4. Oceanul pornit de doruri lunge B2. 2. Vers amintind, oarecum, Sara pe dealuri
Sub a luminei lunA palid-clarä [cronologia ingdduie].
5'aruncl Funda-i] neagrä. temerarl
Pe-ale Venetiei scari de marmuri albe (a) 5-8.1° Pare-un copil ce ca durere amará
(a) P.-a.V. albe lunge> P.-a.V. scäri etc. Cuprind cadavrul a miresei sale (a)
Sperind s'o 'nvie-o mingäe ci 'n jale
5. Imi pare-atunci cä-i un copil ce plä.'nge; Märgäritare pe-a ei corp presarä
7. de retinut, acordul gre,rit, de doud ori repetat: (a) Poate cd acordul cuprind s'a operat mm/al, antici-
Ale miresei etc.; 8. In el speranta s'o 'nvie > I.e.s. pdnd brate.
viata de a-i* > In el speranta cl. nu-i moartä inca
20 Pare-un copil ce cu durere amará
Pe fata moartä a miresei sale
30 Dulce si mort chipul miresei sale
Pe corpu-i presirind márgiritare
40 SPerind > Cu mangaieri sperind s'o 'nvie iará
N.B. Ordinea dispoziiivul aceitar variante trebue luat
ca oarecare aproximalie. Ele figureazd pe fi/ele 1.36 fi 131 V.
S'ar patea cbiar ea formele din subsol scrise pe fila alba' din
stdnga sel fie gdndite un minut dupd cele dela etaj cum sunt
aplicate cu aceeasi peruld ,ri nu-s aordate infra total, nu le-am
adoptat.
ro. Si 'n limba dureroaselor sibille; 13. la Botez:
vuiesc cu jale; 14. M.n.'n.,v. o 'ncerci copile !
1) Ion A. Rädulescu[-Pogoneanu], Din poesille inedite ale lui Mrbail Emineseu, in Convorbiri Literare, XXXVI, 5,
T Maiu 1902.
www.dacoromanica.ro
152 M. EMINESCU
C. 2287,19 V.
ifi
De-asupra märii luna 'n nouri joacA
Acoperind Venetia märeatä
C'o pinzärie deHargintoasä ceatä
In giulgiul alb märirea-i o [Imbracl
5 Oceanul un copil 1 o prinde 'n bratä
Pe-ale ei sclri de marmuri palizi, pleacä
A lui spumatà frunte, o invoacl 1
Miresei moarte blind mângäe fata.
Ca 'n cimitir acere e 'n cetate

10 Si un preot din a vechimei zile
San Marc sinistru miazä-noaptea bate..
In limba vremei-a tainicei sibille

Pare cä-i spune märiiHintunecate
« Nu 'nvie mortii 1 van o 'ncerci copile 1»
D1D2--D3. Din arelosi timp, circa 1876, si cu mici diferente, dela una la alta, aceste trei versiuni s'ar fi
putut comassa, subordonändu-se celei mai recente redactii, aceea din Ds (in niciun caz invers, ca in editia Botes).
Am preferat totusi sä le publicam aparte (lipsa de spatiu nu ne-a ingaduit sa le publicam pe catesi trei fat:4 in
fatä), pentra pretioasele detalii din titluri:
D2. 2262, 193, Venetia (dupl G. Cerri).
D2. 2262, 142, Venetia (Sonet. Imitatie).
Ds. 2283, 41 Sonet.
Pentru acelasi motiv am executat i facsimilele respective.
In D2 (cf fact/maul) se poate observa o nouä redactie a catrenelor. Ele sunt mai tár' zii ci nu-si AA' local
In cadrul sonetelor din aceasta grupä. Le anexäm versiunilor de Bucuresti i anume versiunei H.
DI. 2262, 193 D2. 2262, 142

VENETIA VENETIA
(dupa G. Cerri) (Sonet. Imitatie)
Venetia doarme sub un val de ceatä Venetia doarme sub un Val de ceatä.
Si luna lin räsare dintre dealuri Si luna lin rasare dinspre maluri
poleind strävechile canaluti, Ea poleind stravechile canaluri
Cu raze 'mbraca.' apa ce se 'ncreatä Cu raze 'mbracal apa ce se 'ncreati
Oceanul trist cetatea a prins'o 'n brate Miscandu-si lumea lui de albastre valun
Särutä bland de mannurä portaluri Oceanul trist cetate'-a' prins'o 'n brate (sic)
Ii misca lumea lui de-albastre valuri Miresei moarte vrand sä-i deje viata
Miresei moarte vrind sä-i deje viatá Säruta bland de tnannura." portaluri
C. 3. C'un väl diafan de argintoasa ceatä; 4. I.g.a. tnarirea ei o 'mbracl; 6. Pe-ale e.s.d. inarmuri pale,
plena.; it. Sinistrul Marco miaza-noaptea bate ..; 12. Ll.v. ale istoriei file; 13. Ca din mortnant soptesc
intunecate ; 14. « Mortii nu 'nvie I van o 'ncerci copile I».
N.B. Toate modificdrile (ce s'au trecut la etaj) runt ca creionul, cam din aceeasi vreme ca aplicatiile de creion In
poezia Tesäturi E=Critiasa din povettij din 2285, 137 n-138 (cf. vol. I, 383)
1)1. 5. lar oceanul cuprinzánd'o 'n brate. D2. 3. Si poleind etc.; 6. In real:/ate, semnul
can:Yid/el :curie figureqzd dearupra amdndoror vocalelor: e
fia, Pentru a marca silabele ;
www.dacoromanica.ro
VENETIA
- 1
, ,
.1,14"
r.
AI;
.aroz. pt..t
4 er4,. 41' .44 ti
.
,
, fr
41
, I' '
,.:
'
ogn.,,,;10 iii..... I 6.- (fr.,. - I , =
i ; ,,,, " .
',-,'
-177i71 lift: '04... .6, t.../....,.:
, ..
-.
-4 44-
..
ylik, élei ., e'...-; )0:.,-
A' '1. ,,
:a
44, 'I f .1 ; 4 ,....1
.
L . - :,,....'n .1 '1 1 -I-
)1,._ ..". r .. .
f -. . ..,
E
t..- A, ...-Ae. -4,,,ge:ftr. .,- op If.4A4

,,L .":- . , ' It fi,' 1 .' , ' -4-' -
....t40' 4%4-0
: '
.64. .,.. '" ., :?.. ,.-A.,\,4, ,-
./Mo d: ''r
...,,:. r =.
,.
;;4"'
'
,.....,,' ,'1,/ I
,..,4,,,..:44ee
' -,,`
' it
.7
4.¡_.i' = .
"
r
' i 0N "
Odjir# .: a..., i 4.,;61,,If4
''..- . ¿Q#.' ,114-1
.1 f
.4,'1 A AT./ '
4,,' ii. :-:
e -.. ri: . A.
1":.1 .';4; :'';,1,.,?,..11P - : 744/4' .?tfpg,-,°: -' .' - ".,?

, cr ,, i'
3 ,'
10,, ..,
i 4. C.4 e , 1,,,i;e.*... 4, , fr.% 0, 4..: 4.4 ' 4 u
p. e 1'0,q ,
.....: I
. I
di, i",,,,,,; 4. 4 I../ 4 0 4:1111 i_- . ,-,
74.4.:::02.1f:i.:)..f.,:t'r,..rv-
, __,..,__ ,_ ,,__ ., ,
.";.. i'...:,- .:
' '''.. ....., ,I: ,4 - . ,,,,..4_. ,..&,,,. , Ca _,
.. . .
...it 41
Mss.-ele Academiei Rornine VENETIA 2262, 193 (19 cm. x 32.3 cm.)
www.dacoromanica.ro
154 M. EMINESCU
Ca 'n tintirim tkere e 'n cetate Ca 'n tintirim tkere e 'n cetate
to
un preot din a vechimei Sibile (sic) Ca un preot din a vechimei zile
San-Marc sinistru miaza-noaptea bate Sanc-Marc sinistru miazi-noaptea bate
Cu tristul glas al anticei Sibile Cu glasul ttist ca graiul de Sibile

El spune mirelui ce 'n dor se sbate El spune-oceanului ce 'n dor se sbate:
o Nu 'nvie mm1E, inzIdar copile 1» Nu 'nvie mortii inzädar copile 1»
D3. 2283, 41
SONET
Venetia doarme sub un vi de ceatg

Si luna lin rgsare dinspre maluri
ResstrIbItAnd sträivechile canaluri
Cu raze 'mbracä, apa linä, creatg.
5 Mi§cAnduli lumea lui de-albastre valuri

Oceánul trist cetatea' a prins-o 'n bratà
Miresei moarte vrand si-i deje viatä.
&gruel bland de marmorg portaluri
Ca 'n tintirim täicere e 'n cetate

Jo Si un preot din a vechimei zile
San-Marc sinistru miazg-noaptea bate
Cu glasul trist ca graiul de Sibile

El spune oceanului, ce 'n dor se sbate
« Nu 'nvie mortii inzadar copile 1»
ElE". Primele douà figureazä in imediata vecinkate, in ms. 2260, 143 (E1) §i 2260, 144 (V), serse cu
cemeall violetä, de Ia§i, (circa 1876) §i pe hank, de aceea§i calitate cu filele pe care e copiata, caligrafic, putin
mai inainte, postuma Dornii! (-- Cdnd s'a trezit drelguta). Anume caractere materiale inrudesc toate aceste texte.
El §i E' s'au tipärit intaia oarl in editia Cuza.
E2 figureaza in 2268, 12 Y. i contine, pre cum se vede, schita imperfecta a catrenelor. Prin toate caracterele
e i materiale, i vecinkati, versiunea aceasta tine de Ia§i. Prin ultimul vers, poate cai se cuvine anexata sugestiilor
poeziei postume Dormi arnintitä mai sus.
E'. Anexam, tot aici, caci apartin Ia§ului, §i le transcriem de indatá, cele 3 versuri schitate in 2306, 62.
Sunt stihurile, despre cari se exprima eat de entusiast d-1 Radulescu-Pogoneanu (cf. mai sus, in introducere):
In valuzi doarme visul märii, slava

murii sfinti ai falnicei Venetii
In valuri doarme-adânc mireasa mkt-Ai
D1. 9. Ca 'n cimitir > Ca 'n tintirim etc.; to. lapsus D2. IO. i un preot din etc.
explicabil; tz. i tristu-i glas ca graiul de Sibile>
C.t.g.[indesc]s.; 13. Spunea oceanului ce crud s.s.;
14. g Nu 'nvie m., van> Nu 'nvie m. etc.
D3. 3. de relinut : Ressträbkánd [la Botez, pag. 497 : Restrabatâncl]; 6. De relinut corectarea apostrofelor
din D2 2262,142; aceea,ri observa/ce pentru o-cea-nul, ca ,ri in D2.
www.dacoromanica.ro
VENETIA $5
it
.,"
i.
-
rwemir....44 .4 1:1,.4
Cle .1. ii.: *'f

Rt.
t; e
4,,
c 1.4 1:0. t.j.;
;
;:d16 Jn. fV.d. . <qtr.

CA .1 MX., I ,f
LC 17, ,41;si.Z. ri r it 4.....
t., {.( r' tl ./3*, : *
r,
, ,..., V
" Jr.. b 77f )
'
,.
eV. h 1/,.
,
%)..%
A .
11.,..,,Ci 4,.."..1 .:,. 4 ..... ..:4, do a. Y .
AI....? g te.,. k Air.) 01. Co;

't/' I.,e .1
.4 Ires.:1" or... 1.4 e,. .4:

/
t, c. r
. ,
.. .7
..,.» il
ef ' 11M411.,' . / i...k

»I y' / ' ,. l, i
'
,...
..,
'
.
cAlc.s.4. 4 /....... 44, ra,C. 7. 4.,,,,.
NV
, ,, L.,
/ ' , 1..
' +.
L.
t
31 't
'
1....:
''' t'
,.' 0<a-e 1,.. I- - ..1.4.). , /..;.,'1. i. IA p
,¡ /4. ,,:,.... . ,,, 6 : .7.:"..Y..I.:
i''
/ . '
, tiY.
' 4,
'...: ',
11..?. rf. p): 1014 V in y- ..: t . \
,..l .... - ,,
. - : , t..
. 4.4 1«..p
C.: AA:4 I,
' three ,,, 4 .
Mss.-ele Academiei_Romine VENETIA 2262, 142 (20.5 _Cm. x 34 cm.)
www.dacoromanica.ro
156 M. EMINESCU
El. 2260, 143 E2. 2260, 144

Venetia doarme in[teun] vál de cead Venetia sti in negud subtire
Si luna trist s'arad despre maluri Si luna trist s'aratl dinspre maluri
Sträbate 'ncet anticele canaluri Strabate 'ncet pe negrek canaluri
Joaca 'n lurniná apa märii cread Si apa joacä 'n unI lenevire
Caci oceanul cu-a lui mii de valuri Cáci oceanul pint= vechi portaluri
Cetatea moartä a cuprins'o brad Cetatea moarti-a prins'o cu uimire
Miresei sale vrand sa-i dee viata Miresei sale, vecinic-tank mire
Se pange-adinc prin negrele portaluri I-ar da viata iar rni§cand din valuri
Ca 'n tintirim race= e 'n cetate Ca 'n tintirim tacere e 'n cetate
io Siun preot din a vechimei zik Preot ramas din a vechimei zile
San-Marc sinistru miezul noptii bate San Marc sinistru miezul noptii bate
Indreaptl-adinc cu glasul de Sibile Indreape adkic cu glasu-i de Sibile

La ocean cuvinte 'ntunecate: La ocean cuvinte 'ntunecate:
« Nu 'nvie morçii, inzadar copile 1» « Nu 'nvie mortii, e 'nzadar copile 1»
E3. 2268, 12 V.
Din neguri luna prinde sà rlsae
Si farmec [da] frumoasei dulci Venetii
Oceanul prins de dragul tineretii
Se plânge trist cu-a apelor bAtae
5
Miresei moarte räisuflarea vietii
Ar vrè sà."-i dee
[
De ce iubita' dormi aata ? Ce ?
F1-115. Grupul acesta, ale card versiuni decurg una din alta, figureaza in urmatoarele manuscrise:
F1 in 2261, 268
Fa in 2261, 269
F3 in 2261, 270-272.
inteun submanuscris, de dictando, redactate cate i trele cu creionul. Transcrierea lor, in deosebi a lui F2,
cere o specialA atentie. Incarcad de numeroase aplicatii, F2 se transcrie palimpsestic, cad toate aplicatiile tin de F8,
unde au si fost realizate. Scrisul cu creion din F8 aminteste grafia tremurad ce am intalnit la Rugdciunea unui dac
Verena du 1 Cu randurile orientate in varii diagonale, cu literele alunecate unele in altele, cu mad spatii, cad
pe fiecare paginal figureazä numai o strofa grafia acestei versiuni intrigheazà i naste fireasca intrebare: unde,
In ce imprejurari va fi fost redactata ?
H. 1. V. in valul ei de cead > V. e in val d.c. > V. E2. 3. S. 'ncet anticele > S. 'ncet incet pintre c.;
doarme 'n val de cead; 5. C.o. cu-a lui mii de 5. C. oceanu 'n
[ultima variantd, dela etaj, cu creion roo-u];
brate > C.o. cu-a lui lumi* de valuri; 8. Se bate> bratele-i de valuri; 8. SI-i dea viata ar vré mirk' id
S. plinge-adanc prin vechile portaluri; Ir. San- din valuri; 14. o Nu 'nvie m., inz dar copile t »
Marc smistru miazi noaptea bate.
12-53. e Cu graiu adánc cu glasul de Sibile
La ocean indreapta
20 Indreaptal-adanc etc.
N.B. Strofa a doua In acoladd de creion ro,ru : o fi
modified In O.
E3. 2. 0 mad strdind a scris cu creionul : (da); 3. 0. numai, vecinic tanar> 0. prins etc.
www.dacoromanica.ro
VENETIA IS7
Cu aproximatie F', F2 si F8 sunt schitate in 1879.

Ultimele douá versiuni ale grupului sunt scrise Cu o aceeasi cemealä neagra, si pe aceeasi härtie: P (tiparita
india oará in editia Cuza) figureaza in 2260,151, pe o fila desprinsá dm manuscrisul urrnätor, a carui doma' si
devine §i F5 in 2279, 95. De F4 tin tertele redactate intai in 22761, 221.
F4 si P apartin, Cu aproximatie, anului x880.
FI-. 2261, 268
Nici dulci chitare, nici ciocniri de armä
nici lumini si mästi de camavaluri
T'Acere 'n ziduri, umbrä in portaluri
Venetia-i moartä fárl svon i lama*
5 Oceanul doar se plänge prin canaluri

De zid se fränge, aiurind se farmä
Miresei moarte, ca sä nu mai doarmä
I-ar da viatä iar sunänd din valuri
Ca 'n cimitir täcere e 'n cetate

10 Iar luna trece prin feresti cu grile
San Marc sinistru miezul noptii bate
Preot rämas din a vechimei zile

Oceanului Ii spune lin*
« Nu 'nvie morçii, inzAdar copile 1
F2. 2261, 269
Nu dulci nocturne*, nu* ciocniri de armä,
Nici sgomot band de guri, lumini de baluri
T'Acere 'n ziduri, umbrä sub portaluri
Venetia n'are viatä, svon i larmä
5 Oceanul singur prange prin canaluri

De ziduri triste* aiurind [se] farmä
Mireasa moartä.-si chiamä sä nu doarmä
I-ar da viatà iar sunänd din valuri
Ca 'n tintirim tä'cere e 'n cetate

10 Se uitä luna prin feresti i grile
Proroc rImas din a vechimei zile

El spune-oceanului ce trist se sbate:
« Sä' 'nvii pe morti la ce incerci copile ?»
i. Nici dulci chitare si nici svon de arma.
F2. -N.B. Numeroarde aplicatii de pe versiunea aceasta fin de urnatoarea, ce Encepe o filo mai departe fi unde re
Intdinesc fie ca aid, fie depàf ite.
6. De aiduri spuma* aiurind vi-o fama; 14. u 55. 'nvii pe morti nu l'acerca copik.
www.dacoromanica.ro
158 M. EMINESCU
F. 2261, 270-272
Venetia moartA n'are svon i larmA
N'auzi suspine, sArutAri, semnaluri
Nu sgomot blAnd de guri, lumini de baluri
Nu serenade, nici ciocniri de armA
5
Oceanul singur plAnge prin canaluri

De ziduri vechi el aiurind se farmA
Mireasa lui chemAnd-o sA nu doarmA
I-ar da viatA iar sunAnd din valuri
Prin ulii strimte luna lin strIbate

10 Privind sub arcuri, prin fere§ti cu grile
Sonor San Marcu* miezul noptii bate
El spune 'ncet de-atAtia ani de zile

Oceanului, care gonind se [s]bate
SA 'nvii pe morti, nici* sA* te 'ncerci copile
F4. 2260, I.JI
Venetia doarme. BlAnda apei larmA
Nu-i turburatA de cAntAri, semnaluri,
Nici §opot blAnd de guri, lumini din baluri,
Nu serenade, nid ciocniri de armA
5 Okëanos de a lungul pe canaluri,

De ziduri vechi el aiurind se farmA
Mireasa moareo roagA sA nu doarmä,
Viatä sper'a-i da sunAnd din valuri.
Prin uliçi strimte luna bland strAbate

10 Privind sub arcuri, prin feresti cu grile;
Sonor San-Marco miezul noptii bate
El spune-adAnc de-atitia ani de zile:

« Okeanos, nu-mi plAnge In cetate,
«i nici visa sA 'nvii pe morti copile».
F3. - N.B. Afard de una, In v. xiSan Marc sinistru miezul noptii> Sonor San Marcu* etc.toate celelalte
aplicalii au fost intercate In/di pe versiunea anterioard (strofa In/di e inversatdo cifra la v. 4 a indicat ci schimbarea):
r. Vi in F2; 4. Nu serenade, nu luciri de arml> N.s., scapIrlri* de armä; 9. PItrunde luna 'n uliti de
cetate; ro. Se uità tainic* prin feresti cu grile > Privind sub arcuri prin feresti i grile ; 12. Martor*
s'acuma* din bitrIne zile*> Adânc* ca timpul i bItrán de =le> In once ceas de-atatia ani de zile; 13. El
spune-acum> El spune-oceanului, ce trist se sbate; 14. « 'nvii pe morti te pui* in van copile.
F4.- I. Venetia doarme prin a apei larmä; 2. N'auzi suspine, särutlri, semnaluri; 3. Nu sopot bland
etc.; 5. Olaanos e singur in canaluri; 14. Sá 'nvii pe morti> « Nu mai visa s5. 'nvii pe morti copile».
www.dacoromanica.ro
VENtT/A 159
P. 2279, 91
Venetia doarme färä svon i larmä
N'auzi suspine, särufäri, semnaluri
Nid din fere§ti nu vezi lumini de baluri
Nu §opot blind de guri, ciocniri de armä
5 Okeanos de-a lungul pe canaluri

De ziduri vechi incunjurat se farrnä.
RugAnduli brand mireasa sä nu doarmä
Viat-ar vrea dea sunând din valuri
Pe uliti strimte luna lin strIbate

10 Privirid sub arcuri prin fere§ti cu grile;
Sonor San Marco miezul-noptii bate
El spune-adânc de-afitia ani de zile:

Okeanos nu-mi plânge in cetate
Si nu gandi sä 'nvii pe morti copile 1
Datarea acestor versiuni se conduce dupl G% care figureaza in manuscrisul, des intálnit, de Sonete,
2261, 144, confectionat de poet din bunä hârtie poroasä. (cf. vol. II, pag. t x5). Cum sonetele ce se vor tipäri in
toamna lui 1879 sunt, aici, in forme intermediare, cum tot aici, in contrapaginä cu Venelia, se a& O rdodi, care
se tipire§te in Februarie 1879, s'ar zice cl G2 s'ar putea data circa 1879.
figureazä in 2259, 836-337+338 si prezinti o serie de curiozitäti, pe care le-am descris in subsolul ver-
siunii. Anterioarl lui G2, versiunea s'ar data, ca ceva mai multi aproximatie, circa 1878-1879.
De G1 tine si o schità a intaiului catren figurind in 2261, 76v.
22fy, 336-337+ 338

['n] vä'lu-i alb de negurä subtire
Stetea Venetia cea fä'r de maluri
Sträbate luna printre vechi portaluri
Se clatin apele 'n a ei lucire
2276I, 221 (line de suhrolul lui F2).
Prin uliçi strimte luna bland sträbate

Privind sub arcuri i 'n feresti cu grile...
Sonor San-Marco miezul noptii bate
El spune-adánc de-atitia ani de zile

Okeanos, nu plinge sub cetate
Si nu visa sä 'nvii pe morti copile (a)
(a) « Nu 'nvie Si nu visa etc.
F6 7. Mireasa lui o roagI sä nu doarml; 14. Si nici gändi etc.
www.dacoromanica.ro
16o M. EMINESCIl
5 Oceanul a intrat pe lungi canaluri

Cetatea 'n brate-o strange cu iubire
Miresei sale vecinic tan'Ar mire
I-ar da viatA iar mi.scand din valuri
Ca 'n tintirim t'Acere e 'n cetate

10 Preot rAmas din a vechimei zile
Al vremei glas greoiu ca de Sibile

Prin* ton* de clopot* furios* strabate:
« Nu 'nvie mortii ! inzAdar copile 1
N.B. Aplicaliile ce se Inhibiese In G2 s'au trecut acolo.

9. Dar ca 'n mormánt > Ca 'n tintirim etc.
prezintd o curiozitate. ocupo catrenele, jumdtatea de sus a filei 336, iar terfetele penatatea de sus a filei 337.
Jumeitatea de ,ios a filei 336 e ocupaa de o relucir e a catrenelor, in alta forma, Cu acela,ri condeiu, in acelafi timp ,ri de sigur
fnainte de a fi trecut la tertete. Grafia acestor no: catrene e mult mar neglrjentd, deci ,greu desc:frabild oarecum
Ele se clevin, cred, raportate la versiunile :e:macare, ale edrar preludir par sd fie
Ea doarme-adánc, cetatea fir de maluri

Pe care 'n ape*-o* au* zidit* Venetii (a)
Frumoasä e si 'n farmecul junetii (b)
lar luna bate dome*, sciri*, portaluri
Oceanul [indescifrabil] i-i* i vecinic tánir
Cu brate mari in lungile Canaluri
O 'mbrätiseazi tremuránd din valuri
S'ar vre si soarbä* iar* semne* a vietii
Care era*> P. care etc.:
deasupra neacordat : Si vezi palaturi, semn* al frumusetii.
Pentru amândoud formele catrenelor, pe f. 338 se afid, reluate ca creionul, exerciflule:
Dormea adánc cetatea far de rnaluri
Minunea scump' a anticei Venetii
Purtind s'acum podoaba frumusetii
Si luna bate 'n ziduri, pieti, portaluri
lenevind
In valu-i alb de negurl subtire
Dormea
A noptii aburi ca un vil subtire
Acopár albi cetatea fir de maluri
Venetia cu dome si portaluri
2261,76 V.
. Prin vilul fin si lurninos [al] cetii (a)
Stfábate luna lungile canaluri (b)
Luminà din cetatea fár de maluri
Si marmuri albe a anticei Venetii
Prin väl subtire, prin lucirea cetii;
Lutninä luna lungile canaluri.
Mai Jos, reluat versul prim :
Sub > Prin välul alb de argintie ceatä
www.dacoromanica.ro
VENETIA 16x
G2. 2261,144
Ai noptii aburi invelesc subtire

Venetia, cetatea färäi rnaluri
Strähate luna peste vechi portaluri
Se clatin unde sub a ei lucire
5 Oceanul tremurind pe lungi canaluri

Cetatea 'n brate-a strins-o cu iubire,
Miresei sale vecInic t'Arar mire
I-ar da viata iar mi§cind din valuri
Ca 'n cimitir t'Acere e 'n cetate...

10 Proroc rimas din a vechimei zile
Cu-al vremei glas, solemn ca de sibile,

El spune lin in clipe cadentate
« Nu 'nvie mortii I InzIdar copile I»
11-11--12. In acelasi subnaanuscris dictando, cu aceasi cerneali, intretesua cu acelasi creion, se afli ultimele
versiuni, cam din aceeasi vreme, circa 1879-1880:
H. in 2261,250
P. in 2261,266 (-I- 267)
P. In 2261,266.
In judecarea versiunii H. si' se urmireasci materialul de preludii, exereitat pe G1 (vezi acel subsol).
Anexim versiunii H. catrenele incercate, marginal, pe versiunea D2. (cf. facsimilul dela pag. 155% dar cu o
cemeali si grafie, tirzii, de Bucuresti.
P sunt, de fapt, doul straturi ale unui aceluiasi text. Aplicatiile numeroase ingAdue totusi sä degajim,
palimpsestic, india redactitme, disociind asa dar cele doug versiuni.
H. 2261 ,250
Dormea märirea anticei Venetii

In umed* plaiu* pe veci lipsit de maluri
Pe scäri de marmur i pin vechi portaluri
Aprinde luna vilul fin al cetii
G2. r.7 'n G1; 2. 'n G1; 4. i 'n Gl; 5. 0. a intrat pe etc,: 6, 5S'i'n Gi; 9. Ca 'n tintirim etc.;
ro. Si ca preot din a.v.z. (G1) > Preot timas etc.; 12. Al vremei glas solemn ca de Sibile (G1) > A.v.g. solemn
c.d. sibile; 13. Ii spune lin, ca pasuri cadentate (G')> Ii spune lin in clipe cadentate.
H.-1z. r° Márirea sane a anticei Venetii Dormea cetatea anticei Venetii

Pierdutä e 'n pustiu fiel de maluri Pustiu[1] umed* firä pic de maluri
4. ntrunde luna etc.;
www.dacoromanica.ro
16a M. EMINESCU
5 Oceanu 'n tremur geme prin canaluri

ad el e 'n ved in vrAsta tineretii
Miresei duld i-ar da suflare[a] vietii
I-ar da mArire iar sunAnd din valuri
Ca 'n tintirim tAcere e 'n cetate

10 Preot Almas din a vechimei zile
San Marc sinistru raiezul noptii bate
Cu glas adAnc c'acela de Sibile

El spune [lin] in clipe cadentate
« Nu 'nvie mortii inzadar copile 1»
h) 2262, 142
Pe murii tristi* ai anticei Venetii
Un giulgiu de abur luciu se l'Ateste
Cetatea doarme iarl luna creste
StApAna apei, luminAndu-i cretii
5 Okeanos, ce 'n veci nu 'mbAtrineste

Cuprins de duld fiori ai tineretii
Mireasa-i moartl vrAnd s'o deje viet[ii]
In brate-o prinde si o drAgoste[ste]
P. 226.1, 266 (-I- 267)
Murea minunea anticei Venetii
In misator pustiu lipsit de maluri
Pe sari de marmurA, prin vechi portaluri
Aprinde luna inrnbind pAretii
5 Oceanul tAnAr plAnge prin canaluri

El numa'n ved e 'n vrAsta tineretii;
Miresei dulci sA-i dea suflarea
SA-i dea mArirea ar vea sunAnd din valuri
H.-5. Oceanul geme*> Oceanu 'n ttemur etc.

O prima redactie In captd poginei, cu cerneald fi creion, se oprefte dupd 6 versan:
Pe zidul stánt al anticei Venetii (a)
Pe scAri de marmuri o pe vechi portaluri (b)
Luceste luna plinä pin canaluri
Sträbate 'n umbrä vául fin al cetii
Oceanu 'n veci in vrästa tineretii
C.etatea moartá
Pe zidurile anticei Venetii;
Pe sclri de marmuri i vechi portaluri.
h)-5. O., ce 'n veci intinereste; 7. Cuprinde 'n brate [indesc.]*
1. Murea mirirea anticei Venetii;
6. Ceci [el] in veci e 'n vrästa t.;
Pustiul ini§eátor i ara maluri;
2. 4. A.1. vaul fin al cetii;
7. Miresei moarte> M. dulci i-ar da suflatea vietii.
www.dacoromanica.ro
VENETIA 163
Ca 'n tintirim tAcere e 'n cetate

10 Preot ramas din a vechimei zile
Cu glas adânc ca graiul de Sibile,

El spune lin, in clipe cadentate:
« Nu 'nvie morçii, inzadar copile I».
P. 2261,266
S'a stins mirirea falnicei Venetii
doarme-adânc pe ape fir de maluri
In lungi lagune, pe pustii canaluri
Auzi lovind in tactul trist lopetii
5 Pe scki de marmurk sub largi portaluri

Oceanul vecinic tânir
Miresei lui i-ar da suflarea viejii
I-ar {da} ma-rirea ei sunánd din valuri
Ca 'n tintirim ticere e 'n cetate

10 Preot rAmas din a vechimei zile
San Marc sinistru miezul noptiiibate
Cu glas adánc cu graiul de Sibile,

Roste§te lin, in clipe cadentate:
«riNu 'nvie morçii, inzadar copile I»
2261,267 (line de subsolul liii 11).

Risare luna, &Ind väpae cetii
Din misator pustiu, lipsit de maluri
lumineaa ziduri, sari, portaluri,
Minunea min& a falnicei Venetii (a)
Oceanul drat plinge prin canaluri
aci [el] e 'n veci e 'n vasta tineretii
Miresei sale farrnecul vietii (b)
Ar vrea si-i dea din nou sunind din valuri
Minunea muti-a falnicei Venetii;
M.s. räsuflarca vietii.
P. t. S'a stins viata falnicei Venepi; 6. Oceanul tAn[ili[*> O. vecinic etc.; 7. M. moarte ar da s.v.> M.
sale-ar da s.v.; to. Un Ca natal cu creionul, dar neacordat, intenliona oare se, revie la forma : Ca un fpreot etc.?
www.dacoromanica.ro
564 M. EMINESCil
SE BATE MIEZUL NOPTII...

Pompiliu Eliade socotea, gi am semnalat aceasta inca din primul volum (pag. XIII), cl locul poeziei Se bate
In economia volumului editat in 1883 de Maiorescu, nu e de loc intamplator. «Editorul lui Eminescu,
seria el, a avut fericita idee de a aceza aceasd poezie /a mijlocul volumului. In paginile ce preced asistim mai
ales la predominarea simtimântului Trecutului in sufletul lui Etninescu: cu trecutul, amoral i toate simtirile cele
dragi; dela mijlocul volumului inainte, asistäm mai ales la Triumful Mortii, etc., etc ».
Sugestiva i aproape justà la intaia vedere, observatia lui Pompiliu Eliade nu e mai putin contestabila, de
Indad ce Incerci si tteci in revista unele sau altele din titlurile celor doua compartimente. Pentru ce, de pildä,
ca sà ne limitam la cel de al doilea compartiment: Eit-Frumos din teiu, Somnoroare pdsdrele, Freamdt de codru, Cdlin
sau Doina, reprezind triumful morfil, abad totul in ele pulsead de viati, când feerid i când impetuoasa. For-
mula nu vadegte totugi mai putin un ingenios spirit de observatie, caci de huna seama ordinea editiei lui Majo-
resol nu e straina de axa acestei poezii, agezatä la mijloc. Si dad editorul va fi gändit-o doar ca o cumpanä Intre
doul parti egale, de ce comentatorul sáu n'ar fi fost indreptatit sà dual imagina mai departe, in chiar spiritu/
textului inpricinat. In fond observatia lui Pompiliu Eliade nu face altceva decit sà aplice ordinei din editia Maio-
rescu, sugestifle poeziei.
Interpretii au mers irisa gi mai departe. Ei au descoperit, de exemplu, cà imagina cumpenei e de origina.
persica 2), iar aceea a somnului vame; ca vine dintr'o pildä a lui Iordache Golescu 2), in timp ce altii descopereau
vraja onomatopeica a celor case versuri, intr'un stil numai bun s'A sperie gi sà alunge pana gi ultimul rest de poezie:
Onomatopeea, spunea d-1 Leca Morariu in cursul säu universitar din 1936, e sustinutä nu nurnai
cu susurul çi opotul çi uetul sibilançei, ci i cu sonoritätile realizate de aliteratiunea « vameg vieçii
vrea.... :ami» (v fiind i dinsul durativ-fonetic i aproape ecbivalent cu n i m). lar dangatul arana
vamd, deosebit de sonor, prin pregnanta rirnei, mai raspunde gi cu rásunetul somnul vameq gi sd-mi 3)
(ieie vaina).
Intelegem deci cu ce fel de mreje fonetice, Cu ce fel de indinec al sunetelor, aceste versuri ne-au
subcongtientul memoriei, instapfinindu-se aga fel asupra ei (asupra memoriei), incit deodatä ne
pomeniritn ca le gtim pe-de-a-rostul.. . » 4).
MS. A§a sau altminteri (gi de sigue mai mult altminteri decit a§a), Se bate miezul nop,tii e un fragment detagat,
ci dupa aceea rotunjit, din poemul dramatic, de junetii, Andrei Mureianu, al drui pasaj corespunzator figureaza
In 2259, 28-28 v., submanuscrisuL Marta, ci poate fi undrit, dimpreuna cu facsimilul respectiv in volumul I al
ediçiei noastre. (Anexe, pag. 482-484). E datat chiar de Eminescu: 1869.
O a doua redactie a poemului e ceva mai tirzie, circa 1875 gi se aflä in manuscrisul 2254, 74 sq. Larnunrile
regisorale sunt mai desvoltate. Reproducem numai pasagiul ce interesead aici. Variantele se rezerva poemului
intreg, ce va fi editat in « Postume».
Gh. Bogdan Duid, Despre «Luceafdrul» lui Eminescu, extras, 1925, pag. 26-27: o semnul ctunpinei Pergilor
vechi insemna, dup.' Spiegel, (Eraniscbe Altertumskunde, vol. I, pag. 685) el puterile räului gi binelui sunt egale».
Radu Manoliu, kvoarele motivelor ;i procedeelor din poezide lui Eminescu, n Preocupan i Literare, I, 5,s Maiu
1936. (Din pildele luí Golescu, se gtie, Emínescu retinuse anume pagini pentru cartea de lectura, pusä la cale de
Maiorescu, dupl 1874).
«care dad e articulat glissando sd-m-ieie (ad I scu.tt la linea lui m), e gi mai rezonant ». (Nota d-lui Leca
Morariu).
Leca Morariu, fase versan i de Eminescu, in Buletinul Afihai Eminescu, VIII, x5, 1937.Pentru cel ce cunoagte
metoda i rnanierele gtiintifice ale d-lui Leca Morariu, pasagii de subtilitatea acestuia nu au de ce sa mire. Dupl
cum nu mira nici eleganta expeditiva cu care rezolvä once dificultate in materie de critica eminesciana. «Eminesco-
logul» care n'a cetit o pagina de manuscris, din mule de pagini ale poetului, ce adora gi pe care-1 interpretead, poate
serie, cu seninatatea, despre care va fi vorbind vreuna din fericirile bibbice, urmätoarele: « Pentru alte nerspd-
venii ale editiei Perpessicius cf. Buletinul « Mihai Eminescu», An X, 1939, 25, 36 gi 48 .. ». in Buletintd Mibai
Eminescu, XIII, zo, 1942, pag. 30 nota.
...i bietul cetitor va fi dezamigit si afle din paginile sus indicate, neispräveniile acestea, privind
un volum de peste 5oo de pagini, din care mai mult de jumätate aparat critic, se reduc abia la dteva reserve
(si tot fie in totul so rit' aduri) i acelea contestabile, cind nu sunt deadreptul neserioase.
www.dacoromanica.ro
SE BATE MIEZUL NOPTII 165
A treia versiune din .Andrei Murefanu figureazä in 2283, 188v. si se situeazi la Iasi in 1876.
Ultima versiune, identicl cu textul drfinitiv, in 2260, 117, cu grafia manuscrisului precedent si de sigur din
acelasi tirnp.
Asa dar Se bate miezul noptii apare, incorporatä sau izolatä, in manuscrisele:
2259, 2S-28v. (Andrei Murefanu) 5869
2254, 74 sq. (Andrei Murefanu) 1871
2283, 188v. (Andrei Murefanu) 1876
2260, 117, detasatä. 1876
Imagini, de aici, transrnise, dupä aceea i poemului Gemenii.

Pentru A. 2279 28-28V.. cf, vol. I, pag. 482-484.
2274, 74 sq.
Andreiu Muresanu. Tablou dramatic intr'un act. Persoane: Muresanu. Mors inlocuit mai tärziu cu
Indiferentialul (Nirvelnd) Geniul luminei inlocuit cu Iris etc.
(Urmeazd IcImuriri regisorale)
Tresare miazä.-noaptea in Mima de-aram.1

A turnului de peaträ. Lin stelele se 'nhamä.
La carul lunei blonde Prin vämile veciei
Nici vremea nu le trece cu visele mândriei
5 Nici suflete nu inträ., nici suflete nu ies.
Prin aerul de noapte puternic, rece, des
A lunei adormite pätrund razele rare
In temnita din pieptu-mi trezind gandid amare.
Cind somnul frate-al mortii pe lume falnic zace
io Cu genele-i inchise, cu visele-i de pace
Când palida gändire prin tara mortii trece
Si moare 'n visuri de-aur aripa ei cea rece
Etc.
2283,138V.
Muresanu sing-ur intr-o plclure. Pe o muche de deal o biserid veche c'un turn de piaträ. Noapte, lunä. Oro-
logiul bisericii bate miezul-noptii (a).
In tumul vechiu de piaträ cu Mima de-arama
Se sbate miazä noaptea.. . iar prin a lumei vamä
Nici suflete nu inträ., nici suflete nu ies
somnul frate-al morçii, cu ochii plini d'eres
5 Prin regia gändirei ne 'nflintate trece
Si moae 'n lac de visuri aripa lui cea rece
Cu gand fär' de fiintä a lumi frunte-atinge
Ii minte fericirea, miseria i-o stinge.
3. In dreptul versului acesta, marginal, cm scrisul de pe la 1872, ce n'au !recut, loa/e, In C., versurile:
prin a lumei vamä
Nici vii[i] nu mai inträ nici mortii nu mai es
Vraiesce frunza 'n codri in intuneric des
(a) 0.b.b. dougsprezece] > 0.b.b. miezul-n.
N.B. Tot pasagiul, ca altele mai departe, harm%
www.dacoromanica.ro
166 M EMINESCU
and totul doarme 'n svonul isvorului de pace

15 Un ochiu e treaz In noapte, o inimä nu tace.
azi indrept acelea§i crude 'ntrebäri la soarte
'asamän intre-olaltà viati i cu moarte
'n cumpäna gändiri-mi nimica nu se schimbl
Cad intre amândoua stI neclintita limbä..
D. 2260, 117 identic cu textul tipätit. Diferentele aunt de punctuatie, care aproape lipsegte in D.
Preciziuni: vrea; ice; S'aseamän; viatä.
CU MANE ZILELE-TI ADAUGI

Inceputi Inca' dela Iasi, trecutä numai prin cateva tipare panä la forma definitiva' din 2879 Cu mine rulaugi
face parte, ca gi At& de fragerld, din 'oral poeziilor revendicate de Mite ICremnitz. « Etninescu, scrie autoarea
=elm Amintiri fugare . . din care am spicuit la diferite capitole, Eminescu se informase in ascuns Lind era ziva
inca de nagtere. In ziva aceea el veni cu totul intimidat aduse o carte legal in pide rogie, in care-mi scrisese
o poezie &cud ad-hoc: « Cu mine zilele-ti adaugi, cu ieri viata ta o scazi, etc. ...». Eram nespus de rnindti,
ml simteam favorizatä i credeam el am chemat prin. calda mea simpatie un suffer la o nouä. creatie»1).
Acestea se vor fi petrecut, cum relateazä un cronicar, « in preajma zilei de 4 Ianuarie 2879, cu prilejul zilei
aniversare a Mitei 2) in vremea indielor lectiuni de rominegte, pe care Eminescu incepuse &I le dea cumnatei
lui Maiorescu, asa dar cu cateva luni inainte ca pasiunea poetului sA irumpà gi sA provoace memorabila scenä
romantic:4, pe care a räscumpärat-o, oferindu-i delicatul poem .. . veronian At& de fragedd. Dad n'am putea pune
la IndolalA sinceritatea amintirilor Mitei Kremnitz, crick o vädità grill de a potrivi intamplärile trädeaz1 mai curind
pe scriitor, decat pe erou, putem spline fa'rä nido urmi de indoialä cA poezia aceasta n'a fost, In niciun chip, acutä
ad-boe.
Cu mine zilele-fi adaugi . este, cum atat de convingkor a arltat d-1 Tudor Vianu, o poezie vädit schopen-
haueriank al cilrei itnpuls decisiv se situeazä, bänuim, In vremea acelor talmäciri, ce Eminescu fAcea din stihurile
germane, cate sunt citate in aforismele lui Schopenhauer, pe care Malorescu le traduces pentru Convorbiri Literare,
prin 2876. (Hfirtia i scrisul indreptätesc, pare-se, o atare supozitie). Inteadevär. Rectificand uncle erori de infor-
matie ale editiei Chendi din 2902, care socotea drept originale anume c.rampee versificate, din manuscrisele poe-
tului, Maiorescu preciza ca. ele aunt ale lui Goethe, cA fac parte din Aforismele lui Schopenhauer, ci se aflä tra-
duse gi de el, « &cite In prozi, cu ocazia intregei opere» (ed. 4-a, 1902) dupl care adäuga: « Pentru a apropia
traducerea rornanä ceva mai mult de efectul originalului, rugasem pe Eminescu sä-mi traducl pentru a doua editie
1) I. E. Toroutiu, St. fi doc. lit., IV, pag. 29.

') Radu Manoliu, Izvoarele motivelor ,ri proeedeelor etc., in Preomtpdri Literare, I, , t Maiu 1936.
www.dacoromanica.ro
CU MANE ZILELE-TI ADAUGI 167
(proiectata Inca de pe la 1883, dar aparuta de abia /a 189o) tom citatele poetice din Schopenhauer In versuri
romane. Primele trei din aceste citate sunt cele doua strofe ale lui Goethe gi cateva hexametre dinteo epistoll a
lui Horadu. Numai pe acestea a apucat Eminesc-u sa le traduci in pringvara anului 5883, Inainte de intunecarea
mintii sale, gi printre notele lui rnanuscripte trebue sa se fi aflat i traducerea hexametrelor Horadene 1).
Infortnadile lui Maiorescu se dovedesc intru totul confirmate. In manuscrisul 2306,101-106 se intalnesc In
nenumarate ciome nu numai citatele mai sus nurnite, dar Inca j altele din Aforisme. Mai putin Intemeiate sunt
detaliile de ordin cronologic. O nod de rufärie, de pe Intaia fia (tos) a acestor exercitii de talmacire, scrisi Cu
aceeagi cemeall, ca acelasi condeiu, poartä data: s Ianuarie 1878. Aga dar, In cazul eel mai bun, data indicata de
Maiorescu se envine data' Inapoi ca aproape 5 ani. i totugi, nimic nu se opune ca invitatia lui Maiorescu sit
poata fi devansatä ca Inca un an, pe vremea Iagilor. La s Martie 1877, Maiorescu sffirgea de tiparit in Convorbiri
Aforismele lui Schopenhauer, a ciror talmacire o incepuse Inca din I Aprilie 1876. Nitnic mai ftresc ca gandul
tiparidi In'voluta sä fi urtnat dad. nu chiar in tistimpul publicIrii Aforismelor In revista, in once caz la putina
vreme dupä. Odatä ca el gi invitatia adresatä lui Eminescu.
Sä notam, dupä. aceea, cA atat tälxnacirea, brusc intrerupta din 1872 (Convorbiri Literare, VI, 8, i Noemvrie),
cat i aceea Intreagá din 1876-1877 cuprind citatele din Goethe, versificate de sigur de Insugi Maiorescu çi ca
abia editia Aforismelor din I890 le pätasegte pentru o traducere In proza. Pentru amatorul de confruntari, repro-
ducen ultimele dou'l versuri ale citatului din Unvorte-Orphiscb in cele doul traducen: Nici limp nido forld nu
poate da schimbare Createi forme care 'n viatd se desvoaltd (Maiorescu); ,S7 nici un timp cu nici o putere la Nu
frdng tiparul formei, ce vie se desvoaltei (Eminescu).
In ce tnäsurä conceptia gi imagina de temeiu a poeziei lui Etninescu sunt debitoare lui Schopenhauer se
poate vedea In mod pregnant, din urmätonil pasagiu al studiului d-lui Tudor Vianu ce, ca adevarat, descopera
«In textele lui Schopenhauer nu numai izvorul unei indrumäri generale pentru conceptia eminesciana, dar gi
locul unde se gasesc cateva din izvoare/e literare precise gi ale unora dintre temele particulate ale poeziei erni-
nesciene». In continuarea cercetädi sale de a distinge Intre vointa de a teal» la Schopenhauer gi dorul nemar-
ginit» la Eminescu, d-sa scrie:
Vointa de a trai, ne spune Schopenhauer, se manifest:A Intr'un prezent etem. Prezentul este forma
Trecutul i viitorul sunt tot atitea ingelaciuni; ele n'au o realitate esentiala caci ele apartin lumii
iluzorii a fenomenelor, acelei lumi pe care o construim dupl categoria cu totul subiectivä a cauzali-
tatii. «Mai inainte de toate, serie Schopenhauer, trebuie sA ne convingem ca forma fenomenului vointei,
altfel spus, forma viedi sau a reatitatiii nu este decal prezentul qi nu viitorul i trecutul; acestea nu existä
decal in abstractiunea noastra, prin inlantuirea cunogtintei, supusä principiului ratiunei. Niciun om n'a
'rat in trecut i rimen i nu va trai in viitor; numai prezentul este forma proprie oricarei vied, o pro-
prietate asiguratä, pe care rumie nu i-o poate smulge». Observatia profunda'. asupra caracterului de
eternä prezentä a vietii ii slujea lui Schopenhauer pentru a anula cu ea, teama cu totul nejustificati de
moarte, care n'ar fi decat teama de a pierde prezentul vietii. Imagina mortii n'ar fi, pentru ignoranta
noasträ, decit aceea a unui timp färä prezent; imagine absurda, fan- îndoialà, pentrucl viata continuand
gi dupa risipirea individualitätii, ea atinge prin moarte i dincolo de ea, un alt prezent. « Obiectivarea
vointei, scrie Schopenhauer, are drept forma.' necesara prezentul, punct indivizibil care taie timpul pre-
lungindu-se la infinit in doui directii l care /amine nesguduit, asemenea unei amiezi eterne pe care
rucio noapte n'ar räcori-o sau intocmai ca soarele, care arde farl incetare, In timp ce nouä ni se pare
a se cufundl In sanul noptii. A te teme de moarte ca de o distrugere, este intocmai ca gi cum soarele
apunind ar incepe sä geamä: « Vai 1 iati cA rnA pierd In noaptea eterni» 2).
Lumea conceputä ca o clipa suspendati Intre trecut gi viitor este o tema schopenhaueriana la care
poezia lui Eminescu se va opri de mai multe ori. Pentru a o concretiza, am väzut ca Schopenhauer
s'a folosit de comparatia ca soarele, care apunar' rasare aiurea, dupl cum, dincolo de individualitatea
noastra märgmitä, viata se mentine In prezentul ei nentrerupt. Comparatia cu soarele i s'a parut lui
Schopenhauer atat de potrivita, incat el o reja gi mai tarziu: « Moartea, serie el, este asemeni Cu apusul
soarelui, pe care noaptea pare sä-1 Inghitä dar care, In realitate, izvor al oriarei lumini strilucegte fira
Intrerupere, aduce ark' incetare zile noui, unor lumi noui, apunand mereu i mereu rasärind» 3). Com-
paratia ca soarele o va folosi acum gi Eminescu in poezia Cu indne adaugi, pentru a concentra
in jurul ei cäteva variath pe tema prezentului etern al vietii. Cu mdne adaugi este ces mai scho-
penhauerianä. poezie a lui Etninescu» 4).
Titu Maiorescu, O rectificare literaral, In Convorbiri Literare, XXXVII, 6, i Iunie 1903.

Schopenhauer, Die Welt ah Vdle und Vorstellung, vol. I, Iv ed. Grisebach (Reclam), pag. 363 urm., 366,
(nota d-lui T. Vianu).
Schopenhauer, ibid., pag. 471. (n. d-lui T. V),
Tudor Vianu, Poezia lui Exinareu, [5930], pag. 46-48.
www.dacoromanica.ro
168 M. EMINESCU
Dupà un obiceiu constant, Eminescu foloseste, in ardcolele de ziar, e.xpresii i imagini ale poeziilor sale. Ca
si imagina stelei ce a murit, utilizad alteori, imagina eternului prezent li oferg o admitabill introducere la
unul din cele mai puternice din articolele sale de profesionist. E vorba de Cronica andui z88%. I. Rorminia (in numgrul
urmitor: Cronica anuld.r88r. II. Strdindtatea), pe care Eminescu o tipgreste in Timpul delax Ianuarie 1882. Model de
trecere in revistg si de bilant politic, deficitar. redactat cu o mare putere de caracterizare, articolul debutead sub
cortul larg deschis al imaginei schopenhaueriene, pe care o verificase cu cinci am mai inainte. Si lucrul ni se pare
Cu adt mai semnificativ, aceastä transcende.re a cotidianului, cu cat In acelasi numär de r Ianuarie 1882 al Timpului,
Eminescu cunoaste India gravi hafting= gazetireasci, din partea acelara in slujba eirora va pitimi pini la ultima
licgrire a inteligentei lui. Prilejusi de dezarmare, din partea directlei partidului, mai cunoscuse Eminescu 9i pini
acum. De data aceasta, totul se petrece ca forme, inofensiv In aparend, dar crud in realitate. Primul articol e
semnat de Grigore Peucescu, ciruia i se tncredinteazi « directia politici» a ziarului si care incearci si explice
hotgrirea aceasta pe motivul cà toati presa opozitionistä 5i in deosebi cea conservatoare, 9i-a exprimat « in termeni
prea colorati desgustul ce simteau ca drept cuvint in fata acestor manopere [liberale]. Si clutau din parte-le idei
tot asa de defaimitoare ca care sä vestejeascl pre adversarii lor». Termenii pre° colorali erau, de bung seatni, ai
lui Eminescu, fost dela 1880 piná acum, redactor sef al Timpuird. Si nu era de ajuns. Ardcolului program al lui
Grigore Peucescu ii urma o notid redactionalg, in care se spunea, intre altele, ci pentru a ridica ziarul Timpul
la importanta ce trebuie sá aibi organul celui mai insernnat 5i rnai numeros partid din ad», redactia i5i asigurase
noui redactori, pe Rugg cei vechi, ba si mai mult, instituise un comitet din tjnerii cei mai destoinici ai societitii
noastre, pentru « a vegbea ca ideile sustinute in ajar si fie conforme cu tenclintele parddului». Ridicarea presti-
giului unui ziar care tdia numai din faima gazetireascii a lui Erninescu 5i « cornitetul de tineri distinsi» iati ce
trebuieste retinut pentru ziva, cand ne vom fi apropiat de calvarul (in sacral sens al cuvintului) ziaristicei lui
Erninescu.
Insg nepisitor 5i rece, la micirnile zilei, ca si Hyperion, in intunitatea cgruia tdia in epoca aceasta, Eminescu
isi serie articolele cu un zel 51 o pasiune, crescinde:
A Nu putem porunci titnpului sá stea pe loc, niel putem face evenimentele sä incremeneasd pe citeva
ceasuri imprejuru-ne, ca sà le putem fotografia, cad urmead cursul lor necontenit, putin
du-le dad ne dor sau ne bucuri. In zadar minutarul ceasomicului ar sta pe loc; timpul curge algturi
ca el 5i numai omul, avind pururea in fad zma de azi, etemul prezent, pune pietre de hotar hare luc.ruri
ce au trecut pentru totdeauna 5i fixeazi pe orizonul negra al viitorului dorintele sale en tinte lumi-
noase, uneori 51 pe de-apuraren neajunse».
«51 anul trecut e greu de izolat din cei ce-1 pieced si din cei ce-1 vor urna, cici din ziva lui India
ne arunci in medias res, in vartejul imprejutirilor 5i ne incase:I memoria cu retniniscentele rusinoase ale
riscumpargrii drumului de fier, co cele odioase ale atentatului Pietraru. Spiritul du al demagogiei romine
alesese de jertti pe unul din chiar pärintii demagogiei. Multurnitä lui Dumnezeu i prezentei de
spirit a victimei alese, atentatul n'a avut nicio urmare fizici gravii, dar a läsat adánci urme psihologice
In spiritul d-lui I. Britianu si 1-a deziluzionat de sigur in privirea simpadilor sale anterioare pentru
demagogie 1).
Ms. Cu mine adaugi, se allá In patru manuscrise, figurand schema urmitoare:

A. 2262,182-181v. (8 strofe) cca 1877
13/. 2259,347-849 (7 stsofe) cc.a 1878
B2. 2261,89v. (5 strofe) cca 1878-1879
2260,37-88v. (9 strofe) 1879
C2. 2260,239-240 (8 strofe) . . . . 1879
A. India versiune, neintegistrati la Botez, figuread in 2262,182-181 T., pe file desprinse din registrul-ma-
nuscris 2306, unde se allá versiuni din Rugdciunea unui Dac Povestea teiului 5i legate, aici, rislet. De altminteri,
scrisul, cemeala sunt aceleasi, aici si acolo. Mai mult, chiar pe foile acestea desprinse figureazg crimpee din
amintitele dou poeme.
Said cu o peniti rapidg., versiunea aceasta prirni e, In unele locuri, aproape ilizibilá. Din fericire, cele mai
multe din clificultiti le rezolvg versiunea urmitoare B1, a carei cernealä neagrä (A. foloseste cemeall de un violet
deschis) se intilneste si In unele aplicatii pe A., ceca ce inseamni a le-a avut pe amindoui in fad,
Timpd, VII, r, Vineri z Ianuarie 1882,
www.dacoromanica.ro
Pe contra-pagina exercitiului Plato (cf. subsolul versiunii A.) se al, Cu aceeasi cerneali violeti, o strofi de
invocare, amintità la Rugaciunea unui Dac, dificil' la lectufi, evident inrudiri:
La voi innalt privirea-mi din nou Pitinte Brahm

Ti-aduc [arninte] ceasul, in care nu eram (a)
Eram atunci* ferice ca ziva cea de ieri*
Eram* scäpat* deapururi din legile din ceri*
Eram atunci ferice ca ziva [cea] de mini
Ce dupä atita [cale] pin' aici s'au topit (b)
De astizi soarta*-mi* este ca ziva [ces] de azi
In clipa 'n care vine de mult au ¢i trecut
Iti> Ti-aduc vro> Ti-aduc [aminte] etc.;
de fapt : Care dupä atita pin' aici s'au topit, ceca ce Ingaue reconstituirea noastrd.
Intiia versiune se situeazi eirca 5877, Iasi.
A. 2262,182-181 v.
Ce-atribuiti Dumnezeirii
Al gändurilor proprii chaos
Tot ce se naste, aleargä, piere
'n ochii Domnului repaos
5 Si ce 'n gändire odihneste

'n ochii Domnului miscare
Intre gändire si 'ntre moarte*
Nu este vr'o asemänare*
Se pare cumel-s alte valuri

10 Si totusi e acelas vad
Se pare cumcä-i altä toarnnä
Ci 'n ved aceleasi frunze cad
Cu mit' le zilele adaogi

Cu ieri tu zilele le scazi
15 Avänd cu toate-acestea 'n fatä
De-apuruti ziva cea de azi
In clipa 'n care mori se naste

Un alta 'n loc a te urna
Stii pe când soarele apune
20 El [si] räsare undeva
r. Voi*> Ce 'nsinuati* Durnnezeirii; z. Al gindurilor voastre chaos; 5. s.c. 'n. gincliri vä o. [egal,
poate, ca gindirea-vi; incert dacd vé (= va) e fters sau daca' avene un Ve; totu,ri decide subsolul coresputrzdtor din B9.
18. Un altu 'n tain5* 'n locul tin; ro. Atunci> El [si] rasare-altundeva;[ si existd, dar adaos cu cerneala
nea,grd din B1.].
www.dacoromanica.ro
1 70 M. F..MINESCII
Tot ce naste, fuge, piere

E 'n ochii Domnului repaos
Ce-atribuesti Dumnezeirii
Al gAndurilor tale chaos ?...
26 Cáci ceea ce inchipuirii
S'aratä 'n siruri i in joc
In univers nid* când* nu* este*
Ci sunt cu toate la un loc
ceea ce [iti]* pare tie
30 Cá 'n valul* [indesc.] se aratä
Acelea toate* in lumea 'ntreagäl
Se 'ntArriplä." toate deodatäl
S'. figureazä in 2259, 347-849, pe file de maculator, de acelasi fel cu cele pe care am intálnit invecinatele ver-
siuni din De ate ori jubito i Despdrlire, ceca ce le dateazi cu minimá aproximatie in 1878.
B1. unneazi de aproape pe A., curo se poate vedea din unele insemnär. i din subsol. Dupl ce a fost efectuad'
aceastI versiune de tranzitie, a sters douä strofe si a pus in fata strofelor numere de ordine, ce se vor mntáini rea-
lizate in fi'.
d. p.: strofa 4 : z (peste care suprapune 5)
strofa 5 8 : 4
strofa 9-12 : 3
strofa 13-16 : z
urmau strofele 17-20 §I 21-24 barate si strofa 25-28, singud pe fila urmätoare (349) de o altá arde,
vankI, fárá vreun numk.
Explicatia celor douä numere suprapuse trebuie cäutatl sau inteun lapsus de orientare in loc sá insemne
strofa izolatá de pe fila 349, a notat india din capul paginei 347 sau in intentia de a modifica conturul poeziei.
In cazul acesta, strofa ultimä ar fi urmat sä. devie prima, dar intentia nu e urmärità i nici acordad. Mai plausi-
bill pare expficatia dintaiu, xnai ales a ea este intiritä de conturul versiunii 132, care o urmeazá in timp o unde
strofa a 5-a e suprimad, poate i fiindcl e reluarea, simetrick a celei dindiu. SI fi tinut, in cazul acesta, strofa
india (dublu numerotad: r si 5) loc pentru amändoui? Iatä. o intrebare fireascl.
B'. 22)-9,347-349
Ce-atribuiti Dumnezeirii
Al gAndurilor voastre chaos
Tot ce naste, fuge, piere
E 'n ochii Domnului repaos
5 Se pare cutricI alte valuri
Se pierd mereu pe-acelas vad
Se pare cum ea'-i altä toamnä,'
Ci 'n veci aceleasi frunze cad
A. marginal In dreptul strofei 25-24, un exerciliu instan/anca:
A sa vecie el a dat-o
Idea cresterei eteme
Cum o vIzu divinul Plato
N.B. Anume ca cerneald neagrd Jis de fi se tres acolo.
B. N.B. Cu privire la cifrele afezate in fala strofelor, cf. notila de mai sur. Dupd versul 4, urvaind pe A., doud
versan i serse:
Si ce 'n gfindire odihneste
E 'n ochii Domnului miscare
5. de fapt, si explicabil, fiind o cdpie de pe A.: Se pare cumcI 's alte valuri;
www.dacoromanica.ro
In clipa 'n care mori se naste

10 Un altu 'n loc spre-a te urma
Si pe cänd soarele-ti apune
El si räsare undevä
Cu mine zilele-ti adaogi

Cu ieri tu viata ta o scazi
15 ai Cu toate aste 'n fati
De apururi ziva cea de azi
ad ceea ce inchipuirii
S'arati 'n siruri i in joc
In univers sunt deodatg
20 sunt Cu toate la un loc
Ci ceea ce se pare tie

a s'a 'ntämplat acum* °data.
Aceleasi lucruri si-azi se 'ntampli
Se 'ntämplä toate de odati
25 Si [tot] ce misci, fuge, piere

Deci nu [-atribuiti] Dumnezeirii
Al indoelii voastre chaos.
B2 figureaza in 2261,89y., in submanuscrisul confectionat de poet, din buna harde alba, striara in filigran,
desi urmeaza conturul din B2, in unele locuri, precum strofa 13-16 urmeazI de aproape pe A.
Pe fila urmatoare, 90, e caligrafiat de trei ori in caractere gotice: Karl Marx çi deasupra: Deutung.
Ca timp, B2 se situiazi circa 1878-1879.
B. 2261,89 V.
Ce-attibuiti Dumnezeirii
Al gAndurilor voastre chaos
Tot ce naste fuge piere
5 Cu mäne adaogi
Cu ieri tu zilele le scazi
Având cu toate acestea 'n fatä
De-apururi ziva [cea] de azi
- 15. Avand Cu t.a. 'n fatä; 19. In u. nici cand nu este> In u. nici nu exista (aplicafie in A.)> In
univers nu-s despärtite; 20. Ci aunt c.t. etc.; 22. deasupra versului respectiv, (30) greu descifrabil din A,. cu cerneala
neagrä din B1: straruu* vis*; 23. In B1, /a etry §i-azi, fiers la urmd, ca ji strofele 17-20 21-21, In minutul,
probabil, and se elaboreazd B2
N. B. N'ar fi exclus ca strofele 17-20 fi 21-21 sd fie variafiuni ale aceleiafi idei, dovadd contund versiunii B2.
27-28. Deci ce-[atribuiti] Durnnezeirii
Al indoelii voastre chaos?
www.dacoromanica.ro
172 M. EMINESCU
In chin. 'n care mori [se] na§te

10 Un altu 'n loc spre-a te urma
pe and soarele apune
El i rasare undeva
ceea ce se pare tie

'n valul vremi 'n ved* s'aratä*
15 Acelea multe 'n lumea 'ntreaga
Se 'ntampla toate de odatä.
Se pare cumca-s alte valuri

totu§i e acela§i vad
Se pare cumca-i altä. toamna
20 Ci 'n ved acela§i frame cad
C1C2. figureaa In 2260,37-38 v. qi este, in realitate, o redactie brouillonarl a versiunii urtatoare
ce e ca §i identia cu textul definitiv. E schitati pe file de dictando, de acela§i fel, rupte poate din acela§i caet,
al versiunei urmätoare, Cu aceea§i grafie, aceea§i cemeala".
Interesantä, pentru formele depà§ite, din subsol, am socotit cu cale sä o tipärim aparte, cu ata't mai mult Cu
ca't mai pästreaz1 strofa 01 care incepeau toate versiunile anterioare, (dar va fi sacrificatä in còpia din 0, a textului
definitiv) §i Ina, mai mult, lute° redactie amelioratä: De ce mustràm Dumnezdrea (in loc de Ce-atribuim Dumne-
zeirei). Ca o dovadä cá pini aproape de fine, strofa aceasta era §i ea menitä textului definitiv.
2260,37-38v.
De ce mustram Dumnezeirea
Cu al gandirii noastre chaos
and tot ce na.ste, fuge, piere
E 'n ochii Domnului repaos ?
5 Cu mane adaogi
Cu ieri viata ta o scazi
ai cu toate astea 'n
De-apururi ziva [cea] de azi
and unul trece, altul vine

10 In asta lume a'l urma
Cad pe cand soarele apune
El i rasare undeva
Se pare cumca alte valuri

Cobor mereu pe-acela§ vad
15 Se pare cumca[4] alta toamnä.
Ci 'n veci acelea§i frunze cad
- I-2. Ce-atribuim Dumnezeirii

Al gändutilor noastre chaos
7. Avind C. toate etc.; 9. and unul moare, a.v.; 14. i totu§i e acela§ v.> Se scurg mereu pe-acela§ vad;
www.dacoromanica.ro
CU MANE ZILELE-TI ADAUGI 1/3
Naintea noptii noastre imblA

CrAiasa dulcii dimineti
CAci moartea lusa* e-o plrere
20 vistierul de vieti
Din once clipl trecAtoare

Ast adevAr il inteleg
CA sprijinA vecia 'ntreagá
'nvarte universu 'ntreg
25 De-aceea sboare anu-acesta

Si se cufunde In trecut
Tu ai §'acum comoara 'ntreaga
Ce'n suflet pururi ai avut
Cu mane adaogi
30 Cu ieri viata ta o scazi
ai cu toate astea 'n fatA
De-apururi ziva cea de azi
Priveli§tele sclipitoare
Ce 'n repezi §iruri se di§tern
35 Repaosl nestrAmutate
Sub raza gandului etern
C2 este o cdpie caligrafica, in submanuscrisul caiet-dictando, denumit Sarmis, 2260,239-240 si a ami des-
criere s'a fácut mai nainte, in vol. II, pag. 117. Versiune aproape identica Cu textul» serie Botez. Si adevarul e ca
diferentele minime sunt sau de tehnica sau lapsusuri de copist. De pila, in capul paginei, in loc de tidu: * * *
deoarece, cum s'a explicat, e incadratä inteun adevarat ciclu; V. 4. croares frecventá, obsesiva: De-apururi ziva de
azi ; v. io. Cobor meren; v. 28. Deapururi ziaa ceo de azi ; de asemeni punctuatie minima. De aceea socotim inutil
a mai reproduce aceasta' versiune.
Atät cát i C2 sunt din acelasi an 1879.
C1. 17. Chiar noaptea > Ici noapte-i, colo soare*> Cand ici [e] noaptea, colo-i* ziul* > C.i. [e] n., ziul*P1
colo > Cánd noaptea-i ici, rasar dincolo > Naintea noptii etc.; ro. S'o visterie de vied; zr. 10 Astfel inelul
veciniciei >.
21-24. 20 Si 'n once clipä din viatä 30 Din once clipa trecatoare
Daca voiu sti s'o inteleg Minunea mare o aleg (a)
Se razimä vecia 'ntreaga Ca sprijinä vecia 'ntreagi
Si 'nvárte universu 'ntreg Si 'nvärte universu 'ntreg
(a) Minuni o mie se aleg
22. Un adevär > Ast adefar etc.; 25. De-aceea treaca' a.-a.
27-28. I° Tu ai s'acum ce de apururi
In tine insuti ai avut
27. 2° T.a. s'acuma tot pe-atat[a] > 30 T.a.s'acuma tot ce'n suflet; 31. Avánd Cu toate etc.; 33. Privelistile
trecatoare; 36. Sub raza ochiului etern.
www.dacoromanica.ro
174 M. EMINESCV
PESTE VARFURI
« Ediia I-a Maiorescu», Decemvrie 1883
Ca atatea din poeziile lui Eminescu si Peste vdrfuri 11i are mica ei poveste. Daca' ne oprim la ea, e mai putin
din nevoia de a desträma o legendä expresie, mai la urma urmei, a admkadei oanonime», ce va continua si circule,
in duda oricirei destnintiri cat pentru a verifica, la lumina ei, unele detalii de cronologie. Asa cum se zicea
ci Fdt-Frumos din Teiu e poetizarea unei intimplari romantice, petrecutl la DumbrIveni, in timpul adolescentei
poetului (cf. vol. I, pag. 366-368), Peste vdrfuri ar fi refiexul unei iubiri a poetului din perioada bolnavA a
viedi lui, la Iasi. Cu toate ci destul de prozaick cel putin in relatiunea la care ne referim poate tocmai de
aceea n'ar fi exclus ca povestea aceasta si continä si un sambure de adevär. Mai ales daca' buna credintä sau
memoria povestitorului nu se vor fi lisat surprinse. Si retinem numai desaeordul care voieste ca Eminescu si fi
« dedicat» (in sensul de compus? vezi dtatul de mai jos) o poezie, cánd, asa cum insusi memorialistul
atesta,' editia Maiorescu (1883) apäruse i cu dama §i Peste vdrfuri, finita' de altminteri, prin 1876.
Relatiunea incepe cu descrierea unei mese, datä. In casele boieresd din curtea bisericii Trei Ierarhi, cam dupà
1884, i anume de hrarnul Sf. Paraschiva. Printre participand e si Eminescu:
«El (Miron Pompiliu, cu glumele lui) mai desmetici fruntea par. Conon si a posacului Eminescu I
Fire dispus6 la dragoste îi pusese ochii pe una din fetele Coanei Catinca [Teodoru], pe Mändica, fire
mai sprintenä dispusa la glumi si se háratase la dragoste chiar pe un om bolnav ca Emmescu I In desde
vizite facute in Tatärasi la casete Coanei Catinca el nu se opn de a cere dela mamai mana fetei.
Sfat mare se acuse; nu putini erau din cei care o sfituiau si-1 ja de bärbat cal doar asa s'ar putea
indrepta din greaua boala' ce däduse peste dansul I
Se zice ca" poeta' s'ar fi gandit si dedice Màndicii Teodoru una din poezfile sale, care poate si
fie Peste vdrfuri. Cu aceste versuri, care ar &alud refuzul ei de a-1 lua de bOrbat:
« De ce taci, cand fermecati
mima-mi spre tine 'ntorn ? I »
Soarta Mindicii Teodont a ost vitregä; trau Id o bucea' de vreme cu C. Filipescu sef de gatl; s'a
mar' itat cu avocatul Petre Popescu din Hui; lar ea a murit in Iasi in urma unei boale crude de nervi;
pe cand poetul a avut soarta, ce o stie o tarä intreagO, eici a fost Eminescu».
Dar daca n'a fost si n'a putut si fie inspiratä de refuzul Mindici Teodoru, Peste vdrfuri nu este mai putin
o pura poemä de iubire, unul din acele filtruri de dragoste, in care s'au topit si descantat, pánä la cea mai casti
expresie, toate infiorar' ile inimii, intr'o vrerne cand romanul, i agitat i patetic si de o viatä intreagO, al iubirii lui
pentru Veronica Mide, era inca la intiiele pagini. Caracterul muzical, de vralire, ar fi zis Nicolae Iorga, al acestui
rar poem a ispitit pe mai mult de unul dintre exegedi nostri si nu este de fel intamplAtor ci d-1 Ludan Blaga
11 la drept o ilustratie a limbajului poetic, a carui esentei intima*, In conceptia d-sale, este metaforica, « mai presus
de metaforele izolabile ca atare». Fragmentul se cuvine detasat, nu numai pentru adevIrul i frumusetea din-
teinsul, dar si pentrucl vine dela unul din poetii generatilior posteminesciene, de alte firamuri decat ale cántecului:
« Este de sigur in ultimele dota versuri o exclamatie intrebltoare, tuenitä si dea expresie unor
stäri de linA melancolie. Poezia acestor versuri nu consistä insä numai in imprejurarea ca poetul a
izbutit si dea o expresie concreta.* une intrebäri i nedumeriri abstracte, care priveste durata viedi sale.
Daca" aceste doui versuri ar fi simpla expresie concreta" a acestei intrebiri, ne-ar fi data' posibilitatea sä
remaniem cuvintele i ordinea lor prin expresii echivalente. Si se incerce odati operada de substituire. « Vei
mai canta vreodata dulce bucium pentru mine ? D. Ni se va concede cl aceasta' expresie, desi logic si concret
echivalenta, nu poate inlocui pe aceea a versmilor. Cuvántul suna-vei» are, prin neobisnuitul inver-
smnii gramaticale, carate rare, un aer indecis intre firesc si solemn; cuvantul « dulce» dm complexul
o dulce corn» obtine, prin sonoritatea sa, el insusi o nuantä de dulceatl sufleteascal; lar cuvarkul « corn»,
scurt si de-o substanti vocalicA relatv profunda*, are ceva dintr'o melancolie nesentimentali, organic
stApanitä, a unui om cale nu se complace de loe in prelungirea retorici a stArilor sufletesti. Cuvantul
o vre odatl», pus la urmA, sugereazä, prin pozitia sa in frazá chiar, ceva din pierderea contemplativl
In timp. Pe urmi intregul acestor douä versuri se leagA, definitiv, in sine, ca un monorn, pe care nimic
nu-1 mai poate sparge, ca un rnonolit rara" fisuri i atat de inchegat cA pare a rezista In materialitatea
sa oricArei chimbo adverse. Cuvintele, pnn sonoritatea, ritmul, muzicalitatea, prin pozida lor in frazA, etc.,
dobandesc in limbajul poetic virtuti i functii, pe cari nu le au ca simple expresii cotidiane. In limbajul
poetic cuvintele nu sunt numai expresii, ci sunt corpuri, substante, care solicita', atentia si ca atare. S'ar
1) Gh. GhibInescu, Un episod din viola lui Eminescu, in Comemorarea Junimei la kifi, Mai 1936. Iasi, 1937, pag. 193.
www.dacoromanica.ro
PESTE VARFURI
zice ca stärile sufietesti exprimate in poezie castiga, datorita acestor virtuti actualizate ale cuvintelor,
potenta unui mister revelat in chip definitiv. Cuvintele hmbajului poetic devin ded revelatorii prin
insasi substanta lor sonorä i priri structura lor sensibilá, prin articularea i ritmul lor. Ele nu exprimi
numai ceva prin continutul lor conceptual, ci devin revelatorii prin insasi materia, configuratia si struc-
tura lor materiaLi. Limba poeticä nu intrebuinteazi cuvintele numai pentru darul lor expresiv-concep-
tual, ci i pentru virtuti latente ale lor, pe care tocmai poetul stie sa le actualizeze. Aceste virtuti tin
de substanta sonora si rítmica ca atare. Cuvántul « poetic» este in materialitatea sa de sigur aliceva deck
o stare emotiva sau un gaud, dar el prezintä tocmai in materialitatea sa i ceva analogic statii emodve
sau gandului. Limbajul poetic este prin urmare prin latura sa materialä, ritmica i sonora, ca atare, ceva
metaforic». Datorita limbajului poetic, o stare sau o ttaire, ca mistere descluse, ne apar deodatä. reve-
late 1).
notám, in incheiere, ca motivul comului si al obsedantei lui melodii, e reluat de Eminescu §.1 in alte poeme,
fie contemporane, fie mai tarzii. Trimitem, intái, pe cedtor, la poemul Luna trece lin prin maid tiparit in capitolul
Cdlin (vol. I, pag. 429) si rezultat din contaminarea a doul motive, al comului si al unui c.rtunpeiu de peisaj de
toarnna din Cdlin, dar totul descântat dupa' o anume artá a exorcismelor metrice.
Dupa aceea la versiunea A. 2283, 84-81 v., strofa 37-40, din Povestea teiului (aceasta editie, vol. II, pag. 24),
in care apare strofa Peste vdrfuri trece land, imprumutatl versiunilor afrAtoare in paginile invecinate ale ace1ora.0
manuscrise. SA se consulte deasemeni subsolurile unora din versiunile poemei Lave/1i lumea... unde apare versul
Peste arfuri trece land.
Modvul cornulul apare si in intaia versiune din Mai am un singur dor (acest volura, III, cap. resp,), contemporan
cu Peste vârfuri §i care va fi reluata in anume versiuni deduse, la Bucuresti). Alteori, el este invocat in strofe
aruncate printre pagini, in epoca exilului bucurestean, ca un apel al inimei, repule innabusit, (pentru a p'istra
momentului 1876, caracterul lui intreg, nu vom inregistra, aici, cele citeva forme, de Bucuresti, deduse din
Peste vdrfuri *i care se rezerva « Postumelor ») ca in urmatoarea stroa :
eO auzi, o auzi z° 0 auzi, rasunand 30 0 auzi sunind
Cum, räsun' al meu corn Pe 61%6 dulce com Pe cArliri un corn
Fa-mi un setnn mai curand (22767, 15) FA-mi un semn euriad
SI ma 'mom. (22761, 19) SA mi 'atom (22761, 20).
$i cam din aceeasi vreme, acelasi motiv, cu cemeara neagrä, de Bucuresti, in Ins. 2256, 19:
auzi* sunand
Pe carare* corn
Cad* spre tine blind
Mä intorn
Reluan, totusí, ale unei strofe, de Iasi, schitata in ms. 2262, 103 :
Adio scump' acum
.-
AUai din codri cum

Isvoare prund rästorn
melancolic bLind
Un glas de corn
Ms. Peste värfuri se afil in urrnätoarele versiuni:

Al. 2262, 168
A2. 2283, 140v.
B. 2283, 107v.
. . . CCa 1876
CI. 2262, 93
C2. 2233, 98v.
2288, 101-100v.
2275, 61-63 . cca 1877
e) 2254, 114
1) Lucian Blaga, Geneza metaforei 1i sensul culturei, 1937, pag. 93-94. (Cf. pentru acelasi citat, i Sextil
Puscariu, Limba romdmi, I, 1940, pag. 86-88).
www.dacoromanica.ro
276 M. EMINESCU
ale clror texte le Lisim sä urmeze unul dupl altul, precedate de umatoarele observatiuni de ordin general:
aplicatiile s'au repartizat nu dupá locul unde se allá, ci dupá scopul o intentia versiunii pentru care au fost ela-
borate. Uneori conturul formei o inversarea ordinei versurilor i strofelor sunt indicate, dinainte, de Eminescu,
prin numere aplicate pe vechile versiuni. Sunt indicatiuni ce trebuesc tinute in seam'a i executate. Nerespectarea
lor 9i a normelor de lucru ale poetului, care-§i versifica' oriunde crede de cuviintä schitele de atelier, duce la o forma:
ca acee-a din Botez (pag. 476 la noi D.), care e nu numai greOtá dar gi falsä atat in ordinea strofelor, cát o in
dublarea unei strofe, publicatä laolaltä cu doma ei.
E. figureaz1 in còpta din urmä a piesei de teatru Bogdan-Dragoy. Ace1a0 text hateo redactie mai veche a
piesei, in manuscrisul e) 2254, 214, circa 1876. Diferentele le-am notat in subsolul lui E.
Al. 2262, 168

Lin din codri se coboarä
Melancolic glas de corn
Gandul meu la dansul sboarä
Capul meu spre el intorn
5 Dar din valea dep'ärtati

Sunetele abia se 'ntom
Mai suna-vei tu vreodatà
Pentru mine dulce corn ?
Sperios v'o creangä farm¡J

10 Prin pädure vantul doarä,
Fac cu valurile larmä
Singuratece isvoarä
A2. 2283, 140V.
Melancolic comul sunä
Din pädurea de arin
Peste varfuri trece lunä
Vantul bate frunza lin
5 Gandu 'n ved o sä: te poarte

mima-mi spre tine 'ntorn
sunà pan la moarte
Melancolic glas de corn
Al. tz. Ah din codri se coboarä
Trist duios un glas de com (a)
Bland duios u.g.d.c.
5. Dar incet se depärtfrazI] > Dar incet din depärtare > Dar din v. etc.
7-8. Vei suna v'odinioarl
Mult iubite glas de com ? (b)
Iar iubite etc.
A2. 7. Ah suna-mi-vei tu la moarte
Strofa y-8 dela et4, redactatd, ulterior, marginal. Inainte :
5-8. Gandul meu la dansul sboarà
mima-mi spre el o 'ntom
Vei suna vr odinioará
Pentru mine dulce corn[ ?]
www.dacoromanica.ro
PESTE VARFURI 177
B. 2283, 1.07 V.
Melancolic cornul sunä

Din pädurea de arin
Peste várfuri trece lunä.
Codruli bate frunza lin
5 Mai departe, mai departe

Mai incet, tot mai incet
Intristfind adânc de moarte
Sufletu-mi nemingAiet
De ce tad cánd fermecatà

10 mima-mi spre tine 'ntorn ?
Mai suna-vei tu vr o datä
Pentru mine dulce corn ?
0. 2262,93
Peste virfuri trece lunä

Codru-si bate frunza lin
Pintre rarnuri de arin
Melancolic cornul sunä
5 Mai departe, mai departe

Mai incet tot mai incet
Sufletu-mi nemângilet
Intriständ adânc de moarte
A dcut. i vántul doarà

10 Sperios v'o creangä farmä
Fac cu valurile larmä
Depärtatele isvoarg
De ce taci când fermecatä

mima spre tine-o 'ntom ?
Mai suna-vei dulce corn
Pentru mine vre o datä. ?
B. ---- 9ro. De ce taci? Viata-mi toatà

mima-mi spre tine 'ntorn
7. Aiurind,> IntristAnd etc.; 1x. M.s.-vei vre o data
N.B. Cifrele ce aun, aleta', In capul fieceirui ver: din strofa, asesta conturul pe care-I realizeaza verriunea urmatoare,
C2. De pila strofa : 4, 3, 1, a; strofa II-a: z, 2, 4, 3; strofa III-a : t, a, 4, 3,-- ceea ce se verifica harte totul.
0.-- I. ulterior fi ¡ter: : P.v. bate lunA; 3. Din[trel > Pintre etc.; 9. A incetat §i vAntul doari; 12. Sin-
guratece isvoarl.
12
www.dacoromanica.ro
178 M EMINESCU
C2. 2283, 98V.

Peste varfuri trece luna'
Dintre ramuri de arin
Melancolic comul sung.
5 Mai departe mai departe

Mai incet tot mai incet
Sufletu-mi nemanggiet
Indulcind cu dor de moarte
De ce tad cand fermecad

10 mima spre tine-o 'ntom
Pentru mine vre o dad?
D. 2283,101-1ov V.
Peste varfuri trece lung.

Iliu-§i bate valu 'n vad
lar din rar4tea de brad
Tânguiosul corn rasuna
5 Cântaret nemangliet
Tineretelor deprte
Mai departe, mai departe
Cu simtirea fermecata
10 Ochii mei spre culmi intorn
Pentru mine vreodatg[ ?]
C2. - 8. Linistind Cu dor d,m,; ro. mima-mi spre tine 'ntom ;

N.B. Criteva versar!, marginale, din non redada/e, iin de versiunea D , pentru care au fast facute fi ande se si IntdInesc
Incorporate.
D. i. P.v. bate luná; z. Apa-si bate valu 'n vad (pe C2); 3. Si din raristea d.b. (pe C2).
5-8. e (pe C2) Mai departe mai departe 20 Vorbitoriu nemineiet

Mai incet tot mai incet Al iubirei dulci, desarte
Linistit, nemángAiet Mai departe, mai departe
Ca durerile-mi desarte (a) Mai ?met, tot mai incet
(a) Ca duren i de-amor, desarte.
www.dacoromanica.ro
PESTE VARFURI 179
E. 227/, 61-62
(Ras' und cornul In pddure ; ea [Anna] ascultd, apoi stinge lamina).
O tu räsunl numai i sufletu-mi rIpe§te

Simt mima in pieptu-mi cum tremurà i cre§te
Dar cine e§ti pierdute corn bland §i. mingiios
De ce nu suni tu vednic ? i vecinic tot frumos ?
(Luna bate tare. Ea de:chide fereasta).
Peste vArfuri trece lun5.

Dintre ramuri de arin
Mângliosul corn räsuna'
5 RAtAcit, nemângiiet
Ca un suflet färä parte
Mai departe, mai departe
Mai incet, [tot] mai incet
(Cornul face)
De ce taci când fermecatà

10 Eu spre tine mä. intorn ?
Pentru mine vre o datà[?]
(Ea rdmdne 'n lamina lunii despktqte prim°.
e) 22 / 4,114
Marginal, 2-3 inlocuit :
Apali bate valu 'n vad

Si din rarivea de brad
ce se 'ntdInesc in C2D.
4. Warigiiosul com räsung
5-8- Mai departe, mai departe
Sufletu-mi nemfingiiet
IntristAnd adinc, de moarte
ce se intellnesc in
Ulterior, marginal, 7-8 it:lactate :
Sufletu-mi nemAngdiet
In aclAncu-i dor de rnoarte
Dupd versal 8, parentezul regisoral lipseste.
Inima la tine-o 'ntorn
www.dacoromanica.ro
180 M. EIMINESCU
SOMNOROASE PASARELE
In duda delicatetei conturului rhiar, ca si a timbrului, de lied patent eminescian, le-a fost dat Somnoroaselor
pdrdrele sä suporte una din cele mai bogate si mai diverse ascendente. Foiletonistul, de pe vremuri, dela Vocea
Tutovei, M. Raducanu, c-u ale otrui diligente intuitii ne-am mai intainit pan acurn, o aseza, dimpreunä cu De die
ori jubilo, Cu mine adaugi, In sfera de influentä a poeziei lui Lenau I). Dupl d-1 M. Bantas, modelul ar
fi de clutat inteun cintec german anonim, Gute Nacht, despre care informi ea se aflii reprodus subt Nr. 64, dupä
editia origina1, in Regenrburger Liederkratrz (Sammlung ausgewahlter vierstimmiger Lieder), ed. 7-a, Alfred Copen-
rath Regensburg. 188o», i despre a clrui valoare se exprima' categoric: « Ce are aface poezia adancl a naturii
insufletite de Eminescu prin geniul i amorul lui, cu sarbada serenada. nemteasca » 2). D-lui Ramiro Ortiz i se
pitea ca imagina lebedei i-ar fi fost sugeratä lui Eminescu de versurile lui Puskin, säpate pe monumental ce i s'a
Inältat In grldinile dela Tarscoe-Selo, in care poetul venea sa se inspire. Si dupä ce cita versurile (reproducem
dupi Ibräileanu):
In aerie zile nemsti viizute, minunate
De primavarii, la chemarea lebedelor,
Linga apele care luceau pasnic,
A inceput sa-mi apara Muza
continua: « Nu e nido asemar. tare concreta; dar acest peisagiu lacustru, ce revine de atátea ori la Emineseu
de unde sä vie ?» 2). Räspunsul 11 da, la putin timp dupi aceea, G. Ibräileanu, Inteun judicios studiu, in care,
intre altele, spunea:
Daca' Eminescu n'a vazut niciocian o lebädä pe un lac sau pe un iaz, i totusi lebada revine « de atätea
ori» in poezia sa, si ant de pitoresc si de vckut in Saisoarea IV-a, noi credetn ca mai de grabä ar fi putut
lua aceasn pasere dintr'un roman, dintr'o nuven, dintr'o poezie in care sa fie, In adevar, zugrävin, ori chiar dintr'o
zoologie, dintr'o gravura, de pe eticheta unei cutii deck din strofa lui Puskin sapan pe fantána dela Tarscoe
Selo, din care strot.á niel n'ar fi inteles ce e aceea 1 ebada». Cel mult, cantand intr'un dictionar, abia atunci ar
fi aflat ca e o pasere, cl paserea aceasta, etc.. . Dar o lebida» din Somnoroart pdsdrele a luat-o cu poezie cu tot
dintr'un scriitor german. Dar « lebedele» din Scrisoarea IV-a, se alce ci le-a luat Itnpreunä cu lacul i eu castelul
deis un palat de la.nga Bucuresti informatie din care trebuie sä retinern ci Eminescu a abut mIcar acolo
lebede pe lac « model» mult mai bun deck cavdntul « lebädä» din Puskin. Dar cine n'a vazut kbede pe iazurile
boeresti din Moldova I Dar lebede, pe vremea lui Etninescu, eran si in Cismigiu. Erau In Berlin, erau la Potsdam.
Eran la... Numai dupä cuvântul « lebb.'dä» din Puskin, Eminescu n'ar fi scris cele patru versuri din Scrisoarea
IV-a, Numai lebedele albe, cad plutese incet din trestii, etc. » 2).
Dupä comunicarea orala." a lui Val. Bude, informa d-1 Radu Manoliu, cantecul lui Eminescu pastreaza mai curand
ecouri din Gute Nacht de Karl Dracbsler. Poezia acestuia are oarecare afinitati de fond si ritm cu cantecul lui Eminescu.
Caracteristic este si refrenul Gute Nat.& ». i dupa' ce citeaza innia strofa, d-1 R. M. urmeaza: A Oarecari asetnänäri
putem gasi i in poezia Auf dem Teich (din Die Schilflieder) de N. Lenau, dupä o comunicare oran a lui C. Fedeles.
Presupusa influentä a tehnicei lui Banville, pentru care influenta opina N. Serban, este prea greu de admis» 2).
Adaugand la acestea un exemplu din Geibel (Gute Nacht) i altul dintr'o poezie englezä de Hemans (Good
night), d-1 G. Calinescu are dreptate cand recomanda prudentä « izvoristilor», ca i atunci cand constati ca « mo-
tiv-ul (acesta) a fost la modä °data » 7). Si tot d-sa, in aid parte : Asupra acestei poezii mediocre, pe care n'a
publicat-o poetul ci Maiorescu, aura eminesciana arunci sidefurile sale » 7). Dad. nu ne-am putea implca Cu severitatea
nici cu gratuita prudentä a primei pärti din frazä, cea de a doua parte, in schimb, nu poate fi tagaduitii.
I) M. Räducanu [=Radu Manoliu], Observdri critice asupra volumuIrd de «Literaturd populard» a lui Eminescu
cum i arupra editdrii lui in Vocea Tutovei, XII, 32, 55 Octomvrie 1906.
2) M. Bantas, Note pe marginen cdrjilor, Eminesdana, in Viata Românearcd, XVIII, r, Ianuarie 1926.
Mihail Eminescu, Poesie, prima versione italiana.., a cura di Ramiro Ortiz, Firenze, [1927], pag. 150.
4) G. Ibnileanu, Studii literare, [19301, pag. 219-220.
Radu Manoliu, lzvoarele motivelor etc., in Preocupeiri literare, I, 5, s Mai 1936.
G. Calinescu, Opera lui Eminescu, V, pag. 379-380.
Id., ibid., pag. 121. Tot acolo: « Desi Somnoroase pdsdrele s'a dovedit a fi traducere, o puteas socoti, data
filnd Indepärtarea de original, compunere eminescianä».
www.dacoromanica.ro
SOMNOROASE PASARELE 18
Ms. Somnoroase pritärele figureazä intfun manuscris de Bucuresti, in epoca atitor poezii grave si reprezind,
reluad la distand de citeva pagini, cu aceeasi cerneali i printre alte exerciçil inrudite, strum poeziei gratioase.
Din aceeasi vreme i ca si cum ar fi India parte a liedului, Intre prima si a doua còpie din Somnoroare parrirele,
se afil schitad o poezie, de aproape inrudid, Vdtrtul scuturer toli nrerii, al cärei refren e Bumf ¡ara! §i care folo-
seste exact acelasi tipar metric.
Somnoroare pardrek se afla' In 3 manuscrise:
Al. 2277,90 cca 188o
AS. 2277,95 cca i88o
B. 2261,300 cca 1881-1882
Colaterale:
2277,94 Vtintul seetturd merii cca T88i--1882
Al. 2270,90
Somnoroase päisärele
Pe la cuiburi se adunä
Sunl mii de fämurele
Noapte bunä"
5 Doar isvoarele suspinä
and in somnu-i codrul tace,
Dorm §i florile 'n grädinä
Dormi in pace
Peste värfuri, peste dealuri
Albe .neguri se a§eazä'
10
Stele ard pe mii de valuri
Tu viseazI
In a noptii feerie
Se ridicà." mândra lunä
15 Totu-i vis i armonie...
Noapte bunl 1
A2. 2270,97
Somnoroase pä'grele
Pe la cuiburi se adunä,
Se. ascund prin rämurele...
Noapte bunä
5 Doar' isvoarele suspinä
Pe când codrul negru. tace,
Dorm §i. florile 'n grädinä...
Dormi in pace
Trece lebkla pe ape
10 Intre trestii O. se culce...
Fie-ti ingerul aproape,
Somnul dulce
N.B. Aplieaffile de aid fin de A% untie au fart rea/tate.
A2. - Mal toate variantele au fart ineereate In A1 ; 3. fi 6. id. In A/; 9, Road paserea pe ape> Trece
lebäcla pe ape; ¡ora. id. in Al; 13. In Al,
www.dacoromanica.ro
152 M. EMINESCU
Peste-a noptii feerie

Se innaltä mandra luna',
15 Tot [e] vis qi armonie...
Noapte buna I
B. Transcrisi caligrafic, in submanuscrisul-dictando, asa zis al poeziilor Familiei, versiunea aceasta, ffind ca
identicl câ textul Maiorescu, nu o mai reproducem. Not5im numai cele cateva minime deosebiri:
3. S.a. prin r.,> S.a. in r.,; 6. P.c.c.n. tace ...; ir. Fie-ti inge.rul a.> F.-ti ingerii a. i. Totu-i
vis si armonie
2277,94
Vantul scuturl top merii
Poarta note de ghitara...
Este randul primaverii
Bung. sarl
5 Evantaliul ascunde
Vorbe dulci i masd frumoase...
Dar de unde pana unde?
Sanatoase ?
Cate tragice tirade
10 Declamate 'n ironie...
Dar a..5a poate se cade
Sä. §i. fie
Ce dulceata prefacuta
1410
Cand din gura i§i. säruta

15 Ochi§orii
De-ar putea noi §tirn prea bine
C'amandoua §i. i-ar scoate
Au geloase una d'alta
Nu sunt toate[?]
20 Dar astfel se tot impaca
Sub umbrarul cel de vite
Gungurin.d ca pe o craca
Porumbite.
Numai rozele* durerii
25 Printre rIs s'amestecara
Cand de flori se scutur
Buna sara
2277, 94.-3. Obiceiu al primiverii; 6. Vorbe dulci de guxi frurnoase , .; 9. ate jalnice tirade.
21-2.4. i cit Jis, ce calde soapte
Sub umbrarele de vite
Gunguresc intreaga noapte
Porumbite.
www.dacoromanica.ro
DE-OR TRECE ANIE 183
DE-OR TRECE ANII...

Urmarind, cu verva i tenacitatea lui obisnuitä, problema adevirad luptal cu motile de vant, postumitatii
celor 25 de poezii, printre care si grupul dela Familia, ce apar intaia oad in editia Maiorescu, G. Ibraileanu
poposea la inca una din dificultätile pe care si le ridica, in drum, din nimic, i numai din placerea de a le
putea invinge. « Ar fi tiparit, se intreba cu bine simulará smerenie, Ibraileanu, ar fi tipärit Eminescu toate aceste
25 de poezii ? Sunt poeti carí scriu bucAti maí usoare, cu un caracter mai ocazional, consemnan impresii, darxi
*
se poate zice asa, minore, pe care le dau la cunoscuti (sau la cunoscute...) dar nu le publica, ori nu le publica
decat In operele complecte. Nu cumva printre aceste 25 de poezii existä unele de felul acesta? Asa de pile% ca
sä dau numai un simplu exemplu, ar fi publicat Eminescu De-or trece anii, poezia aceea Cu nu gtiu ce» si nu
stiu cum», perfecta ca forma, dar caxe nu e tocmai faimoasä, ca gen?»1).
$i cu toate ca, dupa o serie de alte asemenea intrebari, rIspunsuI lui Ibdileanu era el le-ar fi publicat...
dar in volum se vede limpede el De-or trece . e in opinia criticului o piesä mai mult sau mai putin compro-
mitätoare sau, Cu vorbele lui, de un gen putin faimos. CA nu era si pärerea lui Eminescu, lad ce se poate deduce
din cele cateva forme si mai cu seama din multiplele aplicatii ale ultimelor tipare (C1 si C2), in care toate
moclificarile lasä in fling versurile ce-i pareau lui Ibräileanu usuratece.
Ms. De-or trece anii . se allá in unnAtoarele manuscrise:
Al. 2277, 82 1 cca 1881-1882

2277, 82 f
El. 2277, 81 y.
2261, 301 (cemeala) 1
cca 1882-1883
CI. 2261, 801 (creion). f
CI. 2260, 207
Lasärn sà urmeze versiunile una dupa alta, precedate de urmatoarele observatiuni generale: A1.
figureaza in acelasi mg. si aceea0 pagina, 2277, 82, Aplicatiile ingAduie disocierea, ce am admis in transcrierea
noastra. Versiunilor acestora suprapuse, le aduce coreciuni pe fila albä din stanga, 81 v.; am numit aceste
adaosuri B1 si le-am trecut in subsolul Iuí B2 ce figureaza in 2261, 301, ca o grafie inruditä, in submanuscrisul
ciclului Familiei. Pe aceastä versiune, scrid cu cemealä, un creion insistent modificA i da versiunea C1, pe cate
am trecut-o in subsolul versiuni (,2, transcrisa cu cerneall in 2260, 207. Asupra caracterului, de exereitiu
oarecum neglijent, al ultimelor douà versium, nu mai e nevoie sä atragem atentia.
A2. 2277,82
De ce atata stäruind A2 De ce atata suferind

De ce atata mi-ai pläcé De ce etem te-as tot
Cand ai in toat a ta fiinta 'n toata-a ta fiinta
vede.Pentruca
Un nu stiu ctun s'un nu stiu ce E-un nu stiu cum si-un nu stiu ce
1) G. Ibräileanu, poeziilor lui Eminescu, in Viata Romdneascd, XIX, 1, Ianuarie 2927. Cat de arbitrara
era presupozitia lui Ibraileanu se poate deduce din urmatoarea pretioasi interpretare: « De-or trece anis este poate,
dintre poeziile ce mai pästread simbolurile poetice, cea mai apropiad de forma romanteí. Mel6día o fornicará
cadenta strofelor sarsite mereu pe un ton de refren. Iarl ideea se allá i in aceasta poezie, latenta dar producitoare
de asociatiuni laterale. . « Nu stiu ce» este irationalul iubirii, care vine dinteun izvor necunoscut noul. « Ea tot
mai mult imi va place» arata intelectului ca dragostea creste in virtutea unei legi interioare, absurde, fad nicio
legatura cu vreo cauza obiectivA, etc., etc, », (G. Calinescu, Opera ha Mibai Eminescu, V, z936, pag. 189-291.
I. D.c.a. suferind. A2. - 2, D,c,e,tot te-as> D.c.e. te-as etc.;
www.dacoromanica.ro
184 M. EMINESCU
In respirarea ta cea eland* 'n ochiul táu asa scantee

E-atäta farmec o parfum 'n respirarea ta parfum...
De si nu esti declt femee De §i nu esti decat femee
Esti totusi altfel... nu stiu curo Esti totusi altfel, nu stiu curo
Astfel tot una-mi este mie Astfel tot una-mi este mie,
is De vei vorbi, de vei täcé De vei vorbi, de vei
Qci pe cind taci cu... Dac' al du glas e armonie
Ochiul vorbeste [nu] stiu ce o 'n dcere nu stiu ce
De-aceea vecinic aunt* In cale De-aceea vecinic plin de jale
Si 'o veci stribat acelasi drum Eu bat mereu acelasi drum...
is fannecele tale In toate farmecele tale
E-un nu tiu [ce] 'un nu stiu curo E-un nu stiu ce 0-un nu stiu cum.
B2. 2261, 30 (cerneald).

B1. 2277, 8r v.
De-or trece anii cum trecurà

Din zi In zi naai dragA-mi e
Pentru a toat' a ei fälpturà
E-un nu §tiu cum, q'un nu §tiu ce
5 Au ochiul ei mai viu scintee ?
Au e 'n suspinul ei parfum ?
De §i nu e de cit femee
totu§i altfel, nu §tiu cum.
De-aceea una-mi este mie,

10 De ar vorbi, de ar täcè;
Dac'al ei glas e armonie,
§i 'n tIcere-i nu §tiu ce
Astfel robit de aceea§i jale,

Eu trec mereu pe-acela§i drum
15 In taina farmecelor sale
un « nu stiu ce», §'un « nu §tiu cum».
Al. 5-6. e and capul tâu cel blond ca spicul A2. to. de fapt : dcea (sic).
Pe-un brat de marmurä '1 culci
z° i dacá rizi esti räpitoare
pdrdsite pentru cele dela et4.
5. I.r.t. cea dulce> I.r.t.c. caldä.
B2. 2. Ea tot mai =it imi va pläd.

B1. x-2. r° Vor trece anii curo trecurl 2° De-or trece anii cum trecurä
totusi ea imi va pläcè Ea tot mai mult irni va pläcè
3. Pentruci 'n toad' -a ei f.; 4. E-un 4x nu stiu cura», s'un nu stiu ce»; 5. Au ochiul [6] mai viu
sdintee; 6. Este suspinu-i un parfum ?> Este suspinul ei parfurn ?; 9. Astfel tot una imi e mie;
14. Eu bat mereu amiss drum... ; T6. E-un nu stiu ce, 'un nu stiu curo,
www.dacoromanica.ro
DE-OR TRECE ANTI 185
C2. 22603 207

O. 2261, joz (c.reion).
nici am prins mAcar de veste
Ce dor av-uiu*, ce dragA-mi e
Dar cum venirl toate-aceste ?
Nid nu sdu cum, nu sdu de ce.
5 E din luceferi o scântee
Din flori exotice parfum?
Nu. Ea nu e decat femee
Dar este altfel, nu stiu cum
De mi-o vorbi imi place mie
10 Ci-mi place iar dac'o
DacI in glas e armonie
E i 'n tä.cere-i nu stiu ce
astfel luna lar mä. poartä.
Pe-al visurilor mele drum...
15 Cum am venit, ce voiu la poartà....
Nid nu stiu ce ? nici nu stiu cum.
r-4. t° (CI) Fári sä pot a-mi da vr'o satnä 20(C1) Dar flea prinde chiar de veste (a)
Din zi in zi mai dragl-mi e Din zi in zi mai dragi-mi e
Cáci In privire nu e teama Má 'ntreb eu insumi doar este?
E-un nu stiu cum, s'un nu stiu ce Un nu stiu cum, un nu stiu ce
(a) Fit% sä pot sá prind de veste> Dar frui
chiar sä prind> Dar far's etc.
30 (OD Si färä sä fi prins de veste
Eu simt el tot mai dragl-mi e
Cum imi veni mä 'ntreb, ce este?
Si nu stiu cura si nu stiu ce.
40(C2) forma dela eta]: z. Ce dor [ind.]at*, ce
draga-mi e; 4. Nici nu stiu cum,
nici nu stiu ce.
5-8. i° (0) Nu-i din luceferi o scântee 20(G) Nu-i din lucefefi vr'o scántee
Nu e al florilor parfum (b) Nu e din flori vre un parfum...
Nu e nici ea deck femee Nu e nici ea de cát femee
Da-i totusi altfel, nu stiu cum Dar este altfel, nu stiu cum
Nu din al florilor p.
9-10. t° (CI) De-aceea una-mi este mie
Or[i] ar vorbi, [ori] ar tké;
9-12. 20 (0) De mi-o vorbi imi place mie (c) 3° (C2) De mi-o vorbi irni place mie
Da-mi place gi dind ar Ci-mi place si dac'o
Dac'al ei glas e-o armonie Dac' al ei glas e armonie
E si 'n tIcere-i nu stiu ce E si 'n ticere-i nu stiu ce
Imi place de-mi vorbeste mie.
13-16. x° (CI) Si* de cum* luna se aprinde z° (0) Si vecinic dortil meu má poarta (e)
Pe-al visurilor mele drum Pe-al visurilor mele drum
Stiu eu ce dor mä mai cuprinde Ce-i caut iari pe la poartät ?]
Nici «nu stiu ce», nici « nu stiu cum» (d) Eu nu stiu ce, eu nu stiu cum.
E « nu stiu ce», e « nu stiu cum». (e) de fapt : Si vecinicul (sic) dorul etc.
30 (C2) Si astfel dorul lung mä. poartä
Pe-al visurilor mele drum...
Cum viu, ce caut pe la poarta...
Eu nu stiu ce ? eu nu stiu cum.
www.dacoromanica.ro
186 M EMINESCU
LASA-TI LUMEA...
tt Editia I-a Maiorescu», Decemvrie 1883
Publicad, dimpreuni cu cele 25 de poezii inedite ale intaiei editii Maiorescu ridicä una
din cele mai interesante probleme de cronologie, in creatia eminesciana. Cad pe de o parte, versiunile cate avem,
Cu exceptia uneia singure, care va fi in discutie, apartin Bucurestilor, in timp ce, de aid parte, peisajul, atmos-
fera i toate acele imponderabile legate de un acelasi moment biografic, i care-i determiná sunetul, tin de Iasi
si de unica lui mare iubire. Asa socotea si N. Iorga, ale cärui intuitii nu greseau niciodatä, and asimiland-o cu
« infocata rugaciune de a i se da ravnita iubite», o anexi, dimpreuna cu toate celelalte piese discutate sau nu,
la carul de triumf al aceleiasi statornice pasiurii 1), asa socotea si G. Ibräileanu, in chiar duda aparentelor, pe care
excesul ski de sisternä le alimenta « Imaginati pe Veronica Mide, care &dea in vremea aceasta asalturi dezesperate
si inutile lui Eminescu, acum rece ca ea, cetind Laali lumea la ataa, deci evident adresatä altei femei» 2), seria
Ibraileanu, in cantarea temeiadlor cari ar explica pentru ce Eminescu n'a tipärit cele 25 de poezii, cele mai multe
de dragoste, i dad: biografia, asa cum o cunoastem, nu ingaduie a se vorbi de « asalturi» si de « rezistente», poate
chiar dimpotrivä, cu atat mai putin intelegem conduzia dupä. care poezia trebue sä fi fost « evident adresatä altei
femei». Cu alit mai Cu cat studiul celar douä faze din poezia lui Eminescu, asa cum insusi 11 intreprinde,
oferl cateva prezumtii categorice pentru infirmarea unei atari supozitii : lumea ta uitatd, de pildä, seria
Ibrkleanu, din faza a doua, poezie de fericire (o alta' editie a Dorinpi din faza intála) contine natura, ca
Dorinp, §i e in metrul trohaic ca si Dorinla» 3).
Spuneam ca' versiunile acestei poeme o situeaza, toate, la Bucuresti, cu exceptia uneia singure. E vorba de ver-
siunea A* din 2260, 208-209 in care Scurtu (editia sa din 2908, pag. I70) vedea « textul aproape identic al pri-
melor opt strofe» iar Botez (pag. 480) care o socotea drept a VI-a variantä.: « [o] ciond necompled, pare ca s'a
pierdut o foaie; cuprinde versurile 2-3z, cu =lady foarte putine deosebiri fad de text. Strofa a II-a e faiata, lar
strofele V si VI sunt incercuite cu cemeala, para.' ar fi avut de gaud O. le scoad din poezie». Sà spunem intai
ca incercuirea de care vorbeste Botez e nu cu cemealä dar cu creionul i ca semnul acoladei designä, operatie free-
vend la Eminescu, o ala ordine a strofelor: a V-a si a VI-a, ce urmau sä se insereze dupä a Dar versiunea
aceasta meritä o descriere mai atentä. Ea e frumos caligrafiad pe /Artie de scrisori, si din dispozitia strofelor,
ate 4 pe paging, se vede di urmarea s'a rätäcit i pierdut. Scrisul nu numai caligrafic, dar märunt i stráns amin-
teste scrisul, de aproape inrudit al celeilalte cdpii, tot pe hartie de scrisori, din Dorinla, oferid Veronicli in Martie
1876 1 restituitä ca un mic mesaj de ruptura', pe verso, la 27 Tunic 2880 (trimitem pentru acestea, la vol. I,
pag. 391). Astfel de detalii tehnice sugeread dintru intái gándul cA§i Laali lumea (aceasta a doua editie a Dori nlei,
cum atat de just spunea Ibraileanu), in aceastä versiune, ar putea face parte din lotul de poezii, pe care Eminescu
obisnuia sä le copieze i claruiascal iubitei sale. E adevarat cl laár' tia aceasta de scrisori e mai putin excelend ca
aceea a Dot-it:lei, §i di de astä. datä, in loe de titlu, poezia poartä cele * **, ce se intalnesc in ciclurile din 2878
2879. Si mai ales e adevarat cA tiparul poeziei e foarte aproape de cel al textului definitiv, asa a (1=1 anume
prezumtii pledeazä pentru o cronologie de Iasi, a acestei versiuni, altele pledeazä pentru una de Bucuresti. Din
nefericire, lipseste acel amänunt care sä decidä pentru una sau alta din päreri, si el va lipsi pána ce un document
necontestat, fie finalul acestei còpii-scrisori, fie vreo epistola bogatä in informatii, fie we° mart* urie dernnä de
incredere vor fi iesit la ivedä. Singur studiul grafologic nu ajunge. Cu toate ca bogat in nuante, ce pot fi cu cer-
titudine discriminate si dupä aceea datate, scrisul lui Eminescu rezerv'l incl multe surprize. Ele apar ori de cate ori
ne afiam in fata uneia din acele grafii dirijate, in cdpii de texte sau in epistole, al cäror scris se aseamIna chiar
si peste un bun numar de ani. Asa cA versiunea aceasta pe hartie de scrisori n'ar fi exclus sä fi fost facuta, in
aceeasi intentie a darului, dar si la Bucuresti. Am avea, atunci, repetatä, povestea cu AM/ de fragedd.
Pana cand discutia va putea fi reluatä in conditii multumitoare sa retinem de pe acum cele douä fete ale alter-
nativei. Dad.' versiunea aceasta e de Bucuresti, atunci locul ei e usor de stabilit in seria evolutivä. a versiunilor.
Dada s'ar intampla, insä, sä fie de Iasi, atund ne-am afla in fata unui frecvent caz de evolutie à rebours, de destra-
N. Iorga, Eminescu In ,ri din cea mai nomi pag. zo.

