Opere. Volumul 3 Poezii Tiparite in Timp PDF

M.
EMINESCU
OPFR
VOL. III
www.dacoromanica.ro
M. EMINESCU
OPERE
Editie critich Ingiijitä

de
PER PESSICIUS
778
www.dacoromanica.ro
M. EMINESCU
OPERE III
POEZII TIPARITE IN TIM PUL VIETII

NOTE *I VARIANTE: DELA DOINA LA KAMADEVA
EDITIE CRITICA iNGRIJITA

DE
PERPESSICIUS
BUCURE$TI
fUNDATIA REGELE MIHAI
39, 13nlevardul Las*. Catargi, 39
944
www.dacoromanica.ro
M. EMINESCU
POEZII TIPARITE
IN TIMPUL VIETH
III
NOTE I VARIANTE: DELA DOINA LA KAMADEVA
EDITIE CRITICA INGRIJITA

DE
PERPESSICIUS
Cu 21 reproducen i dupà manuscrise
BUCURESTI
FUNDATIA REGELE MIHAI I
39, Bulevardul Lascar Catargi, 39
944
www.dacoromanica.ro
M. EMINESCIT, OPERE, III. EDITIE CRITICA
TN GRIJITX DE PERPESSICIUS, S'A TRAS
IN TREI MII SASE SUTE DOUA =CI SI
SASE EXEMPLA RE, PE HARTIE VELINA,
CV SEMNATURA 1,ITI M. EMINESCU /N FI-
LI GRAN, FABRICATA DE PREIBER GER PA-
PIERFABRIK, FREIBER G, PENTRU FUN-
DATIA REGELE MIIIAI I, NU MEROTATE
DELA 1 LA 3626
www.dacoromanica.ro
PREFAT4 LA VOL UMUL 111
Cu volumul de la/d, al 111-lea, se incheie intdia secliune a edifiei integrale din opera lui M.
Eminescu, pe care Fundafia regald pentru literaturd ,ri arid a inifiat-o in 1939, la semicentenarul
mor/ii poetului. Cele 34 de poeme ale volumului III, cdte se insiruiesc cronologic dela Doina la Ka-
madeva, prezentate in acelasi spirit ca si cele dinaintea lor, epukeazd ciclul Poeziilor tipärite in
timpul vietii. Volumul se completeazd cu un numdr de pagini, ex/rase din studiile ce au insolit
comentat poezia lui Emineseu, In/re 1871, data memorabilei citafiuni pe ordinea de zi a nouei direcfii,
maioresciene, ri 1931, anal in care Ovid Densusianu consacra poqiei lui Eminescu, cdtcva din paginile
cele mai experte ale cursului sdu, Evolatia esteticd a limbei romdne ». Un tabel alfabetic al titlu-
rilor si un indice general, annindoud pentru cdte fi trei volumele ocupa ultimile pagini fi despre unja lor
de conduitd, atéit in privin,ta selecfiunii « märturiilor », cdt si In aceea a organkdrii indicelui, cefitorul
poate afta ancle ldmuriri in rdndurile de mai jos.
Abia sfdrsitd, had, secfiune, a Poeziilor tipärite in timpul vietii, fi editorul simte
ridicdndu-i-se inainte, mustratoare, o seamd de intrebdri, pe care n'ar voi sd le ¡ase nesatisfd cute. Dacd
In/dile 3 volume, isi spune mai tot insul, au cerut, tiparului ( cdci de celdlalt timp, al pregdfirii
elabordrii, nimeni nu are a se interesa), f ani incheiali, oare cdli vor trebui pentru a duce la bun sfdrsit
intreg acel corpus eminescianum, visat fi rdvnit de atdtea generafii, despre care se vorbea fi in
prefala noastrd din 1939 si al cdrui proiect a lost asezat la insdsi temelia prezentului edificiu. 5S7 astfel
de nelinisti, sd recunoastem, ¡fi au toatd indreptalirea. Nu insd kind intr'ateita, incdt sd nu poatd
fi, dacd nu abolite, cel pu/in temperate si in once caz circumscrise. ,S7 este tocmai ceca ce incearcd,
si editorul, In rdndurile acestea.
Trecem peste faptul, Igor de verificat, cd din cei y ani incheiafi, mai bine de jumdtate reprezintd
strictul necesar tipdritului insari,restal rdmeindnd sd fie pus pe seania « cumplitelor vremi », ce trdim,
si a cdror imixtiune fie in ritmul tiparului, fie in ingreunarea lucrului de biblioteca in fipt, ca
bratalitate, ghiara fi ne oprim la temeitil de adevdrat al nelinistei, la planul, oricum ambifios, al edifiei
acesteia. S'a ftiut intotdeauna, din cea mai vaga impresie,si intru cdtva din svonuri, cd edifiaintegrald,
intreprinsci de F undafia regala pentru arta si literatura va cuprinde un numb- mai mare de volunie.
Dar cdte? De o certitudine nedesminfitd, evident, nu poate fi vorba, cdtd vreme once proiect fi erice
devk lasci cale deschisd tuturor surprkelor. Cu aproximafie, totati, s'ar putea spune ca ele apropie
cifra de XIV volume, distribuite precum urmeck d: IV. Postume. Traducen; V. Proza literard; VI.
Teatru. Excerpta.Fragmentarium. VII. Literatura populard; (Curierul
de Ia§i fi Timpul); XIII. Corespondenla : XIV. Acte. Biografie.Bibliogra fie selectatd.Indice General.
Preckiuni, fdrd doar 1i poate, menite sd sporeascd alarmele si sd intrefie scepticismul, eu care
sunt insofite intotdeauna planurile ambi fioase. Spectral Vdii Regilor, i spune tot insul, cu tezau-
rele ei inviolabile, sd fie sortit oare a se reedita, ca fiecare noud tentativd editoriald ? Sd fie oare,
toate aceste deshumdri, parliale, fi necontenit intrerupte, puterea cine stie cdrui jurdnuint
care niciun descdntec n'a kbutit Inca sd-1 deslege?
www.dacoromanica.ro
VIII M. EMINESCU
Atari perspective, pe care situatia a peste patru decenii de cercetdri fi reconstituiri, fragmentare,
ale egiptologiei eminesciene, le sugerd,nu ni se par insd de neinleIturat.Cel putin,de data aceasta. Mai
mult ca oriand, astelzi, dupd incheierea primei etape a lucrului, editorul _Mate spune, în cunoftintd
de cauzd fi cm un optimism incercat cd proiectul edi,tiei prezente, In ciuda proportillor sale, i se pare
intru total realizabil.Initierea fi lucrdrile sale pregdtitoare,in daedaluI manuscriselor eminesciene, I-au
pus in contact cu toate sectoarele operei poetului, in atare meIsurd cd organizarea materialelor identz:ficate,
deci tipdrirea succesivd fi conformd cu planul prestabilit, a feluritelor volume, s' ar putea face Mir' un
ritm invers _proportional ca numdrul lor. Sau pentru a vorbi de-a-dreptul: cele ii volume cdte sunt a mai
apdrea din prezenta editie, editorul e convins cd le-ar putea face sd.apard in cel malt y ani, dacel . .
Negrefit. Dacd, exduzdnd din joc zarurile neprevdzute, toate bundvointele, ate au prezidat,
din prima zi, aceastel lucrare, ar colabora in acelan spirit, dacd, intr'un cuveint, acordul asupra
necesitdfii acestei opere ar fi nu numai realizat, dar fi inlesnit de toate acele mdsuri menite sd-1 puie
in practice!. In zina in care, toli cei indreptdfiti se% promoveze o botdrire, patroni fi cetitori, vor fi
ajuns la conduzia cd prezentarea operei integrale a lui Eminescu, intemeiatd pe cunoafterea intind
a reliquillor lui manuscrise ,ri inconjuratd de acele garanni plinnfice, despre cafe Male 3 volume
stau meIrturie, se cade sd fie asimilatd lucrdrilor de utilitate culturald, ba cbiar nafionalel, in ziva
aceea timpul va fi fog conjurat ,ri bimera inaccesibild coboritd pe pdmeint
Reindurile, ca care am fi voit si facem un popas mai lung la capital a 3 din volumele prezentei
edifii (afa cum fdgdduiam in preafafa volumului II), le vom concentra, din pricini fatale, tot aici,
fi vor fi mai pu/in un Hiatt, al realizdrilor cdt mai ea seamd o verificare a normelor formulate in
« introducerea» si « ldmuririle» volumului I. Primirea binevoitoare, de care s'a bucurat lucrarea de
fa/i, atilt din partea cetitorilor cdt fi din acea a judecdtorilor autorizafi ne dispenseazd, de altminteri,
de once zdbavel dedicate% satisfactillor ,ri multumirii, ce ar decurge dintr'insele.
Departe de noi geindul de a ne fi socotit infailibili ,ri de a fi trecut ca vederea rezervele, ici ri colo,
formulate, observatille judicioase, sugestiile intotdeauna binevenite. Negrefit, lacrarle nu se vor fi
petrecut intotdeauna, afa cum s'ar cddea sd se petreacd in arena aceasta, mai mult ca gbimpi decdt
ca nisip afternutd, a lucrului ftiintific fi de migald.Temperamentele expeditivo sau cele, dela naturd,
bdnuitoare, n'au lipsit nici de data aceasta, fie sd frunzdreascd Inzare, multele pagini, fie sd se con-
sider° jefuite In intentiile,fi, (de ar fi ser-i credem), uneori fi in infdptuirile lor. Amoenitatea protoco-
lard, obifnuitel in astfel de cazuri, nu s'aincetatenit incd de-a-binelea pe meridianul nostru. In orice caz
nu la noi, s'ar fi putut scrie rdnduri de gratia modestd a acelora ca cari Jacques Crépet, anal din
fondatorii cei mai expern ai criticei de text, baudelairiane, ifi dezarma preopinenfii: « Se intelege
dela sine, zicea eldnsul, cd lucrarea aceasta va semdna adesea celor ale inaintafilor noftri, cari, ,ri ei,
au pus la contributie cercetdrile noastre anterioare. Intâlnire inevitabilA : doar nimeni n'a inventat
nici faptele, nici izvoarele, nici mArturiile . . ». 0, apoi, dace% ar fi vorba de justilie fi de certificate,
ce alit% confirmare, aldturi de nenumdratele bune cuvinte ale confrafilor, fi-ar fi putut don, mai
categoricd fi mai ilustrd tot odatd, editia de fa/i, deceit atentia cm total osebitel pe care i-a acordat-o
cel mai intuitiv dintre cetitorii (in zodii) ai tainelor eminesciene, pururi regretatul Nicolae Iorga.
Comunicarea sa academicd dela 17 Noemvrie .1939, Eminescu in i din cea mai nouà editie,
aratd, pagind ca pagtnd, cdt de revelatorii sunt materia/ele manuscripte, reproduse in edifie4 noastrd,
ce sugestii pan la indemdnd, cdte desbateri favorizeazd.Rezervele de ¿eta/ja sau noul sistem de editare,
ce preconiza, al unei cronologii, afa ziand, dirjate, erau tot atiitea dovezi de recunoaftere ,ri asupra
lor am stdruit, anume, In seria de articole, strdnse dupd aceea,in volumul (in curs de aparifie), Jurnal
de lector. Completat cu Eminesciana. Un motiv mai mult, a,ra dar, si ne oprim, mcd odatd, la
www.dacoromanica.ro
PREFATA DC
ceea ce constitue propriul edifiei de fatd fi sd addogdm o completare, doud, peste ldmuririle fi crezul,
distinct formulate, In introducerile primului volum.
Deshumarea treptatd a materialelor manuscripte, cuprinse in volumele II si III s'a urmat dupd
aceleasi norme ,ri organizarea lor s'a fdcut In acelasi spirit. Cdci dacd reproducerea integrald a materia-
lelor (in limitele naturale ale imperfectei noastre alcdtuiri omenesti, de sigur) este si relmdne intdiul
obiectiv al prezentei ordnduirea lor succesivd, filia/la versirmilor ,ri, implicit, cronologia lor
(indiferent de provizoratul, explicabil, al unora), este fi rdmdne cel de al doilea obiectiv, de o impar-
tantd intru totul egald. De aceea, editorul s'a silit sd aducd treptate imbundtd,tiri atíit in prezentarea
materialelor, si in redactarea schemelor. O repetire, mai constantd, a siglehr, puteind sd para'
uneori fastidioasd, s'a strdduit sd conducd pe editor, tu mai mula preciziune, ferindu-1 de rdtdciri
inevitabile, tu conditia, negresit, a unui minimum de aten,tie din parte-i: sd la, adicd, seama intot-
deauna la corespondenta siglelor dela etqj cu cele din subsol. Spre deosebire de volumul I (lacund,
usar vindecabild la o viitoare retipdrire), schemele au fost, intotdeauna, cronologizate. Profuziunea
prepozitiei cca dinaintea anilor respectivi nu trebue sd mire. Asa cum am folosit, chiar 1i in lectiunile
mai mult ca sigure, asteriscul (*), n'arn pregetat sd utilizdm asteriscul acesta prepozilional in =ferie
de cronologie. Scepticismul ni se pare tea mai bund f coald in urmdrirea adevdrului, preferabild, in
once caz, certitudinilor exagerate. SO mai spunem cd redactarea schemelor ne-a pus in situalia de a
rectifica multe din alegafiunile eronate ale antecesorilor nostri fi cd, In felul acesta, edifia prezentd
pune o temelie mai sigurd ulterioarelor investigalii si cronologiei aceleia ideale fi indefectibile, la care
ndzuirn Cu tolii dar care e inscrisd, de totdeauna, In cutele viitorului? Cetitorul care s'a oprit,rdnd pe
reind, la unele fi altele din disjungerile fi filiatfile celar 3 volume, la straturile fi versiunile unor poeme
ca: Mortua est, alin, Asa de fragedI, Scrisorile, Luceafárul, Doina, Glossa,Tubind in tainA,Oda
in metru antic, Mai am un singur dor etc., cunoaste prea bine dificultdfile invinse fi nu ne va ¡tía in
nume de rdu dacd socotirn acest inceput de cronologie interioard drept intdiul din titlurile edifiei noastre.
In ce mdsurd, acum, textele acestea, and fragmentare si and autonome, desmormíintate, atiitea
dintr'insele pentru intdia oard, qjutd perceperii vastului pro ces de elaborare, abia dacd mai e nevoie
sd reamintim. Lucrul, de altminteri, n'a fost tre cut ca vederea fi cetitorul, simplu amator sau impd-
timit de expeditii artistice, a putut rd ja cunostintd fi sO observe din ce chaos (cosmogonic vorbind)
si din ce impuritdii de expresie, biruind huma, s'a indita' in azur, crinul muzical si de o mireasrnd
asa de tiranicd, al atátora din poemele eminesciene. Cíit despre sfärlimdturile de cristal, sau pulberea
diamantina' a atíltor cuvinte, stihuri sau strafe, singurd o statisticq" minufioasd sau un studiu anume
intreprins ar patea da seamd, asa cum se cuvine, de comorile acestea rdvdsite ale unuia din cele mai
risipitoare genfi lirice. Nici una, nici alta nu std InsO in cdderea noastrd. totusi n'am voi sd pärdsim
pestera acestui somptuos Aladin, fdrd sd ducem ca noi mdcar doud fríz'nturi pretioase. . . . Nici in
mare, nici in stele N'o sä. aflu vreodatl intregirea vietii mele (II, 346) noteazd un
creion in marginea ultimei versiuni din Scrisoarea IV, care precedd apia definitivo pentru Convor-
biri fi cine s'ar putea sustrage adéincilor ecouri pe care le trezeste, astfel svdrlite, fi intr' un text de
o atdt de tragicd aspiratie, (setea 1initei eterne), acest alexandrin jumdtate? Dar, iatd, in aceeasi
ordine, o strofd dejunefe, din anii ferici fi ai Berlinului, unduioasd protectoare ca o draperie de purpurcl:
.. . Valul negru, ce pe ochi se lasa dulce
and un suflet de-oboseala cugetarii sa se culce
Vrea in noaptea nefiintei asta? asta moarte nu-i.
Este-o trecere fireasca Este-un ramur de oliva
Unde linntea eternal te a§teaptá naiva
Lumea ziccç 'n Valhala, in Olimp, in cer te sui.
(II, r So)
www.dacoromanica.ro
X M. EMINESCU
Din ldmuririle primului volum,incd,,am ldsat sc7 se inteleagd cd notifele istoriografice, cu care
incadrdm textele fi materialele fiecdrei (propriul acestei fiind altul fi bine delimitat), nu
urmdresc altceva deceit sd atenueze oarecutn caracterul arid al acestui gen de lucrdri. Cum insd, re-
constituirea fihia,tiei versiunilor i incercarea de cronologie ne-a obligat, cu stdruintd, sd consultdm
fie studiile anterioare, fie periodicele timpului, ne-am azut, nu odatd, In situatia eroului molieresc,
constriinsi sd facem istoriografie, fdrd sd o fi bdnuit. De aici un numdr de rectifican i si de circumscrieri
cronologice, recte biografice, din reindul cdrora s'ar putea aminti achizifiunile de istorie ale urmd-
toarelor capitole: La Heliade, cu restabilirea plind de peripetii a unei &resell de tipar din 180; La
o artistä, Cu semidetronarea Eufrosinei Popescu cel putin din unid din jeturi fi substituirea ei cu
antdreata Carlotta Patti, sora mult mai celebrei Adelina, la al cdrei concert din 1869 poetul asistd;
Scrisoarea II, cu agitatul roman al ostilitdtilor literare de pe la 187f-5&76, and prinde consistentd
ideia acestei epistole fi cura dela « versuri cu unghii » fi alte satire individuale evoluiazd cdtre poemul
de amard linutd ce se cunoaste; Scrisoarea III-a cu reconstituirea imprejurdrilor politice ale anului
1881, ce-i grdbesc publicarea fi cu preciziunile referitoare la traducerea lui Hurmuzachi si a ipote-
ticelor lui sugestii; Oda in metru antic cu evocarea utnbrei lui Napoleon, strdjuind leagdnul acestei
elegii alit de personale, f. a. M. d., pentru a numi ateva numai din cazurile in care istoriografia
literard merge miind in melad cu insdsi misterul genezei poemelor. Apelul la publicatifie vremfi, ca
si nenumdratele extrase, inedite, din Timpul, gazeta in paginile cdreia !tau presati cei mai frumosi
ani ai poetului nu sum' deceit un alt mod, de a pune in lumind primatul documentului fi de a grdbi
sterilize0a legendelor san temperarea excesului comparatist.
Dupd exemplul editorilor strdini, am stans sub titlul Märturii, un nutndr de pagini, cuprinse
intre inaiul verdict al lui Maiorescu pana la 1931 fi despre selectia aceasta, mai mult sau mai pu/in
arbitrard, catd sd spunem cloud cuvinte. In primul reind, cd nu toate textele sunt de aceeasi importantd,
dar cd fi acelea care par redactate, ca sd zicern asa, in chirilice, nu sunt mai pu/in pretioase, atd
vreme, semnatarii lor se numdrd printre ferventii flamindiali ai cultului eminescian. Spre deosebire
de exemplele strdine, nu am anexat fi texte de ale detractorilor, mai putin pentru a nu destrdma
unitatea elogiilor, at pentru faptul cd ele au fost din belsug spicuite fi repartizate, dupd necesitdfi,
In cuprinsul celor 3 volume. N'am extras, dupd aceea, nicio mdrturie din studiile, tacit de variate fi
de pdtrunzdtoare, ale autorilor in via,td, pentru simplul motiv cd ele sunt in memoria tuturor,
cd se bucurd de o larga si lesnicioasd circulatie. Dar chiar si in forma aceasta, imperfecta, ciclul
Märturillor nu este mai pu/in bogat in sugestii fi surprize. Cu toate rezervele, pdstrate la un nivel
superior tot timpul, si de un timbru intru totul altul deat al pamfietului dela 187f, studiul lui
Anghel Demetriescu, dela 1903, constitue o adevdratd revelatie, prin toate acele categorice judeati
de valoare, prin toatd acea nobild recunoastere a meritelor poeziei lui Eminescu. Dacd ziaristica
poetului nu se bucurd de o prea mare favoare In ochii lui Anghel Demetriescu,Maiorescu in schimb
o tine in mare stimd fi juxtapunerile acestea nu sunt lipsite de interes. Pesimismul lui Eminescu,
cum era fi de asteptat, e unul din motivele comune celor mai multi dintre comentatori fi cetitorul va
fi inantat sd-1 afie, luminat altminteri, dupd pregdtirea fi temperamentul fiecdruia, sub pana lui
Maiorescu, Gherea, Scurtu, Peticd, Cerna fi Densusianu. Desi substantial, ca oricare din interpre-
arile lui, extrasul din Nicolae larga va satisface, mai putin, pe bund dreptate. Sd nu se uite insd,
pe de o parte, cd" greutatea alegerii e o realitate and cel din care culegi e un nabab fi, dupd aceea, cd
ceca ce lipseste aici se implineste ca numeroase alte märturii, iar unele din anii cei mai tineri ai criti-
cului, risipite in multele capitole ale ediliei.
Indicele general, dela sfdrsitul volumului de fatd,a urmdrit inainte de toate sdinlesneascd utili-
zarea materialelor proprii ale edi,tiei insdfi. De aici, nevoia de a pune In lumind, in not4e analitice,
www.dacoromanica.ro
PREFATA XI
nominale, fiecare din poeziile tipdrite in timpui viefii peetagi, fi chiar unele din materialele anexe,
integrate unuia sau altuia din capitole. In al doilea réind, s'au trecut bate acele nume proprii, ce au
o legdturd cu viata sau opera poetului, titlurile publicafillor periodice etc. Nu s'au trecut, insd,
numele unor personagii din texte strane de problemele eminesciene (d. p. Ovid Zefirescu drier' o po-
vestire de Iosif Vulcan) sau nume de localitdli, intdmpldtoare (d. p. Kissingen sau Pisoan unde s'ar
fi fost dus la Mi, la 1867, Heliade Rddulescu). Cd fi aceastd normd nu va fi fast respectatd cu strictele,
iatd ceea ce n'ar fi exclus, dar trebue aruncat pe seama surprizelor celui mai fastidios din/re lucruri.
Cele ateva preciziuni referitoare la vade/atea caracterelor tipografice, din capul indicelui, sunt, cred,
indestuldtoare fi explicite. Sd ldmuritn doar cdteva abreviatiuni fi cdteva expresii conventionale.
Prescurtdrile : t. n. v. f. folosite fi in Tabelul Poeziilor designd volumul fi pagina unde incepe
sau unde se afld: textul, no tele, variantele fi facsimilelepoeziei respective. Prescurtarea: Ref. dela
finele notitelor analitice indicd locul anumitor referinte fugare, dar intereand cazul in speld.
Ori de ate ori un nume propriu e sub inteles sau folosit adjectival, am notat in parentez: (s. i.)
sau (adj.), convinfi cd astfel de referinte nu pdgubesc cu nimic, fiind asimilate celor titulare. Cdteva
nume sum' insolite In parentez de explicatia (nume fictiv), ceea ce inseamnd cd ele apartin unui text
al poetului, chiar dacd unele dintr'insele par fi poate sd fi aibd o adevdratd stare civild. Alte nume
sunt insolite de explicatia (creditor cca 1882) fi ele se referd la una din listele de datorii, unde figu-
reazd ativa din creditorii poetului, la vremea aceea. Termenii, evident, nu trebuesc luati in sensul lor
absolut. Dar mai cu seamd sd atragem atentia cetitorului cd nu odatd, ba chiar e aproape lege, and
cifra unei pagini insumeazd cloud fi chiar mai multe referinte ale aceluiafi nume. Ceea ce inseamnd
cd pagina trebue cetitd intotdeauna in intregime, (etqj fi subsol), chiar dacd ati gdsit numele cdutat.
Nu figureazd in indice numele lui Emingscu pentru simplul motiv cd el e prezent pe fiecare pagind
fi ar fi _Pew' inutild inregistrarea. Dacd nu ni s'ar fi pdrut excesiv, am fi trecut in indice fi bate
acele cuvinte rare, aat de caracteristice scrisului eminescian fi lexicofilului bine dovedit.
Despre facsimilele celor 3 volume s'ar putea spune multe lucruri, cu exceptia, negrefit, celor
referitoare la executia, and fi and defectuoasd, ce nu intrd in puterea editorului. Le vom insuma
pe toate in afirmatia cd oricare din facsimilele prezentei edilii ilustreazd nu numai un aspect al mul-
tiplelor grafii ale poetului, dar constitue un document grafologic fi incd mai mull: o planfd demonstra-
tivd in insdfi slqjba criticei de text. Volumele I fi II au in fruntea lor portretele lui Eminescu fi al
Veronica Miele fi dacd n'am ales nimic pentru cel de al 111-lea este cd nicio altd imagind, de muzd
secundard, de peisqj sau de document, nu ni s'a piirut a meritd a fie asimilate acelora. Färd sd fie
din cele maigrave,erorile de tipar ale celar 3 volume nu sunt mai putinregretabile fi ele ar fi putut oferi
material pentru o cuprinzdtoare Eratä, din care cele mai importante au fost, totufi, semnalate in
Prefata volumului II. Sd spunem, numai, cd dacd unele sunt simple inateniii, dad vreme in aceeafi
pagind se inalnefte aat forma corectd at fi cea alteratd, altele se datoresc varialiunilor luminei fi
un bun numdr din ele capriciilor « monotipului ».In astfel de cazuri,cele patru fi chiar cinci corecturi,
ate s'au folosi pentru editia aceasta, se vdd anulate de umbra unui nor, cdzut pe retind fi sufiet sau
de saltul unei litere, subit disparutd dela locul ei.
Editorul insd nu desndddjduiefte. El crede cd va veni o zi and va putea sd execute acea revizuire
generald, la care aspiro de f ani incheiafi, a tuturor paginilor, aft: cum nu disperd (e fi 'n aceasta
o consolare) sd vadd dusd mai departe realizarea intregului plan al lucrdrii.
Aprilie, 1944.
PERPESSICIUS
www.dacoromanica.ro
DOINA
« Convorbiri Literate», XVII, 4,lie 1883
Ca pentru mai toate poeziile lui Eminescu, i Doinei i s'au cIutat modéle, mai directe sau mai departate,
din literatura noastri sau din cea strIina. Influente imediate sau simple coincidente tematice mai toate apropierile
privesc motiv-ul drumului de fier, sinonim la Eminescu cu invaziunea strainilor si care s'ar afia, aproape aidoma,
In poezia lui Hasdeu « Dmmul de flex», tiparita in revista sa umoristicl Agbiuld, la 1864 7). Ritmul popular, ca
unele stihuri inrudite (SeI tot curgii in firoiu Cdrcluri de sträini la noi) nu pot fi trecute cu vederea. Abhorat,
tot pentru alte motive, la Lenau 2), la Alfred de Vigny 8) i Carducci 4) drumul de fier se bucurl de o felurita
primire in lumea literatorilor nostri. Dada* spintul progresist al lui Kogllniceanu nu pierde niel un prilej pentru a
lauda acest mijloc de civilizatie modernä 5), in ochii celor mai multi dmmul de fier este, ca i pentru Hasdeu,
plaga lui Strousberg si a concesionarii avutiilor nationale. Bolitineanu 8) Ruclreanu 7), Odobescu 8) s.a.m.d. nu
Liviu Manan, B. P. Hasdeu fi M. Eminescu, 1927, pag. 1-12.