G. Ibdileanu, poeziilor lui Eminescu, In Viala Romdneascd, XIX, 2, Ianuarie 2927.
G. Ibrkleanu, Studir hterare, [193o], pag. 262. Cf. si marturia lui Eminescu insusi, dintr'o scrisoare
dela 1886, pentru cazul el documentele ar putea fi socotite autentice: « Pe versurile Atdt de frageta, De ate ori,
jubilo, lumea ta uitaa, i daa ramuri bat in geam, pe toate ar trebui sä scriu: sunt ale ei deci numele tau
atat de armonios, de dulce, de fermecator». (O. Minar, Veronica Miele, 2924, pag. 202).
www.dacoromanica.ro
LASA-11 LUMEA 187
marea unui tipar i dupi aceea de reconstituirea lui. Si nu uithn cà versiunea D4 (22761, 33-36), aproape aidoma
cu textul definitiv, primeste indicatiuni de prefacere si o noui clistributie a strofelor. Dupi cum, iaräi, ultimele
versiuni E'-E' se vgcl a fi obtinute prin simplificare.
Pentru aceasta (si färä a mai reproduce textul - i necomplet, iar cát e, aproape identic cu cel definitiv -)
ne-am ingäduit a trece, provizoriu, in schemä, versiunea aceasta la douà cote: A* si Dl*.
Ms. Lasa-ti lumea figureaz1 In manuscrisele urmätoare:

A* 2260,208-209 (cf. 1)1*) ..... CCa 1876*
2260, 218 + 216
Al. 2260, 201 cca 1878
2269, 41-42
2261, 247-249
2261, 251-256
2262, 85
D. 2261, 22-24
22761,42
Ir*. 2260, 208-209 (cf. A*.)
Ds. 2261, 26-28
..... Cat 1879
2261,255 V.-256
Da. 2261,247-253 (divertisment)
D°. 22761, 33-36
Ds. 22761, 33-34
El. 2282,13-14 1
Es. 2262, 213 cca 1881

Es. 2261, 113
E°. 2261, 307 + 810 cca 1883
Crämpeie:
2278,39 v.; 82V.
2281,75
A.-B. Cam din acelasi timp, Bucuresti circa 1878, aceste doul versiuni se urmeazä de aproape:
figureazä in 2260, 218 + 216
figureaz1 In 2269, 41-4242
A. e schitat pe verso-ul alb a doul bune cartoane, de fapt, Ordin(e) de platel, c-u formula stereotipl, prin care
j'eful depozitultti tutunurilor din distrietul.. . este autorizat a pläti... in ereditul Contului. . . Bueuresei, 187...
executate In Typ. Thiel & Weiss, Lipscani II (unde s'a tipä'rit din cand In cAnd i Timptd). Cele doul Ordine
de platä sunt numerotate chiar de Eminescu, cu creionul rosu: isi 2 si alcItuesc cum se poate usor vedea, o unitate.
Botez greseste cand le considerä drept douä versiuni, a I-a si a 111-a, dupä cum, de asemeni greseste cand
aseazä intaia ciornä prin 1875-1876. Nimic nu autorizä, fiel a mai spune câ vecinätitile pentru cazul a se gäsesc,
intr'un manuscris miscellaneu, cum e 2260, nu sunt probante. B. figureaz1 In 2269, 41-42.
Tot aici asezlm un crämpeiu de 6 strofe din 2260, 201, scris cu aceeasi cernealä din A., (tot pe dosul unui
fragment de Ordin de platel) dedus, probabil, din Povestea Teiului, §i utilizat ca memento In redactarea primei versiuni
din Lardli lumea 11 numitn, pentru circumstantä,
A. 2260,218+ 216
Codrul verde blând
Farmec dä. càrärii strimte...
SI tot mergem manä 'n maná'
Nime 'n lume nu ne simte
2. Codrul mändru, flori In stele; 3. Lag-ti min. a 'nteale mele;
www.dacoromanica.ro
x88 M. EMINESCU
SI vedera aici inteuna

Langa flori de roua ude...
DI-mi o gura., numai una
Nime 'n lutne nu ne-aude
Desfacut e parul moale

10 frumos çi se mai vede
Peste sin iji cade 'n poale
Nime 'n lume nu ne vede
Saluri negre s impaturi

sa ne punem capä'tle
15 S'adorraim aid alaturi
Nime 'n lume nu ne vtie
isvorul se patrunde
Al tau chip in vis alege
Ce privevti zimbind in unde
20 Evti frumoasa... se 'njelege.
Incurcandu-mi-te 'n bra:0

Mai nu vrei vi mai te lavi
Te sarut pe ochi, pe faja
Dulce inger dragalav
25 Tine-mi mana vi te urca

Pe cararea
Aici cockul se incurca
Dar e bine vi ava
Al. 22602 201
Ea in codri ratacevte
Pe carà.".ri cu cotituri
Noaptea vine de trezevte
Glasul vechilor paduri
A. 5, Peste virfuri trece luna; 6. Peste flori de roui ude.. .
9-12. Odd albastri, pirul moale (a)
Ce frumos ti se mai sede
Tine-mi capul meu in poale
(a) Pärul galben> Ochi a. etc.
13. Salul negru si'l impituri> Saluri etc.; 14. Si le punem cipätie; 27. Aici calea> A. codrul etc.
23-28. Incercat din non, dar neterminat, de aceea nu le trecem sus :
Pune-mi mina ta pe umeri (b)
Si te urea- pe cirare
(b) Pune bratul> P. cotul pe-al meu
www.dacoromanica.ro
LASATI LUMEA 189
5 §i in sunetele sfinte
Ne plimbam cu capu 'n piept
Nid privire Inainte
Nid ne 'ntoarcem Indarapt
Gandul nostru prins in mreaja

10 Para sunk' in urechi
antec dulce ca de vrajä.
De sub teiul nalt i vechiu
B. 2269, 41-42
Tremurau prin ramuri stele
Farmec dand cararii. strimte...
Draga, crede spusei mele,
5 Doar isvorul suna 'ntfuna

Inflorite maluri uda...
Da-mi o gura, numai una
Nime 'n lume n'o sa simtl
Paru 'n valuri se desprinde

10 frumos ti se mai §ede
Nu zi ba, de te-oiu cuprinde
Te desfad c'o dulce sill

Mai nu vrei i rnai te la0
15 Ochii tai Inchizi cu
Ca un Inger dragalas
Apa 'n fundu-i se patrunde

De-al tau chip 0 ti-1 alege
Ce prive0i zimbind In unde ?
20 Eti frumoasa... se 'ntelege
B. 1-4. Pintre ramuri tremur stele

Farnaec dánd cárárii strimte...
Tu te 'ncrede mánii mele
5. lar isvorul suni 'ntr'una;
9-12. Párul tu bälaiu i moale
Ce frumos ti se mai sede
$i ce albe brate goale
53. InclestAndu-te in brate; 15. 0.t. Inchizi a lene; 16. Dulce i.d;
17-18. Chiar isvoml se pátrunde
De-al tau chip si 11 alege
www.dacoromanica.ro
190 M. EMINtSal
Ici mantaua s'o impäturi

SI ne punem
S'adormim aici
Nime 'n lume nu ne stie
25 Luna tremurà pin ceatI
O crkias1
M'a zIri tiind In brate
Niste dragoste vicleanI
Toate aceste versiuni, cam din aceeasi vreme, circa 1879, desvoltate una din alta si in care
intervertirea ordinei strofelor schimba nu °data conturul versiunii, se cuvin inregistrate in chiar aceasta continua
alunecare de straturi, ark' de care imagina succesivelor tipare as fi o grava mistificare.
figureaza in 2261, 247-249, e scrisa cu cerneala in submanuscrisul-dictando, in care am intAlnit si ver-
siunile ultime ale sonetului Venelia.
figureaza, o pagina mai departe, in 2261, 251-256, numb.'" 25 de strofe, unele sterse, coreceari i anume
indicatii, ce se vor Inailni realizate in versiunile urmg.toare, si D2 in care s'a desf'acut, de fapt, in douá poezii
autonome a 9 strofe fiecare, dupà executarea elimirtárior. Pentru fragmentul De pe ochi ridici inchisd (D. strofa
53-56 sqq) cf. capitolul Povestea codrului, versiunea Erotocrit (aceastä ed4ie, vol. II, pag. 7 iar facsimilul la pag. 234).
figureaza in 2261, 22-24 iar D2. in 2261, 26-28, despärtite de sonetul Oricdte stele ; sunt de sine staid-
toare si se cuvin raportate la versiunea anterioari D., din care s'au desprins, iar cate-si trele pAstreaza demente
ce s'au intalnit in unele texte tipärite la capitolul Dorinlei.
Anume crampeie, repartizate, ici si colo, semnalate i in schemä, pot fi identificate in subsolurile respective.
C. 2261, 247-249
Codrul verde ne inganI
Farmec &rid càràrll strimte
SI tot mergem mânI 'n mânI
VisItori trecem inteuna
Peste flori de rouI ude
DI-mi o gurI, numai una
Nime 'n lume nu ne-aude
PIrul flu ti se desprinde
10 frumos ti se mal sede
Nu zi ba de te-oiu cuprinde
Te desfad c'o dulce sill
Mal nu vrei si mai te lasi
15 Inchizi ochii de copirá
Cei adânci
zi. i mantaua s'o impAturi;

25-26. Luna ese dintre ceata
Ca o zina. padureana...
t. Peste codri trece luna; 3. lar noi mergem impreunä
www.dacoromanica.ro
LASA-TI LIIMEA z9t
Iatä." lacul, luna piing.

Poleindu'l il stabate
E[1] p.ltruns de-a ei luminä
20 Simte-a lui singurAtate
Valuri vii sclipesc in spume

Printre trestie se farmä
El visand o 'ntreagl lume
Tot nu poate sä adoarmä
25 De-al au chip el se pätrunde
Ca 'n oglindà il alege
Ce prive§ti zimbind in unde ?
E§ti frumoasä se 'ntelege
Lasä-ti lumea ta uitaa

30 Mi te dà intreagI mie
Si de-mi dai viola toatä.
Nime 'n luigne nu ne
Luna tremurä prin ceatà

Varsä apelor väpae
35 mä aflä-având in bate
Ni§te dragoste Mae.
D. 226f, I, 2 f
Lasà-ti lumea ta uitatä
Mi te [d5] intreagl mie
De ti-ai da viata toatä
Nime 'n lume nu ne §tie
Vin cu mine rätäce§te

5 Pe cäräri cu cotituri
Unde noaptea se trezeste
Glasul vechilor päduri
Unde sunetele sfinte

10 Or sä mi§te al au piept,
Sä nu cauti inainte
SI nu cugeti indäräpt
C.-- 19-20. E pätruns de-a ei

de-a lui singuiátate
29. Lasä-ti viata ta uitatä; Strofa 29-32 primefle numdrul z in momentul c4nd se elabora DI; la fel stint designate
cu numere strofele 2 i 3 (cf. subsolul din Di).
www.dacoromanica.ro
192 M. EMINESCU
Prin a visurilor mreajá

O sä-ti sune in urechi
15 Cântec dulce ca de vrajä
Pintre cfengi scintee stele

Farmec dänd cärärii strimte
afarä doar de ele
20 Nime 'n lume nu ne simte
Doar al noptii negru flutur

Sboarä cu-atipi ostenite
Pe cänd crengile se scutur
Pe cäräri intelenite
25 Doarä bolta cea seninä

Pintre ramuri pintre frunzI
Aruncind dungi de luminä
Va 'ncerca ca sá pltrunzI
anal tu ti se desprinde
30 frurnos ti se mai §ede
Nu zi ba de te-oiu cuprinde
Tânguiosul bucium sunä

L'ascultäm cu-atata drag
85 Pe când ese dulcea lunä
Dintr-o rari§te de fag
Iiräspunde codrul verde

Fermecat i dureros
Tad sufletu-mi se pierde
40 Dupä chipul táu frumos
Nu auzi cum päsärele

Ciripesc in verde cräng
De amoru-mi intre ele
Tânguindu-se mä piing
D. N.B. Strofa 21-24 introdusd; ingbesuit, dupd re .poezia fusese serisd in iniregime.
33-34. Numai buciumele sunk
Tânguios 9i blând 9i drag
37. $i rispunde etc.; 31. Ochiul du e plion de mill.
www.dacoromanica.ro
LASA-TI LUMEA 193
46 Ele stiu cum eu intfuna

Suferiiu dorinte crude...
Da-mi o gura numai una
Nime 'n lume nu ne-aude
Te desfad c'o dulce silä

50 Mal nu vrei si mal te lasi
Ochii tai [sunt] plin[i] de mill
Chip de inger dragalas
De pe ochi ridica 'nchisa

Languroasa, lungä geanä
55 SI dtesc prin a lor vise
A ta tainica. dojana
Pune-ti degetul pe buze

Sfaituind sal m'ameninti
Far' ca nimeni sai te-aura
60 SA fim strasnic de cuminti
Iatal luna, dintre ceatal

Varsä apelor vapae
M'a gasit tinând in brate
Dulcea dragoste balae
65 Doamnä negurii acestei

Da: lumina ei smerita
Peste lac ce sta.' in trestii
Cu-a lui fata neclintita
Cad ea tainicà si plink',

70 Poleindu'l 11 strabate
El patruns de-a ei lumina
Simte-a lui singurätate
Si pornind undele 'n spume

Printre trestie le farmä,
75 Si visind o 'ntreaga lume
Tot nu poate sä adoarnil
52. bra' zimbetul trufa> Cap de inger dräglla§.
Strofa 17-20 redactatit intili identicii, marginal in C.
Tot acolo: 73-76. Numai Lacu 'n linktire
Lin se leaganä s'adoarma
BLinda undei inmiire (a)
Care 'n trestie se farml
(a) 'o. lui> Blinda etc.;
13
www.dacoromanica.ro
194 M. E.MINESCU
De-al täu chip el se pätrunde

Ca 'n oglindä il alege
Ce prive§ti zimbind in unde
80 E§ti frumoasä, se 'ntelege
O! aratl-i-te 'n tainä

colanul descingi
Ca sä cadä: a ta hainä
Färä chiar ca s'o atingi
85 incet copilä dragä

De pe umere sà cadä
Ca sä vä'd odatä 'ntreagä.
Arätare de zäpadä
Uite cerurile albastre

90 PleacA zarea lor pe dealuri
Arätind privirii. noastre
Stele sus §i stele 'n valuri
E-un miros de teiu in crânguri

Dulce-i umbra de rächiti
95 suntem atAt de singuri
atAt de fericiti
Numai luna dintre ceatä:

Varsä apelor väpae
Si te aflä strânsä 'n bratä
100 Dulce dragoste bIlae.
91. S'aratä* privirii noastre;

89-92. e (In C.) Tara cerurile albastre z° Colo cerurile-albastre
Pleaca zarea lor pe dealuri (b) Plecand zarca lor pe dealuri
Triste sufletele noastre Varsa sufletelor noastre
Ciad la stele, calad pe valuri (c) Stele sus 1i stele 'n valuri
(b) P. stelele > P.z. etc; (c) Ratacese din
stele 'n valuri.
93-96. e (2262,8f) ut I Ocere, e 'ntuneric z° (in C.) Intuneric e in crAnguri (d)
Umbri dulce de rachiti Umbra dulce de rachiti
and suntem atit de singuri Ah suntem atAt de singuri,
atit de fericiti atAt de fericiti
(d) Sut I t'Acere e 'ntuneric ;
30 V. 93-94 dela etaj redactate inteli pe z° din C.
99. M'a gäsit tinan' d [in] brata > i mil afl' avand [in] b.
www.dacoromanica.ro
LASA-TI LLTMEA 195
D1. 2261, 22-24
Lasi4 lumea ta uitatä,

Mi te di intreagi mie,
De-am imbla pidurea toatä
Nime 'n lurne nu ne stie
5 Intre crengi scintee stele

Farmec dand càràrll strimte
afari doar' de ele,
Pärul tä.'u ti se desprinde

10 frumos p se mai sede
Nu zi « ba» de te-oiu cuprinde
Blinde buciumeie sune

Asculta-le-vom cu drag
15 Preca'nd discul albei lune
Trece raristea de fag
Le rispunza codrul verde

Fermecat si dureros
Sufletul meu mi se pierde
20 Dupà chipul tàu frumos
D1. Ordinea primelor 3 strofe e designatd tntáiu, pe C. La Inceput, strofa f-8 are, In C., redoclia urmdtoare :
aci in codru e 'ntuneric
Si atarea ta'inuitä
Si in lungu-i [Somn] feeric
Doarme lunca linistitä (a)
(a) D. lumea* 1.
3. Duerot midi, ca creion negra, In D.
22761, 42
Strofele ryid si 57-2o sunt copiate, In 22761, 42, in marginea uneia din versiunile Doinei. Strofa
are In/di redaclia :
Bande buciumele sune-i, (a)
Asculta-le-vom cu drag,
Pre and ese discul lunei
Dintr'o rariste de fag
(a) B. buciumele-i sune.
reluatd Intr'o forma identicd ca aceea dela etaj, minus : Pe cand disncl dulcii lune.
Strofa 17-20 are redacfiunea
Le rAspunzi codrul verde
Fennecat i dureros
Pre and sufletu-mi se pierde
Dupà chipul täu ft-urnos
13*
www.dacoromanica.ro
196- M. EMINESCU
DupI ochii, plini de mill

Dup' un zimbet drIgalas
and te prind in brat copia
Mai nu vrei si mai te lasi
25 Iatä lacul. Luna plink'

Poleindu '1 1'1 sträbate
El, aprins de-a ei luminI,
Simte-a lui singurätate
Tremutind cu uncle 'n spume

30 Intre papurI se farra
Si, visind o 'ntreagg lume,
Tot nu poate ssi adoarml
De-al du chip el se pätrunde,

Ca 'n oglind5. 11 alege
35 Ce privesti zimbind in unde ?
Esti frumoasl se 'ntelege.
D2. 2261, 26-28
*
* *
Acum toate-s ale noastre:

Stele 'n cer si jos in valuri
DepIrtArile albastre
Si pAdurile pe dealuri
5 E-un miros de teiu in cringuri,

Dulce-i umbra de rächiti
Si suntem atit de singuri
Si atit de fericiti
Dl. 25 infdi In D.; 29 In/di In D.; 33 In D.: Cl de chipu-ti se pkrunde, netransferat aid.
D2. I-4. barat.

2261,2)7 V.-2y6
1-4. Incercatd de doud ori pe fila (2 v.) albd, din stdnga versiunii D.:
t° DepärtArilor albastre
pierdute sus pe dealuri
Ati Intins stelele voastre (a)
Sus In cer si jos In valuri
(a) Inlocuit imediat ca: Toate> Stelele sunt ale noastre, care face tranzifia pentru :
20 Identicd cu forma dela etaj; afard de versal ultim, fi mici diferente de punctuafie : $i pidurea de pe dealuri;
numerotatd, in cele din urmd r, ordine pe care o li pdstreazd in D2.
5-8 !narrator ibid.; numerotatd 2; idenficd.
www.dacoromanica.ro
LASA-TI LUMEA 197
Luna codri II pItrunde

10 Varsä apelor väpae,
Te-am väzut intrand* in unde
Dulce dragoste bälaie.
O aratà-mi-te 'n tainä,
colanul sä-1 descingi,
15 Ca sä cadä a ta haira
Färä chiar ca s'o atingi.
Cum incet, femee clragä
De pe umere-o sà cadä,
O sä' vä'z odatä 'ntreagi
20
Arltare de zapadà
Ai esit de sub o daltà,
Marmurä sträludtoare
Asa plinä si de naltä
De la crestet la pidoare
25 Lun' atuncea se roseste
De amor si de mirare
Numai lacul te priveste
.Rä'mânán' d in nemiscare
D2.- Ir. Te-am vlzut piedad Inunde; 13. 0 aratä-i-te 'n tainä; 29. 0 si vazA lunca 2ntreagi; 23. Asa
plinä ç1 Innnitä.; 24. De la cap pin' la picioare;
29-31. 5i pe nada sperioasä
Tu piciorul ai intins (a)
SA incerci c'un yid de deget
T.p. ai at[ins] >
2261, 255 V. - 2y6. 9-12. incercatd ibid.; numerotatd 3:
Luna crengile pitrunde (b)
Varsä apelor vApae
Te-a fizut pierind in unde (e)
Dulce dragoste bllae
Numai luna mai pätrunde;
(e) Te-n vlzut pierind in valuri;
13-16. 1ncercatd marginal, pe fila 2/6 a versiunii D.; numerotatd Diferenie : 13. 0 atat:4-i-te'n tainä; 14. $i
colanul si descingi; i. Ca sä cazi a ta hainä; 16. id.
17-20. i incet femee dragl

De pe umere cadä
Ca si vAz odati 'ntteagä
Alba' ca si [de] zAparli
21-24. Chip frumos [indesed (d)
Marmurl strälucitoare
Dulce gingasi* [indesc.]
De la crestet la picioare
(d) C.f. ca din poveste.
2g-28 fi 29-32 /TM runt Inc-create,
www.dacoromanica.ro
198 M. EMINESCU
Fata apei sperioasI

Cu pidorul ai [a]tins
incerci c'un varf de deget
Pan sá intri dinadins
IarI pIrul se desface

Si in valuri cade-a lene
85 Lacul scantee i tace
Venus Anadyomene I
Da. figureazi in 2261,247-258 si este unul din acele exercitii la care Eminescu se supunea, in timpul lucrului,
fie ca o destindere, fie clintr'o fireasci asociatie creatoare. In marginea versiunilor C. si D. si in urma lor, fireste,
poezia e reluati, cu rime perechi, cind in fragmente, si cind in strofe. Impresia ce se degaji din acest exercitiu
e mai curind una de bunä dispozitie. E un divertisment i nimic mai mult.
Reproducem aceste stihuri numerotindu-le Iasi la rind, WI a cauta si le organizim o astfel de intentie
va fi lipsit, cred, poetului notind nurnai la locul indicat, fila manuscrisului. In felul acesta s'ar putea mai usor
desprinde caracterul de glosi, amuzantä çi amuzati, In marginea unui text dat.
Da. 22 247-2/3
(f. 247) Codrul verde ne inglnl
Hai §'om merge mina' 'n mânI
Viskoare trece luna
DI-mi o gurI numai una
5 Plead: deci a tale buze
Nime 'n lume n'o s'auzI
Dulce-i zarea de pe dealuri
Stele 'n ceruri, stele 'n valuri
'nnIltimile albastre
10 Lumea* sufletelor noastre
Cáci cirarea[4] täinuitä
Doarme lunca
Doarme 'n somnul [cel] feeric
Codrul plin de intuneric
15 (f. 247v.) Dulce-i umbra de rIchiti
CI ne vede fericiti
Si-i miros de teiu in cranguri
CI suntem atAt de singuri
Lacu 'n trestie se farml
20 Lin se leagInä. s'adoarmI
Sub a lunei lini§tire
Blanda undei immiire *
2261, 271 V. 216. 33-36. Iari päru 'n valuri galbin

La dick cade a lene
Venus Anadyomene 1
D3. 7. Iratimile] > Dulce-i etc.; z. Lacul trestia> Lacu 'n etc,
www.dacoromanica.ro
LASA-TI LUMEA 199
(f. 219) Luna tremurä pin ceatä

Si te aflä stransä 'n bratä
25 De frumseta ta Mae
Varsä. apelor väpae
(f. 271) Spune-i sunetele sfinte
Sä. nu cugete 'nainte
Ea îi [varä] capu 'n piept
30 Nu gandeste indäräpt
Prin a ramurilor mreajI
Sunä. cantec ca de vrajà
mangle-a ei urechi
35 U. 252) Pintre ramuri pintre frunze
Ceara, luna sal pätrunzä
Cu privirea ei seninä.
Vars'o dungl de lumina'
Numai budumele sunä
40 Pe cand discul blandei lune
Trece raristea de fag
Sunk' buciumul cu drag
(f. 253) Si-i räspunde codrul verde

Iarà sufletu-mi se pierde
45 Fermecat i dureros
Dupä chipul täu frumos
Si cum cântä päisärele
De amoru-ne 'ntre ele
Ciripind in verde crang
50 Ne mai rid, i ne mai pang
114D5. Ptimul figureaza In 22761,33-36 gi este de fapt chiar textul definitiv al poeziei, aga cum o cunoagtem,
ca imperceptibile diferente, d. p.: 3. De mi-ai da viata toad.; 15. . ba 0; 28. Dulce Inger chigalag ... 29. lad, lacul...
luna plinä; 38. Ca 'n oglindl 11 alege... (Ultimele 3 strofe sunt despärfite printr'un spafiu mai mare fi o liniuld. De
aid Encepe sedionarea poeziei. Liniula purd inainte de Iota lacul, e ulterioard, dap% ce cdpia fusese fdcutd. Ultimul frag-
ment sectional, este urmat de alte 2 sediuni : Sboar' al noptii negra fiutur fi De pe ochi ridici Inchis1). 41. Depär-
tärile albastre; 44. Stele 'n cer gi stele 'n valuri> Stele 'n ceruri ci [flu valuri; 49. Numai luna dintre ceata; 5z.
balae.
D. Pe acest text, aga cum 1-am descris, anume eliminári sau substituid de strofe ca gi o numerotatie speciaLa
indica o modificare a conturului, pentru primele 8 strofe, de pe filele 33 gi 34. E ca gi cum ar fi voit sä desprinda
poezii distincte, sau cel putin doul momente ale aceleiagi poezii, a cate 4 strofe fiecare. Dela Iatd kcal (strofa
a 9-a) un creion albastru bareazä cele 3 strofe (9, to gi II) ce vor da una din cele doul sectiuni de 3 strofe ale
versiunilor E1E5.
Cu toate cA manuscrisele nu contin vreo còpie, In care indicatiile amintite sa fi fost realizate, transcriem
totugi aceastä versiune astfel proiectatä, cäreia ii punem cota D5. Prima parte, astfd realizatA, reia in fiecare stroa
refrenul cu alt verb: Nime 'n 1ume nu ne ftie aude simte vede.
www.dacoromanica.ro
200 M. EMINESCU
D5. 22761, 33-34
Lasä-ti lumea ta uitatä

Mi te dä cu totul mie,
De mi-ai da viata toad
Nime 'n lume nu ne stie
5 Peste virfuri trece luna
Frunzele-s de rouä ude...
DI-mi o gud, numai una
Nime 'n lume nu ne ande
Pintre crengi scântee .stele
10 Farmec dind cärärii strimte,
afad doar' de ele
Pärul tàu ti se desprin.de
frumos ti se mai sede
15 Nu zi « ba» de te-oiu cuprinde
Nime 'n lume nu ne vede.
Vin Cu mine, fädceste
Pe cAdri cu cotituri
Uncle noaptea se trezeste
20 Glasul vechilor päduri
Tänguiosul budum Sting
L'asculdm cu-atata drag
Pe cänd ese dulcea lunä
Dintr'o rariste de fag
25 Ii räispunde codrul verde
Fermecat i dureros,
lad sufletu-mi se pierde
Dupl chipul täu frumos
Te desfaci c'o dulce silä.
30 Mai nu vrei si mai te lasi
Ochii tli sunt plini de milk'
Dulce inger dräggas...
Toate aceste versiuni reprezintl faza ultima a poeziei, asa cuna se degaji ea din manuscrise. Cronolo-
gic, ele se situeaza intre circa 1881 si circa 1883.
El figureazi In 2282,13-14
E2 figureazA in 2262,213
Ea figureazi in 2261,113
E4 SgureazA in 2261,307 + 810
www.dacoromanica.ro
LLIMEA 201
Diferenteie dintre ele fiind minime si de rninimi importanti, transcriem o singtui dati textul celor 6 strofe,
si anume ultima co5pie din 2261,307+310, asezind in subsol, citteva observatii, pentru ifiecare din celelate ver-
siuni Cum tendinta poetului a fost si. desparti cele 6 strafe in doui pirti si cum doui din versiuni le au dispuse
fati in fati, am procedat i noi, la fel, in transcrierea ultimei versiuni. Pentru inlesnire arn numerotat in conti-
nuare. (Diferentele versiunilor din subsol sunt raportate la textul dela etaj (0), ce urmeazi):
E4. 2261,507 .0. 2261 ,310
lumea ta uitatä lati lacul. Luna plini
Mi te di cu totul mie, Poleindul, '1 stribate;
De-am inabla pidurea toad 15 El part= de-a ei hunini
Nime 'n lume nu ne stie. Simte-a lui singuritate
Pintre c.rengi scintee stele Clitinind a sale spume
Farmec dind car' ;Aril strimte, Se cutremuri, se farmi
afari doar' de ele, visind o 'ntreagi lume,
Nime 'n Iurne nu ne simte so Tot nu poate si adoarmi;
Find du ti se desprinde De-al tilu chip el se pitrunde
to i frumos ti se mai sede, Ca 'n oglindi '1 siege;
Nu zi « ba» de te-oiu cuprinde Ce privesti zimbind in uncle ?
Nime 'n lume nu ne vede Esti frumoasi... se 'ntelege.
Crâmpeie
Cat 1877
a) 2278,0 v.+82 V.
Plänge-isvorul tot deuna
pe pietre se repede
Dä-mi o gur'ä, numai una
5 Luna ese pintre ceatá

Lasä. 'n pace sä. räsae
M'a gäsi tinind in brqe
Ni.ste dragoste bälae.
Cele 6 strofe nu sunt sectionate in doul poezii. Dupi cele 6 strofe urmeazi De pe ocbili se tidied (5 strofe),
inlet) versiune impletiti cu strofe ale vechilor versiuni din Lasa-fi lumea. Diferentele de punctuatie nu le consemnim.
Diferente: 7. doar; ii. ba; 13. lati lacul; luna Oa; 14. Poleindul, 11 stribate.
17-18. e Se cutremuri in spurae
Intre trestie se farmi
2° Clitinind a sale spume
Se cutremuri, se farmi
22. Ca 'n oglindi 11 alege... ; 24. E.f., se 'ntelege.
Pe 2. coloane. Diferente: 14. Poleindu'l 11 strabate; 19. i visind o 'ntreagi lume ; 22. Ca
oglindä 11 alege... ; 24. Esti frumoask se 'ntelege.
E3 Cele 6 strofe sunt asezate pe 2 coloane, fati in fati si numerotate cu creionul: i i 2. Diferente: 14. Pole-
indu'l, 11 stribate; zz. Ca 'n oglindi 11 alege. ; 24. E.f., se 'ntelege.
a) i. Plinge-isvoru 'ntot deans. Apoi, creion, in toate setuurile, relinut :
Niste dragoste
Si tot mai dragi-mi esti pe zi ce merge
alerge
sterge
ace/e ziduri
Ce-a fnunusetii tale umbri poarti
incepeti
numai voi In lame ochi pricepeti (a)
(a) $.tt.v.t.1 mi p.
www.dacoromanica.ro
202 M. EMINESCU
b) 2281, 7f
FaTa albá 'n hainä neagrä
Pärul galbän mà aprinde
Cade pe-umere de rnarrnor
frumos mi te mai prinde
Tie sfat nu-ti trebue§te

5
§i te poartä oricum vrei
Once ai face, ce n'ai face
Tot îçi stä bine cd ei
TE DUCI
« Editia I-a Maiorescu >>, Decemvrie 2883
Cetitorul ivi mai amintevte poate din notitele precedente, ca Eminescu däruise Mitei ICremnitz, pânâ acum,
doui poezii: Cu mine adausi, la ziva ei de navtere, catre inceputul anului 2879 vi Atril de fragedd, cateva
luni rnai tarziu, dupä ce-i smulsese intaiul sirut. Cel putin, ava povestevte eroina. Te duci . este cea de a treia
piesi, pe care autoarea « amintirilor fugare despre Eminescu» vi-o revendica. Cum fragnaentul respectiv al
confesiunilor Mitei vine in urmarea celui ce am citat la capitolul Atelt de fragedd, n'ar fi tau daca cetitorul ar
relua pasagiul acela, reprodus in prezenta editie i anume in volumul II, pag. 84-85, pentru ca apoi sA continue:
« Dar el nu observa de loe desamagirea mea, serie M. K., care vi incepuse si. se indoiasca de « cul-
tura universalä» a poetului. Lucram mai departe la dictionar, petreceam multe ore stand de vorba insä
am ramas totdeauna neschimbata fata de dánsul; niciodatä nu i-am deschis niciun colt din mima mea,
nu i-am aritat vreo cura a sufletului meu. Vream si fiu totul pentru el, el nimic pentru mine. Totuvi,
in mimea mea proastà credeam ca dragostea lui ar fi putut dura, ca vi cum dragostea n'ar trebui sa fie
reciproca. Adesea era recalcitrant, rau dispus; vorbeam atunci cu el pana ce i se schimba dispozitia. Imi
reprova, de multe ori, raceala mea vi era malmit cA refuzam tandretele sale, dar nu era niciodata altceva
decat un bäiat disfatat. In aceastä dispozitie, el imi aduse poezia Te duci ,ri ad de suferintd, etc. »
Ceca ce, din nou, ca i pentru celelalte poeme, n'ar fi exclus sa se fi petrecut i ava, firá ca pentru aceasta
Te duci . aital radäcinile mai putin infipte in pamantul rivávit de patimä i imprecatii, al Iavilor. E deajuns
de altminteri si se citeasci, rand pe rand, versiunile de mai jos, dela invectivele intailor forme para la epuratele
forme din utma, ca sa se vada in ce =Lisura Te duci ... este o poezie intim vi intens biografica, saturará de
toste toxinele marei lui pasiuni. Insávi evolutia poeziei, succesivele ei contaminad cu alte motive din aceeavi
vreme vi din sfera aceleiavi iubiri, arara vi mai limpede sbuciumul, nu numai psihologic, dar vi de creatie,
propriu acestei « Este dela sine inteles, seria G. Ibraileanu, in legaturi cu originalitatea unor poezii ale
de fapt: Fata; 7. Tot frumos*

1) I. E. Toroutiu, Si. ,ri doc. lit., IV, 2933, pag. 33-34.
www.dacoromanica.ro
TE DUCI 203
ci, poemele compuse din materialul lui, adunat In cursul vrenaii i diseminat in diverse buciti (la
care a renuntat) nu pot fi inspirare de altii. Din acest punct de vedere, To dud, publicati frA vointa çi tiinta
nu poate fi inspirati de un scriitor strein»2).
Un studiu complet al acestei poezii ar trebui de aceea si ia in consideratie toate celelalte poezii inrudite, fie
tipirite, fie postume, precum: India formi (138) din Atdt de fragedd, E trist ea nimeni..., Din valurile vremii, Ter-
fine (Ce s'alegea de doi nebuni, jubilo), anume strofe din Comediantul (publicat la cap. Atilt de fragedd), etc., anurne
forme din Despdriire, etc. etc.. Reproducem, din toate aceste texte colateral; unul singur, citeva strofe, mai mult
sau mai putin amorfe, De nu s'ar afla In lume, atit pentru accentul los de farnilie, cit i pentrucl figureazi cu o
pagini inainte de cea mai veche versiune, iesanä, din Te duci... E un accent, poate IncA neadincit, dar mai aspru,
mult, decit induiosatele stihuri populare, inginate in exilul bucurestean, Alei Veronicd dragd, sau cu expresia ei
cea mai simpli:
Alei dragi, alei mid
Viata trece, frunza
din ura ce ne stria
Nu ne-alegem cu nimici
(22761, z79)
Limuririle ce vor insoti fiecare versiune, in parte, vor inlesni si vor situa, in adeviratul ei cadru, evolutia
unda din poemele cele mai torturate ale lui Eminescu, in care se infrund si se riz. boiesc cu desnidejde cele
doui principii contradictorii odi el amo (urisc i iubesc) ale celebrului distih din Catul.
Ms. Te dud... figureazi in urmitoarele manuscrise, ce dau urmitoarea schemi cronologicit:
A.1. 2306,82-84 (Iasi) ces 1877
2261,100-101 (+ 99 v.) cca 1878

2279,15 (± 14 v.)-16 Ç
B. 2261,43-44
cc.a 1879
2261,47-49
C2. 2279,77 (± 76 v.)-79
2308,164v. cca 1879

2279,57-59 f
Colaterale:
2306,81 (De nu s'ar afta in lume) (14i) cca 1877
Al. Prima versiune din Te duci... figuread in 2306,82-84, in registrul cu file comercial; o pagini dupi
Pones/ea teiului (B.), cu o grafie inruditi c-u aceea din prima versiune a poeziei Cu mine adaugi (cf. seek
capitole). E redactad la las, circa 1877 si se cuvine anexad capitolului biografic, bogat in friman' täri, pe care
1-am schitat cu prilejul poeziei Despeirtire, vol. II, pag. 146-147. Caracterul ei prozaic, ca i cruzimile de expresie
dau versiunii acesteia un pronuntat caracter documentar.
ateva numere, asezate inaintea unor strofe, indici unele prefaced, ce s'au realizat in parte In versiunile
urmitoare Le-am pistrat pentru nota lor de atelier.
Al. 2306,82-84
(i) Te duci i luni intregi de zile
N'or sä te vada ochi-mi tri§ti
Ei Indrägiti de-a ta ftintä.
De cum zimbe§ti de cum te mi§ti
2) G. Ibdileanu, Studii literare, [I930], pag. 221.
www.dacoromanica.ro
204 M. EM1NESCU
5 Au cine-a ride-acum de mine

Au cine na va chinui
Cine m'a face sä välrs lacrämi
and tu in fatä nu-i mai fi
De-acuma räu o sä-mi mai parä
10 In ved de ziva cea de ieri
a nu am fost din nou victima
Neinduratelor dureni
Ori cate chinuri, cate lacrämi
Veninu-amorului gelos
15 Erau unite 'ntotdeauna
Cu chipul flu cel drägästos
Astfel veninul tu puternic
crud, demonic, dulce e
tot deuna aveam durerea
20 De-a te auzi, de-a te ye&
Puteam numiri defäimNtoare
In gandul meu sà-ti iscodesc
te uram cu 'nverpnare
Te blestemam... eld te iubesc
25 risipit zadarnic ceasul
Ce amintiri-ti däruiesc...
totu§i am* trecut vr'o unul
Ce astfel sä nu'l risipesc[?]
(2) Cand Dumnezeu erà cu toane

30 Pe sine insu§i manios
El a fIcut pre un diavol
Cu chip de marmufl frumos
N.B. Doll ce a fost schilatd aceartd versiune, a designad ca cifre, pe cari le-am pdstrat In mid parenteze, la load
lor, ordinea a 4 strofe.
8. C.t. aievea nu-i mai fi; 9.i oare o si-mi park- > De-actinia etc.; ix. [Indesc.] > Dorind sal fiu de-apururi
jertfa; x3. Cáci cäte chinuri> Ori cite chinuri, ori cate lacrami; 16. C.c.t.c. dragastos> C.c.t. armonios> C.
c.t. cel mángalos; 17. Astfel otrava> A. veninul etc.
18. Ucigkor, dar dulce e.
pupa v. 20 scbileazd doud versan, pe care le bareazd :
Cu voluptatea desperärii
Eu singur rana-mi adanceam
23-26 i risipit ZadatIliC ceasul
La tine 'n care mai gandesc
27. am* trecut sau au* trecut? [Toatd strofa 2y-28 baratd]; 29. C.D. era tonatec> C.D. cu toane rele.;
31-32. El te-a fäcut pe tine atuncea
Un drac de marmurä frutnos
www.dacoromanica.ro
TE DUCI zdf
Cu-acel amestec de blândetä

De lingu§iri i vicle§ug
35 Cu zhnbet veninos de dulce
Scanteietorii ochi ce fug
Cuvintul bland de mIngaere

totu§i simti cI e §iret
Un inger... Dar un inger poate
40 SI fie astfel de cochet?
De-acuma nici atata nu am

De-acum nu pot [a] blestema
and nu te mai -Old in fatI
Voiu plinge mult de jalea mea
45 Am fost neburd viata toatI

Unul altuia-atat de cruzi
Dar cine §tie-amarul nostru ?
Vino 'nnapoi... auzi?
Te duci? Te dù in fundul lumii

50 De tine numai nu incap
multumescu-ti Doamne 'n ceruri
CI' insar§it putuiu sI scap
AtAtea zile flea pace

Atkea nopti fIrI de somn...
Acuma iar mI simt mai liber
55 Acuma iar pe mine-s Domn
Parcà mi-ar fi luat o piaträ

Care de mult zIcea pe piept...
Eu voiu afla in vin uitare
60 nu mai cuget indIrIpt
36. Cu ochii> Cu sclipitorii ochi ce fug; 37. Cu vorlig blAndA rangiinasi;
39-40. 10 Tu* inger... Oare este tiger

Care sit fie Sp cochet?
a° Un Inger... Dar un ?Jager poate
Si lunece* asa
43. ad muit (n'o*) srte vId In fatI> Qci cfind nu te mai ficl In fatà; 44. ad mult n'ai>Eu piing
46. Mani unul altuia, cruzi; [strofa 0-48 marcatd,
cal mult de jalea mea; [strofa 4.r-44 acoladd creion rope];
creion rotu pe margine, infra' de altminteri In versiunea urmdtoare; In scbimb urmdtoarele 3 strofe dela 49-60: barate cu cer-
neala vio/cid a ultimelor refute, ce se Intellnette ti In Povestea Teiului B. (cdteva pagini mai nainte), deci circa 5877].
49. Te dud, te da etc.; 31. Ah am [scapat] >§i m. etc.
www.dacoromanica.ro
2o6 M. EMINESCU
Lipse0i 1... sa piara chiar i urma

Ca ne-am iubit noi amandoi
cad mai inneaca plänsul
Lipse0i... dar vino innapoi
AsAs. derivi amindoui din versiunea anterioari i reprezinti doul stadii epurate.
figureazi in 2261, 100-101 (-F 99v.);
As figurea21 In 2279,15 (-F 14 v.)-16 si se situiazi amindoui la Bucuresti, circa 1878. Particularititile tehnice
ale acestor doui versiuni pot fi urmirite, in atnin. untime, in subsolurile respective.
A2. 2261,100I (+ 99 2).)

Te dud 0 ani de suferinta
N'or sa te vada ochi-mi
Inamorati de-a ta fiinta
De cum zimbe0i, de cum te mi0i
6 Te dud 0 ran n-o sa-mi [mai] para

De-acum de ziva cea de ieri
Cal nu am fost victimä iara
Atatea chinuri impreu.nä

10 Veninu-amorului gelos
Erau unite-n tot deuna
Cu chipul tau cel mangaios
Al% 61. O mergi*... si piarl etc.; 63. Te blestem... Mergi> Lipsesti din fata-mi... >
cici etc.; 64. si... vino iark'si innapoi > Lipsesti si vino innapoi, [strofa 61-64 relinutd ca marginal creion ram].
Cu acelasi scris, aceeasi cerneald, acelasi moment, ecouri din Bogdan Drago, adaptate :
nu privi asa... nu astfel... plingi... te tog plingi
Plângi mult.., va trece... Nu n'a fost si fie
Bogdane te iubesc.
mai jo:, relinut Cu creion ro/u:
Cu ochii tii tu vecinic promiti... nimic nu
Pe .fila urmdtoare, acelasi seis, acela,ri moment, re/mute cu creion ro/u:
Dad; n'ai fi incalte atita de frumoasi
Desinierdätor de dulce, tristi, copilaroasi
Cum ai putut heteri, putut-ai si te 'nduri
Ca pururea fecioarei frumseta à i-o furi
Unind cu-atita farmec o inim' asa rece
Pe mare luceste o stea de argint
Si trece pe midi prielnicul vint (a)
La sp [indesc.] lui* luntre cobori o...
sfinti Lucie, o stand Lucie
Au n'au putut sub frunte privirea mea si sece
Nebun de [indesc.] fost... si fi rimas orb
Veninul crud si dulce din ochi sá nu'l mai sorb
(a) §i lini e> trece etc.;
A2. 5. De-aceea n-o si-mi pari> Te duci etc.; 9x2. tdiatd dupd cápia Intreagd4
www.dacoromanica.ro
TE DUO 207
Veninul ce ni'l d amorul

Ce foros de dulce e
15 De i durea, muream de dorul
De[-a] te-auzi, de-a te veclè
Puteam numiri defäimätoare
In gändul meu sä-ti iscodesc
Si te uram Cu 'nversunare
20 Te blestemam, eld te iubesc
Fugiti pe ved zimbiri desarte
Ochi marl cura nu Vä pot uita
O fu.gi departe, fugf departe 1
La ce mä cu fata ta
25 In viata lumii ace§tie

Ce n'are capät §i. 'nceput
In toatä neagra vecinicie
O clipà numai te-am avut
De-atunci tinzänd a lui aripe
30 S'a dus pe veci norocul meu,
Red5.-mi comoara unei clipe
Redä-mi pärerile de räu
23. Veninul zimbetelor tale; 14. Ce fioros etc.> Ah fioros etc.> Ce etc.; strofele 21-24 II 29-32 refinute
creion ram, marginal.
Pe contrapagine, filele albe din sang:, redactate urmdtoarele strofe, ce pureed tot din Al, ce vor infra In versiuni ulterioare,
fi pe care le bareazd :
De-acuna nici asta nu-mi amine
De-acuma n'am ce blestema
Traind astfel de azi pe mane (a)
Eu te voiu binecuvanta (b)
CA. 'n viata lumii acestie
Ce n'are capät i 'nceput
CA 'n toad' neagra vecinicie
numai te-am avut
fugi in lumea largA plead.
SA-uitarn cum furam amandoi...
fugi, caci lacrAmi mà inneaca...
Dar vino iarasi innapoi
Trai-voiu trist de azi pe mane?;
Ca sA te uit voiu incerca> Ori o sä 'ncerc a te urma.
Local strofei urendtoare, re/mid marginal, de trei ori (10 fi refinute ca creion rofu iar 3° baratd, cum a barat fi
cele 5 strafe, de adineaori, din subsol), pe care intenliona sd o 1ncorporeze, poate fi dibuit numai prin confruntarea ca
celelalte versiuni:
x° S uit cum anii risipidm (a) 2° ai CLUZi 2M fost unul 3° 1 ne-am caOzat* duren i o rnie(e)
Unul altuia-atat de cruzi... Zadamic ani am risipit... Unul altuia atat de cruzi,
totusi cat ne mai iubidm... Dar este cineva sà spue(b) Dar cine-amarul nostru-1 stie?
Vino 'ndarat, curand, auzi? Cat de adanc noi ne-am iubit[?] Vino 'nnapoi curind I auzi (e)
(a) Si ani de zile risipirAm> i ani[i] (b) D.e. om cate sA spue; (e) Ne-am b'Atut joc> i ne-am etc.;
nostti r.; (d) Dar chinul [nostru] cine-I stie?>
Amarul nostru cine-1 stie ?; (e) Vino
'ndarat curand ! auzi.
www.dacoromanica.ro
20g M. EMINESCU
A3. 2279,1/ (+ 14 y.) + Id

Te dud §i. ani de suferinta,
N'or salte vada ochi-mi tri§ti,
Inamorati de-a ta ftirità,
De cum zimbe§ti, de cum te mi§ti
o Te dud i fill n'o sa-mi [mai] para

De-acum de ziva cea de ieri,
Q nu am fost victimä. iarä
Nelnduratelor dureni
Puteam numiri defairnätoare

10 In &dul meu sä.-ti iscodesc
te uram cu 'n.versunare
Te blestemam, aci te iubesc
De-acum nid asta nu-mi rämäne

15 Tari-voiu viata-mi de azi pe mane
Gändind la tine
ne-am fAcut duren o mie

Intre olalta atat de cruzi
Dar cine-amarul nostru-I ?
20 Vino 'nnapoi... curând... auzi ?
16. Sau voiu cerca de-a te urrna?; x8. Am fost > Intre etc.; strofa 17-20 baratd cu cerneald. Cu aceeasi
cerneald, ¡media! mai jo:, ea un scris pu/in mai streins, o strofd despre al cdrei loc nu s'ar putea :
Cu fata [ei] cea strävezie
Ca suprafata albei ceri
Si numai ochii mari sunt turburi*
De umbra dulcilor duren
Cu creionul ro u, întdlnitsi'n trite versiuni ale poeziei, ,ri Cu care a redactat aproape Intreaga versiune E, trei strofe,
din/re cari numai pe prima o designd a fi intercalatd dupd strofa 1-a:
Si la foydrea lungei rochii
RämAn uimit, tresar pe loc
Mi-atirnä sufletul de ochii
Cei plini de lacrimi §i de foc
apoi:
0 dulce chip ce treckor e (a)
Dei ràpit e dintre zei(b)
Uri o femee ?titre flori e (c)
S'o dulce fioare 'erre femei
Si din comoara de suspinuri
Un an intreg te-4
0 an de chinuri, an de chinuri I
Unde te-ai dus, când vei veril
0.d.c.c.t. qti;
De §i pribeaga* dintre zei;
Tu ce-o femee intre flori e§ti;
www.dacoromanica.ro
TE DUCE 209
B. figureazi in 2261, 43-44 si prezintà, marginal, sclaite de strofe, executate in vederea versiunilor urm5-
toare, unde s'au çi repartizat si se pot urmäri in subsolurile respective.
B. 2261,43-44
Te duci si ani de suferintA
N'or sà te vazI ochi-mi tristi
Inamorati de-a ta fiintä.
De cum zimbesti, de cum te misti
5 De-acuma räu n-o sA-mi mai parl

In veci de ziva [cea] de ieri
CA nu am fost victima iarA
A ne 'nduratelor dureni
Puteam numiri defAimAtoare

11, In gAndul meu sA-ti iscodesc
te uram Cu 'nversunare
Te blestemarn cAci te iubesc
CAnd Dumnezeu era cu toane

Pe sine insusi mAnios
15 El a creat pre un dlavol
Cu chip de marmurA frumos
Cu acel amestec de blAndete

De lingusiri i viclesug
Cu zimbet veninos de dulce
20 Cu ochi ce scAntee si fug
Am fost nebuni viata toatä

intre olalfa atAt de cruzi
Dar cine stie-amarul nostru
Vino 'nnapoi, curAnd... auzi...
25 sA piarA chiar i urma

CA ne-am iubit noi amAndoi
Lipsesti cAci plAnsul mä. inneacA
Lipsesti... dar vino [i]nnapoi
Cu creionul Cu caro redacteazd, marginal, strafe ce vor infra In compunerea versiunilor C'"2, incearcd prin aplicalii ultima
strofd, rima/cl integral. Cum al/cl intervenlie In aceastd versiune B. nu existd, cum ultintele 4 strafe n'au rime perechi ¡i cum,
scriscl Cu cerneald ¡i gra fie unitard, alcdtuie¡te o unitate, n'am trecut cu creionul, mai tdrzii (oricdt de relativ acest
ihrziu) la etaj. Le transcriem aici :
Lipsesti... din mintea mea si treacI
Once amintiri cá te iubiiu
Lipsesti ca-ci plânsul nui. inneaci
Unde te duci ? Gaud o O. vii[2]
www.dacoromanica.ro
210 M._EMLNESCU
C2C2. FigureazA : in 2261,47-49 si C2 in 2279,77 ( +76 v.)-79. Tipärim pe doul coloane aceste doul. ver-
siuni foarte inrudite, ce deriva din B. si atragem atentia cA aplicatiile din B, se repartizeaza unele la Cl iar cele
Cu creion la C2.
Se atrage atentia cA C2 numärä o strofä In plus fata de C1, pe care am notat-o 21 bis-24 bis, pentru a nu
complica numerotatia de pe stinga.
De asemeni, reproducem la sfarsitul lui C2 un ntunar de versuri, in alexandrini, pe cari le schiteaza pe filele
din stanga, ca creionul rosu.
C. 2261,47 49 C2. 2279, 77(+76V.)-79

Te duci si ani de suferintä Te duci si ani de suferintä
N'or sä. te vadä ochi-mi N'or sa te vaz1 ochi-mi tristi
Inamorati de-a ta fiintä Inamorati de-a ta fiinta
De cum zimbesti, de cum te misti De cum zirxibesti, de cum te misti
O nu-i iubirea lui Philemon Si nu-i idil si nu-i poveste
Idilul pacinic c duios Amorul meu [cel] dureros
Zimbiri de inger, ochi de demon Un demon sufletul tau este
Si chip de marmura frumos Un chip de marmura frumos
5'acel amestec de blandete In fata farmecul palorii
De lingusiri si viclenii Si ochi ce scantee de vii
Paloarea blandei, dulcei fete plini sunt infiorätorii
ochi ce scantee de vil De lingusiri çi viclenii
and mä atingi, eu mä cutremur and ma atingi, eu m'A cutremur
Tresar in urma ta cand treci Tresar la pasul tau cand treci
15 De-al genei [tale] gingas tremur De-al genei tale gingas tremur
Atara viata mea de veci M'ami viata mea de veci
Te duci si fati n'o sa-mi mai para Te duci si räu n'o sä-mi [mai] para
De-acum de ziva cea de ieri De-acum de ziva cea de ieri
Ca nu am fost victimä iarä CA nu aro fost victimä jara
20 Neinduratelor dureni Neinduratelor duren
CA n'o sä simt pe a mea Eta Auzu-mi n'o sl-1 mai intuneci
A gurii dulci sufläri fierbinti Cu-a gurii dulci suflari fierbinti
CA cu a manilor dulceatä Pe fruntea-mi mana n-o s'o luneci
Tu n'o s'A faci sä-mi ies din minti Ca si ma faci ies din minti
21 bis A ta atingere-i durere
22 bis Si chin e farmecul ce ai
23 bis C'un zimbet [straniu]* de placere
24 bis Viata iei viata dai
4. Ulterior, altd cerneald, neagrd (intellnitd ,ri In C2), 3. Ce-am indragit a ta fiinta; 4. Si cum zimbesti
neacordat ca strofa a 2-a : De cum, o marmura, te misti; si cum te misti; 6. A. tau cel voluptos.
5. O nu esti> O nu-i iubirea lui P.> O nu-i iubirea de P.;
5-8. t° aci nu-i amoral lui PhilZmon
:trola y-8 II:cerasta' înliiu ca aceeafi cerneald, acelayi timp, Idilul llnictei duios,
marginal, in B: Cid tu esti inger si esti demon
Cu chip de marmura' frumos
5-8. Nu ca amorul lui PhilEmon
Idil al linistei duios, 2° 0 nu idilul lui Fil6mon
Caci tu esti inger si esti demon E 'n ochii täi acianci ci mari
Cu chip de marmurä fiamos aci tu ai farmecu-unui demon
Si ca i marmura räsari
tot acolo, In aceleaii strofa :
II. i plini sunt ei fermecatorii;
9-12. Cu-acel amestec de blandete
De lingusiri ci viclenii 9-12. Cu-acel amestec de 'mblanzire
Cu acel zimbet ce sä 'nghete (a) De lingusiri ci viclenii
Cu ochi ce scantee de vii Cu veninoasa ta zimbire
(a) de fapt : sen* 'nghete [dificil de botdrit ce anume a
Cu ochi ce scantee de vii
intenlionat]. z4. Tresar in urma ta, cánd treci;
www.dacoromanica.ro
TE DUCI 21!
25 Puteam nutniri"defi'imitoare Puteam numiri deflimitoare

In gandul meu iscodesc In gandul meu si-ti iscodesc
Si te uram cu 'nversunare, $i te uram cu 'nversunare
Te blestemam cici te iubesc Te blestemam, did te iubesc
De-acum niel asta nu-mi rämane De-acum niel asta nu-mi tit' nium
80 De acuma n'am ce blèsfema Si n'o si am ce blestema
Ca azi va fi ziva de mane Ca azi va fi ziva de mane
Ca mani toti ani-or simina Ca mini toti [anii] s'or urma
O toamni care intarzie O toatnni, care intarzie
Pe-un istovit i trist isvor Pe-un istovit çi trist isvor
85 De-asupra-i sboarl foi pustie De-asupra-i sboari foi pustie
S'a mele visuri cad si mor A mele visuri cari mor
In viata lumii acestie Si totusi eu in vecinicia
Ce n'are capit i 'nceput, Ce n'are capit i 'nceput
In toati neagra vecinicie In toati viata i junia*
40 O clipi 'n brate te-am tinut O clipä 'n brate te-am tinut
De-atunci, tinzánd a lui aripe... Si Intinzand a lui aripe
S'au dus pe veci norocul meu S'au dus pe veci norocul meu
Redi-mi comoara unei cupe Redi-mi comoara unei clipe
Cu ani-i de päreri de riu Cu* cat* de lungi* pireri de ran
33. Ca toamna etc.; 35. De-asupra-mi frunzele 21. C'auzu-mi n'o sii'l mai intuneci;
pustie ; 36. A mele visuri etc.
21-24. e Parci un cant duios de ingeri
Dupd strofa 33-36 o linie orkontald, ca aceeati cer- MI mangaia si-mi ies din minti
neald, apoi un semn despdtlitor, o distan/el mai mare deal Erau a mánii tale-atingeri
hare strafe si apoi ultimele 2 strafe. Dar total, ea id rested Erau a tale rugärninti
poeziei, barat ca creionul rap. 20 Simtii* pe fruntea mea atingeri
Manute reci, sufliri fierbinti
In distanta amintitd, ca petit, ca aceeasi cerneald, strofa : Pirea ci degete de ingeri (b)
e o dulce chip ce trecitor e Mâ desmierdau sa-mi ies din minti
O gingisie dulce-a ei P. ci mani sublime> P. cá degete etc.
aci o femee ?titre flori [e]
AA/
Cu acelati ereion, urnednd imediat dupd strofa 21-24 (e),
venea o strafe% ce nu se mai integreazd fa dar al cdrei
20 l chipul ei, ce ripitor e lot ar fi fart acesta. Cetirea ei In continuarea strofei din e
Ce gingas dulce-i fata ei confirme! impresia :
Cáci o femee intre flori e $i noaptea farmecelor tale (c)
S'[o] dulce floare 'ntre femei Mi 'nchide ochii amandoi
Cu 'mbratisiri de brate albe (d)
Cu sirutäri de buze moi (e)
$'apoi o noapte> i n. etc.
Insemnat, ca cerneala tipului B. fa capul paginei In
chip de memento, dar barat ca creionul, ca care a redacta:
strofa de deasupra, elistibul :
(d) (e) Imbritisiri de brate albe
sarutiri de buze moi
bis-24 bis S'a ta atingere-i durere
$i chin e farmecul ce ai(j)
$i c'un cuvant de mangaiere(g)
Viata iei, viata dai
(f) Si chin cumplit e tot ce dai> Si chin adanc> Si
chin e etc.; (g) Cici cu o singuri. privire.
30. De-acuma n'am ce blestema; 44. Cu anii*
de päreri de rill> [Versul dela etaj, nesigur, din cauza
penitei 01 a grafiei] C'o* cat de> Cu* cat* de lungi* etc.
Cu acelati creion, ca care a Marta', marginal, fa B.
unele din strofele subsolului acestuia, sebiteazd o modificare
a ultimei strafe din B. care nu trece nici unei versiuni.
Am fncorpotat-o acolo, In subsol.
14*
www.dacoromanica.ro
112 M. EMINESCU
D. se aflA in 2308, 164 V. si reprezintA prin caracterele tehnice, ce se pot Cu usurintä surprinde, ca i prin
Intregul ei contur, un divertistnent, o versiune-exercitiu, In care intrà un bun procent de artificiu, o
auto-pastisà, asa cum Eminescu nu dispretuia si execute. Versiunea numärä 13 strofe, si e alcAtuitä pe repetitia
simetrid, /a fiecare 3 strofe (r, 4, 7, zo, r3), a refremului interogativ, adaptat metaforelor schimbAtoare.
D. 2308, 164 v.
Pe fruntea ta purtai coroaná,
Cu chipul palidei Marii
tu icoanä,... o icoara
Uncle te-ai dus, când o sI vii[?]
Te-ai dus çi ani de suferintä

N'or sA te vazà ochi-mi tristi
Inamorati de-a ta fiintà
De cum zimbesti, de cum te misti
lar la fosnirea lungii rochii

10 Ità1mAn uimit, fresar pe loc
Mi-atarnI sufletul de ochii
Cei plini de lacrämi si de foc
pe-a ta geanä tremurândà

razà blandà strAluci
15 O razI blândà, razg. Wanda
Unde te-ai dus, and o sA vii[ ?]
Te-ai dus i räu n'o [mai] parà

CA nu am fost victimä
20 Neinduratelor dureni
Puteam numiri deaimkoare

In gindul meu sà-ti iscodesc
te uram cu 'nversunare
Te blestemam aci te iubesc
2279, 76 V. + 77 V. (fine de C2)
In fata cea subtire cu farmecul palorii (a)
lar ochii ard adancii* i infioratorii
Si tau n'o sa-mi [mai] pad de ziva cea de ieri
CA nu am fost victima duioaselor dureni
CA nu mi-am ars auzul cu soaptele fierbinti
CA nu aîmbini cu* uri l'a mele rugAminti
Puteam numiri infame In gaud sA-ti iscodesc
Puteam ca sA te blestem atat cAci te iubesc
(a) In f. cea albal > I.f.c. subtire etc.
D. Porzia incepea ca strofa a 2-a, ca In majoritatea versiunilor. Dupd ce scrie ca cerneald 3 strofe, restuill
redacteazd ca creionul fi cu ace/ail creion designd, ca cifre, ordinea 3 strofe, aja cum am reprodus-o la etaj.
2. Icoana gingasei Mari; 3. 0 tu icoanA... o icoana 1> Ca* o* icoanl> 0 tu etc.; to. Tresar u. >
ItAmAn uimit etc.
www.dacoromanica.ro
TE DUG 213
25 Se scutur crengile afarä

Ce primIvara le 'nflori
primävarà, primävarl
Unde te-ai dus, când vei veni[ ?]
and mä atingi eu mä cutremur
80 De-acel [flor] al mânii reci
De-al genei tale gingas tremur
S'atarnä viata mea de ved
Dar intinzind a lui aripe
S'a dus pe ved norocul meu
35 Redä-mi comoara unei clipe
Redà-mi päirerile de fäu
Un an intreg cu mii suspinuri
Am pläns de clipa ce-mi zimbi
an de chinuri, an de chinuri
40 Unde te-ai dus, când vei veni
De-acum nici asta nu-mi rämäne
Ca ziva de-azi e cea de mäne
Ca cea de mäne-or mai urma
45 Ca §i o una trecAtor e
Tot ce-am visat in anii mei:
Ea o femee intre flori e
S'o dulce floare 'ntre femei
Din floarea teiului ce-o scutur
50 Sbufl un flutur in campii
dulce flutur, dulce flutur
Unde te-ai dus, cand o sä vii[ .?]
E. Ultima versiune, din cele ce cunoastem, se afta'. in 2279, 57-59, e scrisä cu creionul rosu si
reprezintä o versiune nu mult depärtatä de aceea a textului definitiv, in cate trecerea dela persoana a 2-a la
in primele strofe, aduce totusi un ecou inedit.
E. 2279, 17-19
Mà duc si ani de suferintä
N'or sä te va& ochi-mi
Inamorati de-a ta fiintä,
De cum zimbe§ti de cum te mi§ti
D. 26. De primävara> Ce p. etc.; 37. U.a. intreg am p[15.ns] > U.a.i. cu mil etc.; 47. par mai curdnd : Ea
ce-o femee etc.; 49. pare mai cardad : Din flori a teiului ce-i scutur.
N.B. Ultimele &ad strafe asezate In fosal paginei In ordine inversa', dedesubtul unei enigmatice linii de ereion, le-am
orânduit astfel pentrucd ni se pare a realiza un contar simetric (cf. argumentul).
www.dacoromanica.ro
214 M. EMINESCU
5 MI duc i rAu n'o sl-mi [mai] parI

CI nu am fost victimI iarä.
In viata lumii acestie

10 Ce n'are capIt i 'nceput
In toatI neagra vecinicie
O clipà nurnai te-am avut
De-atund tinzánd a lui aripe

S'au dus pe veci norocul meu
15 comoara unei clipe
piterile de fan
Veninul dulce ce amorul

In alte zile mi-1 dedea
De si amar, ardeam de dorul
20 De[-a] te-auzi, de-a te veda
Puteam numiti defäimItoare

In gAndul meu iscodesc
SI te urIsc cu 'nversunare
SI te blestem, cIci te iubesc
25 Si la fosnirea lungii rochii

Eu sl tresar uimit pe loc
SI ametesc privit de ochii
i plini de lacrimi si de foc
and m'a atingi s5 m5 cutremur
30 De farrnecul mânuii reci
De-al genei [tale] gingas tremur
S'afame viata mea de veci
Un an intreg cu mii de chinuri

Am plâns de-o clip5. ce-mi Arabi
35 O an de chinuri, an de chinuri 1
Unde te-ai dus, când vei veni ?
Strofele 9-12 fi 15-16 Incadrate In cbenar, cu acelasi creion ropt, pentru a le defigna o altd ordine ; de altminteri,
latid lor n'a fost niciodatd acesta. Strofa 17-20 baratd ulterior.
17-18. Veninul ce ni-1 da amoral
Ce nesfar§it de crud era
;t. lar> De-al g. etc; ;troj% 33-36 me erijan negru, singura In capul filei
www.dacoromanica.ro
DIN VALURILE VREMEL I 215
Colaterale
2306, SI
De nu s'ar aflà in lume
De cAt un singur mormint
doi in el sA 'ncap5,
Din cari eu unul sunt
5 Iar el sI fie cel lalt

SA-mi intindA o minA ea
AvAnd o vecinide
Noi impreun' a sta
Acestui a mea mAnä,

10 Nu vei vede 'ntinzind
Chiar dad, n'ar fi 'n lume
De cAt un singur mormAnt
DIN VALURILE VREMII...

«Editia I-a Maiorescu», Dec. 1883
Ca multe din elegiile exilului bucurestean, Din valurile vremii reflecta nu numai viziunea paradisului pierdut,
al Iasilor un paradis dublat de o gheenä. e drept dar si nenumärate ecouri din vechile poeme, i in primul
rand din Gemenii, pe cari 1-am vazut si la obarsia poeziei At& de fragedd 0 care apartine atat Iaior cat si
unei anumite viziuni epice.
Dar dacai ecourile vin dintr'acolo, versiunile, in cari apare redactad poezia sunt cu toatele de Bucuresti. Pen-
tru temeiuri, pe cari nu le comunica si cari nu s'ar putea In niciun caz sustine, atat de categorice sunt elementele
materiale, in deosebi grafia, Botez afirma ca 6 din manuscrisele schemei sale (dela IVI) sunt « probabil din anii
1875-76, de pe and Eminescu era =vizor scolar».
De retinut cá versiunile acestea sunt foarte apropiate, ca spirit, de forma definitiva.
6-8. Sa-mi intindl o maul

Avand o vecinicie
fim noi irnpreuna
Eu omului acesrui
Tot mina nu-i 1ntind
Pe nu s'ar
www.dacoromanica.ro
i6 M. EMINESCU
Ms. Din valurile vremii se aft* in urmatoarele manuscrise, alcatuind schema:

A. 2261, 278 cca 1878
a) 2289, 84-85 V.
22761, 101-102 1
22761, 100 v. f ces 1878
CI. 2261, 72 + 71 v. I
2262, 204
C2. 2279, 12-13 .f
cca 1878
2279, 96
2260, 223 v. + 174 v. ces 1879
d) 2279, 29 + 28 V.
2282, 74-75 cca 1880
a) Intala versiune, nesemnalata la Botez, figureazi in 2289, 84-84 v. E scrisä rapid, Cu versuri lacunare
cu toate atributele unui text brouillonar, aruncat in fuga condeiului cum se poste deduce si din facsimilul alaturat.
Cum precedä de aproape pe A. am asezat-o in subsolul acesteia.
A se allá in ms.-ul 2261, 278, inteun submanuscris-dictando. In vecinätate, cu acelasi scris, aceeasi cemeali,
un sonet din ciclul Petri-Notae, ceca ce ar duce, prin deductie, ciare Inceputul lui 1878, Inainte de 29 Aprilie 1878,
cand Petrino se sävärseste din viatl.
Versiunea din A. primeste numeroase aplicatii cu creionul, care tin de B' si se si trec acolo.
A. 2261, 278
a) 2289, 84-84 V.
Din valuri de aducen a minte imi räsai
Cu mAna ca zapada, cu capul tau bälaiu
Si ca in vis aievea, iubito, eu te vAd
Intind a mele brate, spre tine mä repäd
5 Cum oare din noianul de n.eguri sä te rump
sä te string la pieptu-mi iubite inger scump
fruntea [ta] cea albl pe umäru-mi s-o culci
SI sorb suflarea caldä a gurii tale dulci
degetele tale stringand sä le särut
io SA te mai [am] la pieptu-mi asa cum te-am avut...
Dar vai ! un chip aievea nu esti, astfel te treci
Si umbra ta cea albä in negurà o 'nneci
mà gäsesc iar singur, cu mânile in jos
De-a fost un vis acesta e dulce i frumos.
a) 2289, 84-84 V.
Din valuri de aducen i aminte tu räsai
Cu maul de zapadä, cu capul tau bálaiu
si cum te vad (a)
Intind a mele brate, spre tine mä repäd
0 cum [dar *1 din noianul de ginduri sá te rump
Si &I te strang in brate iubite Inger scump
fruntea ta ces alba pe umäru[-mi] s'o culci (b)
SI sorb sufiarea calda a gurii tale dulci,
A degetelor tale strangánd sa le sarut
Si sa te am la pieptu-mi precum te-am mai avut
Dar [vai I] un chip aievea nu esti astfel te treci
umbra-ti de zapadä in negurä o inneci
ma gasesc iar singur cu manile in jos
De si durerea-i crudä, dar visul e frumos (e)
(a) 3. Si ma* repaid (b) dul[ce] > S.f.t.c. albal etc.;
e) De-a fost un vis acesta.. vai* a fost prea frumos,
,
www.dacoromanica.ro
DIN VALURILE VREME 217
r k. 4 ..C.J'Aikr-,......... 44
-11,
,..., 0
l i
L-44,
/ -
7
tra,
7
r
r
,,Presae. Y,
4....
1,;;%:; _;.,,..1,,,.'A't
DIN VALURLLE VREMII

Manuscrisele Academiei Romine 2289, 84 (lo cm. x 15.8 cm.)
www.dacoromanica.ro
218 M. EMINESCU
B1-412. figureaza in acelati ms. 2276/, 101-102 ti 22761,100 v., fatal in fatal, ca acelati scris, redactate de buril
seami in aceeati zi.
Dupä ce folosind aplicatiile ca creion din A, redacteazi pe B1, trece pe fila albi din stAnga i redacteazi pe B2.
Amándou.4 versiunile numiri cAte zo versuri. Dupä Botez B1 are pe lingi cele 20 de versuri, « inci dou'A care n'au
trecut in text». In realitate, cele dou'l versuri (vezi subsolul nostru dupi v. 6) provin din A. ti au fost imediat barate.
Transcrierea noastri a atezat la etaj forma cea mai evoluatä B2 ti in subsol pe B/ (distanta de timp, ce le
separi e ca i nula). Tot in subsol am inregistrat i aplicatiile cu creion, operate pe A.
B2. 22761, I00 y.
22761 ZOI--102
Din valurile vremii iubita mea räsai
Cu bratele de marmur, Cu pärul lung, bälaiu
fata sträivezie ca Eta albei ceri
Släbitä, e de umbra duioaselor dureni
5 C'un zimbet [trist dulce tu min& ochii mei
Pernee intre stele i stea intre femei
intorcindu-ti [fata] spre umärul tä.'u sting
In ochi[i] fericiri-mi mä' uit pierdut i piing
Cum oare din noianul de neguri &A te rump
10 SI te ridic la pieptu-mi, iubite inger scump,
fata mea in lacrimi pe fata ta s'o plec
Cu särutäri aprinse suflarea-ti s'o innec
Minuta friguroasä sä. mi-o 'ncälzesc la sin
Pe inimä-mi tinind-o când tie mä inchin
8. lapsus: In ochi-mi> In ochi[i] f. etc.;
B1. _22761, 101-102
1. D.v.v. copia mea räsai (A. creion) > Din valurile vremei, iubita mea, tásai; z. Cu man' ile* la timple,
Cu p.t.b. (A. creion) > Trecánd ca mána rece pe pirul täu bälaiu, > Cu bratele-atArnate, ca pArul tAu b. ; 3. Cu
fata s. etc.; 4. lar ochii [iti] sunt* turburi de timbre de duren i > Cu ochii plini de umbra duioasefor duren>
SlAbiti e de u. etc.;
5-6. 1° 0 umbra'. peritoare risai* in ochii mei
Tu intre crini femee, ti crin intre femei
2° 0 umbra: peritoare risai* in ochii mei
Tu intre flori femee, i floare 'ntre femei
3° Astfel plutetti gingatä ca ramura* [de tell
Pernee intre stele ti stea intre femei
Urmau doua versuri, provenind din A, barate imediat :
Si ca in vis aievea iubito eu te yid
Intind a mele brate la tine ml repaid
7. Tu fata intorcánd-o spre u.t.s. (A. crdon) > id. B1; 8. In ochii fericiri-mi mi uit uimit i piing (A.
creion) > id. B1 > I.o.f.-m.m.u. räpit ti piing; to. i s'A te strán' g la pieptu-mi, i.i.s., > SA te ridic la p.m. etc.;
11-12. e (A. trek?, >131.) A ochilor tal lacrimi In suflet sa. le sorb
Si te privesc atita, atát pan' oiu fi orb
20 (B1) Si ochii mei in lacrimi pe ochii tii sä-i plec
Cu situtairi o mie suflarea sä ti-o 'nnec
13-14. I° (B1) Si degetele tale strAngAnd sä le sirut
Si te mai am la pieptu-mi ata cum te-am avut
20 (B1) Cu sirutAri s'acopir mAnutele-ata reci
sä. te strfing la pieptu-mi de-acum in veci in veci
30 (B2) SA incAlzesc la sAnu-mi mAnutele-ata reci (a)
Pe inimä tinAnd-o de-acum in veci in veci
(a) Cu sirutäri > SA indilzesc etc.
www.dacoromanica.ro
DIN VALURILE VREMII 219
15 Dar vai.., un chip aievea nu e§ti, astfel te treci

umbra ta se pierde in negurile reci
De ml gäsesc iar singur cu bratele in jos
In trista amintire a visului frumos
i-astfel Zn intuneric eu dreapta mi-o intind
20 Din valurile vremii, cum fugi, sä, te cuprind
Clc2c8. C1 figureazi in 2261, 72 + 71 v., intr'un submanuscris confec-tionat de poet, numid 14 ver-
suri si dupi ce a fost copiad cu cemeaa, pritneste noui aplicatii Cu creionul, ce se vor intalni in versiunile urmA-
toare, parte la C2, parte la Cs. De C1 tine un mic crampeiu, interesant prin caracte.rul lui improvizat, schitat
In 2262, 204, pe case 1-am asezat in subsol.
C2 figureazi in 2279, 12-13, numid i6 versuri o e dispusi in doul fragmente a 8 versuri fiecare. Aici s'au
trecut In subsol anume aplicatii din G.
figureazi in 2279, 96, numid 18 versuri, si e scrisi cu cemeala i grafia uneia din formele (I.B.) lui De-oiu
adormi curad, cu care e in contrapaginl. insumeazi anume aplicatii, operate atat in Cl cat o in C2.
Ca dad, cate o trei versiunile se situeazi. prin 1878.
2261, 72 + 71 V.
Din valurile vremii iubita mea räsai
Trecând cu dreapta albä pe pärul täu bälaiu
fata intorcind-o spre umärul [tu] stâng..
In ochii fericiri-mi m uit räpit i plâng
5 O nu fugi räpitä de viata mea, de tot
Din valurile vremii rnä lasä sä te scot...
Apropie-te iaräsi, te rog astfel rämAi
Sä te mai vad odatä cuna te-am vlzut indiu
A ochilor täi lacrimi cu gura sä le sorb
lo Sä te mai vId odatä §'apoi sà räman orb
De-adt amar de vreme eu nu. §tiu ce sä crez
Te tila. aievea 'n brate sau poate cà visez
Dad. visez... te 'ndurä, rämid astEel pe piept
fä ca pe vede si nu mä mai de§tept
15. Dar vai un chip aievea nu esti... astfel te treci (131); 16. Si umbra ta cea dulce In negura o 'nneci >
Si umbra ta se pierde in negurile reci (B9; 17. De mi gäsesc iar singur Cu maulle in jos (creion A + B1) >
D.m.g.i.s. Cu bratele in jos (B1); 18. In du[lcear > In cruda > In trista amintire a visului friamos (A. creion) >
In t_tista etc. (13/);
19-20. (creion A) E trisa' ca i toamna cu frunzele-i i vantu-i
Din valurile vremei má lasá si te mantui
e (V) Mari este toamni si rece bate vántu-i
Din valurile vremei mA lasä si te mantuiu
30 (In Din toamna vietii mele, din sgomotu-i i vintu-i
Din valurile vremei mä lasi si te mintuiu
,t° (in Doar* in desertul* noptii eu bratul imi intind
Din valurile vremei si pot si te cuprind
2262, 204 (fine de Cl.)
Din valurile vremii iubita mea risai
Tinzándu-ti clreapta albi i capul tau bilaiu
Si fata intorcand-o spre umirul tau stang
In ochii fericiri-mi mi uit... i plang, o pang
O nu fugi, rapiti de viata mea, de tot
Din valurile vremei mA 'asa si te scot
De propria mea moarte inamorat si mor (a)
Cal tu a mea viad i moartea mea ai fost (b)
De moartea mea inamomt de moarte
Cá viata mea* in lume* o etc.
www.dacoromanica.ro
220 M. E.MINESCU
2279, 12-13
Din valurile vremii iubita mea rgsai
tred cu dreapta albg pe pärul tu bglaiu
Cu fata ta in stänga spre umgr cgutá.'nd
In ochii fericiri-mi m oglindesc plängänd
5 O nu fugi iubito plutind astfel innot
Räpità de nimicul vieçii i de tot
Ca frunzele când toamna, pe lume-si mâng
Din valurile vremii m lasg sä te mäntuiu.
[*]
Cu mânile in poale unite sà rämäi
10 SI te mai vgd odatà cum te-am vgzut intaiu
Sä te cuprind i lacrimi din ochii tài s'A sorb
SI: y-Ad adânc s'apoi sà r'ämän orb...
De-mata despgrtire, nu stiu ce sä.. mai crez...
Te tiu aievea 'n brate sau poate c1 visez...
15 Dad.' visez, te 'ndurg rgmäi astfel pe piept
'ngäduie ca vecinic s'A nu mg mai destept.
2279, 96
Din valurile vremei iubita mea räsai
Netezi c'o maná: timpla i pgrul tàu bglaiu
fata intorand-o spre umärul täu stäng...
In ochii fericiri-mi mg uit uimit i plIng
5 Mata de aievea o vä.d incet plutind
Incat a mele brate, spre dânsa, le intind
S'astept ca mina albg tinzánd* de sub vestmântu-i
Din valurile vremei in bratele-mi s'o mintui
Tu esti, chiar tu? Sopteste-mi incet de-al meu amor
lo II
C2. 2. i treci Cu dreapta albä pe pärul [tiu bliaiul (creion C');

3-4. (creion Cl) Cu fata ta spre umár, in stänga intorcänd
In ochii fericiri-mi rnä. oglindesc plângand
5-6. Ineertote Iniâi in ordinea :
1° (cerneald 0) O nu fugi ca frunza, and toamna bate vintu-i.
z° (cern. creion C2) O nu fugi ca frunza, and toamn' aduce väntu-i

Din valurile vremii tnä lasä a te rnántui
30 (C2) O nu fugi ca frunza and toamna aduce vántu-i.
apoi : 5. 0 umbrà strävezie, te yad plutind innot > O nu fugi iubito etc.; 7. ulterior, creion C2: Ca vicolul
de f[runze] > Ca frunza vicolitä ce-vi cautä mormántu-i, vers derivat din cel dela etaj ,ri anticipdnd v. 6 (10) din sub-
solul lui C2 (cf. acolo); 9. id. creion Cl; II. id. creion z. id. creion Cl; 13. De-atka despärtire,
eu nu vtiu ce sä crez --(creion CI); 16. id. creion > i fà > i 'ng5iduie etc. (C2).
www.dacoromanica.ro
DIN VALURILE VREMII 23
iubito, la pieptul meu ràmâi

Viata ta intreag6 ca ziva cea de 'ntäi
Ai ochilor tài lacrimi m las ä sà le sorb
SI te privesc atäta, atat pän oiu fi orb
Spune-mi esti tu? Pe tine te simt, te string*, te Vlz
15 Esti tu aievea 'n lume sau poate cä" visez
Dacä visez te 'ndurà rämäi la al meu piept
Si fá ca pe vede sä nu [mä] mai destept
d) D. d) se aiiä in 2279, 29 + 28 v. si apartine acelei familii de texte de inspiratie veronianà, aflätoare in
vecinätate. Cum d) servà de ciom5. pentru D. 1-am trecut in subsolul acestuia.
D. figureazä in 2260, 223 v. + 174 v. si este de fapt un fragment din poemul .S'arnds, ce ocupä filele 222 sqq,
ale acestui submanuscris-dictando (fila 274 V. e in realitate desprinsä de aici o legatä räzlet) i despre care s'a mai vorbit
cu prilejul poeziei de frageg (vol. II, pag. 107), pentru care am extras una din versiunile, asa zicând, invirstate.
Pentru a recapitula:
Atéit de fragedd (De ate ori iubito. . .) ocupa ff. 174 [= 223 bis] -E 224.
Din valurile vremii (De cdte ori jubilo. ..), ff. 223 V. + 174 V. [= 223 bis v.].
Nesocotind aceste corespondente i aceastä situatie a fdelor (amandoul seriile sunt basate, insà una cu cernealä
si cealaltà cu creion rosu), R. Chendi a tipärit in colecti.1 sa de « Postume », si sub titlul De cdte ori iubito.
(pag. 6o-61) un text ce nu existä in reafitate si care provine din confuzia ce1or doul versiuni. Asa a procedat
de altminteri si la una din versiunile Odei In metru antic.
D. 2260, 223 V. + 2-74 V.

d) 2279, 29 + 28 P.
De Cate ori iubito, mä uit in ochii tä'i
Mi-aduc a minte ceasul când te-am vAzut intai
Plutind ca o usoarä oliasä din povesti,
C-o singurä zimbire mi-ai spus ce dulce esti
5 De ce iimbeai tu oare ? Veun cântec trist i moale
Au desteptase 'n tainä glasul gändirii tale ?
C3. - 2. Netezi (creion C2).> Netezi cu dreapta-ti tämpla i p.t.b. (creion O); 3. Cu fata abia intoarsà spre
umärul täu stäng (creion C1) > Dar intorcand privirea spre umärul [tAu] stäng (creion 0); 4. id. creion + O;
5-6. e Aievea esti ori umbrä de-asupra de pimint (a)
Ca volbura de frunze ce-o spulberà un vant
20 0 umbrä care visul o 'mbracä (b)
3° Pe care nälucirea-mi o 'mbracä in vestinântu-i

Din valurile vremei mà lasä sä te mintui.
A.e.o.u. ce trece > A.e.o.u. de-asupra etc.
0.u.cairei visul > 0.u.care etc.;
N.B. Trecerile dela o formd la alta se fac ca salturi.
7. Intinde-mi a ta mana* > Astept ca mana alb51 etc. > S'astept etc.; 9. Tu esti, chiar tu ? Vorbeste-mi
incet, tot mai incet; 15. O spune-mi tu esd draga, pe care > Spune-mi etc.; 17. Dad visez te 'ndurä
rimad astfel > D.v.t.'n.r. la etc.;
d) 2279, 29+28v.
N.B. Punctualia e aproape absena in aceasa versiune brouillonard.
t. D.c.o.i.,m. uit [in] o.t.; 2. aminte; 3. Tr[eand] > Plutind etc.; 4. id.; 5. introdus, ulte-
rior, un minut in urna, pe fila albd din sanga D.c.z.t.o. v'un cantee t.s.m.; 6. id. introdus ulterior.
www.dacoromanica.ro
222 M. EMINtSCU
ochii intorcându-i de lacrimi si de foc

Purtai pe-al genei tremur viata i noroc...
Apoi te-ai dus departe; te-am cgutat mereu
10 Tu gingasä miteasä a sufletului meu
In noptile pustie staut-am sg' te cert
Cu bratele-amindoug cgtându-te 'n desert,
Nurniri defäimgtoare cercam sg-ti iscodesc
te uram din suflet, adânc, cgd te iubesc
15 Bolnavi de argtare-ti rämas-au ochi-mi tristi
Inamorati de tine, de cum usor te misti
Din valatile vremei vedeam cum lin rgsai
Trecind cu dreapta albà pe pgrul tgu bglaiu
fata visgtoare spre umär intoreind,
20 In ochii feridri-mi eu mä uitam plingánd
«O nu fugi rgpitg» strigam cu doru-mi tot
« Din valutile vremii mg lasg, sg te scot 1
'acum când esti de fatg eu nu stiu ce sg, crez
Te tin aievea 'n bratä sau poate cg: visez
25 Sà cred a:4 cu putintä, asa, minuni sà stee?
Dar tu esti prea mult inger i prea putin femee...
Dacg visez, te 'ndurg, rämgi astfel pe piept
ca pe vede sà nu mg mai destept.
E. Ultima versiune din manuscrise se allá in 2282, 74-75, copiatä, la rind ca pentru tipar, cu scrisul carac-
teristic textelor vecine: versiuni din Scrisori, Oda in metru antic etc., din jurul anului 1880. Raportim diferentele
la textul din vol. I, pag. 213:
E. 2282, 74-7f
1. D.v.v., iubita mea, risai; 2. Cu bratele de m. etc. > Cu umerii de m. etc.; 6. Femee etc.; 8.
I.o. fericiri-mi ma' uit uimit s.p.1 >I.o.f.-mi m. uit pierdut si pi:mg l; ro. S.t.r.l.p.-mi, Li. scump ? > S.t.r.l.
p-mi, Li. scump,; r2.C.s.a.s. si ti'o-nnec; 14. Pe inirni-mi tinand-o cind tie ml inchin? > creion Aproape,
mai aproape pe inirni-mi s'o tin; 13. D.v., u.c.a. nu esti. Astfel te treci; 19. Z.d.u.t.d. le intind; 20.
D.v. vremei, cum fugi, sá te cuprind > D.v.v., nu pot si te cuprind.
d). 7-8. id. ; 9. A.t.-a.d. departe si te-am citat mereu; ro. id. ; t,. In noptile-mi pustie etc.;
12. C.b.-a catindu-te ['n]-desert; 13. infra:a ulterior : Numiri defiimitoare citam si-ti iscodesc; 14. id. intr.
ult. ;. 13. Bolnavi de-a ta privire rimas-au ochi-mi tristi > B. de aratare-ti etc.; 16. 17. dela versa 17
In jo:, acoladd creion roja pe :Mugu; 17. vremii; 18. Trecindu-ti dreapta albi pe pirul
id.' hilaiu; 59.
8i fata visätoare spre umär intorcind > 8i fata intorcand-o spre u.t.s.; 20. id.; zr. 0.n.f. [rapital strigam
cu-arnoru-mi tot; 22. id.; 23. De-atát amar de vreme, eu nu stiu ce si crea; 24. brate;
23-26. in/n. ult.: Se poate oare 'n lume asa rninuni si stee?
Dar tu esti prea mult inger i prea putin femee.
27. Daci visez... te 'nduri La. la piept; 28. id.
Pe aceeasi pagind albd din siringa, dona' versan i nefncorporate
cit de sus ridici un gind pe-o biati. roabi .

Comoara ta din sufiet e singura-mi podoabi (b)
(a) Comoara-ti sufleteasci* e.s. etc.
www.dacoromanica.ro
CE TE LEGENI 223
CE TE LEGENI...
Raporturile lui Eminescu Cu poezia populara, amintite la capitolul Revedere, (vol. II, pag. 137-138) se reflecti
si in cele cloual poezii, ce urmeaza: Ce te legeni.. .1) §it La mUloc de codru det...
Acceptad favorabil, de majoritatea glosatorilor, Ce te legeni ... a facut obiectul unui atent comentariu din partes
profesorului Ovid Densusianu, din al anti curs am extras un fragment caracteristic si la capitolul Revedere. Cer-
cetarea savantului folklorist, dublat de unul din cei mai originali literati, a disociat cu superioad intuitie elementul
cult de cel popular, in cele ateva poezii, de acest gen, ale lui Eminescu.
Dupai ce formuleaza, in chip de lege, a poezia Erica populad fiind prin natura ei « de inspiratie concentrad,
nu permite expresii locale, pentruci recia sdri sufletesti care sunt exprimate inteun vocabular, daci nu same
dar mai mult sau mai putin acelasi pretutindeni» çi dupli ce constad a din aceasta pricina « gentil Eric e cel
mai susceptibil de brusari and e vorba de a-1 trece in literaturi », motiv pentru care cei mai multi s'au poticnit
and au autat si treaci inspiratia lirica populad in cea culd, sau daca nu s'au poticnit, au ajuns numai la aproxi-
matii% Ovid Densusianu, trece, in revisd, indi La millee de codru des, al carui comentar 11 rezerviim capitolului
urmator, pentru a continua astfel:
« i acum trecind la poezia cealald, Ce te kgeni... aceasta e caracteristici in alt sens, pentruci
partea din urma se prezind astfel:
Peste yid de ramurele
Trec in stoluri randunele,
Ducand gändurile mele
norocul meu ca ele
Aici e o noti superioad intrucitva i anume in sensul a pe and dincolo era un adaos concret
aici e o abstractizare a temei i apoi versurile urmatoare sunt superioare ca perspectiva poetia:
Si se duc pe rind, pe rind,
Zarca lumii 'ntunecind
Si se duc ca clipele
Scuturand aripele.
Imaginele sunt impresionante, insä se vid cat de colo ca." nu sunt populare. Ce vine si adauge Emi-
nescu, nu este un plus ca fond sufletesc: e numai faptul ci dansul a gasit prilejul si introdua vreo
patru versuri care inalta motivul initial si mai ales ne di imaginea aceea Cu sborul, care parca ne face
si ne gandim la trecerea clipelor 2).
Ms. Ce te kgeni... se afiiiin urmatoarele manuscrise:

22761, 17
2276', 20 f cc.a 1878-1879
22761, 18
02. 2261, 806 cca x88z-1882
C1. 22761, 31
India versiune figureaza in 22761, 17, numara versuri si se vede a fi o prima i rudimentari schid, desvol-
tad pani la un indoit numar de versuri, cateva pagini mai departe,
In cea de a doua, figurand in 22761, 20, de 26 versuri. Ultimele parra versuri au fost incercate intaiu in
22761, 18, si le-am trecut in subsol.
Cea de a treia versiune figureaza in 22761, 81. Ea a fost transmisi aproape aidoma celei de a parra din 2261, 806,
In submanuscrisul inräinit cu prilejul poeziilor Familiei, unde e copiad ca o frurnoasi caligrafie. Intre acestea si
textul Convorbirilor diferentele sunt minime. Am trecut pe C1 in subsolul lui C2.
Dar claa acestea sunt versiunile poeziei ce cunoastem, un stadia al genezei lui Ce te legeni.., nu se poate lipsi
de tot acel material folkloric, ce se aflä in buna parte in chiar manuscrisele poetului. Pentru aceasta ca i pentru
In editia a II-a si a III-a a antologiei Rumdnitche Dicbtungen, alatuita de Carmen Sylva si Mite Kremnitz,
Ce te legeni.. poarti titlul Doina.
Ovid Densusianu, Evolulia estetia a limbei romdne, (curs litografiar), 1931-1932, pag. 120-103.
www.dacoromanica.ro
iz4 M. EMINESCU
celelalte materiale follclorice, al caror loe se rezervä volumului de « Literatural populara», trimitem la editia, invo-
cata in atitea prilejuri, a d-lui D. Mufárasu: M. Eminescu, Literaturd poptdard, editie comentatk « Scrisul roma-
nesc», Craiova 119371, pag. 103, sq. + 576 sq. 1).
Este drept a observa, asa cum au fácut i ceilalti editori, precum C. Botez si D. Murarasu, ca versiunile
prime din Ce te legeni... i din La mijloc de carte des... sunt intretesute, dupai cum in cea de a doua se infiltreaza
ceva din tema Ursitoarelor sau motivul In temeiul cndrulni. Dar, totodatk s3 i adaogim cal de indata, instantaneu
aproape, poetul purcede la disocierea motivelor, prin noui còpii, distinct executate pe filele albe din stanga. Tran-
scrierea noastri s'a condus de toate indicatiile, fie ca' sunt exprimate categoric, fie si numai sugerate.
22761, 17
Ce te legeni codrule ?
RYA ploae, fArA vant
Cu crengile la pAmant
DarA cum sA nu m'A plec[?]
5 Toate paserile trec
Si se duc in depArtAri
Peste tAri si peste mAri
Si se duc pe rand, pe rand
Din aripe scuturand
10 Si MA lasä pustiit
Vestejit i amortit
Stau cu doru-mi singurel
SA MA 'ngan numai cu el.
22761, 20
Ce te legeni codrule
FArI ploae, fArA vant
Cu crengile la pAmant ?
Da de ce sà nu mA plec
5 DacA päserile tree
Si se duc in depArtAri
Peste nou'l mAri si tAri
Peste goale rAmurele
Trec in stoluri päserele
10 CintAreti cu pene sure
Ce i-am crescut la pAdure
SboarA cuci i randurele
Ducand gandurile mele
n.orpcul meu cu ele
15 Se tot duc pe rand, pe rind
Din aripe scuturand
mä lasà pustiit
1) Cf. de aserneni D. Murárasu, M. Eminescu : Ce te legeni. (edifie criticd) in Fdt-Frumos, X, 1-2,

Ianuarie-Aprilie 1935.
1. C.t.l. plopule; 4. Dar c[um] > Dara cum etc.; 7. Peste marl> P. taxi etc.; ro. Si màlasà singurel.
z. Ce pleci> Para ploae etc.; 7. Peste täri si peste marl; 8. Pe deasupra lumii mele > Peste varf de
ramurele; xr. Ce le-am crescut 1. p.; 15. Si se duc mereu... > Se tot duc etc.; 17. Si ma lasa vestejit.
www.dacoromanica.ro
CE TE LEGENI 223
Vestejit i amortit
Si cu doru-mi singurel
20 Sä. ma 'ngin numai cu el
Ziva scade, noaptea cre§te
Iar padurea se rare§te
Bate vântul frunza 'n dunga
Paserelele le-alunga
25 Bate vantul dinteo parte
Toarnna-i id, vara departe.
C2. 2261, 306
2270, 51
Ce te legeni codrule
Para ploae, fàrà vant
Cu crengile la pamânt ?
De ce nu m'a§ legana
5 DacI trece vremea mea ?
Ziva scade, noaptea cre§te
frunzi§ul se rare§te;
Bate vantul frunza 'n dunga,
Cantaretii mi-i alunga;
10 Bate vantul dinteo parte,
lama-i ici, vara-i departe.
Si de ce sa nu mä. plec,
Dael paserile tree?
Peste varf de ramurele
15 Trec in stoluri pasarele
Ducând gandurile mele
norocul meu cu ele.
Se tot duc pe rand, pe rand
Zarca lurni 'ntunecand
20 Si se duc ca clipele,
Scuturand aripele
mà lasa pustiit
Ves tejit §i. amortit
Si cu doru'mi singurel
25 De ma. 'ilgan numai cu el.
59. Stau Cu doru-mi s.; ro. Si mL 'ngán n.c. el; 22. Iati frunza-mi se ráreste > Frunza 'n codru se
arete; 24. Ziva-i scurtà, noaptea-i lung.
2270, 18 23-26. Bate vántul frunza 'n dung,
Jalea'i mate, calea'i lung
Bate vantul dinteo parte
Departe-i, puica, departe.
CI. 22761, 31
.Aproape la fel, minia dijeren/ele ele punctual* fi mole verturi:
3-4 dittania lipsefte ; 7. 51 frunzisu-mi s.r.; Is. Sboarl 'n stoluzi rándurele; 59. lumii.
15
www.dacoromanica.ro
226 M. EMINESCU
LA MIJLOC DE CODRU...
Spuneam, in capitolul precedent, cá observatiunile, atat de judicioase ale lui Ovid Densusianu, pe tema poe-
zfilor de inspiratie populará la Eminescu, se opreau dintru inceput la poezia de fa:
« Sá incepetn, spunea el, inal cu acea poezie cate ca tip chiar, ne aduce aminte de multe din cele
dela tara, La mijloc de codru des :
La mijloc de cociru des
Toate paserile ies
Din huceag de alunis
La voiosul luminis,
Luminis de rangá bala,
Care 'n trestia inala
Legánindu-se din nade
In adâncu-i se pItrunde.
Versuri tipice in poezia aceasta de inspiratie populaa a lui Eminescu. Vedem cä ritmul popular
e bine pástrat. Dar ce a fácut Eminescu? Redánd in unele locuri aproape neschimbat ceca ce i-a oferit
folklorul nostsu, intercaleazà in mijlocul poeziei ceva cate e absolut al lui:
Luminis de lángä. bala,
Care 'n trestia *Mala
Legánan' du-se din -ande
In adáncu-i se pátrunde.
Aici e un motiv concret de observatie a unui efect de lumita, insä ceva de felul acesta n'ar fi trecut
niciodatä prin capul cuiva dela tará; se vede un simt mai ascutit de a privi lucrurile. Eminescu inter-
caleazi aceastá impresionare a lui in cadrul unei poezii cu caracter foarte pronuntat popular si te intrebi
atunci: ce realitate literasä. rezula din asemenea poezie ? Márturisesc cá trebuie redusá la un exercitiu
de oarece inderninare, in sensul cá Eminescu nu a compromis din allturarea prea contrastana ceca ce
i-a dat inspiratia populará i chiar ce a introdus dânsul se mentine la un nivel poetic»1).
Despre intrepátrunderea motivelor acestor dota poezii populare, am amintit la capitolul precedent.
M8. La mijloc de codru... se allá In urrratoarele versiuni

22761, 20-21
22761, 21-22
22761, 22 CCa 1878-1879
22761, 20v.
E.2261, 305 cca 1881-7882
A. 22761, 20-2 I
La mijloc de codru des
Toate paserile es
Es din mil* §i din desi§
s'a§eazà.' 'n lumini§
1) Ovid Densusianu, Evolutia esteticd a limbei romdne, (curs litografiat), 1931-2932, pag. 201-102.
t. In temeiul codrului> I.t. pädurilor pdrdsite fi reluate, autonom, cdteva pagini mai departe hateo noud poezie.
Dupd V. 4 urma,
Luminis cu iarbä. mate (a)
Si cu flori mirositoare
Doarme 'n trestia innalfá
Iarba-i moale, stuful mate
Nu te vezi [din el] calare
(a) ulterior, necontinuat : L.c.i. moale*
www.dacoromanica.ro
LA MIJLOC DE CODRU... 217
Luminisul unde-o
Doarme 'n trestia innaltà
'n adâncu-i oglin.deazA
Stele dulci ce santeiazg
lar colo sub vechiul teiu
10 Se ascunde un bordeiu
Pe a lui coperàmânt
FrunzA cade, trece vant
B. 22761, 21-22

Toate paserile ies
De sub crengile 'n desis
Au esit la luminis
Luminis de langl baltà
5
Care 'n trestia innaltä.
Lin se leaginä din unde
Lenes* cerul de '1 pAtrunde
cu* lunä" i Cu stele
10 Si cu sbor de paserele
lar in umbrà langl [teiu]
Se aratà un bordeiu
Bordeias intrà 'n plmant
Si pe-a lui coperämânt
15 Frunza cade farà vânt
Ce esti trist bordeiule
Ce te legeni teiule
Färl ploae firà vânt
Cu crengile la pImânt ?
A. 5-6. Luminis, de längä baltä