N. Tcaciuc-Albu, Dela N. Lenau la Eminescu in Convorbiri Literare, LXXII, 6-7-8-9, Iunie-Septemvrie
1939: «In poem « An den Fruhling 1838», (Catre primavara anului 1838), Lenau vazand pustiirea padunlor
prm introducerea drumului de fier, are accente cari pe departe aduc aminte de « DoMa lui Eminescu ».
(SI arruntim, aici, un vers din 2270, 163 v.: 0 ceanul de pdtiuri ce se numea Moldova).
Spre deosebire de Whitman, Alfred de Vigny gIsea cl, indiferent de avantagii practice, drumul de fier
a omorit poezia
Evitons ces chemins Leur voyage est sans graces,
Puisqu'il est aussi prompt, sur ses lignes de fer.
On n'entendra jamais piaffer sur une route
Le pied vif du cheval sur les pavés en feu;
Adieu, voyages lents, bruits lointains qu'on écoute,
Le nre du passant, les retards de l'essieu,
Les détours imprévus des pentes variées,
Un ami rencontré, les heures oubliées,
L'espoir d'arriver tard dans un sauvage lieu.
(La maison du berger)
Alexandru Marco, Ugo Foscolo, 7940, pag. 103: «Se vede in felul acesta cl reactiunea poetilor secolului XIX
fatá de feluritele inovatii ale civilizatiei moderne (precum a fost la un moment dat aparitia trenului combltuta cu
vehementl de un Carducci, sau de Eminescu), îi aflä antecedentele in aceasti atitudine reactionarà a lui Foscolo».
M. Kogalniceanu, Tainele inimei, ed. N. Cartojan, An. Ac. Rom. S. III. T. XI, Mem. 3, 1942, pag. 42
mai apásat, in No/ele de cdldtorte ale lui M. Kogdlniceanu, comunicate de Al. Lapedatu, in Floarea Darurilor, I,
Mart si i April 19o7. Elogiu al drumului de fer si al telegrafului electric si la V. Alecsandri, Von Kalikenberg,
In Convorbiri Literare, III, 15 (i Oct.) si 16 (15 Oct.) 1869.
8) Gr. H. Grandea, Requiem in pace in Pressa, VII, 176, 15 August 1874, violent articol impotriva liberalilor
concesiunei Strousberg (« ca sä puneti varf crimelor voastre, ati vandut averea i viitorul Çârii, prin conce-
siunea Strusberg, pentru un secol... »), in care se citeaza stihurile lui Bolintineanu:
Tara lui stefan cel Mare
Este scoasä la vanzare
De un card de mercenari
N. Rucareanu, Viindtoral Carpo/clon, apud Odobescu, Psevdokinegbeticos (ed. Al. Busuioceeanu,) pag. 85-86.
A. I. Odobescu, Psevdokinegbeticos, ed. Al. Busuioceanu, «Scrisul Romanesc», pag. 27: « . avea sI ne
calce, cu fier i cu foc nipastia consortilor nemtesti ? »
www.dacoromanica.ro
2 M. EMINESCU
pierd prilejul sä punä in laming aceastä racili. Istoria acestui motiv in literatura si publicistica noasträ e insisi
istoria, intli a concesiunii Strousberg i, dupi aceea, a celorlalte concesiuni sau riscumpiriri de cale feral, din se-
colul al XIX-lea, In care Eminescu isi are unul din cele mai bogate capitole, ca articolele sale adevirati cam-
panie din Timpul §i a clrui pozitie concesiune i aceasta, intr'un fel s'ar putea rezuma in rändurile urmi-
toare: « In adevir, lumea la noi s'a säturat de drumurile de fier. Desi nimeni nu contesti necesitatea ciilor de
comunicatie si de si nu voim si prejudecim practicitatea celor ce se vor propune, totusi e lesne de priceput
asemenea cal nu au o valoare absolutä ci relativi numai» 2). 0 pozitie aparte, inruditi cu a lui Eminescu din
Doina, dar rezolvati in planul ironiei, este aceea a lui Iacob Negruzzi 3). Thal ceca ce se cuvine senulalat, din
timp, este cl, in Doina, motiva/ drumului de fier este secundar ii ci e subordonat temei, i vasel i vibranti, a invo-
catiei geniului tutelar al lui Stefan-cel-Mare. Ca si La arme, marsul sin postum, Doina e strigitul de alarmi al poetului,
a doua zi dupä pierderea Basarabiei. Geneza ei, cum se poate vedea din intiile versiuni, tipärite mai departe,
ca si din uncle texte colaterale, urcI asa dar cu cinci ani mai nainte de serbärile din las, consacrate inaugurärii
statuei lui Stefan-cel-Mare, care avea si popularizeze poemul lui Eminescu si de care va rimánea totdeauna legat
prin dureroasele evenirnente biografice, care l-au insotit.
Proiectatä pentru Criciunul lui 188z, ca prilejul vizitei Maiestätilor Lor la Tail inaugurarea statuei lui Stefan-
cel-Mare se amAni, dintru intli, pentru Aprilie viitor. o Nu intelegem deloc cauza acestei aminiri seria
(V11), 272, de Simbitä as Decemvrie 1882, penttu ca in numärul urmitor, (T. VII, 273, Duminici 12 Dec. 1882)
si reproducl dupl Gazette de Roumanie explicatia cá oficialitatea a ales luna Aprilie, pentruci atunci cade si ani-
versarea suirii lui Stefan-cel-Mare pe tronul Moldovei. Dar inaugurarea are loe abea in Iunie. Serbirile incep
In ziva de 5/17, In prezenta MM. Lor, care au stat in Iasi timp de 8 zile, intr'o atmosferä nu tocmai entusiastä,
dad. e sä credem relatiunile unei gazete opozitioniste, ca L'Independance Roumaine, al cirui numir festiv din ziva
inauguririi, excelent alcituit 4), si ale cirui corespondente, ale trimisului siu special, au acordat evenimentului
toati atentia cuvenitä. Dupi ce aftrmä câ Regale a fost primit cu riceali, pe o r.ilduri de 30 grade, ci ceca ce
a indispus mai mult a fost pasa politisti ca pentru un tar, di a fost adus un batalion de gardl anume dela Bucu-
resti, cä (intr'o ultima corespondenti) senatorii care s'au deplasat au primit fiecare o indemnizatie de r000 lei din fon-
durile secrete si alte aminunte caracteristice, redacteazi cu vervä rechizitoriul acestui monopol liberal, al inaugu-
rárii, cum se poate judeca din urmitorul amplu extras, in care spiritul de opozitie nu ucide spiritul, pur
simplu, de calitate al cronicarului:
« On n'a pas jugé Jassy digne de donner A manger au Roi, pendant trois jours. On a tout apporté
de Bucarest, depuis le marmiton jusqu'A la dernière denrée alimentaire. Cependant Jassy prétend n'étre
pas au dernier rang des vales européennes et affirme étre en état de faire convenablement manger un
souverain, m.:,me de la maison de Hohenzollerri. ll est connu, établi, démontré que lorsqu'un Roi, un
chef d'Etat visite une de ses bonnes villes, toutes les industries de cette ville nagent dans un pactole.
Les industriels voient en effet le chiffre de leurs affaires doubler, quadrupler pendant quelques jours,
et cela les met en bonne humeur. A Jassy, personne n'a eu à prendre /a peine de se réjouir. Tout ce
qui était necessaire au Roi et A son entourage est venu de Bucarest. Et notez que ce n'est pas la
Din numeroasele articole, cf. articolul de fond din Timpul (V) dela 22 Ianuarie 188o (ap. D. Murirasu,
Nalionalismul lui Eminescu, pag. XXVII), pentru apropierea ca Scrisoarea iIi i Doina.
Timpul, V, 245, SambIti i (s3) Noembrie 1880.
Iacob Negruzzi, pefan fi Mibai in Convorbiri Literare, III, 7, i Iunie 1869 (repr. In Copii depe nature)",
pag. sax sqq.); «Se vorbeste de drumuri de fier. Drumuri de fier la noi in tari I Mihai Viteazul si Stefan cel Mare
s'au opus cu energie la facerea unor asernine drumuri perfide, prin cad ar fi putut nivIli toti striinii in multime
de trisuri legate unele de altele. i noi trebue si urmim esemplul acestor eroi: fael wagoane si locomotive,
Stefan si Mihai bäteau pe top vecinii, prin urmare si noi trebue s'A-i batem, dar nu si facem drumuri de fier
ca Nemtii si Frantujii çi toti inamicii nationalititii noastre. Ideea acestui drum perfid, trebue sä fi fost iscoditi
de Judani, pentru ca sà poatä näväli In tari mai ca usurintä».
Cf. L'Indépendance Romaine, VII, (2-ème série), nr. 1750, édition A. Dimanche 5/57 juin 1883, sub titlul
Inauguration de la statue d'Etienne-Le-Grand, o largi evocare istorici, cu citate, din « L'Etat Roumain» de Fr. Damé;
un desen de sculptorul Frémiet, autorul statuei lui Stefan-cel-Mare, despre care se cli o bunk' notiti biografici,
si in legituri ca opera ciruia se inregistreaz1 urmitoru ecou: « A un o salonier» parisien. La statue de Stefan-
cel-Mare a été exposée au salon de Paris avant de prendre le chemin de Jassy. Le « Salonier » du Voltaire, fiit
arraté par l'oeuvre d'art et fit l'eloge du sculpteur. Quant au personnage coulé en bronze, notre « Salonier » ne
sut jarnais qui il pouvait etre et il écrivit hardunent:
« Stefan-cel-Mare, vous savez qui c'est ça ? Non. Moi non plus».
(Se reproduc pentru Inmingrea criticului de arta paxisian, versuri din Le Rive de Docbia de Fréderic Dana6).
www.dacoromanica.ro
DO1NA 3
maison royale qui a pourvu à ces besoins directement: nullement. Cela a été fourni par des industriels
de Bucarest. En d'autres termes, c'est comme si on avait dit a rindustrie de Jassy: o Tiens-toi au large I».
Et c'est Stefan-cel-Mare qui a payé tout cela, ou plutôt sa statue. 11 est certain que si le cortage
royal avait été autrement traité, la féte aurait pu étre autrement brillante, autrement intèressante,
autrement roumaine, autreinent digne, en un mot, du héros moldave.
On a rappelé, dans cette fête, que Jassy a été le berceau de l'union. C'est exact.
Mais ce qui ne l'est pas moins, c'est que l'inauguration de la statue du grand prince a eu lieu au mi-
lieu de la désunion générale la plus complète.
Le parti libéral entend décidèment tout absorber, et il s'est empaté jusque de la statue d'Ptienne-
le-Grand. Maitres des Chambres, maitres du pays, maitres de tout, les libéraux veulent aussi étre maitses
de nos statues. Rien ne peut échapper à leur domination, et c'est ainsi qu'ils ont mis la main sur
roeuvre de Frémiet. Mais si au lieu d'être du bronze le Stefan-cel-Mare qu'on est alié festoyer à Jassy
avait été en chair et en os, il se serait dérobé au contact de cette foule aussi officielle que faussement
libérate, et se serait écrié:
« Arrière I j'ai combattu pour rendre le pays libre, tandis que vous ne cherchez qu'a rasservir. 11 n'y
a pas de despote au monde capable de vous égaler en despotisme. Vous n'étes pas les apôtres de la
liberté, vous n'en étes que les bourreaux. Arrière I ».
Voilà ce qu'aurait dit Stefan-cel-Mare s'il avait pu parler le dimanche 5117 juin de ron de libérate
corrupdon 1883. Mais le bronze ne parle pas, il n'écoute pas davantage, et c'est ainsi qu'on a pu débiter
devant la belle statue de Frémiet, sans qu'elle ait fait mine de protester, toutes les phrases, ronflantes
mais fausses, qui ont tsaversé le cerveau de nos maitres.
Moins heureux que la statue, j'ai du entendre, sinon comprendre, ce qui s'est dit.
Et I quel titre tous ces libéraux étaient-ils LA, à quel titte ont-ils adressé la patole à Stefan-cel-
Mate ? Ils n'out certainement pas concouru par souscripdon à rérection de sa statue; par conséquent,
cornme particuliers, comme simples citoyens, ils n'avaient rien A chercher au premier rang, oÙ seuls
les membrés du comité de la statue auraient &I figurer. Mais on m'a objecté que ces messieurs, fai-
sant parde de l'engrenage gouvememental, ont dû forcément paraitte ou ils ont para; et j'avoue que
tout d'abord cette objection m'a semblé sans réplique. Pourtant, lorsqueIron sait que l'Ptat n'a pas
davantage souscrit à la statue de Stefan-cel-Mare et que nos libéraux n'oni pas plus pris part A la sou-
scription comme particuliers, comme simples Roumains, que comme membres du gouvemement; lors-
que l'on sait que ces messieurs ont tenu non-seulement les cordons de leur bourse serrés, mais aussi
les caisses du pays hermétiquement fermées à l'oeuvre nationale de rérection d'une statue au prince
héros de Moldavie, lorsque ron sait tout cela comme je le sais, ron en arrive quand méme à cette
condusion que rinauguration de la statue n'aurait pas dia etre présidée par des personnages officiels,
mais par les membres du comité promoteur de l'oeuvre» 1).
* *
Despre dru.mul lui Eminescu la Iavi, preciziumle lipsesc. Insemnarile lui Maiorescu, ava cutn s'a va.zut la capi-
tolul Luceafdrului, au integistrat starea precati a sanatatii poetului, inca dela 3o Maiu 1883. Poate cà din timpul
acesta, de continuà nelinivte nervoask si dateze i versurile ocazionale, inchinate lui Stefan-cel-Mare vi din care am
spicuit cateva la « Colaterale ». Cápia Doinei, pe o coalá anurne i cu un scris comod (cf., mai departe
nota versiunii H), va fi fost de buril seamä efectuatà in vederea acestui drurn la Iasi. Daca a vi avut de gänd s'a
ceteasca la inaugurarea statuei lata ceca ce ramane o sirnpla preztuntie. Ce e sigur, este ca vi-a cetit poemul intr'o
vedinta sarbatoreasca a Junimii, despre care a scris, in necrologul de peste vase ani, Iacob Negruzzi:
... Profitand de imprejurarea ca un mare numär de membri vechi ai societatii literate, printre care
Eminescu, se gasea cu acea ocaziune in Iai, « Junimea» tinu o mare intrunire.
In acea seara Eminescu ne ceti cunoscuta sa Doina pop ulard scrisä cu ocaziunea serbitii vi care
incepe cu cuvintele:
De la Nistru pan la Tisa
etc.
sfarvevte in modul urmätor:

Stefane, M'aria Ta
etc.
Efectul acestor versuri pesimiste cate contrastau ava de mult cu toate celetalte ode ce se compu-
sese cu ocaziunea acelei strälucite serbäri, fu adanc, indescriptibil. In contra obiceiului o Junimii» cáreia
nu-i placea manifeste entusiasmul, pentru intaia data. de 20 de ani de cind exista societatea, un
tunet de aplausuri isbucni la sfarvitul cetirii i mai multi dintre numerovii membri prezenti
Ovará pe poet.
Aceastà cetire a fost cea de pe urma a lui Eminescu, caci inca in acea luna la intoarcerea sa in
Bucurevti, boala se declara grozava, etc.» 2).
1) L'Inde'pendance Roumaine, VII (2-e série), 1713, Vendredi to/22 Juin 1883.
9 lacob Negruzzi, Eminesme in Convorbiri Literare, XXIII, 4, i hule 1889.
I.
www.dacoromanica.ro
4 M. EMINESCU
Ms. Doina se intálneste in mai multe manuscripte, ce se pot grupa si reduce, asa cum reiese din schema de
mai jos, la un numär de 8 versiuni, nu XII ca in editia Botez, nici X ca in editia Mazilu (de fapt, editia
Mazilu numärä tot XII, douä din variantele inregistrate de Botez, fiind pe nedrept trecute printre « preludii»).
Diferenta aceasta de cifre provine, cum am semnalat si in argumentul Luceafdrului, din nesocotirea felului de
lucru al poetului ca si din nesocotirea versiunilor färämitite, din cauza erorilor de cartare i leglturä. De pidä: mss-ele
I, VIII si IX dela Botez sunt plrçi ale aceleiasi unice versiuni (la noi E) din ms-ul 2260. Härtia, scrisul, cemeala
sunt de un singur tip. Aceeasi croare i 'n editia Mazilu, la case versiunea aceasta unicä e despärtiti tot in 3:
un « preludiu », c) i douä variante: VI si VII.
La fel si cu eroarea, poate mai gravä, a nesocotirii felului de lucru, deci a stadiilor. Un exemplu: in mss.-ul
22761, 44 si 43 V. sunt doug. grafii. Una oarecum caligraficä, o a doua in várful penitei, brodati1). Aceastá a doua
grafie distinge si decide, cäci ea se intálneste in versiunea (la noi C.) dela filele 117 sq. Si nu numai grafia. Dar
tot ce e schitat aici, pe f. 44 §i 43 v., se aflä incorporat in Elide 117 sq., deci ele apartin de drept acelei versiuni.
Färä acest continuu proces de disectie i disjungere, filiatia si cronologia variantelor, departe de a fi limpe-
zite, devin un bogat izvor de mistificare si falsificatie. E, in speçâ, cazul editiilor amintite.
22761, 28-30 cca 1878-1879
2276% 43 11 42 -I-creionul din A. J
22761, 117 (+116 v.)-118+44-43 v cca 1879
2262, 211 v.-211
2260, 192+179-180+203
2261, 294-296 . . .
....
...... .
cca 188o
cca 1881-1882
cca 1882
2307, [185] coperta finalä+184 v. . . . . . . cca 1882
2264, 378
II. 2262, 209-210 caa 1883
Colat er ale
2259,184-185 (Ce-/i spun ei lie, mama)
2262,215 (Codrule, Maria Ta)
2270,66 V. sqq. (E ziva pefan-cel-Mare)
A. Intáia versiune, de un contur mai redus, figureazi in ms.-ul miscellaneu 22761,28-30, compactul caiet
de dictando, de aproape 700 pagini, Cu care ne-am mai intilnit. Encepe dela jumAtatea filei 28, unde sfársea marsul
postum La arme, scris odatà cu pierderea Basarabiei 2), dupä tratatul din Berlin, din 1878. Aceeasi grafie, aceeasi
cemealä, acelasi condeiu fac, din aceastä Intâje versiune a Doinei, o prelungire a marsului, un motiv din aceeasi
familie. Vecinätatea si inrudirea aceasta inlesneste si datarea: cca 1878cca 1879. Pentru atmosfera epocei si pentru
starea sufkteascä a poetului, in vremea aceasta, trebuesc recetite articolele sale politice, inchinate Basarabiei si Bu-
covinei, in Timpul. O comparatie intre mars si versiunea A. a Doinei oferä sugestii interesante.
Transcrierea ediçiei Mazilu, incorporánd si versurile schitate Cu creionul, ce tin de B. dl o imaginä falsä a
primei versiuni.
A. 2276', 28-3,9
De la Nistru pAn la TissA
Tot RomAnul plAnge-mi-se
CA nu mai poate strAbate
De-atAta strAinAtate
5 Din Hotin i On la Mare
StApAnesc urd.ii tatar e
Cf., mai departe, facsimilul dela pag. 9.