Care 'n trestia innaltä
urrnate de :
Adormit incet suspinä
pe fata-i luna plinä (b)
(b) Deasupra, necont. : Iarä
9. De fapt : Iarä (sic) c. etc.
B. 22761, 21-22
7. Lenes > Leginindu-se din unde.
8ro. Iaci* cerul de'l pätrunde
Ceru 'ntreg cu stelele
cu plsärelele
15.
www.dacoromanica.ro
228 M. EMINESCU
C. 227612 22
Toate paserile es
Din desi§ din aluni§
La lunca cu lumini§
6 Lumini§ de lânga bala
Care 'n trestia innalta
Lin se leaglni din unde
'n adâncu-i se patrunde
de trestia pe maluri
10 de brazii de pe dealuri
de lunä §i de soare
de pasen clatoare
de luna §i de stele
de sbor de rindurele
15 de chipul mandril mele
E. 22612 30I
D. 2.2761,20 V.
Toate paserile ies
Din huceag de aluni§
La voiosul lumini§;
6 Lumini§ de Lit' iga bala
Ce in trestie Innaltà
Leganându-se din unde
In adâncu-i se patrunde
$i de luna §i de soare
10 de pasen i calatoare;
de lunl §i de stele
de sbor de rândurele
de chipul dragei mele.
C. 9ro introduse ulterior, dupd o poetia fume transcrird in Intreginte i5. Si de chipul dragei rnele.
D. 22761, 20 V.
Acola,' trinar de versuri, aproape identkei, mimes punduatia diferenjele:
3. Din huceag din alunis; 6. Ce prin trestist innald; 7. Lin se leagiinl din mide; 8. Si 'n adincu-i
8.P.; 13. Si de chipul mandril mele.
www.dacoromanica.ro
MAI AM UN SINGUR DOR 129
MAI AM UN SINGUR DOR

uEditia I-a Maiorescu Decemvrie 1883
Ins/11Am sub acest titlu generic, nu nutnai unul din cele mai populare dar i cel mai semnificativ, poate,
toate observatiunile i toate materialele privitoare la elegia aceasta testamentad si la variatele ei aspecte. Dad vine,
in bunä parte, din chiar valoarea poeziei, prestigiul acestui titlu nu datoreste totusi mai putin i acelor conditii
favorabile, creiate de editia Maiorescu si de armonioasa ei alcatuire, chiar claci, In cele din unirá, sugestiile
meritul, legate in sped de grupul acestor patru elegii, s'ar prea putea s purceada dela si sa se intoarca tot asupra
lui Eminescu. Clci daca, asa cum ne apare din ce in ce mai plauzibil, marele lot al celor 25 de inedite, cari ridicau
substanta nu numai cantitatea primei culegeri dela /883, fusese transcris pentru tipar, chiar de Eminescu, atunci
cad sà vedem in ordinea celor patru elegii o operatiune original, al card talc, nu poate fi trecut cu vederea 2).
Aceasta ar insemna cA toate tiparele incercate n'au avut alt scop cleat si pregateascá elaborares celui mai expresiv
din ele, i ca titlurile, popularizare de editia Maiorescu, dspundeau intru total intentiilor poetului. Indiei din
ele: Mai am un singur dar ii urmau: Varianta aceleiari poeii (De-oiu adormi curdnd) ; variante' (Nu voiu mor-
mdnt bogat) varían/el (lar cdnd voiu fi pdmdnt), titluri altminteri arbitrare, variantele fiind atat din punctul
de vedere cronologic, cat si din acela al valora, etape depasite.
Dar dad Mai am un singur dar reprezind floarea din urma a stator seve distilate i, inteun fel, i este floarea
de aloes, despre care vorbeste Laxnartine, gres de mireasmi acumulad si inflorind odad la un sfert de veac,
atunci prezentarea ci s'ar putea face si precedand-o de toate intruparile ei anterioare,, fie ele trci ca la Maio-
rescu, fie ele treizeci i trei si chiar mai multe, cite i sunt in realitate. Este ceca ce a incercat si Ion Scurtu in
editia sa din 1908, inversand ordinea oarecum clasica a editiei Maiorescu. Cum ordinea lui Scurtu se Intimplii
sA reprezinte filiatia, mai mult ori mai putin reala a celor patru tipare, socotirn util sA transcriem unul din
comentariile la care a dat nastere si ale card nedumeriti pot fi pe de-a'ntregul deslegate:
«Maiorescu seria Mihail Dragomirescu fad nicio explicatie, publica toate variantele acestei poezii.
Tot asa face yi Scurtu. Dar pe and Maiorescu pune ca prima' variand pe aceea cate incepe cu « Mai
am un singar dor», Santa luandu-se dupa nu stiu ce criteriu, publica, tot sub titlul Mai am un
singur dor », ca priml varianti, pe aceea care incepe cu « De-oiu adormi curand», care, spre deosebire
de a lui Maiorercu, incepe abrupt si fará cadru. Confuziunea dintre cele patru variante trebue sa inceteze.
Cea mai butd forma. din cele patru, ces care sintetizeazi adanc dorinta ultimi a poetului este ces
publicati la inceput de Maiorescu. Inteinsa gäsim modulatii, rezonante i nuante pe care nu le gasim
In celelalte decit ca indicatii. In frimantarea sufieteasca din care au iesit aceste poezii, singura floare
plinä de parfum, este aceasd forma.
Celelalte forme sunt imperfecte 8) i constitue numai treptele pe care a trebuit sa se suie poetul, pen-
tru ca sä ajungi la desavarsire. Va trebui deci sä primim in editia noasträ numai forma definitiva. Mai
am un singur don), iar pe celelalte trei sa le punem in anexa. Meritul acestei forme definitive ad in
faptul cA numai ea prezintä o crestere, o culminare si o calmare a sentimentului. Ea singura se coboari
paid in adancimik mistice ale sufletului poetului, creind armonia eterni dintre fond si fornd » 4).
consecvent distinctiilor hodrite, Mihail Dragomirescu aseazi Mai am un singar dar in sectiunea « Capodo-
perelor» (capitolul « Poezli intime»), iar pe celelalte trei variante In aceea a o Operelor de talent». Ludndu-se dupe%
nu 'au ce entena, seria regretatul profesor si adefirul este ca.,* dad, n'a avut prilejul si se justifice, Ion Scurtu a
procedat ca unul din cei mai initiati cunoscitori ai manuscriselor eminesciene. Schema evolutivi a feluritelor
1) Pus pe muzica si cantat la inmormantarea poetului, de coral condus de Al. BarcInescu, motivul se bucuri de
o larga c instantanee circulatie, cum atesta si urmatorul crampeiu din scrisoarea lui Duiliu Zamfirescu, datará
Frascatti, it Septemvrie 1889: u De rnai am un dor, cum zice bietul Eminescu, e sä. vizinim si Venetia impreuni.
Vreau sa bem din limpeziciunea colorilor lui Tintoreto, sA triim in arhitectura lui Veronese si Tizziano
etc. ...ia asa, sA träim In 1570. Asta imi aduce Inca odatá aminte pe nefericitul Eminescu. A murit. Mai bine c'a
murit. Era asa de putin om, incat ar fi dmas totdeauna strain intre noi. Acolo unde s'a dus e loe de odihna
de ricoare. Natura a facut doua lucruri mari, zice Leopardi, amorul c moartea» etc. (Emanoil Bucuta, Duiliu
Zamfirescu Titu Maiorescu In scri.rori, 1884-1913, pag. 47-48).
Aducem In sprijinul acestei pisen, i felul cum e baratä versiunea III. F., din Mai am un singar dor, a textului
definitiv. Simetria atenti, artistici', a liniilor de baraj exprima i mai plastic momentul cand versiunea aceasta a
fost trecutä pe curat. Sa se urmar" easel facsimilele, mai departe, la pag, 269 si 270.
8) « . . In atatea variante aproape deopotriva de frumoase... » scria, totusi, Mihail Dragomirescu in
Critica stiitnificd ji Eminescu, din care, vezi un citat in e Märturii »-le dela sfirsitul acestui volurn.
4) Mihail Eminescu, Poezii, ed. Mihail Dragomirescu, 1937, pag, 287.
www.dacoromanica.ro
230 M. EMINESCU
versiuni i tipare, ce publicam mai jos, confirma, aproape in intregime, ordinea lui Scurtu 1), al clrui criteriu era
asa dar unul cronologic. CAt priveste ierarhia tipurilor, problema mi se pare cu mult mai delicata.
Spuneam ci vom insuma toate materialele inteun singur capitol si aceasta ne obligi si raspundem acelora
care s'ar socoti indreptätiti si ne obiecteze oatecare inconsecventa. In adevar: aparatul critic al editiei de fati,
inceput din a doua parte a volumului I si completat in volumele II si ifi, urmeaz1 ordinea poeziilor, asa cum
a fost ea stabilita in IntAia parte a volumului prim. Textul celor patru elegii din editia noastra reproduce ordinea
editiei Maiorescu, in care au aparut pentru intAia ()ark designate astfei, poate, cbiar de poet. Firesc ar fi fost,
asa dar, ca aparatul critic al acestor patru elegii si fie stabilit pentru fiecare text in parte si in ordinea odata hotä-
rid. Asa a procedat, de pilda, Botez, In editia sa, indiferent daca gruparea i ftliatia lui sunt In triare parte defec-
tuoase. Cine urmareste insa, cu obedientä sustinuta, aceasta ftliatie, asa cum rezultä ea din chiar succesiunea nenu-
maratelor versiuni, aflätoare in manuscrise, este obligat si admitä ci singura pre2entare logici a materialelor ramAne
aceea cronologicä, evolutiva, asa cum ar fi realizat-o i Scurtu, daci ar fi ajuns si dea visata lui editie critica 2).
O astfel de prezentare are indoitul avantaj, pe de o parte, CI reproduce insäsi viata creatoare a poetului, in mul-
tiplele i framAntatele ei hipostaze, iar pe de alta, CA subliniaza caracterul unic si unitar al acestei elegii testa-
mentare. Cele peste 40 de intrupiri ale poemului nu surit, in realitate, altceva decAt variatiunile melodice ale
unuia si aceluiasi cintec Mai am un singar dor. i aici ar fi poate locul si ne intrebäm daci judecata mai sus
citata nu este oarecum prea radicalä, cAnd trage atAt de nete linii de demarcatie intre cele patru forme, oarecum
clasice, ale elegiei, decretAnd pe intAia capodopera», iar pe celelalte numai « opere de talent» Dacä s'ar fi cunoscut
intreaga diversitate de forme, a manuscriselor, de bunk' seama ci judecata aceea ar fi fost si mai sever1B).
totusi cetitorul se va putea convinge ci daci multe din forme sunt ca adevarat variante, deci tipare pro-
vizorii, atAtea altele sunt inchegari de sine stätätoare, forme de creatie autonomä asa cum intr'o simfonie sau
'rate° sonata fiecare parte isi are ratiunea ei de a fi. Diverse ca importantai si ca tonalitate, ele nu sunt mai putin
necesare In conturarea omogeni a cAntecului. Nimeni n'a vorbit pAna acum, si pe buna dreptate, de « confuziunea»
ce ar trebui si inceteze de a mai exista intre componentele unei simfonii. i analogia ni se pare ca osebire vala-
bill, and e vorba, de Mai am un singar dor, nu numai una din cele mai muzicale 4) a lui Eminescu, dar a carei
tehnicä ni se pare el tine intru totul de canoanele artei melodice. CA uneori, in cursul exercitiilor, poetul se lisa
furat de alternarea ritrnurilor (precum in sugestivul exemplu al versiunilor 1U.A.A2.A2) i ci alteori (precum in
versiunile III.K.L.M. si N.) virtuozitatea lui ia aspectul unui adevärat alexandrinism ritmic i prozodic, nu e mai
putin adevArat. Aceasta insl nu trebue si ne impiedece a vedea columnele de bola ale cantecului, asa cum erau ele
predestinate in universul creator al poetului. aci din nou, catä &I nu pierdem din vedere, i atAt schema cat si
orAnduirea pe sectii a materialelor o vädesc cu prisosinta: indiferent de mulfimea treptelor cate urca', elegia
acearta se realiteatdi In patru momente distincte fi fiecare din acele momente Ili are evolutia fi cristalitarea de sine
stdatoare.
2) Aceeasi ordine si 'n editia A. C. Cura, care-si mai adaogä si o a IV-a variantä Cum nu am nici un
dor, (primul vers gresit, cf. la noi HI. L. Cum nu mai am un dor), tiplrita intAiu in editia Nerva Hodos,
dela rgoz.
2) De ce totusi n'am pastrat aceeasi ordine, la fel ca Scurtu, si in partea de texte? Pentru simplul motiv
una urtnireste textul si alta aparatul critic. Respectarea ordinei unor texte adaogä traditiei consacrate, in timp
ce, critic prin definitie, aparatul e tinut si distingi, si analizeze i si clarifice.
8) Fin, totusi, si concureze in severitate, « originalele » piren, pe care « anonimul dela Blaj » le formula cu
privire la existenta celor patru forme ale poeziei si din care extragem:
Eminescu insi este fati ca once desfätäri cu total posomorit, blasat, nesusceptibil de nicio bucurie, vested,
amortit si ca dorinte confuse, bizare çi fin k' intiles, cum se poate vedea din cele patru variante ale poesiei: Mai
am un singar dor, in cari nu stie omul nici ci ce vrea, nici ci pentru ce vrea, ce i s'ar pares ci vrea; atAta insä poate
vedea in ele oricine, ci in versurile aceste rele vorbeste un suflet misantrop, pentru care viata e o sarcina ne-
suportabilä, farä si aiba cauza de a o considera de atare, un suflet, care nu mai are dorinti nobile, fundate si ratio-
nabile, ci numai capricii» ([Alexandru Grama], Mihail Eminescu, Blaj, 1891, pag. 63-64).
« Caci in colectiunea publicata chiar de dAnsul, se aflä nu mai putin decAt patru variante de ale poesiei lui
Eminescu, intitulate: Mai am un singar dar. Poesia aceasta asadara nu °data, ark' de patru ori o a revizut bietul Emi-
nescu. i totusi dad. d-1 Maiorescu ii va pune mina pre mima, va trebui si recunoasca, cal din cele patru variante
una e mai rea si mai confusa ca cealaltä. Ma in una bietul Eminescu ala e de absurd, de zice, ca doreste si fie in-
gropat lAngl mare, cad acolo ii va fi somnul lin si cu toate aceste chiar in versurile nemijlocit urmätoare spune,
ce larma mate fac valurile märii, cind se lovesc de maluri. Cum Ii va fi asa dar somnul lin in o atare larmä? Sau
poste geniul» nostru a avut nervi tari ca Chinezii, despre cari se alce, ca dorm dusi si in larma cea mai mare»
(ibid., pag. 181-182).
4) Nu, evident, In sensul utilizat de d-1 Leca Morariu, care-1 vede pe Eminescu «fredonând» crAmpele din Mai
am un singar dar in nemteste (cf. Mihai Eminescu, XIII, zo, 1942).
www.dacoromanica.ro
lad pentru ce, läsand problema mntru toral otioasa a izvoarelor acestei elegii de o parte 1), afläm ce mult
mai udl sä trecem la insäsi prezentarea, cat mai sistematicl, a materialelor. Ea este, de altminteri, usurad, aceasta
prezentare, de in.susi criteriul evolutiv, ce am adoptat si care se oglindeste In schema de pe contra pagina, una
din cele mai dare i mai organice, din cite ne-a fost dat sl alcatuim. Cu toate ca explicid, prin sine, s'o insotim
de urmItoarele preciziuni:
r. India forma' a elegid, indepärtati evident, urca' la anii Iasllor. Reluad la Bucuresti, in momentul cand
incepe elaborarea poemului cele douä versiuni, grupate in fruntea schemei, s'ar fi cuvenit sä poarte numärul
de ordine roman I. Dar n'am fácut-o, dintr'o elementara precautie: pentru a nu spori cu una sectiile i pentru
a fi cat mai aproape de imagina reali a evolutiei acestui poem si a celor patru momente, consacrate.
Dupa fiecare cotä am notat, drept titlu, primul stih al versiunii. Succesiunea acestor pseudo-titluri, cetite
unul dupä situl, si a caror filiatie este din cele mai sigure, constitue prin ea insäsi o lectura' din cele mai sugestive.
Inläuntrul fiecarei sectiuni am subliniat in aldine, versiunea tip, care a dat cele patru versiuni consacrate
ale editiei Maiorescu. In transcriere, fiecare versiune e precedad de numirul sectiunii si de siglele respective.
Am notat in dreptul versiunilor, singuratice sau in grup, dupa cazuri, anul când au fost redactate. Dacá
pentru unele cronologia e neindoielnica, alteori ea e mai putin sigura, deci discutabila.
Ne-am straduit sà respectam conturul fiecarei versiuni in parte. Cu atat mai mult cu cat schematismul
editiei Botez a distrus intreagl aceasta broderie grafica, pentru care Eminescu insusi a depus o meticuloasä apli-
catie si care a si dat nastere catorva comentarii interesante.
Limuririle speciale, ce insotesc fiecare versiune in parte, completeaza l uneori limpezesc unele chestiuni
de istorie literad, legate de variatele aspecte ale acestui bogat capitol.
a) Intaia versiune, indepärtad, insä nu mai putin valoroasä prin cotnentariile pe cari le sugereaza, se intal-
neste in 2260, 43-46. E scrisa ce cemedä violeta' de Iasi, cca 1876, pe file din timpul acela, ce un caracter
brouillonar, and pe o paging anume, cand in margines altor poeme, precum a postumei de un atat de baude-
lairian 2) accent Cdnd te-am vdzut Verena, atunti am zis in redactatá putin mai inainte ce aceeasi cemeará
transcrisa, aici, caligrafic.
Versiunea se vede a fi o prima' schita, nepusä la punct In unele strofe, nici dusk' pana.' la ultima epuizare a
subiectului, interesand prin chiar caracterul ei compozit. ateva pagini mai departe, cam ce aceleasi caractere mate-
riale, incerclri de traducere din Vdrful cu dor, balada Carmen Sylvei. Unele strofe sunt retinute in acolade de creion
rosu datand de cand ? Dela 1876, sau mai tarziu, in 1878, and incepe a lucra statornic la feluritele forme din
Mai am un singar dar §i cand i transcrie aceastä prima, vagá, versiune, in b) 2279, 4, inteo redactie concentrata?
Iatä detalii i circumstante ce yin sä confirme o veche impresie a unuia din cronicarii, cu cari ne-am mai
intalnit si care scria ce aproape patru decenii in urma: Baladd (pag. 238), partes finall (si anume cuvintele o do-
rului» dela pag. 262-263) inruditä cu Mai am un singar dor. E prea probabil sa-i fi fost un izvor de inspiratie
pentru acest mic capodopera, scris ce vreo citiva ani mai drziu» 2). lar mai de curand: « Cu privire la De-oiu
adormi §i la celelalte variante ale poeziei Mai am un singar dar, credem ca textul primitiv, sau prima inspiratie,
dateazi din 1879, and Eminescu a tradus Vdrful ca dar de Carmen Sylva, in care opera' se poetizeazä moartea
ciobanului in mijlocul naturfi etc.» 4).
Amintim cateva titluri din literatura comparatista a subiectului: N. L Apostolescu, L'influence des romantiques
franfais sur la park roumaine, 1909, pag. 398-399 (pentru Ronsard si Paul Bourget); B. Delavrancea, Din este-
tica poeziei populare, 1913, pag. zi (pentru Timon din Athena de Shakespeare din care Eminescu i tradusese de-
altrninteri si ale carui peripetii, designate « c'o singura vorba... fenomenologia anal sufiet bdntuit de patimd» Ii slujesc
de pretext pentru un excelent articol politic, pe tema fripturismtdui, rimas, pare-se, in manuscrise 2264,
243-248; C. Balmus, Eminescu ,ri Propertiu, in Viafa Romdneascd, XX, vol. 74, 1928; Nicolae Sulicà, Clasi-
cismul greco roman ,ri literatura noastrd (in special Eminescu) in Anuarul lic. « Al. Papiu Varian » din Tdrgu-Muref,
1930. - Nicolae Sulica, Eminescu fi clasicismul lath; in Anuarul lie. «Al. Papiu Varian etc., sy3or,931.
G. Ibraileanu, o Mai am un singur dar» este o ...compilalie? in Studii literare, 1930, pag. 209 sqq.; Ch. Drouhet,
Un izvor de inspirafie clasicd la Emineseu in Inchinare lui Nicolae Iorga, Cluj, 1931, pag. 153-155 (cu epigrama lui
Simmias din Teba pentru mormantul lui Sophocles) etc., etc.
Este impresia ce face asupra oricui, dela prima lectura, textul acesta amar, tiparit intaia oad de Chendi, ce
primul vers schimbat, ca bunä stiinta de sigur, in Ctind te-am vdzut Venerd... Dar adevärul este ca. apropierea Cu
poetul Florilor rdului a pronuntat-o cel dintai d-1 G. alinescu. (Anatema ce V. D. P un svadia asupra lui Bau-
delaire sau identificarea influentei baudelairiene la Haralamb Leca, din N. I. Apostolescu, duc In preistorie).
M. Raducanu [Radu Manoliu], Poeziile postume ale la Eminescu. Note critice [edqia II. Chendi], in Vocea
Tutovei, XII, 24, 20 August 1906.
Radu Manoliu, Isvoarele motivelor etc., in Preocupan i literare, I, ,s Mai 1936. Mai detaliat, ce prezentari,
de texte i analiza Várfului ca dar, apropierea se indlneste si in Barbu Lizäreanu, Cu privire la : Eminescu, IV,
ed. Cultura Româneasca », pag. 24.
www.dacoromanica.ro
232 M. EMINESCU
Ms. Grupate, in ordinea succesiunii lor, versiunile acestui poem dau urnatoarea schema':
226o, 43-46 (Pin negre crengi de brad) 1876
2279, 4 (Prin negre crengi de brad) 1878
De-oiu A. 2279, 97-99 (De voiu muri cardad)

adormi curind 2279, 96 v.-F98-99 (i 118i muri cardad) x878
2279, 3 V. (and vei muri plringelnd) 1
22761, 39 (Precum murifi

22761, 40, Dorinta unui Dac (Cdnd voiu muri
cardad)E. 1879
2276!, 41 (Cdnd voiu muri s'aud) cardad)El.
Es. 22761, 45 (Spre tine ocbi 'ntorn) 1
P. 2261, 236-237 ( De vota muri cardad) cca 1879-1880
2262, 21! (Cdnd voiu muri cardad) 188o
2260, 265-266 (De voiu muri cardad) cca 1882
L 2261, 308-309 (De-oiu adormi mind) cca 1882-1883
lar cind Vol ti II. A. 2282, 13-17+1. F. 2261, 237 marg. (la- dad voiu fipdmdnt)
fi pamint B. 2282, 56-58 (lar eind voin fi pfimiint)
cca 188o--x881
C. 2260, 267-268 -F 2282, 69 (lar cdnd paia fi pdmdat)
+ 2282, 16+ 56-57 aplic. marg
Mai am 1-91I. A. 2260, 186-187 (Dacd mai am un dar)

un singur dor 2260, 267 + 268 .
2282, 69
Al. 2260, 186-187 (In liniftea serii)
A2. 2260, 186--187 (Atelier mi-e de dar)
Bs. 2277, 59 (In liniftea serii)
B2. 2277, 6o + 58 V. (In noaptea sdtdrii)
Bs. 2277, 59 V. (In noaptea uitdrii) cca 1880-1881
C1. 2277, 61 (Spre-a stinge-aidt amor)
CS. 2277, 62 (Spre-a stinge-atdt amor)
Cs. 2277, 63 + 62 -F 61 V. (Ab, mi-e atdt de dar)
DS. 2277, 72-73 (Ab mi-e atdt tie dar) .
D2. 2277, roo-rox (Spre-a stinge-aidt amor)
Ds. 2277, roo--iox, marg. (Spre-a stinge-atdt amor)
DS. 2282, 93-95 (Mai am Ut1 singar dar)
E. 2262, 214-213 (Mai am un singar dar)
1881
F. 2261, 112-112 V. (Mai am un singur dor) .
G. 2261, 215 (Mai am sin singar elm.)
H. 226x, 117-117 V. (De noaptea aitdrii)
I. 2277, 99-99 V. Pill' e atdt de dar) x88x
J. 2277, 122 (De noaptea uitdrii)
K. 2277, 122 (De noaptea aitdrii) I
2277, 107 V. (Cum nu mai am un dar)
226x, 213 (Mai e un singur dar) dupi April 1882
2277, 124 (Vi jalea mi-i mare)
Nu voiu IV. A. 2277, 121 V. + 122 marg. (4,- vrea eadorm de veci) cca 188z
mormant bogat B. 2261, 323-324 (Nu voiu mormiint bogat) cca 1883
www.dacoromanica.ro
Aman' untele de vecinkate, ce adIogam mai sus, intiresc prezumlia la care ne oprisem In capitolul Perjul Cu-
pidon, dupä care Eminescu va fi inceput tilmicirea Veirfului cu dor inci dela lasi. Transpusi pe muzici, balada,
se stie, fusese reprezentatä pe scena Teatrului National, in Ianuarie 1879. Tilmicirea era deci gata din 1878, iar
de inceput e foarte probabil si o fi inceput inca dela Iasi. De buni seami ci lucrul va putea fi dovedit cu timpuL
Deocamdatil, e din ce in ce mai vidit ca" prima forma a poeziei de fati purcede din balada diluida, infuzati
cu motivul comului din Peste vdrfuri.
a) 2260, 43-46
Pin negre crengi de brad

Se strecurä luna
Isvoarele 'ntr'una
Din stand Cu sgomot cad
5 Pe ganduri codri sunt

De-al undelor ropot
Sunare de clopot
Patrunde-al noptii vint
Spre tine ochi 'ntorn

10 Lumin[ä] de luna
Din codri-mi räsuna.
Un dulce glas de corn
In minte-mi trist repet

Icoane de§arte
15 Ah! $i tot mai departe
Se pierde 'ncet-incet
a). 3. lar apele 'ntruna > Si apele 'ntfuna; 4. Se bat cu valu 'n vad > Se fring Cu v. etc. > Din stinci cu
vuiet cad; 6. De-al apelor sopot.
Intdia redactie a v. y-8, cu care 1i incepea poezia, fird a putea botdri dacd ordinea aceasta nu era una Intlimpld-
loare, de atelier :
5-8. i jalnici codri sint

De ape, de ropot
Sumare de clopot (a)
Pitrunde-al serei vint
(a) Un su[net] > Sumare etc.;
9. Si cAnd eu capu 'ntom; to. Luminei de luni;
Duios nemingiiet
Cu doruri desarte
Departe departe
Se pierde 'ncet-incet
www.dacoromanica.ro
234 M. EMINESCU
Al tau melodic cant

De suflet se leagl
O comule draga
20
'ncet in minte-mi bat

Trecutele vremuri
De ce te cutremuri
Cand eu in ochi 10 cat
01».
25 Te tin sub crengi de fag

Pe-al bratelor leagan'
lar apele tragan'
Un dulce cant cu drag
A lampei mari de bronz

30 Lucire curatä
Frumoasä te-aratä
Ascunsä, 'n perii blonzi
Sezandu-mi tu la piept
Rog valul sa lepezi
35 Batalle repezi
b) E transcrierea caligrafica, concentrata, a versiunii anterioare si figureaza in 2279, 4, bine cartonatul caiet
de Bucuresti, ale arui cepii caligrafice, ca de tipar, incep cu sonetul Cdnd gdndul ida in vremi ¡recule 'nnoatd
(una din variantele sonetului .Afard-i toamnd. ..) i apartin mai toate anilor 1878-1879. Purcede din a), pe
care-1 urmeazi de aproape i avea la lneePut 4 strofe. Ulterior, dupa ce schiteaza versiunea I. B. (i vei muri
curdnd) din 2279, 96 v. + 98-99, pe care, modificata, o recopiazi, cam in acelasi timp, aici, pe fila alba' din
stanga (3 v.) deduce doua strofe, pe care le redacteazá, pe una cu cerneala, pe alta ca creionul, In marginea
filei 4, imprimandu-le aceeasi dispozitie a rimelor i acelasi contur grafic al strofelor, proprii lui b).
17. Al tau melancolic cânt > Al tau molatic cant;

27lo. De-al lui rasunet bland
Mi-e mintea nebuna,
O cornule, räsunA I (b)
Pan' me-i Valga 'n pimint (c)
(b) Oh suna, oh suna. I; (c) i s'A nu 'nceti in veci > Pan voiu cidé 'n mormint. > Pin' me-i etc. [ulte-
rior, modificare, nedusd, cred, la implinire : Càci tu me-i baga 'n pimánt, care s'ar putea, poate, desface In: e Gel
me-i baga 'n pamant; z° tu me-i baga 'n pamant
23. lar tu te cutremuri; z5. Te tin sub vechiul teja; 30. Lucite de nuntä (cf., din aceeasi epoca, un
vers amintit la Pajul Cupidon, vol. II, pag. 49 « . .. A lampei de noapte lucire de nunta »); 33. Viind*
sauPuind*> ezand la al mea piept;
www.dacoromanica.ro
b) 2279, 4
Prin negre crengi de brad

Se strecurä luna,
Isvoarele 'ntr-una
Din stânci cu sgomot cad.
5 Pe ganduri codri sunt
De-al apelor ropot,
Sunare de clopot
Pätrunde-al serii vânt.
Spre tine ochii 'ntorn

10 Lumina* de lunä
Din rariste-mi sunä
Un dulce glas de corn 1
El sunä 'nväpäiet
De visuri desarte
15 tot mai departe
Se pierde 'ncet-incet.
Din väi aud sunând

Talanga, talanga
Se scuturä creanga
'40 De-al toamnei rece vânt
Trecut-au ca un vis
Durere si sbucium
La sunet de bucium
Ascult cu ochiu 'nchis
I. De-oiu ad or mi curän d. A.B.C. Primele trei forme din aceastä variantä se afiä lu acela§i
manuscris cartonat de Bucuresti, precum urmeazä
2279, 97-99 (De voiu muri curdnd) 9 strofe
2279, 96 v. + 98-99 (,s7 vei muri curdnd) 9 strofe
2279, 3 v. (Cdnd vei muri Iddngdnd) 6 strofe
redactate cate si trele, Cu aceeasi cerneala si aceeasi grafie, in acelasi timp, cu aproximatie 1878.
Judecand, dupà cursul inspiratiei si dupl. Intifi germeni ai motivului, asa curn au transparut rnai sus, s'ar
zice cá ordinea acestor trei forme ar fi trebuit sä fie inversä, dela persoana a z-a vei muri. ) la i-a (De
voiu .).
b). 17-19. Al toamnei rece vänt

Imi scuturl creanga
Talanga, talanga
www.dacoromanica.ro
236 M. EMINESCU
In realitate, cu textele in fata i Cu ajutorul acelor clemente de atelier ce determina o filiatie, ordinea indicati
e cea justi §i lucrurile s'au petrecut astfel: A. incepe pe fila 97, prima coloani, e reluat in coloana a doua, Cu
intervertiri in strofele 2 §i 4 poate avea intentia sl aplice aceasta regull la toate strofele cu sot dar dupl
strofa a 5-a renunta §.1 versiunea tine tuimai o coloana pe fila urmatoare, (98), iar ultima strofa (a 9-a) singura in
capul filei 99 (pe care dupi redactia lui B. §i C. o va inlocui cf. alineatul urmator cu strofa-creion).
Dupi aceea: A. (de pe f. 97) e reluat pe fila alba din stanga (96 v.) ¢i continuat pe f. 98 (97 era prinsä
toad, Cu Z coloane in timp ce 98 numai cu una), coloana a II-a, mide era spatiu alb acum se hotäri§te sal
numeroteze strofele Cu cifre atabe, pentru a disjunge, mai vizibil, versiunile. Acura, adapteaza §i ultima area
(prin modificarea versului 4) §i o §i. numeroteazI, precedánd-o de cifra 9. (Tot acum, co creionul negra, pe aceeasi
ultirtA fill (99) schiteaza, cura am spus, o noui forma a ultimei strofe, pentru A.; §i lucrul se explica clovada
persoana I-a). Aceasta e versiunea B.
In cele din urrnä, dupä. ce A. §i B. au fost astfel redactate trece catre inceputul caietului §i pe f. 3 V. (mide
era alb, in stanga In dreapta, pe f. 4, se §tie, transcrisese pe b) , nu de multä. vreme), comprima poezia in
o noul redactie C., (and vei muri plângänd), de 6 strofe Cu imprumuturi clirecte din B. Tot in minutele acelea,
amplifica' cu acela§i condeiu §i acelasi creion din A. §i B. §i versiunea b) de pe fila 4 din dreapta (confrunta qi
coroboreazi Cu e.xplicatiile de acolo). Cu aceste lAmuriri, läsäm sA urmeze versiunile, una dupa alta
I. A. 2279, 97-99
De voiu muri curind

In lini§tea serei
Sä naä' duce ti c'antand
La maxginea
5
Nu voiu in urma mea
Pica §i flamuri
drept sicriu a§ vrea
Näsale de ramuri
[laid] un val nu cer

10
Sà vä'd prin pleoape
Privind innaltul cer
Adancile ape
1-4. De voiu muti curand e De voiu muri vA rog

In lini§tea serei Ca 'n linistea serei
Si rub.' duceti vä. rog cantati un loc
La marginea märii La marginea marii
5-8. t° Si nu 'n sicriu bogat 20 Si nici sicriu n'a§ vrea
Pe-o mreajä. de ramuri Ce 'n targa de =mud
nici sA väz In jut nici in urma mea
Lamine §i flamuri Lumine §i flamuri
e Nici un cuvant* nu cer 20 Niel fetei* väl nu cer (a)
Pe-a mele pleoape Caci voiu prin pleoape
Sa.' fad pamant §i cer Sa vad innaltul cer
Privindu-se 'n ape 5'adâncile ape
(a) Nici vAluti negre > N. fetei* etc.;
13-16. i 'n negre crengi de brad

Se strecure luna
Din stand cu sgomot cad
Isvoarele 'ntfuna
www.dacoromanica.ro
MAI AM UN SINGtJR DOR 157
S'aud cum blände cad

Isvoarele 'ntr'una
15 Prin negre crengi de brad
Se strecure luna
Stejar de-asupra mea

scuture creanga
'n somn mä va 'ngina
20 Cu sunet talanga
Uita-voiu ca un vis
Durere i sbucium
Auzind cu ochiu 'nchis
Cântare de bucium
25 Cind ochii mi-i intorn

La albele unde
La mine parunde
FAclii mii strälucesc

80 Din codri pe dealuri
De groapä-mi se isbesc
vinturi i valuri
Cum n'oiu mai suferi

De-acuma 'nainte
85 Prin teiu m'or copen
Aducen i aminte
27-20. Duios de-asupra mea

Se scuture creangA
'n somn voiu:asculta
Cum sunk- talanga
21-24. e Va trece ca un vis
Durere i sbudum
De-ascult cu ochiu 'nchis
Cantare de buciutn
20 Uita-voiu ca pe-un vis > U.-v.c.u. vis etc.;
z8. Spre > La mine etc.; 31. Mormantul mi-1 lovesc;

33-36. Prima versiune a versurilor dela etaj era urmdtoarea, (care a sl4it, modificatd, fi pentru B., ale cdrei
strofe au fort abia acum numero/ate)
Luceferi tremurand
Prin negrele cetini
ceruri çi pAmant
Si-mi fie prieteni
Inlocuitd in cele din urmd cm forma dela etaj, scbiratir cu creional negru pe ultima file). (9)
www.dacoromanica.ro
23 8 M. EMINESCU
I. B. 2279, 96 v.+9 8-99

I. i vei muri curând
Copil al durerii
Te-om ingropa sunând
La marginea
nici te vom
Cu facle i flamuri
Co§ciug ti-ora impleti
Din verzile ramuri
SI-ti fie somnul lin

10 codrul aproape
Sà aibi un cer senin
Pe-adincele ape
S'auzi din stânci cum cad

Isvoarele 'ntr'una
15
Se strecurà luna
Uita-vei ca un vis
Durere i sbucium
Auzind cu ochiu 'nchis
20 Cântare de bucium
Pe mare s'auzi vânt

Pe munte talanga
De-asupra-ti teiu1 sfânt
Sà-ti scuture creangà.
N.B. Ordinea strofelor e desist:aid de Eminescu ca cifre arabe, pe care le-am pdstrat.
i. Cand vei muri 'n cura'nd; 8. Din frunze, din ramuri;
9-12. 10 SI-ti fie muntele 2° SI-ti fie somnul lin
$i codrul aproape $i codrul aproape
Si cerul cante* in (a) SI fie cer senin (b)
Adáncile* ape Adancilor ape
(a) cante* sau caute*? ; (b) inainte de senin un e enigmatic : e senin
ca fi cum ar fischi/at fi versul : Si cerul e senin
15. Din negre c.d.b.; Adancilor ape bud nesigur.
17-20. Sg piará ca un vis
Durere i sbucium
S'asculti cu ochiu 'nchis
Cantare de bucium
21-24. De-asupra-ti teiul sfant (c)
SI-ti scuture creangl (d)
Pe mare s'auzi vint
Pe munte talanga
(r) De-asupra-ti un stejar;
(d) scuture creangál;
www.dacoromanica.ro
25 7. Spre tine toate 'ntorn

Din ceruri, din unde
Spre tine glas de corn
Din codri pItrunde
Spre tine strälucesc
Mii focuri pe dealuri
30 De-al täu mormint isbesc
Eternele valuri.
$i stele tremurând
Prin negrele cetini
ceruri §1 pImânt
85
SI-ti fie prieteni
I. C. 2279, 3 V.
Cana vei muri plIngand

Copil al durerii
Te-or ingropa sunând
La marginea märii
FAclie-ti va luci
Din codri, pe dealuri
Tar O'rmul plin va fi
De valuri, de valuri
10 Se strecurl luna
Vei auzi cum cad
Isvoarele 'ntfuna
Sp= tine ochii 'ntorn
$i stele §i lunI
15 dulce glas de corn
Din codri îçi sunI
Duios de-asupra ta
Se scuturl creanga
Din vi vei asculta
20 Talanga, talanga
$i stele tremurInd
Prin negrele cetini
ceruri i pImânt
S.-ti fie prieteni
I. B. 32. Si vanturi o valuri:
www.dacoromanica.ro
246 M. EMnitSCU
I. D.E El.E2. Toate aceste versiuni figureazI in acelasi compact caiet de Bucuresti, poartA aceleasi
caractere grafice i sunt redactate in jurul acelorasi pagini, precum urmeazl:
22761, 89 (Precum murifi curdnd) 7 strofe
22761, 40 Dorinta unui Dac (and voiu muri curdnd) 8 strofe
El. 22761, 41 (and voiu muri s'aud) 7 sttofe
El. 22761, 45 (Spre tine ocbi 'ntorn) 3 strofe
lar la fila 46, cu aceLasi scris çi aceeasi cernealä, se aflä India versiune, improvizati, din 0 mame!, subdatatä:
Ianuarie 1880.
De astä datl filiatia face cale intoarsä:
(22761, 39) mai tine Inca de C., dela care purcede si pe care-1 urmeazI, tot la persoana a z-a (Precum
mur4ri .). De retinut si varianta strofei t dela subsol, la pers. a 3-a (Artfel muri. . . ) ;
revine la pers. x-a a viitorului ((2nd voiu muri), ca in A. De asa datä versiunea primeste si titlu: Dori*
unui Dac (cf. facsimilul dela pag. 242). Lucrul se petrecea catre sfärsitul anului 1879 si aproape sigur dupI ce
Rugdciunea unui Dar aparuse, in Convorbiri la z Sept. 1879. Deoarece :
El. care e dedus de-a-dreptul din E., pe fila imediat urmItoare, anticipeazA si pregIteste poema O mame!,
ce se aflä, improvizad, cu aceeasi penia, cAteva file mai departe si are o daa cera: t Ianuarie 188o I).
E2. e un exercitiu, en marge, dar cu un ecou din vecbia vrajl a cornului, propriu vârstei Iasilor (Peste vdrfuri... etc).
I. D. 22761, 39
Precum muri§i curand;
In lini§tea serii
Te-om duce n.oi cantand
La marginea
5 SI-1i fie somnul lin
codrul aproape
SA aibi un cer senin
Pe-adâncile ape
S'auzi cum blande cad
10 Isvoarele 'ntr'una
Se strecure luna
Atizind cu ochiu 'nchis
15
Cantare de bucium
S5. piar 'un negru vis
Durere i sbucium
/) Aceste preciziuni Infirmi, cred, presupunerile d-lui Tudor Vianu, care in adIncul slu studiu « Structura
motivului in poezia lui Eminescu. 0, mamd », din Preocupdri literare, VII, 5, Mai 1942, seria: « Din editia
criticI a lui Constantin Botez (Cultura Nationalä, 1933), afam ci niciunul din manuscrisele vatiantelor propriu
zise ale bucätii Mai am un singur dar nu este datat. Dar clacä tinem seama de faptul ci una din aceste variante
manuscrise ci anume aceea inregistraa la Academia Rom'änä sub cota 2276, I, 40 r. (Botez, pag. o), poara
titlul «Dorinta unui Dac», suntem atunci inclinati a crede ci redactarea ei este anterioaa momentului in care
apare poezia cu titlul asemänältor « RugIciunea unui Dac» in Convorbiri Literare dela i Septemvrie 1879».
I. D. 3. Te-om duce lin cinand;
1-4. Astfel muti curand;
In linistea serii
L'om ingropa cIntánd
La marginea märii
5. SI-i fie somnul L; 7. Si aibI cer senin; 13-16 borate, ulterior ; 17. Auzl Pe m.v.;
www.dacoromanica.ro
S'auzi pe mare vAnt

Din munte talanga
De-asuprA-ti teiul sfAnt
20
scuture creangI
LuceascA 'n preajma ta

Lumine din dealuri
'ncet te vor cAnta
Etemele valuri
25
*'acei luceferi sfinti
Ce tremurä. 'n cetini
Acum, cà n'ai pArinti
SI-ti fie prieteni
I. E. 22761, o
DORINTA UNUI DAC

and voiu muri curA'nd
In lini§tea së'rii
SI MA 'ngropati cAntAnd
La marginea mArii
5 In urtnI nu-mi veniti

Cu pompä. i flamuri
Co§ciug sA-mi
Din verzile ramuri
SA-mi fie somnul lin

10 codrul aproape
SA' am un cer senin
Pe-adAncile ape
S'aud cum blAnde cad

Isvoarele 'ntr'una
15 Prin negre crengi de brad
Se strecure luna
In coloana a doua a paginei o schema' metrice 1 :
- - -,
-9
-, 1/4-1 L'
,rtearscY ,ri urmatel de :
Ll - LI LI, -
--
I. E. - t. De voiu m.c.; 5. Và rog sà nu-mi veniti; 6. Cu sgomot i flamuri;
16
www.dacoromanica.ro
242 M EMINESCU
A3, 40
:41/ 4;2
,4 :- 1
t*.o*li 4.4;,i,;,...) ,46 Pik
Ar-sir 444, Atsco,-' ..542; e14!!,Y

4
V \
by\\,,k' i.., ).: v
/
44' r
.- . if ..,..-zi 4,1-. f,'
7' en7.44
.
.- --
1
.0
.:-5,41.\\ 4510VPte";' f*; - --toe!
p "f4tre
.
i'' 4'77\ 'rA7""; ' 7
:
f. /' 4.47
a tr,,,d #14...e.,144,.- 1.-;
lOor Jr.; - -toc e.Ì.Tiíe,1

le,"*.t4: 4.: :
4; o-- ...01-1 A.. 75:4, eio.ite4
Mritte
\."¡Ztal '
o
. 411.4?A C4v
-
. o
/sal 44,:
,
fry.r"
1
If 14 -
't
eg 410e,
Manuscrisele Academiei Romine DORINTA UN DAC 2276X, 40 (16.5 cm. X 20 CM.)

Cind voiu muti curfind
www.dacoromanica.ro
MAI AM UN SINGLTR DOR 243
S'aud Cu ochiu 'nchis

antare de bucium
Sa uit ca §i un vis
Durere si sbucium
20
S'aud pe mare vint
Pe munte talanga,
De-asuprä-mi teiul sfant
scuture creanga
25 Luceascl 'n preajma mea
Lumine din dealuri
Isbind mä vor cânta
Eternele valuri
S'acei luceferi sfinti
30 Ce tremurä 'n cetini
Cum n'oiu avè pärinti
SI-mi fie prieteni
I. El. 22761, II
and voiu muri s'aud
Cantare de bucium
SI uit al vietii crud
repede sbucium
5 S'un dulce glas de corn

S'o unda.* nebunI
Spre tine-am sI mI 'ntorn
Lumina de lung.
Iar tu iubita mea

10 Nu-mi plange la crwet
Din teiu un ram imi la
Ci care-i mai vqted
31. and n'oiu avé p3.rin > Cum n'o s3. am p.;
Strafele j-8 fi 17-20 borate ulterior nu vor infra In versiunile urmdtoare.
I. Defl ulterioard, ca un minut, (loud, strofa j-8 dela etqf nu e finita Infra total; ea se sudeaza mai
perfect ca strofa intdia deceit prima redactie :
5.-8. Spre tine s'al ma' 'ntorn
Luminl de lun3.
S'un dulce glas de corn (a)
S'aud cl rasunl (b)
(a) S'aud un glas de corn; (b) Din codri cl-mi Buril;
9-12. t° lar tu iubita mea z° Tu dragi sl-mi semeni
Vizindu-tnä vested VazIndu-mi vested
Tu nu *[ mai ]* In genunchi Sezfind la apädiu
Nu-mi plinge la crestet Nu-mi plAnge la crestet
16*
www.dacoromanica.ro
244 M. EMINESCU
La capu-mi ingropi
Iubito, alce
16 Din ochii täi doi stropi
Asuprä-i sä pice
Simtind cum teiul meu

Asuprä-mi umbre§te
Eu voiu dormi mereu
20 Mereu el va cre§te
Pe mare-atizi-voiu vânt
Pe munte talanga
De-asupra-mi teiul sant
SA-i scuture creanga
25
'n visurile-adând
Lipsite de sbucium
Mi-a räsuna din sfinci
antare de bucium
I. E2. 22761, 41
Spre tine ochii 'ntorn,
Luminä de lunä,
Din vale ími sunäi
5 Pe cand de-un dulce vis

A mele pleoape
Simtind cum sboarà lin
Un geniu aproape
13. 0 creangä si-mi ingropi; 14. Iubito alituri;

13-16. Aláturi sä-mi ingropi
Iubito o ghindä
De-asupra negrei gropi
In sus sä se 'ntindi (e)
(c) Ea ram* si se 'ntindä
17-20. e j dee* 'n mugurul
e Un mugur stejarul
3° Sä simt cum trupul meu,
Crescind, Il umbreste
Eu voiu dormi meren
Mereu ea va creste
at. Pe mare-aud un vánt;
N.B. Strofele 3, 4, dela eta), 110es:die Mire e-ele doted coloane ale paginei, sunt redactate ceva mai teirziu,
cu aceeasi cerneald 1i acelasi condeiu, cu care improvizeaza cited pagini mai departe (f. 46), poemul O mamá, subdatat
Ianuarie 1880.
I. E.2 - 4. Din codri Imi sunä; 5. Cuprins de-un dulce vis; 22. E geniul mortil?
www.dacoromanica.ro
Mä 'ntreb uimit ce e
10
Au mare* de dor ti-i?
E geniul muzicei --
E ingerul mortii?
L F.G. F. figureaz1 in 2261, 236-237 9i urmeatà atät pe A. cat ì pe E. Numara 8 strofe. Pe coloana
a II-a a fiel 237, ultimele 3 strofe sunt reluate, lusa noua redactie tine de II A. (lar crind vaiu fi perordnt) din
2282, 15-17 etc. (cf. acolo si schema).
Poate ca tot de versiunea aceasta tine o strofá razleatä, scrisa Cu aceeasi cemealä i aceeni grafie, cAteva zeci
de pagini mai departe, tot pe file de dictando, in 226r, 265. E o strofá. inca informa:
Pe drumuri Pará urme (a)

Se scuturA creanga (b)
suna de la turme
Talanga, talanga
(a) Pe Uniesc.1* frunza > P. drumuri etc.; (b) Se 'nclird...
G. figureaza In 2262, 211, deriva din versiunea anterioara, e frumos caligrafiata, dimpreuna cu O oramd
Doina pe o coalà de bArtie, destinad de bunä seamä tiparului. Data acestei versiuni e ca i cera, intre t Ian. 188o
si I Aprilie 188o cand O manid, intr'o versiune, pusà la punct, apare in Convorbiri.
I. F. 2261, 236-237
De voiu muri curând
In lin4tea serii
duceti tácând
La marginea m'Axil
5 Nu voiu sicriu bogat

Podoabe i flamuri,
Ci-mi impletiti un pat
Din ve§tede ramuri,
Sä-mi fie somnul lin

10 codrul aproape,
SI am un cer seriin
Pe-adâncile ape
S'aud cum blande cad

Isvoarele 'ntr'una
15 Prin vArfuri lungi de brad
Alunece luna
S'aud pe mare vänt

Din munte talanga
De-asuprä-mi teiul sfant
20 SI-§i scuture creanga
www.dacoromanica.ro
246 M. EMINESCU
dupl moarte chiar

Si peste morminte
Mirosu-aduce-mi-ar
De multe aminte
25 Luceascä. 'n preajma mea
Lumine din dealuri
Isbind mä vor cânta
Eternele valuri
so Ce tremufä 'n cetini
Mi-or [fi] ca duld
tineri prieteni
I. G. 226.22 211
* *
and voiu muri curAnd
In linistea sérii
Sä. m 'ngropati cântând
La marginea märii
5
SI-mi fie somnul lin
codrul aproape,
Sà am un cer senin
Pe-adfincile ape
S'aud cum blinde cad
10
Isvoarele 2ntr'-una
Se strecure luna
S'aud pe mare vânt
Din munte talanga
De-asuprI-mi teiul sffint
Säji scuture creanga
Luceascä 'n preajma mea
Lumine din dealuri
Isbind ml vor anta
20
Eternele valuri
Ce tremurI 'n cetini
Mi-or fi ca dulci pärinti
Ca gingasi prieteni
I. G. T. De voiu m.c.; 24. Si tineri prieteni.
www.dacoromanica.ro
I. H. Aceasti versiune figureazi in 2260, 265-266. E scrisi cu cerneall si poarti caracterele grafice ale
epocei Luteafdruld, cca. 1882. Este, 'filtra intaiu, o còpie ordonati, cu un anume contur, rezultár' id din o anume
dispozitie a rimelor: o strofa' ca rime imbritisate altemind ca una cu rime incrucisate. Prin aplicatii i reluiri,
marginale, ale unora din strofe, conturul e modificat i intreaga poezie are rimele imbritisate. O tipirim, de aceea
pe a coloane, pentru ca mai simplu si poatl fi urmäritä. evolutia.
E redactatá pe 2 contrapagini, albe, ale unor foi din vreo broquel a partidului conservator (poate vreun
istoric sau vreo dare de seami), astfel concepute: ANEXA (sitlu). MEMBRII FONDATORI AI ZIARULUI TIMPUL».
(in coloami) D.[D.] L. Catargiu; General Florescu; P Maurogeni; General Manu; C. Sutu; A. Lahovari; T.
Maiorescu; T. Rosetti; Principele A. 8tirbeiu; V. Pogor; G. Filipescu; N. Drosu; Gr. Péucescu; G. Bileanu;
L. Paciurea; A. Catargiu; G. Triandgfil, P. Millo.
I. H. 2260, 267-266
t° De voiu muri curind z° De voiu muri curand
In linistea serii In linistea seril
La triarginea märii La marginea mirii
Sipati-mi un mormint Sipati-mi un morman' t
Nu voiu sicriu bogat Nu voiu sicriu bogat
Podoabe i flamuri Podoabe i fiamuri;
Ci-mi impletiti un pat Din tinere ramuri
Din tinere ramuri impletiti un pat
SI-mi fie somnul lin Si-mi fie somnul lin
10
codrul aproape codrul aproape --
Pe-adincile ape Pe-adincile ape
SI am un cer se.nin Si am un cer senin
S'aud cum blinde cad S'aud cum blinde cad
Isvoarele 'ntr'una Isvoarele 'ntr'una
15 Prin virfuri lungi de brad Alunece luna
Alunece luna Prin virfuri lungi de brad
S'aud -pe valuri vint S'aud pe valuri vánt
Din munte talanga Din munte talanga
Ii scuture creanga Isi scuture creanga
20 De-asupra-mi teiul sfant De-asupra-mi teiul sfánt
nime 'n urma mea nime 'n urma mea
Nu-mi plingi la crestet Nu-mi planga la crestet
Doar codrul vant si dea Frunzisului vested
Frunzisului vested Pidurea vánt sl-i dea
55 Cid cura n'oiu fi pribeag Curn n'oiu mai fi pribeag
De-atunci inainte, De-atunci inainte,
Aducen i aminte Aducen atninte
M'or troieni cu drag M'or troieni ca drag
Vor creste 'n preajma mea SE viz imbltrinind
20 PIdurile 'n dealuri 125.durile 'n dealuri
$1. trist m'or ingária Etemele valuri
Eternele valuri S'or frimanta isbind
Luceferi ce s'afund Luceferi ce t'Asar
Prin negrele cetini, Din umbri de cetini,
25 SE-mi fie prieteni Zimbeasci, 'mi prieteni
Din lumea lor privind Peste-al meu stins amar
L I. Transcrisi in submanuscrisul, asa zis, al poeziilor de Familia, in 2261, 808-809, e ca i identici cu
varianta I-a din editia Maiorescu Prima transcriere, caligrafici de pe prima coloani, e, de fapt, chiar ver-
siunea Maiorescu, mal putin strofa penultimi care a fost barati din timp. Marginal, incearci unele schimbiri,
din cari, pe unele le-a retinut, pe altele nu. Totul, in cele din urmá, a fost barat ca lungi diagonale, dupi ce
va fi fost transcris intr'o ultimE cdpie, de care s'a folosit Maiorescu. Versiunea aceasta, astfel operad, in drumul
spre ultima cdpie, ne intireste in convingerea ci tot, sau aproape tot materialul ineclit, publicat de prima editie
Maiorescu, fusese, cu griji, oarecurn testamentari, orinduit de Eminescu.
32. i 'n ved > i trist etc.; 34. In umbrI d.c.; 35. Sa-mi fie
www.dacoromanica.ro
248 M. EMINESCU
I. I. 2261, 308-309
De-oiu adormi curAnd
In noaptea
S'A mä duceti Oland
La marginea märii

FAclie §i flamuri,
Din tinere ramuri
SA-mi fie somnul lin

10 codrul aproape,
Luceasc' un cer senin
Etemelor ape
Cari 'n duren i adAnd

Se 'nnaltA la maluri,
15 S'ar atArna de stAnci
Cu brate de valuri
Se 'nnaltä, dar recad

murmurA 'ntr'una
CAnd pe pAduri de brad
20 AlunecA luna
nime 'n urma mea

Nu-mi plAngI la crestet
Doar moartea glas s'A dea
Frunziplui ve§ted
25 S'A tread.' lin prin vAnt

Atot §tiutoarea,
De-asupra-mi teiul sfAnt
SA-§i scuture floarea
Cum n'oiu mai fi pribeag

30 De-atunci inainte
M'or troieni cu drag
Aducen i a minte
N.B. Intreaga versiune baratd, in cele din urmd.

Incet-graltoarea >Intunecatoarea... > Atot etc.;
www.dacoromanica.ro
MAI AM UN SINGUR DOR /49
Ca* flori ce cad mudad

Pe stinsele patemi
35
Cind codri grei se 'ntind
Pe singurätate-mi
U. lar cand voiu fi plman t. Aceastâ variand se aftá in ttei versiuni:

2282, 15-17 + I. F. 2261, 237 marg. + 2260, 269
2282, 56-58 (textul Maiorescu)
2260, 267-268 + 2282, 69
+ 2282, 16 +56-57- aplic. marg.
derivate, precum urmeazà:
purcede din I. F. 2261, 236-237, a clrei prima strofâ o modifica; urmatoarele patru le reproduce aidoma;
urmitoarele trei (caci dintru inceput A. numara ca i I. F. din care descinde: 9 strofe) sunt incercate marginal
PC I. F., iar pentru ultima pästreaza pe ultima din I. F. Dovadä. fila 226o, 269 care precede transcrierea si reclac-tia
lui A. si pe case o reproducem intreagl la sfarsitul subsolului acestor versiuni. La putinä vreme dupi, cu aceeasi
grafie i aceeasi cernealk A. slujeste ca piesä de experiend pentru B. si este crescut dela 9 la ro strofe, prin
inserarea une antepenultime, redactad c-u creion negra pe fila din stánga.
(Pe 228; 15, marginal, al grafia i cerneala din DI. K., se aflâ o strofá stinghed, ce se transfed acolo).
Tot din 2282 e rapta si cartatä razlet si fila 269 din 226o. Ca si A. n'are strofa 33-36 (antepenultima, adaosa
ulterior). Ea face legatura 'Unte I. F. (din care purcede) i H. A. Cu aceastä lamurire transcriem fila aceasta in
bloc, la sfársitul subsolurilor acestor doua versiuni (II. A si U. B) comassate. Cetitorul cata sä fie atent, cand ape-
leaz.a la variantele din ea.
este chiar versiunea de ro strofe, asa cum o cunoastem din varianta Maiorescu 1); ea prinaeste aplicatii ulte-
rioare, ce se vor intálni, msa, incorporate in C. De aceea: transcriem palimpsestic pe B. si, cum el nu este decat
desavarsirea lui A., trecem pe A. in subsol. (Cánd /11.1 specificim anume, insearnna a A. e identic ca B.). Unele
aplicatii pentru B. sunt incercate intâi ciliar pe A. Cum aplicadile acestea sunt risipite cand ici, e:1nd dincolo, se
intelege cä in filiada si ordinea ce stabilim, unora din ele, inträ un fatal coeficient de hazard. (SI specificim,
totusi, câ grafille distincte creion; cernealä penita ronda; cemeala penid subtire calauzesc si usuread pana
la un punct disjungerile). Asa stau lucrurile cu strofa ultima', case in redactia conforma' cu a textului Maiorescu,
figuread pe f. 17 (asa dar pe A.) marginal, dupa ce a fost melad prin 59 forme. Aplicatiile aluneca din-
tfun plan intealtul i ingreuead disocierea. D.p.: forma dela etaj, a editiei Maiorescu, primeste doul aplicatii ca
creion negra (cf. r8°) i ar putea fi socotiti drept ultima, ind cum una din aplicadi e §tearsä, i conducandu-ne
si de textul definitiv, am socotit-o steard si pe a doua. Lamuriri suplimentare sunt adaose in subsol i cetitorul
cata' sà tini seand de ele.
35. Cand ramurile 'ntind > C. codd se intind > C. arborii se 'ntind; 36. Pe-o lame de gatimi];
In primd transcriffe, arman dupel versul 52, doud strofe, din cari: intdia a fost barata' din timp iar a dona inlocuit
dela etaj
Luceferi ce rasar
In umbra de cetin i
Or sa-mi zimbeasci lar
prieteni
Ci n'or çti ca privesc (a)
O lume de paterni (b)
Pe cand liane cresc (e)
Pe singurätate-mi
Ci n'or sti câ lucesc;
Pe-o lume etc.;
P.c. stejarii c.;
1) 0 croare a editiei Ion Scurtu (1908), transmisä i editiei A. C. Caza (1914), arara' ea' varianta Maiorescu
ar fi aparar in 1885, Martie x8, In
In realitate: Familia (XX, tz) din 18 Martie st. v./30 Martie st. n. 1884 reproduce lar edad voiu fi... dup4
editia Maiorescu, ce aparuse in Decembrie 1883.
www.dacoromanica.ro
250 M. EMINESCU
C. derivi din B. unde i sum incercate intii unele din aplicatii. De altminteri filele 267-268 din 226o (ce
alcatuiesc pe C.) sunt de mirimea i calitate,a celor din B. Ele sunt originate din 2282, de unde au fost diate.
Se poate observa inainte de f. 69 din B. cotorul a doul file lipsä (alias 68 bis 0 68 ter), care au fost transferate
In 2260, unde prin cartarea Academiei au devenit ff. 267-268. Verificarea acestei regrupári o face, pentru ff.
2282, 69, prezenta marginaLl a unor strofe marginale ce dau un nou tip 0 tin de III. A., citruia i se 0 transmit.
Cind in subsolul lui C., indidim c-u A. 0 B., insearrud local unde au fost incercate intAi acele schimbir' adic5:
fie pe A., fie pe B.
JI. B. 2282, f6j8
IL A. 2282, 17-17 L F. 2261, 257 marg.
lar cánd voiu fi pämánt,
In lini§tea sérii
SO.'pati-mi un moral:Ant
La marginea märii
5 Nu . voiu sicriu bogat,
Podoabe §i. flamuri,
Din ve§tede ramuri
Si-mi fie somnul lin
10 codrul aproape,
SO.' am un cer senin
Pe-adâncile ape
Isvoarele 'ntr'una
15 Prin varturi lungi de brad
Alunece luna
S'aud pe mare vânt
Din munte talanga,
De-asuprä.-mi teiul stânt
20 Sä.-§i scuture creanga
cum n'oiu suferi
De-atunci inainte
Cu flori m'or troieni
Aducen i a minte
N.B. Toate Idmuririle, variante fi nespecificate, privesc versiunea B. dela etqj.
x.Un creion ulterior scbimbd Vend In: De cum voiu fi pamAnt din pricini upr de bodes, nu I-am adoptat. In
dreptul strofei ummitoarea schemd me/red:
LI kJ
LI
8. D. ve§tede ramuri (A.). > Din fragede ramuri (A. B);

In dreptul strofei s3r6 urmeltoarea scheme, (baratd apoi), cu o upard dijeren/el fatel de cea de sw :
LI kJ -- %.,1
LI LI,
17. S'aud pe valuri vánt (A.) > S'aud p.v.v. > S'aud pe mare v. > S'aud p. valuri v (B.); 21. Cum n'oiu
mai suferi (A. pe I. F.); 22. De azi inainte (A. pe I. F.) > De atuncia 'nnainte (A.); z3. In teiu mi-or
inflori (A. pe I. F.); 24. Aducen i aminte (A. pe I. F. > A.);
www.dacoromanica.ro
95 cum va inceta
Al inimei sbucium
Ce dulce-mi va sima
Cantare de budum
Vor arde 'n preajma mea

30 Luminele 'n dealuri
Isbind s'or framanta
Etemele valuri
nime 'n urma mea

Nu-mi planga la crestet,
35 Ci codrul vant s'A dea
Frunzisului vested
Luceferii de foc
Privi-vor din cetini
Mormint far' de noroc
40
faifa prieteni
25-28 (A. ße I. F.): Si CUM reoiu mai aves

In inimi sbucium
Ce dulce mi-ar pà'rea
antarea de bucium
28. Cantare de bucium I (A.);
29-32. r° (A. pe I. F.). Vor arde 'n preajma mea 20 (A.). Ar arde 'n preajma mea (a)
Lumine din dealuri Luminele 'n dealuri
Isbind s'or frkninta Isbind s'ar främinta (b)
Etemele valuri Etemele valuri
Vor arde 'n p.m.;
I.s'or f.
3° (B.). Vor arde 'n preajma mea

Lurninele 'n dealuri
Isbind s'or fráminta
Eternele valuri (c)
(e) E.v. > Oceanul de v. > E.v.;
29-52 (30) e, de fapt, strofa dela eta], repetatd aid pentru a putea incorpora variante/e, ce-i apartin.
Versiunea A., s'a vdzut, nu avea in prima redaclie strofa 53-56. Un seno: de raliere, ca creionrd, trimite pe fila alba'
din skinga ( 2282, z6 v.) ande e scbilatd ca creionul strofa ce va fi incorporatd imediat in cbpia din B.
In B. mici variante : 33. Deci nime 'n urma m. > Si n. etc.; 35. aci codrul v.s.d. > Ci c. etc. In dreptul
versurilor 33 Fi 3y, marginal, de doud ori :cherna:
v .=-- v i v=
37-40. e (A.). lar stelele ce-mi fac z° (A.). Iar stele semn imi fac
La semne prin cetini De tremur5. 'n cetini (d)
Mi-or fi din veac In veac C'ar fi din veac in veac
Statornici prieteni Statomici prieteni
(d) Ciad tremuri 'n c.;
www.dacoromanica.ro
252 M. F-MINESCU
30 (A.). Si, cu-a lor raze reci, 40 (A.). Si cu-a lor raze reci
Luceferi in cetini (e) Ce tremurl 'n cetini
Mi-or fi in veci de veci Luceferii pe veci (f)
Statornici prieteni S'or prinde prieteni (g)
(e) Luceferi 'n cetini; (f) Promit* ami* fi in veci; (g) SI-mi fie
prieteni > S'or prinde p. > I-oiu p.p.;
urmdtoarele variante sunt, cele mai multe, executate (ca si ultima formd dela eta), de altminteri) tot pe A., dar cu
cerneala fi creionul, ,ri mai ales grafia din B., -- distanta ce separa A. de B., s'a ¡pus, e minimd :
5° (A.). Si cu-a lor raze reci (h) 6° (A.). Luceferi dulci pe lac (i)
Luceferi 'n cetini Si 'n negrele cetini
Mi-or fi de-acum pe veci Lucindu-mi veac de veac (j)
Statornici prieteni prieteni (k)
(h) Si cum scIntee reci; (i) lar stele stInd* pe lac; (j) Lucindu-mi
veac veac; (k) SI-mi fie prieteni >
Rämânl-mi p.;
70 (A.). Si stek dulci din non i (I) 8° (A.). lar stele 'n ces i nori
Ce tremur prin cetini In zare de cetini
Mi-or fi nemuritori Mi-or fi nemuritori
Si tineri prieteni Si tineri prieteni
(I) De fapt : Si stelele (sic)
d. etc.;
90 (A.). Luceferi ce apar To° (A.). Luceferi blind t'Asar

Si tremurä 'n cetini Prin negrele cetini
Cu stinsul meu amar Ca pe-al meu stins amar
Sä fie prieteni SI-mi stee prieteni (m)
(m) SI-mi fie prieteni;
re (B.). Luceferi blánzi apar 1z° (B.). Luceferi blinzi ce rar

Prin negrele cetini Se strecurI 'n cetini (o)
Pe stinsul meu amar (n) Peste-al meu stins amar (p)
SI-mi fie prieteni SI-mi fie prieteni
(n) id. (A.). (o) ScAntee in c.; (p) id. (A.);
¡3° (B.). Luceferi ce s'aprind 140 (B.). Luceferi ce s'aprind

Prin negrele cetini Prin negrele cetini
De-asupra mea voind* (q) Din lumea lor privind (r)
SA-mi fie prieteni SI-mi fie priete.ni
voind*?, suind*? sau (r) Din cerul lor privind;
rIvnind*?
y° (A.). Privind din lumea lor ¡6° (A.). Privind de-atAtea ori
Prin negrele cetini Luceferi 'n cetini
Prin noapte i prin noni Prin noapte i prin nori
SI-mi he prieteni SI-mi fie prieteni
17° (A.). Privind c'un dor nespus (s) 18° (A.). Luceferi mari de foc (t)
Prin negrele cetini Afla*-vor* din cetini (u)
Luceferii de sus Mormânt fle de noroc (y)
SI-mi fie prieteni Si flri prieteni
Privind cu dulce foc; (t) de fapt : Lufeceri (sic), dintr'un prim :
Lu[celferi*; mari de creion ulterior, nesters;
(u) Afla*-vor* creion ulterior, ter:; (v) M.
fArà>M. fi? etc.;
N.B. Varianta r8° (A.) e de fapt aceea
dela etaj cu creionul.
Notila introductiva de mai sur explica
pentru ce n'ato adopta/ aceastd forma (:8°)
la etaj.
www.dacoromanica.ro
MAI AM UN SINGUR DOR /51
2260, 269 (line de II. A. 2282, f-17)

S'aud pe valuri vAnt,
Din munte talanga,
De-asuprä-mi teiul dint
SA-si scuture creanga
aci, cum n'oiu suferi

De-atuncia 'nnainte
Cu flori m'or troIeni(a)
Aducen i a minte
Si cum va "meta
Al inimei sbucium,
Ce dulce-mi va suna
antarea de bucium
Vor arde 'n preajma mea

Luminele 'n dealuri
Isbind s'or främán' ta
Eternele valuri

Ce tremurl 'n cetini
Mi-or fi ca dulci pärinti, (b)
Statornici prieteni
In teiu mi-or inflori;
Imi vor luci fierbinti.
II. C. 2260, 267-268 + 2282, 69

+ 2282, 16 + 76-57 rizarg.
Tar când voiu fi pämânt

In linistea s'érii,
Imi veti säpa mormânt
La marginea märii

Podoabe i fiamuri,
Din fragede ramuri

lo codrul aproape,
Sà am un cer senin
Pe-aciâncile ape
5. O sä-mi säpati monmint Thai yeti säpa ni. (B.); 7. Mi-ti Itnpleti un pat (B.); 8. Din ve5tede
www.dacoromanica.ro
154 M. nMINESCU

Isvoarele 'ntr-una,
15 Prin varfuri lungi de brad
Alunece luna
S'aud sunand pe vant

Din munte talanga;
De-asupra-mi teiul sfant
20 Sa-§i scuture creanga.

De-atund inainte,
Aducen i a minte
25 cum va maceta
Al inimei sbudum
Ce dulce-mi va suna
Cantarea de bucium
nime 'n urma mea

30 Nu-mi planga. la crwet
Ci codrul vant sa dea
Frunziplui vqted
Vor crwe 'n preajma mea

Stejarii pe dealuri
35 Vuind s'or Ea:manta
Eternele valuri;
Luceferi, blanzi, mareti

Ce tremura 'n cetini
Pierdutei mele vieti
40 Sa-i fie prieteni
r. (C.); 22. aci cum n'oiu fi pribeag (pe A.) > Cum n'oiu mai fi p. (B.); 22. De-atuncea 'nainte (pe A.);
23. M'or troieni cu flori > M'or troieni cu drag (pe A.) > M'or t.c.d. (B.); 24 id. (pe A. 0 B.);
25-28. e (pe A.). Si cum s'o stinge 'n veci 2° (B.). Cum s'o fi stins pe veci
Al inimei sbucium Al inimei sbucium
Ce dulce-al sà-mi mai treci Ce dulce ai si-mi tred
Cantare de buciurn Cántare de bucium
33-34. i° (C.). Vor arde 'n preajma mea 20 (C.). Va cre§te 'n preajma mea
Luminele 'n dealuri Pädurea pe dealuri
37-40. e (C.). Luceferi dulci de foc 20 (C.). Luceferi marl, ce 'n veci
Privt-vor prm cetini Scántee prin cetini,
Mormánt fár' de noroc Táranei mele reci
prieteni. Si-i fie prieteni
www.dacoromanica.ro
MAI AM UN S1NGUR DOR 15 5
III. Mai am un singur do r. India versiune III. A din Mai am un singur dot Sc allá
In 2260, 186-187 si pleaci din lar and voiu fi prinant, in speti din II C. (2260, 267-268 + 2282, 69). lutes-
defir: pe f. 267 marginal, asa dar in coloana a 2-a, se allá o prima redact:le, Cu creionul, a primei strofe din 111 A.
Ea are, ca i versiunea din care descinde, rimele incrucisate. Strofele 2, 3 si 4 sunt pástrate aidoma; restul de 6
strofe este redactat din nou, marginal, pe filele 268 §i in 2282, 69 (care, cum s'a vlzut la II C., e a treia,
rizletitä, dar continuand pe 268).
Aceste strofe deduse, marginalii, reprezinta" prima redactie din III A. o Ii slujesc de punct de plecare. Inter-
vertind in II C. versurile 3-4, din incrucisate, rimele devin imbrkisate, operatie instantanee, executati ca textele
In fati, o al cirei rezultat il trece in 2260, 186-187. (Si spunem, in treack, cá filele acestea, ca si cele din II C. aunt
tliate tot din caietul 2282, unde se vid in ckeva locuri numeroase cotoare, ce ar putea fi, la urma urmei, totgli7ate).
Din A., care e scris la mijloc (dar uneori o din II C. pe care-1 are sub ochi si de ale cirui sugestii se folo-
seste), pe cireapta si pe stinga sunt derivate Al §i A2, prin o continul intervertire a stihurilor. Un studiu atent
ar putea degaja legile acestei febrile claviaturi c ar putea, poate, si determina cu precizie, local lui Al si A2: asa
cum 1-am hotkát noi sau cu locurile schimbate ? Pentru a face mai plastics.' situatia, am cules versiunea-truncbiu
din mijloc cu litere cursive.
In subsolul lui A., am trecut i variantele repetate, intliu, pe II C., unde a fost de asemeni repetatit gi prima
strofi din A2.
A.A 1-2. 2260, 186-187

M. A2 III. A
Atka mi-e de dor Dacd mai am vr un dar In linistea serii
Ca 'n linistea serii E 'n linistea serii Atka mi-e de dor
duceti si mor La marginea mdrii Si mi duceti si mor
La marginea mirii Sd md duceli a mor La margines mkii
5i nu voiu nici flamuri Na voiu sicriu bogat Nu voiu sicriu bogat
Nu voiu sicriu bogat Podoabe si flamuri ; Podoabe si flamuri
Ci-mi impletiti un pat Din ¡hiere ramuri Din tinere ramuri
Din tinere ramuri Sd-mi Impletiti un pat impletiti un pat
Si-mi fie somnul lin Sd-mi fie somnul lin SI-mi fie somnul lin
1° i codrul aproape codrul aproape ; codrul aproape
Pe-adincile ape Pe-addncile ape Si am un cer senin
SI am un cer senin Sri am un ter senin Pe-adincile ape
S'aud cum blinde cad S'aud cum blade cad Isvoarele 'ntr'una
Isvoarele 'ntr'una Isvoarele 'ntr'una ; S'aud cum blinde cad
15 Pxin virfuri lungi de brad Alunece luna, Prin virfuri lungi de brad
Alunece luna Prin vdrfuri lungi de brad Alunece luna
Si sune talanga S'aud din bucium ant S'aud din bucium cint
S'aud de bucium cánt Sd rune talanga sune talanga
De-asupra-mi teiul sfint Sd-si scuture creanga SI-si scuture creanga
2° scuture creanga De-asuprd-mi teiul !Put De-asupra-mi teiul sfint
(pe II C.). Strofa 21-24 baratd ca creion ; 26. Eu reoiu m.fi p.;
29-32, ca cerneald.
e and voiu muri, vi tog
Ca 'n linistea serii N.B. Variantele ce urmeazd In aceastri
coloand sutil Incercate pe II C.:
20 Atit de mult mi-e dor
Ca 'n linistea serii I-4. Dacá mai am WW1 don
Si mi duceti is: mor E 'n lini§tea serii
La margines midi Si mi ducal si mor
La marginea
[Strofele y-8, 9-12 ,ri 13-16 ca In

U. C. cf. mai SUS, notila explicativa.].
27-2o. S'aud de bucium cant
Si-mi sune talanga
De-asupra-mi teiul a-Ant
Si-si scuture creanga
www.dacoromanica.ro
256 M. EMINESCU
Si nirne 'n urnaa mea nime 'n arma mea Si nirne 'n urma mea
Nu-mi planga* la cregtet Nu-mi pleingd la creitet Nu-mi pringa la cregtet
Frunzigului vegted Frunziplui velted Doar codrul vänt sä dea
Doar codrul vánt si-i dea Doar codrul vela sd-i dea Frunzigului vegted
25 Cum n'oiu [mai] fi pribeag Cum n'oiu mai fi pribeag De-atunci inainte
De-atunci inainte De-atunci fnainte Nemai fiind pribeag
Aducen aminte Aducen, a minte M'or troieni cu drag
M'or troieni cu drag M'or troieni cu drag Aduceri a minte
Si cat' frumos s'aprind ,S1 cdnd frumos s'aprind Si cánd frumos s'aprind
35 De negurà dealuri De negurd dealuri, De negurä dealuri
S'or friminta vuind Eternele valuri Eternele valuri
Etemele valuri S'or frdmeInta pujad S'or främänta vuind
Din umbrä de cetini Luceferi bldni fi red Luceferi blänzi i reci
Luceferi mari gi reci In simba de cetini Din umbel de cetini
35 Mi-or lumina pe veci Fiindu-mi prieteni Mi-or lumina pe veci
Fiindu-mi prieteni Mi-or lamina pe veci. prieteni
IIL B'B'B3. 112 din 2277, 59, pleaci din III A.2 (In linistea senil). Scrisul, grafia, cerneala sunt aceleagi.
Ultima strofä reediteazä pe prima. Versiunea are ro strofe gi e rodul unei simetrii, ce se comunicä i versiunii
B2 de pe fila urinätoare, 2277, 60, care pleacä dela ultima strofä. (In noaptea uitdrii) a lui Bl. Are tot ro
strofe o ultima reediteaz1 pe prima. Anume variante sunt incercate pe f. 58 v. (deci pe fila albà din stánga lui
131). Pe fila 6o, cifre indicatoare la unele strofe designä schimbäri unele cifre privesc chiar pe B2, din care deduce pe
113 in 2277, 59 v. dar nu-1 duce pánä la capät prin alternarea unei strofe pästrate gi a uneia schimbate,
anume a 2-a gi a 4-a (la care I, 23 32 4 devin z, z, 4, 3);
lar alte din cifrele indicatoare, tot de pe f. 6o (B2), designä schimbäri pentru versiunea urinätoare Ill. Ci
(Spre-a stinge atdt amor), unde i sunt realizate indicatiile de aici.
O atare situatie, se intelege, ingreuiazä operatia disjungerii tipurilor, Cu atät mai mult, Cu cAt scrisul o cer-
neala nu diferä momentul elaborärii lor fiind unul i acelagi.
III. A. 21-22 id. ;

23-24. Doar codrul vänt sä. dea
Frunzigului vegted
25-26. id. ;
27-28. El m'a 'nvali cu drag (a)
Cu-aduceri aminte
M'or troieni ca drag
29. Si cánd cuvios s'aprind > Si c. fu-
mos s'aprind; 30. In negurä dea-
luri > Din negurä d. > Prin negurg d.;
31-32. S'or främinta. vuhad
Etemele valuri
33-36. e Luceferi dulci si reci
Din umbra" de cetini
Statornicia pe veci (b)
Si-mi fie prieteni
In mersul lor de veci >
Inseninind* > Cälátorind in veci;
20 Luceferi blâni o redi
Din umbrà de cetini
Mà vor ruga* pe veci (c)
S'A-mi fie prieteni
Statorniciti pe veci > Vor fi
meniti pe veci > Vor fi [indesc,]*
p.v. > Se vor lega pe veci > S'or
ferici pe veci;
www.dacoromanica.ro
Bl. 2277, 19 III. B2. 2277, do III. B3. 2277, 19 V.
In linistea serii In noaptea uitIrii In noaptea uitIrii

Mai am un singur dor, Peri-va ori ce dor Perit-au ori ce dor
Sá ml liísai sä mor Deci tná Läsati sä mor Deci ml asap sI mor
La marginea tnAr' La marginea märii La marginea märii
5 Nu-mi trebue flamuri Nu-mi txebue flamuri Nu voiu sicriu bogat
Nu voiu sicriu bogat, Nu voiu sicriu bogat Nu-mi trebue flamuri
Ci-mi Impletiçi un pat impletip un pat Din tinere ramuri
Din tinere ramuri Din tinere ramuti SI-mi 1mpletiti un pat
De codri aproape Seninele ape Seninelor ape
" fie somnul lin Sä aibe cer senin -- Luceasc'un cer senin
Avánd un cer senin Sä-mi fie somnul lin SI-mi fie somnul lin
Pe-aaincile ape codrul aproape codrul aproape
Isvoarele 'ntfuna Alunece luna Prin värfuri lungi de brad
S'aud cum blände cad Prin värfuri lungi de brad, Alunece luna
" Prin vâxfuri lungi de brad Pe cánd cu sgomot cad Isvoarele 'ntr'una
Alunece luna Isvoarele 'ntfuna Cun dulce sgomot cad
Nu-mi plängI la crestet Frunzisului vested Frunzisului vested
V'un ochiu in urma mea Natura vänt sI-i dea Natura vánt sä-i dea
Doar toamna vant sà dea Dar nime 'n urma mea nime 'n urma mea
90 Frunzisului vested Nu-mi piing/ la crestet Nu-mi plángl la crestet
Ci sune talanga Ci sune talanga
S'aud din bucium cant Prin blind de bucium cânt...
De-asupri-mi teiul sfänt De-asuprä-mi teiul sant
Sáji scuture creanga Sàji scuture creanga
25 De-atunci inainte De-atunci inainte
Cum n'oiu mai fi pribeag Ne mai fiind pribeag
M'o troieni ca drag M'or troieni cu drag
Cu-aduceri aminte Aducen a rainte
6. Sicriu >N. voiu etc.; z. Peri-voiu cu-al meu dor; 6. Podoabe i > Nu-mi etc.;
9-1o. Seninelor ape
16. Din stand > C'un dulce etc.
17.-20. Nu-mi pläng1 la crestet
Nimeni in urma mea Luceasc' un cer senin 13-16. [Aleituri ca strofa dela etaj, un
Pädurea vánt sä dea (a) minut dupd, ca o nouci ordine :]
[Incereatei Ina pe Bl ff. )31 + y8 v.]
Frunzisului vested
9-12. Pe-actincile ape Pe and ca sgomot cad
Doar codrul Vint s.d.; Isvoarele 'ntr'una
SI am un cer senin
21. Sà sune talanga; Sä-mi fie somnul lin Alunece luna
codrul aproape Prin värfuri lungi de brad
29-32. De naltele maluri
Ca sä mängäe blind 2° Seninelor ape
Se vor isbi spumánd (b) Zitribeascl-un cer senin (c)
Etemele valuri SI-mi fie somnul lin
S'or intiálta* vuind; codrul aproape
(c) Luc[eascI] > Zimbeascl etc.
13-16. [id., inteliu pe 1310
17-20. Frunzisului vested
Doar toamna vánt sä-i dea
nime 'n urma mea
Nu-mi plängI la crestet
z° Frunzisului vested
Uitarea vánt al-i dea
ntme 'n urma mea
Nu-mi plángI la crestet
[Amcindouri, incercate, pe B9;
25-28. [pe marginal, ca ordinea versu-
rilor inversatei, dar neincorporatel In B
Aducen aminte
Câci n'oiu mai fi pribeag
De-atunci inainte
17
www.dacoromanica.ro
25 8 M. EMINESCU
De asprele maluri De naltele maluri

3° SA' rnä jeleascl bländ Spre-a má ajunge-adAnci
S'or innálta spumAnd S'or atIma de stánci
Etemele valuri Eternele valuri;
Din umbrä de cetini Ci 'n umbrä de cetini
Luceferi dulci o reci Luceferi mari i reci
85 Mi-or lumina pe veci Mi-or lumina pe veci
Fiindu-mi prieteni prieteni
La marginea märii Deci mä." läsati sä mor
Sá rul lAsati sä mor La marginea märii
SA-mi piará once dor Ca 'n noaptea uitArii
4° In noaptea SA-mi piará orice dor
M. C1C2C3 Grupul acesta exercitä si duce mai departe indicatiile grupului anterior:
(.1 din 2277,61 realizeaz1 indicaçiile cifrelor notate pe 132. IntAia strofä e incercatá de trei ori, odatä pe f. 58v.
si de douà ori in capul fdei 61, cum se poate urmari din subsol dar §i mai sigur in facsimilul acestei versiuni,
pe care 1-am reprodus Inca odatä §i 'n acest volum (prima oara in vol. I, pag. 224). Tiparita intaiu in
numarul festiv al Revistei Fundafiilor Regale din 1939, versiunea aceasta a fost comentará la timp de N. Iorga1).
Ca din 2277, 62 §i
C3 din 2277, 63 (+ 62 + 61 v.) deriva' succesiv §i-§i comunicl sugestiile, ale caror detalii s'au consemnat
In subsolurile respective. Ca i§i adaoga motivul marmurei red, pe care-1 transmite apoi grupului urmAtor de
versiuni, D.
[H. 0. 2277, 6z
X.
Spre-a stinge-aat amor

In noaptea uitArii,
La marginea
Eu as don sä mor
5 Nu-mi trebue flamuri,
Nu voiu sicriu bogat,
Din tinere ramuri
la B. - 30. Spre-a má jeli a.;

29-32. [pe I31:]
La naltele maluri (d)
SA mA jeleascl adAnci
S'or atima de stánci
Eternele valuri
(d) De naltele m.;
33-36. [pe B1:]
'n umbrä de cetini
Luceferi dulci i reci
Mi-or lumina pe veci
Ca niste prieteni
1) N. Iorga, Eminescu :mink non ca toate imprumuturile in Cuget Ciar, IV, 7, 24 August 1939: o... In sfirOt
e o varianti noul din imnul vesnicii 1initi, dar aici legat de iubirea pierdutd » (sublinierea noastrA).
III. C.1 -- 1-4. t° Ca 'n noaptea 2° Ca 'n noaptea uitärii
SA-mi piará orice dor SI sting atAt amor (a)
Sá mä lAsati sA mor Eu a dori sA mor
La marginea máxii (f. y8 v.) La marginea märii (f. Cs)
(a) Sa piarä*-acest amor;
www.dacoromanica.ro
MAIIAM UN SINGUR DOR 259
) .* tt 1
-frt.,
, -
44 10 raulL - 044,7
h 4,,41,1,./.
/AA.)
4
4. ;V474.711,
"444.470/4.,
IZa
4,4
X:e; 1.11.1 ow; dt.itj
,fà rd,A1
,
7
obli.2 +,
tyl ry _,-., f-I

km $.pagAn 4;1044,1 .?t .*,,:-, Z u. s
W. Off rt. 0.10'"
S ,..r e4:44,Thiu.Bwft,
/44,,,,wto
OS,
12.4,
44. vo.:.
1:1,441,46 064:
h".
- /11.;-.,
A(..; 30.; p
¡war:Av.:4'6°'
eV/Sy 4$44.
3,4; h4 litr7v4,K1 044' r

et
C.S17,41K# aa ils,4.4.1''
/fufa; 0:1
-,-4-tre
f
e#2.6e42 01,11.4-,4
"494 rr#V6.7.: AA'
Manuscrisele Academiei Roma= SPRE-A STINGE ATAT AMOR 2277, 61 (16.5 cm. x zo.5 cm.)
Mai am un singur dor
17*
www.dacoromanica.ro
a6o M. E,MINESCtJ

10 codrul aproape
Seninele ape
aibe-un cer senin
Isvoarele 'ntfuna
Pe cInd cu sgomot cad,
15 Prin vArfuri lungi de brad
Alunece luna
Natura vânt sä dea

Frunzi§ului ve§ted,
Nu-mi pangA la cre§tet
20 Vr'un om pe urma mea,
Ci sune talanga
Prin bland de budum cant.
De-asupiä-mi teiul sfânt
SI-§i scuture creanga.
25 Ne mai fiind pribeag

De-atund inainte,
Aducen i aminte
M'or troieni cu drag,
Din naltele maluri
So Spre-a m'A ajunge-aand
S'or atArna de stânci
Etemele valuri
Luceferi mari si mici

Din umbrä de cetini,
33 prieteni,
Mior lumina pe veci,
La marginea
Poate-oiu putea Sá mor
Spre-a stinge-atAt amor
40 In noaptea uitärii
3° La marginea m'Axil
In dulce val* s'A' mor (b)
Spre-a stinge atat amor
In noaptea uitirii (f. 61)
(b) Eu a dori si mor;
1i. Adincile ape;
www.dacoromanica.ro
Hl. O. 2277, 62 HL co. 2277, 63 (± 6'2+ 6.1 v.)

Spre-a stinge-atit amor Ah, mi-e atit de dor
In noaptea De noaptea uitirii
Eu a don i si mor Incát doresc si mor
La marginea mirii La marginea mirli
Nu voiu sicriu bogat Si-mi fie somnul lin
Nu-mi trebue flamuri Si codrul aproape
Din tinere ramuri Si aibe-un cer senin
SI-mi Impletiti un pat Miscatele ape
'` 1, 'V.
'' .,7,s ,,,,.' r 'F.:1-,...''''' 4.(," :: ,' .....;,' ..".1-'7"
1 ''.. 4!.
,.,..,r,,,-,°:4...¡:.._.:..4:_
i 17:
i',:re.' .. ..,..-.. : :- !Pcit`. Y,;,::?:
.. . .-?... ; , '..t..T. ,
4, ,,sL, ".. ,..
1,.. , '.4r, ..-'4':,!.::',.:,:1-,.--,,,,,.
. Vt-m,,,,,,'
4...ri,:f,
- -. ,,..: ' ,l '-''''.9
.4.,04....7.- q..:..r-1:,,... , . 61,./..e... ....... . ;itis.,...... ..'.._ .
O 4 fre..;
ei 4
-
AH, MI-E ATAT DE DOR

Mss.-ele Academiei Romne 2277, 61 V. (16.5 CM. X 20,5 Cm.)
cf. EL Cs, subsol
Seninele ape Ce 'n suferinti adinci

10 Si aibe cer senin, Sub naltele maluri
Si-mi fie somnul lin S'ardici* sus pe stánci
Si codrul aproape Cu brate de valuri
1-3. Aplicafiile ulterioare, de aici, fin de Cs; fi se free 1-2. In/di pe Cs; 3. pe Cl; Si as don i sI MOL;
acolo cf. coloana din dreapta; 6. Podoabe i fiamuri 8. Seninele ape;
zo. Natura vara si-i dea;
9-12. Incercat In/di pe f. 6i sr. In trei redacfii ; una
Strofele 9-12, 21-24 ti 33-36 (deci i,3, y) primese cu ere/en fi doud cu eerneald :
un arc ce le refine ,ri destina' sehimbdrilor. La siringa strofei
29-32 un semn de raliere ,ri pe fila ala din sidnga reludri 9-12. e Vuind* din sini* adinci
ale strofei, in vederea versiunii urmelloare. Oceanul la maluri
S'ar atar= de stinci
Simia ultimd, reluatd, dar in vederea versiunii urmdtoare Cs brale Lde valuril
Cs cf. coloana din dreapta, jo:.
www.dacoromanica.ro
z6z M. EM1NESCU
S'aud cum blande cad Se 'nnaltA sus, recad

Isvoarele 'ntr'una tremurA 'ntr'una
/5 Prin virfuri lungi de brad and pe pAduri de brad
Alunece luna AlunecA luna
nime 'n mina mea De discul lunei reci
Nu'mi planga la crestet Oceanul arate-mi
Frunzisului ve9ted Cura s'a pAtruns pe veci
20
Doar toamna vAnt sä-i dea fierbe de patemi
Ci sune talanga nime 'n utma mea
Prin band de bucium cAnt... Nu-mi plAngA la crestet
De-asupti-mi teiul sant Doar vintul glas s'A dea
SA-9i scuture creanga Frunzi9ului ve9ted
Ne mai fiind pribeag lar turmele de inei
De-atunci inainte SA sane talanga
M'or troieni cu drag De-asupra-mi santa' teiu
Aducen i a minte SA-9i sentare creanga
Spre a m'ajunge-adAnci Ne mai fiind pribeag
so Pe naltele maluri, De-atunci inainte
Etemele valuri M'o[r] troieni cu drag
S'or atArna de stand Aducen i a minte
Din umbrA de cetini M'or troieni usor
55 Luceferi mari i reci visul* va trece
Mi-or lamina pe veci Voiu inceta* s'ador
prieteni O marmuril rece
2° De-a lui duren i adAnci (a)
Oceanul la maluri
S'ar aarna de stinci
Cu brate de valuri
(a) Si in d.a.;
30 aci in durad adánci
Se farmA de maluri
Si se atina de stand
Cu brate de maluri
13. Se 'nnaltA i recad; 14. Si [indesc.]* intr'una;
15. and pe nà1mi d.b.; 16. AlunecA luna.
13-16. [pe f. tfr v. :]
i° Se urcl i recad
murmuri 'ntr'una
and peste virf de brad
Aluneci luna
20 Se urca'. i recad
Si murmura.' 'ntr'una
Prin virfuri lungi de brad
Ciad lunecá luna
17zo. Ulterior, aldturi cu forma dele etoj, !n'a
neacordat, afa cd n'o putem adopta pentru etaj, cum s'ar
fi cuvenit :
Din discul lunei reci
In singurAtate-mi
El s'a pitruns pe veci
fierbe de patemi
Portru final, reia pe C2, strofa ultimd de
acolo ,ri o pärdsefte dupd (loa incercdri :
s° Mi-or lumina pe veci
Fiindu-mi prieteni
Luceferi mari si red
Din umbrA de cetini
20 lar stele mari i reci
/n umbri de cetini
Se vor uni pe veci (b)
SI[-mil fie prieteni
S'au inteles pe ved
www.dacoromanica.ro
Grupul acesta, caruia i-am putea spune: al marmurei reci, deriva din ILI. 0, uncle
motiv-ul acesta apare pentru Intaia oará si se prezintI astfel:
DI in 2277, 72-73, are rz strofe sectionate in 4 pairti, numerotate de poet. Anumite aplicatii pe el, vizeaza
versiunile urmatoare, ca.'rora s'au i repartizat;
D2 in 2282, 100-101, incercat intaiu pe DI, Cu aceeasi cemeall neagta, spa1icit1 numari tot 48 de versuri
ceea ce ne-a ingaduit sa' le tipa.'rim aláturat. Tot pe aceste file, roo--ror, marginal, deriva pe
D2 in 2282, 100-101, marginal, fitI insä a-1 duce pans.' la urna. L-am tiparit, Cu spatiile vacante, in mar-
ginea /ui D2 din care deriva;
D4 in 2282, 93-95, numax' I tot rz strofe si de el tin anume aplicatii, incercate intai pe DI. Bogatia sub-
so/ului face din D4 o versiune pretioasa.
IlL D'. 2277, 72-73 III. D3. 2282, I00-10I III. D3. 2277, 100zor (marginal).
mi-e atat de dor Spre-a stinge-atat amor Spre-a stinge atat amor
De noaptea In noaptea uitlrii In noaptea
Licit doresc s'a mor Eu a dori sA mor La marginea marii
La marginea marii La marginea marii Eu as don i sa mor
3 Nu voiu sicriu bogat Nu voiu sicriu bogat, Sal am un cer senin
Nu-mi trebue flamuri Nu-mi trebue flamuri; Pe 'ntinsele ape
Din tinere ramuri Din tinere ramuri Sa-mi fie somnul lin
SI-mi impletiti un pat Sa-mi impletiti un pat, codrul aproape
Miscatelor ape Pe 'ntinsele ape Nu-mi trebue flamuri
10 Luceasc' un cer senin SI am un cer senin; Nu voiu sicriu bogat
Sä-mi fie sonmul lin SI-mi fie somnul lin Ci-mi impletiti un pat
codrul aproape codrul aproape Din tinere ramuri
2.
S'aud cum bande cad S'aud cum blinde cad S'aud cum blinde cad
Isvoarele 'ntr'una Isvoarele 'ntr'una; Isvoarele 'ntr'una
15 Pe varfuri lungi de brad Prin várfuri lungi de brad Alunece luna
Alunece luna Alunece luna; Pe varfuri lungi de brad
§i nime 'n urma mea nime 'n urma mea §i nime 'n urma mea
Nu-mi planga la crestet Nu-mi plasngl la crestet Nu-mi plangi la crestet
Frunzisului vested Frunzisului vested Doar toamna glas sA dea
20 Frunzisului vested...
Doar vantul glas sA dea Doar toamna glas si-i dea;
sune talanga Patrunza talanga
Prin trist de bucium cant... Al serii rece vant,
De-asupra'-mi teiul sfánt De-asuprl-mi teiul sfant
scuture creanga SI-si scuture creanga.
I-2, ulterior ca aceea,d penild fi Redada/e, ca cerneala 37-40. Astfel eteru si sfant
aceeali cerneald ,ri penila versiunii dela eta) pe Va geme de patemi (b)
Dar eu voiu fi parnant
de mai am veun dor 9ro. Seninele ape In singurItate-mi
E 'n linistea serii S'a' aibe-un cer senin
(b) El geme d.p.
ce se vor transmite lui E. Nu le-am zr-2 2. redaetate intdiu pe DI.
ineorporat, la etaj, fi pentru motivul
acesta, dar mai ales pentrucel schimbarea
37-40. redactate pe :
nu trece fi la versal 3 : dovadd cd a fost Dormind atat de lin (a)

efectuatd dupd transcrierea intregii ver- In singurätate-mi
siuni, in vederea lui E. De altminteri, Nici umbra de patemi
tot aid, z-3 primesc aplica/u, ce anti- N'oiu mai simti in sin
cipeazd versurile 1-3 din D2 (cf. acolo). (a) D.a. de-adánc;
zrzz. Aplicaliile de aici de D2 41-44. redactate pe :
,ri D4 (cf. acolo).
e 'atunci[a] plansu-mi crud
Din ochiu-mi s'ar* trece
Voiu inceta sA ud
ow,
2° Atunci p[lansul] > A, ce Oar' i-

sul > A.c. plansu-mi
www.dacoromanica.ro
264 M. EivIINESCU
3.
25 Ne mai fiind pribeag Ne mai fiind pribeag [ ]
De-atunci inainte De-atund inainte [ ]
M'or troieni cu drag M'or troieni cu drag [ ]
Aducen i a minte Aducen i aminte [ i
Cu-a lui duren i adInci Cu murmudri adânci Luceferi ce räsar
30 Oceanul la rnaluri Oceanul la maluri Din umbrä de cetini
Cu brate de valuri Cu brate de valuri Fiindu-mi priete.ni
S'or ad= de stinci S'ar atä.rna de stänci Or sl-mi zimbeasdi iar
Cu triste murmururi Din umbrä de cetini Oceanul la maluri
Se 'nnald lunii red Or sI-mi zimbeasa lar Cu murmuräri adInci
85 Departe ei pe veci Luceferi ce räsar S'ar ad= de stinci
Iubind-o deapururi Fiindu-mi prieteni Cu.,.brate de valuri
Al-
Cu viata-mi semInAnd Dormind atit de lin Va geme de pate.mi

Cu singuritate-mi In singuditate-mi Oceanul trist si sfint
L'oiu auzi urkind N'oiu mai simti in sin Doar eu voiu [fi] plmInt
40 Cum fierbe de patemi Nici urmä de paterni In singuritate-mi
Si-atuncea dorul crud Si tot amarul crud [ 1
Din sinu-mi va trece Cu viata va trece
marmuri rece 0 marmurl rece
Cu lacrimi sä mai ud Cu lacrimi n'am sI ud
48 Din umbd de cetini La rnarginea agrii
0 sl-mi zimbeasd lar Astfel doresc sä mor
Luceferi ce räsar Spre-a stinge-adt amor
Fiindu-rai prieteni In noaptea uitir' ii
HI. D4. 2282, 93-91

Mai am un singur dor
Ca 'n lini§tea serii,
duceti s mor
La marginea märii

Nu-mi trebue fia.muri
Din tinere ramuri
SA-mi impletiti un pat
Pe-adincile ape
lo SI am un cer senin,
Säl-mi fie somnul lin
codrul aproape
III. D2. 3° Voiu inceta sà ud

O marmuel rece
Cu pans amar si crud
C.Ici totul va trece
45-48. retlaciate pe D1
La marginea Inkr'
Eu as don i sl mor
Spre-a stinge-atit amor
In noaptea uidrii
Hr. D4. 31ro. Miscatele ape
SI aibe-un cer senin,
www.dacoromanica.ro
Si nime 'n urma mea

Nu-mi pat' 10. la cre§tet
15
Doar toamna vint sä dea
Frunzi§ului ve§ted
and sperioase cad

Isvoarele 'ntr'una
Alunece luna
20
Prin värfuri lungi de brad
Pältrunzä talanga
Al serii rece vant...
De-asuprä-mi teiul sfânt
Säli scuture creanga
25
De-atunci inainte
Aducen i aminte
Cu-a lui duren i adänci

30
Oceanul la maluri
Cu brate de valuri
S'o atarna de ständ
aci sinu-i pätrunse

Stäpana noptii red
35 De el iubitä 'n veci
In ved neajunsä.
Prima redaclie a strofelor a .1-a, a y-a fi a 6-a reprodmea ordinea fi forma din D1:
and sperioase cad (a)
Isvoarele 'ntr'una,
Pe várfuri lungi de brad
Alunece luna
Si nime 'n urma mea
Nu-mi plAngl la crestet
Prunzisului vested
Doar toamna glas sa-i dea
Pltrunza." talanga
Al serii rece vant...
De-asupral-mi teiul sfânt
SI-si scuture-creanga
(a) C. tinguioase cad > C.
somnoroase c.;
32. S'ar alma de stand;
www.dacoromanica.ro
266 M. EMINESCU
Ca mine geme mult

Se farmà de patemi
Dar n'o sä'l mai ascult
40 Din singurätate-mi
Luceferi ce räsar
Din umbrä.' de cetini
prieteni
O sä-mi Ambeascä iar
45 and totul va trece

N'o sà mai voiu sà ud
C'un plâns amar §i. crud
O marmurà rece
33-36. (pe DI.) r° Pe veci '1 pätrunsé (b) 20 (pe DI). aci tristu '1 pätrunse
Icoana lunii red (c) Icoana lunii reci
De el iubite 'n veci De el iubite 'n veci
In veci neajunsä (d) In veci neajunse.
P.v. Il pätrunse > Adânc
11 pätrunse > P.v. etc.;
Discul luminii* reci >;
i 'n v. neajunsi;
3° De cánd 11 pätrunse (e)

Icoana lunii reci
De el iubitä 'n veci
In veci neajunsä
(e) Cäci, vai 11 pätrunse;
Deja prima redactie din DI, dela care se depélrteazd imediat, ultimele 3 strofe trec prin VII etape :
I (f. yr, col. I) Ca viata mea fiind, (f) 1I° (f. r, col. II). Ca mine trist i sant
Din singurátate-mi Va geme de patemi
L'oiu auzi vuind (g) Ci eu voiu fi pimint
Cum fierbe de patemi In singurätate-mi
(J)Cu mine semänán' d;
(g) L'oiu auzi sputrand;
Luceferi ce räisar (b) Luceferi ce räsar

Din umbrä de cetini Dim umbrá de cetini
prieteni S'or prinde prieteni
Or sä-mi 21mbeasci iar (i) Cu al meu stins amar
S'atuncea va trece (j) toate vor trece (/)

De-apururi dorul crud Cá'nd ochiul (I') n'o fi ud
Cu lacrimi sä mai ud De dora-mi vechiu si crud
O marmuil rece. (k) De marmuri rece (m)
(P)ochiu-mi > ochiul;
Strofele Luceferi... fncercate Mau in (I)(m) trece prin forme/e:
DI. Drferente : , O tnarmurà rece
(b)(i) 1°Fiindu-mi prieteni Cu lacrimi n'am sä ud
O sl-mi Zimbeascl iar Si doru-mi (m') vechiu i crud
Luceferi ce räsar Ca umbra va trece
In umbel de cetini (m') i dorul v.v.c.;
www.dacoromanica.ro
a° id. cm forma dela etaj aferrd de

percal: O sa-mi luceasca iar 2° $i toate vor trece
Cand nu o sa mai ud
'atun[cea.] > Si poate-mi va trece; Cu plans amar §i crud
O marmurl rece I marmuri rece
3° i toate vor trece
Cu lacrimi nu mai ud (n)
Plangand amar §i crud
Pe-o marmuil rece
(n) Cu plans n'am sa mai ud >
Cu plans n'o sá mai ud;
4° S'atuncea va trece
Din sinu-mi cloral crud
ochiu-mi n'o fi ud
De-o mannura rece
III° (f. 94 v. col. I). Ca mine trist i sfánt IV° (f. 94 v. col. II). Ca mine trist i sfánt
Va geme de patemi; Va geme de patemi;
Ci eu voiu fi plmánt Dar eu voiu fi pamánt
In singurátate-mi In singuratate-mi
Luceferi ce t'asar Luceferi ce rasar

Din umbrá de cetini Din umbrá de cetini
S'or prinde prieteni Fiindu-mi prieteni
Cu al meu stins amar O sa-mi zimbeasa lar
Si marmura rece Si totul va trece

Plkigand n'o s'o mai ud Cu plans amar §i crud
lar doru-mi vechiu i crud N'oiu mai putea sa ud (o)
Ca visul va trece marrnura rece
(o) Eu nu o sal mai ud > de
fapt : Nu oiu in. etc.;
V° (f. 94 marg., SIL). Ca mine trist i sant VI° (f. 94 marg., jos). Ca mine plins-au mult
Va geme de patemi De lungile-i patemi;
Ci eu voiu fi plmánt Dar rece-am sal ascult
In singuratate-mi Din singura'tate-mi
N'o s'A mai pot s'a ud Luceferi ce rasar

O marmurä rece, Din umbra de cetini
Cind totul va trece, Fiindu-mi prieteni
Cun plans amar pi crud Or sa-mi zimbeasci. iar
Din umbra de cetini Si total va trece

O si-mi zimbeasca iar Cu prans amar §i crud
Luceferi ce rasar N'o si mai stau si. ud (p)
Fiiridu-mi prieteni marmurl rece.
(p) N'o sa mai pot s.u.;
VII°: redactia dela etaj, in care strofa avea in/di forma :
lar mannura rece

N'o s'o mai pot sa ud
Cu pláns amar §i crud
Caci totul va trece
www.dacoromanica.ro
268 M. EMINESCU
EF.E deriva din D1, se allá in 2262, 214-218, e scrisä pe o coati de battle, are un contur necon-
secvent o e sectionati in trei pärti. Cum se comunici de indatä lui F., trecem diferentele in subsolul acestei versiuni.
F se afli in 2261, 112-112 v., inteun submanuscris longitudinal, confectionat de poet si este chiar textul de-
fuoitiv cunoscut din Maiorescu. Cum facsimilul acestei versiuni a fost reprodus partial hi vol. I (pag. 217), 11
reproducen de astä data' In intregime, cu cele doul pagini ale lui. In felul acesta liniile de baraj, artistice, co si
interpretarea lor, despre care am amintit in introducere, apar mai sugestive.
III. F. 2261, 112-112 V.

Mai am un singur dor:
In lini§tea serii
S5 m5'. 15.'sati &A mor
La marginea mArii;
S5.-mi fie somnul lin
codrul aproape,
Pe 'ntinsele ape
Sà am un cer senin;
Nu-mi trebue flamuri,
te Nu voiu sicriu bogat,
Ci-mi impletiçi un pat
Din tinere ramuri.
nime 'n urma mea

Nu-mi plâng51 la cre§tet;
15 Doar toamna glas sä, dea
Frunz4u1ui ve§ted,
Pe când cu sgomot cad
Isvoarele 'ntr'una,
Alunece luna
20 Prin vârfuri lungi de brad;
ParunzI talanga
Al serii rece vint;
De-asuprI-mi teiul sant
scuture creanga.
%-)
t. notatd, o parte din sebemd, deastipra versa/ni: Mai am un singur dor: -- Intreaga versiune e baratd, sigur shod
transeriere, altundeva.
HI. E. 2262, 214-213.

Primele y versan i redaetate MTh? pe DI, si ¡recule apoi in E, Prim aplkatii alterioare sunt prefdeute apropias
de textul definitiv
de rnai am Vt2U.11 dor: 20 Mai am un singur dor:

E'n linistea serii In lin*ea serii
SI mA duceti si mor Si mi duceti si mor
r7. S'aud cum blinde cad > Pe cind cu s.c.; 23. De-asupra-mi t.s.:
www.dacoromanica.ro
169
MAI AM UN S1NGUR DOR
-
4,77,' ;if4
,
,
,Nt
Sl
"
1.4-N-t
,y16.
-SS
'
*Jy., 4
:
'
q .
z
,¡!.. ,.
.,1,..
s4
N;4,4,
- t
.
,,,,, rzw
. ,
.
c,
1S' -
r ?'1,
,
www.dacoromanica.ro
o
"
t
,g
t
.sy
O.
, - . PP'
4
...4
, ?
'a °
y.,4
'
.
$: sc'.
.
S' "`
kt
,
;
'
'
;
270 M. EMINESCU
a ,77-2z-77, ToirrA.
A .N
c
.; .
U ` ° tt.
,
t í
,, `11.
t
,-,
0
r.-11',3%
y
''' '' ' -
Ir
,.
, '4'
' ; " -,4'
P.
1
crs
4,c.:#: i..
,
' 0.0 'P

re,
-
.
.''
,,,..
, ...-v
-
.
,
t ,
, ., ,
,,=,,,, ,`
.44i
.
i . _,
J,
-Q 4--
:t- ,, t
L
,
vi ,
re - ti . . - .
,,
.¡.,,. ,,,7s, .
' - .i;.. , ,:
"' P'741
--14
-
.-, ,-. ,
. .
.. - .`...
- 44.,,:,
.,,
,,,.: ,,, :.7, a
www.dacoromanica.ro
---......:,.......,,,,,:,
o
l.,'r''- ....:1
..
26 Cum n'oiu mai fi pribeag

De-atund inainte,
Aducen i a mime;
Luceferi ce dsar
30 Din umbrä.' de cetini,
prieteni,
O sä-mi zimbeascä iar...
Va geme de patemi
Al mArii aspru cant...
35 Ci eu voiu fi pImant
In singurltate-mi.
III. G.H.In acelasi submanuscris longitudinal, al textului definitiv, i cateva pagini mai departe, se aflä G:
In 2261, 115 o H. In 2261, 117-117 y.
Limuririle subsolurilor respective precizeazi natura aplicatiilor, aflate pe fiecare din cele douä versiuni o
locul unde se cuvin repartizate.
III. G. 2261, II; III. H. 2261, n7-117 V.