Timpul, VII, 224, Marti 12 Octomvrie 1882: « Sämbätä 9 Octomvne s'a implinit patru ani, de când, prin
nedibacea politicä a celor ce ne guverneaz1 de 7 amärâti de ani, ni s'a vindut sau ni s'a räpit o coastä din patria
muml, scump Basarabie». (la Informatiuni.
V. 3. a nu mai poate räsbate.
www.dacoromanica.ro
DOINA 5
tatare si calmuce
nici holera nu-i duce
nici Nistru nu-i inneacal
10 Saracá tara saracä.
Din Boian la Cornu Luncii
Jidoveste 'nvata pruncii
Si sub mana* de jidan
Sunt românii lui Stefan
15 Stefane, Maria Ta
In mormant tu nu mai sta
Putna, locul gropilor
DI-1 pe seama popilor
Clopotele &I le traga
20 Si sal cante ziva 'ntreaga.
Tu te 'nnalta din mormant
vezi flu unde sunt
Stefane, Maria Ta
Nu tacea ca pestele
25 Suna 'n corn[u-ti] inc' odatä
'aduna Moldova toata
Pe strainii toti scoatä
Din strainii cei misei
Praf sà s'aleaga din ei
30 Din Brasov pan la Abrud
Vai ce yid si ce aud
Stäpanind Ungurul crud
Mai Corvine, mai Ioane
B. A doua versiune a Do:nei figureaza' in acelasi ms. 2276/, 43 11 12 Y. i reja, amplificand, versiunea ante-
rioad. Adaosurile, incercate dintru intaiu cu creionul, in marginea versiunii precedente, sunt schitate acolo, insä
in vederea acestei a doua versiuni, unde se si cuvin incorporate. De aceea, spuneam cà transcrierea editiei Mazilu
nu reproduce imagina exacta a lucrunlor ceca ce se poate verifica, mai ales, din reproducerea la A. a ultimelor
4 versuri cu creionul, pe tema cdnepei §i care se tin de atmosfera i motiv-ul cdnepei din B.
In subsolul transcnerei noastre am specificat ori de cate ori versurile provin din marginalele cu creion, ale
versiunii A. Ca timp versiunea aceasta e tot din 1878-5879.
B. 22761, 43-44-42 V.
De la Nistru pan la Tissa

Tot romanul plange-mi-se
a nu mai poate rasbate
De-atata strainatate
A.-7. de fapt : tartare (sic) §.c.; 53. i cu limbg de jidan> .s.ma'na.'* etc.; v7. Mingsti*freal> Putna etc.
59-20. Scrise ca cerneald, la dreapta, marginal, deci ulterior, nu s'ar putea spune Cu lesniciune, dacd nu cumva ele au
fost scrise in minutul and lucra la versittnea B., ande le vedem apdriind, dimpreund ca vereurile scbilate, aici In/di 11
marginal, ca creionul.
www.dacoromanica.ro
6 M. EMINESCU
5 Din Hotin i On la Mare

Stau urdiile tatare
tatare i calmuce
nici duma nu-i mai duce
nici Nistrul nu-i inneacA
10 SaracI targ, saracl 1
Din Boian la Cornu Luncii
Jidove§te pruncii
Din Bra§ov pAn la Abrud
Nu mai vAd, nu mai aud
15 De la Turnu 'n Dorohoiu
Curg sträinii in puhoiu
s'a§eazI pe la noi
Si cum vin cu drum de fier
Toate cAntecele pier
20 Codrul geme §i se pleacA
isvoarele ii seacI
SboarA paserile toate
De neagra strA.'inAtate
Niimai umbra spinului
25 La u§a romAnului.
FrAtioare romAna§
Cum nu vezi §i cum te la§i ?
Nu mai pune grAu de varà
hrine§ti dugnanii iarA
30 Ci mai bine cAnepioarA
cAti dusmani sunt in tarA
mAnAnce ciorile
spAnzurAtorile.
Stefane MAria Ta
35 Tu la Putna nu mai sta
Las' Archimandritului
Toatai sama schitului
Iarà grija gropilor
DA-o 'n sarna popilor
40 Clopotele sà le tragA
5-6. Dela mare la Hotin
Stä Calrnucul ce! hain
14. Numai plängere aud;
16. Vin s.i.p.; 18-19 fi creion A.; zo. C. cade la pämänt> C. cade gi se pleacl [creion marginal In
A.]; zz. S.p.t.> Pier* gi pasen, flori gi*> Sboarä etc.; zI-23. fi crdon A.;
Dupd D. 27 urmau, apoi barate i Enloe:cite cu 28-29:
De arat nu mai ara
Ca sä n'ai ce secera
28. Ce* sä seceri gam de varä> Ce* sä semen! g.d.v.> Nu mai etc.; 3o. Satnänä un lan*> Ci mai bine c.;
36. ( creion in A:) Las' archirnandritului; 57. (creion la A:) T. grija schitului; 38-41. fi creion A.
(in 39, poate : seaml).
www.dacoromanica.ro
DOINA 7
sä cänte ziva 'ntreagA

La metanii sà tot batä.
Ziva toatä, noaptea toatä.
ajute Dumnezeu
45 Ca sä.' mântui neamul tän
Tu te 'nnaltà din mormint
Sä.' te-aud din corn sunând
Moldova adunind
De-i suna din corn o datà
50 Ai s'aduni Moldova toatä
De-i suna de douà ori
Codri-ti vin in ajutoriu
De-i sima de-a treia oarä.'
Toçi du§manii or sä: moarà
55 Din hotarä in hotarä
O sä-i má.'nce ciorile
spänzurAtorile
C. Aceastal a treia versiune figureazI In ms-ul 22761, 117(+116 v.)-118+44-43 v. Este, cum am spus
mai sus, versiunea cu grafia brodati care a fost incercad intaiu pe ff. 44 si 43 V. Reproducerea fiel 44 (cf. facsimilul
dela pag. 9) aratal limpede existenta a clonal stadii i dou'a grafii: cea caligraficl, ce reja inceputul Doinei, din ver-
siunea precedena, i cea brodatA, ce se aplica peste unele versuri sau, marginal, pe stinga. Fila 43 V. (deci fosta
fill albl din stInga filei 44) e §i ea prinsl de adaosuri, Cu aceeasi ulterioarl grafie brodad. Toate acestea, schi-
tate in vederea versiunii C. au si trecut, cu spord de versuri i cu grafia ultirnA, brodad, pe ff. 117 sq. si au
dat aceastl a treia versiune, C.
In subsolul transcrierii noastre am notat, de asemeni, provenienta modificirilor. Preciziunile acestea, oarecum
otioase, puteau lipsi. Pentru cerceeltorul domic sal fe inlesnit in opera de verificare, am crezut totusi util acest
exces de zel. Ca'nd nu se specificl originea variantei, ea apartine versiunei dela etaj. Cand nevoia de daritate o
cerc, versiunea dela etaj e marcatal prin litera C.
Transcrierea Mazilu desparte, arbitrar, aceastI versiune in douI: rusi IV (ea numerotatia sa.).
Intdiu V. 30 continua :
Ci mai bine canepioarl
sä creascI mai innalti
S'o topiti toamna in baltà
fnlocuite cu urmdtoarele, sacrificate ele :
Cand o creste canepa
Ce-o Si fad mairi, ca ea
La sträini tu o vei da (a)
SI-i manance ciorile
spanzurätorile
(a) Pe stra'ini Ii vei tine =rlini].
44-45. SI se 'ndure Dumnezeu
ierte pIcatul greu...
47-53 ,ri creion A.; 54. T.d. or sà piará, creion In A.+B.; 55. De la noi pan la hotare > Din h. etc.;
56. SI-i mänánce ciorile.
La finele lui A. (22761,3o) creion, pe temd inruditd cu versurile din rubro/pe tema canepioarei .re ¡tic cd A. pre-
add, in timp, pe B.:
C'acum canepa s'au copt (b)
Ca la patru zeci si opt
SI va. mance ciorile
spanzurátorile
(b) CA acum > Buba* Ungur* > C'acum canepa etc.
www.dacoromanica.ro
8 M. EMINESCU
C. 22761 ,117 (+116 v.)-118+ 44-43 V.

Tot românul plansu-mi-s'a
Ca nu mai poate strabate
De-atata strainatate.
5 De la mare la Hotin
Vin ca palcurile, vin
Si la margini se atin
nici crivatu-i oboarä
nici ciuma nu-i omoarà
lo i nici Nistrul nu-i inneaca
Saraca tara', saraca.
Din Bolan la Vatra Dornii
Nu 'nfloresc ulmii i cornii
Iar frunza molizilor
15 E prada omizilor
Si umbra padurilor
E data securilor
Vai de-un biet roman sáracul
Ca 'nclärat tot dä ca racul
20 Farà ticrial masa lui
Si-i strain in casa luí
Din Brasov pan la Arad
Si-au facut vajmasii vad
Iar din Olt panä. la Cris
25 Nu mai este lurninis
De greul suspinelor
De umbra strainilor,
r. (pe fila 44) De la Nistru Tissa; 2 (f. 44) T.r. plAnge-mi-se; 3 (f. 44) C.n.m.p. räsbate;
6. Vin ca toiurile, vin;
5-9. e (Pe f. 44) Din Hotin §i pan la mare 2° (i'nf. 44/i 'n C.) Dm Hotin §i pin' la mate
goneasa ['n] voia mare Stau du§marui in picioare
Stau muscalii in picioare ruci crivatu-i usuca.'
muscalii §i calmucii nici ciuma s'o sa-i dud.'
nici ciuma nu-i mai duce
to. id. f. 14 ; ii (Pe f. 44) Skaca t. saraca 1; ir (f 44) Boian; 13 (Pe f. 44) Nu-mi cresc>
Nu 'nfrunzesc 14 (Pe f. 44) > lar' floarea molizilor; x5. id. f. 44.
La ineeput, In local vevsurilor 14-17 figura::
e (Pe f. 44) Flacaul romanului 2° (in f. 44) i vorba rominului (a)
E strain in tara lui E strä.inl 'n tara lui
(a) lar vorba r.
3° (C) i vorba rominului
E strimal 'n casa lui
57. E prada securilor; 22. id. f. 44; 23. Si-au facut strainii vad> S.a.f. du§manii vad (f. 44).>
ficut strìinii vad (C.); 24. Si din 0.p.l. Cri§ (f. 44+C.); 25. Nu-i atata lumini§> N. mai este I. (f. 44) ;
26. De multimea* [indese] * De-amarul suspinelor (f. 44) ; 27. id. f. 44; 2S. NiMeni n'are ce le face.
www.dacoromanica.ro
DOINA 9
fivvrtd`' 4
.97., 44. : 4 ,,Vp,- tr T 444
/ "' 4-40 4 tris4 (7;f
4
..,Prwr
f1..;. C
.
i". reti; tr4
444,6 Am, sitai
rw-rs) ,
fr,;,
i(a. 4114..4 . tst
1,
0.0(,),...4
19-7-4
I
titittAft'\
4,
A-Y; Arge4'.
"euttk/totAvtto,..4,,,,
.41,114,1 I Plifliff Iv
est.
/. _ e
-15
^ks," i44441 v
71',, +1
i14
)
14""iik'
4 i
417.S fx?",'
8.14. in, '4)°M.Ak174")

r 4, Vrt,A. ' r.',:;ri/F4 :444 li i ii.14.7, 14. ''''' kirk if,
i i . *.
oa
...4: .
,..-. e al f....2. AA c. ..
6r 4 rf1/./
CV ti.v....ft' d.. t
. ,t0.,;,:. , .,,,.. 1,,,,,,. 4: Ca (41.
t;:i& pmcr- ,....tta 4

Dr., riltr!
iil
1..
A, k-.4 t:''' ':-. L' °ed.
r-
I0 A
t k w rt 4
r, = di,. )4h:4,1x
41
.al ,,,, tO
0,,,, ot.pf
4 T
,
1
.--.---,
.
A
V otti.:; khstr, JJA 1.11e,
44I.t-rfrii A !tam*.
: A .."....j... Al
Manuscrisele Academiei Rom ne DOINA 2276,, 44 (16.5 cm. X 20 Cm.)
www.dacoromanica.ro
TO M. EMINESCU
De nu mai §tii ce te-ai face

Sarace romin, sarace
Curg du§manii in puhoiu
s'a§azI pe la noi;
cum vin Cu drum de fier
Toate cintecele pier
35 Sboarà paserile toate
De neagra strAinAtate
Numai umbra spinului
La u§a cre§tinului
Codrul geme §i se plead
40 isvoarele ii seaci
Satad tafa.' saracl
Cine ne-au adus sträinii
Mânca-i-ar inima dnii
Mânca-i-ar casa pustia
45 Si nevasta Vaiduvia
copiii grAcia
Cine-au adus pe sträini
Ducä-i corbii carnea 'n spini
oasele 'n mIrAcini
50 lar cine mi-au fost miel
Seca-i-ar inima 'n el,
Cum du§manii mi te sead
S'Arad, tarI, saracI 1
D. Versiunea aceasta se afiä in ms.-ul 2262, 211 v.-211 §i figureazI pe o coaLl de barde albá, de bunI calitate,
copiati caligrafic, cu o frumoasä scriere finI, impreunä ca poeziile * ** Când oiu muri curdnd i *** O mame!,
dulce mame!. E a.5a dar un grup de trei poema, ce era destinat poate unei publicatiuni si care poate fi datat aitre
inceputul anului 1880, cici versiunea, de aici, a poeziei O mame!, dulce mame!, se va tipIri, cura se stie la r Aprilie
880, In Convorbiri Librare.
Niciuna din poezii nu are titlu. Cele ce insotesc Doina sunt precedate de semnul des 'pártitor: ***.
28-29 (f. 43 Nime n'are ce sä-i faca (a)

SäracI tal% sanca
(a) Ochiul doarmä*, gurl tacI* [sau : O. doarme*, gurá tacel.
30-32 ad. f. 441 ; 32. §i s'a-,eazI pe la noi (f. 44) ; (id. f. 4) ; 35. S. Paserele r. (f. 44) ;
36-37 OIL f. 44) ; 38. La up romlnului (f. 44) ; 39-40. (id. f. 44) ; 42. S. tara', sarad (f. 44);
41-46 f. o v.); 47-49 barate ca creion rosa, dupd ce fuseserd incercate ha& in f. 43 v. : 47. (je!. f. 43 v.) >
§i > Cine-au a. etc. (C.); 48. Care-i corbii carnea 'n spini (f. 43 v.-FC.); 49. §i oasele prin tulpini (f. 43 v.) >
oasele prin ciulini (C.).
Pe f. 43 V. dupd v. 49 scbiteazd urinaria, pe care o bareazd imediat :
CA s'au strins si nu mai pleacä
ToatI
5o. Cine-au fost asa rni§el (f. 43 v.+C.); 51. Usca-s'ar inima 'n el) Seca-i-ar Mima 'n el (f. 43 v.) ;
52. Cum ne pradä, cum ne seacl> Cum strlinii mi te seacl (f. 43 v.) ; Sarad taxi sataci I (f. 43v.).
In C. (22761,116 v,) futre versurile adaose ulterior, frise! neutilizate, ,ri aceste 2 sugestive stiburi :
n'o si mai scapete
Pajura_cu capete
www.dacoromanica.ro
DOINA II
D. 2262,211 V.-2II
De la Nistru pain la Tissi

Tot romanul plange-mi-se
CA nu rnai poate räsbate
De-atata sträinitate.
5 Din Hotin i pan la mare
Stau du§manii In pidoare
Muscalii i Calmucii
nid ciuma nu-i mai duce
nici Nistrul nu-i inneacl
10 Saracà tad, sarael
De la Turnu 'n Dorohoiu

s'a§eazal pe la noi
15 Toate cintecele pier
Sboarä paserile toate
De neagra striinä'tate
La up. rominului
20 Codrul geme §i. se pleacá
isvoarele ii. seacä,
Säraa tad, saracI.
Stefane Märia Ta
Lasi Putna, nu mai sta
25 Las' Architnandritului
Toad grija schitului
Iarä grija gropilor
'n sama popilor
Clopotele sä le tragI
30 sä" cante ziva 'ntreagä
La mètänii sä tot bad
Ziva toad, noaptea toad.
ajute Dumnezeu
Ca sal-ti mantui neamul du.
35 Tu te 'nnaltä din mormint
Sà te-aud din corn sunând
Si Moldova adunind.
De-i suna din corn odatä.
Ai s'aduni Moldova toad
40 De-i suna de doual ori
Codri-ti vin In ajutor
www.dacoromanica.ro
I2 M. EMINESCO
De-i suna de-a treia oarA

Toti du.smanii or sA piará
Din hotarA in hotarA
45 Dati in prada ciorilor
S'a spAnzurAtorilor.
E. Aceastä versiune se afli in ms.-ul 2260,192+179-180+203. Am amintit, mai sus, cal editiile Botez
Mazilu descompun aceastä versiune unitari in cate trei (la Botez: I, VIII o IX; la Mazilu: preludiu c), VI si
VII), in timp ce filele sunt numai gresit legate. Hartia, de aceeasi cebare crème, cu acelasi filigran specific striat,
aceeasi cernealä, aceeasi grafie si mai ales acelasi nerv al scrisului, un scris connnuu, cu multe si instantanee revi-
zuiri, mtâ cá ne afläm in fata unei versiuni limitare. Mai mult: f. 579 v., deci a doua a manuscrisului poarti pe ea,
distinct ,umbra, ca de sugativä, a cuvantului vestejesc §i o lime de desubt. Cuvantul In forma aceasta se aflä in
versul so (vezi mai jos transcrierea noasträ) de pe fila 192, deci intaia a manuscrisului, unde a fost suprapus, dupl ce
Ntt 'nfrunzese a fost tliat cu o lude groasi. Ceca ce inseamnä cà foile acestea erau pâtrimi izolate o cal dupi
ce a scris fila 192 (recte prima), a pus deasupra f. 179 (recte a doua) §i a continuat versiunea, ceca ce explici ofi-
ciul de sugativä (umbra luí vestejesc) pe dosul acestei file (179 v.). Ceva aseminitor, trig mai greu de idendficat
se Ai o pe dosul filei 203 (a patra a manuscrisului) care a fost pusi deasupra celei de a treia (180).
RAI si mai spunem cà toate aceste precautiuni sunt oarecum excesive. Cetitorul se poate convinge din simpla
lecturä, dela un capät la altul, a acestei versium, ea' ne aflim nu numai in fata une versiuni unitare dar si a unuia
din tiparele cele mai interesante ale Dotnei.
Numele o figura lui Stefan-cel-Mare sunt invocate in trei randuri, ceca ce imprimä versiunii acesteia nu
numai o clar-intentionati simetrie, deci un contur, dar inci si un timbni aparte: chiar dela inceput ea se aseazi
In umbra tutelar a Voevodului.
Ca nmp, versiunea pare si fie scrisä. prin 1881-188z, dupi versiunea D., care poate fi situati, cum s'a vizut,
cu maxima' probabilitate in 1880.
E. 2260, 192+179-180+203.
Stefan, Stefan, Domn viteaz
Cum de nu mai vii tu azi ?
De la Nistru pAn' la Tissa
Tot RomAnul plAnge-ti-s'a
5
CA' nu mai poate rAsbate
45. D. in sarna c
2. Cum de nu tralesti tu azi ?; 8. Stau Tatani de-a calare; 9. Din Bolan din Vatra Domii; to. Nu
'nfrunzesc ulmii o cormi.
Dupd v. 8 urmau urn:el/Garde, barate aproape instantanett, infant& in versiunile anterioare
$i nici ciuma usucl
nici crivät o sl-i ducal
$i nici Nistrul nu-i inneaci,
Saracal taxi saraca;
Duper v. zo continua, Ina, cil umitoarele, barate curând
lar umbra pidurilor
E data securilor
Auzi Doamne, auzi tatä
dupd care íncearcd cunoscutele versuri :
Vai de-un biet roman, saracul
a 'nark tot di ca racul
Nu e casa casa lui
Nici e masi masa
Nici e vara vara lui (a)
C5.-i strain in tara lui
(a) Fin g soare vara lui.
pe care le bareesztl fi care vor figura mai departe, Intr'o forma evoluatd.
www.dacoromanica.ro
DOINA 13
De-afta sträinätate
Din Hotin i pan la mare
Stau Muscalii de-a calare
10
Din Boian in Vatra Dornii
Vestejesc ulmii i cornil
Din BrasEu pan in Arad
Si-au fäcut dusmanii vad
Din Sätmariu pan' in Skele
Numai vaduri ca acele
Curg dusmanii in puhoiu
s'aseaz6 pe la noi
Toate ca'ntecele pier
20 Sboarä pasErile toate
[De neagra sträinätate]
La usa crestinului...
Vai de [biet] roman, säracul,
25 a 'ndälrä.t tot dä ca racul
Nid 'i merge, nici se 'ndeamnä
Cà nu-i este toamnä. toamna
Nici e varä vara lui
Si-i sträin in tara lui
30 Codrul geme si se pleacä
Si isvoarele Ii seacä,
Saradi tark saracA 1
Stefane, Märia Ta,

Lasä Putna, nu mai sta
35 Las' Archimandritului
Toatä grija schitului
lar*/ grija gropilor
'n seama popilor
La metanii sä tot batä
40 Ziva toatä', noaptea toatä,
SI se 'ndure Dumnezeu
Ca s'A-ti mantui neamul täu...
Tu te 'nnaltä din mormant
D.B. pan' in Arad; 14. Numai drumuri ca acele.

Dupd v. 14 urmau doud versan i barate : De nu mai sth ce le-ai face,
Särace román, sarace
Pentru variantele v. 24-29 cf. mai sus, subsol dupd v. lo, ande ¡mesera intercale intdia oard.
z6. Nici se miscl*, nici se indeamnA [sau : Nici se mira*, nici etc.]; 29. CI-i strain etc.
41. Si-ti ajute Dumnezeu;
www.dacoromanica.ro
14 M. EMINBSCU
SI te aud din corn sunAnd

45 Si Moldova adunind
Adunindu-si flamurile
S'A se mire neamurile[;]
De-i suna din corn odatä,
Ai s'aduni Moldova toatA
50 De-i sima de doul ori
Iti vin. cod.ri 'n ajutor
De-i suna de-a treia oarA
Toti dusmanii or sA piará
Dap in prada ciorilor
55 S'a spAnzurAtorilor.
Stefane M'Aria Ta
LasI Putna, nu mai sta
Q te-asteaptl litvele
SA' le sboare titv-ele
60 SI le spui molitvele
Pe cAtí parí, pe cAti fustei,
C'ApAtâni de grecotei
Grecoteii i strAinii
MAnca-le-ar mima cAnii
65 MAnca-le-ar tara pustia
neamul nemernicia
Cum te pradA, cum te sad.
SaracA tarA, saracI.
F. Aceasta versiune urmeazá de aproape versiunea E. cum se poate vedea in deosebi din cateva amInunte,
precum v. x z: Vestejesc ulmii. ..; V. 35. &I se 'ndure Dumnezeu, care sunt ale versiunii E., unde au fost dintru intai
adoptate (cf. subsolul respectiv). Versiunea F. purcede din precedenta, pe care o simplificl (s'a observat cá tipul
anterior E. e una din versiunile cele mai amplificate ale Doinei) si o aduce cát mai aproape de conturul versiunii
definitive.
Versiunea F. figureazi in ms-ul 2261, 294-296 si anume in& un submanuscris unitar, ce ocupi ff. 294-337
(ca care sfir§este intreg manuscrisul), provenit dinteun caiet dictando, färl coperte, de bung hártie, cu spaviile mai
46-47. SA se 'nnalve flamurile,

SA' se mire neamurile;
In forma aceasta, versurik acestea figuran intdi dupe). v. : Ai s'aduni Moldova toad barate in urmd, au fost
serse in forma dela etaj, marginal, in dreptul versului iff ; un semn de muere Inteireite locul ande se cavia inrerate ; ope-
ra/la pare sd fijos! instan/anee.
Dupd v. 60 urmau versurile : Sá le spui cu* v'un curmeiu*
La ciocoi de grecotei (a)
5i de-a lungul gardurilor
Capetele Tartorilor
(a) La Bulgari i grecotei
barate instantaneu fi la/oculte ca versarle dela etaj.
63. a ei ne-au adus stralnii; 65. Mánca-le-ar casa pustia> M.-le-ar vara p. > M.-le-ar neamul p. > M.-le-ar
vara p.; 66. Si nevasta [Vaduvia] > 5i pe fete v5.duvia> 5i copiii slra'cia> 5i copiii calicia> $i copiii grIcia;
67. C.t.p. si te sad.
www.dacoromanica.ro
DOINA If
mici ca de obiceiu i in care Etninescu a transcris, ca de tipar, o serie de poezii apartinánd aceluiasi timp, in
deosebi unele din poeziile de dragoste oferite Farad (S'a dur amoral, Ce e amoral, etc.) 0 care apar in revista
lui Iosif Vulcan, cu incepere dela 24 Aprilie 1883. (Vezi preciziuni cronologice in capitolul poeziei urrnItoare,
S'a dus amoral). Cum intre grafia si cemeala Doinei i a ciclului ce urmeazä este oarecare distan* situirn ver-
siunea Doinei, ceva mai inainte, ces. 1881i882.
F. 2261, 294-296

Tot romanul plansu-mi-s'a
Plansu-mi-s'au cu amar
Ca i-s toate inzadar
5 Ca nu mai poate räsbate
De-atata strlinatate
Din Hotin si pan' la mare
Stau dusmanii de-a calare
De la marea la Hotin
10 Calea noastra o atin
Din Boian la Vatra Dornii
Cad stejarii, tremur cornil
Din Bragu pan' in Arad
Si-au fäcut dusmanii vad
15 Din Satmariu pan' in Säcele
Numai vaduri ca acele.
Vai de biet roman, saracul
Cà 'ndara't tot &I ca racul
Nid 'i merge, nici se 'ndeamnä
20 Cà nu-i este toamna toamná,
Nid vara vara lui
Si-i strain in tara lui.
Curg dusmanii in puhoiu
25 s'aseaza pe la noi
Toate cantecele pier,
Sboara paserile toate
De neagra strainatate
30 Numai umbra spinului
La usa crestinului
Codrul geme si se pleaca
isvoarele seaca,
Saraca tarl, saraca 1
35 Cine ne-au adus
Versurile 5-4ci pzo, introduse un minat-doud mai tdrziu, scrise marginal, cu acetali grafts in.rd cm o cernealà
mai !whiz):
8. Stau muscalii de-a aliare; so. Drumul nostru ni '1 atin; 12. Vestejesc ulmii si cornil;
www.dacoromanica.ro
16 M. EMINESCLI
MAnca-le-ar mima cAnii

MAnca-i-ar casa pusda
neamul nemernicia
CI sunt rAi si sunt misei
40 Seca-le-ar inima 'n ei
Cum te pradA si te seacA
SAracI tarA, saracA
Stefane, MAria Ta,

Lag Putna, nu mai sta,
45 Las' Archimandritului
ToatA grija schitului,
Tarà grija gropilor,
seama popilor
La metAnii sAl tot batä.
50 Ziva toatA, noaptea toatA
Doar se 'ndurA Dumnezeu
Ca sA-ti mAntui neamul tAu.
Tu te 'nnaltA din mormAnt
SA te-aud din corn sunAnd
55 Si Moldova adunAnd
De-i suna din corn odatA
Ai s'aduni Moldova toatA,
De-i suna de doul ori
Iti vin codri 'n ajutoriu
60 De-i suna de-a treia oarA
Toçi dusmanii or sä. piará
Din botará in hotarA,
Dad in prada ciorilor
S'a spAnzurAtorilor.
G. Versiunea aceasta se aflà in ms-ul 2307, coperta finalä+184 V. Ms-ul e un registru, liniat, de caracter
comercial, din vremea Iasilor, cum sunt mai toate ms.-ele registre: 2256, 2306, 2307 si 2308. El cuprinde, caligrafic
transcrise, pretioase excerpte, precum pasagil din Oxenstierna; Vedenia ce au vazut un scbimnic Varlaam dela ?mind-
1782; un breviar de gramatica
stirea Secului...; Intrebdrile din partea Bocovinei fi respunsurile din par/ea boerslor.
. .
slavi si un glosar, etc.