Mai am un singur dor De noaptea uitärii
Ca 'n linistea serii Imi e atat de dor
Sa." mi làsai si' mor Qa dori O. mor
La marginea madi La marginea madi
Nu voiu sicriu bogat, Nu-mi trebue flamuri
Nu-mi trebue flamuri Nu voiu sicriu bogat
Ci-mi impletiti un pat Ci-mi impledd un pat
Din tinere ramuri Din tinere ramuri
SA am un cer senin Batranele ape
10
Pe 'ntinsele ape SA aib' un cer senin
S'a-mi fie somnul lin SA-mi fie somnul lin
codrul aproape codrul aproape
III. E. 33-36. e Va fierbe de patemi (creion marg.) Va geme de patemi

Oceanul trist gemand, Al madi jalnic cant...
Dar eu voiu fi pimint Ci eu voiu fi-in pamant
In singuratate-mi In singurAtate-mi
30 Va geme de patemi
Al madi aspru
Ci eu voiu fi plmant
In singurltate-mi.
III. G. Scrisd cursiv, fi derivatd, doud pagini mai de- III. H. De versiunea aceasta fin, In primul rdnd,
parte de versiunea textului definido din 2261, 112-112 v., variantele aplicate ca creion albastru pe G.; apoi unele ca
versiunea aceasta nu are nido variantd fnlduntru. creion rofu fi ca cerneald operate aici, pe H.; alte apli-
Aplicaide cu creion albartru sau cernealci fin de ver- cad, ce fin de versiuni ulterioare, se trec acolo.
siunile urmdtoare, unde au fi fost repartizate. 3. Si a dori s'A mor;
Versul 2 a fost !merca, fntâi, Cu creion negru Pe 2261,
112-112 V. 1-4. (G.) De umbra uierii
Imi e aVat de dor
N.B. La sfilrfitul fi/d, marginal, In dreptul ultime; .etrofe, Deci mal Lisati si' mor
otearla' noud redactare : La marginea märii
Si el va plange mult
D'etemele-i patemi 9ro. e Seninelor ape
Dar n'o sil mai ascult Luceasc' un cer senin
In singurAtate-mi.
www.dacoromanica.ro
z71 M. t MiNtSCU
nime 'n urma mea Alunec,e luna

Nu-mi plangI la crestet Prin várfuri lungi de brad
16
Doar toamna glas sà dea Pe cand in murmur cad
Frunzisului vested Isvoarele 'ntr'una
Pe cand cu sgomot cad nime la crestet

Isvoarele 'ntr'una Nu-mi planga' 'n urma mea
Prin varfuri lungi de brad Doar toamna glas s'A dea
20 Frunzisului vested
Alunece luna
Pe-al serii rece vant Páttunzl talanga

Fatrunzi talanga Al serii rece vant
De-asupra-mi teiul sfant De-asuprl-mi teiul sfant
Sàjl scuture creanga sc-uture creanga
25 Cum n'oiu [mai] fi pribeag De-atunci inainte

De-atunci inainte Nemai fiind pribeag
M'or troieni cu drag M'or troieni cu drag
Aducen aminte Aducen i a minte
Luceferi ce fásar Din umbrá de cetini

20
Din umbrá de cetini Luceferi cánd rasar
Or sI-mi zimbeasci lar Or sa-mi zimbeasei iar
Fiindu-mi prieteni Fiindu-mi prieteni
Cu-a lui duren adänci Oceanul la maluri

Oceanul la maluri Din depártári adanci
85
S'ar atárna de stanci S'ar atar= de stanci
Cu brate de valuri Cu brate de valuri
Si cu-a lui aspru cant O lume de patemi

Va geme de patemi... Va geme 'n greu avant...
Ci eu voiu fi pimint Ci eu voiu fi plmant
40
In singutitate-mi In singurätate-mi
z° Seninele ape
la prima vedere, date fijad cerneala fi grafia, s'ar rice SI aib' un cer senin
cd strofa amista s'ar fi cuvenit trecutd la etaj fi aceea, in
subsol. Cum aceea,ri cerneald fi grafie se IntdInesc fi in versiunile 17. Si nirnern la crestet;
H. fi I., strofa se cuvine repartizatd la una din aceste 2 17-18. (G.) Si nime la crestet
versiuni. O cercetare atentd aratd cd ea fine de amcIndoud ver-
:Mulle, mai corect cd se situiazd la jumdtatea drumului futre
Nu planga- 'n urma mea
anuindoud. 34. Enid? in G., fncercat pe versul, acolo, 33 : HrInind *
duren i adanci. (G.) > Pornind din VII adanci > Cu-a lui
puteri adanci (H.);
37-40. e (G.) Va geme de patemi

Sunând* eternu-i cant
Ci eu voiu fi pamant
In singuatate-mi
2e (H.) Ar geme de paterni
Al apei aspru cant...
Ci ca voiu fi pimant
In singuritate-mi
30 (H.) O mare de patemi
Svârlindu-se 'n avânt...
Ci eu etc.
40 (H.) O lume de patemi

Pornind c'un aspru-avánt... (a)
Ci eu etc.
(a) Pornindu-se* n* avara...
www.dacoromanica.ro
III. 1.J. se aflä in acelasi manuscris: I. In 2277, 99+99 y. §i J. In 2277, 122. Inrudite de aproape, deose-
birea dintre ele vine in primul rind din dispozitia rimelor: I. are rimele incmcisate, J. imbritisate.
Natura aplicatiilor, apaqinând versiunii I, se poate urmäri in subsolul respectiv. Am notat la J., in parentez,
prim strat, pentru a preciza cá versiunea J., scrisà cu cerneala, poartä pe ea taieturi Cu creionul, care au dat ver-
siunea K, i care ar reprezenta al II-lea strat.
III. I. 2277, 99 -+ 99 V.
Imi e atat de dor

De umbra uitärii
Incât voiesc sä mor
La marginea märii
Nu-mi trebue flamuri
Din tinere ramuri
Sä-mi a somnul lin
codrul aproape
10
Luceasc' un cer senin
Eternelor ape
Cari 'n duren i adânci
Se 'nnaltä la maluri
15 S'ar atarna de stânci
Cu brate de valuri
I-2. t° In zarea uitárii z° De zarca uitärii
Se stinse once don (H) Imi e atit de don (I)
N.B. Cifre, anume asezate, designti noua ordine
a versurilor, realizatd, la etaj.
9-12. Luceasc' un cer senin
Eternelor ape
SI-mi fie somnul lin
codrul aproape
Dupe' acearti strofii, 9-12, continud in prima* redactie :
Pe cind cu sgomot cad
Isvoarele 'ntr'una
Prin virfuri lungi de brad
Alunece luna
nime 'n urma mea
Nu-mi plingä la =stet
Doar toamna glas sl dea
Fmnzisului vested
Sä tad. 'n stinä cant (a)
La turme talanga (b)
De-asupra-mi teiul stint
Sä-si scuture creanga
(a)(b) 1° Si sune talanga
Cu blind de bucium cant (H)
20 Nu sune taLanga
Niel trist de bucium cant (H)
¡terse 01 in/oculte cu noua redaclie dela eta].
13-14. Cu-a lui duren i adinci
Oceanul la maluri
18
www.dacoromanica.ro
274 M. EMINESCU
Ce-atärnä dar recad

murmurà 'ntr'un2...
and peste val-fi de brad
20
Alunecl luna
Si nime 'n urma mea

Nu-mi plängI la crestet
Doar' moartea glas sä dea
Frunzisului vested
25
Sà treacä lin prin vânt
IntunecAtoarea
De-asuprä-mi teiul sant
SA-si scuture floarea
Ne mai fiind pribeag

De-atunci inainte
30
Aducen a minte
cand duios räsar

Luceferi in cetini,
Or sä-mi zimbeasel iar
35
Fiindu-mi prieteni
Iar lumea plinge mult

Robitä de patemi
aci n'o s'o mai ascult
40 Din singurätate-mi
17. Ce sboarg. si recad; 19. varfi ; 23. Doar' toamna g.s.d. >D. vantul g.s.d.;
Strofa 15-56 baratd ca creionul ; va fi eliminad din conturul viitoarei versiuni J.
38. Batuta de patemi;
Pe H., incadraid in cbenar negra, aceadd strofd cu rimele dispuse ca aid fi menitd dintdi acestei versiuni, :
37-40. i n'or sti cä lucesc

Pe-o lume de patemi (a)
Pe calad stejarfi cresc
In singuratate-mi
(a) Pierdutele-mi p.
Cu acelafi creion, ca care a fters strofa 33-36, penultima, redacteazd din nou marginal strofa ultima' ce s'ar lega,
in forma aceasta, organic, de antepenultima :
ele-or da cuvánt
Trecutelor patemi
Pe cand voiu fi patnint
In singuratate-mi.
dar care n'a fost incorporatd in versiunea urmdtoare, J. ca toate cd ea are 9 strofe.
www.dacoromanica.ro
HI. J. 2277, 122 (priff1 strat)

De noaptea uitArii
Imi e atAt de dor
IncAt as vrea s'A' mor
La marginea mArii
5 Nu cântec si flamuri
Nu sarcopbag bogat
Din tinere ramuri
'n codrul deaproape
10 SA-mi vie somnul lin
LuceascA-un cer senin
Eternelor ape
Ce sfarmà la maluri
A lor duren adAnci
15
S'ar atArna de stAnd
Cu brate de valuri
Ci murmurA. 'ntr'una
Pe cAnd gemAnd recad
Iar pe pAduri de brad
20
AlunecI luna
nime la crestet
Nu-mi plAngA 'n urma mea
Ci moartea* glas &Al dea
Frunzisului vested
25
Atot stiutoarea
SA treacA lin prin vint
Deasupra-mi teiul sfAnt
scuture floarea
De-atunci inainte
so
Ne mai fiind pribeag,
Aducen aminte
Pe vasul* de patemi
S'or risipi murind
Uitarea intinzAnd
35
Pe singurAtate-mi
6. Nu voiu s[icriu] > N. sarcopbag etc.; 9. Din codrul deaproape; 17. Si murmuri etc.; 59. lar
pe > Cind pe plduri de brad > lar pe p. etc.; 21. Nu-mi plâng5 la cre§tet; 22. Vr'un om in urma mea;
3;-36. Pe lume[a] de patemi
S'or risipi curAnd
Pe cand stejari se 'ntind
Pe singurätate-mi
18*
www.dacoromanica.ro
276 M. EMINESCU
acesta de versiuni, deduse una din alta, figureazà:

in 2277, 122
in 2277, 107 T.
in 2261, 213
in 2277, 124
§i sunt caracterizate, cite 9i pacto, prin utilizarea unui vers bisilabic, dispus al 3-lea in primele trei versiuni
si al 4-lea in ultima. E un alexandrinism formal, schitat i läsat in drum in K. (operat pe textul versiunii ante-
rioare, J.), desIvIrsit in celelalte o ca totul in traditia mestesugarului de ritmuri, care este Eminescu.
Versiunea L., cum s'a mai spus, s'a tipIrit întâi, cu primul vers arbitrar schimbat, in editia de Postume,
dela 1902 a lui Nerva Hodo i retipariti in editia A. C. Cuna (1914).
Tot de momentul acesta si de preocupärile alexandrinice de aici tine si urrnätoarea strofá, nefinitä, scrisä cu cer-
neala si grafia de acum, dar schitatä pe II. A. (2282, 15), marginal:
lar and voiu* [fi] pamánt (a)
Slpati-mi
MomAnt
La margini de mare
(a) de fapt : lar cand eu* voiu* plrnant
Ca timp, versiunea M. se aflä transcrisä in submanuscrisul Legendei Luceafdrului, cu aceleasi caractere, asa dar
dupl Aprilie 1882. Celelalte, in preajrnä.
III. K. 2277, 122 (al doilea strat)
De noaptea
Imi e atat de dor
sä mor
La marginea märii
5 Nu cantec i flamuri
Nu sarcopbag bogat
ci pat
Din tinere ramuri
'n codrul deaproape
lo SI-mi vie somnul lin
senin
Etemelor ape
Ce sfarmal la maluri
A lot duren adanci
15 de stand
Cu brate de valuri
murmurä 'ntfuna
Pe cand gemand recad
[pel brad
20
Aluneeä luna
nime la crestet
Nu-mi plangI 'n urma mea
sä dea
Frunzisului vested
N. B. Cetitorul e rugat sd se rapar/e, pentru mai sugestivd confruntare, la versiunea anterioard, J. (prim strat).
6. Nu voiu s. > Nu sarcophag etc.; 9. Din codrul deaproape;
www.dacoromanica.ro
A.{ AI AM UN SINGUR DOR 277
III. L. 2277, 107 V. M. 2261, 213

Cum nu mai am un dor, Mai e un singur dor
Dorinta mi-i tnare Ce 'n mine räsare:
SI mor SI mor
La margini de mare La rnargini de mare
5
Nu voiu sicriu bogat Nu voiu sicriu bogat
FAclie i flamuri Cununi i flamuri
Ci pat Ci 'n pat
Din tinere ramuri Din tinere ramuri
Doar vIntul cind si cInd Doar vintul, and i cind,
10 SI-mi treacä la crestet SI-mi plingl la crestet
Sunind Sunind
Frunzisului vested FrunzisuIui vested
SI-mi fie somnul lin somnul lin
51 codrul aproape $1 cockul aproape
15 Senin Senin
Pe-eternele* ape Pe 'ntinsele ape
Cari din vii adInci Ce bat pomind adfinci
Urca* s'ar* la maluri S'ar prinde la maluri
De stânci De stinci
19
Culbrate_de valuri Cu brate de valuri
Dar spumegänd recad Talaz minind talan
5i murmuri 'ntr'una SI murmure 'ntr'una
- Pe brad Pe brazi
Alunecl luna Alunece- luna
95 Reverse dulci scintei Reverse reci scantei
Duios plutitoarea flujos plutitoarea
Din teiu Din teiu
Se scuture floarea SI-mi* scuture floarea
aci nu m'or mai durea Sa caza* an Cu an
SO
Aducen i aminte Pe stinsele paterni
De ea Troian
De-atunci inainte In singurItate-mi
adea-vor an Cu an aci nu m'or rmai] durea
Pe stinsele-mi patemi De-atunci inainte
85
Troian De ea
In singuiltate-mi Aduceri-a tninte
III. L. - 9-12. $i nime 'n urma mea III. M.- 1-2. Imi pare-un singur dor
Nu-mi plingl la crestet CA-i dulce si mare
SI dea
Frunlisulai:vested 6. Cu svon* j cu flamuri; 17zo. baraM ulteridr;
17. bat adverb pentru beat? cf. fi versal 17,
18. S'ar prinde la maluri rForma dele etaj subsol, In versiunea urn:Roar°, N. ; 23. 5i 'n* brazi;
indoielnicei; dar peste forma din subsol : urca*, deci...]
21-24. Talaz dupl talaz
21-22. msA recad... Se 'ncearcI intfuna
Prin* brazi
Aluneci luna
23. Pe cer; 24. Alunece L;
25. R. dulci scântei; 28. Se scuture f.;
33-36. Ci vor cldea (a)
Pe stinsele paterni In primd cdpie, dupd strofa 27-2g firma, ca ,ri In
Grämezi coloana din siting:, rtrofa aci nu m'or mai durea, borate)*
In singuritate-mi tu creion rofu, la o noud revizie, ,ri trecutd drept ultima.
(a) 5i v. cada... 29. adea-vor an co an > Ningänd in once an > a-
zänd in once an > Vor ninge an cu an > Ce-or ninge
a.c. an > $-or n.a.c.a. > Si ningl an cu an; 33. aci
nu m'or mai durea > Cum nu m'or mai dui= > Cici etc.
www.dacoromanica.ro
278 M. EMINESCLJ
III. N. 2277, 124

Si jalea mi-i mare
S'atIta dor,
La margini de mare
Sal mor
5 Nu-mi trebue flamuri
prapur* bogat
Asterne-mi [doar]* ramuri
In pat
lar vântul la crestet
10 Din murmura* sa
Frunzisului vested
S'A dea
Din codru aproape
Luceasca deplin
15 Eternelor ape
Senin
and ele la maluri
S'ar prinde adanci
Cu brate de valuri
20
De stand
Ci murmura 'ntr'una
Spuman' d in duren
Ca'nd lunecä luna
Pe ceriu
r. De-o vreme... > De chin* i uitate* > In neagra uitare; 2. AtIta mi-e dor;
5-8. t° Nu-mi trebue flamuri, z° Nu-mi trebue flamuri
Ci-mi faceti indae Ca celui bogat
Din tinere ramuri Asterne din ramuri
Un pat Un pat
9-52. e i nime la crestet 20 Si plIngeri la crestet
Nu-mi pingà, ci* las* Doar vântul abia
Frunzisului vested Frunzisului vested
De[a]* glas Sâ dea
13-16. In codru de-aproape
Repaosu-i lin
Eternelor ape
Senin
17-20. Ce bate la maluri (a)
S'ar prinde adânci
Cu brate de valuri
De stânci
(a) bate pentru bete? imbItate? cf. ri versal subsol in M. 2261, 213;
Ci murmurl 'nteuna
Recad in dureni
and lunecl luna
Pe ceriu
www.dacoromanica.ro
25
Duios plutitoarea
SI-mi verse santei
scuture floarea
De teiu
Sà ca zI 'n nainte
30 ad nu m'or durea
Aducen aminte
De ea
Pe stinsele patemi
S'or stinge curAnd
35 In singurItate-mi
PicAnd
IV. Nu v o iu mormant b og a t. Aceastä variantä. se afii in douä versiuni:

in 2277, 121 T.+122 marg.
in 2261, 32$-321
§i le tipärim comassate, cu A. in subsol. Sa." specificalm a A. derivä. din III. J. 0 Ca' B. e insu0 textul definitiv, ce
fig-ureazal in ciclul poeziilor Familiei i a e barat, dupä ce va fi fost transcris pe curat trite° ultimä ceipie de
care se va fi servit Maiorescu, pentru editia sa. Unele aplicatii sunt incercate indi pe A. Ca timp: A. se
situea21 cca. 1882 lar B. cca 1883.
IV. B. 2261, 323-324
IV. A. 2277, 12I V. + 122 (marginalii).
Nu voiu mormânt bogat
Cântare i flamuri,
Ci-mi împletii un pat
Din tinere ramuri
5 i nime 'n urma mea
Nu-mi plangI la crestet,
Frunzisului vested
Doar vantul glas dea;
In linistea serll
lo S ml 'ngropati pe când
Trec stoluri greu sburand
La marginea mIrii.
III. N. 25. Iricet plutitoarea; 27. Se scuture f.;

29-32. Sà caza.' cu 'ncetul
cu drag
S'acopere bietul
Pribeag
36. Plouänd;
33-36. Pe stinsele paterni
Cäde-vor murind
In singurkate-mi
Lucind
Marginal, fa dreptul strofei ultime : troian, movili, grämezi.
www.dacoromanica.ro
280 M. EMINESCU

codrul aproape,
15 Luceascl cer senin
Eternelor ape
Ce din puteri adând
Se 'nnaltä la maluri
Cu brate de valuri
20 S'ar atärna de stânci
murmurä 'ntr'una
Când spumegand recad
lar pe päduri de brad
Alunecä luna
25 Reverse dulci scântei

Atot §tiutoarea
Deasuprä-rai crengi de teiu
scuture floarea
Ne mai fiind pribeag
30 De-atund inainte
Aducen a minte
M'or copen cu drag
stinsele patemi
Le-or troieni cäzänd
85 Covoare intinzlnd
Pe singurätate-mi
IV. A.B. 2. Rae si flamuri > Cantare flamuri (A.); 6. Nu-mi plangi [la] crestet (A.); 8. D.v.g. sa. dea (A.);
9-12. T.' (A.) A§ vrea si. mor pe cand 2° (A.) As vrea sa mor pe cand
I risare In flnistea serii
and stoluri trec pe rand Tree pasen i mii sburand
De pasen i de mare Pe undele mirii
3° (A.) In linistea serii 4° (A.) In linistea mare

SA ml 'ngropati pe cand SA mi 'ngropati pe and
Tree pasen i mii sburand Tree paserile 'n rind
Pe undele De-asupra de mare (a)
(a) Pe uncle de mare
5° (B.) In linistea mare

Si mi 'ngropati pe cand
Trec stoluri grele 'n rand
De-asupra de mare
27. Care din vi adanci; 25. Reverse red s. > R. dulci s. (A.);
33-36. f (A.) Si stinsele patemi 2° (A.) i stinsele patetni
Le-or troieni clzand Le-or troieni tnurind*
Uitarea asezand Uitarea rispandind
Pe singuritate-mi Pe singurAtate-mi
3° id. (A.) si (B.).
www.dacoromanica.ro
Varietatea metrica a multiplelor versiuni din Mai am un singur dar vor ispiti, de bunä seami, pe cercetatori,
indemnandu-i sa degajeze canoanele, mai obiective sau mai arbitrare, ale neobositului curs melodic. Pina atunci.
credem util sá deta§im una din ?malle contributiuni, In materie, pe tema « grupei de strofe», folositä de Emi-
nescu §i a altemarii rimelor §i ritmurilor:
« Multe grupe de strofe a intrebuintat in literatura noastra Alecsandri, dar toate neizbutite. O singura grupa de
strofe gasim mal importanta, din punctul de vedere al efectului ce-1 face §i anume la Eminescu, inteuna din
variantele poeziei «Mai am un singur dor». E constituirá din trei 1) catrene « mixte», §i tnonomorfe», fiecare
prezentand particularitatile sale din punctul de vedere al dispozitiei rimelor, dar toate avánd versuri scurte de
ace.ea§i mäsuri, dei cu dota feluri de ritmuri.
Alaturim mai_jos exemplul §i_schema ei:
-C7I
In lini§tea serii, -s-- I - .1
tnä Lisati si mor I_ . ... _
La marginea mar" ii (_ _
.II ---1 %.i

Si codrul aproape;
Pe 'ntinsele ape
(
Luceasca-un cer senin. _ H_
Nu-mi trebue flamuri,

"1-1
Nu voiu sicriu bogat,
(--
Din tia= ramuri. I \-1
IV. A. 2277, 121 V. + 122 (marginalii)

Aid, prima recfiune de trd strofe, se prezintd in urmdtoarea intdie redactie, astfel :
A§ vrea s'adorm de veci
La marginea madi (a)
and tremur stele reci
Seninului serii
N'a§ vrea morm8nt bogat
Halle §i fiamuri;
Din tinere ramuri
impleteasc' un pat.
Si nime la cre§tet
Nu-mi planga 'n urraa mea
DOar vantul glas s'A dea (b)
Frunzi§ului ve§ted
(a) ulterior, necontinuat: La margini de mate In momentul,
probabil cdnd reia strofa in noua redacfie; (b) Doar moartea
glas sä dea;
Ea e urmatd de a doua secfiune de trei strafe, aproape identicc7 Cu ceo dela etaj.
Dijeren/e: 15. Luceasc' un cer senin > Luceasca cer s.; 17. Care din vai adánci; 2x. Ci murmura
'ntr'una; 24. Aluneca 1. > Alunece I.
lar inainte de a trece la a treia sectiune tare e redactad, marginal, pe fila saz din dreapta, reja prima sectiune pe
tare o apropie de forma dela etaj. Dijeren/ele ¡'así trecut comassate, mai sus, ca si cele din ultima sectiune de trei rtrofe.
1) In text, eroare de tipar, evidentä: « patru catrene».
www.dacoromanica.ro
28. M. EMINESCU
Aceasta grupa de strofe se repeta de trei ori in toad poezia.

O simpLa inspectiune ne convinge de marea varietate a rimelor: in primul catren rimeazi incrucisat doua rime
ultime Cu doui penultime; in al doilea catren rimeazi imbrätisat doua rime ultime cu douà penultime, ultimele
imbritisand penultitnele; in al treilea, rimeazi tot imbratisat doui rime penultirne cu doui ultime, dar cu o
dispozitie inversa: penultimele imbratiseaza." ultimele. Aceasta varietate este mirita de varietatea versurilor din punct
de vedere rittnic: unele fiind iambice simple, si deci fära grupe metrice i fará cezura I altele
I
fiind iambice rnixte i deci putand avea cezuri in cazul cand cele doul unitati metrice nu sunt legate prin o
aceeasi vorba I I . In aceastä varietate persista totusi o uniforrnitate: egalitatea masurii vex-
I
surilor, care In unite, fireste, ca ritmul vorbirii, contribue sä ne dca impresia de linistire eternal a unei agitatii
trecatoare, care constitue fondul intregei poezii. Efectul acestei grupe de strofe este insä asa de particular, ca ne
indolin ca ar mai putea fi intrebuintati ca acelasi succes si de alti poeti »1).
CRITICILOR MEI
«Editia I-a Maiorescu», Dec. 1883
Dei tiparitä, pentru prima data, in editia Maiorescu, Criticilor mei apartine, i Inca in forma ei definitiva,
epocei iesene, aa cum reiese limpede din expunerea celei de a doua parti a notitei acesteia. Faptul insä ca a vizut
lumina tiparului °data cu impresionantul lot de inedite, majoritatea poezii de dragoste din ultimii ani ca i faptul
ca era asezati. concluzie i rep. lica de ansamblu la sfársitul volumului, a putut sA sugereze felurite opinii cu
privire la timpul i imprejurarile and a fost scrisa. Unii cercetatori au pus-o pe seama polemicclor Cu Macedonski 2),
ceca ce nu e prea departe de adevir, cu singura retusare ca totul se refera la intaia etapa a raporturilor poetului
ca Bonifaciu Florescu, deci i Macedonski, anti-etninescieni declarad pela 1876, si nu la acelea de dupa 1880, de
pe vremea polemicelor dintre Literatorul i Timpul. o De undeva, nedatabil, scria N. Iorga in comentarea inedi-
telor culegerii eminesciene, e ravasul catre criticii cad nu inteleg triada din care singuri porte rasari alta poezie
decat accea a cuvintelor goak ce din coadd au sd sune»3) i caracterizares e de doui ori justa, atat in privinta datei,
misterioasa cata vreme lipseau preciziunile, cat si in aceea a temei, in jurul careia, ca in celebra =mural de Salz-
burg a lui Stendhal, cristali7ase intreaga poezie. O parer; intru totul opusa, exprimase cativa ani mai inainte
cu prilejul studiului despre influentele horatiene In poezia lui Eminescu, d-1 Nicolae Sulica, dupi care Criticilor
mei ar fi fost mai putin märturia vreunei reacpuni subiective, cat expresia atitudinei generoase si a solidarizar-
poetului ca intreaga « breasla a scriitorilor seriosi». Cum este unul din cele mai inchegate comentarii in marginea
acestei poezii, pe care il infirmä totusi, aproape in intregime, preciziunile notitei acesteia, ca i textele insasi, nu
socotim inutil sA desprindem pasagiul respecdv al amintitului studiu:
« Ceca ce scninul Horatius spusese cu ironia sa finà, Eminescu spune Cu toad gravitatea, care carac-
teriza temperamentul si opera sa:
E usor a serie versuri
Etc.
Critici voi, ca flori deserte,
Etc.
Mihail Dragomirescu, Teoria poeziei cu aplicare la literatura romdnd, x906, pag. 323-325.
Radu Manoliu, Izvoarele motivelor 1i procedeelor din poeziile lui Eminescu, in Preocupan i Literare, I, 5, z Mai
1936: « Criticilor mei pare a fi adresati in deosebi lui A. Macedonski... ».
.) N. Iorga, Istoria literaturii romdne,rti contemporane, I, 1934, pag. 298.
www.dacoromanica.ro
CRITICILOR MEI 283
Poezia o Criticilor mei» a aparut in numarul din i Februarie 1884, al « Convorbirilor literate»,
deci intr'o epoca, cand poetul era mai mult sau mai putin consacrat. Replica lui nu era o aparare per-
sonala, fiindcl criticele nedrepte (Macedonski, Alexandru Grama si A. Densusianu) au aparut dupI
moartea poetului. De sigur Eminescu avut adversarii sal., pe cari si i-a creiat mai mult prin atitu-
dinea sa ca ziarist, ca colaborator la ziarul «Timpul». Acestia de sigur nu 1-au crutat nici ca poet, criti-
candu-i opera prin cafenele si prin cluburi politice. Cum insä nu se ridicase niciun glas serios si nu se
produsese niciun atac redutabil in scris, in contra operei poetice a lui Eminescu, co toate ca poezia
este intitulata Criticilor mei» totusi, este ciar ca. Eminescu nu s'a aparat atat pe sine si opera sa,
ci solidarizandu-se cu toti poetii de seama, apara intreaga breasla a scriitorilor seriosi fata de critica
inconstientl a criticilor improvizati. In poezia Criticilor mei» Eminescu ja rolul de e nobilium scrip-
torum ultor» (razbunItor al scriitorilor de seamä), In sensul serios al expresiei intrebuintate de Horatius
mai mult in ironie (Ep. I, 19, 39).
Prin urmare este cu atat mai verosimil, ca si in cazul acestei poezii gam in fata unei inspiratii dato-
ritä lui Horatius. Eminescu a utilizat reminiscentele sale horatiene spre a fixa, in felul sau particular,
sbuciumul sufletesc, ca isvor si ca nota esentiala a adevaratei poezii:
Dar and inima-ti framanta
Etc.
Ca si flori in poarta vietii

Etc.
Pentru a tale proprii patemi

Etc.
Trebue sa admitem aceastI interpretare pentru geneza poeziei o Criticilor mei» si pentru faptul,
ca acesta, nu este singurul caz in opera literara a lui Eminescu, and poetul, printfun exces de obiec-
tivitate, sau printfun larg gest de generozitate, se identifica cu o intreagá categorie sociala, farä sä fi
avut motive personale, si uneori chinr cu riscul de a se pune pe nedrept, intr'o luminà nefavorabilä.
Acesta este d. p. cazul poeziei « Epigonii » etc., etc. »1).
Realitatea insä e cu mult mai simplä si ea poate fi urmaritä In istoricul acelor pteliminarii polemice, la care
cetitorul e rugat sä se refere (vol. IF, p. 232 sqq.) si din a caror atmosfera s'a ales cu tirnpul Scrisoarea a II-a. SI rea-
mintitn numai cal atat Epistola deschisd cafre homunculul Bonifacius, cat si Versan i cu unghii, folosesc imagina esen-
Tian, a o versurilor goale ce din coada au sa sune», pe case o sublinia si N. Iorga mai sus. Cum evenimentele,
ce provocaserl reactiunile acestea se situeaza, cum s'a vazut, in prirnlvara anului 1876, cum, pe de aka' parte,
Criticilor mei in prima versiune inchegata (aceea din B., ce urmeazà instantaneu aproape pe A.), utilizeaza aceeasi
cerneall si aceeasi grafie, pe una din filele lui Cain I (za6a, to6), a carui redactie presupune un bun numär de
luni inaintea etapelor care au dus la forma definitivl, tipärita la i Noemvrie 1876, s'ar putea, cu multi sorti de
probabilitate, deduce cl poezia Criticilor mei a cristali at aproape simultan ca amintitele preliminarii polemice ale
Scrisorii a II-a. SI adaugam de asemenea, ca tot cam in aceeasi vreme, imagina esentiall, a poeziei, e folositä,
kite° situatie oarecum diferitä, in interesanta confesiune Icoand priva (ms. 2278, 34), una din puternicele poezii
postume ale lui Eminescu:
Intre-un poet nemernic, ce vorbele innoada
Ca in cadente rare sa sune trist din coada
'ntre [-ofitenil] tantos ca spada subsuoarl
Alegere nu este, alegerea-i usoara.
In ce masura, totusi, aceastä poezie, net subiectivä, ivita ca un ecou al reactiunilor personale, inchide, in ochii
poetului chiar, un talc si un accent de mai adânca biografie, se poate vedea din urmätoarele rinduri, ce desprindem
din scrisoarea, pe care Etninescu o trimitea lui Slavici, la 20 Septemvrie 1877, cu o luna abia inainte de a parasi
Iasii si a se stramuta defmitiv la Bucuresti, in calitate de redactor la Timpul. Ele vin sal confirme acea stare de
spirit depresionarä, de care s'a vorbit si la alte capitole si case se dovedeste a fi fost ca mult mai acaparanta.
Dupl cateva preciziuni pe tema articolelor ce scrisese in apärarea Logicei lui Maiorescu impotriva d-rului
Zottu, Erainescu urmeaza.:
«Recunosc cá sunt un ticalos de frunte pentruca nu scriu. Dar tu stii c'am fost totdeauna caracter
melancolic si n'am avut niciodatä destul curagiu de viata; prin urmare tot ce gandesc sau fac, e azi
mai daft de cat inairite. N'am inirnä in mine nici eat e inteo marnaliga, nu gandesc nici la tine,
1) Nicolae Sulicà, Eminescu ,ri clasicismul latin, in Anuarul liceului de &Veil << Al. Papiu-Ilarian» din Tdrgu-
Mure,r, 1930-1931, Pag. 40-41
www.dacoromanica.ro
284 M. EMINESCU
nici la lume, nici la mine insumi. Singura deosebire e a am devenit susceptibil, cá once atac, ceI mai
nevinovat, ma' iriteazi incät am o adeviratä Berserkerwuth, cá s'au inmultit oamenii, Cu cari nu mai
vorbesc nici un cuvánt gi c'am s'ajung sa nu mai vorbesc chiar cu nimeni, nici cu mine insumi. Nu-i
vorba, s'a supärat vacarul pe sat gi satul babar n'are. Dar dacä-i ala, se vede ca nu poate fi altfel.
revenind din nou la articolele sale fmpotriva lui Zottu, rfeir,reite
Nu gtiu, daca M.faiorescu] a fost multumit sau nu cu anti-criticele mele. Sunt scrise in graba gi
nu prea sunt de sami, dar n' am ce-i face.
De-unde iei privirea ciará,
Care 'n linigte alege,
La gindiri menite vietii
Viata 'n floare sá le-o lege.
« Acea privire ciará se duce, cAci tocmai in timpul cel bogat al vietii ne risipim zilele in nimicuri.
Mai scrie-mi, dacá vrei, caci scrisorile tale, scurte, lungi, cum or fi, itni fac pacere» 1).
Citat de pretioasa circumstantä, aproape identic ce strofa respectivi din prima versiune inchegatà (B.), minus
versul 3, adaptat imprejuririlor epistolei gi care e una din cele douä. strofe ce nu vor rnai figura in textul defi-
nitiv (cf. mai jos, subsolul din B. gi C.).
Ms. Criticilor mei, se aflá in trei versiuni:
2262, 100 (6 strofe)

2262, 106 (9 str.) . . . . (Iagi) cca 1876
2263, 37-39 (9 > 7 str.)
A. E adevarat cb.' A., nesemnalat de Botez, ar putea fi privitä drept dorna versiunii urmätoare. Atät scrisul,
patent brouillonar, cAt gi dispozitia strofelor, aruncate indiferent unde, pe o pagina cu alte ciome, i cäteva file
inainte de versiunea Can I, pe ale cared una din pagini e copiatä. versiunea B. ar ingädui o atare presu-
punere gi ar fi autorizat sa trecem aceste forme in subsolul versiunii B.
Sunt insä cateva motive temeinice, care ne-au indemnat sá procedäm altminteri gi si o tipärim separat.
ordinea strofelor, aceeagi cu a textului definitiv, designata de Eminescu prin cifre, pe care le-am pästrat li in
transcrierea noasträ. i ordinea aceasta, reluatä gi in B, infirmà interpretarea eronata a lui Botez, despre o noui
ordine, ce nu existä nicidecum, in B. (cf. mai departe). Al doilea motiv e cl In cioma aceasta poezia are numai
6 strofe, el reprezinti, deci, un stadiu anume, intermediar, un contur, finit, insä mai putin evoluat. E adevarat,
c».- pe fila aceasta (ion) mai sunt gi alte strofe, in forme brouillonare, ce se vor intalni incorporate in B.,
dar ele tin de versiunea aceasta B., pentru care sunt schitate, dupl ce A. primise numerotatia celor 6 strofe ale
ei. Ele se gi trec, aplicatiile acestea, mentionändu-se de altminteri, acolo gi este cel de al treilea motiv pentru
care tipärirea aparte se impunea.
A. 2262, I00
1. Multe flori es prinlvara
Dar putine or s'a' lege
Toate bat la poarta
Insä moartea le culege
5 2. E u§or a scrie versuri

Când nimic nu ai [a] spune
in§iri cuvinte goale
Ce din coadà au s'a" sune
1) I. E. Toroutiu, Studii ,ri documente ¡iterare, ifi, pag. 126-127.Pentru Berserkerwuth = furie räzboinicii, In
sensul, mai ales, de « furie nestipinitä », cf. ibid., pag. 129.
www.dacoromanica.ro
CRITICILOR MEI 285
Dar când främintä

10 Doruri vii i patimi multe
lor glasuri a ta minte
Stä pe toate sl le-asculte
De-unde iei privirea darä
Care 'n 1inite alege
15 'acelor menite
Viata 'n floare sä le lege
Ah 1 atund pe cap îçi cade
Tot infernul*, lume, cerul
Unde vei gäsi cuvântul
20 Care spune adevärul.
0 copaci cu flori deserte
Care roade n'ati adus
E usor a serie versuri
and nimic nu ai de spus
B. Despre aceastA versiune, socotid de el india, Botez scrie: « Cel mai vechiu si mai indepartat de text; e
scris pe trei coloane, coloana a treia fiind adäugatä mai tarziu. Incepe cu strofa a patra din text, dupi care urmeazi:
doul strofe la care a renuntat, a sasea, india si a saptea; in coloana a treia a adaos strofele: india, a doua
a treia (editia C. Bote; 517). Descriere, pe cAt de fidelä, pe atar de eronatä, pentrucl nesocoteste cel putin doua
fapte; felul de lucru al poetului i dupa aceea conturul versiunii lb., acelasi cu al textului definitiv, dar care 1i
este necunoscutä. E drept cà i fati de acestea, s'ar fi putut lesne observa cl poezia nu putea l'acepe in niciun
caz cu strofa a 4-a, Ca 1i flori.., fie si sub forma din ms.: Sgomotos fi Inddrätnic Bat In porfile gdndiriicare
se vede a fi o strofä explicativa. Intervertirea ordiriei strofelor la Eminescu nu se aplica in cazul acesta. Mai mult:
a treia coloard (e vorba de trei coloane a trei strofe asezate in partea de jos a filei ro6) ce cuprinde strofele
2 9i 3 nu e « adaosä mai drziu », intreaga versiune fiind scrisi cu acelasi condeiu, cu aceeasi grafie, dela inceput
pina la sfársit. A treia coloanä nu e « adaosä mai tárziu», nici mäcar cu minutul de intarziere, pe care 1-ar fi impus
faptul cA venea la Urna, dupä coloanele india si a doua. i aceasta pentru simplul motiv cA cea de a treia coloanà
este in realitate întâia. Consecvent felului gil de transcriere, dela dreapta spre stinga, si cum jumatatea de jos,
albä, a filei ro6 oferea loc suficient, Eminescu incepe, dela dreapta, cu primele trei strofe, trece dupl aceea in
rnarginea din ganga (la ceca ce i se parea lui Botez coloana I-a), iar ultirnele trei strofe le serie la mijloc, in
spatiul dintre cele doul coloane. Aceastä ordine se regäseste de altminteri i in versiunea C., executata la scurtä
distantä.
Si mai nodm, a asa cum pe versiunea A, se aflau aplicatii i adaose ce tin de B., tot astfel pe B. se Intaluesc
aplicatii, repetate in vederea lui C., care tin de el si s'au i trecut acolo.
A. i° Dar cand capul ti-1 &aman' tä. (a) e Dar eand inima-ti &Amauta
A gindirei negre valuri Ale märii valuri multe
(a) D.c. capul se främäntä;
15. Si* acele* flori* alese*
3-26. De-unde iei privirea clad
Ce din ele tot* alege
Arunckid din ele multe
Sta in forme s'a' le 'nchege
Dupd versal 16, un VtrS pärdsit fi urmat imediat de strofa ¿7-20:
ad popoarele gándirei
reluat pe aceeafi pagina', un minut dupd, In vederea amplificdrii din B. (cf., acolo, subsolul).
zo. Ca sa spue adevärul; 21. Voi copad cu flori putine.
www.dacoromanica.ro
z86 M. t MINESCU
B. 2262, 106
Multe flori-s, dar putine

Rod in lume or sä poarte
Toate bat la poarta
Dar se scutur multe moarte
5 E u§or a scrie versuri

Cänd nimic nu ai a spune
In.sirând cuvinte goale
Ce din coadà au 01 sune
Dar când främântä

S'a lor glasuri, a ta minte
SO.' pe toate sä le-asculte
Sgomotos i indärätnic
Bat in portile gändirei
15 Toate cer intrarea 'n lume
vesmintele vorbirei
De-unde iei privirea clarä

Care 'n liniste alege
S'acelor menite vietii
20 Viata 'n floare sä le-o lege
B. 1° (A) Multe flori es primävara z° (A.) Multe flori es dar putine
Bat la portile vietii (a) Rod in lume or sä. poarte
Dar putine leagA roade Bat la portile vietii
Abe Cele multe plouà moarte
(a) B.l.p. vietii > Bat la a vietii
poartä >B.l.p. etc.;
30 (A.) Multe flori es dar putine 40 (A.) Multe flori es dar putine
Rod in lume or sä poarte Rod putine-or sI. aduck
Bat la portile Toate bat la poarta vietii
Dar uscate cad de moarte Dará multe se usua
N.B. Variantele 2°, 30 fi 40 sunt toate concentrate ,ri intrefesute intr'un grup de 6 versuri ,ri aloud aplicalii, total 8
versuri. Noi le-am detriplat. N'ar fi exclus ca cel pu/in 40 sei fi fort gdndit drept strofa 29-32 din B.
N.B. Pentru o prima' in/en/le a strofei 13-16 cf. subsolul din A. e Dupei versul r6. »; apoi:
13-16. I° (A) i ca valurile märii z° (A.) Sgomotoase-a mänii valuri
Bat la portile gandirei Bat in portile gándirei
Toate cer intrarea 'n lume Toate cer intrarea 'n lume
Prin organele vorbirii Si vesmintele vorbirii
N.B. Cu acelaii scris, violet, din/re A. ,ri B., al strofei 13-16, de mai sus, care a intrat in conturul lui B. schi-
jeazd mai jos strofa urnuitoare, care nu figureazei in B., dar se aflei incorporate)", la locul ei, dupti ceo de mai sus, in C.,
drept strofa 17-2o, de sister in aid redacfie (vezi acolo)
Cand in propriul täu suflet
Un vulcan v-uieste 'n ceatá
De-unde [lei] spre a-1 pätrunde
Minte rece, ochi de ghiatà.
Pentru v. 19 cf. varianta din scrisoarea Mire Slavici mai sus, in introducere.
www.dacoromanica.ro
CRITICILOR MEI lg
c'o sigur-creatoare
TrAsAturA de condeiu
Unor sA li dai viata
Multor viata sà li iei
25 O atuncea ti se pare
CA' in cap Içi cade cerul
Unde vei gAsi cuvAntul
Ce esprimA adevArul?
Multe flori-s dar putine

30 Rod in lume or s'aducA
Tot vin* [de]* cersesc viata
Multe moartea le usucA
copad cu flori deserte

35 E usor a scrie versuri
and nimic nu ai de spus.
C. Cea de a treia versiune figurea21 in ms.-ul 2283, 37-39. Are 9 strofe, din care a barat, cu cemealä violeti
de-un violet mai descbis decAt al intregei còpii (cca 1877, cand va fi scris scrisoarea lui Slavici, cf. mai sus), stro-
fele 6 o 7, eliminate din textul definitiv.
C. 2283, 37-39
CRITICILOR MEI
Multe ioni-s dar putine
Rod in lume or sA poarte
Toate bat la poarta vietii
Dar se scutur multe moarte
5 E usor a scrie versuri

CAnd nimic nu ai a spune,
InsirAnd cuvinte goale
Ce din coadA au s'A sune
B. 21. i c'o singurg. > S.c'o sigur-creatoare;
Tot in A., cu acela,ri scris, violet, al aplicatillor din/re A. ii B. aceste 2 versuri, cari preludeazd pate strofa 21-24,
sau poate cd ,ri voia sel modifice pe cea precedentd :
Rolul* ei* pe care firea
and copiii si-i alege
21-24. e (A.) aci o singurl a firii 20 (A.) C'o mäiasträ* a naturei 30 (A.) C'o malastri* a naturei
Träskuri de condeiu TrIsätura' de condeiu Tràsäturà de condeiu
,.... La putine dai viata La putine sä, dai viata
Si la multe viata iei Multor viata sa le iei
26. Ca pe cap i.c.c.; 32. Dui moartea le usual.
Pentru o ipoteticd redacjie a strofei 29-32 In B. cf. mai sus subsolul strofei 1-4 (40).
C.-7. Insirand cuvinte sure;
www.dacoromanica.ro
288 M. tmiN8sctr
Dar cAnd inima-ti frAmAntA

lor glasuri a ta minte
&A pe toate sA le-asculte
Ca i flori in poarta
Bat la portile gAndirei
15 Toate cer intrarea 'n lume
vesmintele vorbirei
Pentru-a tale proprii patimi

Pentru propria-ti viatA
De-unde iei judecAtorii
20 Ne 'nduratii ochi de ghiati
gAndirea rece-ciará
Care 'n lini§te alege
Si celor menite
Rodu 'n floare sA li lege
25 Cu o sigur creatoare
TrAsAturà de condeiu
Unor sA, li dai viata
Multor viata sà li-o iei
Ah atuncea ti se pare
30
CA pe cap iti cade cerul
Unde vei gäsi cuvAntul
Ce esprirnä adevärul
Critid voi cu flori de§erte

5 E u§or a scrie versuri
CAnd nimic nu ai de spus
13-16. i° (B.) Sgomotos inda'fátnic 2° (B.) Sgomotos i indärltnic

Bat in portile gandirei Ele bat fugind* sub tample (a)
Toate cer intrarea 'n lume Toate cer sl se 'ntrupeze
organul convorbirei* File albe sa.' le imple
(a) Ele-ti [bat] > Ele bat etc.;
17-18 identice, marginal, in B.
Pentru ipoteza unei alte redaclii a strofei 17-20 in A. cf. subsolul respectie din B.
Strafele 21-24 fi 2f-28 barate ulterior.
24. Viata 'n floare sà li-o lege; 25. i c'o sigur creatoare; 36. ulterioare la care a renunlat:
Cand nimic n'aveti de spus > C.n.n'avem de spus.
www.dacoromanica.ro
DIANA 289
DIANA
« Convorbiri Literate», XVII, It, t Februatie 1884
Cu toate ea nu fig-ureaz5, in prima edide-Maiorescu dela sfirsitul anului 2883, Diana apare, dimpreunA cu
cele mai multe din ineditele acelei culegeri in numärul de t Februarie 1884 al Convorbirilor, Parà.' ca, pentru aceasta,
sá fi fost incorporatä in a doua, a treia si nici in a patra edide, ce s'au tipir. it intre 1885 si 1889. Va fi apIrut
ea in cea de a 5-a edide, din 1890? Cum nu cunoastem Incá un exemplar al acelei editii, nu putem sti. Cu cea
de a 6-a editie din 1892, Diana î1i face intrarea in editiile Maiorescu.
Intáia versiune a Dianei, o schitä, cum se poate vedea mai jos, in doul strofe, dar in acelasi spirit ce va fi
si al textului definitiv, urci in anii de studentie bedinez4 i poate cá nu trebuieste despästitl de viziunea inrudità
a unei poezii mai vechi Furtuna, copila de Craiu (2290, 72), apardnând mai repede epocei vieneze si care se va
intalni integratà in poemul Eco, derivat din Ondina :
In codru o creangl se 'ndoae
O poara prin frunze i 'n prag
Un chip cu-ochii mari se iveste
Oh! cum mi-ar putea fi de drag.
Dar clack' astfel de inrudiri, mult mai plauzibile in once caz de cát acelea care as voi sá afle in Diana anume
refiexe din Odobescu i Alecsandri 1), amán si fie verificate, nu tot astfel stau lucrurile cu descendenta acestei
Motivul svonului de pädure obsedeaza: si se indlneste reluat, intála oarg, inteo strofá, parAsitä, din Kamadeva
(cf mai departe, capitolul respectiv, versiunea C.), prin 1876, iar mai tárziu, cca 1882:
Ades cand frunzele sunau* pe cracI
Soptind cu sgomotul duios de g-uri
Ce se särutà 'n umbrà si se 'mpaca'
in cidul de tertine al poemului Mu,ratin fi Ursitorile.
Ms. Diana se a& in urmitoarele versiuni:
2258, 165 (2 strafe) cca 1874
2279, 34-35 (3 strafe) cca 1878-1879
2258, 165 -F 164 y. (aplica/h9
2260, 221
2261, 116 (4 strafe) cca i88ti882
zz6o, 221 (creion albastru fi negra)
A. figureaza in 2258, 165, intr'una din collie pergamentoide, de Berlin, pe care, in imprejurimi, se allá
traducerea din Kant, cu grafia aceluiasi timp çi printre alte crámpee versificate, originale sau traducen. Are doul
strofe si nu trei, cum notezzál Botez. E drept ea'. pe fila albi din stánga se allá o nouà strofl, scrisul insä e cu
mult mai tirziu. E scrisul din B. si strofa a fost repetatä ad in vederea lui B. unde a si fost incorporati. De
altminteri in A. mal sunt aplicatii, pe strofa t-a, ca cemeala de un violet deschis cu care noteazà, tot acum,
titlul Diana, §i despre care nu s'ar putea spune cu certitudine dacl e din vremea lalilor 2) sau, mai curánd, cerneala
violet-sp5.151cia a ultimelor versiuni din AM, de fragedd, figuránd in 2279.
Radu Manoliu, Isvoarele motivelor fi procedeelor din poesiile lui Eminescu, in Preocupdri literare, I, 5,i Mai
1936: «Imaginea sprintenei Diane, din poezia cu acest nume mitic, va fi fost, poate, sugeratä de o reprezentare
a Dianei din Louvre (a direi gravuri miniaturall o vedem si pe coperta esseului Pseudokinegheticos», tipärit
de atre Odobescu in 1874), sau de svelteta unei apturi fetneesti indr'ágite, pe care o poetizeazi i in « Freatnált
de codru». Expresiunea A verdele covor» e, de sigur, imprumutaa din Vasile Alecsandri. Ca exemplu amintesc
« verzi covoare o din «Dulce inger» (1853)».
Din vremea Iailor, acest crampeiu, schitat, In 2260, 13, ca o imaginà inruclita:
Räsunä trist si dulce
Un cántec din alte vremi
Apoi cum frunza bate
Cu sgomotul de guri
Simtii* cum se siirutä.
In umbra noptilor mutà
Si in pa:dud
19
www.dacoromanica.ro
290 M. EMINESCU
2218, Id/
Ce cauti in lumina lunei
In cea dumbravä. d'umbre:moi
Cauti cântarea rugäciunei
Sau cauti umeri duld i goi
5
N'auzi cum frunzele 'n poianä.
Soptesc cu sgomotul de guri
Ce se särutä, se härjoana
In umbr' adanc6 de päduri
Ah acum crengile le 'ndoaie

10
Mänute rdbe de ornált
O fatä dulce i bälaie
Un corp innalt §i. mlädiet
Un arc de aur pe-al ei iim5r
Ea trece randrà la vinat
15
Si peste frunze fär de numär
Abia o urmä a lásat.
B. Figureazi in 2279, 34-35, in manuscrisul anilor 1878-1879 si numArà 3 strofe. Una din strofe, a doua,
s'a väzut c'.4 a fost incercatä, cu putin inainte de a trece la cdpia din B., pe una din fdele vecine cu A. (2258,
164 v.). Diferentele acestei strofe, le-am trecut in subsol.
Tot in subsoi, am trecut si diferentele cu cernealä violetä, cca 1876, ale intiilor 4 versuri din strofa
In subsol, am trecut de aserueni si primele diferente ale sing-urei strofe, ultima, din 2260, 221. Scrisà cali-
grafic, pe una din filele de dictando ale submanuscrisului Sarmis, cca 1879, in partea de sus a paginei, ea se vede
a fi apartinut une cdpii caligrafice, meniti chiar acestor cicluri vecine (cf. descrierea, la cap. Rugciunea unui Dac,
si mai ales cap. Afard-i toamnd ., vol. II, pag. 127). La data aceasta, versiunea aceasta necompleta numära
deci tot 3 strofe ca si B., cAreia avea sa i se transmitä imediat. Pe aceasta lila, sunt anume aplicatii, cu creion
negra i albastru, ce tin de C., unde se vor întâlni incorporate.
2279, 34-3f
DIANA
Ce cauti unde bate luna

Pe-un alb isvor tremurätor
unde paserile 'ntr-una
Se 'ntrec cu glas ciripitor
5 N-auzi cum frunzele 'n poianä.
Soptesc ca sgomotul de guri
Ce se sä.'rutä, se härjoanä
In tumbe adâncA de päduri [?]
A. 5. N'auzi cum frunze de mesteacln; 7. a once crac.4 e un leagln.

B. 2279, 34-31.
I-4. aterioare, ciicerneald violen); cca 1876, pe A.: titlu: Diana ; id.; 2. Pe-un alb isvor
tremutltor ?; 3. paserile 'ntr'una; 4. Se 'arree In glas ciripitor;
www.dacoromanica.ro
DIANA 291
Au tu doresti singurätate
10
Si glasul tainic de isvor
S'auzi [cura] codrul frunza-si bate
S'adormi pe verdele covor
Iar prin lumina cea färità
Din valuri red, din umbre moi
15
S'aparä-o zmn linistitä
Cu ochii mari i umeri goi
Ah 1 acum crengile le 'ndoae

Mânute albe de omät
O façä dulce si bálaie
20
Un trup innalt i mlädiät
Un are de aur pe-al ei umär
Ea trece mändrä la vänat
Si peste frunze fär de numär
Abia o urmä a läsat.
C. Se aflä in 2261, 116, inteunul din submanuscrisele oblonge, confectionate de poet (cca 1881-1882), din
bunä hartie alba.; are patrri strofe, cate douä pe fiecare coloanä. Cateva ap1icaii, cu creionul rosu, ulterioare, desi
se intálnesc i 'n Dona Sol, (care deriva din Diana acestei versiuni), au apartinut totusi si Dianei, asa ca le-am incor-
porat, mentionandu-se aceasta in subsol.
Tot aici s'au inregistrat si cele ckeva aplicatii cu creion negru i albastru din 2260, 221.
Dona Sol, tipkitä in culegerile de postume Hodo i Chendi, se rezervä, cum e si natural, dimpreunä cu
versiunile ei, volumului de e Postume».
C. 2261, 116
DIANA
Ce =ni unde bate luna

Pe-un alb isvor tremurätor
unde paserile 'ntr'una
Se 'ntrec cu glas ciripitor?
5 S'auzi cum frunzele 'n poianä.
Soptesc ca sgomotul de guri
Ce se särutä in härjoanä.
In umbr' adâncä de plcluri?
9-16. Strofd tclrzie, tot pe A., ca cerneala scri.rul de Bucuretti, contimporand ca B. Diferente: ir. S'auzi cum
frunza valuri bate; rz. Cu1cat pe verdele covor > S'adormi p.v.c.; 13. i prin 1.c.r.; 14. Din valuri
dulci din umbre moi > D.v. reci d.u.m.; 15. S'aparä-o fatal linistitä; 16. S'apara umeri dulci i goi;
22.60, 221
17-24. Aproape identia Diferente : 17. Ah I acum crengile indoae; 23. S.p.f. fär' de numir.
5. N'auzi c.f. etc. [forma etaj aplic. creion rotu];

19*
www.dacoromanica.ro
292 M EMINESCU
In cea oglindà." misatoare

10 Vrei sà privesti un straniu joc,
O apà vednic cälätoare
lar chipul au amas pe loc?
S'a desprimävArat pädurea,
E-o nou'l viatä 'n once svon,
15 numai tu gandesti aiurea
Ca tânärul Endymion?
De ce doresti singuatate
Si glasul tainic de isvor ?
De ce când codrul frunza-si bate
20 Adormi pe verdele covor ?
Ca prin lumina cea aria
Din valuri red, din umbre moi,
S'apar' o zinä linistità
Cu ochii mari i umeri goi?
25 Se 'ntinde-o mina" ce indoae

Mai multe ramure de fag
O fatä naltI si bälae
S'aratl ca pe-un verde prag
C'un arc de aur pe-al ei utnär
30
AleargI mki.drà la vânat
Si peste frunze fir' de numär
Ea [doar] o urtnä a läsat.
12. Sub chipul tau räman pe loc? [etaj creion raps]; 13. de fapt : dispra"mivérat [la fel ,ri 'n Dona Sol, de
alituri, ulterior]; 19. S'auzi cum codrul etc. [et. cr. ro,ru]; 20. N'Adormi sau Adormi, ea 'n Dona Sol,
de aldturi? Semnul de Miere, ca creion ro u, poate fi luat ji drept N. Conturul, acelali, din Dona Sol, pledeazd pentru
Adormi; zi. lar prin 1. etc. [et. cr. roja]; 29. Un > C'un arc etc.; 30. Ea trece mandra. etc.;
32. Abia o urmi a.l. [et.cr. roja];
2260, 221
In/din: 26. Un brat de fatä, alb, rotund (creion albastru); 27. 0 fatä dulce si bilaie (cr. albastru);
Apoi, tot ca creionul albastru, mai jos
O mani albi-acum indoae*
Mai multe ramure de fag (a)
$'o fati dulce si Mae
Trece ca peste-un verde prag
(a) 0 verde =murk' de fag;
29. C'un arc de a. etc. [litera C ca creion ro,ru, ulterior].
www.dacoromanica.ro
DIN NOAPTEA 293
DIN NOAPTEA...
« Familia», XX, 7, 12/24 Februarie 1884
Se cunoaste istoricul si fizionotnia întâiei editii a poeziilor lui Eminescu, continutul ca si oränduirea ei, oped
cu totul personala a lui Titu Maiorescu si ale cairei merite, indiferent de rezervele de a doua si de a treia mank
nu pot fi in niciun fel subestimate4). Dar dacä spiritul editiei Maiorescu, imprimat cu atata hotärire dela inceput,
rämán' e acelasi in decursul nenumäratelor ei retipäriri, continutul sporeste co un numär de texte inedite, pe care
cunoasterea manuscriselor poetului le scotea la liiminä si care, datoritä tot lui Maiorescu, direct sau indirect, se
tipäreau fie in Convorbiri, fie in speciale culegeri postume. Acceptarea acestor poezii noui, ce ajung pánä la cifra
de 12 2), este rezultatul unei selectii, pe care devotatul editor o urtnärea statomic. Dovadä, intre altele, urmi-
toarele randuri din scrisoarea ce trimitea lui Iacob Negruzzi, dimpreunâ co versuri de ale tánärului Vlahutai: Ai
vizHat in ultima Familie poesia ea total ineditä a lui Erninescu? Poate ar trebui reprodusä in Convorb., pentru
totalitate. Este din cele 5 ce i le dase Em. lui Vulcan in primalvara trecuta»3).
Scrisoarea lui Maiorescu poartä data de 13/25 Februarie 2884, asa dar a doua zi dupl aparitia « ultimei Fa-
mili» iar poezia «ca totul ineditä» este Din noaptea, apartinand (asa cum s'a vizut la capitolul S'a dus amoral)
cidului, nu de 5, dar de 7 poezii, ce poetul incredintase lui Iosif Vulcan «In primävara trecutä». Despre aceasd
poezie directorul Familiei seria In uldmul numär" al revistei pe 1883 si anume in detaliatul proiect de sumar al
anului urmätor (1884), dupl rá'ndurile consacrate lui Alecsandri si Maiorescu: « Dela nefericitul poet Eminescu mai
avem una din poesiile sale inedite, ce insusi ftind incl slatos ne-a dat pentru Familia» (XIX, 52, 25 De-
cemvrie 1883/6 Ianuarie 1884)4).
Din pricini necunoscute, pe care ar fi zadarnic sä incercäm a le pätrunde, Iacob Negruzzi n'a dat urmare
sugestiei lui Maiorescu si poezia Din noapte n'a fost reprodusä In Convorbiri, ale cäror numere din Ianuarie si
Februarie 1884, publicau impresionantul lot de inedite, apärute la sfársitul lui Decemvrie 1883, In India editie
Maiorescu. Mai mult: ea nu va fi integrad In niciuna din numeroasele retipäriri ale culegerii lui Maiorescu.
Ms. Din noaptea... se aflä in trei versiuni:
A. 2277, 54 y cca 2882-1882
E. 2270, 83
cca z883
C. 2260, 193 f
1.) Pentru detalii, cf. vol. I, pag. XII sq. (« Tabloul Editiilor»).
Editia t-a Maiorescu, numârà 6z poezii (sau 64 daci adlugIm l cele 3 variante din Mai am un singur dor,
nenumerotate). Incepánd ca editia a 6-a din 1892, editiile Maiorescu VOL numära 73 (respectiv 76 de poezii).
I. E. Toroutiu, Studii ,ri doc. lit., I, pag. 19.
Transcriern, din ultimele numere ale Familiei, cateva informatii interesánd pe Eminescu:
Familia, XIX, 48, 27 Noemvrie/9 Decemvrie 1883, din scrisorile bucovinene ale lui Dionisiu O. Olinescu,
vorbind despre serata muzicalä a societätii Armonia» din Cemäuti, acest detaliu, despre Insusirile dramatice ale
surorii lui Etninescu: <<Doamna Drogli declamä poemul «Domnita si robul» [de M. Corneal, cu o esactitate de
admirat. Unele pasaje din poem o atrase pe täramul dramatic, si aci a fost esecutarea declamatoare la colme.
Doamna Drogli e sora poetului eminent roman Mihaiu Eminescu, care vi-a fäcut studiile gimnasiale in Cemaluti».
(Informatii complimentare lila Maiorescu, Ins. zilnice, II, 161, cu data de Vineri i8 Febr.I 2 Martie 1883.
Cernduli : ... S'a jucat Drumul de fier, ala s'asa; dar Florin ,ri Florica admirabil de bine... excelend si in unele
pasagii de o strengäreascä drilgáläsie sora lui Eminescu, doamna Drogli, arbatul ei profesor la coala normalä
de invätätori»).
Familia, XIX, 49, 4/16 Decemvrie 1883: Poesiile lui Eminescu vor apIré cat de curand inteun volum,
care deja s'a si pus sub tipariu. Aceastä stire credem cal va face o deosebitä pläcere iubitorilor de literaturl roma-
neasa originalä. Regretatul Eminescu este unul din cei mai de frunte poeti, din cad a avut natiunea rominä.
Cugetäri profunde, idei nalte si originale, limbä indesatä si o technica admirabill sunt insusirile luí catacteristice.
Mai posedäm incà una din poeziile lui inedite, care se va publica dupä anul nou in foaia noastd».
Ibid. : o Poetul Eminescu, care se aflà In institutul dr-lui Lindenheim de langa" Viena, precum afläm ca durere,
a suferit zilele trecute un atac de apoplecsie, care n'a läsat din fericire nici o urniä, dar este un semn räu pentru
sä.nätatea nenorocitului poet».
Ibid., in leglturä co Seratele ¡iterare la D-I Maiorescu, ce se tin in fiecare Simbätä: « SäptImana trecutl... d-I
T. Maiorescu a cetit cateva din poesiile lui Eminescu, care tocmai se aflä sub presä».
Familia, XIX, 51, 18/3o Decemvrie 1883: «La Galati se va da un bal., din al anti folos jumätate va fi
destinat pentru vindecarea nefericitului poet Eminescu».
Familia, XIX, 52, 25 Dec. 1883/6 Ianuarie 1884: « Afläm cu mare bucurie cA sänätatea poetului Eminescu
pare a se fi imbunätätit. N'a mal avut nici un atac si se sped, cä. nu va mai avé. Räspunde foarte bine intrebä-
rilor ce i se pun, dar aceasta 11 cam osteneste. Se arad foarte afabil. Sta.= sa fizicä e bunä».
www.dacoromanica.ro
294 M. EMINESCU
A. India versiune se allá in 2277, 54 v. gi este, precum se poate observa, mai mult o schid, brouiflonara,
?mercad intai in alexandrini o dupa aceea in forma strofick la care a o ramas. Ea figuread in vecinitatea unora
din versiunile Scrirorii a V-a i s'ar putea data cu aproximatie in 188i-188z.
A. 2277, 14 V.
Din noaptea cea eternä in care toate curg

A lumii noastre stele de sarà §i amurg (a)
Din noaptea [cea] eternä in care totu-i dus (b)

A§ vrea iubitä dulce sä mai räsai in sus
Din noaptea vecinicei .
In care toate curg

Lumina* [ ] din
stele din amurg
Din noaptea 'n care-once-a intrat*

E pe vecie dus
A§ vrea [iubitä] 'nea." o dat[']
Cu fnmtea ta in sus
AD/
sä prive§ti asupra [mea]

Cu stinsele lumini
Din gura ta [ §i tu
A-mi spune [un cuvânt]
Càci voiu pricepe cä. mà chemi
Aläturea 'n mormânt
13: A doua versiune figuread in 2270, 88 o numad o strofa mai mult, redactad de doua ori. Scrisà in
verif, in partea de jos a paginei, ocupad sus cu tertine din Mufatin fi Ursitorile, versiunea aceasta, aga dar insägi
poezia, pare si nu fie guaina de tema iubirii apuse, al carel simbol 1-a cantat in poezia La Steaua, ale ckeia multe
din versiuni sunt chiar in acest caet, in vecinätate. E in ori ce caz o innidire imediad i infinit mai plausibila
deck aceea care vede in poezia acegsta un ecou, fie gi transfigurat», din Propertiu1).
A.1.n.s. de noapte o amurg;

D.n.[cJe. in care cade tot;
1) Nicolae Sulia, Eminescu fi ciasicismul latin (cap. «Eminescu i poetii elegiaci romani : Catullus, Tibullus
Propertius ») in Anuarul lic. AL Papiu Ilarian din Tg. Mure,r, 1930--1931:
Insági viziunea iubitei moarte, care-1 cherna pe poet de dincolo de mormint (Propertius, IV, 7) o reedi-
teazI Eminescu intr'o rnaiastra concentrare, proprie fortei sale extraordinke de asimilare gi transformar; in poezia
Din noa.May.
www.dacoromanica.ro
DIN NOAPTEA 295
8. 2270, 83
Din noaptea vecinicei uitIri

In care toate curg
Atätea valuri de pe Märi
Si stele din amurg
5 De unde nu mai sträbItt

Nimic din ce-au apus
As vrea o datI 'n viatI tu
SI te ridici in sus
dacI ochii ce-au lucit

10 Nu sunt de raze plini
Tu mI priveste linistit
Cu stinsele lumini
Si dacà glasul adorat

N'o spune un cuvänt
15 Tot inteleg cI m'ai chemat
Dincolo de morrant
CA ai oprit in calea ta
A vietii mele mers
CInd inainte-mi te-oiu vedea
20 O stea in univers
C. figureazá, in 2260, 193, are patru stxofe ca i versiunea definitivä, apárutä in Familia, §i despre ea spunea
d-1 Radulescu Pogoneanu, cu prilejul intailor spicuiri din manuscrisele poetului, depuse la Academie in 1902, ea'
ar fi scrisä: « in metrul poesiilor i &red ramuri bat in geam, Ce e amorul, Pe lángä plopii fria sol, S'a dus amorul,
Ciind amintirile» si ca." « ultimele dou.1 strofe o apropie de ,S7 daca' ramuri» 1). Versiunea aceasta, modificatá cu versiunea
B., a dat de fapt versiunea
C. 2260, 193
Din sinul vecinicei uitäri
In care toate curg
A vietii noastre mängIari
Si stele din amurg
B. 7. De fapt : A§ vrea o datä viatä 'n tu [dad, adifugat ulterior lapsus elementar];
17-20. i In genunchi [eu] voiu caldea

Oprind al vietii mers
and inainte-mi te-oiu vedea
O stea in univers
1) Ion A. Rädulescu [Pogoneanu], Din poesiile inedite ale lui Mihail Eminescu in Convorbiri Literare, XXXVI, 5,
Mai 1902.
C. j. Din noaptea v.u:
www.dacoromanica.ro
296 M. ENfINESCU
6
De unde nu mai sträbitu
Nimic din ce-au apus,
As vrea o datà 'n viatä, tu
SI te ridici in sus
dad: ochii ce-au lucit

10
Nu sunt de raze plini
Tu mä. priveste linistit
Cu stinsele lumini
dacà glasul täu iubit

N'o spune un cuvänt,
15
Tot inteleg cà m'ai dorit
Dincolo de mormin' t
SARA PE DEAL
«Convorbiri Literare», XIX, 4, r Tulle 1885
Ti/pirita intr'o perioadä calmä a nefericirii, ce se abatuse in 1883 asupiá-i, Sara pe deal va fi surprins, prin
fragezimea i puritatea accentelor, pe multi din admiratorii lui Eminescu si va fi acreditat parerea cá autorul
unei atit de izbutite poeme ar fi pus din nou stäpanire pe toate virtutile sale creatoare. «Dad este in opera lui
Eminescu, seria G. Ibräileanu in amplul sau studiu asupra editiilor acestuia, ateo poezie care, pentru un neinitiat
sl samene mai bine cu. starea lui de acum1), apoi, afarà de poezia De ce nu-mi vii, nu se poate cita o alta mal
13-16. Si dad glasu 'ntunecat

N'o spune un cuvAnt,
Tot o sa stiu crm'ai chemat
Dincolo de Mormánt.
1) Pentru verificarea (anticipará) a acestei presupuneri, iata cateva rinduri din P. Cema, Emincscu, in Con-
vorbiri Literare, XLIII, 6, Iunie 1909: « Cine n'a vazut cosasi intorcándu-se dela cimp cu coasa de-a umárul, unii
veseli ind, cei mai multi franti de munca zilei i täcuti? De-o lature a drumului scártaie a pustiu cumpina unei
fintani. In aer se risipeste glasul de jale al cloporului din sat. Cine a simtit aceasti poezie trisa a inseririlor
rustice si nu s'a gandit macar odatä la icoanele fugare si la muzica plinä de neliniste din aceste n,+.terioase
versuri, In care poetul a pus cel din urmd zcimbet al propriului M'u asfinlit? (subl. ns.).
Sara pe deal buciumul sunä cu jale
www.dacoromanica.ro
SARA PE DEAL 297
potrivid deck Sara pe dea4 Tonul de deprimare al acestei poezii de fericire, langoarea, dezarmarea din aceste
versuri te pot insela, te pot face sal crezi cá poezia e scrisä acum»1).
In realitate, publicatä abia acum, Sara pe deal era Etna inci din 1872, cum atesd manuscrisele si cum, pentru
prima dad a arkat-o, in amintitul studiu, G. Ibräileanu Redactatä la inceput, autonorn, poezia e incorporad
putin mai drziu unui poem de proportii Ecò, derivat din si mai vechiul poem de proportii Ondina (cf. vol. I,
pag. 472 sq.). Note de peisagiu seral, inrudite, uneori aproape identice, se intilnesc in douä din luedrile sale In
prozä. Dintru întâiu, in Geniu Pus/in, redactat inainte de 1870 (cca 1869) i anume in fragmentul ce precede intoar-
cerea lui Toma Nour in satul säu din munti:
« Scarele era la apus, aerul incepea a se dcori, holdele päreau cà adorm din freamAtul lor lung
de-a lungul drumului de tearä oamenii se 'ntorceau de la lucrul cámpului, cu coasele de-a spinare,
fetde Cu oale i doniti in amándouä mânile, boil trägea incet in jug si card scIrtia...
Una cke una se-aprindeau stelele, tremuränd in nemärginirea albasträ a cerului, cánd mai sus, cänd
mai jos si luna, bilana lor reginä, palidä ca o mireasà, trecea ca o secere de argint pin norii
subtiri... Toate farmecele unei nopti de varl lunä alba; gi stele aurii, fluerul melancolic
cAmpii ce par a adormi iar drept in fad lakränii uriesi de piatri, muntii ce acum päreau incununati
de stele, ce tremurau asupra fruntilor lor » (ms. 2255, 57)
Si, dupl aceea, in naratiunea, provizoriu denumitä Cucontel Vasile Creangd, figuränd in acelasi ms. Cu Geniu
Partiu, mai rar,ie ca timp, si de o grafie identicl Cu a stihurilor Serei pe deal (cca 5872):
« Caracterul vietii de sat este linistea çi täcerea. Ziva oamenii aid la lucro, numai copiii se joaci
ca colbul drumului, babele de tot bäträne sed torcand la umbrä, pe prispä, i mosnegii adunati la c-rásmä
isi petrec restul vietii lor bänd i povestind. Abia sara când satul devine central vietii palmintului ce-1
inconjud se incepe acea duioasä armonie cänspeneasck idilicá i impäciuitoare. Stelele isvodsc umede
aurite pe jumaltul cel adânc i albastru al cerului, buciumul s'aude pe dealuri, un fum de un miros
adormitor imple satul, carde vin cu boil osteniti, s Cardind din lanuri, oamenii vin cu coasele de a
umk, vorbind tare in ticerea skei. Talangele turmelor, apa fântänelor, cumpänele sunä, scrinciobul
scArtie 'n vänt, cänii incep a lätra si prin armonia amestecatä s'aude plin i länguros sunetul clopotului
care imple Mima co pace (ms. 2255, 162)
Ills. Sara pe deal figureazä in urmkoarele versiuni:

2290, 60-61 cca 5871
2259, 217-218 (in Ea))
1872
2259, 84-84 v. (in Ea) J
1) G. Ibräileanu, poeziilor lui Eminescu, in Viala Romelneascd, XX, 3, Martie 1928. Justä in litha ei
generalä, caracterizarea lui G. Ibräileanu se cuvine totusi temperad in amänunte, judeckile criticului ie:an avind,
nu ()dad, sà sufere de pe urma excesului sku de argumentatie. Cáci dacä., pentru oportunitate, o astfel de apro-
piere poate fi sugerati, nimic din atmosfera poemului nu ingkluie a vorbi de deprimare. El este si riminc tot
timpul sub semnul supremei euforii. Aceeasi rezervä se poate formula si ca privire la citeva din obiectimic de
mai jos, pe care, de altminteri si in bunä parte, Ibräileanu insusi le infirmä. Angajat in nobiLs campanie a aproarii
memoriei poetului, càreia, publicares, färä de stirea lui a unora si altora din poezii, i-ar fi putut auna, Ib cadcann
se simte obligat sà probeze ca- Sara pe deal, dei « admirabili», mai aves nevoie de retuski, pe cam, in Rite con-
ditii de sänätate, Erninescu n'ar fi pregetat sä le realizeze. latà acel pasaj caracteristic:
« Dar ni se pare ca.' si noi putem gäsi defecte in aceastä poezie Chiar in versal al patrulea, Eminesca poste
« n'ar fi läsat: « Sub un salcAm, dragä, m'astepti tu pe mine. Tu este pleonasmul unui incepitor, dar, e drept, pas*
o fi,ri o accentuare sentimentald : bucuria a ea 11 afteaptd, ori, poate, bucuria cd are dreptul sei-i :pang tu» [seiiinieres
noastrd. Cf., de altminteri, profuziunea de tu in admirabila schitä La aniversard, pe care Ibräileanu o sima, pe bun&
dreptate, atit de sus].
« Dar existä si incoheren,e.
« Turmele-1 urc (dealul), stele li scapärl 'n cale». Turme care urea dealul noaptea, la and?
«Ca e noapte, e sigur, nu numai pentrucä stelde scapid, dar çi, mai ales pentruci luna pe ces irece-asa
« sfänd si ciará». (E drept cá imediat spune: o stelele nasc umezi pe bolta senini» dar aceasta e In cootmdictie
o co luna care « trece» pe cer si tocmai contradictilie voim sä le releväm). [Färä sá putean pitrande pc
de-a'ntregul rezerva aceasta, când total afirmä, deba titlu la detalii, un peisaj de inserare, sä spunem numai ci trace
e in functie de nouri. Cf. un vers räzlet, caligrafiat, in 2286, go, carnet de Viena-Berlin, in care figutca io
redactie din « Ecd» : Luna prin nouri trece-am
« Mai departe Eminescu spune cá « toaca räsunä mai tare» si « clopotul vechiu imple ca glasul lui sara... a.
« Dar noaptea, fie ,ri sara nu toacd ;i nu trag copo/ele [1? fi sublinierea, ale noastre. Cf. dealtminteri, pentru verifi-
care, citatul de mai sus din Cuconul Vasile Creangd].
o Aceastil admixabill poezie (päräsid dela 1871 de Eminescu) e Mel putin in stare de nebuloasà. E pe la saw-
gitul inchegkii definitive a unei nebuloase. Eminescu nu orinduise definitiv totul ».
www.dacoromanica.ro
29 g M. EMINESCU
A. se aflä in ms.-ul 2290, 60-61, micul carnet legat, de Berlin, amintit in repetate rinduri. E scris Cu ere-
ionul, intr'o redactie autonotnä, ca grafia proprie altor texte invecinate, precum: Cugetdrile sdrmanului Dionis
Sdrmanul poet) si Inger Fi demon (cf. vol. I, capitolele respective). Meya aplicaçü cu caneará sunt ulterioare,
pu de B. si se trec acolo.
A. 2290, 60-61"
Sara pe deal budumul sunä Cu jale
Turme cobor stele li ese in cale
Apele pling arcuri tâsnind din fântâne
Sub un salcirn draga m'astepti tu pe mine
5
Luna pe cer trece asa sana si clara.
Ochii t'E mari catä prin frunza cea rarä.
Cum lunecand trece pe bolta seninä
Suflet de dor, mintea de gAnduri ti-e plinä
Stelele curg raze din ele lin piel
10 Casele vechi stresina 'n ridicä.
Scârtie 'n vânt cumpäna de la fântânä
Valea-i [in] fum cande latrà la stânä
osteniti oameni cu coasa 'n spinare
Vin dela cämp, toaca räsunä
15 Clopotul vechiu imple cu glasul lui sara
Sufletul meu arde d'iubire ca para
Ah 1 in curând valea i satu-amuteste
Ah! in curând pasu 'n spre tine gräbeste
Si sub salcam sta-vom noi noaptea intreagä.
20 Ore intregi spune-voiu cum imi esti dragä
Te-i räzima dulce copil de-al meu umär
Si fir cu fir päru-ti aurit am s5.-1 numär
Ap' am sä beau ingere din a ta gurl
särutäri, sä* dea* privirea ta purä.
25 Razele moi Iarä. pe sinii täi dulce

Ce-aläturi cresc, fruntea mea bländ O. se culce
Astfel de somn astfel de noapte bogatä
[Cine] pe ea n'ar da viata lui toatà.
6. cauta- > catä; 8. mima > Suflet d.d. etc.; 15. C.v. sunk' ca glasul > C.v. imple ca glasul lui valea;
Inceputul strofei 21-24 era acest vers :
e Dacä vei crede curuca- n'avern noi ce face
e Daca' tu crezi cum d.' n'avem noi ce face
Fiers imediat fi care, In transcrierea lui Belez, apare in ciudatul nauseas : Dacä vii tu vezi cum n'avem insá ce
face; 24. Si särutiri, razele de > S.s., razele din privirea ta pura"; 27. A.d.s. a.d. noapte de* var5.*;
28. i n'ar [da] pe ea > [Cine] pe ea n'ar da etc.
www.dacoromanica.ro
SARA PE DEAL 299
B.U. A doua redactare, B., se af1.4 in 2259, 217-218, incorporad intr'o indie versiune a poemului Bch
(derivat din Ondina), numärl 8 strofe i reprezind, raportatá la restul poemului, o grafie mai recentà
(cca 1872).
A treia redactiune, C , se allá in 2259, 84-84 v., intr'o ultiml versiune a poemului Bch, transcrisä cu o grafie
united (cca 5872), contemporanä cu grafta din Panorama deferteiciunilor, afiatä in preajmä i numärä tot 8 sttofe;
a saptea (v. 25-28) e barad ulterior cu creionul negru, cu care a mai intervenit ici-colo, in cateva locuri, ce am
semnalat in subsol. Dovadl cl poemul a f'a'cut obiectul unor recitiri. Pentru mai plastica reprezentare a situatiei
din poemul Bed, incaddm Sara pe deal intre cateva versuri ce preced i urmeazä si pe care nu le nume-
totOm. Versiunea B. o trecem in subsol.
Un murmur feeric desmiardà voios

A saki tácere seninA
Din bolta ferestei arcad pompos
S'aude vibränd tnandolinä
Si-un eco usor
Petrece cu-amor
Cu dulcea vibrare de strune
Ce apune.
Si toad viata lui, tot ce-a cules

Din unde, din munte, din vale
Tot sufletu-i june, tot scumpu-i eres
Aluneck- 'n cantecu-i moale
S'al coardelor graiu
Fnunos ca din raiu
Amestec.4 'n vorba de miere
Durere:
C. 22)-9, 84-84 V.
B. 2219, 217-214
Sara pe deal buciumul sunä cu jale

Turmele '1 urc stele li scapärä 'n cale
Apele prang ciar isvorind in fântâne
Sub un salcim dragä m'astepti tu pe mine
5 Luna pe cer trece-asa sfäntä i clarä

Ochii täi mari cautä 'n frunza cea rarä
Umede nasc stele pe bolta seninä
Pieptul de dor, fruntea de gänduri ti-e plinä
Nourii curg, raze-a lor siruri despicä

10
Stresine vechi casele 'n lunä
ScArtie 'n vant cumpäna de la fântânä
Valea-i in fum, fluere murmurä 'n stânä
2. Turrne se urc stele li ese in cale (A.) > Turmele l'urc, stele li scapld 'n cale (B.); 3. Apele pläng
roiuri de raze (A.) > A.p. ciar isvorind in fäntine (B.) >A. p. lin > A.p. ciar i. etc. (C.); 4-6. id (B.);
7. Stelele nasc umezi pe bolta senin'l (B., C.) > Stele se nasc umezi pc bolta s. (C.) > Umezi se nasc stele p.b.s.
(C.) > Ihnede nasc stele etc. (C.) [Ultimele 3 variante din C. indicate cu creion fi numere de ordine]; 8. Suflet de
don, f.d.g. plinä > Pieptul d.d., f.d.g. pfird (B.); 9. id. (B.); Casele > Stresine vechi etc. (B.);
www.dacoromanica.ro
300 M. EMINESCU
osteniti oameni ca coasa 'n spinare

Vin de la camp, toaca räsunä mai tare
15 Clopotul vechiu imple cu glasul lui sara
Sufietul meu arde d' iubire ca para.
Ah t incurand valea i satu'-amuteste

Ah incurand pasu-mi spre tine gräbeste
Langä salan sta-vom noi noaptea intreagg
20 Ore intregi spune-ti-oiu cum imi esti dragl.
Te-i rezima dulce copil de-al meu umär

Si fir cu fir päru-ti aurit am s1-1 numär
Ap' am sa beau din a ta gurä, frumsete
Duld särutäri din ai tal ochi de blande-te.
25 Imbrätisati noi vom sedè la tulpinä

Fruntea-mi in foc, pe-ai tai sini se inclinä
Ce-aläturi cresc duld i rotunzi ca si rodii
Stelele 'n cer miscá auritele zodii
Ne-om rezima capetele unul de altul

SO
surizand vom adormi sub innaltul
Vechiul saleam astfel de noapte bogatä
Cine pe ea n'ar di viata lui toatà?
Pe várful de munte In codri 'rnbracat
De nouri gramezi,..se aduna'
Etc.
II-17. id. (.B.); x8. Ah in curand pasu 'n spre tine gräbeste (B.); 19-20. id. (B.); 21. Te-i
razima d.c. etc. (B); 22. id. (B.); 23. Ap' am sa beau d.a.t. gura:, iubitâ > Ap' am s.b.d.a.t.g. frumoas5. > Ap' am
s.b.d.a.t.g. frumsete 1 (B.); 24. Si särutäri pe ochi si pe mina: i frunte > $.s. de pe-ai t.o. de blandete > $.s.
pe-ai tàj o.d. blandeve (B.); 25. id. (B.);
26-27. (B.) I"' Fruntea-mi in foc pe-al tau piept se indita
Pe-ai tài sini
2° Fruntea-mi in foc pe-ai tái Sifli se inclina'
Ce-aaturi cresc duki í rotunzi ca i rodii (a)
(a) Versul acesta, ca aceea,ri cerneald, incercat Miau in A.
Stelele 'n cer mise auritele zodii (B.).
In C. :troica 2f-28 ftearsd ca creionul, Intdlnit >ri 'n v. 7la :Mil un semn de raliere fi marginal ca creionul, incert:
teiu, subliniat. Sri' fi intenlionat a schimba strofa pe urea alta? Enigma.
Ne-om fázirna capetele unul da, (B.); 30-35. id. (B.); 32. C.p.e. n'ar da v. sa t. > C.p.e. n'ar
d.v. luit. (B.).
www.dacoromanica.ro
NU MA INTELEGI 301
NU MA iNTELEGI
«Album literar», ty Martie f886
Nu mä infelegi s'a tipärit pentru prima oara in « Alburnul literar» dela 15 Martie 1886, publicatie ocazionall,
editatä de Societatea studentilor universitari « Unirea», si a fost retiparita, cu indicatia izvorului, in culegerea
de « Poe,zii i proza», alcituiti de V. G. Moron la 1890. Maiorescu a integrat-o in cea de a 6-a editie, dela 1892,
(presupunánd a n'a fácut-o Inca dela 1890, in a 5-a editie, pe care nu o cunoastem) si i-a asignat locul al 55-lea
intre Can i Strigoii.
Fragment, dintfun poem mai vast, pe care Eminescu insusi l-a desfalcut, in citeva din succesivele-i transcrieri,
Nu ma' ca i Dalila de altminteri, a ridicat una din cele mai interesante probleme, in legiturl cu ceea ce
Ibräileanu numea postumitatea» poeziilor tiparite dupà imbolnlvirea poetului. Am desbatut, in treacat, aceasta
chestiune, la capitolul Dada, and am si sugerat idees 64 multe din concluziile lui Ibtalleanu s'ar putea sal fie
influentate de excesul lui de argumentatie. Acelasi lucru se poate spune i despre poezia de fati. « Faptul ci e
fragment, ca nu e faimoasa etc., se datoreste postumitätii ei»/) seria Ibraileanu in incheierea consideratiilor sale
intrebarea este dacl lucrurile stau ca adevarat astfel i clack' nu cumva totul se intemeiaza pe un fals silogism.
« Trebue sä observam, adäuga G. I., intr'o nog, de care ne-am mai slulit, a studiului sat; ca fragrnentul Dalila
bucatä de mana a doua in opera lui Enainescu, a fost publicar ca doul luni inainte de Nu ma' Inlelegi, tot frag-
ment si tot bucata de mana a doua; ci a fost tipairit ca si Nu nu% inlelegi, tot intr'o publicatie ocazionala ca cola-
boralri externe cerute, si cam ca aceleasi colaborari: Maiorescu, Hasdeu, Delavrancea, Iacob Negruzzi, etc.
el au fost publicate amandoual in aceeasi perioada de agravare a degenefárii». Si nu pomeasca, oare, de aici,
din aglomerares aceasta de circumstante, si umbra pe care criticul o proiecteaza asupra acestui poem c postum»?
Cu privire la modul cum va fi ajuns acest fragment in mana alcaltuitorilor Albumului, nu se poste spune,
In actualul stadiu al informatilior, mai nimic Eminescu devine recunoscut, ba chiar cunoscut, mai ales dupi
1883, and se imbolnäveste çi incepe sgomotul in jurul numelui Tinerimea devine eminesciani dupä aceasti
data », seria, c-u acelasi prilej, Ibräileanu se prea poste ca lucrurile sal nu stea altminteri. i totusi, din
unele amintiri, ce s'au intalnit invocate, ici si colo, in cursul acestor notite introductive, s'a putut alege impresia
ca numele poetului, amplificat de activitatea ca larg r'asunet a ziaristului, va fi inceput sà pltrunclä, mai de tim-
puriu, in rándurile studentimii. Para a ne gandi sà tragem mai multe concluzii decat se cuvin, poate ca nu stria
si reproducem urmätoarea informatie din ziarul, al carui prim redactor era Eminescu, in acel timp si care pri-
veste chiar organizatia studenteascä ce va edita peste cativa ani Albumul lucrar: Societatea universitarl Unirea
a luat frurnoasa hotarire d'a publica operile cele mai alese ale pirintelui literaturii noastre Inteurt volum sub edi-
tura societatii. Volumul va apare °data cu ridicarea statuei nemuritorului Heliade Radulescu. Aflam ci se vor
distribui liste de subscriptii si speram ca publicul nu va pregeta si sustie incercarea laudabili a junimei waiver-
sitare » 2).
Album literar zy Martie 1886 este o publicatie elegantä 3), cum se poste bànui, lute° slabi mäsuri,
din reproducerea alituratal a celor dota pagini ca poezia lui Eminescu. Dimensiunile lui: 15 cm. x 21 cm. iar
cuprinsul dela pagina dedicatorie pánä la ultima, urmätorul:
pag. 2. Societatea Studentilor universitari « Unirea»
Iubire çi recunostintá celor care incurajaza tinerimea.
3. Det vitam, det opes, animan aequarn me ipse parabo. Elisabeth [aforismj.
4. Hunfalvy si Romanii, de Hasdeu.
5 8. « ...Nu noi vom tagadui dreptul de critica.... », de T. Maiorescu 4).
9--ro. Nu mi intelegi, de Eminescu.
Fragment din Memoriile Trubaduriilui, de De la Vrancea.
G. Ibräileanu, Eelifille peeiilor lui Emineseu, in Via/a Romeinearej, XX, 3, Martie 1928.De retinut, totusi,
In inceputul studiului (V. R., XX, 2, Februarie 1928): o ...nu e faimoasä. De sigur n'ar fi putut-o serie nimenea
altul decat Eminescu dar fatal cu celelalte poezii ale sale, e pe un plan inferior. E monotona si cam temi».
Timpuf, V, 25, Vineri iFebruarie 1880. Douai sapfaXnani mai taraiu (T., V, 38, Durninici F7 Fehr. r88o),
o noui informatie aratá ca societatea universitarä « Unirea» nu-si va putea pune in aplicare proiectul din causa
grelelor conditiuni impuse de mostenitorul legal I I. Heliade-Radulescu. In legaturi Cu serbirlie deis a' Noemvrie
1881, ale inauguriárii statuei lui Heliade, cf. presenta editie, vol. I, pag. 262-264.
a) (pe ultima fad): Typ. Curtii Regale, Propr. F. Gòbl Fii, Pasagiul Roman, 12.
4) Fragment din «Poeti si critici>>, despre care Ibräileanu seria: « inedit atunci ». Se vtie Poeti
CtitiCi » se tipireste in Convorbiri Literare, XX, x, dela i Aprilie 2886.
www.dacoromanica.ro
3o.1 M. EMINESCU
pag. 2z. Aforisme, de D-na A. Ureclaia, Anna Urechia, V. A. Urechia.

23. Vestrnänt bogat strafe], de Sophia Bengescu-Dabija.
24-25. Fragment din Satira VIII, de Iacob C. Negruzzi.
26. Poetului V. Alexandri, de Tb. Serhinescu.
27. In gradina vietii [3 strofe], de Bengescu-Dabija.
28. Observatiuni asupra felului nostru de a legifera, de I. Rádoi.
29. Soarele asfintia dupa deal (poema in proza), de X.
30-32. Fragment din Romeo si Julieta (tabloul al treilea), de Alexandra Macedonski.
32. Apolog (Semänätorul), de Alexandra Macedonski1).
Lectura acestui sumar e, ra'rä Indoialä, una din cele mai sugestive. Singur terenul neutral al unei ocazionale
publicatii studentesti putea sä intruneasa laolalta scriitori invräjbiti, precum Eminescu c Macedonsld, sau in vii
ci recente polemici, ca de pilda Titu Maiorescu si Delavrancea, furtunosul Fra Barbaro, ale arui cronici dramatice
din Epoca sguduiau pe Alecsandri çi càruia, intre altii, li raspundea articolul lui Maiorescu, din care un fragment
se tiparea chiar In paginele festive ale Albumuiui.
Sal reamintim el' Nu md fgelegi, textul definitiv, al Albumului, nurara 24 de versuri i a el se cuvine pästrat
in forma aceasta, de vreme ce astfel a apärut in timpul vieçil poetului, cu toate ea' se stie a era un fragment
dintr'un poem Indus, ce cu adevarat e o lucrare Media ce se envine rezervatä in intregime volumului de
« Postume». Ion Scurtu a sporit taumarul versurilor dela 24 la 54 pe motiv ca astfel, completa, s'ar afla in
ms-ul 2261, ff. 228-231 (cf. mai jos, versiunea D.).
Pentru intregirea tabloului, se envine sa atragem atentiunea asupra intaielor doua versiuni A. si B., ce
ura in vremea Iaior si ale caror elemente autobiografice impletesc notele sentimentale cu cele polemice, de
natura celor Intalnite, In acelasi timp, In textele premergatoare Scrirorii a II-a. Cu timpul poezia se concentreazi
inteun singur plan. Notele polemice, intretesute cu intregi crimpee din Nu Ind igelegi, ramin pe seama unei
poerne, provizoriu intitulati Urli fi sdrdcie, de aproape inruditil, dar care se rezerva de asemeni « Postumelor ».
Ms. Nu md 'ntelegi se afil in unnatoarele manuscrise:
2254, 136-137 (40 vers.)
cca 1876
2281, 66 v.-67 v. (8 vers.) j
2261, 29-30 (34 vers.) cca 1878-1879
2261, 228-229 (36 vers.) cca 1878-1879
2282, 6-8 (34 vers.) cca 188o
Colaterale:
2279, 38-42 Urit fi sdrdcie CC.a 1879-1880
Se mentioneaza, din nou, ca oliegille se repartizeazd persiunilor pentru care au fost executate, indiferent de local
nude se intillnesc. Mai malt: identificarea ci repartizarea exacta a aplicatiilor, e unul din instrumentele cele mai
utile pentru disjungerea si disocierea nemistificata a versiunilor.
India redactiune, scrisa en creionul, cam in vremea, and tot pe coale de hartie alba, si tot cu creionul
redacta si singurul crampeiu pastrat din Cdlin, text deenitiv (cf. voL I, pag. 420), figureaza in 2254, 136-137.
(Desi in manuscrise diferite Cain in 2262, colile si scrisul apartin aceluiasi titnp). Scrisul curent si cele cateva
lacune, frecvente la copisti, lasà impresia ca si aceasta versiune va fi fost transcrisa dupl vreo ciornä anterioara.
La putin timp, si cu modificIri neesentiale, A. este copiat pe curat, caligrafic i cu cerneall violetä, in 2281,
66 v.-67 v., in ciclul descris cu prilejuI sonetului Cad t,tcci glasul and de-oboseald geana-abia se fine), cf.
vol. II, pag. 125. E o cdpie de Iasi, cca 1876, contemporana cu toate poeziile in care reactioneazi impotriva
homunculilor Bonifacius Cnia. Acest cidu, chiar, se terminä cu un Sonet satiric (Piscatal-ti este mana ta de streche),
impotriva lui V. A. Ureche ci Pantazi Ghica.
Ca toate poeziile utilizate, In noui ci noui transcrieri, B. este in cele din urmä, c dupä ce a fost plivit ici si colo,
in intregime barat cu creion albastru ci rosu.
Transeriem, la etaj, textul din mama B. iar In subsol, versiunea anterioara din A., dimpreunä cu vari-
antele respective, ale etajului (B.).
Multumim, si la acest loe, d-lui G. Finkelstein, care ne-a pus la Indemana pretiosul exemplar, ce poseda,
din Album literar.
www.dacoromanica.ro
NU MIL INTELEGI 503
Aeg.
I) 4,
.1.40
.t
M; Mi
ri Del
1. iT.r.A../1),,T1
r4
7.11
n 0nil mei turna nimic nu are nret

Ca taina ce its.etaide a tale frumuseti;
Caci pentru care alta minarle de cal, tine
Mi-al risita o viatil. de cugetari Seninp.
Pe basme i nimicuri, euvinte cumpanind
Cu pOlitOrill sunet a! lor sa te caprind
in lankurT de imagini duiosul vis sa-1 ferec
Sa inpedec umbra-i dulce de a merge In intuneree ?
ir4,1
adi cand a mea milite, a farmecului roaba,
' Din ori i ce durere iti face o podoaba
cand resat lnainte-mi ea mara-lima de clara,
iland °chin' tAti cel ma.ndru straltiee in afara
'474
din « Album Literar », 15 Martie 1886.
www.dacoromanica.ro
304 M. EMINESCU
\ 4 `.....""le l'ailk4V4113
i Kr" a64:te
4 ;'
"fi intuneeAnd priviret-Tei, de no potM 0,d Inca

CA; Mane treeut deganduri e 'n noaptea lor aritInea,
Mi carpi a mea iebire e atata de curatli
Ca farrneeul de care tu e1i mpresuratti,
Ca setea cea elernii ee-o al dupit o 1'1110.
Lumina de 'ntoneree Tistriartnura de (IAA,
Caret dora) med e titida de ahth i Mat de sfiti,t
s
111,0"fl'O
omi nu rsa e nimia in eer 0 pe pitmAtit,
Ç ,
t;;md e e nainorare, de tot ce e al tad
De un zimtiet, de un mitten-tor. de bine ,t,;i de
( e0i enigma f'11Rki a vietel ineie Intrek. -
vdd din a ta vorbil, ea nu in t: intelegi!
Mihall Eminescu
79
*kr-,;1-**ej.ir- -
din «Album Literar», 15 Martie x886.
www.dacoromanica.ro
NU MA INTELEGI 305
B. 2281, 66v.-67 V.
A. 22/4, 136-157
* *
In ochii mei nimica de azi nu are pret
De cat ciudata tainA a dulcii-ti frumuseti
C'Ad ce-ar mai fi si alta in lume decat tu
SA fad pierd viata in vremea de acù
5 Pe basme, pe nimicuri, cuvintele gonind
Cu peritoriul sunet al lor sA te cuprind ?
ad te iubesc... Nu pop tu mAcar sà." te gandesti
Cum mima-mi te-admirA, ce scumpä imi mai esti.
Ce-mi pasA de gandesti tu la mine dad-ti plac... ?
o De spirit, de avere, de frumuseti sarac
In taina cugetAri-mi ascund de orisi cine
Tot ce-am mai scump in lume, comoara mea, pe tine.
De 'ncerc cate odatä a pune pe harde
Un sir... De cer imagini la goala fantazie
15 Nimic nu am de-a spune, de n'oiu vorbi de tine
singurA icoana-ti in veci in minte-mi vine.
G-andesti, pricepi tu oare cat pot fi de sarac
SA fii a mea nu este putintä S'ä te fac
Cu mintea mea casteluri in Spania castig
20 Mà vezi plangand cum suflu in manile-mi de frig
urmärind peirea visArilor desarte
Eu vAd menit d-mi este sA n'ara de tine parte.
and totul imi lipseste, and soarta mi-i mai ra.
Atund alese dansa, ca tu sà fii a mea...
25 Atunda cand coturnul voi-voiu discalt
Sà fiu o secAturA cum sunt si ciea-lalti
La once tpuxy] sonoq cu laude s'A mä plec
sä proclam de geniu pe ori si care sec
S'ajung la un renume, ce azi s'ajung nu pot
1. I.o.m. nimica nu poate aye pret >1.o.m.n.n.p. s'aibk pret (A.) > I.o.m.n.n.p. pret (B.); 2. De cat
frumoasa taina de care tu mä 'nveti (A.) > De cat frumoasa tainä a dulcii frumuseti-- (B.); 3. id. (A.) > de
fapt : Cad ce-ar mai si fi (sic) alta in vremea de acu > C. ce-ar m.s.f. (sic) a. in lume de cat tu (B.); 4. Sä-mi
risipesc viata in vremea de acu (A.); 5. Pe basme si nimicuri cuvintele venind > P.b.s.n.c. gonind (A.);
6. Ca 'n peritorul sunet al lor sa.' te cuprind... (A.) > Ca 'n peritoriul s.a.l.s.t.c.? (B.); 7. Caci te iubesc,
nici nu stii i niel nu potisá tii > C.t.i., nu poti tu macar sä te gandesti (A.); 8. id. (A.); 9. id. (A.);
In. D.s., d.a., d. frumuseti sarac (A.); Ix. In taina cugetari-mi, in inima mi-ascund > I.t.c.-mi, ascund
de ori si cine (A.); 12. Tot ce-am rnai scump [in lume]... comoarea mea, pe tine (A.); 13. De 'ncerc
cáte odatä a pune [pe] hartie (A.); 14. Un de cat imagini in* goala fantazie > U.s.... d. cer imagini
la goala f. (A.); 15-16. id. (A.); 17. Garidesti, pricepi tu oare, cat, cat sunt de sarac (A.); 18. S.f.a.
m.n.e. putintä sä o fac (A.); 19. Caci nu mi-i in putere palate sä castig > Gandind cum la casteluri in Spania
sá castig > Gafidind curncl casteluri in Spania sá castig (A.); 20. i tremur > Eu tremur apoi sufiu in ma-
nile-mi de frig (A.); 21. i u. perirea v.d. > Si u. peirea v.d. (A.); 22-23. id. (A.); 24. Atunci alege
soarta ca tu sä fii a mea (A.); 25. Dar cand voiu vrè eu traista*-mi de visuri* s'o descalt (A.) [iecliune incertur
dar poate cd finalul versuluidescalt sd fifost comandat de imagina nevalidatd Ina, dela etaj, a cotumului]; 26.
id. (A.); 27. Ca once (Puxt Soi.IXoç c.l. etc. > La once 4,uxt 8oilXog etc. (A.); 28-33. id. (A.);
20
www.dacoromanica.ro
306 M. EMINESCU
30
ad n'am invatat inca sá 'nnalt pe-un idiot
Cand voiu ajunge i eu la arta de-a trai
moale îmi va merge si bine-oiu gramadi
and voiu avè asemeni ce lumea poate di...
MI tem, iubitä dulce, ca nu-i mai fi a mea.
35
de-i si fi... avè-vei in ochi-mi acel pret
Ce azi sfiala sermanei mele vieri?
Voiu fi supus duioasei, ne mai simtitei mund
Din toat' a mea putere s'A te iubesc atunci?
C D . Reluate la scurel distantä una de alta, cu aceeasi cernealá neagrá, pe file de dictando, de aceeasi
provenientä, versiunile C. (2261, 29-30) o D. (2261, 228-229), sunt urmate de alte fragmente, dimpreuná cu cari
fac un poem mai intins, ce se rezerfl, Cu toate explicatiile, volumului de « Postume». Sà" spunem numai, de pe
acum, cá ordinea fragmentelor variazä in aceste doul versiuni, ceca ce face dificilä i, pina la un punct, arbitrará,
tipärirea numai a unora din ele, cum este cazul ediçiei Scurtu, care §i-a adaos, cum s'a vázut mai sus, un plus
de 30 de versuri. (Unele versuri din D. au fost incercate intii pe C.).
C. 2261, 29-3o
In ochii mei nimica acum nu are pret
De cat duioasa taina a mandrii frumuseti,
ad ce-ar mai fi si alta in lume de cat tu
S'A faca sa-mi pierd viata in vremea de acu
5 Pe basme, pe nimicuri, cuvinte cumpanind
Ca 'n peritorul sunet al lor s'A te cuprind?
azi când a mea minte a patimei e roabl
Din ori si ce durere facandu-ti o podoahl,
Azi cand esti pentru mine ca marmura de clara,
10 and ochiul tau cel mandru straluce in afara
Intunecand privirea-mi de nu pot &A vId Inca'
Ce parte rea s'ascunde in noaptea lui adanca,
Azi cand a mea iubire e-atata de curata,
Ca farmecul de care tu esti impresuratä,
15
Ca lipsa cea eterna ce-o au dupa olalta
Lumina de 'ntunerec i marmura de dalta,
Cand e atat de mare, nem'Arginit de sfant,
Cum nu mai e nimica in cer i pe pamant
Acea inamorare de tot ce e al tau
20 De-un zimbet, de-un cutremur, de bine si de rau,
Când sufletele noastre o umbra n'o desparte
Tu nu vrei, adorato, de tine sa am parte?
A. B. 34 MA. tem ca si de moarte cá nu-i mai fi a mea (A. B.); 35-36. id. (A).
Ultimele 2 versant, 37-38, sunt urmate de inert!' doud, in A.:
37-4o. Voiu fi supus eu* dulcii, ne mai simtitei munci
Din toat' a mea putere sä te iubesc s'atunci E?]
Atunci? Dar oare n'oiu fi sträin, pierdut, bkrán,
Avè-voiu [oare] Inca destulä viatä 'n sin [?]
(a) de fapt, versal nu e finit fi lecfiunea oarecum incertel : Avt-voiu Inca' destuli viatá eu* in sin
C. I.o.m.n. de-acum n.a.p.; 55. Ca setea c.e. etc.; mire y. 22-23 dirtantii de stroft ;
www.dacoromanica.ro
NU M.A. INTELEGI 307
Sà scuture 'nflorirea un vant al recei jeme?

Sä 'nceti a fi icoana iubirii cei eteme ?
25 Cu marmura cea albà sä nu te mai asameni
Sà fii ca toat5 lumea, ca omul intre oameni
Sà 'n.cete acel farmec ce te-au fäcut o zee
Sà fii... frumoas5, iricI, dar numai o femee
Si-atunci zici: Privirea ce-atat ai adorat-o
30 inc'l tot frumoas5, fermeckoare... Iat-o I
inc5 tot ? Avea-vei in ochi-mi acel pret
Ce azi ti-1 dä sfiala s5rmanei mele vieti ?
Voiu fi supus duioasei, nemaisimtitei mund
Din toat' a mea putere &I' te iubesc s'atunci ?
D. 2261, 228-229
NU M_A. 'NTELEGI
In ochii mei acuma nimic nu are pret
Ca taina ce ascunde a tale frumuseti,
Cáci ce-ar mai fi si alta in lume de cat tu
SI fac5 s51-mi pierd viata in ziva de acu
5 Cu basme i nimicuri, cuvinte cumpenind
Cu peritorul sunet al lor O. te cuprind,
Cu splendide imagini duiosul vis s5-1 ferec
Pan nu s'o stinge umbra cea dulce 'n intunerec ?
azi cand a mea minte, a farmecului roab5.,
10 Din ori si ce durere iti face o podoabl,
cand räsai vederii ca marmura de ciará,
and ochiul tä'u cel mandru sträluce in afar5.
Asa cA-mi iei vederea si nu pot sä.' simt incä
Ce-adanc5-i suferinta din noaptea lui adanck
15 Azi cand a mea iubire e-atata de curatä,
Ca farmecul de care tu esti impresurat5,
Ca setea cea eternä ce-o au dup5
Lumina de 'ntunerec si marmura de daltá
and dorul meu e-atata de-adânc, de pur, de sfant,
23. Si treaci > Sá scuture etc.; 26. S.f.c.t.1., femee intre oameni; 28. SA fii... f., dulce, dar n.o.f.;
30. att. f., atrigitoare... Iat-o
2219, 322 V.
5-6. cuvinte cantirind
Cu peritorul sunet al lor si te cuprind
4. Si f. si-mi p.v. in vremea de acu; 6. In peritorul sunet al lor etc. (C.);
7-8. (C.). Si 'ncerc visul cel rnindru In sunete ferec
SS 'mpiedec umbra-i dulce de-a merge 'n intunerec?
9. id. (C.); so. id. (C.); 14. Ce noapte se ascunde > Ce-adanci suferinti > Ce-adanci e gandirea* din
noaptea lui adinci > Ce-adanci[4] suferinta din n.l.a. (C.);
20
www.dacoromanica.ro
308 M. EMINESCU
20 Cum nu inai e nimica in cer si pe pArnAnt,

CAnd e o 'namorare de tot ce e al tAu,
De-un zimbet, de-un cutremur, de bine si de fán,
CAn.d esti enigma dulce a astei lumi intregi
SA vAz din a ta vorb1 cA nu mA intelegi ?
25 S'A treacI inflorirea de-un vAnt al recei jeme?
Sà 'nceti a fi icoana iubirii cei eterne ?
Cu marmura cea albA s'A nu te mai asameni,
Sà fii ca toatA lumea frumoasA intre oameni ?
SA 'ncete acel farmec ce te-au fAcut o zee
30 SA fii incAntItoare dar nurnai o femee
S'atund sA-mi zid: «Privirea ce-atAt ai adorat-o,
«E incA tot seninA, fermec'Atoare... lat-o L ? [»]
E Mal tot L Avea-vei in ochiu-mi acel pret
Ce azi ti-1 dà sfiala pierdutei mele vieti ?
35 Voiu fi supus duioasei, nemai simtitei munci,
C'o oaste de imagini s'A te iubesc s'atunci?
E. Ultima versiune din Nu me! 'nplegi se Rill in ms.-ul 2282, 6-9, cu mult mai multe versuri, urmata de
aproape (ff. to-12) de postuma Renuntare, ga cum fusese o 'n versiunile C. si D.
Apropiati de textul defmitiv, asa cum 11 cunoastem din Album-ul ¡iterar dela 1886, versiunea aceasta primeste
unele aplicatii, cu cerneali neagri, ulterioare, ce-i schimbi, ici si colo, fizionomia. Unele din aplicatii par nu numai
improvizate, dar i netenninate, precum in versurile 21-22. Situatia aceasta ne sugerase la inceput ideea ea'
aplicatiile acestea n'ar trebui incorporate textului dela etaj, ci mentionate numai in subsol. Ceca ce ne-a determinar
totusi si procedim altminteri, i sä le adoptäm, a fost situatia versurilor 3-4, a car' or infätisare, transmisi
textului definitiv, rezultä din aplicatii operate ulterior, cu aceeasi cerneali, cu care sunt efectuate o cele din
restial poeziei.
Tot aici am anexat si unele aplicatii din D., executate acolo, dar in vederea versiunii de aici, E.
E. 22822 6-8
NU MA 'NTELEGI
In ochii mei acuma nimic nu are pret
Ca taina ce ascu.nde a tale frumuseti
CAd pentru care altA minune de cAt tine
Mi-as risipi o viatA de cugetAri senine
5
Pe basme i nimicuri, cuvinte cumpenind,
In vorbe peritoare ca 'n lant sA te cuprind,
Si in senin* de stele durerile sA-mi ferec
PAn nu s'o stinge umbra iar dulce 'n intunerec ?
17. Cu setea c.e. etc. (C.); 19. and dorul [mett] e mare, nerriar' ginit de sfant. (C.).
23-24 (C.) e Azi cand tu esti enigma si senzul lutni 'ntregi,
Sá viz din a ta vorbi ca nu ma intelegi I
(C.) 2° Enigma si 'ntelesul fiind al lumi 'ntregi
SI viz din a ta vorbi el nu ma intelegi I
25. id. (C.); 28. S.f.c.t.1., o floare intre oamerti (C.);
3-4. Cici pentru care alti tninune de cat ta
Mi-as risipi viata in vrentea de acu
5. id. (D.);
www.dacoromanica.ro
Mi M.X INTELEGI 3°9
azi cAnd a mea minte, a farmecului roabA

io Din ori si ce durere içi face o podoabA,
cAnd räsai nainte-mi ca marmura de clarA
Tar ochii tài cei mAndri scAntee In afarä,
IncAt de-ale lor raze nu pot pAtrunde ind
Ce-adAnc trecut de gänduri e 'n noaptea lor adAncA,
15 Azi cAnd a mea iubire e-atäta de curatä.
Ca [indesc] * [indesc]* de care tu esti impresuratA,
Ca setea ursitoare* ce-o au dupl o lalti
Lumina de 'utunerec i marmura de daltA,
CAnd sufletu-mi atarnà plutind in ochii mei
20 De un cutremur tainic* al tinerei femei
vietile-amAndoror s'amested* 'n intreg
and inteles de tine, eu insumi mä. 'nteleg
S'A tread, inflorirea de-un v Ant al recii ieme,

Sà 'nceti a fi icoana iubirii cei eterne,
25 Cu marmura cea albà sA nu te mai asameni,
Sà fii ca toatI lumea frumoasA intre oameni,
SA 'ncete-acea simpre ce te-au fäcut o zee,
Sà fii incántAtoare dar nurnai o femee,
'atund sä-mi zici: « Privirea ce-atk ai adorat-o,
30 «E incA tot seninä, fermecAtoare... Iat-o 1 ?»
E ina Avea-vei in ochi-mi acel pret

Ce azi çl '1 dà sfiala pierdutei mele vieti?
Voiu fi supus duioasei, nemaisimtitei munci,
C'o oaste de imagini sà te iubesc s'atunci?
6-8. Ca 'n peritorul sunet al lor 81 te cuprind,

'n lanturi de imagini duiosul vis sal ferec (a)
Pan nu s'o stinge umbra-i cea dulce 'n intunerec? (b)
In lanturi de imagini d.v.s.'I.f. (D.) > Ca 'n lanturi d.i. etc. (E.);
Pan nu stinge umbra c.d.'n.i.?;
13. Aa ca-mi iei tot vazul o nu pot sa simt Inca' > A§a ca-mi iei simtirea si nu pot sa vaz incä (D.);
14. Trecutu-adanc de ganduri d.n. lui a. > Ce-adanc trecut de gánduri e 'n noaptea lui adáncal, (D.).
16-17. Ca farmecul de care tu qti impresuratä,
Ca setea cea eterna ce-o au dupl o lalta.
Dap, versal arena, ca ,ri 'n D., In prime." cdpie, pasagiul :
Cand dorul meu e-atata de-adánc, de pur §i sfant
Cum nu mai e nimica in cer §i pre pämánt,
and e o 'namorare de tot ce e al tau,
De-un zimbet, de-un cutremur, de bine i de flu,
Cand qti enigma insa§i a vietii mele 'ntregi, (a)
Azi vad din a ta vorbil di nu ma intelegi. (b)
(a) id. (D.); (b) id. (D.);
barat ca creion albastru ,ri inlocuit ca versarle 19-22 dela eta);
2o. De-un zimbet, de-un cutremur al tinerei femei; 21. i vietile-amandoror formeazi in intreg;
27. Sà 'ncete acel basmu ce te-au facut o zee,
www.dacoromanica.ro
310 M. E.MINESCU
LA STEAUA
« Convorbiri Literate», XX, 9, r Decemvrie 1886
Originalitatea poeziei La steaua a fácut de timpuriu obiectal de discutie atat al cercetätorilor cat si al deli-
tantilor. Cu o 'mil inainte de a apitea in Convorbiri, i anume cu scrisoarea din 4/16 Noemvrie 1886, In care-i
trimetea i textul poeziei, Titu Maiorescu scria surorii sale, Emilia, la Iasi: trimet in aläturare arlmirabila
poezie nouä a lui Eminescu. Ideea este luatä dintr'un discurs al meu; dar ce forma- frumoasä »1). Discursul, ce
Titu Maiorescu presupunea sä fi servit de izvor de inspiratie poetului, era conferinta sa « Despre hipnotism»,
timid la Ateneu In ziva de II Aprilie 1882 i publicatä intai in foiletonul Romdniei Libere din 20 Aprilie 1882
dup1 acera in brosura celor parru conferinte, rezumare de M. Beineanu-Hermes 2). Cum imaginea « srelei ce-a
murit» apare, intfun articol al Timpului din Decemvrie acelasi an, lar la 18 Iunie 1883 in vibrantul editorial
inchinat rnemoriei lui stefan cel Mare, dupä serbärile dala Iasi, cu prilejul desvelirii statuei Voevodului, Maio-
rescu aves toate temeiurile sà vacti In poezia dela 1886, un reflex al gandului ce insusi exprimase In conferinta
sa: o Se poate chiar, zisese el, ca Sirius sá fi perk; noi Irma: vom continua a-1 vedea panä la implinirea calor 14
ani (cat face raza lui pani la plmant) dela moartea sa, c'áci ultima lui figuri va cälätori in spatiu ind zecirni de
ani. In realitate dar, in cazul acesta, noi n'am mai vedea pe Sirius, ci numai imaginea lui, numai un fel de stafie
a depärtatului astru».
In ce masurl La steaua era o poezie « nou'a» si ce va fi inteles Maiorescu prin aceasta, se va putea deduce
din urmirirea formelor reproduse mai jos. Cera ce se stie, este ea In vara anului 1886, aflandu-se la bale dala
Repedea, de langä latmi, Eminescu a copiat, cu scrisul caligrafic i oarecum timorat de prea multä supraveghere,
al anilor sal de declin, poezia aceasta, In albumul Ririei Xenopol, pe atunci Coralia Gatoschi 3). Ceca ce facea pe
Ibräileanu, urmärit, ca un alt Macbeth de spectrul posturnelor ubicui, sà declare si La steaua postural', fiindci,
plagiatä» In sensul nobil al cuvántului 4), apärea färä inclicatia originalului din care era tradusä. Cäci pentru
Ibriileanu La steaua era o imitatä (once ar zice Ghitä Pop) dupä Gottfried Keller».
In fond, d-1 Ghitä Pop spusese cam acelasi lucru. Semnatand intaiul, intr'un articol din 1896, apropierea dintre
« Der Stem» a lui Gottfried Keller si La steaua a lui Eminescu, i desbätind cele trei ipoteze cu putintä: « Pla-
giat? Identitate in asociatiune de idei ? sau reminiscentä ?», autorul admitea « reminiscenta» si, din nou intaiul,
afirma ca' La steaua o e superioarä poesiei lui Keller» 5). Urmätorul numa.'r al Convorbirilor relua, cu prilejul unor
acuzatii ce se aduceau inspiratiei lui Cosbuc, problema trite° notä redactionalä, sub al eirei anonimat se putea
bänui sulita militantä a lui Mihail Dragomirescu. «Steaua lui Eminescu, se spunea, nu e tradusl dupä Der Stern
al lui Gottfried Keller, oricat s'ar asemäna In conceptie si in unele expresii cu aceasta din urinal... Eminescu a
prefäcut Steaua, dandu-i o strälucire si o perfectie, care intuneca cu desävirsire originalul german» 8). Convingere,
pe care profesorul i criticul au continuat sä o slujeascä dela intaia editie a tratatului de poeticl, in care La steaua
este prezentatä drept: un caz de originalitate plasticä, slabä, dar adanca' » 7) si pana la lucrärile sale din urrnä.
Lag: mai ponderar in tratatul scris in limba francez1 8), sau mai violent in notele editiei sale din 1937 (« o poezie
care de critici natingi a fost criticatä pe cuvint cä este aproape tradusä cuvânt cu cuvant dupà.' poezia « Der
Stem» a lui Gottfried Keller ») concluzia e In realitate una si aceeasi, exprimatä la finele glosei din editie 2) si
ilustrind in chipul cel mai plastic, acel sovinism transcendental, de care vorbea Sainte-Beuve, and reprosa lui
Nisard excese de felul acestuia (o toujours l'esprit français et sa glorification»).
Gh. T. Kirileanu, Maiorescu despre Eminescu, [scrisori citre Emilia Humpel], In Mihai Eminescu, XII, 19, 1941.
Augustin Z. N. Pop, Adaos la steaua, in Mihai Eminescu, XIII, 20, 1942.
M. Räducanu [Radu Manoliul, Criteva observäri asupra editärii poeziilor complete ale lui Eminescu (« Colectia
araga.»), in Vocea Tutovei, XII, 51, 4 Martie 1907: «La steaua a fost scrisä de Irian' a poetului In Albumul d-nei
Coralia Gatoschi (Riria)».
G. Ibräileanu, poeziilor lui Eminescu, In 1/jata Romelnearcd, XX, 2, Februarie 1928: « E o refacere,
se poate zice o transfigurare e atat de minunatä, atat de o creatie», incat ar fi deajuns numai aceastä La steaua
pentru a face neuitat pe traducätorul » ei ».
Ghitä Pop, Eminescu si Gottfried Keller, in Convorbiri Literare, XXX, r, i Ianuarie 1896.
8) [M. Dragomirescu], In chestiunea Eminescu-Cosbuc, in Convorbiri Literare, XXX, 2, I Februarie 1896.
Mihail Dragomirescu, Teoria poeziei ca aplicare la literatura romeind, 1906, pag. 31-32.
Mihail Dragornirescu, La science de la littérature, 1926, pag. 40-44.
8) Mihail Eminescu, Poezii, ed. Mihail Dragomirescu, 1937, pag. 284: « Intre poezia lui Keller gi. aceea a lui
Eminescu se pune astfel un »bis, o Der Stern» c o poezie mecliocrl, « La steaua» p o capocloperg».
www.dacoromanica.ro
LA STEAUA 311
Paralel insa Cu Keller, al &Ami prestigiu n'a sazut nicio dipa 1), alte texte i alti autori 5) au fost identificati
ca punct de plecare sau de contiguitate, in inspiratia prezentei poezii. Unul din cele mai des citate nume este
al lui Auguste Dorchain si al poeziei sale o Les étoiles éteintes ». Cu prilejul unor lamuriri oportune, d-I I.
M. Rasen intregea capitolul acestui motiv de o serie de noui i sugestive nume de autori (Flaubert cu « Bouvard
et Pécuchet», Sainte-Beuve, Sully Prudhomme, Octave Houdaille, Léon Dierx), sfirsind cu aceasta judicioasä con-
eluzie, ce ni se pare a aseaza problema originalitatii poeziei La steaua in adevaratul ei cadru:
« Asemanari in ceca ce priveste tema stelei ce-a murit si care totusi inca sträluceste se gäsesc intre
toate aceste poezii. Diferentele intervin când e vorba de animat simbolul si de precizat explicatiile ale-
gonce. Pot fi de sigur çi coincidente in unele din cazurile pe care le-am citat, din rnai multe, dar la
urma urmei e si un stdlucit «loe comun» liric, duna cum vedem destul de frecvent in poezia sec.
XIX. Aceasta constatare nu exclude, eventual, din partea unui poet si un anumit imprumut constient
dintr'unul sau chiar din mai multe modele. Keller nu e niel pritnul care a tratat aceasd tema i nici
cel ce a exprimat-o mai luminos. Aproape fiecare poet a gisit o tonalitate nona si a stiut s scoad din
imagina plinä de perspective poetice efecte de rezonanta interioara putemica i deschizatoare de armo-
nioase orizonturi>> a).
Si dada astfel stau lucrurile, negresit ca problema imprumuturilor sau a initierii astronornice pierde din insem-
natate, in fata unui o loc comun » de circulatia cunoscutei metafore. Se poate observa totusi ca anii din urrna ai lui
Eminescu, aproximativ 1881-1883, au cunoscut o adevärata febd pentru stiinte, ca manuscrisele lui cuprind com-
pacte extrase si note in marginea lecturilor stiintifice, el doul din manuscrise solide caiete de Alcala.y, de o buna
calitate poarta tidurile de el alese: Fiziografie çi Fiziologie si ca ms.-ul 2270 (Fkiografie, I), in care se afla cele mai
multe dome tranzitorii din La steaua, ca o tabla de materii, redactad chiar de poet, cuprinde numeroase chestiuni
de sdinta, dela o Magnetism» (5-7), (15-19) si electricitate (34-40), (44-53), etc., etc. si pana la « determi-
narea de mai inainte a sexului» (158-161). Pentru fdele 64-83 tabla de maten ii specifica : « Versuri», ceca ce
inseamná.' a tabla fusese redactata inainte de a aiunge la penultimele variante din La steaua, ce figureazi intre
ff. 161 v.I63 v., si care nu mai sunt mentionate.
Un alt caiet, inrudit ca provenienta, 2275B, in care se allá.' atát versiunea B. a Luceafeirului, cât si ultima versiune
din cele ce se cunosc, pentru La steatia, e 9i el intesat de excerpte sau de comentarii personale, multe din ele cu
grafia aceea expresä a momentelor de exaltare fiziologick ce vor fi precedat ziva pdbusidi lui intelectuale. Cos-
mografie (Laplace intre altii) si matematica se invecineaza 4). Altundeva, Intr'un ms. de categoria registrelor
comerciale, si flrá a putea determina timpul când va fi lipit-o, se allá o dietura de gazetä germana, cu urrná-
torul text, pe tema mortii stelelor, pe care-I reproducem in intregime 5) :
mirbauen 11dt-en, aber sie sincl eben so wenig unsterblich wie die Felsenmassen und wie die leuch-
tenden Sterne, die ober unserem Haupte kreisen. For fiinfzehn Jahren flackerte ein kleiner Stern in
der nördlichen Krone hell auf bis zu einem Sterne zweiter Grösse, nach Wochenfrist war er bis zur
sechsten Grisse herabgesunken, kaum noch dem Auge sichtbar. Der Enke'sche Komet zieht itnmer
engere Kreise um seinen Zentralkörper, er stiirzt schliesslich in die Glathmassen der Sonne, wie es
amerikanische Astronomen von dem Kometen voraussagen, der jetzt sichtbar ist, und der, wie eine
neueste Beobachtung meldet, wahrscheinlich sich spalten wird, wie sich der Biela'sche Komet (1846)
Pentru V. D. Paun, Ficliune, imagine ,ri compara/irme, 1896, pag. 47: «La steaua. . e o simpLa tradu-
cere. ». Cf. de asemeni interesantul crarnpeiu din scrisoarea pc care P. Cerna o trirnitea la 8 Decemvrie 1907,
din Manchen, lui Titu Maiorescu:
o Ba am fost la o libdrie, sá cer Poezii de Gottfried Keller. Librarul a holbat niste ochi mirati la mine si
mi-a raspuns in pasareasca lui, el n'are de stire sa fi sexis Keller poezii, numai nuvele. Dar eu tincan' mortis,
di exista; stiam doar bine el au famas din ele ceva reminiscente inteuna din cele mai desavársite bucati ale
literaturii noastre poetice. Am rasfoit o Antologie si abia am dat de cateva cântece de Keller çi acelea la o
o pagina neroadal». i eu care-1 credeam cel mai mare poet al Germaniei din zilele noastre, judecand dupa adln-
cimea compararii din «La steaua» a lui Eminescu 1 Am gasit totusi minunate acele câteva cántece si mi l'oil/
incerca s'a traduc unul pentru Convorbirile noastre, care, in treacat fie zis, imi sunt foarte dragi, fiindci imi
vorbesc de Eminescu si de D-voasträ» (Conrorbiri Literare, L, 4, Aprilie 1916).
Succind trecere in revista' a izvoarelor acestei poezii la Radu Manoliu, kroarele motivelor etc. in Preocupdri
literare, I, 5, Mai 1936. Printre ultimele contributii, nou articol al d-lui Tb. Simenschy, Portal grec G. Drosinis
,ri Eminescu in Mibai Eminescu, XIII, zo, 5942.
Evandru [I. M. Raleo], La steaua, in Indreptar, I, 7, Iulie 1930.
Augustin Z. N. Pop, La steaua, in Moldavia (Bolgrad), I, 8-9-1o, Aprilie--MaiIunie 1940.
Cf. si Augustin Z. N. Pop, Din Eminescu necunoscut, Cernauti, 1942, uncle se clan numai versurile del» sfarsit.
www.dacoromanica.ro
312 M. EMINESCU
gespalten hat, der darauf verschwunden ist. Ein uraltes Lied, welches Pfuhl anzieht, vor Jahrhunderten
auf Island gesungen, weissagt:
« Auch da droben ist Drangsal
Und droht rnit Vernichtung.
Auch am Himmel, so hör ich,
Erleschen schon Lichter,
Und die stolzesten Sterne
Erwartert Zerstörung I ».
(MS. 2308, 7).
Preocupari i inidere stiintifica, pe care vin sa le confirme urmätoarele amintiri, ale unui incepator in ziaristica 1),
fericit sà cunoasca pe gazetarul Cu renume, ce era, la vremea aceea, Eminescu. Intalnirea ate loe la Rasca:
« Il gasim pe Eminescu singur la o masa, innluntrul cafenelei. Impresia ce mi-a ramas, ciará, intarita
mereu de mirare, in decursul timpului, a fost vasta memorie si eruditia uimitoare a poetului. Simionescu
il intreba lucruri in diverse domenii de cunostinte, pe cari nu le pod presupune gata, prezente in
minte, nici la specialisti totdeauna.
Mi-aduc aminte, bunäoarl de intrebarea, sugerata de nu stiu ce mers al conversatiei:
Oare cam pe cand sa fi apArut vioara, ca instrument muzical, in lume ?
Eminescu sa caute, pe baza datelor evoludei istorice a muzicei, sa-si dea o parere aproximativa I
Si tot asa de extraordinara mi s'a pirut orientarea lui In domeniul astronomiei. Cunostea i spunea, in
cifre, distantele dintre corpurile ceresti, intre ele, si departarea lor de parnint.
Din asa fond sufletesc de convingeri, rasaria poezia, publicará dupa vreo trei ani in urmai
La steaua care-a räsarit »
etc.
Ms. La steaua se afla in mai multe manuscrise, a caror oranduire ar da schema urmätoare:
a) 2279, 28 CC2. 1878-1879
Al. 2270, 68 sr
A2. 2270, 69 cca 1882-1883
A% 2270, 70 y.
2270, 72 v.-73 (+ 72) CCa. 1882-1883
C1. 2270, 162 (± 162 y)
2270, 163 cca 1882-1883
J
C1. 2275B, 72 cca 1883
Alburn-Riria cca 1886
Colateral e:
2270, 73 (0 stea in reci nemarginiri) . .
2270, 71 V.
2270, 163 v. (De ce resina nopiilor)
cca 1882 1883
2270, 162 V. (7 aid 0,-eme au trecut)
2270, 72 V.-73 (Prin mii de stele Ce ItiCe.r0 .
a) Intaiele stihuri, inrudite, reduse la abia o strofa se AA in 2279, 28, in vecinätatea i cu scrisul unor texte,
a caror cronologie poate fi cu certa aproximatie fixata. E vorba de fragmental dela f. 26: Ce-fi spun ei lie mamd,
and rdpesc copiii ?, legat de rapirea Basarabiei i, ici si colo, numeroase forme de ale poeziei Atdt de fragedd.
Putem, asa dar, situa aceastä unicä strofä, in jurul anilor 1878-1879.
a) 2279, 28
Sunt stele 'n cer atat de depärtate
Incât ca raza 'n ochi sà ne ajungä.
Trecurä. mil de ani pe cale lungä
A unei vremi ce-a fost numai* odatà
1) I. Gavinescul, Clipe prinse din vieata lui Eminescu fi Maiorescu, in Comemorarea « Junimei» la lafi, etc., pag. 84.
a) 2. Incat > Cat pentru-ajunge pan' la noi o raza; 3. 0 mie de-ani sa tread: > Trecura etc.
N.B. Sub ateste versuri, o linie trash' izoleazd de urmdioarele :
Spre a nu vid6 grozava vi... jalea toati
SA vrea smulge ochii din cap si sa nu poatä (a)
(a) Si vrea scoata ochii etc.
www.dacoromanica.ro
LA STEAUA 313
ale r
3
44,0ric
Live. V
,et... at: ,
4
44' ,,44,1)6V05°04G'A".".
JkZ `9( 11-".4C-.)
44*, r 1
4-564 - 443- I
41, .`"
4tJt.,441....4
to+.4
i
I,
1
" 'to
Z,A\ a.. 6',46

ULS's
. .
" J
51,
31-.^.
741
1.1e, Leh,
-t)
-e
0%04'4
444 th. eze,er.:

/
4-, 4 1).
***
Manuscrisele Academiei Romine LA STEAUA 2270, 69 (16.5 CM. X 20 CM.)
www.dacoromanica.ro
M. E/vIINESCU
A.1 C. Cum s'a arnintit in notita introductiva majoritatea versiunilor din La steaua figureaz1 in ms-ul 2270
(FiziografieI). Pentru a nu mai repeta cotele, trirnitem la schema de mai sus, care ilustreazi cat se poate de
'impede succesiunea paginilor i trecerea unei versiuni in alta, dela A1C2.
Scrisul e acelasi, cu aproximatie 1882-1883.
Si spunem, inainte de a "Asa si urmeze una dupA alta toate aceste versiuni: ci multe din ele sunt brouil-
lonare, ceea ce se vede atat in grafie (cf. facsimilul de pe fila anterioara) cat si in conturul lor propriu;
dupai aceea ca", in asemenea condiçii, organizarea versiunilor nu poate fi ferita de un anume coeficient de
incertitudine.
C2 figureaza: in 2275B, 72, In caietul in care se aflA i versiunea B. a Luceafdrului.
In transcriere, i-am subordonat pe Cl si C2, trecandu-le in subsoL Facsitnilul acestei versiuni, reprodus inca
din vol. I, pag. 233 al acestei editE, am socotit cu cale ci meritl si fie pus din nou sub ochii cetitorului, i in
acest capitol, unde prezenta lui ofenä. un util instrument de lucro. Bogatia aplicatiilor ei e cu osebire instructiva.
Al. 2270, 6c? V. A2. 2270, 619
Din fundul cerului o stea Din fundul cerului o stea

Au rasärit departe Au rasa:fit departe
lurainand abia, abia luminand abia, abia
Ea pare cuprinsä de moarte Cuprinsa e de moarte
5
Departe e pana aci Cum stralYátu pina aci
De veac-uri cale lungi Atka cale lunga
O raz' a ei Lumina ei calatori
0 role de ani ca s'ajunga De mii de ani s'ajunga.
poate ci 'n cerescu-i drum Poate de mult s'a stins in drum

to S'a stins pe vecinicie In departan albastre
Lumina ei abia acum lar raza ei abia acum
Ajunge smerita, tarzie Luci priviril noastre
Icoana stelei ce-a murit A unei stele ce-a murit

'met pe cer se sue Icoanal 'n cer se sue
16
Traia cand noi n'o am zar' it Trala cand n'o am fost zarit
lar azi o vedem cand nu e Azi o vedem, si nu e
7. lar razei sale-au trebuit; 8. 0 rnie de axil si 4. fters urmat de urmdtoarele 2 versuri, despre care
ajunga > 0.rn.d.a. si ne-ajunga; II. Pe > Lumina nu s'ar putea spune ca certitudine, dacd n'ar fi fast peirdsite
etc.; 12. Ne-ajunge pllita, tárzie > Ajunge [indesc.] *, In cele din urmd, mai ales eel ideea se intiilne,rte in v. jIf
t.; 13. Icoana unei stinse lumi > I.u.s. vieti; If . (cf. ,ri Azt. subsol):
Era and n'o am fost zarit; 16. Azi, cánd noi > A.,
e
c. o vedem, ea nu e > and noi o vedem, ea nu e i de aci pani la ea
Un spatiu ne desparte
20 De mii de ani pana la ea
[0] cale ne desparte
7. 0 raz' a ei cAlatori;
13-16. Icoana stelei ce-au murit
Incet pe cer se sue
Träia cand noi n'o am zarit
Azi o vedem, si nu e
www.dacoromanica.ro
LA STEAUA 310
Aa. 2270, 70 V.
De mii de ani pinà la ea

E calca ce desparte
Calci e asemenea c'o stea
Ce-au räsä'rit departe
5 Cum sträbtu panä. ad

M'Ata cale ?
Lumina ei cllAtori
De mii de ani s'ajungl
Poate de mult s'a stins in drum

10 Din oastea* cea de stele
lar raza ei abia acum
Luci privirii mele
Icoana stelei ce-au murit

Incet pe cer se sue...
15 Era cand tu n'o ai zkit
Azi tu o vezi si nu e
Dac' ai iubit f'grA [s'a] speri

De-a fi iubit veodatà
Pe cerul negrelor dureni
20 Lutninä se aratà
Astfel amorul ce-au trecut

Prin zeci de ani strThate
Umpand un suflet cunoscut*
De-o dulce voluptate
25 amintirea '1 chiamä" iar*

Oricke s'A' se 'ntample
Cu-atat noroc cu-afit amar
El sufletul mi'l imple
Cu-atk noroc cu-atk amar*

30 In suflet el pkrunde
Dar unde vine [indesc.]*
Dar unde trece*, unde ?
3 Si* e asemenea c'o stea; 7. Ulterior, marginal, de o lecturd indoielnicd fi, pare-se, nefinit : Triar lumina
a mers*; so. In depàrfari albastre; z. Luci privirii noastre ;
Dela versal inainte, tdtimele 4 strofe scrise pe coloana a II-a a filei, mai patín ordonat, arre& ca o addogire (cf.
in subsolul lui Ce).
zo. 0 stea ti se aratà; 23. ImplAnd u.s. etc.;
www.dacoromanica.ro
316 M. EMINESCU
B. 2270, 72 11.-73 (+ 72)

Pe ceruri departe
Luceste o stea
Aproape se sdnge
Cum tremurä ea ?
De-acolo s'ajungI
O razI la noi
Se cere o mie
De ani irmapoi
Si ponte se stinse
10 De veacuri in drum
lar raza-i tarzie
Ne-aj ungeacum
De ce mai luceste
Pe ceruri de ce ?
15 and este si nu e
and nu e si e?
I-4. Priveste* pe ceruri (a)

Räsaxe o stea
Ea tremurà tainic
Se vede abia
(a) Ulterior, cdnd trece la formele dela eta), redactate pe fila urnidtoare, aplicd deasupra un vers greu descifrabil, cdruia
nu i-a dat urmare; lecliune probabild parliald: Admirl *
5-8. I° 0 razäi pornità 20 j ca si ajungä

De-acolo la noi O razI la noi
Ajunge c'o mie Se cere o mie
De ani innapoi De ani innapoi
9-12. 20 poate se stinse 20 i poate chiar stinsä-i

Lumina'i pe drum (b) De mult si pe drum
Vederilor noastre O raz4 ajunse
Ajunge acum (c) In ocbi-mi acum
In > Lumina etc.;
S'aratà acum;
x3-16. x° Astfel o copilä 2° De ce mai sträluce

Copila, de ce?
Ea este o nu e aci este si nu e
nu e si e... nu e si e
30 De ce xnai sträluce
Pe ceruri de ce?
Cänd este si nu e
CAnd nu e si e (d)
(d)i nu e si e
www.dacoromanica.ro
LA STEAUA
De ce mai luceste
Cki stelele vor
Sà semene toate
20 Iubirii, când mor
Sä fie ca tot ce
Iubim pe parnânt
Ce sunt parcä n'ar fi
De nu stim de sunt
C8. 227,03, 72
0 2270, 162 (+ 162 P.)
C2 2270, 163
La steaua care-a räsärit
E-o cale-atat de lungä,
Cà mii de ani i-au trebuit
Lumirdi sä m'ajungä
5 Poate s'a stins de mult in drum
In sferele acele
Iar raza ei abia acum
Luci vederii mele
B. 17-20. r° De ce mai strAluce ? e De ce mai straluce ?
Càci stelele vor Cáci stelele vor
semene 'n toate Sá semene dulce*
Cu noi, tuturor Murind, tuturor
3° De ce mai luceste [?]
aci stelele vor
SA fie ca tot ce
gubirn], pe and mor
21-24. I° Caci visul, iubirea 2° aci visul, iubirea
5i dor pe pamant 5i dor pe pit- Ina/It
A fi ni se pare and sunt parca n'ar fi
5i totusi nu sunt Si nu sunt and sunt
3° aci visul, iubirea 4° CAci visul, iubirea
5i dor pe plmant Si dor pe pämânt
and sunt parcii n'ar fi and sunt parca n'ar fi
5i sunt cand nu sunt Lucesc and nu sunt (e)
(e) Rasar > Lucesc etc.;
5° Ca* toate pe cate (f)
Iubim pe palmant
Ce[-s] ca i [candi n'ar fi (g)
De nu stim de sunt
(f) De fapt : Cu toate p.c.; (g) de fapt : Ce sunt ca i n'ar fi, gdndit, probabil : Ce sunt ca i [and] n'ar
fi vers defect ca mdsurd pe care ¡-am adaptat atmosferei. De altminteri fi in forma dela eta? (a,ra dar, 6°), transcrita
pe fila urmdtoare, versa acesta rumie: Ce sunt ca sí [and] n'a > C.s. parcl (sic) n'ar
C3 (.1_ Cl _C2). - I-4. I° (C1) Spre steaua care rasäri (a) 2° (0) La steaua care-a rasärit
E-o cale atat de lungi (b) E calea-atAt de lung
De mii de ani calatori (c) Ca mii de ani i-au trebuit
Lumina-i 6." m'ajunga Lutninei sl m'ajunga
(a) La s.c.r.; (b) E-atata cale lunga;
(c) Ca mii de ani c.;
Poate de mu/t s'a stins In drum > Si poate a s'a stins in d. (0) > Si poate ca s'a stins in drum (0);
In s.a. (C2 C2) > Prin s.a. (C3); 7. id. (c. C2); 8. Luci privirii mele > Sosi p.m. (0) > Sosi
vederii mele (0) > Luci privirii mele (C2.);
www.dacoromanica.ro
pg M. P..IvIINESCU
-",
Oa, /cad. J4ksr.1

-,,,,;;;,;:c -4614i
"geity-Tf. r
,
;
el Î 6?-iii
4
pi' 747
1444; 44E_
4 ;
/61
Li f
srtss 4."---/k 4
f141,:s4:
.0; or
gpr rz., 0,,d4., \ (4-d,
°
tit coi 4 1.1C
"v\kveit, n'r. /
A41
Lt
t ,t---ge-- - e .
)7
f_
tJo ,
Manuscriscle Academici Române LA STEAUA 2275B, 72 (16,5 cm. X 20 Cm).
www.dacoromanica.ro
LA STEAtJA 329
pe cind astrul a murit

10 Icoana-i se mai sue
Era când nu 1-am fost zärit
Iar azi '1 väld §i nu e
Astfel §i tu peste trecut

Räsai duioasä. foarte
15 Ca steaua dulce de väzut
Ca dansa de departe
OricAte par a se fi §ters,

Oriate se mai curmä;
Nimic din ce-i in univers
20 Nu piere fär' de urna'
9-12. x° (0) Icoana lurni[i] ce-au murit (d) z° (C2) A unei lumi care-a murit (g)
Incet in cer se sue (e) Icoana ea se sue (h)
Era cand n'o am fost zárit Era cand n'o am fost zarit
lar azi o vad si nu e lar azi o vad si nu e
(d)(e) Icoana stelei ce-au murit (g)(h) Icoana unei moarte lumi
Incet in cer se sue Incet pe cer se sue
20 A unei lumi ce au murit (f)
Icoana 'n cer se sue
(f) A.u. stele ce-au m.;
3° (C2) i pe cánd astrul a murit (i)
Icoana lui se sue
Era cand eu nu l'am zairit
Azi eu 11 vad si nu e
(i) steaua > astrul etc.;
Peste steaua un lui enigmatic, rdtdrit ;
13-16. x° (0) Astfel din zarca de gandiri (j) z° (0) Astfel in noaptea de gandiri (k)
Räsai duioasa foarte Räsai duioasä foarte
Ca o copa la priviri Copita dulce la priviri,
Ca steaua de departe Ca steaua de departe
(j) A.d.z. de trecut; (k) Astfel in umbra de visäri;
3° (C2) Din val de negura ivit* (/) 40 (e) Astfel si tu din rasarit (o)
Rasai duioasa foarte Apai duioasa foarte (p)
Ca dánsa dulce la privit (m) Ca steaua dulce la privit (q)
Ca clánsa de departe (n) Ca clansa de departe (r)
(1) ivit* sau iesit* ?; intdiu pe 30 (C2.): Astfel pe-al vietii rasarit;
(m)(n) incercate intdiu pe 2° (0); Miau pe 3° (C2.) : Te-aräti duioasa foarte;
itlintdiu pe 30 (C2.); (r) id., id.;
N.B. In o, deci In prima ciornd a poeziei dela etaj, poezia se pare sd fi avut 6 strofe ; dupd 13-16 urma strofa
2f-28 fi 29-32; lipseau deci strofele 17-20 ,fi 21-24;
Ce., intru inceput, reproduce conturul lui o; fi aici dupd strofa 13-16 urmeazd In/di 2f-28; dupd aceea O
se completeazd en toate strofele ;
Cu aceste explicafii continudm transcrierea variantelor, raportdndu-le la ordinea strofelor dela etaj:
17-20. 1° (C2.) Oricát pärand* el tot e ters a° (C2) E drept cá toate-acum s'a sters
a toate-s tredtoare E drept ca tot se curml
Nimica nu-i [in] univers Dar ce au fost in univers
Care cu totul moare Nu piere fàrä urma
www.dacoromanica.ro
3zo M. tM.11ItSCtJ
dad.' nu mai e la loc

nu ne mai rAsfatà.
O raz' a stinsului noroc
Mä urmà're§te 'n viatà.
25 Coboar5, 'ncet, inced§or

OricAte ni se 'ntâmple
lar ochii cei umbriti de dor
Cu luciul ei ni-i imple
3° (C3) Oricat se pare cà s'a sters (s) 4° (o) e Oricat se pare cl s'au §ters; 2° Once
Din &re* ce se cuma: (t) se pare ca s'a sters;
Nimic din ce-i in univers (u)
Nu piere fär' de urrná N.B. Aceste doud variante sunt aplicate pe 2' (C3) fi
preced formele dela etal.
(s)(t) I° Tot ce se pare d.' s'a sters
E pururea de fati
z° Tot ce se pare cä s'a sters
Ca visul ce se curmi
3° Oricat se pare cà s'a sters
O floare* ce se curmä
(u) Nimic ce-a fost i.u.;
N.B. 3° (C8) e incercat in intregime in C2, mai
corect pe f. 16..r V.
21-24. f° (C2) Chica de mult nu stau pe loc 2° (c.) Si dad nu ai stat pe loe (y)
Oricat. nu sunt de viná* Si dad nu esti fatä: (x)
O'raz' a stinsului noroc O rae a stinsului noroc
Ne urmäreste 'n viatä Ne* urmäre§te 'n
(v)(x) f° Desi nu e 'n acela§ loe (y)

E pururea de fati
(y) Si dad' nu stau > Desi etc.,
NB. (v)(x)(y) figureazd pe f. rtfr v.
3° (C8.) Si dacà nu mai e la loe

Si dad nu e fatä:
25-28. I° (o) 5i vii in vis de-atatea ori z° (C) Revii [in] vis de-atatea ori (z)
Ori ce sä mi se 'ntimple Ori ce s'A mi se 'ntample
lar ochiul meu pätimitor lar ochii mei umbri[ti] de dor (a)
De lacrimi mi se imple De lacrimi mi se imple
(z) Rämii* de-apururi... > Rärnai* un
vis neperitor; (a) I. ochiul meu umbrit
de dor (in C'i° si 2°);
3° (C2) Te-afáti atata de usor 4° (C3) Ea vine lin si 'nceti§or

Ori ce s'a se IntamPle Ori ce sà mi se 'ntample
lar ochiul meu umbrit de dor lar ochiul meu umbrit de don
De lacrime se Imple De luciul ei se Imple
5° (C3) Ea vine lin i 'ncetisor (b)

Once sä ni se 'ntample
lar ochiul cel umbrit de dor
Cu luciul ei ni'l Imple
(b) Si vine 1. etc.;
www.dacoromanica.ro
LA STEAUA 321
Prive§te zarca din trecut

311
Care pe ved te-ascunde...
Astfel acum mi-ai apirut
Dar wade e§ti tu? unde?
D. Album-Riria. Pentru a completa seria versiunilor ce se cunosc din La Steaua, cu atát mai mult
niciuna din cele ale manuscriselor nu se prezintä inteo forma cat de cat mai caligraficil, ni s'a pirut interesant
sa reproducem din Arhiva (XIII, 5901, pag. 33), versiunea caligrafiad chiar de Eminescu, in albumul Ririei.
Incadratä, dintru intai, o sub o podoaba de flori uscate, pregatita de mai inainte» i dupä aceea in una din pagi-
nile compozitiunii « Ultima raza' din viata lui Eminescu», documentul ni se pare ca' meritä s'a fie cat mai raspándit,
pentru tot ceea ce, cu rnelancolie, sugereazà.
Colateral e. Trecem, in sectiunea aceasta, in primul rand, cateva texte, inrudite de aproape i izvorite
din aceleasi preocupäri, unele conturate, altele informe, aflatoare In acelasi manuscris 2270, toate purtand semnele
aceleia§i grafii i aceleiasi epoci. Valoarea lor e, cred, mai curand de natura' documentad. Ele intregesc i subli-
niazä, prin chiar imperfectia lor, acuitatea unui anume moment psichologic, poate chiar
In al doilea rind, tot in acest niS. 2170, intre ff. 76 v.-83 v. se afla o serie de tertine pentru anume ver-
siuni din Miran fi frumoasa fird corp mi Mufatin fi codrul, in care apar atat imagina stelei ce a murit, cat i unele
ecouri din Diana. Ele îi vor afla locul in volumul de « Literatura' populara». Pana atunci, pot fi consultate in
editia, ades mentionatä, a d-lui D. Murärasu, Pag. 374, 376, 403.
In 2257, 247, Intr'o fila brouillonara, redactad pe verso-ul unui formular de citatie pentru o Consiliul de Disci-
plina al Legiunii din culoarea...», alaturi cu versuri räzlete din Mortua est §i Venere fi Madona', amintite la capi-
tolele respective, se afla si o strofá din La steato (Si pe ciind cutral a murit). &Jiu exercitii de diversiune in timpul
redactarii articolelor politice. Sunt amintiti, acolo, Macedonski i Candiano, ceca ce ar putea inlesni datarea ver-
siunii C3, ultima din cele cunoscute, in care strofa amintita apare cam In aceeasi forma.
N.B. e E greu de stabilit dacd versurile 27-28 din f° (0) n'ar trebui eumva 'recule la etaj i cele dala etql, recte :
6° (C2) la subsol.
2° Strofa 21-28 dela etaj (deci fi 4° Fi f° din C3. ambele aplicate pe acelafi text..--) barata' In cele din urmd.
29-32. 5° (C1) Si jalea negrului trecut (c) 2° (0) Si jalea dupit alt* trecut (e)
In inimai* patrunde (d) In suflet m'a patrunde
Icoana ta mi-au apgrut Icoana ta mi-au aparut
Dar unde esti tu... unde Dar unde esti tu... unde
(c)(d) $i jalea visului trecut (e) alt* sau cel*?;
Cu farmec* mA patrunde
3° (0) In noaptea negrului trecut 4° (C2) Noianul negrului trecut (g)

Norocul meu s'ascunde Pe veci mi te ascunde
Icoana lui mi-au aparut Icoana ta au aparut
Dar unde-i dansul, unde ? (f) Dar unde esti tu, unde ?
(f) Dar unde este, unde ? (g) Encere& Intdiu In C1;
3° (C2) Pätrunde taina* din trecut

Ce toate le ascunde
Astfel si tu ai aparut
Dar unde e§ti [tu] unde?
N.B. Strofa 29-32 dela etaj baratd, In cele din urmd, ea fi ceo precedentd.
N.B. Pe fila 1-6,r v., ande s'au h.:cereal unele strofe fi versuri (cf. mai sur, 17-20 fi 21-24) se afid fi aceastd
strofd, din acelari timp, neincorporatd inrd ji amintind unele accente din Te duci fi a cdrei informd schild se poate
arme/ni Intr'o versiune din Dece nu-mi vii ? (Anexe).
poate 'n verzile livezi
Si nu ma mai arät
Caci daca vrei sa mA mai vezi
Intoarce-te 'ndärat.
21
www.dacoromanica.ro
522 M. E.MINESCU
00
,,
raxa din viola 1w tanineacis 35/
0 sputte-le din parte'int ea sa ramie'n loc, arde i gren run-

,urua sini;irca. cu-a el., foe: gase*Ii. /1.;reri In patitnt, dar
nu ga-
ctr noroc!_.. doru dv lu.:.s-fert;cle soareli de .telt.,
o stea croita'din ruga mi-k. lu vet pkine
*
st1nsl Iu,ga u1ibralloatc1:11.iirte.
cc or sA qt.vte ek. tu ten
!,:aba ;1.S0C4Nit.f.
-
tiscate, steaua stqlsX'azilintitid, or s.1
viasa
,,.a.rilinasa'11 umbra. prin. eclipsa
lc rog de. ven. cetete, i pe urnia sa
Toanitrá, ziva 'n gram piure; si nu tic prea tirz10.",
f
."
; I
--.
e nao 1.7.; .. .4611.1.
'
wr
+We., r
.
cq..'tc
0 - def.'
ezza. . JZ.
.tf*A .104; co
41Ii pf ff*
,:l '
I
%) fn. 16,-
a.,
,A$
p del ,,eri: de I:mill...en.' fI pni9aba

thin ¡w-t.- pregaiita de two ilieiete.
diaria ewe a raarit

ale ;kit 'de lunga
mil de .in1 1.20 tribuit
1 mm. I sa
-- ---
LA STEATJA
«Arhiva», XII, 19m: Album-Riria.
www.dacoromanica.ro
LA STEAUA 123
b) 2270, 73
stea in reci nemär" giniri
Au rilsgrit departe
tremurind para s'a stins
Pare c'a [indesc.] de moarte
5 Oriatä vreme au trecut

De-atunci i pan' acum
°rick viata s'a flcut
Pustie fárá drum
Oricat pläcerile s'au dus

10 De n'au rimas pe sfert
inimä care-a iubit
Spereaz1 indesert
inimä care-a iubit

De-apururi are glas
15 ori i cate au pierit
Durerea i-au ra-mas
d) 2270, 163 V.
C) 2270, 71 V.
De ce regina noptilor
tristä 'n tot de una?
Au nu stiti voi ca mii de ani
Sunt azi de and moare luna?
Câ cerul man' dru i deschis
Ce stelele-si asterne
Nu e si el deat un vis
Al linistei celei eterne
CI ea e stinsä dintre regi
10 Plutind in voia sortii
varsI-asupra lumi 'ntregi
Durerea i farmecul mortii
d). 1. De ce regina pest*: fingura aplica/le, probabil un lapsus, necontinuat > D.c. regina noptilor.
C) 2270, 71 V.
1-4. De ce regina noptilor
tristl 'n tot de una?
Dar nu stiti voi câ mii de ani (a)
Sunt azi de and moare luna (b)
(a)(b) Dar nu stiti ca" de mii de ani
Au murit in ceruri luna
Strofa J-8 nu figureRd In aceastd primd redaclie brouillonard.

9i 2. Astfel pe-a chaosului vli (c)
Plutind in voia sortii
Revarsä-asupra lumii 'ntregi
Durerea i farmecul mortii
(c) A. pe valea* > A. pe-a etc.;
21
www.dacoromanica.ro
324 M. EMINESCU
Un farmec dulce si adânc

Patrunde-atat de tare
Is De se ridicai inspre ea
Seninele valuri de mare
De Sc ridicä Inspre ea
Cu ochi 'n lacrirni mini []
Ce fad In visul aurit [?]
so Cá moartea-i norocul iubirii
Ca tot ce naste 'n univers

Aceea i declinä
De-ar inceta totul* In mers
S'ar naste lumina, lumina'. I
Urma o strofd, baratd In cele din urmd ,ti exclusd din versiunea dela dal, interesantd pentru refiexele din La steaua:
Ca amintirea din trecut

Incet incet se sue
Lumina ei o urtnit e
De ceca ce a fost si nu e.
urmatd de prima redactie ( e) a strofei 17-20 amdndoud barate, in momenta cdnd redacteazd intdiu strofa 13-16,
dupd care reja in noui reda:fii pe 17-20:
13-16. S'atat adânc e farmecul

Asa patrunde tare
De se Innaltal Inspre ea (d)
Seninele valuri de mare
(d) De se ridica' inspre ea
17-20. z° De ce-o privesc cu-atata drag 20 Cum o privesc cu-atita drag

Cu lacrimi calde mirii, Cu-atátea lacrimi mirii,
Caci au sinuit in sufietul lor (e) Cad au simtit adanc In vis
Cá moartea e sora iubirii Ca moartea e sora iubirii
Ç i de-o privesc cu-atata drag 40 De naltà ochii inspre ea

Cu-atatea lacrimi Din umbra dulce mirii []
E ea' simtirl 'n a lor piept (f) Ce simt in sufletul adânc* [P]
Ca moartea-i sofa iubirii Ca moartea-i lumina iubirii (g)
C.a.s. In a lor > C.a.s.I. sufletui etc.; Ca moartea luminà iubirii > C. ni. straluce iubirii
E c'au simtit asta* in piept;
Strofa 21-24 n'a fost redactatd aici.

Pe fila 163 v., ande e redactatd versiunea dela etaj, din aceeali vreme, inrudite In capul paginei :
Rásairind din chaos
Patima noptii
Räsarind din chaos
Patima lumii
iar jos :
Singura dorinti 'n lume sà mä vezi

precum te vad
sa m'auzi precum te-aud
sä säruti cum te särut
haä sl särut ceca ce-am vIzut.
www.dacoromanica.ro
LA STEAUA 525
e) 2270, 162 V.
citâ vreme au trecut
De-atunci o pan' acum
Si cum viata s'a acut
Pustie ark' drum
cáte zile-ara risipit
De n'au rämas pe sfert
O inimä care-a iubit
Spereazä in de§ert
SpereazI azi, spereazä.
io plánge arl glas
Si clack' toate i-au perit
Durereh i-au rimas
Precum nimic nu stI pe loc
Ci toate sunt pe mers...
15 Dar umbra stinsului noroc
Rimáne 'n univers
Má mir adeseori de ce
A o uita nu pot
De ce un vis ce nu mai e
90 Nu a perit de tot
f) 2270, 72 v.-73
Prin mii de stele ce lucesc
De vei privi .intr'una
In sinu*-adáncului ceresc
Descoperi incI una
Parcä räsare din adânc
Din santa vecinicie,
Nimeni n'o vede de 'mprejur
Lumiril-ti numai tie
multe-ti spune i asculti
10 multe-or sà mai spue
and nu mai este ce a fost
Totu0 mai e ce nu e
totu0 lin pe cerul nalt
Ea 1i acum se sue
16
and s'o vedem ina era
Cánd o vedem, ea nu e
I. Din cate >i dacl etc.;

13-16. 10Si ce-au murit n'au stat pe loc z° Si cum nimic nu set" pe loe
Ci toate sunt pe mers Ci merg precum au mers
Dar umbra stinsului noroc O umbr' a stinsului noroc (a)
E-o stea in univers Rimine 'n univers
(a) Icoana stinsului n.;
Redactatd pe aceeasi pagina, insd fdrii a putea, spume, eu certitudine, daed a fort giinditd drept ultimo strojd
sau local ei era altul. Dupd sens, se pare ed e ultima.
f) - 8. pare mai eureind : Luminándu-ti numai tie; 14. de fapt : i ea acum se sue
N.B. Contural primelor doud strofe nu e ajurat. Am unificat dupd tiparul ultimelor doted strofe,
www.dacoromanica.ro
326 M. EMINESCU
In privinta versiunii din 2266, 20--21, semnalati si la capitolul Luceaprului, reamintim ci totul nu e deck
un exercitiu ortografic si de diversiune, cum se poate observa in deosebi in strofa India. In acelasi manuscris,
cu aceeasi grafie preocupiri linguistice si ortografice, proprii febrilei epoci din 1883. Manuscrisul, un bun caiet
cartonat de Alcalay poard, pe coperti titlul: Linguirticd L Ceeace infirma", cred, presupunerea d-lui D. R. Maziliu
dupi care imixtiunea celor doui motive ar räspunde intentiei de a modifica sfarsitul Legendei Luceafdrului.
(editia sa, pag. 563).
Dar neci nu sciu macar ce-mi ceri

Da-rai pace, fugi departe
Caci de lucéferulu din ceriu
M'a prins un dora de moarte
De uncle el mi-a räsirit (a)

E-adta cale lungi
CI mil de ani i-a trebuit
Luminei si m'ajungi
Poate de mult s'a stina in drum

In sferele acele
lar raza lui abia acum
Lucl vederii mele
ICOSUla hli care-a murk

azi In cer, se sue
Era and nu ram fost zir" it
Iar azi 'I vAd si nu e
Il yid i genele ?mi plec

aci mi le 'nneaci plánsul
Clad ale apei valuri trec
ellitorind spre dAnsul
Luceste c'un amor nespus

Ca noaptea si-mi alunge
Dar se innalt4 tot mai sus
Ca si nu'l pot ajunge
(a) D.u. el mi räsäri
www.dacoromanica.ro
DE CE NIJ-MI VII? 327
DE CE NU-MI VII?
Convorbiri Literare», XX, 22, i Februarie 1887
Trimeasä cltre inceputul lui Ianuarie 1887, dela Mänästirea Neamtului, De ce nu-mi vii, se publicl in numärul
cel mai apropiat al Convorbirilor i e socotitä de redactorul revistei drept rodul acelor rästimpuri de « deplini luci-
ditate», in care poetului i-ar fi fost ingäduit sä compunà « cáteva poesii frumoase»1). Supozitie, negresit, greu de
controlat, insá putin probaba, catä vreme manuscrisele de pink' la 1883 autorizä prezumptia dupä care De ce
nu-mi vii se afla in pästrarea poetului, redactatä i dusä la forma ei ultimä Inca' din titnp.
La 3115 Iunie acelasi an, Titu Maiorescu, solicitat sl onoreze alcätuirea celui de-al doilea Almanah al Romániei
June, asa cum o fäcuse pentru intáiul, din 1883, räspundea cu urmätoarele recomandgri: « Dela Eminescu, pre-
ciza el, s'ar CUVCIII poate sä reproduceti ultimele 3 poesii, flcute dupá publicarea editiei a doua a volumului säu
de poeme, desi apärute in o Convorbiri» (douâ in trecut, a treia va apär6 in numärul « Cony.» din Ellie). Emi-
nescu tot mai träieste, dei este intelectual pierdut; fiinda träieste, trebuie sä figureze in Alrnanach» 2).
A doua editie Maiorescu apäruse, se stie, in 1885 si cele trei poezii (afará de Seara pe deal), tipärite de atunci
incoace in Convorbiri, la care fAcea aluzie Maiorescu erau: La steaua §i De ce nu-mi vii (t< in trecut») iar Kamadeva,
urmind sá aparä o lunä mai tärziu, in Iulie 2887. Comitetul de redactie dä urmare acestor sugestii i Almanahul
pe 1888 reproduce numai pe aceste douà din urml, poate i fiindcl amindouä apäruserä In 1887.
ms. De ce nu-mi vii se allá in urmatoarele manuscrise:

A. 2257, 101 cca 2872
B. 2277, 96 (+ 91, col. I +95 v.)-96 v.
(1. 2260, 259
2261, 298-299 (col. I) cc.a 1882-1883
2261, 292 v.-293
d) 2261, 298-299 (COI. II) + 2277, 92 (marg.)
Anexe:
2270, 73 V.
2275B, 70--7I
A. figureazä in 2257, 101. E un text destul de indepärtat, dar despee care Botez avea dreptate el afirme cä
« din punctul de vedere al ritmului, al continutului sufletesc si chiar al unor versuri, prezinti o inrudire cu poezia
De ce nu-mi vii». Grafia i ortografia sunt proprii anilor vienezi: asceptat, n6pte, 006 de i etc. 0 datärn cca
1871. De retinut, ea' poezia a fost recititá i revizuità, zece ani mai tärziu, de Eminescu, de bunä seamä in
momentul cänd lucreazá la versiunile evoluate.
Celelalte versiuni, B, (.a, d) i D. figureazal in manuscrisele çi filele indicate in scheml. Apartin: cele dintli,
epocei Lucenfirului, citre inceputul anului 2882 si cele din urml, epocei poeziilor de iubire pentru Familia. De
aceea le-am datat, cu aproximatie, In jurul anilor 2882-1883.
Ca observatii generale, sä arätäm el pentru unele versiuni d. p. C2 i d) aflä toare amändoul in aceleasi
file, transcrierea noastrá s'a fäcut palimpsestic, prin disocierea celor doul straturi ale apficatiilor.
A. 22)7, 101
In noapte-alnar am a§teptat
luminezi pe al meu pat
Dar tu In ceruri ai rAmas
O inger bland cu linul pas
2) I. C. Negruzzi, Scrisori dela Eminercu, in Convorbiri Literare, XXXIII, 1, 15 lanuarie 1899. (Scrisoarea e
reprodusä. in I. E. Toroutiu, St. fi doc. lit., I, pag. 323+328).
2) I. Grämaa, Societatea acadenticd sociald-literard Roma'nia-fund» din Viena (1871-1911), monografie istorica,
Arad, 2922, pag. 61 + 242.
www.dacoromanica.ro
328 M. EMINESCIJ
5
In zori de zi eu te-am chemat
Cu gandul stins, cu glasul mat
Dar n.'ai raspuns la al rneu glas
inger bland cu linul pas
De ce, de ce tu nu apari
10 Cu parul lung §i. ochii mari
SI te privesc cu-adan.c estas
inger bland cu linul pas
De ce [nu] vii, s mA 'nsenin
In gandul meu de tine plin
15 Te vid, te-aud in orce ceas
inger blAnd cu linul pas
Caci te iubesc §i te doresc
dorul meu nu-1 stäpanesc
Ci'ntreg amorului las
20 O inger bland cu linul pas
De ce nu vii, de ce nu vii
SA mangai[u] ochii tli cei vii
Pe bratul tau eu sa ma las
!tiger bland cu linul pas
25 Sa netezesc par de-aur des
SA m'uit in ca eres
In ved, in ved sä nu te las
inger bland, cu linul pas
B. 2277, 96 (-I- 91 col. I + 97 v.)-96 v.

Prin pomi §i. ramuri trece vant
Si plead ramuri la pamant
Se scutur frunzele din vii
De ce nu vii ? De ce nu vii[ ?]
Si multe flori au fost in teiu
5
plink' lumea de femei
De seama ta eu drept s'o spuiu
Nici una nu-i, nid una nu-i
A.-20. Cu pärul blond, cu ochii marl; x3. De ce nu vrei, sà insenin; 29. Ci 'ntreg amorului mà las;
[tooter strofa 17-20 baratd, u reiond rope al unei revireii ulterioare cca r88z1]; 23. De* bratul etc.; z8.
0 ?tiger blAnd, cu blAndul pas [modificarea dela etaj, ca creionul rope amintit].
B.--2. Prin pomi in* &are trece v.;
3-4. De £1.11 speriat VI o paserea...
Iubita mea, iubita mea
www.dacoromanica.ro
DE CE NU-MI VII? 329
Välzut-am lucii ochi de foc

lo Prevestitori de mult noroc
Dar ca ai al de crezàmânt
Ai lor nu sunt, ai lor nu sunt
Välzut-am guri subtiri §i reci

Ce promiteau amor pe veci
15
Dar nu sunt dulci, nu sunt a§a
Ca:gura ta, ca gura ta
De ce nu vii at mai curand

Ca sä, m vezi intinerind
Au nu ni-i dat acela§ dor
20
Amânduror, amänduror [ ?]
5-8. r° Vázut-am tinere femei 2° Din cate gingase femei

Nici una nu-i asemeni ei Nici una nu-i de sama ei
Pe ori si care-o as vedea Pe ori i care-o a vedea
Cá nu-i ca ea, cá nu-i ca ea Tot nu-i ca ea, [tot] nu-i ca ea
3° Si multe flori atárnä 'n teiu 40 i multe flori atirnä 'n teiu
E plina lumea de femei Si-i plica Jumes de femei (b)
Si clac' o vrei si de te va (a) Dar ca si tine, cunoscui, (c)
Dar nu-i ca ea, dar nu-i ca ea Nici una nu-i, nici una nu-i
(a) Si de o vrei si de te va; (b) de fapt : Si-i pi. de mii* femei; (c) Dar [cal
iubita ce av-uiu > D.[c.] rninunea ce vázuiti
5° multe ramuri* sunt pe teiu > S.m.f. au f. in teiu etc.
[strofa dela etaj].
9-12. e Vazaiu perechi de ochi de foc z° Vázuiu multimi de ochi de foc (el)
Prevestitori de mult noroc Prevestitori de mult noroc
Dar ca ai ei de crezamant Dar ca ai [ei] de crezimint
Nici nu mal sunt, nici nu mai sunt Nici nu mai sunt, nici nu mai sunt
(d) V. pzrechi d.o.d.f.;
Pe fila 9J v., litepti strofa 9-12 (i°) dosul versuri :chilate fi pdrasite :
Cand trece-usor zimbind cochet
C'un eventail lovind incet (e)
(e) C'un vant > C'un eventail etc.
13-16. e Vázut'am brate lungi i dulci 2° Dar de-or fi mari, or[i] de-or fi mica
Ca fruntea ta pe ei* s'o culd (f) De-or fi straine-ori de pe-aici
nu-s asa, ci nu-s asa
pe ei (sic) sau pe ea?;
30 Vázue am mani subtiri si red 4° Vázut'am buze dula si red
Cari promiteau amor pe veci Cari promiteau amor pe ved
Dar nu sunt duki, nu sunt a (g) Dar nu sunt dulci, nu sunt asa
Ca nalna ta, ca man' a [ta] Ca gura ta, ca gura [ta]
D.n.s.d. ì > D.n.s.d., nu etc.;
17-20. i° Se scutur frunzele din vii
De ce nu vii, de ce nu vii,
Au nu ne e atit de dor
Amanduror, aminduror [?]
20 Strofa dela etaj : 19. Au nu [ne] e atat
de dor > Au nu ni-i dat etc.
www.dacoromanica.ro
33e M. EMINESCU
C2. 2261, 298-299 (I-a coloand)

C. 2260, 275
In codru galben trece vânt
pleacä ramuri la pärnânt,
Se scutur frunzele din vii,
De ce nu vii, de ce nu vii ?
multe flori au fost in teiu
E plinä lumea de femei
De seama ta, pe cAt väzuiu
Nid una nu-i, nid una nu-i
Väzut-am lucii ochi de foc
/0 Prevestitori de mult noroc,
Dar ca ai täi de crezämänt
Väzut-am mâni subtiri i reci
Ce promiteau amor pe veci,
15
Dar nu sunt dulci, nu sunt a§a,
Ca mâna ta, ca mâna ta
De ce nu vii ca dulce pas
Sà 'ntineresc la al täu glas
Au nu ne e atät de dor
20
Amänduror, amänduror [ ?]
D. 2261, 292 V.-293

Prin foi de toamnä trece vânt
Se pleacä toate la p'ämänt
5 De ce nu vrei sä reapari
Cu gene lungi pe ochii mari
Au nu ne e a-61 de dor
Amânduror, ananduror
O. Versiunea dela etaj nu are nido aplicalie care aparlie. Cele ce se vdd, cu o cerneald mai neagrd, cu altd grafic
aplicate pe Peddle versuri sau marginal, reprezintd o etapel ulterioard ,ri fin vezi subsolul lui D. de d).
0. 2260, 2).9
i. Prin frunze > P. foi o ramuri trece vant > Prin codru jaInic trece vânt; 2. Se plead. toate I.p. > Si
pleacä ramuri 1.p.; 3. S.s.f. din vii... ; 4-6. id.; 7. De seama ta eu drept sä spuiu > D.s.t. pe cat
vlzuiu; 8-16. id.;
17-20. t° De ce nu vii sä te cuprind 2° De ce nu vii sal straluce§ti
Si sa ma vezi Intinerind; (a) Cu ochii mari §i ingere§ti
Au nu ni-i dat acela§ dor Au nu ne [e] atat de dor
Amanduror, aminduror ? Amanduror, amanduror ?
(a) Ca sa mä vezi
www.dacoromanica.ro
DE CE NU-MI VII? 331
mii de flori fäsar in teiu

10
lumea de femei
De-ar fi mai plinä de cumu-i
De seama ta, [nici una] nu-i
Atitea mani subtiri si reci

Ce prorocesc* amor pe veci
15
Dar nu sunt dulci, nu sunt a§a
Ca mana ta, ca mana ta
D. rt. Dacl* > De-ar fi etc.; 12. Ca tine nu-i, ca tine nu-i;
Cu acelari sublire creion negra, urmdtorul exerciliu fnrudit (reluat 'n alte locuri), din care stroja a doua prime!
In zbenar
Ci dad. vrei (a)
Ca O. mâ 'mbuni (b)
Cu flori de teiu (c)
Si te 'ncununi
De m'ai iubi
In adevir
N'ai impleti
Smarand in pit (d)
(a)(b) Daci vrei
Si mâ 'nbuni
(c) i claci vrei; (d) Cununi 'n par
d) 226!, 298-299 (ad. II-a) -F 2277, pi ( marg.) :

x-4. e Prin foi 5i ramuri trece vant 2° Se scutur crengile din plopi
Le plena' toate la pimánt, Au vrei tu oare si mi 'ngrop i
Se scutur frunzele din vii Ro5it-au frunzele din vii
De ce nu vii, de ce nu vii? De ce nu vii, de ce nu vii
30 Se scutur frunzele de nuc
§i toate paserile duc
§i tremur frunzele de vii
5-8. id., plus semne de Intrebare la 6 fi 8.
9rz. e Vizut-am mii de dulci [femei] (a) 2° multe flori [indesc.]* pe teiu
Dar una nu-i de seama [ei] (b) plinâ lumea de femei
ori pe care-a' mai vedea De seama ta din ce vIzuiu
Ci* nu-i ca ea, ci* nu-i ca ea (2277, 91 marg. Nici una nu-i, nici una nu-i
de fapt : Dar viz-at-am tnii de dulci ~;
de fapt : Dar una-i nu-i etc.
3°i multe f/ori au fost in teiu
si-i plinä lumea de femei
Cu trup ala, a9a pupuiu (c)
Ca tine nu-i, ca tine nu-i (d)
De seama ta precum vizuiu;
Nid una nu-i, nid una nu-i
Strofa z3-16 nu e reluatd ; vecbiul text de pe coloana I-a e barat pe fila urmdtoare, marginal, cm acelag condeim
o strofd noud
r° De cate ori in sus*...
Ca pan la guri si-mi ajungi
2° De cate ori ind.j

Privind indes. cu ochi
Te ridicam de subsuori
De cate ori, de cate ori ?
www.dacoromanica.ro
332
M EMINESCU
AtAtia ochi cuprin§i de foc

*cotice noroc
Dar ca ai di de crezàmânt
20
Prin ramuri negre trece vânt
Le pleacI toate la pàmânt
Anex e. Asez5tn aici doul versiuni, o una o alta, oarecum en marge, dar interesind de aproape acest
capitol.
Dock' schita a) din 2270, 73 v. se vede a fi din categoria exerciffilor de diversiune, versiunea b) din 2275B, 70-71
ni se pare mai curind o glumI sau o pastisl a propriei sale poezii, atát de cursiv §i de instantaneu pare ritmul.
Pentru cea de a treia strofá din a), cf. o redactie finitl in subsolul unei versiunii din La steaua (acest
volum, pag. 321).
2270, 73 V.
Se scutur frunzele de nuc
frunzele de vii
rfindurelele se duc
Tu ins5 nu mai vii (a)
lumea asta ce-o vedem

plinä de femei
ca tine una nu-i
toate* Ab,
nu mai m5. ar5t

Iar daca [vrei] s'A má [mai] vezi
Intoarce-te 'ndärät
(a) Iar tu... tu nu mai vii
227J B., 70-71

Se clatin crengile de nuc
De tine-aminte de mi-aduc
Se scutur frunzele de vil
De ce nu vii ? De ce nu vii ?
5 Sau poate crezi c 'ntfun noroc

Eu mi-a§* fi pus o alta 'n loc
c'am putut de-atunci uita
Iubirea ta, iubirea ta.
d)-17-2o. t° Väzut-am lucii ochi de foc 2° Vizut-am lucii ochi de foc

Ochi mari ì fIrà de noroc Prevestitori de mult noroc
Ai di sunt dulci de crez5mant Dar ca ai tli de crezámánt
Cum nu mai sunt, cum nu mai sunt Ai lor nu sunt, ai lor nu sunt
b) 1-2. I° Cum vine toamna top se duc 20 De cumu-i* toatnnk toti se duc
Se clatin crengile de nuc 't'Aman in cask' singur cuc
30 Se clatin frunze > Se clatin crengile de nuc etc.
www.dacoromanica.ro
KAMADEVA 333
Sau poate crezi c 'n ochii mei

10
E plinA lumea de femei?
cl norocul bAtu
De ne-i fi tu, de ne-i fi [tu]
Sau poate crezi ea' nu incap

De ochii mari ai altui cap
15
Ai tAi sunt dulci, de crezImânt
Cum nu mai sunt, cum nu mai sunt
Sàvaz cä iarà mi-ai venit

Cu sin rotund si implinit
Si cum te-as prinde de mijloc
20
Pornind la joc, pornind la joc
Si cum esti [tu] cu statul mic

De la pämânt sI te rick
Sd te ridic de subsuori
De multe ori, de multe ori
KAMADEVA
« Convorbiri Literare», XXI, 4, i Iulie 1887
Kamadeva e ultima din «poezii/e tiparite in timpul vigii» poetului ce alatuiesc obiectul prirnelor trei
volume ale prezentei editii. Ea a fost trimeasi Convorbirilor de d-1 A. C. Cuza, care a transcris-o de pe un ori-
ginal, oarecum primitiv 1), cu prilejul unei vizite la Botosani, in primly= anului 1887, and Emiriescu, iesit dela
Mánl.stirea Neamtului, se afla In ingrijirea surorii sale Henrietta. Reprodusl, cum s'a vizut, in Almanabul Romd-
niei June din 1888, dupi recomandatia lui Maiorescu, Kamadeva e insumad in cea de a treia e.ditie a poeziilor lui
Eminescu, dela 1889, insotitl de cunoscuta notd a editorului, apiruti, fär1 specific= Insä, si in Convorbiri, ceca
ce ficea pe d-1 Ramiro Ortiz a o atribule poetului2). «Kamatieva, scria prezentatorul, este in Mitologia India
zeul arnorului. Taal ski este Cerul, lar Maia-sa Iluzia. In figurare se infltiseaa totdeauna alkind pe un papagal,
9io. e Sau poate zici si tu ca el a Sau crezi cá pentru ochii mei

Ca-i plinl lumea de femei ? E plird lumea de femei?
14. De ochii dulci ai altui cap
1) A. C. Cuza, Kamadeva, amintiri, in Neamul Romiinesc Literar, I, 7, i Iulie 19o9 (reprodus si adaptat in:
A. C. Cuza, Cele doud « Junimi» dela « Junimea literard» ,ri « Junimea politird», in Comemorarea «Junierri» la
la', Mai 1936; 14, 1937).
1) Mihail Eminescu, Poerie, prima versione italiana etc. a cura di Ramiro Ortiz, Firenze, 1927, pag. 151.
www.dacoromanica.ro
334 M. EMINESCU
cu un arc ficut din trestie de zqhgr, coarda arcului formatä din albine, lar sägetile din florile trandafirii ale arbo-
relui Arnra». O fidela i sugestivl stampg, aleasi de Maiorescu, evident, infIt4And pe Kama, cu toate atributele,
insote§te §i ilustrea21 pagina aceasta din Convorbiri, care, pentru interesul ei documentar, ni s'a pgrut eg
s'A fie reprodusä 1).
Despre leggturile, mai mult sau mai putin vizibile, dintre Pajul Cupidon i Kamadeva, am spus ate ceva la
capitolul celei dintAi. Se §tie, de pildä, el in rnomentul cand redacteazg, la Bucure0i, Pajul Cupidon, Eminescu
consulta 0 ciornele Kamadevei. Sà actioggm de astä datä cAteva detalii in leggturg cu motivul acestei poezii, care
n'a afiat o primire prea entusiastä la critici 2) i esteticieni 8). Manuscrisele poetului atestä, cel putin in doul rán-
duri, prezenta tulburgtoarei zeitäti indiene. i amándoul legate de anii studentiei berlineze. Odatä, In rezumatul
ce face (ms. 2257, to5 sq.) articolului « Die Amerikanische Dichtung der Gegenwart» a lui Strodtmann, in care
reproduce poezia Ah Kamadeva ¡<am 4). Bibliografia subiectului va putea, de bunk' seamä, identifica, publicatia
textul integral al articolului. Pang atunci sä retinem, din informatiile pe care ni le pune la indernanä catalogul
Bibliotecii Academiei Romine, C.4. Adolf Strodtmarui este, intre altele, autorul unui « H. Heine's, Leben und Werke»,
Hamburg, 1884, 2 vol. 0 traducgtorul celor patru volume ale lui G. Brandes, «Die HauptstrLmungen der Lite-
ratur des neuzehnten Jahrhunderts», apärute, primele trei, intre 1872-1874, anii studentiei poetului, iar cel de
al patrulea in 1876.
A doua oarä inteun text, cu osebire pretios 0 pe care 1-am frecventat la capitolul Scrisorii I-a. E vorba de
acel curs universitar Die Cosmogonie der Inder, al lui Weber, (cf. cap. Scrisorh I-a, vol. II, pag. 176 0 i 8r), din
care am extras textul german al e Imnului creadunii». Lnediat dupg acera, urmeaz1 interpretarea imnului i a
acelui principiu generator al lumilor, iubirea (« Die erste bewegende Macbt war Keima, die Liebe...»). Reproducem acest
fragment, nu färà a atrage atentia, ca i la Scrisoarea I-a, cg el prezintä unele lectiuni nesigure. (Inconsecventele
unor forme sunt ale originalului):
227611, /8 V.-19
Ehe die Schopfling in's Dasein tratt existierte nIr ein Urwesen in sich gesch.lossen, die Gegensätze
des Seins (sat) a. des Nichtseins (asat), der Unsterblichkeit a. des Todes, die erst in folge der Schopfungs,
a. Werdeprocesses sich entwickelten waren noch nicht vorhanden. Dieses Urwesen war die Urmaterie
rait der ihr immanenten, ewigen Kraft, die durch sich selbst existierte, also nie einen Anfang genom-
men hat. Sie war's* als eine danIde Wasserrnasse beschrieben ein Ausdr'ck der aber gewiss nur figar-
lich zu nehmen ist u. unserem Erkennttnisskreis einen tngefähren Begriffe von dem Urzustand des
Alles vor der Schöpfung geben soll. Die Schöpfung ist ein Werdeprocess, eine Entwickelt ng, nicht
das Werk eines selbstbewussten nach Zwecken handelnden Schöpfers. Dies beweisen schon die Worte
die far der Schaffen u. Schopfeng hier gebraucht werden namlich visarjuna und visrishti, die eigentlich
des Entlassen, die Endassang d.h. Emanation bederten, wie dem srsy entlassene, das gewohnliche War-
zelwort zam Atsdrack der Erschuffung der Welt geblieben ist. Die Urmaterie erhitzte sich a. mit der
Hitze nam die Entwickelung ihrer Anfang. Die erste bewegende Macht war KAtna, die Liebe, das Ver-
langen, der g peiq der orphischen u. 726.9.)c der phönizischen Cosmogonie; dieser ist der Band zwischen
Nichtsein u. Sein, die durch Liebe wird der Nichtexistierende in das Dasein gerafen. Aus dem Kâma
enstand Manas, die Urverminft, das eigentlicb scbdpferiscbe Prinzip. Das Dunkel lichtete sich; ein Licht-
strahl verbreitete sich, die Naar sank nach t nten, die geistige Kraft (praijati Energie) strebte nach oben.
Die geistige Macht, die Urkraft die in der Materie verborgen lag a. dutch ihre Entfaltang die 'Welt
schr f war's als Hiranja-Garbha d.i. Goldkeim (goldener Embrijo) in einer =deter alten hochpoetischen
Hymne der Rigweda gepriesen.
Ms. Kamadeva se aflä in urmgtoarele manuscrise:
2262, 140 v. .
2262, 96 1876
2278, 53
In acela0 numâ'r, poezii de Veronica Miele: Scrisoare» (De-ai iubite, slit de mult Mi-i dor ca glasul
tau s'ascult) Lui X» (Nu efti tu acela care mi-ai dat inimei mdbnire).
G. Ibräileanu, Kamadeva in Studii literare, 1930, pag. 223 sqq. Intregul articol construwe in jurul
intrebärii, cu care incepe : « Este oare aceastä postumg dusä de Emineseu pinä la forma definitivi voitä de el ?
Nu apare postumitatea ei i in redactare ? ». lar rgspunsul se bAnuiwe.
Mihail Etninescu, Porzii, ed. Mihail Dragomirescu, 1937, pag. 284 «Ce insemneazg vindecarea sufle-
tului, cu durerile iubirii? i, dacä a voit sä se vindece astfel, de ce in somn? i de ce a chemat tocmai pe
Kama, si de ce nu pe Cupidon P... Strofa finalg este un non sens etc. ».
...oder an der Gangesflut mit zaubervollen Lieder die Geburt 'Camas oder Kamadewas, der indische
Liebesgottes feiern».
www.dacoromanica.ro
KAMADEVA 535
NAMADF-TVA.
.:NfT:zik
't Ny.
Cu durerile iubirii . Aripi are, ear in

Voind sufietumi s*A-1 vindic, El pilstieazi ca slg.eti;
L'arn chernat in somn pe Kama Numai flori inveninate
Katuadeva, zett! indic. Dela langele mire.;.
El veni, copilul mAndru, Puse-o floare atunci in arcu-i,
CalArind pe-un papagal, MC' lovi cu ea in pept,
-.1 Aviind ilmbetul fgarnic 'tii'deatunci in once noapte -
Pea lui buze de Coral. PlAng Pe patul !nett detept.
Cu sageata- -otravitA, .
A sosit ca s lue certe,

Fin! cerului albastru
al iluziei deerte.
.1f. 1-JII','ISCU.
) Karnadeva C ?te n Mitologia fridi,1 zeul alu tra Ii Tatd1 seti e-ie
Cent', ear Maicif-sa Dania lit figurare tottleauna cal.:triad pe un.
papagal, cii un arc heat din treitie de zallitr, coarda arcului formaiA din allow.,
rzr ItftgeOle din 'florae trarididitii ale arboreluí'Atilra.
'
KAMADEVA
« Comvorbiri Literate », XXI, 4, I Iulie 1887 -
www.dacoromanica.ro
336 M. EMINESCU
figureazi in 2262, 140 v. gi este de fapt un brouillon, peste care s'au adaos aplicatii, ce tin de B. gi pe
cari le-am trecut acolo. Transcrierea noasträ e aga dar palimpsestici.
figureazi In 2262, 96 o in transcrierea lui am tinut seamä gi de aplicatiile din A., pe care le-am men-
tionat totdeauna in subsol, aga cum n'am inregistrat acele aplicatii, fácute in vederea lui C. gi care tin de el.
figureazi in 2278, 53 si in transcrierea lui s'au inregistrat, gi mentionat in subsol, unele aplicatii din B.
Cite o trele versiunile din Kama se situeazä, cronologicegte, in 1876 gi au toate caracterele materiale, (cer-
neali, grafle) proprii manuscriselor de Iagi.
A. 2262, 140 u. B. 226.2, 96
KAMA
Am voit cu vis de varä Cu un vis fmmos de varas
Al meu suflet si mi'l vindec Voind sufletu-mi sA vindec,
S'am chemat in somn pe ICama Am chemat in somn pe Kama
Kama-dewa, zeul indic Kama-Dewa, Amor indic.
El veni copilul dulce, El veni copilul dulce
r41arind pe-un papagal Carind pe-un papagal
Cu un zimbet prez obraznic Cu un zimbet mult obraznic
Pe-a lui buze de coral Pe-a lui buze de coral
Pärul negru, chipul oacheg Arämiu ii este trupul
te Si obrazul arämiu Pe-umeri aripi se disfac
Ochii mari se uit cu sete Si in pärul lui cel negra
Lucesc negri, moale*, viu Poartá rogii flori de mac
Arcu 'n mInA, poartä 'n Arcu 'n Mira poartä 'n tolba
Nu sägeti flori ascutite, Nu sigeti flori ascutite
la Cu adormitorul miros De-un mitos, ce-adoarme rndati]*
Cu colori nepomenite De colori nepomenite
Cine sunt sä-ti spue tie Cu sigeata-i otriviti
A lui Budha sfinti carte L'am chemat ca sA ml certe:
Sunt a cerului copil eu Fiul cerului albattru
20 S'a iluziei degarte 'a/ iluiei deierte.
Ochii mari sub lunge gene; a. (in/di pe A.); 2. Voind sufletul si'! vin-
dec (A.); 4. Kama-dewa Eros indic (A.) > K.-D.,
17zo. §tii tu cine-s? O deschide zeul indic (B.); 7. (In/di pe A.); to. A lui
Si-i gäsi-o 'n santa carte buze inci tac (B.);
Fiu sunt cerului albastru (a)
S'a iluziei degarte 9-12. (pe A.) Arämiu Ii este trupul
(a) Fiul cerului albastru A lui buze inca' tac (b)
Si in pirul [lui] cel negru
Poartä rogii flori de mac
(b) A.1.b. pline tac;
15-16. (B.) Cu adormitorul miros
Cu colori nepomenite
17-20. (A.) Cu si'geata-i Infioriti
L'am chemat ca si mi certe (c)
Fiul cerului albastru (d)
S'al iluziei degerte (e)
(c) Ai chemat ca si te certe; (d) Fiul cerului
putemic; (e) i.d.;
N.B. In B. marginal, rima :April copil Intreg
textul B. incadrat ca cbenar de creion rop, apoi barat
ca creion negra. Despre strofa tdterioard, amintind de Pajul
Cupidon cf. acolo (vol. II, pa.g. 50).
www.dacoromanica.ro
KAMADEVA 337
C. 2278, f3
KAMA
De receala pustnicirei
Voind sufletu-mi vindic
L'am chemat in somn pe Kama
Kama-deva, zeul indic.
5 Prin §optiri am'Agitoare
Ce s'adaog val cu val
Apä.ru copilul dulce
Cälä.rind pe-un papagal
Ochii lui vicleni i galisi
10
El zimbia cu moliciune
Cu gropite in obraz
Pe-a lui umere-arämie
Aripi scurte se desfac,
15
Iar in pärul lui cel negru
PoartI ro§ii flori de mac
Poara 'n tolhä
Nu ggeti, flori ascutite
Cu miroase-adormitoare
De colori nepomenite
20
r. De pustiu si de receará; z. V.s.-mi vindec; 6. Cari > Ce se 'mbini val cu val;
Pe B., In dreptul vers, y-6, marginal, cu cerneala din C. (dela eta)), o redactie tranzitorie :
Tiind capul inteo parte
alärind pe-un papagal
tare s'au repartizat altfel In C., de pi/cid:
9-12. (C.) Tine capul ?rae° parte
Cu gropite in obraz
El zimbeste, catl-galis
$i de mine face haz (a)
(a) $.d. mine-s[i] f.h.;
i° (pe B.) Atámiu la trup pe umeri z° (C.) Pe-a lui umere rotunde
Aripi albe se desfac Aripi scurte se disfac (b)
Iar In pirul lui cel negru
Poartä rosii flori de mac
(b) A. albe s.d.;
30 (C.) Pe-arimii, i dulcii umeri
Scurte aripi se desfac
17. (Pe B.) Arcu 'n manä are 'n tolb6;
17ro. (C.) Arce 'n m'ani el poarti 'n to161
Flori din Ganges, ascutite (c)
Cu miroase-adormitoare
Si colori nepomenite (d)
Nu sAgeti flori otrIvite > N.s.-f. ascutite;
De colori n.;
22
www.dacoromanica.ro
3;8 M. EMINESCIJ
Cu sAgeata verdnoas'ä
L'am chemat ca sà mà certe
Fiul cerului albastru
iluziei deserte
* *
Uxe N im e: un pseudonim al lui Eminescu. - - In rnarginea versiunii A. (za6z, 140 v.) cu acelasi condeiu,
ca aceeasi cernealä violetä cu aceeasi grafie, in aceeasi zi, de buna searnä, a anului 1876, Erninescu caligrafiazà,
in genul titlului Kama, din prima coloatil, de douä ori:
Ugo Xenius Melegru
'Igo Xenius Melas
Enigmatice, la 'Maio vedere, cele trei vocabule nu sunt de cat o alta formal de pseudonim, la care Eminescu
ajunsese, prin anagramä, inca din 1874. Intr'adevär, III ms.-ul 2268, 38 V. (sau 19, deoarece caietul are douä nume-
rotatii), co scrisul caracteristic, al Berlinului i in frurttea unor crampeie din Feria in grddirta de aur, stä scris:
Nimò
si putin mai jos, Cdlindariu turcerc (persan). C,etit dela dreapta spre stinga (si tinand seatna de cei doi è ca
si de x =-- cc) Uxe Nime (recte: Ucse Nimé) di.: Eminessu.
at. (C.) Cu sägeata-i oträvitä;

In _josul paginei, aceste versar!, ce antintesc assume esouri din Diana, co care ar fi va!, poate, sd echivaleze strofa a
2-a dar, 'in cele din urtnd, !tarots :
lar soptirile-i in juru-i

Sau cu* frunzele 'n päduri
Sau cu* molcomä harjoanä
Sau cu* sgoirtotul de guri
O acoladd de creion roa Imbrelti,rea#' pe :Musa intrea,ga versiune, iar din coloatta a 2-a, strofa
www.dacoromanica.ro
MARTURII*
TITU MAIORESCU
Cu totul osebit in felul säu, om al timpului modern, deocamdatä blazat in cuget, iubitor de antiteze cam
exagerate, reflexiv mai peste marginile iertate, pan:4 acum asa de putin format, inat ne vine greu s'A-1 citärn in-
datä dupl Alecsandri, dar in fine poet, poet in toatà puterea cuvântului este d. Mihail Eminescu. Dela d-sa
cunoastem mai multe poe,zii publicate in Convorbiri literare, care toate au particularitätile arätate tnai sus, insä au
farmec-ul limbagiului (semnul celor alesi), o conceptie inaltä si pe langl aceste (lucru rar intre ai nostri) iubirea
si intelegerea artei antice.
Ideal pierdut in noaptea unei lumi ce nu mai este,

Lurne ce &idea in basme si vorbea in poezii,
01 te väd, te-aud, te cuget, tariárä si dulce veste
Dinteun cer cu alte stele, cu-alte raiuri, ca alti zei.
Venere, marmurà caldá., ochiu de piatrà ce santee,

Brat molatic ca gindirea unui impärat poet,
Tu ai fost divinizarea frumusetei de femee,
A femeei, ce si astäzi tot frumoasä o reváld
astfel incepe strania sa poezie Venere si madonä.
Ocazia la observad entice nu lipseste in aceste poezii. Venere fi Madona cuprinde o comparare confuzi.
Femeea a fost divinizatä in Venera anticä si apoi (de Rafael) in Madona. Tot asa poetul asupra unei fete « palä
de o bolnavál betie», aruncA välul alb de poezie» si o divinizeazä. Insä madona nu este o idealizare a Venerei,
nici Venera andel o realitate brutä pe längä Madona modemä, si strofa:
O, cum Rafael creat-a,
prin care poetul rezumä incä ()data compararea, nu o lämureste ma bine, ci släbeste poezia prin repetitie. Ori-
ginará si pliná de efect, insä prea calculatá (rechercbée, cum ar apune Francezii) este tranzitia « Plingi copilä?... ».
« Epigonii» cuprind o antitez1 foarte exageratä. Pentru a aräta micimea epigonilor, se inaltä peste mäsurä
poetii mai vechi, si lauda ditirambicä a lui Tichindeal d.e. si a lui Heliade cu greu va putea incälzi cetitorii mai
critici de astazi.
Cea mai bunä din cele trei poezii ale d-lui Eminescu ne pare a fi cea din urmä, Marista est, un progres
simtit in precizia limbagiului i in usurinta versificärii.
Dar si ad, ca in celelalte, sunt greseli ce trebuesc neapärat indreptate.
Abuz de cuvántul pa/d, care poate n'ar trebui uzat debo; uneori gAndiri si expresii prea obisnuite, multe
rime tele.
*) Despre spiritul in care s'a fácut aceastä spicuire de marturii, vezi locul respectiv din Introducerea pre-
zentului volum.
22*
www.dacoromanica.ro
340 M. EMINESCU
Nu intelegem, nu putem primi aceastä negligenta a formei. Nepäsarea publicu1ui roman, care In aceeasi linie
cu adeväratii poeti pune si pe Tiutu si pe Sion si pe tutti quanti, si pe de aid parte precipitarea intregei noastre
activitati intelectuale, ce se vede produsi sub nelinistea unei amenintAri statornice, explica, dar nu excuzi gresala
arätatä.
Tocmai spre desteptarea publicului roman din nepäsarea lui trebue prezentate numai formele estetice cele mai
curate, si in mijlocul agitArilor politice si sociale arta este anume chematä a ne da un liman de adäpost and
miscarea altfel trecatoare a unei inimi pline de simtiri vrea sä se intrupeze in forma pceziei, ea prin cfiiar
aceasta inträ Intr'o lume, uncle timpui nu mai are inteles. Cea mai scumpä ingrijire pentru curätenia formei
este atunci o datorie a poetuluí, ca astfel conceptia luí sá rimanli o mostenire neatinsA a generatiilor viitoare.
care poet, in momentul adeväratului entuziasm, nu ar trebui sä uite marginile actualitätii si, incilzit de raza
unei increderi adese iluzorie, nu si-ar 'Malta aspirarea spre o nemurire omeneasa?...
(Direclia Natal, 1871)
Ceca ce caracterizeaza mai Intai de toste personalitatea lui Eminescu, este o asa de covarsitoare inteligentä,
ajutatä de o memorie, cAreia nimic din cele ce-si intiparise vreodatä nu-i mai scäpa (nici chiar In epoca alicnatiei
dxlarate), incat lumea in care träda el dupi firea lui i färl nicio sira, era aproape exclusiv lumea ideilor gene-
rale ce si le insusise si le avea pururea la IndemánA. In aceeasi proportie tot ce era caz individual, Intamplare
externA, conventie socialä, avere sau neavere, rang sau nivelare obsteascä i chiar soarta externä a persoanei sale
ca persoanä, Ii eran indiferente. A vorbi de mizeria materiaLl a lui Eminescu insemneazä a intrebuinta o expresie
nepotriviti Cu individualitatea lui si pe care el cel dintai ar fi respins-o. Cat i-a trebuit lui Eminescu ca s'A traiascä
In acceptiunea materialA a cuvintului, a avut el totdeauna. Grijile existentei nu l-au cuprins niciodatá in vremea
puterii lui intelectuale; cand nu castiga singur, il sustinea tatil säu si-1 ajutau amicii. lar recunoasterile publice
le-a despremit totdeauna.
Vreun premiu academic pentru poeziile lui Eminescu, de a carui lipsa se plânge o revista' germanä din Bu-
curesti ? Dar Eminescu ar fi intampinat o asemenea propunere cu un ras homeric sau, dupl dispozitia momen-
tului, cu acel suras de indulgentä mioasá ce-1 aves pentru nimicurile lumesti. Regina Rominiei, admiratoare a
poeziilor lui, a dorit sa-1 vadä, i Eminescu a avut mai multe convorbiri literare co Carmen Sylva. L-am vazut
eu la Curte i l-am vlzut pästrand i aici simplicitatea Incantätoare ce-o avea In toste raporturile sale omenesti.
Dar cand a fost vorba sä i se confere o distinctie onorificA, un bene-merenti sau nu stiu ce aid. decoratie, el s'a
irnpotrivit cu energie. Rege el insusi al cugetarii omenesti, care alt Rege ar fi putut sä-1 distingä ? §i aceasta nu
din vreo v_nitate a lui, de care era Cu desavarsire lipsit, nu din sumetia unei inteligente exceptionale, de care numai
el sing= nu era stiutor, ci din naivitatea unui geniu cuprins de lumea idea% pentru care once coborire In lumea
conventionala era o suparare si o nepotrivire fireascl I
Cine 'si di seamä de o asemenea figurä, intelege indati, ca nu-1 puteai prinde pe Eminescu cu interesele,
care ademenesc pe cei ruai multi oameni. Luxul stärii materiale, ambitia, iubirea de glorie nu au fost In niciun
grad obiectul preocupArilor sale. SI fi avut ca redactor al « Timpului» mai mult cleat a avut, sä fi avut mai
putin; pentru micile lui trebuinte materiale tot atat era. Numai dup'A izbucnirea nebuniei, In intervalele lucide,
in care se aratau însà felurite forme de degenerare eticl, obisnuite la asemenea stäri, devenise lacom de bani.
Prin urmare legenda, el mizeria ar fi adus pe Eminescu la nebunie, trebue sä aibà soarta multor alte legende:
s'i dispara inaintea realitätii.
$i nici munca speciali a unui redactor de ziar nu credem cal trebue prività la Eminescu ca o sfortare impusä
de nevoie unui spirit recalcitrant. Enainescu era omul cel mai silitor, vesnic cetind, meditand, scriind. Lipsit de
once interes egoist, el se interesa co atat mai mult de toate manifestärile vietii intelectuale, fie scrierile vre-
unui prieten, fie studiarea miscArii filozofice in Europa, fie izvoarele istorice, despre care avea cunostinta cea mai
amlnuntitä, fie luptele politice din tari. A se ocupa c-u vreuna din aceste chestii, a cugeta si a scrie asupra lor,
era lucrul cel mai potrivit co felul spiritului säu. §i energia, cu care a redactar « Timpul», inaltimea de veden,
ce apare in toate articolele lui, puterea neuitatä, cu care in contra frazei despre nalionalismul liberal al parti-
dului deis guvem a impus importanta elementului autohton, sunt o dovadà pentru aceasta.
Cu o asa naturä, Eminescu gäsea un element firesc pentru activitatea lui in toste situatiile, in care a fost pus.
La bibliotecä, pentru aji spori comoara deja imensä a memoriei sale; ca revizor scolar, pentru a stärui cu limpe-
zimea spiritului sau asupra nouelor metode de inväralmán' t; In cercul de amici literari, pentru a se bucura färi invidie
sau a rade firä räutate de scrierile cetite; la redactia « Tinapului», pentru a biciui frazeologia neadeväratä si a
www.dacoromanica.ro
M.XIITUTUI 341
formula sinteza unei directii istorice nationale: In toate aceste ocupari i sfere Eminescu se afla fara sill In
elementul sau.
Dacä a innebunit Eminescu, cauza este exclusiv interni, este innascuta, este ereditati. Cei ce cunosc datele din
familia lui, stiu el la doi frati ai sii, morfi sinucisi, a izbucnit nebunia Inainte de a sa i cá aceasta nevropatie
se poate urmäri in linie ascendenta.
De altminteri i In vremea, In care spiritul lui era In vigoare, felul traiului &Au facuse pe amici sa se teama
de rezultatul final. Viata lui era neregulata; adesea se hranea numai cu narcotice si excitante; abuz de tutun
de cafea, nopti petrecute in citire si scriere, zile intregi petrecute fa'ra mancare, i apoi deodata la vreme neo-
bisnuita, dupa' miezul noptii, mancari i bauturi fin alegere i farl maisura; asa era viata lui Eminescu. Nu aceasta
viatä i-a cauzat nebunia, ci germenele de nebunie innascut a cauzat aceastä viaçà. Ceca ce o dovedeste, este, ca.
toate Incerclrile, adeseori si cu stäruinta' repetate de unii prieteni ai sai, irate altii si de mine, nu au fost in stare
aducl la un trai mai regulat.
Si nici de nefericiri, cari ar fi influentat sanatatea intelectuali sau fizica a lui Eminescu, nu credem a se poate
vorbi. Daca' ne-ar intreba cineva: a fost fericit Eminescu? am raspunde: cine e fericit? Dar dacl ne-ar intreba:
a fost nefericit Eminescu? am ra'spunde cu toati convingerea: nu I Ce e drept, el era un adept convins al lui
Schopenhauer, era prin urmare pesimist. Dar acest pesimism nu era redus la plingerea marginitä a unui egoist
nemultumit cu soarta sa particularl, ci era etemizat sub forma mai senina a melancoliei pentru soarta omenirii
indeobste; i chiar acolo, unde din poezia lui strabate indignarea in contra epigonilor si a demagogilor
Inselatori, avem a face cu un simtimint estetic, iar nu cu o amäraciune personala. Eminescu, din punct de
vedere al egoismului, era cel mai nepasätor om ce si-1 poate inchipui cineva, precum nu putea fi ttins de un
simtimant prea intensiv al fericirii, nu putea fi expus la o prea mare nefericire. Seninatatea abstractä, jata nota
lui caracteristica, In melancolie ca i in veselie. $i lucru interesant de observat: chiar forma nebuniei lui era o
veselie exsultanta.
and venea In mijlocul nostru cu naivitatea sa ca de copil, care ii castigase de mult inima tuturor, çi ne
aduces ultima poezie ce o fa'cuse, o refácuse, o rafinase, cautand mereu o forma' mai perfecta, o cetea parca ar
fi fost o lucrare straina de el. Niciodata nu s'ar fi gandit macar si o publice: publicares II era indiferenta, unul
sau altul din noi trebuia si-i ja manuscrisul din maul i sa-1 dea la Convorbiri Literare I
$i daca' pentru poeziile lui, In care si-a Intrupat sub o forma asa de minunatä cugetarile i simtirile, se mul-
tumes ca emotiunea esteticl a unui mic cerc de amici, fin k' a se gändi la nicio satisfactie de amor-propriu; dad.'
el se considera oarecum ca organul accidental, prin care insäsi poezia se manifesta, asa Incát ar fi primit cu acceasi
multumire sal se fi manifestat prin altul: ne este permis a conchide nu numai ca era nepasitor pentru intamplArile
vietii externe, dar si chiar ci in relatiile lui pasionale era de un caracter neobisnuit. Cuvintele de amor fetich
nefericit nu se pot aplica lui Eminescu In acceptiunea de toate zilele. Nicio individualitate femeiaset nu-I putea
captiva si tinca cu desivarsire In marginirea ei. Ca si Leopardi In Asparia, el nu vedes In femeia iubiti decit
copia imperfecta a unui prototip nerealizabil. Il iubea intamplatoarea copie sau 11 parasea, tot copie rarnânea,
el cu melancolie impersonali îmi cauta refugiul hate° lume mai potriviti cu el, in lumea cugetirii si a poezlei-
De aci « Luceafärul» eu versurile dela sfärsit:
«Ce-ti pasa tie, chip de lut,
Dac'oi fi eu sau altul?
Traind In cercul vostru strImt
Norocul vi petrece;
Ci eu in lumea mea mi simt
Nemuritor si rece».
(Eminescu fi porziile lui, 1889)
B. P. HAS DEU
...et souvent je regrette
D'étre née en des temps un peu trop raffinées
oa Pon trouve l'honneur et l'amour surannées
Et dans lesquels un fou peut seul 'are poéte
Julie Hasdeu, Chevalerie, p. 5
La 55 lulie, cand trebuia si apara' acest numar al Revistei moue, am aflat ca Eminescu nu mai este.
Am oprit aparifiunea, preferind si intarzie mai bine cu cateva zile, deck si nu cuprinza o pagina in onoarea
aceluia care face onoare tarei sale.
www.dacoromanica.ro
342 M EMINESCU
Eminescu a lasat multe versuri admirabile; insa meritul lui cel covar5itor, un merit de principiu, este acela
de a fi voit sal introduca 5i de a fi iritrodus in poezia románeasca adevarata cugetare ca fond si adevarata arta' ca
forma, in locul acelei u5oare ciripiri de mai 'nainte, care era foarte igienica pentru poet 1i pentru cetitor, scu-
tindu-i deopotrivA, pe unul 5i pe celalalt, de once bataie de cap 5i de once bataie de inima.
Nu zic nimar" tui sä imiteze pe Eminescu. Din contra. Poezia este o casatorie a realitatii cu idealul in sufletul
poetului, in acele momente cand poetul e poet, poetul fie cat de mare nu e poet totdeauna; in acele mo-
mente prin urmare, in care el este mai el, mai insusi, mai individual ca oricand. In fiecare suflet poetic realitatea
51. idealul se combinä 5i se acorda inteun alt mod. Intre doi poeti pot fi asemlnari numai doara prin asemä-
narea cea organica intre naturile amandorora, niciodara prin imitatiune. A imita pe cineva in poezie este un talent
tot atat de vulgar ca 5i a imita pe cineva pe scena', unde 5i acolo un actor artist urze5te, nu maimuteaza. Emi-
nescu va trai fiindcl a izbutit a gäsi frumosul fara a imita pe nimeni.
El va trai, de5i a murit nebun. Si a trebuit sà moara nebun. E grozav a o zice 1 Si nu fi innebunit, el nu
avea ce manca. Mai tau decal atata ca sa aiba ce minca el fusese silit aji manca inima, inlocuind avanturile
poeziei, avinturi tnärete, avanturi cari nu se pot vinde, prin acea prozá de toate zilele a sterpelor lupte de actua-
litate, care Ii aducea o faraml de paine, stropiti intr'ascuns cu amare lacrimi prefata nebuniei.
El va trai, de5i a murit nebun. Si cum oare putea sä nu innebuneasca? In toate epocile au fost poeti pe
cari flamanda säracie, uneori numai de5ertIciunea, pentru o ticaloasä pomana insotita de o mai ticaloasI lauda,
Ii incovoia tamaitori dinaintea celor puternici. In toate epocile s'au vAzut insal qi de acele firi semete, inalte, vrednice
de solia ce le-a dat-o Dumnezeirea, cari niciodata n'au atins o mana cenetoare catre vreo marine pa.'manteasca,
catre acei ce uital ca nu saracii spälau picioarele lui Isus, ci Isus a spAlat picioarele saracilor. A5a poet a fost
Eminescu.
El va trial, de5i a murit nebun; vor muri insa pentru vecie nemunaratii intelepti, cari au lasat, lasa 5i vor
lasa totdeauna sá innebuneasca un Eminescu.
(Eminescu in Revista Noud, II, 6, 15 Iunie 1889).
DUILIU ZAMFIRESCU
..
Azi am primit Convorbirile ca studiul asupra lui Eminescu. Pentru ca sá exprim toata pLicerea mea fat:4
de partea I-a, imi aduc aminte cá primeam odata ni5te scrisori cari incepeau i sfar5eau cu vorbele acestea cher
cher >> repetate. A5a imi vine mie sá zic «iubite iubite Domnule Maiorescu>>. SA nu va surprinda aceste
fiindra eu má incallzesc repede gi prea rnult. Trebue s'a luati numai partea buna a gandului meu, aceea adica
In care sta ca o lampä veche ce arde de veacuri cu o lumina' mititica, si pe care un artist puternic o inalta, aprin-
zand-o pana a-mi umplea tot capul de vibratii calde.
In adevar. Ati citat pe Aspasia lui Leopardi, parca am fi stat de vorba cand scriati. E hare Leopardi 5i Emi-
nescu o afinitate atat de extraordinarA, tuck se pare ca simplitatea durerii unuia a fost izvorul pe sub pamant,
care in vadul strain a lui Eminescu a ie5it la lumina' Intr'o dimineata naiva' de toamnA. Eu cred ca nu atat simtirile
lor, cat mai cu seama forma acestor simtiri 5i pregAtirea prin studiu a acestor forme are o infinita asemanare
la cei doi poeti. A5a bunaoara incomparabila simplitate a lui Leopardi din poezia La sera del di di festa, or Alla
luna, or La vita solitaria devine la Eminescu acea simplitate noua i oarecum triai tanära ce o admirAm. Si la
amandoi, cand ne vorbesc, cuminti l senini, de durerile lor, accentele au o putere sfa5ietoare. Care este misterul
acestei inrauriri? Poate raritatea, fiindca oamenii ceilalti sunt me5tesugiti, 5i adevairul, care este deapururi simplu.
Am incercat sà traduc cateva poezii leopardine farl rima 5i fara ritm, numai spre a pastra forma intreaga
5i coloarea vorbelor. Veti vedea ce asemanare de nuante.
Dar apoi periodul « Nascut la 20 Dec. etc. pana la Eminescu moare>> etc., ca fraza incalzit de farmecul
unor femei dela care au ramas in poeziile lui cateva urme de par bAlai, de ochi intunecati, de mini reci, de un
nu stiu ce 5i nu ,rtiu cum» etc.! O minune. Vorbele astea subliniate sum atat de fericit gasite, 5i periodul intreg
e atat de admirabil quintesentiat, incat imi va ramane de model.
Cat despre portretul sufletesc a lui Eminescu, adevarul facut asa de frumos, incat orizonturile ce D-voasträ
le vedeti limpede 5i le aratati cu curaj vor deveni, pentru multe naturi incurcate in negura lor proprie li pentru
multi nefericiti, o mangliere». (N-bre 18, Roma, 89).
(Duiliu Zamfirescu ,ri Titu Maiorescu In scrisori, 1884-1913, pag. 57-58)
www.dacoromanica.ro
mARTuRu 343
I. GHEREA
Iatä lucruri, cari neapärat trebuiesc pricepute, dacá dorirn sä intelegem pe poet si creatiunea lui. In privinta
cauzelor pesimismului, acuma In urmi, au inceput a se räspindi niste päreri, cu totul gresite, si cari vin din ne-
studiarea mai adáncitä a creatiunei lui Eminescu. Unii zic: Pricina pesimismului poetului nostru este filosofia
pesimistä a veacului, Schopenhauerianismul. at de gresitä e aceastä pärere, pot sä inteleagä acei ce-au cetit arti-
colul nostru: Deceptionismul in literatura románb.". Cei care sunt de aceastä pärere nu väd oare cà, prin expli-
carea lor, nu explicä nimica? Nu vid cà fac numai ca intrebarea sâ fie altfel pusä ? Si anume: Dece filosofia
Schopenhauerianä a inräurit asa de mult asupra creatiunii lui Eminescu? Pe cánd Eminescu inväta in Germania,
marele filosof pesimist murise, In schimb träia si tuna dela tribunä alt invátat, alt filosof, care a fäcut mare zgomot
In Germania prin propaganda sa optimistä, prin violenta-i ne mai pomenitä impotriva pesimismului lui Schopen-
hauer si Hartmann. Vorbim de E. Diihring. Cum dar mortal Schopenhauer a avut mai mare inriurire asupra
lui Eminescu, decat viul Dühring, despre care, fie zis in treacàt, Eminescu vorbia co mult respect?
co mult mai mare aparentä. de adevär, dau urmAtoarea explicatie cauzei pesimismului lui Eminescu.
Aceastä cauzä ar fi avut caracterul intim al poetului sätnánta nebuniei, boala fiziologica i psihologicA
mostenitä, care mai apoi a fäcut sâ se declare nebunia ja poet, tot ea 1-a fäcut pesimist. Pesimismul lui Eminescu,
dupä aceastä explicare, are rädlcini adânci organice: fondul prim al poetului, daca putem sâ ne exprimäm astfel,
e pesimist. Bine inteles, daca fondul prim ar fi fost pesimist, acest pesimism s'ar fi manifestat in once tarä ar fi
träit poetul, in orice conditie ar fi träit; s'ar fi manifestat sub alte forme, dar tot ca pesimism in fond. Aceastä
din urmä päirere capätâ si mai multa aparentä de adevär, prin moartea tragia a poetului la casa de nebuni. Totusi
pärerea e gresitä, cum vom vedea analizand pesimismul lui Eminescu.
Dar inältimea conceptiunii sale pesimiste si poetice ajunge la apogeu in satira intaia. and artistul a ajuns
exprime desävärsit sentimentele sale, atunci e un mare talent, dar nurnai cand a izbutit sä arate inteo forma
poeticä o mare conceptie filosofick o mare generalizare a mintii omenesti, atunci el ajunge geniu; si ceca ce ridicä
asa de sus creatiunea poeticä a lui Eminescu e vasta sa conceptie despre via* o conceptie, care poate sl nu fie
a noastrk care insä e, de netägäduit, mare. Imensele probleme ale universului, cum e crearea i inchegarca lu-
mii, ori mai bine zis a sistemului nostru solar, o inchegare imensä in timp i spatiu ; micimea planetei noastre
fatä cu aceste imensitäti, si mai cu searnä scurtimea vietei omenirii, care pare nurnai o clipà, in viata total' a
lumii; intunericul ce se aratä indärätul omenirei, pánä la ivirea vietei organice si inaintea omenirii dupl stingerea
acestei vieti; micimea vietei unui om, cu toate microscopicele lui interese, fatä cu aceste probleme imense...,
toste aceite sunt minunat de bine exprimate in satira intäla. De ce oare Eminescu, pentru a descrie inchegarea siste-
mului nostru solar, a intrebuintat o cosmogonie indianä, in loe de teoria evolutiei moderne, care putea la urma
urmei sä-i dea tot atäta material pesimist? Probabil, ei. aceastä. cosmogonie e mai plastid:. i in adevär, e admi-
rabil de plasticl cosmogonia exprimatà in versurile urmätoare:
«La 'nceput, pe and fiintä nu era nici nefiintä,
Pe cánd totul era lipsä de viatä si vointà,
and nu s'ascundea nimica, desi tot era ascuns,
and pltruns de sine insusi odihnea cel nepätruns,
Fu präpastie? genura ? Fu noian intins de apä ?
N'a fost lume priceputà i nici minte s'o priceapä,
aci era un intunerec ca o mare fár' o razä,
Dar nici de väzut nu fuse si nici ochiu care s'o vazä,
Umbra celor nefácute nu 'ncepuse-a se desface,
Si in sine impäcatä stäpänea eterna pace» 1).
Iatä cum ne expune F. Lenormant (in Manuel d'histoire andenne, v. M, p. 618) cosmogonia vedicä: «La
inceput nu era nimica, nici fiintä, niel nefiintä, nici cer, nici orizont. Ce inväluil deci totul? ce cuprindea pe
acel tot ? Fu apä.? Fu präpastie addned? Nu era nici moarte, nici nemurire. Nu se lumina de ziuä in noapte Numai
el singur respira fäzi suflare, i nimica nu era afarä de clinsul. Intunerecul domnea, acoperind totul ca un ocean
intunecos. Sâmburele ascuns in adâncimile intunerecului a räsärit singur prin puterea caldurei». Lassen ne spune
acelasi mit indian, numai cu alte cuvinte (Vezi scrierile filosofice ale lui Lessewici).
Conceptia moderna a eternei miscäri, conceptia dupä care n'a fost, nu e i nn va g clipä de pace in sine
impkata » e si mai märeatà, si mai poeticl deal e eterna pace».
www.dacoromanica.ro
344 M. EMINESCU
Incheierile pesimiste, scoase de Eminescu din aceasta cosmogonie vedica, din metafizica Schopenhaueriani
din esoterismul indian, care se oglindeste in satira I-a, nu-s ceva personal si original al lui Eminescu. Astea sunt
incheierile tuturor pesimistilor. Ca filosof pesimist Eminescu nu-i original, el a imprumutat aceasti filosofie gata
dela pesimistii germani. Dar cu totul original si personal e poetul nostru in modul cum a simtit el acest pesimism
Lucru de altmintrelea limpede. O conceptie filosofici, una si aceiasi, poate fi primitä de mai multi artisti, dar
fieciruia va sugera alte sentimente, i dupä fel si dupi grad. Daci ne dim sami de sentimentele lui Eminescu, pe
cat e vorba de pesimism, vedem cà sunt ca total neconsequente si nelogice, ca sentirnente pesimiste. In adevir
din filosofia pesimistä, ori trebue si urmeze ca o consequentä cera ce Nemtii numesc, earn energic i brutal,
dar prea adevirat, « das Eckel des Lebens» greata de viatä, ori, cel putin, nepásarea pentru aceasta" viatal. Se
stie cä efii pesimismului german propuneau fel de fel de mijloace pentru stingerea neamului omenesc de pe
fata pimantului. Si in adevir, dacá viata e un vis urit, un chin..., atunci mai bine sal lipseasci, se intelege dela
sine. Si aceastä greati de viati, dacä nu in intelesul ca totul nebunesc de mai sus, dar ceva mai slábitä, gäsit
poetii sài. Dad natura e numai « un vis al nefiintei», un nimic, un non-sens, atunci e foarte la locul ei exclamarea
trufasa, dar cam egoisti, a lui Alfred de Vigny:
Vivez, froide nature, et revivez sans cesse,
Vous ne recevrez pas un cri d'amour de moi ».