Scrisä pe trei coloane, pe coperta final. (partea interioad.), versiunea aceasta incearcä un tipar, in care pre-
dominä blestemele impotriva stràinilor, si pare un exercitiu de verificare, inainte de a se decide pentru tiparul
ultim, H, (care este si al textului definitiv, asa cum 11 cunoastem). Pentru aceasta pledeazA si faptul cà versiunea
se opreste odatá cu invocarea lui $tefan.
Pentru datare ne conducem de o ciornä a versurilor 37-48, care figureaza in 2264, 378, pe dosul unui formular
de Dovadd, in vecirltatea si cu acelasi scris dime° notä, pentru mar, in care vestejeste decorarea lui Macedonski,
cu Bene Merenti, clasa I-a.
36. Mánca > Minca-le-ar etc.

Versurile 3f-42 barate ulterior, cu certeala fncbisii cu care a adaos v. 3-4 fi 9-2o, In momentul când incerca
versiunea urmdloare G ande blestemul xenofihei prezintd alt aspect.
51. Si se 'ndure Dumnezeu.
www.dacoromanica.ro
DOINA 17
G. 2307, coperta finald [=.r, f]-F z8 v.
De la Nistru pan' la Tisa

Tot Romanul plansu-mi-s'a
Q nu mai poate fasbate
De-atata strain'Atate
Din Hotin i pan' la Mare
Stau Muscalii de-a calare
De la Mare la Hotin
Calea noastrA ne-o atin
10 Nu 'nfloresc de veacuri cornil
Din Bra§Eu pan in Arad
Si-au fIcut du§manii vad,
Din SAtmariu pâ.n in SAcele
Numai vaduri ca acele
15 Vai de biet Roman, säracul,
Cä 'ndära't tot dä ca racul
Mci e vara vara lui
si-i strä'in in tara lui
De nu-i merge nici se 'ndearnriA
20 Nid 'i este toamna toamnA
SA' munceascA s'o rodeascI
Pe sträini s'A tot hrIneascl
25 s'aseazà pe la noi
Toate cantecele pier
De neagra strAinAtate
30 Si cum vin mereu mAi vere
Apa scade, codrul piere
gAsi ad]. st'A'panul
Codrul frate cu Romanul
Si tot geme, se tot pleacA
35 isvoarele seacä,
Saracal tarl saracä.
Cine ne-au adus Muscalii
Aibe 'n lume partea boalii
Cine ne-au adus Jidanii
40 N'ar vedea ziva cu anii
Ci sA-i scoatà ochii corbii
19. Nici 'i merge nici se 'ndeamrig.
www.dacoromanica.ro
8 M. EMTNESCU
SI rämae 'n drum Cu orbii

Cine ne-au [adus] pe Greci
N'ar mai putrezi pe veci
Cine tine Cu
Minca-i-ar Mima cânii
Mânca-i-ar casa pustia
neamul nemernicia
Stefane MTa
50 Tu la Putna nu mai sta
Pe fila albd din ranga, 184 v., intr'o Marcare brotalonard :

37-48. Cine ne-au dus Jidanii
Nu mai vaza zi cu anii (a)
Ci si-i scoati ochii corbii
Sa rimie 'n drum cu orbii
Cine ne-au adus pe Greci
N'ar mai putrezi in veci
Cine ne-au adus Muscalii (b)
AMA' partes....... (e)
Cine tine Cu sträinii (e)
Mânca-i-ar mima cánii
MAnca-i-ar casa pustia
neamul nemernicia
(a) Nu rnai aib:1] vr'o*.> Nu mai aibEä] zi cu anii.
(c) Cine ne-au adus strhaii.
(b)(c) in prima redaelie, barate :
Cine ne-au adus Muscalii
Präpädi-l-ar focul jalei (d)
SI-1 arzà s'AA dogoreasci
Neamul sä i-1 präpädeasca
(d) Dogori-1-ar focul jalei [pe aceeasi f. mai sur: b alii,
nota!, pare-se in cdutarea rimelor pentru: Muscalii];
Fragmentul atesta a fost Incercat dintru intdiu, in ms.-ul 2264, 378 pe verso-ul unui formular de Dovadä emisd de
Garda Cima. (Astfel de formulare, material de ciorne, sunt mai multe in nos.-ek lui Eminescu)
2264, 378
Cine-au indragit pe Greci (a)
Arza '1 foca 'n ved de veci (b)
Cine-au Indrägit jidanii
N'ar mai vedea ca anii
Ci sä-i scoatä ochii corbil
SA' rämäe 'n drum cu orbii
Cine tine ca sträinii
Minca-i-ar Mima r4nii
(a)(b) e Cine-au indrägit... Grecii
Arzä '1 foca pe toti vecii
e Cine ne-au adus pe Greci (c)

Arde-l'ar focal dc veci
Cine ne-au adus
N'ar mai vedea zi cu anii
(e) Ulterior se revine la forme/e: Cine-au Indrägit pe G. fi deasupra : tine*, barat inedia'.
www.dacoromanica.ro
H. Aceastä ultimä versiune, din eke se cunosc, se afli in ms.-ul 2262,209-210, in chipul une coale de bat-
tle, prima paginä scrisä pe douä coloane iar restul pe fila 3, inkuntrul coalei, pe o coloani.
Coala de hartie, scrisul, intäiu mai mar' ant si mai strans, apoi din ce in ce mai mare, si mai deslanat, cu.
versuri frante dupi exigentele hartiei si mai ales absenta orickei punctuatii sugereag binuiala ci aceasti còpie
va fi fost aceea cu care poetul a mers la Iasi. E adidi o cdpie comodä, bunä pentru cetit. In lipsa dovezilor
certe e o binuialä. plauzibili. In subsol se aminteste prezenta unui creion care a prefäcut pe in fi. E greu
a decide dati apartine poetului daci versiunea e aceea luata.' pentru serbare, n'ar fi exdus si-i apartie sau
redactiei iesene, care va fi dat-o la tipar ca cele citeva schimbäri ortografice. Deosebirile dintre textul definitiv, cum
11 cunoastem din Convorbiri Literare, i versiunea aceasta H sunt minime si ele prives; dimpreuni ca dife-
rentele ortografice si de punctuatie, versurile: 8, 16, zi si 49. De retinut totusi crt modificárile acestor patru versuri
nu figureazi pe coala aceasta.
Cu atat de putine deosebiri, transcrierea integran a versiunii acesteia ar putea si pari excesivi. Valoarea el
stä mai mult in atributele exterioare, battle, scris, absenta punctuatiei cdpie commis% cum spuneam si este
motivul pentru care am reprodus-o. E un text de importanti istoricä.
H. 22612,209 210

Tot Romanul plansu mi s'a
Ca nu mai poate strIbate
De-atita strainatate
5
Din Hotin i pan' la mare
Vin Muscalii de-a calare
De la mare la Hotin
Calea noasträ. ne-o atin
10
Au umplut omida cornil
strainul te tot pa§te
De nu te mai poti cunoa§te
Sus la munte, jos pe vale
Si-au facut dusmanii cale
15
Din Satmariu pan in Sacele
Numai drumuri ca acele
Vai de biet Roman saracul,
Indarlt tot dä ca racul
Nid 'i merge, nid se 'ndeatnnä.
20 Nici [II] este toarrula toamna.'
Nici vara vara lui
si-i strain in tara lui.
De la Turnu 'n Dorohoi
25 s'a§eaza pe la noi...
Toate cantecele pier
so. Pare mai curdnd omide; 13. Sus pe munte etc.

La versurile 19, 21, 31: ii este redat ca de obiceiu la Eminescu, at& In poezie cdt ,ri In articolele de ziar prim :
Un creion care or putea sd fie fi stain, de aceea n'am linut seamd de el, intregeste : H. La fel in v. 20.
2*
www.dacoromanica.ro
20 M. EMINESCU

De neagra strAinItate
30
La u§a cre§tinului
I§i desbracI tara sinul
Codrul frate cu RomAnul
De secure se tot pleacA
35
isvoarele seacA
S'Arac in tarä saracI
Cine-au indrAgit strAinii
MAnca-i-ar hilma cânii
Minca-i-ar casa pustia
40
neamul nemernida.
Stefane MAria Ta
Tu la Puma nu mai sta
Las' Archimandritului
Toat1 grija schitului
45 Lasä grija sfintilor
In seama pärintilor
Clopotele sä le tragl
Ziva 'ntreag5., noaptea 'ntreagA
Doar se 'ndurA Dumnezeu
so Ca sA-ti mintui neamul täu
Tu te 'nnaltà din mormAnt

SA te-aud din corn sunAnd
Si Moldova adunAnd
De-i suna din corn odatä
55 Ai s'aduni Moldova toatä
De-i suna de dou'ai ori
Ii vin codri 'n ajutor
De-i suna de-a treia ()ark'
Toti du§manii or s'A piarA
60 Din hotarä in hotarA,
Indrägi-i-ar ciorile
spAnzur'Atorile.
***
Colateral e.Indile doui texte colaterale, grupate aici, din 2259, 184-183 si 2262, 213 apartin aceleiasi sari
de spirit, de dupi pierderea Basarabiei, §i ele se disting atat prin satira lor violenti, ce se intálneste, mai potentati
i vindut pärti
In unele din versiunile Doind, cât i prin acuzatia adus'i celor care in sfatulta-r' ii» au « bucà'tit»
din trupul ârii, motiv ce se af15 in ambule texte.
Prin atacul indreptat impotriva lui C. A. Rosetti bidoasa pociturd primul text poate fi anexat
satirice respective din Scrisoarea a
32. de fapt ( constant dealminteri) : sinul; 57. Cine ne-au adus

42. Lasi Putna nu naai sta; 36. De-i suna de-a doua
www.dacoromanica.ro
DOINA 2I
In ms-ul 2270, 66 v. sqq. se afiä un nurnir de stihuri, piräsite, dupi ce au fost reinare, zadamic, in metruri
ritmuri variate. Mai consistentä pare forma de imn alexandrist dar total poarti pecetea unei febrilitl 1 a
unei certe oboseli; par si fie, schitate, cu putin inaintea serbirilor din 14. E, de sigur, o ipotezi. Le dim cu
titlu de curiozitate.
2259, 184-18f
Ce-ti spun ei tie mamk e:1nd 4i ucid ?
Merca tot zic ci cre.5te mar' irea Rominiei...
Un träditor nememic, hidoasa pocituti
arui pentru minciunä i-a dat natura guri
Acel fitarnic, neted i lacom puiu de grec
Cu stalpi de cafenele in fraze se intrec
Ca si arate curad durerea lor e inare,
a n'au voit §tirbirea strävechilor hotare
Ciad ei au fost aciea ce pe sub mina
10 Piganului vandut-au din santa ta *Arfa
tu-i asculti in pace cum viduva asculd,

Pe care ale ei rude o iau cu vorba multa
Tu numai iti §tii china' ce inima-ti sfärami
Ai plinge dar n'ai lacrimi, Moldovo mama, mama I
15 Zidamic codri mandri de vant mereu Ii clatini,
Pierduti-i pan' 1i umbra ndretilor Mu§atini
De Vota. Alexandru [acum] poate te doare?
Nici la mormant in lume nu duce vr-o cárare
Stefan Voevodul in somn ada'nc deplin
te Viseazi el cl doarme sub un pämint sträin?
Luatu-ti-au copiii, mormintele §i tot
Meren din a ta haini ei rup numai de pot
Ajuns-ai cer§itoare de-ocari §i de sili
niminui de tine in /ume nu-i e mili.
95 Si lepra omenirii, spurcata jidovime

Mereu meren se 'ntinde 9i n'o opre§te nime
[cul venin i moarte ea sángele ti-I imple
Cu ochii red top fii[i] o lasi [s'a] se 'ntimple
Un neam murdar i lacom i sugitor de s'auge
80 Din tine se hrin- e9te qi nimeni nu te plange
Sä-ti vanza. vor [ei] haina fa§ie cu fa§ie
SI nu mai fie 'n tari-ji o sfari de mo§ie
Deck in rnán. a neagri a idrei jidove§ti,
and piangi atunci te 'ntreabi cu totii ce voielti.
85 Ba cer in toati ziva si uiti chiar cum te chiand
totu§i cat de dulce e numele tàu, mama:.
Nu e destul cá oameni de-origine barbad

Mo§ia 'n jurnitate nememic ti-o finad
a intre Prut §i Nistru pe-olatele bitrane
Versurile 3ro barate ; 5. A.f.n. 9i stupid puiu de grec; 6. Unit > Cu stalpi de cafenele in vorbe si;
9. Cand ei au fost aciea, mo§ia ce o vand> C.e.a.f.a., care> C.e.a.f.a., ce etc.; so. Piganului vandu-t-au
chiar santa ta tirana; 14. Ai plinge 1i n'ai 1. etc.; Versurile 23-31 inclariv &trate ; 25. 0 lepra ome-
neasd, veninul omenirii; 28. 5I IOti cu ochii reci> Cu ochii etc.; 29. U.n.m.§.1. i stricator de bine;
37. Nu e destul ca Nistrul i Prutul ti'l tapiza> N.e.d. ca tara> N.e.d, c'o rasa betivi ti barbad> N.e.c1. ci domnii*
de origine b.; 39. C.i.P.§.N. campfile bittine;
www.dacoromanica.ro
22 M. EMINESCU
Domnesc pe neam i tari calmuct cu cap de cine

A ciror muta slutI, s'adinc dobitoceasci
N'o 'nttece clec& doari inima lor cineasci?
Nu e destul c'acolo in neagrá. 'ntunecime
Copiii-si blestim soarta neascultati de nime
45 Cá cnutul Ii zdrobeste i roiuri de silbatici
Träind sardanapalic, betivi i muieratici,
Si stingi-orice lumini, sà smulgi limbi din git
and unul romineste [o vorbi] a 'ndräsnit
226'2, 2I
Codrule Märia Ta
Umbra di-mi si tulla ta
De mi-i dor si de mi-i jale
mi pLing Miriei Tale
Si mi pláng de strimbitate
Ca la inimi de frate
C'au ficut mosia mea

Trecitoare altuia
Dat' au tara vintuiui
lar fata pätnintului
Pe copita calului
Pe:talpa Muscalului
Spune-ti-as cum rind ca rind

Ei pitnin' tul meu 11 vánd
Si la Nemti i la 'Mari
Si la Greci si la Bulgari
In& al tir' mele sfat

Se 'ncuibati un picar
Si mi vind, mA bucitesc
Zilnic mi precupetesc
2270, 66 sqq.
Catpatii ridici seninele frunti

zare de focuri s'arati pe munti
E ziva lui Stefan cel Mare
De pera ori zece

Räsboae bitind
Din patru ori zece
Biserici sunind
Auzi a lor veste s'acuma
43. N.e.d. c'acolo sub negra intuneric; 48. C. unid s orbeasd in graiul Ipr (n'a yrutl) sis fapi : C.
utiul r. sA vorbeasci (sic) a 'ndrisnit,
www.dacoromanica.ro
DOINA 23
Carpatii arate
Seninele frunti
Si tocad s'aprindi
Pe calme de munti
Si arda* tulpine
Intrege de brazi
Cad astizi [ne] vine
Eroul viteaz
Ne vine Stefan cel Mare
Imbolnivirea poetului, pulla timp dupi intoarcerea dela Iasi, a impresionat adinc lumea literari si in deosebi
cea ziaristici. Ecourile se pot urmäri nu numai in presa Capitalei dar si in cea provinciali, lar un eveniment, ca
cel din toamna lui 1883, al conferintei ce V. A/ecsandri tinea pentru a veril in ajutorul lui Eminesc-u, este, pe.ntru
intreaga presä, prilejul uneia din cele mai frutnoase manifestäri de solidaritate profesionali. Din rAndul acestor
ecouri çi poate cel mai patetic din toate, se envine si desprindem marele editorial din Binele Pablic, V, 194(I254)
de LuniMarti, z-2 August 1883, care, pomind dela cazul lui Eminescu, desbate intreaga problema a vitregiei
manen intelectuale. SA' spunem ci 4 din cele 6 coloane ale editorialului sunt prinse de reproducere-a unui articol
din Timpd, dela ro Octomvrie 1881, in case Eminescu ridica aceeasi dureroasä. problemi:
«Ca tot ce e romfinesc, seria B. P., e dispretuiti si merge räu si literatura noasträ. Pe cánd In alte
tiri si in alte capitale, revistele beletristice abunda In toate sensurile; pe cAnd ciliar in robita Transil-
vanie, chiar in Pesta, inima rnaghiarismului, existi reviste /iterare romAnesti foarte respectabile si cu o
duratä de zecimi de ani; in capitala RotnAniei, de abia isi tine zilele, de azi pe maine, o revisa literari,
etc., etc. [oro:gaza" expunerea unor observaili de acela,ri fel, in Dacia !iterará; pe r84o].
Unind dar lamentatiile noastre acestor din 1883 cu ale celor din 1840 çi tumindu-le in acelasi tipar
sau formi, ese pentru ambele epoce, intrunite in duren, urmitorul resunet, cici se vede cá fatalitatea
voieste sa ne omoare in toti timpii: [re reproduce editorialul din Tirnpul dela io Octomorie 1881.
Un autor striin, fie de calce nationalitate, numai si aibi nite/ savoir faire si putin merit, este citit dela
un pol la altul çi tradus in toste limbile. Toate drumurile Ii sunt deschise. Cinstiri, räsplitiri nationale,
decoratiuni, posturi, bogitii, glorie, toste le are, se poate apropia de treptele tronului. CAt insi este de
tnic astizi rolul RomAnului pe tanga' al sträinului I Scriem intr'o limbi ce de abia incepe a fi canos-
cuti altor natiuni civilizate, pentru un public asa de mic incit numai public nu se poste numi, netrecAnd
decir peste cAteva sute. Si dad. voim sk ne publicim scrierile, trebue sA facem prenumeratiuni, adici
s'A' cersim un fel de pomank, spre a te tipari. Acum nici aceasta nu mai cuteazi cineva si faci. Si dupi
ce le publicim, ce rispritire avem sau putem astepta? Nimic, pentrucä faima nu are ina ttAmbite pentru
cei ce nu stiu minti, lingusi, a se tAri la picioarele tronului si ale consilierilor sAi. Sau mai bine, pentruci
urechile publicului (ca si ale d-lui ministra de Foil) sunt surde pentru productiunile literare iesite
pätnintul nostru si din mAini romAnesti. Fericit acela care Içi poate scoate macar cheltuelile tiparului I
Literatura noastri la ce cinste, la ce reputatiune, la ce bogitie duce? Care literator romin si sunt multi
cu multe s'au imbogitit, si-au fácut vreo carierä numai prin productiunile sale? Niciunul. De avem
vreun literat c-u stare, aceasta se datoreste sau averii sale pirintesti, ori altor specialititi cu care s'a
ocupar spre a nu pieri ficánd literaturl romana'. Mare dar trebue si' fie curajul unui literat toman pentru
ca sä. mai munceasci cAnd nu vede niciun (cl de rásplitiri pentru muncile sale. In mima omului este
intotdeauna si un fond de proprie conservare. Fiecare trebue sA traiasci. Cel ce slujeste oltarului din
oltar trebue si träiasci. Fiecare asteapti vreo multumire pentru lucrul säu. CAnd oare va aves-o si lite-
ratul nostru? Astizi, din contra, acel ce se deosebeste prin idei mai inalte, acel ce spune adevirul
vrea si arate vrednicia neamului rominesc, acela este mai prigonit si mai adus in desperate. La 1840
ca çi in 1883.
CAte triste ezemple avem despre aceasta; cAti autori, cáti poeti tineri, plini de merit si de viitor au
murit sau si-au pärisit drumul prescris de catre natutä, numai pentruci in patima lor n'au gisit nici
glorie, nici acea aurea mea'iocritas, ce fiecare scriitor, zice Horatiu, ar trebui s'o aibä, nici macar plinea
de toate zilele. lonja Muta moare in ticilosie, departe de patria sa, in Constantinopole, la vArsta de
25 de ani, moare in desperare cA scrierile sale atAt de frumoase se vor pierde cu dinsul. CArlova, In
cea mai fragedi virsti, ne páriseste çi moare, lásindu-ne numai vreo citeva scAntei ale geniului siu,
dovezi nemuritoare de ce ar fi putut si faci. Paris Mumuleanu asemenea. Al. Hrisoverghi, beat de glorie
ca un adevárat poet, vizánd ci. in timpul de fati nu este glorie intru a fi poet =T'Ata, se face om de
lume, curtezan de muieri, si, dupi ce vede a nu poate fi glorie intru a insela niste alabe fiinte, se duce
www.dacoromanica.ro
24 M. EMINESCU
dintr'acest cer plin de draci. Scavinski, suferind de foame, neavand cu ce-si indestula railcar trebuintele
zilnice, se otriveste si moare nebun ca un ak Gilbert. N. Nicoleanu moare nebun. Radu Ionescu moare
nebun. Al. Papiu Ilarian, mare istoric, moare nebun. Bofintineanu, neasemanatul si nelnlocuibilul
Bolintineanu moare in cca mai mare mizerie, in Bucuresti, intre ai sii, hum cei pe cari 30 de am i-a
incantat cu lira sa. Scurtescu moare de ftisie si in sordida saracie. Cum moare i marele Eliad Ridu-
lescu, pirintele renasterii literaturii rornâne ? Dar cap altii I Coradini, Pesicu, Deparateanu, Cuciureanu,
Discilescu, Sihleanu, Lepidatu, i 'n cele din urmi Eminescu. Si apoi si se mai zici cA literatura
rotnineasca n'a avut martini sii, cari si-au platit cu zilele mica glorie ce n'au putut-o castiga in viata
si-au dobindit-o de abia dupi moarte. i acei cari mai traiesc din literatii nostri, ce rasplatire, ce
incurajare pot astepta pentru muncik lor, cu atat mai vrednice de Ian& Ca' sunt neinteresate ? Nimic,
caci sunt Romani. Nimic dela Stat, cáci milioanele sale n 'ajung pentru Strusbergi, Bleichroederi, Zarifi,
Openheimi i cap alti venetici. Nimic dela Societatea Academia, ad acolo risplatirea s'au cristalizat
In familie. Nimic deis publicul cel mare i numeros, caci acela ori este materialisat, ori este instrainat;
pe cand fiteratil romani vreau, pe Langa binele material al Romaniei i binele moral si nu sunt striini .
Bene-Merenti ? Dar cine-I mai doreste astizi ? cici cu el, ca i cu once decoratiune, s'a &cut asa
abur hick e mai onorat cel ce nu-1 are decal cel ce-1 are.
Dar si lisim aceste triste idel, la care durerile de fatä ne-au adus, ziceau cci dela 1840; si lucram,
si muncim cu slaha speranti ca poate vor veni °dad i pentru literatii roman' i timpuri mai fericite
Cum ziccau ei, repetim i noi. »
S'A DUS AMORUL...