Dad.' viata omului e numai o vale de mizerii, fàrà niciun inteles, firä niciun viitor; dacä iubirea e numai o
iluzie ingrozitoare i uritä, care se sfarseste ca rnoartea, atunci e consequenti cantarea brutali i nesänätoasi a
lui Beaudelaire [sic], care plimbandu-se cu iubita-i, di peste un hoit puturos, putred, verde, in care foiesc verrnii,
dela care se impristie o duhoare ciumati, iar poetul, arätandu-i toate aceste grozavii, alce:
Et pourtant, vous serez semblable a cette ordure,
A cette horrible infection » 2).
Nu trebue mai multe exemple; aceste doul, si mai ales cel din urmä, sunt deajuns pentru a aräta cat de de-
parte, cat de enorm de departe, e acest pesirnism consequent, dar brutal si bolnav, cat de sträin e de geniul
lui Eminescu. El, Eminescu, si nu arite niciun pic de iubire naturei, el care a iubit-o rnai mult cleat oricare din
poetii nostri I El, care tremura impreuni c-u tremuratul razei de lunä, rimanea ca ochii mari si visa treaz la
vederea lunei pline, alunecand pe cer; el, care se extazia, in fata unui asfintit de soare ori a risiritului lunei, el
care iubea asa de mult natura, 'neat, inralurit de o noapte de vari, cu luna, plink' si melancolicä, repeta entuziasmat:
« Totu-i vis li armonie
Noapte bunä».
Eminescu si arite iubitei sale un hoit descompus, si sä-i zici: asa vei fi i tu 1 El, blandul, iubitorul poet, care,
stram la pieptul iubitei sale, se perdea in ochii ei, in acei ochi frumosi, cuminti si mari, in acei ochi mari, visä-
tori i albastri, in cari se adunau toate basmele; el, blandul, iubitorul poet, care scilda pe iubita sa in lamina lunei,
ficea sä ningi asupra ei flori de teiu, si o intreba de o mie de ori,
« Mi iubesti tu, spune drept».
Nu doar, cl nu stia, dar e asa de bine ca, dupal o mie de ori, sä mai auzi odatá un da. In sfarsit el, care
stergea cu iubire lacrärnile copilei iubite repetand incet: e Nu nrai pringe, nu mai plange I»
Eminescu era bun, bland, iubitor; fondul prim a caracterului säu a fost mai curand optimismul si idealismul de
cAt pesirnismul. Acel care va pitrunde si va simti adanc creatiunea poetului, va pricepe totodatä, eked' dreptate avem.
Idealizarea trecutului, cum am mai spus, a fost o urmare a pesimismului, dar a unui pesimism sui-generis,
special lui Eminescu, care in fondul lui prim a fost idealist in toati puterea cuv'Antului. 8)
(Eminescu, 2890)
1) Vietue§te, naturi rece, si iar vietueste neincetat,

Nu vei avea dela mine un strigit de iubire».
e Si totusi vei fi ca i aceastä murdärie, ca si acest ingrozitor starv imputit ».
In forma aceasta, studiul lui I. Gherea apare abia in Studii entice, vol. I, 1890. Cele dona articole din
Contemporanul pe z887 cari, revizuite si adiugite», aveau s'A' dea studiul dela 1890, sunt ca adevärat o schitä,
din care partea referitoare la Scrisoarea I-a lipseste. Exemplul citat din Baudelaire lipsea de asemeni; in locu-i
figura un citat din poetul Chevet.
www.dacoromanica.ro
MARTURII 34,
AL. VLAHUT.A.
Eminescu a fost pregatit sub toate raporturile pentru a crol un drum nou in literatura Romanilor. Niciodata
nu s'a väzut la noi un temperament de artist, completat de-o cultural asa de vastä si de-o originalitate atat de
marcanta. In poezia noastrá dulceagä si destul de ofticoasä, versul lui Eminescu se detaseaz1 inteun relief isbitor.
Simti indata cá ai de-a face c'un reformator. Primele lui poezii sunt un strigit puternic de revoltä artistica. E o
necunoscuta vibrare de gandire si de sentiment. Alta limbl, alta viatä, cuvintele au suflet, coloare, forma, fiecare
cpitet e o explozie de lumina'. Ce vigoare extraordinarl si ce frumuseti titmice neatinse Inca pana la ell
(Amintiri despre Eminescu In Revista Nouel, II, 7, 15 Iulie 1889).
Da, Doamnelor si Domnilor, ceca ce va ramánea pururea din Eminescu, in afara de frumusetea gandirilor
si de adincirnea si sinceritatea simçirii lui, ceea ce va trai in fiecare vers rotninesc ce s'a scris si se va scrie dela
Eminescu incolo, este acea complexiune putemicá a limbii renäscute sub condeiul maestrului, acea croiali noui,
particulara, a frazei, a dictiunii, care a fost chiurasa indestructibilä a talentului &Au. Acei care au ce spune, acei
cate au destulä putere i personalitate, pot imbräca i purta inainte armura grea i platosa de otel a eroului cazut;
toti ceilalti, pedestrasi slabi si ark' chemare in oastea condeiului, care se imbulzesc si se 'mbrace in zalele luí,
sunt osanditi sa fie sfarimati sub greutatea acestei armuri de uries 1
Da, acesta este marele curent, care porneste intr'adevär dela Eminescu: farmecul particular al limbei, meste-
sugul de a-si sculpta versul inteo tärie de vorbe vii, sonore si sugestive, li intr'o bogatie de forme necunoscute
pank la el.
Nimeni dintre scriitorii romani n'a stiut sáji cristalizeze gandurile in forme atat de severe si desivarsite, nirneni
n'a ajuns la aceastä fericitä descarcare de emotiuni in versuri de o structura de bronz, dealungul carora gäsesti cu-
vinte neasteptate, epitete curioase, care 'ti evoaca imaginile co o preciziune si co o intensitate de halucinare. El arc
mpärecheri de vorbe, cäderi de fraze si de rime, ce-ti dau impresia, floral unei explozii de lumina surprinzatoare.
Cum si nu te urmireasca si cum sä nu fii inconstient stipanit de aceasti limbl natia, care palpiti de o tine-
retä, de o vigoare si de un colorit uimitor !Din acest punct de vedere, Eminescu exercitl asupra tinerirnei noastre
o influenti aproape fascinanti si acei care vor face mai tarziu istoria literaturii de azi vor vedea mai limpede in ce
relief de creator se ridicl figura lui Eminescu, si cat de adânci sunt urrnele pe care le-a Lisat vigurosul säu talent
In viata limbei românesti.
(Curentul Eminescu, 1892)
I. L. CARAGIALE
Biblioteci intregi s'au scris despre « Hamlet», si roatele tipografilor nostri de mii si sute de ori se intranesc
pe zi si or sá se mai invärteascal in pofida lui Eminescu. Liber inclodatä oricine sä-si aliture pe o bucata de
hirtie numele-i de o zi ca un nume pe veci trainic, cum se aprinde un chibrit in fata soarelui; liber e oricine
sä spunä despre o operi de artä si ce stie si ce nu, si dad. o pricepe si dacä nu, numeasca-se el Taine, sau fie
ilustrul ciubotar al lui Apelles. Pe varful unui obelisc batran se abate cateodata si un vultur, dar mai ales se
string totdeauna roiuri de musculite sá bazaie pe creasta monumentului infierbintatil de anta. Apele norilor,
vanturile vremilor spalä si svanta piatra nobilä de urmele acelor efemere, si ea rimane tot curatä ca mai nainte
pentru mai nainte. De clintit nu o poate clinti decal träznetul cerului, ura fanatica a sectarilor exaltati, ori
sec-urea Vandalului imbecil si rau, sau ignoranta barbará, cate doboara si sfarrni frumusetea ceca ca si-si faca
un prag inform la o särmana Dar astea toate sunt elemente oarbe ale naturii, miscate de sus fara con-
stiintä, de jos de o constiinti din cale girl obtusa ori Insi a ciunti ca constiinta limpede si ca singe
rece o operà de arta?... Si de asta e vorba aici.
Care artist, care amator, care om de bun simt si de treaba ar indräzni sa ja un pene si si indrepteze o trasa-
tura ma-car a unui Rafael, sa prefacä numai o masural a lui Beethoven, ori sal potriveascI coapsa lui Apolon
sau soldul une Venere, dupa personala lui judecata si dupal pornirea gustului slu actual? Lucrarea ce un mare
artist ca Eminescu o Iasi este, ca toate calitatile si defectele ei, ceva dint, fie di 'n ea se intrupeazi ceva pipait,
www.dacoromanica.ro
346 M. EMINESCU
pentru o viati mai durabilä decat chiar a neamului salu intreg, gándiri si simtiri de veacuri ale acestuia, si de aceea,
fleà teamä de exagerare, s'a putut rice ca o asa lucrare este patrimoniul omenirii intregi, nu numai a unui neam.
asa dar a pune mina fad: shall pe o asemenea lucrare Cu calitäçi eteme si a cuteza s'o potrivesti sau s'o
mai cioplesti, dupa trecatorul du gust si cu competenta ta discutabilä, discutabilä pentruca e negativi' fatal cu rea-
litatea evidend i palpabila a monumentului ce-1 judeci discutabilä fie ea cat de autorizad in palrerea-ti proprie
si a catorva clienti va sal zica a mutila lucrarea de artä pentru restul farà capät cunoscut al lumii i vremii, este a
te face vinovat de o fapta reprobabilä, este, cu un cuvánt, o profanare... lar de profanare nu e capabil decat
un om fara mimi, i cu spiritul ingust, un om care niciodad nu se poate uita pe sine, care nu poate avea nicio
ridicare de suflet pe deasupra egoismului strain% nicio emotie... cum si, zic? impersonalä, ca si, intrebuintez
eu niste platitudini platonice scoase de curând iar la moda, niciun fel de respect chiar cand se allá in fata
lucrurilor sfinte... fiindcá n'are, ftindci, nu poate avea nimica sfant pe lume. 1)
(Dottei note, 1892)
M. DRAGOMIRESCU
Una din caracteristicele poeziei lui Eminescu este farmecul profund in legätura cu frumusetile naturii. Cum
se explica « stiintificeste» aceastä caracteristical? Din momentul ce Eminescu descrie asa de poetic codrii si poe-
nele, muntii si lacul, norii si luna, el trebue sal fi fost un temperament de excursionist, care cauta cu dinadinsul
frumusetile naturale, pentru ca sa se incante de ele. D. Petrafcu pune o greutate speciad pe faptul ca. Eminercu
se plimba in timpul copiläriei, pe cánd era la taral, prin padure; iar pe faptul ca.' s'a plimbat odatä, cu Veronica
Miele prin gradird, pune si mai mare greutate. Ne-am inchipui cá poetul avea o apucatura sufleteasca extraordinara,
din care de sigur a izvorit splendida poezie a codrilot i lacurilor, razelor i izvoarelor, a lunii i marilor, ce In-
dlnim in opera luí. E curios chiar cum criticii « stiíntifici» n'au cercetat dad: Eminescu era un iubitor pasionat
al marii (fapt ce nu 1-a relevat i nu-1 va releva nimeni) de-a putut gasi acele splendide imagini:
Peste cate mii de valuri sdpanirea ta strabate
Cánd plutesti pe miscatoarea marilor singuratate
çi de-a dori in atatea variante aproape deopotrivä de frumoase ca si, moara i si, fie ingropat la marginea märii:
In linistea sarii
Si, má lasati si, mor
La marginea
In realitate, Eminescu, ca om, nu era un iubitor al naturii. Cei ce 1-au cunoscut deaproape 5) spun el erau
chiar mirati de indeferenta cu care Eminescu privea aceste frumuseti; lar ratacirile lui din tinerete n'au nimic de
a face ca apucaturile unui excursionist, indragostit de pitoresc. De altminteri explicatia acestui fapt ne-o di insusi
poetul dad.' luand in consideratie natura lirica a nuvelelor sale, Ii putem atribui lui marturisirea, pe care Ieronim
din « Cezara» o face eroinei cu acelasi nume:
« Am o mima i o minte ciudad. Nimic nu pdtrunde in ele nemijlocit. 0 idee rärnáne la mine saptamini
Intregi pe suprafata mintii, nici má atinge, nici ml intereseaza, Abia dupd multe zile ea pätrunde in fundul ca-
pului, i atunci devine prin altele, ce le-a fi gasind acolo, adind i infoldäcinad... Simjirile mele sunt tot artfel.
Pot vedea un om cäz' ut mort pe ulita, i momentul intdiu nu-mi face nicio impresiune... abia dupal ore reapare
imaginea lui i incep a plange, plang mult, i urma rämâne nestearsa in mima mea»
Aceasta n'ar insemna altceva decat cá Eminescu era foarte nesimjitor ca om ; iar neingrijirea lui de confortul
vietii ar intäri si mai mult aceastä asertiune. Dar ceca ce nu-1 izbea ca realitate putea sä-1 izbeasca ca imagine,
deci ca element poetic, ca material pe care putea sä-1 intrebuinteze imaginatiunea lui plastica'. Personalitatea lui
artisticl era ca atált mai irnpresionabila, cu cat cea omeneascl era mai putin simtitoare. Daca ne-am Intreba insal
care din aceste doul este cea esentiall pentru Eminescu §i am judeca dupl « critica ar trebui sä
zicem cl nesiVirea personalitätii lui omenesti. Aceasta asertiune n'ar putea fi deck falsi,. Adevarata esenta a per-
1) Reprodus din I. L. Caragiale, Opere, III, ed. Paul Zarifopol,

In legalturl cu Maiorescu, vizat in
randurile de mai sus si Cu interventiile lui editoriale, cf. cap. Scrisorii a 11-a, in vol. II, pag. 267.
Titu Maiorescu, (informatie orala).
www.dacoromanica.ro
MAR.TURII 347
sonalitàçii lui Eminescu o constitue personalitatea lui artistica, imaginatia creatoare, ce dal sens sentimental 0
adanc impresiunilor lumii externe, care, ca elemente ale perceptiunii, nu-i izbea debe personalitatea omeneasca.
cu atat mai mult putem spune aceasta, cu cat numai perceptiunile, dupa ce s'au transformat in imagini, pu-
teau sà afecteze, dupa cum se vede din citatul de mai sus, persoana lui ca om: « abia dupa ore intregi apare
imaginea lui, fi bleep a plcInge». Ce insemneaza aceasta decat ca." personalitatea lui artistica di directiunea perso-
nalitätii lui omene§ti, iar nu altminterea, dupi cum sustine critica nouà ?
(Critica Eminescu, 1895)
'EFAN PETICA
Romantismul eminescian a transformat toate acestea. A introdus puncte de vedere noi §i o tehnica desvoltati
care insemna o adevärata revolutie.
Sufletul omenesc fu cercetat pana in cele mai misterioase adâncimi §i lira vibra de cintece turburatoare §i
pasionate care nici nu se bänuiau pánä atunci. In locul Stelutei, a§a de seninä §i de simplä, avuram Mortua est,
poema intunecati, sguduitoare, amara, dar facutä anume pentru sufletele noastre sbuciumate.
In alte poezii ale Eminescului ritmul e 0 mai complicat, iar dela el incoace complicatia a mers crescánd.
La unii poeti dintre cei tineri masura veche a fost cu total sfaramatä 0 in local ritmului simetric de alta data
s'a introdus un ritm larg, de o facturä wagneriana. Principiul de care s'au condus poetii in aceasti schimbare a fost
ca « ritmul nu trebue sa tralasca numai prin cuvintele ce le exprima ci sa-§i aibe existenta sa proprie».
Aceastä regula, formulati in urma de eminentulliterat german Amo Holz, a calauzit aproape pe toti poetii moderni.
Ea aducea insa dupl sine §i o noul definire a insemnatatii cuvintelor in vers.
Dad, ritmul nu avusese pana aci o existentä de sine stitatoare, cuvintele nu avusesea nici aka. Ele nu eran
decal simboluri reci ale idelilor. Arti§tii se ocupau de valoarea lor ca simboluri utile dar la valoarea lor esteticá
nici nu se gándeau. Cuvintele insa au §i ele o anumitä muzici care poate da efecte surprinzatoare §i care le poate
constitui un scop in sine.
Eminescu a incercat aceasta:
Se bate miezul noptii in clopotul de-araml
somnul vame§ vietii nu vrea sa-mi ice
Sunetele au §i o muzicalitate care predomina in aceastä poezie, Ii dan un caracter aproape religios i muzica
lor are in adevar soletnnitatea pe care vrea s'o dea ideea fundamentall.
(Transformarea liricei, 1900)
Totu§i, simplismul acesta stapane§te pe critici in toad' activitatea lor i cand e vorba de clasificat scriitorii,
atunci se dau la iveala incurcaturi uimitoare. Eminescu e trecut de unii prirttre romantici §i tinând socoteala de
un mare numar din poemele sale aceastä clasificare pare indreptätita. Conceptia, tehnica, idealizarea unor anumite
tipuri 0 o multirne de alte particularitati fac din el unul din cei mai insemnati romantici daca nu chiar cel mai
de seama. Dar alaturi cu aceste consideratiuni se ivesc altele de un ordin deosebit. Prin simetria facturii, prin unele
conceptii entice, prin pastrarea regulilor, Eminescu e un clasic, §i in aceasta privinta, unele din paginile sale ar
putea sta alàturi cu oricare bucata vestita clasicà. lar pe MO: aceste doul parti caracteristice, care fac foarte
anevoioasa clasificarea sa inteo §coala sau alta, se ive§te a treia care märe§te 0 mai mult greutatea. Poezii ca Melan-
colie, De cate ori jubito, Despartirea, Când insusi glasul, Se bate miezul noptii i altele, ar indreptati mai curat'
trecerea sa printre rándurile simboli§tilor. Cum se vede, ar face o mare gre§alä criticul care tinánd socoteala
numai de anumite productiuni i voind sà claseze, oricurn, pe Eminescu inteo §coala, 1-ar trece printre clasici,
romantici sau simboli§ti.
Gre§eaLs aceasta se face atunci cand clasifica" scriitorii in nationali§ti §i cosmopoliti. Sà luam iar pe Eminescu §i sa
vedem intru cat i se poate aplica impartirea aceasta. Eminescu e inainte de toste roman, s'a nascut 0 a copilärit
In tara, s'a imbatat de doinele 0 de legendele stabune, s'a inflacarat de un mare 0 inalt ideal national 0 1-a cantat
www.dacoromanica.ro
348 M EMINESCU
in versuri minunate. Dar alaturi Cu aceastä personalitate a sa, strans si intim unita cu dansa, asa de strans si de
intim hick nu poate fi despartitá, e personalitatea lui Eminescu crescut la scoala filosofiei germane, partas sincer
convins al lui Schopenhauer, adorator al Nirvanei indiene, pesimistul adanc i declarat pe care l-a cunoscut
lumea. Aceste douä personalitäti asa de diferite Fin natura si originea lor, s'au contopit intr'una singura i poezia
Eminescului a izvorit din aceastä contopire. De aceea nu se poate spune cl poezia sa este curat nationalä. Dar
nu se poate spune nici c.a." este cosmopolitä. Ea este poezia izvoritä din altoirea cugetärii germane pe firea roma-
neascà i inteinsa se gäsesc caracterele etnice ale celor doua popoare care i-au dat nastere. In aceasta poezie insà
nu se aflä nicio urma de cosmopolitism pentru motiv-ul foarte simplu cà niciodata cosmopolitismul n'a avut o
existenta in sine al a fost totdeatma o notiune lipsitá de sprijinul realitätii. Procesul logic care stapaneste formarea
oriclrei notiuni generale s'a indeplinit si la formarea acestei notiuni, dar a fost numai un proces formal. Plecand
dela date reale pe care a cäutat sa le sintetizeze intfo notiune generara, el a urmat toate regulile logicei formale
si a ajuns la o entitate lipsitä de inteles care pima ca explicä multe &di a explica nimic. Ceca ce dovedeste cf lo-
gics transcendentala duce adeseori la lucruri care nu sunt de loe rationale.
Isi canta Oratiu odele, îi suspina elegant Ovidiu Tristele in note clare si de o frumoasa melancolie nobilä,
iar in departare ca adierea usoara a unui \rant de seara ii murmura Virgiliu idi/ele sale vesnice. Ce pace nesfärsitä
Alecsandri nu se mai putea satura.
Dar la räsärit se ivea grija i nelinistea egoismului care a voit prea mult sa fie transcendental Sufletul, ca
acel erou de roman mistic, ingrozit de atára liniste, se intreba dacl nu cumva vreo durere adancá plange in intuneric
si-1 pándeste gata sa-1 doboare miseleste, pe ascuns. Si atunci grija se ficu spaima, spaima se facu durere i durerea
se facu plánset amar si dureros, iar Eminescu apäru. Note dureroase care plang noaptea tarziu pe campia atica,
plinä de farmecul parfumat al verii peste care-si revarsa luna bogata sa comoara', visuri grele si chinuitoare prin
povara lor, siguranta cf toatä märetia aceasta frumoasa i tristá va pieri ca niste sunete raslete de flaut, brate
disperate inältate spre un cer minunat dar rece, ochi tristi si mari si dulci si visatori inaltati la steaua sing-uratätii,
suflet sbuciumat si mandru, suflet de rege paräsit, asa trecu Eminescu prin viata si poezie.
(Arta nalionald, 1901)
ANGHEL DEMETRIESCU
. . . .
Pentru o naturä melancolica i visatoare ca a lui Eminescu, acest sentiment nu era o simplä recreatie ca la
oamenii de lume, ci o roua binefIcatoare pe niste buze arse de väpaia fericirii intrevazute, un balsam neapärat
existentei lui solitare si lipsite de mingaierile societatii. Dar amorul in care astepta sa gäseascl un refugiu si o
consolatie, fuse pentru dânsul o noua scoalä de suferinte. Cu toate acestea, in epoca dulcilor iluzii, in rarele mo-
mente de fericire ce ii fu permis sä guste, acel simtimant fácu sá curgä in strofele lui poezia Cu o bogätie si o
frumusete de forme ce lasa in umbrá pe contemporanii SAL Muzica frazelor lui cadentate plimba sufletul prin des-
fltärile ideale i imaginatia lui bucolici se desmiardä in murmurul izvoarelor sau in tremurul lacurilor, in racoarea
vailor sau pe intinsele Campii ce onduleazä la rnarginea orizontului departat.
De regula, poetii mari gasesc in amor o ocaziune pentru analiza delicati a acestui simtimânt, un prilej de
a inälta In strofe entuziaste si stealucitoare pe femeia adoratä, care pentru dansii, cel putin in acele momente, este
d ea lul intrupat; caci, precum alce Metastasio, vorbind de iubita sa,
Tutto mi par diffetto,
Fuor che la tua belta.
Fireste, in aceasea" psihoiogie finä i artisticO', el coinit indiscretii, lau publicul drept confident la fericirile lor
ascunse sau la nenorocirile lor exagerate, se dau in spectacol, si par asemenea unui om ce locueste inteo camera'
cu ferestrele la stradf i ca storurile ridicate. Mai rezervat decat altii, Eminescu ne spune cum iubita lui « îi cade
pe piept», pe cand el o asteaptä cu bratele intinse, cum ea lsi culca fruntea pe bratul lui», « lasánd buzele ei
duki prada gurii lui», cum ea se desface de clausal cu o dulce sila, mai nu vrea si mai se lasa» sau cand,
Reproduse din Stefan Peticä, Opere, editie ingrijita de N. Davidescu, Fundatia pentru literatura 0 artä
Regele Carol II», 1938.
www.dacoromanica.ro
MARTURII 349
iubita lui uitandu-1, el « bate necontenit drumul casei ei», sau degeri uitandu-se printre rartturi si asteptand-o
si se arate la fereastra», sau « trece pe tanga plopii firl sot, de-1 cunosteau toti venicii, afari de iubita lui».
Dar aceste destáinuiri palesc in fata frumusetilor naturii, care, chiar in amorul lui norocit ori nenorocit ocupa
primul plan. Iesirea lunii « dintr'o rariste de fag» i « vapaia ei ce se revarsä peste ape», privelistea unui lac
linistit i incärcat de flori de nufár sau incretit de o adiete upara', ori spirgandu-si valurile printre trestii, cántecul
pitpalacului sau trecerea in sto/uri a rândune/elor
Ce se duc ca clipele
Scuturánd aripele,
iatà ce-1 intereseazä in primul rand. Toate acestea au un suflet pentru dansul, adica se reproduc in sufletul lui cu
liniile si colorile lor, cu miscárile repezi sau blande, cu energia i contrastele ion, i sentimentul dineros sau
placut ce se exalä din acest complex de tonuri i contururi, naste intfinsul, printr'un fel de repercursiune sufle-
teascä, o fericire mala sau o intristare adancl. Cu ce bucurie copiläreasci revede el codrul i tineretea lui re-
näscandä cand, afiándu-se in mijlocul lui, exclama':
Codrule, codrutule,
Ce mai fad, drägutule?
Tu, din finar precum esti,
Tot mereu intineresti.
Cum zambesc arborii si picaturile de ploaie ce strilucesc inca pe frunzele lor 1 Ce melancolic trece alba reginä a
noptii prin nori, in care s'a deschis o poartä I i ce tablou de noapte in aceste versuri inimitabile:
Trece lebäda pe ape

Printre trestii sà se calce...
Doar izvoarele suspina,
Pe cand codrul negra tace
Dorm si florile 'n gradinä
Dormi in pace!
In fata acestor privelisti, care aduc in sufletu-i fericirea sau melancolia, ideile i simtirile se nasc, se Malta si
se coboarä, i iaräsi se avántä in regiuni ideale, intocmai ca välul çle aburi ce se desface de pe suprafata izvoa-
relor, pe care el le-a cintat ca o simtire asa de adeväratä si cate aci se mladiazä, aci se incovoaie si se ras' uceste
in spirale diafane, in fine îi desfäsura capricioasele-i forme ca cat ajunge intr'o regiune mai eteriana. Gandirea,
care la naturile prozaice se inchiagl si se toarnä intr'un tipar mai mult sau mai putin cunoscut, la dinsul e fluida,
versul are inflexiuni, si modulatii gratioase, rima are neglijenta i naivitatea limbii dialectale, greoiul vocabular al
limbii carturarilor isi släbeste tesätura si-si lärgeste ochiurile ca sá se poatä strecura printr'insele vorbele populare,
provinciale chiar, cu simplicitatea lor nevinovatä, scoase de mult din circulatia literatä, carora el le da tineretea
vigoarea lor de altadatä. Fiecare vorbl adaoga ceva la desIvarsirea versului, iar versal este plin de
emotiuni personale, in adevar simtite si exprimate ea undulatiile lor fugitive, adici asa cum sunt, nu dupi con-
ventiile si exigentele unui stil impus sau imprumutat dela altii. Cu dansul, spiritul, trecand peste regulile cu-
noscute ale stilisticei si retoricei, strabate in psihologia profunda çi cuvintele nu slujesc numai ca material pentru
structura unor perioade intocmite numai in vederea sonoritätii ci devin adevärate substitute ale emotiunilor
sensatiilor, ne fac sà patrundem pana in adáncul sufletului lui intristat, precum cand, uitat de iubita lui, el ii
trimite aceste versuri:
De cate ori am asteptat
soaptl de easpuns I
zi din violà sa-mi fi dat,
zi mi-era de-ajuns;
sau cânci, cu o delicateta de simtire femenina zice aceleeasi necredincioase:
De-al genei tale gingas tremur
Arana viata mea pe veci.
www.dacoromanica.ro
350 M EMINESCU
Cu dinsul poezia noasträ a primit o viata mai intensiva' pi mai variata, caci el privepte lumea cu impresionabi-
litatea unui copil. Plopii din curtea iubitei lui sunt «farà so », izvoarele blandeo, teii « sfinti», norii « urzesc
deasupra lacului o umbra finä»
Rupti de mipcari de valuri
Si de bulgäri de lumina,
somnul este « vamep vietii», o femee este « fragedà ca floarea de cirep a, etc.
Apa se stinse acest talent nenorocit, care imprimä poeziei noastre o direc-tie nouä, imbogati metrica cu forme
necunoscute pánä la dansul, intineri limba veche punand in circulatie literara cuvinte uitate prin cronici i psal-
tiri, dede limbii poetice o vigoare pi o frumusete pe care nimeni n'o intrevalzuse panä la dánsul. Muncit de o
trufie enorma, pe care o nutreau succesul pi admiratia amicilor sài, indoctrinat de teorii incoherente, chinuit de
neproportia dintre facultatile i aspiratiile sale, el nazui la toate celebritätile pi la toate märimile, fara sà poata
ajunge decat la reputatia unui poet. Privat de mangaierile ce ()feral viata contemplativä, incapabil de a imbrätipa
ocupatiile vietii politice, filosof ignorant cum se credea pi ziarist de nevoie, prea mandril ca sa coboare Ia ser-
viciile ce putea face, prea märginit ca sa se inalte panä unde mandria lui indemna, prea egoist ca sa-pi des-
chizi Mima marilor simpatii, osandit, prin firea lui i prin imprejurärile in cate fusese aruncat, a lupta fad
convingere, a fi ziarist färä a iubi aceasta meserie, a scrie cu patimä personall färä motive personale, el fuse
gonit din skull fericirii, al amorului, al puterii pi al ptiintei. Dar chiar acest complex de calitati superioare si de
defecte nevindecabile, au fäcut dintr'insul idolul imprejurul cäruia s'a grupat o parte din tinerime. In adevär,
sensibilitatea sa delicatä, acutä pi pe alocurea bolnävicioasa, cultura sa exclusiv germana' i prin urmare originala
pentru noi, ambitia sa de a intrece pe toti cei dinaintea i dimprejurul lui, i-au fäurit un stil unic, aci simplu ca
o poezie populará, aci imbogätit prin citiri intinse, un stil nou i viguros, scânteietor i intunecos, luminos pi vag
ca o legenda nordicä, plämadit in cele din urrnä cu dispret suveran i ca o ura ce-1 apropie de Juvenal. Pam-
fletar in satirele sale extravagante, el vazu in generatia actuala numai grepelile i viciile ei, färà sä pre-
simtä nimic din adevärata ei märire, pi o urmäri Cu o furie de caníbal; insä poezia lui plina de simtiri tinere
adanci, de imagini originale pi de viziuni puternice, acei nuferi i acele liane, pe care el le-a descoperit intaiu;
acel murmur de ape ce se rostogolesc peste prund, in care el a gasit izvoare noi de inspiratie; acele flori de cirep,
de salcâm, pi de teiu, pe rangi cari toti treceau färä a le culege au dat poeziei sale un parfum, un farmec
o frumusete, care il pun deocamdatä pe aceeapi linie cu cei mai mari din poetii noptri. 9
(Eminescu, 1903)
IL. CHENDI
Legaturile lui Eminescu cu poezia romantica germana ne face SA insistim aci i asupra umorului pi ironiei
romantice din poeziile
Notiunea ironiei romantice, introdusä in discutiile estetice de Friederich Schlegel, nu este deplin lamurita
dar in general ea se reduce la o extrema' libertate de gandire pi la o critica acerba a problemelor imbratipate ca
preferintä din domeniul fenomenelor paradoxale.
Douai parti mai esentiale constituie aceasta notiune, dintre cari cea dintai este identicä cu convingerea, nutria
de top romanticii, despre deperaciunea vietii pi a fericirii pamántepti. A doua parte se caracterizeazà mai mult
prin zambetul ce-1 starnesc anumite situatii sociale sau sufletepti, situatii cari silesc pe poet a cauta diferite sim-
boluri sau categorii pentru exprimarea lor. India parte este mai reflexiva i aproape exclusiv satirica, iar a doua
contine o nuanta bunk" de umor, pi o notä mai mult descriptiva.
La Eminescu intalnim amandoua aceste insupiri. Una o cunoaptern foarte bine, ca'ci s'a stamit ca prisosinta
asupra ei pi se manifestä in acel lung ir de poezii pi satire, in care poetul hohotepte asupra soartei nenorocitelor
« musti de o zi», cum numepte el muritorii. Partea insa in care satira lui e mai blanda pi mai indulcitä, unde
fruntea incretita a apostolului se insenineaza, este pi ea demnä de a fi cunoscutä, dad nu din motive de arta purä,
cel putin pentru a avea o nota mai mult din individualitatea poetului.
Reprodus din Anghel Demetriescu, Opere, ed. Ovidiu Papadima, Fundatia pentru literatura i arta
« Regele Carol II», 5937.
www.dacoromanica.ro
MARTUR1I 351
Adevärat cà poeziile, in care razele veseliei spulberl nourii grei ai unei vieti dintre cele mai serioase, sunt
putine la nurnar i aproape toate inedite, din cauza nedesavarsirii lor. Prin lectura, prin autosugestiune, prin o
disciplinare severa' a spiritului si mai ales in urma suferintelor sale, Eminescu s'a departat tot mai mult de dra-
gostea pentru acest gen de versuri, cultivat cu predilectie in tinerete. Poeziile incepute au fost parasite, dar chiar
si in forma lor primitivä ele devin pretioase, nu numai prin cateva frumuseti poetice, ci prin faptul cà sunt probe
de momente senine din viata poetului.
(Eminescu, In Pre z9o3)
ION SCURTU
Dar s'a zis si s'a scris cá Eminescu este pesimist, un fel de pesimist international. De sigur ea dintr'un anume
punct de vedere este un pesimist, dar nu un pesimist care n'are nicio credinta' in neamul sau, in puterea acestui
neam, ci este un pesimist, in mare parte national, un revoltat de ceca ce vedea in zilele noastre.
Pesimismul lui Eminescu se poate distinge in trei grupe: este un pesimism care are cea mai putinä insemnä-
tate pentru viata noastra socialä i culturala, pesimismul !irk al uncí firi triste care vede toate suferintele mai
cumplite, toate lucrurile mai rele de cum sunt in realitate: un gest al iubitei, o departare a ei pentru totdeauna
deschide inaintea lui privelistea mortei. Acest pesimism nu e un pesimism de idei, cu un pesimism absolut indi-
vidual. Este apoi un alt pesimism, cel mai caracteristic al lui Eminescu, este pesimismul sau social : tot ce vede
in timpul nostru este o groaza pentru el, sunt semne de peire, i impotriva acestor sernne se ridica i cere si fie
inlaturate; isi intoarce ochii catre trecut cu credintä si are un dor ascuns ckre viitor, pesimismul acesta este un
pesimism national, $i mai este un pesimism filosofic pe care-1 au multi din marii scriitorii ai lumei, nu roirnai
neamului rominesc, si un scriitor universal este Eminescu, scriitor genial care se recunoaste o umbra- pe acest
pämânt, care insusi este o umbra in universul intreg. Scriitorul mare isi da seama ce nemernica, ce scurti, ce mes-
china este viata noastra, iar atunci, fireste, in fata universului Il cuprinde un dispret fata de toste stradaniile noastre,
fatal de toad: meschina noastra vanitate omeneasca. Pesimismul acesta cuprinde in sine un pretios element etic;
este un pesimism care ne inalta peste mizeriile vietii, peste ispitele vietei, in sferele cele mai ideale. Acesta este
pesimismul lui Eminescu, pentru care a fost osandit de atatia cari nu 1-au inteles.
(Mibail Eminescu in lumina vremilor de azi in Sämäniitorul, VI, 17--t 8, zo Aprilie, 19 7)
P. CERNA
Aceastä particularitate a legalturii dintre om i natura' apare in contrast Cu fondul pesimist al poetului, caci,
In afara de poezia sa « Revedere», unde etemitatea covarsitoare a naturii e pusa fata in fatil co nestatomicia
nimicnicia soartei omenesti, in restul operei sale se poate vedea partea simpaticl ce o ia cerul i pämantul la
peripetiile vietii umane.
In aceasta privinta Eminescu se deosebeste de mai toti poetii pesirnisti ai veacului trecut.
Si Lenau a stiut sa' personifice in chip minunat elementele firei; si el a vazut in natural o.prietenä. Impreunä
cu cerbul sau ranit, sufletul lui s'a refugiat adesea in intunericul padurilor i in apropierea izvoarelor, ca &alit
uite suferintele ce i le-a prilejit viata. Dar acest indragostit al iazului, al lunei, al stufärisului tainic si al catarac-
telor Niagarei, are culori mai intunecate deck Eminescu si intrebuinteazi elementele naturii mai mult ca un terrnen
de comparatie artistica.
Leopardi o simte traind ca in vremurile mitice, dar una din nemuritoarele lui tinguiri se invirteste in preajma
simtamantului, ca. aceastä nemärginire a universului nu are nicio privire binevoitoare, nicio simpatie, pentru
urgisitul neam al oamenilor.
Si mai in contrast co Eminescu este Alfred de Vigny. Natura acestuia e dusmana furnicarului de vieti de
pe plmant, lar poetul se uita la ea ca la o mastera.
Câtä departare in aceastä privinta dela singuratecul turnului de fildes pana la cántäretul celui din urma dor» 1
Poetul roman n'ar vrea sa se despartä nici dupa moarte de codrul lui drag si de prietenii sai din cer, luceferii.
$i dad nu va mai pätrunde pasta la dansul nicio luminà din tarii i niciun sunet din glasul etemei naturi, ar vi-ea
www.dacoromanica.ro
352 M EM1NESCU
sä stie cel putin, el si de atunci inainte s'or zbate apele in preajma sa i vor arde focurile in dealuri, cL talanga
va räsuna pe aproape, iar teiul sfánt va asteme un giulgiu alb de floare pe noaptea mormántului sAu. Un astfel
de ca.ntäret al naturii nu putea iesi cleat din neamul care a fäcut «Miorita».
El si-a intipärit numele pe toate minunele fäpturii i ochiul nostru 11 intálneste in once unghiu al mandrei
noastre mosii.
(Eminercte in Convorbiri Literare, XLIII, 6, Iunie, 1909)
ION SLAVICI
Eu rostiam la inceput vorbele cum se obicinueste prin Podgoria dela Arad. Eminescu se enerva adeseori
si zicea sfarà.'m timpanul pocind vorbele, dar nu se supä:ra i nu-si pierdea särita ca multi dintre gramaticii
de atunci. Dupä pärerea lui, cea mai dulce si mai bogatä in sunete era rostirea moldoveneascä. Ea insä nu poate
sä fie reprodusá prin literele pe care le avem. El stäruia dar pentru rostirea bucuresteanä i in deosebi pentru cea
din mahalaua Lucacilor, care e mai simplä i poate sä fie fixatä cu destulä preciziune. Ii pacea trig tot ceca ce
avea un caracter particular nu numai in rostire, ci i in genere in felul de a vorbi i trägea cu urechca cand cata-
nele adunate la Viena din deosebitele pärti ale impärätiei stäteau de vorbä intre ele. Adeseori intreba apoi o unde
se alce asa»?
Asa ajunseseelm sä ne formäin convingerea, ca cea mai bogatà e lirnba vorbitä de Rominii dela miazänoapte,
incekánd din judetul Sucevei peste Campulungul Moldovenesc si peste Näsäud panä la Sälagiu, unde se intrebuin-
teazá multe vorbe de originä romanl, care aiurea s'au pierdut. E lumea, in care a tfAit mult jälitul nostru prieten
Simeon Manan Florian si din care a iesit Gheorghe Cosbuc. Interesant i astfel i frumos inteun fel oarecare i se
pärea lui Eminescu tot ceca ce era neobisnuit in materie de limbä, i el intreba mereu: unde se zice asa?». Dar
tocmai de aceea lua in bitaie de joc pe cei ce vorbeau cum nu. «se zice» nicaleri. El vorbeste adeseori despre
o limbä « päsäreascA», i o pAsiresc» e pentru dansul cum nidlieri nu vorbeste poporul, tot ceca ce in materie
de limbl e näscocit, rezultat din impulsuini momentane ori alcAtuit, fie in pripä, fie fa:fa' destulä pricepere. Erau
atunci i sunt i azi oameni care zic, ba chiar i scriu, un pabar cu ap4», « cu pälläria pe cap» ori mä duc fn
Bucuresti». Eminescu Ii intreba: «unde se alce asa» lua in bätaie de joc.
Nu avem sä ne facem limba, ci sA ne-o iubim i sä cinstim pe cei ce ne-au pläsmuit - o, atat de frumoasä
si de inteleapti cum o avem.
Sunt si azi intre scriitorii nostri multi, cad n'o simt aceasta i « aruncä vorbele Cu fiirca». Unii dintre dansii
cunosc felul de a vorbi al poporului din vreo parte a p'Amantului románesc, dar n'au citit nici cronicarii, nici
cârçile bisericesti; altii sunt mai cirturari, dar n'au trait niciodatä In miflocul poporului i n'au nicio släbiciune
pentru limba romaneasa; iar altii s'au desvoltat sub inrauriri stfaine ori träiesc in cercul stramt al vreunei ma-
halale ori prin incl. mai strâmtele « saloane», cu ale ear= atmosferä s'au deprins: sunt de tot puOni cei ce umblä
pe drumul deschis de « Junimea» i cuprind in gándul lor, ca Etninescu, intreagà viata sufleteascä a poporului roman I
Inca- mai putini sunt insä cei ce scriind, cumptinesc, ca dánsul, orisicare vorbä, i isi dau silinta sä se desà-
varseascä pe sine insisi.
Eminescu petrecut toate dipele vietii lui lucrand, fiindcl nu se socotea indeajuns pregätit pentru ceca
ce vroia sà facä, si e foarte putin ceca ce ne-a rämas dela dansul, iar din putinul acesta partea cea mare sunt lu-
cräri dupà pärerea lui Inca' neisprävite, pe care le-a publicat cu initna indoitä cedand saruintelor puse de altii.
Numai rar de tot se intampla, ca sä fie multurnit si el insusi de ceca ce a scris, si nemultumit era nu de
ceca ce a zis, ci de forma, in care ii era reprodusii gandirea o Nu e asta, zicea el cuprins de neastampär, si era
in stare sä tinä manuscriptul ani de-a randul in sAltarul mesei de brad», s'a revadá mereu ceca ce a scris ori
sà serie in mai multe randuri acelasi lucru, cäci cea mai frumoasä icoanä e stricatä, si ea, dacä a rämas intrInsa
o patä ori un colt neisprävit.
Exigentele lui in ceca ce priveste forma erau atat de mari, incat nu se multumea, ca limba, ritmul i rimele
sä-i fie de o corectitate desävarsità i sä se potriveascà cu simtämantul reprodus, ci tinca ca muzica limbii sä fie
si ea astfel alcätuità, incát s'A simtä ceca ce voeste el si cel ce nu intelege vorbele.
Astfel in:
« O mama*, dulce marnä, prin negurà de vremi
Prin freamätul de frunze la tine tu mii chemi»,
www.dacoromanica.ro
MARTURE 353
sunetele sunt sumbre si aspre, iar in:

« Somnoroase päsärele
Pe la cuiburi se aduna" »,
sunetele sunt senine i clare, pe cánd in:
« S'a stins viata falnicei Venetii» ele sunt de bronz.
Pentru ca sä poatä ajunge /a aceasta desävärsire a formei, de care numai in putine dintre poezii/e sale s'a apro-
piat, el trebuia sâji cástige depling stapanire asupra litnbii in toate privintele.
Aceasta si era una din cele rnai constante preocupäri ale lui pina" in ziva, in care i s'a currnat lucrarea 2).
(Eminescu ji limbo romdnearcd, 1909)
D. ANGHEL
Exlilii vechei Rome aveau dreptate cand intrau cu ciocanul in mänä in padurile de statui ce acopereau foru-
rile si pietele i percutau vechile glorii ca sä facä loc celor nouä. Un norod de idoli cadea la parnänt imprastiind
indäri de lumina, un non venit lua loc pe vechiul sodu, un discurs mai mult se tinea, vremea 11 lua in primire
ändu-i patina necesarä i toga lumea era multumitä.
Noi, in norodul acesta de postural care au murit de doul ori, rididirn azi un monument unui om ce nu
avea nevoie sâ se ridice pe inaltimea unui soclu pentru a putea privi peste vremuri.
Pentru a-i face onoarea aceasta inseamnä a-I pune in rändul ceborlaiçi, i pänä ce edilii nostri nu vor decreta
hecatomba, pinä ce selectia adeväratä intre marmure nu se va fi fäcut, cel de plated' astazi va fi strain pe sodul
unde 1-ati asezat.
Noi cei care am dibuit pe urmele lui gigantice, noi cei care I-am iubit i 1-am urit o simtirn aceasta. L-am
urit, pentruca in umbra pe cate o face un munte urias, arar mai poste ceva sa. creascä. Personalitatea lui covir-
sitoare incremenise formele in tipare ca neputiritä de sfararnat, adunase toate florile i imaginile ca si cum n'ar
mai fi voit sa lase niciuna dupä dânsuL Pe cánd el îi desfäta crestetul in lumina', bucurändu-si privirlie de pri-
velistile ce le vedes in zäri, noi nu mai gäseam nimic de spicuit i ratnasi in umbra lui Il intilneam pretutindeni
ori incotro am fi vrut sä apuckm.
L-ara iubit insi, pentrua ne-a fácut sa rivnim spre lumina, sà staruim in cautarea altor flori, pe care le ba-
nuiam si nu le vedeam niairea incä, sä ne ridicam bratele spre alte mirajuri care naluciau in zä'ri.
Universul e plin de forme si culori si simturile, dincolo de viata constienta, atunci cand gändul nu mai poate
merge inainte, cauta", dibuesc i presimt o alta lume in care alte forme se schiteaza, in care alte culori nälucesc,
In care alte sunete vibreazä. Dincolo de marile çi eternele decoruri ale naturii parnantesti, cerul isi bolteste mensa
lui c-upolä i netnarginirea incepe. Glasuri alearga, se incruciseaza si se intalnesc, vedenii poste umblä i ne ating
In treacät, doruri i porniri necheltuite inch' îi cauta un acläpost i toate firele neväzute, ce ne leaga ca viata uni-
versatil, vibreaza la trecerea noastra.
Ca sa patrunzi in lutnea aceasta incântatä in care total e ritm i armonie, pentru ca auzul sà poati prinde milie
de svonuri care rätäcesc i urea* din präpastia albastra, pentru ca sà ghicesti täinuitele corespondente ce ne leaga
de nemarginire, mintea nu e de ajuns, analiza nu are ce cauta i sufletul singur trebuie sä le simta sí sä le perceapä.
Poezia singura ì imaginatia poste da un corp acestor visuri.
De ad va naste frumusetea, mutila i trista frumusete, care pentru cei mai multi ce stau poate de fatä astazi
la desvelirea bustului marelui nostru poet, nu e nirnic. Si noptile i zilele cheltuite in cäutarea ei, o pierdere
de vreme.
A exprima inexprimabilul, a da o forma lucrurilor informe, a-ti pierde timpul ca alternarea monotonä a ca-
dentelor, a trezi prin ritm sensibilitali adormite, a face din cuvinte un leagan cu care sà adormí durerile altora,
a desena un suräs pe o gusä, ce-a uitat poate de mult sä rädä, printeo fericiti corespondentä de imagini sau de
sunete idin toste acestea sä faci sà nasal frumosul, pe care sä-1 daruesti contimporanilor tai, poste fi ceva mai sublhn?
Publicat in Convorbiri Literare, XLIII, 6, Iunie 1909; reprodus din Ion Slavici, Amintiri, o Cultura Natio-
nail% 1924.
23
www.dacoromanica.ro
354 M. EMINESCU
Räsplata ind vine vi nu e aceea a statuei, nu e aceea a gurii care tace, ci a tristei guri care a rostit ekea
frumuseti prefacute in cantece vi le-a dat drumul in lurne; aceea a versurilor lui, ce ca un stol de pasari sonore vi-au
Indus aripile vi-au sburat din casá in cad; e a cartii in care vi-a Inchis visurile vi pe care aplecati am visat cu totii;
e a graiului insuvi, pe care el 1-a faurit in adevar i Ii vorbirn noi astäzi.
Deci, stäparieste-ti fericit fragmentul de univers pe care 1-ai cucerit, suirea ta pe soclu inseamnä o biruinta;
nobila ta forma glorifica marmura ce o poarta vi dacá e adevärat, cum spune un alt poet, di « bustul supravietuevte
adeseori cedtii», pelerini intarziati vor veni i atunci de pretutindeni sä se incline inaintea ta aduca in
local cununii de spini pe care ai purtat-o, cat ai trait, cununa de lauri vi de flori, ce ti se datorevte.
(Prinosul unui iconoclast, 1909)
G. BOGDAN-DUICA
Din analiza precedentä reiese consolidad pärerea, panä acum mai mult bänuid dedt documentatä, ca'n
fondul mai multor poezii de Eminescu se mi§c..4 o mare de idei, de cunovtinte, de cultud dela care poezia
imprumud idei, nuante, cuvinte, avezate'n creatiunea sa, ava de intim contopite cu ea, indt abia o poti bänui,
chiar daca' tii ceva carte. Drept este, Ind, a observa imediat ca acele flori de origina straina vorba ce urmeaza
este a lui Eminescu, este scrisä dela Berlin, in 5 Februarie 5874, catre T. Maiorescu erau o « renal/ere intuitivd
a cugetdrilor in mintea sa, ca specialul miros de pdmdnt proaspdt, al propriului sdu sufiet», care trebuia d se « desdvdr-
feascd», pentru ca florilor sä li se permitä a mirosi in versurile sale.
In cazul Luceafdrului, focal care a dedvarvit contopirea 1-a märturisit Eminescu insuvi: a fost soarta neno-
rocita a geniului osándit a fi nefericit, a nu putea ferici.
Relativ la fericire i nefericire, in legaturä. cu Luceafdrul, ca origina vibrärilor sentimentale din minunata-i
poveste, adaog cateva viruri Inca, privitoare la raportul ei ca viata poetului.
Devi este evident ca « toate poeziile lui sunt märturisiri de credinta, confesiuni», repetim, totuvi, acest cuvánt
de märturie awe/Vied al Mitei Kremnitz. Eminescu cânta in felul lui Goethe, care a spus despre sine acelavi cuvant:
confesiuni 1 Ale lui Eminescu, un fantast in tinerete, mai apoi o fantasie disciplinad, ele se'nväluiau bucuros
In culori de basm. Cetiti-i de exemplu Dorinta, in care 'mbracä un singur dor de-a o vedea pe ea, pe Veronica
Mide, careia-i i trimise poezia ineditä i admirati transformarea de basm ce-o da' vietii sale. De-aceea, simtind
cum el se refugia in basm, Mite Kremnitz are dreptul &A continue:
« Ca dintr'o aid lume» - ca luceafärul 1
Cauta cerul sâu in tara basmelor » ca cea din Luceafdrul I
Mite Kremnitz ghicise exact finca poetului; ea Il observase avdndu-I aproape tocmai in epoca Luceafdrului ;
de-aceea caracteristica ei meritä s'a. fie apropiata de explicarea, ce o incerdm, aratänd care trebuie si. fi fost
experienla personald, care 1-a starnit sä cugete Luceafdrul 91 pe ce drum va fi ajuns vi la simbolizarea sa in
aceastä poveste.
Eminescu cel « nemuritor vi rece » era un om mandru. Tot ce s'a scris despre el dovedevte mandrie. Dar
1i el a scris despre sine. .A4 putea sà citez mult din ce a scris el insuvi; dar aici citez numai dupa texte [urmeazd
un citat din mss.-e, despre vanitatea titlurilor In viald 1i al/al din Cezara, din mcirturiile mdndre ale lui Ieronim : . . .De
ce vrei tu sä mä cobor de pe piedestal i sä mä amestec in multime... »].

Orice si fie, numai ce este lumea multimei, a vulgarului, a orgoliului, nu 1
Mandria lui trebuie sa fi fost umilitä ca sä poad vorbi, ca'n Luceafdrul, despre chipul de lut.
Cine a umilit-o ?... Umilirea reiese, insä, chiar pentru acel timp in care sería Luceafdrul, din corespondenta
cu Veronica Miele, despre care N. Petravcu a inregistrat vi credinta vremei sale ca pe Veronica Eminescu ar fi
vazut-o indiu la o fereasträ, ca'n Luceafdrul. Dincolo de Catalina din basm, aproape de tot, eu vad ceva vi din
Veronica Miele, din dureroasele deceptii ale iubirei lui ca ea. Totuvi, in curgerea de frumuseti grandioase vi intime
din basm, Cädlina-Veronica apare incercuitä cu tot ce poetul a avut in sine mai sclipitor, mai mivcator, mai recu-
noscator vi pentru fericirea ce i-a pricinuit-o.
(Despre «Luceafdrul» lui Mihail Eminescu, 5925)
1) Reprodus din Triumful r< Biblioteca pentru toti ».
www.dacoromanica.ro
MARTURIE 355
N. IORGA
.... . . ...
5i iata de ce posibilitätile lui Eminescu au fost infinite. Ceca ce admiram si se va admira atata vreme cat se
va vorbi limba româneasca, cat timp accentele acestei sfinte limbi vor fi pe buzeIe unui om viu, e patrunderea
tuturor aceste elemente In cea mai vastä sintezi facutä de vreun suflet de Roman.
Dar tot ce avem dela Eminescu sunt fragmente ale unui geniu Impiedecat de a pune In valoare imensele
lui posibilitäti. A venit la Iasi, unde pe vremea aceia erau douä curente: unul barnutian, care traleste i pinä
acum, creat de Simeon Bärnutiu, marele orator al legendei dela 1848, suflet tare si exclusiv, care a dat acolo o intreaga
teorie de drept. i contra acestui curent, In opozitie fata de Barnutiu insusi, pe care Maiorescu 1-a atacat zefle-
misindu-1 la Convorbiri Literare, spiritul critic neincrezator, sceptic, dar nu fära, In fond, acelasi sim; pentru nape,
al « Junimii»
5i in atmosfera aceia de povestiri, de glume, care distrau uneori mai mult decat toatä literatura care se pre-
zinta acolo, omul s'a infatisat asa cum se infatiseaza, rate() poezie a poetului frances Baudelaire, acea pasire a
märilor care, pe uscat, din cauza aripelor ei de urias, nu poate sà umble. Tot asa imensele aripi ale lui Eminescu
se vedeau stingherite in odaile pline de veselie unde se strangeau membrii « Junimii». Acesta nu era aerul care
trebuia sa intre in plärnanii lui puternici si acestia nu erau oamenii a caror aprobare trebuia sä o aiba, oameni
care cetiserä asa de multe, Incat se desgustasera de toate, sau cetiserä asa de putin, incat nu puteau judeca nimic.
Inchipuiti-vä insa o natiune crescuta ca pentru clansul, inconjurandu-1 din toate partile; ganditi-va la Eminescu
care a incercat panä i teatru, din subiecte ale trecutului nostru, asa cum nimeni nu Incercase pana la clinsul,
au rätnas fragmente uitate prin hardile lui, ganditi-va la Eminescu vorbind unei multimi care sa-1 Inteleaga...
Ce altfel de poesie, inteadevär in rândul literaturilor celor mai mari, ar fi rasärit din el 1 i ce nu s'ar fi ales
din oamenii pe cari i-ar fi incurajat i condus catre aceiasi biruintä a sufletului romanesc, ridicat la inältimile
cele mai mari, ale cugetärii contemporane?
In loe de aceasta, sufletul lui s'a inchircit necontenit. A aparut, la un moment dat, in Bucuresti, dar aici
oamenii erau pentru zeflemeaua de cafenea, mai orientali Incà decat cei dela Iasi. Eminescu in mijlocul spiritului
public care domina atunci in Bucuresti, era ridicul printre ridiculi. i omul, Incetul cu incetul, s'a Inchis. Tot
sufletul delicat i nobil, jignit &Ian; s'a rachis In el insusi.
ceca ce cunoastem din revisorul de scoalä, aruncat afara la schimbarile de guvem, fiinda cine stie ce
canalie politicl il cauta In registrele prietenilor sai si nu-1 gásia, din redáctorul de gazeta care se incercase sì schimbe
partidul conservator si sa-1 puna pe baze istorice si filosofice, pe cand partidul conservator de pe vremuri era ceva
mai onest decat cum sunt partidele de astäzi, dar alcatuit din cativa boieri mai mult sau mai pupil räsufiati
neintelegatori pentru ce adlugia la aceasta cau2A el, ne ajutä sà intelegem ce s'a intamplat cu rlânsul, in aceasti
societate care nu poate regreta niciodata indeajuns ceca ce s'a facut, ceca ce, 'rate° societate cu mult mai distinsa
decat a noastra, din acelasi pacat de neintelegere, s'a intimplat tocmai cu acela pe care 1-a cunoscut, I-a imitat
si 1-a adaptat Eminescu: Alfred de Vigny. Aläturi de destrabilata productiune poetica de caracter istoric a lui
Hugo, caläuzit de multime, care uneori, intelege din literatura numai sbarnaitul cuvintelor o ce din coada au sa
sune», alaturi, dar sus pe varful de rnunte al mandrelor sale suferinte, a murit Alfred de Vigny, 'Lind vremilor
sal descopere frumusetea pe care el, din despret, nu a vroit sä o Infatiseze. 5i soarta lui Eminescu, a fost aceias,i
fiindcä se gäsia tot asa de sus. 1)
(Expresia integrald a sufletului romiinesc : Mibail Eminescu, 1929)
G. IBRAILEANU
Aceastä poezie de sentimente generale, exprimatä printeun material de imagini strict necesar, prin textul cel
mai scurt Cu putintä, are puterea suggestivä a muzicii.
Cali muzica, poezia lui Eminescu, prin sentimentul ei general, prin lipsa de subiect si de ocasional, iti trans-
mite cu ces din urrna intensitate o stare emotionalä generala, pe care o umpli cu propriile-ti sentimente, pe care
o colorezi co propriile-ti evenimente sufletesti. De aici si sentimentul de colaborare al cetitorului, o cetirea printre
randuri», iluzionarea lui, credinta naivä In adevarul fictiunii din opera, de aci suggestivitatea poeziei lui Eminescu.
1) Din Istoria literaturii Introducere sinteticd, 1929.
23*
www.dacoromanica.ro
336 M. EMINESCI.1
Casi muzica, poezia lui Eminescu scoate din enormul inconstient sari nebänuite de suflet, pe care le lasa cu
nelamuritul lor i exprimand inexprimabilul, ne face cunoscut, in cupe de fulger, profundul sufletului nostru. De
aici senzatia infinitului, al lucrului in sine, a o vointei» lui Schopenhauer, pe cate ne-o dá poezia lui Etninescu.
Sà lamurim aceastá propozitie metafizic.a, sá traducem acest termen schopenhauerian i, cu aceastä ocazie,
sä mai adaogam cateva cuvinte in privinta psihologiei poetului.
Vorbind de arte, Schopenhauer argil el, in deosebire de toate celelalte, care ne dau copia « ideilor» plato-
niciene prin imagini din hunea aparentelor, muzica ne dä insäsi expresia « vointei».
« Vointa», in merafivica lui Schopenhauer, este lucrul in sine, realitatea ultima, aceia care nu cade sub simturi,
sub stratul aparentelor.
Acest « lucru in sine» nu-1 putem surprinde niciri in univers, decat in noi i anume in aceea ce s'ar putea
numi impulsivitate, dorintä, afectivitate, emotivitate. Acestea sunt pentru. Schopenhauer vointa» revelatä noul
a carei expresie este muzica.
Ceca ce a suggerat lui Schopenhauer ideea ca emotivitatea este o lucrul in sine», este pozitia ei fatä de stärile
de cunostinti care « reprezinti» lumea, fenomenele, aparentele.
In adevar, emotivitatea nu numai ca.' nu are nimic comun cu cunostinta, dar s'ar putea spune cá e contra-
riul cunostintei. Ea este räspunsul nostru; reactiunea noasträ la impresiile lumii din afara. Emotivitatea noastra este
in intregime eu, pe cand senzatiile noastre venite prin simturi sunt lumea din afarä plus eu. Aceastä emotivitate,
aceastä reactiune, este rasunetul intregului nostru organism, al intregii noastre vieti organice.
Emotivitatea n'o percepi ca ceva care se poate defini prin datele simparilor, pentruca n'o percepi prin sim-
turile exteme, cum percepi intreaga existentä. O percepi printfun simt intim, simtul intern.
Fiecare din noi este cera ce e aceasta emotivitate, adica- totalitatea senzatiilor organice produse de intreg orga-
nismul nostru. Ideile noastre, filosofia noastra swat justificarea, avocatul acestei emotivitäti. Ea este deci, Inca
odata, faptul fundamental psihic, substratul vieçii sufletesti. De aici senzatia de ceva mai profund si de
ceva anterior.
Aceasta este causa pentru care Schopenlaauer crede ca are dreptul sä. ()punk' lumii aparentelor, lumea aceasta in-
terna, profundä, obscurä, nelätnurita si s'o considere ca participand din lucrul in sine, care se ascunde in dosul
fenomenelor.
Daca Schopenhauer nu are dreptul si gratifice emotivitatea noasträ Cu numele de lucru in sine, 6-Mane 'rasa
din filosofia lui, adevärul ea' aceastä emotivitate e faptul fundamental al sufletului nostru, eul nostru adevärat,
diferentiarea noastrá de tot restul universului i cA muzica ne pune direct si mai cu putere in contact cu dinsa
deck orice alta artä i fara si ne indice imagini, emotivitatea firanand generaki, nedefinitä, emotivitate pentru
emotivitate, urmánd ca s'o colorim noi In urmd.
Miscandu-ne sufletul cu putere ark' sA ne dea irnagini ale lumii reale, punandu-ne in contact Cu lumea obscura
din profundul sufletului nostru, muzica, in adevär, ne dal impresia ca ne pune in fata lucrului in sine, numit de
Schopenhauer « vointa».
cand am spus cA poezia lui Eminescu ne dA senzatia vointei lui Schopenhauer, am voit sa rezuma in ter-
meni schopenhauerieni ideca pe care ma- incerc s'o dovedesc, el farmecul acestei poezii se explica prin efectul
ei asemanätor cu al muzicii.
De aici i senzatia de infinit pe care o dä poezia lui Eminescu. In adevär, punandu-ne in contact cu emoti-
vitatea noasträ profundä, nedefinitä, nelämurita, ea ne pune in contact cu un infinit, cu singurul infinit palpabil
pentru noi, cu infinitul sufletului nostru cu infinitul.
Dar emotivitatea de care am vorbit pana acum si care este principiul explicativ al poeziei eminesciene a
av-ut nevoie de imagini suggestive, de puncte de vedere inalte si de sonoritäti de forma. Altmintrelea, ea ar fi
ramas zadarnica, oarba, mutA, ca la cei mai multi dintre noi. Si sufletul lui Eminescu a fost destul de bogat
pentru toate. Eminescu a fost un organism complet A avut totul, toad: gama senzatiilor, imaginatia complecta,
inteligenta inaltä. El a concentrat in sine varstele omenirii si värstele omului. Emotiv ui imaginativ ca un pritnitiv,
naiv si curios ca un copil, nou in fata universului, el a fost in acelasi timp inarmat de cunostinti ca un invatat
si abstractor de idei ca un metafizician.
Intálnirea unor insusiri atat de eminente este asa de rara, incat Caragiale a putut apune cu drept cuvant
cä. vor trece secoli pána se va naste un al doilea Eminescu.
(Prefaid la M. Eminescu, Poezii, ed. G. Ibraileanu, 1930)
www.dacoromanica.ro
MARTURII 357
OVID DENSUSIANU
Lirica lui Eminescu nu mai este expresiunea omului fericit, ci suspinul unui suflet care a visat mai mult cleat
a putut intalni pe lume si s'a iniltat prez sus pentru ca si nu se intoarci amirit la ceca ce-1 lega de pä'mant.
El a vAzut prea departe pentru ca sa. se poati insela cu aparente si cunoscut prea bine sufletul pentru ca si
nu inteleagi cat de mult se indeparta de cei cari priviau viata ca o fermecitoare feerie. Cand a simtit cA nimic
nu-1 mai putea incanta si eh' mintea lui se desfácea tot mai malt de ceca ce-1 inconjura, a clutat o mangaiere in
poesie si a plans pentru ca aducl aminte ca' traeste.
Eminescu nu putea fi fericit pentruci nici iubirea, in care alti poeti au gäsit consolatiunea, nu i-a dat ceca
ce a cenit. El n'a vizut in femeie ingerul pe care-1 adora Alecsandri. Femeia era pentru el un chip de marmori
frumos Cu suflet de demon. Niel la unul din poetii nostri nu gäsim atat de des, ca la Eminescu, pirerea de räu
pentru ceasurile pierdute Ling iubita lui i dispretul pentru femeie.
(Poezia romând In seeolid al XIX-lea, cca nor)
SA. spunem cal Etninescu s'a nascut cu o pomire de visionar intunecat, ar fi prea putin, n'ar explica intregul
caracter al operei sale. Sä. zicern cal pesimismul säu e exclusiv datorit lui Schopenliauer, am fi iarisi prea categorici
si de aceea mi se pare ea' gresea Maiorescu cand spunea: pesirnismul lui trebuie privit prin prisma influentei lui
Schopenhauer. Atunci ce putem crede mai in acord cu intreaga manifestatie a sufletului eminescian ? Inconte-
stabil ca. aducea anumite porniri de privire Intunecatä a vietei, de deceptionsim, insa nu suveran, nu doboritor,
pentru ci nu trebuie sä uitäm: Eminescu avea si un fond insetat de lumina' Lumina o auta uneori spre trecut,
alteori o intrezirea In viitor, insä era sufletul frenetic in cáurarea de aspecte senine i atanci intelegem de ce s'a
intors spre epoca lui Mircea: pentru cA ii dAdea oarecare incantare de eroism, de alte suflete, in sfarsit de ceca
ce era in contrast ca ce era al contemporanilor lui. Deci, nu putem afirma ci Eminescu avea inclinäri numai
spre priviri intunecate. Ca intotdeauna insa.', un suflet corrtplex nu e ftxat intr'un singur calificativ, ci trebuie
urmärim in toatä contextura, in toate meandrele sufletesti ale lui i Eminescu dad: avea un fond de visionar senin,
nu poate s'a' fie o contrazicere fall de alt substrat al sufletului s'au pomit intr'adevär spre priviri desolante. CA uneori
a predominat o träsiturA a temperamentului säu, alteori alta, da. CA de asemenea in unele momente s'au contopit
aceste diferite porniri kite° armonie care e destul de evidenti, iaräsi incontestabil, dar sä declarim asa simplist
cA Eminescu a fost pesimist, am exagera.
Deci, sA lisäm categorisirile care pleacl numai dela un aspect sau doul din opera unui scriitor. Eminescu
trebuie considerat in multiplicitatea de infatisiri ca un reflex natural al sufletului slu complex si dacl e sal intelegem
altfel pesirnistul säu, de sigur cl ar trebui sA luar- n in seamä substratul estetic care 1-a captivat pe dansul i aici
releväm ci Maiorescu a atins o noti justä, pentru ea' sunt dispus sA cred cA ceca ce a luat fie din ftlosofia budistà',
fie dela Schopenhauer, a venit ca un adaus filosofic, transpus in visiunea estetica', intrand in ceva ce era pornire
fireasci a sufletului siu.
Dar pesimismul chiar dad. are aceasti provenientà de culturi, nu putea sä se altoiasci sufletului lui Eminescu
flea' si nu fi gäsit un fond real, un fond iniscut cate si se armoniseze cum 11 gisim armonisat, pentrucl incon-
testabil, pesimismul slu nu ne face impresia de placaj literar. Nu e adaptare artificialä; e trait in felul lui, e asi-
milat cu ceca ce era apropiat sufietului sAu. Aceasti armonisare insä, nu e singura proprie inspiratiei sale si nu
e aceea care e hotiritoare pentru cä. trebuie, cum aminteam, sA tinem seami si de acea pornire a sa de a intelege
farmecul visiunilor senine.
pentru cl insistim asupra darului pe care Eminescu 1-a av-ut de a contopi, de a arrnonisa diferitele inrauriri
sau porniri ale sufletului säu, referindu-ne rnai direct la ceca ce e romantismul &au, trebuie sa' recunoastem
romantismul e mult, mult mai intens trait ij mai aline asimilat la el cleat la altii.
Nu putem spune cal Alecsandri n'a fost romantic, chiar ultra-romantic de multe ori, insä. romantismul lui
are numai reduse aspecte si pe unnà aceste aspecte vin din impresionäri de multe ori mai usoare, in orice cas
mai usoare cleat cele pe care le-a läsat in suf/etul lui Eminescu.
1) Din lec-tia de deschidere la Facultatea de Litere din Bucuresti, in Noua Revistel Ronulna, vol. 3, nr. 25,
Ianuarie 190r.
www.dacoromanica.ro
358 M. EMINESCU
Eminescu a träit romantismul, pentru c_i in el se asimileazi foarte bine si ceca ce era al traditiunii noastre
ceca ce era al culturii realiste, pentru cas inteadevir nu i se poate contesta o pornire de cunoastere foarte directä,
foarte realä a lucrurilor.
Romanticii ni-i representAm deobiceiu si avem dreptate pentru unii superficiali, insä un Alfred de Vigny
oricat de romantic ar fi fost, are profunzimea pe care la alti contimponari ai säi n'o gäsim.
Eminescu a putut si primeascA romantismul si si-1 topeascd Cu ceca ce era românesc, traditional i atunci
intelegem dece la dinsul, fie ca motive de inspiratie, fie ca exprimare, nu gäsim acele izbitoare stinglcii pe care
le-sin intilnit chiar la Alecsandri, pe care cu deosebire le-am väzut la Bolintineanu, pentru cl la acestia si mai
ales la Bolintineanu, romantismul a venit ca o adaptare ori partialä, ori uneori superficialä, pe and sufletul lui Emi-
nescu a stiut si tragi o linie de armonisare dela romantism spre tot ceca ce avea si se integreze inspiratiei lui.
Ca uneori ne-am astepta si dela dinsul la o intrecere peste ceca ce ne-a dat, de sigur i vom releva citeva din
aceste umbriri. In once caz, fatà de ceilalti, apare mult, foarte mult inaltat in sfortärile pe care a ciutat si le facá
incontinuu, de intrecere a tuturor inriuririlor pe care trebuie si le recunoastem, cl au contribuit la formares
inspiratiei lui.
(Evolutia esteticá a limbei románe, 1931)
www.dacoromanica.ro
TABELUL ALFABETIC 159
TABELUL ALFABET1C
al poeziilor cuprinse n volumele I, II si
T. = Textul poeziilor din I-ul volum; N.V. = Note si variante in vol. A.t. Anexe, textul poeziei; A.n. =
Anexe, notele poeziei; F. --- Facsimil. Titled poeziilor din anexe e cules cursivCifrele ca inainte indicd vol. II-III ;
cele fdrd cifra romand se referd la vol
P A GINI
TITLUL POEZIILOR T. N.V. A.t. A.n. F.
(vol. I) (vol. I-III) (vol. I) (vol. I) (vol. mil)
Adio 187 111-59

1 II-114,
Afarl-i toamnä. (sonet) 119 II-n 2 117
Amicului F. I. 26 278
Amorul unei marmure 20 268 21,22
ILI 02,
Afar de fragedä 117 11-83 103,104
105
1 77-78
alin 76 397 81,86
407
Ceind 470 5o6 469
and amintirile 186 111-48 111-5 I
and insusi glasul (sonet) Izo MI 24 II-i28
Ciind erivdiul 514
Cdnd marea 470 5o6
Ciind privefti oglinda mdrii 468 5o6
Gild sufletu-mi noaptea (In,ger de pazd) . 312,314 313
Ceintecul ldutarului 514
Care-o fi in lume 489 511
.
Ce e amorul 189 111-66

Ce te legeni codrule 214 III-223
Ce-ti doresc eu tie, dulce Românie . . 15 255
Christ 484 510 57
Cine-i? (din drama «Steaua Mdrei») . . 486 510
Cräiasa din povesti 72 381 77
Critidlor mei 226 III-282
Cugetärile särmanului Dionis 46 329 47
Cu mâne zilele-ti adaugi 204 III-166
De-a§ avea. 2 244

De-af muri ori de-ai muri 465 504
De cateb ori iubito I14 II-64
De ce nu-mi vii 235 111-327
www.dacoromanica.ro
36o M. EMINESCU
PA GINI
(vol. I) (vol. ME) (vol I) (vol. I) (vol. I-III)
De ce sd mori tu 464 504

De-oiu adormi (variantà: « Mai am un singur
dor ») 219 III-z35 I11-242
De-or trece anii zo8 III-183
Departe sunt de tine 107 II-43
Despärtire 127 II-146

155,
167
1
Diana 228 III-289
Din Ira spartd 489 511
Din noaptea 230 BEL-293
Din sträinItate 6 249 7,252
Din valurile vrernii 213 III-215 III-zi7
Doi aftri 466 505
Doina 18z Ill-i III-9
Dorinta 75 388
Ector fi Andromache (dupe% Schiller) 487 510

Egipetul 43 319
E ingerul tau or umbra ta? (Inger fi Demon) 335 313
Elena (Mortua est I) 299 303
Epigonii 31 291 33-34
{ 293
Flt-Frumos din teiu 65 360 365-367

Floare-Albasträ 54 339
Foaia ve§tedä (dupä Lenau) 125 11-141 II-145
Fragment 494 514
Freamät de codru 121 II-131 II-135
Frumoasd-i' 492 514
Glossa 194 111-83

III-87,90
I195,197
Horia 49' 512
lar când voiu fi pämânt (variantä : « Mai

am un singur dor ») 223 11I-249
Impärat §i proletar 56
1 57-58
342
353
Inchinare lui .ytefan Vodd (Poemul Putnei) 499 497
www.dacoromanica.ro
P A GINI
(vol. I) (vol. I-III) (vol. I) (vol. I) (vol. I-III)
Inger de paza 41 311 3,3

Ingere palid 485 510
Inger §i demon 50 333 313
Iubind in tainä (sonet) 200 III-136
Junii corupti 23 274
Kamadeva 236 Ill-333 111-335
La Bucovina 9 253
Lacul . 74 387 407
La Heliade 17 256 259
La mi.jloc de codru des 215 111-2 z6
La moartea lui Eliade 261
La moartea lui Neamtu 495 514
La moartea principelui Stirbey z8 283
La mormântul lui Aron Pumnul I 239 241
La o artistà (I) i8 z65 267
La o artiste!' (II) (p. Carlotta Patti) . 480 506
Las5.-ti iumea 209 111-186
1 233
La steaua III-310 111-313,
234
318,322
Lida . 493 514
Locul aripelor 488 511
II-385,
401,403
409,411
Luceafärul 167 II-37o
413,421
433,439
441,446
448,450
1169,180
1217,224
111-229, 111-259,
Mai am un singur dor 216
255 261,269
270
Manu§a (dupl. Fr. Schiller) I65 11-366
Melancolie 69 368 70
Misterele noptii 13 ' 255
Mortua est 1 37 299 39,303
Muresianu 482 510 483
www.dacoromanica.ro
362 M. EMINESCU
P A GINI
Noaptea 42 315
Nu e stelua 489 511
1111-303,
Nu mg intelegi 232 III-301
304
Nu voiu mormânt bogat (variantä.: « Mai
am un singur dor») 221 III-279
0 cAarire in zori 3 245 7
Odä in metru antic 199 111-113
0, mamä. 129 II-169 II-171
Ondina 471 5o6 475-476
0, rämli 110 11-57
Os magna sonaturun; (vezi: La Heliade) .
0 stea prin ceruri 504

Pajul Cupidon Io8 II-49 11-55
Pe aceeasi ulicioarä 112 II-62.
Pe längi plopii färä: sot 191 111-72
Peste värfuri 206 111-174
Poemul Putnei (vezi: Inchinare luz' Refan
Vocld)
Povestea codrului I 00 II-I {II-3,1i,

234
i II-42,
zz, 23,
Povestea teiului 102 II-I6
31,33,
35
Prin nopti acute 467 5o6
Replici 479 5o6
Resignaiiune (din Schiller) 461 503
Revedere 123 11-137 II-14o
Rugäciunea unui Dac 115 11-69 11-77, 82
S'a dus amorul 184 111-24 111-34,35

Sara pe deal 231 111-296
Scrisoarea I 130 II-172 II- 1 82,

{131,135
199
Scrisoarea II o II-234,
137 11-214
237,246
247,248
{138,139
www.dacoromanica.ro
P A GINI
143/145
II-310,
Scrisoarea III 142 II-271 311,312
313,3zo
321
Scrisoarea IV 152 II-324

{1I56
153
Scrisoarea V 159 II-346 161,163

Se bate miezul noptii 203 111-164 483
Yerata (Ondina I) 454 503 459
Si clack' ramuri 193 111-79 III-8i
Singuatate 105 II-40 II-13
Sunt ani la mijloc (sonet) izo II-118
Somnoroase pAs6rele 207 111-180
Speranta II 254
Steaua mdrii 486 510
Steaua vielii 48 I 510
Strigoii 88 430 89-90
Te duci z11 111-202

Trecut-au anii (sonet) 201 111-141
Unda spumd 467 505
Venere si Madona 29 z86

1111-153 ,
Venetia (sonet) zoz 111-146
15 5
Viata mea fli ziud 480 506
www.dacoromanica.ro
INDICE GENERAL
AL VOLUMELOR I, II *I III
Titlurile CAPITAI.E privesc poeziile, antume sau postume, prezentate in chip special, cu texte, variante
si notite explicative.
Tidurile rärite designä toate celelalte, texte, anexe si opere eminesciene, poezie, prozä, teatru, etc.,
amintite in treacIt. (Uneori si titluri sträine in directa. legätud).
Titlurile cursive se =fed la publicatiuni periodice. (Cursivele dinluntrul notitelor, in scifimb, designii titluri
de poezii).
Tidurile de rand incorporeaz1 toate celelalte nume proprii ce se intalnesc In cate i trei volumele.
Preciziuni in legäturä cu spiritul i tehnica acestui Indice General se pot ceti in Prefata volumului
A mss.-elor); 114-115 (prima versiune, cca i86-
1877); 115-116 (a 2-a versiune, cca 1878, din
A praepositio (exemple din « Indereptarea Legii» ciclul « Sonete»; descrierea subms.-ului); 116-117
pentru Strigoii): I, 447 (versiunea a 3-a, cca 1879); 117-118 (ultima ver-
Abrud: I, 25o, 256; III, 5, 6 siune din mss.-e Afard-i iarnd, vital etc.
Achile: I, 487 (Ahil), 510 apartine ciclului « Sarmis»; descrierea ciclului).
Acinorev (anagrama p. Veronica): I, 395 Ref.: I, x111; II, Br Afad-i iarnä), 86, x x5,
Adamescu Gh.: I, XVI, XXII, XXIV, XXV; 54 117 (= A. iarna), 124; 95, 142, 145, 234
Adana: II, 292, 293, 294, 303 (Ca'nd gandul du in vremi trecute innoad), 290.
Adebali: II. 291 (gresit cules: Adebabi) Africa: I, 144; II, 278, 296, 304; III, 114 (Africa
Adevirul: II, 271 de Sud)
Adevirul ilustrat: I, 286. Afrodite: I, 428
Adev'irul ¡iterar fi artistic: II, 454 Agafton, schitul: I, 398
ADIO: I, x87 (t.); III, 59-66 (n. v.) Aghiuid (1864): ur,
La, 59 (sub tidul « De-acurnao, apare in Familia, Agni: II, 73
In ziva inaugurärii statuei lui Stefan cel Mare, la Agaimitra: II, 176
Iasi, 5 Iunie 1883; c'alduri pretimpurii si excesive; Agura, Demetru: I, 243
ecouri pe tema lor si a imbolnávirii poetului); AhI cerut-am de la zodii: I, 388
59 (schema si filiatia cronologicä a mss.-elor); AH I CE DULCE-Al FOST TU ROSA (text colateral
59-63 versiune, reintegrad in unitatea ei, la Floore albarta): I, 341
de 17 strofe, ruptä in douä parti in culegerile pos- AH, MI-E ATAT DE DOR (versiune autonomä din
tume); 63-66 (a doua versiune, de 16 strofe, ce va Mai am un singar dor): III, 26z, 263
da prin reductie chiar versiunea de to strofe, Alarcon: II, 367
cedatä Familiei). Alduta RomrIneascd: II, 282
Ref.: I, XIII, XLII; III, 24, 67 Alba Iulia: I, 254
Adonis: I, 412 Albaneza (bimba): II, 4r8
Aeneis: ri, 176 Alberic (erou in Gemenii): II, o, 87
AFARA-I TOAMNA... (sonet): I, 119 (t.); Albina (Pesta, 1870): I, XL, 242, 514
ttzx (n. v.), 114 (f.), 117 (f.) Albina Pinn'ultd; I, 257, 269
If, 12I13 (I. Gherea si ciclul celor 3 Sonete; Album-Epoca vezi Epoca Ilustratd
Sonetul la Em.; Mite Kremnitz si tälmäcirile Sone- Album Literar 1886, (v. si Album-Unirea): I, XXII;--
telor lui Em.); 114 (schema si filiatia cronologicii a 301-302 (sumarul), 303-304 (facsimile), 308
www.dacoromanica.ro
366 M. EMINESCU
Álbum-Riria (in Arhiva, 1886): III, 321, 322 AMOR, COPLLAS HAIN (text colateral la Paf
Album-Unirea (vezi 0 Album Literar): II, 348 Cupidon): II, 50, 51-53
Alcalay, Leon: I, XXI, XXII, xxvi, XXIX; -II, AMORUL UNEI MAR_MURE: I, zo (t.), zo (f.),
8z; 311, 326. 21 (f.), 268 -274 (n. v.)
Alduleanu (stud. jur. Pesta): II, 417 I, 268 (incredintata lui Iosif Vulcan, pentru Familia,
Alecsandri, Ion (colonelul): I,397, 398, 423;- in 1868, la Arad); 268-269 (spicuire in sumarul
72, 174, 185, 186, 187 revistei); 269 (este Eufrosina Popescu inspiratoarea
Alecsandri V.: I, IX, XXVI, XL, XLI, XLII, 32, 239, acestei poezii? preciziuni in legatura cu titlul); 269
242, 275, 278, 286, 296, 299, 311, 315, 317, 325, (schema mss.-elor); 269-270 (crâmpeiu inrudit din
326, 329, 497, 498; z, 4, 44, 58, 86 (s. 5.), 1866, cu aluziuni la Horia); 270-271 (versiune de
186, 214, 221, 222, 223, 225, 241, 242, 243, 246, ii strofe, cca 1866, cu reminiscente din Horia);
250, 272, 280, 282, 347, 416, 417, 445, 453; -III, 271-273 (versiune pre-definitiva, cu 2 strofe mai
23, 25, 59, 66, 73, 79, 136, 281, 289, 293, 302, mult; conceputa cca 1866, transcrisa 1867, publicatal
339, 348, 357, 358 In 1868; sa fi fost, la origina, o tânguire amoroasä
Alei, Veronica draga: II, 137 a lui Horia?); 274 (versiune in piesa de teatru
Alegeltortd liber: II, 222, 225, 252, 153 Mira, intretesuta cu motive din IVIelancolie, cf. pag.
Alexandrescu, Gr.: I, XXVIII, 32, 295, 298; -II, 369-374)
225, 241 Ref.: I, XIX (s, 5.), xx (s. I.), XXVII (s. 5.), xi.,
Alexandrescu-Dafin, I. I.: I, XXI 292, 369, 374, 513, 514
Alexandrescu-Urechia vezi Urechia, V. A. Amra, arborele: III, 334
Mexandru cel Bun: ELI, 21 Ana (si Anna -= Veronica): II, 98, 127
Alexandru Machedon: I, 327, 329; -II, 73 Ana (si Anna), sfanta: I, 65, 362; -II, 19, 29
Ali-Osman: II, 293 Anacreon: II, 4, 244
Aliotmanul: I, 146; -II, 299, 306 Anadyomene vezi Venus Anadyomene
Allah (si Allahil): I, 144, 146; 297, 298, 305, Anaxagoras : II, 288
306, 319 Andrieviciu, Vasile: I, 243
Allan, George (pseudonimul Mitei Kremnitz): II, 84 Andromache: I, 487
Almanahul Romeinia Jund: I, XV, XXXII, XLII; - II, Andronius (Critil si A.): III, 84
370, 372, 415, 417, 437, 438, 443, 444, 445, 446, ANEXE (vezi submanuscrisele Elena si Marta): I,
451, 452, 453, 454;-llI, 24, 59, 327, 333 449 sqq.
Alpi: I, 56, 343, 350 Anghel D.: LII, 353
Als Kamadeva kam: III, 334 Anna (din piesa Bogdan-Drago,r): II, 98, 99; -111,179
Alte tertine (vezi 0 Ce s'alegea de noi .): Arma de Franta: III, 115
88 Anselmo: II, 113
Althaus: II, 176, 177 ANTE-DALILA (crampee preliminarii) vezi Scrisoarea
America: I, 282; -II, 231, 232; -1-11, 334 (adj.) V, notita analitica
Amical Familiei: I, XLII; - II, 366, 367, 370 Antenaireanu, Al.: I, 342
AMICULUI F. I.: I, 26 (t.), 278-283 (n. v.) Antonescu, Teohari: II, 73, 74, 174, 184, 187, 188
I, 278 (conceputä la Blaj in 2866, °data' cu Junii Antoniade (nume fictiv): II, 276
Corupli, se tipareste in Familia din 1869; enigme Antonovici (nume fictiv): II, 276
biografice); 278-279 (detalii biografice referitoare Antropomorfism: I, 326
la Filimon Ilia, amicul caruia ii dedica poezia; Antusa vezi Filerot i Antusa
completari bibliografice); 279 (descrierea mss.-elor); Anuarul liceului Andrei .,S'aguna» din Brafov: II, 398
279-282 (textul si variantele; fragmentul Teirnava Anuarul liceului « Al. Papiu-Ilarian» din Tg. Muref :
prin.& 'n galbine maluri, sacrificat and trimite Fa- 113, 231, 283, 294
miliei); 282-283 (spicuire din evenimentele cul- Anuarul ,Scoalei Nortnale de Inväldtori Vasile Lupu»
turale ale vremii, reflectate in Familia) din Iafi: I, 409
Ref.: I, XIX (s. 5.), xx (s. 5.), XXVII (s. i.), XXXI, Apeirtitortd Legei: II, 214, 222, 225, 241, 243, 250, 252
XL, 275, 276, 461, 503, 512 Apari sá dai lumina: 1, xxv;-II, 173
Amiel: II, 17 Apelles: III, 345
Amon vezi Jupiter Amon Apolon (si: Apollo, Apollon, Apoline): I, 17, 26, 149,
Amor (divinitate): I, 427, 457; 49 (pagiul amor), 258, 264, 279, 327, 397; -II, 262, 316;- III,
5o, 51, 334 (amor), 335 (Id.), 338, 34'; -111, 29, 121, 345
30, 50, 53, 67, 336 Apostolescu, N. I.: I, 269; -III, 147, 231
www.dacoromanica.ro
INDICE GENERAL 367
Apuseni (muntii): I, 282 (O tdcefi, text anex); 97 (cateva cdmpee din acelasi
Apusul (Europei =- Occidentul): 1, 146, 147, 151;- II, timp); 98-99 (rnotivul Atéis de frageder in piesa de
292, 299, 300, 306, 308, 318 (apusul) teatro Bogdan-Drago,r); roo (indie versitme de Bucu-
Arab: II, 291 resti, cca 1878, disociad din vechea terrl dublà);
Arabi: I, 148 (gresit cules p. Asabi); -II, 293, 319, 322 rox-107 (metamorfoza a 4 versiuni derivate una
Arad: I, )(XIV, XL, 255 (Siria Aradului), 268, 329, din alta; demonstratie graficä si cu facsimile; cazuri
334; -II, 322; 8, 13, 15, 17, 327, 352 de contaminare); 107-108 (versiune invárstad in
Arald (in Strigoii): I, 88, 91, 92, 93, 94, 95, 96, 97, 98, poemul Sarmis Gemenii); ro8-122 (ultimele 3
430, 432 (Araldo), 433, 434, 435 (Harald), 436 (H.), versiuni strohce, cca 2879, a 9 strofe fiecare)
437 (H.), 438 (H.), 439, 440, 441, 442 (A. si H.), Ref.: I, XIII, XII, 265, 398; -II, 2, 64, 69, 70,
443 (H. si A.), 444, 445 (H. si A.), 446, 447;-II, zoz 114, 220, 133, 141, 147, 170; - III, 72, 114,
Arap: 11, 309 166, 186, 202, 203, 215, 221, 289, 322
Arbore, Zamfir C.: II, 98 ATATA MI-E DE DOR (versiune autonomá din Mai
Arcadia: I, 461 am un singar dar): III, 215
Archaeu s: I, 324, 356, 357, 358, 424 Atena (vezi si Timen din Atena): I, 288, 348
Archiloch: I, 253 Atbarvaveda: II, 177
Ardeal: I, XL, 243, 256, 265, 268, 492, 512, 514 Athenaeum: II, 455
Asetusa.: II, 119, 120 Ateneul Romdn: 1, 254, 257
Arges: I, '49;- II, 301, 309, 310, 314, 315 Atila: II, 253
Arghir, Cfáisorul: I, 327, 5o8 Atlas (mitologie, Atlante): I, r 32 ; - II, 204, 209; -
Arbiva (ia0): II, 238, 418; 322, 322 1/9, 123
Aricescu, C. D.: II, 218 Atlas (munte): I, 142; - II, 292, 296, 304
Ariel: I, 512 Aulus Gellius: I, XXXIV
Aries: I, 279 Austria: I, 155, 256
Ariosto: II, 119 Avari: I, 88, 432, 439;-ll, 418 (adj. rege avar)
Aristotel: II, 177 Avatarii faraonului Tia: 1, 324
Armindeni: II, 26 Avedik (nume fictiv): II, 276
Arndt: 1, 321 Ave Maria: 1, 480, 507, 509, 514; -1/, 325 (Ave)
Arománi (vezi si Macedoromani): II, 424 Avercum (nume fictiv), II, 276
Aron, profesor: II, 218 Avram Iancu: 1,512
Arvers: iSI, 136 Azi e zi de Mai intiiu: II, z6 (geneza
Asabi : I, 148 (gresit cules : Arabi); - II, VIII, 293, postumei acesteia in o strofä din Povestea Teitdui)
298, 302, 306, 309, 3r9, 322 (asabi)
Asaki G.: II, 416
Asia: I, 144; - II, 296, 304
Asire (câmpii): I, 54, 340 (asire) Baboianu, Nic. V.: II, 3 (Baboian); - III, 79
Aspasia: I, 269 Bach: I, 507
Assur: II, 186 Bachus: I, 327 (Bacu);-U, 222
Astyanax: I, 522 Bädescu, Imita': I, XL, 256, 283, 285, 319; - II, 229
VREA S'ADORM DE VECI (versiune autonoma. Baia: I, 500
din Nu voiu mormânt bogas): III, 281 Baiazicl (si Baiazid I Ilderim Fulgerul): I, 144, 146,
Atát de dulce esti nebuno: II, 280 147; - II, 289, 290 (B. I. I. F.), 291 (id.), 293, 294
ATAT DE FRAGEDA: I, 117 (t.); - II, 83-112 (Baghiazit I. F.), 297 (Baiazit F.), 298, 300, 305
(n. v.), toa (f.), 103 (f.), 104 (f.), 105 (f.) 306 (B. si F.), 308
II, 83-86 (Mite Kremnitz i micul roman al Baican, E.: II, 416
poemului oferit); 86-87 (schema si filiatia crono- Baiculescu, G.: I, 258
logia a mss.-elor); 87-88 (Cdnd te-am avis copal, Balcanii: I, 242; -II, zgz (Balcanul), 296, 304
fragment din Gemenii, cca 1875-1876); 88-89 Bälcescu, N.: II, 239, 240
(prima versiune, dupà 16 Aug. 1876, implicad cu Baldensperger, Fernand: II, 366
postuma Ce s'alegea de noi; dublá tema); 89-9i Baleanu, G.: III, 247
(textul j variaritele pritnei versiuni); 91 (a z-a Balint, Simeon: I, 25o
versiune de 8 strofe; tot aliaj eterogen); 92-92 Bal-Mabil (si ball-Mabille): 1, 151, 275 (Mabille
(textil si var. versiunii a 2-a); 92-96 (Comediantul, Bal-Mabille); II, 243 (Mabille), 275 (ball-Mabille)
text anex, erotocritean i autobiografic); 96-97 318 (Ball-mabil)
www.dacoromanica.ro
368 M. EMINESCU
Balmus, Const.: III, 67, 231 Bhagavad Gita: II, 72

Bals: I, 366 Bianca vezi Blanca
Balta: I, 500 Bianu, Ion: I, X, XXVIII, XXIX, z83; -II, 282; -
Balzac: II, 371
Bänäteanu, Petru: I, 253 Bibescu, Gheorghe: II, 244
Bantas, M.: II, 196; -BI, 18o Bibescu Vodi: II, 221, 244
Banville, Th. de: BI, 79, 18o Bibliografia romdnd (2884) : 11, 452
Barabas: II, 287 Biela, cometa: 311
Bäriganul: I, 286 Bien Publique, Le: II, 222
Barbier, Auguste: II, 244 Bihor: I, 244, 253, 254
Barbu (creditor cca 1882): B1, 47 Binele Public: U, 32z;-I11, 23
Bärdinescu, AL: ra, 229 Birchpfeiffer, Carlotta (traducätoarea germanä a Fa-
Barit, G.: I, 246, 255, 266; -II, 252 dettei): 11, 340
Barit, Ieronim G.: I, z66 Bismarqueuri: 11,276
Bärnutiu, Simion: I, 244, 254, 283, 3,8,497;-ffl,355 Bizant (vezi i Constantinopol si Roma Nouä): II, 318
Barrière, Théodore: I, 269 Blaga, Ludan: I, xxv, XXVI; -II, 455; 274,
Basarabia: I, XLI; -11, 84, 290, 297; - III, 2, 4, 175
zo, 322 Blaj: I, XL, 239, 250, 254, 255, 256, 275, 278, 279,
Basarabi: I, 149; -II, 287, 316 512, 513; -B1, 246, 230
Basibuzuci: II, 253 Blanca: I, 65, 102, 361, 362 (si Bianca); -II, 19, 26,
Basilescu, N.: I, xvii 28, 38
Bassarabescu, ziarist: I, 290 Blaramberg, N.: U, 243
Baudelnire, Ch.: I, XI, xxxiv; 81, 214, 215, 222, Bleichroeder: lU, 24
371; VIII, (adj.), 232, 344, 355 Blonda (secund titlu pentru De ce sd mori tu?): I,
Bauer (creditor cca 1882): 111, 47 464
Bavaria: II, 453 Bobeica (vezi j Scobeici): II, 282
Bazias: I, xi, Bodtgrescu, Samson: I, XLI, 327, 328, 329, 325, 326,
Beatrice: I, 339 327 (i Bnargrescu), 328 (Br.), 342 (Botnarachi),
Beethoven: I, 226; 345 398;-U, 58, 225, 226 (Butnärescu), zx8 (Botra-
Beiul dela Samos vezi Ion Ghica rescu), 219 (Botnarachi), 220 (id.), 221, 222, 223,
Beius: I, 256 224, 240 (Botnärescu), 253 (Samsonache)
Beldiceanu, N.: II, 222 Boerescu, C.: I, 279
Beldiman, A.: I, 31, 294 Boerescu, B.: II, 186, 217, 221, 222
Belcliman, d-na: II, 417 Bogdan (din piesa Bogdan-Drago): II, 98, 99; - III,
Belgia: I, 244;-11, 416 zo6
Belgrad: I, 269 Bogdan, Alexandru: I, 424, 448; -11, 73.
Bengal: II, 221 Bogdan, N. A.: I, xx
Bengescu-Dabija, G.: in, 302 Bogdan-Dragos (piesi de teatru): I, 426; - II,
Bengesc-u-Dabija, Sophia: Ill, 302 87, 88, 98, 98-99 (fragment detasat pentru Atdt
Bennaga: I, 329 de fragedd), 2o2, 266, 270, 292, 324; 276, zo6
Bensarade: III, 83 Bogdan Drago, voevod: II, 287
Berlicoco, El si rebb (= C. A. Rosetti): II, 247, Bogdan-Duick G.: I, XXVI, XXXVI, 250, 257, 265,
249, 283, 288 269, 278, 283, 337, 339, 341, 343, 391, 424, 451,
Berlin: I, XLI, 283, z88, 324, 341, 342, 343, 345 (adj.), ir;-II, 22 73, 146, 147, 252, 398, 453, 454,
347 (adj.), 377, 379, 382, 383, 397, 398, 399, 409, 455;-I11, 203, 164, 354
416, 424, 431, 505, 511;-11, 121, 157, 174, 176, Bogrea, Vasile: II, 232
192, 219, 221, 231, 240, 253, 273, 276, 324, 325, Boian: I, XVI, 282; 5, 6, 8, 12, 17, 29
(adj.), 367, 372, 454; - M, IX, 4, 83, 85, 86,114 Boileau: I, 257
(adj.), 115, 116 (adj.), 18o, 289, 297, 298, 338 Boirebist (poetul, in Gemenii): 70, 87
Berzei, strada (= Pod de Pämänt, SE Constantin): II, Bolgärime: II, z5o
252 Bolgrad: DI, 321
Beyle, H. de (= Stenclhal): I, 250 Bolintineanu, D.: I, 32, 239, 245, 250, 284, 286, 295
Beza, Marcu: ifi, 84 299, 311, 317, 318; 223, 229, 242, 416;
Bezdechi, $tefan: DI, 113 1, 24, 358
www.dacoromanica.ro
INDICE GENERAL 369
Bolliac, Cesar: I, 32, 291, 295; -II, 217, 241 Bucuresteni: I, 255
Bonifacius vezi: Florescu Bonifacius i Epistola deschisd Bucuresti: I, XII, XV, XVI, XVII, XVIII, XIX, XXI,
cdtre bomunculul Bonifacius XXII, XXIII, XXIV, XXV, XXVI, XXVII, XXXIX,
Bonn: II, 70, 452 XL, XLI, XLII, 256, 269, 278, 282, 368, 398, 399,
Bonnerot, Jean: I, XXXV, XXXVII 430, 510; -II, 1, 2, 4, 15, 16, 27, 40, 43, 49, 50,
Borlea, Sigismund: I, 255 54, 56, 57, 58, 59, 6o, 62, 67, 73, 81, 84, 85, 98, ruo,
Borta-Rece: I, 326, 327, 342, 430; -II, 216, 217, 218, 112, 115, 122, 129, 131, 133, 142, 146, 150, 154,
219, 220, 221, 222, 240, 241, 248 161, 165, 184, 185, 193, 215, 216, 219, 229, 239,
Bossel (teatrul): I, 274 240, 241, 243, 248, 249, 251, 252, 253, 254, 255,
Bostanoglu (nume fictiv): II, 276 259, 26o, 26T, 271, 273, 280, 284, 290, 293, 323,
Botez, Constantin: I, XXVII, XXVIII, XXIX, XXXII, 367, 370, 371, 372 (Bukares1), 391, 415, 416, 417,
XXXV, 287, 319, 320, 329, 330, 332, 334, 454 (§i Bukarest); - III, 22 3, 24, 25, 26, 27, 66, 74,
337, 340, 343, 357, 360, 361, 362, 369, 376, 377, 382, 82, 114, 138, 141 (adj.), 142, 147, 148, 152, 161,
387, 391, 392, 409, 428, 431, 442; -II, 3, 7, 8, 15, 175, 180, 181, 186, 287, 203 (adj.), 215, 231, 234,
18, 40, 44, 50, 59, 62, 65, 66, 79, 81, 86, 87, 88, 98, 235, 283, 291, 334, 340, 352, 355
ioi, 114, 119, 120, 125, 131, 138, 145, 183, 184, Bucuta, Emanoil: III, 229
188, 189, 193, 194, 199, 201, 208, 226, 233, 2552 Buda (vezi i Pesta si Budapesta): I, 288
256, 26r, 287, 291, 293, 324, 325, 334, 335, 341, Budda: II, 389, 406 (Buddha); -III, 93 (budaist), 94
346, 348, 349, 352, 371, 373, 374, 444, 451, 453; - (id.), 97 (id.), 336 (Budha)
III, 4, 12, 26, 69, 79, 85, 103, 141, 142, 148, 150, Budesteanu (hotel): I, 256
151, 152, 154, 168, 173, 176, 186, 187, 215, 216, 218, Bude-Val: LU, 79, 18o
224, 230, 231, 240, 284, 285, 2892 298, 327 Budha Sakya (si Çakia) Muni: II, 283
Botez, Corueliu: I, XVI, 365, 366, 398; -II, 42, 43 Buffon: I,453
Botosani: I, XIX, XXXIX, XL, XLI, 319, 398, Buftea: II, 417
505; -II, 176, 370, 418; - III, 333 Buga (dopotul dela Puma): I, yoi
Botosunenii: II, 282 Bulgari: II, 290, 294; -In, 14, 22
Botta, Dan: II, 455 Bulgarime (vezi i Greco-Bulgarimea): II, 277
Bouillet: U, 236, 243 Bulgäroi I, 15o; -II, 278, 284, 317
Bourget, Paul: III, 231 B[ulighin], N. G.: I, xxv
Bfalatil: II, 74, 373, 374, 389; 169 Bull, Ole: I, 266
Brahma II, 387 Bulletin de la section bistorique: II, 392
Brandès, G.: III, 334 Bulver, Eduard: I, 246
Bräneanu-Hermes vezi Popescu-Hermes Bumbac, Vasile: I, 243
Brasov: I, XL, 246, 255, 266, 327; - II, 220, 221, Burada, Th. T.: I, 381, 508;- III, 59
398, 454; 5, 6, 8, i3 (BrasEu), 15 (id.), 17 Burah (= G. Missail): II, 252
(id.), 67, 74 Burchi (nume fictiv): II, 276
Bratescu-Voinesti I. Al.: II, 371 Burghele, N.: II, 415, 416, 417
Brätianu, Dumitru: I, 497; -II, 225, 319 Burla, V.: I, 318, 327 (si Urlä), 328 (Urla); -II, 224,
Bratianu, Ion: I, 278; -II, 322; 47, 168 225
Breslau: III, 72 Busitä, loan: I, 282