« Familia», XIX, 57, 2.4 Aprilie16 Maiu 1883.
S'a dus amorul... deschide seria celor sapte poezii, incredintate lui Iosif Vulcan, pentru Familia, revista tran-
silvanä, in care debutase, cu 17 ani inainte, Eminescu si ande i apar intre Aprilie 5883 i Februar 5884. Am
limurit in introducerea volumului I, al acestei editii, motivele ce indreptitesc o usoara intervertire a ordinei poe-
ziilor, In aniunite epoce. O online strict cronologica ar fi cenit evident sa tiparim uncle din poeziile acestui grup
Intre Luceafdrul i Dama, care apar, cum se stie, india in Aprilie cea de a doua in Iulie 1883. Cum ;rasa'
ele reprezinta un grup unitar, constituind ces de a doua perioada a colaborarii poetului la Familia, cum, pe de
alta parte, Luceafdrul i Dama, elaborate mai de timpuriu, tin de Convorbiri i sunt ultimele ce apar in acest
nefericit an, 1883, in revista consacrarii sale poetice, am socotit, dimpreuna cu alti editori, cA nu gresim pi:strand
grupului fizionomia lui unitara. Eaceptie face Din naaptea, ultima a grupului, care apare In Familia din Februarie
1884, in urma Intiiei ediçil Maiorescu, care aducea un compact lot de inedite si pe care am asezat-o citre sfarsit,
I/me Diana si Sara pe deal (desi la o noul editie am inclina si o trecem tot aid).
Swat insä i alte motive care-si cer Limurirea si care plecle.75. pentru tipirirea in grup a seriei acesteia de poe i
Incredintate Familiei. Unul din motive este ci ele reprezinta, in orclinea cintecului», cera ce Luceafdrul reprezind in
ordinea alegoriei toate fiind determinate de acelasi moment depresionar al vechei lui pasiuni veroniane. Impresia
aceasta de unitate psihologica i sentimentalä faces pe N. Iorga si spuie in comunicarea acadernica ce comenta
Intâiul volum al prez,entei editii: « Se insiri apoi, rupte i in aceasta editie dela local lor, tanguirile, de o asa
duioasi rezervi, cu adanc respect pentru ce a fost, din «S'a dus amorul», din e Cdrui amintirile», din sfasietorul
« Adio», din « Ce e amorid», din « Pe ldngd plopii fdrci sol», etc. etc. Sc va ajunge astfel pana la adfinca &bull
dureroasa cu talc din Luceafdrul».). Cronologia, asa cum s'a putut vedea, a etapelor elaborarii marelui poem,
1) Apar' ut in Aprilie 1883, in « Almanahul... Romaniei June », Luceafdrul este reprodus in Convorbiri Literare
pe August, a. a.
) N. lorga, Emineseu in ,ri din cea mai nose pag. 20.
www.dacoromanica.ro
S'A DUS A.MORUL 25
prectun i cronologia fieckeia din poezifle acestui grup, va adta oricui el de o o rupere... dela local lor» nu
poate fi vorba, cad vreme toate, poem si « tänguiri», cum asa de just le numea N. Iorga, graviteazi in jurul aceluiasi
moment biografic.
spunem, acum, &Dui cuvinte in chestiunea, o vreme in litigiu, a autenticititii acestor texte, incredintate
Familiei. Obsedat de problema « posturnititii» poeziilor tipärite dupä imbolnivirea poetului i pleciind dela ere-
dinta eronatä, dupä care poetul nu obisnuia revadi poeziile publicate, G. Ibriileanu tigiduia c Eminescu
va fi dat chiar el aceste poezii Familiei. e Este trig imposibil de inchipuit, svia el, a insusi Eminescu a dat Fa-
miliei variante inferioare, poezii neispdvite» i mai departe: o Nu rämäne alt dspuns decit acela ci nu Eminescu,
ci altcineva, un prieten al lui ardelean (« o persoanä particular »), avänd poezii de ale lui neisprivite, le-a dat
Familiei» 1). Lisand fieclruia libertatea de a hoar1 cAt de o neisprivite» sunt unek din aceste poezii, si retinem
din chiar argumentatia lui Ibfaileanu un aminunt in stare si-i fi infirmat rezervele. Faptul a din seria aceasta,
apiruti in Familia, face parte §i Pe king, plopii fdrel sof, (« forma definitivit », cum recunoaste insusi pune,
cum vom vedea, problema pe alt teren. Revenind doi ani mai tärziu asupra aceleiasi chestiuni, i dupi ce ja
cunostinti de scrisoarea din 13/25 Februarie 1884 in care Maiorescu invita pe Iacob Negruzzi si reproduci in
Convorbiri, poezia Din noaptea, ultima din cele sapte, apir" utá in Familia din Februarie 1884 (« Este din cele 5 ce
i le dase Emirtescu lui Vulcan in primivara trectid », spunea Maiorescu) Ibriikanu continui si se indoiasci:
« Toate acestea, dad. Maiorescu nu se inseali. Dad. &liar Eminescu in persoani a dat lui Vulcan poeziile. Dar
Maiorescu apune: o 5 poezii». $tim Iasi ci « Din noapteaa e a faptea poezie a lui Eminescu publicati de Vulcan
In timpul acesta asa incát informatia lui Maiorescu, fiind gresiti in acest punct, nu putem pune tot temeiul pe ea» 2).
Insi rairturia lui Maiorescu cu toad nevinovata croare de numär se allá confirmati de altele, din felu-
rite izvoare. In cronica sa din 4/16 Aprilie x883, Iuliu I. Rosca, atit de sagacele corespondent bucurestean al Fa-
miliei, dupä ce anund ci Miercuri seara avusese loe ultima serati Iterará la Maiorescu, sirul lor intrerupändu-se
In vederea särbitorilor Invierii care s'apropie» i dupi ce relata despre o lecturi a d-rului At. M. Marienescu
adaogi: Apoi s'au citit mai multe poezii inedite din ale lui Eminescu, ce vor apixé succesiv in coloanek Fa-
miliei §i un quatren adresat d-lui Alecsandri de d-1 Hisdeu care-si exprimi iubirea i admiratiunea citre Horatiu
al Romanilor çi Alecsandri al Románilor. D-sa a binevoit a Or' äsi aceste versuri Familiei, i deci cetitorii vor
aves In curänd multimirea de a le gusta» 2).
Lectura poeziilor lui Eminescu pare O. se fi ficut in lipsa lui, 6'6 jurnalul lui Maiorescu nu-1 semnaleazi la
data aceea, dupä cum nu semnaleazi nici lectura poeziilor, pe case le va fi adus cu sine Iosif Vulcan, trecut
de o siptindni, printre participandi seratei de Miercuri 23 Marde 4), iar de asti dad subinteles, de bunä seami,
In numirul « Transilvinenilor » 5) In calitate de membru corespondent, Iosif Vulcan venise in Capitali si participe
la sesiunea generall a Academiei Románe, ce se inaugura pe vremea aceea, Ind dela x5 Martie. §edinta publici
solemni de inchidere are loe in ziva de to Aprilie 1883, dupä amiazi, sub prezidentia lui Ion Ghica si se ridici la
oree 5 p. m. Raportul secretarului general, V. A. Urechil, mentioneazi intre altele i prezenta directorului Familiei :
« De multi ani, spunea raportorul, n'au participat la lucritile noastte un numär atät de insrmnat de membri activi
si mai ales dintre cei cari n'au resedinta in Romania. Dintre acestia de astidati, ne-au lipsit numai dd. Manan,
Cipariu i Teclu. Dintre membrii corespondenti estemi am vizut cu plicere la sedintele noastre pe d-1 Iosif Vulcan » ").
Intors la Oradea, directorul Familiei ducea cu sine nu numai colabodri exceptionak, de felul ciclului poeziilor
erninesciene sau figiduinti de colaborare dela toti cei cti care legase si intretinuse relatli, dar si frutnoase amintiri
despre cenaclul Junimei i despre amfitrionul ei. La 24 Aprilie Familia dpärea India poezie a lui Eminescu, S'a
du: amorul, iar la 15 Maiu, °data' cu cea de a doua poezie, Ciind amintirea.. ., Vulcan publica un interesant
portret al lui Titu Maiorescu in care spunea, ?titre altele: « Vom mai adäuga, ci dl. Maiorescu de vreo zece ani sede
la Bucuresti, i cä. 'n timpul din urmä intruneste in saloanele sale in fiecare Miercuri seara un ce.rc de literati, care
cetesc in acele intruniri scrierile lor noue. Despre aceste serate literare s'a scris i se va mai scrie in o Familia», de
astädad vom insernna numai, el multe din scrierile cetite acolo in iarna trecuti 7) (Hisdeu, Eminescu, Ispirescu,
G. Ibriileanu, Edifiile poeziilor lui Eminescu. in Viala Romeinearcd, XIX, t, Ianuarie 1927.
G. Ibriileanu, Edidile poezidor lui Eminescu, in Via,ta Romdneascd, XXI, 5-6, Mai-Iunie 1929.
A. C. or [Iuliu I. Rosca], Cronind bucurefteand in Familia, XIX, 15, to/22 Aprilie x883.
Titu Maiorescu, Insemndri zilnice, II, 10.
Ibid., pag. 170: « Mierturi 30 Mar/ic/rn Aprilie. Foarte uritä vreme. Seara « Junitnea». Alecsandri, Tran-
silvinenii, Marienescu (dupl o solemrd introducere) a citit novela ( I) sa cu Záne ale florilor, A Steaua fetei »
[titlul la Rosca: A Regina stelelor »].
) Analele Academiei Romeine, S. II, Tom. V, Sectia I (P. admin i desbateri), 2884, in Raportul secretarului ge-
neral pentru Incbiderea sesiund generale, pag. 224 sqq.
7) t ¡ama ¡recule!» designi de buni seamä si inceputul de primivari iernateci, din Martie a. a.
www.dacoromanica.ro
z6 M. EMINESCU
Rosca) s'au publicat in foaia noastri. Aceste conferinte literare au inraurire mare asupra desvolarii lite.rare din
Bucuresti, si credem ca vor fi apretiate de cel ce va scrie istoria literaturii noastre, and acela va vorbi de acti-
vitatea binefäckoare a d-lui Maiorescu»
Aceleasi serate maioresciene fac in 1884 obiectul unei reveniri ce preceda tiparirea ultitnei poezii din ciclu si
despre care va fi vorba la capitolul respectiv. Asa cum si mai tardu cu un an nu pregeta si revie asupra acestui
dar, cu care Etninescu cinstise revista debutului sau. In prima saptimana din 1885, la cronica, revista vorbea de
internarea poetului la spitalul central Sf. Spiridon, unde e foarte bine clutat: Once primej die ca piciorul s'a in-
laturat; o saptImana doul si va iesi pe deplin insänatosit» 2), iar in numärul urmaitor li tiparea, pe copertä, un
foarte izbutit portret si inlauntru, dimpreunä ca reproducerea Epigonilor, o cal& prezentare biograficä: La noi,
scria Iosif Vulcan, a inceput, dincolo (Convorbiri Literare) s'a iniltat la zenitul renumelui sin çi iatisi la noi a
publicat cele din urmä poezii ce a scris, septe adevärate märgaritare ale liricei romane, in Familia din 1883 si
1884D 8). Mandria de gazdä, ce se degajl din aceste randuri, nu are nimic conventional. Nicaeri, viata lui Emi-
nescu, de dupa imbolna.vire pinä la inhums tea de ved, din 1889, i chiar dupa aceea, in tot ce se referl la editarea
operelor lui sau la glorificarea postural' a poetului, nu s'a bucurat de mai multe atentii, ca in aceste pagini ale
Fantiliei, ce fuseserä, cum afar de adevärat o spune Iosif Vulcan, locul debutului, dar si amurgului siu.
Ms. Cu exceptia intailor patru versiuni: a), b), c) i d) cdpii de aproape inrudite ale unei aceleiasi forme pri-
mare toate versiunile celelalte, cate urmeaza dela A la GI apartin aceluiasi moment depresionar al iubirii poetului
si se situeaza intre 188o-1882, la Bucuresti. Multiplicitatea formelor, inregistrafá intr'o fifiatie mai mult sau mai
putin aproximativä si de Constantin Bote; arati rnai mult ca ori altundeva insuficienta metodei statistice, care
transcrie de-a-rándul. A fi comassat o varietate asa de mare de forme ar fi insemnat si mistificam. Economia de
spatiu nu ar fi slujit la nimic. Ca cele mai multe din poeziile cidului acestuia, S'a dus amoral este unul din cele
mai tipice exemple de variatiune pe aceeasi tema, de vastä orchestrate in jurul aceluiasi motiv. Obligatia de a da ima-
gina reali a lucrului impunea si punem in valoare fiecare detaliu, si-1 restituina
2262,104 (6 strofe)
2262,97 (5 strofe) cca 1876 (Iasi)
2283,97 v.-96 v. (7 strofe)
2279,80-81 (5 strofe) cca 1878-1879
2277,75-76 t
2260,217
...... cca 188oi881
2277,77
2277,78
138. 2277,79
. ........... cca 1880-1881
C. 2277,80-81 . . . ......... . . . CCa I880-1881
D1. 2277,83-86 ces 1881x88z

1)2. 2261,118-119v.
2261,120-120v. ces 1881-1882
2260,189-191 cca 188z
O. 2261,217-218 cca 1882

G2. 2277,87-87v. cca 1882
2261,302-804 cca 1883
a)-b)-c)-d). Intâile trei versiuni figureazI: a) in 2262,104, b) in 2262,97, c) in 2283, 97 y.-96 v., apartin
si se situiazä, ca data, In jurul anului 1876. Cum diferentele nu sunt marl i pentru ca mai lesne si se observe re-
ductia si apoi sporul in numirul strofelor, public:4m catesitrele còpiile &fa in fati, fiecare insa ca numerotatia ei.
Familia, XIX, 20, 15/27 Maiu 1883.

Familia, XXI, 1, 6/18 Ianuarie 1885.
Familia, XXI, z, 13125 Ianuarie, T885.
www.dacoromanica.ro
S'A DUS AMORUL a7
A patra versiune d) figureaza in 2279, 80-81, e o cbpie de Bucuresti, de prin an1._ 1878-1879, asa dar cu
mult inainte de incidentele ce aveau sä schimbe sfiosul contur al poemului iesan, (sli se observe totusi nuanta
pe care o introduc In d) versurile 9-1o: (2um se poate a plec cutfel Fdra gda de-a mai veni?) in durerosul canteo,
ce cu atita trudä, se inaltä din valtorile inimii la
a) 2262, 104 b) 2262, 97 c) 2283, 97 v.-96 v.
Cum s'a dus norocul vieti-mi? Cum s'a dus norocul vieti-mi Cura s'a dus norocul vieti-mi ?
Si rasunä trisa ora Si räsuni testa ora Si rasuna trista ora
Cand la canturi sic adio and la canturi sic adio and la cantad sic adio
Tuturora, tuturora I Tuturora, tuturora. Tuturora, tuturora.
Niste frunze 'ngalbenite 3 Niste frunze 'nellbenite Niste frunze 'ngalbenite

Le inchid in negrul scrin Le Inchid in negrul scrin Le inchid in negrul scrin
Nici pin gandu-mi n'or mai trece Nici pin gándu-mi n'or mai trece Niel pin gandu-mi n'or mai trece
Nici pe buze nu mai vin Niel pe buze nu-mi mai vin. Nici pe buze nu-mi mai vin
aci mâ duc te las iubita aci mä duc, te las iubita Insotit de umbra vieti-mi
10 Si in veci n'oiu mai veni ID Si in veci n'oiu mai veni Plec si 'n veci n'oiu mai veni
Nici cenusa noasträ. 'n lume Nici cenusa noasträ 'n lume Nici cenusa noasträ 'n lume
Nu se va mai intalni Nu se va mai intilni Scumpo I nu s'a tntalni.
eu totusi, blinde inger, Si eu totusi a mea timpla

Te-am tinut smerit la piept De-a ta tampl' am rezimat
15 De-adormeai pe-a mele brate 13 Cand a serei armonie
Stam ca 'n cant sa te destept Peste lume s'a lásat
and suni glas de isvoari

Ce sclipe.sc fugind in ropot
Pin amurg in val coboara
23 Tanguiosul glas de clopot
Unde-s oarele iubite Unde-s oarele iubite Unde-s oarele iubite

De uitare i noroc De uitare si noroc, De uitare i noroc
and lasai bratelor mele 13 and insel bratelor mele and Misal bratelor mele
" Mlädiosul tau mijloc Mlädiosul tau mijloc MLicliosul tau mijloc
Unde-i teiul ce-a sa umbra Unde-i teiul ce-a sa utnbrä 23 Unde-i teiul cu-a sa umbrá
Cu-a lui flori pan' in pamant? Cu-a lui flori pan in pamánt; Cu-a lui flori pán in
Vis au fost viata noasträ Vis au fost vista noastrá Vis e viata omeneasca
lar norocul nostni '° Iat norocul nostru vánt. lar norocul un cuvánt
z. S'a uscat* cantari... 3. t. C. s'a dus norocul vietii; so. Trec i 'n veci etc.; ¡3-
Transcriere caligraficd, cu acolada' i6. baratd ulterior; ba-
Cand le zic adio canturi > and la can-
turi sic adio > anturilor sic adio; de creion negra ,ri ros:e pe margine ratd ulterior;
5. Ca si frunze 'ngalbenite; 16. cenen cd a fort retinutd. 27-2 8. Vis a fost viata noastra
Stam cu ele > Stam cu 'n c. etc.; lar norocul nostru vánt.
zo. Gingas dulce-al tau mijloc; 21.
Unde-i teiul cel > U.-i. teiul plin de
farmec; 24. lar gandirea noastra
vint.
Strofa 21-24 ',mercad, Intau, in frun-
tea paginei (transcristi poate de altundeva),
anta redaclia :
Unde-i teiul melancolic
Cu-a lui flori pan in pamint?
Vis au fost viata noastrá (a)
lar gandirea noastra vant (b)
(a) V.a.f. gandirea n.; (b) 5i>
lará viata n. Out.
www.dacoromanica.ro
28 M. EMINESCT.J
d) 2279, 80-81
Cum s'a dus norocul nostru
rAsung tristà ora
Cind la cinturi zic adio
Tuturora, tuturora
5"
Niste frunze 'ngàlbenite
Le inchid in negrul scrin,
Nici prin gAndu-mi n'or mai trece
Nici pe buze nu-mi mai vin
Cum se poate sà plec astfel

10 Fär gând de-a mai veril?
Nid cenusa noastrI 'n lume
Scumpo, nu s'o intilni
Unde-s noptile iubite

De uitare si noroc
15 Cand asá bratelor mele
MlAdiosul tu mijloc
Unde-i teiul cu-a sa umbrà

Cu-a lui flori in parnint?
Ce mai vis e viata asta ?
Fericirea ce cuvânt
20
A.1-A2. Prima figureazi in 2277,75-76 §i, precum se poate deduce din unnárirea originalului. este o versiune
tipic brouillonarl. Cetitoral, atent la varietatea graficA, la stersAturi, la incadrarea anumitor strofe, retinute cu creion
rosu, va admite di transcrierea unui atare text nu poate fi feria de anume incertitudini. Ce este sigur e cá ne
afilm in fata une repetitii, ca inaintäri progresive, ca reluAri, ceca ce se va vedea i mai bine in urmAtoarele
5 versiuni paralele.
Dedublarea i detriplarea formelor e opera editorului. Ordinea sttofelor nu poate fi sigurá, intr'o pagirti astfel
redactatA. Ea este insä usuratA de versiunile urmitoare i chiar de unele file izolate cum, e, de pildA A2 din
2260,217, a arel cerneau i grafie se intAlnesc in aplicatiile ultime, in special in versul rz LegAtura dintre
aceste z texte e mai mate, de cit se poate hanui. Anume aplicatii pe Al se regisesc In A2.
Al. 2277,77-76
Eu nu mai am de spus nimic a° Cum nu mai [am] si cAnt nirnic
RäsunA trisa ora RäsunA trisa ora
and cinturilor mele zic cAntnrilor inele zic
Adio tuturora I Adio tuturora
e Le voiu inchide 'n negrul scrin Le voiu ascunde* 'n negrul scrin
A vietii toatnnl* rece De once zimbet rece
a nici pe buze nu'mi mai vin CA nici pe buze nu'Ini mai vin
nici prin gánd mi-or trece nici prin gánd mi-or trece
d).Strofa 9-12 baratd, ulterior, cu creion negru; zo. i norocul ce cuvánt

Al. 6. Cadavrul lor cel rece;
www.dacoromanica.ro
S'A D'OS AMORUL
e O ceasuri blinde de noroc a° O ceasuri blinde de noroc

io Cum nu sunteti de fati Cum nu sunteti de fati
Cind* tnlädiosul ei mijloc and* mládiosul ei mijloc
Eu il timara in bratà Ii cuprindeam in brati
and stele mil urcand* pe cer 2° Cind stele aritau* pe rind

Duioasele icoane Icoanele tärzie
15 Le oglindeau cu-atit mister Le oglindeau [lin]* tremurind
In unde diafane In ape strIvezie
and In lumina tremurau 2° and in luminä se biteau

Perdelele ferestii Perdelele ferestii
pe e:1nd codrul strilucea Pe dad pidunle luceau
II0 Sub farmecul povestii Sub farmecul povestii
and cali albi [ai] sfintei miri

zimbrii zinei Dochii
Itnflau spre ape-ale lor niri
Tintind la ceruri ochii
85 Si pe cánd Amor zimbitor

Cu magica lui vargi
In tara mindri-a viselor
Deschide-o poarti larga
De vedeam codri....
80 stelele si luna
O noapte lungi de povesti
Din nopti o mie una
Ah unde-i teiul nalt si sfänt

Cu umbra ['ntinsi] roati
85 Norocul nostru ce cuvint
Ce vis viata toatit
de aid, Mallo, incertd ordinea :

1° Si cit de vestede mai sunt 2° Ce s'au ales din doui vieti 3° Ce s'au ales din doul vieti
Aceste reci cuvinte Cuvinte, vai, cuvinte O mäni de cuvinte
Cari inchid tot ce-i mai sfänt [Ce] le priveste cu dispret C.Iror abia le-ar da un pret
to Aducerile-aminte Aducere[a]* aminte Aducerile-aminte
13-14. and stele [mii si] dulci [si] mari* In unde strivezie
Ce risäreau din veacuri*
21. Si pe cfind cali sfintei miri; 24. La cer ochii; 27. I.t.m.a basmelor; 30. Si soarele*>
stelele etc.
Initial strofa 29-32 venea dupd 17-20:
29-32. Cind Asares uriesesti* (a)
Din ape dulce luna
Ce da viati la povesti
La nopti o mie una (b)
(a) Pe ciad> and etc.; (b) Din nopti o mie una.
37-40. 37. Si c.d.mult a'ngilbenit> S.c.d. galbene mai sunt; 38. Aceste urne* sfinte.
2° 37. Ce s'au ales din viata mea... .-,; 38. Cuvinte, ah, cuvinte; 39-4o. Un sprijin trist, neputin-
cios Aducerii aminte [modificarea dela etaj a v. 39 a lelsat pe 40 nemodificat].
3°. Pe dearupra acestei redadii cu cerneala mai magra", cu care a intervenit, cava mai tdrziu, ,ri la strofele 5-1.6 ti
17-20 ( coloana II-a) aceasta versiune nefinitd, ti care se cere legatd de care anume redadie sau strofd anterioard? Problemd :
Ce strilucind pe dou.1 vieti

In ceasurile sfmte
Didea comori firi de pret
Aducer[ii] aminte
www.dacoromanica.ro
30 M. EMINESCO
i° Caci ele mi spun intemeiat* 2° de-adinc le-am cugetat

De cate dulci suspine le-am simtit in mine
De cite lacritni am varsat De cate lacrimi am virsat
Femee, pentru tine Femee pentru tine
46
t° D'e cite nopti am dus mereu 20 Pe cate nopti am dus mereu
Durerea mea adâncl Durerea mea adincii
De-atatea dulci pareri de tau Pe cite lungi plreri de tau
Ca nu mai sufir Inca Ca nu rnai suflr Inca
A2. 2260, 217

Spre depArtat i mândru* tärm
Sträbat a mele c'Anturi
Pe când mä." 'nnec, pe când mà sfärm
De valuri i de vinturi
5 O ceasuri blände de noroc
Cum nu sunteti de fatä
and mlädiosul ei mijloc
Il cuprindeam in bratä
and luna linä.* sträbätea
10 Perdelele ferestii
Si pe cänd cerul strälucea
Sub farmecul povestii
Când caii albi cu stemä* 'n frunti
cerbii zinei Dochii
15 Se adunau din vä.'i i munti
Tinând la ceruri ochii
Si pe c'and Amor zimbitor
Cu magica lui vargI
In tara mändfl-a viselor
20 Deschide-o poartà largA
iatä visul au trecut
Ca §i când n'au fost para..
spre un tarm necunoscut
Alunec' a mea bara
B1B2B2. Caracterul de repetitie 0 de inaintare pe e§aloane, cu intercatiri dela fill la fila, Cu aplicatii operate
In una pentru fila urmltoare, se desprinde mai categoric din versiunile:
ce figureaza in 2277, 77
B2 » » » 2277, 78
B2 » » » 2277, 79
pe care le tiparim, pentru mai sugestiva demonstratie pe 3 coloane, fiecare cu subsolul ei. Atragem atentia ca
in versiunea B3 ordinea strofelor este schimbati.
r°: 45. D.c.n. am suferit; 10: 47. D.c. vii 'Arai de tau.
A2. 15. S.a. pe nalte punti, S.a. pe cal de munti.
In fosal paginei, dupd strofa 13-16, strofa : Atatea tainici ruglminti, (cf. 13/ 21-24 sabred) baratd. E adevdrat
ntt-fi are load aid.
www.dacoromanica.ro
S'A DIJS AIVIORITL 31
B'8 2277, 77-78-79

B2 (f. 77) B2 (f. 7g) B3 (f. 79)
Cuna anii trec ca un nimic Dorind sá nu 'nsemnez nimic Ne mai putand sa-mi dati nimic
Si nu mai sunä ora, Asemenea multora, VA suna trisa' ora,
Eu totusi canturilor sic Eu canturilor mele zic Deci cinturilor, eu va sic
Adío tuturora Adio tuturora Adío, tuturora
Le voiu incbide in negrul scrin Le voiu ascunde 'n negrul scrin Din viata toata sa m'aleg
De once zimbet rece De once minte* rece Cu-a noastre* mii* cuvinte,
CA nici pe buze nu-mi mai vin Ca nici pe buze nu-mi mai vin Pe cari abia le inteleg
nici pin gand mi-or trece nici pin gand mi-or trece Aducerile aminte ?
Cu atata doará* m'am ales Din toata viata si m'aleg Atátea dulci fagaduinti
10 Din viata-mi... Cu cuvinte Cu vravuri de cuvinte Atatea calde soapte
Ciror abia le da 'nteles Pe cari abia le inteleg Atatea lacrime fierbinti
Aducerea a minte Aducerile aminte 1 Varsate si çi noapte
Putea-vor ele vreodat Vor spune ele vre o dat' Mata sgomot de isvor
SA dee suma bine Ce se 'ntimpLa in mine Atatea mil de stele
15 De cate lacrimi am värsat Cu cal venin m'am adapat Si un atat de trist amor
Femee, pentru tine Femee, pentru tine Am revarsat in ele
De acel chin atit de greu Se desfaceau atat de greu Putea-vor spune vreodat'
Ca noaptea ces aclama Din jalea mea adanca Cuna fa:sidra 'n mine
De-acele mil parerí de Jiu Cacele dulci pared de riu Cu cat amor le-am adipat
SO
Ca nu mai sufar inca Ca nu mai sufár inca Pernee pentru tine
De-atatea tainici rugatninti Atatea dulci fagacluinti Cuna se nasteau atat de greu
De-atatea calde soapte Atatea calde soapte Din jalea mea aclancl
De-atatea lacrime fierbind Atatea lacrime fierbinti Si cat de mult ¡mi pare rau
Varsate zi i noapte Varsate zi si noapte CA nu mai sufar inca
55i de cum sufletul tau crud* Mata sgomot de isvor Ah 1 le ascund in negrul scrin
Nu vru si mi se plece Si sbor de randunele De-a mea privire rece
Cuna raimasesi* l'atar amor Si un atat de-adanc amor CI nici pe buze nu-mi mai vin
Ca marmura de rece. Eu am depus* in ele Si nici pin gand mi-or trece
Si dulci fantasme din povesd
BO
Prin cari bate luna
CA povestesc* in ani 'ntregi *
In nopti o tnie una
5. Creion albastru, ulterior : L.v. 5. L.v. inchide 'n n.s.; 9. Din 6. Cu-a II.* dulci cuvinte-
ascunde 'n n.s. suprapus, se 'n'al- viata toati m'am ales [creion al- [strofa f--8 baratd cu creion al-
nefte In coloana urratoare ; 6. De bastru pe f. 77]; I°. Cu cateva bastru; In versiunea urmatoare (C)
once privire* rece deasupra, creion cuvinte [id.] Cu cate> C. situri lipsefte; 9. creion albastru ulte-
albastru indeseifrabilpentru zim- de c. rior: A. blande rugaminti, apar-
bet: privire*? 13-14. Putea-vor spune vreo- pne versiunii urmdtoare (C) pe fila
dat Cat au cuprins* in sine 8o; to. la fel : Si 'mpatimite
9-12. i cu atila m'am ales [pe f. 771> 13. Putea-vor ele soapte, aceleafi observalii ; 16. la
Din víata-mí, cu cuvinte vre o dat'; 15. De catral fel S'au revarsat in ele, fine de
C-iror abia le di. 'nteles moarte* am gustat [creion al- (C) f. 8o; 18. Cum s'au nascut
Aducerea a minte bastru pe f. 77]. in mine; zi. Cum raslreau*>
C. se nasteau etc. 25. L.v.
21-24 (In A2. 2260,2/7) 17-20. [pe f. 77]: ascunde 'n n.s.; 26. De-a ta
Cuna strablteau atat de greu (a) privire r. 27. Si niel p.b. etc.
Atatea tainici rugaminti N. B. Versurile 1-2 primesc
Atatea calde soapte Mizeria* adanca
Mate lacrime fierbinti Si cat de mult imi pare tau aplicafii ce /in de f. 8o, (C.) :ende
Ca nu mai sufar Inca fi figureazd.
Varsate zi i noapte
(a) Cum picurau* a.d.g.
27. S.u.a. de cald* amor;
19-30. Atada codri din povesti
Pe cari trece luna
www.dacoromanica.ro
31 M. EMINESCU
C. Firesc ar fi fost ca versiunea aceasta, urmând imediat dupä ce,leialte trei (B1, 133, 133) 0 care figureaza in
2277,80-81 si o tiplrim aLiturat pe o a 4-a coloana. Cum Insä, in afail de greutäti technic; reprezintä o
interesanta forma autonomi, ce se va transmite versiunii urmátoare D. o tipárim aparte.
SI se observe finalul, simetric, ce reediteaza, modificati, ca pent= incheiere, strofa prima.
C. 2277,80-81
Nu-mi spune lira mea nimic
Au amutit, sonora,
Ded cAnturilor mele zic
Adio tuturora
5 Le voiu ascunde 'n negrul scrin
De-a mortii inger rece,
CA nici pe buze nu-mi mai vin
[nici] prin gänd mi-or trece
AtAtea blAnde rugAminti
10 'rnpätimite §oapte
AtArea lacrime fierbinti
VArsate zi i noapte
AtAta murmur de isvor

AtAtea mii de stele
un atAt de trist amor
Au ingropat in ele
totu§i pare c'am uitat
Cum se nä§teau in mine
Cu at amar le-am adApat
20 Pernee pentru tine
Cum le smulgeam atät de greu
Din jalea [mea] adâncI,
cAt de Inuit imi pare räu
a nu mai sufAr incl
25 Dar vai astfel 'i este scris
Oricui care nu 'nvatI,
Cä dacI viata e un vis
Nu visul e-o viatl
N. B. Verritrile 9ro; 16 (In forma din subsol, deci prima) : incercate intcli ca creion albastru pe f. 79 (132) ;
tot acolo, cm acelari creion, baratd strofa a II-a, care aici n'a intrat 1i ultima care a trecut, aici, drept a doua.
1-2. Incercate fi pe f. ; strofa baratd cerneald neaged, de bund seamd dupd ce a /recut in (D2) 2261,x18;
5. Le voiu inchide 'n negrul scrin; 6. De-a vigil toamna rece; strofa 9-12 baratd, creion rofu ; 16. S'au
revarsat in ele; Strofa z3s6 baratd, creían rolu ,ri cerneald neagrd.
18. Cura s'au niscut in mine; 27-28. pe fila anterioard, 79, (Bs) anticipate : Curncá) Ca daca viata e un
vis i visul e-o vlati;
21-28. Dar vai astfel este scris
Oricui care invatä
Ca dacà viata e un vis
visu-ar fi o viata.
www.dacoromanica.ro
S'A DUS AMORUL 33
Avut-am visul cel mai scump

80 Credeam cu-asa ark
Din lumea ta c'o sà te rump
SA-mi fii cu total mie
Visam cà fruntea o s'o culci

Pe pieptu-mi in suspine
35 cä.' suflarea gurii dulci
Eu o s'o sorb in mine
iatà visul a trecut

Ca §i [and] n'au fost par'cä
Spre negru tärm necunoscut
40 Alunec' a mea bard.
Acolo noapte nu-i, nici zi

Acolo nu-i aurora;
Ded cinturilor mele zi
Adio tuturora !
D2. Figurea2.3. In 2261,118-119v. In caetul oblong de bluil hârde albä, din epoca Legendei Luceafdrului
purcede din C. pe care-I transcrie intru inceput. In acelasi timp are sub ochi si pe W. 2277,83-86, drept me-
mento. Toate prefacerile succesive, pe cari le suferl aceastá versiune se rezolvä in versiunea urmätoare E. Cetitorul
e rugat sä fie atent la ordinea strofelor in subsol cáci i interveitirea aceasta constitue ilia o variatie, un alt
acord al cintecului. De asemenea sä se urtn3..reascä LimurirRe descriptive din subsol i, uneori, dela etaj.
Pentru situarea psihologicä a cidului si pentru inrudirile lui co Luceafdrul, trimitem la strofa 41-44 din
versiunea D2. Facsimilele dela pag. 34-35 introduc in felul de lucro al poetului: de pe f. din dreapta (119),
strofele sunt trecute in stanga, pe f. 118 V. Formatul paginilor originale n'au inglduit exacta reproducere a
situatiei. Dar cetitorul poate supluil.
32. Träindu-mi numai mie; 35. Cumeä s.g.d;

37. Visam... dar visul a trecut; 38. aci n'a fost o viatä [ceca ce se leagd de v. 28 din subsol fi poate sluji
ca exemplu pentru mersul variantelor and ajunge la v. 38 din subsol, versa! 28 din subsol nu fusese modificat]; 39. Si
spre un tärm necunoscut, exact ca in (D2) 2261,118 ; forma dela etaj e mai tdrzie, ca o cerneald neagrd mai Inchisd aceeati
cerneald din versiunile 2264227-2%8 (GI) fi 22612302-304 (G2) cca 1882-1883, epoca Luceafärului.
Pe fila 8r, coloana II-a, deci marginal, aceste trei strofe, indiand o etapd de tranzilie, partial executate :
De eft atAtea rugäminti
Atatea calde soapte
Atatea lacrime fierbinti
Växsate zi i noapte
Atka negro chin amar (a)
Au eme o 0.'1 poarte
Dear o viatà inzädar
mai bine moarte (b)
Cu ochii mi intunecosi
dätätori de viatä.
Renäscätori din moarte
(a) De cit atata chin amar; (b) Mai
bine-un vis s'o tnoarte; versal adaos e me
cerneala mai fncbisd de care s'a amintit.
www.dacoromanica.ro
54 M. EMINESCLI
1 i
`,t
4 t-k.s
4 -
I r , 4
l c , .1? s
1 -.1 NI
NL
I1 . . 3
.
4N4
..
N., 4 A 'A a 4 4 it A
L. 4 4 .. I el, <
-)
1 I 1
,
J *
i 1
. t
) 'NI
t
www.dacoromanica.ro
:=9)
A
S'A DUS AMORUL 35
-.....1
T"-.S.4 : 4.r
C4
1
ti
te,
e.
1, 1) i,.,.
la cl, , '.. t
, ' o
..4
el
el
Xt ,
i. v.:. % .' '
Is 4
rA
b
1
1 A.....
A 4 ,
N
\ N.
'I k
4.; ,
i ,..---- , si It'll
.k
..-: 'i-4.i ,...1 4 --Na
Nt.
i,
N. N,
www.dacoromanica.ro
4
- , E
,,
h
....z
,,. . 1,1 a
.r. .
:'-'..' '
..
1,
e
,' 4 ' -1, I '' 1 ..S
4 1 '` 4
t
-
fr.ii ; i t
,_,,,.. . 1 A.
'i
't t'
1-
t
4
j. 'A
i
1
"q
A . `.
,---
::
) 'i 1
,, 1 ).
IS...... -r- 4 4 .*1
t ,
-.4.1 1 ' i A
e. -'i .1 1 t
m',;:-- 4-
qi 4 :sy
.. ,i- .;3, i -.4.....-- cs
. si 1 i_
i.
-4.... L.
k.--
N...;,. ,
,4. '1
At- 9i.:.
1 ..-.4 ..
t'.i'ks' ., - .
.:, -
3*
36 M. EMINESCU
D2. 2261, 118-1 19 V.

DI. 2277, 8346
Amorul, tristu-ne amic

Fugi amândurora,
[Deci] cánturilor mele zic
Adio tuturora
o Le voiu ascunde 'n negrul scrin

Uitarea säi le 'nnece
Cà nici pe buze nu-mi mai vin
nici prin gAnd mi-or trece
'atita murmur de isvor,

10 Atitea mii de stele
un adt de trist amor
Am ingropat in ele
totusi pare c'am uitat

Cum se lipeau de mine
15 Cu cite lacrimi le-am udat
Femee, pentru tine
Cum le plangeam atát de greu

Din jalea mea adâncI,
cát de mult imi pare r'áu
20 Cà nu le sufár inca
x-2. a° Nu 'mi spune lira mea nimic, a° Perit-au visul* in nimic 30 Perit-au umbra in nimic
Au amutit, sonora I Fugind amindurora Fugind amândurora
1-4. 4° Al dragostei duios nimic

Perind amândurora
Eu anturilor mele zic
Adio tuturora
N.B. Creion rolu, ulterior, la v. 3 : i cinturilor mele zic; se plareazd Mire formele de subsol fi eta]
6. De ochiul mortii, rece> D. ochiul meu cel rece [aceasta de a doua, acelafi creion rof u]; 9. creionul ro/u taie,
ulterior, pe S' Atara; 14. Cum se n4teau in mine;
17. C. le smulgeam atit de greta? C.1. storceam a.d.g.; x8. Din Mima-mi adanca;
Dupd V. zo urmau, In prima transcriere, doucl strafe ce figureazd, aproape ¡den//ce, dar in altd ordine, In versiunea
anterioard (C.):
Dar vai astfel '1 este scris
Acelui ce nu 'nvata,
a, daca' viata e un vis
Nu visul e o viola
iata totul a trecut
Ca si cand n'au fost parca
spre un tarm necunoscut
Alunec'a mea barca
www.dacoromanica.ro
S'A DUS AMORUL 37
CA* al tau repede [suiris

A ta iubita fatI
Nu* fac din viata mea un vis
Din visul meu o viata
25 Era atat d dureros
bland din cale afara,
prea era de tot frumos
De-au trebuit sa piara
Prea imi parea cal mandrä. cresti

30 De cum rasare luna
Ca geniul dulcilor povesti
Din nopti o mie una
Era un dar atat de 'nnalt
CA nici nu se cuvine
35 Sà pe-un om la celalalt
Cum te iubeam pe tine
Prea nu aveam un Dumnezeu
Mi-am fost uitat de toate
Prea ne pierdusem tu si eu
40 In dulce umbrà poate
barate, In momentul crind trectind pe fila urmcitoare, reja imediat fi reface Milita din ele, (pe ceo de a doua elimimind-o
definitiv):
at-24 t° i oare poate* este scris 2° Si oare poate* este scris
Priviriiace inghiata Si ar schimba la fatä
[Acede Incerari 5° ,ri 2° nesigure ca ordine; poate* e pus de noi, manuscrisul are, ciar ¡cris: toate (sic)].
3° Caci pe deapuruti m'a ucis 4° i azi abia asid m'ai ucis 5°i azi abia cand m'ai ucis
Schimbarea ta la fati (a) ochiul meu inghiatä Riceala ta ma 'nvata
§tiu cl viata e un vis, Eu vad cá viata e un vis CI dacá viata e un vis,
Dar visul nu-i o vial Dar visu-mi n'a fost viatä Nu visul meu e-o viata
(a) Deasupra nefinit, neacordat :
Si 'mi lumineze* 'n [fatal
6° Cu al tau dulce trist
Cu mar' igaioasa fati
Faceai din viata mea un vis
Din visul meu o viati
25-28. 1° Si val! atit de mangajos z° Un vis atat de manglios
Era din cale afari.... bland din cale-afara,
Atata prea era fnimos Dar iarl§i* prea era frurnos
S'a trebuit sä piará! trebuit sa." piad
3° Si totu§i blind i mingálos

Era din cale atad,
totu§i prea era frumos
De a trebuit d. piad
31. Ca zina tainicei pove.5ti > Ca geniul blandelor pove§ti; 34. Ca mai nu se cuvine;
www.dacoromanica.ro
58 M. EMINESCU
Amorul nostru dureros

Era p'ägAn chimeric
Era un demon languros
Näscut din intuneric
45 prea mult ing;r mi-ai pärut
prea putin femee,
Pentruca visul ce-am avut
SI. fi putut sà stee
Poate cà 'n lume nu e loc
50 Cu ori. i cAtä
Pentru atAt de rnult noroc
pentru-atata milä
41-44. lubirea ce mit ferici
Era poate
Cum [nur se cade-a o simti
Fiptura de tirana (a)
(a) Fiptura sa u Fipturei?
Cu,,: ordinea, de aid Encolo variad, transcriem pe trei coloane cele trei ciorne ale strofelor dintre 29-32 j 49J2,
dela etaj:
83-84 2277, 83-86 2264 La v.
30 Cu un amor atit de 'nnalt
s° Prea mult un inger imi pireai Cáci prea mult inger imi
prea putin femee prea putin femee, Eu te-am iubit pe tine
Pentru ca visul ce visai[u] Ca fericirea ce-o visai[u] Precum un om de celilalt
poati 'n loe sá stee Sil fi putut si stee A'1... nu se cuvine
fir de margini* si de 'nnalt Cu un amor atat de 'nnalt, Atila sete de amor
Iubirea pentru tine Cum te iubeam pe tine Adinci, dar pigini
Si tin' un om la cel[lla]lt Si sin' un om la cellalt Nu se cadea la muritor
Vai nici nu se cuvine Vai nici nu se cuvine La mina de tirita
fericirea mea era Cu setea mea de fericiri Prea nu aveam un Dumnezeu
Zeeasck dar plgini Zeeasci dar pigini. Prea ne-am uitat de toate
Si niel se cade-a o avea Ce nici se cade-a o avea Prea mi* pierdusem tu si eu (e)
O mini de tirita O mini de tiran:4 In dulcea-i voluptate
mei 1mi aduc*., Te unniream cu-atit amor (b) Si prea mult inger mi-a pirut (j)
Aminte totdeuna Pe tine totdeuna prea putin femee
De ani de zile färl somn* De mii de zile de dorinti Pentru ca ea si fi putut(g)
De nopti o mie una nopti o mie una Atat de mult si-mi dee (b)
CA nici nu poate a fi loc (a) Putut'au oare a fi loc (c) Prea multe lacrime fierbinti,
De lacrimi* si de In veacul plin de sita' (d) Virsaiu intotdeuna
Pentru atit de mult noroc Pentru atit de mult noroc In mii [de] zile de doringi)
pentra-atita mili pentru-atita mili [?] In nopti o mie una
Inalt nici poate a fi loe (j)
In inimi* si sili
Spre-a därui atfit noroc (k)
atit de multi milA (1)
(a) Ci 'n lurnea asta> Ci nici Te urmiream din loc in loe; (e) P. ne pierdusem etc.; deasupra,
nu poate etc. Putut-au oare loc; finde versului, un rck/er: astfel; (f)
In hirma ces. de sil; S.p.m.i.imi pireai; (g) Ca f. ce
visaiu; (b) SI fi putut sit stee; (i)
Atitea zile de dorinti (k) Pentru a
da a. n.;
(j)(I) In cit niel poate fi velan loe
In lumea ce,a de sili
Pentrtx 'un atit de-adinc noroc
pentru-atita
www.dacoromanica.ro
S'A DUS AMORUL 39
poezia sfdrfia simetric, fa prima transcriere, ca fi 'n tipa C. cu strofa :

Deci canturilor mele zic
Adio tuturora
55 CiCi visul piere n nimic
Fugind amandurora.
fnlocuitd, pare-se, ca urmertoarele doud; callgrafiate, In continuare, pe f. zzy v. :

*i din atata m'aria ales
C'o mana de cuvinte
65 Ca.ror al:ia le da 'nteles
Aducerea a minte
CA.'rora trist acum le zic

Adio tuturora
Daca duiosul lor amic
Peri amindurora
E. figureazä in 2261, 120-120v., In acela§i caiet oblong, urmeaza de aproape, in ambele sensuri, pe D2. qi
primwe aplicatii, ce se vor Intâlni in F. 1i care se qi trec acolo. Sunt i cazuri, cánd aplicatli ce se vor intálni in
versiunea urmatoare, se integreaza, instantaneu i aici, d. p. la v. 5: Le voiu fncbid Cum le Inchid In negrul scrin.
De retinut, in lega:tarà cu geneza cánturilor de iubire i pentru pregnanta detaliului, strofa 13-16 (3°): Ce daos
trist au petrecut Rin ce sunard 'n mine.
E. 226'I,120-120V.
Sbura. amorul. Un amic
Duios* amandurora
Deci canturilor mele zic
Adio tuturora
Cum le inchid in negrul scrin
Uitarea le petrece
Ca nici pe buze nu-mi [mai] vin
nici prin gand mi-or trece
Atata sgomot de isvor
10 Atatea mii de stele
un atat de-adânc amor
Am ingropat in ele
i° Din ce noian necunoscut e Cu cat amor le adapaiu 3° Ce cbaos trist au petrecut
Au stribatut in mine Ciad se n4teau in mine Pan ce sunarl 'n mine
" I cate lacrimi au cazut Cu cate lacrimi le udaiu cate /acrimi au cazut
Pe ele, pentru tine Femee, pentru tine Pe ele, pe[ntru] tine
Sbura circonflexul pentru a distinge perfectul simplu a fost intr'o creme frecvent utilizat In scrisul nostru ;
din/re cei din urma, d-I Mibail Dragomirescu l-a reinviat In romana' sdu Copilul cu trei degete de aur »; 5. Le
voiu inchid[e] C. le inchid in etc. .pentru lamuriri, cf. argumentul respectiv.
z3-76. Cele trei forme ale acestei strofe sunt bu-ere-ate una dupd alta, fdrd a .putea decide la tare s'ar fi oprit.
Versiunea urmdtoare F. se botdrdfte pentru z°; 13 (3°). Prin cita moarte* au trecut.
www.dacoromanica.ro
40 M. EMINESCLI
Cum le frángeam atät de greu

Din jalea mea adâncl
cat de mult imi pare rAu
20 C5. nu le sufär
CA al du brand i trist suris
Nu este iaräsi fatä
Fäcând din viata mea un vis
Din visul meu o via:0
25 Atat de blind si mangälios
Era din cale afarä
era prea de tot frumos
De-a trebuit sA piarä
Era un dor atit de 'nnalt
30 CA mai nu se cuvine,
SI tie-un om la celgalt
Cum te iubeam pe tine
Pärea deodatá cumcä cresti
De cum räsare luna
35 Ca zina dulcilor povesti
Din nopti o mie una
prea mult geniu mi-ai pärut
prea putin femee
Pentru ca visul ce-am avut
40 Sä fi putut sA stee
Era un demon färä. sat
Amorul cel chimeric
Cu ochii mari 1nsetosati
plini de intuneric
45 Prea am uitat pe Dumnezeu
Precum uitasem toate
Prea ne pierdusem tu si eu
In dulcea-i noapte poate
33. Pärea deodatä cl tu cresti; 43. Cu ochii lui inseto§ati err aceastä redactie a versului 43, fi ca restul
strofei dala etaj, strofa a fost elaboratri Midi, in D2 marginal. Cf. cliteul dela pag. 3j.
Cava mai tdrziu, ca scri:u1ri cerneala, carie, ale epocei Luceafärului (2182),strofa acearta e reluatar pe 2277, 84, intr'tm
collitor vacant, pu/in schimbatd ; fixate% poate pentru alte versiuni sau teme:
Era un demon färä sat
Ce nu puteam sä '1 ferec (a)
Cu oclili mari insetosati
plini de intunerec
(a) Amorul eel) Ce nu puteam etc.
45-46 (D2) Poate-am uitat [pe] Dumnezeu
www.dacoromanica.ro
S'A DUS AMORUL 41
'n lumea toatà nu e loc,