Brig-Belu (din poemul Gemenii): II, 70, 79, 81 Busuioceanu, Al.: III, I
Brockhaus: I, XLI Buticescu, V. R. vezi Ranta-Buticescu, V.
Bromner, Clara: II, 119 Butman, George (tipograf): I, XX, 365
Bruno, Giordano,: II, 177, 453 Byron: I, 32, 275, 295, 298, 299;- II, 73, 177
Brutus: II, 285
Bruxelles: I, 367; -II, 262
Bucerde: U, 302
« Buciumul Román», tipografie, Iasi: I, 498
Bucovina: I, XXXIX, XL, 1, 9, Io, 239, 240, 242, Ca o faclie...: II, 188;-III, 133
243, 244, 250, 253, 256, 283. 366, 368;-U, 54, Cabala si amor vezi Elisa Mfiller
59, 232, 241, 242, 250, 290, 297, 301;111, 4, Cabanis: I, 325
16, 59 CACI °CHI-TI SUNT FECIOARE INCHISE IN
Bucovinenii: I, 239, 243 CAMARI (stihuri pentru amagitul ochilor, anex
Bucur, Vasile, vornicul: II, 4 p. Cdlin): I, 426-428.
24
www.dacoromanica.ro
370 M. EMINESCU
Cacoveanu, St.: I, 508 III, 48 (alcätnitä din z pärti - I-a: postuml, vio-
Cain: I, 157;-ll, 339, 345 lentä - poezia reprezina, constant, o unitate, in
Calendarul Daracului : I, 275. filele continuate ale mss.-elor; câteva detalii de
Calendarul Ghimpelui : I, 275, 342. biografie sentimentala); 49 (filiatia i cronologia
alescu, P. A. vezi P. A. Cälescu mss.-elor); 49-50 (prima versiune a pärtii I-a,
alimatThesti: II, 245 cedati Familiei, unde apare cu titlul Cdnd amintirea);
Cain: I, 76, 84, 85, 398, 405, 406, 417, 419;-U, 202 50-5z (prima versiune a Earth a II-a, postuma
Cälin (poveste in prozä): I, 398 Putut-ai tu bate joc); 52-53 (a doua versiune a
GALIN (file din poveste): I, 76 (t.), 77 (f.), 78 (f.), 81, I-ei pärti, Cdnd amintirile); 53-58 (a doua versiune
(f.), 397-430 (n. Y.), 407 (f.) a pa'rtii a II-a, postuma Cum ai putut a-fi bate jot,
I, 397-398 (Ion Aiecsandri despre nuntä dirnpreura cu numeroase forme tranzitorii,raz
implateascl titlu sub care va fi fost cetit Cdlin la dar organizate pe etape)
Junimea); 398 (cetit la Mite Kremnitz); 398 (legenda Ref.: I, XIII, XLII; - II, 43;- III, 24, 295
In legltua Cu geneza poemului); 399 (schema si Când crivätu 1... I, 494, 514 (n. bibliogr.)
filiatia mss.-elor); 399 (notitä despre alit; Nebunul); CANE> INSUSI GLASUL... (sonet): I, ran (t.); -
399-409 (versiunea intâia, Cdlin I, de 228 versur 124-130 (n. v.), x28 (f.)
dispuse in 4 ph-ti); 409-420 (versiunea a 2-a II, 124 (sonetul preferat de Mite Krernnitz; un
Cdlin II, de 266 versuri, dispuse in 6 pärti); citat din Torquato Tasso); 124 (schema si filiatia
409 -F418-419, (fragmental VI-Vlabuld); 44-415 mss.-elor); 125 (primä versiune, medita); 125-126
(Lamura noastre, lamentatie veronianii); (versiunea a 2-2, contarninatä cu sonetul Oricdte
420-422 (crâmpee din Can III); 421-423 (ase stele...); 126-129 (doul versiuni, de Iasi, si lupta
gazeluzi); 423-424 (cäteva izvoare p. alin); pentru degajarea tertetelor; despre versul Pe ved
424-428 (colaterale: O nuntd in taina firii, motiv in pierda/o. cheie de bola); I29-130 (doul versiuni,
prozà; Ochii, iscoditorii firii: aforisme, metafore, penultima i antep., de Bucuresti); 130 (ultima
strofe improvizate; stihuri pentru arnägirile ochilor: versiune din mss.-e)
aci sunt fecioare inchise in carndri etc.; Idol Ref.: I, -U, 113 (s. 1.), 115 (= Te chem in
crunt al Afroditei); 428-430 (exercitiu irnprovizat, somnul mea), 117 (=-- In somn addnc etc.); -III,
In margine: Luna trece /in prin tea/ti); 430 (raid yin 142, 302, 347
acum tarpatru craii cdriilor de joc, finalul sacrificat) Cind mändra mea doarme in
Ref.: I, XIII, XXI, XXIV, XXX, XXXII, XXXV, bälai: II, 453
XLI, 324, 364, 381, 382, 385, 387, 431; - CAND MAREA... (post/ink f. data% din sms.-ul
3, 4, 7, 9, 17, 38, 45, 50, 51, 70, 72, 88, 121, 138, Marta): I, 470-471 (t. v.); 506 (n. bibl.)
186, 232, 233, 259, 325, 326, 453; 92, Cand norii vezi Steaua viefii
116, 164, 175, 283, 284, 301, 302 CAND PRIVEST/ OGLINDA MARE' (postuml,
Ulnas: L 405 Iulie 1869, din sms.-ul Marta): I, 468 (t. v.), 506
Galin Nebunul: XLI, 330, 363, 382, 387, 398, (n. bibl.)
399, 409, 499; -II, 18, 324, 372 Când sufletu-mi noaptea vezi Inger de
Cllinescu, G.: I, XXX, 283, 287, 311, 319, 324, 341, pazer
498, 504, 5Io;-II, 172, r88, 454, 455; - Cind te-am vlzut Verena : III, 231
148, 18o, 183, 231 CAND VOIU MURI CURAND vezi Mai am un
alinescu, M. (Calinovschi): I, 239 singar dor (nota analiticl p. De-oiu adormi curdnd)
Câiinetii (lui Cuparencu): I, xxxuc Candiano-Popescu, Alex.: I, 260, 290, 310;-
Calipso: II, 252 241;-ffl, 321
Calmuc: II, 276; - IIL 5 (adj.), 6 (si adj.), 8, II, 22 Candrea, I. Aurel: II, 54, 282
Caloianu [M. B.] *: II, 417 Cantaber: UI, 12o
Cllugáru, Ion: I, xxIv Canta.cuzino [G. Gr.] *: II, 303
Camariano, Ariadna: II, 4 Cantacuzino, I. A. (Zizin): II, 415, 417, 452
Camila: U, 113 Cântec vechiu: II, 72
Cimpul Mierlei: U, 290 Cântec vechiu de lume: II, 125
Campulungul (Moldovenesc): UI, 352 Cântecul läutarului vezi i Cdntul Casson-
CAND... (postural, Iulie 1869, din sms.-ul Marta): drei: I, 477, 494, 514 (n. bibl.)
I, 469 (f.), 470 (t. v.), 506 (notia bibliografica) CANTECUL UNUI MORT (versiune altoiti din
CAND AMINTIRILE: I, 186 (t.); 48-58 (n. Y.); Despdrfire §i De dite ori iubito, vezi acestea):
51 (f.) 64, 65, 66, 147, 154-157 (1. Y. n.), 159, 165
www.dacoromanica.ro
INDICE GENERAL 371
CANTUL CASSANDRE1 (din Ondina II, tipärit de poetului; ingrijoräri i solicitudine in ecourile re-
Chendi sub titlul Cdntecul unei Casandre) vezi si vistei oradiene; Ce e amorta, pretext inteo nuvell
Cdntecul latarulu : I, 477, 514 (n. bibl.). de Virgil Onitiu, ibid., peste z Juni), 67 (schema si
Cantetnir: I, 31, 294 cronologia mss.-elor); 67-69 (intaia versiune, cca
Cantemir, D.: I, 264, 424 188r-1882, de 8 sau to strofe; discutie; strofe-
Capitoliu: 1, 286 suveici, in mai multe poezii de epocA); 69-70
Caracostea, D.: T, xxx; - 11,71, 173, 372, 454, 455; - (versiunea a 2-a, cca 1882; rectificIri); 70-72
DI, 147, 148 (versiunile a 3-a si a 4-a, idcnticá cu textul defmitiv,
Carada, E. (§i Caradale): 11, 213, 323, 340 al Familiei; transcriere palimpsesticl); 72 (apropieni
Caragiale, I. L.: I, XXXII, XLI, XLII, 317; -11, 3, 4, Cu alte motive colateral; ale acestui moment psi-
84, 173, 215, 225, 267, 271, 289, 371; -III, 72, chologic)
345, 346, 356 Ref.: I, XIII, XLII; -11, 453; -- III, 1$, 24, 8o,
Caragiale, Iorgu: I, XL 295
Caragiale, Matei I.: I, 328 CE-I ETERN?... (vezi Scrisoarea I): II, 174-176
Caragiani, I.: 11, 245 Cellini, Benvenuto: 1,250
Carcalechi, El.: II, 58 Ceperleadi (nume fictiv): II, 276
Cardas, Gh.: I, 292, 299, 311, 312, 432 Cerchez, I.: II, 415, 417
Carducci, G.: III, Cerfla, P.: III, X, 296, 311, 351
CARE-O FI IN LUME... (postumä, 1867, din sms.-ul Cernäuti: I, XXII, XXvI, XXXIX, XL, 239, 242, 243,
Marta): I, 489-491 (t. v.), 511 (n. bibliografica, 244, 245, 246, 249, 250, 253, 267, 424;-11, 4,
anutne rectificäri) 40, 122, 250, 301, 455;-11I, 148, 293, 311
Carlo Doke: II, 187 Cerri, Cajetan: ifi, 146, 147, 148, 149, 152
Carlotta vezi Patti, Carlotta Cervantes: II, 113
CArlova, V.: I, 32, 295, 298;-fI, 23 Ce s'alegea de noi (postuma Alte ter(ine,
Carmen Saeculare: I, 158;-II, 341, 346 impletitä Cu Attit de fragedd, cf. acolo): II, 88, 89,
Carmen Sylva (vezi i Elisabeta, regina): I, XLI; 90-91, MO (S. 1.); - ifi, 203
53, 69, 70, 173, 417, 444, 445;-11I, 223, 231, Cesar: I, 24, 277; - M, 114, 117, 119
301 (Elisabeth), 340 Ce stä vantul: I, XXV
Caro, Anibal: 1, 246 CE TE LEGENI... : I, 214 (t.); -III, 223-225
Carol I (regele Romaniei): I, XL, 254, 255, 283. 284; - (n. v.)
278, 290 (s. I.) III, 223 (raporturile Jui Em. cu poezia popularà;
Caronni: II, 454 O. Densusianu despre Ce te legeni); 223 (schema
Carp, P. P.: II, 58, 216, 224, 242, 252, 253, 303, 415; - mss.-elor); 223-224 (descrierca mss.-elor, disjun-
47 gerea motivelor intretesute); 224-225 (textele celor
Carpatul (si Carpatii): I, 481, 491, 492, 499, 509, 512, 4 versiuni)
513; - I, 22, 23 Ref.: I, XIII, XV; -11, 138
Cartago: I, 288 CE-TI DORESC EU 7TE, DULCE ROMANIE: I,
Cartojan, N.: I, XXIX; -11, 4, 282;- III, I 15 (t.), 255-256 (n. v.)
Cärtile mele Shakespeare! adesea te gdndesc I, 255 (spicuirea sumarului Familiei, in care apare
cu jale): 11, IzI poezia); 256 (junimea românä din Turin si G-aribaldi;
Casandra: I, 477 ecouri culturale in Ardeal, la 1867; Ionitä Bädescu;
Cassandre (in Ronsard): II, 113, 245 Alexandru Grama, clement, totusi, cu aceastä
Callin: I, 273, 174;-11, 371, 373, 374, 398, 399, poezie)
427, 428 Ref.: I, XIX (s. 1.), XX (s. 1.), XL, 256.
Cätälina: I, 173;-11, 398, 399, 427; - III, 354 CE-TI SPUN EI TLE, MAMA (text anex la Scrisoarea
Catargiu, A.: III, 247 Doina, cf. si acolo): II, 272, 281, 284;-
Cata.rgiu, Lascar: I, XLII; -11, 222, 245, 252, 253, 4, 312
z8; -I11, 73, 247 Cezar a: I, XLI, 287, 334;-11, 366;-11I, 346, 354
Cato: II, 274, 285, 286 Chaldean: II, 187
Catullus: III, 113, 203, 294 Charlotte (la Schiller): I, 504
Caucaz: I, 142,;-U, 292, 296, 304 Chasles, Philaréte: 1, 325
Cavour: I, 243 Chendi, Hark: I, IX, XXIII, xxx, 250, 265, 339, 394,
CE E AMORUL?: I, 189 (t.); - Ill, 66-72 (n. v.) 451, 477, 499, 503, 504, 505, 506, 5o8, 510, 512,
III, 66-67 (apare In Familia, dupä imbolnalvirea 514;-tt, 4, 26, 58, 70, 88, 138, 141, 145, 176,
24*
www.dacoromanica.ro
372 M. EMINESCU
188, 192, 193, 372, 453; -111, 48, 59, 67, 113, Cluj: II, 4, 72; -III, 23!
124, 119, 122, 147, 151, 266, 221, 231, 291, 350 Coculescu (student Turin, 1867): I, 256
Cherubini: I, 258. Cocris (= Sir Kock]: II, 221
Chevet: III, 344 COCy111S: I, 487, 511
Chibici, Al. C. Rivneanu: I, XLII; -II, 219, 226, Codru si salon: I, 250
227, 230, 231, 415, 416, 417; -III, 47 Codrul (tidul celei de a 3-a versiuni din 0 reinu2i):
Chimitä (si Chimitii) II, 228, 229, 277 II, 6o, 61, 125
China: III, 93 Codrule, Miria Ta: II, 138
Chinez: II, 194 ; 230 Cohalm: I, 269
Chirita, coana: I, 275 Cologne (apa de): I, 255
Chisinän: I, XXII Colorian, Al.: II, 2, 188
Chitu, Gh.: U, 8, 228, 229, 245 Columna ltd Traian: I, 279, 317, 318, 497; -II, 214,
Chloris: I, , 247 224, 239
Christ (si Cristos; vezi Hristos j Nazarineanul): I, COMEDIANTUL (text anex la Atá't de fragedd, cf. si
57, 105, 149, 262, 484; -II, t (Isus Chr.), 28, 41, acolo): II, 87, 88, 91, 92-96 (t. n. v.); 203
284, 302, 315 Comuna (din Paris): I, 343, 356
CHRIST (posturnä, 1869, in sms.-ul Marta): 57 (f.), Conon (pärintele): III, 174
484-485 (t. v.), 5E2 (n. bibliograficl) Constanta: I, xxIx
Ciancidlo, Umberto: II, 419 Constantin (impäxatul): II, 292
Gal: I, 279 Constantin SE, Podul de pämänt (= str. Berzei): II,
Ciceu: I, 500 252
Cichindeal (si Tichindeal): I, 31, 291, 294, 318; Constantin-Stelian: II, 455
339 Constantinescu, Pompiliu: II, 455
Cicisbeo: II, 147 Constantinopol (vezi si Roma Nola): I, 508; -II,
Ciclopul vezi Kiklopul 291, 292 (orasul lui Constantin), 293; 23
Cincinnatus: II, 285 Conta, Vasile: I, 243;-11, 213, 303
CINE-I? (postumä, cca 1869-1870, in sms.-ul Marta; Contemporanul: I, XII, XV; -II, 141, 185, 454; - III,
subtitlu din drama Steaua mdrei): I, 486-487 (t. v.); 344
510 (n. bibliogr.) Convorbiri Literare: I, XII, XIII, XIV, XV, XVI, XVII,
Cioculescu, Serban: II, 215, 37!;- III, 72 XIX, XX, XXVI, XXVII, XXVIII, XXXI, XXXII,
Ciomac, Em.: II, 455 XXXVII, XL, XLI, XLII, 242, 243, 279, 282, 286,
Cioränescu, Al.: I, 269, 274, 311 289, 291, 293, 294, 297, 299, 302, 308, 311, 312,
Cipariu, T.: I, 255, 256, 318; - 25 315, 316, 317, 318, 319, 320, 324, 325, 326, 327,
Circa, Miza: I, 245, 250 328, 329, 331, 332, 333, 334, 339, 341, 342, 346,
Circe: II, 252, 331; - 93, 98 351, 358, 359, 360, 361, 365, 368, 381, 387, 388,
Cismigiu: III, i 8o 389, 392, 393, 397, 398, 409, 412, 420, 421, 430,
CIUDAT IZVOD E OMUL... (versiune autonoma, 431, 433, 446, 451; -II, I, 2, 3, 4, 16, 18, 38, 39,
In 27 strofe din Serisoarea I, cf. acolo): II, 174, 40, 43, 44, 45, 49, 50, 57, 5 8, 59, 6o, 62, 64, 69,
192 sqq. 70, 72, 74, 81, 83, 84, 85, 98, 112, 113, 117, 118,
Ciugudel: I, 279 119, 123, 124, 125, 131, 133, 134, 137, 138, 141,
Ciupercovics: II, 2t6 145, 146, 166, 169, 170, 172, 173, 185, 186, 187,
Clara (in versiunea ineditá a sonetului Sunt ani la *floc): 188, 192, 201, 202, zo8, 214, 215, 216, 217, 228,
II, 119, 121, I22 222, 223, 224, 225, 228, 229, 240, 241, 242,
Clara, Bronaner: II, 119 243, 247, 250, 251, 252, 253, 254, 267, 271, 272,
Clara, Maiorescu: II, 416 278, 289, 302, 303, 307, 319, 322, 324, 346, 348,
Clara, Vemont: H, 119 367, 371, 416, 438, 443, 445, 451, 452, 454, 455
Clarisse, Vernetz: II, 119 -HI, IX, I, 2, 3, 10, 19, 24, 25, 2.6, 73, 84, 136,
Cleopatra (muzi neidentificatä): II, 366, 392; - HI, 141, 147, 151, 166, 167, 223, 240, 245, 283, 289,
114, 115, 119 293, 295, 296, 301, 310, 311, 327, 333, 334, 339,
Cleopatra, Poenaru-Lecca: DI, 72 341, 352, 353, 355
Cleopatra (regina Egiptului): ifi, 115 Copilä, angel de inältare: I, 510
Clio: I, 250 Copou: I, XXV
Clon: U, 113 Coradini: III, 24
Clotilda: I, mo; -II, 266, 270 Comaro: II, 3 (in facsimil), 4
www.dacoromanica.ro
INDICE GENERAL 373
Cornea, M.: III, 293 Cuconul Vasile Creangä: III, 297

Cornu Luncii: III, , 6 CU GENE OSTENITE... (versiune autonoma,
Corregio: I, 157;-.11, 187269, 341, 346 in iambi, din Serisoarea I, cf. acolo): II, 174,
Corsica: [II, 226 202 sqq.
Corvin: HI, 5 Cuget Ciar: II, 27, 170, 285, 239; -Da, 224, 258
Cosbuc, G.: II, 72, 131; 320, 352 CUGETAR1LE SXRMANLTLUI DIONIS: I, 46 (t.),
Cosmogonie (in Scrisoarea I): II, 174,181-185, 47 (f.), 329-333 (n. v.)
(n. t. v.), 186, 287, 288; -Ill, 334 I, 329 (lecturá la Junimea in 1872); 329-330 (desi
Costache-Epureanu, M.: II, 58, 243 in 2 poe,zia se allá inteo singud versiune,
Costacopol (nume fictiv): II, 272, 276 brouillonarä, cu titlul Schwan:II Poet; un crrarnpeiu
Costaforu, Gh.: I, 275 din nuvela Sdrmanul Dionis); 330-333 (textul re-
Cozia: I, 250 constituit al versiunii Sdrmanul Poet)
Cozmid (= V. A. Ureche): II, 229, 256, 264, 277 Ref.: 12 XXXI, 362, 398; -III, 298
CRA1ASA DIN POVESTI: I, 72 (t.), 77 (f.), 382- Cugler (si Kugler), Matilda: I, 292, 317, 328; - 11,
386 (n. v.) 215, 241
I, 382-382 (apartine aceluiasi capitol de poezie CU MANE ZILELF-TI ADAUGI: T, 240 (t.); -HI,
veronianä, Iasi, 2876); 382 (motiv-ul descriptiv 266-273 (n. v.)
fig-ureaza in Cdlin Nebunul, Berlin, cca 1873-1874); III, 166 (revendicati de Mite Kremnitz, C. rn.
382-383 (prima versiune, inedità, cca 2873); zilele-ti a. face parte din lotul de Iasi); 266-267
383-384 (a doua versiune, intitulad Tesdturi, (ecou schopenhauerian din vremea traducerii Aforis-
Viena-Berlin); 384-386 (din aceastä a doua ver- melor, de catre Maiorescu; preciziuni cronologice);
siune derivä versiunea predefinitiva de Iasi, cca 167-168 (imagina oeternului prezent» i in bi-
2876; cronologia in raport cu Cdlin); 386 (ultimä lantul politic al Timpului dela i Ian. 1882; manevre
cepie, 1876, intitulata Crdiasd din povefti) moravuri redactionale); 268 (schema si filiatia
Ref.: I, XIII, XLI, 364, 568, 387, 388, 399, 409; - cronologica a mss.-elor); 168-270 (prima versiune,
III, 252 cca 1877, Iasi, si exercitii: Plato si Brahm);
Crainic, Nichifor: II, 455; -III, 113 270-272 (versiunea a 2-a, cca 1878); 171-172
Craiova: I, XXVII, XXIX, 399; -II, 231, 372 (a 3-a versiune, cca 1878-1879); 172-173 (ver-
Crawley: II, 221 siune-brouillon, cca 1879, a textuluidefinitiv: strofa
Creanga, Ion: I, XXI, XXII, XIII, 319, 430; -II,54, initialä De ce mustrdm Dumnezeirea mentinutä pard
228, 229, 416; -III, 72 aproape de fine); 173 (ultima versiune, ca
Crépet, Jacques: IH, VIII identica cu textul tipärit, cca 2879, apartine ciclului
Cresus: I, 452 Sarmis)
Creteanu, George: I, 275, 294; - II, 241 Ref. : I, XIII; - II, 74, 82, 227, 367; - IH, 280,
Cris: HI, 8 202, 203
Cristorian: 1, 317 CLTM CANTAM ODINIOARA (text anex; motiv
Cristos vezi Christ prim al finalului Scrirorii IV): II, 324, 325, 326
CRMCILOR MEI: I, 226 (t.); - III, 282-288 (n. v.) (n. t. v.); -HI, 116
HI, 282 (in ciuda aparentelor, Criticilor mei apartine CUM NU MAI AM UN DOR (versiune autonomä
Iasilor); 282-284 (pe tema genezei: reactiune su- din Mai am un singar dar): HI, 277
biectiva sau atitudine teoretica?; opiniuni; cum se Cunigunda: I, i66;-II, 369, 370
desprinde din aceeasi atmosferä a preliminariilor Cuparencu: I, xxxIx
Scrisorii II, cca 2876); 284 (schema mss.-elor; toate Cupidon (si Cupido; vezi Pajul Cupidon, Amor,
din 1876); 284-285 (India versiune, ineditä, tip Kama): I, 208, 154; -II, 49, 50, 54, 56, 57, 335,
mai putin evoluat, 6 strofe); 285-287 (versiunea a 337, 342; -Ill, 334
2-a, 9 strofe; Botez i eroarea unei alte ordine a Curierul (Balassan), Iasi: II, 58, 214, 260
strofelor; caz tipic pentru lucrul de atelier); 287-288 Curierul de rafi: I, XXIII, XLI, 262; -II, 1, 45, 53, 57,
(a 3-a versiune, cu titlu: indiu 9 sttofe, apoi 7) 58, 147, 216, 238, 249, 250, 251, 254, 260, 301; -
Ref.: I, XIII, XV, Xxv; - II, 4, 51, 233 m, 83
Critil (si Andronius): III, 84, 85 Curtius: El, 225
Cronid: la, 253 Cusin, A. C.: I, XXIII
Cronologia (schita vietiiluiEminescu): I, XXX VII, Cuza, A. C.: I, IX, XXIII, 504, 505, 506, 510, 511, 524; -
XXXIX-XLII III, 150, 154, 157, 230, 249, 276, 333
Cuciureanu, M.: III, 24 Cuza Vodä; I, 245
www.dacoromanica.ro
374 M. EMINESCU
CumMid (1904), revista: II, 192 unui mort = Despdr¡ire); 66 (a 4-a versiune In ritm
Cuvcintul (2932), ziar: 1, 498; -11, 246 trohaic; despre o presupusa inconsequenta iambica);
66-67 (versiune de 5 strofe, disjungerea a
versiuni); 67 (conjunctia si contaminarea motivelor
Dabija-Vocll: II, 365 Phoenix 0 Pescdrupd ?); 67-68 (prima versiune in
Dac: I, 115; - 11, 71, 7; 74, 78; -lU, 241 alexandrini); 68-69 (penultima versiune in alexan-
Daca iubesti färä sà speri (colaterall la drini si ultima, aparlinand cidului Nirvana)
Luceaffirul): II, 453; - III, 67, 72, 325 Ref.: I, XIII, XLI; -U, 69, 70, 81, 83, 86, To',
DACA MAI AM UN DOR (versiune autonoma din 117, 154, 158; - DLL 125, 270, 280, 186, 347
Mai am un singur dor): III, 255 De cate ori, iubito, ma' uit In ochii
Dacia: I, 261, 432, 497, 513; - 75
t à i (postuma.): Ii, tot
Dacia literarc7: III, 23 DE CATE ORI IUBITO MA UIT IN OCHE TAI
Dacii: I, 278;-11, 70, 73 (dedusa din Sarmis; vezi cap. Atdt de fragerld):
Daco -Romeinia, buletinul muzeului limbii rorna'ne, Cluj: 107
4 DE CATE ORI IUBITO MA UIT IN OCHII TAI
Daedalus: I, XXVIII (dedusi din Sarmis ; vezi cap. Din valurile vremii):
Dalla: 1,159, 164, 269, 451; - IL 347, 353, 354, 357, 221
358, 365, 366 Decebal: IL 70
DALILA vezi .S'crisoarea V Decebal: 11, 70
Dame, Frédéric: U, 239;- lU, 2 DE CE NU -MI VI?: I, 235 (t.); - III, 327-333
Dan, Pamaliu: I, XL, 243 (n. v.)
Danak: III, 131 327 (trimeasa dela M-rea Neamt, apare In Conv.
Dante: II, 73 Lit. din 2887); 327 (schema manuscriselor); 327-
Danton: II, 281 328 (prima versiune, indepartata, Viena, cca 1871
Dariu: I, 247; 299, 307 cca 1882); 328-332 (reproducerea celor 4
Darwin: I, 325 versiuni dintre 1882-1883); 332-333 (doua texte
Das Madchen im goldenen Garten: anexe: un exercitiu si o autopastig)
11, 372 Ref.: I, XIX, XLII; 296, 321
Däscillescu, D.: III, 24 DE CE REGINA NOPTILOR (text colateral pentru
Dash, contesa: II, 392 La steaua): HI, 323
Datina: I, 452, 512 DE CE SA MORI TU? (postumä, 1869, in sms.-ul
Davidescu, N.: III, 348 Marta; primul ei titlu: Marta > Blonda): I, 464-
Davila, Dr.: I, XXXIX;-11, 222 465 (r. y.), 504 (n. bibl.)
DE-AS AVEA... : I, 2 (t.), 244-245 (n. v.) Dedicatie (gazelul pentru Calin): I, 421
I, 244 (debutul la Familia, in Februarie 1866; Dee-mi moartea-al ei pahar: II, 125
intampinarea entusiasta a lui Iosif Vulcan; destai- Dej: I, 250
nuiri cu privire la schimbarea numelui din Emino- Delavrancea, B. (vezi si Fra Barbaro): II, 271, 347; -
vici in Eminescu); 245 (spicuire In sumarul re- III, 231, 301, 302
vistei la care debuteaza; descrierea ms.-ului acestei Delfinul (scriitor neidentificat): III, 85
poezii; Em. îi reciteste productia de debut in Delille: I, 246
1881) Delorges, cavalerul: I, 166; - U, 369
Ref.: I, XIX (s. I.), xX (s. i.), XXIV, xxx VII, xi., Demetrescu Basiliu (si Dumitrescu Vasile) vezi V. D.
245, 249, 485, 520; -II, 138 Faun
DE-AS MURI OR DE-AI MURI (postuma, 1869, Demetriescu, Anghel (vezi si Gr. Gellianu): I, IX,
din sms.-ul Marta): I, 465-466 (t. v.), 504 (v. si
notita. bibl.)
XV, XVII, 299, 329, 339, 342, 358, 359, 36911,
214, 215, 233, 289, 290, 291, 454; -
214, 13,
-
Débats, Les: II, 222 114, 119, 147, 348, 350
DE CATE ORI ILTBITO (de noi mi-aduc aminte): I, Demetrius, V.: I, XIX, XXTX
2r4 (t.); - 64-69(11. v.) Demiurg: I, 64, 157;-U, 185, 236, 327, 328, 339,
II, 64 (tradus de Mite Kremnitz sub 2 titluri, 345, 371, 374
Der Eisvogel i Zugvogel-Percdru,rul va fi fost trimis in Demon si Inger (deasemeni: Demonism
cOpia ei la Iasi?); 64 (schema sifiliatia mss.-elor: stro- si Demonul): I, 339
fice si in alexandrini); 65 (primele 3 versiuni, iambice, Demonul: II, 180, 360, 361, 362, 377, 379, 397, 425,
a 6 strofe, pe 3 coloane; a 3-2 fragment din °inlet ul 426;-11I, 37, 40
www.dacoromanica.ro
INDICE GENERAL 375
Demostene: If, 285 (versiune in alexandrini dinainte de August 1879);

DE NOAPTEA UITAIM (versiune autonotnä din 163-165 (vers. alex. integratä ciclului Sarmis,
Mai am un singur dar): III, 271, 275, 276 inainte de August 1879); 165-168 (ultimele z ver-
Densusianu, Aron: 1, 246, 250, 278, 299, 339, 423; - siuni mss.-e, redactate cca zo Aug. 1879, dupà
I19;-Ill, 59, 283 moartea lui Stefan Miele)
Densusianu, Nicolae: II, 415 Ref.: I, XIII, XLI; -II, 46, 65, 66, 67, 81, 86, 92,
Densusianu, Ovid: I, 286, 288, 291; -II, 138, 455; 193, 201, 326, 365;-flI, 170, 203, 347
VII, 223, 226, 357 Desteaptä-te Romäne, preot al liber-
DE NU S'AR AFLA IN LUME (text colateral la tätii: I, 514
Te duci): in, 203, 215 Deussen, P.: II, 187
DE-OIU ADOR_MI CURAND: I, 219 (t.); -II, Deutschland: I, 291
235-249 (n. v.) --cf. si notita analitid la Mai am Diaconovici, C.: II, 452
un singar dar Diamantul Nordului: I, XII, 499; -II,
DE-OR TRECE ANIL :1, 208 (t.);-111, 183-185 49, 222, 324> 331;-III, 150
(n. v.) DIANA: I, 228 (t.); 289-292 (n. v.)
183 (G. 1brAileanu i genul « nu toctnai faimos» III, 289 (tipäritä in Cony. Lit., Februarie 1884, apare
al pocziei); 183 (schema si filiatia mss.-elor); abia in a 6-a editie Maiorescu, 1892; motive inrudite,
183-185 (textele celor 6 versiuni, dintre x881- inainte i dupi Diana); 289 (schema si filiatia mss.-
1883, i disjungerea lor; ultimele doul: exercitii, elor); 289-290 (prima versiune de 2 strofe, cca
variatiuni) 1874, Berlin); 290-291 (versiunea a 2-a, cca 1878-
Ref.: I, XIII, xxxi 2879 de 3 strofe); 291-292 (versiunea a 3-a, CCa
Depäräteanu, A.: 1, 258, 274;- U, 211, 242; - 1881-1882, de 4 strofe; disjungere din Dona Sol,
Ma 24 postumk care derivä de aici)
Ref.: I, XIX, XXXII; - II, 117, 453; - ET, 24,
DEPARTE SUNT DE TINE: I, 107 (t.); -IL 14
3212 338
(E), 43-49 (n. v.)
Diana (dela Louvre): 171, 289
II, 43-44 (a 4-a poezie din « coala de versuri»
Dichiu, mahalaua: lI, 222
trimeasa', 1878, la Convorbiri; avataruri); 44 (schema
filiatia mss.-elor; toate versiunile din manuscrise Dido: II, 124
Diefenbacb, Lorenz: II, 322
sunt strofice); 44-45 (primele z versiuni, de Iasi,
Dierx, Léon: III, 311
1876); 45-46 (versiunile: a 3-a - pentru Tolla =
Dimitrescu, Al. T.: I, 510
Veronica - si a 4-a, Iasi, 1876); 46-49 (ultima
Dimitriade, C. actor: I, 278 (Dimitriad); 225
versiune i existenta uneia intermediare)
Ref.: I, XIII, XLI; Dimitriu, S., editor: I, XXI
15, 113
Dimitrovitl, Ambrozie: I, 250
DE PATRIE, VIRTUTE, VORBEVIE LIBERALUL DIN FUNDUL CERULTJI O STEA (versiune anexl
(ottave rime la Scrisoarea III): II, 281-284 pentru La steaua): Ill, 314
De pe ochi ridici inchisä....: II, 4 (In DIN LYRA SPARTA (postuml, 1867, din sms.-uI
Erototrit»); -111, 190 (in Lard -ti lumen), 199 (id.), Marta): I, 489 (t.); 511 (n. bibl.)
zot (id.) DIN NOAPTEA: I, 230 (t.); -Ea, 293-296 (n. v.)
DESGUST (text anex la Scrisoarea IV): II, 324, 325, III, 293 (relevatä de Maiorescu, nu intrl in niciuna
326-329 (n. t. v.), 340 din editiile lui; detalii biografice, la sfärsitul anului
DESPARTIRE: I, 127 (t.); - II, 23 (f.), 146-168 1883, in Familia); 293 (schema si filiatia mss.-elor);
(n. v.), 15x (f.), 155 (f.), 167 (f.) 294 (India versiune, necompled, broufflonark cca
II, 146-147 (precizäri biografice i geneza poeziei t881-r88.2); 294-295 (versiunea a z-a, de 5
la lasi); 147 (schema si filiatia cronologicl a celor strofe, sugeratl, pare-se, de La .;leaua); 295-296
13 mss.-e); 148-154 (primele 3 versiuni strofice, (a 3-a versiune de 4 strofe)
Iasi, cca 1877; evolutia tiparelor); 754 -157 (ver- Ref.: I, XIX (s. 1.), XLII;-ra, 24, 25
siunea strofick artificialk antecul unui mort, altoid DIN STRAINATATE: I, 6 (t.), 7 (f.), 252 (f.), 249-
cu De clite ori jubilo); 157-158 (versiune dedusi din 253 (n. v.)
C. um:1i mart, cca 1878-1879); 158-159 (India I, 249-250 (ipoteze asupra locului de unde, in
versiune in alexandrini, CCa. 1879); 159-161 (va- 1866, trimite poezia, Familiei: dela Cernäuti sau
riatiune metrical a versiunii anterioare i prefacerea dela Blaj?); 250 (zamislid la Cernluti, cca 1865,
ei in strofe; dupà aceea in alexandrini); 161-162 textul din Familia, de 9 strofe, c amplificat la xi
(versiune epuratl, in alexandrini, cca 1879); 162-163 In sbm.-ul Marta; din el va deriva poemul postum
www.dacoromanica.ro
376 M. EMINESCU
Un roman); 250 (spicuire in sumarul respectiv a cetit, penttu Iasi, ce va fi fost tipärid in Convorbiri,
Familiei); 251-253 (n. v.) Iulie 1883); 20-23 (dteva texte colaterale: Ce-/i
Ref.: I, me (s. i.), XX (s. I.), XL, 256, 339, 494, spun ei mana, dupl pierderea Basarabiei, cca 1879,
506, 514
499, si contra lui C. A. Rosetti; Codrule, Meiria Ta, cca
DIN VALUR1T_E : I, 213 (t.); - 1879; exercitii de imnuri pentru Stefan cel Mare,
2x5-222 (11. y.), 217 (f.) cca 1883, inaintea serbärii dela Iasi); 23-24 (dupà
III, 215 (toate versiunile mss.-e sunt de Bucuresti; inabolnIvirea lui Eminescu; Binele public si martiriul
reflexe din piesele de epod); 216 (schema i filiatia scriitorilor, ilustrat cu articolul i numele lui Emi-
cronologicà a mss.-elor); 216 (india versiune nescu)
brouillonad i india transcrisä, cca 1878); 218-219 Ref.: I, XIII, XIV, xv, XVI, XVII, XVIII, XXII,
(dota versiuni fatà in fad, din aceeasi zi, ces 1878); XXIII, XLII;-11, 238, 270, 282, 284, 417, 451;
219-221 (3 versiuni, derivate una din alta, cca - 111, 24, 83, 164, 195, 245
1878; incerdri de sectionare); 222-222 (versiune Doink doinä, greu imi cazi: II, 138
derivad din Sarmis, dimpreurd cu brouillonul ei; Doinä doinitä: I, 514
Chendi trucheaz1 postumele); 222 (ultima versiune, Dolj: 11, 2.89
ca de tipar, cca 188o) Don Juan romAn: I, 512
Ref.: I, XII1;-11, mi, 1o7; - 203 Don Juanii (fiuturii, D. J. glidinilor): I, 424
Diodor: I, 319 Don Quijot: II, 113
Dionis vezi Cagetdrile ScIrmanului Dionis i Seirmanul Dona Sol: II, 453;-I11, 291, 292
Dionis Donici, A.: I, 31, 294;-11, 416
Diorama vezi Panorama tieserteLiunilor Dora d'Istria: I, 250
Dioskuren: II, 453 Dorchain, Auguste: HL 311
Djuvara, Mircea: II, 72 DORINTA: I,75 (t.); 388-397 (n. v.)
Döbling vezi Ober-Döbling I, 388 (apartine ciclului veronian, dela Iasi); ,89
Dobrogea: II, 84, 142 (schema si filiatia mss.-elor); 389-391 (grupul ver-
Dobrogeanu-Gherea, C.: I, 347;-ll, 152, 141, 185, siunilor de 12-14 strofe); 391 (Dorinta- mesaj
454;-Ill,X, 343,344 epistolar, diruit Veronidi, la so Mart. 1876, care-1
Dochia: II, 73, 115, 116, 338, 344, 384;-IU, 2, 29, restitue la 27 Iunie 1880; adnodrile lui Em.);
30, 63 392-394 (flruPul versiunilor a 6-8 strofe); 394-
Dochita: I, 250 397 (texte colaterale: Asaz/ sunt setos de forme;
DOI A$TRI (postumä, Iulie 1869, din stris.-ul Marta): De-ai fi batid, de-ai fi dulce; irmosul Inger ca pär
I, 466 (t. v.), 504, 505 (n. bibl. si variante din galbän I un text din Iancu IT'Adrescu: La o baila
1872) fnchisd peina' sus)
DOINA : I, 182 (t.); -Ill, 1-24 (n. t. v.), 9 (f.) Ref : I, XIII, XLI, 364, 368, 381, 387, 421; -II, 3,
111, 1-2 (motivul drumului de fier in literatud; 7, 44, 97, I25;-llI, 536, 186, 190, 354
delimitarea si cronologia motivului la Eminescu); DORINTA UNUI DAC (versiune autonoml din
2-3 (inaugurarea statuei lui Stefan cel Mare, 5 De-oiu adormi; vezi nota analitid la Mai am un
Iunie 1883; violent i pitoresc reportaj in singar dor): III, 241-243 (n. t.), 242 (f.)
pendance Roumaine); 3 (Em. citeste Doina, la Junimea, Dorohoiu: I, t82; - III, 6, 10, II, 13, 15, 17, 19
la Iasi); 4 (schema si filiatia cronologid a mss.-elor; Dorval, Marie: TI, 366
criteriu pentru disjungerea reall a versiunilor); 4-5 Dorylaeum: 11, 291
(india versiune, cca 1878-1879, dupl pierderea Dosoftei: EU, 59
Basarabiei, odad cu postuma La Arme); 5-7 (a Dormi (=Cand s'a trezit dräguta):111,
2-n versiune, cca 1878-1879, amplificad); 7-io (a 154
3-a versiune, cu grafia brodad, cca 2879, fárS Drachsler, Karl: III, 18o
Stefan cel Mare); 10-12 (versiunea a 4-2, cca Dräglinescul, Iordache: I, 264
x88o, dinteun grup de 3 pentru tipar); 12-14 Deggescul [I. C.]: E, 243, 255, 274, 275
(vers. a 5-a, cca 1881-1882, dzletid prin cartare; Dragnea, Radu: II, 73, 187, 188, 454
reconstituirea ei; versiune simetrid; ?acepe cu Dragomirescu, Mihail: I, XXIII, xxx, XXXIi, 341,
Stefan cel Mare, invocat ind de z ori); 14-16 347, 360, 361; - lo, 17, 28, 348, 349, 451, 454; -
(a 6-a versiune, cca 1881-1882, prin simplificarea III, 39, 148, 229, 282, 310, 334, 346
anterioarei); 16-18 (versiune necompled, cca Drago: 11, z87
1882-1883; accentele xenofobe precumpinesc); Drago s vezi Bogdan-Draga,
19-20 (a 8-a si ultima cápie, cca 1883, como& la Driclxi: I, 32, 296
www.dacoromanica.ro
INDICE GENERAL 377
Drogli, Aglae: I, XXXIX; -III, 293 bliogr.; o traducere din lacob Negruzzi)
DrOSilliS, G.: III, 311 Ref.: I, 254;-U, 366
DrOSU, N.: m,247 Edde: I, 448; - II, 73
Drouhet, Ch.: Ill, 232 Edebali: I, ¡44;- II, 292, 292, 297, 305
Droysen: II, 176, 181 EDITII: I, xl-xxxvIII (rabloul editiilor)
Ducipal: I, 329 XIIXIX (T. Maiorescu: intäia editie, Dec. 1883;
Duculescu (stud. Turin, 2867): I, 256 erori de tipar; interventiile editorului in anume
Dudevant, d-na (--= George Sand], II, 340 poeme; Contemporand corecteaz$1, Inca din 2883,
Dtihring: II, 176, 177;-III, 343 unele erori de tipar; ed. 2-a si urmätoarele pänä la
Dumas, A I, XXIII, 253 aceea din 2936); XIX-XX (V. G. Mortun: cuprins;
Dumas, A. (fils): I, 269 poeziile Familiei i câteva postume; tirajul editiei);
Dumbrava rosä: 1, 500 XX-XXI (Fratii Saraga; prefcte de A. D. Xenopol);
Dumbräveni: I, 366;-ll1, 174 XXI (S. Dimitriu & Matei Eminescu);
Dumineco: II, 244 (dipitanul [Mateil Eminescu); XXI-XXII (Ion
Dumnezee (Madona): I, 29, 30, 288, 289, 290 Scurtu: introducerea; justificarea titlului o Luminä
Dutnnezeirea: I, 281, 457;-II1, 169, 170, 271, 172, de lunä», 292o; diferite alte editii la « Minerva»
342 Biblioteca pentru toti»; XXII (loan Sändulescu);
Dumnezeu: I, zo, 27, 35, 40, 52, 183, 185, 270, 271, 272, XXII (« Societatea stud. Dacia», Cernkti, 29r0);
273, 280, 281, 282, 302, 308, 310, 334, 338, 339, XXII (« Lumen», 1911); XXII (Bibl. Basarabiei,
374, 376, 433, 457, 465, 485, 488, 489, 490, 492, Chisink, 2912); XXIII (A. C. Cuza: descrierea
498, 500, 504, 520, 513;-U, 89, 91, 99, 208, 209, editiei; N. Iorga despre editia Cuza); XXIII (Mihail
152, 257, 158, 159, 160, 174, 280, 273, 274, 323, Dragomirescu i Constanta Marinescu, « aminul»,
329, 330, 398 (= Domnul lumii), 404 (Doamne), 1916); XXIV (« Semä.'nätorul», Arad, 1918); XXIV
412 (id.), 436 (id.), 447 (id.); 7, II, 13, 14, (Biblioteca Ardealului, Säliste, 1929); XXIV (o Cár-
16, 20, 37, 38, 40, 42, 46, 51, 54, 55, 56, 58, 168, 269 tile pentru popor» 1r920]); XXIV-XXV (Gh.
(Domnul), 270 (id.), 171 (id.), 272 (id.), 204, 205 Adatnescu: diferite editii, « Cartea Româneascà»,
(Domnul), 209 intre 1921-1938); XXV (N. Iorga: ed. o Ligei
Dumnezeu si o in (postutnä ulterioarä din Culturale», 1922-1932); XXV (ed. o Eminescu»,
Christ, cca 1872-2873): I, 520 cca 2923); XXV-XXVI (L. Blaga: o Cultura Na-
Dunärea: I, 124, 244, 247, 148, 249, 283 (adj.), 441 tionalà», 1925); XXVI (I,m-etifard, ilustrat de M.
(adj.), 442 (id.), 446 (id.), 448 (id.); -II, 292, 296, Teiusanu); XXVI (G. Bogdan-Dina, o Cultura
297, 298, 299, 300, 301, 304, 305, 307, 309, 310, Nationalä», 1924); XXVI (« Biblioteca pentu toti»,
326, 418, (adj.) cca 2926); XXVI (Octav Minar, o Libräria Nona»,
Dunca, Constanta: I, 250 2927); XXVII (G. Murnu, « Nationala-S. Ciomei»,
Durakowski (nume fictiv): II, 276 1929); xxvn (E. Lovinescu, « Ancora-S. Benve-
Diisseldorf: m,114 nisti », 1929); XXVII-XXVIII (G. Ibräileanu, « Na-
tionala-S. Ciornei», I930; criterii; obiectii);
E XXVIII- X XiX (Constantin Botez, Cultura Na-
tionalä», 1933; caracterizare; rezerve; - acelasi:
ingerul täu or umbra ta? nou titlu « Scrisul Rominesc», Craiova, färä aparat critic);
pentru Inger fi demon; vezi acolo XXIX (H. Fischer-Galati; 1933 I 1934); XXIX (Dr.
trist ca nimeni sä te stie: U, 202;- C. Murcsanu, Constanta, 2934); XXIX (Biblioteca
203 Scolarä Adevärul», 2934); XXIX (« Biblioteca
ziva lui Stefan cel Mare (text anex pentru toti», Alcalay, 2936); xxx (I. Pillat: o Pagini
pentru Doina): III, 4, 22, 23 alese», 1937); XXV (D. R. Mazilu, Luceafdrul,
Ea mergea acum in codru: II, 7 1937); XXX (f. S[indUieSCU], 1937); XXX (Mihail
Ebel: II, 276 Dragomirescu, o Institutul de Literaturä», 1937;
Echardt, Rudolf (tipograf, Cernäuti): I, 239 Caracterizare; observatii); xxx (G. alinescu Na-
Economu, Ciru: II, 225, 242, 252 tionala-S Ciornei», 2938); XXXI-XXX VIII (editia
Ecoul din fereastri (=Ondina III): 1,452, Fundatiei, 2939: norme, plan, rectificäri de lectiuni,
471, 5o6-ffl, 289, 297, 299
Ector (vezi si Hector): I, 487 text, ordine, ortografie, aparat critic etc.)
ECTOR SI ANDROMACHE (traducere din Schiller, Egipet: 1, 43, 45, 140, 319, 320, 323, 324; -H, 73,
In sms.-ul Marta): I, 487 (t. v.), 52o--522 (n. bi- 259, 265, 269, 418;-III, 93, 94, 96, 97, 115, 119
www.dacoromanica.ro
378 M. EMINESCU
EGIPETUL : I,43 (0, 319-329 (n. v.) Eminovici, George (1orgu): I, )(XXIX, x1,2
,19 (Relatiile lui Em. c-u Junimea; Egiptccl, frag- Eminovici, Die: I, xxxxx
ment din Diorama = Panorama deferaciunilor, e citit Eminovici, Maria: I, )(XXIX
gedinta Junimei dela z Sept. 2872); 319-320 Eminovici, Nicolae: I, xxxIx
(in.semnäri broulllonare i versuri razlete pentru Eminovici, Raluca: I, XXXIX, XLI; - II, 59,88 (s. i.),
legenda Nilului, inteun caiet studentesc, cca Itdie 98, 270
1871); 320-324 (cele z versiuni, din sfera Pano- Eminovici, Ruxandra: I, Xxxix
ramei depiradunilor, public-ate cornassat); 324--325 Eminovici, Vasile: T, XXXIX
(motive egiptene in alte lucräri; peisaj egiptean Emir (= Al. Anteraireanu): I, 342
Avatarii faraonului TM); 325-326 (Revista Conlon- EN SPECTATEUR (versiune autonoma din Glossa,
porand contra Egipcia/II!: Petre Gradigteanu, D. vezi gi acolo): II1, 85, 92
Aug. Laurian); 326-329 (Eminescu gi Egipetul in Encke, cometa: Ell, 311
Mara dela Borla -rece) Endymion: I, zz8;-IU, 292
Ref.: I, XII, XIII, XXVII, XXXI, XLI, 329, 333, Eneida vezi Aeneis
358; -II, 224 Eniceri vezi Ieniceri
Egipteni: II, 176, 330 (adj.), 331 (adj.), 338 (adj.), Rol: I, 4, 5, 9, 17, 247, 249, 258, 468, 481, 509
344 (adj.), 365 (adj.). Eos: UT, 124
Ehrlich, B.: I, 242 EPIGONII: I,32 (t.), 33 (f.), 34 (f.), 291-298 (n. v.),
Elada (vezi i Hel/ada): II, 276 293 (f.)
Elena: I, 502 292 (trimeasä din Viena, la 5/17 Iunie 1870, apare
Elena (in Ronsard): II, 245 In Convorbiri dela 25 Aug. 1870; rectificäri in crono-
ELENA (meditatiune) vezi Mor/ta est I logia amintirilor lui Iacob Negruzzi); 291-292
ELENA (submanuscrisul): T, xxxvn, XL, 254, 261, (scrisoarea co care Em. insotegre i explica Epigonii);
265, 266, 274, 275, 278, 279, 299, 376, 451, 452 292-294 (fragmentul Majo §i alte câteva crámpee);
(descrierea sms.-ului), 454-463 (reproducerea pie- 294-298 (unica versiune mss.-a, intitulata Epigo-
selor acestui sms.), 503; - 11, 170, 280 nii > Skepsis!); 298 (detalii pe tema câtorva versuri;
Eleea: II, 72 criticä de text; literatura, dedusä, a Epigonilor)
Eliade, Mircea: II,73, 455 Ref.: I, XIII, XXV, XXVII, XXX, XXXI, XXXVII,
Eliade, Pompiliu: 1, XIII; -111, 164 XL, 244, 256, 287, 299, 302, 343, 358, 456, 514; -
Eliade-Radulescu vezi Heliade.Räclulescu If, 214, 223, zz;-IU, 26, 283, 339
Elias vezi Gablitz EPIGRAME (pentru Junimea i Convorbiri Literare):
Elisa Mtiller (gi: Luiza M. :,,i Cabala" ,ri amar): 1, 341, 226
382 EPISTOLA DF.SCHISA CATRE HOMUNCULUL
Ellsabeta de \Vied (vezi ?i Carmen Sylva): I, xi., 283; - BONIFACIUS (text anex la Scrisoarea II-a): II,
II, 86 (Elisabeth?), 452 (Königin Elisabeth v. Rumä- 53, 226, 232, 233, 236-239(11. t. v. f.), 242, 248; -
nien); -UT, 302 (Elisabeth) 283
Efiseu: I, 242, 457 (eliseu), 522 (Elysium) Epoca: II, 347, 348, 366, 367; -Ill, 47, 302
Elvetia: U, 426 Epoca &a/raid (= Album-Epo,..a): I, XLII; -II, 346,
Elvira: I, 514 347, (s. î.)
Elysium vezi Eliseu Costache-Epureanu,
. Manolache
Ember, George: I, 253 Era noud (189o): I, XX
Emilia Humpel [Maiorescuj vezi Humpel, Emilia Eruto: I, 27, 260
Emilian, Cornelia: I, XXVI Erdöd (nume fictiv): II, 276
Eminachi (= M. Eminescu): I, 342;-TTI, 219, 220 Erlangen: II, 453
Eminescu, Harieta: I, XXXIX, XLII; - 169; - ITI, Erocrit: II, 6
333 Erodot: 1, 5o6
Eminescu, Matei: I, XVII, xxl, )(XXIX, 366, 398 Eros: I, I3; -U, 4;-UI, 334, 336
Eminescu, Serban: I, xxxIx, xu, 342, 505 Erotocrit, eroul poemei: IL 4, 6
Eminesm, Victor: I, 366, 368 EROTOCRIT (material anex pentru Povestea Codrului):
Eminescu, Mibai, publicatiuni periodice vezi II, 3-7 (t. n. v. bibliogr.), 9, 51, 53, 137, 234 (f.)
Eminescu - IIL 190
Eminovici, Aglae vezi Drogli, Aglae Ertogrul (gi Ertucules): II, 291, (E. gi Ortogrul), 293
Etninovici, G.: T, XXXIX, XLII; -111, 47 (s. I. = (Erdogrulii)
tata) Esarcu, C.: I, 257
www.dacoromanica.ro
INDICE GENERAL 379
Esebil: U, 176 Far; dr. A.: II, 239

Eschiser: I, 144; - II, 291, 293, 297, 305 Faust: I, 448, 453, 512; 214
Esichius: I, 505 Favorinus: I, XXXII; XXXIV
Eufratul: I, 144;- II, 292, 296, 304 Febus (=- Phoebus): I, 506
Eugenia, ImpAräteasa: I, 255 Fecioara, santa (vezi i Sf. Maria): I, 167; -II,
Europa: I, 144, 264, 28; 283, 288; --11, 296, 297, 418; -nl. 133
298, 304, 3o7; - 340 Fedeles, c.: nr, is.
Eva: 11 208, 387; 48, 54, 55, 58 Federaliunea: I, XL
Evandru 1= I. M. Raseuj: ITI, 311 Fénelon: 11, 252
Evolceanu, D. II, 72 Fenician: ur. 334 (adj.)
Fenix vezi Phoenix
Fenneberg, Fernando: I, 254
Fad et te (piesä, de teatru de George Sand): II, 91, 540 Ferdinand, principele: I, z83
PagAräsanu: II, 416 Ferichide: II, 323
Fälcoianu, George: II, 239, 242 Filanon vezi Phildmon
Familia (Buda-Pesta si Oradea): I, XII, XIX, XX, Filerot si Antusa: 11, 4
XXVI, xxVii, XXXI, XXXII, XXXVII, XL, xur, Filiasi, statia: 289
243, 244, 245, 246, 249, 253, 254, 255, 256, 257, Fi/ibiliu, profesor: II, 415
258, 259 (pe &cs.), 260, 265, 266, 267, 268, 269, Filimon, Ilia vezi Ilia Filimon
271, 272, 273, 274, 275, 278, 279, z8o, 282 (s. L), Filipescu, C.: III, 174
286, 311, 451, 506; -II, 4, 17, 217, 416, 445, Filipescu, G.: Ili, 247
452; -IIT, .5, 24, 25, 26, 43, 48, 49, 59, 63, 66, 67, Finkelstein, Gustave (colectionar): II, z5; -III, 302
70, 73, 74, 75, 78, 79, 82, 182, 183, 223, 247, 249, Firdusi: I, 422; -II, In
279, 293, 295, 327 Firfiric (nurne fietiv): 11, 249
Fanarul: I, 150 Fischer, L. V.: II, 452, 453
Fancily (si Fanela), d-soara: U, 243, 287 Fischer-Galati, H.: I, XXIX
FAntana Blanduziei (V. Alecsandri):II, 86, Fiume (march' de härtie): U, 290
186 Flaubert, G.: I, xxxIII; -III, 311
Flintdna Blanduziei: I, XVI, XIX, XLII; -II, 347, Flectenmacher, Maria: I, 278
348;- III, 82 Fleva, N.: II, 225
Fantazaki (= Pantazi Gbica, vezi i acolo): II, 228, Floare-Albasird: I, 342
229, 232, 262 FLOARE ALBASTRA: I, 4 (r.); 339-342 (n. v.)
Faraoni: II, 73 I, 339 (critic% estetii ì revuistii tirnpului, In frunte
Fdt-Frnmos (Ceti-A/10): II, 2, 169;- UI, 84, 113, 224 co Mum dela Borta-rece, impotriva Floarei Albastre);
Fät-Frumos din lacrimA: I, XIX, XXII, 339-340 (ar fi inspiratä de aceeasi «iubitA dela
XXIII, 299 Ipotesti», crede G. Bogdan-DuicA); 340 (unicl
FAT-FRUMOS DIN TEILl : I, 65 (t.), 360-368 (n. v.), versiune necompletA; o strofá mai mult, a 3-a:
365-367 (f.) In zddar La Plata sedad); 340-341 (t. v.); 341
I, 360-361 (ostilitatea editordor fa tä de Fit-fromos (versuri incerte i enigmatice, in deosebi,
din tan; criteriul lui Maiorescu; dreptatea lui Totufi este tris! In lume); 341-342 (0 schitá anexA,
Scurtu; preferintele lui Ibraileanu si Mihail Dra- de epocA: Ahl ce thdre-ai Jost in rosaY), 342 (revista
gomirescu; contradictide « criticei estetice»); 361- Floare-Albastrel, dela 1898)
363 (infaia versiune, in versuri albe, Viena, Cat Ref.:I, XIII, XV, XXXII, XLI, 328 (s.1.), 533, 354; -
1872); 363-364 (fragmente din vremea lui Gain; II, 215
motiv descriptiv in Nebunid); 365-366 Floarea Darurilor:
(facsimilul poemei 5i originen lui); 366-368 (ge- Florenta: I, XLII; r8o, 333
neza poeziei in legendä; verifidtri cronologice) Florasen, Bonifaciu (subinreles i prin homunculul
Ref.: I, XIII (tidu la Maiotescu, pentru Povestea Bonitacius): II, 4, 53, 214, 215, 223, 232, 2.33, 236,
Teiultd), XIX, XXVII, XXX, XLI, 368, 382, 384, 237, 239, 240, 241, 242, 243, 244, 245;-UI, 83,
387, 398, 399, 409- II, 16, 17, 18, 19, 27, 30, 282, 302
34, 39, 131; - 11T, 164, 174 F/orescu, general I. E.: I, 264; 243, 280; -
F at a in grä dina de au r (basmul anterior 247
Luteafeirului): II, 324, 372, 373. 414, 443 (s. I. jos) F/oresti (mosia lui N. Mandrea, In Dolj): U, 289, 290
454 (bibliografie); -III, 85, 138, 338 Fluncker (mime fictiv): II, 2.76
www.dacoromanica.ro
380 M. EMINESCU
Foaia Sorietälii . (Cerriluti, 1865): I, XXVI, 240, 242, Fundescu, I. C.: I, 275; -U, 249
243, 244, 283, 311 Funduri, plasa: II, 253
FOAIA VESTEDA (dupä N. Lenau): I, 125 (t.); - Furtuna, copila de Craiu: III, 289
141-146 (n. v.), 145 (f.)
II, 141 (afinitIti Cu Lenau); 142 (schema si filiatia
mss.-elor; criterii pentru disjungerea versiunilor); Gablitz: I, 318; -IL 239, 240
141-143 (versiune necompletk Cu ultimele 4 strofe Gabriel: I, 271
numai); 143-144 (versiune completä, Gajus Iulius Cesar (eroul din schita La Aniversard):
Foaea uscatd); 145-146 (versiune necompletä, Cu II, 45
ultimile 4 strofe, In ritm iambic, tipkitä eronat de Galati: I, 250, 269, 5o8; -II, i5; -III, 293
Chencli, sub titlu/ Scrisori) Gáldi, Lász16 (si Ladislau): II, 185; 141, 148
Ref.: I, XIX, XLI;-U, 86, 157 Galea, tefan: I, 246
Focsani: II, 4 Galilei (Galileo): I, 140 ; II, 26o, 265, 269
Fortuna: U, 25o Gallois, organist: I, 506, 507
Foscolo, Ugo: Ill, I Gambetta: UT, 84
Fotino, Dionisie: II, 4 Giind romdnesc : UI, 113
Fra Barbaro (pseudonimul lui Delavrancea): II, 347; Gandind la tine, sonet: II, 125
302 Gdndirea: II, 73, 188, 455; - ra, 113, 148
Fragment (Dupd ce ardia vreme, postuml in ed. Gane, N.: I, 319, 326, 333, 369, 430, 431; -II, 229,
Maiorescu): I, XVII, XVIII 322, 392, 415, 416, 417; -11I, 72, 73
FRAGMENT (Pe fruntea fugoasd a undelormdrii ;postuna Gauge: I, 236; - ul, 334, 337
In sms.-ul Marta): ly 494-495 (1. y.), 510, 514 Garibaldi: I, 256, 274
(n. bibl.) Garrick: I, 48, 332
Fragmente din istoria Rorninilor Gaster, M.: II, 4, 372, 416, 417, 454; -III, 72
(Hurmuzaki): U, 289, 290, 329 Gatoschi, Coralia vezi Riria Xenopol
Francezi : I, 282 ; - 275 (adj.), 328 (adj.), 319; - Gautier, Tb.: I, 325; -11, 243, 244
In, 2, 339 Gävänescul, I.: Ill, 312
Francfort (Fra_ncofurti): II, 291 GAZEL (ase gazeluri pentru Cedin): I, 76, 422-423
Francii: II, 294 Gazel (si: gasel, gasehluri, ghazel): I, 422, 488, 489,
Francisc, regele: I, 165; - II, 367 511;-U, 121, 276, 351
Francke (mime fictiv): II, 276 Gazeta Trawrilvaniei : I, 255; -II, 416
Francken, Frans, bkränul: I, 452 Gazette de Roumanie: m, 2
Franco-gala': III, 85 Gegenwart (Die): II, 452
Franta: I, 269;-U, 262, 294, 298, 3o7; 115 Geibel: III, 180
Franzos, E.: I, 242 Gellianu, Gr. [= Anghel Demetriescu]: I, 299, 329,
Frascatti: ILI, 229 359; -II, 214, 2152 289
FREAMAT DE CODRU: I, izt (t.); - II, 131-137 Gelozie: II, 91, 362
(n. v.), 135 (f.) Gemenii (vezi siSarmis): I, XLI, 376, 499; - II, 70,
II, 131 (motivul poemei e de Iasi sau de Bucuresti?; 71, 72, 74, 75, 78, 79, 83, 87, 201, 284, 198, 293,
poezia naturii la Em. çi la Lenau); 131 (schema si 324; -III, 165, 215
filiatia mss.-elor); 131-133 (prima versiune de Genesà: I, 458, 474
evident caracter bucolic); 133-137 (versiunea a Geniu Pustiu: I, XL, 275, 282, 287, 311, 312,
2-a, cu 3 strofe mai mult deck textul definitiv; 315, 334, 451; 297
exercitiu si verificare in chestiunea unei strofe Geniu si Talent (titlu improvizat de Scurtu
dificile) pentru un fragrnent din Scriroarea I, versiunea
Ref.: I, XIII, XLI; -II, 86, 162, 349; -III, 164 iambic:* II, 208
Frémiet, sculptor: III, 2, 3 Georgescu, N.: II, 214
Friederich cel Mare: II, 276 Georgescu, P.: II, 243
Friederich-Wilhelm, universitatea: II, 176 Georgescu-Tistu, N.: II, 271
Frollo, G. L.: U,415, 416 Georgian, V.: I, 246
FRUMOASA-I (postumä- prim titlu: Ziva de azi - German(à, adj.): I, 348; -II, 176, 275, 322, 367;
cca 1866, In sms.-ul Marta): I, 492-493 (t. v.), 147, 166, 18o, 340, 348
514 (n. bibl.) Germani: II, 298; -III, 344
Fulgerul vezi Baiazid I Ilderim Fulgerul Germania: II, 240, 253, 367, 453;- UI, 311, 343
www.dacoromanica.ro
INDICE GENERAL 381
Gerusalemme Liberata: II, 119 Gojdu, Emanoil: I, 244

Geschichte des Osmanischen Reiches Golescu, Iordache: III, 164
(Hammer): II, 289, 290 Golescu, N.: I, 278
Gherea, I. vezi Dobrogeanu-Gherea, C. Golgota: 1, 500
Gherla: I, XLII, 266; - II, 370 Golia (sf): I, 150; -11, 279, 317
Ghibänescu, Gh.: m,174 Gobbet, Wolfgang: I, 504
Ghica, Grigorie (Voevod): II, 59 Gorgias: I, 269
Ghica, Ion: I, 263; -II, 2, 4, 186, 225, 247 (beiul dela Gorovei, Artur: I, 431; -II, 455
Samos), 249 (id.), 271, 282, 287 (b. d. s.); 25 Gorun, Ion vezi Hodos, Alex.
Ghica, Pantazi: I, 274, 325; -11, 214, 228 (Fantazaki) Gouffier, E. (impresarul Carlottei Patti): I, 5o7
229 (Fant.), 239 (Pantazaki), 242, 247, 249 (s. i.); Gracian, Baltazar: 111, 84
302 Grädisteanu, Petre: I, 325; -II, 214
Ghicka, A., desenator: II, 347 Grama, Alexandni: I, 256, 299, 302, 339; - III, 146,
Ghimpele: I, 317, 325, 326, 327, 329, 342;-11, 214, 230, 283
215, 216, 217, 218, 219, 220, 221, 222, 224, 239, Grâmadä, Ion: 11,289,2911 417, 444; 147, 149, 327
245, 250 GratidCa, Gr. H.: I, XL, 244, 255, 257, 269; -U, 215,
Ghimpescu, Spinu: I, z57;-11, 354 228, 229, 242;
Ghissen: II, 240 Grecca da Roma: I, 256
Giani, T. (0 Gianii): II, 213, 225, 303, 323 Greci: I, 288, 506; -II, 176 (s. 1.), 294, 416; -
Gilbert: III, 24 18, 21, 22
Gilort, valea: II, 289 Grecia: II, 282
Giraffe, Monsieur: I, 332 Grecotei: I, 15o; -II, 278, 317;-IU, 14
Giurescu, C.: I, xxxm Greco-Bulgärimea: I, i5o; -11, 277, 317
Giurescu, C. C.: I, 254 Greca, Vasile: II, 4
Giurescu, D.: I, XVI, XVII, Grénier, Edouard: II, 223
GLOSSA: I, 194 (t.), 195 (f.), 197 (f.); - 83-112 Grigoras, Em. C.: II, 246
(n. v.), 87 (f.), 90 (f.) Grisebach, Eduard: II, 366, 367;- Ill, 167
83-85 (opinii ale literatilor nostri despre Grozescu, Iulian: I, 250, 255, 26o, 265
Glossa, §i forma ei; izvoare in legaturâ cu geneza Grozescu, V.: I, 268
poeziei: Oxenstiema, Shakespeare, Criticon de Bal- Gruber, Eduard: II, 418
tazar Gracian); 85 (schema si filiatia cronologid.' a Gruie Sânger (V. Alecsandn): II, 453
mss.-elor Intre 1874-1882; cele 3 tipuri de glossa); Grumâzesti: I, 500
85-89 (prima versiune, CCa. 1874, model incert: Gninberg [=B. V. Vermont]: II, 228, 229
9 strofe, motto, Intaia strofá = temä-enunt); 89-92 Gubernatis, A. de: III, 147
(a doua versiune, cca 1874, 9 strofe, motto, ultima Guillaume Budé: I, XXXIII
strofá recapitulativä); 92-95 (doul versiuni: a Gundolf, Friedrich: I, 451
3-a, En spertateur §i a 4-2, de Iasi, cca 1876, ne- Gusti, D. (1883): III, 59
compledi dar intregindu-se: 9 strofe, ultima = reca-
pitulativa); 95-98 (vers. a 5-a, cca 1878 si a 6-a,
cc.a 1879, 9 SttOfe, Ult. recap.); 98-103 (vers. a
7-a, cca 1879 si a 8-a, acelasi an, io strofe, tip Haemus: II, 292, 296 (Emul)
complet, strofá temà i str. recap.; vers. a 8-a chiar Hagi-Petcu: 11, 58
textul Maiorescu); 103-108 (vers. a 9-a, io strofe, Haimel (nume fictiv): II, 276
cca 1881, infiltratii din Luceafärul; rectificari in Halévy, Ludovic: I, 326
cronologia i disjungerea lui Bogdan-Duica si D. Halfon: I, 318
R. Mazilu); ,o8-tiz (vers. a zo-a, ciornb.' si a II-a, Halle: I,
ultima din mss.-e, io strofe, cca dupä io Aprilie Halvailiul (nume fictiv): II, 276
i882, cu infiltratiile Luceafiruld; un tip nou, cu Hâmbâsanu, Hortense: II, 392
2 ani mai tárziu, ca al editiei Maiorescu) Hamburg: III, 334
Ref.: I, XIII, XIV, XV, xxv, XXXII; -II, 6o, 115, Hamlet: III, 345
192, 244, 259, 373, 415 Hammer, Iosef von: II, 289, 290, 291, 293
Goethe: I, 260, 424, 448, 451, 453;-11, 73, 119, 228 Harald ( =Arald): I, 435, 436, 437, 438, 442, 445
231, 455; -III, 166, 167,354 Harietta vezi Eminescu, Harietta
Goetz von Berlichingen: I, 448 Harms: 11, 176
www.dacoromanica.ro
382 M. EMINESCU
Hartmann: DI, 343 HORIA (postumk cca 1866, in sms.-ul Marta): I,

Hasdeu, Bogdan P.: I, XIII, XIV, 264, 265, 266, 278, 491-492 (1. y.), 512-513 (v. si not. bibl.), 513-514
317, 328 (s. I.), 497; -II, 214, 217, 218, 222, 224, (A timpului . motiv rezultat din contami-
225, 229, 239, 240, 241, 242, 250, 251, 272, 301, narea cu Amo-id unei n'armare)
347, 415;-I11, 1, 25, 59, 83, 302, 342 Ref.: I, 269, 27", 271, 215, 279, 316
Hasdeu, Julie: III, 341 Horiade: I, 522
Hateg: I, 278 Hotin: I, 282; - III, 4, 6, 8, II, 13, 15, 17, 19
Hayas: II, 428 Houdaille, Octave: III, 311
Haupt: U, 176 Hrisoverghi, Al.: UI, 23
Hector: I, 487, 510, 511 Hrisros (vezi i Christos): I, 202, 500; - II, 502, 315
Hegel: II, 176 I.), 277 (id.), 288 Hugin (corb al lui Odin in aitic): I, 448
Heidelberg: II, 240, 289; -III, 147, 149 Hugo, Victor: I, 359;-U, 73, 244; 355
Heine, H.: I, 3,2 (heinizSnd), 423; -11, 225; --UI, Humpel, Emilia [Maiorescul: M, 246, 320
79, 114, 334 Hunfalvj: TII, 30I
Helada: II, 288 Huschke (5i Huscice, mime fictiv): U, 276
Heliade-Widulescu, I. (si Eliade): I, XIII, 17, 31, 253, Hui: III, 274
255, 256, 257, 258, 26o, 261, 262, 263, 264, 278, Hurmuzächestii: I, 253
291, 292, 294, 295; -11, 119, 223, 229, 241;-- Hurmuzachi, Alexandru: I, 239, 253
24, 113, 301, 339 Hurmuzachi, Constantin: I, 239
Heliade-Rädulescu, I. T.: M, 302 Hurrnuzachi, Eudoxiu: I, 239; -II, 272, 289, 290,
Heliogahal: T, 348 329;-M,
Hemans: M, 280 Hyperion: 1, 277, 178, 279; -II, VIII, 374,, 377, 404,
Heracles: III, 128 407, 414, 418, 436, 437, 438, 440, 442, 447, 449,
Hercul: I, 299; - UI, 113, 228, 129, 230 451; - TU, 268
Here: III, 224, 127, 128, 129
Herescu, N. I.: III, 213
Hermes vezi Popescu-Hermes Iacov (episcopul): III, 84
Hermeziu: II, 293, 444 Iacovachi: II, 425
Herodot vezi Erodot Ianov, Ion: II, 243;-flI, 59
Heyse, Paul: II, 64 IAR CAND VOIU FI RAMANT: I, 223 (t.); -111,
Himalaia: II, 73 249-254 (n. v.) cf., pentru detalii, notita analiticil
Hinhine (nume fictiv): II, 276 la Mai am un singar dur
Hipokrene (si Ipocrene): II, 228, 256, 264 (I. §i HYP- Iasi: I, XIV, XIX, XX, XXI, XXIII, XLI, XLII 243, 269,
polcrene). 292, 299, 317, 319, 341, 342, 359, 364, 365, 366,
Hipponac : I, 253 367, 368, 381, 383, 384, 398, 409. 424, 432, 432,
Hiranja-Garbha (= Goldlteim, Goldene Embrijo): 497, 498, 499, 505: - II, 2, 2, 3, 4, 7, II, 22, 13,
334 24, 15, 18, 27, 39, 40, 43, 49, 50, 53, 56, 57, 58,
Hodoroabà, Gheorghe: 1, 366 59, 6; 64, 69, 70, 72, 74, 83, 88, 114, 224 125,
Hodos, Alexandru I:- Ion Gorunl: I, XV, xvi 227, 229, 131, 141, 147, 148, 154, 183, 192, 193,
Hodos, Iosif: 1, 250, 254, 255 214, 215, 216, 217, 218, 219, 220, 221, 222, 224,
Hodo4, Nerva: T, IX, XXX, 452;- Il, 26, 70, 88, 227, 239, 240, 241, 242, 243, 244, 250, 251, 252,
453; -III, 48, 59, 67, 84, 113, 114, 119, 222, 147, 253, 254, 258, 271, 272, 284, 286, 302, 324, 3292
151, 230, 276, 291 367, 371, 418, 452; 2, 3, 26, 19, 21, 23, 26,
Hohenzollem: III, 2 59, 79, 115, 226, 248, 154, 165, 166, 167, 274, 175,
Holban, A. D.: II, 278 186, 203, 215, 231, 233, 240, 282 (adj.), 283, 289,
Holbein: II, 222 302, 310, 333, 336, 355
Holofern (Olofern): I, 427 lata' vin acum tuspatru craii cártilor
Holz, Arno: III, 347 de joc (finalul din Calin): I, 409, 420, 430
Homer: I, 46, 331, 359, 506 (Omer); - 208 (id.); - Ibräileanu, G.: I, XII, XIV, XXVII, XXVIII, XXXI,
III, 62 XXXII, 286, 341, 360, 451, 452;-ll, 319, 346,
Horatiu: I, XXXIII, 162, 253, z8;-fl, 86, 172, 176, 347, 348, 445, 451, 452, 454; - 111, 25, 73, 76, 236,
238, 351, 355, 356, 362, 365; -1:11, 23, 25, 113, 114, 147, 18o, 183, 186, 202, 203, 231, 296, 297, 301,
126, 128, 167, 282, 283, 348 (Oratiu) 320, 334, 355, 356
Horia: I, 269, 270, 271, 272, 275, 281, 491, 512, 513, 514 Ibrailoff (nume fictiv): II, 276
www.dacoromanica.ro
INDICE GENERAL 383
Icoanä. i privaz(= Tabhu fi cadru): II, 88, 91, IN NOAPTE-AMAR AM ASTEPTAT (versiune
98, 120, 193;-Ill. 283 primä i departatä, cca 1872, din De ce nu-mi
IDOL CRUD AL AFRODITEI SI AL POFTEI CEI DI, 327
MIRENE (text colateral la Cain): I, 428; - II, 5o IN NOAPTEA UITARII (versiune autonoml din
Iehova: I, 500 Mai am un singar dar): ra, 257
Ieniceri: I, 146; -II, 298, 306, 319 (eniceri) In temeiui codrului: [II, 223
Ieremia.: I, 253 Indereptarea Legii (1652):I, 96, 447
Ieremieviciu, 1.: I, 242 India: II, 72, 73, 188; 72 (adj.), 83 (indianist),
Iericho: I, 261 333 (adj.), 334 (id.), 336 (id.), 337 (id.), 343 (14),
Ieronim (in Cezara): I, 534; -II, 202; -111, 346, 354 344 (id.), 348 (id.)
Ignota (pseudonim, 1883): III, 66 Indra: II, 73
Ilderim vezi Baiazid I Ederim Fulgerul Indreptar: m, 321
Ilea, Iacob: I, 279 Influenta Austriacl: I, XIX, XLI
fila(si: Ilea, Me, Elia), Filimon: I, XL, 26, 275, 276, Inger cu pär galben (irmos la capitolul Do-
rinta): 1, 395-396;-U, 125; -III, 236
278, 179
Ilium (Ilion, Troia): I, 511 INGER DE PAZA: I, 41 (t.), 311-315 (11. v.), 313 (C)
I, 321-312 (tritneasäl din Viena, 1871, dimpreunä
IMI E ATAT DE DOR (versiune auto/mail din Mai
ca Noaptea, drept colaborare de expedient); 312
am un singar dor): III, 273
(intlia versiune, integratä in romanul Geniu Pustiu,
IMNUL CREATTUNII (din Rig-Veda): U, 7/, 72, cca 1868, are 2 strofe); 312-313 (aceeasi versiune,
75, 76, 174, 181-285, 187; 334 transcrisä., cca 1870, in sms.-ul Marta, co titlul
IMPARAT I PROLETAR: I, 56 (t.), 57 (f.), 58 (f.), primului vers: noaptea); 314 (versiune
342-360 (n. v.), 353 (f.) in 3 strofe, cca 1871, strrms legate de precedenta;
341-343 (plrlsind studiile filosofice dela Berlin, 315 (versiune, finalä, cca 1871, de 2 strofe, co inter-
Em. e numit bibliotecar la Iasi, z Sept. 2874; prelu- calarea motiv-ului demon); 315 (schema si filiatia
creazä poemul, inceput Ind. dela Viena); 343 (recti- mss.-elor)
ficäri cronologice cu privire la intlia formä a po- Ref.: I, XII, XIII, XXXVI, XL, 315, 334, 451, 452,
emei, Viena, cca I870, inainte de caderea Comunei; 479, 482, 510, 514
apropien i cu lager ,ri Demon); 343--346 (textul INGERE PALID... (postural, f. datä, in sms.-ul
var. primei versiuni, intitulatä Proletaral, schimbat Marta): I, 485-486 (t. v.); 510 (n. bibl.)
la Berlin in Ideile unta proktar); 346-356 (versiunea INGER SI DEMON: I, 5o (t.), 313 (f.), 333-339
a 2-a, Berlin, cca 1873-1874, intitulatä Umbre pe (n. v.)
prinza vremei, necompletä, prmá' la Versalia in- I, 333-334 (sarsitä dela Viena, poezia e cetifl in
vinge.. lard Comuna cede; doul texte anterioare Junimea, din Iasi, la z Sept. 1872; rezervele lui
ce inträ in compunerea vers. a 2-a, unul de Berlin, Slavici); 334 (versiunea din sms.-ul Marta, cca
altul de Viena); 356-358 (douä finaluri: /mu/ de 1869-1870, intitulatä E ingertd tdic or umbra ta Ace-
4, Unul earelas este Cesar fi cersitorul i mult diferit; lasi motiv, dedus in Sc7rmanul Dionis; in portretul
al 2-lea In once om o lame isi face ineercarea, de 5 lui Poesis din Geniu Pustiu si in tabloul « Clderea
strofe); 358 (fragment inrudit, i de epocl, din Ingerilor» din Cezara); 335-336 (textul si var.
Arkhaens); 358 (schema si filiatia mss.-elor); 358- versiunii E ingertd au etc.); 336-339 (fragmente
36o (Anghel Demetriescu despre Impärat ,ri Proletar si strofe inrudite in spirit Cu Impörat Proletar,
in Resista Contemporand, 1875; incomprehensiuni adoptate de Santa); 339 (familia motivelor inrudite,
fatale si aluneclri de gust, regretabile) preslrate in mss.-e)
Ref.: I, XII, XIII, XV, XX, XXII, XXV, XXXII, Ref.: I, XII, XIII, XXV, XLI, 347, 452, 482, 483,
XXXV, xr.A, 3 19, 334, 337, 341, 381, 499, 5 io;-llI, 298
520 Insemtairi iesene: III, 113
Imre (name fictiv): II, 276 Inse rn ngri zilnice (T. Maiorescu): I, 275, 369;
INCHINARE. LUI STEFAN VODA (= Poemul -II, 64, 84, 85, 173, 230, 232, 252, 253, 254, 271,
Putnei, 1871): I, XXXVII, XL, 497-499 (detalii 367, 415, 416, 417, 418;-ITI, 25, 59, 193
pe tema paternitätii acestui poem; ipoteze; rela- INTR'A HAOSULUI LUME... ; CE-I ETERN...
tiunea Stefanelli; un trucaj suspect); 499-502 (re- (text anex la S,.risoarea I): II, 274 176
producerea celor 24 strofe ale poemului) Intrebärile din partea Bocovinei...
IN LINISTEA SERIE (versiune autonomi. la Mai am (1782): HI, 16
un singur dar): III, 255, 257 Intre pisäri: I, xv11, XVIII
www.dacoromanica.ro
3 84 M. EMINESCU
Intriga si amor: I, 381 IUBITA VORBE5TE (versiune anterioara la Scrisoarea

Inzi (Indieni): II,73, 174, 181, 1(88 /V): II, 88, 120, 147, 170, 1932 324, 325> 3262
loan (evanghelistul): I, 262 329-334 (ti. t. v.);-ffl, 95
loan (din Geniu Pustiu): I, 312 luda: I, 347
loan (Huniade?): HI, 5 Iudita: I, 427
Ioaniti, c.avalerii: II, 298, 307 Iupiter Amon: II, 73;-lfl, 117, 119, 121, 124, 126
Iogale, Alecu: II, 4 Iurascu, Fevronia si Olimpiada: I, 398
Ionescu, Demetru G. veYi Ionescu Take Iurascu, Vasile, stolnic: I, XXXIX
Ionescu, Nicolae (Iasi): I, 264; -II, 213, 239
Ionescu, Radu: III, 24
Ionescu, Raicu-Rion: II, 131, 141; -III, 83 Jaloux, Edmond: I, 453
Ionescu (student, Turin, 1867): I, 256 Janin, Jules: I, 255
Ionescu, Take: II, 222, 223, 239, 323 Jenny: II, 266, 270
Ionescu-Dobrogeanu, Colonel: III, 73 Jidani: ILI, z, 5, 17, 18, 21 (adj.)
Iorga, N.: I, IX, XXIII, xxv, XXXVII, 240, 254, 283, Jidovime: III, 21
286, 298, 299, 311, 319, 424, 448;-ll, 16, 17, 49, Jipescu, G. M.: II, 415, 416, 417
70, 71, 72, 86, 98, 131, 141, 169, 170, 185, 224, 238, Jiul de Sus, plasa: II, 289
244, 293, 294, 366, 418, 454, 455; -111, VIII, 24, Joe: I, 327, 492, 513;-ll, 236, 273 (Jupiter)
25, 73, 79, 114, 115, 136, 174, 186, 231, 258, 282, Joldesti: I, xxxIx
283, 355 JUNII CORUPT, I: I, 23 (t.), 274-278 (n. v.)
losif, St. 0.: I, 342 I, 274 (redactata din 1866, transcrisa in sms.-ul
Ipokrene vezi Hipokrene Elena, la 1867, e tipäritä in Familia, dupi intoarcerea
Ipotesti: XXXIX, XL, XLI, 250, 340, 398 din turneul transilvan, 1869); 274-275 (in legatura
Iris: III, 165 Cu geneza poeziei; ecouri din presa contemporana;
Ir moase (Cantece de lume): I, 395; - II, 4, 125; - decadenta tinerimei i mirajul Mabilului); 275-278
III, 136, 137 (reproducerea singurei versiuni existente in mss.-e,
Iroaie, Petre: I, 424 datad Decemvrie [18]66); 278 (spicuire in sumarul
Irozii: II, 286, 287, 316 Familiei, in care apare Junii Corupti)
Isaia: I, 253 Ref.: I, XIX (s. 1..), XX (s. i.), XL, 256, 278, 279,
Isis: I, 319 461, 503, 512; 273
Islanda: III, 312 Junimea Literard: I, 499; -11, 454
Ispirescu, P.: rri, 25 Jupiter vezi Joe
Istaspe: I, 147;-lI, 299, 307 Jura, Julian. I, 447; -11, 73, 454, 455
Istro-Rornani: I, 424 Juvenal: I, 253;-llI, 350
Istru: I, 497, 499 (fuer), 502 (id.); - II, 292
Isus vezi Cristos
Isus: III, 342 Kalende: III, 114
Italia: I, XLII, 256, 274, 481, 508, 509; - II, 417; Kalidassa: 11, 176, 2°8
147 Kalinderu, Ion: II, 303
Italieni: I, 274, 512 (adj.); - II, 275 Kall6s, Ernest: 11, 185
Itburuni: II, 291, 293 Kama: I, 236; - III, 334, 336, 337
Itzig (nume ficdv): II, 276 Kamadeva: I, 236; - 49; - III, 333, 336 (K.-dewa
IUBIND IN TAIN4 T 200 (I.); -El, 136-140 K.-Dewa), 337 (K.-deva)
(n. v.) KA_MADEVA : I, 236 (t.); - III, 333-338 (11. y.),
III, 136 (preciziuni i ipoteze in legatura Cu geneza 335 (f.)
acestui sonet; infiuenta irmoaselor; doul irmoase III, 333-334 (ultima dintre poeziile tipdrite in timpul
douä sonete invecinate); 136-137 (intaie pre- poetului, K. apare ca o plana alma de Maio-
lucrare: un pseudo-sonet); 138 (schema i filiada rescu, in C. Lit. pe 1887, apoi in Almanabul R. June
cronologicl a mss.-elor; lecçiile acestei scheme: pe 1888); 334 (raporturi ca Pajul Cupidon; un text
versiunea Maiorescu e penultima in data; ultima german de Strodtmann, o poezie americana si un
versiune imbinä catrenele cu tertetele a 2 vers. fragment din cursul lui Weber, Cosmogonie der Inder);
anterioare); 138-240 (reproducerea celor 5 ver- 334 (schema mss.-elot); 335-338 (transcrierea celor
siuni) 3 versiuni, toate de Iasi, cca 1876); 338 (U x
Ref.: I, XIII, xxv; - II, 50, 115, 125;- III, 141 N i m é, un pseudonim al lui Eminescu, din
www.dacoromanica.ro
INDICE GENERAL 385
1874; Ugo Xenius Melegru si Ugo lirea statuei la 2x Nov. 1882; editorial elogios in
Xenius Mela s, variatiuni din 1876) Timpt1); 264 (FIasdeu si oda La Hollado de Em.;
Ref.: I, XIX, XXIV, XXXII, XLII; -II, 49, 5o, 88 piren i dela 1902; invinuiri editoriale)
(ICama), I gI ; - III, 289, 327 Ref.: I, XIX (s. i.), XX (s. I.), XXXI, XL, 256, 452, 514
Kant: I, XLI, 297, 324, 358; -II, 147, 189, 196, 227; LA MIJLOC DE CODRU : 1, 215 (t.); -
85, 289 226-228 y.)
Kappadokii: II, 27 III, 226 (0. Densusianu si altoiul eminescian in
Keller, Gottfried: III, 310, 312 aceasa poezie); 226 (schema si filiatia cronología
Kelos (nume fictiv): II, 276 a mss.-elor); 226-228 (textul celor 5 versiuni
Ki-Assur: 11, 186 succesive)
Kiklopul [= G. Missaill: II, 253 Ref.: I, XIII;-II, 138; -III, 223, 224
Kirileanu, Gh. T.: I, XVII; - III, 310 LA MOARTEA LUI ELIADE (oda funeraa, 1872):
Kisseleff: I, 264 260-262 (t. n. v.)
KLapka (nume fictiv): 11, 276 LA MOARTEA LUI NEAMTU (postura, cca 2870,
Klopstock: 1, 504 In sms.-ul Marta): I, XXXVII, 243, 292, 452,
Koch (creditor cca 1882): III, 47 495-496 (t. v.), 514 (n. bíbl. si necrologul luí Ion
Kogálniceanu, M.: I, XLII;-U, 282, 285; - Ill, Neamtu, t 12/24 Aprilie 1870)
Kossowa: II, 290 LA MOARTEA PRINCIPELUI TIRBEY: I, 28
Kotzebue: I, xiv (t.), 283-286 (n. v.)
Krack, Popa: III, 85 I, 283 (odá funeraa de circumstantä, tipa'ritä in
Krapusnoiskoi (nume fictiv): II, 276 colaborare, in trei, tuteo foate volantá, poate fi-
Kremnitz, Mite: I, XLI, 265, 368, 369, 398; -II, 64, nantaa; alte inspiratii ocazionale ale anului 1869);
69, 70, 84, 85, 86, 108 (s. i.), 113, 124, 141, 173, 283-284 (ceva despre principele tirbey i despre
174, 392, 416, 417, 452, 454;-Ill, 72, 73, 114, meritele sale de gospodar); 284-285 (textul ver-
166, 202, 223, 354 fránantatä. de variante instantanee);
Krernnitz, dr. W.: II, 289, 416, 427 285-286 (spicuire din poezitle luí Basiliu Deme-
Kugler, Matilda vezi Cugler, Matilda trescu V. D. Inun si lonja' Bädescu, tovarásii
Kunisch, R.: II, 18, 372, 391, 403 (germanul K.). 454 de foaie volana)
Ref.: I, XXVII, XXXII, 451, 508
LA MORMANTUL LUI ARON PUMNUL: I r
La Aniversarä: I, XLI;-II, 45;-111, 297 (t.), 239-244 (11. v.), 241 (f.)
La Arme: III, 2, 4 I, 239-240 (inmormântarea lui Pumnul, la Cernäuti,
La Batie, Etienne de: II, 241 15/27 'armarle 1866, prilej de solidará manifestatie
LA BUCOVINA: I, 9 (t.), 253-254 (n. v.) nationalä; raporturile luí Em. cu Aron Pumnul;
I, 253-254 (sprcuirea sumarului respectiv al Fa- CUM improvizeaa oda sa funeraiä); 240-242
miliei; un portret al lui Alexandru Hurmuzachi; la (spicuire in brosura Lekreinnoarele inräteiceilor
corespondena - Eminescu e la Blaj - 1426 Aug. cuprinzind 7 ode); 242 (afaa de brosur'a,
1866, i se cere sà trimitä nuvela ploma; 254 poezia mai figureazil doar in sms.-ul Marta, tran-
(La Butovina nu figureaa in mss.-e) scria, cca 1870); 242-243 (constanta sentimentelor
Ref.: I, XIX (s. L), xx (s. I.), XL, 250, 256 de veneratie, cu care Em. cinsteste pe Pumnul;
LA FIELIADE: I, 17 (t.); 256-264 (n. v.), 259 (f.) polemica cu Petrino, la 1870; rezervele lui Malo-
I, 256-257 (relatiile lui Heliade cu Familia; admi- rescu, in acelasi timp); 243-244 (Fundatiunea
ratia i cultul fac loe rezervelor destul de aspre); Pumnaleanä i situatia ei exemplaa)
257-258 (La Heliade a fost gändit, i 'n Ref.: I, XX, XXVII, XXXII, XL, 316, 451, 491,
ca un omagiu personal pentru veteranul literaturii;
povestca unei subtiliati morfologice i rectificarea LAO ARTISTA
115S1T2A I (antumA, 1868): I, 265-268 (n. v.),
une erori de tipar, care a durat dela 1867-2939); 267 (f.)
258-260 (transcrisà in sms.-ul Marta, cca 1870, I, 265 (compusä in 1866, transcrisá in sms.-ul Elena,
primeste modificári dup.' 27 Aprilie 1872, data cca 1867, e tipäritä In Familia, in timpul turneului
mortii lui Eliade si nou titlu Os magna sonaturnm; transilvan din 1868; legenda Eufrosina Popescu
textul si var. ac. versiuni); 260 (spicuire in sumarul precaritatea el; a 2-a La o artista', postumä, pe care
respectiv al Familiei); 260-262 (oda funerarä pentru se intemeiaa argumentele istoricilor, e de alfa.'
Teicetil Cearta-amuteas(el ..); 262-263 (Em. natua, din alt timp i e dedicatä Carlottei Patti;
despre Eliad i statuia lui la 1877); 263-264 (desve- regisorat sentimental); 265-266 (spicuire in su-
25
www.dacoromanica.ro
386 M. EMINESCU
marulrespectiv alFamiliei; detalii de istorie contem- Lahovari, Al.: II, 222 (Luchiavarij), 252;- III, 247
porani curenta); 266-268 (reproducerea unicei Lais: I, 269
versiuni din sms.-ul Elena, cca 1867) Lamartine: I, xxxIv, 257 (adj.), 258 (adj.), 275; - II,
Ref.: I, XIX (s. I.), XX (s. I.), XL, 271, 452, 454, 215, 229, 455; - 79 (adj ), 229
503, 5o6 Lambrior, A.: III, 84
LAO ARTISTA II (postura, 1869, in sms.-ul Marta): LAMURA VIET1I NOASTRE... (lamentatie vero-
I, XXXVII, XL, 265, 283, 480-481 (t. v.); 506-508 niana, anexi la Cdlin): I, 414-415
detalii cronologice in legaturá Cu concertul Carlottei Lang, Friedrich: II, 72
Patti, careia ii e inchinata poezia; ecouri din presa Lanson, Gustave: I, xxxIv, xxxvI
timpului; cronicari muzicali i mondeni); 508-509 L an tul d e au r (trad. din Onkel Adam): I, XL,
(n. bibl. si variante pentru Sonet la Carlotta Patti ; 249, 250, 255
rectificári editoriale i circumscrierea legendei Up6datu, Al.: III,
Eufrosina Popescu) Up6datu, Ion: II, 242, 243;-llI, 24
La Plata: I, 340 Laplace : ITI, 31
La Ratallaaie ilhatrie: II, 280, 281 Lara (poet la Revista Contimporand): E, 220
LA STEAUA: I, 233 (f.), 234 (1.); - III, 310-326 LASA-TI LUMEA... : I, 209 (t.); - III, 186-202
(n. v.), 313 (f.), 318 (f.) 322 (f.) (n. v.)
M, 310 (geneza poeziei: ecou din o conferintä a III, 186 (cui e adresatä poezia? - redactata la
lui Maiorescu?; originalitate si comparatism; Gott- Bucuresti, apartine Iasilor?); 186-187 (chestiunea
fried Keller intruneste cele mai multe voruri); versiunii pe hank de scrisoare: repetá cazul Atelt
311 (alte izvoare ale unui glorios «loe comun», de fragedd sau e un exemplu de evolutie à rebours 2);
cum spune I. M. Rascu); 311 (initiere astronomicä 187 (schema si filiatia cronologicä a mss.-elor intre
intre 1881-1883; 2 mss.-e cu exercitii stiintifice si 1876*-1883); 187-189 (prima versiune, cca 1878,
ciorne pentru La steaua); 311-312 (excerpt de pe « Ordine de platä.... tutunuri» si un fragment,
ziar german pe tenia mortii stelelor); 312 (o márturie dedus din Povestea Teiului, tot pe o Ordine de
contemporani despre initierea astronomicl a poe- platä... »); 189-190 (a 2-a versiune, Bucuresti,
tului); 312 (sc.hema i filiatia inss.-elor); 312 (0 cca 1878); 190-198 (4 versiuni din acelasi timp,
strofá inrudifá ca tema, cca 1878-1879); 314-321 cca 1879, deduse una din alta; prin sectionare, a
(organizarea sireproducerea celor 7 versiurn, dintre 2-a dl. vers. a 3-a si a 4-a); 198-199 (divertisment
1882-1883, apartinând celor z mss.-e stiintifice); In marginea lucrului: glose amuzate); 199-zoo
321 (versiunea caligrafica din Albumul Ririei, dim- (versiunea textului definitiv, in care opereaza schirn-
preunä cu facsimilul el); 321-325 (colaterale inrudite bäri, in vederea sectionärii ultimelor versiuni);
invecinate, din aceeasi epocä); 326 (exercitiu orto- zoo-zoi (ultimele 4 versiuni, simplificate, cca
grafic de diversiune, in marginea poeziilor Lurea- 1881-1883, a 6 strofe fiecare, dispuse, uneori, in
fdrul si La S'teaua) párti); 201-202 (crâmpee colaterale)
Ref.: I, XIX, xxv, XLII, 290; -II, 453; - Ref.: I, XIII; - II, 27, 36, 37, 86, 92;- 175
294, 327, 332 Lassen: ILI, 343
Lachmann: II, 176 Laura (la Petrarca): II, 113
Lacramioarele invátaceilor gimna- Laura (la Schiller): I, 462
siasti din Cernáuti la mormântul Laurian, A. Treboniu: I, 239, 278
prea iubitului lor profesor Arune Laurian, D. Aug.: I, 326, 369; -II, 214
PuMnul (1866): I, XL, 241 (f.), 240-242 (CU- Lazär (erou sarb); II, 290
prins) Lizáreanu, Barbu: III, 241
LACUL: I, 74 (1.), 387-388 (n. v.), 407 (f.) Lavilette: I, 359
I, 387 (derivat instantaneu din Cdlin,- Lacul Le Dantec, Y. G.: II, 81
ilustreazi un caz de irigatie lirica"); 387 (demonstratie Lear: I, 63
pe ms. i facsimil pentru chipul cum ja fiintä poezia Leca, general: II, 303
In timpul elaborárii lui Cdlin I); 387 (doul versuri Leca, Haralamb: III, 231
descriptive din Cdlin Nebunul); 3 R_7-3_88 _ (textul Leca, Cleopatra vezi Poenani-Leca, Cleopatra
primei versiuni: poezia, acum, are 6 sau 5 strofe?); Legenda Daciei: II,75
388 (versiunea a 2-a de 5 strofe) LEGENDA LUCEAFARULUI (versiune predefinitiva,
Ref.: I, XIII, XLI, 368, 381, 388, 406, 409, 428; 10 Aprilie 1882): II, 359, 415-443 (1. n. V.) vezi
131, 453 notita analitica pentru Luteafdrul
Laliamu: II, 186 Leiba Cahane: I, 318
www.dacoromanica.ro
INDICE GENERAL 387
Leibsky vezi Schloim Leibsky (schema si filiatia cronologia a mss.-elor; reducerea

Leipzig: II, 72, 366, 452, 454 la ateva tipuri); 372-373 (basmul lui Kunisch,
Leixner, Otto von: II, 72 Fata in grädina de aur, semnalat de Gaster in 1883);
Lenau, N.: I, tz5; - II, 50, 85, 131, 141, 145, 169, - 373-374 (India versiune, cca 1880-1881; ne-
III, 1, 83, i8o, 351 completä si brouillonata; caracterul de plansa de
Lender, zetar: I, XXIX atelier, al acestei versiuni; dificultatile transcrierii
Lenormant, F.: ifi,343 nevoia unui inceput de organizare a materialului
Leopardi: II, 141; -III, 229, 341, 342, 351 brouillonar); 374-391 (textul i variantele primei
Lepsius: II, 176, i81 versiuni); 391-392 (descrierea versiunii a z-a
Lesi: II, 294 norme pentru editarea ei; variante subsidiare in
Lessewici: III, 343 alte doua: smss.-e; aproximarea datei acestei ver-
Lethe: I, 487, 5t ; - III, 140 siuni, cca 1881, pe baza unuia din smss.-e); 392-
Leunclavius: II, 291 414 (textul si var. versiunii a z-a; facsimile impor-
Leuwen vezi Lucien Leuwen tante, d. p. al glosei Kunisch; un sms. unitar, cu
Lewandoski: II, 221 variante numeroase i facsimile); 415 (sms.-tal
Libertate: I, 513 versiunii a 3-a, intitulata Legenda Luceafdrului, datata
Lida: I, 493 to Aprilie 1882 5i unele mss.-e adiacente; finalul
LIDA (posturna, cca 1867-1869, din sms.-ul Marta): poemei, acum, e de 2 versuri, nu de 6); 415-418
493 (1. v.); 514 (n. bibl.) (reconstituirea 5edintelor Junimei; Titu Maiorescu
Liège: I, 255 Luceafdrul intre 17 Aprilie 1882, data primei
Liman (Odessa): I, XLII lecturi a Legendei Luc. 0 28 Oct. 1882, and Luc, e
Lindenheim, dr. (Institut-Viena): HI, 293 definitivat i apoi trimis la Viena; lecturi noui la
L'Indépendance Roumaine (1883): III, z, 3 Junimea si 'n alte saloane; Mite Kremnitz citeste
Linos (si: Lin; Lynos): 1, 250, 456, 457, 473, 506 traducerea Luc, in germana); 418-443 (Legenda
Lipnit: I, 500 Luceafdrului: t. n. v. si facsimile; disjungerea varian-
Lipsca: If, 69, 366, 453 telor; raporturi cu versiunea anterioara si cu cea
Lipsky: I, 288 ulterioark pre-definitiva; apropien, in final, cu
LIRA SPARTA 'N STANCA LUME: (in Ondina II; basmul); 443-445 (descrierea versiunii, ce preceda
tiduri ulterioare: Cdntul Cassandrei, Cdntecul unei ceipia pentru Almanah: un fragment cu versurile
Casandre, Cdntecul Idutarului): I, 477 (1.); 514 (n. 265-331; zigzagul formelor i revenirea la cele
bibl.) vechi este un semn de obosealä?; rectificari crono-
Literatorul: U, 215, 239, 244; -111, 282 logice); 445-451 (textul i variantele acestui frag-
Literatura fi Arta Romdmi: II, 454 ment predefmniv; raporturile lui Cu versninile ante-
Litterarische Centralblatt (1873-4): II, 176 rioare); 451-452 (dupä ce Convorbiri reproduce
LOCUL ARIPELOR (postutna, 1869, in sms.-ul aidoma versiunea din Almanah, editia intaia Maio-
Marta): I, 451, 488 (t. v.), 511 (n. bibl. rescu o ajusteaa; argumente pentru restituirea
var.) textului initial si integral; tranzitia lui Maiorescu,
Locusteanu, N. B.: I, 264 opera unui spirit logic; argumentul estetic nu se
Lohengrin: II, 455 sustine; cateva preciziuni In legaturä cu ed. II-a
Londra: II, zoz, 416; - 84 din Rumamsche Dichtungen, cca 1883); 453 (despre
Lotario: II, 113 anume texte o colaterale i subsequeute», ce se
Louvre: II, ï87;-ffl, 289 rezeral « Postumelor»; L. V. Fischer traducitorul
Lovinescu, E.: I, XXvii; 84
Ltaeafdrultd, in germana); 454 (tabelul variatiei
Lucaci (strada si mahalaua): II, xz9; - 73,
strofelor si versurilor in toate versiunile cunoscute);
152 454-455 (cateva indicaçii bibliografice privind:
LUCEAFARUL: I, 167 (t.), 169 (f.), 180 -TI, textul, izvoarele, referintele i studille referitoare
370-455 (11. Nr.), 385 (E), 401 (E), 403 (E), 409 (E), la basm si la poem)
411 (E), 413 (E), 421 (E), 433 (E), 439 (f.), 441 (E), Ref.: I, XIII, XIV, XV, XXII, XXIV, XXVI. XXVII,
446 (f.) XXIX, xxx, XXXII, XXXV, XLII;-U, VIII,
370-371 (pentru delimitarea celor z etape, ale 17, 18, 69, 70, 73, 147, 173, 213, 349, 359; -
poemei: 1874 si 1880-1882; pentru atenuarea 3, 4, 24, 33, 40, 43, 48, 59, 63, 67, 69, 72,
atmosferei legendare ce invalue geneza poemului: 74,85, 103, 108, 164, 247, 276, 311, 314, 326.
Luceafärul n'a fost scris intr'o noapte in tren si nici 327, 341, 354
numai din pricma unei deceptii amoroase); 371-372 Lucia, sf.: III, zo6
25.
www.dacoromanica.ro
388 M. EMINESCU
Lucien Leuwen: U, 231 De-oin adormi curând:

Lucifer: I, 339 I, 219 (t.); -111,235-249 (n. v.), 242 (f.)
Lucilius: II, 238 III, 235-239 (trei versiuni, cca 1878, in acelasi rns.,
Ludovic (regele Ungariei): II, 294 (Ludevechi) deduse una din alta; descrierea fiziologicá a proce-
Lugo: I, XL sului; treceri dela o persoanä la alta si reductiunea
Luhmu: U, 186 strofelor dela 9 la 6); 240-245 (patru versiuni in
Lumin 5. de lunA (titlu rezervat de Em. vo- jurul acelorasi pagini si aceleasi date, sfársitul anului
lumului slu de poezii): I, XXI, XXII, 453; - 1879: vers. a 4-a dedusá din anterioara; vers. a 5-a,
III, 79, 81 (f.) intitulará Dorinta untci Dac; a 6-a anticipeazä cu
Luna codrii ii pitrunde: I, 394 putin poezia O, manid, dela i Ianuarie 1880; a 7-a,
LUNA TRECE LIN PRIN CEATA. (motiv colateral exercitiu en marge, ecou din motivul cornului
dedus din Cdlin): I, 428-430; - In. 175 geniul muzicii - geniul mortii); 245-246 (versiu-
Lungu: U, 3 nile a 8-a si a 9-a, cca 1880; a 9-a apartine grupului
Lupascu, A.: II, 225 de 3 poezii pentru tipar, cu Doina si O, manid); 247
Lupeasca, Elena (n'Ascua Mäcáneasca): I, 256 (versiunea a ro-a, cca 1882 si derivatul ei: un exer-
Lupu, Vasile vezi Vasile Lupu citiu instantaneu de variatia ordinei rimelor); 247-
Luta, Me: I, 243 249 (a II-a vers., cca 1882-1883, aproape identicá
ca textul Maiorescu)
Ref.: I, XIII;-U, i7o;-ffl, 'o, 219, 229, 231
232
Mabille vezi Bal-Mabille
Mäcáneasca vezi Lupeasca, Elena lar cAnd voi fi pätnânt:
Macchiavelli: 11, 177 1,223 (t.); - 249-254 (n. v.)
Macedonski, Al.: I, XV, 290, 310; -II, 239, 240, 241, DI 249-253 (i-a si a 2-a versiune, cca 1880-1881,
242, 243, z44;-UI, 16, 73, 282, 283, 302, 321 se tipätesc comassate; a 2-a e chiar textul Maiorescu;
MacedoromAni: II, 290, 322 (adj.) ultima strofä si cele 19 forme ale ei; rectificarea unei
Machbeth: III, 310 erori la Scurtu); 253-254 (desi in alt MS., versiunea
Machedon vezi Alexandru Machedon a 3-a deriva' din a 2.-a, se allá pe file identice, detasate
Made (nume fictiv): II, 276
Madona: I, 29, 30, 50, 286, 288, 289, 290, 335, 336; - Ref.; I, -
si cartate rAzlet)
37o; - III, 229, 232
III, 339
Maer (M-me): II, 230 Mai am un singur dor :
Magasin fiir die Litteratur des Auslandes: II, 453 I, 216 (t.), 217 (f.), 224 (f.); - III, 255-279 (n. v.),
Maghiarri: U, 298 (si adj.), 307 (adj., ostiti maghiare) 259 (f.), 261 (f.), 269 (f.) 270 (f.)
Mahomed II, sultan: II, 291 III, 255-256 (prim grup de 3 versiurti: I-a, Dacd
Mahomet vezi Mohamet mai am vr'un dor purcede din ultima versiune din
MAI AM UN SINGUR DOR: I, 216 sqq. (t.); - III, lar alud POill fi pdmdnt; prin intervertirea ordinei
229-282 (n. v.); (cifrele complete pentru text, stihurilor, pe dreapta si pe stánga, rezultá versiumle:
aparat, facsimile si referinte s'au repartizat la fiecare a z-a, In linistea serii si a 3-a, /licita mi-e de dar; clavia-
din cele 4 versiuni-tip ale poemei, titluri aldine) tura si procesul ei instantaneu); 256-258 (alt grup
de 3: a 4-a si a 5-a simetrice, ultima suca.* repetánd
III, 229-230 (prestigiul unur titlu i traditia. celor pe prima; a 6-a, necomplet1); 258-262 (alt grill) de
4 forme ale editiei Maiorescu; opinii i obiectii in 3, derivate din precedentul: a 7-a, Spre-a stinge-atdt
ierarhia celor 4 forme; In ciuda contradicfiilor apa- amor, a 8-a, acelasi titlu, a 9-a, Ab! mi-e atdt de dar,
rente, concentrarea tuturor materialelor, aici, sejustificd); cu motivul « marmurei recia); 263-267 (grup de
230 (despre natura muzicalä a poemului); 231 (scurtá 4 versiuni, cu motivul « marmurei recia: a ro-a,
spicuire comparatisa i bibliograficA; criterii pentru Ab! mi-e atdt de dar, a I I-a,Spre-a stinge-atdt amor, a
urmirirea schemei i organizarea materialelor); 232 12-a, acelasi titlu, necompletä, a 13-a, Mai am un
(schema i filiatia cronologicl a mss.-elor); 231-234 singar dar, pästránd incä' motivul o marmurei reci»;
(Prin negre crengi de brad, prima versiune-preludiu, abundent subsol de variante); 268-271 (a 14-a
sugeraa de balada Vdrful ca dar, ces 1876 si altoia versiune, Mai am un singar dor, epuratá de motivul
cu motivul cornului din Peste veirfuri); 234-235 o marmurei reci» si a 15-a, acelasi titlu, chiar a tex-
(Prin negre crengi de brad, reluatä la Bucuresti, cca tului Maiorescu); 271-272 (derivate imediat, in
1878, si retusatä) acelasi ms.: a 16-a, Mai am un singar dar si a 17-a, De
www.dacoromanica.ro
INDICE GENERAL 389
noaptea uitärii); 273-275 (a 18-a, Imi e atát de dar lI, 176

si a 19-a, De noaptea uitärii -Imi e al* de dor, Malcatun (si: Malchatun i Malhatun); I, 144;- II, 291,
Inrudite); 276-279 (grup de 4 versiuni; alexandri- 292, 295, 297, 304, 305
nism formal pe variattile unui stih bisilabic: a 20-a, Malta: I, 146; -II, 297, 306
De noaptea uitärii, a 21-a, Cum nu mai am un don, Manas (die Urvernunft): III, 334
a 22-a, Mai e un singur dan, a 23-a, Yijalea mi-i mare) Mancha, cavalerul dela: I, 255
Ref.: I, XIII, XVIII, XXIX, XXXI, XXXV, XLII, Mandrea, Nicolae: II, 289, 415, 416
395, 421; -II, 169, 293, 349, 415; -DI, yo, VaSile: I, 264; -II, 241
175, 29, Manliu (creditor cca 1882): III, 47
Manoliu (?): U, 415
Nu voiu mormânt bogat: Manoltu, Radu (si pseudonimul M. Räducanu): 1, 275,
I, 221 (t.); 279-281 y.) 409; -II, 27 (M. Räducanu), 98 (id.), 138 (id.),
279-28: (din verstunea a 19-a, anterioarä, 347 (id.), 358 (id.), 451;- III, 48 (M. Rdn.), 73,
De noaptea uitärii, derivä 1-a versiune, de aici, 79, 164, 166, 180 (si M. Rdn.), 231 (si M. Rdn.),
AI vrea s'adorm de ved, ce se transmite si celei de a 282, 283, 310 (M. Rdn.), 311
2-a si ultima, Nu voiu mormeInt bogat, ce e chiar Manos (nume fictiv): U, 276
textul Maiorescu) Manu, general: III, 247
Ref.: I, XIII; - III, 229, 232 MANU$A (dupä Fr. Schiller): I, 165 (t.); - U, 366-
7o (n. v.)
III, 281-282 (Mihail Dragomirescu despre « grupa II, 366-367 (la invitatia lui Ed. Grisebach, Mänusa
de strofe», i altemarea rimelor si ritmurilor in e tradusai pentru o pub/icatie ocazionall in 1881;
Mai am un singar dar) Amicul Familiei, dela Gherla, o reproduce, dupl
MAI E UN SINGUR DOR (versiune autonomä din relata-rile lui Scurtu, in acelasi an); 367 (un singur
Mai am un singur dar): III, 277 ms. si caracterele de improvizatie, ale tälmäcirii);
Malo: I, 368, 369, 371, 373, 374, 375, 376, 510 367-370 (t. si v.); 370 (un necrolog din Amito!
M_AIO (preludm la Epigonii): I, 292-294 (t. v.) Familiei, 1889)
Maior, Petru: I, 263 Ref.: I, XXV, XLII; -U, VIII
Maiorescu, Clara vezi Clara Maiorescu Manzoni: U, 2I5; -m, 114
Maiorescu, Emilia vezi Humpel Emilia-Maiorescu Maramures: I, XXXIII
Maiorescu, Livia: II, 417 Märchis, George: I, 246
Maiorescu, Titu (de asemeni: cind e subinteles sau cu Märcker (prof. univ. Berlin, 1873): II, 177
anume cognomene): I, IX, XI, XII, XIII, XIV, XV, Marco (si Marcu) vezi San Marco
XVI, XVII, XVIII, XIX, XX, XXVII, XXXI, XXXII, Marco (curtezan1): I, 269
XL, XLI, XLII, 242, 243, 257, 264, 275, 282, 287, Marea, Alexandru: I, 254, 274;- III, 1, 83
289, 299, 317, 318, 319, 325, 326, 327 (MinOreSca Marca, Emiliu: I, 255
Magnus), 328 (Minorescu), 329, 333, 341, 342 (ii Marea (Neagrä; si: mare): I, 149, 182; - HI, 4, 6, 8,
Titu Liviu Minorescu), 358, 359, 360, 361, 368, 369, 13, 15, 17, 19
397, 398, 430> 431, 432, 451, 497, 498;-ll, I, 2, Maria Petre (spälätoreasa): II, 252
17, 43, 44, 58, 64, 69, 70, 81, 84, 85, 86, 138, 173, Maria, sf. vezi i Sf. Fecioara: I, 484; -II, 109,
174, 185, 186, 196, 214, 215, 216 (1i: Majorescu), izz, 112, 392; -III, 212
217 (si: Minor, Minorsecu, Maimärescu, Minoreni Maria (din Strsgoii): I,95, 97, 432, 433, 437, 439, 444,
in esteticä), 218 (Minorescu, Majorescu), 219, 220 445, 448
(Mulierescu, Muierescu), 221 (si: Muerescu, Mue- Maria Tudor: III, 151
Muerache), 222 (si: Muerilä Borta-rece), 223, Manan, Liviu: DI, I, 59
224, 225, 230, 231, 232, 240, 241, 243 (31: MillOreSC11), Manan, S. Fi.: U, 3o1;-UI, 25, 352
245, 246, 247 (s I.), 252, 253, 254, 267, 271, 278, MarialeSCLI, At, M.: I, 255, 282; -M, 25
280, 289, 290, 302, 303, 322, 347, 348, 443, 445, Marin, profesor: II, 218
451, 452, 453, 454; III, VII (adj.) X, 3, 24, 25, Marinescu, Constanta: I, XXIII, XXX
26, 43, 47, 48, 59, 63, 66, 72, 73, 79, 8; 83, 85, Marinescu, I. M.: III, 113
99, 108, 113, 136, 138, 141, 146, 164, 166, 167, Marius Chicos Rostogan: II, 220
174, 180, 182, 183, 186, 202, 215, 223, 226, 229, MARIMURA CU OCHII NEGRI... (text anex la
230, 231, 247, 249, 268, 279, 282, 283, 289, 293, Dalila-Scrisoarea V): II, 349, 350--351 (t. v.)
301, 302, 310, 311, 327, 333, 334, 339, 342, 346, Marochetti (bariton): I,506
354, 355, 357 Marta: I, 464, 488
www.dacoromanica.ro
390 M. EMINESCU
Marta (prim titlu pentru De ce sei mori tu?): Memento mori vezi Panorama desertiidunilor
I, 464 Memfis: I, 43, 46, 321, 323, 324
MARTA (submanuscris): I, xXxvii, XL, 242, 245, Mendès, Catulle: II, 244
246, 250, 254, 257, 258, 289, 302, 311, 312, 314, Menelaos: I, 14o; -II, 147, 256, 265, 268
315, 316, 334, 376, 45 , 452 (si descrierea Meta, I. T.: II, 416
457, 464-496 (reproducerea pieselor acestui Mercur: U, 51
484, 503, 504, 505 (preciziuni cronologice: in 1872 Mercurius: III, 119, rzo, 123
mai lucreazii la acest sms., d. p. poem Doi attri), Meses: I, 506
520, 512; -II, 170, 280; -III, 79, 164 Metastasio: III, 348
Marte: I, 15 Michelangelo: I, 275 (Michel-Ange); 243 (id.)
Martin, N.: III, 147 Micher (Micheriu), Toma: I, 319
MARTUR11 (extrase despre poezia lui Eminescu): Mide, Stefan: I, XLI; -U, 147, 157, 166
339-341 (Titu Maiorescu); 341-342 (B. P. Has- Miele, Veronica (vezi si: Verena si Anna): I, XLI,
deu); 342 (Duiliu Zamfirescu); 343-344(1. Gherea); XLII, 298, 337, 342, 368, 391, 392, 395, 448;
345 (Al. Vlahufal); 345-346 L. Caragiale); -II, 2, 18, 40, 44, 45, 85, 86, 137, 146, 147,
346-347 (Mihail Dragomirescu); 347-348 (Stefan 166, 242, 280, 371, 418;-1U, XI, 48, 73, 79,
Petia); 348-350 (Anghel Demetriescu); 350-351 124, 115 (adj.) 136, 174, 186, 203, 221 (adj.), 334,
(Il. Chendi); 351 (Ion Scurtu); 351-352 (P. Cerna); 346, 354
352-353 Slavici); 353-354 (D. Anghel); 354 Micle-Gruber, Virginia: I, xXvi
(G. Bogdan-Duia); 355 (N. Iorga); 355-356 Micromegas: II, 223
(G. Ibräileanu); 357-358 (Ovid Densusianu) Miercuri (sfInta.): I, 72
Marx, Karl: TR, 171 Mibai Eminescu (Cemäuti), Buletinul: I, 240, 250,
Marzescu, Elena: II, 250 265, 269, 278, 337, 343, 409, 424, 431 73,
MaSSIM, 1. C.: II, 224, 241, 250, 251 147, 185, 230, 252, 418, 453, 455; -III, 148, 164,
Matei Basarab: I, 447 230, 320, 311
Matei Basarab, Liceul: II, 415 Mihai Viteazul: I, 246, 250; -II, 25!;- III, 2
Maur: I, 43, 3 ZZ U, 418 (adj.) Mihail (despot bizantin): II, 290
Maurogeni, P.: III, 247 Mihail Eminescu (Iasi, 19041: I, XVI, 367, 368
Mavrogheni vezi Maurogeni, P. Millilescu, St. C.: I, 369
Mavros (nume fictiv): II, 276 Mihäilescu, S. [Warszawskil: II, 303, 323
Max, Otto (1asi): II, 26o Mihailovici (nume fictiv): II, 276
Mazilu, D. R.: 1, XXX; -II, 183, r88, 202, 208, 226, Miklosich: II, 367
227, 228, 233, 235, 238, 251, 252, 263, 274, 277, Milescu, Nicolae: LE, 293
278, 282, 288, 289, 291, 324, 325, 331, 332, 333, Miller (nume fictiv): II, 276
334, 341, 344, 371, 372, 373, 375, 377. 399, 444, Millo, Matei: I, 278
451, 453, 455;- El, 4, 5, 7, 12, 103, 326 Millo, P. (din fondatorii Timpului): III, 247
Mecena (si Mecen): II, 286 Milton: I, 504; - II, 73
Meilhac, Henri: I, 326 Minar, Octav: I, 499;-U, 40, 45, 58, 86;-Ill, 186
Meitani, G. G.: 11, 228, 229 Minerva, II, 262
MELANCOLIE: I, 69 (t.), 7o (f.), 368-381 (n. v.) Minorescu vezi Maiorescu, T.
I, 368-369 (poezie Cu gestatia lentä dela motivul Minovici (creditor cca 1882): III, 47
dramatic Mira, 1869, 0llä la 1876; imprepräri Minulescu, Ion: I, 340
biografice ce grabesc cristalinrea poemei; o mär- Minunescu (= M. Eminescu]: I, 327, 328, 329
turie a Mitei Kremnitz in legaiturä cu Melancolie; Mira: I, 374
si una a lui Maiorescu); 369-376 (intâia versiune M ira: I, XL, 70 (f.), 274, 281, 292, 301, 368, 369-376
din Mira; apropien i cu Amoral unei marmure); (fragment din piesä, extras pentru Melancolie),
376-377 (versiune intitulatä Tristea, Viena, cca 5 TO; - 98
1871-1872); 377-379 (aceeasi versiune, In in US Mircea: I, 146, 148; -II, 248 (M. C. B.), 271, 272
In alt ritm, iambi octosilabici); 379-38o (M. C. B.), 290, 299, 306, 309; 357
(ultima versiune din mss.-e, ca 3i integralä, Berlin, Mircesti: II, 2, 280, 347
cca 1874); 381 (fragment inrudit, in iambi decasi- Mir odoniz (metresa lui Dumnezeu): I, 339
labi; cronologie incertä, cca 1874) Miron si Frumoasa färi corp: IL 5;-
Ref.: I, XIII, XXIX, XLI, 274; -II, 98, 452; III, 321
141, 347 Missail, Q.; II, 252, 253
www.dacoromanica.ro
INDICE GENERAL 391
MISTERELE NOPTII: I, 13 (t.), 255 (n. v.) jungere fi &fir-aid/de lui); 310 (o ciortd din timpul
I, 255 (trimeasä tot din Blaj, poezia se tiplreste pe gazedriel); 311 (schema i filiatia cronologidi a
prima paginI a Familiei; la corespondend, Iosif rass.-elor); 311 (chestiunea poeziei e La o mama»,
Vulcan se interesearl de nuvela promisä; spicuire 1865, de V. Alecsandri, gresit atribuiti lui Emi-
in restul sumarului: Cipariu si bucurestenii) nescu)
Ref.: I, xrx (s. î.), xx (s. î.), Ref.: I, XII, xllr, xxv, XXVI, xxxv, xxxvr,
Mite vezi Kremnitz, Mite XL, 240, 281, 290, 314, 340 (§i Elena), 358, 452
Mitologicale: I, xxx (El. Si M. e), 454, (El.), 468, 470, 503, 504, 506,
Mnemosyna: I, 264 511; 194, 214, 223, 272; -III, 63, 148,
MOARTE, TU IMI PAR1 O NOAPTE NEAGRA 321, 339, 347
(text anex la Scrisoarea I): II, 274, 176, ¡77-179 Mortun, V. G.: I, XIX, XX, XLII, 451;- 11, 16,
(t. v.) 347; -111, 301
Mogk (mitologia lui): 1, 448 Moruzi-Voa: II, 58
Mohamet (si Mahomet): 1, 144; -II, 291, 295, 305 Moscu, Scarlat C.: 2.25
Moise: I, 255, 261 (Mose) Moses (nume fictiv): II, 276
Moise (creditor cca 1882): 111, 47 Mullenhoff: II, 176
Moisil: I, 243 Mumuleanu, B. P.: I, 31, 291, 294; - M, 23
Moldavia (Bolgrad): 1M, 311 Munchen: III, 311
Moldova: I, XL, 283, 371 381; II, 1, 54, 215, 244, Munin (corbul lui Odin in Edde): I, 448
278, 297; - 2, 3, 5, 7, 11, 24, 26, zo, 21, 180, Munteni: 11, 249
352 (adj.) Murad I (sultan): I, 290
Moldoveni: II, 249 Mudrasu, D.: I, 284, 287, 298, 334, 363, 399, 409; -
Molière: II, 229 5, 138, 358, 372, 414, 418, 454; -III, 2, 84> "3,
Molnar, Suzana 1, 25o 224, 321
Moramsen: II, 176 Mudsanu, Aureliu: I, 243
Monitortd: I, 507; - II, 4 Muresanu, Andrei: I, 32, 244, 266, 282, 283, 291, 295,
Monitorul Oficial: I, xvn; -II, 285 317, 482, 483, 52o; II, 416, 453; -111, 265
Montaigne: I, xxxv, XXXVIII MURESANU (postuml desprinsl din tabloul dramatic
Montparnasse: I, 359 cu acelasi nume, in sms.-ul Marta, cca 1870): I,
Montpellier: n, 417 XL, 311, 482-484 (t. v.), 483 (f.), 517 (n. bibl.);
Morariu, Leca: I, 240, 250, 409; -II, 40, 86, 454; 164, 165
¡64, 230 Muresanu, dr. C.: I, xxIx
Morariu, V. (I870): I, 514 Murillo: II, 187
Morariu, Victor: II, 269, 453 Mumu, Ary: I, XXI, XXVII
Moreea: II, 292 Murnu, G.: I, xxvir
MORTUA EST:37 I,(,t. 39 (+" 299-311 (n. v.), Musatin çi codrul: Ill, 321
303 (f.) Musatin si Ursitorile: III, 289, 294
I, 299 (corespondenta cu Iacob Negruzzi pe tema Musatini: I, 149;-I1, 287, 316;-111, 21, 313 (f.)
eliminlrilor ce autoriza; o opinie a lui Em. despre Muscalii: I, 182; 276; - III, 8, II, 13, 27, 28,
Mortua est; pinl in ajun de a fi expediad, poezia e 19, 22
supusl unor continui prefaceri); 299-302 (India Musset, Alfred de: II, 215, 229, 256, 264
versiune intitulad Elena, meditatiune, datad Oct. Muza dela Borta-Rece: I, 326-329 (spi.
2866 si transcrisl prima in sms.-ul Elena, cca 1867; cuire); 339; 214, 215
N. Iorga despre Elena); 302 (sporitá cu 2 strofe,
tiástránd aceeasi dad si intitulad Mortua est, versiu- N
nea primà, acura de 23 strofe, e transcrisl in sms-ul Näclejde, I.: I, XV, XX (adj.)
Marta, cca 1870); 302-308, (intre 25 Aug. 1870 si Naftuli (nume fictiv): II, 276
xi Febr. st. n. 1871 prelucreazI versiunea a z-a in Napoleon 1: I, 272, 391; 114, 115, 119; -III, x
vederea trimiterii la Convorbiri; la inceput pas- Napoleon IV, Louis: III, 114
treazl toate cele 23 strofe: e versiunea a 3-a); Narcis: I, 79, 411
308-3/0 (versiunea a 4-a, cu eliminkile de ultiml Näsand : I, XL, 243, 514: -111, 352
orl; ca si In versiunea Convorbiri, poem are, acurn, Nastasi, Constantin: II, 230
17 strofe); N. B. versittnile a i-a, a 3-a ,d a 4-a Naum, A.: I, 326, 327 (si NO,ut), 328 (Milt); II,
sunt operate In paginile aceluuzol text; proeesul de di!- z25, 226, 222, 228
www.dacoromanica.ro
392 M. EMINESCU
Nazarineanul: II, 283 calificative, in rubrica «Poezia Maiorescu» din

Nearntu, Ion (Cernäuti): I, 243 Columna lui Traian); 328 (alte epigrame ale lui
Nearntu, loan (Näsaud; rnort 2870): I, XXXVII, XL, Hasdeu; India farsä: poezia « El si ea» de Gablitz-
243, 495, 514 Elias, integratä i in « Orto-nerozia», comedia lui
Nearntu (M-rea): I, XXI, XLII; - III, 327, 333 Hasdeu)
Neamul Romeinesc Literar: III, 333 Ref.: I, XII, XIII, XIV, XXVII, XL, 311, 322, 325,
Neapole: II, 417 452, 491, 512
Neera: 11, 86 Noe: II, 197, 204
Negnizzi, C.: I, 32, 295;-II, 216, 416 Noi amändoi avem acelasi dascll: II,
Negruzzi, Iacob: I, XL, XLI, 286, 287, 294, 298, 299, 208
312, 317, 318, 319, 327 (si Negutä), 328 (Negut1), Nonnos din Panopolis: UI, 113
329, 333, 359, 432, 520;-11, I, 2, 58, 64, 215, 226, Nord: III, 117, 122, 124, 226
219, (Negd11), 221, 223, 224, 242, 245, 246, 274 Normand: I, XXXIII
272, 302, 322, 324, 347, 367, 416, 417; - III, 2, 3 N011a Revistai Rol/Alta: DI, 357
25, 73, 293, 301, 302, 327 Nour, Toma vezi Toma Nour
Negru.zzi, Leon: I, 319;-II, 322 Nubia: I, 324
Nemti: II, 240, 318 (a4), 416; -III, i (adj.), 2, 22 NU E STELUTA... (postumk 1867, In sms.-ul
73 (adj.), 280, 344 Marta): I, 489 (tv.); 522 (n. bibl.)
Nenitescu, I.: II, 417 Nuhani II, 253
Nerval, Gérard de: II, 223 NU MA. INTELEGI I, 232 (t.); - 302-309 (n. v.),
Nessus: I, 199; -DEL 113, 215, 128, 129, 130 303 (f.), 304 (f.)
Nestor (bItrinul): II, 299, 307;- III, 62 III, 302-302 (tipäritä intai in Album Literar, la 15
Nestor (Ureche?): II, 249, 287 Martie 1886, e doar un fragment dintfun poem,
New-York: II, 232 rezervat « Postumelor»; rezervele lui Ibraileanu;
Newscky (strada): 1, 282 cuprinsul i colaboratorii Albumului Literar); 302
Niagara.: III, 352 (schema si filiatia mss.-elor); 302-306 (intaile 2
Nica, Teodor: 1, 243, 369; -11, 220, 415, 416, versiuni, Iai, cca 2876, cu infiltratii autobiografice
417; -III, 47 din epoca preludiilor Scrisorii II); 306-308 (ver-
Nichifor Cotcarul: I, 430 siunea a 3-a si a 4-a, Bucuresti, cca 1878-1879,
Nicoläiasa, G.: II, 7 fragmente din poemul o postum)>, In care ordinea
Nicoleanu, N.: I, 274, 291;- II, 242;- III, 24 elementelor variazä; o solutie a lui Scurtu);
Nicopole: I, 247; - III, 290, 294 (Nicopolit), 298, 307 308-309 (ultimä versiune din mss,e, unnatal de
Nicula (in nordul Ardealului): I, 269 postuma Renuntare; aplicatii de ultimä orä, unele
Nilul: I, 43, 44, 45, 144, 246, 319, 320, 321, 322, 323, transmise, altele nu, textului definitiv)
324, 326, 432; - 292, 296, 304 Ref.: I, XIX, XLII; -II, 125 (s. I. = In acbii mei
Nini: II, 220, 221 nimica de nu are pret), 347, 348
Nirvana: 71, 73; -III, 165 (Nirvina), 348 Nieve/isla!: II, 244
NIRVANA (titlu pentru una din versiunile Rno,dciunii NU VOIU MORMANT BOGAT: I, 221 (t.); -
until Dar): 11,71, 72, 81, 82 (f.), 117 279-282 (n. v.); pentru detalii cf. notita analitical
Nirvana (ciclu probabil in ms.-ul 2260 i incepand la Mai am un singur dor
cu Rugiciunea unui Dar): 11, 68, 81 (descrierea ci-
clului) o
Nisa (Nizza): I, XL, 283 Oasului (Tara): I, 282
Nisard: UI, 310 Ober-Dobling: I, XII, xxv,
Nistru: 92, 182, 400, 441; - 261, 262; - 111, O CALARIRE IN ZORI: I, 3 (2.), 7 (f.), 245-249
5, 6, 8, 22, 12, 15, 17, 19, 21 (n. v.)
NOAPTEA: T, 42 (2.), 315-318 (n. v.) I, 245-246 (a doua poezie din Familia, e trimeasi
I, 315 (dispozitia filelor prirnei versiuni ridicl o tot din Cernäuti; comunicare interesantä prin
problemä de atelier); 316-317 (coriceptul conturat o corespondenta» revistei; spicuire in sumarul
dupä a.ceea transcris in sms.-ul Marta, cca 2870, Cu respectiv al Familiei: Aron Densusianu despre arta
titlul Noaptea, polo& ,ri transcriere co- tälmäcirilor poetice); 246-249 (singura versiune,
massafa); 317-318 (cu Noaptea incep atacurile t. si var., transcrisä cca 1870 In sms.-ul Marta)
hnpotriva poeziei lui Em.; Hasdeu i glumele lui Ref.: I, xix (s. i.), xx (s. i.), XL, 249, 494, 514
antijunimiste; Noaptea reprodusä, cu sublinieri Ocäsan (creditor cca 1882): III, 47
www.dacoromanica.ro
INDICE GENERAL 393
OCHIL ISCODITORII FIRII (text colateral pentru 0 MAMA.: I, 129 (t.); - II, 169-172 (n. v.); 171 (f.)
Cdlin: aforisme i metafore improvizate): I, 409, II, 169-170 (atmosfera biografica, depresionara,
424-426 din pragul lui z Ianuarie 1880, data primei versiuni
ODA, IN METRU ANTIC: I, 199 (t.); -III, 113-136 a poeziei; in legaturl cu titlul poeziei i ca anume
(n. v.) taine dinteinsa; apropien i cu poetriul Pierdutd pen-
Ell, 113 (Eminescu si clasicismul greco-latin; cateva tru mine zdmbind prin lume tres, 1876, dupa moartea
indicatii bibliografice; Cezar Papacostea si N. Sulica mamei sale; intuitia lui N. Iorga); 170 (descrierea
despre Odd,. rectificare la postumele Chendi); 114 celor z mss.-e; despre obiceiul poemelor instantanee
(intalul germen al poemei: Napoleon, cântat si subdatate; versiunea a 2-a face parte din grupul
Panorama defertaciunilor, apoi inteo oda anume); de 3, pentru tipa; alaturi de Ciad voiu muri curcind
114-115 (infiltratii i altoiuri sentimentale bucu- si Doina); 170-172 (reproducerea celor z versiuni,
restene; N. Iorga despie oda pentru Napoleon si comassate)
beneficiara poemei); 115 (schema si flhiaçia crono- Ref.: I, XIII, xxv, XLI; - II, t, 86, 146, 202,
logical a MSS. -elor dintre 1873-4 i 1881-2; 289; -III, to, 240, 244, 245
criterii pentru disjungerea versiunilor; exercitii de Omer vezi Homer
versificatie clasica.); 116-117 (Oda pentru Napoleon, Ondina I, 458, 461, 474, 478
CCa 1873-4: India fazà a poemei); 118-119 ONDINA I vezi Serata
(acelasi text, necomplet, exercitiu de destramare, ONDINA II (posturnal, Oct. 1866, in sms.-ul .Marta):
cca 1875-1876; felurite scheme metrice); 25o, 281, 301, 340, 451, 452, 454, 455, 456, 457,
119-122 (aceeasi Odd p. Napoleon, derivara' in 458, 471-478 (t. y.), 475-476 (f.), 477 (Catemd
monolog, Bucuresti, cca 1879; rectificarea unor Casandrei), 503, 506 (n. bibl.), 514; -III, 289,
asertiuni ale lui Anghel Demetriescu; arpegii me- 297, 299
trice si stthuri din Horatiu); 122-127 (doua versiuni ONDINA III vezi E:oul din fereastrd
intretesute in acelasi ms. Ii ace/easi pagini, cca 1879; Onaciu, Alexandru: I, 245, 255
disjungerea lor; de aici Hodos-Chendi si-au potrivit Oncu: I, 243
postuma Cum pe dulcea-i lird Hora/ ânta t - a u) ; Onitiu, Virgil: III, 67
127-13 I (111timele 3 versiuni, cca x 880-188 z ; Onkel, Adam: I, XL (s. 1.), 249, 255
concentrare progresivä: 8 > 7> 5 strofe); 131- O nunta in taina firei (colateral in Cain) I, 424
133 (colaterale: motivul PhOnix; versul final, Pe Openheim: UI, 24
mine /me redd-md; mantia nepasarii); 134-135 (Rit- Oppert: II, 186, 187
muri de ode, scheme metrice i versuri razlete) Opra.n, R. N.: II, 225
Ref.: I, XIII, 272; 67, 133, 162, 173, 349, C)raclea: EEL 25
366;-ffl, 73, 221, 222 0 RAMAT: I, Ito (t.); - 57-61 (n. v.)
°data' te vazusem: II, 88 57-59 (cronologie: determinarea datei primci
Odesa: I, I, XLII versiuni pe baza raporturilor cu Dimitrie Petrino)
Odin: I, 91, 440, 448; -IIL 117 59 (schema si filiatia mss.-elor); 59 (prim concept
Odiseia: II, 25o, 252 in 3 strofe); 59-60 (concept in 6 strofe, nu in 7;
Odisseu: II, 253 demonstratia erorii la Botez); 6o-61 (versiune pre-
Odobescu, Al.: III, t, 289 definitiva, in 7 strofe, intitulatä Codrul)
Oester. Gartenlaube : II, 453 Ref.: I, XIII, XLI; -U, , 49, 62, 88, 114, 115
0 dulce inger bland: II, 88 (Codrul), x25, 147, 227, 232; -III, 159
Okeanos: I, 202; - 158 (si Okeanos), 159, 162 Or4a1111, N.: II, 215, 303
Oranescu-Ascanio, C.: I, 298; - 215 Oräscu, A.: U, 218
Olimp (si Olymp): I, 327, 328, 487, 492, 513;- Oratiu vezi Horatiu
49> 180, 9o; - III, pc Oravita: I, xi., 268
Olinescu, Dionisiu O.: ILL 293 Or-care cap ingust un geniu
Olofern vezi Holofern IT5
Olt: III, 8 Orcas: I, 487
Oltean, Ion: I, 243 Ori cate stele... I, Xvu, xvm, xxv;
Oltean (creditor cca 1882): III, 47 125, rz6, 348; - 1II, 190
Oltului (Tara): II, 289 Oreste: II, 72
Omagiu lui Mibail Eminescu, Cu prilejul a 20 ani dela Orfeu: I, 457, 5o6
rnoartea sa, Galati, 1909: I, 365, 366; -11, 15, 42, Oriental lath:: I, 339
43, 44 Orlando Furioso: II, 119
www.dacoromanica.ro
394 M. EMINESCU
Orpbeu (grädina): II, 184 Iasi); 56-57 (partea a z-a a poeziei, in alexandrini,
Orsova: I, 283
Ortiz, Ramiro. I, 288, 34i, 397; - Ill, 18o, 333
Iasi, cca 1876)
Ref.: I, XIII,
336
- --, 57; - HI,233, 234, 334,
Ortogrul vezi Ertogrul
Os magna sonaturum (titlu, din 1872, pentru Nli: II, 176
La Heliade): I, 258, 259 (f.), 262 (vers in La moartea Pan (si Pann), Anton: I, 31 294; - II, 4, 290
lui Eliade), 494, 514 PAn' nu te väzusem: II, 88
Osman: II, 289, 290, 291, 292, 293, 294, 297, 304, Panorama desertäciunilor (si: Diorama,
319 (adj.) Atemento mori, Poemul deferteitiunilor): I, XL, XLI,
Osmangic (Osman I): II, 293 319, 320, 329, 333, 376, 452, 499, 514; -II, 119,
Osmanli: II, 290 174, 179, 273; -111, 114, 299
Osmanlii: U, 293 Pantazachi (Pantazi Utica): II, 239, 277
Ospenia (biserica): I, XXIX Panu, G.: I, 319; -II, 2.16, 218, 224, 240, 271, 272,
O STEA IN RECE NEMARGINIRI (text colateral 280
pentru La Steaua): III, 323 Papacostea, Cezar: II, 72, 73, 455; - III, 83, 113, 114
O STEA PIN CERURI... (postumk cca 1867-2868, Papadima, Ovidiu: II, 289, 454;- III, 119, 147, 350
neincorporatä in sms.-ul Marta): I, 504-505 (n. Papasogiu, B.: II, 225
t. v.) Papiu-Ilarian, A.: I, 239, 254; - III, 24
Ost-Europa: II, 322 Paraianu: HI, 59
stingä-se a vieti -mi fumegätoare Paraschiva (SE): III, 174
f a cl 6: II, 75, 188; 13¡ Päreac'asteaptäs'o cuprind in brate:
stradä prea ingustä: II, 51 II, 115
TACETI... (text colateral la Ateit de fragerid): II, Par% (orasul): I, 62, 151, 269, 275, 278, 282, 355,
87, 88, 91, 96-97, 114 397; - 73, 228*, 239, 250, 253, 264 (Pariz),
Ottave rime: II, 119, 120, 121, 280-284, 274, 276, 282, 318, 323, 415, 454, 455; - 2, 59
285-288 Paros: I, 157;-ll, 269, 341, 346
Otremba, dr.: II, 225 Pamas: II, 228, 236, 255, 256, 263
Ovid: I, z8i;-Ill, 348 Patna*: II, 253
VREME, CE TRECAND AI DUS CU TINE Pascaly, Matilda: I, 266, 269, 278
(prima versiune inchegatä, in versuri albe, cca 1874, Pascaly, Mihail: I, XL, 265, 266, 268, 278, 381
din Strisoarea I): II, 174, 189-192 (n. t. v.) Pashal, Gr.: I, 285
Oxenstierna: III, 16, 83, 84 Paste (SE): II, 283, 367
Passau: II,453
Patria si patriotii (subtitlu pentru Sertsoarea
III); - M, 202
PAcalä: II, 242 Patroclu: I, 487, 510
P. A. aiesca: II, 242; -ill, 67 Patti, Adelina: I, 282; -III,
Paciurea, L.: III, 247 Patti, Carlotta: I, XXXVII, XL, 265, 282, 283, 506,
Padova: I, 254 507; -III, X
Paganini: I, 266 Paul-Pärvulescu, G.: II, 222
PAGIUL CUPIDO (versiune de Iasi, cca 1877): II, Nun, V. D. (si Basiliu Demetrescu): I, XL, 283, 285,
54-56 291; -II, 72, 225, 229, 242; - 147, 231, 311
PAJUL CUPIDON: I, io8 (t.); - II, 49-57 (0. v.) P. E. (traducätor din Baudelaire, 1875): II, 222
55 (f.) PE-ACEEASI ULICIOARA.: I, 112 (t.); 62-63
II, 49-50 (origina iesanä a poeziei; prim germen. (n. v.)
imagina pagiului Cupido; apropiere de Kamadeva, 62 (elaborat'i la Iasi; cronologia se conduce
redactatä in aceeasi vreme; o intuitie a lui N. dupä criteriile cionologice ale poeziei O rdmiii);
Iorga; familia motivelor de epocä si atmosferä); 50 62 (disjungerea celor 3 versiuni suprapuse; anume
(presupusä influentb. din Lenau i retusarea ei); elemente de simetrie); 62-63 (titlu comun : Prim-
50-53 (versiunea erotocriteanä Amor, ropila,c hain bldri noantea)
probabile legäturi Cu Paja! Cuptdon; preciziunt Ref.: I, XIII, XLI; - II, 49, 57, 58, 59, 125
in reconstituirea mss.-elor acestei versiuni); 53-56 Pe gänduri ziva, noaptea in tIcere:
(versiunea Pagiul Cupido, Iasi, cca 1876-1877; s'ar 136
putea ca traducerea Vtir.fultti tu dar sä dateze dela Pegas: II, 273, z88;- III, 85
www.dacoromanica.ro
INDICE GENERAL 395
PE LANGA PLOPII PARA SOT : I, 191 (t.); - Petrascu, N.: I, XXI; - 6z;-IU, 73, 346, 354
72-78 (n. v.) Petrescu, profesor: II, 228
ITI, 72-73 (motivul inspiratiei; Cleopatra Poenaru- Petrino, Dimitrie: I, XL, 242, 243, 286; -II,58, 59,
Lecca, verisoara lui Caragiale i legendele; alte 114, 213, 226, 227, 232, 241, 242, 246, 247, 250,
muze; invitatie la scepticism); 73-74 (schema si 251, 278, 284; -III, 226
cronologif. mss.-elor); 74 (întAie versiune de 4 Petri-Notae: II, 58, 59, 6z, 125, 227, 232,
strofe: schitä provizorie sau versiune autonomä?); 284; III, 226
74-75 (versiunea a 2-a, de 7 strofe, este oare auto- Petra (sf.): II, 235, 236, 255
noma?, prin adaosuri, rezultà o nouä versiune pe Petra (sf.), biserica din Roma: II, 290, 291
fata alba din stinga); 75-78 (ultima versiune, Petra-Rare§: I, 369
anterioara còpiei pentru Familia, cca 1883, despär- Peucescu, Grigore: U, 271, 347, 417; -III, 47, 168,
titlprin * * * inteun ms. ciclic); 76 (mss.-ele des- 247
mint unele afirmatii ale lui Ibräileanu) Pe un albu m: I, XVII, XVIII
Ref.: I, XIII, XLII; 62, 454; -III, 24, 25, Pherekides (nume fictiv): II, 276
43, 114, 115, 295 Pherekyde, Grigorie: II, 452
Pelimon, A.: II, 169 Philemon (si Filemon): III, 210
Penelopa: II, 252, 345, 364; -III, 62 Phoebus vezi Febus
Penteleu: II, 228 Phoenix (si: Phonix, Foenix, Fenix): I, 199; - II,
Pepelas: I, 406, 419 67; 113, 115, 125, 227, 228, 230, 131, 132, 134
Pepelea Pepele): I, 31, 85, 294, 406, 429 Phryne: I, 269
Perdaftd: I, 317; - II, 214, 215, 222 Piatra (Neamt): II, 147
Perelcidis (nume fictiv): II, 276 Picot, Prnile: II, 225
Pergarn. I, 487 Pierdutä pentru mine, zimbind prin
Pericli (nume fictiv): II, 276 lume tree i (posturnä din 1876): I, XLI, 432,
Perpessicius: I, 328, 5o8; - I, 4, 16, 17, 183, 448;-U, 88, 91, 98, 147, 169, 193
186, 230 (S. i.), 233, 238 (S. I.), 248, 280, 302; - Pietraru (atentatorul lui Ion Brätianu): UI, 68
III, 114 (s. I.), 236, 164 Pillat, Ion: I, xxx
Persepolis: II, 189, 294 Picata-ti este mäna ta de streche
Perseveranja (1867): I, 243 vezi Sonet satiric
Persi: III, 220 (adj.: persicos apparatus), 164 Platen: III, 147
Persia: II, 293 Plato: II, 390, 406;-Ill, 169, 270
PescIrusul (titlu dat de Mite Kremnitz poeziei Plesoianu: III, 59
De ate ori iubito): II, 64, 67, 202, 117 Podgoria (Arad): III, 352
Pesicu : ifi, 24 Podul Calicilor (Ia§i): II, 286
Pesta (Buda-): I, XL, 242, 245, 254, 255, 269; -II, Poe, Edgar Allan: II, 223, 415, 452
417; -1111 23 Poemul deserticiunilor vezi Panorama
PESTE VARFURI: I, 206 (t.); - III, 174-179 deiertdciunilor
(n. v.) Poemul Putnei vezi Incbinare ltd Stefan Vodd
III, 174 (terminatà din 1876, Peste veirfuri n'ar putea Poenaru-Lecca, Cleopatra: [II, 72, 73, 114
fi ecoul unei dragoste iesene, de dupi 1884); Poesis (in Geniu Pus/in): I, 312, 334
174-175 (filtru de dragoste si una din poemele Pogoneanu vezi Rádulescu-Pogoneanu I. A.
muzicale, cele mai deslvirsite; Lucian Blaga vede in Pogor, V.: I, 287, 317, 318, 319, 333;-ll, a, 216, 222,
ea incl o ilustratie a limbajului poetic); 175 (motivul 253, 254, z7i;-ffl, 247
cornului in alte poeme; diverse crámpee); 175 Polichroniade (nume fictiv): II, 276
(schema si filiatia mss.-elor, 1876-1877); 176 Politik: II, 222
(rectificare la Botez); 176-178 (reproducerea celor Pompiliu, Miron: I, 278, 329; - III, 174
6 versiuni din 1876); 179 (versiunea a 7 -a din Pop (creditor cca 2880): II, 3 (f.)
Bogdan Drago, cca 1877) Pop, Augustin Z. N.: II, 122, 169, 215, 239; -
Ref.: I, XIII, 428, 429; - II, 4, 24 (strofá in Povestea 310, 311
Teittlx); - UI, 233, 240 Pop, Ghità: 111, 310
Petersburg, Sf 282 Popasu, C.: I, XLII; - U, 415
Peticä, tefan: Ill, X, 347, 348 Popescu-Marcolini, Eufrosina: I, XXXVII, XL, 265,
Petoffi: I, 256 269; -III, x
Petrarca: II, 224, 372 Popescu, Petra (avocat Hu§i): M, 274
www.dacoromanica.ro
396 M. EMINESCU
Popescu, Th.: n, 225 nea trimig Convorbirilor, al c'árei facsimil se tipáreste

Popescu-Hermes: II, 415, 4i7;-ffl, 3t0 (Braineanu- (« coala de versuri») integral in prezenta editic;
Hermes) despre o insemnare a lui Xenopol)
Popfiu, Iustin: I, 266 Ref.: I, XIII (ca tidul dat de Maiorescu: Fdt Frumos
Popiliu, M.: I, 254, 260 din tei), XIX, xxxn, XLI, 360, 362, 363 ; -
Popovici, D.: 1, 246; - 419;-llI, n3, 148 3, 7, 15, 46, 74, 88, 148, 153, 324, 329, 331;
Popovici-Ureche (V. A. Urechia): II, 229, 239, 249, 168, 175, 187, 203, 205
25o, z88 Praga: II, 225
Porumbescu, Ciprian: 111, 59 Pra.japati: II,73
P otiphar (nou tidu pentru postuma Un roman): Prale: 1, 31, 291, 294
25; 514 Pravila lui Matei: I, 447
Potsdam: Ill, r8o Preocupdri Literare: I, 275; -11, 4, 169, 183, 230, 233,
Poveste: I, XL. 283 280, 451; - 111, 73, 79, 136, 164, 166, 180, 231,
POVESTEA CODRULUI: I, too (t.); - IL I-1s 240, 282, 283, 312
(n. v.), 3 (f.), xi (f.) Preot si filosof: 11, 82, 117
1-3 (ca Povestea codrului, Em. reja colaborarea Pressa: II, 4, 186, 225, 227, 228, 229; -
la Convorbiri, dupá i an si trei luni, de tácere; Presse (La): II, 222
raporturi intre Junimea din Bucuresti i cea dela Priam: I, 487, 511
Iasi; un eveniment teatral: reprezentatiile lui Rossi; Pri mbläri no aptea (prim tidupentruPe-aceeari
dupii 8 Februarie 2878, Em. trimite o « coala.' de ulkioard): II, 62
versuri» la Convorbiri; ciorna scrisorii ce le in- PRIN Mil DE STELE CE LUCESC (text colateral
soteste); 3 (schema si filiatia mss.-elor); 3-4 (ver- pentru La Steana): III, 315
siunea compozitä, Iasi, 2876, denumitä Erotocrit: PRIN NOPTI T.A.CUTE (postumá, Ellie 2869, in
Enainescu i poemul de iubire, cretan); 4-7 (re- sms.-ul Marta); 467 (t. v.), 5o6 (n. bibliogr.)
producerea versiunii Erototrit); 7-10 (versiunea Privesc orasul furnicar: I, 377;-II, 189
a 2-a, Iasi, 2876, i unele niss.-e auxiliare; lectiun; Procne: I, XXIX
dificile); 15 (descrierea ultimelor 2 versiuni pe Prodánescu: I, 317, 325, 327, 329;- II, 240, 242
coale: una párásità si a z-a tiplritä trucat in Omagiu, Profetul: 11, 296, 297, 305
1909; importanta documentará a «coalei de versuri», PROLETARUL (intata ve:siune din Impdrat ¡I Pro-
reprodusä aidoma, si deci ineditä, in acest volum) letar): I, 343-346
Ref.: I, XIII, - II, 15, 39, 42, 50, 6o, 84, 125, Prometeu: III, 114
I48;-ffl 290 Proni (bariton): I, 507
POVESTEA TEIULU1: I, toz (t.); - II, 16-39 propertius: in, 67, 113, 231, 294
(11. v.); 12-13 (f.), 22 (f.), 23 (f.), 31 (f.), 35 (f.) Protopopescu-Pake, Em : 11, 223
II, 16-18 (desbatere asupra legitimitätii publicArii, Providenta: I, 462
separat, a materialelor variante pentru Feil Frumos Prudhomine, Sully: III, 311
din tei i Povestea Teiului: ele reprezintá dou'A acte Prwuul, II, 214, 236, 254, 261, 262
de vointá, autonome, ale poetului, fiecare cu data Prusia: II, 221, 231, 253, 367
ei, 2875 si 1878; despre o anume cronologie dirijatä; Prut: III, 21
distinctie intre edrtii monografice i editii integrale); Psappiia vezi Sappho
18 (schema si filiatia cronologici a mss.-elor; recti- Pufke (nume fictiv): II, 276
ficAn In filiada Botez); 18-19 (descrierea mss.-elor Pumnul, Aron: I, XXVII, XXXIX, XL, 1, 239, 240,
grupului A-C al primei versiuni necomplete, Iasi, 242, 243, 244, 253, 311, 451, 499
cca 1875-1876); 19-27 (textul si variantele primei Puscariu, Ilariu: 1, 243
versiuni comassate; cum se desprind sau se altoiesc Puscariu, Sextil: IIL 175
unele postume: Azi e gi de Mai in/din; Peste vdrfuri Puskin, Al.: I, 245;-11I, 180
trece fund; Ea mergea acum in codru); 27 (descrierca Puma: I, XL, 283, 322, 328, 321, 497, 500, 501; -
mss.-elor grupului B, al celei de a doua versiuni, 5, 6, II, 13, 14, 16, 18, 20, 150
Iasi, cca 1877; sugestiile cronologice ale unor liste de Pygmalion: II, 173
rufárie); 28-38 (textul si variantele versiunii a 2-a
comassatä; punti de legaiturá ca Fdt Frumps din
lela; bogátia de variante a strofei I-a si rectificairi, Racova: I, 500
implicite, la Mihail Dragomirescu); 38-39 (crämpee Rädoi, I.: III, 302
dintr'o versiune, ultitnä, pre-definidvá); 39 (versiu- Räducanu M. vezi Radu Manoliu
www.dacoromanica.ro
INDICE GENERAL 397
Radul (cel Mare): I, zso Revista Istoricd Romeind: I, 254

RAdulescu-Pogoneanu, I. A.: I, IX, 275, 297, 319, Revista Junimei: 11, 215 222, 223, 224, 239
324, 358, 369; -11, 70, 84, 324, 366, 415; -HI, Revista Nand: I, 329; -III, 341, 342, 345
136, 247, 151, 154, 295 Rey: II, 454
Rafael: I, 29, 30, 275, 286, 287, 289, 290;-ll, 187, Rezi (M-11e): II, 230
243; 339, 345 Rhodope; II, 231
Raicic (nume fictiv): II, 276 Rhodos: II, 298, 307
Raicu-Rion vezi Ionescu Raicu-Rion Richard III: II, 281
Raluca Eminovici vezi Eminovici Raluca Rienzi, pseudonim in Literatorul: II, 215
Ramses (si Rhamses): I, 140, 241; -II, 231, 260, 265, Rigot: II, 225
266, 270 da: II,7313,72, 73, 74, 174, 176, 181, 183, 187,
Rigi-V88e;_ill,
Ramarl: II, 455
Riincluniea (Cernäuti, 1865): I, XXVI Riria (Xenopol): III, 310, 312, 321, 322
Rdneluni..ei (Iasi, 1893): L XXVI Ritter, Teodor (pianist): I, 506, 507
Ranta-Buticescu, Vasile: I, 245, 250, 278, 5o6 Rivière: I, 279
Rasca (grädina): Ii, 225; -HI, 312 Rizo Rangabé, Alexandru: H, 367
Rascu, I. M.: I, 275, 299, 311; -II, 455; - III, 79, Roiu: III, 59
311 Rolla: II, 44
Rantu, N. N.: II, 169 Roma: I, 24, 91, 92, 244 (Roma Nou'l Constanti-
Räsärit de luna': II, 188, 203 nopol), 147, 15/, 256, 274, 276, 44o; -II, 192,
Räsäritul (= Orientul): II, 292, 297, 307 194, 273, 274, 290, 292, (R. N.), 297 (R.
Räsbunarea romanä: I, 512 298, 299, 305 (R. N.), 307,317; -IH, 134, 135,
Räsunet: I, 522 342, 353
Recaredo: II, 223 I, 274
Roma :
Regensburg: III, 18o Roman (si adj.): I, 150, 277, 284, 347; -II, 176, 273,
Repedea: I, XLII; - HI, 3E3 274, 277, 317, 318; 25
Renuntare: III, 308 Roman (si: Romani, Romanul): I, XXIII, 182, 183,
REPLICI (postumä, Iulie 1869, in sms.-ul Marta): 285, 288, 453, 484; -11, 187, 188, 223, 276 290,
479 (t. v.), 506 (n. bibl.) 294, 322, 323, 416; - III, 4, 5, 6 (Romana), 8, 10,
Reps: I, 269 11, 22, 13, 15, 17, 19, 20, 23, 24, 25, 301, 345, 352,
RépubliqueFranfaise (La): II, 222 355
Repubhea romeind: II, 262 Romania: I, XIII, 15, 16, 285, 331, 481, 498, 499, 500,
RESIGNATIUNE (trad. din Schiller): I, XXXV, 254, 509; -II, 85, 142, 176, 215, 216, 221, 224, 253
452, 461-463 (textul traduce;fi, 1867, Aprilie, in 276, 278, 281, 322, 323; 21, 23, 24, 25
stus.-ul Elena), 503-504 (Notita bibliogr.); Romania (societate stud., Viena): I, XL
366 Rominia: II, 186
REVEDERE: I, 123 (t.); - II, 237-140 (n. v.); 140 (f.) Romania-Jura (soc. stud. Viena): II, 416, 417, 444,
II, 137-138 (Intaia poezic in ritm popular, data 445; - III, 327 (vezi i Almanabul Romdniei June)
tiparului; O. Densusianu despre Revedere si poezia Romeinia Liberel: I, XII; -II, 211, 322, 415;- III, 310
popularä la Eminescu); 138 (discutie asupra difi- Rornanimea: I, 242, 497, 513
cultätilor de transcriere); 238-140 (textul i va- RomeThiscbe Revue (C. Diaconovici): II, 452
riantele singurului ms., transcris, intái pe straturi Roma:el: I, XII, 245, 283, 325, 506, 507; -- II, 4, 58,
§i, apoi, racordat) 214, 221, 222, 224, 225, 227, 228, 229, 241, 243,
Ref.: I, XIII, XV, XVIII, XLI; - II, 86, 13i; -HI, 26o, 262, 280, 322, 323
223, 351 Ronsard: I, 269, 315 (adj.); - II, 113, 244, 245;-
Revista Contemporand: I, 275, 317, 325, 326, 359; -II, . 231
214, 215, 216, 220, 222, 223, 229, 239, 246, 289 Rosca, I. I. (= A. C. Sor): I, 264; -II, 4, 452;-
Revista Critird-Ltterard: I, 288, 339, 423 25, 26, 59
Revista de Filosofie: II, 73 Rosetti, Alexandra: I, x
Revista Filolo : II, 4 Rosetti, Anette: II, 84, 416, 417 (si: d-na Rosetti)
Revista Fundapilor Regale: I, 3n, 508; -II, z, 16, 27, Rosctti, C. A.: II, 225, 247, 249 (El Berlicoco), 271,
88, 270, 186, 189, 248, 302, 454, 4551-III, 114, 272, 282, 283 (B.), 288, (B.), 322, 323; 20
258 Rosetti, D. R. r= Max]: II, 84 (?), 347, 415
Revista Istoricd: I, IX Rosetti, Maria: I, 250
www.dacoromanica.ro
398 M. EMINESCU
Rosetti, Mircea C. A.: II, 249 cidului in grup; indoielile lui Ibräileanu in legatura
Rosetti, Radu, general: I, x cu autenticitatea acestui ciclu däruit Familiei; pre-
Rosetti, Scarlat: I. 254 ciziuni biografice; Familia i cultul memoriei lui
Rosetti, Teodor: 11, 1, 84 (?), 289, 415, 416;-. III, 247 Eminescu); 26 (schema si filiada cronologicá a ma-
Rosetti, Vintilä C. A.: II, 249 nuscriselor; deficientele sistemei statistice); 26-28
Rosia (Montana): I, 25o (Prirnele 4 schite ale poemului: întâile , de Iasi,
Rossi: II, 2, 84, 281 cca 1876, a 4-a, cdpie de Bucuresti, 1878-1879);
Roumanie Illustrée (La) vezi La Romanic, IIlustrife 28-30 (intâile 2 versiuni de Bucuresti, 1880-1881;
Rousseau: II, 243 brouillonare: exercitii progresive); 3o-31 (urrnä-
Rovine: I, 146, 149; -II, 301, 306, 311, 315 toarele 3 versiuni, cca 18801881, in 3 pagini
Rucareanu, N.: III, succesive, ale aceluiasi ms.: progresele se comunica
Rugaciun e: I, XVII, XVIII, xxv treptat dela una la alta); 32-33 (o pagina mai
RUGACIUNEA UNUI DAC: I, '25 (t.); - 11, 69-83 departe, acelasi ms., versiune autonomä: concluzie
(n. v.), 77 (f.), 8z (f.) a celor anterioare, ea se va transmite urmätoarei);
69-71 (mentionatá intála 'para. In Rumdnische 33-39 (versiune in sms.-ul Legendei Luceafdrulid,
Dicbtungen, ed. III, 2889, (kept fragment de drama aceeasi epocä 2881-1882); 39-41 (In acelasi sms.,
neterminatä, R. u. D. e o poernà de inspiratie filele urmätoare, versrune continuatä); 41-42
veronianl; ceva despre Gemenii §i accidentalele lui (versiune caligrafiatä, cca 1882, pe hârtie de scrisori,
upäriri; R. u. D. tiparit in Convorbiri, odatä cu alte destinatä unei publicatii); 43-47 (ultima versiune,
douä poezii de iubtre, dedicate Iasului); 71 (schema a textului Maiorescu, cu aplicaçii parasite; transcriere
si filiada cronologrca a mss.-elor); 72-72 (tradu- palimpsestica); 47 (o lista de creditori 8i datorii si un
cere, cca 1876, a imnului Au cine-i zeul, cdrui etc. pretext gazetäresc, dela 1885).
din Rig-Veda, X, tat); 72-74 (repede trecere in Ref.: I, XIII, XXXII, XLII; -11, 425; -III, 15,
revista a izvoarelor in lumina mss.-elor; elemente 293, 295
vedice; referinta lui Teohari Antonescu); 74-75 Sahara: II, 339, 345
(descrierea întâiei versiuni, cca primavara 2877, de Sa.inte-Beuve: I, XXXV, XXXVII, 325;- liT, 310, 311
9 strofe, rezultate din Gemenii si din tälmäcirea imnu- Salagiu: III, 332
lui din Rig-Veda); 75-78 (textul i variantele Salzburg: III, 282
intaiei versiuni; despre un anume scris tremurat, Sämändtorid: I, 504, 505, o6;-11, 98, 141, 170, zo8,
enigmatic); 78-82 (versiunea a 2-a; Incorporata 324, 352, 367
unei versiuni a Gemenilor, din Iuhe 1877); 81-83 Samos, beiul de r= I. Ghical: II, 247, 249, 287
(versiunea autonorna, predefinitiva, intitulatä Nir- Samson: I, 159; - II, 353, 358, 366
vana; temeiuri pentru reproducerea ei, separatä) Sand, George: II, 340
Ref.: I, x11, x111, xxv, -II, 64, 68, 83, 87, Sändulescu, loan: I, XXII, xxx
207, 117, 148, 173, 18,, 183, 284, 187, 280; - III, San-Giorgru, Ion: II, 232, 4;- III, 148
83, 156, 168, 269, 240, 290 San Marc: I, zoz; -III, 150 (turnul Marca), 151 (id.
Rumanien: II, 372, 454 S. M. si Marco); 252 (si Marco); 154, 156, 157,
Runaniscbe Dichtungen (antologia Carmen Sylva & Mite 158 (si: San Marco si S. Marcu*), 259 (S. Marco),
Krernnitz): 11, 64, 69 (s. I.), 70, 85, 113, 173, 417, 160, 161, 162, 163
452, 454;--I11, 223 Sanscrita: 11, 176
Rupea: I, 269 Scinziana (Iasi): I, 505
Ru8i: I, z83;-1TI, 254, 275 (24), 416 Sappho (si Psappha): Ill, 113
saraga, Fratii: I, xx, 334, 337, 338, 365, 366; -
283, 367
S
Sarandi, Frosa: I, 278
SA CANTE PE EROII PUTERNICI I VITEJI, SARA PE DEAL:231
I,( ,t.); -ifi, 296-300 (n. v.)
(o/lave rime, anexe la S4-risoarea III) : II, 286-288 III, 296-297 (finita.' la 1872, Sara pe deal se tipäreste
S c el e: I, 182; -II, zzo;-III, 13, 13, 17, 29 abia in 1885; consecintele acestei situatii; G. Ibrai-
Sacontala: I, 424 leanu si retusarea unora din rezervele lui; peisagii
Sadi-Ionescu, Al.: I, 505 vesperale in proza de epocl: Geniu Pustiu i Cuconul
S'A DUS AMORUL... I, 184 (t.); - Ill, 24-48 Vasile Creangli); 297 (schema si filiada cronologica a
(n. v.), 34 (f.), 31 (f.) mss.-elor); 298 (intaia versiune autonomä, cca I871);
24-26 (intaia din cidul daruit Familiei, in 299-300 (versiunea a 2-a si a 3-a, cca 1872, incor-
prirnavara lui 1883; modve ce indreptatesc tiparirea porate in poemul Eca, derivat din Ondina)
www.dacoromanica.ro
INDICE GENERAL 399
Ref.: I, XIX, XXVII, XLII, 324, 452, 506; -II, 1874); 176-177 (tabloul prelegerilor Universitätii
131;-llI, 24, 151, 327 din Berlin, semestrul de varä, 1873); 181-185
Sarasate: I, 506, 507 (texte cosmogonice: 2. Imnul crealiunii din Rig-
Sarrazin: III, 83 Veda, in Cosmogsmie der Inder, cca 1873; 2. Imnul
Sitbi: II, 290, 294, 426 creatiunii, tradus in versuri albe, cca 1876; 3. crfirn-
Särrnanul Dionis: I, XIX, XXIII, XLI, 319, peiu rirnat, cca 2877, concomitent cu Rugdciunea
324, 328, 329, 330, 333, 334/ -II, 272 unui Dac); 185-187 (text Ion Alecsandri, 1884, cu
SARMANUL POF.T vezi Cugetdrile Sdrmanului Dionis intaia semnalare a izvoarelor cosmogonice; detalii
Sarmis (din Gemenii): II, 70, 87 biografice); 287-288 (text Teobari Antonescu,
Sarmis (ciclu sms.): II, 117, 123, 130; 242, 2899, despre Imnul creatiunii); 288 (crâmpeie cos-
173, 221, 290 mogonice, dnänd de « Postume»); 189-292 (0
Sarmis (tidu pentru o versiune desfäcutä din Ge- vreme, ce trectind ai dus cu tine: prima' versiune
inerdi): II, 81, 87, tot, 207 117, 293 autonomä, in versuri albe, Berlin, cca 1873-1874);
Satana: 1, zo, 270, 271, 272, 375 192-202 (Ciudat isvori e OM . . a doua versiune,
Sä tin inca' odatä: 11, 88 in XXVII strofe, Iasi, cm 1876; analiza versiunii
Satire (pentru Scrisori, indicate prin cifre): I, XIII la Botez; chestiunea strofei din Urechiada etc.);
(i-iv), XVI (I), xxIv xxv (id); - II, 72 202-208 (Cu gene ostenite...: versiune iambicä, cca
131 si 1V, 173 OH o IV la Mite Kremnitz), 1879; fragmentul Geniu si talent la Scurtu); 208-213
174 (Satire 5i II), 186 (I), 187 (I), 188 261 (Oind ors gene ostenite...: ultima versiune, trohaicä,
271 (HO, 348 (IV); - III, 83 (I) intitulatä. Scrisoarea III, cca 1880; referinte din
Sätmar: I, I82;-III, 13, 15, 17, 19 articolele sale politice, pe tema unor versuri)
SaOrul: I, 274 Ref.: I, XIII, XV, XXV, xxx, XLII,397; -II, 17,
Sauve qui peut Albumul tdu e un salon. . .): 71, 72, 73, 131 (Satira. I), 225, 232, 267, 293,
II, 115 302, 357;-III, 83, 85, 334, 344
Sbiera, I. G.: I, 239, 240, 242, 243, 244 SCRISOAREA II: I, 137 (t.), 138 (f.), 139 (f.); -II,
Sboar' al noptii negru flutur: III, 199 214-270 (n. V., 234 (1..), 237 (f.), 246 (f.), 247 (f.),
Sburat-au anii ve7i Treta/-au ami 248 (f.)
Scald: I, 321 II, 214-216 (atmosfera literarkostilä lui Eminescu,
Scaur: II, 223 In care incolteste ideea Scrisorii a II-a; spicuire in
Scavinschi, Danid: I, 31, 294;- III, 24 presa timpului); 226-222 (ecouri,ireverentioase
Scobeica' [-= Bobeicäl: II, 282 din and in cánd, amuzante, din Ghimpele, 1872-
Schelati: I, 291 1875); 222-224 (Revista Junimei, 1875, despre
Schiller: I, xxv, xxxvI, XLII, 165, 254, 257, 258, Junimea siEminescu: surprinzairoare intuitii literare
260, 291, 292, 381, 452, 461, 487, 503, 504, 510; - la Take Ionescu); 224-225 (Hasdeu impotriva
II, 366, 367 Junimei i lui Maiorescu; cativa pigmei, dupä
Schipek: II, 225 aceea); 225-226 (schema si filiatia cronologicA a
Schlegel, Fr.: III, 350 mss.-elor; variatii ale tidului); 226-227 (materiale
Schloim Leibsky: II, 217, 218, 219, 220 anterioare versiunilor autonome, 1875-1876);
Schmade (nume fictiv): II, 276 226-228 (crämpeie schitate ces 1875-1876, ce nu
Schmetsig (nume fictiv): II, 276 alcätuiesc o versiune); 228-230 (prezumtii crono-
Schopenhauer: I, 2.56; --H, 72, 73, 177, 243, 246 logice, deduse din confruntarea detaliilor de istorie
(S. i.), 278, 279, 340 (adj.), 367;- III, 83, 84, 166, literarä: G. G. Meitani, B. V. Vermont, V. D.
267, 341, 343, 344 (adj.), 348, 356, 357 Nun, V. A. Urechia); 230-231 (versuri cu amintiri
Schude (nume fictiv): II, 276 universitare, cca 1876, pentru n 231-232
Schulem (nume fictiv): II, 276 (stihuri, cca 1876, pentru evadarea in America);
SCRISOAREA I: I, 130 (t.), 231 (f.), 135 (f.); -II, 232 (sdhuri anti-Petrino, rezervate o Postumelor»);
172-213 (n. v.); 282 (f.), 299 (f.) 232-235 (Versuri Ca untthii, CC2 1876, impotriva
172--174 (ipoteze in legäturä cu elaborarea lut Bonifaciu Florescu & C-nia); 236-239 (Epistold
ciclului Srnsorilor; variatiuni in nurnärul de ordine deschisd cdtre homunculul Bonifacius, cca 1876; text
dat fiecärei Scrisori in parte); 274 (schema si integral si facsimil); 239-241 (schitä a raporturilor
cronoloeica a mss.-elor); 174-181 (fragmente- lui Bonifaciu Florescu & Macedonscbi cu Eminescu
anexe dinainte de 1874: I. Inir'a haosului fume... si Jummea); 242-242 (Bonifaciu atacä in Roincintd);
Ce-i etern?, cca 1872; 2. Moarte cca 1872-2873; 242-245 (atacuri ale lui Bonifaciu in Stindardul §i
3. Si ce capdt o sd aibd asid comedic lungd, ces 1873- alte fm); 245-246 (ecouri, versificate, deis aniver-
www.dacoromanica.ro
40° M. EMINESCU
sarea Junimei, din 1876); 246-247 (epigrame, ale lui rotatii, in lumina evenimentelor politice ale anului
Eminescu, din aceeasi vreme); 247-250 (fragment 1881: proclamarea regatului si apropien i liberalo-
din epopeea eroi-comick Urechiada, impotriva lui conservatoare); 3o3-319 (textul i variantele ul-
V. A. Urechia; diferite modele de monograme); timei versiuni Patria ,ri patriofii); 319-322 (textul
250-151 (crampeiu de versiune autonomk in definitiv, alConvorbirilor, reprodus in Timpul din ro
distihuri elegiace, Iasi, CCk 1876-1877); 251-254 Mai 188z, co corectärile lui Eminescu; Asabi pentru
(discutie asupra dadrii prirnei versiuni, Iasi, cca Arabi §i alte detalii); 322-323 (indirecte ecouri
1877; Prescurtare din Odiseia i sugestiile pentru din presa liberal:a, dupà publicares Strisorii a III-a)
delimitäri cronologice; biografii amuzante ale mem- Ref.: I, XIII, XV, XXII, XXIX, XXX, XLII, 514; -
brilor Junirnei); 254-260 (textul i variantele II, 2, 162, 173, 225, 226, 229, 247, 266, 324,
primei versiuni; despre un final anticipat); 260-266 341, 365, 392;-I1I, 2, 20, 47, 48
(versiunile: a 2-a, intitulad Satira I-a si a 3-a, SCRISOAREA IV: I, 152 (t.), 153 (f.), 156 (f.);
intitulad Scrisoare, redactate la scurd distand, 324-346 (n. y.), 332 (f.)
Bucuresti, cca 1880, tipirite comassat); 267 (ver- II, 324 (detalii in legAturä co nurnärul de ordine al
siunea penultimä din mss.-e, intitulad Scrisoare, Scrisorii a IV-a; despee anume texte colaterale -
Bucuresti, cca 1880, co versurile vizate de Caragiale); Diamantul Nordului, Bogdan-Drago,r, Gemenii §i
267-270 (ultima versiune din mss.-e, intitulad despee modalitátile de tipärire); 324-325 (schema
Scrisoarea I, Bucuresti, cca 1880) si filiaçia cronologici a mss.-elor); 325 (fragmente
Ref.: I, XIII, XV, XLII, 43o; -II, VIII, 4, 51, 53, anterioare, ce inträ in compunerea poemului :);
120 (S. i.), 173, 174, 277, 284, 302, 341, 352; 325-326 (Cum ciintam odinioard, Berlin, cca 1874);
In, 283, 302, 346 326-329 (Desgust, Iasi, cca 1876); 329-334 (Iubita
SGRISOAREA la: I, 142 (1.), 143 (f.), 145 (f.); -
271-323 (n. v.), 310 (f.), 311 (f.), 312 (f.), 313 (f.),
vorbesste, Iasi, 28 August, 1876 noaptea); 334 (indile
versiuni, invarstate si procesul disjungerii lor);
320-321 (f.) 334-335 (india versiune autonomä, necompletk
271-272 (lectura Scrisorii a III-a la Bucuresti si cca 1879-1880); 335-341 (a doua versiune, cu
Iasi; reactiunea lui G. Panu; usoare contradictii); amestec de alexandrini i versuri scurte, cca 1880);
272 (schema si filiatia cronologicä a mss.-elor); 341-346 (a 3-a si ultima versiune din mss.-e,
273-275 (prime crâmpeie satirice, Viena-Berlin, Bucuresti, 1881, intitulad la data aceasta Scrisoarea
CC 1872-1873, ce vor intra in compunerea Scrisorii II-a)
a III-a); 276 (Costacopol, Zenecopol.. : crámpeiu Ref.: J, XIII, XV, XLII, 269, 357; -Ii, 70, 88, 131
satiric, Berlin, cca 1873-1874); 277 (notatii satirice, (Satira IV), 147, 170, 173, 193, 226, 268; -
cu personalidti, cca 1875-1876, din aceeasi vreme 85, 116, 18c,
cu notatiile pentru Scrisoarea II); 277-279 (notatii SCRISOAREA V (si Dalila): I,159 (t.), 161 (f.), 163
satirice, co ecouri parlamentare, din 1878, pe seama (f.); -II, 346-366 (n. v.)
antischopenbauerianului A. D. Holban); 280-284 II, 346-349 (preciziuni in legáturl co manuscrisul
(De patrie,virtute,vorbefte liberalul: Io strofe satirice- originar; indoielile lui Ibräileanu asupra valorii
ottave rime - cu reflexe si imagini parlamentare, literare a fragmentului, publicat in Epoca ilustratd;
Bucuresti, cca 1878-1879); 284 (fragmentul satiric fragmentul nu diferl totusi de mss.-e, nici de 05pia,
spun ei fie, manid. ecou al fápirii Basarabiei, ulterioark a lui Maiorescu; preciziuni asupra Epocei
repartizat la capitolul Doina, vol. III); 284-288 ilustro/e; sumarul pretiosului document); 349
(noui strofe satirice, in o//ave rime, Bucuresti, cca (schema si filiatia cronologicä a mss.-elor); 349-350
1878-1879: i. Un fe/egos de belfer; 2. &Y tdnte pe (delimidri in textele anexe ce compun prima ver-
erais puternici tri viteli); 289--29 I (ViS111 lui 0S111211 : siune, intitulad Dalila; rectificare la Botez; dificul-
india versiune autonoma.; precidri biografice fati in editarea sincronica' a acestei versiuni; solutia:
asupra datei, 1878, cánd Em. traduce Fragmente/e... tipárirea pe etape-straturi); 350-353 (textul
lui Hurmuzaki); 291-293 (textul si var. Visului lui var. materialelor anterioare Dalilei: t. Marmurd cu
Osman, in fatä co pasajul respectiv din Hammcr, othii ne,gri. cca 1879; 2. doul tertine, cca 1872,
in traducerea lui Anghel Demetriescu); 293-302 pe tema In adar, balita lird; 3. textul pregätitor,
(versrunea primei 'DIO a poemului, inclusiv dvasul denumit ante-Dalila cca 1879-1880); 353-357
fiului de domn, Bucuresti, cca 1880; un frag- (textul si var. Indiei versiuni, cca 1879-1880,
ment de cronica romana' din sec. XVII, despre intitulad Dalila; subsolul reproduce fiziologia pre-
Osman si Baiazid); 302-303 (ultima versiune din facerilor si aluneckilor de straturi); 357-365 (a
mas.-e, cca 1880-1881, intitulata Scrisoarea IV, co 2.-a si ultima versiune din mss.-e, cca 1881, intitulad
subutlul Patria fi patrio/II; lámurirea acestei nutne- Scrisoarea V, tipäritä, dupá aceleasi principii, ca
www.dacoromanica.ro
INDICE GENERAL 401
precedenta; crâmpeie interesante la subsol); 366 Santa Cânepa: II, .322, 323; 5 (motivul ca-
(ipotezä in legálturà cu geneza Scrisorii a V-a: intre nepii), 7
Cleopatra si Dalila) Sf. Spiridon (spital): Ill, 26
Ref.: I, XIV, xvi, XVII, XVIII, XIX, XXIV, XXXII, Shakespeare : I, 246, 291; -II, 121;- III, 84,
XLII, 269, 451; -II, 162, 173, 392; 115, 231
294, 301 Sibile: I, zo2;-llI, 250, 151, 152, 154, 156, 160, 161,
Scrisori (grupul celor IV sau V Scrisori): I, 162, 163
XXIV, XXXV, XLI, XLII; -II, 27, 169, 172, 173, Sibiu: I, XL;-II, 219, 290, 419; 148
208, 225, 227, 26o, 272, 272, 277, 302, 324, 342, CATA VREME AU TRECUT (colaterala pentru
(s. T.), 348, 357, 416 (scrisori); - III, 222 La Steaua): III, 325
Scrisori (titlu fals pentru Foaia veftedd): II, 145 51 CE CAPAT 0 SA. ALBA ASTA COMEDIE
Scurei, Stefan: I, 243 LUNGA. (anexä, cca 1873-1874, la Serisoarea I):
Scurtescu, N.: II, 242, 242, 243; - III, 24 179-181
Scurtu, Ion: I, XXI, XXII, XXIII, xxv, xxvi, XXVIII, SI DACA...: I, 293 (t.); - ifi, 79-82 (n. v.), 81 (f.)
XXIX, XXXII, XXXII], 243, 263, 287, 324, 329, 79 (preciziuni in legIturä cu intentia lui Emi-
334, 337, 338, 340, 341, 347, 358, 360, 361, 363, nescu de a-si scoate poeziile In volum, cu titlul
365, 392, 451; 16, 28, 50, 62, 72, 98, 201, 170, Lumind de land; ordinea poeziei in editia Maiorescu;
292, 193, 208, 238, 249, 250, 253, 289, 301, 324, o opinie asprä, dela 1890, a lui N. Iorga; excese
349, 367, 372, 373, 374, 451, 453, 454; -IA X comparatiste); 8o (schema mss.-elor); 8o (India
76, 79, 84, 147, 186, 229, 230, 249, 302, 306, 351 versiune brouillonarä; o strofä din Ce e amoral?);
SE BATE MIEZUL NOPTII. . :1, 203 (t.), 483 (f.); - 81 (facsimilul primei versiuni si a titlului: Lumind
III, 164-166 (n. v.) de land, pentru volum); 82 (versiunea a 2-a pentru
III, 164 (Pornpiliu Ehade i locul acestei poezii in Familia; alte còpii pentru editia Maiorescu
editia Maiorescu; alti glosatori si mas cu seamã Fânttina Blanduziei, 1889)
despre un anume fakir al misterelor consonantice); Ref.: I, XIII, XXXII, XLII; -II, 86; - Ill, 72, 186,
164-165 (schema si filiatia cronologici a celor 4 295
versium dintre 1869-1876); 165-166 (textul Siècle (Le) : II, 222
variantele celor 4 versiuni: primele 3, fragmente Sigismund: II, 290, 298, 307
In poemul dramatic Mureiranu, a 4-a, detasatä) Sihleanu, A.: I, 3I; -II, 242; -Ill, 24
Ref.: I, XIII, XXV, 482 (text Murefana);- In, 347 SI JALEA MI-I MARE (versiune autonomä din Mai
Sebes (nume fictiv): II, 276 am un singar dor): III, 278
Secu (M-re): Silasi, Gregorie: II, 416
Sedrain, E.: II, 186 Silvianu, Lucretia: I, 254
Seherezada: II,349 Simensky, Th.: III, 311
Selene: I, 9; 220, 121 Simionescu (ziarist): III, 312
Semiluna: I, 146; -II, 297, 306 Simmias din Teba: M, 231
Semiramida: II, 187; -111, 115, 119, 124, 125, 127, Sinaia III, 74
128, 229 Sincai, G.: I, 243, 263, 281, 288, 318
Semlin: I, 269 SINGURATATE: I, 105 (t.); -II, 13-14 (f.),
Sena (Seine): I, 61, 354 40-43 (n. y.)
Sepetianu, loan: I, 282 40 (vagi si incerte referinte biografice, deduse
Sepi: II, 230 dinteo scrisoare a Veronical, semnatä. Tolla, din
SERATA Ondina I, postumä, Oct. 1866, in sms.-ul 8 Martie 1879); 40 (schema si filiatia mss.-elor);
Elena): I> 454-461 (t. v.), 459 (f.), 473, 474, 503 40-41 (ntáia versiune din 1876 a z-a din 1877,
(notita cronologicä 5i bibliografia: transcrierea tipärite pe 2 coloane; precizäri cronologice; mai
Chendi i erorile ei), 5o6 multe redactiuni ale finalului); 42-43 (facsimilul
Seraphin: I, 258 (Seraphimi), 268 original, al << coalei de versuri», trimeasä la
Serban, N.: III, 79, 280 In Februarie 1878; consideratii pe tema une strofe
Serbänescu, T.: I, 332 (serbämnd); -II, 225, 222, 229, eliminate si a trucajului operar in Omagiu, 2909)
242;-III, 302 Ref.: I, XIII, XVIII, XLI; -II, 15, 39, 43, 44,
Sergescu, Toma: I, 285 329
Serum, Gr.: II, 323 i oare tot n'ati inteles (colateralà, la
Sevastos, D. O.: I, XXVI Luceafdrul, rezervatä « Postumelor»): II,453; -
Sévigné, d-na de: II, 243 72
26
www.dacoromanica.ro
402 M. EMINESCU
Sion, G.: I, 317, 328; II, 250, 251;-UI, 340 Spitalul Bráncovenesc: I, XLII
$iraz (si $iras): I, 252, 154, 422;-U, 336, 337, 342 SPRE-A STINGE-ATAT AMOR (versiune autonorna
Sirena: HI, 88, 91, 97, 102, 107 din Mai am un singur dar): I, 224 (f.); - ITI, 258,
Siret: II, 131 262, 263
siria (Aradului): 1, 255, 334 Staicic (nume fictiv): II, 276
Sirius: DI, 32o Starnbul: II, 372, 454
Sir-Kock: II, zzo, 222, 222 Stár" tescu, N. B.: I,334
Skepsisl vezi Epigonii Staufe, Ludovic A.: I, 246
Slava (limba): U, 176; - III, 16 S tau in cerdacul tau (= Sonetul cerdaculut):
Slavici, I.: I, XL, 311, 318, 319, 329, 333, 334, 339, XXX
498; 1, 2, 64, 84, 173, 219, 225, 229, 281, 289, Stau in fereastra susa: I, XXIII
290, 322, 415, 426, 417;-fll, 47, 72, 73, 283, Stavros (nume fictiv): II, 276
287, 352, 353 Steaua marei (drama incerta, careia apartine
Socec, I. V. (si: Socec & Tedu): I, XII, XIII, XIV, XV, postuma Cine-i?): I, 452, 486, 5 pp
xvi, XVII, XVIiI, XIX, XLII, 498, 52o; IL 15, Steam Ronniniui (Iasi, 1877): II, 58
242, 143 STEAUA VIETH (postumä, f. data, in sms.-ul Marta;
Sofia (in Geniu Purtiu): I, 312 titlu vechiu: Cdnd norii): I, 481 (t. v.), 510 (n. bibl.),
Soimescu, Saya N.: I, 264 514
I, 447; UT, 148 $tefan (in Mira): I, 70, 368, 369, 371, 372, 373, 374,
Sol[omon]*: I, 425 375, 376
Solon: I, 452 $tefan cel Mare: I, XXIII, XL, XLII, 33, 183, 246, 250,
SOMNOROASE PASARELE: I, 207 (t.); - III, 274, 283, 296, 369, 497, 498, 499, 500, 501, 502;
180-182 (n. v.) 248, 249, 250, 251, 287, 417; -III, I, 2, 3, 4,
HI, 180 (in cautarea izvoarelor acestui lied: de unde 5, 6, II, 12, 13, 14, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 59, 310
va fi luat lebedele? de unde refrenul?); 281 (schema Stefanelli, T. V.: I, XL, 239, 240, 243 (Stefaniuc Teodor),
si filiatia mss.-elor); 282-282 (primele z versiuni 265, 498, 499;-ll, 417
brouillonare, cca I880); 282 (a 3-a versiune, cca $tefanescu, I. D.: I, 409
2882- 288z, identica cu edit ia Maiorescu); 28z Stefureac, $t.: I, 240, 243
(lied colateral, Vdntul scuturd merii, din acelasi Stelele'n cer: I, XIX, xx
rimp, cu refrenul Band sard) Stendhal: I, 250 (d-1 de Beyle); - II, 232; - III, 215
Ref.: I, XIII; DI, 164 (adj.), 282
SONETE (I, II, III): I, XLI, 119-120 (vezi titlurile: Stindardul (2876): II, 239, 242, 243, 244
Afard-i toamnd; Sunt ani la *floc; Cdnd fnsu,ri $tirbey, principele A.: II, 415, 417; - III, 247
glasul) $tirbey, principele Barbu Dimitrie: I, XXXII, XL, 28,
Sonete (cidu-sms.): Il, 215 (descrierea ciclului); 254, 283, 284, 285, 451, 508; -II, 229
95, 138, 159 Strajanu, M.: I, 282, 326
Sonet satiric(= Pllcatd-ti este :mina ta de streche): Strámbulescu, Ipolit: I, XXIII
II, 225; -- UI, 302 Streinu, Vladimir: II, 26, 27, 455
Sophodes: HI, 231 STRIGOH: I, 88 (t.), 89 (f.), 90 (f.), 430-448 (n. v.)
$or, A. C. [= A. C. $or] vezi Rosca I. I. I, 430-431 (circumscrieri cronologice pe tema unei
Soutzos (nume fictiv): II, 276 observatiuni a lui Titu Maiorescu, care n'a cunoscut
Spahii: I, 146; -II, 298, 306, 309 (spahiul), 319 Sir:gall in manuscris; detalii biografice i rectifican
Spania: II, 238; - HI, 305 la Botez; Strigoii pare sä fie desavarsit in toamna din
Spartani: III, 113 1876, dupa moartea mamei poetului, intr'o epoca
Spataru, Petru: II, 225 de mare incordare Erica); 432 (disjungerea celor
Spencer, Herbert: II, 426 versiuni, necomplete dar invarstate in filele aceluiasi
SPERANTA: I, 22 (t.), 254 (n. v.) ms.); 432-439 (versiunea prima Strigoll I, cu titlul
I, 254 (a 5-a poezie tiparitá in 1866 in Familia, Strigoiul); 439-446 (versiunea a 2-a, necompleta
fruntea numarului, e trimeasa, poate din Blaj; lacunari, Sir:gall II); 446-447 (crámpeiepentru
spicuire in sumarul respectiv al revistei; influentata finalul lipsä, al versiunilor anterioare, dintr'o
de Schiller, Speranta e o adaptare; alte influente a 3-a versiune, apropiata de textul definitiv); 447
schilleriene, de epoca) (epigrafele din Striguii çi in deosebi despre cel din
Ref.: I, XIX (s. I.), xx (s. I.), XL Indereptarea Legii, 1652); 448 (studiul lui Alexandru
Spiegel: III, 164 Bogdan, consacrat Strigoilar si intuitiile lui; precizari
www.dacoromanica.ro
INDICE GENERAL 403
cronologice in legatura cu identificarea eroinei poe- Tabloul editiilor vezi EDITII

mului) Tablou i cadru (vezi i Imana fi privaz):
Ref.: I, XIII, XX, xxiv, xxxv, XXXVI, XLI, 188, 193
361, 424; -II, 1, 70, 72, 73, 88, 147, 193, Tagliavini, C.: II, 231
196, 246;-IU, 148, 301 Taine, H.: ill, 345
STRIGOIUL (titlal primei vershmi din Strigoii): vezi Tálasescu, Al.: II, 347,348
acolo Tantal: II, 2x6
Strodtmann, Adolf: III, 334 Tapas: II, 73
Strusberg: I, z69;-Ifl, I, 2, 24, 125 Tara Romineasca: I, XXIX, x47; - U, 299 (t. r.), 307
Struteanu, Scarlat: II, 455 454 (Tárile Rotnfinesti)
Studii Italiene: III., 83 Tardini-VLidicescu, Fanny: I, XXXIX
Studii Literare (Sibiu): II, 419; - III, 148 Tárgoviste: II, 211
Stupca (Bucovina): III, 59 Tárg-ul Mures: In, 113
Sturdza, D. A.: II, 26o, 290 Tarigrad: U, 291
Sturdza, Grigore M.: II, 392 Tarnava: I, 278, 279, 280
Sturza Voda, Mihail: I, xxxix Tarskoe-Selo: DI, x8o
Styx (raul stvgic): I, 487 Tartori: UI, 14
SUBMANUSCRISELE « ELENA» i «MARTA» Tasso, Torquato: II, 119, 124;- UI, 83
(vezi si la fiecare din ele): I, XXXVII, 451-453 (des- TaSSL1, V.: I, ;;;;-m, 224
crierea celor 2 caiete sms.-e; rectificad la Bogdan- Thar: II, 279, 293; - III, 4 (adj.), 5 (id.), 6 (id.), 12, 22
Duica; poeziile de juned ale lui Em. i opiniile lui Talar*: III, 174
Hodos, Chendi, Scurtu, Ibraileanu; justificarea tipá- Thäritne: II, 293, 294
ririi acestor caiete, in forma lor originará) Ta twam a S i: I, XVII, 339
Suceava: I, XXII, XXXIX;-IU, 352 Taurus: I, 142;-II, 292, 296, 304
Sucios (nume fictiv): II, 276 l'aun; George: I, 244, 246, 254: - UI, 340
Sulica, Nicolae: I, 447; -III, 113, 148, 231, 28z, 283, Muna, Ion: DI, 23
294 Tcaciuc-Albu, N.: II, 50, I4I: -
Sulina- I, 283 Teaica Die (= Sig. Borlea): I, 255
SUNT ANI LA MIJLOC...
120 xt.,: - :U11--
9 Teba (si Theba): I,45, 323; - II, 194
124 (11. 17.) Tedu, N.: III, 25
II, 118-119 (al doilea sonet din triptic, S. a. I. ni. Teclu vezi Socec & Tedu
e si punctul de intersectie al celorlalte douI); 119 TE DUC.I: I, 211 (t.): - 202-215 (n. v.)
(schema si filiatia mss.-elor); 119-120 (trei ottave 202-203 (a 3-a poezie revendicata de Mite
rime, cca 1872, in care apar germenii tertetelor Krernnitz; dar radacinile ei apartin Iasilor; poema
sonetului); 120-121 (prima versiune, ca gestatia torturad; adiacente cu alte poeme de
sonet pentru Clara, cca 1876; predilectia poetului epoca; odie/amo); 203 (schema si filiatia cronologicá
pentru o//ave rime §i ter/me); 122 (versiune de Bucu- a russ.-elor); 203-206 (india versiune, Iai, cca
resti, cca 1878, cu elemente si din sonetul urmitor); 1877, de un caracter violent si amorf...); 206-208
122-123 (dota versiuni comassate: a 2-a din (...se transmite, epuratä, la z versiuni de Bucuresti,
ciclul sms. Sonete); 123-124 (ultima versiune din cca 1878); 209 (versiunea a 4-a, cca 1879, rimad
mss.-e, apartinand ciclului Sarmis). inegal, neconsequent . . . ); ro-2i2 ( . . . se transmite
Ref.: I, XIII;-U, 81, 115, 117 altor z versiuni intudite, cca 1879; reproducere pe 2
Sutu (sanatoriul): I, XLII coloane; subsoluri bogate si un crimpeiu in alexan-
Sutu, C.: III, 247 drini); 212-213 (versiune divertisment,autopastisa,
Sybaris: I, 15o; - II, 287, 288, 316 cca 1879, de un caracter simetric); 213-214 (ultima
Syria: II, 291 versiune din mss.-e, cca 1879, trecuta la persoana r:
Szalberg (nume fictiv): II, 276 Md due ani de suferinta"); 215 (text colateral: De
nu s'ar afta in lume)
Ref.: I, - II, 85, 88, 92, tor, 108, 109, 121,
Tabelul alfa b etic (al poeziilor, pe volume), 147; 321
I, 515-5 8; - 457-461; - Ur, 359-363 Telegraphul: II, 214, 215, 222, 229, 240, 241, 249, 322
Tabla de materii (pe volume): I, 519;-II, Tell, Chr.: 11, 243
463;-UI, 407 Tell, Stephan Ch.: II, 215
Tabletter d'un spectateur (Les): II, 222 Temurlinghi (= Ti/mur Lerilc): II, 294
26*
www.dacoromanica.ro
404 M. EMINESCIJ
Teodorescu, G. Dem.: I, 264;- II, 215, 217 Transilvania: I, 255, 260, 269, 270, 5o6; -.III, 23, 72
Teodorovici, loan: I, 288 Transilvania: I, 282, 424, 448; - II, 229
Teodoru, Catinca: III, 174 Transilvänenii: HI, 25
Teodoru, Mändica: III, 174 TRECUT-AU ANIL I, 202 (t.);1H, 141-146 (n. v.)
Teos: II, 244 irf, 141 (sonet de Bucuredi, cca 1878, inrudit cu
Tepe§-Vocia: I, isi;-fl, 319 ciclul celor 3 sonete, publicare in Convorbrri, I Oct.
Tertine: I, 388;-il, 121 2879; un comentar pe tema tehnicei sonetului la Em.
Tesalia: I, o6 cateva glose utile); 242 (schema 0 filiatia cronolo-
TESATURI (titlul unei versiuni la Crcirasa din povefli): gica a celor 7 mss.-e; rectificari in cronologiaBotez;
1, 383 ; - 152 observatii globale in legaturl Cu toate versiunile);
Teutoni: II, 298 (ordin teutonic), 307 (id.) 242-246 (reproducerea succesiva a celor 7 versmni:
Thetis: M, 224 1-a 0 a 2-a mai departate; a 3-a, a 4-a i a 5-a:
Thibaudet, Albert: I, xxxv, XXXVIII Sburat-au . .; a 6-a d a 7-a: Trecut-au anii. .)
Thiboust, Lambert: I, 269 Ref.: I, XIII, xxv; -II, 82 (Sburat-au anii. .);
Thiel & Weiss, tipografie: III, 187 117 (Sburat-au 127
Tibana: II, 253 Trei-Ierarhi, biserica: I, 398; -- III, 174
Tibanedi: II, 25, Triandafil, G.: III, 247
Tibullus: III, 294 Tribuna: II, 214, 215
Tichindeal vezi Cichindeal Troia: I, 288
Tigan: II, 279 Trompeta Carpalilor: I, 507
Tigris (d Tigrul): I, 244;-- II, 292, 296, 304 Trophonius: II, 131
Tiktin, H.: II, 54 TU MA 'NTREBI DE CE 'N CALA.M.A.RI... (cram-
Timiwara: I, XL peiu in distihuri elegiace din Scrisoarea II): II, 22.6
Timon din Atena: I, 349; -M, 231 Tura (creditor cca 1882): III, 47
Timpid : I, XLI, XLII, 263, 264, 284, 290;- II, I, 2, 53, Turci: (vezi §i Osmani, Osmanlii): I, 283;-ll, 276,
294, 301, 317
238, 248, 252, 253, 254, 26o, 262, 271, 272, 273, Turcia (Turkei): U, 372, 454
278, 280, 281, 283, 290, 293, 297, 302, 319, 320, Turin: I, 246, 256
321, 322, 323, 340, 415, 418, 444, 453; - III, X, 2, Turnu (Severin): I, 182; -II, 289;-ffl, 6, io,
4, 23, 47, 84, 114, 125, 168, 187, 247 (membrii 13, 15, 27, 19
fondatori ai zianllui Timptd), 282, 283, 301, 310, 340 Twain, Mark: II, 417
Tinc, N.: I, 329;-ll, 215
U
Tintoretto: 1H, 229
Tirchiledi: I, XIII Ubicini, A. I, 254
Tisa Tissa): I, 182; -II, 262, 262; - M, 3, 4, 5, Ugo Xenius Melas (anagrama i pseudonim al lui Emi-
8, II, 12, 15, 17, 19, 83 nescu) i Ugo Xenius Melegru, (id., ibid.): M, 338
T11211: I, 327 Ulise (Ulys i Ulis); II, 252;- III, 123
Tizziano: lIE, 229 UMBRE PE PANZA VREMII (versiune, astfel inti-
faraonul: I, 287, 324, 325 tulata, din Impärat 1i proletar II): I, 57 (f.), 349-356
Tocilescu, Gr.: II, 225 (t.), 52o
Tolla (pseudonimul Veronical Mide): II, 40, 45, 46 Un (sfântul): II, 414
Torna NO= : I, 287, 312 ; - III, 297 UNDA SPUMA (postuma, Ellie 1869, in sms.-ul
Tomiris (in Gemenii): 11, 70, 87 Marta): I, 467 (t. v.), 5o5 (n. bib].)
Torceanu, R.: II, 367 UN FELEGOS DE BELFER (ottave rime pentru
Toroutiu, I. E.: I, XIII, XIV, 239, 287, 292, 298, 299, Scrisoarea III): II, 284-286
311, 312, 319, 325, 329, 333, 342, 368, 369, 398, Ungaria (5i Ungarn): I, 255; -II, 372, 454
430, 431, 432;-ll, 1, 2, 58, 64, 84, 85, 113, 266, Unguri: I, 255; -n, 290, 294 (s. - III, 5, 7
169, 229, 230, 271, 272, 289, 290, 392, 455; - Ungrovlahia: I, 255
43, 73, 99, 146, 248, 166, 202, 284, 293, 327 Universu 1: II, 371
Torquato Tasso (Goethe):1,5i4;-II, 74, 129 Universul: II, 185
Traco-romanic (graiul): III, 223 Un roman; I, 25°, 339, 499, 514; -II, ioz;-
Traian: I, 24, 150, 277, 497;- U, 70, 277, 317, 365 150
Traian: 1, 317 Upani§ade: II, 73, 74, 287, 188
MAIM:, George: I, 26o, 265, 268 Urbino: II, 287
www.dacoromanica.ro
INDICE GENERAL 405
Urechia, Anna (si d-na A. Urechia): III, 302 VENERE SI MADONA: I, 29 (t.), 286-290 (n. v.)
Urechia, V. A. (vezi si: Cozmitä, Popovici-Ureche): I, 286-287 (Mt:Ala poezie publicatä in Conoorbiri
I, 257, 264, 166, 278, 326; 125, 201, 214, 229, qi impresia ce face in cercul Junirnei; detalii si rem-
230, 238, 239, 245, 247, 248 (S. t. = VAU VAU), säri istoriografice); 287-289 (intaia versiune, ne-
249, 250, 251, 272, 288, 322 (V. Urechia Alezan- complea : nu are ultimele 2 strofe; se stabileste ci
drescu);-IU, 25, 302 strofa a ro-a a poeziei n'a fost intercalatä in Geniu
URECHIADA (satirä impotrrva lui V. A. Urechia): Partin); 289-290 (a z-a versiune, completk datatä
LE 40, 201, 226, 247-250 (n. t. v.), 284 [18169, transcrisä a 34-a In sms.-ul Marta); 290
Ureche, Grigore: I, )(XXIII (un vers i jumätate, rememorat, cca 1883, in timpul
Ureche (Nestor?): II, 249, 287 lucrului gazetäresc)
Urit i säräcie: III, 302 Ref.: I, XII, XIII, my, XV, XXVII, XXXII, XL, 243,
Urlä [= V. Burl* I, 327, 328 269, 299, 310, 312, 372, 451, 452, 494, 514; -
Ursitoarele: II, 358;-III, 224, 289 II, 214, 283; -III, 136, 321, 339
Uxe Nimé (pseudo-anagramä a lui Eminescu): III, 338 Venetia: I, zoz; -II, 3 (facsimil grec), 124; -
146, 147, 149, 150, 151, 152, 154, 156, 157, 158,
159, 26o, 161, 162, 163, 229, 353
V
VENETL.A.: I, zoz (t.); -III, 146-163 (n. v.), 153
Vaeärescu, Alecu: II, 4 (E), 155 (E)
VicArescu, Ienache: I, 264; - II, 4 III, 146-147 (textul dupä care tipärea Maiorescu,
Vác'ärescu, loan: I, 31, 294, 396:-11,4, 244 s'ar fi putut sä aibä indicat izvorul Cerri?; Cerri
Vácäresti: I, 395 si Platen, in istoriografia noasträ literarä dupä 1910)
Váckesti (inchisoare): II, 241, 246, 253 147-148 (in 1914, I. Grämadi tipäreste originalul
Valahia: II, 290 sonetului lui Cerri; leir-motiv-ul superioritätii sone-
Vá.leni de Munte: II, 416 tului lui Em. fatà de original; Venetia rämäne,
Valen, Nini (artist* I, 278 totnii, o traducere egalä, cel mult, originalului); 148
Valéry, Paul: I, XXXVI (retusare in filiatia Botez si unele consecinte); 149
Valhaide: I, 457 (schema si filiaçia cronologicä a manuscriselor);
Valhala: I, 9; - II, 18o; III, IX 149 (textul sonetului lui Cerri); 150 (intála formä,
Vancea, loan (episcop): I, 266 traducere literalk Viena, cca 1871-1872); i50-r 51
Vandali: III, 345 (versiune dedublatä, acelasi timp; erori la Botez);
VANTUL SCUTURA. TOTI MERII (lied colateral la 151-152 (versiune din acelasi timp, inteun ciclu
Sonntoroare ficZarele): III, 28r, 182 de 4 sonete, dedicate märii); 152-154 (3 versiuni
Váratic: II, 147 din 1876: 2. Venetia dand G. Cerri; 2. Venetia. Sonet.
Vircolaci [= S. G. Várgolicil: I, 327, 328 Inglatie 3. Sonet); 154-156 (z versiuni de Iasi si
Värgolici, S. G.: I, 327;- II, Ix3, 222 cäteva fragmente); 156-159 (5 vershani, deduse
Virful cu d or (balada Carmen Sylvei, trad. de una din alta, Bucuresti, cca 1879-1880); 159-161
Em.): I, XII; -II, 53;-III, 231, 233 (alte z versiuni, cca 1878-1879); 161-163 (ultimele
Varlaam (schimnic): 11, 2; - Ill, 16 3 versiuni, cca 1879-1880)
Vartig (nume fictiv): 11, 276 Ref.: I, XIII, xnr; -11, 113, 115; -III, 141, 190
Varuna: II, 73 Venin i farmec: I, 388;-II, 88, 97
Vasilco, Alexandru baron de: I, 26o Venti, E. S.: II, 322
Vasile Lupu: II, 253 Venus Anadyomene: I, 160, 337; - II, 92, 93, 351,
Vasilescu, Maria: I, 265 355, 359:--111, 198
Vaslui : I, XLI, 430;- II, 253 Venus, Doamna: II, 51
Vatra-Dornii: I, XVI, 182;- III, 8, 12, 13, 15, 17, 19 Verena ( = Veronica Miele): la, 74, 75, 98;-
VAU-VAU (= V. A. Urechia): 11, 238, 248 156, 231
Vedenie, ce au vazut un schimnic Veresti: I, 366
Varlaam de la M-rea Secului: Ven/atea: II, 223 -
,;- 16 Verlaine, Paul: II, 371
Vedic(à), cosmogonie: III, 343, 344 Vermont, B. V.: II, 228, 229
Vegezzi Ruscala, G.: I, 246 Vernetz, Clarisse: 11, 119
Venere (si: Venus, Vineri): I, 29, 6o, 240, 260, 269, Vernont, Clara: II, 119
286, 287, 289, 334, 348, 427, 451, 456, 473; -II, Verona: I, 254
265, 269; --111, 124, 125, 231, 339, 345 Veronese: III, 229
www.dacoromanica.ro
406 M. EMINESCU
Veronica, Mide vezi Mkle, Veronica

Versalia (Versailles): 1, 343, 356, 359 Wachtel (creditor cca 1882): DI, 47
Versificarie (scheme metrice etc.): III, 118, Wagner, Richard: II, 455; -III, 347 (adj.)
119, 123, 125, 134, 135 Walpurgia: II, 214
VERSURI CU UNGHII (anexa: la Scrisoarea II): II, 4, Walter von der Vogelweide: II, 776
5x, 226, 232-235 (t. n. v. f.), 239; -III, 283 Warszawski vezi Mihalescu, S.
Verusi, P.: II, 245 Weber: II, 176; 334
Vesta: I, 15, 17 Weimar: II, 366
Vianu, Tudor: I, 274; -II, 73, 169, 454, 455; -III, Weiss (creditor cca t882): III, 47
83, 84, 141, 166, 167, 240 Weiss (Thiel & W. tipogr.): 111, 187
Viata (1895): III, 83 Wernicke: U, 122
Viat a: I, XIX, XX, XXVI, xxix; -II,347 Wertber: II, 228, 229
Viaja Roindneascei: I, XII, 265; -11, 16, 196, 346, 445, Westfalia: II, 176
451;- 111, 2.5, 67, 136, 147, i8o, 183, t86, 231, 297, Whitman, W.: HI, I
301, 310 Wied (Elisabeta de): I, 283
VIEATA MEA FU ziuÄ (postuml, f. data', in sms.-ul Wiest, Ludovic: 1, 266 (Viest)
Marta): I, 480 (t. v.), 506 (n. bibl.) Wilhelm Meister: II, 228
Vieata Nona: I, 291; -11, 454 W110'011: DI, 122, 124, z26 (Vuotan)
Viena: I, XXII, XXVII, xxxm, XXXVII, XL, XLI, XLII, X
240, 242, 243, 258, 260, 265, 283, 286, 287, 291,
292, 294, 298, 299, 302, 308, 311, 319, 324, 329,
Xantus: I, 510
Xeni, [C.] (creditor cca 1882): III, 47
333, 337, 339, 340, 343, 347 (adj.), 362, 366, 367, Xenopol, A. D.: I, XX, XXXVII, XLI, 287, 318, 319,
376, 377, 383, 398, 456, 497, 498, 511, 514; -
4, 174, 176, 186, 192, 230, 273, 276, 370, 371, 416, 333, 497;-11, 39, 176, 218, 228, 229
417, 443, 444, 454; - 59, 85, 114 (adj.), 149, Y
150, 151 (adj.), 293, 297, 352 Yoga: II, 73
Vigny, Alfred de: II, 72, 366;-UI, I, 344, 351, 355,
358
Villiers de 'Isle Adam: II, 215 Zaborovschi, Virgil: II, 271
Villon: 11, 371 Zagabria (Zagreb): I, 255
Vineri (sfinta): I, 386 Zahariad (nume fictiv): 11, 276
Vines, B. A.: II, 241 Zalotnit: 11, 218
Virgiliu: I, xxxm, XXXI V, 246; -II, I24; - III, 348 Zamfirescu, Duiliu: 11, 141; 229, 342
Visnu: II, 73 Zamfirescu, Mibail: I, 325, 326, 327, 329, 339;- II,
Vkvacartnan: II, 73 214, 223, 241
Vizanti, A.: II, 246 Zamolze: I, 94, 436; -11, 70, 71, 71, 73, 74, 78, 79
Vadicescu vezi Tardini-V1Adicescu, Fanny Zanaida: I, 398
Vlahutä, Al.: I, 246, 298, 409, 418,419:- /I, T93, Zarand: I, 255
210, 211, 244, 271, 347, 418; - 83, 293, 345 Zatif: III, 24
Vlaicic (nume fictiv): II, 276 Zatifopol, Paul: I, xxxn; -II, 85, 267; -III, 346
Vlasto, Miron: I, 256 Zell: II, 253
Vocea Tutovei: II, 27, 98, 138, 347, 35S;-IU, 48, Zeller: II, 177
Igo, 231, 310 Zend(I), gramaticl: II, 177
Vogt: I, 321 Zeul: I, 273; -II, 71
Voinja Najionalel: I, 503 zevs: 11, 371
Volga: I, 88, 44o Zevzecopol (nume fictiv): 11, 272, 276
Voltaire: 1, 243, 246 Zimermann I, 321
Voltaire (1883): III, Ziva de azi (titlu vechiu pentru Frumoasei-i):
V6reismarty: II, 185 I, 492
Vre o sgittie de fata.: II, 266 Zizin vezi Cantacuzino-Zizin
Vulcan, Iosif: I, XL, 244, 245, 250, 153, 254, 255, 257, Zottu, dr.: III, 283, 284
260, 266, 268; -IL 17, 217, 416, 451; - Zuli (Zultki): III, 114
15, 24, 25, 26, 74, 293 Zulig (nume fictiv); II, 276
www.dacoromanica.ro
TABLA DE MATERII
Pag.
Prefata la volumul III VII
DOINA (note si variante) I

S'A DUS AMORUL (note si variante) 24
CAND AMINTIRILE (note si variante)
ADIO .. . (note si variante) .........
CE E AMORUL ? (note si variante)
..... .
48
59
66
PE LANGA PLOPII FA.RA. SOT (note si variante) 72
1 DACA... (note si variante) . . . 79
GLOSSA (note si variante) 83
ODA IN METRU ANTIC (note si variante) 113
IUBIND IN TAINA (note si variante) 136
TRECUT-AU ANII (note si variante) 141
VENETIA (note si variante) 146
SE BATE MIEZUL NOPTII ... (note si variante) 164
CU MANE ZILELE-TI ADAUGI (note si variante) i66
PESTE VARFURI (note si variante)
SOMNOROASE PA.SARELE (note si variante)
DE-OR TRECE ANII ... (note si variante)
....... 174
i8o
183
LASA-TI LUMEA ... (note si variante) 186
TE DUCI ... (note si variante) 202
DIN VALURILE VREMII ... (note si variante) 215
CE TE LEGENI ... (note si variante) . 223
LA MIJLOC DE CODRU ... (note si variante) . 226
MAI AM UN SINGUR DOR (note si variante) 229
DE-OIU ADORMI ... (note si variante)
NU VOIU MORMANT BOGAT (note si variante)
IAR CA.ND VOIU FI PAMANT (note si variante)
www.dacoromanica.ro
408 TABLA DE MATERII
Pag.
CRITICILOR MEI (note si variante) 282

DIANA (note si variante) 289
DIN NOAPTEA ... (note si variante) ...... . . . . 293
SARA PE DEAL (note si variante) ............. . 296
NU m_25. INTELEGI (note si variante) ......... . . 301
LA STEAUA (note si variante) 310
DE CE NU-MI VII? (note si variante)
KAMADEVA (note si variante) . . . ..... 327
333
MARTURII . . . . . .................
TABELUL ALFABETIC AL POEZIILOR pentru volumele I III
339
359
INDICE GENERAL al volumelor I III . . . 365
TABLA DE MATERII , 407
www.dacoromanica.ro
ACE:ST V OLUM S'A TIPARIT LA MONITO RUI.
OVICIAL, IMPRIMERIA NATIONALA IN
ANUL 1944, DIRECTOR GENERAL FIIND
D-1 EUG BALLAN, DIRECTOR AI, IMPRI-
MERIEI FIIND D-1 ING B. MARACINE,
SUB INGRI JIREA D-lott MIRCEA FLORESCU
SEE DE FA B RI CA T IE, A D-lui TOMEK
CAROL TEHNICIAN, GH CICERONE SEFUL
MASINILOR DE CULES MONO TI P E *,
MARIN SAVUT,ESCU SEFUL ATELIERULUI
DE TURNAT, GH LAZAR SEFUL ATELIE-
RULUI DE C ULU GERE, DUMITRESCU
VASILE,SIMIONESCUPETRE CULEGATORI
CONSTANTINESCU PATRASCTJ SEEM, ATE-
LIERULTJI DE IMPRIMARE, SOLONICOV
STEFAN, M AS INI ST, IOANID APOSTOL
SEFUL ATELIERULUI DE LEGATORIE $T
IOAN DUMITRESCU LEGATOR.
www.dacoromanica.ro
MONITORUL OFICIAL
IMPRIMERIILE STATULUI
IMPRIMERIA NATIONALÀ
R UCUREVT L 1944
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro

Opere. Volumul 3 Poezii Tiparite in Timp PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Opere. Volumul 3 Poezii Tiparite in Timp PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

M.

Editie critich Ingiijitä

POEZII TIPARITE IN TIM PUL VIETII

EDITIE CRITICA iNGRIJITA

NOTE I VARIANTE: DELA DOINA LA KAMADEVA

EDITIE CRITICA INGRIJITA

Liviu Manan, B. P. Hasdeu fi M. Eminescu, 1927, pag. 1-12.

sfarvevte in modul urmätor:

Cf., mai departe, facsimilul dela pag. 9.

De la Nistru pan la Tissa

5 Din Hotin i On la Mare

sä cänte ziva 'ntreagA

C. 22761 ,117 (+116 v.)-118+ 44-43 V.

8.14. in, '4)°M.Ak174")

. ,t0.,;,:. , .,,,.. 1,,,,,,. 4: Ca (41.

t;:i& pmcr- ,....tta 4

Manuscrisele Academiei Rom ne DOINA 2276,, 44 (16.5 cm. X 20 Cm.)

De nu mai §tii ce te-ai face

28-29 (f. 43 Nime n'are ce sä-i faca (a)

De la Nistru pain la Tissi

De la Turnu 'n Dorohoiu

De-i suna de-a treia oarA

Stefane, Märia Ta,

D.B. pan' in Arad; 14. Numai drumuri ca acele.

SI te aud din corn sunAnd

46-47. SA se 'nnalve flamurile,

De la Nistru pan la Tissa

MAnca-le-ar mima cAnii

Stefane, MAria Ta,

slavi si un glosar, etc.

36. Mánca > Minca-le-ar etc.

G. 2307, coperta finald [=.r, f]-F z8 v.

De la Nistru pan' la Tisa

19. Nici 'i merge nici se 'ndeamrig.

SI rämae 'n drum Cu orbii

Pe fila albd din ranga, 184 v., intr'o Marcare brotalonard :

e Cine ne-au adus pe Greci (c)

De la Nistru pan la Tissa

so. Pare mai curdnd omide; 13. Sus pe munte etc.

Sboarä paserile toate

Tu te 'nnaltà din mormAnt

32. de fapt ( constant dealminteri) : sinul; 57. Cine ne-au adus

tu-i asculti in pace cum viduva asculd,

95 Si lepra omenirii, spurcata jidovime

Nu e destul cá oameni de-origine barbad

Domnesc pe neam i tari calmuct cu cap de cine

C'au ficut mosia mea

Spune-ti-as cum rind ca rind

In& al tir' mele sfat

Catpatii ridici seninele frunti

E ziva lui Stefan cel Mare

De pera ori zece

S'A DUS AMORUL...

C. 2277,80-81 . . . ......... . . . CCa I880-1881

D1. 2277,83-86 ces 1881x88z

O. 2261,217-218 cca 1882

2261,302-804 cca 1883

Familia, XIX, 20, 15/27 Maiu 1883.

a) 2262, 104 b) 2262, 97 c) 2283, 97 v.-96 v.

Niste frunze 'ngalbenite 3 Niste frunze 'nellbenite Niste frunze 'ngalbenite

eu totusi, blinde inger, Si eu totusi a mea timpla

and suni glas de isvoari

Unde-s oarele iubite Unde-s oarele iubite Unde-s oarele iubite