50 Nu 'n suflet de copila,
Pentr'un atat de sfant noroc
pentru-atata
F. Se afil in 2260,189-191, pe file de märimea hirtiei de scrisori, de foarte bunä calitate, cu dungi paralele
In filigran si pare, hum totul, prin oränduire o caligrafie, o còpie destinatä unei publicatii.
Transcrie versiunea anterioarl (E) dar primeste aplicatii si din G2, care figureazI in 2277,87-87v. si are
toate versurile barate orizontal, dupi ce au fost transferate in alte versiuni.
Desi caligrafiatä, versiunea aceasta, F., a primit de indatä noui apficatii.
F. 2260, I89I9 I
G2. 2277, 87 87V.
S'a dus amoral, un amic

Supus amindurora;
Deci cinturilor mele zic
Adio tuturora
5 Uitarea le-a inchis in scrin

Cu mn ei cea rece,
nici pe buze nu'mi mai vin
nici prin gind mi-or trece
Atka murmur de isvor,

10 Atat senin de stele
un atat de trist amoi
Am ingropat in ele
Din ce noian indepärtat

Au räsarit in mine
15 Cu cate lacrimi le-am udat
Pe ele, pentru tine 1
49. In lumea toad nu e loc; 5o. Necum inteo copiL4

49-52 (D2) In lumea toatá nu e loc
Si 'n* suflet de copilä
Pentru atát de sfänt noroc
Si pentru-atáta mill
F.-2. Supus aplicat had; in 2261,120-120 Y. (E.); 5. De cum le 'nchid in negral scrin; 6. Le ja uitarea
7. Cl nici pe buze nu'mi mai vin;
rece (pe G2.) > Le-atinge ultarea rece > Le ja ultarea rece; 9. Atka sgomot
de isvor> Atka urnbrä de isvor; to. Atatea mii de stele; ri. trist aplica! Midi In G2; 13. Din ce nolan
necunoscut; 14. Au sträbltut in mine.
15-16. Si cite lacrimi au cálzut
Pe ele, pentru tine 1
www.dacoromanica.ro
4i M. EMINESCU
Cum strgbgteau adt de greu

Prin jalea mea adâncg,
cAt de mult mi pare rgu
20 a nu rnai sufg,r
Au unde e al tgu suris
stee iarg§i fatg,
FIcOnd din viata mea un vis,
Din visul tneu o viatg
25 Era un vis misterios
blând din cale-afarà.'
prea era de tot frumos
De trebula sg parg
Prea se pgrea cit nala cre§ti,
30 De cum rgsare luna,
In umbra dulcilor pove§ti
Din n0130 o mie una
Prea mult tninune mi-ai pgrut
prea putin femee,
35 Pentruca visul ce-am avut
SI fi putut sg stee
Prea ne pIerdusem tu §i eu
In acel farmec poate,
Prea am uitat pe Dumnezeu,
40 Precum uitasem toate
Precum uitasem cit nu-i loc,
In lumea de mizerii,
Pentr'un atat de sfint noroc,
Semängtor durerii
17-20. 1° (G2) Cum se 'ncIrcau sunind, din greu 20 (F.) Se !naripau atit de greu (a)
Cu jalea mea adáncl Din jalea mea adáncl
De care mult imi pare räu cát de mutt imi pare rlu
CA n['o mai] sufi'r CA n'o mai sufär Inca'
(a) i In E.
3° (F) Cum se porneau atitt de greu 4° (F) Cum luminau atát de greu
Lucind in jalea-adincl Prin jalea mea adáncl
10
5° (E) Cum strAbIteau atát de greu
AB,
zr. CA nu mai e al au suds; 25. Atka de misterios (G2) > prin aplicalii, strofa la forma dela etaj ebiar pe G2;
29. P.s.p. a dulce cresti; 31. Ca 2ina mándrelor povesti; 38. In tristu-i farmec poate In G2.];
41-44. Uitam cA 'n lume nu e loe, (b)
Särmana mea copal (c)
Penteun atát de sfint noroc,
pentru-atáta mill.
(b)(c) In G2].
44. Ultimd aplica/le, infra, neacordatel : ReniscAtor din moarte.
www.dacoromanica.ro
S'A DUS AMORLTL 44
Gs figureazi in 2261, 802-804 In submanuscristil, cu file de dictando, in care a copiat un grup de poezii,
ca de tipar. A fost intru inceput o còpie caligrafica, de iz strofe, a poeziei asa cum apare in textul definitiv
Maiorescu. Aplicatii suprapuse, imprumutate din G1 si G2 precum i numeroase incercrtri de a reface strofele,
operate in marginea filelor, oriunde afin un spatiu alb, imprimi acestei versiuni o fizionomie i confuet i dbviati
dela prima fati a còpiei.
Cum se face atunci cá textul definitiv-Maiorescu, deosebit oricum de cel pentru Familia (uncle apare si cu o strofi.
mai putin) a putut fi degajat din hitisul acestor aplicatii i implicaçii irnpenetrabile ? A crede cä operatia va fi
fost flcutä de Maiorescu, ocupat cu multiple insircitdri, editoriale cbiar, la epoca aceasta 1), este putin probabil.
Nu rämäne deck o singuri explicatie, care, pe misurl ce inträm mai adänc in particularitätile atelierului eminescian
Ii face drum si prinde din ce in ce consistend: dupi ce a incercat sä prefacl textul definitiv, a renuntat (ca si in cazul
Luceafdrului, versiunea D. cf. acel capitol nu insa si in cazul poeziei, Pe kingd plopii fdrd so;, unde apli-
catiile ultime sunt inregistrate in textul definitiv, ce apare 'Inca din Familia, cera ce complicä oarecum cronologia)
la toste schimbärile, revenind la intgul strat pe care l-a transcris din nou pe curat. (Faptul c5. si G8 si G2 sunt ba-
rate, aratà ca au fost transcrise altundeva). Aceasta ultima còpie, ce va fi rämas la tipografie sau in cosul de härtii al
corectorului Maiorescu, a slujit acestuia la alcituirea eclitiei sale. Este cera ce formulam, incl din introducerea
primului volurn al acestei editli, in cuvintele: « N'ar fi fost ded exdus, scriatn, ca Maiorescu si fi glsit aceste
ultime poezii ca pe un pachet de epistole, investit cu toate formele legale, dar care dintr'un motiv de fortO
majorà n'a apucat si fie expediat cu posta... » 2).
Transcrierea noasträ a procedat asa dar, in consecintl, dupl metoda palimpsestelor. A inlAturat toste aplicatiile
suprapuse, de tot soiul, reintegrind textul primei c6pii caligrafice, care se dovedeste a fi chiar textul definitiv
Maiores cu. El este versiunea G3, dela etaj.
In subsol, am asezat aplicatiile deduse din alte douA versiuni:
131 din 2261,217-218 o frumoasä còpie caligrafic.i, de dupà Legenda Luceafdrului si figuränd in acelasi caiet,
oblong, confectionat de poet si
02 din 2277,87-87 y. In caietul ce cunoastem si care a fost baratä orizontal, vers cu vers, dupá ce a fost
utilizara.
Acestor aplicatii, se adaogl cele operate chiar pe G8 si päräsite in cele din urmä. Provenienta aplicatiilor s'a
specificat intotdeauna in subsol.
Sä mai adiugälm cä G8 suferä o section are marcad cu *,, intii dupl primele y strofe, apoi dupä alte 3, sec-
lionare legaa de prefacerile ultime si care a fost pIräsitä, °dad cu ele. Pentru cel ce vrea sä verifice natura acestui
triptic çi sá ceteasa poemul astfel sectionat, sä amintim cO sectionarea se leagä de anume strofe ce se gäsesc
subsol. Un exemplu. Strofa 33-36 (5°) din G8 sunä: Sd vie visul radios Ca sd ne 'nceinte iard? Se vede limpede cä
astfel modificatä strofa, sectionarea se justificl : incepea un alt moment.
G3. 2261, 302-304

Gi. 2261, 217-218
G2. 2277, 87-87v.
S'a dus amorul, un amic
Supus amindurora;
Deci cinturilor mele zic
Adio tuturora.
5 Uitarea le inchide 'n scrin

Cu mAna ei cea rece,
nid pe buze nu-mi mai vin,
Si nid prin gind mi-or trece
1.) a I. E. Toroutiu, St. ,ri doc. lit. V, pag. 18.
Nr.Eminescu, Opere, I, 1939, pag. XIV.
I-4 identice In G1 ,ri G2 ca strofa dela eke, minus v. 3: i canturilor m.z., care e aplicat ulterior fi In Gs,
5 8. i° Caci nu mai trec, in gänd nu vin e a nici [pe] buze nu-mi alai vin
Amiute sà-mi aduci; Aminte sà-mi aducl;
Ingllbenite foi in scrin Ci 'ngälbenite foi in scrin
Uitarea le usuci (G1) Uitarea le usuci (GI)
www.dacoromanica.ro
44 M. EMINESCU
Atka murmur de isvor,

Atat senin de stele
10 un atat de trist amor
Am ingropat in ele.
Din ce noTan. indepärtat
Au räsärit in mine
15 Cu cate lacrimi le-am udat
Iubito, pentru tine
Cum sträbäteau atat de greu
Din jalea mea adancl
Si cat de mult imi pare räu
20 Cà nu mai sufär incä,
3° Ca frunze galbene in scrin 4° In g5.nd nu-mi tree, in graiu nu yin
Uitarea le usuci Arninte sä-mi adudi
Pe buze ele nu-mi mai vin Ingälbenite foi In scrin
Aminte sl-mi aducl (G3. marg.) Uitarea le usucä (G8 marg.)
N. B. Scrise, marginal, Pe G31 30 fi 4° sunt sugerate ,ri deduce din GI.
Uitarea le-a Inchis in scrin 60 De cum le 'nchid In negrul satin
Cu mina ei cea rece Le-a stins uitarea rece
§i nici pe buze nu-mi mai vin §i nici pe buze nu 'mi mai vin
Si nici prin gand mi-or trece (G1) §i nici prin gind mi-or trece (G2)
7° Identic ca strofa dela etaj In G2 ji
8° Uitarea le usucAl 'n scrin
Cu umbra ei cea rece,
§i nid pe buze nu-mi mai vin
§i nici prin gand mi-or trece (G8 aplic. ultime)
9-32. Identic fu toate versiunile : G3, fi G2.; 16. Femee, pentru tine
13-16. 1° Din ce noian au asärit z° Din ce noian necunoscut
Durerilor din mine Au asirit [in] mine
§i cate lacrimi au murit §i cate lacrimi au cAz' ut
Pe ele pentru tine (GI) Pe ele pentru tine (GI)
3° Din ce noian au risirit 4° Din ce noian au asIrit
Adincului din mine Durerilor din mine
§i cite lacrimi s'au lovit §i cate lacrimi au murit
Pe ele, pentru tine (G3) Pe siruri, pentru tine (G8)
N. B. 3° ,ri 4° sunt deduce din Gt.
f° In G8. reproduce pe 2° din Gl [la versa! 14 : Au asirit in mine]
6° Din ce noian indeplrtat
Au räsärit in mine
§i ate lacrimi am Vársat
Pe ele pentra tine (G8).
7° In G2 identic ca strofa de etaj.
17-20. 1° Porneau incet, plutind cu greu 2° Cum pätrundeau atat de greu (a)
Din jalea mea adancl; Din jalea mea adinci;
0 cat de mult imi pare au 51 cat de matt imi pare au
CA' nu mai sufir Incà (GI) CI nu mai sufar incal (GI)
(a) Se ridicau, plutind cu greu
3° Cum luminau* atat de greu (b) 4° In G2 identic, ca strofa dela eta], mingr v. x8.
Din jalea mea adancal Prin jalea mea aciand4
§i cat de mult imi pare au (e)
CA' nu mai sufär inc'a (G8)
(b) C. se nasteau a.d.g. > C.s. pomeau hicet > C.s.
porneau plutind cu.g. ; (c) §i cat eta.> O I cat etc.
www.dacoromanica.ro
S'A DUS AMORUL 45
Cum nu mal vrei sà te arati,

Luminä de 'ndeparte,
Cu ochii tal intunecati
Renascatori din moarte
25 cu acel smerit suris,

Cu acea blanda, fatä
S'a." faci din vIata mea un vis
Din visul meu o viatä
91 mi se para ca tu cre§ti
30 De cum rasare luna,
In umbra dulcilor fere§ti
Din nopti o mie una
Dupd strofa 17-20 arma in strofa :
Ci nu mai bat ca in trecut
Sunind incet sub timple
Cu tot amorul petrecut
Viata s'o reimple (d)
V. si mi-o imple
baratd, in cele din urmd, la o revkie Cu creion ro,ru. Aceea,ri strofd transferatd, marginal, ,ri in Ga, fa aforo rontu-
rului (barata, in cele din urgid ca intreaga pagind) 1i pul*, modificatd :
Q nu mai bate din trecut
Sunand incet sub timple
Cu tot amorul petrecut (e)
Viata si mi-o imple
C.t. norocul petrecut.
N.B. In G2 !trató areasta lipse,rie.
25-24. I° aci nu mai vrei si te arati z° Cici nu räsai si te arati,
Venindu-mi de departe(f) Venindu-mi de 'ndeparte,
Cu ochii mari, inamorati Cu ochii mari inannorati (g)
Reniscitori din moarte (G1) Renisatori din moarte (G3)
(j) Venindu-mi d.d. > Luminä de departe> V. etc. (g) C.o.m. i 'namorati.
In G2 identic cm strofa dela etaj, mima v. 21.: CA nu mai vrei si te arati.
In/re strofa anterioard amista, in G3, relinute, in/re linii desplirlitoare, deci menite rezervelor, de viitor,
aceste dona' stiburi
a nu znai vrei si te ariti
Acestei dulci singuritäti
25-18. e Cu jalea blindului suris z° Qci nu mai vii tiu suris

Cu intristarea 'n fati_ (b) Si-mi luminezi in fati...
Viata mea era un vis Ficand din viata mea un vis
Si visul meu viati (G1) Din visul meu o viati (0).
(b) Cu desmierdarea 'n
30 Si simt el blindul täu suris 4° Cu jalea blindului suris (i) 5° Si mä privesti cu acel suris
Si palida ta fati Cu palida ta fatä(j) Ce te 'nsenini 'n fati
Prefac viata mea in vis Viata mea era un vis Sii faci din viata mea un vis
Si visul in viati (G3) Si visul o viati (G3) Din visul meu o viati (G3)
(i) Sub> Cu> In> Cu j. etc. [versul
se repetd intreg]; (j) Sub p.t.f.
In Gil identic cu strofa dela etaj, mima v. 26: Si ca-acea blindi fati
www.dacoromanica.ro
46 M. EMI.NESCU
Era un vis misterios

Si blind din cale-afarA
35 prea era de tot frumos
De trebuia sä. piarI
Prea mult un inger mi-ai phut

prea putin femee,
Ca fericirea ce-am avut
40 SA' fi putut sà stee;
Prea ne pierdusem tu i eu
In al ei farmec poate,
Prea am uitat pe Dumnezeu
29-32. i° area a lin din apl cresti 2° SA parA cá din valuri cresti (k)
De cum rasare luna De cum räsare luna
In umbra mindrelor povesti In umbra dulcilor povesti
Din nopti o mie una (G') Din nopti o mie una (GI).
(k) PIrea cl tu din v.c.
3° Firm di tu din apa.' cresti(/) 40 In G2 identic cu strofa dela
De cura räsare luna minus v. 29: Sá mi
In umbra dulcilor povesti se park' cuincl cresti.
Din nomi o mie una (G2)
(I) i inairttea mea s5 cresti.
33-36. t° Din noaptea vremilor 85. '1 scot 20 Prea era vis frumos de tot
Ca sá ne 'ncânte iarä? De-a trebuit sa. piará
Prea era vis frurnos de tot Din noaptea vremilor nu pot
De-a trebuit sl. piará (G1) S5-1 diem sa vie iatä (G2)
3° Era un vis frumos de tot 4° Nu cred ca visul radios
De-a trebuit sá piará Sá ne mai vinti iara
Din ceata vremilor nu pot Cáci prea era de tot frumos
S5-1 fac sl vie iarä (GI) De trebuia sal piará (G3).
30 SA vie visul radios
Ca s5. ne 'ncante lark' ?(m)
0 1 prea era de tot frumos
trebuia sá piará (GB)
(m) Si ne Inciinte iarä ?
In G2 identic cu strofa dela etcy.
37-40. Identic fu G2 cm strofa dela e/4; In G1 fi G3 identic, minus 1. 39: Ca fericirea din trecut.
41-44. e i ne pierdusem tu si eu 2° Prea ne pierdusem tu i eu (o)
In ea fir' a socoate (n) In acel* farmec poate(p)
Ca e in cer un Dumnezeu Si am uitat ea' Dumnezeu
Tinänd In seami toate (G1) Le tine 'n Beata toate (G1)
(n) In el f.'a.s. (0)(p) Ne rátäcisem tu si eu
De* ce*, fir' a socoate
30 Ì ne pierdusem tu si eu 4° In G2 identic tu forma dela etaj, minus
In blandu-i farmec poate, (q) p. : In a ei farmec poate.
Si am uitat pe Dumnezeu
Precum uitasem toate (Gs)
(q) In ace farmec poate.
www.dacoromanica.ro
S'A MIS AMORIlL 47
45i poate d niciPe-oeste loc

lume de mizerii
Pentr'un atat de sfânt noroc
Strábätätor durerii.
* *
Pentru datarea versiunii G2 (2277, 87-87 v.) se poate face apel la pagina imediat urmitoare, Cu o cemeali
grafie, identice, cm-incluid caligrafic ca o adevirati fili de registru de datorii. O transcriem aidoma:
2277,88
Datorii 400
Moi§e zoo 12
Tata i 200 800
Wachtel 200 400
Batbu 20
4,800
Koch 30
Weiss 6o
Slavici zoo
Presante
Nica Wachtel 200
30
Oltean 530
Koch 30
Weiss 6o
Tura 50 Slavici zoo
Chibici 50
Tura 50
Manliu 100
Bauer 20
Minovici 40 Oltean 300
2.510
940
Xeni 500
3.010
4.800
3.010
790
Oci9 20 fr.
Bauer . . 20
N. B. Majoritatea numelor din stinga sunt subliniate Cu creion albastru. Numele Tura e barat atit in coloana
I cilt 9i in a II-a fusese, de sigur, achitat. In coloana II-a e barat i numele lui Koch.
* *
Asa cum au slujit de pretexte muzicale (atAtea din ele lamentabile) cAntecele de dragoste ale lui Etninescu
au intrat, dimpreuni cu alte poezii, in arsenalul analogiilor, de care se folosesc oratorii i publici§tii in primul
rAnd. Iati, in legituri ca o strora' celebra' din S'a das amoral, un ecou aproape contemporan. Scriind, in Epoca
(1, 15, Miercuri) dela 4 Decemvrie 1885, un editorial intitulat « Junirni,tii», Gr. G. Peucescu, disectorul organului
conservator de atunci i fostul coleg de redactie dela Timpul, insista' asupra iluziilor nutrite de aceia, in frunte
cu Maiorescu qi Carp, (e vorba de incercirile de apropiere ca liberalii, din 188z, atnintite la Seriroarea ¡II-a),
cati «voiau si imprime organizatiunei noastre interioare o directiune conservatoare, supt auspiciile d-lui Bri-
tianu». Si adluga: Visul de aur al Junim4tilor I
Era un vis misterios
$i batid din cale-afari
Si prea era de tot frumos
De-a trebuit si piará I»
45-48. z° Si cum ci el nu are loc 2° $i cuma el nu are loe
In viscol de mizerii In lutnea-i de mizerii
Pentr' un atit de sfint noroc Pentr' un atit de sfint noroc
Strivizitor durerii (G1) Stribititor durerei (G1)
3° Si n'am vizut ci nu e loe (r) 40 $i prea nu este nici un loc
In umbri de mizerii Pe-o lume de mizerii
Pentr' un atit de d'Asir noroc
Striviz' itor durerii (G2) (G2)
(r) Precum uitasem ci nu-i loc.
Tri G' identie, ca strofa lela etaj, mina/ V. 4f poate ca si fie loe, cesa ce impunea In v. id temed Intreberrli :
Stribititor durerii[ ?].
www.dacoromanica.ro
48 M. EMINESCU
CAND AMINT1RILE
«Familia», XIX, 20, r3/27 Maiu 1883.
A doua poezie din ciclul incredintat Familiei subliniazi, poate, mai mult ca oricare alta, unitatea psicho-
logia si de inspiratie a acestui moment a/ lirismului eminescian. Nu numai a se intálnesc, ici si colo, strofe, ce
apar i in celelalte poezii, ca o dovadi cl plasma comuna' Ii imprimä aderentele pretutindeni, dar poezia insisi nu
poate fi inteleasi deat in cele doul pärti ce o compun (prima, publicatä intalu in Familia, si a doua, postural,
tiplritä intaiu de Hodo i apoi de Chendi), ce se complinesc i dau adeviratul sunet al poemului, ca i atunci
and pe coarda elegiac.4 se suprapuae arc-usul rizvratit si barbar.
Ci Eminescu n'a crezut de cuviintä si incredinteze Familiei, la data aceea, i partea a doua, asa de subiectivä
(Cum ai putut a-fi bate joc...) a poemului, se intelege färä. greutate. Dar a el nu o putea sacrifica se vede din
faptul CI le transcrie pe amandoui, una dupi alta, si despirtite prin * ** in caietul ultim, In care prima parte e
chiar textul definitiv din Maiorescu. Hodos intái i dupa aceea Chendi erau, asa dar, indreptititi si publice aceastá
a doua parte a poeziei. i au facut-o cu acel instinct al potrivelii, care in cazul de fati se mai numea i pudicitie,
aceeasi, poate, ce va fi oprit si pe Maiorescu si o publice dimpreuni cu intáia parte, and amándoul erau gata
juxtapuse, in momentul and isi tiparea editia. Zicem pudicifie, pentrua desi forme ca infamel i antarea-mi
se aflä in variante anterioare (cf. subsolurile noastre), in versiunea ultimä (B11), de la care plecau editorii, ele au
fost totusi agravate i inlocuite cu sperjurd çi blestemu-mi1).
In legatuti cu revelatiile de ordin sentimental ale pirtii a doua, izvorul cel mai sigur de verificare Amine
corespondenta dintre Eminescu si Veronica, intr'un cuvânt biograa, chiar dad.' atitea puncte timm inca' obscure.
Läsánd viitorului sarcina si decidä asupra valorii und Insemniri ca aceasta, reproducem urmitoazele ránduri enigma-
tice, schitate cu aceeasi cernealä, aceeasi grafie in capul primei pagini (103) unde figureazi preludiile brouillonare,
a) 2277,503, ale poeziei:
« M'a indus cineva in eroare, a cdruia nume nu-I numere, pentrucd e persoand respectabild.
Acea persoand respectabild si fie a dracului.
Spune D-ta nu e mizerabil dla care fi-a spus un asemenea lucru »
Dia/og, ispititor prin anume indicii, Iasi, oricura, dificil de rezolvat 2).
Ms. CrInd amintirile. figureazi in douä manuscrise i intotdeauna, cum s'a spus, cu amándouä
ceca ce se poate deduce si din faptul ci paginile sunt in continuare. Ca timp, amá'ndoui mss.-ele sunt foarte apro-
piate, ca si aplicaçiile cu cerneall i creion. Si este singurul motiv care di editorului curaj si se aventureze in
jungla aceasta in continua' miscare, a arei palidä imaginl se oglindeste in multimea variantelor din subsol.
Pentru o mai clara prezentare a filiatiei formelor (chiar claci se va fi strecurat un gräunte incert, mica distanta
ce separi aceste exercitii I/ atenueazi), am notat in parentez ms.-ul uncle au fost schitate.
Poate ci nu mai e nevoie si expliam de ce am folosit in schema: AI, An i BI, BIT in loe de Al, A2 0
B2. Cifrele romane arati ci ne aflim in fata unei poezii (A) in dou'l pärti: I si II; pe cata vreme cifrele
Cf. in legituri cu semnificatia celei de a doua pärti a poeziei, aceste rincluri pitrunzatoare ale sagacelui
cronicar ce isalea, cu aproape trei decenii in urml, excelente comentarii eminesciene, M. Ra.ducanu [ Radu Ma-
Poeziile postume ale lui Eminescu in Vocea Tutovei, XII, 28, 17 Septembrie 5906: « In poezia Cum ai putut se
vede acelasi dispret ca si in Luceafdrul, pentru iubita lui, cate nu se mai deosebeste intru nimic de celelalte femei,
ba Inca e cea mai culpabill din « neamu 'ntreg al Evei D. Foetal trebue si fi fost adanc lovit in delicateta senti-
mentelor lui ca si ajungä pani aproape la violenta une insulte. Totusi tonal e retinut i neinsträinat de
gama artei».
Amatorii de grafologie si compare, prm deductie, scrisul acestui crimpeiu de marturisire (v. mai departe,
facsimilul f. 2277, 105), cu scrisul unui alt crampem, nu mai pupil enigmatic din 2277, 69 v. (v. facsimilul la
Scrtroarea a ¡II-a, vol. II, pag. 310): « e pdcat. Ti-am mai spus odatä din acea noapte fatali ci I° n'arn
vorbesc de acel sentiment odios, care l'arn avut pentru d-ta. z n'arn si mai vin de ca't cand mi-i cherna si
chiar daci m'ai rasa sI te 'mbratisez je serais très honoré par cet acte de confiance de votre part». Confrun-
tare bogatl in ispite, ficuta totusi mai mult si tulbure, cleat si inlesneasca cronologia si identific'árile.
www.dacoromanica.ro
CAND AMINTIRLLE 49
arabe aratä ci aceeasi poezie A (sau B) apare in douä versiuni inrudite de aproape: A1, A'. Schema (=ono-
logica a acestor manuscrise e urmätoarea:
AI. 2277,104-105 and amintirea..., (8 str.) 7 str.) . . . cca 188r-1882
Au. 2277,106-107 Putut-ai tu all bate foe (8 str.)
cca 1881-1882
-Fg. 2277,103 (dela str. 13-16 sq.)
Bu. 2261,314-315 Cum ed putut... (6 str.)

2277,103+105
.......
III. 2261,313-314 anel amintirile... (7 str.> 6 str.) cca 1882-1883
cca 1882-1883
2277,117-118, creían (6 str.)

2277,104 v.+ toy to6 (co1.1)-1- r07 (col. II)
2261,123-126
0) 2277,119-120 (6 str.),
Intáia si a doua parte a poeziei and amintirile... figureaza in 2277,104-105 si 2277, 106-107, tran-
scrise caligrafic, parand sa.* fie copiate de pe o ciornä anterioati ce lipseste. Cu o pagina inainte se allá incercari
brouillonare, ce s'au repattizat asa cum se aratä in schema, la
A./ are intial 8 strofe, reduse apoi la 7, intaiul vers sunä Cdnd amintirea In treeut i este, de sigur, versiunea
care a fost cedad Familiei, unde si apare cu titlul Gird anuntirea.
numärà 8 strofe. In subsol, am asezat un nutnár de strofe, dela strofa 13-16 inainte, care au fost schi-
tate intai pe fila zo5.
Cu toate el, organic, numerotatia am fi trebuit si fie in continuare am pastrat fiecarei parli, nutnerotatia ei.
Al. 2277; 104-1 0 f
and amintirea in trecut
Voie§te s mg. cheme
Pe lângl zidul cunoscut
Mai trec din vreme 'n vreme
5 De-asupra casei tale ies

Sclipind acelea.si stele
Ce luminar' atAt de des
Nefericirii mele
Si peste arbori 'nältati

10 La cer, e-aceea.si lunä
Ce ne gälsea imbrà'tomi
Tinându-ne 'mpreunl
A noastre inimi i§i jurau

Credinfä pe toli vecii
15 Pe cind de flori se scuturau
Pe drumuri liliecii
Cánd amintirea vrea 'n trecut

Cu glasu-i si mi cheme
3. Pe LAngl drumul cunoscut;
9-12. i pintre arbori 'ncIrcati
Cu flori, e-aceeasi luriä
Ce ne gäsea imbratosati
Iubindu-ne 'mpreun4
14. Iubire pe to vecii;
www.dacoromanica.ro
50 M. EMUNTESCU
Te voiu iubi ziceai pe brat

Mi-e martor zeul Amor
ochii ti [i]ntunecati
20 De-apururi luminà-m'or
Pututu-s'au aka dor

In noapte s'a' se stingA
Cand valurile de isvor
N'au Incetat s plângà
25 and luna trece prin stejari

UrmAnd mereu cale-§i
and ochii tai tot Ind. mari
Se uità duld ì gale§i
A". 2277, r o 6 107

* * *
Putut-ai tu a-ti bate joc

De ceasurile-acele ?
Si de mistuitorul foc
Al patimelor mele,
5 De-a tale duld agAduinti

Abia 'ngAnate 'n §oapte
De mii de lacrime fierbinti
Värsate zi i noapte
AI. 19. Ochii tli dulci çi 'ntunecati; as. Pututu-s'au atit amor; 22. Pe veci ca si se stingi,
Ca toste si se stingi ; 26. U. seninrn cale-pi;
In primi redaclie, mai era o strofii, fnteilnitd ,ri fu S'a dus amorul, urmata de strofa finale!, (cf. facsimilul de pe
pag. urm. coloana I, sus) fmr'o redaclie, oarecum, concluzivel, ea la capital unei mai lungi enumeralii :
Atfitea dulci figiduinti
Atitea calde poapte
Atitea lacrime fierbinti
Virsate zi pi noapte
Trec-uri toate... Prin stejari
E tot o luni 'n cale-pi
and ochii tu i tot inci. marl
Se uiti (cluicil pi galepi
barate instantaneu fi In/oculte eu finalul (2)--28) dela etaj. Strofa Atitea dulci figiduinti se Incorporeazd Indatd
In All, tot caligrafic tratucris /i care urmeazd imediat, pe filele In continuare.
2277, 706-107
Pentru strofa /-8 cf. observaliile de deasupra din AI., (C.ind amintirea ...), la subsol, pentru rtrofa fn plus.
www.dacoromanica.ro
CAND AlVLINTIRELE SI
Viata mea i raiul* meu

10 Cum s'au ales de§erte
Dar oare e veun Dumnezeu
In stare O. te ierte
oare eu si pot uita

AtAta de o datä ?
lo SI nu blestem suflarea ta
De-amor invApkiatà ?
a- ;.,
A
-ri.4
A., 1 t
71/
-
t 4
eL.
e
r
` /".
05
¡,:4i4.
7.172
r
L. er
a
.4.; 1... 4./
I Ala 1-1.
(,
, rf:4
6. f .
, I 1---1
1.6
,.
op M,
1. ...I..... MSS
L. '10 ILO. A'
CAND AMINTIRILE...
Mss.-ele Academiei ROMitIC 2277, 105 (16.5 CM. X 20.5 CM.)
Dar veacurile cari vin

AflaHvor de la mine
inima din al tän sin
20 sufletul din tine
9. mima mea, norocul meu>; Viata etc. [raiul* sau visul*?] tr. Dar si mai he Dumnezeu;
19. i lumea care 'n calea ei; 30. Ii> Spre trecere etc.; 31. de fapt : Pe ori infami etc. [ce adaor cm creionul].
Pe fila roy, in spatial liber de dupd A', ateste fncercdri ale strofelor din/re 13-16 si 29-32 (cf. facrimil) :
13-16. e Cum crezi ca eu si pot ulta Cum oare crezi sa pot uita
Trecutu-mi plin de jale Iubirea. mea cea tristi
[Surisul] tau... fiinta ta fiinta ta
farmecele tale
4*
www.dacoromanica.ro
52 M. EMINESCl..1
Va fi in mintea tuturor
Trecând din gurä 'n gurä
C'ai räisplätit atät amor
Cu-atät de cruntä url
25 Pe scara negrei vecinicii

Blestemele-mi s'or naste...
Ce numai tu n'ai vrut sä
O lume va cunoaste
lurnea mare 'n calea ei

30 Spre trecere de vreme
PeHorice infama' 'ntre femei
Ca tine o s'o cheme
B'.B". A doua versiune are de asemeni amandoua.' pärtile:

B1 in 2261, 313-314, numära 'final 7 strofe, reduse la 6 si este incorporatä in acelasi caiet de dictando, sub-
manuscris aranjat ca de tipar, desp.re care s'a mai vorbit;
Bu urmeaza in 2261, 314-315, numarl 6 strofe si a trecut, inainte de a se fi cristalizat in versiunea ce se
poate ceti la etaj, printr'o multiplicitate de forme, asa cum se vad notate in schema de mai sus si pe care le-am
reprodus cat mai osanizat.
Urmärirea, succesivi, a tuturor acestor variatiuni, oricat s'ar parea de fastidioasä, e plinä de surprize pentru
tot cel ce stärue §i se pasioneaz1 sA meargl pe drumurile in zigzag, ale mestesugarului indrägostit de perfectie,
care a fost Eminescu.
.131 2261, 313-314

Citad amintirile 'n trecut
Incearcà sà mä cierne
Pe drumul lung si cunoscut
Mai trec din vreme 'n vreme
17zo. Dar cate veacuri vin mereu

Pe nenturnata cale
Afla-vor toate chinul meu
farmecele tale
21-24. i toste toate spune-vor
Trecand din gura 'n gura
C'ai frislplatit atát amor (a)
Cu atat de neagri urä
(a) Cum ai plätit a.a.
25-28. I° A mele lacrimi, insomnii z° A mele crunte blasfemii
De-apururi s'or renaste Din pral se vor renaste
Ce numai tu n'ai vrut si stii Ce numai tu n'ai vrut sä
O lurne va cunoaste O lume va cunoaste
29-32. De cate [ori] se va 2ntampla

Vre o femee 'nfamä
De* cum* se chiarnä-i intreba
Tot ca pe tine-o chiama
B1 2261, 313-314
3. Pe drurnu 'ngust s.c.
www.dacoromanica.ro
CAND AMINTIRILE 53
5 De-asupra casei tale ies

azi aceleavi stele
Ce-au lumina atat de des
Pe patirnele mele
Si peste arbori invirati

10 Ra.sare blanda luna
Ce ne gäsea imbrätovati
Soptindu-ne 'rnpreuna
A noastre inimi îi jurau

Credinta pe toti vecii,
15 and pe cäräri se scuturau
De floare liliecii
Putut-au oare-atata dor

In noapte sä se stinga
Cand valurile de isvor
20 N'au incetat sà prang./
Cand luna trece prin stejari

Urmand mereu In cale-vi,
Cand ochii tai tot inca mari
Se uitä duld i galevi?
Bn. 2261, 314-31f
Cum ai putut a-si bate joc

De patimele rnele,
De dulci petreceri la un loc
Din ceasuri ca acele
6. Clipind a.s.; 8. Impätimirii mele> Singurädtii m.> Induiosärii m.; 9. $i p.a. resfirati; 70. Mai
bate-aceeasi lunl; ta. Iubindu-ne 'mpreurd;
In primd transcriere, potzia avea 7 strafe ; urma dupd v. 16 urmdtoarea strofd, elaborate! atent, In effmeltoarele 3
stadii ( r° 2° provin din dedublarea editorului, prier disjungerea aplicapor ; 50 marginal, el' scrirul cel mai recent]:
17-20. it° Ziceai, privind fad de sat a° i m5. priveai fAri de sat
«Mi-e martor zeul Amor, Rigaduind pe Amor, (a)
« a ochii tài intunecati A a. ochii tài intunecati
De-apurusi lilmina-nforo A De-apururi luminA-m'or»
(a) t< i te jurai pe Amor,
3° Credeam ca' ochii 'ntunecati
De-apururi lumina-m'or
and ml priveai fad de sat
Jurind pe zeul Amor
Strofa a fost, In cele din urmd, baratd In toate cele trei forme, cm creion rope ,si albeutru.
Pututu-s'au atta dor; za. LIrmand si azi in cale-si.
www.dacoromanica.ro
14 M. EMINESCU
Cum le-ai menit pe toate rám

De s'au ales de§erte ?
Dar care-i acel Dumnezeu
In stare s'A' te ierte ?
and amándoi vom fi pámânt

10 Cáci el pe toti. ne-aduná.
S'o stinge vis i jurAmânt
Cu vietile 'mpreunI
Ci 'n lu.ngul negrei vecinicii

Blestemu 'mi se va na§te
15 Ce numai tu n'ai vrut s'A §tii
O lume va cunoa§te
Pe lungul vremurilor vad

Va fäsIri cuvântu-mi
Ca frunza codrului de brad
20 Ce va umbri mormântu-mi
'n cintul meu ce va trli

Sperjurá rämânè-vei,
Cum n'a mai fost, nid o mai fi
O alta 'n neamul Evei.
a) 2277, 103+ 10f
a) 103 a) ro3 a) 103roy
e Trecut-au dulcele noroc A° Azi nu mai mergem la un loe 3° Azi nu mai suntem la un loe
Din ceasurile-acele In ceasurile acele In ceasuri ca acele
Si de bätaia ta de joc aci de bätaia ta de joc aci ai putut a-ti bate joc
Sunt visurile mele Sunt dragostele mele De patimele mele
Incfit le sfaräm insu'mi eu 6 Inat acum mä mir l eu Triar acum má mir cbiar eu
aci s'au ales deserte De cat au fost deserte -- Cum furä de deserte
Dar care-i acel Dumnezeu Dar care-i acel Dumnezeu Dar care-i acel Dumnezeu
Si poatä s'A' te ierte In stare si te ierte In stare sä te ierte
CAnd tu si eu vom fi pämint
10 aci el pe toti ne-adunä
Peri-va dor si jurämänt
Cu toate impreunä
Dar toate vremile ce vin
Afla-vor deLa mine
16 at de adinc e al meu chin
Ce sufiet e in tine
Si ca o pildä te-or numi*
Oricärii fiici a Evei
Din sinul negrei vecinicii
90 O umbrä apärb-vei
4. S.patimele alele; 7. Dar oare e [un Dumnezeu] >D. 2. Ulterior, dearupra : Minute, :chi-
care-i etc, feazi versul : Minute ca accle re se va
Mulle,' In : Momento ca acele;
www.dacoromanica.ro
CAND AMIN'ITRILE 55
9ro. $i tu o eu vom fi pamint

ad el pe toti ne-aduna
i,tz. Peri-va amor i jurämant
toate impretmä
13-16. Dar generatii cari yin
Afla-vor de la mine
Cum am purtat aka chin
Ce suflet e in tine
17. Cu amärke* te-or > i ca o.p. etc.;
19. Pe scara > Din umbra n.v.
ulterior, nefinit, distibul combined din
ambele strofe, 53-16 ,ri 17-2o
In ochii vremilor ce vin
Un monstru apirè-vei
b) 2277,117-118 (creion)
N'orn mai petrece* la un loe
Momente ca acele
Cad ai putut a-ti bate ¡tic
De patimele mele
Privirea* ta, surtsul tau
De patemi* [suntl deserte?
Dar poate fi vr'un Dumnezeu
In stare sä te ierte?
Cand amandoi vom fi pämant
to aci el pe toti ne-aduna
Peri-va dor si jurlmant
Cu vietile 'mpreunä
Ci 'n cantul meu ce va trili
Un monstru aparè-vei
to Cum nici un altul n'o mai fi
In neamu 'ntreg al Evei
In mintea vremilor ce yin
Blestemu-mi se va naste
Intregul sufletului chin
SO
O lume '1 va cunoaste
Orickrui monstru 'ntre femei
Ii va suna cuvaritu-mi
Va rásäri pe utma ei
Ca iarba pe mormantu-mi
5-6. I° Incat acum mà mir i eu
Cum fuel de deserte (a)
Cat furä de deserte --
20 Privirea* ta, surisul* tau
Alesu-s'au deserte?
12. Cu ochi-ne* 'mpreunä> Cu gurile*
'rnpreuna.
x3-16. e Ci 'n cantul meu ce va träi (b)
Infarnä apár-vei
Ca o rusine te-o numi
Intregul neam al Evei
Ci 'n c.m. tu v.t.
2° Ci 'n cantul meu ce va träi
Un monstru aparè-vei
Cum nici o alta n'o mai fi (e)
In neamu 'ntreg al Evei
Cum nu mai e* un alt... ow
www.dacoromanica.ro
56 M. EMII4ESCU
57-20. In mintea vretnilor ce vin

Durerea-mi se va naste
sufletul din al tia sin
Pe ved se va cunoaste(d)
(d) O lume '1 va cunoaste.
25-24. z° C'orice infama 'ntre femei

S'o potrivi cuvantu-mi
risiri pe urma ei
z° Once infatni 'ntre fernei

Va auzi* cuvantu-mi
Va fisiri* pe urma ei
2277,104 v. +ro f v.+ zo6 (col. .11)-1- Io7 (col. II)

2261,123 126
I-4. Putut-ai [tu] si nimicesti 2° A-ti bate joc tu ai putut 3° A-ti bate joc te-ai priceput
iluziile acele De ceasurile acele De patimele [rnele]
0110 De tot demonicul trecut
I07 C. II Al patimilor mele c)1o7c.II e) 107 C. II aplica pe 2°
4° Cum ai putut tu joc baii 5° Cum ai putut a-ti bate joc 6° Cum ai putut bate joc
De ceasurile acele De ceasurile acele (a) De patimele mele
De tot demonic-al nesat De tot arnorul plin de foc De blándul tainicul noroc
Al patimelor mele e)zoif e II Al patimelor mele c)roy sr. Din ceasurile acele c) zo.f
red, c. II C. II-F1045'.
(a) De patim) D. ceasurile etc.
7° Curn ai putut a-ti bate joc 8° i de bitaia ta de joc

De patimele mele Sunt patimele mele
Si de silbatecul noroc Si tot silbatecul noroc
Din ceasurile acele 4104 v.aplicat pe ts° Din ceasurile acele 4104 V.
5-8. r° Le-am desfrunzit* si tu si eu 2° D-atatea dulci pareri de riu 3° De-atatea dulci tineri de tia
De s'au ales deserte Iluzii dulci deserte (b) Duioase si deserte
Dar poate fi vr' un Dumnezeu Dar poate fi vreun Dumnezeu Dar poate fi vreun Dumnezeu
In stare [sä. te ierte] e) 107 c.II In stare si te ierte ?d) 124 In stare si te ierte ?d) 124 apl.
(b) De-atätea > Iluzii etc.
4° De-atatea lungi piren de riu 5° De-acele dulci tineri de riu

Dupi simtiri deserte Duioase i deserte
Dar poate fi ve un Dutnnezeu Dar poate fi vr'un Dzeu
In stare si te ierte d) r23 In stare si te [ierte] c) zo6 ç. Il
6° S'a tale dulci pixeri de tau 7° De-a dragostei tineri de tia

dragostelor ccrte; De voluptoase certe
Dar poate fi vr'un Dumnezeu Dar poate fi veun Dumnezeu
In stare si te ierte d) czy In stare si te ierte e) ro, v.
8° De-a dragostei päreri de riu 9° Cazad toate 'n drumul* meu

Duioase si deserte Ca spicele deserte
Dar poate fi vr'un Durarle= Dar poate fi vr'un Dumnezeu
In staxe si te ierte 6..11+104v, In stare si te ierte e) ¡04v.
www.dacoromanica.ro
CAND AMINTIRILE 57
9-12. I° De vei muri, de mi-i* uita* z° De vom muri si tu si eu(d)

De oiu muri asemeni Pirrantului asemeni (e)
Durerea mea si ura ta (c) Trädarea ta, blestemul meu
Vor fi surori de gemeni d) 124 RämAn de-apururi gemeni d) szy
(c) Blestemul meu, fiinta* ta. (d)(e) r° De m'oiu intoarce in plmánt
de-i muri asemeni
z° OricAnd sl mori, oricánd i eu(f)
Vom fi plmint
(f) and vei > OricAnd etc.
3° C.And ne-om intoarce in plmint (g) 4° Und tu §i eu vom fi plmAnt
Cáci el pe toti aduna' (h) Cäci el pe top ne-aduni
Trädarea ta s'al meu cuvánt (i) Trádarea ta s'amorul sant (J)
S'or apune impreunA d) 126) S'or stinge impreunä c) soy v.
(g) C.n.-o.i.i.p. > C. ne vom,,fi fácut pämint > (i) T.t. s'arnoru-mi s.
C. [noi ]vom fi din nou fAtnánt ; (h) Care
pe toti i-aduná; (i) TrAdarea ta s'amoru-
mi d'Aun
5° Cánd tu si eu vom fi pimint
Qci el pe toti ne-adunA
TrAdarea ta, amoru-mi sfánt
S'or stinge impreuni c) so¢ V.
13-16. s° Ah toate vremile ce vin z° i toate vremile ce vin
Afla-vor dela mine Afla-vor de la mine
mima ce-aveam* in sin (k) Ce suflet ai avut in sin
sufletul din tine d)124 Ce inirnA in tine d) rzy
(k) §.i. ce-o ai in sin [aplicalie pe c) 107 creion].
3° In lungul negrei vecinicii 4° In lungul negrei vecinicii 5°i veacurile cari vin (I)
De-apurun s'or renaste Blestemu-mi s o renaste Vor fi afiat de mine (m)
Ce numai tu n'ai vrut sä sdi Ce numai tu n'ai vrut sä De hdma ce-o porti in sin
O lurne va cunoaste d)124 O lume va cunoaste 127 De sufletul din tine d) ¡26
N. B. [Continue! strofa 9-12 (10)] (I) i toate vremfie ce vin;
(m) Vor fi §tiut de mine.
6° PAn si pe buze [de] copii (n)
Blestemu-mi se va naste
Ce numai tu n'ai vrut sä stii (o)
O lume va cunoaste .r26
de fapt : buze pe (sic) copii;
aleituri, intenlie neurmatd : crezi.
Strofei 13-16 in c) fi corespund doud strofe, care cu timpul se concentreazel :
70 Dar toate vremile ce vin 80 Dar toate vremile ce vin
Afla-vor de la mine Afla-vor dela mine,
Ce sufiet am avut in sin Cum sin purtat atáta chin (o

Limbă

Opere. Volumul 3 Poezii Tiparite in Timp PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Opere. Volumul 3 Poezii Tiparite in Timp PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

M.

Editie critich Ingiijitä

POEZII TIPARITE IN TIM PUL VIETII

EDITIE CRITICA iNGRIJITA

NOTE I VARIANTE: DELA DOINA LA KAMADEVA

EDITIE CRITICA INGRIJITA

Liviu Manan, B. P. Hasdeu fi M. Eminescu, 1927, pag. 1-12.

sfarvevte in modul urmätor:

Cf., mai departe, facsimilul dela pag. 9.

De la Nistru pan la Tissa

5 Din Hotin i On la Mare

sä cänte ziva 'ntreagA

C. 22761 ,117 (+116 v.)-118+ 44-43 V.

8.14. in, '4)°M.Ak174")

. ,t0.,;,:. , .,,,.. 1,,,,,,. 4: Ca (41.

t;:i& pmcr- ,....tta 4

Manuscrisele Academiei Rom ne DOINA 2276,, 44 (16.5 cm. X 20 Cm.)

De nu mai §tii ce te-ai face

28-29 (f. 43 Nime n'are ce sä-i faca (a)

De la Nistru pain la Tissi

De la Turnu 'n Dorohoiu

De-i suna de-a treia oarA

Stefane, Märia Ta,

D.B. pan' in Arad; 14. Numai drumuri ca acele.

SI te aud din corn sunAnd

46-47. SA se 'nnalve flamurile,

De la Nistru pan la Tissa

MAnca-le-ar mima cAnii

Stefane, MAria Ta,

slavi si un glosar, etc.

36. Mánca > Minca-le-ar etc.

G. 2307, coperta finald [=.r, f]-F z8 v.

De la Nistru pan' la Tisa

19. Nici 'i merge nici se 'ndeamrig.

SI rämae 'n drum Cu orbii

Pe fila albd din ranga, 184 v., intr'o Marcare brotalonard :

e Cine ne-au adus pe Greci (c)

De la Nistru pan la Tissa

so. Pare mai curdnd omide; 13. Sus pe munte etc.

Sboarä paserile toate

Tu te 'nnaltà din mormAnt

32. de fapt ( constant dealminteri) : sinul; 57. Cine ne-au adus

tu-i asculti in pace cum viduva asculd,

95 Si lepra omenirii, spurcata jidovime

Nu e destul cá oameni de-origine barbad

Domnesc pe neam i tari calmuct cu cap de cine

C'au ficut mosia mea

Spune-ti-as cum rind ca rind

In& al tir' mele sfat

Catpatii ridici seninele frunti

E ziva lui Stefan cel Mare

De pera ori zece

S'A DUS AMORUL...

C. 2277,80-81 . . . ......... . . . CCa I880-1881

D1. 2277,83-86 ces 1881x88z

O. 2261,217-218 cca 1882

2261,302-804 cca 1883

Familia, XIX, 20, 15/27 Maiu 1883.

a) 2262, 104 b) 2262, 97 c) 2283, 97 v.-96 v.

Niste frunze 'ngalbenite 3 Niste frunze 'nellbenite Niste frunze 'ngalbenite

eu totusi, blinde inger, Si eu totusi a mea timpla

and suni glas de isvoari